Brajarnadahava Bhattacharya

Brajarnadahava Bhattacharya
Doamna Miracolului
Dezvaluirile unui barbat
plin de aspiratie care a fost initiat
de catre O maestra tantrica
EDITURA SOPHIA
Traducere: Laura Stanciu
Redactor: Florentina Alexandro
Corectnra: Lidia Butu
Procesare text :p tehnoredactare: Carmen Gyiman
Coperta: Florentina Alexandro
Consilier editorial: Cristian Alexandro
© Copyright 2003 Editura SOPIDA

Toate drepturile asupr.i acestei lucrari sunt rezenate
editurii SOP:mA.
Reproducerea oricarui fragment din lucrarea de fata
este posibila numai cu acordul scris al editurii.
Editura SOPHIA: tel. 233.19.67

0.P. 22, C.P. 195, Sector l, Bu~ti
ISBN: 97~221-15-3
Motto:
,,intr-o lume in care wp dorm mai mult
sau mai pUJin, cine sa trezeasca pe cine?
Singura cale de a u trezi este sa ai ajutorul
ji impulsionarea unui maestru spiritual."
Autorul
Cuprins
Capitolul 1 - fntalnirea care mi-a marcat via(.a

,,Fara rugaciunc, nu primc~ti micul dejun!" ....................................... 22
Refugiul la vanzatoarca de nuci de cocos ........................................... 24
Dcvcniscm ,eel ales' doar pcntru di cram altfcl ................................ 26
Unchiul meu tantric ~i trccutul macstrci mclc .................................. 27
,,Ea nu cstc ca noi, ea aparµne pcntm totdeauna cternitaµi" .......... 2!:J
Noaptea cuvintelor magice ..................................................................30
Leqia tainica dcsprc ,eel care acµonca1ii in interior' ....................... 33
,,Lipsa rabdarii cste inamicul rcalizarii" .............................................. 35
Adcvarul spcrie, dar in cclc din urma cl iluminca1.a ...................... 37
Capitolul 2 - Iniµerea mea intr-un ritual amoros

tra.nsligurator cu continen,a
Acolo unde zeii au refuzat sa moara .................................................. .40
Statuia misterioa~a din tcmplul distrus .............................................. .41
Un crematoriu - Mecca tuturor tantricilor de mana stanga ............ .43
Rcalitatca enigmatic.a a miracolului c data totdcauna de perceptiilc
noastre ................................................................................................... 44
Masca de aur a Mamei Divine ............................................................ .45
Lini~tca meditativa din templul Bhadrakali ...................................... .46
Piedestalul Jui Shiva ............................................................................. .48
,,Primc1;1te ceca cc iµ daruiesc" ........................................................... .49
,,Tu traie~ti ceca ce altii i1;1i imagincaza cu o mare putcre ca traiesc" ... 50
,,Am intrat pentru prima oara in samadhi" ........................................ 51
,,Un puls vibrant imi invaluia lingam-ul care dcvcnisc un beatific ax
cosmic" ................................................................................................... 52
Capitolul S - De la luminii la misterele stiirii de iluminare
Mcditatic nocturna pe malul Gangelui .............................................. .53
Chemarea tclepatica a unui yoghin ..................................................... 54
Intalnirea emoµonanta cu o alta calauza ............................................ 55
Dinamica ascunsa a filosofiei unei mantra-e ....................................... 57
Gcstul magic al sfantului Jitcn ............................................................. 58
Prin respiraµe am realizat vidul beatific al minµi .............................. 59
Pregatirea temeinica a unui cautator autentic ................................... 60
Puterea ii inalµ pc eel umil ~i ii prabu~c1;1te pc eel orgolios ~i egoist ... 62
invaµturi secrete despre atitudine ~i eficicnt.a ................................... 63
Cei trci dll1;lmani invcr~unati ai minµi c:iutatorului spiritual ............ 64
Impulsul perfect controlat, forta ~i inspiraµa tainica a puterii
scxualc stapanitc .................................................................................... 66
Sexualitatea pc deplin controlata gencreaza o intcnsa fcricire ~i o
incrcdibila stare de libertate ................................................................ 67
Rcalizarca prin cxpericnr;'i dirccta .................................................... 70
Ncccsitatca ghidarii spiritualc cnmpctcntc ....................................... 71
Admirnria faia de aghora-~i ............ .
Drnrnul natural cstc eel prcdcstinat ................................................... 78
Expcricntclc intimc nu pot ti povcstitc
Ritualurile care sunt duse la bun sfarsit elirnina blocajc cmotionale
~i rn en tale
Actul arnoros cu transtigurarc si contincnta poate fi daruit ca
ofranda Jui Dumnczcu
Fona formidabila a sccrctului :ii taccrca revelatoare ......................... 86
Gandirca 1111 trebuie sa fie niciodata confundata cu rnintca ............ 89
Atingerca libcrtatii deplinc a min~ii
E.5ti liber doar fiind cu adcvarat tu insuti
lubirca intcns:'t atrage totdcauna iubirca
Independen~ complcta fa~ de lumea exterioara ............................. 94
Natura nu arc secrete, ci doar rnistcrc pcntru eel initiat ................... 96
Iubestc-~i cu frenczie idealul si callla sursa enigmaticii a Putcrii ...... 98
Singuratatca cstc o ncgarc a ~ictii
Prca mult binc inseamnii uncor·i tcntatic
Capitolul 4 - Noaptea misterioasii. a revelatiilor uluitoare

Impactul ccrcmoniilor misticc asupra sutlctului cautatorului spiritual ... 102
Sutletul poarta aspiratia elcv,'irii ........................................................ 104
Muzica imnmilor divine mi-a transfom1at prnfund si amplu
pcrsonalitatea
Profunzirnilc sc dcscriu eel mai bine prin tac ere ............................. 105
Rugaciuni secrete ale calendarului tantric ....................................... 107
Dcscrieri ocultc ale Maril or Putcri Cosmicc ..................................... 108
Kali ,a devcnit' Tara
Oficicrea a 108 prcoti in I 08 locuri
Atraqia fascinanta ciitrc magia misticii
Zcii intalni~i pc calca sprc Dumnezeu
Irnaginca care estc adorata frenetic in ritual
Cea care vc~nic imbratiseazi't plina de o iuhirc nesfar~ita ................ 117
Componcntclc ritualicc secrete pcntru Tara puja ........................... 119
Intcnsitatca incanta~iilor Marclui prcot ............................................ 121
Proccsiunea misterioasa a ,rnugurilor de foe funcrar' ..................... 121
Noua chemarc tainica pc care atunci am urmat-o ........................... 123
Altarul pancamundi .............................................................................. 12.\\
0 fcmcic fascinanta care i~i ofcra spatiul sacru ............................... 12.'i
Revenirca din starca de transa ........................................................... 127
Capitolul 5 - Yoghini remarcabili

Inrclcgerca influcn~clor paralizantc ale fricii ................................... 128
,,Era escntial a mca" ............................................................................ 129
Totul trcbuic sii vinii la timpul potrivit .............................................. 133
Proteqia impotriva fortclor malcfice ................................................ 135
Fe.ri~irea noastra depinde in mare masura de pastrarea echilibrului
sp1ntual ................................................................................................ 136
lnvataturi secrete despre rccunoa.~terca dccaderii spiritualc .......... 137
A~cctul tacut care a imblanzit cobra ................................................. 139
0 infruntare intre anumite forte oculte ........................................... 141
Inipat in casta sacra a brahmanilor ................................................... 142
Tantra nu admitc aventura ................................................................. 143
Un tapas sever de atcntie ~i conccntrarc .......................................... 145
Aparitia nea.5teptata a unui brahmachari .......................................... 147
Natura Jui sattva guna ......................................................................... 149
Orice calc spirituala autentica cc duce catre Dumne1.eu sacrifica
ego-ul ............................................................................................... 151
Limb~jul esential al Sine Jui estc t.acerea ........................................... 152
Intelcgerea este un riispuns simpatetic care cvidcnpaza o stare de
rezonanta ......................................................................................... 154
Confuzia ~i indoiala te indeparteaza de Sine ................................... 155
Viata de dupa viata .............................................................................. 156
L-am intfilnit pc ,spiridu~ul hindus' .................................................. 159
Un caz uluitor de materializare ......................................................... 162
Dobandirca putcrii ~i atingcrea pacii bcatificc profunde ............... 165
Capitolul 6 - Venerarea triunghiului leminin al Jui SHAK.11

Spiritul locului ...................................................................................... 167
Progresul dcvorator ............................................................................ 168
Locul care ma chema mereu cu un ncsat sacru ............................... 169
Timpul, intr-o dimensiune mistcrioa~a continua ............................. 170
Cunoa.5terca realitatilor sublime ......................................................... 172
Ncstematcle sonore ............................................................................ 176
Mantra ca sunet tainic interior datator de puterc ............................ 178
.,Bucuria mereu rcinnoita estc chcia secret\" ..................................... 179
lntalnirile amoroase din templul Marii Putcri Cosmicc Tara ......... 180
Despre adorarea frenctica a yoni-ului ~i fuziunca mistico-crotica ... 182
Iniµerea secreta in misterele fascinante ale orgasmului urinar ...... 186
Jocurile amoroase cu elixirul eel auriu al vieµi ................................ 191
Tri.irea stirilor cople~toare de orgasm urinar a generat in fiinta
mea efecte miraculoase ...................................................................... 196
Tantricul este un erou spiritual necunoscut ..................................... 198
Inccputul maturitatii .......................................................................... 198
Capitolul 7 - Provocarile sexuale
Adorarea femeii ca expresie a fcricirii .............................................. 200
,,Top marii indragosti~i sunt ni~te adoratori ~i to(:i adoratorii sunt
ni~te mari indriigostiµ" ........................................................................ 202
Dcvalmizarca ritualurilor tantricc de ditrc cci ignoranti sau sccptici ... 202
Valmilc autcnticc care sunt aprcciatc ca mo~tcniri ale umanita~i ... 203
Expcrienta terifianta de liingii Gange ............................................... 204
insctat de o ncsfiir~ita cuno~terc ..................................................... 208
Avcnismcntc importante pc calca tantridi ....................................... 209
Mentorii din copilaric ........................................................................ 21 l
Taccrca misterioasa a Jui Mauni Baba .............................................. 212
Serpii nu sunt pcriculo~i .................................................................... 213
Vointa putcrnicii transformii cxtraordinar de mult dorinta ............ 215
Printre sunetcle tainicc cscnfialc ...................................................... 217
Putcrea divina a iubirii nesfar~itc ...................................................... 218
intalnirea cu un infclcpt .................................................................... 219
Statuia umana cxtatica ....................................................................... 220
,,Am travcrsat ora5ul dezbracat" ......................................................... 220
~piLolul 8 - Experien,e spirituale in Himalaya

Imbrafi~area extazianta a unci Bhairavi ............................................ 223
Vanil meu pierdut in Himalaya ......................................................... 224
Alaturi de sfantul Chakravarty ........................................................... 226
Aqiunilc cficiente ncccsitii totdeauna o mare forµi spirituala oculta ... 229
Fcricire nclimitata ~i ctcrnii ............................................................... 231
Medi ta tic incdita ................................................................................ 232
,,Vreau un guru!" ................................................................................ 234
Pustnicul eel binccuvantat ................................................................. 235
Un drum prim<sjdios catre pe~tera Amarnath .................................. 237
Ghidat prin namefi de o aparitic mistcrioasa .................................. 238
Domnul munfilor ~i porumbcii siii albi ............................................ 239
Luminii divina in tcmplu ................................................................... 241
Sim1urilc )imitate primcsc ~i transmit aspcctc )imitate ....................... 243
Rcalitafilc sunt moartc, Adevarul cstc totdeauna viu ...................... 245
Lcgilc unui trib local .......................................................................... 247
Mataji - frurnuscfea cca uluitoare care stapiinc~tc .......................... 249
Ochii arzatori ...................................................................................... 251
inapoi la povcstirea noastra ............................................................... 252
CapiLolul 9 - fntre iluzie ~i adevarata realitate

0 t.ranslafic indusa ............................................................................. 253
Trairca autcntic spirituala cstc cca mai intcnsa cxpc1icnfa umana ... 254
~;ontcmplarca unui dans hipnorizant ............................................... 255
In cautarca unui rcmcdiu .................................................................. 256
,,Spranccnclc ncgrc ca dunga de pc spatclc unei albinc" ............... 258
Fat.a vrajitii din Bengal ...................................................................... 260
Promisiunilc sfantului ........................................................................ 261
Mister ~i paradox ................................................................................ 263
Viziunca ctin timpul mcdit<1tici ......................................................... 264
,,Simteam di innebunesc de dorul Mamci Divine" .......................... 2(i(i
Kali ~i grauntele fcrmccate ................................................................ 267
Yoni-ul eel fascinant ~i venerat al sotici Jui Shiva ............................. 268
Salvat de Doamna Miracolului .......................................................... 272
Glasul tainic al inimii ......................................................................... 274
Calca care ne permite sa atingem putcrilc mistcrioase ale vietii .... 275
,,A5 fi vrut sii fi fost iubita mca ... " ..................................................... 277
Raritatea ccntrclor tantricc autcntice ............................................... 279
Copiii Mamci Divine ........................................................................... 281
Lcgaminte pc siingc ........................................................................... 282
Capitolul 10 - Despre riLualurile LanLrice secrete

