Pesah este Srbtoarea sufletului

evreiesc
de Mirela Barb, 21 Apr 2016 23:00

Credincioii cu origini ebraice intr, pe 22 aprilie, n perioada Patilor evreieti,

cunoscut sub numele de Pesah.

Denumirea n limba romn a Sfintei Srbtori de Pati provine, de fapt, din cuvntul cu
origini ebraice Pesah, care s-ar traduce prin trecere. Mai puin cunoscut este faptul c
att cretinii, ct i iudaicii celebreaz cu fastul cuvenit aceast srbtoare important,
ntotdeauna primvara. Exist i teoria conform creia termenul Pati a intrat n
vocabularul cretin dat fiind c momentul comemorat de tradiia cretin a coincis
tocmai cu srbtorea evreiasc de Pesah, iar Cina cea de Tain a fcut parte din
ritualul pascal ebraic, Seder.

Credina e mai presus

n timpul cinei Seder se citete Haggadah, povestea naterii evreilor ca popor. Se poate
spune c aceasta reprezint certificatul de natere al poporului evreu, mai mult dect
un document istoric, vorbind despre idealuri i valori care constituie esena contiinei i
identitii naionale. Haggadah i spune fiecarui evreu cine este, de unde a venit i ce
reprezint. Mesajul este c identitatea i continuitatea stau n ncurajarea copiilor de a
pune ntrebri i n pregtirea prinilor de a da rspunsuri logice i competente. n
iudaism, a fi erudit, nvat i nelept este un mod de via.

Ce nseamn Pesah
Vreme de 8 zile ale calendarului iudaic, evreii i amintesc de momentul n care au
devenit independeni ca naie, fiindu-le recunoscut existena, n afara Egiptului, n
urm cu peste trei milenii. Ritualul pascal evreiesc impune respectarea strict a unor
reguli religioase. n toate zilele de Pesah, evreii mnnc maa, pasca evreiasc sau
pinea sracilor, un fel de biscuit preparat din aluat nedospit cu fin din diverse
cereale. Potrivit Crii Exodului, evreii ar fi prsit n mare grab Egiptul i nu au mai
avut timp de preparat pinea dup reeta clasic, dospit. Aa c, n memoria acelor
clipe, dup ceremoniile de la sinagog, urmeaz cina, numit Seder, n cadrul creia se
consum acest preparat tradiional mpreun cu miel aromatizat cu ierburi amare. n
plus, evreii se abin de la toate produsele pe baz de drojdie, care trebuie date din cas
sau distruse nc dinaintea nceperii srbtorii, i consum doar maa n toate aceste
zile. n timpul mesei, se beau 4 pahare de vin i se citete povestea naterii evreilor ca
popor, de la sclavie la libertate, de la Avraam pn la primirea Torei, pe Muntele Sinai,
accentundu-se valorile contiinei neamului evreiesc. De pe mas este nelipsit un
platou care conine ierburi amare, hrean, fructe confiate, carne de miel sau de pui, o
legum, un ou fiert.

Hagada de Pesah e cartea evreilor care povesteste minuni si evenimente asociate cu

Pastele iudaic.

SARBATOARE. Aici gasim ordinea stricta a ritualurilor pentru masa de Seder, care
incununeaza cele opt zile de sarbatoare. Ce semnificatie are Pastele iudaic sau Pesah?
Rabinul Abraham Ehrenfeld de la Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania ne-a relatat
ca, in seara de Pesah, evreii se conformeaza unei traditii vechi de 3.000 de ani. Este prima
sarbatoare dupa eliberarea poporului evreu din sclavia egipteana si inceputul calendarului
religios. Plecand din Egipt, evreii au fost dusi de Moise in Israel - tara Fagaduintei,
recunoscuta abia acum 57 de ani pe plan international. Acesta e un punct de vedere istoric.
Religios vorbind, Pesahul dureaza, in Romania, 8 zile. In aceasta perioada, evreii nu
mananca paine dospita ori substante care fermenteaza. Cu o zi inainte de Paste, ei pun
zece pachetele cu produse fainoase (hamet) prin casa pe care le cauta, seara, simbolic, la
lumina unei lumanari, si apoi le ard, ca semn al curatirii.

