UNIVERSITATEA TOMIS DIN CONSTANTA

SPECIALIZAREA-FINANTE BANCI

REFERAT CONTABILITATE BANCARA

BILANTUL CONTABIL AL BANCII NATIONALE A ROMANIEI

STUDENT : DAVIDESCU (IONITA) ANICA-ANCUTA

CONSTANTA 2023
 BILANȚUL CONTABIL AL BĂNCI NAȚIONALE A ROMÂNIEI

BILANȚUL este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ,
datorii şi capitaluri proprii ale instituţiei la sfârşitul exerciţiului financiar, precum şi în celelalte
situaţii prevăzute de lege.

În bilanţ elementele de activ şi datorii sunt grupate după natură şi lichiditate, respectiv
natură şi exigibilitate.
În înţelesul prezentelor reglementări:
a) un activ reprezintă o resursă controlată de către o instituţie ca rezultat al unor evenimente trecute,
de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru instituţie. Un activ este
recunoscut în contabilitate şi prezentat în bilanţ atunci când este probabilă realizarea unui beneficiu
economic viitor de către instituţie şi activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat(ă) în mod
credibil;
 b) o datorie reprezintă o obligaţie actuală a instituţiei ce decurge din evenimente trecute şi prin
decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. O
datorie este recunoscută în contabilitate şi prezentată în bilanţ atunci când este probabil că o ieşire
de resurse încorporând beneficii economice va rezulta din decontarea unei obligaţii prezente şi când
valoarea la care se va realiza această decontare poate fi evaluată în mod credibil;
 c) capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al acţionarilor sau asociaţilor în activele unei
instituţii după deducerea tuturor datoriilor sale.

 Beneficiile economice reprezintă potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de

trezorerie sau echivalente de numerar către instituţie. Această contribuţie se reflectă fie sub forma
creşterii intrărilor de numerar, fie sub forma reducerii ieşirilor de numerar, de exemplu, prin
reducerea costurilor de exploatare. Astfel, potenţialul poate fi unul productiv, atunci când activul
este utilizat separat sau împreună cu alte active pentru prestarea de servicii sau producerea de
bunuri destinate vânzării de către instituţie. De asemenea, potenţialul poate îmbrăca forma
convertibilităţii în numerar sau echivalente de numerar

Contabilitatea-  este știința și arta stăpânirii afacerilor, în care scop se ocupă cu "măsurarea,
evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a
rezultatelor obținute din activitatea persoanelor fizice și juridice", în care scop "trebuie să asigure
înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la
poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de trezorerie, atât pentru cerințele interne ale
acestora, cât și în relațiile cu investitorii prezenți și potențiali, creditorii financiari și comerciali, clienții,
instituțiile publice și alți utilizatori" (Legea contabilității nr.82/1991, republicată în iunie 2007.
Contabilitatea s-a născut odată cu economia de subsistență a comunei primitive, desenele din peșterile
rupestre nefiind altceva decât forme incipiente ale „socotelilor”: câte animale au fost, vânate și
mâncate, câte piei s-au jupuit și câte haine au rezultat, etc.
Împreună cu economia în dezvoltare s-a perfecționat și „arta ținerii socotelilor”, punctul de cotitură
reprezentându-l modelul matematic elaborat de Luca Pacioli di Borgo acum mai bine de 500 de ani,
după care contabilitatea a devenit de neînlocuit, fără alternative, deopotrivă o știință și o artă în
urmărirea existenței și mișcării capitalurilor și utilităților, al stabilirii rezultatelor activității și plasării lor, și
totul de maniera ca afacerile să beneficieze permanent de suportul bănesc necesar.
Contabilitatea nu are hotare. Limitele ei teoretice, științifice și practice sunt fără sfârșit atât în ceea ce
privește cuprinderea fenomenelor economice cât și al modului în care ele sunt sistematizate, prelucrate
și prezentate, astfel că despre ea niciodată nu poți să pretinzi că știi totul.
Companiile, întreprinderile, instituțiile, societățile de orice fel și mărime, persoanele juridice din întreaga
lume întocmesc „conturi” și situații financiare pentru a fi prezentate utilizatorilor de informații,
proprietarilor, controlorilor, administratorilor, organelor fiscale, după o metodologie unică - iar aceasta
este contabilitatea.

