UNIVERSITATEA PETRU MAIOR TG.

MURES
Facultatea de Stiinte Economice , Juridice si Administrative
Departamentul Finante - Contabilitate

TEHNICA OPERATIUNILOR
BANCARE
VOLUMUL I
Dr.
CORNELIU GROSU
1

2014 - 2015

CUPRINS
CAPITOLUL I
SISTEMUL FINANCIAR - BANCI SI SISTEME BANCARE
1.1.

SCURTE CONSIDERENTE PRIVIND SECTORUL FINANCIAR ROMANESC SI PROBLEMATICA

9
STABILITATII FINANCIARE DIN ROMANIA LA FINELE ANULUI 2013
SISTEMUL BANCAR.................................................................................................................................................................16
1.2. DEFINIREA SISTMULUI BANCAR. .................................................................................................................................16
1.3. STRUCTURA SISTEMULUI BANCAR ..............................................................................................................................16
1.4. CARACTERISTICILE MODERNE ALE SISTEMELOR BANCARE SI ALE TEHNICILOR DE SISTEM...................17
1.5 .SISTEMUL BANCAR ROMANESC....................................................................................................................................19
1.5.1.Din perspectiva istorica...............................................................................................................................................19
1.5.2. Indicatori ai sistemului banacar romanesc................................................................................................................22
BANCI
CLASIFICARI, ROLURI ,TIPURI , STRUCTURI , FUNCTII.....................................................................................................34
1.6. BANCILE CENTRALE........................................................................................................................................................34
1.6.1. Principii si tehnici de organizare a bancilor centrale.................................................................................................34
1.6.2 .Independenta instutionala a bancilor centrale............................................................................................................35
1.6.3 Rolul si functiile bancilor centrale...............................................................................................................................38
1.6.3.1 Functia de emisiune monetara........................................................................................................................38
1.6.3.2 Functia de banca a bancilor............................................................................................................................38
Refinantarea............................................................................................................................................39
Politica monetara....................................................................................................................................40
1.6.3.3 Reglementarea si supravegherea prudentiala...............................................................................................42
COMITETUL BASEL..................................................................................................................................................................43
1.6.4 .Banca Centrala Europeana ......................................................................................................................................57
1.6.5. Banca Nationala A Romaniei....................................................................................................................................66
1.7. BANCILE COMERCIALE ..................................................................................................................................................67
1.7.1. Tipologie bancara comerciala...................................................................................................................................67
1.7.2. Rolul si functiile bancilor comerciale in economia moderna.....................................................................................71
2

1.8. MANAGEMENTUL ,ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA UNEI BANCI COMERCIALE ROMANESTI.........................78

- aplicatie la Banca Romana pentru Dezvoltare - Societe Generale -

CAPITOLUL II
CONTURILE BANCARE ALE CLIENTILOR
TEHNICI UTILIZATE IN DESCHIDEREA,FUNCTIONAREA SI INCHIDEREA CONTURILOR BANCARE
ALE CLIENTILOR
2.1. C0NSIDERENTE GENERALE ...........................................................................................................................................92
2.2. PROTECTIA DATELOR PERSONALE ...........................................................................................................................97
2.3. DESCHIDEREA SI FUNCTIONAREA CONTURILOR.....................................................................................................100
2.4. FUNCTIONAREA CONTURILOR...105
2.5 .DOVADA OPERATIUNILOR SI EXTRASUL DE CONT.106
2.6. CONFIDENTIALITATEA OPERATIUNILOR BANCARE DIN CONTURI....107
2. 7. PROCEDURA DE DESCHIDERE A CONTURILOR CLIENTELEI RETAIL ..................................................................107
2.7.1.Tehnica de deschidere a contului curent pentru o persoana fizica......................................................................109
2.7.2.Procedura
de supervizare a deschiderii conturilor persoanelor fizice....................................................................111
1.1 Operaiuni
cu numerar
2.7.3.de
Drepturile
obligatiile clientilor persoanelor fizice si drepturile si obligatiile bancii in utilizarea conturilor...........114.
1.2 Transferuri
fondurisiexterne
2.8. INCHIDEREA
CONTURILOR
CLIENTILOR
PERSOANE
FIZICE....117
1.3 Atitudinea
ce trebuie
adoptat n
prezena unor
tranzacii
Sensibile
sau
suspecte
2.9. PROCEDURA DE DESCHIDERE A CONTURILOR CLIENTELEI COMERCIALE.........................................................118
2.9.1.Drepturile i obligaiile prilor n utilizarea conturilor curente persoane juridice...120
1.4 Supravegherea
conturilor
bancare
i a conturilor
2.9.2. Documentele
necesare
deschiderii
contului asimilate
curent al persoanelor juridice.121.
acestora
2.10. MODIFICAREA CLAUZELOR CONTRACTULUI CLIENT BANCA; FORTA MAJORA............................................122
2.11. COMUNICAREA CLIENT BANC....122
III. COMBATEREA FINANRII TERORISMULUI

CAPITOLUL III

- Consideraii
generale
16
CUNOASTEREA
CLIENTELEI..
. 126
3.1.TEHNICI BANCARE UTILIZATE PENTRU CUNOATERE A CLIENTELEI,
IV. MONITORIZAREA
CLIENILOR
I A OPERAIUNILOR
3.1.1.Consideraii
generale.
126

3.1.2.Programul Bancii privind cunoasterea clientelei ; Obiect , Scop, Metodologie....127

3.1.3. Principii generale de cunoastere a clientelei. (principii de eficienta ale Programului)......130
3.1.4. Categoriile
de clienti bancari.................................................................................................................................134
TRANZACIILOR
SUSPECTE
3.1.5.Tipologia masurilori privind cunoasterea cunoatere a clienilor.....135
1. Actualizarea
3.1.5.1.evidenelor
Msuri standard de cunoatere
18 a clientelei....135
2. Monitorizarea
i
analiza
operaiunilor
3.1.5.2. Msuri suplimentare de cunoatere a 18-19
clientelei.....136
3.1.5.3. Msuri simplificate de cunoatere a clientelei...........................................................................................137
3.1.6. Identificarea persoanelor fizice...138
DERULATE PRIN BANC IN SCOPUL DETECTRII

V. ORGANIZARE, RESPONSABILITI

19

1.1 Responsabiliti
1.2 Circuitul decizilor i raportarea operaiunilor suspecte

20

3.1.7. Identificarea persoanelor juridice....140

3.1.8. Identificarea institutiilor de credit corespondente....141
3.1.9. Identificarea institutiilor financiare nebancare.......................................................................................................142
3.1.10. Identificarea clientilor cu pozitii publice sau politice importante (ppe) ...............................................................142
3.1.11. Verificarea informatiilor..143
SPALAREA BANILOR
3.2.TEHNICI BANCARE PRIVIND PREVENIREA SPLRII BANILOR...144
3.2.1. Consideratii generale, definitii, termeni.....144.
3.2.2. Etapele spalarii banilor.....145
3.2.3. Implicatiile fenomenului de spalare a banilor asupra sistemului economic ...147
3.2.4. Cadrul juridic de reglementare intern si international pentru combaterea fenomenului de spalare a banilor..148
3.2.5. Organizarea activitatii de prevenire a spalarii banilor si combaterea utilizarii bancii
in scopul finantarii actelor de terorism in Romania - studiu de caz -.....153
3.2.6. Identificare si raportarea operatiunilor derulate prin conturile clientilor......156
3.2.6.1. Raportarea la Oficiu....156
3.2.6.2. Identificarea i verificarea operaiunilor suspecte.....156
3.2.7. Suspendarea executarii de catre banca a operatiunilor considerate suspecte......157
3.2.8. Masuri speciale luate de banca pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor....157
3.2.8.1. Operatiuni cu numerar...157
3.2.8.2.Transferuri externe in si din conturi , pentru sume a caror limita minima este
echivalentul in lei a 15.000 EURO............................................................................................................163
3.2.8.3. Operaiuni cu i fr numerar cu sume egale sau care depaesc
echivalentul a 150.000 EURO..................................................................................................................163
3.2.8.4. Clienti ocazionali ( operatiuni one-off )...............................................................................................163
3.2.9. Supravegherea conturilor bancare i a conturilor asimilate.......164
COMBATEREA UTILIZRII BNCII N SCOPUL FINANRII ACTELOR DE TERORISM
3.3.TEHNICI BANCARE PRIVIND COMBATEREA FINANRII TERORISMULUI...........................................................164
3.3.1. Considerente generale..........................................................................................................................................164
3.3.2. Dispozitiile impuse la nivelul intregii retele a unei banci.166
3.3.3. Cunoasterea clientului si datoria de vigilenta a bancii....166
3.3.4. Proceduri de supraveghere i de monitorizare permanenta a operatiunilor suspecte de
finantare a terorismului .........................................................................................................................................167
3.3.5. Obligatii de informare. ..167
3.4. MODALITATI PRACTICE DE IDENTIFICARE A TRANZACTIILOR SUSPECTE DIN PROCESUL
SPALARII BANILOR SI A ACTELOR DE TERORISM
(Scurt Ghid al celor mai frecvente tranzactii suspecte.).168
4

3.4.1.Comportamentul clientului..168
3.4.2.Evitarea cerinelor de raportare sau de pstrare a nregistrrilor .169
3.4.3.Splarea banilor prin intermediul tranzaciilor cu numerar.....169
3.4.4.Splarea banilor prin intermediul conturilor bancare. 170
3.4.5. Splarea banilor prin intermediul transferurilor electronice...171
3.4.6. Splarea banilor prin intermediul operaiunilor externe.172
3.4.7. Splarea banilor prin intermediul operaiunilor de credit...173
3.4.8.Splarea banilor prin intermediul tranzaciilor avnd legtur cu investiiile...174
3.4.9.Circumstane neobinuite . Caracteristici privind documentaia de credit si garanii.....174

CAPITOLUL IV
TEHNICA OPERATIUNILOR DE DECONTARE INTRA

SI INTERBANCARE

MIJLOACELE SI INSTRUMENTELE DE PLATA...178

4.1. Mijloacele si instrumentele de plata in economia de piata ....................................................................................... 178
A. TRANSFERUL DE DEBIT - tehnica viramentului initiat de creditor.............................................................................179
4.2. CECUL ..179
4.2.1. Meniunile obligatorii si facultative ale cecului...180
4.2.2. Tipuri de cecuri.181
4.2.3. Condiii de emitere i de plat ale cecului..183
4.2.4. Posibiliti de transmitere a cecului......184
4.2.5. Girul si operatiile de girare ale cecului.185
4.2.6. Avalizarea cecului ...185
4.2.7. Controlul operaiunilor cu cecuri....186
4.3. BILETUL LA ORDIN ....194
4.4. CAMBIA sau TRATA ..199
4.5 INCASSO.204
4.6. DEBITUL DIRECT.206
4.7 PLATILE PROGRAMATE....208
B. TRANSFERUL DE CREDIT tehnica viramentului initiat de debitor.......208
4.8.ORDINUL DE PLATA ELECTRONIC....209
4.9. ACREDITIVUL ..215
SISTEME DE PLATI SI TRANSFERURI DE FONDURI .......................................................................................................220
4.10 SISTEME DE PLATI SI TEHNICILE TRANSFERURILOR DE FONDURI IN ECONOMIA DE PIATA........................220
4.10.1.Concepte si caracteristici ..220
4.10.2.Tehnica compensarilor si a decontarilor bancare....221
5

4.10.2.1. Compensarea ....211

4.10.2.2. Decontarea ....229
SISTEMUL ELECTRONIC DE PLATI (SEP)......................................................................................................................230
4.11. SISTEMUL ELECTRONIC DE PLATI (SEP) continut,structura, functionalitate..230
4.11.1. Sistemul de decontare pe baza bruta in timp real Sistemul REGIS. ..........................................................230
4.11.2. Sistemul de decontare pe baza neta SENT - prin Casa de Compensare Automata-ACH........................241
4.11.3. Definitii si termeni specifici sistemelor de decontare.......................................................................................252
4.12. CENTRALA INCIDENTELOR DE PLATI (CIP)........254
4.12.1. Incidente de plati 254
4.12.2. Fisiere CIP ............................................................................................................................................... .....255
4.12.2.1.Transmiterea si inscrierea in FNIP si FNPR a informatiilor............................................................ .....255
4.12.2.2.Transmiterea si inscrierea la CIP a informatiilor ........................................................................... .....256
4.12.3. Interdictia bancara.................................................................................................................................... ......256
4.12.4. Anularea informatiilor privind incidentele de plati transmise anterior la CIP........................................... ......256
4.13. ZONA UNIC DE PLI N EURO - SEPA ( SINGLE EURO PAYMENTS AREA) ....257
4.13.1. SEPA - Prezentare general. ..257
4.13. 2. Interaciunile necesare in sistemul SEPA . 258
4.13.3 .Necesitatea SEPA ....259
4.13.4.Programarea activitatilor - Implementarea SEPA. .262
4.13.5. Componentele SEPA . .262
4.13.5.1.Instrumente de plat SEPA ....263
4.13.5.2.Cadru armonizat SEPA . .264
4.13.5.3.Elemente orizontale...........................265
4.13.6. Produse SEPA mbuntite....266
4.13.7. Viziunea Eurosistemului implicarea Eurosistemului in SEPA....268
4.13.8. Pregatirea bancilor pentru SEPA.......269

CAPITOLUL V
CREDITUL IN ECONOMIA CONTEMPORANA
TEHNICI BANCARE PRIVIND CREDITAREA......................................................................................................................275
5.1. NOTIUNI INTRODUCTIVE SI TERMINOLOGIE.............................................................................................................275
5.2. FUNCTIILE CREDITULUI
5.3. PRINCIPII GENERALE DE CREDITARE
5.4. NOTIUNEA DE GRUP DE CLIENTI. - Persoane aflate n relaii speciale cu Banca...............................................278
5.5. RISCURILE IN ACTIVITATEA DE CREDITARE...279
6

5.5.1.Riscul bancar..279
5.5.2. Riscul de creditare si Regulile de creditare bancara ....282
5.5.3 .Originea si componentele riscurilor operationale - aplicatie in BRD Groupe Societe Generale ................283
5.6. O SCURTA CLASIFICARE A CREDITELOR ...289
5.6.1. Clasificarea creditelor in functie de calitatea creditorului ....289
5.6.2. Clasificarea creditelor in functie de criteriile BNR aplicatie pe BRD- Groupe Societe Generale.290
5.6.2.1.Serviciul datoriei.291
5.6.2.2.Initierea de proceduri judiciare.293
5.6.2.3.Tehnici bancare utilizate in procesul determinarii bonitatii financiare ale clientelei ...293
5.6.2.3.1.Evaluarea performantelor financiare ale clientelei corporate..294
5.6.2.3.2.Evaluarea performantelor financiare ale clientelei retail..308
5.6.3.Clasificarea creditelor in functie de calitatea contrapartidei. (practica internationala).308
5.7. PROVIZIOANE SPECIFICE DE RISC313
Tehnici bancare de calcul si managementul provizioanelor specifice de risc.
5.8..CREANTE REESALONATE.317
5.8.1.Reesalonarea creantelor in cazul clientelei comerciale ...317
5.8.2. Reesalonarea creantelor clientelei retail 318
5.9.ELEMENTELE TEHNICE SPECIFICE CREDITARII....319
5.9.1. Solicitantul creditului...319
5.9.2. Cererea de creditare...320
5.9.3. GARANIILE - mijloace de protectie mpotriva riscurilor ...322
5.9.3.1. Garanii reale.....322
5.9.3.2. Garaniile personale.325
5.9.3.3. Alte garanii...327
5.9.3.4. Clauzele speciale.327
5.9.3.5. Tehnica bancara a procesului de acoperire cu garantii ....327
5.9.4.Dobanda si comisioanele (costul creditului)...329
5.9.4.1 Dobanda.329
5.9.4.2. Comisioanele ..332
5.9.4.3. Costul creditului ( DAE dobanda anuala efectiva) .334
5.9.5. Punerea la dispoziie, urmrirea, reinnoirea i rambursarea creditelor335
5.10. CENTRALA RISCULUI DE CREDIT (CRC)337
BIBLIOGRAFIE.339

CAPITOLUL I

SISTEMUL FINANCIAR
BANCI SI SISTEME BANCARE

SISTEMUL FINANCIAR
8

1.1 SCURTE CONSIDERENTE PRIVIND

SECTORUL FINANCIAR ROMANESC SI PROBLEMATICA STABILITATII
FINANCIARE DIN ROMANIA LA FINELE ANULUI 2013
Inainte de a dezvolta problematica bancilor si a sistemelor bancare vom face cateva observatii privind evolutia sistemului financiar
din tara noastra si a stabilitatii financiare din Romania asa cum se prezinta acestea la finele anului anului 2013.
Facem aceasta prezentare pentru a va familiariza cu studiul institutiilor de credit in complexul sistem financiar al unei tari , in cazul
nostru a Romaniei , studiul sistemic macroeconomic facilitand mai buna intelegere a mecanismelor activitatii bancare interne si
internationale
Vom utiliza in demersul nostru o seama de documente , lucrari si studii elaborate de catre autoritatile financiare si bancare din tara
noastra cu precadere cele cuprinse in Raportul asupra stabilitatii financiare in Romania - 2013 , dat publicitatii de catre BNR in acest
an 2014.
Retinem de la inceput cateva elemente de sinteza asupra complexului fenomen de stabilitate financiara a Romaniei , reliefate in
indicatorii macroeconomici de la finele anului 2013 , si anume :

Stabilitatea financiar s-a meninut robust de la data Raportului anterior (septembrie 2012).
- Sectorul bancar romnesc a continuat s fie bine protejat fa de diversele evoluii nefavorabile care s-au manifestat att pe plan
local, ct i pe plan internaional.
- n primul rnd, nivelul i calitatea fondurilor proprii s-au meninut n parametri corespunztori:
- rata de solvabilitate s-a meninula un nivel adecvat (14,7 la sut n iunie 2013), semnificativ peste valoarea minim
reglementat (8 la sut);
- fondurile proprii sunt formate n proporie semnificativ din elemente avnd calitate bun i foarte bun (rata fondurilor
proprii de nivel 1 fiind de 13,6 la sut n iunie 2013), i
- BNR a decis pstrarea filtrelor prudeniale pentru calculul fondurilor proprii i al indicatorilor de pruden bancar pe
parcursul anului 2013 (astfel c, de facto, indicatorii de solvabilitate continu s fi e cu aproximativ 4 puncte procentuale
mai mari comparativ cu nivelurile raportate), urmnd a se renuna gradual la aceste filtre n perioada implementrii
cerinelor suplimentare de capital aferente Basel III (intervalul 2014-2018).
- n al doilea rnd, gradul de acoperire a creditelor neperformante cu provizioane IFRS i filtre prudeniale se menine confortabil
(89,5 la sut, n august 2013), fiind printre cele mai ridicate niveluri comparativ cu rile din regiune. O asemenea conduit prudent se
suprapune constrngerilor care afecteaz nc rezultatele fi nanciare ale instituiilor de credit.
- n al treilea rnd, poziia de lichiditate a bncilor a continuat s fi e adecvat, existnd rezerve pentru a face fa unor evoluii
adverse de natura reducerii finanrii asigurate de bncile-mam sau unor eventuale ocuri manifestate prin retrageri anticipate ale
depozitelor constituite de companii i populaie. BNR a asigurat gestionarea adecvat a lichiditii sectorului bancar, inclusiv prin
completarea cadrului de reglementare i furnizarea de lichiditi prin intermediul operaiunilor repo sptmnale.
Sistemul financiar romnesc a funcionat n parametri corespunztori, pe fondul unei dinamici economice nc modeste,
repercutate i n creterea n continuare a creditelor neperformante, precum i n pofida unui mediu extern dificil, marcat de criza
datoriilor suverane i de preocuprile privind calitatea bilanurilor i finanarea unor instituii i sisteme bancare, ndeosebi n zona euro.
9

 Stabilitatea financiar este rezultatul comportamentului adecvat condiiilor, manifestat de ctre acionari, manageri i autoritile
de reglementare i supraveghere micro i macroprudenial, precum i al evoluiei condiiilor monetare n sens larg.
Nivelurile de solvabilitate, provizionare i lichiditate s-au meninut n limite adecvate, iar finanarea sectorului real nu a fost
afectat semnificativ de procesul de dezintermediere financiar, rmnnd relativ modest i continund s se desfoare ordonat.
Banca Naional a Romniei i-a intensificat aciunile de monitorizare a riscurilor la nivelul instituiilor de credit, inclusiv a celor
de contagiune de pe plan extern.
Expunerea bncilor-mam fa de fi lialele lor din Romnia s-a diminuat pn n prezent n mod ordonat, dei ntr-un ritm mai
accelerat de la sfritul anului 2012, reducerea cu 26,2 la sut n intervalul decembrie 2011 august 2013 (de la 20,3 miliarde euro la 15
miliarde euro) fi ind compensat de ctrefi liale prin atragerea de depozite de pe piaa local.
Efectele dezintermedierii au fost pn n prezent preponderent corective: dependena bncilor de resursele fi nanciare externe
s-a redus treptat, gradul relativ ridicat de ndatorare a populaiei s-a diminuat uor, iar sectoarele de activitate care au potenial s modifi ce
n mod sustenabil tiparul de cretere economic a Romniei au primit n general fi nanri suplimentare comparativ cu celelalte sectoare.
n ipoteza n care procesul de dezintermediere iniiat de marile grupuri bancare ar continua s se accelereze, genernd ntr-un
orizont scurt de timp ocuri de lichiditate n sectorul bancar autohton, acesta ar avea o capacitate bun de a face fa respectivelor evoluii
negative, dar unele vulnerabiliti rmn. Conform rezultatelor exerciiului macroprudenial de testare la stres a lichiditii, provocrile
se refer la transformarea resurselor din lei n euro, vnzarea unor active i impactul asupra creditrii sectorului real.
O precondiie esenial pentru anii urmtori este meninerea macrostabilitii interne n condiiile consolidrii stabilitii
financiare, astfel nct ncrederea principalilor juctori (investitori rezideni i nerezideni, consumatori, sistem fi nanciar etc.) n economia
Romniei s se ntreasc.
n scopul pstrrii i mbuntirii macrostabilitii i stabilitii fi nanciare este necesar ca reformele structurale din economie s
continue, constrngerile aferente pieei muncii s se amelioreze, absorbia fondurilor europene s se mbunteasc, rolul inovaiei
n dezvoltarea economic s creasc, iar consolidareafi scal s continue, concomitent cu mbuntirea disciplinei la plat pentru toi
participanii din sistem.
Angajarea autoritilor romne ntr-un nou acord preventiv de finanare cu Uniunea European, Fondul Monetar Internaional i
Banca Mondial reprezint o important ancor de credibilitate i suport pentru promovarea ferm a programelor de stabilizare
macroeconomic.
Pentru a ilustra mai bine rezultatele factorilor mai sus prezentati asupra stabilitatii financiare din tara noastra , prezentam mai jos :

Indicatorii macroeconomici pentru Romania si tarile din regiune

10

 Este semnificativa analiza unor indicatori specifici Sistemului financiar romanesc facuta de specialistii BNR in Raportul

asupra Stabilitatii financiare din Romania in anul 2013 si pe care succint ii prezentam in continuare.
11

Sistemul financiar roamnesc a functionat , asa cum am mai precizat , in parametrii corespunztori, pe fondul unei dinamici
economice nc modeste, repercutate i n creterea n continuare a creditelor neperformante, precum i n pofida unui mediu
extern dificil, marcat de criza datoriilor suverane i de preocuprile privind calitatea bilanurilor i finanarea unor instituii i sisteme
bancare, ndeosebi n zona euro.
In cadrul Sistemului financiar din tara noastra institutiile de credit si in primul rand bancile detin o pozitie dominanta.
Fara indoiala sistemul bancar reprezinta o componenta esentiala a mecanismului macroeconomic al oricarei tari. Cu atat mai mult ,
in conditiile de astazi ale globalizarii , sistemul bancar , in ansamblul sau cat si cel al fiecarei tari in parte capata un loc si joaca un rol
fundamental in dezvoltarea economica si sociala a omenirii .
Daca analizam structura sistemului financiar din Romania prin prisma ponderii activelor pe care le detin in PIB entitatile sale
componente vom constata ca desi dinamica economiei romanesti a revenit in teritoriu pozitiv , cresterea activelor detinute si
administrate de institutiile financiare a avut valor inferioare avansului PIB pe parcursul anului .
n contextul economic determinat de prelungirea tensiunilor din pieele fi nanciare internaionale i de ncetinirea dinamicii PIB pe
plan naional, gradul de intermediere fi nanciar evaluat ca ponderea n PIB a activelor sistemului fi nanciar a continuat s se reduc n
anul 2012 ,ns cu un ritm de scdere inferior celui nregistrat n anul precedent. n structura activelor sistemului fi nanciar, cea mai mare
parte o dein instituiile de credit, urmate de sectorul IFN i de fondurile de investiii. n anul 2012, activele sectorului bancar au nregistrat o
cretere modest, n timp ce sectorul IFN s-a restrns.
Prezentam in graficul de mai jos:
Structura sistemului financiar pondere active in PIB
Grafi c 3.2. Evoluia trimestrial a componentelor
sistemului fi nanciar
(ponderi sGrafi c 3.1. Structura sistemului fi nanciar
(pondere active n PIB)
Grafi c 3.2. Evoluia trimestrial a componentelor

12

sistemului fi

n
13

 Daca analizam structura sistemului financiar din Romania din perspectiva evolutiei componentelor sale in perioada martie
2012 iunie 2013 ( a ponderi sectoriale in total sistem )
se constata ca in decursul perioadei analizate, evoluia componentelor
sistemului fi nanciar arat continuarea tendinei de cretere a ponderii fondurilor de pensii private i de reducere a sectorului IFN
n ultimul trimestru al anului 2012 i n primul semestru al anului 2013, principalele variaii au fost date de diminuarea uoar a
poziiei sectorului instituiilor de credit i de avansul fondurilor de investiii.
Aceasta evolutie este evidentiata si in graficul de mai jos :

Un aspect interesant rezultat din analiza structurii sistemului financiar romanesc este dat de evolutia cantitativa a elementelor
sale componente , active, asa cum o prezentam in tabelul de mai jos..
14

Constatam ca numrul instituiilor fi nanciare din cadrul sistemului fi nanciar intern a nregistrat variaii uoare, n continuarea
situaiei din anul precedent . Sectorul bancar cuprindea 40 de entiti la sfritul anului 2012 i 41 la fi nele lunii august 2013.
De asemenea, numrul societilor de asigurare, cel al societilor de servicii de investiiifi nanciare i cel al IFN din registrul general
au nregistrat scderi, n timp ce numrul fondurilor de investiii i cel al IFN din registrul de eviden al BNR au crescut.

SISTEMUL BANCAR
1.2. DEFINIREA SISTEMULUI BANCAR.
15

Sistemul bancar desemneaza ansamblul coerent al diverselor categorii de banci cu capital strain sau autohton , de stat
sau privat , precum si combinatiile mixte ale acestora, care isi desfasoara activitatea pe teritoriul unei tari si raspunde necesitatilor
unei etape a dezvoltarii social- economice.
Astfel el reprezinta veriga de legatura intre detinatorii de capitaluri (persoane fizice si juridice) si economia si societatea
reala , care are nevoie de aceste capitaluri pentru functionare si dezvoltare.
In acelasi timp sistemul bancar este depozitarul credibil al economiilor care se formeaza in societate si intermediarul
principal intre creditori si debitori in nstingerea datoriilor.
In contextul economiei de piata , sistemul bancar trebuie sa asigure cadrul care sa dea posibilitate mobilizarii tuturor
fondurilor banesti disponibile in economie si orientarea lor temporarara , pe perioade mai lungi sau mai scurte , catre activitatile
economice , in mod prioritar spre cele productive.
In aceasta viziune sistemul bancar trebuie sa se afle permanent in relatie de parteneriat cu economia si viata reala a societatii in
sensul organizarii si stimularii procesului de economisire si a celui de investire.
Rolul si importanta bancilor in economie sporesc pe masura amplificarii fluxurilor financiare nationale si mondiale , ca o consecinta a
dezvoltatrii generale a societatiiumane.
Avantul tehnoliogiei si mijloacelor de comunicatie au amplificat rolul bancilor in circulatia resurselor monetare, pe de o parte si pe
de alta parte , pe principalii finantatori ai investitiilor in economie.
1.3. STRUCTURA SISTEMULUI BANCAR aferent unei tari vizeaza :
Cadrul institutional format din banca centrala (Banca Nationala) cu rol de cordonare si supraveghere si bancile comerciale si
alte institutii financiare asimilate acestora , indeplinind rolul de intermediator principal in relatia economii investitii;
Cadrul juridic format din ansamblul reglementarilor care guverneaza activitatea bancara ;
Soliditatea sistemului bancar si credibilitatea acesuia depind astfel de o serie de variabile din mediul economic , din economia
reala , care sunt sub influenta performantelor structurilor de management statale si care sunt date de factori orientati in doi poli ai vietii
economice si sociale:
- zona (polul) politicului cu influente asupra calitatii legislatiei si asupra performantelor economiei reale , stabilitatii si
competitivitati acesteia;
- in zona interna a sistemului bancar , adica in managementul bancar; (observati paralela cu mediuil intern si extern
bancar!!)

1.4. CARACTERISTICILE MODERNE ALE SISTEMELOR BANCARE SI ALE TEHNICILOR DE SISTEM

n ultimele decenii bncile i activitatea bancar au suferit ample i importante transformri, determinate de aciunea unor factori
cum sunt :
16

evoluiile economiei contemporane;

mutaiile n comportamentul celor ce beneficiaz de serviciile bncilor;
politicile curente i de perspectiv pe care guvernele le exercit asupra sectorului bancar, prin msuri legislative i
prin prghii obinuite ale politicilor monetare i comerciale;
- tehnologiile moderne (din domeniul informatic i telecomunicaii) care transform n interior aparatul bancar.
Toi aceti factori, acionnd prin interaciune, fac ca sistemele bancare contemporane s capete anumite particulariti care le
caracterizeaz activitatea curent.
Una dintre caracteristicile sistemelor bancare din tarile dezvoltate este aceea ca ele sunt eterogene adica cuprind o diversa
tipologie de banci , dar manifesta tendinta de uniformizare in contextul procesului de globalizare financiara.
Sistemul bancar este format dintr-un numar relativ mic de banci sau grupuri de banci regional asociate , care dezvolta activitati
specifice bancilor universale. Acest tip de banca ofera o gama variata si complexa de produse si servicii , acoperind, de regula, cerintele
persoanelor fizice si IMM-urilor, dar si pe cele ale organizatiilor mari ,desi acestea utilizeaza propriilr mijloace tehnice pentru serviciile de
transmitere a banilor, depozite si retrageri de numerar.
O caracteristica de mare noutate o reprezinta comportamentul bancilor in noile conditii ale globalizarii si liberalizarii ,
comportament definit intermeni de concurenta strategica.
Concurenta stategica reprezinta ansamblul masurilor adoptate pentru prevenirea intrarii efective a unor concurenti potentiali ,
prin impunerea unor costuri nerecuperabile pentru candidati inca din momentul intrarii lor pe piata.
O trasatura importata a sistemelor bancare moderne o constituie modificarea semnificativ a structurii activelor tuturor
bncilor n ultimii ani, constnd n:
reducerea ponderii numerarului in relaiile interbancare pn la procente de 7-10% ;
sporirea angajamentelor n credite acordate economiei cu ponderi de pn la 65% din total active;
reducerea angajrii bancare n deinerea de titluri de plasament.
Totusi acum se manifest o cretere a operaiunilor active de plasamente n credite, pe seama restrngerii lichiditii, prin deinerea
de numerar i depozite, viznd creterea profitului.
n cadrul structurii pasivelor bancare se constat o majorare a depozitelor la termen i de economii n defavoarea depozitelor
la vedere, ca urmare a reorientrii clienilor bncii spre depozite care asigur o remunerare mai mare.
Totodat bncile se orienteaz spre creterea angajamentelor interbancare care asigur circa 60% din resurse, i scderea
resurselor din depozite.
O altlt particularitate o constituie amplificarea forei marilor bnci, corelat cu intensificarea internaionalizrii i
dezvoltrii inegale a bncilor pe naiuni.
Urmare a unui proces firesc de concentrare a capitalurilor bneti, se manifest o intensificare a puterii marilor bnci, att pe
plan intern ct i internaional.
Fenomenul este determinat i de faptul c n lupta de concuren, care este din ce n ce mai ascuit, marile bnci, care dispun de
reele ntinse de sucursale i agenii, au, fa de bncile mici i mijlocii, avantaje considerabile sub raportul posibilitilor de atragere a
depunerilor i realizare a plasamentelor, n condiiile unei profitabiliti ridicate.
-

17

Cererile tot mai mari de credite ale unor societi din ce n ce mai mari nu pot fi satisfcute dect de bnci tot mai mari, sau prin
sindicalizare bancar. n aceste circumstane, la nivelul fiecrei ri, expresie a concentrrii bancare, un numr restrns de bnci
desfoar marea majoritate a operaiilor.
Tendina de concentrare este foarte evident n rile dezvoltate, cu mare tradiie n domeniul bancar, cum sunt Anglia, SUA,
Frana, Germania, dar ea se manifest din ce n ce mai puternic i n rile din spaiul central i est-european.
Concentrarea bncilor are loc prin fuziuni i preluri dar i prin falimente i lichidri ale bncilor mai mici. n Anglia, 5 mari
bnci dein mpreun peste 90% din depozitele bncilor comerciale, iar n SUA, 10 mari bnci dein 30,8% din totalul activelor celor circa
12000 de bnci.
Concentrarea bancar se manifest puternic i pe plan internaional. n acest domeniu bncile japoneze i franceze
nregistreaz mari creteri, acestea, dar n special cele japoneze, nregistrnd ritmuri de cretere deosebite. Cele mai puternice bnci pe
plan internaional au devenit n anii '80 bncile japoneze. Faptul este ilustrat prin aceea ca, dac n 1964, din primele 20 de bnci mondiale,
9 erau americane i numai una era japonez, n 2001 japonezii aveau n primele 20 de bnci 12 mari bnci, dintre care 6 ocupau primele
poziii, iar americanii nu mai aveau nici una n top.
O trasatura a sistemelor bancare contemporane o constituie universalizarea bncilor comerciale, prin substituirea
progresiv a specializrii operaiunilor bancare.
Dac la nceputul evoluiei activitii bancare, n special n cursul secolului XIX, a predominat specializarea bancar, treptat, i mai
accentuat n ultimii ani, tendina s-a schimbat i dominant a devenit cea de universalizare a operaiunilor bancare. Dei specializarea nu
dispare i apar nc bnci specializate, tot mai multe bnci trec de la operaiuni specializate la operaiuni multiple, de creditare pe
termen mediu i lung a investiiilor, a industriei, emit i cumpr aciuni, concureaz casele de economii n atragerea disponibilitilor
populaiei, se implic n creditul de consum. Motivaia universalizrii operaiunilor bancare este aceea a utilizrii mai eficiente a
personalului i echipamentelor moderne, o cretere a resurselor atrase i a plasamentelor, o reducere a cheltuielilor i o sporire pe
aceast baz a veniturilor i prin consecin a profiturilor.
O particularitate o constituie dezetatizarea i liberalizarea bncilor. Dac dup primul rzboi mondial i pn acum 10-15 ani
statul a intervenit puternic n sistemul bancar prin naionalizri de bnci i exercitarea unui control statal n sfera operaiunilor bancare, n
ultimii ani tendina s-a inversat. Marile bnci au nceput s fie reprivatizate, iar n activitatea bancar precumpnete liberalizarea activitii,
iar dereglementarea acesteia i face din ce n ce mai mult loc.
Fara a fi epuizat subiectul incheiem prin a va prazenta o particularitate deosebita care consta in accentuarea modernizrii
tehnicilor i informaiilor bancare, care vizeaz dou direcii:

asimilarea i introducerea n tehnica bancar propriu-zis a celor mai moderne produse i instrumente bancare, cum sunt:
tipuri de depozite, categorii de credite, modaliti i instrumente de plat i evideniere n conturi;

achiziionarea celor mai perfomante echipamente de informatic i telecomunicaii, pentru a susine ansamblul operaiunilor
bancare (evidenieri n conturi, viramente, acordri-rambursari de credite, schimburi valutare, electronic banking, internet banking,
telebanking etc.).
Bncile sunt sectoarele cele mai informatizate din rile dezvoltate, alocnd o parte nsemnat a resurselor n achiziionarea de
sisteme informatice tot mai performante. Sistemele informatice bancare au fcut s creasc ntr-un ritm nemaintlnit productivitatea,
18

sigurana i eficiena serviciilor bancare. Prelucrarea automat a informaiilor bancare, sistemul electronic de transfer al fondurilor,
telecomunicaiile bancare, produc mari schimbri structurale n activitatea bncilor. Se estimeaz c banca viitorului este cea fr ghieu,
banca la domiciliu, n care operaiile vor putea fi efectuate prin telex, fax, telefon, direct de la domiciliul utilizatorului.
O asemenea dezvoltare simplific operaiunile, reduce costurile, crete operativitatea i profitul, dar n acelai timp, crete riscul
fraudelor i al nstrinrii clientului de banc.
1.5 .SISTEMUL BANCAR ROMANESC
In orice tara , precizam mai sus, sistemul financiar cat si sistemul bancar in special evolueaza constatnt pe acelesi directii si
coordonate de dezvoltare ale activitatii generale economico sociale ale statutului respectiv . Intre activitatea economico sociala vazuta
ca sistem si activitatea bancara exista un raport de dependenta ca de la parte la intreg - ele influentandu-se reciproc . Din aceste
considerente sistemul bancar trebuie inteles si asimilat ca un element al strategiei generale de dezvoltare a unei tari.
1.5.1.Din perspectiva istorica inceputurile activitatiilor cu caracter bancar, in sensul modern al termenului au fost precedate in
tarile romanesti de prezenta , zarafilor , a caror principala ocupatie era, intr-o prima etapa , aceea de cumparari si vanzari de monede in
scopul obtinerii unor castiguri. Sa retinem ca activitatea acestora era favorizata de faptul ca in aceea perioada pe teritoriul Romaniei
circulau numeroase insemne monetare provenite din Turcia , Austria, Prusia , Rusia , Franta etc (monede de aur : florini , mahmudele, ducati
sau galbeni olandezi , imperiali , venetieni ; monede de argint : taleri de diverse proveniente , monede turcesti grosi, piastri ; monede
marunte de arama , etc.)
Dezvoltarea relatiilor de tip capitalist in economia romaneasca conduce implicit la evolutia relatiilor financiar bancare si la aparitia
noii forme de finantare creditul. ( in principal : creditul de consum si creditul politic !!-de cumparare de functii in ierarhia administrativa ,
inclusiv cumpararea scaunului domnesc de la Inalta Poarta )
Fara a fi reglementata restrictiv prin lege, activitatea de creditare era practicata de zarafi care devin camatari (care desfasoara in
paralel si speculatii monetare ) dar si de catre boieri ( a caror surse de capital se constituiau din dijme , claca in bani , arenzi, etc ) si de
negustori ( care isi finanteaza activitatea in principal din vanzarea de marfuri pe credite).
Consolidarea relatiilor economice si financiare in teritoriile romanesti de la inceputul anilor 1800 si dezvoltarea capitalului
romanesc autohton determina evolutii semnificative ale sistemului bancar care se concretizeaza prin doua elemente importante :
- specializarea in domeniul bancar si camataresc a unor case comerciale straine care se implanteaza in centrele comerciale
romanesti . In perioada 1830 -1836 functionau 10 astfel de case de comert specializate in Braila , 21 la Galati , 20 la Bucuresti ( Halfon ,
Jacob Marmorosch parintele BRD etc) , cate una la Buzau , Craiova si Iasi . Aceste case au devenit in timp sau au favorizat deschiderea
unor succursale ale bancilor straine pe teritoriul tarilor roamnesti
- infiintarea unor institutii bancare autohtone care sa reprezinte interesele tinerei economii industriale nationale .
Dupa multe si intense initiative , propuneri , chiar acte legislative , demersurile clasei economice capitaliste romanesti , congruente
cu interesele nationale de obtinere a independentei fata de marile puteri ( in special Imperiul Otoman) se concretizeaza prin infiintarea , in
anul 1864 a Casei de Depuneri si Consemnatiuni , prima institutie romaneasca de credit .
Ulterior aveau sa se deschida si alte institutii bancare cu capital autohton :
- Banca Romania in 1865 ;
- Creditul Funciar Rural si Urban in 1873 75
19

- Banca Marmorosch Blank in 1874.

- Banca Albina , la Sibiu in 1872 Banca Furnica in Fagaras , Economul din Cluj si altele . De mentionat ca in Transilvania in anul
1900 functionau 75 de banci romanesti ca la finele anului 1914 numarul acestora sa creasca la 152 de entitati.
Un moment extrem de important in contextul istoric al acelor vremuri este infiintarea in Principate , prin Legea din 17 aprilie 1880 ,
a Bancii Nationale a Romaniei , a carei norme de organizare si functionare prevedeau atributii extrem de importante , cum sunt :
- privilegiul de a emite bilete de banca la purtator , convertibile in aur sau moneda nationala din argint ;
- capitalul bancii era format din 1 treime participatia statului si 2 treimi capital privat , prin subscriptie publica.
- operatiunile efectuate de banca se limitau la :
- scontarea si cumpararea efectelor de comert precum si a bonurilor de tezaur ;
- sa faca comert cu aur si argint
- constituirea de depozite din metale , aur si argint , precum si sume de bani in cont curent ;
- acordarea de imprumuturi de cont curent sau pe termene scurte ;
- sa faca serviciul de caserie a statului .
Perioada interbelica se caracterizeaza printr-un avant fara precedent al economiei romanesti , dezvoltarea relatiilor de tip capitalist
impunand dezvoltarea , diversificarea si cristalizarea structurala a sistemului bancar romanesc. In anul 1928 , an premergator primei crize
economice mondiale de amploare functionau in Romania 1.122 banci comerciale la care se adauga cele 4.743 banci populare ( banci
de credit specializate in operatiuni cu amanuntul pentru populatie.) . Recesiunea economica din anii 30 -33 a dus la nenumarate falimente si
in industria bancara , in 1933 functionand numai 893 banci comerciale (puternic decapitalizate ca efect devastator al inflatiei) si 4.577
banci populare .
Aceasta perioada (perioada interbelica ) , asa cum am afirmat ,va consemna ,un reviriment in sistemul bancar romanesc, care
capata coerenta si functionalitate , mai ales prin noua legislatie care acordau atributii noi de reglementare si control in domeniu, Bancii
Nationale si nou infiintatului Consiliu Superior al Bancilor .
Prin concentrarea capitalului , reglementarea plafoanelor de depozite , restrictiile de creditare , elaborarea bilantului bancar si a
contului de profit cum si alte masuri cu efecte benefice asupra sistemului de creditare si implicit asupra nivelului de dezvoltare a economiei
in ansamblu s-au creat conditii propice de aparitie a noi banci , care detineau cea mai mare parte a resurselor financiare ale tarii. ( de
exemplu : Banca Romaneasca , Banca de Credit Roman si Banca Comerciala Romana detineau in anul 1941 peste 70% din totalul acestor
resurse.) dar in acelasi timp aceste masuri au facut sa dispara din peisajul bancar romanesc foarte multe entitati bancare mici care nu mai
puteau concura eficient pe aceste piete.
Activitatea bancara in perioada 1945 1990 a cunoscut un puternic recul , concentrarea in acest domeniu atingand niveluri
nebanuite astfel ca la 31 decembrie 1989 existau in Romania numai 4 banci :
- Banca Nationala a Romaniei o banca de emisie care avea in atributii si operatiunile comerciale interne din economie , cu
predilectie decontari si creditari ;
- Banca Agricola devenita BAIA care se ocupa exclusiv de finantarea activitatilor din agricultura si industriile conexe ;
- Banca de Investitii care se ocupa de finantarea programelor de investitii ale intreprinderilor de stat ;
- Banca Romana de Comert Exterior detinea monopolul operatiunilor de comert exterior al Romaniei.
20

Pentru atragerea de resurse de la populatie s-a mentinut in continuare institutia Casei de Economii si Consemnatiuni CEC -, cu
functii bancare atrofiate.
O profunda reforma dimensionala, structurala si mai ales calitativa sistemului bancar romanesc , cuprinsa in procesul de
transformare radicala a societatii si economiei din tara noastra a demarat in anul 1990 , cu un pas important prin organizarea acestuia pe
doua niveluri :
infiintarea bancilor comerciale in economia romaneasca , incepand cu Banca Comerciala Romana , care preia toate activitatile
si operatiunile comerciale de la BNR . In acest pol al bancilor comerciale mai sunt cuprinse ( intr-un proces rapid si fundamental de
transformare in banci comerciale veritabile !!! ) Banca Agricola , Banca de Investitii redenumita Banca Romana pentru Dezvoltare (BRD) si
Banca Romana de Comert Exterior (BANCOREX) si CEC-ul .
nivelul ocupat de Banca Nationala a Romaniei care este supusa , la randu-i , unor profunde transformari care vizeaza statutul,
misiunea , obiectul activitatii , strategiile si tacticile de actiune ale acesteia in economia romanesca.
Prin legile activitatii bancare ( Legea nr. 33 / 1991 modificata in 1998 si devenind Legea 58 / 1998 , completata de OU nr.137 / 2001)
, Legea nr. 83 / 1998 privind falimentul bancar , completata de Ounr. 138 / 2001 , precum si prin legile privind statutul BNR ( legea 34 /
1991 si Legea 101 / 1998, completata de OU nr. 136 / 2001) s-a creat cadrul institutional si juridic pentru dezvoltarea sistemului bancar
romanesc .
Trebuie subliniat dinamismul modificarilor si completarilor legislatiei in materie bancara si in perioadele urmatoare determinat de
mobilitatea remarcabila a intregilui sistem bancar din Romania, gratie evolutiei societatii si economiei interne dar si sub impulsul benefic al
economiei mondiale si in special a celei din UE.
Ca raspuns la evolutiile de pe piata creditului si din domeniul utilizarii monedei electronice se remarca armonizarea legislatiei
bancare romanesti cu cea din Uniunea Europeana , concretizata in :
implementarea IBAN ului ca element esential al Sistemului Electronic de Plati ( SEP )
- implementarea sistemului RTGS ( Real Time Gross Settlement ) denumit generic ReGIS
- infiintarea Biroului de Credit , etc
Sistemul bancar romanesc actual este format aproape in exclusivitate din banci comerciale cu vocatie de banci universale , chiar
daca in titulatura lor unele banci par a-si limita activitatea la anumite domenii economice sau la o anumita specializare exp. BANC POST ,
ProCredit Bank, EXIMBANK , etc.
Aceasta lipsa a specializarii bancilor pe domenii stricte de activitate este un fenomen normal in conditiile progresului tehnic in
informatica , precum si dezvoltarii unor instrumente, servicii si produse bancare moderne , insa pe de alta parte , in cazul Romaniei , este si
o consecinta a nivelului extrem de redus al concurentei pe piata bancara comparativ cu alte state cu traditie in economia concurentiala
1.5.2 Indicatori ai sistemului banacar romanesc
Consecventi preocuparilor noastre de a pune in discutie si a dezbate in cadrul acestei discipline, cele mai noi fenomene, procese si
evolutii care marcheaza activitatea bancara interna si internationala , si care dezvolta si implementeaza noi si moderne produse ,servicii si
mai ales tehnici financiare si bancare , vom face o scurta analiza a principalilor indicatori care caracterizeaza sistemul bancar in ansamblul
sau evidentiind permanent , prin comparatii riguroase, particularitatile sistemului bancar romanesc de astazi.
21

Vom utiliza si de aceasta data informatiile cuprinse in Raportul asupra stabilitatii financiare in Romania , realizat si publicat de
Banca Nationala a Romaniei. in care sunt consemnate , printre altele , evolutiile structurale ale sistemului bancar din tara noastra.
Vom insista asupra urmatorilor indicatori care caracterizeaza cantitativ, calitativ si structural sectorul bancar . astfel :
- structura actionariatului ;
- cota de piata;
- gradul de conectivitate si concentrare a sistemului bancar
- gradul de intermediere financiara;
- reteaua bancara
Specialistii BNR apreciaza faptul ca schimbrile intervenite pe parcursul anului 2012 i n prima jumtate a anului 2013 la nivelul
acionariatului instituiilor de credit nu au adus modificri majore asupra structurii sistemului bancar romnesc.
In acest interval structura sistemului bancar din Romnia a fost afectat de schimbrile survenite la nivelul acionariatului instituiilor
de credit. Astfel,numrul instituiilor de credit s-a redus n 2012, comparativ cu 2011, prin ncetarea activitii bncii C.R. Firenze n urma
fuziunii prin absorbie cu Intesa SanPaolo Bank ce a avut loc n trimestrul IV 2012.
n primul trimestru al anului 2013, numrul instituiilor de credit s-a mrit datorit intrrii pe piaa romneasc a bncii TBI Bank
EAD Sofia, prin deschiderea unei sucursale locale.
n sistemul bancar romnesc activeaz 41 de instituii de credit, dintre care: 27 cu capital majoritar privat strin, 2 cu capital
majoritar privat autohton, 2 bnci cu capital integral sau majoritar de stat, 9 sucursale ale bncilor strine; acestora li se adaug i o
organizaie cooperatist de credit (Tabelul 3.2.).
Pe parcursul anului 2012, 27 de instituii de credit din UE au notificat BNR intenia de a oferi n mod direct servicii fi nanciare pe
teritoriul Romniei, n baza paaportului european.
In activele sistemului bancar a bncilor cu capital majoritar strin a cunoscut o cretere important n 2013, atingnd valoarea de
90,8 la sut la fi nele lunii august 2013. Aceast cretere se datoreaz reclasificrii unor bnci din grupa bncilor cu capital majoritar
romnesc n cea a bncilor cu capital majoritar strin ( Astfael in decembrie 2012, Banca Transilvania a trecut din grupa bncilor cu capital
majoritar romnesc n cea a bncilor cu capital majoritar strin i acionariat diversifi cat, iar n martie 2013 Libra Internet Bank a trecut din
grupa bncilor cucapital majoritar romnesc n cea a bncilor cu capital majoritar cipriot..

22

 Asa cum prezentam grafic si in tabelul de mai jos, Cota de pia Ca urmare a acestor modificari de structura si volum a
capitalului social al bancilor din sistemul bancar roman , cota de pia a bncilor cu capital majoritar romnesc s-a redus la jumtate
23

(9,2 la sut n august 2013 comparativ cu 18,8 la sut n iunie 2012), devenind inferioar cotei bncilor cu capital majoritar francez i
grecesc (13,2 la sut i respectiv 12,4 la sut la august 2013).
Bncile cu capital majoritar austriac dein, similar anilor precedeni, cea mai mare cot de pia n sistemul bancar romnesc (38 la
sut n august 2013).
n perioada iunie 2012 iunie 2013, nivelul capitalului social aferent sectorului bancar romnesc a rmas relativ constant, crescnd
cu aproximativ 100 milioane lei (0,37 la sut) prin aportul de capital efectuat de ctre sectorul privat.
Ponderea capitalului social grecesc n totalul capitalului social aferent sistemului bancar romnesc se menine pe prima poziie (20,6
la sut), dar continu trendul descendent nceput n 2010 (Grafi c 3.6.).
Poziia secund este ocupat de capitalul social austriac (20,3 la sut), n timp ce capitalul social romnesc ocup a treia poziie
(20,1 la sut).
Fa de anul 2011, creteri au fost nregistrate la nivelul ponderilor deinute de capitalul social francez, maghiar i cipriot, n timp ce
capitalul social romnesc i cel grecesc au nregistrat ponderi n scdere.

Ponderea capitalului social al institutiilor de credit in total capital si si cota de piata a acestora in functie de tara de origine

24

 Gradul de concentrare
25

Urmarind gradul de concentrare al sistemului bancar romanesc in intervalul de timp 2008 semestrul I 2013 , prin prisma celor trei
indicatori :
- ponderea activelor primelor cinci banci in total active;
- ponderea creditelor primelor cinci in total credite ;
- ponderea depozitelor primelor cinci banci in total depozite ,
Constatam urmatoarele evolutii :
- gradul de concentrare a sistemului bancar romnesc, reflectat de ponderea activelor deinute de primele cinci bnci n activul
agregat, a sczut uor pn la valoarea de 54 la sut .
- celai trend usor descrescator s-a manifestat i n cazul depozitelor, unde, n august 2013, primele 5 bnci din sistem (n
funciede mrimea activelor) deineau 53,5 la sut din depozitele atrase.
Scderea relativ a concentrrii sistemului bancar din prima jumtate a anului 2013 relev tendina de cretere a concurenei ntre
instituiile de credit n ceea ce privete atragerea de depozite.
- in cazul creditelor acordate, gradul de concentrare a crescut uor fa de data elaborrii Raportului anterior (53,2 la sut n august
2013).
Expresia grafica a celor prezentate se regaseste in fig. de mai jos:

Gradul de concentrare a sistemului bancar romanesc

26

27

 Indicele Herfindahl-Hirschmann, calculat pentru luna august 2013 evideniaz un grad de concentrare mai ridicat la nivelul
creditelor (875 puncte) comparativ cu cel aferent depozitelor (825 puncte) i, respectiv, activelor (834 puncte).
Indicele Herfi ndahl-Hirschmann, calculat la nivelul activelor, arat un nivel moderat de concentrare i plaseaz sistemul bancar
romnesc sub media nregistrat de UE-27 , astfel
Gradul de concentrare a activelor (comparatie internationala)

28

 Gradul de intermediere financiar n termeni nominali, calculat ca pondere n PIB a creditelor acordate sectorului privat, era de
37,1 la sut (iunie 2013), n scdere fa de 38,4 la sut (decembrie 2012), pe fondul unei activiti reduse de acordare de noi credite;
Ponderea n PIB a activelor bancare la valoare brut a continuat tendina descendent nceput n 2011 (pn la 66 la sut n iunie
2013), n condiiile n care ritmul de cretere a PIB nominal a devansat ritmul nominal de cretere nregistrat de activul brut .
n ceea ce privete ponderea n PIB a depozitelor atrase de la companii ipopulaie (33,5 la sut n iunie 2013), se poate observ
meninerea intermedierii fi nanciare la un nivel similar celui nregistrat n decembrie 2011 i 2012 .

Insa , cum se poate observa in graficul de mai jos , Gradul de intermediere financiar din Romnia aferent anului 2012 a rmas
mult sub media UE.
29

 Reteaua de unitati a bancilor ( reteaua de distributie) joaca un rol din ce in ce mai mare deoarece ea reprezinta principalul
canal de distributie a produselor si serviciilor bancare.
Desi bancile fac eforturi mari pentru dezvoltarea canalelor de distributie alternative, acestea nu sunt inca in masura sa
concureze deocamdata cu canalul de baza unitatea bancara.
30

Analiza parametrilor care definesc reteaua comerciala din Romania , in ansamblul ei , cuprinzand atat numarul de unitati de credit ,
numarul de unitati de distributie , personal , cheltuieli , etc trebuie sa o facem distinctiv pe doua paliere de timp , apreciate , prima pana in
anul 2008 si a doua din 2008 si pana astazi.
Vom constata doua fenomene diametral opuse in evolutia indicatorilor de retea bancara ;
Pana in anul 2008 , si mai cu seama dupa patrunderea capitalului bancar strain in Romania , fie prin deschiderea de entitati
bancare proprii, fie prin participarea la privatizarea bancilor romanesti , cu capital integral de stat , fie prin fuziuni , reteaua bancara de pe
teritoriul Romaniei a cunoscut o dezvoltare spectaculoasa. De la la un numar aproximativ de 2800 unitati bancare cat functionau in tara
noastra la finele anului 2000 se ajunge la 5200 in decembrie 2007 si la aproape 6600 de unitati la sfarsitul anului 2008.
In acelasi context creste si numarul personalului angajat in sistemul bancar acesta situandu-se la cca.66 de mii in anul 2007 si
peste 71.500 in decembrie 2008.
Gradul de bancarizare ( nr. de locuitori /unitate bancara ) a ajuns in anul 2008 la cca. 3300 locuitori pe o unitate bancara sau daca
este sa calculam numarul de uniati la 100 mii locuitori acest indicator se situa in jurul cifrei de 38 .
Dupa anul 2008 aceasta evolutie spectaculos ascendenta din piata bancara romaneasca este brusc stopata de strategiile ,
masurile si chiar planurile de austeritate pe care investitorii bancari fie din tara fie din strainatate sunt nevoiti sa le adopte ca urmare a
recesiunii economice generate de criza globala , inceputa in America si extinsa in intreaga lume.
Tendina de reducere a cheltuielilor cu reeaua teritorial i a numrului de salariai, nceput n 2009, a continuat n 2012 i n prima
jumtate a anului 2013.
Ritmul de reducere att a numrului de uniti ct i a numrului de salariai a fost mai intens dect n perioada precedent, n
corelaie cu evoluia procesului de ajustare a bilanurilor deopotriv n sectorul real, ct i la nivelul intermediarilor financiari.
Observam ca reteaua teritoriala s-a redus in tre anii 2008 2012 cu peste 800 de unitati iar nr de salariati cu cca 10 mii.
Reeaua teritorial s-a redus cu 323 de uniti n 2012 i cu nc 194 de uniti n prima jumtate a anului 2013. Numrul de salariai
din sistemul bancar a sczut cu 4 003 n 2012 i cu 1 946 n primul semestru din 2013 .
Un total al acestor indicatori ne reliefeaza o realitate cum nu se poate mai drastica pentru involutia sistemului bancar romanesc ,
privita pri prisma acestor doi indicatori :
Scaderea nr. de unitati bancare cu 1123 si a numarului de salariati cu aproape 12 mii de persoane
Grafic redam mai jos modul in care se prezinta in evolutie indicatorii de retea sub aspectul numarului de unitati si a numarului de
salariati pe sistemul bancar din Romania :

31

n consecin, sistemul bancar din Romnia a continuat s se situeze sub media european din perspectiva numrului de uniti
teritoriale i, respectiv, a numrului de instituii de credit la 100 000 locuitori (graficul de mai jos.)
32

Numarul institutiilor de credit si de unitati teritoriale la 100.000 locuitor

BANCI
CLASIFICARI, ROLURI ,TIPURI , STRUCTURI , FUNCTII
33

Fara a intra prea adanc in dezbaterea acestui subiect ( dezvoltat de dvs la disciplina Moneda si Credit ) vom sublinia cu precadere
trasaturile moderne ale entitatilor bancare si in primul rand a celor de la noi din tara precum si conceptiile actuale de management si
evolutie a elementelor sistemului bancar international si implicit cel romanesc.
Bancile reprezinta o componenta esentiala a oricarei economii moderne.si aceasta nu numai din punctul de vedere al cifrei de
afaceri ( bancile sunt considerate de catre fisc drept contribuabili mari si foarte mari ) , ci mai ales ca rezultat al aplicarii functiilor lor ,
(institutiile bancare sunt in fapt principalul finantator dintr-o economie si de asemenea sistemul circulator al acestei economii,
pentru transportul oxigenului economiei ,banii ).
Studiul sistemelor bancare contemporane evidentiaza faptul ca acestea sunt structurate pe doua nivele :
- banca centrala
- banci de rang secundar
1.6. BANCILE CENTRALE
1.6.1. Principii si tehnici de organizare a bancilor centrale
Bancile centrale ,sunt organizate , aproape peste tot in lume , potrivit principiului unicitatii bancii cetrale (o singura Banca a
Angliei, o singura Banca a Frantei , O singura Banca a Germaniei , o singura Banca a Romaniei.)
De la o tara la alta denumirea bancii centrale si a conducatorilor ei difera , existand , astfel :
- banci care includ in denumirea lor numai numele tarii respective ( Banca Angliei, Banca Frantei, banca Italiei, etc,
- banci care poarta denumirea de Banca Nationala ( in special tarile Europei Centrale si de Est : Banca Nationala a Poloniei,
Banca Nationala a Ungariei, Banca Nationala a Romaniei,etc)
- banci care poarta denumirea de Banci de Rezerva (Federal Rezerves in Statele Unite.)
- persoana care conduce aceasta institutie poarta denumiri diferite : de presedinte (Germania, Olanda,) sau de guvernator
(Anglia, Belgia, Romania, etc
O excepte , aparenta , de la principiul unicitatii o reprezinta Sistemul Rezervelor Federale - FED din Statele Unite care este
organizat in forma descentralizata, fiecare din cele 12 districte in care este divizat teritoriul american avand fiecarea o Banca Federala de
Rezerve al carei capital este detinut de bancile comerciale membre ale sistemului din districtul respectiv.
Si totusi , potrivit legislatiei americane din domeniu, aceste Banci Federale de Rezerva au in aparenta toate caracteristicile bancilor
centrale ,atat in ce priveste emisiunea cat si refinantarea celorlalte banci.
Spun ca este o aparenta exceptie , intrucat cele 12 banci existente ,denumite Banci de Rezerva , sunt subordonate unui singur
organ central Sistemul Rezervelor Federale care se comporta ca o institutie unica dupa urmatoarele mecanisme :
Pentru realizarea emisiunii monetare se apeleaza la Tezaur;
Pentru aplicarea politicii monetare sunt necesare deciziile Consiliului Guvernatorilor compus din 7 membrii numiti de
presedintele tarii pentru o perioada de 14 ani.
Politica de piata (open market) ca instrument esential al politicii monetare a Bancilor federale de rezerve din cele 12 districte ,
este coordonata , se afla sub tutela unui Comitet Federal de Piata , compus din 5 presedinti ai bancilor de rezerva si din 7 membrii al
Consiliului Guvernatorilor.
34

Aceste aspecte evidentiaza ca , in statele federale, gradul de descentralizare este tot mai limitat.
1.6.2 .Independenta instutionala a bancilor centrale
Problema independentei bancii centrale fata de anumiti factori externi si in special fata de cei politici, gradul de independenta
precum si pozitia ei fata de alte puteri care se manifesta legiferat intr-un stat , a fost si este subiect de profunde analize, discutii si opinii
diferite , adeseori contradictorii.
De asemenea exista opinii diferite privind cadrul si limitele de desfasurare a relatiilor bancii centrale cu Ministerul Finantelor Publice
si prerogativele pe care trebuie sa le aiba guvernul si parlamentul in domeniul politicii monetare si al controlului activitatii bancare.
Pentru a ne clarifica aceste aspecte vom preciza faptul ca in teorie dar si in practica s-a demonstrat ca , independenta bancii
centrale conduce la o mai buna realizare si punere in aplicare a politicii monetare si deci la o mai mare stabilktate a preturilor , si
din acest motiv multe banci centrale nationale sunt independente .
Principalele aspecte in functie de care se defineste gradul de independenta al unei banci centrale sunt :
- independenta in formularea si implementarea politicilor monetare (inclusiv libertatea de alegerea instrumentelor);
- daca prevederea statutara este ca banca centrala sa urmareasca cu strictete asigurarea stabilitatii monetare;
- independenta financiara si independenta bugetara si interdictia finantarii de orice natura a guvernului;
- gradul de transparenta si responsabilitate;
- statutul guvernatorului si a celorlalti membrii ai consiliului de administratie.
Sa analizam succint problema independentei bancii centrale in cateva tari bine dezvoltate economic si social :
In Germania este legiferat conceptul de independenta larga a bancii centrale. In acest context BUNDESBANK nu sufere nici
o influenta politica directa si asigura in mod real stabilitatea monedei nationale.
Durata mandatului guvernatorului este de 8 ani ceea ce demonstraza un grad sporit de independenta in raport cu succesiunea la
putere a mai multor formatii politice.
In SUA Sistemul Rezervelor Federale dispune de o larga autonomie atat :
din punct de vedere legislativ poate avea initiative legislative si primeste iar anual, Guvernatorul , prezinta In numele FED un
raport privind politica monetara;
din punct de vedere managerial Consiliul de Administratie al FED este ales pe 14 ani la propunerea presedintelui SUA , cu
aprobarea Congresului american.
Se poate vorbi astfel de o anumita emancipare a a politicii monetare a SUA fata de orientarile politicii fiscale ale administratiei ,
aceasta din urma trebuind sa tina seama de tendintele impuse de FED.
Cu tot acest grad inalt inalt al independentei FED nu este deloc exclusa cooperarea reala care trebuie sa existe in permanenta
intre acesta si executiv.
In Franta si Marea Britanie o mare perioada de timp s-a putut vorbi de o reala politizare a autoritatilor monetare deci de o
independenta redusa a banci centrale in peisajul economic si financiar.
In Franta , conform statutului si Legii de functionare a Bancii Frantei in afara guvernatorului si a doi vice guvernatori, Consiliul
General al Bancii Frantei cuprinde 10 consilieri din care 9 sunt numititi la propunerea ministrului finantelor
35

De asemenea deciziile Consiliului General cu referire la statutul personalului, repartizarea beneficiului si fixarea dividendelor
necesita si aprobarea ministrului finantelor.
In ceea ce priveste Banca Angliei ,acesteia , doar dupa 1997 s-a decis acordarea unei mai mari autonomii in domeniul
instrumentelor de politica monetara , dar obiectivele in materie de inflatie au ramas in competenta guvernului.
Statutar ( real) bancile centrale din cele doua tari au devenit independente prin alinierea la spiritul Tratatului de la Maastrich , in
Franta abia in anul 1994 si in Marea Britanie in 1997.
Si in Japonia Banca Centrala prezinta anumite particularitati , in sensul ca numirea guvernatorului si a viceguvernatorului este
facuta pe o perioada de 5 ani de catre executiv, iar Consiliul de Administratie , care defineste politica monetara este format din 2
viceguvernatori , 6 membrii din care un reprezentant al Ministerului Finantelor, si un altul al Agentiei de Planificare.
Astfel se manifesta o subordonare institutionala a bancii fata de guvern , desi cei doi reprezentanti nu au drept de vot.
Prezentam in casetele de mai jos cateva aspecte referitoare la perioada pe care sunt numiti guvernatorii si membrii consiliului de
administratie din banca centrala din diferite tari.

Marea Britanie
Guvernatorul este propus de
guvern ,numit de seful statului , pentru

Franta
Guvernatorul este numit de guvern
pentru un mandat de 6 ani

Germania
Guvernatorul este numit de guvern
pe un mandat de 8 ani.
36

un mandat de 5 ani, reinnoibil

Consiliul de Administratie este
format din 16 membrii , numiti de seful
statului . Mandat de 4 ani

Italia
Guvernatorul este numit de
Consiliul Superior al Bancii si validat de
guvern si seful statului
Consiliul Superior este format din
16 membrii alesi de actionari pe un
mandat de 3 ani

Romania
Guvernatorul este ales pe un
mandat de 5 ani de catre Parlamentul
Consiliul de Administratie este
este compus din 9 membrii alesi de
Parlamentul Romaniei pe o perioada
5 ani.

Consiliul General este format din

din guvernator ,2 viceguvernatori si 10
consilieri din care 9 numiti la propunerea ministrului finantelor.
Mandat de 3 ani.

BANCA
CENTRALA

SUA
Guvernatorul este numit de seful
statului pentru un mandat de 4 ani
Consiliul de Administratie al FED
are 7 membrii propusi de seful statului
si aprobati de Senatul SUA , pe un
mandat de 14 ani

Consiliul de administratie este

format din 11 presedinti de banci centrale
ale landurilor si 10 directori numiti de seful
statului , pe un mandat de 8 ani

Spania
Guvernatorul este ales pe o perioada
de 6 ani.
Consiliul de Administratie, este format
din 6 consilieri , directorul general al trezoreriei, si vicepresedintele comisiei natioonale a valorilor mobiliare

Japonia
Guvernatorul este numit de guvern
pentru un mandat de 5 ani.
Consiliul de Administratie cuprinde
2 viceguvernatori si 6 membrii din care
unul este reprezentantul Ministerului de
Finante si unul al Agentiei de Planificare

1.6.3 Rolul si functiile bancilor centrale

Vom trata destul de concentrat acest subiect dar in conotatia sa moderna din cel putin doua considerente : a mai fost abordat la
disciplinele din anu II , insa transformarile de substanta ale sistemelor bancare,T determinate de evolutiile extrem de rapide si complexe ale
37

globalizarii economiei mondiale , in general si ale celei europene in special , fac din functiile bancilor centrale o chestiune de management
modern , chiar daca unii autori considera ca astazi traditionalele functii au fost doar cosmetizate , ele ramanand , in esenta aceleasi.
In practica internationala , bancile centrale exercita , in principal cinci functii generale , ocazional , putand indeplini pe anumite
perioade si o functie economica specifica. Aceste functii sunt indeplinite si de catre BNR pe teritoriul Romaniei !!!
Aceste functii sunt reprezentate de :
- functia de emisiune monetara;
- functia de banca a bancilor;
- functia de supraveghere ;
- functia de centru valutar si de gestionare a rezervei valutare;
- functia de banca a statului, a administratiei si a serviciilor publice.
1.6.3.1 Functia de emisiune monetara consfinteste monopolul bancii centrale asupra emisiunii monetare . Emisiunea monetara
provine din vechiul drept de batere a monedei , care a fost atribuit , de-a lungul timpului, suveranilor , in detrimentul celorlalti demnitari
Obtinerea acestui monopol de catre banca centrala a reprezentat unul dintre momentele esentiale ale constructiei statelor
moderne.
TEHNIC
Banca Centrala emite bancnote al caror curs este legal si care au o putere liberatorie nelimitata. In acest sens , astazi mai mult
ca oricand , bancnotele trebuie sa fie rezistente si dificil de imitat , iar volumul emisiunii sa fie foarte bine proportionat nevoilor economice :
o insuficienta de emisiune provocand un risc deflationist iar un exces de emisiune determinand un risc inflantionist , banca centrala
contribuind deci la creatia monetara.
In acesta ordine de idei , intr-o economie deschisa cum sunt economiile statelor moderne , banca centrala are de facut plati atat in
moneda pe care si-o creaza , moneda nationala , dar si in unele forme de monede pe care ea insasi nu le poate crea :aur si valuta (devize).
Ca urmare , in acest din urma caz, se pune si pentru banca centrala o problema de lichiditate si anume lichiditatea
internationala.
De aici , necesitatea mentinerii de catre banca centrala a unui anumit stoc de aur si valute (devize) stoc a carui marime depinde
,insa, printre altele de stabilitatea preturilor. Rezulta ca insertia economica in contextul international limiteaza drastic monetizarea operata de
banca centrala , care nu poate permite o inflatie superioara celei din tarile care constituie principalii parteneri comerciali ai tarii in cauza.
1.6.3.2 Functia de banca a bancilor care , va reamintesc, reuneste trei activitati independente pe care Banca Centrala a unui
stat le poate desfasura :
- fiecare banca de rang secundar are un cont deschis la Banca Centrala , pe baza caruia pot fi realizate viramentele si
compensarile interbancare;
- banca centrala alimenteaza piata monetara cu lichiditati daca in procesul compensarii anumite banci au nevoie de
refinantare ,furnizorul acestor resurse fiind deci banca centrala. Daca insa se considera ca exista un surplus de lichiditati pe aceasta piata
banca centrala poate absorbi aceste lichiditati;
Refinantarea
TEHNIC : este procesul prin care Banca Centrala , acorda credite ((furnizeaza lichiditati) bancilor comerciale aflate in dificultate ,
si astfel Banca Centrala isi indeplineste rolul sau de imprumutator de ultima instanta.
38

Si la noi in tara, prin refinanare bancar, Banca Naional a Romniei furnizeaz lichiditi societilor bancare solicitante, n
conformitate cu obiectivele sale de politic monetar i de credit.
Refinanarea societilor bancare de ctre Banca Naional a Romniei este o operaiune de creditare pe termen scurt, de regul de
maximum 90 de zile calendaristice, cu excepia cazurilor n care Consiliul de administraie al Bncii Naionale a Romniei decide alt termen.
Formele de refinanare oferite n prezent de Banca Naional a Romniei societilor bancare snt:
- creditul structural sau liniile de credit,
- creditul de licitaie i
- creditele pe termen fix.
Consiliul de administraie al Bncii Naionale a Romniei poate decide asupra introducerii altor forme de refinanare a sistemului
bancar pe msura crerii condiiilor de implementare a acestora, cum ar fi:
- rescontul,
- punerea n pensiune i
- operaiuni de vnzare-cumprare de titluri de stat (open-market).
Creditul structural este acordate sub forma de linie de credit
Linia de credit este acea form de refinanare n cadrul creia societatea bancar solicitant este autorizat s preleveze
succesiv sume dintr-un cont deschis de Banca Naional a Romniei pn la un anumit nivel i n cadrul unui interval de timp (scadena)
prestabilite.
Creditul de licitaie este acea form de refinanare acordat de Banca Naional a Romniei societilor bancare, n cadrul creia
rata dobnzii este determinat de raportul dintre cerere i ofert n edina de licitaie.
Toate societile bancare pot participa la licitaiile de credit n condiiile i conform normelor emise de Banca Naional a Romniei
n aplicarea prezentului regulament.
Creditul pe termen fix este o form cu totul special de refinanare, cu scadena maxim de 30 de zile calendaristice, acordat
de Banca Naional a Romniei acelor societi bancare aflate n situaii limit
Rescontul este de asemenea o operatiune tehnica efectuata de banca centrala in vederea aprovizionarii cu mijloace banesti
lichide a bancilor comerciale. Pe baza prezentarii la banca centrala si acceptarii de catre aceasta a unui portofoliu de cambii scontate de ele,
bancile comerciale obtin in schimb mijloace banesti (lichiditati),inaite de diferite scadente ale cambiilor. Pentru aceste operatiuni se percepe
taxa scontului sau taxa de scont care reprezint dobnda pe perioada pn la scaden corespunztoare valorii scontate, la care se
adaug unele comisioane percepute de banc.
- banca centrala , in scopul mentinerii masei monetare si a ratei dobanzii in limitele fixate de catre autoritatea monetara , trebuie sa
utilizeze instrumentele de interventie pe piata monetara.-realizarea politicii monetare - .
Politica monetara
In contextul celor ce le vom prezenta vom constata ca banca centrala este in centrul creeri si aplicarii in economia unei tari a
politicii monetare
39

Politica monetar reprezint o component de baz a politicii economice, prin intermediul ei bncile centrale acionnd asupra
cererii i ofertei de moned din economie.
Obiectivul fundamental al politicii monetare este;
stabilitatea preurilor, la care se adaug
limitarea (controlul) inflaiei i
meninerea valorii interne i externe a monedei naionale.
Stabilitatea preurilor reprezint n acelai timp, un obiectiv central al politicii economice, alturi de: creterea economic, ocuparea
deplin a forei de munc; sustenabilitatea balanei de pli etc.
Obiective specifice politicii monetare. Dac stabilitatea preurilor este un obiectiv fundamental, dar i comun bncii centrale i
guvernului, putem vorbi i de anumite obiective specifice politicii monetare i anume:
creterea masei monetare pn la un nivel optim, n strns conexiune cu creterea PIB;
meninerea ratei dobnzii la un nivel corespunztor;
practicarea unui nivel optim al cursului de schimb;
alocarea raional a resurselor de creditare n cadrul economiei
TEHNICI si instrumente utilizate de banca centrala in procesul politicii monetare.
In teoria si practica internationala se cunosc si se utiliazeaza o multitudine de categorii de instrumente ale politicii monetare ,
dintre care banca centrala alege acea combinatie care conduce la promovarea unei politici monetare eficiente .
Retinem cateva dintre cele mai utilizate modalitati ale politicii monetare internationale :
- politica de open market
- politica rezervelor obligatorii
- politica de rescont
- selectivitatea creditelor
- controlul creditelor
- pesiunea morala
Politica de open market si tehnicile bancare de aplicare practica ale acesteia
Eate politica operatiunilor bancare pe piata libera deci este de natura contractuala si nu reglementara si se realizeaza pe o
anumita piata unde se formeaza un anumit pret si anume pe piata monetara .
TEHNIC : pe aceasta piata banca centrala initiaza vanzarea sau cumpararea unor titluri de valoare generand astfel o cerere sau o
oferta de moneda legala.
Operatiunile de open-market sunt foarte des utilizate de catre bancile centrale si pot imbraca mai multe forme , astfel:
- operatiuni de refinantare care constau in vanzarea sau cumpararea de active eligibile ( titluri de stat, certificate de depozit , etc)
operatiuni care pot fi definitive cand dreptul de proprietate asupra titlurilor tranzactionate se schimba in urma efectuarii operatiunilor sau
repo cand titlurile sunt insotite de acordul de rascumparare, adica proprietarul initial al titlurilor de valoae tranzactionate revine in posesia
acestora , dupa derularea tranzactiei.
40

- swap-uri care se folosesc in operatiunile de vanzare si cumparare de valuta .

Obiectivul determinant al bncii centrale, n utilizarea operaiunilor de swap valutar, este acela de a influena lichiditatea intern,
de a gestiona rezervele valutare i de a stimula dezvoltarea pieei financiare interne.
- TEHNIC : banca centrala a unei tari vinde la vedere valuta convertibila contra moneda nationala si cumpara la o data
ulterioara aceiasi suma de valuta cu moneda nationala , toate acestea in scopul retragerii si respectiv injectarii de lichiditati in moneda
nationala pe piata.(N.B. O tranzactie swap este un acord OTC (Over-the-counter) intre doua parti prin care prima parte promite sa faca o
plata in contul celei de-a doua parti si cea de-a doua parte de regula face o plata simultana in contul primei parti. Platile pentru ambele parti
implicate sunt calculate conform unor formule diferite insa sunt efectuate conform unei scheme convenite cuprinzand o esalonare la diferite
date in viitor. Swapurile sunt folosite pentru schimburi reciproce de riscuri actionand ca o forma de asigurare pentru riscul de piata.)
- atragerea de depozite la banca centrala
Se cunosc doua modalitati (TEHNICI ) de punere in practica a acestui instrument (open-market) al politicii monetare :
- in prima varianta , Banca centrala (pentru a injecta lichiditati pe piata monetara) solicita cumpara- de la tertii detinatori, active
eligibile, pentru care plateste un pret , de regula in moneda nationala ,operatie care determina cresterea masei monetare in economie.
Operatia inversa este atunci cand Banca centrala
(pentru a retrage lichiditati de pe piata monetara) ofera vinde- active eligibile
detinute in portofoliu ei , catre teri ,contra unui pret fixat anterior , si astfel se produce micsorarea masei monetare din economie.
- in a doua varianta banca centrala isi anunta intentia de a cumpara anumite titluri , pretul de cumparare si cantitatea fiind fixate
la momentul tranzactiei, in functie de pozitia bancilor ofertante.
De remarcat din nou efectul aplicarii acestei politici :
- se produce o un efect scontat asupra procesului de mentinere a stabilitatii preturilor si in particular , de lupta inpotriva
inflatiei;
- politica de open-market si tehnicile utilizate in punerea ei in practica exercita un efect cantitativ direct asupra lichiditatii
bancare. Practic , rezultatul acestor tranzactii este , dupa caz, cresterea cantitatii de moneda legala in circulatie (prin cumpararea de titluri)
sau scaderea acestei cantitati (prin vanzare de titluri) . Ca urmare a variatiilor cantitatii de moneda legala , prin jocul multiplicatorului
creditelor, se realizeaza variatii ale intregii mase monetare.
- este preferata fiind de natura contractuala ( relatii de vanzare si cumparare de titluri , certificate de depozit , swap-uri , etc) si
datorita acestui fapt are suplete in timp si spatiu
- este instantanee , aceasta politica fiind utilizata pentru a corecta variatii foarte scurte de lichiditati bancare.
- avantajul supletii in aplicare ii permite bancii centrale sa tina seama de situatia lichiditatii fiecarei banci in parte.
- in plan international aceste tehnici (operatiunile de vanzare si cumparare ferme sau de luare si punere in gaj a titlurilor de stat si
de efecte comerciale , pe termen scurt sau mediu, admisibile la rescont) , la ora actuala , constituie principalul instrument de politica
monetara utilizat in tarile dezvoltate
Politica rezervelor obligatorii si tehnicile bancare de aplicare practica ale acesteia
Spre deosebire de politica de open-marchet aceasta este de natura reglementata , bazata pe dispozitii legale (regulamente emise
de banca centrala) dar exista si cazul unor acorduri intre banca cantrala si bancile comerciale.
41

In acest context , politica rezervelor obligatorii consta in obligatia bancilor comerciale de a pastra(depune) la banca centrala o
parte din activele lor sub forma de moneda de cont , parte dimensionata in cote procentuale.
TEHNIC cresterea sau descresterea acestei cote procentuale numita coeficientul rezervelor obligatorii sau rata rezervelor
obligatorii influenteaza direct masa monetara existenta la un moment dat in economie.
Cresterea ratei rezervelor obligatorii determina reducerea ritmului de crestere a masei monetare in timp ce reducerea ratei
rezervelor obligatorii conduce la accelerarea cresterii masei monetare.
Desi aceasta politica este foarte eficace in controlul lichiditatii bancilor si a costului finantarii lor , banca centrala nu poate modifica
foarte des si brutal coeficientul rezervelor minime deoarece risca sa produca o extrema instabilitate a echilibrului monetar si financiar
al economiei .
Dezechilibrul monetar si financiar al economiei aparut in conditiile interventiei rapide si dese a bancii centrale asupra coeficientului
rezervelor obligatorii se manifesta prin faze rapide de inflatie monetara(cand se reduce cro sau simpla previziune a acestei reduceri) sau
de deflatie monetara ( cresterea cro sau simpla anticipare a acestei cresteri.
De aceea politica rezervelor obligatorii (care fiind reglementata este lipsita de suplete in timp si spatiu) este mai adecvata pentru
corectarea miscarilor masei monetare pe termen madiu si lung , decat pentru eliminarea imediata a tensiunilor conjuncturale.
In perioada actuala utilizarea acestor tehnici si instrumente presupune stabilirea unui intreg sistem de coeficienti de rezerve
obligatorii diferentiati in functie de tipurile de depozite la care se aplica , de exemplu :
- in SUA se cuprind in baza de calcul numai depozitele la vedere , respectiv agregatele monetare in sens restrans;
- in Franta , Germania , Spania sunt luate in considerare agregatele monetare in sens larg
Exista diferentieri intre state si in ce priveste modul de calcul , in unele tari depozitele fiind considerate in suma efectiva , pentru
ca in altele , sa se aiba in vedere doar variatiile de la un nivel la altul.
1.6.3.3 Reglementarea si supravegherea prudentiala se manifesta de fapt ca o necesitate obiectiva determinata , in principal,
de asigurarea unei bune functionari a sistemului bancar dar si de protectie a clientilor (care isi incredinteaza veniturile institutiilor
financiare pentru economisire si valorificare).
Prin aceast functie se realizeaz supravegherea, controlul efectiv al activittii bancare, inclusiv prin adoptarea unor acte,
msuri care influenteaz att situatia bncilor, ct si pozitia, statutul, situatia unei prti a personalului din bncietc.
Aceast functie are la baz principiul supravegherii bancare, care exprim dreptul si obligatia Bncii Nationale a Romniei de a
supraveghea activitatea att a bncilor romne, ct si a sucursalelor bncilor strine, sub raportul desfsurrii activittii acestora cu
respectarea " cerintelor prudentiale ".
Reglementarea bancar se definete prin ansamblul de legi i norme aplicabile bncilor n activitatea lor;
Supravegherea bancara serefer la activitatea de monitorizare a situaiei financiare a instituiilor bancare i la verificarea modului
cum sunt respectate i aplicate reglementrile bancare.
n mod tradiional, sistemul bancar a fost supus unui grad nalt de reglementare i supraveghere. Dei n numeroase ri se observ
o tendin de dereglementare a sistemului bancar, activitatea bancar continu s rmn, pe plan mondial, una din activitile economice
cele mai normate.
n funcie de motivele care stau la baza aplicrii lor, se pot deosebi trei clase de reglementri bancare:
reglementarea economic
42

 reglementarea prudenial
reglementarea monetar.
Prima clas este reglementarea economic ce are drept scop s se obin asigurarea c bncile mobilizeaz resurse i
acord credite n condiii de eficien economic.
Cea de-a doua clas de reglementri este cea prevenit sau prudenial. Reglementarea prudenial are menirea s garanteze
alocarea eficient a resurselor, s minimizeze riscurile pe care i le asum bncile i s asigure stabilitatea i sntatea financiar a
fiecrei bnci i a sistemului bancar n ansamblu. economic).
A treia clas este reglementarea monetar al crei scop este meninerea stabilitii valorii externe i interne a monedei
naionale, prin controlul exercitat asupra lichiditii totale a sistemului bancar.
n timp ce analiza macro-prudenial se regsete, ntr-un fel sau altul, printre activitile oricrei bnci centrale, protecia
investitorilor, n special pe piaa de capital, este foarte rar inclus n mandatul acesteia. n opoziie, ageniile de supraveghere au ca obiectiv
principal protecia consumatorilor.
n alegerea unui cadru instituional eficient, o problem o reprezint rezultatele supravegherii micro-prudeniale, pe care Bncile
Centrale le consider strict legate de sistem, iar ageniile de supraveghere le consider angrenate proteciei deponenilor i investitorilor.
COMITETUL BASEL
In majoritatea tarilor masurile de reglementare si supraveghere prudentiala au fost introduse in valuri provocate de manifestarea
unor crize profunde si prelungite. De aceea , de la tara la tara au fost concepute si aplicate diferite sisteme normative de reglementare si
supraveghere financiar bancara .
ncepnd cu anii 80, pe plan internaional, remarcm preocupri n domeniul stabilirii cadrului general al administrrii riscurilor
bancare. In acest context s-a simtit nevoia unei conceptii si mai ales a unei practici coerente si liber acceptate de catre tarile interesate , s-a
simtit nevoia de standardizare a activitatii de supraveghere bancara incepand cu elementele de capital ale bancilor internationale.
Pe plan international , autoritatile monetare din tarile dezvoltate si in primul rand tarile membre ale asa numitul G 10 primele 10
tari din lume cele mai puternic industrializate + Lixemburg ( si nu numai din aceste tari) au fost preocupate de mai bine de 30 de ani
de elaborarea unui cadru juridic , care sa impuna un set de reguli minime de comportament prudential bancar .

43

Group of Ten Members

Belgium
Canada

France

Germany

Italy

Japan

Netherlands

Sweden

Switzerland

United Kingdom

United States
Dupa o runda de consultatii cu autoritatile de supraveghere din tarile membre G10 plus Luxemburg ,dar si din alte state, a fost
semnat in 1988 Acordul de la Basel. Asa a luat nastere unul dintre cele mai importante tratate economico bancare din lume supus, asa
cum vom vedea in continuare , unor masuri succesive de inbunatatiri si perfectionari ( dar nici o data suestimat sau abandonat) denumt
dupa orasul in care s-au pus primele lui temelii , orasul Basel.
Acordul considera capitalul social si rezervele dezvaluite (acele rezerve create sau sporite prin retinerea veniturilor sau a altor
surplusuri, de ex: prime de capital, profit reinvestit, rezerve generale, rezerve legale; sunt excluse rezervele din reevaluare) drept
principalele elemente ale capitalului propriu al bancii, deoarece acestea reprezinta principalul constituent al capitalului bancar
recunoscut in sistemele bancare din intreaga lume.
Rolul central n cadrul acestui demers i revine Comitetului de Supraveghere Bancar de la Basel. sau Comitetul de la Basel,
cum este numit n ara noastr, care ofer un forum pentru cooperarea privind problemele de supraveghere bancar.
Comitetul de la Basel nu are nici o autoritate supranaional formal de supraveghere, i concluziile sale nu au, i nici nu s-a
intenionat s aib vreodat, putere legal.

44

In schimb , in practica s-a dovedit ca toate Bancile centrale din tarile semnatare precum si din majoritatea tarilor lumii aplica , cu
mare strictete , pentru bancile comerciale din tara lor , principiile, normele si prevederile acordurilor de la Basel !
Un obiectiv important al Comitetului a fost acoperirea golurilor n supravegherea internaional prin intermediul a dou
principii:
- nici o entitate bancar nu va scpa supravegherii i
- supravegherea trebuie s fie adecvat.
Pentru a realiza aceasta, Comitetul a emis o serie de documente ncepnd cu anul 1975. n strns colaborare cu multe autoriti
de supraveghere, Comitetul a elaborat n 1997 un set de Principii de baz pentru supravegherea bancar efectiv, care ofer un tipar
detaliat pentru un sistem de supraveghere eficient. Aceste principii au fost revizuite i emise ntr-o nou versiune n anul 2006 i sunt
considerate repere de baz n activitatea de management a riscurilor la nivelul sistemelor bancare naionale. Sunt descrise opt categorii
de riscuri cu care bncile se pot confrunta: riscul de credit, riscul de ar i de transfer, riscul de pia, riscul ratei dobnzii, riscul de
lichiditate, riscul operaional, riscul legal i riscul reputaional.
Rezultatele studiilor , analizelor, dezbaterilor si negocierilor, ale interaciunii intense cu bncile, grupurile industriale i autoritile
de supraveghere naionale membre i care nu sunt membre ale Comitetului de la Basel cu privire la problematica supravegherii bancare
sunt consemnate in asa numitele Acorduri Basel.
De la infiintare si pana in prezent au fost convenite si elaborate trei acorduri astfel :

ACORDUL BASEL I elaborat in anul 1988;

ACORDUL BASEL II semnat n noiembrie 2005, iar n iulie 2006, Comitetul a emis o versiune detaliat a structurii Basel II.
ACORDUL BASEL III a carui proiect a fost publicat in anul 2011 si aplicat progresiv din 2013 pana in 2019.

ACORDUL BASEL I
Bazele Acordului au fost puse n anul 1986 cnd ntre SUA i Marea Britanie s-a convenit un acord pentru a stabili standarde privind
gradul minim de adecvare al capitalului. !!
Acordul bilateral s-a bazat pe abordarea de ctre Marea Britanie a problemei privind capitalul adecvat n funcie de gradul de
risc, avnd ca obiectiv s se mbunteasc capitalizarea sectoarelor bancare din cele dou ri i s se uniformizeze cmpul de aciune n
cele dou piee financiare concurente.
Standardele au fost stabilite pe baza i pe premisa c mrimea capitalului servete ca un tampon mpotriva insolvabilitii sau
a pierderilor neprevzute.
Acordul de la Basel a crescut motivaia necesar procesului stabilirii unei rate unice a solvabilitii pe ntreaga Uniune European
care la rndul lor a legitimat extinderea cadrului Basel la instituiile de credit n general i nu numai la bncile care desfoar operaiuni
externe.
Ca urmare a negocierilor, Comitetul i-a nsuit propunerile n decembrie 1987 i le-a rspuns tuturor autoritilor de supraveghere
pentru a determina reacii.
45

n 1988 s-a ajuns la o nelegere n direcia unei convergene internaionale n ceea ce privete msurarea riscului de credit pe
baza unor standarde minime de adecvare a capitalului.
Primul Acord de la Basel, elaborat n anul 1988, aduce ca un element de noutate fa de reglementrile anterioare n domeniu
ideea mbuntirii calitii managementului riscului i stabilirea unui nivel al capitalizrii bncii calculat n funcie de senzitivitatea la risc
a activelor sale (a creditelor acordate).
Principalele obiective pe care acest prim Acord le urmrea n planul disciplinei financiar-bancare constau n:
- protecia clienilor mpotriva eventualelor riscuri sistemice care pot s apar la nivel financiar,
- conferirea unei stabiliti sporite sistemului bancar i
- imprimarea unui grad ridicat de eficien operaiunilor bancare prin diminuarea probabilitii de apariie i manifestare a
pierderilor la nivelul portofoliului de credite gestionat de ctre banc
TEHNIC acordul Basel I prevede urmatoarele domenii de reglementare :
- Stabilirea elementelor componente pentru determinarea fondurilor proprii necesare bncilor
- Reglementarea cerinelor de capital pentru riscul de credit i riscul de pia
- Asigurarea condiiilor pentru dezvoltarea procedurilor de control intern i principiilor de guvernan corporativ
- Introducerea supravegherii pe baz consolidat a instituiilor de credit
n acest context a fost introdus indicele Cook, definit ca raport ntre capitalurile proprii ale oricrei instituii de credit i
activele sale ponderate n funcie de risc. Numrtorul (format din suma capitalului de rangul I + capital de rangul II, n care capitalul de
rangul II s nu depeasc capitalul de rangul I) trebuie s acopere un minim de 8% din activele bncii ponderate cu gradul de risc care
formeaz numitorul.
(N.B.1. Ponderarea activelor unei banci in functie de risc si care se introduc in norma Cook reprezinta o succesiune de calcule
constand in inmultirea valorii fiecarui activ bilantier cu procentul de risc care i s-a atribuit , rezultand o valoare ajustata a acestui activ.
Avnd n vedere diversitatea activelor angajate i faptul c, n funcie de caracteristicile lor, ele sunt expuse n mod diferit la risc, sa ncercat o omogenizare prin mprirea lor pe mai multe clase de risc utilizndu-se urmtorii coeficieni de ponderare a activelor in funcie
de risc si anume:
- Clasa de risc 0%:
numerar; creane asupra administraiei locale;
- Clasa de risc 20%: creane asupra bncilor comerciale;
- Clasa de risc 50%: creane garantate prin ipoteci,leasing imobiliar;
- Clasa de risc100%: alte creane.
Elementele n afara bilanului sau operaiunile extrabilaniere, care nu presupun utilizri efective ale resurselor bancare, ci numai
angajamente luate de banc n favoarea terilor se pot include n norma Cooke pe baza unor coeficieni de conversie.)
(N.B.2. Capitalul rangul I al unei banci ,este capitalul propriu sau capitalul de baza , si se compune din :
- capitalul social varsat
- primele legate de capital
- rezervele legale
46

- razerva generala pentru riscul de credit

- fondul imobilizarilor corporale
- rezervele statutare
- rezultatul reportat reprezentand profit nerepatizat
- rezultatul net al exercitiului financiar curent , reprezentand profitul , etc
Capitalul de rangul II este capitalul suplimentar si se compune din :
- alte rezerve decat cele cuprinse in capitalul propriu
- datoria subordonata luata in calculul fondurilor proprii ale unei banci
- subventii pentru investitii
- diferentele favorabile din reeevaluarea patrimoniului)
Principiile de baz (masurile recomandate) privind adecvarea capitalului stipulate de convenia de la Basel I sunt :
- cerinele privind minimul de capital sunt legate de riscul de credit funcie de structura activelor bancare. Cu ct creditul este mai
riscant,cu att cerina de capital este mai mare;
- aportul acionarilor este considerat cel mai important tip de capital,ca atare fiecare banca trebuie sa participe obligatoriu cu o rata
minim, funcie de gradul de risc;
- cerinele minime privind capitalul total sunt stabilite la 8% din totalul activelor ponderate funcie de risc, cu alte cuvinte minimul 8%
din activele ajustate n funcie de risc trebuie s fie deinute sub form de capitalul de baza (capital de rang I+II);
- minimul 50% din capitalul bncii trebuie s fie capital de rang I;
- restul capitalului de baz poate s fie format din capital de rangul II (capital suplimentar);
- sunt luate n calcul elemente din afara bilanului (garanii, cambii) si riscul aferent operaiunilor extrabilaniere este inclus n
calculul privind convertirea angajamentelor specifice n credite echivalente
- fiecare ar i poate stabili i aplica propriile criterii privind gradul de adecvare al capitalului, dar nivelul minim este stabilit prin
Convenia de la Basel.
Creterea capitalului ca modalitate de ncadrare n prevederile Acordului de la Basel reprezint o preocupare central a bncilor. n
creterea capitalului, bncile se pot confrunta cu costul ridicat al creterii capitalului propriu sau pot recurge la msuri de majorare a
capitalului suplimentar care implic costuri mai mici.
O banc poate aciona prin una din urmtoarele trei ci pentru a se conforma normei Cooke n cazul n care se afl sub 8%:
- creterea capitalului pn la nivelul adecvat care se poate face prin emisiune suplimentar de aciuni, repartizarea profitului
n favoare bncii i mai puin n a acionarilor sau prin operaiuni mai complicate si fuziuni cu bnci mai bine capitalizate;
- diminuarea activului n contextul micorrii bilanului dar cu meninerea constant a fondurilor propri;
- modificarea structurii activului n contextul unui bilan constant.
Neajunsurile acordului Basel I
Evalurile BRI i CE au stabilit c: Basel I reprezint un cadru insuficient de flexibil pentru a surprinde ntreg spectrul profilului de
risc al instituiilor de credit, deoarece:
utilizeaz un numr relativ restrns al ponderilor de risc de credit pentru expunerile bncilor (0%, 20%, 50% i 100%)
47

 instrumentele de diminuare a riscului de credit sunt insuficient de dezvoltate (nu se recunosc ca diminuatoare de risc de credit
garaniile oferite de administraii locale i regionale, entiti din sectorul public sau alte entiti cu rating ridicat, utilizarea instrumentelor
derivate)
- Basel I nu prevede modaliti i proceduri complexe de supraveghere a instituiilor de credit.

