ANGELA BOARIU (ROMAN) BOGDAN ZUGRAVU

1
 CUPRINS

INTRODUCERE...............................................................................................................4
CAPITOLUL 1
Probleme privind cursul de schimb şi impactul său asupra relaţiilor economice
internaţionale....................................................................................................5
1.1 Probleme privind determinarea cursului valutar real.....................................................5
1.2 Probleme privind impactul modificării cursului valutar asupra relaţiilor
economice internaţionale.......................................................................................10
1.3 Probleme propuse spre rezolvare.................................................................................17
CAPITOLUL 2
Probleme privind riscul valutar şi măsuri de protecţie împotriva acestuia...............20
2.1 Probleme privind manifestarea riscului valutar şi cuantificarea efectelor sale............20
2.2 Probleme privind aplicarea măsurilor de protecţie împotriva riscului valutar............21
2.2.1 Măsurile contractuale de protecţie împotriva riscului valutar......................22
2.2.2 Măsurile extracontractuale de protecţie împotriva riscului valutar..............36
2.3 Probleme propuse spre rezolvare.................................................................................43
CAPITOLUL 3
Probleme privind operaţiile pe pieţele valutare...........................................................48
3.1 Probleme privind operaţiile de schimb valutar la vedere (spot)..................................48
3.2 Probleme cu privire la operaţiile de schimb valutar la termen (forward)....................55
3.2.1 Determinarea reportului şi a deportului........................................................55
3.2.2 Determinarea cursului de schimb la termen (forward).................................65
3.3 Probleme privind operaţiile de arbitraj valutar............................................................78
3.4 Probleme privind operaţiile de speculaţie valutară......................................................97
3.5 Probleme privind operaţiile swap pe valute...............................................................102
3.6 Probleme privind operaţiile de hedging valutar (operaţii speciale de acoperire)......109
3.7 Probleme propuse spre rezolvare...............................................................................112

2
CAPITOLUL 4
Probleme privind pieţele derivate pe valute................................................................122
4.1 Probleme privind operaţiunile cu contracte la termen (futures) pe valute.................122
4.1.1 Operaţiuni de acoperire (hedging) împotiva riscului valutar
cu contracte futures pe valute..................................................................123
4.1.2 Operaţiuni speculative cu contracte futures pe valute................................127
4.2 Probleme privind operaţiunile cu contracte de opţiuni pe valute..............................129
4.2.1 Acoperirea împotriva riscului valutar prin operaţiuni cu opţiuni pe
valute........................................................................................................135
4.2.2 Operaţiuni speculative cu contracte de opţiuni pe valute...........................145
4.3 Probleme propuse spre rezolvare...............................................................................168
CAPITOLUL 5
Probleme privind instrumentele de acoperire pe piaţa la înţelegere împotriva
riscului fluctuaţiei ratei dobânzii..................................................................................176
5.1 Probleme privind operaţiunile swap pe rata dobânzii................................................176
5.2 Probleme privind opţiunile pe diferenţele de rate ale dobânzii (CAP, FLOOR,
COLLAR)………………………………………………………………………………186
5.3 Probleme privind contractele la termen pe rata dobânzii...........................................200
5.4 Probleme propuse spre rezolvare..............................................................................213
Bibliografie.....................................................................................................................218

3
 INTRODUCERE

Lucrarea „Relaţii valutar-financiare internaţionale- Aplicaţii practice şi probleme”

îşi propune să ofere studenţilor cunoştinţele şi informaţiile concrete asupra mecanismelor
de formare şi utilizare a fondurilor pe plan internaţional, precum şi asupra impactului pe
care acestea îl exercită asupra schimburilor comerciale, cooperării internaţionale şi
dezvoltării economice a ţărilor.
Aplicaţiile practice şi problemele abordate şi analizate în lucrarea „Relaţii valutar-
financiare internaţionale- Aplicaţii practice şi probleme” sunt menite să concretizeze
anumite concepte, principii, raporturi şi mecanisme din cadrul disciplinei de „Relaţii
valutar-financiare internaţionale” astfel încât să asigure o îmbinare armonioasă a
abordării teoretice cu cea concret aplicativă.
În lucrarea „Relaţii valutar-financiare internaţionale- Aplicaţii practice şi
probleme” sunt formulate, rezolvate şi analizate exemple şi probleme cu privire la cursul
de schimb nominal şi real, aprecierea şi deprecierea valutei, impactul modificării cursului
de schimb asupra schimburilor comerciale internaţionale, riscul valutar, operaţiile pe
pieţele valutare, determinarea cursului de schimb la termen, instrumentele pieţelor
derivate de valute, instrumentele financiare utilizate pe pieţele financiare internaţionale în
vederea gestionării riscurilor.
Autorii lucrării „Relaţii valutar-financiare internaţionale- Aplicaţii practice şi
probleme” au depus un efort deosebit pentru a formula exemple şi probleme, precum şi
pentru a explica modul de rezolvare, care să asigure cunoaşterea de către studenţi a laturii
concrete a relaţiilor valutar-financiare internaţionale şi pregătirea de specialitate într-un
domeniu dinamic.
Avem convingerea că efortul depus de autori pentru a completa cunoştinţele şi
informaţiile de la disciplina „Relaţii valutar-financiare internaţionale” prin exemple şi
probleme va contribui la îmbunătăţirea pregătirii studenţilor şi la dobândirea de
competenţe pentru a adopta decizii eficiente.
Iaşi, septembrie, 2007 Prof. dr. Gheorghe M. Voinea

4
 Capitolul 1: Probleme privind cursul de schimb şi impactul său asupra
relaţiilor economice internaţionale

1.1 Probleme privind determinarea cursului valutar real

Cursul valutar (denumit şi curs de schimb sau rată de schimb) reprezintă raportul
de valoare dintre două monede sau preţul unei monede exprimat în altă monedă. Cursul
valutar mai poate fi definit ca numărul de unităţi monetare ale unei ţări ce pot fi
schimbate pe o unitate monetară a altei ţări.
În teoria şi practica economică se face o distincţie semnificativă între cursul
valutar nominal şi cursul valutar real.
Cursul valutar nominal este cursul stabilit pe piaţa valutară (cursul afişat de o
bancă comercială, cursul afişat de o casă de schimb valutar, cursul de referinţă publicat
de BNR).
Cursul valutar real este cursul valutar nominal corectat cu raportul dintre indicii
preţurilor din ţările ale căror monede se compară.
Cursul valutar real reflectă raportul real dintre puterile de cumpărare ale
monedelor care se compară între ele.
Formarea cursului valutar real a fost explicată de teoria parităţii puterilor de
cumpărare, care a susţinut că există o relaţie între cursul de schimb şi ratele de inflaţie.
În formă absolută, teoria susţine că valoarea unei monede în raport cu altă
monedă se determină prin raportul între nivelurile de preţuri din cele două ţări ale căror
monede se compară. Prin urmare, cursul de schimb real la un moment dat (t) se determină
după formula:
n
Pt
St = s
, unde:
Pt
St – cursul de schimb real la momentul t;
Ptn – nivelul preţurilor la momentul t pe piaţa naţională;
Pts – nivelul preţurilor la momentul t pe piaţa străină.

5
 Forma absolută a teoriei parităţii puterilor de cumpărare are la bază legea preţului
unic, conform căreia în condiţii de concurenţă pură şi perfectă, precum şi în absenţa
cheltuielilor cu transportul produselor, preţul unui produs trebuie să fie acelaşi atât pe
piaţa naţională cât şi pe piaţa străină.
De exemplu, dacă în momentul t, produsul „A” se vinde în Elveţia cu 3 CHF, iar
în Germania cu 1,90 EUR, cursul de schimb este: 1 EUR=1,5790 CHF sau 1CHF=0,6333
EUR.
În formă relativă, teoria susţine că rata de schimb dintre două monede
înregistrează aceleaşi variaţii ca şi indicii preţurilor din cele două ţări ale căror monede se
compară.
De exemplu, dacă pentru aceeaşi perioadă, rata inflaţiei în ţara „A” este de 7%, iar
în ţara „B” de 4%, variaţia cursului de schimb al monedelor celor două ţări este de 3%;
sau, moneda ţării „A” se depreciază cu 3% dacă diferenţa dintre ratele de inflaţie dintre
cele două ţări este de 3%.
Forma relativă a teoriei parităţii puterilor de cumpărare poate să fie exprimată
astfel:
n s
S t  S t 1 Ri  Ri
 s
, unde:
S t 1 1  Ri
St – cursul de schimb în momentul t;
St-1 – cursul de schimb în momentul t-1;
Rin – rata inflaţiei naţionale;
Ris – rata inflaţiei în străinătate.
În cazul în care rata inflaţiei în străinătate este redusă în raport cu 1, relaţia
prezentată anterior se poate exprima astfel:
S t  S t 1 n s
 Ri  Ri
S t 1
Prin urmare, variaţia relativă a cursului de schimb este aproximativ egală cu
diferenţa dintre ratele inflaţiei din cele două ţări ale căror monedă se compară.
Deşi teoria parităţii puterilor de cumpărare prezintă unele neajunsuri (de pildă,
variaţiile relative ale cursurilor de schimb sunt determinate, pe termen scurt, mai ales de
evoluţia ratelor de dobândă, mişcările internaţionale de capitaluri, anticipaţiile

6
participanţilor pe pieţele valutare decât de diferenţa dintre ratele de inflaţie din ţările ale
căror monede se compară), reprezintă o referinţă utilă pentru a evalua evoluţia cursurilor
de schimb.
În cazul în care o monedă se apreciază într-o măsură mai mare decât se justifică
prin diferenţa dintre ratele inflaţiei din cele două ţări, se consideră că moneda respectivă
este supraevaluată. În situaţia inversă, moneda respectivă este subevaluată.
Supraevaluarea monedei naţionale frânează exporturile şi stimulează importurile.
Subevaluarea monedei naţionale stimulează exporturile şi frânează importurile.
Corectarea supraevaluării sau subevaluării monedei naţionale se poate realiza prin
intervenţii ale băncii centrale pe piaţa valutară în vederea readucerii cursului de piaţă
(nominal) la un nivel cât mai apropiat de cel real.
Problema 1
Presupunem un bun „A” care este produs în momentul t0 în aceleaşi condiţii în
Marea Britanie şi în SUA. Considerăm că bunul „A” se vinde la Londra cu 105 GPB, iar
la New –York cu 188 USD.
a) În condiţiile în care legea preţului unic s-ar aplica perfect, care este cursul de
schimb de echilibru GPB/USD pe piaţa valutară la vedere.
b) Dacă pe piaţa valutară la vedere 1 GPB=1,7700 USD, moneda americană ar
fi supra sau subevaluată? Care sunt implicaţiile acestei evaluări asupra
exporturilor şi importurilor americane privind bunul „A”.
c) Dacă pe piaţa valutară de la New-York, cursul de schimb la vedere
GPB/USD este: 1 GPB=1,8350 USD, moneda americană ar fi supra sau
subevaluată? Care sunt implicaţiile acestei evaluări asupra exporturilor şi
importurilor americane privind bunul „A”.
d) Presupunem că peste 1 an (momentul t1) se înregistrează o creştere a
preţurilor faţă de anul anterior (momentul t0) cu 3,5% în SUA şi cu 2% în
Marea Britanie. În aceste condiţii, care este noul curs de schimb de echilibru
GPB/USD (S1 GPB/USD) pe piaţa valutară la vedere.
e) Presupunem că:

7
 - peste 3 ani (momentul t3), indicele preţurilor este de 105% în SUA şi 103%
în Marea Britanie, iar cursul de schimb la vedere GPB/USD este: 1 GPB=1,8380
USD;
- peste 4 ani (momentul t4), indicele preţurilor este de 108% în SUA şi de
105,5% în Marea Britanie.
Pe baza informaţiilor prezentate, calculaţi cursul de schimb de echilibru
GPB/USD pe piaţa valutară la vedere, în momentul t4 (S4 GPB/USD).
Rezolvare
a) În condiţiile în care legea preţului unic s-ar aplica perfect, cursul de schimb de
echilibru GPB/USD pe piaţa valutară la vedere, în momentul t0, este:
PUSD 188
S0 GPB/USD =   1,7905 , adică 1 GPB=1,7905 USD
PGPB 105
b) Dacă pe piaţa valutară de la New-York, cursul la vedere GPB/USD este de 1
GPB=1,7700 USD, dolarul american este supraevaluat pentru că s-ar obţine 1 GPB doar
cu 1,7700 USD faţă de 1,7905 USD în situaţia de echilibru.
Supraevaluarea dolarului american determină creşterea importurilor din Marea
Britanie şi reducerea exporturilor spre Marea Britanie. Sporirea importurilor din Marea
Britanie se explică prin faptul că preţul bunului importat, exprimat în USD (105
GPBx1,7700 USD/GPB=185,85 USD), este mai mic comparativ cu preţul aceluiaşi bun
produs în SUA (188 USD). Reducerea exporturilor spre Marea Britanie se explică prin
faptul că preţul bunului american, exprimat în GPB (188/1,7700=106,22 GPB), este mai
mare comparativ cu preţul aceluiaşi bun, fabricat în Marea Britanie (105 GPB).
Sporirea importurilor şi reducerea exporturilor determină creşterea cursului de
schimb GPB/USD, care tinde să se apropie de cursul de echilibru (de la 1,7700
USD/GPB la 1,7905 USD/GPB).
c) Dacă pe piaţa valutară de la New-York, cursul la vedere GPB/USD este de:
1 GPB=1,8350 USD, dolarul american este subevaluat deoarece pentru a se obţine 1 GPB
s-ar ceda 1,8350 USD faţă de 1,7905 USD în situaţie de echilibru.
Subevaluarea dolarului american antrenează creşterea exporturilor spre Marea
Britanie şi reducerea importurilor din Marea Britanie. Sporirea exporturilor spre Marea
Britanie se explică prin faptul că preţul bunului american, exprimat în GPB

8
(188/1,8350=102,45 GPB), este mai mic comparativ cu preţul aceluiaşi bun produs în
Marea Britanie (105 GPB). Reducerea importurilor din Marea Britanie se datorează
faptului că preţul bunului importat, exprimat în USD (105 GPBx1,8350
USD/GPB=192,68 USD) este mai mare comparativ cu preţul aceluiaşi bun produs în
SUA (188 USD).
Creşterea exporturilor spre Marea Britanie şi reducerea importurilor din Marea
Britanie determină scăderea cursului de schimb GPB/USD, care tinde să se apropie de
cursul de echilibru (de la 1,8350 USD/GPB la 1,7905 USD/GPB).
d) Datorită inflaţiei, preţul bunului „A” devine:
188+188  3,5%=194,58 USD
105+105  2%=107,10 GPB
În condiţiile în care se aplică legea preţului unic, noul curs de echilibru GPB/USD
(S1 GPB/USD) pe piaţa valutară la vedere este:
194,58
S1 GPB/USD=  1,8168 , adică:
107,10
1 GPB=1,8168 USD
Acelaşi rezultat se obţine dacă se aplică relaţia:
SUA GB
S1  S 0 Ri  Ri
 GB
S0 1  Ri

S1  1,7905 3,5%  2%
 ; S1 GPB/USD=1,8168
1,7905 1  2%
e) Cursul de schimb de echilibru GPB/USD pe piaţa valutară la vedere se
determină după relaţia:
SUA GB
S 4  S 3 Ri  Ri
 GB
S3 1  Ri
108  105
Rata inflaţiei în SUA (RiSUA)=  100  2,86%
105
105,5  103
Rata inflaţiei în Marea Britanie (RiGB)=  100  2,43%
103
S 4  1,8380 2,86%  2,43%

1,8380 1  2,43%

9
 S4 GPB/USD=1,8457, adică 1 GPB=1,8457 USD.
În concluzie, cursul de schimb de echilibru GBP/USD pe piaţa valutară la vedere
este: 1GBP=1,8457USD.

1.2 Probleme privind impactul modificării cursului valutar asupra relaţiilor

economice internaţionale

În condiţiile cursurilor de schimb flotante, modificarea raporturilor de schimb

dintre monede reflectă deprecierea unora şi aprecierea altora.
Deprecierea exprimă scăderea puterii de cumpărare a unei monede şi se reflectă
în creşterea pe piaţă a cursului de schimb al monedei străine. Coeficientul sau gradul de
depreciere al unei monede se determină astfel:
CV1  CV0
K dp (Gdp )  (100) , unde:
CV0
Kdp (Gdp) – coeficientul (gradul) de depreciere;
CV1 – cursul valutar în momentul t1;
CV0 - cursul valutar în momentul t0.
Aprecierea exprimă creşterea puterii de cumpărare a unei monede şi se reflectă în
scăderea pe piaţă a cursului de schimb al monedei străine. Coeficientul sau gradul de
apreciere al unei monede se determină astfel:
CV0  CV1
K ap (Gap )  (100) , unde:
CV0
Kap (Gap) – coeficientul (gradul) de apreciere;
CV0 - cursul valutar în momentul t0;
CV1 – cursul valutar în momentul t1.
Deprecierea monedei naţionale stimulează exporturile ţării respective deoarece
exportatorii încasează o sumă mai mare în monedă naţională şi frânează importurile
pentru că importatorii cheltuiesc o sumă mai mare în vederea achitării mărfurilor
procurate de pe piaţa externă. De asemenea, deprecierea monedei avantajează debitorii
pentru că îşi achită datoriile în monedă depreciată şi dezavantajează creditorii deoarece
îşi încasează creanţele în monedă mai slabă.

10
 Aprecierea monedei naţionale limitează exporturile deoarece exportatorii
încasează o sumă mai mică în monedă naţională şi stimulează importurile pentru că
importatorii cheltuiesc o sumă mai mică în vederea achitării mărfurilor procurate de pe
piaţa externă. Aprecierea monedei dezavantajează debitorii pentru că îşi achită datoriile
în monedă mai puternică şi avantajează creditorii.
Problema 1
Pe data de 17 mai, 2006, pe piaţa valutară din Zürich, presupunem un curs de
schimb EUR/CHF de: 1EUR=1,5620 CHF. Pe data de 10 august, 2006, cursul de schimb
la vedere EUR/CHF s-a situat la nivelul de 1EUR=1,5800. Calculaţi gradul de
modificare al celor două monede.
Rezolvare
Gradul de depreciere al CHF se determină în funcţie de cursul de schimb din
momentul t1 şi de cel din momentul t0, astfel:
CHF CV1  CV0 1,5800  1,5620
Gdp   100   100  1,15%
CV0 1,5620
Prin urmare, pe data de 10 august, 2006, se constată o depreciere a francului
elveţian cu 1,15% faţă de data de 17 mai, 2006.
EUR CV1  CV0 1,5800  1,5620
Gap   100   100  1,14%
CV1 1,5800
Pe data de 10 august, 2006, moneda euro s-a apreciat cu 1,14% faţă de francul
elveţian depreciat.
Problema 2
Pe data de 31 martie, 2006, pe piaţa valutară din Frankfurt, presupunem că,
raportul de schimb EUR/USD s-a situat la nivelul de: 1EUR=1,1980 USD. Pe data de 15
august, 2006, presupunem un curs de schimb EUR/USD de: 1EUR=1,2810 USD.
Calculaţi gradul de modificare al celor două monede.
Rezolvare
Pe baza informaţiilor prezentate rezultă aprecierea monedei EUR şi deprecierea
USD.
EUR CV1  CV0 1,2810  1,1980
Gap   100   100  6,93%
CV0 1,1980

11
 Pe data de 15 august, 2006, moneda euro s-a apreciat cu 6,93% faţă de 31 martie,
2006.
USD CV1  CV0 1,2810  1,1980
Gdp   100   100  6,48%
CV1 1,2810
Pe data de 15 august, 2006, dolarul american s-a depreciat cu 6,48% faţă de
moneda euro apreciată.
Problema 3
Pe data de 20 decembrie, 2003, presupunem că, raportul de schimb EUR/ROL s-a
situat la nivelul de: 1EUR=40500 ROL. Pe data de 4 septembrie, 2006, cursul de schimb
EUR/ROL s-a situat la nivelul de: 1EUR=35250 ROL. Calculaţi gradul de modificare al
celor două monede.
Rezolvare
Gradul de modificare al celor două monede se calculează astfel:
ROL CV0  CV1 40500  35250
Gap   100   100  12,96%
CV0 40500

EUR CV0  CV1 40500  35250

Gdp   100   100  14,89%
CV1 35250
Pe data de 4 septembrie, 2006, leul românesc s-a apreciat cu 12,96% faţă de 20
decembrie, 2003. Moneda euro s-a depreciat cu 14,89% faţă de leul românesc apreciat.
Problema 4
Pe data de 10 aprilie, 2006, pe piaţa valutară din Tokyo, presupunem un curs de
schimb USD/JPY de: 1USD=118 JPY. Calculaţi cursul de schimb USD/JPY prognozat
pentru data de 10 iulie, 2006, ştiind că se anticipează deprecierea dolarului american cu
0,50% pe lună.
Rezolvare
Pentru a calcula cursul de schimb USD/JPY estimat peste 3 luni se pleacă de la
formula gradului de depreciere a USD, şi anume:
USD CV0  CV1
Gdp  , unde:
CV1
CV0 – cursul valutar în momentul t0 (pe data de 10 aprilie);
CV1 – cursul valutar în momentul t1 (peste o lună, pe data de 10 mai).

12
 CV0
CV1 
1  Gdp

CV1 CV0
CV2   , unde:
1  Gdp (1  Gdp ) 2

CV2 – cursul valutar în momentul t2 (peste două luni, pe data de 10 iunie).

CV2 CV0
CV3   , unde:
1  Gdp (1  Gdp ) 3

CV3 – cursul valutar în momentul t3 (peste trei luni, pe data de 10 iulie).

118
CV3USD / JPY   116,25
(1  0,005) 3
Prin urmare, cursul de schimb USD/JPY prognozat pentru data de 10 iulie este:
1USD=116,25 JPY.
Problema 5
Pe data de 8 mai, 2006, pe piaţa valutară din Londra, presupunem un curs de
schimb GBP/EUR de: 1GBP=1,4320 EUR. Calculaţi cursul prognozat pentru data de 8
septembrie, 2006, ştiind că se anticipează o apreciere a lirei sterline cu 1% pe lună.
Rezolvare
Pentru a calcula cursul de schimb GBP/EUR estimat peste 4 luni se pleacă de la
formula gradului de apreciere a GBP, şi anume:
GBP CV1  CV0
Gap  , unde:
CV0
CV0 – cursul valutar în momentul t0 (pe data de 8 mai);
CV1 – cursul valutar în momentul t1 (pe data de 8 iunie).
CV1=CV0(1+Gap)
CV2=CV1(1+Gap)=CV0(1+Gap)2, unde:
CV2 – cursul valutar în momentul t2 (pe data de 8 iulie).
CV3=CV2(1+Gap)=CV0(1+Gap)3, unde:
CV3 – cursul valutar în momentul t3 (pe data de 8 august).
CV4=CV3(1+Gap)=CV0(1+Gap)4, unde:
CV4 – cursul valutar în momentul t4 (pe data de 8 septembrie).
CV4 GBP/EUR=1,4320(1+0,01)4=1,4902

13
 Cursul de schimb GBP/EUR prognozat pentru data de 8 septembrie, 2006 este:
1GBP=1,4902 EUR.
Problema 6
Presupunem că, o firmă din Elveţia exportă mărfuri în valoare de 1.000.000 USD
în SUA, cu decontarea tranzacţiei comerciale peste 30 zile. La data încheierii tranzacţiei
comerciale, cursul de schimb USD/CHF s-a situat la nivelul de: 1USD=1,2305 CHF, iar
până la scadenţa creanţei comerciale cursul de schimb USD/CHF a ajuns la nivelul de:
1USD=1,2340 CHF. Evidenţiaţi impactul modificării cursului valutar USD/CHF asupra
exportului elveţian în SUA şi importului american din Elveţia.
Rezolvare
Pe baza informaţiilor prezentate putem menţiona:
 la data încheierii tranzacţiei comerciale (t0):
- exportatorul elveţian ar fi încasat 1.230.500 CHF (1.000.000  1,2305);
- importatorul american ar fi cheltuit 1.000.000 USD.
 la data decontării tranzacţiei comerciale (t1):
- exportatorul elveţian încasează 1.234.000 CHF (1.000.000  1,2340);
- importatorul american cheltuieşte 1.000.000 USD.
În concluzie, deprecierea francului elveţian stimulează exporturile elveţiene în
SUA deoarece exportatorul a încasat o sumă mai mare cu 3500 CHF. Importatorul
american cheltuieşte aceeaşi sumă (1.000.000 USD) şi, prin urmare, nu este influenţat în
mod direct, de modificarea cursului de schimb USD/CHF.
Problema 7
Presupunem că, o firmă din Japonia importă mărfuri din Canada în valoare de
700.000 CAD. La data încheierii tranzacţiei comerciale, cursul de schimb CAD/JPY s-a
situat la nivelul de: 1CAD=104,75 JPY, iar până la data scadenţei tranzacţiei
comerciale yenul japonez s-a apreciat cu 2%. Evidenţiaţi impactul modificării cursului
de schimb asupra importurilor japoneze din Canada şi asupra exporturilor canadiene în
Japonia.
Rezolvare
La data decontării tranzacţiei comerciale, cursul de schimb CAD/JPY s-a situat la
nivelul de: 1CAD=104,75-(104,75  2%)=102,66 JPY.

14
 La data încheierii tranzacţiei comerciale (t0):
- importatorul japonez ar fi cheltuit 73.325.000 JPY (700.000  104,75);
- exportatorul canadian ar fi încasat 700.000 CAD.
La data decontării tranzacţiei comerciale (t1):
- importatorul japonez cheltuieşte suma de 71.862.000 JPY (700.000  102,66);
- exportatorul canadian încasează 700.000 CAD.
Prin urmare, aprecierea yenului japonez stimulează importurile din Canada
deoarece importatorul înregistrează o economie de 1.463.000 JPY. Exportatorul canadian
nu este influenţat, în mod direct, de modificarea cursului de schimb CAD/JPY pentru că
încasează aceeaşi sumă (700.000CAD).
Problema 8
O firmă din Germania exportă mărfuri în valoare de 1.000.000 EUR în Marea
Britanie. La data încheierii tranzacţiei comerciale, cursul de schimb EUR/GBP s-a situat
la nivelul de: 1EUR=0,6994 GBP. La data scadenţei creanţei comerciale, moneda euro
s-a depreciat cu 4%. Calculaţi impactul deprecierii monedei euro asupra exporturilor
germane în Marea Britanie.
Rezolvare
La data încheierii tranzacţiei comerciale (t0):
- exportatorul din Germania ar fi încasat 1.000.000EUR.
La data scadenţei creanţei comerciale (t1):
Cursul de schimb EUR/GBP=0,6994-(0,6994  4%)=0,6714
- exportatorul din Germania încasează 1.000.000EUR.
Exportatorul din Germania încasează aceeaşi sumă (1.000.000EUR) şi, prin
urmare, deprecierea monedei euro nu influenţează direct exporturile din Germania în
Marea Britanie (valoarea contractului comercial se exprimă în euro).
Problema 9
O firmă din Marea Britanie exportă mărfuri în valoare de 2.000.000USD. La
data încheierii tranzacţiei comerciale, cursul de schimb GBP/USD s-a situat la nivelul
de: 1GBP=1,7370USD. La data decontării tranzacţiei comerciale, lira sterlină s-a
apreciat cu 3,66%. Arătaţi impactul aprecierii lirei sterline asupra exporturilor din
Marea Britanie.

15
 Rezolvare
La data încheierii tranzacţiei comerciale (t0):
- exportatorul din Marea Britanie ar fi încasat 1.151.410,48GBP
(2.000.000/1,7370).
La data scadenţei creanţei comerciale (t1):
Cursul de schimb GBP/USD: 1GBP=1,7370+(1,7370  3,66%)=1,8006USD.
- exportatorul din Marea Britanie încasează 1.110.740,86GBP
(2.000.000/1,8006).
Ca urmare a aprecierii lirei sterline, exportatorul din Marea Britanie înregistrează
o pierdere de 40.669,62GBP, care îl determină să îşi restrângă exporturile exprimate în
dolari americani.
Problema 10
O firmă din Danemarca importă mărfuri în valoare de 800.000EUR. La data
încheierii tranzacţiei comerciale, cursul de schimb EUR/DKK s-a situat la nivelul de:
1EUR=6,7085DKK. La data scadenţei datoriei comerciale, se constată o depreciere a
coroanei daneze cu 11,50%.
Arătaţi impactul deprecierii coroanei daneze asupra importurilor în Danemarca.
Rezolvare
La data încheierii tranzacţiei comerciale (t0):
- importatorul danez ar fi cheltuit 5.366.800DKK (800.000  6,7085).
La data scadenţei datoriei comerciale (t1):
Cursul de schimb EUR/DKK: 1EUR=6,7085+(6,7085  11,50%)=7,4800DKK.
- importatorul danez cheltuieşte 5.984.000DKK (800.000  7,4800).
Importatorul din Danemarca cheltuieşte o sumă mai mare cu 617.200DKK, ca
urmare a deprecierii monedei naţionale, care îl determină să îşi restrângă importurile
exprimate în euro.

16
 1.3 Probleme propuse spre rezolvare

Problema 1
Pe data de 14 aprilie, 2006, pe piaţa valutară din Paris, presupunem un curs de
schimb EUR/GBP de: 1EUR=0,6980GBP. Pe data de 14 septembrie, 2006, cursul de
schimb EUR/GBP s-a situat la nivelul de: 1EUR=0,6730 GBP. Calculaţi gradul de
modificare al celor două monede.
Problema 2
Presupunem că, pe data de 20 noiembrie, 2003, cursul de schimb USD/ROL s-a
situat la nivelul de: 1USD=33600 ROL. Pe data de 4 august, 2006, cursul de schimb
USD/ROL s-a situat la nivelul de: 1USD=27250 ROL. Calculaţi gradul de modificare al
celor două monede.
Problema 3
Pe data de 2 august, 2006, pe piaţa valutară din Copenhaga, presupunem un raport
de schimb USD/DKK de: 1USD=5,7980 DKK. Calculaţi cursul de schimb USD/DKK
prognozat pentru data de 2 noiembrie, 2006 ştiind că se anticipează o depreciere a
coroanei daneze cu 1,25% pe lună.
Problema 4
Pe data de 18 martie, 2006, pe piaţa valutară din Frankfurt, presupunem că,
raportul de schimb EUR/JPY s-a situat la nivelul de: 1EUR=141,30 JPY. Calculaţi cursul
de schimb EUR/JPY prognozat pentru data de 18 iulie, 2006 ştiind că se anticipează o
apreciere a monedei euro cu 0,70% pe lună.
Problema 5
Presupunem că, o firmă din Danemarca exportă mărfuri în Italia în valoare de
1.100.000 EUR. La data încheierii tranzacţiei comerciale, cursul de schimb EUR/DKK s-
a situat la nivelul de: 1EUR=6,9590DKK. La data decontării tranzacţiei comerciale, se
constată o depreciere a coroanei daneze cu 7,30%.
a) Evidenţiaţi impactul modificării cursul de schimb EUR/DKK asupra
exporturilor daneze în Italia şi asupra importurilor italiene din Danemarca;

17
 b) Arătaţi impactul modificării cursul de schimb asupra exportatorului şi
importatorului în condiţiile în care valoarea contractului comercial ar fi fost de
7.654.900DKK.
Problema 6
O firmă din Spania importă mărfuri în valoare de 600.000 USD din SUA. La data
încheierii tranzacţiei comerciale, cursul de schimb EUR/USD s-a situat la nivelul de:
1EUR=1,2170USD, iar până la data scadenţei datoriei comerciale, moneda euro s-a
apreciat cu 5,20%.
a) Arătaţi impactul modificării cursul de schimb asupra importatorului şi
exportatorului;
b) Arătaţi impactul modificării cursul de schimb asupra importatorului şi
exportatorului în condiţiile în care valoarea contractului comercial ar fi fost de
493.015,61EUR.
Problema 7
Presupunem un bun „A” care este produs în momentul t0 în aceleaşi condiţii în
România şi în SUA. Considerăm că bunul „A” se vinde la Bucureşti cu 2.416.000ROL,
iar la New York cu 80USD.
a) În condiţiile în care legea preţului unic s-ar aplica perfect, care este cursul de
schimb de echilibru USD/ROL pe piaţa valutară la vedere;
b) Dacă pe piaţa valutară la vedere 1USD=27.600ROL, leul românesc ar fi supra
sau subevaluat? Care sunt implicaţiile acestei evaluări asupra exporturilor şi importurilor
româneşti privind bunul „A”;
c) Dacă pe piaţa valutară, cursul de schimb la vedere USD/ROL este
1USD=32.700ROL, leul românesc ar fi supra sau subevaluat? Care sunt implicaţiile
acestei evaluări asupra exporturilor şi importurilor româneşti privind bunul „A”;
d) Presupunem că, peste 1 an (momentul t1) se înregistrează o creştere a preţurilor
faţă de anul anterior (momentul t0) cu 5% în România şi cu 1,5% în SUA. În aceste
condiţii, care este noul curs de schimb de echilibru USD/ROL pe piaţa valutară la vedere;
e) Presupunem că:
- peste 3 ani (momentul t3), indicele preţurilor este de 109% în România şi 103%
în SUA, iar cursul de schimb la vedere USD/ROL este: 1USD=27.800ROL;

18
 - peste 4 ani (momentul t4), indicele preţurilor este de 117% în România şi 106%
în SUA.
Pe baza informaţiilor prezentate, calculaţi cursul de schimb de echilibru
USD/ROL pe piaţa valutară la vedere, în momentul t4.

19
 Capitolul 2: Probleme privind riscul valutar şi măsuri de protecţie
împotriva acestuia

2.1 Probleme privind manifestarea riscului valutar şi cuantificarea efectelor sale

Riscul valutar poate fi definit prin probabilitatea de a se înregistra pierderi din

contractele comerciale internaţionale sau din alte raporturi economice datorită modificării
cursului valutar în perioada de timp cuprinsă între data încheierii contractului (sau a
raportului economic) şi data încasării sau plăţii în valută.
Exportatorii (sau creditorii) sunt supuşi riscului valutar în cazul în care la data
încasării contravalorii mărfurilor (sau a creanţei) valuta în care se exprimă creanţa se
depreciază faţă de momentul încheierii contractului comercial internaţional (contractării
creanţei).
Exemplu:
Presupunem o firmă din Elveţia care exportă mărfuri în Germania, cu decontarea
tranzacţiei comerciale peste 3 luni. Valoarea contractului comercial internaţional este de
500.000EUR.
La data încheierii tranzacţiei comerciale, cursul de schimb EUR/CHF s-a situat
la nivelul de: 1/1,2380, iar până la scadenţă cursul EUR/CHF a ajuns la nivelul de:
1/1,2310.
Ce efect are modificarea cursului de schimb EUR/CHF asupra exportatorului din
Elveţia?
Se constată că, în intervalul de timp cuprins între momentul încheierii tranzacţiei
comerciale (contractării creanţei comerciale) şi momentul decontării acesteia (încasării
creanţei), raportul de schimb EUR/CHF a scăzut (moneda euro s-a depreciat).
La data încheierii tranzacţiei comerciale, exportatorul ar fi încasat:
500.000EUR  1,2380CHF/EUR=619.000CHF.
La data decontării tranzacţiei comerciale, exportatorul încasează:
500.000EUR  1,2310CHF/EUR=615.500CHF.
Prin urmare, exportatorul a înregistrat o pierdere de 3500CHF (619.000-615.500)
datorită deprecierii valutei în care se exprimă contractul comercial internaţional.

20
 Importatorii (sau debitorii) sunt supuşi riscului valutar dacă valuta în care se
exprimă datoria se apreciază în intervalul de timp cuprins între momentul încheierii
contractului (contractării datoriei) şi momentul efectuării plăţii.
Exemplu:
Presupunem o firmă din Japonia care importă mărfuri din SUA, cu decontarea
tranzacţiei comerciale peste 30 de zile. Valoarea contractului comercial internaţional
este de 1 milion USD.
La data încheierii tranzacţiei comerciale, cursul de schimb USD/JPY s-a situat la
nivelul de: 1/105, iar până la scadenţă cursul USD/JPY a ajuns la nivelul de: 1/106.
Ce efect are modificarea cursului de schimb USD/JPY asupra importatorului
japonez?
La data decontării tranzacţiei comerciale se constată că, rata de schimb USD/JPY
a crescut (dolarul s-a apreciat) faţă de momentul încheierii tranzacţiei.
La data încheierii tranzacţiei comerciale, importatorul japonez ar fi cheltuit:
1.000.000USD  105JPY/USD=105.000.000JPY.
La data scadenţei contractului, importatorul japonez cheltuieşte:
1.000.000USD  106JPY/USD=106.000.000JPY.
În concluzie,importatorul japonez cheltuieşte o sumă mai mare cu 1.000.000JPY
datorită aprecierii valutei în care se exprimă contractul comercial internaţional.

2.2 Probleme privind aplicarea măsurilor de protecţie împotriva riscului valutar

Protecţia împotriva riscului valutar se poate realiza prin aplicarea de măsuri (a

se vedea figura 1) în cadrul contractului comercial internaţional (măsuri contractuale) sau
în afara lui (măsuri extracontractuale).

21
 Contractuale  Clauza aur
 Clauza valutară
 Clauza coşului
valutar
Măsuri de  Clauza D.S.T.
protecţie  Clauza de revizuire a
împotriva preţurilor
riscului
valutar

Extracontractuale  Metoda creditelor

paralele
 Acoperirea la termen
pe piaţa valutară
 Acoperirea pe
pieţele derivate
 etc

Figura 1: Măsuri de protecţie împotriva riscului valutar

2.2.1 Măsurile contractuale de protecţie împotriva riscului valutar

Măsurile contractuale de protecţie împotriva riscului valutar cuprind: clauza aur,

clauza valutară, clauza coşului valutar, clauza Drepturilor Speciale de Tragere, clauza de
revizuire a preţurilor.
a) Clauza aur s-a practicat în cadrul contractelor comerciale internaţionale în
condiţiile în care valorile paritare ale monedelor erau definite printr-o cantitate de aur.
Clauza aur a permis recalcularea valorii contractului la scadenţă în funcţie de
evoluţia preţului aurului exprimat în moneda din contract sau recalcularea valorii
contractului la scadenţă dacă fluctuaţia preţului aurului depăşea marja stabilită prin
contract.
O altă formă de practicare a clauzei aur a presupus precizarea în contractul
comercial internaţional a conţinutului în aur al monedei din contract, precum şi a faptului
că în situaţia în care, la data scadenţei, conţinutul în aur al monedei se modifică valoarea
contractului se va recalcula.

22
 Problema 1
Presupunem un contract comercial internaţional în valoarea de 1.000.000USD,
care include cauza aur. La data încheierii contractului, preţul aurului a fost de
250USD/uncia, iar până la scadenţă preţul a scăzut la nivelul de 230USD/uncia.
Să se calculeze valoarea contractului comercial internaţional la scadenţă în
condiţiile aplicării clauzei aur.
Rezolvare
Valoarea contractului comercial internaţional la data scadenţei sale (V1) se
determină pornind de la valoarea contractului la data încheierii (V0), care se corectează
cu ajutorul coeficientului (K) de variaţie a preţului unciei de aur, astfel:
V1  V0 (1  K )
Coeficientul de variaţie a preţului unciei aur se calculează astfel:
P1  P0
K , unde:
P0
P1 – preţul unciei aur la data scadenţei contractului comercial internaţional;
P0 - preţul unciei aur la data încheierii contractului.
230  250
K  0,08
250
V1=1.000.000(1-0,08)=920.000USD
Prin includerea în contract a clauzei aur s-a urmărit păstrarea echivalentului
valorii contractului în uncii aur, astfel:
- la data încheierii contractului (t0):
1 uncie aur=250USD
1.000.000
X. . . . . 1.000.000USD  X   4000 uncii aur
250
- la data scadenţei contractului (t1):
1 uncie aur=230USD
920.000
X. . . . . 920.000USD  X   4000 uncii aur
230
În cazul în care în contract nu s-ar fi inclus clauza aur:
- în momentul t0:

23
 1 uncie aur=250USD
1.000.000
X. . . . . 1.000.000USD  X   4000 uncii aur
250
- în momentul t1:
1 uncie aur=230USD
1000.000
X. . . . . 1000.000USD  X   4348 uncii aur
230
Problema 2
Presupunem un contract comercial internaţional în valoare de 300.000USD. În
contract este inclusă clauza aur, părţile stabilind că: dacă până la scadenţă preţul
aurului se modifică cu mai mult de  2%, valoarea contractului se va recalcula. Să se
facă uz de această clauză în condiţiile modificării preţului aurului de la 270USD/uncia
la 285USD/uncia.
Rezolvare
În vederea ilustrării efectelor clauzei aur, se calculează coeficientul de variaţie a
preţului aurului astfel:
P1  P0 285  270
K   0,0556  100  5,56%  2%  se aplică clauza.
P0 270

V1  V0 (1  K )  300.000(1  0,0556)  316.680 USD

La data scadenţei, valoarea contactului comercial internaţional este mai mare,
corespunzător creşterii preţului aurului.
Prin includerea în contract a clauzei aur se păstrează echivalenţa valorii
contractului în uncii aur, astfel:
- la data încheierii contractului (t0):
1 uncie aur=270USD
300.000
X. . . . . 300.000USD  X   1.111 uncii aur
270
- la data scadenţei contractului (t1):
1 uncie aur=285USD
316.680
X. . . . . 316.680USD  X   1.111 uncii aur
285
Dacă nu s-ar fi inclus clauza aur:

24
 - în momentul t0:
1 uncie aur=270USD
300.000
X. . . . . 300.000USD  X   1.111 uncii aur
270
- în momentul t1:
1 uncie aur=285USD
300.000
X. . . . . 300.000USD  X   1.052,63 uncii aur
285
Problema 3
O firmă din Germania importă mărfuri în valoare de 500.000DEM, în condiţiile
unui curs de schimb USD/DEM de: 1USD=4DEM. La data încheierii tranzacţiei
comerciale, marca germană era definită printr-un conţinut în aur de 0,222168g. La data
scadenţei tranzacţiei comerciale, se constată revalorizarea mărcii germane, cursul de
schimb USD/DEM fiind: 1USD=3,66DEM. Calculaţi valoarea contractului la scadenţă
în condiţiile includerii în contract şi aplicării clauzei aur.
Rezolvare
Pe baza datelor prezentate, se calculează valoarea contractului la scadenţă, astfel:
V1  V0 (1  K ) , unde:
K – coeficientul de variaţie a cursului de schimb.
CV1  CV0
K , unde:
CV0
CV1 – cursul valutar la data decontării tranzacţiei comerciale;
CV0 – cursul valutar la data încheierii contractului.
3,66  4
K  0,085
4
V1=500.000(1-0,085)=457.500DEM
Importatorul plăteşte o sumă mai mică cu 42.500DEM (500.000-457.500),
corespunzător revalorizării cu 8,5% a DEM. Prin includerea în contract a clauzei aur,
importatorul s-a protejat contra riscului valutar.