Informații generale
Banca Națională a României („Banca” sau „BNR”) a fost înființată în anul 1880 ca bancă centrală a
României. Sediul social este situat în strada Lipscani nr. 25, București, România. Banca este
condusă de un Consiliu de administrație format din 9 membri.
Conform legii, conducerea executivă este exercitată de către guvernator (dl. Mugur Isărescu), prim-
viceguvernator (dl. Florin Georgescu) și doi viceguvernatori (dl. Eugen Nicolaescu și dl. Leonardo
Badea). Ceilalți 5 membri ai Consiliului de administrație sunt: dl. Cristian Popa, dl. Gheorghe
Gherghina, dl. Csaba Bálint, dl. Dan Radu Rușanu și dl. Virgiliu Stoenescu. Membrii Consiliului de
administrație sunt numiți de Parlament pe o perioadă de 5 ani. Capitalul Băncii este 100 la sută
deținut de către Statul Român.
Numărul efectiv de salariați la data de 31 decembrie 2021 este de 2 018 persoane (31 decembrie
2020: 2 016 persoane).
Operațiunile Băncii în decursul anului 2021 au fost reglementate de Legea nr. 312/2004 privind
Statutul Băncii Naționale a României („Legea nr. 312/2004”), intrată în vigoare la data de 31 iulie
2004, cu excepția prevederilor privind raportarea financiară care au intrat în vigoare din data de 1
ianuarie 2005. Scopul acestei legi este armonizarea Statutului Băncii cu legislația Uniunii Europene
și, în particular, cu prevederile privind independența băncii centrale din cadrul Tratatului
Comunității Europene.
În conformitate cu legislația în vigoare, obiectivul fundamental al Băncii este sigurarea și
menținerea stabilității prețurilor. În plus, Banca are dreptul exclusiv de a emite monedă, precum și
sarcina de a reglementa și supraveghea sistemul bancar din România.

