UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Facultatea de Științe Economice

Master Audit Financiar-Contabil

STUDIU DE CAZ privind bilanțul contabil,

contul de rezultat patrimonial și contul de
execuție bugetară la Primăria Comunei
Răducăneni, Jud. Iași

Titular disciplina: Prof. Univ. Dr. Luminița Ionescu

Masterand: Moldovan Iuliana

București

2017-2018

1
 CUPRINS

INTRODUCERE...............................................................................................................Pag. 3

CAPITOLUL I- Componenta situațiilor financiare a Instituțiilor Publice.................Pag. 4

I.1.- Bilanțul contabil al Instituțiilor Publice.......................................... Pag. 4

I.2. Contul de rezultat patrimonial......................................................... Pag. 6

I.3. Contul de execuție bugetară.............................................................. Pag. 8

CAPITOLUL II- Studiu de caz privind bilanțul contabil, contul de rezultat patrimonial

și contul de execuție bugetară al Primăriei Comunei Răducăneni.............................Pag. 12

CONCLUZII ...................................................................................................................Pag. 28

BIBLIOGRAFIE

2
 INTRODUCERE

Situațiile financiare ale instituțiilor publice sunt reprezentate de documentele oficiale

care prezintă poziția activelor aflate în administrarea statului și a unităților administrativ-
teritoriale și execuția veniturilor și cheltuielilor. Acestea sunt întocmite în conformitate cu
specificațiile trasate de Ministerul Finanțelor Publice și sunt aprobate de ministrul finanțelor
publice.

Potrivit prevederilor Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 1.917/2005 pentru

aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor
publice, Planul de conturi pentru instituțiile publice și instrucțiunile de aplicare a acestuia, cu
modificările și completările ulterioare, ministerele, celelalte organe de specialitate ale
administrației publice centrale, alte autorități publice, instituții publice autonome și unitățile
administrativ-teritoriale, ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali de credite,
depun la Ministerul Finanțelor Publice sau la direcțiile generale ale finanțelor publice
județene și a municipiului București, după caz, un exemplar din situațiile financiare
trimestriale și anuale, potrivit normelor și la termenele stabilite de acesta.

Unitățile fără personalitate juridică subordonate instituțiilor publice organizează și

conduc contabilitatea operațiunilor economico-financiare până la nivel de balanță de
verificare, fără a întocmi situații financiare. Activitatea desfășurată în străinătate de unitățile
fără personalitate juridică subordonate instituțiilor publice din România se include în situațiile
financiare ale persoanei juridice române și se raportează pe teritoriul României.

Situațiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziției

financiare (active nete/patrimoniu net/capital propriu), precum și a performanței financiare și
a rezultatului patrimonial. Exercițiul financiar reprezintă perioada pentru care trebuie
întocmite situațiile financiare anuale și, de regulă, coincide cu anul calendaristic. Durata
exercițiului financiar este de 12 luni. Acesta începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie,
cu excepția primului an de activitate, când începe la data înființării instituției publice, potrivit
legii. Situațiile financiare se întocmesc în moneda națională, respectiv în lei, fără
subdiviziunile leului. Pentru necesitățile proprii de informare și la solicitarea unor organisme
internaționale, se pot elabora situații financiare și într-o altă monedă.

3
 Întocmirea situațiilor financiare anuale trebuie să fie precedată obligatoriu de
inventarierea generală a elementelor de activ și de pasiv și a celorlalte bunuri și valori aflate
în gestiune, potrivit normelor emise în acest scop de Ministerul Finanțelor Publice. Situațiile
financiare se semnează de conducătorul instituției și de cel al compartimentului financiar-
contabil sau de altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcție.

Instituțiile publice au obligația să prezinte la unitățile de trezorerie ale statului la care

au deschise conturile situația fluxurilor de trezorerie pentru obținerea vizei privind exactitatea
plăților de casă, a soldurilor conturilor de disponibilități, după caz, pentru asigurarea
concordanței datelor din contabilitatea instituției publice cu cele din contabilitatea unităților
de trezorerie ale statului. Situațiile fluxurilor de trezorerie care nu corespund cu datele din
evidența trezoreriilor statului se vor restitui instituțiilor publice respective pentru a introduce
corecturile corespunzătoare. Le este interzis instituțiilor publice să centralizeze situațiile
financiare ale instituțiilor din subordine care nu au primit viza trezoreriei statului.

Instituțiile publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite secundari

sau terțiari depun un exemplar din situațiile financiare trimestriale și anuale la organul ierarhic
superior, la termenele stabilite de acesta.

CAPITOLUL I- Componența situațiilor financiare ale Instituțiilor

publice

Situațiile financiare trimestriale și anuale cuprind:

 bilanțul;
 contul de rezultat patrimonial;
 situația fluxurilor de trezorerie;
 situația modificărilor în structura activelor/capitalurilor;
 anexe la situațiile financiare, care includ politici contabile și note explicative;
 contul de execuție bugetară

Capitolul I.1.- Bilanțul contabil al Instituțiilor publice

Bilanțul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ,
datorii și capital propriu ale instituției publice la sfârșitul perioadei de raportare, precum și în
alte situații prevăzute de lege.
4
 Pentru fiecare element de bilanț trebuie prezentată valoarea aferentă elementului
respectiv din exercițiul financiar precedent. Dacă valorile anterioare nu sunt comparabile,
absența comparabilității trebuie prezentată în notele explicative. Un element de bilanț pentru
care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepția cazului în care există un element
corespondent pentru exercițiul financiar precedent.

În bilanț, elementele de natura activelor sunt prezentate în funcție de gradul crescător

al lichidității, iar elementele de natura datoriilor, în funcție de gradul crescător al exigibilității.

Un activ reprezintă o resursă controlată de instituția publică drept rezultat al unor

evenimente trecute, de la care se așteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru
instituție și al cărei cost poate fi evaluat în mod credibil.

O datorie reprezintă o obligație actuală a instituției publice care decurge din

evenimente trecute și prin decontarea căreia se așteaptă să rezulte o ieșire de resurse care
încorporează beneficii economice.

Activele și datoriile curente se prezintă în bilanț distinct de activele și datoriile

necurente.

Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al statului sau al unităților

administrativ-teritoriale, în calitate de proprietari ai activelor unei instituții publice după
deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii se mai numesc și active nete sau patrimoniu
net și se determină ca diferență între active și datorii.

Formatul bilanțului nu poate fi modificat de la un exercițiu financiar la altul.

