UNIVERSITATEA PETRU MAIOR TG.

MURES Facultatea de Stiinte Economice , Juridice si Administrative Catedra Finante - Banci

OPERATIUNILE INSTITUTIILOR DE CREDIT

Dr. CORNELIU GROSU

Notite de curs
2010 -2011
1

CUPRINS
CAPITOLUL I
MEDIUL BANCAR SI STRATEGII BANCARE
MEDIUL BANCAR ............................................................................................................................................................................................ 8 1.1. DEFINIREA SI CONTINUTUL MEDIULUI BANCAR .................................................. ........................................................................... 8 1.2. ANALIZA MEDIULUI BANCAR................................................................................................................................................... ................10 STRATEGII BANCARE ...............................................................................................................................................................................12 1.3. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND STRATEGIA BANCARA............................................................................................................12 1.4. CARACTERISTICILE STRATEGIILOR BANCARE..................................................................................................................................14 1.5. ELABORAREA STRATEGIILOR BANCARE..........................................................................................................................................15 1.6. OBIECTIVE IN ACTUALITATE IN STRATEGIILE BANCARE............................................................................. ..................................16 1.7. REFORMA STRATEGIILOR SISTEMULUI BANCAR ROMANESC........................................................................................................21

CAPITOLUL II
BANCI SI SISTEME BANCARE
SISTEMUL BANCAR............................................................................................................. .........................................................................24 2.1. DEFINIREA SISTEMULUI BANCAR.......................................................................................................................................................24 2.2. STRUCTURA SISTEMULUI BANCAR ................................................................................................................. ..................................24 2.3. CARACTERISTICILE MODERNE ALE SISTEMELOR BANCARE si ALE TEHNICILOR DE SISTEM.................................................25 2.4.SISTEMUL BANCAR ROMANESC.......................................................................................................................................................... 27 2.4.1.Scurta perspectiva istorica.......................................................................................................................................................................27 2.4.2 Indicatori ai sistemului banacar.................................................................................... ..........................................................................30 2.4.3.Concluzii..................................................................................................................................................................................................35 BANCI - clasificari, roluri, tipuri, structuri, functii ......................................................................................................................................36 2.5. BANCILE CENTRALE..............................................................................................................................................................................36 2.5.1..Principii si tehnici de organizare a bancilor centrale................. ................................ ...........................................................................36 2.5.2 .Independenta instutionala a bancilor centrale .......................................................................................................................................37 2.5.3. Rolul si functiile bancilor centrale..........................................................................................................................................................40 2.5.3.1.Politica monetara..................................................................................................................................................................................41 2.5.3.2 COMITETUL BASEL............................................................................................................................................................................44 2.6.UNIUNEA EUROPEANA (Repere istorice si de dezvoltare economica si financiar bancara) .........................................................47 2

2.7.BANCA CENTRALA EUROPEANA..........................................................................................................................................................52 2.8.BANCA NATIONALA A ROMANIEI .........................................................................................................................................................59 2.9.BANCILE COMERCIALE (bancile de rang secundar)................................................................................................................ .................59 2.9.1.Tipologie bancara comerciala.......................................................................................................................................................................59 2.9.2.Rolul si functiile bancilor comerciale in economia moderna.........................................................................................................................64 2.9.3.Functiile clasice ale bancilor in economa moderna.......................................................................................................................................66 2.10.MANAGEMENTUL ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA UNEI BANCI COMERCIALE ROMANESTI -Aplicatie la BRD - Groupe Societe Generale................................................................................................................................................68

CAPITOLUL III
CONTURILE BANCARE ALE CLIENTILOR TEHNICI BANCARE UTILIZATE IN DESCHIDEREA,FUNCTIONAREA SI INCHIDEREA CONTURILOR BANCARE ALE CLIENTILOR.....................................................................................................................................................................................................83 3.1.C0NSIDERENTE GENERALE ...................................................................... ......................................................................... ......................83 1.1 Operaiuni cu numerar 3.2.PROTECTIA DATELOR PERSONALE .....................................................................................................................................................88 1.2 Transferuri de fonduri externe 3.3.DESCHIDEREA SI FUNCTIONAREA CONTURILOR.................................... ..........................................................................................91 1.3 Atitudinea ce CONTURILOR.........................................................................................................................................................................................93 3.4.FUNCTIONAREA trebuie adoptat n prezena unor tranzacii Sensibile sau suspecte 3.5.DOVADA OPERATIUNILOR SI EXTRASUL DE CONT....................................................................................94 1.4 Supravegherea conturilor bancare i a conturilor asimilate acestora 3.6.CONFIDENTIALITATEA OPERATIUNILOR BANCARE DIN CONTURI ..........................................................................................95 3.7.PROCEDURA DE DESCHIDERE A CONTULUI CURENT pentru PERSOANEFIZICE......................................................................................96 III. COMBATEREA FINANRII TERORISMULUI 3.7.1.Tehnica de deschidere a contului curent pentru o persoana fizica ........................................................................................................98 - Consideraii generale 3.7.2.Procedura de supervizare a deschiderii conturilor persoanelor fizice............................ .........................................................................99 16 3.7.3.Drepturile si obligatiile clientilor persoanelor fizice si drepturile si obligatiile bancii in utilizarea conturilor...........................................103 IV. MONITORIZAREA CLIENILOR I A OPERAIUNILOR 3.8.INCHIDEREA CONTURILOR CLIENTILOR PERSOANE FIZICE............................................................................................106 DERULATE PRIN BANC A SCOPUL DETECTRII 3.9.PROCEDURA DE DESCHIDEREIN CONTULUI CURENT pentru PERSOANE JURIDICE..................................................................107 TRANZACIILOR SUSPECTE 3.9.1.Drepturile i obligaiile prilor n utilizarea conturilor curente persoane juridice.....................................109 1. Actualizarea deschiderii 3.9.2.Documentele necesare evidenelor contului curent al persoanelor juridice.............................................110 18 3.10.MODIFICAREA / REZILIEREA CONTRACTULUI CLIENT BANCA.................................................................................................111 2. Monitorizarea i analiza operaiunilor 3.11.COMUNICAREA CLIENT BANC......................................................................................................................................................112 18-19 3.12.DISPOZITII FINALE................................................................................................................................................................................113 V. ORGANIZARE, RESPONSABILITI 19 CUNOATERE A CLIENTELEI 1.1 Responsabiliti 4.1.TEHNICI BANCARE UTILIZATE PENTRU CUNOATEREA CLIENTELEI..........................................................................................116 1.2 Circuitul decizilor i raportarea operaiunilor suspecte 4.1.1.CONSIDERAII 20 GENERALE...........................................................................116 1.3 ntocmirea i pstrarea evidenelor 3

CAPITOLUL IV

21

4.1.2.PROGRAMUL BANCII :OBIECT ,SCOP, METODOLOGIE. .............................................................................117 4.1.3.PRINCIPII GENERALE DE CUNOASTERE A CLIENTELEI (principii de eficienta ale Programului)....................................................120 4.1.4.CATEGORIILE DE CLIENTI BANCARI.................................................................................................................................................125 4.1.5.CATEGORII DE MSURI PENTRU CUNOASTEREA CUNOATERE A CLIENILOR ......................................125 4.1.5.1.MSURI STANDARD DE CUNOATERE A CLIENTELEI.........................................................................125 4.1.5.2.MSURI SUPLIMENTARE DE CUNOATERE A CLIENTELEI.................................................. .....................126 4.1.5.3.MSURI SIMPLIFICATE DE CUNOATERE A CLIENTELEI ...........................................................................................................127 4.1.6.IDENTIFICAREA PERSOANELOR FIZICE..............................................................................128 4.1.7.IDENTIFICAREA PERSOANELOR JURIDICE..............................................................................130 4.1.8.IDENTIFICAREA ENTITATILOR FARA PERSONALITATE JURIDICA ..........................................................................131 4.1.9.IDENTIFICAREA INSTITUTIILOR DE CREDIT CORESPONDENTE......................................................................... 132 4.1.10.IDENTIFICAREA INSTITUTIILOR FINANCIARE NEBANCARE. ...................................................................................................... 133 4.1.11.IDENTIFICAREA CLIENTILOR CU POZITII PUBLICE SAU POLITICE IMPORTANTE (PPE) .........................................................133 4.1.12.VERIFICAREA INFORMATIILOR............................................................................134 4.2.TEHNICI BANCARE PRIVIND PREVENIREA SPLRII BANILOR .......................................................................134 4.2.1.CONSIDERATII GENERALE, DEFINITII, TERMENI.....................................................................................134 4.2.2.ETAPELE PROCESULUI DE SPALARE A BANILOR........................................................................136 4.2.3.IMPLICATII ASUPRA SISTEMULUI ECONOMIC........................................................................138 4.2.4.CADRUL JURIDIC DE REGLEMENTARE ..........................................................................139 4.2.5.ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PREVENIRE A SPALARII BANILOR SI COMBATEREA UTILIZARII BANCII IN SCOPUL FINANTARII ACTELOR DE TERORISM IN ROMANIA - Studiu de caz pe o banca comerciala multinationala........................................145 4.2.6.IDENTIFICARE si RAPORTAREA OPERATIUNILOR DERULATE PRIN CONTURILE CLIENTILOR.....................................147 4.2.6.1.Raportarea la Oficiu ..........................................................................147 4.2.6.2.Identificarea i verificarea operaiunilor suspecte ...........................................................................148 4.2.7.SUSPENDAREA EXECUTARII DE CATRE BANCA A OPERATIUNILOR CONSIDERATE SUSPECTE.................................148 4.2.8.MASURI SPECIALE LUATE DE BANCA PENTRU PREVENIREA SI COMBATEREA SPALARII BANILOR ...............................149 4.2.8.1. Operatiuni cu numerar..........................................................................149 4.2.8.2.Transferuri externe in si din conturi , pentru sume a caror limita minima este echivalentul in lei a 15.000 EURO....................................................................................................................................................155 4.2.8.3.Operaiuni cu i fr numerar cu sume egale sau care depaesc echivalentul a 150.000 EUR ......................................................155 4.2.8.4.Clienti ocazionali ( operatiuni one-off )..........................................................................................................................................155 4.2.9.SUPRAVEGHEREA CONTURILOR BANCARE i A CONTURILOR ASIMILATE.....................................156 4.3.TEHNICI BANCARE PRIVIND COMBATEREA FINANRIITERORISMULUI......................................................................................156 4.3.1.CONSIDERENTE GENERALE..............................................................................................................................................................156 4.3.2.DISPOZITIILE IMPUSE LA NIVELUL INTREGII RETELE A UNEI BANCI ...........................................................................157 4.3.3.CUNOASTEREA CLIENTULUI SI DATORIA DE VIGILENTA A BANCII.........................................................................158 4

4.3.4.PROCEDURI DE SUPRAVEGHERE I DE MONITORIZARE PERMANENTA A OPERATIUNILOR SUSPECTE DE FINANTARE A TERORISMULUI ............................................................................................................................................................................................158 4.3.5.OBLIGATII DE INFORMARE..........................................................................159 4.4. MODALITATI PRACTICE DE IDENTIFICARE A TRANZACTIILOR SUSPECTE DIN PROCESUL SPALARII BANILOR SI A ACTELOR DE TERORISM (Scurt Ghid al celor mai frecvente tranzactii suspecte)..............................................160 4.4.1.COMPORTAMENTUL CLIENTULUI...........................................................................................160 4.4.2.EVITAREA CERINELOR DE RAPORTARE SAU DE PSTRARE A NREGISTRRILOR.........................................161 4.4.3.SPLAREA BANILOR PRIN INTERMEDIUL TRANZACIILOR CU NUMERAR.....................................161 4.4.4.SPLAREA BANILOR PRIN INTERMEDIUL CONTURILOR BANCARE..................................................................................162 4.4.5.SPLAREA BANILOR PRIN INTERMEDIUL TRANSFERURILOR ELECTRONICE.......................................................................164 4.4.6.SPLAREA BANILOR PRIN INTERMEDIUL OPERAIUNILOR EXTERNE............................................................................165 4.4.7.SPLAREA BANILOR PRIN INTERMEDIUL OPERAIUNILOR DE CREDIT..........................................................................166 4.4.8.SPLAREA BANILOR PRIN INTERMEDIUL TRANZACIILOR AVND LEGTUR CU INVESTIIILE......................................... 166 4.4.9.CIRCUMSTANE NEOBINUITE / CARACTERISTICI PRIVIND DOCUMENTAIA DE CREDIT SI GARANII...............................167

CAPITOLUL V
TEHNICA OPERATIUNILOR DE DECONTARE INTRA SI INTERBANCARE 5.1.MIJLOACELE SI INSTRUMENTELE DE PLATA 5.1.1.MIJLOACELE SI INSTRUMENTELE DE PLATA DIN ECONOMIA DE PIATA ...................................................................................170 A.TRANSFERUL DE DEBIT 5.1.2.CECUL..............................................................................171 5.1.2.1.Meniunile obligatorii si facultative ale cecului..........................................................................172 5.1.2.2.Tipuri de cecuri...........................................................................173 5.1.2.3.Condiii de emitere i de plat a cecului ............................................................................175 5.1.2.4.Posibiliti de transmitere a cecului.........................................................................177 5.1.2.5.Girul..........................................................................177 5.1.2.6.Avalizarea cecului .........................................................................178 5.1.2.7.Controlul operaiunilor cu cecuri..........................................................................178 5.1.3.BILETUL LA ORDIN ..........................................................................186 5.1.4.CAMBIA sau TRATA ...........................................................................191 5.1.5 INCASSO...........................................................................196 5.1.6.DEBITUL DIRECT.........................................................................198 5.1.7 PLATILE PROGRAMATE.........................................................................................................199 B. TRANSFERUL DE CREDIT 5.1.8.ORDINUL DE PLATA ELECTRONIC.........................................................................201 5

5.1.9.ACREDITIVUL .......................................................................................................................................................................................206 5.2.SISTEME DE PLATI SI TRANSFERURI DE FONDURI 5.2.1.CONCEPTE SI CARACTERISTICI ...................................................................................210 5.2.2.COMPENSARILE SI DECONTARILE BANCARE................................................................................212 5.2.2.1.Decontarea.............................................................................................................................................................................................212 5.2.2.2.Compensarea .........................................................................212 5.2.3.SISTEMUL ELECTRONIC DE PLATI (SEP) ............................................................................220 5.2.3.1.Sistemul de decontare pe baza bruta in timp real sistemul ReGIS. ...............................................................................................220 5.2.3.2.Sistemul de decontare pe baza neta SENT (Casa de compensare automata - ACH Automated Clearing House)............................................................................................................231 5.2.3.3. Definitii si termeni specifici sistemelor de decontare..........................................................................................................................242 5.3. CENTRALA INCIDENTELOR DE PLATI (CIP)....................................................................................................................................244 BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................................................................................................248

CAPITOLUL I

MEDIUL BANCAR SI STRATEGII BANCARE

MEDIUL BANCAR Banca nu are o existenta izolata , ea isi desfasoara activitatea intr-un context social si economic mai larg si interconditioneaza cu acesta intr-o serie de modalitati complexe. Racordarea activitatii bancii la dinamica mediului este considerata drept mijlocul ( functia) prin care se asigura infaptuirea obiectivelor stategice ale acesteia , deoarece prin cresterea capacitatii de antrenare a tuturor resurselor de care dispune in fiecare moment (resurse materiale, financiatre si umane ) se asigura adaptarea operativa a activitatii desfasurate la cerintele pietei , in fianl ale consumatorului de servicii si produse bancare. Un menegement bancar performant trebuie sa fie generator de initiative eficiente , subordonat satisfacerii clientilor , angajatilor, actionarilor , realizarii obiectivelor bancii in ansamblul lor. De aceea cunoasterea mediului in care banca isi desfasoara activitatea devine un obiectiv principal al managementului bancar 1.1.DEFINIREA SI CONTINUTUL MEDIULUI BANCAR Mediul bancar poate fi inteles ca un complex de factori interni si externi care influenteaza desfasurarea activitatii bancare si implicit si managementul bancar. In teorie dar si in practica se face distinctie intre mediul intern si mediul extern al bancii . Mediul intern al bancii format din ansamblul factorilor interni , vizeaza: personalul bancii si profesionalismul bancar; conducerea si organizarea bancii; cultura organizationala; logistica bancii , etc Mediul extern cuprinde acele aspecte care nu pot fi controlate direct , reprezentand cele mai importante constrangeri ale activitatii bancare. Mediul extern este un complex de factori extrinseci bancii care asigura contextul desfasurarii activitatii, influenteaza activitatea si interconditioneaza cu banca Factorii externi pot afecta obiectivele urmarite de banca , obtinerea resurselor financiare , materiale si umane , deciziile si modul de desfasurare a activitatii. In analiza mediului extern trebuiesc luati in considerare urmatorii factori: - legislativi :legislatie bancara , normele Bancii centrale , legislatia muncii , legislatie fiscala, etc. - economici : rezultatele generale ale economiei in raport cu unii indicatori macroeconomici cum ar fi cresterea economica, rata inflatiei, cursul de schimb, etc; - politici: politicile guvernamentale in fluente care nu se concretizeaza in acte normative: - sociali : nivelul de trai, comportamentul consumatorilor; - etici : onestitatea si confidentialitatea; - tehnologici: progresul tehnologic si informatizarea; - concurentiali: produse si servicii bancare, rata dobanzii si nivelul comisioanelor, notorietatea bancii; 8

Factori legislativi

Factori politici

Factori economici

BANCA Factori concurentiali

Factori tehnologici

Factori etici

Factori sociali

Mediile in care bancile isi pot desfasura activitatea pot fi : - medii stabile , adica relativ neschimbatoare si previzibile; - medii instabile , adica se pot schimba intr-un mod rapid si imprevizibil Cercetarile asupra mediului unei organizatii au descoperit ca rata schimbarii mediului acesteia ( in cazul nostru si al unei banci) are un impact profund asupra multor dintre aspectele sale fundamentale spre exemplu structura bancii, alegerea produselor si serviciilor bancare , volumul si structura retelei,etc . De asemenea aceleasi cercetari au pus in evidenta si faptul ca exista o tendinta generala a mediilor de a deveni mai instabile. Mediile instabile sunt caracterizate de : - un numar mare de factori care afecteaza organizatia; - diferite tipuri de factori de influenta; - interactiunea complexa dintre acesti factori, precum si dintre factorii individuali si organizatie; - imprevizibilitatea; - o rata rapida de schimbare Un mediu instabil poate produce urmatoarele efecte asupra managementului bancar : - constientizarea si intelegerea mai profunda a mediului; 9

- incercarile sporite de a anticipa schimbarile; - un accent mai mare asupra capacitatii managerilor de la toate nivelurile de a invata si de a se adapta; - cresterea capacitatii de a reactiona eficient la schimbare Mediul bancar din Romania este unul instabil , iar bancile trebuie sa tina pasul cu schimbarile rapide din societate. 1.2. ANALIZA MEDIULUI BANCAR In literatura de specialitate sunt cunoscute mai multe metode de analiza a mediului , iar considerate a fi cele mai utile sunt: - analiza SWOT - modelul celor cinci forte a lui Porter Modelul SWOT se impune ca unul dintre instrumentele cele mai importante in managementul bancar si prmite conducerrii superioare sa analizaze relatia bancii cu mediul sau in raport cu propriile sale : - puncte tari strenghts; - puncte slabe- weaknesses; - oportunitati opportunities; - amenintari - threats Analiza SWOT , utilizand tehnici de chestionare , abordand deci , investigator activitatile analizate , permite: - ordonarea informatiilor nefinanciare si financiare dupa anumite criterii si reguli; - o analiza strategica , si - impune conducerii bancii luarea in considerare si evaluarea fiecarui aspect care influenteaza sau poate influenta activitatea bancara. Se prezinta sub forma unei matrici cu patru cadrane , astfel : PUNCTE TARI OPORTUNITATI (S) (O) PUNCTE SLABE (W) AMENINTARI (T)

Punctele tari Strenghts reprezinta fundamentul care asigura dezvoltarea si expansiunea bancii . In aceasta categorie pot sa intre urmatoarele : - o buna reputatie a bancii; - o cota de piata solida; - o retea bancara dezvoltata; - un portofoliu de clienti diversificat si bine segmentat; - o gama larga de produse si servicii bancare; 10

- rate ale dobanzii competitive; - o politica de creditare sanatoasa cu putine credite neperformante; - un personal bine pregatit, - o retea mare de banci corespondente, etc Punctele slabe Weaknesses evidentiaza dificultatile si disfunctionalitatile activitatii bancare care vor trebui solutionate. Acestea pot fi : - o gama redusa de produse si servicii bancare - o retea de unitati operative slab dezvoltata; - lipsa unei strategii de marketing; - o organizare defectuoasa; - un personal instruit necorespunzator; - o logistica precara, etc Oportunitatile Opportunities reprezinta elementele conjuncturale favorabile pe care banca le poate fructifica pentru a-si consolida si dezvolta activitatea. Aici putem include : - dezvoltarea unei baze de clienti noi ca urmare a dezvoltarii sectorului IMM-urilor; - promovarea unor produse si servicii bancare care pot sa atraga clientii; - aliante strategice si colaborari cu banci corespondente puternice, etc o Amenintarile Threats sunt , de asemenea elemente conjuncturale , cu o probabilitate mai mica sau mai mare de realizare , care nu trebuiesc ignorate deoarece sunt generatoare de riscuri si de pierderi potentiale. Acestea pot fi: - aparitia unor noi banci; - intensificarea concurentei pentru o anumita parte din clientela; - promovarea unor dobanzi mai avantajoase din partea marilor banci sau a bancilor straine Observam ca factorii S si W ai SWOT pun accent pe aspectele intriseci , provenite din mediul intern , in timp ce componentele matricii O si T pun accent pe aspectele extrinseci , provenite din mediul extern. Importanta analizei SWOT rezida in faptul ca inlatura tendinta unor manageri de a prezenta doar partea pozitiva a activitatii bancare si care considera ca punctele slabe sau amenintarile sunt elemente ce trebuiesc evitate pentru a nu afecta situatia de ansamblu a bancii. Modelul celor cinci forte a lui Porter de diagnosticare strategica a mediului bancar. (Michael Porter , profesor la Scoala de Afaceri Harvard, SUA) . Abordarea strategic a lui Michael Porter aprofundeaz dinamica concurenial a mediului i concepe manevre strategice specifice particularitilor fiecrei firme, inclusiv societatilor bancare. n concepia sa, alegerea unei strategii depinde, n primul rnd, de natura i intensitatea concurenei care se manifest n sectorul de activitate considerat. n acelai timp, Porter definete strategiile generice care constituie puncte de pornire n construcia particular, cu caracter original, a strategiei fiecrei societati bancare. 11

Modelul se bazeaz pe analiza a 5 factori care i exercit influena n mediul concurenial specific fiecrui sector de activitate. Puterea fiecrui factor i combinarea lor caracterizeaz domeniul de activitate sub raportul intensitii concurenei i, n ultim instan, determin rentabilitatea sectorului msurat prin randamentul pe termen lung al capitalului investit. Cei cinci factori care isi exercita influenta in mediul concurential specific sectorului de activitate bancar sunt urmatorii : - concurenta existenta in mediu bancar si intensitatea acesteia; - noii competitori si amenintarile lor pentru banca - substituentii posibili pentru produsele si servicii organizatiei ( ale bancii) - clientii bancii ( consumatori de produse si servicii bancare) - furnizorii bancii (consumatori de produse si servicii bancare) Prezentam mai jos cei cinci factori in interconditionalitatea lor si analiza care se face mediului bancar , din perspectiva fortei lor , atunci cand se stabilesc strategii de dezvoltare a activitatii fiecarei societati bancare:

Noi poteniali intrai n sector

amenintarea noilor sositi in sectorul bancar puterea de negociere a furnizorilor bancari Furnizori bancari

Concurenii din sector

rivalitatea ntre concurenii existeni amenintarea produselor de substitutie

poterea de negociere a clientilor bancari Clienti bancari

Produse de substituie
12

Analiza rivalitii ntre bancile existente n cadrul mediului de activitate. Concurena este mai intens atunci cnd: - n domeniu opereaz concureni numeroi, care au fore concureniale sensibil egale nu exist un lider i ocup poziii solide; - se nregistrez un ritm sczut de dezvoltare a sectorului de activitate un domeniu aflat n cretere este mai puin stresant; - costurile fixe ocup o pondere nsemnat n structura costurilor specific domeniului capaciti de producie bancara i logistic bancara mari,- care impun investiii deosebite ,ce pot fi recuperate doar prin volume mari de producie i cote de pia ridicate; - exist o difereniere slab a produselor oferite de concureni atributele de difereniere nu reprezint un criteriu important pentru opiunea de cumprare a clienilor, acetia putnd s migreze uor de la un productor la altul; - existena unor bariere mari de ieire din sector, ceea ce nu permite slbirea presiunii concureniale prin prsirea sectorului de activitate n caz de declin; - existena la productori a unor capaciti de producie excedentare, care stimuleaz produciile n cretere i mrirea cotelor de pia; - nregistrarea unor mize strategice importante, cum sunt cele de repoziionare pe un domeniu profitabil, de cucerire a unor segmente poteniale de pia, de fuziuni i achiziii cu efecte estimate favorabile Aceste condiii determin declanarea frecvent a unor rzboaie de preuri i de publicitate, necesitatea aplicrii de strategii de diversificare i nnoire a produselor oferite i creterea costului concurenei. Analiza intrrilor de noi competitori n cadrul domeniului de activitate sub raportul gradului de ameninare pe care l prezint acestea. Un domeniu nu este atractiv dac n viitor pot ptrunde uor n el noi concureni, care vor aduce capaciti de producie i resurse suplimentare i care vor lupta pentru creterea cotei de pia i mprirea profiturilor. Intrarea n sector va fi uurat dac barierele de intrare i tendina spre relaii concureniale ntre competitorii existeni sunt mai puin evidente sau reduse. O aprofundare a analizei presupune studierea corelat a intrrilor i ieirilor poteniale din cadrul domeniului de activitate, sub raportul nivelului barierelor existente n ambele cazuri. Astfel: - dac ambele bariere de intrare i de ieire sunt mici, veniturile sunt stabile, dar mici pentru c firmele intr i prsesc uor, fr restricii sectorul respectiv, exist un risc ridicat sub raportul gradului de concuren; - dac barierele de intrare sunt mici, iar cele de ieire mari, firmele intr uor atunci cnd conjunctura este favorabil, dar ies greu, n aceste condiii, oferta de produse depete capacitatea de absorbie a pieii, reducndu-se nivelul profiturilor pentru toi competitorii; - cel mai bun i atractiv sector este acela n care barierele de intrare sunt nalte, iar cele de ieire sunt mici; astfel, se intr greu i se prsete uor domeniul n caz de recesiune; - dac ambele bariere sunt nalte, potenialul de profit este ridicat, dar prezint un risc mare deoarece este ngreunat ieirea din sector atunci cnd ritmul de cretere a activitii i posibilitile de obinere de profituri devin stabile sau chiar ncep s scad. 13

Analiza gradului de ameninare a unor produse de substituie. Un domeniu nu este atractiv dac se caracterizeaz prin existena unor nlocuitori actuali sau poteniali ai produselor. Ei determin formarea unor plafoane ale preurilor ce pot fi obinute ca urmare a faptului c o parte din cererea existent migreaz spre produsele substituente. Firma trebuie s urmreasc n permanen evoluia preurilor la produsele nlocuitoare. O scdere a acestora determin o diminuare a cererii i, n funcie de aceasta, a preului i profitului pentru produsele substituite ( de baz ). Analiza capacitii de negociere a clienilor bancari( beneficiari de produse si servicii bancare ) Un domeniu de activitate nu este atractiv atunci cnd clienii au o putere de negociere mare. Ei vor ncerca s obin preuri de vnzare ct mai mici, produse de calitate superioar cu servicii post-vnzare i faciliti comerciale deosebite. Aceasta determin o concuren puternic n cadrul sectorului i scderea profitabilitii. Puterea de negociere a clienilor este mai mare atunci cnd: - se orienteaz mai bine; - cumpr cantiti importante n raport cu vnzrile productorului; - produsele cumprate dein o pondere nsemnat n valoarea total a cheltuielilor clientului; - produsele oferite sunt standardizate sau slab difereniate; - costurile de transfer la schimbarea furnizorilor sunt mici; - oferta de produse pe pia este mai mare dect cererea existent; - produsul cumprat nu este prea important pentru client, acesta putnd s renune uor la el; - productorii sunt sensibili la pre datorit marjelor unitare de profit mici. Pentru a se apra, productorii pot alege pe acei clieni care au cea mai mic putere de nego- ciere sau de schimbare a furnizorilor. Sau, ei pot oferi produse cu caracteristici superioare, pe care clienii nu le pot refuza prea uor. Analiza capacitii de negociere a furnizorilor bancari Facem precizarea ca in aceasta categorie de furnizori bancari sunt cuprinsi acei clienti ai bancii de la care acestea isi atrag fondurile de care au nevoie desfasurarii activitatii specifice ( persoane fizice si persoane juridice) Un domeniu nu este atractiv dac furnizorii firmei au posibilitatea de a crete preurile resurselor oferite i de a reduce cantitatea livrat. Puterea de negociere a furnizorilor este mai mare atunci cnd: - nu exist produse nlocuitoare; - produsul oferit de furnizor este important pentru client; - costurile de schimbare a furnizorului sunt ridicate; - produsele oferite de furnizor au un grad mare de difereniere; - sunt bine organizai; - exist un numr redus de furnizori; 14

Cel mai bun mod de aprare pentru cumprtori const n stabilirea unor relaii de durat re- ciproc avantajoase cu furnizorii sau utilizarea unor surse multiple de aprovizionare. TEHNICI BANCARE DE INTERACTIONARE CU MEDIUL BANCAR. Exista doua modalitati importante in care bancile pot interactiona cu mediile lor : - adaptarea la elementele mediului - presupune adaptarea strategiei, structurii , culturii, stilului managerial, tehnologiilor utilizate de catre banca in scopul unei mai bune compatibilitati cu mediul ( exp. restructurarea activitatilor bancilor romanesti, informatizarea, etc.) - influentarea sau controlarea elementelor de mediu procese prin care bancile urmaresc sa influenteze mediul lor pentru a-l schimba intr-o maniera care sa le ajute. Aceasta abordare proactiva poate conduce de multe ori la schimbari mici dar semnificative ale mediului extern de pe urma carora bancile pot profita ( exp. dialogul si cooperarea cu organismele de reglementare, apartenenta la organizatiile profesionale, lobby-ul politic, etc.) Optimizarea interactiunii bancii cu mediul extern se realizeaza prin luarea deciziilor asupra modului in care doresc sa-l influenteze si prin planificarea unor strategii in acest sens. STRATEGII BANCARE 1.3. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND STRATEGIA BANCARA Strategia reprezinta un proces complex care uneste obiective , activitati si decizii privind directia de orientare a eforturilor , cailor de urmat , politicile si instrumentele folosite pentru realizarea unui obiectiv final , intr-o perioada de timp determinata. Atunci cand o banca isi determina strategia pe termen scurt , mediu si lung si , pe aceasta baza, politicile de implementare in activitate a diverselor componente strategice si de promovare a mijloacelor de realizare in mediul extern, baza (obiectivul fundamental) de la care se porneste este nivelul maxim al profitului posibil de realizat in conditiille concrete ale mediului economic si cu conditia minimizarii riscului. (punctul de inflexiune profit risc) Desi criteriul de baza , profitul nu este singurul factor de care bancile trebuie sa tina seama la stabilirea politicii lor pe diverse termene. Ele trebuie sa asigure un echilibru activ intre profitabilitate , lichiditate , solvabilitate si risc . Sa ne reamintim : profitabilitatea bancara este un obiectiv important al strategiei bancare ( a managementului bancar in general) si vizeaza optimizarea raportului dintre veniturile si costurile bancii, cu influenta directa asupra profitului bancar, caile de realizare a profitului , cuantumul acestuia si factorii care actioneaza asupra eficientei,\. In esenta , atunci cand abordam problematica profitabilitatii bancare avem in vedere urmatoarele : optimizarea resurselor si plaasamentelor bancare; optimizarea decontarilor intra si interbancare; rationalizarea cheltuielilor de functionare; 15

incasarea la timp a dobanzilor calculate; promovarea unor produse si servicii bancare noi; atragerea de clienti noi , profitabili, etc solvabilitatea (adecvarea capitalului la riscuri ) reflecta capacitatea bancii de a sustine cu ajutorul capitalului propriu intreaga activitate . Mai analitic constatam ca indicatorul de solvabilitate exprima fondurile proprii raportate la totalul activelor si elementelor din afara bilantului (nete de provizioane) ajustate in functie de risc. Controlul solvabilitatii bancare se realizaeaza prin fondurile proprii , care , la nivelul institutiilor financiar bancare , trebuie sa acopere imobilizarile corporale si necorporale precum si o parte variabila a diverselor active financiare , diferentiate dupa gradul de risc. Specialistii apreciaza ca raportul dintre fondurile proprii si angajamentele unei banci constituie un indicator insuficient dar sigur al prudentei bancare. lichiditatea reprezinta capacitatea unei banci de a face fata in mod eficient retragerii de depozite si scadentei altor datorii si de a acoperii necesarul de finantare suplimentar pentru portofoliul de ctredite si investitii. riscul bancar poate fi definit - drept posibilitatea ca intr- o tranzactie sa nu se obtina profitul asteptat si/sau chiar sa apara o pierdere ,sau fenomene care apar pe parcursul derularii operatiunilor bancare si care provoaca efecte negative asupra activitatii , diminuarea profitului sau inregistrarea de pierderi. Pentru conducerea unei B in managementul riscului apare o problema de fond: care este dimensiunea si elasticitatea perfect normala , echilibrul eficient maxim al raportului dintre Riscul bancar si Profitul Bancar ??? stiind ca cei doi indicatori se situeaza in centrul strategiilor fiecarei banci si se poate exprima prin intrebarea : Cat pot sa risc ca sa obtin un profit cat mai mare ????? sau altfel spus Care este maximul expunerii mele pentru un profit maxim ????? Fiind o problema de strategie extrem de importanta bancile elaboreaza planuri strategice , proceduri si tehnici foarte complexe , construiesc scenarii de simulare si control al fenomenelor de risc si organizeaza compartimente de control , monitorizare si combatere a fenomenelor de risc care pot sa apara in activitatea fiecarei unitati centrale si / sau subunitati din retea. Bancile actioneaza in conditii de incertitudine, atat ; - in domeniul resurselor care nu au o stabilitate cuantificabila , - cat mai ales in domeniul plasamentelor care contin un factor de risc prin natura lor. Cu cat un plasament este mai profitabil cu atat el este mai riscant. Si tot aici , in cazul plasamentelor pe termen lung riscul este mai mare. Prin urmare cu cat strategia are un termen mai lung cu atat mai redusa este probabilitatea ca nivelul profitului propus sa se realizeze. (mediul stabil este mai propice realizarii strategiilor de profit tintit). In consecinta in elaborarea unei strategii realiste pe termen lung se iau ca obiective elementele de dezvoltare care sa conduca , pe de o parte , la realizarea unei cresteri rezonabile a profitului , iar pe de alta parte sa se poata cuprinde evolutii variabile , ajustabile in functie de conjunctura viitoare ( punctul de inflexiune intre nivelul maxim al profitului dorit si nivelul maxim al riscului asumat)

16

1.4. CARACTERISTICILE STRATEGIILOR BANCARE rezida din faptul ca acestea definesc un ansamblu de componente care precizeaza : Locul pe piata , adica pozitia bancii in cadrul sistemului bancar local din punct de vedere al marimii , relatiei cu competitorii , derularii unor proiecte interne sau externe vizibile , si pe baza acestor evolutii efectuindu-se comparatii cu bancile concurente; Relatii cu organismele financiar bancare interne si internationale si relatiile de corespondenta cu bancile straine , pentru derularea unor programe guvernamentale; Produsele si serviciile bancare sunt avute in vedere de la lansare , promovare, perfectiionare si sunt urmarite in corelatie cu principalii clienti , urmarindu-se sa se intareasca relatia bancii cu clientii si realizarea nivelului planificat al profitului. Consolidarea celor patru piloni pe care se bazeaza activitatea bancara : - tehnologia informationala care constituie un obiectiv strategic al bancii prin urmarirea implementarii de sisteme automate de calcul , formarii unui colectiv informatic, prin cultura informationala(exp. BO in BRD!) - investitiile , concretizate in cladiri si modernizari; - reteaua de unitati teritoriale (infrastructura) si referitor la aceasta adaptarea la conditiile economice, financiare si sociale locale; legaturile cu clientii strategici importanti, solutionarea situatiilor atipice(carduri producatori de lapte BRD) - personalul bancar in legatura cu care obiectivele stategiei bancii pot urmarii motivarea si cointeresarea. Managementul ocupa de asemenea un loc central in strategia bancara sub aspectul riscului in activitatile bancare , al riscului financiar si de obtinere a unui nivel dorit al profitului , al managenetului total al calitatii , atragerii de afaceri si penetrarii spre noi operatii. Prevederea unor alternative strategice de dezvoltare, de penetrare pe piata si de contracarare a concurentei. Dezvoltarea componentelor de filozofie si cultura organizationala care devin din ce in ce mai importante pentru creionarea strategiilor moderne , unele entitati bancar-financiare asezandu-le printre factorii definitorii ai strategiilor lor.. De exemplu Strategia BRD Groupe Societe Generale de dezvoltare durabila este fondata pe cele 3 valori comune tuturor entitatilor Grupului Socit Gnrale: profesionalismul, inovatia spiritul de echipa.

1.5. ELABORAREA STRATEGIILOR BANCARE Fara sa intram in amanunte precizam doar faptul ca elaborarea strategiei bancare reprezinta activitatea prin care managerii detemina obiectivele , intervalul in care trebuiesc realizate scopurile, locurile in care planurile vor fi indeplinite , fazele si metodele de atingere a obiectivelor si resursele necesare pentru ca acestea sa poata deveni realitate. Transpunerea in practica , in conditii de eficienta , a procesului strategic presupune parcurgerea mai multor etape : Etapa initiala care consta in fundamentarea obiectivelor si directiilor strategice ( management , retea , organizare, resurse umane, clienti, produse si servicii bancare, tehnologia informatiei, indicatorii de eficienta , profitabilitate. ) Obiectivele strategice trebuie sa 17

se caracterizeze prin capacitatea de redare cu exactitate a scopului urmarit la nivel departamental sau teritorial , prin coerenta , claritate si printr-o inalta rigoare profesionala; Elaborarea planului strategic pe domenii de activitate bancara etapa unde se realizeaza o stransa colaborare intre compartimentul strategic al bancii si toate celelalte directii sau departamente din banca ; Consolidarea logisticii planului strategic prin practicarea unor politici specifice care urmaresc gasirea de solutii potrivite pentru realizarea obiectivelor strategice, depasirea dificultatilor intervenite, pentru problemele din fazele de diagnosticare si planificare strategica; Implementarea strategiei care consta in mobilizarea resurselor necesare si directionarea acestora spre realizarea scopului propus. Natura implementarii strategiei este relevata sintetic de intrebarile esentiale la care trebuie sa se raspunda la inceputul acestei etape : cine ? , ce?, cum?, trebuie sa faca pentru transpunerea in practica a ceea ce s-a formulat. Raspunsurile vor indica persoanele sau entitatile structurale ale bancii care trebuie sa execute anumite activitati si sa indeplineasca anumite servicii , vor mentiona de asemenea activitatile care sunt necesare pentru obtinerea schimbarilor dorite si cum trebuie actionat. Implementarea strategiei presupune mai multe laturi : - problema comunicarii catre personal a ideilor noi pe care le promoveaza strategia , cu asigurarea confidentialitatii necesare; - adaptarea strategiei tinand cont de conditiile favorabile sau de constrangerile generate de schimbarile intervenite in mediul economic si social , de momentul de timp ( este sau nu momentul sa actionam ?!) , de structurile organizationale si functionale bancare; - elaborarea de proceduri si instrumente cu ajutorul carora se se poata face corectiile necesare ori de cate ori o situatie o impune ( proces laborios la care participa managerii impreuna cu sectoarele de cercetare , marketing, metodologie , etc) Etapa finala a procesului o constituie analizele periodice (trimestriale, semestriale sau anuale ) a stadiului implementarii strategice care se face la nivelul boardului bancii si urmaresc cu predilectie : - monitorizarea realizarii obiectivelor cuprinse in planurile de implementare ( capitole strategice, rezultate posibil cuantificabile, reflectarea realizarilor in normele, instructiunile , procedurile bancare , posibile a fi modificate sau nu, etc) - evaluarea principalelor efecte asupra activitatii bancii - efectuarea unui punctaj (scor) care sa reflecte masura indeplinirii obiectivelor generale strategice ; - realizarea de studii si proiectii determinate de modul in care s-au realizat (au fost atinse)obiectivele inscrise in planul de implementare. 1.6. STRATEGIILE ECONOMICE (BANCARE) A LUI PORTER In temeiul analizei mediului economic si bancar prin prisma celor 5 forte (factori) descrise mai sus Michael Porter propune trei tipuri generice de strategii economice care pot fi utilizate de catre firme , inclusiv de catre banci, in conducerea activitatii lor spre profit. Acestea sunt : 18

Strategia celor mai mici costuri ( de dominare prin costuri ). Strategia de difereniere .( marca versus pret n.a) Strategia de concentrare.

Strategia celor mai mici costuri ( de dominare prin costuri ). Activitatea este ndreptat ctre obinerea celor mai sczute costuri de producie i de distribuie, astfel nct preurile produselor si serviciilor bancare s se situeze sub cele ale concurenei i s asigure ctigarea unei cote ct mai mari de pia. Acest tip de strategie se bazeaz pe curba de experien. ceea ce inseamna ca : - societatea bancara care o aplica trebuie s dein un potenial tehnologic, de producie, de aprovizionare i logistic ridicat: - aceasta presupune investiii foarte mari pentru echipamente de producie moderne; - o politic comercial i de distribuie agresiv, care s permit obinerea unei pri mari de pia; - presupune de asemenea acumularea de experien prin creterea produciei cumulate, n vederea reducerii costurilor de producie; - obliga banca la mbuntirea continu a organizrii productiei de produse si servicii bancare , un sistem de distribuie puin costisitor i un control riguros al cheltuielilor indirecte(exp. externalizarea activitatilol conexe ,etc) - se aplic un marketing de mas, bazat pe producerea, distribuirea i comercilizarea pe scar larg a unui produs n ncercarea de a atrage toate categoriile de utilizatori.(clienti ai bancii persoane fizice si persoane juridice ) Aceast strategie cere descoperirea i exploatarea tuturor surselor posibile de avantaj competitiv de cost, ca de exemplu: folosirea n exclusivitate a tehnologiei de realizare a produselor bancare, , acces preferenial la sursele de lichiditati, , i evitarea unor caracteristici ale produsului prea costisitoare, care nu sunt neaprat necesare clientelei. Aceasta strategie este avantajoas deoarece apr societatea bancara care o aplic mpotriva: - agresiunii concurenilor deinerea avantajului de cost i permite obinerea unei marje unitare de profit ridicate; - clienilor puternici acetia i pot exercita puterea numai dac reuesc s gseasc concureni ai firmei care s propun preuri de vnzare mai joase; - furnizorilor puternici poate face fa unor preuri mai ridicate ale materiilor prime,( in cazul nostru a lichiditatilor atrase fie la termen fie la vedere) Strategia celor mai mici costuri prezinta insa si unele riscuri , intre care amintim :: - progresul tehnologic, care anihileaz efectul investiiilor trecute i acumularea de experien; - concentrarea puternic asupra reducerii costurilor, ceea ce afecteaz capacitatea i preocuparea de asimilare a unor produse noi i de sesizare a schimbrilor pe pia; - apariia altor banci cu costuri ale produselor mai sczute, ceea ce reprezint un pericol major pentru acele banci care i-a orientat toate preocuprile spre realizarea unor costuri reduse; - manevrele concurenilor, care prin adoptarea unei politici de difereniere reuesc s segmenteze sectorul n care opereaz ( bancile de locuinte , divizia de produse si servicii pentru medici, divizia de produse si servicii pentru studenti si tineret, etc) 19

- inflaia, care erodeaz capacitatea firmei de a se impune pe pia prin preuri mici. Strategia de difereniere .( marca versus pret n.a) Banca vizeaz crearea unui avantaj deosebit, pe baza unui factor unic (!!!) care s fie resimit la nivelul ntregului domeniu i apreciat de o mare parte a clienilor, astfel nct ei sunt dispui s ofere o prim de pre pentru a profita de acest avantaj. n acest sens, firma se va concentra asupra obinerii unei performane superioare, care i asigur poziia de lider n sector, n ceea ce privete unul din urmtoarele atribute: - calitatea produselor oferite, serviciile post-vnzare i facilitile propuse clienilor ; - tehnologia folosit pentru crearea si realizarea produselor si serviciilor bancare; - originalitatea produsului (produselor) si serviciilor bancare; - capacitatea de adaptare la schimbrile mediului i la exigenele clienilor etc. - canalele de distributie a produsului respectiv. Folosirea acestei strategii necesit intuiie i creativitate, capaciti sporite n ceea ce privete valorificarea punctelor forte de care dispune banca respectiv comparativ cu concurenii si. Ea nu este posibil dect atunci cnd caracteristicile produsului, altele dect cele care rspund nevoii de baz, pentru care a fost creat, sau atributele care i asigur firmei poziia de lider sunt determinante n decizia de cumprare a clienilor. Strategia se adapteaz cel mai bine la produsele descoperite sau de reputaie. Banca are nevoie de capaciti de marketing deosebite care s-i permit identificarea i nelegerea cerinelor individuale ale clienilor i elementelor de difereniere fa de concureni, precum i stabilirea posibilitilor de satisfacere a acestora. Se aplic un marketing int, bazat pe diferenierea categoriilor de cumprtori i crearea de produse i mixuri de marketing corespunztoare fiecrei piee int. O astfel de strategie este avantajoas deoarece protejeaz ntreprinderea care o aplic de: - concureni ca urmare a slabei sensibilti a clienilor la variabila pre i a fidelitii lor fa de marc; - puterea furnizorilor marjele unitare de profit ridicate i acord o protecie asupra creterii preurilor la materii prime ( pretul bonificat al lichiditatilor afluite la termen sau la vedere); - riscul produselor de substituie, care este sczut; - pericolul unor noi intrri n sector, care este sczut. Riscurile strategiei de difereniere: - nu permite obinerea unei pri de pia ridicate; - pericolul de imitare este mare n aceste condiii banca care aplic o astfel de strategie trebuie s fie capabil s ofere regulat caracteristici noi produselor pentru a contracara imitarea; - banalizarea produsului ca urmare a ciclului de via al acestuia, ceea ce anihileaz efectul strategiei de difereniere. Strategia de concentrare. 20

Const n concentrarea bancii asupra unui segment ngust al pieei ni ( un grup de clieni, un tip de produs comercializat, o zon geografic etc. ) i ocuparea pe acest segment a unei poziii de nenlocuit. Cunoscnd foarte bine nevoile specifice ale acestui segment, banca va opta : - fie pentru o strategie de dominare prin costuri - fie pentru o strategie de dominare prin difereniere. n primul caz, acela in care banca alege sa aplice in activitatea sa o strategie de dominaare prin costuri , aceata , banca, se specializeaz pe o clientel particular cutnd s obin un avantaj concurenial de cost. Pe o pia unde produsele sunt vndute n cantiti mari, exist un loc pentru o banca capabil s-i asigure un avantaj concurenial prin vnzri n cantiti mici unor clieni marginali. Aceasta este posibil ntruct pentru cantiti mici, costul mediu al bancii mici este mai mic dect costul mediu al bancii mari ( figura de mai jos )

cost mediu

costul mediu al bancii mici costul mediu al bancii mari cant. cant. mici cant. mari

O astfel de firm nu se va putea dezvolta prin mrirea capacitii de producie,ci numai prin deschiderea de noi sucursale dispersate geografic i specializate n vnzri de cantiti mici. (vezi experienta BRD pentru produse si servicii bancare in mediul rural sau in unitatile mici de proximitate) n cel de-al doilea caz , acela in care banca alege sa aplice in activitatea sa o strategie de dominare prin diferentiere , banca respectiba va selecta o clientel exigent sub raportul atributelor de difereniere: calitate, servicii postvnzare, tehnologie folosit etc. Aceasta deoarece n cazul unei producii de mas i serie mare, exist ntotdeauna un segment de pia pe care poate opera o banca (sau o divizie specializata a unei banci) care dorete s evite producia standardizat i s ofere produse mai sofisticate, care asigur o imagine particular proprietarilor lor ( de ex. credite directe sau sindicalizate pentru industria de productie si transport a gazelor naturale 21

Pentru aceasta banca va pretinde clienilor si un adaos la pre care s depeasc costurile suplimentare pentru asigurarea caracteristicilor de difereniere conferite produselor. Deci, banca va alege o strategie de dominare prin costuri pe o pia oreintat spre atribute de difereniere i o strategie de dominare prin difereniere pe o pia orientat ctre costuri reduse ale produselor oferite. Elementul esenial al strategiei de concentrare const n identificarea niei pe care poate opera banca cu succes i n cunoaterea clienilor int. O astfel de strategie poate fi folosit cel mai bine de firma care dorete s intre pe o pia. CONCLUZIE Orice construcie strategic trebuie s aib la baz una din cele trei orientri. Pe baza acesteia banca va adopta un anumit tip de comportament fa de concureni, adaptat condiiilor specifice de mediu i potenial intern, elabornd o strategie particular cu elemente de originalitate. Abordarea lui M. Porter evit comportamentele tip, care risc s devin disfuncionale prin banalizare ( ca urmare a faptului c toate firmele le utilizeaz ). Prin aceasta ea este superioar modelelor bazate pe portofoliu de activiti. 1.6. OBIECTIVE IN ACTUALITATE IN STRATEGIILE BANCARE Confruntate cu profundele mutatii care s-au produs in mediul lor de activitate , bancile si-au dezvoltat noi strategii orientate spre o serie de obiective , intre care semnificative sunt : ameliorarea si valorizarea capitalului uman , prin adaptarea politicilor lor de gestionare a resurselor umane; eliminarea si diminuarea riscurilor , prin strategii de gestionare a riscurilor ; internationalizarea activitatii si adaptarea ei la noile conditii create dupa lansarea monedei Euro. modele alternative de dezvoltare strategica Gestiunea resurselor umane ocupa un loc important in strategiile manageriolr de banci , fiind abordata din urmatoarele coordonate : Numarul de angajati ( componenta cantitativa a strategiei in domeniul RU) care este dimensionat dupa reguli extrem de stricte , concordante cu gradul de automatizare si standardizare a procedurilor si tehnicilor bancare , a performantelor tehnice si de fiabilitate a sistemelor informatice , a parametrizarii de tip industrial a produselor si serviciilor oferite de banca clientilor sai , a circuitelor profesionale si tehnologice a documentelor bancare de orice natura ar fi acestea si in orice directie circula ele. La inceputul anului 2000 personalul angajat in sectorul bancar prezenta o pondere de cca 3% din totalul populatiei ocupate din UE (exceptie Luxemburgul unde cca 9% din populatia ocupata lucreaza in sistemul bancar). Sunt preocupari serioase de ajustari cantitative (dar si calitative ) ale personalului prin actiuni de atragere sau de eliberare a unor categorii de varsta pentru mentinerea in activitate a esaloanelor de varsta considerate performante. Grupa de varsta cea mai numeroasa din activitatea bancara este cea cuprinsa intre 38 si 49 de ani ( exista astazi exceptii foarte numeroase ncare tind sa infirme credibilitatea si reusita unei astfel de strategii !!!!!) . 22

Se constata insa ca din banca nu demisionezi dar nici nu te pensionezi Gestiunea calitativa a capitalului uman are in vedere pe de o parte recrutarea personalului cu pregatire superioara (cca 80% sunt absolventi universitari ) , asigurarea unui raport optim intre acesta categorie de personal si cel cu studii medii sau tehnice si in final o continua pregatire si perfectionare de specialitate (profesionala , etica , comerciala , etc) , care reclama eforturi financiare serioase (cca. 9% din volumul salariilor) In acelasi context exista preocupari si pentru inbunatatirea raportului angajatilor pe sexe si dimensionarea normala a locului si rolului femeilor in cadrul bancii. ( 17% in 1986 , cca 51% astazi ) Ca urmare a acestor strategii de RU bancile au inregistrat castiguri de productivitate , unul dintre indicatorii ptoductivitatii bancare ( alaturi de raportul dintre costuririle de exploatare si activele bancare ) este productivitatea bancara la nivel de salariat.. O concluzie : astazi , prin strategii bancare eficiente resursele umane au scazut cantitativ , au crescut calitativ , o data cu cresterea retributiei muncii. Si totusi ,cheltuielile totale de personal au inregistrat un ritm de crestere inferior celui al productiei bancare . Strategii de gestionare a riscurilor bancare Strategiile bancare referitoare la riscurile bancare sunt considerate ,in egala masura de teoria dar si de practica bancara , drept centrul strategiilor bancare si reprezinta sursa unor avantaje concurentiale decisive. Sunt semnificative si abordate ca atare , in acivitatea bancara ) 4 strategii fundamentale : evitarea riscului ; limitarea riscului ; transferarea riscurilor; plata riscurilor Strategia de evitarea riscurilor consta in evitarea totala a unui tip de risc prin renuntarea la anumite operatiuni. (exp. renuntarea la creditarea in franci elvetieni); Strategia limitarii riscului vizeaza acceptarea unui risc prin fixarea unor limite a caror depasire este interzisa :nivelul expunerii pe un client , gradul de asigurare cu garantii imobiliare , etc Transferarea riscurilor , o posibilitate a bancii de a transfera partial sau total un risc daca nu doreste sa-l pastreze. De regula bancile cauta asemenea solutii chiar daca pentru aceste proceduri sunt nevoite sa suporte unele cheltuieli ( exp. plata de prime pentru asigurari , operatiuni de sindicalizare a creditului , cautarea de garantii corespunzatoare , etc.) Plata riscurilor : este strategia care prevede suportarea , in mod direct a costului unui risc prin plati suportate fie pe cheltuielile exercitiului fie prin constituirea de provizioane. In schimbul unui asemenea risc al carui cost este suportat in proporte de 100% de banca , aceasta va inregistra o marja de rentabilitate suplimentara , ramanand intr-o pozitie deschisa pentru a beneficia de o evolutie favorabila a pietei. Banca poate utiliza succesiv si simultan mai multe din aceste strategii ,dar acestea raspund , in mod particular , unui tip de risc definit printr-un cost si o frecventa ( Exp. daca nivelul costului este redus atunci banca accepta sa plateasc in cazul aparitiei riscului. Insa daca acest cost este ridicat banca nu are alta solutie decat evitarea sau transferul riscului.Daca frecventa probabilitatea de manifestare a riscului este redusa banca va accepta costul dar nu si in cazul frecventelor sporite. 23

 Strategiile internationale a bancilor vizeaza , in special implantarea lor in strainatate , dezvoltarea operatiunilor in devize si operatiuni in moneda nationala cu rezidentii . In acest context al internationalizarii activitatii lor bancile indeplinesc doua functii : - intermedierea financiara internationala - prin care contribuie activ la circulatia lichiditatilor fara insa a le crea; - fuctia de banci internationale prin care bancile rezidente au oferit nerezidentilor lichiditati exprimate in moneda nationala , contrtibuind astfel la creatia monetara si alimentarea ofertei de lichiditati internationale ( angajamente pe moneda USD , Marca Germana , etc). In contextul internationalizarii si a gradului de diversificare a activitatii bancare raman definitorii doua strategii si modele bancare , si anume : Strategia de banca universala multinationala care este specifica marilor banci . In practica extinderea acestor banci se realizeaza in special prin preluari de participatii sau fuziuni intre marile banci internationale cu marile banci universale nationale (Grupul Societe Generale din Franta are implantari de retea in 80 de tari , de pe toate continentele . La noi in tara a preluat , in anul 1998 , Banca Romana de Investitii ) Strategia de banca specializata multinationala care se aplica mai ales de bancile de talie mica sau mijlocie , desi doar o parte din acestea au capacitatea reala de a dezvolta o astfel de strategie pe plan extern. Ele sunt specializate pe plan extern asupra unui anumit produs sau sarviciu bancar sau a unui segment particular de clientela Din efectele antrenate de moneda Euro si ca urmare a disparitiei monedei nationale se remarca sporirea concurentei intra europene , determinand bancile sa adopte modele alternative de dezvoltare strategica (strategii pe domenii comerciale ) , dintre care doua s-au impus in ultima perioada ; - retail banking (activitatati bancare de retail ) - wholesale banking (activitati bancare en gros) Aceste doua modele de strategii bancare nu se exclud dar presupun abordari diferite in ceea ce priveste operatiunile bancare. bancile cu activitatea en detail ( activitate de retail), actioneaza pe piata persoanelor fizice si IMM-urilor si adopta strategii ofensive de diversificare a gamei de produse si servicii oferite dar si in materie de produse de economisire. Specific pietei de retail este segmentarea contunua si profunda a categoriilor de clienti : persoane active, pensionari , elevi si studenti, liber profesionisti, actori , afiliati ai unor cluburi, sau asociatii profesiionale, zone geografice rurale, urbane, sarace sau mai dezvoltate, etc. Fiecarui segment de clienti i se adreseaza anumite tipuri de servicii sau /si produse bancare , dar existand totodata si servicii si produse ce se adreseaza in egala masura tuturor. In acelasi context in zilele noastre se practica pe scara faoarte larga strategia echiparii clientilor cu pachete si servicii bancare care se concretizeaza in ofertarea si contractarea cu clientul persoana fizica sau persoana juridica a unuia sau doua produse de baza carora li se ataseaza unul sau mai multe produse de pachet. (exp. acordarea unui credit pentru nevoi personale care va fi gestionat printr-un card . Acelasi card va fi alimentat lunar cu veniturile din salariul titularului , va putea contine o facilitate de genul descoperirii de cont intre unul si trei salarii , si va putea fi utilizat si la plata facturilor privind costurile utilitatilor casnice livrate de catre furnizorii de servicii de profil , detinatorului de card ) 24

 activitatile de gros a bancilor au in vedere marile companii , institutii financiare si guvernele. Aceste activitati se refera preponderent la operatiuni de intermediere si vizeaza un numar mic de tranzactii , dar cu valoare financiara mare. De asemenea , spre deosebire de activitatea de retail nu sunt dependente de existenta unei retele de sucursale. In esenta , activitatea bancara en gros se refera la finantarea pe scara larga si isi are originea in expansiunea industriala si comerciala din tarile occidentale. Dezvoltarea modelului sistemului bancar en gros a aparut initial ca urmare a cerintelor din SUA , Marea Britanie , Germania si Franta pentru furnizarea de fonduri importante , la rate de dobanda competitive. In lume , specific traditiilor, culturilor si specificitatii economiilor macroregiunilor au fost construite modele de strategii din cele mai diverse, care urmaresc obiective complexe ,cu implicatii majore in viata sistemului bancar . Dintre acestea prezentam mai jos , trei alternative , specifice Europei , care formeaza asa numitele modele intriseci si in cadrul carora se remarca un model strategic pur (A) si doua modele strategige impure (B si C) care conduc la solutii mixte.

