Ministerul Educatiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat „Alecu Russo”

Facultatea economie

Referat
Particularitaţile şomajului în
Republica Moldova

A controlat – Trusevici Ala

A elaborat – Bîlici Pavel, gr. BA11Z
Facultatea economie, specialitatea Business si Administrare,
Obiect – Macroeconomia.

Balti, 2010

1
 Cuprins:
1. Piata muncii. Introducere;
2. Particularitatile pietei muncii in
Republica Moldova;
3. Concluzii;
4. Şomajul. Introducere;
5. Somajul in Republica Moldova;
6. Şomajul printre tineri in Republica
Moldova;
7. Politici şi acţiuni destinate reducerii
dezavantajelor cu care se confruntă tinerii
pe piaţa forţei de muncă;
8. Concluzii.

Bibliografie:
2
http://www.ziaruldeiasi.ro/
http://wareseeker.com/
http://ro.wikipedia.org/
www.regielive.ro
http://www.statistica.md/

1.Piata muncii. Introducere.

3
 Piata muncii reprezinta spatiul economic in care tranzactioneaza in mod liber utilizatorii
de munca (detinatorii de capital) in calitate de cumparatori si posesorii resursei de munca, in
calitate de vanzatori, in care, prin mecanismul pretului muncii, al concurentei libere intre agentii
economici, al altor mecanisme specifice, se ajusteaza cererea si oferta de munca.
Oferta de munca se delimiteaza in cadrul potentialului demografic printr-o serie de
criterii, de conditii socio-demografica, de optiuni ale persoanelor cu varsta legala de munca si
apte de munca.
Oferta de munca constituie acele resurse de munca, acel potential de munca, care se
incadreaza in categoria de oferta pe baza criteriului salarizarii.Oferta de munca se manifesta
prin cerere de locuri de munca salariata, in angajarea ca salariati.
Dupa cum se stie, trei sunt factorii principali care influenteaza oferta de munca la acest
nivel : marimea salariului (normal, real); raportul dintre utilitatea si dezutilitatea muncii
(respectiv, relatia dintre efortul individual si costul de oportunitate); nevoia de a subzista a
salariului si a familiei sale.
Cererea de munca are ca punct de plecare nevoia de servicii-munca din partea
utilizatorilor acesteia.Conditia generala a transformarii nevoilor de munca in cerere de munca
este remunerarea sau salarizarea; aceasta se concretizeaza in oferta de locuri de munca salariate.
Cererea de munca si oferta de munca sunt categorii si marimi dependente, pe de o parte,
de dezvoltarea economico-sociala, de amploarea si structurile activitatilor economice si ale
actiunilor sociale si, pe de alta parte, de fenomenele si procesele social-demografice.
Caracterul specific al pietei de munca poate fi pus in evidenta prin urmatoarele aspecte :
cererea de munca este,pe termen scurt, practic, invariabila; crearea de noi locuri de munca
presupune dezvoltarea activitatilor existente si initierea altora noi, probleme complexe care nu
se pot realiza decat in timp;
oferta de munca, la randul ei se formeaza in decursul unui orizont de timp indelungat, timp in
care noua generatie ajunge la varsta legala de munca si se instruieste; oferta de munca isi pune
amprenta asupra modului de satisfacere a cererii de munca; modalitatea redusa a fortei de
munca, a posesorului acestuia; oamenii sunt atasati mediului social-economic in care s-au
format si unde traiesc;avantajele economice oferite de alte zone (localitati) nu isi exercita
nelimitat rolul in ceea ce priveste deplasarile oamenilor spre noi locuri de munca;
oferta de munca depinde si de alti factori decat cei economici(varsta, starea sanatatii, psihologia
oamenilor ); eterogenitatea cererii si ofertei de munca, neconcordanta dintre structurile
acestora fac ca substituirea intre diferitele ei comportamente sa fie redusa.