25
 b) Clauza valutară presupune recalcularea valorii contractului la scadenţă în
funcţie de evoluţia cursului monedei din contract faţă de o monedă de referinţă (luată
drept etalon).
Valoarea contractului la scadenţă (V1) se determină pornind de la valoarea
contractului la data încheierii (V0) şi ţinând seama de coeficientul (K) de variaţie a
cursului monedei din contract faţă de moneda de referinţă, astfel:
V1  V0 (1  K ) , unde:
Coeficientul de variaţie a cursului monedei din contract faţă de moneda de
referinţă se determină astfel:
CV1  CV0 CV1
K sau K   1 , unde:
CV0 CV0
CV1 – cursul monedei din contract faţă de moneda de referinţă la data decontării
tranzacţiei comerciale;
CV0 – cursul monedei din contract faţă de moneda de referinţă la data încheierii
contractului.
O altă formă de aplicare a clauzei valutare prevede recalcularea valorii
contractului numai dacă la data scadenţei sale cursului monedei din contract faţă de
moneda de referinţă s-a modificat peste anumite limite.
Problema 1
O firmă din Japonia exportă mărfuri în Germania în valoare de 1.000.000JPY.
În contract este inclusă clauza valutară cu moneda euro în calitate de monedă de
referinţă. La data încheierii contractului comercial, cursul de schimb EUR/JPY s-a situat
la nivelul de: 1EUR=147,30JPY, iar până la scadenţă cursul a ajuns la nivelul de:
1EUR=148JPY. Calculaţi valoarea contractului la scadenţă.
Rezolvare
Valoarea contractului la scadenţă se determină astfel:
V1  V0 (1  K )

CV1  CV0 148  147,30

K   0,004752
CV0 147,30
V1=1.000.000  1,004752=1.004.752JPY

26
 Prin includerea în contract a clauzei valutare, firma exportatoare a încasat o sumă
mai mare, corespunzător deprecierii cu 0,4752% a JPY, protejându-se contra riscului
valutar.
Clauza valutară permite păstrarea echivalentului valorii contractului în moneda de
referinţă, astfel:
- la data încheierii contractului (t0):
1EUR=147,30JPY
1.000.000
X. . . . . 1.000.000JPY  X   6.788,87 EUR
147,30
- la data scadenţei contractului (t1):
1EUR=148JPY
1.004.752
X. . . . . 1.004.752JPY  X   6.788,87 EUR
148
Problema 2
O firmă din Elveţia importă mărfuri din SUA în valoare de 700.000CHF.În
contractul comercial internaţional este inclusă clauza valutară cu dolarul american ca
monedă de referinţă. La data încheierii tranzacţiei, cursul de schimb USD/CHF s-a situat
la nivelul de: 1USD=1,2320CHF, iar până la scadenţă cursul a ajuns la nivelul de:
1USD=1,2280CHF.
a) Calculaţi valoarea contractului la scadenţă;
b) Comparaţi valoarea contractului la scadenţă în condiţiile introducerii clauzei
valutare cu situaţia în care în contract nu s-ar fi inclus clauza şi arătaţi efectele
introducerii clauzei.
Rezolvare
a) Valoarea contractului la scadenţă se determină astfel:
V1  V0 (1  K )

CV1  CV0 1,2280  1,2320

K   0,003247
CV0 1,2320
V1=700.000(1-0,003247)=697.727CHF

27
 Prin includerea în contract a clauzei valutare, firma importatoare plăteşte o sumă
mai mică, corespunzător aprecierii cu 0,3247% a CHF, protejându-se contra riscului
valutar.
b)
b1) Situaţia în care contractul comercial internaţional nu include clauza valutară.
La data încheierii tranzacţiei comerciale (t0):
 importatorul elveţian ar fi plătit 700.000CHF;
 exportatorul din SUA ar fi încasat 568.182USD (700.000/1,2320).
La data decontării tranzacţiei comerciale (t1):
 importatorul elveţian cheltuieşte aceeaşi sumă (700.000CHF) deoarece
valoarea contractului se exprimă în moneda lui naţională;
 exportatorul american încasează 570.033USD (700.000/1,2280).
Importatorul elveţian cheltuieşte aceeaşi sumă şi, prin urmare, nu este afectat de
aprecierea CHF. Exportatorul american este avantajat pentru că încasează o sumă
mai mare (570.033-568.182=1851USD).
b2) În contract este inclusă clauza valutară:
La data încheierii tranzacţiei comerciale (t0):
 importatorul elveţian ar fi plătit 700.000CHF;
 exportatorul american ar fi încasat 568.182USD (700.000/1,2320).
La data decontării tranzacţiei comerciale (t1):
 importatorul elveţian plăteşte 697.727CHF;
 exportatorul american încasează 568.182USD (697.727/1,2280).
În condiţiile includerii în contract a clauzei valutare, importatorul elveţian plăteşte
o sumă mai mică, fiind în avantaj comparativ cu situaţia de la punctul b1). Exportatorul
american nu este influenţat (încasează aceeaşi sumă), însă este dezavantajat comparativ
cu situaţia de la punctul b1).
Problema 3
O firmă din Germania exportă mărfuri în SUA în valoare de 800.000EUR. În
contract este inclusă clauza valutară cu dolarul american ca monedă de referinţă. La
data încheierii tranzacţiei comerciale, cursul de schimb USD/EUR s-a situat la nivelul

28
de: 1USD=0,7831EUR, iar până la scadenţă cursul USD/EUR a ajuns la nivelul de:
1/0,7790.
a) Calculaţi valoarea contractului la scadenţă;
b) Comparaţi valoarea contractului la scadenţă în condiţiile introducerii clauzei
valutare cu situaţia în care în contract nu ar fi fost înscrisă clauza valutară şi arătaţi
efectele introducerii clauzei.
Rezolvare
a) Valoarea contractului la scadenţă se determină astfel:
V1  V0 (1  K )
0,7790  0,7831
K  0,005235
0,7831
V1=800.000(1-0,005235)=795.812EUR
În condiţiile includerii în contract a clauzei valutare, firma exportatoare încasează
o sumă mai mică, corespunzător aprecierii cu 0,5235% a monedei euro.
b)
b1) Contractul comercial nu are înscrisă clauza valutară.
La data încheierii tranzacţiei comerciale:
 exportatorul german ar fi încasat 800.000EUR;
 importatorul american ar fi cheltuit 1.021.581USD (800.000/0,7831).
La data decontării tranzacţiei comerciale:
 exportatorul german încasează 800.000EUR;
 importatorul american cheltuieşte 1.026.958USD (800.000/0,7790).
Exportatorul german încasează aceeaşi sumă (800.000EUR) şi, prin urmare, nu
este afectat de aprecierea monedei din contract (moneda euro şi, totodată, moneda lui
naţională).
Importatorul american cheltuieşte o sumă mai mare (1.026.958-
1.021.581=5.377USD) fiind dezavantajat de aprecierea monedei din contract.
b2) În contract este inclusă clauza valutară:
La data încheierii tranzacţiei comerciale:
 exportatorul german ar fi încasat 800.000EUR;
 importatorul american ar fi cheltuit 1.021.581USD(800.000/0,7831).

29
 La data decontării tranzacţiei comerciale:
 exportatorul german încasează 795.812EUR;
 importatorul american cheltuieşte 1.021.581USD(795.812/0,7790).
În condiţiile aplicării clauzei valutare, exportatorul german încasează o sumă mai
mică şi este în dezavantaj comparativ cu situaţia de la punctul b1). Importatorul american
nu este influenţat (cheltuieşte aceeaşi sumă) însă este în avantaj comparativ cu situaţia de
la punctul b1).
Problema 4
O firmă din România exportă mărfuri în Republica Moldova, în valoare de
1.000.000RON. În contract este inclusă clauză valutară cu moneda euro ca monedă de
referinţă precizându-se că: dacă la data decontării tranzacţiei, RON se depreciază cu
mai mult de 1%, valoarea contractului se va recalcula. La data încheierii tranzacţiei,
cursul de schimb EUR/RON s-a situat la nivelul de: 1EUR=3,4850RON, iar până la
scadenţă cursul a ajuns la nivelul de: 1EUR=3,5270RON. Determinaţi valoarea
contractului la scadenţă.
Rezolvare
Determinarea valorii contractului la scadenţă se efectuează astfel:
CV1  CV0 3,5270  3,4850
K   0,012052  100  1,21%  1%  aplicarea
CV0 3,4850
clauzei valutare.
V1  V0 (1  K )  1.000.000(1  0,012052)  1.012.052 RON
Exportatorul din România încasează o sumă mai mare cu 12.052RON,
corespunzător deprecierii cu 1,21% a monedei din contract. Prin includerea în contract a
clauzei valutare, exportatorul a evitat pierderea datorată deprecierii monedei din contract.

c) Clauza coşului valutar presupune recalcularea valorii contractului la scadenţă

în funcţie de evoluţia cursului monedei din contract faţă de monedele ce formează coşul
valutar.
Valoarea contractului la scadenţă (V1 ) se determină pornind de la valoarea
contractului la data încheierii (V0), care se corectează pe baza coeficientului (K) de

30
variaţie a cursului monedei din contract faţă de monedele ce formează coşul valutar,
astfel:
V1  V0 (1  K )

 În cazul în care monedele ce formează coşul valutar deţin ponderi egale,

coeficientului (K) de variaţie a cursului monedei din contract faţă de
monedele ce formează coşul valutar se calculează astfel:

1  C11 C 21 C 
K     ...  n1   1, unde:
n  C10 C 20 Cn0 

n – numărul de monede ce formează coşul valutar;

C11, C21,...,Cn1 – cursul monedei din contract faţă de prima (1), a doua (2),..., a n
monedă din coş la data decontării tranzacţiei;
C10, C20,...,Cn0 – cursul monedei din contract faţă de prima, a doua,..., a n monedă
din coş la data încheierii tranzacţiei.
 În situaţia în care monedele ce formează coşul valutar deţin ponderi
diferite, coeficientului (K) de variaţie a cursului monedei din contract faţă de
monedele ce formează coşul valutar se determină astfel:
 C C C 
K  ( p1  11 )  ( p 2  21 )  ...  ( p n  n1 )  1 , unde:
 C10 C 20 Cn0 

p1, p2,...,pn – ponderile monedelor în coşul valutar.

Problema 1
Presupunem un contract comercial internaţional în valoare de 2.000.000USD,
care include clauza coşului valutar. Partenerii comerciali aleg un coş format din 4
valute, cu ponderi egale, şi anume: EUR, GBP, CHF, JPY.
La data încheierii tranzacţiei comerciale se cunosc următoarele cursuri valutare:
1USD=0,7750EUR; 1USD=1,8860GBP; 1USD=1,2340CHF; 1USD=116JPY.
La data scadenţei tranzacţiei comerciale, cursurile valutare s-au situat la nivelul
de: 1USD=0,7690EUR; 1USD=1,8800GBP; 1USD=1,2355CHF; 1USD=116,5JPY.
Calculaţi valoarea contractului comercial internaţional la scadenţă.

31
 Rezolvare
Coeficientul de variaţie a cursului monedei din contract şi valoarea contractului la
scadenţă se determină astfel:
 1 1 1 1 
 
1  0,7690 1,8800 1,2355 116,5 
K    1
4 1 1 1 1 
 0,7750 1,8860 1,2340 116 

K=0,001372
V1  V0 (1  K )
V1=2.000.000(1+0,001372)=2.002.744USD
Pe baza calculelor efectuate se constată că, la scadenţa tranzacţiei comerciale,
valoarea contractului comercial internaţional este mai mare cu 2.744USD, corespunzător
deprecierii cu 0,1372% a USD faţă de coşul valutar.
Problema 2
Presupunem datele din problema 1 cu deosebirea că monedele din coşul valutar
au ponderi diferite, şi anume: 35%moneda euro, 30%GBP, 20%CHF, 15%JPY.
a) Să se determine valoarea contractului la scadenţă;
b) Calculaţi ce procent din modificarea valorii contractului în varianta ponderi
diferite faţă de varianta ponderi egale (problema 1) se datorează schimbării
ponderii monedelor în cadrul coşului valutar.
Rezolvare
a)Valoarea contractului comercial internaţional la scadenţă se determină astfel:
V1  V0 (1  K )

 C C C C 
K   p1  11  p 2  21  p3  31  p 4  41   1
 C10 C 20 C30 C 40 

p1+p2+p3+p4=1
 C C C C 
K   p1  11  p 2  21  p3  31  p 4  41   ( p1  p 2  p3  p 4 ) 
 C10 C 20 C30 C 40 
C C C C
 p1  ( 11  1)  p 2  ( 21  1)  p3  ( 31  1)  p 4  ( 41  1) 
C10 C 20 C30 C 40
 p1  K1  p 2  K 2  p3  K 3  p 4  K 4

32
 unde:
K1, K2, K3, K4 – coeficienţii de variaţie a monedei din contract faţă de fiecare
monedă din coşul valutar.
 1   1   1   1 
       
 0,7690   1,8800   1,2355   116,5 
K  0,35   1  0,30   1  0,20   1  0,15  1 
 1   1   1   1 
 0,7750   1,8860   1,2340   116 
       
 0,35  0,007802  0,30  0,003192  0,20  0,001214  0,15  0,004292
K  0,002802
V1  2.000.000  1,002802  2.005.604USD
La data scadenţei tranzacţiei comerciale, valoarea contractului comercial
internaţional este mai mare cu 5.602USD, corespunzător deprecierii cu 0,2802% a
dolarului american faţă de monedele ce formează coşul valutar.
b) V1b-V1a=2.005.604-2.002.744=2.860USD, unde:
V1b – valoarea contractului la scadenţă în varianta ponderi diferite;
V1a - valoarea contractului la scadenţă în varianta ponderi egale.
V1b-V1a=V0(1+Kb)-V0(1+Ka)=V0(1+ p1  K1+p2  K2+p3  K3+p4  K4)-
-V0(1+ p  K1+p  K2+p  K3+p  K4)= V0  [K1(p1-p)+ K2(p2-p)+ K3(p3-
p)+ K4(p4-p)]
Contribuţia modificării ponderii monedelor în cadrul coşului valutar la obţinerea
diferenţei de 2.860USD este prezentată în tabelul de mai jos.
Tabelul 1: Influenţa modificării ponderii monedelor în cadrul coşului valutar
Monedele pb pa pb-pa K K(pb-pa) V0  K  (pb-pa)
EUR 0,35 0,25 0,10 0,007802 0,000780 1560USD
GBP 0,30 0,25 0,05 0,003192 0,000160 320USD
CHF 0,20 0,25 -0,05 -0,001214 0,000061 122USD
JPY 0,15 0,25 -0,10 -0,004292 0,000429 858USD
2.860USD

În concluzie:
 pe seama creşterii ponderii monedei euro (cu 10%) se obţine o sumă mai
mare, în varianta ponderi diferite faţă de varianta ponderi egale, cu 1.560USD;
contribuţia în procente a monedei euro fiind de 54,54% (1.560  100/2.860);

33
  creşterea ponderii GBP (cu 5%) a determinat obţinerea unei sume mai mari cu
320USD; contribuţia în procente a GBP este de 11,19% (320  100/2.860);
 scăderea ponderii CHF (cu 5%) a determinat obţinerea unei sume mai mari cu
122USD; contribuţia în procente a CHF este de 4,27% (122  100/2.860);
 pe seama reducerii ponderii JPY (cu 10%) se obţine o sumă mai mare cu
858USD; contribuţia în procente a JPY fiind de 30% (858  100/2.860).

d) Clauza Drepturilor Speciale de Tragere presupune recalcularea valorii

contractului la scadenţă în funcţie de evoluţia cursului monedei din contract faţă de D.S.T
considerată o monedă de cont şi de rezervă mai stabilă.
Problema 1
Presupunem un contract de export în valoare de 1.000.000USD, care include
clauza D.S.T. La data încheierii tranzacţiei comerciale, cursul de schimb D.S.T/USD s-a
situat la nivelul de 1 D.S.T=1,1005USD, iar până la scadenţă cursul a ajuns la nivelul de
1D.S.T=1,1097USD. Calculaţi valoarea contractului de export la data scadenţei sale.
Rezolvare
Valoarea contractului la scadenţă se calculează astfel:
V1  V0 (1  K )

CV1  CV0 1,1097  1,1005

K   0,0084
CV0 1,1005
V1=1.000.000(1+0,0084)=1.008.400USD
La data scadenţei tranzacţiei comerciale, valoarea contractului de export este mai
mare cu 8.400USD corespunzător deprecierii cu 0,0084 a USD. Prin includerea în
contract a clauzei D.S.T, exportatorul a evitat pierderea datorată deprecierii USD (s-a
protejat contra riscului valutar).
Problema 2
Presupunem un contract de import în valoarea de 500.000EUR. În contract este
inclusă clauza D.S.T precizându-se că: dacă la data scadenţei tranzacţiei comerciale,
cursul de schimb D.S.T/EUR se modifică cu mai mult de  1,25%, valoarea contractului
se va recalcula. La data încheierii tranzacţiei comerciale, cursul de schimb D.S.T/EUR s-

34
a situat la nivelul de: 1/0,8470, iar până la scadenţă cursul a ajuns la nivelul de:
1/0,8310. Calculaţi valoarea contractului la scadenţă.
Rezolvare
Se calculează coeficientul de variaţie a cursului monedei din contract faţă de
D.S.T:
0,8310  0,8470
K  0,0189  100  1,89%  1,25% , prin urmare se aplică
0,8470
clauza D.S.T.
Valoarea contractului la scadenţă este:
V1  V0 (1  K )
V1=500.000(1-0,0189)=490.550EUR
La data scadenţei tranzacţiei comerciale, valoarea contractului de import este mai
mică cu 9.450EUR, corespunzător aprecierii cu 1,89% a monedei euro. Prin includerea în
contract a clauzei D.S.T, importatorul a evitat o cheltuială suplimentară, protejându-se
contra riscului valutar.
e) Clauza de revizuire a preţurilor (denumită şi clauza de escaladare a
preţurilor) permite recalcularea valorii contractului la scadenţă în funcţie de
evoluţia principalelor componente ale costului produsului.
Valoarea contractului la scadenţă (V1 ) se determină astfel:
M1 S
V1  V0 (c  m   s  1 ) , unde:
M0 S0
V1 – valoarea contractului la scadenţă;
V0 – valoarea prevăzută a contractului în momentul încheierii lui;
c – ponderea cheltuielilor constante în costul produselor;
m – ponderea cheltuielilor cu materiile prime, materialele;
s – ponderea cheltuielilor cu salariile;
M1, M0 – cheltuielile cu materiile prime, materialele la data scadenţei şi la
încheierea contractului;
S1, S0 – cheltuielile cu salariile la data scadenţei şi la încheierea contractului.

35
 Problema 1
Presupunem un contract comercial internaţional în valoare de 800.000USD, care
include clauza de revizuire a preţurilor. Calculaţi valoarea contractului la scadenţă
ştiind că faţă de momentul încheierii contractului materiile prime s-au scumpit cu 25%,
salariile au crescut cu 10%. Ponderea cheltuielilor constante este de 15%, a cheltuielilor
cu materiile prime de 60%, iar a celor cu salariile de 25%.
Rezolvare
În condiţiile aplicării clauzei de revizuire a preţurilor, valoarea contractului la
scadenţă se calculează astfel:
  M  M 0  0,25   S  S 0  0,10 
V1  800.0000,15  0,60   0   0,25   0   940.000USD
  M0   S0 
Prin includerea în contract a clauzei de revizuire a preţurilor, exportatorul
încasează o sumă mai mare cu 140.000USD, care permite acoperirea cheltuielilor
suplimentare determinate de scumpirea materiilor prime şi creşterea salariilor.

2.2.2 Măsurile extracontractuale de protecţie împotriva riscului valutar*

Protecţia împotriva riscului valutar prin adoptarea de măsuri în afara contractului

comercial internaţional (denumite măsuri extracontractuale) se poate realiza prin diferite
modalităţi, printre care:
a) Metoda creditelor paralele permite exportatorului (creditorului) să se
protejeze împotriva riscului valutar prin contractarea unui împrumut de la bancă, pentru
aceeaşi sumă, aceeaşi monedă şi acelaşi termen cu cele prevăzute în contractul comercial
internaţional. Împrumutul contractat va fi utilizat de către exportator pentru finanţarea
tranzacţiilor sale. La data scadenţei creanţei comerciale, exportatorul (creditorul)
încasează de la importator (debitor) suma în monedă depreciată şi rambursează
împrumutul contractat.
Exemplu:
Presupunem că, pe data de 20 iulie, 2007, o firmă din Elveţia exportă mărfuri în
valoarea de 1.000.000CAD, cu decontarea tranzacţiei comerciale peste 3 luni. În

*
Acoperirea împotriva riscului valutar pe pieţele derivate se va aborda în capitolul IV.

36
contractul comercial internaţional nu este inclusă nici o clauză de protecţie împotriva
riscului valutar. Pentru a se proteja împotriva riscului deprecierii dolarului canadian,
exportatorul elveţian decide să recurgă la metoda creditelor paralele.
Pe data de 20 iulie, 2007, presupunem următoarele informaţii:
 Cursul la vedere CAD/CHF: 1,0885-1,0920;
 Rata dobânzii pe termen de 3 luni la creditele exprimate în dolari
canadieni: 5,75%.
Cum va proceda exportatorul elveţian pentru a se proteja împotriva
riscului deprecierii dolarului canadian folosind metoda creditelor paralele?
Rezolvare
Varianta I
Pe data de 20 iulie, 2007, exportatorul elveţian:
 contractează un credit bancar în valoare de 1.000.000CAD, pe termen de 3
luni, la o rată a dobânzii de 5,75%;
 suma de rambursat peste 3 luni este:
1.000.000  5,75  3
1.000.000   1.014.375CAD ;
100  12
 vinde la vedere suma de 1.000.000CAD la cursul la vedere de
1CAD=1,0885CHF şi încasează 1.088.500CHF (1.000.000  1,0885),
sumă pe care o utilizează în diferite tranzacţii.
Pe data de 20 octombrie, 2007, exportatorul încasează de la importator suma de
1.000.000CAD şi restituie împrumutul contractat (1.000.000CAD). Dobânda aferentă
împrumutului (14.375CAD) este suportată de exportator. Prin urmare, exportatorul este
supus riscului valutar doar pentru dobânda aferentă creditului contractat.
Varianta II
Pe data de 20 iulie, 2007, exportatorul elveţian:
 contractează un credit bancar în dolari canadieni, pe termen de 3 luni, la o
rată a dobânzii de 5,75% astfel încât suma de rambursat (la finele celor 3
luni) să fie egală cu valoarea creanţei comerciale.
Mărimea creditului bancar contractat de exportator se determină astfel:

37
 X  5,75  3
X  1.000.000 CAD
100  12
1.000.000
X   985.828,71CAD
5,75  3
1
1200
 vinde la vedere suma de 985.828,71CAD la cursul la vedere de:
1CAD=1,0885CHF şi încasează 1.073.074,55CHF (985.828,71×1,0885),
sumă pe care o utilizează în diverse tranzacţii.
Pe data de 20 octombrie, 2007, exportatorul elveţian încasează 1.000.000CAD
de la importator şi rambursează împrumutul (inclusiv dobânda aferentă).
Spre deosebire de varianta I, exportatorul elveţian s-a protejat împotriva riscului
valutar atât pentru mărimea creditului bancar cât şi pentru mărimea dobânzii.
b) Acoperirea la termen presupune ca:
 exportatorul (creditorul) supus riscului deprecierii valutei în care este exprimată
creanţa sa, să încheie o tranzacţie de vânzare la acelaşi termen a unei sume egale,
exprimată în aceeaşi valută. La data scadenţei creanţei comerciale, exportatorul
încasează de la importator suma în valută depreciată şi o predă băncii încasând, în
schimb, echivalentul în monedă naţională sau într-o altă valută la cursul din momentul
încheierii tranzacţiei la termen.
 importatorul (debitorul) supus riscului aprecierii valutei în care este exprimată
datoria sa, să încheie o tranzacţie de cumpărare la acelaşi termen a unei sume egale,
exprimată în aceeaşi valută. La data scadenţei tranzacţiei la termen (şi, totodată, scadenţa
datoriei comerciale), importatorul primeşte de la banca suma în valuta apreciată şi
cedează, în schimb, echivalentul în monedă naţională sau într-o altă valută la cursul din
momentul încheierii tranzacţiei la termen.
Problema 1
Presupunem că, pe data de 10 iunie, 2007, o firmă din Canada importă mărfuri în
valoare de 800.000GBP cu decontarea tranzacţiei comerciale peste 3 luni. În contractul
comercial internaţional nu este inclusă nici o clauză de protecţie împotriva riscului
valutar.
Importatorul canadian decide să se protejeze împotriva riscului valutar prin
operaţiuni la termen.

38
 Pe data de 10 iunie, presupunem următoarele informaţii:
 Cursul la vedere GBP/CAD: 1,4190-1,4235;
 Cursul la termen de 3 luni GBP/CAD: 1,4247-1,4270.
La data scadenţei tranzacţiei comerciale (10 septembrie) presupunem un curs la
vedere GBP/CAD de: 1,4255-1,4290.
Cum va proceda importatorul canadian pentru a se proteja împotriva riscului
valutar prin operaţiuni la termen?
Rezolvare
Pe data de 10 iunie, 2007, importatorul canadian cumpără la termen de 3 luni
suma de 800.000GBP la cursul la termen de 3 luni de: 1GBP=1,4270CAD.
Pe data de 10 septembrie, 2007 se realizează decontarea tranzacţiei la termen:
importatorul primeşte suma de 800.000GBP şi cedează 1.141.600CAD
(800.000  1,4270).
În cazul în care nu s-ar fi acoperit la termen şi ar fi aşteptat scadenţa tranzacţiei
comerciale, importatorul ar fi cheltuit suma de 1.143.200CAD (800.000  1,4290).
În concluzie, prin operaţiunea de acoperire la termen, importatorul canadian a
evitat cheltuiala suplimentară (1.600CAD) rezultată din aprecierea lirei sterline.
Problema 2
Presupunem că, pe data de 21 iulie, 2006, o firmă din Elveţia exportă mărfuri în
valoare de 1.200.000USD cu decontarea tranzacţiei comerciale peste 30 zile. În
contractul comercial internaţional nu este inclusă nici o clauză de protecţie împotriva
riscului valutar.
Exportatorul elveţian decide să se protejeze împotriva riscului deprecierii
dolarului american prin operaţiuni la termen.
Pe data de 21 iulie, presupunem următoarele informaţii:
 Cursul la vedere USD/CHF: 1,2305-1,2330;
 Cursul la termen de o lună USD/CHF: 1,2280-1,2300.
La data scadenţei tranzacţiei comerciale (21 august, 2006), presupunem un curs la
vedere USD/CHF de: 1,2245-1,2270
Cum va proceda exportatorul elveţian pentru a se proteja împotriva riscului
valutar prin operaţiuni la termen?

39
 Rezolvare
Pe data de 21 iulie, 2006, exportatorul elveţian vinde la termen de 1 lună suma de
1.200.000USD la cursul la termen de 1 lună de: 1USD=1,2280CHF.
Pe data de 21 august, 2006, exportatorul elveţian încasează creanţa comercială în
valoare de 1.200.000USD, sumă pe care o predă băncii (decontarea tranzacţiei la termen)
şi încasează 1.473.600CHF (1.200.000  1,2280).
Dacă exportatorul elveţian nu s-ar fi acoperit la termen şi ar fi aşteptat scadenţa
creanţei comerciale ar fi încasat 1.469.400CHF (1.200.000  1,2245).
În concluzie, prin operaţiunea de acoperire la termen, exportatorul elveţian a
evitat pierderea (4.200CHF) rezultată din deprecierea dolarului american.
c) Efectele riscului valutar pot să fie diminuate prin solicitarea amânării
plăţii sumelor datorate sau încasării sumelor în valută din exporturi cu anticipaţie.
Astfel, dacă valuta este în depreciere, importatorul va solicita amânarea cât mai mult
posibil a momentului plăţii. Exportatorul va încerca să încaseze cât mai curând posibil
sumele cuvenite pentru a evita pierderea. Dacă valuta este în apreciere, importatorul va
solicita achitarea cu anticipaţie a sumelor datorate, iar exportatorul are interes să acorde
importatorului un termen de plată suplimentar.
Problema 1
Presupunem că, pe data de 15 mai, 2006, o firmă din Elveţia importă mărfuri în
valoare de 700.000USD, cu decontarea tranzacţiei comerciale pe data de 20 mai 2006.
La data contractării datoriei comerciale, presupunem un curs la vedere USD/CHF de:
1,2320-1,2345.
Importatorul anticipează o depreciere a dolarului american şi solicită
exportatorului o amânare cu 3 luni a plăţii datoriei. Exportatorul acceptă solicitarea
formulată de importator în schimbul plăţii unei dobânzi de 3%.
Presupunem că, pe data de 20 august, 2006, cursul la vedere USD/CHF este:
a) 1USD=1,2200-1,2215CHF; b) 1USD=1,2380-1,2410CHF; c) 1USD=1,2320-
1,2345CHF
1. Calculaţi suma cheltuită de importator în vederea achitării datoriei sale;
2. Calculaţi rezultatul financiar înregistrat de importator presupunând, pe data
de 20 mai, un curs la vedere USD/CHF de: 1,2320-1,2345.

40
 Rezolvare
1. Pentru amânarea cu 3 luni a plăţii datoriei comerciale, importatorul are de plătit
suplimentar dobânda de:
700.000  3  3
 5.250USD
100  12
Prin urmare, datoria importatorului faţă de exportator este de:
700.000USD+5.250USD=705.250USD
Pe data de 20 august, importatorul cumpără la vedere suma de 705.250USD la
cursul la vedere de:
a) 1USD=1,2215CHF, în schimbul sumei de 861.462,88CHF;
b) 1USD=1,2410CHF, cedând suma de 875.215,25CHF;
c) 1USD=1,2345CHF, cedând suma de 870.631,13CHF.
2. Rezultatul financiar înregistrat de importator se determină în funcţie de evoluţia
cursului de schimb între data de 20 mai şi 20 august, precum şi de costul amânării plăţii
datoriei (dobânda), astfel:
a) (700.000  1,2345)-(705.250  1,2215)=2.687,12CHF
Importatorul elveţian înregistrează o economie de 2.687,12CHF;
b) (700.000  1,2345)-(705.250  1,2410)=-11.065,25CHF
Importatorul elveţian înregistrează o pierdere de 11.065,25CHF;
c) (700.000  1,2345)-(705.250  1,2345)=-6.481,13CHF
Importatorul elveţian înregistrează o pierdere de 6.481,13CHF (5.250  1,2345)
datorată dobânzii.
Problema 2
Presupunem că, pe data de 23 august, 2006, o firmă din Germania exportă
mărfuri în valoare de 1.000.000USD, cu decontarea tranzacţiei comerciale pe data de 30
august, 2006. La data contractării creanţei comerciale, presupunem un curs la vedere
EUR/USD de: 1,2735-1,2750.
Exportatorul anticipează o apreciere a dolarului american şi decide să-i acorde
importatorului un termen de plată suplimentar de 30 de zile, în schimbul plăţii unei
dobânzi de 4%. Importatorul acceptă propunerea exportatorului.
Pe data de 30 septembrie, 2006, presupunem un curs la vedere EUR/USD de:

41
 a) 1EUR=1,2600-1,2620USD; 1EUR=1,2805-1,2815USD; 1EUR=1,2735-
1,2750USD.
1. Calculaţi valoarea tranzacţiei comerciale în EUR încasată de exportator;
2. Calculaţi rezultatul financiar înregistrat de exportator, presupunând un curs
de schimb la vedere EUR/USD, pe data de 30 august, identic cu cel de pe
data de 23 august, 2006.
Rezolvare
1. Pentru amânarea plăţii datoriei comerciale cu 30 de zile, importatorul are de
plătit, suplimentar, dobânda de:
1.000.000  4  30
 3.333,33USD
100  360
Datoria importatorului faţă de exportator este de 1.003.333,33USD.
Pe data de 30 septembrie, 2006, exportatorul încasează suma de
1.003.333,33USD şi o vinde la vedere la cursul la vedere EUR/USD de:
a) 1EUR=1,2620USD obţinând 795.034,33EUR;
b) 1EUR=1,2815USD obţinând 782.936,66EUR;
c) 1EUR=1,2750USD obţinând 786.928,10EUR.
2. Rezultatul financiar înregistrat de exportator se determină în funcţie de evoluţia
cursului de schimb EUR/USD între data de 30 august şi 30 septembrie, 2006, astfel:
a) (1.003.333,33/1,2620)-(1.000.000/1,2750)=10.720,61EUR
Exportatorul încasează o sumă mai mare cu 10.720,61EUR;
b) (1.003.333,33/1,2815)-(1.000.000/1,2750)=-1.377,07EUR
Exportatorul încasează o sumă mai mică cu 1.377,07EUR;
c) (1.003.333,33/1,2750)-(1.000.000/1,2750)=2.614,37EUR
Exportatorul încasează o sumă mai mare cu 2.614,37EUR, care reprezintă
dobânda cuvenită pentru amânarea plăţii datoriei importatorului.

42
 2.3 Probleme propuse spre rezolvare

Problema 1
Presupunem un contract comercial internaţional în valoare de 500.000USD. În
contract este inclusă clauza aur precizându-se că: dacă până la scadenţa contractului
preţul aurului se modifică cu mai mult de  3%, valoarea contractului se va recalcula. Să
se facă uz de această clauză în condiţiile modificării preţului aurului de la 350USD/uncia
la 330USD/uncia.
Problema 2
O firmă din Danemarca importă mărfuri din Germania în valoare de
1.000.000DKK. În contractul comercial internaţional este inclusă clauza valutară cu
moneda euro ca monedă de referinţă. La data încheierii tranzacţiei comerciale, cursul de
schimb EUR/DKK s-a situat la nivelul de: 1EUR=7,4700DKK, iar până la scadenţă
cursul a ajuns la nivelul de: 1EUR=6,9500DKK.
a) Calculaţi valoarea contractului la scadenţă;
b) Comparaţi valoarea contractului la scadenţă în condiţiile introducerii clauzei
valutare cu situaţia în care în contract nu s-ar fi inclus clauza şi arătaţi efectele
introducerii clauzei.
Problema 3
O firmă din Australia exportă mărfuri în SUA în valoare de 600000AUD. În
contract este inclusă clauza valutară cu dolarul american în calitate de monedă de
referinţă. La data încheierii tranzacţiei comerciale, cursul de schimb USD/AUD s-a situat
la nivelul de: 1USD=1,3046AUD, iar până la scadenţă cursul a ajuns la nivelul de:
1/1,2960.
a) Calculaţi valoarea contractului la scadenţă;
b) Comparaţi valoarea contractului la scadenţă în condiţiile introducerii clauzei
valutare cu situaţia în care în contract nu ar fi fost înscrisă clauza valutară şi arătaţi
efectele introducerii clauzei.

43
 Problema 4
Presupunem un contract comercial internaţional în valoare de 800.000EUR, care
include clauza coşului valutar. Partenerii comerciali aleg un coş format din 4 valute, şi
anume: USD, CHF, AUD, CAD.
La data încheierii tranzacţiei comerciale se cunosc următoarele cursuri valutare:
1EUR=1,2800USD; 1EUR=1,5730CHF; 1EUR=1,6710AUD; 1EUR=1,4330CAD.
La data scadenţei tranzacţiei comerciale, cursurile valutare s-au situat la nivelul
de: 1EUR=1,2740USD; 1EUR=1,5690CHF;1EUR=1,6760AUD; 1EUR=1,4330CAD.
a) Calculaţi valoarea contractului la scadenţă în condiţiile în care monedele din
coşul valutar au ponderi egale;
b) Calculaţi valoarea contractului la scadenţă în condiţiile în care monedele din
coşul valutar au ponderi diferite, şi anume: 30%USD, 25%CHF, 25%AUD, 20%CAD;
c) Arătaţi ce procent din modificarea valorii contractului în varianta ponderi
diferite faţă de varianta ponderi egale se datorează schimbării ponderii dolarului american
şi a dolarului canadian.
Problema 5
Un contract comercial internaţional în valoare de 1.200.000USD are inclusă
clauza D.S.T, precizându-se că: dacă la data scadenţei tranzacţiei comerciale, cursul de
schimb D.S.T/USD se modifică cu mai mult de  1,30%, valoarea contractului se va
recalcula. La data încheierii tranzacţiei comerciale, cursul de schimb D.S.T/USD s-a
situat la nivelul de: 1D.S.T=1,0830USD, iar până la scadenţă cursul a ajuns la nivelul de:
1D.S.T=1,1000USD. Calculaţi valoarea contractului comercial internaţional la scadenţă.
Problema 6
Un contract comercial internaţional în valoare de 500.000EUR include clauza de
revizuire a preţurilor. Calculaţi valoarea contractului la scadenţă ştiind că, faţă de
momentul încheierii contractului, materiile prime s-au scumpit cu 30%, iar salariile au
crescut cu 15%. Ponderea cheltuielilor constate este de 10%, a cheltuielilor cu materiile
prime 55%, iar a celor cu salariile 35%.