SIMBOLURI. Alimentatia de Pesah se bazeaza mult pe simbolistica evenimentelor prin

care au trecut stramosii evreilor, de la iesirea din sclavie pana la sosirea lor in Israel. Seara
de Seder reuneste bunicul, fiul si nepotul in jurul mesei pe care sunt asezate mancaruri
simbolice: friptura, oul, amestecul de mere-nuci-vin, patrunjelul, hreanul si salata. Carnea
pentru friptura se alege de pe membrele animalului, pentru a simboliza bratul lui Dumnezeu
care a scos poporul evreu din robie. Oul e, de asemenea, foarte important: se stie ca orice
mancare pusa pe foc se inmoaie, numai oul se intareste. El simbolizeaza poporul evreu,
care devine mai puternic pe masura incercarilor la care e supus. Patrunjelul si salata sunt
plante care simbolizeaza eliberarea, iesirea din pamant spre lumina. Hreanul arata ca viata
evreilor a fost amara, iar combinatia mere-nuci-vin aminteste de amestecul de materiale pe
care le foloseau sclavii evrei in Egipt pentru a face caramizi de constructie.

TRADITII. In afara acestor alimente-simbol, mancarea traditionala a evreilor include:

pestele, supa de pui, cartofii, desertul (prajituri si fructe). Prajiturile care se prepara in
perioada Pesahului sunt facute din faina de azima. Azima uscata se marunteste pana
ajunge faina si se foloseste ca atare in diverse retete. Copiilor li se dau ciocolata, nuci si, ca
sa nu adoarma in noaptea de Pesah, primesc, la sfarsitul mesei, foarte multe cadouri. De
asemenea, in ajun, ei pun adultilor cate patru intrebari despre ritualul iudaic, la care parintii
raspund de Seder. Se considera ca primele si ultimele doua zile din Pesah sunt sarbatori
mari, cand nu se lucreaza, iar cele patru de la mijloc - sarbatori mici.

AZIMA EVREIASCA
Se amesteca apa si faina. Inainte de a da amestecul la cuptor, se
asteapta fix 18 minute. Daca au trecut cele 18 minute, pasca nu mai e
curata (caser) pentru un evreu. "Caser" este orice aliment care nu contine
impuritati precum sange, fibre (pentru carne) sau elemente germinative.
Evreii nu au voie sa manance carne de la animale cu copita despicata
sau pesti fara solzi. Despre pasca: atunci cand evreii au plecat din Egipt,
in graba, si-au pus aluatul pe cap. Sub caldura soarelui, pasca -
denumita si painea saracului - s-a intarit

TARA FAGADUINTEI
Daca acum 50 de ani in Romania traiau 400.000 de evrei, azi au mai
ramas intre 5.600 si 10.000. Cei mai multi respecta sarbatorile religioase.
In Romania sunt atestati documentar de circa 400 de ani, dar sa nu uitam
nici acea legiune iudaica a romanilor, stationata acum 2000 de ani in
Oltenia. "Legatura de suflet cu Israelul, ca tara de obarsie, e una, iar cea
cu locul de nastere, Romania, e alta. Ideea de baza e supravietuirea,
corelata cu adaptarea", remarca Jose Blum, consilier cultural,
Comunitatea Federatiilor Evreiesti din Romania.