ACORDUL BASEL II
A fost definitivat de ctre Comitetul de la Basel i semnat n noiembrie 2005, iar n iulie 2006, Comitetul a emis o versiune detaliat
a structurii Basel II.
Acordul de capital Basel II descrie modaliti detaliate i standarde minime pentru adecvarea capitalului instituiilor de credit i
firmelor de investiii.
Scopul acordului este mbuntirea regulilor existente, prin alinierea cerinelor de reglare a capitalului la riscurile inerente
cu care bncile se confrunt. n plus, structura Basel II intenioneaz s promoveze o abordare mai avansat a supravegherii capitalului,
care ncurajeaz bncile s identifice riscurile cu care s-ar putea confrunta, azi sau n viitor, i s dezvolte sau s-i mbunteasc
abilitatea de a administra acele riscuri.
Cu alte cuvinte Acordul din 1988 s-a concentrat n special asupra capitalului total al unei bnci, noile propuneri fiind concepute
n scopul mbuntirii siguranei sectorului bancar prin acordarea unei importane sporite n ceea ce privete managementul,
controlul intern al bncii, precum i a procedurilor de supraveghere i a disciplinei de pia.
Prevederile Acordului de Capital Basel II sunt grupate ntr-o structur de trei piloni,( sau trei axe) care se refer la:

Pilonul 1- Cerine minime de capital

Pilonul 2- Supravegherea prudentiala
Pilonul 3- Disciplina de pia.

Pentru intelegrea mai bine a acestei structuri , in imaginea de mai jos va prezint modul in care BNR a aplicat in tara noastra
preverile Acordului Basel II:

48

BASEL II

PILONUL I
Cerinte minime de capital

PILONUL II

PILONUL III

Proces de supraveghere prudentiala

Abordare cantitativ a cerinelor

prudeniale

Abordare

calitativ
prudeniale

cerinelor

Reguli flexibile i avansate de

determinare a cerinelor minime de
capital pentru:
Riscul de credit:
abordarea standardizat
abordarea bazat pe modele
interne (IRB)
varianta de baz
varianta avansat
Riscul de pia
abordarea standard
abordarea bazat pe modele
interne
Riscul operaional
abordarea indicatorului de baz
abordarea standardizat
abordarea evalurii avansate

Rol
activ
al
autoritii
de
supraveghere
n
evaluareaprocedurilor
interne
ale
bncilorprivind adecvarea capitalului
la profilul de risc

Verificarea procedurilor interne ale

bncilor
privind
managementul
riscului de ctre autoritatea de
supraveghere
Posibilitatea impunerii cerinei ca
instituiile de credit s menin capital
n exces fa de nivelul minim indicat
de Pilonul 1
Implementarea unor mecanism de

Disciplina de piata
Instrument necesar n supravegherea
prudenial
Cerine de raportare mai detaliate
ctre BNR i, ca noutate, ctre public,
referitoare la:
Structura acionariatului
Expunerile la risc
Adecvarea capitalului la profilul de
risc

49

Cateva precizari :
Pilonul I : Bancile sunt invitate sa treaca imediat la efecturea de calcule si luarea de masuri pentruaa acoperirea cerinelor de
capital minim, cu metodologie i regulamente specifice pentru risc de credit i risc operaional.
Tot n cadrul Pilonului I se stabilete metoda de evaluare a capitalului propriu pe baza noilor exigene de clasificare a tipurilor de
riscuri: risc de credit, risc operaional, risc de pia.
Elementele de noutate ale Basel II in ceea ce privete riscul de credit, fa de Acordul Basel I,
- Acordul Basel II prezint o rafinare alternativ, cu o detaliere semnificativ a normelor metodologice.
- Lrgirea gamei ponderilor de risc de credit de la un numrde 4 categorii la 8 (0%, 10%, 20%, 35%, 50%, 75%, 100% i 150%)
- Diversificarea instrumentelor de diminuare a riscului de credit
-recunoaterea ca diminuatoare de risc de credit a garaniilor oferite de administraii locale i regionale, entiti din sectorul
public sau alte entiti cu rating ridicat,
- utilizarea instrumentelor derivate credit default swap, total return swap, credit linked notes)
- Utilizarea rating-urilor pentru evaluarea clienilor (ex.: pentru autoriti centrale, corporaii, instituii de credit etc.) stabilite de
agenii de rating independente
n conformitate cu prevederile noului acord se stabilesc grade de risc diferite aferente expunerilor ctre bnci centrale i autoriti,
ctre bnci i cele aferente debitorilor persoane fizice i juridice pe palierul a 8 categorii de ponderi.
Gradul de risc standard pentru expunerile fa de autoriti centrale i bnci centrale ca i fa de corporaii, ambele fr rating
(necotate) va fi de 100%, iar acestea nu pot depi ratingul rii respective.
n rile n care acestea au restane ridicate, autoritile de supraveghere pot majora gradul de risc standard, pentru creanele
aferente debitorilor fr rating de la 100% la 150%.
Gradul de risc pentru portofoliul retail n Romnia a fost stabilit la 75% comparativ cu 100% pentru riscul de credit
Creditele garantate integral cu ipoteci pe locuine, care, n prezent prezint grade de risc de 35% respectiv 50% vor continua s
aib aceleai grade, doar cu respectarea anumitor condiii.
De asemenea, creditele garantate integral cu ipoteci pe spaii comerciale vor avea un grad de risc de 100%, iar n unele cazuri de
50%, dar numai cu aprobarea bncii centrale i cu respectarea anumitor condiii.
n abordarea standardizat att supervizorii ct i bncile sunt responsabile de calitatea ratingurilor stabilite de instituiile externe de
rating.
Bncile sunt obligate s utilizeze acel set al evalurilor efectuate de instituiile externe considerate eligibile de ctre
autoritatea de supraveghere care permit un nivel al fondurilor proprii corespunztor i un management al riscului solid.
n cazul abordrii bazate pe ratinguri interne bncile sunt acele instituii care determin solvabilitatea fiecrui client. n funcie de
gradul de dezvoltare a sistemelor interne de rating, bncile pot opta ntre o metod de baz, n cazul n care anumii parametrii utilizai n
50

determinarea riscului de credit sunt predeterminai de autoritatea de supraveghere i o metoda avansat ce presupune ca bncilor s li se
permit s fac uz de propriile lor estimri pe baza experienei istorice.
Bncile vor putea s utilizeze abordare intern numai dup ce sistemele lor de evaluare i gestiune a riscurilor vor fi testate de
supraveghetorii bancari.
Abordrile interne (IRB) determin volatiliti crescute ale necesarului de capital ca urmare a faptului c msurarea este mai
precis, iar curba ponderii de risc este mult mai abrupt.
Riscul de pia nu face neaprat obiectul unei schimbri, el fiind tratat exhaustiv nc din 1988, la apariia Acordului Basel I.
Metodele de cuantificare ale riscului de pia rmn cele stabilite prin Amendamentul din 1996 la Acordul de la Basel, respectiv abordarea
standardizat i cea bazat pe modele interne.
Se mentine in Acordul Basel II elementele comune cu Basel I , si anume stabilirea cerintelor de capital pentru :
- Riscul de poziie
- Riscul de decontare i contrapartid
- Riscul valutar
- Riscul de marf
Se introduc ca elemente de noutate ale Basel II includerea cerinelor de capital pentru:
-Derivatele de credit
-Unitile organismelor de plasament colectiv
(N.B. Derivatele de credit sunt instrumente alternative de gestiune a riscului de credit.
Caracteristica principal a acestor instrumente este separarea i izolarea riscului de credit, ceea ce faciliteaz tranzacionarea
riscului de credit n vederea duplicrii, transferului i hedging-ului sau, fr preluarea gestiunii asupra activelor de baza (credite, obligaiuni).
n opinia practicienilor bancari derivatele de credit permit companiilor sa tranzacioneze riscul de credit aproape n aceeai manier
n care se tranzacioneaz riscul de pia, s diversifice riscul de credit i s transfere riscul de credit ctre o a treia parte.
Deci , in esen, derivatele de credit sunt instrumente derivate tradiionale reinventate pentru a permite transferul riscului de credit.
Din aceast perspectiv, exist trei tipuri de derivate de credit, ce se tranzacioneaz pe pieele OTC:
- contracte forward pe riscul de credit (credit spread forwards);
- contracte swap pe riscul de credit (credit default swap);
- opiuni derivate de credit (credit default options).)
Riscul operaional reprezint marea surpriz de ansamblu a abordrii Basel II.
Ce este de fapt riscul operaional? Conform Comitetului Basel II, riscul operaional este riscul de pierderi directe i indirecte
rezultate din erori procedurale, sistemice sau umane sau riscuri care pot decurge din evenimente externe. Provocrile aduse de aceste
riscuri sunt demne de a fi tratate cu toat atenia: impactul unui astfel de risc se propag n ntreaga banc i poate afecta relaia cu clienii i
satisfacia lor, fr ca implicaiile cantitative, valorice s poat fi msurate cu exactitate.
Riscurile operaionale nu sunt nc bine inventariate, nu sunt obiectul unei nregistrri istorice a evenimentelor (arhivare) i a
consecinelor lor, dar au audien din ce n ce mai mare n bnci i exist preocupri pentru gestionarea lor corespunztoare.
51

Msurarea riscului operaional este realizat direct de ctre banc, iar un prim pas esenial este inventarierea lor pe categorii i
crearea unor metodologii care s identifice, planifice i asume planuri de evitare a acestor riscuri ca i planuri de criz i remediere a
efectului riscului operaional, o dat ce un eveniment din aceast categorie a avut loc.
Pe baza sondajului realizat de Comitetul de Supraveghere Basel realizat n rndul unor bnci de prestigiu multinaionale s-a stabilit
c n medie aceste bnci aloc pentru acoperirea riscului operaional o sum ce variaz ntre 12 i 20% din volumul actual al capitalului
minim garantat.
Pilonul II: Asigurarea supravegherii prudeniale: reprezint crearea i validarea unui set de proceduri interne fiecrei instituii
financiare, prin care se evalueaz adecvat i consistent fondurile proprii corespunztoare profilului de risc de catre organismele tutelare .
Un proces individualizat de control reprezentnd un argument al cerinelor minime de capital. Obiectivul comitetului de la Basel
este ca bncile s-i evalueze sistematic cerinele de fonduri proprii n funcie de profilul lor individual de risc. Bncile vor trebui s dein un
volum mai mare de capital dect cerinele minime ce rezulta n mod automat din schemele adecvate capitalului.
Rolul supraveghetorilor bancari este de a verifica ct de bine i evalueaz bncile cerinele de capital i ct de adecvate sunt
controalele lor interne.
Ca urmare a acestei analize, supraveghetorii pot s impun cerine suplimentare de fonduri proprii n cazul unor bnci individuale.
Pilonul III: Bancilor li se stabileste un comportament extrem de deschis care va duce la asigurarea disciplinei de gestionare a
riscului de pia, prin promovarea transparenei. Aceast nou abordare i propunerea, elaborat dup consultri cu industria bancar, va
permite bncilor s-i ajusteze mai bine nivelul fondurilor proprii n funcie de riscurile asumate
Comitetul Basel impune transparena comunicrii informaiilor exacte i detaliate privitoare la gestiunea riscurilor. Informaiile
obligatoriu de publicat sunt organizatorice, strategice i metodologice n domeniul riscurilor, financiare (structura i valoarea total a
fondurilor proprii i metodologii contabile de gestiune a activelor, pasivelor, provizioanelor), informaii referitoare la riscurile de credit (total,
repartizare), informaii despre riscul operaional (evenimente posibil generatoare de pierderi).
Impactul Noului Acord Basel II
Avantajele au n vedere urmtoarele aspecte:
- Riscul economic al tranzaciilor bncilor va fi mai bine reflectat de cerinele de fonduri proprii;
- Se va acorda o mai mare atenie altor tipuri de riscuri . Basel II difer semnificativ de Acordul din 1998, att n ceea ce privete
riscurile luate n calcul prin includerea riscurilor operaionale i de pia(comerciale) ct i modul cum este .cuantificat capitalul aferent
acestor riscuri.
- Bncile vor fi ncurajate s-i dezvolte sisteme performante de evaluare i gestiune a riscurilor.
- Noul Acord Basel II, reprezint un nou standard n vederea stabilirii cerinelor minime de capital pentru bnci. Noul Acord Basel II
stabilete pentru bnci metodologii de calcul mai precise pentru rezervele de capital constituite lund n calcul riscul de credit, comerciale i
operaionale.
- Acesta d posibilitatea instituiilor financiare de a alege, n funcie de complexitatea activitilor de creditare pe care le desfoar
i de resursele financiare de care dispun, una dintre cele trei modaliti de evaluare a riscului de creditare:
-abordarea standardizat,
-abordarea bazat pe modele interne i
-abordarea avansat bazat pe modele interne.
52

- Basel II permite stabilirea unui nivel al capitalului propriu aferent fiecrei instituii de credit, corelat att cu gradul de risc al
activelor vizate, ct i cu riscul asociat diferitelor categorii de clieni ai bncii.
- Evaluarea riscurilor cu ajutorul ratingurilor va genera o diminuare a mprumuturilor ctre statele n tranziie, iar pe de alt parte o
cretere a dobnzilor..
- Dac conform vechiului acord categoria de risc aferent creanelor acordate statelor era de 0% n Noul Acord, categoria de risc
poate crete cu pn la 150% pentru o ar cotat sub B - influennd decizia de acordare a creditului i costul acestuia.
- Basel II acord o mare importan notaiilor externe ale ageniilor de rating, ns acestea pot conduce la creterea costurilor
pentru debitori, ce vor fi ncadrai cu grad de risc de 100% n cazul n care nu-i permit aceste costuri.
- Rezervele de capital constituite pentru riscul operaional vor fi mai reduse cu ct banca respectiv dispune de un management
eficient al acestui risc. Basel II reprezint o oportunitate pentru securitatea informaiilor n managementul riscului.
- Pentru implementarea aa numitelor cerine Basel II, instituiile de credit pot adopta una din urmtoarele alternative:
- fie i constituie o rezerv mare de capital asociat cu riscul operaional;
- fie i demonstreaz capacitatea lor de a msura, monitoriza, cuantifica i preveni riscul (management al riscului).
- Instituiile care reuesc s-i implementeze un management integrat al riscului i mbuntesc imaginea pe pia i reuesc s
i diminueze capitalul.
- Pe plan internaional, cea de-a doua alternativ va fi adoptat de economiile n curs de dezvoltare, pentru a dovedi comunitii
internaionale c dispune de un sistem de management modern al riscului n scopul obinerii de fonduri de la organizaiile internaionale.
- Creterea gradului de risc pentru activele unei bnci antreneaz constituirea de provizioane care diminueaz performanele
bncii.
- Diminuarea solvabilitii pe sistem bancar atrage atenia ageniilor de rating ce pot evalua ntregul sistem printr-un rating mic i
deci costuri ridicate din surse externe.
Ca dezavantaj trebuie menionat faptul c vor spori costurile supravegherii bancare pe sisteme interne de rating care implic
personal mai mult i cu o calificare mai nalt. n prezent Consiliul de la Basel a stabilit c pentru rile Europei Centrale i de Est, gradul de
adecvare al capitalului s fie de 12% dat fiind situaia economico-financiar dificil a acestor ri.
ACORDUL BASEL III proiectat, convenit si publicat in anul 2011 se aplica progresiv din 2013 pana in 2019.
Basel III reprezint o revizuire fundamental a cadrului de reglementare i supraveghere a industriei bancare pe viitor, obiectivul
fiind consolidarea stabilitii sistemului financiar.
Contextul si motivatia introducerii Acordului Basel III
Declanarea actualei crizei financiare globale a evideniat n mod pregnant o sporire a vulnerabilitilor la nivelul sistemelor bancare.
Globalizarea i competiia dintre bnci au determinat o utilizare excesiv a inovaiilor financiare i, deopotriv, creterea levierului, n
demersul acestora de ai menine profitabilitatea.
(N.B. Efectul de parghie financiara sau efectul de levier financiar, reprezint rezultatul sau efectul ndatorrii firmei
asupra rentabilitii capitalului propriu. n acelai timp, efectul de levier este o tehnic de gestiune financiar ce are ca scop mrirea
rentabilitii capitalului propriu. Deasemenea, efectul de levier pune n eviden legtura existent ntre rata rentabilitii financiare i
rata rentabilitii economice.
53

Conceptul efect de levier corespunde unui rationament simplu: daca putem imprumuta de la cineva o suma la o rata x a
dobanzii si daca putem plasa aceasta suma la o rata superioara y, vom profita de diferenta intre rata de plasament si rata dobanzii. Aceasta
este metoda clasica a bancherilor de a castiga.)
Apetitul exagerat al bncilor de a oferi spre tranzacionare instrumente financiare sofisticate, greu de evaluat (precum colateralized
debt obligation, mortgaged backed securities i credit default swaps) a condus la subestimarea i concentrarea riscurilor, concretizate
ulterior n erodarea capitalurilor acestora.
Studii recente evoc faptul c, n perioada 2007-2009, cele mai multe bnci au nregistrat pierderi semnificative comparativ cu
cerinele minime de capital determinate conform reglementrilor privind riscul de pia n cadrul Pilonului 1 (Basel II). n absena unui nivel
corespunztor al capitalului i, deci, al lichiditii, unele bnci s-au prbuit, iar altele au trebuit s-i reorganizeze activitatea.
n acest context, noile reglementri vizeaz adecvarea capitalurilor i n funcie de lichiditatea instrumentelor financiare i,
n special, au n vedere instrumentele mai puin lichide i care sunt emise pe un orizont de timp mai mare.
Foarte multe studii consacrate analizei actualei crize financiare subliniaz faptul c una din cauzele majore care au condus la
declanarea ei a fost reprezentat de existena anumitor slbiciuni ale cadrului de reglementare i supraveghere.
Exist, deci, la nivel internaional un consens n privina revizuirii i regndirii cadrului de reglementare i supraveghere a activitii
bancare, concretizat n demersul autoritilor de a implementa progresiv n anii urmtori (2013-2019) - Acordul Basel III. Acordul Basel III va introduce treptat, timp de ase ani, ncepnd din 2013, reguli mai dure de capital i lichiditate pentru
sistemul bancar.
Basel III cuprinde un set de cerine minime de capital i lichiditate pentru bnci, ns Comisia European vrea ca aceste reguli s
devin "un plafon" n interiorul UE, pentru o abordare comun ntre statele membre.
Motivaia introducerii Basel III se bazeaz pe urmtoarele considerente:
- efectele negative ale crizelor bancare. Literatura economic arat c rezultatul crizelor bancare se materializeaz n pierderi
ale produciei economice egale cu aproximativ 60% din PIB, n perioada de precriz.
- frecvena crizelor bancare. Din 1985, au existat peste 30 de crize bancare n statele membre ale Comitetului de la Basel, ceea
ce corespunde unei probabiliti de 5% ca un stat membru s se confrunte cu o criz ntr-un an dat.
- beneficiile Basel III depesc costurile implementrii, deoarece un sistem bancar stabil este piatra de temelie a dezvoltrii
durabile, cu efecte benefice pe termen lung.
Obiectivele acordului Bazel III
Noul Acord Basel III are drept obiectiv: consolidarea stabilitii sistemului bancar, prin aplicarea unor standarde exigente
menite a mbunti a capacitatatea acestuia de a absorbi socurile din sectorul economic i financiar, precum i de reducere a riscului
de contagiune dinspre sectorul financiar spre economia real .
Noile standarde au n vedere :
- perfecionarea managementului riscurilor,
- creterea cerinelor de transparen i publicare ale instituiilor de credit, precum i
- rezolvarea problemelor bncilor de importan sistemic.
Msurile impun, n primul rnd, :
54

- standarde mai exigente pentru bnci referitoare la adecvarea capitalului,

- cerinele de lichiditate i efectul de prghie,
- principalul scop fiind diminuarea efectelor negative ale crizelor financiare.
Diferena major fa de precedentele acorduri este reprezentat de sfera de acoperire mult extins, msurile fiind deopotriv
microprudeniale (vizeaz riscurile individuale ale bancilor) i macroprudeniale (vizeaz ansamblul sistemului bancar).
In tabelul de mai jos prezentam sinteza masurilor propuse in acordul Basel III la nivelul Uniunii Europene :

Sinteza masurilor la nivelul UE propse in acordul Basel III

Deficiene evideniate de
actuala criz

Obiectivele masurilor

mbuntirea calitii bazei de capital prin:

- includerea n capitaluri proprii (fonduriproprii de nivel 1 de
baz), pe lng rezultatul reportat i rezerve, a aciunilor
ordinare, fiind excluse aciunile prefereniale;
- eliminarea elementelor incluse n fondurile proprii de nivel 1
suplimentar care nu au suficient capacitate de absorbie a
pierderilor;
- majorarea cerinelor minime de fonduri proprii de nivel 1 de la
4 % la 6 % i a cerinei minime de capitaluri proprii (fondurilor
proprii de nivel 1 de baz), de la 2 % la 4,5 %.
- introducerea amortizorului de capital anti-ciclic i a
amortizorului fix de conservare a capitalului (2,5 %), ambele
fiind asigurate din elemente de capital propriu.
Creterea exigenelor privind transparena capitalului de
reglementare

Limitarea expunerii la riscuri;

consolidarea stabilitii
financiare

Risc mrit de faliment

Introducerea efectului de prghie ca msur adiional

BNR :efectul de parghie se calculeaza =(Capitalul de baza/
Bunuri) si este de 3%.

Reducerea probabilitii
manifestrii riscului sistemic
i creterea rezistenei la
situaii de criz

Ponderea ridicat a resurselor

pe termen scurt, finanarea

Introducerea unor standarde minim internaionale pentru riscul

de lichiditate

Baza de capital insuficient

pentru acoperire pierderilor,ceea
ce a dus la utilizarea fondurilor
publice
Cerine de
capital

Insuficienta transparen a
structurii capitalului
Efectul de
prghie

Msuri propuse de Basel III

Creterea cerinelor de
transparen

55

Standarde
de
lichiditate

Reducerea probabilitii
manifestrii riscului sistemic
i creterea rezistenei la
situaii de criz

activelor pe termen lung

O supraapreciere a lichiditii pe
pia

Bncile de
importan
sistemica

- Consolidarea stabilitii
financiare;

Recapitalizarea instituiilor n
vederea limitrii riscului sistemic
a angajat fonduri publice
considerabile, ceea ce a condus
la creterea datoriilor suverane

Cerine adiionale impuse bncilor deimportan sistemic

Lipsa unui cadru adecvat de

reglementare privind
restructurarea i falimentul
bncilor

Conturarea unui nou cadru de management al crizelor

-Creterea transparenei;
evitarea utilizrii fondurilor
publice n salvarea
instituiilor de credit

Incheiem problematica functiei de reglementare si supraveghere bancara citand un oficial al CE , a carui punct de vedere este
valabil si astazi la aplicarea celui de al trei-lea document de acord de la Basel :
Aceast important legislaie va fi n avantajul consumatorilor, al mediului de afaceri i al economiei Europei, genernd
creterea stabilitii financiare. Acum trebuie s ne asigurm c Directiva Basel II va fi aplicat ntr-un mod coerent n toat Europa.
( declaraiei Comisarului pentru pia intern i servicii, Charlie McCreevy, la 11 octombrie 2005, dup adoptarea de ctre Parlamentul
European a Directivei nr. 12 din 2000 a CE, revizuit i actualizat)

1.6.4 .BANCA CENTRALA EUROPEANA este institutia bancara internationala care realizeaza un complex de functii de natura
unei banci centrale in economia Uniunii Europene
56

 Organizare
Banca Centrala Europeana + (impreuna cu ) bancile centrale nationale membre ale UE constituie Sistemul European al
Bancilor Centrale
Intrucat , pana in prezent ,nu toate statele membre ale Sistemului European al Bancilor Centrale au trecut la stadiul al treilea al
Uniunii Economice si Monetare a fost nevoit sa se creeze termenul de Eurosistem pentru a descrie Banca Centrala Europeana + bancile
centrale nationale a tarilor care au adoptat Euro ca moneda unica.
Membrii EUROSISTEM-ului

Statul

Adoptat

Populaia

Austria

1 ianuarie 1999

8.316.487

Belgia

1 ianuarie 1999

10.666.866

Cipru

1 ianuarie 2008

766.400

Estonia

1 ianuarie 2011

1.340.274

Finlanda 1 ianuarie 1999

5.289.128

Frana

1 ianuarie 1999

63.392.140

Excepii

Republica Turc a Ciprului de

Nord

Noua Caledonie
Polinezia francez
Wallis i Futuna

57

Statul

Adoptat

Populaia

Excepii

Germania 1 ianuarie 1999

82.314.906

Bsingen[5]

Grecia

1 ianuarie 2001

11.125.179

Irlanda

1 ianuarie 1999

4.239.848

Italia

1 ianuarie 1999

60.017.677

Letonia

1 ianuarie 2014

2.217.000

Luxemburg 1 ianuarie 1999

Campione d'Italia[6]

476.200

Malta

1 ianuarie 2008

404.962

Olanda

1 ianuarie 1999

16.471.968

Portugalia 1 ianuarie 1999

10.599.095

Slovacia 1 ianuarie 2009

5.389.180

Aruba
Antilele Olandeze [8]

58

Statul

Adoptat

Populaia

Slovenia 1 ianuarie 2007

2.013.597

Spania

1 ianuarie 1999
Zona euro

Excepii

45.116.894
336.080.918

Pe lng aceste 18 state , alte 4 "micro-state", prin acordurile monetare ncheiate cu vecinii lor, sunt i ele ata ate la zona euro:
Andorra, Monaco, San Marino i Vatican.
Bancile centrale nationale din tarile UE care nu fac parte din zona Euro sunt membre cu statut special al Sistemului European al
Bancilor Centrale (membre cu derogare) nu au anumite drepturi si obligatii in cadrul acestui organism , isi pot conduce propriile lor politici
monetare si nu iau parte la procesul de formulare a politicii monetare unice pentru zona Euro si nici la implementarea acestora .(Marea
Britanie, Suedia, Danemarca, Romania ,Bulgaria, Cehia ,Polonia , Ungaria , Croatia, Lituania)
Intr-o prezentare grafica sistemul celor trei institutii financiare internationale europene se prezinta astfel:

59

SISTEMUL BANCII CENTRALE EUROPENE

EUROPEAN

EUROSISTEM

SISTEMUL

BANCA CENTRALA EUROPEANA

AL BANCILOR

EUROSISTEM

CENTRALE

Sa sintetizam :
60

- Banca Centrala Europeana + (impreuna cu ) bancile centrale nationale membre ale UE constituie Sistemul European al
Bancilor Centrale
- Banca Centrala Europeana + (impreuna cu ) bancile centrale nationale membre ale UE care au adoptat moneda EURO
constituie organizatia bancara denumita EUROSISTEM
Conducere si independenta
Sistemul European al Bancilor Centrale cat si Eurosistemul nu au personalitate juridica . In schimb Banca Centrala Europeana
( conform dreptului public international) cum si Bancile centrale nationale ( conform legislatiei nationale din fiecare tara de origine) au
personalitate juridica.
Cu toate acestea Bancile centrale din Eurosistem , care au adoptat deci ca moneda unica , moneda EURO , executa sarcinile ce
le sunt incredintate de catre Banca Centrala Europeana. In acest sens numeroase banci centrale nationale executa operatiuni financiare pe
cont propriu si exercita supravegherea prudentiala asupra institutiilor de credit nationale.
Eurosistemul si Sistemul European al Bancilor Centrale sunt conduse de organele de decizie ale Bancii Centrale Europene si
anume :
- Consiliul guvernatorilor
- Consiliul director si
- Consiliul general care cuprinde reprezentanti ai tuturor tarilor membre ale Uniunii Europene si care va exista atata timp cat
anumite state membre ale UE nu vor adopta Euro ca moneda comuna.
In teorie si practica , independenta bancii centrale conduce la o mai buna realizare si punere in aplicare a politicii monetare
si deci la o mai mare stabilitate a preturilor din acest motiv multe banci centrale , asa cum am mai aratat, sunt independente.
Acest model s-a reflectat in acelasi sens si in construirea institutionala a eurosistemului.
Prezentam in continuare o reprezentare grafica a structurii de conducere a Sistemului European al Bancilor centrale cu o sinteza a
principalelor atributii pe care le exercita fiecare dintre organele de decizie.

Sistemul European al Bancilor Centrale

61

Banca Centrala Europeana

Consiliul General

Consiliul Guvernatorilor

- Are drept scop de a permite

Bancile centrale nationale

Consiliul Director

- Stabileste orientarile si ia deciziile necesare

- Aplica politica monetara
asocierea stransa a statelor
realizarii obiectivelor Sistemului European al
conform orientarilor definite
membre care nu participa
Bancilor Centrale (definirea politicii monetare
de Consiliul Guvernatorilor.
inca pe deplin la Uniunea
dirijarea operatiunilor de schimb valutar , gesti- Consdiliul Guvernatorilor ,
Monetara Europeana , la
onarea rezervei valutare)
- Este compus dintr-un
deciziile luate in cadrul
- Ia masurile necesare pentru asigurarea resPresedinte , un vicepreseacesteia.
pectarii orientarilor si instructiunilor BCE.
dinte si patru membrii nu - Este condus de presedintele - Este compus din membrii Consiliului Director miti de Guvernele din Zona.
si vicepresedintii BCE si are
cat si din guvernatorii Bancilor Centrale din ta- Euro
in componenta 15 guvernatori rile din Eurozona
ai bancilor centrala din
Eurozona si/sau din afara ei .
.

- Actioneaza conform
orientarilor si instructiunilor .
Bancii Centrale Europene.
- Exercita toate atributiile
ce decurg din legislatia interna si indeplinesc toate
functiile unei banci centrale
nationale.

Obiectivele si atributiile BCE

62

 Obiectivul fundamental al Sistemului European al Bancilor Centrale este mentinerea stabilitatii preturilor in zona Euro , conditie

necesara cresterii durabile si sanatoase a economiei tarilor comunitare.

Atributiile fundamentale ale BCE care reies din indeplinirea obiectivului mai sus precizat si in conformitatea cu tratatul de la
Maastricht , sunt
- defineste si implementeaza politica monetara a UE
- coordoneaza operatiunile de schimb valutar
- detine si gestioneaza rezervele valutare oficiale ale statelor membre ale Uniunii Monetare
- asigura buna functioanre a sistemelor de plati (transfer)
- contribuie la procesul de supraveghere prudentiala si de stabilitate a sistemului financiar
- emite moneda unica
- functii consultative si de reprezentatie
Cateva precizari in legatura cu atributiile fundamentale ale Bancii Centrale Europene:
Stabilirea si implementarea unei politici monetare corelate a statelor membre a UE se realizeaza in doua planuri :
- o politica monetara unica care se stabileste de catre Consiliul Guvernatorilor , care se aplica tarilor din Eurosistem , si se
conduce de catre fiecare banca centrala nationala din Eurozona , in mod descentralizat si corelat.
o politica monetara armonizata pentru statele membre ale UE dar care nu au adoptat moneda europeana unica Euro ( cum
de exp Romania) .Aceasta politica monetara deci nu este o politica monetara unica ea se stabileste si se conduce suveran de catre
autoritatea monetara nationala ( bancile centrale nationale) care isi pastreaza independenta fata de Banca Centrala Europeana , autoritate
care insa , prin Tratat , are obligatia sa adopte cat mai curand posibil acelasi cadru operational standardizat al politicii monetare impus de
Banca Centrala Europeana si Practicat in Eurosistem adica cadrul operational al politicii monetare unice.
In acest mod Sistemul European al bancilor Centrale are o politica monetara corelata (unica sau armonizata , dupa caz)
BCE se comporta in procesul de conducere a operatiunilor valutare si de pastrare si administrare a rezervei valutare
oficiale a tarilor membre ca orice banca nationala , cu exceptia faptului ca executa doar politica valutara stabilita de UE. BCE emite o
moneda proprie Euro- care se afla in raport valutar atat cu monedele tarilor membre ale UE dar neaderate inca la Eurozona (Marea
Britanie, Suedia, Danemarca, Romania ,Bulgaria, Cehia ,Polonia , Ungaria , Estonia, Lituania) cat si fata de monedele emise de
bancile centrale ale tarilor din afara UE.
In ce priveste promovarea functionarii fluente a sistemelor de plati se apreciaza ca functionarea Sistemului European al
Bancilor Centrale a fost posibila datorita reglementarii sistemului integrat european propriu de plati si compensare integrat , pentru toate
operatiunile interbancare denumit TARGET.
Acest sistem asigura trasferul expres, automatizat , in timp real al acivelor financiare si functioneaza sub supravegherea BCE.
Sistemul TARGET implica existenta la nivelul fiecarei tari a unor sisteme de compensari brute si in timp real a disponibilitatilor
banesti.
Acesta reprezinta o implicare directa a bancilor centrale in serviciile de transfer si decontare a activelor financiare (fonduri si valori
mobiliare) si este o infrastructura centrala care permite din punct de vedere tehnic conducerea unei politici monetare unice
Supravegherea bancara nu cade deocamdata in directa conducere a BCE ( nu cade sub incidenta principiului subsidiaritatii) .
63

Aceasta extrem de importanta functie ramane deocamdata in competenta nationala datorita imposibilitatii delegarii omogene a
competentelor tehnice de supraveghere catre bancile centrale nationale , dat fiind faptul ca cadrul institutional actual de supraveghere este
deosebit de diferit de la o tara la alta.
Insa supravegherea prudentiala bancara devine un obiect de cooperare obligatorie intre bancile centrale nationale din cadrul
Sistemului European al Bancilor Centrale. Acest lucru este posibil datorita faptului ca practica pietei concurentiale cat si recomandarile
Comitetului de la Bassel pentru supraveghere bancara (care abordeaza problemele capitalului ) au indus un comportament prudential de
investitii (investitii in active bancare si financiare) omogen la toate bancile.
BCE este singura entitate abilitata se emita bancnote denominate in Euro in timp ce bancile centrale nationale ale tarilor din
Eurozona sunt imputernicite sa bata moneda metalica in Euro., in limitele aprobate de BCE
BCE indeplineste o serie de functii consultative si de reprezentare cum ar fi :
- cu prioritate este consultata in probleme monetare, sisteme de plati si de decontari de interes national stabilitatea institutiilor de
credit si a pietelor financiare;
- este consultata cu predilectie asupra legislatiei comunitare privitoare la controlul bancar si si stabilitatea sistemului financiar .
BCE reprezinta Sistemul European al Bancilor Centrale in domeniul cooperarii internationale si colecteaza cu sprijinul bancilor
centrale nationale informatii statistice de la autoritatile nationale competente sau direct de la agentii economici din tarile Uniunii Europene.
Independenta si principiile politici monetare
BCE si Sistemul European al Bancilor Centrale isi mentin independenta actiunilor desfasurate in raport cu factorul politic iar in
aplicarea politicii monetare urmaresc respectarea urmatoarelor principii :
Descentralizarea care semnifica rolul fiecarei banci centrale nationale in infaptuirea politicii monetare unice;
Accesul egal al solicitantilor la moneda bancii centrale ceea ce semnifica eliminarea limitelor in operatiunile de refinantare
bilaterala , in conditii avantajoase ale ratei dobanzii si realizarea operatriunilor de open market prin actiunea unui umar mare de parteneri
Continuitatea in aplicarea instrumentelor politicii monetare si alegerea celor mai eficiente astfel de instrumente pentru tarile
membre, in vederea armonizarii si utilizarii generalizate;
Utilizarea unor rate ale dobanzii pe termen scurt unice si unificarea pietei monetare prin conducerea unica a operatiunilor
Strategii si tehnici in domeniul politicii monetare
Cadrul operational al politicii monetare a Eurosistemului cuprinde o gama larga de instrumente care corespund principiilor : de
orientare pe piata;de eficienta operationala, de simplitate , transparenta si de eficacitate in ceea ce priveste costurile .
Deciziile luate de organele directoare ale BCE sunt puse in aplicare de catre bancile centrale nationale ale tarilor care fac parte din
Eurosistem.
BCE nu poate controla nivelul preturilor in mod direct prin utilizarea instrumentelor de politica monetara de care dispune ci se afla
in fata unui mecanism complex prin care propriile actiuni de politica monetara determina schimbari in nivelul general al preturilor.
Strategia BCE in domeniul politicii monetare este flexibila, avand trei piloni de sustinere :
- controlul ofertei de moneda Euro
- monitorizarea directa a ratelor inflatiei din zona Euro
64

- examinarea altor indicatori legati de preturi

Folosind tehnici adecvate Consiliul director stabileste ratele cheie ale inflatiei care conditioneaza ritmul cresterii economiei
europene.
In mod corespunzator ratele pe termen scurt ale dobanzilor sunt identice pe intreg teritoriul zonei Euro.
Instrumentele politicii monetare ale Bancii Centrale Europene se impart in trei categorii :
- operatiunile pe piata open-market care se desfasoara la initiativa BCE
- facilitatile permanente la initiativa institutiilor de credit adica a bancilor comerciale
- rezervele minime obligatorii
Cateva scurte precizari privind mecanismele in care sunt activate aceste instrumente :
Operatiile de piata (open-market) care sunt la initiativa BCE sunt grupate , la randul lor astfel :
- operatiuni principale de refinantare avand scadenta de doua saptamani , iar procedura de efectuare a lor este prin licitatie
(procedura standard)
- operatiuni de refinantare pe termen lung a caror scadenta este de trei luni , iar frecventa este lunara .
- operatiuni de reglaj fin care utilizeaza trei tipuri de instrumente :
- operatiuni de cesiune temporara
- swap-uri valutare
- cumparari sau /si vanzari de titluri
- operatiuni structurale ( operatiuni de cesiune temporara si cumparari sau /si vanzari de titluri)
Facilitati permanente care sunt acordate in conditii identice in intreaga zona si sunt la randul lor grupate in :
- facilitati de refinantare
- facilitati de depozit
Facilitatile permenente urmaresc sa asigure sau sa absoarba lichiditatea pentru 24 de ore. Ele transmit semnale privind orientarea
generala a politicii monetare si delimiteaza coridorul in care se incadreaza ratele dobanzilor din sistem.
Rezervele minime obligatorii sub a caror incidenta intra toate institutiile de credit care activeaza in zona Euro ( rezidente sau
nerezidente) Acestea sunt obligate sa detina rezerve minime in conturi curente deschise la bancile centrale nationale.
Rata rezervelor minime obligatorii se determina de catre BCE conform reglementarilor Consiliului European. Baza de calcul include
toate pasivele exigibile pe termen mai mic de doi ani , in valuta sau moneda nationala .
Nerespectarea cerintei de indeplinire a nivelului prevazut al rezervelor minime obligatorii atrage sanctiuni din partea BC

1.6.5. BANCA NATIONALA A ROMANIEI

Banca Naional a Romniei (BNR), este banca central a Romniei, o instituie public independent , singura autorizat i
responsabil de emiterea bancnotelor i monedelor valabile pe teritoriul Romniei.
65

Este considerata ca fiind una dintre cele mai vechi din lume functionand fara intrerupere de atunci si pana in zilele noastre ,
(NB. -Isrescu: BNR este a 13-a banc central nfiinat n lume, eu prefer s spun c este a 16-a pentru c 13 poart ghinion ),
BNR fost intemeitata in anul 1880 si conceputa din punct de vedere organizatoric dupa modelul Bancii Nationale a Belgiei ,aceasta
la randul ei folosind ca model Banca Angliei.,
Legea promulgata in 11/23 aprilie si publicata in Monitorul Oficial la 17/29 aprilie 1880 pentru infiintarea unei banci de scont si
circulatiune sub numele de Banca Nationala a Romaniei instituia privilegiul exclusiv al acestei institutii (aflate pe atunci in proportie de 2/3
in proprietatea actionarilor privati) de a emite moneda statului roman
Activitatea Bancii Nationale a Romaniei a fost perfectionata permanent ca urmare a schimburilor petrecute in economie si
societate . Astfel a fost necesara inlocuirea Statutului BNR adoptat initial prin Legea nr. 34/1991 si ulterior prin Legea 101/1998 cu noul
Statut adoptat prin Legea nr.312/2004
Banca Naional are 19 sucursale si agentii, clasificate n trei tipuri, n func ie de gradul de importan pe care l prezint, si anume:
- Sucursala regionala din Bucuresti , str. Lipscani, vechiul sediu, este de tip special.
- Urmeaz 3 sucursale regionale: Cluj-Napoca, Iai i Timioara.
- Agentiile sunt: Arad, Bacu, Baia Mare, Braov, Buzu, Constana, Craiova, Galai, Oradea, Piteti, Ploieti, Sibiu, Suceava,
Trgu Jiu i Trgu Mure
(NB.Palatul Bncii Naionale, cldirea veche a Bncii Naional a Romniei, a fost realizat de Albert Galleron mpreun cu
Cassien Bernard, amndoi foti elevi ai lui Charles Garnier, realizatorul celebrei Opra Garnier, cunoscut i ca Opera din Paris)
Banca Nationala a Romaniei este banca centrala a tarii noastre , are ca obiect fundamental asigurarea si mentinerea
stabilitatii preturilor.
Principalele atributii ale BNR sunt :
- elaborarea si aplicarea politicii monetare si a politicii de curs de schimb;
- autorizarea , reglementarea si supravegherea prudentiala a institutiilor de credit , promovarea si monitorizarea bunei functioanari
a sistemului de plati pentru asigurarea stabilitatii financiare;
- emiterea bancnotelor si a monedelor ca mijloace legale de plata pe teritoriul Romanieie;
- stabilirea regimului valutar si supravegherea respectarii acestuia;
- administrarea rezervelor internaionale ale Romniei.
In calitate de banca centrala BNR sprijina politica economica generala a statului fara prejudicierea indeplinirii obiectivului sau
fundamental privind asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor.
In cadrul politicii monetare pe care o promoveaza , Banca Nationala a Romaniei utilizeaza proceduri , tehnici si instrumente
specifice pentru operatiuni de piata monetara si de creditare a institutiilor de credit precum si mecanismul rezervelor minime obligatorii. Intrun cuvant BNR aplica,utilizeaza si indeplineste in Romania functiile si obiectivele ,specifice oricarei banci centrale din Europa. .
1.7. BANCILE COMERCIALE ( bancile de rang secundar)
1.7.1. Tipologie bancara comerciala
Este dificil sa definim intr-un concept unitar diversitate tipologiei bancilor din asa numitul rang secundar si de aceea vom prezenta
in continuare principalele coordonate definitorii a acestor institutii de credit grupate dupa criterii de ordin practic , marcand legatura fireasca
intre banci si mediul economiei reale .
66

Vom particulariza cu exemple geografice diferitele categorii de banci care isi desfasoara activitatea in interiorul tarii de origine dar si
a celor care au dezvoltat retele transfrontaliere.
Din punct de vedere al organizarii activitatii si a gradului de specializare distingem :
Sisteme bancare si banci din Europa (cum este si cel din tara noastra) , putin specializate si care functioneaza dupa modelul
banci universale ( full service bank sau banca , ce face tot ) .
Bancile universale s-au impus in a doua jumatate a secolului XIX perioada in care bancherii au angajat bancile in activitati diverse
si in special in operatiuni internationale. Banca universala este forma de organizare care ofera un ansamblu de produse si servicii bancare
pentru o gama larga de clienti si presupune existenta unei retele bancare de dimensiuni variabile ( de regula o retea mare) care este
singura metoda ce permite distribuirea intregii game de produse si servicii bancare.
De asemenea reteaua nu este numai o sursa de oportunitati ci si o sursa de creare a costurilor legate de functionarea acestora.
Printre oportunitatile existentei unei retele bancare mai amintim : capacitatea de retragere a resurselor financiare la costuri
avantajoase; o capacitate mai buna de a raspunde cu promptitudine la nevoile clientilor; o metoda ce permite distribuireaansamblului de
produse si servicii bancare.
Modelul american al bancilor specializate aplicat si in Japonia , - ( dar in dezvoltare rapida acum si in Europa) - a caror
activitate este concentrata pe o gama de operatiuni care acopera o varietate de institutii atat prin marimea cat si prin natura activitatii lor
(institutii de credit destinate agriculturii : Credit Agricole Franta ; institutii de credit si de participatie la industrie si comert : Credit National
Franta , Industriekreditbank ,AG-Deutsche industriebank Germania , Banca Industriala a Japoniei Japonia ; banci de comert exterior :
Banca de Export Import a Romaniei , etc)
Dupa specificul activitatii distingem :
Banci comerciale sau bancile de depozit , orientate spre activitati pe termen scurt cum sunt : atragerea de depozite ,
gestionarea mijloacelor de plata , acordarea de credite pe termen scurt si in general toate operatiile , serviciile si produsele bancare care au
ca tinta piata persoanelor fizice si IMM-uri. Astfel bancile comerciale sunt exemplul cel mai elocvent al existentei si functionarii bancilor cu
caracter universal.
In contextul actual activitatea bancilor comerciale (de depozit) universale a suferit o serie de modificari , dintre care amintim ;
- modificari accentuate in ceea ce priveste functiile bancii comerciale , care acum este denumita banca globala deoarece
realizeaza o extindere in spatiu fara precedent si acumuleaza o putere financiara remarcabila care ii permit o internationalizare a activitatii si
tranzactii cu banci din toata lumea.
- tendinta bancilor comerciale de a se transforma in banci financiare care sa fie parteneri reali care asigura intr-o masura tot
mai mare gestiunea firmelor , care devine din ce in ce mai complexa si necesita intermediere bancara pentru a face fata situatiilor dificile
care intervin pe piata.
In conditiile in care bancile comerciale universale se indreapta spre domeniul bancilor financiare ele se angajeaza intr-o
concurenta acerba cu acele companii nefinanciare , institutii financiare, companii de asigurari fonduri de pensii si investitii care in cautarea
unor noi debusee favorizeaza procesul de dezintermediere bancara , respectiv cauta a-si largi aria de servicii spre activitatile financiare.

67

 Institutii bancare pentru afaceri pe termen lung , intr-un cuvant : bancile de afaceri ( bancile de investitii) definite a fi
acele institutii financiare care se ocupa in principal cu investirea depunerilor pe termen lung , primite de la clienti , in participatii la
intreprinderi existente sau in formare , contribuind astfel la creerea si reorganizarea de mari intreprinderi.
Ele desfasoara o serie de activitati specifice intre care amintim : activitati cu titluri , activitati specifice bancilor comerciale (in unele
tari) ,inginerie financiara (finantarea activelor asset financing ,de regula proiecte plurianuale , deseori internationale , operatiuni bilatiere
respectiv de restructurare a intreprinderilor etc)
Bancile de afaceri (de investitii) indeplinesc in cadrul sistemului financiar al unei tari , functii esentiale pentru finantarea si
restructurarea economiei , precum si pentru echilibrul pietelor financiare.
Astfel functiile economice ale bancilor de afaceri se pot sintetiza dupa cum urmeaza :
- furnizeaza capital pentru firme si administratia centrala si locala
- asigura lichiditate pe pietele de capital , prin rolul lor in tranzactionarea si executarea ordinelor pe piata secundara;
- ofera consultanta cu privire la emisiunea , cumpararea si vanzarea valorilor mobiliare.
Tipologia bancilor de afaceri difera dupa specificul pietei financiare din diferite tari si dupa operatiunile pe care acestea le
efectueaza
Astfel principalele banci de investitii din Europa sunt organizate ca unitati in cadrul bancilor universale iar in Japonia sub forma
caselor de titluri financiare
In mod traditional , in practica internationala , sectorul bancilor de investitii este format din :
- banci de investitii complete (bulge bracket/full service) care opereaza pe mai multe piete, in mai multe sectoare si in mai
multe zone geografice cum sunt : Goldman Sachs, Merrill Lynch, Morgan Stanley Dean Witter&Co. , din Statele Unite ale Americii , Barclays
Capital , UBS Warburg din Marea Britanie , Nikko Securities si Nomura Securities , etc.
- operatori specializati (niche players) activeaza numai pe anumite produse sau sectoare sau in anumite zone geografice. Ele au
o pozitie dominanta pe piata , au o reputatie excelenta si sunt foarte profitabile , cum de exemplu Lazard Freres , Thomas Weisel Partners ,
etc.
Singura tara din economia vestica dezvoltata care nu face nici o deosebire intre bancile comerciale si bancile de afaceri
este Germania unde dominante sunt bancile universale . Cam aceiasi situatie o intalnim si in Italia si Spania dor ca , in ultima vreme
bancile comerciale de aici , profitand de legislatia fiscala care faciliteaza fuziunile si achizitiile , au creat filiale de afaceri
Bancile cooperatiste ( denumite si cooperative de credit , banci populare, banci mutuale ) definite in literatura de
specialitate ca fiind acele institutii de credit formate prin asocierea unor persoane in scopul organizarii sprijinului financiar reciproc . In
general , reteaua bancilor cooperatiste este compusa din urmatoarele segmente :
- credit agricol mutual (pentru agricultura)
- bancile populare (specializate in artizanat)
- credit mutual (orientat catre persoanele fizice , membrii ai cooperativei respective)
- credit cooperatist
- credit maritim mutual
68

In unele tari bancile cooperatiste au fost in anumite perioade in situatie de monopol ,pozitie care insa, in prezent s-a pierdut
datorita procesului de dereglementare (liberalizarea capitalurilor, initiativei , intoarcerea spre piata si concurenta)
Astazi devenind banci obisnuite , atat prin clientela cat si prin gama de produse si servicii oferite , bancile mutuale si cooperativele
de credit trebuie sa faca fata concurentei puternice de pe piata bancara prin specializarea intr-o anumita activitate.
Un exemplu al acestui puternic proces de evolutie a bancilor cooperatiste spre institutii financiare si de credit specializate si mai apoi
spre modelul de banca universala il reprezinta cazul Bancii Raiffesen provenita din reteaua rurala a Caisses Raiffesen ( unde
principiul de baza a creditului mutual s-a fondat pe ideea solidaritatii religioase ) sau a bancii Volksbanken a carei retea , cu denumirea de
banca populara , functiona in mediul urban.
Bancile de economii sau casele de economii , care aveau la inceput statutul de institutii de interes local , fara scop lucrativ ,
pentru colectarea micilor economii, care nu aveau acces la piata financiara si al utilizarii acestora pe destinatii de interes general
( imprumuturi de stat si catre colectivitatile locale , imprumuturi pentru locuinte.) Evolund si concurand cu celelalte institutii de credit ,
acestea au devenit cu sprijinul puterii publice case nationale de economii , si mai apoi au primit statut de banci de economii.
In literatura de specialitate Bancile de economii se pot defini ca fiind acele institutii de credit specializate in colectarea prin diferite
instrumente de economisire , pastrarea si valorificarea disponibilitatilor banesti temporare ale populatiei.
Valorificarea acestor disponibilitati se poate face fie prin imprumuturi catre bancile centrale si de stat (achizitionarea de bonuri de
tezaur si a obligatiilor de stat) fie prin finantarea constructiilor de locuinte sau acordarea de credite propriei clientelei, etc.
In sens general aceste institutii se deosebesc de bancile propriu-zise prin natura fondurilor proprii , care nu sunt constituite dintr-un
capital in sens real ci din rezerve acumulate de-a lungul timpului.. O alta deosebire este data de limitarile marginale ale utilizarii resurselor
si de modul de constituire al organelor de conducere (acestea incluzand reprezentanti ai clientilor si ai colectivitatilor locale)
Casele de economii sunt structurate , in general , intr-una sau mai multe asociatii nationale in anumite tari cum ar fi Franta si
Germania , intalnindu-se o structura piramidala care prezinta la baza casele de economii locale , apoi casele de economii regionale,care
centralizeaza trezoreria sau anumite servicii.
In general , in fiecare tara , casele de economii detin o parte importanta din totalul depozitelor la termen atrase. Ca exemplificare in
urma cu un deceniu aceste ponderi se situau astfel : Germania 42,8% , Statele Unite 11,6% , Austria 31,6% , Suedia 35,8% , Norvegia
46,5% etc.
Exemplificam in sfera acestor tipuri de banci in : Italia ( Banche del Monte di Bologna sau Lombardia Cariplo) , in SUA (cca
5000 de asemenea institutii denumite saving and loand banks coordonate de un Birou Federal de imprumuturi pentru locuinte ), in
Marea Britanie (Trustee Saving Banks ) , in Germania ( (Landesbanken) , etc.
Alte tipuri de institutii de credit specializate :
Societile de asigurri sunt instituii nebancare, care atrag imense capitaluri bneti, prin ncasarea i gestionarea primelor de
asigurare prin intermediul polielor de asigurare. Fondurile acumulare astfel sunt plasate apoi prin acordare de mprumuturi i alte
aranjamente. Numrul i activitile acestor instituii este n continu cretere i diversificare. Ele ofer o gam larg de servicii financiare, de
la monitorizare pn la consultan finaciar specializat. Societile de asigurri au un rol activ pe pieele de capital, plasnd banii colectai
prin polie n diferite titluri ale acestei piee, n vederea obinerii unui randament superior.
69

 Companiile financiare sunt instituii de credit care desfoar activiti specifice stabilite prin lege sau convenie. Principalele
operaiuni pe care le efectueaz societile financiare sunt: leasing-ul, factoringul, acordarea i garantarea de credite pe termen mijlociu i
lung, creditarea mrfurilor cu plata n rate, garantarea locuinelor pe baz de ipotec, gestiunea mijloacelor de plat. Comapniile financiare
au aprut ca filiale ale marilor companii comerciale (General Electric Capital, General Motors Acceptance Company, etc.) sau ca instituii
independente ( compania Heller, Fuji Bank) i sunt specializate n susinerea financiar a dezvoltrii unei afaceri (inclusiv n finanarea
exporturilor sau investiiilor directe n strintate) dar i n finanarea cumprrii de locuine, autoturisme sau alte bunuri de consum.
n practica financiar internaional s-au constituit trei mari tipuri de astfel de companii de finanare:
- companii de finanare a vnzrilor - specializate n finanarea utilizatorilor de produse (domeniul auto, utilaje );
- companii de finanare a persoanelor fizice - specializate n finanarea acestora pentru achiziionarea de bunuri de larg
consum sau de cumprare de locuine;
- companii de finanare a afacerilor - implicate n finanarea companiilor prin acordarea de credite comerciale sau operaiuni de
leasing / factoring.
Aceste companii de finanare se refinaneaz cu precdere prin emisiuni de hrtii comerciale (comercial papers) pe termen scurt.
Fondurile de pensii sunt fonduri mutuale ce acumuleaz pasive petermen lung i foarte lung. Sumele atrase din primele pltite
de participanii la aceste fonduri sunt reinvestite pe pieele financiare, urmrindu-se o acumulare real de capital pe termen lung. Aceste
forme de intermediere s-au dezvoltat ca o alternativ la instituiile depozitare (bncile comerciale) care evit creditarea pe termen lung i
foarte lung i constituie una din cele mai importante surse de fonduri pe pia.
Fondurile mutuale sunt organizate sub forma unei asocieri mutuale de fonduri, gestionate de o companie specializat. Dup
modalitatea de accesare a lor, se ntlnesc dou tipuri de fonduri; fonduri deschise accesibile oricrui investitor i fonduri nchise accesibile
numai membrilor fondatori. Aceste fonduri reprezint de asemenea o important surs de resurse financiare pe care le mobilizeaz i le
redistribuie.
Fondurile cu capital de risc - Venture Capital mobilizeaz resurse i finaneaz companii sau proiecte din domenii cu cu risc
ridicat dar cu mare potenial de cretere, oferind o gam diversificat de tehnici de finanare ( aciuni, obigaiuni, credite) de multe ori
aceast tehnic de finanare este preferat creditrii bancare din cauza riscului mare, care este evitat de bnci.
Modele moderne de organizare bancara
Pentru perioada viitoare ,raspunzand intrebarii procesul de globalizare financiara nu va favoriza o tendinta de uniformizare
a sistemelor bancare , pe baza unui model dominant de banca ? literatura de specialitate avanseaza doua conceptii si contureaza
doua modele de banca noi si anume :
- banca de dividende (1995 autor Henry de Carmoy)
- banca fragmentata ( 1989 autor L.Bryan)
Banca de dividende are ca obiectiv rentabilitatea fondurilor proprii, prin orientarea prudentiala a activitatii spre segmentele de
piata cele mai rentabile si cunoasterea detaliata a costurilor si rentabilitatii produselor si serviciilor precum si tarifarea precisa si
personalizata a clientelei. Strategia lor impune de asemenea cautarea unei dimensiuni optime in contextul fenomenului de concentrare a
industriei bancare.
70

Modelul bancii de dividende propune un prag de rentabilitate de 15% , care in momentul de fata este atins doar de bancile
internationale cotate la burse si supuse rating-ului. Din aceasta perspectiva o norma de rentabilitate de 15% este apreciata ca fiind putin
realista , desi reusita actuala a bancilor anglo-saxone este rezultatul functionarii pe baza modelului de banca amintit.
Deocamdata (pana la impunerea modelului de banca de dividende) obiectivul major al restructurarilor bancare este acela de a
imbina avantajele diversificarii , proprie bancilor universale , cu cele ale unei bune specializari , ca factor ce exprima o eficienta sporita a
activiatatii.
Banca fragmentata este un model conceput ca un mod de regandire asupra notiunii de intermediere clasica , prin separarea
completa a activitatii de depozite de cea de creditare. Diferitele functii ale unei banci trebuie sa fie exercitate de entitati juridice distincte
care alcatuiesc de sine statator o banca. Autorul apreciaza o mult mai buna performanta bancara daca fiecare functie este luata in
considerare de o categorie de operatori specializati si competitivi in domeniul activitatii lor.
Facem precizarea ca in activitatea curenta a bancilor universale din zilele noastre se regasesc aspecte circumscrise bancii
fragmentate ( oferta de produse si servicii financiare incredintata de banca altor firme din afara ei , intermedierea creditelor, administrarea
numerarului propriu , etc)
Pentru urmatorul deceniu se estimeaza ca modificarile tehnologiei vor afecta relatia banca clienti , ceea ce s-a produs deja in
anumite tari ( Marea Britanie ) o data cu dezvoltarea bancii la distanta.
In anul 1989 banca engleza Midland Bank a propus o forma de banca pentru toate operatiunile curente , constituindu-se o filiala
independenta First Direct care gestioneaza peste 500 mii de clienti printr-o platforma telefonica. Importanta dobandita de aceasta banca in
Europa si succesul obtinut are la baza trei factori
- informatica comerciala integrata perfect in platforma telefonica ;
- strategii bazate pe calitatea serviciilor
- selectia atenta, riguroasa , a clientelei (peste 40% din cererile de deschidere a conturilor sunt refuzate)
Sunt evidente avantajele acestui model bancar : un nivel mai scazut al costului relatiei client banca; este un instrument de vanzare
bun, permite o marire a frecventei contactelor client banca.
1.7.2. Rolul si functiile bancilor comerciale in economia moderna
Vom analiza rolul bancilor in cadrul unei economii apeland la doua considerente de fond :
prin utilizarea conceptelor de intermediere si dezintermediere financiara- bancara
prin functiile traditionale de finantare , de colectare a depozitelor si de gestiune a mijloacelor de plata.
Intermedierea financiara si dezintermediere financiara- bancara
Pe plan financiar exista , la nivelul unei economii, doua categorii de participanti , a caror preocupari sunt complementare , respectiv
cei care au necesitati de finantare si care doresc procurarea de resurse si cei care au capacitati de finantare si doresc plasarea acestora cat
mai eficient.
71

Cei care economisesc pot fi personae fizice sau juridice care realizeaza un excedent de fonduri care poate fi disponibil pe termen
scurt, mediu sau lung.
In acelasi timp insa exista si personae (fizice, juridice, organizatii) care, ntr-o anumita perioada, cheltuiesc mai mult dect
ncaseaza ,si ,deci, nregistreaza un deficit de fonduri.
Si atunci apar intermediarii dintre cele doua categorii de jucatori din piata , institutiile financiare, care , actionnd ca intermediari,
atrag resursele de la cei din prima categorie si le pun la dispozitia celor din a doua categorie, realiznd astfel, legatura ntre cei care
economisesc si cei care mprumuta, asa cum rezulta si din figura urmatoare.
Deci Intermedierea bancara reprezinta ansamblul activitatilor prin care fondurile atrase de la cei care economisesc sunt puse la
dispozitia celor care au nevoie de fonduri pentru diferite tipuri de investitii .
Practic, n funcie de implicarea acestor instituii n finanarea putem vorbi de o finanare direct (beneficiarul are un contact direct
cu deintorii de fonduri) i o finanare indirect (cnd cel care are nevoie de resurse de capital se adreseaz unei instituii financiare
specializate care mijlocete contactul ntre utilizator i deintorii de fonduri). ca in schema de mai jos , unde prezentam diferenta dintre
finantarea directa si finantarea indirecta
Entitatea C
(Intermediarul)
Finanare indirect
Entitatea A
(Beneficiarul)

Entitatea B
(Investitorul sau creditorul)

Finanare direct
Rolul, menirea sistemului financiar bancar este de a asigura interfata dintre agentii excedentari si cei deficitari.
Asa cum se poate constata in acesta schema agentii debitori si creditori se intalnesc prin intermediul a doua circuite de finantare :
- Finantarea directa sub forma tranzactiilor bilaterale intre agentii excedentari , pe piata titlurilor (in cazul subscrierii directe la
actiunile si obligatiunile emise )
72

- Finantarea indirecta sau intermediara situatie in care un intermediar ( exp. O banca) se intercaleaza intre debitori si creditori.
Banca (IF) are rolul de a conferii compatibilitate intre cererea si oferta de resurse , transformand caracteristicile datoriilor si creantelor
agentilor nefinanciari.
Daca se iau in considerare trei caracteristici ale datoriilor sau creantelor ( termenul , rata dobanzii si riscul ) atunci un
intermediar financiar ( deci o banca) poate fi definit ca un organism care asigura transformarea a cel putin unaia dintre caracteristicile
respective , astfel :
- transformarea scadentelor ( sub forma finantarii pe termen lung , pe baza unor resurse lichide) ;
- transformarea ratelor de dobanda fixa ( exp. Imprumuturi cu rata variabila finantate pe baza resurselor cu rata fixa a dobanzii )
- transformarea riscurilor (finantarea creditelor pentru investitii la nivelul intreprinderilor cu resurse imediat exigibile si fara risc.
Analiza economica moderna explica existenta intermedierii financiare prin motive care sunt specifice si bancilor , respectiv :
- reducerea costurilor tranzactiilor exp. :
- pe masura ce cantitatea de produse financiare sporeste , costul unitar al productiei se diminueaza ;
- specializarea IF permite o oferta de servicii mai ieftina si adaptata la nevoile clientelei ;
- diversificarea de produse si servicii a bancilor si capacitatea mare de substituire optimizeaza costul acestora (se explica acum mai bine nevoia de banci universale - )
- reducerea asimetriei informatiilor : se stie ca pe piata financiara creditorii detin mult mai multe informatii decat debitorii si Bacile
sunt acelea care reduc aceasta asimetrie sistemul si bazele de informatii ale bancilor depasesc substantiual volumul de date detinute de D
sau de C - ; De exemplu daca o intreprindere solicita o cerere de finantare , banca are posibilitatea evaluarii clientului deoarece ii
gestioneaza conturile si stie cifra de afaceri, rentabilitate , grad de indatorare , etc.Printr-o astfel de cunoastere banca impiedica disimularea
informatiilor inaintea semnarii contractului de creditare si reduce astfel asimetria de informatii ceea ce conduce la selectia adversa , situatie
independenta de actiunea contractantilor. Banca garanteaza confidentialitatea informatiilor si nu pune pe debitor intr-o situatie de disconfort
informational fata de creditor , deci banca are un avantaj enorm fata de finantarile directe de pe piata.
- asigurarea lichiditatii economiei : se cunoaste ca agentii economici au nevoie de detinerea un unor active lichide care
intrunesc doua caracteristici : valoare lor sa fie stabila si necontestata si a doua sa fie imediat disponibile pentru a putre fi
transformate in bunuri , servicii sau titluri.
Singurul activ care poseda aceste doua proprietati este moneda iar prin creatia monetara bancile produc moneda de cont , sau
moneda scripturala deci furnizeaza lichiditatile necesare bunei functionari a economiei.
Noile forme de intermediere
Evolutia extraordinara a relatiilor economice intra si interstatale , contextul complexitatii aspectelor noi care caracterizeaza pietele
financiare au determinat o transformare a functiilor de intermediere bancara si o partajare a rolurilor dintre diferiti intermediari . Aceasta
evolutie a intermedierii bancare imbraca urmatoarele forme principale :
- Sporirea rolului operatiunilor cu valori mobiliare care se concretizeaza in : nivelul sporit al operatiunilor cu titluri ( care se
poate analiza ca un proces de mobilizare a intermedierii) , ceea ce semnifica faptul ca bancile finanteaza economia prin cumpararea de
titluri emise de agentii economici deficitari si pe de alta parte , tot ele colecteaza o parte din resursele create prin emiterea de titluri.
73

Titlurile se regasesc in bilantul bancilor : in activ , sub forma de portofolii de titluri care pot fi portofolii de tranzactionare
(cu durata de detinere pana la scadenta ) si portofolii de plasament iar in pasivul bilantului bancilor sub forma de obligatiuni si
certificate de depozit. Intre 1990 si 1998 volumul acestor titluri a sporit de la 9.5% la 21,8% din total pasiv al bilantului agregat al
institutiilor de credit din tarile UE .
- Concurenta puternica manifestata intre banci. ( schimbarea raportului de forte in favoarea intreprinderilor : acordarea de
credite in conditii mai favorabile ; dobanzi mai mici ; orientarea spre surse alternative creditelor ; forme si metode noi privind colectarea de
resurse din economie de catre banci, etc.)
- Dezvoltarea operatiunilor extrabilantiere care se realizeaza printr-un ansamblu de conturi anexate bilantului si care
exprima angajamentele viitoare ale unei banci , fara a genera fluxuri de trezorerie
Extrabilantul cuprinde operatiuni la termen asupra devizelor si instrumentel financiare la termen in special operatiunile cu derivate
financiare .
Dezintermedierea sau finaarea far banca. este denumire generica data tendintei de reorientare a capitalurilor dinspre

piata intermediata, care este piata bancara, spre piata titlurilor financiare
finantare directa.

(instrumentelor financiare) unde se realizeaza o

Este un proces determinat de doi mari factori ( enumerare nelimitativa.!!!!) si anume inovatia financiara si dezvoltarea pietelor
financiare , valorificandu-se astfel preferintele populatiei pentru alte instrumente de economisire (fonduri mutuale, fondurile de pensii ,
plasamente la societati de investitii, etc) si orientarea agentilor economici catre pietele de capital in obtinerea de resurse financiare.
Instrumentele
pieei
financiare
n condiiile apariiei pe pieele financiare
de noi instituii
financiare,
respectiv de noi produse financiare, apar variante mai tentante
de economisire si plasamente , si cei ce pot sa economiseasc
si/ sau sa investeasca ,ajungnd la concluzia c bancile nu sunt unicii
internaionale
intermediari financiari ce pot asigura plasamente profitabile si se orienteaza spre tehnicile si produsele de finantare directa. La modul
practic companiile isi schimba comportamentul corporatist si se indreapta catre surse alternative de finantare, prin care au posibilitatea
de a si atrage fonduri prin emisiunea de titluri (actiuni, obligatiuni , etc) si astfel apare fenomenul de dezintermediere bancara .
Investiie direct
Investiie indirect
Privita prin orientarea spre profit ,dezintermedierea bancara este fenomenul de retragerea banilor din conturile care platesc un
randament scazut, deschise la intermediari financiari, cum ar fi bancile sau companiile de asigurari de viata, pentru a investi acesti bani in
- Participaii la
mod direct in instrumente financiare ale pietei monetare sau pietelor de capital care ofera
un randament mai mare . De exemplu, retragerea
fonduribonuri
mutuale
banilor dintr-un cont de economii care plateste 5,2% (dobanda bonificata) pentru a cumpara
de trezorerie care platesc 10%.
Piaa
de
capital
Piaa
nchise
sau
In prezent, datorita dereglementarii intermediarilor financiari, dezintermedierea nu mai constituie o problema, asa cum a constituit-o
monetar: pe care intermediarii financiari le puteau oferi investitorilor
dedeschise;
in perioada in care rentabilitatile
erau limitate la o anumita valoare.
Titluri
de
stat;
Asigurri;
Avnd n vedere modalitatea de plasament sau de achiziionare, principalale instrumente ale pieei financiare pot fi sistematizate
REPO;
astfel:
Certificate de
- Participaii la
depozit;
Hrtii
comerciale;
Dobnda
interbancar
Forward;
FRA.

Instrumente cu
venit fix:
Obligaiuni
guvernamentale;
Obligaiuni
municipale.
Obligaiuni
corporative.

Instrumente cu
venit variabil:
Aciuni obinuite;
Aciuni de gaj;
Aciuni
prefereniale.

fonduri de pensii.
Instrumente
derivate:
Futures;
Opiuni;
Swap;
Cap;
Floor;
Collar.

74

Dup cum se poate observa din schema de mai sus, pe piaa financiar exist instrumente care pot fi obinute printr-un plasament
direct sau instrumente ce presupun realizarea unui plasament indirect, prin intermediul unor structuri specializate (companiile de asigurri
sau societile de administrare a fondurilor de investiii sau a fondurilor de pensii).
Pe de alta parte deintermedierea se datoreaza si faptului ca finanarea prin bnci e considerat o finanare printr-un circuit mai lung,
n timp ce finanarea direct implic un interval de timp mai scurt. Pentru a face fa acestei schimbri de optic a posesorilor de economii,
respectiv a potenialilor investitori , bancile trebuie s reconsidere costurile proprii de funcionare, activitatea de management financiarbancar i acolo unde legea permite activitatea lor de baz.Cu alte cuvinte, bncile trebuie sa devin competitive prin sumele pe care le
bonific la depozite astfel nct s devina atractive i pentru micii investitori. Pentru a acoperi golurile aprute, bancile au nceput sa se
orienteze spre prestarea de servicii ctre clieni, comisioanele percepute urmnd s compenseze pierderile nregistrate la dobnzi.
Dereglementarea activitii bancare
In contextul mutatiilor ce se produc in economie , in activitatea bancara are loc un profund [roces de dereglementare a activitii
bancare.
75

Dereglementarea se manifest prin liberalizarea i lrgirea sferei activitilor bancare. De exemplu, licena unic bancar promovat
n cadrul rilor membre ale Uniunii Europene a condus la o Intensificare a fenomenului de internaionalizare bancar, introducnd "modelul
de banc universal paneuropean.
Guvernele rilor au fost nevoite, cu timpul, sub presiunea altor guverne sau agenii supranaionale, s renune la barierele impuse n
calea ptrunderii bncilor strine pe teritoriul lor
Dereglementare nu este echivalentul dezorganizrii ci semnific faptul c are loc instaurarea unui cadru mai suplu de funcionare
ce e menit s elimine disfunciile ce pot s afecteze concurena liber ntre diferite organisme.
Ca reflex al renaterii liberalismului din anii 80, dereglementrile financiare i bancare au fost generate de elemente conjucturale
corelate cu voina agenilor economici. Marea problem a fost elaborarea unui cadru al reglementrilor ce s pun de comun acord
caracteristicile sistemului tradiional bancar cu noile orientri generate de modificrile structurale din activitatea financiarbancar. Sistemul reglementrilor trebuie s aib n vedere i interesele sectoarelor economice cu care se intr n contact n scopul
armonizrii reglementrilor din sectorul financiar-bancar cu cele din sectorul cu care se intr n relaie.
Functiile clasice ale bancilor in economa moderna
Literatura de specialitate arat 4 funcii de baz ale activitii bancare. Ele nu se identific cu enumerarea operaiunilor fcute

de bnci.
- Gestiunea sistemului de pli.

Astfel prin creditele care le deschid bncile creeaz moneda .Moneda fiind asa numit ban
public, statul are misiunea s exercite un control sever asupra activitii bncii. Prin politic monetar, statul intervine pentru a regla
capacitatea de a crea moned de ctre bnci. De aceea, statul intervine pentru a se asigura c bncile nu vor deveni foarte slabe sau n
stare s falimenteze i de aceea statul desfoar aceast activitate de control sau supervizare a bncii. Dac totui aceast slbire se
produce, pentru a pune la punct unele mecanisme de aprare cel puin parial a intereselor deponenilor
- Activitate de transfer. Aa cum orice ntreprindere transfer, combin, factori de producie obinnd bunuri i servicii, bncile
realizeaz i ele operaii de transfer. Aceasta cu deosebirea c aa zisa materie prim pe care ele o pun n oper o reprezint banii
devenind o marf fungibil prin excelen. Astfel, mprumutnd i plasnd fondurile pe care le colecteaz, bncile schimb durata de
funcionare a acestor fonduri schimbnd lichidarea i eficiena lor, transformnd moneda n care sunt exprimai, etc.
- Mutualizarea (divizarea) riscurilor. Care se sprijin pe evaluarea riscurilor de ctre bnci (Consiliul de administrare a bncilor).
Bancherul trebuie s fie prevztor cnd mprumut sumele unor debitori s nu pun aceste sume n pericol. ntruct banca d cu mprumut
pe cont propriu, ea este cea care suport costul. Acest cost se repercuteaz asupra debitorilor prin intermediul preului creditului. Bancherul,
consiliul de administraie este liber s acopere sau s nu cererea de credite a clienilor si.
- Banca intervine pe diviziunea pieei monetare exercitnd o funcie de arbitraj. Aceast funcie vizeaz realizarea echilibrului
pieelor internaionale, vizeaz ajustarea diferitelor rate ale dobnzilor, ale altor instrumente negociabile. n concluzie aceste genuri de
activiti se exercit att n cadrul economiei naionale ct i pe scar internaional.
In general , rolul si functiile bancilor se abordeaza din trei perspective , dupa cum urmeaza :
76

- Din perspectiva manageriala bancile au , ca orice societate comerciala , obiectivul maximizarii profitului , in conditii
specifice ale activitatii de minimizare a riscurilor. Din aceasta perspectiva , rolul unei banci in sistemul bancar este acela de competitor
pe o piata reglementata in care concurenta este extrem de puternica insa usor cuantificabila datorita sistemului general de raportari
informationale .
Functiile unei banci comerciale , din punctul de vedere al managerilor constau , in esenta , in :
- functia de atragere si protejare a resurselor (colectare a depozitelor) financiare din mediul nebancar(fructificare resurselor
prin depozite , plasamente in titluri , pe piata monetara , etc)
- functia de intermediere financiara - in esenta obiectul clasic de activitate a bancilor . Piata bancara ofera facilitatea orientarii
resurselor temporar disponibile atrase din economie spre zonele economice aflate in deficit temporar de resurse. Intermedierea financiara
are ca finalitate creditul (distribuirea de credite)
- functia de transfer (operatiunile interbancare si gestionarea mijloacelor de plata), prin care bancile asigura platile intre
entitatile economice din interiorul tarii sau pe plan international. Pentru realizarea acestor functii , bancile isi asigura materia prima a
activitatii , banii, asumandu-si costurile atragerii de resurse si , pe de alta parte , isi realizeaza veniturile prin efectuarea de plasamente.
Din perspectiva politicii monetare a statului bancile au urmatoarele functii :
- functia de implementare a masurilor de politica monetara elaborate si controlate de BNR ;
- functia de asigurare a procesului investitional . Prin sistemul de creditare bancile asigura finantarea proceselor economice
dintr-o tara.
- functia de asigurare a fluxurilor financiare in economie . La nivel macro economic bancile reprezinta sistemul circulator al
acestuia si de viteza cu care se desfasoara platile in economie depinde in mare masura ritmul de dezvoltare al unei tari . Sa remarcam
faptul ca functionarea corecta si coerenta a sistemului bancar este determinanta pentru realizarea macroechilibrelor bugetare .
- functia statistica - bancile asigura cea mai coerenta si mai detaliata sursa informationala pentru autoritatile statistice nationale.
- functia de dezvoltarea zonei in care isi desfasoara activitatea bancile se duc acolo unde sunt banii , isi deschid unitati , fac
investitii , genereaza fluxuri financiare , acorda credite , etc , conduc la dezvoltarea zonei .
Din perspectiva relatiilor financiare mondiale , bancile realizeaza urmatoarele functii :
- asigura conectarea pe linie financiara a economiilor nationale la circuitul economic mondial ;
- participarea la fluxurile financiare mondiale asigura realizarea unei integrari informationale a tarii precum si posibilitati
pentru atragerea de resurse de pe piata internationala.

1.8. MANAGEMENTUL ,ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA UNEI BANCI COMERCIALE ROMANESTI

- aplicatie la Banca Romana pentru Dezvoltare - Societe Generale 77

N.B .Acest exemplu este recomandat didactic, in scopul cunoasterii modului concret in care si-a organizat o banca
franceza - Groupe Societe Generale - activitatea in tara noastra prin privatizarea Bancii Romane Pentru Dezvoltare in anul 1999,
aceasta devenind membra a grupului francez ,dar ramanand in continuare o entitate bancara romaneasca de sine statatoare.
De atunci ,structura organizatorica , a activitatilor , a prosuselor si serviciilor oferite pe piata romanesca, etc au suferit mai
multe modificari si modernizari. Intrucat si in aceste zile octombrie 2014- se implementeaza o noua forma de organizare a bancii
mai cu seama in plan geografic , (dar nu numai) ramanem sa cunoastem elementele de intimitate ale acestei banci asa cum se
prezenta ea la finele anului 2008, urman sa prezentam , intr-un alt material, finalitatea acestui proces.
BRD-Groupe Societe Generale S.A. face parte din Grupul SOCIETE GENERALE i, n calitate de persoan juridic romn, se
supune reglementrilor emise pe teritoriul Romniei.
SOCIETE GENERALE a fost nfiintat n 1864 ca societate bancar nregistrat n Franta. Sediul su social se afl n 29
Boulevard Haussmann, 75009, Paris, Franta, iar actiunile sale sunt listate la Bursa de Valori din Paris. Socit Gnrale este unul dintre
principalele grupuri financiare din ilume si a saptea companie francez, ca mrime, dup capitalizarea bursier (59,3 mliarde EUR la 31
decembrie 2006). Socit
Gnrale are aproximativ 120.000 de angajati si este prezent n peste 80 de tri. Activitatea se concentreaz pe trei directii
complementare, care i asigur un important avantaj competitiv:
- Banca de retail si servicii financiare;
- Gestionarea activelor si servicii ctre investitori;
- Banca de finantare si de invstitiie.
Socit Gnrale are peste 22,5 milioane de clienti n ntreaga lume. Si este una din cele mai mari banci din Franta, ca mrime,
avnd dou retele de distributie, Socit Gnrale si Crdit du Nord, cu mai mult de 2.800 sucursale si agentii la 31 decembrie 2006.
Reteaua Socit Gnrale de retail banking din afara Frantei acoper trei regiuni geografice cheie:
- Europa Central si de Est
- Zona mediteranean
- Africa si fostele teritorii franceze.
Socit Gnrale este al patrulea gestionar de active din zona euro, cu un portofoliu de aproximativ 422 miliarde EUR n gestiune la
31 decembrie 2006, si al treilea custode european, cu active n custodie care la 31 decembrie 2006 totalizau 2,262 miliarde EUR.
Socit Gnrale este a treia banc de finantare si investitii, ca mrime, din zona euro, dup venitul net bancar. Este prezent n
peste 45 de tri din Europa, Asia si de pe continental american. Se situeaz printer primele companii din Europa si din lume, oferind
expertiz recunoscut pe pietele de capital, de produse derivate si finantri structurate.
n prezent, rating-urile date Socit Gnrale de principalele agentii de rating sunt:
- Standard and Poor's: AA ; - Moody's: Aa1 - Fitch IBCA:
Socit Gnrale este prezent n Romnia din 1980, fiind singura banc semnificativ din Europa de Vest care a fost prezent n
Romnia n perioada comunist. Banca face parte din reteaua international a Socit Gnrale, gestionat de Divizia de Retail Banking din
afara Frantei Metropolitane (BHFM) - o structur create n martie 1998 pentru a coordona activittile de retail banking ale Socit Gnrale
n trei regiuni geografice din afara Frantei. Procedurile operationale si practicile comerciale ale Bncii deriv din cele ale Socit Gnrale.
78

 BRD - SOCIETE GENERALE S.A. este societate pe aciuni, admisa la tranzactionare pe o piata reglementata i i desfoar
activitatea in conformitate cu legislatia privind societile comerciale, cu reglementarile privind piata de capital, cu legislatia bancara (si
reglementarile Bancii Nationale a Romaniei), precum si cu prevederile Actului Constitutiv si ale documentelor normative interne.
Istoria BRD incepe in 1923, odata cu crearea Societatii Nationale pentru Credit Industrial. Obiectivul acestei institutii publice este
finantarea industriei romanesti. Conform legii nationalizarii din iunie 1947, Societatea Nationala pentru Credit Industrial devine Banca de
Credit pentru Investitii. Activitatea cea mai importanta a bancii este obtinerea de participatii in intreprinderi si acordarea de credite.
La sfarsitul anilor 1950 vremurile sunt din nou tulburi pentru sectorul bancar roman si provoaca reorganizarea sistemului financiar.
In 1957, Banca de Credit pentru Investitii devine Banca de Investitii. Ea ocupa o pozitie de monopol in domeniul finantarii pe termen
mediu si lung din sectorul industrial. In aceasta perioada activitatile principale se reinnoiesc profund, avand ca particularitate specializarea
creditelor in functie de obiectul lor.
Nasterea BRD ca banca comerciala intervine in 1990. Preluarea activelor si pasivelor Bancii de Investitii constituie baza
activitatii, dar autorizarea generala pentru activitatile bancare atribuita acestei entitati stimuleaza constituirea unei importante retele de
agentii pe intreg teritoriul tarii. Este vorba de asemenea despre asigurarea prezentei BRD acolo unde se dezvolta activitatea industriala
pentru a transmite din experienta in domeniul creditului de investitii. Astfel, unitatile sale se indreapta in special, in afara atragerii depozitelor
societatilor comerciale si persoanelor fizice, catre creditele pentru investitii destinate societatilor comerciale. Apar si operatiunile de schimb la
vedere. BRD a fost aleasa de guvern pentru a deveni prima banca comerciala privatizata. Aceasta alegere consacra calitatea activelor si a
gestiunii BRD.
Achizitionarea pachetului majoritar de actiuni al BRD de catre grupul Socit Gnrale a fost finalizata in martie 1999; ea
intervine intr-o perioada dificila marcata de falimente bancare rasunatoare.
Este de asemenea inceputul bancarizarii masive a persoanelor fizice. BRD profita de imaginea sa favorabila in fata marelui public si
de calitatea relatiilor sale cu intreprinderile pentru a dezvolta rapid clientela sa de persoane fizice. Foarte repede, BRD devine lider pe piata
noilor produse, cum ar fi cardurile bancare si creditele pentru consum.
In prezent, BRD Groupe Socit Gnrale este cea mai importanta banca privata si a doua banca din Romania, avand a doua
capitalizare bursiera la Bursa de Valori Bucuresti ( 1,8 miliarde la februarie 2005).
Directiile principale de dezvoltare ale Bancii sunt canalizate in banca persoanelor fizice, banca intreprinderilor si banca de
investitii.
Obiectivul major al BRD este dezvoltarea fondului sau de comert pe aceste piete, in cadrul unei strategii de parteneriat pe termen
lung cu clientii sai.
Strategia sa de dezvoltare durabila este fondata pe cele 3 valori comune tuturor entitatilor Grupului Socit Gnrale:
- profesionalismul ; - inovatia ;- spiritul de echipa.
BRD GSG este o banca comerciala cu vocatie universala care are in structura urmatoarele unitati componente:

79

Cateva date despre fiecare componenta structurala a BRD-GSG:

( Banca propriuzisa)
Structura capitalului
Societe Generale : 58,32%
SIF uri : 25,26%
BERD : 4,99%
Alti actionari : 11,43%
Acionarul principal al BRD este Socit Gnrale, unul dintre cele mai mari grupuri bancare din zona euro, ale crui servicii sunt
utilizate de 22,5 milioane clieni din ntreaga lume.
80

(NB- in prezent , intregul capital este detinut de Groupe Societe Generale)

Activitate : Banca Universala
Banca persoanelor fizice
Banca ntreprinderilor
Banca de investiii
BRD - Groupe Socit Gnrale este a doua banc romneasc, dup activele bancare.
Cu o capitalizare de 6 miliarde euro la sfritul lunii iunie 2007, BRD - Groupe Socit Gnrale deine prima poziie, conform
acestui indicator, ntre societile din domeniul financiar, listate la Bursa de Valori Bucureti i a doua poziie dup acelai nivel al
capitalizrii bursiere dac lum n considerare toate companiile listate la BVB, indiferent de domeniu.
BRD - Groupe Socit Gnrale este prezent n toate judeele Romniei printr-o reea de peste 700 de agenii i peste 900 ATMuri. n luna iunie 2007, BRD numra 2,2 milioane clieni activi individuali i corporativi i peste 2 millioane de carduri.
Strategia implementat de BRD din 1999 a combinat cresterea sustinut cu un nivel ridicat de rentabilitate. Sinergia ntre activitti i
optimizeaz raportul risc/randament, avnd drept rezultat o pozitie de top pe pietele romnesti de Retail si Corporate Banking. Astzi, Banca
mreste ponderea diferitelor sale activitti si continu dezvoltarea lor pe termen lung. Activitatea va continua s se dezvolte ntr-un ritm
rapid, prin crestere organic. Tendintele fundamentale care modeleaz industria serviciilor economice si financiare din Romnia determin si
strategia Bncii, astfel nct aceasta s fie perfect plasat pentru a profita de oportunittile de crestere pe termen lung
BRD - Societe Generale detinne urmtoarele cote de piat :

Rezultate 2006 :
Produs Net Bancar (PNB) 520 mil euro
Rezultat Brut din Exploatare (RBE) 259 mil euro
Profit Net (PN) 159 mil euro
TOTAL BILANT 8 538mil euro
Fonduri proprii 707 mil euro
Nr. angajati 7 500

Structura capitalului
BRD - Groupe Socit Gnrale : 49%
Franfinance : 51 %
81

Activitate :Credite de consum la locul de vnzare

Rezultate :Creat n 2004 mpreun cu Franfinance, filiala a devenit rapid liderul pieei creditelor la locul de vnzare. Bazndu-se
pe platforma Franfinance adaptat pieeiromneti,BRD Finance IFN S.A. i-a consolidat parteneriatele existente cu firme importante din
domeniul retail-ului, precum Carrefour, Cora, Praktiker sau Real.

Structura capitalului :BRD - Groupe Socit Gnrale 100%

Activitate : Finanare n leasing a unui spectru larg de bunuri, aplicndu-se principiul de "full-liner", drept urmare, BRD Sogelease
IFN SA are un portofoliu echilibrat: echipamente de construcii i echipamente industriale, autovehicule comerciale uoare i grele,
autoturisme, real estate, IT&office, echipamente medicale.
Rezultate : Valoarea contractelor semnate s-a ridicat la 174,5 mil euro in 2006 , fata de 122 milioane euro n 2005 (+43%), si de 98
milioane euro n 2004 (+ 79%). La sfritul anului 2005 soldurile au atins 162 milioane euro, fa de 112 milioane euro n 2004 (+45%).
BRD Sogelease este, din punct de vedere al valorii bunurilor finanate, printre primele cinci societi de leasing din Romnia, filiale
ale unor bnci sau instituii bancare. Cota sa de pia este estimat la 6,1%.

Structura capitalului
BRD-Groupe Socit Gnrale : 20%
ALD International Gmbh : 80%
Activitate :
Leasing operaional cu o gam complet de servicii de gestionare a flotei de autovehicule : mentenan, asigurare, asisten tehnic
pentru autovehicul i pentru ofer, autovehicul de nlocuire, managementul anvelopelor, reporting i consultan pentru managementul flotei.
Leasing-ul operaional cu servicii incluse permite unei companii s utilizeze autovehicule, care nu se afl n proprietatea companiei,
pentru o period cuprins ntre 12 i 45 de luni i un kilometraj prestabilit, n schimbul unei rate lunare fixe pe toat durata contractului.
Pentru toate companiile ce urmresc externalizarea managementului flotei de autovehicule, ALD Automotive propune soluii
adaptate nevoilor acestora.
Rezultate :
ALD Automotive este una dintre primele companii ce ofer acest serviciu pe piaa romneasc, fiind nfiinat la nceputul anului
2005. Ea beneficiaz de experiena de peste 40 de ani, n 30 de ri, a filialei Socit Gnrale, ALD Automotive, unul dintre leaderii pieei
de nchiriere de flote pe termen lung din Europa.
82

Structura capitalului : BRD -Groupe Socit Gnrale : 99,82%

Activitate :
Societate de servicii de investiii financiare autorizat s desfoare ntreaga gam de operaiuni prevzute de legea romn, de la
tranzacionarea la Bursa de Valori Bucureti - pn la emiterea i plasarea de aciuni i obligaiuni pe piaa local sau internaional.
Rezultate :
A 4-a societate de brokeraj de pe piaa romneasc cu o cot de pia estimat la 5,21% din totalul tranzaciilor derulate prin Bursa
de Valori Bucureti.

Structura capitalului :
BRD-Groupe Socit Gnrale : 51,25%
Socit Gnrale : 48,75%
Activitate :
Societate specializat n servicii de consultan financiar n domeniul operaiunilor de fuziuni-achiziii, privatizri, evaluri i
consultan strategic.
Rezultate :
Cu o experien de 8 ani n domeniul consultanei financiare, avnd o bun cunoatere a mediului economic i de afaceri romnesc
i beneficiind de expertiza i resursele Grupului Societe Generale, BRD/SG Corporate Finance este asociat regulat cu marile privatizari,
fuziuni/achiziii de pe piaa romneasc.

Structura capitalului:
Societe Generale Asset Management: 94.5%
BRD Securities:5%
Activitate:
83

SGAM BRD administreaz prin reeaua BRD 2 fonduri de investiii: Simfonia1-fond de investiii monetar i Concerto-fond de
investiii diversificat.
Rezultate:
Bazndu-se pe experiena SG ASSET MANAGEMENT, care, cu aproape 327 (la 31 decembrie 2005) de miliarde euro n
administrare, este unul din liderii europeni ai gestiunii activelor, BRD-Groupe Socit Gnrale dispune de produse de plasament flexibil,
care asigur clienilor o disponibilitate permanent a fondurilor plasate.n Romnia, SGAM-BRD S.A.I. este cea mai important societate de
administrare de investiii, ocupnd la 31.12.2005 un segment de 25,8% din piaa organismelor de plasament colectiv n valori mobiliare din
punct de vedere al activelor aflate n administrare.

