Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
CAPITOLUL I
IAS 1 cere prezentarea tuturor politicilor contabile semnificative care sunt utilizate la
întocmirea situaţiilor financiare. De asemenea, indica unele principii care stau la baza tuturor
aspectelor privind politica contabilă:
Acestea sunt discutate în continuare în paragrafele 23-37 din IAS 1 şi sunt în conformitate
cu acele principii stabilite în sectiunea 5 din volumul de Reglementări contabile armonizate
cu directiva a IV-a a CEE si cu IAS.
Mai mult, acolo unde nu exista cerinte specifice ale IAS privind politica contabilă ce
trebuie aplicată unui anumit element, conducerea trebuie să selecteze politicile contabile care
să asigure faptul că situatiile financiare ofera informatii care sunt:
Trebuie notat faptul că, dacă exista active sau datorii ce combina sume asteptate a fi
recuperate sau achitate atat înainte cat şi dupa 12 luni de la data bilantului, valorile ce se
asteaptă a fi recuperate sau achitate dupa mai mult de 12 luni trebuie prezentate.
Active curente
În conformitate cu IAS 1 un activ este clasificat ca activ curent atunci cand în deplineste
oricare dintre criteriile de mai jos:
se asteapta a fi realizat, sau este deţinut pentru consum sau vanzare, pe parcursul
ciclului de exploatare normal al întreprinderii; sau
este deţinut, în principal, în scopul comercializarii sau pe termen scurt ;sau
se asteapta a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului; sau
reprezinta numerar sau echivalente de numerar (asa cum sunt definite în IAS 7 –
Situatiile fluxurilor de numerar), cu exceptia schimbarii lor sau folosirii pentru plata
unei datorii pentru cel puţin 12 luni de la data bilanţului.
În practica, toate stocurile, plăţile în avans pentru stocuri si creantele comerciale sunt, în
mod normal, incluse în categoria activelor curente, chiar daca nu se preconizeaza a fi
realizate în termen de 12 luni de la data bilantului.Daca exista creante şi stocuri ce nu se
asteapta a fi realizate în termen de 12 luni de la data bilantului, valoarea acestora trebuie
prezentata separat.
Asa cum s-a mentionat mai sus, numerarul sau echivalentele de numerar a caror utilizare
nu este restrictionata trebuie tratate ca active curente.Numerarul şi echivalentele de numerar a
caror utilizare este restrictionata trebuie tratate ca active imobilizate.
Datorii curente
Tratamentul contabil
Principiul de baza este că activele curente trebuie evaluate, în mod normal, la minimul
dintre cost si valoarea realizabila netă.
Activele imobilizate sunt, în mod normal, înregistrate la cost sau la valoarea reevaluata
minus orice amortizare cumulata sau provizioane pentru depreciere. Amortizarea implica
extinderea costului capitalului (sau a valorii reevaluate) a unui activ minus valoarea lui
reziduală pe durata estimată de viată utilă.
Momentul recunoaşterii
este probabil ca vor fi generate de sau către întreprindere beneficii economice viitoare
asociate activului (sau datoriei); şi
costul activului (sau datoriei) poate fi evaluat cu o certitudine rezonabilă.
Situaţii financiare
Bilanţ;
Cont de profit şi pierdere;
Situaţia modificărilor capitalurilor proprii;
Situaţia fluxurilor de numerar; şi
Note explicative
IAS 1 prescrie minimul de elemente care trebuie să apară în bilanţ. Acestea sunt:
a. imobilizari corporale
b. active necorporale
c. active financiare, mai putin valorile de la punctele (d), (f) si (g)
d. investitii contabilizate utilizandu-se metoda punerii in echivalenta ;
e. stocuri ;
f. creante comerciale şi alte creante;
g. numerar şi echivalente de numerar ;
h. datorii comerciale şi alte datorii;
i. datorii şi active fiscale în conformitate cu IAS 12
j. provizioane
k. datorii pe termen lung purtatoare de dobanda
l. interes minoritar (numai pentru situatii financiare ale grupului) prezentat în
capitalurile proprii;
m. capital emis şi rezerve atribuibile detinatorilor de capitaluri proprii ale societatii –
mama.
fondul de rulment ;
necesarul de fond de rulment ;
trezoreria .
Active Datorii de
circulante exploatare
de exploatare
Datorii în
afara
Active exploatării
circulante Necesar fond
în afara de
exploatării rulment
3. Trezoreria (T)
Fondul de rulment este destinat finanţării necesarului de fond de rulment. Comparând
fondul de rulment (FR) cu necesarul de fond de rulment (NFR) se obţine trezoreria (T) :
T = FR - NFR
Trezoreria are un rol fundamental într-o întreprindere deoarece caracterizează
mărimea disponibilităţilor băneşti de care dispune aceasta la un moment dat. În general,
trezoreria este masa de disponibilităţi făcută disponibilă din jocul plăţilor şi încasărilor şi care
trebuie să facă faţă permanent scadenţelor. Prin urmare, trebuie evaluate necesităţile în
fluxuri monetare de ieşire (-) şi mijloacele furnizate de fluxurile monetare de intrare (+).