Structura bilanțului
A. ACTIVE B. DATORII

Active necurente Datorii necurente

Active fixe necorporale Datorii (peste un an)
Instalații tehnice, mijloace de Împrumuturi pe termen lung
transport, animale, plantații, Provizioane
mobilier, aparatură birotică și alte Total datorii necurente
active corporale
Terenuri și clădiri Datorii curente
Alte active nefinanciare Datorii (sub un an)
Active financiare Împrumuturi pe termen scurt
Creanțe (peste un an) Împrumuturi pe termen lung care trebuie plătite în exercițiul curent
Total active necurente Venituri în avans
Provizioane
Active curente Total datorii curente
Stocuri
Creanțe (sub un an) Total datorii
Investiții pe termen scurt
Conturi la trezorerie și bănci Active nete/Capitaluri
Cheltuieli în avans Total active – Total datorii
Total active curente

5
 C. Capitaluri proprii
Total active Rezerve și fonduri
Rezultatul patrimonial
Rezultatul reportat

Capitolul I.2. Contul de rezultat patrimonial

Veniturile și cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităților curente ale
instituției publice trebuie prezentate la venituri extraordinare și cheltuieli extraordinare.
Acestea rezultă din desfășurarea unor tranzacții sau evenimente care sunt clar diferite de
activitățile curente ale instituției și care, prin urmare, nu se așteaptă să se repete într-un mod
frecvent sau regulat.

Activitățile curente sunt cele desfășurate de o instituție publică pentru realizarea

obiectului său de activitate, stabilit conform regulamentelor de organizare și funcționare.
Pentru a stabili dacă un eveniment sau o tranzacție se delimitează clar de activitățile curente
ale entității, se are în vedere mai degrabă natura elementului sau tranzacției aferente activității
desfășurate în mod curent de instituție decât frecvența cu care se așteaptă ca aceste
evenimente să aibă loc.

Contul de rezultat patrimonial prezintă situația veniturilor, finanțărilor și cheltuielilor

din cursul exercițiului curent. Veniturile și finanțările sunt prezentate pe feluri de venituri
după natura sau sursa lor, indiferent dacă au fost încasate sau nu. Cheltuielile sunt prezentate
pe feluri de cheltuieli după natura sau destinația lor, indiferent dacă au fost plătite sau nu.

În contul de rezultat patrimonial (economic) sunt prezentate și veniturile calculate (de

exemplu, venituri din reluarea provizioanelor și ajustărilor de valoare) care nu implică o
încasare a acestora, precum și cheltuielile calculate (de exemplu, cheltuieli cu amortizările,
provizioanele și ajustările de valoare) care nu implică o plată a acestora.

Pentru fiecare element din contul de rezultat patrimonial trebuie prezentată valoarea
aferentă elementului corespondent din exercițiul financiar precedent. Dacă valorile anterioare
nu sunt comparabile, absența comparabilității trebuie prezentată în notele explicative. Un
element din contul de rezultat patrimonial pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat,

6
cu excepția cazului în care există un element corespondent pentru exercițiul financiar
precedent.

Formatul contului de rezultat patrimonial nu poate fi modificat de la un exercițiu

financiar la altul.

Structura contului de rezultat patrimonial

Venituri operaționale
– venituri din impozite și taxe, contribuții de asigurări și alte venituri ale bugetelor
– venituri din activități economice
– finanțări, subvenții, transferuri, alocații bugetare cu destinație specială
– alte venituri operaționale
Total venituri operaționale
Cheltuieli operaționale
– cheltuieli cu salariile și contribuțiile aferente
– subvenții, transferuri
– cheltuieli privind stocurile, lucrările și serviciile executate de terți
– cheltuieli de capital, amortizări și provizioane
– alte cheltuieli operaționale
Total cheltuieli operaționale
Excedent (deficit) din activitatea operațională
Venituri financiare
Cheltuieli financiare
Excedent (deficit) din activitatea financiară
Excedent/(deficit)dinactivitateacurentă
(excedent/deficit din activitatea operațională +/– excedent/deficit din activitatea financiară)
Venituri extraordinare
Cheltuieli extraordinare
Excedent/deficit din activitatea extraordinară
Rezultatul
(excedent/deficit din activitatea curentă +/– excedent/deficit din activitatea extraordinară)

7
 Întocmirea contului de rezultat patrimonial este necesară deoarece acesta oferă
informații suplimentare față de cele din bilanț cu privire la structura elementelor care au
generat acel rezultat.

În cazul contabilității instituțiilor publice, informațiile referitoare la performanța

economică sunt furnizate de contul bifuncțional 121 „Rezultatul patrimonial”. În debitul său
se înregistrează cheltuielile efectuate de instituție după natura sau destinația lor, iar în credit,
veniturile realizate de aceasta, după natura sau sursa lor. Soldul debitor exprimă deficitul
patrimonial, iar cel creditor, excedentul patrimonial.

Contabilitatea analitică se ține pe surse de finanțare (bugetul de stat, bugetele locale,

bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de
sănătate, bugetul asigurărilor pentru șomaj, fonduri externe nerambursabile, venituri proprii
sau venituri proprii și subvenții).

Capitolul I.3. Contul de execuție bugetară

Contul de execuție bugetară cuprinde toate operațiunile financiare din timpul

exercițiului financiar cu privire la veniturile încasate și plățile efectuate, în structura în care a
fost aprobat bugetul, și include:

a) informații privind veniturile:

 prevederi bugetare inițiale, prevederi bugetare definitive;

 drepturi constatate;
 încasări realizate;
 drepturi constatate de încasat;

b) informații privind cheltuielile:

 credite bugetare inițiale, credite bugetare definitive;

 angajamente bugetare;
 angajamente legale;
 plăți efectuate;
 angajamente legale de plătit;
8
  cheltuieli efective (costuri, consumuri de resurse);

c) informații privind rezultatul execuției bugetare (încasări realizate minus plăți efectuate).

Contul de execuție bugetară se întocmește pe baza datelor preluate din rulajele

debitoare și creditoare ale conturilor de disponibil, care trebuie să corespundă cu cele din
conturile deschise în trezorerie sau la bănci, după caz.

Comasarea prin absorbire, divizarea sau dizolvarea instituțiilor publice

Comasarea prin absorbirea unei instituții publice de către o altă instituție publică are ca
efect dizolvarea fără lichidare a instituției care își încetează existența și transmiterea
patrimoniului său către instituția publică absorbantă, în starea în care se găsește la data
comasării.

Operațiunile care trebuie efectuate în situația comasării prin absorbire, divizării sau
dizolvării sunt următoarele:

 inventarierea patrimoniului în conformitate cu prevederile Legii contabilității nr.

