RELAȚII MONETAR-FINANCIARE INTERNAȚIONALE

Suport de curs pentru autoinstruire – TEMA 3: Mecanismul cursului de schimb

Material didactic elaborat în tehnologia ID pentru Învăţământul la Distanţă

Tematici adaptate în baza surselor bibliografice

Titular disciplină: Conf. univ. dr. Carmen Obreja

CONȚINUT UNITATE DE ÎNVĂȚARE III:

Mecanismul cursului de schimb
3.1 Concepte de bază ........................... 1
3.2 Cotații valutare ........................... 3
3.3 Metode de cotare ........................... 3
3.4 Autoritatea care stabilește cursul ........................... 4
3.5 Modul de citire a cursului ........................... 4
3.6 Tehnici de determinare a cursului de schimb ........................... 6
3.6.1 Cursul real fundamentat pe puterea de cumpărare ........................... 6
3.6.2 Cursul oficial (de referință) ........................... 7
3.6.3 Cursul de piață (economic) ........................... 7
3.6.4 Metoda coșului valutar ........................... 8
3.6.5 Metoda calculului încrucișat (cross-rate) ........................... 9
3.7 Factorii care influențează cursul de schimb ........................... 10
3.8 Grile de autoevaluare ........................... 15

Obiective de studiu: însușirea cunoștințelor despre cursul de schimb, ca fenomen complex, în funcție de
modalitatea de cotare utilizată la nivel internațional și diferitele modalități de stabilire a cursului de
schimb
- valută
- curs de schimb
- devalorizare/ revalorizare, apreciere/depreciere
- cotații valutare, cotare directă, cotare indirectă, cotare încrucișată
- tehnici de cotare

Bibliografie:
“Relații monetare internaționale – concepte, interdependențe, tranzacții” – G. Anghelache&C. Obreja,
Editura ASE, București 2017

Cursul de schimb reprezintă raportul între două monede care se compară sau, altfel definit, este prețul
unei monede exprimat în raport cu moneda altei țări.
Cursul de schimb constituie o variabilă economică deosebit de importantă, evoluția lui având influență
asupra dezvoltării economice, asupra nivelului prețurilor, a importului și exportului la nivel mondial,
influențând nu numai situația agenților economici, ci și a persoanelor fizice.

3.1 Concepte de bază

Valuta - orice monedă națională, în măsura în care aceasta este
folosită în relațiile de plăți internaționale sau este deținută
de o persoană fizică sau juridică străină în raport cu țara de
emisiune;

1 ASE București – FABBV

Departament Monedă și Bănci
RELAȚII MONETAR-FINANCIARE INTERNAȚIONALE
Suport de curs pentru autoinstruire – TEMA 3: Mecanismul cursului de schimb

Devize - titluri de credit pe termen scurt exprimate în valută, care

înlocuiesc banii lichizi;
Curs - prețul unei monede exprimat în altă monedă națională sau
de schimb internațională;

Monede - mijloc de plată emis pe plan internațional sau regional (DST

internaționale emis de Fondul Montar Internațional și EURO emis de Banca
Centrală Europeană);

Devalorizare/ - noțiuni care reflectă scăderea/creșterea conținutului în aur

Revalorizare fin ce definea o unitate monetară națională în perioada în
care la baza sistemelor bănești naționale se situa aurul
(până în anul 1976); cursul de schimb se definea ca raport
între conținutul în aur fin al celor două monede sau raportul
valorilor paritare;
Apreciere/ - noțiuni utilizate în prezent pentru a exprima modificarea
Depreciere cursului de schimb al unei monede față de o altă valută,
când la baza sistemelor bănești naționale se află etalonul
putere de cumpărare.

Evoluția cursului de schimb se reflectă în aprecierea/deprecierea unei monede față de altă monedă cu
care se compară. Acest fenomen, caracteristic regimurilor valutare bazate pe cursuri de schimb flotante, este
determinat de modificarea cursului de schimb, ca urmare a confruntării continue a cererii și ofertei de valute
de pe piață.
În situația în care modificarea cursului de schimb avea loc ca urmare a deciziei Băncii Centrale prin care
aceasta modifica paritatea cursului de schimb, termenul utilizat era valorizare/devalorizare, caracteristic
regimurilor valutare bazate pe cursuri de schimb fixe.

S1  S 0 S1
grad de apreciere /deprecie re moneda de baza %   1
S0 S0
1 1

S S0 S0
grad de apreciere /deprecie re moneda variabila %  1  1
1 S1
S0
S0 = cursul de schimb inițial;
S1 = cursul de schimb la un moment ulterior.

La două momente diferite, într-o cotație valutară, aprecierea unei monede implică deprecierea celeilalte
monede, însă gradul de apreciere al uneia dintre monede nu este egal cu gradul de depreciere al celeilalte
monede.

2 ASE București – FABBV

Departament Monedă și Bănci
RELAȚII MONETAR-FINANCIARE INTERNAȚIONALE
Suport de curs pentru autoinstruire – TEMA 3: Mecanismul cursului de schimb

În situația în care se dorește nu numai determinarea aprecierii/deprecierii unei monede față de o singură
valută, ci și interpretarea evoluției internaționale (de ansamblu) a cursului unei anumite monede față de un
coș de valute, este necesar a se calcula un curs de schimb efectiv care ia în considerare cursurile bilaterale și
ponderea pe care diferitele valute din coș o dețin în comerțul internațional al țării analizate.