Suma algebrică a necesităţilor şi mijloacelor trebuie să fie pozitive pentru a face faţă
situaţiilor neprevăzute.
Trezoreria poate fi cu atât mai mică cu cât fluxurile de intrare şi cele de ieşire sunt
mai coordonate şi se apropie de o regularitate perfectă. Toate operaţiile efectuate de o
întreprindere (cum ar fi: operaţiile de exploatare, de repartiţie, de investiţii sau de finanţare)
se realizează prin intrări şi ieşiri de trezorerie.
Rolul trezoreriei în gestiunea financiară a întreprinderii capătă o importanţă şi mai
mare ca urmare a accentuării proceselor inflaţioniste, creşterii dobânzilor, insuficienţei
fondurilor proprii, etc. Starea trezoreriei întreprinderii reflectă sănătatea sa financiară.
Trezoreria netǎ rezultǎ din operaţiuni ce afectează capitalurile permanente şi activul
imobilizat, precum şi din operaţiuni care privesc activele circulante şi datoriile pe termen
scurt.
O creştere a trezoreriei nete se poate realiza fie prin creşterea fondului de rulment şi
scăderea necesarului de fond de rulment, fie prin scăderea creditelor bancare de trezorerie şi
creşterea disponibilităţilor băneşti.
Trezoreria netǎ determinatǎ prin cele două modele de calcul poate fi pozitivǎ, sau
negativǎ, astfel:
1. Trezoreria netă pozitivǎ indică un echilibru financiar la nivelul întreprinderii, fiind
un excedent de finanţare ce urmează a fi plasat eficient şi sigur pe piaţa monetară şi/sau
financiară.
Trezoreria este pozitivǎ când:
FR > NFR
şi
Disponibilităţi > Credite de trezorerie
Intervin urmatoarele situatii :
Dacǎ fondul de rulment este pozitiv si necesarul de fond de rulment este
pozitiv, ne aflam in situatia unui necesar de fond de rulment finantat din
fondul de rulment, care degaja disponibilitati ce pot ascunde o subutilizare a
capitalurilor ;
Daca fondul de rulment este pozitiv si necesarul de fond de rulment este
negativ, atunci resursele din activitatea de exploatare se adauga la un excedent
de resurse permanente pentru a degaja un excedent mare de lichiditati ce pot
ascunde subutilizari de capitaluri ;
In situatia in care fondul de rulment este negativ si necesarul de fond de
rulment este deasemenea negativ, atunci resursele din exploatare acopera un
excedent de lichiditati si o parte a activului imobilizat, o alta parte este
finantata din datorii pe termen scurt, fiind necesara cresterea resurselor
permanente.
2. Trezoreria netă negativă pune în evidenţă un echilibru financiar precar, un deficit
monetar care a fost acoperit prin angajarea de noi credite.
Trezoreria este negativǎ când:
FR < NFR
si
Disponibilităţile < Credite de trezorerie
Şi aici intervin trei situaţii:
necesarul de fond de rulment este finanţat parţial din fondul de rulment şi
parţial din credite bancare curente care sunt mai mari decât disponibilităţile;
dacǎ fondul de rulment este negativ şi nevoia de fond de rulment este pozitivǎ,
trebuie sǎ se revadă structura finanţării, întrucât creditele bancare curente
acoperă o parte din imobilizări;
dacǎ fondul de rulment este negativ şi nevoia de fond de rulment este
negativǎ, este situaţia în care resursele permanente acoperă o parte a
activului imobilizat, restul fiind acoperit de datoriile pe termen scurt, inclusiv
credite bancare curente. De asemeni este necesarǎ revederea structurii
finanţării.
4. Cash – flow (CF)
Variaţia trezoreriei nete reprezintă ceea ce în mod curent se exprimă prin termenul
anglo-saxon Cash-flow (flux de numerar), care permite evidenţierea fondurilor obţinute de
întreprindere în ultimul exerciţiu financiar pe tipuri de activităţi (exploatare, investiţii,
finanţare), a modului în care au fost utilizate şi măsura în care s-a apelat la alte surse decât
cele din exploatare.
Analiza echilibrului financiar prin prisma fluxurilor de numerar serveşte la estimarea
necesităţilor viitoare de numerar pe baza situaţiei trecute, cunoaşterea acestora fiind utilă atât
acţionarilor, interesaţi în existenţa unui numerar suficient pentru plata dividendelor, cât şi
creditorilor, interesaţi în recuperarea împrumuturilor acordate.