Pastile orginal sau Pesach

Istorie

Pastile orginal sau Pesach (ebraica), Passover (engleza), Pasti (romana) a fost celebrat
prima data de evrei la dorinta Domnului. Pesach inseamna in limba ebraica ?protectie? sau ?
trecere pe linga?. Pesach-ul incepe de fiecare data in a 15a zi a primei luni a anului ebraic
(nishan), luna care inseamna de altfel inceperea primaverii ? datorita faptului ca ziua la
evrei incepe la apusul soarelui, sarbatoarea dureaza 7 zile si 8 nopti.
In urma cu ~ 3000 de ani, evreii au fost sclavii egiptenilor.
Moise, un evreu crescut de fiica faraonului, a avut o legatura speciala cu Dumnezeu, acesta
spunindu-i ca el este cel menit sa elibereze cu ajutorul Domnului poporul lui Israel din
sclavie. Moise s-a dus la faraon si l-a rugat sa-i lase pe evrei sa plece, ca altfel Dumnezeu ii
va pedepsi pe egipteni. Faraonul nu a vrut sa asculte si Dumnezeu a trimis asupra
egiptenilor 10 pedepse: prefacerea apei in singe, broastele, paduchii, mustele ciinesti,
ciuma vitelor, varsatul negru, piatra si focul, lacustele, intuneric de trei zile si moartea
intiilor-nascuti.
Inainte de a trimite ultima pedeapsa, Dumnezeu i-a spus lui Moise: "de acum inainte, luna
aceasta va fi cea dintii luna a anului, in ziua a zecea fiecare familie sa ia un miel si sa-l tina
pina in ziua a paisprezecea, iar la apusul soarelui sa-l injunghie; cu singele scurs sa se unga
stilpii si usa casei ptr ca EU sa vad care sunt case de evrei si sa le ocrotesc; mielul sa fie
mincat de toata familia, carnea sa fie prajita in foc si nu fiarta; sa mincati mielul cu piine
nedospita si cu verdeturi amare; sa nu aruncati resturile, le ardeti in foc; timp de 7 zile sa
nu aveti aluat dospit in casa, in prima zi si in ultima sa va rugati si sa-mi multumiti ptr ca v-
am scos din Egipt, iar in celelalte zile din cele 7 sa nu lucrati nici o munca, ci doar sa
pregatiti mincare si sa ospatati pe toti cei ce intra la voi in casa. Acestea sunt Pastile
Domnului, sa tineti aceasta sarbatoare pe unde mergeti si sa povestiti copiilor vostri cum
Domnul i-a eliberat pe evrei din sclavia faraonului."
Dupa ce i-a spus aceste cuvinte lui Moise, Dumnezeu a trimis si ultima pedeapsa asupra
egiptenilor ? moartea intiilor-nascuti, de la copilasi si pina la animale, dar casele evreilor au
fost protejate ptr ca Duhul mortii le-a recunoscut datorita portilor si stilpilor vopsiti cu singe
de miel.
Dupa aceasta pedeapsa, faraonul i-a lasat pe evrei sa plece, condusi fiind de Moise, prin
desert si apoi pina la Marea Rosie pe care tot Dumnezeu i-a ajutat sa o treaca.
Plecind in graba, evreii nu au avut timp sa-si dospeasca aluatul ptr piine si l-au luat asa
nedospit si l-au copt in nisipul fierbinte al desertului, precum a fost prezicerea Domnului.
Deci cuvintul Pesach, inseamna ?protectia? evreilor de la ultima pedeapsa, sau ?trecerea
pedepselor pe linga casele evreilor".

Obiceiuri

Primele doua seri din Pesach sunt cele mai importante si se sarbatoresc printr-un ritual
numit Seder.
Inainte de inceperea Sederului, casa trebuie sa fie foarte curata, trebuie spalate ferestrele,
usile, podelele, curatit in spatele dulapurilor si in toate cotloanele, se face curat nu numai in
casa ci si in curte, in curtea animalelor si in gradina.
De asemenea in casa nu este voie sa ai nici un fel de mincare din aluat dospit (hamitz),
toate produsele se dau la vecinii care nu sarbatoresc, sau se maninca inainte de inceperea
sarbatorii.
In prima seara, se face o masa de Seder ptr toata familia si prieteni. La masa se maninca
numai din farfurii si cu tacimuri care nu se folosesc in fiecare zi, ci numai la Pesach si
Hanukah.
Inainte de inceperea mesei se face un ritual religios, toata lumea se roaga si cel mai in
virsta membru al familiei citeste dintr-o carte numita hagodah, povestea lui Moise,
eliberarea si exodul evreilor.

