UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Facultatea de Științe Economice

Master Audit Financiar-Contabil

STUDIU DE CAZ privind bilanțul contabil,

contul de rezultat patrimonial și contul de
execuție bugetară la Direcția județeană de
statistică Iași

Titular disciplina: Prof. Univ. Dr. Luminița Ionescu

Masterand: Ciocoiu (Sava) Dana

București

2017-2018

1
 CUPRINS

CAPITOLUL I- Situațiile financire ale instituțiilor publice- componență și

rol.................................................................................................................................Pag. 3

CAPITOLUL II- Studiu de caz privind bilanțul contabil, contul de rezultat patrimonial

și contul de execuție bugetară la Direcția județeană de statistică Iași.................Pag. 8

CONCLUZII ...................................................................................................................Pag. 12

BIBLIOGRAFIE

2
CAPITOLUL I- Situațiile financiare ale instituțiilor publice- componență și
rol

Sectorul public este foarte diversificat, fiind reprezentat de instituţiile prin care se
asigură serviciile publice generale: organe ale puterii si administraţiei de stat, organe
legislative, judecătoresti, ale puterii executive centrale si locale, etc.
Toate entităţile de drept public sunt, ca orice persoane juridice, titulare de
patrimoniu: posedă un ansamblu de bunuri corporale si necorporale necesare desfăsurării
activităţii lor social-economice, bunuri din a căror utilizare si gestionare rezultă drepturi si
obligaţii cu valoare economică.
Situaţia patrimoniului aflat în administrarea statului si al unităţilor administrativ-
teritoriale, precum si execuţia bugetului de venituri si cheltuieli se asigură cu ajutorul
situaţiilor financiare trimestriale si anuale, în a căror componenţă se identifică:
• bilanţ;
• contul de rezultat patrimonial;
• situaţia fluxurilor de trezorerie;
• situaţia modificărilor în structura
activelor/capitalurilor;
• anexe la situaţiile financiare, ce includ politici contabile si note explicative;
• contul de execuţie bugetară.
Instituţiile publice si persoanele juridice ai căror conducători au calitatea de ordonatori
de credite trimit un exemplar din situaţiile financiare trimestriale si anuale organului
ierarhic superior la termenele stabilite de acesta. Ministerele, celelalte organe de specialitate
ale administraţiei publice centrale, alte autorităţi publice, instituţii autonome si unităţile
administrativ-teritoriale ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali de credite
depun, potrivit normelor si la termenele stabilite, un exemplar din situaţiile financiare
trimestriale si anuale Ministerului Finanţelor Publice sau DGFP judeţene si a municipiului
Bucuresti.

BILANȚUL CONTABIL
Din punct de vedere etimologic cuvântul „bilanţ" provine din italianul „bilancio", cu
originea în limba latină, unde înseamnă balanţă cu două talere.

3
 Bilanţul contabil este un document de sinteză, cu ajutorul căruia se prezintă bunurile
economice, ca elemente de activ si drepturile si obligaţiile, ca elemente de pasiv, atât la finele
trimestrului cât si la sfârsitul exerciţiului bugetar.
Bilanţul evidenţiază în etalon monetar echilibrul dintre bunurile economice si sursele
lor de finanţare, precum si beneficiile sau pierderile obţinute ca urmare a investirii, folosirii si
reproducţiei capitalului.
În bilanţ, elementele de natura activelor sunt prezentate in funcţie de gradul crescător
al lichidităţii, de la cele mai puţin lichide, cum sunt imobilizările necorporale, către
disponibilităţile bănesti, care îmbracă deja forma de bani. Cât priveste ordinea de succesiune a
poziţiilor de pasiv, ea este in funcţie de gradul crescător al exigibilităţii, de la datoriile pe
termen lung - necurente, la cele mai mici de un an. Un activ reprezintă o resursă controlată de
către instituţia publică ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se asteaptă să
genereze beneficii economice viitoare pentru instituţie si al cărui cost poate fi evaluat în mod
credibil. O datorie reprezintă o obligaţie actuală a instituţiei publice ce decurge din
evenimente trecute si prin decontarea căreia se asteaptă să rezulte o iesire de resurse care
încorporează beneficii economice. Capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al statului
sau unităţilor administrativ-teritoriale, în calitate de proprietari ai activelor unei instituţii
publice după deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii se mai numesc si active nete si
se determină ca diferenţă între active si datorii.