Enigmatica disparitic a domnului Da~ .............................................. 284
Sotia Jui Das devine poscdata ............................................................ 286
,,Tu c~ti vindccarea!" .......................................................................... 290
Victima spiritclor interioare .............................................................. 291
Uluitorul exorcism care a fost rcalizat de Doamna Miracolului .... 293
,,Tu aparµi viitorului" ......................................................................... 297
incrcdcrca in cuno!!tintclc cmpiricc ................................................ 298
Rcvclaµilc formidabilc ale maestrci melc ........................................ 300
Cc este dificil dar nu imposibil ......................................................... 304
Rostirea ritualidi a mantra-clor secrete ............................................ 308
Tantra cstc o calc rapida ~i usoara pentru cci alqi ......................... :HO
Energia scxuala in mod armonios sublimata estc o forift tainica uria~ ..... 314
0 ce~ca de cafca in desert ............................................................... 315
Sccrctul laptarcsci Nazri .................................................................... 316
Cc aducc binccuviintarca unci siddha-yogini ................................... 318
Trczirea puterii misterioa~e care cste Kundalini SHAKTI .............. 318
Femcia foartc frumoasa si care isi stapiincste foarte binc cnergia
sexuala cste macstra tantridi ............................................................. 321
Omul spiritului traic~tc in escnµ Jucrurilor .................................... 322
Calca rcprimarii ~i calca sublimarii to talc ........................................ 324
Jn timp cc unii cad la pamiint, altii sc ridica tocmai cu ~jutorul
pamiintului" ........................................................................................ 325
Kali dansa in mod tainic prin trupul gol al fcrmccatoarci Nazri ..... 326
Capitolul 11 - Sfinpi pe care .i-arn intalnit
Fccioara Ncagra a Oricntului ............................................................ 33 I
,,Ea estc cea consacrata" .................................................................... 333
Calatoriilc paradisiace cu un ,ncbun' care cstc imbatat de Dumnezcu ..335
Omagiul adus Jui Shiva ...................................................................... 337
0 yantra vie ......................................................................................... 338
Viziunea incandcscenta a Marii Puteri Cosmicc Tripura Sundari ... 340
in lumina Sinelui ................................................................................ 341
Tantra formcaza o vcritabila fraµe czoterica sacra .......................... 343
Sccrctul acumuliirii ~i piistriirii cncrgici <ijas ................................... 343
Plccarca dcfinitivii a Jui Malakar in lumca de dincolo .................... 345
Un stint printrc gunoaic ................................................................... 346
Un agho1i care hriinca cainii ............................................................. 347
Tmpul eel ncinsutlciit mirosca a iasomic ......................................... 349
Put~Puf Baba' a uimit intrcgul ora.~ ................................................... 350
Capitolul 12 - M-am reintors la Dumnezeu

Dcvoriunca ~i serviciul fa~ de un sfant ............................................ 351
Covora~ul pcntru asana-c ~i mcditaiii ............................................... 352
0 ofranda amarii pcntru un swami ................................................... 352
Victoria unui copil in lupta cu tigml ................................................ 354
Yoghinii - vraci ~i prietcni ai animalelor salbaticc ............................ 355
Rcdand viaµ unci fcte la sanctuarul macstrului sufit Nizamuddin ... 356
Fcmcia mistcrioasa din mausolcul ,\jmcr ......................................... 360
Misticii nu justificii miracolclc ............................................................ 362
Inapoi la sfiintul Ji ten ......................................................................... 363
Putcrea spirituala a unei tinerc iniiiatoare ....................................... 364
Tentatiilc retlcctii totdeauna existcnµ unor dorintc ascunse ......... 364
Apropierea de Ma Ananda Moy ....................................................... 366
Cal ca spiritualii a unci Bhairavi ......................................................... 368
Pregiitirea pentru rug a unci sfinte ................................................... 371
Fai,l in fa~ cu cobra
Zvonuri des pre un spi,it malefic ....................................................... 379
Aparitia teribilii a Jui Camunda Kali ................................................. 380
Ultima dorinµ a unui biitran atlat 'in samadhi ................................ 385
Visul eel tainic in care am vii.mt lingam-ul Jui Shiva ....................... 385
Protcqia neviimtii a maestrei nu m-a piiriisit niciodatii .................. 386
Ultimcle clipc langa Doamna Mirarnlului ....................................... 387
0 altii mamii, un alt fcl de lap1c ....................................................... 389
Siimanµ anmcatii de maestm in embrionul spiritual al discipolului ... 390
,,Ocupii-te de viaµ, ciici moartea isi poartii singurii de grijii" ......... 393
,,Plcc ca sii vin ... "
Inviiluit de aura ci de proteqic ......................................................... 396
Secretul cuprins in Lata Sadhana ..................................................... 396
Numai un om perfect echilibrat emotional estc un om putcrnic ..... 397
Inceputul ve~niciei
,,Acest corp nu va ti atins de nici o alt.ii fiintii" ................................ .400
Rcna.5tcrea Doamnci mclc intocmai ca o stca ................................ .401
Elibcrarca spiritualii cstc un alt inceput .......................................... .402
,,Ea nu mii va abandona niciodatii" .................................................. .403
Cuvant de int.ampinare
Brajamadahava Bhattacharya este un mare intelept yoghin,
care apartjne caii spirituale a ~ivaismului c~mirian, un deschiza-
tor de drumuri in domeniul cunoa~terii expocientei mistice.
· ,,Doamna Miracolului" exploreaza ace! limbaj de graniµi
(sandhya-bhasa) care a fost at:at de gre~it interpretat in India ~i in
alte µiri de ditre cercetatorii semidocti din sfera ~tiin~elor exo-
tice.
in Tantra exista intrebari ridicate de filosofi, precum ~i de
practicantii yoghini, care au rarnas fara raspuns, intocmai ca ~i
surasul enigmatic al Sfinxului sau asemenea hieroglifelor de pe
pecetjle din valea Indusului. Ele nu sunt doar amintite, ci
primesc ~i raspunsuri intr-un mod sirnpatetic in aceasta carte a
cautarii Caii Secrete. Cand timpul sta pe loc ~i viata se extinde
singura intre ,,inainte" ~i ,,apoi", scriitorul filosof, eel care
mediteaza sau adoratorul zeilor i~i creeaza singur o ni~a pentru
ragazul de a aprinde candela intru bucuria sufletului.
Misticisrnul este proverbialul Ianus-cu-doua-fete. Una
prive~te spre intunecatele regiuni ale necunoscutului ~i ocultului,
cealalta prive~te spre fat;i stralucitoare a Adevarului. De multe ori
insa ,,Adevarul sperie". Fizica ~i metafizica nu raman separate.
Sacrul ~i senzualul se topesc, prin Tantra, intr-0 fuziune inefabila,
dincolo de granita ratjunii. Sarbatoarea celor cinci sim~uri ~i
14 Doamna Miracolului
elcmente biruic. prin ,ehnicile spccifice acestei discipline,

rnoartea. iar scnza~iile sunt astfcl transccnse. Pderinii inainteaza
pc tercnuri accidentatc, dar. tcntati de grandioasa stralucire a
piscurilor, i\,i continua drumul in pofida incercarilor, limitarilor
si a 1isc:ului de a nu fi intelc~i.
Autorul a avut ~ansa de a primi ini1icrea spirituala pe cand
era foartc tan,'ir, in Varanasi, de l;i o mare initiata tantrica, pe care
cl o numqtc Doamna Miracolului. Toate celelaltc person~jc din
accasta carte autobiografico-filosofic[t, precum Narada, fata bcn-
g-aleza ori alte multc prczente feminine, formeaza o g-alaxie vir-
tuala a pusibilita~ilor diut[uii umane ::,i a fascina~iei exercitate de
acea minune descrisa de Goethe in ultimele randuri ale lui
.. Faust", prin cuvintele: .. Das Ewig Wciblieche Ziehl uns hinan"
(Etcrnul Feminin ne atrag-e catre inalturi) ~i de r.'.indurile Jui
Thomas Moore: ,,Sing-urde mele carti au fost privirile femeilor".
Filosofia Tantrei, pr;icticata ~-i promovata in mod adecvat, ne
poate folosi cu prisosin~a, mai mult chiar decat autohipnoza occi-
ckntaEt sau rnecanismul reflex al psihoanalizei. Fiinta umana are
multe forte ~i euerg-ii latente, care pot fi trczite ~i amplificatc prin
practicile specificc Tantrei.
Cercetarilc istorice ~i arhcologice au descoperit la sciti, mon-
goli ~i alte etnii. elemente din aceasta ~tiinta orientala. Autorul
~tie toate acestea, dar nu incarcii lucrarea cu cxpuneri inutile de
eruditie. Ceca cc urmare~te cl estc sii distrugii prejudecatilc ~i sa
ti Eidi pc eel nchotarat s;i dcschida usile misterelor divine. Sursa
victii ~i trccerca vietii in moarte sunt privite cu deta~are ~i per-
fecta egalitate. In lJniversul dcscris de el. fiqiunea ~i rcalitatea,
mitul ~i matcrialismul se intrepatnmd. Aceasta lucrare surprinde
sublimul iubirii ~i totodati't posibilitatea transformarii magicc a
efemcrului in etemitate.
Lumea Tantrei trebuie sa fie parcursii pas cu pas. In accasta
,,urzeala", barba~lor ~i fcmeilor Ii se atribuie nenumiirate valente
!;,i dimensiuni extraordinare ale con~tiintei. Prin Tantra,
Cuvant de intii.mpinare 15
adancurile sunt aduse. la suprafafa. Pe scena rcvelarii misterelor,
manditorii de came, bautorii de vin, personajelc din lumea
gnomilor se alatura muzicienilor inzestrati, vindecatorilor mira-
culo~i ~i fecioarelor fascinante.
Goldsmith spusese, pe bun,'i dreptate, ca fcmeile ~i muzica
nu au varsta. Person~jul central al acestei lucrari, Doamna
Miracolului, are atat de mult farmec personal, gratie, intclep-
ciune ~i spiritualitate, incat este precum un inger dilauzitor al
autorului. Ea ii imprumuta sensibilitatea cc ii va pennite sa
descrie fiecare intamplare cu acuratete ~i simt estetic.
Aceasta carte poate fi citita ~i apreciata de catre un specialist
la fel de mult ca ~i de un cititor obi~nuit, cu acel~i interes ~i
entuziasm, pentru ca este scrisa intr-un limb~j vibrant ~i intim.
Autorul descrie multe intamplari ~i situatji intr-un mod atat de
delicat, incat, de~i ar parea ca pot ~oca sensibilitatea unora ~i ar
incalca tabuurile altora, totu~i ele trezesc in eel care parcurge
povestirea, prin empatie, un sentiment complex de admiratie,
uimire, fascinatj.e, curiozitate ~i o sublima nostalgic, toate aparute
in momente de strafulgerare, de deschidere spontana a
sufletului.
Brajamadahava Bhattacharya este modest ~i nu pozeaza in
omniscient. Pentru cititorul occidental, in mod particular obse-
dat de complexul piicatului originar, aceasta [ucrare poate dcvcni
un punct de referinfa. Occidentul, considerat rationalist ~i radi-
cal, a condus la aparitia bombei atomice ~i a virn~ilor incurabili.
Prin accste randuri ascultam acum delicata. serena ~i dulcea
poveste a Orientului, care ofera o viziune spiritualii.
Este necesar mult studiu pentru a realiza o paralela intrc
ccrcetarile endocrinologice ale sccretiilor glandelor ~i cei ~apte
centri de forµ (chakra) descri~i in ..Yoga-Sutra" a lui Patanjali;
intre autosugestie ~i practica pratyahara-ci, intre cidul cnergiei
sexualc, eliberarii ei, pe de o partc, ~i ridicarca usoara a energici
fundamentale a fiintei, Kundalini Shakti, pc de alt.ii partc.
10 Doamna Afirdcolu/11i
Dharana orientala cstc echivalcntul concentrarii occiden-

tale. Miwlogia este studiul formelor ~i structurii plantelor ~i ani-
malelor, in prima conceptie holistica a stiintei, a~a cum este pro-
movata de Bhuta Shuddi in Tantra. Rezonania morfica cstc o
analogie a rezonantei energetice innascute in toate formele de
viaµi. care contribuie la un subcon~tient colectiv ori ,,bazin al
mcrnoriei" colective, in acest cosmos ce supraviquie~te mortii
unui individ ori decaderii unei specii. Freud, in lucrarea sa
,.Dincolo de principiile tacerii", citeaza din ,,Brhadaranayaka".
a~a cum ~i Carl Gustav .Jung citeaza din aforismele lui Patanjali,
nu fiir.i motiv.
Autorul este un poet ~i romancier in bengali ~i engleza, pre-
cum ~i un perseverent cercetator al filosofiei indiene ~i occiden-
tale, al religiei ~i literaturii. La varsta de ~aptezeci ~i ~ase de ani,
Brajamadahava Bhattacharya a insuflat amintirilor sale o energie
uria..~a. pentru a-~i sustjne studiul spiritual intr-un stil spontan ~i
succint, dovedind o vasta eruditie ~i o experienta_ impresionanta.
El este cu adevarat binecuvantat de catre un maestru spiritual. Si
pentru ca Tantra este mai mult practica decat filosofica, mai mult
tacere rlecat cuvantare, mai mult actiune decal teoretizare, mai
bine sa vorbeasca un tantric.
Editorul
Prefa{:a la povestea
inceputului meu
Tantra este un subiect profund ~i universal, deschis clipa de
clipa cautatorului. Tantra exista pentru a fi imparta~ita. Nu este
nascocire sau zvon, ci traditie ~i istorie straveche. Tantra este
obiectiv-subiectiva. Este idealism materialist, misticism realist.
Tantra este Mama, Fecioara, Geea; Tantra este Camunda. Kali,
Circe.
Deoarece imparta~irea experientelor tantrice estc foartc difi-
cila, deoarece omul nu a inventat i'ncft un limbaj eficient pentru
comunicarea fidela a nuantelor mistice ale Tantrei. am fost mai
mult decat precaut scriind dcspre acest domeniu complex, mai
ales la persoana intai. Acuratctea, precizia ~i claritatea sufera
deseori in acest gen de prezentari. Dar cei apropiati mie au insi-
stat sa scriu, aceasta povestire adevarat,l fiind, dupa parerea !or,
de un mare ajutor adeptilor tantrici autentici sau cautatorilor
spirituali de pretutindeni.
Trecerea timpului peste evenimentele relatate ~i disparitia
din viata a unora dintre personajele canii mi-au asigurat o anu-
mita proteqie, ~i tocmai de aceea am acceptat mai u~or aceasta
aventura. Prezentarea anumitor detalii autobiografice intime au
facut ca aceasta expunere a vie\ii mele sa fie insa dificila.
Subiectul diqii de faµ estc in legatura cu perioada de mari
18 Doamna Miracol11/11i
dileme ~i suferinte ale lumii de astazi. Simultan cu amplificarea