Creşterea trezoreriei de la un exerciţiu financiar la altul reprezintă Cash – flow-ul
perioadei (CF) şi se calculează după relaţia:
CF = TNN- TNN-1
Cash-flow-ul poate fi pozitiv şi negativ.
Un cash-flow pozitiv reprezintă o îmbogăţire a activului real, o majorare a averii
proprietarului, conducând la creşterea capacităţii de autofinanţare a investiţiilor, în timp ce
un cash-flow negativ semnifică o diminuare a capacităţii de autofinanţare a investiţiilor, o
sărăcire a activului real şi o reducere a valorii proprietăţii.
Se calculează astfel:
C r = Capacitatea de autofinanţare / Datorii totale
1.9. Rata cheltuielilor financiare (Rch.fin.) – exprimă indirect insolvabilitatea prin
aprecierea gradului în care cheltuielile financiare cu dobanda sunt acoperite din rezultatul de
exploatare,de aceea raportul trebuie sa fie cât mai mic pentru a evita riscul de neplată.
Se calculează astfel:
Rch.fin. = Cheltuieli financiare / Rezultatul din exploatare
Valoarea trebuie sa fie mai mare de 3 %.
si exprimă gradul de lichiditate potenţială (echilibrul financiar pe termen scurt), din care:
2.2. Rata de lichiditate reduse (R lr):
Se calculează astfel:
Activecirculan-t
Rlr = Stocur
Datoriipetermenscu
rt
care reflectă capacitatea de rambursare a datoriilor pe termen scurt, valoarea optimă peste 0,5
confirmă o lichiditate normală.
2.3. Rata lichidităţii imediate (rapide) sau quick ratio - exprimă aptitudinea
întreprinderii de rambursare a datoriilor cu scadenţa sub 1 an. Este numită rată de trezorerie,
sau Testul acid .
Se calculează astfel:
Disponibitlăţi
Rli =
Datoriipetermenscurt
Valoarea minimă de 0,2 - 0,3 reflectă o garanţie de lichiditate satisfăcătoare.
Cu cat rata este mai mica, cu atat capacitatea de rambursare este mai mare.
Toti acesti indicatori se utilizeaza pentru a caracteriza echilibrul economico –
financiar al unei intreprinderi.
Se calculează astfel:
N=
CA (rotaţii)
Sm
în care:
CA = Cifra de afaceri;
Sm = Soldul mediu al activelor circulante, calculat ca medie între soldul iniţial (Si) şi
Si +Sf
soldul final (Sf): Sm= .
2
2. Durata unei rotaţii (Dz) – in zile, indica numarul de zile in care bunurile sunt
stocate in intreprindere.
T T ×Sm
Dz = = (zile / rotaţie),
N CA
în care: T = durata perioadei financiare de referinţă (360, 180, 90, 30 zile)
în care:
N = numar de rotatii
CA = cifra de afaceri
Sm = soldul mediu al activelor circulante
Analiza indicatorilor ce caracterizeză viteza de rotaţie vizează factorii de accelerare
(încetinire) atât pe total cât şi din punct de vedere al structurii activelor circulante aferente
celor trei stadii ale circuitului economic aprovizionare – producţie – desfacere, precum şi pe
fiecare element al activelor circulante în parte: stocuri (materii prime şi materiale
consumabile, produse finite şi mărfuri, producţie în curs de execuţie, avansuri pentru
cumpărări de stocuri), creanţe, investiţii financiare pe termen scurt, casa şi conturi la bănci.
Totodată analiza urmăreşte efectele accelerării (încetinirii) vitezei de rotaţie a
activelor circulante asupra performanţelor financiare, accelerarea fiind caracterizată prin
creşterea numărului de rotaţii care antrenează reducerea duratei de rotaţie şi respectiv,
reducerea activelor circulante la 1000 lei cifră de afaceri.
Capitalul social
Capitalul social este de 20.692.760 lei, subscris si integral vărsat, fiind divizat în
206.927.595 acţiuni nominative cu o valoare nominală de 0,1 lei fiecare, inregistrat la Oficiul
Registrului Comerţului Olt conform Certificatului de înscriere de menţiuni nr.
6660/05.04.2008.
Menţionăm că la 01.01.2007 capitalul social era format dintr-un numar de
41.385.519 acţiuni, cu o valoare nominală de 0,5 lei / acţiune. Conform hotararii AGEA
nr.1/21.03.2007 s-a hotărat splitarea acţiunilor de la valoarea de 0,5 lei / acţiune la 0,1 lei /
acţiune, procentul de deţinere de catre acţionari rămânând acelaşi.