Întocmirea și prezentarea situațiilor financiare

Situațiile financiare ale Băncii Naționale a României sunt întocmite în conformitate cu Norma
privind organizarea și conducerea contabilității Băncii Naționale a României nr. 1/2007, cu
modificările și completările ulterioare (nr. 1/2008, nr. 3/2008, nr. 1/2010, nr. 2/2010, nr. 4/2011, nr.
1/2014, nr. 1/2017, nr. 1/2019 și nr. 2/2021), și cuprind bilanțul contabil, contul de profit și pierdere
și notele explicative. Norma BNR nr. 1/2007, cu modificările și completările ulterioare, stabilește
principiile și regulile contabile de bază, forma și conținutul situațiilor financiare anuale, având ca
scop general încadrarea în prevederile standardelor contabile aplicabile băncilor centrale
recunoscute de Banca Centrală Europeană (BCE), respectiv Orientarea BCE/2016/34, cu
modificările și completările ulterioare, cu excepția prevederilor privind modelele de raportare,
acestea fiind obligatorii doar în cadrul raportării periodice către BCE a datelor financiare de către
băncile centrale din țările care au adoptat euro ca monedă națională.
b) Bazele întocmirii
Situațiile financiare sunt întocmite ținând cont de principiul continuității activității și sunt prezentate
în lei, rotunjite la cea mai apropiată valoare exprimată în mii lei. Acestea sunt întocmite pe baza
convenției costului istoric, exceptând aurul și titlurile în valută prezentate la valoarea de piață,
respectiv construcțiile și terenurile prezentate la valoarea justă. Veniturile și cheltuielile sunt
recunoscute în perioada în care apar conform principiului contabilității de angajamente.
c) Distribuția veniturilor nete ale Băncii către stat
Banca este scutită de la plata impozitului pe profit, dar, conform Legii nr. 312/2004, virează lunar la
bugetul statului o cotă de 80 la sută din veniturile nete rămase după acoperirea cheltuielilor
exercițiului financiar, exclusiv cheltuielile cu alte provizioane decât cele de risc de credit, și a
pierderilor exercițiilor precedente rămase neacoperite din alte surse.
Regularizările aferente exercițiului financiar sunt efectuate până la termenul de depunere a
situațiilor financiare anuale, conform legii, în baza unei declarații speciale rectificative.
d) Principii contabile
Prevalența economicului asupra juridicului: Tranzacțiile sunt înregistrate și prezentate în
concordanță cu substanța și realitatea lor economică și nu doar cu forma juridică a acestora.
Prudența: evaluarea activelor și pasivelor, precum și recunoașterea veniturilor și cheltuielilor, sunt
realizate în mod prudent. Exercitarea prudenței este făcută fără subevaluarea deliberată a
activelor/veniturilor sau supraevaluarea deliberată a datoriilor/cheltuielilor.
Continuitatea activității: Banca Națională a României în calitate de bancă centrală prezintă o
continuitate previzibilă a activității.
Comparabilitatea: Criteriile pentru evaluarea posturilor bilanțiere și recunoașterea rezultatelor
trebuie să fie aplicate în mod consecvent în sensul asigurării caracterului comun și continuu al
abordării pentru a asigura comparabilitatea datelor din situațiile financiare.
Evenimentele ulterioare datei bilanțului: activele și pasivele sunt ajustate pentru evenimentele ce au
loc între data bilanțului anual și data la care situațiile financiare sunt aprobate de către Consiliul de
administrație, dacă aceste evenimente afectează situația activelor și pasivelor la data bilanțului. În
cazul în care evenimentele ulterioare datei bilanțului nu afectează situația activelor și pasivelor la
data bilanțului, dar sunt importante deoarece omiterea lor din prezentare ar afecta capacitatea
utilizatorilor
situațiilor financiare de a efectua evaluări corecte și de a lua decizii, activele și pasivele aferente nu
sunt ajustate, realizându-se doar o descriere a evenimentelor în note.
Pragul de semnificație: devierile de la regulile contabile, inclusiv cele ce afectează calculul contului
de profit și pierdere, vor fi permise doar dacă acestea pot fi considerate în mod rezonabil ca fiind
nesemnificative pentru contextul de ansamblu și pentru prezentarea situațiilor financiare ale Băncii.
Contabilitatea de angajamente: veniturile și cheltuielile sunt recunoscute în perioada contabilă în
care apar și nu în perioada în care sunt efectiv încasate sau plătite.
Reprezentarea fidelă: pentru a fi credibilă, informația trebuie să prezinte cu fidelitate tranzacțiile și
alte evenimente pe care aceasta și-a propus să le prezinte.
Neutralitatea: informațiile cuprinse în situațiile financiare trebuie să fie neutre, adică lipsite de
influențe și fără scopul de a realiza un rezultat sau un obiectiv predeterminat.
Independența exercițiilor: se vor lua în considerare toate veniturile și cheltuielile corespunzătoare
exercițiului financiar pentru care se face raportarea, fără a se ține seama de data încasării sumelor
sau a efectuării plăților.
Intangibilitatea bilanțului de deschidere: bilanțul de deschidere al unui exercițiu financiar trebuie să
corespundă cu bilanțul de închidere al exercițiului precedent, cu excepția corecțiilor impuse de
legislația în vigoare.
Necompensarea elementelor de activ cu cele de pasiv, respectiv a veniturilor cu cheltuielile:
valorile elementelor de activ nu pot fi compensate cu valorile elementelor de pasiv, respectiv
veniturile cu cheltuielile, cu excepția compensărilor permise de legislația în vigoare.
Abateri de la principiile contabile: abaterile de la aceste principii generale vor fi permise numai în
cazuri excepționale. În notele explicative se vor prezenta abaterile, motivele acestora și o evaluare a
efectului abaterilor asupra datoriilor, poziției financiare și rezultatului financiar.
e) Folosirea estimărilor
Întocmirea situațiilor financiare în conformitate cu prevederile Normei BNR nr. 1/2007, cu