cinismului ~i a deznad1::jdii, a capatat amploare totu~i ~i inclinatia
pentru mistic ~i ocult. Tineretul cste cople~it de o imensa dorinta
de libertate interioara. El ta1~jc~te sa ajunga pc o cale u~oara in
rnisterioase regate romantice, uncle, spera el, poate sa uite de
realitatea dura a viqii cotidiene. Printre alte mijloace de evadare,
~i-a orientat interesul catre binecunoscutul misticism oriental,
dici intotdeauna cand Occidentul a cautat sustinerea spirituala ~i
culturala, el ~i-a indreptat privirile catre Orient. Actuala era
postatomidi, aflata intr-o profunda criza spirituala, cauta un
raspuns, o solutie in Orient. Nici progresele ~tiinµfice, nici co-
mertul infloritor, nici fanteziilc epocii atomice ~i amenin~rile ei
asupra existentei umane, nici ideile revolutionare ale neo-socia-
lismului nu au putut sa ofcre un remediu pentru criza care
cople~e~te mintea ~i viata omului.
Multi ~arlatani incearca sa treaca drept sfinµ ~i magicieni,
oferind prin indoielnice procedee a~a-zis spirituale, remedii rapi-
de pentru tot felul de boli min.tale ~i neimpliniri suflete~ti.
Aproape toate capitalele occidentale se lauda cu magazine ,,spi-
rituale" uncle tineretul credul se irose~te in diutarea unei inacce-
sibile lumi a libertaµi personale. Deruta lor a incu~jat dez-
voltarea neingradita a unui comen prin care minµle inocente au
fost cople~ite de dirti, harµ, diagrame ~i alte materiale conside-
rate a fi trebuincioase evolutiei spirituale, pe langa nenumaratii
pscudo-mae;nri, care sc ocupa cu racolarea unui numar cat mai
mare de discipoli.
Mintile tinerilor aflati in caut:area armoniei se precipita catre
promisul taram de pace, unde poate fi gasita iubirea de oameni
!;>i implinirea vietii, dar cei mai in varsta ii in~eala ~i ii indruma
spre razboaiele mondiale in numele pacii pe care o cunosc ei.
Aceea~i criza a spiritului uman a fost din plin exploatata de
comerciantii ,,fratiei" planetare. Ace~ti impostori au ajuns sa faca
din agonia sufletului o marfa negociabila, pentru profitul ~i
Prefap'i la povestea inceputului meu 19
puterea personala. Tantra, din nefericire, a fost una dintre aces-

te marfuri expuse in rafturile vanzatorilor. Lucrarile acestei cai
spirituale, respectate de-a lungul timpului, au invadat piata. Cu
aceste ganduri in minte am incercat mult timp sa nu cedez
rugamin\ilor insistente ale prietenilor mei de a-mi al?terne pe bar-
tie experientele. Dar ele pot fi de folos aspiranµlor aflati in
cautarea unor fapte autentice. Cei care se intereseaza de
cuno~tintele teoretice sau de explicatiile metafizice ale traditjei
tantrice vor fi dezamiigiti de aceasta carte. Ea nu-~i propune sa
ofere vreun panaceu sufletelor aflate in suferinµi sau dezorien-
tate.
,,Doamna Miracolului" nu pretinde di invata sau predidi
ceva. Nu oferii nici o scurtaturii catre vreo stare beatifica. Ea nu
confine presupuse sofisme despre arta mae~trilor, despre intelep-
ciunea filosofilor sau despre secretele vriijito1ilor ~i ale misticilor.
Ea inregistreaza experientele unui diutator obi~nuit pe ,,calea
periculoasei spirale a ~arpelui". De fapt, nu exista nimic de
povestit, in afara de descrierea starii de spirit a unui tovarJ.~ de
calatorie care imparta~e~te intamplari extraordinare, in atmos-
fera sacra a schimbului de experiente cu un frate intalnit intr-un
caravanserai spiritual.
De aceea, cititorul este rugat sa aiba incredere in adevarul
povestirilor, de~i timpul ~i spaµul au liisat inevitabil o u~oarii
nesiguranµi asupra detaliilor. U nele intampliiri au fost ignorate,
altele au riimas neinsemnate, diteva au liisat in urma lor umbre
sau crampeie de lumina, dar eu am urmarit sa redau faptele a~a
cum le-am viizut atunci ~i cum mi le amintesc acum.
Cele descrise pot parea incredibile, pentru ca ele necesita
probabil o schimbare in concepµa umana, pentru a ft intelese.
Daca cititorul le va considera numai filele unui basm, eu voi fi eel
mai puµn surprins sau ranit. Deoarece am participat la aceste
evenimente in came ~i oase, le-am viizut cu proprii mei ochi ~i
pentru ca am auzit unele dintre aceste lucruri cu urechile mele,
ma simt indatorat sale povestesc. Nu ofer justificari, nu fonnulez
raµonamcnte pentru credibilitatca lor. Acest tip de exercitii
aparµn doar teozofilor ~i metafizicienilor.
Relatand aceste fapte, imi indeplinesc o misiune a vieµ1.
Sunt convins ca exist.a multi oameni care au nevoie de asemenea
destainuiri despre experiente tr.lite pe viu, intr-un domeniu care
ramane pana in ziua de azi, in mijlocul acestei zarve despre "per-
spectiva ~tiintifica", 0 fascinanta zona a descoperirii de sine.
Tantra ~i adevarul tantric sunt inca ascunse intr-o camera miste-
rioasa, la ale direi chei este greu sa ajungem.
Mistcrul necunoscutului si-a lasat descoperite unele fannece.
Cele mai profunde cautari stiiniifice, antice ~i moderne (de la
Atisa SrUnana si Nagarjuna pan.l la Thales ~i Empedocle; de la
Shankara si Abhinavagupta la Schopenhauer, Blake, Blavatsky,
Oliver Lodge si Tagore), au fost consacrate cu~jului de a
patnmde dincolo de u:~ile inchise ale lumii tantrice.
In pofida anumitor stangaciii narative si a lipsei infloriturilor
litcrare, ceea ce este relatat, aqiune dupa aqiune, capitol dupa
capitol, nu este nimic altceva decat faptul ca atare, dar nerevelat
deplin, 0 parte ramanand intotdeauna ascunsa in intunericul
mistcrios al ,,pqterii" legendare (nihitam guhayam). Dar fasci-
naiia Tantrci va atrage intotdeauna aspirantul spiritual ~i ii va
face sa devina dornic de a deµne ,,cheia de aur" a "pe~terii mis-
terioase".
A~a cum am spus, nu urmaresc sa dau explicatii ~tiintifice sau
filosofice, ci doar sa descriu ceea ce am trait. Explicatiile, daca
exista, vor ramane dincolo de puterea de intelegere a celor care
chiar au nevoie de ele. Unii poate nu vor fi convin~i de starile
descrise, acestia sunt liberi sft considere intreaga carte o legenda.
Subiectul profund al Tantrei si lumea sa vor ramane insa, pentru
ei, un ta.ram al fanteziei.
Cartea este scrisa pentru cautatorul spiritual plin de
credin~. consecvent ~i hotarat. Daca fie chiar ~i un singur om
Prefapi la povestea inceputului meu 21
gase~te in aceste pagini un impuls pentru evolutia sa ori

intrevede destinatia la care vrea sa ajunga, autorul va fi rasplatit
din plin.
Cititorul va observa ca aceste evenimente au fost localizate
strict in ora~ul Varanasi ~i in zona Gangelui, aceasta pentru ca
majoritatea celor relatate s-au petrecut in ora~ul in care m-am
nascut ~i am crescut, de la sfar~itul anilor 1920 pana in anii 1940.
In cea mai mare parte a povestirii am folosit vorbirea direc-
ta, iar unul dintre obstacolele care au stat in calea acuratetii a fost
limbajul. Am urmarit sa retraiesc acele vremuri ~i sa mentin cal-
dura dialogului personajelor. Am dorit sa le rechem foarte viu,
chiar ~i din acel timp indepartat, ~i am simtit ca vocile lor emana
scantei de putere intensii ~i vibratii spirituale. M-am straduit sa
mentin specificul fiecareia ~i sa pastrez intacte adevarurile trans-
m1se.
Astfel, cuvintele pastreaza savoarea !or originala, ca ~i verva
vietii acelor oameni, chiar dadi au pierdut din simplitatea nativii,
inimitabilii, a modului in care au vorbit. Cred ca prezentarea
directa, fa.cl mari pretentii, fiira a fi sofisticata, are un farmec pe
care nici un artificiu sau miiiestrie literara nu ii pot surprinde.
Chiar daca am indoieli referitoare la limpezimea naratiunii,
la aranjamentele sintactice, la folosirea expresiilor sau la acele
fraze originale intraductibile, am folosit, pastrandu-ma aproape
de sensul cuvintelor ~i de spiritul prezentarii, o forma de repor-
taj ~i propriul meu limbaj. In ciuda acestor libertati pe care mi
le-am permis, savoarea cuvintelor rostite candva ~i intelesul lor
s-au pastrat, neatinse, in inima mea.
Cele traite atunci au declan~at in fiinta mea rezonante pro-
funde care mi-au marcat dupa aceea intreaga viat;'i. Acesta a fost
inceputul meu, care sper sii dea curaj inceputului vostru.
Autorul
1
A
Intalnirea care mi-a marcat viata
,,Fara rugaciune, nu prime~ti micul dejunl"
Primul mcu contact cu Tantra nu a fost teoretic sau acade-

mic. Mi-era scris sa fie practic ~i natural, ca inotul pentru pe~te.
M-am nascul in anul 1910, in ora~ul Varanasi, intr-o familie
de brahmani, astfel ca tantrismul a fost chiar aerul pe care ii res-
piram. Sanscrita era ca ~i limba mea materna. Incantatiile ~i
imnurile au fost cantecele mele de leagiin. Ritualurile ~i practica
meditatiei erau evenimente curente, pe care le a~teptam a~a cum
~teapta o familie cre~tina sarbatorile de Craciun. Nu puneam
nici o intrebare, nu aveam nici un fel de indoieli, nu ~teptam
nici un raspuns ~i nu-mi trebuia nici o explicaiie. Nevoia de inter-
prctare este mai mult sau mai putin un capriciu al lumii raiio-
naliste, care a aparut ~i s-a dezvoltat incepand cu secolul al
XVIII-lea.
Sccpticismul este un exercitiu intelectual permis intr-o lume
care cauta sa scape oricarei forme de control. Lumea hindusa a
practicii mistice este educata insa in spiritul acceptarii conceptu-
lui de guru (n.n. maestro spiritual). Acesta, prin excep!ionala sa
experienfa spirituala, prin sinceritatea sa dezarmanta ~i prin
intalnirea care mi-a marcat viata 23
farmecul sau irezistibil, atrage o devoµune neconditionata ~i o
supunere totala din partea discipolilor.
Intregul meu univers era patruns de spiritul ascultarii ~i al
supunerii, de dorin~ de cunoa~tere a nevazutelor profunzimi ale
viefii, care totu~i nu emu inca suficient de clar conturate. Viata
in~i este considerata doar o etapa pe drumul catre atingerea
Adevarului Ultim. Copilul care eram atunci nu putea intui com-
plicatul proces aflat la baza necesitatii imperioase a acestei
cautari. Dar con~tientizarea acestui mister, a realitatj.i sale, a exis-
tentei unei puteri de natura extraordinara, a devenit, pc masura .
cc cre~team, o parte din propria mea personalitate. Astfel, nu a
fost de mirare di mi-am folosit toate capacitiitj.le pentru a ~junge
la esenta lucrurilor, chiar pe cai neumblate, atunci cand a fost
necesar.
Dorin~ mea insistentii de cunoa~tere a fost calauzita de spi-
ritul unei fiinte sfinte. Prezen~ ei sublima, de~i invaluita in mis-
ter, era clara ca un cristal. Mirifica precum rasaritul de soare, ea
trezea sentimentul pe care-I ai cand vezi piscurile Himalayei, prin
mantia de vis a luminii lunii pe zapada.
Retraiesc toate starile launtrice din acea perioada: parca vad,
simt totul, iar amintirile imi trezesc din nou emoµile de altadata.
Sarbatorile ~i ofrandele fata de zeitati erau integrate
in modul nostru de a trai. Familia noastra era devotata Marii
Puteri Cosmice Kali, Cea Neagra, care era invocata cu fiecare
ocazie deosebita, ~i Marii Pute1i Cosmice Tara (Sarasvati din
tradiµa tibetana), Mama cea compasiva, care acorda Graµa
Divina tuturor adoratorilor ei ferventj.. Toti membrii familiei
aveau micutele lor altare, unde obi~nuiau sa se roage Mamei
Divine ~i lui Shiva (contrapartea ei masculina).
,,Fara rugaciune, nu prime~ti micul dejun!" era regula stric-
ta, de la care nimeni nu era scutit, cu excepµa perioadelor
de boala sau a ciclului menstrual, in cazul femeilor. in astfel
de situatj.i, altarele trebuiau totu~i sa fie mentj.nute ,in viata'
24 Doamna Miraco/ului
prin inlocuirea adoratorilor absenti. cu cei prezenti. Respectam
cu totii aceasta traditie. fara comentarii. Toate elementele
practicii spirituale: dintece devotionale, repetarea mantra-elor
(n.n. expresie onomatopeica ale unor forte subtile cosmice),
pranayama (n.n. tehnici de control a suflului respirator),
asana-ele (n.n. posturi corporale) ~i mudra-ele (n.n. gest simbo-
lic, realizat in special cu mainile) erau la ordinea zilei.
Refugiul la vanzatoarea de nuci de cocos
Dar eu cram diferit. Nu ~tiu de ce, dar ~a era. Si toti ceilalti