44
 Problema 7
Pe data de10 august, 2006, presupunem că, o firmă din Japonia exportă mărfuri în
valoare de 5.000.000EUR, cu decontarea tranzacţiei comerciale peste 180 de zile. În
contract nu este inclusă nici o clauză de protecţie împotriva riscului valutar.
Pentru a se proteja împotriva riscului deprecierii monedei euro, exportatorul
japonez decide să recurgă la metoda creditelor paralele.
La data contractării creanţei comerciale (10 august, 2006), presupunem
următoarele informaţii:
 Cursul la vedere EUR/JPY: 147,30-148,10;
 Rata dobânzii pe termen de 6 luni la creditele exprimate în euro: 3,50%.
Cum va proceda exportatorul japonez pentru a se proteja împotriva deprecierii
monedei euro folosind metoda creditelor paralele?
Problema 8
Pe data de 25 martie, 2006, o firmă din Germania exportă mărfuri în valoare de
3.000.000USD, cu decontarea tranzacţiei comerciale peste 3 luni. În contract nu este
inclusă nici o clauză de protecţie împotriva riscului valutar.
La data contractării creanţei comerciale (25 martie, 2006), presupunem
următoarele informaţii:
 Cursul la vedere EUR/USD: 1,2135-1,2170;
 Cursul la termen de 3 luni EUR/USD: 1,2725-1,2760.
La data scadenţei creanţei comerciale, presupunem un curs la vedere EUR/USD
de: 1,2750-1,2795.
Pe baza informaţiilor prezentate, cum va proceda exportatorul german pentru a se
proteja împotriva riscului deprecierii dolarului american?
Problema 9
Pe data de 10 aprilie, 2006, presupunem că, o firmă din Italia importă mărfuri în
valoare de 900.000GBP, cu decontarea tranzacţiei comerciale peste 30 de zile. În contract
nu este inclusă nici o clauză de protecţie împotriva riscului valutar.
La data contractării datoriei comerciale (10 aprilie, 2006), presupunem
următoarele informaţii:
 Cursul la vedere EUR/GBP: 0,6940-0,6980;

45
  Cursul la termen de 1 lună EUR/GBP: 0,6810-0,6845.
La data scadenţei datoriei comerciale, presupunem un curs la vedere EUR/GBP
de: 0,6735-0,6760.
Pe baza informaţiilor prezentate, cum va proceda importatorul italian pentru a se
proteja împotriva riscului aprecierii lirei sterline?
Problema 10
Pe data de 5 iunie, 2006, presupunem că, o firmă din SUA importă mărfuri în
valoare de 1.500.000GBP cu decontarea tranzacţiei comerciale peste 30 de zile. La data
contractării datoriei comerciale, presupunem un curs la vedere GBP/USD de: 1,8630-
1,8670.
Importatorul anticipează o depreciere a lirei sterline şi solicită exportatorului
amânarea plăţii cu 30 de zile. Exportatorul acceptă solicitarea importatorului în schimbul
plăţii unei dobânzi de 4%.
Pe data de 5 august, 2006, presupunem un curs la vedere GBP/USD de: a)
1GBP=1,8780-1,8825USD; b) 1GBP=1,8405-1,8430USD; c)1GBP=1,8630-1,8770USD.
1. Calculaţi suma cheltuită de importator în vederea achitării datoriei sale;
2. Calculaţi rezultatul financiar înregistrat de importator presupunând, pe data de
5 iulie, 2006, un curs la vedere GBP/USD de: 1,8630-1,8670.
Problema 11
Pe data de 10 martie, 2006, o firmă din Japonia exportă mărfuri în valoare de
1.500.000USD, cu decontarea tranzacţiei comerciale peste o lună. La data contractării
creanţei comerciale, presupunem un curs la vedere USD/JPY de: 116-116,80.
Exportatorul anticipează o apreciere a dolarului american şi decide să-i acorde
importatorului un termen de plată suplimentar de o lună, în schimbul plăţii unei dobânzi
de 3,25%. Importatorul acceptă propunerea exportatorului.
Pe data de 10 mai, 2006, presupunem un curs la vedere USD/JPY de: a)
1USD=117,02-117,70JPY; b) 1USD=115-115,85JPY;c) 1USD=116-116,80JPY.
1. Calculaţi valoarea tranzacţiei comerciale în JPY încasată de exportator;
2. Calculaţi rezultatul financiar înregistrat de exportator presupunând, pe data de
10 aprilie, un curs la vedere USD/JPY de: 116-116,80.

46
 Problema 12
Pe data de 10 iulie, 2006, o firmă din Elveţia exportă mărfuri în valoare de
2.000.000AUD, cu decontarea tranzacţiei comerciale peste 30 de zile. În contract nu este
inclusă nici o clauză de protecţie împotriva riscului valutar.
Pe data de 10 iulie, 2006, presupunem următoarele informaţii:
 Cursul la vedere AUD/CHF: 0,9320-0,9365;
 Cursul la termen de o lună AUD/CHF: 0,9260-0,9290;
 Rata dobânzii pe termen de o lună la creditele exprimate în dolari australieni
este de 5%.
La data scadenţei creanţei comerciale (10 august, 2006), presupunem un curs la
vedere AUD/CHF de: 0,9175-0,9200.
Pe baza informaţiilor prezentate, menţionaţi şi interpretaţi posibilităţile de
protecţie împotriva riscului valutar ale exportatorului.

47
 Capitolul 3: Probleme privind operaţiile pe pieţele valutare

3.1 Probleme privind operaţiile de schimb valutar la vedere (spot)

Operaţiile de schimb valutar la vedere constau în cumpărări şi vânzări de valută

cu predare imediată sau în cel mult 48 ore de la încheierea tranzacţiei. Cursul la care se
realizează aceste tranzacţii poartă numele de curs la vedere (curs spot).
Operaţiunea tehnică de stabilire şi de publicare a cursului valutar poartă
denumirea de cotaţie. Pe pieţele valutare se practică două tipuri de cotaţii, şi anume:
cotaţia directă (incertă, nesigură) şi cotaţia indirectă (certă, sigură).
Cotaţia directă (incertă, nesigură) reflectă preţul unei unităţi monetare străine
exprimat în monedă naţională. Această metodă de cotare se utilizează în majoritatea
ţărilor lumii.
De exemplu, cotaţia directă se prezintă astfel:
 pe piaţa valutară din New-York:  pe piaţa valutară din Copenhaga:
1CHF=0,8104USD 1USD=5,84DKK
100JPY=0,9259USD 1CHF=4,7097DKK
 pe piaţa valutară din Bucureşti:  pe piaţa valutară din Tokyo:
1EUR=3,2597RON 1USD=106JPY
1USD=2,4049RON 1EUR=148JPY
Cotaţia indirectă (certă, sigură) reflectă preţul unei unităţi monetare naţionale
exprimat în monedă străină. Această metodă de cotare se utilizează în Marea Britanie,
Australia, Noua Zeelandă şi în ţările din zona euro.
De exemplu, cotaţia indirectă se prezintă astfel:
 pe piaţa valutară din Londra:  pe piaţa valutară din Paris:
1GBP=1,8870USD 1EUR=1,2780USD
1GBP=1,4820EUR 1EUR=0,6755GBP
1GBP=219JPY 1EUR=1,5810CHF
Cele două tipuri de cotaţii (ce reflectă doar modul de exprimare a raportului de
valoare dintre două monede) exprimă aceeaşi realitate şi sunt perfect simetrice: produsul

48
matematic al celor două cotaţii pentru aceeaşi monedă, la un moment dat, este egal cu 1.
De exemplu, presupunem că, pe data de 7 august, 2007, cotaţia indirectă a francului
elveţian era: 1CHF=0,8291USD, iar cotaţia directă: 1USD=1,2061CHF. Produsul
matematic al celor două cotaţii este egal cu 1.
Cotaţiile pe piaţa la vedere au două preţuri: cursul (preţul) la cumpărare şi cursul
(preţul) la vânzare.
Cursul la cumpărare este cursul la care o bancă este dispusă să cumpere valută.
Cursul la vânzare este cursul la care o bancă este dispusă să vândă valută.
Pentru separarea cursului la vânzare şi a cursului la cumpărare se utilizează o
liniuţă sau o bară înclinată. Diferenţa între cursul la vânzare şi cursul la cumpărare al unei
valute reprezintă marja (spread) băncii, care variază de la o bancă la alta, în funcţie de
anumiţi factori, printre care: poziţia băncii în valuta respectivă (lungă, scurtă, fermă),
situaţia trezoreriei băncii, concurenţa etc.
Interpretarea cifrelor reprezentând valoarea cursului de schimb se realizează în
funcţie de cele două tipuri de cotaţie, astfel:
 în cazul cotaţiei directe:
De exemplu, la un moment dat, pe piaţa valutară de la Zürich, cursul de schimb
USD/CHF este: 1,2030-1,2050; 1,2030 este preţul de cumpărare al dolarului american în
raport cu francul elveţian (o bancă cumpără 1USD în schimbul a 1,2030CHF); 1,2050
este preţul de vânzare al dolarului american în raport cu francul elveţian (o bancă vinde
1USD în schimbul a 1,2050CHF).
 în cazul cotaţiei indirecte:
De exemplu, la un moment dat, pe piaţa valutară de la Paris, cursul de schimb
EUR/USD este: 1,3500-1,3515; 1,3500 este preţul de cumpărare al monedei euro în
raport cu dolarul american (o bancă cumpără 1EUR în schimbul a 1,3500USD); 1,3515
este preţul de vânzare al monedei euro în raport cu dolarul american (o bancă vinde
1EUR în schimbul a 1,3515USD).
Cele două tipuri de cotaţii (directă şi indirectă) se află în raport de 1/x astfel că
este posibilă trecerea de la cotaţia directă la cea indirectă şi invers.
De exemplu:

49
  pe piaţa valutară de la Zürich (cotaţie directă), la un moment dat, cursul la
vedere USD/CHF este: 1,2035-1,2050. Pentru a calcula cursul la vedere al
francului elveţian în raport cu dolarul american se procedează astfel: cursul la
cumpărare al CHF este inversul cursului la vânzare al USD
(1/1,2050=0,8299); cursul la vânzare al CHF este inversul cursului la cumpărare
al USD (1/1,2035=0,8309).
Prin urmare, pe piaţa valutară de la Zürich, cursul la vedere recalculat CHF/USD
este: 0,8299-0,8309.
 pe piaţa valutară de la Paris (cotaţie indirectă), la un moment dat, cursul la
vedere EUR/USD este: 1,3540-1,3560. Calculul cursului la vedere al dolarului
american în raport cu moneda euro se efectuează similar celor prezentate anterior.
Astfel, cursul la cumpărare al USD este: 1/1,3560=0,7375; cursul la vânzare al
USD este: 1/1,3540=0,7386. Prin urmare, pe piaţa valutară de la Paris, cursul la
vedere recalculat USD/EUR este: 0,7375-0,7386.
În cazul în care pentru o anumită valută nu se practică cotarea directă sau
indirectă, pentru a cunoaşte cursul de schimb al acesteia se recurge la cursul încrucişat
(cross-rate).
Cursul încrucişat (cross-rate) este cursul de schimb dintre două monede stabilit
pe baza cursurilor monedelor respective faţă de o terţă monedă.
De exemplu: la un moment dat, presupunem următoarele cursuri de schimb la
vedere:
1USD=1,2343CHF
1USD=116JPY
Care ar fi cursul la vedere CHF/JPY?
Cursul de schimb CHF/JPY se calculează astfel:
1,2343CHF  116 JPY  116
  1CHF   93,98 JPY
1CHF ......................x  1,2343

Determinarea cursurilor încrucişate la cumpărare şi la vânzare

50
 Problema 1
La un moment dat, presupunem următoarele cursuri la vedere:
1EUR=1,2790-1,2815USD; 1USD=1,2335-1,2362CHF; 1USD=106-106,50JPY;
1GBP=1,8865-1,8890USD.
Calculaţi cursurile încrucişate EUR/CHF, EUR/JPY şi EUR/GBP folosind cursul
la vedere EUR/USD.
Rezolvare
a) Calculul cursului încrucişat EUR/CHF se bazează pe următoarele cursuri:
1EUR=1,2790-1,2815USD;
1USD=1,2335-1,2362CHF.
Cursul EUR/CHF la cumpărare reprezintă cursul la care banca doreşte să
cumpere 1EUR contra CHF (câţi franci elveţieni ar ceda banca pentru 1EUR?). Banca ar
cumpăra USD în schimbul CHF şi ar vinde USD contra EUR. Deci, banca ar cumpăra
1USD cu 1,2335CHF şi ar vinde 1USD contra 1/1,2790EUR. Cu un efort financiar de
1,2335CHF banca ar obţine 1/1,2790EUR. Rezultă că:
1
1,2335CHF= EUR
1,2790
1EUR=1,2335  1,2790=1,5777CHF
Cursul EUR/CHF la vânzare este cursul la care banca doreşte să vândă 1EUR
contra CHF (câţi franci elveţieni ar vrea banca pentru 1EUR?). Banca ar vinde EUR
contra USD la cursul la vânzare EUR/USD de: 1/1,2815 şi ar vinde USD în schimbul
CHF la cursul la vânzare USD/CHF de: 1/1,2362CHF. Prin urmare, avem:
1EUR  1,2815USD 
  1EUR  1,2362  1,2815  1,5842CHF
1USD  1,2362CHF 
Cursul încrucişat EUR/CHF: 1,5777-1,5842
b) Calculul cursului încrucişat EUR/JPY are la bază următoarele cursuri la
vedere:
1EUR=1,2790-1,2815USD;
1USD= 106-106,50JPY.
Cursul EUR/JPY la cumpărare este cursul la care banca doreşte să cumpere
1EUR contra JPY (câţi yeni japonezi ar da banca pentru 1EUR?). Banca ar cumpăra

51
dolari americani în schimbul yenilor japonezi la cursul la cumpărare USD/JPY de: 1/ 106,
iar cu dolarii primiţi ar cumpăra euro la cursul la cumpărare EUR/USD de: 1/1,2790. Prin
urmare, avem în vedere cursurile:
1USD  106 JPY 
  1EUR  106  1,2790  135,57 JPY
1EUR  1,2790USD
Cursul EUR/JPY la vânzare reprezintă cursul la care banca ar vinde 1EUR în
schimbul JPY (câţi yeni japonezi ar vrea banca pentru 1EUR?). Banca ar vinde 1EUR
contra USD la cursul la vânzare EUR/USD de: 1/1,2815 şi ar vinde USD în schimbul
JPY la cursul la vânzare USD/JPY de: 1/106,50. Aşadar, se au în vedere cursurile:
1EUR  1,2815USD
  1EUR  106,50  1,2815  136,48 JPY
1USD  106,15 JPY 
Cursul încrucişat EUR/JPY: 135,57-136,48
c) Calculul cursului încrucişat EUR/GBP are la bază următoarele cursuri la
vedere:
1EUR=1,2790-1,2815USD;
1GBP=1,8865-1,8890USD.
Cursul EUR/GBP la cumpărare este cursul la care banca doreşte să cumpere
1EUR contra GBP (câte lire sterline ar da banca pentru 1EUR?). Banca ar vinde lirele
sterline contra dolari americani la cursul la vânzare GBP/USD: 1/1,8890, iar cu dolarii
primiţi ar cumpăra euro la cursul la cumpărare EUR/USD: 1/1,2790. Deci, avem:
1GBP  1,8890USD  1,2790
  1EUR   0,6771GBP
1EUR  1,2790USD 1,8890
Cursul EUR/GBP la vânzare este cursul la care banca ar vinde 1EUR contra
GBP (câte lire sterline ar vrea banca pentru 1EUR?). Banca ar vinde 1EUR contra dolari
americani la cursul la vânzare EUR/USD: 1/1,2815, iar cu dolarii primiţi ar cumpăra lire
sterline la cursul la cumpărare GBP/USD: 1/1,8865.
1EUR  1,2815USD 1,2815
  1EUR   0,6793GBP
1GBP  1,8865USD  1,8865
Cursul încrucişat EUR/GBP: 0,6771-0,6793
Problema 2

52
 La un moment dat, presupunem următoarele cursuri la vedere practicate pe
pieţele naţionale ale monedelor respective:
Germania: 1EUR=1,2802-1,2810USD;
Marea Britanie: 1GBP=1,4800-1,4825EUR;
Cehia: 1EUR=28,1310-28,1680CZK;
Polonia: 1EUR=3,8940-3,8970PLN;
Ungaria: 1EUR=275,80-276,55HUF;
România: 1EUR=3,5170-3,5320RON.
Calculaţi cursurile încrucişate la cumpărare şi la vânzare ale valutelor
prezentate, în România.
Rezolvare
a) Calculul cursului încrucişat USD/RON se bazează pe următoarele cursuri la
vedere:
1EUR=3,5170-3,5320RON;
1EUR=1,2802-1,2810USD.
Calculul cursului USD/RON la cumpărare (câţi RON ar da banca pentru
1USD?) are la bază cursurile:
1EUR  3,5170RON 
  1,2810USD  3,5170RON
1EUR  1,2810USD 

3,5170
1USD=  2,7455RON
1,2810
Calculul cursului USD/RON la vânzare (câţi RON ar vrea banca pentru
1USD?):
1EUR  1,2802USD 
  1,2802USD  3,5320RON
1EUR  3,5320RON 

3,5320
1USD   2,7589RON
1,2802
Cursul încrucişat USD/RON: 2,7455-2,7589
b) Calcul cursului încrucişat GBP/RON:
1EUR=3,5170-3,5320RON;

53
 1GBP=1,4800-1,4825EUR.
Calculul cursului încrucişat GBP/RON la cumpărare se bazează pe
următoarele cursuri:
1EUR  3,5170RON 
  1GBP  3,5170  1,4800  5,2052RON
1GBP  1,4800EUR 
Calculul cursului încrucişat GBP/RON la vânzare:
1GBP  1,4825EUR 
  1GBP  3,5320  1,4825  5,2362RON
1EUR  3,5320RON 

Cursul încrucişat GBP/RON: 5,2052-5,2362

c) Calculul cursului încrucişat CZK/RON:
1EUR=3,5170-3,5320RON;
1EUR=28,1310-28,1680CZK.
Cursul încrucişat CZK/RON la cumpărare se calculează pe baza următoarelor
cursuri:
1EUR  3,5170RON 
  28,1680CZK  3,5170RON
1EUR  28,1680CZK 

3,5170
1CZK   0,1249RON
28,1680
Cursul încrucişat CZK/RON la vânzare:
1EUR  28,1310CZK 
  28,1310CZK  3,5320RON
1EUR  3,5320RON 

3,5320
1CZK   0,1256RON
28,1310
Cursul încrucişat CZK/RON: 0,1249-0,1256
d) Calculul cursului încrucişat PLN/RON:
1EUR=3,5170-3,5320RON;
1EUR=3,8940-3,8970PLN.
Calculul cursului încrucişat PLN/RON la cumpărare:
1EUR  3,5170RON 
  3,8970PLN  3,5170RON
1EUR  3,8970PLN 

54
 3,5170
1PLN   0,9025RON
3,8970
Calculul cursului încrucişat PLN/RON la vânzare:
1EUR  3,8940PLN 
  3,8940PLN  3,5320RON
1EUR  3,5320RON 

3,5320
1PLN   0,9070RON
3,8940
Cursul încrucişat PLN/RON: 0,9025-0,9070
e) Calculul cursului încrucişat HUF/RON:
1EUR=3,5170-3,5320RON;
1EUR=275,80-276,55HUF.
Cursul încrucişat HUF/RON la cumpărare:
1EUR  3,5170RON 
  276,55HUF  3,5170RON
1EUR  276,55HUF 

3,5170
1HUF   0,0127 RON
276,55
100HUF  1,27RON
Calculul cursului încrucişat HUF/RON la vânzare:
1EUR  275,80 HUF 
  275,80 HUF  3,5320RON
1EUR  3,5320RON 

3,5320
1HUF   0,0128RON
275,80
sau
100HUF  1,28RON
Cursul încrucişat 100HUF/RON: 1,27-1,28

3.2 Probleme cu privire la operaţiile de schimb valutar la termen (forward)

3.2.1 Determinarea reportului şi a deportului

Considerăm două valute A şi B, dacă cursul la termen al valutei A este mai mare
decât cursul la vedere, se înregistrează un REPORT sau valuta A cotează PREMIUM.

55
Reportul valutei A reflectă dobânda mai mică de pe piaţa monetară a valutei A faţă de
dobânda de pe piaţa monetară a valutei B.
Cursul la termen (CT) = Cursul la vedere (CV) + Reportul (R);
Reportul (R) = CT – CV.
Dacă cursul la termen al valutei A este mai mic decât cursul la vedere, se
înregistrează un DEPORT sau valuta A cotează DISCONT. Deportul valutei A reflectă
dobânda mai mare de pe piaţa monetară a valutei A faţă de dobânda de pe piaţa monetară
a valutei B.
Cursul la termen (CT) = Cursul la vedere (CV) – Deportul (D);
Deportul (D) = CV – CT.
În cazul în care, cursul la termen al valutei A este egal cu cursul la vedere, valuta
A cotează „la paritate”.
Reportul şi deportul unei valute se pot exprima în procente pe an faţă de cursul la
vedere, astfel:
Ct  Cv 360  100
 , unde:
Cv t
Ct – cursul la termen;
Cv – cursul la vedere;
t – termenul la care cotează valutele.
Reportul şi deportul se mai pot calcula şi în funcţie de ratele de dobândă
practicate la cele două valute care intră în raportul de schimb, astfel:
Cv  Db  Nz
R( sauD)  , unde:
360  100
R – Reportul;
D – Deportul;
Cv – cursul la vedere;
Db – diferenţa de dobândă la valute;
Nz – termenul de negociere.
Pe piaţa valutară la termen, reportul şi deportul se exprimă şi în puncte swap; 1
punct swap=1/10.000=0,0001.

56
 Cotaţiile la termen la cumpărare şi la vânzare se pot exprima şi sub formă de
puncte. Pentru a determina cursul la termen trebuie să se cunoască dacă numărul de
puncte se adună (REPORT) la cursul la vedere sau se scad (DEPORT) din acesta, astfel:
 în cazul cotării incerte (de pildă, cursul USD exprimat în monedă
naţională):
 dacă numărul de puncte la cumpărare este mai mic decât numărul
de puncte la vânzare, cursul la termen este în REPORT (USD este
în report, iar moneda naţională în deport);
 dacă numărul de puncte la cumpărare este mai mare decât numărul
de puncte la vânzare, cursul la termen este în DEPORT (USD este
în deport, iar moneda naţională în report).
 în cazul cotării certe (de pildă, cursul GBP exprimat într-o valută):
 dacă numărul de puncte la cumpărare este mai mic decât numărul
de puncte la vânzare, cursul la termen este în REPORT (GBP
cotează cu report, iar moneda străină cu deport);
 dacă numărul de puncte la cumpărare este mai mare decât numărul
de puncte la vânzare, cursul la termen este în DEPORT (GBP
cotează cu deport, iar moneda străină cu report).
PROBLEME REZOLVATE
Problema 1
La un moment dat, dolarul american (USD) cotează la vedere pe piaţa din Zürich
la nivelul de: 1USD=1,2330CHF (franci elveţieni). Reporturile la termene de 1 lună, 3
luni şi 6 luni sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Scadenţa Report
1 lună 0,004
3 luni 0,013
6 luni 0,024
a) Calculaţi cursul la termen pentru scadenţele menţionate;
b) Calculaţi reportul în procente pe an faţă de cursul la vedere pentru scadenţele
menţionate.

57
 Rezolvare
a) Cursurile la termen la scadenţele menţionate se obţin astfel:
Ct1lună = 1,2330 + 0,004 = 1,2370 CHF/USD;
Ct3luni = 1,2330 + 0,013 = 1,2460 CHF/USD;
Ct6luni = 1,2330 + 0,024 = 1,2570 CHF/USD.
b) Reportul în procente pe an faţă de cursul la vedere se determină după formula:
Ct  Cv 360  100
 , unde:
Cv t
Ct – cursul de schimb la termen;
Cv – cursul de schimb la vedere;
Ct-Cv → Reportul;
t – scadenţa.
Reportul în procente pe an faţă de cursul la vedere este:
0,004 360  100
  3,89% pentru 1 lună;
1,2330 30
0,013 360  100
  4,22% pentru 3 luni;
1,2330 90
0,024 360  100
  3,89% pentru 6 luni.
1,2330 180
Problema 2
La un moment dat, pe piaţa valutară din Tokyo, presupunem un curs de schimb la
vedere USD/JPY de: 1/118. Deporturile la termen de 1 lună şi 3 luni sunt 1,5 şi 2,10.
a) Calculaţi cursul la termen pentru scadenţele date;
b) Calculaţi deportul în procente pe an faţă de cursul la vedere pentru
scadenţele menţionate.
Rezolvare
a) Cursul la termen pentru scadenţele menţionate se determină astfel:
Ct1lună = 118 – 1,15 = 116,85 JPY/USD;
Ct3luni = 118 – 2,10 = 115,90 JPY/USD.
a) Deportul în procente pe an faţă de cursul la vedere este:
1,15 360  100
  11,70% pentru 1 lună;
118 30

58
 2,10 360  100
  7,12% pentru 3 luni.
118 90
Problema 3
La un moment dat, se cunosc următoarele informaţii:
 Cursul de schimb la vedere EUR/CAD: 1,4310;
 Rata dobânzii pe termen de 3 luni pe piaţa monetară a monedei euro este:
4,20%;
 Rata dobânzii pe termen de 3 luni pe piaţa monetară a dolarului
canadian: 6,60%.
a) Pe baza informaţiilor prezentate, menţionaţi dacă moneda euro cotează la
termen de 3 luni cu REPORT sau cu DEPORT? Calculaţi reportul sau
deportul monedei euro;
b) Calculaţi cursul la termen de 3 luni EUR/CAD.
Rezolvare
a) Rata dobânzii pe termen de 3 luni la moneda euro fiind mai mică comparativ cu
rata dobânzii pe termen de 3 luni la dolarul canadian, moneda euro ar trebui la termen de
3 luni să fie în REPORT (R).
1,4310  (6,60  4,20)  90
R  0,0086
360  100
b) Ct3luniEUR/CAD = 1,4310 + 0,0086 = 1,4396
Problema 4
La un moment dat, pe piaţa valutară din Londra, lira sterlină cotează la vedere la
nivelul de: 1GBP = 1,4850 EUR.
Rata dobânzii pe termen de 1 lună pe piaţa monetară a GBP este de 9%;
Rata dobânzii pe termen de 1 lună pe piaţa monetară a monedei euro este de
2,50%.
a) Pe baza informaţiilor prezentate, menţionaţi dacă lira sterlină cotează la
termen de 1 lună cu REPORT sau cu DEPORT? Calculaţi reportul sau deportul lirei
sterline;
b) Calculaţi cursul la termen de 1 lună GBP/EUR.
Rezolvare

59
 a) Rata dobânzii pe termen de 1 lună la lira sterlină fiind mai mare comparativ cu
rata dobânzii pe termen de 1 lună la moneda euro, lira sterlină ar trebui la termen de 1
lună să fie în DEPORT (D).
1,4850  (9  2,50)  30
D  0,0080
360  100
b) Ct1lună = 1,4850 – 0,0080 = 1,4770 EUR/GBP
Problema 5
La un moment dat, pe piaţa valutară din Copenhaga, cursurile de schimb la
vedere şi la termen USD/DKK sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Scadenţa USD/DKK
La vedere 5,7000 – 5,9500
1 lună 105 – 120
3 luni 210 – 230
6 luni 300 – 325
1 an 390 – 420
a) Menţionaţi dacă dolarul american cotează la termen cu report sau cu deport?
b) Calculaţi cursurile la termen ale dolarului american pentru scadenţele
prezentate.
Rezolvare
a) Numărul de puncte aferent cursului la cumpărare este mai mic faţă de numărul
de puncte aferent cursului la vânzare astfel că USD cotează la termen cu REPORT
(respectiv moneda naţională – DKK – cu Deport).
b) Cursurile la termen ale USD sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Scadenţa USD/DKK
la vedere 5,7000 – 5,9500
1 lună 5,7105 – 5,9620
3 luni 5,7210 – 5,9730
6 luni 5,7300 – 5,9825
1 an 5,7390 – 5,9920

60
 Problema 6
Pe piaţa valutară din Londra, cursurile de schimb la vedere şi la termen
GBP/CHF sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Scadenţa GBP/CHF
la vedere 2,3350 – 2,3390
1 lună 45 – 20
3 luni 90 – 72
6 luni 110 – 80
1 an 165 – 130

a) Pentru scadenţele prezentate, menţionaţi dacă GBP cotează la termen cu

report sau cu deport?
b) Calculaţi cursul la termen al GBP pentru scadenţele prezentate.
Rezolvare
a) Numărul de puncte aferent cursului la cumpărare este mai mare faţă de numărul
de puncte aferent cursului la vânzare astfel că GBP cotează la termen cu Deport
(respectiv CHF cu Report).
b) Cursurile la termen ale lirei sterline sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Scadenţa GBP/CHF
la vedere 2,3350 – 2,3390
1 lună 2,3305 – 2,3370
3 luni 2,3260 – 2,3318
6 luni 2,3240 – 2,3310
1 an 2,3185 – 2,3260
Problema 7
Pe 21 august, 2007, pe piaţa valutară din Paris presupunem următoarele
informaţii:
 Cursul de schimb la vedere EUR/AUD: 1/1,6710;
 Cursul la termen de 6 luni EUR/AUD: 1/1,6820.
Calculaţi rata swap, punctele swap şi reportul monedei euro exprimat în procente
pe an faţă de cursul la vedere.

61
 Rezolvare
Rata swap se calculează ca diferenţă între cursul la termen şi cursul la vedere:
1,6820 – 1,6710 = 0,0110
Punctele swap se calculează astfel:
1 punct swap......................1/10000
x........................0,0110
Punctele swap = 0,0110×10000=110
Reportul exprimat în procente pe an faţă de cursul la vedere se calculează astfel:
1,6820  1,6710 360  100
  1,32%
1,6710 180
Problema 8
La un moment dat, se cunosc următoarele informaţii:
 Cursul spot EUR/USD: 1,2710 – 1,2770;
 Cursul la termen de 1 lună (Fwd) EUR/USD: 35 – 70;
 Cursul spot GBP/USD: 1,8030 – 1,8080;
 Cursul la termen de 1 lună (Fwd) GBP/USD: 100 – 85;
 Cursul spot GBP/CHF: 2,3250 – 2,3290;
 Cursul la termen de 1 lună (Fwd) GBP/CHF: 40 – 15;
a) Calculaţi cursurile de schimb la vedere EUR/GBP şi USD/CHF;
b) Calculaţi cursurile la termen de 1 lună EUR/GBP şi USD/CHF.
Rezolvare
a) Cursurile de schimb la vedere EUR/GBP şi USD/CHF se calculează prin
metoda cursurilor încrucişate („cross-rate”).
Pentru a calcula cursul de schimb la vedere EUR/GBP avem în vedere
următoarele cursuri spot:
1EUR = 1,2710 – 1,2770 USD;
1GBP = 1,8030 – 1,8080 USD.
Cursul spot EUR/GBP la cumpărare se calculează astfel:
1GBP  1,8080USD  1,2710
  1EUR  GBP  0,7030GBP
1EUR  1,2710USD 1,8080
Cursul spot EUR/GBP la vânzare se obţine astfel:

62
 1EUR  1,2770USD 1,2770
  1EUR  GBP  0,7083GBP
1GBP  1,8030USD  1,8030
Pentru a calcula cursul de schimb la vedere USD/CHF avem în vedere
următoarele cursuri spot:
1GBP = 1,8030 – 1,8080 USD;
1GBP = 2,3250 – 2,3290 CHF.
Cursul spot USD/CHF la cumpărare:
1GBP  2,3250CHF 
  1,8080USD  2,3250CHF
1GBP  1,8080USD 

2,3250
1USD   1,2860CHF
1,8080
Cursul spot USD/CHF la vânzare:
1GBP  1,8030USD 
  1,8030USD  2,3290CHF
1GBP  2,3290CHF 

2,3290
1USD   1,2917CHF
1,8030
Sintetizând calculele efectuate, avem:
Cursul spot EUR/GBP: 0,7030 – 0,7083;
Cursul spot USD/CHF: 1,2860 – 1,2917.
b) Se calculează cursul la termen de 1 lună EUR/USD: numărul de puncte la
cumpărare este mai mic decât numărul de puncte la vânzare, astfel că moneda euro
cotează la termen de 1 lună cu REPORT.
Ct1lună la cumpărare = 1,2710+0,0035=1,2745USD/EUR;
Ct1lună la vânzare = 1,2770+0,0070=1,2840USD/EUR.

Ct1lunăEUR/USD: 1,2745 – 1,2840

Se calculează cursul la termen de 1 lună GBP/USD: numărul de puncte la

cumpărare este mai mare decât numărul de puncte la vânzare, astfel că GBP cotează la
termen de 1 lună cu DEPORT.
Ct1lună la cumpărare = 1,8030 – 0,01 = 1,7930 USD/GBP;
Ct1lună la vânzare = 1,8080 – 0,0085 = 1,7995 USD/GBP.

63
 Ct1lunăGBP/USD: 1,7930 – 1,7995

Calculăm cursul la termen de 1 lună GBP/CHF: numărul de puncte la cumpărare

este mai mare decât numărul de puncte la vânzare, astfel că GBP cotează la termen de 1
lună cu DEPORT.
Ct1lună la cumpărare = 2,3250-0,0040=2,3210CHF/GBP
Ct1lună la vânzare = 2,3290-0,0015=2,3275CHF/GBP

Ct1lunăGBP/CHF: 2,3210 – 2,3275

Cursurile de schimb la termen EUR/GBP şi USD/CHF se calculează prin metoda

cursurilor încrucişate („cross-rate”).
Pentru a calcula cursul de schimb la termen de 1 lună EUR/GBP avem în vedere
următoarele cursuri la termen:
1EUR=1,2745-1,2840USD;
1GBP=1,7930-1,7995USD.
Cursul la termen de 1 lună EUR/GBP la cumpărare:
1GBP  1,7995USD  1,2745
  1EUR  GBP  0,7083GBP
1EUR  1,2745USD 1,7995
Cursul la termen de 1 lună EUR/GBP la vânzare:
1EUR  1,2840USD 1,2840
  1EUR  GBP  0,7161GBP
1GBP  1,7930USD  1,7930
Pentru a calcula cursul de schimb la termen de 1 lună USD/CHF avem în vedere
următoarele cursuri la termen:
1GBP=1,7930-1,7995USD;
1GBP=2,3210-2,3275CHF.
Cursul la termen de 1 lună USD/CHF la cumpărare:
1GBP  2,3210CHF 
  1,7995USD  2,3210CHF
1GBP  1,7995USD 

2,3210
1USD   1,2898CHF
1,7995
Cursul la termen de 1 lună USD/CHF la vânzare:

64
 1GBP  1,7930USD 
  1,7930USD  2,3275CHF
1GBP  2,3275CHF 

2,3275
1USD   1,2981CHF
1,7930
Sintetizând calculele efectuate, avem:
Ct1lunăEUR/GBP: 0,7083-0,7161;
Ct1lunăUSD/CHF: 1,2898-1,2981.

3.2.2 Determinarea cursului de schimb la termen (forward)

Cursul de schimb la termen (forward) reprezintă cursul la care se realizează

tranzacţiile valutare la termen. Acestea reflectă operaţiuni de cumpărare sau de vânzare
de valută ce se realizează pe baza predării sumelor la un termen viitor şi la un curs stabilit
în momentul încheierii contractului.
Tranzacţiile valutare la termen se realizează în scopul acoperirii împotriva riscului
valutar sau pentru obţinerea unor câştiguri din operaţiuni speculative şi de arbitraj.
Prezentarea mecanismului de determinare a cursului de schimb la termen are la
bază teoria parităţii ratelor de dobândă formulată de J. M. Keynes, care a arătat rolul
fundamental al ratelor de dobândă în relaţiile dintre monede.
Relaţia de paritate a ratelor de dobândă arată că, în situaţie de echilibru, cursul de
schimb la termen se stabileşte astfel încât diferenţa de curs exprimată în procente faţă de
cursul la vedere să fie egală cu diferenţa între ratele de dobândă la cele două valute care
se compară, pentru scadenţa respectivă. Astfel, avem:
Ct  Cv
 rdbn  rdbs , unde:
Cv
Ct – cursul de schimb la termen;
Cv – cursul de schimb la vedere;
rdbn – rata dobânzii pe piaţa monedei naţionale;
rdbs – rata dobânzii pe piaţa monedei străine.

65
 În condiţiile în care mărimea sub formă procentuală a forward-ului este egală cu
diferenţa între ratele de dobândă, cursul forward se află la paritate sau aproape de
paritatea dobânzilor.
Dacă ratele de dobândă practicate la valuta „A” sunt mai mari comparativ cu
ratele de dobândă practicate la valuta „B”, valuta „A” va fi cotată cu deport sau discount.
În situaţia inversă, când ratele de dobândă sunt mai mici, valuta va fi cotată cu report sau
premium. Prin urmare, deportul şi reportul valutei „A” în raport cu valuta „B” sunt
determinate de diferenţa între ratele de dobândă practicate la valutele respective.
Cursul de schimb la termen (forward) se determină, potrivit teoriei parităţii
ratelor de dobândă, pe baza următoarelor elemente:
 cursul de schimb la vedere;
 ratele de dobândă practicate la cele două valute care se compară;
 scadenţa tranzacţiei.
Pentru a ilustra modul de determinare a cursului de schimb la termen avem în
vedere următoarele exemple:
Determinarea cursului la termen la cumpărare
a) Un exportator elveţian are de încasat peste 3 luni suma de 1 milion EUR.
 Cursul de schimb la vedere EUR/CHF: 1,5730 – 1,5770;
 Rata dobânzii pe termen de 3 luni pe piaţa monetară a francului elveţian: 3%-
3,65%;
 Rata dobânzii pe termen de 3 luni pe piaţa monedei euro: 4,25% - 4,75%.
Pentru a se proteja contra riscului valutar, exportatorul vinde la termen de 3 luni
suma de 1 milion EUR.
Cursul de schimb la termen la care se realizează tranzacţia este cursul la
cumpărare al băncii. Exportatorul vinde la termen de 3 luni suma de 1 milion EUR, iar
banca se angajează să-i cumpere 1 milion EUR la cursul de schimb la termen pe care îl va
propune. Prin operaţiunea de vânzare la termen, exportatorul transferă riscul valutar
băncii, care, la rândul ei, urmăreşte să se protejeze prin tranzacţii adecvate. Teoretic,
operaţiunile pe care le-ar efectua banca sunt:
 se împrumută pe termen de 3 luni cu o sumă X, exprimată în EUR, egală
cu suma pe care o va primi de la client, respectiv 1.000.000EUR.

66
 X  4,75  90
X  1000000EUR
100  360
1000000
X   988.264,36 EUR
4,75  90
1
36000
 vinde EUR pe piaţa valutară la vedere, la cursul pieţei de:
1EUR=1,5730CHF. Suma obţinută, exprimată în CHF, este:
1000000
X '  X  1,5730   1.554.539,84CHF
4,75  90
1
36000
 plasează suma în CHF pe termen de 3 luni, la o rată a dobânzii de 3% şi va
obţine la scadenţă:
X '  3  90  3  90 
X ''  X '   X ' 1  
100  360  36000 
 
 

X  1,5730 
'' 1000000   1  3  90   1.566.198,89CHF
 4,75  90   36000 
 1 
 36000 
La scadenţa operaţiunii la termen (peste 3 luni), banca încasează suma de 1milion
EUR de la client (exportator) şi îşi rambursează împrumutul contractat, iar clientul
primeşte suma în franci elveţieni (1.566.198,89CHF) rezultată din plasamentul efectuat
de către bancă.
Schematic, operaţiunile care stau la baza determinării cursului la termen
EUR/CHF la cumpărare sunt:

t0 : t1 (peste 3 luni):
Banca Banca Clientul
1. se împrumută în EUR, 5. rambursează împrumutul 4. predă băncii suma
pe termen de 3 luni; în EUR pe baza sumei de 1.000.000EUR;
primite de la client;
2. vinde la vedere EUR
contra CHF;
3. plasează suma în CHF 6. predă clientului suma 7. încasează suma în

67
pe termen de 3 luni. rezultată din plasarea CHF; CHF.