modificările și completările ulterioare, impune conducerii să facă unele estimări și presupuneri care
influențează valorile raportate ale activului și pasivului, precum și ale veniturilor și cheltuielilor
aferente perioadei de raportare. Rezultatele efective pot fi diferite față de aceste estimări. Estimările
sunt revizuite periodic și, dacă sunt necesare ajustări, acestea sunt înregistrate în contul de profit și
pierdere în perioada în care ele devin cunoscute. Deși aceste estimări individuale prezintă un
oarecare grad de incertitudine, efectul cumulat al acestuia asupra situațiilor financiare este
considerat ca nesemnificativ.
f) Recunoașterea activelor și datoriilor
Activele/datoriile financiare sau de altă natură sunt recunoscute în bilanț dacă:
▪▪ este probabil că un beneficiu economic viitor asociat cu activul/datoria respectiv(ă) va intra/ieși
în/din patrimoniul Băncii;
▪▪ toate riscurile și avantajele asociate cu activul/datoria respectiv(ă) au fost transferate efectiv
către/de la Bancă;
▪▪ valoarea activului/datoriei respectiv(ă) poate fi măsurată în mod credibil.
Activele și datoriile financiare sunt recunoscute inițial la valoarea de achiziție, după cum este
prezentat în continuare.
g) Poziția valutară
Poziția valutară (deținerea valutară) reprezintă soldul net într-o anumită valută, respectiv diferența
dintre total creanțe (activul bilanțului și conturi în afara bilanțului de natura activelor) și total
angajamente (pasivul bilanțului și conturi în afara bilanțului de natura pasivelor) în valuta
respectivă, cu unele excepții. Aurul la standard internațional este considerat ca și valută,
determinându-se poziția aurului. Valuta DST este considerată ca fiind o valută separată; tranzacțiile
care implică o schimbare
a poziției nete a DST sunt tranzacții denominate în DST sau tranzacții care respectă structura
coșului valutar DST.
Elementele care nu sunt incluse în poziția valutară sunt următoarele: sumele denominate în valută
înregistrate în conturile Casa în valută, Valută în tranzit, Furnizori, Debitori, Operațiuni în curs de
clarificare și Cheltuieli în avans.
h) Metoda costului mediu
Metoda costului mediu se aplică pentru următoarele elemente:
▪▪ poziția valutară, inclusiv DST;
▪▪ poziția aurului la standarde internaționale;
▪▪ portofoliul de titluri denominate în valută – pentru fiecare ISIN/CUSIP (serie titlu);
▪▪ titluri de valoare deținute în scopuri de politică monetară.
i) Tranzacții valutare
Operațiunile exprimate în monedă străină sunt înregistrate în lei la cursul oficial de schimb de la
data tranzacției. Activele și pasivele monetare exprimate în monedă străină la data situațiilor
financiare sunt transformate în lei la cursul de schimb de la acea dată.
Depozitele denominate în valută (la vedere și la termen) aflate în conturi deschise la instituții
internaționale, bănci centrale, bănci din străinătate etc. sunt prezentate în situațiile financiare la
valoare nominală. Dobânzile de încasat sunt înregistrate conform contabilității de angajamente.
Cumpărările și vânzările la termen/la vedere în cazul operațiunilor swap valută/lei sunt recunoscute
în conturile din afara bilanțului de la data tranzacției până la data decontării (la rata la vedere a
tranzacției), respectiv în conturile din bilanț la data decontării. Diferența dintre rata la vedere și rata
la termen este înregistrată ca dobândă de plătit sau dobândă de încasat. Poziția valutară este afectată
de către dobânda de plătit/încasat în valută.
j) Titluri denominate în valută
Prima/discountul rezultat(ă) la achizițiile de titluri sunt amortizate pe durata rămasă de viață a
titlului, utilizând metoda ratei interne de rentabilitate.
Eșalonarea discountului/amortizarea primei se înregistrează zilnic în conturi, conform principiilor
contabilității de angajamente și este asimilată veniturilor/cheltuielilor din dobânzi. Creanțele de
încasat aferente titlurilor se înregistrează zilnic în conturi conform principiilor contabilității de
angajamente, fiind exprimate în lei la cursul BNR al zilei.
k) Titluri de valoare deținute în scopuri de politică monetară
Titlurile deținute de BNR în scopuri de politică monetară în lei/valută sunt contabilizate cu metoda
costului mediu (vezi Nota 2h). La final de lună, acestea pot fi evaluate la valoarea de piață în funcție
de considerentele de politică monetară.
Titlurile evaluate la cost sunt supuse la final de an unui test de depreciere. Toate primele și
discounturile sunt amortizate, respectiv eșalonate. Zilnic, creanțele de încasat aferente titlurilor
(cupoanele) se calculează și înregistrează în conturi conform principiilor contabilității de
angajamente.
l) Credite acordate instituțiilor de credit și altor entități
Creditele sunt prezentate în bilanț la valoarea principalului, mai puțin provizionul pentru
deprecierea valorii creditelor, necesar pentru a reflecta valoarea recuperabilă a acestor active.
Totodată la acest post bilanțier sunt incluse și creditele acordate instituțiilor de credit ca urmare a
transferurilor de titluri însoțite de un angajament de răscumpărare.
m) Titluri de participare
Titlurile de participare, inclusiv titlurile de participare în societățile în care Banca exercită influență
semnificativă, sunt înregistrate la cost de achiziție conform prevederilor Normei BNR nr. 1/2007, cu
modificările și completările ulterioare.
n) Imobilizări corporale și necorporale
Imobilizările corporale și necorporale sunt prezentate în situațiile financiare la cost sau cost
reevaluat minus amortizarea cumulată.
BNR reevaluează imobilizările corporale de natura construcțiilor și terenurilor cel puțin o dată la 3
ani. Diferențele favorabile din reevaluare se înregistrează la poziția bilanțieră „Rezerve”, dacă nu a