2. Particularitatile pietei muncii in Republica Moldova

Piata muncii in Republica Moldova este in formare .Au loc dezechilibre care se
manifesta prin cresterea somajului, prin utilizarea ineficienta a fortei de munca prin descresterea
productivitatii muncii si in consecinta – reducerea salariilor reale. O mare parte a populatiei
apte de munca nu e prezenta pe piata muncii.
Cele mai recente date indica ca rata somajului in Moldova (raportul intre numarul somerilor
si populatia activa) a constituit in primul trimestru al anului 2004 7, 9 la suta. Potrivit datelor
Biroului International al Muncii, numarul somerilor in Moldova a constituit peste 117 mii
4
persoane. La populatia economica activa a RM se refera 1 mil. 474 mii persoane. Printre someri
9,6 la suta constituie barbati, 6,4 la suta– femei. Se mentine un decalaj considerabil intre rata
somajului in orasele republicii (12,2 la suta) si localitatea rurala (4,5 la suta)
Potrivit datelor Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, la 1 aprilie 2004 numarul
somerilor inregistrati oficial a constituit circa 29 mii persoane, fiecare al saselea a fost concediat
in urma reducerii personalului scriptic. Doar fiecare al 19-a somer inregistrat in Moldova
primeste indemnizatie de somer, a carei valoare medie constituie 393 lei (33,3 dolari). Pentru un
loc vacant anuntat de intreprinderile in Moldova pretind in medie 6 someri.
Problemele principale cu care se confrunta actualmente piata fortei de munca sunt:
Lipsa unei analize profunde a proceselor pe piata muncii, care ar sta la baza elaborarii
politicilor de formare profesionala si ocupare a fortei de munca.
Numarul mic de locuri de munca libere in economia nationala.
Salariile mici disponibile si cerintele mari inaintate de catre agentii economici pentru ocuparea
locurilor de munca.
Nivelul de calificare al persoanelor aflate in somaj nu corespunde cererii pe piata fortei
de munca.
Posibilitatile reduse de angajare in campul muncii pentru femei, tineret, absolventi ai
institutiilor de invatamant.
Sporirea numarului persoanelor ocupate in sectorul neformal si exploatarea fortei de
munca de catre agentii economici. Fiind angajate neoficial, persoanele mai ales cele tinere,
lucreaza o luna sau doua, dupa care sunt concediate fara a fi remunerate. Odata cu crearea de la
01.01.2002 a Inspectiei Muncii, care deja si-a inceput activitatea, acest fenomen negativ va
disparea.
Rolul scazut al patronatului si sindicatelor in realizarea politicilor pe piata fortei de
munca.
Tendinta de reducere a fortei de munca. Scaderea numarului populatiei economic active
si a populatiei ocupate in economie este un fenomen relativ normal in conditiile substituirii unui
sistem economic cu altul. Populatia economic activa s-a redus in anul 2001 cu 54 mii persoane
fata de anul 1997, iar populatia ocupata in economia nationala - cu 147 mii persoane.
Utilizarea insuficienta a potentialului uman in perioada actuala este conditionata de scaderea
cererii de forta de munca de calificare inalta, motivata de schimbari structurale in economie, de
nivelul scazut al salariilor, lipsa locurilor de munca s.a.
Actualmente nu se poate estima numarul persoanelor aflate peste hotare in scopul muncii la
ora actuala , datorita caracterului clandestin al multora aflati peste hotare la ora actuala. Studiile
existente la ora actuala ne ofera o informatie foarte diferentiata si controversata. Oficial –
340,000. Neoficial – 500,000- 600,000. Cifra de 1 milion este eronata. Principalele cauze a
plecarii lor sint: lipsa de oportunitati de angajre la munci bine remunerate, somajul, anumite
sectoare desi ofera posturi de munca, cetatenii nu le accepta din cauza salariilor mici, or
prestind aceleasi munci peste hotare, acestia pot obtine venituri mult mai mari.