CONTUL DE REZULTAT PATRIMONIAL

Contul de rezultat patrimonial prezintă situaţia veniturilor, finanţărilor si
cheltuielilor din cursul exerciţiului curent. Veniturile si finanţările sunt prezentate după
natura sau sursa lor, indiferent dacă au fost încasate sau nu.
Categoria de venituri se diferenţiază pe feluri de activităţi - operaţională, financiară,
extraordinară - si în funcţie de natura rezultatelor. Astfel, veniturile operaţionale sunt cele
provenite din vânzările de produse, vânzările de mărfuri, producţia de imobilizări, venituri din
impozite si taxe, contribuţii de asigurări, finanţări, subvenţii, transferuri, alocaţii bugetare cu
destinaţie specială, alte venituri operaţionale etc.
Veniturile financiare se diferenţiază pe următoarele elemente:
-venituri din participaţii sub forma dobânzilor cuvenite din creanţele imobilizate,
-diferenţele pozitive de curs valutar,
-câstigurile nete din cesiunea valorilor mobiliare de plasament,
-dobânzile de încasat pentru activele curente,

4
-sume de primit de la bugetul de stat în vederea acoperirii pierderilor fie din operaţiuni de
schimb valutar,
-fie alte pierderi, alte venituri financiare etc. Veniturile extraordinare cuprind venituri din
valorificarea bunurilor proprietatea statului, respectiv venituri din despăgubiri de asigurări.
Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinaţia lor,
indiferent dacă au fost plătite sau nu. În raport de natura lor, cheltuielile sunt grupate pe
feluri de activităţi - operaţională, financiară, si extraordinară -, iar în cadrul lor, pe elemente
primare în raport de felul resurselor utilizate.
Astfel, cheltuielile operaţionale cuprind în principal, următoarele feluri de cheltuieli:
-cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile,
-cheltuieli privind mărfurile,
-cheltuieli cu lucrările si serviciile primite de la terţi,
-cheltuieli cu personalul,
-cheltuieli cu impozitele, taxele si vărsămintele asimilate,
-subvenţii si transferuri,
-cheltuieli cu amortizările si provizioanele, alte cheltuieli operaţionale.
Cheltuielile financiare cuprind:
- pierderile din creanţe legate de participaţii,
-cheltuieli nete din cesiunea valorilor mobiliare de plasament (diferenţa dintre preţul de
vânzare mai mic si preţul de cumpărare mai mare),
-cheltuielile din diferenţele nefavorabile de curs valutar,
-cheltuielile privind dobânzile acordate si alte cheltuieli financiare.
Cheltuielile extraordinare sunt generate de pierderile determinate de calamităţi si alte
evenimente similare, respectiv cheltuielile din cedarea de active fixe corporale. De asemenea
în structura contului de rezultat patrimonial se prezintă veniturile calculate (ex. venituri din
reluarea provizioanelor si ajustărilor de valoare) care nu implică o încasare a acestora precum
si cheltuielile calculate (ex. cheltuieli cu amortizările, provizioanele si ajustările de valoare)
care nu implică o plată a acestora.
Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprimă performanţa financiară
a instituţiein publice, respectiv excedent sau deficit patrimonial. Acest rezultat se determină
pe fiecare sursă de finanţare în parte, precum si pe total, ca diferenţă între veniturile realizate
si cheltuielile efectuate în exerciţiul financiar curent.