Prin urmare, cursul la termen propus clientului rezultă astfel:

1.000.000EUR=1.566.198,89CHF
1EUR=1,5662CHF
Indiferent de evoluţia cursului de schimb EUR/CHF, exportatorul ştie că va primi
peste 3 luni 1,5662CHF pentru 1EUR.
Din exemplul prezentat, formula de calcul a cursului la termen la cumpărare este:
1000000  3  90 
1.000.000EUR  CTc  1,5730   1  
4,75  90  36000 
1
36000

r1  90
1 (1) ,unde:
CTc  C Sc  100*  360
r  90
1 2
100  360

CTc – cursul la termen de 3 luni la cumpărarea monedei EUR;

CSc – cursul spot la cumpărarea monedei EUR;
r1 – rata dobânzii pe termen de 3 luni la depozitele exprimate în CHF;
r2* – rata dobânzii pe termen de 3 luni la creditele exprimate în EUR.
Calculele au fost efectuate fără să se ţină cont de comisionele bancare.
În sinteză, în exemplul prezentat, moneda EUR ar putea să fie împrumutată la o
rată a dobânzii de 4,75%, iar francii elveţieni ar putea fi plasaţi la o rată a dobânzii de
3%. Astfel, ar rezulta o pierdere sub formă de dobândă de 1,75% (4,75%-3%), pe care
banca o are în vedere la stabilirea cursului la termen al monedei EUR. Întrucât ratele de
dobândă la EUR sunt mai mari comparativ cu ratele de dobândă la CHF, moneda EUR
cotează la termen de 3 luni cu deport.
1,5730  (4,75  3)  90
Deportul la cumpărare =  0,0069
100  360
Cursul la termen de 3 luni la cumpărare al monedei EUR este egal cu cursul la
vedere la cumpărare diminuat cu deportul la cumpărare:

68
 1,5730-0,0069=1,5661CHF/EUR.
Cursul la termen calculat pe baza cursului spot şi a deportului este apropiat de cel
determinat pe baza relaţiei parităţii ratelor de dobândă (a se vedea formula 1).
Determinarea cursului la termen la vânzare
b) Presupunem datele de la punctul a) cu deosebirea că un importator elveţian are
de plătit peste 3 luni suma de 1milion EUR. Pentru a se proteja împotriva riscului valutar,
importatorul cumpără la termen de 3 luni suma de 1milion EUR.
Cursul de schimb la termen la care se realizează tranzacţia reprezintă cursul la
vânzare al băncii. Importatorul cumpără la termen de 3 luni suma de 1milion EUR, iar
banca se angajează să-i vândă 1milion EUR la cursul la termen pe care îl va propune.
Prin operaţiunea de cumpărare la termen, importatorul transferă riscul valutar băncii,
care, la rândul ei, urmăreşte să se protejeze prin tranzacţii adecvate. Pentru a se acoperi
contra riscului valutar, banca ar trebui:
 să contracteze un împrumut în franci elveţieni, pe termen de 3 luni, la o
rată a dobânzii de 3,65%. Banca se împrumută cu o sumă X, exprimată în
CHF, egală cu suma pe care o va primi de la client:
X  3,65  90
X  1000000  CT
100  360
1000000  CT
X 
3,65  90
1
100  360
 să cumpere EUR pe piaţa valutară la vedere, la cursul pieţei de:
1EUR=1,5770CHF. Suma obţinută, exprimată în EUR, este:
X 1 1000000  CT
X'   
1,5770 1,5770 3,65  90
1
100  360
 să plaseze suma în EUR (X’) pe termen de 3 luni, la o rată a dobânzii de
4,25%, care ar trebui să-i aducă la scadenţă1000000EUR.
X '  4,25  90  4,25  90  1 1000000 CT  4,25  90 
1000000EUR  X '   X ' 1     1  
100  360  36000  1,5770 3,65  90  36000 
1
36000

Prin urmare, cursul la termen de 3 luni propus clientului este:

69
 3,65  90
1
CT  1,5770  100  360  1,5747CHF / EUR
4,25  90
1
100  360
La scadenţa operaţiunii la termen (peste 3 luni), banca predă clientului
(importatorului) 1000000EUR în schimbul sumei de 1574700CHF, pe seama căreia îşi
rambursează împrumutul contractat.
Schematic, operaţiunile care stau la baza determinării cursului la termen
EUR/CHF la vânzare sunt:
t0 : t1 (peste 3 luni):
Banca Banca Clientul
1. se împrumută în CHF, 5. rambursează împrumutul 4. predă băncii o
pe termen de 3 luni; în CHF pe baza sumei sumă în CHF;
primite de la client;
2. cumpără la vedere EUR
contra CHF;
3. plasează EUR pe termen 6. predă clientului suma de 7. primeşte suma de
de 3 luni. 1000000EUR rezultată din 1000000EUR.
plasarea EUR;

Indiferent de evoluţia cursului de schimb EUR/CHF, importatorul ştie că va

primi, peste 3 luni, 1EUR contra 1,5747CHF.
Formula de calcul a cursului la termen la vânzare este:
r2  90
1
CTv  C Sv  100*  360 (2), unde:
r  90
1 1
100  360
CTv – cursul la termen de 3 luni la vânzarea monedei EUR;
CSv – cursul spot la vânzarea monedei EUR;
r2 – rata dobânzii pe termen de 3 luni la creditele în CHF;
r*1 – rata dobânzii pe termen de 3 luni la depozitele în EUR.

70
 Din exemplul prezentat (b) rezultă că, banca ar împrumuta CHF la o rată a
dobânzii de 3,65% şi ar plasa moneda EUR la o rată a dobânzii de 4,25%, obţinând un
câştig sub formă de dobândă de 0,6% (4,25%-3,65%). Ratele de dobândă la moneda euro
fiind mai mari comparativ cu cele ale CHF, moneda euro cotează la termen de 3 luni cu
deport.
1,5770  (4,25  3,65)  90
Deportul la vânzare =  0,0024
100  360
CTv = 1,5770 – 0,0024 = 1,5746CHF/EUR.
Aşa cum am arătat la exemplul a), cursul la termen exact se determină pe baza
relaţiei parităţii ratelor de dobândă (a se vedea formula 2).
În concluzie, pentru o bancă, operaţiunea de schimb valutar la termen ar
presupune realizarea a trei operaţiuni, şi anume: cumpărare sau vânzare la vedere de
valută şi o dublă operaţiune de împrumut (contractarea şi acordarea unui împrumut).
Formulele de calcul a cursului la termen sunt următoarele:
B
r1  T
1
100  360(12)
CTc A / B  C Sc  A
, unde:
r2  T
1
100  360(12)
CTcA/B – cursul la termen la cumpărare al valutei A în raport cu valuta B;
CSc – cursul spot (la vedere) al valutei A în raport cu valuta B;
r1B – rata dobânzii la depozitele exprimate în valuta B;
r2A - rata dobânzii la creditele exprimate în valuta A;
T – scadenţa tranzacţiei exprimată în număr de zile sau de luni.
B
r2  T
1
100  360(12)
CTv A / B  C Sv  A
, unde:
r1  T
1
100  360(12)
CTvA/B – cursul la termen la vânzare al valutei A în raport cu valuta B;
CSv – cursul spot (la vedere) al valutei A în raport cu valuta B;
r2B – rata dobânzii la creditele exprimate în valuta B;
r1A - rata dobânzii la depozitele exprimate în valuta A;
T – scadenţa tranzacţiei.

71
 Problema 1
O firmă din Canada importă mărfuri din SUA în valoare de 600.000USD cu
decontarea tranzacţiei comerciale peste 30 de zile.
La data contractării datoriei comerciale, se cunosc următoarele informaţii:
 cursul de schimb la vedere USD/CAD: 1,1150 – 1,1175;
 rata dobânzii pe termen de 1 lună la USD: 311/16% - 315/16 %;
 rata dobânzii pe termen de 1 lună la CAD: 54/8% - 57/8 %.
Pentru a se proteja împotriva riscului creşterii cursului dolarului american,
importatorul doreşte să se acopere pe piaţa valutară la termen.
a) Cum va proceda importatorul pentru a se acoperi contra riscului valutar?
b) Calculaţi cursul la termen de 1 lună propus de către bancă importatorului.
Rezolvare
a) Pentru a se apăra contra riscului valutar, importatorul trebuie să cumpere, în
momentul contractării datoriei comerciale, la termen de 1 lună, suma de 600.000USD;
b) Cursul la care se efectuează tranzacţia la termen este cursul la vânzare al
băncii.
Cursul la termen de 1 lună la vânzare USD/CAD se determină pe baza
formulei teoriei parităţii ratelor de dobândă, astfel:
5,875  30
1
CT1 lună la vânzare = 1,1175  100  360  1,1195CAD / USD
3,688  30
1
100  360
Problema 2
Un exportator din SUA vinde la termen de 6 luni suma de 300.000GBP. La data
efectuării tranzacţiei comerciale se cunosc următoarele informaţii:
 Cursul spot GBP/USD: 1,8780 – 1,8810;
 Rata dobânzii pe termen de 6 luni pe piaţa monetară a GBP este: 51/4%-
51/2%;
 Rata dobânzii pe termen de 6 luni pe piaţa monetară a USD este: 74/8%-
77/8%.
a) Calculaţi cursul la termen de 6 luni propus de către bancă;

72
 b) Ce sumă încasează exportatorul american presupunând că tranzacţia se
efectuează fără comisioane?
Rezolvare
a) Tranzacţia se realizează la cursul la termen la cumpărare al băncii. Pentru a
determina acest curs, banca ar realiza următoarele operaţiuni:
 s-ar împrumuta în GBP la o rată a dobânzii de 5,50%
(51/2%=5%+½%=5,50%);
 ar vinde la vedere GBP, la cursul spot de: 1GBP=1,8780USD (banca
vinde la cursul la cumpărare al pieţei);
 ar plasa dolarii americani pe piaţa monetară, la o rată a dobânzii de 7,50%
(74/8%=7%+4/8%=7,50%).
Aceste trei operaţiuni pot să fie sintetizate prin formula parităţii ratelor de
dobândă:
7,50  6
1
CTc GBP / USD  1,8780  100  12  1,8963USD / GBP
5,50  6
1
100  12
b) Suma încasată de exportatorul american în urma tranzacţiei la termen este:
300.000GBP×1,8963=568.890USD.
Problema 3
La un moment dat se cunosc următoarele informaţii:
 cursul spot EUR/AUD: 1,6760 – 1,6785;
 rata dobânzii pe termen de 3 luni pe piaţa monetară a monedei EUR:
2,75%-3%;
 rata dobânzii pe termen de 3 luni pe piaţa monetară a AUD: 5,80%-
6,10%.
Calculaţi cursul la termen de 3 luni EUR/AUD.
Rezolvare
Rata dobânzii pe termen de 3 luni la moneda EUR fiind mai mică comparativ cu
rata dobânzii pe termen de 3 luni la AUD, moneda EURcotează la termen de 3 luni cu
report.

73
 Cursul la termen de 3 luni EUR/AUD poate să fie calculat utilizând formula
parităţii ratelor de dobândă.
Calculul cursului la termen EUR/AUD la cumpărare
Pentru a determina cursul la termen EUR/AUD la cumpărare, banca ar realiza
următoarele operaţiuni:
 s-ar împrumuta în EUR la o rată a dobânzii de 3%;
 ar vinde la vedere EUR, la cursul spot de: 1EUR=1,6760AUD;
 ar plasa AUD pe piaţa monetară la o rată a dobânzii de 5,80%.
Aceste operaţiuni pot să fie sintetizate prin formula parităţii ratelor de dobândă:
5,80  3
1
CT 3 luni la cumpărare EUR/AUD = 1,6760  100  12  1,6876 AUD/EUR
3 3
1
100  12
Calculul cursului la termen EUR/AUD la vânzare
Pentru a determina cursul la termen EUR/AUD la vânzare, banca ar realiza
următoarele operaţiuni:
 s-ar împrumuta în AUD la o rată a dobânzii de 6,10%;
 ar cumpăra la vedere EUR, la cursul spot de: 1EUR=1,6785AUD;
 ar plasa EUR pe piaţa monetară la o rată a dobânzii de 2,75%.
Aplicând formula parităţii ratelor de dobândă, avem:
6,10  3
1
CT 3 luni la vânzare EUR/AUD = 1,6785  100  12  1,6925 AUD/EUR
2,75  3
1
100  12
Problema 4
La un moment dat, presupunem următoarele informaţii:
 cursul spot USD/JPY: 114,38 – 117,50;
 rata dobânzii pe termen de 3 luni pe piaţa monetară a JPY: 1,25% -
1,75%;
 rata dobânzii pe termen de 3 luni pe piaţa eurodolarului american: 3% -
3,45%.
Pe baza informaţiilor prezentate:

74
 a) Menţionaţi dacă dolarul american cotează la termen de 3 luni cu report sau
cu deport? Calculaţi reportul sau deportul;
b) Calculaţi cursul la termen de 3 luni USD/JPY;
c) Calculaţi reportul sau deportul în procente pe an faţă de cursul de schimb la
vedere.
Rezolvare
a) Rata dobânzii la USD este mai mare comparativ cu rata dobânzii la JPY, astfel
că dolarul american ar trebui să coteze la termen de 3 luni cu DEPORT.
114,38  3,45  1,25  90
Deportul la cumpărare =  0,62909 JPY/USD;
100  360
117,50  3  1,75  90
Deportul la vânzare =  0,36719 JPY/USD.
100  360
b) Cursul la termen de 3 luni USD/JPY determinat pe baza formulei parităţii
ratelor de dobândă este:
 La cumpărare
Pentru a determina cursul la termen la cumpărare USD/JPY, banca ar realiza
următoarele operaţiuni:
 s-ar împrumuta în USD la o rată a dobânzii de 3,45%;
 ar vinde la vedere USD la cursul spot de: 1USD=114,38JPY;
 ar plasa JPY pe piaţa monetară la o rată a dobânzii de 1,25%.
Aplicând formula parităţii ratelor de dobândă se obţine următorul curs la termen
de 3 luni la cumpărare:
1,25  90
1
CT 3 luni la cumpărare USD/JPY = 114,38  100  360  113,76 JPY/USD
3,45  90
1
100  360
 La vânzare
Pentru a determina cursul la termen la vânzare USD/JPY, banca ar efectua
următoarele operaţiuni:
 s-ar împrumuta în JPY pe piaţa monetară la o rată a dobânzii de
1,75%;
 ar cumpăra la vedere USD la cursul spot de: 1USD=117,50;

75
  ar plasa USD la o rată a dobânzii de 3%.
Aplicând formula parităţii ratelor de dobândă, cursul la termen de 3 luni la
vânzare este:
1,75  90
1
CT 3 luni la vânzare USD/JPY = 117,50  100  360  117,14 JPY/USD
3  90
1
100  360
Cursul la termen se mai poate determina pe baza cursului spot şi a deportului
(însă, această metodă este, aşa cum am arătat, aproximativă), astfel:
CT = CS – Deportul.
CT 3 luni la cumpărare USD/JPY = Cursul spot la cumpărare – Deportul la cumpărare;
CT 3 luni la vânzare USD/JPY = Cursul spot la vânzare – Deportul la vânzare.
Pe baza rezultatelor calculate la punctul a) al problemei, avem:
CT 3 luni la cumpărare USD/JPY = 114,38 – 0,62909 = 113,75 JPY/USD;
CT 3 luni la vânzare USD/JPY = 117,50 – 0,36719 = 117,13 JPY/USD.
c) Pe baza rezultatelor obţinute cu ajutorul formulei parităţii ratelor de dobândă,
avem:
Deportul la cumpărare = CSc – CTc = 114,38 – 113,76 = 0,6200 JPY/USD;
0,6200 360  100
Deportul la cumpărare (în procente pe an) =   2,17% ;
114,38 90
Deportul la vânzare = CSv – CTv = 117,50 – 117,14 = 0,3600 JPY/USD;
0,3600 360  100
Deportul la vânzare (în procente pe an) =   1,23% .
117,50 90
Problema 5
Cursurile de schimb la vedere ale diferitelor valute sunt următoarele:
1GBP = 1,8790 – 1,8830 USD; 1EUR = 1,2775 – 1,2800 USD; 1EUR = 1,6782 – 1,6805
AUD.
Ratele de dobândă pe termen de 1 lună la valutele menţionate sunt: GBP:
51/4% - 53/4%; USD: 33/4% - 4%; EUR: 21/2% - 3%; AUD: 73/8% – 77/8%
a) Calculaţi cursurile de schimb la vedere USD/AUD şi EUR/GBP;
b) Calculaţi cursurile la termen de 1 lună USD/AUD şi EUR/GBP.

76
 Rezolvare
a) Cursurile de schimb la vedere USD/AUD şi EUR/GBP se calculează prin
metoda cursurilor încrucişate („cross-rate”).
Pentru a calcula cursul la vedere USD/AUD avem în vedere următoarele cursuri
spot:
1EUR = 1,2775 – 1,2800USD;
1EUR = 1,6782 – 1,6805AUD.
Cursul spot USD/AUD la cumpărare:
1EUR  1,6782UAUD  1,2800USD  1,6782 AUD

1EUR  1,2800USD  1USD  1,3111AUD
Cursul spot USD/AUD la vânzare:
1EUR  1,2775USD  1,2775USD  1,67805 AUD

1EUR  1,6805 AUD  1USD  1,3155 AUD
Pentru a calcula cursul la vedere EUR/GBP avem în vedere următoarele cursuri
spot:
1GBP = 1,8790 – 1,8830USD;
1EUR = 1,2775 – 1,2800USD.
Cursul spot EUR/GBP la cumpărare:
1GBP  1,8830USD  1,2775
  1EUR   0,6784GBP
1EUR  1,2775USD 1,8830
Cursul spot EUR/GBP la vânzare:
1EUR  1,2800USD 1,2800
  1EUR   0,6812GBP
1GBP  1,8790USD  1,8790
Sintetizând calculele efectuate, avem:
Cursul spot USD/AUD: 1,3111 – 1,3155;
Cursul spot EUR/GBP: 0,6784 – 0,6812.
b) Rata dobânzii la dolarul american fiind mai mică comparativ cu rata dobânzii
la dolarul australian, cursul la termen de 1 lună al USD în raport cu AUD este în report.
Calcularea cursului la termen se realizează pe baza formulei parităţii ratelor de
dobândă, astfel:

77
 7 3 / 8  30
1
CT 1 lună la cumpărare USD/AUD = 1,3111 100  360  1,3148 AUD/USD;
4  30
1
100  360
7 7 / 8  30
1
CT 1 lună la vânzare USD/AUD = 1,3155  100  360  1,3200 AUD/USD.
3  30
3/ 4
1
100  360
Rata dobânzii la moneda euro fiind mai mică comparativ cu rata dobânzii la lira
sterlină, cursul la termen de 1 lună al monedei euro în raport cu GBP este în report.
51 / 4  30
1
CT 1 lună la cumpărare EUR/GBP = 0,6784  100  360  0,6797 GBP/EUR;
3  30
1
100  360
5 3 / 4  30
1
CT 1 lună la vânzare EUR/GBP = 0,6812  100  360  0,6830 GBP/EUR.
2  30
1/ 2
1
100  360

3.3 Probleme privind operaţiile de arbitraj valutar

Arbitrajul valutar reprezintă operaţiunea de vânzare şi cumpărare de valută, de

cele mai multe ori simultană, pe pieţele valutare în scopul obţinerii unui câştig din:
 diferenţele de curs la aceeaşi valută înregistrate concomitent pe două pieţe;
 diferenţele de curs la aceeaşi valută înregistrate pe aceeaşi piaţă la
momente diferite;
 diferenţele de curs între două valute şi două pieţe.
Operaţiunile de arbitraj valutar permit operatorului să obţină câştig fără risc, ca
urmare a diferenţelor înregistrate între cursurile cotate.
Arbitrajul valutar îmbracă, în principal, următoarele forme:
 arbitraj valutar la vedere;
 arbitraj valutar la termen;
 arbitraj valutar combinat cu arbitrajul dobânzilor.

78
 A. Arbitrajul valutar la vedere poate fi direct şi triunghiular.
Arbitrajul valutar la vedere direct constă în vânzarea unei sume în valută pe
piaţa unde cursul de schimb este mai ridicat şi cumpărarea concomitentă a unei sume în
aceeaşi valută pe piaţa unde cursul de schimb este mai scăzut.
Problema 1
La un moment dat, presupunem următoarele cursuri de schimb la vedere:
 pe piaţa valutară din Zürich, cursul spot USD/CHF: 1,2333 – 1,2365;
 pe piaţa valutară din New-York, cursul spot CHF/USD: 0,8130 – 0,8157.
În ce constă operaţiunea de arbitraj valutar efectuată de o persoană care dispune
de 1milion USD şi care este rezultatul?
Rezolvare
Pentru a compara cursul de schimb de la New-York cu cel de la Zürich se impune
calcularea cursului spot USD/CHF, astfel: pentru a avea un curs de schimb USD/CHF la
cumpărare mai mic decât cursul de schimb USD/CHF la vânzare, cursul USD/CHF la
cumpărare este inversul cursului CHF/USD la vânzare (1/0,8157 = 1,2259CHF/USD), iar
cursul USD/CHF la vânzare este inversul cursului CHF/USD la cumpărare (1/0,8130 =
1,2300 CHF/USD). Prin urmare, avem informaţiile:
Zürich: cursul spot USD/CHF: 1,2333 – 1,2365;
New – York: cursul spot USD/CHF: 1,2259 – 1,2300.
Persoana vinde la vedere suma de 1milion USD pe piaţa valutară din Zürich la
cursul spot de: 1USD = 1,2333CHF obţinând 1.233.300CHF şi cumpără la vedere
1.000.000 USD pe piaţa valutară din New – York la cursul spot de: 1USD=1,2300CHF
contra sumei de 1.230.000CHF.
În concluzie, persoana a efectuat un arbitraj valutar la vedere direct obţinând
un câştig de 3300CHF (1.233.300CHF încasaţi din vânzarea sumei de 1.000.000USD
minus 1.230.000CHF cheltuiţi pentru cumpărarea sumei de 1.000.000USD).
În cazul în care persoana urmăreşte obţinerea unui câştig exprimat în USD se
procedează astfel:
 vinde la vedere 1.000.000USD pe piaţa valutară din Zürich la cursul spot
de: 1USD=1,2333CHF şi încasează suma de 1.233.300CHF;

79
  cumpără la vedere dolari americani pentru suma de 1.233.300CHF pe
piaţa valutară din New-York la cursul spot de: 1USD=1,2300CHF
obţinând suma de 1.002.682,93USD (1.233.300/1,2300).
Câştigul exprimat în USD este:
1.002.682,93 – 1.000.000 = 2.682,93USD
Problema 2
La un moment dat, presupunem următoarele cursuri la vedere EUR/RON:
 Banca „A” → cursul spot EUR/RON: 3,5100 – 3,5250;
 Banca „B” → cursul spot EUR/RON: 3,5200 – 3,5300;
 Banca „C” → cursul spot EUR/RON: 3,5375 – 3,5410.
Ce operaţiune de arbitraj valutar poate să facă o persoană care dispune de
10.000RON şi care va fi rezultatul?
Rezolvare
Persoana, care dispune de suma de 10000RON, procedează astfel:
 cumpără la vedere euro contra sumei de 10.000RON de la Banca „A” la
cursul spot de: 1EUR=3,5250RON şi obţine 2.836,88EUR
(10.000/3,5250);
 vinde la vedere suma de 2.836,88EUR la Banca „C” la cursul spot de:
1EUR=3,5375RON încasând suma de 10.035,46RON (2.836,88×3,5375).
În concluzie, persoana a efectuat un arbitraj valutar la vedere direct obţinând un
câştig de 35,46RON (10.035,46-10.000).
Dacă persoana urmăreşte obţinerea unui câştig exprimat în euro ar proceda astfel:
 cumpără la vedere euro contra sumei de 10.000RON de la Banca „A” la
cursul spot de: 1EUR=3,5250RON primind suma de 2.838,88EUR;
 vinde la vedere euro în schimbul sumei de 10.000RON la Banca „C” la
cursul spot de: 1EUR=3,5375RON cedând 2.826,86EUR (10.000/3,5375).
Câştigul exprimat în EUR este:
2.836,88 – 2.826,86 = 10,02EUR.
Arbitrajul valutar la vedere triunghiular

80
 Acest tip de arbitraj se realizează în condiţiile în care există diferenţe între
cursurile încrucişate. Prin urmare, intervin trei sau mai multe valute pe două sau mai
multe pieţe.
Problema 1
La un moment dat, presupunem următoarele cursuri de schimb la vedere:
 pe piaţa valutară din Paris: cursul spot EUR/USD: 1,2730 – 1,2765;
 pe piaţa valutară din Zürich: cursul spot EUR/CHF: 1,5780 – 1,5800;
cursul spot USD/CHF: 1,2310 – 1,2340.
Ce operaţiune de arbitraj valutar poate să efectueze o persoană care dispune de
1.000.000USD şi care va fi rezultatul?
Rezolvare
Varianta I
Se calculează cursul încrucişat EUR/USD pe piaţa valutară din Zürich, astfel:
 pentru a calcula cursul spot la cumpărare EUR/USD, se au în vedere
următoarele cursuri spot:
1USD  1,2340CHF  1,5780
  1EUR   1,2788USD
1EUR  1,5780CHF  1,2340

 pentru a calcula cursul spot la vânzare EUR/USD, se au în vedere

următoarele cursuri spot:
1EUR  1,5800CHF  1,5800
  1EUR   1,2835USD
1USD  1,2310CHF  1,2310
Prin urmare, pe piaţa valutară din Zürich cursul spot EUR/USD este de: 1,2788 –
1,2835.
Comparând cursul spot EUR/USD de la Paris cu cel de la Zürich, suma de
1.000.000USD se vinde la Paris pentru că se cedează doar 1,2765USD pentru 1EUR faţă
de 1,2835USD pentru 1EUR la Zürich. Prin urmare, persoana procedează astfel:
 vinde la vedere suma de 1.000.000USD contra EUR pe piaţa valutară din
Paris la cursul spot de: 1EUR=1,2765USD şi primeşte 783.392,09EUR
(1.000.000/1,2765);
 vinde la vedere suma de 783.392,09EUR pe piaţa valutară din Zürich la
cursul spot de: 1EUR=1,5780CHF şi încasează 1.236.192,72CHF;

81
  cumpără la vedere USD contra sumei de 1.236.192,72CHF pe piaţa
valutară din Zürich la cursul spot de: 1USD=1,2340CHF primind suma de
1.001.776,92USD (1.236.192,72/1,2340).
În concluzie, s-a efectuat un arbitraj valutar la vedere triunghiular obţinându-se un
câştig de 1.776,92USD (1.001.776,92USD – 1.000.000USD).
Varianta II
În cazul în care nu se calculează cursul încrucişat EUR/USD, iar persoana
efectuează tranzacţii mai întâi pe piaţa valutară de la Zürich:
 vinde la vedere suma de 1.000.000USD contra CHF pe piaţa valutară din
Zürich la cursul spot de: 1USD=1,2310CHF încasând 1.231.000CHF
(1.000.000×1,2310);
 cumpără la vedere euro în schimbul sumei de 1.231.000CHF pe piaţa
valutară din Zürich la cursul spot de: 1EUR=1,5800CHF primind suma de
779.113,92EUR (1.231.000/1,5800);
 cumpără la vedere dolari americani în schimbul sumei de 779.113,92EUR
pe piaţa valutară din Paris la cursul spot de: 1EUR=1,2730USD primind
suma de 991.812,03USD (779.113,92×1,2730).
Prin urmare, se constată o pierdere de 8.187,97USD (991.812,03-10.000). Astfel,
în cazul variantei a II-a nu este posibilă realizarea unei operaţiuni de arbitraj valutar.
Problema 2
La un moment dat, presupunem următoarele informaţii cu privire la cursurile de
schimb din Marea Britanie şi România:
Londra: cursul spot GBP/USD: 1,9170 – 1,9210;
Bucureşti: cursul spot USD/RON: 2,7900 – 2,8300;
cursul spot GBP/RON: 5,2800 – 5,3100.
Ce operaţiune de arbitraj valutar poate să efectueze o persoană care dispune de
1.000.000GBP şi care va fi rezultatul?
Rezolvare
Varianta I
Se calculează cursul încrucişat GBP/USD la Bucureşti, astfel:

82
  pentru calculul cursului spot la cumpărare GBP/USD, se au în vedere
următoarele cursuri spot:
1USD  2,8300RON  5,2800
  1GBP   1,8657USD
1GBP  5,2800RON  2,8300

 pentru calculul cursului spot la vânzare GBP/USD, se au în vedere

următoarele cursuri spot:
1GBP  5,3100RON  5,3100
  1GBP   1,9032USD
1USD  2,7900RON  2,7900
Prin urmare, pe piaţa valutară din Bucureşti cursul spot GBP/USD este:
1,8657 – 1,9032.
Comparând cursul spot GBP/USD de la Londra cu cel de la Bucureşti, persoana
procedează astfel:
 vinde la vedere suma de 1.000.000GBP la Londra, la cursul spot de:
1GBP=1,9170USD şi încasează 1.917.000USD (1.000.000×1,9170);
 vinde la vedere 1.917.000USD la Bucureşti, la cursul spot de:
1USD=2,7900RON şi primeşte 5.348.430RON (1.917.000×2,7900);
 cumpără la vedere GBP în schimbul sumei de 5.348.430RON, la cursul
spot de: 1GBP=5,3100RON şi primeşte 1.007.237,29GBP
(5.348.430/5,3100).
În concluzie, persoana a efectuat un arbitraj valutar la vedere triunghiular şi a
obţinut un câştig de 7.237,29GBP (1.007.237,29-1.000.000).
Varianta II
Dacă nu s-ar fi calculat cursul încrucişat GBP/USD, iar persoana ar fi operat mai
întâi pe piaţa valutară de la Bucureşti:
 vinde la vedere suma de 1.000.000GBP contra RON, la cursul spot de:
1GBP=5,2800RON şi încasează 5.280.000RON (1.000.000×5,2800);
 cumpără la vedere USD în schimbul sumei de 5.280.000RON la cursul
spot de: 1USD=2,8300RON şi primeşte 1.865.724,38USD;
 cumpără la vedere GBP în schimbul sumei de 1.865.724,38USD la
Londra, la cursul spot de: 1GBP=1,9210USD şi primeşte 971.225,60GBP.
Rezultă o pierdere de 28.774,40GBP.

83
 În cazul variantei a II-a nu este posibilă realizarea unei operaţiuni de arbitraj
valutar.
B. Arbitrajul valutar la termen se poate realiza:
 pe două pieţe, urmărindu-se obţinerea unui câştig din diferenţele de curs
valutar la termen pe două pieţe;
 combinat cu arbitrajul valutar la vedere.
Arbitrajul valutar la termen pe două pieţe poate să fie:
 direct
 triunghiular
Arbitrajul valutar la termen direct constă în cumpărarea şi vânzarea unei sume
în valută la acelaşi termen în scopul obţinerii unui câştig.
Problema 1
Pe data de 17 august, 2007, presupunem următoarele cursuri la termen de 1
lună:
 pe piaţa valutară din Tokyo, cursul la termen de 1 lună USD/JPY:
116 – 116,85;
 pe piaţa valutară din New-York, cursul la termen de 1 lună 100JPY/USD:
0,8435 – 0,8542.
Ce operaţiune de arbitraj valutar poate să efectueze o persoană care va dispune
pe data de 17 septembrie, 2007 de 5.000.000USD şi care va fi rezultatul?
Rezolvare
Pentru a compara cursul de schimb de la New – York cu cel de la Tokyo se
impune calculul cursului USD/JPY. Astfel, la New- York:
100 100
CT 1lunăUSD / JPY : 
0,8542
   0,8435

117 , 07 118, 55

Pe data de 17 august, 2007, persoana:

 vinde la termen de 1 lună suma de 5 milioane USD la New – York, la
cursul la termen de 1 lună de: 1USD=117,07JPY şi
 cumpără la termen de 1 lună suma de 5 milioane USD la Tokyo, la
cursul la termen de 1 lună de: 1USD=116,85JPY.

84
 Pe data de 17 septembrie, 2007, se realizează decontarea tranzacţiilor la termen:
 se predă suma de 5.000.000USD şi se încasează 583.350.000JPY
(5.000.000×117,07);
 se primeşte suma de 5.000.000USD şi se cedează 584.250.000JPY
(5.000.000×116.85).
În concluzie, persoana a efectuat un arbitraj valutar la termen direct (pe două
pieţe) şi a obţinut un câştig de 1.100.000JPY (585.350.000-584.250.000).
Dacă persoana urmăreşte obţinerea unui câştig exprimat în dolari americani,
procedează astfel:
Pe data de 17 august, 2007:
 vinde la termen de 1 lună suma de 5 milioane USD la New-York, la
cursul la termen de 1 lună de: 1USD=117,07JPY şi
 cumpără la termen de 1 lună dolari americani la Tokyo la cursul la
termen de 1 lună de: 1USD=116,85JPY.
Pe data de 17 septembrie, 2007:
 se predă suma de 5.000.000 USD şi se încasează 585.350.000JPY
(5.000.000×117,07);
 se primeşte 5.009.413,78 USD (585.350.000/116,85) şi se cedează
585.350.000JPY.
În concluzie, persoana a efectuat un arbitraj valutar la termen direct şi a obţinut un
câştig de 9.413,78USD (5.009.413,78-5.000.000).
Arbitrajul valutar la termen triunghiular se realizează în cazul în care există
diferenţe între cursurile la termen încrucişate.
Problema 2
Pe data de 21 august, 2007, presupunem următoarele informaţii:
 pe piaţa valutară din Frankfurt, cursul la termen de 3 luni EUR/GBP:
0,6670 – 0,6710;
 pe piaţa valutară din Zürich, cursul la termen de 3 luni EUR/CHF:
1,5885 – 1,5920; cursul la termen de 3 luni GBP/CHF: 2,3490 – 2,3530.
Ce operaţiune de arbitraj valutar poate să efectueze o persoană care va dispune
pe data de 21 noiembrie, 2007 de 1.000.000EUR şi care va fi rezultatul?

85
 Rezolvare
Varianta I
Se calculează cursul încrucişat la termen de 3 luni EUR/GBP pe piaţa valutară din
Zürich, astfel:
 pentru a calcula cursul la termen de 3 luni la cumpărare EUR/GBP, se
au în vedere următoarele cursuri la termen de 3 luni:
1GBP  2,3530CHF  1,5885
  1EUR   0,6751GBP
1EUR  1,5885CHF  2,3530

 pentru a calcula cursul la termen de 3 luni la vânzare EUR/GBP, se au

în vedere următoarele cursuri la termen de 3 luni:
1EUR  1,5920CHF  1,5920
  1EUR   0,6777GBP
1GBP  2,3490CHF  2,3490
Prin urmare, cursul încrucişat la termen de 3 luni EUR/GBP la Zürich este:
0,6751 – 0,6777.
Comparând cursul încrucişat la termen de 3 luni EUR/GBP de la Zurich cu cel de
la Frankfurt, persoana procedează astfel:
- pe data de 21 august, 2007:
 vinde la termen de 3 luni suma de 1.000.000EUR pe piaţa valutară
din Zürich, la cursul la termen de 3 luni: 1EUR=1,5885CHF;
r

 cumpără la termen de 3 luni lire sterline la Zürich, la cursul la termen

de 3 luni: 1GBP=2,3530CHF;
 cumpără la termen de 3 luni euro la Frankfurt, la cursul la termen de
3 luni: 1EUR=0,6710GBP.
- pe data de 21 noiembrie, 2007, se realizează decontarea tranzacţiilor la
termen, astfel:
 se predă suma de 1.000.000EUR şi se încasează 1.588.500CHF -

(1.000.000×1,5885);
 se primeşte suma de 675.096GBP (1.588.500/2,3530) şi se cedează
1.588.500CHF;
 se primeşte suma de 1.006.104,32EUR (675.096/0,6710) şi se cedează
675.096GBP.

86
 În concluzie, persoana a efectuat un arbitraj valutar la termen triunghiular (s-a
operat cu 3 valute, pe două pieţe) şi a obţinut un câştig de 6.104,32EUR (1.006.104,32-
1.000.000).
Varianta II
În cazul în care nu s-ar fi calculat cursul încrucişat, iar persoana realizează
tranzacţia mai întâi la Frankfurt:
- pe data de 21 august, 2007:
 vinde la termen de 3 luni suma de 1.000.000EUR la Frankfurt, la cursul la
termen de 3 luni: 1EUR=0,6670GBP;
 vinde la termen de 3 luni GBP la Zürich, la cursul la termen de 3 luni:
1GBP=2,3490CHF;
 cumpără la termen de 3 luni EUR la Zürich, la cursul la termen de 3 luni:
1EUR=1,5920CHF
- pe data de 21 noiembrie, 2007:
 se predă suma de 1.000.000EUR şi se încasează 667.000GBP
(1.000.000×0,6670);
 se predă suma de 667.000GBP şi se încasează 1.566.783CHF
(667.000×2,3490);
 se primeşte 984.160,18EUR (1.566.783/1,5920) şi se cedează
1.566.783CHF.
În concluzie, se constată că persoana poate să înregistreze o pierdere de
15.839,82EUR (984.160,18-1.000.000). Astfel, în cazul variantei II nu este posibilă
realizarea unei operaţiuni de arbitraj valutar.

Arbitrajul valutar la termen combinat cu arbitrajul valutar la vedere

Acest tip de arbitraj se poate realiza pe aceeaşi piaţă (se vinde la vedere şi se
cumpără la termen sau se cumpără la vedere şi se vinde la termen) şi pe pieţe diferite (se
cumpără la vedere pe o piaţă se vinde la termen pe o altă piaţă sau se vinde la vedere pe o
piaţă şi se cumpără la termen pe o altă piaţă).

87
 Problema 1
Pe data de 11 august, 2007, pe piaţa valutară din Paris, presupunem următoarele
informaţii:
Cursul spot EUR/USD: 1,3570 – 1,3600;
Cursul la termen de 1 lună EUR/USD: 1,3630 – 1,3665.
Ce operaţiune de arbitraj valutar poate să efectueze o persoană care dispune de 1
milion USD şi care va fi rezultatul?
Rezolvare
Pe data de 11 august, 2007:
 cumpără la vedere euro în schimbul sumei de 1.000.000USD la cursul
spot de: 1EUR=1,3600USD primind suma de 735294,12EUR
(1.000.000/1,3600) şi vinde la termen de 1 lună suma de 735294,12EUR
la cursul la termen de 1 lună:1EUR=1,3630USD.
Pe data de 11 septembrie, 2007 se realizează decontarea tranzacţiei la termen:
 predă suma de 735294,12EUR şi încasează 1002205,89USD
(735294,12×1,3630).
În concluzie, persoana a efectuat un arbitraj valutar la vedere combinat cu
arbitrajul la termen, pe aceeaşi piaţă, obţinând un câştig de 2.205,89 USD (1.002.205,89-
1.000.000).
În cazul în care persoana urmăreşte câştigul în euro:
 pe data de 11 august, 2007, cumpără la vedere euro pentru suma de
1.000.000USD la cursul spot: 1EUR=1,3600USD primind 735294,12EUR
(1.000.000/1,3600) şi vinde la termen de 1 lună euro contra sumei de
1.000.000USD la cursul la termen: 1EUR=1,3630USD;
 Pe data de 11 septembrie, 2007, predă 733675,72EUR (1.000.000/1,3630)
şi primeşte 1.000.000USD.
Câştigul este de 1618,40EUR (735294,12-733675,72).
Problema 2
Pe data de 4 august, 2007, pe piaţa valutară din Zürich, presupunem
următoarele informaţii:
Cursul spot USD/CHF: 1,2043 – 1,2070;

88
 Cursul la termen de 3 luni USD/CHF: 1,1990 – 1,2015.
Ce operaţiune de arbitraj valutar poate să efectueze o persoană care dispune de 2
milioane USD şi care va fi rezultatul?
Rezolvare
Pe data de 4 august, 2007:
 vinde la vedere suma de 2.000.000USD la cursul spot de:
1USD=1,2043CHF încasând 2408600CHF (2.000.000×1,2043) şi
cumpără la termen de 3 luni dolari americani, în schimbul sumei de
2.408.600CHF, la cursul la termen de 3 luni de: 1USD=1,2015CHF.
Pe data de 4 noiembrie, 2007 se realizează decontarea tranzacţiei la termen:
 se primeşte suma de 2.004.660,84USD (2408600/1,2015) şi se cedează
2.408.600CHF.
Persoana a efectuat un arbitraj valutar la vedere combinat cu unul la termen pe
aceeaşi piaţă obţinând un câştig de 4660,84USD (2.004.660,84 -2.000.000).
Dacă se urmăreşte câştigul în franci elveţieni:
 pe data de 4 august, 2007, vinde la vedere 2.000.000USD la cursul spot
de: 1USD=1,2043CHF încasând 2.408.600CHF şi cumpără la termen de
3 luni suma de 2.000.000USD la cursul la termen de: 1USD=1,2015CHF,
 Pe data de 4 noiembrie, 2007, se primeşte suma de 2.000.000USD şi se
cedează 2.403.000CHF (2.000.000×1,2015). Câştigul este de 5.600CHF
(2.408.600-2.403.000).
Problema 3
Pe data de 8 martie, 2007, presupunem următoarele cursuri de schimb:
 pe piaţa valutară din New-York, cursul spot GBP/USD: 1,8720-1,8750;
cursul la termen de 1 lună GBP/USD: 1,8675-1,8705;
 pe piaţa valutară din Londra: cursul la termen de 1 lună GBP/USD:
1,8660-1,8690
Ce operaţiune de arbitraj valutar poate să efectueze o persoană care dispune de
1.000.000GBP şi care va fi rezultatul?
Rezolvare
Pe data de 8 martie, 2007:

89
  vinde la vedere suma de 1.000.000GBP pe piaţa valutară din New-
York, la cursul spot de: 1GBP=1,8720USD încasând 1.872.000USD şi
cumpără la termen de 1 lună lire sterline, în schimbul sumei de
1.872.000USD, pe piaţa valutară de la Londra, la cursul la termen de 1
lună: 1GBP=1,8690USD.
Pe data de 8 aprilie, 2007 se realizează decontarea tranzacţiei la termen:
 se primeşte suma de 1.001.605,14GBP (1.872.000/1,8690) şi se cedează
1.872.000USD.
În concluzie, persoana a efectuat un arbitraj valutar la vedere combinat cu unul la
termen, pe două pieţe, obţinând un câştig de 1.605,14GBP (1.001.605,4-1.000.000).
În cazul în care persoana urmăreşte câştigul în dolari americani:
 pe data de 8 martie, 2007, vinde la vedere 1.000.000GBP la New-York, la
cursul spot: 1GBP=1,8720USD încasând 1.872.000USD şi cumpără la
termen de o lună 1.000.000GBP la Londra, la cursul la termen de:
1GBP=1,8690USD;
 pe data de 8 aprilie, primeşte 1.000.000GBP şi cedează 1.869.000USD
(1.000.000×1,8690). Câştigul este de 3.000USD (1.872.000-1.869.000).
Problema 4
Pe data de 17 august, 2007, presupunem următoarele cursuri de schimb:
 pe piaţa valutară din Sidney, cursul spot EUR/AUD: 1,6700-1,6730;
cursul la termen de 3 luni EUR/AUD: 1,6770-1,6800;
 pe piaţa valutară din Paris, cursul la termen de 3 luni EUR/AUD:
1,6790-1,6820.
Ce operaţiune de arbitraj valutar poate să efectueze o persoană care dispune de 3
milioane dolari australieni şi care va fi rezultatul?
Rezolvare
Pe data de 17 august, 2007:
 cumpără la vedere EUR pentru suma de 3.000.000AUD pe piaţa
valutară din Sidney, la cursul spot de: 1EUR=1,6730AUD primind suma
de 1.793.186EUR (3.000.000/1,6730) şi

90
  vinde la termen de 3 luni 1.793.186EUR pe piaţa valutară din Paris, la
cursul la termen de 3 luni de: 1EUR=1,6790AUD.
Pe data de 17 noiembrie, 2007 se realizează decontarea tranzacţiei la termen:
 se predă suma de 1.793.186EUR şi se încasează 3.010.759,30AUD
(1.793.186×1,6790).
În concluzie, persoana a efectuat un arbitraj valutar la vedere combinat cu unul la
termen, pe două pieţe, obţinând un câştig de 10.759,30AUD (3.010.759,30-3.000.000).
Dacă se urmăreşte un câştig în euro:
 pe data de 17 august, 2007, se cumpără la vedere EUR pentru suma de
3.000.000AUD la Sidney, la cursul spot de: 1EUR=1,6730AUD primindu-
se 1.793.186EUR şi se vinde la termen de 3 luni EUR în schimbul sumei
de 3.000.000AUDla Paris, la cursul la termen de 3 luni de:
1EUR=1,6790AUD;
 pe data de 17 noiembrie, 2007 se predă suma de 1.786.777,84EUR
(3.000.000/1,6790) şi se încasează 3.000.000AUD. Câştigul obţinut este
de 6.408,16EUR (1.793.186-1.786.777,84).