3.2 Cotații valutare

O cotație valutară reprezintă un raport între moneda de bază (base currency) și moneda variabilă
(variable/domestic/counter currency).
Convenția utilizată pe plan internațional în scrierea cotațiilor valutare constă în faptul că în raportul
perechilor valutare se inserează mai întâi moneda de bază și apoi moneda variabilă.

USD / JPY
Moneda de bază EUR / RON Moneda variabilă
GBP / USD

Cotația valutară exprimă raportul: x unități din moneda variabilă care se preschimbă pentru 1, 100, 1.000
unități monetare din moneda de bază.
Pe plan internațional, conform ISO 4217, simbolizarea monedelor naționale
se realizează printr-o denumire cu 3 litere (primele două semnifică țara emitentă, iar a treia ‒ denumirea
monedei respective).
Exemplu: USD (United States Dollar – dolar american), JPY (Japan Yen – yen japonez), CHF (Confederation
Helvetique Franc – franc elvețian) etc.

De consultat:
http://fxtop.com/en/countries-currencies.php ‒ lista la nivel mondial a tuturor țărilor și a monedelor
acestora

3.3 Metode de cotare

Modul de definire a raportului de schimb este dat de metoda de cotare folosită. În practica internațională
se întâlnesc următoarele modalități de cotare:
a) Cotarea directă (incertă) este metoda în care o sumă fixă în monedă străină este cotată în raport cu
sume variabile în moneda națională.
Astfel, cotarea directă (incertă) indică numărul de unități de monedă națională ce revin la o unitate de
monedă străină, fiind modalitatea de cotare care se întâlneşte în majoritatea țărilor. Această cotație se
exprimă prin raportul:
Moneda straina
N  1 Moneda straina  N  Moneda nationala
Moneda nationala

Exemplu: în România: 4,2530 USD/RON, 4,5067 EUR/RON, 5,3527 GBP/RON.

3 ASE București – FABBV

Departament Monedă și Bănci
RELAȚII MONETAR-FINANCIARE INTERNAȚIONALE
Suport de curs pentru autoinstruire – TEMA 3: Mecanismul cursului de schimb

b) Cotarea indirectă (certă) este acea cotație în care o valoare fixă a monedei interne este cotată în
raport cu valori variabile de monedă străină.
Astfel, cotarea indirectă (certă) indică numărul de unități de monedă străină ce revin la o unitate de
monedă națională. Această cotație se exprimă prin raportul:
Moneda nationala
M  1 Moneda nationala  M  Moneda straina
Moneda straina

Exemplu: în Marea Britanie: 1,2586 GBP/USD.

Prin tradiție, lira sterlină (GBP) a fost cotată în acest fel deoarece în perioada prezecimală lira sterlină era
cea mai ușoară monedă.
Modalitatea de cotarea indirectă a monedelor naționale se întâlneşte în țări precum Marea Britanie (lira
sterlină – GBP), Irlanda (pfundul irlandez – IEP), țările Zonei Euro (EURO – EUR/XEU), Canada (dolarul
canadian – CAD), Australia (dolarul australian – AUD), Noua Zeelandă (dolarul neozeelandez – NZD).
O valută poate fi monedă de bază în cadrul unei cotații și monedă variabilă
în cadrul altei cotații.
În contextul tranzacțiilor derulate pe piața valutară, principalele perechi valutare sunt exprimate, în
limbajul traderilor, după cum urmează:

Simbol Expresii Simbol Expresii

EUR/USD Euro USD/CHF Swissy
USD/JPY Yena (Gopher) NZD/USD Kiwi
GBP/USD Cable USD/CAD Loonie
GBP/JPY Geppy AUD/USD Aussie (Ozzy)

3.4 Autoritatea care stabilește cursul

În raport de tipul cursului de schimb, autoritatea este reprezentată de:
- băncile centrale (de emisiune) ‒ determină și comunică cursul de referință (oficial);
- băncile comerciale, bursele valutare ‒ determină cursul zilei (economic,
al pieței);
- bursele internaționale ‒ determină cursul de piață internațional, ca medie
a cursurilor la diferite burse.

3.5 Modul de citire a cursului

Pe piață, cursul se afișează cu două mărimi:
- una mai mică pentru cumpărare (BID);
- una mai mare pentru vânzare (ASK).
Exemplu: Modalitatea de exprimare a cursului valutar este:
4,4130/252 EUR/RON (sau 1 EUR = 4,4130/252 RON). Această cotație valutară reprezintă prețul de
cumpărare/de vânzare afișat de un intermediar pe piață pentru moneda de bază.
Exprimarea cursului de schimb se realizează astfel:
- ca o parte a cursului care nu este cotată de către intermediar (big figure);
- ca zecimale care reflectă mișcarea cursului (pips).
4 ASE București – FABBV
Departament Monedă și Bănci
RELAȚII MONETAR-FINANCIARE INTERNAȚIONALE
Suport de curs pentru autoinstruire – TEMA 3: Mecanismul cursului de schimb

 4,4130 EUR/RON reprezintă cursul la cumpărare (BID). El este privit prin prisma operatorilor pe piața
valutară (care acționează în calitate de intermediari) şi este cursul la care aceştia cumpără moneda de bază
(EUR) contra monedei variabile (RON).
 4,4252 EUR/RON reprezintă cursul la vânzare (ASK), fiind cursul la care intermediarul pe piața
valutară vinde moneda de bază (EUR) contra monedei variabile (RON).