25

STRATEGII BANCARE EUROPENE

Obiective Strategice
Formulare obiectiv Strategia A Strategia B Strategia C

A deveni o banca nationala specializata

A deveni o banca europeana specializata

A deveni o banca europeana universala Extindere geografica

Implicatii

Banca : - Produs unic - Tara unica

Extindere geografica Banca - produs unic Relatii internationale

Diversificare sectoriala Banca : multi produse Relatii internationale

Punerea in aplicare a strategiei

Consolidarea pietei nationale

Dobandirea de dimensiuni europene

Modalitati de aplicare

Aliante pe piata nationala

Achizitii pe piata nationala

Aliante pe piete straine

Achizitii pe piete straine

Implantari locale

Participatii incrucisate si fuziuni si fuziuni

Participatii incrucisate

26

1.7. REFORMA STRATEGIILOR SISTEMULUI BANCAR ROMANESC Un studiu dat publicitatii de catre oficiali ai Bancii Nationale a Romaniei , constata ca astazi in tara noastra creterile mult prea rapide pe care bncile locale le-au nregistrat n anii de glorie" se ntorc acum mpotriva lor, forndu-le s adopte un model bazat pe pruden. STAREA DE FAPT Pentru a putea relua creditarea i, implicit, pentru a susine creterea economic, bncile trebuie s i schimbe din temelii strategiile de business sustin acesti cercetatori. De ce ? Se stie ca principalul risc pe care i-l asum o banc comercial este cel de nerambursare a creditului de ctre debitori Din aceasta perspectiva se constata in bancile noastre, in perioada 2007 2010, creterea semnificativ a creditelor restante i ndoielnice . fapt ce arat c bncile nu au calculat bine acest risc. Comportamentul bncilor, aa cum l relev analiza evoluiei creditelor neperformante, pare s fi fost condus de ideea economiilor de scal, n sensul n care creterea expansiv a volumului activitii de creditare ar fi permis acceptarea unor pierderi din credite neperformante spun cercetatorii In perioada analizata se constata ca bancile comerciale au abordat acest model de business riscant care nu a fost adecvat conditiilor din Romania , cu strategii mergnd n principal pe volum (creterea volumului creditelor, a numrului clienilor, a activelor, a cardurilor-credit cu buletinul) i mai puin (aproape deloc) pe aspectele calitative (bonitatea clientului, analiza proieciei de cash flow, afacerea, mediul economic intern si extern, mix-ul de politici)". Ce trebuie facut? SCHIMBAREA DE PARADIGMA sugereaza oficialii bancii centrale ! n acest caz, este clar c, n vederea relurii ciclului de cretere economic i de creditare, modelul de business al bncilor va trebui s se schimbe. Cel mai probabil, se va trece de la modelul economiilor de scal la unul care asigur o cretere solid, ns gradual bazat pe o relaie strns i de lung durat cu clienii", arata autorii studiuluii. CRIZA I BNCILE Studiul subliniaza si explica faptul c apariia crizei este legat i de lrgirea activitii de investment banking, care are la baz o relaie pe termen scurt cu clientul i obinerea unui profit imediat, cu pasarea riscurilor n pia, ct mai departe de emitent i de intermediari Ce trebuie facut? Studiul spune c activitatea tradiional a unei bnci, cea care trebuie s prevaleze imediat n Romnia, este aceea a unei relaii pe termen lung cu clientul, cunoaterea acestuia, a necesitilor lui i a provocrilor care stau n faa clientului, precum i gsirea cilor de a dezvolta i adnci parteneriatul cu clientul. De ce ? 27

Oficialii BNR a artat c un alt risc n activitatea bancar provine din diferena ntre maturitile activelor i pasivelor. Concordana ntre maturiti pe partea de active i pasive permite unei bnci s nu fie supus salturilor din piaa monetar, care pot aprea ca urmare a modificrii factorilor de pe piaa intern i extern. n Romnia, n anul 2008, bncile comerciale i procurau resursele din depozite care erau 95% pe termen scurt, iar creditele acordate erau n proporie de peste 75% pe termen mediu i lung, situaie care se menine i n acest moment. Scderea acestui risc n vederea relurii creditrii presupune schimbarea structurii de instrumente de economisire la nivelul bncilor, astfel nct s atrag mai multe resurse pe termen lung,

28

CAPITOLUL II

BANCI SI SISTEME BANCARE

SISTEMUL BANCAR
29

Din multitudinea de sisteme ce definesc existenta unei natiuni la un moment dat si care se intrepatrund si se interconditioneaza in procesul evolutiei acesteia , sistemul economic are un rol determinant , iar in cadrul acestuia sistemul bancar reprezinta o componenta principala fara de care , practic, economia moderna nu-si poate exercita rolul si functiile 2.1. DEFINIREA SISTEMULUI BANCAR. Sistemul bancar desemneaza ansamblul coerent al diverselor categorii de banci cu capital strain sau autohton , de stat sau privat , precum si combinatiile mixte ale acestora, care isi desfasoara activitatea pe teritoriul unei tari si raspunde necesitatilor unei etape a dezvoltarii social- economice. Astfel el reprezinta veriga de legatura intre detinatorii de capitaluri (persoane fizice si juridice) si economia si societatea reala , care are nevoie de aceste capitaluri pentru functionare si dezvoltare. In acelasi timp sistemul bancar este depozitarul credibil al economiilor care se formeaza in societate si intermediarul principal intre creditori si debitori in nstingerea datoriilor. In contextul economiei de piata , sistemul bancar trebuie sa asigure cadrul care sa dea posibilitate mobilizarii tuturor fondurilor banesti disponibile in economie si orientarea lor temporarara , pe perioade mai lungi sau mai scurte , catre activitatile economice , in mod prioritar spre cele productive. In aceasta viziune sistemul bancar trebuie sa se afle permanent in relatie de parteneriat cu economia si viata reala a societatii in sensul organizarii si stimularii procesului de economisire si a celui de investire. Rolul si importanta bancilor in economie sporesc pe masura amplificarii fluxurilor financiare nationale si mondiale , ca o consecinta a dezvoltatrii generale a societatiiumane. Avantul tehnoliogiei si mijloacelor de comunicatie au amplificat rolul bancilor in circulatia resurselor monetare, pe de o parte si pe de alta parte , pe principalii finantatori ai investitiilor in economie. 2.2.STRUCTURA SISTEMULUI BANCAR aferent unei tari vizeaza : Cadrul institutional format din banca centrala (Banca Nationala) cu rol de cordonare si supraveghere si bancile comerciale si alte institutii financiare asimilate acestora , indeplinind rolul de intermediator principal in relatia economii investitii; Cadrul juridic format din ansamblul reglementarilor care guverneaza activitatea bancara ; Soliditatea sistemului bancar si credibilitatea acesuia depind astfel de o serie de variabile din mediul economic , din economia reala , care sunt sub influenta performantelor structurilor de management statale si care sunt date de factori orientati in doi poli ai vietii economice si sociale: zona (polul) politicului cu influente asupra calitatii legislatiei si asupra performantelor economiei reale , stabilitatii si competitivitati acesteia; in zona interna a sistemului bancar , adica in managementul bancar; (observati paralela cu mediuil intern si extern bancar!!) 2.3. CARACTERISTICILE MODERNE (PARTICULARITATILE) ALE SISTEMELOR BANCARE si 30

ALE TEHNICILOR DE SISTEM n ultimele decenii bncile i activitatea bancar au suferit ample i importante transformri, determinate de aciunea unor factori cum sunt : evoluiile economiei contemporane; mutaiile n comportamentul celor ce beneficiaz de serviciile bncilor; politicile curente i de perspectiv pe care guvernele le exercit asupra sectorului bancar, prin msuri legislative i prin prghii obinuite ale politicilor monetare i comerciale; tehnologiile moderne (din domeniul informatic i telecomunicaii) care transform n interior aparatul bancar. Toi aceti factori, acionnd prin interaciune, fac ca sistemele bancare contemporane s capete anumite particulariti care le caracterizeaz activitatea curent. Una dintre caracteristicile sistemelor bancare din tarile dezvoltate este aceea ca ele sunt eterogene adica cuprind o diversa tipologie de banci , dar manifesta tendinta de uniformizare in contextul procesului de globalizare financiara. Sistemul bancar este format dintr-un numar relativ mic de banci sau grupuri de banci regional asociate , care dezvolta activitati specifice bancilor universale. Acest tip de banca ofera o gama variata si complexa de produse si servicii , acoperind, de regula, cerintele persoanelor fizice si IMM-urilor, dar si pe cele ale organizatiilor mari ,desi acestea utilizeaza propriilr mijloace tehnice pentru serviciile de transmitere a banilor, depozite si retrageri de numerar. O caracteristica de mare noutate o reprezinta comportamentul bancilor in noile conditii ale globalizarii si liberalizarii , comportament definit intermeni de concurenta strategica. Concurenta stategica reprezinta ansamblul masurilor adoptate pentru prevenirea intrarii efective a unor concurenti potentiali , prin impunerea unor costuri nerecuperabile pentru candidati inca din momentul intrarii lor pe piata O trasatura importata a sistemelor bancare moderne o constituie modificarea semnificativ a structurii activelor tuturor bncilor n ultimii ani, constnd n: reducerea ponderii numerarului in relaiile interbancare pn la procente de 7-10% ; sporirea angajamentelor n credite acordate economiei cu ponderi de pn la 65% din total active; reducerea angajrii bancare n deinerea de titluri de plasament. Totusi acum se manifest o cretere a operaiunilor active de plasamente n credite, pe seama restrngerii lichiditii, prin deinerea de numerar i depozite, viznd creterea profitului. n cadrul structurii pasivelor bancare se constat o majorare a depozitelor la termen i de economii n defavoarea depozitelor la vedere, ca urmare a reorientrii clienilor bncii spre depozite care asigur o remunerare mai mare. Totodat bncile se orienteaz spre creterea angajamentelor interbancare care asigur circa 60% din resurse, i scderea resurselor din depozite. : O altlt particularitate o constituie amplificarea forei marilor bnci, corelat cu intensificarea internaionalizrii i dezvoltrii inegale a bncilor pe naiuni. Urmare a unui proces firesc de concentrare a capitalurilor bneti, se manifest o intensificare a puterii marilor bnci, att pe plan intern ct i internaional. 31

Fenomenul este determinat i de faptul c n lupta de concuren, care este din ce n ce mai ascuit, marile bnci, care dispun de reele ntinse de sucursale i agenii, au, fa de bncile mici i mijlocii, avantaje considerabile sub raportul posibilitilor de atragere a depunerilor i realizare a plasamentelor, n condiiile unei profitabiliti ridicate. Cererile tot mai mari de credite ale unor societi din ce n ce mai mari nu pot fi satisfcute dect de bnci tot mai mari, sau prin sindicalizare bancar. n aceste circumstane, la nivelul fiecrei ri, expresie a concentrrii bancare, un numr restrns de bnci desfoar marea majoritate a operaiilor. Tendina de concentrare este foarte evident n rile dezvoltate, cu mare tradiie n domeniul bancar, cum sunt Anglia, SUA, Frana, Germania, dar ea se manifest din ce n ce mai puternic i n rile din spaiul central i est-european. Concentrarea bncilor are loc prin fuziuni i preluri dar i prin falimente i lichidri ale bncilor mai mici. n Anglia, 5 mari bnci dein mpreun peste 90% din depozitele bncilor comerciale, iar n SUA, 10 mari bnci dein 30,8% din totalul activelor celor circa 12000 de bnci. Concentrarea bancar se manifest puternic i pe plan internaional. n acest domeniu bncile japoneze i franceze nregistreaz mari creteri, acestea, dar n special cele japoneze, nregistrnd ritmuri de cretere deosebite. Cele mai puternice bnci pe plan internaional au devenit n anii '80 bncile japoneze. Faptul este ilustrat prin aceea ca, dac n 1964, din primele 20 de bnci mondiale, 9 erau americane i numai una era japonez, n 2001 japonezii aveau n primele 20 de bnci 12 mari bnci, dintre care 6 ocupau primele poziii, iar americanii nu mai aveau nici una n top. O trasatura a sistemelor bancare contemporane o constituie universalizarea bncilor comerciale, prin substituirea progresiv a specializrii operaiunilor bancare. Dac la nceputul evoluiei activitii bancare, n special n cursul secolului XIX, a predominat specializarea bancar, treptat, i mai accentuat n ultimii ani, tendina s-a schimbat i dominant a devenit cea de universalizare a operaiunilor bancare. Dei specializarea nu dispare i apar nc bnci specializate, tot mai multe bnci trec de la operaiuni specializate la operaiuni multiple, de creditare pe termen mediu i lung a investiiilor, a industriei, emit i cumpr aciuni, concureaz casele de economii n atragerea disponibilitilor populaiei, se implic n creditul de consum. Motivaia universalizrii operaiunilor bancare este aceea a utilizrii mai eficiente a personalului i echipamentelor moderne, o cretere a resurselor atrase i a plasamentelor, o reducere a cheltuielilor i o sporire pe aceast baz a veniturilor i prin consecin a profiturilor. O particularitate o constituie dezetatizarea i liberalizarea bncilor. Dac dup primul rzboi mondial i pn acum 10-15 ani statul a intervenit puternic n sistemul bancar prin naionalizri de bnci i exercitarea unui control statal n sfera operaiunilor bancare, n ultimii ani tendina s-a inversat. Marile bnci au nceput s fie reprivatizate, iar n activitatea bancar precumpnete liberalizarea activitii, iar dereglementarea acesteia i face din ce n ce mai mult loc. Fara a fi epuizat subiectul incheiem prin a va prazenta o particularitate deosebita care consta in accentuarea modernizrii tehnicilor i informaiilor bancare, care vizeaz dou direcii: asimilarea i introducerea n tehnica bancar propriu-zis a celor mai moderne produse i instrumente bancare, cum sunt: tipuri de depozite, categorii de credite, modaliti i instrumente de plat i evideniere n conturi;

32

 achiziionarea celor mai perfomante echipamente de informatic i telecomunicaii, pentru a susine ansamblul operaiunilor bancare (evidenieri n conturi, viramente, acordri-rambursari de credite, schimburi valutare, electronic banking, internet banking, telebanking etc.). Bncile sunt sectoarele cele mai informatizate din rile dezvoltate, alocnd o parte nsemnat a resurselor n achiziionarea de sisteme informatice tot mai performante. Sistemele informatice bancare au fcut s creasc ntr-un ritm nemaintlnit productivitatea, sigurana i eficiena serviciilor bancare. Prelucrarea automat a informaiilor bancare, sistemul electronic de transfer al fondurilor, telecomunicaiile bancare, produc mari schimbri structurale n activitatea bncilor. Se estimeaz c banca viitorului este cea fr ghieu, banca la domiciliu, n care operaiile vor putea fi efectuate prin telex, fax, telefon, direct de la domiciliul utilizatorului. O asemenea dezvoltare simplific operaiunile, reduce costurile, crete operativitatea i profitul, dar n acelai timp, crete riscul fraudelor i al nstrinrii clientului de banc. 2.4.SISTEMUL BANCAR ROMANESC In orice tara , precizam mai sus, sistemul financiar cat si sistemul bancar in special evolueaza constatnt pe acelesi directii si coordonate de dezvoltare ale activitatii generale economico sociale ale statutului respectiv . Intre activitatea economico sociala vazuta ca sistem si activitatea bancara exista un raport de dependenta ca de la parte la intreg - ele influentandu-se reciproc . Din aceste considerente sistemul bancar trebuie inteles si asimilat ca un element al strategiei generale de dezvoltare a unei tari. 2.4.1.Din perspectiva istorica inceputurile activitatiilor cu caracter bancar, in sensul modern al termenului au fost precedate in tarile romanesti de prezenta , zarafilor , a caror principala ocupatie era, intr-o prima etapa , aceea de cumparari si vanzari de monede in scopul obtinerii unor castiguri. Sa retinem ca activitatea acestora era favorizata de faptul ca in aceea perioada pe teritoriul Romaniei circulau numeroase insemne monetare provenite din Turcia , Austria, Prusia , Rusia , Franta etc (monede de aur : florini , mahmudele, ducati sau galbeni olandezi , imperiali , venetieni ; monede de argint : taleri de diverse proveniente , monede turcesti grosi, piastri ; monede marunte de arama , etc.) Dezvoltarea relatiilor de tip capitalist in economia romaneasca conduce implicit la evolutia relatiilor financiar bancare si la aparitia noii forme de finantare creditul. ( in principal : creditul de consum si creditul politic !!-de cumparare de functii in ierarhia administrativa , inclusiv cumpararea scaunului domnesc de la Inalta Poarta ) Fara a fi reglementata restrictiv prin lege, activitatea de creditare era practicata de zarafi care devin camatari (care desfasoara in paralel si speculatii monetare ) dar si de catre boieri ( a caror surse de capital se constituiau din dijme , claca in bani , arenzi, etc ) si de negustori ( care isi finanteaza activitatea in principal din vanzarea de marfuri pe credite). Consolidarea relatiilor economice si financiare in teritoriile romanesti de la inceputul anilor 1800 si dezvoltarea capitalului romanesc autohton determina evolutii semnificative ale sistemului bancar care se concretizeaza prin doua elemente importante : - specializarea in domeniul bancar si camataresc a unor case comerciale straine care se implanteaza in centrele comerciale romanesti . In perioada 1830 -1836 functionau 10 astfel de case de comert specializate in Braila , 21 la Galati , 20 la Bucuresti ( Halfon , Jacob Marmorosch parintele BRD etc) , cate una la Buzau , Craiova si Iasi . Aceste case au devenit in timp sau au favorizat deschiderea unor succursale ale bancilor straine pe teritoriul tarilor roamnesti . - infiintarea unor institutii bancare autohtone care sa reprezinte interesele tinerei economii industriale nationale . 33

Dupa multe si intense initiative , propuneri , chiar acte legislative , demersurile clasei economice capitaliste romanesti , congruente cu interesele nationale de obtinere a independentei fata de marile puteri ( in special Imperiul Otoman) se concretizeaza prin infiintarea , in anul 1864 a Casei de Depuneri si Consemnatiuni , prima institutie romaneasca de credit . Ulterior aveau sa se deschida si alte institutii bancare cu capital autohton : - Banca Romania in 1865 ; - Creditul Funciar Rural si Urban in 1873 75 - Banca Marmorosch Blank in 1874. - Banca Albina , la Sibiu in 1872 Banca Furnica in Fagaras , Economul din Cluj si altele . De mentionat ca in Transilvania in anul 1900 functionau 75 de banci romanesti ca la finele anului 1914 numarul acestora sa creasca la 152 de entitati. Un moment extrem de important in contextul istoric al acelor vremuri este infiintarea in Principate , prin Legea din 17 aprilie 1880 , a Bancii Nationale a Romaniei , a carei norme de organizare si functionare prevedeau atributii extrem de importante , cum sunt ; - privilegiul de a emite bilete de banca la purtator , convertibile in aur sau moneda nationala din argint ; - capitalul bancii era format din 1 treime participatia statului si 2 treimi capital privat , prin subscriptie publica. - operatiunile efectuate de banca se limitau la : - scontarea si cumpararea efectelor de comert precum si a bonurilor de tezaur ; - sa faca comert cu aur si argint - constituirea de depozite din metale , aur si argint , precum si sume de bani in cont curent ; - acordarea de imprumuturi de cont curent sau pe termene scurte ; - sa faca serviciul de caserie a statului . Perioada interbelica se caracterizeaza printr-un avant fara precedent al economiei romanesti , dezvoltarea relatiilor de tip capitalist impunand dezvoltarea , diversificarea si cristalizarea structurala a sistemului bancar romanesc. In anul 1928 , an premergator primei crize economice mondiale de amploare functionau in Romania 1.122 banci comerciale la care se adauga cele 4.743 banci populare ( banci de credit specializate in operatiuni cu amanuntul pentru populatie.) . Recesiunea economica din anii 30 -33 a dus la nenumarate falimente si in industria bancara , in 1933 functionand numai 893 banci comerciale (puternic decapitalizate ca efect devastator al inflatiei) si 4.577 banci populare . Aceasta perioada (perioada interbelica ) , asa cum am afirmat ,va consemna ,un reviriment in sistemul bancar romanesc, care capata coerenta si functionalitate , mai ales prin noua legislatie care acordau atributii noi de reglementare si control in domeniu, Bancii Nationale si nou infiintatului Consiliu Superior al Bancilor . Prin concentrarea capitalului , reglementarea plafoanelor de depozite , restrictiile de creditare , elaborarea bilantului bancar si a contului de profit cum si alte masuri cu efecte benefice asupra sistemului de creditare si implicit asupra nivelului de dezvoltare a economiei in ansamblu s-au creat conditii propice de aparitie a noi banci , care detineau cea mai mare parte a resurselor financiare ale tarii. ( de exemplu : Banca Romaneasca , Banca de Credit Roman si Banca Comerciala Romana detineau in anul 1941 peste 70% din totalul acestor resurse.) dar in acelasi timp aceste masuri au facut sa dispara din peisajul bancar romanesc foarte multe entitati bancare mici care nu mai puteau concura eficient pe aceste piete. Activitatea bancara in perioada 1945 1990 a cunoscut un puternic recul , concentrarea in acest domeniu atingand niveluri nebanuite astfel ca la 31 decembrie 1989 existau in Romania numai 4 banci : 34

Banca Nationala a Romaniei o banca de emisie care avea in atributii si operatiunile comerciale interne din economie , cu predilectie decontari si creditari ; - Banca Agricola devenita BAIA care se ocupa exclusiv de finantarea activitatilor din agricultura si industriile conexe ; - Banca de Investitii care se ocupa de finantarea programelor de investitii ale intreprinderilor de stat ; - Banca Romana de Comert Exterior detinea monopolul operatiunilor de comert exterior al Romaniei. Pentru atragerea de resurse de la populatie s-a mentinut in continuare institutia Casei de Economii si Consemnatiuni CEC -, cu functii bancare atrofiate. O profunda reforma dimensionala, structurala si mai ales calitativa sistemului bancar romanesc , cuprinsa in procesul de transformare radicala a societatii si economiei din tara noastra a demarat in anul 1990 , cu un pas important prin organizarea acestuia pe doua niveluri : infiintarea bancilor comerciale in economia romaneasca , incepand cu Banca Comerciala Romana , care preia toate activitatile si operatiunile comerciale de la BNR . In acest pol al bancilor comerciale mai sunt cuprinse ( intr-un proces rapid si fundamental de transformare in banci comerciale veritabile !!! ) Banca Agricola , Banca de Investitii redenumita Banca Romana pentru Dezvoltare (BRD) si Banca Romana de Comert Exterior (BANCOREX) si CEC-ul . nivelul ocupat de Banca Nationala a Romaniei care este supusa , la randu-i , unor profunde transformari care vizeaza statutul, misiunea , obiectul activitatii , strategiile si tacticile de actiune ale acesteia in economia romanesca. Prin legile activitatii bancare ( Legea nr. 33 / 1991 modificata in 1998 si devenind Legea 58 / 1998 , completata de OU nr.137 / 2001) , Legea nr. 83 / 1998 privind falimentul bancar , completata de Ounr. 138 / 2001 , precum si prin legile privind statutul BNR ( legea 34 / 1991 si Legea 101 / 1998, completata de OU nr. 136 / 2001) s-a creat cadrul institutional si juridic pentru dezvoltarea sistemului bancar romanesc . Trebuie subliniat dinamismul modificarilor si completarilor legislatiei in materie bancara si in perioadele urmatoare determinat de mobilitatea remarcabila a intregilui sistem bancar din Romania, gratie evolutiei societatii si economiei interne dar si sub impulsul benefic al economiei mondiale si in special a celei din UE. Ca raspuns la evolutiile de pe piata creditului si din domeniul utilizarii monedei electronice se remarca armonizarea legislatiei bancare romanesti cu cea din Uniunea Europeana , concretizata in : - implementarea IBAN ului ca element esential al Sistemului Electronic de Plati ( SEP ) - implementarea sistemului RTGS ( Real Time Gross Settlement ) denumit generic ReGIS - infiintarea Biroului de Credit , etc Sistemul bancar romanesc actual este format aproape in exclusivitate din banci comerciale cu vocatie de banci universale , chiar daca in titulatura lor unele banci par a-si limita activitatea la anumite domenii economice sau la o anumita specializare exp. BANC POST , ProCredit Bank, EXIMBANK , etc. Aceasta lipsa a specializarii bancilor pe domenii stricte de activitate este un fenomen normal in conditiile progresului tehnic in informatica , precum si dezvoltarii unor instrumente, servicii si produse bancare moderne , insa pe de alta parte , in cazul Romaniei , este si o consecinta a nivelului extrem de redus al concurentei pe piata bancara comparativ cu alte state cu traditie in economia concurentiala.

35

2.4.2 Indicatori ai sistemului banacar Prezentam un continuare cativa indicatori care caracterizeaza , sub aspect cantitativ dar mai mult calitatile sistemului bancar din Romania, Reteaua de unitati a bancilor ( reteaua de distributie) joaca un rol din ce in ce mai mare deoarece ea reprezinta principalul canal de distributie a produselor si serviciilor bancare. Desi bancile fac eforturi mari pentru dezvoltarea canalelor de distributie alternative, acestea nu sunt inca in masura sa concureze deocamdata cu canalul de baza unitatea bancara. Reteaua de unitati este considerata un avantaj competitiv pentru cresterea volumului de vanzari si largirea bazei de clienti. Dintre toate bancile BRD a pus in practica planul de expansiune teritoriala cel mai activ din Romania , mai cu seama dupa privatizarea ei prin cumpararea intregului pachet de actiuni de catre grupul financiar francez Societe Generale . In intervalul 2006 - 2007 reteaua institutiei a crescut cu aproape 500 de unitati , strategia fiind axata pe deschiderea de agentii de dimensiuni reduse , dedicate populatiei. Amplasarea acestor unitati s-a realizat pe principiul proximitatii , atat in mediul urban cat si in mediul rural. Este un merit a acestui prestigios grup financiar bancar cu capital integral francez ca a amplasat , pentru prima data in Romania agentii bancare in mediul rural, facilitatnd populatiei accesul , din ce in ce mai mare la produse si servicii bancare de prima calitate. Nici in planul concurentei banca nu a fost mai retinuta. Daca in 2004 banca avea cu 100 de unitati mai putin decat principalul sau rival BCR , la finele anului 2007 depasise reteaua acesteia din urma cu peste 300 de unitati (agentii ) . In tabelul de mai jos sunt evidentiate entitatile bancare si numarul lor de unitati care functionau la finele anului 2007 in tara noastra: Nr. de unitati la nivel national. 704 491 412 340 248 236 184 158 147 36

Nr. ctr 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Banci BRD - Groupe Socit Gnrale Banca Comerciala Romana Banca Transilvania Raiffeisen Bank Banca Comerciala CARPATICA BANC POST UniCredit Tiriac Volksbank Romania ING Bank N.V.

Banca Romaneasca Alpha Bank Romania Credit Europe Bank OTP Bank Piraeus Bank Romania ROMEXTERRA Bank Saupaolo Imi Bank Romania Leumi Bank ProCredit Bank Romanian International Bank Citibank Romania Libra Bank C.R. Firenze Romania ABN AMRO Romania Emporiki Bank - Romania MINDBANK EGNATIA Bank ATE BANK Banca Italo Romena Banca de Export-Import a Romaniei 29 EXIMBANK 30 BLOM Bank Egypt 31 Romanian Bank Limited Anglia Londra 32 GarantiBank International NV 33 Banca di Roma 34 Porche Banc 35 Anglo Romanian 36 HVB Locuinte 37-40 Alte 5 mici sucursale ale bancilor straine 41 Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C.

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

88 84 81 74 66 64 43 35 30 27 24 20 20 18 16 13 12 12 11 7 5 4 2 1 1 1 20 5 1406

Tinand cont de planurile de investitii ale bancilor se apreciaza ca expansiunea retelei teritoriale va mai continua ani buni de acum , perioada de criza prin care trece economia romaneasca fiind o conditie de temperare vremelnica a dorintei de cucerire a noi piete si noi clienti persoane fizice si persoane juridice.( consumatori de servicii si produse bancare). Aceasta strategie este justificata si de concluziile care se pot evidentia din analiza urmatorilor indicatori de sistem bancar de la noi. 37

 Gradul de bancarizare a economiei si societatii Din tabelul de mai sus constatam ca avem deci un sistem bancar care este compus din 41 de banci din care 31 de banci de sine statatoare si 10 sucursale ale bancilor straine cu un numar de 5110 de unitati , din care 27,6% apartin CEC ului , care inca nu are un statut de banca veritabila. Daca raportam numarul populatiei de cca 22 mil locuitori la numarul de unitati bancare constatam un grad de bancarizare a societatii romanesti de cca 4328 de locuitori pe o unitate bancara . Pentru comparatie, nivelul acestui indicator la inceputul anilor 2000 ,in unele tari vestice era : - Belgia 1.985 locuitori pe o agentie bancara ; - Franta 1.314 // // - Germania 735 // // - Olanda 1.780 // // - Anglia 1.331 // // - Cipru 800 // // O prezentare mai elocventa a indicatorului grad de bancarizare caracteristica anului 2007 o putem face daca raportam numarul de unitati bancare la mia de locuitori. Media la nivelul UE este de 30 40 de unitati la 100.000 de locuitori cele mai dense retele bancare fiind intalnite in sudul si vestul continentului. :Franta, Italia , Spania, si Portugalia, Germania , etc. Merita remarcat faptul ca Bulgaria ocupa locul 3 in UE cu peste 70 de unitati la 100.000 de locuitori. Nivelul gradului de bancarizare din Romania calculat in acest mod a fost de 25 de unitati bancare la 100.000 de locuitori , in crestere fata de anii precedenti , 20 in 2006 si 16 in 2005. Si totusi aceasta valoare ne plaseaza la sfarsitul clasamentului UE alaturi de Polonia , Estonia si Republica Ceha.. Iata cum a evoluat cantitativ si in structura sistemul bancar roamnesc in intervalul 1995 - 2007; Nr. ctr. 1 INDICATOR 1995 24 7 1 6 17 9 1997 33 7 1 6 26 13 1998 36 7 1 6 29 13 1999 34 4 1 3 30 11 2000 33 4 1 3 29 8 2002 31 3 1 2 28 4 2003 30 3 1 2 27 6 2005 33 2 1 1 31 7 2006 31 2 1 1 29 3 2007 31 2 1 1 29 3 38

BANCI , d.c.: Banci cu capital 1.1. Integral de stat sau majoritar de stat, d.c. 1.1.1. - capital integral de stat - capital majoritar de 1.1.2. stat Banci cu capital 1.2. majoritar privat,d.c.: - banci cu capital 1.2.1. majoritar autohton

1.2.2. 2. 3.

- banci cu capital majoritar strain Sucursale ale bancilor straine TOTAL BANCI in Sistemul Bancar

8 7 31

13 10 43

16 9 45

19 7 41

21 8 41

24 8 39

21 8 30

24 6 39

26 7 38

26 10 41

Se recunoaste faptul ca aparitia bancilor private sau mixte cu capital autohton sau strain au dat alte valente sistemului bancar din Romania , peisajul bancar din ultima perioada fiind total diferit de cel initial atat din punct de vedere global al sistemului bancar in ansamblu , cat si individual, al fiecarei banci. Sectorul bancar romanesc se caracterizeaza printr-un grad relativ ridicat de concentrare. La finele anului 2006 piata bancara era dominata de cinci mari banci : BRD Groupe Societe Generale, Banca Comerciala Romana (devenita mai apoi ERSTE BANK) Raiffesen Bank, Banca Transilvania si Bancpost , care detineau impreuna 60,3% din totalul activelor sectorului bancar. Spre sfarsitul anului 2007 in ceea ce priveste gradul de concentrare in sectorul bancar se observa o usoara scadere ca urmare a intrarii pe piataa autohtona a unor institutii de credit reputate si a unei acerbe concurente. Evolutia acestui indicator al sistemului bancar romanesc ( gradul de concentrare in primele 5 banci din sistem ) o prezentam mai jos : Nr. ctr. 1 2 3 PERIOADA INDICATOR ACTIVE CREDITE DEPOZITE 2002 ( %) 62,8 56,2 63,0 2003 (%) 63,9 57,1 64,9 2004 (%) 59,2 55,7 59,5 2005 (%) 58,8 61,2 57,0 2006 (%) 60,3 63,3 58,3 2007 (%) 58,0 59,1 61,9

Analizand situatia indicatorului cota de piata , evidentiat in tabelul care urmeaza , putem constata ca la mijlocul anului 2007 un numar de 15 banci detineau aproape 90% din activele sistemului bancar , in vreme ce restul de 22 imparteau 10% . Tot o data se mai remarca tendinta manifestarii unui climat competitional in crestere , in ceea ce priveste bancile care detin o cota de piata cuprinsa intre 4% si 6%. 39

Evolutia cotei de piata a celor mai importante banci din Romania la nivelul anilor 2006 2007 Nr. ctr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 INSTITUTIE BANCARA Banca Comerciala Romana BRD - Groupe Socit Gnrale Raiffeisen Bank UniCredit Tiriac Banca Transilvania BANC POST Alpha Bank Romania C.E.C. ING Bank N.V. Volksbank Romania Piraeus Bank Romania Banca Romaneasca OTP Bank Credit Europe Bank EXIMBANK Pondere in total Active in SB iunie 2006 25,6 15,5 7,9 Na 4,3 4,2 4,2 4,2 4,15 1,8 Na 2,0 1,0 1,2 1,5 Pondere in total Active in SB dec.2006 26,2 16,3 8,3 6,8 4,7 4,5 4,3 4,1 4,2 2,7 1,1 2,1 1,5 1,4 1,4 Pondere in total Active in SB iunie 2007 26,4 16,2 6,5 6,0 5,2 4,9 4,9 4,2 3,2 2,9 2,9 1,9 1,4 1,3 1,0

Alaturi de concentrare , o alta realitate a sistemului bancar romanesc este segmentarea , atat in privinta depozitelor cat si a creditelor , avand ca si criteriu cota de piata pe active , in acceptiunea BNR fiind considerate: - banci mari , bancile care au o cota de piata pe active de cel putin 5%; - banci medii cu cote de piata pe active cuprinse intre 1% si 5%; - banci mici cu cota de piata pe active de pana la 1 % Intre septembrie 2006 si septembrie 2007 , asa cum se vede cele 5 banci mari (vezi tabelul anterior) si-au intarit dominatia pe piata , ajungand sa concentreza 63,2%din active fata de 56,3%, aceasta evolutie fiind in defavoarea bancilor mici. Bancile medii , 12 la numar si-au diminuat cota de piata cu mai bine de 6 puncte procentuale , de la 35,9% in septembrie 2006 la 29,7% in septembrie 2007 , . Cota cea mai ica de piata a fost impartita de 22 de banci din totalul de 41 cate operau in 2007, si acestea inregistrand o diminuare a indicatorului , in intervalul analizat de 0,7 PERIOADA Banci mari Banci medii Banci mici Septembrie 2006 56,3 35,9 7,8 40

Septembrie 2007

63,2

29,7

7,1

2.4.3. Concluzii Putem sa analizam in final cateva dintre concluziile care se desprind din analiza sistemului bancar din Romania; Romania este deja una dintre tarile cu cea mai mare dominatie a bancilor straine in sistemul bancar .Un procent de peste 88% din activele bancare din Romania ( dupa privatizarea BCR) sunt controlate de catre bancile straine , iar daca privatizarea CEC s-ar fi finalizat atunci activele bancare din tara noastra detinute sau controlate de straini ar fi depasit 92%. Aceasta situatie nu legitimizeaza intr-u totul apreciere ca bancile straine trebuiesc considerate neaparat mai bune data fiind eterogenitatea lor si spun eu a unor impardonabile greseli de mamagement atat la nivel superior cat si in reteaua teritoriala. Implicarea activa pe piata autohtona a institutiilor de credit straine s-a concretizat in cresterea gradului de specializare in sistem si a extinderii retelei bancare . Se observa in acest context o mai buna consolidare a sistemului bancar generata de efectele pozitive ale capitalului strain asupra nivelului tehnologic, a transferului de know how si extinderea portofoliului de produse. Indiferent de natura capitalului bancar , autohton sau strain, in activitatea institutiilor financiar-bancare ce activeaza in Romania criteriile de selectie trebuie sa fie si vor fi cele strict de performanta . Se fac eforturi sustinute de asanare si curatirea proceselor eligibile , cele selective de resurse, umane, de plasamente sau acordarea de credite, de practicile nocive care s-au inradacinat in societatea noastra si inca mai dainuie in diferite sectoare (mai ales in politica si in asa numitul loby de tip neaos romanesc - trafic de influenta , pile, relatii , etc) Sistemul bancar romanesc este pus in fata unei interesante provocari ( eu spun benefica pentru noi) din partea institutiilor de credit inregistrate in UE care pot oferi in mod direct servicii financiare pe piata romanesca. Multe dintre aceste institutii ofera servicii specializate de investement banking sau private banking. Printre cele 41 de asemenea institutii care la inceputul anului 2007 au notificat Banca Nationala a Romaniei, in vederea furnizarii de servicii in mod direct gasim mari banci europene si americane cu activitate in toata lumea , cum ar fi : Citibank International (membra a Citigroup - cea mai mare companie din lume dupa valoarea cumulata a veniturilor , a profitului, si a valorii de piata clasament Forbes 2006) , J.P. Morgan International Bank Limited , The Royal Bank of Scotland , Merril Lynch International Bank Limited, etc. Ne oprim aici cu scurta noastra incursiune istorica in evolutia sistemului bancar romanesc , remarcand faptul ca dezvoltarea moderna a acestuia are loc intr-un mediu economic competitiv , convergent procesului de liberalizare financiara in contextul integrarii europene. Europa financiara este conceputa pornind de la un grup de trei libertati respectiv : - libertatea circulatiei capitalurilor , - libertatea institutiilor si - libertatea prestarilor de servicii , cadru in care dezvoltarea performanta a sistemului bancar din Romania trebuie sa cunoasca reale rezultate.

41

BANCI clasificari, roluri ,tipuri , structuri , functii

Fara a intra prea adanc in dezbaterea acestui subiect ( dezvoltat de dvs la disciplina Moneda si Credit ) vom sublinia cu precadere trasaturile moderne ale entitatilor bancare si in primul rand a celor de la noi din tara precum si conceptiile actuale de management si evolutie a elementelor sistemului bancar international si implicit cel romanesc. Bancile reprezinta o componenta esentiala a oricarei economii moderne.si aceasta nu numai din punctul de vedere al cifrei de afaceri ( bancile sunt considerate de catre fisc drept contribuabili mari si foarte mari ) , ci mai ales ca rezultat al aplicarii functiilor lor ,( institutiile bancare sunt in fapt principalul finantator dintr-o economie si de asemenea sistemul circulator al acestei economii, pentru transportul oxigenului economiei ,banii ). Studiul sistemelor bancare contemporane evidentiaza faptul ca acestea sunt structurate pe doua nivele : banca centrala banci de rang secundar 2.5. BANCILE CENTRALE 2.5.1. Principii si tehnici de organizare a bancilor centrale Bancile centrale ,sunt organizate , aproape peste tot in lume , potrivit principiului unicitatii bancii cetrale (o singura Banca a Angliei, o singura Banca a Frantei , O singura Banca a Germaniei , o singura Banca a Romaniei.) De la o tara la alta denumirea bancii centrale si a conducatorilor ei difera , existand , astfel : banci care includ in denumirea lor numai numele tarii respective ( Banca Angliei, Banca Frantei, banca Italiei, etc, banci care poarta denumirea de Banca Nationala ( in special tarile Europei Centrale si de Est : Banca Nationala a Poloniei, Banca Nationala a Ungariei, Banca Nationala a Romaniei,etc) banci care poarta denumirea de Banci de Rezerva (Federal Rezerves in Statele Unite.) persoana care conduce aceasta institutie poarta denumiri diferite : de presedinte (Germania, Olanda,) sau de guvernator (Anglia, Belgia, Romania, etc O excepte , aparenta , de la principiul unicitatii o reprezinta Sistemul Rezervelor Federale - FED din Statele Unite care este organizat in forma descentralizata, fiecare din cele 12 districte in care este divizat teritoriul american avand fiecarea o Banca Federala de Rezerve al carei capital este detinut de bancile comerciale membre ale sistemului din districtul respectiv. Si totusi , potrivit legislatiei americane din domeniu, aceste Banci Federale de Rezerva au in aparenta toate caracteristicile bancilor centrale ,atat in ce priveste emisiunea cat si refinantarea celorlalte banci. Spun ca este o aparenta exceptie , intrucat cele 12 banci existente ,asa zise Banci de Rezerva , sunt subordonate unui singur organ central Sistemul Rezervelor Federale care se comporta ca o institutie unica dupa urmatoarele mecanisme : Pentru realizarea emisiunii monetare se apeleaza la Tezaur; 42

 Pentru aplicarea politicii monetare sunt necesare deciziile Consiliului Guvernatorilor compus din 7 membrii numiti de presedintele tarii pentru o perioada de 14 ani. Politica de piata (open market) ca instrument esential al politicii monetare a Bancilor federale de rezerve din cele 12 districte , este coordonata , se afla sub tutela unui Comitet Federal de Piata , compus din 5 presedinti ai bancilor de rezerva si din 7 membrii al Consiliului Guvernatorilor. Aceste aspecte evidentiaza ca , in statele federale, gradul de descentralizare este tot mai limitat. 2.5.2 .Independenta instutionala a bancilor centrale Problema independentei bancii centrale fata de anumiti factori externi si in special fata de cei politici, gradul de independenta precum si pozitia ei fata de alte puteri care se manifesta legiferat intr-un stat , a fost si este subiect de profunde analize, discutii si opinii diferite , adeseori contradictorii. De asemenea exista opinii diferite privind cadrul si limitele de desfasurare a relatiilor bancii centrale cu Ministerul Finantelor Publice si prerogativele pe care trebuie sa le aiba guvernul si parlamentul in domeniul politicii monetare si al controlului activitatii bancare. Pentru a ne clarifica aceste aspecte vom preciza faptul ca in teorie dar si in practica s-a demonstrat ca , independenta bancii centrale conduce la o mai buna realizare si punere in aplicare a politicii monetare si deci la o mai mare stabilktate a preturilor , si din acest motiv multe banci centrale nationale sunt independente . Principalele aspecte in functie de care se defineste gradul de independenta al unei banci centrale sunt : independenta in formularea si implementarea politicilor monetare (inclusiv libertatea de alegerea instrumentelor); daca prevederea statutara este ca banca centrala sa urmareasca cu strictete asigurarea stabilitatii monetare; independenta financiara si independenta bugetara si interdictia finantarii de orice natura a guvernului; gradul de transparenta si responsabilitate; statutul guvernatorului si a celorlalti membrii ai consiliului de administratie. Sa analizam succint problema independentei bancii centrale in cateva tari bine dezvoltate economic si social : In Germania este legiferat conceptul de independenta larga a bancii centrale. In acest context BUNDESBANK nu sufere nici o influenta politica directa si asigura in mod real stabilitatea monedei nationale. Durata mandatului guvernatorului este de 8 ani ceea ce demonstraza un grad sporit de independenta in raport cu succesiunea la putere a mai multor formatii politice. In SUA Sistemul Rezervelor Federale dispune de o larga autonomie atat : din punct de vedere legislativ poate avea initiative legislative si primeste iar anual, Guvernatorul , prezinta In numele FED un raport privind politica monetara; din punct de vedere managerial Consiliul de Administratie al FED este ales pe 14 ani la propunerea presedintelui SUA , cu aprobarea Congresului american. Se poate vorbi astfel de o anumita emancipare a a politicii monetare a SUA fata de orientarile politicii fiscale ale administratiei , aceasta din urma trebuind sa tina seama de tendintele impuse de FED. Cu tot acest grad inalt inalt al independentei FED nu este deloc exclusa cooperarea reala care trebuie sa existe in permanenta intre acesta si executiv. 43

 In Franta si Marea Britanie o mare perioada de timp s-a putut vorbi de o reala politizare a autoritatilor monetare deci de o independenta redusa a banci centrale in peisajul economic si financiar. In Franta , conform statutului si Legii de functionare a Bancii Frantei in afara guvernatorului si a doi vice guvernatori, Consiliul General al Bancii Frantei cuprinde 10 consilieri din care 9 sunt numititi la propunerea ministrului finantelor De asemenea deciziile Consiliului General cu referire la statutul personalului, repartizarea beneficiului si fixarea dividendelor necesita si aprobarea ministrului finantelor. In ceea ce priveste Banca Angliei ,acesteia , doar dupa 1997 s-a decis acordarea unei mai mari autonomii in domeniul instrumentelor de politica monetara , dar obiectivele in materie de inflatie au ramas in competenta guvernului. Statutar ( real) bancile centrale din cele doua tari au devenit independente prin alinierea la spiritul Tratatului de la Maastrich , in Franta abia in anul 1994 si in Marea Britanie in 1997. Si in Japonia Banca Centrala prezinta anumite particularitati , in sensul ca numirea guvernatorului si a viceguvernatorului este facuta pe o perioada de 5 ani de catre executiv, iar Consiliul de Administratie , care defineste politica monetara este format din 2 viceguvernatori , 6 membrii din care un reprezentant al Ministerului Finantelor, si un altul al Agentiei de Planificare. Astfel se manifesta o subordonare institutionala a bancii fata de guvern , desi cei doi reprezentanti nu au drept de vot. Prezentam in casetele de mai jos cateva aspecte referitoare la perioada pe care sunt numiti guvernatorii si membrii consiliului de administratie din banca centrala din diferite tari.

44

Marea Britanie Guvernatorul este propus de guvern ,numit de seful statului , pentru un mandat de 5 ani, reinnoibil Consiliul de Administratie este format din 16 membrii , numiti de seful statului . Mandat de 4 ani

Franta Guvernatorul este numit de guvern pentru un mandat de 6 ani Consiliul General este format din din guvernator ,2 viceguvernatori si 10 consilieri din care 9 numiti la propunerea ministrului finantelor. Mandat de 3 ani.

Germania Guvernatorul este numit de guvern pe un mandat de 8 ani. Consiliul de administratie este format din 11 presedinti de banci centrale ale landurilor si 10 directori numiti de seful statului , pe un mandat de 8 ani

Italia Guvernatorul este numit de Consiliul Superior al Bancii si validat de guvern si seful statului Consiliul Superior este format din 16 membrii alesi de actionari pe un mandat de 3 ani

BANCA CENTRALA

Spania Guvernatorul este ales pe o perioada de 6 ani. Consiliul de Administratie, este format din 6 consilieri , directorul general al trezoreriei, si vicepresedintele comisiei natioonale a valorilor mobiliare

Romania Guvernatorul este ales pe un mandat de 5 ani de catre Parlamentul Consiliul de Administratie este este compus din 9 membrii alesi de Parlamentul Romaniei pe o perioada 5 ani.

SUA Guvernatorul este numit de seful statului pentru un mandat de 4 ani Consiliul de Administratie al FED are 7 membrii propusi de seful statului si aprobati de Senatul SUA , pe un mandat de 14 ani

Japonia Guvernatorul este numit de guvern pentru un mandat de 5 ani. Consiliul de Administratie cuprinde 2 viceguvernatori si 6 membrii din care unul este reprezentantul Ministerului de Finante si unul al Agentiei de Planificare

45

2.5.3 Rolul si functiile bancilor centrale Vom trata destul de concentrat acest subiect dar in conotatia sa moderna din cel putin doua considerente : a mai fost abordat la disciplinele din anu II , insa transformarile de substanta ale sistemelor bancare,T determinate de evolutiile extrem de rapide si complexe ale globalizarii economiei mondiale , in general si ale celei europene in special , fac din functiile bancilor centrale o chestiune de management modern , chiar daca unii autori considera ca astazi traditionalele functii au fost doar cosmetizate , ele ramanand , in esenta aceleasi. In practica internationala , bancile centrale exercita , in principal cinci functii generale , ocazional , putand indeplini pe anumite perioade si o functie economica specifica. Aceste functii sunt reprezentate de : - functia de emisiune monetara; - functia de banca a bancilor; - functia de supraveghere ; - functia de centru valutar si de gestionare a rezervei valutare; - functia de banca a statului, a administratiei si a serviciilor publice. Functia de emisiune consfinteste monopolul bancii centrale asupra emisiunii monetare . Emisiunea monetara provine din vechiul drept de batere a monedei , care a fost atribuit , de-a lungul timpului, suveranilor , in detrimentul celorlalti demnitari. Obtinerea acestui monopol de catre banca centrala a reprezentat unul dintre momentele esentiale ale constructiei statelor moderne. TEHNIC Banca Centrala emite bancnote al caror curs este legal si care au o putere liberatorie nelimitata. In acest sens , astazi mai mult ca oricand , bancnotele trebuie sa fie rezistente si dificil de imitat , iar volumul emisiunii sa fie foarte bine proportionat nevoilor economice : o insuficienta de emisiune provocand un risc deflationist iar un exces de emisiune determinand un risc inflantionist , banca centrala contribuind deci la creatia monetara. In acesta ordine de idei , intr-o economie deschisa cum sunt economiile statelor moderne , banca centrala are de facut plati atat in moneda pe care si-o creaza , moneda nationala , dar si in unele forme de monede pe care ea insasi nu le poate crea :aur si valuta (devize). Ca urmare , in acest din urma caz, se pune si pentru banca centrala o problema de lichiditate si anume lichiditatea internationala. De aici , necesitatea mentinerii de catre banca centrala a unui anumit stoc de aur si valute (devize) stoc a carui marime depinde ,insa, printre altele de stabilitatea preturilor. Rezulta ca insertia economica in contextul international limiteaza drastic monetizarea operata de banca centrala , care nu poate permite o inflatie superioara celei din tarile care constituie principalii parteneri comerciali ai tarii in cauza. Functia de banca a bancilor , care , va reamintesc, reuneste trei activitati independente pe care Banca Centrala a unui stat le poate desfasura : fiecare banca de rang secundar are un cont deschis la Banca Centrala , pe baza caruia pot fi realizate viramentele si compensarile interbancare; 46

banca centrala alimenteaza piata monetara cu lichiditati daca in procesul compensarii anumite banci au nevoie de refinantare ,furnizorul acestor resurse fiind deci banca centrala. Daca insa se considera ca exista un surplus de lichiditati pe aceasta piata banca centrala poate absorbi aceste lichiditati; banca centrala , in scopul mentinerii masei monetare si a ratei dobanzii in limitele fixate de catre autoritatea monetara , trebuie sa utilizeze instrumentele de interventie pe piata monetara. 2.5.3.1. POLITICA MONETARA In contextul celor de mai sus constatam ca banca centrala este in centrul creeri si aplicarii in economia unei tari a politicii monetare , o componenta esentiala a politicii economice a statului respectiv. Sun doua perspective de a privii politica monetara a unei tari (a bancii centrale): in unele tari politica monetara este considerata , in mod exclusiv, un mijloc de mentinere a stabilitatii preturilor si in particular , de lupta inpotriva inflatiei; in alte tari se apreciaza ca aceasta trebuie sa completeze politica bugetara in reglementarea cresterii economice TEHNICI In teoria si practica internationala se cunosc si se utiliazeaza o multitudine de categorii de instrumente ale politicii monetare , dintre care banca centrala alege acea combinatie care conduce la promovarea unei politici monetare eficiente . Retinem cateva dintre cele mai utilizate instrumente ale politicii monetare internationale : politica de open market politica rezervelor obligatorii politica de rescont selectivitatea creditelor controlul creditelor pesiunea morala Politica de open market si tehnicile bancare de aplicare practica Eate politica operatiunilor bancare la piata libera deci este de natura contractuala si nu reglementara si se realizeaza pe o anumita piata unde se formeaza un anumit pret si anume pe piata monetara . TEHNIC : pe aceasta piata banca centrala initiaza vanzarea sau cumpararea unor titluri de valoare generand astfel o cerere sau o oferta de moneda legala. Operatiunile de open-market sunt foarte des utilizate de catre bancile centrale si pot imbraca mai multe forme , astfel: - operatiuni de refinantare care constau in vanzarea sau cumpararea de active eligibile ( titluri de stat, certificate de depozit , etc) operatiuni care pot fi definitive cand dreptul de proprietate asupra titlurilor tranzactionate se schimba in urma efectuarii operatiunilor sau repo cand titlurile sunt insotite de acordul de rascumparare, adica proprietarul initial al titlurilor de valoae tranzactionate revine in posesia acestora , dupa derularea tranzactiei. - swap-uri care se folosesc in operatiunile de vanzare si cumparare de valuta. 47

TEHNIC : banca centrala a unei tari vinde la vedere valuta convertibila contra moneda nationala si cumpara la o data ulterioara aceiasi suma de valuta cu moneda nationala , toate acestea in scopul retragerii si respectiv injectarii de lichiditati in moneda nationala pe piata. - atragerea de depozite la banca centrala Se cunosc doua modalitati (TEHNICI ) de punere in practica a acestui instrument (open-market) al politicii monetare : - in prima varianta banca centrala solicita (pentru a injecta lichiditati pe piata monetara) sau ofera (pentru a retrage lichiditati) titluri la preturi fixate anterior ; - in a doua varianta banca centrala isi anunta intentia de a cumpara anumite titluri , pretul de cumparare si cantitatea fiind fixate la momentul tranzactiei, in functie de pozitia bancilor ofertante. De remarcat : - politica de open-market si tehnicile utilizate in punerea ei in practica exercita un efect cantitativ direct asupra lichiditatii bancare. Practic , rezultatul acestor tranzactii este , dupa caz, cresterea cantitatii de moneda legala in circulatie (prin cumpararea de titluri) sau scaderea acestei cantitati (prin vanzare de titluri) . Ca urmare a variatiilor cantitatii de moneda legala , prin jocul multiplicatorului creditelor, se realizeaza variatii ale intregii mase monetare. - este preferata fiind de natura contractuala ( relatii de vanzare si cumparare de titluri , certificate de depozit , swap-uri , etc) si datorita acestui fapt are suplete in timp si spatiu - este instantanee , aceasta politica fiind utilizata pentru a corecta variatii foarte scurte de lichiditati bancare. - avantajul supletii in aplicare ii permite bancii centrale sa tina seama de situatia lichiditatii fiecarei banci in parte. - In plan international aceste tehnici (operatiunile de vanzare si cumparare ferme sau de luare si punere in gaj a titlurilor de stat si de efecte comerciale , pe termen scurt sau mediu, admisibile la rescont) , la ora actuala , constituie principalul instrument de politica monetara utilizat in tarile dezvoltate Politica rezervelor obligatorii si tehnicile bancare de aplicare practica Spre deosebire de politica de open-marchet aceasta este de natura reglementata , bazata pe dispozitii legale (regulamente emise de banca centrala) dar exista si cazul unor acorduri intre banca cantrala si bancile comerciale. In acest context , politica rezervelor obligatorii consta in obligatia bancilor comerciale de a pastra(depune) la banca centrala o parte din activele lor sub forma de moneda de cont , parte dimensionata in cote procentuale. TEHNIC cresterea sau descresterea acestei cote procentuale numita coeficientul rezervelor obligatorii sau rata rezervelor obligatorii influenteaza direct masa monetara existenta la un moment dat in economie. Cresterea ratei rezervelor obligatorii determina reducerea ritmului de crestere a masei monetare in timp ce reducerea ratei rezervelor obligatorii conduce la accelerarea cresterii masei monetare. Desi aceasta politica este foarte eficace in controlul lichiditatii bancilor si a costului finantarii lor , banca centrala nu poate modifica foarte des si brutal coeficientul rezervelor minime deoarece risca sa produca o extrema instabilitate a echilibrului monetar si financiar al economiei . 48

Dezechilibrul monetar si financiar al economiei aparut in conditiile interventiei rapide si dese a bancii centrale asupra coeficientului rezervelor obligatorii se manifesta prin faze rapide de inflatie monetara(cand se reduce cro sau simpla previziune a acestei reduceri) sau de deflatie monetara ( cresterea cro sau simpla anticipare a acestei cresteri. De aceea politica rezervelor obligatorii (care fiind reglementata este lipsita de suplete in timp si spatiu) este mai adecvata pentru corectarea miscarilor masei monetare pe termen madiu si lung , decat pentru eliminarea imediata a tensiunilor conjuncturale. In perioada actuala utilizarea acestor tehnici si instrumente presupune stabilirea unui intreg sistem de coeficienti de rezerve obligatorii diferentiati in functie de tipurile de depozite la care se aplica , de exemplu : in SUA se cuprind in baza de calcul numai depozitele la vedere , respectiv agregatele monetare in sens restrans; in Franta , Germania , Spania sunt luate in considerare agregatele monetare in sens larg Exista diferentieri intre state si in ce priveste modul de calcul , in unele tari depozitele fiind considerate in suma efectiva , pentru ca in altele , sa se aiba in vedere doar variatiile de la un nivel la altul. Reglementarea si supravegherea prudentiala se manifesta de fapt ca o necesitate obiectiva determinata , in principal, de asigurarea unei bune functionari a sistemului bancar dar si de protectie a clientilor (care isi incredinteaza veniturile institutiilor financiare pentru economisire si valorificare) In majoritatea tarilor masurile de reglementare si supraveghere prudentiala au fost introduse in valuri provocate de manifestarea unor crize profunde si prelungite. De aceea , de la tara la tara au fost concepute si aplicate sisteme normative de reglementare financiar bancara care vizeaza urmatoarele aspecte : - asigurarea stabilitatii si eficientei sistemului bancar unde se urmareste ca bancile sa dea dovada de soliditate in exercitarea fuctiilor lor , sa fie capabile sa evite riscurile inerente domeniului si in special riscurile in angajarea resurselor, bancile sa ramana solvabile si cu un grad suficient de lichiditate. - protejarea clientilor persoane fizice si juridice ; - asigurarea stabilitatii monetare si implementarea politicii macroeconomice. Fara a intra in amanunte , subliniem doar faptul ca pe plan international , autoritatile monetare din tarile dezvoltate ( si nu numai din aceste tari) au fost preocupate timp de aproape 20 de ani de elaborarea unui cadru juridic , care sa impuna un set de reguli minime de comportament prudential bancar . In acest sens , in anul 1930 la Basel in Elvetia , cinci tari : Belgia, Marea Britanie , Elvetia , Germania si Italia , infiinteaza Banca Reglementelor Internationale , care in prezent are urmatoarele atributii : - poate acorda asistenta unor banci centrale aflate in dificultate; - sustine procesul de cooperare monetara internationala , organizand reuniuni periodice ale guvernatorilor bancilor centrale , apartinand primelor 10 tari industrializate (G10) - participa in calitate de observator , in cadrul Comitetului interimar al Consiliului guvernatorilor Fondului Monetar International; - banca dispune de o serie de comitete insarcinate cu supravegherea sau coordonarea activitatilor internationale

49

Evenimentele din vara anului 1973 cand se consemneaza falimentele unor banci de renume puternic implicate pe piata Londrei , determina pe guvernatorii bancilor centrale apatinand Grupului celor 10 , reuniti la Basel in cadrul Bancii Reglementelor Internationale, sa publice un comunicat in baza caruia se declarau in favoarea interventiilor pentru a veni in sprijinul bancilor nationale , in caz de necesitate. 2.5.3.2 COMITETUL BASEL Astfel a luat nastere la 10 septembrie 1974 Comitetul pentru Supraveghere Bancara ( sau Comitetul de control bancar) care reunea tarile Grupului celor 10 plus Luxemburg , cunoscut mai ales sub denumirea Comitetul de la Basel. De la naterea sa n 1974, rolul Comitetului Basel pentru Supraveghere Bancar (BCBC- Basel Committee on Banking Supervision) a fost s promoveze stabilitatea sistemului bancar global. Cnd, n ultimii ani ai deceniului 80, a devenit mai mult dect evident c diferitele practici de reglementare favorizau instituii bancare din anumite zone geografice, Comitetul Basel a lansat Acordul Basel I, menit s reglementeze cerinele de capital minim (1988). Totui, datorit maturizrii metodologiilor de calcul al riscului care au indus un grad de sofisticare a activitii bancare, precum i a ignorrii riscului operaional , s-a impus revizuirea Acordului Basel I i, aa a aprut, la sfritul anului 2003, forma final a Acordului Basel II (care a fost supus unui proces consultativ cu instituiile vizate comerciale i reglementatoare nc din 2001). Din acest moment, practic bncile au la dispoziie trei ani pentru implementarea cerinelor Acordului Basel II. Basel II a fost implementat si se aplica fara nici o abatere in toate bancile si in toate sistemele bancare din Europa dovedindu-si eficienta si justificand masurile transfrontaliere de control si supraqveghere prudentiala , alaturi de controlul si supravegherea autoritatilor monetare exercitat de tara de origine . Modalitatile specifice de control monetar asupra activitatii bancare variaza de la o tara la alta . Acordul conine trei direcii strategice structurate astfel:

50

ACORDUL BASEL II

AXA I Acoperirea cerintelor de capital minim cu metodologie si regulamente specifice pentru risc de credit si risc operational Abordare indicator de baza Abordare standardizata Abordare masuri

AXA II Proces de supraveghere prudentiala Posibilitatea autoritatilor de a cere bancilor constituirea de fonduri proprii care sa depaseasca cerintele Axei I

AXA III Disciplina de piata Publicarea informatiilor pentru piete Asigurarea disciplinei de gestionare a riscului de pia, prin promovarea transparenei

51

 Pilonul I ( Axa I): Stabileste : - Acoperirea cerinelor de capital minim, cu metodologie i regulamente specifice pentru risc de credit i risc operaional. - Metoda de evaluare a capitalului propriu pe baza noilor exigene de clasificare a tipurilor de riscuri: risc de credit, risc operaional, risc de pia. n ceea ce privete riscul de credit, fa de Acordul Basel I, Acordul Basel II prezint o rafinare alternativ, cu o detaliere semnificativ a normelor metodologice. Riscul de pia nu face neaprat obiectul unei schimbri, el fiind tratat exhaustiv nc din 1988, la apariia Acordului Basel I. Conform Comitetului Basel II, riscul operaional este riscul de pierderi directe i indirecte rezultate din erori procedurale, sistemice sau umane sau riscuri care pot decurge din evenimente externe. Provocrile aduse de aceste riscuri sunt demne de a fi tratate cu toat atenia: impactul unui astfel de risc se propag n ntreaga banc i poate afecta relaia cu clienii i satisfacia lor, fr ca implicaiile cantitative, valorice s poat fi msurate cu exactitate. ( NOTA : vom relua problematica riscului operational in capitolul care trateaza problema creditarii) Pilonul II (Axa II ): reglementeaza asigurarea supravegherii prudeniale: Asigurarea supravegherii prudentiale reprezint crearea i validarea unui set de proceduri interne fiecrei instituii financiare, prin care se evalueaz adecvat i consistent fondurile proprii corespunztoare profilului de risc de catre organismele tutelare Pilonul III (Axa III) : reglementeaza asigurarea disciplinei de gestionare a riscului de pia, prin promovarea transparenei; Comitetul Basel impune transparena comunicrii informaiilor exacte i detaliate privitoare la gestiunea riscurilor. Informaiile obligatoriu de publicat sunt organizatorice, strategice i metodologice n domeniul riscurilor, financiare (structura i valoarea total a fondurilor proprii i metodologii contabile de gestiune a activelor, pasivelor, provizioanelor), informaii referitoare la riscurile de credit (total, repartizare), informaii despre riscul operaional (evenimente posibil generatoare de pierderi).

2.6. UNIUNEA EUROPEANA (Repere istorice si de dezvoltare economica si financiar bancara.) 52

Pentru a intelege rostul ( strategii, rol , functii, obiective) si tehnicile utiizate in activitatea Bancii Centrale Europene recurgem la memoria istoriei procesului de infiintare a Uniunii Europene (UE) din care face parte si Romania , incepand cu anul 2007 Istoria, structura i tratatele Uniunii Europene 1952 1958 1967 Comunitile Europene: CECO, CEE, Euratom Comunitatea European a Crbunelui i Oelului (CECO) Comunitatea European a Energiei Atomice (CEEA sau Euratom) Comunitatea Economic European (CEE) Comunitatea European (CE) Justiie i afaceri Cooperarea poliieneasc i judiciar n interne (JAI) materie penal (CPJMP) Politica extern i de securitate comun (PESC) 1993 1999 2003 2010

Uniunea European (UE)

Tratatul de la Paris

Tratatele de la Roma

Tratatul de fuziune

Tratatul de la Maastricht

Tratatul de la Amsterdam

Tratatul de la Nisa

Tratatul de la Lisabona

"TREI PILONI" - Comunitile Europene (CE, Euratom), Politica Extern i de Securitate Comun (PESC), Justiie i Afaceri Interne (JAI)

Sa retinem deci urmatoarele :

53

 Istoric tentative de unificare a naiunilor europene au existat nc dinaintea apariiei statelor naionale moderne. Acum trei mii de ani, Europa era dominat de celi, iar mai trziu a fost cucerit i condus de Imperiul Roman, centrat n Mediteran. Aceste uniuni timpurii au fost create cu fora. Imperiul Franc al lui Carol cel Mare i Sfntul Imperiu Roman au unit zone ntinse sub o singur administraie pentru sute de ani. Uniunea vamal a lui Napoleon i mai recentele cuceriri ale Germaniei naziste din anii 1940 au avut doar o existen tranzitorie. Dat fiind diversitatea lingvistic i cultural a Europei, aceste ncercri au implicat, de obicei, ocupaia militar a naiunilor, conducnd la instabilitate. Unele ncercri, ns, au durat mii de ani i au fost nsoite de progrese economice i tehnologice, aa cum s-a ntmplat cu Imperiul Roman n timpul aa-numitei Pax Romana. Una dintre primele propuneri pentru o unificare panic prin cooperare i egalitatea statutului de membru a fost fcut de Victor Hugo n 1851. n urma catastrofelor provocate de Primul i Al Doilea Rzboi Mondial, necesitatea formrii unei (ce a devenit mai trziu) Uniuni Europene a crescut, din cauza voinei de a reconstrui Europa i de a elimina posibilitatea unui nou rzboi. Acest sentiment a dus, n cele din urm, la formarea urmatoarelor organisme europene: - Comunitatea Europeana a Crbunelui i O elului (CECO) de ctre Germania (de vest), Frana, Italia i rile din Benelux. Acest lucru a fost posibil prin semnarea, n aprilie 1951, a Tratatului de la Paris, care a intrat n vigoare n iulie 1952. - Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (CEEA sau EURATOM) si - Comunitatea Economica Europeana (CEE) (informal chiar Piata Comuna) care este in fapt prima uniune vamal total, creat prin Tratatul de la Roma, n 1957, i implementat la 1 ianuarie 1958. Aceasta din urm s-a transformat n Comunitatea European, care este, n prezent, "primul pilon" al Uniunii Europene. (Belgia, Germania, Frana, Italia, Luxemburg, Olanda) In anul 1967 cele trei entitati se reunesc sub denumirea de Comunitatile Europene care preced o serie de evenimente economice , financiare , bancare si sociale spectaculoase in Europa. Comunitatile Europene reunite in acest mod au evoluat dintr-un organ comercial ntr-un parteneriat economic i politic. Retinem pentru interesul cursului nostru doua momente importante : - Actului unic european - Milano 1985 , si - Tratatul de la Maastrich 1992

Actul unic european a revizuit Tratatul de la Roma i a introdus Piaa Unic European i Cooperarea Politic European. 54

Dup 1975 cnd a fost reprezentat raportul Tindemans, a rzbucnit o avalan de proiecte de reform a Comunitatii Europene, dar textele care au sprijinit raporturile privitoare la problemele instituiilor au fost ntocmite in 1984-1985. Consiliul European de la Milano a convocat la 9 septembrie 1985 conferina interguvernamental care a durat 6 luni i a adoptat n unanimitate la 17 februarie 1986 textul Actulului unic european, care a intrat n vigoare la 1 iulie 1987. Acesta reprezint prima mare modificare a tratatelor originale, prin care s-a extins competena instituiilor comunitare. Prin el s-a extins votul cu majoritate calificat , s-a recunoscut oficial Comunitatea European, etc. el a stabilit data realizarii definitive a Pietei Unice la 31 decembrie 1992, prevazand libera circulatie a bunurilor, serviciilor,capitalului si persoanelor pe tot cuprinsul comunitatii. Practic , acest document marcheaza inceputurile construirii acestei mari piete unificate a Comunitatii fara frontiere in special in materie bancara si financiara. Acest act constituie un exemplu edificator pentru modul in care poate beneficia o banca in cadrul normativ dintr-o tara straina.. O banca rezidenta a oricarui stat membru a Comunitatii europene , are dreptul sa infiinteze , o sucursala in ori care alt stat stat membru in virtutea licentei unice. Mai explicit , principiul licentei unice numita si pasaportul european pentru afaceri reprezinta cel mai important element si pentru activitatea bancara . O institutie bancara autorizata in una din tarile participante poate actiona in toate celelalte state membre fie prin oferta de servicii si produse bancare fie prin deschiderea unor reprezentante , filiale sau sucursale in diferite tari, Reglementarea activitatii sucursalelor revine tarii de origine ( tara in care a fost acordata licenta unica) Aceasta prevedere a contribuit substantial la liberalizarea activitatii bancare favorizand concurenta.. In consecinta activitatea bancara in cadrul comunitatii Europene a devenit parte a Pietei Unice avand o puternica dimensiune multinationala. Tratatul de la Maastrich Definitivarea si punerea bazei Uniunii Europene (UE) s-a fcut prin ratificarea de ctre ansamblul rilor membre ale Comunitii Europene a Tratatului de la Maastricht (Olanda), pe 7 februarie 1992. Ca preedinte al Conven iei pentru Viitorul Europei, fostul preedinte francez Valry Giscard d'Estaing a propus schimbarea numelui Uniunii Europene n Europa Unit, dar aceast moiune nu a fost aprobat. Dup negocierile din decembrie 1991 de la Maastricht tratatul a fost semnat deja la 7 februarie 1992. Din cauza unor probleme aprute n procesul de ratificare (n Danemarca a fost nevoie de un al II-lea referendum, n Germania s-a naintat o excepie de neconstituionalitate mpotriva acordului parlamentar dat tratatului) Tratatul UE a intrat n vigoare de-abia la 1 noiembrie 1993. Tratatul UE este considerat ca o nou treapt pe calea nfptuirii unei uniuni tot mai strnse a popoarelor Europei. Din punct de vedere economic principalul obiectiv al tratatului este crearea Uniunii Economice i Monetare n trei etape. Conform tratatului moneda unic european urmeaz s fie introdus cel mai devreme la 1 ianuarie 1997 i cel mai trziu la 1 ianuarie1999 Pe lng o serie de modificri aduse Tratatului CE i a Tratatului EURATOM acest document este , ne repetam , actul constitutiv al Uniunii Europene. Acesta a fost un prim pas pe calea adoptrii unei Constituii definitive a UE, care ulterior va nlocui toate tratatele europene. 55

Uniunea European astfel constituit nu nlocuiete ns vechile Comuniti Europene, ci le reunete sub un numitor comun, acela al unei noi politici i forme de colaborare. mpreun cu celelalte elemente Comunitile Europene alctuiesc cei trei piloni ai Uniunii Europene: Comunitile Europene Colaborarea n politica extern i de securitate (PESC), Cooperarea poliieneasc i judiciar n materie penal (CPJMP). provenit din organismul Justitie si Afaceri interne JAI (Maastricht 1992) si fundamentat in anul 1999 prin Tratatul de la Amsterdam

56

Uniunea European Primul pilon (supranaionalfederaie) Comunitile Europene (CE)

Al doilea pilon (interguvernamentalconfederaie) Politica extern i de securitate comun (PESC)

Politica extern:

Al treilea pilon (interguvernamentalconfederaie) Cooperarea poliieneasc i judiciar n materie penal (JAI)

Politica agricol comun Uniune vamal i Piaa intern Politica n domeniul conncurenei , Subvenii de stat Politic structural Politic comercial Uniunea Economic i Monetar Cetenia european Educaie i Cultur Cercetare i Mediul nconjurtor Reele transeuropene Sntate Protecia consumatorului Politic social Politica comun de imigraie Politica n domeniul azilului Protecia frontierelor

Cooperare Meninerea pcii Observatorii electorali i Trupele comune de intervenie Drepturile omului Democraie Asistena acordat statelor tere

Trafic de droguri i Trafic de arme Trafic de carne vie Terorismul Infraciuni mpotriva minorilor Crim organizat Corupie, coruptibilitate i nelciune

Politica de securitate:

Politica european de securitate i aprare Dezarmarea Aspectele economice ale dezarmrii Sistemul european de securitate

Uniunea European (UE,) este deci o entitate politic, social i economic, dezvoltat n Europa, ce este compus din 27 state. Este considerat a fi o construcie sui generis, situndu-se ntre federaie i confederaie ncepnd cu 1 decembrie 2009 Uniunea European are personalitate juridic internaional. 57

Sub prevederile Tratatului de la Lisabona, principalele instituii comunitare sunt: Parlamentul European, care este ales direct de ctre cetenii statelor membre ale Uniunii Europene pentru a le reprezenta interesele. Consiliul European, care reprezint guvernele statelor membre. Stabilete politicile principale ale UE. Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Minitrii), este alctuit din 27 de minitrii ai guvernelor reprezentnd fiecare stat membru. Are atribuii legislative i bugetare mpreun cu Parlamentul European. Comisia European, care reprezint n mod independent interesele Uniunii n ansamblu. naltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politic extern i securitate al Uniunii Europene, care coordoneaz politica extern i de securitate comun. Curtea de Justi ie a Uniunii Europene, care se ngrijete de respectarea legilor europene. Banca Central European, coordoneaz politica monetar european. Curtea European de Conturi, care verific finanarea activitilor UE. 2.7.BANCA CENTRALA EUROPEANA Organizare Banca Centrala Europeana + (impreuna cu ) bancile centrale nationale membre ale UE constituie Sistemul European al Bancilor Centrale Intrucat , pana in prezent ,nu toate statele membre ale Sistemului European al Bancilor Centrale au trecut la stadiul al treilea al Uniunii Economice si Monetare (1ianuarie 1999 data maxim prevazuta de trecere la moneda Euro) a fost nevoit sa se creeze termenul de Eurosistem pentru a descrie Banca Centrala Europeana + bancile centrale nationale a tarilor care au adoptat Euro ca moneda unica. (Belgia , Germania , Italia, Irlanda , Grecia , Spania, Franta, Cipru, Luxemburg, Malta,,Olanda ,Austria, Portugalia, Finlanda , Slovenia si Slovacia) Bancile centrale nationale din tarile UE care nu fac parte din zona Euro sunt membre cu statut special al Sistemului European al Bancilor Centrale (membre cu derogare) nu au anumite drepturi si obligatii in cadrul acestui organism , isi pot conduce propriile lor politici monetare si nu iau parte la procesul de formulare a politicii monetare unice pentru zona Euro si nici la implementarea acestora.(Marea Britanie, Suedia, Danemarca, Romania ,Bulgaria, Cehia ,Polonia , Ungaria , Estonia, Letonia, Lituania) Intr-o prezentare grafica sistemul celor trei institutii financiare internationale europene se prezinta astfel:

SISTEMUL BANCII CENTRALE EUROPENE

58

EUROPEAN

EUROSISTEM

SISTEMUL

BANCA CENTRALA EUROPEANA

AL BANCILOR

EUROSISTEM

CENTRALE

Sa sintetizam : 59

- Banca Centrala Europeana + (impreuna cu ) bancile centrale nationale membre ale UE constituie Sistemul European al Bancilor Centrale - Banca Centrala Europeana + (impreuna cu ) bancile centrale nationale membre ale UE care au adoptat moneda EURO constituie organizatia bancara denumita EUROSISTEM Conducere si independenta Sistemul European al Bancilor Centrale cat si Eurosistemul nu au personalitate juridica . In schimb Banca Centrala Europeana ( conform dreptului public international) cum si Bancile centrale nationale ( conform legislatiei nationale din fiecare tara de origine) au personalitate juridica. Cu toate acestea Bancile centrale din Eurosistem , care au adoptat deci ca moneda unica , moneda EURO , executa sarcinile ce le sunt incredintate de catre Banca Centrala Europeana. In acest sens numeroase banci centrale nationale executa operatiuni financiare pe cont propriu si exercita supravegherea prudentiala asupra institutiilor de credit nationale. Eurosistemul si Sistemul European al Bancilor Centrale sunt conduse de organele de decizie ale Bancii Centrale Europene si anume : - Consiliul guvernatorilor - Consiliul director si - Consiliul general care cuprinde reprezentanti ai tuturor tarilor membre ale Uniunii Europene si care va exista atata timp cat anumite state membre ale UE nu vor adopta Euro ca moneda comuna. In teorie si practica ca independenta bancii centrale conduce la o mai buna realizare si punere in aplicare a politicii monetare si deci la o mai mare stabilitate a preturilor din acest motiv multe banci centrale , asa cum am mai aratat, sunt independente. Acest model s-a reflectat in acelasi sens si in construirea institutionala a eurosistemului. Prezentam in continuare o reprezentare grafica a structurii de conducere a Sistemului European al Bancilor centrale cu o sinteza a principalelor atributii pe care le exercita fiecare dintre organele de decizie.

Sistemul European al Bancilor Centrale

60

Banca Centrala Europeana

Bancile centrale nationale

Consiliul General

Consiliul Guvernatorilor

Consiliul Director

Are drept scop de a Stabileste orientarile si ia deciziile permite asocierea necesare realizarii obiectivelor stransa a statelor Sistemului European al Bancilor membre care nu Centrale (definirea politicii monetare, participa inca pe dedirijarea operatiunilor de schimb vaplin la Uniunea lutar, gestionarea rezervei valutare) Monetara Europeana, Ia masuri necesare pentru asigurala deciziile luate in rea respectarii orientarilor si instruccadrul acesteia. tiunilor Bancii Centrale Europene Codus de presedintele Cuprinde membrii Cons.Director cat si vicepres. BCE si si guv. Bancilor centrale din tarile 15 guvern. din zona Euro. Euro sau din afara ei

Aplica politica monetara conform orientarilor definite de Consiliul Guvernatorilor Compus din 1 pres., un vicepres. si 4 membrii numiti de Guvernele din zona Euro.

Actioneaza conform orientarilor si instructiunilor Bancii Centrale Europene. Exercita activitati proprii : acordare de credite ; colectarea resurselor; gestionarea mijloace lor de plata.