Arbitrajul valutar combinat cu arbitrajul dobânzilor

Arbitrajul dobânzilor reprezintă operaţiunea prin care se urmăreşte obţinerea
unui câştig din diferenţa între ratele de dobândă la diferite valute sau pe diferite pieţe. De
exemplu, dacă pe piaţa monedei EUR, rata dobânzii pe termen de 30 de zile este mai
mare decât rata dobânzii pe termen de 30 de zile de pe piaţa USD, poate să fie profitabil
transferul de capitaluri de pe piaţa USD pe piaţa EUR. Însă, investitorii trebuie să
preschimbe USD pe EUR la cursul spot şi, totodată, să se acopere contra riscului valutar
prin convertirea în dolari americani a sumei rezultate (exprimată în euro) din plasamentul
pe piaţa euro, dar la cursul la termen. Plasamentul de capital pe piaţa monedei EUR va fi
sau nu profitabil în funcţie de diferenţa dintre ratele de dobândă şi de diferenţa dintre
cursul la termen şi cursul la vedere.
Problema 1
Pe data de 2 martie, 2007, presupunem următoarele informaţii:
 cursul spot GBP/USD: 1,8870-1,8990;

91
  cursul la termen de 3 luni GBP/USD: 1,9210-1,9235;
 rata dobânzii pe termen de 3 luni pe piaţa lirei sterline este 5%;
 rata dobânzii pe termen de 3 luni pe piaţa dolarului american este 7%.
O persoană dispune de 1 milion USD şi doreşte valorificarea sumei respective pe
o perioadă de 3 luni.
Ce operaţiune poate să efectueze persoana respectivă cu suma de care dispune şi
care va fi rezultatul?
Rezolvare
Varianta I
Persoana poate să plaseze suma de 1.000.000USD pe piaţa dolarului, pe termen
de 3 luni, la o rată a dobânzii de 7%. La finele celor 3 luni va dispune de:
1.000.000  7  3
1.000.000   1.017.500USD
100  12
Câştigul obţinut în urma plasării capitalului pe piaţa dolarului american este de
17.500USD (1.017.500-1.000.000).
Varianta II
Persoana poate să plaseze suma de 1.000.000USD pe piaţa lirei sterline efectuând
următoarele operaţiuni:
 cumpără la vedere lire sterline în schimbul sumei de 1.000.000USD, la
cursul spot de: 1GBP=1,8900USD, şi obţine 529.100,53GBP
r
(1.000.000/1,8900);
 plasează suma de 529.100,53GBP pe termen de 3 luni, la o rată a dobânzii
de 5% şi va dispune peste 3 luni de:
529.100,53  5  3
529.100,53   535.714,29GBP ;
100  12
 fiind expusă riscului valutar, se va proteja prin vânzarea la termen de 3
luni a sumei de 535.714,29GBP la cursul la termen de: 1GBP=1,9210USD
şi va obţine1.029.107,15USD (535.714,29×1,9210).
Câştigul obţinut pe seama plasării capitalului pe piaţa lirei sterline este
29.107,15USD (1.029.107,15-1.000.000).

92
 Comparând varianta I cu varianta II se alege varianta II (câştigul fiind mai mare).
Prin urmare, s-a efectuat un arbitraj valutar combinat cu arbitrajul dobânzilor obţinându-
se un câştig de 29.107,15USD.
Deşi rata dobânzii la USD este mai mare comparativ cu rata dobânzii la GBP,
plasarea sumei de 1.000.000USD pe piaţa lirei sterline este mai profitabilă deoarece
cursul la termen al GBP este mai mare decât cursul spot (se previzionează o apreciere a
GBP), iar diferenţa de curs valutar este mai mare decât diferenţa de dobândă.
Diferenţa de curs valutar:
1,9210  1,8900 360  100
  6,56%
1,8900 90
Diferenţa de dobândă: 7%-5%=2%.
Problema 2
La un moment dat, se cunosc următoarele informaţii:
 cursul spot EUR/USD: 1,2770-1,2800;
 cursul la termen de 1 lună EUR/USD: 1,2705-1,2740;
 rata dobânzii pe termen de 1 lună pe piaţa monedei euro: 41/2%;
 rata dobânzii pe termen de 1 lună pe piaţa dolarului american: 32/3%.
O persoană dispune de 2.000.000USD şi doreşte valorificarea sumei respective
pe o perioadă de 30 zile.
a) Ce operaţiune poate să efectueze persoana respectivă şi care va fi rezultatul?
b) Ce operaţiune poate să efectueze persoana respectivă dacă ar fi dispus de
1.562.500EUR şi care ar fi rezultatul?
Rezolvare
a) Varianta I
Plasează suma de 2.000.000USD pe piaţa USD, pe termen de 30 zile, la o rată a
dobânzii de 32/3% (3%+2/3%). Peste 30 zile va dispune de:
2.000.000  3,67  30
2.000.000   2.006.116,67USD
100  360
Câştigul obţinut prin plasarea sumei de 2.000.000USD pe piaţa dolarului este de
6.116,67USD (2.006.116,67-2.000.000).
Varianta II

93
 Plasează suma de 2.000.000USD pe piaţa monedei euro efectuând următoarele
operaţiuni:
 cumpără la vedere EUR în schimbul sumei de 2.000000USD, la cursul
spot de: 1EUR=1,2800USD obţinând 1.562.500EUR (2.000.000/1,2800);
 plasează suma de 1.562.500EUR pe termen de 30 zile, la o rată a dobânzii
de 41/2% (4%+1/2%) şi va dispune peste 30 zile de:
1.562.500  4,5  30
1.562.500   1.568.359,38EUR ;
100  360
 pentru a se acoperi contra riscului valutar, vinde la termen de 1 lună
1.568.359,38EUR la cursul la termen de: 1EUR=1,2705USD şi va obţine:
1.568.359,38×1,2705=1.992.600,59USD.
Se constată o pierdere de 7.399,41USD (2.000.000-1.992.600,59).
Comparând varianta I cu varianta II se alege varianta I, care aduce un câştig de
6.116,67USD.
Deşi rata dobânzii pe piaţa monedei EUR este mai mare decât rata dobânzii pe
piaţa dolarului american, plasarea sumei de 2.000.000USD pe piaţa monedei euro nu este
profitabilă deoarece cursul la termen al EUR este mai mic decât cursul spot (se
previzionează o depreciere a monedei EUR), iar diferenţa de curs valutar (în procente pe
an) exprimând deportul monedei euro este mai mare decât diferenţa de dobândă.
Diferenţa de curs valutar:
1,2705  1,2800 360  100
  8,91%
1,2800 30
Diferenţa de dobândă: 4,5%-3,67%=0,83%.
b) Varianta I
Plasează suma de 1.562.500EUR pe piaţa monedei EUR, pe termen de 30 zile, la
o rată a dobânzii de 41/2%. Peste 30 de zile va dispune de:
1.562.500  4,5  30
1.562.500   1.568.359,38EUR
100  360
Câştigul obţinut prin plasarea sumei de 1.562.500EUR pe piaţa monedei EUR
este de 5.859,38EUR (1.568.359,38-1.562.500).
Varianta II

94
 Plasează suma de 1.562.500EUR pe piaţa dolarului american efectuând
următoarele operaţiuni:
 vinde la vedere suma de 1.562.500EUR la cursul spot de:
1EUR=1,2770USD încasând 1.995.312,5USD (1.562.500×1,2770);
 plasează suma de 1.995.312,5USD pe termen de 30 zile, la o rată a
dobânzii de 32/3% şi va dispune peste 30 de zile de:
1.995.312,5  3,67  30
1.995.312,5   2.001.414,83USD ;
100  360
 pentru a se proteja contra riscului valutar, cumpără la termen de 1 lună
EUR în schimbul sumei de 2.001.414,83USD, la cursul la termen de:
1EUR=1,2740USD şi va primi 1.570.969,25EUR (2.001.414,83/1,2740).
Pe baza calculelor efectuate se constată obţinerea unui câştig de 8.469,25EUR
(1.570.969,25-1.562.500).
Comparând varianta I cu varianta II se alege varianta II, care aduce un câştig mai
mare. Prin urmare, s-a efectuat un arbitraj valutar combinat cu arbitrajul dobânzilor
obţinându-se un câştig de 8.469,25EUR.
Plasarea sumei de 1.562.500EUR pe piaţa dolarului american este mai profitabilă
pentru că cursul la termen al USD este mai mare decât cursul spot (se previzionează o
apreciere a USD), iar diferenţa de curs valutar (în procente pe an) exprimând deportul
monedei EUR este mai mare decât diferenţa de dobândă.
Diferenţa de curs valutar:
1,2740  1,2770 360  100
  2,82% (deportul monedei EUR, respectiv reportul USD)
1,2770 30
Diferenţa de dobândă: 4,5%-3,67%=0,83%.
Problema 3
O persoană dispune de 1milion CHF şi doreşte valorificarea sumei respective pe
o perioadă de 180 zile. Presupunem următoarele informaţii de care dispune persoana
respectivă:
 cursul spot CAD/CHF: 1,1020 – 1,1045;
 cursul la termen de 6 luni CAD/CHF: 1,0930 – 1,0970;

95
  rata dobânzii pe termen de 6 luni pe piaţa dolarului canadian este de
8,15%;
 rata dobânzii pe termen de 6 luni pe piaţa francului elveţian este de
5,75%.
Ce operaţiune poate să efectueze persoana respectivă şi care ar fi rezultatul?
Rezolvare
Varianta I
Persoana poate să plaseze suma de 1.000.000CHF pe piaţa francului elveţian, pe
termen de 180 zile, la o rată a dobânzii de 6%. Peste 180 zile va dispune de:
1.000.000  5,75  180
1.000.000   1.028.750CHF
100  360
Câştigul obţinut în urma unui asemenea plasament este de 28.750CHF
(1.028.750-1.000.000).
Varianta II
Plasează suma de 1.000.000CHF pe piaţa dolarului canadian efectuând
următoarele operaţiuni:
 cumpără la vedere dolari canadieni pentru suma de 1.000.000CHF, la
cursul spot de: 1CAD=1,1045CHF, obţinând 905.387,05CAD
(1.000.000/1,1045);
 plasează suma de 905.387,05CAD pe termen de 6 luni, la o rată a dobânzii
de 8,15% şi va dispune peste 6 luni de:
905.387,05  8,15  180
905.387,05   942.281,57CAD ;
100  360
 pentru a se proteja contra riscului valutar, vinde la termen de 6 luni suma
de 942.281,57CAD la cursul la termen de: 1CAD=1,0930CHF şi va încasa
suma de 1.029.913,76CHF ( 942.281,57×1,0930).
Câştigul obţinut în urma plasării sumei de 1.000.000CHF pe piaţa CAD este de
29.913,76CHF (1.029.913,76-1.000.000).
Comparând varianta I cu varianta II se alege varianta II (câştigul fiind mai mare).
Prin urmare, s-a efectuat un arbitraj valutar combinat cu arbitrajul dobânzilor obţinându-
se un câştig de 29.913,76CHF.

96
 Plasarea sumei de 1.000.000CHF pe piaţa dolarului canadian este mai avantajoasă
pentru că, pe de o parte, rata dobânzii la CAD este mai mare faţă de rata dobânzii la CHF,
iar, pe de altă parte, diferenţa de curs valutar exprimând deportul CAD (cursul la termen
este mai mic decât cursul la vedere) nu depăşeşte diferenţa de dobândă.
Diferenţa de curs valutar:
1,0930  1,1045 360  100
  2,08%
1,1045 180
Diferenţa de dobândă: 8,15%-6%=2,15%.

3.4 Probleme privind operaţiile de speculaţie valutară

Speculaţia valutară reprezintă operaţiunea efectuată pe pieţele valutare în

vederea realizării unui câştig din diferenţele de curs valutar.
Operaţiile de speculaţie valutară se individualizează prin expunerea voluntară la
risc şi se bazează pe anticipaţiile cu privire la variaţia cursurilor de schimb. În cazul în
care anticipaţiile se adeveresc, speculatorul obţine câştig; în caz contrar, el va înregistra
pierdere.
Speculaţiile valutare se practică atât la vedere cât şi la termen, însă cele mai
frecvente sunt cele la termen.
I. Speculaţia valutară la vedere este operaţiunea prin care
speculatorul urmăreşte să câştige sperând că raportul de schimb pe
o piaţă va evolua în sensul aşteptărilor sale.
Problema 1
Pe data de 21 iulie, 2007, presupunem că, pe piaţa valutară din Zürich, dolarul
canadian cotează la vedere la nivelul de: 1CAD=1,1020CHF. Rata dobânzii pe termen
de o lună pe piaţa monetară a dolarului canadian este de 6%. Rata dobânzii pe termen
de o lună pe piaţa monetară a CHF este 10%.
a) Cum va proceda o persoană care anticipează, pe data de 21 august, 2007, o
depreciere a francului elveţian şi care poate să dispună de 1.000.000CHF?

97
 b) Calculaţi rezultatul, presupunând că, pe data de 21 august, 2007, cursul spot
CAD/CHF este: b1) 1CAD=1,1070CHF; b2) 1CAD=1,1057CHF;b3)
1CAD=1,1020CHF; b4) 1CAD=1,0930CHF.
Rezolvare
a) Pe data de 21 iulie, 2007, speculatorul anticipând deprecierea francului elveţian
se împrumută cu suma de 1.000.000CHF pe termen de o lună, la o rată a dobânzii de
10%. Suma împrumutată o foloseşte pentru cumpărarea de dolari canadieni la cursul spot
de: 1CAD=1,1020CHF şi plasează suma în CAD pe termen de o lună, la o rată a dobânzii
de 6%.
La data scadenţei împrumutului contractat, vinde suma în CAD încasată în
vederea rambursării împrumutului inclusiv a dobânzii aferente.
 suma de rambursat peste o lună:
1.000.000  10  30
1.000.000CHF   1.008.333,33CHF
100  360
 cumpără la vedere dolari canadieni, la cursul spot de: 1CAD=1,1020CHF,
în schimbul sumei de 1.000.000CHF şi primeşte 907.441,02CAD
(1.000.000/1,1020);
 plasează suma de 907.441,02CAD pe termen de o lună, la o rată a
dobânzii de 6% şi va încasa peste o lună:
907.441,02  6  30
907.441,02CAD   911.978,23CAD
100  360
b) Pe data de 21 august:
b1) Cursul spot CAD/CHF este de: 1CAD=1,1070CHF
Speculatorul vinde la vedere suma de 911.978,23CAD la cursul spot de:
1CAD=1,1070CHF şi încasează 1.009.559,90CHF (911.978,23×1,1070). Rambursează
împrumutul contractat inclusiv dobânda aferentă, respectiv suma de 1.008.333,33CHF.
Speculatorul înregistrează un câştig (datorat deprecierii francului elveţian) în
sumă de 1.226,57CHF ( 1.009.559,90-1.008.333,33).
Operaţiunea de speculaţie este profitabilă deoarece francul elveţian s-a depreciat
cu 0,45% în timp ce pierderea de dobândă (datorată plasării CAD la o rată a dobânzii mai
mică comparativ cu rata dobânzii la CHF) este de 0,33%.

98
 1,1070  1,1020
Deprecierea CHF =  100  0,45%
1,1020
(10%  6%)  30
Pierderea de dobândă =  0,33%
360
b2) Cursul spot CAD/CHF este de: 1CAD=1,1057CHF
Speculatorul vinde suma de 911.978,23CAD la cursul spot de:
1CAD=1,1057CHF şi încasează 1.008.374,33CHF (911.978,23×1,1057). Rambursează
împrumutul inclusiv dobânda aferentă, respectiv suma de 1.008.333,33CHF.
Câştigul speculatorului este nesemnificativ, şi anume de 41CHF (1.008.374,33-
1.008.333,33).
Deşi francul elveţian s-a depreciat (cu 0,34%) depreciarea nu este suficient de
mare pentru ca operaţiunea de speculaţie să fie profitabilă.
b3) Cursul spot CAD/CHF este de: 1CAD=1,1020CHF
Speculatorul vinde suma de 911.978,23CAD la cursul spot de:
1CAD=1,1020CHF şi încasează suma de 1.005.000CHF, sumă insuficientă pentru
onorarea obligaţiilor de plată rezultate din împrumutul contractat (1.008.333,33CHF).
Prin urmare, speculatorul înregistrează pierdere, care se datorează diferenţei de
dobândă la cele două valute, în condiţiile în care cursul de schimb a rămas stabil
(1CAD=1,1020CHF).
b4) Cursul spot CAD/CHF este de: 1CAD=1,0930CHF
Contrar previziunii, francul elveţian s-a apreciat. Speculatorul vinde suma de
911.978,23CAD la cursul spot de: 1CAD=1,0930CHF şi încasează 996.792,21CHF,
sumă insuficientă pentru rambursarea împrumutului şi a dobânzii aferente. Prin urmare,
speculatorul înregistrează pierdere.
II. Speculaţia valutară la termen este operaţiunea prin care speculatorul
urmăreşte să câştige mizând pe diferenţa dintre cursul la termen al unei valute pe o
anumită perioadă şi cursul la vedere al valutei respective, înregistrat la termenul convenit.
În cazul în care speculatorul anticipează la un anumit termen o creştere a cursului
de schimb al unei valute, va cumpăra la termen valuta respectivă şi o va vinde la
vedere la termenul respectiv (speculaţie à la hausse). Dacă speculatorul anticipează la
un anumit termen o scădere a cursului de schimb al unei valute, va vinde la termen

99
valuta respectivă şi o va cumpăra la vedere la termenul respectiv (speculaţie à la
baisse). Speculatorul înregistrează câştig numai dacă anticipaţiile lui s-au adeverit.
Problema 1
Pe data de 2 august, 2007, pe piaţa valutară din Paris, presupunem următoarele
informaţii:
Cursul spot EUR/USD: 1,3580 – 1,3600;
Cursul la termen de 3 luni EUR/USD: 1,3605 – 1,3630;
Ce operaţiune poate să efectueze o persoană care anticipează, pentru data de 2
noiembrie, 2007, un curs spot EUR/USD de: 1,3640 – 1,3665 şi care va dispune pe data
de 2 noiembrie de 3 milioane USD?
Rezolvare
Pe data de 2 august, 2007, speculatorul cumpără la termen de 3 luni EUR în
schimbul sumei de 3 milioane USD, la cursul la termen de 3 luni de: 1EUR=1,3630USD.
Pe data de 2 noiembrie, 2007:
 primeşte suma de 2.201.027,15 EUR (3.000.000/1,3630) şi cedează
3.000.000USD;
 vinde la vedere suma de 2.201.027,15EUR la cursul spot de:
1EUR=1,3640USD şi încasează suma de 3.002.201,03USD
(2.201.027,15×1,3640).
În cazul în care previziunea speculatorului se adevereşte, obţine un câştig de
2.201,03 USD (3.002.201,03 -3.000.000).
În concluzie, speculatorul a efectuat o speculaţie à la hausse şi a înregistrat un
câştig de 2.201,03 USD.
Dacă speculatorul urmăreşte obţinerea unui câştig în EUR, ar proceda astfel:
- pe data de 2 august, 2007, cumpără la termen de 3 luni EUR în schimbul
sumei de 3.000.000USD, la cursul la termen de: 1EUR=1,3630USD;
- pe data de 2 noiembrie, 2007:
 primeşte suma de 2.201.027,15EUR (3.000.000/1,3630) şi cedează
3.000.000USD;

100
  vinde la vedere EUR în schimbul sumei de 3.000.000USD, la cursul spot
de: 1EUR=1,3640USD, predând suma de 2.199.413,49 EUR
(3.000.000/1,3640).
În cazul în care previziunea se adevereşte, speculatorul obţine un câştig de
1.613,66EUR (2.201.027,15 -2.199.413,49).
Problema 2
Pe data de 23 august, 2007, pe piaţa valutară din Londra, presupunem
următoarele informaţii:
 Cursul spot GBP/EUR: 1,4745 – 1,4751;
 Cursul la termen de o lună GBP/EUR: 1,4720 – 1,4737.
Ce operaţiune poate să efectueze o persoană care anticipează, pentru data de 23
septembrie, 2007, un curs spot GBP/EUR de: 1,4700 – 1,4715 şi care va dispune pe data
de 23 septembrie, 2007 de 1 milion GBP?
Rezolvare
Pe data de 23 august, 2007, speculatorul vinde la termen de o lună suma de
1.000.000GBP la cursul la termen de o lună de: 1GBP=1,4720EUR.
Pe data de 23 septembrie, 2007:
 predă suma de 1.000.000GBP şi încasează 1.472.000EUR
(1.000.000×1,4720);
 cumpără la vedere GBP, la cursul spot de: 1GBP=1,4715EUR, în
schimbul sumei de 1.472.000EUR şi obţine 1.000.339,79GBP
(1.472.000/1,4715).
Dacă previziunea speculatorului se adevereşte, obţine un câştig de 339,79GBP
(1.000.339,79-1.000.000).
Prin urmare, s-a efectuat o speculaţie à la baisse obţinându-se un câştig de
339,79GBP.
În cazul în care, speculatorul urmăreşte un câştig în EUR, ar proceda astfel:
- pe data de 23 august, 2007, vinde la termen de o lună 1.000.000GBP la cursul
la termen de: 1GBP=1,4720EUR;
- pe data de 23 septembrie, 2007:

101
  predă suma de 1.000.000GBP şi încasează 1.472.000EUR
(1.000.000×1,4720);
 cumpără la vedere 1.000.000GBP la cursul spot de: 1GBP=1,4715EUR şi
cedează 1.471.500EUR (1.000.000×1,4715).
Dacă previziunea se adevereşte, speculatorul obţine un câştig de 500EUR
(1.472.000-1.471.500).

3.5 Probleme privind operaţiile swap pe valute

Operaţiunile swap pe valute reprezintă combinarea a două operaţiuni valutare,

simultane şi opuse (una de vânzare şi alta de cumpărare sau invers) la două scadenţe (una
la vedere şi alta la termen). De exemplu, vânzarea la vedere a unei sume exprimată într-o
anumită valută şi cumpărarea la termen a aceleiaşi sume în valuta respectivă sau
cumpărarea la vedere a unei sume exprimată într-o anumită valută şi vânzarea la termen a
aceleiaşi sume exprimată în valuta respectivă.
Swap-ul pe valute exprimă o tranzacţie între două părţi, care convin să schimbe o
sumă echivalentă, exprimată în două valute, pentru o perioadă determinată şi la un curs
de schimb fixat în momentul încheierii tranzacţiei.
Swap-ul pe valute presupune parcurgerea a trei etape succesive, şi anume:
 la data încheierii tranzacţiei (sau a contractului swap), cele două părţi
schimbă între ele sume exprimate în două valute, la cursul de schimb
convenit (de regulă, cursul la vedere din momentul încheierii tranzacţiei).
Această operaţiune este similară cu un schimb valutar la vedere;
 la scadenţele stabilite, cele două părţi schimbă între ele dobânzile aferente
celor două valute. Dobânzile se calculează pe baza sumelor care au fost
schimbate iniţial;
 la data scadenţei contractului swap, fiecare parte rambursează celeilalte
părţi suma primită iniţial. Această operaţiune este similară unui schimb
valutar la termen.
Operaţiunile care se realizează în cadrul celor trei etape au la bază cursul de
schimb convenit în momentul încheierii contractului swap.

102
 Prin urmare, swap-ul pe valute este un contract la termen cu un curs de schimb
garantat pentru cele două părţi. Spre deosebire de contractele la termen clasice negociate
pe piaţa internbancară, la care scadenţa este mai scurtă (până la trei ani), în cazul swap-
ului, scadenţa este mai îndepărtată (până la zece ani). De asemenea, în cazul contractelor
la termen clasice, cursul la termen include diferenţa de dobândă la valute, în timp ce în
cazul swap-ului apare o diferenţă între dobânzi, pe de o parte, şi sumele schimbate, pe de
altă parte.
Operaţiunile swap pe valute sunt utilizate în vederea procurării de resurse de
finanţare la un cost mai redus şi protejării împotriva riscului valutar.
A. Utilizarea swap-ului pe valute în vederea procurării de resurse de
finanţare la un cost mai scăzut
Swap-ul pe valute permite reducerea costului de finanţare al unei entităţi în
condiţiile în care finanţarea se realizează de o altă entitate, care beneficiază de o rată a
dobânzii mai scăzută la împrumutul contractat pe o anumită piaţă. Fiecare entitate
contractează un împrumut pe piaţa unde rata dobânzii este mai scăzută şi schimbă între
ele împrumuturile în valute diferite, la cursul de schimb convenit, precum şi dobânzile
aferente.
Exemplu:
Presupunem că, o firmă din Germania a contractat un împrumut în valoare de
1.000.000EUR, pe termen de 4 ani, la o rată a dobânzii de 6% şi doreşte să contracteze
un împrumut în USD, pe termen de 4 ani, la o rată a dobânzii fixă, pentru o filială a sa
din SUA. Pe de altă parte, o firmă din SUA a contractat un împrumut în valoare de
1.267.000USD, pe termen de 4 ani, la o rată a dobânzii de 7% şi doreşte să contracteze
un împrumut în EUR, pe termen de 4 ani, la o rată a dobânzii fixă, pentru înfiinţarea unei
filiale în Germania.
Ratele de dobândă aferente împrumuturilor pe termen de 4 ani, exprimate în USD
şi EUR, sunt următoarele:
 pentru firma din Germania: 6% la împrumutul în EUR şi 8% la
împrumutul în USD;
 pentru firma din SUA: 7,5% la împrumutul în EUR şi 7% la împrumutul în
USD.

103
 Operaţiunea swap permite firmei din Germania să se împrumute cu suma de
1.267.000USD la o rată a dobânzii de 7% (în loc de 8%), iar firmei din SUA să se
împrumute cu suma de 1.000.000EUR la o rată a dobânzii de 6% (în loc de 7,5%).
Dobânzile aferente împrumuturilor în USD şi EUR se plătesc anual.
Schimbul de împrumuturi şi de dobânzi care se realizează între cele două firme
este prezentat în tabelul de mai jos:
Tabelul 2: Realizarea unei operaţiuni swap pe valute între firma din Germania
şi firma din SUA
Anii De la firma germană la De la firma americană la firma
firma americană: germană:
I 1.000.000EUR 1.267.000USD
88.690USD 60.000EUR
II 88.690USD 60.000EUR
III 88.690USD 60.000EUR
IV 88.690USD 60.000EUR
1.267.000USD 1.000.000EUR
Operaţiunea swap pe valute a permis ambelor firme să beneficieze de o finanţare
cu un cost mai redus comparativ cu situaţia în care s-ar fi împrumutat direct în valuta
dorită.
Câştigul (economia) înregistrat de cele două firme este:
 în cazul firmei din Germania: (8%-7%)=1%
1.267.000  1  1
 12.670USD / an  4ani  50.680USD
100
 în cazul firmei din SUA: (7,5%-6%)=1,5%
1.000.000  1,5  1
 15.000EUR / an  4ani  60.000EUR
100
În concluzie, swap-ul pe valute, încheiat pe o perioadă de 4 ani, a permis firmei
din Germania să înregistreze o economie de 50.680USD, iar firmei din SUA o economie
de 60.000EUR.
B. Utilizarea swap-ului pe valute în vederea protejării împotriva riscului
valutar

104
 Exemplu: 1
Pe data de 10 ianuarie, 2007, presupunem că, o firmă din Elveţia exportă mărfuri
în valoare de 1.000.000USD, cu decontarea tranzacţiei comerciale peste 3 luni. Pentru a
se proteja împotriva riscului deprecierii dolarului american, exportatorul elveţian
încheie un contract swap CHF contra USD cu Firma „A”, care are nevoie, pe o
perioadă de 3 luni, de echivalentul în CHF a sumei de 1.000.000USD; scadenţa
contractului swap: peste 3 luni.
Presupunem că, raportul de schimb USD/CHF convenit de cele două părţi este
de: 1USD=1,2340CHF. Rata dobânzii pe termen de 3 luni la împrumuturile în USD şi
CHF este de 3% şi 4%; plata dobânzilor se realizează la finele fiecărei luni.
a) Exportatorul elveţian primeşte de la Firma „A” suma de 1.000.000USD şi
cedează acesteia, pe baza cursului de schimb convenit, suma de 1.234.000CHF
(1.000.000×1,2340).

1.000.000USD
Exportatorul
elveţian Firma „A”

1.234.000CHF

Schimbul sumei de 1.234.000CHF contra sumei de 1.000.000USD este similar,

pentru exportatorul elveţian, cu o cumpărare la vedere de USD contra CHF.
b) Schimbul de dobânzi între cele două părţi:
La finele fiecărei luni, exportatorul elveţian va plăti dobânda în USD Firmei „A”,
iar aceasta va plăti exportatorului dobânda în CHF.

2500USD/lună
Exportatorul
elveţian Firma „A”
4.113,33CHF/lună

Dobânda totală plătită de exportatorul elveţian este de:

2500USD/lună×3luni=7500USD.
Dobânda totală încasată de exportatorul elveţian este de:
4113,33CHF/lună×3luni=12.340CHF.
c) La scadenţa contractului swap (peste 3 luni):

105
 Exportatorul elveţian încasează suma de 1.000.000USD şi o cedează Firmei „A”,
în schimbul sumei de 1.234.000CHF. Această operaţiune este similară, pentru
exportatorul elveţian, cu o vânzare la termen de dolari americani contra franci elveţieni.

1.000.000USD
Exportatorul
elveţian Firma „A”
1.234.000CHF

Suma încasată efectiv de exportatorul elveţian este de:

1.234.000CHF-(7.500USD×1,2340CHF/USD)+12.340CHF=1.237.085CHF, care
ar corespunde unui curs de schimb USD/CHF de: 1USD=1,2371CHF, apropiat de cursul
de schimb iniţial (1USD=1,2340CHF) dacă ţinem cont de dobânzi.
Dacă la data scadenţei creanţei comerciale se constată o depreciere a dolarului
american, prin contractul swap pe valute exportatorul elveţian s-a protejat împotriva
riscului valutar.
În concluzie, contractul swap pe valute garantează exportatorului un curs de
schimb de: 1USD=1,2340CHF, însă nu permite acestuia să beneficieze de o eventuală
creştere a cursului de schimb USD/CHF.
Din punct de vedere al exportatorului elveţian, swap-ul pe valute a presupus
următoarele operaţiuni succesive:
 cumpărarea la vedere a sumei de 1.000.000USD;
 schimbul dobânzii în USD contra dobânzii în CHF;
 vânzarea la termen a sumei de 1.000.000USD contra sumei de
1.234.000CHF.
Exemplu: 2
Pe data de 20 martie, 2007, presupunem că, o firmă din SUA a importat mărfuri
în valoare de 1.500.000EUR, cu decontarea tranzacţiei comerciale peste 6 luni. Pentru a
se proteja împotriva riscului aprecierii monedei EUR, importatorul american încheie un
contract swap EUR contra USD cu Firma „B”, care are nevoie, pe o perioadă de 6 luni,
de suma de 1.500.000EUR; scadenţa contractului swap: peste 6 luni.

106
 Presupunem că, raportul de schimb EUR/USD convenit de cele două părţi este
de: 1EUR=1,2170USD. Rata dobânzii pe termen de 6 luni la creditele exprimate în EUR
şi USD este de 2,75% şi 3,50%; plata dobânzilor se realizează la finele fiecărei luni.
a) Importatorul american cedează firmei „B” suma de 1.500.000EUR şi primeşte
echivalentul în dolari americani la cursul de schimb convenit, respectiv suma de
1.825.500USD (1.500.000×1,2170).

1.500.000EUR
Importatorul
american Firma „B”
1.825.500USD

Schimbul sumei de 1.500.000EUR contra sumei de 1.825.500USD se asimilează,

pentru importatorul american, cu o vânzare la vedere de euro contra dolari americani.
b) Schimbul de dobânzi între cele două părţi:
La finele fiecărei luni, importatorul american va plăti dobânda în USD Firmei
„B”, iar aceasta va plăti importatorului dobânda în EUR.

3.437,5EUR/lună

Importatorul
american 5.324,38USD/lună Firma „B”

Dobânda totală încasată de importatorul american este de:

3.437,5EUR/lună×6luni=20.625EUR.
Dobânda totală plătită de importatorul american este de:
5.324,38USD/lună×6luni=31.946USD.
c) La scadenţa contractului swap (peste 6 luni):
Importatorul american cedează Firmei „B” suma de 1.825.500USD şi primeşte
1.500.000EUR, sumă pe care o predă exportatorului în vederea plăţii datoriei comerciale.
Cedarea sumei în USD contra sumei în EUR este similară, pentru importatorul american,
cu operaţiunea de cumpărare la termen de euro contra dolari americani.

107
 1.500.000EUR
Importatorul
american Firma „B”

1.825.500USD

Suma cheltuită efectiv de importatorul american este de:

1.825.500USD+31.946USD-(20.625EUR×1,2170USD/EUR)=1.832.345USD,
care ar corespunde unui curs de schimb EUR/USD de 1/1,2216 (1.832.345/1.500.000),
uşor diferit de cursul de schimb iniţial (1EUR=1,2170USD) dacă ţinem cont de dobânzi.
Dacă la data scadenţei datoriei comerciale se constată o apreciere a monedei
EUR, prin contractul swap pe valute importatorul american s-a protejat împotriva riscului
valutar.
În concluzie, pentru importatorul american, swap-ul pe valute a presupus
următoarele operaţiuni succesive:
 vânzarea la vedere a sumei de 1.500.000EUR;
 schimbul dobânzii în USD contra dobânzii în EUR;
 cumpărarea la termen a sumei de 1.500.000EUR.
Exemplu: 3
Pe data de 5 iunie, 2007, presupunem că, o firmă are disponibilităţi în valoare de
1.650.000EUR şi de achitat o datorie în valoare de 1.100.000GBP. Pe de altă parte,
firma a exportat mărfuri în valoare de 1.100.000GBP şi a importat mărfuri în valoare de
1.650.000EUR, cu decontarea tranzacţiilor comerciale peste 6 luni.
Pe data de 5 iunie, 2007, presupunem următoarele informaţii:
Cursul la vedere GBP/EUR: 1,4810 – 1,4842;
Cursul la termen de 6 luni GBP/EUR: 1,5035 – 1,5065.
Firma doreşte să se protejeze împotriva riscului valutar prin operaţiunea swap pe
valute.
Pe data de 5 iunie, 2007, firma realizează următoarele operaţiuni:
 cumpără la vedere suma de 1.100.000GBP la cursul la vedere de:
1GBP=1,4852USD şi cedează suma de 1.632.620EUR

108
 (1.100.000×1,4842). Cu suma de 1.100.000GBP îşi achită datoria scadentă
pe 5 iunie, 2007 şi înregistrează disponibilităţi în valoare de 17.380EUR
(1.650.000-1.632.620);
 vinde la termen de 6 luni suma de 1.100.000GBP la cursul la termen de 6
luni de: 1GBP=1,5035EUR.
Peste 6 luni (pe data de 5 decembrie, 2007), firma încasează creanţa comercială în
valoare de 1.100.000GBP, sumă pe care o predă băncii şi primeşte 1.653.850EUR
(1.100.000×1,5035).
În baza sumei primite (1.653.850EUR), firma îşi achită datoria comercială în
valoare de 1.650.000EUR şi înregistrează un câştig de 3.850EUR.
În concluzie, prin operaţiunea swap pe valute firma s-a protejat contra riscului
valutar şi a onorat obligaţiile de plată pe baza resurselor proprii. Peste 6 luni, cursul la
vedere GBP/EUR poate să fie mai mare decât cursul la termen din data de 5 iunie, 2007,
însă operaţiunea swap pe valute a permis firmei să se acopere împotriva riscului valutar.

3.6 Probleme privind operaţiile de hedging valutar (operaţii speciale de acoperire)

Operaţiile de acoperire la termen se realizează în vederea prevenirii sau atenuării

efectelor riscului valutar.
Spre deosebire de operaţiile de acoperire normală, care se realizează în momentul
contractării creanţei sau datoriei comerciale, operaţiile de hedging valutar se iniţiază la o
anumită dată de la încheierea contractului comercial.
Operaţiile de acoperire normală nu permit operatorului să beneficieze de o
evoluţie favorabilă a cursului de schimb, în timp ce operaţiile de hedging valutar oferă o
asemenea posibilitate, însă cu asumarea unui risc.
Hedging-ul valutar se individualizează prin faptul că, agentul economic încheie
un contract cu o bancă pentru ca aceasta să efectueze în numele şi pe riscul lui, o anumită
operaţiune la termen, în anumite condiţii, în vederea protejării împotriva riscului valutar
şi, uneori, obţinerii de câştiguri.

109
 Exemplu: 1
Pe data de 10 septembrie, 2007, presupunem că, o firmă din SUA importă mărfuri
în valoare de 1.000.000GBP, cu decontarea tranzacţiei comerciale peste 3 luni.
La data contractării datoriei comerciale (10 septembrie, 2007), presupunem
următoarele informaţii:
 Cursul la vedere GBP/USD: 1GBP=1,8970USD;
 Cursul la termen de 3 luni GBP/USD: 1GBP=1,8930USD;
 peste 3 luni (10 decembrie, 2007), firma americană va avea disponibilităţi
în valoare de 1.890.000USD.
Pentru a se proteja împotriva riscului valutar, firma americană solicită băncii sale
să cumpere la termen suma de 1.000.000GBP în numele său, în momentul în care cursul
de schimb GBP/USD va ajunge, cel mult, la nivelul de: 1GBP=1,8900USD.
Urmărind evoluţia cursului lirei sterline, banca realizează în numele firmei
americane, presupunem pe data de 10 octombrie, o cumpărare la termen de 60 zile a
sumei de 300.000GBP, la cursul la termen de: 1GBP=1,8865USD, iar pe data de 10
noiembrie, o cumpărare la termen de 30 zile a sumei de 700.000GBP, la cursul la termen
de: 1GBP=1,8840USD.
Pe data de 10 decembrie, 2007, firma americană primeşte de la bancă suma de
1.000.000GBP şi cedează, în schimb, 1.884.750USD.
300.000GBP×1,8865USD/GBP= 565.950USD
700.000GBP×1,8840USD/GBP=1.318.800USD
1.884.750USD
În concluzie, firma americană, prin operaţiunea de hedging valutar, s-a protejat
împotriva riscului aprecierii lirei sterline, realizând şi un câştig de 5250USD (1.890.000-
1.884.750).
În cazul în care pe parcursul celor 3 luni, pe piaţa valutară, cursul de schimb nu ar
fi atins limita stabilită de firma americană, banca nu ar fi realizat operaţiunile la termen.
Astfel, firma americană şi-ar fi procurat suma de 1.000.000GBP la data scadenţei datoriei
comerciale.