Pe masa se pune prima data un platou special pe care se gasesc 5 castroane care contin 5
feluri de bucate traditionale ptr Pesach: un castron cu o budinca (harosesh) din mere,
scortisoara, vin si nuci ? simbolizeaza mortarul folosit de evrei la fabricarea caramizilor ptr
faraon; al doilea castron contine patrunjel sau telina presarat cu apa cu sare ? simbolizeaza
lacrimile evreilor sclavi; al treilea castron contine un ou prajit (ochi de ou) sau ou fiert taiat
pe jumatate- reprezinta rasaritul soarelui, venirea primaverii; al patrulea castron contine o
bucata de cotlet de miel cu os ? simbolizeaza mielul sacrificat; iar al cincilea castron contine
un sos de hrean ? simbolizeaza amarul vietii in sclavie. In mijlocul acestui platou se pune o
cana de vin rosu care este pentru profetul Ilie, de asemenea in timpul Sederului se tine usa
deschisa ptr ca profetul sa poata intra in casa. Unele familii au adoptat un nou ritual si
alaturi de cana ptr profetul Ilie, pun inca o cana cu apa ptr Miriam, sora lui Moise.
Pe masa de Seder se mai gasesc inca patru cani de vin care simbolizeaza cele patru stagii
ale eliberarii evreilor- eliberare, exod, izbavire si triumf, iar pe un servet special tzesut si
care se foloseste numai la aceasta sarbatoare, se pune ?matzoh?- care este o piine din aluat
nedospit. Matzohul se imparte in doua, o parte ramine pe masa, iar cealalta parte numita
aficomin se imparte in bucatele, se impacheteaza in servetzele tzesute si brodate in casa,
nou-noute si se ascund prin casa.

Dupa ce fiecare membru al familiei gusta din platoul de seder, cele patru cani de vin si
matzoh, se aduc pe masa celelalte bucate: friptura de miel cu legume noi (cartofi, morcovi,
telina, ceapa si usturoi verde), sos de hrean, piine nedospita sau mamaliga, ochiuri de oua
sau oua fierte si taiate in doua, prajituri din aluat nedospit, dar din care nu lipsesc merele,
nucile si scortisoara. Se bea numai vin rosu.
In timpul mesei, toti membrii familiei trebuie sa se simta foarte comfortabil, adica se sta pe
fotolii sau pe scaune tapitate, eventual canapele, obicei datorat de-asemenea eliberarii din
sclavie.

La sfirsitul mesei, copiii din familie trebuie sa gaseasca bucatelele ascunse-aficomin. Dupa
ce le gasesc, fiecare primeste un cadou, dulciuri si oua colorate, apoi trebuie sa manince
acest aficomin, iar la sfirsit se spala pe miini si pe fatza si se sterg cu servetelele primite.
Aceste servetele se folosesc de catre copii si in urmatoarele 7 zile, in fiecare an fiecare copil
primeste un astfel de servetel si trebuie pastrate.
Dupa acest ritual, masa de Seder s-a sfirsit, dureaza cam 4 ore totul.
Este indicat daca acest lucru se poate face, ca masa de Seder sa se tina la Comunitate ca o
masa comuna.

In ultima seara de Pesach, se aprinde cite o luminare ptr fiecare mort din familie sau
prieteni, in unele familii se obisnuieste sa se mearga la cimitir inainte de rasaritul soarelui,
se face un foc, se aprind luminari la morminte si se impart la ceilalti cunoscuti care vin la
cimitir diferite forme de ?matzoh? (colacei, impletituri, piinici), mere, nuci si bombonele la
copii.