3.Concluzii

5
 In Republica Moldova exista un puternic dezechilibru intre cerere si oferta, piata muncii
neputind fi tratata separat de mediul economic general, fiind in fapt la randul sau un instrument
functional pentru economia de piata. Este o piata cu oferta scazuta si nu foarte diversificata si
respectiv cu o cerere mare, concentrata si ea pe citeva segmente. Din cauza decalajului evident
intre cerere si ferta (decalaj de altfel vizibil si in situatia statistica ), presiunea care apasa asupra
celor implicati in sistem este foarte mare, mecanismul sanatos al concurentei inceteaza sa mai
functioneze. In fapt, pe „piata” apar doar anumite posturi, altele fiind tranzactionate in afara
pietei, adica pe o piata neagra paralela. Acest fapt creaza pe termen mediu si lung puternice
frustrari si dezechilibre, pentru ca se transmite implicit mesajul ca nu valoarea conteaza, ci
accesul preferential la informatii si oportunitati de munca. Deoarece se tranzactioneaza liber in
principal posturi mai putin dezirabile, oamenii de valoare invata ca nu este loc pentru ei .Piata
muncii se caractearizeaza in principal prin natura „produsului” vindut, care este munca, o
combinatie rara intre timp dedicat activitatii, vointa, inteligenta, educatie si experienta, calitati
personale, imaginatie si curaj, sacrificii si neimpliniri, efort si oboseala.
Piata muncii depinde foarte mult de mediul economic prin genererea de locuri de munca,
regmenentari legale, fiscalitate. Daca acestea sunt mai greu de imbunatatit in timp, macar
mentalitatea angajatorilor ar putea suferi transformari pozitive, prin apelul la profesionistii in
resurse umane, la agentii specializate si la cursuri de perfectionare. Destul de putini angajatori
inteleg exact schimbarea de paradigma pe care o presupune tranzactia de competente, dar nici
sistemul oficial nu-i ajuta. Pentru a tranzactiona competente, pe scurt abilitati si capacitati, ar
trebui construit un sistem de certificare a acestora, sistem cu ciclu foarte scurt. Exista mari
deosebiri intre ocupatie, functie, meserie si profesie. Calificarile „tehnice”, profesionale,
formate de sistemul de invatamint nu mai sunt suficiente. Se cere in plus, practic si pentru
pozitii nondecizionale: comunicarea, colaborarea, lucrul in echipa, initiativa, creativitatea,
asumarea responsabilitatilor, intelegerea interactiunilor complexe, a sistemelor relationale,
utilizarea in activitatea cotidiana in special a calculatorului.

4.Şomajul. Introducere.