5
 CONTUL DE EXECUȚIE BUGETARĂ
Caracteristica de bază a contului de execuţie este aceea că oglindeste ceea ce s-a
realizat, dimensiunea efectivă a activităţii economice si sociale consumatoare de resurse si
producătoare de rezultate.
Dacă bugetul de venituri si cheltuieli este un document previzional, care estimează
mărimea indicatorilor, contul de execuţie prezintă gradul de îndeplinire a ceea ce instituţia si-
a propus si cuprinde toate operaţiile efectuate de instituţie în anul bugetar în legătură cu
încasările si plăţile efectuate, în structura în care a fost aprobat bugetul.
Structura contului de execuţie este următoarea:
• pentru venituri: prevederi bugetare iniţiale/definitive, drepturi constatate; încasări realizate;
drepturi constatate de realizat;
• pentru cheltuieli: credite bugetare iniţiale/definitive; angajamente bugetare; angajamente
legale; plăţi efectuate; angajamente legale de plătit; cheltuieli efective;
• informaţii privind rezultatul execuţiei bugetare (încasări realizate minus plăţi efectuate).
Dacă, spre exemplu instituţia este o unitate administrativ-teritorială, veniturile încasate
se regăsesc în contul 5211 „Disponibil al bugetului local la trezoreria statului" - rulaj debitor,
iar cheltuielile plătite se preiau din rulajul creditor al contului 770 „Finanţare de la bugetul
local".

CAPITOLUL II- Studiu de caz privind bilanțul contabil, contul de rezultat

patrimonial și contul de execuție bugetară la Direcția județeană de statistică
Iași
Institutul Național de Statistică Iași este un organ de specialitate al administrației
publice centrale din România, cu personalitate juridică, aflat în subordinea Guvernului și
finanțat de la bugetul de stat.

Statistica oficială în România se desfășoară prin serviciile de statistică oficială și este

organizată și coordonată de acest institut.

Funcționarea INS se întemeiază pe principiile autonomiei, confidențialității,

transparenței, relevanței, proporționalității, deontologiei statistice și raportului cost/eficiență.

Prima componentă a Situaţiilor financiare ale instituţiilor publice este bilanţul

contabil. Acesta se prezintă ca un tablou ce reuneşte elementele patrimoniale sub cele două
aspecte : componenţa materială şi provenienţa. Conform principiilor contabilităţii, activul
bilanţului cuprinde totalitatea mijloacelor aflate în folosinţa instituţiei, iar pasivul, sursele din
6
care s-au procurat aceste mijloace. Indicatorii bilanţieri prin care sunt grupate şi generalizate
elementele de activ şi de pasiv se numesc posturi de bilanţ.
Posturile sunt structurate, la rândul lor, în capitole şi grupe de activ şi, respectiv, de
pasiv.
Ordinea de dispunere a indicatorilor în activul bilanţului este cea inversă gradului de
lichiditate (de la imobilizări corporale, la disponibilităţi băneşti)
Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv stabilirea raporturilor dintre diferitele
elemente patrimoniale şi evidenţierea principalelor mutaţii calitative în situaţia mijloacelor şi
surselor, generate de schimbările interne şi de interacţiunea cu mediul economico - social.
Metoda ratelor constituie un instrument operaţional şi eficient al analizei financiare.
Ratele de structură se stabilesc ca raport între un post (sau o grupă de posturi) din activ sau
pasiv şi totalul bilanţului, precum şi ca raport între diferite componente de activ, respectiv de
pasiv .
Pentru exemplificare s-au folosit datele din Situaţiile financiare încheiate la data de 31
decembrie 2006 de Direcţia Judeţeană de Statistică Iași (Tabelul nr. 1).
Bilanţ
încheiat la data de 31.12.2005
Tabelul nr. 1 - lei -
Nr. Sold la Sold la
Cod
crt DENUMIREA INDICATORILOR începutul sfârşitul
rând
. anului anului

A B C 1 2

A. ACTIVE 158174 173084

I. ACTIVE NECURENTE 111317 93528

Active fixe necorporale

1. 01 21813 21813
(ct.203+205+206+208+233-280-290-293*)

Instalaţii tehnice, mijloace de transport,

animale, plantaţii, mobilier, aparatura birotica
2. 02 89504 71715
si alte active corporale (ct.213+214+231-281-291-
293*)

3. Terenuri si clădiri (ct.211+212+231-281-291- 03 0 0

7
 293*)

4. Alte active nefinanciare (ct.215) 04 0 0

Active financiare necurente (investiţii pe termen

5. 05 0 0
lung) peste un an (ct.260+265+267-296)