Structura acţionariatului
Structura sintetica consolidată a acţionariatului S.C. Altur S.A. Slatina la data de
15.12.2008 se prezintă astfel (vezi tabel nr. 1 – Structura acţionariatului):
Angajaţi
Numarul mediu de salariaţi la data de 31.12.2008 era de 807 salariaţi, faţa de 840 de
salariaţi în anul 2007, din care:
direct productivi : 539 (2007) 514 (2008)
indirect productivi : 150 143
personal TESA : 151 150
Societatea este organizată si funcţionează în conformitate cu legislaţia românească în
vigoare, Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată şi modificată,
conducerea fiind asigurată de :
Adunarea Generala a Acţionarilor care , în conformitate cu legislaţia
romaneasca în vigoare şi cu actul constitutiv al S.C. Altur S.A. Slatina,
decide asupra activitaţii societaţii şi asigură politica economică şi
comercială ;
Consiliul de Administraţie este ales de către acţionari în Adunarea
Generala a Acţionarilor si prezintă urmatoarea componenţă :
Toţi membrii Consiliului au fost aleşi la propunerea acţionarului majoritar SIF
Oltenia.
Consiliul de Administraţie s-a întrunit lunar în sedinţe, potrivit prevederilor Legii
nr.31/1990 privind societaţile comerciale, republicată şi modificată, şi în conformitate cu
prevederile Actului Constitutiv .
Consiliul de Administratie a monitorizat performantele operationale şi financiare ale
conducerii executive prin intermediul indicatorilor şi criteriilor de performantă stabiliti în
Bugetul de venituri şi cheltuieli şi a altor programe aprobate .
Situatiile financiare au fost autorizate de Consiliul de Administratie al societăţii, în
şedinţa din 15.01.2009 .
Conducerea executivă prezintă urmatoarea componenţă :
ing. Gheorghe Nitu Rizea - Director General
ing. Mihai Alecu - Asistent manager
ec. Marin Carstea - Director Economic
ing. Viorel Mazilu - Director Producţie
ing. Valeriu Turcu - Director Tehnic
Toate eforturile Consiliul de Administraţie şi ale conducerii executive au fost
orientate spre îndeplinirea misiunii societăţii de a asigura servicii de calitate, cu ajutorul unui
personal calificat. Deasemenea, obiectivul prioritar este dezvoltarea dotării tehnico– materiale
, reabilitarea , modernizarea şi exploatarea mai eficientă a celei existente, printr-un program
coerent si consecvent de investitii, în condiţiile unei reale protecţii a mediului înconjurător .
Pe parcursul anului 2008 activitatea administratorilor a fost concentrată pe realizarea
obiectului de activitate al societăţii în conformitate cu hotararile AGA , prevederile legale şi
prevederile Actului Constitutiv .
Activitatea Consiliul de Administratie s-a îndreptat cu prioritate spre urmatoarele
activitati :
a fost derulata cu succes strategia de restructurare , prin vanzarea prin licitatie
publică a activelor societăţii;
a fost finalizat proiectul de modernizare a Complexului de hale de producţie ,
si a Halei de turnare sub presiune ;
a fost finalizată implementarea proiectului „ Dotarea laboratorului de control
nedistructiv a pieselor din metale in vederea acreditarii „ ;
au fost continuate demersurile pentru evitarea unor pierderi patrimoniale
cauzate de executari silite;
au fost adoptate o serie de masuri pentru informatizarea unitară a activităţii
societăţii , adoptandu – se programul de contabilitate „Athos” si programul de
gestiune ‚ stocuri de marfă si materiale „Storm” ;
au fost adoptate o serie de măsuri pentru a preveni apariţia unor debite ca
urmare a neincasării la timp a unor creanţe.
Consiliul de Administratie a urmarit realizarea programului de activitate propus
pentru anul 2008, executia bugetului de venituri şi cheltuieli lunar şi trimestrial şi a
programului de investitii şi reparatii aprobate.
Efortul previzional si de organizare al Consiliul de Administratie s-a concretizat in
programe de dezvoltare viitoare a societatii, programe de marketing, programe de
informatizare, programe de promovare şi recrutare a personalului şi de crestere a calitatii
produselor şi serviciilor prestate, sisteme de proceduri pentru principalele activitati ale
societatii şi reconsiderarea structurii organizatorice a acesteia .
Continuitatea activitatii
Pentru anul 2009, societatea nu intentioneaza şi nu exista actualmente motive care să
determine reducerea semnificativa a activitatii sau încetarea acesteia .
Pentru asigurarea profitabilitatii societatii se impun , din contra , masuri care să duca
la cresterea volumului de activitate.
Nu există în derulare procese care să puna probleme deosebite societăţii.
Pentru anul 2009 societatea a reinnoit contractele cu partenerii externi , pe fondul
acestora s-a reuşit o creştere a ponderii exportului de aproximativ 80 % în total producţie.
Având în vedere investiţiile puse în funcţiune în anul 2008 , societatea contează pe o
reducere în continuare a consumurilor specifice şi pe o creştere relativă a productivităţii
muncii care să - i asigure o sporire a eficienţei economice din activitatea de exploatare .