Diferența între cursul la cumpărare şi cel la vânzare (= 0,0122 = 122 puncte; PIPS = percentage in points)
se numeşte marjă (spread) şi reprezintă câştigul intermediarului - el cumpără la un curs mai scăzut şi vinde
apoi la un curs mai ridicat. Întotdeauna, cursul la cumpărare practicat de intermediar (BID) este mai mic
decât cursul la vânzare (ASK) al acestuia. Un pip se determină ca 1/10.000 (excepție JPY pentru care 1 pip =
1/100).
Marja (spread-ul) se poate calcula în mod absolut și relativ astfel:

Spread absolut = ASK - BID

ASK- BID
Spread relativ (%) = * 100
ASK

Pentru clienții de pe piața valutară care adresează intermediarilor ordine de vânzare/cumpărare,

cursurile de schimb trebuie privite invers decât din punctul de vedere al intermediarilor. Ceea ce pentru
intermediar reprezintă curs la cumpărare, pentru client este curs la vânzare, iar cursul la vânzare al
intermediarului este curs la cumpărare pentru client.

Curs de cumpărare (BID) INTERMEDIAR Curs de vânzare (ASK)

Vinde CLIENT Cumpără

Piața valutară implică participarea următoarelor categorii de operatori:

- market maker  formatorii de piață care acționează în calitate de intermediari și afișează cotații
pentru diferite valute;
- market taker  clienții (persoane fizice și juridice) care efectuează tranzacții de vânzare/cumpărare
de valute la cotațiile afișate.
Un intermediar nu poate acționa în același timp ca market maker și ca market taker, ci doar la momente
diferite.

Data valutei
Este data la care urmează a se realiza decontarea. Aceasta se poate face:
- în aceeași zi cu tranzacția - Value Today;
- în ziua următoare tranzacției - Value Tomorrow;
- la două zile după tranzacție - Value Spot;
5 ASE București – FABBV
Departament Monedă și Bănci
RELAȚII MONETAR-FINANCIARE INTERNAȚIONALE
Suport de curs pentru autoinstruire – TEMA 3: Mecanismul cursului de schimb

- Forward - data valutei este ulterioară decontării spot.

Atunci când se stabilește data valutei este important să se țină seama de:
- zilele bancare nelucrătoare din țările emitente ale monedelor care se tranzacționează;
- sfârșitul de săptămână: în lumea occidentală – sâmbătă și duminică, în lumea islamică – vineri și
sâmbătă.

3.6 Tehnici de determinare a cursului de schimb

3.6.1 Cursul real fundamentat pe puterea de cumpărare

Puterea de cumpărare se măsoară prin prețul aceluiași produs în diferite țări, transformat la cursul de
schimb al monedei fiecărei țări față de moneda de referință (USD, EUR etc.). Principiul pe care se bazează
relația „curs – putere de cumpărare” este: dacă un produs este ieftin într-o țară, este avantajos să fie
exportat într-o altă țară unde este mai scump.

Curs de schimb x/y   Curs de revenire ponderat produs "i"

Curs de revenire ponderat produs "i"  pondere produs"i" Curs de revenire produs "i"x/y

Pret in moneda " y"

Curs de revenire produs "i"x/y 
produs "i"

Pret produs "i" in moneda " x"

Exemplu: Comerțul bilateral între Japonia şi SUA include următoarele produse:

Preț Japonia
Produs Preț SUA (USD) Pondere (%)
(JPY)
A 3.192 24 50
B 168 1,5 30
C 447 4,3 20
Curs de revenire Curs de revenire ponderat
Produs
(USD/JPY) (USD/JPY)
A 133 66,5
B 112 33,6
C 104 20,8
CURS DE SCHIMB 120,9 USD/JPY

Cursul de schimb este: 120,9 JPY pentru 1 USD sau 1/120,9 = 0,008271 USD pentru 1 JPY, adica 8,271
USD pentru 1.000 JPY.

6 ASE București – FABBV

Departament Monedă și Bănci
RELAȚII MONETAR-FINANCIARE INTERNAȚIONALE
Suport de curs pentru autoinstruire – TEMA 3: Mecanismul cursului de schimb

3.6.2 Cursul oficial (de referință)

Exemplu: Pentru stabilirea cursului oficial X/Y, băncile 1, 2, 3, 4 au comunicat băncii centrale volumul de
tranzacții şi cursurile de derulare a acestora, astfel:

Volum tranzacții Curs

Banca
Cumpărare Vânzare Cumpărare Vânzare
1 58.400 61.300 3,2575 3,2685
2 84.200 90.300 3,2300 3,2480
3 110.000 93.000 3,1982 3,2113
4 165.800 211.400 3,2415 3,2710

 Q * CV i i
Curs de referinta  i 1
n

Q
i 1
i

(Q = volum de valută tranzacționat CV = curs valutar)

Curs de referinta
58.400 * 3,2575  61.300 * 3,2685  ....  165.800 * 3,2415  211.400 * 3.2710

58.400  61.300  ...  165.800  211.400
 3,2425

3.6.3 Cursul de piață (economic)

Exemplu: Ordinele adresate de clienți unei bănci pentru tranzacționare X contra Y au fost:

Ordine la cumpărare Ordine la vânzare

150.000 X la cursul pieței
100.000 curs limită 1,3516 X/Y
90.000 curs limită 1,3510 X/Y
70.000 curs limită 1,3498 X/Y
100.000 curs limită 1,3456 X/Y
80.000 curs limită 1,3432 X/Y
200.000 X la cursul pieței
90.000 curs limită 1,3416 X/Y
80.000 curs limită 1,3440 X/Y
100.000 curs limită 1,3456 X/Y
60.000 curs limită 1,3498 X/Y
110.000 curs limită 1,3510 X/Y

Determinarea cursului de piață presupune centralizarea ordinelor de cumpărare şi de vânzare,

cumularea lor şi determinarea punctului de echilibru între cerere şi ofertă.