Structura capitalului:
BRD Societe Generale :49%
SOGECAP : 51 %
Activitate: infiintata in iulie august 2007 filiala are ca obiect de activitate administrarea fondului de pensii private pbligatorii.
ORGANIZARE SI MANAGEMENT
BRD-Groupe Societe Generale S.A. i desfoar activitatea n baza propriilor sale documente normative interne, structurate dup
cum urmeaz:
- Actul Constitutiv, aprobat de Adunarea General a Acionarilor Bancii;
- Norme documente normative aprobate de ctre Comitetul de Direcie, care stabilesc cadrul general de reglementare al fiecrui
domeniu de activitate al Bncii;
- Directive documente normative aprobate de ctre Comitetul de Direcie, care cuprind reguli cu privire la un anumit aspect
stipulat sau nu ntr-o norm ;
- Instruciuni documente normative aprobate de catre Comitetul de Directie care cuprind precizri suplimentare concrete,
practice, referitoare la toate produsele i serviciile oferite clienilor sau la activitatea intern a Bncii;
Organe de conducere statutare ale bancii sunt ;
Adunarea General a Acionarilor
Consiliul de Administraie
Comitetul de Direcie
Adunarea General a Acionarilor este organ deliberativ i reprezint totalitatea acionarilor Bncii , avand atributii de decizie in
problemele fundamentale ale bancii .
84

 Consiliul de Administraie al Bncii este format din 11 membri, persoane fizice, alei de ctre Adunarea General a Acionarilor
pentru un mandat de 4 ani care poate fi rennoit Consiliul de Administraie alege, din rndul membrilor si, Preedintele Consiliului de
Administraie i unul sau mai muli Vicepreedini, i le stabilete competenele
Comitetul de Direcie al Bncii asigur conducerea colectiva a Bncii, cu excepia atribuiilor date n competena expres a
Adunrii Generale a Acionarilor i a Consiliului de Administrai,
Comitetul de Direcie este format din persoane fizice, salariai ai bncii, alese de ctre Consiliul de Administraie, i anume:
Presedintele-Director General si Directori Generali Adjunci. Comitetul de Direcie este condus de Presedintele-Directorul General.
Alaturi de aceste trei organisme de conducere si prin mandatarea unor atributii specifice lor , conducerea bancii este asigurata si de
catre :
- Comitetului de Audit
- Comitetul de Risc
- Comitetul de Credit
Principalele responsabilitti ale Comitetului de Audit sunt: analizarea, independent de conducerea general a Bncii, a relevantei
metodelor de contabilitate si procedurilor interne de colectare a informatiilor; evaluarea calittii auditului si controalelor interne si, dac este
necesar, propunerea de politici si proceduri pentru implementare si efectuarea unor analize specifice solicitate de Consiliul de Administratie.
Comitetul de Risc este condus de Directorul General , se ntruneste trimestrial dar si mai des dac circumstantele o impun.
Obiectivele sale sunt gestionarea riscurilor majore ale Bncii, cum ar fi riscul de creditare, riscul de piat, riscul operational si riscul de
imagine.
Comitetul de Credit : intlnirile sptmnale ale acestui Comitet sunt conduse de Directorul General Adjunct care coordoneaz
aceasta activitate si se refer la credite (att pentru persoanele fizice, ct si pentru persoanele juridice) care depsesc, ca suma,
competentele directorilor executivi. Creditele propuse, neaprobate la aceste ntlniri, sunt supuse aprobrii Comitetului de Directie si
Comitetului de Gestiune a Activelor si Pasivelor.
STRUCTURA ORGANIZATORICA asigura desfasurarea activitatii bancii si a filialelor aceteia pe doua nivele :- Centrala bancii
si - Reteaua teritoriala
Centrala Bancii
Este structurata in departamente, directii si asimilate acestora, servicii si compartimente. Pe langa structurile din centrala pot
functiona diverse comitete si comisii, impuse de legislatia in vigoare sau create pentru activitato specifice, care functioneaza dupa
regulamente si instructiuni proprii.
Organizarea B.R.D. are la baza principiul autoritatii ierarhice si/sau functionale. Conducatorii structurilor bancii au o autoritate
ierarhica asupra personalului direct subordonat. Ei pot de asemenea sa aiba, in masura in care li se atribuie, si o autoritate functionala
asupra activitatii prestate de retea, in vederea asigurarii coerentei de actiune a B.R.D.
Reteaua teritoriala a B.R.D.
Este organizata conform principiului teritorialitatii si cuprinde sucursale si alte tipuri de sedii secundare fara personalitate juridica:
-Sucursale MariClienti Corporativi- in Bucuresti
- Grupuri organizate pe principil teritorial geografic si care cuprind unitati bancare din 2 sau 3 judete
85

-Sucursala Judeteana;
-Sucursale;
- Agentii de diferite tipuri ( BRD Express , BRD Blitz , BRD in marile magazine , etc).
Prezentam in continuare :
- Organigrama consolidata a Centralei BRD Societe Generale
- Structura organizatorica (diagrama ) retelei BRD Societe Generale
- Structura organizatorica ( diagrama ) unui grup BRD
- Organigrama tip a unui Grup BRD
- Organigrama tip a unei Agentii BRD Express

SUCURSALA
AGENTII

JUDETEANA
SUCURSALA

BLITZ

GRUP
AGENTIA
...

EXPRESS
AE1

GRUP
GRUP
1
3

GRUP
AGENTIA

86

CENTRALA

SUCURSALA
JUDETEANA
SJ 1

AGENTII
BLITZ
AB2

SUCURSALA

SUCURSALA
JUDETEANA
SJ 2

SUCURSALA
S1
87

GRUP

AGENTIA
AG1

AGENTII
BLITZ

SUCURSALA
S2

AB 1

AGENTII
EXPRESS
AE..
AGENTII

AGENTIA
EXPRESS
EXPRESS AE1
AE2
AE1 BRD
Organigrama tip a unui GRUP

AGENTIA
AG2

DIRECTOR EXECUTIV
GRUP

CONTROL GENERAL
CONTROLOR

LOGISTICA
Administrator
aplicatii
GESTIUNE
RESURSE
INTERNA
UMANE
DIRECTOR
ADMINISTRATIV
ECHIPA
TRANSVERSALA
informatice/Administrator
BO MIJLOACE
DE PLATA
Administrator
Analist
CONTROLOR
DE GESTIUNE
SUPORT
patrimoniu/Adm.Logistica
Contabil/Responsabil
salarizare/Consilier
Administrator
mijloace

DIRECTOR EXECUTIV
DELEGAT GRUP
SECRETARIAT
SECRETARA
MARKETING
DIRECTOR
CLIENTELA
PRIMIRE
CLIENTI
CONSILIERI
CLIENTELA
GHISEU
UNIVERSAL
CLIPRI
SERVICIUL
CLIENTI
CLIPRI
Responsabil
marketing/
Operator
primire
clienti
CLIPRI
Operator
ghiseu
Operator
BO
CLIPRI
Asistent
Piata
Tinerilor

CONTROL RISC
CONTROLOR DE RISC
RECUPERARE CREDITE
NEPERFORMANTE
88
SERVICIUL
BANCA COM
CONSILIERI
CLIENTELA

RESPONSABIL
CASIERIE
ACTIUNI
Analist
credite/
Operator
GHISEU
UNIVERSAL
COM BO
Consilier
clientela
ADJUNCT
DIRECTOR
COMERCIAL
RESPONSABIL
ANIMARE
PIATA
COMERCIALE
Operator
casierie
Operator
ghiseu
COM/
Consilier
Juridic PRO
(Corporate,IMM,Business)
)

DIRECTOR COMERCIAL

Director/Responsabil

Organizarea tip a unei agenii bancare BRD EXPRESS

Agenie

Operator ghieu
universal
Operaiuni curente

Consilier clientel
persoane fizice

89

CAPITOLUL III

CAPITOLUL II

90

CONTURILE BANCARE ALE CLIENTILOR

TEHNICI UTILIZATE IN DESCHIDEREA,FUNCTIONAREA SI INCHIDEREA CONTURILOR BANCARE

ALE CLIENTILOR
2.1. C0NSIDERENTE GENERALE
Raporturile dintre o Banca, pe de o parte si Clientii sai persoane fizice si persoane juridice , pe de alta parte, sunt guvernate de :
- normele interne ale Bancii;
- de prevederile formularelor specifice fiecarui produs si serviciu;
- de prevederile legale si actele normative in vigoare;
- de Reglementarile Bancii Nationale a Romaniei,
- de uzantele si practicile bancare interne si internationale.
Aceste raporturi se bazeaza pe incredere reciproca, confidentialitate si buna credinta. Banca urmareste sa puna la dispozitia
clientilor sai toate facilitatile si profesionalismul sau si sa le protejeze interesele in derularea tranzactiilor.
Banca va furniza Clientilor informatiile necesare privind serviciile si produsele sale si va acorda consultanta la cerere.
Documente
Orice nou Client al Bancii , persoana fizica ,la prima operatiune de deschidere de cont va primi un
exemplar al normelor
specifice bancii
91

In cazul BRD Groupe Societe Generala ,de exemplu, aceste norme specifice poarta denumirea de
- Conditii Generale Bancare (CGB) care se inmaneaza clientului impreuna cu :
- Formularul de primire a Conditiilor Generale Bancare
- Cerere / Formularul de Intrare in Relatii cu Banca, (FIRB)in vigoare la data inregistrarii Clientului in evidentele Bancii.
- Tabelul cu Tarifele si Comisioanele care corespund produselor si serviciilor care fac obiectul Cererii/FIRB
Conditiile Generale Bancare impreuna cu Formularul de Intrare in Relatii cu Banca/formularele specifice diferitelor produse si
servicii ale Bancii, au natura juridica a unui Contract in conformitate cu legislatia bancara in vigoare, contract care intra in vigoare la data
semnarii si presupune adeziunea neconditionata a Clientului la prevederile din cuprinsul lor.
Contractul ramane in vigoare pana la data inchiderii tuturor conturilor clientului si incetarea efectului tuturor contractelor specifice
incheiate cu acesta.
In caz de conflict intre prevederile existente in Conditiile Generale Bancare si conditiile speciale din contracte, documente si /sau
formulare distincte incheiate intre client si banca la aceiasi data sau ulterior intrarii in vigoare a acestor Conditii Generale Bancare , vor
preleva conditiile speciale din formularele sau documantale specifice.
Banca are dreptul sa modifice CGB , dar are obligatia de a anunta clientul despre aceste modificari fie prin atasament la extrasul de
cont fie prin site-ul bancii , modificarile fiind in vigoare de la data inscrisa in documentul de instiintare.
Clientul are posibilitatea ca pana la intrarea in vigoare a modificarilor , sa accepte sau sa refuze in scris noile conditii ,in ultimul
caz putand sa denunte si Contractul incheiat cu banca.
Daca banca nu primeste nici o notificare scrisa de la clientul sau , in termenul precizat mai sus ,se considera o aceptare tacita a
modificarilor operate de banca in documentele semnate cu clientul sau.
Orice derogare de la aplicarea Contractului fata de client trebuie convenita in mod expres , in scris intre banca si client.
Aceste norme , in cazul exemplului nostru Conditii Generale Bancare, formeaza cadrul general in relatia Client-Banca si sunt
completate cu Ghidul principalelor comisioane in lei si valuta pentru persoane fizice si cu Lista de dobanzi, in vigoare la data inregistrarii
Clientului in evidentele Bancii, parte integranta a contractului.
Concepte si uzante bancare in operatiunile de cont.
In actualul context determinat de extraordinara explozie de produse si servicii pe piata bancara , implementarea de catre banci a
unor tehnici si proceduri bancare extrem de sofisticate , greu accesibile marii mase de clienti , si utilizarea , de acum cotidiana, a produselor
si serviciilor bancare caracteristice economiilor superdezvoltate, considerate mult prea rafinate si in consecinta mai putin stapanite de
clientii autohtoni, bancile din Romania se straduiesc sa asigure clientilor lor intelegerea exacta a continutului si rolului fiecarui termen tehnic
de specialitate utilizat in documentele care sunt semnate de cele daua parti (banca si clientul sau).
In consecinta , va prezint in continuare , continutul si sensul in care acesta trebuie inteles si aplicat in toate documentele ,
actiunile , produsele si serviciile pe care banca le pune la dispozitia clientului si sau le semneza , de comun acord cu clientul
Autentificare: procedura care permite Bncii s verifice modul de utilizare a unui anumit Instrument de plat, inclusiv Elementele
de securitate personalizate ale acestuia.

92

 Autorizare Operaiune de plat: procedura prin care este exprimat consimmntul Clientului pltitor pentru executarea
Operaiunii de plat. Consimmntul poate fi exprimat de ctre Client n mod diferit n funcie de Instrumentul de plat utilizat pentru
dispunerea Operaiunii respective.
Astfel, consimmntul poate fi exprimat prin:
- semntur pentru Operaiunile de plat dispuse pe suport de hrtie sau pe Formularele/contractele specifice;
- pentru Serviciile de banc la distan: utilizarea Elementelor de securitate personalizate;
- pentru carduri: semnarea chitanei POS/ Imprinter sau/i utilizarea elementelor de securitate personalizate (codului PIN,
furnizarea parolei E-Commerce (3D Secure), furnizarea numrului de Card i a oricror date suplimentare solicitate, cum ar fi i
data expirrii).
n absena consimmntului exprimat n modalitile prevzute mai sus, operaiunea de plat este considerat ca fiind
neautorizat.
Banca: BRD - Groupe Socit Gnrale, precum si orice referire fcut la Banc n cuprinsul Contractului va fi neleas ca
incluznd i oricare dintre unitile sale teritoriale (birou mobil, punct de lucru, reprezentan, agenie, sucursal).
Beneficiar real: se nelege orice persoan fizic ce deine sau controleaz n cele din urm Clientul i/sau persoana fizic n
numele sau n interesul cruia/creia se realizeaz, direct sau indirect o tranzacie sau o operaiune.
Centrala Incidentelor de Pli centru de intermediere existent la nivel naional care gestioneaz informaia specific
incidentelor de plat pentru interesul public inclusiv pentru scopurile utilizatorilor.
Client: orice persoan fizic care a procedat la deschiderea unui Cont la Banc, n calitate de titular de cont, i care poate avea
alternativ calitatea de Client beneficiar sau Client pltitor.
Client beneficiar al plii: Client destinatar preconizat al fondurilor care au fcut obiectul unei Operaiuni de plat.
Client pltitor: Client care este de acord cu realizarea unei pli din Contul curent al crui titular este.
Codul BIC (Bank Identifier Code): cod ce este caracteristic i unic fiecrei bnci n parte i reprezint metoda de identificare a
bncilor, n sistemul S.W.I.F.T. (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication). Codul BIC al BRD este BRDEROBU.
Codul Unic de Identificare: IBAN sau alt cod necesar pentru identificarea beneficiarului plii.
Cont curent: element de baz n relaia cu Clientul, acesta fiind produsul suport pentru diverse servicii i produse bancare.
Cont revolving: cont deschis de ctre Banc i care acord acces Clientului la disponibilitile bneti oferite de Banc sub
forma unei linii de credit, numai prin intermediul unui Card de credit. n acest cont sunt reflectate toate operaiunile efectuate prin intermediul
Cardului de credit, precum i comisioanele, dobnzile i prima de asigurare aferente.
Contract: exp.Condiii Generale Bancare, care formeaz cadrul general n relaia Client-Banc, mpreun cu contractele i
formularele specifi ce, ncheiate de Client pentru fiecare produs sau serviciu, precum i Ghidul comisioanelor n Lei i valut pentru persoane
fi zice i cu Lista de dobnzi, n vigoare la data nregistrrii Clientului n evidenele Bncii.
Curs de schimb: curs de schimb folosit ca baz de calcul pentru schimbul valutar i care este furnizat de Banc sau provine dintro surs public.
Data valutei: data de referin folosit de Banc pentru a calcula dobnda aferent sumei debitate din sau creditate n Cont.
93

 Debitare direct (serviciul Simplis Debit): serviciu de plat prin care are loc debitarea direct a Conturilor curente ale Clienilor
pltitori, cu contravaloarea facturilor emise de furnizorii de servicii/utiliti (Benefi ciarii plii).
Descoperit neautorizat de cont: valoarea comisioanelor i dobnzilor, precum i a Operaiunilor efectuate cu Cardul care
depesc disponibilul din Contul curent /Contul revolving.
Elementele de securitate personalizate: difer n funcie de tipul produsului/serviciului:
Pentru Carduri:
- CVC2 (Card Verification Code) i CVV2 (Card Verifi cation Value) este un cod de trei cifre, afl at pe spatele Cardului, care poate fi
utilizat pentru efectuarea tranzaciilor prin Internet sau prin comand potal, telefon, fax. Acest cod trebuie s rmn cunoscut numai de
ctre Deintorul/Utilizatorul Cardului.
- Parola E-Commerce (n cazul autentificrii 3D Secure): este o parol furnizat de Banc sau de o alt instituie mputernicit de
Banc pentru furnizarea ei i este utilizat pentru validarea/autorizarea unei Operaiuni securizate pe Internet.
- PIN - este un cod personal de identifi care furnizat de Banc pentru a fi utilizat la realizarea Operaiunilor cu Cardul la Terminale
de plat electronice i automate bancare. Codul PIN are caracter strict personal i confi denial i nu trebuie dezvluit nimnui, sub nicio
form, indiferent de context.
Pentru Serviciile de banc la distan - Coduri de securitate:
- cod Utilizator i Parola de acces pentru BRD-NET i Vocalis
- PIN pentru Mobilis.
IBAN: (International Bank Account Number) nseamn combinaie de litere i cifre care asigur unicitatea unui numr de cont
deschis la un furnizor de servicii de plat la nivel internaional. IBAN-ul este furnizat Clientului de ctre Banc la data deschiderii Contului i
este, de asemenea menionat pe fi ecare extras de cont.
Instrument de debit: cec, cambie sau bilet la ordin.
Instrument de plat: orice dispozitiv personalizat i/sau orice set de proceduri convenite ntre Client i Banc i folosit de Client
pentru a iniia un Ordin de plat (de ex. Cardul bancar, Servicii de banc la distan).
mputernicitul pe Cont: persoana fi zic, autorizat s reprezinte titularul contului n relaiile cu Banca, desemnat de acesta la
deschiderea Contului sau ulterior, prin formularele Bncii sau printr-un mandat autentic expres acordat.
Operaiune de plat: aciune iniiat de Client cu scopul de a depune, de a transfera sau de a retrage fonduri, indiferent de orice
obligaii subsecvente ntre Client i benefi ciarul plii.
Opiuni comisioane: n cazul plilor n valut sau n cazul plilor n Lei efectuate n favoarea benefi ciarilor avnd conturi
deschise la bnci din strintate, Clientul poate alege una din urmtoarele opiuni n ceea ce privete modalitatea de plat a comisioanelor:
- OUR toate comisioanele bancare aferente plii sunt pltite de ctre Clientul pltitor (inclusiv comisioanele bncii/bncilor
intermediare)
- BEN toate comisioanele bancare aferente plii sunt pltite de ctre beneficiar (inclusiv comisioanele bncii/bncilor
intermediare)
- SHA comisionul Bncii este pltit de Clientul pltitor iar comisionul bncii benefi ciarului este pltit de ctre benefi ciar.
94

 Ordin de plat: orice instruciune dat de Clientul pltitor Bncii sau de benefi ciarul plii ctre banca sa prin care se solicit
executarea unei Operaiuni de plat.
Persoane expuse politic: persoane fi zice care exercit sau au exercitat funcii publice importante, membrii direci ai familiilor
acestora, precum i persoane cunoscute public ca asociai apropiai ai persoanelor fi zice care exercit funcii publice importante.
Persoane fizice care exercit funcii publice importante sunt:
- efii de stat, efii de guverne, membrii parlamentelor, comisarii europeni, membrii guvernelor, consilieriiprezideniali, consilierii de
stat, secretarii de stat;
- membrii curilor constituionale, membrii curilor supreme sau ai altor nalte instane judectoreti ale cror hotrri nu pot fi
atacate dect prin intermediul unor ci extraordinare de atac;
- membrii curilor de conturi sau asimilate acestora, membrii con3 siliilor de administraie ale bncilor centrale;
- ambasadorii, nsrcinaii cu afaceri, ofi erii de rang nalt din cadrul forelor armate;
- conductorii instituiilor i autoritilor publice;
- membrii consiliilor de administraie i ai consiliilor de supraveghere i persoanele care dein funcii de conducere ale regiilor
autonome, ale societilor comerciale cu capital majoritar de stat i ale companiilor naionale.
Niciuna dintre categoriile prevzute mai sus nu include persoane care ocup funcii intermediare sau inferioare. Categoriile
respective cuprind, dup caz, funciile exercitate la nivel comunitar sau internaional.
Membrii direci ai familiilor persoanelor expuse politic sunt: soul/ soia, copiii i soii/soiile acestora i prinii.
Persoanele cunoscute public ca asociai apropiai persoanelor fi zice care exercit funcii publice importante sunt persoanele fi
zice despre care este de notorietate c:
- mpreun cu una dintre persoanele cu funcii publice dein ori au o infl uen semnifi cativ asupra unei persoane juridice ori
entiti sau construcii juridice ori au o relaie de afaceri strns cu aceste persoane;
- dein sau au o infl uen semnifi cativ asupra unei persoane juridice ori entiti sau construcii juridice nfi inate n benefi ciul
uneia dintre persoanele cu funcii publice.
Pli externe: Operaiuni de plat n valut (efectuate n strintate sau pe teritoriul Romniei) ct i Operaiunile de plat n Lei
efectuate n strintate.
Pli interne: Operaiuni de plat n Lei, pe teritoriul Romniei.
Pli programate: presupun efectuarea automat de Operaiuni cu o periodicitate cunoscut, n avans, ntre dou Conturi curente
BRD (deinute de acelai Client sau de Clieni diferii), indiferent de moneda n care sunt deschise.
Servicii de banc la distan: sunt servicii puse la dispoziia Clientului prin intermediul Instrumentelor de plat cu acces la
distan. BRD ofer urmtoarele servicii la distan: BRD-NET(Internet Banking), MOBILIS (Mobile Banking) i VOCALIS (Phone Banking).
ara de reziden juridic: ara n care Clientul are domiciliul. Acest fapt este dovedit prin prezentarea de ctre Client a
urmtoarelor documente:
- Rezident n Romnia - persoan fi zic, cetean romn, cetean strin i apatrid, cu domiciliul n Romnia. Se identifi c cu: BI,
CI, Adeverin de identitate, Carte de reziden permanent pentru cetenii UE, Carte de reziden permanent pentru membrii de familie
(ai cetenilor membri UE), Permis de edere permanent;
95

- Nerezident - persoan fi zic cetean strin, romn i apatrid, cu domiciliul n strintate. Se identifi c cu:
- UE: paaport i/sau document de identitate.
- Non - UE : Tranzit - Paaport;
- Non-tranzit - Paaport i Permis de edere temporar, Permis de edere n scop de munc.
ara de reziden fiscal: rezident, din punct de vedere fiscal, al unui stat nseamn orice persoan care, conform legilor acelui
stat, este supus impozitrii datorit domiciliului, rezidenei, locului conducerii efective sau orice alt criteriu de natur similar,incluznd de
asemenea acel stat sau orice subdiviziune politic i autoritate local a acestuia.
Dac pe rsoana este rezident a ambelor state, atunci statutul su va fi determinat dup cum urmeaz:
- ea va fi considerat a fi rezident numai n statul n care are o locuin permanent; dac are o locuin permanent n ambele
state, ea va fi considerat a fi rezident numai n statul n care relaiile sale personale i economice sunt mai strnse (centrul intereselor
vitale);
- dac statul n care persoana i are centrul de interese vitale nu poate fi determinat, sau dac persoana nu are o locuin
permanent n niciun stat, ea va fi considerat a fi rezident numai n statul n care locuiete n mod obinuit;
- dac persoana locuiete n mod obinuit n ambele state sau n niciunul din ele, ea se va considera a fi rezident numai a statului a
crui naionalitate o are;
- dac are naionalitatea ambelor state sau a niciunuia dintre acestea, autoritile competente ale statelor vor rezolva problema de
comun acord.
Agentul pltitor va stabili rezidena benefi ciarului efectiv pe baza adresei menionate n paaport, n actul de identitate oficial sau,
dac este necesar, pe baza oricrui alt document doveditor de identitate, prezentat de benefi ciarul efectiv, i n concordan cu urmtoarea
procedur: pentru persoanele fizice care prezint paaportul sau cardul de identitate ofi cial emis de ctre un stat membru i care declar ele
nsele c sunt rezidente ntr-o ar ter, rezidena lor va fi stabilit prin intermediul unui certificat de reziden fiscal, emis de o autoritate
competent a rii tere n care persoana fi zic a declarat c este rezident. n lipsa prezentrii acestui certifi cat, se consider c rezidena
este situat n statul membru care a emis paaportul sau un alt document de identitate oficial.
Ziua lucrtoare: reprezint o zi bancar (cu excepia zilelor de smbt i duminic i a celorlalte srbtori legale recunoscute n
Romnia) n care Banca desfoar activiti specifi ce i este deschis publicului.
NOTA : n prezentele Condiii Generale Bancare, folosirea la singular a termenilor definii presupune i referirea la pluralul
acestora i invers.
2.2.PROTECTIA DATELOR PERSONALE
In relatiile cu banca ( in cazul nostru BRD Groupe Societe Generale) Clientul i manifest acordul n mod expres ca Banca s
prelucreze toate informaiile/datele cu caracter personal, precum i orice alte informaii furnizate de ctre acesta, n conformitate cu
prevederile Legii nr.677/2001 pentru protecia persoanelor, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal i pentru libera circulaie a
acestor date.
Prelucrarea este nscris n registrul de eviden a datelor cu caracter personal sub un numar ce se atribuie fiecarei banci .
Banca nu va prelucra datele personale ale unui client dect n msura n care acest demers este necesar ndeplinirii scopurilor mai
jos menionate, cu respectarea tuturor msurilor legale de securitate i confi denialitate a datelor.
96

Scopul n care se face prelucrarea datelor poate fi : reclam, marketing i publicitate, statistic, servicii financiar-bancare,
rapoarte de credit, colectarea debite/recuperare creane, asigurri i reasigurri, prevenirea fraudelor, servicii de comunicaii electronice,
servicii pe internet, marketingul pentru Fondurile de Pensii,centralizarea datelor.
Persoanele vizate sunt: clienii sau potenialii clieni ai Bncii,consumatorii sau potenialii consumatori, debitorii, minorii,
contractanii, membrii familiei acestora, giranii, fotii clieni.
Datele cu caracter personal reprezint orice informaii referitoare la o persoan fi zic identificat sau identificabil, i anume:
- numele i prenumele,
- pseudonim (dac este cazul),
- codul numeric personal sau un alt element unic de identifi care (dac este cazul),
- numele i prenumele Benefi ciarului real (dac este cazul),
- numele si prenumele membrilor de familie,
- sexul,
- data i locul naterii,
- cetenia,
- semntura,
- date din actele de stare civil,
- numrul dosarului de pensie,
- telefon/
- fax,
- adresa de domiciliu /reedina,
- e-mail,
- profesie,
- loc de munc,
- expunerea politic (dac este cazul),
- funcia public deinut (daceste cazul),
- formare profesional diplome-studii,
- situaie familial,
- situaie economic i fi nanciar,
- date privind bunurile deinute,
- date bancare, imagine, numr Card, data expirrii Cardului, cod IBAN,
- seria i numrul actului de identitate,
- date privind starea de sntate,
informaii ce sunt destinate desfurrii activitilor permise instituiilor de credit conform Ordonanei de Urgen a
Guvernului nr. 99/2006 privind instituiile de credit i adecvarea capitalului.
Clientul este obligat s furnizeze aceste date, acestea fiind necesare furnizrii de servicii specifi ce activitii bancare. Refuzul
clientului de a furniza aceste informatii determin imposibilitatea furnizrii de servicii specifi ce activitii bancare.
97

Prelucrarea datelor cu caracter personal reprezint orice operaiune sau set de operaiuni, care se efectueaz asupra datelor cu
caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, cum ar fi :
- colectarea,
nregistrarea,
organizarea,
stocarea,
adaptarea,
modificarea,
extragerea,
consultarea,
utilizarea,
transmiterea ctre teri,
combinarea,
blocarea,
tergerea, distrugerea, arhivarea
Destinatarii datelor pot fi :
persoana vizat,
reprezentanii legali ai persoanei vizate,
mputerniciii Bncii,
alte persoane fi zice sau juridice care prelucreaz datele personale n numele Bncii,cu excepia mputerniciilor (ex.
avocai, consultani, contabili, auditori),
parteneri contractuali ai Bncii,
persoanele juridice din portofoliul de clienti ai bancii sau ai grupului financiar bancar din care aceasta face parte.
autoritatea judectoreasc,
autoriti publice centrale, autoriti publice locale,
poliie,
furnizorii de servicii i bunuri,
societi bancare, birouride credit,
ageni de colectare a debitelor/recuperare a creanelor,
societi de asigurare i reasigurare,
- organizaii profesionale,
- organizaiide cercetare a pieei.
n cazul transferurilor internaionale realizate prin intermediul SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial
Telecommunication), datele cu caracter personal ale clientilor precizate n documentele de transfer pot fi accesate de ctre autoritile
americane (US Treasury Dept.), n scopul aplicrii legislaiei naionale privind prevenirea splrii banilor/luptei mpotriva terorismului.
Data estimat pentru ncheierea operaiunilor de prelucrare. (Destinaia ulterioar a datelor)
98

n vederea realizrii scopurilor menionate, Banca va prelucra datele personale ale clientilor sai pe toat perioada de desfurare a
activitilor Bncii, pn n momentul n care clientul . va manifesta dreptul de opoziie.
Ulterior ncheierii operaiunilor de prelucrare a datelor personale, n scopurile pentru care au fost colectate, dac clientul. nu v
manifesta dreptul de opoziie conform legii, aceste date vor fi arhivate de ctre Banc pe durata de timp prevzut n legislaia n vigoare
(n special a legislaiei privind Arhivele Naionale) sau vor fi distruse.
Transferuri de date n strintate.se pot face n i n afara rii/spaiului UE i al Zonei Economico-Europene, n condiiile n care
statul de
destinaie asigur un nivel de protecie adecvat, n vederea ncheierii unui contract sau pentru executarea unui contract ncheiat ori care se
va incheia
,cu persoana vizata ori n interesul persoanei vizate, ntre operator i un ter.
n situaia n care clientul bancii nu este de acord cu prelucrarea datelor sale personale n scop de marketing sau cu cedarea
acestora ctre teri ntr-un asemenea scop, acesta (clientul) are dreptul de a formula un refuz, printr-o cerere scris datat i semnat,
adresat directorului unitii unde clientul are deschis contul i care va fi transmis fie personal,fie printr-o scrisoare recomandat, cu
confirmare de primire, la respectiva unitate
2.3. DESCHIDEREA SI FUNCTIONAREA CONTURILOR
Banca deschide:
- Conturi curente cu sau fara Carduri de debit ataate,
- Conturi revolving cu Carduri de credit ataate,
- Conturi de depozit,
- Conturi de economii, n Lei sau/i n valut, la cererea expres a Clientului.
- Contul Escrow, etc
Conturile se deschid la unitile Bncii, n conformitate cu normele interne, pe baza completrii i semnrii de ctre Client a
formularelor standard ale Bncii, nsoite de documentele solicitate de aceasta.
La solicitarea scrisa a clientului si utilizand , asa cum vom vedea in continuare, tehnici si formulare speciale , diferentiate pentru
persoanele fizice si pentru persoanele juridice , dar respectand aceleasi principii riguroase de cunoastere a clientelei , banca va deschide ,
urmatoarele:
Tipuri de conturi (enuntarea nu este limitativa !!!) :
Contul curent nominativ instrumentul (platforma) prin care se efectueaza toate operatiunile dispuse de client sau
imputernicitul pe cont (de exp. plati , incasari, depuneri si retrageri de numerar, viramante intra si interbancare , inclusiv inregistrarea
operatiunilor cu carduri , etc) . Acest cont se deschide pe o perioada nedeterminata si pe numele unui singur client, cu varsta minima de
18 ani , cu exceptia contului curent aferent cardului Sprint pentru care varsta minima este de 14 ani impliniti.
Clientul are dreptul de a numi imputerniciti pe cont (standard 2 persoane) care pot efectua operatiuni pe respectivul cont in limitele
stabilite prin imputernicire.
TEHNIC
Elementul principal de identificare a unui cont curent bancar este Codul IBAN ; ( International Bank Account Number)
99

Codul IBAN identific n mod unic un cont la o instituite financiara dintr-o ar, conform standardului internaional ISO 13616,
publicat de ISO n 1997 i promovat ulterior de European Committee for Banking Standards (ECBS) pentru facilitarea plilor n Uniunea
European. Codul IBAN faciliteaz automatizarea procesrii tranzaciilor de pli transfrontaliere.
Codul IBAN reprezinta un sir de caractere alfa numerice care identifica in mod unic la nivel international contul bancar al
unui client la o banca in Romania si este utilizat pentru procesarea platilor in cadrul sistemelor de plati sau prin banci de tip corespondent,
exprimate in lei sau valute.
Codul IBAN a introdus pentru a facilita efectuarea platilor interbancare. El permite identificarea beneficiarului platii, chiar daca
platitorul nu specifica niciun alt detaliu cu privire la contul unde trebuie sa ajunga banii.
Nu trebuie insa confundat codul IBAN cu numarul de cont, atribuit intern de banca. Acest numar de cont este recunoscut doar de
catre sistemul informatic al bancii respective si nu se utilizeaza de client pentru a face plati sau incasari. De exemplu, daca trebuie sa
incasam o suma de bani in cont, trebuie intotdeauna comunicat persoanei care face plata doar codul IBAN al contului propriu.
Caracterele utilizate in structura codurilor IBAN pot fi numai litere majuscule ale alfabetului latin (A la Z) si cifrea arabe ( de la 0 la 9)
Un cod IBAN are o structura formata dintr-un sir de 24 de caractere alfanumerice , care, considerate de la stanga la dreapta , au
urmatoarea semnificatie:
ROXXYYYYZZZZZZZZZZZZZZZZZZ
- 2 caractere alfabetice scrise cu majuscule care reprezinta codul de tara ( in cazul nostru Romania)
- 2 caractere numerice care reprezinta caracterele de verificare ale codului IBAN;
- 4 caractere de identificare a bancii sau a trezoreriei ( Acestea reprezinta primele patru caractere ale codului BIC a bancii
sau a trezoreriei BIC inseamna Bank Identifier Code);
- 16 caractere alfanumerice care identifica in mod unic unitatea teritoriala a bancii sau a Trezorerieisi contul clientului
deschis la respectiva unitate teritorial a bancii
Codul BIC identifica in mod unic o instituie financiara sau o entitate n cadrul unei instituii financiare. Structura codului BIC
este descris de standardul ISO 9362. Codul BIC const din 8 (BIC8) sau din 11 (BIC11) caractere. SWIFT este Autoritatea de nregistrare
pentru codurile BIC
Respectand aceiasi structura internationala , conturile curente deschise de clieni la banci au aceiasi configuratie , elementele ce le
diferentiaza fiind date de codul BIC astfel :
- RO64BRDE270SV39382982700 cont curent descchis la BRD-GSG Sucursala TG.Mures
- RO33INGB0001000113418941 cont curent deschis la Banca ING Bucuresti;
- RO042RNCB019301545524001- cont curent deschis la ERSTE BANK:(BCR) - Bucuresti
Trebuie observat in practica faptul ca sunt diferente minore intre caracteristicile tehnice ale conturilor curente deschise de clienti
la bancile din Romania , precum si TEHNICA deschiderii , functionarii si inchiderii acestor conturi . Pentru exemplificare va prezentam
aceste
caracteristici ale contului curent la ERSTE BANK:
- cont prin care se deruleaz operaiuni de ncasri i pli n numerar i prin virament i care evideniaz disponibilitile clientului
- poate fi deschis cu sold zero i poate fi alimentat, att prin depuneri de numerar, ct i prin virament
- banca efectueaz n conturile curente, deschise clienilor si, operaiuni dispuse de titularul de cont, numai n limita disponibilului
existent
100

sumele nregistrate n aceste conturi sunt purttoare de dobnzi, dobnda practicat de banc fiind cea aferent disponibilitilor

la vedere
la deschiderea contului curent sau ulterior, clientul poate opta pentru eliberarea unui card de debit din oferta de produse a bncii,
n moneda contului respectiv
- se pot deschide numai n valutele cotate de BNR i acceptate de BCR
- operaiunile prin virament derulate prin contul curent se fac pe baza documentelor specifice acestor operaiuni sau potrivit
funcionalitii cardului
Contul de depozit la termen este deschis pe o perioada determinata pe numele unui client, avand o functie de economisire.
Tipurile de depozite care se pot constitui la BRD- GSG de exemplu sunt :
. Depozite la termen:
- dobnda variabil
- plata dobnzii se face lunar sau la expirarea termenului;
Depozitul 1000:
- dobnda fix;
- plata dobnzii se face la expirarea termenului;
Progresso:
- dobnda progresiv;
- plata dobnzii se face la 180 de zile calendaristice.
Caracteriticile acestui cont de depozit la termen sunt urmatoarele ;
- constituirea/lichidarea unui depozit se face prin debitarea/creditarea contului curent ;
- in contul curent se vor colecta sumele din dobanzi aferente depozitelor constituite de Client, mai putin pentru depozitele cu
capitalizare ;
- retragerea oricarei sume din depozit pana la termenul pentru care a fost constituit, atrage dupa sine desfiintarea acestuia ; suma si
dobanda la vedere practicata de Banca la momentul desfiintarii depozitului, vor fi virate in contul curent ;
- pentru depozitele la termen cu dobanda variabila, aceasta este calculata la 365 zile si poate varia pe perioada depozitului in
functie de piata financiar bancara;
- in cazul in care depozitul expira intr-o zi nelucratoare/sarbatoare legala, scadenta acestuia se considera a fi urmatoare zi
lucratoare ;
- in cazul in care depozitul expira intr-o zi nelucratoare/sarbatoare legala (constituindu-se automat un nou depozit in aceleasi
conditii ca cel initial), iar titularul solicita in urmatoarea zi bancara lucratoare constituirea unui nou depozit in alte conditii decat depozitul
initial, se considera desfiintarea depozitului nou constituit .
- reinoirea depozitelor este automata cu urmatoarele exceptii:
- depozitele cu dobanda progresiva sau fixa;
- depozitele negociate
- depozitele cu dobanda variabila pentru care clientul a solicitat in mod expres ca depozitul sa nu se reinoiasca automat.
-

101

 Conturi cu destinatie speciala prin care se efectueaza prestatii bancare speciale, cum ar fi: conturile de depozi colaterale
(depozite pentru ordine de plata cu scadenta, depozite garantii gestionari, conturi escrow , conturi garantii constituite pentru credite , etc)
Conturi de economii sunt produse de economisire n LEI, EUR sau USD, care mbin avantajele unui cont curent cu cele ale
unui depozit la termen. Conturile de economii sunt deschise pe o perioad nedeterminat.
In BRD GSG conturile de economii au urmatoarele denumiri comerciale : ATUSTART, ATSPRINT, ATUCONT) si prezinta
urmatoarele caracteristici esentiale :
Atustart: - destinat clienilor cu vrsta ntre 0 i 14 ani (nemplinii).
Atusprint: - destinat clienilor cu vrsta ntre 14 ani (mplinii) i 18 ani (nemplinii)
Atucont: - cont de economii principal, destinat Clienilor Bncii cu vrsta de 14 ani sau mai mare.
Smart Cont: - cont de economii principal, destinat Clienilor Bncii cu vrsta de cel putin 18 ani.
In functie de tip, conturile de economii au stabilite o suma minima de mentinut in cont. n calculul plafonului maxim (existent la
conturile Atustart i Atusprint) nu sunt incluse dobnzile.
In aceste conturi sunt permise urmatoarele operatiuni:
- depuneri/retrageri de numerar n/din contul de economii la unitile Bncii cu respectarea soldului minim n cont. Sumele
depuse/retrase vor fi multiplu de zeci LEI / EUR /USD.
- incasri intra i interbancare n contul de economii.
- pli prin virament din contul de economii n contul curent al Clientului, deschis la orice unitate a Bncii, cu condiia respectrii
soldului minim n cont.
Contul revolving reprezint contul deschis de ctre Banc i care acord acces clientului la disponibilitile bneti oferite de
Banc sub forma unei linii de credit, numai prin intermediul unui card de credit.
n acest cont sunt reflectate toate operaiunile efectuate prin intermediul cardului de credit, precum i comisioanele, dobnzile
i prima de asigurare aferente.
. Contul revolving funcioneaz doar avnd un card de credit ataat. Sunt permise operaiuni de creditare a contului (alimentri)
prin orice modalitate: depunere numerar, realizare de transfer dintr-un cont curent deschis la BRD sau la alt banc. Orice operaiune de
debitare a contului revolving este posibil doar utiliznd cardul de credit.
Asa cum am precizat deja conturile se deschid de catre unitatile Bancii, in conformitate cu normele elaborate in acest scop, prin
completarea si semnarea de catre Clienti a formularelor standard ale Bancii, insotite de documentele solicitate de aceasta.
Oricarui conti se pot atasa diverse produse sau servicii, pe masura oferirii de catre Banca si solicitarii de catre Client, in conditiile
legii si corespunzator procedurilor interne ale Bancii.
O atentie cuvenita banca o acorda deschiderii si utilizarii conturilor in valuta atat pentru rezidenti cat si pentru nerezidenti:
Rezidentii si nerezidentii au dreptul sa dobandeasca, sa detina si sa utilizeze active financiare exprimate in valute convertibile, in
conditiile respectarii prevederilor legale. In acest scop, rezidentii si nerezidentii pot deschide conturi in valute convertibile la Banca.
Nerezidentii au dreptul sa dobandeasca , sa detina si sa utilizeze active financiare exprimate in moneda nationala (leu), in conditiile
respectarii prevederilor legale.
Banca poate deschide nerezidentilor :
102

 conturi curente in moneda nationala (leu) ;

conturi de depozit in moneda nationala (leu).
Sumele detinute de nerezidenti in conturile curente si de depozit in moneda nationala (leu) , pot fi convertite in valute convertibile
prin intermediul pietei valutare, in conditiile stabilite prin Regulamentul Valutar.
Rezidentii pot deschide si mentine conturi in valuta si/sau in moneda nationala (leu) in strainatate.
Operatiunile valutare curente sunt operatiunile valutare efectuate intre rezidenti si nerezidenti, care decurg, fara a se limita la
acestea, din:
- tranzactii de comert international cu bunuri si servicii si alte asemenea tranzactii care presupun o contraprestatie imediata,
inclusiv operatiunile efectuate in scopul acoperirii riscurilor (de exemplu, de pret, valutar) rezultate din tranzactiile de comert international;
- alte operatiuni care nu sunt de natura operatiunilor valutare de capital , cum ar fi: plati/incasari legate de impozite si taxe - cu
exceptia taxelor succesorale -, comisioane, onorarii, amenzi, plati legate de cheltuieli de judecata, asistenta tehnica, plati de sume
decurgand din drepturile de asigurari sociale, inclusiv pensii, intr-un sistem public sau privat, castiguri din jocuri de noroc, prime si
indemnizatii decurgand din contracte de asigurare/reasigurare - cu exceptia asigurarilor de viata si de credite -, leasing operational, cheltuieli
cu intretinerea proprietatilor detinute in strainatate, cheltuieli de reprezentare, cheltuieli guvernamentale, abonamente la publicatii, participare
la organizatii, cluburi;
- repatrierea veniturilor nete sub forma de dividende, dobanzi, chirii etc. provenind din operatiuni valutare curente si de capital;
- remiteri de sume reprezentand cheltuieli curente ce decurg din obligatii legale de intretinere a membrilor familiei - sot, sotie, copii
ori alte persoane aflate in intretinere;
- cheltuielile care nu sunt de natura operatiunilor valutare de capital facute de rezidenti deplasati in strainatate in scop
educational sau religios, de recreere, vacanta, sport, afaceri, vizite la rude sau la prieteni,misiuni, intalniri, conferinte, ingrijirea sanatatii, etc.
Contul Escrow
Contul Escrow este deschis la cererea clientilor titulari platitori, (pf sau pj) in conditiile in care aceste persoane doresc sa puna la
dispozitia unui tert beneficiar o anumita suma de bani (lei sau valuta) in anumite conditii. Aceste conditii se refera la transferul banilor de
catre banca catre tertul beneficiar si sunt mentionate intr-o conventie incheiata intre banca si cei doi parteneri de afaceri ; platitorul si
beneficiarul .
Altfel spus Contul Escrow este un depozit bancar avand ca destinatie depozitarea, pastrarea sau blocarea unor fonduri prin care un
deponent, persoana juridica care are cont curent deschis la noi, pune la dispozitia unui beneficiar fonduri reprezentand sume de bani, pana
la indeplinirea unor conditii stabilite. Conditiile in care Banca va elibera fondurile din acest cont sunt agreate intr-un contract incheiat de
Banca cu cele doua parti.
Contul Escrow are urmatoarele caracteristici :
- titularului platitor ii este garantata de catre banca pastrarea depozitului pana la momentul depunerii de catre beneficiar a
documentatiei prevazute in conventie , pe care banca o analizeaza si daca este corespunzatoare dispune efectuarea platii catre
beneficiar;
- titularul platitor are dreptul recuperarii sumei totale din soldul contului Escrow , daca termenul de depunere a documentatiei de
catre baneficiar a expirat sau daca beneficiarul se afla in stare de faliment dovedit legal;
103

beneficiarului , ii este garantata incasarea drepturilor sale , in limita disponibililui existent in contul Escrow cu indeplinirea
conditiilor stipulate in conventia incheiata;
- dobanda aferenta contului Escrow este bonificata titularului sau beneficiarului, in functie de clauzele contractuale;
- in general rata dobanzii aferenta contului de depozit Escrow este mai mica decat dobanda bonificata de banca la depozitele la
termen obisnuite.
TEHNIC acest cont functioneaza astfel: Firma X , furnizoare de apa potabila intr-un oras , achizitioneaza de la firma Y o instalatie
complexa de tratare a apei. Ambele au contul curent deschis la banca B. Cei doi parteneri (vanzator si cumparator) convin cu banca B ca
firma cumparatoare sa deschida un cont Escrow unde sa se colecteze ( de la consumatorii de apa), in timp de 30 de zile suma necesara
pentru plata instalatiei. Banca va imobiliza aceste disponibilitati in timp de 30 de zile si la finele perioadei , daca tranzactia are loc, atunci , pe
baza documentatiei convenite in conventie va dispune plata instalatiei.
Daca tranzactia de vanzare cumparare a instalatiei nu se realizeaza in perioada de valabilitate a contractului Escrow suma de bani
din contul Escrow + dobanda raman la dispozitia firmei care a vrut sa o cumpere.
-

2.4. FUNCTIONAREA CONTURILOR

In practica bancara conturile deschise in numele clientilor functioneaza dupa reguli bine stabilite , reguli inscrise si in Conditiile
Generale Bancare si prezentate clientului la deschiderea initiala si ulterioara a conturilor , atunci cand , prin semnatura clientul le accepta si
se angajeaza sa le respecte sub sanctiunea derivata dintr-un contract intre parti.
Prezentam in continuare partea semnificativa a acestor reguli cu caracter general , intrucat pentru conturile cu regim specific de
deschidere , utilizare si inchidere le-am prezentat mai sus.
- Orice operaiune (de ex. pli, ncasri, depuneri i retrageri de numerar, viramente intra i interbancare etc.) dispus de
Client/mputernicitul pe Cont se efectueaz prin intermediul contului curent.
- Documentele prezentate Bncii trebuie s poarte, n mod obligatoriu, semnturile Clientului sau ale mputernicitului su pe
Cont, n deplin concordan cu specimenele de semntur aflate la Banc. ndeplinind instruciunile Clientului,
Banca se bazeaz pe caracterul real, corect i original al semnturilor care apar pe instruciunile transmise Bncii n orice mod
i nu are nici un fel de rspundere n legtur cu consecinele care ar putea aprea ca urmare a folosirii frauduloase sau abuzive a acestor
semnturi.
- Banca este ndreptit s calculeze, n cazul descoperitului neautorizat de cont, dobnda penalizatoare asupra soldului debitor
al conturilor curente sau contul revolving, nivelul acesteia fiind afiat la sediile sale.(Conditie discutata si discutabila in contextul apararii
dreptului clientului ..) !
- Orice solicitare a Clientului pentru un schimb valutar, materializat prin semnarea unui ordin de schimb valutar sau a unui
contract specific acestui tip de tranzacie, fie cu decontare imediat, fie cu o alt dat a valutei, este irevocabil. Toate costurile provenind
din diferenele de curs valutar vor fi suportate de Client.
De asemenea, att n cazul nerespectrii ordinului dat, precum i n cazul modificrii de ctre Client a ordinului transmis Bncii,
toate consecinele, inclusiv, dar fr a se limita la daune, costuri suplimentare suportate de Banc, sunt n sarcina Clientului.
- n cazul sumelor primite n favoarea Clientului i care sunt exprimate n alte valute convertibile dect cele n care sunt
deschise conturile curente, Clientul este de acord ca Banca s procedeze dup cum urmeaz:
104

- n situaia n care la primirea sumei se indic un cont ntr-o valut i suma primit este exprimat ntr-o alt valut, aceasta
va fi convertit i nregistrat n contul curent deschis n valuta menionat anterior (cu respectarea datelor din mesajul de
transfer);
-. n situaia n care se primesc sume n alte valute dect cele ale conturilor deschise pe numele Clientului, Banca deschide
automat un cont separat n valuta primit i nregistreaz suma n acest cont.
Banca va notifica Clientul despre noul cont deschis, iar noul cont deschis se va supune acelorai reguli de cont curent. n toate
cazurile, convertirea se va efectua la cursul Bncii din ziua respectiv.
n cazul contestrii operaiunilor realizate n temeiul unui contract specific, termenul de reclamaie este cel prevzut n contractul
specific ncheiat cu Banca.
n cazul n care Clientul/mputernicitul pe Cont solicit retragerea din cont a unor sume n valut, sumele de pn la valoarea de 5
EUR/USD vor fi schimbate n lei la cursul Bncii din ziua respectiv i eliberate Clientului n aceast moned.
- n cazul unei erori, din partea Bncii, nregistrate pe contul Clientului, Clientul autorizeaz n mod expres Banca s
corecteze, din proprie iniiativ, fr acordul prealabil al Clientului, sumele nregistrate eronat.
2.5 .DOVADA OPERATIUNILOR SI EXTRASUL DE CONT
Din conditia de parte intr-un contract semnat cu clientul sau, care deschide cont(conturi) la una din sucursalele sale, Banca este
obligata sa-i furnizeze acestuia o serie de informatii care sa ateste natura si legalitatea operatiunilor din cont , informatii care se refera , in
principal la urmatoarele aspecte :
- Banca emite extrase de cont pentru operaiunile efectuate pe contul Clientului.
- Extrasul de cont este un document emis de Banc care cuprinde informaii n ceea ce privete data de nregistrare a operaiunilor
n contabilitate, natura i valoarea operaiunilor, dobnzile i comisioanele aferente operaiunilor efectuate, beneficiarul i ordonatorul
operaiunilor efectuate etc.
- Extrasul de cont este emis de Banc si este transmis prin punerea la dispozitia Clientului, pe suport hartie, o data pe luna,
gratuit, pentru luna calendaristica anterioara, in cadrul unitatilor Bancii sau prin alte modalitati alese de Client prin completarea Cererii
extrase de cont.
- La cererea Clientului/Imputernicitului pe cont, si in masura in care este posibil, Banca va putea furniza, contra cost, conform
Ghidului comisioanelor in Lei si valuta pentru persoane fizice, informatii suplimentare fata de cele mentionate in mod curent sau intr-un
mod mai frecvent sau prin alte mijloace de comunicare decat cele uzuale.
- La cererea Clientului/mputernicitului pe Cont, Banca poate emite, in maxim 72 de ore de la solicitare, extrase sau liste de
operatiuni pentru zilele n care au fost dispuse operaiuni, contra unui comision, conform Ghidului comisioanelor n Lei i valut pentru
persoane fizice n vigoare la data solicitrii. Aceste extrase sunt puse la dispoziia Clientului/mputernicitului pe Cont la unitatea Bncii unde
acesta are deschis Contul.
- In cazul n care Clientul constat c a fost nregistrat in Contul sau o Operaiune de plata neautorizata sau executata
incorect, care da nastere unei plangeri, acesta are dreptul s reclame erorile mentionate anterior, in cel mai scurt timp (max.60 de zile
calendaristice de la data debitarii Contului mentionata in extrasul de cont). Reclamatiile ulterioare vor putea fi luate in considerare de
catre Banca numai in situatia intarzierii in cazuri justificate, dar nu mai tarziu de 13 luni de la data debitarii contului mentionata in extrasul de
cont. Clientul va putea efectua reclamatiile mentionate anterior, in scris, la orice unitate a Bancii.
105

- In cazul in care Clientul doreste sa modifice optiunea de extras de cont, acesta isi va exprima acordul completand Cererea
Extrase de cont sau apeland serviciul MyBRD Contact.
- Pentru Clienii care au contractat Descoperit Autorizat de Cont, un card de credit, credite sau nregistreaz descoperit neautorizat
de cont, Banca va emite lunar extras de cont.
2.6. CONFIDENTIALITATEA OPERATIUNILOR BANCARE DIN CONTURI
Banca va pastra confidentialitatea, nu va dezvalui, publica sau divulga prin orice alt mod, informatii privind conturile clientilor si
operatiunile dispuse de acestia, fara consimtamantul acestora.
Clauza confidentialitatii nu se aplica :
- in cazul solicitarii titularilor sau a mostenitorilor acestora, inclusiv a reprezentantilor lor legali si/sau statutari, ori cu acordul expres
al acestora;
- in cazul in care Banca justifica un interes legitim;
- la solicitarea scrisa a sotului titularului de cont, atunci cand face dovada ca a introdus in instanta o cerere de impartire a bunurilor
comune, sau la solicitarea instantei;
- in cauzele penale, la solicitarea procurorului sau a instantei judecatoresti ori, dupa caz, a organelor de cercetare penala;
- in orice situatie prevazuta de legislatia in vigoare.
De asemenea Banca se angajeaz s pstreze confidenialitatea informaiilor privind posesorul i operaiunile cu cardul efectuate
de acesta, cu excepia cazului in care aceste dezvaluiri sunt impuse de lege sau pentru solutionarea disputelor legate de operatiunile cu
carduri.
Banca va presta in favoarea Clientilor sai numai serviciile prevazute expres in autorizatia sa de functionare si nu va raspunde in
nici un fel pentru refuzul de a presta alte activitati decat cele prevazute mai sus.
Banca nu va fi responsabila pentru pierderea instrumentelor de plata care nu s-a produs din vina sa. Banca va notifica Clientului,
fara intarziere, orice eroare constatata in legatura cu operatiunile efectuate in conturile sale.
Banca nu este rspunztoare pentru nendeplinirea vreunei obligaii ce-i revine n conformitate cu prevederile prezentelor
Conditii Generale Bancare, dac aceast situaie este rezultatul direct sau indirect al unor mprejurri independente de voina sau
capacitatea Bncii (indisponibilitatea retelei de comunicatie, intreruperi ale sistemului informatic, etc.) .
2. 7. PROCEDURA DE DESCHIDERE A CONTURILOR CLIENTELEI RETAIL (PERSOANE FIZICE)
In cele ce urmeaza vom prezenta procedura (tehnica bancara) pe care un consilier de clientela sau un operator de ghiseu
universal ( salariati al bancii care isi desfasoara activitate in front office , in contact direct cu clientii ) si respectiv supervizorul o utilizeza
pentru deschiderea contului curent al unui client nou al bancii.
Am ales procedura practicata intr-o banca de prim rang din Romania tocmai pentru a va familiariza cu modul de lucru dintr-o
institutie cu renume si care detine unul dintre cele mai performante sisteme informatice din domeniu.
Acesta procedura se aplica atat pentru conturile in lei cat si pentru conturile in valuta.
Un cont curent (CC) poate fi deschis pe baza unuia din urmatoarele doua documente:
106

- Formular de intrare in relatie cu banca (FIRB)- Persoane fizice utilizat pentru toate cazurile in care solicitantul nu este definit
client in sistemul informatic al bancii;
- Cerere de deschidere Cont Curent utilizat
pentru toate cazurile in care solicitantul este deja definit client in sistemul informatic
u
al bancii.
Aceste documente sun semnate de catre titularul contului si ,in regim de contract cu banca ,acesta dobandeste toate drepturile si
isi asuma toate obligatiile detaliate in formulare. In acelasi timp in aceste documente sunt prevazute si drepturile si obligatiile bancii , asa
cum le vom prezenta in continuare.
Asupra sumelor aflate in conturile deschise in evidentele Bancii, pot dispune liber, cu respectarea normelor in vigoare, urmatoarele
persoane:
-titularul contului - dispune liber de nici o constrangere;
-persoanele imputernicite de titular, in limitele stabilite prin imputernicire;
-mostenitorii titularului, care dovedesc cu certificat de mostenitor sau cu hotarare judecatoreasca aceasta calitate in
limita stabilita de aceste documente.
Imputernicitii
- desemnare, limite , revocare
Titularul contului poate desemna imputerniciti ( standard 2 persoane) la
unitatea bancii unde este deschis respectivul cont optiune care se inscrie in documentele de deschidere a contului.
Imputernicitul pe cont reprezinta persoana autorizata sa reprezinte titularul contului in relatiile cu banca , desemnata de acesta
la deschiderea contului sau dupa aceea prin formularele bancii sau printr-un mandat expres formulat.
Imputernicitii pot fi definiti pe baza unuia din urmatoarele formulare :
- Formular de intrare in relatii cu banca (FIRB) utilizat atunci cand deschiderea de cont se realizeaza pe baza acestui formular si
titularul nu desemneaza decat un singur imputernicit
- Imputernicire / revocare imputernicire utilizat atunci cand deschiderea de cont curent se realizeaza pe baza Cererii de
deschidere cont curent sau daca titularul desemneaza mai mult de un imputernicit
- Formulare de emitere carduri ce contin o rubrica ce permite desemnarea unui utilizator autorizat (imputernicit pe contul curent
si posesor de card)
Imputernicirea / revocarea este valabila de la data semnarii pana la o modificare ulterioara a imputernicitilor la solicitarea
titularului .
Imputernicirea isi inceteaza valabilitatea , in una din urmatoarele situatii :
- la data receptionarii efective de catre Banca a revocarii exprese, in scris, a imputernicitului de catre titular
- la data la care Banca este informata cu privire la decesul titularului, prin prezentarea certificatului de deces al acestuia
Revocarea persoanelor imputernicite se face pe baza formularului de Imputernicire/ revocare imputernicire.
In cazul in care titularul introduce o clauza testamentara pe un cont, la decesul acestuia, mostenitorul desemnat prin respectivul
formular va avea acces la disponibilul din cont prin simpla prezentare a actului sau de identitate si certificatul de deces al titularului de cont
Potrivit normelor imputernicitii pe cont desemnati prin formularele bancii :
Sunt autorizati :
- sa efectueze operatiuni prin contul curent sau contul revolving prin intermediul cardului de credit
- sa constituie depozite din contul curent respectiv, dar numai pe numele titularului
107

- sa lichideze depozitele clientului constituite prin contul curent respectiv, doar in cazul in care este desemnat
imputernicit pe depozitele respective.

Nu sunt autorizati
- sa inchida conturile curente ale titularului
- sa deschida noi conturi curente in numele titularului
- sa solicite credite in numele titularului
- sa desemneze/ revoce imputerniciti pe conturile titularului
Aceste operatiuni pot fi efectuate in numele clientului numai in baza unui mandat autentic expres acordat in acest sens.
- sa lichideze depozite constituite din contul curent , la care nu au fost desemnati imputerniciti , de catre titular.
mputernicirea unei persoane s reprezinte Clientul n relaiile cu Banca rmne valabil pn la data primirii de ctre Banca de la
Client a unei ntiinri scrise cu privire la revocarea, modificarea acesteia sau pn la decesul Clientului.
ncetarea mandatului devine opozabil Bncii ncepnd de la data informrii Bncii (prin prezentarea unui Certificat de deces sau a
unei ntiinri scrise transmise Bncii.). Banca este ndreptit s solicite orice documente consider c sunt necesare cu privire la aceste
modificri.
Clientul este rspunztor fa de Banc pentru orice pierdere suferit de aceasta, ca urmare a neaducerii la cunotina Bncii a
oricrei restricii sau limitri n ceea ce privete mputernicitul acestuia pe Cont.
n cazul n care apare o disput sau o situaie conflictual de orice natur care, n opinia Bncii, mpiedic stabilirea
mputernicitului pe Cont n ce privete desemnarea, limitele sau revocarea acestuia, Banca are dreptul de a bloca accesul
mputernicitului pe Cont la contul Clientului pn la soluionarea disputei dovedit prin preze.
In momentul aplicarii prezentei proceduri, lucratorul bancar (reamintesc ca poate fi consilierul de clientela sau operatorul de ghiseu
universal) va respecta obligatoriu Directiva privind : cunoasterea clientelei, prevenirea spalarii banilor si combaterea utilizarii bancii
in scopul finantarii actelor de terorism.
2.7.1.TEHNICA de deschidere a contului curent pentru o persoana fizica .
Redam in continuare pasii obligtatorii care sunt parcursi in operatiunea de deschidere de cont asa cum sunt prevazuti in procedura
bancii luate ca exemplu ( similar se procedeaza si in alte banci) :
Consilier clientela / operator ghiseu universal efectuati urmatoarele operatiuni tehnice :
Verificati identitatea clientului

Cautati clientul in sistemul informatic dupa CNP ( pentru definirea clientilor in sistemul informatic se utilizeaza procedura Intrare in
relatii cu banca persoane fizice , inainte de a se deschide contul curent)
Inmanati clientului spre completare cererea de deschidere cont curent
108

(daca clientul doreste imputerniciti)

Inmanati clientului spre completare Formularul de Imputernicire/ Revocare imputernicire

Efectuati si retineti o fotocopie a actului de identitate pentru imputernicit

Cautati in baza de date existenta imputernicitilor (-cautare dupa CNP0

Inregistrati drept clienti noi imputerniciti care nu au fost gasiti in baza de date si retineti (notati) numerele de client generate de
aplicatia informatica
Inmanati clientului un exemplar al Cererii de deschidere cont curent / Formularului de Imputernicire / Revocare Imputernicire, dupa
caz
Semnati si stampilati Cererea de deschidere de cont curent si Formularul de Imputernicire / Revocare imputernicire, dupa caz

Deschideti contul curent in aplicatia informatica si completati eventuala clauza testamentara

Nota : Pentru depuneri mai mari de 15 000 EUR, clientul trebuie sa completeze Declaratia Bona Fide conform programului de
cunoastere a clientelei.

Arhivati formularul de intrare in relatii cu banca / cererea de deschidere de cont curent/ Formularul de Imputernicire/ Revocare
Imputernicire si fotocopia actelor de identitate (client + imputernicit) la Dosarul Formulare de deschidere cont curent (Arhivarea
documentelor se va face in ordine cronologica).
109

Incheiat procedura.
2.7.2.Procedura de supervizare a deschiderii conturilor persoanelor fizice.
Aplicand propriile principii de control si prudentialitate (si in context de cunoastere a clientului si cu acesta ocazie ) banca a
organizat o supervizare a operatiilor de deschidere de cont , efectuata de personal de specialitate asa cum prezentam , schematic, mai jos:
. Semnificatia prescurtarilor este urmatoarea:
- IBANK - este denumirea sistemului informatic utilizat
- OGU - Operator ghiseu universal;
- Teller - salariat careia i s-a atasat un cod de acces si operare in sistemul informatic (poate sa fie autorizat un acces total sau
numai in anumite tipuri de aplicati

110

NR CRT.

Operatiune
Verificarea existentei
Formularelor de desemnare
imputerniciti
corespunzatoare (Formulare
de intrare in relatii cu
banca sau formularul de
imputernicire / Revocare
4 Imputernicire)

Verificarea existente
fotocopiilor dupa actul de
identitate al titularului si ale
5 eventualilor imputerniciti
Verificarea existentei
semnaturii clientului pe
Formularul de deschidere
de cont curent (dupa caz,
Formularul de intrare in
relatii cu banca sau Cererea
de deschidere cont curent) /
Formularul de Imputernicire
6 / Revocare Imputernicire

Sursa Informatiei

Formular de
intrare in relatii
cu banca
Formular de
Imputernicire /
Revocare
ImputernicireFotocopii acte de
identitate
Formulare
deschidere cont
curent
Formular
imputernicire /
Revocare
Imputernicire
Formular de
intrare in relatii
cu banca
Cerere de
deschidere cont
curent
Formular
imputernicire /
Revocare
Imputernicire

Persoana
desemnata

Momentul
realizarii
verificarii

Supervizor

La sfarsitul
zilei

Supervizor

La sfarsitul
zilei

Supervizor

La sfarsitul
zilei

111

NR CRT.

Operatiune

Sursa Informatiei

Verificarea
existentei
operatiunilor
aferente conturilor
constituite pe
7 jurnalul tellerului
Jurnalul tellerului

Persoana
desemnata

Momentul
realizarii
verificarii

Consilier clientela
Supervizor

La sfarsitul
zilei

Verificarea
arhivarii
corespunzatoare a
tuturor
8 documentelor

Dosar Actele zilei

Dosar Formulare de
deschidere cont curent
Dosar operatiuni mai
mari de 10 000 Eur
Dosar Formulare de
Imputernicire /
Revocare Imputernicire Supervizor

La sfarsitul
zilei

Reglarea erorilor
9 constatate

IBANK
Formular deschidere
cont curent
Formular de
imputernicire /
Consilier clientela
Revocare imputernicire Supervizor

La sfarsitul
zilei sau
ulterior, daca
este posibil

112

2.7.3. Drepturile si obligatiile clientilor persoanelor fizice si drepturile si obligatiile bancii in utilizarea conturilor.
Precizam faptul ca documentele ce se intocmesc si semneaza de catre banca si clientul sau la deschiderea de conturi imbraca
forma si autoritatea unui contract , din care , pentru ambele parti se nasc drepturi si obligatii , pe care , pe scurt le precizam in continuare :
Drepturile Clientului
- sa primeasca dobanda pentru disponibilul pastrat in cont, stabilita conform reglementarilor Bancii ;
- sa-si alimenteze contul prin depuneri in numerar la unitatile Bncii (numai in valuta contului) sau prin viramente din alte conturi,
deschise la Banc sau la alte bnci. Alimentrile n valut se efectueaz, cu condiia respectrii prevederilor Regulamentului Valutar al
Bancii Nationale a Romaniei si a reglementarilor cu privire la operatiunile valutare, aflate in vigoare ;
- sa primeasca, el sau imputernicitul sau, extrasul de cont, la adresa de corespondenta a Clientului,sau la ghiseul Bancii;
- sa solicite inchiderea contului, numai dupa achitarea catre Banca a tuturor sumelor datorate.
Obligatiile Clientului
-sa-si declare obligatoriu si corect datele privind identitatea si domiciliul ;
-sa cunoasca si sa respecte prezentele conditii de efectuare a operatiunilor in cont ;
-sa inlocuiasca, in cazul modificarii acestora, actele prezentate la Banca pentru deschiderea contului, in termen de 5 zile lucratoare
de la data modificarii respective; Banca nu poate fi facuta raspunzatoare pentru eventualele prejudicii cauzate ca urmare a necomunicarii in
timp si in conditii de siguranta a modificarilor/completarilor aparute ;
-sa semnaleze erorile sau omisiunile din extrasul de cont in termen de 30 zile lucratoare de la data emiterii acestuia ;
-sa efectueze operatiuni doar in limita disponibilului din cont, tinand cont inclusiv de valoarea comisioanelor aferente ;
-sa efectueze lunar operatiuni pe cont;
-n cazul existenei unui descoperit de cont, clientul are obligaia efectuarii unei alimentri cel puin la nivelul descoperitului
neautorizat de cont (dac e cazul) ;
-sa achite comisioanele, spezele si dobanzile bancare aferente operatiunilor efectuate, conform Ghidului principalelor comisioane in
lei si valuta pentru persoane fizice si Listei de dobanzi in vigoare existente la sediile Bancii, cu exceptia cazului in care exista conventii prin
care s-a stabilit alt nivel al acestora ;
-sa se informeze cu privire la modificarile intervenite in nivelul comisioanelor, spezelor si dobanzilor, din afisarile existente la sediile
Bancii ;
-sa utilizeze contul deschis la Banca pentru efectuarea de operatiuni folosind formularele standard ale Bancii ; acestea trebuie sa fie
corect completate si sa reflecte operatiuni reale, Clientul fiind raspunzator pentru aceasta ;
-sa respecte zilele bancare lucratoare si programul de lucru cu publicul al Bancii, asa cum este el afisat la sediile acesteia ;
-este raspunzator fata de Banca pentru orice pierdere suferita de aceasta, ca urmare a neaducerii la cunostinta Bancii a vreunei
restrictii sau limitari in ceea ce priveste Clientul sau contul ;
- pentru protejarea intereselor sale, conform reglementarilor in vigoare, Clientul se obliga sa informeze neintarziat Banca privind
orice instrument de plata pierdut, furat, distrus sau anulat, astfel incat aceasta sa ia masurile necesare pentru imposibilitatea utilizarii
ulterioare a respectivelor mijloace de plata;
113

- titularul de cont va despgubi Banca pentru orice daune, pierderi sau cheltuieli suportate de aceasta, care au rezultat din
nclcarea prevederilor prezentelor Conditii Generale Bancare de catre Client.
- Clientul va despgubi Banca pentru orice daune, pierderi sau cheltuieli suportate de Banc, n urma stabilirii responsabilitii
financiare a acestuia pentru refuzurile de plata ;
- Clientul autorizeaza Banca s recupereze din depozitul colateral constituit (daca e cazul), sumele reprezentnd obligaii de plat
proprii, nerambursate n termen de 30 zile calendaristice de la data solicitrii in scris primite din partea Bncii ;
Drepturile Bancii
- sa efectueze in conturile Clientilor sai, operatiunile bancare dispuse de acestia in scris sau prin alte mijloace convenite intre Banca
si Client, in limita disponibilului din cont si cu respectarea normelor proprii de lucru si a regulilor si uzantelor bancare interne si internationale
- sa debiteze contul cu valoarea tranzaciilor efectuate n alt valuta dect cea a respectivului cont, pe baza cursului de schimb
utilizat de Banca si comunicat Clientului prin extrasul de cont; Banca poate decide aplicarea unei marje suplimentare la cursul de schimb, in
functie de evolutia cursului oficial de schimb ;
- sa nu se angajeze cu fondurile sale proprii in efectuarea operatiunilor dispuse de Client, neputand fi facuta raspunzatoare pentru
consecintele rezultate ca urmare a neefectuarii operatiunilor din lipsa de disponibilitati in contul Clientului ;
- sa ia in consideraie orice plat efectuat de Client in favoarea sa, de la data inregistrarii sumei in respectivul cont ;
- cazurile in care sumele aflate in contul Clientului din care este dispusa operatiunea sunt indisponibile din temeiul unui titlu
executoriu (sau in alt mod legal), nu se vor considera neexecutare a obligatiilor contractuale asumate de catre Banca ;
- sa reconsidere relatia cu Clientul daca contul sau curent prezinta un sold mai mic sau egal cu 15 EUR (sau echivalent in moneda
contului) si lipsa de miscari pe o perioada de 6 luni;
In acest caz Banca isi rezerva dreptul de a inchide conturile curente ale Clientului, dupa verificarea existentei produselor active
atasate respectivului cont curent;
- sa blocheze contul curent al clientului in cazul nealimentarii descoperitului de cont timp de 3 luni consecutiv, precum i n cazul
nregistrrii de descoperit neautorizat de cont curent;
- Banca este indreptatita, in mod unilateral si fara nici o notificare prealabila, sa inchida orice cont al Clientului daca acesta nu
respecta conditiile de functionare ale contului impuse de Banca, prevederile legale in vigoare sau normele de lucru ale acesteia ;
- sa modifice dobanda acordata pentru disponibilul pastrat in cont, creditele i / sau descoperitul de cont acordat precum si
comisioanele, spezele aferente operatiunilor efectuate in numele Clientului si sa il informeze pe acesta de schimbarile survenite prin afisarea
in locuri special amenajate din incinta Bancii ;
- sa retina din contul Clientului, comisioanele, dobanzile, spezele bancare si ratele de credit restante si scadente, fara avizarea
prealabila a acestuia;
- sa efectueze plati din conturile deschise, fara acordul titularului, pe baza de hotarari judecatoresti ramase definitive si a altor titluri
executorii prevazute de lege sau pentru corectarea erorilor constatate la verificarea operatiunilor in cont ;
- Banca este autorizata sa plateasca, la cererea organelor de drept, sumele care se cuvin bugetului statului sau bugetelor locale,
precum si cele dispuse prin hotarari judecatoresti sau de arbitraj, definitive si executorii ;
- sa solicite Clientului documente privind scopul si natura serviciilor bancare ce urmeaza a se derula prin intermediul Bancii ;
114

- sa refuze efectuarea oricarei operatiuni in cont in cazul in care documentele care stau la baza acesteia prezinta elemente de
natura sa creeze suspiciuni, atat cu privire la persoanele care actioneaza in numele Clientului, cat si cu privire la documentele aferente ;
- sa nu execute ordinele Clientilor, in cazul in care acestia prezinta Bancii instrumente de plata avand potential fraudulos, producand
riscuri de plata, inclusiv acele instrumente care pot afecta finalitatea decontarii, acestea intrand sub incidenta sanctiunilor legale prevazute
de actele normative in vigoare ;
- sa refuze deschiderea de conturi sau efectuarea de operatiuni dispuse de Clienti, respectand politica Bancii de acceptare a
Clientelei ;
- Banca este ndreptit s nceap procedura legal de recuperare a obligaiilor de plat ale Clientului , cu suportarea de ctre
acesta a cheltuielilor facute de catre Banca pentru recuperarea acestor datorii i n cazul n care nu exista un depozit colateral sau depozitul
colateral constituit nu acopera n totalitate datoriile Clientului fata de Banca sau in orice alt caz de nerespectare a obligatiilor de plata
prevazute in prezentele Conditii Generale Bancare;
- sa transmita catre SC Biroul de Credit SA informatiile de risc, precum si informatii referitoare la produsele de creditare, activitatea
frauduloas i informaiile legate de inadvertenele din documentele / declaraiile nregistrate pe numele Clientilor sai, in vederea prelucrarii
si consultarii ori de cte ori este necesar;
- Banca este exonerata de orice raspundere in caz de forta majora.
Obligatiile Bancii
- Banca garanteaza executarea corecta si in timp util, conform instructiunilor Clientului , a operatiunilor in lei sau valuta, daca :
- documentele tipizate prezentate Bancii sunt completate si semnate in mod corespunzator;
- soldul contului permite operatiunea;
suma din contul Clientului nu este indisponibilizata de existenta unor restrictii dispuse de autoritatea judecatoreasca
competenta sau de un organ al statului;
- Clientul nu are datorii scadente neachitate fata de Banca;
- operatiunea este conforma cu regulamentele bancare in vigoare;
- Banca realizeaz cunoaterea clienilor potrivit Normei BNR nr.3/2002, cu modificrile ulterioare, privind standardele de
cunoatere a clientelei i conform normelor proprii in vigoare.
- Banca se obliga sa suporte:
plata unei dobanzi de intarziere de minim 0.05% din valoarea platii de mare valoare, pe fiecare zi de intarziere, in
cazul in care nu a respectat intervalele maximale stabilite in Regulamentul Banci Nationale a Romaniei - aflat in vigoare
- privind sistemul de transfer de fonduri de mare valoare;
plata unei penalitati de 0.1% din valoarea platii de mare valoare, pe fiecare zi de intarziere, in cazul in care nu a
respectat prevederile in vigoare privind sistemul de transfer de fonduri de mare valoare.
2.8. INCHIDEREA CONTURILOR CLIENTILOR PERSOANE FIZICE
Si acest moment al colaborarii dintre o banca si clientul sau se supune unor reguli precise , insusite si acceptate , asa cum
prezentam mai inainte, de catre ambele parti in momentul semnarii Conditiilor Generale Bancare. In sinteza aceste reguli sunt urmatoarele:
- Clientul poate solicita nchiderea Contului, printr-o cerere semnat i prezentat Bncii.
115

- nchiderea Contului va fi efectuat numai dup achitarea de ctre Client a tuturor sumelor pe care le datoreaz Bncii
(nchiderea se va efectua cu condiia ca respectivul Cont s nu aib produse active ataate).
- n cazul n care exist un Card de debit ataat Contului curent, sau in cazul Cardului de credit, nchiderea Contului la solicitarea
Clientului se va face in maxim 30 de zile calendaristice de la depunerea cererii.
- Clientul nu poate solicita nchiderea Contului n cazul n care asupra acestuia s-a dispus msura indisponibilizrii n condiiile
legii.
- Inainte de nchiderea Contului, Clientul are obligaia de a reglementa situaia produselor i serviciilor ataate Contului
respectiv.
- n cazul n care Clientul a optat pentru serviciul de mobilitate conturi curente n Lei i solicit prin Cererea de Transfer,
Banca, n calitate de banc anterioar va nchide contul i relatiile de cont dup ce va primi de la banca nou Cererea de Transfer semnat
de Client .Banca va proceda la nchiderea contului curent n Lei, numai dac sunt respectate cumulativ condiiile de mai jos:
- Clientul a predat toate facilitile/serviciile BRD, nu are popriri sau sechestre, alte datorii (descoperit autorizat de
cont, credite, etc.) sau produse i servicii active ataate acestui cont curent (carduri, depozite, servicii de banc la
distan etc.).
- Sunt ndeplinite condiiile privind nchiderea contului/produselor si serviciilor ataate prevzute n contractul ncheiat
ntre Client i Banc.
- Clientul a achitat taxa aferent cheltuielilor potale i de telecomunicaii aferenta serviciului Mobilitate conturi curente in
lei conform Ghidului comisioanelor in Lei si valuta pentru persoane fizice al Bncii n vigoare la acel moment.
- Odat cu nchiderea contului curent, Banca va rezilia toate contractele legate de furnizarea serviciilor de plat, inclusiv cele
de direct debit, standing order i ordine de plat emise cu data plii n viitor i va transfera la banca nou disponibilul rmas n contul curent.
- n cazul n care Bncii i se aduce la cunotin despre decesul Clientului, prin prezentarea de ctre orice persoan interesat a
Certificatului de Deces al acestuia, Banca are dreptul s blocheze Contul pn la ndeplinirea condiiilor menionate mai jos. Ca exceptie
de la regula informarii Bancii prin prezentarea de catre orice persoana interesata a Certificatului de Deces al Clientului, Banca isi rezerva
dreptul de a bloca Contul si in cazul in care decesul Clientului este facut cunoscut prin intermediul oricaror altor mijloace (spre exemplu,
mijloace de comunicare in masa), fara ca aceasta sa reprezinte o obligatie pentru Banca.
- n cazul decesului Clientului, sumele aflate n Cont sau in depozit se vor elibera numai persoanelor desemnate in acest sens
prin Certificatul de Motenitor i numai n limitele prevzute n acesta (aceste persoane vor prezenta de asemenea, i actele de identitate
precum i Certificatul de Deces al Clientului).
- n situaia n care exist mai muli motenitori cu Certificat de Motenitor, desemnati in acesta ca beneficiari ai sumelor
disponibile in Cont sau/si in depozit, Banca nu va putea elibera sumele aflate in Cont sau nu va putea desfiina depozitul dect cu
acordul tuturor motenitorilor.
- Banca i rezerv dreptul s nchid orice Cont curent /Cont revolving al Clientului fr nicio notificare prealabil , n
oricare din urmtoarele cazuri:
- ndeplinirea cumulativ a urmtoarelor 3 condiii :
- Cont curent cu sold mai mic sau egal cu 15 EUR (sau echivalent n moneda Contului);
- inexistena oricror operaiuni n Contul curent pe o perioad de minim 6 luni consecutive;
116

- inexistena produselor active ataate respectivului Cont curent.

- ntrzieri sau refuzul de prezentare a documentelor sau a modificrilor acestora, conform solicitrii Bncii;
- apariia a 2 incidente de plat; !!
- neprezentarea documentelor justificative aferente Operaiunilor de plat ordonate sau prezentarea acestora ntr-o form
necorespunztoare;
- nerespectarea Contractului (conform paragrafului III B art. 1-15) i/sau a prevederilor legale n vigoare.
- Pn la data nchiderii efective a Contului, Clientul va reglementa situaia sumelor aflate n respectivul Cont, i anume va dispune
transferarea sumelor ntr-un alt Cont sau retragerea lor n numerar. n cazul n care Clientul nu opteaz pentru una din aceste dou variante
pn la data nchiderii efective a Contului, Clientul declar c a luat cunotin i este de acord ca Banca s nchid Contul automat pentru
sumele mai mici de 15 EUR (sau echivalentul n Lei sau alt valut) aflate n respectivul Cont. Clientul are dreptul de a solicita ulterior
restituirea acestor sume.
- Dac dup achitarea integral a creditului/lichidarea depozitului, Clientul dorete meninerea Contului curent aferent, acesta i va
exprima opiunea sa expres n formularele Bncii.
2.9. PROCEDURA DE DESCHIDERE A CONTURILOR CLIENTELEI COMERCIALE (PERSOANE JURIDICE)
Urmeaza aceleasi principii de cunoastere si selectare a clientelei , operatiunea concretizandu-se prin completarea si semnarea
unui Formular de deschidere cont curent Persoane Juridice .
Acest formular contine date de identificare in forma si structura modelului de mai jos , iar pe verso sunt precizate drepturile si
obligatiile partilor in utilizarea conturlor curente .
Prezentam mai jos continutul acestui formular:

Unitatea bancara : _________

Nr. Cont: ________

Moneda _________

117

FORMULAR DE DESCHIDERE CONT CURENT

PERSOANE JURIDICE
Denumire societate _______________
Cod fiscal ____________________
Tara de provenien ____ Limba de coresponden __
Rezidenta__________
Tip client : Intreprinderi Bnci Instituii financiare
Societi de asigurare
Administraii Altele
Forma de proprietate : Stat Mixt Privat Comun Cooperatist Altele
Sector economic : Agricultur
Industrie / Construcii Comer i alte servicii
Finane, bnci, asigurri
Administraie public Altele ________
Situaie juridic :
Normal

In litigiu

Reorganizare
Adresa principal (sediu societate)
Numele str\zii* ________________________________________ Nr. _________Bloc __________ Scara _________ Etaj
_______ Ap. ____
Sector / jude] _________________Localitatea ____________________ Cod potal ___________ Tara_________________
Adresa de contact (pentru transmiterea extrasului de cont la cerere i aciuni de marketing)
Numele str\zii ________________________________________ Nr. _________Bloc __________ Scara _________ Etaj
_______ Ap. ____
Sector / jude _________________Localitatea ____________________ Cod potal ___________ Tara_________________
Date de contact
Reprezentant __________________________ CNP ___________ Funcia _______________
Domiciliu
: Telefon fix _________ Mobil ____________Fax ________ E-mail __________
Loc de munc : Telefon fix __________ Mobil ___________ Fax ________ E-mail __________
Semnatura bancii_____________

Semnatur i tampil client ____________

Data: __________________
2.9.1.Drepturile i obligaiile prilor n utilizarea conturilor curente persoane juridice.
Pe verso-ul formularului sunt inscrise dreprturil si obligatiile partilor contractante ( banca si clientul persoana juridica ) precum si
documentele pe care clientul trebuie sa le prezinte la solicitarea bancii atunci cand solicita deschiderea de cont.
Se oberva faptul ca natura si structura acestor documente contin intregul volum de informatii necesar bancii pentru cunoasterea
clientului sub toate aspectele sale.
118

 Drepturile clientului:
- sa primeasca dobanda la vedere pentru disponibilul pastrat in cont, stabilita de banca;
- sa primeasca, prin imputernicitii sai, la ghiseul bancii, extrasul de cont aferent operatiunilor inregistrate prin contul curent;
- sa semnaleze erorile sau omisiunile din extrasul de cont in termen de 10 zile lucratoare de la data acestuia.
Obligaiile clientului:
- cunoasterea conditiilor in care se vor efectua operatiunile de incasari si plati in cont si respectarea acestora;
- sa inlocuiasca, in cazul modificarii acestora, actele prezentate la banca pentru deschiderea contului, in termen de 5 zile lucratoare
de la data modificarii respective;
- sa efectueze operatiuni doar in limita disponibilului din contul curent;
- sa achite comisioanele si spezele bancare aferente operatiunilor efectuate si sa se informeze cu privire la modificarile intervenite
la acestea din afisarile existente la sediile bancii;
- sa utilizeze contul deschis la banca pentru efectuarea de operatiuni folosind documentele tipizate; acestea trebuie sa fie corect
completate si sa reflecte operatiuni reale, clientul fiind raspunzator pentru aceasta.
Drepturile bncii:
- sa refuze efectuarea de plati in cazul inexistentei disponibilului in cont sau in cazul in care instrumentele de plata nu sunt
completate conform reglementarilor Bancii Nationale a Romaniei in vigoare;
- sa inchida din proprie initiativa conturile:
- in lei: daca nu vor avea un rulaj creditor mediu de minim 10.000.000 lei, timp de 6 luni consecutiv;
- in valuta: dupa expirarea termenului de 6 luni de la momentul soldului contului in valuta sub limita de 25 USD sau
echivalent;
- sa modifice dobanda acordata pentru disponibilul pastrat in contul curent si comisioanele aferente operatiunilor
efectuate in numele clientului.
Obligaiile bncii:
- sa efectueze operatiunile dispuse de client cu respectarea reglementarilor legale in vigoare;
- sa mea cntinonfidentialitatea in legatura cu operatiunile si conturile clientului;
- sa suporte plata unei dobanzi de intarziere de minim 0.05% din valoarea platii de mare valoare, pe fiecare zi de intarziere, in cazul
in care nu a respectat intervalele maximale stabilite in Regulamentul BNR aflat in vigoare- privind sistemul de transfer de fonduri de mare
valoare; banca este exonerata de raspundere in caz de forta majora ;
- sa suporte plata unei penalitati de minim 0.1% din valoarea platii de mare valoare, pe fiecare zi de intarziere, in cazul in care nu a
respectat prevederile n vigoare privind sistemul de transfer de fonduri de mare valoare; banca este exonerata de raspundere in caz de forta
majora .
2.9.2. Documentele necesare deschiderii contului curent al persoanelor juridice.
TEHNIC , salariatul bancii solicita clientului sa depuna o data cu cererea de deschidere de cont documentele de mai jos ,in forma
ceruta de norme si , impreuna cu clientul , le bifeaza in casutele din formular , astfel :
Am depus fotocopii dup urmtoarele documente (bifati casutele corespunzatoare documentelor depuse):
119

Certificat de inregistrare fiscala

Hotararea de infintare a regiilor autonome si societatilor comerciale si agricole cu capital integral de stat sau mixt, data de
Guvern pentru unitatile de interes national si de organele locale ale administratiei de stat pentru unitatile locale
Hotararea judecatoreasca de infiintare/incheierea judecatorului delegat de autorizare a societatilor comerciale
Actul constitutiv, contractul de societate sau statutul dupa caz, atat pentru societatile comerciale rezidente cat si pentru cele
nerezidente
Regulamentul de Organizare si Functionare al regiilor autonome
Actul aditional la Actul constitutiv al persoanei juridice rezidente privind infiintarea unui sediu secundar sau, dupa caz, hotararea
organului statutar competent
Actele aditionale la Actul constitutiv si dovada inregistrarii acestora la Registrul Comertului
Hotararea de infiintare a subunitatilor fara personalitate juridica aferente persoanelor juridice nerezidente *
Dovada inregistrarii subunitatilor la Camera de Comert
Actele prin care a fost desemnata persoana care va deschide contul in Romania si care semneaza pentru operatiunile in cont
Actul constitutiv si statutul, in cazul asociatiilor si fundatiilor
Dovada inregistrarii in Registrul asociatiilor si fundatiilor de la Judecatoria din circumscriptia teritoriala in care isi au sediul
Certificat de inmatriculare/inregistrare in Registrul Comertului pentru persoanele juridice rezidente
Copie legalizata la notariatul din tara de origine dupa inregistrarea la Camera de Comert sau organizatia autorizata a persoanei
juridice nerezidente, din care sa rezulte denumirea, sediul, forma juridica, tipul si natura activitatii, identitatea
administratorilor/directorilor si prevederile care reglementeaza competentele de angajare a entitatii de catre acestia, precum si
traducerea legalizata a acesteia in limba romana
Certificatul de inmatriculare in Registrul Societatilor Agricole
Certificatul de inscriere de mentiuni in Registrul Comertului privind infiintarea sediului secundar, daca sediul secundar al unei
persoane juridice rezidente nu are statut de sucursala
Certificatul de inregistrare in Registrul Comertului a sucursalelor persoanelor juridice rezidente sau nerezidente
Dovada inregistrarii in Registrul Special, in cazul fundatiilor si asociatiilor
Acte de identitate ale persoanelor imputernicite sa dispuna de cont
Fisa cu specimene de semnaturi ale persoanelor imputernicite sa dispuna de cont
Actul de numire in functie a conducatorului unitatii
Imputernicirea speciala, autentificata la notariatul din tara de origine data de persoanele juridice nerezidente cu sau fara scop
lucrativ unei persoane fizice sa o reprezinte in Romania si traducerea legalizata a acesteia in limba romana.
Nota :Actele autentice prezentate de persoanele juridice nerezidente vor trebui sa aiba aplicata apostila autoritatii competente in
tara din care provin documentele
Incheiat procedura

2.10. MODIFICAREA CLAUZELOR CONTRACTULUI CLIENT BANCA; FORTA MAJORA.

Modificarea contractului
120

- Orice modificari propuse de Banca cu privire la clauzele din Contract vor fi aduse la cunostinta Clientului prin oricare din mijloacele
de comunicare agreate, cu cel putin 2 luni inainte de data propusa pentru aplicarea acestora.
- Banca va considera ca modificarile sunt acceptate de catre Client, cu exceptia cazului in care Clientul notifica in scris Banca,
inainte de data propusa pentru intrarea in vigoare a acestora, cu privire la neacceptarea respectivelor modificari.
- In aceasta situatie, Clientul are dreptul de a denunta Contractul imediat si in mod gratuit, inainte de data propusa pentru intrarea in
vigoare a modificarilor.
Fora major
- Banca i Clientul nu sunt rspunztori pentru nicio pierdere datorat perturbrii operaiunilor din cauz de for major.
- Cazul de for major este orice eveniment imprevizibil, inevitabil i independent de voina uneia dintre pri, care o mpiedic n
mod absolut s i ndeplineasc total sau parial obligaiile contractuale (ex.: calamiti naturale, greve, rzboi).
- n caz de for major, partea afectat va comunica apariia cazului de for major prin telefon sau fax, n termen maxim de 5 zile
calendaristice, urmnd ca n urmtoarele 15 zile calendaristice s transmit Certificatul eliberat de ctre autoritile competente privind cazul
de for major,
Durata contractului
- Contractul este ncheiat pe o perioad nedeterminat.
- Contractul nceteaz prin:
- acordul prilor;
- denunare unilateral :
- de catre Banca, cu un preaviz de 60 de zile calendaristice;
- de catre Client, cu un preaviz de 30 de zile calendaristice.
- n cazurile specificate expres n Contract sau n formularele, contractele specifice ncheiate ntre Client i Banc.
- ncetarea Contractului are ca efect nchiderea contului si a tuturor produselor si serviciilor atasate acestuia.
2.11. COMUNICAREA CLIENT BANC
In ultimi ani problema comunicarii intre client si banca a capatat o importanta deosebita cu aspecte extrem de nuantate ,
intrucat , pe de o parte bancile si-au sporit masiv oferta de produse si servicii , au transformat-o fundamental calitativ si au asezat-o intr-un
cadru tehnic si informativ fara egal pana acum.
Pe de alta parte clientii bancari sunt din ce in ce mai bine pregatiti sa solicite , sa-si argumenteze si sa sustina cererea de
finantare ,sunt avizati asupra ofertei de produse si servicii bancare , cunosc extrem de bine piata bancara cu toate coordonatele ei de
concurenta, preturi ,eficienta.,etc
De aceea bancile isi perfectioneaza nu numai discursul comecial ci si pe cel cel de parteneriat ridicat in mediul bancar si de
concurenta la cotele de calitate ale dialogului intre adevarati gentlemeni
In termenii actuali ai procedurilor si tehnicilor bancare comunicarea client banca contine cateva reguli precise , intre care
mentionam :
121

- Corespondena adresat Bncii de ctre Client se va realiza prin scrisoare recomandat cu confirmare de primire sau prin
alte mijloace acceptate de Banc (n funcie de modalitatea convenit cu Banca prin contractele/formularele aferente produselor/
serviciilor) i puse la dispoziia clienilor si (TelVerde, e-mail, fax, etc).
- Scrisoarea recomandat va fi transmis de ctre Client la unitatea unde are deschis contul curent / contul revolving.
- Clientul se va asigura ntotdeauna c notificrile sale transmise Bncii vor ajunge la destinaie n termenul prevzut pentru a putea
fi luate n considerare de ctre Banc.
- Documentele redactate n limbi strine vor fi prezentate Bncii mpreun cu traducerea legalizat n limba romn.
- Transmiterea corespondenei ctre Client de ctre Banc va fi considerat efectuat, dac aceasta din urm posed o copie a
comunicrii semnat de Client sau dac respectiva coresponden este evideniat ntr-un document de expediere semnat de pot sau
de ctre societi cu activitate de curierat sau mandat potal.
- Banca nu i asum nici o responsabilitate n ceea ce privete consecinele ntrzierilor i/sau pierderilor de documente sau
coresponden, inclusiv extrase de cont, i nici n ceea ce privete deteriorarea sau alte erori ce se pot produce n timpul
transportului/transmisiei.
- Corespondena transmis Clientului de ctre Banc este considerat ca fiind corect adresat, dac aceasta a fost expediat la
ultima adres comunicat Bncii, conform prevederilor prezentelor condiii, de ctre Client.
Fondurile deinute de Client n conturile deschise la Banc sunt garantate n limita plafonului de garantare comunicat de ctre
Fondul de Garantare a Depozitelor n Sistemul Bancar conform legislaiei n vigoare. Informarea clienilor se va realiza prin afiarea la sediile
unitilor Bncii.
Legea aplicabila .Litigii
Relaiile dintre Banc i Client sunt guvernate de legislaia romn.
In situatia in care Clientul se considera lezat in drepturile sale, acesta poate sa apeleze la procedurile extrajudiciare de solutionare
a disputelor, in urmatoarele moduri:
- sa sesizeze Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor;
-daca apreciaza ca i-au fost incalcate drepturile decurgand din prestarea unui serviciu de plata, astfel cum sunt acestea
reglementate de OUG nr. 113/2009, sa apeleze la procedura medierii, in temeiul Legii nr. 192/2006.
Orice disput se va rezolva pe cale amiabil de prile semnatare. n caz contrar, aceasta se va soluiona de instana de judecat
competent n raza creia se afl situat unitatea Bncii unde Clientul are deschis contul.