Obiective si atributii ale BCE Obiectivul fundamental al Sistemului European al Bancilor Centrale este mentinerea stabilitatii preturilor in zona Euro , conditie necesara cresterii durabile si sanatoase a economiei tarilor comunitare. 61

Atributiile fundamentale ale BCE care reies din indeplinirea obiectivului mai sus precizat si in conformitatea cu tratatul de la Maastricht , sunt - defineste si implementeaza politica monetara a UE - coordoneaza operatiunile de schimb valutar - detine si gestioneaza rezervele valutare oficiale ale statelor membre ale Uniunii Monetare - asigura buna functioanre a sistemelor de plati (transfer) - contribuie la procesul de supraveghere prudentiala si de stabilitate a sistemului financiar - emite moneda unica - functii consultative si de reprezentatie Cateva precizari in legatura cu atributiile fundamentale ale Bancii Centrale Europene: Stabilirea si implementarea unei politici monetare corelate a statelor membre a UE se realizeaza in doua planuri : - o politica monetara unica care se stabileste de catre Consiliul Guvernatorilor , care se aplica tarilor din Eurosistem , si se conduce de catre fiecare banca centrala nationala din Eurozona , in mod descentralizat si corelat. o politica monetara armonizata pentru statele membre ale UE dar care nu au adoptat moneda europeana unica Euro ( cum de exp Romania) .Aceasta politica monetara deci nu este o politica monetara unica ea se stabileste si se conduce suveran de catre autoritatea monetara nationala ( bancile centrale nationale) care isi pastreaza independenta fata de Banca Centrala Europeana , autoritate care insa , prin Tratat , are obligatia sa adopte cat mai curand posibil acelasi cadru operational standardizat al politicii monetare impus de Banca Centrala Europeana si Practicat in Eurosistem adica cadrul operational al politicii monetare unice. In acest mod Sistemul European al bancilor Centrale are o politica monetara corelata (unica sau armonizata , dupa caz) BCU se comporta in procesul de conducere a operatiunilor valutare si de pastrare si administrare a rezervei valutare oficiale a tarilor membre ca orice banca nationala , cu exceptia faptului ca executa doar politica valutara stabilita de UE. BCE emite o moneda proprie Euro- care se afla in raport valutar atat cu monedele tarilor membre ale UE dar neaderate inca la Eurozona (Marea Britanie, Suedia, Danemarca, Romania ,Bulgaria, Cehia ,Polonia , Ungaria , Estonia, Letonia, Lituania) cat si fata de monedele emise de bancile centrale ale tarilor din afara UE. In ce priveste promovarea functionarii fluente a sistemelor de plati se apreciaza ca functionarea Sistemului European al Bancilor Centrale a fost posibila datorita reglementarii sistemului integrat european propriu de plati si compensare integrat , pentru toate operatiunile interbancare denumit TARGET. Acest sistem asigura trasferul expres, automatizat , in timp real si functioneaza sub supravegherea BCE. Sistemul TARGET implica existenta la nivelul fiecarei tari a unor sisteme de compensari brute in timp real. Acesta reprezinta o implicare directa a bancilor centrale in serviciile de transfer si decontare a activelor financiare (fonduri si valori mobiliare) si este o infrastructura centrala care permite din punct de vedere tehnic conducerea unei politici monetare unice Supravegherea bancara nu cade deocamdata in directa conducere a BCE ( nu cade sub incidenta principiului subsidiaritatii) . Aceasta extrem de importanta functie ramane deocamdata in competenta nationala datorita imposibilitatii delegarii omogene a competentelor tehnice de supraveghere catre bancile centrale nationale , dat fiind faptul ca cadrul institutional actual de supraveghere este deosebit de diferit de la o tar la alta. 62

Insa supravegherea prudentiala bancara devine un obiect de cooperare obligatorie intre bancile centrale nationale din cadrul Sistemului European al Bancilor Centrale. Acest lucru este posibil datorita faptului ca practica pietei concurentiale cat si recomandarile Comitetului de la Bassel pentru supraveghere bancara (care abordeaza problemele capitalului ) au indus un comportament prudential de investitii (investitii in active bancare si financiare) omogen la toate bancile. BCE este singura entitate abilitata se emita bancnote denominate in Euro in timp ce bancile centrale nationale ale tarilor din Eurozona sunt imputernicite sa bata moneda metalica in Euro., in limitele aprobate de BCE BCE indeplineste o serie de functii consultative si de reprezentare cum ar fi : - cu prioritate este consultata in probleme monetare, sisteme de plati si de decontari de interes national stabilitatea institutiilor de credit si a pietelor financiare; - este consultata cu predilectie asupra legislatiei comunitare privitoare la controlul bancar si si stabilitatea sistemului financiar , etc BCE reprezinta Sistemul European al Bancilor Centrale in domeniul cooperarii internationale si colecteaza cu sprijinul bancilor centrale nationale informatii statistice de la autoritatile nationale competente sau direct de la agentii economici din tarile Uniunii Europene. Independenta si principii BCE si Sistemul European al Bancilor Centrale isi mentin independenta actiunilor desfasurate in raport cu factorul politic iar in aplicarea politicii monetare urmaresc respectarea urmatoarelor principii : Descentralizarea care semnifica rolul fiecarei banci centrale nationale in infaptuirea politicii monetare unice; Accesul egal al solicitantilor la moneda bancii centrale ceea ce semnifica eliminarea limitelor in operatiunile de refinantare bilaterala , in conditii avantajoase ale ratei dobanzii si realizarea operatriunilor de open market prin actiunea unui umar mare de parteneri Continuitatea in aplicarea instrumentelor politicii monetare si alegerea celor mai eficiente astfel de instrumente pentru tarile membre, in vederea armonizarii si utilizarii generalizate; Utilizarea unor rate ale dobanzii pe termen scurt unice si unificarea pietei monetare prin conducerea unica a operatiunilor Strategii si tehnici in domeniul politicii monetare Cadrul operational al politicii monetare a Eurosistemului cuprinde o gama larga de instrumente care corespund principiilor : de orientare pe piata;de eficienta operationala, de simplitate , transparenta si de eficacitate in ceea ce priveste costurile . Deciziile luate de organele directoare ale BCE sunt puse in aplicare de catre bancile centrale nationale ale tarilor care fac parte din Eurosistem. BCE nu poate controla nivelul preturilor in mod direct prin utilizarea instrumentelor de politica monetara de care dispune ci se afla in fata unui mecanism complex prin care propriile actiuni de politica monetara determina schimbari in nivelul general al preturilor. Strategia BCE in domeniul politicii monetare este flexibila, avand trei piloni de sustinere : - controlul ofertei de moneda Euro - monitorizarea directa a ratelor inflatiei din zona Euro 63

- examinarea altor indicatori legati de preturi Folosind aceste tehnici Consiliul director stabileste ratele cheie ale inflatiei care conditioneaza ritmul cresterii economiei europene. In mod corespunzator ratele pe termen scurt ale dobanzilor sunt identice pe intreg teritoriul zonei Euro. Instrumentele politicii monetare ale Bancii Centrale Europene se impart in trei categorii : - operatiunile pe piata open-market care se desfasoara la initiativa BCE - facilitatile permanente la initiativa institutiilor de credit adica a bancilor comerciale - rezervele minime obligatorii Cateva scurte precizari privind mecanismele in care sunt activate aceste instrumente : Operatiile de piata (open-market) care sunt la initiativa BCE sunt grupate , la randul lor astfel : - operatiuni principale de refinantare avand scadenta de doua saptamani , iar procedura de efectuare a lor este prin licitatie (procedura standard) - operatiuni de refinantare pe termen lung a caror scadenta este de trei luni , iar frecventa este lunara . - operatiuni de reglaj fin care utilizeaza trei tipuri de instrumente : - operatiuni de cesiune temporara - swap-uri valutare - cumparari sau /si vanzari de titluri - operatiuni structurale ( operatiuni de cesiune temporara si cumparari sau /si vanzari de titluri) Facilitati permanente care sunt acordate in conditii identice in intreaga zona si sunt la randul lor grupate in : - facilitati de refinantare - facilitati de depozit Facilitatile permenente urmaresc sa asigure sau sa absoarba lichiditatea pentru 24 de ore. Ele transmit semnale privind orientarea generala a politicii monetare si delimiteaza coridorul in care se incadreaza ratele dobanzilor din sistem. Rezervele minime obligatorii sub a caror incidenta intra toate institutiile de credit care activeaza in zona Euro ( rezidente sau nerezidente) Acestea sunt obligate sa detina rezerve minime in conturi curente deschise la bancile centrale nationale. Rata rezervelor minime obligatorii se determina de catre BCE conform reglementarilor Consiliului European. Baza de calcul include toate pasivele exigibile pe termen mai mic de doi ani , in valuta sau moneda nationala Nerespectarea cerintei de indeplinire a nivelului prevazut al rezervelor minime obligatorii atrage sanctiuni din partea BCE.

2.8. BANCA NATIONALA A ROMANIEI 64

BNR fost intemeitata in anul 1880 si conceputa din punct de vedere organizatoric dupa modelul Bancii Nationale a Belgiei ,aceasta la randul ei folosind ca model Banca Angliei., Legea promulgata in 11/23 aprilie si publicata in Monitorul Oficial la 17/29 aprilie 1880 pentru infiintarea unei banci de scont si circulatiune sub numele de Banca Nationala a Romaniei instituia privilegiul exclusiv al acestei institutii (aflate pe atunci in proportie de 2/3 in proprietatea actionarilor privati) de a emite moneda statului roman Este considerata ca fiind una dintre cele mai vechi din lume functionand fara intrerupere de atunci si pana in zilele noastre , Activitatea Bancii Nationale a Romaniei a fost perfectionata permanent ca urmare a schimburilor petrecute in economie si societate . Astfel a fost necesara inlocuirea Statutului BNR adoptat initial prin Legea nr. 34/1991 si ulterior prin Legea 101/1998 cu noul Statut adoptat prin Legea nr.312/2004 Banca Nationala a Romaniei este banca centrala a tarii noastre , are ca obiect fundamental asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor. Principalele atributii ale BNR sunt ; - elaborarea si aplicarea politicii monetare si a politicii de curs de schimb; - autorizarea , reglementarea si supravegherea prudentiala a institutiilor de credit , promovarea si monitorizarea bunei functioanari a sistemului de plati pentru asigurarea stabilitatii financiare; - emiterea bancnotelor si a monedelor ca mijloace legale de plata pe teritoriul Romanieie; - stabilirea regimului valutar si supravegherea respectarii acestuia; In calitate de banca centrala BNR sprijina politica economica generala a statului fara prejudicierea indeplinirii obiectivului sau fundamental privind asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor. In cadrul politicii monetare pe care o promoveaza , Banca Nationala a Romaniei utilizeaza proceduri , tehnici si instrumente specifice pentru operatiuni de piata monetara si de creditare a institutiilor de credit precum si mecanismul rezervelor minime obligatorii. Intr-un cuvant BNR aplica,utilizeaza si indeplineste in Romania functiile si obiectivele ,specifice oricarei banci centrale din Europa. Astazi capitalul bancii Nationale a Romaniei apartine in intregime statului. 2.9. BANCILE COMERCIALE ( bancile de rang secundar) 2.9.1. Tipologie Este dificil sa definim intr-un concept unitar diversitate tipologiei bancilor din asa numitul rang secundar si de aceea vom prezenta in continuare principalele coordonate definitorii a acestor institutii de credit grupate dupa criterii de ordin practic , marcand legatura fireasca intre banci si mediul economiei reale . Vom particulariza cu exemple geografice diferitele categorii de banci care isi desfasoara activitatea in interiorul tarii de origine dar si a celor care au dezvoltat retele transfrontaliere. Din punct de vedere al organizarii activitatii si a gradului de specializare distingem : 65

 Sisteme bancare si banci din Europa (cum este si cel din tara noastra) , putin specializate si care functioneaza dupa modelul banci universale ( full service bank sau banca , ce face tot ) . Bancile universale s-au impus in a doua jumatate a secolului XIX perioada in care bancherii au angajat bancile in activitati diverse si in special in operatiuni internationale. Banca universala este forma de organizare care ofera un ansamblu de produse si servicii bancare pentru o gama larga de clienti si presupune existenta unei retele bancare de dimensiuni variabile ( de regula o retea mare) care este singura metoda ce permite distribuirea intregii game de produse si servicii bancare. De asemenea reteaua nu este numai o sursa de oportunitati ci si o sursa de creare a costurilor legate de functionarea acestora. Printre oportunitatile existentei unei retele bancare mai amintim : capacitatea de retragere a resurselor financiare la costuri avantajoase; o capacitate mai buna de a raspunde cu promptitudine la nevoile clientilor; o metoda ce permite distribuireaansamblului de produse si servicii bancare. Modelul american al bancilor specializate aplicat si in Japonia , - ( dar in dezvoltare rapida acum si in Europa) - a caror activitate este concentrata pe o gama de operatiuni care acopera o varietate de institutii atat prin marimea cat si prin natura activitatii lor (institutii de credit destinate agriculturii : Credit Agricole Franta ; institutii de credit si de participatie la industrie si comert : Credit National Franta , Industriekreditbank ,AG-Deutsche industriebank Germania , Banca Industriala a Japoniei Japonia ; banci de comert exterior : Banca de Export Import a Romaniei , etc) Dupa specificul activitatii distingem : Banci comerciale sau bancile de depozit , orientate spre activitati pe termen scurt cum sunt : atragerea de depozite , gestionarea mijloacelor de plata , acordarea de credite pe termen scurt si in general toate operatiile , serviciile si produsele bancare care au ca tinta piata persoanelor fizice si IMM-uri. Astfel bancile comerciale sunt exemplul cel mai elocvent al existentei si functionarii bancilor cu caracter universal. In contextul actual activitatea bancilor comerciale (de depozit) universale a suferit o serie de modificari , dintre care amintim ; - modificari accentuate in ceea ce priveste functiile bancii comerciale , care acum este denumita banca globala deoarece realizeaza o extindere in spatiu fara precedent si acumuleaza o putere financiara remarcabila care ii permit o internationalizare a activitatii si tranzactii cu banci din toata lumea. - tendinta bancilor comerciale de a se transforma in banci financiare care sa fie parteneri reali care asigura intr-o masura tot mai mare gestiunea firmelor , care devine din ce in ce mai complexa si necesita intermediere bancara pentru a face fata situatiilor dificile care intervin pe piata. In conditiile in care bancile comerciale universale se indreapta spre domeniul bancilor financiare ele se angajeaza intr-o concurenta acerba cu acele companii nefinanciare , institutii financiare, companii de asigurari fonduri de pensii si investitii care in cautarea unor noi debusee favorizeaza procesul de dezintermediere bancara , respectiv cauta a-si largi aria de servicii spre activitatile financiare. Institutii bancare pentru afaceri pe termen lung , intr-un cuvant : bancile de afaceri ( bancile de investitii) definite a fi acele institutii financiare care se ocupa in principal cu investirea depunerilor pe termen lung , primite de la clienti , in participatii la intreprinderi existente sau in formare , contribuind astfel la creerea si reorganizarea de mari intreprinderi. 66

Ele desfasoara o serie de activitati specifice intre care amintim : activitati cu titluri , activitati specifice bancilor comerciale (in unele tari) ,inginerie financiara (finantarea activelor asset financing ,de regula proiecte plurianuale , deseori internationale , operatiuni bilatiere respectiv de restructurare a intreprinderilor etc) Bancile de afaceri (de investitii) indeplinesc in cadrul sistemului financiar al unei tari , functii esentiale pentru finantarea si restructurarea economiei , precum si pentru echilibrul pietelor financiare. Astfel functiile economice ale bancilor de afaceri se pot sintetiza dupa cum urmeaza : - furnizeaza capital pentru firme si administratia centrala si locala - asigura lichiditate pe pietele de capital , prin rolul lor in tranzactionarea si executarea ordinelor pe piata secundara; - ofera consultanta cu privire la emisiunea , cumpararea si vanzarea valorilor mobiliare. Tipologia bancilor de afaceri difera dupa specificul pietei financiare din diferite tari si dupa operatiunile pe care acestea le efectueaza . Astfel principalele banci de investitii din Europa sunt organizate ca unitati in cadrul bancilor universale iar in Japonia sub forma caselor de titluri financiare In mod traditional , in practica internationala , sectorul bancilor de investitii este format din : - banci de investitii complete (bulge bracket/full service) care opereaza pe mai multe piete, in mai multe sectoare si in mai multe zone geografice cum sunt : Goldman Sachs, Merrill Lynch, Morgan Stanley Dean Witter&Co. , din Statele Unite ale Americii , Barclays Capital , UBS Warburg din Marea Britanie , Nikko Securities si Nomura Securities , etc. - operatori specializati (niche players) activeaza numai pe anumite produse sau sectoare sau in anumite zone geografice. Ele au o pozitie dominanta pe piata , au o reputatie excelenta si sunt foarte profitabile , cum de exemplu Lazard Freres , Thomas Weisel Partners , etc. Singura tara din economia vestica dezvoltata care nu face nici o deosebire intre bancile comerciale si bancile de afaceri este Germania unde dominante sunt bancile universale . Cam aceiasi situatie o intalnim si in Italia si Spania dor ca , in ultima vreme bancile comerciale de aici , profitand de legislatia fiscala care faciliteaza fuziunile si achizitiile , au creat filiale de afaceri Bancile cooperatiste ( denumite si cooperative de credit , banci populare, banci mutuale ) definite in literatura de specialitate ca fiind acele institutii de credit formate prin asocierea unor persoane in scopul organizarii sprijinului financiar reciproc . In general , reteaua bancilor cooperatiste este compusa din urmatoarele segmente : - credit agricol mutual (pentru agricultura) - bancile populare (specializate in artizanat) - credit mutual (orientat catre persoanele fizice , membrii ai cooperativei respective) - credit cooperatist - credit maritim mutual In unele tari bancile cooperatiste au fost in anumite perioade in situatie de monopol ,pozitie care insa, in prezent s-a pierdut datorita procesului de dereglementare (liberalizarea capitalurilor, initiativei , intoarcerea spre piata si concurenta) Astazi devenind banci obisnuite , atat prin clientela cat si prin gama de produse si servicii oferite , bancile mutuale si cooperativele de credit trebuie sa faca fata concurentei puternice de pe piata bancara prin specializarea intr-o anumita activitate. 67

Un exemplu al acestui puternic proces de evolutie a bancilor cooperatiste spre institutii financiare si de credit specializate si mai apoi spre modelul de banca universala il reprezinta cazul Bancii Raiffesen provenita din reteaua rurala a Caisses Raiffesen ( unde principiul de baza a creditului mutual s-a fondat pe ideea solidaritatii religioase ) sau a bancii Volksbanken a carei retea , cu denumirea de banca populara , functiona in mediul urban. Bancile de economii sau casele de economii , care aveau la inceput statutul de institutii de interes local , fara scop lucrativ , pentru colectarea micilor economii, care nu aveau acces la piata financiara si al utilizarii acestora pe destinatii de interes general ( imprumuturi de stat si catre colectivitatile locale , imprumuturi pentru locuinte.) Evolund si concurand cu celelalte institutii de credit , acestea au devenit cu sprijinul puterii publice case nationale de economii , si mai apoi au primit statut de banci de economii. In literatura de specialitate Bancile de economii se pot defini ca fiind acele institutii de credit specializate in colectarea prin diferite instrumente de economisire , pastrarea si valorificarea disponibilitatilor banesti temporare ale populatiei. Valorificarea acestor disponibilitati se poate face fie prin imprumuturi catre bancile centrale si de stat (achizitionarea de bonuri de tezaur si a obligatiilor de stat) fie prin finantarea constructiilor de locuinte sau acordarea de credite propriei clientelei, etc. In sens general aceste institutii se deosebesc de bancile propriu-zise prin natura fondurilor proprii , care nu sunt constituite dintrun capital in sens real ci din rezerve acumulate de-a lungul timpului.. O alta deosebire este data de limitarile marginale ale utilizarii resurselor si de modul de constituire al organelor de conducere (acestea incluzand reprezentanti ai clientilor si ai colectivitatilor locale) Casele de economii sunt structurate , in general , intr-una sau mai multe asociatii nationale in anumite tari cum ar fi Franta si Germania , intalnindu-se o structura piramidala care prezinta la baza casele de economii locale , apoi casele de economii regionale,care centralizeaza trezoreria sau anumite servicii. In general , in fiecare tara , casele de economii detin o parte importanta din totalul depozitelor la termen atrase. Ca exemplificare in urma cu un deceniu aceste ponderi se situau astfel : Germania 42,8% , Statele Unite 11,6% , Austria 31,6% , Suedia 35,8% , Norvegia 46,5% etc. Exemplificam in sfera acestor tipuri de banci in : Italia ( Banche del Monte di Bologna sau Lombardia Cariplo) , in SUA (cca 5000 de asemenea institutii denumite saving and loand banks coordonate de un Birou Federal de imprumuturi pentru locuinte ), in Marea Britanie (Trustee Saving Banks ) , in Germania ( (Landesbanken) , etc. Alte tipuri de institutii de credit specializate : Societile de asigurri sunt instituii nebancare, care atrag imense capitaluri bneti, prin ncasarea i gestionarea primelor de asigurare prin intermediul polielor de asigurare. Fondurile acumulare astfel sunt plasate apoi prin acordare de mprumuturi i alte aranjamente. Numrul i activitile acestor instituii este n continu cretere i diversificare. Ele ofer o gam larg de servicii financiare, de la monitorizare pn la consultan finaciar specializat. Societile de asigurri au un rol activ pe pieele de capital, plasnd banii colectai prin polie n diferite titluri ale acestei piee, n vederea obinerii unui randament superior. Companiile financiare sunt instituii de credit care desfoar activiti specifice stabilite prin lege sau convenie. Principalele operaiuni pe care le efectueaz societile financiare sunt: leasing-ul, factoringul, acordarea i garantarea de credite pe termen mijlociu i lung, creditarea mrfurilor cu plata n rate, garantarea locuinelor pe baz de ipotec, gestiunea mijloacelor de plat. Comapniile financiare au aprut ca filiale ale marilor companii comerciale (General Electric Capital, General Motors Acceptance Company, etc.) sau ca 68

instituii independente ( compania Heller, Fuji Bank) i sunt specializate n susinerea financiar a dezvoltrii unei afaceri (inclusiv n finanarea exporturilor sau investiiilor directe n strintate) dar i n finanarea cumprrii de locuine, autoturisme sau alte bunuri de consum. n practica financiar internaional s-au constituit trei mari tipuri de astfel de companii de finanare: - companii de finanare a vnzrilor - specializate n finanarea utilizatorilor de produse (domeniul auto, utilaje ); - companii de finanare a persoanelor fizice - specializate n finanarea acestora pentru achiziionarea de bunuri de larg consum sau de cumprare de locuine; - companii de finanare a afacerilor - implicate n finanarea companiilor prin acordarea de credite comerciale sau operaiuni de leasing / factoring. Aceste companii de finanare se refinaneaz cu precdere prin emisiuni de hrtii comerciale (comercial papers) pe termen scurt Fondurile de pensii sunt fonduri mutuale ce acumuleaz pasive petermen lung i foarte lung. Sumele atrase din primele pltite de participanii la aceste fonduri sunt reinvestite pe pieele financiare, urmrindu-se o acumulare real de capital pe termen lung. Aceste forme de intermediere s-au dezvoltat ca o alternativ la instituiile depozitare (bncile comerciale) care evit creditarea pe termen lung i foarte lung i constituie una din cele mai importante surse de fonduri pe pia. Fondurile mutuale sunt organizate sub forma unei asocieri mutuale de fonduri, gestionate de o companie specializat. Dup modalitatea de accesare a lor, se ntlnesc dou tipuri de fonduri; fonduri deschise accesibile oricrui investitor i fonduri nchise accesibile numai membrilor fondatori. Aceste fonduri reprezint de asemenea o important surs de resurse financiare pe care le mobilizeaz i le redistribuie. Fondurile cu capital de risc - Venture Capital mobilizeaz resurse i finaneaz companii sau proiecte din domenii cu cu risc ridicat dar cu mare potenial de cretere, oferind o gam diversificat de tehnici de finanare ( aciuni, obigaiuni, credite) de multe ori aceast tehnic de finanare este preferat creditrii bancare din cauza riscului mare, care este evitat de bnci. Modele moderne de organizare bancara Pentru perioada viitoare ,raspunzand intrebarii procesul de globalizare financiara nu va favoriza o tendinta de uniformizare a sistemelor bancare , pe baza unui model dominant de banca ? literatura de specialitate avanseaza doua conceptii si contureaza doua modele de banca noi si anume : - banca de dividende (1995 autor Henry de Carmoy) - banca fragmentata ( 1989 autor L.Bryan) Banca de dividende are ca obiectiv rentabilitatea fondurilor proprii, prin orientarea prudentiala a activitatii spre segmentele de piata cele mai rentabile si cunoasterea detaliata a costurilor si rentabilitatii produselor si serviciilor precum si tarifarea precisa si personalizata a clientelei. Strategia lor impune de asemenea cautarea unei dimensiuni optime in contextul fenomenului de concentrare a industriei bancare.

69

Modelul bancii de dividende propune un prag de rentabilitate de 15% , care in momentul de fata este atins doar de bancile internationale cotate la burse si supuse rating-ului. Din aceasta perspectiva o norma de rentabilitate de 15% este apreciata ca fiind putin realista , desi reusita actuala a bancilor anglo-saxone este rezultatul functionarii pe baza modelului de banca amintit. Deocamdata (pana la impunerea modelului de banca de dividende) obiectivul major al restructurarilor bancare este acela de a imbina avantajele diversificarii , proprie bancilor universale , cu cele ale unei bune specializari , ca factor ce exprima o eficienta sporita a activiatatii. Banca fragmentata este un model conceput ca un mod de regandire asupra notiunii de intermediere clasica , prin separarea completa a activitatii de depozite de cea de creditare. Diferitele functii ale unei banci trebuie sa fie exercitate de entitati juridice distincte care alcatuiesc de sine statator o banca. Autorul apreciaza o mult mai buna performanta bancara daca fiecare functie este luata in considerare de o categorie de operatori specializati si competitivi in domeniul activitatii lor. Facem precizarea ca in activitatea curenta a bancilor universale din zilele noastre se regasesc aspecte circumscrise bancii fragmentate ( oferta de produse si servicii financiare incredintata de banca altor firme din afara ei , intermedierea creditelor, administrarea numerarului propriu , etc) Pentru urmatorul deceniu se estimeaza ca modificarile tehnologiei vor afecta relatia banca clienti , ceea ce s-a produs deja in anumite tari ( Marea Britanie ) o data cu dezvoltarea bancii la distanta. In anul 1989 banca engleza Midland Bank a propus o forma de banca pentru toate operatiunile curente , constituindu-se o filiala independenta First Direct care gestioneaza peste 500 mii de clienti printr-o platforma telefonica. Importanta dobandita de aceasta banca in Europa si succesul obtinut are la baza trei factori - informatica comerciala integrata perfect in platforma telefonica ; - strategii bazate pe calitatea serviciilor - selectia atenta, riguroasa , a clientelei (peste 40% din cererile de deschidere a conturilor sunt refuzate) Sunt evidente avantajele acestui model bancar : un nivel mai scazut al costului relatiei client banca; este un instrument de vanzare bun, permite o marire a frecventei contactelor client banca. 2.9.2. Rolul si functiile bancilor comerciale in economia moderna Vom analiza rolul bancilor in cadrul unei economii apeland la doua considerente de fond : prin utilizarea conceptului de intermediere intre agentii debitori si creditori din economie prin functiile traditionale de finantare , de colectare a depozitelor si de gestiune a mijloacelor de plata.

Intermedierea financiara Pe plan financiar exista , la nivelul unei economii, doua categorii de participanti , a caror preocupari sunt complementare , respectiv cei care au necesitati de finantare si care doresc procurarea de resurse si cei care au capacitati de finantare si doresc plasarea acestora cat mai eficient. Rolul, menirea sistemului financiar bancar este de a asigura interfata dintre agentii excedentari si cei deficitari. Agentii debitori si creditori se intalnesc prin intermediul a doua circuite de finantare : 70

 Finantarea directa sub forma tranzactiilor bilaterale intre agentii excedentari , pe piata titlurilor (in cazul subscrierii directe la actiunile si obligatiunile emise ) Finantarea indirecta sau intermediara situatie in care un intermediar ( exp. O banca) se intercaleaza intre debitori si creditori. Banca (IF) are rolul de a conferii compatibilitate intre cererea si oferta de resurse , transformand caracteristicile datoriilor si creantelor agentilor nefinanciari. Daca se iau in considerare trei caracteristici ale datoriilor sau creantelor ( termenul , rata dobanzii si riscul ) atunci un intermediar financiar ( deci o banca) poate fi definit ca un organism care asigura transformarea a cel putin unaia dintre caracteristicile respective , astfel : - transformarea scadentelor ( sub forma finantarii pe termen lung , pe baza unor resurse lichide) ; - transformarea ratelor de dobanda fixa ( exp. Imprumuturi cu rata variabila finantate pe baza resurselor cu rata fixa a dobanzii ) - transformarea riscurilor (finantarea creditelor pentru investitii la nivelul intreprinderilor cu resurse imediat exigibile si fara risc. Analiza economica moderna explica existenta intermedierii financiare prin motive care sunt specifice si bancilor , respectiv : reducerea costurilor tranzactiilor ( exp. pe masura ce cantitatea de produse financiare sporeste , costul unitar al productiei se diminueaza ; sau : specializarea IF permite o oferta de servicii mai ieftina si adaptata la nevoile clientelei: sau : diversificarea de produse si servicii a bancilor si capacitatea mare de substituire optimizeaza costul acestora - se explica acum mai bine nevoia de banci universale - ) reducerea asimetriei informatiilor : se stie ca pe piata financiara creditorii detin mult mai multe informatii decat debitorii si Bacile sunt acelea care reduc aceasta asimetrie sistemul si bazele de informatii ale bancilor depasesc substantiual volumul de date detinute de D sau de C - ; De exemplu daca o intreprindere solicita o cerere de finantare , banca are posibilitatea evaluarii clientului deoarece ii gestioneaza conturile si stie cifra de afaceri, rentabilitate , grad de indatorare , etc.Printr-o astfel de cunoastere banca impiedica disimularea informatiilor inaintea semnarii contractului de creditare si reduce astfel asimetria de informatii ceea ce conduce la selectia adversa , situatie independenta de actiunea contractantilor. Banca garanteaza confidentialitatea informatiilor si nu pune pe debitor intr-o situatie de disconfort informational fata de creditor , deci banca are un avantaj enorm fata de finantarile directe de pe piata. asigurarea lichiditatii economiei : se cunoaste ca agentii economici au nevoie de detinerea un unor active lichide care intrunesc doua caracteristici : valoare lor sa fie stabila si necontestata si a doua sa fie imediat disponibile pentru a putre fi transformate in bunuri , servicii sau titluri. Singurul activ care poseda aceste doua proprietati este MONEDA iar prin creatia monetara bancile produc moneda de cont , sau moneda scripturala deci furnizeaza lichiditatile necesare bunei functionari a economiei. Noile forme de intermediere Evolutia extraordinara a relatiilor economice intra si interstatale , contextul complexitatii aspectelor noi care caracterizeaza pietele financiare au determinat o transformare a functiilor de intermediere bancara si o partajare a rolurilor dintre diferiti intermediari . Aceasta evolutie a intermedierii bancare imbraca urmatoarele forme principale : 71

 Sporirea rolului operatiunilor cu valori mobiliare care se concretizeaza in : nivelul sporit al operatiunilor cu titluri ( care se poate analiza ca un proces de mobilizare a intermedierii) , ceeace semnifica faptul ca bancile finanteaza economia prin cumpararea de titluri emise de agentii economici deficitari si pe de alta parte , tot ele colecteaza o parte din resursele create prin emiterea de titluri. Titlurile se regasesc in bilantul bancilor : in activ , sub forma de portofolii de titluri care pot fi portofolii de tranzactionare (cu durata de detinere pana la scadenta ) si portofolii de plasament iar in pasivul bilantului bancilor sub forma de obligatiuni si certificate de depozit. Intre 1990 si 1998 volumul acestor titluri a sporit de la 9.5% la 21,8% din total pasiv al bilantului agregat al institutiilor de credit din tarile UE . Concurenta puternica manifestata intre banci. ( schimbarea raportului de forte in favoarea intreprinderilor : acordarea de credite in conditii mai favorabile ; dobanzi mai mici ; orientarea spre surse alternative creditelor ; forme si metode noi privind colectarea de resurse din economie de catre banci, etc.) Dezvoltarea operatiunilor extrabilantiere care se realizeaza printr-un ansamblu de conturi anexate bilantului si care exprima angajamentele viitoare ale unei banci , fara a genera fluxuri de trezorerie Extrabilantul cuprinde operatiuni la termen asupra devizelor si instrumentel financiare la termen in special operatiunile cu derivate financiare . 2.9.3. Functiile clasice ale bancilor in economa moderna Literatura de specialitate arat 4 funcii de baz ale activitii bancare. Ele nu se identific cu enumerarea operaiunilor fcute de bnci. Gestiunea sistemului de pli. Astfel prin creditele care le deschid bncile creeaz moneda .Moneda fiind asa numit ban public, statul are misiunea s exercite un control sever asupra activitii bncii. Prin politic monetar, statul intervine pentru a regla capacitatea de a crea moned de ctre bnci. De aceea, statul intervine pentru a se asigura c bncile nu vor deveni foarte slabe sau n stare s falimenteze i de aceea statul desfoar aceast activitate de control sau supervizare a bncii. Dac totui aceast slbire se produce, pentru a pune la punct unele mecanisme de aprare cel puin parial a intereselor deponenilor Activitate de transfer. Aa cum orice ntreprindere transfer, combin, factori de producie obinnd bunuri i servicii, bncile realizeaz i ele operaii de transfer. Aceasta cu deosebirea c aa zisa materie prim pe care ele o pun n oper o reprezint banii devenind o marf fungibil prin excelen. Astfel, mprumutnd i plasnd fondurile pe care le colecteaz, bncile schimb durata de funcionare a acestor fonduri schimbnd lichidarea i eficiena lor, transformnd moneda n care sunt exprimai, etc. Mutualizarea (divizarea) riscurilor. Care se sprijin pe evaluarea riscurilor de ctre bnci (Consiliul de administrare a bncilor). Bancherul trebuie s fie prevztor cnd mprumut sumele unor debitori s nu pun aceste sume n pericol. ntruct banca d cu mprumut pe cont propriu, ea este cea care suport costul. Acest cost se repercuteaz asupra debitorilor prin intermediul preului creditului. Bancherul, consiliul de administraie este liber s acopere sau s nu cererea de credite a clienilor si. Banca intervine pe diviziunea pieei monetare exercitnd o funcie de arbitraj. Aceast funcie vizeaz realizarea echilibrului pieelor internaionale, vizeaz ajustarea diferitelor rate ale dobnzilor, ale altor instrumente negociabile. n concluzie aceste genuri de activiti se exercit att n cadrul economiei naionale ct i pe scar internaional. In general , rolul si functiile bancilor se abordeaza din trei perspective , dupa cum urmeaza : 72

 Din perspectiva manageriala bancile au , ca orice societate comerciala , obiectivul maximizarii profitului , in conditii specifice ale activitatii de minimizare a riscurilor. Din aceasta perspectiva , rolul unei banci in sistemul bancar este acela de competitor pe o piata reglementata in care concurenta este extrem de puternica insa usor cuantificabila datorita sistemului general de raportari informationale . Functiile unei banci comerciale constau , in esenta , in : - functia de atragere si protejare a resurselor (colectare a depozitelor) financiare din mediul nebancar(fructificare resurselor prin depozite , plasamente in titluri , pe piata monetara , etc) - functia de intermediere financiara - in esenta obiectul clasic de activitate a bancilor . Piata bancara ofera facilitatea orientarii resurselor temporar disponibile atrase din economie spre zonele economice aflate in deficit temporar de resurse. Intermedierea financiara are ca finalitate creditul (distribuirea de credite) - functia de transfer (operatiunile interbancare si gestionarea mijloacelor de plata), prin care bancile asigura platile intre entitatile economice din interiorul tarii sau pe plan international. Pentru realizarea acestor functii , bancile isi asigura materia prima a activitatii , banii, asumandu-si costurile atragerii de resurse si , pe de alta parte , isi realizeaza veniturile prin efectuarea de plasamente. Din perspectiva politicii monetare a statului bancile au urmatoarele functii : - functia de implementare a masurilor de politica monetara elaborate si controlate de BNR ; - functia de asigurare a procesului investitional . Prin sistemul de creditare bancile asigura finantarea proceselor economice dintr-o tara. - functia de asigurare a fluxurilor financiare in economie . La nivel macro economic bancile reprezinta sistemul circulator al acestuia si de viteza cu care se desfasoara platile in economie depinde in mare masura ritmul de dezvoltare al unei tari . Sa remarcam faptul ca functionarea corecta si coerenta a sistemului bancar este determinanta pentru realizarea macroechilibrelor bugetare . - functia statistica - bancile asigura cea mai coerenta si mai detaliata sursa informationala pentru autoritatile statistice nationale. - functia de dezvoltarea zonei in care isi desfasoara activitatea bancile se duc acolo unde sunt banii , isi deschid unitati , fac investitii , genereaza fluxuri financiare , acorda credite , etc , conduc la dezvoltarea zonei . Din perspectiva relatiilor financiare mondiale , bancile realizeaza urmatoarele functii : - asigura conectarea pe linie financiara a economiilor nationale la circuitul economic mondial ; - participarea la fluxurile financiare mondiale asigura realizarea unei integrari informationale a tarii precum si posibilitati pentru atragerea de resurse de pe piata internationala .

73

2.10. MANAGEMENTU LORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA UNEI BANCI COMERCIALE - aplicatie la Banca Romana pentru Dezvoltare - Societe Generale -

ROMANESTI

2.10.1 Structura BRD SOCIETE GENERALE BRD-Groupe Societe Generale S.A. face parte din Grupul SOCIETE GENERALE i, n calitate de persoan juridic romn, se supune reglementrilor emise pe teritoriul Romniei. SOCIETE GENERALE a fost nfiintat n 1864 ca societate bancar nregistrat n Franta. Sediul su social se afl n 29 Boulevard Haussmann, 75009, Paris, Franta, iar actiunile sale sunt listate la Bursa de Valori din Paris. Socit Gnrale este unul dintre principalele grupuri financiare din ilume si a saptea companie francez, ca mrime, dup capitalizarea bursier (59,3 mliarde EUR la 31 decembrie 2006). Socit Gnrale are aproximativ 120.000 de angajati si este prezent n peste 80 de tri. Activitatea se concentreaz pe trei directii complementare, care i asigur un important avantaj competitiv: - Banca de retail si servicii financiare; - Gestionarea activelor si servicii ctre investitori; - Banca de finantare si de invstitiie. Socit Gnrale are peste 22,5 milioane de clienti n ntreaga lume. Si este una din cele mai mari banci din Franta, ca mrime, avnd dou retele de distributie, Socit Gnrale si Crdit du Nord, cu mai mult de 2.800 sucursale si agentii la 31 decembrie 2006. Reteaua Socit Gnrale de retail banking din afara Frantei acoper trei regiuni geografice cheie: - Europa Central si de Est - Zona mediteranean - Africa si fostele teritorii franceze. Socit Gnrale este al patrulea gestionar de active din zona euro, cu un portofoliu de aproximativ 422 miliarde EUR n gestiune la 31 decembrie 2006, si al treilea custode european, cu active n custodie care la 31 decembrie 2006 totalizau 2,262 miliarde EUR. Socit Gnrale este a treia banc de finantare si investitii, ca mrime, din zona euro, dup venitul net bancar. Este prezent n peste 45 de tri din Europa, Asia si de pe continental american. Se situeaz printer primele companii din Europa si din lume, oferind expertiz recunoscut pe pietele de capital, de produse derivate si finantri structurate. La 31 decembrie 2006, Socite Gnrale raporta un venit net bancar de 22,4 miliarde EURO si un profit net de 5,2 miliarde EUR. n prezent, rating-urile date Socit Gnrale de principalele agentii de rating sunt: - Standard and Poor's: AA - Moody's: Aa1 - Fitch IBCA: AA Socit Gnrale este prezent n Romnia din 1980, fiind singura banc semnificativ din Europa de Vest care a fost prezent n Romnia n perioada comunist. Banca face parte din reteaua international a Socit Gnrale, gestionat de Divizia de Retail Banking din afara Frantei Metropolitane (BHFM) - o structur create n martie 1998 pentru a coordona activittile de retail banking 74

ale Socit Gnrale n trei regiuni geografice din afara Frantei. Procedurile operationale si practicile comerciale ale Bncii deriv din cele ale Socit Gnrale. BRD - SOCIETE GENERALE S.A. este societate pe aciuni, admisa la tranzactionare pe o piata reglementata i i desfoar activitatea in conformitate cu legislatia privind societile comerciale, cu reglementarile privind piata de capital, cu legislatia bancara (si reglementarile Bancii Nationale a Romaniei), precum si cu prevederile Actului Constitutiv si ale documentelor normative interne. Istoria BRD incepe in 1923, odata cu crearea Societatii Nationale pentru Credit Industrial. Obiectivul acestei institutii publice este finantarea industriei romanesti. Conform legii nationalizarii din iunie 1947, Societatea Nationala pentru Credit Industrial devine Banca de Credit pentru Investitii. Activitatea cea mai importanta a bancii este obtinerea de participatii in intreprinderi si acordarea de credite. La sfarsitul anilor 1950 vremurile sunt din nou tulburi pentru sectorul bancar roman si provoaca reorganizarea sistemului financiar. In 1957, Banca de Credit pentru Investitii devine Banca de Investitii. Ea ocupa o pozitie de monopol in domeniul finantarii pe termen mediu si lung din sectorul industrial. In aceasta perioada activitatile principale se reinnoiesc profund, avand ca particularitate specializarea creditelor in functie de obiectul lor. Nasterea BRD ca banca comerciala intervine in 1990. Preluarea activelor si pasivelor Bancii de Investitii constituie baza activitatii, dar autorizarea generala pentru activitatile bancare atribuita acestei entitati stimuleaza constituirea unei importante retele de agentii pe intreg teritoriul tarii. Este vorba de asemenea despre asigurarea prezentei BRD acolo unde se dezvolta activitatea industriala pentru a transmite din experienta in domeniul creditului de investitii. Astfel, unitatile sale se indreapta in special, in afara atragerii depozitelor societatilor comerciale si persoanelor fizice, catre creditele pentru investitii destinate societatilor comerciale. Apar si operatiunile de schimb la vedere. BRD a fost aleasa de guvern pentru a deveni prima banca comerciala privatizata. Aceasta alegere consacra calitatea activelor si a gestiunii BRD. Achizitionarea pachetului majoritar de actiuni al BRD de catre grupul Socit Gnrale a fost finalizata in martie 1999; ea intervine intr-o perioada dificila marcata de falimente bancare rasunatoare. Este de asemenea inceputul bancarizarii masive a persoanelor fizice. BRD profita de imaginea sa favorabila in fata marelui public si de calitatea relatiilor sale cu intreprinderile pentru a dezvolta rapid clientela sa de persoane fizice. Foarte repede, BRD devine lider pe piata noilor produse, cum ar fi cardurile bancare si creditele pentru consum. In prezent, BRD Groupe Socit Gnrale este cea mai importanta banca privata si a doua banca din Romania, avand a doua capitalizare bursiera la Bursa de Valori Bucuresti ( 1,8 miliarde la februarie 2005). Directiile principale de dezvoltare ale Bancii sunt canalizate in banca persoanelor fizice, banca intreprinderilor si banca de investitii. Obiectivul major al BRD este dezvoltarea fondului sau de comert pe aceste piete, in cadrul unei strategii de parteneriat pe termen lung cu clientii sai. Strategia sa de dezvoltare durabila este fondata pe cele 3 valori comune tuturor entitatilor Grupului Socit Gnrale: - profesionalismul, - inovatia - spiritul de echipa. 75

Calitatea servicilor este garantat de cei peste 7500 de profesioniti care formeaz echipa BRD. Ratinguri 2006: - Fitch A si - Moody's Baa3 BRD GSG este o banca comerciala cu vocatie universala care are in componenta ei urmatoarele filiale :

76

( Banca propriuzisa) Structura capitalului Societe Generale : 58,32% SIF uri : 25,26% BERD : 4,99% Alti actionari : 11,43% Acionarul principal al BRD este Socit Gnrale, unul dintre cele mai mari grupuri bancare din zona euro, ale crui servicii sunt utilizate de 22,5 milioane clieni din ntreaga lume. Activitate Banca Universala Banca persoanelor fizice Banca ntreprinderilor Banca de investiii BRD - Groupe Socit Gnrale este a doua banc romneasc, dup activele bancare. Cu o capitalizare de 6 miliarde euro la sfritul lunii iunie 2007, BRD - Groupe Socit Gnrale deine prima poziie, conform acestui indicator, ntre societile din domeniul financiar, listate la Bursa de Valori Bucureti i a doua poziie dup acelai nivel al capitalizrii bursiere dac lum n considerare toate companiile listate la BVB, indiferent de domeniu. BRD - Groupe Socit Gnrale este prezent n toate judeele Romniei printr-o reea de peste 700 de agenii i peste 900 ATM-uri. n luna iunie 2007, BRD numra 2,2 milioane clieni activi individuali i corporativi i peste 2 millioane de carduri. Strategia implementat de BRD din 1999 a combinat cresterea sustinut cu un nivel ridicat de rentabilitate. Sinergia ntre activitti i optimizeaz raportul risc/randament, avnd drept rezultat o pozitie de top pe pietele romnesti de Retail si Corporate Banking. Astzi, Banca mreste ponderea diferitelor sale activitti si continu dezvoltarea lor pe termen lung. Activitatea va continua s se dezvolte ntr-un ritm rapid, prin crestere organic. Tendintele fundamentale care modeleaz industria serviciilor economice si financiare din Romnia determin si strategia Bncii, astfel nct aceasta s fie perfect plasat pentru a profita de oportunittile de crestere pe termen lung 77

BRD - Societe Generale detinne urmtoarele cote de piat :

Rezultate 2006 : Produs Net Bancar (PNB) 520 mil euro Rezultat Brut din Exploatare (RBE) 259 mil euro Profit Net (PN) 159 mil euro TOTAL BILANT 8 538mil euro Fonduri proprii 707 mil euro Nr. angajati 7 500

Structura capitalului BRD - Groupe Socit Gnrale : 49% Franfinance : 51 % Activitate :Credite de consum la locul de vnzare Rezultate :Creat n 2004 mpreun cu Franfinance, filiala a devenit rapid liderul pieei creditelor la locul de vnzare. Baznduse pe platforma Franfinance adaptat pieeiromneti,BRD Finance IFN S.A. i-a consolidat parteneriatele existente cu firme importante din domeniul retail-ului, precum Carrefour, Cora, Praktiker sau Real.

78

Structura capitalului :BRD - Groupe Socit Gnrale 100% Activitate : Finanare n leasing a unui spectru larg de bunuri, aplicndu-se principiul de "full-liner", drept urmare, BRD Sogelease IFN SA are un portofoliu echilibrat: echipamente de construcii i echipamente industriale, autovehicule comerciale uoare i grele, autoturisme, real estate, IT&office, echipamente medicale. Rezultate : Valoarea contractelor semnate s-a ridicat la 174,5 mil euro in 2006 , fata de 122 milioane euro n 2005 (+43%), si de 98 milioane euro n 2004 (+ 79%). La sfritul anului 2005 soldurile au atins 162 milioane euro, fa de 112 milioane euro n 2004 (+45%). BRD Sogelease este, din punct de vedere al valorii bunurilor finanate, printre primele cinci societi de leasing din Romnia, filiale ale unor bnci sau instituii bancare. Cota sa de pia este estimat la 6,1%.

Structura capitalului BRD-Groupe Socit Gnrale : 20% ALD International Gmbh : 80% Activitate : Leasing operaional cu o gam complet de servicii de gestionare a flotei de autovehicule : mentenan, asigurare, asisten tehnic pentru autovehicul i pentru ofer, autovehicul de nlocuire, managementul anvelopelor, reporting i consultan pentru managementul flotei. Leasing-ul operaional cu servicii incluse permite unei companii s utilizeze autovehicule, care nu se afl n proprietatea companiei, pentru o period cuprins ntre 12 i 45 de luni i un kilometraj prestabilit, n schimbul unei rate lunare fixe pe toat durata contractului. Pentru toate companiile ce urmresc externalizarea managementului flotei de autovehicule, ALD Automotive propune soluii adaptate nevoilor acestora. Rezultate : ALD Automotive este una dintre primele companii ce ofer acest serviciu pe piaa romneasc, fiind nfiinat la nceputul anului 2005. Ea beneficiaz de experiena de peste 40 de ani, n 30 de ri, a filialei Socit Gnrale, ALD Automotive, unul dintre leaderii pieei de nchiriere de flote pe termen lung din Europa.

79

Structura capitalului : BRD -Groupe Socit Gnrale : 99,82% Activitate : Societate de servicii de investiii financiare autorizat s desfoare ntreaga gam de operaiuni prevzute de legea romn, de la tranzacionarea la Bursa de Valori Bucureti - pn la emiterea i plasarea de aciuni i obligaiuni pe piaa local sau internaional. Rezultate : A 4-a societate de brokeraj de pe piaa romneasc cu o cot de pia estimat la 5,21% din totalul tranzaciilor derulate prin Bursa de Valori Bucureti.

Structura capitalului : BRD-Groupe Socit Gnrale : 51,25% Socit Gnrale : 48,75% Activitate : Societate specializat n servicii de consultan financiar n domeniul operaiunilor de fuziuni-achiziii, privatizri, evaluri i consultan strategic. Rezultate : Cu o experien de 8 ani n domeniul consultanei financiare, avnd o bun cunoatere a mediului economic i de afaceri romnesc i beneficiind de expertiza i resursele Grupului Societe Generale, BRD/SG Corporate Finance este asociat regulat cu marile privatizari, fuziuni/achiziii de pe piaa romneasc.

Structura capitalului: Societe Generale Asset Management: 94.5% BRD Securities:5% Activitate: 80

SGAM BRD administreaz prin reeaua BRD 2 fonduri de investiii: Simfonia1-fond de investiii monetar i Concerto-fond de investiii diversificat. Rezultate: Bazndu-se pe experiena SG ASSET MANAGEMENT, care, cu aproape 327 (la 31 decembrie 2005) de miliarde euro n administrare, este unul din liderii europeni ai gestiunii activelor, BRD-Groupe Socit Gnrale dispune de produse de plasament flexibil, care asigur clienilor o disponibilitate permanent a fondurilor plasate.n Romnia, SGAM-BRD S.A.I. este cea mai important societate de administrare de investiii, ocupnd la 31.12.2005 un segment de 25,8% din piaa organismelor de plasament colectiv n valori mobiliare din punct de vedere al activelor aflate n administrare.

Structura capitalului: BRD Societe Generale :49% SOGECAP : 51 % Activitate: infiintata in iulie august 2007 filiala are ca obiect de activitate administrarea fondului de pensii private pbligatorii. 2.10.2 Structura organizatorica A BRD SOCIETE GENERALE BRD-Groupe Societe Generale S.A. i desfoar activitatea n baza propriilor sale documente normative interne, structurate dup cum urmeaz: - Actul Constitutiv, aprobat de Adunarea General a Acionarilor Bancii; - Norme documente normative aprobate de ctre Comitetul de Direcie, care stabilesc cadrul general de reglementare al fiecrui domeniu de activitate al Bncii; - Directive documente normative aprobate de ctre Comitetul de Direcie, care cuprind reguli cu privire la un anumit aspect stipulat sau nu ntr-o norm ; - Instruciuni documente normative aprobate de catre Comitetul de Directie care cuprind precizri suplimentare concrete, practice, referitoare la toate produsele i serviciile oferite clienilor sau la activitatea intern a Bncii; Organe de conducere statutare ale bancii sunt ; Adunarea General a Acionarilor Consiliul de Administraie Comitetul de Direcie 81

 Adunarea General a Acionarilor este organ deliberativ i reprezint totalitatea acionarilor Bncii , avand atributii de decizie in problemele fundamentale ale bancii . Consiliul de Administraie al Bncii este format din 11 membri, persoane fizice, alei de ctre Adunarea General a Acionarilor pentru un mandat de 4 ani care poate fi rennoit Consiliul de Administraie alege, din rndul membrilor si, Preedintele Consiliului de Administraie i unul sau mai muli Vicepreedini, i le stabilete competenele Comitetul de Direcie al Bncii asigur conducerea colectiva a Bncii, cu excepia atribuiilor date n competena expres a Adunrii Generale a Acionarilor i a Consiliului de Administrai, Comitetul de Direcie este format din persoane fizice, salariai ai bncii, alese de ctre Consiliul de Administraie, i anume: Presedintele-Director General si Directori Generali Adjunci. Comitetul de Direcie este condus de Presedintele-Directorul General. Alaturi de aceste trei organisme de conducere si prin mandatarea unor atributii specifice lor , conducerea bancii este asigurata si de catre : - Comitetului de Audit - Comitetul de Risc - Comitetul de Credit Principalele responsabilitti ale Comitetului de Audit sunt: analizarea, independent de conducerea general a Bncii, a relevantei metodelor de contabilitate si procedurilor interne de colectare a informatiilor; evaluarea calittii auditului si controalelor interne si, dac este necesar, propunerea de politici si proceduri pentru implementare si efectuarea unor analize specifice solicitate de Consiliul de Administratie. Comitetul de Risc este condus de Directorul General , se ntruneste trimestrial dar si mai des dac circumstantele o impun. Obiectivele sale sunt gestionarea riscurilor majore ale Bncii, cum ar fi riscul de creditare, riscul de piat, riscul operational si riscul de imagine. Comitetul de Credit : intlnirile sptmnale ale acestui Comitet sunt conduse de Directorul General Adjunct care coordoneaz aceasta activitate si se refer la credite (att pentru persoanele fizice, ct si pentru persoanele juridice) care depsesc, ca suma, competentele directorilor executivi. Creditele propuse, neaprobate la aceste ntlniri, sunt supuse aprobrii Comitetului de Directie si Comitetului de Gestiune a Activelor si Pasivelor. Structura organizatorica a bancii asigura desfasurarea activitatii bancii si a filialelor aceteia pe doua nivele : - Centrala bancii - Reteaua teritoriala Centrala Bancii Este structurata in departamente, directii si asimilate acestora, servicii si compartimente. Pe langa structurile din centrala pot functiona diverse comitete si comisii, impuse de legislatia in vigoare sau create pentru activitato specifice, care functioneaza dupa regulamente si instructiuni proprii. 82

Organizarea B.R.D. are la baza principiul autoritatii ierarhice si/sau functionale. Conducatorii structurilor bancii au o autoritate ierarhica asupra personalului direct subordonat. Ei pot de asemenea sa aiba, in masura in care li se atribuie, si o autoritate functionala asupra activitatii prestate de retea, in vederea asigurarii coerentei de actiune a B.R.D. Reteaua teritoriala a B.R.D. Este organizata conform principiului teritorialitatii si cuprinde sucursale si alte tipuri de sedii secundare fara personalitate juridica: -Sucursale MariClienti Corporativi- in Bucuresti - Grupuri organizate pe principil teritorial geografic si care cuprind unitati bancare din 2 sau 3 judete -Sucursala Judeteana; -Sucursale; - Agentii de diferite tipuri ( BRD Express , BRD Blitz , BRD in marile magazine , etc). Prezentam in continuare : - Organigrama consolidata a Centralei BRD Societe Generale - Structura organizatorica (diagrama ) retelei BRD Societe Generale - Structura organizatorica ( diagrama ) unui grup BRD - Organigrama tip a unui Grup BRD - Organigrama tip a unei Agentii BRD Express

83

SUCURSALA JUDETEANA
AGENTII BLITZ

SUCURSALA

GRUP 1
AGENTIA EXPRESS AE1 AGENTIA

CENTRALA GRUP ... GRUP 3

84

GRUP 2

SUCURSALA JUDETEANA SJ 1

SUCURSALA JUDETEANA SJ 2

AGENTII BLITZ AB2

SUCURSALA S1

AGENTII BLITZ AB 1

SUCURSALA GRUP

SUCURSALA S2

AGENTII EXPRESS AE3 AGENTII EXPRESS AE2 AGENTIA EXPRESS AE1

AGENTIA AG1

AGENTIA AG2
85

Organigrama tip a unui GRUP BRD

DIRECTOR EXECUTIV GRUP

CONTROL GENERAL CONTROLOR

DIRECTOR EXECUTIV DELEGAT GRUP SECRETARIAT SECRETARA

CONTROL RISC CONTROLOR DE RISC RECUPERARE CREDITE NEPERFORMANTE DIRECTOR COMERCIAL ADJUNCT DIRECTOR
RESPONSABIL ANIMARE PIATA PRO CONSILIERI CLIENTELA COM

DIRECTOR ADMINISTRATIV CONTROLOR DE GESTIUNE RESURSE UMANE

DIRECTOR CLIENTELA
PRIMIRE CLIENTI

Operator primire clienti

MARKETING

Administrator salarizare/Consilier resurse

BO MIJLOACE DE PLATA

Responsabil marketing/ Asistent Piata Tinerilor

CONSILIERI CLIENTELA PRI

Consilier clientela (Corporate,IMM,Business

RESPONSABIL ACTIUNI COMERCIALE

Administrator mijloace de
GESTIUNE INTERNA

Consilier Clientela (BG, GP)

GHISEU UNIVERSAL PRI

Responsabil Actiuni Comerciale

GHISEU UNIVERSAL COM

Analist Contabil/Responsabil gestiune numerar

LOGISTICA

Operator ghiseu
SERVICIUL CLIENTI PRI

Operator ghiseu
CASIERIE

Administrator aplicatii informatice/Administrator patrimoniu/Adm.Logistica

ECHIPA TRANSVERSALA SUPORT

Operator BO PRI

Operator casierie
SERVICIUL BANCA

Consilier Tehnico-Comercial CLIPRI

Analist credite/ Operator BO COM/ Consilier Juridic

86

Organizarea tip a unei agenii bancare BRD EXPRESS

Director/Responsabil Agenie

Operator ghieu universal Operaiuni curente

Consilier clientel persoane fizice

87

CAPITOLUL III

CONTURILE BANCARE ALE CLIENTILOR

88

Tehnici bancare utilizate in deschiderea,functionarea si inchiderea conturilor bancare ale clientilor

3.1. C0NSIDERENTE GENERALE Raporturile dintre o Banca, pe de o parte si Clientii sai persoane fizice si persoane juridice , pe de alta parte, sunt guvernate de : normele interne ale Bancii; de prevederile formularelor specifice fiecarui produs si serviciu; de prevederile legale si actele normative in vigoare; de Reglementarile Bancii Nationale a Romaniei, - de uzantele si practicile bancare interne si internationale. Aceste raporturi se bazeaza pe incredere reciproca, confidentialitate si buna credinta. Banca urmareste sa puna la dispozitia clientilor sai toate facilitatile si profesionalismul sau si sa le protejeze interesele in derularea tranzactiilor. Banca va furniza Clientilor informatiile necesare privind serviciile si produsele sale si va acorda consultanta la cerere. Documente Orice nou Client al Bancii , persoana fizica ,la prima operatiune de deschidere de cont va primi un exemplar al normelor specifice bancii In cazul BRD Groupe Societe Generala ,de exemplu, aceste norme specifice poarta denumirea de - Conditii Generale Bancare (CGB) care se inmaneaza clientului impreuna cu : - Formularul de primire a Conditiilor Generale Bancare - Cerere / Formularul de Intrare in Relatii cu Banca, (FIRB)in vigoare la data inregistrarii Clientului in evidentele Bancii. - Tabelul cu Tarifele si Comisioanele care corespund produselor si serviciilor care fac obiectul Cererii/FIRB Conditiile Generale Bancare impreuna cu Formularul de Intrare in Relatii cu Banca/formularele specifice diferitelor produse si servicii ale Bancii, au natura juridica a unui Contract in conformitate cu legislatia bancara in vigoare, contract care intra in vigoare la data semnarii si presupune adeziunea neconditionata a Clientului la prevederile din cuprinsul lor. Contractul ramane in vigoare pana la data inchiderii tuturor conturilor clientului si incetarea efectului tuturor contractelor specifice incheiate cu acesta. In caz de conflict intre prevederile existente in Conditiile Generale Bancare si conditiile speciale din contracte, documente si /sau formulare distincte incheiate intre client si banca la aceiasi data sau ulterior intrarii in vigoare a acestor Conditii Generale Bancare , vor preleva conditiile speciale din formularele sau documantale specifice. Banca are dreptul sa modifice CGB , dar are obligatia de a anunta clientul despre aceste modificari fie prin atasament la extrasul de cont fie prin site-ul bancii , modificarile fiind in vigoare de la data inscrisa in documentul de instiintare. 89

Clientul are posibilitatea ca pana la intrarea in vigoare a modificarilor , sa accepte sau sa refuze in scris noile conditii ,in ultimul caz putand sa denunte si Contractul incheiat cu banca. Daca banca nu primeste nici o notificare scrisa de la clientul sau , in termenul precizat mai sus ,se considera o aceptare tacita a modificarilor operate de banca in documentele semnate cu clientul sau. Orice derogare de la aplicarea Contractului fata de client trebuie convenita in mod expres , in scris intre banca si client. Aceste norme , in cazul exemplului nostru Conditii Generale Bancare, formeaza cadrul general in relatia Client-Banca si sunt completate cu Ghidul principalelor comisioane in lei si valuta pentru persoane fizice si cu Lista de dobanzi, in vigoare la data inregistrarii Clientului in evidentele Bancii, parte integranta a contractului. Concepte si uzante bancare in operatiunile de cont. In actualul context determinat de extraordinara explozie de produse si servicii pe piata bancara , implementarea de catre banci a unor tehnici si proceduri bancare extrem de sofisticate , greu accesibile marii mase de clienti , si utilizarea , de acum cotidiana, a produselor si serviciilor bancare caracteristice economiilor superdezvoltate, considerate mult prea rafinate si in consecinta mai putin stapanite de clientii autohtoni, bancile din Romania se straduiesc sa asigure clientilor lor intelegerea exacta a continutului si rolului fiecarui termen tehnic de specialitate utilizat in documentele care sunt semnate de cele daua parti (banca si clientul sau). In consecinta , va prezint in continuare , continutul si sensul in care acesta trebuie inteles si aplicat in toate documentele , actiunile , produsele si serviciile pe care banca le pune la dispozitia clientului si sau le semneza , de comun acord cu clientul : Autentificare: procedura care permite Bncii s verifice modul de utilizare a unui anumit Instrument de plat, inclusiv Elementele de securitate personalizate ale acestuia. Autorizare Operaiune de plat: procedura prin care este exprimat consimmntul Clientului pltitor pentru executarea Operaiunii de plat. Consimmntul poate fi exprimat de ctre Client n mod diferit n funcie de Instrumentul de plat utilizat pentru dispunerea Operaiunii respective. Astfel, consimmntul poate fi exprimat prin: - semntur pentru Operaiunile de plat dispuse pe suport de hrtie sau pe Formularele/contractele specifice; - pentru Serviciile de banc la distan: utilizarea Elementelor de securitate personalizate; - pentru carduri: semnarea chitanei POS/ Imprinter sau/i utilizarea elementelor de securitate personalizate (codului PIN, furnizarea parolei E-Commerce (3D Secure), furnizarea numrului de Card i a oricror date suplimentare solicitate, cum ar fi i data expirrii). n absena consimmntului exprimat n modalitile prevzute mai sus, operaiunea de plat este considerat ca fiind neautorizat. Banca: BRD - Groupe Socit Gnrale, precum si orice referire fcut la Banc n cuprinsul Contractului va fi neleas ca incluznd i oricare dintre unitile sale teritoriale (birou mobil, punct de lucru, reprezentan, agenie, sucursal). Beneficiar real: se nelege orice persoan fizic ce deine sau controleaz n cele din urm Clientul i/sau persoana fizic n numele sau n interesul cruia/creia se realizeaz, direct sau indirect o tranzacie sau o operaiune. Centrala Incidentelor de Pli centru de intermediere existent la nivel naional care gestioneaz informaia specific incidentelor de plat pentru interesul public inclusiv pentru scopurile utilizatorilor. 90

 Client: orice persoan fizic care a procedat la deschiderea unui Cont la Banc, n calitate de titular de cont, i care poate avea alternativ calitatea de Client beneficiar sau Client pltitor. Client beneficiar al plii: Client destinatar preconizat al fondurilor care au fcut obiectul unei Operaiuni de plat. Client pltitor: Client care este de acord cu realizarea unei pli din Contul curent al crui titular este. Codul BIC (Bank Identifier Code): cod ce este caracteristic i unic fiecrei bnci n parte i reprezint metoda de identificare a bncilor, n sistemul S.W.I.F.T. (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication). Codul BIC al BRD este BRDEROBU. Codul Unic de Identificare: IBAN sau alt cod necesar pentru identificarea beneficiarului plii. Cont curent: element de baz n relaia cu Clientul, acesta fiind produsul suport pentru diverse servicii i produse bancare. Cont revolving: cont deschis de ctre Banc i care acord acces Clientului la disponibilitile bneti oferite de Banc sub forma unei linii de credit, numai prin intermediul unui Card de credit. n acest cont sunt reflectate toate operaiunile efectuate prin intermediul Cardului de credit, precum i comisioanele, dobnzile i prima de asigurare aferente. Contract: exp.Condiii Generale Bancare, care formeaz cadrul general n relaia Client-Banc, mpreun cu contractele i formularele specifi ce, ncheiate de Client pentru fiecare produs sau serviciu, precum i Ghidul comisioanelor n Lei i valut pentru persoane fi zice i cu Lista de dobnzi, n vigoare la data nregistrrii Clientului n evidenele Bncii. Curs de schimb: curs de schimb folosit ca baz de calcul pentru schimbul valutar i care este furnizat de Banc sau provine dintro surs public. Data valutei: data de referin folosit de Banc pentru a calcula dobnda aferent sumei debitate din sau creditate n Cont. Debitare direct (serviciul Simplis Debit): serviciu de plat prin care are loc debitarea direct a Conturilor curente ale Clienilor pltitori, cu contravaloarea facturilor emise de furnizorii de servicii/utiliti (Benefi ciarii plii). Descoperit neautorizat de cont: valoarea comisioanelor i dobnzilor, precum i a Operaiunilor efectuate cu Cardul care depesc disponibilul din Contul curent /Contul revolving. Elementele de securitate personalizate: difer n funcie de tipul produsului/serviciului: Pentru Carduri: - CVC2 (Card Verification Code) i CVV2 (Card Verifi cation Value) este un cod de trei cifre, afl at pe spatele Cardului, care poate fi utilizat pentru efectuarea tranzaciilor prin Internet sau prin comand potal, telefon, fax. Acest cod trebuie s rmn cunoscut numai de ctre Deintorul/Utilizatorul Cardului. - Parola E-Commerce (n cazul autentificrii 3D Secure): este o parol furnizat de Banc sau de o alt instituie mputernicit de Banc pentru furnizarea ei i este utilizat pentru validarea/autorizarea unei Operaiuni securizate pe Internet. - PIN - este un cod personal de identifi care furnizat de Banc pentru a fi utilizat la realizarea Operaiunilor cu Cardul la Terminale de plat electronice i automate bancare. Codul PIN are caracter strict personal i confi denial i nu trebuie dezvluit nimnui, sub nicio form, indiferent de context. Pentru Serviciile de banc la distan - Coduri de securitate: - cod Utilizator i Parola de acces pentru BRD-NET i Vocalis - PIN pentru Mobilis. 91