Creanţe necurente - sume ce urmează a fi

6. încasate după o perioada mai mare de un an 06 0 0
(ct.4112+4612 – 4912 - 4962)

TOTAL ACTIVE NECURENTE

7. 07 111317 93528
(rd.01+02+03+04+05+06)

ACTIVE CURENTE 46857 79556

Stocuri
(ct.301+302+303+304+305+307+309+331+
1. 332+341+345+346+347+349+351+354+356 08 42897 75902
+357+358+359+361+371+381+/-348+/-378-391-
392-393-394-395-396-397-398)

Creanţe curente - sume ce urmează a fi încasate

2. intr-o perioada mai mica de un an - Total 09 0 0
(rd.10+11+12), din care:

Creanţe din operaţiuni comerciale si avansuri

(ct.232+234+409+4111+4118+413+418+425+
10 0 0
4282+ 4611 + 473**+481+482+483 - 4911-
4961+5187)

Creanţe bugetare
(ct.431**+437**+4424+4428**+444**+446**+44
11 0 0
82+463+464+465+4664+4665+4681+4682+4684+
4687+469 - 497)

Creanţe din operaţiuni cu Comunitatea 12 0 0

Europeana

8
 (ct.4501+4511+4531+4541+4551+456+457+ 458)

3. Investiţii pe termen scurt (ct. 505-595) 13 0 0

Conturi la trezorerie si bănci (rd. 15 + 17) din

4. 14 3960 3654
care:

Conturi la trezorerie, casa, alte valori, avansuri

de trezorerie
(ct.510+5121+5125+5131+5141+5151+5161+
5171+520+5211+5212+5221+5222+523+524+
15 3314 3008
5251+5252+5253+526+527+528+5291+5292+
5299+531+532+542+550+551+552+553+554
+555+556+557+558+5601+5602+561+562+
5711+5712+5713+5714+5741+5742+5743 +5744)

din care: depozite 16 0 0

Conturi la bănci comerciale

(ct.5112+5121+5124+5125+5131+5132+5141+514
17 646 646
2+5151+5152+5153+5161+5162+5172+
5314+5411+5412+ 550+558+560)

din care: depozite 18 0 0

5. Cheltuieli in avans (ct. 471) 19 0 0

TOTAL ACTIVE CURENTE

20 46857 79556
(rd.08+09+13+14+19)

TOTAL ACTIVE (rd.07+20) 21 158174 173084

B. DATORII 22 698 60405

DATORII NECURENTE - sume ce trebuie

23 0 0
plătite intr-o perioada mai mare de un an

Sume necurente de plata

1. 24 0 0
(ct.4042+269+4622+509)

9
 Împrumuturi pe termen lung
2. (ct.1612+1622+1632+1642+1652+166+1672+ 168 25 0 0
-169)

3. Provizioane (cont 151) 26 0 0

TOTAL DATORII NECURENTE (rd.24+25+26) 27 0 0

DATORII CURENTE - sume ce trebuie plătite

1. intr-o perioada de pana la un an - Total 28 698 10085
(rd.29+30+31), din care:

Datorii comerciale si avansuri

(ct.401+403+4041+405+408+419+4621+473 29 698 5933
+481+482+483+269)

Datorii către bugete

(ct.440+441+4423+4428+444+446+4481+4671+4 30 0 4152
672+4673+4674+4675)

Datorii către Comunitatea Europeana

31 0 0
(ct.4502+4512+452+4532+4542+4552)

Împrumuturi pe termen scurt - sume ce trebuie

plătite intr-o perioada de pana la un an
2. 32 0 0
(ct.5186+5191+5192+5194+5195+5196+5197+
5198)

Împrumuturi pe termen lung - sume ce trebuie

3. plătite in cursul exerciţiului curent 33 0 0
(ct.1611+1621+1631+1641+1651+1671 +168-169)

Salariile angajaţilor si contribuţiile aferente

4. 34 0 50320
(ct.421+423+426+427+4281+431+437+438)