82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și cu Normele privind
inventarierea elementelor de activ și de pasiv;
 întocmirea situațiilor financiare de încetare a activității, pe formulare și conform
metodologiei elaborate de Ministerul Finanțelor Publice pentru instituțiile publice.

În cazul comasării prin absorbire, instituția publică absorbantă dobândește toate

bunurile, drepturile și obligațiile instituției publice care își încetează activitatea și care este
absorbită. Predarea-primirea activelor și pasivelor instituției absorbite către instituția
absorbantă are loc după publicarea actului de reorganizare și aprobarea de către ordonatorul
principal de credite a inventarului, situațiilor financiare și contractelor în curs de execuție la
data comasării.

Situațiile financiare întocmite de instituțiile publice în anul financiar 2016

Situațiile financiare întocmite de instituțiile publice la finele fiecărui trimestru al anului

2016 se compun din:

 bilanț;

9
  contul de rezultat patrimonial;
 situația fluxurilor de trezorerie;
 contul de execuție bugetară;
 anexe la situațiile financiare, care includ politici contabile și note explicative.

Potrivit Normelor metodologice privind întocmirea și depunerea situațiilor financiare

trimestriale ale instituțiilor publice, precum și a unor raportări financiare lunare în anul 2016,
aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 529/2016, situațiile financiare
trimestriale se întocmesc utilizând conturile contabile la nivel de cont sintetic de gradul III
prevăzute în Normele metodologice privind organizarea și conducerea contabilității
instituțiilor publice, Planul de conturi pentru instituțiile publice și instrucțiunile de aplicare a
acestuia, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.917/2005, cu modificările
și completările ulterioare, pe modelele aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr.
629/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea și depunerea situațiilor
financiare trimestriale ale instituțiilor publice, precum și a unor raportări financiare lunare în
anul 2009, cu modificările și completările ulterioare.

Modelele formularelor actualizate, valabile pentru raportările trimestriale și lunare în

anul 2016, sunt publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.

La întocmirea conturilor de execuție – venituri și a conturilor de execuție – cheltuieli în

anul 2016 s-au avut în vedere următoarele:

 completarea informațiilor referitoare la prevederi bugetare potrivit structurii indicatorilor

aprobați prin Legea bugetului de stat pe anul 2016 nr. 339/2015, prin Legea bugetului
asigurărilor sociale de stat pe anul 2016 nr. 340/2015 și prin Legea nr. 273/2006 privind
finanțele publice locale;
 întocmirea conturilor de execuție – venituri avându-se în vedere și veniturile încasate în
numerar nedepuse în conturile de trezorerie;
 corespondența sumelor raportate în conturile de execuție– venituri reprezentând
„Drepturi constatate din anii precedenți” cu sumele raportate privind „Drepturi
constatate de încasat” la data de 31 decembrie 2015;
 la întocmirea conturilor de execuție – venituri, cumularea de către Autoritatea de
Supraveghere Financiară a veniturilor bugetare evidențiate în contul de trezorerie la
subcapitolul 41.09 „Disponibilități din venituri curente constituite în depozite/titluri de

10
 stat la bănci comerciale” (cu semnul minus) cu sumele aflate în depozite constituite la
instituțiile de credit din acestea (cu semnul plus);
 vizarea conturilor de execuție – cheltuieli întocmite de Casa Națională de Pensii Publice,
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și Casa Națională de Asigurări de
Sănătate depuse la Ministerul Finanțelor Publice de către Agenția Națională de
Administrare Fiscală pentru sumele deduse direct de angajator din contribuțiile datorate.

Alte prevederi cu privire la întocmirea situațiilor financiare de către instituțiile publice în

anul 2016 sunt:

 obligația instituțiilor publice de a prezenta la unitățile Trezoreriei Statului la care au

deschise conturile „Situația fluxurilor de trezorerie” (anexa 3 la situațiile financiare)
pentru obținerea vizei privind exactitatea plăților nete de casă și a soldurilor conturilor
de disponibilități, după caz, pentru asigurarea concordanței datelor din contabilitatea
instituțiilor publice cu cele din contabilitatea unităților Trezoreriei Statului. Datele
înscrise în acest formular trebuie să corespundă cu cele din evidența Trezoreriei Statului,
în caz contrar aceasta restituind situația instituției publice respective pentru a introduce
corecțiile corespunzătoare;
 înscrierea în formularul „Situația fluxurilor de trezorerie” (anexa 4 la situațiile
financiare), la rândurile 15 și 16, numai a diferențelor de curs valutar
favorabile/nefavorabile rezultate din reevaluarea soldurilor conturilor de numerar și
echivalent de numerar la sfârșitul perioadei de raportare. La depunerea la ordonatorul de
credite superior sau la administrațiile județene ale finanțelor publice și Direcția Generală
Regională a Finanțelor Publice București, după caz, acest formular trebuie însoțit de
copii ale extraselor de cont, pentru a confirma exactitatea soldurilor conturilor de
disponibilități deschise la instituțiile de credit;
 completarea formularului „Disponibil din mijloace cu destinație specială” (anexa 14a la
situațiile financiare), de către instituțiile publice de subordonare centrală, avându-se în
vedere prevederile Normelor metodologice privind întocmirea și depunerea situațiilor
financiare trimestriale ale instituțiilor publice, precum și a unor raportări financiare
lunare în anul 2014, aprobate prin Ordinul ministrului delegat pentru buget nr. 556/2014,
cu completările ulterioare; detalierea rândului 12 „Alte fonduri cu destinație specială” pe
fonduri în raportul de analiză pe bază de bilanț;

11
  completarea formularului „Disponibil din mijloace cu destinație specială” (anexa 14b la
situațiile financiare), de către instituțiile publice de subordonare locală, avându-se în
vedere prevederile Normelor metodologice privind întocmirea și depunerea situațiilor
financiare trimestriale ale instituțiilor publice;
 elaborarea formularului „Situația plăților efectuate și a sumelor declarate pentru cota-
parte aferentă cheltuielilor finanțate din FEN postaderare” (anexa 19 la situațiile
financiare) potrivit prevederilor legale privind întocmirea și depunerea situațiilor
financiare ale instituțiilor publice.

CAPITOLUL II- Studiu de caz privind bilanțul contabil, contul de rezultat

patrimonial și contul de execuție bugetară asupra situației financiare a
Primăriei din Comuna Răducăneni, Județul Iași

În prezentul studiu de caz mi-am propus analizarea situației financiare pe anul 2010 a
Primăriei din Comuna Răducăneni, Județul Iași, întrucât reprezintă locul meu natal.