 IBAN: (International Bank Account Number) nseamn combinaie de litere i cifre care asigur unicitatea unui numr de cont deschis la un furnizor de servicii de plat la nivel internaional. IBAN-ul este furnizat Clientului de ctre Banc la data deschiderii Contului i este, de asemenea menionat pe fi ecare extras de cont. Instrument de debit: cec, cambie sau bilet la ordin. Instrument de plat: orice dispozitiv personalizat i/sau orice set de proceduri convenite ntre Client i Banc i folosit de Client pentru a iniia un Ordin de plat (de ex. Cardul bancar, Servicii de banc la distan). mputernicitul pe Cont: persoana fi zic, autorizat s reprezinte titularul contului n relaiile cu Banca, desemnat de acesta la deschiderea Contului sau ulterior, prin formularele Bncii sau printr-un mandat autentic expres acordat. Operaiune de plat: aciune iniiat de Client cu scopul de a depune, de a transfera sau de a retrage fonduri, indiferent de orice obligaii subsecvente ntre Client i benefi ciarul plii. Opiuni comisioane: n cazul plilor n valut sau n cazul plilor n Lei efectuate n favoarea benefi ciarilor avnd conturi deschise la bnci din strintate, Clientul poate alege una din urmtoarele opiuni n ceea ce privete modalitatea de plat a comisioanelor: - OUR toate comisioanele bancare aferente plii sunt pltite de ctre Clientul pltitor (inclusiv comisioanele bncii/bncilor intermediare) - BEN toate comisioanele bancare aferente plii sunt pltite de ctre beneficiar (inclusiv comisioanele bncii/bncilor intermediare) - SHA comisionul Bncii este pltit de Clientul pltitor iar comisionul bncii benefi ciarului este pltit de ctre benefi ciar. Ordin de plat: orice instruciune dat de Clientul pltitor Bncii sau de benefi ciarul plii ctre banca sa prin care se solicit executarea unei Operaiuni de plat. Persoane expuse politic: persoane fi zice care exercit sau au exercitat funcii publice importante, membrii direci ai familiilor acestora, precum i persoane cunoscute public ca asociai apropiai ai persoanelor fi zice care exercit funcii publice importante. Persoane fizice care exercit funcii publice importante sunt: - efii de stat, efii de guverne, membrii parlamentelor, comisarii europeni, membrii guvernelor, consilieriiprezideniali, consilierii de stat, secretarii de stat; - membrii curilor constituionale, membrii curilor supreme sau ai altor nalte instane judectoreti ale cror hotrri nu pot fi atacate dect prin intermediul unor ci extraordinare de atac; - membrii curilor de conturi sau asimilate acestora, membrii con3 siliilor de administraie ale bncilor centrale; - ambasadorii, nsrcinaii cu afaceri, ofi erii de rang nalt din cadrul forelor armate; - conductorii instituiilor i autoritilor publice; - membrii consiliilor de administraie i ai consiliilor de supraveghere i persoanele care dein funcii de conducere ale regiilor autonome, ale societilor comerciale cu capital majoritar de stat i ale companiilor naionale. Niciuna dintre categoriile prevzute mai sus nu include persoane care ocup funcii intermediare sau inferioare. Categoriile respective cuprind, dup caz, funciile exercitate la nivel comunitar sau internaional. Membrii direci ai familiilor persoanelor expuse politic sunt: soul/ soia, copiii i soii/soiile acestora i prinii. 92

Persoanele cunoscute public ca asociai apropiai persoanelor fi zice care exercit funcii publice importante sunt persoanele fi zice despre care este de notorietate c: - mpreun cu una dintre persoanele cu funcii publice dein ori au o infl uen semnifi cativ asupra unei persoane juridice ori entiti sau construcii juridice ori au o relaie de afaceri strns cu aceste persoane; - dein sau au o infl uen semnifi cativ asupra unei persoane juridice ori entiti sau construcii juridice nfi inate n benefi ciul uneia dintre persoanele cu funcii publice. Pli externe: Operaiuni de plat n valut (efectuate n strintate sau pe teritoriul Romniei) ct i Operaiunile de plat n Lei efectuate n strintate. Pli interne: Operaiuni de plat n Lei, pe teritoriul Romniei. Pli programate: presupun efectuarea automat de Operaiuni cu o periodicitate cunoscut, n avans, ntre dou Conturi curente BRD (deinute de acelai Client sau de Clieni diferii), indiferent de moneda n care sunt deschise. Servicii de banc la distan: sunt servicii puse la dispoziia Clientului prin intermediul Instrumentelor de plat cu acces la distan. BRD ofer urmtoarele servicii la distan: BRD-NET(Internet Banking), MOBILIS (Mobile Banking) i VOCALIS (Phone Banking). ara de reziden juridic: ara n care Clientul are domiciliul. Acest fapt este dovedit prin prezentarea de ctre Client a urmtoarelor documente: - Rezident n Romnia - persoan fi zic, cetean romn, cetean strin i apatrid, cu domiciliul n Romnia. Se identifi c cu: BI, CI, Adeverin de identitate, Carte de reziden permanent pentru cetenii UE, Carte de reziden permanent pentru membrii de familie (ai cetenilor membri UE), Permis de edere permanent; - Nerezident - persoan fi zic cetean strin, romn i apatrid, cu domiciliul n strintate. Se identifi c cu: - UE: paaport i/sau document de identitate. - Non - UE : Tranzit - Paaport; - Non-tranzit - Paaport i Permis de edere temporar, Permis de edere n scop de munc. ara de reziden fiscal: rezident, din punct de vedere fiscal, al unui stat nseamn orice persoan care, conform legilor acelui stat, este supus impozitrii datorit domiciliului, rezidenei, locului conducerii efective sau orice alt criteriu de natur similar,incluznd de asemenea acel stat sau orice subdiviziune politic i autoritate local a acestuia. Dac pe rsoana este rezident a ambelor state, atunci statutul su va fi determinat dup cum urmeaz: - ea va fi considerat a fi rezident numai n statul n care are o locuin permanent; dac are o locuin permanent n ambele state, ea va fi considerat a fi rezident numai n statul n care relaiile sale personale i economice sunt mai strnse (centrul intereselor vitale); - dac statul n care persoana i are centrul de interese vitale nu poate fi determinat, sau dac persoana nu are o locuin permanent n niciun stat, ea va fi considerat a fi rezident numai n statul n care locuiete n mod obinuit; - dac persoana locuiete n mod obinuit n ambele state sau n niciunul din ele, ea se va considera a fi rezident numai a statului a crui naionalitate o are; - dac are naionalitatea ambelor state sau a niciunuia dintre acestea, autoritile competente ale statelor vor rezolva problema de comun acord. 93

Agentul pltitor va stabili rezidena benefi ciarului efectiv pe baza adresei menionate n paaport, n actul de identitate oficial sau, dac este necesar, pe baza oricrui alt document doveditor de identitate, prezentat de benefi ciarul efectiv, i n concordan cu urmtoarea procedur: pentru persoanele fizice care prezint paaportul sau cardul de identitate ofi cial emis de ctre un stat membru i care declar ele nsele c sunt rezidente ntr-o ar ter, rezidena lor va fi stabilit prin intermediul unui certificat de reziden fiscal, emis de o autoritate competent a rii tere n care persoana fi zic a declarat c este rezident. n lipsa prezentrii acestui certifi cat, se consider c rezidena este situat n statul membru care a emis paaportul sau un alt document de identitate oficial. Ziua lucrtoare: reprezint o zi bancar (cu excepia zilelor de smbt i duminic i a celorlalte srbtori legale recunoscute n Romnia) n care Banca desfoar activiti specifi ce i este deschis publicului. NOTA : n prezentele Condiii Generale Bancare, folosirea la singular a termenilor definii presupune i referirea la pluralul acestora i invers. 3.2.PROTECTIA DATELOR PERSONALE In relatiile cu banca ( in cazul nostru BRD Groupe Societe Generale) Clientul i manifest acordul n mod expres ca Banca s prelucreze toate informaiile/datele cu caracter personal, precum i orice alte informaii furnizate de ctre acesta, n conformitate cu prevederile Legii nr.677/2001 pentru protecia persoanelor, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal i pentru libera circulaie a acestor date. Prelucrarea este nscris n registrul de eviden a datelor cu caracter personal sub un numar ce se atribuie fiecarei banci . Banca nu va prelucra datele personale ale unui client dect n msura n care acest demers este necesar ndeplinirii scopurilor mai jos menionate, cu respectarea tuturor msurilor legale de securitate i confi denialitate a datelor. Scopul n care se face prelucrarea datelor poate fi : reclam, marketing i publicitate, statistic, servicii financiar-bancare, rapoarte de credit, colectarea debite/recuperare creane, asigurri i reasigurri, prevenirea fraudelor, servicii de comunicaii electronice, servicii pe internet, marketingul pentru Fondurile de Pensii,centralizarea datelor. Persoanele vizate sunt: clienii sau potenialii clieni ai Bncii,consumatorii sau potenialii consumatori, debitorii, minorii, contractanii, membrii familiei acestora, giranii, fotii clieni. Datele cu caracter personal reprezint orice informaii referitoare la o persoan fi zic identificat sau identificabil, i anume: - numele i prenumele, - pseudonim (dac este cazul), - codul numeric personal sau un alt element unic de identifi care (dac este cazul), - numele i prenumele Benefi ciarului real (dac este cazul), - numele si prenumele membrilor de familie, - sexul, - data i locul naterii, - cetenia, - semntura, - date din actele de stare civil, - numrul dosarului de pensie, 94

telefon/ fax, adresa de domiciliu /reedina, e-mail, profesie, loc de munc, expunerea politic (dac este cazul), funcia public deinut (daceste cazul), formare profesional diplome-studii, situaie familial, situaie economic i fi nanciar, date privind bunurile deinute, date bancare, imagine, numr Card, data expirrii Cardului, cod IBAN, seria i numrul actului de identitate, date privind starea de sntate, informaii ce sunt destinate desfurrii activitilor permise instituiilor de credit conform Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 99/2006 privind instituiile de credit i adecvarea capitalului. Clientul este obligat s furnizeze aceste date, acestea fiind necesare furnizrii de servicii specifi ce activitii bancare. Refuzul clientului de a furniza aceste informatii determin imposibilitatea furnizrii de servicii specifi ce activitii bancare. Prelucrarea datelor cu caracter personal reprezint orice operaiune sau set de operaiuni, care se efectueaz asupra datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, cum ar fi : - colectarea, nregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea, modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, transmiterea ctre teri, combinarea, blocarea, tergerea, distrugerea, arhivarea. 95

Destinatarii datelor pot fi : persoana vizat, reprezentanii legali ai persoanei vizate, mputerniciii Bncii, alte persoane fi zice sau juridice care prelucreaz datele personale n numele Bncii,cu excepia mputerniciilor (ex. avocai, consultani, contabili, auditori), parteneri contractuali ai Bncii, persoanele juridice din portofoliul de clienti ai bancii sau ai grupului financiar bancar din care aceasta face parte. autoritatea judectoreasc, autoriti publice centrale, autoriti publice locale, poliie, furnizorii de servicii i bunuri, societi bancare, birouride credit, ageni de colectare a debitelor/recuperare a creanelor, societi de asigurare i reasigurare, - organizaii profesionale, - organizaiide cercetare a pieei. n cazul transferurilor internaionale realizate prin intermediul SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication), datele cu caracter personal ale clientilor precizate n documentele de transfer pot fi accesate de ctre autoritile americane (US Treasury Dept.), n scopul aplicrii legislaiei naionale privind prevenirea splrii banilor/luptei mpotriva terorismului. Data estimat pentru ncheierea operaiunilor de prelucrare. (Destinaia ulterioar a datelor) n vederea realizrii scopurilor menionate, Banca va prelucra datele personale ale clientilor sai pe toat perioada de desfurare a activitilor Bncii, pn n momentul n care clientul . va manifesta dreptul de opoziie. Ulterior ncheierii operaiunilor de prelucrare a datelor personale, n scopurile pentru care au fost colectate, dac clientul. nu v manifesta dreptul de opoziie conform legii, aceste date vor fi arhivate de ctre Banc pe durata de timp prevzut n legislaia n vigoare (n special a legislaiei privind Arhivele Naionale) sau vor fi distruse. Transferuri de date n strintate.se pot face n i n afara rii/spaiului UE i al Zonei Economico-Europene, n condiiile n care statul de destinaie asigur un nivel de protecie adecvat, n vederea ncheierii unui contract sau pentru executarea unui contract ncheiat ori care se va ncheia,cu persoana vizata ori n interesul persoanei vizate, ntre operator i un ter. Drepturile de care benefiaza , clientul bancii n conformitate cu prevederile Legii 677/2001 sunt urmtoarele: dreptul de acces la date, dreptul de intervenie asupra datelor i de opoziie dreptul de a se adresa justiiei. n situaia n care clientul bancii nu este de acord cu prelucrarea datelor sale personale n scop de marketing sau cu cedarea acestora ctre teri ntr-un asemenea scop, acesta (clientul) are dreptul de a formula un refuz, printr-o cerere scris datat i semnat, 96

adresat directorului unitii unde clientul are deschis contul i care va fi transmis fie personal,fie printr-o scrisoare recomandat, cu confirmare de primire, la respectiva unitate. 3.3. DESCHIDEREA SI FUNCTIONAREA CONTURILOR La solicitarea scrisa a clientului si utilizand , asa cum vom vedea in continuare, tehnici si formulare speciale , diferentiate pentru persoanele fizice si pentru persoanele juridice , dar respectand aceleasi principii riguroase de cunoastere a clientelei , banca va deschide , urmatoarele: Tipuri de conturi (enuntarea nu este limitativa !!!) : Contul curent nominativ instrumentul (platforma) prin care se efectueaza toate operatiunile dispuse de client sau imputernicitul pe cont (de exp. plati , incasari, depuneri si retrageri de numerar, viramante intra si interbancare , inclusiv inregistrarea operatiunilor cu carduri , etc) . Acest cont se deschide pe o perioada nedeterminata si pe numele unui singur client, cu varsta minima de 18 ani , cu exceptia contului curent aferent cardului Sprint pentru care varsta minima este de 14 ani impliniti. Clientul are dreptul de a numi imputerniciti pe cont (standard 2 persoane) care pot efectua operatiuni pe respectivul cont in limitele stabilite prin imputernicire. Contul curent este destinat inclusiv inregistrarii operatiunilor cu carduri efectuate conform prezentului contract ( CGB) Contul de depozit la termen este deschis pe o perioada determinata pe numele unui client avand o functie de economisire. Tipurile de depozite care se pot constitui la BRD- GSG de exemplu sunt : . Depozite la termen: - dobnda variabil - plata dobnzii se face lunar sau la expirarea termenului; Depozitul 1000: - dobnda fix; - plata dobnzii se face la expirarea termenului; Progresso: - dobnda progresiv; - plata dobnzii se face la 180 de zile calendaristice. Caracteriticile acestui cont de depozit la termen sunt urmatoarele ; constituirea/lichidarea unui depozit se face prin debitarea/creditarea contului curent ; in contul curent se vor colecta sumele din dobanzi aferente depozitelor constituite de Client, mai putin pentru depozitele cu capitalizare ; retragerea oricarei sume din depozit pana la termenul pentru care a fost constituit, atrage dupa sine desfiintarea acestuia ; suma si dobanda la vedere practicata de Banca la momentul desfiintarii depozitului, vor fi virate in contul curent ; 97

pentru depozitele la termen cu dobanda variabila, aceasta este calculata la 365 zile si poate varia pe perioada depozitului in functie de piata financiar bancara; in cazul in care depozitul expira intr-o zi nelucratoare/sarbatoare legala, scadenta acestuia se considera a fi urmatoare zi lucratoare ; in cazul in care depozitul expira intr-o zi nelucratoare/sarbatoare legala (constituindu-se automat un nou depozit in aceleasi conditii ca cel initial), iar titularul solicita in urmatoarea zi bancara lucratoare constituirea unui nou depozit in alte conditii decat depozitul initial, se considera desfiintarea depozitului nou constituit . reinoirea depozitelor este automata cu urmatoarele exceptii: - depozitele cu dobanda progresiva sau fixa; - depozitele negociate - depozitele cu dobanda variabila pentru care clientul a solicitat in mod expres ca depozitul sa nu se reinoiasca automat. Conturi cu destinatie speciala prin care se efectueaza prestatii bancare speciale, cum ar fi: conturile de depozi colaterale (depozite pentru ordine de plata cu scadenta, depozite garantii gestionari, conturi escrow , conturi garantii constituite pentru credite , etc) Conturi de economii sunt produse de economisire n LEI, EUR sau USD, care mbin avantajele unui cont curent cu cele ale unui depozit la termen. Conturile de economii sunt deschise pe o perioad nedeterminat. In BRD GSG conturile de economii au urmatoarele denumiri comerciale : ATUSTART, ATSPRINT, ATUCONT) si prezinta urmatoarele caracteristici esentiale : Atustart: - destinat clienilor cu vrsta ntre 0 i 14 ani (nemplinii). Atusprint: - destinat clienilor cu vrsta ntre 14 ani (mplinii) i 18 ani (nemplinii) Atucont: - cont de economii principal, destinat Clienilor Bncii cu vrsta de 14 ani sau mai mare. In functie de tip, conturile de economii au stabilite o suma minima de mentinut in cont. n calculul plafonului maxim (existent la conturile Atustart i Atusprint) nu sunt incluse dobnzile. In aceste conturi sunt permise urmatoarele operatiuni: - depuneri/retrageri de numerar n/din contul de economii la unitile Bncii cu respectarea soldului minim n cont. Sumele depuse/retrase vor fi multiplu de zeci LEI / EUR /USD. - incasri intra i interbancare n contul de economii. - pli prin virament din contul de economii n contul curent al Clientului, deschis la orice unitate a Bncii, cu condiia respectrii soldului minim n cont. Contul revolving reprezint contul deschis de ctre Banc i care acord acces clientului la disponibilitile bneti oferite de Banc sub forma unei linii de credit, numai prin intermediul unui card de credit. n acest cont sunt reflectate toate operaiunile efectuate prin intermediul cardului de credit, precum i comisioanele, dobnzile i prima de asigurare aferente. 98

. Contul revolving funcioneaz doar avnd un card de credit ataat. Sunt permise operaiuni de creditare a contului (alimentri) prin orice modalitate: depunere numerar, realizare de transfer dintr-un cont curent deschis la BRD sau la alt banc. Orice operaiune de debitare a contului revolving este posibil doar utiliznd cardul de credit. Asa cum am precizat deja conturile se deschid de catre unitatile Bancii, in conformitate cu normele elaborate in acest scop, prin completarea si semnarea de catre Clienti a formularelor standard ale Bancii, insotite de documentele solicitate de aceasta. Oricarui conti se pot atasa diverse produse sau servicii, pe masura oferirii de catre Banca si solicitarii de catre Client, in conditiile legii si corespunzator procedurilor interne ale Bancii. O atentie cuvenita banca o acorda deschiderii si utilizarii conturilor in valuta atat pentru rezidenti cat si pentru nerezidenti: Rezidentii si nerezidentii au dreptul sa dobandeasca, sa detina si sa utilizeze active financiare exprimate in valute convertibile, in conditiile respectarii prevederilor legale. In acest scop, rezidentii si nerezidentii pot deschide conturi in valute convertibile la Banca. Nerezidentii au dreptul sa dobandeasca , sa detina si sa utilizeze active financiare exprimate in moneda nationala (leu), in conditiile respectarii prevederilor legale. Banca poate deschide nerezidentilor : conturi curente in moneda nationala (leu) ; conturi de depozit in moneda nationala (leu). Sumele detinute de nerezidenti in conturile curente si de depozit in moneda nationala (leu) , pot fi convertite in valute convertibile prin intermediul pietei valutare, in conditiile stabilite prin Regulamentul Valutar. Rezidentii pot deschide si mentine conturi in valuta si/sau in moneda nationala (leu) in strainatate. Operatiunile valutare curente sunt operatiunile valutare efectuate intre rezidenti si nerezidenti, care decurg, fara a se limita la acestea, din: tranzactii de comert international cu bunuri si servicii si alte asemenea tranzactii care presupun o contraprestatie imediata, inclusiv operatiunile efectuate in scopul acoperirii riscurilor (de exemplu, de pret, valutar) rezultate din tranzactiile de comert international; alte operatiuni care nu sunt de natura operatiunilor valutare de capital , cum ar fi: plati/incasari legate de impozite si taxe cu exceptia taxelor succesorale -, comisioane, onorarii, amenzi, plati legate de cheltuieli de judecata, asistenta tehnica, plati de sume decurgand din drepturile de asigurari sociale, inclusiv pensii, intr-un sistem public sau privat, castiguri din jocuri de noroc, prime si indemnizatii decurgand din contracte de asigurare/reasigurare - cu exceptia asigurarilor de viata si de credite -, leasing operational, cheltuieli cu intretinerea proprietatilor detinute in strainatate, cheltuieli de reprezentare, cheltuieli guvernamentale, abonamente la publicatii, participare la organizatii, cluburi; repatrierea veniturilor nete sub forma de dividende, dobanzi, chirii etc. provenind din operatiuni valutare curente si de capital; remiteri de sume reprezentand cheltuieli curente ce decurg din obligatii legale de intretinere a membrilor familiei - sot, sotie, copii ori alte persoane aflate in intretinere; cheltuielile care nu sunt de natura operatiunilor valutare de capital facute de rezidenti deplasati in strainatate in scop educational sau religios, de recreere, vacanta, sport, afaceri, vizite la rude sau la prieteni,misiuni, intalniri, conferinte, ingrijirea sanatatii, etc. 3.4. FUNCTIONAREA CONTURILOR 99

In practica bancara conturile deschise in numele clientilor functioneaza dupa reguli bine stabilite , reguli inscrise si in Conditiile Generale Bancare si prezentate clientului la deschiderea initiala si ulterioara a conturilor , atunci cand , prin semnatura clientul le accepta si se angajeaza sa le respecte sub sanctiunea derivata dintr-un contract intre parti. Prezentam in continuare partea semnificativa a acestor reguli cu caracter general , intrucat pentru conturile cu regim specific de deschidere , utilizare si inchidere le-am prezentat mai sus. Orice operaiune (de ex. pli, ncasri, depuneri i retrageri de numerar, viramente intra i interbancare etc.) dispus de Client/mputernicitul pe Cont se efectueaz prin intermediul contului curent. Documentele prezentate Bncii trebuie s poarte, n mod obligatoriu, semnturile Clientului sau ale mputernicitului su pe Cont, n deplin concordan cu specimenele de semntur aflate la Banc. ndeplinind instruciunile Clientului, Banca se bazeaz pe caracterul real, corect i original al semnturilor care apar pe instruciunile transmise Bncii n orice mod i nu are nici un fel de rspundere n legtur cu consecinele care ar putea aprea ca urmare a folosirii frauduloase sau abuzive a acestor semnturi. Banca este ndreptit s calculeze, n cazul descoperitului neautorizat de cont, dobnda penalizatoare asupra soldului debitor al conturilor curente sau contul revolving, nivelul acesteia fiind afiat la sediile sale.(Conditie discutata si discutabila in contextul apararii dreptului clientului ..) ! Orice solicitare a Clientului pentru un schimb valutar, materializat prin semnarea unui ordin de schimb valutar sau a unui contract specific acestui tip de tranzacie, fie cu decontare imediat, fie cu o alt dat a valutei, este irevocabil. Toate costurile provenind din diferenele de curs valutar vor fi suportate de Client. De asemenea, att n cazul nerespectrii ordinului dat, precum i n cazul modificrii de ctre Client a ordinului transmis Bncii, toate consecinele, inclusiv, dar fr a se limita la daune, costuri suplimentare suportate de Banc, sunt n sarcina Clientului. n cazul sumelor primite n favoarea Clientului i care sunt exprimate n alte valute convertibile dect cele n care sunt deschise conturile curente, Clientul este de acord ca Banca s procedeze dup cum urmeaz: - n situaia n care la primirea sumei se indic un cont ntr-o valut i suma primit este exprimat ntr-o alt valut, aceasta va fi convertit i nregistrat n contul curent deschis n valuta menionat anterior (cu respectarea datelor din mesajul de transfer); -. n situaia n care se primesc sume n alte valute dect cele ale conturilor deschise pe numele Clientului, Banca deschide automat un cont separat n valuta primit i nregistreaz suma n acest cont. Banca va notifica Clientul despre noul cont deschis, iar noul cont deschis se va supune acelorai reguli de cont curent. n toate cazurile, convertirea se va efectua la cursul Bncii din ziua respectiv. n cazul contestrii operaiunilor realizate n temeiul unui contract specific, termenul de reclamaie este cel prevzut n contractul specific ncheiat cu Banca. n cazul n care Clientul/mputernicitul pe Cont solicit retragerea din cont a unor sume n valut, sumele de pn la valoarea de 5 EUR/USD vor fi schimbate n lei la cursul Bncii din ziua respectiv i eliberate Clientului n aceast moned. n cazul unei erori, din partea Bncii, nregistrate pe contul Clientului, Clientul autorizeaz n mod expres Banca s corecteze, din proprie iniiativ, fr acordul prealabil al Clientului, sumele nregistrate eronat. 100

3.5 .DOVADA OPERATIUNILOR SI EXTRASUL DE CONT Din conditia de parte intr-un contract semnat cu clientul sau, care deschide cont(conturi) la una din sucursalele sale, Banca este obligata sa-i furnizeze acestuia o serie de informatii care sa ateste natura si legalitatea operatiunilor din cont , informatii care se refera , in principal la urmatoarele aspecte : Banca emite extrase de cont pentru operaiunile efectuate pe contul Clientului. Extrasul de cont este un document emis de Banc care cuprinde informaii n ceea ce privete data de nregistrare a operaiunilor n contabilitate, natura i valoarea operaiunilor, dobnzile i comisioanele aferente operaiunilor efectuate, beneficiarul i ordonatorul operaiunilor efectuate etc. Extrasele sunt emise de Banc lunar numai pentru Clienii care i-au exprimat, prin Formularul de Intrare n Relaii cu Banca, Cererile de subscriere produse/servicii sau prin formularele-cerere de modificare date, opiunea de a primi extras de cont. Pentru Clienii care au contractat Descoperit Autorizat de Cont, un card de credit, credite sau nregistreaz descoperit neautorizat de cont, Banca va emite lunar extras de cont. La cererea Clientului/mputernicitului pe Cont, Banca poate emite extrase pentru zilele n care au fost dispuse operaiuni, contra unui comision, conform Listei de tarife i comisioane n vigoare la data solicitrii. Aceste extrase sunt puse la dispoziia Clientului/ mputernicitului pe Cont la unitatea Bncii unde acesta are deschis contul. Banca va remite extrasul de cont prin pot la adresa de coresponden indicat de Client n Formularul de Intrare n Relaii cu Banca sau ulterior, n formularele-cerere de modificare de date. Clientul va putea reclama erorile sau omisiunile din extrasul de cont, precum i orice creditare/debitare a conturilor sale, pe care o consider nejustificat, ntr-un termen de 30 zile calendaristice de la data emiterii extrasului, reclamaiile ulterioare nefiind luate n considerare. 3.6. CONFIDENTIALITATEA OPERATIUNILOR BANCARE DIN CONTURI Banca va pastra confidentialitatea, nu va dezvalui, publica sau divulga prin orice alt mod, informatii privind conturile clientilor si operatiunile dispuse de acestia, fara consimtamantul acestora. Clauza confidentialitatii nu se aplica : in cazul solicitarii titularilor sau a mostenitorilor acestora, inclusiv a reprezentantilor lor legali si/sau statutari, ori cu acordul expres al acestora; in cazul in care Banca justifica un interes legitim; la solicitarea scrisa a sotului titularului de cont, atunci cand face dovada ca a introdus in instanta o cerere de impartire a bunurilor comune, sau la solicitarea instantei; in cauzele penale, la solicitarea procurorului sau a instantei judecatoresti ori, dupa caz, a organelor de cercetare penala; in orice situatie prevazuta de legislatia in vigoare.

101

De asemenea Banca se angajeaz s pstreze confidenialitatea informaiilor privind posesorul i operaiunile cu cardul efectuate de acesta, cu excepia cazului in care aceste dezvaluiri sunt impuse de lege sau pentru solutionarea disputelor legate de operatiunile cu carduri. Banca va presta in favoarea Clientilor sai numai serviciile prevazute expres in autorizatia sa de functionare si nu va raspunde in nici un fel pentru refuzul de a presta alte activitati decat cele prevazute mai sus. Banca nu va fi responsabila pentru pierderea instrumentelor de plata care nu s-a produs din vina sa. Banca va notifica Clientului, fara intarziere, orice eroare constatata in legatura cu operatiunile efectuate in conturile sale. Banca nu este rspunztoare pentru nendeplinirea vreunei obligaii ce-i revine n conformitate cu prevederile prezentelor Conditii Generale Bancare, dac aceast situaie este rezultatul direct sau indirect al unor mprejurri independente de voina sau capacitatea Bncii (indisponibilitatea retelei de comunicatie, intreruperi ale sistemului informatic, etc.) . 3. 7. PROCEDURA DE DESCHIDERE A CONTULUI CURENT pentru PERSOANE FIZICE In cele ce urmeaza vom prezenta procedura (tehnica bancara) pe care un consilier de clientela sau un operator de ghiseu universal ( salariati al bancii care isi desfasoara activitate in front office , in contact direct cu clientii ) si respectiv supervizorul o utilizeza pentru deschiderea contului curent al unui client nou al bancii. Am ales procedura practicata intr-o banca de prim rang din Romania tocmai pentru a va familiariza cu modul de lucru dintr-o institutie cu renume si care detine unul dintre cele mai performante sisteme informatice din domeniu. Acesta procedura se aplica atat pentru conturile in lei cat si pentru conturile in valuta. Un cont curent (CC) poate fi deschis pe baza unuia din urmatoarele doua documente: - Formular de intrare in relatie cu banca (FIRB)- Persoane fizice utilizat pentru toate cazurile in care solicitantul nu este definit client in sistemul informatic al bancii; - Cerere de deschidere Cont Curent utilizat pentru toate cazurile in care solicitantul este deja definit client in u sistemul informatic al bancii. Aceste documente sun semnate de catre titularul contului si ,in regim de contract cu banca ,acesta dobandeste toate drepturile si isi asuma toate obligatiile detaliate in formulare. In acelasi timp in aceste documente sunt prevazute si drepturile si obligatiile bancii , asa cum le vom prezenta in continuare. Asupra sumelor aflate in conturile deschise in evidentele Bancii, pot dispune liber, cu respectarea normelor in vigoare, urmatoarele persoane: -titularul contului - dispune liber de nici o constrangere; -persoanele imputernicite de titular, in limitele stabilite prin imputernicire; -mostenitorii titularului, care dovedesc cu certificat de mostenitor sau cu hotarare judecatoreasca aceasta calitate in limita stabilita de aceste documente. Imputernicitii - desemnare, limite , revocare Titularul contului poate desemna imputerniciti ( standard 2 persoane) la unitatea bancii unde este deschis respectivul cont optiune care se inscrie in documentele de deschidere a contului. 102

Imputernicitul pe cont reprezinta persoana autorizata sa reprezinte titularul contului in relatiile cu banca , desemnata de acesta la deschiderea contului sau dupa aceea prin formularele bancii sau printr-un mandat expres formulat. Imputernicitii pot fi definiti pe baza unuia din urmatoarele formulare : Formular de intrare in relatii cu banca (FIRB) utilizat atunci cand deschiderea de cont se realizeaza pe baza acestui formular si titularul nu desemneaza decat un singur imputernicit Imputernicire / revocare imputernicire utilizat atunci cand deschiderea de cont curent se realizeaza pe baza Cererii de deschidere cont curent sau daca titularul desemneaza mai mult de un imputernicit Formulare de emitere carduri ce contin o rubrica ce permite desemnarea unui utilizator autorizat (imputernicit pe contul curent si posesor de card) Imputernicirea / revocarea este valabila de la data semnarii pana la o modificare ulterioara a imputernicitilor la solicitarea titularului . Imputernicirea isi inceteaza valabilitatea , in una din urmatoarele situatii : - la data receptionarii efective de catre Banca a revocarii exprese, in scris, a imputernicitului de catre titular - la data la care Banca este informata cu privire la decesul titularului, prin prezentarea certificatului de deces al acestuia Revocarea persoanelor imputernicite se face pe baza formularului de Imputernicire/ revocare imputernicire. In cazul in care titularul introduce o clauza testamentara pe un cont, la decesul acestuia, mostenitorul desemnat prin respectivul formular va avea acces la disponibilul din cont prin simpla prezentare a actului sau de identitate si certificatul de deces al titularului de cont Potrivit normelor imputernicitii pe cont desemnati prin formularele bancii : Sunt autorizati : - sa efectueze operatiuni prin contul curent sau contul revolving prin intermediul cardului de credit - sa constituie depozite din contul curent respectiv, dar numai pe numele titularului - sa lichideze depozitele clientului constituite prin contul curent respectiv, doar in cazul in care este desemnat imputernicit pe depozitele respective. Nu sunt autorizati sa inchida conturile curente ale titularului sa deschida noi conturi curente in numele titularului sa solicite credite in numele titularului sa desemneze/ revoce imputerniciti pe conturile titularului Aceste operatiuni pot fi efectuate in numele clientului numai in baza unui mandat autentic expres acordat in acest sens. - sa lichideze depozite constituite din contul curent , la care nu au fost desemnati imputerniciti , de catre titular. mputernicirea unei persoane s reprezinte Clientul n relaiile cu Banca rmne valabil pn la data primirii de ctre Banca de la Client a unei ntiinri scrise cu privire la revocarea, modificarea acesteia sau pn la decesul Clientului. 103

ncetarea mandatului devine opozabil Bncii ncepnd de la data informrii Bncii (prin prezentarea unui Certificat de deces sau a unei ntiinri scrise transmise Bncii.). Banca este ndreptit s solicite orice documente consider c sunt necesare cu privire la aceste modificri. Clientul este rspunztor fa de Banc pentru orice pierdere suferit de aceasta, ca urmare a neaducerii la cunotina Bncii a oricrei restricii sau limitri n ceea ce privete mputernicitul acestuia pe Cont. n cazul n care apare o disput sau o situaie conflictual de orice natur care, n opinia Bncii, mpiedic stabilirea mputernicitului pe Cont n ce privete desemnarea, limitele sau revocarea acestuia, Banca are dreptul de a bloca accesul mputernicitului pe Cont la contul Clientului pn la soluionarea disputei dovedit prin preze. In momentul aplicarii prezentei proceduri, lucratorul bancar (reamintesc ca poate fi consilierul de clientela sau operatorul de ghiseu universal) va respecta obligatoriu Directiva privind : cunoasterea clientelei, prevenirea spalarii banilor si combaterea utilizarii bancii in scopul finantarii actelor de terorism. 3.7.1.Tehnica de deschidere a contului curent pentru o persoana fizica . Redam in continuare pasii obligtatorii care sunt parcursi in operatiunea de deschidere de cont asa cum sunt prevazuti in procedura bancii luate ca exemplu ( similar se procedeaza si in alte banci) : Consilier clientela / operator ghiseu universal efectuati urmatoarele operatiuni tehnice : Verificati identitatea clientului

Cautati clientul in sistemul informatic dupa CNP ( pentru definirea clientilor in sistemul informatic se utilizeaza procedura Intrare in relatii cu banca persoane fizice , inainte de a se deschide contul curent) Inmanati clientului spre completare cererea de deschidere cont curent

(daca clientul doreste imputerniciti) Inmanati clientului spre completare Formularul de Imputernicire/ Revocare imputernicire

104

Efectuati si retineti o fotocopie a actului de identitate pentru imputernicit

Cautati in baza de date existenta imputernicitilor (-cautare dupa CNP) Inregistrati drept clienti noi imputerniciti care nu au fost gasiti in baza de date si retineti (notati) numerele de client generate de aplicatia informatica Inmanati clientului un exemplar al Cererii de deschidere cont curent / Formularului de Imputernicire / Revocare Imputernicire, dupa caz Semnati si stampilati Cererea de deschidere de cont curent si Formularul de Imputernicire / Revocare imputernicire, dupa caz

Deschideti contul curent in aplicatia informatica si completati eventuala clauza testamentara Nota : Pentru depuneri mai mari de 15 000 EUR, clientul trebuie sa completeze Declaratia Bona Fide conform programului de cunoastere a clientelei.

Arhivati formularul de intrare in relatii cu banca / cererea de deschidere de cont curent/ Formularul de Imputernicire/ Revocare Imputernicire si fotocopia actelor de identitate (client + imputernicit) la Dosarul Formulare de deschidere cont curent (Arhivarea documentelor se va face in ordine cronologica). Incheiat procedura. 3.7.2.Procedura de supervizare a deschiderii conturilor persoanelor fizice. Aplicand propriile principii de control si prudentialitate (si in context de cunoastere a clientului si cu acesta ocazie ) banca a organizat o supervizare a operatiilor de deschidere de cont , efectuata de persinal de specialitate . 105

Pentru simplificarea expunerii am sistematizat in tabelul urmator procedura de supervizare prin gruparea operatiunilor supuse acestui proces , sursa informatiilor , persoanele care sunt desemnate si modalitatile de realizare a verificarilor . Semnificatia prescurtarilor este urmatoarea: - IBANK - este denumirea sistemului informatic utilizat - OGU - Operator ghiseu universal; - Teller - salariat careia i s-a atasat un cod de acces si operare in sistemul informatic (poate sa fie autorizat un acces total sau numai in anumite tipuri de aplicatii)
NR CRT. Operatiune Sursa Informatiei Persoana desemnata Momentul realizarii verificarii

Verificarea existentei clientului in IBANK, in scopul definirii anterioare a acestuia

IBANK

Consilier clientela / OGU

In momentul efectuarii operatiei

Verificarea definirii IBANK imputernicitilor conform Formular de intrare in Formularului de intrare in relatii relatii cu banca / Consilier clientela cu banca / Formularului de Formular de Imputernicire /Revocare Imputernicire / Imputernicire Revocare Imputernicire

In momentul efectuarii operatiei

Verificarea existentei Formularelor de deschidere cont curent (formular de intrare in relatii cu banca sau Cererea de deschidere cont curent) semnate de consilierul de clientela /operatorul de ghiseu universal, dupa caz, conform conturilor deschise in IBA

IBANK Formulare deschidere cont curent

Supervizor

La sfarsitul zilei

106

NR CRT.

Operatiune Verificarea existentei Formularelor de desemnare imputerniciti corespunzatoare (Formulare de intrare in relatii cu banca sau formularul de imputernicire / Revocare 4 Imputernicire)

Sursa Informatiei

Persoana desemnata

Momentul realizarii verificarii

Verificarea existente fotocopiilor dupa actul de identitate al titularului si ale 5 eventualilor imputerniciti Verificarea existentei semnaturii clientului pe Formularul de deschidere de cont curent (dupa caz, Formularul de intrare in relatii cu banca sau Cererea de deschidere cont curent) / Formularul de Imputernicire 6 / Revocare Imputernicire

Formular de intrare in relatii cu banca Formular de Imputernicire / Revocare ImputernicireFotocopii acte de identitate Formulare deschidere cont curent Formular imputernicire / Revocare Imputernicire Formular de intrare in relatii cu banca Cerere de deschidere cont curent Formular imputernicire / Revocare Imputernicire

Supervizor

La sfarsitul zilei

Supervizor

La sfarsitul zilei

Supervizor

La sfarsitul zilei

107

NR CRT.

Operatiune

Sursa Informatiei

Persoana desemnata

Momentul realizarii verificarii

Verificarea existentei operatiunilor aferente conturilor constituite pe 7 jurnalul tellerului

Jurnalul tellerului

Consilier clientela Supervizor

La sfarsitul zilei

Verificarea arhivarii corespunzatoare a tuturor 8 documentelor

Dosar Actele zilei Dosar Formulare de deschidere cont curent Dosar operatiuni mai mari de 10 000 Eur Dosar Formulare de Imputernicire / Revocare Imputernicire IBANK Formular deschidere cont curent Formular de imputernicire / Revocare imputernicire

Supervizor

La sfarsitul zilei

Reglarea erorilor 9 constatate

Consilier clientela Supervizor

La sfarsitul zilei sau ulterior, daca este posibil

108

3.7.3. Drepturile si obligatiile clientilor persoanelor fizice si drepturile si obligatiile bancii in utilizarea conturilor. Precizam faptul ca documentele ce se intocmesc si semneaza de catre banca si clientul sau la deschiderea de conturi imbraca forma si autoritatea unui contract , din care , pentru ambele parti se nasc drepturi si obligatii , pe care , pe scurt le precizam in continuare : Drepturile Clientului - sa primeasca dobanda pentru disponibilul pastrat in cont, stabilita conform reglementarilor Bancii ; - sa-si alimenteze contul prin depuneri in numerar la unitatile Bncii (numai in valuta contului) sau prin viramente din alte conturi, deschise la Banc sau la alte bnci. Alimentrile n valut se efectueaz, cu condiia respectrii prevederilor Regulamentului Valutar al Bancii Nationale a Romaniei si a reglementarilor cu privire la operatiunile valutare, aflate in vigoare ; - sa primeasca, el sau imputernicitul sau, extrasul de cont, la adresa de corespondenta a Clientului,sau la ghiseul Bancii; - sa solicite inchiderea contului, numai dupa achitarea catre Banca a tuturor sumelor datorate. Obligatiile Clientului - sa-si declare obligatoriu si corect datele privind identitatea si domiciliul ; - sa cunoasca si sa respecte prezentele conditii de efectuare a operatiunilor in cont ; - sa inlocuiasca, in cazul modificarii acestora, actele prezentate la Banca pentru deschiderea contului, in termen de 5 zile lucratoare de la data modificarii respective; Banca nu poate fi facuta raspunzatoare pentru eventualele prejudicii cauzate ca urmare a necomunicarii in timp si in conditii de siguranta a modificarilor/completarilor aparute ; - sa semnaleze erorile sau omisiunile din extrasul de cont in termen de 30 zile lucratoare de la data emiterii acestuia ; - sa efectueze operatiuni doar in limita disponibilului din cont, tinand cont inclusiv de valoarea comisioanelor aferente ; - sa efectueze lunar operatiuni pe cont; - n cazul existenei unui descoperit de cont, clientul are obligaia efectuarii unei alimentri cel puin la nivelul descoperitului neautorizat de cont (dac e cazul) ; - sa achite comisioanele, spezele si dobanzile bancare aferente operatiunilor efectuate, conform Ghidului principalelor comisioane in lei si valuta pentru persoane fizice si Listei de dobanzi in vigoare existente la sediile Bancii, cu exceptia cazului in care exista conventii prin care s-a stabilit alt nivel al acestora ; - sa se informeze cu privire la modificarile intervenite in nivelul comisioanelor, spezelor si dobanzilor, din afisarile existente la sediile Bancii ; - sa utilizeze contul deschis la Banca pentru efectuarea de operatiuni folosind formularele standard ale Bancii ; acestea trebuie sa fie corect completate si sa reflecte operatiuni reale, Clientul fiind raspunzator pentru aceasta ; - sa respecte zilele bancare lucratoare si programul de lucru cu publicul al Bancii, asa cum este el afisat la sediile acesteia ; - este raspunzator fata de Banca pentru orice pierdere suferita de aceasta, ca urmare a neaducerii la cunostinta Bancii a vreunei restrictii sau limitari in ceea ce priveste Clientul sau contul ; - pentru protejarea intereselor sale, conform reglementarilor in vigoare, Clientul se obliga sa informeze neintarziat Banca privind orice instrument de plata pierdut, furat, distrus sau anulat, astfel incat aceasta sa ia masurile necesare pentru imposibilitatea utilizarii ulterioare a respectivelor mijloace de plata; 109

- titularul de cont va despgubi Banca pentru orice daune, pierderi sau cheltuieli suportate de aceasta, care au rezultat din nclcarea prevederilor prezentelor Conditii Generale Bancare de catre Client. - Clientul va despgubi Banca pentru orice daune, pierderi sau cheltuieli suportate de Banc, n urma stabilirii responsabilitii financiare a acestuia pentru refuzurile de plata ; - Clientul autorizeaza Banca s recupereze din depozitul colateral constituit (daca e cazul), sumele reprezentnd obligaii de plat proprii, nerambursate n termen de 30 zile calendaristice de la data solicitrii in scris primite din partea Bncii ; Drepturile Bancii - sa efectueze in conturile Clientilor sai, operatiunile bancare dispuse de acestia in scris sau prin alte mijloace convenite intre Banca si Client, in limita disponibilului din cont si cu respectarea normelor proprii de lucru si a regulilor si uzantelor bancare interne si internationale ; - sa debiteze contul cu valoarea tranzaciilor efectuate n alt valuta dect cea a respectivului cont, pe baza cursului de schimb utilizat de Banca si comunicat Clientului prin extrasul de cont; Banca poate decide aplicarea unei marje suplimentare la cursul de schimb, in functie de evolutia cursului oficial de schimb ; - sa nu se angajeze cu fondurile sale proprii in efectuarea operatiunilor dispuse de Client, neputand fi facuta raspunzatoare pentru consecintele rezultate ca urmare a neefectuarii operatiunilor din lipsa de disponibilitati in contul Clientului ; - sa ia in consideraie orice plat efectuat de Client in favoarea sa, de la data inregistrarii sumei in respectivul cont ; - cazurile in care sumele aflate in contul Clientului din care este dispusa operatiunea sunt indisponibile din temeiul unui titlu executoriu (sau in alt mod legal), nu se vor considera neexecutare a obligatiilor contractuale asumate de catre Banca ; - sa reconsidere relatia cu Clientul daca contul sau curent prezinta un sold mai mic sau egal cu 15 EUR (sau echivalent in moneda contului) si lipsa de miscari pe o perioada de 6 luni; In acest caz Banca isi rezerva dreptul de a inchide conturile curente ale Clientului, dupa verificarea existentei produselor active atasate respectivului cont curent; - sa blocheze contul curent al clientului in cazul nealimentarii descoperitului de cont timp de 3 luni consecutiv, precum i n cazul nregistrrii de descoperit neautorizat de cont curent; - Banca este indreptatita, in mod unilateral si fara nici o notificare prealabila, sa inchida orice cont al Clientului daca acesta nu respecta conditiile de functionare ale contului impuse de Banca, prevederile legale in vigoare sau normele de lucru ale acesteia ; - sa modifice dobanda acordata pentru disponibilul pastrat in cont, creditele i / sau descoperitul de cont acordat precum si comisioanele, spezele aferente operatiunilor efectuate in numele Clientului si sa il informeze pe acesta de schimbarile survenite prin afisarea in locuri special amenajate din incinta Bancii ; - sa retina din contul Clientului, comisioanele, dobanzile, spezele bancare si ratele de credit restante si scadente, fara avizarea prealabila a acestuia; - sa efectueze plati din conturile deschise, fara acordul titularului, pe baza de hotarari judecatoresti ramase definitive si a altor titluri executorii prevazute de lege sau pentru corectarea erorilor constatate la verificarea operatiunilor in cont ; 110

- Banca este autorizata sa plateasca, la cererea organelor de drept, sumele care se cuvin bugetului statului sau bugetelor locale, precum si cele dispuse prin hotarari judecatoresti sau de arbitraj, definitive si executorii ; - sa solicite Clientului documente privind scopul si natura serviciilor bancare ce urmeaza a se derula prin intermediul Bancii ; - sa refuze efectuarea oricarei operatiuni in cont in cazul in care documentele care stau la baza acesteia prezinta elemente de natura sa creeze suspiciuni, atat cu privire la persoanele care actioneaza in numele Clientului, cat si cu privire la documentele aferente ; - sa nu execute ordinele Clientilor, in cazul in care acestia prezinta Bancii instrumente de plata avand potential fraudulos, producand riscuri de plata, inclusiv acele instrumente care pot afecta finalitatea decontarii, acestea intrand sub incidenta sanctiunilor legale prevazute de actele normative in vigoare ; - sa refuze deschiderea de conturi sau efectuarea de operatiuni dispuse de Clienti, respectand politica Bancii de acceptare a Clientelei ; - Banca este ndreptit s nceap procedura legal de recuperare a obligaiilor de plat ale Clientului, cu suportarea de ctre acesta a cheltuielilor facute de catre Banca pentru recuperarea acestor datorii in cazul n care nu exista un depozit colateral sau depozitul colateral constituit nu acopera n totalitate datoriile Clientului fata de Banca sau in orice alt caz de nerespectare a obligatiilor de plata prevazute in prezentele Conditii Generale Bancare; - sa transmita catre SC Biroul de Credit SA informatiile de risc, precum si informatii referitoare la produsele de creditare, activitatea frauduloas i informaiile legate de inadvertenele din documentele / declaraiile nregistrate pe numele Clientilor sai, in vederea prelucrarii si consultarii ori de cte ori este necesar; - Banca este exonerata de orice raspundere in caz de forta majora. Obligatiile Bancii - Banca garanteaza executarea corecta si in timp util, conform instructiunilor Clientului , a operatiunilor in lei sau valuta, daca : documentele tipizate prezentate Bancii sunt completate si semnate in mod corespunzator; soldul contului permite operatiunea; suma din contul Clientului nu este indisponibilizata de existenta unor restrictii dispuse de autoritatea judecatoreasca competenta sau de un organ al statului; Clientul nu are datorii scadente neachitate fata de Banca; - operatiunea este conforma cu regulamentele bancare in vigoare; - Banca realizeaz cunoaterea clienilor potrivit Normei BNR nr.3/2002, cu modificrile ulterioare, privind standardele de cunoatere a clientelei i conform normelor proprii in vigoare. - Banca se obliga sa suporte: plata unei dobanzi de intarziere de minim 0.05% din valoarea platii de mare valoare, pe fiecare zi de intarziere, in cazul in care nu a respectat intervalele maximale stabilite in Regulamentul Banci Nationale a Romaniei - aflat in vigoare - privind sistemul de transfer de fonduri de mare valoare; plata unei penalitati de 0.1% din valoarea platii de mare valoare, pe fiecare zi de intarziere, in cazul in care nu a respectat prevederile in vigoare privind sistemul de transfer de fonduri de mare valoare. 111

3.8. INCHIDEREA CONTURILOR CLIENTILOR PERSOANE FIZICE Si acest moment al colaborarii dintre o banca si clientul sau se supune unor reguli precise , insusite si acceptate , asa cum prezentam mai inainte, de catre ambele parti in momentul semnarii Conditiilor Generale Bancare. In sinteza aceste reguli sunt urmatoarele: - Clientul poate solicita nchiderea contului, printr-o cerere semnat i prezentat Bncii. - nchiderea contului va fi efectuat numai dup achitarea de ctre Client a tuturor sumelor pe care le datoreaz Bncii (nchiderea se va efectua cu condiia ca respectivul cont s nu aib produse active ataate). - n cazul n care exist un card un card de debit ataat contului curent, sau in cazul cardului de credit, nchiderea contului la solicitarea clientului se va face la 30 de zile de la stoparea cardului. - Clientul nu poate solicita nchiderea contului n cazul n care asupra contului s-a dispus masura indisponibilizrii n condiiile legii. - Odat cu nchiderea contului, Clientul are obligaia de a reglementa situaia produselor i serviciilor ataate contului respectiv. - n cazul n care este prevzut o clauz testamentar pe un cont, la decesul Clientului, beneficiarul clauzei va avea acces la disponibilul din cont prin prezentarea actului su de identitate i a Certificatului de deces al Clientului. - n cazul n care nu este prevzut o clauz testamentar pe un cont, la decesul Clientului, sumele aflate n cont se vor elibera numai persoanelor numite n Certificatul de Motenitor i numai n limitele prevzute n acesta. (aceste persoane vor prezenta de asemenea i actele de identitate precum i Certificatul de Deces al Clientului). - n cazul n care Bncii i se aduce la cunotin despre decesul Clientului, prin prezentarea de ctre orice persoan interesat a Certificatului de Deces al clientului, Banca are dreptul s blocheze contul pn la ndeplinirea condiiilor menionate mai sus. - n situaia n care exist mai muli motenitori (cu Certificat de Motenitor), Banca nu va putea desfiina depozitul dect cu acordul tuturor motenitorilor. - Dac este prevzut o clauz testamentar pe cont nemenionat n Certificatul de Motenitor, iar beneficiarul acesteia nu sa prezentat la Banca pentru a dispune de sumele din cont, Banca are dreptul s blocheze contul, pn la prezentarea unui Certificat de Motenitor rectificat / completat sau a unei hotrri judectoreti definitive i irevocabile n acest sens. - Banca i rezerv dreptul s nchid orice cont curent / cont revolving al Clientului n oricare din urmtoarele cazuri: - ntrzieri sau refuzul de prezentare a documentelor conform solicitrii Bncii sau a modificrilor acestora; - apariia a 2 incidente de plat; - relaii deficitare Banc-Client; - neprezentarea documentelor justificative aferente tranzaciilor ordonate sau prezentarea acestora ntr-o form necorespunztoare; - nerespectarea Contractului i/sau a prevederilor legale n vigoare. - inexistenta oricror operaiuni n cont curent pe o perioad de 6 luni; 112

nchiderea contului pentru cazurile enunate mai sus va fi notificat Clientului cu 10 zile lucrtoare nainte de nchiderea efectiv a contului ; - Pn la data nchiderii efective a contului, Clientul va reglementa situaia sumelor aflate n respectivul cont, i anume va dispune transferarea sumelor ntr-un alt cont sau retragerea lor n numerar. n cazul n care Clientul nu opteaz pentru una din aceste dou variante pn la data nchiderii efective a contului, Clientul declar c a luat cunotin i este de acord ca Banca s nchid contul automat pentru sumele mai mici de 15 EUR (sau echivalentul n lei sau alt valut) aflate n respectivul cont. - Banca poate nchide contul curent al Clientului, fr nici o notificare prealabil, n situaia n care sunt ndeplinite cumulativ urmtoarele condiii: - cont curent cu sold mai mic sau egal cu 15 EUR (sau echivalent n moneda contului); - inexistena oricror operaiuni n cont curent pe o perioad de 6 luni; - inexistena produselor active ataate respectivului cont curent. 3.9. PROCEDURA DE DESCHIDERE A CONTULUI CURENT pentru PERSOANE JURIDICE Urmeaza aceleasi principii de cunoastere si selectare a clientelei , operatiunea concretizandu-se prin completarea si semnarea unui Formular de deschidere cont curent Persoane Juridice . Acest formular contine date de identificare in forma si structura modelului de mai jos , iar pe verso sunt precizate drepturile si obligatiile partilor in utilizarea conturlor curente . Prezentam mai jos continutul acestui formular: Unitatea bancara : _________

Nr. Cont: ________

Moneda _________

FORMULAR DE DESCHIDERE CONT CURENT PERSOANE JURIDICE Denumire societate _______________ Cod fiscal ____________________ Rezidenta__________ Societi de asigurare Administraii Altele

Tara de provenien ____ Limba de coresponden __ Tip client : Intreprinderi _______ Bnci

Instituii financiare

Forma de proprietate

: Stat Mixt Privat Comun Cooperatist Altele 113

Sector economic :

Agricultur Industrie / Construcii Comer i alte servicii Administraie public Altele ________ Normal In litigiu

Finane, bnci, asigurri

Situaie juridic

Reorganizare

Adresa principal (sediu societate) Numele str\zii* ________________________________________ Nr. _________Bloc __________ Scara _________ Etaj _______ Ap. ____ Sector / jude] _________________Localitatea ____________________ Cod potal ___________ Tara_________________

Adresa de contact (pentru transmiterea extrasului de cont la cerere i aciuni de marketing) Numele str\zii ________________________________________ Nr. _________Bloc __________ Scara _________ Etaj _______ Ap. ____ Sector / jude _________________Localitatea ____________________ Cod potal ___________ Tara_________________ Date de contact Reprezentant __________________________ CNP ___________ Funcia _______________ Domiciliu : Telefon fix _________ Mobil ____________Fax ________ E-mail __________

Loc de munc : Telefon fix __________ Mobil ___________ Fax ________ E-mail __________

Semnatura bancii_____________

Semnatur i tampil client ____________

114

Data: __________________ 3.9.1.Drepturile i obligaiile prilor n utilizarea conturilor curente persoane juridice. Pe verso-ul formularului sunt inscrise dreprturil si obligatiile partilor contractante ( banca si clientul persoana juridica ) precum si documentele pe care clientul trebuie sa le prezinte la solicitarea bancii atunci cand solicita deschiderea de cont. Se oberva faptul ca natura si structura acestor documente contin intregul volum de informatii necesar bancii pentru cunoasterea clientului sub toate aspectele sale. Drepturile clientului: - sa primeasca dobanda la vedere pentru disponibilul pastrat in cont, stabilita de banca; - sa primeasca, prin imputernicitii sai, la ghiseul bancii, extrasul de cont aferent operatiunilor inregistrate prin contul curent; - sa semnaleze erorile sau omisiunile din extrasul de cont in termen de 10 zile lucratoare de la data acestuia. Obligaiile clientului: - cunoasterea conditiilor in care se vor efectua operatiunile de incasari si plati in cont si respectarea acestora; - sa inlocuiasca, in cazul modificarii acestora, actele prezentate la banca pentru deschiderea contului, in termen de 5 zile lucratoare de la data modificarii respective; - sa efectueze operatiuni doar in limita disponibilului din contul curent; - sa achite comisioanele si spezele bancare aferente operatiunilor efectuate si sa se informeze cu privire la modificarile intervenite la acestea din afisarile existente la sediile bancii; - sa utilizeze contul deschis la banca pentru efectuarea de operatiuni folosind documentele tipizate; acestea trebuie sa fie corect completate si sa reflecte operatiuni reale, clientul fiind raspunzator pentru aceasta. Drepturile bncii: - sa refuze efectuarea de plati in cazul inexistentei disponibilului in cont sau in cazul in care instrumentele de plata nu sunt completate conform reglementarilor Bancii Nationale a Romaniei in vigoare; - sa inchida din proprie initiativa conturile: - in lei: daca nu vor avea un rulaj creditor mediu de minim 10.000.000 lei, timp de 6 luni consecutiv; - in valuta: dupa expirarea termenului de 6 luni de la momentul soldului contului in valuta sub limita de 25 USD sau echivalent; - sa modifice dobanda acordata pentru disponibilul pastrat in contul curent si comisioanele aferente operatiunilor efectuate in numele clientului. Obligaiile bncii: - sa efectueze operatiunile dispuse de client cu respectarea reglementarilor legale in vigoare; - sa mea cntinonfidentialitatea in legatura cu operatiunile si conturile clientului; 115

- sa suporte plata unei dobanzi de intarziere de minim 0.05% din valoarea platii de mare valoare, pe fiecare zi de intarziere, in cazul in care nu a respectat intervalele maximale stabilite in Regulamentul BNR aflat in vigoare- privind sistemul de transfer de fonduri de mare valoare; banca este exonerata de raspundere in caz de forta majora ; - sa suporte plata unei penalitati de minim 0.1% din valoarea platii de mare valoare, pe fiecare zi de intarziere, in cazul in care nu a respectat prevederile n vigoare privind sistemul de transfer de fonduri de mare valoare; banca este exonerata de raspundere in caz de forta majora . 3.9.2. Documentele necesare deschiderii contului curent al persoanelor juridice. In mod practic , salariatul bancii solicita clientului sa depuna o data cu cererea de deschidere de cont documentele de mai jos ,in forma ceruta de norme si , impreuna cu clientul , le bifeaza in casutele din formular , astfel : Am depus fotocopii dup urmtoarele documente (bifati casutele corespunzatoare documentelor depuse): o Certificat de inregistrare fiscala Hotararea de infintare a regiilor autonome si societatilor comerciale si agricole cu capital integral de stat sau mixt, data de Guvern pentru unitatile de interes national si de organele locale ale administratiei de stat pentru unitatile locale Hotararea judecatoreasca de infiintare/incheierea judecatorului delegat de autorizare a societatilor comerciale Actul constitutiv, contractul de societate sau statutul dupa caz, atat pentru societatile comerciale rezidente cat si pentru cele nerezidente Regulamentul de Organizare si Functionare al regiilor autonome Actul aditional la Actul constitutiv al persoanei juridice rezidente privind infiintarea unui sediu secundar sau, dupa caz, hotararea organului statutar competent Actele aditionale la Actul constitutiv si dovada inregistrarii acestora la Registrul Comertului Hotararea de infiintare a subunitatilor fara personalitate juridica aferente persoanelor juridice nerezidente * Dovada inregistrarii subunitatilor la Camera de Comert Actele prin care a fost desemnata persoana care va deschide contul in Romania si care semneaza pentru operatiunile in cont Actul constitutiv si statutul, in cazul asociatiilor si fundatiilor Dovada inregistrarii in Registrul asociatiilor si fundatiilor de la Judecatoria din circumscriptia teritoriala in care isi au sediul Certificat de inmatriculare/inregistrare in Registrul Comertului pentru persoanele juridice rezidente Copie legalizata la notariatul din tara de origine dupa inregistrarea la Camera de Comert sau organizatia autorizata a persoanei juridice nerezidente, din care sa rezulte denumirea, sediul, forma juridica, tipul si natura activitatii, identitatea administratorilor/directorilor si prevederile care reglementeaza competentele de angajare a entitatii de catre acestia, precum si traducerea legalizata a acesteia in limba romana Certificatul de inmatriculare in Registrul Societatilor Agricole Certificatul de inscriere de mentiuni in Registrul Comertului privind infiintarea sediului secundar, daca sediul secundar al unei persoane juridice rezidente nu are statut de sucursala Certificatul de inregistrare in Registrul Comertului a sucursalelor persoanelor juridice rezidente sau nerezidente Dovada inregistrarii in Registrul Special, in cazul fundatiilor si asociatiilor Acte de identitate ale persoanelor imputernicite sa dispuna de cont 116

Fisa cu specimene de semnaturi ale persoanelor imputernicite sa dispuna de cont Actul de numire in functie a conducatorului unitatii Imputernicirea speciala, autentificata la notariatul din tara de origine data de persoanele juridice nerezidente cu sau fara scop lucrativ unei persoane fizice sa o reprezinte in Romania si traducerea legalizata a acesteia in limba romana.

Nota :Actele autentice prezentate de persoanele juridice nerezidente vor trebui sa aiba aplicata apostila autoritatii competente in tara din care provin documentele Incheiat procedura 3.10. MODIFICAREA / REZILIEREA CONTRACTULUI CLIENT BANCA Modificarea clauzelor contractului Client Banca este un proces delicat care presupune : - Clientul recunoate dreptul Bncii de a modifica clauzele din contractul Client-Banca, daca survine vreo modificare in cadrul legislativ, din motive tehnice/informatice, de securitate si/sau financiare ; - Ca urmare a dreptului Bancii de a modifica clauzele din contractul Client-Banca, aceasta trebuie sa aduca la cunostinta Clientului schimbarile survenite, prin intermediul extrasului de cont sau alt form de comunicare ; - Orice astfel de modificare intr n vigoare la 30 zile dup ce aceasta a fost comunicat Clientului ;. - Neexprimarea dezacordului de catre Client n termen de 30 de zile de la data notificrii, constituie acceptul acestuia pentru modificarea clauzelor. Rezilierea contractului Client Banca - Fiecare parte contractant are dreptul de a rezilia prezentul contract cu condiia prezentrii unui preaviz de 30 de zile, celeilalte pri ; - ncetarea valabilitii contractului devine efectiv numai dup rambursarea tuturor obligaiilor de plat ale Clientului fa de Banc ; - Contractul este reziliat de drept, fr nici o alt formalitate n urmtoarele situaii: - Incorectitudinea datelor personale declarate de Client; - omisiunea de notificare a oricror modificri ale clauzelor contractului Client Banca cu 30 zile inainte de data intrarii in vigoare a acestora; - nclcarea prevederilor prezentelor Conditii Generale Bancare de ctre Client ; 3.11. COMUNICAREA CLIENT BANC

117

 In ultimi ani problema comunicarii intre client si banca a capatat o importanta deosebita cu aspecte extrem de nuantate , intrucat , pe de o parte bancile si-au sporit masiv oferta de produse si servicii , au transformat-o fundamental calitativ si au asezat-o intr-un cadru tehnic si informativ fara egal pana acum. Pe de alta parte clientii bancari sunt din ce in ce mai bine pregatiti sa solicite , sa-si argumenteze si sa sustina cererea de finantare ,sunt avizati asupra ofertei de produse si servicii bancare , cunosc extrem de bine piata bancara cu toate coordonatele ei de concurenta, preturi ,eficienta.,etc De aceea bancile isi perfectioneaza nu numai discursul comecial ci si pe cel cel de parteneriat ridicat in mediul bancar si de concurenta la cotele de calitate ale dialogului intre adevarati gentlemeni In termenii actuali ai procedurilor si tehnicilor bancare comunicarea client banca contine cateva reguli precise , intre care mentionam : - Corespondena adresat Bncii de ctre Client se va realiza prin scrisoare recomandat cu confirmare de primire sau prin alte mijloace acceptate de Banc (n funcie de modalitatea convenit cu Banca prin contractele/formularele aferente produselor/ serviciilor) i puse la dispoziia clienilor si (TelVerde, e-mail, fax, etc). - Scrisoarea recomandat va fi transmis de ctre Client la unitatea unde are deschis contul curent / contul revolving. - Clientul se va asigura ntotdeauna c notificrile sale transmise Bncii vor ajunge la destinaie n termenul prevzut pentru a putea fi luate n considerare de ctre Banc. - Documentele redactate n limbi strine vor fi prezentate Bncii mpreun cu traducerea legalizat n limba romn. - Transmiterea corespondenei ctre Client de ctre Banc va fi considerat efectuat, dac aceasta din urm posed o copie a comunicrii semnat de Client sau dac respectiva coresponden este evideniat ntr-un document de expediere semnat de pot sau de ctre societi cu activitate de curierat sau mandat potal. - Banca nu i asum nici o responsabilitate n ceea ce privete consecinele ntrzierilor i/sau pierderilor de documente sau coresponden, inclusiv extrase de cont, i nici n ceea ce privete deteriorarea sau alte erori ce se pot produce n timpul transportului/transmisiei. - Corespondena transmis Clientului de ctre Banc este considerat ca fiind corect adresat, dac aceasta a fost expediat la ultima adres comunicat Bncii, conform prevederilor prezentelor condiii, de ctre Client. Fondurile deinute de Client n conturile deschise la Banc sunt garantate n limita plafonului de garantare comunicat de ctre Fondul de Garantare a Depozitelor n Sistemul Bancar conform legislaiei n vigoare. Informarea clienilor se va realiza prin afiarea la sediile unitilor Bncii. Forta majora reprezinta o conditie contractuala importanta intre banca si client avand rolul de a clarifica extinderea in tim si spatiu a lipsei de responsabilitate a fiecarui partener atunci cand fenomenele , sau cauzele unor imprejurari nonperformante in relatiile dintre cei doi nu sunt produse , nu depind si nu pot fi controlate obiectiv de catre acestia . Cu alte cuvinte cazul de for major este orice eveniment imprevizibil, inevitabil i independent de voina uneia dintre pri, care o mpiedic n mod absolut s i ndeplineasc total sau parial obligaiile contractuale (ex.: calamiti naturale, greve, rzboi Banca i Clientul nu sunt rspunztori pentru nici o pierdere datorat perturbrii operaiunilor din cauz de for major. 118

n caz de for major, partea afectat va comunica apariia cazului de for major prin telefon sau fax, n termen maxim de 5 zile calendaristice, urmnd ca n urmtoarele 15 zile calendaristice s transmit Certificatul eliberat de ctre autoritile competente privind cazul de for major, prin scrisoare recomandat sau prin prezentarea la Banc. Legea aplicabila .Litigii . Relaiile dintre Banc i Client sunt guvernate de legislaia romn. Orice disput se va rezolva pe cale amiabil de prile semnatare. n caz contrar, aceasta se va soluiona de instana de judecat competent n raza creia se afl situat unitatea Bncii unde Clientul are deschis contul. 3.12 .DISPOZITII FINALE In incheierea contractului dintre client si banca sa , o data cu semnarea acestuia in contextul si pe baza Conditiilor Generala Bancare pentru persoane fizice se inscriu si se convin unele dispozitii cu caracter de clarificare absoluta a angajamentelor asumate de cei doi parteneri la actul bancar. Pentru exemplificare retinem : - Clientul/mputernicitul pe Cont declar c informaiile cuprinse n toate documentele furnizate Bncii sunt reale avnd n vedere c declaraiile false sunt pedepsite conform Codului Penal. - Clientul/mputernicitul pe cont confirm c a primit un exemplar din Condiiile Generale Bancare pentru Persoane Fizice, Ghidul principalelor comisioane n lei i valut pentru persoane fizice i Lista de dobnzi, i c a luat cunotin i este de acord cu coninutul acestora. - Toate persoanele care sunt parte n diferite contracte ncheiate cu Banca, n calitate de: reprezentant/ocrotitor legal (n cazul contractelor ncheiate cu minori), utilizator autorizat (n cazul contratelor de carduri), co-mprumutat sau girant (n cazul contractelor de credit), etc., declar c au primit un exemplar din prezentele Condiii Generale Bancare pentru Persoane Fizice, au luat la cunotin i sunt de acord cu coninutul acestora, supunndu-se dispoziiilor aplicabile din prezentul document.