Alte drepturi cuvenite altor categorii de

5. persoane (pensii, indemnizaţii de şomaj, burse) 35 0 0
(ct.422+424+429)

10
 6. Venituri in avans (ct. 472) 36 0 0

7. Provizioane (ct. 151) 37 0 0

TOTAL DATORII CURENTE

38 698 60405
(rd.28+32+33+34+35+36+37)

TOTAL DATORII (rd. 27+38) 39 698 60405

ACTIVE NETE = TOTAL ACTIVE - TOTAL

DATORII = CAPITALURI PROPRII (rd.40 = 40 157476 112679
rd.21-39 = rd.47)

C. CAPITALURI PROPRII 41 0 0

Rezerve, fonduri
1. (ct.100+101+102+103+104+105+106+131+ 42 0 0
132+133+134+135+136+137+139)

2. Rezultatul reportat (ct. 117 - sold creditor) 43 157476 152811

3. Rezultatul reportat (ct. 117 - sold debitor) 44 0 0

Rezultatul patrimonial al exerciţiului (ct. 121 -

4. 45 0 0
sold creditor)

Rezultatul patrimonial al exerciţiului (ct. 121 -

5. 46 0 40132
sold debitor)

TOTAL CAPITALURI PROPRII

47 157476 112679
(rd.42+43–44+ 45- 46)

Pentru evidenţierea unor aspecte analitice, dar cu implicaţii asupra echilibrului

instituţiei, este utilă aprofundarea analizei creanţelor, respectiv determinarea unor rate
analitice având în vedere:
- natura creanţelor:
- creanţe legate de profilul instituţiei, de natura activităţii desfăşurate;
- creanţe diverse (creanţe asupra personalului, statului etc.).
- certitudinea realizării lor:
11
 - creanţe certe;
- creanţe incerte (creanţe nerealizate la termen şi a căror încasare devine
nesigură).
- termenul de realizare:
- creanţe pe termen scurt (până la 10 zile);
- creanţe pe termen mediu (10 - 30 de zile);
- creanţe pe termen lung (peste 30 zile).
Tehnic, pentru oricare din elemente prezentate mai sus se poate calcula o rată analitică
de structură, prin raportarea creanţei respective, după caz, la totalul creanţelor, la activele
circulante sau la totalul bilanţier.
Având în vedere însă, faptul că Direcţia Judeţeană de Statistică Satu Mare nu are nici o
creanţă, nu este necesară această aprofundare a analizei creanţelor.
Analiza contului de execuţie a bugetului instituţiei publice presupune analiza
creditelor bugetare aprobate, a creditelor definitive, a plăţilor nete şi a cheltuielilor efectuate.
Instituţiile publice fac o astfel de analiză şi în Raportul explicativ.
Datele pentru analiza contului de execuţie bugetară sunt prezentate în tabelul nr. 2

12
 Contul de execuţie a bugetului Direcţiei Judeţene de Statistică Iași pe anul 2006

Ponderea Ponderea
Credite
Credite plăţilor cheltuielilor
Cod bugetare Angajamente Angajamente Plăţi Cheltuieli
Denumirea indicatorilor bugetare efectuate în efective în
indicator trimestriale/ bugetare legale efectuate efective
initiale creditele creditele
definitive
definitive definitive

TOTAL BUGET DE STAT 1330970 1330970 1329875 1329875 1329875 1361157 99,92% 102,27%

CHELTUIELI TOTAL (01+70+79) 1330970 1330970 1329875 1329875 1329875 1361157 99,92% 102,27%

A. CHELTUIELILE CURENTE 101,58%

(01=10+20+30+40+50+51+55+57+59 01 1313240 1313240 1312145 1312145 1312145 1333935 99,92%
)

TITLUL I. CHELTUIELI DE 105,72%

10 911770 911770 910676 910676 910676 963929 99,88%
PERSONAL

13
TITLUL II. BUNURI SI SERVICII 20 399330 399330 399327 399327 399327 367864 100,00% 92,12%

TITLUL VII ALTE 100,09%

55 2140 2140 2142 2142 2142 2142 100.09%
TRANSFERURI

CHELTUIELI DE CAPITAL 153,54%

70 17730 17730 17730 17730 17730 27222 100,00%
(70=71+72)