Şomajul este termenul folosit în cazul lipsei ocupaţiei plătite (locurilor de muncă) pentru
forţele apte şi calificate corespunzător pentru muncă. Acest fenomen este caracterizat prin faptul
că o parte din populaţie este în căutare a unui loc de muncă. Când această situaţie ia proporţii
apar probleme economice serioase în cadrul regiunii sau statului respectiv, prin creşterea
cheltuielilor sociale de întreţinere a şomerilor.
Şomajul determinat de conjunctura economică în perioadele de recesiune (depresiune
economică) care durează de obicei 2 - 3 ani urmat de o perioadă de avânt economic cu
reducerea şomajului.'Şomajul sezonier de obicei care creşte în lunile când munca sezonieră nu
e solicitată (de exemplu în gastronomie, sau personalul de deservire a turiştilor).
Şomajul cronic este o formă gravă a şomajului când nici în perioadele de avânt
economic relativ nu se reduce marcant numărul şomerilor.>Aceasta poate să fie structurată pe
cauze şi anume: datorită unei calificări necorespuzătoare cerinţelor, vârstei, sănătăţii sau lipsa
dorinţei de a lucra cauzată de aplasarea în alte regiuni a locurilor de muncă, sau o retribuţie
(salar) mică. O altă cauză a şomajului cronic este schimbarea structurii economiei prin apariţia
6
unor tehnologii noi, prin care reduce necesarul forţei de muncă sau cea existentă nefiind
calificată corespunzător. Aici se poate aminti automatizarea, în istorie sunt cunoscute acţiunile
ţesătorilor care distrugeau maşinile din manufacturi, deşi pe termen lung , automatizarea are
drept consecinţă creşterea puterii de cumpărare a populaţiei, reflectându-se în creşterea cantităţii
şi a diversitaţii bunurilor şi serviciilor cumparate, ceea ce înseamnă creşterea cererii pe piaţa
muncii (mai multe locuri de muncă).
Literatura economică prezintă două categorii de şomaj:
Şomajul voluntar este acel tip de şomaj care descrie situaţia în care oameni apţi de muncă
nu doresc să lucreze, in majoritatea covârşitoare a situaţiilor, deoarece deţin suficiente resurse
materiale;
Şomajul involuntar (forţat) descrie situaţia în care oameni apţi de muncă doresc să se
angajeze, dar nu gasesc locuri de muncă disponibile. Aceast tip de şomaj este cel care ridică
probleme sociale, fiind singura formă acceptată pentru plata indemnizaţiei de şomaj în
conformitate cu Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării
forţei de muncă. Şomajul involuntar reprezintă un efect secundar negativ al legislaţiei muncii,
care creează bariere la intrarea pe piaţa muncii a cererii de forţă de muncă (a locurilor de
muncă), ce are drept consecinţă apariţia unui excedent de oferta de forţă de muncă (şomajul
involuntar).
Bariere care împiedică întâlnirea dintre cererea şi oferta de pe piata muncii:
Salariul minim impus reprezintă o limită inferioară a salariului impusă prin legislaţie. Împiedică
intrarea pe piaţă a locurilor de muncă pentru oamenii care sunt dispuşi să lucreze sub aceasta
limită, obligându-i să rămână şomeri. Creşterea salariului real minim impus peste cel mai mic
preţ al ofertei, are ca efect creşterea şomajului:
Limitarea numarului de angajatori.Cu câteva excepţii, legislaţia muncii nu permite
persoanelor fizice să devină angajatori ,fiind o barieră pe piaţa muncii prin faptul ca sunt
blocate o multitudine de locuri de muncă, ce ar fi intrat în competiţie directă cu cele oferite de
societăţile comerciale, cu efecte pozitive asupra şomerilor şi salariaţilor.
Obligativitatea contribuţiilor la asigurările sociale. Accesul pe piaţa muncii (dreptul la
muncă) al oricărui cetăţean este condiţionat de cumpărarea asigurarilor sociale prin intermediul
contribuţiilor obligatorii plătite din salariu. Refuzul unui salariat de a cumpara asigurarile
sociale este sancţionat cu eliminarea sa de pe piaţa muncii.
Certificarea profesională. Condiţia deţinerii unei diplome corespunzatoare meseriei în
care urmează să acţioneze un cetăţean, impusă prin intermediul legislaţiei muncii, este o barieră
la intrarea pe piaţa muncii pentru persoanele autodidacte care deţin cunoştinţele, deprinderile şi
aptitudinile necesare pentru a se angaja în acea ramură economică.

5.Somajul in Republica Moldova.

Recentele previziuni privind piaţa muncii1 sugerează că, datorită crizei, este posibilă o
creştere fără precedent a şomajului, ce va implica o majorare prognozată pe plan mondial, de la
29 milioane de şomeri in 2007 pană la 59 de milioane. In Europa Centrală şi de Sud-Est şi in
Comunitatea Statelor Independente (CSI) se estimează o creştere de pană la 35 la sută a

