Model de analiză financiar-monetară

Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE

Academia de Studii Economice, Bucureşti,
Universitatea „ARTIFEX”din Bucureşti
Conf univ. dr. Mădălina Gabriela ANGHEL
Universitatea „ARTIFEX”din Bucureşti
Drd. Marius POPOVICI
Academia de Studii Economice, Bucureşti

Abstract
In acest articol, autorii propun un model de analiză pentru sectorul
financiar-monetar al economiei naţionale. Modelul ia în considerare
indicatorii incluşi în balanţa băncii centrale, precum şi conţinutul balanţei
agregate: activele şi pasivele interne şi externe, componentele acestora,
specifice băncilor centrale, împrumuturile guvernamentale şi împrumuturile
acordate băncilor comerciale (active), componentele bazei monetare,
depozitele guvernamentale (pasive).
Cuvinte cheie: bilanţ, active, pasive, model, baza monetară

Emisiunea bănească (EB) şi baza monetară (BM) sunt agregate

monetare care se determină la nivelul autorităţilor monetare (de obicei banca
centrală), având ca sursă de date bilanţul băncii de emisiune. Prin funcţia de
emisiune şi, implicit, prin cea de creditare a economiei, banca centrală are un
rol primordial şi preponderent în creaţia monetară, proces cu implicaţii directe
şi indirecte asupra unor obiective economice importante: deplina utilizare a
forţei de muncă, inflaţia, creşterea şi stabilitatea economică.
Sintetic, bilanţul băncii centrale se prezintă astfel:
Activ Pasiv
3. Active externe-AEE 1. Pasive externe-PEE
4. Active interne-AIE 2. Pasive interne-PIE
D. Credite guvernamentale - CGe D. Baza monetară–BM
D. Credite acordate băncilor comerciale - CB - emisiune bănească -N
= numerar la populaţie-N
= numerar la casieriile băncilor
comerciale - C
- rezerve ale băncilor comerciale la banca
centrală-R
E. Depozite publice (guvernamentale) -DGE
F. Alte pasive (net) –APNE

14 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 7 / 2016

 ELODQĠXO EăQFLL GH HPLVLXQH 3ULQ IXQFĠLD GH HPLVLXQH úL LPSOLFLW SULQ FHD GH FUH
HFRQRPLHLEDQFDFHQWUDOăDUHXQUROSULPRUGLDOúLSUHSRQGHUHQWvQFUHDĠLDPRQHWDUăSURFHVFX
LPSOLFDĠLLGLUHFWHúL LQGLUHFWHDVXSUD XQRURELHFWLYHHFRQRPLFH LPSRUWDQWHGHSOLQD X
IRUĠHL GHPXQFă LQIODĠLD FUHúWHUHD úLVWDELOLWDWHD HFRQRPLFă
6LQWHWLF ELODQĠXO EăQFLL FHQWUDOH VHSUH]LQWă DVWIHO

Activ Pasiv

%D]DPRQHWDUă
&UHGLWHDFRUGDWH EăQFLORUFRPHUFLDOH HPLVLXQH EăQHDVFă
QXPHUDUODSRSXODĠLH
QXPHUDUODFDVLHULLOH EăQFLORU

UH]HUYHDOHEăQFLORUFRPHUFLDOHODEDQFD
FHQWUDOă

Ecuaţia bilanţieră este:

(FXDĠLD ELODQĠLHUă HVWH
AE E  CG E  CB PE E  
N
C  R  DG E  APN E . (1)