119

CAPITOLUL IV
CUNOATERE A CLIENTELEI

120

I . CUNOATERE A CLIENTELEI,

II . PREVENIREA SPLRII BANILOR

III. COMBATEREA UTILIZRII BNCII N SCOPUL FINANRII ACTELOR DE TERORISM

121

4.1.TEHNICI BANCARE UTILIZATE PENTRU CUNOATERE A CLIENTELEI,

4.1.1 CONSIDERAII GENERALE n activitatea pe care o desfoar, instiiile de credit sunt expuse riscurilor ca serviciile oferite clienilor s fie folosite n efectuarea de tranzacii suspecte, cu fonduri rezultate din activiti ilicite, fapte incriminate de legislaia n vigoare. Pentru a realiza o expunere completa si complexa a acestor importante probleme , pornind de la modul de abordare a lor pana la strategiile , tehnicile si procedurile moderne utilizate in procesul de cunoastere a clientelei , prevenirea spalarii banilor si combaterea utilizarii bancii in scopul finantarii actelor de terorism am ales , ca exemplu, va prezentam modul concret in care o institutie de credit multinationala a solutionat aceste probleme. 1.5 Operaiuni cu numerar Interesul de fonduri externe 1.6 Transferurilegitim al unei institutii de credit este de a asigura desfurarea normal a operaiunilor bancare ce au la baz tranzacii economicetrebuie adoptat nde clieni unor tranzacii a evita implicarea Bncii n operaiuni de splare a banilor sau de 1.7 Atitudinea ce legale derulate prezena i totodat, de finanare Sensibile sau suspecte a actelor de terorism. Aceste activiti ilegale ar putea produce daune deosebit de grave pentru banc i angajaii ei i ar afecta1.8 Supravegherea conturilor bancare i a conturilor asimilate acestora negativ credibilitatea lor. Riscul reputaional este un risc major pentru bnci care poate aprea ca urmare a implicarii acestora n activiti de splarea banilor sau n finanarea unor acte de terorism. III. COMBATEREA FINANRII TERORISMULUI Riscul de generale - Consideraii splare a banilor i finanarea actelor de terorism, este un risc major i este determinat de relaiile pe care Banca le desfoar cu clienii care folosesc produsele i serviciile oferite de aceasta n efectuarea de tranzacii suspecte, cu fonduri rezultate 16 din activiti ilicite, fapte incriminate de legislaia n vigoare. IV. MONITORIZAREA CLIENILOR I A OPERAIUNILOR Riscul de PRIN a banilor SCOPUL DETECTRII DERULATEsplareBANC INi finanarea actelor de terorism poate avea un impact considerabil asupra valorii Bncii att ca impact nTRANZACIILORpierderilor directe, ct i unul indus, cauzat de efectele determinate asupra Bncii, personalului acestuia, sine, sub forma SUSPECTE partenerilor3. afaceri i nuevidenelorrnd asupra imaginii i autoritii Bncii pe piaa financiar. de Actualizarea n ultimul Riscul de imagine, riscul legal, riscul financiar, sau orice alt risc definit n normele i procedurile de lucru ale BRD, pot 18 determina n4. Monitorizarea i analizade supraveghere sau monitorizare neadecvat a acestora, apariia riscului de splare a banilor i anumite situaii, prin lipsa operaiunilor finanarea actelor de18-19 terorism. n funcie de rezultatele analizei efectuate de salariatul Bncii la intrarea n relaia cu Banca a clientului, pe baza msurii adecvateORGANIZARE,a clientelei, riscurile pot fi catalogate n urmtoarele grade : de cunoatere RESPONSABILITI V. 19 - risc sczut (RSC); 1.1 Responsabiliti- risc standard (RST) - risc standard n observaie (RSO) 1.2 Circuitul decizilor i raportarea operaiunilor suspecte ; 20 - risc ridicat (RR); 1.3 ntocmirea i pstrarea evidenelor 21 122

n mod curent la ncadrarea pe categoria de risc corespunztoare, se va avea n vedere c pentru orice client (n afara condiiilor specifice pravzute de lege) se va aplica msura standard de cunoatere a clientelei, iar gradul de risc asociat n acest caz (n condiiile n care sunt ndeplinite cerinele acestei msuri), este cel de risc standard. Pe msura ce sunt identificate elemente care necesit o cunoatere suplimentar a clientului, crete i gradul de risc. Pentru a fi n msur s se protejeze mpotriva riscurilor majore, conducerea companiei impune ca toate unitile Grupului s aplice strategii i proceduri care s constitue un mijloc de aprare eficace n lupta mpotriva splrii banilor sau finanrii unor acte de terorism. In acest scop sunt elaborate instructiuni ( directive) pentru asigurarea proteciei mpotriva tranzaciilor ce au ca scop splarea banilor sau finanarea actelor de terorism i instituirea unui mod unitar de aciune. La elaborarea acestora se are n vedere cadrul legislativ i normativ n domeniu din tara unde fuctioneaza institutia de credit . Companiile bancar financiare multinationale completeaza instructiunile in acest domeniu cu reglementri proprii referitoare la lupta mpotriva splrii banilor i combaterea finanrii terorismului care se aplica n toate unitile membre ale Grupului indiferent in ce tara isi desfasoara acestea activitatea. Rspunderea pentru respectarea dispoziiilor prezentei directive, precum i pentru realitatea i corectitudinea datelor i informaiilor transmise Centralei potrivit reglementrilor n acest domeniu, revine directorilor entitilor bncii, chiar dac prin decizii au fost desemnai salariai cu responsabiliti pe linia prevenirii splrii banilor i combaterii folosirii Bncii n finanarea actelor de terorism. Nerespectarea prevederilor prezentei directive reprezint un risc de non-conformitate major, care poate atrage sanciuni contravenionale i judiciare din partea organelor de reglementare/supraveghere i constitue abatere grav de la Codul de Deontologie al Bncii. 4.1.2.PROGRAMUL BANCII; OBIECT , SCOP, METODOLOGIE . Instrumentul prin care opereaz i se face cunoscut politica unei banci privind cunoaterea clientului este Programul bancii privind cunoaterea clientelei, prevenirea splrii banilor i combaterea utilizrii Bncii n scopul finanrii actelor de terorism. Elementele Programului bancii de cunoatere a clientelei, prevenirea splrii banilor i combaterea utilizrii Bncii n scopul finanrii actelor de terorism sunt , urmatoarele : politica de acceptare a clientilor, prin care sa se stabileasca cel putin categoriile de clientela pe care institutia isi propune sa le atraga, procedurile graduale de acceptare si nivelul ierarhic de aprobare a acceptarii clientilor in functie de gradul de risc asociat categoriei in care sunt incadrati, tipurile de produse si servicii care pot fi furnizate fiecarei categorii de clientela; proceduri de identificare si de monitorizare permanenta a clientilor pentru incadrarea acestora in categoria de clientela corespunzatoare, respectiv pentru trecerea dintr-o categorie de clientela in alta; continutul masurilor-standard, masurilor simplificate si masurilor suplimentare de cunoastere a clientelei pentru fiecare dintre categoriile de clientela si de produse ori tranzactii supuse acestor masuri; proceduri de monitorizare permanenta a operatiunilor derulate de clienti in scopul detectarii tranzactiilor neobisnuite si tranzactiilor suspecte; 123

 modalitati de abordare a tranzactiilor si a clientilor in si/sau din jurisdictiile care nu impun aplicarea de proceduri de cunoastere a clientelei si de pastrare a evidentelor referitoare la aceasta, echivalente cu cele prevazute in actele normative in vigoare (Legea nr. 656/2002, si HG 595/2008)si in care aplicarea acestora nu este supravegheata de o maniera echivalenta celei reglementate prin legislatia precizata; modalitati de intocmire si pastrare a evidentelor corespunzatoare, precum si stabilirea accesului la acestea; proceduri si masuri de verificare a modului de implementare a normelor elaborate si de evaluare a eficientei acestora, inclusiv prin intermediul auditului extern; standardele pentru angajare si programe de pregatire a personalului in domeniul cunoasterii clientelei; procedurile de raportare interna si catre autoritatile competente . Obiectul Programului Bancii :este de cunoatere a clientelei, prevenirea splrii banilor i combaterea utilizrii bncii n scopul finanrii actelor de terorism adoptat cadrului legislativ i normativ n vigoare. Scopul Programului Bancii : este asigurarea desfurrii activitii bncii, n conformitate cu cerinele legii, inclusiv cu legislaia privind prevenirea i sancionarea splrii banilor i cu regulile unei practici bancare prudente i sntoase Fazele Programului Bancii . Programul Bancii se desfasoara si se aplica intr-o anumita succesiune de faze , care sintetizate se prezinta astfel : ncepe cu etapa premergatoare deschiderii contului prin preluarea i nregistrarea tuturor informaiilor necesare identificrii clientului,

continu apoi cu deschiderea contului , cand sunt culese si alte informatii suplimentare ;

se desfasoara permanent prin monitorizarea permanent de ctre salariaii bancii a operaiunilor dispuse de client si operate prin conturile acestora. In acest mod se creaza posibilitatea identificarii operatiilor care nu corespund cu profilul tranzacional al clientului sau se ncadreaz n sfera tranzaciilor suspecte ;

acest parcurs conduce la ntocmirea evidenelor corespunztoare privind cunoaterea clientelei i la consolidarea atitudinii ce trebuie adoptat n prezena unor tranzacii sensibile sau suspecte. 124

Acest program se aplica atat la nivelul Centralei si unitatilor teritoriale pentru toate operatiunile care implica primirea sau distribuirea de fonduri ale clientilor si in cazul tranzactiilor in care banca si uitatile sale sunt angajate si care pot genera expuneri la riscul operational , reputational sau de alta natura , decurgand din calitatea partenerului contractual a Bancii si unitatilor sale sau a oricarei persoane fizice sau entitati care are legatura cu tranzactia respectiva. Concepte si terminologie: client se nelege n sensul cel mai larg , astfel icat sa includa , fara a fi limitativ : orice beneficiar direct sau indirect al unui cont: curent , de disponibiliti, de depozit, de credit, etc. sau al oricarui alt cont prin care sunt derulate operaiuni care implic primirea sau distribuirea de fonduri ( pe scurt o PF sau o PJ care are deschis un cont in banca respectiva) orice persoan sau entitate care este beneficiarul real al tranzaciilor efectuate de intermediarii de profesie, cum ar fi : organisme de plasament colectiv n valori mobiliare, fondurile de pensii, ori alte entiti ale cror active sunt administrate de societi de administrare ; orice persoan sau entitate care este beneficiarul real al tranzaciilor efectuate prin conturile administrate de avocai, societi de valori mobiliare, ageni de burs pentru clienii acestora ; orice persoan sau entitate care este beneficiarul real al tranzaciilor efectuate prin conturi deschise pe numele unui mputernicit sau al unei persoane interpuse ; bnci corespondente ; orice persoan mputernicit s opereze n conturile unui client al bncii ; orice persoan sau entitate care utilizeaz ori beneficiaz de un serviciu sau de un produs oferit de banc, fie c operaiunea implic ori nu deschiderea unui cont. produse si servicii bancare ansamblul operaiunilor bncii care implic primirea sau distribuirea de fonduri, acestea cuprinznd, fr a fi limitative : - deschiderea i funcionarea de conturi curente, de disponibiliti ; - deschiderea i funcionarea de conturi de depozite i a celor ataate unui depozit ; - deschiderea i funcionarea de conturi de credite i orice alte angajamente bancare ; - deschiderea i funcionarea de conturi de capitaluri sociale i asimilate ; - deschiderea i funcionarea unor conturi curente la care se ataeaz carduri bancare ; - deschiderea i funcionarea de conturi de eviden a valorilor mobiliare ; - nchirierea de casete de valori ; - efectuarea tranzaciilor cu valori mobiliare ori alte instrumente financiare, valut, metale, pietre preioase i/sau depozitarea acestora ; - operaiuni cu numerar ; - transferuri externe primite i emise n i din conturi; 125

- credite i orice alte angajamente bancare. tranzacii suspecte se neleg operaiunile care, prin natura lor i caracterul neobinuit n raport cu activitile clientului, trezesc suspiciunea de splare a banilor si finantarea actelor de terorism. operaiunile cu numerar sunt considerate operaiunile efectuate la ghieele bncii, depunere/retragere de fonduri in numerar in / din conturi curente si/sau de depozit , sub forma schimbului valutar, subscriere de obligaiuni sau cumprare de titluri, vnzarecumprare de cecuri de cltorie, vnzare-cumprare de certificate de depozit i distribuirea de titluri de participare la fonduri deschise de investiii. bunurile sunt definite ca bunurile corporale sau necorporale, mobile ori imobile, precum i actele juridice sau documentele care atest un titlu ori un drept cu privire la acestea. persoane expuse politic sunt persoanele fizice care exercita sau au exercitat functii publice importante, membrii directi ai familiilor acestora, precum si persoanele cunoscute public ca asociati apropiati ai persoanelor fizice care exercita functii publice importante. Persoanele fizice care exercita, in sensul prezentei legi, functii publice importante sunt: - sefii de stat, sefii de guverne, membrii parlamentelor, comisarii europeni, membrii guvernelor, consilierii prezidentiali, consilierii de stat, secretarii de stat; - membrii curtilor constitutionale, membrii curtilor supreme sau ai altor inalte instante judecatoresti ale caror hotarari nu pot fi atacate decat prin intermediul unor cai extraordinare de atac; - membrii curtilor de conturi sau asimilate acestora, membrii consiliilor de administratie ale bancilor centrale; - ambasadorii, insarcinatii cu afaceri, ofiterii de rang inalt din cadrul fortelor armate; - conducatorii institutiilor si autoritatilor publice; - membrii consiliilor de administratie si ai consiliilor de supraveghere si persoanele care detin functii de conducere ale regiilor autonome, ale societatilor comerciale cu capital majoritar de stat si ale companiilor nationale. Niciuna dintre categoriile prevazute mai sus nu include persoane care ocupa functii intermediare sau inferioare. Categoriile respective cuprind, dupa caz, functiile exercitate la nivel comunitar sau international. Membrii directi ai familiilor persoanelor expuse politic sunt: sotul/sotia, copiii si sotii/sotiile acestora i parintii. persoanele cunoscute public ca asociati apropiati persoanelor fizice care exercita functii publice importante sunt persoanele fizice despre care este de notorietate ca: - impreuna cu una dintre persoanele cu fucii publice detin ori au o influenta semnificativa asupra unei persoane juridice ori entitati sau constructii juridice ori au o relatie de afaceri stransa cu aceste persoane; - detin sau au o influenta semnificativa asupra unei persoane juridice ori entitati sau constructii juridice infiintate in beneficiul uneia dintre persoanele cu funcii publice Fara a aduce atingere aplicarii, pe baza unei evaluari a riscului, a masurilor suplimentare de cunoastere a clientelei, dupa implinirea unui termen de un an de la data la care persoana a incetat sa mai ocupe o functie publica importanta in sensul prezentat mai sus, banca nu mai considera persoana respectiva ca fiind expusa politic; 4.1.3. PRINCIPII GENERALE DE CUNOASTERE A CLIENTELEI. (principii de eficienta ale Programului) 126

Politicile de acceptare a clienilor au n vedere ca banca s intre n relaii de afaceri i s furnizeze produse i servicii bancare n funcie de calitatea clientului, evaluat indiferent de gradul de expunere a Bncii la riscul de credit. ( o calitate specifica bancii de a-si alege clientii Nu intru cu oricine in afaceri !!!!) La baza Programului bancii stau doua importante principii de eficienta , si anume : - Buna cunoastere a clientului -Cunoate-i clientul - Monitorizarea operatiunilor pe toata durata relatiei cu banca Buna cunoastere a clientului aste un proces continuu de identificare ,analiz i evaluare prudenial a clienilor, a situaiei economice i a nevoilor financiare ale acestora. TEHNIC (practic) aplicarea acestui principiu se realizeaza printr-o serie de actiuni , tehnici si procedee pe care le sistematizam in patru grupe astfel: procesul de identificare a clientului ; acordarea atentiei anumitor profile de clienti; refuzul deschiderii de cont; actualizarea continua a dosarului clientului pe toata durata relatiei cu banca Identificare a clientului este un proces laborios pentru obtinerea unor anumite informatii si documente cu privire la potentialul client , si presupune : - identificarea clientului se face pe baza interviului i a documentelor prezentate cu ocazia primei solicitri adresate bncii (la deschiderea contului); - in momentul iniierii relaiei cu banca banca va urmri ca documentele pe baza crora se verific identitatea clienilor s fie din categoria celor mai greu de falsificat sau care nu s-au obinut pe cale ilicit sub un nume fals, cum sunt documentele originale de identitate, emise de o autoritate oficial, care s includ o fotografie a titularului, eventual o descriere a persoanei i semntura acesteia, ca de exemplu cri de identitate, paapoarte (inclusiv pasapoartele biometrice) - identificarea se realizeaza apoi cu ocazia solicitrii unui produs sau serviciu oferit de banc pe baza documentelor prezentate de client sau din alte surse ;(precizam faptul ca acesta procedura se aplica pentru toate tipurile de operaiuni i servicii solicitate de ctre acetia ; - banca va depune diligenele necesare pentru verificarea informaiilor furnizate de client n cadrul procedurii de identificare. Verificarea se poate realiza i prin observarea direct a locaiei la adresa indicat, prin schimb de coresponden i/sau accesarea numrului de telefon furnizat de client, verificarea informaiilor furnizate de client cu cele nscrise pe facturile remise la plat sau orice alt metod ; - documentele necesare identificrii clientului sunt stabilite n Normele banci Volumul informatiilor si tipul documentelor necesare in procesul de cunoastere a clientului depinde de categoria clientului , natura produsului si serviciilor solicitate , de volumul de activitate si gradul de risc asociat acestuia. 127

Foarte important este de retinut faptul ca o copie a acestor documente de identificare , certificate conform cu originalul sub semnatura salariatului care a realizat operatiunea , trebuie pastrata in dosarul clientului. Acordand atentie anumitor profile de clienti sens in care : - Banca va analiza atent conturile clientilor care sunt deschise prin intermediari ( exp. de catre avocati, imputerniciti notariali, etc.) - Aceiasi atentie la profilul PPE Persoane cu Pozitii Publice sau Politice Importante care sunt susceptibile de a aduce bancii riscuri in plan juridic sau in ceea ce priveste reputatia. Intr-adevar in tarile in care exista coruptie astfel de persoane pot abuza de puterea pe care o detin sau de statutul lor pentru a-si spori considerabil averile prin deturnari de fonduri, cadouri , contracte ilegale cu statul , etc. - Importante sunt pentru banca , sub aspectul riscului reputational sau de frauda internationala , profilele clientilor originari din tari care apar inscrise pe lista tarilor aflata sub supravegherea G.A.F.I. ( Grupul de Actiune Financiara Internationala creat in 1989 de tarile G7 ; FATF in engleza) - Personalului bancii I se solicita atentie deosebita si vigilenta maxima cu clientii care isi declara ca adresa o cutie postala - Banca va intra in relatii de corespondent sau va continua astfel de relatii doar cu acele banci care au implementat politici si practici de cunoastere a clientelei si prevenirea spalarii banilor adecvate. - Banca aplic proceduri graduale de acceptare a clientului stabilite n funcie de riscul asociat diferitelor categorii de clieni, de gradul de risc potenial mai ridicat al unor clieni dect nivelul mediu acceptat de banc, aprobate periodic, funcie de politica bncii de atragere a unor categorii de clieni. Refuzul deschiderii de cont este o alta modalitate practica de aplicare a prinipiului de buna cunoastere a clientelei si , printre alte masuri, prevede ca : - Banca nu va intra in relatii cu intermediarii care nu pot furniza informatiile necesara despre titularii conturilor pe care le administreaza , sau care nu aplica proceduri satisfacatoare privind cunoasterea clientelei. - Banca nu deschide i nu opereaz : - conturi anonime sau sub nume fictive, pentru care identitatea titularului nu este cunoscut i evideniat n mod corespunztor. - pentru persoanele care figureaza pe listele de persoane suspecte de acte de terorism (aceste liste se afla la dispozitia bancii prin grija centralei , se prezinta letric si pe suport informatic si se actualizeaza lunar) - pentru bancile numite cochilie adica bancile straine care nu se afla fizic in nici o tara. - pentru persoanele care doresc sa-si pastreze anonimatul Actualizarea continua a dosarului clientului se face pe toata durata relatiei acestuia cu banca urmarind evolutia clientului sub foarte multe aspecte : familiala, profesionala, patrimoniala , de pozitie etica in mediul de afaceri , etc. Urmare acestor activitati banca poate sesiza mai repede operatiunile indoielnice mai ales cele care nu corespund profilului clientului sau. De subliniat , inca o data ,faptul ca in situatia in care dupa deschiderea unui cont (pentru toate categoriile de clienti ) apar probleme legate de verificarea identitatii beneficiarului si/sau de provenienta fondurilor , care nu pot fi solutionate , banca trebuie sa inchida contul sa restituie banii sursei de la care i-a primit , cu respectarea tuturor obligatiilor instituite prin legislatia privind combaterea si sanctionarea spalarii banilor si finantarea actelor de terorism. 128

 Aplicarea celui de-al doilea principiu de eficienta consta in Monitorizarea operatiunilor clientului pe toata durata relatiei acestuia cu banca. si se desfasoara sub imperiul conditiei de vigilenta a activitatii personalului bancar. Practic , aceasta inseamna ca se monitorizeaza fiecare operatie comerciala efectuata de catre clientii bancii pentru a se descoperii pe cele suspecte comparandu-se cu profilul clientului si justificarea economica . La sfarsitul acestui capitol va este prezentat un Ghid al tranzactiilor suspecte grupate in 9 categorii , ghid intocmit pe baza parametrilor de risc stabiliti de o banca si a analizei indiciilor referitoare la comportamentul si actiunile suspecte desfasurate de catre clienti si care au fost observate (identificate) in sectorul bancar urmare a aplicarii tenicilor bancare impuse de aplicarea principiului privind monitorizarea continua a operatiunilor . Constatam ca operatiunile suspecte au anumite particularitati care le aseaza in patru grupe de importanta si desigur de dimensionare a masurilor ce se iau de catre banca in cazul identificarii acestora : operatiuni suspecte complexe cum sunt de exemplu : un varsamant in numerar urmat imediat de o investitie ,apoi de o dezinvestitie, apoi o cerere de transfer catre strainatate ceea ce ingreuneaza identificarea beneficiarului final; operatiuni suspecte neobisnuite exp.: varsaminte in numerar regulate si adesea importante intr-un cont de societate sau de salariat al unei firme , fara legatura cu profilul activitatii acesteia si respectiv cu natura profesiunii persoanei fizice. operatiuni suspecte importante exp ,. sume rotunde si ridicate care tranziteaza un cont. operatiuni suspecte prin faptul ca nu au un obiect economic bine determinat exp. o persoana fizica cere transferul de fonduri catre o societate comerciala din strainatate fara un obiectiv profesional aparent. O problma de tehnica bancara dar si de perspicacitate si pregatire profesionala foarte buna a personalului bancii este identificarea in timp eficient a operatiunilor care se incadreaza in grupele de operatiuni suspecte si desigur in criteriile de raportare obligatorie In normele bancii sunt descrise tehnici bancare ce pot sa respunda imediat nevoii de identificere si raportare a operatiunilor suspecte. Va prezint mai jos (fara a urma o succesiune de timp sau o schema logica) cateva din aceste instructiuni asa cum sunt ele prevazute in normele de profil ale bancii. studiati in amanuntime fiecare detaliu al operatiunii , dosarul si istoricul operatiunilor clientului; contactati clientul si solicitati date suplimentare despre sursa si destinatia fondurilor, precum si la scopul operatiunii si identificarea beneficiarului real; informati imediat directorul/responsabilul de agentie atunci cand informatiile clientului sunt insuficiente pentru justificarea operatiunii; transmiteti catre responsabilul unitatii bancare dosarul clientului cu documentele aferente operatiunii si istoricul operatiunilor din cont sau conturile clientului in vederea intocmirii unui raport de suspiciune; puneti contul sub monitorizare In continuare va prezint o aplicatie practica de monitorizare a oparatiunilor Western Union asa cum aceasta se desfasoara intr-o banca comerciala din Romania. 129

Punerea la dispozitie de numerar prin sistemul Western Union este o operatie care trebuie sa se afle in atentia personalului bancar , ami ales a celui care lucreaza in front-office , datorita miscarilor d numerar pe care le genereaza pe diferite site- uri , conturi si clienti. Acesta este motivul pentru care personalul bancii care efectueaza acest gen de operatiuni trebuie sa fie vigilent mai ales la transferurile Cash Western Union . Pentru a monitoriza mai bine acest gen de operatiuni sun aplicate urmatoarele TEHNICI bancare : In momentul efectuarii platii catre client : - neaparat obtinerea unui document de identitate : - pentru rezidenti : Carte/Buletin de identitate,Adeverinta eliberata de catre organele de politie, pasaport cu titlul de exceptie cu conditia prezentarii si a unui alt document de identitate (exp. carnet de conducere) - pentru nerezidenti : Pasaport - formularul WU completat si semnat de client - verificarea autenticitatii documentelor de identitate, valabilitate , fotografie client, tipul formularului documentului de identitate (pasaport tip , insemne ale UE, etc) Trebuie respectate cu scrupulozitate urmatoarele proceduri : - este obligatoriu sa apara in sistemul informatic numele complet al expeditorului , precum si al destinatarului , neacceptandu-se nici scrierea prescurtata a acestora si nici diminutivele. - suma maxima primita prin sistemul WU care poate fi achitata este de 5.00 USD/client/ zi - suma maxima care poate fi expediata prin sistemul WU poate fi de 9.500 USD/client/zi - in conformitate cu prevederile Programului bancii , pentru orice tranzactie WU se va retine o copie de pe documentul de identitate al clientului. Ulterior efectuarii operatiunii WU ; Aplicatia informatica VOYAGER permite sa se editeze diverse rapoarte statistice, tranzactiile WU procesate pe fiecare unitate bancara si sa se pastreze istoricul operatiunilor pe clienti in memorie. Exemple de rapoarte care se editeaza automat si analizeaza lunar sunt : - Raportul privind clientii care au efectuat mai mult de 5 transferuri WU / luna. - Raportul privind transferurile WU in suma mai mare de 4.000 USD - Raportul privind transferurile WU din tarile NON FATF Totodata se recomanda sa se examineze cu atentie cel putin urmatoarele operatii : - operatiile care depasesc suma de 4.000 USD - operatiile care provin dintr-o tara cu risc; - operatiile a caror beneficiar a efectuat mai mult de 4 tranzactii intr-o luna Cum se procedeaza atunci cand se constata o tranzactie suspecta ? : - lucratorul bancar va informa conducerea unitatii si responsabilul cu prevenirea spalarii banilor mai ales din considerentul ca clientii Western Union sunt rareori clientii bancii. - se intocmeste , tot de catre acest lucrator, un Raport de Tranzactii Suspecte; 130

- se transmite de urgenta Raportul , insusit de conducerea sucursalei bancii la Inspectia Generala , care este Directia de specialitate din Centrala bancii De retinut : varietatea operatiunilor bancare , cate o data chiar complexitatea lor, reprezinta un context ideal pentru realizarea operatiunilor de spalare a banilor si ingreuneaza sarcina personalului bancii de identificare care si asa este destul de dificila. De aceea personalul bancii trebuie sa fie intotdeauna vigilent si sa evite rutina. 4.1.4 . CATEGORIILE DE CLIENTI BANCARI: In relatia cu o banca pot intra urmatoarele categorii de clienti : persoane fizice ; persoane juridice ; entiti a cror nfiinare i funcionare sunt reglementate prin dispoziii legale speciale (cabinete de avocai, notari, executori judectoreti, etc.); - persoane fizice autorizate ; - instituii de credit corespondente; - institutii financiare nebancare; - alte instituii financiare ; - entitati fara personalitate juridical; orice persoan sau entitate care utilizeaz ori beneficiaz de un serviciu sau de un produs oferit de banc, fie c operaiunea implic ori nu deschiderea unui cont Politica de acceptare a clienilor are n vedere ca banca s stabileasc categoriile de clieni, care urmeaz s le atrag, care s nu o expun la riscuri de orice natur i n special la riscurile de splare a banilor i finanare terorism, si procedurile graduale de acceptarea acestora, precum i nivelele de aprobare a acceptrii n funcie de gradul de risc asociat. Proceduri graduale de acceptare a clientului O strategie bancar performant trebuie s cuprind att programe ct i proceduri de acceptare i gestionare a riscurilor bancare, care s vizeze minimalizarea probabilitii producerii acestora i a expunerii poteniale a Bncii. Obiectivul principal al acestor proceduri este acela de a reduce eventualele pierderi i cheltuieli suplimentare ce ar fi suportate de Banc, n urma activitilor desfurate, al ofertei de produse i servicii oferite clienilor i al efectelor negative asupra Bncii rezultate din activitile anumitor clieni 4.1.5. CATEGORII DE MSURI PENTRU CUNOASTEREA CUNOATERE A CLIENILOR Asa cum am mai spus Banca are obligatia ca in desfasurarea activitatii sale sa adopte masuri adecvate de prevenire a spalarii banilor si a finantarii actelor de terorism si, in acest scop, pe baza de risc, aplica masuri-standard, simplificate sau suplimentare de cunoastere a clientelei, care sa le permita identificarea, dupa caz, si a beneficiarului real al produsului sau serviciului bancar. 4.1.5.1. MSURI STANDARD DE CUNOATERE A CLIENTELEI 131

Banca are obligatia de a aplica masurile-standard de cunoastere a clientelei in urmatoarele situatii: la stabilirea unei relatii de afaceri; la efectuarea tranzactiilor ocazionale in valoare de cel putin 15.000 euro ori echivalent, indiferent daca tranzactia se realizeaza printr-o singura operatiune sau mai multe operatiuni ce par a avea o legatura intre ele; cnd exista suspiciuni ca operatiunea in cauza are drept scop spalarea banilor sau finantarea actelor de terorism, indiferent de incidenta prevederilor derogatorii de la obligatia de a aplica masurile-standard de cunoastere a clientelei stabilite in prezenta lege si de valoarea operatiunii; dac exista indoieli privind veridicitatea sau pertinenta informatiilor de identificare deja detinute despre client cnd suma nu este cunoscuta in momentul acceptarii tranzactiei, persoana obligata sa stabileasca identitatea clientilor va proceda la identificarea de indata a acestora, atunci cand este informata despre valoarea tranzactiei si cand a stabilit ca a fost atinsa limita minima de 15.000 Eur . Banca trebuie s aplice masurile standard de cunoastere a clientelei tuturor clientilor noi, precum si, ct mai curand posibil, in functie de risc, in cazul clientilor existenti . . Atunci cnd Banca nu pot aplica msurile standard de cunoatere a clientelei, acestea are obligaia, dup caz, de a nu efectua tranzacia, de a nu ncepe relaia de afaceri sau de a termina relaia de afaceri i de a semnala de ndat acest aspect Oficiului. Msurile standard de cunoatere a clientelei cuprind : identificarea clientului si verificarea identitatii acestuia pe baza de documente si, dupa caz, de informatii obtinute din surse de incredere independente; identificarea, daca este cazul, a beneficiarului real si verificarea pe baza de risc a identitatii acestuia, astfel incat informatiile detinute sa fie satisfacatoare si sa permita, inclusiv, intelegerea structurii de proprietate si de control a clientului entitate juridica; obtinerea de informatii despre scopul si natura relatiei de afaceri; monitorizarea continua a relatiei de afaceri, inclusiv prin analizarea tranzactiilor incheiate pe parcursul acesteia, pentru a se asigura ca aceste tranzactii corespund informatiilor detinute despre client, profilul sau de risc si profilul activitatii, inclusiv, dupa caz, despre sursa fondurilor, si prin asigurarea actualizarii documentelor, datelor si informatiilor detinute 4.1.5.2. MSURI SUPLIMENTARE DE CUNOATERE A CLIENTELEI Banca aplica, in plus fata de masurile-standard de cunoastere a clientelei, masurile suplimentare de cunoastere a clientelei in situatii care, prin natura lor, pot prezenta un risc sporit de spalare a banilor sau de finantare a actelor de terorism. Aplicarea msurilor suplimentare de cunoatere a clientelei este obligatorie cel puin n urmtoarele situaii: n cazul persoanelor care nu sunt prezente fizic la efectuarea operaiunilor. In aceast categorie a persoanelor care nu sunt prezente fizic la efectuarea operatiunilor sunt incluse relatiile incepute prin corespondenta sau prin intermediul mijloacelor de telecomunicatii - telefon, posta electronica, internet, precum si orice alte relatii initiate prin intermediul tehnologiilor ce permit accesarea serviciilor in afara sediilor institutiilor; 132

 n cazul relaiilor de corespondent cu instituii de credit din state care nu sunt membre ale Uniunii Europene sau nu aparin Spaiului Economic European; n cazul tranzaciile ocazionale sau relaiile de afaceri cu persoanele expuse politic, care sunt rezidente ntr-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spaiului Economic European ori ntr-un stat strin. Pentru clientii si tranzactiile cu un risc potential mai ridicat, in plus fata de masurile standard de cunoastere a clientelei, Banca va stabili masuri suplimentare de cunoastere a clientelei, care pot include : aprobarea la un nivel ierarhic superior a inceperii sau continuarii relatiei de afaceri cu astfel de clienti si/sau pentru realizarea acestor tranzactii; solicitarea ca prima tranzactie sa se realizeze prin intermediul unui cont deschis la o institutie de credit supusa unor cerinte de prevenire si combatere a spalarii banilor si finantarii terorismului, echivalente standardelor prevazute in Legea nr. 656/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, si in Hotararea Guvernului nr. 594/2008; supravegherea sporita, permanenta a relatiei de afaceri; adoptarea de masuri corespunzatoare pentru a stabili/verifica sursa fondurilor; implementarea de sisteme informatice adecvate de gestiune a informatiei, care sa permita furnizarea in timp util de informatii necesare pentru identificarea, analizarea si monitorizarea efectiva a acestor tranzactii. Sistemele informatice implementate trebuie sa evidentieze : cel putin lipsa sau insuficienta documentatiei corespunzatoare la inceperea relatiei de afaceri, tranzactiile neobisnuite derulate prin contul clientului si situatia agregata a tuturor operatiunilor clientului cu institutia; necesitatea ca persoanele insarcinate cu coordonarea activitatii de vanzare si administrare a serviciilor pentru clientii respectivi sa aiba cunostinta de circumstantele personale ale acestora si sa acorde atentie sporita informatiilor provenite de la terte parti in legatura cu aceste persoane; aprobarea la un nivel ierarhic superior a tranzactiilor ce depasesc un anumit nivel valoric prestabilit.

4.1.5.3. MSURI SIMPLIFICATE DE CUNOATERE A CLIENTELEI Masurile simplificate de cunoastere a clientelei trebuie sa includa obtinerea de suficiente informatii despre clienti, care sa asigure Bncii legitimitatea incadrarii clientilor in categoria de clientela cu grad scazut de risc de spalare a banilor si finantare a terorismului conform legislatiei, monitorizarea operatiunilor acestora pentru detectarea tranzactiilor suspecte si stabilirea unei proceduri care sa permita actualizarea si adecvarea informatiilor detinute despre clienti astfel incat Banca sa se asigure ca acestia se mentin in respectiva categorie de clientela. Banca poate aplica msuri simplificate de cunoastere a clientelei in urmatoarele situatii: in cazul actelor de aderare la fondurile de pensii; in cazul monedei electronice definite potrivit legii, in situatiile si in conditiile prevazute de Regulamentul de aplicare a Legii nr. 656/2002 cu modificrile i completrile ulterioare aprobat prin HG 594/2008)

133

 in cazul in care clientul este o institutie de credit sau financiara, dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European ori, dupa caz, o institutie de credit ori financiara dintr-un stat tert, care impune cerinte similare cu cele prevazute de prezenta legislaia romn si le supravegheaza referitor la aplicarea acestora; in alte cazuri si conditii, referitoare la clienti, operatiuni sau produse, care prezinta risc scazut in privinta spalarii banilor si a finantarii actelor de terorism, prevazute de regulamentul de aplicare a legii L565/2002. Categorii de clieni pentru care se pot aplica msurile simplificate de cunoatere a clientelei : societile ale cror valori mobiliare sunt admise la tranzacionare pe o pia de capital reglementat, ntr-unul sau mai multe state membre i societile listate pe o pia din state tere i care sunt supuse unor cerine de raportare i transparen echivalente cu legislaia comunitar; beneficiarii efectivi ai tranzaciilor derulate prin conturile colective administrate de notari i alte persoane care exercit profesii juridice liberale din state membre sau din state tere care impun cerine de prevenire i combatere a splrii banilor i finanrii terorismului echivalente standardelor n legislaia n domeniu, cu condiia ca, la cerere, administratorii respectivelor conturi colective s furnizeze depozitarilor conturilor informaii privind identitatea beneficiarilor reali; autoritile publice naionale; clienii care prezint un risc sczut din perspectiva splrii banilor sau finanrii terorismului i care ndeplinesc cumulativ urmtoarele criterii: - sunt autoriti sau organisme publice investite cu respectivele competene n baza legislaiei comunitare; - identitatea acestora este disponibil public, transparent i cert; - activitatea i evidenele contabile ale acestora sunt transparente; - respectivul client este rspunztor in faa unei instituii comunitare sau a unei autoriti a unui stat membru ori activitatea clientului este supus controlului prin proceduri de verificare adecvate. Msurile simplificate de cunoatere a clientelei se pot aplica n cazul produselor i a operaiunilor aferente acestora care ndeplinesc cumulativ urmtoarele criterii: produsul este oferit pe baza unui contract scris; operaiunea aferent produsului este desfurat prin intermediul unui cont al clientului deschis la o instituie de credit din state membre sau din state tere care impun cerine similare cu cele prevzute n legislaia n domeniu; produsul sau operaiunea aferent sunt nominative i prin natura lor permit aplicarea corespunztoare a msurilor standard de cunoatere a clientelei; valoarea produsului nu depete limita de 1.000 euro ori echivalent, n cazul polielor de asigurare i al produselor de economisire similare, sau limita de 15.000 euro ori echivalent, n cazul celorlalte produse; beneficiarul produselor sau al operaiunilor aferente acestora nu poate fi o ter persoan, cu excepia cazurilor de deces, invaliditate, vrst predeterminat sau a altor situaii similare; 4.1.6. IDENTIFICAREA PERSOANELOR FIZICE 134

 Cerine generale de identificare . Primele informaii cu privire la identitatea clientului sunt cele pe care consilierul de clientel le obine de la client la prima ntlnire pe care o are cu acesta i din formularele completate de client. Documentele obligatorii solicitate sunt cele prevazute de formularul de deschidere a contului precum si de documentele normative interne specifice domeniului servicii clienti si de tipul de produs solicitat. Informaiile obligatorii pentru identificarea clienilor persoane fizice trebuie s se refere la : - Nume i prenume ; - Tipul actului de identitate, serie i numr ; Codul numeric personal ; - Data de natere / Sex / Naionalitate / Cetenia ; - Numele/ denumirea angajatorului ; Adresa / telefon / fax - Natura activitii proprii ; - Sursa / originea fondurilor (veniturilor) - Specimenul de semntur ; - Persoan aflat n relaii speciale cu banca, conform reglementrilor BNR. Informaiile suplimentare pentru identificarea clienilor persoane fizice trebuie s se refere la: Tara de origine / rezidena Tipul clientului Nivelul studiilor ; Domeniul de activitate Starea civil (necstorit, cstorit, divorat) Poziia public sau politic.

n toate cazurile unitatea trebuie s solicite un document original, valid , numerotat , lizibil, cu fotografie , etc. care s dovedeasc identitatea solicitantului si sa prezinte insemnele autoritatii emitente. O copie dup acest document, certificat conform cu originalulsub semntura salariatului care a realizat operaiunea, trebuie pstrat n dosarul clientului Cerine specifice de identificare - n situaia n care exist suspiciuni asupra faptului c un client nu este i beneficiarul real al contului i al operaiunilor derulate prin acesta, se solicit clientului s completeze o declaraie pe propria rspundere prin care s declare identitatea beneficiarului real, conform formularului pus la dispozitia acestuia de catre banca; - atunci cnd clientul mandateaz o persoan s opereze n contul su, pentru identificarea mandatarului se solicit documentele prevzute n documentele normative specifice domeniilor, mijloacelor, instrumentelor de plat i serviciilor solicitate de client. n scopul unei ct mai bune cunoateri a clientului se pot solicita informaii suplimentare cum ar fi : motivul pentru care a ales s lucreze cu respectiva banca, dac deine mputerniciri s opereze n contul altor clieni ai acestei banci, etc. dac dup completarea declaraiei, suspiciunile privind informaiile furnizate n scris de ctre client persist i acestea nu pot fi nlturate prin clarificri suplimentare, se refuz solicitarea clientului, motivndu-i-se acestuia condiiile nerespectate. 135

 Verificarea informatiilor privind identitatea clienilor persoane fizice, care nu se pot proba cu documentele de identitate menionate , se va realiza prin orice metoda corespunzatoare, ca de exemplu: prin observarea directa a locatiei la adresa indicata (dac este posibil); prin schimb de corespondenta ; prin accesarea numarului de telefon furnizat de client sau obinut din alte surse; prin verificarea informatiilor furnizate de client cu cele inscrise pe diverse facturi remise la plata clientului ; din fise fiscale ori extrase de cont; prin accesarea informatiilor publice 4.1. 7. IDENTIFICAREA PERSOANELOR JURIDICE Informaiile obligatorii pentru identificarea clienilor persoane juridice trebuie s se refere la : - Denumirea entitii juridice - Documentele de constituire ale societii, care au stat la baza nmatriculrii ori nregistrrii la un registru public (registrul comerului, registrul agricol, registrul persoanelor juridice fr scop lucrativ inut de instane, etc.) i la alte acte adiionale care confirm modificrile intervenite ulterior - Extras la zi de la registrul public la care s-a nmatriculat sau nregistrat societatea cu privire la orice modificri intervenite dup autorizarea iniial pn la zi - Cod nregistrare fiscal / Cod unic de nregistrare - Forma de proprietate (public, privat sau mixt) Identitatea administratorilor, directorilor, prevederile care reglementeaz puterea acestora de angajare a societii Specimenele de semntur ale persoanelor care angajeaz entitatea juridic - Declaraia privind conturi deschise la alte bnci - Adresa societii / telefon / fax - Tipul i natura activitii Identificarea persoanelor juridice care fac parte din grup - Identitatea persoanelor care acioneaz n numele clientului i documentul prin care acestea au fost mputernicite - Persoane aflat n relaii speciale cu banca, conform reglementrilor BNR Informaiile suplimentare pentru identificarea clienilor persoane juridice trebuie s se refere la: ar de origine/reziden ; Tipul clientului ; Sectorul economic de activitate ; Situaia juridic ; Apartenena la un grup de firme.

136

n situaia deschiderii de conturi n numele unei alte persoane care acioneaz ca intermediar, mputernicit, persoan interpus, administrator al fondului, custode, se solicit informaii i documente att pentru verificarea intermediarului ct i a persoanelor n numele crora acioneaz. Validarea identitatii unei persoane juridice Pentru validarea identitii unei persoane juridice, trebuiesc ndeplinite urmtoarele criterii : - entitatea juridic trebuie s fie constituit i nregistrat n registrul comerului sau un alt registru public ; - unitatea teritorial a Bncii trebuie s se asigure c persoanele care acioneaz n numele persoanei juridice (administratori, directori, consiliul de supraveghere, reprezentani) sunt abilitate corespunztor pentru aceasta, prin statut/actul constitutiv. - Unitatea teritorial trebuie s se asigure n ce privete identitatea persoanelor susmenionate, puterile acestora de angajare i reprezentare a persoanei juridice i s arhiveze la dosarul juridic al clientului (al persoanei juridice) o copie a documentelor de identitate, a documentelor constitutive ale societii, precum i a oricror altor documente ce fac dovada informaiilor solicitate de la client ; - unitatea teritorial a Bncii trebuie s verifice adresa sediului persoanei juridice i/sau a punctelor de lucru. Aceast adres trebuie s fie exact pentru a permite localizarea sediului ; - unitatea Bncii trebuie s obin i precizri cu privire la structura acionarilor/asociailor, persoane fizice i/sau persoane juridice ; n situaia n care exist suspiciuni asupra faptului c un client nu este i beneficiarul real al contului i al operaiunii derulate prin acesta, se solicit clientului s completeze o declaraie pe propria rspundere prin care s declare identitatea beneficiarului real, conform formularului pus la dispozitie de catre banca; - n situaia n care clientul declar apartenena la un grup de firme, se verific care este expunerea Bncii fa de grupul din care face parte ; - pentru persoanele juridice strine, la deschiderea de conturi bancare vor fi solicitate acele documente din care s rezulte identitatea firmei, sediul, tipul de societate, locul nmatriculrii, mputernicirea special a celui care o reprezint n tranzacie, precum i o traducere n limba romn a documentelor autentificate de un birou notarial autorizat ; - n cazul n care se prezint documente oficiale (ex. documente ce eman de la o autoritate sau funcionar, acte notariale, etc.) emise de o autoritate a statului de reziden, aceste documente trebuie s conin meniunea supralegalizrii de ctre misiunile diplomatice sau consulare ale Romniei din statul respectiv pentru a se garanta autenticitatea semnturii i sigiliului. Nu se va cere supralegalizarea documentelor dac acestea au aplicat apostila Conveniei de la Haga privind scutirea de supralegalizare. Aceast apostil se prezint sub forma unei tampile de forma dreptunghiular cu titlul Apostille (Convention de la Haye du 5 octobre 1961) redactat n limba francez, indiferent de limba n care este redactat actul respectiv. 4.1.8. IDENTIFICAREA ENTITATILOR FARA PERSONALITATE JURIDICA Entitile fr personalitate juridic sunt dezmembrminte fr personalitate juridic ale unei societi comerciale (succursale, agenii, puncte de lucru, etc). Orice operaiune financiar efectuat de acestea trebuie s fie autorizat de entitatea cu personalitate juridic de care aparine. Identificarea de catre banca a acestor clieni se face dupa urmatoarele cerine specifice de identificare: 137

- identificarea entitilor fr personalitate juridic se realizeaz prin obinerea de la client a documentelor care au stat la baza nmatriculrii ori nregistrrii acestora sau de la un registru public ori din ambele surse i a unui extras la zi din acel registru ; - n cazul absenei unei cereri de nregistrare la un registru public, identificarea se va realiza pe baza documentelor de constituire, inclusiv a autorizaiilor de funcionare i/sau a rapoartelor de audit ; - hotrrea societii mam de deschidere a contului, precum i limitele mandatului acordat de societatea mam (tipurile de operaiuni ce se pot efectua de aceste entiti). 4.1.9. IDENTIFICAREA INSTITUTIILOR DE CREDIT CORESPONDENTE Cerine specifice de identificare a acestor entitati sunt : - Stabilirea sau meninerea relaiilor de corespondent cu instituiilor de credit, precum i deschiderea conturilor de corespondent de ctre entitatea de resort, se fac cu acordul conducerii entitatii mama i avizul favorabil al Direciei Control Central de Risc/AMLO/Deontologie, indiferent de ara n care banca i are sediul ; - Banca trebuie s stabileasc relaii de corespondent numai cu instituii de credit din strintate care sunt supravegheate n mod eficient de ctre autoritile competente i care dispun de programe eficiente de cunoatere a clientelei ; - Banca trebuie s refuze s intre n relaii de corespondent sau s continue asemenea relaii cu o instituie de credit care este nregistrat ntr-o jurisdicie n care aceasta nu are o prezen fizic, respectiv conducerea activitii i documentele oficiale ale instituiei nu sunt situate n acea jurisdicie ; - Banca trebuie s acorde o atenie special atunci cnd continu relaii de corespondent cu o instituie de credit situat ntr-o jurisdicie n care nu exist reglementate cerine privind cunoaterea clientelei ; - Banca trebuie s acorde o atenie deosebit n cazul n care intr n relaii de corespondent sau continu asemenea relaii cu o banc nregistrat ntr-o jurisdicie identificat ca fiind necooperant n domeniul prevenirii splrii banilor . Identificarea instituiilor de credit corespondente se face de ctre direcia cu atribuiuni n acest sens, stabilit prin actele normative ale Bncii pe baza urmtoarelor documente : - statutul legal - structura acionariatului - autorizaia de funcionare - semnturi autorizate pentru cont - rapoarte anuale - rapoarte de informaii despre instituia de credit o scrisoare de recomandare de la o instituie de credit care are deja relaii de corespondent cu aceasta dar si cu banca noastra. Entitatea de resort trebuie s obin suficiente informaii despre instituiile de credit cu care au relaii de corespondent pentru a nelege n ntregime natura activitii acestora. La stabilirea relaiilor de corespondent Banca trebuie s aib n vedere anumii factori, care includ: 138

informaii despre managementul instituiei de credit corespondente, despre activitatea de baz, unde este localizat i eforturile acesteia n prevenirea i detectarea faptelor de splare a banilor i i combaterii folosirii Bncii pentru finanarea actelor de terorism; scopul pentru care este deschis contul de corespondent ; identitatea oricrei tere pri care va utiliza serviciile bancare de corespondent ; condiiile reglementrilor i supravegherii n ara de origine a instituiei de credit corespondente.

4.1.10. IDENTIFICAREA INSTITUTIILOR FINANCIARE NEBANCARE. Pentru instituiile financiare nebancare cu sediul social aflat n Romnia, identificarea se va face pe baza urmtoarelor documente : - actul constitutiv - certificatul de nregistrare la Oficiul Registrului Comerului - lista cu acionarii majoritari i semnificativi documentele care atest nscrierea n Registrul Special, Registrul de Eviden i Registrul General de la Banca Naional a Romniei hotrrea Adunrii Generale privind persoanele autorizate n relaia cu banca i sau a celor cu semnturi autorizate pe cont . Pentru sucursalele deschise n Romnia ale instituiile financiare nebancare cu sediul social central aflat n afara Romniei, n vederea identificrii se vor solicita n plus urmtoarele documente : - actul constitutiv al instituiei financiare nebancare centrale (strine) - extras din registrul comerului din ara de origine al instituiei financiare nebancare centrale (strine) lista cu sucursalele (subuniti, puncte de lucru, etc.) pe care instituia financiar nebancar central (strin) le are deschise n afara teritoriului Romniei hotrrea organului statutar al instituiei financiare nebancare centrale (strine) care s ateste deschiderea sucursalei n Romnia Documentele solicitate vor fi redactate n limba romn. Pentru documentele redactate ntr-o limb strin, se va prezenta i o traducere legalizat a acestora. 4.1.11. IDENTIFICAREA CLIENTILOR CU POZITII PUBLICE SAU POLITICE IMPORTANTE (PPE) Persoanele cu poziii publice sau politice importante sunt acele persoane care ocup sau care au ocupat funcii publice importante, inclusiv ef de stat sau de guvern, oameni politici emineni, personalitile din mediile guvernamentale, juridice sau militare, cadrele de conducere din partidele politice, membrii de familie apropiai, precum i persoanele cunoscute a fi n relaii apropiate cu acetia. Exist ntotdeauna un risc ca astfel de persoane s abuzeze de puterea sau de statutul lor pentru mbogirea personal prin luare de mit, deturnare de fonduri, etc. 139

Faptul de a accepta administrarea de fonduri n contul unor PPE corupte este susceptibil de a aduce un prejudiciu important reputaiei bncii. Unitile Bncii trebuie s se asigure c : - au fost adunate suficiente informaii pentru a putea stabili dac un client potenial este PPE ; - nainte de a accepta o PPE drept client, unitatea trebuie s cunoasc originea fondurilor ; autorizaia de deschiderea de cont pentru o PPE trebuie s provin de la conducerea unitii, cu consultarea AMLO - local i dup informarea prealabil a Directorului Grupului, sau a nlocuitorului acestuia. 4.1.12. VERIFICAREA INFORMATIILOR Verificarea informaiilor despre client este obligatorie i se poate realiza nelimitativ prin : - confruntarea informaiilor declarate de client, cu informaiile selectate din documentele prezentate de acesta, la iniierea relaiei cu Banca ; - verificarea documentelor prezentate de client se realizeaz conform procedurilor specifice de lucru i de control pentru fiecare activitate bancar ; - informaiile pot fi verificate prin, scrisoare de bun venit cu confirmare de primire, coresponden uzual i primirea de informaii nscrise pe orice document oficial prezentat de client sau compararea cu datele nscrise pe facturile remise la plat, verificarea direct a locaiei la adresa indicat ; - n situaia n care banca manifest suspiciune cu privire la legalitatea documentelor prezentate de clienii persoane juridice se solicit un extras la zi de la Registrul Comerului sau altor organisme abilitate confirmarea acestora ; - solicitarea unei copii dup ultimul raport de audit (dup caz) ; - solicitarea de informaii de la o instituie specializat, din care s rezulte starea juridic a clientului (n funciune, n dizolvare, n faliment, etc.) ; - verificarea datelor obinute de la client prin confruntarea acestora cu cele existente n unele baze de date de acces public. Alte informaii pentru cunoaterea clientului se pot obine i prin consultarea CIP, CRB i a bazei de risc a Bncii.

4.2.TEHNICI BANCARE PRIVIND PREVENIREA SPLRII BANILOR

4.2.1. CONSIDERATII GENERALE, DEFINITII, TERMENI. Splarea banilor const n disimularea fondurilor rezultate dintr-o activitate ilegal sau n schimbarea sau convertirea acestor fonduri cu scopul de a le ascunde originea. In ultimii ani, numeroase instane au adoptat o definiie a splrii banilor care integreaz pe lng traficul de droguri, i un numr important de delicte, printre care corupia, extorcarea de fonduri, proxenetismul, traficul de carne vie, traficul de arme i n general crima organizat precum i terorismul. Potrivit legislaiei romne, constituie infraciunea de splarea banilor : 140

 schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscnd c acestea provin din svrirea de infraciuni, n scopul ascunderii sau al disimulrii originii ilicite a acestor bunuri sau n scopul de a ajuta persoana care a savrit infraciunea din care provin bunurile s se sustrag de la urmrire, judecat sau executarea pedepsei; ascunderea sau disimularea adevratei naturi a provenienei, a situarii, a dispoziiei, a circulaiei sau a proprietii bunurilor ori drepturilor asupra acestora, cunoscnd c bunurile provin din svrirea de infraciuni; dobndirea, deinerea sau folosirea de bunuri, posesia sau utilizarea de bunuri, cunoscnd c bunurile provin din svrirea de infraciuni; asocierea sau iniierea unei asocieri ,aderarea ori sprijinirea, a unei astfel de asocieri,n scopul svririi infraciunii de splarea banilor. Legislatia internationala a stat la baza procesului legislativ si a adoptarii legislatiei romane in materie , si pentru comparatie va redau mai jos conceptele juridice internationale de spalare a banilor : In comparatie cu definitia inserata in cadrul Directivei CE nr. 308 din 10 iunie 1991 (Directiva I AML) si forma actuala prevazuta in Legea nr. 656 / 2002 (care implementeaza Directiva a III-a AML), aduce modificari fata de sfera de incadrare a infractiunii de spalare a banilor fiind introdusa si pedepsita tentativa de savarsire a acestei infractiuni.

Directiva CE nr. 308 din 10 iunie 1991 defineste infractiunea de spalare a banilor ca fiind urmatoare actiunie, savarsita cu intentie: transformarea sau transferarea de proprietate, cunoscnd c o astfel de proprietate provine dintr-o activitate infractionala sau dintr-un act de participare la o astfel de activitate, n scopul ascunderii sau disimulrii originii ilicite a proprietii sau in scopul sprijinirii oricrei persoane implicate n comiterea unei astfel de activiti, pentru a se sustrage consecinelor legale ale aciunilor sale; ascunderea sau disimularea naturii, sursei, amplasrii, dispunerii, micrii, drepturilor reale cu privire la proprietate sau la posesia acesteia, cunoscnd c o astfel de proprietate provine dintr-o activitate infractionala; dobndirea, posesia sau folosirea unei proprieti, cunoscnd, la data primirii, c o astfel de proprietate provine dintr-o activitate infractionala sau dintr-un act de participare la o asemenea activitate; participarea, asocierea, tentativa de comitere i sprijinirea, ncurajarea, nlesnirea, sftuirea n vederea comiterii oricreia dintre aciunile menionate n paragrafele anterioare . Indiferent de contextul savarsirii, orice actiune ilicita de anvergura ce si propune cstiguri maxime si continuitate n operatiunile ntreprinse va atinge, inevitabil, punctul critic n momentul n care se va ncerca integrarea profitului n circuitul financiar-bancar. Se recurge n aceste situatii la spalarea banilor care desemneaza reinvestirea n afaceri licite a banilor obtinuti din afaceri ilicite utiliznd, n acest scop, circuite financiare interne si internationale complicate. Utilizarea, n scopul splrii banilor, a sistemelor financiar-bancare conduce la subminarea instituiilor financiare individuale i, n final, a ntregului sistem financiar. n acelai timp, integrarea crescut a sistemelor financiare mondiale i ndeprtarea barierelor puse n faa micrii libere a capitalului au crescut uurina cu care banii negri pot fi splai i complic procesul de urmrire a banilor.

141

Ultimele tendinte au evidentiat faptul ca spalatorii de bani isi directioneaza din ce in mai mult eforturile pentru angajarea unor intermediari non-bancari si non-financiari. Astfel, lupta impotriva spalarii banilor isi investeste increderea in constientizarea unei game largi de persoane juridice care nu sunt numai cele din sectorul bancar sau financiar.

4.2.2. ETAPELE SPALARII BANILOR Metodele pot varia de la cumprarea i vinderea unui obiect de lux (de ex. o main sau o bijuterie) pn la trecerea banilor printr-o reea complex internaional, de afaceri legale i prin companii scoic (companii care exist numai ca persoane juridice legale fr a detine activiti comerciale sau a desfasura afaceri) Iniial, n cazul traficului de droguri sau altor infraciuni cum ar fi contrabanda, furtul, antajul etc., fondurile rezultate iau n mod curent forma banilor lichizi care trebuie s fie introdusi prin orice metod n sistemul financiar. Operaiunile bancare tradiionale de constituire a depozitelor, sau de transfer al banilor i sistemele de creditare ofer un mecanism vital pentru splarea banilor, in special, n faza iniial de introducere a numerarului n sistemul financiar. Infractiunea de spalare a banilor presupune un complex de activitati, procedee, tehnici si metode dintre cele mai rafinate. Spalarea banilor nchide practic cercul infractional care ncepe cu savrsirea uneia sau unora din infractiunile prevazute de lege, continua cu obtinerea produsului financiar (bani murdari) si se finalizeaza prin spalarea acestui produs, prin utilizarea unor procedee, tehnici si scheme mai simple (de exemplu, scoaterea fizica a banilor peste granita) sau mai complexe (de exemplu, prin utilizarea circuitelor financiar-bancare). n ciuda varietii metodelor folosite, procesul de splare a banilor se realizeaz n trei etape care pot cuprinde numeroase tranzacii efectuate de spltorii de bani, tranzacii care sunt de natur s alerteze instituiile financiare asupra activitilor infractionale, respectiv: Plasarea: reprezinta deplasarea fizica a veniturilor obtinute din activitatea ilegala, pentru separarea spatiala de masa infractionala, care ar putea fi supravegheata de organele de aplicare a legii. Stratificarea: - reprezinta procesul de miscare a banilor intre diferite conturi pentru a le ascunde originea; - precum si separarea veniturilor ilicite de sursa lor prin crearea unor straturi complexe de tranzacii financiare proiectate pentru a nela organele de control i pentru a asigura anonimatul. Integrarea: defineste procesele de : - revenirea bunurilor astfel spalate la dispozitia infractorilor, cu aparenta provenientei lor din activitati licite; 142

- precum si furnizarea unei aparente legaliti profiturilor obtinute ilegal. Dac procesul de stratificare are succes, schemele de integrare vor trimite din nou rezultatele splrii in circuitul economic, n aa fel nct ele vor reintra n sistemul financiar aprnd ca fonduri normale i curate obtinute din activitati comerciale. Cei trei pai de baz se pot constitui n faze separate i distincte. Ei pot aprea ns i simultan sau, mai obinuit, se pot suprapune.

Plasarea - presupune deplasarea fizica a profiturilor n numerar. Acest lucru este necesar pentru a separa fondurile obtinute de sursa lor, situata n spatiu. Necesitatea plasarii deriva din faptul ca este posibila supravegherea din partea organelor de aplicare a legii a surselor de obtinere ilicita a numeralului si, ca o masura de siguranta, infractorii trebuie sa transporte numeralul ilicit obtinut n afara spatiului controlat, pentru a nu putea fi depistat si, eventual, confiscat. Plasarea masei de profituri n numerar se poate face prin mai multe metode si institutii, dintre care: institutiile financiare traditionale, institutiile netraditionale, comertul cu amanuntul, transferul extern al fondurilor. Aceasta faza a procesului de spalare a banilor este cea mai vulnerabila, deoarece implica colectarea si manevrarea unei imense cantitati de bani n numerar si pna la depunerea n banca este greu de evitat lasarea unor urme detectabile. Transportul fizic, care vizeaza instrumentele monetare, se realizeaza cu diferite mijloace de transport (avioane private, avioane comerciale, nave, transporturi rutiere etc.) fara a se respecta legislatia cu privire la raportarea acestor sume ce ies din tara. De obicei, aceste transportari au loc catre tari cunoscute ca paradisuri fiscale, unde nu se pune problema justificarii sumelor n numerar cu ocazia depunerii acestora n banci, iar dupa depunerea n banci, aceste sume fac cale ntoarsa n tara din care au provenit, utilizndu-se alte instrumente si tehnici, cel mai preferat fiind transferul electronic. Stratificarea - presupune separarea veniturilor ilicite de sursa lor prin crearea unor straturi complexe de tranzactii financiare, concepute spre a anihila orice posibilitate de control asupra bunurilor ilegal dobndite. Modalitatile confuze si complicate prin care strat dupa strat de activitati si tranzactii sunt adaugate unul altuia, fiind menite sa faca detectarea profiturilor ilegale extrem de dificila. Multe entitati utilizeaza, n ultimul timp, retelele Internet pentru a propune servicii de spalare a banilor, dnd uneori aparenta de servicii financiare extrateritoriale sau de posibilitati de plasament legale. Integrarea - este a treia etapa a procesului de spalare a banilor prin intermediul careia se cauta sa se dea aparenta de legitimitate asupra bunurilor dobndite n baza unor fonduri ilicite. n cadrul procesului de splare a banilor s-au identificat anumite puncte vulnerabile, puncte dificil de evitat de ctre spalatorul de bani i, n consecin, uor de recunoscut, respectiv: plasarea numerarului n sistemul financiar; trecerea numerarului peste frontiere; 143

transferarea numerarului n i dinspre sistemul financiar.

Dupa ce etapele anterioare ale spalarii banilor au reusit, reciclatorul trebuie sa dea o explicatie plauzibila a averii de care dispune. Prin intermediul integrarii, profiturile reciclate sunt plasate n economia reala legitima, iar rezultatele obtinute din activitati ilegale devin legale. Profiturile, de data aceasta, au o acoperire legala iar reciclatorul le foloseste fara teama, achizitionnd bunuri la vedere. In acest sens, banii se misca prin diferite afaceri, corporatii, institutii financiare, n mod fizic, prin depozit, prin transferul electronic. In cadrul activitatilor infractionale, numeralul este principalul mijloc de schimb. Organizatiile criminale trebuie sa converteasca numeralul n forme mai usor de mnuit si transferat. Pentru a desavrsi ulterior schema de reciclare a banilor n scopul ascunderii adevaratei proveniente si a dreptului de proprietate asupra profiturilor veniturile trebuie sa fie spalate, fara a lasa nici o urma detectabila. Strategiile de spalare a banilor includ tranzactii care, prin volum, sunt foarte profitabile si deci atractive pentru institutiile financiare legale. Spalarea banilor orienteaza banii dintr-o economie ilegalasi i plaseaza n investitii binevenite n economia legala. Pentru ca operatiunea sa fie ncununata de succes trebuie sa nu ramna nici o pista de hrtie prin care se pot deduce conexiunile celor trei stadii ale procesului. Cei care spala banii se folosesc de exigentele actului secretului bancar, beneficiind si de ajutorul functionarilor bancari, toate acestea reprezentnd obstacole greu de nlaturat de catre organele de cercetare penala. 4.2.3. IMPLICATII ASUPRA SISTEMULUI ECONOMIC Bncile, n calitatea lor de furnizori ai unei game largi de servicii de transfer de fonduri i de creditare, pot fi utilizate n toate etapele splrii banilor de la plasare, la stratificare i integrare. Sistemele electronice de transfer al fondurilor permit transferul rapid al acestora ntre conturi sub nume i jurisdicii diferite. n mod tradiional, eforturile de combatere a splrii banilor s-au concentrat n mare msur asupra procedurilor de constituire a unor depozite de ctre instituiile din sectorul financiar deoarece splarea banilor prin aceast metod este uor de recunoscut. Infractorii au rspuns rapid msurilor luate de sectorul financiar n ultimii ani recunoscnd faptul c plile n numerar fcute n cadrul sectorului financiar pot da natere ulterior la ntrebri. Operaiunile multiple i diversificate n conturi sunt folosite de multe ori ca parte a procesului de splare a banilor, crend straturi complexe de tranzacii. Drept urmare, au fost cutate noi mijloace pentru transformarea banilor ctigai ilegal i combinarea lor cu fondurile legitime nainte de a le introduce n sistemul financiar, fcnd astfel mai dificil detectarea n etapa plasrii. n ultimul timp, tot mai multe cazuri de splare a banilor mbrac forme din cele mai sofisticate, n care numerarul nu este implicat. n acest context, organizaiile criminale sofisticate i spltorii de bani profesioniti doresc s apeleze la serviciile bancare pentru a-i utiliza fondurile murdare. Bncile insa nu reprezint singurele mecanisme si instrumente prin intermediul crora se pot spla banii. In primul rnd, numeroi intermediari financiari furnizeaz servicii care sunt similare cu cele tradiionale oferite de bnci. Mai mult dect att, in vederea ocolirii 144

masurilor de combatere a spalarii banilor, aceste persoane isi concerteaz eforturile spre exploatarea sectorului non-bancar, utiliznd alte instituii financiare (cum ar fi institutii financiare, societati de servicii de investitii financiare, companii de asigurri, case de schimb, etc.), precum si instituii non-financiare (cazinouri, agenii imobiliare, etc.). Deoarece, de obicei, spltorii nu-si pot asigura o expertiza profesionala specializata, ei trebuie sa beneficieze de consultanta juritilor, contabililor, consultanilor financiari si a altor specialiti. Prin intermediul unor companii i persoane fizice, aceste organizaii genereaz activiti comerciale internaionale false pentru a mica banii ilicii dintr-o ar n alta. Ele creeaz iluzia comerului internaional folosind facturi false pentru a genera transferuri internaionale aparent legale i folosesc operaiuni fictive pentru a ascunde i mai mult urmele. Multe dintre companiile scoica pot chiar s abordeze propriile bnci pentru a obine credite prin care s se finaneze astfel de activiti. Prin urmare, un sistem exhaustiv de combatere a spalarii banilor se bazeaz pe contientizarea unei varietati de intermediari financiari si non-financiari, precum si a agenilor economici care trebuie sa coopereze, in mod responsabil, cu autoritatile si sa rspund in mod activ mpotriva pericolului de a fi implicai in acest fenomen. 4.2.4. CADRUL JURIDIC DE REGLEMENTARE INTERN SI INTERNATIONAL Fenomenul infractional de spalare a banilor utilizand sistemele bancare cunoaste , mai ales in ultimii 20 de ani , o crestere alarmanta atat ca volum cat mai ales ca forme de manifestare si producand mari pagube financiare economiei tarilor dezvoltate si nu numnai , dar si deteriorarea accentuata , ingrijoratoare ,a prestigiului unor sisteme bancare occidentale. Si in noile economii ce se dezvolta in tarile care si-au inceput constructia democratiei sociale si economice dupa 1985 , conjugata fiind aici si tara si economia noastra de dupa evenimentele din 1989 , actele si faptele de spalare a banilor si finantare a terorismului prin intermediul bancilor s-a accentuat oobligand autoritatile romane sa ia masuri imediate si drastice fie prin propriul legislativ fie armonizand legislatia interna in domeniu cu prevederile legislative europene si mondiale . Pentru specialistii bancilor din Romania problematica de combatere a spalarii banilor si finantare a terorismului a devenit nu numai o preocupare de studiu si cunoatere permanenta dar mai ales o adevarata meserie prin aplicatiunile practice , de zi de zi, . Vom aborda, foarte pe scurt cadrul de reglementare juridica a combaterii fenomenelor de spalare a banilor si finantare a terorismului in componenta sa internationala si interna. Cadrul international , unde retinem urmatoarele prevederi normative: Recomandarile GAFI (FATF) Grupul de Aciune Financiara Internaionala (eng. FATF) este un organism inter-guvernamental care stabilete standarde si dezvolta si promoveaz politici de combatere a spalarii banilor si finantarii terorismului. In acest context, FATF a elaborat un set de 40 Recomandri a 1990, ca o iniiativa de a combate folosirea necorespunztoare a sistemelor financiare de ctre persoane care spal banii provenii din droguri. In 1996 Recomandrile au fost amendate pentru prima data pentru a reflecta tipologiile de splare a banilor. Editia 145

1996 a celor 40 Recomandri, a fost aprobata de mai mult de 130 de tari si constituie standardul internaional de combatere a spalarii banilor. Cele 40 Recomandri si 9 Recomandri Speciale au fost recunoscute de ctre Fondul Monetar Internaional si Banca Mondiala ca fiind standarde internaionale de combatere a spalarii banilor si finantarii terorismului Recomandrile FATF stabilesc standarde minime de aciune pentru tari, necesare implementarii in detaliu a acestora conform conditiilor lor specifice si cadrului constituional. Recomandrile cuprind toate masurile pe care sistemele naionale ar trebui sa le pun in aplicare in domeniul justiiei penale si a sistemelor de reglementare legislativa; masurile preventive pe care sa le ia instituiile financiare si alte activitati comerciale si profesiuni specifice si cooperarea internaionala Aceste 40 de recomandari au pus bazele cadrului pentru eforturile de combatere a spalarii banilor si sunt concepute pentru o aplicare universala. Ele acopera sistemul justitiei penale si al aplicarii legii, sistemul financiar si reglementarea sa, precum si colaborarea internationala. Toate tarile membre au propria lor implementare a celor 40 de recomandari monitorizate printr-o abordare bilaterala, o autoevaluare anualasi cu att mai detaliat, procesul de evaluare reciproca n cadrul caruia fiecare tara membra este supusa unei examinari n teren. n complementare, echipa efectueaza revizuiri n tarile membre asupra masurilor luate pentru a aplica anumite recomandari. Aceste masuri sunt esentiale pentru crearea unui cadru efectiv de combatere a economiei subterane si spalarii banilor. Cele 40 de recomandari Cele 40 de recomandari pot fi sistematizate n felul urmator: a) Cadrul general, n care se insereaza principii cu privire la legiferarea luptei pentru combaterea spalarii banilor. b) Rolul sistemelor juridice nationale n combatearea spalarii banilor: sfera de cuprindere a infractiunii de spalare a banilor; masuri asiguratorii si confiscarea bunurilor provenite din activitati ilicite, ca infractiuni primare de spalare a banilor. sfera de cuprindere, banci si institutii financiare nonbancare; reguli de identificare a clientului si pastrarea nregistrarii tranzactiilor suspecte de spalare a banilor; raportarea tranzactiilor suspecte; protectia personalului din aceste institutii; existenta unor programe de lupta mpotriva spalarii banilor; implementarea si rolul autoritatilor de reglementare si al altor 146

c) Sporirea rolului sistemului financiar:

autoritati administrative. d) Consolidarea cooperarii internationale: schimbul de informatii generale; schimbul de informatii privind tranzactiile suspecte; cooperarea ntre autoritatile juridice.