Comuna este poziționată în partea de sud-est a județului Iași, fiind situată pe malul
Bohotinului și malul drept al Jijiei. Comuna Răducăneni are în componență patru localități-
Răducăneni (formată prin contopirea satelor Răducăneni și Bazga), Isaiia, Bohotin și Roșu.

Comuna Răducăneni este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15

consilieri. Primarul, Viorel Ilie, de la Partidul Social Democrat, a fost ales în 2016. Începând
cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

Consilier
Partid Componența Consiliului
i

Partidul Social Democrat 5

Uniunea Națională pentru Progresul României 4

12
 Partidul Național Liberal 3

Partidul Mișcarea Populară 2

Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 1

În anul 2010 (cel pe care ne concentrăm atenția în prezentul studiu de caz),

bugetul la nivelul ordonatorului principal de credite a fost de aproximativ 10000 mii lei,
corespunzator unor active, respectiv capitaluri proprii situate la aproximativ acelasi nivel.

Din buget s-a asigurat finantarea aparatului propriu si actiunilor specifice primariei
(precum si a institutiei de invatamant preuniversitar de stat cu personalitate juridica al carei
conducator (directorul scolii) are calitatea de ordonator tertiar de credite).

La data de 31 decembrie 2010, bilantul Primariei Răducăneni se prezinta intr-o forma

usor simplificata, potrivit tabelului nr. 1.

Tabel nr. 1

BILANȚ

decembrie 2010

- lei -

Indicatori Sold la Sold la

inceputul
sfarsitul
perioadei
periodei
A. ACTIVE (I+II) 2.058.508 40.608
I. ACTIVE NECURENTE 1.517.459 2.289.067
- active fixe necorporale 5.654 30.264
- instalatii tehnice, mijloace transport, 101.126 99.036

mobilier, alte active corporale

- terenuri si cladiri 1.410.679 2.159.767

13
II. ACTIVE CURENTE 541.049 751.541
- stocuri 105.910 175.989
- creante 20162 18406

- din operatiuni comerciale si avansuri 22.094 5.257

- creante bugetare 181.068 178.149
- conturi la trezorerie si banci 224.760 387.614
- conturi la trezoreriei, casa, alte valori 22362 386.433
- conturi la banci comerciale 1.398 1.181
- cheltuieli in avans 7.217 4.532
B. DATORII 107.728 131.553
DATORII NECURENTE 29.878 1787
- imprumuturi pe termen lung 29.878 1787
DATORII CURENTE 77.850 117.766
- datorii comerciale si avansuri 1.487 11.600
- datorii catre bugete 8.185 12.965
- salarii angati si contributii aferente 68.178 9201
ACTIVE NETE = TOTAL ACTIVE - 1.950.780 2.909.055

- TOTAL DATORII = CAPITALURI PROPRII

(A-B=C)
C. CAPITALURI PROPRII (A-B) din care: 1.950.780 2.909.055
Rezerve fonduri 1.376.248 1.650.046
Rezultatul reportat 172.116 355.058
Rezultatul patrimonial al exercitiului 402.416 90951

Din analiza datelor prezentate in tabelul de mai sus care este o reprezentare usor
simplificata a bilantului intocmit de Primaria Răducăneni, la finele exercitiului financiar
bugetar 2010 rezulta urmatoarele principalele aspecte:

14
 Activele existente in sold la inceputul anului au cunoscut o crestere
procentuala de 47,7 %, in valori nominale 982.100 lei (de la 2.058.508 lei la 040.608 lei)
localizata la activele necurente in cea mai mare parte respectiv suma de 771.608
lei iar la cele curente in suma de 210.492 lei.

Cresterea valorica a activelor necurente este raportata la valoarea neta a acestora, in

bilant acestea figurand la valoarea lor contabila mai putin amortizarea calculata.

Tranzactiile reflectate in bilant sintetizeaza achizitiile noi, crestere valorica din

diferente de reevaluare, amortizarea aferenta activelor amortizabile precum si diminuarile ca
urmare a scoaterii din uz (casarii) a unor active.

Aceste tranzactii aferente activelor necurente (active fixe amortizabile si

neamortizabile) pe conturi sintetice distincte sunt descrise amanuntit pe cai de crestere
(achizitii, transferuri primite cu titlu gratuit, donatii si sponsorizari, alte cai) si cai de reducere
(dezmembrari si casari, transferuri cu titlu gratuit, vanzari, alte cai) in corespondenta cu
fondul de provenienta (domeniul public respectiv domeniul privat al Primariei Răducăneni).
Anexa la bilant, in aceasta situatie, poarta denumirea de „Situatia activelor fixe amortizabile”,
respectiv „Situatia activelor fixe neamortizabile”.

Din acestea ca si din bilantul propriu-zis, rezulta per sold o crestere a activelor fixe
necorporale (cont 208) de 24.610 lei (achizitii noi), o diminuare la instalatii tehnice, mijloace
transport, mobilier si alte active corporale (conturile 213 si 214) ca urmare a calculului
amortizarii acestora, in vreme ce la terenuri si cladiri (conturile 211, 212 si 231), s-a
inregistrat o crestere valorica neta de 749.088 lei (lucrari de reparatii cladiri, constructii grup
sanitar Scoala cu clasele V-VIII Răducăneni).

Activele curente (stocuri, creante ce urmeaza a fi incasate intr-o perioada mai mica de
1 an, disponibilitatile din conturi si cheltuieli in avans) au cunoscut o crestere procentuala de
38,9%, in valori nominale 210.492 lei in urmatoarea structura reflectata in bilant:

- stocurile in materii prime, materiale, obiecte de inventar etc. au crescut cu 70.079 lei
indeosebi pe seama dotarilor de natura obiectelor de inventar efectuate pentru aparatul propriu
al primariei si in cea mai mare parte pentru scolile din cele doua localitati ale comunei.
Cresterea in acest caz este apreciata calitativ pentru ca reprezinta o mai buna dotare si nu
imobilizari de fonduri in stocuri nejustificate de materiale;
15
 - creantele (sume ce urmeaza a fi incasate) s-au diminuat per total cu 19.756 lei din care in
mai mare masura creantele din operatiuni comerciale si avansuri (16.837 lei) comparativ cu
creantele bugetare care au scazut cu 2.919 lei. Si in cazul creantelor rezultate din relatii
comerciale ca si in cazul creantelor rezultate din activitatea de colectare a impozitelor, taxelor
si celorlalte venituri cuvenite bugetului local al Primariei, bilantul scoate in evidenta
preocuparea pe linia cresterii gradului de colectare a sumelor cuvenite bugetului local;

- lichiditatile existente in conturi de trezorerie si banci au cunoscut o crestere procentuala de

72 % situandu-se la nivelul a 387.614 lei existente in conturi de disponibilitati deschise in
Trezoreria Statului in suma de 386.433 lei (ilustrate in detaliu intr-o anexa a bilantului –
Situatia fluxurilor de trezorerie) si in cont bancar – Raiffeisen Bank, 1181 lei (garantii
materiale constituite pentru gestionari).