EB
 
BM
$FHVW ELODQĠ SUH]LQWă R UHJUXSDUH D SULQFLSDOHORU FRQWXUL DOH DXWRULWăĠLORU PRQHWDUH
UHJUXSDUH QHFHVDUă
Acest bilanţSHQWUX SUH]HQWDUHD
prezintă vQ FRQWLQXDUH
o regrupare D LQIRUPDĠLLORU
a principalelor conturi ale úL SHQWUX FRQVWUXLUHD
autorităţilor
VLWXDĠLHL PRQHW
monetare, regrupare necesară pentru prezentarea în continuare a informaţiilor
‡3DUWHDGHDFWLYFRQĠLQHFHOHWUHLPRGDOLWăĠLSULQFLSDOHSULQFDUHEDQFDFHQWUDOăFUHHD]ă
şi pentru construirea situaţiei monetare.
 conţine cele trei modalităţi principale prin care banca
• Partea de activ
QHUH]LGHQW
centrală creează HVWH GHELWRU ILQDO UH]HUYD GH DXU GHYL]HOH VWUăLQH GHSR]LWHOH vQ
moneda.
- Activele externe (AEE) cuprind active la care agentul economic
nerezident este debitor final: rezerva de aur, devizele străine,
5
depozitele în devize străine ţinute în străinătate, drepturile speciale
de tragere, poziţia de rezervă la FMI.
Activele externe reprezintă, în general, rezerve internaţionale consti-
tuite şi administrate de banca de emisiune în scopul asigurării reacţiei
autorităţilor monetare naţionale la dezechilibrele efective sau potenţiale în
domeniul plăţilor externe şi al asigurării stabilităţii cursului de schimb prin
intervenţii pe piaţa valutară.
- Creditele guvernamentale (CGE) acordate de banca de emisiune
sunt constituite din obligaţiile financiare directe ale administraţiei
centrale faţă de autorităţile monetare sub formă de bonuri,
certificate, efecte de trezorerie, împrumuturi şi avansuri către
trezoreria statului.
- Creditele acordate băncilor comerciale (CB) au ca scop asigurarea
lichidităţilor necesare la nivelul acestora din urmă, prin procesul
de rescontare. Contrapartida acestui post activ al băncii centrale o
regăsim în bilanţul agregat al băncilor comerciale, ca post de pasiv
(creditele primite de la banca centrală sau creditele de refinanţare).
• În partea de pasiv a bilanţului băncii centrale regăsim posturi ce
regrupează angajamentele (obligaţiile) autorităţilor monetare şi care
exprimă mărimea şi repartizarea pe deţinători a monedei primare.
- Principalul post de pasiv este baza monetară (BM), care cuprinde
emisiunea bănească (EB) şi rezerva obligatorie a băncilor
comerciale la banca de emisiune (R).

BM = EB + R. (2)

Banca monetară sau moneda primară este deci moneda emisă şi

controlată de banca centrală, prin care se alimentează sistemul bancar, astfel

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 7 / 2016 15

 încât băncile comerciale au posibilitatea să restituie (în bancnote) sumele
depuse în conturile agenţilor economici şi ale populaţiei.
- Pasivele externe (PE) cuprind totalitatea obligaţiilor monetare faţă
de nerezidenţi (depozite create din credite acordate din exterior).
- Depozitele publice (DGE) la banca de emisiune reprezintă
obligaţii ale autorităţii monetare faţă de administraţia centrală
(disponibilităţi din fondurile bugetare şi extrabugetare existente
la un moment dat).
- Alte pasive (net) reprezintă un post rezidual.
În concluzie, baza monetară este postul de contrapartidă cel mai
important al totalului activelor nete ale băncii de emisiune:

BM = Suma activelor – Suma pasivelor neincluse în BM.

Rezultă că orice modificări ale elementelor de activ şi de pasiv ale

băncii de emisiune vor putea influenţa indirect dimensiunile bazei monetare.
Astfel, orice creştere a activelor conduce la creşterea BM, în timp ce creşterea
pasivelor implică scăderea BM.
Ultima relaţie se mai poate scrie:

BM = (AEE – PEE) + (CGE – DGE) + CB – APNE=

= AENE + CGNE + CB – APNE (3)

şi explicitează cele trei cauze determinante ale emisiunii monetare:

• creşterea activelor externe nete (AENE); în acest mod, emisiunea
bănească este determinată de creşterea rezervei valutare prin credite externe şi
prin cumpărare dex valută FUHúWHUHD  DFWLYHORU
de banca H[WHUQH QHWH $(1
centrală;
EăQHDVFăHVWHGHWHUPLQDWăGHFUHúWHUHDUH]HUYHLYDOXWDUHSULQFUHGLWHH[WHUQHúLSULQ
• creşterea volumului creditului guvernamental net (CGNE); apare în
FXPSăUDUH GHYDOXWă GHEDQFDFHQWUDOă
scopul acoperiri deficitului bugetar rezultat ca urmare a existenţei unui decalaj
x FUHúWHUHD YROXPXOXL FUHGLWXOXL JXYHUQDPHQWDO QHW
în timp întreVFRSXODFRSHULULGHILFLWXOXLEXJHWDUUH]XOWDWFD
cheltuielile bugetare şi veniturile atrase; în general, situaţiile
XUPDUHDH[LVWHQĠHL de vQ
XQXLGHFDODM
x FUHúWHUHD
dezechilibruWLPS  DFWLYHORU
financiar H[WHUQH QHWH
materializate
vQWUH FKHOWXLHOLOH $(1
prinúLdefi
EXJHWDUH cite bugetare
YHQLWXULOH DWUDVH vQ(DB) constituie
JHQHUDO VLWXDĠLLOH GH
xEăQHDVFăHVWHGHWHUPLQDWăGHFUHúWHUHDUH]HUYHLYDOXWDUHSULQFUHGLWHH[WHUQHúLSULQ
FUHúWHUHD
premisa unui
DFWLYHORU H[WHUQH QHWH
dezechilibru $(1 legătură cauzală care poate fi exprimată
monetar,
FXPSăUDUH GHYDOXWă
XQXLGHEDQFDFHQWUDOă
EăQHDVFăHVWHGHWHUPLQDWăGHFUHúWHUHDUH]HUYHLYDOXWDUHSULQFUHGLWHH[WHUQHúLSULQ
GH]HFKLOLEUX PRQHWDU OHJăWXUă FDX]DOă FDUHSRDWHIL H[SULPDWă SULQ UHODĠLD
prinx relaţia:
FUHúWHUHD YROXPXOXL FUHGLWXOXL JXYHUQDPHQWDO QHW
FXPSăUDUH GHYDOXWă GHEDQFDFHQWUDOă
DB CB  VB 'BM  'DP, XUPDUHDH[LVWHQĠHL XQXLGHFDODM vQ (4)
xVFRSXODFRSHULULGHILFLWXOXLEXJHWDUUH]XOWDWFD
FUHúWHUHD YROXPXOXL FUHGLWXOXL JXYHUQDPHQWDO QHW
WLPS vQWUH FKHOWXLHOLOH
unde: EXJHWDUH úL YHQLWXULOH
VFRSXODFRSHULULGHILFLWXOXLEXJHWDUUH]XOWDWFD DWUDVH vQXQXLGHFDODM
XUPDUHDH[LVWHQĠHL JHQHUDO VLWXDĠLLOH
vQ GH
WLPS vQWUH FKHOWXLHOLOH
CBEXJHWDUH úL YHQLWXULOH