Infuzia de lichiditate realizată la începutul anului 2009 pe calea majorării capitalului
social va determina, de asemenea, o influienţă pozitivă în ceea ce priveşte acţiunea de
reducere a costurilor de exploatare şi implicit în programul de realizare a investiţiilor.
SITUATIA NETA
225,000,000
220,000,000
222,800,488
217,670,439
215,000,000
2007 2008
Fond de
16,000,000 rulment
14,000,000 15,829,
018
13,503,
12,000,000 253
2007 2008
Fondul de rulment străin este negativ, ceea ce arată că nevoile pe termen scurt nu pot
fi finanţate prin îndatorare pe termen lung.
Societatea S.C. Altur S.A. şi-a desfasurat activitatea financiara şi de investiţii prin
utilizarea pe parcursul anului 2008, în principal, a surselor proprii de finantare, recurgand
într-o masura mai mica la credite bancare.Totuşi, societatea a contractat un credit pe temen
lung (peste 5 ani ) de aproximativ 650.00 euro, credit necesar efectuarii de investiţii.Acest
credit se rambursează conform unui grafic de rambursare, prima plată fiind stabilită în anul
2009.
În conditiile în care datoriile pe termen lung au crescut cu 130 %, si investiţiile
efectuate pe parcursul anului 2008 au crescut cu aproximativ 104 %, si se poate observa că
fondul de rulment străin a scazut cu cca 103.7 %.
5. Necesarul de fond de rulment (NFR) – reflectă echilibrul curent.
Mărimea sa trebuie să fie egală sau inferioară fondului de rulment, în cazul analizat
fiind inferioara fondului de rulment.
NFR = Necesităţi ciclice – Resurse ciclice
= (Stocuri + Creanţe) – Datorii de exploatare
Nevoia de F.R.
10,000,000
5,000,000
6,453,222
3,255,541
0
2007 2008
Se constată că în cei doi ani analizati (vezi fig.nr.2.3.) nevoia de fond de rulment are
valori pozitive si în creştere, ceea ce semnifică un surplus de nevoi temporare în raport cu
sursele temporare disponibile ce pot fi mobilizate, fiind o situaţie normală pentru că este
consecinţa unor investiţii privind creşterea necesarului de finanţare a ciclului de exploatare.
Factorii care determină acest lucru sunt urmatorii: existenţa unei politici de investiţii
privind creşterea stocurilor şi a creantelor şi nicidecum existenta unui decalaj nefavorabili
între lichiditatea stocurilor şi a creantelor şi exigibilitatea datoriilor de exploatare, în sensul
încetinirii încasarilor şi accelerării plăţilor.
Creştera substanţială (aproape dublul NFR precedent) a fost consecinţa creşterii
necesităţilor ciclice ca urmare a creşterii în mica masura a activelor circulante şi a reducerii
disponibilităţilor băneşti, în condiţiile în care resursele ciclice au crescut substanţial, de la
918.246 lei în 2007 la 2.687.857 lei în 2008 , ca urmare a contractării unei linii de credit în
scopul finanţării capitalului de lucru si a investiţiilor.
Facilitatea s-a acordat de către banca B.R.D. – G.S.G. S.A., Sucursala Olt , pentru un
an, creditul urmând a fi rambursat până la sfarşitul lunii martie a anului 2009. S-a pus la
dispoziţie urmatoarele produse de credit : descoperire de cont (overdraft), emitere de scrisori
de garanţie şi deschidere de acreditive .
6. Trezoreria netă (TN) – pozitivă, este rezultatul întregului echilibru financiar al
întreprinderii.
TN2007 = Fond de rulment – Necesarul de fond de rulment
= 15.829.018 – 3.255.541 = 12.573.477 lei
TN2008 = Fond de rulment – Necesarul de fond de rulment
= 13.503.253 – 6.453.222 = 7.050.031 lei
Observăm în intervalul analizat (vezi fig.2.4.), 2007 – 2008, o scădere considerabila a
trezoreriei nete , acest lucru datorându-se reducerii disponibilului, în 2008, cu 39 % faţă de
anul precedent şi creşterii datoriei pe termen scurt, prin contractarea liniei de credit la banca
B.R.D. – G.S.G. S.A., Sucursala Olt.
Trezoreria neta
15,000,000
10,000,000
5,000,000 12,573,477
7,050,031
0
2007 2008
Nr. Numarul de rotatii (N)-rotatii 2007 2008 Durata unei rotatii (Dz)-zile 2007 2008
crt.