110
 Exemplu: 2
Pe data de 20 iulie, 2007, presupunem că, o firmă din Elveţia exportă mărfuri, în
valoare de 2.000.000USD, cu decontarea tranzacţiei comerciale peste 3 luni.
La data contractării creanţei comerciale (20 iulie, 2007), presupunem
următoarele informaţii:
 Cursul la vedere USD/CHF: 1USD=1,2360CHF;
 Cursul la termen de 3 luni USD/CHF: 1USD=1,2400CHF;
 peste 3 luni (20 octombrie, 2007), firma elveţiană are de achitat suma de
2.490.000CHF.
Pentru a se proteja împotriva riscului valutar, firma elveţiană solicită băncii sale
să vândă la termen suma de 2.000.000USD în numele său, în momentul în care cursul de
schimb USD/CHF va ajunge, cel puţin, la nivelul de: 1USD=1,2450CHF.
Urmărind evoluţia cursului dolarului american, banca realizează în numele firmei
elveţiene, presupunem pe data de 20 august, o vânzare la termen de 60 zile a sumei de
800.000USD, la cursul la termen de: 1USD=1,2465CHF, iar pe data de 20 septembrie, o
vânzare la termen de 30 zile a sumei de 1.200.000USD, la cursul la termen de:
1USD=1,2480CHF.
Pe data de 20 octombrie, exportatorul elveţian încasează de la importator
2.000.000USD, sumă pe care o predă băncii şi primeşte, în schimb, suma de
2.494.800CHF.
800.000USD×1,2465CHF/USD= 997.200CHF
1.200.000USD×1,2480CHF/USD=1.497.600CHF
2.494.800CHF
Pe baza sumei încasate, exportatorul elveţian îşi achită datoria de 2.490.000CHF
şi înregistrează un câştig de 4.800CHF (2.494.800-2.490.000).
În concluzie, prin operaţiunea de hedging valutar, exportatorul elveţian se
protejează împotriva riscului deprecierii dolarului american, realizând şi un câştig de
4.800CHF.

111
 3.7 Probleme propuse spre rezolvare

Problema 1
La un moment dat, presupunem următoarele cursuri la vedere:
1GBP = 1,8810 – 1,8845USD; 1USD = 7,0500 – 7,3010SEK; 1USD = 214,75 –
215,10HUF; 1USD =1,2320 – 1,2345CHF.
Calculaţi cursurile încrucişate GBP/SEK, GBP/HUF, GBP/CHF, pe baza cursului
la vedere GBP/USD.
Problema 2
La un moment dat pe piaţa valutară din Londra, cursul de schimb la vedere
GBP/EUR s-a situat la nivelul de 1/1,4740. Deporturile la termene de 1 lună, 3 luni şi 6
luni sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Scadenţa Deport
1 lună 0,010
3 luni 0,018
6 luni 0,023

a) Calculaţi cursul la termen GBP/EUR pentru scadenţele menţionate;

b) Calculaţi deportul în procente pe an din cursul la vedere pentru scadenţele
menţionate.
Problema 3
Pe piaţa valutară din Zürich, cursurile de schimb la vedere şi la termen USD/CHF
sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Scadenţa USD/CHF
la vedere 1,2410 – 1,2440
1 lună 85 - 71
3 luni 101 – 93
6 luni 130 - 117

112
 a) Pe baza informaţiilor prezentate, menţionaţi dacă dolarul american cotează la
termen cu report sau cu deport?
b) Calculaţi cursul la termen USD/CHF pentru scadenţele prezentate.
Problema 4
Pe piaţa valutară din Frankfurt, cursurile de schimb la vedere şi la termen
EUR/CAD sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Scadenţa EUR/CAD
la vedere 1,4280 – 1,4310
1 lună 20 - 35
3 luni 67 - 89
6 luni 111 – 127

a) Pe baza informaţiilor prezentate, menţionaţi dacă moneda euro cotează la

termen cu report sau cu deport?
b) Calculaţi cursul la termen EUR/CAD pentru scadenţele menţionate.
Problema 5
La un moment dat, pe piaţa valutară din Tokyo se cunosc următoarele informaţii:
Cursul de schimb la vedere AUD/JPY: 1/88,67;
Cursul la termen de 1 lună AUD/JPY: 1/87,40.
Calculaţi rata swap, punctele swap şi deportul dolarului australian exprimat în
procente faţă de cursul la vedere.
Problema 6
Presupunem următoarele informaţii:
 Cursul spot GBP/USD: 1,8900 – 1,8930;
 Fwd 1 lună GBP/USD: 20 – 38;
 Cursul spot USD/DKK: 5,2050 – 5,2090;
 Fwd 1 lună USD/DKK: 100 – 128.
Calculaţi cursul la termen de 1 lună GBP/DKK.
Problema 7
Un importator din Elveţia cumpără la termen de 1 lună suma de 500.000USD. La
data efectuării tranzacţiei comerciale se cunosc următoarele informaţii:

113
  Cursul spot USD/CHF: 1,2630 – 1,2670;
 Rata dobânzii pe termen de 1 lună pe piaţa monetară a USD este: 33/7% -
35/7%;
 Rata dobânzii pe termen de 1 lună pe piaţa monetară a CHF este: 43/4% -
5%.
a) Calculaţi cursul la termen de 1 lună USD/CHF propus de bancă.
b) Ce sumă plăteşte importatorul elveţian ( presupunând că tranzacţia se
realizează fără comisioane)?
Problema 8
Determinaţi cursul la termen de 3 luni USD/EUR pe baza următoarelor informaţii:
 Cursul spot USD/EUR: 0,7785 – 0,7810;
 Rata dobânzii pe termen de 3 luni pe piaţa monetară a dolarului american
este: 41/4% - 43/4%;
 Rata dobânzii pe termen de 3 luni pe piaţa monetară a monedei euro este:
23/4% - 31/2%.
Problema 9
Pe data de 24 august, 2007, presupunem următoarele informaţii:
 Cursul spot CAD/AUD: 1,1615 – 1,1645;
 Rata dobânzii pe termen de 6 luni pe piaţa monetară a dolarului canadian
este: 51/2% - 6%;
 Rata dobânzii pe termen de 6 luni pe piaţa monetară a dolarului australian
este: 43/4% - 5%.
Pe baza informaţiilor prezentate:
a) Dolarul canadian cotează la termen de 6 luni cu report sau cu deport?
Calculaţi reportul sau deportul;
b) Calculaţi cursul la termen de 6 luni CAD/AUD;
c) Calculaţi reportul sau deportul în procente pe an faţă de cursul la vedere.
Problema 10
La un moment dat, presupunem următoarele informaţii:

114
  Cursurile la vedere ale diferitelor valute sunt următoarele: 1GBP = 1,4790
– 1,4820 EUR; 1EUR = 148,10 – 149 JPY; 1EUR = 1,4270 – 1,4300
CAD;
 Ratele de dobândă pe termen de 3 luni sunt următoarele: GBP: 6% - 62/5%;
EUR: 31/3% - 32/3%; JPY: 11/2% - 2%; CAD: 63/7% - 66/7%.
a) Calculaţi cursurile de schimb la vedere GBP/JPY, GBP/CAD, CAD/JPY;
b) Calculaţi cursurile la termen de 3 luni GBP/JPY, GBP/CAD, CAD/JPY.
Problema 11
Un exportator american are de încasat peste 30 zile suma de 700.000EUR. Pentru
a se proteja contra riscului scăderii cursului monedei EUR, exportatorul doreşte să se
acopere pe piaţa valutară la termen.
La data contractării creanţei comerciale se cunosc următoarele informaţii:
 Cursul spot EUR/USD: 1,2675 – 1,2710;
 Rata dobânzii pe termen de 1 lună pe piaţa monedei euro: 3% - 3,50%;
 Rata dobânzii pe termen de 1 lună pe piaţa monetară a USD: 2% - 2,45%.
a) Cum va proceda exportatorul american pentru a se acoperi contra riscului
valutar?
b) Care este cursul la termen de 1 lună propus exportatorului de către bancă?
Problema 12
Pe data de 10 iulie, 2007, presupunem următoarele cursuri de schimb la vedere:
 Pe piaţa valutară din Tokyo, cursul spot USD/JPY: 116,70 – 117,00;
 Pe piaţa valutară din New – York, cursul spot 100JPY/USD: 0.8403 –
0,8453.
Ce operaţiune de arbitraj valutar poate să efectueze o persoană care dispune de
2.000.000USD şi care ar fi rezultatul?
Problema 13
La un moment dat, presupunem următoarele cursuri de schimb la vedere:
 Pe piaţa valutară din Londra: cursul spot GBP/USD: 1,8010 – 1,8050;
 Pe piaţa valutară din Frankfurt: cursul spot EUR/USD: 1,2680 – 1,2725;
cursul spot EUR/GBP: 0,6710 – 0,6740.

115
 O persoană dispune de 1.000.000GBP. Este posibilă realizarea unei operaţiuni de
arbitraj valutar? Dacă răspunsul este afirmativ, ce tip de arbitraj valutar s-ar realiza şi
care ar fi rezultatul?
Problema 14
Pe data de 10 iulie, 2007, presupunem următoarele cursuri la termen de 3 luni:
 Pe piaţa valutară din Zürich, cursul la termen de 3 luni USD/CHF: 1,2385
– 1,2420;
 Pe piaţa valutară din New - York, cursul la termen de 3 luni CHF/USD:
0,8104 – 0,8124.
Ce operaţiune de arbitraj valutar poate să efectueze o persoană care va dispune pe
data de 10 octombrie, 2007 de 3.000.000USD şi care ar fi rezultatul?
Problema 15
Pe data de 15 septembrie, 2007, presupunem următoarele informaţii:
 Pe piaţa valutară din New – York: cursul la termen de 1 lună EUR/USD:
1,2790 – 1,2815;
 Pe piaţa valutară din Copenhaga: cursul la termen de 1 lună EUR/DKK:
7,3800 – 7,3850; cursul la termen de 1 lună USD/DKK: 5,8050 – 5,8110.
Ce operaţiune de arbitraj valutar poate să efectueze o persoană care va dispune, pe
data de 15 octombrie, 2007, de 2 milioane USD şi care ar fi rezultatul?
Problema 16
Pe data de 10 septembrie, 2007, pe piaţa valutară din Tokyo, presupunem
următoarele informaţii:
Cursul spot USD/JPY: 106 – 106,50;
Cursul la termen de 1 lună USD/JPY: 105 – 105,40.
Ce operaţiune de arbitraj valutar poate să efectueze o persoană care dispune de
1milion USD şi care ar fi rezultatul?
Problema 17
Pe data de 7 august, 2007, presupunem următoarele cursuri de schimb:
 Pe piaţa valutară din Zürich:
Cursul spot EUR/CHF: 1,2310 – 1,2340;
Cursul la termen de 1 lună EUR/CHF: 1,2260 – 1,2290.

116
  Pe piaţa valutară din Frankfurt:
Cursul la termen de 1 lună EUR/CHF: 1,2240 – 1,2275.
Ce operaţiune de arbitraj valutar poate să efectueze o persoană care dispune de
1.500.000 EUR şi care va fi rezultatul?
Problema 18
Pe data de 20 mai, 2007, presupunem următoarele informaţii:
 Cursul spot USD/JPY: 117,50 – 118;
 Cursul la termen de 3 luni: USD/JPY: 116 – 116,50;
 Rata dobânzii pe termen de 3 luni pe piaţa dolarului american este 4%;
 Rata dobânzii pe termen de 3 luni pe piaţa yenului japonez este 1%.
O persoană dispune de 1.000.000USD şi doreşte valorificarea sumei respective pe
o perioadă de 3 luni.
a) Ce operaţiune poate să efectueze persoana respectivă şi care ar fi rezultatul?
b) Ce operaţiune poate să efectueze persoana respectivă dacă ar fi dispus de
117.500.000 JPY şi care ar fi rezultatul?
Problema 19
Pe data de 3 iunie, 2007, presupunem următoarele informaţii:
 Cursul spot EUR/CHF: 1,5640 – 1,5675;
 Cursul la termen de 1 lună EUR/CHF: 1,5700 – 1,5740;
 Rata dobânzii pe termen de 1 lună pe piaţa monedei euro este 3%;
 Rata dobânzii pe termen de 1 lună pe piaţa francului elveţian este de 5%.
O persoană dispune de 2.000.000CHF şi doreşte valorificarea sumei respective pe
o perioadă de 1 lună.
a) Ce operaţiune poate să efectueze persoana respectivă şi care ar fi rezultatul?
b) Ce operaţiune poate să efectueze persoana respectivă dacă ar fi dispus de
1.275.917 EUR şi care ar fi rezultatul?
Problema 20
Pe data de 5 aprilie, 2007, presupunem că, pe piaţa valutară din New – York,
cursul la vedere EUR/USD este de: 1,2630 – 1,2665;
Rata dobânzii pe termen de 3 luni pe piaţa monedei euro este de 3%;
Rata dobânzii pe termen de 3 luni pe piaţa dolarului american este de 4,50%.

117
 a) Ce operaţiune poate să efectueze o persoană care anticipează pe data de 5
iulie, 2007, o depreciere a dolarului american şi care poate să dispună de
1.500.000 USD?
b) Calculaţi rezultatul operaţiunii presupunând pe data de 5 iulie, 2007, un curs
spot EUR/USD de: b1) 1EUR=1,2740-1,2770USD; b2) 1EUR=1,2710-
1,2735USD; b3) 1EUR=1,2630-1,2665USD; b4) 1EUR=1,2560-1,2585USD.
Problema 21
Pe data de 7 aprilie, 2007, pe piaţa valutară din Zürich, presupunem următoarele
informaţii:
Cursul spot USD/CHF: 1,2120 – 1,2145;
Cursul la termen de 1 lună USD/CHF: 1,2180 – 1,2220.
Ce operaţiune poate să efectueze o persoană care anticipează pentru data de 7 mai,
2007, un curs spot USD/CHF de: 1,2230 – 1,2250 şi care va dispune, pe data de 7 mai,
2007, de 5.000.000 CHF?
Problema 22
Pe data de 20 martie, 2007, pe piaţa valutară din Tokyo, presupunem următoarele
informaţii:
Cursul spot USD/JPY: 118 – 118,70;
Cursul la termen de 3 luni USD/JPY: 117 – 117,40.
Ce operaţiune poate să efectueze o persoană care anticipează, pentru data de 20
iunie, 2007, un curs spot USD/JPY de: 116,30 – 116,70 şi care va dispune, pe data de 20
iunie, 2007, de 2.500.000 USD?
Problema 23
Pe data de 27 martie, 2007, presupunem că, o firmă din SUA exportă mărfuri în
valoare de 1.200.000GBP, cu decontarea tranzacţiei comerciale peste 6 luni. Pentru a se
proteja împotriva riscului deprecierii GBP, exportatorul american încheie un contract
swap pe valute cu o firmă din Marea Britanie.
Presupunem următoarele informaţii:
 Cursul de schimb GBP/USD convenit de cele două firme este de:
1GBP=1,7350USD;
 Rata dobânzii pe termen de 6 luni la împrumutul în GBP este de 4%;

118
  Rata dobânzii pe termen de 6 luni la împrumutul în USD este de 5%;
 Plata dobânzilor se realizează semestrial;
 Scadenţa contractului swap: peste 6 luni.
În ce constă operaţiunea swap pe valute pentru exportatorul american şi care este
rezultatul ei?
Problema 24
Pe data de 3 aprilie, 2007, presupunem că, o firmă din Canada importă mărfuri
din SUA în valoare de 2.000.000USD, cu decontarea tranzacţiei comerciale peste 3 luni.
Pentru a se proteja împotriva riscului aprecierii USD, firma canadiană încheie un contract
swap pe valute cu o firmă din SUA.
Presupunem următoarele informaţii:
 Cursul de schimb USD/CAD convenit de cele două firme este de:
1USD=1,0873CAD;
 Rata dobânzii pe termen de 3 luni la împrumutul în USD este de 3,10%;
 Rata dobânzii pe termen de 3 luni la împrumutul în CAD este de 4,25%;
 Plata dobânzilor se realizează lunar;
 Scadenţa contractului swap: peste 3 luni.
În ce constă operaţiunea swap pe valute pentru importatorul canadian şi care este
rezultatul ei?
Problema 25
O firmă din Elveţia a contractat un împrumut în valoare de 2.340.000CHF, pe
termen de 3 ani, la o rată a dobânzii de 9% şi doreşte să contracteze un împrumut în lire
sterline, pe termen de 3 ani, la o rată a dobânzii fixă. Pe de altă parte, o firmă din Marea
Britanie a contractat un împrumut în valoare de 1.000.000GBP, pe termen de 3 ani, la o
rată a dobânzii de 7,5% şi doreşte să obţină un împrumut în CHF, pe termen de 3 ani, la o
rată a dobânzii fixă.
Ratele de dobândă aferente împrumuturilor pe termen de 3 ani, în CHF şi GBP,
sunt următoarele:
 Pentru firma din Elveţia: 10% la împrumutul în CHF şi 12% la
împrumutul în GBP;

119
  Pentru firma din Marea Britanie: 9,5% la împrumutul în GBP şi 11% la
împrumutul în CHF.
În ce constă operaţiunea swap pe valute pentru cele două firme şi care este
rezultatul ei?
Problema 26
Pe data de 7 iunie, 2007, presupunem că, o firmă importă mărfuri în valoare de
1.300.000EUR, cu decontarea tranzacţiei comerciale peste 3 luni.
La data contractării datoriei comerciale (7 iunie, 2007) se cunosc următoarele
informaţii:
 Cursul la vedere EUR/GBP: 1EUR=0,6580GBP;
 Cursul la termen de 3 luni EUR/GBP: 1EUR=0,6462GBP;
 Pe data de 7 septembrie, 2007, firma va avea disponibilităţi în valoare de
835.000GBP.
Importatorul decide să se protejeze împotriva riscului valutar în condiţiile în care,
pe piaţă, cursul de schimb EUR/GBP va ajunge la, cel mult, 1EUR=0,6423GBP.
Pe data de 7 august, 2007, presupunem un curs la termen de o lună EUR/GBP de:
1EUR=0,6380GBP.
Ce operaţiune de protecţie împotriva riscului valutar va efectua importatorul şi
care este rezultatul?
Problema 27
Pe data de 13 mai, 2007, o firmă exportă mărfuri în valoare de 1.000.000USD, cu
decontarea tranzacţiei comerciale peste 3 luni.
La data contractării creanţei comerciale (13 mai, 2007), presupunem următoarele
informaţii:
 Cursul la vedere USD/JPY: 1USD=117,30JPY;
 Cursul la termen de 3 luni USD/JPY: 1USD=118JPY;
 Pe data de 13 august, 2007, firma are de plătit suma de 118.500.000JPY.
Exportatorul doreşte să se protejeze împotriva riscului valutar în condiţiile în care,
pe piaţă, cursul de schimb USD/JPY va ajunge, cel puţin, la nivelul de:
1USD=118,50JPY.

120
 Pe data de 13 iunie, 2007, presupunem un curs la termen de 60 zile de:
1USD=118,85JPY.
Ce operaţiune de protecţie împotriva riscului valutar va efectua exportatorul şi
care este rezultatul?

121
 Capitolul 4: Probleme privind pieţele derivate pe valute

Pieţele derivate pe valute sunt reprezentate de pieţele contractelor la termen

(futures) şi pieţele opţiunilor pe valute şi au această denumire deoarece intervenţiile şi
cursul se formează în funcţie de operaţiile de pe pieţele valutare la vedere şi la termen.
Produsele derivate pe valute (contractele futures şi opţiunile pe valute) sunt
utilizate în vederea protejării împotiva riscului valutar şi obţinerii de câştiguri din
operaţiuni speculative sau de arbitraj.

4.1 Probleme privind operaţiunile cu contracte la termen (futures) pe valute

Contractul la termen pe valută (futures) reprezintă angajamentul de a preda sau

de a primi o anumită sumă într-o valută, la o anumită scadenţă şi la un preţ stabilit în
momentul încheierii contractului.
Contractele la termen oferă două posibilităţi în ceea ce priveşte executarea lor, şi
anume:
 predarea sau primirea efectivă a valutelor la scadenţa fixată, practicată pe
scară redusă;
 sau, în marea majoritate a cazurilor, realizarea până la scadenţă de operaţiuni
inverse celor iniţiale (vânzătorul cumpără contracte, iar cumpărătorul vinde
contracte, pentru aceeaşi scadenţă), în vederea protejării împotriva riscului
valutar şi obţinerii de câştiguri. Rezultatul financiar înregistrat în urma
închiderii poziţiei iniţiale se determină astfel:
Rf = n×Vs× (Pf1- Pf0)
sau
Rf = n×p×fm, unde:
Rf- rezultatul financiar din operaţiuni cu contracte futures;
n- numărul de contracte;
Vs- valoarea standardizată a contractului;
Pf1 - preţul contractului futures în momentul lichidării lui;
Pf0 - preţul contractului futures în momentul încheierii lui;

122
 p- punctele care reflectă diferenţa de preţ;
fm- fluctuaţia minimă a valorii contractului pe valuta respectivă.
Preţul contractelor futures pe valută se formează în corelaţie cu raportul de
schimb de pe piaţa valutară la vedere. Diferenţa dintre cursul de schimb la vedere şi
cursul (preţul) de pe piaţa futures pe valută poartă denumirea de BAZĂ.
Baza = Cursul la vedere (spot) – Cursul (preţul) futures
Baza tinde către zero pe măsură ce se apropie scadenţa contractului.
Contractele futures pe valute sunt utilizate, în principal, în două scopuri, şi
anume: acoperire împotriva riscului valutar şi obţinere de câştiguri din operaţiuni
speculative.

4.1.1 Operaţiuni de acoperire (hedging) împotiva riscului valutar

cu contracte futures pe valute

Operaţiunile de acoperire împotiva riscului valutar cu contracte futures pe

valute constau în:
 vânzarea de contracte futures pe valute în scopul protejării împotriva riscului
deprecierii valutei (sau al scăderii cursului de schimb al valutei);
 cumpărarea de contracte futures pe valute în scopul protejării împotriva riscului
aprecierii valutei (sau al creşterii cursului de schimb al valutei).
În cazul operaţiunilor de acoperire, contractul futures pe valută este complementar
cu o poziţie valutară deschisă pe valuta respectivă.
Un exportator se protejează împotiva riscului valutar prin vânzarea de
contracte futures pe valută în momentul contractării creanţei comerciale. La data
scadenţei creanţei comerciale, exportatorul îşi închide poziţia futures iniţială prin
cumpărarea de contracte futures pe aceiaşi valută.
Un importator se protejează împotiva riscului valutar prin cumpărarea de
contracte futures pe valută la data contractării datoriei comerciale. La data scadenţei
datoriei comerciale, importatorul îşi închide poziţia future iniţială prin vânzarea de
contracte futures pe aceiaşi valută.

123
 Exemplu: 1
Pe data de 15 iulie, 2007, presupunem că, o firmă din SUA exportă mărfuri în
valoare de 750.000 CHF, cu decontarea tranzacţiei comerciale pe data de 3 august,
2007. Pentru a se proteja împotriva riscului deprecierii francului elveţian, exportatorul
recurge la operaţiuni cu contracte futures pe franci elveţieni.
La data contractării creanţei comerciale (15 iulie, 2007), presupunem
următoarele informaţii:
 Cursul spot CHF/USD: 1/0,7980;
 Preţul futures la contractele futures pe franci elveţieni, scadenţa septembrie:
1CHF=0,8030USD;
 Mărimea contractului futures pe franci elveţieni: 125000CHF;
 Scadenţa contractului futures: septembrie, 2007.
Pentru a se proteja împotiva riscului deprecierii CHF, pe data de 15 iulie, 2007,
exportatorul vinde contracte futures pe CHF, scadenţa septembrie. Numărul de contracte
futures pe care trebuie să le vândă se determină în funcţie de valoarea creanţei comerciale
şi valoarea (mărimea) standardizată a contractului futures pe franci elveţieni, astfel:
Vc
n , unde:
Vs
n – numărul de contracte futures;
Vc – valoarea contractului comercial;
Vs – valoarea standardizată a contractului futures.
750000
n  6 contracte futures pe CHF
125000
La data scadenţei creanţei comerciale (3 august 2007), presupunem că:
a) Cursul la vedere CHF/USD s-a situat la nivelul de: 1CHF=0,7900USD.
Preţul futures la contractele futures pe CHF, scadenţa septembrie: 1CHF=0,7930USD
sau
b) Cursul la vedere CHF/USD s-a situat la nivelul de: 1CHF=0,8025USD.
Preţul futures la contractele futures pe CHF, scadenţa septembrie:
1CHF=0,8070USD.
Pe data de 3 august, exportatorul:

124
- îşi închide poziţia futures iniţială, cumpărând 6 contracte futures pe CHF, scadenţa
septembrie;
- încasează suma de 750000 CHF de la importator şi o vinde la vedere contra dolari
americani.
Rezultatele financiare înregistrate de exportator sunt:
a)
- din operaţiuni cu contracte futures (Rf):
Rf  6 125000  0,7930  0,8030  7500 USD (câştig)
- din operaţiuni spot (Rs):
Rs  750000  0,7900  0,7980  6000 USD (pierdere)
Exportatorul câştigă 7500USD din operaţiuni cu contracte futures deoarece preţul
futures la cumpărarea contractelor (0,7930USD/CHF) este mai mic decât preţul futures la
vânzarea acestora (0.8030USD/CHF). Pe de altă parte, exportatorul pierde 6000USD din
operaţiuni spot deoarece la data scadenţei creanţei comerciale, cursul la vedere a scăzut
(de la 0,7980USD/CHF la 0,7900USD/CHF).
Pe ansamblul operaţiunilor realizate (futures şi spot), exportatorul câştigă
1500USD (7500-6000).
b)
- din operaţiuni cu contracte futures (Rf):
Rf  6 125000  0,8070  0,8030  3000 USD (pierdere)
- din operaţiuni spot (Rs):
Rs  750000  0,8025  0,7980  3375 USD (câştig)
Exportatorul pierde 3000USD din operaţiuni cu contracte futures (preţul futures la
cumpărare este mai mare decât preţul futures la vânzare) şi câştigă 3375USD din
operaţiuni spot (cursul la vedere CHF/USD a crescut de la 0,7980 USD/CHF la 0,8025
USD/CHF). Prin urmare, rezultatul total (Rf+Rs) înregistrat de exportator este un câştig
de 375 USD (3375-3000).
Exemplu: 2
Pe data de 3 mai, 2007, presupunem că, o firmă din SUA importă mărfuri în
valoare de 6.250.000GBP, cu decontarea tranzacţiei comerciale pe data de 10 iunie,

125
2007. Importatorul doreşte să se protejeze împotriva riscului aprecierii lirei sterline
prin operaţiuni cu contracte futures pe lire sterline.
La data contractării datoriei comerciale (3 mai, 2007), presupunem următoarele
informaţii:
 Cursul spot GBP/USD: 1/1,7410;
 Preţul futures la contractele futures pe lire sterline, scadenţa iunie:
1GBP=1,7450 USD;
 Mărimea contractului futures pe lire sterline: 62500 GBP;
 Scadenţa contractului futures pe lire sterline: iunie, 2007.
În vederea protejării împotriva riscului aprecierii lirei sterline, importatorul
cumpără, pe data de 3 mai, contracte futures pe GBP, scadenţa iunie. Numărul de
contracte futures (n) pe care trebuie să le cumpere se determină în funcţie de valoarea
datoriei comerciale (sau a contractului comercial Vc) şi valoarea standardizată (Vs) a
contractului futures pe GBP, astfel:
6250000
n  100 contracte futures pe GBP
62500
La data scadenţei datoriei comerciale (10 iunie, 2007), presupunem următoarele
informaţii:
a) Cursul spot GBP/USD: 1GBP=1,7520USD
Preţul futures la contractele futures pe lire sterline, scadenţa iunie:
1GBP=1,7560USD
sau
b) Cursul spot GBP/USD: 1GBP=1,7305USD
Preţul futures la contractele futures pe lire sterline, scadenţa iunie:
1GBP=1,7355USD
Pe data de 10 iunie, importatorul:
- îşi închide poziţia futures iniţială, prin vânzarea a 100 contracte futures pe GBP,
scadenţa iunie;
- cumpără la vedere suma de 6.250.000 GBP în vederea achitării datoriei comerciale.
Rezultatele financiare înregistrate de importator sunt:
a)

126
-din operaţiuni cu contracte futures (Rf):
Rf  100  62500  1,7560  1,7450  68750 USD (câştig)
-din operaţiuni spot (Rs):
Rs  6250000  1,7520  1,7410  68750 USD (pierdere)
Importatorul câştigă 68750USD din operaţiuni futures (preţul futures la vânzare
este mai mare decât preţul futures la cumpărare) şi pierde suma de 68500USD din
operaţiuni spot (cursul la vedere al GBP a crescut de la 1GBP=1,7410USD la 1GBP=
1,7520USD). Prin urmare, rezultatul total (Rf + Rs) înregistrat de importator este zero
(68500 - 68500), nici nu pierde nici nu câştigă.
b)
-din operaţiuni cu contracte futures (Rf):
Rf  100  62500  1,7355  1,7450  59375 USD (pierdere)
-din operaţiuni spot (Rs):
Rs  6250000  1,7305  1,7410  65625 USD (câştig)
Importatorul pierde 59375USD din operaţiuni cu contracte futures (preţul futures
la vânzare este mai mic decât pretul futures la cumpărare) şi câştigă 65625USD din
operaţiuni spot (cursul la vedere al GBP a scăzut de la 1GBP=1,7410USD la
1GBP=1,7305USD). Rezultatul total înregistrat de importator este un câştig de 6250USD
(65625 - 59375).

4.1.2 Operaţiuni speculative cu contracte futures pe valute

Operaţiunile speculative cu contracte futures pe valute se realizează în scopul

obţinerii de câştiguri din diferenţele de preţ între momentul încheierii contractului şi
momentul lichidării lui.
Operaţiunile speculative se individualizează prin faptul că operatorul îşi asumă
riscul evoluţiei preţului, mizând pe obţinerea unui câştig.
În funcţie de anticipaţiile speculatorului sunt posibile două situaţii :
 speculaţia la scădere (à la baisse);
 speculaţia la creştere (à la hausse).

127
 Speculaţia la scădere (à la baisse)
Speculatorul la scădere (à la baisse) anticipând o scădere a preţului contractului
futures pe valută va proceda la vânzarea unui contract futures pe valuta respectivă la
preţul (cursul) din momentul încheierii contractului şi cu o anumită scadenţă. În cazul în
care până la scadenţa contractului, preţul futures scade , speculatorul îşi va acoperi
poziţia iniţială prin cumpărarea unui contract futures pe aceeaşi valută şi cu aceeaşi
scadenţă, obţinând un câştig din diferenţa dintre cele două preţuri. Dacă previziunea
speculatorului nu se adevereşte, va înregistra o pierdere.
Exemplu:
Pe data de 10 iulie, 2007, presupunem că, preţul futures la contractele futures pe
dolari canadieni, scadenţa septembrie este de 0,8830USD/CAD. O persoană anticipând
o scădere a preţului futures la contractele futures pe dolari canadieni, scadenţa
septembrie, vinde un contract futures pe dolari canadieni, scadenţa septembrie. Pe data
de 20 august, 2007, presupunem că, preţul futures la contractele futures pe dolari
canadieni, scadenţa septembrie, este de 0,8765USD/CAD, iar speculatorul decide să-şi
închidă poziţia iniţială prin cumpărarea unui contract futures pe dolari canadieni,
scadenţa septembrie. Valoarea standardizată a contractului futures pe dolari canadieni
este de 100.000CAD.
Rezultatul financiar din operaţiuni cu contracte futures (Rf) înregistrat de
speculator se determină astfel:
Rf  n  VS  Pf1  Pf 0  , unde:
n - numărul de contracte futures;
Vs - valoarea standardizată a contractului futures;
Pf1 - preţul futures din momentul lichidării contractului;
Pf 0 - preţul futures din momentul încheierii contractului.

Rf  1100000  0,8765  0,8830  650 USD (câştig)

În cazul în care preţul futures la contractele futures pe dolari canadieni, scadenţa
septembrie creşte, speculatorul va înregistra pierdere (cumpără la un preţ futures mai
mare comparativ cu preţul futures la care a vândut).
Speculaţia la creştere (à la hausse)

128
 Speculatorul la creştere (à la hausse) anticipând o creştere a preţului contractului
futures pe valută va cumpăra un contract futures pe valuta respectivă la preţul (cursul) din
momentul încheierii contractului şi cu o anumită scadenţă. În cazul în care până la data
scadenţei contractului, preţul futures creşte, speculatorul îşi va acoperi poziţia iniţială
prin vânzarea unui contract futures pe aceeaşi valută şi aceeaşi scadenţă, obţinând un
câştig din diferenţa dintre cele două preţuri. Dacă previziunea speculatorului nu se
adevereşte va înregistra pierdere.
Exemplu:
Pe data de 5 aprilie, 2007, presupunem că, preţul futures la contractele futures pe
lire sterline, scadenţa iunie este de 1,7550USD/GBP. O persoană anticipând o creştere a
preţului futures la contractele futures pe lire sterline, scadenţa iunie, cumpără 5
contracte futures pe lire sterline pentru aceeaşi scadenţă. Pe data de 15 mai, 2007,
presupunem că, preţul futures la contractele futures pe lire sterline, scadenţa iunie, este de
1,7685USD/GBP, iar speculatorul decide să-şi închidă poziţia iniţială prin vânzarea a 5
contracte futures pe lire sterline pentru aceeaşi scadenţă.
Rezultatul financiar din operaţiuni cu contracte futures (Rf) înregistrat de
speculator este:
Rf  5  62500  1,7685  1,7550  4218,75 USD (câştig)
Dacă, dimpotrivă, preţul futures la contractele futures pe lire sterline, scadenţa
iunie scade, speculatorul va înregistra o pierdere (vinde la un preţ mai mic comparativ cu
cel la care a cumpărat).

4.2 Probleme privind operaţiunile cu contracte de opţiuni pe valute

Opţiunea pe valută este un contract care dă dreptul, dar nu şi obligaţia,

cumpărătorului contractului să cumpere (opţiunea de cumpărare, call) sau să vândă
(opţiunea de vânzare, put) o sumă determinată de valută, la un preţ stabilit în momentul
încheierii contractului (numit preţ de exercitare), la scadenţă (opţiune tip europeană) sau
până la scadenţă (opţiune tip americană), în schimbul unui preţ numit primă sau
premium.

129
 Opţiunea de cumpărare (call) pe valută dă dreptul, dar nu şi obligaţia,
cumpărătorului, ca într-o anumită perioadă de timp, să cumpere de la vânzătorul opţiunii
o sumă în valută la un preţ stabilit prin contract.
Opţiunea de vânzare (put) pe valută dă dreptul, dar nu şi obligaţia,
cumpărătorului, ca într-o anumită perioadă de timp, să vândă o sumă în valută
vânzătorului opţiunii la un preţ stabilit prin contract.
Pentru dreptul ce i se conferă prin opţiune, cumpărătorul opţiunii plăteşte
vânzătorului acesteia un preţ numit primă, achitat în momentul încheierii contractului.
Opţiunea se stinge în momentul în care este exercitată sau abandonată.
Cumpărătorul unei opţiuni pe valută îşi poate exercita dreptul de a cumpăra
(opţiunea call) sau de a vinde (opţiunea put) valută în orice moment până la data
scadenţei acesteia (opţiunea americană) sau la data scadenţei opţiunii (opţiunea
europeană).
Vânzătorul unei opţiuni pe valută îşi asumă obligaţia de a onora solicitarea
cumpărătorului opţiunii. Astfel, în cazul opţiunii call, vânzătorul acesteia îşi asumă
obligaţia de a vinde cumpărătorului o sumă în valută, la un preţ prestabilit, dacă opţiunea
este exercitată până la scadenţa prevăzută. În cazul opţiunii put, vânzătorul acesteia îşi
asumă obligaţia de a cumpăra de la cumpărătorul opţiunii o sumă în valută, la un preţ
prestabilit, dacă opţiunea este exercitată până la scadenţa prevăzută.
Cumpărarea sau vânzarea de opţiuni pe valută antrenează efecte pozitive sau
negative operatorilor, astfel:
 în cazul cumpărării unei opţiuni call, cumpărătorul înregistrează profit dacă
cursul la vedere al valutei (CV) este mai mare decât preţul de exercitare (PE) plus
prima (p).
Profit = CV – (PE + p)
Pierderea maximă pentru cumpărătorul opţiunii call se limitează la valoarea
primei.
Cumpărarea unei opţiuni call pe valută se realizează atunci când se prevede o
creştere semnificativă a cursului la vedere al valutei.
Rezultatul financiar posibil de înregistrat de către cumpărătorul opţiunii call este
reprezentat prin figura 2.

130
 Profit

PE

PE+p CV (cursul la
p
vedere al
p valutei)

Pierdere

Cumpărătorul opţiunii call îşi exercită sau nu opţiunea, în funcţie de cursul la

vedere al valutei, astfel:
 dacă CV < PE, cumpărătorul nu-şi exercită opţiunea şi pierde prima;
 dacă CV = PE, indiferent de exercitarea sau nu a opţiunii, cumpărătorul pierde
valoarea primei;
 dacă PE < CV < PE + p, cumpărătorul exercită opţiunea şi înregistrează o pierdere
mai mică decât prima;
 dacă CV = PE + p, cumpărătorul exercită opţiunea, iar rezultatul financiar este
zero (punct critic sau punct mort);
 dacă CV > PE + p, cumpărătorul exercită opţiunea şi înregistrează profit.
 în cazul vânzării unei opţiuni call, vânzătorul opţiunii poate să înregistreze un
câştig limitat la valoarea primei încasate. Pierderea pentru vânzătorul opţiunii call
poate să fie foarte mare, teoretic nelimitată.
Vânzarea unei opţiuni call pe valută se realizează atunci când se anticipează o
scădere sau stabilitate a cursului de schimb al valutei.
Rezultatul financiar al vânzătorului unei opţiuni call este reprezentat prin figura 3.

131
 Profit

PE+p

PE CV(cursul la
vedere al
valutei)

Pierdere

Figura 3: Rezultatul financiar al vânzătorului unei opţiuni call

Rezultatul financiar al vânzătorului unei opţiuni call depinde de decizia luată de
cumpărătorul opţiunii call, astfel:
 dacă CV < PE, cumpărătorul nu-şi exercită opţiunea, iar câştigul vânzătorului este
reprezentat de valoarea primei;
 dacă CV = PE, indiferent de decizia cumpărătorului, câştigul vânzătorului este
valoarea primei;
 dacă PE < CV < PE + p, cumpărătorul îşi exercită opţiunea, iar vânzătorul este
obligat să vândă valuta la preţul de exercitare (mai mic decât cursul la vedere ).
Astfel, câştigul vânzătorului este mai mic decât valoarea primei.
 dacă CV = PE + p, cumpărătorul îşi exercită opţiunea, iar rezultatul financiar al
vânzătorului este zero.
 dacă CV > PE + p, cumpărătorul îşi exercită opţiunea, iar vânzătorul înregistrează
o pierdere egală cu CV - ( PE + p).
 cumpărarea unei opţiuni put (de vânzare) permite cumpărătorului opţiunii să
inregistreze profit dacă preţul de exercitare minus preţul opţiunii (prima) este mai
mare decât cursul la vedere al valutei.
Profit = (PE - p) – CV
Pierderea maximă posibilă pentru cumpărătorul opţiunii put se limitează la
valoarea primei.

132
 Cumpărarea unei opţiuni put se realizează atunci când se anticipează o scădere
însemnată a cursului la vedere al valutei.
Rezultatul financiar posibil de înregistrat de către cumpărătorul opţiunii put este
reprezentat prin figura 4.

Profit

PE-p PE
0

CV (cursul la
vedere al
p valutei)

Pierdere

Figura 4: Rezultatul financiar al cumpărătorului unei opţiuni put

Cumpărătorul opţiunii put îşi exercită sau nu dreptul de a vinde valuta la preţul de
exercitare în funcţie de cursul la vedere al valutei, astfel:
 dacă CV > PE, cumpărătorul nu-şi exercită opţiunea, pierderea sa fiind valoarea
primei plătită iniţial;
 dacă CV = PE, indiferent de exercitarea sau nu a opţiunii, cumpărătorul pierde
valoarea primei.
 dacă PE – p < CV < PE, cumpărătorul îşi exercită opţiunea şi înregistrează o
pierdere mai mică decât valoarea primei;
 dacă CV = PE – p, cumpărătorul îşi exercită opţiunea, iar rezultatul financiar este
zero.
 dacă CV < PE – p, cumpărătorul îşi exercită opţiunea şi înregistrează profit.
 în cazul vânzării unei opţiuni put, vânzătorul poate să înregistreze un câştig
limitat la valoarea primei încasate. Pierderea pentru vânzătorul opţiunii put poate
să fie foarte mare, teoretic nelimitată.

133
 Vânzarea unei opţiuni put se realizează atunci când se prevede o creştere sau
stabilitate a cursului de schimb al valutei.
Rezultatul financiar al vânzătorului unei opţiuni put este reprezentat prin figura 5.