acceptau aceasta diferenta. incapatanat, spuneau unii, sau pre-
coce, dupa cum considerau altji. Ma manifestam liber, aveam o
fire voluntara ~i doream sa fiu remarcat. Intotdeauna ghidat de o
imensa ardoare de a descoperi mai mult, de a cuno~te mai mult,
eu indrazneam sa experimentez, sa ma aventurez ~i chiar aveam
atitudinea unui vagabond care dispretuia fornia ~i obi~nuintele
plictisitoare. Savuram faptul de a fi respins de catre ceilalti, fiind
consirlerat un copil plin de personalitate, fara speranra de
indreptare.
insingurarea mea protestatara a fost insa rasplatita de sim-
patia materna a unei misterioase si ta.cute Doamne, care i~i prac-
tica umila ei meserie pe acce~i ulita pe care locuiam ~i noi. De
fapt. ea era unul dintre cei mai apropiati vecini ai no~tri.
Aceste ulite din Varanasi mergeau paralel cu Gangele, pe al
ca.mi mal, or~ul vechi este a~ezat ca o semiluna. Varanasi este
batran ca istoria, mult mai vechi decat Atena sau Troia, HeUing
sau Cairo, Damasc sau Ninive. ~,i aceste ulite se ramificau intr-o
retca de artere ale stravechiului ora~. Istoria a curs prin ele secole
de-a randul. Peretii gro~i. pasajele stramte, dalele monolitice care
pavau ulitele (plafoane ale celui mai vechi sistem subteran de
canalizare din India), vacile ~i taurii ce se plimbau in voia !or,
fachirii dezbracati. ~i dintaretii, toate acestea formau curentul
lntalnirea care mi-a mare;;/ viap 25
liber al vietii, fascinant ~i misterios. Ulicioarele inguste din
Varanasi erau pagini vii de enciclopedie.
Aici, in aceasta lume, sc afla modcstul ci magazin: o casa cu
0 singura u~a, cu un culoar ingust care adapostea, in ciuda
umezelii ~i a intunericului, un morman imens de coji de nuci de
cocos, importate din Bengal.
Aparent, era vanzatoare de nuci de cocos. Oricine putea
cumpara bucati de nuci cu un sfert de penny. Mai vindea, de
asemenea, fibre ~i c~ji, precum ~i funii rasucite din fibre. Ea
insa~i realiza dificila munca de toarcere ~i impletire a fibrei aspre
de cocos. Iar cu, cu ochii mei de baietandru, priveam cu uimire
degetele indemanatice care faceau ceea cc parea pentru mine eel
mai complicat mod de a crea ceva aproape din nimic.
Marca roata a ma~inariei pe care o conducea cu mana, se
invartea mereu ~i mereu, cu O melodic monotona, pana cand de
cele mai multe ori, imi a~ezam capul in poala ei ~i adormeam.
Imaginea acelui trup foarte primitor, armonis ~i flexibil, inalt ~i
zvelt, era pentru mine simbolull sigurantei depline.
Doamna Miracolului nu era un mister fascinant doar pentn1
mine, ci pentru toti copiii din ora~. Distinqia sa era recunoscuta
la fiecare pas prin felul in care oamenii vorbeau dcspre ea,
mereu cu o anumita admiratie,. consideratie ~i uimire, acceptate
de ea cu deta~are. Parea intotdeauna a fi cufundata in propriul ei
Sine, iar ceea ce emana in jurul sau nu se potrivea cu tiparul
parerilor apropiatilor ei sau ale celor pe care ii tinea la distanta.
Doamna Miracolului era o legenda vie a ora~ului Varanasi.
Cum altfel a~ putea sa explic multimea de parinti care
veneau la ea, in anumite zile, cu copiii !or bolnavi sau cand ei
i'n~i~i erau suferinzi, doar pentru cele cateva picaturi de apa pe
care ea le arunca asupra lor?
De fiecare data cand indeplinea acest ritual unic, Doamna
Miracolului parea a fi transpusii in profunzimi de nepatruns, iar
toti cei prezenti pareau, de asemenea, influentati de solemnitatea
intcriorizarii ei.
Dar ceea ce m-a atras dintotrleauna !ii eel mai mult la ea a fost
farmccul puritatii sale.
Devenisem ,eel ales' doar pentru di eram altfel
in acele zile senine ale copilariei mele, obi~nuiam sa

hoinaresc complet dezbracat. Nuditatea imi parea atiit de
fireasdi ~i imi placca atiit de mult, incat ma luptam cu mama ca
sa arunc hainelc obi!inuite de pe mine. Ea era foarte stiinjenita de
aceasta Iibertate la care eu tineam cu indaratnicie. Pana ~i pri-
etenii mci de joaca sc aratau nedumerW in fa~ unor astfel de
capricii din partea unui baiat care, in celelalte privinte, parea la
fel ca toti ceilali:i de varsta lui.
Aveam o repulsie innascuta pentru orice fel de
imbracaminte. Eram inciintat sa simt razele fierbinti ale soarelui
pe pielea goala ~i eram convins ca pielea este facuta pentru a fi
sarutata de lumina. imi placea ca aerul sa-mi invaluie corpul ~i sa
ma rostogolesc gol, prin iarba verde, de vreme ce, credeam cu,
radacinile ierbii ~i ale mele erau inrudite.
~i apa ma atragea deopotriva, mai ales maiestuosul ~i puter-
nicul Gange. Sa inot in limpezimea sa senzuala, catifelata ~i
racoroasa, adiincindu-ma in inima lui mereu ~i mereu, ca o raza
a diminetii, era o pura inciintare! Ce primitor era fluviul! Un om
imbracat nu putea percepe natura in plenitudinea sa. Ma con-
sideram eel mai apropiat prieten al soarelui, al aerului, al paman-
tului ::,i al apei.
Intimitatea cu natura ~i dezaprobarea conventiei de a purta
haine au creat in mine un fel de neru~inare ~i o indrazneala care
mi-au modelat limbajul, caracterul ~i personalitatea. Nu dadeam
atentie reputatiei de nesabuit pe care mi-o atribuiau tovara~ii de
joadi. Dar astazi, privind inapoi, descopar ca cram un introvertit
nativ.
In orice caz, modul meu nonconformist de a ma comporta
inr.alnirea care mi-a marcat viata 27
i-a trezit probabil interesul Doamnci Miracolului, cad incepuse
sa ma cheme la ea din ce in ce mai des. Astfel, am ~juns in
apropierea ei, in acea parte nevizitata de nimeni, a umilci sale
locuinie, pe care aliii doar ~i-o puteau imagina, dar in care nu
puteau patrunde niciodata.
Datorita atenliei ce mi-o acorda aceasta femeie deosebita, am
devenit in timp o celebritate a ora~ului. 0 mare parte a respec-
tului ~i a uimirii care ii erau asociate se revarsa ~i asupra mea. Se
parea ca o mantie de sfintenie ma invaluise o data cu simpatia ei.
in ochii oamenilor incepusem sii devin o fiintii neob~nuitii ... Cd
ales.
Compania mea era cautata de multi, chiar de cei rnai in
varsta. Pentru ei cram un alter ego al impenetrabilului mister
personificat de Doamna Miracolului, cea care era cunoscuta mai
rnult datorita solitudinii decat sociabilitalii sale, pentru ca tacerea
ei era rnai familiarii oamenilor dee.it elocvenia sa. Ochii siii vor-
beau mai mult decat buzele. incruntarile ei erau rare, dar zam-
betul ii era *i mai rar. Respingerca sa era induratii, dar acceptarea
ii surprindea pe toli. Enigmatica Doamna a Miracolului, care in
mod deliberat evita apropierea de ceilalti ~i care se menfinea
departe de oameni, acceptase in pre~jma ei un ~trengar al
ulitelor, care, spre surprinderea privitorilor, parea dintr-o data
mai matur ~i care se simtea binecuvantat intr-un mod cople~itor.
Unchiul meu tantric ~ trecutul maestrei mele
Unchiul meu era respectat ca un tantric. in domeniul prac-

tic la Tantrei, el era privit de catre toata lumea ca un maestro. Era
recunoscut pentru onestitatea sa *i conduita decent.a in viata per-
sonala, iar traditiile brahmanice pe care el le piistra au atras
ateniia celor care cuno~teau Tantra. Unul dintre cei mai mari
invatati ~i sadhaka-~i tantrici ai Indiei moderne era
Mahamahopadhyaya Dr. Gopinath Kaviraj, tantric *i in acel~i
28 Doamna Mirncolului
timp savant recunoscut in intreaga lume. Am fost martorul
devotiunii sale fata de unchiul meu.
Cu buclele albe cazandu-i pe umeri, cu barba matasoasa, cu
pielea catifelata, u~or colorata, unchiul meu parea un patriarh
oriental, materializat din spiritul "Vede"-lor sau al carfii sacre
,,Zend Avesta".
Apropierea mea de Doamna Miracolului nu a sea.pat atenfiei
sale. Oda ta, el a fa.cut un comentariu semnificativ faf;l de aceasta
relatic care se aprofunda, ca fiind o legatura nepermisa in acele
zile, intr-o familie de brahmani devotati.
De ce?
Din cauza trecutului suspect al acestei doamne, care, se
spunea, ar fi trebuit sa apartina ordinului de calugarite ,,Scarlet
Letter". Dar acesta era oare un fapt cert sau doar o presupunere
bazata pe vorbele oamenilor? Cine era ea cu adevarat, ce origine
sociala avea, din ce casta facea parte? Toate femeile hinduse tre-
buie sa imbrafi~eze obiceiul sacru al casatoriei, care este, de alt-
fel, singurul obicei sacru la care sunt supuse. ~i daca exista vreun
motiv ca ea sa nu fie in rand cu celelalte femei, care ar fi fost aces-
ta? Ori era ceva mai rau? Sa fi fost cumva maritata, ca apoi sa
~junga O renegata?
Reflexii de acest gen o faceau sa para ca o insula neexplo-
rata, intr-un ocean de oameni. Insa era o femeie puµn cunoscuta,
cu un trecut neobi~nuit, care parea mult mai intunecat ~i sumbru
decat locuinta in care traia. Mai tarziu, am descoperit ca fusese,
intr-adevar, 0 fata ,decazuta' (pentru mine, un inger cazut), care
a fugit la O varsta frageda CU un barbat de ,casta foartejoasa', care
mai apoi a parasit-o. S-a ratacit pentru O vreme in valtoarea
strazilor, pana cand s-a pus pe propriile picioare ~i s-a redescope-
rit pe sine in lumina gloriei ~i a mareµei sale interioare. Pentru
aceasta insa ea s-a exilat in solitudinea ~i impersonala ma.retie a
mun~ilor Himalaya, gasindu-~i ultimul adapost in tacerea ora~ului
Varanasi.
intalnirea care mi-a marcat via,a 29
Toate aceste fapte au fost descoperite ~i puse cap la cap de
mine din marturisirile pe care ea mi le-a facut cu cateva luni
inainte de a pariisi planul fizic. Desigur, unele fragmente din
povestea vietii ei ii erau cunoscute ~i unchiului meu. De· aceea,
comentariile care o vizau erau uneori destul de caustice.
Vtata Doamnei Miracolului este o dovada vie ~i de netagaduit
a absolutei libertati a vietii tantrice, in care restriqiile vietii
obi~nuite sunt transcense, iar succesul ~i realizarea nu tin de
planul material, ci se refera exclusiv la atingerea starii de
suprema desavaqire. Tantricul sfideaza tot ceea ce societatea
umana a pus in calea recuno~terii esentj.ale a acelei pure iden-
titati a omului...
,,Ea nu este ca noi, ea apartine

pentru totdeauna etemititii"
,,Este o mare ~a", a spus unchiul meu, ,,faptul ca tM e~ti eel

favorit, tinere. Dar pentru asta nu trebuie sa iti risipe~ti timpul
sau sa irose~ti dragostea ei pentru tine. Folose~te aceasta
dragoste. Fii recunoscator. Absoarbe-o."
in timp ce eu ma intrebam cum a~ putea sa-mi ,utilizez' tirh-
pul, el a continuat:
,,Vocea ei este angelica. Ea dinta imnuri de slava inchinate
divinitafii. invata-le ~i vei afla calea divina ditre Sublim. i~ con-
tinuare, vei descoperi ca dincolo de starea de echilibru spiritual
pe care ea o ernana, experienta ei in ritualurile tantrice ~i cere-
moniile rnistice te pot conduce departe. in plus, ea este ~i o buna
cunoscatoare a limbii sanscrite, lucru pe care foarte putjni il ~tiu."
A facut o pauza, dupa care a concluzionat:
..~i daca zeii sunt favorabili, ceea ce a inceput prin dintarea
imnurilor devot_ionale poate conduce la descoperirea comorii pe
care toti yoghinii o cauta, dar pe care foarte putini o gasesc".
,,Ce comoara?", I-am intrebat, devenind brusc mai atent.
Privirea lui s-a indreptat spre cer, iar apoi, cu o voce pro--
funda ;,i sonora, a spus:
,,Ea nu este ca noi. Ea apartine pentru totdeauna etemitatii.
Ea estc una cu Spaµul ;,i Timpul. Intelegi ce vreau sa spun?
Avand-o ca stea calauzitoare in traversarea oceanului de tacere
inefabila, prin sfera sunetelor celeste, va veti putea elibera impre-
una, a;,a cum doar putini aud sau pot citi in carµ. Tuai o ;,ansa.
Sa nu o irose;,ti".
,,Una cu Spatiul ;,i Timpul!" Cuvintele au inceput sa-mi
roiasca in minte. Presimtiri misterioase ale evenimentclor
viitoare incepeau sa tulburc inocenta anilor mei.
In curand s-a lasat intunericul. Era timpul pentru rugaciu-
nilc de seara, dar gandurile mele erau departe, foarte departe.
M-am sprijinit tacut de balustrada, privind maretul fluviu care
curgca venind de nicaieri ;,i ducandu-se inspre nidiieri, dincolo
de timp ;,i spaµu. M-am pierdut in el.
Stand a;,a, am simtit la un moment dat o atingere. Era sora
mea draga, care intotdeauna se ingrijora datorita modului meu
diferit de a ma comporta. Absenta mea de la rugaciuni o neli-
ni;,tise. Am mers cu ea ditre altar, dus pc ganduri, ;,i m-am alatu-
rat celorlalµ. Nu tarziu, agonia versetelor inganate s-a incheiat ;,i
ne-am a;,ezat la masa.
imi doream intens sa fiu singur, ca tot timpul sa fie doar al
meu. M-am a;,ezat din nou in locul favorit, privind intunecata
masa curgatoare a apei, diutand intelesul profund ;,i semnificatia
acelor cuvinte cople;,tioare, care ma rupsesera dintr-o data din
lumea mea familiara: ,,Una cu Spatiul ;,i Timpul!"
Cine putea sa-mi spuna cc inscmna accasta?
Noaptea cuvintelor magice
Era noapte d~ja, iar eu nu ma puteam odihni. Continuam sa