existat o descreștere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ, caz în care
diferențele favorabile din reevaluare se înregistrează pe venit pentru a compensa cheltuiala cu
descreșterea recunoscută anterior la acel activ. Diferențele nefavorabile din reevaluare sunt
compensate cu diferențele favorabile înregistrate anterior pentru fiecare activ reevaluat; diferențele
nefavorabile aferente unui activ reevaluat care depășesc diferențele favorabile anterioare se
înregistrează pe cheltuieli.
Lucrările de întreținere și reparații curente (care nu intervin asupra caracteristicilor inițiale ale
imobilizărilor), reviziile ocazionale și cele periodice, operațiunile de service – indiferent de valoarea
acestora, sunt costuri recunoscute în contul de profit și pierdere; valoarea acestora nu majorează
valoarea imobilizărilor pentru care sunt efectuate.
Cheltuielile ocazionate de înlocuirea la diverse intervale de timp a unor componente/ piese de
schimb sunt recunoscute în contul de profit și pierdere – dacă au o valoare mai mică decât plafonul
prevăzut în Norma BNR nr. 1/2014, iar cele cu o valoare mai mare decât plafonul majorează
valoarea imobilizărilor corporale pentru care sunt efectuate.
Cheltuielile generate de construcția de imobilizări sunt capitalizate și amortizate odată cu darea în
folosință a activelor.
Amortizarea a fost calculată prin metoda lineară pe perioada duratei de viață economică pentru
fiecare element din categoria imobilizărilor corporale. Amortizarea este recunoscută ca o reducere a
valorii activelor. Terenurile nu sunt supuse amortizării. Duratele legale de viață pe categorii sunt
următoarele:
Clădiri 20-60 ani
Echipament 5-20 ani
Mijloace de transport 5 ani
Echipament informatic (hardware și software) 3-5 ani
o) Numerar în circulație
Banca elaborează programul de emisiune a bancnotelor și monedelor, asigură tipărirea, distribuirea
și administrarea rezervei de numerar, astfel încât să se asigure necesarul de numerar în strictă
concordanță cu nevoile reale ale circulației bănești.
Numerarul în circulație se înregistrează la valoarea nominală a bancnotelor și monedelor puse
efectiv în circulație.
Costurile cu imprimarea bancnotelor și baterea monedelor metalice sunt înregistrate pe cheltuieli,
fiind recunoscute în perioada contabilă în care apar și nu în perioada în care sunt efectiv plătite.
p) Reevaluarea
Reevaluarea pozițiilor valutare se înregistrează lunar în contul special de reevaluare din bilanț, ca
diferență între cursul de reevaluare (cursul de schimb oficial stabilit în ultima zi lucrătoare a lunii) și
costul mediu al poziției valutare. Activele (participația la FMI) și pasivele (alocările și depozitul de
la FMI) denominate în DST se reevaluează de asemenea la cursurile comunicate de Fondul Monetar
Internațional valabile la datele de 30 aprilie, respectiv 31 decembrie.
Reevaluarea la valoarea de piață se efectuează lunar pentru deținerile de aur/argint la standarde
internaționale și titlurile denominate în valută de la poziția bilanțieră „active externe”, cu excepțiile
menționate mai jos; diferențele din reevaluarea la valoarea de piață se înregistrează în bilanț în
conturile de ajustare a valorii activelor la valoarea de piață. Reevaluarea aurului se efectuează pe
baza prețului în lei pe unitatea de aur, rezultat prin aplicarea cotației fixing de pe piața metalelor
prețioase
de la Londra și a cursului de reevaluare lei/USD. Reevaluarea titlurilor se efectuează prin
compararea prețului de piață la finalul ultimei zile lucrătoare din lună cu costul mediu net al
deținerii de titluri.
q) Pensiile și beneficiile angajaților
Banca, în desfășurarea normală a activității, execută plăți către fondurile de stat românești pentru
angajații săi din România, pentru pensii, asigurări de sănătate și șomaj. În cursul anului 2021,
precum și în anii anteriori, toți angajații Băncii au fost incluși în sistemul de pensii de stat. De
asemenea, conform legislației în vigoare, începând din anul 2007, angajații eligibili ai Băncii au fost
incluși și în sistemul de pensii private.
r) Recunoașterea veniturilor și cheltuielilor
Veniturile și cheltuielile sunt recunoscute conform principiului contabilității de angajamente.
Pierderile sau câștigurile realizate din vânzarea de valută, aur sau titluri sunt înregistrate în contul
de profit și pierdere. Aceste câștiguri/pierderi realizate sunt calculate prin diferență față de costul
mediu al activului respectiv.
Diferențele favorabile din reevaluare nu sunt recunoscute ca venituri, ci sunt transferate direct într-
un cont special de reevaluare.
Nu se realizează compensare între diferențele din reevaluare favorabile și cele nefavorabile pentru
diferitele dețineri de titluri, valută și aur. La sfârșitul exercițiului financiar, diferențele nefavorabile
din reevaluare sunt înregistrate în contul de profit și pierdere dacă depășesc câștigurile anterioare
din reevaluare înregistrate în contul special de reevaluare.
s) Capitalul social și rezervele statutare
Capitalul Băncii Naționale a României este deținut în întregime de stat și nu este divizat în acțiuni.
La 31 decembrie 2021 și 31 decembrie 2020 capitalul Băncii este de 30 000 mii lei.
Rezervele statutare au fost constituite inițial la data de 1 ianuarie 2005, în conformitate cu Legea nr.
312/2004, prin preluarea sumelor rămase în fondul de rezervă.
La data de 31 decembrie 2021 și 2020, rezervele statutare au fost majorate prin repartizarea unui
procent de 60 la sută din profitul rămas după deducerea cotei de 80 la sută din veniturile nete
aferente.
t) Repartizarea profitului
Profitul rămas al anului 2021 după distribuirea cotei de 80 la sută din veniturile nete le BNR se
repartizează conform Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României.