122

CAPITOLUL III

CUNOATERE A CLIENTELEI

I . CUNOATERE A CLIENTELEI,
123

II . PREVENIREA SPLRII BANILOR

III. COMBATEREA UTILIZRII

BNCII N SCOPUL FINANRII ACTELOR DE TERORISM

1.5 Operaiuni cu numerar

1.6 Transferuri de fonduri externe
1.7 Atitudinea ce trebuie adoptat n prezena unor tranzacii
Sensibile sau suspecte

1.8 Supravegherea conturilor bancare i a conturilor asimilate

acestora
III. COMBATEREA FINANRII TERORISMULUI
- Consideraii generaleCUNOASTEREA
16 CLIENTELEI
IV. 3MONITORIZAREA
CLIENILOR
I PENTRU
A OPERAIUNILOR
.1.TEHNICI BANCARE
UTILIZATE
CUNOATERE A CLIENTELEI,

3.1.1
Consideraii generale
DERULATE PRIN BANC IN SCOPUL DETECTRII
n activitatea pe care o desfoar, instiiile de credit sunt expuse riscurilor ca serviciile oferite clienilor s fie folosite n efectuarea
de tranzacii
suspecte, cu fonduri
rezultate din activiti ilicite, fapte incriminate de legislaia n vigoare.
TRANZACIILOR
SUSPECTE
Pentru a realiza o expunere completa si complexa a acestor importante probleme , pornind de la modul de abordare a lor pana la
strategiile , tehnicile
si procedurile
moderne utilizate in procesul
de cunoastere a clientelei , prevenirea spalarii banilor si combaterea
3. Actualizarea
evidenelor
18
4. inMonitorizarea
analiza
18-19 va prezentam modul concret in care o institutie de credit
utilizarii bancii
scopul finantariiiactelor
de operaiunilor
terorism am ales , ca exemplu,
multinationala a solutionat aceste probleme.
V. ORGANIZARE, RESPONSABILITI

19

124

1.1 Responsabiliti
1.2 Circuitul decizilor i raportarea operaiunilor suspecte

20

Interesul legitim al unei institutii de credit este de a asigura desfurarea normal a operaiunilor bancare ce au la baz tranzacii
economice legale derulate de clieni i totodat, de a evita implicarea Bncii n operaiuni de splare a banilor sau de finanare a
actelor de terorism. Aceste activiti ilegale ar putea produce daune deosebit de grave pentru banc i angajaii ei i ar afecta negativ
credibilitatea lor.
Riscul reputaional este un risc major pentru bnci care poate aprea ca urmare a implicarii acestora n activiti de splarea
banilor sau n finanarea unor acte de terorism.
Riscul de splare a banilor i finanarea actelor de terorism, este de asemenea catalogat a fi un risc major i este determinat
de relaiile pe care Banca le desfoar cu clienii care folosesc produsele i serviciile oferite de aceasta n efectuarea de tranzacii
suspecte, cu fonduri rezultate din activiti ilicite, fapte incriminate , asa cum am mai spus, de legislaia n vigoare.
Riscul de splare a banilor i finanarea actelor de terorism poate avea un impact considerabil asupra valorii Bncii att ca impact
n sine, sub forma pierderilor directe, ct i unul indus, cauzat de efectele determinate asupra Bncii, personalului acestuia,
partenerilor de afaceri i nu n ultimul rnd asupra imaginii i autoritii Bncii pe piaa financiar.
Riscul de imagine, riscul legal, riscul financiar, sau orice alt risc definit n normele i procedurile de lucru ale BRD, pot
determina n anumite situaii, prin lipsa de supraveghere sau monitorizare neadecvat a acestora, apariia riscului de splare a banilor i
finanarea actelor de terorism.
n funcie de rezultatele analizei efectuate de salariatul Bncii la intrarea n relaia cu Banca a clientului, pe baza msurii adecvate
de cunoatere a clientelei, riscurile pot fi catalogate n urmtoarele grade :
- risc sczut (RSC);
- risc standard (RST)
- risc standard n observaie (RSO) ;
- risc ridicat (RR);
n mod curent la ncadrarea pe categoria de risc corespunztoare, se va avea n vedere c pentru orice client (n afara condiiilor
specifice pravzute de lege) se va aplica msura standard de cunoatere a clientelei, iar gradul de risc asociat n acest caz (n condiiile
n care sunt ndeplinite cerinele acestei msuri), este cel de risc standard. Pe msura ce sunt identificate elemente care necesit o
cunoatere suplimentar a clientului, crete i gradul de risc.
Pentru a fi n msur s se protejeze mpotriva riscurilor majore, conducerea companiei impune ca toate unitile Grupului s
aplice strategii i proceduri care s constitue un mijloc de aprare eficace n lupta mpotriva splrii banilor sau finanrii unor acte de
terorism.
In acest scop sunt elaborate instructiuni ( directive) pentru asigurarea proteciei mpotriva tranzaciilor ce au ca scop splarea
banilor sau finanarea actelor de terorism i instituirea unui mod unitar de aciune.
La elaborarea acestora se are n vedere cadrul legislativ i normativ n domeniu din tara unde fuctioneaza institutia de credit .
Companiile bancar financiare multinationale completeaza instructiunile in acest domeniu cu reglementri proprii referitoare la lupta
mpotriva splrii banilor i combaterea finanrii terorismului care se aplica n toate unitile membre ale Grupului indiferent in ce tara isi
desfasoara acestea activitatea.

125

Rspunderea pentru respectarea dispoziiilor prezentei directive, precum i pentru realitatea i corectitudinea datelor i informaiilor
transmise Centralei potrivit reglementrilor n acest domeniu, revine directorilor entitilor bncii, chiar dac prin decizii au fost desemnai
salariai cu responsabiliti pe linia prevenirii splrii banilor i combaterii folosirii Bncii n finanarea actelor de terorism.
Nerespectarea prevederilor prezentei directive reprezint un risc de non-conformitate major, care poate atrage sanciuni
contravenionale i judiciare din partea organelor de reglementare/supraveghere i constitue abatere grav de la Codul de Deontologie al
Bncii.
3.1.2.Programul Bancii privind cunoasterea clientelei ; Obiect , Scop, Metodologie .
Instrumentul prin care opereaz i se face cunoscut politica unei banci privind cunoaterea clientului este Programul bancii
privind cunoaterea clientelei, prevenirea splrii banilor i combaterea utilizrii Bncii n scopul finanrii actelor de terorism.
Elementele Programului bancii de cunoatere a clientelei, prevenirea splrii banilor i combaterea utilizrii Bncii n scopul
finanrii actelor de terorism sunt , urmatoarele :
- politica de acceptare a clientilor, prin care sa se stabileasca cel putin categoriile de clientela pe care institutia isi propune sa le
atraga, procedurile graduale de acceptare si nivelul ierarhic de aprobare a acceptarii clientilor in functie de gradul de risc asociat
categoriei in care sunt incadrati, tipurile de produse si servicii care pot fi furnizate fiecarei categorii de clientela;
- proceduri de identificare si de monitorizare permanenta a clientilor pentru incadrarea acestora in categoria de clientela
corespunzatoare, respectiv pentru trecerea dintr-o categorie de clientela in alta;
- continutul masurilor-standard, masurilor simplificate si masurilor suplimentare de cunoastere a clientelei pentru fiecare dintre
categoriile de clientela si de produse ori tranzactii supuse acestor masuri;
- proceduri de monitorizare permanenta a operatiunilor derulate de clienti in scopul detectarii tranzactiilor neobisnuite si
tranzactiilor suspecte;
- modalitati de abordare a tranzactiilor si a clientilor in si/sau din jurisdictiile care nu impun aplicarea de proceduri de
cunoastere a clientelei si de pastrare a evidentelor referitoare la aceasta, echivalente cu cele prevazute in actele normative in vigoare
(Legea nr. 656/2002, si HG 595/2008)si in care aplicarea acestora nu este supravegheata de o maniera echivalenta celei reglementate prin
legislatia precizata;
- modalitati de intocmire si pastrare a evidentelor corespunzatoare, precum si stabilirea accesului la acestea;
- proceduri si masuri de verificare a modului de implementare a normelor elaborate si de evaluare a eficientei acestora, inclusiv
prin intermediul auditului extern;
- standardele pentru angajare si programe de pregatire a personalului in domeniul cunoasterii clientelei;
- procedurile de raportare interna si catre autoritatile competente .
Obiectul Programului Bancii :este de cunoatere a clientelei, prevenirea splrii banilor i combaterea utilizrii bncii n
scopul finanrii actelor de terorism adoptat cadrului legislativ i normativ n vigoare.
Scopul Programului Bancii : este asigurarea desfurrii activitii bncii, n conformitate cu cerinele legii, inclusiv cu
legislaia privind prevenirea i sancionarea splrii banilor i cu regulile unei practici bancare prudente i sntoase

126

Fazele Programului

Bancii . Programul Bancii se desfasoara si se aplica intr-o anumita succesiune de faze , care

sintetizate se prezinta astfel :

- ncepe cu etapa premergatoare deschiderii contului prin preluarea i nregistrarea tuturor informaiilor necesare identificrii
clientului,
- continu apoi cu deschiderea contului , cand sunt culese si alte informatii suplimentare ;

- se desfasoara permanent prin monitorizarea permanent de ctre salariaii bancii a operaiunilor dispuse de client si operate
prin conturile acestora. In acest mod se creaza posibilitatea identificarii operatiilor care nu corespund cu profilul tranzacional al
clientului sau se ncadreaz n sfera tranzaciilor suspecte ;

- acest parcurs conduce la ntocmirea evidenelor corespunztoare privind cunoaterea clientelei i la consolidarea atitudinii
ce trebuie adoptat n prezena unor tranzacii sensibile sau suspecte.
Acest program se aplica atat la nivelul Centralei si unitatilor teritoriale pentru toate operatiunile care implica primirea sau
distribuirea de fonduri ale clientilor si in cazul tranzactiilor in care banca si uitatile sale sunt angajate si care pot genera expuneri la riscul
operational , reputational sau de alta natura , decurgand din calitatea partenerului contractual a Bancii si unitatilor sale sau a oricarei
persoane fizice sau entitati care are legatura cu tranzactia respectiva.
Concepte si terminologie:
client se nelege n sensul cel mai larg , astfel icat sa includa , fara a fi limitativ :
orice beneficiar direct sau indirect al unui cont: curent , de disponibiliti, de depozit, de credit, etc. sau al oricarui alt cont prin
care sunt derulate operaiuni care implic primirea sau distribuirea de fonduri ( pe scurt o PF sau o PJ care are deschis un cont in
banca respectiva)
orice persoan sau entitate care este beneficiarul real al tranzaciilor efectuate de intermediarii de profesie, cum ar fi :
organisme de plasament colectiv n valori mobiliare, fondurile de pensii, ori alte entiti ale cror active sunt administrate de societi de
administrare ;
127

 orice persoan sau entitate care este beneficiarul real al tranzaciilor efectuate prin conturile administrate de avocai, societi
de valori mobiliare, ageni de burs pentru clienii acestora ;
orice persoan sau entitate care este beneficiarul real al tranzaciilor efectuate prin conturi deschise pe numele unui mputernicit
sau al unei persoane interpuse ;
bnci corespondente ;
orice persoan mputernicit s opereze n conturile unui client al bncii ;
orice persoan sau entitate care utilizeaz ori beneficiaz de un serviciu sau de un produs oferit de banc, fie c operaiunea
implic ori nu deschiderea unui cont.
produse si servicii bancare
ansamblul operaiunilor bncii care implic primirea sau distribuirea de fonduri, acestea
cuprinznd, fr a fi limitative :
- deschiderea i funcionarea de conturi curente, de disponibiliti ;
- deschiderea i funcionarea de conturi de depozite i a celor ataate unui depozit ;
- deschiderea i funcionarea de conturi de credite i orice alte angajamente bancare ;
- deschiderea i funcionarea de conturi de capitaluri sociale i asimilate ;
- deschiderea i funcionarea unor conturi curente la care se ataeaz carduri bancare ;
- deschiderea i funcionarea de conturi de eviden a valorilor mobiliare ;
- nchirierea de casete de valori ;
- efectuarea tranzaciilor cu valori mobiliare ori alte instrumente financiare, valut, metale, pietre preioase i/sau depozitarea
acestora ;
- operaiuni cu numerar ;
- transferuri externe primite i emise n i din conturi;
- credite i orice alte angajamente bancare.
tranzacii suspecte se neleg operaiunile care, prin natura lor i caracterul neobinuit n raport cu activitile clientului,
trezesc suspiciunea de splare a banilor si finantarea actelor de terorism.
operaiunile cu numerar sunt considerate operaiunile efectuate la ghieele bncii, depunere/retragere de fonduri in numerar in /
din conturi curente si/sau de depozit , sub forma schimbului valutar, subscriere de obligaiuni sau cumprare de titluri, vnzare-cumprare
de cecuri de cltorie, vnzare-cumprare de certificate de depozit i distribuirea de titluri de participare la fonduri deschise de investiii.
bunurile sunt definite ca bunurile corporale sau necorporale, mobile ori imobile, precum i actele juridice sau documentele care
atest un titlu ori un drept cu privire la acestea.
persoane expuse politic sunt persoanele fizice care exercita sau au exercitat functii publice importante, membrii directi ai
familiilor acestora, precum si persoanele cunoscute public ca asociati apropiati ai persoanelor fizice care exercita functii publice importante.
Persoanele fizice care exercita, in sensul prezentei legi, functii publice importante sunt:
- sefii de stat, sefii de guverne, membrii parlamentelor, comisarii europeni, membrii guvernelor, consilierii prezidentiali, consilierii de
stat, secretarii de stat;
128

- membrii curtilor constitutionale, membrii curtilor supreme sau ai altor inalte instante judecatoresti ale caror hotarari nu pot fi
atacate decat prin intermediul unor cai extraordinare de atac;
- membrii curtilor de conturi sau asimilate acestora, membrii consiliilor de administratie ale bancilor centrale;
- ambasadorii, insarcinatii cu afaceri, ofiterii de rang inalt din cadrul fortelor armate;
- conducatorii institutiilor si autoritatilor publice;
- membrii consiliilor de administratie si ai consiliilor de supraveghere si persoanele care detin functii de conducere ale regiilor
autonome, ale societatilor comerciale cu capital majoritar de stat si ale companiilor nationale.
Niciuna dintre categoriile prevazute mai sus nu include persoane care ocupa functii intermediare sau inferioare. Categoriile
respective cuprind, dupa caz, functiile exercitate la nivel comunitar sau international.
Membrii directi ai familiilor persoanelor expuse politic sunt: sotul/sotia, copiii si sotii/sotiile acestora i parintii.
persoanele cunoscute public ca asociati apropiati persoanelor fizice care exercita functii publice importante sunt persoanele
fizice despre care este de notorietate ca:
- impreuna cu una dintre persoanele cu fucii publice detin ori au o influenta semnificativa asupra unei persoane juridice ori entitati
sau constructii juridice ori au o relatie de afaceri stransa cu aceste persoane;
- detin sau au o influenta semnificativa asupra unei persoane juridice ori entitati sau constructii juridice infiintate in beneficiul uneia
dintre persoanele cu funcii publice
Fara a aduce atingere aplicarii, pe baza unei evaluari a riscului, a masurilor suplimentare de cunoastere a clientelei, dupa implinirea
unui termen de un an de la data la care persoana a incetat sa mai ocupe o functie publica importanta in sensul prezentat mai sus, banca nu
mai considera persoana respectiva ca fiind expusa politic;
3.1.3. Principii generale de cunoastere a clientelei. (principii de eficienta ale Programului)
Politicile de acceptare a clienilor au n vedere ca banca s intre n relaii de afaceri i s furnizeze produse i servicii bancare n
funcie de calitatea clientului, evaluat indiferent de gradul de expunere a Bncii la riscul de credit. ( o calitate specifica bancii de a-si
alege clientii Nu intru cu oricine in afaceri !!!!)
La baza Programului bancii stau doua importante principii de eficienta , si anume :
- Buna cunoastere a clientului -Cunoate-i clientul
- Monitorizarea operatiunilor pe toata durata relatiei cu banca

Buna cunoastere a clientului aste un proces continuu de identificare ,analiz i evaluare prudenial a
clienilor, a situaiei economice i a nevoilor financiare ale acestora.
TEHNIC (practic) aplicarea acestui principiu se realizeaza printr-o serie de actiuni , tehnici si procedee pe care le sistematizam in
patru grupe astfel:
- procesul de identificare a clientului ;
- acordarea atentiei anumitor profile de clienti;
- refuzul deschiderii de cont;
- actualizarea continua a dosarului clientului pe toata durata relatiei cu banca
129

 Identificare a clientului este un proces laborios pentru obtinerea unor anumite informatii si documente cu privire la potentialul
client , si presupune :
- identificarea clientului se face pe baza interviului i a documentelor prezentate cu ocazia primei solicitri adresate bncii (la
deschiderea contului);
- in momentul iniierii relaiei cu banca banca va urmri ca documentele pe baza crora se verific identitatea clienilor s fie din
categoria celor mai greu de falsificat sau care nu s-au obinut pe cale ilicit sub un nume fals, cum sunt documentele originale de
identitate, emise de o autoritate oficial, care s includ o fotografie a titularului, eventual o descriere a persoanei i semntura
acesteia, ca de exemplu cri de identitate, paapoarte (inclusiv pasapoartele biometrice)
- identificarea se realizeaza apoi cu ocazia solicitrii unui produs sau serviciu oferit de banc pe baza documentelor
prezentate de client sau din alte surse ;(precizam faptul ca acesta procedura se aplica pentru toate tipurile de operaiuni i servicii
solicitate de ctre acetia ;
- banca va depune diligenele necesare pentru verificarea informaiilor furnizate de client n cadrul procedurii de identificare.
Verificarea se poate realiza i prin observarea direct a locaiei la adresa indicat, prin schimb de coresponden i/sau accesarea
numrului de telefon furnizat de client, verificarea informaiilor furnizate de client cu cele nscrise pe facturile remise la plat sau
orice alt metod ;
- documentele necesare identificrii clientului sunt stabilite n Normele banci Volumul informatiilor si tipul documentelor
necesare in procesul de cunoastere a clientului depinde de categoria clientului , natura produsului si serviciilor solicitate , de volumul de
activitate si gradul de risc asociat acestuia.
Foarte important este de retinut faptul ca o copie a acestor documente de identificare , certificate conform cu originalul sub
semnatura salariatului care a realizat operatiunea , trebuie pastrata in dosarul clientului.
Acordand atentie anumitor profile de clienti sens in care :
- Banca va analiza atent conturile clientilor care sunt deschise prin intermediari ( exp. de catre avocati, imputerniciti notariali, etc.)
- Aceiasi atentie la profilul PPE Persoane cu Pozitii Publice sau Politice Importante care sunt susceptibile de a aduce bancii
riscuri in plan juridic sau in ceea ce priveste reputatia. Intr-adevar in tarile in care exista coruptie astfel de persoane pot abuza de puterea pe
care o detin sau de statutul lor pentru a-si spori considerabil averile prin deturnari de fonduri, cadouri , contracte ilegale cu statul , etc.
- Importante sunt pentru banca , sub aspectul riscului reputational sau de frauda internationala , profilele clientilor originari din
tari care apar inscrise pe lista tarilor aflata sub supravegherea G.A.F.I. ( Grupul de Actiune Financiara Internationala creat in 1989 de tarile
G7 ; FATF in engleza)
- Personalului bancii I se solicita atentie deosebita si vigilenta maxima cu clientii care isi declara ca adresa o cutie postala
- Banca va intra in relatii de corespondent sau va continua astfel de relatii doar cu acele banci care au implementat politici si
practici de cunoastere a clientelei si prevenirea spalarii banilor adecvate.
- Banca aplic proceduri graduale de acceptare a clientului stabilite n funcie de riscul asociat diferitelor categorii de clieni, de
gradul de risc potenial mai ridicat al unor clieni dect nivelul mediu acceptat de banc, aprobate periodic, funcie de politica bncii de
atragere a unor categorii de clieni.
130

 Refuzul deschiderii de cont este o alta modalitate practica de aplicare a prinipiului de buna cunoastere a clientelei si , printre alte
masuri, prevede ca :
- Banca nu va intra in relatii cu intermediarii care nu pot furniza informatiile necesara despre titularii conturilor pe care le
administreaza , sau care nu aplica proceduri satisfacatoare privind cunoasterea clientelei.
- Banca nu deschide i nu opereaz :
- conturi anonime sau sub nume fictive, pentru care identitatea titularului nu este cunoscut i evideniat n mod
corespunztor.
- pentru persoanele care figureaza pe listele de persoane suspecte de acte de terorism (aceste liste se afla la dispozitia
bancii prin grija centralei , se prezinta letric si pe suport informatic si se actualizeaza lunar)
- pentru bancile numite cochilie adica bancile straine care nu se afla fizic in nici o tara.
- pentru persoanele care doresc sa-si pastreze anonimatul
Actualizarea continua a dosarului clientului se face pe toata durata relatiei acestuia cu banca urmarind evolutia clientului
sub foarte multe aspecte : familiala, profesionala, patrimoniala , de pozitie etica in mediul de afaceri , etc. Urmare acestor activitati banca
poate sesiza mai repede operatiunile indoielnice mai ales cele care nu corespund profilului clientului sau.
De subliniat , inca o data ,faptul ca in situatia in care dupa deschiderea unui cont (pentru toate categoriile de clienti ) apar
probleme legate de verificarea identitatii beneficiarului si/sau de provenienta fondurilor , care nu pot fi solutionate , banca trebuie sa
inchida contul sa restituie banii sursei de la care i-a primit , cu respectarea tuturor obligatiilor instituite prin legislatia privind combaterea si
sanctionarea spalarii banilor si finantarea actelor de terorism.

Aplicarea celui de-al doilea principiu de eficienta consta in Monitorizarea operatiunilor clientului pe toata durata
relatiei acestuia cu banca. si se desfasoara sub imperiul conditiei de vigilenta a activitatii personalului bancar.
Practic , aceasta inseamna ca se monitorizeaza fiecare operatie comerciala efectuata de catre clientii bancii pentru a se descoperii
pe cele suspecte comparandu-se cu profilul clientului si justificarea economica .
La sfarsitul acestui capitol va este prezentat un Ghid al tranzactiilor suspecte grupate in 9 categorii , ghid intocmit pe baza
parametrilor de risc stabiliti de o banca si a analizei indiciilor referitoare la comportamentul si actiunile suspecte desfasurate de catre clienti
si care au fost observate (identificate) in sectorul bancar urmare a aplicarii tenicilor bancare impuse de aplicarea principiului privind
monitorizarea continua a operatiunilor .
Constatam ca operatiunile suspecte au anumite particularitati care le aseaza in patru grupe de importanta si desigur de
dimensionare a masurilor ce se iau de catre banca in cazul identificarii acestora :
- operatiuni suspecte complexe cum sunt de exemplu : un varsamant in numerar urmat imediat de o investitie ,apoi de o
dezinvestitie, apoi o cerere de transfer catre strainatate ceea ce ingreuneaza identificarea beneficiarului final;
- operatiuni suspecte neobisnuite exp.: varsaminte in numerar regulate si adesea importante intr-un cont de societate sau de
salariat al unei firme , fara legatura cu profilul activitatii acesteia si respectiv cu natura profesiunii persoanei fizice.
- operatiuni suspecte importante exp ,. sume rotunde si ridicate care tranziteaza un cont.
- operatiuni suspecte prin faptul ca nu au un obiect economic bine determinat exp. o persoana fizica cere transferul de
fonduri catre o societate comerciala din strainatate fara un obiectiv profesional aparent.
131

 O problma de TEHNICA bancara dar si de perspicacitate si pregatire profesionala foarte buna a personalului bancii este
identificarea in timp eficient a operatiunilor care se incadreaza in grupele de operatiuni suspecte si desigur in criteriile de raportare
obligatorie
In normele bancii sunt descrise tehnici bancare ce pot sa respunda imediat nevoii de identificere si raportare a operatiunilor
suspecte. Va prezint mai jos (fara a urma o succesiune de timp sau o schema logica) cateva din aceste instructiuni asa cum sunt ele
prevazute in normele de profil ale bancii:
- studiati in amanuntime fiecare detaliu al operatiunii , dosarul si istoricul operatiunilor clientului;
- contactati clientul si solicitati date suplimentare despre sursa si destinatia fondurilor, precum si la scopul operatiunii si
identificarea beneficiarului real;
- informati imediat directorul/responsabilul de agentie atunci cand informatiile clientului sunt insuficiente pentru
justificarea operatiunii;
- transmiteti catre responsabilul unitatii bancare dosarul clientului cu documentele aferente operatiunii si istoricul
operatiunilor din cont sau conturile clientului in vederea intocmirii unui raport de suspiciune;
- puneti contul sub monitorizare
In continuare va prezint o aplicatie practica de monitorizare a oparatiunilor Western Union asa cum aceasta se
desfasoara intr-o banca comerciala din Romania.
Punerea la dispozitie de numerar prin sistemul Western Union este o operatie care trebuie sa se afle in atentia personalului
bancar , ami ales a celui care lucreaza in front-office , datorita miscarilor d numerar pe care le genereaza pe diferite site- uri , conturi si
clienti.
Acesta este motivul pentru care personalul bancii care efectueaza acest gen de operatiuni trebuie sa fie vigilent mai ales la
transferurile Cash Western Union .
Pentru a monitoriza mai bine acest gen de operatiuni sun aplicate urmatoarele TEHNICI bancare :
In momentul efectuarii platii catre client :
- neaparat obtinerea unui document de identitate :
- pentru rezidenti : Carte/Buletin de identitate,Adeverinta eliberata de catre organele de politie, pasaport cu titlul de exceptie cu
conditia prezentarii si a unui alt document de identitate (exp. carnet de conducere)
- pentru nerezidenti : Pasaport
- formularul WU completat si semnat de client
- verificarea autenticitatii documentelor de identitate, valabilitate , fotografie client, tipul formularului documentului de identitate
(pasaport tip , insemne ale UE, etc)
Trebuie respectate cu scrupulozitate urmatoarele proceduri :
- este obligatoriu sa apara in sistemul informatic numele complet al expeditorului , precum si al destinatarului , neacceptandu-se nici
scrierea prescurtata a acestora si nici diminutivele.
- suma maxima primita prin sistemul WU care poate fi achitata este de 5.00 USD/client/ zi
- suma maxima care poate fi expediata prin sistemul WU poate fi de 9.500 USD/client/zi
132

- in conformitate cu prevederile Programului bancii , pentru orice tranzactie WU se va retine o copie de pe documentul de identitate
al clientului.
Ulterior efectuarii operatiunii WU ;
Aplicatia informatica VOYAGER permite sa se editeze diverse rapoarte statistice, tranzactiile WU procesate pe fiecare unitate
bancara si sa se pastreze istoricul operatiunilor pe clienti in memorie.
Exemple de rapoarte care se editeaza automat si analizeaza lunar sunt :
- Raportul privind clientii care au efectuat mai mult de 5 transferuri WU / luna.
- Raportul privind transferurile WU in suma mai mare de 4.000 USD
- Raportul privind transferurile WU din tarile NON FATF
Totodata se recomanda sa se examineze cu atentie cel putin urmatoarele operatii :
- operatiile care depasesc suma de 4.000 USD
- operatiile care provin dintr-o tara cu risc;
- operatiile a caror beneficiar a efectuat mai mult de 4 tranzactii intr-o luna
Cum se procedeaza atunci cand se constata o tranzactie suspecta ? :
- lucratorul bancar va informa conducerea unitatii si responsabilul cu prevenirea spalarii banilor mai ales din considerentul ca clientii
Western Union sunt rareori clientii bancii.
- se intocmeste , tot de catre acest lucrator, un Raport de Tranzactii Suspecte;
- se transmite de urgenta Raportul , insusit de conducerea sucursalei bancii la Inspectia Generala , care este Directia de specialitate
din Centrala bancii
De retinut : varietatea operatiunilor bancare , cate o data chiar complexitatea lor, reprezinta un context ideal pentru realizarea
operatiunilor de spalare a banilor si ingreuneaza sarcina personalului bancii de identificare care si asa este destul de dificila.
De aceea personalul bancii trebuie sa fie intotdeauna vigilent si sa evite rutina.
3.1.4 . Categoriile de clienti bancari:
In relatia cu o banca pot intra urmatoarele categorii de clienti :
- persoane fizice ;
- persoane juridice ;
- entiti a cror nfiinare i funcionare sunt reglementate prin dispoziii legale speciale
(cabinete de avocai, notari, executori
judectoreti, etc.);
- persoane fizice autorizate ;
- instituii de credit corespondente;
- institutii financiare nebancare;
- alte instituii financiare ;
- entitati fara personalitate juridical;
- orice persoan sau entitate care utilizeaz ori beneficiaz de un serviciu sau de un produs oferit de banc, fie c operaiunea
implic ori nu deschiderea unui cont
133

Politica de acceptare a clienilor are n vedere ca banca s stabileasc categoriile de clieni, care urmeaz s le atrag, care s
nu o expun la riscuri de orice natur i n special la riscurile de splare a banilor i finanare terorism, si procedurile graduale de
acceptarea acestora, precum i nivelele de aprobare a acceptrii n funcie de gradul de risc asociat.
Proceduri graduale de acceptare a clientului
O strategie bancar performant trebuie s cuprind att programe ct i proceduri de acceptare i gestionare a riscurilor bancare,
care s vizeze minimalizarea probabilitii producerii acestora i a expunerii poteniale a Bncii.
Obiectivul principal al acestor proceduri este acela de a reduce eventualele pierderi i cheltuieli suplimentare ce ar fi suportate
de Banc, n urma activitilor desfurate, al ofertei de produse i servicii oferite clienilor i al efectelor negative asupra Bncii rezultate
din activitile anumitor clieni.
3.1.5. Tipologia masurilori privind cunoasterea cunoatere a clienilor
Asa cum am mai spus Banca are obligatia ca in desfasurarea activitatii sale sa adopte masuri adecvate de prevenire a spalarii
banilor si a finantarii actelor de terorism si, in acest scop, pe baza de risc, aplica masuri-standard, simplificate sau suplimentare de
cunoastere a clientelei, care sa le permita identificarea, dupa caz, si a beneficiarului real al produsului sau serviciului bancar.
3.1.5.1. Msuri standard de cunoatere a clientelei
Banca are obligatia de a aplica masurile-standard de cunoastere a clientelei in urmatoarele situatii:
la stabilirea unei relatii de afaceri;
la efectuarea tranzactiilor ocazionale in valoare de cel putin 15.000 euro ori echivalent, indiferent daca tranzactia se realizeaza
printr-o singura operatiune sau mai multe operatiuni ce par a avea o legatura intre ele;
cnd exista suspiciuni ca operatiunea in cauza are drept scop spalarea banilor sau finantarea actelor de terorism, indiferent de
incidenta prevederilor derogatorii de la obligatia de a aplica masurile-standard de cunoastere a clientelei stabilite in prezenta lege si de
valoarea operatiunii;
dac exista indoieli privind veridicitatea sau pertinenta informatiilor de identificare deja detinute despre client
cnd suma nu este cunoscuta in momentul acceptarii tranzactiei, persoana obligata sa stabileasca identitatea clientilor va
proceda la identificarea de indata a acestora, atunci cand este informata despre valoarea tranzactiei si cand a stabilit ca a fost atinsa
limita minima de 15.000 Eur .
Banca trebuie s aplice masurile standard de cunoastere a clientelei tuturor clientilor noi, precum si, ct mai curand posibil,
in functie de risc, in cazul clientilor existenti . .
Atunci cnd Banca nu pot aplica msurile standard de cunoatere a clientelei, acestea are obligaia, dup caz, de a nu efectua
tranzacia, de a nu ncepe relaia de afaceri sau de a termina relaia de afaceri i de a semnala de ndat acest aspect Oficiului.
Msurile standard de cunoatere a clientelei cuprind :
identificarea clientului si verificarea identitatii acestuia pe baza de documente si, dupa caz, de informatii obtinute din surse
de incredere independente;
identificarea, daca este cazul, a beneficiarului real si verificarea pe baza de risc a identitatii acestuia, astfel incat informatiile
detinute sa fie satisfacatoare si sa permita, inclusiv, intelegerea structurii de proprietate si de control a clientului entitate juridica;
134

 obtinerea de informatii despre scopul si natura relatiei de afaceri;

monitorizarea continua a relatiei de afaceri, inclusiv prin analizarea tranzactiilor incheiate pe parcursul acesteia, pentru a se
asigura ca aceste tranzactii corespund informatiilor detinute despre client, profilul sau de risc si profilul activitatii, inclusiv, dupa caz,
despre sursa fondurilor, si prin asigurarea actualizarii documentelor, datelor si informatiilor detinute
3.1.5.2. Msuri suplimentare de cunoatere a clientelei
Banca aplica, in plus fata de masurile-standard de cunoastere a clientelei, masurile suplimentare de cunoastere a clientelei in situatii
care, prin natura lor, pot prezenta un risc sporit de spalare a banilor sau de finantare a actelor de terorism.
Aplicarea msurilor suplimentare de cunoatere a clientelei este obligatorie cel puin n urmtoarele situaii:
n cazul persoanelor care nu sunt prezente fizic la efectuarea operaiunilor. In aceast categorie a persoanelor care nu sunt
prezente fizic la efectuarea operatiunilor sunt incluse relatiile incepute prin corespondenta sau prin intermediul mijloacelor de
telecomunicatii - telefon, posta electronica, internet, precum si orice alte relatii initiate prin intermediul tehnologiilor ce permit accesarea
serviciilor in afara sediilor institutiilor;
n cazul relaiilor de corespondent cu instituii de credit din state care nu sunt membre ale Uniunii Europene sau nu aparin
Spaiului Economic European;
N.B. EEA (European Economic Area- Spatiul Economic European ) este compus din tarile membre a EFTA (the European
Free Trade Association Asociatia Europeana pentru Comertul Liber) -Islanda, Liechtenstein si Norvegia, (fara Elvetia !!) si 27 din
cele 28 state membre EU 28 + Croatia, membru provizoriu , deocamdata.)
n cazul tranzaciile ocazionale sau relaiile de afaceri cu persoanele expuse politic, care sunt rezidente ntr-un alt stat
membru al Uniunii Europene sau al Spaiului Economic European ori ntr-un stat strin.
Pentru clientii si tranzactiile cu un risc potential mai ridicat, in plus fata de masurile standard de cunoastere a clientelei, Banca va
stabili masuri suplimentare de cunoastere a clientelei, care pot include :
aprobarea la un nivel ierarhic superior a inceperii sau continuarii relatiei de afaceri cu astfel de clienti si/sau pentru realizarea
acestor tranzactii;
solicitarea ca prima tranzactie sa se realizeze prin intermediul unui cont deschis la o institutie de credit supusa unor cerinte de
prevenire si combatere a spalarii banilor si finantarii terorismului, echivalente standardelor prevazute in Legea nr. 656/2002, cu modificarile si
completarile ulterioare, si in Hotararea Guvernului nr. 594/2008;
supravegherea sporita, permanenta a relatiei de afaceri;
adoptarea de masuri corespunzatoare pentru a stabili/verifica sursa fondurilor;
implementarea de sisteme informatice adecvate de gestiune a informatiei, care sa permita furnizarea in timp util de
informatii necesare pentru identificarea, analizarea si monitorizarea efectiva a acestor tranzactii. Sistemele informatice implementate
trebuie sa evidentieze : cel putin lipsa sau insuficienta documentatiei corespunzatoare la inceperea relatiei de afaceri, tranzactiile
neobisnuite derulate prin contul clientului si situatia agregata a tuturor operatiunilor clientului cu institutia;

135

 necesitatea ca persoanele insarcinate cu coordonarea activitatii de vanzare si administrare a serviciilor pentru clientii respectivi sa
aiba cunostinta de circumstantele personale ale acestora si sa acorde atentie sporita informatiilor provenite de la terte parti in legatura cu
aceste persoane;
aprobarea la un nivel ierarhic superior a tranzactiilor ce depasesc un anumit nivel valoric prestabilit.
3.1.5.3. Msuri simplificate de cunoatere a clientelei
Masurile simplificate de cunoastere a clientelei trebuie sa includa obtinerea de suficiente informatii despre clienti, care sa
asigure Bncii legitimitatea incadrarii clientilor in categoria de clientela cu grad scazut de risc de spalare a banilor si finantare a
terorismului conform legislatiei, monitorizarea operatiunilor acestora pentru detectarea tranzactiilor suspecte si stabilirea unei
proceduri care sa permita actualizarea si adecvarea informatiilor detinute despre clienti astfel incat Banca sa se asigure ca acestia se
mentin in respectiva categorie de clientela.
Banca poate aplica msuri simplificate de cunoastere a clientelei in urmatoarele situatii:
in cazul actelor de aderare la fondurile de pensii;
in cazul monedei electronice definite potrivit legii, in situatiile si in conditiile prevazute de Regulamentul de aplicare a Legii nr.
656/2002 cu modificrile i completrile ulterioare aprobat prin HG 594/2008)
in cazul in care clientul este o institutie de credit sau financiara, dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului
Economic European ori, dupa caz, o institutie de credit ori financiara dintr-un stat tert, care impune cerinte similare cu cele prevazute de
prezenta legislaia romn si le supravegheaza referitor la aplicarea acestora;
in alte cazuri si conditii, referitoare la clienti, operatiuni sau produse, care prezinta risc scazut in privinta spalarii banilor si a
finantarii actelor de terorism, prevazute de regulamentul de aplicare a legii L565/2002.

Categorii de clieni pentru care se pot aplica msurile simplificate de cunoatere a clientelei :
societile ale cror valori mobiliare sunt admise la tranzacionare pe o pia de capital reglementat, ntr-unul sau mai
multe state membre i societile listate pe o pia din state tere i care sunt supuse unor cerine de raportare i transparen echivalente cu
legislaia comunitar;
beneficiarii efectivi ai tranzaciilor derulate prin conturile colective administrate de notari i alte persoane care exercit
profesii juridice liberale din state membre UE sau din state tere care impun cerine de prevenire i combatere a splrii banilor i finanrii
terorismului echivalente standardelor n legislaia n domeniu, cu condiia ca, la cerere, administratorii respectivelor conturi colective s
furnizeze depozitarilor conturilor informaii privind identitatea beneficiarilor reali;
autoritile publice naionale;
clienii care prezint un risc sczut din perspectiva splrii banilor sau finanrii terorismului i care ndeplinesc cumulativ
urmtoarele criterii:
- sunt autoriti sau organisme publice investite cu respectivele competene n baza legislaiei comunitare;
136

- identitatea acestora este disponibil public, transparent i cert;

- activitatea i evidenele contabile ale acestora sunt transparente;
- respectivul client este rspunztor in faa unei instituii comunitare sau a unei autoriti a unui stat membru ori activitatea
clientului este supus controlului prin proceduri de verificare adecvate.
Msurile simplificate de cunoatere a clientelei se pot aplica n cazul produselor i a operaiunilor aferente acestora care
ndeplinesc cumulativ urmtoarele criterii :
produsul este oferit pe baza unui contract scris;
operaiunea aferent produsului este desfurat prin intermediul unui cont al clientului deschis la o instituie de credit din
state membre sau din state tere care impun cerine similare cu cele prevzute n legislaia n domeniu;
produsul sau operaiunea aferent sunt nominative i prin natura lor permit aplicarea corespunztoare a msurilor standard
de cunoatere a clientelei;
valoarea produsului nu depete limita de 1.000 euro ori echivalent, n cazul polielor de asigurare i al produselor de
economisire similare, sau limita de 15.000 euro ori echivalent, n cazul celorlalte produse;
beneficiarul produselor sau al operaiunilor aferente acestora nu poate fi o ter persoan, cu excepia cazurilor de deces,
invaliditate, vrst predeterminat sau a altor situaii similare;
3.1.6. Identificarea persoanelor fizice
Cerine generale de identificare . Primele informaii cu privire la identitatea clientului sunt cele pe care consilierul de clientel le
obine de la client la prima ntlnire pe care o are cu acesta i din formularele completate de client.
Documentele obligatorii solicitate sunt cele prevazute de formularul de deschidere a contului precum si de documentele normative
interne specifice domeniului servicii clienti si de tipul de produs solicitat.
Informaiile obligatorii pentru identificarea clienilor persoane fizice trebuie s se refere la :
- Nume i prenume ;
- Tipul actului de identitate, serie i numr ; Codul numeric personal ;
- Data de natere / Sex / Naionalitate / Cetenia ;
- Numele/ denumirea angajatorului ; Adresa / telefon / fax
- Natura activitii proprii ;
- Sursa / originea fondurilor (veniturilor)
- Specimenul de semntur ;
- Persoan aflat n relaii speciale cu banca, conform reglementrilor BNR.
Informaiile suplimentare pentru identificarea clienilor persoane fizice trebuie s se refere la:
- Tara de origine / rezidena
- Tipul clientului
- Nivelul studiilor ;
- Domeniul de activitate
137

- Starea civil (necstorit, cstorit, divorat)

- Poziia public sau politic.
n toate cazurile unitatea trebuie s solicite un document original, valid , numerotat , lizibil, cu fotografie , etc. care s
dovedeasc identitatea solicitantului si sa prezinte insemnele autoritatii emitente. O copie dup acest document, certificat conform cu
originalulsub semntura salariatului care a realizat operaiunea, trebuie pstrat n dosarul clientului
Cerine specifice de identificare
- n situaia n care exist suspiciuni asupra faptului c un client nu este i beneficiarul real al contului i al operaiunilor derulate
prin acesta, se solicit clientului s completeze o declaraie pe propria rspundere prin care s declare identitatea beneficiarului real,
conform formularului pus la dispozitia acestuia de catre banca;
- atunci cnd clientul mandateaz o persoan s opereze n contul su, pentru identificarea mandatarului se solicit
documentele prevzute n documentele normative specifice domeniilor, mijloacelor, instrumentelor de plat i serviciilor solicitate de client.
- n scopul unei ct mai bune cunoateri a clientului se pot solicita informaii suplimentare cum ar fi : motivul pentru care a ales
s lucreze cu respectiva banca, dac deine mputerniciri s opereze n contul altor clieni ai acestei banci, etc.
- dac dup completarea declaraiei, suspiciunile privind informaiile furnizate n scris de ctre client persist i acestea
nu pot fi nlturate prin clarificri suplimentare, se refuz solicitarea clientului, motivndu-i-se acestuia condiiile nerespectate.
Verificarea informatiilor privind identitatea clienilor persoane fizice, care nu se pot proba cu documentele de identitate
menionate , se va realiza prin orice metoda corespunzatoare, ca de exemplu:
- prin observarea directa a locatiei la adresa indicata (dac este posibil);
- prin schimb de corespondenta ;
- prin accesarea numarului de telefon furnizat de client sau obinut din alte surse;
- prin verificarea informatiilor furnizate de client cu cele inscrise pe diverse facturi remise la plata clientului ;
- din fise fiscale ori extrase de cont;
3.1.7. Identificarea persoanelor juridice
Informaiile obligatorii pentru identificarea clienilor persoane juridice trebuie s se refere la :
- Denumirea entitii juridice
- Documentele de constituire ale societii, care au stat la baza nmatriculrii ori nregistrrii la un registru public (registrul
comerului, registrul agricol, registrul persoanelor juridice fr scop lucrativ inut de instane, etc.) i la alte acte adiionale care confirm
modificrile intervenite ulterior
- Extras la zi de la registrul public la care s-a nmatriculat sau nregistrat societatea cu privire la orice modificri intervenite dup
autorizarea iniial pn la zi
- Cod nregistrare fiscal / Cod unic de nregistrare
- Forma de proprietate (public, privat sau mixt)
- Identitatea administratorilor, directorilor, prevederile care reglementeaz puterea acestora de angajare a societii
- Specimenele de semntur ale persoanelor care angajeaz entitatea juridic
- Declaraia privind conturi deschise la alte bnci
138

- Adresa societii / telefon / fax

- Tipul i natura activitii
- Identificarea persoanelor juridice care fac parte din grup
- Identitatea persoanelor care acioneaz n numele clientului i documentul prin care acestea au fost mputernicite
- Persoane aflat n relaii speciale cu banca, conform reglementrilor BNR
Informaiile suplimentare pentru identificarea clienilor persoane juridice trebuie s se refere la:
- ar de origine/reziden ;
- Tipul clientului ;
- Sectorul economic de activitate ;
- Situaia juridic ;
- Apartenena la un grup de firme.
n situaia deschiderii de conturi n numele unei alte persoane care acioneaz ca intermediar, mputernicit, persoan interpus,
administrator al fondului, custode, se solicit informaii i documente att pentru verificarea intermediarului ct i a persoanelor n numele
crora acioneaz.
Validarea identitatii unei persoane juridice
Pentru validarea identitii unei persoane juridice, trebuiesc ndeplinite urmtoarele criterii :
- entitatea juridic trebuie s fie constituit i nregistrat n registrul comerului sau un alt registru public ;
- unitatea teritorial a Bncii trebuie s se asigure c persoanele care acioneaz n numele persoanei juridice (administratori,
directori, consiliul de supraveghere, reprezentani) sunt abilitate corespunztor pentru aceasta, prin statut/actul constitutiv.
- unitatea teritorial trebuie s se asigure n ce privete identitatea persoanelor susmenionate, puterile acestora de angajare i
reprezentare a persoanei juridice i s arhiveze la dosarul juridic al clientului (al persoanei juridice) o copie a documentelor de identitate, a
documentelor constitutive ale societii, precum i a oricror altor documente ce fac dovada informaiilor solicitate de la client ;
- unitatea teritorial a Bncii trebuie s verifice adresa sediului persoanei juridice i/sau a punctelor de lucru. Aceast adres
trebuie s fie exact pentru a permite localizarea sediului ;
- unitatea Bncii trebuie s obin i precizri cu privire la structura acionarilor/asociailor, persoane fizice i/sau persoane
juridice ;
- n situaia n care exist suspiciuni asupra faptului c un client nu este i beneficiarul real al contului i al operaiunii derulate prin
acesta, se solicit clientului s completeze o declaraie pe propria rspundere prin care s declare identitatea beneficiarului real, conform
formularului pus la dispozitie de catre banca;
- n situaia n care clientul declar apartenena la un grup de firme, se verific care este expunerea Bncii fa de grupul din
care face parte ;
- pentru persoanele juridice strine, la deschiderea de conturi bancare vor fi solicitate acele documente din care s rezulte
identitatea firmei, sediul, tipul de societate, locul nmatriculrii, mputernicirea special a celui care o reprezint n tranzacie, precum i o
traducere n limba romn a documentelor autentificate de un birou notarial autorizat ;
139

- n cazul n care se prezint documente oficiale (ex. documente ce eman de la o autoritate sau funcionar, acte notariale, etc.)
emise de o autoritate a statului de reziden, aceste documente trebuie s conin meniunea supralegalizrii de ctre misiunile
diplomatice sau consulare ale Romniei din statul respectiv pentru a se garanta autenticitatea semnturii i sigiliului.
Nu se va cere supralegalizarea documentelor dac acestea au aplicat apostila Conveniei de la Haga privind scutirea de
supralegalizare. Aceast apostil se prezint sub forma unei tampile de forma dreptunghiular cu titlul Apostille (Convention de la Haye
du 5 octobre 1961) redactat n limba francez, indiferent de limba n care este redactat actul respectiv.
3.1.8. Identificarea institutiilor de credit corespondente
Cerine specifice de identificare a acestor entitati sunt :
- Stabilirea sau meninerea relaiilor de corespondent cu instituiilor de credit, precum i deschiderea conturilor de corespondent de
ctre entitatea de resort, se fac cu acordul conducerii entitatii mama i avizul favorabil al Direciei Control Central de
Risc/AMLO/Deontologie, indiferent de ara n care banca i are sediul ;
- Banca trebuie s stabileasc relaii de corespondent numai cu instituii de credit din strintate care sunt supravegheate n mod
eficient de ctre autoritile competente i care dispun de programe eficiente de cunoatere a clientelei ;
- Banca trebuie s refuze s intre n relaii de corespondent sau s continue asemenea relaii cu o instituie de credit care este
nregistrat ntr-o jurisdicie n care aceasta nu are o prezen fizic, respectiv conducerea activitii i documentele oficiale ale instituiei nu
sunt situate n acea jurisdicie ;
- Banca trebuie s acorde o atenie special atunci cnd continu relaii de corespondent cu o instituie de credit situat ntr-o
jurisdicie n care nu exist reglementate cerine privind cunoaterea clientelei ;
- Banca trebuie s acorde o atenie deosebit n cazul n care intr n relaii de corespondent sau continu asemenea relaii cu o
banc nregistrat ntr-o jurisdicie identificat ca fiind necooperant n domeniul prevenirii splrii banilor .
Identificarea instituiilor de credit corespondente se face de ctre direcia cu atribuiuni n acest sens, stabilit prin actele normative
ale Bncii pe baza urmtoarelor documente :
- statutul legal
- structura acionariatului
- autorizaia de funcionare
- semnturi autorizate pentru cont
- rapoarte anuale
- rapoarte de informaii despre instituia de credit
- o scrisoare de recomandare de la o instituie de credit care are deja relaii de corespondent cu aceasta dar si cu banca noastra.
Entitatea de resort trebuie s obin suficiente informaii despre instituiile de credit cu care au relaii de corespondent pentru a
nelege n ntregime natura activitii acestora. La stabilirea relaiilor de corespondent Banca trebuie s aib n vedere anumii factori, care
includ:
- informaii despre managementul instituiei de credit corespondente, despre activitatea de baz, unde este localizat i eforturile
acesteia n prevenirea i detectarea faptelor de splare a banilor i i combaterii folosirii Bncii pentru finanarea actelor de terorism;
- scopul pentru care este deschis contul de corespondent ;
- identitatea oricrei tere pri care va utiliza serviciile bancare de corespondent ;
140

- condiiile reglementrilor i supravegherii n ara de origine a instituiei de credit corespondente.

3.1.9. Identificarea institutiilor financiare nebancare.

Pentru instituiile financiare nebancare cu sediul social aflat n Romnia, identificarea se va face pe baza urmtoarelor
documente :
- actul constitutiv
- certificatul de nregistrare la Oficiul Registrului Comerului
- lista cu acionarii majoritari i semnificativi
- documentele care atest nscrierea n Registrul Special, Registrul de Eviden i Registrul General de la Banca Naional a
Romniei
- hotrrea Adunrii Generale privind persoanele autorizate n relaia cu banca i sau a celor cu semnturi autorizate pe cont .
Pentru sucursalele deschise n Romnia ale instituiile financiare nebancare cu sediul social central aflat n afara Romniei,
n vederea identificrii se vor solicita n plus urmtoarele documente :
- actul constitutiv al instituiei financiare nebancare centrale (strine)
- extras din registrul comerului din ara de origine al instituiei financiare nebancare centrale (strine)
- lista cu sucursalele (subuniti, puncte de lucru, etc.) pe care instituia financiar nebancar central (strin) le are deschise n
afara teritoriului Romniei
- hotrrea organului statutar al instituiei financiare nebancare centrale (strine) care s ateste deschiderea sucursalei n Romnia
Documentele solicitate vor fi redactate n limba romn. Pentru documentele redactate ntr-o limb strin, se va prezenta i o
traducere legalizat a acestora.
3.1.10. Identificarea clientilor cu pozitii publice sau politice importante (ppe)
Persoanele cu poziii publice sau politice importante sunt acele persoane care ocup sau care au ocupat funcii publice importante,
inclusiv ef de stat sau de guvern, oameni politici emineni, personalitile din mediile guvernamentale, juridice sau militare,
cadrele de conducere din partidele politice, membrii de familie apropiai, precum i persoanele cunoscute a fi n relaii apropiate
cu acetia.
Exist ntotdeauna un risc ca astfel de persoane s abuzeze de puterea sau de statutul lor pentru mbogirea personal prin luare
de mit, deturnare de fonduri, etc.
Faptul de a accepta administrarea de fonduri n contul unor PPE corupte este susceptibil de a aduce un prejudiciu important
reputaiei bncii.
Unitile Bncii trebuie s se asigure c :
- au fost adunate suficiente informaii pentru a putea stabili dac un client potenial este PPE ;
- nainte de a accepta o PPE drept client, unitatea trebuie s cunoasc originea fondurilor ;
- autorizaia de deschiderea de cont pentru o PPE trebuie s provin de la conducerea unitii, cu consultarea AMLO - local i dup
informarea prealabil a Directorului Grupului, sau a nlocuitorului acestuia.
3.1.11. Verificarea informatiilor
Verificarea informaiilor despre client este obligatorie i se poate realiza nelimitativ prin :
141

- confruntarea informaiilor declarate de client, cu informaiile selectate din documentele prezentate de acesta, la iniierea relaiei
cu Banca ;
- verificarea documentelor prezentate de client se realizeaz conform procedurilor specifice de lucru i de control pentru fiecare
activitate bancar ;
- informaiile pot fi verificate prin, scrisoare de bun venit cu confirmare de primire, coresponden uzual i primirea de
informaii nscrise pe orice document oficial prezentat de client sau compararea cu datele nscrise pe facturile remise la plat,
verificarea direct a locaiei la adresa indicat ;
- n situaia n care banca manifest suspiciune cu privire la legalitatea documentelor prezentate de clienii persoane juridice se
solicit un extras la zi de la Registrul Comerului sau altor organisme abilitate confirmarea acestora ;
- solicitarea unei copii dup ultimul raport de audit (dup caz) ;
- solicitarea de informaii de la o instituie specializat, din care s rezulte starea juridic a clientului (n funciune, n dizolvare,
n faliment, etc.) ;
- verificarea datelor obinute de la client prin confruntarea acestora cu cele existente n unele baze de date de acces public.
Alte informaii pentru cunoaterea clientului se pot obine i prin consultarea CIP, CRB i a bazei de risc a Bncii.

SPALAREA BANILOR
3.2.TEHNICI BANCARE PRIVIND PREVENIREA SPLRII BANILOR
3.2.1. Consideratii generale, definitii, termeni.
Splarea banilor const n disimularea fondurilor rezultate dintr-o activitate ilegal sau n schimbarea sau convertirea
acestor fonduri cu scopul de a le ascunde originea.
In ultimii ani, numeroase instane au adoptat o definiie a splrii banilor care integreaz pe lng traficul de droguri, i un numr
important de delicte, printre care corupia, extorcarea de fonduri, proxenetismul, traficul de carne vie, traficul de arme i n general crima
organizat precum i terorismul.
Potrivit legislaiei romne, constituie infraciunea de splarea banilor :
schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscnd c acestea provin din svrirea de infraciuni, n scopul ascunderii sau
al disimulrii originii ilicite a acestor bunuri sau n scopul de a ajuta persoana care a savrit infraciunea din care provin bunurile s
se sustrag de la urmrire, judecat sau executarea pedepsei;
142

 ascunderea sau disimularea adevratei naturi a provenienei, a situarii, a dispoziiei, a circulaiei sau a proprietii bunurilor ori
drepturilor asupra acestora, cunoscnd c bunurile provin din svrirea de infraciuni;
dobndirea, deinerea sau folosirea de bunuri, posesia sau utilizarea de bunuri, cunoscnd c bunurile provin din
svrirea de infraciuni;
asocierea sau iniierea unei asocieri ,aderarea ori sprijinirea, a unei astfel de asocieri,n scopul svririi infraciunii de
splarea banilor.
Legislatia internationala a stat la baza procesului legislativ si a adoptarii legislatiei romane in materie , si pentru comparatie va
redau mai jos conceptele juridice internationale de spalare a banilor :
In comparatie cu definitia inserata in cadrul Directivei CE nr. 308 din 10 iunie 1991 (Directiva I AML) si forma actuala prevazuta in
Legea nr. 656 / 2002 (care implementeaza Directiva a III-a AML), aduce modificari fata de sfera de incadrare a infractiunii de spalare a
banilor fiind introdusa si pedepsita tentativa de savarsire a acestei infractiuni.
Directiva CE nr. 308 din 10 iunie 1991 defineste infractiunea de spalare a banilor ca fiind urmatoare actiunie, savarsita cu
intentie:
transformarea sau transferarea de proprietate, cunoscnd c o astfel de proprietate provine dintr-o activitate infractionala sau
dintr-un act de participare la o astfel de activitate, n scopul ascunderii sau disimulrii originii ilicite a proprietii sau in scopul sprijinirii
oricrei persoane implicate n comiterea unei astfel de activiti, pentru a se sustrage consecinelor legale ale aciunilor sale;
ascunderea sau disimularea naturii, sursei, amplasrii, dispunerii, micrii, drepturilor reale cu privire la proprietate sau la
posesia acesteia, cunoscnd c o astfel de proprietate provine dintr-o activitate infractionala;
dobndirea, posesia sau folosirea unei proprieti, cunoscnd, la data primirii, c o astfel de proprietate provine dintr-o
activitate infractionala sau dintr-un act de participare la o asemenea activitate;
participarea, asocierea, tentativa de comitere i sprijinirea, ncurajarea, nlesnirea, sftuirea n vederea comiterii oricreia
dintre aciunile menionate n paragrafele anterioare .
Indiferent de contextul savarsirii, orice actiune ilicita de anvergura ce si propune cstiguri maxime si continuitate n operatiunile
ntreprinse va atinge, inevitabil, punctul critic n momentul n care se va ncerca integrarea profitului n circuitul financiar-bancar.
Se recurge n aceste situatii la spalarea banilor care desemneaza reinvestirea n afaceri licite a banilor obtinuti din afaceri
ilicite utiliznd, n acest scop, circuite financiare interne si internationale complicate.
Utilizarea, n scopul splrii banilor, a sistemelor financiar-bancare conduce la subminarea instituiilor financiare individuale i, n
final, a ntregului sistem financiar. n acelai timp, integrarea crescut a sistemelor financiare mondiale i ndeprtarea barierelor puse n faa
micrii libere a capitalului au crescut uurina cu care banii negri pot fi splai i complic procesul de urmrire a banilor.
Ultimele tendinte au evidentiat faptul ca spalatorii de bani isi directioneaza din ce in mai mult eforturile pentru angajarea unor
intermediari non-bancari si non-financiari. Astfel, lupta impotriva spalarii banilor isi investeste increderea in constientizarea unei game largi
de persoane juridice care nu sunt numai cele din sectorul bancar sau financiar.
3.2.2. Etapele spalarii banilor

143

Metodele pot varia de la cumprarea i vinderea unui obiect de lux (de ex. o main sau o bijuterie) pn la trecerea banilor
printr-o reea complex internaional, de afaceri legale i prin companii scoic (companii care exist numai ca persoane juridice
legale fr a detine activiti comerciale sau a desfasura afaceri)
Iniial, n cazul traficului de droguri sau altor infraciuni cum ar fi contrabanda, furtul, antajul etc., fondurile rezultate iau n mod
curent forma banilor lichizi care trebuie s fie introdusi prin orice metod n sistemul financiar.
Operaiunile bancare tradiionale de constituire a depozitelor, sau de transfer al banilor i sistemele de creditare ofer un
mecanism vital pentru splarea banilor, in special, n faza iniial de introducere a numerarului n sistemul financiar.
Infractiunea de spalare a banilor presupune un complex de activitati, procedee, tehnici si metode dintre cele mai rafinate. Spalarea
banilor nchide practic cercul infractional care ncepe cu savrsirea uneia sau unora din infractiunile prevazute de lege, continua cu
obtinerea produsului financiar (bani murdari) si se finalizeaza prin spalarea acestui produs, prin utilizarea unor procedee, tehnici si
scheme mai simple (de exemplu, scoaterea fizica a banilor peste granita) sau mai complexe (de exemplu, prin utilizarea circuitelor
financiar-bancare).
n ciuda varietii metodelor folosite, procesul de splare a banilor se realizeaz n trei etape care pot cuprinde numeroase
tranzacii efectuate de spltorii de bani, tranzacii care sunt de natur s alerteze instituiile financiare asupra activitilor infractionale,
respectiv:
Plasarea: reprezinta deplasarea fizica a veniturilor obtinute din activitatea ilegala, pentru separarea spatiala de masa infractionala,
care ar putea fi supravegheata de organele de aplicare a legii.
Stratificarea:
- reprezinta procesul de miscare a banilor intre diferite conturi pentru a le ascunde originea;
- precum si separarea veniturilor ilicite de sursa lor prin crearea unor straturi complexe de tranzacii financiare proiectate pentru a
nela organele de control i pentru a asigura anonimatul.
Integrarea: defineste procesele de :
- revenirea bunurilor astfel spalate la dispozitia infractorilor, cu aparenta provenientei lor din activitati licite
- precum si furnizarea unei aparente legaliti profiturilor obtinute ilegal.
Dac procesul de stratificare are succes, schemele de integrare vor trimite din nou rezultatele splrii in circuitul economic, n aa
fel nct ele vor reintra n sistemul financiar aprnd ca fonduri normale i curate obtinute din activitati comerciale.
Cei trei pai de baz se pot constitui n faze separate i distincte. Ei pot aprea ns i simultan sau, mai obinuit, se pot suprapune.
Plasarea - presupune deplasarea fizica a profiturilor n numerar. Acest lucru este necesar pentru a separa fondurile obtinute
de sursa lor, situata n spatiu.
Necesitatea plasarii deriva din faptul ca este posibila supravegherea din partea organelor de aplicare a legii a surselor de obtinere
ilicita a numeralului si, ca o masura de siguranta, infractorii trebuie sa transporte numeralul ilicit obtinut n afara spatiului controlat, pentru a
nu putea fi depistat si, eventual, confiscat.
Plasarea masei de profituri n numerar se poate face prin mai multe metode si institutii, dintre care: institutiile financiare traditionale,
institutiile netraditionale, comertul cu amanuntul, transferul extern al fondurilor.
144

Aceasta faza a procesului de spalare a banilor este cea mai vulnerabila, deoarece implica colectarea si manevrarea unei imense
cantitati de bani n numerar si pna la depunerea n banca este greu de evitat lasarea unor urme detectabile.
Transportul fizic, care vizeaza instrumentele monetare, se realizeaza cu diferite mijloace de transport (avioane private, avioane
comerciale, nave, transporturi rutiere etc.) fara a se respecta legislatia cu privire la raportarea acestor sume ce ies din tara. De obicei, aceste
transportari au loc catre tari cunoscute ca paradisuri fiscale, unde nu se pune problema justificarii sumelor n numerar cu ocazia depunerii
acestora n banci, iar dupa depunerea n banci, aceste sume fac cale ntoarsa n tara din care au provenit, utilizndu-se alte instrumente si
tehnici, cel mai preferat fiind transferul electronic.
Stratificarea - presupune separarea veniturilor ilicite de sursa lor prin crearea unor straturi complexe de tranzactii
financiare, concepute spre a anihila orice posibilitate de control asupra bunurilor ilegal dobndite.
Modalitatile confuze si complicate prin care strat dupa strat de activitati si tranzactii sunt adaugate unul altuia, fiind menite sa faca
detectarea profiturilor ilegale extrem de dificila.
Multe entitati utilizeaza, n ultimul timp, retelele Internet pentru a propune servicii de spalare a banilor, dnd uneori aparenta de
servicii financiare extrateritoriale sau de posibilitati de plasament legale.
Integrarea - este a treia etapa a procesului de spalare a banilor prin intermediul careia se cauta sa se dea aparenta de
legitimitate asupra bunurilor dobndite n baza unor fonduri ilicite.
n cadrul procesului de splare a banilor s-au identificat anumite puncte vulnerabile, puncte dificil de evitat de ctre spalatorul de
bani i, n consecin, uor de recunoscut, respectiv:
- plasarea numerarului n sistemul financiar;
- trecerea numerarului peste frontiere;
- transferarea numerarului n i dinspre sistemul financiar.
Dupa ce etapele anterioare ale spalarii banilor au reusit, reciclatorul trebuie sa dea o explicatie plauzibila a averii de care
dispune.
Prin intermediul integrarii, profiturile reciclate sunt plasate n economia reala legitima, iar rezultatele obtinute din activitati
ilegale devin legale. Profiturile, de data aceasta, au o acoperire legala iar reciclatorul le foloseste fara teama, achizitionnd bunuri la
vedere.
In acest sens, banii se misca prin diferite afaceri, corporatii, institutii financiare, n mod fizic, prin depozit, prin transferul electronic.
In cadrul activitatilor infractionale, numeralul este principalul mijloc de schimb. Organizatiile criminale trebuie sa converteasca
numeralul n forme mai usor de mnuit si transferat.
Pentru a desavrsi ulterior schema de reciclare a banilor n scopul ascunderii adevaratei proveniente si a dreptului de proprietate
asupra profiturilor veniturile trebuie sa fie spalate, fara a lasa nici o urma detectabila.
Strategiile de spalare a banilor includ tranzactii care, prin volum, sunt foarte profitabile si deci atractive pentru institutiile financiare
legale.
Spalarea banilor orienteaza banii dintr-o economie ilegala si i plaseaza n investitii binevenite n economia legala.

145

Pentru ca operatiunea sa fie ncununata de succes trebuie sa nu ramna nici o pista de hrtie prin care se pot deduce
conexiunile celor trei stadii ale procesului. Cei care spala banii se folosesc de exigentele actului secretului bancar, beneficiind si de ajutorul
functionarilor bancari, toate acestea reprezentnd obstacole greu de nlaturat de catre organele de cercetare penala.
3.2.3. Implicatiile fenomenului de spalare a banilor asupra sistemului economic
Bncile, n calitatea lor de furnizori ai unei game largi de servicii de transfer de fonduri i de creditare, pot fi utilizate n toate etapele
splrii banilor de la plasare, la stratificare i integrare. Sistemele electronice de transfer al fondurilor permit transferul rapid al acestora ntre
conturi sub nume i jurisdicii diferite. n mod tradiional, eforturile de combatere a splrii banilor s-au concentrat n mare msur asupra
procedurilor de constituire a unor depozite de ctre instituiile din sectorul financiar deoarece splarea banilor prin aceast metod este uor
de recunoscut. Infractorii au rspuns rapid msurilor luate de sectorul financiar n ultimii ani recunoscnd faptul c plile n numerar fcute
n cadrul sectorului financiar pot da natere ulterior la ntrebri.
Operaiunile multiple i diversificate n conturi sunt folosite de multe ori ca parte a procesului de splare a banilor, crend straturi
complexe de tranzacii.
Drept urmare, au fost cutate noi mijloace pentru transformarea banilor ctigai ilegal i combinarea lor cu fondurile legitime nainte
de a le introduce n sistemul financiar, fcnd astfel mai dificil detectarea n etapa plasrii . n ultimul timp, tot mai multe cazuri de splare a
banilor mbrac forme din cele mai sofisticate, n care numerarul nu este implicat.
n acest context, organizaiile criminale sofisticate i spltorii de bani profesioniti doresc s apeleze la serviciile
bancare pentru a-i utiliza fondurile murdare.
Bncile insa nu reprezint singurele mecanisme si instrumente prin intermediul crora se pot spla banii. In primul rnd, numeroi
intermediari financiari furnizeaz servicii care sunt similare cu cele tradiionale oferite de bnci. Mai mult dect att, in vederea ocolirii
masurilor de combatere a spalarii banilor, aceste persoane isi concerteaz eforturile spre exploatarea sectorului non-bancar, utiliznd alte
instituii financiare (cum ar fi institutii financiare, societati de servicii de investitii financiare, companii de asigurri, case de schimb, etc.),
precum si instituii non-financiare (cazinouri, agenii imobiliare, etc.). Deoarece, de obicei, spltorii nu-si pot asigura o expertiza
profesionala specializata, ei trebuie sa beneficieze de consultanta juritilor, contabililor, consultanilor financiari si a altor specialiti.
Prin intermediul unor companii i persoane fizice, aceste organizaii genereaz activiti comerciale internaionale false pentru a
mica banii ilicii dintr-o ar n alta. Ele creeaz iluzia comerului internaional folosind facturi false pentru a genera transferuri internaionale
aparent legale i folosesc operaiuni fictive pentru a ascunde i mai mult urmele. Multe dintre companiile scoica pot chiar s abordeze
propriile bnci pentru a obine credite prin care s se finaneze astfel de activiti.
Prin urmare, un sistem exhaustiv de combatere a spalarii banilor se bazeaz pe contientizarea unei varietati de intermediari
financiari si non-financiari, precum si a agenilor economici care trebuie sa coopereze, in mod responsabil, cu autoritatile si sa rspund in
mod activ mpotriva pericolului de a fi implicai in acest fenomen
3.2.4. Cadrul juridic de reglementare intern si international pentru combaterea fenomenului de spalare a banilorFenomenul
infractional de spalare a banilor utilizand sistemele bancare cunoaste , mai ales in ultimii 20 de ani , o crestere alarmanta atat ca volum cat
mai ales ca forme de manifestare si producand mari pagube financiare economiei tarilor dezvoltate si nu numnai , dar si deteriorarea
accentuata , ingrijoratoare ,a prestigiului unor sisteme bancare occidentale.
Si in noile economii ce se dezvolta in tarile care si-au inceput constructia democratiei sociale si economice dupa 1985 , conjugata
fiind aici si tara si economia noastra de dupa evenimentele din 1989 , actele si faptele de spalare a banilor si finantare a terorismului prin
146

intermediul bancilor s-a accentuat oobligand autoritatile romane sa ia masuri imediate si drastice fie prin propriul legislativ fie armonizand
legislatia interna in domeniu cu prevederile legislative europene si mondiale .
Pentru specialistii bancilor din Romania problematica de combatere a spalarii banilor si finantare a terorismului a devenit nu numai
o preocupare de studiu si cunoatere permanenta dar mai ales o adevarata meserie prin aplicatiunile practice , de zi de zi, .
Vom aborda, foarte pe scurt cadrul de reglementare juridica a combaterii fenomenelor de spalare a banilor si finantare a terorismului
in componenta sa internationala si interna.
Cadrul international , unde retinem urmatoarele prevederi normative:
Recomandarile GAFI (FATF)
Grupul de Aciune Financiara Internaionala (eng. FATF) este un organism inter-guvernamental care stabilete standarde si dezvolta
si promoveaz politici de combatere a spalarii banilor si finantarii terorismului. In acest context, FATF a elaborat un set de 40 Recomandri
a 1990, ca o iniiativa de a combate folosirea necorespunztoare a sistemelor financiare de ctre persoane care spal banii provenii din
droguri. In 1996 Recomandrile au fost amendate pentru prima data pentru a reflecta tipologiile de splare a banilor. Editia 1996 a celor 40
Recomandri, a fost aprobata de mai mult de 130 de tari si constituie standardul internaional de combatere a spalarii banilor.
Cele 40 Recomandri si 9 Recomandri Speciale au fost recunoscute de ctre Fondul Monetar Internaional si Banca Mondiala ca
fiind standarde internaionale de combatere a spalarii banilor si finantarii terorismului
Recomandrile FATF stabilesc standarde minime de aciune pentru tari, necesare implementarii in detaliu a acestora
conform conditiilor lor specifice si cadrului constituional.
Recomandrile cuprind toate masurile pe care sistemele naionale ar trebui sa le pun in aplicare in domeniul justiiei
penale si a sistemelor de reglementare legislativa; masurile preventive pe care sa le ia instituiile financiare si alte activitati
comerciale si profesiuni specifice si cooperarea internaionala
Aceste 40 de recomandari au pus bazele cadrului pentru eforturile de combatere a spalarii banilor si sunt concepute pentru o
aplicare universala. Ele acopera sistemul justitiei penale si al aplicarii legii, sistemul financiar si reglementarea sa, precum si colaborarea
internationala.
Toate tarile membre au propria lor implementare a celor 40 de recomandari monitorizate printr-o abordare bilaterala, o autoevaluare
anualasi cu att mai detaliat, procesul de evaluare reciproca n cadrul caruia fiecare tara membra este supusa unei examinari n teren.
n complementare, echipa efectueaza revizuiri n tarile membre asupra masurilor luate pentru a aplica anumite recomandari. Aceste
masuri sunt esentiale pentru crearea unui cadru efectiv de combatere a economiei subterane si spalarii banilor.
Cele 40 de recomandari
Cele 40 de recomandari pot fi sistematizate n felul urmator:
a) Cadrul general, n care se insereaza principii cu privire la legiferarea luptei pentru combaterea spalarii banilor.
b) Rolul sistemelor juridice nationale n combatearea spalarii banilor:
- sfera de cuprindere a infractiunii de spalare a banilor;
- masuri asiguratorii si confiscarea bunurilor provenite din activitati ilicite, ca infractiuni primare de spalare a banilor.
c) Sporirea rolului sistemului financiar:
- sfera de cuprindere, banci si institutii financiare nonbancare;
- reguli de identificare a clientului si pastrarea nregistrarii tranzactiilor suspecte de spalare a banilor;
147

- raportarea tranzactiilor suspecte;

- protectia personalului din aceste institutii;
- existenta unor programe de lupta mpotriva spalarii banilor;
- implementarea si rolul autoritatilor de reglementare si al altor
- autoritati administrative.
d) Consolidarea cooperarii internationale :
- schimbul de informatii generale;
- schimbul de informatii privind tranzactiile suspecte;
- cooperarea ntre autoritatile juridice.
Cele 9 Recomandari Speciale cu privire la finantarea terorismului
La Plenara Extraordinara privind finanarea terorismului, care a avut loc la Washington, n perioada 29-30 oct. 2001, FATF i-a
extins misiunea privind combaterea splrii banilor. FATF isi va concentra energia i expertiza deinuta asupra eforturilor, la nivel mondial, de
combatere a finantarii terorismului. Azi FATF a emis noi standarde internaionale privind combaterea finantarii terorismului, pe care toate
statele lumii sunt chemate sa le adopte i sa le implementeze, a afirmat Preedintele FATF Claire Lo. Implementarea acestor Recomandri
Speciale va interzice accesul teroritilor i al celor care ii sprijin, la sistemul financiar internaional.
n cursul Plenarei, FATF a convenit asupra unui set de Recomandri Speciale privind Finanarea Terorismului, care angajeaz
membrii si:
- Luarea unor masuri urgente pentru ratificri i implementarea instrumentelor legale relevante emise de ONU.
- Incriminarea finantarii terorismului, actelor i organizaiilor
- Sechestrarea i confiscarea activelor teroritilor.
- Raportarea tranzaciilor suspecte legate de terorism.
- Acordarea de asistenta, pe o scara cat mai larga posibil, pentru autoritatile de aplicare a legii i de reglementare din alte tari, n
cadrul investigaiilor privind finanarea terorismului.
- Impunerea de cerine privind combaterea splrii banilor asupra sistemelor alternative de transmitere/transfer a fondurilor.
- Asigurarea condiiilor pentru a evita utilizarea unor entitati, n special organizaiile non-profit, n scopul finantarii terorismului.
n continuarea Planului de Aciune mpotriva finantarii terorismului, FATF isi va intensifica cooperarea cu organismele regionale de
tipul FATF, precum i cu organizaiile internaionale, cum sunt ONU, Grupul Egmont, G-20 i instituiile financiare internaionale, care sprijin
i contribuie la eforturile internaionale mpotriva splrii banilor i a finantarii terorismului.
DIRECTIVA 2005 / 60 / EC a Parlamentului European si a Consiliului privind prevenirea folosirii sistemului financiar n
scopul splrii banilor i a finanrii terorismului (Directiva a III-a AML / CTF)
Procesul de elaborare a directivei in speta a fost motivat in principal de necesitatea de a evita adoptarea de ctre statele membre a
unor masuri de protejare a sistemelor lor financiare care ar putea fi incompatibile cu funcionarea pieei interne, cu normele statului de drept
si cu ordinea publica din Comunitate.
Deoarece recomandrile GAFI au fost revizuite si extinse n mod substanial n anul 2003, prezenta directiva a trebuit sa fie
armonizata cu noile standarde internaionale. In acest sens, a fost considerat faptul ca Directiva 91/308/CEE care, desi impunea o obligatie
de identificare a clienilor, coninea relativ puine detalii privind procedurile relevante.
148

Luand in considerare importanta cruciala a acestui element de prevenire a spalarii banilor si finantarii terorismului, a fost necesar, n
conformitate cu noile standarde internaionale, sa se introduc dispoziii mai precise si mai detaliate referitoare la identificarea clientului si a
oricrui beneficiar efectiv si verificarea identitatii acestora.
Principalele reglementari cuprinse in acest act normativ se refera la :
- Fundamentarea procesului de elaborare si implementare a noii legislatii . Argumentatia este fundamentata de specificul
infravtiunii de splare a banilor si de finanare a terorismului, care se produc deseori n context internaional. Orice masuri adoptate numai la
nivel naional sau chiar la nivel comunitar, fara a tine seama de coordonarea si cooperarea internaionala, pot avea efecte foarte limitate.
In acest sens, a fost necesar ca masurile adoptate de Comunitate n acest domeniu sa fie compatibile cu aciuni ntreprinse n alte
foruri internaionale. Aciunile comunitare au trebuit, n special, sa tina seama n continuare de recomandrile Grupului de Aciune
Financiara, care constituie principalul organism internaional activ n lupta mpotriva spalarii banilor si finantarii terorismului.
De asemenea, Acordul general privind comerul cu servicii (GATS) a permis membrilor sa adopte masurile necesare pentru
protejarea moralitatii publice si prevenirea fraudei si sa adopte masuri din considerente prudentiale, inclusiv pentru a asigura stabilitatea si
integritatea sistemului financiar.
- Redefinirea complexitatii infractiunii de spalare a banilor
Pana la momentul intrarii in vigoare a prezentei directive, definiia spalarii banilor se limita iniial la infraciuni privind drogurile, n
ultimii ani s-a nregistrat tendina unei definiii mult mai largi, bazata pe o gama mai ampla de infraciuni principale.
Directiva a evidentiat faptul ca o gama mai larga de infraciuni principale faciliteaz raportarea tranzaciilor suspecte si cooperarea
internaionala n acest domeniu. Prin urmare, definiia infraciunilor grave a trebuit aliniata cu definiia infraciunilor grave prevzuta de
Decizia-cadru 2001/500/JAI a Consiliului din 26 iunie 2001 privind splarea banilor, identificarea, urmrirea, nghearea, sechestrarea si
confiscarea mijloacelor si bunurilor obtinute de pe urma infractiunilor.
De asemenea, utilizarea ilegala a sistemului financiar pentru canalizarea fondurilor de origine ilegala sau chiar a banilor curai
n scopuri teroriste reprezint un risc clar pentru integritatea, buna funcionare, reputaia si stabilitatea sistemului financiar. n consecina,
masurile preventive prevzute de prezenta directiva au introdus obligatii specifice de reglementare nu numai in contextul manipularii banilor
obtinuti n urma infraciunilor, ci si in contextul colectarii de bani sau bunuri n scopuri teroriste.
- Sfera de aplicabilitate fata de domeniile economice de activitate
Deoarece intensificarea controalelor din sectorul financiar a determinat persoanele care spal bani si finanatorii terorismului sa
caute metode alternative de a ascunde originea produselor infraciunii si deoarece astfel de canale pot fi folosite pentru finanarea
terorismului, obligaiile de combatere a spalarii banilor si finantarii terorismului, directiva a inclus si intermediarii de asigurri de viata si
prestatorii de servicii pentru trusturi si societati.
Directiva a adus in argumentare faptul ca utilizarea plailor semnificative n numerar este foarte vulnerabila la fenomenul spalarii
banilor si finantarii terorismului. Prin urmare, a fost introdusa obligatia ca acele state membre care permit efectuarea platilor n numerar
peste pragul stabilit, toate persoanele fizice sau juridice care tranzactioneaza bunuri cu titlu profesional sa fie reglementate de prezenta
directiva, atunci cnd accepta astfel de plai n numerar. Agenii care comercializeaz bunuri de valoare mare, precum pietre sau metale
preioase sau lucrri de arta, si agenii de licitaie au intrat sub incidena prezentei directive, n msura n care platile li se fac n numerar n
valoare de cel puin 15 000 EUR.
149

In contextul asigurarii unui proces de monitorizare eficienta a respectrii prezentei directive, a fost introdusa cerinta statelor
membre de a-si concentra activitatile de monitorizare n special asupra acelor persoane fizice si juridice care comercializeaz bunuri expuse
unui risc relativ ridicat n ceea ce privete splarea banilor sau finanarea terorismului, n conformitate cu principiul supravegherii n
funcie de risc.
De asemenea au fost extinse prevederile legii si asupra persanelor care exercita profesii liberale. Obligaiile n cauza includ
necesitatea ca notarii sau membrii altor profesii liberale juridice sa identifice ei n i i entitati sunt persoane competente i potrivite, in
momentul nmatricularii sau autorizearii unei case de schimb valutar, unui prestator de servicii pentru trusturi si societati sau a unui cazinou.
Criteriile pentru a determina daca o persoana este sau nu competenta si potrivita trebuie stabilite n conformitate cu dreptul naional. Ca o
condiie minima, aceste criterii trebuie sa reflecte nevoia de a proteja entitatile respective mpotriva utilizrii lor greite de ctre directori sau
beneficiarii lor efectivi, n scopuri infracionale.
- Conceptul de beneficiar efectiv
Avand in vedere considerentele specifice circuitelor financiare suspecte de spalarea a banilor, a fost eseniala introducerea unei
definiii precise a beneficiarului efectiv. Atunci cnd nc nu s-a stabilit cine sunt beneficiarii individuali ai unei persoane juridice sau ai
unui cadru juridic, precum o fundaie sau un trust, motiv pentru care o persoana fizica este imposibil de identificat ca beneficiar efectiv, a fost
considerat suficient sa se identifice categoria de persoane care este desemnata ca beneficiara a fundaiei sau trustului. In considerentele
directivei in cauza, aceasta cerina nu trebuie sa includ identificarea persoanelor fizice care fac parte din acea categorie de persoane.
Totodata, a fost introdusa obligatia pentru instituiile si persoanele reglementate de prezenta directiva sa identifice si sa verifice
identitatea beneficiarului efectiv..
Directiva in speta a introdus obligatia ca persoanele care aduc aport bunuri unei persoane juridice sau unui cadru juridic dein un
control important asupra utilizrii bunurilor, sa fie identificate ca beneficiari efectivi..
De asemenea, legislaia comunitara trebuie sa recunoasc faptul ca anumite situaii prezint un risc mai mare de splare a banilor
sau de finanare a terorismului. Dei trebuie stabilite identitatea i profilul comercial al tuturor clienilor, exista cazuri n care sunt necesare
proceduri deosebit de riguroase de identificare si verificare a clientelei.
- Raportarea tranzactiilor suspecte
Directiva in speta sublianiaza si intareste obligatia de raportare a tranzaciilor suspecte catre Unitatea de Informaii Financiare (UIF),
care servete drept centru naional de primire, analiza i comunicare ctre autoritatile competente a rapoartelor privind tranzaciile suspecte
si a altor informaii privind posibile fenomene de splare a banilor sau de finanare a terorismului.
- Protectia personalului insarcitat cu obligatia de raportare In aceste considerente, directiva mentioneaza faptul ca au existat
cazuri de angajai care raporteaz suspiciuni de splare a banilor si care sunt supui amenintarilor sau aciunilor ostile. Dei prezenta
directiva nu poate interveni n procedurile judiciare ale statelor membre, a fost considerata o problema cruciala legata de eficacitatea luptei
mpotriva splrii banilor si finantarii terorismului. Statele membre trebuie sa fie contiente de aceasta problema si sa depun toate eforturile
pentru protejarea angajailor mpotriva unor astfel de amenintari sau aciuni ostile.
- Solicitarile de informatii
Directiva evidentiaza importanta deosebita pe care o detin instituiile de credit i instituiile financiare in contextul de a rspunde cu
rapiditate cererilor de informaii privind relaiile de afaceri pe care le au cu persoanele indicate. n scopul identificrii acestor relaii de afaceri
pentru a putea furniza rapid informaiile respective, instituiile de credit si cele financiare trebuie sa dispun de sisteme eficace, pe msura
150

dimensiunii i tipului de activitate desfasurata. n special, este necesar ca instituiile de credit si instituiile financiare mai mari sa dispun de
sisteme electronice.
Aceasta dispoziie este de o importanta deosebita n contextul procedurilor ce conduc la masuri precum nghearea sau
sechestrarea activelor (inclusiv a activelor teroriste), n temeiul legislaiei naionale sau comunitare aplicabile n vederea combaterii
terorismului.
DIRECTIVA COMISIEI 2006 / 70 / EC pentru stabilirea masurilor de implementare a Directivei 2005/60/EC a Parlamentului
European si a Consiliului cu privire la definitia persoanei expuse politic si a criteriilor tehnice pentru procedurile de cunoastere
simplificata a clientelei, precum si, pentru exceptiile cu privire la activitatile financiare intreprinse ocazional sau foarte limitate.
Directiva Comisiei 2006/70/EC este in fapt directiva de implementare a Directivei 2005/60/EC a Parlamentului European si a
Conisliului din 26 octombrie 2005 privind prevenirea folosirii sistemului financiar in scopul spalarii banilor si a finantarii terorismului.
In acest sens, au fost expuse si descrise practici si elemente tehnice in vederea introducerii in cadrul de reglementare CSB a
conceptului de persoana expusa politic si a masurilor simplificate de cunoastere a clientilor.
Directiva solicita institutiilor si persoanelor implicate sa aplice, pe baza de risc sensibil, masuri sporite de cunoastere a clientelei in
legatura cu tranzactiile sau relatiile de afaceri cu persoane expuse politic care au resedinta in alt Stat Membru sau intr-o terta tara. In
contextul acestei analize de risc, ar fi potrivit daca resursele institutiilor si persoanelor implicate sunt concentrate indeosebi asupra
produselor si tranzactiilor care sunt caracterizate de un risc mare de spalare de bani.
Directiva in pteta face referire la situatia cand Directiva 2005/60/EC solicita institutiilor si persoanelor vizate sa identifice asociatii
apropiati ai persoanelor fizice care sunt incredintate cu functii publice importante, subliniind faptul ca cerinta se aplica pana la nivelul in care
relatia cu asociatul este cunoscuta public sau ca institutia sau persoana au motive de a crede ca astfel de relatie exista...
Aplicarea acestei Directive nu prejudiciaza aplicarea Regulamentului Consiliului (EC) Nr. 2580/2001 din data de 27 decembrie
2001, privind masurile restrictive specifice indreptate impotriva anumitor persoane si entitati in vederea combaterii terorismului si a
Regulamentului Consiliului
(EC) Nr. 881/2002 din data de 27 mai 2002 care impune anumite masuri restrictive specifice, indreptate
impotriva anumitor persoane si entitati asociate cu Usama bin Laden, reteaua Al-Qaida si Talibani, si a Regulamentului Consiliului (EC) Nr.
467/2001 privind interzicerea exportului anumitor bunuri si servicii catre Afghanistan, intarind interzicerea zborurilor si extinderea blocarii
fondurilor sau a altor resurse financiare in ceea ce priveste Talibanii din Afganistan.
Cadrul national de reglementare juridica
Cadrul legislativ national de combatere a spalarii banilor este guvernat in principal de Legea nr. 656 / 2002, modificata si completata de
O.U.G. nr. 53 / 2008. In forma actualizata, legea in speta acopera majoritatea cerintelor comunitare in acest domeniu (Directiva a III-a CSB).
In contextul implementarii cadrului comunitar de reglementare CSB, legislatia interna a cuprins totodata si sarcinile specifice
atribuite de organismele internationale de specialiate in acest domeniu (ex. FATF).
Legislatia romaneasca in domeniu , reglementeaza , in principal :
- Obligaiile entitilor reglementate
- Identificarea clienilor i procedurile de cunoatere a clientelei
- Beneficiarul real .Entitile reglementate au obligatia de a obine, n vederea stabilirii identitii beneficiarului real, cel puin
urmtoarele informaii:
151

- declaraie pe propria rspundere, prin care acesta s declare identitatea beneficiarului real, precum i sursa fondurilor, conform
formularului prevzut n prezentele norme;
- scopul i natura operaiunilor/tranzaciilor derulate cu entitatea;
- denumirea i locul desfurrii activitii/ocupaia;
- numele/denumirea angajatorului sau natura activitii proprii.
- Evidentele secundare / Referintele de identitate ale clientulu
- Programele si politicile de cunoatere a clientelei
- Managementul riscului Monitorizarea clientelei
- Managementul riscului Organizarea controlului intern
3.2.5. ORGANIZAREA activitatii de prevenire a spalarii banilor si combaterea
utilizarii bancii in scopul finantarii
actelor de terorism in romania
- studiu de caz pe o banca comerciala multinationala In tara noastra structura de lupta contra spalarii banilor si terorismului este ONPCSB Oficiul National de Prevenire si
Combatere a Spalarii Banilor , denumit in continuare Oficiul , care functioneaza ca organ de specialitate , cu personalitate juridica in
subordinea Guvernului .
Cu acest organism bancile din Romania , indiferent de natura capitalului si a tarii de origine a bancii mama , coopereaza ,
colaboreaza si aplica legislatia interna si internationala pe care am prezentat-o mai inainte
In acest context fiecare banca elaboreaza propriile norme de prevenire si combatere a fenomenelor de spalare a banilor si finantare
a terorismului prin circuitele lor financiare si organizeaza propriul dispozitiv care sa coordoneze aceste importante activitati.
Prezentam in continuare Dispozitivul intern de prevenire si combatere a spalarii banilor si finantarii terorismului , dintr-o banca
romaneasca membra a unui important Holding financiar-bancar din Europa.
Acest dispozitiv intern stabileste urmatoarele masuri :
Prima masura pe care o banca o intreprinde pentru asigurarea eficientei strategiei sale de prevenire a spalarii banilor este cea
de organizare interna si incepe prin desemnarea persoanelor cu responsabiliti pe linia prevenirii splrii banilor
La nivelul Centralei Bncii este desemnat prin Decizia Directorului General : AMLO ( Anti-Money Laundering Officer)i
nlocuitorii si, insarcinati cu aplicarea legislaiei n vigoare referitoare la prevenirea i combaterea splrii banilor i combaterea
folosirii Bncii pentru finanarea actelor de terorism. Numele acestor persoane, mpreun cu natura i cu limitele responsabilitilor vor fi
comunicate Oficiului, conform prevederilor legale.
n cadrul Direciei Conformitate funcioneaz o structur de prevenire a splrii banilor, care are ca atribuie principal aplicarea n
toate entitile bncii a dispoziiilor legale i normative referitoare la lupta mpotriva splrii banilor i combaterii finanrii actelor de
terorism .
Directorii Departamentelor/Direciilor din Centrala Bncii i din filialele BRD, desemneaz i comunic Direciei Conformitate
salariatul i nlocuitorul acestuia, nsrcinat cu responsabilitai n domeniul prevenirii splrii banilor i combaterii folosirii Bncii pentru
finanarea actelor de terorism.
152

Directorii Grupurilor desemneaz salariatul AMLO local i nlocuitorul acestuia, care coordoneaz msurile de aplicare a
dispoziiilor legale i normative referitoare la prevenirea splrii banilor i combaterii folosirii Bncii pentru finanarea actelor de terorism n
toate unitile arondate grupului. Aceast decizie se comunic celor interesai i Direciei Conformitate.
Directorii unitilor ataate grupului desemneaz salariatul i nlocuitorul acestuia, cu responsabiliti n aplicarea dispoziiilor
legale i normative referitoare la prevenirea splrii banilor i combaterii folosirii Bncii pentru finanarea actelor de terorism. Aceast decizie
se comunic celor interesai, Directorului Grupului i Direciei Conformitate. n situaia n care la aceste uniti este desemnat o alt
persoan, Conducerea este cea care rmne rspunztoare de respectarea dispoziiilor legale i normative n domeniu.
Urmrirea respectrii legislaiei cu privire la lupta Fiecarui nivel de decizie si fiecarei persoane desemnate sa activeze in acest
important domeniu bancar i se stabilesc , prin decizie o seama de responsabilitati , dintre care retinem :
Responsabilitatile AMLO la nivelul Centralei Bncii i nlocuitorii acestuia, cuprind n principal urmtoarele elemente :
-Masuri mpotriva splrii banilor i combaterii folosirii Bncii pentru finanarea actelor de terorism;
-Urmrirea aplicrii normelor i procedurilor interne, a politicii, i procedurilor Bancii.
- Acordarea de consultan conducerii Bncii cu privire la deciziile care trebuie luate n materie de prevenirea splrii banilor i
combaterii folosirii Bncii pentru finanarea actelor de terorism;
- Raportarea operaiunilor suspecte autoritilor competente ;
- Sensibilizarea personalului cu privire la riscurile de splare de bani, prin formare profesional corespunztoare.
Conducerea Bncii :
- rspunde de calitatea personalului implicat n activitatea de control ;
- rspunde pentru deciziile luate care privesc derularea unor operaiuni pentru clienii cu risc potenial important sau a oricror
tranzacii n care este implicat banca i crora le este asociat un grad de risc mare, cu un impact important asupra bilanului i contului de
exploatare i asupra imaginii bncii.
Conducerea Departamentelor/Direciilor Bncii :
- rspund de respectarea i urmrirea cerinelor impuse de Programul BRD de cunoatere a clientelei, prevenirea splrii banilor i
combaterea folosirii Bncii n scopul finanrii actelor de terorism, potrivit atribuiilor pe care le au;
- rspund de efectuarea sau angajarea BRD n tranzacii fr realizarea unor analize corespunztoare, a riscurilor asociate
tranzaciilor respective, conform competenelor delegate de conducerea bncii ;
- rspund de efectuarea sau angajarea BRD n tranzacii atunci cnd tiau sau trebuiau s tie c tranzaciile prezint un risc
important pentru Banc, periclitnd credibilitatea i viabilitatea bncii prin administrarea necorespunztoare a fondurilor acesteia, conform
competenelor delegate de conducerea bncii ;
- rspund de evaluarea Programului BRD de cunoatere a clientelei, potrivit atribuiilor pe care le au, sens n care fac propuneri
corespunztoare pentru actualizarea acestuia.
Conducerea Unitilor Bncii :Directorii unitilor BRD (i nlocuitorii acestora) sunt rspunztori pentru :
- aplicarea corespunztoare a Programului BRD de cunoatere a clientelei ;
- identificarea i acceptarea clienilor conform cerinelor Programului BRD de cunoatere a clientelei ;
153

- identificarea tranzaciilor suspecte, analiza, raportarea i arhivarea documentelor i a

nregistrrilor, conform legislaiei n

vigoare;
- pregtirea personalului n vederea nsuirii i aplicrii corespunztoare a Programului BRD de cunoatere a clientelei, prevenirea
splrii banilor i combaterea utilizrii bncii n scopul finanrii actelor de terorism.
Direcia Conformitate :
- prevenirea riscului de non-conformitate, respectiv a riscului sanciunilor judiciare, administrative sau disciplinare, de pierderi
financiare semnificative sau atingerea reputaiei, rezultate din nerespectarea reglementrilor specifice activitii bancare i financiare sau a
normelor profesionale i deontologice ;
- coordonarea aciunilor de cunoatere a clientelei, de prevenirea splrii banilor i de combatere a utilizrii Bncii n scopul
finanrii actelor de terorism ;
- asistarea menegementului executiv n administrarea eficient a riscului de non-conformitate ;
- asigura relaiile cu autoritile n ndeplinirea atribuiilor specifice direciei (Oficiul National de Prevenire i Combatere a Splrii
Banilor, Banca Nationala a Romniei, Ministerul Public, Ministerul Administraiei i Internelor, etc.);
- particip la elaborarea i realizarea Programelor Anuale de Formare Profesional n domeniul Conformitii, Deontologiei i
Prevenirii Splrii Banilor.