Cresterea numerarului existent in conturi de disponibil (disponibil din fondul de

rulment la dispozitia autoritatii publice locale, disponibil al activitatilor administrate in afara
bugetului local etc.) permite in perspectiva anului 2011 organelor de decizie locale demararea
procesului bugetar in conditii de autonomie sporita, lejeritate conferita de lichiditatea de cont.

Si scaderea cheltuielilor in avans (de la 1.398 lei la 1.181 lei), desi nesemnificativa ca
valoare nominala, apreciata ca indicator de bilant este un lucru pozitiv si acesta de nota
respectarea principiului independentei exercitiului principiului contabil dar si principiu
bugetar care presupune ca fiecarui exercitiu sa-i fie atribuite doar cheltuielile care se refera la
acesta. Aceste cheltuieli ce nu pot fi evitate (abonamente in general) au o arie limitata.

Deosebit de important in aprecierea bilantului sunt indicatorii acestuia care se refera la

datoriile unitatii administrativ teritoriale Răducăneni.

Acestea in valori absolute au crescut de la 107.728 lei la 131.553 lei, cu 2825 lei ceea
ce reprezinta un procent destul de ridicat 22%. Ponderea datoriilor in activele totale la
31.12.2007 este de 4,32 % comparativ cu 5,23% cat s-a inregistrat la inceputul anului. In acest
caz desi in valori nominale datoriile au crescut, avand in vedere cresterea activelor la care
acestea se raporteaza, ne conduce la concluzia unei solvabilitati sporite.

Analiza in structura a datoriilor scoate in evidenta urmatoarele aspecte:

16
· in totalul datoriilor cele pe termen lung detin o pondere de 10 % (un grad prudent de
indatorare) in vreme ce datoriile curente sunt la nivelul de 90%;

· datoriile a caror scadenta este mai mica de un an sunt astfel dupa cum indica si conturile
contabile in al caror sold sunt existente, datorii scadente in luna imediat urmatoare celei de
inchedere a exercitiului;

· desi ca sume exced datoriilor inregistare in perioada corespunzatoare a anului precedent (de
la 77.850 lei la 117.766 lei) atat datoriile comerciale care la 31.12.2007 sunt de 11.600 lei fata
de 1.487 lei la inceputul anului, cat si cele catre bugete si salariatii proprii care la 31.12.2007
sunt de 106.166 lei fata de 76.363 lei la inceputul anului, sunt datorii firesti deoarece ele sunt
generate de unele servicii prestate (utilitati precum energia electrica, telefoane, gaze naturale)
facturate si cu termen de plata in luna urmatoare.

Potrivit contabilitii de angajamente cheltuielile sunt inregistrate chiar daca nu au fost

platite. De asemenea cheltuielile salariale aferente lunii decembrie prin inregistrarea acestora
au generat obligatii catre bugete pentru sumele retinute prin stopaj la sursa din drepturile
salariatilor reprezentand impozitul pe venit datorat dar si contributiile angajatilor la sistemul
de asigurari sociale (stat, sanatate, somaj). Concomitent ce acestea au fost inregistrate pe anul
2007 si contributiile angajatului (primaria si scoala) datorate diverselor bugete potrivit
legislatiei in domeniul asigurarilor sociale de stat, asigurarilor de sanatate, somaj, etc.. Toate
aceste cheltuieli ce-si au ca document statul de plata al lunii decembrie, au ca termen de plata
data platii salariilor care in sistemul bugetar se face o singura data pe luna in intervalul 5 – 15
al fiecarei luni pentru luna expirata. Cresterea nominala a datoriilor salariale este explicabila
prin cresterea salariilor din sistemul bugetar pe de o parte dar si faptului ca in 2009, prin act
normativ aprobat de Guvern, s-a permis in luna
decembrie acordarea de avansuri in limita bugetelor.

Indicatorul de sinteza regasit in bilant „active nete”respectiv „capitaluri proprii” releva

o crestere de la 1.950.780 lei la 2.909.055 lei aspect ce nu poate avea decat o apreciere
favorabila mai cu seama ca:

· au crescut fondurile proprii urmare achizitiilor efectuate concretizate in cresterile de active

( de la 1.376.248 lei la 1.650.046 lei);

17
· rezultatul reportat (excedentele bugetare din anii precedenti) de 355.058 lei s-au majorat cu
excedentul anului 2007 de 90951 lei
(mai mult decat dublul excedentului bugetar din anul 2006);

· excedentele bugetare din ultimii doi ani (2006 si 2007) sunt aproape la nivelul fondurilor
proprii existente in sold la inceputul acestei perioade. Excedentele patrimoniale (reportate si
din exercitiul curent 2007) insumeaza 1.259.009 lei ceea ce poate fi apreciat ca o baza solida
pentru exercitiile viitoare.

CONTUL DE REZULTAT PATRIMONIAL

Informatii suplimentare despre modul in care s-a realizat excedentul

patrimonial al anului 2010 pe naturi de activitati putem obtine dinanaliza unui alt
formular de raportare ce face parte din structura situatiilor
financiare si acesta este “Contul de rezultat patrimonial”.