Profit

PE-p

PE CV (cursul la
vedere al
valutei)

Pierdere

Figura 5: Rezultatul financiar al vânzătorului unei opţiuni put

Rezultatul financiar al vânzătorului unei opţiuni put depinde de decizia
cumpărătorului opţiunii put, astfel:
 dacă CV > PE, cumpărătorul nu-şi exercită opţiunea, iar câştigul vânzătorului este
reprezentat de valoarea primei;
 dacă CV = PE, indiferent de decizia cumpărătorului, câştigul vânzătorului este
valoarea primei;
 dacă PE – p < CV < PE, cumpărătorul îşi exercită opţiunea, iar vânzătorul este
obligat să cumpere valuta la preţul de exercitare (mai mare decât cursul la
vedere). Astfel, câştigul vânzătorului este mai mic decât valoarea primei;
 dacă CV = PE – p, cumpărătorul îşi exercită opţiunea, iar rezultatul financiar al
vânzătorului este zero;
 dacă CV < PE – p, cumpărătorul îşi exercită opţiunea, iar vânzătorul înregistrează
o pierdere egală cu (PE –p ) – CV.
Contractele de opţiuni pe valute se negociază pe pieţele interbancare şi bursiere.
Contractele de opţiuni pe valute negociate pe pieţele interbancare nu sunt standardizate şi
se tranzacţionează pe bază de înţelegere între bănci sau între bănci şi întreprinderi
(instituţii financiare nebancare). Acest tip de opţiuni răspunde nevoilor operatorilor

134
datorită faptului că nu sunt standardizate (mărimea opţiunilor şi durata lor de viaţă sunt
diferite).
Contractele de opţiuni pe valute negociate pe pieţele bursiere sunt standardizate,
iar decontarea tranzacţiilor se realizează prin intermediul camerelor de compensaţie.
Contractele de opţiuni pe valute sunt utilizate în vederea:
 protejării împotriva riscului valutar, dar, comparativ cu contractele forward şi
futures, oferă posibilitatea obţinerii unui câştig în cazul unei evoluţii favorabile a
cursului de schimb;
 obţinerii de câştiguri din operaţiuni speculative şi de arbitraj.

4.2.1 Acoperirea împotriva riscului valutar prin operaţiuni cu opţiuni pe valute

Protecţia împotriva riscului valutar se poate realiza prin următoarele operaţiuni

(de bază sau simple) cu opţiuni pe valute:
A) Cumpărare de opţiuni de cumpărare (call) pe valută în vederea protejării
împotriva riscului creşterii cursului de schimb (aprecierii) al valutei.
Dacă cursul la vedere al valutei este mai mare decât preţul de exercitare al
opţiunii call pe valuta respectivă, cumpărătorul opţiunii call îşi exercită opţiunea deoarece
obţine valuta la un curs mai bun decât cursul la vedere. Dacă, dimpotrivă, cursul la
vedere al valutei scade şi este mai mic decât preţul de exercitare al opţiunii call pe valuta
respectivă, cumpărătorul opţiunii call abandonează opţiunea şi cumpără valuta pe piaţa la
vedere la un curs mai avantajos.
Exemplu: 1
Presupunem că, un importator are de plătit peste 30 de zile suma de 1000.000
USD. Pentru a se apăra contra riscului aprecierii dolarului american, importatorul
contractează pe piaţa interbancară o opţiune call, tip europeană, pentru suma de
1000.000 USD, scadenţa peste 30 de zile. Preţul de exercitare al opţiunii este de 1,1000
CAD/USD; prima plătită este: 0,0200 CAD/USD.
La data scadenţei datoriei comerciale, presupunem un curs la vedere USD/CAD
de: a) 1USD = 1,1285 CAD; b) 1USD = 1,1200 CAD; c) 1USD = 1,1130 CAD; d) 1USD
= 1,1000 CAD; e) 1USD = 1,0800 CAD.

135
 Rezolvare
a) Cursul la vedere USD/CAD: 1USD=1,1285CAD
CV>PE+p, importatorul îşi exercită opţiunea şi cumpără suma de 1000.000 USD
la preţul de exercitare de: 1USD=1,1000CAD.
Vicall=CV–PE =1,1285–1,1000=0,0285CAD/USD×1000.000USD=28500 CAD
Vi > 0, opţiunea call este "în bani".
Rezultatul financiar (Rf) al importatorului este:
Rf=CV-(PE+p)=1,1285-(1,1000+0,0200)=0,0085CAD/USD×1000.000USD=
8500CAD.
Importatorul înregistrează un câştig de 8500CAD.
b) Cursul la vedere USD/CAD: 1USD=1,1200CAD
CV=PE+p, importatorul îşi exercită opţiunea şi cumpără suma de 1000.000 USD
la preţul de exercitare de: 1USD=1,1000CAD.
Vi call=CV–PE=1,1200–1,1000=0,0200CAD/USD×1000.000USD=20.000CAD
Vi > 0, opţiunea call este "în bani".
Rezultatul financiar (Rf) al importatorului este:
Rf=CV-(PE + p) =1,1200- (1,1000 + 0,0200)=0
Rezultatul financiar al importatorului este zero (punctul mort, punctul critic).
c) Cursul la vedere USD/CAD: 1USD=1,1130CAD
PE<CV<PE+p, importatorul îşi exercită opţiunea şi cumpără suma de 1000.000
USD la preţul de exercitare de: 1USD=1,1000CAD
Vi call=CV–PE=1,1130–1,1000=0,0130CAD/USD×1000.000USD=13.000 CAD
Vi > 0, opţiunea call este "în bani".
Rezultatul financiar (Rf) al importatorului este:
Rf=CV-(PE+p)=1,1130-(1,1000+0,0200)=-0,007CAD/USD×1000.000USD
= - 7000CAD (pierdere).
Importatorul îşi diminuează din pierderea suferită prin plata primei
(1000.000USD×0,020CAD/USD=20.000CAD). Prin urmare, importatorul pierde doar
7000CAD.
d) Cursul la vedere USD/CAD: 1USD = 1,1000 CAD

136
 CV=PE, indiferent de decizia importatorului de a exercita sau nu opţiunea, pierde
prima de: 0,0200CAD/USD×1000.000USD=20.000CAD
Vi call=0, opţiunea este "la bani".
Rezultatul financiar (Rf) al importatorului este:
Rf=CV-(PE+p)=1,1000-(1,1000+0,0200)= -0,0200CAD/USD×1000.000USD
= - 20000CAD (pierdere).
e) Cursul la vedere USD/CAD: 1USD = 1,0800 CAD
CV<PE, importatorul abandonează opţiunea şi pierde prima de:
1000.000USD×0.0200CAD/USD=20.000CAD.
Vi call=CV–PE=1,0800–1,1000<0, opţiunea call este "fără bani".
În concluzie, importatorul s-a protejat împotriva riscului creşterii cursului de
schimb al dolarului american (aprecierii) prin cumpărare de opţiuni call. Pe de altă parte,
opţiunea call îi oferă posibilitatea să obţină cîştig în cazul scăderii cursului de schimb al
dolarului american. Preţul plătit pentru avantajele conferite de opţiune este prima de
20.000USD.
Exemplu: 2
Pe data de 20 iunie, 2007, presupunem că, o firmă importă mărfuri în valoare de
1000.000CHF cu decontarea tranzacţiei comerciale pe data de 24 august, 2007. Pentru a
se proteja împotriva riscului aprecierii francului elveţian, importatorul contractează
opţiuni call pe CHF, scadenţa septembrie, pentru suma de 1000.000 CHF. Preţul de
exercitare al opţiunii este de: 1CHF=0,8110USD; preţul opţiunii call (prima): 0,0035
USD/CHF; valoarea standardizată a opţiunii: 125.000CHF; opţiunea este tip
americană.
Pe data de 20 iunie, 2006, importatorul cumpără opţiuni call pe CHF pentru suma
de 1000.000CHF.
Numărul de opţiuni call (n) cumpărate se determină astfel:
n call = valoarea tranzacţiei comerciale / valoarea standardizată a opţiunii =
1000.000/125.000=8 opţiuni call pe CHF.
Prima plătită (p)=8×125.000CHF×0,0035USD/CHF=3500CHF
La data decontării datoriei comerciale (24 august), presupunem:
a) Cursul la vedere CHF/USD este de: 1CHF=0,7980USD

137
 CV < PE, importatorul abandonează opţiunile şi cumpără la vedere suma de
1000.000CHF. Suma cheltuită de importator este: (1000.000CHF×CV)+p; adică:
(1000.000CHF×0,7980USD/CHF) + 3500USD=801.500USD.
Importatorul cheltuieşte o sumă mai mare cu 3500USD (mărimea primei).
b) Cursul la vedere CHF/USD este de: 1CHF=0,8230USD; preţul opţiunii call (prima)
pe CHF, scadenţa septembrie, este de: 0,0160USD/CHF.
Importatorul are două posibilităţi: b1) să-şi exercite opţiunile ( CV > PE + p) sau
b2) să vândă cele 8 opţiuni call pe piaţa bursieră şi să cumpere la vedere suma de
1000.000 CHF în vederea achitării datoriei comerciale.
b1) CV > PE + p, importatorul exercită opţiunile şi cumpără suma de 1000.000CHF la
preţul de exercitare de: 1CHF=0,8110USD
Cheltuielile efectuate de importator pentru procurarea sumei de 1000.000CHF:
8×125000×(0,8110 + 0,0035)=814.500USD
Rezultatul financiar (Rf) înregistrat de importator este:
Rf = (1000.000 × 0,8230) - (8 × 125000)(0,8110 + 0,0035)=8500USD (câştig)
Prin exercitarea opţiunilor call, importatorul economiseşte suma de 8500USD.
b2) Importatorul vinde 8 opţiuni call pe CHF, scadenţa septembrie, PE:
0,8110USD/CHF şi cumpără la vedere suma de 1000.000CHF.
Prima încasată = 8 × 125000 ×0,0160=16000USD.
Câştigul sub formă de primă = 16000 – 3500=12500USD.
Cumpără la vedere suma de 1000.000CHF la cursul la vedere de:
1CHF=0,8230USD contra sumei de 823000USD (1000.000×0,8230).
Cheltuielile efectuate de importator pentru procurarea sumei de 1000.000CHF:
823.000–12.500=810.500USD.
Comparativ cu varianta b1), când importatorul cheltuieşte 814.500USD pentru
procurarea sumei de 1000.000CHF, se constată o economie de 4000USD.
În concluzie, prin cumpărarea de opţiuni call pe franci elveţieni, importatorul este
protejat împotriva riscului aprecierii CHF şi, totodată, are posibilitatea să beneficieze de
deprecierea CHF. Preţul plătit pentru aceste avantaje conferite de opţiune este prima
(3500USD).

138
 B) Cumpărare de opţiuni de vânzare (put) pe valută în vederea protejării
împotriva riscului scăderii cursului de schimb (deprecierii) al valutei.
Dacă cursul la vedere al valutei este mai mare decât preţul de exercitare,
cumpărătorul opţiunii put abandonează opţiunea şi vinde valuta pe piaţa la vedere la un
curs mai bun. Dacă cursul la vedere al valutei scade şi este mai mic decât preţul de
exercitare, cumpărătorul opţiunii put îşi exercită opţiunea deoarece vinde valuta la un preţ
mai bun decât cursul la vedere.
Exemplu: 1
Presupunem că, un exportator are de încasat peste două luni suma de
1200.000EUR. Pentru a se apăra contra riscului deprecierii monedei euro, exportatorul
contractează pe piaţa interbancară o opţiune put, tip americană, pentru suma de
1200.000EUR, scadenţa peste două luni. Preţul de exercitare al opţiunii put este de:
1EUR=1,2785USD; prima plătită: 0,0060USD/EUR.
La data scadenţei creanţei comerciale, presupunem un curs la vedere EUR/USD
de: a) 1EUR=1,2810USD; b) 1EUR=1,2785USD; c) 1EUR=1,2750USD;d)
1EUR=1,2725USD; e) 1EUR=1,2610USD.
Rezolvare
a) Cursul la vedere EUR/USD: 1EUR=1,2810USD
CV>PE, exportatorul (cumpărătorul opţiunii put) abandonează opţiunea şi
pierderea sa este prima de 7200USD (1200.000EUR×0,0060USD/EUR).
Vi put=PE–CV=1,2785–1,2810 < 0, opţiunea put este "fără bani".
b) Cursul la vedere EUR/USD: 1EUR=1,2785USD
CV=PE, indiferent de decizia exportatorului (cumpărătorul opţiunii put) de a
exercita sau nu opţiunea, pierde prima de 7200USD.
Vi put=PE–CV=1,2785–1,2785=0, opţiunea put este "la bani".
c) Cursul la vedere EUR/USD: 1EUR=1,2750USD
PE–p<CV<PE , exportatorul exercită opţiunea şi vinde suma de 1200.000EUR la
preţul de exercitare de: 1EUR=1,2785USD.
Vi put =(1,2785–1,2750)×1200.000=4200USD
Vi put > 0, opţiunea put este "în bani".
Rezultatul financiar (Rf) al exportatorului este:

139
 Rf=(PE–p-CV)×1200.000=(1,2785–0,0060–1,2750)×1200.000=-3000USD
(pierdere).
Exportatorul îşi reduce din pierderea suferită prin plata primei; pierderea efectivă
este doar de 3000USD.
d) Cursul la vedere EUR/USD: 1EUR=1,2725USD
CV=PE–p, exportatorul exercită opţiunea.
Vi put = (1,2785 – 1,2725) × 1200.000 = 7200USD
Vi put > 0, opţiunea put este "în bani".
Rf=(PE–p-CV)×1200.000=(1,2785–0,0060–1,2725)×1200.000=0 (punctul mort;
punctul critic).
e) Cursul la vedere EUR/USD: 1EUR=1,2610USD
CV<PE–p, exportatorul exercită opţiunea.
Vi put =(1,2785–1,2610)×1200.000=21000USD
Vi put > 0, opţiunea put este "în bani".
Rf=(PE–p-CV)×1200.000=(1,2785–0,0060–1,2610)×1200.000
= 13800USD. Exportatorul înregistrează un câştig de 13800 USD.
Exemplu: 2
Pe data de 5 mai, 2007, presupunem că, o firmă exportă mărfuri în valoare de
1.250.000GBP cu decontarea tranzacţiei comerciale pe data de 5 iunie, 2007. Pentru a
se proteja împotriva riscului deprecierii GBP, exportatorul contractează opţiuni put pe
GBP, scadenţa iunie, pentru suma de 1.250.000GBP; preţul de exercitare:
1GBP=1,8440USD; prima: 0,0080USD/GBP; valoarea standardizată a opţiunii:
62.500GBP; opţiunea este tip americană.
Pe data de 5 mai, 2007, exportatorul cumpără opţiuni put pe GBP pentru suma de
1.250.000GBP. Numărul de opţiuni put (n) cumpărate este:
nput = 1.250.000/62.500=20 opţiuni put
Prima plătită (p) =20×62.500×0,0080=10.000USD
La data decontării creanţei comerciale (5 iunie), presupunem:
a) Cursul la vedere GBP/USD este de: 1GBP=1,8560USD
CV>PE, exportatorul (cumpărătorul opţiunilor put) abandonează opţiunile şi
vinde la vedere suma de 1.250.000GBP.

140
 Suma încasată de exportator: (1.250.000×1,8560)–10.000=2.310.000USD
Exportatorul încasează o sumă mai mică cu 10.000USD (mărimea primei).
b) Cursul la vedere GBP/USD este de: 1GBP=1,8250USD; preţul opţiunii put pe
GBP, scadenţa iunie, este de: 0,021USD/GBP.
Exportatorul are două posibilităţi: b1) să-şi exercite opţiunile (CV<PE-p) sau b2)
să vândă cele 20 opţiuni put pe piaţa bursieră şi să vândă la vedere suma de
1.250.000GBP (încasată de la importator).
b1) CV<PE–p, exportatorul îşi exercită opţiunile put şi vinde suma de 1.250.000GBP la
preţul de exercitare de: 1GBP=1,8440USD.
Suma încasată de exportator:
20×62.500×(1,8440–0,0080)=2.295.000USD
Rezultatul financiar (Rf) înregistrat de exportator este:
Rf=[20 ×62.500 ×(1,8440 – 0,0080)] - (1.250.000 × 1,8250)=13.750USD.
Exportatorul încasează o sumă mai mare cu 13.750USD.
b2) Exportatorul vinde 20 opţiuni put pe GBP, scadenţa iunie, PE:
1GBP=1,8440USD şi vinde la vedere suma de 1.250.000GBP.
Prima încasată = 20 × 62.500 ×0,0210=26.250USD
Câştigul sub formă de primă = 26.250–10.000=16.250USD
Vinde la vedere suma de 1.250.000GBP la cursul la vedere de: 1GBP=1,8250USD
şi încasează 2.281.250USD (1.250.000 × 1,8250).
Suma totală încasată de exportator:
2.281.250 + 16.250 = 2.297.500USD
Comparativ cu varianta b1) când exportatorul încasează suma de 2.295.000USD,
în varianta b2) se încaseză o sumă mai mare cu 2.500 USD.
C) Vânzare de opţiuni de vânzare (put) pe valută în vederea protejării
împotriva riscului creşterii moderate a cursului de schimb.
Exemplu:
Pe data de 7 iulie, 2007, presupunem că, o firmă importă mărfuri în valoare de
625.000CHF cu decontarea tranzacţiei comerciale pe data de 7 septembrie. Pentru a se
proteja împotriva riscului creşterii (aprecierii) moderate a cursului de schimb al
francului elveţian, importatorul vinde opţiuni put pe CHF, scadenţa septembrie, pentru

141
suma de 625.000CHF. Preţul de exercitare al opţiunii put este de: 1CHF = 0,4200GBP;
preţul opţiunii put (prima): 0,0020GBP/CHF; valoarea standardizată a opţiunii put pe
CHF: 125000CHF; opţiunea este tip americană.
Pe data de 7 iulie, 2007, importatorul vinde opţiuni put pentru suma de
625.000CHF. Numărul de opţiuni put (n) vândute este:
nput = 625.000 / 125.000=5 opţiuni put pe CHF
Prima încasată de vânzătorul opţiunilor put (importatorul) este:
p = 5 × 125.000 × 0,0020 = 1250GBP
La data decontării datoriei comerciale (7 septembrie), presupunem un curs la
vedere CHF/GBP de :
a) 1CHF=0,4200GBP
CV=PE, indiferent de decizia cumpărătorului put de a exercita sau nu opţiunile,
vânzătorul put (importatorul) înregistrează un câştig (economie) la nivelul primei
încasate, adică 1250GBP.
b) 1CHF=0,4220GBP
CV>PE, cumpărătorul put abandonează opţiunile.
Importatorul (vânzătorul put) cumpără la vedere suma de 625.000CHF, în vederea
achitării datoriei comerciale, contra sumei de 263750GBP (625.000 ×0,4220).
Creşterea (aprecierea) cursului de schimb al francului elveţian cu 0,002GBP/CHF
(de la 0,4200GBP la 0,4220GBP) antrenează cheltuieli suplimentare pentru importator
(de la 262500GBP la263750GBP) în valoare de 1250GBP, care sunt acoperite integral pe
seama primei încasate (1250GBP).
Prin urmare, în condiţiile în care francul elveţian se apreciază cu mai mult de
0,0020GBP/CHF (mărimea primei încasate), importatorul nu mai este protejat contra
riscului aprecierii CHF.
c) 1CHF=0,4190GBP
PE–p<CV<PE, cumpărătorul put exercită opţiunile, vânzătorul put (importatorul)
fiind obligat să cumpere la preţul de exercitare şi înregistrează un câştig mai mic decât
prima încasată.
Rezultatul financiar (Rf) al vânzătorului put (importatorului) este:
Rf=5×125.000×(0,4200–0,0020)-(625.000×1,4190)=- 625GBP (câştig).

142
 Importatorul înregistreză o economie de 625GBP.
d) 1CHF=0,4180GBP
CV=PE–p, cumpărătorul put exercită opţiunile, iar vânzătorul put (importatorul)
este obligat să cumpere la preţul de exercitare.
Rezultatul financiar (Rf) al vânzătorului put (importatorului) este:
Rf=5×125.000×(1,4200–0,0020)-(625.000×1,4180)=0
e) Dacă francul elveţian se depreciază cu mai mult de 0,0020GBP/CHF,
importatorul trebuie să-şi închidă poziţia iniţială (de vânzător put) prin cumpărarea a
5 opţiuni de vânzare pe CHF, scadenţa septembrie. În caz contrar, el nu poate să
beneficieze de scăderea cursului la vedere CHF / GBP deoarece cumpărătorul put îşi
exercită opţiunile, iar vânzătorul put (importatorul) este obligat să cumpere la preţul
de exercitare.
D) Vânzare de opţiuni de cumpărare (call) pe valută în vederea protejării
împotriva riscului scăderii moderate a cursului de schimb.
Exemplu:
Pe data de 15 septembrie, 2007, presupunem că, o firmă exportă mărfuri în
valoare de 1000.000AUD cu decontarea tranzacţiei comerciale pe data de 15 decembrie.
Pentru a se apăra împotriva riscului scăderii (deprecierii) moderate a cursului de schimb
al dolarului australian, exportatorul vinde opţiuni call pe AUD, scadenţa decembrie,
pentru suma de 1000.000AUD. Preţul de exercitare al opţiunii call: 1AUD=0,7665USD;
preţul opţiunii call (p): 0,0030USD/AUD; valoarea standardizată a opţiunii call pe
AUD: 100.000AUD; opţiunea este tip americană.
Pe data de 15 septembrie, 2007, exportatorul vinde opţiuni call pe AUD pentru
suma de 100.000AUD. Numărul de opţiuni call (n) vândute este:
ncall = 1000.000 / 100.000 = 10 opţiuni call pe AUD
Prima încasată (p) de vânzătorul opţiunilor call (exportatorul) este:
p = 10 × 100.000 × 0,0030=3000USD
La data decontării creanţei comerciale (15 decembrie), presupunem un curs la
vedere AUD/USD de:
a) 1AUD=0,7665USD

143
 CV=PE, indiferent de decizia cumpărătorului call de a exercita sau nu opţiunile,
vânzătorul call (exportatorul) înregistrează un câştig la nivelul primei încasate
(3000USD).
b) 1AUD=0,7635USD
CV<PE, cumpărătorul call abandonează opţiunile.
Vânzătorul call (exportatorul) vinde la vedere suma de 1000.000AUD (încasată
de la importator) contra sumei de 763.500USD (1000.000 × 0,7635).
Scăderea (deprecierea) cursului de schimb al dolarului australian cu
0,0030USD/AUD (de la 0,7665 la 0,7635) antrenează o pierdere pentru exportator în
valoare de 3000USD (766.500–763.500), care este acoperită integral pe seama primei
încasate.
Prin urmare, în condiţiile în care dolarul australian se depreciază cu mai mult de
0,0030USD/AUD (mărimea primei încasate), exportatorul nu mai este protejat contra
riscului deprecierii AUD.
c) 1AUD=0,7685USD
PE<CV<PE+p, cumpărătorul call îşi exercită opţiunile, vânzătorul call
(exportatorul) fiind obligat să-i vândă dolari australieni la preţul de exercitare şi
înregistrează un câştig mai mic decât prima încasată.
Rezultatul financiar (Rf) al vânzătorului call (exportatorului) este:
Rf=(1000.000×0,7685)-(0,7665+0,0030)×10×100.000= - 1000USD (câştig).
d) 1AUD=0,7695USD
CV=PE+p, cumpărătorul call exercită opţiunile, iar vânzătorul call (exportatorul)
este obligat să vândă la preţul de exercitare.
Rezultatul financiar al exportatorului este:
Rf=(1000.000×0,7695)-(0,7665+0,0030)×10×100.000=0
Dacă dolarul australian se apreciază cu mai mult de 0,0030USD/AUD, exportatorul
trebuie să-şi lichideze poziţia iniţială (vânzător call) prin cumpărarea a 10 opţiuni call pe
AUD, scadenţa decembrie. În caz contrar, el nu poate să beneficieze de creşterea cursului
la vedere AUD/USD deoarece cumpărătorul call îşi exercită opţiunile, iar vânzătorul call
(exportatorul) este obligat să vândă la preţul de exercitare.

144
 4.2.2 Operaţiuni speculative cu contracte de opţiuni pe valute

Speculatorii cu contracte de opţiuni pe valute urmăresc obţinerea de câştiguri

anticipând o anumită evoluţie viitoare a cursului de schimb al valutelor.
Operaţiunile speculative cu opţiuni pe valute constau, în principal, în:
 cumpărarea sau vânzarea de opţiuni pe valute, în funcţie de anticipările
speculatorilor asupra evoluţiei viitoare a cursului de schimb al valutelor;
 combinarea opţiunilor call şi put pe aceiaşi valută, în funcţie de anticipări exacte
asupra evoluţiei viitoare a cursului de schimb al valutei.

I. Speculaţii prin cumpărarea sau vânzarea de opţiuni pe valute

A) În condiţiile în care se anticipează o creştere însemnată a cursului de schimb

al valutei până la scadenţa opţiunii, speculatorul va cumpăra opţiuni de cumpărare
(call) pe valuta respectivă. Dacă previziunea se adevereşte, se obţine câştig. În cazul în
care previziunea nu se adevereşte se înregistrează pierdere, care este limitată la nivelul
primei.
Exemplu:
Presupunem că, un speculator anticipează pe data de 15 august, 2007 o creştere a
cursului de schimb EUR/USD. Speculatorul cumpără o opţiune call pentru suma de
200.000EUR, scadenţa septembrie. Preţul de exercitare (PE) este de 1,2730USD/EUR;
prima (p) plătită: 0,0030USD/EUR; opţiunea call pe EUR este tip americană.
Pe data de 15 august, presupunem un curs la vedere EUR/USD de:
a) 1EUR=1,2810USD
CV>PE+p, speculatorul (cumpărătorul call) exercită opţiunea şi cumpără suma
de 200.000USD la PE de: 1EUR=1,2730USD.
Vi call=CV–PE=1.2810–1,2730=0,008USD/EUR×200.000EUR=1600USD.
Vi > 0, opţiunea call este „în bani”.
Speculatorul obţine un câştig de:
CV–(PE+p) = 1.2810–(1,2730+0,0030) = 0,0050USD/EUR×200.000EUR
=1000USD.

145
b) 1EUR=1,2700USD
CV<PE, speculatorul (cumpărătorul call) nu exercită opţiunea şi pierde prima de:
0,0030USD/EUR×200.000EUR=600USD
Vi call=CV–PE=1.2700–1,2730 < 0, opţiunea call este „fără bani”.
c) 1EUR=1,2730USD
CV=PE, indifferent de decizia speculatorului de a exercita sau nu opţiunea,
pierde prima de 600USD.
Vi call=CV–PE=1.2730–1,2730=0, opţiunea call este „la bani”.
d) 1EUR=1,2760USD
CV=PE+p, speculatorul exercită opţiunea.
Vi call=CV–PE=1.2760–1,2730=0,0030USD/EUR×200.000EUR=600USD
Vi > 0, opţiunea este „în bani”.
Rezultatul financiar (Rf) al speculatorului este:
Rf=CV-(PE + p)=1,2760-(1,2730 + 0,0030)=0 (punct mort sau punct critic).
e) 1EUR=1,2750USD
PE<CV <PE+p, speculatorul exercită opţiunea.
Vi call=CV–PE=1.2750–1,2730=0,0020USD/EUR×200.000EUR=400USD
Vi > 0, opţiunea este „în bani”.
Rezultatul financiar (Rf) al speculatorului este:
Rf=CV-(PE + p)=1,2750-(1,2730+0,0030)= - 0,0010USD/EUR×200.000EUR
= -200USD (pierdere).
Speculatorul înregistrează o pierdere de 200USD.
B) Dacă se anticipează o scădere a cursului de schimb al valutei până la
scadenţa opţiunii, speculatorul va cumpăra opţiuni de vânzare (put) pe valuta respectivă.
În cazul în care previziunea se adevereşte, se obţine câştig. Dacă previziunea nu se
adevereşte, se înregistrează pierdere, care este limitată la nivelul primei.
Exemplu:
Presupunem că, un speculator anticipează, pe data de 15 august, 2007, o scădere a
cursului de schimb USD/CHF. Speculatorul cumpără o opţiune put pentru suma de
500.000USD, scadenţa septembrie. Preţul de exercitare (PE) este de :
1USD=1,2340CHF; prima (p) plătită: 0,0040CHF/USD; opţiunea este tip americană.

146
 Pe data de 15 august, presupunem un curs la vedere USD/CHF de:
a) 1USD=1,2370CHF
CV>PE, speculatorul (cumpărătorul put) nu exercită opţiunea şi pierderea sa este
prima de 2000CHF.
Vi put=PE–CV=1,2340–1,2370 < 0, opţiunea put este „fără bani”.
b) 1USD=1,2280CHF
CV<PE–p, speculatorul exercită opţiunea.
Vi put=PE–CV=1,2340–1,2380=0,0060CHF/USD×500.000USD=3000CHF
Vi put > 0, opţiunea put este „în bani”.
Rezultatul financiar (Rf) al speculatorului este:
Rf=PE–p–CV= (1,2340–0,0040–1,2280)×500.000=1000CHF (câştig)
c) 1USD=1,2325CHF
PE–p<CV<PE, speculatorul exercită opţiunea.
Vi put=PE–CV=1,2340–1,2325=0,0015CHF/USD×500.000USD=750CHF
Vi put > 0, opţiunea put este „în bani”.
Rezultatul financiar (Rf) al speculatorului este:
Rf=PE–p–CV=(1,2340–0,0040–1,2325)×500.000= - 1250CHF (pierdere).
d) 1USD=1,2300CHF
CV=PE–p, speculatorul exercită opţiunea.
Vi put=PE – CV=1,2340 – 1,2300=0,0040CHF/USD×500.000USD=2000CHF
Vi put > 0, opţiunea put este „în bani”.
Rezultatul financiar (Rf) al speculatorului este:
Rf=PE –p – CV=(1,2340–0,0040–1,2300)×500.000=0 (punctul mort sau punctul
critic).
e) 1USD=1,2340CHF
CV=PE, indiferent de decizia speculatorului de a exercita sau nu opţiunea, pierde
prima de 2000CHF.
Vi put=PE – CV=1,2340–1,2340=0, opţiunea put este „la bani”.
C) Dacă se anticipează o stabilitate a cursului de schimb al valutei, speculatorul
va vinde opţiuni de cumpărare (vânzare call) sau opţiuni de vânzare (vânzare put).
Aceste operaţiuni au gradul cel mai ridicat de risc deoarece în cazul în care previziunile

147
nu se adeveresc, speculatorul poate să înregistreze pierderi foarte mari. Câştigul maxim
al speculatorului (vânzătorul call sau put) se limitează la valoarea primei încasate.
Speculatorul, care procedează la o vânzare de opţiuni call, poate să înregistreze
pierderi foarte mari dacă cursul de schimb al valutei creşte semnificativ.
Speculatorul, care procedează la o vânzare de put, poate să înregistreze pierderi
semnificative dacă cursul de schimb al valutei scade accentuat.
Exemplu: 1
Pe data de 5 iulie, 2007, presupunem un curs la vedere USD/CAD de:
1USD=1,1168CAD, iar un speculator anticipând o stabilitate a cursului de schimb
USD/CAD (mizând pe faptul că, cel puţin, cursul USD/CAD nu va creşte) pentru data de
15 iulie, 2007 procedează la vânzarea unei opţiuni call pentru suma de 1000.000USD,
scadenţa septembrie. Preţul de exercitare (PE): 1USD=1,1168CAD; prima încasată:
0,0030 CAD/USD; opţiunea este tip americană.
Pe data de 15 iulie, 2007, presupunem un curs la vedere USD/CAD de:
a) 1USD=1,1168CAD
CV=PE, indiferent de decizia cumpărătorului call de a exercita sau nu opţiunea,
vânzătorul call (speculatorul) înregistrează un câştig la nivelul primei (1000.000×0,0030
=3000CAD).
b) 1 USD=1,1130CAD
CV<PE, cumpărătorul call nu exercită opţiunea şi câştigul speculatorului este
prima de 3000CAD.
c) 1USD=1,1185CAD
PE<CV<PE+p, cumpărătorul call exercită opţiunea, iar speculatorul înregistrează
un câştig mai mic decât prima.
Rezultatul financiar (Rf) al speculatorului (vânzătorul call) este :
Rf=CV-(PE+p)=1,1185-(1,1168+0,0030)=-0,0013×1000.000=-1300CAD
(câştig).
d) 1USD=1,1198CAD
CV=PE+p, cumpărătorul call exercită opţiunea.
Rezultatul financiar (Rf) al speculatorului (vânzătorul call) este :
Rf=CV-(PE+p)=1,1198-(1,1168+0,0030)=0 (punctul critic sau punctul mort).

148
e) 1USD=1,1230CAD
CV>PE+p, cumpărătorul call exercită opţiunea, iar speculatorul (vânzătorul call)
înregistrează pierdere.
Rezultatul financiar (Rf) al speculatorului (vânzătorul call) este :
Rf=CV-(PE+p)=1,1230-(1,1168+0,0030)=0,0032×1000.000=3200CAD
(pierdere).
Exemplu: 2
Pe data de 10 mai, 2006, presupunem un curs la vedere EUR/USD de:
1EUR=1,2670USD; un speculator anticipând o stabilitate a cursului monedei euro
(mizând pe faptul că, cel puţin, cursul EUR/USD nu va scădea) pentru data de 25 mai,
2006, procedează la vânzarea unei opţiuni put pentru suma de 700.000EUR, scadenţa
iunie. Preţul de exercitare (PE): 1EUR=1,2670USD; prima încasată: 0,0040USD/EUR;
opţiunea este tip americană.
Pe data de 25 mai, 2006, presupunem un curs la vedere EUR/USD de:
a) 1EUR=1,2670USD
CV=PE, indiferent de decizia cumpărătorului put de a exercita sau nu opţiunea,
vânzătorul put (speculatorul) înregistrează un câştig la nivelul primei
(700.000×0,0040=2800USD).
b) 1EUR=1,2800USD
CV>PE, cumpărătorul put nu exercită opţiunea şi câştigul vânzătorului put
(speculatorului) este prima de 2800USD.
c) 1EUR=1,2650USD
PE–p<CV<PE, cumpărătorul put exercită opţiunea, iar vânzătorul put
(speculatorul) înregistrează un câştig mai mic decât prima.
Rezultatul financiar (Rf) al vânzătorului put (speculatorului) este:
Rf=PE–p–CV=1,2670–0,0040–1,2650=-0,0020USD/EUR×700.000EUR =
-1400USD (câştig).
d) 1EUR=1,2630USD
CV=PE–p, cumpărătorul put exercită opţiunea.
Rezultatul financiar (Rf) al vânzătorului put (speculatorului) este:
Rf=PE–p–CV=1,2670–0,0040–1,2630=0

149
e) 1EUR=1,2585USD
CV<PE–p, cumpărătorul put exercită opţiunea, iar vânzătorul put (speculatorul)
înregistrează pierdere.
Rezultatul financiar (Rf) al vânzătorului put (speculatorului) este:
Rf=PE–p–CV=1,2670–0,0040–1,2585=0,0045×700.000=3150USD (pierdere).

II. Combinarea opţiunilor call şi put pe aceiaşi valută

Combinarea opţiunilor call şi put se realizează în următoarele operaţiuni:

 Straddle - constă în cumpărarea simultană a unui call şi a unui put (straddle la
cumpărare) sau vânzarea simultană a unui call şi a unui put (straddle la vânzare)
pentru aceiaşi valută, acelaşi preţ de exercitare şi aceiaşi scadenţă.
Cumpărătorul unui straddle are dreptul de a cumpăra şi de a vinde o anumită
sumă în valută la un anumit preţ de exercitare şi la o anumită scadenţă fixată.
Cumpărătorul anticipează o fluctuaţie accentuată a cursului de schimb fără să ştie sensul.
Vânzătorul unui straddle îşi asumă obligaţia să vândă şi să cumpere suma în
valută la preţul şi la scadenţa determinată. Vânzătorul mizează pe stabilitatea sau
fluctuaţia foarte redusă a cursului de schimb.
Exemplu: 1
Pe data de 5 august, 2007, presupunem că, un speculator - anticipând o fluctuaţie
semnificativă a cursului de schimb GBP/EUR, pentru data de 20 august- realizează
următoarele operaţiuni:
 cumpără o opţiune call pe lire sterline, tip americană, scadenţa
septembrie; preţul de exercitare: 1GBP=1,9860USD; prima:
0,004USD/GBP;
 cumpără o opţiune put pe lire sterline, tip americană, scadenţa
septembrie; preţul de exercitare: 1GBP=1,9860USD; prima:
0,004USD/GBP.
Pe data de 20 august, presupunem că, cursul la vedere GBP/USD este:
a) 1GBP=1,9820 USD
Speculatorul:

150
 - abandonează opţiunea call şi pierde prima de 0,004USD/GBP;
- exercită opţiunea put, iar rezultatul financiar este: 1,9860  1,9820  0,004  0 .
Rezultatul financiar total al speculatorului este o pierdere de 0,004USD/GBP.
b) 1GBP=1,9780USD
Speculatorul:
- abandonează opţiunea call şi pierde prima de 0,004USD/GBP;
- exercită opţiunea put, iar rezultatul financiar este:
1,9860  1,9780  0,004  0,004 USD/GBP (câştig).
Rezultatul financiar total al speculatorului este zero.
c) 1GBP=1,9850USD
Speculatorul:
- abandonează opţiunea call şi pierde prima de 0,004USD/GBP;
- exercită opţiunea put, iar rezultatul financiar este:
1,9860  1,9850  0,004  0,003 USD/GBP (pierdere).
Rezultatul financiar total al speculatorului este o pierdere de 0,007USD/GBP.
d) 1GBP=1,9860USD
Indiferent de decizia de a exercita sau nu opţiunea call şi put, speculatorul
înregistrează o pierdere la nivelul primelor aferente opţiunilor respective
(0,008USD/GBP).
e) 1GBP=1,9880USD
Speculatorul:
- exercită opţiunea call, iar rezultatul financiar este:
1,9880  1,9860  0,004  0,002USD / GBP (pierdere);
- abandonează opţiunea put şi pierde prima de 0,004USD/GBP.
Rezultatul financiar total al speculatorului este o pierdere de 0,006USD/GBP.
f) 1GBP=1,9900USD
Speculatorul:
- exercită opţiunea call, iar rezultatul financiar este:
1,9900  1,9860  0,004  0 ;
- abandonează opţiunea put şi pierde prima de 0,004USD/GBP.

151
 Rezultatul financiar total al speculatorului este o pierdere de 0,004USD/GBP.
g) 1GBP= 1,9940USD
Speculatorul:
- exercită opţiunea call, iar rezultatul financiar este:
1,9940  1,9860  0,004  0,004USD / GBP (câştig);
- abandonează opţiunea put şi pierde prima de 0,004USD/GBP.
Rezultatul financiar total al speculatorului este zero.
h) 1GBP=1,9960USD
Speculatorul:
- exercită opţiunea call, iar rezultatul financiar este:
1,9960  1,9860  0,004  0,006USD / GBP (câştig);
- abandonează opţiunea put şi pierde prima de 0,004USD/GBP.
Rezultatul financiar total al speculatorului este un câştig de 0,002USD/GBP.
În concluzie, speculatorul (cumpărătorul de straddle) câştigă atunci când cursul la
vedere GBP/USD scade sub 1,9780USD/GBP( preţul de exercitare minus primele) sau
creşte peste 1,9940USD/GBP( preţul de exercitare plus primele).Dacă fluctuaţia cursului
este redusă şi se menţine în jurul preţului de exercitare (între 1,9780USD/GBP şi
1,9940USD/GBP) câştigă vânzătorul de straddle (a se vedea exemplul 2). Rezultatul
financiar al cumpărătorului de straddle poate fi urmărit în figura 6.