ma framant in singuratatea dormitorului meu intunecat, in care
fnt.alnirea care mi-a marcat viaµ, 31
impaqeam O rog~jina impreuna cu surorile ~i fra~ii mei.
Cuvintele unchiului meu ma proiectau in vaste dimensiuni
astrale. Nu puteam inchide ochii pentru ca mintea imi era trcaza.
,,Trebuie sa caut intelesul !or acum", am gandit, ,,nici o secunda
mai tarziu. Trebuie sa aqionez acum pentru mine." Am a~teptat
putin pana cand mi-am dat seama di cei dinjurul meu, parintii,
frafii ~i surorile, adormisera cu tofii. M-am asigurat di nu ma vede
nimeni ~i m-am strecurat afara, ca o pisidi.
Pe furi~. cu grija, am deschis u~a ~i am p~it pe terasa
invaluita in lumina blanda a lunii argintii. Tacutul Gange parea
o masa fluida de mercur. 0 senzatie aparte imi stapanea corpul.
in departare, deasupra acoperi~ului casei galbene, cu ~apte et~je,
Gopal, un vanzator de tutun pe jumatate nebun, sarbatorea
noaptea scaldata in lumina lunii, cantand minunate melodii la
fluierul sau ro~u. Am devenit con~tient de agitatia din sufletul
meu. Eram pe punctul de a face o descoperire.
Cine era aceasta Doamna a Miracolului? Se vorbea at.at de
putin despre aceasta femeie ... Totu~i, felul in care unchiul mcu se
referise la ea trada nu numai adanca sa considerafie, ci $i, prin
faptul di mi-o recomandase, deplina lui incredere in ea. Mi-am
amintit insa cu() anumita ingrijorare ca ma avertizase sa nu ma
las in mainile ei cu totul $i sa nu o accept prea u~or. Tinea cumva
ascunse, intre cutele pielii sale matasoase sau ale hainei sale de
culoarea $<>franului, secole ~i secole de cuno~tinte secrete, la fel
cum pe$tera tine ascunse comorile secrete pe care le cauta
Alladin?
,,Sesam, deschide-tel" Cuvinte magice. ,,Una cu Spafiul $1
Timpull" Alte cuvinte mag-ice. Iar ea era doamna mea draga,
doamna nucilor de cocos, cea din afara castelor, cea evitata, sim-
bolul viu al legamintelor secrete.
Deodata, am devenit con~tient de o atingere u~oara. De data
aceasta era tatal meu. M-a privit in ochi, iar eu nu mi-am putut
stavili lacrimile. Acea atingere purta o chcmare anumc. Nu m-a
intrcbat nirnic. Alitepta doar. I-am luat palma sa mangaietoare in

mainile mele si tot ce am putut sa fac a fost sa O strang u~or.
,.Ce te-a suparat, fiul meu?" Vocea blanda devenise una cu
lumina difuza dinjur. Fluierul canta in departare.
,,Nu ~tiu. Ma simt foarte tulburat."
,,Da, e~ti. La tel :;;i eu, de!ii poate nu atat de mult."
Era ceva extraordinar in fluviul mangaiat de luna, privit de la
o inaltime de treizeci de rnetri sau chiar mai mult. 0 atraqie
uluitoare, o vraja irezistibila. Oricine prive~te splendida rnasa
curgatoare de lumina poate intelege poezia naturii, pacea
luminii reflectate de minte. Era cumva o chemare a Imensita~ii
adresata Imensitatii?
,,Nu dore~ti sate intorci in pat?", m-a intrebat vocea plina de
grija a tatalui meu. Suna duke, blanda ~i sigura.
,.In pat?", am strigat. ,,Oh, nu. Dar poate tu poti sa-mi spui
ceva."
,,Pentru a te alina?"
,,Da, pentru a ma alina, tata."
M-a privit. Luna stralucea ~i in parul sau argintiu, ~i in barba
mesianica, la fel ca peste tot in jur. Infiiti~area Jui, atat de fami-
liar.I, stralucea in contururi misterioase. Parea venit din alte vre-
muri. un patriarh al unor triburi pierdute.
,,Ce s-a intamplat?"
,,Doamna Miracolului, matu:;;a mea... " Dar m-am oprit. Nu
:;;tiu de ce.
,,Ce este cu ea?", m-a intrebat, putin intrigat de data aceasta.
~i am putut simti dintr-o data tensiunea din vocea sa. Eram sigur
ca :;;i el ~tia secretul. Dupa un timp ce a parnt foarte lung, am
spus: ,,Ea apanine Spatiului ~i Timpului. De fapt, ea este una cu
Spatiul :;;i Timpul. Nu-i a~a?"
Am spus-o dintr-o rasuflare. ~i am putut simti incordarea
tatalui meu, precum corzile intinse ale unui sitar, acordate
inainte de a canta. Parea ca totuil in jur i!ii oprise respiratia. Vocca
fntalnirea care mi-a marcal via{.a 3~-i
blanda strapunse ~teptarea mea: ,,Cine ti-a spus tje asta?"

Stia ca nu puteam inventa aceste cuvinte. Parea lini~tit acum
~i ma imbcitj~a cu tandrete. Oare i se ~i umezisera ochii? Nu
eram sigur. Privirea sa era inrourata de un izvor luminos. El
devenise un alt tata, dintr-o alta lume.
Apoi i-am auzit din nou vocea. Adanca, sonora ~i manga-
ietoare.
Lecµa tainica despre ,eel care acµonead in interior'
,,Unchiul tau te iube~te. Si sa ~tii ca este o fiinta divina, a~a

incat ceea ce a spus sunt chiar cuvintele lui Dumnezeu. El are
mare grija de tine, ~i tocmai de aceea iti acorda atata incredere.
El nu ar deconspira identitatea Doamnei nimanui altcuiva... Dar
tu e~ti cople~it de necunoscut, vrei sa afli tainele lumii ...
Asculta-ma acum pentru cateva clipe. Vezi acest r.lu, nu-i a~a?
Prive~te-l bine. De uncle vine el?"
,,Din Himalaya", am raspuns.
,,Ai vazut acest lucru sau doar ai auzit? Oare Himalaya cxista
pentru tine ~a cum exista acest rau sau accepti numai in imagi-
natia ta O mare intindere muntoasa, impadurita ~i acoperita de
zapada? Sau poate, pentru tine, este doar o linie pe harta?"
,,Vrei sa ma intrebi daca am VdZUt Himalaya versanl cu ver-
sant? Ei bine, nu. Am fost cu tine acolo, odata ~i am vazut inalti-
mile impresionante. Dar cine poate cuprinde totul dintr-o data?"
,,Atunci, unde ~i cuin exista ea in imaginatia ta?"
,,Cum exista?", am munnurat. ,,Existenta este un gen de
intelegere. intelegerea este existenfa ... Nu ~tiu sa iti explic, tata.
Imi imaginez, ~i ea exista. inteleg, ~i ea exista."
,,Ai dreptate, ma bucur ca nu e~ti derutat. Sa ramai sincer ~i
vei putea vedea totul. Pentru di Adevarul poate fi vazut numai cu
al treilea ochi. Sa ramai neclintit faµ in faµ cu Adevarul ~i vei
capata intelegerea. Atunci vei putea intelege Totul...
Ochii no~tri nu sunt capabili sa priveasdi Totul. Totalitatea
este o existenta in intelegere. Ceea ce nu este aici nu poate fi
nicaieri. Simturile noastre nu sunt menite sa perceapa Totul, nu
sunt pregatite sa-~i asume o astfel de sarcina - ele pot lucra doar
la modul superficial..."
,,Superficial? Nu inteleg. Simturile reprezinta totul pentru
,nine."
,,Acum da. Dar nu pentru totdeauna. Crescand, vei realiza ca
intelegerea provenita prin simturi nu este reala. Pana ~i fru-
musetea lumii este superficiala. Exista insa o Frumusete
transcendenta, care se afla dincolo de simturi, numita Realitate.
Intelegerea este adevarata existenta, iar discemamantul este
eel mai de incredere simt. Cand noi dorim sa vedem mai mult,
inchidcm ochii ... Atunci ne dam seama ca simturile nu sunt sufi-
ciente. Sa incerci sa intelegi cu ~jutorul !or este ca ~i cum ai vrea
sa ari apele curgatoare ale Gangelui cu un ac ...
Dar nu dispera! Dumnezeu este plin de indurare. El a inzes-
trat omul cu tot ce ii este necesar pentru a infrunta viata ~i l-a
facut capabil sa traiasca ~i O supra-viata, de care noi nu suntem
con~tienti deocamdata, pe deplin. Pentru oameni, atunci cand
totul in viata pare implinit, se na~te totu~i o suferinta surda,
provenita dintr-o dorinta aparte, pe care nu o pot defini. De~i,
aparent, au tot ceca ce le trebuie: mancare, adapost, somn,
prieteni, vise implinite ...
Omul este inzestrat cu un simt ce se treze~te aidoma unei
lumini interioare, prin care poate vedea Totul... Tu nu ~tii de
unde vine Gangele ~i nici incotro seduce. Totul este ,informatie',
idei care apar in minte. Nimic nu este ,experienfa'. Tu nu ai expe-
rienta intregului Gange din cauza limitarii simturilor tale. Ele
sunt un set de instrumente potrivite pentru a receptiona intam-
plari minore din viata noastra. Noi le numim informaµi, nu expe-
rienta. Aceasta din urma nu depinde de simturi, ci este ceva ce
numai tu poti percepe. 0 absorbi, iar ea devine o parte din tine.
fntalnirea care mi-a marcal viaµ 35
Prin experien~. tu te transformi. Daca cineva te 1ir~te, de

exemplu, simti suferintii, de;,i la aceastii interactiune nu a luat
parte nici un organ de simt. Vezi? Exista a;,adar un alt instrument,
numit antahkarana. Ai auzit despre el. inseamna ,acela care
aqioneaza in interior'. Limbajul nostru estc atat de simplu indit
nu are nevoie sa minta...
Antahkarana este simtul intern de care doar poti fi con;,ticnt,
fara sail poµ detecta printr-un organ de simt. Tocmai datorita lui
ai spus ca Gangele vine din Himalaya ;,i se varsii in mare.
Niciodata nu ai viizut aceasta, dar e;,ti foartc sigur. Nu-i ai:,a?
Oamenii numesc aceasta ratiune. Este un alt instrument de
cuno~tere. Dar, ca ;,i simturile, ;,i acesta este limitat. Vei mai
vedea ... "
,,Lipsa rabdirii este inamicul realizarii"
,,Da, ratiunea! Eu cunosc rat.iunea. Dar ;,i aceasta este limi-