1. Nr.rotatii active circulante 2,28 2,36 Dz active circulante 159,89 154,87
2. Active circ. la 1000lei CA 438,60 423,73 Active circulante la 1000lei CA 438,59 423,73
3. Nr.de rotatii debite clienti 4,76 6,89 Dz debite clienti 75,59 52,82
4. Nr.rotatii capitaluri proprii 0,17 0,18 Dz capitaluri proprii 2092,2 2016
5. Nr.rotatii stocuri 64,80 38,61 Dz stocuri 5,56 9,32
Numarul de rotaţii a unor posturi din bilanţ au cunoscut modificări, având valori
supraunitare, cu excepţia capitalurilor proprii, insuficiente într-o proporţie foarte mare,
necesitând apelarea la capitaluri străine pentru investiţii.
Viteza de rotaţie a posturilor din bilanţ supuse analizei înregistreaza o încetinire, cu
excepţia stocurilor, unde numarul de rotaţii a scăzut şi durata unei rotaţii a crescut aproape la
jumătate. Însa cea mai alarmantă este durata unei rotaţii în ce priveşte capitalurile proprii,
care este foarte mare, chiar dacă ea a scăzut în raport cu anul precedent, acest lucru
reflectându-se în împrumuturile contractate în 2008 pentru finanţarea activităţii şi a
investiţiilor din anul 2009.
2.4.5. Calculul şi analiza tabloului fluxurilor de trezorerie
- lei -
Denumirea fluxurilor 2007 2008 Modificari
+ Cifra de afaceri 37.251.510 39.539.514 2.288.004
+ Productia stocata (+ / - ) 620.046 356.389 - 263.657
+ Productia imobilizata 160.516 46.489 114.027
+ Subventii de exploatare 0 0 0
+ Alte venituri din exploatare si provizioane 1.712.825 3.729.287 2.016.462
+ = Total venituri din exploatare 39.744.897 43.671.680 3.926.783
+ Cheltuieli privind mf.,mat.prime si mat.consumabile 5.823.309 10.073.129 4.249.820
+ Energie,combustibil,etc. 2.971.686 2.972.696 1.010
+ Cheltuieli cu personalul 9.053.380 10.019.160 965.780
+ Impozite,taxe si alte varsaminte asimilate 1.751.160 1.348.147 - 403.013
+ Amortizari si provizioane 4.415.614 4.238.024 - 177.590
+ Alte cheltuieli de exploatare 12.452.519 7.991.161 - 4.461.358
- = Total cheltuieli de exploatare 36.467.667 36.642.317 174.650
= Rezultatul din exploatare ( +/ - ) 3.277.230 7.029.363 3.752.133
+ Venituri financiare 1.174.968 518.633 - 656.335
- Cheltuieli financiare 408.116 432.010 23.894
+ = Rezultatul financiar ( + / - ) 766.852 86.624 - 680.228
+ Venituri extraordinare 0 0 0
- Cheltuieli extraordinare 0 0 0
+ = Rezultatul extraordinar ( + / - ) 0 0 0
= Rezultatul brut al exercitiului ( + / - ) 4.044.082 7.115.987 3.071.905
- Impozitul pe profit 717.196 1.154.748 437.552
= Rezultatul net al exercitiului ( + / - ) 3.326.886 5.961.239 2.634.353
CAPITOLUL III
3.1. Concluzii
În perioada supusă analizei indicatorii analizaţi au valori ce reprezintă un nivel
normal pentru caracteristicile sectorului de activitate al firmei analizate, S.C. Altur S.A. .
Printr-un program coerent şi consecvent de investiţii, prin proiectul de modernizare a
Complexului de hale de productie şi a Halei de turnare sub presiune şi prin implementarea
proiectului „ Dotarea laboratorului de control nedistructiv a pieselor din metale în vederea
acreditarii “ , aprobate în anul 2008 în AGA, au fost efectuate investiţii care au dus la o
uşoară creştere a situaţiei nete (activului net) în anul 2008. Această situaţie arată atingerea
obiectivului major al gestiunii financiare, şi anume maximizarea valorii capitalurilor.
Deasemenea, datoriile au crescut ca urmare a contractării creditului în valoare de
peste 1,1 milioane euro .
Analiza fondului de rulment scoate în evidenţă o scădere care are drept cauză
creşterea imobilizarilor nete ca urmare a investiţiilor făcute (achiziţia unor utilaje noi,
performante). Însa, valoarea sa se menţine pozitivă, în concordanţă cu cerinţele gestiunii
financiare - o parte din capitalurile permanente trebuie să acopere nevoile ciclice – temporare
– reînnoibile permanent în cadrul ciclurilor de exploatare ale societatii S.C. Altur S.A., ceea
ce arata o stare de echilibru a resurselor si alocarilor.
Pentru reabilitarea construcţiei Hală turnare pistoane s-au realizat investiţii în
refacerea instalaţiei de ventilaţie, redimensionarea şi efectuarea lucrărilor de instalaţii
electrice necesare noilor utilaje, înlocuirea completă a instalaţiilor de evacuare a deşeurilor,
etc. şi au avut drept consecinţă scăderea fondului de rulment propriu cu cca. 30 %.