Cele 9 Recomandari Speciale cu privire la finantarea terorismului La Plenara Extraordinara privind finanarea terorismului, care a avut loc la Washington, n perioada 29-30 oct. 2001, FATF i-a extins misiunea privind combaterea splrii banilor. FATF isi va concentra energia i expertiza deinuta asupra eforturilor, la nivel mondial, de combatere a finantarii terorismului. Azi FATF a emis noi standarde internaionale privind combaterea finantarii terorismului, pe care toate statele lumii sunt chemate sa le adopte i sa le implementeze, a afirmat Preedintele FATF Claire Lo. Implementarea acestor Recomandri Speciale va interzice accesul teroritilor i al celor care ii sprijin, la sistemul financiar internaional. n cursul Plenarei, FATF a convenit asupra unui set de Recomandri Speciale privind Finanarea Terorismului, care angajeaz membrii si: Luarea unor masuri urgente pentru ratificri i implementarea instrumentelor legale relevante emise de ONU. Incriminarea finantarii terorismului, actelor i organizaiilor Sechestrarea i confiscarea activelor teroritilor. Raportarea tranzaciilor suspecte legate de terorism. Acordarea de asistenta, pe o scara cat mai larga posibil, pentru autoritatile de aplicare a legii i de reglementare din alte tari, n cadrul investigaiilor privind finanarea terorismului. Impunerea de cerine privind combaterea splrii banilor asupra sistemelor alternative de transmitere/transfer a fondurilor. Asigurarea condiiilor pentru a evita utilizarea unor entitati, n special organizaiile non-profit, n scopul finantarii terorismului. n continuarea Planului de Aciune mpotriva finantarii terorismului, FATF isi va intensifica cooperarea cu organismele regionale de tipul FATF, precum i cu organizaiile internaionale, cum sunt ONU, Grupul Egmont, G-20 i instituiile financiare internaionale, care sprijin i contribuie la eforturile internaionale mpotriva splrii banilor i a finantarii terorismului. DIRECTIVA 2005 / 60 / EC a Parlamentului European si a Consiliului privind prevenirea folosirii sistemului financiar n scopul splrii banilor i a finanrii terorismului (Directiva a III-a AML / CTF)

147

Procesul de elaborare a directivei in speta a fost motivat in principal de necesitatea de a evita adoptarea de ctre statele membre a unor masuri de protejare a sistemelor lor financiare care ar putea fi incompatibile cu funcionarea pieei interne, cu normele statului de drept si cu ordinea publica din Comunitate. Deoarece recomandrile GAFI au fost revizuite si extinse n mod substanial n anul 2003, prezenta directiva a trebuit sa fie armonizata cu noile standarde internaionale. In acest sens, a fost considerat faptul ca Directiva 91/308/CEE care, desi impunea o obligatie de identificare a clienilor, coninea relativ puine detalii privind procedurile relevante. Luand in considerare importanta cruciala a acestui element de prevenire a spalarii banilor si finantarii terorismului, a fost necesar, n conformitate cu noile standarde internaionale, sa se introduc dispoziii mai precise si mai detaliate referitoare la identificarea clientului si a oricrui beneficiar efectiv si verificarea identitatii acestora. Principalele reglementari cuprinse in acest act normativ se refera la : - Fundamentarea procesului de elaborare si implementare a noii legislatii . Argumentatia este fundamentata de specificul infravtiunii de splare a banilor si de finanare a terorismului, care se produc deseori n context internaional. Orice masuri adoptate numai la nivel naional sau chiar la nivel comunitar, fara a tine seama de coordonarea si cooperarea internaionala, pot avea efecte foarte limitate. In acest sens, a fost necesar ca masurile adoptate de Comunitate n acest domeniu sa fie compatibile cu aciuni ntreprinse n alte foruri internaionale. Aciunile comunitare au trebuit, n special, sa tina seama n continuare de recomandrile Grupului de Aciune Financiara, care constituie principalul organism internaional activ n lupta mpotriva spalarii banilor si finantarii terorismului. De asemenea, Acordul general privind comerul cu servicii (GATS) a permis membrilor sa adopte masurile necesare pentru protejarea moralitatii publice si prevenirea fraudei si sa adopte masuri din considerente prudentiale, inclusiv pentru a asigura stabilitatea si integritatea sistemului financiar. - Redefinirea complexitatii infractiunii de spalare a banilor Pana la momentul intrarii in vigoare a prezentei directive, definiia spalarii banilor se limita iniial la infraciuni privind drogurile, n ultimii ani s-a nregistrat tendina unei definiii mult mai largi, bazata pe o gama mai ampla de infraciuni principale. Directiva a evidentiat faptul ca o gama mai larga de infraciuni principale faciliteaz raportarea tranzaciilor suspecte si cooperarea internaionala n acest domeniu. Prin urmare, definiia infraciunilor grave a trebuit aliniata cu definiia infraciunilor grave prevzuta de Decizia-cadru 2001/500/JAI a Consiliului din 26 iunie 2001 privind splarea banilor, identificarea, urmrirea, nghearea, sechestrarea si confiscarea mijloacelor si bunurilor obtinute de pe urma infractiunilor. De asemenea, utilizarea ilegala a sistemului financiar pentru canalizarea fondurilor de origine ilegala sau chiar a banilor curai n scopuri teroriste reprezint un risc clar pentru integritatea, buna funcionare, reputaia si stabilitatea sistemului financiar. n consecina, masurile preventive prevzute de prezenta directiva au introdus obligatii specifice de reglementare nu numai in contextul manipularii banilor obtinuti n urma infraciunilor, ci si in contextul colectarii de bani sau bunuri n scopuri teroriste. - Sfera de aplicabilitate fata de domeniile economice de activitate Deoarece intensificarea controalelor din sectorul financiar a determinat persoanele care spal bani si finanatorii terorismului sa caute metode alternative de a ascunde originea produselor infraciunii si deoarece astfel de canale pot fi folosite pentru finanarea terorismului, obligaiile de combatere a spalarii banilor si finantarii terorismului, directiva a inclus si intermediarii de asigurri de viata si prestatorii de servicii pentru trusturi si societati. 148

Directiva a adus in argumentare faptul ca utilizarea plailor semnificative n numerar este foarte vulnerabila la fenomenul spalarii banilor si finantarii terorismului. Prin urmare, a fost introdusa obligatia ca acele state membre care permit efectuarea platilor n numerar peste pragul stabilit, toate persoanele fizice sau juridice care tranzactioneaza bunuri cu titlu profesional sa fie reglementate de prezenta directiva, atunci cnd accepta astfel de plai n numerar. Agenii care comercializeaz bunuri de valoare mare, precum pietre sau metale preioase sau lucrri de arta, si agenii de licitaie au intrat sub incidena prezentei directive, n msura n care platile li se fac n numerar n valoare de cel puin 15 000 EUR. In contextul asigurarii unui proces de monitorizare eficienta a respectrii prezentei directive, a fost introdusa cerinta statelor membre de a-si concentra activitatile de monitorizare n special asupra acelor persoane fizice si juridice care comercializeaz bunuri expuse unui risc relativ ridicat n ceea ce privete splarea banilor sau finanarea terorismului, n conformitate cu principiul supravegherii n funcie de risc. De asemenea au fost extinse prevederile legii si asupra persanelor care exercita profesii liberale. Obligaiile n cauza includ necesitatea ca notarii sau membrii altor profesii liberale juridice sa identifice ei nii entitati sunt persoane competente i potrivite, in momentul nmatricularii sau autorizearii unei case de schimb valutar, unui prestator de servicii pentru trusturi si societati sau a unui cazinou. Criteriile pentru a determina daca o persoana este sau nu competenta si potrivita trebuie stabilite n conformitate cu dreptul naional. Ca o condiie minima, aceste criterii trebuie sa reflecte nevoia de a proteja entitatile respective mpotriva utilizrii lor greite de ctre directori sau beneficiarii lor efectivi, n scopuri infracionale. - Conceptul de beneficiar efectiv Avand in vedere considerentele specifice circuitelor financiare suspecte de spalarea a banilor, a fost eseniala introducerea unei definiii precise a beneficiarului efectiv. Atunci cnd nc nu s-a stabilit cine sunt beneficiarii individuali ai unei persoane juridice sau ai unui cadru juridic, precum o fundaie sau un trust, motiv pentru care o persoana fizica este imposibil de identificat ca beneficiar efectiv, a fost considerat suficient sa se identifice categoria de persoane care este desemnata ca beneficiara a fundaiei sau trustului. In considerentele directivei in cauza, aceasta cerina nu trebuie sa includ identificarea persoanelor fizice care fac parte din acea categorie de persoane. Totodata, a fost introdusa obligatia pentru instituiile si persoanele reglementate de prezenta directiva sa identifice si sa verifice identitatea beneficiarului efectiv.. Directiva in speta a introdus obligatia ca persoanele care aduc aport bunuri unei persoane juridice sau unui cadru juridic dein un control important asupra utilizrii bunurilor, sa fie identificate ca beneficiari efectivi.. De asemenea, legislaia comunitara trebuie sa recunoasc faptul ca anumite situaii prezint un risc mai mare de splare a banilor sau de finanare a terorismului. Dei trebuie stabilite identitatea i profilul comercial al tuturor clienilor, exista cazuri n care sunt necesare proceduri deosebit de riguroase de identificare si verificare a clientelei. - Raportarea tranzactiilor suspecte Directiva in speta sublianiaza si intareste obligatia de raportare a tranzaciilor suspecte catre Unitatea de Informaii Financiare (UIF), care servete drept centru naional de primire, analiza i comunicare ctre autoritatile competente a rapoartelor privind tranzaciile suspecte si a altor informaii privind posibile fenomene de splare a banilor sau de finanare a terorismului. - Protectia personalului insarcitat cu obligatia de raportare 149

In aceste considerente, directiva mentioneaza faptul ca au existat cazuri de angajai care raporteaz suspiciuni de splare a banilor si care sunt supui amenintarilor sau aciunilor ostile. Dei prezenta directiva nu poate interveni n procedurile judiciare ale statelor membre, a fost considerata o problema cruciala legata de eficacitatea luptei mpotriva splrii banilor si finantarii terorismului. Statele membre trebuie sa fie contiente de aceasta problema si sa depun toate eforturile pentru protejarea angajailor mpotriva unor astfel de amenintari sau aciuni ostile. - Solicitarile de informatii Directiva evidentiaza importanta deosebita pe care o detin instituiile de credit i instituiile financiare in contextul de a rspunde cu rapiditate cererilor de informaii privind relaiile de afaceri pe care le au cu persoanele indicate. n scopul identificrii acestor relaii de afaceri pentru a putea furniza rapid informaiile respective, instituiile de credit si cele financiare trebuie sa dispun de sisteme eficace, pe msura dimensiunii i tipului de activitate desfasurata. n special, este necesar ca instituiile de credit si instituiile financiare mai mari sa dispun de sisteme electronice. Aceasta dispoziie este de o importanta deosebita n contextul procedurilor ce conduc la masuri precum nghearea sau sechestrarea activelor (inclusiv a activelor teroriste), n temeiul legislaiei naionale sau comunitare aplicabile n vederea combaterii terorismului. DIRECTIVA COMISIEI 2006 / 70 / EC pentru stabilirea masurilor de implementare a Directivei 2005/60/EC a Parlamentului European si a Consiliului cu privire la definitia persoanei expuse politic si a criteriilor tehnice pentru procedurile de cunoastere simplificata a clientelei, precum si, pentru exceptiile cu privire la activitatile financiare intreprinse ocazional sau foarte limitate. Directiva Comisiei 2006/70/EC este in fapt directiva de implementare a Directivei 2005/60/EC a Parlamentului European si a Conisliului din 26 octombrie 2005 privind prevenirea folosirii sistemului financiar in scopul spalarii banilor si a finantarii terorismului. In acest sens, au fost expuse si descrise practici si elemente tehnice in vederea introducerii in cadrul de reglementare CSB a conceptului de persoana expusa politic si a masurilor simplificate de cunoastere a clientilor. Directiva solicita institutiilor si persoanelor implicate sa aplice, pe baza de risc sensibil, masuri sporite de cunoastere a clientelei in legatura cu tranzactiile sau relatiile de afaceri cu persoane expuse politic care au resedinta in alt Stat Membru sau intr-o terta tara. In contextul acestei analize de risc, ar fi potrivit daca resursele institutiilor si persoanelor implicate sunt concentrate indeosebi asupra produselor si tranzactiilor care sunt caracterizate de un risc mare de spalare de bani. Directiva in pteta face referire la situatia cand Directiva 2005/60/EC solicita institutiilor si persoanelor vizate sa identifice asociatii apropiati ai persoanelor fizice care sunt incredintate cu functii publice importante, subliniind faptul ca cerinta se aplica pana la nivelul in care relatia cu asociatul este cunoscuta public sau ca institutia sau persoana au motive de a crede ca astfel de relatie exista... Aplicarea acestei Directive nu prejudiciaza aplicarea Regulamentului Consiliului (EC) Nr. 2580/2001 din data de 27 decembrie 2001, privind masurile restrictive specifice indreptate impotriva anumitor persoane si entitati in vederea combaterii terorismului si a Regulamentului Consiliului (EC) Nr. 881/2002 din data de 27 mai 2002 care impune anumite masuri restrictive specifice, indreptate impotriva anumitor persoane si entitati asociate cu Usama bin Laden, reteaua Al-Qaida si Talibani, si a Regulamentului Consiliului (EC) Nr. 150

467/2001 privind interzicerea exportului anumitor bunuri si servicii catre Afghanistan, intarind interzicerea zborurilor si extinderea blocarii fondurilor sau a altor resurse financiare in ceea ce priveste Talibanii din Afganistan. Cadrul national de reglementare juridica Cadrul legislativ national de combatere a spalarii banilor este guvernat in principal de Legea nr. 656 / 2002, modificata si completata de O.U.G. nr. 53 / 2008. In forma actualizata, legea in speta acopera majoritatea cerintelor comunitare in acest domeniu (Directiva a III-a CSB). In contextul implementarii cadrului comunitar de reglementare CSB, legislatia interna a cuprins totodata si sarcinile specifice atribuite de organismele internationale de specialiate in acest domeniu (ex. FATF). Legislatia romaneasca in domeniu , reglementeaza , in principal : - Obligaiile entitilor reglementate - Identificarea clienilor i procedurile de cunoatere a clientelei - Beneficiarul real .Entitile reglementate au obligatia de a obine, n vederea stabilirii identitii beneficiarului real, cel puin urmtoarele informaii: declaraie pe propria rspundere, prin care acesta s declare identitatea beneficiarului real, precum i sursa fondurilor, conform formularului prevzut n prezentele norme; scopul i natura operaiunilor/tranzaciilor derulate cu entitatea; denumirea i locul desfurrii activitii/ocupaia; numele/denumirea angajatorului sau natura activitii proprii. - Evidentele secundare / Referintele de identitate ale clientulu - Programele si politicile de cunoatere a clientelei - Managementul riscului Monitorizarea clientelei - Managementul riscului Organizarea controlului intern 4.2.5. ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PREVENIRE A SPALARII BANILOR si COMBATEREA SCOPUL FINANTARII ACTELOR DE TERORISM IN ROMANIA - studiu de caz pe o banca comerciala multinationala In tara noastra structura de lupta contra spalarii banilor si terorismului este ONPCSB Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor , denumit in continuare Oficiul , care functioneaza ca organ de specialitate , cu personalitate juridica in subordinea Guvernului . Cu acest organism bancile din Romania , indiferent de natura capitalului si a tarii de origine a bancii mama , coopereaza , colaboreaza si aplica legislatia interna si internationala pe care am prezentat-o mai inainte 151 UTILIZARII BANCII IN

In acest context fiecare banca elaboreaza propriile norme de prevenire si combatere a fenomenelor de spalare a banilor si finantare a terorismului prin circuitele lor financiare si organizeaza propriul dispozitiv care sa coordoneze aceste importante activitati. Prezentam in continuare Dispozitivul intern de prevenire si combatere a spalarii banilor si finantarii terorismului , dintr-o banca romaneasca membra a unui important Holding financiar-bancar din Europa. Acest dispozitiv intern stabileste urmatoarele masuri : Prima masura pe care o banca o intreprinde pentru asigurarea eficientei strategiei sale de prevenire a spalarii banilor este cea de organizare interna si incepe prin desemnarea persoanelor cu responsabiliti pe linia prevenirii splrii banilor

La nivelul Centralei Bncii este desemnat prin Decizia Directorului General : AMLO ( Anti-Money Laundering Officer)i nlocuitorii si, insarcinati cu aplicarea legislaiei n vigoare referitoare la prevenirea i combaterea splrii banilor i combaterea folosirii Bncii pentru finanarea actelor de terorism. Numele acestor persoane, mpreun cu natura i cu limitele responsabilitilor vor fi comunicate Oficiului, conform prevederilor legale. n cadrul Direciei Conformitate funcioneaz o structur de prevenire a splrii banilor, care are ca atribuie principal aplicarea n toate entitile bncii a dispoziiilor legale i normative referitoare la lupta mpotriva splrii banilor i combaterii finanrii actelor de terorism . Directorii Departamentelor/Direciilor din Centrala Bncii i din filialele BRD, desemneaz i comunic Direciei Conformitate salariatul i nlocuitorul acestuia, nsrcinat cu responsabilitai n domeniul prevenirii splrii banilor i combaterii folosirii Bncii pentru finanarea actelor de terorism. Directorii Grupurilor desemneaz salariatul AMLO local i nlocuitorul acestuia, care coordoneaz msurile de aplicare a dispoziiilor legale i normative referitoare la prevenirea splrii banilor i combaterii folosirii Bncii pentru finanarea actelor de terorism n toate unitile arondate grupului. Aceast decizie se comunic celor interesai i Direciei Conformitate. Directorii unitilor ataate grupului desemneaz salariatul i nlocuitorul acestuia, cu responsabiliti n aplicarea dispoziiilor legale i normative referitoare la prevenirea splrii banilor i combaterii folosirii Bncii pentru finanarea actelor de terorism. Aceast decizie se comunic celor interesai, Directorului Grupului i Direciei Conformitate. n situaia n care la aceste uniti este desemnat o alt persoan, Conducerea este cea care rmne rspunztoare de respectarea dispoziiilor legale i normative n domeniu. Urmrirea respectrii legislaiei cu privire la lupta Fiecarui nivel de decizie si fiecarei persoane desemnate sa activeze in acest important domeniu bancar i se stabilesc , prin decizie o seama de responsabilitati , dintre care retinem : Responsabilitatile AMLO la nivelul Centralei Bncii i nlocuitorii acestuia, cuprind n principal urmtoarele elemente : - Masuri mpotriva splrii banilor i combaterii folosirii Bncii pentru finanarea actelor de terorism; - Urmrirea aplicrii normelor i procedurilor interne, a politicii, i procedurilor Bancii. - Acordarea de consultan conducerii Bncii cu privire la deciziile care trebuie luate n materie de prevenirea splrii banilor i combaterii folosirii Bncii pentru finanarea actelor de terorism; - Raportarea operaiunilor suspecte autoritilor competente ; 152

- Sensibilizarea personalului cu privire la riscurile de splare de bani, prin formare profesional corespunztoare. Conducerea Bncii : - rspunde de calitatea personalului implicat n activitatea de control ; - rspunde pentru deciziile luate care privesc derularea unor operaiuni pentru clienii cu risc potenial important sau a oricror tranzacii n care este implicat banca i crora le este asociat un grad de risc mare, cu un impact important asupra bilanului i contului de exploatare i asupra imaginii bncii. Conducerea Departamentelor/Direciilor Bncii : - rspund de respectarea i urmrirea cerinelor impuse de Programul BRD de cunoatere a clientelei, prevenirea splrii banilor i combaterea folosirii Bncii n scopul finanrii actelor de terorism, potrivit atribuiilor pe care le au; - rspund de efectuarea sau angajarea BRD n tranzacii fr realizarea unor analize corespunztoare, a riscurilor asociate tranzaciilor respective, conform competenelor delegate de conducerea bncii ; - rspund de efectuarea sau angajarea BRD n tranzacii atunci cnd tiau sau trebuiau s tie c tranzaciile prezint un risc important pentru Banc, periclitnd credibilitatea i viabilitatea bncii prin administrarea necorespunztoare a fondurilor acesteia, conform competenelor delegate de conducerea bncii ; - rspund de evaluarea Programului BRD de cunoatere a clientelei, potrivit atribuiilor pe care le au, sens n care fac propuneri corespunztoare pentru actualizarea acestuia. Conducerea Unitilor Bncii :Directorii unitilor BRD (i nlocuitorii acestora) sunt rspunztori pentru : - aplicarea corespunztoare a Programului BRD de cunoatere a clientelei ; - identificarea i acceptarea clienilor conform cerinelor Programului BRD de cunoatere a clientelei ; - identificarea tranzaciilor suspecte, analiza, raportarea i arhivarea documentelor i a nregistrrilor, conform legislaiei n vigoare; - pregtirea personalului n vederea nsuirii i aplicrii corespunztoare a Programului BRD de cunoatere a clientelei, prevenirea splrii banilor i combaterea utilizrii bncii n scopul finanrii actelor de terorism. Direcia Conformitate : - prevenirea riscului de non-conformitate, respectiv a riscului sanciunilor judiciare, administrative sau disciplinare, de pierderi financiare semnificative sau atingerea reputaiei, rezultate din nerespectarea reglementrilor specifice activitii bancare i financiare sau a normelor profesionale i deontologice ; - coordonarea aciunilor de cunoatere a clientelei, de prevenirea splrii banilor i de combatere a utilizrii Bncii n scopul finanrii actelor de terorism ; - asistarea menegementului executiv n administrarea eficient a riscului de non-conformitate ; - asigura relaiile cu autoritile n ndeplinirea atribuiilor specifice direciei (Oficiul National de Prevenire i Combatere a Splrii Banilor, Banca Nationala a Romniei, Ministerul Public, Ministerul Administraiei i Internelor, etc.); - particip la elaborarea i realizarea Programelor Anuale de Formare Profesional n domeniul Conformitii, Deontologiei i Prevenirii Splrii Banilor. 153

4.2.6. IDENTIFICARE si RAPORTAREA OPERATIUNILOR DERULATE PRIN CONTURILE CLIENTILOR Reprezinta doua probleme extrem de importante care solicita personalului bancii abilitate , atentie , multa ratiune si simt de raspundere in caz contrar putatnd sa apara riscuri de imagine sau riscuri operationale cu urmari grave in egala masura pentru banca si pentru clientii ei. 4.2.6.1. Raportarea la Oficiu n conformitate cu dispoziiile legale n vigoare, Banca are obligaia de a transmite ctre Oficiu trei rapoarte : de tranzactii suspecte ,inainte si dupa efectuarea lor , atunci cand exista suspiciuni ca o operatie ce urmeaza sa fie efectuata are ca scop spalarea banilor Raportul pentru operaiunile cu sume n numerar care depesc echivalentul n lei a 15.000 Euro, potrivit modelului aprobat de Oficiu ; Raportul pentru transferurile externe n i din conturile pentru sume a cror limit minim este echivalentul a 15.000 Euro, potrivit modelului aprobat de Oficiu . Operaiunile cuprinse n cele din urma dou rapoarte sunt analizate prin sondaj la nivelul Serviciului Prevenirea Splrii Banilor din cadrul Direciei Conformitate . n situaia n care suspiciunea nu este confirmat, unitatea teritorial are obligaia de a comunica acest lucru AMLO - local i Direcia Conformitate. 4.2.6.2. Identificarea i verificarea operaiunilor suspecte Principalele elemente care caracterizeaz drept suspecte tranzaciile clienilor sunt : - operaiuni bancare din care nu rezult un scop economic evident ; - tranzacii care nu se circumscriu tiparelor obinuite, inclusiv datorit frecvenei neobinuite a depunerilor i retragerilor operate n numerar n i din cont ; - transferuri externe sau alte operaiuni care par s nu aib un temei comercial sau civil, inclusiv transferuri externe care nu se circumscriu activitii declarate a clientului, sau care sunt ordonate de clieni care nu sunt angajai ntr-o activitate declarat, corespunztoare obiectului de activitate aa cum este menionat n actul constitutiv cu modificrile ulterioare.(vezi Ghidul de tranzactii suspecte de la finele acestui capitol) Atunci cnd personalul entitilor are suspiciuni c o operaiune ce urmeaz s fie efectuat sau a fost executat, are ca scop splarea banilor, va informa imediat persoana desemnat cu responsabiliti pe aceast linie (AMLO - local) i conductorul unitii. Se vor solicita clientului date suplimentare despre sursa i destinaia fondurilor, precum i privitor la scopul operaiunii i identitatea beneficiarului. Dac documentele prezentate si explicaiile date nu sunt suficiente pentru a nltura suspiciunile, responsabilul cu prevenirea splrii banilor i combaterii folosirii Bncii pentru finanarea actelor de terorism (AMLO - local) trebuie s deschid un dosar care s 154
Raportul

conin rapoarte scrise referitoare la verificrile efectuate cu privire la aceast tranzacie i documentele obinute conform procedurii de Urmrirea i Raportarea Operaiunilor Curente prin Completarea Registrelor Obligatorii. 4.2.7. SUSPENDAREA EXECUTARII DE CATRE BANCA A OPERATIUNILOR CONSIDERATE SUSPECTE In conformitate cu prevederile legislatiei in domeniu, Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor poate dispune suspendarea de ctre Banc pe o perioad de 3 zile lucrtoare a operaiunilor suspecte, neexecutate de Banc. Msura suspendrii se comunic n scris entitii n cauz de ctre Direcia Conformitate. Sumele pentru care s-a dispus suspendarea rmn blocate n contul titularului pn la expirarea perioadei pentru care s-a dispus suspendarea sau dup caz, pn la dispunerea altei msuri de ctre Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si Justitie, n condiiile legii. Dac Oficiul considera c perioada pentru care a dispus suspendarea de 3 zile lucrtoare nu este suficient, poate solicita, motivat, inainte de expirarea acestui termen, Parchetului de pe langa nalta Curte de Casaie i Justitie prelungirea suspendrii efecturii operatiunii cu cel mult 4 zile lucratoare. Parchetul de pe langa nalta Curte de Casaie i Justitie poate autoriza o singura dat prelungirea solicitat sau, dupa caz, poate dispune incetarea suspendrii operatiunii. Oficiul trebuie s comunice Bncii n termen de 24 de ore, decizia de suspendare a efectuarii operatiunii ori, dupa caz, msura prelungirii acesteia, dispusa de Parchetul de pe langa nalta Curte de Casaie de Justitie. Dac Oficiul nu a fcut comunicarea n termenul prevzut, unitile BRD vor putea efectua operaiunea n baza comunicrii transmise de Direcia Conformitate. Personalul BRD are obligaia, potrivit dispoziilor legale, sub sanciune penal, de a nu divulga clientului msura de suspendare dispus de Oficiu. 4.2.8. MASURI SPECIALE LUATE DE BANCA PENTRU PREVENIREA SI COMBATEREA SPALARII BANILOR In continuare prezentam o serie de masuri speciale pe care banca le ia pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor : 4.2.8.1. Operatiuni cu numerar Unitile teritoriale trebuie s fie extrem de vigilente n ce privete toate operaiunile n numerar (depuneri i retrageri de numerar). Cu excepia clienilor a cror activitate justific rulaje importante de numerar (supermagazine, restaurante, case de schimb valutar etc.) operaiunile trebuie inscrise intr-un registru specific , respectiv in Registrul pentru operatiuni in numerar efectuate de catre clientii Bancii , cu sume egale sau care depasesc echivalentul a : - 15.000 EURO persoane fizice; - 50.000 EURO persoane juridice; - 50.000 EURO persoane autorizate. 155

Fiecare operaiune n numerar mai mare dect cea menionat se face numai cu autorizarea superiorului ierarhic al persoanei nsrcinat n relaia cu clientul. Unitile bncii trebuie s solicite clientului s dea o declaraie cu privire la identitatea beneficiarului real, n urmtoarele cazuri : - operaiunile cu numerar a cror valoare excede 10.000 Euro n echivalent ; - in cazurile n care se intr n relaii cu clienii prin coresponden sau prin alt modalitate care nu implic prezentarea clientului la banc. Atunci cnd personalul entitilor bncii are suspiciuni c o operaiune ce urmez s fie efectuat are ca scop splarea banilor, va informa imediat persoana desemnat cu responsabiliti pe aceast linie i conductorul unitii, care vor proceda potrivit normelor bancii.. Pentru o mai buna intelegere a acestui extrem de important proces de prevenire a spalarii banilor prin operatiuni cu numerar , prezentam mai jos : Procedura tehnica de urmarire a operatiunilor cu numerar efectuate de catre clientii bancii

PROCEDURA TEHNICA DE URMARIRE A OPERAIUNILOR CU NUMERAR EFECTUATE DE CLIENII BNCII UNITATE Bancara Operativa Responsabil desemnat

156

Generai din sistemulinformatic : - lista cu operaiunile n numerar a cror valoare este egal sau mai mare dect echivalentul a 15.000 euro, pentru persoanele fizice; - lista cu operaiunile n numerar a cror valoare este egal sau mai mare dect echivalentul a 50.000 euro, pentru persoanele juridice - lista cu operaiunile n numerar a cror valoare este egal sau mai mare dect echivalentul a 50.000 euro, pentru persoanele fizice autorizate

Cele 3 liste se genereaz la sfritul zilei operative i constituie Registrul pentru operaiuni n numerar cu sume egale sau care depesc echivalentul a 10.000euro pentru PF i 50.000euro pentru PJ i PFA Declaraie privind identitatea beneficiarului real al sumelor, contracte, facturi etc

Solicitai fiecrui teller semntura pe liste n dreptul operaiunii efectuate de acesta i documentele justificative aferente

Verificai fiecare operaiune nscris i documentele justificative aferente acesteia i semnai

OPERAIUNEA PREZINT ELEMENTE DE SUSPICIUNE

157

DA Informai conductorul unitii, care dispune efectuarea verificrilor suplimentare

NU

VERIFICAREA CONFIRM SUSPICIUNEA

DA

NU

158

ntocmii Raportul de Tranzactii Suspecte care va fi semnat de conductor ul unitii

Facei mentiunea pe lista unde este evideniat operaiunea c verificarile suplimentar e au infirmat suspiciunea

NU

DA Completati Registrul pentru Tranzactii Suspecte i arhivai documentaia aferent ntr-un dosar separat DA DA Arhivai separat, n mod cronologic Registrul (cele 3 liste) i documentele aferente

NU

159

Transmitei Raportul de Tranzacii Suspecte corespondentuli AMLO de la nivelul Grupului

STOP

GRUP Corespondent AMLO Primi pentru analiz i avizare Raportul de Tranzacii Suspecte i documentaia aferent

nregistrai Raportul n Registrul pentru Tranzacii Suspecte constituit la nivelul Grup

Prezentai Directorului de Grup Raportul de Tranzacii Suspecte cu concluziile proprii n vederea avizrii

160

naintai AMLO (din cadrul Direciei Conformitate) Raportul de Tranzacii Suspecte, avizat de directorul de Grup, nsoit de copii ale documentelor justificative aferente

DIRECIA CONFORMITATE AMLO Primii i nregistrai Raportul de Tranzacii Suspecte i documentaia aferent de la Grup Bancar din teritoriu Registrul pentru Tranzacii Suspecte

Transmitei Raportul de Tranzacii Suspecte la Oficiul Naional de Prevenire i Combatere a Splrii Banilor conform dispoziiilor legale

4.2.8.2.Transferuri externe in si din conturi , pentru sume a caror limita minima este echivalentul in lei a 15.000 EURO. La realizarea unui transfer de fonduri se vor include n instruciunile de transfer informaii referitoare la numele ordonatorului, adresa i, dup caz, numrul de cont al acestuia. La primirea unui transfer de fonduri se va acorda o atenie special n cazurile n care informaiile privind ordonatorul transferului nu sunt complete lundu-se msuri corespunztoare pentru obinerea tuturor informaiilor prevzute la aliniatul de mai sus i, dup caz pentru restituirea fondurilor ctre sursa de la care s-au primit, cu respectarea tuturor obligaiilor de raportare instituite prin legislaia privind combaterea i sancionarea splrii banilor, n cazul n care aceste informaii nu pot fi obinute. 161

Operaiunile valutare se vor efectua cu respectarea documentelor normative interne specifice domeniului mijloace i instrumente de plat, a standardelor de cunoatere a clientelei, precum i cu aplicarea msurilor pentru prevenirea i combaterea splrii banilor, a combaterii criminalitii organizate i a utilizrii sistemului financiar-bancar n scopul finanrii de acte de terorism precum i a altor dispoziii legale n vigoare. n acest scop entitiile bncii vor solicita clienilor orice informaii i documente justificative considerate necesare. 4.2.8.3. Operaiuni cu i fr numerar cu sume egale sau care depaesc echivalentul a 150.000 EUR Operatiunile dispuse cu sume egale sau care depesc echivalentul a 150.000 EURO si care indeplinesc urmatoarele conditii: - par a nu avea o justificare de natur economic ; - sunt caracterizate printr-un grad de complexitate neobisnuit vor fi inregistrate in Registrul pentru operaiuni cu sume egale sau care depesc echivalentul a 150.000 euro, operaiuni cu i fr numerar. In astfel de cazuri, unitatea trebuie s obin de la client informatiile care stabilesc originea i destinatia fondurilor, obiectivul operatiunii i numele beneficiarului. In cazul in care o operatiune poate fi considerat suspect, ea trebuie semnalata conform prezentei directive. 4.2.8.4. Clienti ocazionali ( operatiuni one-off ) Un client ocazional este o persoana fzica sau juridica care nu are deschis cont la ntatea bancara, nu intentioneaza sa menin o legatura de orice natur a fi aceasta cu Banca si care solicit efectuarea unei operatiuni punctuale sau cum ar fi : - schimb valutar la casa de schimb valutar; - depunere de numerar de ctre un tert, altul decat titularul de cont sau imputernicit; - utilizarea unor sume puse la dispozitia sa; - inchirierea unor casete de valori; - primire sau trimitere de bani prin Western Union; Atunci cand operatiunea efectuata priveste o suma egala sau mai mare de 10.000 EURO sau cnd este vorba de inchirierea unei casete de valori, pentru depozitarea unor valori declarate in suma egala sau mai mare de 10.000 EURO, unitatea are obligatia: - s obin actele corespunzatoare pentru identificarea clientului ocazional, in aceleasi conditii ca si pentru clientul care deschide un cont; - s obin copii dupa actele de identitate i s le pstreze, intr-o arhiva separata, pe o durata de cel putin 5 ani; Operaiunile trebuiesc inscrise intr-un registru specific, respectiv Registrul pentru operaiuni n numerar efectuate de clienii ocazionali cu sume egale sau care depesc echivalentul a 10.000 EURO. In eventualitatea in care clientul ocazional nu accepta sa furnizeze documentele solicitate, unitatea trebuie sa refuze efectuarea operaiunii. 4.2.9. SUPRAVEGHEREA CONTURILOR BANCARE i A CONTURILOR ASIMILATE 162

Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie poate dispune prin ordonan punerea sub supraveghere a conturilor bancare i a conturilor asimilate acestora pentru o perioad de maxim 30 de zile care poate fi prelungita cu inca o perioada de 30 de zile. Noiunea de supraveghere a conturilor bancare i conturilor asimilate, presupune ca unitatea bncii unde clientul pentru care s-a dispus aceast msur are deschise conturi s efectueze urmtoarele activiti: s nregistreze i s supravegheze toate operaiunile care se desfoar prin contul bancar, n condiii de confidenialitate; s identifice toate persoanele care depun sau ridic bani prin contul bancar; s urmreasc modul de depunere a diferitelor sume prin contul bancar; s urmreasc i s identifice conturile unde se cere virarea sumelor de ctre titularul de cont; s comunice procurorului, de ndat, cu avizul Centralei, toate datele rezultate din activitile artate mai sus, mpreun cu extrasele de cont i nscrisurile ce au stat la baza operaiunilor care s-au desfurat prin conturile bancare. Unitile bncii vor institui msura supravegherii conturilor unui client numai pe baza comunicrii scrise primite de la Centrala Datele i informaiile solicitate de organele de poliie cu avizul procurorului sau instana de judecat, se comunic de ctre unitile bncii, la cererea scris a organelor judiciare menionate, cu respectarea prevederilor Instruciunii privind dezvluirea secretului profesional.

4.3.TEHNICI BANCARE PRIVIND COMBATEREA FINANRII TERORISMULUI

4.3.1. CONSIDERENTE GENERALE Terorismul reprezinta ansamblul de actiuni si/sau amenintari care prezinta pericol public si afecteaza securitatea nationala, avand urmatoarele caracteristici: sunt savarsite premeditat de entitati teroriste, motivate de conceptii si atitudini extremiste, ostile fata de alte entitati, impotriva carora actioneaza prin modalitati violente si/sau distructive; au ca scop realizarea unor obiective specifice, de natura politica; vizeaza factori umani si/sau factori materiali din cadrul autoritatilor si institutiilor publice, populatiei civile sau al oricarui alt segment apartinand acestora; produc stari cu un puternic impact psihologic asupra populatiei, menit sa atraga atentia asupra scopurilor urmarite. Faptele savarsite de entitatile teroriste sunt sanctionate potrivit prevederilor prezentei legi, daca indeplinesc una dintre urmatoarele conditii: sunt savarsite, de regula, cu violenta si produc stari de neliniste, nesiguranta, teama, panica sau teroare in randul populatiei; atenteaza grav asupra factorilor umani specifici si nespecifici, precum si asupra factorilor materiali; urmaresc realizarea unor obiective specifice, de natura politica, prin determinarea autoritatilor statului sau a unei organizatii internationale sa dispuna, sa renunte sau sa influenteze luarea unor decizii in favoarea entitatii teroriste. Actele de terorism sunt de natura transnationala, daca: 163

 sunt savarsite pe teritoriul a cel putin doua state; sunt savarsite pe teritoriul unui stat, dar o parte a planificarii, pregatirii, conducerii sau a controlului acestora are loc pe teritoriul altui stat; sunt savarsite pe teritoriul unui stat, dar implica o entitate terorista care desfasoara activitati pe teritoriul altui stat; sunt savarsite pe teritoriul unui stat, dar au efecte substantiale pe teritoriul altui stat. Prevenirea si combaterea terorismului se realizeaza in conformitate cu prevederile conventiilor internationale privind reprimarea terorismului, la care Romania este parte, precum si cu respectarea reglementarilor internationale si a legislatiei interne referitoare la drepturile omului. Unitile Bncii trebuie s acorde o atenie deosebit la deschiderea conturilor persoanelor fizice i juridice prin cercetarea listelor difuzate de organismele internaionale (preluate n hotrri de guvern, publicate n Monitorul Oficial) i transmise de Central pentru a nu intra n relaii de afaceri cu persoanele nominalizate n acestea. n acest sens organizaiile internaionale ntocmesc liste cu persoane i entiti suspecte de terorism. Aceste liste sunt transmise n reeaua Bncii i actualizate periodic de ctre DCO. In numeroase ri, finanarea terorismului nu constituie neaprat un delict primar care face parte din splrea banilor, deoareace fondurile destinate finanarii terorismului nu provin neaprat din activiti ilegale. Metodele utilizate pentru finanarea terorismului i splarea de fonduri au cu toate acestea caracteristici comune. Respectarea procedurilor de cunoaterea clientelei i vigilena fa de activitile suspecte reprezint n special elemente importante n cadrul acestei lupte. In consecin, unitile bncii i AMLO Anti Money Laundering Officer trebuie s fie vigileni n ce privete riscurile specifice care pot aprea, i la metoda care trebuie utilizat pentru a le diminua. Unitile bncii trebuie s acorde o atenie deosebit la deschiderea conturilor persoanelor fizice i juridice prin cercetarea listelor difuzate de organismele internaionale (preluate n hotrri de guvern, publicate n Monitorul Oficial) i transmise de Central pentru a nu intra n relaii de afaceri cu persoanele nominalizate n acestea. 4.3.2. DISPOZITIILE IMPUSE LA NIVELUL INTREGII RETELE A UNEI BANCI n aplicarea dispoziiilor legale n materie i a PROGRAMULUI bancii toate entitile bncii trebuie: - s nu pun nici un fel de fonduri sau resurse economice, sub orice form ar fi ele, direct sau indirect, la dispoziia persoanelor, grupurilor sau entitilor vizate de sanciunile financiare, nici s nu autorizeze utilizarea acestor fonduri sau resurse economice n beneficiul acestora; - s blocheze fondurile, conturile existente sau resursele economice deinute de aceste persoane; - s nu le deschid conturi noi; - s nu le ofere, vnd sau furnizeze sau transfere, direct sau indirect, servicii legate de activitile militare nepermise de lege; - s nu efectueze nici-o operaiune financiar-bancar ntre rezideni i nerezideni, precum i ntre nerezideni, constnd n operaiuni de cont curent i de cont de capital, inclusiv operaiunile de schimb valutar, astfel cum sunt definite prin 164

reglementrile valutare emise de BNR, efectuate pentru sau n contul persoanelor fizice ori juridice prevzute n listele difuzate de autoritile competente. 4.3.3. CUNOASTEREA CLIENTULUI SI DATORIA DE VIGILENTA A BANCII Fiecare entitate a bncii trebuie s fie deosebit de vigilent cu privire la riscurile finanrii terorismului. In acest scop ea trebuie s instituie msuri care s permit personalului su s procedeze la examinarea atent a oricrei liste oficiale difuzat de autoritile romne care conine numele persoanelor sau organizaiilor suspectate de terorism sau ale organizaiilor teroriste, atunci cnd aceste liste sunt transmise de Organizaia Naiunilor Unite (ONU), Grupul de Aciune Financiar Internaional (GAFI), Oficiul de Control al Activelor Strine (OFAC), Comisia European, sau organele de specialitate romanesti, etc. Astfel, conductorii de entiti bancare trebuie s urmreasc : - aplicarea procedurilor adecvate pentru a verifica dac persoanele sau organizaiile enumerate pe aceste liste au realizat operaiuni sau au deinut un cont n cadrul bncii; - consultarea regulat i trecerea n revist a fiecreia dintre liste, sau dac sistemele automate de blocaj exist, utilizarea acestora cu scopul de a evita iniierea unei relaii cu o persoan sau o organizaie suspect. - atenie special n cadrul relaiilor de "corespondent banking" pentru a detecta eventualele operaiuni care prezint numele ordonatorilor i / sau beneficiarilor care figureaz pe listele de teroriti. - se instituie o supraveghere ntrit a transferurilor de fonduri care nu sunt nsoite de toate datele cu privire la ordonator (nume, adres i numr de cont). Cnd este vorba despre persoane care nu figureaz pe listele oficiale, identificarea operaiunilor financiare susceptibile de a avea legtur cu finanarea terorismului este dificil, deoarece n general acestea sunt operaiuni de valoare redus. Detectarea lor se bazeaz n principal pe o bun cunoatere a clientului (activitate, sursa fondurilor, patrimoniu....) i pe o supraveghere a eventualelor tranzacii neobinuite sau anormale n raport de activitatea/profilul clientului, demers identic cu cel adoptat n cadrul luptei mpotriva splrii banilor. 4.3.4. PROCEDURI DE SUPRAVEGHERE I DE MONITORIZARE PERMANENTA A OPERATIUNILOR FINANTARE A TERORISMULUI SUSPECTE DE

Utilizarea sistemului de filtrare LABO n scopul prevenirii utilizrii Bncii pentru derularea operaiunilor ce au drept scop finanarea terorismului, Banca utilizeaz un sistem informatic de filtrare a tranzaciilor i a portofoliului de clieni den umit LABO. Acest program de filtrare, funcioneaz n baza unor liste oficiale, care conin numele persoanelor sau al organizaiilor internaionale suspectate de terorism. n situaia identificrii de persoane sau organizaii suspecte de terorism, sistemul genereaz o alert. SISTEMUL LABO are dou componente filtrarea zilnic a tranzaciilor externe derulate prin SWIFT. n funcie de rezultatele filtrrii, alertele generate, sunt transmise la RCD desemnat la nivelul Centralei (responsabilul decizional al BRD) i AMLO. Alertele se trimit i se verific la unitile teritoriale. Pe baza analizei efectuate la nivelul unitilor teritoriale, RCD comunic la Paris decizia de blocare sau efectuare a tranzaciilor. 165

 filtrarea trimestrial a portofoliului de clieni BRD. n acest sens DSI transmite trimestrial la SG Paris portofoliul de clieni (persoane fizice, persoane juridice, persoane fizice autorizate) n vederea filtrrii. Rezultatele filtrrii sunt comunicate DCO care procedeaz la verificarea alertelor generate la unitile unde clientul suspectat figureaz cu conturi deschise . n funcie de rezultatele verificrilor, DCO dispune asupra aplicrii msurilor corespunztoare n domeniul luptei mpotriva terorismului Utilizarea sistemului de supraveghere automatizata a tranzactiilor SIRON SIRON este un sistem de supraveghere automatizata a tranzactiilor, care analizeaza comportamentul atipic al unor clienti sau conturi pe baza unor scenarii prestabilite. Sistemul este destinat eficientizarii luptei impotriva spalarii banilor si a finantarii actelor de terorism. Acest sistem permite analiza ulterioara a tranzactiilor, genernd pe baza scenariilor prestabilite, alerte automate, cu privire la : - functionarea anormala a conturilor clientilor in raport cu istoricul lor; - monitorizarea tranzactiilor efectuate prin conturilor unor clienti sau grupuri de clienti. 4.3.5. OBLIGATII DE INFORMARE In ipoteza n care procedura aplicat permite identificarea unei persoane suspectate de activiti teroriste, este obligatoriu de urmrit urmtoarele reguli : Pentru persoane care figureaz pe liste : unitatea bncii ntocmete un raport scris care trebuie transmis imediat la Centrala n vederea sesizrii potrivit legii a autoritiilor competente. In cazul acestor persoanelor care figureaza pe liste entitile locale ale bncii trebuie, atunci cand identifica n portofoliul lor de clieni, conturi sau active aparinnd acestor persoane, entiti sau grupuri : - s informeze imediat n scris conducerea unitatii ierarhic superioare i Centrala bancii, cu datele de identificare i activele deinute n conturi; - s blocheze provizoriu aceste conturi i produsele sau serviciile ataate acestora, fiind interzis orice transfer, prin orice modalitate. - nici un fel de fonduri, sub orice form ar fi ele, nu pot fi puse, direct sau indirect, la dispoziia acestor persoane, entiti sau grupuri ; - deasemenea nici un serviciu financiar (inclusiv serviciile de asigurri) sau conexe nu le vor fi furnizate. In consecin nu li se poate deschide nici un nou cont i nu li se poate furniza nici un produs sau serviciu. - fondurile sau resursele economice deinute de aceste persoane, entiti sau grupuri nu pot fi utilizate n beneficiul lor de alte persoane, entiti sau grupuri. Indisponibilizarea nu mpiedic vrsarea n conturile blocate a dobnzilor calculate pentru activele din aceste conturi, dar aceste dobnzi trebuie s fie si ele blocate. Pentru persoane care nu figureaz efectiv pe liste dar din activitile de monitorizare ale clientului rezult c acestea au legturi economice, comerciale sau financiare cu persoane suspecte de activiti de terorism sau vizate de sanciuni financiare, unitatea Bncii va proceda similar cu situaia de mai sus 166

Direcia Conformitate, pe baza datelor furnizate operativ de ctre unitile Bancii, va sesiza de ndat Parchetul de pe lnga Curtea de Apel ((vezi sistemul LABO) 4.4. MODALITATI PRACTICE DE IDENTIFICARE A TRANZACTIILOR SUSPECTE DIN PROCESUL SPALARII BANILOR SI A ACTELOR DE TERORISM (Scurt Ghid al celor mai frecvente tranzactii suspecte.) 4.4.1.COMPORTAMENTUL CLIENTULUI Exemple de indicii referitoare la comportamentul suspect al clientului care au fost observai n sectorul bancar: Un client care nu dorete s furnizeze informaii despre trecutul su personal cnd deschide un cont sau cnd procur instrumente monetare peste o anumit valoare. Un potenial mprumutat este refractar sau refuz s specifice un scop pentru un mprumut sau sursa returnrii acestuia, sau furnizeaz un scop si/sau o surs care ridic ntrebri. Schimbrile de proprietar ale activitii unui client sau activitile noilor proprietari nu sunt conforme cu obiectul de activitate declarat al clientului, sau noii proprietari sunt refractari n furnizarea informaiilor personale sau privind activitatea financiar din trecut. Declaraiile financiare ale corporaiilor sau pentru afaceri importante nu sunt realizate de ctre un contabil. Un client care nu are nici o nregistrare privind o angajare trecut sau prezent, dar care realizeaz tranzacii frecvente cu sume mari. Un client insistent grbete angajatul bncii s ncheie o tranzacie rapid i nebirocratic, fr a se nelege motivul unei astfel de precipitri (presat de timp!) Un client anun ncasri de pli, care ulterior nu sunt creditate n contul desemnat iniial. Un client evit contactul personal cu banca, comunicrile avnd loc doar prin telefax sau telex; n unele cazuri, clientul va numi tere pri (administratori) ca persoane mputernicite s dispun operaiuni n cont n vederea evitrii contactului. Un client nu dorete sa primeasc extrasele de cont i/sau le ridic de la pot sau de la banc doar o dat sau de dou ori pe an sali niciodat. Un client nu dorete s indice banca !s care s fost client sau alt banc (bnci) la care acesta deine alte conturi personale. 4.4.2.EVITAREA CERINELOR DE RAPORTARE SAU DE PSTRARE A NREGISTRRILOR Un client care refuz s furnizeze informaiile necesare pentru un raport obligatoriu, refuz s completeze raportul sau s efectueze o tranzacie dup ce a fost informat c raportul trebuie completat. 167

 Orice persoan sau grup care constrnge sau ncearc sa constrng un angajat al bncii pentru a nu ndosaria nregistrarea solicitat sau formularele de raportare. 4.4.3.SPLAREA BANILOR PRIN INTERMEDIUL TRANZACIILOR CU NUMERAR Schimbul de sume mari dintr-o valut n alta, fr nici un scop economic evident, n special atunci cnd clientul face acest lucru n mod frecvent. Schimbul unor mari cantiti de bancnote de mic valoare n bancnote de valoare mare. Depuneri i retrageri neobinuit de mari n numerar, fcute de un client (persoan fizic sau juridic) ale crui activiti implic, n mod normal, folosirea cecurilor sau a altor instrumente de plat fr numerar. Creterea substanial de depuneri n numerar sau de tranzacii n valuta ale unui client, fr vreun motiv aparent, n special dac asemenea sume sunt transferate ulterior, ntr-un interval scurt de timp, ctre o destinaie care nu poate fi asociat n mod normal cu clientul. Depuneri i retrageri n numerar neobinuit de mari, efectuate de un client care n mod normal folosete un cont curent. O societate de vnzare cu amnuntul are cu totul diferite alte metode de depozitare a numerarului dect alte societi din acelai domeniu ntr-o anumit zona geografic. Tranzacii efectuate n valut pentru activiti economice din care n mod obinuit nu se obine valut. Depuneri n numerar n mai multe conturi n aa fel nct fiecare sum este mic (neglijabil), dar totalul sumei este semnificativ (smurffing). Utilizarea unor instrumente monetare multiple n vederea plii unei singure entiti, n special, atunci cnd nu exist nici o justificare pentru folosirea unor instrumente multiple. Clieni care, mpreun i simultan, folosesc ghiee diferite pentru a efectua tranzacii cu sume mari n numerar sau n valut. Un client (de exemplu, un proprietar de magazin) care efectueaz cteva depuneri n aceeai zi la casierii sau sucursale bancare diferite. Tranzacii n valut divizate sub o anumit limit (inclusiv intr-o singura zi/mai multe zile; la aceeai banc/diferite sucursale; la diferite bnci (dac acestea surii cunoscute); sau depunerea/retragerea de valut; tranzacii -efectuate nainte sau dup termenul limit dat de o instituie financiar, astfel nct tranzacia combinat s fie considerat ca i cnd s-ar fi efectuat n dou zile). Utilizarea unui volum imens de instrumente monetare de valoare mic n tranzacii comerciale obinuite. Retrageri i depuneri n numerar a unor sume neobinuit de mari din/n contul curent al unei persoane juridice,carenuutilizeaznmodobinuitplatainnumerar. Clienii care, n mod constant, realizeaz depuneri n numerar pentru acoperirea cambiilor, a transferurilor de bani sau a altor instrumente negociabile sau instrumente de plat uor vandabile. Transferuri mari de sume de bani n sau din strintate cu instruciuni de plat n numerar. Depuneri frecvente n numerar efectuate n contul unui client de ctre tere pri fr legtur aparent cu deintorul contului. 168

 Transferuri repetate de sume mari n strintate cu ordin de plat a sumei n numerar la destinatar. Utilizarea csuelor de valori pe timp de noapte pentru depunerile unor sume mari n numerar. Depuneri de numerar ce conin bancnote false sau instrumente contrafcute. Retrageri de numerar imediat dupa alimentarea contului Retrageri repetate din mai multe sucursale ale instituiei de credit. Retrageri de numerar dintr-un cont cu puin nainte de nchiderea acestuia sau dintr-un cont care a fost creditat n mod neobinuit cu sume importante provenite din ar sau strintate. Depuneri de numerar urmate imediat de transferul ntr-un alt cont la o instituie de credit n ar sau strinatate. Constituirea de depozite n mai multe sucursale, fr un sens anume. Varsminte de sume semnificative efectuate de ctre o persoan mputernicit pentru tranzacii n contul unui client. Ridicri frecvente de numerar de aceeai valoare (peste limita de 30.000.000 lei) avnd drept explicaii "pli persoane fizice" sau pli diverse". Retrageri frecvente de numerar, a cror justificare nu este n concordan cu obiectul de activitate al firmei. Creditri ale conturilor societii de ctre asociaii/administratorii acestora, urmate de retrageri repetate justificate ca "rambursare mprumut". 4.4.4.SPLAREA BANILOR PRIN INTERMEDIUL CONTURILOR BANCARE Folosirea unor conturi care nu reflecta activiti bancare sau comerciale normale, ci sunt utilizate doar pentru depuneri sau retrageri. Contul (conturile) unei societi n care depuneriie sau retragerile sunt realizate, mai mult n numerar dect prin cecuri. Retrageri mari de numerar dintr-un cont, inactiv anterior sau dintr-un cont n care tocmai s-a transferat, n mod neateptat, o important sum din alt cont deschis n ar sau n strintate. Folosirea unui cont al unei companii care indic o activitate redusa sau neregularizat din punct de vedere periodic; contul pare a fi utilizat, n primul rnd, ca depozit temporar de fonduri care, ulterior, sunt transferate in strintate. Efectuarea de transferuri frecvente i substaniale de fonduri (sau de depuneri de alte instrumente financiare) care nu pot fi identificate clar ca avnd o justificare economic. Creterea substanial, fr un motiv aparent, a cifrei de afaceri a unui client reflectat de activitatea conturilor sale. Combinarea de transferuri de sume mari cu sume retrase n numerar n aceeai zi sau n ziua precedent, atunci cnd situaia clientului nu justific o astfel de activitate. Utilizarea unui cont doar ca depozit temporar de fonduri, care, eventual, va fi transferat n alte conturi n strintate. 169

 Deschiderea de ctre un client a unui numr mare de conturi la sucursalele aceleiai bnci sau la bnci diferite i transferuri repetate ale unor sume mari de bani ntre aceste conturi. Existena mai multor conturi ale unui client ia mai multe bnci din aceeai localitate, n special cnd se constat un proces de alimentare a acestor conturi cu sume mari de bani, anterior cererii de transfer progresiv al fondurilor. Depuneri de sume mici n numerar n contul unui client urmate de transferul imediat ntr-un cont la o alt banc. Deschiderea i nchiderea repetat de conturi n numele aceluiai client sau al unui membru al familiei sale, fr un motiv plauzibil. Primirea frecvent de ctre un client a unor sume mari de bani din ri, n general, asociate cu producerea, fabricarea sau comercializarea de droguri. Concordana dintre creditrile i debitrile unui cont n aceeai zi sau n zilele anterioare. Un client efectueaz depuneri mari i frecvente n numerar i pstreaz un sold mare, neutiliznd ns alte servicii, cum ar fi mprumuturi, scrisori de credit, etc. Alimentarea contului prin cecuri emise de tere pri n sume mari semnate n favoarea clientului. Micri suspecte de fonduri de la o banc spre o alt banc i napoi ctre prima banc. De exemplu, a fost observat urmtoarea schema: 1) procurarea de cecuri de la o banc; 2) deschiderea unui cont la o alta banc, 3) depozitarea cecurilor n cel de-al doilea cont i apoi, 4) transferul electronic al fondurilor din. al doilea cont n contul primei bnci care a emis iniial cecurile. Transferuri periodice din contul personal ctre ri cu grad ridicat de risc. Depunerea de sume n mai multe conturi, de obicei de valori sub limita legal de raportare, urmat de mutarea acestora, ulterior, ntr-un singur cont i de transferul sumei, de obicei n strintate. Plai sau ncasri fr vreo legtur aparent cu vreun contract comercial legal. Transferuri de fonduri de mare valoare n numele unui client fr vreo motivaie anume sau fr o explicaie plauzibila. Transferuri de fonduri din ri cu grad ridicat de risc, unde clientul nu are aparent vreo activitate comercial ori unde aceasta nu este n concordan cu activitatea comercial a clientului sau cu istoricul su. Transferuri de sume identice de la acelai ordonator, sume ce sunt retrase in aceeai zi, n numerar. Transferuri de sume mari, sume retrase n aceeai zi sub forma de restituire mprumut". Transferuri repetate de fonduri (de regula aceleai sume), ntre aceleai societi.

4.4.5. SPLAREA BANILOR PRIN INTERMEDIUL TRANSFERURILOR ELECTRONICE Transferuri frecvente din contul unei persoane juridice n contul unei persoane fizice fr vreo referire cu privire la natura transferurilor. 170

 Transferul neobinuit de fonduri ntre conturi conexe sau conturi care implic acelai administrator sau administratori care au legtura ntre ei. Transmiterea sau primirea frecvent a unor volume mari de transferuri electronice ctre i dinspre companiile offshore. Un client pstreaz conturi multiple, transfer banii ntre aceste conturi, i folosete un cont colector din care transfer fondurile electronic iniial primite. (Un client depoziteaz fonduri n cteva conturi, n mod obinuit n sume sub o anumit limit, iar fondurile sunt apoi consolidate ntr-un cont colector i transferate electronic n strintate.) Ordin dat bncii s transfere fondurile n strintate i s atepte o ncasare echivalent a unui transfer electronic din alte surse. Depozitarea sau retragerea cu regularitate a unor sume mari prin transferuri electronice ctre/din sau prin intermediul rilor care sunt cunoscute ca surse de narcotice sau ale cror legi privind secretul bancar faciliteaz splarea banilor. Transferul numerarului sau a veniturilor dintr-un depozit n numerar n strintate fr a se schimba tipui de valuta. Primirea transferurilor electronice i cumprarea imediat a instrumentelor monetare realizate pentru plata unei tere pri. Un client transmite i primete transferuri electronice (ctre/din paradisuri fiscale), n special, dac nu exist un motiv aparent de afaceri pentru astfel de transferuri sau acestea sunt contradictorii cu activitatea desfurat de client sau cu trecutul acestuia. !ntr-o activitate a clientului se efectueaz sau se evideniaza o cretere brusca a transferurilor electronice internaionale sau interne, prin transmiterea sau primirea unor sume mari de bani, iar astfel de transferuri sunt contradictorii cu trecutul clientului. Un cont n care se primesc multe ncasri cu valoare mic prin transfer electronic sau se realizeaz depozite folosind cecuri sau ordine de plat, i aproape imediat se transfer electronic aproape tot soldul n alt ora sau alt tar, atunci cnd o astfel de activitate este contradictorie cu activitatea desfurat de client sau cu trecutul acestuia. Un client pltete pentru transferuri electronice n/din strintate a unor valori mari folosind multiple instrumente monetare puse la dispoziie de instituii financiare. Un non-client sau un client primete sau realizeaz transferuri electronice implicnd sume n valut situate imediat sub o anumit limit, sau folosete numeroase cecuri bancare sau de cltorie. Un client sau un non-client realizeaz transferuri electronice mari n afara rii, care sunt pltite prin multiple cecuri sau alte instrumente de plat (aflate posibil imediat sub o anumit limit). Un client desfoar o activitate intensa n transferuri electronice, dei anterior acesta nu desfura, n mod obinuit o astfel de activitate. Instruciuni de transferuri de fonduri n strintate fara un motiv plauzibil de plat. Transferuri ctre anumite instituii de credit fr a se specifica destinatarul. Mesajele care nu conin toate datele de identificare referitoare la clientul ordonator, de exemplu, unul dintre clienii bncii". Un non-client sau un client primete transferuri electronice conform instruciunilor bncii de A plai numai dup identificarea clientului" sau de a transforma fondurile n cecuri i a le transmite prin pota clientului sau non- clientului, atunci cnd: Suma este foarte mare ; 171

Suma este imediat sub o anumit limit; Fondurile provin dintr-o alta tar; sau Astfel de tranzacii se realizeaz n mod repetat.

4.4.6. SPLAREA BANILOR PRIN INTERMEDIUL OPERAIUNILOR EXTERNE Folosirea de linii de credit i alte metode de finanare pentru efectuarea transferurilor externe cnd tranzacia nu justific activitatea obinuit a clientului. Constituirea de solduri mari, nepotrivite cu activitatea economic realizat de client, urmat de transferuri ulterioare ctre conturi din strintate. Tranzacii care nu sunt justificate de activitatea clientului cu filialele instituiilor financiare localizate n ri cunoscute pentru traficul de droguri sau de centre offshore. Tranzacii semnificative efectuate de clieni recomandai de o instituie financiar din ri asociate cu producia, prelucrarea sau comercializarea de droguri. Efectuarea de transferuri externe din disponibilitile valutare proprii de ctre rezideni a cror activitate normal nu justific natura declarat a operaiunii valutare. Transferuri externe regulate i importante efectuate de persoane fizice n cazul n care formularul DPVE a fost completat pe principiul bona fide. Nendeplinirea de ctre un client a obligaiei de transfer sau repatriere n valuta convertibil i/sau moneda naional a tuturor sumelor obinute din operaiuni cu strintatea. Operaiuni valutare semnificative efectuate de clieni rezideni (inexistena caracterului incidental). Efectuarea de pli externe n avans pentru importuri pentru care nu s-a livrat marfa, nu s-a executat operaiunea, nu s-a prestat serviciul n termenul contractual prevzut, neurmate de restituirea avansului pltit, repatrierea sumelor, respectiv justificarea plailor n avans. nchiderea unor DIV-uri (Declaraie de ncasare Valutar) cu sume n numerar, pltite de diverse persoane, n locul nchiderii acestora prin transferuri bancare. Transferuri externe repetate cu recomandarea de a i se plti beneficiarului n numerar. Plai externe efectuate ctre ali beneficiari dect cei menionai n Declaraiile vamale de import i n facturile externe (pli redirecionate). Transferuri externe care sunt efectuate n mod repetat ctre tere persoane, nu ctre partenerul extern al clientului. Transferuri externe reprezentnd plat mrfuri de import ctre alte firme sau persoane i nu ctre furnizorul mrfii. Transferuri externe avnd ca justificare cumprarea de aciuni la firme nregistrate n paradisuri fiscale. 4.4.7. SPLAREA BANILOR PRIN INTERMEDIUL OPERAIUNILOR DE CREDIT Clieni care ramburseaz mprumuturile neateptat de repede cu fonduri din surse necunoscute. 172

 Scopul declarat de client pentru mprumut nu este justificat i propune o garanie n numerar sau o menioneaz n momentul precizrii scopului mprumutului. Clieni (persoane juridice) care solicit credite, dei din analiza documentelor economico-financiare nu rezult necesitatea unui credit. Utilizarea sumelor unui mprumut ntr-o manier care este contradictorie cu scopul specificat la acordarea mprumutului. Clieni care schimb destinaia mprumutului. Sumele mprumutului sunt transferate sau transmise, n mod neateptat, la o banc dintr-un centru offshore sau unei tere pri. Cereri de mprumut nsoite de garanii de la tere pri sau de la o banc, dac originea garaniei nu este cunoscut sau dac garania nu este n conformitate cu statutul clientului. Prezentarea de garanii de ctre tere pri necunoscute bncii, care nu au o relaie strns cu clieni i care nu au un motiv plauzibil pentru a prezenta o astfel de garanie. Solicitarea de mprumut insotita de o garanie constnd intr-un certificat de depozit emis de ctre o banca strina. Clientul cumpr certificate de depozit, pe care le plaseaz drept garanie bancara la mprumut. Solicitri de acordare de mprumuturi companiilor offshore sau de mprumuturi garantate de obligaiile bncilor offshore. Tranzacii implicnd o banca offshore "scoica" al crei nume poate fi similar cu cel al unei persoane juridice cu renume. ncasri de plai sub denumirea facilitai de credit" sau mprumut" sau avans", in special, cnd plile vin din afara tarii, creditorul indicat fiind o companie casuta-postala sau o persoana fizica sau o ntreprindere care nu are nici o relaie de afaceri cu clientul. Plai efectuate cu cecuri emise de terte parti sau cu cecuri care au multiple semnaturi. Cereri de mprumut fcute de noi clieni, prin intermediarii de profesie (avocai, consultani financiari, companii de intermediere). Promisiunea unor depozite de sume mari de valuta n numerar in vederea acordrii unui tratament favorabil solicitrilor de mprumut. Trageri din linii de credit in valuta utilizate prin conversii in ROL, pentru plai curente in lant, de aceeai valoare, ctre diverse societati comerciale, ultima dintre acestea efectund plai externe in avans, prin conversie din ROL in valuta. Rambursarea creditului acordat unei societati de o alta societate (cu atat mai mult daca este o societate off-shore). 4.4.8.SPLAREA BANILOR PRIN INTERMEDIUL TRANZACIILOR AVND LEGTUR CU INVESTIIILE Achiziionarea de valori mobiliare care s fie pstrate n siguran de ctre bnci, atunci cnd acest lucru nu este n concordan cu activitatea clientului. Solicitri din partea clienilor de a beneficia de administrarea investiiilor (fie nvalut, fie n hrtii de valoare) atunci cnd sursa fondurilor este neclar sau nu este n concordan cu activitatea economica a clientului. Cumprarea (tranzacionarea) sau vinderea de titluri de valoare pentru numerar sau n scopul procurrii de alte titluri de valoare cnd tranzacia nu este efectuat prin intermediul contului curent al clientului. 173

clientului.