tata ... ", am inganat eu.
,,Nu numai raµunea, chiar ;,i intelegerea noastrii sufera de
limitare. ~i ~tii de ce? Pentru ca noi in;,ine suntem limitati ;,i
incompleµ. A deveni completi este dreptul nostru din na;,tere.
Iar asta inseamna sii cre;,tem spiritual, panii la desavar;,ire."
Niciodata nu fusesem mai confuz. Nici ma.car nu-mi dadeam
seama unde pierdusem ;,irul. Dar am mers mai departe, I-am gasit
din nou ... dupa care m-am ratacit inca O data.
"Nu inteleg", am reu;,it sa articulez panii la urma.
,,Mintea ta exista. Pentru ca e;,ti deschis, inocent ;,i sincer.
pentru ca ma iube;,ti ;,i ai incredere in mine ;,i pentru ca exista 0
intrebare profunda care te framanta, imi spui ca nu ai intelcs.
Sunt multi cei care se tern sa recunoasca acest lucru. Fii a;,a cum
e;,ti. Acum ;,tii ca ;,i raµunea poate gre;,i, a;,a cum gre;,esc ;,i cele-
Jalte simturi. La copii, raµunea da gre;, a;,a cum o fac la cei in
varsta ochii ;,i urechile. Astfel, neputinta lor demonstreaza ca ele
sunt nesigure ~i limitate."
,,Da, a~ sunt. ~i ce-i cu asta?"
A zambit ~i, cu o apiisare blandii pe umerii mei, m1-a
reamintit dintr-o data de nelini~tea mea. Nu mai puteam suporta
tensiunea. Eram fliimand de mai multii cuno~tere.
,,Niciodatii sii nu-ti pierzi riibdarea. Lipsa cibdiirii este ina-
micul rea/i:dirii. Rabdarea .'fi practica sunt cele douii fete ale
monedei pe care noi trebuie sa o pliitim pentru a atinge nelimi-
laLa cunoa.'jlere. cunoasterea nelimiLaLU/ui...
Vezi Gangele? ... 11 vezi .•~a spuneai mai devreme. ~i totu~i ai
spus, de asemenea. cii ceea ce vezi nu este Gangele, ci numai o
pane a lui, viizutii la un moment dat, moment care este, de
ascmenea, o parte a timpului. Atat Gangele, cat ~i timpul, curg ~i
sunt experimentate doar partial, de:;;i se mi~cii simultan. Vezi cat
de limitat este mecanismul intelegerii?
Adeviiratul Gange, ca ~i adevaratul Timp, este infinit. Ceea ce
nume~ti limita !or existii doar in mintea ta. De~i tu ~tii totu~i cii
mintea ta este hmitatii. Cu toate acestea e~ti foarte bine inzestrat
ca sii te transformi intr-o fiinµ completii. E~ti o fiinµ umanii ~i ai
acest drept."
Am inceput din nou sa mii agit, dar el a fost mai rapid ca
mme:
,.,~tcaptii. Nu fi neriibdiitor. Nu vreau sii te incurc mai tare.
,~leaptii ~i asculta cu atentie: Sam gacchadhvam... Sam
vadadhvam ... Sam no manamsi jayatam ... (lmpreunii vom conti-
nua, impreuna vorbim, impreunii ne dezvoltiim mintea ... )"
Cantecul familiar din Upani~ade, pe care il recitam in fiecare zi
la leqia de sanscritii, a ciipiitat noi dimensiuni in acel moment,
cand el 1-a cantat sub cerul tacut.
,,Ca om iti este destinat sa descoperi acest Sine pierdut in
aparenµ ~i sii devii complet. Exista in permanenµ in interiorul
tau o parte din acest Sine. Adormit, dar nu absent. Nu mort. Poti
sa-1 regase~ti prin propriile tale eforturi. La fel ca ~i mine. Tu vezi
futalnirea care mi-a marcat via/a 37
acolo Gangele, dar exista un Gange mult mai real decal acest
cunoscut 1:1uvoi de apa. El cste izvorul de unde toate apele apar 1:1i
in care dispar toate. Sa tii minte - caci cu nu mi-a.~ putea indruma
gre::;it fiul - tu poii sa vezi, sa simti, sa bei, sa inoii ~i sa tdiqti in
acea Apa Primordiala. in acel Izvor. Aceasta este o 1:1ansa, iar tu va
trebui sa o acceptj. De aceea e~li om."
Fusese un discurs lung, dar in tot acest timp mi-am rinut res-
piratja, incapabil sa ma mi~c. Am intrebat cu o insisten\ii
incapa~nata:
.:zDar ce legatura are cu ea, cu Doamna?"
,,Da, Doamna ta! Ea este cea care poate, ori de dite ori alege
aceasta, sa traiasca, sa inoate ~i sa se bucure de acest Izvor. Ea este
in contact cu Imensitatea, acea Ndimitare in limitare. ~uvoiul
gr.'ibit pc care tu il nume~ti Gange cste intr-o mi~care neintre-
rupta, este una cu Timpul. ~i ea ~tie asta. Ea traie~te in el. Ea este
Timpul. Pentru ea nu exista intrerupere a timpului:'
Adevarul sperie, dar in c:ele din urma el ilumineaza...
Ing,1ndurat, n-am putut decat sa repet: .,Ea este Timpul ~i

Spatiul. Ea este una cu Timpul ~.i Spatiul!"
,,Da", spuse el, ,,Ea este continuitatea. Pentru ea nu exista
nici moarte, nici n~tere. Ea i~,i considera trupul doar trup ~i
nimic mai mult. Ea are grija de el a~a cum noi avem g~ja de
camerele ~i hainele noastre. Noi intram in lume ~i ie~im din ea,
dupa cum intr.'im ~i ie~im dintr-o camera. Dar ea ~tie ca Viata este
o for\ii care nu se sfii~e1:1te niciodata. Ea apartjne Timpului nes-
fiir~it, Vietii fara sfiir1:1it, nu valmilor. Ea apartjne oceanului care
nu se schimba niciodata. Acesta este Spatiul ::;i Timpul. ~i ea este
toate acestea.
Prive~te luna. Prive1:1te lumina pe care o radiaza. Potj vedea ~i
poti 1:1i acoperi luna cu palma, dar poti acoperi lumina? Nu, de~i
ele sunt una ~i aceea~i. Una este sursa, cealalta este implinirea ei.
Tu nu pofi privi ncmUiocit lumina. Noaptea, toate lucrurile sunt
luminate de ea. Dar lumina in sine nu poate fi vazuta decat
reflectata de un obiect, care nu este lumina. Probabil toate
obiectele sunt in mod obi~nuit intunecate, apartinand unei lumi
a intunericului, unei lumi de idei !imitate. Doar Nemarginitul
este Lumina. Poti vcdea lumina care nu este reflectata de un
obicct? Prive~te spatiul dintre noi ~i nori. Vezi Iumina? Doar dind
~jungi la norii care tree pe cer, vezi ca sunt lurriinaµ."
,,lntelcg, dar ma simt speriat ~tiind ca toate acestea nu sunt
ceea ce vad ... "
,,Speriat?", m-a intrebat zambind. ,,Nu-ti face griji. Aceasta
este spaima invatarii. Si Arjuna s-a infrico~at. infruntarea
Adevamlui i-a speriat pe multi."
,,Nu imi place sa ~tiu ca traiesc intr-o lume a intunericului."
,,Dar tu traie~ti, de ascmenea, intr-o lume a Luminii. De fapt,
tu apartii lumii Luminii. Noi toti :mntem copiii Luminii. intr-ade-
var, nu exista intuneric cu exceptia momentelor cand noi alegem
sa ne scufundam in acest mit al intunericului. Lumina lunii
apartine Spatiului. Atat timp cat Lumina se reflecta asupra unui
obiect al acestei lumi, atat timp cat Lumina exista ... "
..Dar, tata ... ", I-am intrerupt in mod involuntar.
,,Da."
M-am infiorat ca am indraznit sa intrerup omul acesta in
varsta, intr-un moment atat de misterios pentru amandoi.
,,Dar aceasta inseamna un spatiu imens."
,,Tuai spus-o!" De data aceasta i-am putut auzi rasul intelega-
tor.
M-a privit in ochi ~i l-am privit r;;i eu. A fost un moment de
pace. ascuns ca o perla intr-o lume de suferinta, care arareori te
lasa sa intrevczi miracole. I-am tinut mana, de data aceasta intr-o
strangere fenna !?i increzatoare, de adanca prietenie.
El a continuat: ,,Ea este una cu Spaµul !?i Timpul. Unchiul
tau avea dreptate. Si tu er;;ti atat de norocos ca Doamna
fnt.alnirea care mi-a marcat via/a 39
Miracolului te-a ales pe tine ~i te ~inc aproape de ea."
,,De ce, tat.a?"
,,Ea ~tie mai bine. Dar sa fii atent sa nu pierzi afeqiunea
binecuvantata pe care ti-o daruie~te. Sao meriti ~i sa o pastrezi."
,,Din fericire, am nevoie de ea", am spus timid.
,,Din fericire, ~i ea are nevoie de tine. Paze~te-~i ~i
pastreaza-tj lini~tea. Secretul in astfel de relatji de prietenie este
legatura de onoare."
,,Este prea pretioasa ca sa o pot pastra", am spus cu o voce
tematoare.
,,E adevarat ca este valoroasa, dar o poµ pastra. Prietenia este
ca o b~juterie. Toale obiectele pre/ioase, la [el ca loate senti-
mentele profunde, cer discre/ie. Vei avea nevoie de accasta
incredere. ~i va trebui sa ~i acest secret."
Am pastrat acea incredere ~i acel secret pana cand insa~i
Doamna Miracolului m-a eliberat de aceasta legatura. Am iubit-o
ca pe o comoara, pentru mine a fost o descoperire de copil. Apoi
a venit ziua cand ea m-a invitat sa O inso~esc intr-o calatorie
tainica. Cu greu am inteles ca, urmand-o atunci, am intrat pe
poarta unei lumi ascunse multora. Am ajuns la un templu miste-
rios unde nu mai fusesem niciodata, de~i era foarte aproape de
noi. Iar ea mi-a cerut sa o ador ca un tantric ...
Dar nu vreau inca sa irni amintesc ziua aceea ...
2
Initierea
, mea intr-un ritual amoros
transfi.gu.rator cu continenpi.
Acolo unde zeii au refuzat sa moara
Nu era prima data cand ma plimbam cu Doamna

Miracolului. De multe ori avcam ocazia sa ies cu ea, iar intalnirik
noastre imi dadeau o intensa stare de fericire.
Intr-o zona sfanta precum Varanasi, motive pentru genul
accsta de activitati g,lseai la tot pasul. Dad nu vizitam un pelerin
sfant nou sosit, puteam merge sii ascultam o muzica speciala s:rn
sa participarn la dikrite serbari. Ori. din cand in cand, mergeam
cu barca spre un templu izolat. Exact asta urma sa faccm ~i in
acea z1.
Un asemcnca Joe sc affa la confluen~a flmiilor Varuna ~i
Gange. Acolo era anticul oras Adikesava ~i un templu jainist in
ruin,l. Sc mai vedeau indi urmelc unui fort ~i zidurile unei cetati.
Fara indoiala ca zeii refuzascra s:'i moara o data cu ruinelc.
Pustietatea intunccoasa ~i Iini~tit,'i era dominata de vcchile
locuri de cremafie, de pe mal urilc fluviului. Cand am ajuns acolo,
flacarile unor ruguri singuraticc sc reflectau ~i dansau in ap{t b
fel ca in trecutul indepartat.
lnitierea mea intr-un ritual amoros 41
Aici se afla ascunse ruinele unui mic altar al sfantului

Bhairava Dattatreya, ale carui miracole au fost cantate in toata
India indi. din vremurile legendare ale epopeilor. Dattatreya estc
considerat unul dintre cei mai de seama intelepfi, atat de catre
tradi!ia ezoteric:l, cat ~i datorita puterilor sale deosebite (siddhi).
Deseori am observat-o pe Doamna Miracolului al?CZata intr-o
postura de meditatie, langa micul templu. Pe neal?teptate,
simteam cum corpurile ei subtile pleadi foarte departe, intr-o
lume in care timpul nu avea mare importanfii. $tiam prea putine
despre ea. Din tacerile ei in care se adancea atat de profund am
descoperit di nu era intotdeauna prezenta pentru planul acesta.
in aburul u~or al trecerii de la amiazii la amurg, ruinele
pareau ~i mai izolate, sumbre ~i inutile. Galceava pasarilor pentru
a se cuibari intr-un loc sigur peste noapte, dadea pardi profun-
zime imprejurimilor. Lini~titul Varona piirea supus de Gangele
dominator, iar cerul aramiu al inseriirii veghea deasupra noastra.
Pe vremea aceea eram numai un baiat; o priveam pe Doamna
mea in postura de meditatie ~i o imitam, realizand astfel o
inocenta parodie spiritualii a unui demers cu adeviirat serios.
Statuia misterioasa din templul distrus
in acea zi, Doamna Miracolului m-a dus catre ace! templu

aproape necunoscut. Am spus ,m-a dus' pentru ca ~ a fost. ..
Pentru di eram purtat nu numai de picioarele mele ... De atunci
au trecut mai mult de 65 de ani, dar amintirea acelei zile ma
infioara ~i acum.
Amiaza tarzie fierbea pe cerul de iunie. Lumea era toropita
intr-o siesta prelungita din cauza dildurii. Numai cainii rataciti ~i
fara adapost umblau pe langa magazinele vanzatorilor de dul-
ciuri. ii vedeai ce~ind in diutarea unor resturi de mancare.
lci-colo, cate un pelerin i~i murmura rugaciunile.
Doamna Miracolului mergea cu ritmul ti~or al unui om care
reflccteaza adanc. Eram des tu I de obh,muit cu pasul ei. 0 urmam
indeaproape. intocmai ca un pui de lup care adulmeca un miros.
Eu. ca de obicei, nu aveam haine pe mine gi, tot ca de obicei,
corpul ei imbietor era acopcrit doar de un voal lung, aproape
transparent, de culoarea sofranului, iar numeroasele ei coliere
din margeJe gi OS zornaiau la fiecare mi~care. Jntr-O mana avea Ull
vas cu apa din Gange ~i un cos cu diferite obiecte pentru a

aprinde un foe ritualic. in cealalta mana avea o copie a
str.lvechiului tratat yoghin ,,Yoga Vasistha", scris in sanscrita.
Ulitele din Varanasi sunt unele dintre cele mai aglomerate
din lume. De fapt, sunt ticsite de tauri ratacitori ~i potj trece cu
ugurinµi neobservat. Dar imediat dupa cotitura drumeagului
inspre est, spre Gange. totul se linisteste. Intrarea in acea zona se
facea pe atunci printr-o poarta de piatra, inalta de vreo cinci
metri. Dincolo de ease afla un templu foarte linigtit. inauntru, in
spatele unor bare de otel, se afla imaginea lui Kali.
Din motive misterioase, nici chiar credinciogii nu zaboveau
prea mult acolo. Toti se grabeau sa faca acel ritual al plecaciunii
in fata statuii misterioase a lui Kali gi, daca aveau la indemana, o
stropeau cu cateva picaturi de apa si-i ofereau flori.
Acestui loc ii erau asociate tot felul de legende, pentru ca
oameni straini locului erau vazutj prostemandu-se in interiorul
micului templu cand acolo, de fapt, nu era nimeni.
Pe partea cealalta a drumului, in fata reprezentarii lui Kali,
era o poarta regala decorata. Cei care locuiau acolo erau rude ale
Printului Pratapaditya din.Jessore.
Trecand de aceste doua fundaturi intunecate, am inaintat
mai departe inspre Gange. Pe partea dreapta era un sir de cliidiri
in mine, ocupate de oameni batrani si bolnavi. Aici se aduna si
acum hindugi din toate partile Indiei, singura lor dorinta fiind sa
moara in oragul sfant Varanasi, astfel incat sa poata fi ar~i pe
faimosul loc de crematje Manikamika.
lnitierea mea intr-un ritual amoros 4.>9
Un crematoriu - Mecca tuturor tantricilor
de mana stanga
Important.a lui Manikarnika in practica tantric.:a estc cu tutu!