În anul 2021, Banca a înregistrat profit în valoare de 2 015 195 mii lei. Potrivit legii, cota de 80 la
sută din veniturile nete în sumă de 1 610 186 mii lei a fost regularizată cu bugetul de stat. Din
profitul rămas la dispoziția BNR în valoare de 405 009 mii lei, o proporție de 60 la sută s-au
repartizat pentru majorarea rezervelor statutare (243 005 mii lei). Suma de 162 004 mii lei rămasă
după distribuțiile din anul 2021 urmează a fi repartizată în anul 2022, conform legii, în următoarea
ordine de prioritate:
a) sursele proprii de finanțare a investițiilor;
b) fondul de participare a salariaților la profit;
c) rezervele la dispoziția Consiliului de administrație.
În anul 2020, Banca a înregistrat profit în valoare de 2 034 776 mii lei. Potrivit legii, cota de 80 la
sută din veniturile nete în sumă de 1 627 821 mii lei a fost regularizată cu bugetul de stat. Din
profitul rămas la dispoziția BNR în valoare de 406 955 mii lei, o proporție de 60 la sută s-au
repartizat pentru majorarea rezervelor statutare (244 173 mii lei). Suma de 162 782 mii lei rămasă
după distribuțiile din anul 2020 a fost repartizată în anul 2021, conform legii.

Evenimente ulterioare datei bilanțului

Războiul dintre Federația Rusă și Ucraina, început în data de 24 februarie 2022, a determinat
impunerea la nivel internațional a unei serii de sancțiuni economice asupra Rusiei (iar în unele
cazuri asupra Republicii Belarus), care vizează companii cu capital rusesc, precum și persoane
fizice cu naționalitate rusă. Aceste sancțiuni creează efecte care sunt așteptate să se propage în mai
multe sectoare economice. Banca nu are expunere față de țările implicate direct în conflict; cu toate
acestea,
un impact indirect asupra activității Băncii nu poate fi estimat cu acuratețe la acest moment. Banca
va monitoriza cu atenție evoluțiile aferente și va decide, dacă va fi cazul, asupra aplicării unor
măsuri suplimentare.