Vnzarea neobinuita a unor titluri de valoare mare in schimbul numerarului, care ulterior este retras. Achiziionarea de valori mobiliare prin banc, atunci cnd aceast achiziie nu este n conformitate cu activitatea obinuit a

Utilizarea numerarului pentru achiziionarea/vnzarea de valori mobiliare n locul decontrilor fr numerar (viramente), mai ales cnd se vehiculeaz sume importante. Solicitarea unui client pentru emiterea de ctre banc a unui certificat de garanie pentru titluri a cror autenticitate nu poate fi verificat. 4.4.9.CIRCUMSTANE NEOBINUITE CARACTERISTICI PRIVIND DOCUMENTAIA DE CREDIT SI GARANII Solicitantul sau beneficiarul (trgtorul) indicai sunt companii casu-potal necunoscute. Numele beneficiarului garaniei nu este menionat. Scrisori de credit, documentaie de credit sau garanii privind furnizarea de bunuri (n special, materii prime) ctre ri care n mod obinuit nu au astfel de solicitri sau din ri care anterior nu au efectuat exporturi pentru astfel de produse. Indicaia faptului c garania este divizibil, incluznd adesea un addendum: transferabil i divizibil fr plata unui onorariu la transfer. Utilizarea termenului de "Prime Bank Guarantee" sau "PBG". Clientul furnizeaz o documentaie neobinuit i incomplet, sau folosete nume asemntoare cu cele ale unor binecunoscute instituii legitime, i/sau utilizeaz un limbaj ambiguu sau termeni pseudo-experi, expresii i condiii, cum ar fi: - "maturity plus one day"; - "maturity 10 years plus one day"; - "fixed interest rate and market level/or better"; - "good, clean, clear and free funds"; - "closing off funding"; - "prime bank notes"; - "prime world bank guarantee"; - "top hundred bank promissory notes"; - "confirmation with fall-back responsibility"; - "no circumvention", "no disclosure"; - "professional privacy and client confidentiality"; - "full legal corporate authority";

174

CAPITOLUL V
TEHNICA OPERATIUNILOR DE DECONTARE INTRA SI INTERBANCARE

175

I MIJLOACELE SI INSTRUMENTELE DE PLATA

A. TRANSFERUL DE DEBIT B.TRANSFERUL DE CREDIT

II. SISTEME DE PLATI SI TRANSFERURI DE FONDURI

III . CENTRALA INCIDENTELOR DE PLATI (CIP)

5.1. MIJLOACELE SI INSTRUMENTELE DE PLATA

176

5.1.1. MIJLOACELE SI INSTRUMENTELE DE PLATA IN ECONOMIA DE PIATA utilizate in activitatea bancara de decontare se impart in doua categorii si anume : -istrumente de plata aferente operatiunilor efectuate in lei ; - istrumente de plata aferente operatiunilor efectuate in valuta . Functie de natura transferului de fonduri in care sunt utilizate istrumente de plata sunt : Instrumente de plata de debit ( cecul , cambia ,biletul la ordin ) , instrumente emise de catre debitor (platitor) , introduse in banca , in circuitul de decontare , de regula de catre creditor (beneficiar) si care circula de la banca beneficiarului catre banca platitorului si au ca efect debitarea contului platitorului si creditarea contului beneficiarului .Cu aceste instrumente se realizeaza Transferul de debit

UNITATEA BANCARA A PLATITORULUI

instrument bani

UNITATEA BANCARA A BENEFICIARULUI

Instrumente de plata de credit ( ordinul de plata ,) emise de catre platitor , introduse in circuitul bancarcar de catre acesta si care circula de la banca platitorului catre banca beneficiarului avand ca efect debitarea contului platitorului si creditarea contului beneficiarului. Cu aceste instrumente realizam Transferul de credit

UNITATEA BANCARA A PLATITORULUI

instrument bani

UNITATEA BANCARA A BENEFICIARULUI

Sistemul bancar a avut si are ca obiectiv deosebit de important crearea in domeniul platilor a unor mecanisme care sa conduca la efectuarea de plati rapide , eficiente si sigure. Utilizarea instrumentelor de plata in derularea decontarilor prezinta multiple avantaje din care retiem pe urmatoarele trei : - rapiditatea platilor - eliminarea riscului generat de operatiunile cu numerar (ridicare , transport, plati , falsificari , etc) 177

armonizarea cu practicile si tehnicile occidentale ,unde utilizarea numerarului in forma lui fizica este extrem de redusa;

A. TRANSFERUL DE DEBIT
Este procedeul de transfer de fonduri realizat prin intermediul bancilor , dintr-un cont in altul, utilizand instrumentele specifice de plata de debit, din dispozitia creditorului (vanzatorului ) nedepinzand de vointa debitorului (cumparatorului). Instrumentele si procesele prin care se realizeaza transferul de debit sunt ; - cecul; - biletul la ordin; - procesul cambial; - direct debit; - incasso-ul; - standing order (platile programate) 5.1.2. CECUL este definit drept : - un instrument de plat utilizat, in principal, de titularii de conturi bancare, sau - o instructiune scrisa data unei banci de a plati cuiva valoarea mentionata in acea instructiune. Cadrul legislativ : In cadrul bancii , operaiunile cu cecuri se efectueaz n conformitate cu reglementrile legale n vigoare, normele BNR emise n aplicarea acestora, precum i a conveniilor /aranjamentelor de lucru ncheiate cu bncile corespondente. ( Legea nr. 59/ 1934 modificata prin Legea 83 /1994 ,Norma Cadru nr.6/1994 a BNR si Normele interne ale Bancii) Pri implicate Utilizatorii acestui instrument de plata pot sa fie atat persoanele fizice cat si persoanele juridice. Cecul pune n legtur trei persoane( trei parteneri): - trgtorul ; - trasul ; - beneficiarul. Instrumentul ( CECUL) este creat de trgtor (debitor) care, n baza unui disponibil constituit n prealabil la o societate bancar, d un ordin necondiionat acesteia, care se afl n poziia de tras, s plteasc la prezentare o sum determinat unei tere persoane sau nsui trgtorului emitent, aflata n poziia de beneficiar (creditor) Cele trei persoane care sunt puse n legatur prin cec fac toate operaiunile legate de acest instrument n nume propriu: - trgatorul emite cecul, - posesorul legitim ( beneficiarul) l ncaseaz, - trasul l pltete. Persoana aflat n poziia de tras ntr-o operatiune cu cec-uri este numai o societate bancar.

178

5.1.2.1. Meniunile obligatorii si facultative ale cecului Mentiuni obligatorii: Cecul trebuie s ndeplineasc condiiile de form i de fond obligatorii prevazute de dispoziiile legale n vigoare. In toate redactrile, cecul trebuie s cuprind meniunile obligatorii dispuse de lege, care s satisfac cerinele unei informaii suficiente, precum i cerinele reflectrii garaniei date de tragator privind plata prin nscrisul respectiv. Acestea sunt : Denumirea de cec, care trebuie s figureze n nsui textul titlului, deasupra semnturii trgtorului. Lipsa denumirii de cec atarge nulitatea instrumentului. Se utilizeaz formula consacrat: Pltii n schimbul acestui cec, exprimat n limba ntrebuinat pentru redactarea titlului. Ca o excepie, potrivit legilor din SUA, denumirea de cec n textul instrumentului nu este obligatorie, fiind suficient ordinul necondiionat dat unei bnci de a plti o sum. Ordinul de a plti dat de trgtor, trasului, societate bancar, trebuie s fie clar, precis i necondiionat. Orice condiii, limitri sau contraprestaii, care se adaug ordinului imperativ de a plti (Pltii), duc la nulitatea instrumentului. Suma de plat, cuantum ( cifre si litere) exprimat n moned de plata (prin simboluri recunoscute pe plan internaional (ex: EUR, USD etc). Numele trasului, societate bancar. Locul plii. In cazul neachitrii cecului, beneficiarul acestuia va ndeplini, n locul indicat ca loc al plii, formalitile cerute de lege pentru pstrarea drepturilor sale. Data emiterii, cu indicarea precis a zilei, lunii, anului. Data emiterii trebuie s fie unic, posibil i cert. Locul emiterii, care trebuie s figureze alturi de data emiterii cecului. Semntura trgtorului, care trebuie s fie autograf, manuscris i redactat cu pixul sau stiloul cu cerneal de culoare neagr sau albastr la sfritul textului cecului. Lipsa tampilei nu afecteaz valabilitatea cecului. Simpla tampil a unui trgtor, persoan juridic, nensoit de semnatura reprezentantului autorizat al acesteia, anuleaz cecul. Semnatura trgtorului trebuie s fie explicit, in campul destinat semnaturii trebuie inscris numele tragatorului adica numele i prenumele persoanei fizice, aa cum se afl acestea nscrise n actul de identitate sau denumirea persoanei juridice, aa cum se afl aceasta nscris n Registrul Comerului, precum si semnatura autografa a tragatorului persoana fizica sau a reprezentatului persoanei juridice care are calitatea de tragator. Pentru a putea trage cecuri, orice trgtor trebuie s depun specimenul semnturii sale la societatea bancar la care are disponibil. Banca nu va accepta n cadrul operaiunilor sale, cecuri crora le lipsete una sau mai multe din meniunile obligatorii stabilite de lege, cu excepia urmtoarelor cazuri: In lipsa unei precizri privind locul de plat, se consider ca loc de plat a cecului locul indicat lng numele trasului,(al bancii) prezumat a fi i loc al domiciliului acestuia. In situaia n care lng numele trasului , deci langa numele bancii ,sunt indicate mai multe locuri, se va considera cecul pltibil la primul dintre aceste locuri indicate. 179

In situaia n care nu este indicat nici un loc lng numele trasului, se va considera cecul pltibil la adresa sediului principal al societii bancare trase. In lipsa unei precizari exprese privind locul de emitere, se va considera ca loc al emiterii locul indicat lng numele trgtorului. Banca nu va primi cecuri n alb necompletate. Cecul n alb este un instrument de plat care cuprinde numai semnatura trgtorului, iar uneori i o parte din meniunile obligatorii. Meniunile care lipsesc trebuie s fie completate atunci cnd posesorul prezinta cecul la plat. Este obligatoriu ca cecul n alb s aib completat numele ultimului posesor n momentul plii. Banca nu va putea primi un cec n legatur cu care i-a fost notificat de ctre trgtor faptul c a fost completat abuziv i apoi pus n circulaie, chiar dac cecul este prezentat de ctre un posesor de bun credin. Meniunile facultative : Aceste meniuni fac obiectul nelegerii dintre persoanele semnatare ale cecului. 5.1.2.2. Tipuri de cecuri Din punctul de vedere al beneficiarului cecului, acest instrument poate fi: Cec nominativ, care se pltete numai unei anumite persoane, cu sau fr clauza la ordin.Acest tip de cec are meniuni fcute de trgtor: cec nominativ; cec netransmisibil; cec pltibil numai primului beneficiar. Cecul nominativ cu clauza nu la ordin nu poate fi transmis prin gir, ci numai pe calea cesiunii ordinare. Cecul emis cu clauza netransmisibil, pus de ctre tras la cererea clientului sau de ctre un girant, nu poate fi pltit dect primitorului su; la cererea acestuia, poate fi creditat n contul su curent. Primitorul nu poate gira cecul dect unei societi bancare pentru ncasare. Aceasta nu-l poate gira mai departe Cec la purttor, care se pltete fie persoanei desemnate de beneficiar, fie purtorului instrumentului. Pe acest cec la emitere nu se indic expres numele beneficiarului sau poart meniunea la purttor, ceea ce nseamn c va fi pltit posesorului/purttorului lui. Cecul la purttor se transmite prin simpla remitere a titlului de la un purttor la altul. Din punct de vedere al modului n care poate fi ncasat cecul: Cec barat denumirea este dat de cele dou linii paralele, verticale sau oblice nscrise de posesorul cecului, oriunde pe suprafaa acestuia. Aceasta nseamn c beneficiarul va trebui s recurg la serviciile unei bnci pentru ncasarea sumei nscrise pe cec, ncasarea sumei nscrise n numerar direct de la banca trgtorului nefiind posibil. Bararea poate fi: - general dac nu prezint nici o meniune ntre cele dou linii. Cecul cu barare general nu poate fi pltit de tras dect unei societi bancare sau unui client al trasului. - special dac ntre cele dou linii este menionat denumirea unei bnci. Cecul cu barare special nu poate fi pltit de tras dect societii bancare nscrise n cec sau, dac aceasta este trasul, unui client al su. Cecurile pot fi barate n momentul emiterii sau n cursul circulaiei (de ctre oricare din posesorii lor ulteriori). Bararea general poate fi transformat n barare special, operaiunea invers fiind interzis. 180

 Cecul nebarat se poate plti n numerar sau n cont, fr nici o restricie, potrivit solicitrii beneficiarului. Cecul certificat este un cec obinuit care poate fi barat sau nebarat care se achit la prezentare, pe care banca (trasul) confirm existena disponibilului necesar efecturii plii. In acest caz, cel care a emis cecul (trgtorul) nu mai poate retrage din contul su suma certificat pn la expirarea perioadei de prezentare. Certificarea unui cec poate fi cerut unitii bncii de ctre trgtorul emitent sau de unul dintre posesorii ulteriori, beneficiari ai cecului. Acest lucru este solicitat n scris. Odat cu certificarea cecului, unitatea bncii rezerv suma ntr-un cont deschis pe numele trgtorului din care, aceasta poate fi retras numai la cererea scris a trgtorului si, dup expirarea termenului de prezentare al cecului certificat. Cecul circular este emis de o banc asupra altei bnci sau asupra subunitilor sale. Este un titlu de credit la ordin, pltibil la vedere, n termen de 30 de zile de la emitere. Prin cecul circular, societatea bancar emitent se oblig definitiv a efectuaplata cecului respectiv n favoarea beneficiarului care este i clientul su. Sursa de fonduri din care societatea bancara efectueaza plata, o constituie disponibilul in prealabil constituit de beneficiarul cecului circular, clientul sau. Cecul de cltorie este un cec cu valori fixe, imprimate pe nscris, odat cu tiprirea acestuia. Aceste cecuri sunt emise de bnci sau de institutii specializate autorizate si, vndute clienilor pentru a putea nlocui banii lichizi necesari ntr-o cltorie. Plata cecului de cltorie este condiionata de identitatea dintre semnatura persoanei care a primit cecul (posesorul) i semntura persoanei care l ncaseaz. De fapt, posesorul depune o prim semntur pe cec, n momentul n care l cumpr, in prezenta functionarului bancar de la ghiseul bancii, iar a doua n momentul ncasrii, n prezena funcionarului bancar de la ghieul bncii sau n momentul efecturii unei pli n prezena beneficiarului. In cazul cecului de cltorie, trgtorul poate fi una i aceeai persoan cu trasul. In caz contrar, cele dou persoane au relaii de cont. Cecurile de cltorie sunt tiprite, ca i biletele de banc, n sume fixe. Cecul n alb este cecul care cuprinde numai semntura trgtorului, iar uneori i o parte din meniunile cerute de formularul cecului. Meniunile care lipsesc trebuie s fie completate n momentul prezentrii cecului la plat de ctre posesor. Unitile bncii nu vor primi pentru plat cecuri n alb necompletate sau n legtur cu care le-a fost notificat de ctre trgtor c au fost completate n mod abuziv, chiar dac acestea au fost prezentate la plat de posesori de bun credin. Cecul pltibil n cont, ca i posesorul unui cec, poate interzice plata n numerar, nsernd transversal pe faa cecului cuvintele pltibil n cont, numai pentru virament sau alt expresie echivalent. In funcie de prile angajate n derulare, cecurile se pot clasifica n: Cecuri personale - Cecul personal este cecul tras de o persoana fizic sau juridic (trgtor) asupra unei bnci (tras) n favoarea unei alte persoane fizice/ juridice (beneficiar) - trgtorul fiind titularul unui cont personal. Cecuri bancare - Cec bancar este cecul tras de o banc, din ordinul unui ter, asupra sa sau asupra unei alte bnci, n favoarea unei persoane fizice/ juridice indicat de ordonator. 181

gir.

Cecuri postale Au utilizare mai ales n localitile unde nu exist uniti ale bncilor. Acest tip de cec nu poate fi transmis prin In funcie de momentul plii ctre beneficiar, cecurile pot fi:

Cecuri ce se pltesc la prezentare , de exemplu Cecurile de cltorie ( se pltesc la ghieele bncii ,cu excepia cazului cnd sunt cedate unei alte persoane) Cecuri cu plata ulterioar, dup ncasarea acestora de la banca pltitoare : cecurile personale, cecurile bancare; cecurile money order - sunt cecuri care au menionat pe ele international money order sau money order. Ca orice cec are serie, dat de emitere, nume beneficiar, suma n cifre i litere. Se andoseaz pe verso de beneficiarul sumei.Toate cecurile money order au limit de sum care nu poate fi depit. cecurile guvernamentale (emise de autoritatile canadiene) - aceste cecuri au ca element de siguran n colul din stnga sus ca sigl o frunz de arar de culoare roie, ncadrat de dou dreptunghiuri de culoare roie. Imediat lng sigl este scris, n limba englez i francez Government of Canada. Pe verso cecului apare meniunea Government of Canada. cecurile de trezorerie (emise de Trezoreria SUA): cecuri ce au acoperirea trezoreriei SUA i au imprimate cuvintele United States Treasury.

5.1.2.3. Condiii de emitere i de plat ale cecului Fara sa existe o diferentiere oficiala intre instrumentele de plata , in practica cecului i se atribuie o importanta si o atentie deosebita . Explicatia poate fi aceea ca alaturi de Cambie si Bilet la Ordin , Cecul este nu numai un simplu instrument de plata ci si un efect al actelor de comert si un titlu veritabil de credit (pozitie in care reprezinta o garantie foarte convingatoare in mana creditorului ca-si va incasa pretul livrarilor de bunuri si servicii catre debitor - partenerul dintr-un act comercial consumat - ) De aceea emiterea si plata cecului se face in conditii exprese prevazute de lege , intre care retinem : Trgtorul poate emite cecuri numai n condiiile existenei unor fonduri proprii disponibile in momentul emiterii instrumentului, de valoare mai mare sau egala cu aceea a cecului, n contul deschis la unitatea bancar tras, care s poat face posibil efectuarea plii de ctre aceasta. Disponibilul trebuie s fie lichid, cert i exigibil i s nu existe nici un impediment de ordin juridic sau material care s mpiedice efectuarea plii cecului. Mai concret si mai precis , emiterea cecului de catre tragator trebuie sa se bazeze pe o acoperire , care trebuie sa indeplineqasca urmatoarele conditii : sa fie constituita inainte de emiterea cecului : sa reprezinte o valoare cel putin egala cu cea a cecului; 182

sa fie disponibila in sensul de a fi lichida si exigibila in raportul juridic dintre banca si client; sa fie irevocabila , in sensul ca tragatorul este obligat sa mentina acoperirea la dispozitia purtatorului cecului pana la incasare sau pana la prescriptia titlului . Pentru a putea trage cecuri, orice trgtor trebuie s aib la societatea bancar tras specimenul semnturii sale. Emiterea unui cec de ctre trgtor fr ca acesta s dispun n momentul emiterii de fondurile necesare plii cecului, atrage sanciuni civile si penale, potrivit prevederilor legale n vigoare. Aceasta nu duce ns la nulitatea cecului, el putnd fi onorat de tras la prezentare, dac n intervalul de la emitere i pn la prezentatrea la plat, trgtorul procur trasului fondurile necesare pentru acoperirea cecului. Meniunea de acceptare pe cec nu invalideaz instrumentul, ci se consider ca fiind nescris. In cazul cecului certificat, trasul confirm, nainte de remiterea cecului ctre beneficiar, existena fondurilor necesare efecturii plii. Certificarea cecului atrage dup sine faptul c trgtorul nu mai poate retrage din contul su suma destinat plii cecului respectiv, nainte de expirarea termenului de prezentare al acestuia. Banca certific cecurile prin expresia certificat, nsoit de numele i prenumele, redactate cu claritate, ale reprezentantului su legal care are competena s efecueze aceast operaiune, precum i de semnatura acestuia i tampila bncii. Prin certificarea cecului, trasul nu se oblig direct, ns are obligaia ca, n caz de neplat, s despgubeasc posesorul care a suferit o daun din acest motiv. Ca urmare a funciei sale principale de instrument de plat, cecul poate fi tras numai la vedere (la prezentare). Orice meniune redactat pe cec privind o anumit scaden fix sau o anumit perioad de timp admis ntre data prezentrii i data plii cecului este considerat nescris. Cecul care are nscris ca dat a emiterii sale o dat ulterioar datei prezentrii la plat se numete cec postdatat. Cecul postdatat este pltibil n ziua prezentrii, data menioant ca dat a emiterii considerndu-se nescris. Intre trgtor i tras poate interveni o nelegere conform creia trasul va plti cecul numai dup ce trgtorul a avizat instrumentul respectiv. O astfel de nelegere este exprimat prin formula: Pltii numai dup aviz", redactat pe cec. Aceast nelegere nu poate fi opus posesorului cecului, acesta rmnnd pltibil la vedere. Primirea avizului de ctre banc, din partea trgtorului, nu reprezint o condiie pentru efectuarea plii ci, un procedeu suplimentar de verificare a autenticitii cecului i de limitare a situaiilor n care s-ar efectua plata unor cecuri false sau a unor cecuri valabile, dar care se afl n mna unor posesori de rea credin. Cecul emis i pltibil n Romnia trebuie, sub sanciunea pierderii dreptului de regres mpotriva giranilor i garanilor, s fie prezentat la plata n termen de 8 zile, dac este platibil n chiar localitatea unde a fost emis, iar n celelalate cazuri n termen de 15 zile. Aceste reguli actioneaza in situatia in care, pe cecul respectiv nu sunt mentionate alte termene de valabilitate ale acestora. Girantul care a transmis exemplarele la diferite persoane, ca i giranii urmtori, sunt inui obligai n temeiul tuturor exemplarelor purtnd semnatura lor i care nu le-au fost napoiate. Un cec va putea fi onorat de catre tras chiar si in cazul in care termenul sau de prezentare a expirat si tragatorul nu a revocat ordinul de plata privind cecul respectiv. Un cec poate fi revocat in interiorul termenului de prezentare la plata numai in cazul pierderii sau furtului instrumentului respectiv.

183

 Principiul irevocabilitatii cecului, in interiorul termenului legal de prezentare la plata, nu este afectat de situatiile limita intervenite in ceea ce il priveste pe tragator. Astfel, cecul poate produce aceleasi efecte si purtatorul sau beneficiaza de aceleasi drepturi chiar daca, dupa emiterea acestuia a intervenit moartea, incapacitatea sau restrangerea capacitatii tragatorului.

5.1.2.4. Posibiliti de transmitere a cecului simpla remitere - n cazul cecului la purttor, care n momentul emiterii nu indic expres beneficiarul sau poart meniunea la purttor. Acest cec poate fi pltit fie persoanei desemnate ca beneficiar, fie deintorului cecului. cesiunea de crean - atunci cnd cecul este emis pe numele unei anumite persoane (cec nominativ ) si tragatorul (emitentul ) a inscris in textul cecului mentiunea nu la ordin, n acest caz numai persoana nominalizat poate s l ncaseze . Acest cec poate fi transmisibil numai prin cesiunea de drept comun. Cesiunea de crean de drept comun este un mijloc specific de transmitere a obligaiilor constnd n acordul de voin (contractual) prin care creditorul numit cedent transmite n mod voluntar, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul su de crean unei alte persoane numit cesionar care va deveni astfel creditor n locul su i care va putea ncasa de la debitor creana creat. girul sau andosarea operaiunea prin care beneficiarul cecului (girant) transfera altei persoane (giratar) toate drepturile ce revin din cecul in cauza . Este deci procesul prin care se transmit odat cu remiterea i toate drepturile ce rezult din cec, printr-o declaraie scris i subscris pe instrument. Este transmisibil prin gir numai cecul stipulat pltibil unei anumite persoane(nominativ) cu sau fr clauza impus de la ordin. 5.1.2.5. Girul si operatiile de girare ale cecului Girarea unui cec este operatiunea prin care beneficiarul cecului , transmite unui nou beneficiar , o data cu remiterea , toate drepturile rezultate din cec. Noul beneficiar poate la randul sau sa gireze cecul. Girul poate fi fcut chiar n folosul trgtorului sau al oricrui alt obligat, acetia putnd s gireze din nou cecul. Girul poate fi n plin sau n alb. - Girul n plin presupune declaraia girantului semnat i datat de el, cuprinznd ordinul adresat trasului de a-l plti unei anumite persoane indicate de girant. Girul n plin trebuie s cuprind urmtoarele elemente: semntura girantului, care este elementul esenial al girului, numele giratarului, data girrii. - Girul n alb este format numai din semntura girantului nscris pe spatele cecului sau pe adaosul acestuia. Girul transmite proprietatea cecului cu particularitatea c giranii devin obligai solidar pentru plata la prezentare. In cazul neplii cecului de ctre tras, la prezentare, posesorul acestuia se poate ndrepta pe cale de regres oricruia dintre obligai i implicit mpotriva oricruia dintre girani. Cecul fiind indivizibil , girul partial este nul

184

5.1.2.6. Avalizarea cecului : este o operatie prin care o terta persoana , numita avalist garanteaza o obligatie de plata asumata de persoana obligata prin cec, numita avalizat . Este o forma de garantare, totala sau partial a platii unui cec, data de catre un tert (altul decat banca) sau chiar de catre un semnatar al cecului. Posesorul cecului poate sa se indrepte direct impotriva avalistului, fara a mai fi respectata ordinea din dreptul civil, deoarece obligatia acestuia este o obligatie autonoma si solidara. Avalul se da, fie prin formula pentru aval semnata de avalist, fie prin simpla semnatura a avalistului. Avalul se da, direct pe cec, sau pe adaosul acestuia si trebuie sa mentioneze persoana pentru care este dat. In lipsa mentionarii persoanei pentru care este dat, avalul se considera dat pentru tragator. 5.1.2.7. Controlul operaiunilor cu cecuri n cadrul activitii curente, pentru operaiunile efectuate cu cecuri, personalul bncii va avea n vedere urmtoarele aspecte: Cecurile s fie emise pe blanchete cec ale bancii emitente , s fie completate i s conin meniunile obligatorii, potrivit reglementrilor legale n vigoare, fr alterri ale textului sau modificri; - Semntura s corespund cu specimenul de semnturi nregistrat n banc; - Verifica concordanta dintre suma scrisa in cifre si cea in litere. Daca exista diferente intre suma scrisa in cifre si cea in litere, suma de plata va fi considerata cea scrisa in litere; - In cazul in care suma de plata este scrisa de mai multe ori pe fata cecului, fie in cifre fie in litere, suma care va fi platita este suma cea mai mica; - Pentru suma de plat s existe disponibiliti bneti n contul trgtorului; - n cazul prezentrii la plat a unui cec girabil s verifice succesiunea regulat a girurilor; - S verifice dac identitatea persoanei care prezint cecul la plat corespunde cu identitatea beneficiarului; - n cazul n care se constat prezentarea la plat a unor cecuri fr acoperire unitile bncii vor proceda in conformitate cu prevederile Rgulamentului BNR nr. 1/2001 privind Centrala Incidentelor de Plati, cu modificarile si completarile ulterioare; - Respectarea circuitelor, termenelor i intervalelor de timp obligatorii prevzute de reglementrile n vigoare pentru efectuarea operaiunilor cu cecuri; - Refuzurile la plat datorate nendeplinirii condiiilor de decontare s fie transmise prin fax (cu confirmare telefonic de primire) unitii bancare prezentatoare, n ziua ntocmirii lor, urmnd ca documentele originale s fie transmise prin pot, pn la data compensrii; Pentru o mai buna intelegere a importantei acestui instrument de plata precum si a tehnicilor bancare de utilizare si circulatie a acestuia va prezint in continuare un material ilustativ , realizat de Banca Nationala a Romaniei :

185

186

187

188

189

190

191

Noul format si noul mod de completare si de decontare a instrumentelor de debit CECUL- conform OUG nr. 38/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 59/1934 asupra cecului este urmatorul

192

5.1.3. BILETUL LA ORDIN

Fr. = Billet a lordre ; En. = Promissory note ;

BO este definit drept un titlu de credit sub semnatura privata prin care emitentul (subscriitorul , in calitatea de debitor) se obliga sa plateasca o suma fixata de bani la un anumit termen sau la prezentare unei persoane denumite beneficiar ( subscris), care are calitate de creditor. OBSERVATIE : spre deosebire de CEC sau Cambie BO este doar o promisiune de a plati si in acest caz emitentul este platitorul sau altfel spus trasul este aceiasi persoana cu tragatorul Numarul persoanelor implicate initial in circuitul BO se reduce la doua. Operatiunile la care este supus un BO sunt urmatoarele : - initial apre relatia comerciala (clasica) intre un furnizor si un client al acestuia; - beneficiarul marfii nu are bani cu ce sa achite marfa cu care se aprovizioneaza , in momentul furnizarii ei si se angajeaza sa o achite intr-un anumit timp , fapt pentru care emite un BO. - furnizorul (beneficiarul BO) poate opta pentru urmatoarele variante de incasare : sa-l prezinte trasului la plata intr-un timp pe care doreste el , operatiune denumita plata la prezentare. sa-l gireze catre alt beneficiar (beneficiari) in cazul in care are la randul sau o datorie catre acest beneficiar sa astepte sa-si incaseze BO la scadenta, inainte insa trebuind sa-l prezinte emitentului pentru avizare( de acum incepe sa curga ter menul de scadenta ) - sa se prezinte la o banca si sa scontenteze BO. Observati ca fata de CEC, la Biletul la Ordin apare un element nou si anume scadenta Scadenta este termenul la care BO este exigibil si trebuie platit ! Un BO poate avea scadenta la vedere , la un anumit timp de la vedere sau de la un anumit timp de la data emisiunii. Scontarea Biletului la Ordin In primele trei cazuri beneficiarul BO primea intreaga valoare inscrisa pe instrumentul de plata , iar in cazul scontarii primeste o valoare mai mica decat cea nominala , diferenta numindu-se taxa scontului. Taxa scontului + comisionul incasat de banca pentru costurile ocazionate de efectuarea operatiunilor de scontare a Biletului la ordin dau o valoare numita agio (Taxa scontului + comisionul = agio ) Taxa scontului se calculeaza dupa urmatoarea formula V xD x Nz T s = ------------------360 unde :

V valoarea BO; Ts Taxa scontului ; D - Nivelul dobanzii Nz - nr de zile calendaristice dintre data scontarii si ziua scadentei. 193

Pentru o mai buna intelegere a importantei acestui instrument de plata precum si a tehnicilor bancare de utilizare si circulatie a acestuia va prezint in continuare un material ilustativ , realizat de Banca Nationala a Romaniei :

194

195

196

197

Noul format si noul mod de completare si de decontare a instrumentelor de debit BILETUL LA ORDIN- conform OUG nr. 39/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin , este urmatorul:

198

5.1.4. CAMBIA sau TRATA Cambia este un instrument de plata si un titlu de credit care pune in procesul creeri si utilizarii sale trei persoane : - tragatorul care in calitate de creditor ordona plata; (pf sau pj) - trasul care in calitate de debitor va plati suma inscrisa pe cambie (pf sau pj) - beneficiarul (pf sau pj chiar si o banca) Titlul este creat de tragator in calitate de creditor ( Atentie: in cazul cecului si al BO instrumentul era creat de tragator in calitate de debitor ) care da ordin debitorului sau numit tras sa plateasca o suma fixa la o data determinata de timp , fie unui beneficiar fie la ordinul acestua din urma. Cu alte cuvinte prin intermediu cambiei in calitate de tragator veti putea plati o datorie fata de o anumita persoana (beneficiar ) prin intermediul unei alte persoane (tras) care va era datoare si carei ii dati ordin sa plateasc beneficiarului cambiei sau poesorului cambiei suma respectiva la o data bine stabilita . Tragatorul poate fi in acelasi timp si beneficiar al cambiei in situatia in care doreste sa-si recupereze direct o creanta a sa de la debitor. Sunt situatii cand tragatorul poate fi el insusi tras in situatia prin care prin cambie se obliga sa plateasca beneficiarului o suma de bani la o anumita data . Principalul obligat intr-o cambie este trasul care a acceptat cambia si nu tragatorul. Cambia are un format si un continut stabilit prin lege si , pentru a fi valabila si operabila bancar trebuie sa cuprinda o suma de date si informatii obligatorii ( vezi pag. circuit) Toate precizarile facute la BO cu privire la scadenta si scontare sunt valabile si in cazul cambiei. Modalitatea cea mai frecventa de circulatie a unei cambii este girul. Adica actul prin care posesorul cambiei transfera altei persoane numita giratar , printr-o declaratie scrisa si subscrisa pe titlu o data cu predarea acesteia , toate drepturile ce decurg din cambie . Cambiile pot fi supuse si operatiunilor de avalizare. De precizat ca bancile nu vor accepta decat cambii completate corect , citet cu toate datele cerute de norme , si in nici un caz nu vor accepta cambii in alb. Pentru o mai buna intelegere a importantei acestui instrument de plata precum si a tehnicilor bancare de utilizare si circulatie a acestuia va prezint in continuare un material ilustativ , realizat de Banca Nationala a Romaniei :

199

200

201

202

Noul format si noul mod de completare si de decontare a instrumentelor de debit CAMBIA- conform OUG nr. 39/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin , este urmatorul:

5.1.5 INCASSO 203

Decontarea prin Incasso este o metoda utilizata pentru plati inernationale ( transfer de debit international) , este relativ simpla , ieftina , dar negarantata bancar , bazandu-se in esenta pe obligatia de plata a cumparatorului , asumata prin contractul comercial international , fara implicarea niciunui angajament de plata din partea bancilor implicate in circuitul sau. In cadrul operatiunilor cu Incasso bancile implicate nu isi asuma nici un risc comercial , singura lor responsabilitate constatnd in manipularea setului de documente. Astfel Incasso- ul presupune tratarea de catre banci, conform instructiunilor primite, a documentelor comerciale ( facturi, documente de transport, documente de proprietate, etc) si sau a documentelor financiare( cambii, bilete de ordin , Cecuri , chitante, etc ) in vederea acceptarii sau platii acestora. Incasso-ul documentar ii asigura vanzatorului o protectie net superioara celei date de o simpla factura , dar inferioara celei asigurate de un Acreditiv documentar Spre deosebire de AcD , Incasso-ul documentar prevede faptul ca vanzatorul efectueaaza un export de marfuri sau o prestatie de servicii fara ca plata sa fie garantata. Astfel , Incasso-ul documentar este recomandat a fi utilizat in cazul in care intre vanzator (exportator) si cumparator (importator) exista incredere reciproca. Decontarea prin Incasso este reglementata de Publicatia nr. 522 a Camerei de Comert International de la Paris. In fuctie de documentele vehiculate Incasso-ul este de doua feluri : - Incasso simplu care presupune vehicularea doar de documente financiare - Incasso documentar care presupune vehicularea de documente comerciale insotite sau nu de documente finaniare. Participantii la circuitul Incasso-ului documentar sunt : - ordonatorul (exportatorul) cel care initiaza operatiunea de Incasso - banca remitenta ( banca exportatorului) banca careia ii este incredintata documentatia comerciela si financiaara si operatiunea de Incasso ,de catre ordonator - banca prezentatoare (banca importatorului ) banca insarcinata cu prezentarea documentelor catre importator.si transferul de fonduri ( efectuarea platii ) catre banca exportatorului. -trasul ( importatorul ) destinatarul documentelor vehiculate prin Incasoo si cel care efectueaza plata produselor sau serviciilor achizitionate.

Prezentam mai jos circuitul Incasso-ului documentar :

204

CIRCUITUL INCASSO - ULUI DOCUMENTAR

EXPORTATOR (ORDONATOR)

(1) Livrarea marfurilor

IMPORTATOR (TRAS)

Plata (7)

(2) Depunerea documentelor

Plata (5)

(4) Remiterea documentelor

Transmiterea Documentelor (3) BANCA EXPORTATORULUI (remitenta) (6) Plata BANCA IMPORTATORULUI (prezentatoare)

205

5.1.6. DEBITUL DIRECT. Este forma in care debitorul (beneficiarul serviciilor) mandateaza banca la care are contul sa onoreze cererile de plati ale unui anumit creditor de regula un prestator de servicii repetate (telefon, electricitate, gaze, apa , salubritate , etc. ) fara acordul expres al sau ( aldebitorului.) Dd (debitul direct) este de fapt un acord de principiu , sub forma unui inscris care se bazeaza pe increderea in banca si in corectitudinea creditorului. Avantajele acestei forma de stingere a obligatiilor intre parteneri (a acestei proceduri de transfer debit) sunt substantiale pentru cei trei parteneri : - debitorul nu mai emite cate un instrument de plata pentru fiecare factura ; - creditorul incaseaza imediat banii , la simpla cerere; - banca transfera banii dintr-un cont in altul , si practic ramane cu banii , cu fondurile , nu le transfera la alta banca si in plus incaseaza si comisioanele de la ambii clienti. Intrucat avem de a face cu un transfer de proprietate asupra banilor de la un partener la altul , acesta se va realiza numai pe baza unor raporturi juridice scrise intre cei trei parteneri astfel: - conventie intre debitor si creditor privind dreptul creditorului (furnizorului) de a initia plata fara acordul prealabil al debitorului( beneficiarul de servicii) ; - conventie de mandat intre debitor si banca platitoare privind acceptul debitorului pentru plata din contul sau, fara acordul expres al acestuia. - angajament privind debitarea directa intre banca colectoare si creditor. Decontarile au la baza fisierele electonice cu facturile si clientii si care se transmit de catre furnizor unitatilor bancii platitoare prin intermediul bancii colectoare , iar banca platitoare , la o data stabilita declanseaza mecanismul de transfer al fondurilor catre unitatea bancara la care furnizorul are contul. Transferul are loc efectiv la centrala banca centrala care preia sumele din conturile unitatilor bancare platitoare si le transfera in contul unitatilor bancare colectoare , care , dupa primirea mesajului de transfer , inregistreaza suma in contul baneficiarului. Procesul de stingere a obligatiilor conractuale prin plat efectuate prin Debit direct se desfasoara potrivit circuitului de mai jos:

206

CIRCUITUL DECONTARILOR PRIN DEBIT DIRECT

DEBITOR BENEFICIAR DE SERVICII (2) Conventie de mandat

(1) Conventie debit direct

CREDITOR FURNIZOR DE SERVICII (3) Aranjament de debitare directa

(4) Fisier facturi BANCA PLATITOARE BANCA COLECTOARE

(5) Transfer de fonduri BANCA CENTRALA Bc. Platitoare Bc. colectoare

(8) Transfer de fonduri

(6) Debitare cont (7) Creditare cont banca platitoare banca colectoare
5.1.7 PLATILE PROGRAMATE ( standing order) este o varianta a debitului direct in care banca debitorului accepta sa plateasca , la anumite date (decadal, , chenzinal, lunar) , potrivit mandatului primit o suma fixa in favoarea unui furnizor , fara a mai fi nacesara solicitarea de plata expresa a acesuia. De fapt , plata a fost initiata de furnizor la stabilirea procedeului de plata si intrucat sumele sunt egale , nu mai este necesar sa se repete acesta solicitare de fiecare data , diferentele dintre sumele cuvenite si cele platite urmand sa se reglementeze la finele lunii. 207

In acest sens intre banca si debitor se incheie un contract de mandat in vederea executarii unei instructiuni a debitorului. Prin acest mandat banca mai este autorizata sa constituie disponibilitatile necesare din fondurile debitorului sau sa asigure acestuia creditele necesare platii .In mod practic se realizeaza din parte bancii un management de trezorerie care are ca finalitate constituirea de lichiditati in contul curent al platitorului , debitorului. Un astfel de procedeu se practica , de regula , in cazurile in care sunt livrari zilnice de materii prime cu un volum relativ constant platile avand un caracter de repetabilitate ( exp. aprovizionarea cu materii prime a fabricilor de ciment)

B. TRANSFERUL DE CREDIT
Este cel mai frecvent procedeu bancar folosit pentr stingerea obligatiilor de plata dintre participanti la o tranzactie. Statistica furnizata de catre Banca Reglementarilor Internationala indica o pondere a transferului de credit pentru un an de peste 95% in tarile din Europa de Vest si 85 90% in tarile din Europa Centrala si de Est. Preferinta pentru transferul de credit este justificata de forma accesibila a instrumentului de plata folosit (ordinul de plata) , universalitatea acestuia , circuitul bancar simplu si timpul foarte scurt de decontare( de la plata amanata la plata in timp real) Transferul de cedit este prezentat in literatura de specialitate ca un procedeu de transmitere a fondurilor de la un partener la altul prin intermediul bancilor si a unui instrument de plata specific , din dispozitia debitorului (cumparatorului) in favoarea creditorului( vanzatorului). BNR il numeste o serie de operatiuni care incep prin emiterea de catre platitor a unui ordin de plata (OP) dat unei institutii (banca) de a pune la dispozitia unui beneficiar o anumita suma de bani si care se finalizeaza prin acceptarea respectivului OP de catre institutia (banca) destinatara. Pentru realizarea transferului de credit , debitorul trebuie sa dispuna obligatoriu de un un depozit bancar la vedere sau sa beneficieze de un credit aprobat pentru asemenea plati. Participantii la un transfer de credit sunt partenerii de tranzactie (cumparatorul si vanzatorul) si bancile implicate , astfel : ordonatorul ( platitor sau emitent) clientul bancii care emite un ordin de plata pe cont propriu si da dispozitie bancii sale de a efectua transferul monetar in vederea stingerii unei obligatii de plata. beneficiar (destinatar)- persoana desemnata prin ordinul de plata de catre platitor sa primeasca o anumita suma de bani; beneficiarul este ultimul participant la transfer cu care se incheie circuitul.; banca emitenta ( initiatoare) - prima institutie care emite un ordin de plata pe cont propriu in cadrul unui transfer-credit; La un transfer pot participa mai multe banci si fiecare emite un OP catre banca urmatoare deci devine banca emitenta , iar pentru a le diferentia prima banca se numeste initiatoare. banca destinatara (banca receptoare , banca colectoare colectoare) - institutia care receptioneaza (primeste ; colecteaza) si accepta un ordin de plata fie in nume propriu, fie pentru a pune la dispozitia beneficiarului o anumita suma de bani, prin creditarea contului beneficiarului sau prin eliberarea sumei respective in numerar, in cadrul unui transfer-credit; banca intermediara care intervine intre banca emitenta si banca colectoare pentru a intermedia transferul , daca bancile partenerilor nu au relatii directe de corespondent; 208

Bancile intermediare se afla in dubla pozitie pe de o parte , de banca receptoare a transferului si pe de alta parte , de banca emitenta , adica de transmitere mai departe a aceluiasi transfer , in nume propriu. Instrumentele specifice procedeului de Transfer de credit sunt : - Ordinul de plata (viramentul) - Acreditivul 5.1.8.ORDINUL DE PLATA ELECTRONIC Precizari legislative Vom trata in continuare acest instrument de plata prin prisma noilor reglementari in materie cuprinse in Regulamentul nr. 2 din 23 februarie al BNR care a intrat in vigoare la data de 8 aprilie 2005 Nevoia repozitionarii unor mijloace de plata in cadrul sistemului de plati din tara noastra , intre care si ordinul de plata, s-a datorat punerii in practica a Sistemului Electronic de Plati Interbancare din Romania (SEP), asa cum este el prezentat in cele ce urmeaza. Am retinut pentru acest curs doar cele mai semnificative informatii despre OP urmand ca dvs. sa studiati in amanunt regulamentu mai sus indicat si sa cunoasteti pe aceasta cale tehnicile bancare de utilizare si circuitul OP. Prezentul regulament se aplica ordinelor de plata pentru platile efectuate in moneda nationala pe teritoriul Romaniei, cu exceptia ordinelor de plata pentru platile efectuate in baza instructiunilor de transfer-credit intre diferite unitati ale Trezoreriei Statului, Regulamentul stabileste in detaliu constrangeri , proceduri si tehnici de utilizare a Ordinului de plata , cu referire la : Obligatiile partilor si principii de procedura Obligatiile emitentului Obligatiile institutiei receptoare Obligatiile institutiei destinatare Solutionarea transferurilor credit nefinalizate , eronate sau intarziate , etc Mai facem precizarea ca daca ordonatorii (persoanele fizice) nu dispun de facilitati electronice , acestia pot folosi , in continuare ordinele de plata pe suport de hartie , care la banca emitenta se transforma in OP electronice si in aceasta forma intra in circuitul bancar . Termeni conceptuali. Ordinul de plata (OP) este dispozitia neconditionata pe care emitentul , client al unei banci receptoare o da acesteia pentru a pune la dispozitia unui partener al sau o anumita suma de bani. A pune la dispozitia unui beneficiar o suma de bani in baza unui OP inseamna a plati efectiv sau a face sa se plateasca respectiva suma de bani. O dispozitie data banci in acest sens este considerata ordin de plata numai daca sunt indeplinite concomitent urmatoarele cerinte : - banca receptoare dispune de fonduri necesare pentru a efectua plata fie prin debitul contului emitentului fie prin incasarea efectiva de la acesta a sumei de plata. - in continutul documentului nu se prevede ca plata sa se faca la cererea beneficiarului. 209

Transferul de credit este asociat OP si presupune o succesiune de operatiuni care incep prin a se emite OP de catre platitor, prin care i se da dispozitie bancii de a transfera suma de bani in favoarea beneficiarului si se finalizeaza prin acceptarea documentelor de catre banca destinatara. Emitentul - este persoana care emite OP in nume si pe cont propriu. Emitentul (platitorul sumei) poate fi clientul insusi al bancii initiatoare sau chiar banca initiatoare daca exercita un mandat din partea clientului sau in acest scop Beneficiarul sumei este persoana desemnata de platitor prin OP sa primesca suma de bani. Beneficiarul poate fi un client al bancii destinatare sau chiar banca destinatara daca are un mandat in acest sens. Continutul ordinului de plata Ordinul de plata trebuie sa includa urmatoarele elemente obligatorii: - identificarea ca ordin de plata; - identificarea platitorului, prin nume/denumire si cont (codul IBAN al contului acestuia deschis la institutia initiatoare, codul IBAN atribuit centralei ori unitatii teritoriale a institutiei initiatoare sau, dupa caz, codul BIC) ori doar prin nume/denumire, in cazul in care platitorul nu are cont deschis la institutia initiatoare; - identificarea beneficiarului, prin nume/denumire si cont (codul IBAN al contului acestuia deschis la institutia destinatara, codul IBAN atribuit centralei ori unitatii teritoriale a institutiei destinatare sau, dupa caz, codul BIC) ori prin nume/denumire si adresa, in cazul in care beneficiarul nu are cont deschis la institutia destinatara; - identificarea bancii initiatoare, prin denumirea centralei sau, dupa caz, a unitatii teritoriale si/sau codul BIC, in cazul in care platitorul difera de institutia initiatoare; - identificarea bancii receptoare, prin denumirea centralei sau, dupa caz, a unitatii teritoriale si/sau codul BIC, in cazul in care beneficiarul difera de institutia receptoare; - suma si denominarea sumei; - data emiterii ordinului de plata, care trebuie sa fie unica, posibila si certa; - elementul sau elementele care sa permita verificarea autenticitatii ordinului de plata de catre institutia initiatoare. In cazul platilor efectuate in relatia cu Trezoreria Statului, ordinul de plata va contine in plus urmatoarele elemente obligatorii: - codul de identificare fiscala al platitorului; - codul de identificare fiscala al beneficiarului; - numarul de evidenta a platii, alocat de Agentia Nationala de Administrare Fiscala; - numarul ordinului de plata dat de platitor; - referinte privind continutul economic al operatiunii; - data debitarii contului platitorului de catre institutia initiatoare (care se va completa de catre institutia initiatoare). In plus fata de mentiunile prevazute mai sus banca initiatoare va putea conveni cu platitorul ca acesta sa furnizeze, dupa caz, si elemente suplimentare, cum ar fi, spre exemplu: exprimarea in litere a sumei prevazute in ordinul de plata; 210

data platii, care reprezinta ziua bancara in care platitorul doreste ca fondurile sa fie puse la dispozitia beneficiarului de catre institutia destinatara, in cazul in care aceasta data este prevazuta de platitor; referinte privind continutul economic al operatiunii care a generat ordinul de plata, in cazul platilor interbancare; ordinul expres al platitorului ca institutia initiatoare sa execute ordinul de plata printr-un anumit sistem de plati sau printr-o anumita institutie intermediara; codul de identificare fiscala al platitorului, in cazul platilor interbancare. Indeplinind conditiile de mai sus Structura unui OP electronic (mesaj de plata) se prezinta astfel : ORDIN DE PLATA Participant platitor Unitate initiatoare Platitor Cont platitor Numar OP Data emiterii Tipul de plata Participant beneficiar Unitate destinatara Beneficiar Cont baneficiar Nr. de referinta a platii Data decontarii Suma Reprezentand Semnatura Data si ora introducerii platii. Banca X centrala (codul BIC) Banca X sucursala N (codul BIC) Firma A xxxxxxxxxxxxx( codul IBAN) 1 01. 04. 2010 Servicii telefonice Banca Y centrala (codul BIC) Banca Ysucursala M (codul BIC) Firma B xxxxxxxxxxxxx( codul IBAN) 1 01.04. 2010 80.000 lei (optzecimiilei) Plata servicii cf. Facturii nr. 575 /25. 03. 2010 Semnatura electronica (*******) 01.04. 2010

ATENTIE !! va readuc aminte caracteristicile Codului IBAN si codului BIC ( cursul produse si servicii bancare anul II 2010) Codul IBAN ; ( International Bank Account Number) este elementul principal de identificare a unui cont curent bancar. El reprezinta un sir de caractere alfa numerice care identifica in mod unic la nivel international contul bancar al unui client la o banca in Romania si este utilizat pentru procesarea platilor in cadrul sistemelor de plati sau prin banci de tip corespondent, exprimate in lei sau valute. Caracterele utilizate in structura codurilor IBAN pot fi numai litere majuscule ale alfabetului latin (A la Z) si cifrea arabe (de la 0 -9) 211

Un cod IBAN are o structura formata dintr-un sir de 24 de caractere alfanumerice , care, considerate de la stanga la dreapta , au urmatoarea semnificatie: ROXXYYYYZZZZZZZZZZZZZZZZZZ RO64BRDE270SV39382982700 - 2 caractere alfabetice scrise cu majuscule care reprezinta codul de tara ( in cazul nostru Romania) - 2 caractere numerice care reprezinta caracterele de verificare ale codului IBAN; - 4 caractere de identificare a bancii sau a trezoreriei ( Acestea reprezinta primele patru caractere ale codului BIC a bancii sau a trezoreriei BIC Bank Identifier Code); - 16 caractere alfanumerice care identifica in mod unic unitatea teritoriala a bancii sau a Trezorerieisi contul clientului deschis la respectiva unitate teritorial a bancii. Procesare in sistemul electonic a OP La cele doua unitati , emitenta si colectoare are loc o procesare in sistemul electonic a OP care cuprinde trei faze : receptie - se efectueaza in front office de catre administratorul de cont si este procedura prin care o banca recunoaste ca a primit un ordin de plata in vederea verificarii autenticitatii acestuia printr-o procedura de securitate, a acceptarii si executarii ordinului de plata; acceptare se realizeaza in back-office, unde se produce o supervizare a informatiilor din OP si de cont potrivit unui principiu bancar al celor patru ochi care prevede ca in orice operatiune trebuie sa se implice cel putin doua persoane cu responsabilitati diferite. In fond acceptarea este procedura prin care o banca recunoaste ca valabil un ordin de plata receptionat, in vederea executarii, obligandu-se sa execute serviciul de a transfera fondurile corespunzatoare sumei prevazute in ordinul de plata, la termenele si in conditiile dispuse de emitent prin ordinul de plata respectiv; Acceptarea este confirmata printr-o parola. In practica bancara acceptarea este considerata momentul cel mai importanat in relatia cu clientul , intrucat prin aceasta banca a acceptat OP si si-a asumat , asa cum am mai spus , responsabilitatea efectuarii transferului potrivit instructiunilor primite. executare reprezinta inregistrarea automata in conturi a transferului si transmiterea acestuia centralei bancii in vederea introducerii in compensare ( plati de mica valoare) sau efectuarea transferului ,OP ,bucata cu bucata catre centrala bancii destinatare, ( plati de mare valoare) sau catre o banca corespondenta . Intre emitent si banca receptoare se stabileste o procedura de securitate, in scopul: - de a determina daca un OP, o modificare sau o revocare a unui OP provine de la persoana indicata ca fiind emitent; - de a detecta erorile in transmiterea sau in continutul ordinului de plata ori a comunicarii de modificare sau revocare a acestuia; Trunchierea informatiilor din OP . In cazul ordinelor de plata care iau forma unor mesaje electronice de plata transmise prin sisteme de plati, datorita restrictiilor impuse de utilizarea unor mesaje electronice standard, numele/denumirile titularilor de conturi si, dupa caz, adresele acestora pot fi trunchiate de banci in momentul completarii mesajelor electronice aferente. Trunchierea se va realiza prin metode stabilite prin conventie incheiata intre institutii. Metodele de trunchiere trebuie sa asigure un grad adecvat de siguranta in interpretarea informatiilor trunchiate si vor fi aduse de institutii la cunostinta clientilor, in scris. 212

In cazul in care in ordinele de plata sunt prevazute informatii in forma codificata sau trunchiata conform intelegerii institutiilor receptoare cu emitentii (inclusiv institutii emitente), bancile receptoare vor dezvolta in operatiunile lor metode de decodificare (relevare) cu performante minime acceptate de comun acord, care sa permita evitarea riscului de a opera cu mentiuni obligatorii insuficient definite si nesatisfacatoare pentru cel care se constituie obligat printr-un ordin de plata. Circuitul Ordinului de plata electronic: se prezinta mai jos fazele acestuia in varianta unei plati de mica valoare care circula prin casa de compensati Circuitul Ordinului de plata

6 Banca B colectoare (centrala) CASA DE COMPENSATII

5 Banca A emitenta (centrala)

6 BANCA CENTRALA 7 Cont B Cont A OP

4 Prezentare Sucursala/ Agentie OP

Transfer

Sucursala/ Agentie

Beneficiar 9 Creditare cont 1 Active transferate

Ordonator 3 Debitare cont

213

2 Emitere OP

Fazele transferului de credit prin OP si semnificatia pasilor efectuati este urmatoarea: 1.- In temeiul unui contract economic furnizorul (beneficiarul sumei) urmeaza sa primesca pretul prestatiei sale de la cumparator (platitorul , ordonatorul sumei) suma care are forma unui activ de transferat. 2.- Ordonatorul (platitorul) emite un OP pe care il transmite bancii sale , prin intermediul unei sucursale. 3.- Sucursala emitenta valideaza OP si opereaza transferul in cont (debiteaza contul curent al platitorului , al emitentului) 4.- Sucursala emitenta transmite OP centralei bancii sale ( in cazul nostru Banca A) 5,- Centrala bancii A prezinta OP la casa de compensare. 6,- Casa de compensare stabileste soldul si il comunica bancii centrale ( BNR) pentru decontare , precum si celor doua banci centrale A si B. 7.- Banca centrala (BNR) transfera fondurile din contul bancii A in contul bancii B. 8.- Centrala bancii B transmite transferul la sucursala beneficiarului. 9.- Sucursala opereaza transferul in contul beneficiarului , si ii crediteaza contul curent. Sau intr-o prezentare mai simpla circuitul OP poate fi ilustrat astfel : Circuitul Ordinului de plata

Livrarea unui produs sau prestare servicii (1) EMITENT Stingerea creantei (5) Emitere Ordin de plata (2) Transfer sume in contul beneficiarului (4) BENEFICIAR

214

BANCA INITIATOARE

Transfer bancar

(3)

BANCA DESTINATARA

5.1.9. ACREDITIVUL Concept si Forme ale acreditivului documentar. Acreditivul este cea mai raspandita modalitate de plata in relatiile comerciale internationale datorita gradului ridicat de certitudine , siguranta si control reciproc. Acreditivele documentare sunt supuse Regulilor si Uzantelor Uniforme privind acreditivul documentar , Publicatia 500 a Camerei Internationale de Comert, Paris. AcD (acreditivul documentar) reprezinta un angajament indiferent de modul in care este definit sau scris prin care o banca (emitenta) actionand la cererea si in conformitate cu instructiunile unui client (ordonatorul acreditivului) sau in numele sau propriu : urmeaza sa efectueze plata catre un tert (beneficiarul) sau la ordinul acestuia , sa plateasca ori sa accepte efecte de comert ( trate) trase de acesta; urmeaza sa autorizeze o alta banca sa efectueze o asemenea plata sau ca astfel de efecte sa fie platite (trate); autorizeaza o alta banca sa negocieze contra documentelor stipulate cu conditia ca termenii si conditiile acreditivului sa fie respectate. Din punct de vedere al mecanismului de derulare AcD (acreditivul documentar) cunoaste doua forme: acreditivul documentar propriuzis scrisoarea comerciala de credit Fiecare dintre aceste modalitati , in practica utilizarii lor sau ca urmare a unor mentiuni suplimentare cunoaste mai multe tipuri : Acreditivul documentar propriuzis: Din punct de vedere al fermitatii angajamentului bancar ; - revocabil - irevocabil - neconfirmat - confirmat Din punct de vedere al domiciliului: -in tara exportatorului; - in tara importatorului ; -intr-o terta tara Din punct de vedere al modului de utilizare (plata): -cu plata la vedere -cu plata la termen 215

- de acceptare - de negociere Din punct de vedere al clauzelor speciale pe care le contine : - transferabil -revolving (reinnoibil) -clauza rosie (red clause) - stand by -de compensatie(reciproce) Din punct de vedere al utilizarii combinate; -subsidiar ( back-to-back) -acreditiv documentar cesionat Acreditivul documentar sub forma scrisorii de credit. (letter of credit) este intalnit sub forma urmatoarelor inscrisuri ; -scrisoare de credit, -scrisoare de credit simpla, -scrisoare de credit circulara, -scrisoare de credit stand-by.

Caracteristicile acreditivului documentar confera acestei tehnici de plata , de transfer de credit , siguranta , atat exportatorului cat si importatorului. Succint acestea sunt : Formalismul sau caracterul documentar consta in faptul ca exportatorul nu poate pretinde plata contravalorii marfurilor decat pe baza unor documente care fac dovada indeplinirii stricte a unor anumite conditii trecute in acreditiv In operatiunile de acreditiv , toate partile interesate iau in considerare documentele si nu marfurile, serviciile si/sau prestatiile la care se refera documentele. Independenta fata de relatia contractuala de baza. El este considerat o tranzactie independenta de orice contract comercial sau intelegere intre partile care au initiat relatia. Aceste doua caracteristici pot fi invocate numai intre emitentul si beneficiarul acreditivului, , concordanta sau punerea de acord a celor doua inscrisuri contract comercial si acreditiv documentar fiind obligatie contractuala a celor doua parti. Fermitatea angajamentului bancar reprezinta criteriul decisiv de utilizare atat de larga a AcD. Indiferent de tipul AcD banca actioneaza la cererea si in conformitate cu instructiunile ordonatorului fata de care se angajeaza sa efectueze o plata. Acest angajament ramane ferm pana banca primeste alte instructiuni decat cele initiale. Adaptabilitate AcD reiese din insasi definitia lui : AcD este orice angajament ferm de plata , indiferent de modul in care a fost scris sau definit. In functie de modul in care orice operatiune comerciala sau necomerciala poate sa imbrace o forma documentara, AcD are supletea necesara adaptarii si la alte operatiuni decat cele de import-export. De aceea , in practica bancara intalnim atat de diverse forma pe care le imbraca AcD. 216

 AcD ofera o siguranta tuturor partilor implicate in derularea lui : - exportatorul are siguranta incasarii c/v marfii in conditiile respectarii intocmai a obligatiilor sale , de la o banca angajata sa faca aceasta plata; - importatorul are siguranta ca plata marfii nu se va face decat conform documentelor care atesta , pe de o parte , expedierea acestora , iar pe de alta parte prin confruntarea lor cu instructiunile date bancii emitente ca au fost indeplinite intocmai conditiilor cuvenite. - pentru banca emitenta, angajata ferm sa plateasca exportatorului o suma din ordinul importatorului siguranta operatiunii izvoraste din gajul asupra documentelor de expeditie. In practica aceasta inseamna ca cea mai mare parte a acreditivelor impun ca documentele de expeditie sa fie emise pe numele sau la ordinul bancii emitente. Banca , avand astfel documentele de proprietate asupra marfii isi creeaza posibilitatea de a dispune de ele daca ordonatorul nu isi va onora obligatiile de plata fata de ea. Deci , esenta AcD tine de existenta gajului bancii asupra marfii. Partile implicate in derularea acreditivului. sunt prezentate mai jos : IMPORTATOR ORDONATORUL AcD Este cel care initiaza relatia de acreditiv , prin ordinul care il da bancii sale sa deschida AcD. In temeiul conditiilor stipulate in contractul de vanzare cumparare. Ea deschide AcD la ordinul importatorului. Este banca care intotdeauna isi asuma , ferm , irevocabil angajamentul de plata. Angajarea directa inseamna ca va efectua ea insasi plata catre beneficiar sau sa plateasca sau sa accepte cambii trase de beneficiar.Daca plata e domiciliata la ea este si banca platitoare .

BANCA IMPORTATORULUI BANCA EMITENTA

BANCA EXPORTATORULUI BANCA PLATITOARE A AcD

Este situata de regula in tara exportatorului . In functie de modul in care s-a angajat in derularea AcD si in functie de instructiunile primite de la banca emitenta , poarta denumiri diferite : banca notificatoare , banca platitoare, banca trasa/acceptanta, banca negociatoare si in unele cazuri banca confirmatoare.

In relatia comerciala este partea in favoarea caruia s-a deschis AcD. 217

EXPORTATOR BENEFICIARUL AcD

El expediaza marfurile si apoi depune la banca sa documentele intocmite in stricta conformitate cu conditiile din acreditiv. Dupa indeplinirea conditiilor incaseaza banii contra documente

Rolul fiecarei parti implicate in derularea AcD si mecanismul derularii acestui instrument de transfer credit international este prezentat in continuare Mecanismul derularii Acreditivului documentar

(5) expedierea marfurilor

(12) in posesia documentelor ridica marfa IMPORTATOR ORDONATORUL AcD

EXPORTATOR BENEFICIARUL AcD (7) plateste c/v documentelor (6) documente privind expedierea marfii

(1) contract comercial international (11) achita c/v documentelor

(10) documente (4) notificarea exportatorului (9) rambursare bani BANCA IMPORTATORULUI BANCA EMITENTA A AcD
218

(2) dispozitie de deschidere AcD

BANCA EXPORTATORULUI BANCA PLATITOARE A AcD

(8) remitere documente (3) deschidere AcD

Sa detaliem mecanismul de derulare a Acreditivului documentar, utilizand informatiile din figura de mai sus; 1.- existenta unui contract comercial international pe care partenerii au convenit sa-l plateasca prin AcD. 2.- importatorul da un ordin (dispozitie) bancii sale , banca emitenta, pentru deschiderea AcD ordin care cuprinde toate conditiile de termene si documente pe care trebuie sa le indeplineasca exportatorul pentru a i se face plata. 3.- se deschide AcD , adica se elaboreaza un inscris (insasi AcD) prin care banca emitenta se angajeaza ferm la plata in favoarea beneficiarului AcD (furnizorul , exportatorul) in conditiile de termen si documente potrivit instructiunilor primite de la ordonator. Acest document este transmis bancii exportatorului. 4.- banca exportatorului anunta (notifica) pe clientul sau exportatorul de deschiderea AcD si ii remite documentul AcD. 5.- se livreaza marfa. Exportatorul studiaza cu atentie AcD si inepe producerea marfii sau expedierea ei de pe stoc respectand fara abatere conditii convenite cu importatorul. Daca nu poate sa indeplineasca intocmai aceste conditii convenite cu importatorul , exportatorul va solicita modificarea AcD. 6.- si - 7.- se utilizeaza efectiv AcD. Cand este in posesia documentelor care atesta ca a livrat marfa in termenele si conditiile stipulate in AcD , exportatorul le prezinta bancii sale. Banca sa (banca platitoare) verifica concordanta dintre documentele prezentate de clientul sau exportatorul, cu conditiile din AcD. si ii efectueaza acestuia plata marfurilor expediate. In esenta acesti pasi( 6 si 7 ) semnifica documente contra bani. 8.- si - 9.- se remit documentele si se ramburseaza suma . Banca platitoare , dupa efectuarea platii catre exportator, remite (trimite) bancii emitente (banca importatorului) documentele care fac si dovada acestei plati. Dupa un nou control al concordantei dintre documentele primite si conditiile din AcD banca emitenta ramburseaza banii bancii platitoare. 10.- si 11.- se notifica importatorul si se platesc documentele . Banca emitenta detine documentele privitoare la marfa si pe care le va elibera importatorului , clientului sau , contra plata 12.- se elibereaza si se ridica marfa . Importatorul , ajuns in posesia documentelor isi ridica marfa de la caraus.