14
 Fondurile aprobate prin bugetul iniţial s-au dovedit insuficiente pentru desfăşurarea
activităţii instituţiei la parametrii normali. Drept urmare, prin rectificări succesive de buget
acestea au fost majorate până la nivelul care să permită îndeplinirea obiectivului instituţiei
conform naturii activităţii.
Din datele prezentate în tabel se observă că, prin plăţile de casă efectuate, creditele
bugetare definitive au fost consumate în proporţie de 99,92 %, din care cheltuielile de
personal 99,88%, cheltuielile materiale 100%, cheltuielile din alte transferuri în proporţie de
100,09%. Creditele pentru investiţii - cheltuieli de capital 2006 s-au consumat în întregime
(100%).
În vederea comparării cheltuielilor cu indicatorii bugetelor instituţiilor, cheltuielile
trebuie descompuse pe părţi sau chiar pe elemente componente ceea ce permite o mai mare
aprofundare a fenomenului cercetat .
Din datele prezentate rezultă o încadrare a plăţilor nete în creditele aprobate definitiv
atât pe total, pe fiecare fel de cheltuială în parte (cheltuieli de personal, cheltuieli materiale şi
cheltuieli de capital) cât şi pe fiecare articol de cheltuială. În concluzie se constată respectarea
disciplinei bugetare .
În ceea ce priveşte cheltuielile, se observă că ponderea cheltuielilor efective în
creditele definitive este mai mare decât ponderea plăţilor nete în creditele definitive.
Explicaţia constă în faptul că salariile lunii decembrie se înregistrează pe cheltuieli în luna
decembrie, iar plăţile lunii decembrie se achită în luna ianuarie a anului următor (plăţile nete
sunt mai mici decât cheltuielile efective).
Referitor la cheltuielile materiale se observă că cheltuielile efective (care reprezintă
consumurile de materiale) la articolele 200103 „Încălzit, iluminat şi forţă motrice", 200104
„Apa, canal, salubritate”, 200108 „Posta, telecomunicaţii, radio, televizor, internet” şi 200130
„Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare” sunt mai mari decât plăţile nete.
Procentul mai mare de 100 % se explică prin faptul că la cele patru articole s-au înregistrat
cheltuielile aferente lunii decembrie pentru serviciile prestate şi bunurile furnizate, însă plata
acestora s-a făcut în luna ianuarie a anului următor.
În afară de cheltuielile care privesc activitatea curentă, Direcţia Judeţeană de Statistică
a beneficiat şi de fonduri pentru investiţii. Analiza acestor cheltuieli are în vedere că fondurile
pentru investiţii alocate de la buget se folosesc în primul rând pentru asigurarea bazei
materiale necesare desfăşurării în bune condiţii a activităţii din fiecare instituţie publică. Un
alt aspect care trebuie urmărit este oportunitatea acestor cheltuieli care se cuprind în proiectele
de buget pe baza unei riguroase fundamentări. Obiectivele prevăzute a se realiza, precum şi

15
dotările independente (achiziţionările de mijloace fixe) sunt cuprinse în „Liste de investiţii”
care, după ce sunt aprobate, primesc finanţări separate de cheltuieli curente (de la capitolul
cheltuieli de capital).
Cheltuielile efective de la articolul Investiţii sunt mai mari decât creditele aprobate
întrucât includ şi cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe existente.

CONCLUZII

Politica finanţelor publice începe cu instituţiile. Diferite corpuri guvernamentale