– cheltuieli bugetare; DWUDVH vQ JHQHUDO VLWXDĠLLOH GH
XQXL GH]HFKLOLEUX
VB PRQHWDU
– venituri OHJăWXUă FDX]DOă FDUHSRDWHIL H[SULPDWă SULQ UHODĠLD
bugetare;
XQXL GH]HFKLOLEUX
 PRQHWDU
''BM FUHúWHUHD
OHJăWXUă ED]HL
FDX]DOă
BM –'creşterea bazei PRQHWDUH
FDUHSRDWHIL
monetare; H[SULPDWă SULQ UHODĠLD
'DP FUHúWHUHD GDWRULHL SXEOLFH
 '  'DP, – creşterea datoriei publice;
x FUHúWHUHD YROXPXOXL FUHGLWHORU DFRUGDWH EăQFLORU FRPHUFLDOH GH EDQFD
FHQWUDOă &% vQ VFRSXO VDWLVIDFHULL FHUHULORU GH OLFKLGLWDWH FDUH DSDU OD EăQFLOH
'BM FUHúWHUHD ED]HL PRQHWDUH
WLWXODUH DOH XQRU VROGXUL GHELWRDUH vQ UDSRUWXULOH FX DOWH EăQFL vQ FDGUXO SLHĠHL
'
'BM FUHúWHUHD
DP FUHúWHUHD
ED]HL GDWRULHL
PRQHWDUH SXEOLFH
16 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 7 / 2016
'DP FUHúWHUHD GDWRULHL 3ULQLQWHUPHGLXOED]HLPRQHWDUHEDQFDFHQWUDOăFRQWUROHD]ăSURFHVXOFUHDĠLHLPRQHWDUH
SXEOLFH
x FUHúWHUHD YROXPXOXL FUHGLWHORU DFRUGDWH EăQFLORU FRPHUFLDOH GH EDQFD
FHQWUDOă &%
x FUHúWHUHD vQ VFRSXO
YROXPXOXL VDWLVIDFHULL
FUHGLWHORU FHUHULORU
DFRUGDWH GH OLFKLGLWDWH
EăQFLORU FDUHGH
FRPHUFLDOH DSDU OD EăQFLOH
EDQFD
FHQWUDOăWLWXODUH DOHVFRSXO
&% vQ XQRU VROGXUL GHELWRDUH
VDWLVIDFHULL vQ UDSRUWXULOH
FHUHULORU FXFDUH
GH OLFKLGLWDWH DOWH DSDU
EăQFLODvQ FDGUXO SLHĠHL
EăQFLOH
WLWXODUH DOH XQRU VROGXUL GHELWRDUH vQ UDSRUWXULOH FX DOWH EăQFL vQ FDGUXO SLHĠHL
3ULQLQWHUPHGLXOED]HLPRQHWDUHEDQFDFHQWUDOăFRQWUROHD]ăSURFHVXOFUHDĠLHLPRQHWDUH
3ULQLQWHUPHGLXOED]HLPRQHWDUHEDQFDFHQWUDOăFRQWUROHD]ăSURFHVXOFUHDĠLHLPRQHWDUH
DWRUXO%0H[SULPăFUHúWHUHDPDVHLPRQHWDUHvQVHQVODUJ0 ODFUHúWHUHDFX
FHHDFH vQVHDPQăFă OD XQ OHX
FUHúWHUH D ED]HL PRQHWDUH UHVSHFWLY D FUHGLWXOXL DFRUGDW GH %DQFD 1DĠLRQDOă EăQFLORU
FRPHUFLDOH FRUHVSXQGH RFUHúWHUH DPDVHL PRQHWDUH GH