5.2. SISTEME DE PLATI SI TRANSFERURI DE FONDURI

5. 2.1. CONCEPTE SI CARACTERISTICI Vom preciza inca de la inceput ca intr-un sistem de plati se face distinctie intre transfer de fonduri si plata In esenta transferul de fonduri se refera la orice miscare a unor sume de la o banca la alta fara un scop economic anume precizat, ca de exemplu transferuri bancare pentru alimentari cu fonduri a unor conturi, transferuri de bani intre persoane fizice in scop umanitar ,etc Plata reprezinta insa un transfer de fonduri cu un anumit scop economic si care are ca efect stingerea unei obligatii financiare intre partile participante la o tranzactie, precum si schimbarea statutului juridic al fondurilor. Dezvoltand in continuare acest subiect, constatam : Transferul de fonduri este actul economico-juridic de a transmite sau de a crea drepturi asupra fondurilor banesti. 219

Prin notiunea de plata se intelege acel transfer de fonduri care are drept scop stingerea unor obligatii financiare dintre doua plati participante la o tranzactie economica in schimbul acelor sume fiind cedate bunuri si servicii. Intr-o alta definitie plata reprezinta orice operatiune , atat de plata cat si de incasare , rezultata in urma unei operatiuni comerciale sau necomerciale realizate de o unitate bancara pentru contul unui client al sau , sau in numele si pentru contul sau. Astfel prin plata se inteleg doar acele transferuri de fonduri realizate prin banci. In acest context ,transferul de fonduri are un continut mai larg , incluzand asa cum spuneam mai sus , toate transferurile de valoare in forma baneasca , inclusiv cele ce nu sunt dublate de un transfer de bunuri sau servicii cum ar fi : transferul de fonduri dintr-un cont in altul, transferul de fonduri in scop umanitar , transferuri de sume intre membrii unei familii fara a avea drept scop stingerea unei oblogatii, etc Din punctul de vedere al unei banci distingem : transferurile interbancare sunt transferuri de fonduri facute intre banci diferite; transferurile intrabancare sunt transferurile de fonduri realizate intre unitatile aceleiasi banci. Din punctul de vedere al dimensiunii valorii transferate avem : transferuri de mare valoare daca depasesc o limita minima stabilita prin regulamentele bancare (in Romania limita este de 50 .000 lei) transferuri de mica valoare se situeaza sub aceste valori. Sistemul de plati poate definit ca un set de aranjamente privind descarcarea obligatiilor asumante de catre agentii economici (inclusiv persoanele fizice) in urma tranzactiilor economice cu bunuri (inclusiv active financiare) sau servicii. Vazut din perspectiva sistemica , sistemul de plati reprezinta ansamblul institutiilor , reglementarilor , metodelor, mijloacelor, formelor de creante , canalelor de distributie , etc, utilizate in transferurile de fonduri , cu titlu definitiv si irevocabil, intre diversi participanti. In principiu, sistemul de plati poate fi prezentat sintetic sub forma unei piramide inverse , cu cinci nivele , ca in figura de mai jos : PERSOANE FIZICE SI PERSOANE JURIDICE BANCILE SI ALTI AGENTI NEBANCARI CASELE DE COMPENSATIE AGENTII DE DECONTARE 220

BANCA CENTRALA Persoanele fizice si juridice sunt cele care genereaza obligatiile de plata si astfel se situeaza la primul nivel al sistemului de plati. Acestea vor derula relatii de plati apeland la bancile din sistem sau alti agenti nebancari ( posta , companii de plati) , aflate la cel de-al doilea nivel al sistemului de plati. Compensarea ordinelor date de banci se va realiza prin intermediul caselor de compensatie (nivelul trei ) iar decontarea propriuzisa se va derula prin agentii de decontare (nivelul patru) care de regula sunt banci de prim rang sau banca centrala. Banca centrala ,aflata la ultimul nivel , asigura lichiditati prin functia de imprumutator de ultima instanta si , de asemenea, se afla in pozitia de garantor. Putem trage concluzia ca sistemul de plati are doua functii : de intermediere a operatiunilor de plati; si de garantare a acestora. 5.2.2. COMPENSARILE SI DECONTARILE BANCARE 5.2.2.1. Compensarea Necesitatea procesului compensarii Dezvoltarea economic a determinat un volum din ce n ce mai mare de transferuri de fonduri intre bnci, ceea ce necesita o mas monetar in continu cretere i dificil de controlat. Pe de alt parte, relaiile de pli dintre bnci impuneau un circuit dublu : - printr-un canal se transmiteau plile ctre o banc i - prin altul se primeau ncasrile de la aceiai banc care determina un volum destul de mare de operatiuni de procesare bancar. Soluia practic care s-a impus a fost compensarea bilateral i apoi multilateral care a redus volumul de fonduri aproape la jumtate si a determinat o diminuare substanial a perioadei de decontare. Conceptul de compensare. In decursul timpului, compensarea a fost definit n mai multe variante, inclusiv de economistul romn tefan Dumitrescu din perioada interbelic, cu acelai coninut. O varianta des utilizata defineste compensarea drept, compararea, in cadrul unei perioade date, a drepturilor de incasari si a obligatiilor de plati a unei banci , fata de fiecare banca dintr-un sistem bancar , in scopul de a stabili masura in care acestea se pot acoperi reciproc si suma neta ramasa de incasat sau de platit. Varianta actual acceptat de Uniunea European i de instituiile financiare internaionale definete compensarea ca stingerea obligaiilor de plat pe care le are o banca ctre o alta banca cu drepturile de crean pe care le are de ncasat de la aceiai banc i stabilirea unui sold care se deconteaz prin casa de compensaii. Tipuri de compensri. Relaiile de pli inregistreaz fluxuri diferite ca volum i frecven n funcie de natura partenerilor, ca de exemplu fluxurile dintre trezoreria statului i banca central sau fluxurile dintre bncile comerciale, ceea ce determin si tipuri diferite de 221

compensri. Astfel, din punct de vedere al numrului de parteneri avem compensri bilaterale i compensri multilaterale. Compensrile bilaterale presupun relaii reciproce ntre dou bnci i au loc atunci cnd exist un volum apreciabil de operaiuni ntre acestea i cu caracter de permanen. Bncile transmit toate fluxurile de pli ctre agentul de compensare care stabilete soldurile debitoare i creditoare i apoi le comunic agentului de decontare care efectueaz transferurile de fonduri n conturile deschise de cele dou bnci la acest Compensrile bilaterale au avut un rol important in perioada in care sistemul bancar era mai puin dezvoltat, n prezent practicnduse pe unele segmente de pia ca plile externe, incasrile i plile bugetare, piaa de capital. Compensrile multilaterale sunt cele mai numeroase i practic antreneaz intreg sistemul bancar. Obiectivele principale ale unui sistem de compensare multilateral sunt : economia de resurse de lichiditate, reducerea timpului de decontare, diminuarea costurilor i simplificarea procedurilor de contabilizare a operaiunilor de incasri i pli. Avantajul cel mai mare al compensrilor multilaterale const ns n economia de fonduri de transfer, care n condiiile rii noastre se situeaza la 87% -89%, potrivit datelor bncii centrale. Compensarea multilateral presupune existena unei case de compensaii la care fiecare banc se adreseaz acesteia, unele n calitate de creditori pentru primirea fondurilor cuvenite, altele in poziie de debitori care pltesc sumele datorate. Casele de compensri (compensatii) au aprut la Edinburg n 1760 i la Londra n 1773, ca asociaii ale bancherilor din aceste localitti. Ulterior, case de compensaii s-au infiinat al New York n 1853, la Paris n 1872, in unele orae din Italia n jurul anului 1880, la Berlin n 1883. Casele de compensaii sunt instituii specializate in asemenea operaiuni i pot fi de stat sau particulare, dar sub controlul bncii centrale. De cele mai multe ori, casele de compensaii aparin asociaiilor bancare, acionarii fiind bncile din cadrul asociaiei. Acestea sunt instituii non profit care presteaz servicii pentru membrii si i se numesc ageni de compensare. Sistemul naional de compensare. La Bucureti, Casa de Compensaiune incepe s funcioneze n 1920 ca asociatie a bancilor cu participarea a 14 bnci importante, condus de Banca Naional a Romniei printr-un delegat. Sistemul naional de compensare a funcionat n perioda 1920 1948 si apoi s-a renfiinat n 1995, funcionnd in ambele perioade dup principiile economiei de pia. n perioada 1990 1995, bncile comerciale efectuau plile prin intermediul sucursalelor judeene ale BNR care transmiteau soldurile sediului central pentru operarea n conturile centralizate ale bncilor. ntruct nu existau standarde de timp pentru decontri, transferul fondurilor ntrzia destul de mult, sumele n decontare reprezentnd pentru bncile pltitoare surse atrase importante cu costuri foarte mici n detrimentul agenilor economici, al pietei monetare i a atragerilor de depozite bancare. Acest sistem a creat numeroase nemulumiri beneficiarilor de fonduri, bncilor care lucrau operativ dar intrau n relaii cu bncile mai lente, determina o viteza de rotaie redus i reprezenta un factor major de risc, ceea ce a impus reformarea sistemului de pli. Compensarea bilateral a fost reorganizat i cuprinde trei componente: - banca central i trezoreria statului pentru transferurile de fonduri privind veniturile i cheltuielile bugetare; 222

banca central si bancile comerciale pentru primirea excedentului de numerar sau livrarea de numerar pentru acoperirea deficitului; - SNCDVM (Societatea Naional pentru Compensarea i Decontarea Valorilor Mobiliare) n acest fel s-a creat un cadru organizat si reglementat, controlat de banca central, de decontare a relaiilor bilaterale de pli. n toate cazurile banca central are rol de agent de decontare. Compensarea multilateral s-a implementat n 1995 prin infiinarea Casei de compensaii interbancare care a concentrat toate operaiunile de ncasri i pli efectuate de bncile comerciale cu excepia celor privind bugetul statului. Casa de compensaii interbancare a functionat in cadrul Bncii Naionale fiind organizat pe dou paliere: - casa de compensaii de la nivel central i - 41 de case de compensaii la nivel judeean. Ulterior, n anul 2001, casa de compensaii interbancare s-a transformat dintr-o instituie public inrtr-o instituie a sistemului bancar, denumit TransFonD (Societatea Naional de Transfer de Fonduri si Decontri) la care Banca Naional a Romniei deine 33% din capital i restul celelalte bnci din sistem n cote egale. TransFonD funcioneaz ca agent de compensare al bncii centrale pentru plile interbancare. n perioada 2001-2004 prin TransFonD s-a efectuat compensarea multilateral a plilor de mic valoare (sub 50 mii RON) bazate pe instrumente pe suport hrtie (ordinul de plat, cecul barat, cambia i biletul al ordin). Compensarea se desfura pe dou nivele: - primul nivel la filialele judeene ale casei de compensaii la care participau unitile bncilor comerciale i unde se stabileau soldurile debitoare sau creditoare, - al doilea nivel la sediul central al TransFonD la care se stabileau soldurile finale pentru fiecare banc. Pe baza raportului prezentat de agentul de compensare (TransFonD), agentul de decontare (banca central) transfera fondurile din conturile bncilor debitoare n conturile bncilor creditoare. Dac bncile debitoare nu aveau suficiente disponibilitti, acestea procurau fonduri de pe piaa monetar iar n ultim instan primeau credite de la banca central n limita rezervelor constituite. Dup efectuarea transferurilor de fonduri ntre conturile bancilor debitoare i creditoare de la banca central, plile se considerau definitive i irevocabile. Sistemul folosit avea anumite limite determinate de tehnologia folosit si de instrumentele de pli care erau pe suport hrtie i necesita un volum destul de mare de munc si timp pentru opearare. Activitatea efectiv de compensare incepea la ora 10 i se ncheia la ora 17. Dupa introducerea in tara noastra , in anul 2005 , a sistemului electronic de plati SEP compensarea pe suport de hartie sa restrange treptat prin a fi inlocuita cu compensarea instrumentelor de plata in format electronic , procese si tehnici despre care vom vorbi in continuare , grupate in conceptul ( si realitatea practica) de compensare automata. Rezultatul compensrii sub forma soldurilor debitoare si creditoare se transfer bncii centrale care efectueaz transferurile intre conturile bncilor comerciale participante la compensare i pentru aceast activitate se mai numeste i agent de decontare. La sfaritul compensrii contul casei de compensaii devine zero. In sistemul centralizat exist o singur cas de compensaii iar decontarea se realizeaz prin banca central 223

In sistemul descentralizat exist mai multe case de compensaii iar decontarea se realizeaz prin bnci de prim rang, agreate de banca central. Etapele procesului de compensare (tehnica procesului de compensare) Prin intermediul acestor conturi se realizeaza transferul de fonduri , in functie de soldul debitor sau creditor pe care il au bancile participante la relatiile de plati una fata de alta. Astfel :- daca o banca are un sod debitor fata de o alta banca , aceasta va vira prin intermediul contului ei deschis la Banca Centrala soldul respectiv in contul casei de compensatie. Casa de compensatie din contul sau deschis la banca centrala , va transfera fondurile catre cealalta banca, in contul acesteia deschis la banca centrala. In temeiul celor prezentate cu privire la procesul decontarii si procesul compensarii tragem concluzia si consideram faptul ca decontare presupune doua momente: - compensarea - care stabileste pozitia debitoare sau creditoare a unei banci fata de cealalta , prin stingerea obligatiilor cu drepturile de creanta cu alte cuvinte stingerea datoriilor cu drepturile de incasare; - decontarea propriuzisa care presupune transferul de fonduri intre bancile participante , prin intermediul unei institutii , alta decat bancile participante. Prezentam in continuare tehnica bancara a celor trei etape ale procesului de compensare : Inventariere structurarea Aceasta etapa presupune stabilirea pozitiei fiecarei banci in raport cu fiecare dintre bancile participante. In acest fel se asigura o baza precisa si corelata privind angajarea in operatiuni reciproce pentru fiecare banca. Vom considera urmatoarea situatie ipotetica simplificata: Operatiuni Creditoare Operatiuni debitoare Banca Banca Banca Banca A B C D

Banca A 500 30 60

Banca B 400 100 120

Banca C 30 250 90

Banca D 50 40 300 -

TOTAL operatiuni DEBITOARE 480 790 430 270 224

TOTAL operatiuni CREDITOARE

590

620

370

390

1970

Sumele intrate in compensare = sumele operatiunilor debitoare =sumele operatiunilor creditoare = 1970 Soldarea - compensarea Operatiunile inregistrate pentru fiecare banca sunt, dupa insumare, soldate.(aranjamente bancare) In aceasta etapa se stabilesc : sumele brute de primit sau de platit pentru fiecare banca; soldurile nete rezultate din compensare; gradul de compensare Rezultatele compensarii , pe exemplul nostru , se prezinta astfel : Operatiuni Creditoare Operatiuni debitoare Banca Banca Banca A B C

Banca A 500 30 60 590

Banca B 400 100 120 620

Banca C 30 250 90 370

Banca D 50 40 300 390

TOTAL operatiuni DEBITOARE 480 790 430 270 1970

TOTAL Solduri DEBITOARE 170 60 225

Banca D TOTAL operatiuni CREDITOARE

TOTAL solduri CREDITOARE

110

120

230

Constatam : ca sumele ramase neacoperite prin aranjamente reciproce, reprezentand solduri nete de incasat sau de platit sunt in valoare de 230 . Stingerea integrala a obligatiilor intre banci va fi realizata odata cu efecturea platii acestor sume. Stingerea datoriilor reciproce dintre banci Bancile devenite debitoare trebuie sa plateasca soldurile datorate. Ele pot face acest lucru in urmatoarele moduri : pe baza lichiditatilor din conturile de la banca centrala; pe baza resurselor atrase de pe piata interbancara, de la bancile excedentare; de la banca centrala prin refinantare. Stingerea soldurilor ramase datorate se va face dupa cum urmeaza: SOLD initial in contul BANCA deschis la banca centrala A B C D TOTAL 20 100 40 10 170 SOLD rezultat din compensare 110 - 170 - 60 120 0 SOLD intermediar la casa de compensare 130 - 70 - 20 130 170 OPERATIUNI pe piata interbancara - 70 + 70 + 20 - 20 0 SOLDUL la casa de compensare 60 0 0 110 170

Constatam ca : - Sold intermediar la casa de compensatie = Sold initial in contul deschis la banca centrala + 226

Sold rezultat din compensare - Sold final la casa de compensatie = Sold intermediar la casa de compensatie + Operatiuni pe piata interbancara - Banca D va imprumuta banca C pe piata interbancara cu suma de 20 - Banca A va imprumuta banca B pe piata interbancara cu suma de 70 TransFonD are sarcina s monitorizeze sistemul de compensare n vederea prevenirii riscului specific. In acest scop, se folosesc mai muli indicatori privind volumul compensrilor,: - gradul de compensare, - ponderea instrumentelor de plat, - refuzurile de plat i cauzele acestora, - suspendri, reactivri etc. Dintre aceti indicatori, relevant pentru analiza de ansamblu este gradul de compensare pentru a se stabili n ce msur bncile i asigur resuresele necesare pentru efectuarea plilor fr s apeleze la piaa monetar sau de capital. Acest indicator se determin astfel: Grad compensare (%) = Sume compensate x 100 --Sume intrate n compensare In cazul nostru , indicatorul Grad de compensarea arata ca bancile din sistemul cercetat isi asigura in mare parte resursele necesare pentru efectuarea platilor fara sa apeleze masiv la piata monetara sau de capital Gradul de compensarea se calculeaza pe baza detelor din tabelul care evidentiaza momentul soldare compensare astfel : Sumele compensate = total sume intrate in compensare solduri necompensate =1740 1970 230 = 1740 1740 227 sume compensate = 1740 sume intrate in compensare = 1970

Grad de compensare =

----------- x 100 = 88,32 % 1970

Aceasta valoare a indicatorului Grad de compensare de 88,32% este apreciat ca ovaloare rezonabila dar daca acest grad este mai redus se impune monitorizarea atent a bncilor cu deficite cronice i a modului n care piaa poate satisface aceste cerine. Pentru banca central, monitorizarea sistemului de compensarea are n primul rnd rolul de a preveni apariia riscului specific, adic intrarea n incapacitate de plat a unei bnci s nu determine o reacie n lan i s se ajung n situaia ca intreg sistemul de pli s nu mai funcioneze. Pentru a preveni acest risc, banca central dispune de un set de politici monetare prin care piaa monetar i de capital s dispun de lichiditi suficiente pentru acoperirea deficitului de la compensare, gradul de compensare s se menin in anumite limite, bncile s dispun de lichiditatea necesar, bncile mari s sprijine prin credite bncile mici care pot avea unele momente dificile i suspendarea de la compensare a bncilor cu probleme cronice de lichiditate. Banca central este instituia care garanteaz finalizarea plilor i creditorul de ultim instan. 5.2.2.2. Decontarea este o notiune care se foloseste in practica bancara , si reprezinta procesul de transfer de fonduri intre banci si incarcarea descarcarea de gestiune a bancilor participante la transfer , precum si finalizarea platii prin descarcarea de gestiune a platitorului fata de beneficiarii platii. Dupa forma in care se realizeaza decontarile pot fi impartite in : decontari pe baza bruta decontari pe baza neta Decontarile pe baza bruta sunt acele decontari care se efectueaza operatiune cu operatiune si sunt specifice transferurilor de valori mari ( in Romania limita minima a unei valori mari este de 50.000 lei) .Astfel transferurile de fonduri sunt finalizate pentru fiecare client sau tranzactie in parte. Decontarile pe baza neta sunt cele care se supun compensarii si presupun plata doar a soldului net debitor sau incasarea soldului net creditor. Aceste solduri sunt stabilite in urma multiplelor ordine de transfer de fonduri , fiind specifice transferurilor de fonduri mici. Desi exista diferente intre continutul notiunilor de transfer de fonduri , plati si decontari , atat in vorbirea curenta si chiar in practica bancara cele trei notiuni se folosesc cu acelasi sens.

5.2.3. SISTEMUL ELECTRONIC DE PLATI (SEP) Tehnologiile moderne de informatic i comunicaii au permis trecerea la compensarea automat bazat pe circuite electronice directe i organizarea acesteia pe un singur nivel care asigur o productivitate mult sporit, proceduri mai simple si o siguran mai mare. n acelasi timp, se creaz posibilitatea realizrii mai multor compensri pe zi, urgentnd decontrile n avantajul ambilor parteneri. Compensarea automat necesit ins i funcionarea unui sistem de pli n timp real care s asigure decontarea ntre bncile participante. 228

Incepand cu anul 2005 in economia noastra s-a introdus Sistemul Electronic de Plati (SEP) masura moderna de decontare in timp real a documentelor de plati emise de agentii economici , banci , etc , in relatiile dintre ei si in relatiile cu statul prin Trezorerie. In acest mod , stingerea obligatiilor financiare intre parteneri se realizeaza in timp real , cu o mare siguranta si cu o viteza apreciabila . Pe langa aceste castiguri evidente de volum si viteza s-a perfectionat si sistemul de securitate si confidentialitate a operatiilor din conturile bancare ale clientilor. De remarcat ca acest sistem permite agentilor economici sa aleaga si varianta efectuarii operatiunilor de administrare a contului curent de la domiciliu , evitand consumul de timp prin deplasari repetate la gfhiseele banciilor. De asemenea , asa cum vom vedea in continuare, sistemul asigura automat interferente functionale si cu casele de compensatii automate elaborand , tot automat,documente si situatii informative , extrase de cont , calcule de comisioane , etc extrem de importante pentru participantii la operatiunile de decontare. Componentele Sistemului Electonic de Plati sunt: Sistemul de decontare pe baza bruta in timp real - RTGS - Real Time Gross Settlement ( in Romania denumit generic ReGIS) si care proceseaza Ordine de plata de mare valoare; Sistemul de decontare pe baza neta sau SENT (Casa de compensare automata - ACH Automated Clearing House , ) care proceseaza instructiuni ( OP) de mica valoare . Sistemul de inregistrare si decontare a titlurilor de stat - GSRS Government Securities Registration and System sau SaFIR Sistemul de back-up si recuperare in caz de dezastru 5.2.3.1. Sistemul de decontare pe baza bruta in timp real sistemul ReGIS. In data de 08.04.2005 a intrat in functiune prima componenta a Sistemului Electronic de Plati Interbancare din Romania ReGIS (Romanian electronic Gross Interbank Settlement). Transmiterea / receptionarea instructiunilor de plata in relatia cu sistemul ReGIS se realizeaza prin intermediul retelei SWIFT si al retelei proprietare TFDNet. SWIFT - Society for Woldwide Interbank Financial Telecommunication este o retea de comunicare interbancara internationala pe suport electronic , infiintata in anul 1963 in Belgia . La finele anului 2007 la SWIFT erau conectate peste 200 de tari , cu peste 300 de banci si cca. 7500 de utilizatori. SWIFT are o retea structurata pe patru nivele : - nivelul 1 - este constituit din 3 centrele de procesare amplasate la Bruxelles, Amsterdam, si Capple Town (SUA) ; - nivelul 2 - cuprinde cele 10 centrele de comutare cunoscute ca centre regionale , raspandite pe tot globul care colecteaza mesajele dintr-o anumita zona geografica si le transmite la unul din centrele de procesare. - nivelul 3 se refera la ordinatoarele din fiecare tara (concentratoare nationale ) cu rol de supraveghere ,care mentin legatura cu membrii si afiliatii retelei In tarile cu un volum mare de mesaje sunt mai multe concentratoare nationale ( patru in SUA , trei in Anglia, doua in Franta ) 229

nivelul 4- include terminalele instalate la bancile care au aderat la SWIFT .(Bancile din Romania au aderat la SWIFT in anul 1992 si transmit si primesc mesaje prin centrul regional de la Viena) Activitatea SWIFT se bazeaz pe broura 457/1990 Ghidul privind Transferurile de Fonduri Interbancare Internaionale i Compensaiile elaborat de Camera International de Comer de la Paris i pe Standardele Internionale emise de International Organization for Standardization care stabiesc reguli obligatorii privind elaborarea i transmiterea mesajelor, responsabilitile partenerilor i ale companiilor de transfer. Intr-un transfer electronic de fonduri, mesajul de plat conine aceleai informaii ca i instrumentul de plat pe care l-a nlocuit ( de regula OP) - emitentul, - banca emitent, - banca destinatar (ambele cu nume, adres, cod), - suma tranzaciei, - valuta, - data la care se face plata, - beneficiarul, obiectul plii i instruciuni de acoperire a plii (transferul efectiv al fondurilor, disponibiliti ale bncii emitente la banca destinatar, linie de credit, acreditiv import sau alte surse). Aceste informaii sunt cifrate dup anumite algoritme, cunoscute de ambele bnci, care trebuie s asigure securitatea transferului. n prezent se folosesc 7 algoritme de codificare bazate pe chei private i publice, cel mai performant fiind considerat de principalii beneficiari RSA creat de unele companii din SUA. Din anul 2004, SWIFT a introdus un nou model de codificare i validare, FIN ISO, fiind considerat mai rapid. Mesajele SWIFT cuprind cca. 120 de tipuri potrivit particularitilor tranzaciilor i se grupeaz n 9 categorii, astfel: 1XX Customer Payments 6 Checks; 5XX Securities Markets; 2XX Financial Institution Transfer; 6XX Precious Metals & Sindications; 3XX Treasury Markets-Foreign Exchange; 7XX Documentary Credits & Guarantees; 4XX Collections & Cash Letters; 8XX Travellers Checks; 9XX Cash Management & Custumer Status. Reeaua SWIFT este accesibil permanent, zi i noapte, prin linii speciale cu partenerii de reea Mesajele acoper trei tipuri de operaiuni: - transferuri de credit prin ordine de plat care sunt cele mai numeroase, - confirmri de schimb valutar i - tranzacii cu titluri. Prin reeaua SWIFT se fac i transferuri on-line internionale sau locale. 230

 Schema de transmitere a mesajelor SWIFT se prezint mai jos Centru procesare Centru procesare

Centru comutare

Centru comutare

Concentrator naional

Concentrator naional

231

 Fluxul operaiunilor de transmitere, validare i autorizare este urmtorul: - operatorul de la banca emitent introduce mesajul n terminal, potrivit unui format standard (ecran preformat) i tipului de tranzacie (transfer, plat, confirmare schimb valutar, deschidere acreditiv) i l plaseaz ntr-un fiier de ateptare;

- operatorul controlor verific mesajul i l trece n fiierul de plecare dup care se conecteaz la retea i l transmite;

- ordinatorul bncii centrale emitente verific mesajul din punct de vedere al completrii formularului cu informaiile prevzute i l transmite concentratorului naional; - concentratorul naional verific autenticitatea expeditorului i transmite mesajul la centru de comutare de care aparine;

- centrul de comutare valideaz mesajul i l transmite la centrul de procesare de care aparine;

- centrul de procesare autoriz tranzacia, inregistreaz datele i transmite mesajul la centrul de procesare de care aparine beneficiarul; centrul de procesare al beneficiarului inregistreaz datele i retransmite mesjaul la centrul de comutare iar acesta la centrul naional i n final la ordinatorul beneficiarului. 232

 Transmiterea mesajelor n sistem SWIFT se poate realiza n urmtoarele regimuri: normal, adic n ordinea introducerii n sistem; urgent, naintea celorlalte mesaje; cu circuit limitat n cazul transmiterii de informaii cu caracter general pentru membrii SWIFT.

Potrivit normelor internaionale, responsabilitatea pentru asigurarea transferului revine celor trei participani n funcie de poziia pe care o au, astfel: - banca emitent - rspunde de elaborarea corect a mesajului i de asigurarea la timp a fondurilor pentru plat; - banca destinatar - rspunde de efectuarea plii conform instruciunilor primite; - compania de transfer - rspunde de transmiterea mesajelor intre bncile partenere n condiii de integritate i securitate. Transferul SWIFT este considerat de beneficiari ca unul dintre cele mai performante datorit urmtoarelor avantaje: Sigurana n funcionare. Toate operaiunile de la expeditor la destinatar sunt computerizate i transferurile se desfoar automat. Programele de transmisie au detectori de erori, deci elimin posibilitatea apariiei acestora iar mesajele sunt codificate. Standardizarea mesajelor elimin interpretarea greit a acestora i reduce aproape la zero unul din riscurile cele mai frecvente. Rapiditatea. Timpul de transmisie pentru fiecare segment de circuit este de ordinul secundelor, iar decalajele se datoresc mai mult diferenei de fus orar dintre parteneri. Acesta este considerat avantajul cel mai important n sistemul de pli i de multe ori rapiditatea este mai mare la transferurile externe care folosesc sistemul SWIFT dect la cele interne bazate pe alte sisteme. Costuri sczute. Costurile sunt, n medie, de 1$-10$ pentru un mesaj fa de 30$-50$ prin telex, deci destul de avantajoase, i sunt difereniate n funcie de mrimea mesajului, urgen i cerina de confirmare. Din acest motiv, numeroase tri, printre care i Romania, folosesc sistemul SWIFT pentru decontri multilaterale i compensri. Fiabilitatea. Funcionarea sistemului este asigurat 24 de ore din 24 i 7 zile pe sptmn, fiind deci accesibil n orice moment. Avantajele oferite de sistemul SWIFT au determinat ca n afar de comunitatea bancar i instituiile financiare internaionale s foloseasc sistemul SWIFT i din ce n ce mai mult i comunitatea de afaceri agreaz acest sistem. ReGis ( Romanian electronic Gross Interbank Settlement). este sistemul care asigura : - decontarea finala si definitiva , bucata cu bucata , a platilor transmise de catre banci, in timp real (ordine de plata care au o valoare mai mare de 50.000 RON inclusiv) sau platile urgente care se proceseaza in mod oblogatoriu prin ReGIS - decontarea finala si irevocabila ( definitiva) a pozitiilor nete ale caselor de compensatie In mod practic platile pot ajunge de la platitor la beneficiar in interval de cateva ore , in cursul aceleiasi zile. Pentru instructiunile de plata ce fac obiectul decontarii in cadrul ReGIS se va utiliza formatul de ordin de plata electronic aprobat prin Regulamentul BNR publicat in MO nr. 265/31.03.2005, (prezentat de noi in subcapitolul de mai sus) De precizat faptul ca in calitate de banca centrala BNR furnizeaza lichiditate pe parcursul zilei (intraday credit) participantilor pentru a asigura functionarea eficienta si in ordine a sistemului de plati . 233

 Componentele sistemului ReGIS sunt : Sistemul Central al ReGIS configurat cu statii de lucru la TransFonD Reteaua Virtuala Privata (VPN) care permite participantilor conectarea la Sistemul Central Statiile de lucru ale participantilor, conectate la Sistemul Central prin intermediul Retelei Virtuale Private Participantii la ReGIS: Institutiile de credit (asa cum sunt definite in Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancara) autorizate si supravegheate de BNR Banca Nationala a Romaniei Trezoreria Statului Organizatii care furnizeaza servicii de compensare sau decontare Conditii privind participarea la ReGIS: Pentru a participa la operatiunile ce se deruleaza prin sistemul de decontare bruta in timp real institutiile precizate mai sus trebuie se indeplineasca anumite conditii dintre care enumeram : - Capacitate operationala: conexiune SWIFT si retea proprietara VPN mediu securizat de operare asigurarea continuitatii procesarii in caz de incident - Stabilitate financiara / conformitate cu cadrul legal - Personal calificat pentru operare in SWIFT - Personal atestat de catre TransFonD pentru utilizarea / accesarea statiilor de lucru - Personal calificat pentru asigurarea managementului lichiditatii in timp real - Conectarea la sistem printr-un punct unic de acces situat la nivelul Centralei Functionalitatile sistemului ReGIS sunt : Decontare finala pe baza bruta pentru: instructiuni de plata de mare valoare sau urgente initiate de banci pozitiile nete rezultate in cadrul sistemelor de compensare (ACH) transferul de fonduri aferent tranzactiilor cu titluri de stat comisioane Schimb de instructiuni de plata si mesaje intre participanti Actualizare n timp real a conturilor de decontare Coad de asteptare cu mecanism de deblocare automat Monitorizare si raportare 234

Operatiuni bancare procesate in cadrul ReGIS: plati de mare valoare si urgente in relatia cu bancile comerciale si Trezoreria Statului operatiuni cu numerar cu alte banci comerciale sau cu BNR plati / incasari aferente pozitiilor nete rezultate in cadrul caselor de compensare (ACH, PCH, SNCDD, VISA/MasterCard, BVB) plati aferente operatiunilor cu instrumente financiare operatiuni privind comisioanele retinute pentru activitatea derulata in cadrul sistemului de plati operatiuni de poprire efectuate de BNR constituirea de rezerve pentru garantarea decontarii pozitiilor nete aferente operatiunilor derulate in cadrul caselor de compensare, a rezervelor de numerar si a rezervelor generale Tehnici bancare privind Instructiunile de plata in sistemul electronic de decontare ReGIS . Instructiunea de plata reprezinta un ordin de transfer de fonduri dat de un participant in nume propriu si pe cont propriu sau pe contul clientilor sai si executat in ReGIS in vederea stingerii obligatiilor sale de plata . Asa cum am mai precizat instructiunile de plata de tip transfer credit sunt initiate de catre participantii in sistem sub forma de mesaje de plata furnizate de serviciul SWIFT. Etapele procesarii unei instructiuni de plata in sistemul ReGIS sunt urmatoarele : initierea , respectiv transmiterea IP ( instructiunii de plata) de catre participant , sistemului ReGIS ;

- validarea ,adica aplicarea de catre ReGIS a unui set de proceduri specifice validarii unei instructiuni ;

- acceptarea tehnica , adica momentul in care validarea IP este considerata de sistem ca fiind intrata in sistem ;

- verificarea disponibilitatilor fondurilor in contulrile de decontare si introducerea IP in coada de asteptare , daca nu sunt suficiente disponibilitati in conturile de decontare.

- acceptarea IP spre decontare de catre ReGIS daca exista suficiente fonduri in cont care sa permita efectuarea decontarii. 235

- decontarea imediata care are loc atunci cand acceptarea spre decontare este urmata imediat de decontarea neconditionata si irevocabila , adica definitiva( finala) respectiv atunci cand platitorul este debitat si beneficirul este credita Prezentam mai jos procesul de Decontare bruta ,in timp real ,a platilor de mare valoare , participantii la acest proces si circuitele pa care le realizeaza mesajele electronice . Mesajele electronice sunt de fapt informatiille pe care le contine Ordinul de plata electronic prin care se ealizeaza transfeul de credit ordonat. :

FIN COPY Linie (coada)de asteptare (2) (7)

SWIFT FIN COPY (8) (1) BANCA A (2 ) (1) (6) Interfata SWIFT ReGIS (3) (5)
236

(8) BANCA B

(4)

ReGIS Centrala decontari

(5)

Explcatii : (1) - Banca A trimite un mesaj de plata catre Banca B (1) - (2) reteaua de distributie SWIFT FIN COPY identifica mesajul , retine o copie in linia de asteptare si (2) trimite mesajul catre interfata SWIFT ReGIS (3) Interfata SWIFT ReGIS extrage datele necesare decontarii si le trimite catre aplicatia centrala (centrala de decontari ) ReGIS (4) In cadrul aplicatiei are loc decontarea atunci cand sunt fonduri suficiente care sa acopere marimea platii. In cazul in care fondurile nu sunt suficiente mesajul se dirijeaza (5) catre linia de asteptare. (5) ReGIS confirma executarea sau refuzul decontarii catre interfata SWIFT ReGIS (6) interfata SWIFT ReGIS transmite un mesaj de autorizare sau de refuz al decontarii catre serviciul SWIFT FIN COPY (7) Serviciul SWIFT FIN COPY retrage mesjele originala din linia de asteptare , le compara cu notificarea SWIFT ReGIS si le separa in doua grupe : decontate sau refuzate (8) - Serviciul SWIFT FIN COPY marcheza mesjele bune cu OK si le trimite bancii B , iar cele refuzate (8) le trimite bancii A impreuna cu o notificare privind mesajele decontate. Linia de asteptare (Coada de asteptare): Decontarea instructiunilor de plata in sistemul ReGIS se realizeaza in ordinea introducerii lor in sistem si doar in limita fondurilor disponibile in contul de decontare. Insuficienta fondurilor disponibile determina masuri automate de reactie si anume sistemul plaseaza automat instructiunile de plata intr-o linie de asteptare. Participantul la operatiunile de decontare este obligat sa-si completeze fondurile din contul curen si ca atare va trece imediat la alimentarea acestuia . In momentul incasarii de fonduri ( in conturi tehnice!!!!) sistemul reia decontarea instructiunilor de plata plasate in linia de asteptare, in functie de clasa de prioritate atasata fiecarei instructiuni : - Instructiunile sunt procesate in ordine cronologica (conform principiului FIFO primul intrat , primul servit ), daca au aceeasi prioritate; - instructiunile cu o prioritate mai mare sunt procesate intotdeauna inaintea celor care au alocata o prioritate mai mica. 237

Clasele de prioritate care se ataseaza instructiunilor de plata in sistemul ReGIS sunt: Instructiuni de decontare ale caselor de compensare Rezerve Operatiuni cu numerar Tranzactii initiate de participanti n favoarea BNR Transferuri de fonduri aferente instructiunilor GSR Instructiuni ale participantilor Credite intraday In cursul zilei, pot aparea situatii de lipsa temporara de lichiditati mesajele fiind stocate in linia de asteptare (asa cum s-a putut vedea si in figura de mai sus). Pentru a se asigura un flux continuu subsistemul prevede ca banca cenrala se asigure un credit intraday (pe parcursul zilei) pe baza de garantii sub forma titlurilor de stat. In acest scop banca centrala furnizeaza lichiditati pe parcursul zilei in sistem REPO . Sistemul REPO presupune cumpararea de titluri valoare de la participanti, (deci lichiditate contra titluri ), cu rascumpararea titlurilor de catre participanti pana la finala zilei , (adica titluri contra lichiditate) In acest fel banca centrala functioneaza ca ca un imprumutator de ultima instanta , daca banca nu a reusit sa-si asigure lichiditatea de pe piata monetara.Creditul se acorda numai pentru cateva ore , ceea ce necesita un management foarte atent al lichiditatilor. Sistemul de decontare bruta in timp real - ReGIS - Orar de procesare Participantii la ReGIS trebuie sa se organizeze de o maniera foarte exacta pentru a se incadra in intervalele de timp prevazute in orarul de procesare al sistemului . Intarzierile nejustificate sunt penalizate atat de catre organele de supraveghere dar mai ales de catre clientii care pot inregistra nu numai inconfort fata de parteneri dar chiar si pierderi. Prezentam mai jos orarul de procesare a documentelor in Regis , conexiunile dintre sistem si celelalte elemente ale SEP , precum si procesele care au loc in acest sistem in crolnologia de mai jos.

238

8 .0 0 8 .3 0 9 .0 0

Deschid ereReG IS

Initializar e(transfer d e fondu rin contu rilede decontare ) Con stituire garantii
9 .0 0

Sesiun eaI ACH

1 0 .3 0 1 1 .0 0

In troducerea stru ciun ilor bancilor in nu mepropriu nu meleclien ilor In troducerea pozitiilor netecalculate de caseled e comp ensare

1 0 .3 0 DecontareACH ( esiuneaI) s 1 1 .0 0

Sesiun eaII ACH

1 2 .3 0 1 3 .0 0 1 4 .3 0

1 2 .3 0 DecontareACH ( esiuneaII) s 1 3 .0 0

Sesiun eaIII ACH

1 4 .3 0 DecontareACH ( esiuneaIII) s

16
17 18

Decontareap ozitiilor neteale caselor de compen sare (alteledect ACH) Rejectar eamesajeloraflaten coad ad e asteptare nchid ereRE G IS

Sesiun eap ietei monetare a si mesajelordin coadade asteptare Remite rearap oartelor sfrsitul la zilei
239

5.2.3.2. COMPENSAREA AUTOMATA

5.2.3.2.Sistemul de decontare pe baza neta SENT ( Casa de compensare automata - ACH Automated Cle 5.2.3.2. COMPENSAREA AUTOMATA Sistemul de decontare pe baza neta ACH Automated Clearing House ) Casa de compensare automata ) Casa de compensare automata - ACH este un sistem electronic de compensare multilaterala a platilor interbancare: - care asigura schimbul de instructiuni de plata de mica valoare ( sub 50.000 RON) intre participanti, - calculeaza pozitiile nete ale participantilor - initiaza decontarea acestora in sistemul ReGIS. Decontarea finala a pozitiilor nete se executa in sistemul ReGIS prin inregistrari efectuate in conturile de decontare ale participantilor. Facem precizarea ca in sistemul electronic de compensare, fiiere de capacitate mare cu instruciuni de plat de valori mici (pn la 50 mii RON), att pentru transfer de credit ct i de debit, sunt schimbate ntre bnci i alte instituii de credit numai dup ce poziiile nete care rezult din aceste fiiere au fost decontate prin sistemul plilor n timp real. Avantajele acestui sistem const n : - simplificarea substanial a procedurii de compensare i decontare, - transmisia automata a instrumentelor de pli, - reducerea la minimum a timpului de decontare - i creterea vitezei de rotaie a banilor, asigurnd astfel realizarea unei caliti superioare a serviciilor de pli. n acelai timp, sistemul pune la dispoziie noi procedee de monitorizare a riscurilor de lichiditate si de credit eseniale pentru management, asigur faciliti de calcul automat a comisioanelor i de arhivare electronic a datelor aferente tranzaciilor procesate i de prelucrare ulterioar a acestora. Administratorul sistemului si operatorul tehnic este TRANSFOND S.A. In calitate de administrator al sistemului, TRANSFOND S.A. gestioneaz si controleaz functionarea sistemului , autorizeaz participarea la SENT, emite si actualizeaza Regulile de sistem si documentatia aferenta. De asemenea, stabileste procedurile sistemului si standardele tehnice si de securitate utilizabile in sistemul SENT. Participantii la sistemul SENT sunt : - institutiile de credit (asa cum sunt definite la art. 1 alin.2 lit a din Legea nr 58/1998 privind activitatea bancara, cu modificarile si completarile ulterioare) autorizate sa functioneze pe teritoriul Romaniei; - Trezoreria Statului - Banca Nationala a Romaniei 240

Principalele componente ale sistemului SENT:

Sistemul Casei de Compensare (ACH) . Funcionarea casei de compensaii se bazeaz pe dou subsisteme, astfel: - subsistemul central care se afl la sediul ACH i efectueaz compensarea propriuzis prin calcularea poziiilor nete ale participanilor n timpul edinei de compensare i apoi deconteaz poziiile nete prin sistemul de pli electronice n timp real ( adica decontarea se face prin ReGIS ,asa cum se prezinta mai sus, in imaginea Orarului de functionarea a sistemului de decontare in timp real) - subsistemul periferic format din echipamente care se afl la sediile participanilor (centralele bncilor comerciale) i care cuprind cte do module: - MPF (modulul de pregtire a fiierelor) pentru procesarea datelor la compensare; d posibilitatea utilizatorului (centrala bncii comerciale) s identifice fiierele primite de la sucursale/agenii create dup sistemul intern al bncii comerciale, s verifice formatul fiierelor, s pregtesc noile fiiere prin structurare pe bnci comerciale destinatare, control i semntur electronic i s transmit fiierul ctre MTF care la momentul stabilit l retransmite casei de compensaii. - MTF (modulul de transfer fiiere) pentru trimiterea i primirea fiierelor. MPF Reteaua Virtuala Privata (TFDNet) care permite participantilor conectarea la Sistemul Central al SENT ; Transmiterea si receptionarea instructiunilor de plata in cadrul SENT se realizeaza prin intermediul Retelei Virtuale Private (TFDNet). Conditii de participare : In vederea conectarii la sistemul SENT, participantii trebuie - sa detina un cont curent deschis in evidentele BNR si un cont de decontare deschis pe numele sau in sistemul ReGIS; - trebuie sa obtina certificarea tehnica a TransFond - sa indeplineasca cerintele prevazute in legislatia in vigoare. Termenii si conditiile pentru participarea la sistemul Casei de Compensare Automata, procedurile de operare, modul de administrare a riscurilor, masurile care trebuie intreprinse la aparitia unor evenimente neprevazute sau cazuri de forta majora, drepturile, obligatiile participantilor precum alte cerinte privind functionarea sistemului sunt prevazute in Regulile de sistem ale SENT precum si in documentatia furnizata de administratorul de sistem : Manualul de utilizare, Cerinte pentru certificarea tehnica a participantilor la SEP, cerintele pentru Configurarea sistemelor participantilor alte documente furnizate de administratorul de sistem. Odat cu autorizarea participarii la sistemul SENT, pe numele fiecarui participant se deschide automat un cont tehnic de compensare, utilizat pentru calculul pozitiei nete multilaterale a participantului respectiv. Functiile principale ale sistemului SENT: - schimbul de instructiuni de plata intre participanti - validarea fisierelor transmise - compensare multilaterala automata - calcularea pozitiilor nete ale participantilor, generarea instructiunilor de decontare neta si initierea decontarii in ReGIS - transmiterea confirmarilor si notificarilor catre participanti - calcularea comisioanelor 241

- managementul garantiilor - managementul utilizatorilor Tipuri de instructiuni de plata (documente) procesate : Sistemul SENT asigura procesarea urmatoarelor tipuri de instructiuni de plata : - instructiuni de plata de tip transfer credit (ordine de plata) aferente platilor de mica valoare (pana in 50.000 RON) in relatia cu bancile comerciale si Trezoreria Statului . - instructiuni de debitare directa indiferent de valoare (numai pentru cecul barat si BO) Instructiunile de plata sunt transmise in SENT grupate pe participanti destinatari, sub forma de fisiere de max 1000 de instructiuni de plata, semnate electronic . Pentru a fi acceptate in sistemul SENT, instructiunile de plata trebuie sa respecte formatul descris in Documentatia tehnica pentru participantii la SEP , sa contina toate informatiile obligatorii prevazute de reglementarile in vigoare, sa fie de acelasi tip, sa aiba aceeasi data a decontarii interbancare si acelasi participant destinatar. Inainte de a fi transmise in sistemul SENT central, fisierele trebuie sa fie autorizate utilizand semnatura electronica. In toate etapele procesarii sistemul SENT aplica principiul FIFO (primul intrat primul iesit) Transmiterea si autorizarea fisierelor cu instructiuni de plata: Participantii pot genera, prelucra si transmite fisiere cu instructiuni de plata in sistemul SENT central in doua moduri: - procesare manuala - procesare automata (Straight Through Processing STP) In cazul procesarii manuale, aplicarea semnaturii electronice, transmiterea fisierelor si aprobarea acestora se executa de catre utilizatorii participantului in baza certificatelor de semnatura digitala proprii. In acest mod de procesare, fisierele sunt semnate si transmise de oricare dintre utilizatorii participantului respectiv care au drept de transmitere fisiere si aprobate, in baza certificatului calificat, de un al doilea utilizator, diferit de cel care a semnat fisierul. In cazul procesarii automate (STP), fisierele generate in formatul cerut de aplicatia SENT sunt transmise la sistemul central in mod automat prin modulul FTM, fara interventia unui utilizator. Contul tehnic : In cadrul SENT fiecare participant are deschis de catre TransFonD un cont tehnic. Acest cont nu este un cont contabil propriu-zis si este utilizat numai pentru calculul pozitiei nete multilaterale aferenta fiecarei sesiuni de compensare. Ciclul de procesare in sistemul Casei de Compensare. Sistemul ACH prevede efectuarea a trei compensri pe zi pe baza fiierelor primite de la participani. Un fiier conine instruciuni de plat tip transfer credit (OP) i confirmri pentru plile prin debit direct. (DD) ( -vezi si plansa cu orarul de functionare a ReGIS de mai sus !!!!!! si mai vezi si plansa de mai jos cu orarul de functionare a ACH)!!!!!!) Un ciclu de procesare presupune parcurgerea urmtoarelor faze: Se deschide aplicatia !! 242

- calcularea valorii garaniilor ce trebuie s se constituie de participani n favoarea ACH (plafoane de garantare) pentru edina urmtoare; - comunicarea plafoanelor ctre participani i deschiderea sistemului pentru recepia fiierelor;

- primirea fiierelor pentru instruciuni de tip transfer credit i confirmri de plat de tip debit direct;

- validarea fiierelor pe msura primirii acestora (verificare formal ncadrarea valorii fiierului n garaniile constituite);

- notificarea participanilor asupra fiierelor respinse cu precizarea motivelor;

- nchiderea perioadei de recepie a fiierelor (notificarea participanilor);

- compensarea prin stabilirea poziiilor nete;

- informarea participanilor asupra poziiilor nete rezultate din compensare;

243

- se acord o perioad de timp participanilor cu solduri debitoarre pentru managementul lichiditii (se alimenteaza contul de decontare cu lichiditi din contul curent, procurri de fonduri de pe piaa monetar, imprumuturi de la alte bnci, credite intraday de la banca central); - iniierea decontrii prin transmiterea la banca central a balanei compensrii;

- decontarea poziiilor nete (colectarea fondurilor pentru participanii aflai n poziie debitoare n contul ACH de la banca central, iar pentru cei care nu au fonduri suficiente se trece la executarea garaniilor, creditarea conturilor pentru cei care se afl n poziie net creditoare)

banca centrala comunic ACH efectuarea decontrii finale i irevocabile;

- ACH notific participanii asupra decontrii finale i transmite raportul final al edinei de compensare. Se inchide aplicatia !! Pentru reducerea ct mai mult a timpului de transfer i decontare, TransFonD efectueaz trei compensri zilnic la orele 10,00, 13,00 i 15,00, astfel c orice transfer credit iniiat pn la oele 14,00 se deconteaz in aceiai zi, fa de trei zile in sistemul precedent.

244

Prezentam mai jos Orarul de procesare in SENT in ACH Casa de compensare automata

245

8 30

10 30

12 30

nceputul zilei / Decontarea pozitiilor precedentei sedinte de compensare Constituire garanii

11

13

Calcul plafon garantare unilateral pentru fiecare participant Recepie fiiere transfer credit i fiiere confirmri direct debit

edina I edina II III edina I edina II edina III

Alimentare cont de decontare de ctre participani

10

30

12

30

14

30

ACH trimite poziiile nete spre decontare n ReGIS Executare garanii DECONTARE

ReGIS notific SENT finalizarea decontrii ACH trimite rapoarte detaliu poziie net i sitiatie gar. gagarantii garanti Se pot debloca garaniile

.....

.....

.....

nceputul urmtoarei edine de compensare / Sfritul zilei

Constituirea , actualizarea si executarea garantiilor: Procedura de administrare a riscurilor de decontare impusa de BNR implica constituirea de catre fiecare participant la sistemul SENT a unor garantii financiare. 246

Calcul poziii nete i notificare participani

10

12

14

Garantiile sunt constituite la dispozitia BNR si pot fi executate in conditiile in care sumele disponibile in contul de decontare din ReGIS sunt insuficiente. Aceste garantii se constituie la nivelul plafonului tehnic de garantare comunicat de BNR si sunt utilizate numai pentru asigurarea pozitiilor nete debitoare calculate in cadrul sesiunilor de compensare ale SENT. Garantiile necesare decontarii pot fi constituite fie sub forma de fonduri blocate in rezerva SENT din sistemul ReGIS fie sub forma instrumentelor financiare eligibile in Sistemul de Inregistrere si Decontare a Operatiunilor cu Titluri de Stat (SaFIR). Valoarea garaniilor (plafonul de garantare) stabilit de banca central se comunic de ACH participanilor naintea fiecrui ciclu de compensare pentru ca participanii s cunoasc volumul plilor care poate fi admis la compensare. n funcie de plafoanele comunicate are loc actualizarea garaniilor, adic majorarea sau diminuarea acestora, care se va putea efectua numai la nceputul zilei de operare sau ntre edinele de compensare. Inexistena garaniilor determin participarea la edina de compensare numai n calitate de beneficiar de pli. In cazul in care fondurile disponibile in contul de decontare din ReGIS nu sunt suficiente pentru acoperirea pozitiei debitoare, BNR in calitate de agent de decontare executa automat sumele blocate in rezerva SENT din sistemul ReGIS iar daca nici acestea nu sunt suficiente initiaza executarea (in limita sumei neacoperite) garantiilor sub forma instrumentelor financiare eligibile. Dupa fiecare decontare finala a pozitiei nete aferente fiecarei sesiuni de compensare, garantiile constituite sub forma de fonduri in sistemul ReGIS sunt eliberate automat. Eliberarea garantiilor sub form de instrumente financiare eligibile se realizeaza de catre sistemul SaFIR pe baza mesajului privind finalizarea decontarii pozitiei nete, primit de la sistemul SENT. Circuitele instructiunilor in procesul decontarilor prin sistemul ACH Am aratat ca Sistemul ACH prevede efectuarea a trei compensri pe zi pe baza fiierelor primite de la participani. Un fiier conine instruciuni de plat tip transfer credit (OP) i confirmri pentru plile prin debit direct.(numai pentru cecul barat si pentru biletul la ordin) Vom urmarii in continuare circuitul celor doua tipuri de instructiuni , remarcand deosebirile si asemanarile tehnicilor bancare utilizate pentru fiecare instructiune in parte. Asa cum se poate urmarii in schema de mai jos ,Circuitul transferului de credit pornete de la pltitor ctre beneficiar desfurdu-se pe vertical n cadrul celor dou bnci. Compensarea are loc la nivel central unde se realizeaz mai nti respingerea mesajelor eronate i validarea celor corecte, dup care se face automat soldarea pentru fiecare banc participant. edina de compensare nu se poate ncheia dect numai dac totalul soldurilor debitoare este egal cu totalul soldurilor creditoare. In acest moment, soldul casei de compensaii deschis la banca central devine zero. Balana compensrii (situaia cu soldurile debitoare i creditoare) se transmite bncii centrale pentru a efectua decontarea, adic transferurile ntre conturile centralizate ale bncilor participante. Totodat, casa de compensaii transmite fiierele bncilor colectoare care le retransmit sucursalelor/agentiilor pentru nregistrarea sumelor n conturile beneficiarilor. Circuitul se ncheie cu raportul de decontare ntocmit de casa de compensaii care se remite bncilor participante si care repezint documentul oficial privind efectuarea compensrii i stingerea obligaiilor dintre bnci. 247

Prezentam mai jos exprimarea grafica a

Circuitului transferului de credit prin compensare:

Circuitul transferului de credit prin compensare

BANCA CENTRAL Cont banc pltitoare Cont ACH Cont banc beneficiar
248

8. Sold net 10. Raport decontare

9. Confirmare decontare final 10. Raport decontare

Central banc pltitor

4.Transfer fiier 6 .Rejectare

ACH 11 7 Compensare 5 Validare

11.Transfer fisier

Central banc beneficiar

3. Remitere mesaj Banca platitor (sucursala) 2.Debitare cont Platitor

12. Transfer fond Banca beneficiar ( sucursala) 13. Creditare cont

1. Emitere mesaj Beneficiar

n ce privete procesarea transferurilor de debit (numai cecul barat si biletul la ordin), sistemul de compensare se bazeaz pe aceleai principii ca la transferul de credit, cu deosebirea c circuitul ncepe de la beneficiar ctre pltitor, adic n sens invers, iar compensarea se realizeaz numai dup primirea acceptrii din partea bncii pltitoare. n momentul acceptrii, unitatea bancar a debitorului preia suma din contul acestuia i o transfer centralei bncii i prin aceasta casei de compensaii in vederea realizrii transferului ctre banca beneficiarului. 249

Circuitul se realizeaz prin fiiere electronice n care sunt nominalizate mesajele de plat i care sunt supuse receptiei, autentificrii i validrii de cele dou bnci. Casa de compensaii pstrez in memoria echipamentului de compensare fiierul original, iar o copie a acestuia se remite bncilor pltitoare pentru acceptare. Confirmrile de plat (OK) se remit prin fiier casei de compensaii care le confrunt cu cel original i mesajele care nu prezint modificri se introduc n compensare. Pentru refuzuri, pltitorii elaborez fiiere separate cu motivaiile necesare care se transmit beneficiarilor prin casa de compensaii. Suspendarea participrii la compensare. reprezint o sanciune aplicat de TransFonD ca urmare a unor imperfeciuni n activitatea participantului generatoare de riscuri pentru sistem. Suspendarea poate fi temporar dac imperfeciunile se pot remedia intr-un interval de timp determinat sau definitiv (ncetarea activitii) dac motivele persist i gradul de risc devine mare. Principalele situaii n care se poate aplica sanciunea suspendrii temporare pot fi: - autoritatea de supraveghere solicit suspendarea; - participantul nu mai ndeplinete una sau mai multe din condiiile de participare; - producerea unui eveniment care afecteaz capacitatea participantului de a opera in sistem; - deschiderea procedurii de insolven a participantului. Suspendarea se notific participantului de ctre TransFonD cu precizarea deficienelor constatate i a perioadei stabilite pentru remediere. De la caz la caz, n funcie de natura evenimentului, TransFonD poate acorda un termen de graie pentru remediere nainte de aplicarea suspendrii. Suspendarea are consecine asupra bncii pltitoare care nu mai poate efectua plile i ncasrile prin compensri urmand s recurg la sistemul de pli brute bilaterale care necesit un volum de fonduri mult mai mare i este puin probabil ca bncile corespondente s accepte acest procedeu dezavantajos. In acelai timp, sanciunea afecteaz i clienii bncii pltioare care trebuie s atepte o perioad de timp mai lung pentru finalizarea plilor sau primirea ncasrilor, ceea ce este un inconvenient substanial n realiile de afeceri. In final va prezint Fluxul interbancar general al Sistemului de decontare ACH;

250

251

Pentru asimilarea mai usoara a problematicii prezentate in acest capitol va redau in continuare un minim Glosar de termeni utilizati in practica bancara curenta : 5.2.3.3. Definitii si termeni specifici sistemelor de decontare. Administrator de sistem Administrator securitate participant Certificarea participantilor Cont tehnic de compensare Data decontarii interbancare Entitatea care detine responsabilitatea legala pentru administarea si functionarea stabileste regulile de sistem. sistemului si

Persoan fizica, imputernicita de participant sa administreze legatura cu TRANSFOND S.A. privind inregistrarea sau eliminarea utilizatorilor, modificarea informatiilor privind utilizatorii, inclusiv a profilelor acestora si gestionarea dispozitivelor securizate de creare a semnaturii electronice si a certificatelor. Procedur prin care TRANSFOND S.A. stabileste daca institutia eligibila solicitanta poate deveni participant SENT. Cont tehnic deschis in sistemul SENT pe numele unui participant, utilizat numai pentru calculul pozitiei nete a participantului respectiv, fara a fi un cont contabil propriu-zis. Data in care suma aferenta transferului de fonduri este debitata din contul de decontare al participantului platitor si este creditata in contul de decontare al participantului beneficiar. In instruciunile de plat procesate de sistemul SENT este precizata de participantul initiator. Pentru instructiunile de debitare directa, daca aceasta data nu este o zi de operare, compensarea si decontarea au loc in ziua de operare urmatoare. Pentru instructiunile transfer credit trebuie sa fie ziua de operare in care instructiunea este transmisa la sistemul SENT. Moment din cadrul zilei de operare de la care participantii au acces la facilitatile sistemului SENT.

Deschiderea zilei de operare

Instruciune de Instructiune de plata pentru decontarea pozitiilor nete (in sistemul ReGIS); instructiune multipla de decontare pe baza decontare care contine pozitiile nete creditoare sau debitoare, dupa caz, ale participantilor SENT, net (IDN) rezultate in urma compensarii. Modulul de pregatire a fisierelor (FPM) Aplicatie din cadrul sistemului SENT de la participant, descarcata automat pe statia de lucru a participantului, care gestioneaza pregatirea fisierelor destinate sistemului SENT.

Modulul de transfer Aplicatie din cadrul sistemului SENT de la participant, descarcata automat pe statia de lucru a de fisiere (FTM) participantului, care gestioneaza transmiterea si receptionarea fisierelor si a altor mesaje intre 252

sistemul SENT si participant. Plafon minim de garantare Principiul First In First Out (FIFO) Procesare automata /procesare directa (STP Straight-ThroughProcessing) Procesare man. SaFIR Mod de procesare controlat partial sau total de utilizator. Sistem, componenta a SEP, care are rolul de a inregistra, depozita si deconta operatiuni cu instrumente financiare eligibile pentru a fi admise in sistem, in conformitate cu Regulile de sistem ale SaFIR. Sistemul Electronic cu decontare pe baza Neta al TRANSFOND S.A., casa automata de compensare Componenta a sistemului SENT care functioneaza la TRANSFOND S.A., administreaza ciclul zilnic al sesiunilor de compensare, realizeaza procesarea fisierelor receptionate de la participanti, calculeaza pozitiile nete multilaterale, genereaza si transmite instructiunea de decontare pe baza neta (IDN) la sistemul ReGIS. Retea de comunicatii virtuala privata interbancara (VPN) prin care se realizeaza transmiterea si receptionarea de instructiuni, notificari, rapoarte intre participanti si sistemul SENT si care asigura accesul la facilitatile sistemului SENT. Persoana imputernicita de participant sa utilizeze facilitatile SENT in numele si pe contul participantului, certificata de TRANSFOND S.A. conform Regulilor de sistem si inregistrata in lista de utilizatori SENT. Zi bancara in care sistemul SENT functioneaza in vederea procesarii platilor. Debitarea directa este o modalitate de plata a unei sume de bani convenite intre platitor si beneficiar , care consta in debitarea pre-autorizata a contului platitorului 253 Valoare minim a garantiilor pe care un participant trebuie sa le constituie pentru o anumita sesiune de compensare Procesarea instructiunilor de plata transmise in sistemul SENT in ordinea cronologica in care acestea au fost receptionate/aprobate. Mod (automat) de autorizare si transmitere a fisierelor cu instructiuni de plata si a altor mesaje intre participanti si sistemul SENT fara interventia utilizatorilor.

SENT Sistem SENT central

TFDNet

Utilizator (SENT)

Zi de operare Instructiune de

debitare directa

de catre banca platitoare in baza prevederilor mandatului de DD., la solicitarea beneficiarului si creditarea corespunzatoare a contului beneficiarului de catre banbanca colectoare in baza unui angajament de debitare directa. Aceasta modalitate de plata nu necesita autorizarea prealabila de catre platitor a fiecarei instructiuni de debitare ( ordin de plata) trasa asupra contului sau. Este procedura prin care banca platitoare pune in aplicare mandatul de DD dat de platitor acceptand executarea instructiunii de DD (OP) prin debitarea contului platitorului confor prevederilor din termenii si conditiile generale de afaceri , si acceptarea decontarii interbancare in conformitate cu regulile sistemului de compensare interbancara SENT

Executarea unei Instructiuni de DD

5.3. CENTRALA INCIDENTELOR DE PLATI (CIP)

CIP este un centru de intermediere care gestioneaz informaia specific incidentelor de pli, pentru interesul public, inclusiv pentru scopurile utilizatorilor. Activitatea CIP este reglementat de ctre Regulamentul BNR nr. 1/ 2001, cu modificrile i precizrile ulterioare. Datele specifice incidentelor de pli sunt transmise, difuzate i valorificate pe baza informaiilor, chiar anterioare plii, coninute n evidene i care sunt ocazionate de acte i fapte cu potenial fraudulos, litigios i/sau producnd riscuri de neplat, inclusiv acelea care pot afecta finalitatea decontrii. 5.3.1. INCIDENTE DE PLATI Prin incident de plat nelegem nendeplinirea ntocmai i la timp a obligaiilor participanilor, naintea sau n timpul procesului de decontare a instrumentului de plat de debit, obligaii rezultate prin efectul legii i/ sau al contractului care le reglementeaz, a cror nendeplinire este adus la cunotina CIP de ctre persoanele declarante, pentru aprarea interesului public. Incidentele de plati se impart in doua categorii : - incidente de plati majore - incidente de plati minore Este considerat incident de plat major incidentul determinat de una din urmtoarele situaii: In cazul cecului : - cec emis fr autorizarea trasului, cu o dat fals sau i lipsete una din meniunile obligatorii 254

- cec refuzat la plat din lips total sau parial de disponibil n cazul prezentrii la plat nainte de expirarea termenului de prezentare - cec circular sau de cltorie emis la purttor - cec emis de un trgtor aflat n interdicie bancar In cazul cambiei i biletului la ordin: - cambia a fost scontat fr existena n total/n parte a creanei cedate in momentul cesiunii acesteia - biletul la ordin/cambia cu scaden la vedere refuzat() la plat din lips total sau parial de disponibil n cazul prezenttii la plat n termen - biletul la ordin/cambia cu scaden la un anume timp de la vedere, la un anume timp de la data emiterii sau la o dat fix, refuzat() la plat din lips total sau parial de disponibil n cazul prezenttii la plat n termen Urmare unor incidente de plat produse cu cec, titularilor de cont li se interzice emiterea de cecuri pe o perioad de un an De asemenea, nu pot fi puse n circulaie instrumente de debit care au fost declarate pierdute/ distruse/ furate/ anulate. Bncile au obligaia de a verifica instrumentele de debit procesate, astfel nct s fie respectate prevederile actelor normative n vigoare. Incidentele de plati minore sunt generate in general de neplata instrumentelor de debit in cazul prezentarii acestora la plata dupa expirarea termenului de prezentare . 5.3.2. FISIERE CIP CIP organizeaz i gestioneaz un fiier de interes general, numit Fiierul Naional de Incidente de Pli (FNIP), care este structurat astfel: - Fiierul Naional de Cecuri (FNC) - Fiierul Naional de Cambii - Fiierul Naional de Bilete la Ordin Tot aici se organizeaza si se administreaza Fiierul Naional al Persoanelor cu Risc (FNPR) este un fiier alimentat automat de Fisierul National al Incidentelor de Plati (FNIP) cu incidentele de pli majore nregistrate pe numele unei persoane fizice sau juridice, inclusiv al unei bnci. 5.3.2.1.Transmiterea si inscrierea in FNIP si FNPR a informatiilor referitoare la refuzurile la plata In cazul n care se decide refuzul la plat al unui instrument de plat de debit (cec, cambie, bilet la ordin), unitile bncii au obligaia ca cel trziu n ziua refuzului s transmit la CIP o cerere de nscriere a refuzului bancar, conform formularului prezentat in anexa 3A, 3B sau 3C dupa caz. ( Anexe la Regulamentul nr 1/ 2001 al BNR) Ziua refuzului este considerat ca fiind ziua compensrii instrumentului refuzat la plat parial sau n totalitate - n cazul plilor interbancare respectiv ziua n care instrumentul ajunge la unitatea pltitoare i este refuzat n cazul plilor intrabancare. In situaia n care nu sunt ndeplinite condiiile de decontare, instrumentele de debit refuzate, borderourile i justificrile de refuz se transmit ctre unitatea bancara primitoare n ziua ntocmirii refuzului, prin fax, cu confirmare telefonic de primire. Documentele originale trebuie s ajung la unitatea bancara primitoare n ziua anterioar zilei de compensare. 255

In cazul in care cecul cambia sau biletul la ordin au fost emise in valuta si sunt platibile in lei, cererea de inscriere a refuzului bancar va fi intocmita cu indicarea sumei de plata specificate in lei pe borderoul de incasare Daca cecul cambia sau biletul la ordin au fost emise in valuta si sunt platibile in valuta, cererea de inscriere a refuzului bancar va fi intocmita cu indicarea sumei de plata si a celei refuzate, in lei, la cursul de schimb al valutei respective comunicat de BNR, aplicabil in ziua transmiterii cererii la CIP. In situatia in care banca trasa nu detine informatii certe privind emitentul instrumentului (emitentul nu are cont deschis la unitatea bancara platitoare, semnatura nu corespunde cu cea din specimenul de semnatura aflat in banca iar platitorul nu recunoaste emiterea instrumentului), aceasta nu va inscrie incidentul de plata la CIP ci va sesiza acest caz organelor de politie. Cel tarziu in ziua bancara urmatoare zilei refuzului la plata, va trimite la CIP o declaratie de neinscriere a incidentului de plata, conform formularului din anexa nr. 11 la regulamentul BNR nr. 1/2001. 5.3.2.2. Transmiterea si inscrierea la CIP a informatiilor privind pierderea, furtul, distrugerea sau anularea instrumentelor de plata Unitatile bancii au obligatia ca la solicitarea unei persoane fizice sau juridice care a pierdut, i-a fost furat sau care a distrus unul sau mai multe formulare de cec, cambie sau bilet la ordin valabil emise, sa transmita la CIP in aceeasi zi bancara o declaratie conform anexelor la norma BNR( 4A, 4B sau 4C.) Acest lucru este valabil si in cazul in care o persoana fizica sau juridica pierde sau i-a fost furat unul sau mai multe formulare cec necompletate. De asemenea, in cazul in care banca trasa a avut initiativa retragerii din circulatie a unor formulare cec si nu le-a recuperat in totalitate exista obligatia declararii ca fiind anulate a cecurilor nerecuperate. In scopul diminuarii riscului in utilizarea instrumentelor de plata, unitatile bancii isi vor informa clientii in legatura cu utilizarea acestora in conformitate cu prevederile legale in vigoare si vor incheia cu acestia o conventie privind declararea imediata la CIP a instrumentelor pierdute, furate, distruse sau anulate. 5.3.3. INTERDICTIA BANCARA In cazul refuzului la plata al unui cec ca urmare a producerii unui incident de plata major asupra contului unui client, unitatea bancara initiatoare a respectivului refuz are urmatoarele obligatii : - notificarea incidentului de plata la CIP printr-o cerere de inscriere a refuzului bancar in FNC, care va cuprinde si declaratia de interdictie bancara - transmiterea unei somatii catre titularul de cont (anexa 5 la regulamentul BNR) prin care ii va notifica acestuia interdictia de a emite cecuri pentru o perioada de un an (incepand cu data inregistrarii la CIP a incidentului de plata major) si obligatia de a restitui bancii (bancilor) al carei (caror) client este formularele de cec aflate in posesia sa si /sau a mandatarilor sai. In cazul semnalarii unei interdictii bancare catre un titular de cont unitatile bancii la care persoana fizica sau juridica aflata in aceasta situatie are cont deschis vor proceda la recuperarea in cel mai scurt timp a tuturor formularelor de cec eliberate acestora, necompletate sau gresit completate (cu exceptia celor utilizate pentru retragerea de numerar) si transmiterea la CIP in cazul celor care nu au fost recuperate in maxim 15 zile calendaristice de la data emiterii declaratiei CIP a anexei 4A prin care se declara nule respectivele formulare. In acest sens unitatile bancii vor asigura o evidenta clara a formularelor cec eliberate clientilor, decontate, aflate in posesia clientilor sau retrase din circulatie. 256

5.3.4. ANULAREA INFORMATIILOR PRIVIND INCIDENTELE DE PLATI TRANSMISE ANTERIOR LA CIP Anularea incidentelor de plata inregistrate in FNIP si FNPR se poate face numai de catre persoana declaranta, din proprie initiativa sau la solicitarea instantelor judecatoresti, in baza unei cereri de anulare conform formularului prevazut de regulamentul BNR (anexa 8A, 8B, sau 8C), transmisa la CIP in aceeasi zi bancara. In cazul in care se solicita anularea la solicitarea unei instante judecatoresti, se va transmite la CIP in aceeasi zi bancara, hotararea definitiva in baza careia s-a facut anularea. In cazul in care se solicita anularea ca urmare a unei erori sau omisiuni a persoanei declarante, aceasta va suporta amenda prevazuta de reglementarile BNR in vigoare

257

BIBLIOGRAFIE
1.Grosu Corneliu Tehnica operaiunilor bancare Note de curs, Universitatea Petru Maior, Trgu-Mure, 2007. 2.Grosu Corneliu Banking internaional Note de curs, Universitatea Petru Maior, Trgu-Mure, 2007. 3.Trenca Ioan Fundamente ale managementului financiar, Casa Crii de tiin, Cluj-Napoca, 2007 4.Trenca Ioan Tehnica operaiunilor bancare, Casa Crii de tiin, Cluj-Napoca, 5.Trenca Ioan, Ioan Batrancea - Transferuri Bancare principii, experienta ,eficienta, Editura Risoprint , Cluj Napoca ,2007 6. Lzrescu Vasile Bncile comerciale n economia de pia din Romnia, Editura Agora, 1998 7 .Marinescu I. Preul, moneda, creditul i dobnda, Editura Academiei RSR, Bucureti, 1987 8.Pop Cornelia , Ungureanu Pavel Societi de intermediere financiar, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999 9.Rosca Teodor Moneda si credit, Casa de Editur Sarmis, Cluj-Napoca, 199 10.Turcu Ion Operaiuni i contracte bancare, Editura Lumina Lex, Bucureti, 2004 11.Cristi Spulbar - Management bancar Editura SITECH , Craiova ,2008 12.Dardac Nicolae,Teodora Barbu- Moneda, banci si politici monetare Editura Dodactica si Pedagogica R.A ,Bucuresti, 200 13. Batrancea Ioan si colab. Analiza financiara in banci , Editura RISOPRINT, Cluj Napoca ,2008 14.Norme, Proceduri, Tehnici, Reglementri bancare ale BNR, si ale bancilor comerciale din Romania ;Acte normative specifice, indicate la seminarii 258

259