Fondul de rulment strain este negativ, ceea ce arată că nevoile pe termen scurt nu pot
fi finanţate prin îndatorare pe termen lung.
Societatea a contractat un credit pe temen lung (peste 5 ani) de aproximativ 650.00
euro, credit necesar efectuării de investiţii, credit ce se rambursează conform unui grafic de
rambursare, prima plată fiind stabilită în anul 2009.
Se constată că nevoia de fond de rulment are valori pozitive şi în creştere, ceea ce
semnifică un surplus de nevoi temporare în raport cu sursele temporare disponibile ce pot fi
mobilizate, fiind o situaţie normală pentru că este consecinţa unor investiţii privind creşterea
necesarului de finanţare a ciclului de exploatare.
Factorii care determină acest lucru sunt următorii: existenţa unei politici de investiţii
privind creşterea stocurilor şi a creanţelor şi nicidecum existenţa unui decalaj nefavorabil
între lichiditatea stocurilor şi a creanţelor şi exigibilitatea datoriilor de exploatare, în sensul
încetinirii încasărilor şi accelerarii plăţilor.
Se constată o scădere considerabilă a trezoreriei nete, acest lucru datorându-se
reducerii disponibilului şi creşterii datoriei pe termen scurt, prin contractarea liniei de credit
la banca B.R.D. – G.S.G. S.A. , Sucursala Olt.
Trezoreria netă înregistrează niveluri pozitive în ambele momente, ceea ce reflectă
încheierea exerciţiului financiar în 2007 cu surplus monetar ca urmare a creşterii
disponibilităţilor băneşti. Trezoreria netă pozitivă arată înregistrarea unui excedent de
finanţare datorită desfăşurării unei activităţi eficiente, care îi vor permite rambursarea datoriei
contractate în 2008.
Situatia netă are o marime pozitivă, crescând cu 5.130.049 lei, ceea ce arată ca firma
este solvabilă şi există o creştere mai rapidă a activelor în raport cu cea a datoriilor.
Reglementările româneşti impun întocmirea Notei Explicative 9 “Exemple de calcul şi
analiză a principalilor indicatori economico-financiari”, document prezentat sistematic în
cadrul situaţiilor financiare anuale, care cuprinde o sinteză a ratelor de bilanţ cu următorii
indicatori relevanţi :
I. Indicatori de lichiditate:
1) Lichiditatea generală: Lg
Activecurent
=
Datoriicurent
2) Lichiditatea imediată:
Activecirculant-eStocur
Li = Datoriicurente
II. Indicatori de risc: Capitalîmprumutat
1) Gradul de îndatorare: Gd =
Capitalpropriu ×100
Cifradeafaceri
5) Viteza de rotaţie a activelor imobilizate = Activeimobiliza
et
Cifradeafacer
6) Viteza de rotaţie a activelor totale = Totalactive
Calculul indicatorilor din Nota explicativă 9 ataşată situaţiilor financiare anuale ale
întreprinderii analizate conduce la rezultatele din Tabelul nr.2.7. Principalii indicatori
economico-financiari, din care se desprind următoarele concluzii privind sinteza ratelor de
solvabilitate-lichiditate pe baza bilanţului:
Bilanţ contabil;
Contul de profit şi pierdere;
Situaţia modificărilor capitalurilor;
Politici contabile şi note explicative.
Principalele informaţii care se regăsesc în situaţiile financiare menţionate, care au fost
întocmite sub responsabilitatea conducerii, şi care configureaza tabloul pozitiei economice a
societatii sunt:
Cifra de afaceri 39.539.514 lei
Capitaluri proprii 222.268.549 lei
Active circulante 16.819.401 lei
Active fixe 211.861.938 lei
Activ net 228.703.440 lei
Rezultatul net al exercitiului 5.961.239 lei
3.2. Aport personal.Propuneri.
Pentru evidenţierea trendului ascendent sau descendent pe care îl au societăţile
comerciale într-un interval de analiză dat, de obicei 2 – 5 ani, se prezintă evoluţia
indicatorilor relevanţi, care definesc criteriile de performanţă (rezultate) obţinute de
management prin conducerea, organizarea şi gestionarea societăţii respective. Nivelul
indicatorilor analizaţi reflectă în totalitate situaţia prin care trece societatea în intervalul
analizat, situaţie care poate fi favorabilă sau mai dificilă.
Reglementările contabile româneşti armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor
Economice Europene, parte componentă a Reglementărilor contabile conforme cu directivele
europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr.1752 / 2005, cu modificările
şi completările prevăzute în Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 2374 / 12.12.2007
impun întocmirea Notei Explicative 9 “Exemple de calcul şi analiză a principalilor indicatori
economico-financiari”, document prezentat sistematic în cadrul situaţiilor financiare anuale,
care cuprinde o sinteză a ratelor de bilanţ .