7
numărului de şomeri, in timp ce numărul total al angajărilor urmează să se diminueze cu 1-2,8
procente.
Aceste analize, de asemenea, sugerează că tinerii vor fi afectaţi cel mai mult, astfel incat
numărul şomerilor tineri urmează să se extindă in total intre 11 şi 17 milioane de persoane in
perioada 2008-2009, reprezentand o creştere a ratei şomajului tinerilor pe plan global pană la
14-15 la sută. Ţări precum Republica Moldova, care au cunoscut ameliorări recente in ceea ce
priveşte perspectivele de angajare pentru tineri, inregistrează acum o mişcare de recul in
rezultatul direct al crizei.
Aceste evoluţii au implicaţii vizibile asupra sărăciei şi ar putea anula progresele recente.
Creşterea importantă, inregistrată intre anii 1999 şi 2004, care a contribuit la depăşirea pragului
sărăciei de către 40 la sută din populaţia Moldovei, reprezintă cea mai mare reducere a sărăciei
(in termeni procentuali) in regiunea Europei şi Asiei Centrale in perioada respectivă. In ciuda
acestui fapt, in 2007, aproximativ 26 la sută din populaţie rămanea săracă (in 2006 aceasta
constituia peste 30 la sută), iar două-treimi dintre oamenii săraci locuiesc in mediul rural. Este
bine cunoscută legătura dintre şomaj şi sărăcie, insă, in plus la aceasta, in Moldova se
conturează o relaţie puternică intre sărăcie, pe de o parte, şi şomajul tinerilor şi migraţiune, pe
de altă parte. Astfel, după cum a fost menţionat, sărăcia3 in Moldova este in principal un
fenomen rural… Şomajul printre tineri este, de asemenea, mai ridicat in regiunile rurale (17 la
sută, primul trimestru al anului 2009, in mediul urban: 15 la sută), in timp ce migraţia provine
mai ales din spaţiul rural5 şi cuprinde in mod esenţial persoane tinere. Formularea unor
răspunsuri urgente pentru a soluţiona această situaţie şi pentru a evita extinderea rapidă a
sărăciei este crucială şi reprezintă esenţa provocărilor legate de realizarea Obiectivelor de
Dezvoltare ale Mileniului (ODM), in particular, a Obiectivului 1 privind reducerea sărăciei.
Prezentul articol examinează datele şi tendinţele recente privind şomajul tinerilor din Republica
Moldova, legătura sa cu sărăcia şi propune cateva răspunsuri posibile la problemele sociale şi
economice, cauzate de creşterea şomajului printre tineri in ţară.