3.2.6. Identificare si raportarea operatiunilor derulate prin conturile clientilor

Reprezinta doua probleme extrem de importante care solicita personalului bancii abilitate , atentie , multa ratiune si simt de
raspundere in caz contrar putatnd sa apara riscuri de imagine sau riscuri operationale cu urmari grave in egala masura pentru banca si
pentru clientii ei.
3.2.6.1. Raportarea la Oficiu
n conformitate cu dispoziiile legale n vigoare, Banca are obligaia de a transmite ctre Oficiu trei rapoarte :
Raportul de tranzactii suspecte ,inainte si dupa efectuarea lor , atunci cand exista suspiciuni ca o operatie ce urmeaza sa fie
efectuata are ca scop spalarea banilor
Raportul pentru operaiunile cu sume n numerar care depesc echivalentul n lei a 15.000 Euro, potrivit modelului aprobat de
Oficiu ;
Raportul pentru transferurile externe n i din conturile pentru sume a cror limit minim este echivalentul a 15.000 Euro,
potrivit modelului aprobat de Oficiu .
Operaiunile cuprinse n cele din urma dou rapoarte sunt analizate prin sondaj la nivelul Serviciului Prevenirea Splrii Banilor din
cadrul Direciei Conformitate .
n situaia n care suspiciunea nu este confirmat, unitatea teritorial are obligaia de a comunica acest lucru AMLO - local i Direcia
Conformitate.
3.2.6.2. Identificarea i verificarea operaiunilor suspecte
Principalele elemente care caracterizeaz drept suspecte tranzaciile clienilor sunt :
154

- operaiuni bancare din care nu rezult un scop economic evident ;

- tranzacii care nu se circumscriu tiparelor obinuite, inclusiv datorit frecvenei neobinuite a depunerilor i retragerilor
operate n numerar n i din cont ;
- transferuri externe sau alte operaiuni care par s nu aib un temei comercial sau civil, inclusiv transferuri externe care nu se
circumscriu activitii declarate a clientului, sau care sunt ordonate de clieni care nu sunt angajai ntr-o activitate declarat,
corespunztoare obiectului de activitate aa cum este menionat n actul constitutiv cu modificrile ulterioare.(vezi Ghidul de tranzactii
suspecte de la finele acestui capitol)
Atunci cnd personalul entitilor are suspiciuni c o operaiune ce urmeaz s fie efectuat sau a fost executat, are ca scop
splarea banilor, va informa imediat persoana desemnat cu responsabiliti pe aceast linie (AMLO - local) i conductorul unitii.
Se vor solicita clientului date suplimentare despre sursa i destinaia fondurilor, precum i privitor la scopul operaiunii i
identitatea beneficiarului.
Dac documentele prezentate si explicaiile date nu sunt suficiente pentru a nltura suspiciunile, responsabilul cu prevenirea
splrii banilor i combaterii folosirii Bncii pentru finanarea actelor de terorism (AMLO - local) trebuie s deschid un dosar care s
conin rapoarte scrise referitoare la verificrile efectuate cu privire la aceast tranzacie i documentele obinute conform procedurii de
Urmrirea i Raportarea Operaiunilor Curente prin Completarea Registrelor Obligatorii.
3.2.7. Suspendarea executarii de catre banca a operatiunilor considerate suspecte
In conformitate cu prevederile legislatiei in domeniu, Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor poate
dispune suspendarea de ctre Banc pe o perioad de 3 zile lucrtoare a operaiunilor suspecte, neexecutate de Banc. Msura
suspendrii se comunic n scris entitii n cauz de ctre Direcia Conformitate.
Sumele pentru care s-a dispus suspendarea rmn blocate n contul titularului pn la expirarea perioadei pentru care s-a dispus
suspendarea sau dup caz, pn la dispunerea altei msuri de ctre Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si Justitie, n condiiile
legii.
Dac Oficiul considera c perioada pentru care a dispus suspendarea de 3 zile lucrtoare nu este suficient, poate solicita, motivat,
inainte de expirarea acestui termen, Parchetului de pe langa nalta Curte de Casaie i Justitie prelungirea suspendrii efecturii
operatiunii cu cel mult 4 zile lucratoare. Parchetul de pe langa nalta Curte de Casaie i Justitie poate autoriza o singura dat prelungirea
solicitat sau, dupa caz, poate dispune incetarea suspendrii operatiunii.
Oficiul trebuie s comunice Bncii n termen de 24 de ore, decizia de suspendare a efectuarii operatiunii ori, dupa caz, msura
prelungirii acesteia, dispusa de Parchetul de pe langa nalta Curte de Casaie de Justitie.
Dac Oficiul nu a fcut comunicarea n termenul prevzut, unitile BRD vor putea efectua operaiunea n baza comunicrii
transmise de Direcia Conformitate.
Personalul BRD are obligaia, potrivit dispoziilor legale, sub sanciune penal, de a nu divulga clientului msura de suspendare
dispus de Oficiu.
3.2.8. Masuri speciale luate de banca pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor
155

In continuare prezentam o serie de masuri speciale pe care banca le ia pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor :
3.2.8.1. Operatiuni cu numerar
Unitile teritoriale trebuie s fie extrem de vigilente n ce privete toate operaiunile n numerar (depuneri i retrageri de numerar).
Cu excepia clienilor a cror activitate justific rulaje importante de numerar (supermagazine, restaurante, case de schimb
valutar etc.) operaiunile trebuie inscrise intr-un registru specific , respectiv in Registrul pentru operatiuni in numerar efectuate de catre
clientii Bancii , cu sume egale sau care depasesc echivalentul a :
- 15.000 EURO persoane fizice;
- 50.000 EURO persoane juridice;
- 50.000 EURO persoane autorizate.
Fiecare operaiune n numerar mai mare dect cea menionat se face numai cu autorizarea superiorului ierarhic al persoanei
nsrcinat n relaia cu clientul.
Unitile bncii trebuie s solicite clientului s dea o declaraie cu privire la identitatea beneficiarului real, n urmtoarele cazuri :
- operaiunile cu numerar a cror valoare excede 10.000 Euro n echivalent ;
- in cazurile n care se intr n relaii cu clienii prin coresponden sau prin alt modalitate care nu implic prezentarea clientului la
banc. Atunci cnd personalul entitilor bncii are suspiciuni c o operaiune ce urmez s fie efectuat are ca scop splarea banilor, va
informa imediat persoana desemnat cu responsabiliti pe aceast linie i conductorul unitii, care vor proceda potrivit normelor bancii..
Pentru o mai buna intelegere a acestui extrem de important proces de prevenire a spalarii banilor prin operatiuni cu numerar ,
prezentam mai jos

PROCEDURA TEHNICA DE URMARIRE A

OPERAIUNILOR CU NUMERAR EFECTUATE DE CLIENII BNCII

UNITATE Bancara Operativa

Responsabil desemnat

156

Generai din sistemulinformatic :

lista cu operaiunile n numerar a cror valoare este egal
sau mai mare dect echivalentul a 15.000 euro, pentru
persoanele fizice;
lista cu operaiunile n numerar a cror valoare este egal
sau mai mare dect echivalentul a 50.000 euro, pentru
persoanele juridice
lista cu operaiunile n numerar a cror valoare este egal
sau mai mare dect echivalentul a 50.000 euro, pentru
persoanele fizice autorizate

Solicitai fiecrui teller semntura pe liste n dreptul operaiunii

efectuate de acesta i documentele justificative aferente

Cele 3 liste se
genereaz la
sfritul zilei
operative i
constituie Registrul
pentru operaiuni n
numerar cu sume
egale sau care
depesc
echivalentul a
10.000euro pentru
PF i 50.000euro
pentru PJ i PFA

Declaraie privind
identitatea
beneficiarului real al
sumelor, contracte,
facturi etc

Verificai fiecare operaiune nscris i documentele

justificative aferente acesteia i semnai

157

OPERAIUNEA PREZINT ELEMENTE DE SUSPICIUNE

DA

NU

Informai conductorul unitii,

care dispune efectuarea
verificrilor suplimentare

VERIFICAREA CONFIRM
SUSPICIUNEA

DA

NU

158

ntocmii
Raportul de
Tranzactii
Suspecte care
va fi semnat
de
conductorul
unitii

Facei
mentiunea pe
lista unde este
evideniat
operaiunea
c verificarile

NU

suplimentare
au infirmat
suspiciunea

DA

Completati
Registrul pentru
Tranzactii
Suspecte i
arhivai
documentaia
aferent ntr-un
dosar separat

NU

DA

DA

Transmitei
Raportul de
Tranzacii
Suspecte
corespondentuli
AMLO de la nivelul
Grupului

Arhivai separat, n mod cronologic

Registrul (cele 3 liste) i documentele
aferente

STOP

159

GRUP
Corespondent AMLO

Primi pentru analiz i avizare Raportul de Tranzacii

Suspecte i documentaia aferent

nregistrai Raportul n Registrul pentru Tranzacii Suspecte

constituit la nivelul Grup

Prezentai Directorului de Grup Raportul de Tranzacii

Suspecte cu concluziile proprii n vederea avizrii
naintai AMLO (din cadrul Direciei Conformitate) Raportul de
Tranzacii Suspecte, avizat de directorul de Grup, nsoit de
copii ale documentelor justificative aferente

160

DIRECIA CONFORMITATE
AMLO
Primii i nregistrai Raportul de Tranzacii Suspecte i
documentaia aferent de la Grup Bancar din teritoriu
Registrul pentru Tranzacii Suspecte
Transmitei Raportul de Tranzacii Suspecte la Oficiul Naional
de Prevenire i Combatere a Splrii Banilor conform
dispoziiilor legale

3.2.8.2.Transferuri externe in si din conturi , pentru sume a caror limita minima este echivalentul in lei a 15.000 EURO.
La realizarea unui transfer de fonduri se vor include n instruciunile de transfer informaii referitoare la numele ordonatorului, adresa
i, dup caz, numrul de cont al acestuia.
La primirea unui transfer de fonduri se va acorda o atenie special n cazurile n care informaiile privind ordonatorul transferului
nu sunt complete lundu-se msuri corespunztoare pentru obinerea tuturor informaiilor prevzute la aliniatul de mai sus i, dup caz
pentru restituirea fondurilor ctre sursa de la care s-au primit, cu respectarea tuturor obligaiilor de raportare instituite prin legislaia privind
combaterea i sancionarea splrii banilor, n cazul n care aceste informaii nu pot fi obinute.
Operaiunile valutare se vor efectua cu respectarea documentelor normative interne specifice domeniului mijloace i instrumente de
plat, a standardelor de cunoatere a clientelei, precum i cu aplicarea msurilor pentru prevenirea i combaterea splrii banilor, a
161

combaterii criminalitii organizate i a utilizrii sistemului financiar-bancar n scopul finanrii de acte de terorism precum i a altor dispoziii
legale n vigoare.
n acest scop entitiile bncii vor solicita clienilor orice informaii i documente justificative considerate necesare.
3.2.8.3. Operaiuni cu i fr numerar cu sume egale sau care depaesc echivalentul a 150.000 EUR
Operatiunile dispuse cu sume egale sau care depesc echivalentul a 150.000 EURO si care indeplinesc urmatoarele conditii:
- par a nu avea o justificare de natur economic ;
- sunt caracterizate printr-un grad de complexitate neobisnuit vor fi inregistrate in Registrul pentru operaiuni cu sume egale
sau care depesc echivalentul a 150.000 euro, operaiuni cu i fr numerar.
In astfel de cazuri, unitatea trebuie s obin de la client informatiile care stabilesc originea i destinatia fondurilor, obiectivul
operatiunii i numele beneficiarului.
In cazul in care o operatiune poate fi considerat suspect, ea trebuie semnalata conform prezentei directive.
3.2.8.4. Clienti ocazionali ( operatiuni one-off )
Un client ocazional este o persoana fzica sau juridica care nu are deschis cont la ntatea bancara, nu intentioneaza sa
menin o legatura de orice natur a fi aceasta cu Banca si care solicit efectuarea unei operatiuni punctuale sau cum ar fi :
- schimb valutar la casa de schimb valutar;
- depunere de numerar de ctre un tert, altul decat titularul de cont sau imputernicit;
- utilizarea unor sume puse la dispozitia sa;
- inchirierea unor casete de valori;
- primire sau trimitere de bani prin Western Union;
Atunci cand operatiunea efectuata priveste o suma egala sau mai mare de 10.000 EURO sau cnd este vorba de inchirierea
unei casete de valori, pentru depozitarea unor valori declarate in suma egala sau mai mare de 10.000 EURO, unitatea are obligatia:
- s obin actele corespunzatoare pentru identificarea clientului ocazional, in aceleasi conditii ca si pentru clientul care deschide
un cont;
- s obin copii dupa actele de identitate i s le pstreze, intr-o arhiva separata, pe o durata de cel putin 5 ani;
Operaiunile trebuiesc inscrise intr-un registru specific, respectiv Registrul pentru operaiuni n numerar efectuate de clienii
ocazionali cu sume egale sau care depesc echivalentul a 10.000 EURO.
In eventualitatea in care clientul ocazional nu accepta sa furnizeze documentele solicitate, unitatea trebuie sa refuze efectuarea
operaiunii.
3.2.9. Supravegherea conturilor bancare i a conturilor asimilate
Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie poate dispune prin ordonan punerea sub supraveghere a conturilor
bancare i a conturilor asimilate acestora pentru o perioad de maxim 30 de zile care poate fi prelungita cu inca o perioada de 30 de zile.
Noiunea de supraveghere a conturilor bancare i conturilor asimilate, presupune ca unitatea bncii unde clientul pentru care sa dispus aceast msur are deschise conturi s efectueze urmtoarele activiti:
- s nregistreze i s supravegheze toate operaiunile care se desfoar prin contul bancar, n condiii de confidenialitate;
162

- s identifice toate persoanele care depun sau ridic bani prin contul bancar;
- s urmreasc modul de depunere a diferitelor sume prin contul bancar;
- s urmreasc i s identifice conturile unde se cere virarea sumelor de ctre titularul de cont;
- s comunice procurorului, de ndat, cu avizul Centralei, toate datele rezultate din activitile artate mai sus, mpreun cu
extrasele de cont i nscrisurile ce au stat la baza operaiunilor care s-au desfurat prin conturile bancare.
Unitile bncii vor institui msura supravegherii conturilor unui client numai pe baza comunicrii scrise primite de la Centrala
Datele i informaiile solicitate de organele de poliie cu avizul procurorului sau instana de judecat, se comunic de ctre unitile
bncii, la cererea scris a organelor judiciare menionate, cu respectarea prevederilor Instruciunii privind dezvluirea secretului
profesional.
COMBATEREA UTILIZRII BNCII N SCOPUL FINANRII ACTELOR DE TERORISM
3.3.TEHNICI BANCARE PRIVIND COMBATEREA FINANRII TERORISMULUI
3.3.1. Considerente generale
Terorismul reprezinta ansamblul de actiuni si/sau amenintari care prezinta pericol public si afecteaza securitatea nationala,
avand urmatoarele caracteristici:
sunt savarsite premeditat de entitati teroriste, motivate de conceptii si atitudini extremiste, ostile fata de alte entitati, impotriva
carora actioneaza prin modalitati violente si/sau distructive;
au ca scop realizarea unor obiective specifice, de natura politica;
vizeaza factori umani si/sau factori materiali din cadrul autoritatilor si institutiilor publice, populatiei civile sau al oricarui alt
segment apartinand acestora;
produc stari cu un puternic impact psihologic asupra populatiei, menit sa atraga atentia asupra scopurilor urmarite.
Faptele savarsite de entitatile teroriste sunt sanctionate potrivit prevederilor legii, daca indeplinesc una dintre urmatoarele
conditii:
sunt savarsite, de regula, cu violenta si produc stari de neliniste, nesiguranta, teama, panica sau teroare in randul
populatiei;
atenteaza grav asupra factorilor umani specifici si nespecifici, precum si asupra factorilor materiali;
urmaresc realizarea unor obiective specifice, de natura politica, prin determinarea autoritatilor statului sau a unei organizatii
internationale sa dispuna, sa renunte sau sa influenteze luarea unor decizii in favoarea entitatii teroriste.

Actele de terorism sunt de natura transnationala, daca:

sunt savarsite pe teritoriul a cel putin doua state;
163

 sunt savarsite pe teritoriul unui stat, dar o parte a planificarii, pregatirii, conducerii sau a controlului acestora are loc pe
teritoriul altui stat;
sunt savarsite pe teritoriul unui stat, dar implica o entitate terorista care desfasoara activitati pe teritoriul altui stat;
sunt savarsite pe teritoriul unui stat, dar au efecte substantiale pe teritoriul altui stat.
Prevenirea si combaterea terorismului se realizeaza in conformitate cu prevederile conventiilor internationale privind reprimarea
terorismului, la care Romania este parte, precum si cu respectarea reglementarilor internationale si a legislatiei interne referitoare la
drepturile omului.
Unitile Bncii trebuie s acorde o atenie deosebit la deschiderea conturilor persoanelor fizice i juridice prin cercetarea listelor
difuzate de organismele internaionale (preluate n hotrri de guvern, publicate n Monitorul Oficial) i transmise de Central pentru a nu
intra n relaii de afaceri cu persoanele nominalizate n acestea.
n acest sens organizaiile internaionale ntocmesc liste cu persoane i entiti suspecte de terorism. Aceste liste sunt transmise n
reeaua Bncii i actualizate periodic de ctre DCO.
In numeroase ri, finanarea terorismului nu constituie neaprat un delict primar care face parte din splrea banilor, deoareace
fondurile destinate finanarii terorismului nu provin neaprat din activiti ilegale.
Metodele utilizate pentru finanarea terorismului i splarea de fonduri au cu toate acestea caracteristici comune.
Respectarea procedurilor de cunoaterea clientelei i vigilena fa de activitile suspecte reprezint n special elemente importante
n cadrul acestei lupte. In consecin, unitile bncii i AMLO Anti Money Laundering Officer trebuie s fie vigileni n ce privete riscurile
specifice care pot aprea, i la metoda care trebuie utilizat pentru a le diminua.
Unitile bncii trebuie s acorde o atenie deosebit la deschiderea conturilor persoanelor fizice i juridice prin cercetarea listelor
difuzate de organismele internaionale (preluate n hotrri de guvern, publicate n Monitorul Oficial) i transmise de Central pentru a nu
intra n relaii de afaceri cu persoanele nominalizate n acestea.

3.3.2. Dispozitiile impuse la nivelul intregii retele a unei banci

n aplicarea dispoziiilor legale n materie i a PROGRAMULUI bancii, toate entitile bncii trebuie:
- s nu pun nici un fel de fonduri sau resurse economice, sub orice form ar fi ele, direct sau indirect, la dispoziia
persoanelor, grupurilor sau entitilor vizate de sanciunile financiare, nici s nu autorizeze utilizarea acestor fonduri sau resurse
economice n beneficiul acestora;
- s blocheze fondurile, conturile existente sau resursele economice deinute de aceste persoane;
- s nu le deschid conturi noi;
- s nu le ofere, vnd sau furnizeze sau transfere, direct sau indirect, servicii legate de activitile militare nepermise de lege;

164

- s nu efectueze nici-o operaiune financiar-bancar ntre rezideni i nerezideni, precum i ntre nerezideni, constnd n
operaiuni de cont curent i de cont de capital, inclusiv operaiunile de schimb valutar, astfel cum sunt definite prin reglementrile valutare
emise de BNR, efectuate pentru sau n contul persoanelor fizice ori juridice prevzute n listele difuzate de autoritile competente.
3.3.3. Cunoasterea clientului si datoria de vigilenta a bancii
Fiecare entitate a bncii trebuie s fie deosebit de vigilent cu privire la riscurile finanrii terorismului.
In acest scop ea trebuie s instituie msuri care s permit personalului su s procedeze la examinarea atent a oricrei liste
oficiale difuzat de autoritile romne care conine numele persoanelor sau organizaiilor suspectate de terorism sau ale organizaiilor
teroriste, atunci cnd aceste liste sunt transmise de Organizaia Naiunilor Unite (ONU), Grupul de Aciune Financiar Internaional (GAFI),
Oficiul de Control al Activelor Strine (OFAC), Comisia European, sau organele de specialitate romanesti, etc.
Astfel, conductorii de entiti bancare trebuie s urmreasc :
- aplicarea procedurilor adecvate pentru a verifica dac persoanele sau organizaiile enumerate pe aceste liste au realizat
operaiuni sau au deinut un cont n cadrul bncii;
- consultarea regulat i trecerea n revist a fiecreia dintre liste, sau dac sistemele automate de blocaj exist, utilizarea
acestora cu scopul de a evita iniierea unei relaii cu o persoan sau o organizaie suspect.
- atenie special n cadrul relaiilor de "corespondent banking" pentru a detecta eventualele operaiuni care prezint numele
ordonatorilor i / sau beneficiarilor care figureaz pe listele de teroriti.
- se instituie o supraveghere ntrit a transferurilor de fonduri care nu sunt nsoite de toate datele cu privire la ordonator (nume,
adres i numr de cont).
Cnd este vorba despre persoane care nu figureaz pe listele oficiale, identificarea operaiunilor financiare susceptibile de a
avea legtur cu finanarea terorismului este dificil, deoarece n general acestea sunt operaiuni de valoare redus.
Detectarea lor se bazeaz n principal pe o bun cunoatere a clientului (activitate, sursa fondurilor, patrimoniu....) i pe o
supraveghere a eventualelor tranzacii neobinuite sau anormale n raport de activitatea/profilul clientului, demers identic cu cel adoptat n
cadrul luptei mpotriva splrii banilor.

3.3.4. Proceduri de supraveghere i de monitorizare permanenta a operatiunilor suspecte de finantare a terorismului

Utilizarea sistemului de filtrare LABO
n scopul prevenirii utilizrii Bncii pentru derularea operaiunilor ce au drept scop finanarea terorismului, Banca utilizeaz un
sistem informatic de filtrare a tranzaciilor i a portofoliului de clieni den umit LABO.
Acest program de filtrare, funcioneaz n baza unor liste oficiale, care conin numele persoanelor sau al organizaiilor internaionale
suspectate de terorism. n situaia identificrii de persoane sau organizaii suspecte de terorism, sistemul genereaz o alert.
SISTEMUL LABO are dou componente
165

 filtrarea zilnic a tranzaciilor externe derulate prin SWIFT. n funcie de rezultatele filtrrii, alertele generate, sunt transmise la
RCD desemnat la nivelul Centralei (responsabilul decizional al BRD) i AMLO. Alertele se trimit i se verific la unitile teritoriale. Pe baza
analizei efectuate la nivelul unitilor teritoriale, RCD comunic la Paris decizia de blocare sau efectuare a tranzaciilor.
filtrarea trimestrial a portofoliului de clieni BRD. n acest sens DSI transmite trimestrial la SG Paris portofoliul de clieni
(persoane fizice, persoane juridice, persoane fizice autorizate) n vederea filtrrii. Rezultatele filtrrii sunt comunicate DCO care procedeaz
la verificarea alertelor generate la unitile unde clientul suspectat figureaz cu conturi deschise . n funcie de rezultatele verificrilor, DCO
dispune asupra aplicrii msurilor corespunztoare n domeniul luptei mpotriva terorismului
Utilizarea sistemului de supraveghere automatizata a tranzactiilor SIRON
SIRON este un sistem de supraveghere automatizata a tranzactiilor, care analizeaza comportamentul atipic al unor clienti sau
conturi pe baza unor scenarii prestabilite. Sistemul este destinat eficientizarii luptei impotriva spalarii banilor si a finantarii actelor de terorism.
Acest sistem permite analiza ulterioara a tranzactiilor, genernd pe baza scenariilor prestabilite, alerte automate, cu privire la :
- functionarea anormala a conturilor clientilor in raport cu istoricul lor;
- monitorizarea tranzactiilor efectuate prin conturilor unor clienti sau grupuri de clienti.
3.3.5. Obligatii de informare
In ipoteza n care procedura aplicat permite identificarea unei persoane suspectate de activiti teroriste , este obligatoriu de
urmrit urmtoarele reguli :
Pentru persoane care figureaz pe liste : unitatea bncii ntocmete un raport scris care trebuie transmis imediat la Centrala
n vederea sesizrii potrivit legii a autoritiilor competente.
In cazul acestor persoanelor care figureaza pe liste entitile locale ale bncii trebuie, atunci cand identifica n portofoliul lor de
clieni, conturi sau active aparinnd acestor persoane, entiti sau grupuri :
- s informeze imediat n scris conducerea unitatii ierarhic superioare i Centrala bancii, cu datele de identificare i activele
deinute n conturi;
- s blocheze provizoriu aceste conturi i produsele sau serviciile ataate acestora, fiind interzis orice transfer, prin orice
modalitate.
- nici un fel de fonduri, sub orice form ar fi ele, nu pot fi puse, direct sau indirect, la dispoziia acestor persoane, entiti sau
grupuri ;
- deasemenea nici un serviciu financiar (inclusiv serviciile de asigurri) sau conexe nu le vor fi furnizate. In consecin nu li se
poate deschide nici un nou cont i nu li se poate furniza nici un produs sau serviciu.
- fondurile sau resursele economice deinute de aceste persoane, entiti sau grupuri nu pot fi utilizate n beneficiul lor de alte
persoane, entiti sau grupuri.
Indisponibilizarea nu mpiedic vrsarea n conturile blocate a dobnzilor calculate pentru activele din aceste conturi, dar aceste
dobnzi trebuie s fie si ele blocate.
Pentru persoane care nu figureaz efectiv pe liste dar din activitile de monitorizare ale clientului rezult c acestea au
legturi economice, comerciale sau financiare cu persoane suspecte de activiti de terorism sau vizate de sanciuni financiare, unitatea
Bncii va proceda similar cu situaia de mai sus
166

Direcia Conformitate, pe baza datelor furnizate operativ de ctre unitile Bancii, va sesiza de ndat Parchetul de pe lnga Curtea
de Apel ((vezi sistemul LABO)
3.4. MODALITATI PRACTICE DE IDENTIFICARE A TRANZACTIILOR SUSPECTE DIN PROCESUL SPALARII BANILOR
SI A ACTELOR DE TERORISM
(Scurt Ghid al celor mai frecvente tranzactii suspecte.)
3.4.1.Comportamentul clientului
Exemple de indicii referitoare la comportamentul suspect al clientului care au fost observai n sectorul bancar:
Un client care nu dorete s furnizeze informaii despre trecutul su personal cnd deschide un cont sau cnd procur
instrumente monetare peste o anumit valoare.
Un potenial mprumutat este refractar sau refuz s specifice un scop pentru un mprumut sau sursa returnrii acestuia, sau
furnizeaz un scop si/sau o surs care ridic ntrebri.
Schimbrile de proprietar ale activitii unui client sau activitile noilor proprietari nu sunt conforme cu obiectul de activitate
declarat al clientului, sau noii proprietari sunt refractari n furnizarea informaiilor personale sau privind activitatea financiar din trecut.
Declaraiile financiare ale corporaiilor sau pentru afaceri importante nu sunt realizate de ctre un contabil.
Un client care nu are nici o nregistrare privind o angajare trecut sau prezent, dar care realizeaz tranzacii frecvente cu sume
mari.
Un client insistent grbete angajatul bncii s ncheie o tranzacie rapid i nebirocratic, fr a se nelege motivul unei astfel de
precipitri (presat de timp!)
Un client anun ncasri de pli, care ulterior nu sunt creditate n contul desemnat iniial.
Un client evit contactul personal cu banca, comunicrile avnd loc doar prin telefax sau telex; n unele cazuri, clientul va numi
tere pri (administratori) ca persoane mputernicite s dispun operaiuni n cont n vederea evitrii contactului.
Un client nu dorete sa primeasc extrasele de cont i/sau le ridic de la pot sau de la banc doar o dat sau de dou ori pe an
sali niciodat.
Un client nu dorete s indice banca !s care s fost client sau alt banc (bnci) la care acesta deine alte conturi personale.
3.4.2.Evitarea cerinelor de raportare sau de pstrare a nregistrrilor
Un client care refuz s furnizeze informaiile necesare pentru un raport obligatoriu, refuz s completeze raportul sau s
efectueze o tranzacie dup ce a fost informat c raportul trebuie completat.
Orice persoan sau grup care constrnge sau ncearc sa constrng un angajat al bncii pentru a nu ndosaria nregistrarea
solicitat sau formularele de raportare.
3.4.3.Splarea banilor prin intermediul tranzaciilor cu numerar
Schimbul de sume mari dintr-o valut n alta, fr nici un scop economic evident, n special atunci cnd clientul face acest lucru n
mod frecvent.
167

 Schimbul unor mari cantiti de bancnote de mic valoare n bancnote de valoare mare.
Depuneri i retrageri neobinuit de mari n numerar, fcute de un client (persoan fizic sau juridic) ale crui activiti implic, n
mod normal, folosirea cecurilor sau a altor instrumente de plat fr numerar.
Creterea substanial de depuneri n numerar sau de tranzacii n valuta ale unui client, fr vreun motiv aparent, n special dac
asemenea sume sunt transferate ulterior, ntr-un interval scurt de timp, ctre o destinaie care nu poate fi asociat n mod normal cu clientul.
Depuneri i retrageri n numerar neobinuit de mari, efectuate de un client care n mod normal folosete un cont curent.
O societate de vnzare cu amnuntul are cu totul diferite alte metode de depozitare a numerarului dect alte societi din acelai
domeniu ntr-o anumit zona geografic.
Tranzacii efectuate n valut pentru activiti economice din care n mod obinuit nu se obine valut.
Depuneri n numerar n mai multe conturi n aa fel nct fiecare sum este mic (neglijabil), dar totalul sumei este semnificativ
(smurffing).
Utilizarea unor instrumente monetare multiple n vederea plii unei singure entiti, n special, atunci cnd nu exist nici o
justificare pentru folosirea unor instrumente multiple.
Clieni care, mpreun i simultan, folosesc ghiee diferite pentru a efectua tranzacii cu sume mari n numerar sau n valut.
Un client (de exemplu, un proprietar de magazin) care efectueaz cteva depuneri n aceeai zi la casierii sau sucursale bancare
diferite.
Tranzacii n valut divizate sub o anumit limit (inclusiv intr-o singura zi/mai multe zile; la aceeai banc/diferite sucursale; la
diferite bnci (dac acestea surii cunoscute); sau depunerea/retragerea de valut; tranzacii -efectuate nainte sau dup termenul limit dat
de o instituie financiar, astfel nct tranzacia combinat s fie considerat ca i cnd s-ar fi efectuat n dou zile).
Utilizarea unui volum imens de instrumente monetare de valoare mic n tranzacii comerciale obinuite.
Retrageri i depuneri n numerar a unor sume neobinuit de mari din/n contul curent al unei persoane
juridice,carenuutilizeaznmodobinuitplatainnumerar.
Clienii care, n mod constant, realizeaz depuneri n numerar pentru acoperirea cambiilor, a transferurilor de bani sau a altor
instrumente negociabile sau instrumente de plat uor vandabile.
Transferuri mari de sume de bani n sau din strintate cu instruciuni de plat n numerar.
Depuneri frecvente n numerar efectuate n contul unui client de ctre tere pri fr legtur aparent cu deintorul contului.
Transferuri repetate de sume mari n strintate cu ordin de plat a sumei n numerar la destinatar.
Utilizarea csuelor de valori pe timp de noapte pentru depunerile unor sume mari n numerar.
Depuneri de numerar ce conin bancnote false sau instrumente contrafcute.
Retrageri de numerar imediat dupa alimentarea contului
Retrageri repetate din mai multe sucursale ale instituiei de credit.
Retrageri de numerar dintr-un cont cu puin nainte de nchiderea acestuia sau dintr-un cont care a fost creditat n mod neobinuit
cu sume importante provenite din ar sau strintate.
168

 Depuneri de numerar urmate imediat de transferul ntr-un alt cont la o instituie de credit n ar sau strinatate.
Constituirea de depozite n mai multe sucursale, fr un sens anume.
Varsminte de sume semnificative efectuate de ctre o persoan mputernicit pentru tranzacii n contul unui client.
Ridicri frecvente de numerar de aceeai valoare (peste limita de 30.000.000 lei) avnd drept explicaii "pli persoane fizice" sau
pli diverse".
Retrageri frecvente de numerar, a cror justificare nu este n concordan cu obiectul de activitate al firmei.
Creditri ale conturilor societii de ctre asociaii/administratorii acestora, urmate de retrageri repetate justificate ca "rambursare
mprumut".
3.4.4.Splarea banilor prin intermediul conturilor bancare
Folosirea unor conturi care nu reflecta activiti bancare sau comerciale normale, ci sunt utilizate doar pentru depuneri sau
retrageri.
Contul (conturile) unei societi n care depuneriie sau retragerile sunt realizate, mai mult n numerar dect prin cecuri.
Retrageri mari de numerar dintr-un cont, inactiv anterior sau dintr-un cont n care tocmai s-a transferat, n mod neateptat, o
important sum din alt cont deschis n ar sau n strintate.
Folosirea unui cont al unei companii care indic o activitate redusa sau neregularizat din punct de vedere periodic; contul pare a
fi utilizat, n primul rnd, ca depozit temporar de fonduri care, ulterior, sunt transferate in strintate.
Efectuarea de transferuri frecvente i substaniale de fonduri (sau de depuneri de alte instrumente financiare) care nu pot fi
identificate clar ca avnd o justificare economic.
Creterea substanial, fr un motiv aparent, a cifrei de afaceri a unui client reflectat de activitatea conturilor sale.
Combinarea de transferuri de sume mari cu sume retrase n numerar n aceeai zi sau n ziua precedent, atunci cnd situaia
clientului nu justific o astfel de activitate.
Utilizarea unui cont doar ca depozit temporar de fonduri, care, eventual, va fi transferat n alte conturi n strintate.
Deschiderea de ctre un client a unui numr mare de conturi la sucursalele aceleiai bnci sau la bnci diferite i transferuri
repetate ale unor sume mari de bani ntre aceste conturi.
Existena mai multor conturi ale unui client ia mai multe bnci din aceeai localitate, n special cnd se constat un proces de
alimentare a acestor conturi cu sume mari de bani, anterior cererii de transfer progresiv al fondurilor.
Depuneri de sume mici n numerar n contul unui client urmate de transferul imediat ntr-un cont la o alt banc.
Deschiderea i nchiderea repetat de conturi n numele aceluiai client sau al unui membru al familiei sale, fr un motiv
plauzibil.
Primirea frecvent de ctre un client a unor sume mari de bani din ri, n general, asociate cu producerea, fabricarea sau
comercializarea de droguri.
Concordana dintre creditrile i debitrile unui cont n aceeai zi sau n zilele anterioare.
169

 Un client efectueaz depuneri mari i frecvente n numerar i pstreaz un sold mare, neutiliznd ns alte servicii, cum ar fi
mprumuturi, scrisori de credit, etc.
Alimentarea contului prin cecuri emise de tere pri n sume mari semnate n favoarea clientului.
Micri suspecte de fonduri de la o banc spre o alt banc i napoi ctre prima banc. De exemplu, a fost observat
urmtoarea schema: 1) procurarea de cecuri de la o banc; 2) deschiderea unui cont la o alta banc, 3) depozitarea cecurilor n cel de-al
doilea cont i apoi, 4) transferul electronic al fondurilor din. al doilea cont n contul primei bnci care a emis iniial cecurile.
Transferuri periodice din contul personal ctre ri cu grad ridicat de risc.
Depunerea de sume n mai multe conturi, de obicei de valori sub limita legal de raportare, urmat de mutarea acestora, ulterior,
ntr-un singur cont i de transferul sumei, de obicei n strintate.
Plai sau ncasri fr vreo legtur aparent cu vreun contract comercial legal.
Transferuri de fonduri de mare valoare n numele unui client fr vreo motivaie anume sau fr o explicaie plauzibila.
Transferuri de fonduri din ri cu grad ridicat de risc, unde clientul nu are aparent vreo activitate comercial ori unde aceasta nu
este n concordan cu activitatea comercial a clientului sau cu istoricul su.
Transferuri de sume identice de la acelai ordonator, sume ce sunt retrase in aceeai zi, n numerar.
Transferuri de sume mari, sume retrase n aceeai zi sub forma de restituire mprumut".
Transferuri repetate de fonduri (de regula aceleai sume), ntre aceleai societi.
3.4.5. Splarea banilor prin intermediul transferurilor electronice
Transferuri frecvente din contul unei persoane juridice n contul unei persoane fizice fr vreo referire cu privire la natura
transferurilor.
Transferul neobinuit de fonduri ntre conturi conexe sau conturi care implic acelai administrator sau administratori care au
legtura ntre ei.
Transmiterea sau primirea frecvent a unor volume mari de transferuri electronice ctre i dinspre companiile offshore.
Un client pstreaz conturi multiple, transfer banii ntre aceste conturi, i folosete un cont colector din care transfer fondurile
electronic iniial primite. (Un client depoziteaz fonduri n cteva conturi, n mod obinuit n sume sub o anumit limit, iar fondurile sunt
apoi consolidate ntr-un cont colector i transferate electronic n strintate.)
Ordin dat bncii s transfere fondurile n strintate i s atepte o ncasare echivalent a unui transfer electronic din alte surse.
Depozitarea sau retragerea cu regularitate a unor sume mari prin transferuri electronice ctre/din sau prin intermediul rilor care
sunt cunoscute ca surse de narcotice sau ale cror legi privind secretul bancar faciliteaz splarea banilor.
Transferul numerarului sau a veniturilor dintr-un depozit n numerar n strintate fr a se schimba tipui de valuta.
Primirea transferurilor electronice i cumprarea imediat a instrumentelor monetare realizate pentru plata unei tere pri.
Un client transmite i primete transferuri electronice (ctre/din paradisuri fiscale), n special, dac nu exist un motiv aparent de
afaceri pentru astfel de transferuri sau acestea sunt contradictorii cu activitatea desfurat de client sau cu trecutul acestuia.
170

 !ntr-o activitate a clientului se efectueaz sau se evideniaza o cretere brusca a transferurilor electronice internaionale sau
interne, prin transmiterea sau primirea unor sume mari de bani, iar astfel de transferuri sunt contradictorii cu trecutul clientului.
Un cont n care se primesc multe ncasri cu valoare mic prin transfer electronic sau se realizeaz depozite folosind cecuri sau
ordine de plat, i aproape imediat se transfer electronic aproape tot soldul n alt ora sau alt tar, atunci cnd o astfel de activitate este
contradictorie cu activitatea desfurat de client sau cu trecutul acestuia.
Un client pltete pentru transferuri electronice n/din strintate a unor valori mari folosind multiple instrumente monetare puse la
dispoziie de instituii financiare.
Un non-client sau un client primete sau realizeaz transferuri electronice implicnd sume n valut situate imediat sub o anumit
limit, sau folosete numeroase cecuri bancare sau de cltorie.
Un client sau un non-client realizeaz transferuri electronice mari n afara rii, care sunt pltite prin multiple cecuri sau alte
instrumente de plat (aflate posibil imediat sub o anumit limit).
Un client desfoar o activitate intensa n transferuri electronice, dei anterior acesta nu desfura, n mod obinuit o astfel de
activitate.
Instruciuni de transferuri de fonduri n strintate fara un motiv plauzibil de plat.
Transferuri ctre anumite instituii de credit fr a se specifica destinatarul.
Mesajele care nu conin toate datele de identificare referitoare la clientul ordonator, de exemplu, unul dintre clienii bncii".
Un non-client sau un client primete transferuri electronice conform instruciunilor bncii de A plai numai dup identificarea
clientului" sau de a transforma fondurile n cecuri i a le transmite prin pota clientului sau non- clientului, atunci cnd:
- Suma este foarte mare ;
- Suma este imediat sub o anumit limit;
- Fondurile provin dintr-o alta tar; sau
- Astfel de tranzacii se realizeaz n mod repetat.
3.4.6. Splarea banilor prin intermediul operaiunilor externe
Folosirea de linii de credit i alte metode de finanare pentru efectuarea transferurilor externe cnd tranzacia nu justific
activitatea obinuit a clientului.
Constituirea de solduri mari, nepotrivite cu activitatea economic realizat de client, urmat de transferuri ulterioare ctre conturi
din strintate.
Tranzacii care nu sunt justificate de activitatea clientului cu filialele instituiilor financiare localizate n ri cunoscute pentru traficul
de droguri sau de centre offshore.
Tranzacii semnificative efectuate de clieni recomandai de o instituie financiar din ri asociate cu producia, prelucrarea sau
comercializarea de droguri.
Efectuarea de transferuri externe din disponibilitile valutare proprii de ctre rezideni a cror activitate normal nu justific
natura declarat a operaiunii valutare.
171

 Transferuri externe regulate i importante efectuate de persoane fizice n cazul n care formularul DPVE a fost completat pe
principiul bona fide.
Nendeplinirea de ctre un client a obligaiei de transfer sau repatriere n valuta convertibil i/sau moneda naional a tuturor
sumelor obinute din operaiuni cu strintatea.
Operaiuni valutare semnificative efectuate de clieni rezideni (inexistena caracterului incidental).
Efectuarea de pli externe n avans pentru importuri pentru care nu s-a livrat marfa, nu s-a executat operaiunea, nu s-a
prestat serviciul n termenul contractual prevzut, neurmate de restituirea avansului pltit, repatrierea sumelor, respectiv justificarea
plailor n avans.
nchiderea unor DIV-uri (Declaraie de ncasare Valutar) cu sume n numerar, pltite de diverse persoane, n locul nchiderii
acestora prin transferuri bancare.
Transferuri externe repetate cu recomandarea de a i se plti beneficiarului n numerar.
Plai externe efectuate ctre ali beneficiari dect cei menionai n Declaraiile vamale de import i n facturile externe (pli
redirecionate).
Transferuri externe care sunt efectuate n mod repetat ctre tere persoane, nu ctre partenerul extern al clientului.
Transferuri externe reprezentnd plat mrfuri de import ctre alte firme sau persoane i nu ctre furnizorul mrfii.
Transferuri externe avnd ca justificare cumprarea de aciuni la firme nregistrate n paradisuri fiscale.
3.4.7. Splarea banilor prin intermediul operaiunilor de credit
Clieni care ramburseaz mprumuturile neateptat de repede cu fonduri din surse necunoscute.
Scopul declarat de client pentru mprumut nu este justificat i propune o garanie n numerar sau o menioneaz n momentul
precizrii scopului mprumutului.
Clieni (persoane juridice) care solicit credite, dei din analiza documentelor economico-financiare nu rezult necesitatea unui
credit.
Utilizarea sumelor unui mprumut ntr-o manier care este contradictorie cu scopul specificat la acordarea mprumutului.
Clieni care schimb destinaia mprumutului.
Sumele mprumutului sunt transferate sau transmise, n mod neateptat, la o banc dintr-un centru offshore sau unei tere pri.
Cereri de mprumut nsoite de garanii de la tere pri sau de la o banc, dac originea garaniei nu este cunoscut sau dac
garania nu este n conformitate cu statutul clientului.
Prezentarea de garanii de ctre tere pri necunoscute bncii, care nu au o relaie strns cu clieni i care nu au un motiv
plauzibil pentru a prezenta o astfel de garanie.
Solicitarea de mprumut insotita de o garanie constnd intr-un certificat de depozit emis de ctre o banca strina.
Clientul cumpr certificate de depozit, pe care le plaseaz drept garanie bancara la mprumut.
Solicitri de acordare de mprumuturi companiilor offshore sau de mprumuturi garantate de obligaiile bncilor offshore.
Tranzacii implicnd o banca offshore "scoica" al crei nume poate fi similar cu cel al unei persoane juridice cu renume.
172

 ncasri de plai sub denumirea facilitai de credit" sau mprumut" sau avans", in special, cnd plile vin din afara tarii,
creditorul indicat fiind o companie casuta-postala sau o persoana fizica sau o ntreprindere care nu are nici o relaie de afaceri cu clientul.
Plai efectuate cu cecuri emise de terte parti sau cu cecuri care au multiple semnaturi.
Cereri de mprumut fcute de noi clieni, prin intermediarii de profesie (avocai, consultani financiari, companii de intermediere).
Promisiunea unor depozite de sume mari de valuta n numerar in vederea acordrii unui tratament favorabil solicitrilor de
mprumut.
Trageri din linii de credit in valuta utilizate prin conversii in ROL, pentru plai curente in lant, de aceeai valoare, ctre diverse
societati comerciale, ultima dintre acestea efectund plai externe in avans, prin conversie din ROL in valuta.
Rambursarea creditului acordat unei societati de o alta societate (cu atat mai mult daca este o societate off-shore).
3.4.8.Splarea banilor prin intermediul tranzaciilor avnd legtur cu investiiile
Achiziionarea de valori mobiliare care s fie pstrate n siguran de ctre bnci, atunci cnd acest lucru nu este n concordan
cu activitatea clientului.
Solicitri din partea clienilor de a beneficia de administrarea investiiilor (fie nvalut, fie n hrtii de valoare) atunci cnd sursa
fondurilor este neclar sau nu este n concordan cu activitatea economica a clientului.
Cumprarea (tranzacionarea) sau vinderea de titluri de valoare pentru numerar sau n scopul procurrii de alte titluri de valoare
cnd tranzacia nu este efectuat prin intermediul contului curent al clientului.
Vnzarea neobinuita a unor titluri de valoare mare in schimbul numerarului, care ulterior este retras.
Achiziionarea de valori mobiliare prin banc, atunci cnd aceast achiziie nu este n conformitate cu activitatea obinuit a
clientului.
Utilizarea numerarului pentru achiziionarea/vnzarea de valori mobiliare n locul decontrilor fr numerar (viramente), mai
ales cnd se vehiculeaz sume importante.
Solicitarea unui client pentru emiterea de ctre banc a unui certificat de garanie pentru titluri a cror autenticitate nu poate fi
verificat.
3.4.9.Circumstane neobinuite
Caracteristici privind documentaia de credit si garanii
Solicitantul sau beneficiarul (trgtorul) indicai sunt companii casu-potal necunoscute.
Numele beneficiarului garaniei nu este menionat.
Scrisori de credit, documentaie de credit sau garanii privind furnizarea de bunuri (n special, materii prime) ctre ri care n
mod obinuit nu au astfel de solicitri sau din ri care anterior nu au efectuat exporturi pentru astfel de produse.
Indicaia faptului c garania este divizibil, incluznd adesea un addendum: transferabil i divizibil fr plata unui onorariu la
transfer.
Utilizarea termenului de "Prime Bank Guarantee" sau "PBG".
173

 Clientul furnizeaz o documentaie neobinuit i incomplet, sau folosete nume asemntoare cu cele ale unor
binecunoscute instituii legitime, i/sau utilizeaz un limbaj ambiguu sau termeni pseudo-experi, expresii i condiii, cum ar fi:
- "maturity plus one day";
- "maturity 10 years plus one day";
- "fixed interest rate and market level/or better";
- "good, clean, clear and free funds";
- "closing off funding";
- "prime bank notes";
- "prime world bank guarantee";
- "top hundred bank promissory notes";
- "confirmation with fall-back responsibility";
- "no circumvention", "no disclosure";
- "professional privacy and client confidentiality";
- "full legal corporate authority";

UNIVERSITATEA PETRU MAIOR TG. MURES

Facultatea de Stiinte Economice , Juridice si Administrative
Departamentul Finante - Contabilitate

TEHNICA OPERATIUNILOR
174

BANCARE
VOLUMUL II
Dr.
CORNELIU GROSU
2014 - 2015

CAPITOLUL IV
175

TEHNICA OPERATIUNILOR DE DECONTARE INTRA

SI INTERBANCARE

MIJLOACELE SI INSTRUMENTELE DE PLATA

4.1. Mijloacele si instrumentele de plata in economia de piata utilizate in activitatea bancara de decontare se impart, in functie
de moneda inscrisa in ele , in doua categorii si anume :
- istrumente de plata aferente operatiunilor efectuate in lei ;
- istrumente de plata aferente operatiunilor efectuate in valuta .
Functie de natura transferului de fonduri in care sunt utilizate istrumente de plata sunt :
- instrumente de plata de debit
- instrumente de plata de credit
Instrumente de plata de debit ( cecul , cambia ,biletul la ordin ) , instrumente emise de catre debitor (platitor) ,date in mana
creditorului (beneficiarul platii) care initiaza plata , adica le introduce in circuitul de decontare la banca lui si aceste documente circula de
la banca creditorului catre banca platitorului si au ca efect debitarea contului platitorului si creditarea contului beneficiarului .Cu aceste
instrumente se realizeaza Transferul de debit- prin tehnica viramentului initiat de catre creditor.
La primirea instrumentului de plata banca platitorului elibereaza fondurile si le trimite bancii beneficiarului. Observati circuitul !!
176

UNITATEA
BANCARA
A
PLATITORULUI

instrument
bani

UNITATEA
BANCARA
A
BENEFICIARULUI

Instrumente de plata de credit ( ordinul de plata ,) sunt emise de catre platitor , care initiaza plata si le introduce in circuitul
bancarcar , la banca sa , iar documentele circula de la banca platitorului catre banca creditorului ( beneficiarului platii) avand ca efect
debitarea contului platitorului si creditarea contului beneficiarului. Cu aceste instrumente realizam Transferul de credit - prin tehnica
viramentului initiat de catre debitor(platitor)
O data cu transmiterea instrumentului de plata circula , in acelasi sens si fondurile , stingandu-se datoria dintre cei doi parteneri.
UNITATEA
instrument
UNITATEA
BANCARA
BANCARA
A
A
PLATITORULUI
bani
BENEFICIARULUI
Sistemul bancar a avut si are ca obiectiv deosebit de important crearea in domeniul platilor a unor mecanisme care sa conduca la
efectuarea de plati rapide , eficiente si sigure.
Utilizarea instrumentelor de plata in derularea decontarilor prezinta multiple avantaje din care retiem pe urmatoarele trei :
- rapiditatea platilor
- eliminarea riscului generat de operatiunile cu numerar (ridicare , transport, plati , falsificari , etc)
- armonizarea cu practicile si tehnicile occidentale ,unde utilizarea numerarului in forma lui fizica este extrem de redusa;
A. TRANSFERUL DE DEBIT - tehnica viramentului initiat de creditor
Este procedeul de transfer de fonduri realizat prin intermediul bancilor , dintr-un cont in altul, utilizand instrumentele specifice
de plata de debit, din dispozitia creditorului (vanzatorului ) nedepinzand de vointa debitorului (cumparatorului).
Instrumentele si procesele prin care se realizeaza transferul de debit sunt ;
- cecul;
- biletul la ordin;
- procesul cambial;
- direct debit;
- incasso-ul;
- standing order (platile programate)
4.2. CECUL este definit drept :
177

- un instrument de plat utilizat, in principal, de titularii de conturi bancare, sau

- o instructiune scrisa data unei banci de a plati cuiva valoarea mentionata in acea instructiune.
Cadrul legislativ : In cadrul bancii , operaiunile cu cecuri se efectueaz n conformitate cu reglementrile legale n vigoare,
normele BNR emise n aplicarea acestora, precum i a conveniilor /aranjamentelor de lucru ncheiate cu bncile corespondente. ( Legea nr.
59/ 1934 modificata prin Legea 83 /1994 ,Norma Cadru nr.6/1994 a BNR si Normele interne ale Bancii)
Pri implicate Utilizatorii acestui instrument de plata pot sa fie atat persoanele fizice cat si persoanele juridice.
Cecul pune n legtur trei persoane( trei parteneri):
- trgtorul ;
- trasul ;
- beneficiarul.
Instrumentul ( CECUL) este creat de trgtor (debitor) care, n baza unui disponibil constituit n prealabil la o societate bancar,
d un ordin necondiionat acesteia, care se afl n poziia de tras, s plteasc la prezentare o sum determinat unei tere persoane sau
nsui trgtorului emitent, aflata n poziia de beneficiar (creditor)
Cele trei persoane care sunt puse n legatur prin cec fac toate operaiunile legate de acest instrument n nume propriu:
- trgatorul
emite cecul,
- posesorul legitim ( beneficiarul)
l ncaseaz,
- trasul
l pltete.
Persoana aflat n poziia de tras ntr-o operatiune cu cec-uri este numai o societate bancar.
4.2.1. Meniunile obligatorii si facultative ale cecului
Mentiuni obligatorii:
Cecul trebuie s ndeplineasc condiiile de form i de fond obligatorii prevazute de dispoziiile legale n vigoare.
In toate redactrile, cecul trebuie s cuprind meniunile obligatorii dispuse de lege, care s satisfac cerinele unei informaii
suficiente, precum i cerinele reflectrii garaniei date de tragator privind plata prin nscrisul respectiv. Acestea sunt :
Denumirea de cec, care trebuie s figureze n nsui textul titlului, deasupra semnturii trgtorului. Lipsa denumirii de cec
atarge nulitatea instrumentului.
Se utilizeaz formula consacrat: Pltii n schimbul acestui cec, exprimat n limba ntrebuinat pentru redactarea titlului. Ca
o excepie, potrivit legilor din SUA, denumirea de cec n textul instrumentului nu este obligatorie, fiind suficient ordinul necondiionat dat unei
bnci de a plti o sum.
Ordinul de a plti dat de trgtor, trasului, societate bancar, trebuie s fie clar, precis i necondiionat. Orice condiii,
limitri sau contraprestaii, care se adaug ordinului imperativ de a plti (Pltii), duc la nulitatea instrumentului.
Suma de plat, cuantum ( cifre si litere) exprimat n moned de plata (prin simboluri recunoscute pe plan internaional (ex: EUR,
USD etc).
Numele trasului, societate bancar.
178

 Locul plii. In cazul neachitrii cecului, beneficiarul acestuia va ndeplini, n locul indicat ca loc al plii, formalitile cerute de
lege pentru pstrarea drepturilor sale.
Data emiterii, cu indicarea precis a zilei, lunii, anului. Data emiterii trebuie s fie unic, posibil i cert.
Locul emiterii, care trebuie s figureze alturi de data emiterii cecului.
Semntura trgtorului, care trebuie s fie autograf, manuscris i redactat cu pixul sau stiloul cu cerneal de culoare
neagr sau albastr la sfritul textului cecului. Lipsa tampilei nu afecteaz valabilitatea cecului. Simpla tampil a unui trgtor, persoan
juridic, nensoit de semnatura reprezentantului autorizat al acesteia, anuleaz cecul.
Semnatura trgtorului trebuie s fie explicit, in campul destinat semnaturii trebuie inscris numele tragatorului adica numele i
prenumele persoanei fizice, aa cum se afl acestea nscrise n actul de identitate sau denumirea persoanei juridice, aa cum se afl
aceasta nscris n Registrul Comerului, precum si semnatura autografa a tragatorului persoana fizica sau a reprezentatului persoanei
juridice care are calitatea de tragator.
Pentru a putea trage cecuri, orice trgtor trebuie s depun specimenul semnturii sale la societatea bancar la care are
disponibil.
Banca nu va accepta n cadrul operaiunilor sale, cecuri crora le lipsete una sau mai multe din meniunile obligatorii stabilite de
lege, cu excepia urmtoarelor cazuri:
- In lipsa unei precizri privind locul de plat, se consider ca loc de plat a cecului locul indicat lng numele trasului,(al
bancii) prezumat a fi i loc al domiciliului acestuia.
- In situaia n care lng numele trasului , deci langa numele bancii ,sunt indicate mai multe locuri, se va considera cecul pltibil la
primul dintre aceste locuri indicate.
- In situaia n care nu este indicat nici un loc lng numele trasului, se va considera cecul pltibil la adresa sediului principal al
societii bancare trase. In lipsa unei precizari exprese privind locul de emitere, se va considera ca loc al emiterii locul indicat lng numele
trgtorului.
Banca nu va primi cecuri n alb necompletate. Cecul n alb este un instrument de plat care cuprinde numai semnatura
trgtorului, iar uneori i o parte din meniunile obligatorii. Meniunile care lipsesc trebuie s fie completate atunci cnd posesorul prezinta
cecul la plat. Este obligatoriu ca cecul n alb s aib completat numele ultimului posesor n momentul plii.
Banca nu va putea primi un cec n legatur cu care i-a fost notificat de ctre trgtor faptul c a fost completat abuziv i apoi pus
n circulaie, chiar dac cecul este prezentat de ctre un posesor de bun credin.
Meniunile facultative :
Aceste meniuni fac obiectul nelegerii dintre persoanele semnatare ale cecului.
4.2.2. Tipuri de cecuri
Din punctul de vedere al beneficiarului cecului, acest instrument poate fi:
Cec nominativ, care se pltete numai unei anumite persoane, cu sau fr clauza la ordin.Acest tip de cec are meniuni fcute
de trgtor: cec nominativ; cec netransmisibil; cec pltibil numai primului beneficiar. Cecul nominativ cu clauza nu la ordin nu poate fi
transmis prin gir, ci numai pe calea cesiunii ordinare.
179

Cecul emis cu clauza netransmisibil, pus de ctre tras la cererea clientului sau de ctre un girant, nu poate fi pltit dect
primitorului su; la cererea acestuia, poate fi creditat n contul su curent. Primitorul nu poate gira cecul dect unei societi bancare pentru
ncasare. Aceasta nu-l poate gira mai departe
Cec la purttor, care se pltete fie persoanei desemnate de beneficiar, fie purtorului instrumentului.
Pe acest cec la emitere nu se indic expres numele beneficiarului sau poart meniunea la purttor, ceea ce nseamn c va fi
pltit posesorului/purttorului lui. Cecul la purttor se transmite prin simpla remitere a titlului de la un purttor la altul.
Din punct de vedere al modului n care poate fi ncasat cecul:
Cec barat denumirea este dat de cele dou linii paralele, verticale sau oblice nscrise de posesorul cecului, oriunde pe suprafaa
acestuia.
Aceasta nseamn c beneficiarul va trebui s recurg la serviciile unei bnci pentru ncasarea sumei nscrise pe cec,
ncasarea sumei nscrise n numerar direct de la banca trgtorului nefiind posibil.
Bararea poate fi:
- general dac nu prezint nici o meniune ntre cele dou linii. Cecul cu barare general nu poate fi pltit de tras dect unei
societi bancare sau unui client al trasului.
- special dac ntre cele dou linii este menionat denumirea unei bnci. Cecul cu barare special nu poate fi pltit de tras dect
societii bancare nscrise n cec sau, dac aceasta este trasul, unui client al su.
Cecurile pot fi barate n momentul emiterii sau n cursul circulaiei (de ctre oricare din posesorii lor ulteriori).
Bararea general poate fi transformat n barare special, operaiunea invers fiind interzis.
Cecul nebarat se poate plti n numerar sau n cont, fr nici o restricie, potrivit solicitrii beneficiarului.
Cecul certificat este un cec obinuit care poate fi barat sau nebarat care se achit la prezentare, pe care banca (trasul) confirm
existena disponibilului necesar efecturii plii. In acest caz, cel care a emis cecul (trgtorul) nu mai poate retrage din contul su
suma certificat pn la expirarea perioadei de prezentare.
Certificarea unui cec poate fi cerut unitii bncii de ctre trgtorul emitent sau de unul dintre posesorii ulteriori, beneficiari ai
cecului. Acest lucru este solicitat n scris.
Odat cu certificarea cecului, unitatea bncii rezerv suma ntr-un cont deschis pe numele trgtorului din care, aceasta poate fi
retras numai la cererea scris a trgtorului si, dup expirarea termenului de prezentare al cecului certificat.
Cecul circular este emis de o banc asupra altei bnci sau asupra subunitilor sale. Este un titlu de credit la ordin, pltibil la
vedere, n termen de 30 de zile de la emitere.
Prin cecul circular, societatea bancar emitent se oblig definitiv a efectuaplata cecului respectiv n favoarea beneficiarului care
este i clientul su. Sursa de fonduri din care societatea bancara efectueaza plata, o constituie disponibilul in prealabil constituit de
beneficiarul cecului circular, clientul sau.
Cecul de cltorie este un cec cu valori fixe, imprimate pe nscris, odat cu tiprirea acestuia. Aceste cecuri sunt emise de bnci
sau de institutii specializate autorizate si, vndute clienilor pentru a putea nlocui banii lichizi necesari ntr-o cltorie.
Plata cecului de cltorie este condiionata de identitatea dintre semnatura persoanei care a primit cecul (posesorul) i semntura
persoanei care l ncaseaz. De fapt, posesorul depune o prim semntur pe cec, n momentul n care l cumpr, in prezenta
180

functionarului bancar de la ghiseul bancii, iar a doua n momentul ncasrii, n prezena funcionarului bancar de la ghieul bncii sau n
momentul efecturii unei pli n prezena beneficiarului.
In cazul cecului de cltorie, trgtorul poate fi una i aceeai persoan cu trasul. In caz contrar, cele dou persoane au relaii de
cont.
Cecurile de cltorie sunt tiprite, ca i biletele de banc, n sume fixe.
Cecul n alb este cecul care cuprinde numai semntura trgtorului, iar uneori i o parte din meniunile cerute de formularul
cecului.
Meniunile care lipsesc trebuie s fie completate n momentul prezentrii cecului la plat de ctre posesor.
Unitile bncii nu vor primi pentru plat cecuri n alb necompletate sau n legtur cu care le-a fost notificat de ctre trgtor c au
fost completate n mod abuziv, chiar dac acestea au fost prezentate la plat de posesori de bun credin.
Cecul pltibil n cont, ca i posesorul unui cec, poate interzice plata n numerar, nsernd transversal pe faa cecului cuvintele
pltibil n cont, numai pentru virament sau alt expresie echivalent.
In funcie de prile angajate n derulare, cecurile se pot clasifica n:
Cecuri personale - Cecul personal este cecul tras de o persoana fizic sau juridic (trgtor) asupra unei bnci (tras) n
favoarea unei alte persoane fizice/ juridice (beneficiar) - trgtorul fiind titularul unui cont personal.
Cecuri bancare - Cec bancar este cecul tras de o banc, din ordinul unui ter, asupra sa sau asupra unei alte bnci, n favoarea
unei persoane fizice/ juridice indicat de ordonator.
Cecuri postale Au utilizare mai ales n localitile unde nu exist uniti ale bncilor. Acest tip de cec nu poate fi transmis prin gir.
In funcie de momentul plii ctre beneficiar, cecurile pot fi:
Cecuri ce se pltesc la prezentare , de exemplu Cecurile de cltorie ( se pltesc la ghieele bncii ,cu excepia cazului cnd
sunt cedate unei alte persoane)
Cecuri cu plata ulterioar, dup ncasarea acestora de la banca pltitoare :
- cecurile personale, cecurile bancare;
- cecurile money order - sunt cecuri care au menionat pe ele international money order sau money order. Ca orice cec are
serie, dat de emitere, nume beneficiar, suma n cifre i litere. Se andoseaz pe verso de beneficiarul sumei.Toate cecurile money order au
limit de sum care nu poate fi depit.
- cecurile guvernamentale (emise de autoritatile canadiene) - aceste cecuri au ca element de siguran n colul din stnga sus ca
sigl o frunz de arar de culoare roie, ncadrat de dou dreptunghiuri de culoare roie. Imediat lng sigl este scris, n limba englez i
francez Government of Canada. Pe verso cecului apare meniunea Government of Canada.
- cecurile de trezorerie (emise de Trezoreria SUA): cecuri ce au acoperirea trezoreriei SUA i au imprimate cuvintele United
States Treasury.
4.2.3. Condiii de emitere i de plat ale cecului
Fara sa existe o diferentiere oficiala intre instrumentele de plata , in practica cecului i se atribuie o importanta si o atentie
deosebita . Explicatia poate fi aceea ca alaturi de Cambie si Bilet la Ordin , Cecul este nu numai un simplu instrument de plata ci si un
181

efect al actelor de comert si un titlu veritabil de credit (pozitie in care reprezinta o garantie foarte convingatoare in mana creditorului
ca-si va incasa pretul livrarilor de bunuri si servicii catre debitor - partenerul dintr-un act comercial consumat - )
De aceea emiterea si plata cecului se face in conditii exprese prevazute de lege , intre care retinem :
Trgtorul poate emite cecuri numai n condiiile existenei unor fonduri proprii disponibile in momentul emiterii
instrumentului, de valoare mai mare sau egala cu aceea a cecului, n contul deschis la unitatea bancar tras, care s poat face posibil
efectuarea plii de ctre aceasta.
Disponibilul trebuie s fie lichid, cert i exigibil i s nu existe nici un impediment de ordin juridic sau material care s mpiedice
efectuarea plii cecului.
Mai concret si mai precis , emiterea cecului de catre tragator trebuie sa se bazeze pe o acoperire , care trebuie sa indeplineqasca
urmatoarele conditii :
- sa fie constituita inainte de emiterea cecului :
- sa reprezinte o valoare cel putin egala cu cea a cecului;
- sa fie disponibila in sensul de a fi lichida si exigibila in raportul juridic dintre banca si client;
- sa fie irevocabila , in sensul ca tragatorul este obligat sa mentina acoperirea la dispozitia purtatorului cecului pana la
incasare sau pana la prescriptia titlului .
Pentru a putea trage cecuri, orice trgtor trebuie s aib la societatea bancar tras specimenul semnturii sale.
Emiterea unui cec de ctre trgtor fr ca acesta s dispun n momentul emiterii de fondurile necesare plii cecului, atrage
sanciuni civile si penale, potrivit prevederilor legale n vigoare. Aceasta nu duce ns la nulitatea cecului, el putnd fi onorat de tras la
prezentare, dac n intervalul de la emitere i pn la prezentatrea la plat, trgtorul procur trasului fondurile necesare pentru acoperirea
cecului.
Meniunea de acceptare pe cec nu invalideaz instrumentul, ci se consider ca fiind nescris.
In cazul cecului certificat, trasul confirm, nainte de remiterea cecului ctre beneficiar, existena fondurilor necesare efecturii
plii. Certificarea cecului atrage dup sine faptul c trgtorul nu mai poate retrage din contul su suma destinat plii cecului respectiv,
nainte de expirarea termenului de prezentare al acestuia.
Banca certific cecurile prin expresia certificat, nsoit de numele i prenumele, redactate cu claritate, ale reprezentantului su
legal care are competena s efecueze aceast operaiune, precum i de semnatura acestuia i tampila bncii. Prin certificarea cecului,
trasul nu se oblig direct, ns are obligaia ca, n caz de neplat, s despgubeasc posesorul care a suferit o daun din acest motiv.
Ca urmare a funciei sale principale de instrument de plat, cecul poate fi tras numai la vedere (la prezentare). Orice
meniune redactat pe cec privind o anumit scaden fix sau o anumit perioad de timp admis ntre data prezentrii i data
plii cecului este considerat nescris.
Cecul care are nscris ca dat a emiterii sale o dat ulterioar datei prezentrii la plat se numete cec postdatat. Cecul
postdatat este pltibil n ziua prezentrii, data menioant ca dat a emiterii considerndu-se nescris.
Intre trgtor i tras poate interveni o nelegere conform creia trasul va plti cecul numai dup ce trgtorul a avizat instrumentul
respectiv. O astfel de nelegere este exprimat prin formula: Pltii numai dup aviz", redactat pe cec. Aceast nelegere nu poate fi
opus posesorului cecului, acesta rmnnd pltibil la vedere. Primirea avizului de ctre banc, din partea trgtorului, nu reprezint o
182

condiie pentru efectuarea plii ci, un procedeu suplimentar de verificare a autenticitii cecului i de limitare a situaiilor n care s-ar efectua
plata unor cecuri false sau a unor cecuri valabile, dar care se afl n mna unor posesori de rea credin.
Cecul emis i pltibil n Romnia trebuie, sub sanciunea pierderii dreptului de regres mpotriva giranilor i garanilor, s fie
prezentat la plata n termen de 8 zile, dac este platibil n chiar localitatea unde a fost emis, iar n celelalate cazuri n termen de 15 zile.
Aceste reguli actioneaza in situatia in care, pe cecul respectiv nu sunt mentionate alte termene de valabilitate ale acestora.
Girantul care a transmis exemplarele la diferite persoane, ca i giranii urmtori, sunt inui obligai n temeiul tuturor exemplarelor
purtnd semnatura lor i care nu le-au fost napoiate.
Un cec va putea fi onorat de catre tras chiar si in cazul in care termenul sau de prezentare a expirat si tragatorul nu a revocat
ordinul de plata privind cecul respectiv.
Un cec poate fi revocat in interiorul termenului de prezentare la plata numai in cazul pierderii sau furtului instrumentului respectiv.
Principiul irevocabilitatii cecului, in interiorul termenului legal de prezentare la plata, nu este afectat de situatiile limita
intervenite in ceea ce il priveste pe tragator. Astfel, cecul poate produce aceleasi efecte si purtatorul sau beneficiaza de aceleasi drepturi
chiar daca, dupa emiterea acestuia a intervenit moartea, incapacitatea sau restrangerea capacitatii tragatorului.
4.2.4. Posibiliti de transmitere a cecului
simpla remitere - n cazul cecului la purttor, care n momentul emiterii nu indic expres beneficiarul sau poart meniunea la
purttor. Acest cec poate fi pltit fie persoanei desemnate ca beneficiar, fie deintorului cecului.
cesiunea de crean - atunci cnd cecul este emis pe numele unei anumite persoane (cec nominativ ) si tragatorul (emitentul ) a
inscris in textul cecului mentiunea nu la ordin,
n acest caz numai persoana nominalizat poate s l ncaseze . Acest cec poate fi
transmisibil numai prin cesiunea de drept comun.
Cesiunea de crean de drept comun este un mijloc specific de transmitere a obligaiilor constnd n acordul de voin (contractual)
prin care creditorul numit cedent transmite n mod voluntar, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul su de crean unei alte persoane
numit cesionar care va deveni astfel creditor n locul su i care va putea ncasa de la debitor creana creat.
girul sau andosarea operaiunea prin care beneficiarul cecului (girant) transfera altei persoane (giratar) toate drepturile ce
revin din cecul in cauza . Este deci procesul prin care se transmit odat cu remiterea i toate drepturile ce rezult din cec, printr-o declaraie
scris i subscris pe instrument. Este transmisibil prin gir numai cecul stipulat pltibil unei anumite persoane(nominativ) cu sau fr clauza
impus de la ordin.
4.2.5. Girul si operatiile de girare ale cecului
Girarea unui cec este operatiunea prin care beneficiarul cecului , transmite unui nou beneficiar , o data cu remiterea , toate
drepturile rezultate din cec. Noul beneficiar poate la randul sau sa gireze cecul.
Girul poate fi fcut chiar n folosul trgtorului sau al oricrui alt obligat, acetia putnd s gireze din nou cecul.
Girul poate fi n plin sau n alb.
- Girul n plin presupune declaraia girantului semnat i datat de el, cuprinznd ordinul adresat trasului de a-l plti unei
anumite persoane indicate de girant. Girul n plin trebuie s cuprind urmtoarele elemente: semntura girantului, care este elementul
esenial al girului, numele giratarului, data girrii.
- Girul n alb este format numai din semntura girantului nscris pe spatele cecului sau pe adaosul acestuia.
183

Girul transmite proprietatea cecului cu particularitatea c giranii devin obligai solidar pentru plata la prezentare. In cazul neplii
cecului de ctre tras, la prezentare, posesorul acestuia se poate ndrepta pe cale de regres oricruia dintre obligai i implicit mpotriva
oricruia dintre girani.
Cecul fiind indivizibil , girul partial este nul
4.2.6. Avalizarea cecului : este o operatie prin care o terta persoana , numita avalist garanteaza o obligatie de plata asumata de
persoana obligata prin cec, numita avalizat .
Este o forma de garantare, totala sau partial a platii unui cec, data de catre un tert (altul decat banca) sau chiar de catre un
semnatar al cecului.
Posesorul cecului poate sa se indrepte direct impotriva avalistului, fara a mai fi respectata ordinea din dreptul civil, deoarece
obligatia acestuia este o obligatie autonoma si solidara.
Avalul se da, fie prin formula pentru aval semnata de avalist, fie prin simpla semnatura a avalistului. Avalul se da, direct pe cec,
sau pe adaosul acestuia si trebuie sa mentioneze persoana pentru care este dat. In lipsa mentionarii persoanei pentru care este dat, avalul
se considera dat pentru tragator.

4.2.7. Controlul operaiunilor cu cecuri

n cadrul activitii curente, pentru operaiunile efectuate cu cecuri, personalul bncii va avea n vedere urmtoarele aspecte:
- Cecurile s fie emise pe blanchete cec ale bancii emitente , s fie completate i s conin meniunile obligatorii, potrivit
reglementrilor legale n vigoare, fr alterri ale textului sau modificri;
- Semntura s corespund cu specimenul de semnturi nregistrat n banc;
- Verifica concordanta dintre suma scrisa in cifre si cea in litere. Daca exista diferente intre suma scrisa in cifre si cea in litere, suma
de plata va fi considerata cea scrisa in litere;
- In cazul in care suma de plata este scrisa de mai multe ori pe fata cecului, fie in cifre fie in litere, suma care va fi platita este suma
cea mai mica;
- Pentru suma de plat s existe disponibiliti bneti n contul trgtorului;
- n cazul prezentrii la plat a unui cec girabil s verifice succesiunea regulat a girurilor;
- S verifice dac identitatea persoanei care prezint cecul la plat corespunde cu identitatea beneficiarului;
- n cazul n care se constat prezentarea la plat a unor cecuri fr acoperire unitile bncii vor proceda in conformitate cu
prevederile Rgulamentului BNR nr. 1/2001 privind Centrala Incidentelor de Plati, cu modificarile si completarile ulterioare;
- Respectarea circuitelor, termenelor i intervalelor de timp obligatorii prevzute de reglementrile n vigoare pentru efectuarea
operaiunilor cu cecuri;
- Refuzurile la plat datorate nendeplinirii condiiilor de decontare s fie transmise prin fax (cu confirmare telefonic de primire)
unitii bancare prezentatoare, n ziua ntocmirii lor, urmnd ca documentele originale s fie transmise prin pot, pn la data compensrii;
Pentru o mai buna intelegere a importantei acestui instrument de plata precum si a tehnicilor bancare de utilizare si circulatie a
acestuia va prezint in continuare un material ilustativ , realizat de Banca Nationala a Romaniei :
184

185

186

187

188

189

Noul format si noul mod de completare si de decontare a instrumentelor de debit CECUL- conform OUG nr. 38/2008 pentru
modificarea si completarea Legii nr. 59/1934 asupra cecului este urmatorul
190

4.3. BILETUL LA ORDIN

Fr. = Billet a lordre ; En. = Promissory note ;

191

BO este definit drept un titlu de credit sub semnatura privata prin care emitentul (subscriitorul , in calitatea de debitor) se obliga
sa plateasca o suma fixata de bani la un anumit termen sau la prezentare unei persoane denumite beneficiar ( subscris), care are
calitate de creditor.
OBSERVATIE : spre deosebire de CEC sau Cambie BO este doar o promisiune de a plati si in acest caz emitentul este platitorul
sau altfel spus trasul este aceiasi persoana cu tragatorul
Numarul persoanelor implicate initial in circuitul BO se reduce la doua.
Operatiunile la care este supus un BO sunt urmatoarele :
- initial apre relatia comerciala (clasica) intre un furnizor si un client al acestuia;
- beneficiarul marfii nu are bani cu ce sa achite marfa cu care se aprovizioneaza, in momentul furnizarii ei sau asa s-a inteles in
contract cu furnizorul marfii sa se angajeze sa o achite intr-un anumit timp , fapt pentru care emite un BO.
- furnizorul (beneficiarul BO) poate opta pentru urmatoarele variante de incasare :
- sa-l prezinte trasului la plata intr-un timp pe care doreste el , operatiune denumita plata la prezentare.
- sa-l gireze catre alt beneficiar (beneficiari) in cazul in care are la randul sau o datorie catre acest beneficiar
- sa astepte sa-si incaseze BO la scadenta, inainte insa trebuind sa-l prezinte emitentului pentru avizare( de acum incepe sa curga
ter menul de scadenta )
- sa se prezinte la o banca si sa scontenteze BO.
Observati ca fata de CEC, la Biletul la Ordin apare un element nou si anume scadenta
Scadenta este termenul la care BO este exigibil si trebuie platit ! Un BO poate avea scadenta la vedere , la un anumit timp de la
vedere sau de la un anumit timp de la data emisiunii.
Scontarea Biletului la Ordin
In primele trei cazuri beneficiarul BO primea intreaga valoare inscrisa pe instrumentul de plata , iar in cazul scontarii primeste o
valoare mai mica decat cea nominala , diferenta numindu-se taxa scontului.
Taxa scontului + comisionul incasat de banca pentru costurile ocazionate de efectuarea operatiunilor de scontare a Biletului la
ordin dau o valoare numita agio
(Taxa scontului + comisionul = agio )
Taxa scontului se calculeaza dupa urmatoarea formula

VxD x Nz
T s = ------------------360

unde :

V valoarea BO; Ts Taxa scontului ; D - Nivelul dobanzii

Nz - nr de zile calendaristice dintre data scontarii si ziua scadentei.
Pentru o mai buna intelegere a importantei acestui instrument de plata precum si a tehnicilor bancare de utilizare si circulatie a
acestuia va prezint in continuare un material ilustativ , realizat de Banca Nationala a Romaniei :

192

193

194

195

Noul format si noul mod de completare si de decontare a instrumentelor de debit BILETUL LA ORDIN- conform OUG nr. 39/2008
pentru modificarea si completarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin , este urmatorul:

4.4. CAMBIA sau TRATA

196

Cambia este un instrument de plata si un titlu de credit care pune in procesul creeri si utilizarii sale trei persoane :
- tragatorul care in calitate de creditor ordona plata; (pf sau pj)
- trasul care in calitate de debitor va plati suma inscrisa pe cambie (pf sau pj)
- beneficiarul (pf sau pj chiar si o banca)
Titlul este creat de tragator in calitate de creditor ( Atentie: in cazul cecului si al BO instrumentul era creat de tragator in
calitate de debitor ) care da ordin debitorului sau numit tras sa plateasca o suma fixa la o data determinata de timp , fie unui
beneficiar fie la ordinul acestua din urma.
Cu alte cuvinte prin intermediu cambiei in calitate de tragator veti putea plati o datorie fata de o anumita persoana (beneficiar )
prin intermediul unei alte persoane (tras) care va era datoare si carei ii dati ordin sa plateasc beneficiarului cambiei sau poesorului cambiei
suma respectiva la o data bine stabilita .
Tragatorul poate fi in acelasi timp si beneficiar al cambiei in situatia in care doreste sa-si recupereze direct o creanta a sa de la
debitor.
Sunt situatii cand tragatorul poate fi el insusi tras in situatia prin care prin cambie se obliga sa plateasca beneficiarului o suma de
bani la o anumita data .
Principalul obligat intr-o cambie este trasul care a acceptat cambia si nu tragatorul.
Cambia are un format si un continut stabilit prin lege si , pentru a fi valabila si operabila bancar trebuie sa cuprinda o suma de date
si informatii obligatorii ( vezi pag. circuit)
Toate precizarile facute la BO cu privire la scadenta si scontare sunt valabile si in cazul cambiei.
Modalitatea cea mai frecventa de circulatie a unei cambii este girul. Adica actul prin care posesorul cambiei transfera altei persoane
numita giratar , printr-o declaratie scrisa si subscrisa pe titlu o data cu predarea acesteia , toate drepturile ce decurg din cambie .
Cambiile pot fi supuse si operatiunilor de avalizare.
De precizat ca bancile nu vor accepta decat cambii completate corect , citet cu toate datele cerute de norme , si in nici un caz nu vor
accepta cambii in alb.
Pentru o mai buna intelegere a importantei acestui instrument de plata precum si a tehnicilor bancare de utilizare si circulatie a
acestuia va prezint in continuare un material ilustativ , realizat de Banca Nationala a Romaniei :

197

198

199

Noul format si noul mod de completare si de decontare a instrumentelor de debit CAMBIA- conform OUG nr. 39/2008 pentru
modificarea si completarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin , este urmatorul:

4.5 INCASSO
200

Decontarea prin Incasso este o metoda utilizata pentru plati inernationale ( transfer de debit international) , este relativ
simpla , ieftina , dar negarantata bancar , bazandu-se in esenta pe obligatia de plata a cumparatorului , asumata prin contractul
comercial international , fara implicarea niciunui angajament de plata din partea bancilor implicate in circuitul sau.
In cadrul operatiunilor cu Incasso bancile implicate nu isi asuma nici un risc comercial , singura lor responsabilitate
constatnd in manipularea setului de documente.
Astfel Incasso- ul presupune tratarea de catre banci, conform instructiunilor primite, a documentelor comerciale ( facturi,
documente de transport, documente de proprietate, etc) si sau a documentelor financiare( cambii, bilete de ordin , Cecuri , chitante,
etc ) in vederea acceptarii sau platii acestora.
Incasso-ul documentar ii asigura vanzatorului o protectie net superioara celei date de o simpla factura , dar inferioara celei
asigurate de un Acreditiv documentar
Spre deosebire de AcD , Incasso-ul documentar prevede faptul ca vanzatorul efectueaaza un export de marfuri sau o
prestatie de servicii fara ca plata sa fie garantata.
Astfel , Incasso-ul documentar este recomandat a fi utilizat in cazul in care intre vanzator (exportator)
si cumparator
(importator) exista incredere reciproca.
Decontarea prin Incasso este reglementata de Publicatia nr. 522 a Camerei de Comert International de la Paris.
In fuctie de documentele vehiculate Incasso-ul este de doua feluri :
- Incasso simplu care presupune vehicularea doar de documente financiare
- Incasso documentar care presupune vehicularea de documente comerciale insotite sau nu de documente finaniare.
Participantii la circuitul Incasso-ului documentar sunt :
- ordonatorul (exportatorul) cel care initiaza operatiunea de Incasso
- banca remitenta ( banca exportatorului) banca careia ii este incredintata documentatia comerciela si financiaara si
operatiunea de Incasso ,de catre ordonator
- banca prezentatoare (banca importatorului ) banca insarcinata cu prezentarea documentelor catre importator.si transferul
de fonduri ( efectuarea platii ) catre banca exportatorului.
- trasul ( importatorul ) destinatarul documentelor vehiculate prin Incasoo si cel care efectueaza plata produselor sau
serviciilor achizitionate.
TEHNIC Prezentam mai jos circuitul Incasso-ului documentar :

CIRCUITUL INCASSO - ULUI DOCUMENTAR

201

EXPORTATOR
(ORDONATOR)

(1) Livrarea marfurilor

IMPORTATOR
(TRAS)

Plata (7)

(2) Depunerea
documentelor

Plata (5)

(4) Remiterea
documentelor

Transmiterea
Documentelor (3)
BANCA
EXPORTATORULUI
(remitenta)

(6) Plata

BANCA
IMPORTATORULUI
(prezentatoare)

4.6. DEBITUL DIRECT. Este forma in care debitorul (beneficiarul serviciilor) mandateaza banca la care are contul sa
onoreze cererile de plati ale unui anumit creditor de regula un prestator de servicii repetate (telefon, electricitate, gaze, apa ,
salubritate , etc. ) fara acordul expres al sau ( al debitorului.)
202

Dd (debitul direct) este de fapt un acord de principiu , sub forma unui inscris care se bazeaza pe increderea in banca si in
corectitudinea creditorului.
Avantajele acestei forma de stingere a obligatiilor intre parteneri (a acestei proceduri de transfer debit) sunt substantiale pentru
cei trei parteneri :
- debitorul nu mai emite cate un instrument de plata pentru fiecare factura ;
- creditorul incaseaza imediat banii , la simpla cerere;
- banca transfera banii dintr-un cont in altul , si practic ramane cu banii , cu fondurile , nu le transfera la alta banca si in plus
incaseaza si comisioanele de la ambii clienti.
Intrucat avem de a face cu un transfer de proprietate asupra banilor de la un partener la altul , acesta se va realiza numai pe
baza unor raporturi juridice scrise intre cei trei parteneri astfel:
- conventie intre debitor si creditor privind dreptul creditorului (furnizorului) de a initia plata fara acordul prealabil al
debitorului( beneficiarul de servicii) ;
- conventie de mandat intre debitor si banca platitoare privind acceptul debitorului pentru plata din contul sau, fara acordul
expres al acestuia.
- angajament privind debitarea directa intre banca colectoare si creditor.
Decontarile au la baza fisierele electonice cu facturile si clientii si care se transmit de catre furnizor unitatilor bancii platitoare
prin intermediul bancii colectoare , iar banca platitoare , la o data stabilita declanseaza mecanismul de transfer al fondurilor catre
unitatea bancara la care furnizorul are contul.
Transferul are loc efectiv la centrala banca centrala care preia sumele din conturile unitatilor bancare platitoare si le transfera
in contul unitatilor bancare colectoare , care , dupa primirea mesajului de transfer , inregistreaza suma in contul baneficiarului.
TEHNIC Procesul de stingere a obligatiilor conractuale prin plat efectuate prin Debit direct
circuitului de mai jos:

se desfasoara potrivit

CIRCUITUL DECONTARILOR PRIN DEBIT DIRECT

203

DEBITOR
BENEFICIAR DE
SERVICII

(1) Conventie debit direct

(2) Conventie
de mandat

CREDITOR
FURNIZOR DE
SERVICII

(3) Aranjament de debitare

directa
(4) Fisier facturi

BANCA PLATITOARE

BANCA COLECTOARE

(5) Transfer
de fonduri

(8) Transfer de
fonduri
BANCA CENTRALA
Bc. Platitoare

Bc. colectoare

(6) Debitare cont (7) Creditare cont

banca platitoare banca colectoare

4.7 PLATILE PROGRAMATE ( standing order) este o varianta a debitului direct in care banca debitorului accepta sa
plateasca , la anumite date (decadal, , chenzinal, lunar) , potrivit mandatului primit o suma fixa in favoarea unui furnizor , fara a mai fi
nacesara solicitarea de plata expresa a acesuia.
De fapt , plata a fost initiata de furnizor la stabilirea procedeului de plata si intrucat sumele sunt egale , nu mai este necesar sa
se repete acesta solicitare de fiecare data , diferentele dintre sumele cuvenite si cele platite urmand sa se reglementeze la finele lunii.
204

In acest sens intre banca si debitor se incheie un contract de mandat in vederea executarii unei instructiuni a debitorului. Prin
acest mandat banca mai este autorizata sa constituie disponibilitatile necesare din fondurile debitorului sau sa asigure acestuia
creditele necesare platii .In mod practic se realizeaza din parte bancii un management de trezorerie care are ca finalitate constituirea
de lichiditati in contul curent al platitorului , debitorului.
Un astfel de procedeu se practica , de regula , in cazurile in care sunt livrari zilnice de materii prime cu un volum relativ constant
platile avand un caracter de repetabilitate ( exp. aprovizionarea cu materii prime a fabricilor de ciment)
B. TRANSFERUL DE CREDIT tehnica viramentului initiat de debitor (de platitor)
Este cel mai frecvent procedeu bancar folosit pentr stingerea obligatiilor de plata dintre participanti la o tranzactie. Statistica
furnizata de catre Banca Reglementarilor Internationala indica o pondere a transferului de credit pentru un an de peste 95% in tarile din
Europa de Vest si 85 90% in tarile din Europa Centrala si de Est.
Preferinta pentru transferul de credit este justificata de forma accesibila a instrumentului de plata folosit (ordinul de plata) ,
universalitatea acestuia , circuitul bancar simplu si timpul foarte scurt de decontare( de la plata amanata la plata in timp real)
Transferul de cedit este prezentat in literatura de specialitate ca un procedeu de transmitere a fondurilor de la un partener
la altul prin intermediul bancilor si a unui instrument de plata specific , din dispozitia debitorului (cumparatorului) in favoarea
creditorului ( vanzatorului).
BNR il numeste o serie de operatiuni care incep prin emiterea de catre platitor a unui ordin de plata (OP) dat unei
institutii (banca) de a pune la dispozitia unui beneficiar o anumita suma de bani si care se finalizeaza prin acceptarea
respectivului OP de catre institutia (banca) destinatara.
Pentru realizarea transferului de credit , debitorul trebuie sa dispuna obligatoriu de un un depozit bancar la vedere sau sa
beneficieze de un credit aprobat pentru asemenea plati.
Participantii la un transfer de credit sunt partenerii de tranzactie (cumparatorul si vanzatorul) si bancile implicate , astfel :
ordonatorul ( platitor sau emitent) clientul bancii care emite un ordin de plata pe cont propriu si da dispozitie bancii sale de a
efectua transferul monetar in vederea stingerii unei obligatii de plata.
beneficiar (destinatar)- persoana desemnata prin ordinul de plata de catre platitor sa primeasca o anumita suma de bani;
beneficiarul este ultimul participant la transfer cu care se incheie circuitul.;
banca emitenta ( initiatoare) - prima institutie care primeste de la platitor un OP sau emite un OP pe cont propriu in cadrul unui
transfer-credit;
La un transfer pot participa mai multe banci si fiecare emite un OP catre banca urmatoare deci devine banca emitenta , iar pentru a
le diferentia prima banca se numeste initiatoare.
banca destinatara (banca receptoare , banca colectoare colectoare) - institutia care receptioneaza (primeste ; colecteaza) si
accepta un ordin de plata fie in nume propriu, fie pentru a pune la dispozitia beneficiarului o anumita suma de bani, prin creditarea contului
beneficiarului sau prin eliberarea sumei respective in numerar, in cadrul unui transfer-credit;
banca intermediara care intervine intre banca emitenta si banca colectoare pentru a intermedia transferul , daca bancile
partenerilor nu au relatii directe de corespondent;
205

Bancile intermediare se afla in dubla pozitie pe de o parte , de banca receptoare a transferului si pe de alta parte , de banca
emitenta , adica de transmitere mai departe a aceluiasi transfer , in nume propriu.
Instrumentele specifice procedeului de Transfer de credit sunt :
- Ordinul de plata (viramentul)
- Acreditivul
4.8.ORDINUL DE PLATA ELECTRONIC
Precizari legislative
Vom trata in continuare acest instrument de plata prin prisma noilor reglementari in materie cuprinse in Regulamentul nr. 2 din 23
februarie al BNR care a intrat in vigoare la data de 8 aprilie 2005
Nevoia repozitionarii unor mijloace de plata in cadrul sistemului de plati din tara noastra , intre care si ordinul de plata, s-a datorat
punerii in practica a Sistemului Electronic de Plati Interbancare din Romania (SEP), asa cum este el prezentat in cele ce urmeaza.
Am retinut pentru acest curs doar cele mai semnificative informatii despre OP urmand ca dvs. sa studiati in amanunt regulamentu
mai sus indicat si sa cunoasteti pe aceasta cale tehnicile bancare de utilizare si circuitul OP.
Prezentul regulament se aplica ordinelor de plata pentru platile efectuate in moneda nationala pe teritoriul Romaniei, cu exceptia
ordinelor de plata pentru platile efectuate in baza instructiunilor de transfer-credit intre diferite unitati ale Trezoreriei Statului, Regulamentul
stabileste in detaliu constrangeri , proceduri si tehnici de utilizare a Ordinului de plata , cu referire la :
- Obligatiile partilor si principii de procedura
- Obligatiile emitentului
- Obligatiile institutiei receptoare
- Obligatiile institutiei destinatare
- Solutionarea transferurilor credit nefinalizate , eronate sau intarziate , etc
Mai facem precizarea ca daca ordonatorii (persoanele fizice) nu dispun de facilitati electronice , acestia pot folosi , in continuare
ordinele de plata pe suport de hartie , care la banca emitenta se transforma in OP electronice si in aceasta forma intra in circuitul bancar .
Termeni conceptuali.
Ordinul de plata (OP) este dispozitia neconditionata pe care emitentul , client al unei banci receptoare o da acesteia pentru
a pune la dispozitia unui partener al sau o anumita suma de bani.
A pune la dispozitia unui beneficiar o suma de bani in baza unui OP inseamna a plati efectiv sau a face sa se plateasca
respectiva suma de bani.
O dispozitie data banci in acest sens este considerata ordin de plata numai daca sunt indeplinite concomitent urmatoarele
cerinte :
- banca receptoare dispune de fonduri necesare pentru a efectua plata fie prin debitul contului emitentului fie prin incasarea
efectiva de la acesta a sumei de plata.
- in continutul documentului nu se prevede ca plata sa se faca la cererea beneficiarului.
Transferul de credit este asociat OP si presupune o succesiune de operatiuni care incep prin a se emite OP de catre platitor, prin
care i se da dispozitie bancii de a transfera suma de bani in favoarea beneficiarului si se finalizeaza prin acceptarea documentelor de catre
banca destinatara.
206

Emitentul - este persoana care emite OP in nume si pe cont propriu. Emitentul (platitorul sumei) poate fi clientul insusi al bancii
initiatoare sau chiar banca initiatoare daca exercita un mandat din partea clientului sau in acest scop
Beneficiarul sumei este persoana desemnata de platitor prin OP sa primesca suma de bani. Beneficiarul poate fi un client al
bancii destinatare sau chiar banca destinatara daca are un mandat in acest sens.
Continutul ordinului de plata
Ordinul de plata trebuie sa includa urmatoarele elemente obligatorii:
- identificarea ca ordin de plata;
- identificarea platitorului, prin nume/denumire si cont (codul IBAN al contului acestuia deschis la institutia initiatoare, codul IBAN
atribuit centralei ori unitatii teritoriale a institutiei initiatoare sau, dupa caz, codul BIC) ori doar prin nume/denumire, in cazul in care platitorul
nu are cont deschis la institutia initiatoare;
- identificarea beneficiarului, prin nume/denumire si cont (codul IBAN al contului acestuia deschis la institutia destinatara, codul
IBAN atribuit centralei ori unitatii teritoriale a institutiei destinatare sau, dupa caz, codul BIC) ori prin nume/denumire si adresa, in cazul in
care beneficiarul nu are cont deschis la institutia destinatara;
- identificarea bancii initiatoare, prin denumirea centralei sau, dupa caz, a unitatii teritoriale si/sau codul BIC, in cazul in care
platitorul difera de institutia initiatoare;
- identificarea bancii receptoare, prin denumirea centralei sau, dupa caz, a unitatii teritoriale si/sau codul BIC, in cazul in care
beneficiarul difera de institutia receptoare;
- suma si denominarea sumei;
- data emiterii ordinului de plata, care trebuie sa fie unica, posibila si certa;
- elementul sau elementele care sa permita verificarea autenticitatii ordinului de plata de catre institutia initiatoare.
In plus fata de mentiunile prevazute mai sus banca initiatoare va putea conveni cu platitorul ca acesta sa furnizeze, dupa caz,
si elemente suplimentare, cum ar fi, spre exemplu:
-exprimarea in litere a sumei prevazute in ordinul de plata;
-data platii, care reprezinta ziua bancara in care platitorul doreste ca fondurile sa fie puse la dispozitia beneficiarului de catre
institutia destinatara, in cazul in care aceasta data este prevazuta de platitor;
-referinte privind continutul economic al operatiunii care a generat ordinul de plata, in cazul platilor interbancare;
-ordinul expres al platitorului ca institutia initiatoare sa execute ordinul de plata printr-un anumit sistem de plati sau printr-o anumita
institutie intermediara;
-codul de identificare fiscala al platitorului, in cazul platilor interbancare.
Indeplinind conditiile de mai sus Structura unui OP electronic (mesaj de plata) se prezinta astfel :
ORDIN DE PLATA
Participant platitor
Unitate initiatoare

Banca X centrala (codul BIC)

Banca X sucursala N (codul BIC)
207

Platitor
Cont platitor
Numar OP
Data emiterii
Tipul de plata
Participant beneficiar
Unitate destinatara
Beneficiar
Cont baneficiar
Nr. de referinta a platii
Data decontarii
Suma
Reprezentand
Semnatura
Data si ora introducerii platii.