Ordine la cumpărare Ordine la vânzare

CURS MINIM
Efectiv Cumulat Efectiv Cumulat
150.000 150.000 CP – cp. - 640.000 150.000
100.000 250.000 1,3516 - 640.000 250.000

7 ASE București – FABBV

Departament Monedă și Bănci
RELAȚII MONETAR-FINANCIARE INTERNAȚIONALE
Suport de curs pentru autoinstruire – TEMA 3: Mecanismul cursului de schimb
90.000 340.000 1,3510 110.000 640.000 340.000
70.000 410.000 1,3498 60.000 530.000 410.000
100.000 510.000 1,3456 100.000 470.000 470.000
- 510.000 1,3440 80.000 370.000 370.000
80.000 590.000 1,3432 - 290.000 290.000
- 590.000 1,3416 90.000 290.000 290.000
- 590.000 CP – vz. 200.000 200.000 200.000
Volum maxim tranzactionat  470.000 X contra Y

Curs de piata  1,3456 X/Y

volum maxim tranzactionat
Coeficient de executie 
volum maxim cumulat

470.000
 la cumparare   79,66%
590.000
470.000
 la vanzare   73,44%
640.000

3.6.4 Metoda coșului valutar

Este specifică monedelor internaționale, dar poate fi utilizată și pentru monede naționale.
Moneda definită pe baza coșului de valute are o anumită stabilitate deoarece deprecierea unora dintre
valutele din coș este compensată de aprecierea altora. Fiecare monedă din coș transmite o parte din puterea
ei de cumpărare monedei de definit.
Calculul cursului se bazează pe elemente constante și elemente variabile.
Elementele constante sunt:
- valutele care compun coșul;
- ponderile atribuite valutelor (revizuibile la anumite intervale de timp);
- cursul valutelor din coș, la un anumit moment, considerat dată de referință.
Elementele variabile sunt:
- coeficientul de calcul sau echivalentul la coș, stabilit pe baza elementelor constante;
- cursul de piață, considerat în fiecare zi pentru fiecare valută din coș.

Exemplu: Calculul DST

Pe baza elementelor variabile se determină echivalentul în USD la coș pentru fiecare dintre cele cinci
valute (EUR, JPY, GBP, USD, CNY), luând în considerare metoda de cotare specifică fiecărei valute.
Suma echivalentului în USD la coș reprezintă cursul DST exprimat x USD pentru 1 DST, astfel:
Elemente constante:
- valutele din coș: USD, EUR, CNY, GBP, JPY;
- ponderi (stabilite pentru intervalul 2016-2021):
Valuta Pondere
USD 41,73%
EUR 30,93%
CNY 10,92%
JPY 8,33%
GBP 8,09%
8 ASE București – FABBV
Departament Monedă și Bănci
RELAȚII MONETAR-FINANCIARE INTERNAȚIONALE
Suport de curs pentru autoinstruire – TEMA 3: Mecanismul cursului de schimb

Valutele componente ale coșului DST sunt stabilite de către FMI pentru o perioadă de 5 ani. Ponderile
atribuite acestor valute au în vedere luarea în considerare a influenței valutelor în cadrul comerțului
internațional și mărimea rezervelor oficiale. La revizuirea coșului DST din noiembrie 2015, IMF a decis ca de
la 1 octombrie 2016 în structura DST să fie cuprins și yuan-ul chinezesc (CNY). De la această dată, coșul DST
va fi constituit din următoarele 5 valute: USD (41,73%), EURO (30,93%), CNY (10,92%), JPY (8,33%), GBP
(8,09%).
- cursul valutelor din coș la data de referință;
- coeficient de participare (Currency amount under Rule 0-1) – se calculează prin aplicarea ponderilor la
cursul valutelor (la data de referință).
Elemente variabile:
- cursul zilei pentru valutele din coș (curs cotat zilnic la ora 12.00 pe piața Londrei);
- echivalent în USD la coșul pentru definirea DST – se calculează pe baza coeficientului de participare și a
cursului zilei. Se ia în considerare metoda de cotare a valutelor. În cazul cotației directe, coeficientul de
participare se împarte la cursul zilei. În cazul cotației indirecte, coeficientul de participare se înmulțește cu
cursul zilei. Suma echivalentului la coș reprezintă cursul DST exprimat în x USD pentru 1 DST.