iau decizii referitoare la problemele strategice, cum ar fi impozitele şi priorităţile
bugetare ce afectează distribuirea avuţiei şi creşterea economică. La nivel naţional cea
mai importantă instituţie de acest fel este Parlamentul. El adoptă bugetele care cuprind
politica fiscală a guvernului. Aceste bugete afectează atât indivizii cât şi unităţile locale.
Guvernul este răspunzător pentru pregătirea şi execuţia bugetului de stat.
Informaţiile conţinute de situaţiile financiare ale instituţiilor publice sunt de
neînlocuit în analiza şi conducerea instituţiilor publice. Fără îndoială rolul determinant îl
are bilanţul contabil în procesul de analiză. Acest rol cheie se justifică prin însăşi locul
ocupat de analiza contabil - financiară în stabilirea unui diagnostic al instituţiilor, pe
baza căruia pot fi luate decizii care să potenţeze factorii cu acţiune favorabilă asupra
activităţii de ansamblu şi a rezultatelor obţinute .
Situaţiile financiare constituie sursa de informaţie cea mai sistematică şi mai
completă pentru activitatea de analiză conducere şi control. În acelaşi timp dat fiind
faptul că ele reflectă modul de cheltuire şi utilizare a banului public, reprezintă o sursă
importantă de date şi pentru informarea şi controlul public .
Informaţia contabilă din aceste documente nu este folosită întotdeauna în stare
„brută”, ci este supusă unei ajustări care o face mai adaptată necesităţilor de analiză.
Astfel pornind de la informaţia conţinută în situaţiile financiare, prin analiză se
elaborează diferiţi indicatori. O asemenea adaptare se justifică prin faptul că datele
publicate vizează în principal satisfacerea necesităţilor comune de informare a unei game
cât mai largi de utilizatori (instituţiile în sine, organele ierarhic superioare, organele de
control, statul, organismele internaţionale, publicul larg). Totodată, trebuie avut în
vedere că prin bilanţ se exprimă starea de fapt la un moment dat sau dintr-o anumită
perioadă de gestiune, iar prin analiză se doreşte o viziune dinamică asupra activităţii.
Raportul de analiză pe bază de bilanţ, sau raportul explicativ se întocmeşte

16
trimestrial şi anual şi cuprinde informaţii prin care se justifică legalitatea, oportunitatea şi
eficienţa economică a creditelor primite şi consumate în cursul perioadei de raportare,
obiectivele realizate, pagubele constatate, recuperarea acestora etc., precum şi soldurile
finale ale unor conturi existente la finele perioadei de raportare a bilanţului contabil.
În funcţie de specificul instituţiei, în mod concret se analizează :
- creditele aprobate pe an şi repartizarea acestora pe trimestre ;
- creditele deschise, plăţile nete şi cheltuielile efective pe perioada analizată;
- încadrarea plăţilor nete în creditele deschise, cu respectarea clasificaţiei
bugetare;
- modul de îndeplinire a indicatorilor fizici şi valorici specifici activităţii
instituţiei faţă de cifrele din program;
- modul de executare a planului de venituri pentru bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat, a planului de venituri şi cheltuieli extrabugetare, a fondurilor
speciale;
- se menţionează distinct operaţiunile respinse la viza de control preventiv,
numărul şi suma acestora, motivele respingerii şi modalităţile de soluţionare a acestora;
- propuneri de îmbunătăţire a activităţii instituţiei, a disciplinei financiare şi a
controlului intern .
Totodată, în cadrul raportului de analiză se are în vedere şi analiza grupelor şi
posturilor din bilanţ, analizându-se soldurile conturilor din bilanţ, componenţa şi
dinamica acestora.

17
 BIBLIOGRAFIE

1. Greceanu-Cocos V., Contabilitatea instituţiilor publice, comentată şi actualizată, vol.

III, Ed. Lucman, Bucureşti, 2004
2. Ilie N. Niculescu, Analiza statistică pe bază de bilanţ, Curs postuniversitar
3. Ionescu L., Bugetul şi contabilitatea instituţiilor publice, Editura Fundaţiei România
de Mâine, Bucureşti, 2001
4. Jitaru Constantin şi colaboratorii, Managementul prin conturi al obiectivelor şi
programelor primăriei şi celorlalte instituţii publice, contabilitatea patrimoniului,
Editura Speranţa, Iaşi, 2003
5. Roman Constantin, Gestiunea financiară a instituţiilor publice, vol. I şi vol. II,
Editura Economică, Bucureşti, 2000, respectiv 2004
6. Văcărel I. şi colectivul, Finanţe publice, Editura Didactică şi Pedagogică R.A.,
Bucureşti,1999

18
19