Firma A
xxxxxxxxxxxxx( codul IBAN)
1
01. 04. 2010
Servicii telefonice
Banca Y centrala (codul BIC)
Banca Ysucursala M (codul BIC)
Firma B
xxxxxxxxxxxxx( codul IBAN)
1
01.04. 2010
80.000 lei (optzecimiilei)
Plata servicii cf. Facturii nr. 575 /25. 03. 2010
Semnatura electronica (*******)
01.04. 2010

ATENTIE !! va readuc aminte caracteristicile Codului IBAN si codului BIC (Cap. II)
Codul IBAN identific n mod unic un cont la o instituite financiara dintr-o ar, conform standardului internaional ISO 13616,
publicat de ISO n 1997 i promovat ulterior de European Committee for Banking Standards (ECBS) pentru facilitarea plilor n Uniunea
European. Codul IBAN faciliteaz automatizarea procesrii tranzaciilor de pli transfrontaliere. n ianuarie 2007, ISO a aprobat a nou
ediie a ISO 13616. SWIFT a fost desemnat de ISO ca Autoritate de nregistrare pentru formatele IBAN naionale.
Codul BIC identifica in mod unic o instituie financiara sau o entitate n cadrul unei instituii financiare. Structura codului BIC
este descris de standardul ISO 9362. Codul BIC const din 8 (BIC8) sau din 11 (BIC11) caractere. SWIFT este Autoritatea de nregistrare
pentru codurile BIC
Codul IBAN ; ( International Bank Account Number) este elementul principal de identificare a unui cont curent bancar.
El reprezinta un sir de caractere alfa numerice care identifica in mod unic la nivel international contul bancar al unui client la o
banca in Romania si este utilizat pentru procesarea platilor in cadrul sistemelor de plati sau prin banci de tip corespondent, exprimate in lei
sau valute.
Caracterele utilizate in structura codurilor IBAN pot fi numai litere majuscule ale alfabetului latin (A la Z) si cifrea arabe (de la 0 -9)
Un cod IBAN are o structura formata dintr-un sir de 24 de caractere alfanumerice , care, considerate de la stanga la dreapta , au
urmatoarea semnificatie:
ROXXYYYYZZZZZZZZZZZZZZZZZZ RO64BRDE270SV39382982700
- 2 caractere alfabetice scrise cu majuscule care reprezinta codul de tara ( in cazul nostru Romania)
- 2 caractere numerice care reprezinta caracterele de verificare ale codului IBAN;
208

- 4 caractere de identificare a bancii sau a trezoreriei ( Acestea reprezinta primele patru caractere ale codului BIC a bancii
sau a trezoreriei BIC Bank Identifier Code);
- 16 caractere alfanumerice care identifica in mod unic unitatea teritoriala a bancii sau a Trezorerieisi contul clientului deschis la
respectiva unitate teritorial a bancii.
Procesare in sistemul electonic a OP
La cele doua unitati , emitenta si colectoare are loc o procesare in sistemul electonic a OP care cuprinde trei faze :
receptie - se efectueaza in front office de catre administratorul de cont si este procedura prin care o banca recunoaste ca a
primit un OP in vederea verificarii autenticitatii acestuia printr-o procedura de securitate, a acceptarii si executarii ordinului de plata;
acceptare presupune o supervizare a informatiilor din OP si de cont potrivit unui principiu bancar al celor patru ochi care
prevede ca in orice operatiune trebuie sa se implice cel putin doua persoane cu responsabilitati diferite.(era si este inca procedura aplicata
OP pe suport de hartie !!!!!)
In fond acceptarea este procedura prin care o banca recunoaste ca valabil un ordin de plata receptionat, in vederea executarii,
obligandu-se sa execute serviciul de a transfera fondurile corespunzatoare sumei prevazute in ordinul de plata, la termenele si in
conditiile dispuse de emitent prin ordinul de plata respectiv;
Acceptarea este confirmata printr-o parola.
In practica bancara acceptarea este considerata momentul cel mai importanat in relatia cu clientul , intrucat prin aceasta banca a
acceptat OP si si-a asumat , asa cum am mai spus , responsabilitatea efectuarii transferului potrivit instructiunilor primite.
executare reprezinta inregistrarea automata in conturi a transferului si transmiterea acestuia centralei bancii in vederea
introducerii in compensare ( plati de mica valoare) sau efectuarea transferului ,OP ,bucata cu bucata catre centrala bancii destinatare,
( plati de mare valoare) sau catre o banca corespondenta .
Intre emitent si banca receptoare se stabileste o procedura de securitate, in scopul:
- de a determina daca un OP, o modificare sau o revocare a unui OP provine de la persoana indicata ca fiind emitent;
- de a detecta erorile in transmiterea sau in continutul ordinului de plata ori a comunicarii de modificare sau revocare a acestuia;
Trunchierea informatiilor din OP .
In cazul ordinelor de plata care iau forma unor mesaje electronice de plata transmise prin sisteme de plati, datorita restrictiilor
impuse de utilizarea unor mesaje electronice standard, numele/denumirile titularilor de conturi si, dupa caz, adresele acestora pot fi
trunchiate de banci in momentul completarii mesajelor electronice aferente. Trunchierea se va realiza prin metode stabilite prin conventie
incheiata intre institutii. Metodele de trunchiere trebuie sa asigure un grad adecvat de siguranta in interpretarea informatiilor trunchiate si vor
fi aduse de institutii la cunostinta clientilor, in scris.
In cazul in care in ordinele de plata sunt prevazute informatii in forma codificata sau trunchiata conform intelegerii institutiilor
receptoare cu emitentii (inclusiv institutii emitente), bancile receptoare vor dezvolta in operatiunile lor metode de decodificare (relevare) cu
performante minime acceptate de comun acord, care sa permita evitarea riscului de a opera cu mentiuni obligatorii insuficient definite si
nesatisfacatoare pentru cel care se constituie obligat printr-un ordin de plata.
Prezentam mai jos , cum se realizeaza TEHNIC Circuitul Ordinului de plata electronic: in varianta unei plati de mica valoare
care circula prin casa de compensatii
209

8
Banca B
colectoare
(centrala)

5
CASA DE COMPENSATII

Banca A
emitenta
(centrala)

6
9
Transfer

4
Prezentare
BANCA CENTRALA
7
Cont B
Cont A
Sucursala/
Agentie
10
Creditare cont

Sucursala/
Agentie
3
Debitare cont

OP
Beneficiar

Ordonator
1 Active transferate

2
Emitere OP

Fazele transferului de credit prin OP si semnificatia pasilor efectuati este urmatoarea:

1.- In temeiul unui contract economic furnizorul (beneficiarul sumei) urmeaza sa primesca pretul prestatiei sale de la cumparator
(platitorul , ordonatorul sumei) suma care are forma unui activ de transferat.
2.- Ordonatorul (platitorul) emite un OP pe care il transmite bancii sale , prin intermediul unei sucursale.
3.- Sucursala emitenta valideaza OP si opereaza transferul in cont (debiteaza contul curent al platitorului , al emitentului)
4.- Sucursala emitenta transmite OP centralei bancii sale ( in cazul nostru Banca A)
5,- Centrala bancii A prezinta OP la casa de compensare.
210

6,- Casa de compensare stabileste soldul si il comunica bancii centrale ( BNR) pentru decontare , precum si celor doua banci
centrale A si B.
7.- Banca centrala (BNR) transfera fondurile din contul bancii A in contul bancii B.
8.- Apoi suma(soldul) este transferat Bancuu centrale a creditorului a beneficiarului.
9.- Centrala bancii B transmite transferul la sucursala beneficiarului.
10.- Sucursala opereaza transferul in contul beneficiarului , si ii crediteaza contul curent.
Sau intr-o prezentare mai simpla circuitul OP poate fi ilustrat astfel :
Circuitul Ordinului de plata
Livrarea unui produs sau prestare servicii (1)
EMITENT

BENEFICIAR
Stingerea creantei (5)

Emitere
Ordin de plata
(2)
BANCA
INITIATOARE

Transfer sume in
contul beneficiarului
(4)
Transfer bancar

(3)

BANCA
DESTINATARA

4.9. ACREDITIVUL
Concept si Forme ale acreditivului documentar.
Acreditivul este cea mai raspandita modalitate de plata in relatiile comerciale internationale datorita gradului ridicat de
certitudine , siguranta si control reciproc. Acreditivele documentare sunt supuse Regulilor si Uzantelor Uniforme privind acreditivul
documentar , Publicatia 500 a Camerei Internationale de Comert, Paris.
AcD (acreditivul documentar) reprezinta un angajament indiferent de modul in care este definit sau scris prin care o
banca (emitenta) actionand la cererea si in conformitate cu instructiunile unui client (ordonatorul acreditivului) sau in numele
sau propriu :
211

- urmeaza sa efectueze plata catre un tert (beneficiarul) sau la ordinul acestuia , sa plateasca ori sa accepte efecte de
comert ( trate) trase de acesta;
- urmeaza sa autorizeze o alta banca sa efectueze o asemenea plata sau ca astfel de efecte sa fie platite (trate);
- autorizeaza o alta banca sa negocieze contra documentelor stipulate cu conditia ca termenii si conditiile acreditivului sa fie
respectate.
Din punct de vedere al mecanismului de derulare AcD (acreditivul documentar) cunoaste doua forme:
- acreditivul documentar propriuzis
- scrisoarea comerciala de credit
Fiecare dintre aceste modalitati , in practica utilizarii lor sau ca urmare a unor mentiuni suplimentare cunoaste mai multe tipuri :
Acreditivul documentar propriuzis:
Din punct de vedere al fermitatii angajamentului bancar ;
- revocabil
- irevocabil
- neconfirmat
- confirmat
Din punct de vedere al domiciliului: -in tara exportatorului; - in tara importatorului ; -intr-o terta tara
Din punct de vedere al modului de utilizare (plata):
- cu plata la vedere
- cu plata la termen
- de acceptare
- de negociere
Din punct de vedere al clauzelor speciale pe care le contine :
- transferabil
- revolving (reinnoibil)
- clauza rosie (red clause)
- stand by
- de compensatie(reciproce)
Din punct de vedere al utilizarii combinate;
- subsidiar ( back-to-back)
- acreditiv documentar cesionat
Acreditivul documentar sub forma scrisorii de credit. (letter of credit) este intalnit sub forma urmatoarelor inscrisuri ;
- scrisoare de credit,
- scrisoare de credit simpla,
212

- scrisoare de credit circulara,

- scrisoare de credit stand-by.
Caracteristicile acreditivului documentar confera acestei tehnici de plata , de transfer de credit , siguranta , atat
exportatorului cat si importatorului. Succint acestea sunt :
Formalismul sau caracterul documentar consta in faptul ca exportatorul nu poate pretinde plata contravalorii marfurilor
decat pe baza unor documente care fac dovada indeplinirii stricte a unor anumite conditii trecute in acreditiv
In operatiunile de acreditiv , toate partile interesate iau in considerare documentele si nu marfurile, serviciile si/sau prestatiile
la care se refera documentele.
Independenta fata de relatia contractuala de baza. El este considerat o tranzactie independenta de orice contract
comercial sau intelegere intre partile care au initiat relatia.
Aceste doua caracteristici pot fi invocate numai intre emitentul si beneficiarul acreditivului, , concordanta sau punerea de
acord a celor doua inscrisuri contract comercial si acreditiv documentar fiind obligatie contractuala a celor doua parti.
Fermitatea angajamentului bancar reprezinta criteriul decisiv de utilizare atat de larga a AcD. Indiferent de tipul AcD
banca actioneaza la cererea si in conformitate cu instructiunile ordonatorului fata de care se angajeaza sa efectueze o plata.
Acest angajament ramane ferm pana banca primeste alte instructiuni decat cele initiale.
Adaptabilitate AcD reiese din insasi definitia lui : AcD este orice angajament ferm de plata , indiferent de modul in care a
fost scris sau definit. In functie de modul in care orice operatiune comerciala sau necomerciala poate sa imbrace o forma
documentara, AcD are supletea necesara adaptarii si la alte operatiuni decat cele de import-export. De aceea , in practica bancara
intalnim atat de diverse forma pe care le imbraca AcD.
AcD ofera o siguranta tuturor partilor implicate in derularea lui :
- exportatorul are siguranta incasarii c/v marfii in conditiile respectarii intocmai a obligatiilor sale , de la o banca angajata sa
faca aceasta plata;
- importatorul are siguranta ca plata marfii nu se va face decat conform documentelor care atesta , pe de o parte ,
expedierea acestora , iar pe de alta parte prin confruntarea lor cu instructiunile date bancii emitente ca au fost indeplinite intocmai
conditiilor cuvenite.
- pentru banca emitenta, angajata ferm sa plateasca exportatorului o suma din ordinul importatorului siguranta operatiunii
izvoraste din gajul asupra documentelor de expeditie.
In practica aceasta inseamna ca cea mai mare parte a acreditivelor impun ca documentele de expeditie sa fie emise pe numele
sau la ordinul bancii emitente. Banca , avand astfel documentele de proprietate asupra marfii isi creeaza posibilitatea de a dispune de
ele daca ordonatorul nu isi va onora obligatiile de plata fata de ea.
Deci , esenta AcD tine de existenta gajului bancii asupra marfii.
Partile implicate in derularea acreditivului. sunt prezentate mai jos :

213

IMPORTATOR
ORDONATORUL AcD

BANCA
IMPORTATORULUI
BANCA
EMITENTA

BANCA
EXPORTATORULUI
BANCA
PLATITOARE A AcD

EXPORTATOR
BENEFICIARUL AcD

Este cel care initiaza relatia de acreditiv , prin ordinul care il da

bancii sale sa deschida AcD. In temeiul conditiilor stipulate in
contractul de vanzare cumparare.
Ea deschide AcD la ordinul importatorului. Este banca care
intotdeauna isi asuma , ferm , irevocabil angajamentul de plata.
Angajarea directa inseamna ca va efectua ea insasi plata catre
beneficiar sau sa plateasca sau sa accepte cambii trase de
beneficiar.Daca plata e domiciliata la ea este si banca platitoare .

Este situata de regula in tara exportatorului . In functie de modul

in care s-a angajat in derularea AcD si in functie de instructiunile
primite de la banca emitenta , poarta denumiri diferite : banca
notificatoare , banca platitoare, banca trasa/acceptanta, banca
negociatoare si in unele cazuri banca confirmatoare.

In relatia comerciala este partea in favoarea caruia s-a deschis AcD.

El expediaza marfurile si apoi depune la banca sa documentele
intocmite in stricta conformitate cu conditiile din acreditiv. Dupa
indeplinirea conditiilor incaseaza banii contra documente

Rolul fiecarei parti implicate in derularea AcD si mecanismul derularii acestui instrument de transfer credit international este
prezentat in continuare
TEHNICA (Mecanismul) derularii Acreditivului documentar
(5) expedierea marfurilor

EXPORTATOR

(1) contract comercial

(12) intra in posesia documentelor si ridica marfa

IMPORTATOR
214

BENEFICIARUL AcD

international

(7) plateste c/v

documentelor

ORDONATORUL AcD

(11) achita c/v

documentelor

(6) documente
privind expedierea marfii

(10) documente
(4) notificarea
exportatorului

(9)
BANCA
EXPORTATORULUI
BANCA PLATITOARE
A AcD

(2) dispozitie de
deschidere
AcD
rambursare bani

(8) remitere documente

(3) deschidere AcD

BANCA
IMPORTATORULUI
BANCA EMITENTA
A AcD

Sa detaliem mecanismul de derulare a Acreditivului documentar, utilizand informatiile din figura de mai sus;
1.- existenta unui contract comercial international pe care partenerii au convenit sa-l plateasca prin AcD.
2.- importatorul da un ordin (dispozitie) bancii sale , banca emitenta, pentru deschiderea AcD ordin care cuprinde toate
conditiile de termene si documente pe care trebuie sa le indeplineasca exportatorul pentru a i se face plata.
3.- se deschide AcD , adica se elaboreaza un inscris (insasi AcD) prin care banca emitenta se angajeaza ferm la plata in favoarea
beneficiarului AcD (furnizorul , exportatorul) in conditiile de termen si documente potrivit instructiunilor primite de la ordonator. Acest
document este transmis bancii exportatorului.
4.- banca exportatorului anunta (notifica) pe clientul sau exportatorul de deschiderea AcD si ii remite documentul AcD.
5.- se livreaza marfa. Exportatorul studiaza cu atentie AcD si inepe producerea marfii sau expedierea ei de pe stoc respectand
fara abatere conditii convenite cu importatorul. Daca nu poate sa indeplineasca intocmai aceste conditii convenite cu importatorul ,
exportatorul va solicita modificarea AcD.
215

6.- si - 7.- se utilizeaza efectiv AcD. Cand este in posesia documentelor care atesta ca a livrat marfa in termenele si conditiile
stipulate in AcD , exportatorul le prezinta bancii sale. Banca sa (banca platitoare) verifica concordanta dintre documentele prezentate de
clientul sau exportatorul, cu conditiile din AcD. si ii efectueaza acestuia plata marfurilor expediate. In esenta acesti pasi( 6 si 7 )
semnifica documente contra bani.
8.- si - 9.- se remit documentele si se ramburseaza suma . Banca platitoare , dupa efectuarea platii catre exportator, remite
(trimite) bancii emitente (banca importatorului) documentele care fac si dovada acestei plati. Dupa un nou control al concordantei
dintre documentele primite si conditiile din AcD banca emitenta ramburseaza banii bancii platitoare.
10.- si 11.- se notifica importatorul si se platesc documentele . Banca emitenta detine documentele privitoare la marfa si pe
care le va elibera importatorului , clientului sau , contra plata
12.- se elibereaza si se ridica marfa . Importatorul , ajuns in posesia documentelor isi ridica marfa de la caraus.

SISTEME DE PLATI SI TRANSFERURI DE FONDURI

4.10 SISTEME DE PLATI SI TEHNICILE TRANSFERURILOR DE FONDURI IN ECONOMIA DE PIATA
4.10.1. Concepte si caracteristici
Vom preciza inca de la inceput ca intr-un sistem de plati se face distinctie intre transfer de fonduri si plata
In esenta transferul de fonduri se refera la orice miscare a unor sume de la o banca la alta fara un scop economic anume
precizat, ca de exemplu transferuri bancare pentru alimentari cu fonduri a unor conturi, transferuri de bani intre persoane fizice in scop
umanitar ,etc
Plata reprezinta insa un transfer de fonduri cu un anumit scop economic si care are ca efect stingerea unei obligatii financiare
intre partile participante la o tranzactie, precum si schimbarea statutului juridic al fondurilor.
Dezvoltand in continuare acest subiect, constatam :
216

Prin notiunea de plata ,am spus, se intelege acel transfer de fonduri care are drept scop stingerea unor obligatii financiare
dintre doua plati participante la o tranzactie economica in schimbul acelor sume fiind cedate bunuri si servicii.
Intr-o alta definitie plata reprezinta orice operatiune , atat de plata cat si de incasare , rezultata in urma unei operatiuni comerciale
sau necomerciale realizate de o unitate bancara pentru contul unui client al sau , sau in numele si pentru contul sau. Astfel prin plata se
inteleg doar acele transferuri de fonduri realizate prin banci.
Transferul de fonduri este actul economico-juridic de a transmite sau de a crea drepturi asupra fondurilor banesti
In acest context ,transferul de fonduri are un continut mai larg , incluzand asa cum spuneam mai sus , toate transferurile de
valoare in forma baneasca , inclusiv cele ce nu sunt dublate de un transfer de bunuri sau servicii cum ar fi : transferul de fonduri dintr-un
cont in altul, transferul de fonduri in scop umanitar , transferuri de sume intre membrii unei familii fara a avea drept scop stingerea unei
oblogatii, etc
Din punctul de vedere al unei banci distingem :
- transferurile interbancare sunt transferuri de fonduri facute intre banci diferite;
- transferurile intrabancare sunt transferurile de fonduri realizate intre unitatile aceleiasi banci.
Din punctul de vedere al dimensiunii valorii transferate avem :
- transferuri de mare valoare daca depasesc o limita minima stabilita prin regulamentele bancare .(peste 50.000 lei)
- transferuri de mica valoare se situeaza sub aceste valori.
Sistemul de plati poate definit ca un set de aranjamente privind descarcarea obligatiilor asumante de catre agentii
economici (inclusiv persoanele fizice) in urma tranzactiilor economice cu bunuri (inclusiv active financiare) sau servicii.
Vazut din perspectiva sistemica , sistemul de plati reprezinta ansamblul institutiilor , reglementarilor , metodelor, mijloacelor,
formelor de creante , canalelor de distributie , etc, utilizate in transferurile de fonduri , cu titlu definitiv si irevocabil, intre diversi
participanti.
In principiu, sistemul de plati poate fi prezentat sintetic sub forma unei piramide inverse , cu cinci nivele , ca in figura de mai jos:
PERSOANE FIZICE SI PERSOANE JURIDICE

BANCILE SI ALTI AGENTI NEBANCARI

CASELE DE COMPENSATIE

AGENTII DE DECONTARE
217

BANCA
CENTRALA
Persoanele fizice si juridice sunt cele care genereaza obligatiile de plata si astfel se situeaza la primul nivel al sistemului de plati.
Acestea vor derula relatii de plati apeland la bancile din sistem sau alti agenti nebancari ( posta , companii de plati) , aflate la cel deal doilea nivel al sistemului de plati.
Compensarea ordinelor date de banci se va realiza prin intermediul caselor de compensatie (nivelul trei ) iar decontarea propriuzisa
se va derula prin agentii de decontare (nivelul patru) care de regula sunt banci de prim rang sau banca centrala.
Banca centrala ,aflata la ultimul nivel , asigura lichiditati prin functia de imprumutator de ultima instanta si , de asemenea, se afla in
pozitia de garantor.
Putem trage concluzia ca sistemul de plati are doua functii :de intermediere a operatiunilor de plati si de garantare a
acestora.
4.10.2. TEHNICA COMPENSARILOR SI A DECONTARILOR BANCARE
4.10.2.1. Compensarea
Necesitatea procesului compensarii
Dezvoltarea economic a determinat un volum din ce n ce mai mare de transferuri de fonduri intre bnci, ceea ce necesita o
mas monetar in continu cretere i dificil de controlat.
Pe de alt parte, relaiile de pli dintre bnci impuneau un circuit dublu :
- printr-un canal se transmiteau plile ctre o banc i
- prin altul se primeau ncasrile de la aceiai banc care determina un volum destul de mare de operatiuni de procesare
bancar.
Soluia practic care s-a impus a fost compensarea bilateral i apoi multilateral care a redus volumul de fonduri aproape la
jumtate si a determinat o diminuare substanial a perioadei de decontare.
Conceptul de compensare.
In decursul timpului, compensarea a fost definit n mai multe variante, inclusiv de economistul romn tefan Dumitrescu din
perioada interbelic, cu acelai coninut.
O varianta des utilizata defineste compensarea drept, compararea, in cadrul unei perioade date, a drepturilor de incasari si a
obligatiilor de plati a unei banci , fata de fiecare banca dintr-un sistem bancar , in scopul de a stabili masura in care acestea se pot
acoperi reciproc si suma neta ramasa de incasat sau de platit.
Varianta actual acceptat de Uniunea European i de instituiile financiare internaionale definete compensarea ca stingerea
obligaiilor de plat pe care le are o banca ctre o alta banca cu drepturile de crean pe care le are de ncasat de la aceiai banc
i stabilirea unui sold care se deconteaz prin casa de compensaii.
218

 Tipuri de compensri. Relaiile de pli inregistreaz fluxuri diferite ca volum i frecven n funcie de natura partenerilor, ca de
exemplu fluxurile dintre trezoreria statului i banca central sau fluxurile dintre bncile comerciale, ceea ce determin si tipuri diferite de
compensri.
Astfel, din punct de vedere al numrului de parteneri avem compensri bilaterale i compensri multilaterale.
Compensrile bilaterale presupun relaii reciproce ntre dou bnci i au loc atunci cnd exist un volum apreciabil de
operaiuni ntre acestea i cu caracter de permanen.
Bncile transmit toate fluxurile de pli ctre agentul de compensare care stabilete soldurile debitoare i creditoare i apoi le
comunic agentului de decontare care efectueaz transferurile de fonduri n conturile deschise de cele dou bnci la acest
Compensrile bilaterale au avut un rol important in perioada in care sistemul bancar era mai puin dezvoltat, n prezent practicnduse pe unele segmente de pia ca plile externe, incasrile i plile bugetare, piaa de capital.
Compensrile multilaterale sunt cele mai numeroase i practic antreneaz intreg sistemul bancar.
Obiectivele principale ale unui sistem de compensare multilateral sunt :
- economia de resurse de lichiditate,
- reducerea timpului de decontare,
- diminuarea costurilor i
- simplificarea procedurilor de contabilizare a operaiunilor de incasri i pli.
Avantajul cel mai mare al compensrilor multilaterale const ns n economia de fonduri de transfer, care n condiiile rii noastre
se situeaza la 87% -89%, potrivit datelor bncii centrale. Compensarea multilateral presupune existena unei case de compensaii la
care fiecare banc se adreseaz acesteia, unele n calitate de creditori pentru primirea fondurilor cuvenite, altele in poziie de debitori care
pltesc sumele datorate.
Casele de compensri (compensatii) au aprut la Edinburg n 1760 i la Londra n 1773, ca asociaii ale bancherilor din aceste
localitti. Ulterior, case de compensaii s-au infiinat al New York n 1853, la Paris n 1872, in unele orae din Italia n jurul anului 1880, la
Berlin n 1883. Casele de compensaii sunt instituii specializate in asemenea operaiuni i pot fi de stat sau particulare, dar sub controlul
bncii centrale. De cele mai multe ori, casele de compensaii aparin asociaiilor bancare, acionarii fiind bncile din cadrul asociaiei.
Acestea sunt instituii non profit care presteaz servicii pentru membrii si i se numesc ageni de compensare.
Sistemul naional de compensare. La Bucureti, Casa de Compensaiune incepe s funcioneze n 1920 ca asociatie a
bancilor cu participarea a 14 bnci importante, condus de Banca Naional a Romniei printr-un delegat.
Sistemul naional de compensare a funcionat n perioda 1920 1948 si apoi s-a renfiinat n 1995, funcionnd in ambele perioade
dup principiile economiei de pia.
n perioada 1990 1995, bncile comerciale efectuau plile prin intermediul sucursalelor judeene ale BNR care transmiteau
soldurile sediului central pentru operarea n conturile centralizate ale bncilor.
ntruct nu existau standarde de timp pentru decontri, transferul fondurilor ntrzia destul de mult, sumele n decontare
reprezentnd pentru bncile pltitoare surse atrase importante cu costuri foarte mici n detrimentul agenilor economici, al pietei monetare i
a atragerilor de depozite bancare. Acest sistem a creat numeroase nemulumiri beneficiarilor de fonduri, bncilor care lucrau operativ dar
intrau n relaii cu bncile mai lente, determina o viteza de rotaie redus i reprezenta un factor major de risc, ceea ce a impus reformarea
219

sistemului de pli.
Compensarea bilateral a fost reorganizat i cuprinde trei componente:
- banca central i trezoreria statului pentru transferurile de fonduri privind veniturile i cheltuielile bugetare;
- banca central si bancile comerciale pentru primirea excedentului de numerar sau livrarea de numerar pentru acoperirea
deficitului;
- SNCDVM (Societatea Naional pentru Compensarea i Decontarea Valorilor Mobiliare)
n acest fel s-a creat un cadru organizat si reglementat, controlat de banca central, de decontare a relaiilor bilaterale de pli.
n toate cazurile banca central are rol de agent de decontare.
Compensarea multilateral s-a implementat n 1995 prin infiinarea Casei de compensaii interbancare care a concentrat toate
operaiunile de ncasri i pli efectuate de bncile comerciale cu excepia celor privind bugetul statului.
Casa de compensaii interbancare a functionat in cadrul Bncii Naionale fiind organizat pe dou paliere:
- casa de compensaii de la nivel central i
- 41 de case de compensaii la nivel judeean.
Ulterior, n anul 2001, casa de compensaii interbancare s-a transformat dintr-o instituie public inrtr-o instituie a sistemului bancar,
denumit TransFonD (Societatea Naional de Transfer de Fonduri si Decontri) la care Banca Naional a Romniei deine 33% din
capital i restul celelalte bnci din sistem n cote egale.
TransFonD funcioneaz ca agent de compensare al bncii centrale pentru plile interbancare.
n perioada 2001-2004 prin TransFonD s-a efectuat compensarea multilateral a plilor de mic valoare (sub 50 mii RON) bazate
pe instrumente pe suport hrtie (ordinul de plat, cecul barat, cambia i biletul al ordin).
Compensarea se desfura pe dou nivele:
- primul nivel la filialele judeene ale casei de compensaii la care participau unitile bncilor comerciale i unde se stabileau
soldurile debitoare sau creditoare,
- al doilea nivel la sediul central al TransFonD la care se stabileau soldurile finale pentru fiecare banc. Pe baza raportului
prezentat de agentul de compensare (TransFonD), agentul de decontare (banca central) transfera fondurile din conturile bncilor
debitoare n conturile bncilor creditoare.
Dac bncile debitoare nu aveau suficiente disponibilitti, acestea procurau fonduri de pe piaa monetar iar n ultim instan
primeau credite de la banca central n limita rezervelor constituite.
Dup efectuarea transferurilor de fonduri ntre conturile bancilor debitoare i creditoare de la banca central, plile se considerau
definitive i irevocabile. Sistemul folosit avea anumite limite determinate de tehnologia folosit si de instrumentele de pli care erau pe
suport hrtie i necesita un volum destul de mare de munc si timp pentru opearare. Activitatea efectiv de compensare incepea la ora 10 i
se ncheia la ora 17.
Dupa introducerea in tara noastra , in anul 2005 , a sistemului electronic de plati SEP compensarea pe suport de hartie sa
restrange treptat prin a fi inlocuita cu compensarea instrumentelor de plata in format electronic , procese si tehnici despre care vom vorbi in
continuare , grupate in conceptul ( si realitatea practica) de compensare automata.
220

 Rezultatul compensrii sub forma soldurilor debitoare si creditoare se transfer bncii centrale care efectueaz transferurile
intre conturile bncilor comerciale participante la compensare i pentru aceast activitate se mai numeste i agent de decontare.
La sfaritul compensrii contul casei de compensaii devine zero.
In sistemul centralizat exist o singur cas de compensaii iar decontarea se realizeaz prin banca central
In sistemul descentralizat exist mai multe case de compensaii iar decontarea se realizeaz prin bnci de prim rang, agreate de
banca central.
Etapele procesului de compensare (tehnica procesului de compensare)
Prin intermediul acestor conturi se realizeaza transferul de fonduri , in functie de soldul debitor sau creditor pe care il au bancile
participante la relatiile de plati una fata de alta.
Astfel :- daca o banca are un sod debitor fata de o alta banca , aceasta va vira prin intermediul contului ei deschis la Banca Centrala
soldul respectiv in contul casei de compensatie. Casa de compensatie din contul sau deschis la banca centrala , va transfera fondurile catre
cealalta banca, in contul acesteia deschis la banca centrala.
In temeiul celor prezentate cu privire la procesul decontarii si procesul compensarii tragem concluzia si consideram faptul ca
decontare presupune doua procese distincte:
- compensarea - care stabileste pozitia debitoare sau creditoare a unei banci fata de cealalta , prin stingerea obligatiilor
cu drepturile de creanta cu alte cuvinte stingerea datoriilor cu drepturile de incasare;
- decontarea propriuzisa care presupune transferul de fonduri intre bancile participante , prin intermediul unei institutii , alta
decat bancile participante.
TEHNIC procesul de compensare se realizeaza in trei momente :
- Inventariere structurare
- Soldare compensare
- Stingerea datoriilor reciproce dintre banci
Inventariere structurare
Aceasta etapa presupune stabilirea pozitiei fiecarei banci in raport cu fiecare dintre bancile participante. In acest fel se
asigura o baza precisa si corelata privind angajarea in operatiuni reciproce pentru fiecare banca. Vom considera urmatoarea situatie
ipotetica simplificata:

Operatiuni
Creditoare

Banca
A

Banca
B

Banca

Banca

TOTAL
Operatiuni
DEBITOARE
221

Operatiuni
debitoare
Banca

400

30

50

480

Banca

500

250

40

790

Banca

30

100

300

430

60

120

90

270

370

390

1970

Banca
D
TOTAL
operatiuni
CREDITOARE

6
590

20

Sumele intrate in compensare = sumele operatiunilor debitoare =sumele operatiunilor creditoare = 1970

Soldare - compensare Operatiunile inregistrate pentru fiecare banca sunt, dupa insumare, soldate.(aranjamente bancare)
In aceasta etapa se stabilesc :
- sumele brute de primit sau de platit pentru fiecare banca;
- soldurile nete rezultate din compensare;
- gradul de compensare
Rezultatele compensarii , pe exemplul nostru , se prezinta astfel :

Operatiuni
Creditoare
Operatiuni
Debitoare
Banca

Banca

Banca

Banca

Banca

400

30

50

TOTAL
operatiuni
DEBITOARE
480

TOTAL
Solduri
DEBITOARE
222

Banca

500

250

40

790

170

Banca

30

100

300

430

60

Banca
D
TOTAL
operatiuni
CREDITOARE
TOTAL
solduri
CREDITOARE

60

120

90

270

590

620

370

390

1970

110

120

230

Constatam : ca sumele ramase neacoperite prin aranjamente reciproce, reprezentand solduri nete de incasat sau de platit sunt in
valoare de 230 .
Stingerea integrala a obligatiilor intre banci va fi realizata odata cu efecturea platii acestor sume.
Stingerea datoriilor reciproce dintre banci
Bancile devenite debitoare trebuie sa plateasca soldurile datorate. Ele pot face acest lucru in urmatoarele moduri :
- pe baza lichiditatilor din conturile de la banca centrala;
- pe baza resurselor atrase de pe piata interbancara, de la bancile excedentare;
- de la banca centrala prin refinantare.
Stingerea soldurilor ramase datorate se va face dupa cum urmeaza:
SOL
BANCA

D
initial in contul
deschis la banca
centrala

SOLD
rezultat din
compensare

20

110

100

- 170

SOLD
intermediar la
casa de
compensare
130
- 70

OPERATIUNI
pe piata
interbancara

SOLDUL
la casa de
compensare

- 70

60

+ 70

0
223

40

- 60

- 20

+ 20

10

120

130

- 20

110

TOTAL

170

170

170

Constatam ca :
- Soldul intermediar la casa de compensatie = Soldul initial in contul deschis la banca centrala +
Soldul rezultat din compensare
- Soldul final la casa de compensatie = Soldu intermediar la casa de compensatie + Operatiuni pe piata interbancara
- Banca A va imprumuta banca B pe piata interbancara cu suma de 70
- Banca D va imprumuta banca C pe piata interbancara cu suma de 20
TransFonD are sarcina s monitorizeze sistemul de compensare n vederea prevenirii riscului specific. In acest scop, se
folosesc mai muli indicatori privind volumul compensrilor,:
- gradul de compensare,
- ponderea instrumentelor de plat,
- refuzurile de plat i cauzele acestora,
- suspendri, reactivri etc.
Dintre aceti indicatori, relevant pentru analiza de ansamblu este gradul de compensare pentru a se stabili n ce msur bncile
i asigur resuresele necesare pentru efectuarea plilor fr s apeleze la piaa monetar sau de capital. Acest indicator se determin
astfel:
Sume compensate
Grad compensare (%)
--- x 100
Sume intrate n compensare
In cazul nostru , indicatorul Grad de compensarea arata ca bancile din sistemul cercetat isi asigura in mare parte resursele
necesare pentru efectuarea platilor fara sa apeleze masiv la piata monetara sau de capital
Gradul de compensarea se calculeaza pe baza detelor din tabelul care evidentiaza momentul soldare compensare astfel :
Sumele compensate = total sume intrate in compensare solduri necompensate =1740
224

1970 230 = 1740

- sume compensate = 1740
- sume intrate in compensare = 1970
Grad de compensare =

1740
----------- x 100 = 88,32 %
1970

Aceasta valoare a indicatorului Grad de compensare de 88,32% este apreciat ca ovaloare rezonabila dar daca acest grad este
mai redus se impune monitorizarea atent a bncilor cu deficite cronice i a modului n care piaa poate satisface aceste cerine.
Pentru banca central, monitorizarea sistemului de compensarea are n primul rnd rolul de a preveni apariia riscului specific,
adic intrarea n incapacitate de plat a unei bnci s nu determine o reacie n lan i s se ajung n situaia ca intreg sistemul de pli
s nu mai funcioneze.
Pentru a preveni acest risc, banca central dispune de un set de politici monetare prin care piaa monetar i de capital s dispun
de lichiditi suficiente pentru acoperirea deficitului de la compensare, gradul de compensare s se menin in anumite limite, bncile s
dispun de lichiditatea necesar, bncile mari s sprijine prin credite bncile mici care pot avea unele momente dificile i suspendarea de la
compensare a bncilor cu probleme cronice de lichiditate.
Banca central este instituia care garanteaz finalizarea plilor i creditorul de ultim instan.
4.10.2.2. Decontarea este o notiune dar si un proces , o TEHNICA care se foloseste in practica bancara , si reprezinta procesul
de transfer de fonduri intre banci si incarcarea descarcarea de gestiune a bancilor participante la transfer , precum si finalizarea platii
prin descarcarea de gestiune a platitorului fata de beneficiarii platii.
Dupa forma in care se realizeaza decontarile pot fi impartite in :
- decontari pe baza bruta
- decontari pe baza neta
Decontarile pe baza bruta sunt acele decontari care se efectueaza operatiune cu operatiune si sunt specifice
transferurilor de valori mari ( in Romania limita minima a unei valori mari este de 50.000 lei) .Astfel transferurile de fonduri sunt finalizate
pentru fiecare client sau tranzactie in parte.
Decontarile pe baza neta sunt cele care se supun compensarii si presupun plata doar a soldului net debitor sau
incasarea soldului net creditor. Aceste solduri sunt stabilite in urma multiplelor ordine de transfer de fonduri , fiind specifice transferurilor
de fonduri mici.
Desi exista diferente intre continutul notiunilor de transfer de fonduri , plati si decontari , atat in vorbirea curenta si chiar in
practica bancara cele trei notiuni se folosesc cu acelasi sens.
SISTEMUL ELECTRONIC DE PLATI (SEP)
4.11. SISTEMUL ELECTRONIC DE PLATI (SEP) continut,structura, functionalitate
225

Tehnologiile moderne de informatic i comunicaii au permis trecerea la compensarea automat bazat pe circuite electronice
directe i organizarea acesteia pe un singur nivel care asigur o productivitate mult sporit, proceduri mai simple si o siguran mai mare. n
acelasi timp, se creaz posibilitatea realizrii mai multor compensri pe zi, urgentnd decontrile n avantajul ambilor parteneri.
Compensarea automat necesit ins i funcionarea unui sistem de pli n timp real care s asigure decontarea ntre bncile
participante.
Incepand cu anul 2005 in economia noastra s-a introdus Sistemul Electronic de Plati (SEP) masura moderna de decontare in timp
real a documentelor de plati emise de agentii economici , banci , etc , in relatiile dintre ei si in relatiile cu statul prin Trezorerie.
In acest mod , stingerea obligatiilor financiare intre parteneri se realizeaza in timp real , cu o mare siguranta si cu o viteza
apreciabila . Pe langa aceste castiguri evidente de volum si viteza s-a perfectionat si sistemul de securitate si confidentialitate a
operatiilor din conturile bancare ale clientilor.
De remarcat ca acest sistem permite agentilor economici sa aleaga si varianta efectuarii operatiunilor de administrare a
contului curent de la domiciliu , evitand consumul de timp prin deplasari repetate la gfhiseele banciilor.
De asemenea , asa cum vom vedea in continuare, sistemul asigura automat interferente functionale si cu casele de compensatii
automate elaborand , tot automat,documente si situatii informative , extrase de cont , calcule de comisioane , etc extrem de importante
pentru participantii la operatiunile de decontare.
Componentele Sistemului Electonic de Plati sunt:
Sistemul de decontare pe baza bruta in timp real - RTGS - Real Time Gross Settlement ( in Romania denumit generic
ReGIS) si care proceseaza Ordine de plata de mare valoareprin TEHNICA BUCATA CU BUCATA;
Sistemul de decontare pe baza neta sau SENT (Casa de compensare automata - ACH Automated Clearing House , ) care
proceseaza instructiuni ( OP) de mica valoare .
Sistemul de inregistrare si decontare a titlurilor de stat - GSRS Government Securities Registration and System sau SaFIR
Sistemul de back-up si recuperare in caz de dezastru
4.11.1. Sistemul de decontare pe baza bruta in timp real SISTEMUL REGIS.
In data de 08.04.2005 a intrat in functiune prima componenta a Sistemului Electronic de Plati Interbancare din Romania ReGIS
(Romanian electronic Gross Interbank Settlement).
Transmiterea / receptionarea instructiunilor de plata( a OP-ordinelor de plata) in relatia cu sistemul ReGIS se realizeaza prin
intermediul retelei SWIFT si al retelei proprietare TFDNet.
SWIFT - Society for Woldwide Interbank Financial Telecommunication este o retea de comunicare interbancara
internationala pe suport electronic , infiintata in anul 1963 in Belgia . La finele anului 2007 la SWIFT erau conectate peste 200 de tari , cu
peste 300 de banci si cca. 7500 de utilizatori.Astazi , practic la aceasta retea sunt conectate toate bancile din lume.
Reeaua SWIFT este accesibil permanent, zi i noapte, prin linii speciale cu partenerii de reea
226

 Structura geografica si functionala a SWIFT Sistemul are o retea structurata pe patru nivele : ( vezi mai jos in Schema de
transmitere a mesajelor SWIFT)
- nivelul 1 - este constituit din 3 centrele de procesare amplasate la Bruxelles, Amsterdam, si Capple Town (SUA) ;
- nivelul 2 - cuprinde cele 10 centrele de comutare cunoscute ca centre regionale , raspandite pe tot globul care colecteaza
mesajele dintr-o anumita zona geografica si le transmite la unul din centrele de procesare.
- nivelul 3 se refera la ordinatoarele din fiecare tara (concentratoare nationale ) cu rol de supraveghere ,care mentin
legatura cu membrii si afiliatii retelei
In tarile cu un volum mare de mesaje sunt mai multe concentratoare nationale ( patru in SUA , trei in Anglia, doua in Franta )
- nivelul 4 - include terminalele instalate la bancile care au aderat la SWIFT .(Bancile din Romania au aderat la SWIFT in anul
1992 si transmit si primesc mesaje prin centrul regional de la Viena)

Schema de transmitere a mesajelor SWIFT se prezint astfel:

Centru de
procesare

Centru de
comutare

Centru de
procesare

Centru de
comutare

227

Concentrator
naional

B1
1

B2

B3
31

Concentrator
naional

Terminale la bancile aderente la SWIFT

B4
1

B5
1

Bn
1

Activitatea SWIFT se bazeaz pe broura 457/1990 Ghidul privind Transferurile de Fonduri Interbancare Internaionale i
Compensaiile elaborat de Camera International de Comer de la Paris i pe Standardele Internionale emise de International
Organization for Standardization care stabiesc reguli obligatorii privind elaborarea i transmiterea mesajelor, responsabilitile partenerilor i
ale companiilor de transfer.
Intr-un transfer electronic de fonduri, mesajul de plat conine aceleai informaii ca i instrumentul de plat pe care l-a nlocuit
(instrumentul de plata in forma avuta inaintea introducerii SEP adica forma letrica pe suport de hartie) si anume :
- emitentul,
- banca emitent,
- banca destinatar (ambele cu nume, adres, cod),
- suma tranzaciei,
- valuta,
- data la care se face plata,
- beneficiarul,
- obiectul plii i instruciuni de acoperire a plii (transferul efectiv al fondurilor, disponibiliti ale bncii emitente la banca
destinatar linie de credit, acreditiv import sau alte surse).
Aceste informaii sunt cifrate dup anumite algoritme, cunoscute de ambele bnci, care trebuie s asigure securitatea
transferului. n prezent se folosesc 7 algoritme de codificare bazate pe chei private i publice, cel mai performant fiind considerat de
principalii beneficiari RSA creat de unele companii din SUA.
Din anul 2004, SWIFT a introdus un nou model de codificare i validare, FIN ISO, fiind considerat mai rapid. Mesajele SWIFT
cuprind cca. 120 de tipuri potrivit particularitilor tranzaciilor i se grupeaz n 9 categorii, astfel:
228

1XX Customer Payments 6 Checks;

2XX Financial Institution Transfer;
3XX Treasury Markets-Foreign Exchange;
4XX Collections & Cash Letters;
5XX Securities Markets;
6XX Precious Metals & Sindications;
7XX Documentary Credits & Guarantees;
8XX Travellers Checks;
9XX Cash Management & Custumer Status.
Mesajele acoper trei tipuri de operaiuni:
- transferuri de credit prin ordine de plat care sunt cele mai numeroase,
- confirmri de schimb valutar i
- tranzacii cu titluri.
Prin reeaua SWIFT se fac i transferuri on-line internionale sau locale.
Fluxul operaiunilor de transmitere, validare i autorizare a instructiunilor de plata (Ordine de plata) se realizeaza bucata cu
bucata, dupa urmatoarea TEHNICA:
- operatorul de la banca emitent introduce mesajul n terminal, potrivit unui format standard (ecran preformat) i tipului de
tranzacie (transfer, plat, confirmare schimb valutar, deschidere acreditiv) i l plaseaz ntr-un fiier de ateptare;

- operatorul controlor verific mesajul i l trece n fiierul de plecare dup care se conecteaz la retea i l transmite;

- ordinatorul bncii centrale emitente verific mesajul din punct de vedere al completrii formularului cu informaiile prevzute i l
transmite concentratorului naional;
- concentratorul naional verific autenticitatea expeditorului i transmite mesajul la centru de comutare de care aparine;

229

- centrul de comutare valideaz mesajul i l transmite la centrul de procesare de care aparine;

- centrul de procesare autorizeaz tranzacia, inregistreaz datele i transmite mesajul la centrul de procesare de care aparine
beneficiarul;

- centrul de procesare al beneficiarului inregistreaz datele , le proceseza i retransmite mesjaul la centrul de comutare iar acesta
la centrul naional i n final la la ordinatorul bancii beneficiarului, astfel facandu-se plata.
Se inchide procedura !
Transmiterea mesajelor n sistem SWIFT se poate realiza n urmtoarele regimuri:
- normal, adic n ordinea introducerii n sistem;
- urgent, naintea celorlalte mesaje;
- cu circuit limitat n cazul transmiterii de informaii cu caracter general pentru membrii SWIFT.
Potrivit normelor internaionale, responsabilitatea pentru asigurarea transferului revine celor trei participani n funcie de
poziia pe care o au, astfel:
- banca emitent - rspunde de elaborarea corect a mesajului i de asigurarea la timp a fondurilor pentru plat;
- banca destinatar - rspunde de efectuarea plii conform instruciunilor primite;
- compania de transfer - rspunde de transmiterea mesajelor intre bncile partenere n condiii de integritate i securitate
Transferul SWIFT este considerat de beneficiari ca unul dintre cele mai performante datorit urmtoarelor avantaje:
Sigurana n funcionare. Toate operaiunile de la expeditor la destinatar sunt computerizate i transferurile se desfoar automat.
Programele de transmisie au detectori de erori, deci elimin posibilitatea apariiei acestora iar mesajele sunt codificate. Standardizarea
mesajelor elimin interpretarea greit a acestora i reduce aproape la zero unul din riscurile cele mai frecvente.
Rapiditatea. Timpul de transmisie pentru fiecare segment de circuit este de ordinul secundelor, iar decalajele se datoresc mai mult
diferenei de fus orar dintre parteneri. Acesta este considerat avantajul cel mai important n sistemul de pli i de multe ori rapiditatea este
mai mare la transferurile externe care folosesc sistemul SWIFT dect la cele interne bazate pe alte sisteme.
Costuri sczute. Costurile sunt, n medie, de 1$-10$ pentru un mesaj fa de 30$-50$ prin telex, deci destul de avantajoase, i sunt
difereniate n funcie de mrimea mesajului, urgen i cerina de confirmare. Din acest motiv, numeroase tri, printre care i Romania,
folosesc sistemul SWIFT pentru decontri multilaterale i compensri.
Fiabilitatea. Funcionarea sistemului este asigurat 24 de ore din 24 i 7 zile pe sptmn, fiind deci accesibil n orice moment.
230

Avantajele oferite de sistemul SWIFT au determinat ca n afar de comunitatea bancar i instituiile financiare internaionale s
foloseasc sistemul SWIFT i din ce n ce mai mult i comunitatea de afaceri agreaz acest sistem.
ReGis ( Romanian electronic Gross Interbank Settlement). este sistemul care asigura :
- decontarea finala si definitiva , bucata cu bucata , a platilor transmise de catre banci, in timp real (ordine de plata care au o
valoare mai mare de 50.000 RON inclusiv) sau platile urgente care se proceseaza in mod oblogatoriu prin ReGIS
- decontarea finala si irevocabila ( definitiva) a pozitiilor nete ale caselor de compensatie
In mod practic platile pot ajunge de la platitor la beneficiar in interval de cateva ore , in cursul aceleiasi zile.
Pentru instructiunile de plata ce fac obiectul decontarii in cadrul ReGIS se va utiliza formatul de ordin de plata electronic aprobat
prin Regulamentul BNR publicat in MO nr. 265/31.03.2005, (prezentat de noi in subcapitolul de mai sus)
De precizat faptul ca in calitate de banca centrala BNR furnizeaza lichiditate pe parcursul zilei (intraday credit) participantilor
pentru a asigura functionarea eficienta si in ordine a sistemului de plati .
Componentele sistemului ReGIS sunt :
- Sistemul Central al ReGIS configurat cu statii de lucru la TransFonD .TransFonD este o companie de servicii financiare din
Romnia, constituit din 25 de bnci, care de in 66,67% din ac iuni. Cel mai mare pachet de ac iuni este controlat de Banca Naional a
Romniei (BNR), cu o treime din capital. Societatea a fost nfiin at n 2000, ca urmare a angajamentelor asumate fa de Uniunea
European n privina modernizrii infrastructurii financiar-bancare.
TransFonD este operator al Sistemului Electronic de Pli ; administrator i operator al sistemului SENT (casa automat de
compensare), administrator tehnic i operator al sistemului ReGIS (sistemul de decontare pe baz brut n timp real), conform mandatului
acordat de ctre Banca Naional a Romniei, operator tehnic al sistemului SaFIR (sistemul de depozitare i decontare a opera iunilor cu
titluri de stat).
TransFonD este responsabil pentru procesarea pl ilor interbancare din Romnia [4]. Domeniul principal de activitate l constituie
furnizarea de servicii de compensare i decontare a pl ilor fr numerar n moned na ional, pentru institu iile de credit, BNR i alte
instituii financiare.
- Reteaua Virtuala Privata (VPN) care permite participantilor conectarea la Sistemul Central
- Statiile de lucru ale participantilor, conectate la Sistemul Central prin intermediul Retelei Virtuale Private
Participantii la ReGIS:
- Institutiile de credit ( definite iconform Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancara) autorizate si supravegheate de BNR
- Banca Nationala a Romaniei
- Trezoreria Statului
- Organizatii care furnizeaza servicii de compensare sau decontare
Conditii privind participarea la ReGIS:
Pentru a participa la operatiunile ce se deruleaza prin sistemul de decontare bruta in timp real institutiile precizate mai sus
trebuie se indeplineasca anumite conditii dintre care enumeram :
- Capacitate operationala:
- conexiune SWIFT si retea proprietara VPN
231

- mediu securizat de operare

- asigurarea continuitatii procesarii in caz de incident
- Stabilitate financiara / conformitate cu cadrul legal
- Personal calificat pentru operare in SWIFT
- Personal atestat de catre TransFonD pentru utilizarea / accesarea statiilor de lucru
- Personal calificat pentru asigurarea managementului lichiditatii in timp real
- Conectarea la sistem printr-un punct unic de acces situat la nivelul Centralei
Functionalitatile sistemului ReGIS sunt :
- Decontare finala pe baza bruta pentru:
- instructiuni de plata de mare valoare sau urgente initiate de banci
- pozitiile nete rezultate in cadrul sistemelor de compensare (ACH)
- transferul de fonduri aferent tranzactiilor cu titluri de stat
- comisioane
- Actualizare n timp real a conturilor de decontare
- Coad de asteptare cu mecanism de deblocare automat
Operatiuni bancare procesate in cadrul ReGIS:
- plati de mare valoare si urgente in relatia cu bancile comerciale si Trezoreria Statului
- operatiuni cu numerar cu alte banci comerciale sau cu BNR
- plati / incasari aferente pozitiilor nete rezultate in cadrul caselor de compensare (ACH, PCH, SNCDD, VISA/MasterCard, BVB)
- plati aferente operatiunilor cu instrumente financiare
- operatiuni privind comisioanele retinute pentru activitatea derulata in cadrul sistemului de plati
- operatiuni de poprire efectuate de BNR
- constituirea de rezerve pentru garantarea decontarii pozitiilor nete aferente operatiunilor derulate
- in cadrul caselor de compensare, a rezervelor de numerar si a rezervelor generale
Tehnici bancare privind Instructiunile de plata in sistemul electronic de decontare ReGIS .
Instructiunea de plata reprezinta un ordin de transfer de fonduri dat de un participant in nume propriu si pe cont propriu sau pe
contul clientilor sai si executat in ReGIS in vederea stingerii obligatiilor sale de plata . Asa cum am mai precizat instructiunile de plata de tip
transfer credit sunt initiate de catre participantii in sistem sub forma de mesaje de plata furnizate de serviciul SWIFT.
TEHNICA procesarii unei instructiuni de plata in sistemul ReGIS se realizeaza in urmatoarele etape :
- initierea , respectiv transmiterea IP ( instructiunii de plata) de catre participant , sistemului ReGIS ;
- validarea ,adica aplicarea de catre ReGIS a unui set de proceduri specifice validarii unei instructiuni ;
232

- acceptarea tehnica , adica momentul in care validarea IP este considerata de sistem ca fiind intrata in sistem ;
- verificarea disponibilitatilor fondurilor in contulrile de decontare si introducerea IP in coada de asteptare , daca nu sunt
suficiente disponibilitati in conturile de decontare.
- acceptarea IP spre decontare de catre ReGIS daca exista suficiente fonduri in cont care sa permita efectuarea decontarii.

- decontarea imediata care are loc atunci cand acceptarea spre decontare este urmata imediat de decontarea neconditionata si
irevocabila , adica definitiva( finala) respectiv atunci cand platitorul este debitat si beneficirul este credita Se inchide procedura !
Prezentam mai jos TEHNICA procesului de Decontare bruta ,in timp real ,a platilor de mare valoare , participantii la acest
proces si circuitele pa care le realizeaza mesajele electronice . Mesajele electronice sunt de fapt informatiille pe care le contine Ordinul de
plata electronic prin care se ealizeaza transfeul de credit ordonat.
FIN COPY
Linie (coada)de asteptare

(2)

(7)
SWIFT FIN COPY

(80)

(8)
(1)
(1)

BANCA A

BANCA B
(2)

(6)
233

Interfata
SWIFT ReGIS

(3)
(4)

(5)
ReGIS
Centrala decontari

(5)

Explcatii :
- (1) - Banca A trimite un mesaj de plata catre Banca B
- (1) - (2) reteaua de distributie SWIFT FIN COPY identifica mesajul , retine o copie in linia de asteptare si (2) trimite mesajul
catre interfata SWIFT ReGIS
- (3) Interfata SWIFT ReGIS extrage datele necesare decontarii si le trimite catre aplicatia centrala (centrala de decontari )
ReGIS
- (4) In cadrul aplicatiei are loc decontarea atunci cand sunt fonduri suficiente care sa acopere marimea platii. In cazul in care
fondurile nu sunt suficiente mesajul se dirijeaza (5) catre linia de asteptare.
- (5) ReGIS confirma executarea sau refuzul decontarii catre interfata SWIFT ReGIS
- (6) interfata SWIFT ReGIS transmite un mesaj de autorizare sau de refuz al decontarii catre serviciul SWIFT FIN COPY
- (7) Serviciul SWIFT FIN COPY retrage mesjele originala din linia de asteptare , le compara cu notificarea SWIFT ReGIS si le
separa in doua grupe : decontate sau refuzate
- (8) - Serviciul SWIFT FIN COPY marcheza mesjele bune cu OK si le trimite bancii B , iar cele refuzate (8) le trimite bancii A
impreuna cu o notificare privind mesajele decontate.
Linia de asteptare (Coada de asteptare):
Decontarea instructiunilor de plata in sistemul ReGIS se realizeaza in ordinea introducerii lor in sistem si doar in limita fondurilor
disponibile in contul de decontare.
Insuficienta fondurilor disponibile determina masuri automate de reactie si anume sistemul plaseaza automat instructiunile de plata
intr-o linie de asteptare.
Participantul la operatiunile de decontare este obligat sa-si completeze fondurile din contul curen si ca atare va trece imediat la
alimentarea acestuia .
234

In momentul incasarii de fonduri ( in conturi tehnice!!!!) sistemul reia decontarea instructiunilor de plata plasate in linia de
asteptare, in functie de clasa de prioritate atasata fiecarei instructiuni :
- Instructiunile sunt procesate in ordine cronologica (conform principiului FIFO primul intrat , primul servit ), daca au aceeasi
prioritate;
- instructiunile cu o prioritate mai mare sunt procesate intotdeauna inaintea celor care au alocata o prioritate mai mica.
Clasele de prioritate care se ataseaza instructiunilor de plata in sistemul ReGIS sunt:
- Instructiuni de decontare ale caselor de compensare(ACH)
- Rezerve
- Operatiuni cu numerar
- Tranzactii initiate de participanti n favoarea BNR
- Transferuri de fonduri aferente instructiunilor GSR
- Instructiuni ale participantilor
Credite intraday In cursul zilei, pot aparea situatii de lipsa temporara de lichiditati mesajele fiind stocate in linia de asteptare
(asa cum s-a putut vedea si in figura de mai sus).
Pentru a se asigura un flux continuu subsistemul prevede ca banca cenrala se asigure un credit intraday (pe parcursul zilei) pe
baza de garantii sub forma titlurilor de stat.
In acest scop banca centrala furnizeaza lichiditati pe parcursul zilei in sistem REPO . Sistemul REPO presupune cumpararea de
catre Banca Nationala de titluri valoare de la participanti, (deci lichiditate contra titluri ), cu rascumpararea titlurilor de catre participanti
pana la finala zilei , (adica titluri contra lichiditate)
In acest fel banca centrala functioneaza ca ca un imprumutator de ultima instanta , daca banca nu a reusit sa-si asigure
lichiditatea de pe piata monetara.Creditul se acorda numai pentru cateva ore , ceea ce necesita un management foarte atent al lichiditatilor.
Sistemul de decontare bruta in timp real - ReGIS - Orar de procesare
Participantii la ReGIS trebuie sa se organizeze de o maniera foarte exacta pentru a se incadra in intervalele de timp prevazute in
orarul de procesare al sistemului . Intarzierile nejustificate sunt penalizate atat de catre organele de supraveghere dar mai ales de catre
clientii care pot inregistra nu numai inconfort fata de parteneri dar chiar si pierderi.
Prezentam mai jos orarul de procesare a documentelor in Regis , conexiunile dintre sistem si celelalte elemente ale SEP , precum si
procesele care au loc in acest sistem in crolnologia de mai jos.

235

236

4.11.2. SISTEMUL DE DECONTARE PE BAZA NETA SENT - PRIN CASA DE COMPENSARE AUTOMATA (ACH
AUTOMATED CLEARING HOUSE)
COMPENSAREA AUTOMATA
Compensarea automata a instructiunilor de plata adica aOrdinelor de plata se realizeaza in Sistemul de decontare pe baza
neta SENT - prin Casa de compensare automata (ACH Automated Clearing House)
Sistemul de decontare pe baza neta SENT -este un sistem electronic de compensare multilaterala a platilor interbancare , care se
desfasoara prin intermediul Casei de compensare automata ACH , si realizeaza urmatoarele grupe de operatiuni :
- asigura schimbul de instructiuni de plata de mica valoare ( sub 50.000 RON) intre participanti,
- calculeaza pozitiile nete ale participantilor
- initiaza decontarea acestora in sistemul ReGIS.
Decontarea finala a pozitiilor nete se executa in sistemul ReGIS prin inregistrari efectuate in conturile de decontare ale
participantilor.
Facem precizarea ca in sistemul electronic de compensare, fiiere de capacitate mare cu instruciuni de plat de valori mici
(pn la 50 mii RON), att pentru transfer de credit ct i de debit, sunt schimbate ntre bnci i alte instituii de credit numai dup ce
poziiile nete care rezult din aceste fiiere au fost decontate prin sistemul plilor n timp real.
Avantajele acestui sistem const n :
- simplificarea substanial a procedurii de compensare i decontare,
- transmisia automata a instrumentelor de pli,
- reducerea la minimum a timpului de decontare
- i creterea vitezei de rotaie a banilor, asigurnd astfel realizarea unei caliti superioare a serviciilor de pli.
n acelai timp, sistemul pune la dispoziie noi procedee de monitorizare a riscurilor de lichiditate si de credit eseniale pentru
management, asigur faciliti de calcul automat a comisioanelor i de arhivare electronic a datelor aferente tranzaciilor procesate i de
prelucrare ulterioar a acestora.

237

Administratorul sistemului si operatorul tehnic este TRANSFOND S.A. In calitate de administrator al sistemului, TRANSFOND S.A.
gestioneaz si controleaz functionarea sistemului , autorizeaz participarea la SENT, emite si actualizeaza Regulile de sistem si
documentatia aferenta. De asemenea, stabileste procedurile sistemului si standardele tehnice si de securitate utilizabile in sistemul SENT.
Participantii la sistemul SENT sunt :
- Institutiile de credit (asa cum sunt definite la art. 1 alin.2 lit a din Legea nr 58/1998 privind activitatea bancara, cu modificarile si
completarile ulterioare) autorizate sa functioneze pe teritoriul Romaniei;
- Trezoreria Statului
- Banca Nationala a Romaniei

Principalele componente ale sistemului SENT:

Sistemul Casei de Compensare (ACH) . Funcionarea casei de compensaii se bazeaz pe dou subsisteme, astfel:
- subsistemul central care se afl la sediul ACH i efectueaz compensarea propriuzis prin calcularea poziiilor nete ale
participanilor n timpul edinei de compensare i apoi deconteaz poziiile nete prin sistemul de pli electronice n timp real ( adica
decontarea se face prin ReGIS ,asa cum se prezinta mai sus, in imaginea Orarului de functionarea a sistemului de decontare in timp real)
- subsistemul periferic format din echipamente care se afl la sediile participanilor (centralele bncilor comerciale) i care cuprind
cte do module:
- MPF (modulul de pregtire a fiierelor) pentru procesarea datelor la compensare, care d posibilitatea utilizatorului
(centrala bncii comerciale) s identifice fiierele primite de la sucursale/agenii create dup sistemul intern al bncii
comerciale, s verifice formatul fiierelor, s pregtesc noile fiiere prin structurare pe bnci comerciale destinatare,
control i semntur electronic i s transmit fiierul ctre MTF care la momentul stabilit l retransmite casei de
compensaii.
- MTF (modulul de transfer fiiere) pentru trimiterea i primirea fiierelor. MPF
Reteaua Virtuala Privata (TFDNet) care permite participantilor conectarea la Sistemul Central al SENT ;
Transmiterea si receptionarea instructiunilor de plata in cadrul SENT se realizeaza prin intermediul Retelei Virtuale Private
(TFDNet).
Conditii de participare : In vederea conectarii la sistemul SENT, participantii trebuie
- sa detina un cont curent deschis in evidentele BNR si un cont de decontare deschis pe numele sau in sistemul ReGIS;
- trebuie sa obtina certificarea tehnica a TransFond
- sa indeplineasca cerintele prevazute in legislatia in vigoare.
Termenii si conditiile pentru participarea la sistemul Casei de Compensare Automata, procedurile de operare, modul de administrare
a riscurilor, masurile care trebuie intreprinse la aparitia unor evenimente neprevazute sau cazuri de forta majora, drepturile, obligatiile
participantilor precum alte cerinte privind functionarea sistemului sunt prevazute in Regulile de sistem ale SENT precum si in
238

documentatia furnizata de administratorul de sistem : Manualul de utilizare, Cerinte pentru certificarea tehnica a participantilor la SEP,
cerintele pentru Configurarea sistemelor participantilor alte documente furnizate de administratorul de sistem.
Odat cu autorizarea participarii la sistemul SENT, pe numele fiecarui participant se deschide automat un cont tehnic de
compensare, utilizat pentru calculul pozitiei nete multilaterale a participantului respectiv.
Functiile principale ale sistemului SENT:
- schimbul de instructiuni de plata intre participanti
- validarea fisierelor transmise
- compensare multilaterala automata
- calcularea pozitiilor nete ale participantilor, generarea instructiunilor de decontare neta si initierea decontarii in ReGIS
- transmiterea confirmarilor si notificarilor catre participanti
- calcularea comisioanelor
- managementul garantiilor
- managementul utilizatorilor
Tipuri de instructiuni de plata (documente) procesate :
Sistemul SENT asigura procesarea urmatoarelor tipuri de instructiuni de plata :
- instructiuni de plata de tip transfer credit (ordine de plata) aferente platilor de mica valoare (pana in 50.000 RON) in relatia cu
bancile comerciale si Trezoreria Statului .
- instructiuni de debitare directa indiferent de valoare (numai pentru cecul barat si BO)
Instructiunile de plata sunt transmise in SENT grupate pe participanti destinatari, sub forma de fisiere de max 1000 de instructiuni de
plata, semnate electronic .
Pentru a fi acceptate in sistemul SENT, instructiunile de plata trebuie sa respecte formatul descris in Documentatia tehnica pentru
participantii la SEP , sa contina toate informatiile obligatorii prevazute de reglementarile in vigoare, sa fie de acelasi tip, sa aiba aceeasi
data a decontarii interbancare si acelasi participant destinatar.
Inainte de a fi transmise in sistemul SENT central, fisierele trebuie sa fie autorizate utilizand semnatura electronica.

Transmiterea si autorizarea fisierelor cu instructiuni de plata:

Participantii pot genera, prelucra si transmite fisiere cu instructiuni de plata in sistemul SENT central in doua moduri:
- procesare manuala
- procesare automata (Straight Through Processing STP)
In cazul procesarii manuale, aplicarea semnaturii electronice, transmiterea fisierelor si aprobarea acestora se executa de catre
utilizatorii participantului in baza certificatelor de semnatura digitala proprii.
In acest mod de procesare, fisierele sunt semnate si transmise de oricare dintre utilizatorii participantului respectiv care au drept de
transmitere fisiere si aprobate, in baza certificatului calificat, de un al doilea utilizator, diferit de cel care a semnat fisierul.
In cazul procesarii automate (STP), fisierele generate in formatul cerut de aplicatia SENT sunt transmise la sistemul central in mod
automat prin modulul FTM, fara interventia unui utilizator.
239

Contul tehnic : In cadrul SENT fiecare participant are deschis de catre TransFonD un cont tehnic. Acest cont nu este un cont
contabil propriu-zis si este utilizat numai pentru calculul pozitiei nete multilaterale aferenta fiecarei sesiuni de compensare.
Ciclul de procesare in sistemul Casei de Compensare. Sistemul ACH prevede efectuarea a trei compensri pe zi pe baza
fiierelor primite de la participani. Un fiier conine instruciuni de plat tip transfer credit (OP) i confirmri pentru plile prin
debit direct. (DD) ( -vezi si plansa cu orarul de functionare a ReGIS de mai sus !!!!!! si mai vezi si plansa de mai jos cu orarul de functionare
a ACH)!

Un ciclu de procesare a instrumentelor de plata in ACH presupune parcurgerea urmtoarelor faze:

Se deschide aplicatia !!
- calcularea valorii garaniilor ce trebuie s se constituie de participani n favoarea ACH (plafoane de garantare) pentru edina
urmtoare;
- comunicarea plafoanelor ctre participani i deschiderea sistemului pentru recepia fiierelor;

- primirea fiierelor pentru instruciuni de tip transfer credit i confirmri de plat de tip debit direct;

- validarea fiierelor pe msura primirii acestora (verificare formal ncadrarea valorii fiierului n garaniile constituite);

- notificarea participanilor asupra fiierelor respinse cu precizarea motivelor;

240

- nchiderea perioadei de recepie a fiierelor (notificarea participanilor);

- compensarea prin stabilirea poziiilor nete;

- informarea participanilor asupra poziiilor nete rezultate din compensare;

- se acord o perioad de timp participanilor cu solduri debitoare pentru managementul lichiditii (se alimenteaza contul de
decontare cu lichiditi din contul curent, procurri de fonduri de pe piaa monetar, imprumuturi de la alte bnci, credite intraday de la banca
central);
- iniierea decontrii prin transmiterea la banca central a balanei compensrii;

- decontarea poziiilor nete (colectarea fondurilor pentru participanii aflai n poziie debitoare n contul ACH de la banca central,
iar pentru cei care nu au fonduri suficiente se trece la executarea garaniilor, creditarea conturilor pentru cei care se afl n poziie net
creditoare)
- banca centrala comunic ACH efectuarea decontrii finale i irevocabile;

- ACH notific participanii asupra decontrii finale i transmite raportul final al edinei de compensare.
Se inchide aplicatia !!
241

Pentru reducerea ct mai mult a timpului de transfer i decontare, TransFonD efectueaz trei compensri zilnic la orele 10,00, 13,00
i 15,00, astfel c orice transfer credit iniiat pn la oele 14,00 se deconteaz in aceiai zi, fa de trei zile in sistemul precedent.

8 30

10 30

12 30

11

13

nceputul zilei / Decontarea pozitiilor precedentei

sedinte de compensare

Prezentam mai jos Orarul de procesare in SENT in ACH Casa de compensare automata

edina I edina II
edina III

10

10

12

30

12

14

30

14

30

242

.....

.....

.....

Constituire garanii
Calcul plafon garantare unilateral pentru fiecare
participant
edina I

edina II

III

Recepie fiiere transfer credit i fiiere confirmri

direct debit

Calcul poziii nete i notificare participani

Alimentare cont de decontare de ctre participani
ACH trimite poziiile nete spre decontare n ReGIS
Executare garanii

DECONTARE

ReGIS notific SENT finalizarea decontrii

ACH trimite rapoarte detaliu poziie net i sitiatie gar.
gagarantii garanti
Se pot debloca garaniile
nceputul urmtoarei edine de compensare /
Sfritul zilei

Constituirea , actualizarea si executarea garantiilor:

Procedura de administrare a riscurilor de decontare impusa de BNR implica constituirea de catre fiecare participant la sistemul
SENT a unor garantii financiare.
243

Garantiile sunt constituite la dispozitia BNR si pot fi executate in conditiile in care sumele disponibile in contul de decontare din
ReGIS sunt insuficiente.
Aceste garantii se constituie la nivelul plafonului tehnic de garantare comunicat de BNR si sunt utilizate numai pentru asigurarea
pozitiilor nete debitoare calculate in cadrul sesiunilor de compensare ale SENT.
Garantiile necesare decontarii pot fi constituite fie sub forma de fonduri blocate in rezerva SENT din sistemul ReGIS fie sub
forma instrumentelor financiare eligibile in Sistemul de Inregistrere si Decontare a Operatiunilor cu Titluri de Stat (SaFIR).
Valoarea garaniilor (plafonul de garantare) stabilit de banca central se comunic de ACH participanilor naintea fiecrui
ciclu de compensare pentru ca participanii s cunoasc volumul plilor care poate fi admis la compensare.
n funcie de plafoanele comunicate are loc actualizarea garaniilor, adic majorarea sau diminuarea acestora, care se va putea
efectua numai la nceputul zilei de operare sau ntre edinele de compensare.
Inexistena garaniilor determin participarea la edina de compensare numai n calitate de beneficiar de pli.
In cazul in care fondurile disponibile in contul de decontare din ReGIS nu sunt suficiente pentru acoperirea pozitiei debitoare, BNR
in calitate de agent de decontare executa automat sumele blocate in rezerva SENT din sistemul ReGIS iar daca nici acestea nu sunt
suficiente initiaza executarea (in limita sumei neacoperite) garantiilor sub forma instrumentelor financiare eligibile.
Dupa fiecare decontare finala a pozitiei nete aferente fiecarei sesiuni de compensare, garantiile constituite sub forma de fonduri in
sistemul ReGIS sunt eliberate automat. Eliberarea garantiilor sub form de instrumente financiare eligibile se realizeaza de catre sistemul
SaFIR pe baza mesajului privind finalizarea decontarii pozitiei nete, primit de la sistemul SENT.
Circuitele instructiunilor in procesul decontarilor prin sistemul ACH
Am aratat ca Sistemul ACH prevede efectuarea a trei compensri pe zi pe baza fiierelor primite de la participani. Un fiier
conine instruciuni de plat tip transfer credit (OP) i confirmri pentru plile prin debit direct.(numai pentru cecul barat si pentru
biletul la ordin)
Vom urmarii in continuare circuitul celor doua tipuri de instructiuni , remarcand deosebirile si asemanarile tehnicilor bancare utilizate
pentru fiecare instructiune in parte.
Asa cum se poate urmarii in schema de mai jos ,Circuitul transferului de credit pornete de la pltitor ctre beneficiar
desfurdu-se pe vertical n cadrul celor dou bnci.
Compensarea are loc la nivel central unde se realizeaz mai nti respingerea mesajelor eronate i validarea celor corecte, dup
care se face automat soldarea pentru fiecare banc participant.
edina de compensare nu se poate ncheia dect numai dac totalul soldurilor debitoare este egal cu totalul soldurilor creditoare.
In acest moment, soldul casei de compensaii deschis la banca central devine zero.
Balana compensrii (situaia cu soldurile debitoare i creditoare) se transmite bncii centrale pentru a efectua decontarea, adic
transferurile ntre conturile centralizate ale bncilor participante.
Totodat, casa de compensaii transmite fiierele bncilor colectoare care le retransmit sucursalelor/agentiilor pentru nregistrarea
sumelor n conturile beneficiarilor.
Circuitul se ncheie cu raportul de decontare ntocmit de casa de compensaii care se remite bncilor participante si care repezint
documentul oficial privind efectuarea compensrii i stingerea obligaiilor dintre bnci.
Prezentam mai jos exprimarea grafica a Circuitului transferului de credit prin compensare:
244

Circuitului transferului de credit prin compensare:

BANCA CENTRAL
Cont banc
pltitoare

Cont ACH

Cont banc
beneficiar

245

8. Sold net
10. Raport decontare

4.Transfer fiier
Central
banc
pltitor

4 Transfer fisier
6 .Rejectare

3. Remitere mesaj
Banca platitor
(sucursala)
2.Debitare
cont

Platitor

9. Confirmare decontare final

10. Raport decontare

ACH
7 Compensare
5 Validare

11.Transfer fisier
Central
banc
beneficiar
12. Transfer fond
Banca beneficiar
(sucursala)
13. Creditare cont

1. Emitere mesaj
Beneficiar

n ce privete procesarea transferurilor de debit (numai cecul barat si biletul la ordin), sistemul de compensare se bazeaz pe
aceleai principii ca la transferul de credit, cu deosebirea c circuitul ncepe de la beneficiar ctre pltitor, adic n sens invers, iar
compensarea se realizeaz numai dup primirea acceptrii din partea bncii pltitoare.
n momentul acceptrii, unitatea bancar a debitorului preia suma din contul acestuia i o transfer centralei bncii i prin aceasta
casei de compensaii in vederea realizrii transferului ctre banca beneficiarului.
Circuitul se realizeaz prin fiiere electronice n care sunt nominalizate mesajele de plat i care sunt supuse receptiei, autentificrii
i validrii de cele dou bnci.
246

Casa de compensaii pstrez in memoria echipamentului de compensare fiierul original, iar o copie a acestuia se remite bncilor
pltitoare pentru acceptare.
Confirmrile de plat (OK) se remit prin fiier casei de compensaii care le confrunt cu cel original i mesajele care nu prezint
modificri se introduc n compensare.
Pentru refuzuri, pltitorii elaborez fiiere separate cu motivaiile necesare care se transmit beneficiarilor prin casa de compensaii.
Suspendarea participrii la compensare. reprezint o sanciune aplicat de TransFonD ca urmare a unor imperfeciuni n
activitatea participantului generatoare de riscuri pentru sistem.
Suspendarea poate fi temporar dac imperfeciunile se pot remedia intr-un interval de timp determinat sau definitiv (ncetarea
activitii) dac motivele persist i gradul de risc devine mare.
Principalele situaii n care se poate aplica sanciunea suspendrii temporare pot fi:
- autoritatea de supraveghere solicit suspendarea;
- participantul nu mai ndeplinete una sau mai multe din condiiile de participare; - producerea unui eveniment care afecteaz capacitatea participantului de a opera in sistem;
- deschiderea procedurii de insolven a participantului.
Suspendarea se notific participantului de ctre TransFonD cu precizarea deficienelor constatate i a perioadei stabilite pentru
remediere. De la caz la caz, n funcie de natura evenimentului, TransFonD poate acorda un termen de graie pentru remediere nainte de
aplicarea suspendrii.
Suspendarea are consecine asupra bncii pltitoare care nu mai poate efectua plile i ncasrile prin compensri urmand s
recurg la sistemul de pli brute bilaterale care necesit un volum de fonduri mult mai mare i este puin probabil ca bncile corespondente
s accepte acest procedeu dezavantajos. In acelai timp, sanciunea afecteaz i clienii bncii pltioare care trebuie s atepte o perioad
de timp mai lung pentru finalizarea plilor sau primirea ncasrilor, ceea ce este un inconvenient substanial n realiile de afeceri.
In final va prezint Fluxul interbancar general al Sistemului de decontare ACH;

247

248

Pentru asimilarea mai usoara a problematicii prezentate in acest capitol va redau in continuare un minim Glosar de termeni
utilizati in practica bancara curenta :
4.11.3. Definitii si termeni specifici sistemelor de decontare .
Administrator de
sistem
Administrator
securitate
participant
Certificarea
participantilor
Cont tehnic de
compensare
Data decontarii
interbancare

Entitatea care detine responsabilitatea legala pentru administarea si functionarea sistemului si

stabileste regulile de sistem.
Persoan fizica, imputernicita de participant sa administreze legatura cu TRANSFOND S.A. privind
inregistrarea sau eliminarea utilizatorilor, modificarea informatiilor privind utilizatorii, inclusiv a profilelor
acestora si gestionarea dispozitivelor securizate de creare a semnaturii electronice si a certificatelor.
Procedur prin care TRANSFOND S.A. stabileste daca institutia eligibila solicitanta poate deveni
participant SENT.
Cont tehnic deschis in sistemul SENT pe numele unui participant, utilizat numai pentru calculul pozitiei
nete a participantului respectiv, fara a fi un cont contabil propriu-zis.
Data in care suma aferenta transferului de fonduri este debitata din contul de decontare al
participantului platitor si este creditata in contul de decontare al participantului beneficiar. In
instruciunile de plat procesate de sistemul SENT este precizata de participantul initiator. Pentru
instructiunile de debitare directa, daca aceasta data nu este o zi de operare, compensarea si
decontarea au loc in ziua de operare urmatoare. Pentru instructiunile transfer credit trebuie sa fie ziua
de operare in care instructiunea este transmisa la sistemul SENT.
Deschiderea zilei Moment din cadrul zilei de operare de la care participantii au acces la facilitatile sistemului SENT.
de operare
Instruciune de
Instructiune de plata pentru decontarea pozitiilor nete (in sistemul ReGIS); instructiune multipla de
decontare pe
decontare care contine pozitiile nete creditoare sau debitoare, dupa caz, ale participantilor SENT,
baza net (IDN) rezultate in urma compensarii.
Modulul de
Aplicatie din cadrul sistemului SENT de la participant, descarcata automat pe statia de lucru a
pregatire a
participantului, care gestioneaza pregatirea fisierelor destinate sistemului SENT.
fisierelor (FPM)
Modulul de
Aplicatie din cadrul sistemului SENT de la participant, descarcata automat pe statia de lucru a
transfer de fisiere participantului, care gestioneaza transmiterea si receptionarea fisierelor si a altor mesaje intre sistemul
(FTM)
SENT si participant.
Plafon minim de Valoare minim a garantiilor pe care un participant trebuie sa le constituie pentru o anumita sesiune de
garantare
compensare
Principiul First In Procesarea instructiunilor de plata transmise in sistemul SENT in ordinea cronologica in care acestea
249

First Out (FIFO)

Procesare
automata
/procesare
directa (STP Straight-ThroughProcessing)
Procesare man.
SaFIR
SENT
Sistem SENT
central
TFDNet
Utilizator (SENT)
Zi de operare
Instructiune de
debitare directa

au fost receptionate/aprobate.
Mod (automat) de autorizare si transmitere a fisierelor cu instructiuni de plata si a altor mesaje intre
participanti si sistemul SENT fara interventia utilizatorilor.

Mod de procesare controlat partial sau total de utilizator.

Sistem, componenta a SEP, care are rolul de a inregistra, depozita si deconta operatiuni cu instrumente
financiare eligibile pentru a fi admise in sistem, in conformitate cu Regulile de sistem ale SaFIR.
Sistemul Electronic cu decontare pe baza Neta al TRANSFOND S.A., casa automata de compensare
Componenta a sistemului SENT care functioneaza la TRANSFOND S.A., administreaza ciclul zilnic al
sesiunilor de compensare, realizeaza procesarea fisierelor receptionate de la participanti, calculeaza
pozitiile nete multilaterale, genereaza si transmite instructiunea de decontare pe baza neta (IDN) la
sistemul ReGIS.
Retea de comunicatii virtuala privata interbancara (VPN) prin care se realizeaza transmiterea si
receptionarea de instructiuni, notificari, rapoarte intre participanti si sistemul SENT si care asigura
accesul la facilitatile sistemului SENT.
Persoana imputernicita de participant sa utilizeze facilitatile SENT in numele si pe contul participantului,
certificata de TRANSFOND S.A. conform Regulilor de sistem si inregistrata in lista de utilizatori SENT.
Zi bancara in care sistemul SENT functioneaza in vederea procesarii platilor.
Debitarea directa este o modalitate de plata a unei sume de bani convenite intre
platitor si beneficiar , care consta in debitarea pre-autorizata a contului platitorului
de catre banca platitoare in baza prevederilor mandatului de DD., la solicitarea
beneficiarului si creditarea corespunzatoare a contului beneficiarului de catre banbanca colectoare in baza unui angajament de debitare directa.
Aceasta modalitate de plata nu necesita autorizarea prealabila de catre platitor a fiecarei instructiuni de
debitare ( ordin de plata) trasa asupra contului sau.

Executarea unei
Este procedura prin care banca platitoare pune in aplicare mandatul de DD dat de platitor acceptand
Instructiuni de DD executarea instructiunii de DD (OP) prin debitarea contului platitorului confor prevederilor din termenii
si conditiile generale de afaceri , si acceptarea decontarii interbancare in conformitate cu regulile
sistemului de compensare interbancara SENT
250

.
4.12. CENTRALA INCIDENTELOR DE PLATI (CIP)
Centrala Incidentelor de Pli (CIP) reprezint o structur specializat n colectarea, stocarea i centralizarea informaiilor
specifice incidentelor de pli produse de titularii de cont cu cecuri, cambii i bilete la ordin.
Activitatea CIP este reglementat de ctre Regulamentul BNR nr. 1/ 2001, cu modificrile i precizrile ulterioare.
Datele specifice incidentelor de pli sunt transmise, difuzate i valorificate pe baza informaiilor, chiar anterioare plii, coninute n
evidene i care sunt ocazionate de acte i fapte cu potenial fraudulos, litigios i/sau producnd riscuri de neplat, inclusiv acelea care pot
afecta finalitatea decontrii.
4.12.1. Incidente de plati
Prin incident de plat nelegem nendeplinirea ntocmai i la timp a obligaiilor participanilor, naintea sau n timpul procesului de
decontare a instrumentului de plat de debit, obligaii rezultate prin efectul legii i/ sau al contractului care le reglementeaz, a cror
nendeplinire este adus la cunotina CIP de ctre persoanele declarante, pentru aprarea interesului public.
Incidentele de plati se impart in doua categorii :
- incidente de plati majore
- incidente de plati minore
Este considerat incident de plat major incidentul determinat de una din urmtoarele situaii:
In cazul cecului :
- cec emis fr autorizarea trasului, cu o dat fals sau i lipsete una din meniunile obligatorii
- cec refuzat la plat din lips total sau parial de disponibil n cazul prezentrii la plat nainte de expirarea termenului de
prezentare
- cec circular sau de cltorie emis la purttor
- cec emis de un trgtor aflat n interdicie bancar
In cazul cambiei i biletului la ordin:
- cambia a fost scontat fr existena n total/n parte a creanei cedate in momentul cesiunii acesteia
- biletul la ordin/cambia cu scaden la vedere refuzat() la plat din lips total sau parial de disponibil n cazul prezenttii la
plat n termen
- biletul la ordin/cambia cu scaden la un anume timp de la vedere, la un anume timp de la data emiterii sau la o dat fix,
refuzat() la plat din lips total sau parial de disponibil n cazul prezenttii la plat n termen
Urmare unor incidente de plat produse cu cec, titularilor de cont li se interzice emiterea de cecuri pe o perioad de un an
De asemenea, nu pot fi puse n circulaie instrumente de debit care au fost declarate pierdute/ distruse/ furate/ anulate. Bncile au
obligaia de a verifica instrumentele de debit procesate, astfel nct s fie respectate prevederile actelor normative n vigoare.
Incidentele de plati minore sunt generate in general de neplata instrumentelor de debit in cazul prezentarii acestora la plata
dupa expirarea termenului de prezentare .
4.12.2. FISIERE CIP
251

CIP este organizata in doua fisiere :

Fiierul Naional de Incidente de Pli (FNIP), care este structurat astfel:
- Fiierul Naional de Cecuri (FNC)
- Fiierul Naional de Cambii
- Fiierul Naional de Bilete la Ordin
Fiierul Naional al Persoanelor cu Risc (FNPR) este un fiier alimentat automat de Fisierul National al Incidentelor de Plati
(FNIP) cu incidentele de pli majore care colecteaz informaiile privind incidentele de pli majore (instrumente de plat trase n
descoperit de cont, cecuri emise fr autorizarea trasului, cecuri emise cu dat fals, cecuri emise de ctre un trgtor aflat n interdicie
bancara nregistrate penumele unei persoane fizice/juridice, rezidente sau nerezidente.
4.12.2.1.Transmiterea si inscrierea in FNIP si FNPR a informatiilor referitoare la refuzurile la plata
In cazul n care se decide refuzul la plat al unui instrument de plat de debit (cec, cambie, bilet la ordin), unitile bncii au
obligaia ca cel trziu n ziua refuzului s transmit la CIP o cerere de nscriere a refuzului bancar, conform formularului prezentat in anexa
3A, 3B sau 3C dupa caz. ( Anexe la Regulamentul nr 1/ 2001 al BNR)
Ziua refuzului este considerat ca fiind ziua compensrii instrumentului refuzat la plat parial sau n totalitate - n cazul plilor
interbancare respectiv ziua n care instrumentul ajunge la unitatea pltitoare i este refuzat n cazul plilor intrabancare.
In situaia n care nu sunt ndeplinite condiiile de decontare, instrumentele de debit refuzate, borderourile i justificrile de refuz se
transmit ctre unitatea bancara primitoare n ziua ntocmirii refuzului, prin fax, cu confirmare telefonic de primire. Documentele originale
trebuie s ajung la unitatea bancara primitoare n ziua anterioar zilei de compensare.
In cazul in care cecul cambia sau biletul la ordin au fost emise in valuta si sunt platibile in lei, cererea de inscriere a refuzului
bancar va fi intocmita cu indicarea sumei de plata specificate in lei pe borderoul de incasare
Daca cecul cambia sau biletul la ordin au fost emise in valuta si sunt platibile in valuta, cererea de inscriere a refuzului bancar
va fi intocmita cu indicarea sumei de plata si a celei refuzate, in lei, la cursul de schimb al valutei respective comunicat de BNR, aplicabil in
ziua transmiterii cererii la CIP.
In situatia in care banca trasa nu detine informatii certe privind emitentul instrumentului (emitentul nu are cont deschis la unitatea
bancara platitoare, semnatura nu corespunde cu cea din specimenul de semnatura aflat in banca iar platitorul nu recunoaste emiterea
instrumentului), aceasta nu va inscrie incidentul de plata la CIP ci va sesiza acest caz organelor de politie. Cel tarziu in ziua bancara
urmatoare zilei refuzului la plata, va trimite la CIP o declaratie de neinscriere a incidentului de plata, conform formularului din anexa nr. 11 la
regulamentul BNR nr. 1/2001.
4.12.2.2. Transmiterea si inscrierea la CIP a informatiilor privind pierderea, furtul, distrugerea sau anularea instrumentelor
de plata
Unitatile bancii au obligatia ca la solicitarea unei persoane fizice sau juridice care a pierdut, i-a fost furat sau care a distrus unul sau
mai multe formulare de cec, cambie sau bilet la ordin valabil emise, sa transmita la CIP in aceeasi zi bancara o declaratie conform anexelor
252

la norma BNR( 4A, 4B sau 4C.) Acest lucru este valabil si in cazul in care o persoana fizica sau juridica pierde sau i-a fost furat unul sau mai
multe formulare cec necompletate.
De asemenea, in cazul in care banca trasa a avut initiativa retragerii din circulatie a unor formulare cec si nu le-a recuperat in
totalitate exista obligatia declararii ca fiind anulate a cecurilor nerecuperate.
In scopul diminuarii riscului in utilizarea instrumentelor de plata, unitatile bancii isi vor informa clientii in legatura cu utilizarea
acestora in conformitate cu prevederile legale in vigoare si vor incheia cu acestia o conventie privind declararea imediata la CIP a
instrumentelor pierdute, furate, distruse sau anulate.
4.12.3. Interdictia bancara
Interdicia bancar este regimul impus de ctre o instituie de credit unui titular de cont de interzicere a emiterii de cecuri pe o
perioad de un an ncepnd cu data nregistrrii la CIP a unui incident de plat major i asigur prevenirea producerii unor noi incidente de
pli i sancionarea titularilor de cont care le genereaz n sistemul bancar.
Suspendarea sau reluarea interdiciei bancare se realizeaz de ctre persoanele declarante, doar n baza unei hotrri
judectoreti executorii prin care este dispus suspendarea, respectiv reluarea unei interdicii bancare a unui
In cazul refuzului la plata al unui cec ca urmare a producerii unui incident de plata major asupra contului unui client, unitatea
bancara initiatoare a respectivului refuz are urmatoarele obligatii :
- notificarea incidentului de plata la CIP printr-o cerere de inscriere a refuzului bancar in FNC, care va cuprinde si declaratia de
interdictie bancara
- transmiterea unei somatii catre titularul de cont (anexa 5 la regulamentul BNR) prin care ii va notifica acestuia interdictia de a
emite cecuri pentru o perioada de un an (incepand cu data inregistrarii la CIP a incidentului de plata major) si obligatia de a restitui bancii
(bancilor) al carei (caror) client este formularele de cec aflate in posesia sa si /sau a mandatarilor sai.
In cazul semnalarii unei interdictii bancare catre un titular de cont unitatile bancii la care persoana fizica sau juridica aflata in aceasta
situatie are cont deschis vor proceda la recuperarea in cel mai scurt timp a tuturor formularelor de cec eliberate acestora, necompletate sau
gresit completate (cu exceptia celor utilizate pentru retragerea de numerar) si transmiterea la CIP in cazul celor care nu au fost recuperate in
maxim 15 zile calendaristice de la data emiterii declaratiei CIP a anexei 4A prin care se declara nule respectivele formulare.
In acest sens unitatile bancii vor asigura o evidenta clara a formularelor cec eliberate clientilor, decontate, aflate in posesia clientilor
sau retrase din circulatie.
4.12.4. Anularea informatiilor privind incidentele de plati transmise anterior la CIP
Anularea incidentelor de plata inregistrate in FNIP si FNPR se poate face numai de catre persoana declaranta, din proprie initiativa
sau la solicitarea instantelor judecatoresti, in baza unei cereri de anulare conform formularului prevazut de regulamentul BNR (anexa 8A, 8B,
sau 8C), transmisa la CIP in aceeasi zi bancara.
In cazul in care se solicita anularea la solicitarea unei instante judecatoresti, se va transmite la CIP in aceeasi zi bancara, hotararea
definitiva in baza careia s-a facut anularea.
In cazul in care se solicita anularea ca urmare a unei erori sau omisiuni a persoanei declarante, aceasta va suporta amenda
prevazuta de reglementarile BNR in vigoare
253

4.13. ZONA UNIC DE PLI N EURO - SEPA ( SINGLE EURO PAYMENTS AREA)
Vom aborda in aceasta sectiune a cursului cea mai noua constructie europeana de procesare a platilor in euro introdusa si
practicata in Eurozona si la care se preconizeaza sa adere si tarile care inca nu au adoptat moneda unica europeana , si credem ca intr-o
perioada foarte scurta de timp si Romania .
Vom prezenta , asadar, urmatoarea problematica a SEPA
4.13.1.- SEPA - Prezentare generala
4.13.2.- Interaciunile necesare in sistemul SEPA
4.13.3.- Necesitatea SEPA
4.13.4.- Programarea activitilor
4.13.5.- Componentele SEPA
- Instrumente de plat SEPA
- Cadrul armonizat SEPA
- Elemente orizontale
4.13.6.- Produse SEPA mbuntite
4.13.7.- Viziunea Eurosistemului
4.13.8.- Pregatirea bancilor pentru SEPA
4.13.1. SEPA - Prezentare general
Ce este SEPA?
SEPA este o zon n care consumatorii, companiile i ali participani la activitatea economic vor putea efectua i primi pli n
euro, att n interiorul unui stat ct i ntre state diferite, n aceleai condiii i cu aceleai drepturi i obligaii, indiferent de locul n care se
afl acetia.
Care este scopul SEPA? - s ajute procesul de integrare european, prin asigurarea unei piee competitive i inovatoare de
pli de retail n zona euro, care s aduc:
- calitate superioar a serviciilor;
- produse mai eficiente;
- alternative mai ieftine de plati.
Practic SEPA realizeaza:Pr Procesare automat n totalitate a platilor in moneda euro din intreaga zona (End-to-end
Straight-through-processing prescurtat e2eSTP)
Ce cuprinde SEPA? SEPA are urmatoarele elemente:
- moneda unica europeana EURO
- un singur set de instrumente de plata in euro Ordinul de Plata (transfer de credit) , debitare directa si plati prin card;
- infrastructuri de procesare eficiente pentru platile in euro;
- standarde tehnice comune;
254

- practici de business comune;

- un cadru legal armonizat;
- dezvoltarea de noi servicii orientate spre client
4.13. 2. Interaciunile necesare in sistemul SEPA SEPA presupune colaborarea ntre:
- industria bancar european
- industria european a compensrii i decontrii
- companiile din zona euro
- administraiile publice i consumatori
Industria bancar european
Rspunde pentru restructurarea sistemelor de pli din zona euro.
Dei, pe termen scurt, restructurarea genereaz costuri considerabile, pe termen mediu i lung asigur beneficii industriei bancare
europene (respectiv reducerea costurilor aferente plilor n zona euro i poteniale noi surse de venit)
Pentru coordonarea eforturilor i gestionarea proiectului, industria bancar a pus bazele Consiliului European al Plilor (EPC),
un organism de auto-reglementare format din reprezentani ai:
- unui numr de 65 de bnci, inclusiv 3 asociaii europene din sectorul creditrii i EBA (Euro Banking Association)
- altor state membre ale UE (din afara zonei euro) + Islanda, Liechtenstein, Norvegia i Elveia
Industria european a compensrii i idecontrii
Obiectivul urmrit de aceasta este ca orice beneficiar din zona euro s poat fi adresat folosind instrumente SEPA
In proiect particip activ diveri furnizori de infrastructur cum sunt
- Procesatori de carduri
-Asociaia european a caselor de compensare automate (EACHA), care dezvolt un set de proceduri pentru asigurarea
interoperabilitii infrastructurilor (caselor de compensare automat - ACH);
-EBA (Euro Banking Association), care a dezvoltat sistemul STEP2, prima cas de compensare automat paneuropean (PEACH)
pentru compensarea plilor de retail n euro, att transfrontraliere ct i naionale
Companiile din zona euro:
Ageni economici, comerciani, ntreprinderi mici i mijlocii
Sunt implicate n dezvoltarea de standarde pentru reducerea nivelului de intervenie manual n procesarea plilor, ncepnd cu
prezentarea facturilor n form electronic (e-invoicing) i pn la servicii de reconciliere electronic (e-reconciliation).
Se concentreaz asupra crerii unor procese automate (end-to- end straight-through processing, prescurtat e2e STP), de natur
a reduce costurile implicate de iniierea i primirea plilor.
Trezorierii corporaiilor sunt organizai n uniunea Asociaiilor Europene ale Trezorierilor Corporativi (EACT)
Administraiile publice i consumatorii :
Vor utiliza instrumentele de plat SEPA.
255

 Autoritile guvernamentale i administraiile publice efectueaz un volum substanial de pli, att naionale ct i transfrontaliere,
aferente pensiilor, asigurrilor sociale i altor indemnizaii sau legate de taxe i impozite.
In octombrie 2006, Consiliul de minitri pe probleme economice i financiare (ECOFIN) i-a exprimat sprijinul pentru crearea
SEPA.
Autoriti publice implicate n SEPA sunt:
Eurosistemul (BCE + bncile centrale naionale din zona euro) care i-a exprimat propriile ateptri cu privire la proiectul SEPA
n mai multe publicaii proprii si monitorizeaz evoluia i progresele nregistrate n implementarea SEPA.
Comisia European - A dezvoltat o strategie pentru eliminarea barierelor din piaa intern i pentru simplificarea regulilor pieei
(Directiva 5/1997 privind transferurile credit transfrontaliere, Regulamentul 2560/2001 privind plile transfrontaliere n euro, proiectul de
Directiv privind serviciile de pli (PSD).
Autoritile naionale - Pe msura evoluiei proiectului, sunt ateptate s se implice din ce n ce mai mult n realizarea pregtirilor
pentru faza de roll-out a schemelor de plat SEPA.
4.13.3 .Necesitatea SEPA
Economia din zona euro nu poate beneficia de avantajele pieei unice, respectiv consumatorii ntmpin dificulti la
efectuarea de pli de mic valoare n euro ctre alte state din zona euro datorit fragmentrii pieei serviciilor de pli.
Chiar i n urma introducerii monedei unice i a sistemului TARGET, plile de mic valoare efectuate electronic (pli de retail)
continu s fie procesate n mod diferit n cadrul zonei euro Pentru a-i gestiona plile, companiile cu numr semnificativ de pli
transfrontaliere sunt obligate s menin conturi bancare n fiecare ar n care desfoar activitate.
Fragmentarea (datorat att unor motive istorice, precum dependena de anumite sisteme, tradiiile, legislaia, precum i absenei
unei coordonri pan-europene i existenei unor interese divergente ale entitilor implicate) afecteaz nu numai plile transfrontaliere
dar i plile naionale n euro, deoarece descurajeaz inovarea i concurena n domeniul serviciilor de pli la nivelul zonei euro.
In tabelul de mai jos va prezentam Ce aduce nou SEPA?