La 31 decembrie 2010, acesta se prezintă ptrivit tabelului de mai jos, asfel

Tabel nr. 2

CONTUL DE REZULTAT PATRIMONIAL

31 decembrie 2010

- lei -

Indicatori An An

precedent curent

VENITURI OPERATIONALE 2.159.572 2.964.982

- Venituri din impozite si taxe contribuabili 2.007.473 2.198.130
- Venituri din activitati economice 102.545 9017
- Finantari subventii, transferuri, alocatii 49.554 67835

cu destinatie speciala
- Alte venituri operationale - -
CHELTUIELI OPERATIONALE 1.75500 2.142.654

18
 - Salarii si contributii 1.035.723 1.221.076
- Subventii si transferuri 109.422 266.850
- Stocuri, consumabile, lucrari terti 507.080 436.887
- Cheltuieli de capital, amortizari 101.275 217.841
REZULTAT DIN ACTIVITATEA OPERATIONALA 406.072 822.328

(Excedent)
VENITURI FINANCIARE - -
CHELTUIELI FINANCIARE 656 1.852
REZULTATUL DIN ACTIVITATI FINANCIARE 656 1.852

(Deficit)
REZULTATUL DIN ACTIVITATEA CURENTA 402.416 820.476

(Excedent)
- Venituri extraordinare - 8475
- Cheltuieli extraordinare - -
REZULTATUL DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARA - 8475

(Excedent)
REZULTATUL PATRIMONIAL AL EXERCITIULUI 402.416 90951

(Excedent)

Din analiza acestei situatii rezulta ca din activitatea curenta (cea operationala si cea
financiara) s-a realizat un excedent (venituri mai mari decat cheltuielile) de peste 820 mii lei,
in conditiile in care activitatea financiara a inregistrat un deficit de 1.852 lei generat de plata
dobanzilor la un imprumut contractat in anul precedent in vederea realizarii unor investitii.
Atat in veniturile cat si in cheltuielile inregistrate si reflectate in aceasta situatie se regaseste
aplicat principiul contabilitatii de angajamente, principiu de baza ce diferentiaza noul sistem
contabil public de vechiul sistem.

Veniturile sunt inregistrate indiferent daca au fost incasate sau nu, cheltuielile
indiferent daca au fost sau nu platite.

19
 Asa cum era de asteptat cea mai mare parte a veniturilor provine din impozite, taxe si
alte venituri ale bugetelor (2.198.130 lei) cu 9,5% mai mare decat cele realizate in anul
precedent.

Contul de rezultat patrimoniul reflecta intreaga activitate desfasurata

la nivelul unitatii administrativ teritoriale: atat din executia bugetului local cat si a
activitatilor desfasurate in regim extrabugetar. Excedentul
inregistrat reflecta eficienta managementului resurselor totale publice aflate la dispozitia
organelor de decizie locale. Excedentul din acest formular coincide cu cel inscris in bilantul
propriu-zis, concordanta informatiei este ceruta de corelatiile bilantiere stabilite prin normele
Ministerul Economiei si Finantelor. O parte destul de importanta ca si procent din acest
excedent (aproape 10%) este efectul unor incasari de 8475 lei venituri exceptionale (carora nu
li s-a atribuit nici o cheltuiala), venituri obtinute din valorificarea unor bunuri (inclusiv a unui
teren din proprietatea privata a primariei), operatiune ce nu are un caracter curent,
asemenea situatie fiind clasificate ca fiind exceptionala.

Pentru a putea face aprecieri cu privire la modul in care s-a realizat executia bugetului
local comunal din situatiile de raportare, supunem analizei Contul de executie al bugetului
local.

CONTUL DE EXECUTIE BUGETARA

Aceasta situatie se completeaza cu prevederile bugetare initiale din primul buget

aprobat de consilul local al comunei pe toata structura clasificatiei bugetare (capitole si
subcapitole de venituri) precum si cu cele definitive prin introducerea tuturor rectificarilor
bugetare si deci ultimul buget aprobat actualizat. In aceeasi structura a veniturilor se
completeaza drepturile constatate defalcate pe anul curent si ramasita din anii precedenti.

Aceste date se regasesc in contul de creante bugetare, si au fost inregistrate in baza

declaratiilor fiscale depuse de platitori, ori au fost preluate in baza unor acte de constatare
transmise autoritatilor locale (procese verbale amenzi, acte de control prin care se stabilesc
debite). In cazul in care s-a facut o incasare de venit fara ca aceasta sa fie inregistrata
anterior ca si creanta (asa zisele incasari fara debit), drepturile constatate
se considera la nivelul incasarii.

20
 Incasarile realizate coincid cu executia de casa eliberata de trezoreria teritoriala,
precum si cu sumele inregistrate in conturile de venituri bugetare,
conturile specifice contabilitatii publice.

Cunoscand drepturile constatate si incasarile realizate daca operam stingerile debitelor

pe alte cai decat incasarea (prescriere, decesul contribuabilului, falimentul societatii etc.)
putem obtine ceea ce mai este de incasat pe fiecare sursa in parte si evident, pe total buget.

In anexa la prezenta lucrare prezentam contul de executie al bugetului local – venituri

la 31.12.2010 al Primariei Raducaneni pe care il vom analiza in continuare.

Din contul de executie rezulta ca, incasarile realizate la bugetul local in valori
nominale 2.945.529 lei reprezinta 87,9% din evaluarea bugetara si 94,5% din drepturile
constatate ceea ce conduce la o prima concluzie ca bugetul a fost insuficient de bine
fundamentat.

In conditiile in care s-ar fi incasat integral toate obligatiile bugetare nu s-ar fi putut
incasa mai mult de 116.639 lei (cuantificarea drepturilor constatate atat din anul curent cat si a
ramasitelor din anul precedent) ori este lesne de inteles ca acest indicator in practica nu este
atins. Estimarea veniturilor de incasat la un nivel 350.000 lei mai mare decat cel maxim
posibil (116.639 lei) nu poate avea decat o singura explicatie: posibilitatea dimensionarii
cheltuielilor bugetare la nivelul a 350.00 lei, deoarece este cunoscut faptul ca bugetul local nu
se poate aproba decat in conditii de echilibru (principiul echilibrului bugetar) prevazut de
legea finantelor – „cheltuielile unui buget se acopera integral din veniturile bugetului
respectiv”

- se pot identifica resursele financiare publice ale bugetului local la care incasarile se
situeaza sub nivelul debitelor. Astfel din totalul de 171.110 lei drepturi constatate ramane de
incasat in 2011, cea mai mare parte reprezinta:

- „impozit si taxa pe teren” 62.618 lei (37 % din total);

- venituri nefiscale „Venituri din valorificarea unor institutii publice” 8475 lei ( 49 %
din total);

21
 - in totalul veniturilor incasate de 2.945.529 lei, veniturile proprii insumeaza 758.644
lei (25,8%) din care 466.526 lei cote defalcate din impozitul pe venit (61.799 lei reprezinta
cota de 47% din impozitul pe venit incasat de la platitorii acestui impozit care au domiciliul
fiscal pe raza comunei Raducaneni si 404.727 lei repartizata din fondul de echilibrare
constituit din cota de 22% din impozitul pe venit incasat la nivelul judetului Iasi). In
completarea veniturilor proprii s-au mai alocat si incasat in bugetul local sume defalcate din
TVA 1.525.550 lei (52% din incasarile totale ale bugetului local) sume din care 875.290 lei au
fost pentru echilibrare (deci puteau fi utilizate pentru finantarea oricarei cheltuieli aprobate
prin bugetul local) si 650.260 lei pentru finantarea cheltuielilor descentralizate la nivelul
comunei. Aceste din urma resurse nu puteau fi utilizate decat pentru finantarea acelor actiuni
transferate de Guvern la nivelul autoritatilor publice locale, care sunt reglementate in mod
expres prin Legea bugetului de stat[3] respectiv pentru cheltuielile de personal, burse si
obiecte de inventar pentru institutiile de invatamant preuniversitar de stat, drepturile
asistentilor personali ai persoanelor cu handicap grav ajutoare sociale acordate in conditiile
legii.