Profit Cumpărare
call
Cumpărare
put

1,9780 1,9860 1,9940

0

Cursul
Spot
0,004

0,008

Pierdere

152
 Figura 6: Cumpărare de straddle
Exemplu: 2
Presupunem datele din exemplul anterior cu deosebirea că, speculatorul-
anticipând stabilitatea sau fluctuaţia redusă a cursului de schimb GBP/USD - vinde call şi
put.
a) 1GBP=1,9820 USD
- cumpărătorul call abandonează opţiunea, iar vânzătorul call (speculatorul)
înregistrează un câştig la nivelul primei de 0,004USD/GBP;
- cumpărătorul put exercită opţiunea, iar rezultatul financiar al vânzătorului put
(speculatorul) este: 1,9860  1,9820  0,004  0 .
Rezultatul financiar total al speculatorului este un câştig de 0,004USD/GBP.
b) 1GBP=1,9780USD
- cumpărătorul call abandonează opţiunea, iar vânzătorul call (speculatorul)
înregistrează un câştig la nivelul primei de 0,004USD/GBP;
- cumpărătorul put exercită opţiunea, iar rezultatul financiar al vânzătorului put
este: 1,9860  1,9780  0,004  0,004 USD/GBP (pierdere).
Rezultatul financiar total al speculatorului este zero.
c) 1GBP=1,9850USD
- cumpărătorul call abandonează opţiunea, iar vânzătorul call înregistreză un
câştig la nivelul primei de 0,004USD/GBP;
- cumpărătorul put exercită opţiunea, iar rezultatul financiar al vânzătorului put
(speculatorului) este: 1,9860  1,9850  0,004  0,003 USD/GBP (câştig).
Rezultatul financiar total al speculatorului este un câştig de 0,007USD/GBP.
d) 1GBP=1,9860USD
Indiferent de decizia cumpărătorului call şi put de a exercita sau nu opţiunile,
vânzătorul call şi put (speculatorul) înregistrează un câştig la nivelul primelor aferente
opţiunilor respective (0,008USD/GBP).
e) 1GBP=1,9880USD
- cumpărătorul call exercită opţiunea call, iar rezultatul financiar al vânzătorului
call (speculatorului) este: 1,9880  1,9860  0,004  0,002USD / GBP (câştig);

153
 - cumpărătorul put abandonează opţiunea, iar vânzătorul put (speculatorul)
înregistrează un câştig la nivelul primei de 0,004USD/GBP.
Rezultatul financiar total al speculatorului este un câştig de 0,006USD/GBP.
f) 1GBP=1,9900USD
- cumpărătorul call exercită opţiunea, iar rezultatul financiar al vânzătorului call
(speculatorului) este: 1,9900  1,9860  0,004  0 ;
- cumpărătorul put abandonează opţiunea, iar vânzătorul put înregistrează un
câştig la nivelul primei de 0,004USD/GBP.
Rezultatul financiar total al speculatorului este un câştig de 0,004USD/GBP.
g) 1GBP= 1,9940USD
- cumpărătorul call exercită opţiunea, iar rezultatul financiar al vânzătorului call
este: 1,9940  1,9860  0,004  0,004USD / GBP (pierdere);
- cumpărătorul put abandonează opţiunea, iar vânzătorul put înregistrează un
câştig la nivelul primei de 0,004USD/GBP.
Rezultatul financiar total al speculatorului este zero.
h) 1GBP=1,9960USD
- cumpărătorul call exercită opţiunea, iar rezultatul financiar al vânzătorului call
(speculatorului) este: 1,9960  1,9860  0,004  0,006USD / GBP (pierdere);
- cumpărătorul put abandonează opţiunea, iar vânzătorul put (speculatorul)
înregistrează un câştig la nivelul primei de 0,004USD/GBP.
Rezultatul financiar total al speculatorului este o pierdere de 0,002USD/GBP.
În concluzie, speculatorul (vânzătorul de straddle) câştigă în condiţiile în care
variaţia cursului este redusă şi se menţine în jurul preţului de exercitare (între
1,9780USD/GBP şi 1,9940USD/GBP).

154
 Rezultatul financiar al vânzătorului de straddle poate fi urmărit în figura de mai
jos.

Profit

0,008

Vânzare call Vânzare put

0,004

1,9780 1,9940

0
1,9860 Cursul
spot

Pierdere

Figura 7: Vânzare de straddle

Exemplu: 3
Pe data de 15 iulie, 2007, presupunem că, un speculator efectuează următoarele
operaţiuni:
 cumpără o opţiune call pe euro, tip europeană, scadenţa septembrie; preţul de
exercitare (PE): 1EUR=1,2730USD; prima (p): 0,0020USD/EUR; mărimea
contractului 62.500EUR;
 cumpără o opţiune put pe euro, tip europeană, scadenţa septembrie; preţul de
exercitare (PE): 1EUR=1,2730USD; prima (p): 0,0060USD/EUR; mărimea
contractului 62.500EUR.
La scadenţa opţiunilor, cursul la vedere EUR/USD este:
a) 1EUR=1,2600USD
Speculatorul:
- abandonează opţiunea call şi pierde prima de 0,0020USD/EUR
(62.500EUR×0,0020USD/EUR=125USD);
- exercită opţiunea put, iar rezultatul financiar
este: 1,2730  0,006  1,2600  62500  437,50 USD (câştig).
Rezultatul financiar total al speculatorului este:
437,50USD–125USD=312,50USD (câştig)

155
b) 1EUR=1,2700USD
Speculatorul:
- abandonează opţiunea call şi pierde prima de 0,0020USD/EUR
(62.500EUR×0,0020USD/EUR=125USD);
- exercită opţiunea put, iar rezultatul financiar este:
1,2730  0,006  1,2700 62500  187,5 USD (pierdere).
Rezultatul financiar total al speculatorului este o pierdere de 312,5USD
(125USD+187,5USD).
c) 1EUR=1,2730USD
Indiferent de decizia speculatorului de a exercita sau nu opţiunea call şi put,
înregistrează o pierdere la nivelul primelor aferente opţiunilor respective
(125USD+375USD=500USD).
d) 1EUR=1,2740 USD
Speculatorul:
- exercită opţiunea call, iar rezultatul financiar este:
1,2740  1,2730  0,002  0,001USD / EUR  62500EUR  62,5 USD
(pierdere);
- abandonează opţiunea put şi pierde prima de 375USD.
Rezultatul financiar total al speculatorului este o pierdere de 437,5USD
(62,5USD+375USD).
e) 1EUR=1,2860USD
Speculatorul:
- exercită opţiunea call, iar rezultatul financiar este:
1,2860  1,2730  0,002  0,0110USD / EUR  62500EUR  687,5 USD (câştig);
- abandonează opţiunea put şi pierde prima de 375USD.
Rezultatul financiar total al speculatorului este un câştig de 312,50USD
(687,5USD–375USD).
f) 1EUR=1,2650USD
Speculatorul:
- abandonează opţiunea call şi pierde prima de:
0,002USD/EUR×62.500EUR=125USD;

156
 - exercită opţiunea put, iar rezultatul financiar este:
1,2730  0,006  1,2650 62500  125USD (câştig).
Rezultatul financiar total al speculatorului este zero.
g) 1EUR=1,2810USD
Speculatorul:
- exercită opţiunea call, iar rezultatul financiar este:
1,2810  1,2730  0,002  0,006USD / EUR  62500EUR  375 USD (câştig);
- abandonează opţiunea put şi pierde prima de 375USD.
Rezultatul financiar total al speculatorului este zero.
În concluzie, speculatorul (cumpărătorul de straddle) câştigă atunci când cursul la
vedere EUR/USD scade sub 1,2650USD (preţul de exercitare minus primele) sau creşte
peste 1,2810USD (preţul de exercitare plus primele). Dacă fluctuaţia cursului este redusă
şi se menţine în jurul preţului de exercitare (între 1,2650 şi 1,2810USD) câştigă
vânzătorul de straddle (a se vedea exemplul 4).
Exemplu: 4
Presupunem datele din exemplul anterior, cu deosebirea că speculatorul vinde o
opţiune call şi o opţiune put.
a) 1EUR=1,2600USD
- cumpărătorul call abandonează opţiunea, iar vânzătorul call (speculatorul)
înregistrează un câştig la nivelul primei (125USD);
- cumpărătorul put exercită opţiunea, iar rezultatul financiar al vânzătorului put
(speculatorului) este: 1,2730  0,006  1,2600  62500  437,50 USD (pierdere).
Rezultatul financiar total al speculatorului este o pierdere de 312,50USD
(437,50USD–125USD).
b) 1EUR=1,2700USD
- cumpărătorul call abandonează opţiunea, iar vânzătorul call (speculatorul)
înregistrează un câştig la nivelul primei (125USD);
- cumpărătorul put exercită opţiunea, iar rezultatul financiar al vânzătorului put
(speculatorului) este: 1,2730  0,006  1,2700  62500  187,5 0 USD (câştig).
Rezultatul financiar total al speculatorului este un câştig de 312,50 USD
(125USD+187,50USD).

157
c) 1EUR=1,2730USD
- indiferent de decizia cumpărătorului call şi put de a exercita sau nu opţiunile,
vânzătorul call şi put (speculatorul) înregistrează un câştig la nivelul primelor
aferente opţiunilor respective (125USD+375USD=500USD).
d) 1EUR=1,2740USD
- cumpărătorul call exercită opţiunea, iar rezultatul financiar al vânzătorului call
(speculatorului) este:
1,2740  1,2730  0,002  0,001USD / EUR  62500EUR  62,5 0USD
(câştig);
- cumpărătorul put abandonează opţiunea, iar vânzătorul put (speculatorul)
înregistrează un câştig la nivelul primei (375 USD).
Rezultatul financiar total al speculatorului este un câştig de 437,50 USD (62,50
USD + 375 USD).
e) 1EUR = 1,2860 USD
- cumpărătorul call exercită opţiunea, iar rezultatul financiar al vânzătorului call
(speculatorului) este:
1,2860  1,2730  0,002  0,0110USD / EUR  62500EUR  687,5 USD
(pierdere);
- cumpărătorul put abandonează opţiunea, iar vânzătorul put (speculatorul)
înregistrează un câştig la nivelul primei (375USD).
Rezultatul financiar total al speculatorului este o pierdere de 312,50USD
(687,50USD-375USD).
f) 1EUR=1,2650USD
- cumpărătorul call abandonează opţiunea, iar vânzătorul call (speculatorul)
înregistrează un câştig la nivelul primei (125USD);
- cumpărătorul put exercită opţiunea, iar rezultatul financiar al vânzătorului put
este: 1,2730  0,006  1,2650  62500  125USD (pierdere).
Rezultatul financiar total al speculatorului este zero.
g) 1EUR=1,2810USD

158
 - cumpărătorul call exercită opţiunea, iar rezultatul financiar al vânzătorului call
este: 1,2810  1,2730  0,002  0,006USD / EUR  62500EUR  375 USD
(pierdere);
- cumpărătorul put abandonează opţiunea, iar vânzătorul put (speculatorul)
înregistrează un câştig la nivelul primei de 375USD.
Rezultatul financiar total al speculatorului este zero.
În concluzie, speculatorul (vânzătorul de straddle) înregistrează câştig în
condiţiile în care fluctuaţia cursului de schimb EUR/USD este redusă, fiind cuprinsă între
1,2650 USD/EUR şi 1,2810USD/EUR.

 Strangle – este o combinaţie similară cu straddle cu deosebirea că preţul de

exercitare al opţiunii call este mai mare decât preţul de exercitare al opţiunii put.
Exemplu: 1
Pe data de 2 august, 2007, presupunem că, un speculator - anticipând o fluctuaţie
semnificativă a cursului de schimb USD/AUD pentru data de 25 august - realizează
următoarele operaţiuni cu opţiuni:
 cumpără o opţiune call pe USD, tip americană, scadenţa septembrie; preţul
de exercitare: 1USD=1,6630AUD; prima: 0,003AUD/USD;
 cumpără o opţiune put pe USD, tip americană, scadenţa septembrie; preţul
de exercitare: 1USD=1,6570AUD; prima: 0,001AUD/USD.
Pe data de 25 august, presupunem că, cursul la vedere USD/AUD este:
a) 1USD=1,6530AUD
- cumpărătorul call abandonează opţiunea şi pierde prima de
0,003AUD/USD;
- cumpărătorul put exercită opţiunea, iar rezultatul financiar este:
1,6570  1,6530  0,001  0,003AUD / USD (câştig).
Rezultatul financiar total al speculatorului este zero.
b) 1USD=1,6520AUD
- cumpărătorul call abandonează opţiunea şi pierde prima de
0,003AUD/USD;
- cumpărătorul put exercită opţiunea, iar rezultatul financiar este:

159
 1,6570  1,6520  0,001  0,004 AUD / USD (câştig).
Rezultatul financiar total al speculatorului este un câştig de 0,001 AUD/USD.
c) 1USD=1,6570AUD
- cumpărătorul call abandonează opţiunea şi pierde prima de
0,003AUD/USD;
- indiferent de decizia de a exercita sau nu opţiunea, cumpărătorul put
pierde prima de 0,001 AUD/USD.
Rezultatul financiar total al speculatorului este o pierdere de 0,004AUD/USD.
d) 1USD=1,6630AUD
- indiferent de decizia de a exercita sau nu opţiunea, cumpărătorul call
pierde prima de 0,003 AUD/USD;
- cumpărătorul put abandonează opţiunea şi pierde prima de
0,001AUD/USD.
Rezultatul financiar total al speculatorului este o pierdere de 0,004AUD/USD.
e) 1USD=1,6670AUD
- cumpărătorul call exercită opţiunea, iar rezultatul financiar este:
1,6670  1,6630  0,003  0,001AUD / USD (câştig);
- cumpărătorul put abandonează opţiunea şi pierde prima de 0,001
AUD/USD.
Rezultatul financiar total al speculatorului este zero.
f) 1USD=1,6680AUD
- cumpărătorul call exercită opţiunea, iar rezultatul financiar este:
1,6680  1,6630  0,003  0,002 AUD / USD (câştig);
- cumpărătorul put abandonează opţiunea şi pierde prima de 0,001
AUD/USD.
Rezultatul financiar total al speculatorului este un câştig de 0,001 AUD/USD.
g) 1USD=1,6610AUD
- cumpărătorul call abandonează opţiunea şi pierde prima de
0,003AUD/USD;
- cumpărătorul put abandonează opţiunea şi pierde prima de
0,001AUD/USD.

160
 Rezultatul financiar total al speculatorului este o pierdere de 0,004 AUD/USD.
În concluzie, speculatorul (cumpărătorul de strangle) câştigă în condiţiile în care
cursul la vedere USD/AUD scade sub 1/1,6530 (preţul de exercitare al opţiunii put minus
primele) sau creşte peste 1/1,6670 (preţul de exercitare al opţiunii call plus primele).
Dacă cursul la vedere USD/AUD se situează între 1/1,6530 şi1/1,6670 câştigă vânzătorul
de strangle (a se vedea exemplul 2).
Rezultatul financiar al cumpărătorului de strangle poate fi reprezentat prin figura
8.

Profit

Cumpărare Cumpărare
put call

1,6530 1,6570 1,6630 1,6670

00

Cursul
0,001 spot
0,004
0,003
0,004

Pierdere

Figura 8: Cumpărare de strangle

Exemplu: 2
Presupunem datele din exemplul anterior cu deosebirea că speculatorul –
anticipând stabilitatea sau fluctuaţia redusă a cursului de schimb USD/AUD- vinde call şi
put.
a) 1USD=1,6530AUD
- cumpărătorul call abandonează opţiunea, iar vânzătorul call (speculatorul)
înregistrează un câştig la nivelul primei de 0,003AUD/USD;
- cumpărătorul put exercită opţiunea, iar rezultatul financiar al vânzătorului put
(speculatorului) este:

161
 1,6570  1,6530  0,001  0,003AUD / USD (pierdere).
Rezultatul financiar total al speculatorului este zero.
b) 1USD=1,6520AUD
- cumpărătorul call abandonează opţiunea, iar vânzătorul call (speculatorul)
înregistrează un câştig la nivelul primei de 0,003AUD/USD;
- cumpărătorul put exercită opţiunea, iar rezultatul financiar al vânzătorului put
(speculatorului) este:
1,6570  1,6520  0,001  0,004 AUD / USD (pierdere).
Rezultatul financiar total al speculatorului este o pierdere de 0,001 AUD/USD.
c) 1USD=1,6570AUD
- cumpărătorul call abandonează opţiunea, iar vânzătorul call (speculatorul)
înregistrează un câştig la nivelul primei de 0,003AUD/USD;
- indiferent de decizia cumpărătorului put de a exercita sau nu opţiunea,
vânzătorul put înregistrează un câştig la nivelul primei de 0,001AUD/USD.
Rezultatul financiar total al speculatorului este un câştig de 0,004AUD/USD.
d) 1USD=1,6630AUD
- indiferent de decizia cumpărătorului call de a exercita sau nu opţiunea,
vânzătorul call înregistrează un câştig la nivelul primei de 0,003AUD/USD;
- cumpărătorul put abandonează opţiunea, iar vânzătorul put înregistrează un
câştig la nivelul primei de 0,001AUD/USD.
Rezultatul financiar total al speculatorului este un câştig de 0,004AUD/USD.
e) 1USD=1,6670AUD
- cumpărătorul call exercită opţiunea, iar rezultatul financiar al vânzătorului call
(speculatorului) este:
1,6670  1,6630  0,003  0,001AUD / USD (pierdere);
- cumpărătorul put abandonează opţiunea, iar rezultatul financiar al vânzătorului
put (speculatorului) este un câştig la nivelul primei de 0,001AUD/USD.
Rezultatul financiar total al speculatorului este zero.
f) 1USD=1,6680AUD
- cumpărătorul call exercită opţiunea, iar rezultatul financiar al vânzătorului call
este:

162
 1,6680  1,6630  0,003  0,002 AUD / USD (pierdere);
- cumpărătorul put abandonează opţiunea, iar vânzătorul put înregistrează un
câştig la nivelul primei de 0,001AUD/USD.
Rezultatul financiar total al speculatorului este o pierdere de 0,001AUD/USD.
g) 1USD=1,6610AUD
- cumpărătorul call abandonează opţiunea, iar vânzătorul call (speculatorul)
înregistrează un câştig la nivelul primei de 0,003AUD/USD;
- cumpărătorul put abandonează opţiunea, iar vânzătorul put (speculatorul)
înregistrează un câştig la nivelul primei de 0,001AUD/USD.
Rezultatul financiar total al speculatorului este un câştig de 0,004AUD/USD.
În concluzie, speculatorul (vânzătorul de strangle) câştigă în condiţiile în care
fluctuaţia cursului USD/AUD este redusă, fiind cuprinsă între 1/1,6530 şi 1/1,6670 (a se
vedea figura 9).

Profit
Vânzare call

0,004
Vânzare put
0,003

0,001
0,004 1,6530
1,6570 1,6630 1,6670
00
Cursul
spot

Pierdere

Figura 9: Vânzare de strangle

Exemplu: 3
Pe data de 10 aprilie, 2007, presupunem că, un speculator efectuează următoarele
operaţiuni:

163
  cumpără o opţiune call pe CHF, tip europeană, scadenţa iunie; preţul de exercitare
(PE): 1 CHF=0,8104USD; prima (p): 0,0010USD/CHF; mărimea contractului
125.000CHF;
 cumpără o opţiune put pe CHF, tip europeană, scadenţa iunie; preţul de exercitare
(PE): 1 CHF=0,8010USD; prima (p): 0,0030USD/CHF; mărimea contractului
125.000CHF.
La data scadenţei opţiunilor, cursul la vedere CHF/USD este:
a) 1CHF=0,7885USD
Speculatorul:
- abandonează opţiunea call şi pierde prima de 125USD
(0,0010USD/CHF×125000);
- exercită opţiunea put, iar rezultatul financiar este:
0,8010  0,003  0,7885125000  1187,5 USD (câştig).
Rezultatul financiar total al speculatorului este:
1187,50USD–125USD=1062,50USD (câştig).
b) 1CHF=0,8000USD
Speculatorul:
- abandonează opţiunea call şi pierde prima de 125USD
(0,0010USD/CHF×125.000);
- exercită opţiunea put, iar rezultatul financiar este:
0,8010  0,003  0,8000125000  250 USD (pierdere).
Rezultatul financiar total al speculatorului este o pierdere de 375USD
(125USD+250USD).
c) 1CHF=0,8010USD
Speculatorul:
- abandonează opţiunea call şi pierde prima de 125USD
(0,0010USD/CHF×125.000);
- indiferent de decizia de a exercita sau nu opţiunea put, pierderea este la nivelul
primei (0,0030USD/CHF×125.000CHF=375USD).
Rezultatul financiar total al speculatorului este o pierdere de 500USD
(125USD+375USD).

164
d) 1CHF=0,8104USD
Speculatorul:
- indiferent de decizia de a exercita sau nu opţiunea call, pierde prima de 125USD;
- abandonează opţiunea put şi pierde prima de 375USD
(0,0030USD/CHF×125.000CHF).
Rezultatul financiar total al speculatorului este o pierdere de 500USD
(125USD+375USD).
e) 1CHF=0,8110USD
Speculatorul:
- exercită opţiunea call, iar rezultatul său financiar este:
0,8110  0,8104  0,001  0,0004USD / CHF 125000CHF  50USD
(pierdere);
- abandonează opţiunea put şi pierde prima de 375USD.
Rezultatul financiar total al speculatorului este o pierdere de 425USD
(50USD+375USD).
f) 1CHF=0,8209USD
Speculatorul:
- exercită opţiunea call, iar rezultatul financiar este:
0,8209  0,8104  0,001  0,0095USD / CHF 125000CHF  1187,50 USD
(câştig);
- abandonează opţiunea put şi pierde prima de 375USD.
Rezultatul financiar total al speculatorului este un câştig de 812,50USD
(1187,50USD-375USD).
g) 1CHF=0,8144USD
Speculatorul:
- exercită opţiunea call, iar rezultatul financiar este:
0,8144  0,8104  0,001  0,003USD / CHF 125000CHF  375USD (câştig);
- abandonează opţiunea put şi pierde prima de 375USD.
Rezultatul financiar total al speculatorului este zero.
h) 1CHF=0,7970USD
Speculatorul:

165
 - abandonează opţiunea call şi pierde prima de 125USD;
- exercită opţiunea put, iar rezultatul financiar este:
0,8010  0,7970  0,003  0,001USD / CHF 125000CHF  125USD (câştig).
Rezultatul financiar total al speculatorului este zero.
În concluzie, speculatorul (cumpărătorul de strangle) câştigă în condiţiile în care
cursul la vedere CHF/USD scade sub 1/ 0,7970 (preţul de exercitare al opţiunii put minus
primele) sau creşte peste 1/0,8144 (preţul de exercitare al opţiunii call plus primele). În
situaţia în care, cursul la vedere CHF/USD se situează între 1/0,7970 şi 1/0,8144
înregistrează câştig vânzătorul de strangle (a se vedea exemplul 4).
Exemplu: 4
Presupunem datele din exemplul anterior, cu deosebirea că speculatorul vinde call şi
put.
a) 1CHF=0,7885USD
- cumpărătorul call abandonează opţiunea, iar vânzătorul call (speculatorul)
înregistrează un câştig la nivelul primei (125USD);
- cumpărătorul put exercită opţiunea, iar rezultatul financiar al vânzătorului put
(speculatorului) este:
0,8010  0,003  0,7885125000  1187,5USD (pierdere).
Rezultatul financiar total al speculatorului este o pierdere de 1062,5USD
(1187,5USD–125USD).
b) 1CHF=0,8000USD
- cumpărătorul call abandonează opţiunea, iar vânzătorul call (speculatorul)
înregistrează un câştig la nivelul primei (125USD);
- cumpărătorul put exercită opţiunea, iar rezultatul financiar al vânzătorului put
(speculatorului) este:
0,8010  0,003  0,8000125000  250USD (câştig).
Rezultatul financiar total al speculatorului este un câştig de 375USD
(125USD+250USD).
c) 1CHF=0,8010USD
- cumpărătorul call abandonează opţiunea, iar vânzătorul call (speculatorul)
înregistrează un câştig la nivelul primei (125USD);

166
 - indiferent de decizia cumpărătorului put de a exercita sau nu opţiunea,
vânzătorul put (speculatorul) înregistrează un câştig la nivelul primei (375USD).
Rezultatul financiar total al speculatorului este un câştig de 500USD.
d) 1CHF=0,8104USD
- indiferent de decizia cumpărătorului call de a exercita sau nu opţiunea,
vânzătorul call (speculatorul) înregistrează un câştig la nivelul primei (125USD);
- cumpărătorul put abandonează opţiunea, iar vânzătorul put (speculatorul)
înregistrează un câştig la nivelul primei (375USD).
Rezultatul financiar total al speculatorului este un câştig de 500USD
(125USD+375USD).
e) 1CHF=0,8110USD:
- cumpărătorul call exercită opţiunea, iar rezultatul financiar al vânzătorului call
(speculatorului) este:
0,8110  0,8104  0,001  50USD (câştig);
- cumpărătorul put abandonează opţiunea, iar vânzătorul put înregistrează un
câştig la nivelul primei (375USD).
Rezultatul financiar total al speculatorului este un câştig de 425USD
(50USD+375USD).
f) 1CHF=0,8209USD
- cumpărătorul call exercită opţiunea, iar vânzătorul call (speculatorului)
înregistrează o pierdere de:
0,8209  0,8104  0,001  0,0095USD 125000CHF  1187,5USD ;
- cumpărătorul put abandonează opţiunea, iar vânzătorul put (speculatorul)
înregistrează un câştig la nivelul primei (375USD).
Rezultatul financiar total al speculatorului este o pierdere de 812,5USD
(1187,5USD-375USD).
g) 1 CHF = 0,8144USD
- cumpărătorul call exercită opţiunea , iar rezultatul financiar al vânzătorului call
(speculatorului) este:
0,8144 – (0,8104 + 0,0010) = 0,003 USD / CHF × 125.000 CHF = 375 USD
(pierdere);

167
 - cumpărătorul put abandonează opţiunea, iar vânzătorul put (speculatorul)
înregistrează un câştig la nivelul primei de 375 USD.
Rezultatul financiar total al speculatorului este zero.
h) 1 CHF = 0,7970USD
- cumpărătorul call abandonează opţiunea, iar vânzătorul call (speculatorul)
înregistrează un câştig la nivelul primei de 125USD;
- cumpărătorul put exercită opţiunea, iar rezultatul financiar al vânzătorului put
(speculatorului) este:
0,8010  0,7970  0,003  0,001USD / CHF 125000CHF  125USD (pierdere).
Rezultatul financiar total al speculatorului este zero.
În concluzie, speculatorul (vânzătorul de strangle) câştigă în condiţiile în care
fluctuaţia cursul la vedere CHF/USD este redusă, fiind cuprinsă între 1/ 0,7970 (preţul de
exercitare al opţiunii put minus primele) şi 1/0,8144USD/CHF (preţul de exercitare al
opţiunii call plus primele).

4.3 Probleme propuse spre rezolvare

Problema 1
Pe data de 22 august, 2007, presupunem că, o firmă din România exportă mărfuri
în valoare de 2 milioane USD cu decontarea tranzacţiei comerciale pe data de 5
septembrie. Pentru a se proteja împotriva riscului valutar, exportatorul recurge la
operaţiuni cu contracte futures la Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri Sibiu.
La data contractării creanţei comerciale (22 august) se cunosc următoarele
informaţii:
 cursul spot USD/RON: 1/2,4091;
 preţul futures la contractele futures pe USD, scadenţa
septembrie:1USD=2,6000RON;
 mărimea contractului futures pe USD: 1000USD;
 scadenţa contractului futures: septembrie.
a) Menţionaţi ce operaţiune de acoperire împotriva riscului valutar va efectua
exportatorul şi numărul de contracte necesare?

168
 b) Calculaţi rezultatul total al exportatorului dacă la data scadenţei creanţei
comerciale se înregistrează următoarele cursuri:
b1) Cursul spot USD/RON este de 1/2,3720, iar preţul futures pentru
contractele futures pe USD, scadenţa septembrie este de: b11) 1USD=2,4120RON; b12)
1USD= 2,5700RON;
b2) Cursul spot USD/RON este de 1/2,5000, iar preţul futures pentru
contractele futures pe USD, scadenţa septembrie este de: b21) 1USD=2,2630RON; b22)
1USD= 2,2670RON.
Problema 2
Un importator din România are de plătit, pe data de 3 decembrie, 2007, suma de
1520000EUR. Pentru a se proteja împotriva riscului valutar, importatorul recurge la
operaţiuni cu contracte futures la Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri Sibiu.
La data contractării datoriei comerciale (22 august) se cunosc următoarele
informaţii:
 cursul spot EUR/RON: 1/3,2597;
 preţul futures la contractele futures pe EUR, scadenţa decembrie:
1/3,3425;
 mărimea contractului futures pe EUR: 1000EUR;
 scadenţa contractului futures: decembrie.
a) Arătaţi, ce operaţiune de acoperire împotriva riscului valutar va efectua
importatorul şi numărul de contracte necesare?
b) Calculaţi rezultatul total al importatorului dacă la data scadenţei datoriei
comerciale se înregistrează următoarele cursuri:
b1) Cursul spot EUR/RON este de 1/3,3050, iar preţul futures pentru
contractele futures pe EUR, scadenţa decembrie este de: b11) 1/3,3480; b12) 1/ 3,3560;
b2) Cursul spot EUR/RON este de 1/3,1750, iar preţul futures pentru
contractele futures pe EUR, scadenţa decembrie este de: b21) 1/3,2500; b22) 1/ 3,2650.
Problema 3
Pe data de 10 septembrie, 2007, presupunem că, preţul futures la contractele
futures pe CHF, scadenţa decembrie este de: 0,6114EUR/CHF. O persoană anticipează o
creştere a preţului futures la contractele futures pe CHF, scadenţa decembrie.

169
 În ce constă operaţiunea speculativă cu contracte futures presupunând, pe data de
20 noiembrie, un preţ futures la contractele futures pe CHF, scadenţa decembrie, de:
0,6245EUR/CHF şi care ar fi rezultatul?
Problema 4
Pe data de 20 august, 2007, presupunem că, preţul futures la contractele futures pe
GBP, scadenţa septembrie este de: 0,6795EUR/GBP. O persoană anticipează o scădere a
preţului futures la contractele futures pe GBP, scadenţa septembrie.
În ce constă operaţiunea speculativă cu contracte futures presupunând, pe data de
5 septembrie, un preţ futures la contractele futures pe GBP, scadenţa septembrie, de:
0,6635EUR/GBP şi care ar fi rezultatul?
Problema 5
Un importator are de plătit, peste 3 luni, suma de 1200000EUR. Pentru a se
proteja împotriva riscului aprecierii monedei EUR, importatorul contractează o opţiune
call, tip americană, pentru suma de 1200000EUR, scadenţa: peste 3 luni. Preţul de
exercitare al opţiunii call este de 1,6346CHF/EUR; prima plătită este de:
0,0060CHF/EUR.
Calculaţi rezultatul financiar al importatorului dacă la data scadenţei datoriei
comerciale cursul la vedere este: a) 1EUR=1,6490CHF; b) 1EUR=1,6310CHF; c)
1EUR=1,6346CHF; d) 1EUR=1,6406CHF; e) 1EUR=1,6375CHF.
Problema 6
Pe data de 5 august, 2007, presupunem că, o firmă importă mărfuri în valoare de
1250000GBP, cu decontarea tranzacţiei comerciale pe data de 7 septembrie. Pentru a se
proteja împotriva riscului aprecierii lirei sterline, importatorul recurge la piaţa opţiunilor
şi contractează opţiuni call pe GBP, scadenţa septembrie, pentru suma de 1250000GBP;
preţul de exercitare este de: 1GBP=1,4725EUR; prima: 0,0050EUR/GBP; valoarea
standardizată a opţiunii: 62500GBP; opţiunea este tip americană.
Cum va proceda importatorul dacă la data scadenţei datoriei comerciale cursul
spot este: a) 1GBP=1,4690EUR; b) 1GBP=1,4805EUR.
Problema 7
Un exportator are de încasat, peste 30 de zile, suma de 1500000USD. Pentru a se
proteja împotriva riscului deprecierii dolarului american, exportatorul contractează pe

170
piaţa interbancară o opţiune put, tip americană, pentru suma de 1500000USD, scadenţa:
peste 30 de zile. Preţul de exercitare al opţiunii este de: 1USD=1,0581CAD; prima
plătită: 0,005CAD/USD.
Calculaţi rezultatul financiar al exportatorului (cumpărătorului put) dacă la data
scadenţei creanţei comerciale cursul la vedere este: a) 1USD=1,0460CAD; b)
1USD=1,0620CAD; c) 1USD=1,0531CAD; d) 1USD=1,0581CAD; e)
1USD=1,0553CAD.
Problema 8
Presupunem că, pe data de 15 august, 2007, o firmă exportă mărfuri în valoare de
1625000CHF, cu decontarea tranzacţiei comerciale pe data de 7 septembrie. Pentru a se
proteja împotriva riscului deprecierii francului elveţian, exportatorul recurge la piaţa
opţiunilor şi contractează opţiuni put pe CHF, scadenţa septembrie, pentru suma de
1625000CHF; preţul de exercitare: 1CHF=0,8280USD; prima: 0,009USD/CHF; valoarea
standardizată a opţiunii: 125000CHF; opţiunea este tip americană.
Cum va proceda exportatorul (cumpărătorul put) dacă la data scadenţei creanţei
comerciale cursul spot este: a) 1CHF=0,8325USD; b) 1CHF=0,8130USD.
Problema 9
Pe data de 7 aprilie, 2007, presupunem că, o firmă importă mărfuri în valoare de
1300000CAD, cu decontarea tranzacţiei comerciale pe data de 3 iunie. Pentru a se proteja
împotriva riscului aprecierii moderate a dolarului canadian, importatorul recurge la piaţa
opţiunilor.
La data contractării datoriei comerciale (7 aprilie) se cunosc următoarele informaţii:
preţul de exercitare al opţiunii put pe CAD este: 1CAD=0,9260USD; prima:
0,0040USD/CAD; scadenţa opţiunii: iunie; valoarea standardizată a opţiunii put pe CAD
este de: 100000CAD; opţiunea este tip americană.
1) Pe baza informaţiilor prezentate, menţionaţi cum se poate proteja importatorul
împotriva riscului aprecierii moderate a dolarului canadian şi câte opţiuni îi sunt
necesare;
2) Calculaţi rezultatul financiar al importatorului, dacă la data scadenţei datoriei
comerciale, cursul la vedere este: a) 1CAD = 0,9305USD; b) 1CAD = 0,9245USD; c)
1CAD = 0,9260USD; d) 1CAD = 0,9160USD; e) 1CAD = 0,9220 USD.

171
 Problema 10
Pe data de 20 august, 2007, presupunem că, o firmă exportă mărfuri în valoare de
875000CHF, cu decontarea tranzacţiei comerciale pe data de 10 septembrie. Pentru a se
proteja împotriva riscului deprecierii moderate a francului elveţian, exportatorul recurge
la piaţa opţiunilor.
La data contractării creanţei comerciale, se cunosc următoarele informaţii: preţul de
exercitare al opţiunii call pe CHF este: 1CHF = 0,6113EUR; prima: 0,006EUR/CHF;
scadenţa opţiunii: septembrie; valoarea standardizată a opţiunii call pe CHF:
125000CHF; opţiunea este tip americană.
1) Pe baza informaţiilor prezentate, menţionaţi cum se poate proteja exportatorul
împotriva riscului deprecierii moderate a francului elveţian şi câte opţiuni îi sunt
necesare.
2) Calculaţi rezultatul financiar al exportatorului dacă la data scadenţei creanţei
comerciale cursul la vedere este: a) 1CHF = 0,6145EUR; b) 1CHF = 0,6113EUR; c) 1
CHF = 0,6095EUR; d) 1CHF = 0,6173EUR; e) 1 CHF = 0,6240EUR.
Problema 11
Pe data de 3 august, 2007, presupunem că, o firmă din Canada importă mărfuri în
valoare de 100000USD, cu decontarea tranzacţiei comerciale peste 30 de zile.
La data contractării datoriei comerciale (3 august) se cunosc următoarele
informaţii:
 Cursul spot USD/CAD: 1/1,0563;
 Cursul la termen de 30 zile USD/CAD:1/1,0587;
 Preţul futures la contractele futures pe USD, scadenţa septembrie este:
1USD=1,0592CAD; mărimea contractului: 10000USD;
 Pe piaţa contractelor de opţiuni pe USD, scadenţa septembrie, preţul de exercitare
este: 1USD=1,0597CAD; prima: 0,004CAD/USD; mărimea contractului:
10000USD.
La data decontării datoriei comerciale (3 septembrie), presupunem că, cursurile au
evoluat astfel:
 Cursul spot USD/CAD: 1/1,0543;

172
  Preţul futures la contractele futures pe USD, scadenţa septembrie este:
1USD=1,0559CAD;
 Pe piaţa contractelor de opţiuni pe USD, scadenţa septembrie, preţul de exercitare
este: 1USD = 1,0597CAD; prima: 0,080CAD/USD.
Pe baza informaţiilor prezentate, analizaţi posibilităţile importatorului de a se
proteja împotriva riscului valutar.
Problema 12
Pe data de 20 aprilie, 2007, presupunem că, o firmă din SUA exportă mărfuri în
valoare de 1250000CHF cu decontarea tranzacţiei comerciale peste 30 de zile.
La data contractării creanţei comerciale se cunosc următoarele informaţii:
 Cursul spot CHF/USD: 1/0,8035;
 Cursul la termen de 30 zile CHF/USD: 1/0,8070;
 Preţul futures la contractele futures pe CHF, scadenţa iunie este:
1CHF=0,8140USD; mărimea contractului: 125000CHF;
 Pe piaţa contractelor de opţiuni pe CHF, scadenţa iunie, preţul de exercitare este:
1CHF=0,8120USD; prima: 0,005USD/CHF; mărimea contractului: 125000CHF.
La data încasării creanţei comerciale (20 mai), presupunem că, cursurile au
evoluat astfel:
 Cursul spot CHF/USD: 1/0,7995;
 Preţul futures la contractele futures pe CHF, scadenţa iunie este:
1CHF=0,8091USD;
 Pe piaţa contractelor de opţiuni pe CHF, scadenţa iunie, preţul de exercitare este:
1CHF= 0,8120USD; prima: 0,010USD/CHF.
Pe baza informaţiilor prezentate, analizaţi posibilităţile exportatorului de a se
proteja împotriva riscului valutar.
Problema 13
Un speculator anticipează, pentru data de 10 septembrie, 2007, creşterea cursului
de schimb EUR/GBP şi recurge la cumpărarea unei opţiuni call pentru suma de
500000EUR, scadenţa septembrie. Preţul de exercitare al opţiunii este de
0,6816GBP/EUR; prima plătită: 0,005 GBP/EUR; opţiunea este tip americană.

173
 Calculaţi rezultatul financiar al speculatorului, dacă pe data de 10 septembrie,
2007, cursul la vedere este: a) 1EUR=0,6795GBP; b) 1EUR=0,6905GBP; c)
1EUR=0,6816GBP; d) 1EUR=0,6866GBP; e) 1EUR=0,6803GBP.
Problema 14
Un speculator anticipează scăderea cursului de schimb USD/CAD, pentru data de
25 august, 2007, şi recurge la cumpărarea unei opţiuni put pentru suma de 1000000USD,
scadenţa septembrie. Preţul de exercitare al opţiunii este de: 1,0575CAD/USD; prima
plătită: 0,006 CAD/USD; opţiunea este tip americană.
Calculaţi rezultatul financiar al speculatorului dacă pe data de 25 august, 2007,
cursul la vedere este: a) 1USD=1,0582CAD; b) 1USD=1,0493CAD; c)
1USD=1,0561CAD; d) 1USD=1,0515CAD; e) 1USD=1,0575CAD.
Problama 15
Pe data de 7 mai, 2007, presupunem că, un speculator realizează următoarele
operaţiuni pe piaţa contractelor de opţiuni:
 cumpără o opţiune call pe CHF, tip europeană, scadenţa iunie; preţul de
exercitare este de: 1CHF=0,8073USD; prima plătită: 0,003USD/CHF;
mărimea contractului: 125000CHF;
 cumpără o opţiune put pe CHF, tip europeană, scadenţa iunie; preţul de
exercitare este de: 1CHF=0,8073USD; prima plătită: 0,005USD/CHF;
mărimea contractului: 125000CHF.
Calculaţi rezultatul financiar al speculatorului dacă la data scadenţei opţiunilor,
cursul la vedere este: a) 1CHF=0,7973USD; b) 1CHF=0,7947USD; c)
1CHF=0,8173USD; d) 1CHF=0,8193USD; e) 1CHF=0,8051USD.
Problema 16
Presupunem datele din problema 15 cu deosebirea că speculatorul vinde o opţiune
call şi o opţiune put. Calculaţi rezultatul financiar al speculatorului.
Problema 17
Pe data de 5 august, 2007, un speculator anticipând o fluctuaţie semnificativă a
cursului de schimb GBP/USD pentru data de 25 august, efectuează următoarele
operaţiuni:

174
  cumpără o opţiune call pe GBP, pentru suma de 100000GBP, tip
americană; preţul de exercitare: 1GBP=1,9841USD; prima plătită:
0,003USD/GBP; scadenţa opţiunii: septembrie;
 cumpără o opţiune put pe GBP, pentru suma de 100000GBP, tip
americană; preţul de exercitare: 1GBP=1,9730USD; prima plătită:
0,002USD/GBP; scadenţa opţiunii: septembrie.
Calculaţi rezultatul financiar al speculatorului dacă, pe data de 25 august, cursul la
vedere este: a) 1GBP=1,9670USD; b) 1GBP=1,9899USD; c) 1GBP=1,9680USD; d)
1GBP=1,9891USD; e) 1GBP=1,9820USD.
Problema 18
Presupunem datele din problema 17 cu deosebirea că speculatorul, anticipând
stabilitatea cursului de schimb GBP/USD pentru data de 25 august, vinde call şi put.
Calculaţi rezultatul financiar al speculatorului.

175