deosebita. Pana in timpurile noastre, la orice ora din zi sau din
noapte, dar mai ales noaptea, pot fi intalniii aid numero~i yo-
ghini realizandu-~i practicile spirituale. Manikarnika este de-a
dreptul un muzeu, unde acum se amesteca sfintii cu escrocii ~i
~rlatanii.
Aici am observat, intr-o dimineata, un yoghin, in intregime
gol, cu lanturi care atarnau pe el ca ni~te ~rpi, bandu-~i propria
urina din mainile £acute cau~. in timp ce continua sa mearga
netulburat.
Am devenit fascinat de orele de transii devotionala in care
intra o yogini in varsta, pe care obi~nuiam sii o privesc la miezul
noptji, stand la o oarecare departare de ea. Noapte dupa noapte
am vegheat, nechemat, panii cand, intr-0 dimineata, ea mi-a tri-
mis vorba prin tatal meu. Aceasta a fost o alta experienta extra-
ordinara pentru mine.
Tot aici am intalnit un yoghin celebru, care, in timpul prac-
ticii sale, striga neincetat ,,Mama! Mama!", panii cand intra intr-o
stare de transa extaticii. Adesea ma surprindeam strigand la uni-
son cu el, intr-0 pura vibratje plinii de compasiune. Mai tarziu am
avut ~ansa sa primesc de la el o parte din puterea ~i gratia sa. Voi
povesti aceste experiente impresi.onante mai tarziu.
Acesta este faimosul ~i mistic:ul Manikarnika, c:entru al prac-
ticilor tantrice ~i Mecca tuturor tantricilor de rnana stang-.i. A
muri in Varanasi ~i a fi ars in crematoriul din Manikamika cste
una dintre marile dorinte ale oridirui hindus credincios.
Puµn mai departe de acele case, pe acee~i parte, se afla unul
dintre cele mai misterioase altare, construit in numele ,,Celor 64
de yoghini" (Yogini Chatuhsasthi).
Realitatea enigmatica a miracolului

e data totdeauna de percepµi.le noastre
Noi cuno~tem numai o infima parte din aceasta viaµ. 0

mare parte din ea reprezinta un mister pentru noi, iar ceea ce
numim miracole sunt, de fapt, realitati. Limitele actualei noastre
cuno~teri dispar dupa ce descoperim ca ne putem largi campul
con~tiintei chiar in viata de zi cu zi. Cel mai ireal lucru din viaµ,
dupa parerea mea, este credinta ::,i increderea in ceea ce accep-
tam noi ca fiind realitatea.
Vorbesc aici despre o perceptie diferita a dimensiunilor.
Ceea ce pentru unii reprezinta miracole, pentru altii sunt lucruri
fire~ti. Candva am fost de acord cu faptul ca ceea ce noi numim
viata ~i camp al con~tiintei nu incepe ~i nu se sfa~e~te cu trupul
fizic. Dar o data ce am acceptat ideea ca inceputul ~i sfar~itul
fortei vietii, ca ~i eel al con~tiintei, se suprapun peste con~tienta
noastra imediata, putem privi aceste ,miracole' ca petrecandu-se
intr-un domeniu extins al campului con~tiintei noastre. Sa nu
uitam ca toate descoperirile ~i concluziile se bazeaza pe domeniul
limitat al simturilor noastre, care se manifesta intr-o lume tridi-
mensionala. Nu putem vedea toate aspectele unui corp solid, de~i
noi deducem echilibrul neva:wt din ceea ce putem vedea.
Simturile omene~ti, care funqioneaza intre acestc limite, sunt in
mod firesc condiµonate de lumea tridimensionala pe care o con-
sideram unica realitate de care depindem ~i pe care o acceptam.
Aceasta este, pentru noi, realitatea. Acesta este motivul pentru
care aparatul nostru rational se bazeaza atat de mult pe deduqie,
ipoteze ~i analo1-,11i.
Daro dezvoltare corecta ~i ~tiintifidi a facultatilor latente ale
mintii ar putca totu~i sa largeasca campul con~tiintei. Aici exista
cea de-a patra dimensiune, in general numita Infinit sau Timp
(Kala), reprezentata de ace! unic ochi pe care tibetanii ii folosesc
in ritualuri, Ajna chakra ( n.n. eel de-al treilea ochi), pe care
lnifierea mea intr-un ritual amoros 45
hindu~ii ii imortalizeaza pe icoanele ~i statuile lor. Dinamizarea
lui Ajna chakra are drept rezultat deschiderca portilor taramului
supracon~tiintei.
Aceasta este doar o extensie a obi~nuitului camp al
con~tiinfei, in acceptiunea sa actualii. Privind la a~a-numitele
,miracole' din acest camp al con~tiintei expansionate,
folosindu-se de cea de-a patra dimensiune, oricine poate realiza
di exist:'i mai mult:'i substanta in aceste ,miracole' dedit in faptele
pc care noi le consideram de obicei reale.
Masca de aur a Mamei Divine
Numarul 8 este un numar ezoteric pentru yoghinul tantric.

Krishna mentioneaza in ,,Bhagavad-Gita" cele opt energii, prakri-
ti, ale sufletului. Dezvoltarea puterilor launtricc depinde de con-
trolul gradat, de dezvoltarea ~i de gratia acestor prakriti, in toatc
cele opt fatete ale fiedireia.
Toate cele 64 de fatete, cunoscute ~i sub denumirea de kala,
se refecl la tendintele con~tiente ~i subcon~tiente care formeaza
personalitatea omului complet. Toate acestea i~i au sursa in
lumea materiala. Pentru a obti.ne un control deplin asupra pro-
priei fiinte ~i asupra lumii care o invaluie (ca ~i cum lumea care
cuprinde fiinta ar fi o entitate vie, acoperit:'i de fluidul embrionar
al supracon~tiintei), este absolut necesar sa controlezi aceste
tendinte, ~i apoi, ca un foarte bun dilaret, sa controlezi cci 64 de
cai care alearga legati la un singur car. Ace~tia sunt a~a-numitii 64
de centri de putere sau cele 64 de yogini.
Templul de care vorbeam este considerat ca fiind foarte
important in practica Tantra Yoga. Acolo, imaginea Mamei
Divine nu este niciodat:'i vizibilii. Ceca ce se vede este doar o
masdi de aura Mamei Divine, pentru ca trupul ii este acoperit cu
grija de haine, bijuterii ~i ghirlande. Imaginea reala este aceea a
lui Durga, cea care are drept vehicul un leu. Ea a fost adorata in
toate culturile mediteraneene ~i 01ientale, inclusiv cca ei:,,ripteana.

Am recunoscut aceasta zeitate in indepartata Thailanda ~i in
Cambodgia, tari in care consider ca s-a realizat o expansiune cul-
turala a tr.aditiei tantrice hinduse. Dar am observat, de asemenea,
di aceea~i divinitate este adorata ~i in temple uitate din Mexic ~i
Peru.
Ca intr-o oglinda, in fafa templului sacru se afla un altul, in
care oricine poate vedea reprezentarea Mamei Kali, doar daca
poate ajunge in apropierea Jui. Din ratjuni necunoscute, credin-
cio~ii evita sa patrunda in incinta sa, pentru di acesta este cunos-
cut ca templul Bhadrakali, care are un altar pancamumli.
Lin~tea meditat.ivi din templul Bhadrakali
Mergand alaturi de Doamna Miracolului, mi-am adus aminte

de plimbarile cu tatal meu. De obicei era o placere ~i totodata un
privilegiu pentru mine sa-mi urmez tatal prin intuneric, pc aces-
te ulite. ~i sa ajung la acest ,dublu templu' in lini~tea tainica a
serii, cand nici un alt om de rand nu venea sa ii viziteze. Tata
canta incet un imn melodios, in sanscrita, pe care il ~tiam ~i eu
foarte bine. Fiecare cuvant pc care ii repetam o data cu el ii
incanta peste masura, astfel inc.it ii puteam simti chiar ~i in
intuneric. Radia de fericire ca avea un fiu, ca era impreuna cu el
~i ca acesta ii semana at.it de bine.
Mi-ar fi placut sa traduc aid versurile. Imnurile tantrice din
sanscrita clasica, datorita imaginilor, semnificatjei l?i sonoritatji
!or ritmice, influenteaza atat mintea, cat ~i imaginatia, ~i
genereaza o stare continua de bunatate ~i de mulfumire
sufleteascii (santosha). Exuberanta emotjonala din cuvinte ~i
melodia te invaluie intr-o stare de emotje suava. Rolul acestui
ritm sonor este binecunoscut pentru lini~tirea nervilor, iar latina
~i sanscrita sunt renumite pentru acest efect deosebit.
Intunericul din jurul templului devenea din ce in ce mai
lnitierea mea intr-un ritual amoros 4i
dens, iar con~tiinta unei prezenfe vibrante imi inalfa mintea ~i
trupul intr-o alt.a dimensiune, departe de lumea cunoscuta.
In acest moment, tata obi~nuia sa se retrag-.a. Se indeparta
intr-un colt al templului, pe mine lasandu-ma pe un bloc de pia-
trii care se afla aproape de pragul construq:iei principale.
intotdeauna ma gandeam la Mama Divina ~i repetam imn
dupa imn cu evlavie. 0 lampa cu ulei ardea in tacere ~i nu se
auzea chiar nici un sunel in afara greierilor ce tineau companie
luminii plapande.
Ma ob~nuisem atat de mult cu aceasta atmosfera, incat in
anii care au unnat am regretat nespus atunci cand nu m-am
putut opri intr-un loc ales de mine pentru a ma scufunda in
lumea mea interioara. Nicaieri altundeva nu intram in meditatie
atat de profund ~i atat de repede ca in acest templu.
in acele zile nu ~tiam prea multe despre meditatie, abia daca
auzisem cateva notiuni. Dar azi imi amintesc clar acele contem-
plaµi de seara ~i simt ca tatal meu m-a invatat, mai ales practic,
de~i indirect, secretele meditatiei, pe care le-am deprins astfel la
fel de u~or precum copiii care invata inotul. Chiar in acest
moment, pentru ca O evoc, influenta acelei stari ma invaluie ~i ma
determina sa ma scufund in spiritul ei, abandonandu-ma
imbrati~rilor Mamei Divine.
Oamenii din vecinatate considerau aceste exercitii nocturne
drept aventurari in misterele tantrice interzise. Dar, in primul
rand datorita prezentei tatalui meu, ~i in al doilea rand datorita
reputatiei comportamentului meu excentric, oamenii se
abtineau ~i nu lasau sa le scape nici ma.car o ~oapta. Presupun ca
era protectia Doamnei Miracolului, cea care imi asigura mereu
reu~ita. De altfel, eu chiar ii cautam influenta protectoare ~i
sirnteam ca ea mi-o acorda.
Cred ca le inspiram respect oamenilor. Imi amintesc de o
batrana laptareasa pe langa care treceam mereu dind ne
intorceam acasa. Ea ne oferea de fiecare data o cana plina cu
lapte, pentru care niciodat:a nu accepta nimic in schimb. Stiam ca
tatal meu primea cu amabilitate acest dar ~i mai ~tiam ca pentn1
o aute11Lidi fiin{ii spirituala, actul accepLii.rii presupune, in acela~i
Limp, daruirea gra/iei. Este posibil chiar sa obligi prin acceptare,
ceea ce poate arata mai mult:a umilinµi dedit a refuza un dar din
iubire.
Piedestalul lui Shiva
Inaintam alaturi de Doamna Miracolului pe o dirare miste-

rioasa. Am fost aproape surprins cand ea m-a ghidat spre o
cladire impuniitoare, atunci aflat:a in ruine. Admirasem intot-
deauna poarta care era in dreapta noastrii, dar socoteam intelept
sii ne ferim de cuiburile de ~erpi venino~i ce se giiseau peste tot
in regiune. lnsii chiar spre aceste ruine i~i indrepta ea p~ii. Am
urmat-o ca vriijit, sigur de diliiuzirea ei protectoare ~i matemii.
Curtea din interiorul acestor ruine era sciildat:a in lumina arza-
toare a lunii iunie. Putin mai departe, aproape de malurile
Gangelui, se ridica turla inalt:a a templului lui Shiva. Ea impinse
U1?a, iar balamalele se destinserii intr-un protest ruginit.
in centrul templului se afla lingam-ul - o piatrii neagrii diil-
tuit:a, striilucitoare, lustruita, ridicandu-se deasupra noastrii la o
inaltiffie considerabilii. Acesta era simbolul sacru al lui Shiva.
Piedestalul Gauri pattam al impozantului lingam forma
o circumferinta larga. Cineva pusese flori la picioarele
statuii, iar cateva frunze de betel erau ofranda modest:a a unui
credincios.
Aici, Maestra mea a scos dintr-o criipiiturii a peretelui o rogo-
jina de paie, a pus-o pe lespezile de piatrii ~i m-a invitat sii mii ~ez
pe ea. Apoi a aprins un foe ~i a aruncat putina t:amaie in flacarile
judiu~e. Aroma familiarii a fiicut imediat ca atmosfera sii devina
vie, inciircat:a cu un pretios parfum.
A inchis ochii ~i s-a cufundat imediat in meditatie. 0 lumina
/11itierea mea intr-un ritual amoros iq
misterioasa, ca desprinsa dintr-un vis neintelcs, ii str.'ilucca pe