DWRUXO%0H[SULPăFUHúWHUHDPDVHLPRQHWDUHvQVHQVODUJ0
x %LODQĠXO DJUHJDWDOEăQFLORU FRPHUFLDOH ODFUHúWHUHDFX
 x FUHúWHUHD  DFWLYHORU H[WHUQH QHWH $(1
EăQHDVFăHVWHGHWHUPLQDWăGHFUHúWHUHDUH]HUYHLYDOXWDUHSULQFUHGLWHH[WHUQHúLSULQ
FXPSăUDUH GHYDOXWă GHEDQFDFHQWUDOă
x FUHúWHUHD YROXPXOXL FUHGLWXOXL JXYHUQDPHQWDO QHW
VFRSXODFRSHULULGHILFLWXOXLEXJHWDUUH]XOWDWFD XUPDUHDH[LVWHQĠHL XQXLGHFDODM vQ
WLPS vQWUH FKHOWXLHOLOH EXJHWDUH úL YHQLWXULOH DWUDVH vQ JHQHUDO VLWXDĠLLOH GH

XQXL GH]HFKLOLEUX PRQHWDU OHJăWXUă FDX]DOă FDUHSRDWHIL H[SULPDWă SULQ UHODĠLD

 ' '

' FUHúWHUHD ED]HL PRQHWDUH

• creşterea
'
volumului
FUHúWHUHD creditelor
GDWRULHL SXEOLFH acordate băncilor comerciale de
banca centrală (CB), în scopul satisfacerii cererilor de lichiditate
care apar x laFUHúWHUHD
băncileYROXPXOXL
titulare aleFUHGLWHORU DFRUGDWHdebitoare
unor solduri EăQFLORU FRPHUFLDOH GH EDQFD
în raporturile
cuFHQWUDOă &%în
alte bănci, vQ cadrul
VFRSXO VDWLVIDFHULL FHUHULORU GH OLFKLGLWDWH FDUH DSDU OD EăQFLOH
pieţei monetare.
PrinWLWXODUH DOH XQRUbazei
intermediul VROGXUL GHELWRDUH banca
monetare, vQ UDSRUWXULOH
centrală FXcontrolează
DOWH EăQFL vQprocesul
FDGUXO SLHĠHL
creaţiei 3ULQLQWHUPHGLXOED]HLPRQHWDUHEDQFDFHQWUDOăFRQWUROHD]ăSURFHVXOFUHDĠLHLPRQHWDUH
monetare în interiorul sistemului bancar, proces cuantificat prin
multiplicatorul bazei monetare (m).
M2
m ,, (5)
BM
Multiplicatorul BM exprimă creşterea masei monetare în sens larg
(M2) la creşterea DWRUXO%0H[SULPăFUHúWHUHDPDVHLPRQHWDUHvQVHQVODUJ0
cu un leu a BM. În 1996, acest indicator a fostODFUHúWHUHDFX
de circa
FHHDFH vQVHDPQăFă OD XQ OHX
4,1–4,2, ceea ce înseamnă că la un leu creştere a bazei monetare, respectiv
FUHúWHUH D ED]HL PRQHWDUH UHVSHFWLY D FUHGLWXOXL DFRUGDW GH %DQFD 1DĠLRQDOă EăQFLORU
a FRPHUFLDOH
creditului FRUHVSXQGH
acordat de RFUHúWHUH
Banca DPDVHL PRQHWDUH
Naţională GH comerciale, corespunde o
băncilor
creştere a masei monetare de 4,1–4,2 lei.
x %LODQĠXO DJUHJDWDOEăQFLORU FRPHUFLDOH
%ăQFLOH FRPHUFLDOH DX úL HOH SH OkQJă EDQFD GH HPLVLXQH R FRQWULEXĠLH vQ FUHDĠLD
• Bilanţul agregat al băncilor comerciale
PRQHWDUă HOH ILLQG EăQFLOH FUHDWRDUH GH PRQHGă VFULSWXUDOă VDX GH FRQW %ăQFLOH FRPHUFLDOH
Băncile comerciale au şi ele, pe lângă banca de emisiune, o contribuţie
VXQWFDUDFWHUL]DWHSULQRSHUDĠLLOHGHED]ăUHSUH]HQWDWHGHFRQVWLWXLUHDGHGHSR]LWHPRELOL]DUHD
înUHVXUVHORUPRQHWDUHúLXWLOL]DUHDORUvQVFRSXODFRUGăULLGHFUHGLWH6HFUHHD]ăDVWIHOPRQHGD
creaţia monetară, ele fiind băncile creatoare de monedă scripturală sau de
VFULSWXUDOăVDXGHFRQWSULQWU
cont. Băncile comerciale suntXQSURFHVGH
caracterizate PXOWLSOLFDUHDFUHGLWXOXLFDUHMRDFă
prin operaţiile de bază reprezentate XQURO IRDUWH
deLPSRUWDQW vQ UHODĠLD
constituirea de HFRQRPLVLUH LQYHVWLĠLL UHODĠLH
depozite (mobilizarea KRWăUkWRDUH
resurselor SHQWUX FUHúWHUHD
monetare) HFRQRPLFă
şi utilizarea lor
6LQWHWLF ELODQĠXO DJUHJDW DOEăQFLORU FRPHUFLDOH VHSUH]LQWă DVWIHO
în scopul acordării de credite. Se creează, astfel, moneda scripturală (sau de
cont), printr-un proces Activ de multiplicare a creditului care Pasiv joacă un rol foarte
Active externe
important în relaţia economisire–investiţii, relaţie hotărâtoare pentru creşterea
economică.
Sintetic,%(FRQRPLL
bilanţul DOHSRSXODĠLHL
agregat al băncilor
DFRUGDWH DJHQĠLORU HFRQRPLFL
DFRUGDWH SRSXODĠLHL comerciale se prezintă
''HSR]LWH astfel:
vQ YDOXWăDOHUH]LGHQĠLORU