6.Şomajul printre tineri in Republica Moldova

Deşi rata şomajului printre tineri in Moldova este comparabilă cu media din ţările Uniunii
Europene (care a fost, in octombrie 2008, de semenea, de 16 la sută), tinerii din Moldova
suportă in mod evident consecinţele unor dezavantaje pe piaţa forţei de muncă. Există o
corelaţie negativă intre varstă şi riscul de a fi şomer, astfel incat persoanele din grupul de varstă
intre 15 şi 24 de ani se confruntă cu un risc de două ori mai mare de a fi şomeri decat segmentul
următor de varstă (25-34 de ani). In primul trimestru al anului 2009, majoritatea tinerilor şomeri
posedau doar educaţie liceală sau mai joasă, ceea ce-i plasează intr-o situaţie dezavantajată in
ţară. Actuala criză economică i-a afectat in mod puternic pe tinerii şomeri. In primul trimestru
din 2009, rata şomajului printre tineri (de exemplu, printre cei care fac parte din grupul de
varstă de 15-24 de ani) s-a majorat pană la 16 la sută (in comparaţie cu tendinţele precedente ce
au indicat o descreştere a şomajului tinerilor de la 17 la sută in 2006 pană la 14 la sută in 2007).
Rata şomajului printre bărbaţii tineri (de aproximativ 18 la sută) este mai inaltă decat printer
femei (14 la sută), chiar dacă rata de ocupare a forţei de muncă printre bărbaţii tineri este, de
asemenea, mai ridicată (17 la sută pentru bărbaţi, 15 la sută pentru femei). Rata de şomaj a
8
tinerilor este mai inaltă in regiunile rurale (17 la sută, in primul trimestru 2009; in mediul urban,
15 la sută). Din această perspectivă, nu este surprinzător faptul că migraţia din Moldova provine
in principal din spaţiul rural şi cuprinde in mod esenţial persoane tinere. Astfel, in timp ce
varsta medie a migranţilor in 2006 a fost de aproape 35 de ani, peste 37 la sută aveau pană la 30
de ani. Chiar dacă tendinţele de revenire a migranţilor in ţară nu sunt deocamdată clare (din
cauza unui posibil răspuns slab la criză), avand in vedere prezenţa semnificativă a tinerilor in
comunitatea de migranţi, precum şi datorită faptului că migranţii provin mai ales din mediul
rural, revenirea migranţilor va avea probabil efecte dăunătoare asupra şomajului printre tineri.
In plus, dacă migranţii care se intorc din străinătate revin in regiunile in care au locuit inainte de
plecare, aceste consecinţe vor afecta in primul rand mediul rural şi vor conduce la o aprofundare
in continuare a sărăciei rurale. Dezavantajele cu care se confruntă tinerii pe piaţa forţei de
muncă din Moldova ar putea să se inmulţească odată cu extinderea crizei. Tinerii vor continua
să suporte handicapul „normal” de pe piaţa muncii (asociat cu lipsa de experienţă şi cu
neincrederea potenţialilor angajatori), fiind obligaţi, in acelaşi timp, să concureze cu migranţii
mai experimentaţi, care revin in ţară. Deşi intoarcerea migranţilor in ţară se produce intr-o
proporţie nesemnificativă şi, prin urmare, extinderea competiţiei pentru angajare in muncă nu se
datorează acestui fenomen, tinerii vor trebui, totuşi, să-şi caute un loc de muncă pe piaţa internă
intr-un moment de creştere a şomajului (7,7 la sută in primul trimestru al anului 2009, in
comparaţie cu 5 la sută in 2007). In aceste condiţii, ar fi surprinzător să nu se inregistreze o
extindere a şomajului printre tineri, mai ales dacă oportunităţile de migraţiune se vor restrange.
Solicitările pentru forţa de muncă par, de asemenea, să se fi micşorat datorită scăderii
remitenţelor. Este recunoscut faptul că tendinţele de revenire a migranţilor in Moldova nu sunt,
deocamdată, clare, insă, dacă va fi inregistrată o revenire semnificativă, şi efectele se vor
contura. Şi, chiar dacă migranţii vor reuşi să evite revenirea acasă, reducerea remitenţelor va
determina, posibil, o restrangere a oportunităţilor de angajare in ţările de destinaţie. Intradevăr,
estimările sugerează că in timp ce, pe plan mondial, remitenţele se vor micşora de la 5 la sută
pană la 8 la sută in 2009, Europa şi Asia Centrală vor fi regiunile afectate cel mai grav de
diminuarea remitenţelor, cu o reducere intre 10 la sută şi aproape 13 la sută. Efectele acestui
nivel de remitenţe, care zguduie economia naţională a Moldovei, se pare că vor fi severe şi, in
consecinţă, vor reduce, probabil, cererea pentru forţă de muncă.

7.Politici şi acţiuni destinate reducerii dezavantajelor cu care se confruntă tinerii pe