De consultat: pentru informații suplimentare:

http://www.imf.org/external/np/fin/data/rms_sdrv.aspx
http://www.oanda.com/currency/historical-rates
http://en.wikipedia.org/wiki/special_drawing-rights

3.6.5 Metoda calculului încrucișat (cross-rate)

Se folosește pentru a defini cursul de piață în raport cu diferite valute ce își exprimă cursul față de USD
sau EUR. În cazul cotării încrucişate (cross-rate) este vorba de faptul că două monede care îşi exprimă inițial
cursul printr-o a treia monedă comună, îşi pot determina cursul între ele renunțându-se la moneda comună.

Pentru a determina acest curs, se utilizează următoarele relații de calcul:

 în cazul monedelor care cotează direct

BID comuna/variabila
BID baza/variabila 
ASK comuna/baza
ASK comuna/variabila
ASK baza/variabila 
BID comuna/baza

Exemplu: 4,4062/91 EUR/RON şi 1,2660/82 EUR/USD → x USD/RON ?

BID USD/RON = BID EUR/RON / ASK EUR/USD = 4,4062 / 1,2682 = 3,4744
ASK USD/RON = ASK EUR/RON / BID EUR/USD = 4,4091 / 1,2660 = 3,4827

9 ASE București – FABBV

Departament Monedă și Bănci
RELAȚII MONETAR-FINANCIARE INTERNAȚIONALE
Suport de curs pentru autoinstruire – TEMA 3: Mecanismul cursului de schimb

 în cazul monedelor care cotează indirect

BID baza/variabila  BID baza/comuna * BID variabila/comuna

ASK baza/variabila  ASK baza/comuna * ASK comuna/variabila

Exemplu: 4,4062/91 EUR/RON şi 0,7885/99 USD/EUR → x USD/RON ?

BID USD/RON = BID USD/EUR * BID EUR/RON = 4,4062 * 0,7885 = 3,4743

ASK USD/RON = ASK USD/EUR * ASK EUR/RON = 4,4091* 0,7899 = 3,4827

3.7 Factorii care influențează cursul de schimb

Factorii principali care influențează evoluția pe termen lung a cursului de schimb între monedele a două
țări sunt:
- balanța comercială, care este măsura valorii nete a comerțului exterior într-o anumită perioadă de timp;
- ratele relative ale inflației, prin faptul că acolo unde apare o inflație mai mare, moneda națională
cunoaște o depreciere;
- ratele relative ale dobânzii, prin aceea că produc reorientarea fluxurilor financiare internaționale către
piețele care oferă o dobândă mai mare.
Factori interni:
Factori economici
- puterea de cumpărare/evoluția prețurilor
- nivelul productivității muncii a) CURS REAL
- volumul și structura producției (OFICIAL)
- structura comerțului exterior
Factori monetari
- dobândă/credit/masă monetară
b) CURS ECONOMIC
Factori de natură psihologică și social-politici
(de PIAȚĂ sau al ZILEI)
- zvon/declarații de presă
- instabilitate politică și guvernamentală
- conflicte diverse

Factori externi:
- situația balanței de plăți externe
- raportul cerere/ofertă de monedă

Se consideră că factorii care influențează cursul de schimb pe termen scurt între monedele a două țări
sunt determinați în mare măsură de conjunctura pieței și includ:
- intervențiile băncilor centrale pe piața monetară, care pot avea un impact semnificativ asupra cursului
de schimb, dacă nu sunt anticipate de piață și nu sunt coordonate cu operațiunile băncilor centrale din alte
țări;
- modificările de politică bugetară, care influențează fie investițiile străine, fie pe cele autohtone,
afectând astfel în mod direct balanța de plăți;

10 ASE București – FABBV

Departament Monedă și Bănci
RELAȚII MONETAR-FINANCIARE INTERNAȚIONALE
Suport de curs pentru autoinstruire – TEMA 3: Mecanismul cursului de schimb

- modificarea încrederii în sistemul politic, care poate avea un efect de durată dacă se consideră că starea
generată nu este temporară;
- tulburările sociale, care pot avea efecte negative de durată dacă nu sunt înlăturate cauzele;
- evenimentele neprevăzute referitoare la comerțul dintre cele două țări, care pot influența direct
balanța comercială.

Asupra cursului valutar îşi exercită influența o serie de factori care pot fi grupați în factori de natură
internă şi de natură externă, după cum urmează:
- factori interni (economici, monetar-financiari, psihologici si social-politici);
- factori externi (în principal cererea şi oferta de valută).

→ Factori de natură economică

Factorii economici pot fi reprezentați de volumul şi structura producției, calitatea bunurilor şi serviciilor
produse în cadrul unei economii, tehnologiile utilizate, evoluția productivității muncii, nivelul şi dinamica
prețurilor etc.
Orice factor de natură economică îşi transmite influența asupra cursului valutar prin preț. Dacă indicele
general al prețurilor şi tarifelor scade, aceasta înseamnă o creştere a puterii de cumpărare a monedei
naționale, ceea ce se reflectă în scăderea raportului de schimb numeric al monedei naționale față de o altă
monedă cu care se compară, respectiv o influență favorabilă asupra cursului de schimb.
În caz contrar, creşterea indicelui general al prețurilor şi tarifelor va avea o influență nefavorabilă asupra
cursului de schimb, moneda națională pierzând din puterea de cumpărare.
Nivelul prețurilor este corelat cu nivelul produsului intern brut (care generează oferta de bunuri şi servicii
într-o economie) şi cu inflația. Se consideră că dacă într-o economie ritmul anual de creştere a prețurilor este
de 2-3%, urmarea este stimularea activității economice, ceea ce va determina, într-un anumit interval de
timp, creșterea PIB și, implicit, aprecierea monedei naționale.
La baza etalonului monetar actual se află puterea de cumpărare. Nivelul și evoluția acesteia influențează
direct raportul de schimb al monedelor naționale față de alte valute.
Paritatea puterii de cumpărare se măsoară prin prețul aceluiași produs pe diferite piețe. Informația
despre preț este deosebit de importantă pentru adoptarea deciziei privind achiziționarea unui produs pe
piața internă sau pe o altă piață pe care se comercializează același produs.
Nivelul prețului este influențat de nivelul și evoluția productivității muncii, de volumul și structura
producției, de structura comerțului exterior și gradul de devansare a importului de către export. Toți acești
factori își transmit influența prin puterea de cumpărare.
Relația „preț – putere de cumpărare” este invers proporțională. Orice modificare în sensul creșterii
prețurilor determină deprecierea monedei naționale prin scăderea puterii de cumpărare a acesteia. Evoluția
indicilor prețurilor și tarifelor reflectă în mod direct cursul oficial al monedei naționale.