Situaţiile financiare anuale au ca scop prezentarea rezultatelor şi a poziţiei financiare a
unei entităţi patrimoniale la sfarşitul exerciţiului financiar, oferind informaţii pertinente şi
utile unei game largi de utilizatori în vederea luării deciziilor economice conforme cu situaţia
dată. Ansamblul de decizii asigură reglarea fluxurilor financiare ale întreprinderii, ceea ce
implica procurarea fondurilor necesare activităţii la cel mai mic cost fără a-i afecta echilibrul
financiar şi asigurarea unui control constant al utilizării corecte şi eficiente a fondurilor, ca
principală restricţie a rentabilităţii.
Aceste decizii vor fi fundamentate pe anumiti factori, cum ar fi: cât de semnificative
sunt informaţiile şi dacă acestea trebuiesc prezentate separat fie în bilanţ, fie în contul de
profit şi pierdere, fie prin note, precum şi cât de interesaţi sunt utilizatorii situaţiilor
financiare să aibă acces la informaţie.
Astfel, pentru o evidenţă cat mai clară a facturilor emise de către furnizori, dar şi de
către clienţi, propun întocmirea de către departamentul financiar – contabilitate a unor
situaţii financiare săptămânale privind încasările de la clienţi, plăţile către furnizori şi
angajaţi, urmărind termenele scadente de plată sau de încasare a facturilor, informaţii care să
fie credibile (utilizatorii interni – departamente, sau externi, trebuie să aibă încredere în
acestea), să aibă o validare sociala, în sensul înţelegerii informaţiilor de către utilizatori,
indiferent de compartimentul din care aceştia fac parte.
Veniturile, respectiv cheltuielile angajate de o entitate patrimonială, sunt înregistrate
şi reflectate în contul de rezultate în exerciţiul financiar în care au fost generate, fără a ţine
seama de momentul efectiv al încasării, respectiv plăţii acestora.
De aceea, consider ca este important să se ţină seama de momentul efectiv al
încasării/plăţii, din urmatoarele considerente:
pentru identificarea de investiţii si mijloace de finanţare care permit obţinerea
valorii celei mai ridicate pentru întreprindere, managmentul trebuie să fie la
curent şi cu situaţia clară a facturilor emise de către furnizori sau de către
clienţi, precum şi cu finalitatea acestora – plata către furnizori sau încasarea
clienţilor;
compartimentul aprovizionare ar avea o viziune de ansamblu mai clară asupra
cererii şi ofertei din piaţă, pe termen scurt ;
deasemenea, gestiunea stocurilor ar fi mai usor de ţinut şi controlat ;
aprovizionarea cu materie primă să se facă în funcţie de stocurile existente şi
în strânsă legatură cu previzionarea activităţii de aprovizionare, în funcţie de
programul de fabricaţie şi în funcţie de programul de comercializare .
Propun elaborarea unui tablou financiar complet, care să reflecte performanţa unei
întreprinderi, întrucât utilizatorii acordă mult mai mare importanţă contului de profit şi
pierdere în analiza performanţei decât situaţiei modificării capitalului propriu. Tabloul trebuie
să cuprindă trei componente majore: rezultatul activităţii operaţionale, rezultatul activităţii
financiare şi rezultatul privind alte câştiguri şi pierderi.
Propun elaborarea unui tablou de bord al managerului (vezi fig.nr.3.1. Tablou de
bord general – reprezentare grafică), văzut ca un instrument de “pilotaj” al afacerii. Acest
tablou de bord general trebuie să conţină informaţii sintetice, uşor de înţeles şi relevante
pentru luarea unor decizii rapide şi corecte, în care să fie cuprinşi toţi indicatorii importanţi,
atât cei pe bază de bilanţ, cât şi cei calculaţi pe baza Contului de profit şi pierderi, interpretaţi
în cele două intervale: perioada precedentă/perioada curentă, cu o rubrică de diferenţe
înregistrate, cât şi cu o rubrică de alte probleme.
Consider că acest tablou ar putea fi mult mai reprezentativ, complet şi poate veni în
sprijinul persoanelor care au nevoie de aceste informaţii dar nu au pregătirea necesară să le
înţeleagă din alte situaţii prezentate deoarece se diferenţiază prin tipul de pregătire
profesională (unii sunt economişti, alţii ingineri, jurişti, programatori, psihologi, etc.), dar au
un scop comun, şi anume: dezvoltarea echilibrată a afacerii. În acest mod se pun bazele
dezvoltării unui sistem de raportări manageriale care se transformă într-o adevarată retea de
tablouri de bord cu care se poate "pilota"afacerea în direcţia stabilită .
Informaţie oferită de tabloul de bord
general:
Bibliografie