CE ADUCE NOU SEPA ?

256

LA INCEPUTUL PROIECTULUI SI PARTIAL

N PREZENT

LA FINALUL PROIECTULUI
SI IN VIITOR

(10/2016)

Implementri naionale diferite

O zon unic de pli n euro, armonizat

Soluii naionale / locale

Soluii comune, cu servicii opionale suplimentare

Scheme, experiene, standarde i legi de protecie Instrumente de plat de baz i experiene comune,
a consumatorului diferite
standarde similare i aplicare similar a unor legi de
protecie a consumatorului, armonizate
Implementri naionale diferite
Lips de
naionale

interoperabilitate

Interoperabilitate mbuntit
ntre

schemele

Complexitate i risc pe filier transfrontalier

Armonizare i consolidare

Complexitate redus, eficien mbuntit

n SEPA va fi obligatorie folosirea codurilor IBAN
International Bank Account Number i BIC Bank Identifier
Code, mpreun cu formatele de date SEPA

Daca sintetizam grafic ce aduce nou SEPA , precizam din nou ce aceasta permite :
Procesare automat n totalitate (End to - end Straight through - processing e2e STP ) ,
realizand:
257

Servicii cu valoare adaugata

+
Utilizare exclusiv electronica
+
Instrumente de plata, infrastructuri,
standarde si baza legala, comune

4.13.4.Programarea activitatilor - Implementarea SEPA

Consiliului European al Plilor (EPC) a stabilit urmatorul calendar de realizare si implementare a SEPA :

01/ 2004

06/2006

01/2008

12/2010

11/2016
258

FAZA
de
PROIECTARE

FAZA
de
IMPLEMENTARE
Instrumente
SEPA
disponibile

FAZA
de
MIGRARE

FAZA
de APLICARE
GENERALA
Instrumente SEPA
in utilizare
generala

Toti furnizorii de
servicii de plati
din Zona EURO +
Zona NONEURO
vor utiliza
Sistemul de Plati
din aria SEPA

4.13.5. Componentele SEPA

Zona unic de pli n euro - SEPA (Single Euro Payments Area ) are urmatoarele componente :
Instrumente de plat SEPA:
- Transfer credit
- Debitare Direct
Cadru armonizat SEPA pentru:
-Plati cu carduri
- Cash
- Mecanismele de compensare i decontare
Elemente orizontale:
- Standardizare
- Reglementari
4.13.5.1. Instrumente de plat SEPA:
Consiliului European al Plilor (EPC) a definit:
Dou scheme de plat noi, respectiv:
- SEPA Transfer credit ( SCT)
- SEPA Debitare direct ( SDD) i
Un cadru specific pentru plile cu carduri
Cecurile i alte instrumente non-SEPA nu vor mai putea fi utilizate la nivel transfrontalier n cadrul zonei euro i, n cele din urm ,
vor disprea.
SEPA Transfer credit ( SCT)
Ce este o operaiune de transfer credit?
259

Este o operaiune de plat iniiat de pltitor. Instruciunea de plat este transmis bncii pltitorului, care transfer fondurile la
banca beneficiarului, eventual prin intermediul mai multor intermediari.
Ce este SCT?
Este o schem interbancar de pli care definete un set comun de reguli i procese aplicabile operaiunilor de transfer credit
exprimate n euro.
Schema definete un nivel de servicii comun i un interval de timp maxim n care instituiile financiare participante la schem
trebuie s proceseze transferul credit.
Aceasta schema are urmatoarele caracteristici:
- Adresabilitate larg la nivelul ntregii zone SEPA (orice client poate fi uor adresat);
- Suma integral este creditat n contul beneficiarului;
- Nu exist limit pentru valoarea plii;
- Perioada maxim de decontare este de 3 zile lucrtoare (va depinde de forma final a Directivei privind serviciile de pli);
- Schema este distinct de infrastructura de procesare;
- Codurile IBAN i BIC sunt utilizate ca elemente de identificare a contului;
- Asigur un set detaliat de reguli aplicabile plilor respinse i celor returnate
SEPA Debitare directa (SDD)
Ce este o operaiune de debitare direct?
Este un transfer iniiat de beneficiar prin intermediul bncii sale, dup ncheierea unui contract n acest sens ntre beneficiar i
pltitor.
Se utilizeaz n mod frecvent n cazul plilor recurente (ex. plata facturilor de utiliti publice), n condiiile unui acord prealabil cu
pltitorul.
Operaiunile de debitare direct sunt utilizate i n cazul plilor ocazionale, cnd pltitorul autorizeaz o numit plat individual.
Ce este SDD?
O schem interbancar de pli care definete un set comun de reguli i procese aplicabile operaiunilor de debitare direct
exprimate n euro.
Schema definete un nivel de servicii comun i un interval de timp n care instituiile financiare participante trebuie s fie n msur
s acioneze ca bnci debitoare.
In practica se utilizeaza doua modele de SDD si anume ;
- in primul model debitorul mandateaz pe creditor sa efectueze operatiuni de SDD;
- in al doi-lea model debitorul mandateaz banca sa sa efectueze operatiunile de SDD
Aceasta schema are urmatoarele caracteristici :
- Adresabilitate larg la nivelul ntregii zone SEPA (orice client poate fi uor adresat);
- Include plile n euro, att cele recurente ct i cele ocazionale;
- Perioada maxim de decontare este de 5 zile lucrtoare pentru prima plat i 2 zile lucrtoare pentru plile recurente (vor depinde
de forma final a Directivei privind serviciile de pli);
- Schema este separat de infrastructura de procesare;
260

- Codurile IBAN i BIC se utilizeaz ca elemente de identificare a contului;

- Asigur un set de reguli detaliate aplicabile plilor respinse i celor returnate.
4.13.5.2. Cadru armonizat SEPA pentru:
- Pli cu carduri
- Cash
- Mecanismele de compensare i decontare
Plati SEPA prin card (SCF)
Ce este o plat prin card si cum se realizeaza ea acum ?
Uzual sunt utilizate dou categorii principale de carduri:
- carduri de debit - permit deintorului efectuarea plii prin nregistrarea, n mod direct i individual, ntr-un anumit cont a
contravalorii achiziiilor;
- cardurile de credit - permit deintorului s efectueze achiziii n limita unui plafon de credit prestabilit. Poziia debitoare pe care
deintorul o nregistreaz poate fi decontat integral sau parial, la intervale de timp specificate, caz n care soldul remanent este considerat
ca un credit extins, pentru care se percepe deintorului dobnd.
Ce este o plata SEPA prin card (SCF)?
Plile prin card n SEPA se vor efectua conform unui set de principii de baz, la care trebuie s se adapteze att bncile emitente,
bncile acceptante, schemele de carduri, ct i procesatorii.
Caracteristicile plilor prin card n SEPA sunt urmatoarele:
- Deintorii de carduri pot plti cu acelai card oriunde n cadrul zonei euro (singurele limitri aplicabile sunt legate de acceptarea
diverselor mrci de ctre comerciani).
- Deintorii de carduri i comercianii vor avea posibilitatea s efectueze i s ncaseze pli prin card oriunde n cadrul zonei euro n
acelai mod, armonizat.
- Procesatorii de carduri de plata vor putea sa concureza intre ei si sa isi ofere serviciile oriunde in zona euro . Zona euro devine
astfel o piata de profil mai competitiva mai sigura si mai eficienta din punct de vedere al costurilor implicate.-- Numerar SEPA (SEPA cash)
Cu privire la utilizarea numerarului in platile din zona SEPA sunt prevazute urmatoarele reguli :
- BCE (Banca Central Europeana) are drept exclusiv de autorizare a emisiunilor de bancnote n zona euro.
- In acelasi timp Bncile centrale naionale din Eurosistem pun n circulaie bancnotele euro prin intermediul sectorului bancar.
- Principalul canal de distribuie a numerarului ctre populaie l reprezint bancomatele.
- Se accepta faptul ca funcionarea fr perturbri a sistemelor de pli necesit inca un mix de instrumente, printre care i
numerarul.
n vederea crerii Zonei unice de numerar euro pentru procesatorii de numerar (SECA - Single Euro Cash Area), BCE a convenit
asupra unor msuri menite s contribuie:
- la un mediu concurenial deschis n domeniul serviciilor de procesare a numerarului n cadrul Eurosistemului;
- la asigurarea unei convergene sporite a serviciilor de numerar ale bncilor centrale naionale pe termen mediu.
Mecanismele de compensare i decontare
261

Ce sunt compensarea i decontarea?

Compensarea este procesul de transmitere, reconciliere i confirmare a ordinelor de plat, i de stabilire a unei poziii finale n
vederea decontrii (pe baza unor tranzacii individual sau a unor pachete de tranzacii).
Decontarea este transferul de fonduri ntre pltitor i beneficiar (precum i ntre banca pltitorului i banca beneficiarului).
Pentru compensare i decontare s-a creat un cadru specific SEPA care :
- definete principiile pe baza crora furnizorii de infrastructur vor facilita operaiunile de transfer credit i debitare direct n
SEPA;
- separ rolurile i responsibilitile ntre scheme (regulile stabilite pentru diferite instrumente de plat) i infrastructuri
(respectiv furnizorii care ofer instituiilor financiare servicii de procesare);
- cuprinde o clasificare a diferitelor tipuri de infrastructuri, pornind de la case automate de compensare pan-europene
(denumite PEACH), acorduri inter-grup i ajungnd pn la acorduri bilaterale pure.
Obiective urmarite in acest cadru a mecanismelor de compensare si decontare SEPA sunt :
- crearea unei infrastructuri n care toate plile n euro s poat fi efectuate, primite i decontate, n mod direct sau indirect;
- pn la sfritul anului 2010, toate infrastructurile trebuie s fie capabile s proceseze instrumente de plat SEPA;
- asigurarea transparenei totale n privina serviciilor oferite i preurilor percepute de furnizorii de infrastructur.
- cadrul SEPA va fi conceput pentru a asigura adresabilitatea tuturor bancilor din zona euro si o separare intrescheme si
infrastructura.
4.13.5.3. Elemente orizontale:
- Standardizare
- Reglementari
Standardizarea - Ce reprezint standardele? Standardele sunt reguli care guverneaz tehnologia, comportamentul i
interaciunile.
Standardele tehnice sunt necesare pentru a permite:
- interaciunea i interoperabilitatea ntre sistemele IT
- automatizarea procesului de plat.
Consiliului European al Plilor (EPC) a adoptat o poziie comun n elaborarea standardelor, pentru a permite procesarea
automat (straight-through-processing) a tuturor plilor exprimate n euro.
De asemenea EPC a identificat cerinele de business pentru informaiile care se schimb ntre intermediarii financiari (Manualele de
reguli pentru SEPA Transfer Credit i Debitare Direct) i a transferat aceste cerine n elemente de date logice (SEPA Data Model).
Organizaia Internaional de Standardizare (ISO) a transpus aceste date logice n standarde de mesaje universale pentru industria
financiar (UNIFI), respectiv standardele de mesaje XML UNIFI (ISO 20022).
EPC a dezvoltat un set de instruciuni de implementare a SEPA, care impun utilizarea standardelor de mesaje UNIFI (standardele
UNIFI vor fi obligatorii n relaia banc-banc i recomandate n relaia client- banc.
Reglementari (cadrul legal)
262

Sistemul de plati SEPA este reglementat printr-o serie de norme legale initiate , aprobate si supravegheate de organismele
europene in special Comisia Europeana , Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene .
In succesiune cronologica vom prezenta pe scurt , Directiva PSD !
Ce reprezint Directiva PSD?
La 1 decembrie 2005, Comisia European a prezentat o propunere de Directiv a Parlamentului European i a Consiliului
privind serviciile de pli n piaa intern (prescurtat PSD), care amendeaz:
- Directiva 97/7/EC privind protecia consumatorilor n contractele la distan
- Directiva 2000/12/EC privind accesul la activitate i desfurarea activitii de ctre instituiile de credit
- Directiva 2002/65/EC privind marketingul la distan pentru serviciile financiare oferite consumatorilor
Directiva PSD este menit a asigura acelai cadru legal pentru serviciile de pli prestate n Uniunea European.
Directiva se va aplica totodat i actualelor produse naionale din domeniu.
Directiva PSD se refer la trei aspecte majore:
Dreptul de a presta servicii de pli pentru public
Reglementeaz dreptul instituiilor non-bancare furnizoare de servicii de a presta servicii de pli, prin stabilirea unor cerine
armonizate privind accesul pe pia pentru instituiile de pli, n scopul promovrii concurenei i inovrii pe pieele naionale.
Cerinele de transparen i informare
Introduce un set clar i concis de cerine armonizate privind informarea, pe care toi prestatorii de servicii de plat trebuie s le
ndeplineasc, indiferent dac acetia ofer noile produse de plat SEPA sau cele actuale, de plat naional.
Drepturile i obligaiile utilizatorilor i ale prestatorilor de servicii de plat
Directiva va furniza claritate i certitudine n privina drepturilor i obligaiilor principale ale utilizatorilor i prestatorilor de servicii de
plat, precum i cadrul legal necesar pentru SEPA (va armoniza actualele cerine legale diferite existente la nivel naional cum sunt, spre
exemplu, cele referitoare la timpul maxim pentru executarea unei pli).
27 martie 2007 - Consiliul Uniunii Europene a agreat asupra unui mod de abordare a PSD, pe baza unei propuneri de compromis
n privina urmtoarelor aspecte:
- cerinele de capital pentru instituiile de pli;
- activitile pe care instituiile de pli le pot desfura, respectiv acordarea de credite;
- posibilitatea aplicrii de derogri referitoare la aplicarea anumitor prevederi n cazul instituiilor de pli mai mici;
- posibilitatea aplicrii de derogri referitoare la aplicarea anumitor prevederi n cazul anumitor instrumente utilizate n principal
pentru plata unor sume mici (pli de mic valoare).
Modul de abordare agreat de Consiliul Uniunii Europene va fi utilizat ca baz pentru adoptarea directivei prin procedura co-deciziei
Parlamentului European i Consiliului.
12 septembrie 2006 - Comitetul pentru probleme economice i monetare al Parlamentului European a adoptat raportul su privind
propunerea de directiv PSD i a recomandat ca acest proiect s fie votat n edina Parlamentului European din 23-26 aprilie 2007.
4.13.6. Produse SEPA mbuntite
263

Institutiile financiare implicate in sistemul de plati SEPA rspund pentru calitatea produselor SEPA oferite .
Ele au libertatea de a oferi clienilor, separat sau n colaborare cu alte instituii, produse SEPA imbunatatite si servicii cu
valoare adaugata atta timp ct acestea sunt conforme cu schemele definite n manualele de reguli i n cadrul stabilit.
Produse SEPA mbuntite (exp):
- decontarea mai rapid a plilor (spre ex. a transferurilor credit - pli prioritare, respectiv ntr-o singur zi bancar);
- preluarea codului BIC din codul IBAN.
Servicii cu valoare adaugata :
- facturare electronic (E-invoicing) este serviciu oferit clienilor naintea plii, prin care facturile sunt transmise direct aplicaiei
internet banking a pltitorului i, dup ce pltitorul accept factura, se iniiaz n mod automat o instruciune de plat care conine informaiile
necesare privind pltitorul i beneficiarul.
- reconciliere electronic (E-reconciliation) este serviciu oferit clienilor dup efectuarea plii: facturile se mperecheaz
electronic cu plata i nregistrrile contabile ale beneficiarului se actualizeaz n mod automat.
- soluii de plat pentru internet banking.
Combinarea serviciilor cu valoare adugat cu utilizarea instrumentelor de plat SEPA creeaz condiii pentru reducerea costurilor
n economie, deoarece se elimin formularistica pe suport hrtie i se realizeaz procesarea automat (end-to-end STP)., asa cum
prezentam mai jos:

Procesare automat (End-to-end straight-through processing):

Servicii cu valoare
adaugata oferite
inaintea efectuarii
platii

Procesarea platii

Servicii cu valoare
adaugata oferite
dupa efectuarea
platii

4.13.7. Viziunea Eurosistemului implicarea Eurosistemului in SEPA

De ce este implicat Eurosistemul n SEPA?

264

 Interesul Eurosistemului n proiectul SEPA i, n general, n integrarea financiar a sistemelor de pli este bazat pe atribuia sa
statutar stabilit prin Tratatul de instituire a Comunitii Europene, de promovare a operrii fr perturbri a sistemelor de pli i de
protejare a stabilitii financiare.
Eurosistemul vede SEPA ca o pia integrat pentru servicii de plat, subiect al unei competiii reale, i n care nu se face nici
o diferen ntre plile transfrontaliere i cele naionale n cadrul zonei euro. (Declaraia comun a Comisiei Europene i Bncii
Centrale Europene, mai 2006)
n SEPA, cetenii, comercianii i corporaiile vor putea face pli n ntreaga zon euro:
- dintr-un unic cont bancar,
- utiliznd un unic set de instrumente de plat,
- la fel de uor i sigur ca i n prezent pentru plile la nivel naional.
Obiectivele proiectului SEPA:
- dezvoltarea de instrumente, standarde, proceduri i infrastructuri comune, pentru a promova economii substaniale de scar;
- crearea unei industrii a serviciilor de pli pan-europene integrate, competitive i inovative, care s promoveze creterea
economic i puterea economic a Europei (n conformitate cu obiectivele Agendei Lisabona).
Eurosistemul solicit:
- nlturarea tuturor barierelor tehnice, legale i comerciale ntre actualele piee naionale de pli, :
- punerea la dispoziia tuturor utilizatorilor a schemelor SEPA transfer credit i debitare direct;
- nlturarea barierelor tehnice care mpiedic acceptarea total i pe scar larg a cardurilor la nivel transfrontalier;
- stabilirea condiiilor ca toi beneficiarii s poat fi adresai.
Eurosistemul susine proiectul acionnd ca i catalizator pentru activitile sectorului privat:
- ndrum i exprim ateptri, n scopul crerii unei piee a plilor de retail n interesul Uniunii Europene;
- conlucreaz cu sectorul public pentru a se asigura c acesta adopt ct mai curnd produsele de plat SEPA n toate rile;
- conlucreaz cu utilizatorii n general pentru a se asigura c ateptrile lor sunt avute n vedere de Consiliul European al Platilor
- contribuie la coordonarea eforturilor de comunicare:
- la nivel transfrontalier cu Comisia European i cu EPC;
- la nivel naional cu organismele de comunicare instituite n toate rile din zona euro.(*)
(*) Aceste organisme sunt constituite din reprezentani ai guvernelor naionale, ai asociaiilor bancare naionale i ale bncilor
centrale nationale , in scopul implementarii componentelor SEPA si informarii comunitatilor bancare SEPA
4.13.8. Pregatirea bancilor pentru SEPA
Introducerea SEPA afecteaz toate bncile care opereaz n Europa deoarece implic:
- schimbarea produselor n domeniul plilor pe care bncile le ofer n front office (ex. transferurile credit, debitarea direct,
plile prin carduri);
- schimbarea modului de procesare a plilor n back office, respectiv a modului de comunicare cu alte bnci i cu Mecanismele
de Compensare i Decontare (MCD).
265

 Pentru a opera n noul mediu european al plilor, bncile trebuie s devin SEPA-compliant", adic s respecte:
- cerinele definite n auto-reglementrile Consiliului European al Plilor - EPC (care sunt obligatorii pentru toate bncile):
- s introduc doua noi instrumente de plat (transfer credit i debitare direct SEPA), n conformitate cu regulile i orientrile
EPC privind modul de implementare;
- s-i adapteze activitile cu carduri la cadrul stabilit de EPC pentru plile prin card;
- s utilizeze MCD conforme cu cadrul stabilit de EPC pentru astfel de mecanisme;
- cerinele definite n noua legislaie european: s ndeplineasc cerinele definite n cadrul legal al Uniunii Europene (precum
Directiva privind serviciile de pli).
Pentru a deveni SEPA-compliant, banca trebuie s semneze Acordurile de Aderare elaborate de EPC, prin care se oblig s
adere la regulile stabilite de EPC, ntre care:
- ncepnd de la 1 ianuarie 2008 fiecare banc trebuie s asigure posibilitatea adresrii de ctre orice alt banc din zona SEPA,
prin conectarea la o cas de compensare automat pan- european (PE-ACH) compatibil SEPA (ca participant direct sau indirect);
- fiecare comunitate bancar trebuie s se asigure c toate bncile din ara respectiv semneaz Acordurile de Aderare, astfel nct
s fie asigurat adresabilitatea total n ara respectiv.
Ce plati trebuie sa fie SEPA compliant?
- in ceea ce privete moneda - plile n euro care nu sunt urgente; (conturile pltitorului i beneficiarului nu trebuie n
mod obligatoriu s fie conturi n euro dar trebuie s aib asociate coduri IBAN)
- in ceea ce privete aria geografic - plile n euro n care conturile pltitorului i beneficiarului sunt meninute la
sucursale bancare localizate ntr-un stat membru al EU28, EEA sau n Elveia (un numr de orae-stat europene i teritorii ale
statelor membre ale UE localizate n afara UE vor fi deasemenea afectate de necesitatea conformrii la SEPA)
(N.B:EU 28 reprezinta tarile membre ale UE : Belgia (BE), Denemarca (DK), Franta (FR), Germania (DE), Grecia (EL), Irlanda
(IE), Italia (IT), Luxembourg (LU), Olanda (NL), Portugalia (PT), Spania (ES) , Rega, Marea Britanie (UK) ,Austria (AT), Finlanda (FI),
Suedia (SE), Cyprus (CY), Republica Ceha (CZ), Estonia (EE), Ungaria (HU), Letonia (LV), Lituania (LT), Malta (MT), Polonia (PL), Slovacia
(SK) , Slovenia (SI) Bulgaria (BG) , Romania (RO) si Croatia (HR).
EEA (European Economic Area- Spatiul Economic European ) este compus din tarile membre a EFTA (the European Free
Trade Association) -Islanda, Liechtenstein si Norvegia, (fara Elvetia !!) si 27 din cele 28 state membre EU 28 + Croatia, membru
provizoriu , deocamdata.)
Sfera de acoperire a conformitatii cu SEPA
(SEPA compliance )
Sfera de acoperire a conformitii cu SEPA
266

PSD = Consiliului privind serviciile de pli n piaa intern . Uzual se utilizeaza prescurtarea PSD atunci cand se face referire
la Directiva privind serviciile de plati
Mecanisme de Compensare i Decontare (MCD) i Casa de compensare automat pan-european (PE-ACH)
Pentru ca o plat s fie SEPA - compliance, tranzacia trebuie s se transmit printr-un canal specific unor astfel de pli,
respectiv formatul i coninutul mesajului de plat, precum i perioada de procesare i practicile de business aplicate n procesare
s respecte cerinele SEPA, indiferent dac plata se transmite printr-un sistem ACH, ntre bnci prin fiiere (compensare bilateral
sau multilateral i decontare) sau n cadrul aceleiai bnci sau a unui grup bancar.
Compensarea i decontarea prin ACH cu respectarea cerinelor SEPA se poate realiza prin:
Mecanismele de Compensare si Decontare (MCD )care respecta cerintele schemelor SEPA care:
- vor fi in masura se proceseze Debitari Directe SEPA si/sau Transferuri de Credit SEPA pe o anumita piata
267

- pot alege , fara a fi insa obligatoriu sa se transforme in ACH compatibile PE ACH sau sa coopereze cu MCD similare pentru a
forma un PE ACH;
ACH compatibil cu PE-ACH.
- PE - ACH se bazeaza pe doua principii fundamentale Adresabilitatea total a tuturo
- adresabilitate totala a tuturor bancilor in SEPA;
- structura de guvernanta care nu depinde de o singura tara;
- Un PE-ACH ca realiza compensarea si / sau decontarea Transferurilor de Credit SEPA si/sau a Debitarilor Directe SEPA
Care sunt implicaiile SEPA pentru bncile din Romnia ?
Proiectul are implicaii directe asupra bncilor din Romnia, ncepnd cu 1 ianuarie 2008, n ceea ce privete plile interne i
transfrontaliere n euro ntre bnci din zona SEPA, astfel:
instituiile de credit trebuie s asigure capacitatea de a recepiona, executa, refuza sau returna pli n euro prin SEPA Credit
Transfer, iniiate de o banca din zona SEPA pentru clienii si,
instituiile de credit pot oferi, la nivel naional sau transfrontalier, n interiorul zonei SEPA transferuri de credit n euro, prin SEPA
Credit Transfer, att companiilor ct i consumatorilor,
instituiile de credit i redefinesc strategiile de emitere de carduri,
instituiile de credit vor fi afectate de competiia n cretere n zona euro i n Uniunea European.
Asociaia Romn a Bncilor a devenit membr a Consiliului European al Plilor n martie 2007, reprezentnd comunitatea
bancar din Romnia n cadrul acestui organism. Reprezentani ai Asociaiei Romne a Bncilor fac parte din grupurile de lucru ale
Consiliului European al Plilor pentru scheme de pli, numerar, carduri, juridic, precum i din Programme Management Forum (PMF) i
Scheme Management Committee (SMC).
Au fost iniiate demersurile necesare pentru asigurarea cadrului organizaional al procesului de migrare la SEPA. Astfel, a fost creat
la nivelul sistemului bancar o comisie tehnic SEPA, grupuri de lucru i o echip de proiect pentru derularea proiectului SEPA. Procesul de
implementare i migrare este coordonat de Comitetul Naional SEPA, format din reprezentani ai Asociaiei Romne a Bncilor, Ministerului
Economiei i Finanelor i TransFonD. n cadrul acestui comitet, Banca Naional a Romniei particip cu rol de observator.
Asociaia Romn a Bncilor susine procesul de aderare pentru instituiile de credit ce intenioneaz s asigure conformitatea cu
regulile SEPA i s-i asume procesul de aderare coordonat de Consiliul European al Plilor, ndeplinind rolul de organizaie suport pentru
aderarea la schemele de plat SEPA NASO (National Adherence Support Organization).
A fost elaborat Planul naional de implementare i migrare la SEPA, care are la baz opiunile exprimate de ctre instituiile de credit
privind implementarea SEPA. Planul va fi actualizat periodic, pe msur ce toate instituiile de credit i vor defini sau actualiza planurile
individuale de implementare a SEPA. Planul de migrare acoper procesul de adoptare a instrumentelor de plat SEPA, aa cum sunt ele
definite n documentele Consiliului European al Plilor.
Instituiile de credit din Romnia vor aplica standardele SEPA pentru plile naionale i transfrontaliere n euro pn la adoptarea
monedei euro. Instrumentele SEPA vor nlocui actualele instrumente i procese de pli n euro dup o perioad de tranziie, pe parcursul
creia noile scheme de transfer vor coexista cu cele utilizate n prezent de bnci. Perioada de tranziie va cuprinde procese diferite, n
268

funcie de instrumentul de plat SEPA ce urmeaz a fi implementat. Data de nceput i durata acestor procese sunt condiionate de anumite
aspecte, dup cum urmeaz:
- Costul implementrii noilor servicii de pli, variabil de la banc la banc i dependent de nivelul tehnologic actual n materie de
pli existent n fiecare banc, de gradul de integrare n grupul financiar european (acolo unde e cazul), de dimensiunea bncii i capacitatea
acesteia de procesare direct;
Meninerea calitii serviciilor de pli actuale i evitarea impactului negativ al procesului de implementare asupra clienilor;
Competiia ntre bnci n domeniul plilor implementarea serviciilor SEPA genernd un cert avantaj competitiv pentru
bnci;
Profunzimea i complexitatea armonizrilor legislative i de reglementare naionale, dependente la rndul lor de
documentele finale de reglementare aprobate la nivelul Consiliului European al Plilor.
Pana in prezent ( ian.2014) au aderat la SEPA urmatoarele banci care desfasoara activitati in tara noastra :
-

ALPHA BANK ROMANIA S.A.

B.C. INTESA SANPAOLO ROMANIA S.A.
BANCA CENTRAL COOPERATIST CREDITCOOP
BANCA COMERCIALA FEROVIARA S.A.
BANCA DE EXPORT IMPORT A ROMANIEI EXIMBANK S.A.
BANCPOST S.A.
BANK OF CYPRUS PUBLIC COMPANY LIMITED NICOSIA SUCURSALA ROMNIA
BANK LEUMI ROMANIA S.A.
CEC BANK S.A.
MARFIN BANK (ROMANIA) S.A.
CREDIT EUROPE BANK (Romania) S.A.
NEXTEBANK
OTP BANK ROMANIA SA
PIRAEUS BANK ROMANIA S.A.
PORSCHE BANK ROMANIA S.A.
PROCREDIT BANK S.A.
TBI BANK EAD Sofia Sucursala Romnia
BANCA COMERCIALA CARPATICA S.A.
TRANSFER RAPID LTD Londra Sucursala Bucuresti
BANCA TRANSILVANIA
BANCA COMERCIALA ROMANA
LIBRA INTERNET BANK S.A.
SMITH&SMITH S.R.L.
VENETO BANCA S.C.P.A. ITALIA MONTEBELLUNA SUCURSALA BUCURE TI
269

- ROMANIAN INTERNATIONAL BANK S.A.

- UNICREDIT TIRIAC BANK S.A.
- BRD - GROUPE SOCIT GNRALE

CAPITOLUL V
270

CREDITUL IN ECONOMIA CONTEMPORANA

TEHNICI BANCARE PRIVIND CREDITAREA

5.1. NOTIUNI INTRODUCTIVE SI TERMINOLOGIE
Creditarea in Romania atat a Pf. cat si a Pj se face in conformitate cu Normele BNR .
In acelasi timp fiecare Banca isi stabileste norme interne de creditare proprii, atasandu-le proceduri , tehnici si programe
informatice adecvate strategiilor managementului eficient a acestor foarte importante active bancare.
Aceaste Norme se aplic tuturor operaiunilor de credit i altor angajamente oferite de Banca clienilor si. Ele cuprind principiile de
baz ale activitii de creditare pentru contrapartide rezidente i nerezidente, persoane juridice, persoane fizice, liber profesioniti, bnci si
societati financiare.
n nelesul acestor norme :
"Credit" reprezint toate operaiunile de credit i alte angajamente acordate de B. Creditele se acorda numai clientilor, cu
exceptia bancilor si institutiilor financiare, care pot beneficia de credite si fara a fi clienti ai Bancii.
Pentru o mai buna intelegere vom defini Creditul prin prisma continutului sau intrisec ca fiind: operatiunile prin care se iau in
stapanire imediata resurse , in schimbul unei pronisiuni de rambursare viitoare , in mod normal insotita de plata unei dobanzi care
remunereaza pe imprumutataor.
271

Esetial de retinut este procesul prin care o valoare actuala se transmite de catre un creditor (investitor sau imprumutator ) unui
debitor (imprumutat) care se angajeaza sa o ramburseze ( sa o restituie) dupa un timp (perioada de creditare) in conditiile stabilite ,
specificate, in acordeul de credit
( contractul de creditare) in cadrul caruia debitorul se angajeaza (promite) sa plateasca o dobanda
pentru a remunera pe creditor .
Client reprezinta o persoana fizica sau juridica care are deschis un cont in cadrul Bancii.
Contrapartida reprezinta un Client care beneficiaza de un credit din partea Bancii.
Grup de persoane reprezinta un grup de persoane fizice sau juridice sau societati aflate sub controlul efectiv al acestora, care
actioneaza impreuna.
O societate se afla sub controlul efectiv al unei persoane in situatiile in care persoana fizica sau juridica:
detine cel putin 50% din drepturile de vot intr-o societate,
are dreptul de a numi sau de a inlocui majoritatea membrilor Consiliului de Administratie al unei societati, sau
poate decide sau influenta asupra gestiunii si politicii de afaceri a unei societati.
Un singur debitor reprezinta orice persoana sau grup de persoane fizice si/sau juridice fata de care Banca are o expunere si
care sunt legate economic intre ele in sensul ca:
- una dintre persoane exercita asupra celorlalte, direct sau indirect, putere de control, sau
- nivelul cumulat al imprumuturilor acordate reprezinta un singur risc pentru Banca, intrucat persoanele sunt legate intr-o asemenea
masura incat, daca unele dintre ele vor intampina dificultati de rambursare, una sau celelalte vor intampina dificultati similare (de ex. sunt
afiliate, au aceeasi conducere, au garantii incrucisate, au interdependenta comerciala directa care nu poate fi substituita pe termen scurt,
sunt membrii aceleiasi familii)
Definirea i caracteristicile fiecrui credit oferit de Banc face obiectul unor instruciuni sau proceduri specifice, aplicabile de catre
intreg personalul implicat in activitatea de creditare.
Se observa de la inceput ca problema creditului si a procesului de creditare are cel putin :

o abordare juridica : creditul exprima o conventie intre creditori si debitori si serveste sustinerii si dezvoltarii procesului de
productie , de investitii , circulatiei marfurilor , etc;
o abordare economica : creditul exprima relatii de repartirie a unei parti din Produsul national sau Venitul national , in vederea
satisfacerii unor nevoi de capital.
In economia de piata necesitatea creditului este obiectiv determinata , procesul reproductiei sociale determinand relatii de
creditare ( imprumut) care armonizeaza disponibilitatilele de resurse financiare (capitalul de imprumut) aparute in acest proces cu
nevoile suplimentare de capital .
Este un proces de piata pe care actioneaza cererea si oferta de capital si se stabileste un pret numit dobanda.
5.2. FUNCTIILE CREDITULUI .
Din multitudinea de opinii ale specialistilor in legatura cu numarul de functii ale creditului si continutul acestora, impartasim teoria
care fundamenteaza , argumenteaza si atribuie creditului , ca si categorie financiata , trei functii :
- functia de repartitie ;
- functia de control;
272

- functia de emisiune.
Functia de repartitie ( sau functia distributiva ) a creditului se manifesta prin doua mari procese economice : de mobilizare si
de redistribuire a trei categorii de resurse financiqare din economie, si anume :
- capitalurile disponibile ,degajate temporar din circuitul economic de productie si circulatie a marfurilor;
- capitalurile rentierilor;
- economiile si veniturile diferitelor clase si paturi sociale.
Capitalurile disponibile ,degajate temporar din circuitul economic de productie si circulatie a marfurilor; sunt efectul
conjugat al multor procese si factori care actioneaza in economie , de exemplu :
- Modul de circulatie a capitalului fix : parte de amortisment degajata din circuit se depoziteaza (se pastreaza in banci) de catre
agentul economic , unde devine un capital disponibil in intervalul de la formare si pana in momentul inlocuirii capitalului fix in forma fizica si
in acest context el va fi baza pentru procesul de creditare si banca il va utiliza ca atare.
- Modul de circulatie a capitalului de lucru ( capitalului circulant) : o parte din acest capital , concretizata in incasarile din
vanzarea productiei , atata cat se pastraza in banci, este mobilizata spre plasamente , spre creditare, . Acest lucru este posibil datorita
faptului ca avansarea capitalului circulant intr-un nou ciclu de productie se face in mod treptat , ulterior constituirii lui.
- Capitalul marfa ( produsele finite destinate vanzarii) : facturat si vandut dar incasat la un anumit interval de timp convenit
intre participantii la actul comercial ( vanzarea pe datorie ) . Vanzarea pe datorie da nastere creditului comercial , care se poate
tranforma in credit bancar daca furnizorul va solicita bancii , de exemplu , un credit pe documente sau un credit de descoperire de cont
temporara, sau solicita bancii scontarea unor efecte de comert ( bilete la ordin de exp. ) , etc.
-Modul de acumulare a capitalului : partea din profitul destinat reinvestirii pastrat la banca din momentul constituirii si pana in
momentul transformarii fizice in active fixe sau circulante , poate fi destinat creditarii.
- Modul de plata al salariilor , etc.
Capitalurile rentierilor : sunt resurse financiare care au parasit definitiv sfera (circuitul) productiei sau al circulatiei marfurilor , se
afla in banci sub forma de depozite la termen pentru care proprietarul (deponentul ) este remunerat de banca cu o anumita dobanda .
Este o solutie de investire pe termen mediu si lung preferata de detinatorii de astfel de capital , care nu risca si se multumesc cu o rata de
fructificare mai mica decat cea oferita de alte tipuri de plasamente ( bursa de exemplu) .
Economiile si veniturile diferitelor clase si paturi sociale : sunt resurse provenite din salarii , pensii , chirii , rente , etc pa care
detinatorii prefera sa la depuna in banci , de regula pe termene scurte.
Capitalul de imprumut
= suma tuturor acestor resurse financiare , mobilizate din economie si depuse in banci , sunt
metamorfozate prin intermediul procesului de creditare si a creditului in asa numitul capitalul de imprumut si sub aceasta forma sunt
indrumate ( repartizate, plasate , ) pentru satisfacerea anumitor nevoi de capital.
In raport cu capitalul real , capitalul de imprumut are unele caracteristici :
- creditorul transfera debitorului prin credit doar capacitatea capitalului de imprumut de a aduce profit (doar valoarea de
intrebuintare);
- capitalul de imprumut are o forma specifica de miscare B (bani) - B ( bani) fata de miscarea capitalului real B - M (marfa) - B .
273

- capitalul de imprumut are o dubla existenta si anume : este capital proprietate in mana creditorului si pe de alta parte capital de
folosinta in mana debitorului.
- are o forma specifica de transferare si anume transferul lui de la creditor catre debitor nu se suprapune ( nu este dublat) , in acelasi
timp ,cu un transfer echivalent de la debitor spre creditor;
Functia de control a creditului este strict dimensionata (circumscrisa) la nivelul relatiilor de creditare si priveste intreaga
activitate a firmei sau grupului de firme creditat .
Functia de emisiune a creditului se manifesta prin capaciatatea acestuia de a crea mijloace de plata suplimentare in economie
(moneda noua in economie rezultat al procesului de creatie monetara) , functie izvorata din particularitatea banilor de cont de a sa
multiplica.
5.3. PRINCIPII GENERALE DE CREDITARE
Acordarea creditelor se realizeaz numai cu respectarea reglementrilor legale n vigoare, a documentelor normative interne si
a competentelor interne de aprobare.
Creditele se acord n moneda locala si /sau in toate devizele cotate de ctre BNR, n condiiile de cost stabilite de ctre
Comitetul de Directie al Bncii. Deviza unui credit se stabilete n funcie de cererea clientului, lund n considerare specificul activitii
acestuia i riscul de schimb sub-adiacent.
Principiile care trebuie s primeze n activitatea personalului implicat n acordarea creditelor sunt:
Prudena ntreaga analiz de credit va avea n vedere principiul prudenei bancare, n ceea ce privete analiza contrapartidei, (a
firmei, a asociatilor/actionarilor si/sau a conducatorilor ei) a documentaiei de credit i a garaniilor oferite.
Responsabilitatea fiecare persoan implicat n circuitul de aprobare al unui dosar de credit va analiza cu maxim
responsabilitate necesitatea creditului respectiv, precum i riscurile asumate de Banc prin acel credit. Responsabilitatea se manifest i
printr-o atitudine constructiv i flexibil fa de cererile clienilor, fr a pune ns n pericol poziia de risc a Bncii. Responsabilitatea
este individual se asum prin semnarea propunerii de credit si apartine in principal conducerii B .
Bunul sim va guverna toate deciziile de creditare. Orice dosar de credit va fi constituit numai dup ce contrapartida este
ndeajuns studiat pentru a nu pune n pericol poziia de risc a Bncii sau a-i prejudicia buna reputaie (Cunoate-i clientul), precum i
pentru a determina cea mai bun combinaie de faciliti de credit necesar pentru buna funcionare a respectivei contrapartide.
Rigurozitatea toate propunerile de credit se fac n form scris i cuprind toate elementele/piesele scrise necesare pentru
luarea unei decizii. Punerea la dispoziie a creditelor se face numai dup ndeplinirea tuturor condiiilor menionate n decizia de aprobare si
dup semnarea contractului de credit i nregistrarea garaniilor;
Rentabilitatea decizia de creditare se ia n funcie de rentabilitatea global a operaiunilor clientului. Creditul n special cel
ctre persoane juridice va constitui numai o baz pentru obinerea i ntreinerea de rulaje ale conturilor comerciale.
Pretul creditului (dobanda si comisioanele bancare) se stabileste de catre Banca, prin negociere cu clientul si reprezinta
remunerarea Bancii pentru riscul asumat.
In functie de tipul creditului si de beneficiar, pretul poate fi :
274

- indexabil, compus dintr-o referinta locala sau internationala (benchmark) plus o marja exprimata in procente,
- fix pe o anumita perioada,
- revizuibil la discretia Bancii,
- un procent din valoarea creditului.
In plus fata de acest pret de baza, Banca mai percepe si alte comisioane pentru anumite tipuri de credite: de analiz de dosar, de
gestiune, de neutilizare, etc.
La acordarea creditelor B analizeaz i respect reglementrile legale privind expunerea Bncii fa de client i faa de grupul din
care face parte clientul, reglementarile privind cunoasterea clientelei, prevenirea spalarii banilor si combaterea utilizarii Bancii in scopul
finantarii actelor de terorism.
5.4. NOTIUNEA DE GRUP DE CLIENTI. - Persoane aflate n relaii speciale cu Banca
Banca urmreste permanent si raporteaza, in conformitate cu regulamentele interne si ale Bancii Nationale, expunerea de credit fa
de grupuri de clieni/un singur debitor i fa de persoanele aflate n relaii speciale cu Banca.
Toate creditele acordate membrilor unui grup de clieni, indiferent de tip, durat sau obiect, vor fi consolidate respectndu-se
noiunea de singur debitor. In acest spirit, Banca va identifica relaiile de proprietate i economice dintre membrii grupului i va evita
finanarea fluxurilor comerciale ntre membrii aceluiai grup.
Persoanele aflate n relaii speciale cu banca sunt definite conform reglementrilor n vigoare ca fiind orice membru din
grupul de persoane aflate in relaii speciale.
Dezvoltnd aceast specificare grupul de persoane aflate n relaii speciale cu un membru al grupului instituiei de credit
este acel grup reprezentat de :
ceilalti membri ai grupului institutiei de credit;
membrii oricarui grup reprezentand un singur debitor asupra caruia grupul institutiei de credit:
- are o influenta semnificativa; sau
- exercita o influenta semnificativa;
membrii oricarui grup reprezentand un singur debitor care:
- are o influenta semnificativa asupra grupului institutiei de credit sau
- exercita o influenta semnificativa asupra grupului institutiei de credit;
membrii oricarui grup reprezentand un singur debitor impreuna cu care grupul institutiei de credit intreprinde o activitate
economica si impreuna cu care grupul institutiei de credit:
- are controlul comun asupra acesteia; sau
- exercita controlul comun asupra acesteia.
O categorie speciala de clieni este, conform reglementrilor legale n vigoare, personalul B i familiile acestuia care va avea
acces la credite n condiiile prevzute n instruciunile specifice.
Prin personal se nelege:
grupul reprezentat de salariatii unei entiti din cadrul grupului institutiei de credit, angajati cu contract individual de munca,
precum i
275

 celelalte persoane care, mpreun cu fiecare salariat, formeaz un grup reprezentnd un singur debitor, n spe membrii
familiei salariatului.
5.5. RISCURILE IN ACTIVITATEA DE CREDITARE
Nu exista activitate bancara fara riscuri !!!!!!!
5.5.1.Riscul bancar poate fi definit :
- drept posibilitatea ca intr- o tranzactie sa nu se obtina profitul asteptat si/sau chiar sa apara o pierdere ,sau
- fenomene care apar pe parcursul derularii operatiunilor bancare si care provoaca efecte negative asupra activitatii ,
diminuarea profitului sau inregistrarea de pierderi.
Pentru conducerea unei B in managementul riscului apare o problema de fond: care este dimensiunea si elasticitatea perfect
normala , echilibrul eficient maxim al raportului dintre Riscul bancar si Profitul Bancar ??? stiind ca cei doi indicatori se situeaza in
centrul strategiilor fiecarei banci si se poate exprima prin intrebarea : Cat pot sa risc ca sa obtin un profit cat mai mare ????? sau
altfel spus Care este maximul expunerii mele pentru un profit maxim ?????
Fiind o problema de strategie extrem de importanta bancile elaboreaza planuri strategice , proceduri si tehnici foarte complexe ,
construiesc scenarii de simulare si control al fenomenelor de risc si organizeaza compartimente de control , monitorizare si
combatere a fenomenelor de risc care pot sa apara in activitatea fiecarei unitati centrale si / sau subunitati din retea.
La baza acestei constructii anti risc stau principiile enuntate mai sus si mai cu seama principiul prudentialitatii bancare alaturi de
care se afla reglementarile interne dar si cele externe din tara si internationale care obliga B la actiuni prudentiale si de maxima
siguranta.
n general, riscurile se regsesc n urmtoarele patru categorii:
Riscuri financiare , care la randul lor cuprind doua tipuri de risc :
- riscurile pure ( incluzand riscul de lichiditate , riscul de credit si riscul de solvabilitate ) pot avea ca efect o pierdere pentru
banca daca nu sut corect gestionate ;
- riscurile speculative , bazate pe arbitrajul financiar , care pot avea drept rezultat un profit, in cazul in care arbitrajul este
corect ,sau o pierdere , daca arbitrajul este incorect. Din categoria riscurilor financiare speculative fac parte riscul ratei dobanzii, riscul
valutar, si riscul pretului ( sau pozitiei) de piata.
Riscurile operationale sunt asociate organizarii si functionarii sitemelor interne ale bancii , incluzand sistemele compiuterizate si
alte tehnologii. Acestea mai sunt asociate si conformitatii cu politicile si procedurile bancare , precum si cu masurile indreptate impotriva
managementului necorespunzator si fraudei.
Riscurile afacerii sunt asociate mediului in care activeaza banca , inclusiv preocuparilor macroeconomice si de politici, factorilor
legali si de reglementare , precum si infrastructurii si sistemului de plati existente la nivelul intregului sector financiar
Riscurile aparitiei de evenimente includ toate tipurile de riscuri exogene care , daca s-ar materializa , ar putea pune in pericol
operatiunile unei banci sau ar putea dauna conditiei financiare si gradul de adecvare a capitalului respectivei banci.

276

Fara indoiala ca aceasta structura a riscurilor cum mai ales schimbarea rolului riscurilor vedete la un moment dat, cunoaste
dinamici nemaintalnite pana acum datorate in fond schimbarilor profunde din mediul economic si implicit bancar , atat la nivelul unei tari cat
si la nivelul intregii lumi.
In ultimul deceniu, inovatiile rapide de pe pietele financiare si internationalizarea fluxurilor financiare au modificat sectorul bancar ,
facandu-l aproape de nerecunoscut. Atat procesul tehnologic cat si liberalizarea au oferit noi oportunitati pentru bancile si institutiile
nebancare exercitand presiuni competitive sporite asupra acestor entitati.
Cresterea pietelor financiare internationale si o mai mare diversitate a instrumentelor financiare au permis bancilor un acces mai
mare la finantare. In acelasi timp pietele s-au extins si au aparut oportunitati de dezvoltare a unor produse noi si de furnizare a unei game
mai largi de servicii.
In timp ce ritmul acestor schimbari difera de la o tara la alta , bancile de pretutindeni au devenit in general mai implicate in procesul
de dezvoltare a noilor instrumente , produse, servicii si tehnici. Practica bancara traditionala bazata pe constituirea de depozite si
acordarea de credite este astazi doar o parte din activitatea tipica a bancilor fiind adesea si cel mai putin profitabila.
Noile activitati bazate pe informatii , cum ar fi tranzactionarea pe piete financiare si generarea veniturilor cu ajutorul comisioanelor ,
reprezinta acum sursele majore de profitabilitate ale bancilor .
Inovatia financiara a adus insa cu ea si instrumente foarte complicate , din punct de vedere tehnic , si putin intelese de cei care nu
sunt experti , in timp ce altele ridica probleme complexe in ceea ce priveste masurarea , gestionarea si controlul riscurilor. Mai mult decat
atat profiturile asociate unor astfel de instrumente sunt mari si , intocmai pietelor financiare din care sunt derivate , ele sunt de asemenea si
foarte volatile , si in acest fel expun bancile la grade noi sau mai ridicate de risc.
In prezent exista preocuparea generala ca inovatia financiara in sectorul bancar , in special in ceea ce priveste instrumentele
extrabilantiere , poate avea ca efect concentrarea riscului si cresterea volatilitatii in cadrul intregului sistem bancar. ( in special in cazul
riscului valutar si riscului ratei dobanzii).
La jumatatea lunii aprilie 2007 se publica un studiu realizat de catre prestigioasa firma n furnizarea de servicii profesionale i
consultan, Deloitte & Touche USA LLP, in care se afirma ca Pe masura ce tot mai multe Consilii Directoare isi asuma responsabilitatea
supravegherii management-ului riscului, este necesara o crestere a interesului fata de factorii de risc mai putin traditionali
Conform celei de-a cincea editii a studiului referitor la management-ul riscului la nivel global, Consiliile Directoare ale companiilor
de servicii financiare exprima un interes crescut fata de management-ul riscului, fapt ce necesita realizarea de investitii suplimentare si
manifestarea unui grad sporit de atentie din partea management-ului.
Desi Directorii companiilor de servicii financiare au catalogat metodele de management al riscului ca fiind extrem de eficiente, atunci
cand au facut referire la piata, la riscul de credit si lichiditate (70% 80%), subiectii au recunoscut ca nu au dezvoltat procese si sisteme de
gestionare eficienta a factorilor de risc maiputin traditionali.
Doar 47% dintre acestia considera ca institutia pe care o conduc este foarte eficienta atunci cand se face referire la gestionarea
riscurilor asociate continuitatii afacerii / securitatii TI (Tehnologiei Informatiei), 43% cand este vorba de gestionarea riscului operational si
riscului vanzatorului si 35% in cazul riscului geopolitic.
Tot mai multe institutii manifesta un interes ridicat fata de managementul riscului.Directorii participanti la studiu au aratat ca, in
prezent, 70% din Consiliile Directoare au responsabilitatea gestionarii riscului, inregistrand o crestere de 11% fata de anul 2004, respectiv
13% fata de anul 2002. Numarul institutiilor in care exista functia de Director de Risc a atins noi cote, 84% din reprezentantii companiilor au
277

declarat ca au un Director de Risc, fata de 81% cat arata studiul din 2004. 8% din institutiille participante la studiu intentioneaza sa infiinteze
o astfel de functie.
Eficienta management-ului de risc este esentiala in cadrul institutiilor financiare, a declarat Edward Hida, partner in cadrul Deloitte
& Touche LLP. Asteptarile companiilor de servicii financiare in acest domeniu, continua sa creasca, printr-o gama extinsa de componente
care cuprinde organisme de reglementare, agentii de rating, investitori si legislatori. Desi in materie de management al riscului s-a inregistrat
un progres considerabil, mai sunt foarte multe lucruri de realizat pentru a ajunge la o abordare cuprinzatoare. Aceasta abordare ar trebui sa
identifice, sa evalueze si sa gestioneze eficient intreaga gama de factori de risc cu care se confrunta firmele de servicii financiare.
Studiul Deloitte mai arata ca Eficientizarea metodelor de management al riscului s-a concentrat pe factorii importanti de risc cu
care se confrunta firmele de servicii financiare in prezent. Participantii la studiu au fost Directori de Risc sau omologi ai acestora din 130 de
institutii din intreaga lume. Principalele firme participante au fost institutiile comerciale si financiare, precum si bancile de retail; valoarea
totala a activelor companiilor participante la studiu atingand aproximativ 21 trilioane de dolari.
Doar 35% dintre Directori au declarat ca institutiile pe care le conduc au implementat deja programe de management al riscului, in
timp ce, o treime (32%) sunt pe punctul de a implementa aceste programe.
Companiile care au implementat programe de management al riscului au raportat castiguri considerabile - aproximativ trei sferturi
dintre Directorii companiilor cu initiative de management al riscului, au declarat ca valoarea totala a acestor programe a depasit costurile.
Aceasta valoare este mai alesc alitativa.
Printre altele, studiul arata ca:

Mai bine de 70% din Directori au declarat ca firmele pe care le conduc au pus la punct programe pentru
implementarea Basel II. In aceeasi ordine de idei, numeroase institutii inca mai au foarte multe de realizat pentru a ajunge la standardele
impuse de Basel II.

Desi mai bine de 60% din Directori au declarat ca au utilizat valoarea la risc in cazul veniturilor fixe,
schimbului valutar si actiunilor, mai putin de o treime au afirmat ca au intrebuintat acest indicator intr-un grad mai redus in cazul titlurilor
garantate cu portofolii de creante ipotecare (asset-backed securities), produselor structurate, instrumentelor derivate de credit si produselor
energetice.

In ceea ce priveste riscul operational, doar unul din patru Directori a declarat ca sistemele de management
al riscului operational utilizate au fost foarte eficiente in cazul raportarii si colectarii de date. Dintre acestia mai mult de doua treimi au
declarat ca aceste sisteme au fost cat de cat rentabile.

Mai bine de doua treimi dintre Directori au raportat o cresteri a cheltuielilor legate de management-ul
riscului realizate in ultimii doi ani.
Fara a diminua comportamentul prudential fata de celelalte grupe de risc , literatura de specialitate si mai ales practica bancara
moderna acorda o atentie deosebita pentru doua categorii de riscuri , si anume :

riscul de creditare si

riscul operational
5.5.2. Riscul de creditare si Regulile de creditare bancara :
Riscul de creditare: reprezint pierderea pe care Banca ar putea-o suferi n urma nerambursrii creditelor acordate. .
278

ATENTIE : sunt considerate cele mai periculoase riscuri din activitatea bancara !!!!!
RC. este apreciat , controlat , calculat . monitorizat si dimensionat pe baza unei analize temeinice potivit principiului celor 6 C ai
creditului , care de fapt dau insasi regulile creditarii bancare, care, in sinteza , sunt :
- Caracterul clientului : descris prin integritate , onestitate , educatie si reputatie sociala, modul de respectare a promisiunilor in
afaceri;
- Capacitatea : legalitate si legitimitatea clientului de a solicita creditul si de a fi creditat, statutul sau juridic, etc.
- Cash- ul si capitalul : vizeaza pe de o parte posibilitatea afacerilor clientului de a genera suficiente lichiditati sub forma de
venituri sau /si fluxuri de numerar ( asigura capacitatea de rambursare la scadenta a creditului si atasatelor acesuia) , iar pe de alta parte
proportia de participare a clientului cu capital propriu la finantarea afacerii si implicit gradul de creditare a acesteia.
- Competenta clientului : accentul fiind pus pe legalitatea si profitabilitatea afacerilor derulate , inclusiv a celei ce urmeaza a se
credita , prudenta in afaceri , strategiile de piata , politicile privind solvabilitatea, lichiditatea si trezoreria firmei , situatia financiara prezenta si
viitoare , garantia unui management competent al afacerii.
- Conditiile : relevandu-se cu precadere relatia clientului cu mediul de afaceri , pozitia acestuia pe diferite piete, capacitatea de a
raspunde provocarilor de pe piata , calitatea relatiilor clientului cu partenerii , inclusiv cu mediul bancare , etc.
- Controlul : constand din actiunile periodice ale bancii de verificare a modului in care clientul respecta conditiile stabilite la
creditare , normele si procedurile bancare si nonbancare , inclusiv cele de etica afacerilor.
Unii autori adauga si dau aceiasi importanta ca si acestor princii unelor
reguli de creditare
intre care amintim doar
urmatoarele:
- Calitatea garantiei creditului , prin care se stabileste daca exista capacitatea ramursarii creditului din afacere fara a se recurge
la giranti , daca sunt oferite garantii adecvate si suficient de substantiale pentru a se asigura soliditatea dreditului. Debitorul prin garantiile
oferite isi asuma riscul afacerii alaturi de banca si astfel devine prudent.
- Creditul nu trebuie acordat daca sursele rambursarii nu pot fi cunoscute sau sunt speculative , precum si in cazul in care nu
se cunoaste destinatia creditului solicitat;
- Sursele colateralului (al activelor clientului ) precum si cele ale rambursarii sa nu afecteze reputatia bancii sau sa fie
sanctionate de lege;
- Valorificarea garantiilor sa fie sursa secundara si nu cea principala pentru rambursarea creditului:
- Creditul acordat trebuie sa se refere la o strategie de afaceri a clientului creditat agreata de banca iar utilizarea acestuia sa
poata fi urmarita.
- Modalitatea de finantarea care sa fie adecvata nevoilor clientului ;
- Tipul, structura si valoarea garantiilor trebuiesc sa fie aferente facilitatilor solicitate . Facilitatile pot fi acordate numai daca
riscul este mentinut intre limitele considerate acceptabile
- alte conditii de creditare astfel incat pozitia de risc a bancii sa fie protejata ;
Prin aplicarea corecta a principiilor de creditare practic sunt abordate o serie de aspecte care intr-o buna masura fac permisa
reducerea considerabila a gradului de incertitudine practic de limitare a riscului de nerambursare integrala si la scadenta a creditului si/sau
de neplata a dobanzii aferente acestuia.
279

Toate operaiunile de credit precum i toate contrapartidele vor avea o cotaie de risc, stabilit pe baza elementelor financiare i
nonfinanciare, in conformitate cu reglementarile in vigoare. Modul de stabilire al acestei cotatii de risc se regsete n instruciunile specifice.
Cotatiile de risc sunt validate de ctre responsabilul de risc, conform nivelului de competen, cu exceptia creditelor aprobate in
baza competentelor individuale si a celor catre persoane fizice analizate prin aplicatii informatice pe baza de scor.
5.5.3 . Originea si componentele riscurilor operationale - aplicatie in BRD Groupe Societe Generale
In contextul economic si financiar extrem de novator al ultimilor ani , asa cum l-am creionat mai sus , e ste foarte clar faptul ca
Banca Romana Pentru Dezvoltare ca membra a unui holding financiar de dimensiunile si prestanta Societe Generale din Paris se va
conforma ,in ceeace priveste managementul riscurilor operationale, conceptiilor si practicilor internationale si va aplica intr-o maniera
speciala , fara retinere , filozofia , strategiile si procedurile in materie ale firmei mama. De exemplu utilizarea metodei AMA (Advanced
Measurement Approach) de calcul a capitalului reglementar al riscului operational pentru care Socit Gnrale a primit acordul de la
Regulatorul francez (Comisia Bancara) , la inceputul anului trecut.
In acelasi timp ,ca entitate economica romaneasca , banca trebuie sa-si stabileasca un cadru pentru guvernanta corporatista si
managementul riscurilor in contextul romanesc de manifestare a acestora, in conformitate cu elaborarile autoritatilor de reglementare si a
autoritatilor de supraveghere bancara din tara noastra.
Dupa stabilirea acestui cadru de manifestare generala , constructia conducerii corporatiste bancare in materie de riscuri
continua in BRD Groupe Societe Generale prin definirea conceptiei proprii privind originea si componentele riscurilor operationale.
Fundamentul acestui demers extrem de important banca il gaseste acum in materialele elaborate de catre Comitetul Basel II.
Riscul operaional reprezint marea surpriz de ansamblu a abordrii Basel II. si este prezentat si structurat pe trei axe, astfel :
PILONUL I
PILONUL II
PILONUL III
Cerinte minime de capital
Abordare cantitativ a cerinelor
prudeniale
Reguli flexibile i avansate de
determinare a cerinelor minime de
capital pentru:
Riscul de credit:
abordarea standardizat
abordarea bazat pe modele
interne (IRB)
- varianta de baz
- varianta avansat
Riscul de pia
abordarea standard
abordarea bazat pe modele
Interne
Riscul operaional
abordarea indicatorului de baz
abordarea standardizat
abordarea evalurii avansate

Proces de supraveghere
prudentiala
Abordare

calitativ
prudeniale

cerinelor

Rol
activ
al
autoritii
de
supravegheren evaluareaprocedurilor
interne ale bncilorprivind adecvarea
capitalului la profilul de risc
Verificarea procedurilor interne ale
bncilor
privind
managementul
riscului de ctre autoritatea de
supraveghere
Posibilitatea impunerii cerinei ca
instituiile de credit s menin capital
n exces fa de nivelul minim indicat
de Pilonul 1
Implementarea unor mecanism de
interventie timpurie a BNR

Disciplina de piata
Instrument necesar n supravegherea
prudenial
Cerine de raportare mai detaliate
ctre BNR i, ca noutate, ctre public,
referitoare la:
Structura acionariatului
Expunerile la risc
Adecvarea capitalului la profilul de
risc

280

Ce este de fapt riscul operaional? Conform Comitetului Basel II, riscul operaional este riscul de pierderi directe i indirecte
rezultate din erori procedurale, sistemice sau umane sau riscuri care pot decurge din evenimente externe.
Sau , conform definitiei date de catre BIS (Bank for International Settlements) riscul operational intr-o banca este riscul de
pierderi rezultate prin efectul imperfectiunilor , deficientelor, neglijentelor manifestate in activitatea personalului angajat de
banca respectiva , a deficientelor in insasi structura procedurilor interne utilizate sau a sistemelor folosite , sau rezultate in urma
unor evenimente externe.
Provocrile aduse de aceste riscuri sunt demne de a fi tratate cu toat atenia: impactul unui astfel de risc se propag n ntreaga
banc i poate afecta relaia cu clienii i satisfacia lor, fr ca implicaiile cantitative, valorice s poat fi msurate cu exactitate.
Riscurile operaionale nu sunt nc bine inventariate, nu sunt obiectul unei nregistrri istorice a evenimentelor (arhivare) i a
consecinelor lor, dar au audien din ce n ce mai mare n bnci i exist preocupri pentru gestionarea lor corespunztoare.
Msurarea riscului operaional este realizat direct de ctre banc, iar un prim pas esenial este inventarierea lor pe categorii i
crearea unor metodologii care s identifice, planifice i asume planuri de evitare a acestor riscuri ca i planuri de criz i remediere a
efectului riscului operaional, o dat ce un eveniment din aceast categorie a avut loc.
Chiar daca trebuie sa ne repetam, in domeniul riscului operaional, bncile trebuie s stabileasc noi procese, noi categorii de risc,
modul de colectare i ntreinere a datelor, precum i proceduri de prevenire a pierderii lor.
De asemenea, dac unele reglementri mai pot fi nc rafinate, anumite cerine sunt clare indiscutabil i anume cele referitoare la
impactul asupra sistemelor suport, ntruct date utilizate pn acum numai de ofierii i analitii de credite, devin obiect de interes
transparent i pentru funciile financiar-contabile din banc i devin informaii publice din foste informaii strict private, trebuind s
ndeplineasc standarde mai nalte de acuratee i un model de performan n utilizare corespunztor.
Sintetizand , BRD Groupe Societe Generale , defineste riscul operational ca fiind riscul de pierderi sau al nerealizarii
profiturilor estimate, rezultat din carente sau deficiente ale procedurilor, personalului si sistemelor interne sau din evenimente
externe; include riscul juridic, dar exclude riscul strategic si de reputatie.
281

Din studiul cauzisticii interne si externe precum si a impactului general al riscurilor , banca apreciaza ca din punctul de vedere al
valorii pierderilor,riscul operational este riscul cel mai mare dupa riscul de credit, astfel:

1 - Risc de credit

2 - Risc operational
3 - Risc de piata

Din aceasta perspectiva banca a structurat riscurile operationale in opt categorii de riscuri , astfel :

Litigii comerciale
Problema aparuta
in relatia comerciala
intre banca si terti

Litigii cu

autoritatile

Erori de"Pricing"sau de
evaluarea riscului

Incalcare neintentionata a
legilor

Eroare in tarificarea sau

evaluarea riscului (pricing)

- incalcarea dreptului fiscal,

- incalcarea dreptului de
oferite
munca
- practicile de vanzare
- incalcarea legilor cu privire
- elementele unui contract la mediu, sanatate
- gestiunea unei relatii
- incalcarea reglementarilor
de piata, a legii bancare
- produsele sau serviciile

Frauda si alte
activitati criminale

Activitati neautorizate
pe piete
(Rogue trading)

-nerespectarea,fara intentie, a
limitelor
- date eronate de piata
- pozitionare incorecta
- model de calcul eronat.

Pierderi ale mijloacelor de

exploatare

Erori de executie
Eroare de prelucrare in toate stadiile
operatiei.
- eroare de introducere
- eroare in procesul de plata
- reconciliere defectuoasa
- eroare de confirmari
- pastrare inadecvata a documentului
- nereguli in gestiunea unui dosar
- nereguli in mediul de control

Deficiente ale sistemelor

informatice
282

Orice nerespectare
intentionata a legilor si
a Regulamentelor
Frauda
interne/Externa
- deturnarea
- falsificarea unor
mijloace de plata
- furt, hold up
- pirataj informatic
- atentate teroriste
-.nereguli in mediul de
control

Nerespectarea intentionata
a regulilor de catre
operatorii de piata in cadrul
interventiilor lor pe piata
- tranzactii fictive
- manipulare de piata
- tranzactii cu clienti
neautorizati

Eveniment ce afecteaza mijloacele de

exploatare si implica o intrerupere a
capacitatii de operare a bancii.
- evenimente externe (catastrofe naturale)
pana a retelei telefonice, electrice
- disparitia unui furnizor cheie
- pierderea unei persoane cheie
- controlul operatiilor de schimb

Nereguli functionale sau tehnice ale

Instalatiilor nformatice (hardware
sau software).
- uzura morala a aplicatiilor
- date incoerente
- gestiune inadecvata a proiectului
- puncte slabe ale securitatii logice

Intrucat banca afirma deschis faptul ca nu limiteaza aceste structuri ,facem propunerea de completare a riscurilor operationale cu un
risc suplimentar determinat de expansiunea fara precedent a retei de unitati teritoriale , mai ales in ultimul an. Trebuie sa remarcam faptul ca
BRD Groupe Societe Generale a ajuns la finele anului 2007 liderul de retea in mediul bancar romanesc cu un numar de 806 unitati ,
pornind de la 181 de unitati in anul 2003. In acelasi timp numrul angajatilor a crescut de la 4292 in anul 2003 la 8489 in 2007 , cu precizarea
ca in piramida varstei angajatilor BRD Groupe Societe Generale grupa celor cuprinsi intre 25 35 de ani detine o pondere de aproape
20%.
Fenomenul expansiunii rapide a retelei teritoriale bancare din tara noastra , este comentat sub aspectul generarii de riscuri
operationale si in studiile de specialitate din lume.
De exemplu , intr-un material elaborat de firma Fitch in ianuarie 2007, se arata : "Fitch este preocupata de expansiunea rapida a
retelelor teritoriale ale bancilor romanesti, fenomen care ar putea constitui o sursa de risc operational suplimentar. Sectorul bancar romanesc
a cunoscut o dezvoltare accelerata in ultimul timp si, cu timpul, va fi din ce in ce mai greu pentru bancile romanesti sa poata angaja personal
bancar inalt calificat".
Costurile operationale cu care se confrunta bancile romanesti au crescut, pe fondul expansiunii retelelor lor teritoriale, al recrutarii
de angajati pentru noile sucursale, al cresterii importantei marketingului, ca efect al intensificarii concurentei in domeniu, precum si al
modernizarii infrastructurilor informatice ale bancilor, mentioneaza studiul.
"Exista o criza de resurse umane in sisteul bancar romanesc, ceea ce forteaza bancile sa angajeze tineri fara experienta, acesta
fiind un risc operational neacoperit in activitatea institutiilor financiare", declara, la jumatatea lunii noiembrie, Petru Rares, presedintele
Consiliului de Adminstratie al Institutului Bancar Roman (IBR).
In prezent, in sistemul bancar romanesc lucreaza aproximativ 72.000 de angajati peste 10% fiind angajati numai in ultimul an.
In incheiere sintetizam riscurile la care se expune o banca (si in general sistemul bancar ) pe parcursul desfasurarii activitatii ei ,
astfel :
283

Expuneri la riscurile bancare

Riscuri
financiare
Structura
bilantului
Structura
CPP/profitabilita
te
Adecvarea
capitalului
Credit
Lichiditate
Piata
Moneda

Riscuri
operationale

Riscuri
ale afacerii

Frauda
interna

Politica macro

Politic

Infrastructura
financiara

Contagiere

Infrastructura
juridica

Criza bancara

Frauda
externa
Practici de
angajare si
siguranta locului
de munca
Clienti, produse
si servicii
Daune aduse
activelor fizice
Intreruperea
activitatii si
sistemelor
(risc tehnologic)

Managementul
executiei, livrarii
si procesului

Datorie legala

Riscuri ale
aparitiei de
evenimente

Alte riscuri
exogene

Respectarea
reglementarilor

Risc
reputational si
fiduciar

Risc de tara

284

5.6. O SCURTA CLASIFICARE A CREDITELOR

In economia de piata exista o tipologie extrem de diversa a creditelor dupa cum si criteriile de clasificare sunt deosebit de
stufoase .Noi vom retine doar cateva din criteriile si desigur formele apreciate drept fundamentale a creditului in zilele noastre .
5.6.1. Clasificarea creditelor in functie de calitatea creditorului delimiteaza urmatoarele doua forme de credite :
- creditul comercial
- creditul bancar
Creditul comercal prezinta in esenta urmatoarele caracteristici :
- subiectii implicati in relatia de credit sunt intreprinzatori din diferite sectoare din economie, care se imprumuta reciproc cu scopul
derularii unor afaceri , potrivit intereselor lor;
- obiectul creditului il constituie de regula un transfer de capital sub forma de marfa , care este specific vanzarii pe datorie
transferul banesc urmand a se face ulterior. Se folosesc acum instrumentele de plata adecvate : cecul , biletul la ordin , cambia .
- miscarea Cc este paralela si in acelasi sens cu cea a capitalului industrial , adica o crestere a capt. Industrial , considerat
capital real , antreneaza o crestere a Cc. ca efect al dezvoltarii afacerilor si multiplicarii actelor de comert in economie ;
- este considerat elementul de baza al creditarii in economia de piata , dar ii sunt recunoscute anumite limite ale extinderii
generate de faptul ca se rezuma in principal la capitalul devenit temporar disponibil sub forma de marfa , de viteza ( frecventa ) cu care
sumele revin la creditor , si nu in ultimul rand de sfera si natura limitata de afaceri unde acesta functioneaza .
- avantajul acestei forme de credit consta in faptul ca intreprinzatorii isi pot desface productia fara sa astepte momentul in care
cumparatorii vor detine banii.
Creditul comercial se manifesta sub doua forme :
-creditul cumparator se concretizeaza sub forma platilor in avans. Aceste credite apar ca o prefinantare de catre beneficiari a
produselor pe care intentioneaza sa le achizitioneze..
- creditul vanzator care are ca obiect vanzarea marfurilor cu plata amanata.
Creditul bancar are drept caracteristici recunoscute urmatoarele :
- subiectii participanti la relatia de credit suntpe de o parte bancile care in calitatea lor de entitati specializate cu scop lucrativ
crediteaza si pe de alta parte clientii acestora Pf. si Pj. care se imprumuta ;
- obiectul creditului il reprezinta un transfer de capital de imprumut in exclusivitate sub forma baneasca ;
- miscarea creditului poate avea loc in orice directie lucru permis de forma baneasca a capitalului mobilizat si redistribuit ca atare
, ceeace confera Cb. o mare mobilitate si elasticitate.
- Cb. actioneaza ca un factor de eficienta , pe seama lui se asigura cresterea capitalului real (finantarea investitiilor ), se sustine
circulatia normala a capitalului circulant ( creditul pentru trezorerie) , si contribuie la cresterea indicatorilor de viata a populatiei ( creditele
de consum , imobiliare si ipotecare);
In ultima perioada se pun in evidenta o seama de mutatii cantitative si calitative in ceeace priveste creditul si in special creditul
bancar, intre care mentionam :
- a crescut semnificativ ponderea , rolul si contributia Cb la sustinerea actelor de comert , la dezvoltarea afacerilor si in
consecinta la realizarea reproductiei sociale;
285

se constata o impletire tot mai stransa intre cele doua credite fenomen inlesnit de utilizarea mult mai frecventa a unor tehnici si
metode adecvate precum scontarea , factoringul , forfetarea, creditarea pe documente remise spre incasare etc. care permit o trecere
rapida de la un credit la altul;
- este o crestere mult accentuata a Cb la finantarea investitiilor , achizitionarea de imobile si bunuri de folosinta indelungata:
- cand mediul economic se modifica si apar factori de risc se pot efectua multe manevre cu nivelul dobanzii pentru a descuraja sau
pentru a incuraja apetitul de creditare;
creditul se deplaseaza din sfera productiei si a circulatiei marfurilor spre sfera bancara fenomen generat de cautarea
febrila a unor plasamente sigure si mai eficiente , cu deosebire in contextul globalizarii , a resterii ponderii creditului speculativ si de
consum.
-

5.6.2. Clasificarea creditelor in functie de criteriile BNR aplicatie pe BRD- Groupe Societe Generale
n conformitate cu Regulamentul B.N.R. nr. 5 / 2002, modificat i completat prin Regulamentul BNR nr. 7/2002 si Regulamentul
BNR nr. 8/2005, toate creditele i plasamentele se clasific prin aplicarea simultan a urmtoarelor criterii de incadrare :
- serviciul datoriei;
- iniierea de proceduri judiciare.
- performana financiar a clientului ;
Criteriile de ncadrare pe categorii de clasificare a creditelor pentru client persoane juridice pot fi sistematizate astfel: :
Performana
financiar
A

Serviciul
datoriei
0 15 zile
16 30 zile
31 60 zile
61 90 zile
Peste 91 zile

Standard
Pierdere
n observaie
Pierdere
Substandard
Pierdere
Indoielnic
Pierdere
Pierdere
Pierdere

In observaie
Pierdere
Substandard
Pierdere
ndoielnic
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere

Substandard
Pierdere
ndoielnic
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere

ndoielnic
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere

Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere

Nu s-au iniiat
proceduri
judiciare

S-au iniiat
proceduri
judiciare
286

Observam ca creditele i plasamentele se clasific n urmtoarele categorii:

- standard = sunt acele credite care nu implica deficiente si riscuri , rambursarea lor facandu-se la timp si la termenele prevazute
in contractul de creditare , sunt acordate unor clienti solvabili , sunt destinate afacerilor performante , etc;
- n observaie = sunt acordate clientilor cu bune rezultate dar care , in anumite perioade de timp, intampina greutati in
rambursarea principalului si/sau a creantelor atasate; . Important este faptul ca din analiza efectuata de banca rezulta ca situatia acestor
clienti se va imbunatatii intr-un orizont de timp previzibil si imediat .
- substandard = sunt credite care prezinta deficiente si riscuri care pericliteaza rambursarea datoriei fata de banca , iar daca
deficientele din activitatea debitorilor nu pot si remediate pe parcurs aceste credite nu vor putea fi recuperate in intregime nici dupa sfarsitul
perioadei de creditare;
- ndoielnic = sunt imprumuturile nu pot fi rambursate , sau partial si extrem de greu , iar garantiile lor sunt incerte.
- pierdere = credite care nu mai pot fi restituite bancii cum nici creantele atasate acestora, creaza bancii pierderi si inregistrarea
lor in continuare ca active nu mai este garantata.
Pentru a intelelege mai bine continutul si rolul fiecarei categorii de credite in totalul portofoliului de credite al unei banci si prin
aceasta calitatea activelor de acest gen pe care o banca le detine , vom analiza tehnicile bancare de clasificare potrivit fiecarui criteriu de
mai sus.
In context vor fi prezentate si tehnicile bancare de determinare , constituire , utilizare i regularizare a provizioanelor specifice de
risc.
5.6.2.1.Serviciul datoriei
Este definit drept capacitatea clientilor , beneficiari de credite, de a-si onorara datoria fata de banca si reflecta posibiitatea
clientului de a rambursa ratele de credit si dobanda aferenta acestora , la termenele prevazute in contractul de creditare.
Desi este apreciat pe trecut acest criteriu pune in valoare comportamentul clientului in relatia cu banca sa , moralitatea si
responsabilitatea pe care acesta o investeste in aceasta trelatie de parteneriat.
Se considera ca un client are capacitatea de onorare a datoriei :
- buna = daca ratele si dobanzile sunt platite la scadenta sau cu o intarziere de cel mult 7 zile;
- slaba = atunci cand ratele si dobanzile sunt platite cu o intarziere de 8 pana la 30 de zile;
- necorespunzatoare = daca ratele si dobanzile sunt platite cu o intarziere de peste 30 de zile .
Daca vom clasifica creditele din portofoliul unei banci utilizand criteriul serviciului datoriei simultan cu cel al performantelor
financiare ale clientilor (structurat pe cele cinci grupe de performante de la A la E n ordinea descresctoare a calitii), obtinem urmatoarea
matrice :

Serviciul datoriei

BUN

SLAB

NECORESPUNZATOR
287

Performante
financiare
A
B
C
D
E

Standard
In observatie
Substandard
Indoielnic
Pierdere

In observatie
Substandard
Indoielnic
Pierdere
Pierdere

Substandard
Indoielnic
Pierdere
Pierdere
Pierdere

In practica bancara serviciul datoriei este structurat pe cinci intervale de de timp care stau la baza analizei de bonitate a clientului
creditat astfel :
- maxim 7 zile ;
- intervalul 8 15 zile;
- intervalul 16 45 de zile ;
- intervalul 46 90 de zile ;
- minim 91 de zile
Categoria de clasificare potrivit serviciului datoriei se determin pe total client potrivit criteriilor din tabelul de mai sus , pe cele cinci
intervale de timp.
Aceast criteriu se aplic angajamentelor, att bilaniere ct i extrabilaniere ale clientului, potrivit principiului declasrii prin
contaminare. Acest principiu prevede ca cea mai veche restan nregistrat la un contract de credit (credit restant sau dobnd restant),
s determine categoria de clasificare pentru toate celelalte angajamente ale clientului.
Trebuie sa remarcam faptul ca banca va fi extrem de prudenta in afacerile cu clientii care s-au dovedit a fi rai platnici si va studia
( prin consultarea bazelor de date de risc nationale CRB sau ale sale proprii ) istoricul corectitudinii acestuia si in relatiile cu alte banci .
Tratarea cu superficialitate a serviciului datoriei de catre client ( lasa , ce daca am intarziat cu plata ratei , cateva zile ???!!!!!
platesc eu pana la finele lunii conceptie extrem de periculoasa si din pacate inca des intalnita la clientii , mai ales persoane fizice ) obliga
banca sa reanalizeze sa reincadreze creditul in alta categorie si evident sa calculeze si sa constituie provizioane. Adica sa nu realizeze
venituri ci cheltuieli !!!!!.
In cazul in care clientul are mai multe credite si din neglijenta clientului ( sau din alte cauze care trebuiau intuite inainte de
acordarea creditului !!!! - principiul prudentialitatii!) ) unul ajunge sa fie incadrat in categoria pierdere , de exemplu , conform principiului
declasarii prin contaminare , toate celelalte credite , indiferent de calitatea lor , vor fi declasificate in pierdere iar provizioanele vor fi imense ,
adica egale cu valoarea expunerii (creditului si dobanzii !!!!!!.)
5.6.2.2.Initierea de proceduri judiciare
288

In sensul legii initierea de proceduri judiciare are semnificatia , cel putin a unei dintre urmatoarele masuri luate in scopul
recuperarii creantelor bancii :
Fata de debitor :
- Acceptarea de catre instanta a cererii introduse de banca , de un tert sau de debitorul insasi pentru declansarea procedurilor de
reorganizare judiciara sau , dupa caz a procedurii de faliment;
- Declansarea procedurilor de executare silita impotriva patrimoniului, in cazul clientelei retail .
Fata de contractul de creditare
- Investirea cu formula executorie a contractului de credit precum si a contractelor de garantie daca este cazul
- Investirea cu formula executorie a hotararii judecatoresti ramase definitive care dispune asupra contractului de credit sau/si a
contractelor de garantie sau asupra contractului de plasament
Avand in vedere relevanta acestor criterii pentru caracterizarea performantei financiare a clientilor creditati in actiunea sistematica
de clasificare a portofoliului de credite , bancile comerciale fac uz de urmatoarea matrice :
Serviciul datoriei
Maximum 7 zile
8 - 15 zile
16 - 45 zile
46 - 90 zile
Minim 91 zile

Proceduri
Neinitiate
Standard
Observatie
Substandard
Indoielnic
Pierdere

judiciare
Initiate
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere
Pierdere

Toti clientii pentru care s-a deschis procedura in baza Legii Insolventei nr. 85/2006 (sau primirea notificarii prevazute de art. 61 din
aceasta lege), vor fi clasificati in categoria Pierdere, indiferent de performanta financiara determinata pe baza situatiilor financiare intocmite
potrivit reglementarilor emise de Ministerul Finantelor Publice si de serviciul datoriei inregistrat la finele fiecarei luni.
In cazul acestor clienti, garantiile inregistrate in sistemul informatic al bancii vor fi actualizate dupa caz la valoarea lor justa.
5.6.2.3.Tehnici bancare utilizate in procesul determinarii bonitatii financiare ale clientelei
Atunci cand banca acorda un nou credit ( dar si atunci cand efectueaza clasificarea obligatorie a portofoliului de credite ) se
desfasoara o atenta analiza a dosarului cu documente prezentate de catre client pentru a se cunoaste toate elementele necesare
fundamentarii deciziei de creditare ( sau in cazul analizei de potofoliu pentru stabilirea noilor categorii in care sa fie reclasificati clientii)
In acest proces este extrem de important sa se determine cat mai corect bonitatea financiara luand in considerare performantele
financiare inregistrate de catre clienti.
Exista mai multe metode utilizate in practica bancara pentru determinarea bonitatii financiare a clientelei , toate insa tin cont de
structura de indicatori standard pe care-i prevad normele BNR.
Vom prezenta in continuare , pe scurt, algoritmul aplicat intr-o banca comerciala dupa care se poate face calculul pentru
determinarea bonitatii clientului creditat , respectiv obtinerea acestor elemente necesare structurarii portofoliului de credite . Pentru a
289

simplifica munca de analiza si a obtine maximum de operativitate , se recurge la utilizarea unui set restrans de indicatori usor de construit
si utilizat a caror determinare se face pe baza datelor din raportarile periodioce pe care agentii economici sunt obligai sa le intocmeascasi
sa le depuna la organele financiare si fiscale din teritoriu : bilat contabil , balanta de verificare , cont de profit si pierderi , situatia
patrimoniului, situatia datoriilor la bugetele locale si bugetul statului , etc.
De asemenea pentru a usura inlegerea acestui algoritm vom trata separat calculul bonitatii pentru clientela comerciala ( numai
exemplul clientilor mari ) si clientela privata (persoanele fizice) .
5.6.2.3.1.Evaluarea performantelor financiare ale clientelei comerciale (persoane juridice).
Sa facem de la inceput precizarea ca banca evalueaza performantele financiare in mod diferentiat pentru urmatoarele categorii de
clienti :
- clienii mari (primii 300 clieni / grupuri de clieni n ordinea descresctoare a angajamentelor),
- clienii mijlocii, respectiv clientii care nu se afla in top 300, dar au o cifra de afaceri anuala mai mare de 1.000. mii EUR
- clientii mici, respectiv clientii cu o cifra de afaceri anuala mai mica de 1.000. mii EUR, dar care nu se afla la inceput de activitate
- clientii aflati la inceput de activitate
- societati financiare nebancare
- autoritati publice locale
Categoriile de clientela mentionate mai sus sunt definite exclusiv in vederea aplicarii Regulamentului nr.5/2002.
Noi ne vom referi in cele ce urmeaza numai la algoritmul utilizat de banca pentru aprecierea performantele financiare ale clientilor
sai din categoria clienti mari.
Pentru acesta clientela evaluarea performanei financiare se va realiza pe baz de scoring atribuit unor factori cantitativi i a
unor factori calitativi.
Cu alte cuvinte banca va incadra agentii economici care apeleaza la credite intr-o categorie de bonitate in functie de punctajul
obtinut la criteriile cuantificabile , coraborat cu rezultatele analizei criteriilor necuantificabuile.
Totalul punctajului obtinut de client il plaseaza pe acesta in una din categoriile de performanta financiara notate de la A la E ,
in ordinea descrescatoare a calitatii , care au urmatoarea semnificatie :
- categoria A = client cu performante financiare foarte bune care permit achitarea la scadenta a tuturor obligatiilor
asumate fata de banca prin contractul de creditar
- categoria B = performantele financiare sunt bune si foarte bune dar nu pot fi mentinute in toata perioada de
creditare sau pe perioade de timp indelungate , la aceste nivele ;
- categoria C = clienti al caror performante financiare sunt satisfacatoare dar inregistreaza evidente tendinte de
deteriorare;
- categoria D = performantele financiare ale clientului sunt modeste si cu evidenta ciclicitate in intervale scurte de
timp;
- categoria E = client cu activitate nonperformanta financiar caz in care exista perspectiva clara ca nu pot fi achitate
nici una din obligatiile asumate cu banca prin contractul de crditare,
290

Factorii cantitativi (indicatori economici de performanta comensurata cantitativ)) pot inregistra un scor maxim de 50 de
puncte iar factorii calitativi(indicatori de performanta economica ,comensurati calitativ) pot insuma de asemenea maxim 50 de
puncte asa incat un client poate fi incadrat in una din categoriile de performanta financiara de mai sus pe o grila de la 0 la 100 de
puncte , asa cu se prezinta in tabelul urmator
Corelatia dintre ecarturile(intervalulrile) de punctaj (pe scara de la 0 puncte la 100 e puncte se identifica cinci intervale de puncatj
punctaj minim la punctaj maxim) si categoriile de performanta financiara ale clientilor bancii este prezentata in tabelul de mai jos:
Grila de clasificare a performanei financiare
potrivit punctajului total obinut ( factori cantitativi + factori calitativi)
Categorie de performanta
financara

Punctaj minim

Punctaj maxim

71
41
21
11
0

100
70
40
20
10

A
B
C
D
E

Indicatorii cantitativi pentru entitatile economice se vor determina pe baza situaiilor financiare ntocmite conform reglementrilor
emise de Ministerul Finanelor Publice sau autoriti cu competene similare din alte ri, iar categoria de performan financiar se
determin i contribuie la stabilirea categoriei de clasificare n luna urmtoare celei n care banca are acces la raportarea respectiv.
a) Evaluarea factorilor cantitativi / calcul de indicatori
In analiza sunt luate in considerare 5 grupele de indicatori (de lichiditate, de solvabilitate, de profitabilitate, de gestiune i
capacitatea de rambursare) care conin un numr total de 14 indicatori.
Scoringul maxim este de 50 de puncte, cte 10 puncte maximum pentru fiecare grup de indicatori.
Calculul se va efectua pentru toi cei 14 indicatori mai jos menionai, cu precizarea c pentru primele 4 grupe de indicatori se va
selecta pentru fiecare grup numai unul din indicatorii specifici, care va fi punctat n funcie de limitele valorice stabilite(criteriile de
selecie sunt prezentate mai jos).
n cazul grupei a cincea (indicatori de gestiune) se vor calcula toi cei 3 indicatori, iar punctajul final se va obine calculnd media
aritmetic a acestora.
Grupele de indicatori cantitativi sunt urmatoarele:

GRUPE DE INDICATORI
291

Grupa I
Indicatori de lichiditate
Indicatori

Limite

Punctaj

Lichiditate curent =
Active curente / Pasive curente

>115%
>110%
>105%
>100%
<100%

10
8
6
4
0

Lichiditate imediat=
(Active curente-Stocuri*) / Pasive
curente

>75%
>65%
>50%
>35%
<35%

10
8
5
2
0

*Se scad stocurile fr micare sau cu micare lent, clienii inceri.

Selectarea unuia dintre cei doi indicatori va ine seama de natura activitii desfurate de fiecare client n parte, asfel , pentru
clienii care desfoar activiti preponderent comerciale i la care rotaia stocurilor este rapid se va utiliza lichiditatea curent. n mod
similar se va utiliza primul indicator n cazul societilor care desfoar activiti sezoniere, sau a cror aprovizionare se realizeaz sezonier
i la societile la care ciclul de fabricaie este lung.
n alte cazuri dect cele nominalizate se utilizeaz lichiditatea imediat.

Grupa II
Indicatori de solvabilitate / indatorare
292

Solvabilitate = Datorii / Total Activ

Gradul de indatorare =
Total Datorii / Valoare activ net**

<50%
>50%
>65%
>75%
>80%

0
8
5
2
0

<100%
<125%
<150%
<200%
>200%

0
7
4
1
0

**Valoarea activului net = Total Activ Total Datori

Gradul de ndatorare operaional =
Credite pe termen scurt / Cifra de
afaceri

aceast grup se va
societii ( termen
ponderea acestora n total datorii.

<15%
<20%
<25%
<30%
>30%

10
7
4
2
0

La selectarea unuia dintre cei trei indicatori din

ine seama de structura pe termene a datoriilor
scurt sau termen mediu i lung), i respectiv

Grupa III

Indicatori de profitabilitate
Rentabilitatea net = Profit net / Cifra
de afaceri

>5%
>3%

10
8
293

>1.5%
>0%
=< 0%

5
2
0

Rentabilitate operaional = Profit

din exploatare / Cifra de afaceri

>10%
>5%
>3%
>0%
=< 0%

10
7
4
1
0

ROE = Profit Net / Capital Propriu

>25%
>20%
>10%
=>5%
<5%

10
7
5
1
0

La selectarea unuia dintre cei 3 indicatori se vor avea in vedere urmtoarele:

- n cazul societilor productive (industrie, construcii, transporturi, etc) la care se constat aplicarea metodei de amortizare
accelerat , sau constituirea de provizioane de risc diverse de volume importante sau se inregistreaz volume mari de cheltuieli financiare
generate de costuri cu plata dobnzilor, diferene de curs valutar, .a., se va utiliza indicatorul " Rentabilitate operaional"
- n cazul societilor care presteaz activiti comerciale sau servicii i la care rotaia fondurilor este mai rapid, se va utiliza
indicatorul " ROE-Rentabilitatea capitalului".
- n alte situaii dect cele prezentate mai sus se va utiliza indicatorul " Rentabilitate net".
Grupa IV

Capacitatea de rambursare

Grad de acoperire a dobnzii =

Profit din exploatare / Cheltuieli cu
dobnzile

1
>200%

10

>150%

>125%

6
294

Serviciul datoriei = (Profit din

exploatare + Amortiz + Provizioane
risc valutar) / (Cheltuieli cu dobnzile
+ rambursri credite de investiii cu
scadena sub 1 an)

Gradul de acoperire a riscului valutar

= Rezultatul din exploatare /
(cheltuieli nete cu dobanzile +
cheltuieli nete de curs valutar)

>100%

<100%

>175%

10

>150%

>125%

>100%

<100%

>150%

10

>120%

>110%

>100%

<100%

Alegerea unuia dintre cei trei indicatori va avea n vedere natura creditelor i ponderea acestora n total datorii bancare.