Activ )&UHGLWHGHODEDQFDFHQWUDOă
Pasiv
5H]HUYHDOHEăQFLORU FRPHUFLDOH ODEDQFDFHQWUDOă
3. Active externe – AEC 1. Pasive externe – PEC
4. Active interne – AIC 2. Pasive interne – PIC
A. Credite neguvernamentale – CNG A. Depozite la vedere – DV
- acordate agenţilor economici B. Economii ale populaţiei – EP
- acordate populaţiei C. Depozite la termen – DI
- alte credite D. Depozite în valută ale rezidenţilor – V
B. Credite guvernamentale – CGC E. Depozite publice – DGC
C. Rezerve ale băncilor comerciale la banca F. Credite de la banca centrală – CB
centrală – R G. Alte pasive (net) – APNC
D. Numerar în casieriile băncilor comerciale – C

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 7 / 2016 17

 Ecuaţia bilanţieră este:

AEC + CNG + CGC + R + C =

= PEC + DV + EP + DT + V + DGC + CB + APNC (6)

Bilanţul prezintă o consolidare a conturilor din băncile comerciale.

Cele mai multe posturi din tabel nu necesită precizări suplimentare, având un
conţinut asemănător cu posturile autorităţilor monetare. Operaţiunile pasive ale
băncilor comerciale au în vedere: depozitele, rescontul (creditele de la banca
centrală) şi capitalul propriu (inclus în postul „alte active”). Între operaţiunile
active, specifice băncilor comerciale sunt creditele neguvernamentale.

Bibliografie selectivă
1. Anghelache, C., Mitruţ, C. and Voineagu, V. (2013). Statistică macroeconomică.
Sistemul Conturilor Naţionale. Editura Economică. Bucureşti.
2. Anghelache C. (2008). Tratat de statistică teoretică şi economică. Editura
Economică. Bucureşti.
3. Anghelache C. (2009). Indicatori macroeconomici utilizaţi în comparabilitatea
internaţională. 57th Conference „Statistica – trecut, prezent şi viitor”.
4. Dinu, M. (2012).Political macroeconomics. Theoretical and Applied Economics.
Vol. XVIII. No. 8(573). pp. 1-2.
5. Ferguson, N., Schaab, A., Schularick, M. (2015). Central Bank Balance Sheets:
Expansion and Reduction since 1900. în CEPR Discussion Papers, with number
10635.
6. Gray, S. (2011). Central Bank Balances and Reserve Requirements, IMF Working
Papers, with number 11/36.
7. Ishi, K., Fujita, K., Stone, M.R. (2011). Should Unconventional Balance Sheet
Policies Be Added to the Central Bank toolkit? a Review of the Experience so Far.
IMF Working Papers with number 11/145.
8. Ivanović, V. (2014). Financial Independence of Central Bank through the Balance
Sheet Prism. Journal of Central banking Theory and Practice, Volume (Year): 3
(2014), Issue 2, pp. 37-59
9. Pikkarainen, P. (2010). Central bank liquidity operations during the financial
market and economic crisis: observations, thoughts and questions, Bank of Finland
în Research Discussion Papers, with number 20/2010.
10. Sacală, C. et al , “The International Trade Evolution”, Romanian Statistical
Review Supplement, pg. 84-87, no.1/2014,
11. Whelan, K. (2012). TARGET2 and Central Bank Balance Sheets. School of
Economics, University College Dublin, în Working Papers, with number 201229.

18 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 7 / 2016