piaţa forţei de muncă

Politicile in domeniul ocupării forţei de muncă din Republica Moldova acordă o prioritate
deosebită prevenirii şi reducerii şomajului printre tineri. Această abordare se regăseşte in
Strategia Naţională de Dezvoltare pentru 2008-2011, Strategia Naţională privind Politicile de
Ocupare a Forţei de Muncă pentru 2007-2015, proiectul Strategiei de Educaţie şi Formare
Profesională (2008-2015), Codul Muncii, Strategia Naţională de Tineret (2009-2015) şi Legea
cu privire la Tineret (adoptată in 1999). De asemenea, in practică, au fost realizate sau sunt puse
recent in aplicare in Republica Moldova o serie de măsuri, finanţate atat din interior, cat şi din
exterior, destinate ameliorării oportunităţilor pe piaţa forţei de muncă pentru tineri. Acestea
includ un sprijin substanţial pentru educaţia şi formarea vocaţională şi pentru antreprenoriatul
9
tinerilor. In plus, mai ales marile companii oferă absolvenţilor stagii de instruire la locul de
muncă. Concentrarea eforturilor pentru susţinerea instruirii vocaţionale pare să fie potrivită,
datorită faptului că majoritatea tinerilor şomeri dispun doar de studii liceale. Recunoaşterea
faptului că programele de instruire vocaţională a tinerilor dau rezultate modeste atunci cand sunt
realizate ca acţiuni singulare ar putea determina adoptarea deciziei de a oferi tinerilor un suport
mai larg prin intermediul unui pachet de măsuri. De obicei, acest set include orientare
profesională, instruire şi plasare in campul muncii. Acţiunile de acest gen reprezintă o
componentă majoră, de exemplu, in programele de sprijin pentru tineri ale USAID/PNUD şi
Băncii Mondiale (in cadrul proiectului „Oportunităţi mai bune pentru tineri şi femei”şi,
respectiv, programului „Inovaţie şi incluziune pentru tineri”).
In realitate, acest tip de intervenţie se aseamănă şi se bazează pe serviciile oferite de
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Totuşi, aceste servicii sunt disponibile
doar pentru persoanele inregistrate in calitate de şomeri. Efectiv, se pare că mulţi tineri nu sunt
inregistraţi sau aleg să nu fie inregistraţi ca şomeri, iar faptele dovedesc că pană la 50 la sută
dintre aceşti tineri ar putea fi trecuţi in liste ca şomeri. Acest lucru se poate intampla datorită
faptului că tinerii nu sunt conştienţi de avantajele inregistrării ca şomeri sau pentru că sunt
descurajaţi, ca urmare a percepţiilor despre oportunităţile de angajare restranse şi/sau salariile
mici. O caracteristică ingrijorătoare a fenomenului şomajului printre tineri o reprezintă, totuşi,
faptul că o mare parte dintre tinerii neangajaţi nu sunt cuprinşi de serviciile oferite de Agenţia
Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Şi aici devin evidente efectele asupra sărăciei,
produse de numărul mare de tineri şomeri care nu beneficiază ori nu au beneficiat de
oportunităţile de re-profesionalizare. Prin urmare, este important ca măsurile ce includ
orientarea profesională, instruirea şi plasarea in campul muncii să devină disponibile şi pentru
tinerii şomeri care nu sunt inregistraţi acum, astfel oferindu-le posibilitatea instruirii şi angajării.
In rezultat, devin relevante programele outreach (precum proiectul „Oportunităţi mai bune
pentru tineri şi femei”, care urmăreşte cuprinderea unor publicuri-ţintă neglijate). De fapt,
aceste proiecte completează activităţile destinate şomerilor inregistraţi pentru a asigura că o
proporţie mai mare de tineri şomeri devin beneficiarii acestor programe active in domeniul
forţei de muncă.
Colaborarea acestor programe cu Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă in
furnizarea serviciilor este crucială şi indică asupra faptului că asistenţa oferită este
complementară şi se sprijină pe asistenţa asigurată de stat. PNUD acordă deja asistenţă in acest
domeniu in contextul proiectului „Oportunităţi mai bune pentru tineri şi femei”, finanţat de
USAID, şi intenţionează să dezvolte şi să extindă programul pentru a cuprinde cat mai mulţi
tineri şomeri.

8.Concluzii.

La sfirsit as vrea sa va demonstrez graficul schimbarii numarului de someri in Republica

Moldova pentru anii 2000 – 2009. Observam ca acesta are tendinta spre micsorare, insa,
datorita crizei mondiale din 2008 – 2009 numarul somerilor in 2009 a crescut brusc.
In Republica Moldova criza economica acuta, tradusa si prin masuri bugetare de
austeritate, a impins somajul la cote alarmante. Chiar daca somerii inregistrati oficial sint
10
relative putini, cei care nu figureaza in evidente ajung tot mai des sa aleaga calea strainatatii in
speranta ca vor gasi acolo cu ce sa-si castige traiul.

11