∆Pc = [100-(100/P·100)]
în care:
∆Pc = modificarea puterii de cumpărare;
P = indicele prețurilor.

11 ASE București – FABBV

Departament Monedă și Bănci
RELAȚII MONETAR-FINANCIARE INTERNAȚIONALE
Suport de curs pentru autoinstruire – TEMA 3: Mecanismul cursului de schimb

Raportul dintre puterile de cumpărare pentru două monede naționale exprimă cursul real (oficial) al celor
două monede care se compară.

→ Factori de natură monetar-financiară

Factorii monetar-financiari ce pot influența cursul valutar sunt reprezentați în principal de nivelul ratei
dobânzii, nivelul creditelor, masa monetară în circulație, situația finanțelor publice, situația balanței
comerciale.
Aceşti factori trebuie priviți sub două aspecte:
- ca rezultat direct al activității economico-financiare a țării respective, dar şi
- ca posibilitate a băncii centrale de a modifica nivelul ratei dobânzii şi pe această bază masa monetară
în circulație, cu efecte asupra modificării cursului de schimb al monedei naționale.
Majorarea de către banca centrală a ratei dobânzii de referință determină creşterea ratei dobânzii la
băncile comerciale şi ca urmare scumpirea creditelor. Efectul va fi o scădere a cererii de credite şi reducerea
masei monetare în circulație.
Într-o economie care funcționează normal, reducerea masei monetare în circulație, în condițiile
menținerii constante a ofertei de bunuri şi servicii, are ca efect scăderea prețurilor şi, implicit, o creştere a
puterii de cumpărare cu efecte favorabile asupra cursului de schimb al monedei naționale.
Pentru țările cu monedă convertibilă oficial, reducerea masei monetare pe piața internă se reflectă în
reducerea ofertei de monedă națională pentru piața externă, iar dacă cererea externă pentru moneda
respectivă este relativ constantă, urmarea este că acea monedă devine mai scumpă, având loc o apreciere a
cursului de schimb al monedei respective.
Grupul de factori „dobândă – credit – masă monetară” influențează direct cursul real. Masa monetară
exprimă oferta de monedă națională. Dacă masa monetară crește, cursul de schimb este influențat negativ.
Masa monetară se modifică sub influența ratei dobânzii și a cererii de credite. Politicile monetare adoptate
pe plan național, atât cu privire la nivelul ratei dobânzii, cât și la condițiile de acordare a creditului,
influențează cursul de schimb.
Emisiunea prin credit poate fi dirijată prin ambele tipuri de măsuri, respectiv, prin modificarea ratei
dobânzii și prin restricții sau facilități în acordarea creditului. Creșterea ratei dobânzii reduce cererea de
credite, scade masa monetară, astfel se diminuează oferta de monedă, iar dacă cererea de monedă rămâne
relativ constantă, moneda națională devine mai scumpă, cursul de schimb fiind influențat favorabil.
Raportul numeric exprimat în „x unități monetare naționale pentru o unitate de valută” este mai mic (de
exemplu: 4,5031 EUR/RON față de 4,4919 EUR/RON).

Reducerea ratei dobânzii influențează cererea de credite în sensul creșterii acesteia. Masa monetară și
oferta de monedă națională cresc, influențând nefavorabil cursul de schimb. Dacă cererea este relativ
constantă, oferta de monedă națională în creștere poate fi absorbită numai printr-un raport numeric mai
mare.
Ca urmare, moneda națională se depreciază față de valuta de comparație
(de exemplu: 4,4660 EUR/RON față de 4,4222 EUR/RON).

12 ASE București – FABBV

Departament Monedă și Bănci
RELAȚII MONETAR-FINANCIARE INTERNAȚIONALE
Suport de curs pentru autoinstruire – TEMA 3: Mecanismul cursului de schimb

Schematic, efectele se transmit astfel:

↑ Rd ↓ C ↓Mm ↓ OMn ↓ Rs → influență favorabilă, adică ↓ P ↑ Pc → aprecierea cursului de
schimb
↓ Rd ↑ C ↑Mm ↑OMn ↑ Rs → influență nefavorabilă, adică ↑ P ↓ Pc → deprecierea cursului
de schimb
în care:
Rd = rata dobânzii;
C = cererea de credite;
Mm = masa monetară;
OMn = oferta de monedă națională;
Rs = raport numeric ce exprimă „x unități monetare naționale pentru o unitate de valută”;
P = preț;
Pc = puterea de cumpărare.