Grupa V
Indicatori de gestiune

Rotaia clienilor = (Cifra de afaceri /

Clieni) x 365 / N

>=10
>= 8
>= 6
>= 4
>= 2
<2

10
8
6
4
2
0
295

Rotaia stocurilor = (Cifra de afaceri /

Stocuri) x 365 / N

Rotatia furnizorilor = (Cifra de afaceri

/ Furnizori) x 365 / N
N = numr de zile
corespunztoare perioadei

Total punctaj factori cantitativi

>=10
>= 8
>= 6
>= 4
>= 2
<2

10
8
6
4
2
0

>=10
>= 8
>= 6
>= 4
>= 2
<2

10
8
6
4
2
0

0 -

50

Exemplificare
Pentru a exemplifica practic aceasta analiza vom sistematiza , in tabelul de mai jos, criteriile de performanta financiara ,
comensurate canitativ , stabilind si corelatia cu punctajul aferent si identificand si categoriile de clienti care se incadreaza in aceste ecarturi
de punctaj :
Criterii de performanta financiara folosite de BRD Groupe Societe Generale

Criterii de apreciere

Categorii

de

bonitae

clientilor

Categ . A

Categ. B

Categ. C

Categ. D

Categ. E
296

Gradul de indatorare

0 30,0

30,1 50,0

50,1 65,0

65,1 80,0

peste 80,0

Lichiditatea imediata

peste 110,0

85,1 110,0

65,1 85,0

50,1 65,0

peste 50,0

peste 50,0

40,1 50,0

30,1 40,0

20,1 30,0

peste 5,1

2,1 5,0

1,3 2,0

0,0 1,3

pierdere

peste 120,0

100,1 120,0

90,1 100,0

70,1 90,0

sub 70,0

11 - 25

1 - 10

Solvabilitate
patrimoniala
Rentabilitatea in
functie de cifra de
afaceri
Gradul de acoperire
a cheltuielilior din
venituri
TOTAL PUNCTAJ

41 - 50

26 - 40

sub 20,0

TEHNIC procedam ca in urmatoarea aplicatie practica

Sa admitem ca in cazul SC ALEX SA s-au calculat indicatorii prevazuti in metodologia BRD GSG , pentru ultimii patru ani de
activitate asa cum rezulta din urmatorul tabel :

indicatorilor
ALEX SA (%)

Nr.
ctr

INDICATORI / AN
1
2
3
4
5

Rentabilitatea in
functie de C.A.
Lichiditatea
imediata
Solvabilitatea
patrimoniala
Gradul de indatorare
Gradul de acoperire a
chelt. din venituri

Anul I

Anul II

Anul III

Anul IV

11,17

8,62

5,91

5.80

70,87

64,44

59,94

55.51

63,52

59,63

56,36

55,41

30,02

40,37

43,64

44.59

107,20

104,15

103,02

102,86

Situatia
financiari

ai SC

297

Acum , luandu-se in considerare punctajele acordate de catre banca ( ultimul rand din tabelul anterior pag .295) pentru fiecare
nivel al indicatorilor , putem avea o imagine a evolutiei performantelor firmei , prin modul in care ea ea este clasificata in categoria de
bonitate .
Calculul il prezentam in tabelulde mai jos ;

Nr.
ctr
1
conform
Groupe

evaluarii
factorilor
de
performanta

ALEX SA
BRD

5
6
7
8

INDICATORI / AN
Rentabilitatea in
functie de C.A.
Lichiditatea
mediata
Solvabilitatea
patrimoniala
Gradul de
indatorare
Gradul de acoperire a
chelt. din venituri
TOTAL
PUNCTAJ
Categoria de
bonitate
Tipul de credit

Anul I

Anul II

Anul III

Anul IV

10

10

10

10

10

10

10

10

10

42

38

38

35

Standard

In observatie

In observatie

In observatie

Clasificarea
SC
grilei aplicate de
Societe Generale
(
ca
urmare
a
cantitativi - indicatorii
financiara)

298

Se constata o oarecare deteriorare a ratelor de performanta financiara ale firmei SC ALEX SA ceea ce a condus la migrarea
clientului din ratingul A in ratingul B
. Aceasta evolutie nefavorabila se datoreaza in principal deprecierii lichiditatii firmei, precum si necorelarii ritmului de crestere al
cheltuielilor cu cel al veniturilor reflectat in nivelul indicatorului Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri .
Desi societatea se mentine in categoria clientilor cu performante bune si foarte bune se poate admite ca , in anumite perioade de
timp poate avea unele dificultati in rambursarea ratelor bancare curente si plata dobanzilor fiind deci necesara o mai atenta monitorizare a
acesteia.
b) Evaluarea factorilor calitativi
Pentru obtinerea unei imagini complete a performantelor economice si financiare ale clientilor sai corporate si pentru a-si asigura
un portofoliu de credite cat mai sanatos ,in practica BRD Groupe Societe Generale nu sunt suficiente informatiile obtinute numai din
analiza si evaluarea bonitatii factorilor cantitativi care caracterizeaza activitatea firmelor care au conturi deschise la banca si desfasoara
operatiuni curente si de investitii.
De aceea sunt analizati , prin metoda scoring, si factorii calitativi care caracterizeaza clientela BRD si anume :calitatea
managementului, calitatea acionariatului, poziia de pia, conduita tranzacional i calitatea garaniilor primite.
Cei 5 factori calitativi vor fi apreciai cu obiectivitate, punctajele alocate fiecruia innd cont de definiiile alturate, astfel
Grupele de indicatori caltitativi
299

Indicatori

Calitatea
managementului

Limite

Scoring

Excelent, experien, performan,

bunprestigiu
Standard, experien, performan, bun
prestigiu
Standard, experien, performan

6
3

Slab

10

Acionarii principali au un bun prestigiu

Acionari principali convergeni

Acionariat foarte dispersat

Acionari divergeni

Poziie pe
pia

Satisfctor

Acionarii principali sunt companii

multinaionale sau companii naionale de foarte bun
prestigiu
Calitatea
acionarilor

10

Leader pia

10

Top 5

Leader local

>1%

<1%

0
300

Tradiional, foarte bun

Conduita
tranzacional

Calitatea
garaniilor
primite (*)

10

Bun

Fr incidente

Fr relaie, fr incidente

Fncidente CRB sau / i CIP sau / i arierate

la BRD

Garanii primite, foarte lichide acoperind

integral facilitatea
Garanii lichide care acoper peste 80%
facilitatea
Garanii uor lichidabile ce acoper peste
50% facilitatea
Garanii uor lichidabile care acoper sub
50% facilitatea

Total punctaj factori calitativi

10
8
5
0

0 - 50

Trebuie sa retinem faptul ca valoarea punctajelor obtinute din evaluarea factorilor calitativi va influenta - pozitiv sau negativ -,
scorul final acordat firmei analizate si , in consecinta va fi influentata si categoria de bonitate si calitatea creditelor din portofoliu
Continuam Aplicatia prectica si admitem ca , in cei patru ani analizati , performantele calitative ale SC ALEX SA au inregistrat
urmatoatele valori ( punctaj , scor):
Clasificarea SC ALEX SA conform grilei aplicate de BRD Groupe Societe Generale
( ca urmare a evaluarii factorilor cantitativi

301

Nr.
ctr
1
2
3
4
5
6

INDICATORI / AN

Anul I

Anul II

Anul III

Anul IV

Calitatea managementului
Calitatea actionarilor firmei
Pozitia pe piata a firmei
Conduita tranzactionala
Calitatea garantiilor firmei

10
8
8
8
8

8
6
6
6
5

8
6
6
6
5

10
6
8
6
8

TOTAL PUNCTAJ

42

31

31

38

Putem observa ca , desi se mentine in categoria firmelor bune , societatea inregistreaza greutati in mentinerea pozitiei pe pietele
consacrate ,( mai mult decat probabil a pierdut unele piete care s-au micsorat datorita recesiunii economice globale ,) iar si ca o consecinta
si-a deteriorat si performantele de conduita tranzactionala ( fara sa se constate abateri de la lage!)
Aceate modificari se produc in conditiile , deloc fericite , in care a scazut si calitatea actionarilor firmei . Mare semnal de atentie
pentru banca.
Ce este mai grav este ca firma si-a deteriorat considerabil calitatea garantiilor in doi ani consecutivi , desi in urmatorul an a reusit
sa le aduca la un nivel mai bun . Aceasta evolutie , pentru banca este un mare semn de intrebare si reclama o supraveghere extrem de
atenta si pe o durata mai indelungata de timp .
Acum putem sa intocmim tabloul complet al performantelor cantitative si calitative ale clientului SC ALEX SA , putem sa-l incadram
mai precis intr-o clasa de bonitate de la A la E si sa-i stabilim locul in portofoliul de credite al bancii .
In acest scop vom utiliza datele din :
- Clasificarea SC ALEX SA conform grilei aplicate de BRD GSG ( evaluarea factorilor cantitativi) tabelul de la pag . 297;
- Evaluarea factorilor calitativi - tabelul de la pag. 300. , si avem :

Nr.
Ctr.

Natura
indicatorilor

Indicatori

cantitativi

3
4

Indicatori

Indicatori
Total punctaj
Categoria de
bonitate
Tipul de credit
Totalpunctaj

Anul I

Anul II

Anul III

Anul IV

42

38

38

35

Standard
42

In observatie
31

In observatie
31

In observatie
38
302

calitativi
5

INDICATORII

FINALI

TOTAL
PUNCTAJ
CATEGORIA
DEBONITATE
TIPUL DECREDIT

84

69

69

73

STANDARD

IN OBSERVATIE

IN OBSERVATIE

STANDARD

Datele din tabelul de mai sus ne fundamenteaza urmatoarele observatii ( cu riscul de a ne repeta , dar pentru o mai buna intelegere
a analizei ,le reluam ) astfel :
Se constata o oarecare deteriorare a ratelor de performanta financiara ale firmei SC ALEX SA ceea ce a condus la
migrarea clientului din ratingul A in ratingul B. Aceasta evolutie nefavorabila se datoreaza in principal deprecierii lichiditatii
firmei, precum si necorelarii ritmului de crestere al cheltuielilor cu cel al veniturilor reflectat in nivelul indicatorului Gradul de
acoperire a cheltuielilor din venituri .
Desi societatea se mentine in categoria clientilor cu performante bune si foarte bune se poate admite ca , in anumite
perioade de timp poate avea unele dificultati in rambursarea ratelor bancare curente si plata dobanzilor fiind deci necesara o
mai atenta monitorizare a acesteia.
Putem observa ca , desi se mentine in categoria firmelor bune , societatea inregistreaza greutati in mentinerea
pozitiei pe pietele consacrate ,( mai mult decat probabil a pierdut unele piete care s-au micsorat datorita recesiunii economice
globale ,) iar si ca o consecinta si-a deteriorat si performantele de conduita tranzactionala ( fara sa se constate abateri de la
lage!)
Aceate modificari se produc in conditiile , deloc fericite , in care a scazut si calitatea actionarilor firmei . Mare
semnal de atentie pentru banca.
Ce este mai grav este ca firma si-a deteriorat considerabil calitatea garantiilor in doi ani consecutivi , desi in
urmatorul an a reusit sa le aduca la un nivel mai bun . Aceasta evolutie , pentru banca este un mare semn de intrebare si
reclama o supraveghere extrem de atenta si pe o durata mai indelungata de timp .
Eforturile facute de conducerea firmei , in special in domeniul cuceririi de noi piete si de aici o cota de piata mai
buna si in acelasi timp a cresterii calitatii si structurii garantiilor ,determina revenirea societatii intr-o categorie de bonitate
superioara de la B la A si imbunatatirea calitatii portofoliului de credite de la categoria In observare la categoria Standard.
Consecinta imediata si pe termen mediu este o mai buna accesibilitate a firmei la creditare , conditii de costuri mai mici , cresterea
eficientei capitalului imprumutat de la banca si in final o pozitie confortabila de negociere.
5.6.2.3.2. Evaluarea performantelor financiare ale persoanelor fizice
Si In cazul persoanelor fizice, performanta financiara va fi incadrata in categoriile de la A la E. procesul de evaluarea fiind
obligatoriu atat la analiza cererii de credit cat si la creditele in sold . Pentru o mai buna cunoastere a starii performantelor financiare
303

banca , prin compartimentul de specialitate, monitorizeaza evolutia performantei financiare a clientelei si pe parcursul perioadei de
creditare.
a) La analiza cererii de credit ( credite noi) perfomanta financiara a persoanelor fizice se determina prin corelarea a doua
criterii de analiza :
gradul de risc asociat clientului determinat in mod diferit functie de modul de efectuare a analizei: in aplicatii pe baza de scor
sau prin analiza manuala
acoperirea naturala cu venituri realizate in valuta creditului .
Gradul de risc
Pentru creditele de consum acceptate prin aplicatii pe baza de scor performanta financiara va fi determinat functie de
scorul calculat de aplicatie si reflectat in decizia sistemului, care poate fi :
clientii cu decizie Acceptat sau decizie Nefinalizat si Aviz favorabil care au acoperire naturala pentru riscul valutar,
vor fi incadrati in categoria A
clientii cu decizie Nefinalizat (in studiu) datorata scorului (regula decizie:Nefinalizat) si/sau clientii pentru care nu se
asigura acoperirea naturala a riscului valutar si cei acceptati prin procedura de fortare decizie, vor fi incadrati in categoria B.
Clientii acceptati prin fortare decizie vor fi incadrati in categoria C
Precizare : scorul cuprinde un punctaj alocat in functie de o serie de variabile si este ajustat periodic functie de analize statistice
efectuate privind comportamentul pe perioada creditului al clientilor acceptati anterior. In functie de punctajul obtinut decizia sistemul poate
fi deci :
- acceptat scor favorabil
- nefinalizat scor - in studiu - clientul presupune o analiza suplimentara
- refuzat
Declasificarea clientului in categoriile C, D si E se va realiza in cazul in care potrivit informatiilor existente in banca sau constatate
pe parcursul diverselor verificari efectuate de echipele de audit intern sau extern se constata:
locului de pierderea munca a debitorului (pe o perioada ce depaseste 12 luni) - categoria C de performanta financiara;
decesul/invaliditate permanenta a debitorului si polita de asigurare la riscul de neplata sau de deces este cesionata in favoarea
bancii, si este valabila categoria D;
decesul/invaliditate permanenta a debitorului si inexistenta unei polite de asigurare de risc financiar sau deces cesionata in
favoarea bancii - categoria E.
Pentru creditele imobiliare/ipotecare cu acceptare manuala se vor utiliza urmatoarele criterii de determinare a performantei

financiare:
Nr. Crt.
1.

Criteriu
Obiectul creditului

Valori
Cumparare
Constructie

Punctaj
20
15
304

2.

Nivel avans

3.

Grad de indatorare imo

4.

Grad de acoperire cu
garantii

5.

Sursa venituri

6.

Varsta

7. Vechime activitate

8. Incidente plata BC

Terminare/modernizare
25%
25-35%
>35 %
<20%
20-30
30-35
133
133-150
>150
Salarii, pensii,independenti
Dividende
Chirii, drepturi de autor
<25
25-50
50-60
>60
< 1an
1 an
1-5 ani
>5 ani
Fara
Incidente intamplatoare

10
10
15
20
25
15
10
10
15
20
30
20
25
20
30
25
10
- 20
0
15
30
10
-10

Punctaj este urmatorul :

- categoria A : > 100 p
- categoria B : 80 -100 p
- categoria C : 65 - 79p
- categoria D: 50 - 65p
- categoria E: < 50p
Clientii cu punctaj de categoria A pentru care nu se asigura acoperirea naturala a riscului valutar vor fi incadrati in categoria B.
305

 Analiza acoperirii naturale cu venituri realizate in valuta cotata: este un proces in care se va verifica daca venituri in valuta
sunt > rata (principal si dobanda) in valuta
Pentru clientela persoane fizice documentele ce justifica venituri in valuta sunt :
adeverinta de salariu pe care angajatorul certifica in spatiul special ca salariul este platit in valuta.
in cazul veniturilor din chirii contractele de inchiriere incheiate cu persoane fizice sau cu misiuni diplomatice, reprezentante
ale unor firme straine, in care se prevede in mod expres plata in valuta a chiriei.
Nota : se considera de asemenea ca fiind acoperite in mod natural de risc valutar creditele de nevoi temporare si/sau creditele pe
card MCG , in valuta , garantate cu depozite colaterale in valuta cotata, doar in cazul in care depozitul colateral apartine debitorului.
b).Pentru creditele in sold se va ajusta clasificarea actuala a clientilor care se incadreaza in categoria A la B pentru clientii cu
solduri/angajamente de credite in valuta, pentru care nu se asigura acoperirea naturala de risc valutar .
Dupa acordarea creditului ajustarea lunara a clasificarii clientilor se va realiza conform matricei, functie de evolutia serviciului
datoriei.
Pe tot parcursul derularii creditului, daca exista elemente care detemina o modificare a profilului de risc al clientului ( ex.informatii
referitoare la pierderea locului de munca, sau diminuarea/ cresterea gradului de acoperire cu garantii etc.) unitatea bancara va reevalua
performanta financiara a clientului, modificand categoria de incadrare in mod corespunzator.

5.6.3.Clasificarea creditelor in functie de calitatea contrapartidei. (practica internationala)

In practica bancilor internationale , preluata si aplicata si in subsidiarele lor din afara granitelor, ( deci si la noi in tara!!!!) se
utilizeaza si alte criterii de sistematizare a creditelor cum sunt calitatea contrapartidei si serviciul datoriei., rezultatul acestor analize
stand la baza evaluarii riscurilor asumate.
In conformitate cu instructiunile specifice de clasificare creditele din portofoliul unei banci pot sa fie :
Credite sanatoase sunt creditele catre contrapartide cu un bun nivel financiar si cu serviciul datoriei corect;
Credite sensibile credite catre clienti cu structura financiara dezechilibrata, afacere in declin, dar cu un serviciu al dotoriei
corespunzator;
Credite neperformante sunt credite catre clienti cu indicatori de performanta financiara degradati, care pot genera pierderi
pentru banca. In aceast categorie vor intra obligatoriu creditele cu un serviciu al datoriei mai mare de 45 de zile in cazul persoanelor
juridice i cele pentru care a fost iniiat procedura judiciar mpotriva clientului.
La baza acestei clasificari stau analizele foarte atente pe care managementul bancii le intreprinde aupra clientelei bancii.
In acest context clientela comerciala fata de care banca si-a asumat angajamente de finantare (fie prin acordarea de credite, fie
prin angajamente de tipul scrisorilor de garantie bancara, acreditivelor, avalizarilor, s.a) se clasifica in trei mari categorii, functie de
performanta financiara si conduita tranzactionala :
306

 Clienti sanatosi clienti cu credite in sold care inregistreaza o buna situatie financiara si patrimoniala si cu serviciul datoriei

corect in cadrul perioadei de creditare .

Clienti sensibili - reprezinta acel segment al clientelei comerciale a carui situatie financiara are un trend descendent:
capitalizare insuficienta, indicatori financiari si de gestiune cu un trend descrescator, grad de indatorare ridicat, degradarea garantiilor,
intarzieri minore in serviciul datoriei, dar care nu prezinta un grad de repetitivitate / continuitate, cresterea riscului reputational, etc. In cazul
acestor angajamente se poate estima ca relatia dintre banca si client se poate finaliza fara inregistrarea de pierderi de catre banca, in
conditiile unei urmariri atente, periodice si punctuale. Acest segment de clientela nu constituie inca subiectul unei provizionari specifice.
Clienti neperformanti clienti care se impart in doua categorii:
- clientii care nu se afla in gestiunea Creditelor Neperformante: sunt acei clienti avand o performanta financiara slaba si foarte
slaba, avand garantii a caror valoare estimata a fi posibil de recuperat nu acopera integral facilitatile acordate de banca, si / sau un serviciu
al datoriei slab (inregistreaza restante). In aceasta categorie pot fi incadrati si clientii la care exista probabilitatea ca in viitorul apropiat sa
genereze o pierdere pentru banca, datorata performantei financiare slabe, (in conditiile unui serviciu al datoriei bun), fie au intervenit
evenimente care au blocat activitatea clientului .
- clientii din gestiunea Creditelor Neperformante: Aceasta categorie cuprinde toti clientii aflati in gestiunea Creditelor
Neperformante, indiferent de performanta financiara sau de serviciul datoriei inregistrat la data analizei
De exemplu in BRD- Groupe Societe Generale sistemul de evaluare al clientelei comerciale a fost denumit clasificare BHFM
deoarece pentru a se putea crea o imagine globala coerenta a calitatii portofoliului de angajamente ale bancii, perfect compatibila cu
ansamblul grupului Societe Generale, la nivelul BHFM s-a impus ca toti membrii grupului ce activeaza in afara Frantei sa utilizeze un
sistem unic de evaluare a calitatii portofoliului.
Elementele ce stau la baza procesului de cotare a clientilor ,in cadrul acestui sistem BHFM , sunt de principiu urmatoarele:
- Factori obiectivi: marimea clientului (cifra de afaceri) , situatia financiara a clientului, garantiile aduse de client, serviciul datoriei
fata de banca, sectorul economic, apartenenta la un grup de clienti, marcajul de client neperformant,etc.
- Factori dinamici: obligatii restante fata de terti, risc reputational, investitii prost gestionate,etc.
Cotarea BHFM se face numai pe baza bilanturilor anuale ale clientilor, pentru a se evita posibilele fluctuatii ale performantei
financiare in cazul clientilor cu activitate sezoniea.
Clasificarea automata a grupurilor de clienti se va realiza prin contaminare, respectiv tuturor membrilor grupului de clienti li se va
inregistra o singura categorie de clasificare BHFM, respectiv cea corespunzatoare celei mai slabe societati din grup.
Categoriile de clasificare BHFM sunt prezentate in tabelul urmator :
Categorie clientela
Sanatosi

Cotatie BHFM
1
2
3

Gestiune
CORP + Retea
CORP + Retea
CORP + Retea

Provizionare
BHFM
Nu
Nu
Nu
307

Sensibili
Neperformanti

Bilant
Inafara
bilantului

4
5
6
7A
7B
8A
8B

CORP + Retea
CORP + Retea
CORP + Retea
CORP + Retea
Credite neperformante
Credite neperformante
Credite neperformante

Nu
Provizion colectiv
Provizion colectiv
Provizion specific
Provizion specific
Provizion specific
Provizion specific

Pentru a putea fi cotat ,pentru fiecare client se intocmeste cate o fisa cu un volum si o structra de indicatori corespunzatoare
grupelor de marime a acestuia , iar pentru clientii sensibilio si neperformanti rapoarte de monitorizare. Un client poate avea o singura cotatie
BHFM

5.7. PROVIZIOANE SPECIFICE DE RISC

Tehnici bancare de calcul si managementul provizioanelor specifice de risc.
Fiecare client al bancii care a baneficiat de un credit este analizat si incadrat in una dintre categoriile de credite prezentate mai
sus.
Practica bancara ataseaza fiecarei categorii de credite o cota procentuala a provizionului de risc care se constituie si se
utilizeaza conform normelor atat exterioare bancii normele si regulamentele bancii centrale cat si a normelor proprii.
Este gresit sa se inteleaga faptul ca procesul de constituire a provizioanelor specifice de risc este unul impus exclusiv de lege ci
trebuie sa subliniem conditia absolut normala si logica si anume ca banca , creditorul, trebuie sa fie si propriul sau asigurator.
Viata unui credit , din momentul acordarii si pana la rambursarea lui integrala , se desfasoara intr-un mediul economic , social
,politic , etc. extrem de mobil , care influenteaza substantial atat parametrii imprumutului cat si activitatea si rezultatele obtinute de
beneficiarul plasamentului.
Influentele de mediu si modificarile de performanta a clientilor sunt cu atat mai accentuate cu cat termenele de acordare ale
creditelor sunt mai lungi.
Acest lucru trebuie sa-l aiba in vedere orice moderator de credita , inca din faza de negociere a contractului de creditare , cand isi
formeaza opinia personala cu privire la bonitatea clientului , la credibilitatea si capacitatea acestuia de a-si onora obligatiile asumate fata
de banca .
308

Acesta componenta de prevenire a factorilor de risc este apoi dublata de o monitorizare atenta , profesionala a
comportamentului clientilor in derularea relatiilor lor cu banca, pentru a sesiza din timp acele elemente care tradeaza inceputul unui
disconfort financiar cand clientul nu mai poate face fata obligatiilor ce tin de serviciul datoriei.
Sunt multe semne care duc la concluzia ca exista un comportament inadecvat si implicit apar problemele in rambursarea creditelor
si plata dobanzii , de exempu : cresterea gradului de indatorare a clientului fata de furnizori si salariati , neonorarea datoriilor catre stat,
reducerea profitului , incidente de plati, inrautatirea srviciului datoriei , imobilizari nejustificate ca volum si timp , scaderi de rulaje , etc.
In acest context de erodare a parametrilor cantitativi si calitativi ai activitatii unui client se produce si deteriorarea calitatii creditelor
angajate , acestea devin credite in suferinta si pot evolua spre categoria de credite pierdere.
Fenomenul creaza bancii creditoare o serie de implicatii financiare nonperformante concretizate in imobilizari de lichiditati ,
diminuarea resurselor de creditare generatoare de profit si obligarea acesteia de a constitui noi rezerve si provizioane , cat mai mari care
duc implicit la diminuarea profitului .
Practica bancara statueaza o procedura complexa care cuprinde TEHNICA etapelor de :
- calcul ,
- constituire ,
- regularizare si
- utilizare a provizioanelor specifice de risc.
Calculul volumului de provizioane se realizeaz pe fiecare contract de credit n parte, funcie de categoria final de
clasificare a clientului .
Provizioanele specifice de risc se determin numai pentru angajamentele bilaniere ale clientului
Pentru stabilirea volumului necesar de provizioane pe fiecare contract se parcurg urmtoarele etape:
- se determin categoria de clasificare a clientului;
- se stabilete expunerea brut pe fiecare contract de credit, prin identificarea tuturor elementelor bilaniere i extrabilaniere care
sunt aferente contractului;
- se determin expunerea ajustat pe contract prin deducerea din expunerea brut a garaniilor acceptate;
- se determin volumul necesar de provizioane pe contract, respectiv pentru fiecare element bilanier ce face parte din contract,
prin aplicarea coeficientului de provizionare la expunerea ajustat.
COEFICIENII DE PROVIZIONARE A CREDITELOR
potrivit regulamentului BNR
Categoria de clasificare a
creditelor
STANDARD
N OBSERVAIE
SUBSTANDARD

Coeficient de provizionare
0%
5%
20 %
309

NDOIELNIC
PIERDERE

50 %
100 %

Pentru determinarea expunerii ajustate, se vor deduce din expunerea fa de entitatea de risc garaniile prevzute in tabelele de
mai jos numai la valoarea lor justa .
Valoarea justa a garantiilor se asimileaza valorii de circulatie . Exceptie de la aceasta regula o fac cazurile in care, urmare
informatiilor celor mai recente din banca (constatari sau vizite pe teren efectuate de personalul bancii cu sarcini in activitatea de urmarire a
creditelor sau de recuperare a creditelor neperformante, alte informatii), se constata alterari ale valorii garantiilor (de exemplu: deteriorarea
garantiilor, lipsa lor, etc). In acest caz valoarea justa va fi reevaluata si inregistrata in evidentele bancii astfel incat sa reflecte cu acuratete
situatia constatata.
TEHNIC determinarea expunerii ajustate se realizeaz astfel:
se identific elementele bilaniere i cele extrabilaniere ce reflect contractul de credit;
se stabilete ponderea fiecrui element bilanier i / sau extrabilanier n totalul expunerii brute;
se identific garaniile aferente contractului, se grupeaz garaniile pe grade de risc de credit, i se pondereaz cu gradul de risc
corespunztor fiecrui tip de garanie, conform anexei nr. 1 la Norma BNR nr. 12/2002 tabelul de mai sus si respectiv urmatorul tabel .
se aloc proporional garaniile ponderate fiecrui element bilanier i extrabilanier ce compun expunerea brut a contractului de
credit.
Expunerea ajustat (Ea) pe fiecare element bilanier i extrabilanier din componena contractului va fi egal cu :
Ea = Expunerea brut - Garania ponderat
Expunerea ajustat pe contract este egal cu suma tuturor expunerilor ajustate corespunztoare tuturor elementelor bilaniere i
extrabilaniere ale contractului.
Provizionul de risc necesar pentru contractul de credit se determin prin nmulirea expunerii ajustate aferente numai prii
bilaniere a contractului, cu coeficientul de provizionare determinat de categoria de clasificare a clientului, astfel
Provizionul de risc = Ea x % de provizionare
n tabelul de mai sus sunt prezentai coeficienii de provizionare corespunztori fiecrei categorii de clasificare.
O precizare pentru clienii clasificai PIERDERE potrivit performanei financiare coroborate cu serviciul datoriei:
- in cazul in care serviciul datoriei este mai mic sau egal cu 90 zile se determin expunerea ajustat, iar provizionul necesar va fi
egal cu expunerea ajustat;
- cand serviciul datoriei este mai mare de 90 zile, provizionul necesar va fi egal cu expunerea brut, rezultat din nsumarea
elementelor bilaniere ale contractelor de credit
310

Pentru toi clienii (ageni economici i persoane fizice) banca va pstra detaliul de calcul al provizioanelor specifice de risc pe suport
informatic, astfel nct s se poat demonstra n orice moment fundamentul constituirii sau a regularizrii provizioanelor specifice de risc.
Lista garaniilor prevzute n anexa la Normele Metodologice BNR si coeficientul maxim pentru deducere din expunerea bancii
fata de entitatea de risc (client , contract de credit) este urmatoarea
Tipul de garanie
Garanii exprese, irevocabile i necondiionate ale administraiei publice de specialitate a statului roman
sau ale BNR
Titluri emise de administraia public central de specialitate a statului romn sau de BNR
Garanii exprese, irevocabile i necondiionate ale administraiilor centrale, bncilor centrale din rile
de categorie A sau Comunitilor Europene
Titluri emise de administraiile centrale, bncile centrale din rile de categorie A sau Comunitile
Europene
Depozite colaterale plasate la banca nsi
Certificate de depozit sau instrumente similare emise de banca nsi i ncredinate acesteia
Garanii exprese, irevocabile i necondiionate ale bncilor de dezvoltare multilateral sau de BEI
Titluri emise de bncile de dezvoltare multilateral sau de BEI
Garanii exprese, irevocabile i necondiionate ale administraiilor locale din Romnia
Garanii exprese, irevocabile i necondiionate ale bncilor din Romnia
Garanii exprese, irevocabile i necondiionate ale administraiilor regionale sau locale din rile de
categ. A
Garanii exprese, irevocabile i necondiionate ale bncilor din rile de categoria A
Garantii personale exprese, irevocabile si neconditionate emise de (FGC) din Romania

Coeficient
maxim
1
1
1
1
1
1
0,8
0,8
0,8
0,8
0,8
0,8
0,5

Lista altor garanii ce vor fi luate n considera la diminuarea expunerii fa de entitatea de risc poate cuprinde si :
Tipul de garanie
Ipoteci n favoarea bncii de ranguri superioare ipotecilor instituite n favoarea altor creditori, asupra locuinelor ce
sunt sau vor fi ocupate de debitor sau ce sunt date cu chirie de ctre acesta
Ipoteci n favoarea bncii de ranguri superioare ipotecilor instituite n favoarea altor creditori
Gajuri asupra stocurilor de materii prime i materiale, produse semifabricate sau finite
Gajuri asupra echipamentelor

311

 Constituirea provizioanelor specifice de risc se refer la crearea acestora i se realizeaz prin includerea pe cheltuieli
(ATENTIE se diminueaza veniturile si consecinta imediata este diiminuarea profitul brut al bancii!!!!!) a sumei reprezentnd nivelul
necesarului de provizioane specifice de risc, n cazul n care nu exista un provizion.
Regularizarea provizioanelor specifice de risc se realizeaz prin modificarea nivelului existent al acestora, n vederea
restabilirii egalitii ntre provizionul existent i cel necesar. Aceast operaiune se realizeaz prin includerea pe cheltuieli sau prin reluarea
pe venituri a sumei reprezentnd diferena ntre nivelul existent n sold al provizioanelor specifice de risc i nivelul necesarului..
n evidena contabil se inregistreaza numai provizionul necesar rezultat ca urmare clasificrii creditelor potrivit serviciului
datoriei coroborat cu performana financiar a clientului i / sau iniierea de proceduri judiciare.
Bncile vor constitui i/sau vor regulariza lunar provizioanele specifice de risc de credit aferente creditelor i plasamentelor
evideniate n sold la finele lunii respective, prin includerea pe cheltuielile i/sau prin reluarea pe veniturile lunii pentru care se face
raportarea, indiferent de rezultatul financiar al perioadei nregistrat de banc.
Constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc se vor realiza utiliznd moneda de exprimare a
creditelor i /sau plasamentelor pe care le corecteaz.
Utilizarea provizioanelor specifice de risc i scoaterea n afara bilanului a creanelor bncii
Utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit se refer la anularea provizioanelor specifice de risc de credit, n cazul realizrii
riscului de credit, i se va realiza prin reluarea pe venituri a sumei reprezentnd nivelul existent n sold al provizioanelor specifice de risc de
credit aferente creditelor i/sau plasamentelor care se scot n afara bilanului.
Scoaterea n afara bilanului a tuturor sumelor aferente unui credit se realizeaza de catre consilierul de credite neperformante in
conformitate cu normele BNR , in urmatoarele situatii :
- cel puin una din sumele aferente unui credit nregistreaz un serviciu al datoriei mai mare de 360 zile;
s-a solicitat investirea cu formul executorie, a contractului de credit, precum i a contractelor de garanie dac este cazul.
s-a investit cu formul executorie hotrrea judecatoreasc definitiv ce dispune asupra contractului de credit, precum si
asupra contractelor de garanie, dac este cazul.
s-a declanat procedura de executare silit a patrimoniului n cazul persoanelor fizice i juridice.
instana a dat hotrrea de deschidere a procedurii de faliment.
De la data scoaterii n afara bilanului, indiferent de prevederile graficului de rambursare, toate creditele sunt considerate credite
restante.
Pentru creditele evideniate extrabilanier se calculeaz n continuare dobnzi cu excepia creanelor negarantate sau prilor
negarantate din creanele garantate aferente clienilor pentru care s-a deschis procedura n baza Legii nr. 64/1995 republicat.
Operaiunile de scoatere n afara bilanului efectuate n cursul lunii, ca urmare a ndeplinirii condiiilor prevzute la art. 79 (3) din
Legea nr.58/1998 republicata si art. 16 din Regulamentul BNR nr. 5/2002 vor fi precedate n fiecare caz de ncadrarea sumelor respective
n categoria PIERDERE i de constituirea sau regularizarea dup caz, a provizioanelor specifice de risc conform prevederilor art. 17 din
Regulament.
In aceste condiii, la scoaterea n evidena extrabilanier, toate creditele i dobnzile vor fi provizionate integral.
312

5.8..CREANTE REESALONATE
Ca regula banca isi protejeaza propriile interese , fonduri si expuneri dar in acelasi timp nu-i este indiferenta evolutia cantitativa si
calitativa a afacerilor clientilor sai mai ales a celor care solicita , obtin sau detin deja credite.
Printr-o monitorizare eficienta si permanenta a afacerilor clientului banca va putea sa identifice posibilele cauze care pot sa
modifice nefavorabil performanta financiara a clientilor ei , situatii care-i pot pune pe acestia in imposibilitatea onorarii promisiunilor si
angajamentelor consemnate in contractul de credit si in cazuri bine justificate va proceda la reesalonarea datoriilor. ( reesalonarea
creantelor)
Performanta financiara a clientilor pentru care banca a aprobat reesalonarea datoriilor se va determina dupa cum urmeaza:
5.8.1.Reesalonarea creantelor in cazul clientelei comerciale (Persoanelor juridice)
In cazul in care, din analiza solicitarii de reesalonare a datoriilor catre banca, rezulta faptul ca restantele inregistrate de client sau datorat unor cauze obiective, sau unor factori externi asupra carora clientul nu putea interveni (cum ar fi modificari legislative, fluctuatii
semnificative ale cursului de schimb, intarzieri in finalizarea investitiei, suplimentari ale devizului general, etc) iar din analiza bancii rezulta
faptul ca nu exista riscuri suplimentare in rambursarea datoriilor reesalonate, se va mentine categoria de performanta financiara
determinata pe baza ultimelor situatii financiare semestriale ale clientului.;
In situatia in care urmare analizei solicitarii de reesalonare a clientului, banca reuseste sa impuna conditii prin care se reduce
riscul final de nerambursare a datoriilor de catre client (cum ar fi garantii reale suplimentare, majorarea capitalurilor proprii, imprumuturi
actionari subordonate datoriilor bancare, garantii corporate puternice de la firmele mama, etc) atunci se va mentine performanta
financiara determinata pe baza ultimelor situatii financiare semestriale ale clientului.
In cazul in care banca accepta reesalonarea datoriilor unor clienti in scopul de a obtine conditii mai stricte sau garantii
suplimentare, pentru diminuarii pierderii finale anticipate, iar din analiza rezulta ca rambursarea integrala a datoriilor fata de banca este
incerta, atunci se va proceda la o noua determinare a categoriei de performanta financiara pe baza celor mai recente si relevante
situatii financiare precum si la verificarea garantiilor inregistrate in sistemul informatic, pe care le va actualiza astfel incat sa reflecte riscul
real indus de respectivul client.
Prezentam mai jos grila de clasificare a performantelor financiare , potivit punctajului obtinut de clientii persoane juridice care
beneficiaza de reesalonarea datoriilor.
In paranteza este redat punctajul atribuit bonitatii financiare a clientilor creditati care prezinta o situatie normala a a graficelor de
rambursare a ratei creditelor si dobanzii aferete acestora.
Se poate observa inasprirea conditiilor de incadrare in categoriile de performanta financiara a beneficiarilor de reesalonare a
datoriilor , fapt ce presupune eforturi mari din partea acestora (pe toate planurile : materiale , financiare , umane etc. ) pentru a se situa in
grilele de evaluare cu praguri superioare celor normale , de echilibrare a riscului de creditare cu garantii suplimentare , impunerea de
restrictii privind costurile , etc.
Trebuie sa mentionam ca banca va actiona responsabil , in sensul de a-l sprijinii pe client pentru a iesi din criza sa financiara , si
de comun acord vor cauta solutii de imbunatatire a acestei situatii , solutii formalizate intr-un plan de redresare pe care debitorul trebuie sa-l
urmeze sub supraveghere specialistilor din cadrul bancii.
313

Categorie de
performanta
financara

Punctaj minim
A
B
C
D
E

91
71
41
21

(71)
(41)
(21)
(11)
0

Punctaj maxim
100
90
70
40
20

(70)
(40)
(20)
(10)

5.8.2. Reesalonarea creantelor clientelei retail ( Persoanelor fizice)

In cazul in care, din analiza solicitarii de reesalonare a datoriilor catre banca, rezulta faptul ca restantele inregistrate de client s-au
datorat unor cauze obiective, sau unor factori externi asupra carora clientul nu putea interveni, dar banca reuseste sa impuna conditii
prin care se reduce riscul final de nerambursare a datoriilor de catre client (respectiv constituirea de garantii reale suplimentare) atunci se va
mentine performanta financiara existenta.
In cazul in care banca accepta reesalonarea datoriilor unor clienti in scopul de a obtine garantii suplimentare in scopul diminuarii
pierderii finale anticipate, desi din analiza rezulta ca rambursarea integrala a datoriilor este incerta, atunci banca va proceda la
declasificarea categoriei de performanta financiara cu o categorie.
5.9.ELEMENTELE TEHNICE SPECIFICE CREDITARII
Principiile si regulile de mai sus sunt in conexiune cu si privesc urmatoarele elemente tehnice specifice creditarii bancare :
solicitantul creditului
cererea de creditare
garantiile creditului
punerea la dispoziie, urmrireasi ,reinnoirea i rambursarea creditelor
dobanzile si comisioanele
5.9.1. Solicitantul creditului
Acceptarea de catre o banca de a acorda unui credit , reflecta, in fapt , punctul sau de vedere cu privire la capacitatea de
rambursare prezenta si viitoare a acestuia .
Decizia de creditare se adopta in urma unor analize foarte atente , in mod diferentiat pentru clientii noi si respectiv clientii
traditionali , fideli bancii , si presupun administrarea unui volum destul de mare de informatii , referinte , date cu caracter istoric
despre client si comportamentul acestuia consultand surse diverse de informare cum sunt ( A se vedea si cap. Cunoasterea clientelei
bancare) :
Date furnizate de client:
314

- informatii despre afacere, obiectul sau concret de activitate acestea trebuie s fie analizate ntr-o manier critic de ctre Banc
ntruct provin de la o surs subiectiv;
- informaii juridice dosarul juridic al clientului;
- calitatea managementului firmei
- informaii financiare documentele contabile;
- informatii privind garantiile propuse titluri de proprietate, sarcini ,etc..
Informaii exterioare:
- Centrala Riscurilor Bancare si Centrala Incidentelor de Plat obligatoriu de consultat, cu exceptiile/limitarile prevazute de
instructiunile specifice pe produs. In cazul unei societati care apartine unui grup de firme se va consulta CRB si CIP pentru firma care solicita
facilitatea de finantare cat si pentru firmele care au angajamente in sold la B.
- Servicii de informare comercial
- Servicii globale de la unitatile mama cum de exemplu Socit Gnrale Franta (responsabilii de mari clieni ai Socit Gnrale)
pentru BRD din Romania , etc.
- Orice alte surse referinte din partea furnizorilor, clientilor, mijloacelor mass media, ORC,
5.9.2. Cererea de creditare
Aspectele ce urmeaza a fi luate in considerare atunci cand se analizeaza o cerere de creditare sunt in principal urmatoarele :
Competenta legala a solicitantului - care se probeaza cu actele constitutive ale firmei , cu hotarari emise (luate) de asociati
privind delegarea ( indreptatirea)unei sau mai multor pf. sa angajeze firma in relatiile cu banca;
Destinatia creditului care trebuie bine definita atat de catre client cat si de banca si consimtita de parti prin contractul de
creditare.Se urmareste ca ob. creditului sa fie legal si in legatura cu activitatile curente ale firmei;
Volumul creditului este un indicator extrem de important deoarece cuantumul sau exagerat poate declansa riscul de neplata
( de nerambursare ). Iar subdimensionarea nu reprezinta nici un sprijin pentru client sau mai mult ii pericliteaza succesul afaceri.
Dimensionare corecta a creditului este sustinuta intre altele si de un cash flow prin care se surprind lichiditatile curente , veniturile si
cheltuielile , precum si castigul net prevazut a se realiza.
Variantele de plata. Perioada de rambursare a creditului Cu ajutorul cash flow- ului se identifica si durata de rambursare a
creditului. De exemplu pentru o afacere care are nevoie de multe lichiditati rambursarea creditului se recomanda sa fie in rate valorice cat
mai mici , esalonate pe o perioada de timp cat mai mare , in contextul proiectarii afacerilor firmei in parametrii economico financiari
considerati normali.
Pentru exemplificare va prezaentam mai jos un model al Cererii de credit adresata bancii de catre un client corporate :
Catre BRD Groupe Societe Generale, Sucursala/ Agentia
CERERE DE CREDIT
Nr. din data .1
1. Denumirea societatii solicitante....................................................................................................
1

Se va completa cu numar si data din Registrul de evidenta al solicitantului de credit.

315

2.

3.
4.

5.
6.
7.
8.
9.

Date de identificare ale socieltatii

Cod fiscal..
Nr. inregistrare la Oficiul Registrului Comertului.
Adresa societatii ...
Telefon/ fax....................
E-mail
Obiectul principal de activitate
Tipul creditului solicitat2.
Credit nou
Reinnoire
Majorare
Refinantare
Renegocierea comerciala a creditului acordat in baza contractului de credit nr. ... din data de

Valoarea creditului solicitat.

Durata de creditare solicitata
Perioada de gratie solicitata3
Grafic de rambursare solicitat
Garantii propuse pentru creditul/ angajamentul solicitat
a) Garantie ..
b) Garantie ..
c) Garantie ..
d) Garantie ..
e) Garantie

10. Declaram pe propria raspundere ca:

Facem parte din grupul de firme, alaturi de urmatoarele societati :
a) SC ., cod unic de identificare
b) SC ., cod unic de identificare
c) SC ., cod unic de identificare
Nu facem parte dintr-un grupul de firme.
2
3

Credit pentru finantarea nevoilor de capital circulant/ credit sezonier/ credit pe contract/ DAC/ credit de descoperit de cont temporar/ credit de investitie.
Se va completa doar in cazul creditelor de investitie.

316

11. Ne angajam sa punem la dispozitia bancii toate documentele solicitate de banca, precum si orice alte date
suplimentare.
Declaram pe propria raspundere ca toate datele din prezenta cerere si din documentele anexate, inclusiv
documentele financiare, sunt reale, corecte si corespund cu cele din evidentele noastre si cu realitatea.
Persoana/
persoanele
reprezentante ale
solicitantului

Solicitant

Data

(numele si
prenumele, functia,
semnatura)

(denumire
societate si
stampila)

(data
semnari
i
cererii)

5.9.3. GARANIILE - mijloace de protectie mpotriva riscurilor Identificarea riscurilor aferente unui credit implic i identificarea unor soluii de neutralizare sau atenuare a acestor riscuri. Pe lng
perfecta cunoatere a clientului i analiza financiar, alte mijloace de protecie mpotriva riscurilor sunt i garaniile.
Creditele acordate de Banc trebuie, in mod normal, garantate. n alegerea tipului de garanie cel mai potrivit pentru un anumit credit
se va ine cont de: interesul de clientel (calitate i performane financiare) i calitatea garaniei (stabilitatea valorii garaniei n timp
i lichiditatea sa).
Garantarea creditelor trebuie s constituie doar o msur suplimentar de securitate, Banca estimnd c rambursarea creditului
se va realiza din activitatea curent a mprumutatului.
O atenie deosebit trebuie acordat situaiilor n care cadrul reglementar prevede constituirea de ctre Banc de provizioane de
risc de credit, datorit mixului de garanii i performane financiare ale imprumutatului. n aceste situaii este recomandat mbuntirea
garaniilor i/sau impunerea de clauze financiare n contractul de credit.
Bunurile aduse in garantie trebuie s fie uor de evaluat, iar valoarea acestora sa fie relativ stabil n timp. n stabilirea acestei valori
se va ine cont i de costurile de lichidare.
In cazul clienilor care beneficiaz de mai multe faciliti de credit din partea Bncii, se recomand constituirea de garanii comune
tuturor acestor faciliti, astfel nct riscurile Bncii s fie acoperite printr-un co de garanii.
5.9.3.1. Garanii reale
n aceast categorie intr ipotecile i gajurile pe orice activ corporal sau necorporal, individual sau generic, prezent sau viitor,
aparinnd imprumutatului sau unui garant ter.
317

Garaniile reale reprezint acele mijloace juridice de garantare a obligaiilor, prin afectarea special a unui bun sau mai multor bunuri
ale debitorului sau ale altei persoane, n vederea asigurrii executrii obligaiei garantate.
Principalele efecte ale garaniilor reale sunt reprezentate de consecinele pe care le confer dreptul de preferin i de urmrire
al creditorului garantat fa de ceilali creditori negarantai (chirografari).
Astfel, n temeiul dreptului de preferin, n cadrul unei executri silite, valoarea bunului va asigura mai nti satisfacerea integral a
creditorului garantat, ceilali creditori fiind n msur s-i recupereze creanele doar dac valoarea rmas este acoperitoare.
n ceea ce privete dreptul de urmrire, acesta confer creditorului garantat posibilitatea de a urmri bunul afectat garaniei n
minile oricui s-ar afla, deci chiar dac acesta a fost nstrinat.
n funcie de tipul bunului afectat garantrii ndeplinirii unei obligaii mobil sau imobil, garaniile reale se clasific n:
- garanii reale mobiliare
- garanii reale imobiliare
Garania real mobiliar ( gajul cu si fara deposedare) este contractul n virtutea cruia un bun mobil al debitorului sau al
unei alte persoane, este afectat garantrii ndeplinirii unei obligaii.
Conform Codului civil, bunurile sunt mobile prin natura lor, sau prin determinarea legii.
Bunurile mobile prin natura lor sunt corpurile care se pot transporta de la un loc la altul, att acelea care se mic de sine
(ex.animalele) ct i cele care nu se pot strmuta din loc dect printr-o putere strin, precum sunt lucrurile nensufleite.
n ceea ce privete bunurile mobile prin determinarea legii, Codul civil i Titlul VI al Legii nr.99/1999 nu consacr o definiie pentru
acestea, realiznd ns o enumerare a lor. Astfel, sunt considerate bunuri mobile prin determinarea legii:
- soldurile creditoare ale conturilor de depozit, depunerile de economii ori depozitele la termen deschise la instituii bancare sau
financiare;
- certificatele de depozit i conosamentele;
- aciunile i prile sociale la societile pe aciuni i cu rspundere limitat;
- drepturile de exploatare ale resurselor naturale i de operare de servicii publice, n condiiile prevzute de legiile speciale;
- drepturile rezultnd din invenii, mrci de fabric i alte drepturi de proprietate intelectual, industrial sau comercial;
- drepturile de crean garantate sau negarantate;
- instrumentele negociabile;
- poliele de asigurare;
- dreptul obinut din nchirierea sau arendarea unor bunuri imobiliare;
- drepturile societare;
- orice drept, exclusiv sau nu, de a tranzaciona cu bunuri mobile sau de a asigura servicii, care poate fi cedat de ctre titular,
indiferent dac cedarea este supus unor restricii sau dac necesit consimmntul constituitorului sau autorizarea altei persoane.
n scopul ndeplinirii opozabilitii fa de teri, se impune ndeplinirea formelor de publicitate prevzute de lege. Regula n materie o
reprezint nscrierea unui aviz de garanie real mobiliar la Arhiva Electronic de Garanii Reale Mobiliare.
Garania real imobiliar (ipoteca )
Ipoteca reprezint o garanie real, accesorie care d dreptul bncii s urmreasc i s execute bunul n minile oricui s-ar
afla, n scopul recuperrii creanelor sale, cu preferin fa de ceilali creditori.
318

Avnd n vedere condiiile generale de validitate a unei convenii, la ncheierea contractului de ipotec banca va verifica dac
constituitorul ipotecii este proprietarul bunului i are capacitate deplin de exerciiu.
Bunurile ce vor constitui obiectul ipotecii trebuie s fie n circuitul civil.
Bunurile imobile prin destinaie sau cele ce sunt ncorporate se ipotecheaz numai odat cu fondul.
Bunurile viitoare nu se pot ipoteca.
Sub sanciunea nulitii absolute, contractul de ipotec trebuie s mbrace forma autentic. n situaia n care, proprietarul bunului
ce urmeaz a fi afectat garaniei nu se prezint personal la ncheierea actului de ipotec, reprezentantul acestuia va fi mandatat printr-o
procur special, de asemenea autentic. Banca va fi reprezentat la ncheierea contractelor de ipotec, de persoanele stabilite
conform competenelor n vigoare, pe baz de procur autentic.
ncheierea contractului de ipotec este guvernat de principiul dublei specializri al ipotecii reglementat de dispoziiile art.17741776 Cod civil.
Astfel, valabilitatea ipotecii este condiionat de indicarea n cuprinsul actului a bunului ce constituie obiectul garaniei, ce va trebui
individualizat dup natur (teren cu sau fr construcie), precizndu-se vecintile, adresa, numrul cadastral, numrul de carte funciar.
De asemenea, n cuprinsul contractului de ipotec se va preciza numrul contractului de credit, suma pentru care aceasta va fi
constituit prin indicarea valorii creditului i a procentului de dobnd, meniunea c aceasta este indexabil, dac este cazul, precum i
eventualele sarcini existente.
n scopul asigurrii opozabilitii fa de teri este necesar ca ipoteca s fie nscris n cartea funciar a imobilului, data
efecturii nscrierii determinnd rangul de preferin n situaia unei executri silite. n acest sens, nainte de constituirea unui asemenea
tip de garanie, se impune verificarea existenei sau inexistenei sarcinilor instituite asupra imobilului ce urmeaz a fi luat n garanie, prin
consultarea extrasului de carte funciar.
Inscripia ipotecar confer dobnzilor acelai rang cu cel al creditului, dar numai pe trei ani, fa de rangul creditului meninut
pentru 15 ani. Pentru perioada ce depete 3 ani, banca trebuie s ia o nou inscripie pentru conservarea rangului dobnzii.
n situaia n care bunul afectat ipotecii urmeaz a fi modernizat, mbuntit, etc, n scopul asigurrii opozabilitii fa de teri a
ipotecii ce se ntinde i asupra amelioraiunilor, aceasta se va nscrie i la Arhiva Electronic de Garanii Reale Mobiliare.\
n cazul construciilor aflate pe terenuri concesionate, se va urmri existena acordului proprietarului terenului, n sensul c n
eventualitatea unei executri silite va transmite noului debitor aceleaI drepturi asupra terenului, precum i plata la zi a taxelor aferente
concesiunii/nchirierii.
Nu vor fi acceptate n garanie imobilele grevate de sarcini n favoarea altor creditori (ex. ranguri superioare n favoarea altor bnci,
constituite pentru creditele contractate de la acestea).
Potrivit doctrinei, prin bun imobil se nelege acel lucru care are o aezare fix, stabil i care nu poate fi mutat dintr-un loc n altul
fr s-i piard destinaia iniial sau identitatea (ex : construciile, terenul).
ntruct anumite bunuri mobile prezint un grad sporit de risc, banca va accepta garantarea ndeplinirii obligaiilor de rambursare a
creditelor i de plat a dobnziilor aferente, alaturi de bunurile imobile ipotecate , numai cu anumite bunuri mobile cum de exemplu bunuri
mobile:
- bunuri mobile corporale aparinnd debitorului sau terului garant, inclusiv echipamente, instalaii, maini agricole;
319

- universalitatea bunurilor mobile aparinnd debitorului sau terului garant, care poate ngloba inventarul bunurilor
circulante i bunurilor viitoare;
- stocurile de bunuri;
- soldurile creditoare ale conturilor curente, de depozit, depuneri de economii ori depozite la termen deschise la instituii
bancare sau financiare;
- sumele de bani viitoare;
- certificatele de depozit, conosamentele, precum i alte asemenea titluri reprezentative ale bunurilor;
- aciunile societilor pe aciuni;
- titlurile de stat pe termen scurt i obligaiunile de stat;
- drepturile de crean garantate sau negarantate;
- cambia i biletul la ordin avalizate de o societate bancar;
- poliele de asigurare.
n ceea ce privete bunurile imobile ce pot fi afectate garaniei bncii, acestea vor fi acceptate avndu-se n vedere gradul de
interes al pieei pentru respectivul bun, locul siturii sale, calitile acestuia n funcie de gradul de uzur fizic i concluziile rapoartelor
de evaluare.
5.9.3.2. Garaniile personale
In practica bancara sunt utilizate mai multe tipuri de garantii personale , cele mai de intalnite fiind : fidejusiunea, garantii bancare,
garantii guvernamentale, garantii financiare emise de fonduri de garantare, avaluri.
Garaniile personale reprezint acele mijloace juridice de garantare a obligaiilor prin care o alt persoan dect debitorul principal,
i asum fa de creditor angajamentul c va executa el nsui obligaia, n cazul n care debitorul nu o va face.
Principalul efect al garaniei personale l constituie atragerea unui alt patrimoniu n scopul garantrii ndeplinirii unei obligaii, alturi
de cel al debitorului principal.
Codul civil romn reglementeaz o singur garanie personal, respectiv fidejusiunea (cauiunea).
Fidejusiunea sau cauiunea este un contract prin care o persoan, numit fidejusor, se oblig fa de creditorul altei persoane s
execute obligaia pentru care se garanteaz, dac aceasta nu o va executa sau ,conform textului Art. 1652 Cod civil i urmtoarele Cel ce
garanteaz o obligaie se leag ctre creditor de a ndeplini nsui obligaia pe care debitorul nu o ndeplinete.

Efectele fidejusiunii se manifesta intr-un spectru multiplu de situatii din care retinem urmatoarele trei cazuri :
- Primul caz ,intre fidejusor i creditor: creditorul, n cazul n care debitorul nu-i execut obligaia, are dreptul de a cere plata direct
de la fidejusor. Acesta poate opune creditorului :
- beneficiul de discuie care const n facultatea fidejusorului de a cere creditorului care a pornit urmrirea mpotriva
sa, s urmreasca mai nti debitorul principal, i numai dup aceea, dac nu-i va realiza creana, s-l urmreasca i pe el (1662 Cod civil).
- beneficiul de diviziune care poate fi invocat n situaia n care exist doi sau mai muli fidejusori. n acest caz,
oricare dintre fidejusori poate fi urmrit pentru ntreaga datorie, ca i cum ar fi singurul fidejusor dar acesta poate solicita creditorului s
divid urmrirea i s o reduc n mod proporional.
Beneficiul de discuie i cel de diviziune nu pot fi invocate n situaia n care fidejusorul a renunat la ele n mod expres.
- Al doi-lea caz ,intre fidejusor i debitor : fidejusorul care a pltit n locul debitorului, are drept de regres mpotriva acestuia.
320

- Al trei-lea caz ,intre cofidejusori: fidejusorul care a pltit are drept de regres mpotriva celorlali fidejusori, pentru poriunea ce
privete pe fiecare.
Fidejusiunea se poate stinge pe cale :
- direct - independent de obligaia principal, atunci cnd banca renun la fidejusiune.
- indirect - atunci cnd se stinge obligaia principal.
Uzanele interne i internaionale au consacrat ns i derivate ale fidejusiunii, n realitate garanii reale.
Astfel, au fost reglementate urmtorele:
- scrisorile de garanie emise de societi bancare i de alte persoane;
- scrisorile angajament;
- garaniile emise de guvernul Romniei;
- garaniile financiare acordate de fondurile de garantare.
La acceptarea acestor tipuri de garanii se va verifica ntotdeauna acceptabilitatea lor, din punctul de vedere al riscului sau al
textului, fie prin obtinerea unui text conform cu instructiunile specifice, fie prin obtinerea avizului din partea departamentelor de specialitate
din Central.
Scrisoarea de garanie (contragaranie) desemneaz un angajament asumat de banc (garant), la cererea clientului su
(ordonator) fa de un ter (beneficiar), prin care garantul se oblig ca n cazul n care ordonatorul nu-i onoreaz obligaiile asumate prin
contractul ncheiat cu beneficiarul, s efectueze plata n favoarea beneficiarului n limitele unei sume indicate.
O atenie deosebit se va acorda determinrii momentului intrrii n vigoare a scrisorii de garanie i termenului de valabilitate al
acesteia n corelaie cu termenele cuprinse n convenia ncheiat ntre client i banc, evitndu-se formulrile vagi. n acest sens, termenul
de valabilitate al scrisorii de garanie/contragaranie trebuie s depeasc perioada derulrii contractului de credit/angajament astfel nct,
s se asigure timpul necesar ndeplinirii formalitilor ce privesc cererea de executare i ndeplinirea condiiilor impuse de emitent n
coninutul scrisorii de garanie.
Banca va accepta n garanie numai scrisori de garanie la prima cerere.
n situaiile n care banca va accepta scrisori de garanie ce prevd o reducere treptat a cuantumului acesteia, reducerea va fi
condiionat de executarea n aceeai msur de ctre client a obligaiilor garantate.
Unitile bncii vor avea n vedere i vor accepta numai scrisorile de garanie/contragaranie emise de bnci agreate de banca
mama, prezentate n original i avizate de Direcia Internaional.
n cazul unei scrisori de garanie/contragaranie bancar emis de o banc comercial se va solicita de ctre unitatea bncii avizul
scris al Direciei Internaionale, care analizeaz autenticitatea i calitatea scrisorilor de garanie/contragaranie bancar din punct de vedere
al gradului de acoperire a riscului bancii acceptante precum i bonitatea bncii emitente i calitatea de reprezentant al persoanelor care o
semneaz.
O problema foarte importanta pentru personalul bancii este managementul exact al cererii de plata a scrisorii de garantie.
Cererea de plat a garaniei apare n situaia n care banca constat nendeplinirea obligaiei de ctre client asumat prin contractul
de credit/angajament.
Cererea de plat presupune ndeplinirea anumitor cerine de form i de fond:
321

- cererea de plat se face n scris de ctre banc, documentul putnd fi transmis letric, telegrafic sau prin alt mijloc de
teletransmisie;
- cererea trebuie s parvin la sediul bncii emitente n cadrul termenului de valabilitate, menionat n scrisoarea de garanie
(contragaranie);
- cererea va fi semnat de persoanele autorizate conform
competenelor n vigoare;
- la cererea scris se anexeaz toate documentele care sunt specificate n textul garanie.
Banca va agrea doar scrisorile de garanie care menioneaz c se supun uzanelor ICC 458/1995, emise de ctre o societate
bancar agreat .
Conform art.2 al Publicaiei nr.458/1995 emis de Camera de Comer Internaional de la Paris, scrisorile de garanie pot fi emise i
de alte persoane dect bncile, regulile aplicabile fiind aceleai.

Scrisorile de angajament (oferite de societile din grup pentru afiliatele lor) pot fi :
- de intenie/confort, emise de societatea mam pentru creditele contractate de filialele sale.
- de plat, care pot fi asimilate unei fidejusiuni, emise de societi afiliate societii care contracteaz creditul.
Banca va accepta n garanie scrisori de intenie/confort prin care societatea mam i asum fa de banc, cu ocazia
contractrii unui credit de una dintre filialele sale, obligaii constnd n meninerea participaiei la capitalul social al filialei i/sau punerea n
aplicare, dac se va dovedi necesar, a tuturor msurilor care s asigure posibilitile de rambursare a creditului de ctre filial.
Acestea pot fi luate n considerare n cazul marilor grupuri locale i internaionale, avndu-se n vedere onorabilitatea i soliditatea
financiar a ntregului grup, certificat de un auditor, de preferinta internaional, acceptat de ctre Banc. De asemenea, in bancile mari
n cazul marilor grupuri urmrite centralizat de ctre responsabilii de mari clieni , scrisorile de angajament pot mbrca i forma unor
protocoale globale de finanare semnate de conducerea bancii mama cu aceti clieni.
5.9.3.3. Alte garanii
n aceast categorie intr orice alte tipuri de garanii acceptabile de ctre Banc, cum ar fi:
asigurarea riscului de neplat a ratelor i/sau dobnzilor la o societate de asigurare agreat de Banc;
garantii emise de fonduri de garantare acceptate de Banca;
garantiile autoritatilor locale;
cesiunea drepturilor de ncasare din acreditive irevocabile deschise la Banc n favoarea beneficiarului de credit sau a
intermediarului exportului, dac acesta din urm este client al Bncii
5.9.3.4. Clauzele speciale
Acestea reprezint condiii speciale impuse de Banc mprumutailor si, n scopul ameliorrii performanelor financiare ale
acestora sau a limitrii riscului Bncii. Aceste clauze pot fi inserate n contractele de credit atunci cnd, n urma analizei de credit, se
consider c ar fi oportun.
Acestea pot fi (indicativ):
interdicia de distribuire a dividendelor/rambursare a unor mprumuturi intragrup sau ctre asociai (dividende/loan
restrictive covenants);
322

 interdicia de gajare a activelor n scopul conservrii poziiei de risc a Bncii n raport cu viitori mprumutatori
(negative pledge);
clauza de rulaj minim prin Banc (turnover clause);
garanie ncruciat ntre mai multe firme ale unui grup (cross guarantee);
exigibilitate ncruciat pentru mai multe firme ale unui grup/mai multe faciliti ale aceluiai client (cross default);
clauza de meninere a managementului imprumutatului pe toat durata creditului (management clause);
clauza de meninere a acionariatului pe toat durata creditului (ownership clause);
impunerea meninerii sau atingerii unor anumii indicatori de bilant (financial covenants);
5.9.3.5. TEHNICA bancara a procesului de acoperire cu garantii
Modul de acoperire cu garantii a riscurilor in activitatea de creditare este o problema extrem de importanta care priveste deopotriva
pe banca cat si pe client .
De aceea negocierile care se fac pe aceasta tema si rezultatul lor trebuie sa asigure , pe de o parte , banca ca in cazul
imposibilitatii de rambursare a creditului ea are reale posibilitati de despagubire din garantiile aduse de client si pe de alta parte clientul nu
trebuie impovarat cu blocarea nejustificata a unor resurse ( capital fix sau circulant ) .
Din cele expuse in acest subcapitol precum si din tabelul de mai jos se vede clar ca garantiile sunt clasificate in functie de mai multi
factori cum ar fi : gradul de lichiditate ( adica acea calitate a lor de a fi transformate imediat si fara costuri mari in lichiditati) ,continutul ,
structura , provenienta si starea lor calitativa , etc.
In fuctie de aceasta clasificare garantiile se cuprind in contractele de garantii la valoarea lor ajustata si nu la valoarea lor nominala
sau comerciala , astfel:
Modul de determinare a gradului de acoperire cu garantii
Tipul de garanie
a
Cash colateral, SGB Societe Generale, sau alte bnci de
prim rang, garanii guvernamentale necondiionate
Corporate guarantee (angajant) de la compania mam
Scrisori de intenie de la compania mam
Cesiunea creanelor de ncasat de la corporaii puternice
Cesiunea creanelor de ncasat din acreditive
Gaj pe stocuri de materii prime, materiale

Ponderea de risc
1

Valoarea
garaniei
(nominal)
2

Valoarea
garaniei
(ponderat)
3=1x2

100%
80%-100%
50%
25 - 50%
80%
30 50%
323

Gaj pe echipamente uor valorificabile

50 - 75%
Gaj pe aciuni (din valoarea de pia)
0%
Ipoteci pe imobile / terenuri
40 80%
Polia de asigurare a riscului de neplat
50 - 75%
TOTAL
Nota : la aprecierea ponderii de risc se va acorda o atentie deosebita :
- amplasamentului bunurilor ipotecate / gajate (mediu rural sau mediu urban, zona de centru sau zona periferic, .a.);
-calitatatii asiguratorului (n cazul poliei de asigurare), companiei mam, etc.

Gradul de acoperire cu garanii se calculeaz pe total client, i va cuprinde toate angajamentele, atat bilaniere, cat i
angajamentele extrabilaniere, dup formula :
Total garantii ponderate
Grad de acoperire cu garanii (%) = -------------------------------------Total angajament

5.9.4.Dobanda si comisioanele (costul creditului)

5.9.4.1 Dobanda
Cateva considerente conceptuale privind dobanda ne vor ajuta sa intelegem mai bine continutul functiile si importanta acesteia in
relatiile bancii cu clientii el fie pf. fie pj.
- Conceptul clasic a fost elaborat de David Ricardo si A. Marshall : Dobanda este pretul platit pe o piata oarecare pentru folosirea
capitalului ;
- Conceptul neoclasic elaborat de Hayek si Irving Fischer : pretul banilor de astazi exprimat in banii de maine;
- Conceptul Keynes ist defineste D. ca o recompensa pentru renuntarea la lichiditate pe o anumita perioada de timp , ca o
recompensa pentru neasteptare;
- Conceptul marxist abordeaza dobanda prin prisma izvorului ei , mergand pe ideea ca dobanda ar reprezenta o parte din
plusprodus care si-o insuseste creditorul pentru cedarea temporara a capitalului imprumutat.
In orice economie dobanda se exprima in marimi relative cu ajutorul ratei dobanzii , calculata dupa relatia :
D
Rata dobanzii = -------- *100
324

Unde :

C
D = dobanda platita ( incasata) la un imprumut pe timp de un an;
C = capitalul ( suma ) imprumutata.
Asa cum vom vedea in continuare, nivelul dobanzii este influentat de multi factori cum sunt : starea economiei , inflatia,
stabilitatea politica , etc.

In conditii inflationiste , in cazul creditelor apare riscul eroziunii capitalului. Acesta se refera la posibilitatea pierderilor
pe care creditorul le poate suferii prin faptul ca valoarea reala a ratelor de rambursare a imprumutului sa nu poata acoperi intregul capital
imprumutat , care a fost evaluat in aceeasi termeni.
Astfel se observa ca in conditii de inflatie rata dobanzii cunoaste doua ipostaze :
- dobanda nominala care de fapt este rata curenta de piata
- dobanda reala , care este diferenta dintre dobanda nominala si gradul de eroziune a capitalului adica inflatia.
Corelatia dintre cele doua rate se realizeaza prin expresia cunoscuta sub denumirea efectul Fisher :
1 + Rn
( 1 + Rr ) = --------------1 + R inf
Unde :
- Rr = rata reala a dobanzii ;
- Rn = rata nominala a dobanzii ;
- Rinf = rata inflatiei .
Dobanda nominala exprima unitatile monetare pe care le aduce o investitie de un leu , din care daca se scade rata inflatiei , se
obtine dobanda reala.
Dobanda reala , in functie de rata inflatiei poate fi real pozitiva sau real negativa , dupa caz.
Inregistrarea unei dobanzi reala pozitive este dobanda care depaseste rata inflatiei , este rezultatul practicarii unor dobanzi inalte
in termeni nominali , ceea ce semnifica , de asemenea , credite scumpe si investitii nerentabile ( pentru imprumutat ! ).
Dobanda real negativa se manifesta atunci cand rata nominala a dobanzii nu acopera rata inflatiei. Astfel de dobanzi ii
avantajeaza pe debitori dar conduce la scaderea increderii populatiei in moneda nationala.
La modul general atunci cand rata reala a dobanzii este scazuta , ca urmare a unei inflatii sporite , imprumuturile sunt eficiente
pentru debitori si ineficiente pentru creditori.
Dobanda reala negativa insa dezavantajeaza pe deponantii in banci , asa cum se poate intelege din urmatorul exemplu :
Sa presupunem ca la 1 ianuarie avem 100 lei; depunem banii in banca, iar dobanda la depozite este 6%.
La 31 decembrie lichidam depozitul si luam din banca 106 lei (presupunem ca impozitul este 0).
Rata inflatiei anuale la 31 decembrie a fost 8%, deci preturile de consum au crescut in medie cu 8%.
Ca sa pastram puterea de cumparare de la 1 ianuarie ar trebui sa avem 108 lei, insa din depozit avem 106 lei.
Practic, s-a pierdut putere de cumparare in valoare de doi lei.
325

Sa introducem in ecuatie si impozitul pe dobanzi, de 16%; pentru simplitate presupunem ca se aplica tot de la 1 ianuarie.
Astfel, la 31 decembrie castigam 6 lei din dobanda, din care dam 0.96 lei impozit si ramanem la final 105.04 lei, in timp ce pentru a
pastra puterea de cumparare ne trebuie 108 lei.
Astfel, guvernul impoziteaza economiile de doua ori;
indirect prin inflatie 2 lei;
direct prin impozitare 0.96 lei.
In conditiile de mai sus cine tine banii la banca pierde!!!
Distinctia dintre rata reala si rata nominala a dobanzii este importanta pentru ca :
- rata reala a dobanzii ( care reflecta costul real al imprumuturilor) este cel mai bun indicator de exprimare a eficientei operatiunilor
de imprumut;
- rata reala a dobanzii reprezinta pentru public cea mai buna masuraa modificarilor produse pe piata creditului;
- estimarea ratei dobanzii in termeni reali permite investitorului sa aprecieze daca a realizat o operatiune profitabila sau nu si sa o
compare cu celelalte oportunitati oferite de piata.
O banca va acorda o atentie deosebita dimensionarii nivelului celor doua tipuri de dobanzi , generate de categoria pozitiilor de
bilant la care se aplica ( active sau pasive) .
De aceea , din punct de vedere al bancii se disting dobanda perceputa sau dobanda activa si dobanda bonificata sau
dobanda pasiva
dobanda activa ( Da ) adica D incasata pentru creditele acordate , care reprezinta unul din canalele de obtinere a profitului pe
seama remunerarii creditului(venit pentru B). Fiind un pret ce trebuie platit de catre client aceasta D trebuie stabilita in corelatie cu nivelul
pietei , al cererii si ofertei pentru credite , astfel ca ea sa nu devina un element de inhibare a apetitului pentru credite al clientului si astfel sa
nu diminueze potentialul de dezvoltare a afacerilor in economie.
dobanda pasiva ( Dp ) este dobanda platita de catre banca deponentilor pentru resursele atrase incluzand si sumele patrate
in contul curent ( cheltuiala pentru B)
Da - Dp = Md
Din relatia de mai sus sededuce Md , astfel:
Md = marja dobanzii trebuie sa fie destul de mare ca banca sa realizeze profit dar fara a induce insa in economie un cost excesiv
al creditului bancar
Banca trebuie sa tina seama in dimensionarea nivelului dobanzii si de un alti factori si anume ca dobanzile practicate sa fie
competitive comparativ cu cele percepute de alte banci sa fie real pozitive si sa masoare , in acelasi timp , riscul la care se expune in
relatia cu clientul respectiv.
In acest context , nivelul dobanzii poate fi structurat de principiu astfel :
326

Da = Dp + Nch + Rcr + Prb

Unde : Da = nivelul in procente al dobanzii percepute pentru creditele acordate ( dobanda activa)
Dp = nivelul in procente al dobanzii bonificate pentru resursele atrase ( dobanda pasiva)
Nch = nivelul relativ al cheltuielilor de administrare a bancii ( in %)
Rcr = prima de risc pentru creditul solicitat (%)
Prb = marja profitului brut sperat de banca (%)
Dobanda este o componenta importanta a veniturilor realizate din creditare si poate fi , dupa caz :
- dobanda curenta
- dobanda restanta
- dobanda penalizatoare
dobanda curenta este aferenta creditelor neajunse inca la scadenta , este o creanta atasata principalului (creditului) , se
calculeaza prin aplicarea nivelului procentului stabilit prin contract la soldul angajat al creditului si se percepe lunar , de regula , in ultima zi
din luna.
Formula de calcul folosita in acest scop este :
Unde : SZcc = soldul mediu zilnic al creditului curent angajat de client;
Nz = perioada in zile pentru care se face calculul
Szcc * Nz * Dc
Dc = procentul de dobanda stabilit prin contract pentru
Dobanda curenta = -----------------------creditul curent;
365 * 100

dobanda restanta - este dobanda curenta neachitata de catre client la scadenta . Este un semnal de alarma pentru banca sa
investigheze cauzele ( este un accident sau ne aflam in fata unui fenomen de degradare a afacerii ????) pentru care clientul nu si-a onorat
corect serviciul datoriei.
dobanda penalizatoare = se datoreaza de catre client atunci cand nerespectarea contractului devine cronica si nu un accident
ca mai sus , si se calculeaza dupa urmatoarea formula :
Unde : Szcr = soldul zilnic al creditului restant ;
Szdr = soldul zilnic al dobanzii restante
Szcr ( Szdr) * Nz * Dp
Nz = nr. de zile pentru care se face calculul.
Dobanda penalizatoare = -------------------------------365 * 100

327

5.9.4.2. Comisioanele reprezinta astazi cea mai importanta componenta a veniturilor bancii rezultate atat din activitatea de
creditare dar mai ales din viramente ( in lei si valuta) si numerar pe care clientul le plateste bancii in conformitate cu contractele incheiate
intre cele doua parti.
Cele mai reprezentative comisioane din activitatea de creditare sunt considerate urmatoarele: ( enumerarea este limitativa si cu
precizarea ca unele categorii de comisioane pot sa existe in practica unor banci iar la alte banci nu. De asemenea unele categorii de
comisioane pot sa dispara din practica unor banci sau sa fie inlocuite cu alte tipuri de comisioane!!!!) :
Comision de analiza si instrumentare = destinat acoperirii cheltuielilor ocazionate de analizele premergatoare acordarii /
prelungirii / rescadentarii / reesalonarii creditului , de verificare pe teren a existentei si starii garantiilor , de incheiere a contractelor de credit
, a actelor aditionale , contracte de garantie , etc.
Se percepe integral la data semnarii contractului de credit sau a actului aditional si se calculeaza , ca procent , dupa formula :
Sc * Ca
Comisionul de analiza si instrumentare = --------------------100
Unde : Sc = suma ( plafonul ) creditului acordat / prelungit / rescadentat / reesalonat .
Ca = nivelul procentual al comisionului de analiza.
Comisionul de gestiune = acopere cheltuielile bancii ocazionate de : urmarirea scadentelor, a evolutiei situatiei economico financiare a clientului prin analiza periodica ( cate o data chiar lunara) a balantelor , altor documente contabil financiare , notificari ,
telefoane cu debitorul , etc. Se percepe lunar o data cu dobanda si se calculeaza dupa formula:

Szcc * Cg
Comisionul de gestiune = ----------------100
Unde : Szcc = soldul mediu zilnic al creditului curent angajat
Cg = procentul comisionului de gestiune.

Comisionul de neutilizare a liniei de credit = platit de client bancii pentru utilizarea doar partiala a plafonului aprobat al liniei
de credit . El are o justificare economica clara fiind in stransa legatura cu masurile de plasare eficienta de catre banca a resurselor de care
dispune la un moment dat . Acest cost are un caracter de penalizare pentru acele situatii in care resursele mobilizate de banca si puse la
dispozitia clientului raman neangajate efectiv. Se percepe lunar , o data cu dobanda , fiind stabilit astfel :

Szn * Cn
Comisionul de neutilizare = ---------------328

100
Unde : Szn = soldul mediu zilnic al plafonului neutilizat a liniei de credit;
Cn = procentul comisionului de neutilizare.

Comisionul de emitere / prelungire a scrisorilor de garantie bancara (SGB) = se calculeaza in functie de destinatia si
termenul pentru care se emite SGB ,se incaseaza la data emiterii sau prelungirii SGB , dupa formula :
Vsg * Csg
Comisionul de emitere a SGB = ----------------100
Unde : Vsg = valoarea SGB emise / prelungite; iar
Csg = procentul comisionului de emitere /prelungire a SGB
.
5.9.4.3. Costul creditului ( DAE dobanda anuala efectiva)
Costul creditului se exprima intr-o rata anuala , si este constituit din urmatoarele cheltuieli :
- cheltuielile cu dobanda .( dobanda , in cazul creditelor , remunereaza capitalul efectiv imprumutat .)
- cheltuielile cu comisioanele .( comisioanele sunt destinate , in mod normal remunerarii bancii pentru prestarea unor servicii :exp;
comisioane de angajament care remunereaza banca pentru serviciile prestate pentru intocmirea dosarului de creditare; comisioane de
administrare sau de gestiune care se percep de catre banca pentru gestionarea creditului ; etc)
- cheltuieli cu spezele bancare ( spezele bancare sunt destinate remunerarii banci pentru faptul ca ele presteaza in favoarea
clientului activitati nebancare dar legate de activitatea de creditare ca de exemplu evaluarea bunurilor aduse in garantie, taxe notariale , etc)
Costul total al unui credit se exprima sub forma procentuala si poarta denumirea de Dobanda anuala efectiva (DAE)
.Acesta este un concept impus atat in Uniunea europeana cat si in Statele Unite , fiind implementat pentru a permite consumatorilor
de resurse imprumutate de la banci sa compare usor costul creditelor.
Cel mai usor mod de a intelege ce inseamna DAE este sa analizam un caz concret .
De exemplu , daca intregul cost al unui credit ar fi format doar din dobanda , atunci cel mai bun credit se poate alege prin simpla
comparare a ratelor de dobanda , urmand sa alegem imprumutul cu dobanda cea mai scazuta.
In realitate bancile percep , asa cum am prezentat si mai sus , o serie de comisioane si speze care fac dificila compararea creditelor.
Sa presupunem ca o banca acorda un credit , care are o rata a dobanzii de 10% si un comision initial de 3% , in tim ce alta banca practica o
dobanda de 11% cu un comision lunar de 0,1% aplicat la soldul creditului. Care este mai scump? Este greu de spus deoarece in aceasta
forma datele nu pot fi comparabile.
Rolul DAE este tocmai de a aduce la acelasi numitor comun toate costurile unui credit.
Mai precis DAE transforma si comisioanele aferente unui imprumut sub forma unei dobanzi anualizate. In acest fel , devine
posibila compararea a doua credite , indiferent de tipul comisioanelor percepute.
Diferenta dintre DAE si rata dobanzii este in mare parte , tocmai volumul acestor costuri suplimentare : comisioane initiale, lunare ,
anuale , prime de asigurare de viata , etc.
Precizam ca in DAE nu se includ nici o data anumite costuri cum ar fi :
329

- comisionul de rambursare anticipata;

- comisionul de penalizare in caz de intarziere;
- costuril cu serviciile optionale ;
Nu trebuie confundata DAE cu rata dobanzii deoarece ele joaca roluri diferite.
DAE este doar un indicator care se exprima sub forma procentuala si nu este folosit in calculul dobanzii platite de catre client .
Dar la intocmirea documentatiei de creditare se calculeaza si acest indicator DAE tocmai pentru a putea compara doua credite : un credit
cu DAE mic este mai ieftin decat un credit cu DAE mare.
Conform legislatiei actuale, bancile sunt obligate sa calculeze DAE pentru toate tipurile de credite oferite: credite imobiliare,
credite auto, credite de nevoi personale (cu sau fara ipoteca), precum si la cardurile de credit.
Prin urmare, atunci cand solicita o oferta de la orice finantator - fie banca sau institutie financiara nebancara (cum sunt companiile
de leasing) - consumatorii au dreptul sa cunoasca nivelul DAE si valoarea acesteia trebuie inscrisa distinct in fisa standard cu informatii
despre produs, pe care angajatii bancii sunt obligati sa o inmaneze solicitantilor de credite.
Mai mult, nivelul DAE trebuie prezentat de banci in toate ofertele promotionale, astfel incat sa dea posibilitatea clientilor sa
compare costul imprumuturilor.
In final, nivelul dobanzii anuale efective (DAE)trebuie sa fie inscris si in contractul de credit.
5.9.5. Punerea la dispoziie, urmrirea, reinnoirea i rambursarea creditelor
Creditele se pun la dispoziia clienilor n toate unitile autorizate ale Bncii.
Punerea la dispozitie a creditelor se face dupa indeplinirea tuturor conditiilor de acordare si dupa verificarea:
- existenei aprobarii creditului n forma scris i semnat;
- existenei i corectitudinii contractelor de credit i de garanie si indeplinirii formalitatilor de publicitate a garantiilor;
- nregistrarii corecte n contabilitate a garaniilor aferente;
- ndeplinirii tuturor condiiilor precedente prevazute in contractul de credit, acolo unde este cazul;
- existenei documentelor justificative ale tragerii, acolo unde este cazul.
In tabelul de la pag. 330 va prezint TEHNICA bancara aplicata in cazul acordarii unui credit Expresso , pentru Persoane fizice , in
care se executa toti pasii din fazele creditului precum si toate operatiile si documentele necesare care stau la baza procesului de creditare .
Pe perioada de creditare, creditele sunt urmarite pentru a se prentampina posibile pierderi/nerambursari la scaden.
Vor fi permanent monitorizate:
-semnalele care ar putea indica nrutirea condiiei economice a imprumutatului;
-existena continu i buna condiie a garaniilor reale sau personale;
-ndeplinirea continu a condiiilor solicitate prin contractul de credit, acolo unde este cazul;
-orice alte elemente care ar putea afecta poziia de risc a Bncii.
De asemenea, se vor urmri modul i gradul de utilizare a creditelor.
Creditele se rennoiesc la cererea scris a clientului sau automat n cazul celor cu caracter revolving. Dosarul de rennoire a
creditului va conine, pe lng elementele enumerate in instructiunile specifice, i un sumar al modului de utilizare a facilitilor de credit
curente, calculul rentabilitii efective, alte elemente utile n analiza dosarului.
330

 Rambursarea creditelor se va face prin rate liniare sau descresctoare i n nici un caz cresctoare. Rambursarea creditelor
se face la scaden, din sursele proprii ale mprumutatului. n cazul n care acestea nu sunt disponibile, se procedeaza automat la
nregistrarea la restan a creditului/ratei scadente i nerambursate.
n activitatea bancar exist ntotdeauna riscul ca un credit s nu poat fi recuperat. Acest risc poate fi ns prevenit printr-o bun
cunoatere a clientului i printr-o permanent monitorizare a perfomanelor economice ale acestuia, a mediului de afaceri i a elementelor
externe. De cele mai multe ori, mici ntrzieri n rambursare pot fi recuperate printr-o aciune hotart a sucursalei, dublat de perceperea
unor dobnzi penalizatoare. Pot exista excepii referitoare la perceperea de dobnzi penalizatoare, conform instruciunilor specfice.

Tip
credit
Expresso
Expresso
Expresso
Expresso

Fazele
creditului

Categorie
documente

I. Faza
legate de client
precontractuala
(baza
declarativa
client)

legate de credit

Expresso

Expresso

II. Analiza
credit
(in baza
documentelor
justificative)

legate de client

III.Aprobarea
creditului

legate de credit

Expresso
Expresso
Expresso
Expresso

Acte de identitate pentru solicitantul creditului, inclusiv pentru sot/sotie, co-imprumutati si

garant/garanti daca este cazul: BI, CI, CPI (O, C), exclus pasaport.
Cererea de credit
Documentul Informatii standard la nivel european privind creditul pentru consumatori
Scrisoare de raspuns banca

Expresso

Expresso

Documente

Documente care sa ateste veniturile inscrise in cererea de credit : solicitantul creditului,

inclusiv pentru sot/sotie, co-imprumutati si garant/garanti daca este cazul (O)
Declaratia privind angajamentele de plata si litigiile cu tertii a garantului/garantilor
daca este cazul (O)
Rezultatul consultarii bazei de date CRC daca este cazul, conform precizarilor din
Anexa 10 pt: solicitant, sot/sotie (chiar daca nu participa cu venituri, daca si-a
exprimat acordul de consultare), co-imprumutati, garant/garanti
Cerere de domiciliere a salariului la BRD, daca este cazul
Actul de proprietate al locuintei (C) si factura de utilitati numai in cazul in care exista
incertitudini
privind veridicitatea declaratiilor date de client
Fisa de verificare Transact
Fisa de verificare a documentelor de catre operatorii BO/ analistii produse PF
Fisa de decizie Transact
331

Expresso
Expresso
Expresso
Expresso
Expresso
Expresso

IV. Acordarea /
punerea la
dispozitie a
creditului

legate de credit

Document de confirmare primire documente de la client

Scrisoare de acceptare/refuz credit
Contractul de credit (Conditii Generale, Conditii Particulare si graficul de rambursare)

legate de
asigurari

Documente pentru asigurarea de viata oferita de BRD AV

legate de garantii

Contractul / contractele de garantie, dupa caz

Dovada inscrierii Contractelor de Ipoteca Mobiliara la Arhiva Electronica

5.9.6. Centrala Riscului de Credit (CRC)

Centrala Riscului de Credit CRC (fost Centrala Riscurilor Bancare) reprezint o structur specializat n colectarea,
stocarea i centralizarea informaiilor privind expunerea fiecrei persoane declarante (instituie de credit, instituie financiar nebancar
nscris n Registrul special, instituie de plat care nregistreaz un nivel semnificativ al activitii de creditare sau instituie emitent de
moned electronic care nregistreaz un nivel semnificativ al activitii de creditare) din Romnia fa de acei debitori care au beneficiat de
credite i/sau angajamente al cror nivel cumulat depete suma limit de raportare (20.000 lei), precum i a informaiilor referitoare la
fraudele cu carduri produse de ctre posesori.
Baza de date a CRC este organizat n patru fiiere:
Fiierul central al creditelor (FCC) conine informaii de risc de credit raportate de persoanele declarante i este actualizat lunar;
Fiierul creditelor restante (FCR) conine informaii de risc de credit referitoare la abaterile de la graficele de rambursare din cel
mult ultimii apte ani i este alimentat lunar de Fiierul central al creditelor;
Fiierul grupuri (FG) conine informaii despre grupurile de persoane fizice i/sau juridice care reprezint un grup de clieni aflai
n legtur/un singur debitor i este alimentat lunar de Fiierul central al creditelor;
Fiierul fraudelor cu carduri (FFC) conine informaii despre fraudele cu carduri produse de ctre posesori raportate
de persoanele declarante i este actualizat on-line.
Utilizatorii informaiilor existente n baza de date a CRC sunt persoanele declarante i Banca Naional a Romniei.
Schimbul de informaii de risc de credit se realizeaz electronic prin Reeaua de Comunicaii Interbancar.
Raportrile efectuate de persoanele declarante conin urmtoarele informaii:
Datele de identificare a debitorilor fa de care persoana declarant nregistreaz o expunere mai mare sau egal cu limita de
raportare (20.000 lei);
Informaii privind fiecare din creditele i angajamentele de care debitorul beneficiaz: tipul creditului, termenul de acordare, tipul
garaniei i valoarea acesteia, serviciul datoriei, data acordrii i data scadenei, valuta n care s-a acordat creditul, suma acordat, suma
datorat utilizat i suma datorat neutilizat la momentul raportrii, suma restant, credit/angajament luat mpreun cu ali debitori, stare
credit, clasa de rating, probabilitatea de nerambursare;
Informaii privind grupurile de persoane fizice i/sau juridice care reprezint un grup de clieni aflai n legtur/un singur debitor:
denumire grup, cod grup, componen grup i evidenierea debitorilor care au credite mpreun cu ali debitori din grup;
332

Informaii privind fraudele cu carduri comise de posesori: date identificare posesor card, tip card, valuta, data constatrii fraudei,
suma fraudat.
Difuzarea informaiilor de CRC ctre persoanele declarante se face n dou moduri:
Rapoarte lunare care cuprind informaii privind toi debitorii pe care persoana declarant i-a raportat n luna respectiv. Pentru
fiecare debitor raportat, raportul lunar conine toate informaiile disponibile la CRC referitoare la creditele i angajamentele de care acesta a
beneficiat de la toate persoanele declarante, fr a se preciza identitatea instituiei creditoare (situaia riscului global);
Ca rspuns la interogrile (cereri de consultare) on-line n cazul crora persoanele declarante pot solicita dou tipuri de informaii:
situaia riscului global i situaia creditelor restante (pe o perioad de apte ani).
Trebuie precizat c pentru debitorii raportai de persoanele declarante, informaiile sunt furnizate necondiionat, n timp ce, pentru
clienii - debitori poteniali, accesul persoanelor declarante este condiionat de obinerea prealabil a acordului clienilor respectivi.
Sisteme similare CRC functioneaz n multe tri din Uniunea European cum sunt: Austria Belgia, Bulgaria, Cehia, Franta,
Germania, Italia, Portugalia, Slovacia, Slovenia si Spania. CRC particip la nivel european la schimbul transfrontalier de informatii n baza
Memorandumului de nelegere privind schimbul de informaii ntre registrele de credit naionale n vederea transmiterii acestora ctre
persoanele declarante (MoU). n prezent, n baza MoU, 9 tri particip la schimbul transfrontalier de informatii : Austria, Belgia, Cehia,
Frana, Germania, Italia, Portugalia, Romnia i Spania.
Obiectul acestui schimb l constituie persoanele juridice rezidente n trile participante care sunt nregistrate n registrele de credit cu
o expunere total egal cu sau mai mare de 25.000 Euro ,expunerea se refer numai la suma tras a creditelor si la suma angajamentelor
debitorului de tipul scrisorilor de garantie.
Schimbul transfrontalier de informatii se realizeaz bilateral ntre trile participante prin reteaua de servicii pus la dispozitie de
ctre Banca Central European si are frecvent lunar, cu exceptia schimbului cu Germania, unde frecventa este trimestrial.

333

BIBLIOGRAFIE
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.

Cpraru Bogdan, Retail banking. Editura C.H.Beck Bucureti. 2009

Cpraru Bogdan, Activitatea bancar. Ed. 2-a. Editura C.H.Beck Bucureti. 2014
Dan Vasilache, Plile electronice o introducere, Ed. Rosetti Educaional, 2004
Dardac Nicolae,Teodora Barbu- Moneda, banci si politici monetare Editura Dodactica si Pedagogica R.A ,Bucuresti, 2005
Dnil Nicolae, Retail banking. Editura Expert Bucureti 2004
Dedu Vasile, Adrian Enciu, Stnel Ghencea, Produse i servicii bancare. Editura ASE. 2008
Gban Lucian, Retail & Corporate banking. Editura Aeternitas Alba Iulia, 2009.
Ilie Mihai, Tehnica i managementul operaiunilor bancare, Editura Expres, 2004.
Grosu Corneliu Tehnica operaiunilor bancare Note de curs, Universitatea Petru Maior, Trgu-Mure, 2009
Grosu Corneliu Operatiunile institutiilor de credit - Note de curs, Universitatea Petru Maior, Trgu-Mure, 2012-2013
Grosu Corneliu Banking internaional Note de curs, Universitatea Petru Maior, Trgu-Mure, 2013.
Ionescu C. Lucian, Analiza riscului n creditare, Institutul Bancar Romn, 2004
Socol Adela, Contabilitatea i gestiunea societilor bancare. Editura Economic 2005
Socol Adela, Tehnica bancar, Casa Crii de tiin Cluj-Napoca 2006
Spulbr Cristi,Nanu Roxana, Gherghinescu Oana, Economie monetar i bancar. Editura Universitaria Craiova, 2008
Trenca Ioan, Metode i tehnici bancare, ed 4-a Casa Crii de tiin, Cluj - Napoca, 2008
Trenca Ioan, Btrncea Ioan (coord), Transferuri bancare. Edit Risoprint Cluj-Napoca, 2007.
Trenca Ioan, Tehnica bancar, ed 3-a, Casa Crii de tiin, Cluj - Napoca, 2008
Turcu Ion Operaiuni i contracte bancare, Editura Lumina Lex, Bucureti, 2004
Ungurean Pavel Bnci,burse i profit pe piaa financiar, Edit. Dacia, Cluj-Napoca,2007
Norme, Proceduri, Tehnici, Reglementri bancare ale BNR, si ale bancilor comerciale din Romania ;Acte normative specifice,
indicate la seminarii

334

335