Din structura veniturilor se poate concluziona ca o parte destul de restransa a acestora

se realizeaza cu contributia organelor proprii de incasare ale primariei si ca cea mai mare
parte a acestora sunt prelevate in bugetele locale prin trezoreriile statului sub forma cotelor
defalcate din impozitul pe venit si a sumelor defalcate din TVA in baza bugetelor aprobate in
conditiile

legii.

Ar mai fi de adaugat cu privire la analiza contului de executie venituri si faptul ca in

incasarile realizate in 2007 de Primarie 657.835 lei (22,3% din total) reprezinta subventii
virate de la alte nivele ale administratiei publice respectiv: 497.184 lei sume virate de la
bugetul de stat prin Inspectoratul Scolar Judetean Iasi pentru cheltuieli de investitii in
invatamantul preuniversitar, 5.334 lei, sprijin financiar pentru constituirea familiei, subventii
pentru acordarea ajutorului pentru incalzirea locuintei cu lemne in suma de 111.330 lei, 1.800
lei subventii pentru acordarea trusoului pentru nou nascuti, precum si 42.187 lei subventii de
la bugetul asigurarilor pentru somaj pentru finantarea programelor pentru ocuparea temporara
a fortei de munca si subventionarea locurilor de munca. Si din natura veniturilor de mai sus se
poate concluziona ca acestea sunt „primite” de catre bugetele locale dar cu „dedicatie”.

22
 Acest mod de constituire a resurselor financiare publice locale aduce atingere
autonomiei locale deoarece nu se poate vorbi de o autonomie financiara a acestora.

Utilizarea resurselor bugetului local este reflectata in contul de executie a bugetului

local – cheltuieli care la institutia la care am realizat studiul de caz se prezinta intr-
o forma usor sintetizata ca in tabelul urmator:

Tabel nr. 3

CONTUL DE EXECUTIE AL BUGETULUI LOCAL – CHELTUIELI

la 31 decembrie 2010

- lei -

Denumire Credite bugetare Angajam.

indicator Initiale Trimestrial
bugetare
definitive
A 1 2 3

TOTAL CHE 2.080.000 350.000 2.575.908

LTUIELI

Partea I-a 546.000 849.700 752.356

SERV. PUBL.
GEN
AUTOR. PUB 532.000 835.700 74461
LICE

SI ACTIUNI
EXT.
-Autorit. exec. 532.000 835.700 74761
si legislative
TRANZ.PRIV. 14.000 14.000 8.595

23
 DATOR.

PUBL.SI
IMPRUMUT.
Partea III-a 1.228.000 1.857.300 1.546.330

CHELT.SOC.-
CULTUR
INVATAMAN 920.000 1.380.500 1.149.537
T
- Invatam. 260.000 260.000 344.861
presc. si

primar
- Invatam. 660.000 1.120.500 804.676
secundar
SANATATE
- Alte chelt. in
dom.

sanatati
CULTURA, 88.000 145.800 130.334
RECREER SI
RELIGIE
- 48.000 64.000 49.070
Servicii cultur
ale
- 40.000 81.800 81.264
Servicii religio
ase
ASIG SI 220.000 331.000 266.459
ASIST.SOC.
- Asist.soc.in 100.000 114.000 99.429

24
 caz de

boli si invalizi
- Prevenire 110.000 199.000 159.896
exclud.

sociale
- 10.000 18.000 7.134
Asist.soc.pt.fa
milie

si copii
Partea IV-a 210.000 279.000 208.840

SERV.
SI DEZV.
PUBL.
LOCUIN,
MEDIU SI
APE
LOCUINTE, 210.000 279.000 208.840
SERV. SI

DEZV.
PUBLICA
- Alim.cu apa 30.000 20.000 10.153
si

amenaj. hidrot
ehn
- Iluminat 65.000 98.000 97.257
publ.si

electrif.rur.
- Alte serv.in 115.000 161.000 101.430

25
 dom.

locuinte, serv.
si

dezv. comunale
Partea V-a 92.000 360.000 64.824

ACTIUNI
ECONOMICE

ACT.GEN.EC. 6.000 6.000 -

SI DE
MUNCA
- Act. gen. ec. 6.000 6.000 -
si com.
TRANSPORT 86.000 354.000 64.824
URI
- Transport 86.000 354.000 64.824
rutier

strazi

EXCEDENT - - -

Creditele bugetare sunt completate din bugetul initial si cel rectificat ultima data pe
2010 si rectificarile sunt justificate de modificarea resurselor (a veniturilor). Bugetele locale
se prezinta numai in conditii de echilibru.

Datele referitoare la angajamentele bugetare si legale sunt preluate din contabilitatea

ALOP (contabilitatea fazelor de executie a cheltuielilor, angajare, lichidare, ordonantare, plata
- reflectata in conturi specifice extrabilantiere, sau conturi de ordine si evidenta, respectiv din
contul “Angajamente bugetare” si din contul “Angajamente legale”).

Platile sunt preluate din contul bugetar “Plati” cont de asemenea de

ordine si evidenta, deschis pe structura clasificatiei bugetare. Ele coincid ca sume cu

26
 platile din contul 24 din trezorerie “cheltuielile bugetului local” numai ca in trezorerie
executia de casa se urmareste pe capitole si in cadrul acestora pe titluri, iar in formularul
“Cont de executie bugetara - cheltuieli” intocmit de primariile comunale platile se raporteaza
pe capitole si subcapitole ale clasificatiei.