Factorii financiari au în vedere, în principal, situația bugetului de stat. Acoperirea deficitului bugetar
presupune apelarea la credite și împrumuturi, mai ales de pe piața externă, iar rambursarea acestora și
acoperirea costurilor vor determina o nouă creștere a cheltuielilor publice. În plus, în cazul unei țări cu
expunere mare pe fonduri împrumutate, scade încrederea în respectiva economie, cu consecințe
nefavorabile asupra cursului de schimb.
Alături de situația bugetului de stat, asupra cursului de schimb își transmite influența și situația balanței
de plăți externe.
Modalitatea de echilibrare a balanței de plăți externe influențează cursul de piață, denumit și curs
economic sau curs al zilei.
Balanța de plăți este instrumentul prin care se compensează încasările și plățile în valută ale unei țări față
de străinătate, la un moment dat. Situația balanței de plăți care, în funcție de modul de echilibrare poate fi
balanță pasivă sau balanță activă, determină modificarea raportului cerere/ofertă de valută, ceea ce
influențează corespunzător cursul de schimb.
În ceea ce privește influența situației balanței comerciale asupra cursului de schimb, în cazul existenței
unei balanțe comerciale pasive, autoritatea monetară va încerca procurarea resurselor necesare acoperirii
decalajului dintre importuri şi exporturi, urmarea fiind o creştere a cererii de valută în condițiile creşterii
ofertei de monedă națională, ceea ce va determina deprecierea cursului de schimb al monedei naționale.
Așadar, deteriorarea balanței comerciale (a contului curent) are ca efect direct deprecierea monedei
naționale, excedentul având efect favorabil. Contul curent al balanței de plăți este determinantul major al
evoluției cursului de schimb, evoluția acestuia ajustând în permanență contul de capital și financiar.
În cazul țărilor a căror monedă este convertibilă oficial echilibrarea balanței de plăți se poate realiza
direct, prin intermediul masei monetare interne. Dacă deficitul de balanță se acoperă pe seama masei
monetare interne, crește oferta de monedă aflată în circuit internațional, ceea ce generează deprecierea
cursului de schimb. În situația excedentului de balanță, se măresc rezervele monetare, se reduce oferta de
monedă pe piața externă, ceea ce influențează favorabil cursul de schimb în sensul aprecierii acestuia.
În țările cu monedă fără convertibilitate oficială, acoperirea deficitului de balanță se realizează, în
principal, prin credite externe, deci nu poate fi vorba de o legătură directă între masa monetară internă și
circulația externă a propriei monede. Creditul de balanță este un credit pe termen scurt. Rambursarea

13 ASE București – FABBV

Departament Monedă și Bănci
RELAȚII MONETAR-FINANCIARE INTERNAȚIONALE
Suport de curs pentru autoinstruire – TEMA 3: Mecanismul cursului de schimb

creditului și plata dobânzilor presupune un efort ce se reflectă în indicatorii economici, cu consecințe

nefavorabile asupra cursului de schimb, în sensul deprecierii acestuia.

→ Factori de natură psihologică și social-politică

Cursul de schimb reacționează puternic și rapid la știrile privind evoluția indicatorilor economici, chiar
dacă știrea în cauză nu este încă confirmată. De exemplu, o știre privind realizarea unei creșteri economice,
chiar înainte de a se preciza nivelul creșterii, va genera o apreciere a cursului de schimb. Dacă, însă, nivelul
creșterii economice nu corespunde așteptărilor pieței, se va înregistra rapid o reacție inversă, deci o
depreciere a cursului de schimb, deși știrea cu privire la creșterea economică era pozitivă.
Zvonul, înțeles ca o informație care de cele mai multe ori nu se verifică, pe un interval scurt, chiar de
câteva ore, poate influența puternic raportul de schimb. Piața reacționează la un zvon ca și cum ar fi un fapt
împlinit. Odată zvonul confirmat sau infirmat, piața se calmează. Dealerii acționează conform principiului
„cumpără zvonul – vinde certitudinea”.
Factorii psihologici influențează direct cursul valutar pe piețele unde funcționează burse valutare şi cursul
de schimb se determină pe baza raportului cerere/ofertă. Simple informații sau păreri cu privire la evoluția
cursului pe alte piețe sau evoluții ale prețurilor interne produc modificări imediate asupra cererii
de valută influențând cursul de schimb al monedei naționale.
Ca orice preț de piață, cursul de schimb este influențat de declarații ale oficialilor și personalităților din
domeniul economic și politic, de factori de natură socială (anunțuri privind proteste, greve etc.), precum și
de situația politică, socială sau militară a țării emitente a monedei în cauză.
Factorii politici vizează încrederea în Guvern, în capacitatea acestuia de a menține echilibrul economic,
in(stabilitatea) politică concretizată în schimbări de guverne etc.
Toate aceste fenomene determină întărirea sau erodarea monedei naționale,
cu efecte favorabile sau nefavorabile asupra cursului valutar.
Factorii militari au în vedere faptul că ori de câte ori într-o economie se produc fenomene de această
natură (conflicte militare, revoluții etc.) activitatea economică este îndreptată către satisfacerea cu prioritate
a nevoilor cu caracter militar şi de aceea încrederea în capacitatea economiei naționale de a produce bunuri
şi servicii de larg consum, care să acopere masa monetară, scade, ceea ce influențează nefavorabil cursul de
schimb al monedei respective.

→ Raportul cerere/ofertă de monedă

Acest factor este evident în cazul monedelor cu convertibilitate oficială. Băncile Centrale pot realiza
intervenții tehnice pe principalele piețe valutare. Dacă se depreciază moneda națională, intervenția constă
în cumpărarea simultană a propriei monede pe mai multe piețe valutare. Această operațiune presupune
existența și utilizarea rezervei de valută pentru a face față plăților generate de cumpărarea propriei monede.
Prin această intervenție scade oferta pe piața externă înregistrându-se, cu caracter temporar, aprecierea
cursului de schimb al monedei pentru care s-a efectuat intervenția.

Există și posibilitatea unei intervenții inverse, când se constată o apreciere semnificativă a unei monede,
fapt ce influențează negativ exportul. Intervenția Băncii Centrale constă în vânzarea propriei monede pe
piețele valutare.

14 ASE București – FABBV

Departament Monedă și Bănci
RELAȚII MONETAR-FINANCIARE INTERNAȚIONALE
Suport de curs pentru autoinstruire – TEMA 3: Mecanismul cursului de schimb

În țările a căror monedă nu este convertibilă oficial, intervenția Băncii Centrale se realizează pe piața
internă, prin utilizarea rezervelor valutare. În funcție de mișcarea cursului, se vinde sau se cumpără valută.
Aceste intervenții tehnice, indiferent de sensul în care sunt efectuate, au rolul de corecție a cursului de
schimb. Ca orice corecție, aceasta se manifestă limitat, factorii care influențează cursul de schimb pe
perioade îndelungate fiind cei care reflectă situația economică, monetară, financiară a țării emitente a
valutei.
Evoluția unei anumite valute pe piața internațională va influența cursul valutar al monedei naționale
deoarece, prin intermediul cursului valutar, se preiau la nivelul unei economii naționale influențele provenite
din economiile cu care se compară moneda țării respective.
Existența unor stări conflictuale poate determina întreruperea pentru o anumită perioadă a relațiilor
comerciale dintre economia națională şi o anumită zonă, ceea ce va produce dezechilibre la nivelul balanței
comerciale cu urmări asupra evoluției cursului de schimb.
Existența unui embargou într-o zonă învecinată are ca efect reorientarea activității economice
internaționale, ceea ce va determina costuri suplimentare pentru economia națională respectivă, decalaje
între încasările şi plățile derulate la nivel internațional şi astfel creşterea/scăderea cursului de schimb al
monedei naționale.

15 ASE București – FABBV

Departament Monedă și Bănci
RELAȚII MONETAR-FINANCIARE INTERNAȚIONALE
Suport de curs pentru autoinstruire – TEMA 3: Mecanismul cursului de schimb

3.8 Grile de autoevaluare

1. Metoda cotației încrucişate (cross-rate):

a) se foloseşte pentru a defini cursul de piață al unei monede naționale în raport cu diferite valute ce se pot
tranzacționa pe aceeaşi piață; b) permite determinarea cursului de schimb dintre două valute care nu implică
o monedă de referință (EURO, USD); c) presupune atribuirea unor ponderi monedelor ce se compară; d)
stabileşte cursul de schimb prin intermediul a două mărimi: BID şi ASK; e) defineşte raportul de schimb sub
forma cursului de cumpărare şi a cursului de vânzare, în baza cotației directe şi a celei indirecte. Alegeți
varianta incorectă.

2. Care dintre următoarele enunțuri se referă la modul de exprimare a unei cotații valutare:
a) cotația valutară este un preț în monedă națională; b) cotația valutară este un preț în monedă
internațională; c) moneda națională se raportează la 1.000 unități monetare DST; d) cotația valutară exprimă
raportul dintre moneda de bază şi moneda variabilă; e) cotația valutară reflectă data valutei.

3. Factorii de natură psihologică și social-politici care influențează cursul de schimb nu includ:

a) zvonul; b) declarațiile de presă; c) masa monetară; d) instabilitate politică și guvernamentală;e) conflicte
diverse.

4. Care dintre următoarele enunțuri nu se referă la metoda coșului valutar?

a) metoda se utilizează pentru definirea cursului DST; b) fiecare monedă din coș transmite o parte din
puterea ei de cumpărare monedei de definit; c) elementele constante care compun coșul se referă la
ponderile atribuite valutelor din coș și cursul acestora la data de referință; d) cursul de revenire este stabilit
ca raport între prețul intern și prețul extern; e) elementele variabile se referă la cursul zilei pentru valutele
din coș și echivalentul în USD la coș.

5. Cursul de schimb poate fi determinat de către:

a) banca centrală care stabilește nivelul cursului oficial; b) băncile comerciale care stabilesc cursul economic
(de piață); c) autoritățile internaționale care stabilesc, prin intervenții concertate, pe diferite piețe, cursul
USD; d) autoritățile monetare internaționale care stabilesc cursul oficial al monedelor internaționale; e)
bursele valutare care stabilesc cursul de piață. Una din afirmații este incorectă. Care?

Răspunsuri:
1 c)
2 d)
3 c)
4 d)
5 c)

16 ASE București – FABBV

Departament Monedă și Bănci