Din contul de executie intocmit de Primaria Raducaneni la 31.12.2010, cheltuielile se

pot trage unele concluzii legate de modul de respectare a disciplinei financiare:

· toate platile se incadreaza in creditele bugetare aprobate la toate subdiviziunile

clasificatiei bugetare;

· angajamentele bugetare si cele legale sunt situate in limitele bugetului aprobat,

nefiind angajate cheltuieli fara acoperire bugetara;

· angajamentele legale ramase de platit adaugate platilor efectiv facute nu exced

bugetului aprobat. De asemenea din analiza cheltuielilor se poate determina structura acestora,
care se prezinta conform tabelului urmator:

Tabel nr. 4

STRUCTURA

cheltuielilor bugetului local pe anul 2010

- mii lei -

Actiunea Credite bugetare Plati % de

Sume % Sume % executie

total total
Autoritati executive 835.700 24,9 74761 28,9 89,0
Tranzactii datoria publica 14.000 0,4 8.595 0,3 61,4
Alte cheltuieli in domeniul 4.000 0,1 558 0,1 88,9

ordinii publice
Invatamant 1.380.500 41,2 1.149.537 44,6 83,3
Cultura 145.800 4,6 130.334 5,1 89,4

27
 Asigurarea si asistenta 331.000 9,9 266.459 10,4 80,5
sociala
Servicii publice 279.000 8,3 208.840 8,1 74,9
Actiuni generale 6.000 0,2 - - -
Transporturi (drumuri) 354.000 10,6 64.824 2,5 18,3
TOTAL 350.000 100,0 2.575.908 100,0 76,9

Din tabel rezulta ca cea mai mare parte a fondurilor este destinata invatamantului
44,6% din total, dupa care urmeaza cheltuielile destinate aparatului propriu al primariei,
aproximativ 29 % din total. De asemenea o ponderea importanta o detin cheltuielile de natura
sociala (diverse forme de sprijin si ajutoare sociale) pentru care s-au platit 266.459 lei ceea ce
reprezinta peste 10% din bugetul total. In genere se poate aprecia ca actiunile prevazute a se
finanta prin bugetul local al comunei in anul 2010 au fost realizate.

Rezultatul executiei de casa, venituri efectiv incasate minus plati efectuate in 2010,
consta intr-un excedent de 369.621 lei suma cu care Primaria isi mareste fondul de rulment la
dispozitia sa si pe care in anii bugetari urmatori o poate folosi pentru:

· imprumuturi temporare pentru acoperirea golurilor de casa create de decalajele dintre

incasarea veniturilor si plata cheltuielilor;

· acoperirea definitiva a deficitelor bugetare;

· finantarea unor lucrari de investitii de interes local.

CONCLUZII SI PROPUNERI

Constitutia prevede ca administratia publica din unitatile administrativ teritoriale se

intemeiaza pe principiile descentralizarii, autonomiei locale si deconcentrarii serviciilor
publice. Carta Europeana din 15 octombrie 1985 a autonomiei locale – adoptata la Strasbourg
fundamenteaza principiile democratiei si ale descentralizarii puterii ca fiind elemente
definitorii ale autonomiei locale, presupunand existenta de autoritati ale administratiei publice

28
locale inzestrate cu organe decizionale, constituite democratic si beneficiind de o larga
autonomie in ceea ce priveste competentele, modalitatile de a le exercita si mijloacele
necesare pentru indeplinirea misiunii lor.

O reforma fiscala reala, in opinia subsemnatei, ar fi permis incasarea direct de catre

autoritatile locale, a unei parti din impozitele directe, fie din impozitele indirecte, respectiv
impozitul pe profit, impozitul pe venit sau TVA.

Situatiile financiare de raportare intocmite trimestrial fata de executiile de casa si

evidentele operative ale trezoreriilor ofera in plus informatii cu privire la patrimoniul aflat in
administrare,patrimoniu care nu sufera mutatii semnificative de la un trimestru la altul. In
acest caz as propune modificarea legislatiei referitoare la raportari, acestea sa fie anuale (la
inchiderea exercitiului bugetar) sau cel mult semestriale.

Din analiza situatiilor financiare de raportare se pot trage concluzii cu privire la modul
de respectare a prevederilor legale aplicabile in contabilitate. De exemplu, in studiul de caz
efectuat am constatat ca in situatiile financiare de raportare incheiate la 31.12.2010, Primaria
Răducăneni nu a calculat si achitat din bugetul local contributia la asigurarile sociale de
sanatate pentru persoanele care au primit ajutor social in baza Legii nr. 416/ 2001 pe durata
primirii ajutorului social; obligatie stipulata in Legea nr. 95/ 2006; „ persoanele care fac parte
dintr-o familie care are dreptul la ajutor social beneficiaza de asigurarea de
sanatate pe durata primirii ajutorului social, plata contributiei fiind suportata din bugetul
local. O asemenea cheltuiala trebuie evidentiata la capitolul „Transferuri cu caracter general
intre diferite nivele ale administratiei”, subcapitolul „Transferuri din bugetele locale catre
bugetul fondului de asigurari de sanatate”.

29
 BIBLIOGRAFIE

1. Belean, Pavel, Anghelache, Gabriela, Risti, Lucia, Gînguță, Alina, Bugetul public și
Trezoreria publică în România, Editura Economică, București, 2007
2. Halpern, Paul, Weston, J. Fred, Brigham, Eugene F., Finanțe manageriale. Modelul
canadian, traducere, Editura Economică, București,1998
3. Văcărel, Iulian, Bistriceanu, Gheorghe D., Bercea, Florian, Anghelache, Gabriela,
Moșteanu, Tatiana, Bodnar, Maria, Georgescu, Florin, Finanțe publice, ediția a VI-
a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2007
4. Legea contabilității nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial nr. 454/18.06.2008, cu
modificările și completările ulterioare.
5. Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, publicată în Monitorul Oficial nr.
597/13.08.2002, cu modificările și completările ulterioare.
6. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.917/2005 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice, Planul
de conturi pentru instituțiile publice și instrucțiunile de aplicare a acestuia, publicat în
Monitorul Oficial nr. 1.186 și 1.186 bis/29.12.2005, cu modificările și completările
ulterioare.
7. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 529/2016 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind întocmirea și depunerea situațiilor financiare trimestriale ale
instituțiilor publice, precum și a unor raportări financiare lunare în anul 2016, pentru
modificarea și completarea Normelor metodologice privind organizarea și conducerea
contabilității instituțiilor publice, Planul de conturi pentru instituțiile publice și
instrucțiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice
nr. 1.917/2005, precum și pentru modificarea și completarea altor norme metodologice
în domeniul contabilității publice, publicat în Monitorul Oficial nr. 299/19.04.2016.
8. Situațiile fnanciare de raportare întocmite de Primăria Comunei Răducăneni
9. www.mfinante.ro

30