chip. Clipele treceau in lini:;;te. Nu dupa mult timp am inchis ~i
eu ochii. Arn emis mental mantra (n.n. expresie onomatopeica a
unor aspecte esentiale ale anumitor forte subtile cosmice) in care
ma initiase ~i m-am unit cu sunetul ci datator de fericire.
,,Prime~te ceea ce iµ daruiesc"
Pentrn mine parca trecusera cativa ani, cand, deodata, i-am

simtit atingerea. Deschizand ochii, am ramas uimit de ceea ce
vedcam. Stralucire orbitoare c insuficient spus. Abia putearn sa
in~eleg ... 0, Doamne! Ce se intamplase?
Maestra mea era complet dezbracata ~i intinsa pc spate.
Picioarele ei formau postura lotusului (Padmasana). Capul ei era
pe podea. Pe yoni-ul ei (n.n. organul sexual feminin) erau rasfi-
rate cateva flori de munte. M-a chemat sa ma asez deasupra ei, pe
fiori, in timp cc ea ramasese intinsa pc spate, cu ochii privind in
sus. Acum era atat de transfigurata, inch nu mai rccunostcam
nimic omenesc la ea. Mici broboane de sudoarc aparuser;\ pe
piclea mea uscata. Fumul de tam~iie invaluia treptat camera.
Fnmtea ei, ca si triunghiul misterios al feminit{ltii sale, crau
acoperite cu cenusa si desene simbolice rosii si ncgrc.
Parfumul de tamaie cuprinsc 14radat spatiu!. Atmosfera din
camera parea a fi inuudata de o prezenta tainica. i1 simteam pc
Dumnezeu aproape.
Trupul ei gol, nemaivazut de mine, o facca sa para o noua
fiinta, dintr-o alta lume.
Fruntca ei, insemnata cu cenusa sffmta, cu semnele colorate
dintrc sprancene, sanii grei, buclele raspandite pc haina de
~ofran ~i acel spatiu tulburator al coapselor sale, unde trebuia sa
ma a~ez - toate se invarteau fascinant 'in fa~ ochilor mei. Eram
tulburatl. ..
,,Prime:;,te ceea ce iti daruiesc'', mi-a spus ea cu o vocc
50 Doamna Miracol11l11i
nepam;'inteana, rnagnetica.
Dupa profunzimea, sonoritatea "i natura indepartata a glasu-
lui ei, am "tiut ca era in transa extatica. Pleoapele ii erau pe juma-
tate inchise.
M-am apropiat incet de trupul ci sacru. Inca de la prima
atingerc am fost con"tient ca pieka ei ardea. Dar, de fapt, nu era
caldura. Stiam insa ca nu trebuia sa intreb nimic atunci. M-am
asczat si eu tot in Padmasana. Au trecut mai multe minute, poate
ore. Un :;;uvoi de placere urea prin miile de nadi-uri (n.n. canale
cncrgetice) ale fiinfei mele, despre care ea imi vorbea mereu. La
baza coloanei vertebrale am simtit o encrgie (n.n. Kundalini
Shakti), care era freamat ~i can tee in acela~i timp, urcfmd :;;i
coborand de-a lungul Jui Sushumna Nadi (n.n. canalul energetic
principal al fiintei). Am inchis fericit ochii.
,,Tu t.raie~ti ceea ce al tii i:~i imagineaza

cu o mare putere ca t.raiesc"
,,Nu face nimic!", i-am auzit glasul. Ea imi parea atunci, in

acea stare spirituala in care ma aflam, mai mult decat o femeie, o
zeita. Vocea ei, solemna de obicei, avea acum inflexiuni mistice .
.,Sunt aici! Eu, care sunt toata a ta, te conduc oriunde ai
nevoie. Tu e~ti un copil de brahman. Un copil ales, care vine din
alte timpuri. Nu qti un om obii;muit, pentru ca in tine exista
traditia ,,Vede"-lor. Tot ceca ce trebuie sa faci este sa patrunzi in
lumea divina care µ se deschide. Tu traie~ti, de fapt, ceea ce altii
i~i imagineaza cu O mare putere ca traiesc."
Macstra mea iubita imi spuse apoi in ~oapta: ,,Eu sunt un
Lotus - Tu e~ti Brahman. Eu sunl rugul sacrificial - Tu e"ti f1acara
vie. Eu sunt in limp - Tu e:;;ti insu~i Timpul etem. Eu sunt ecru!
- Tu e"ti soarele. Eu sunt sunetul - Tu e"ti auzul.
Dcschidc cartea care e langa tine. Eu trebuie sa citesc prin
vocea ta. Eu sunt natura - Tu e"ti spiritul. Eu sunt piatra - Tu e~ti
fni/ierea mea intr-un ritual amoros 51
mesajul. Eu sunt pamantul - Tu c~ti cerul. Acuml Deschide

cartea. incepe! Gase~te primul imn."
~i tacu, deschizandu-~i ochii pictati cu negru, ai diror pupilc
erau mult dilatate ~i radiau lumina. ~ fi vrut sa spun ceva, dar ca
imi fa.cu semn sa ciman lini~tit. Nu trebuia sa intrerup. Ea con-
tinua sa ma priveasdi.
,,Am intrat pentru prima oara in samadhi"
Am fa.cut, ca vrajit, ce mi-a zis.

,,Pune lumanari pe palmele mele intinse. Acestea sunt doar
lumini simbolice. Soarele ~i Luna continua sa veghcze asupra ta.
Vei vedea totul, vei cunoa~te tot ceea ce ai citit. Inccpc acum!
Timpul zboara."
Iar eu, in transa, am inceput. Recitarea versetelor sanscrite
nu era ceva nou pentru mine. M-am scufundat in curentul ver-
surilor a~a cum imi placea sa inot in curentul Gangelui ... Am
continuat cu o putere ~i vigoare necunoscutc de mine pana
atunci. Simteam cum trecea timpul... Treptat, am devenit
con~tient de un nou sentiment de maturitate - o maturitate
aurita. Ma simteam inalt ca ccrurile. Pierdeam, gradat, orice simt
al prezentei ei ~i totodata simtul prezentei mcle. in lumina dis-
creta, cuvintele plutcau in claritatea semnificatiei !or.
Frumusetea imnului ma absorbca, ma cuprindea. Timpul con-
tinua sa treaca... La un moment dat am simtit mangaierea unor
valuri explozive de caldura pe ochi, pe cap ~i. ceea ce-mi parea
aproape insuportabil, chiar adanc in organele interne, in inima
mea, de pardi luaserii foe. Am intrat pentru prima oara in
samadhi (n.n. extaz divin).
,,Un puls vibrant uni invaluia lingam-ul

care devenise un beatific ax cosmic"
Ceva s-a petrecut in pe~tera misterioasa ce imi invaluia

lingam-ul, care devenise un beatific ax cosmic. Ceva ce nu mai
traisem pana atunci. Un puls vibrant, placut, profund ~i fierbinte.
Pe masura ce venea, in valuri, il impingeam de la baza coloanei
tot mai sus. Sta.team drept, cat de drept puteam.
Dupa ore de extaz erotic, mi-am revenit cu un sentiment
intens de fericire. Doamna Miracolului imi apropiase de buze o
cana cu () bautura minunata. in urma initjerii mele in acest ritu-
al amoros transfigurator realizat cu continent,l nu eram doar
reniiscut. traiam un incantator sentiment de plenitudine ~i extaz.
Savuram o clipii aureolata de mister, care se decupase distinct din
cotidian. Ma uitam la iubita mea Maestra cu adoratje, regiisit. 0
vedeam intr-o noua luminii, iar acest lucru ma facea sa surad. Imi
raspunse cu un zambet ~i ma siiruta tandru, cum numai ea ~tia sa
0 facii .
.,Mergem acum la Gange? E searii ~i luna e pe cale sa rasarii.
Acolo, pe mal, vom canta impreuna imnurile sfinte. Este o zi
fericita ~i trebuie sa sarbatorim. Urmeaza-ma, hai sii ie~im de
aici."
A inchis u~ile cu gtjjii. La ie~irea din templu, cativa ~erpi se
zvarcoleau printre pietre.
,,Cand vom mai veni din nou aici?"
Ea zambi din nou, prinzandu-ma de mana. ,,Da, vom veni din
nou. Si din nou, ~i din nou. Ne vom intoarce curand ... Acum sa
mergem sii cantam." ...
!J
De la lumina la misterele
stari.i de iluminare
Meditaµe noctuma pe malul Gangelui
Lecµile de Yoga Vasistha au continuat. Am inceput sa practic

regulat asana-ele (n.n. posturi corporale) in care ma iniµase
Maestra mea. Am devenit chiar dependent de practicarea lor.
Gradat, au aparut in viata mea transformari fizice ~i mentale,
sesizabile chiar ~i pentru ochii mai put.in sensibili la aceste per-
cept.ii. La inceput au fost observate primele schimbari, dar cei
apropiati mie le-au remarcat ulterior ~i pe celelaltc.
Se petrecea ceva cu mine ... Prindeam curaj. In afara de fap-
tul ca ma duceam ~i ma intorceam de unul singur la altarul lui
Chatuhsasthi, noaptea, farii nici o teama, obi~nuiam sa vizitez ~i
templul interzis al teribilei Bhadrakali.
Dupa cum il considerau ceilalti, trebuie sa fi fost un act de
mare temeritate. Nu mai era nimic care sa-mi creeze vreo pro-
blema, mai ales legata de frica. Ma simteam protejat, in siguranta,
iar acesta era un sentiment cu totul nou. Incepusem, de fapt. o
noua viat;i.
Nu imi mai era deloc team[t de trecerea Gangelui noaptea.
Obi~nuiam sa traversez inot fluviul pana la bancurile de nisip,
apoi ma a$ezam intr-o asana, meditand ore in (.ir, vegheat doar de
stele. Sub mantia luminii arg·intii a lunii, imprejurimile familiare
capatau dimensiuni noi pentru mine. Ma simteam liber. .Si cram
liber. Luminile de pc barcile de pescuit straluceau de-a lungul
apei. iar jocul !or ma fascina. De catc ori deschideam ochii ma
incanta natura ~i simteam nevoia sa revin in meditatie, sa due mai
departe frumusetea trczita in mine; sa 1-o in tore, cu recuno~tinta.
lui Dumnezeu.
Acolo (,edeam ore in $ir $i meditam a~a cum ma invatase
Doamna Miracolului. Am inceput aceste meditaµi cu o scriozi-
tate de parca insa~i viata mea depindea de ele. in tot acest
rastimp, un singur episod a dat culoare vietii mele.
Chemarea telepatica a unui yoghin
Intr-una din aceste zile. la amiaza, fiind cufundat in studiul

gramaticii sanscritc, am devenit brusc constient de o chemare
telepatica. M-am simµt aproape atras cu forta catre ceva anume.
lndemnul m-a facut sa parasesc linistea casei si mi-am dat seama ca
ma indreptam spre altar. In templu nu erau decat unul sau doi crc-
dinciosi. ,.Nu aici", imi spuse mintea mea tulburata, aflata inca sub
influenta chemarii. Am iesit, indreptandu-ma catre malul apei.
Pe drumul spre fluviu se gasea un arbore foarte batran.
Crengile larg rasfirate aruncau pe drum umbre fantomatice.
Ceca cc adancea misterul locului era jocul ciudat de lumini si
umbre al crengilor, care facea ca acea zona racoroasa si linistita
sa fie intr-o permanenta stare de animatie. Se afla acolo $i o pia-
tra colorata, inconjurata din to:ate partile de scoarta rasucita a
copacului, despre care se presupunea ca ar detine capacitatea de
a implini dorintele si de a proteja copiii.
0 amprenta aparte ii era conferitii locului si de nenumarate
pasari - ciori, corbi. ulii si chiar vulturi, care, generatie de
De la luminii la misterele stiirii de iluminan: 55
generaiie, i~i inchegasera cuiburile acolo, facand intotdeauna un
zgomot care devenise parte integranta a ritualurilor. Oamenii
chiar le liisau de mancare, pentm ca piisarile faceau deja parte
din templu. Uneori tipetele lor te infiorau, iar mintea se facea
mica de tot, presimtind parcii o nenorocire. Niciodata nu se
intamplase nimic, dar oamenii asociau in general lucruri fantas-
tice ~i supranaturale cu acest copac.
M-am urcat pe platforma sfaramicioasa care inconjura
trunchiul pe o distanta de aproximativ optsprezece metri.
Radiicinile se infipsesera deja, Jacome, in structura de piatrc\ care
crapase in cateva locuri ~i incepuse sa se faramiteze. Am pa~it cu
atentie pana in spatele acestui trunchi imens, unde aveam sa
descopar sursa chemiirii.
A5a ca iata-mii fata_ in fata cu un biirbat inalt, impunator, care
emana o mare putere spirituala. La infati~are ariita mai mult a
nebun decat a yoghin pa~nic. Parul sau, de~i nu era incalcit,
curgea in ~uvite negre, intr-o masa compacta, mi~catoare. Ochii
ii erau ro~ii ca focul, intr-o continua mi~care, ~i se vedea in ei o
hotarare de nestramutat. Avea pe el o bucata lunga de panza, cu
un capat infa~urat in jurul gatului, care cadea a poi peste umeri.
inta.1nirea emoµonant:a cu o alt:a calauza
In momentul in care ochii mei s-au oprit asupra lui, am fost

tintuit de o privire apriga, ~i emotja chemarii interioare a dis-
parut. M-am cufundat intr-un adanc ocean de lini~te. Am simtit
ca acolo era locul meu.
Stateam nemi~cat ~i studiam cu mare atentie acea aparitie de
v1s. Nu se mi~ca nici o frunza, nu se auzea nici un sunet, nici
macar vantul nu s-ar fi abatut pe aici. Universul nu mai respira.
Dar lini~tea a fost intrerupta deodata de bazaitul familiar al
albinelor. Abia atunci am observat roiul imens care atarna chiar
rleasupra noastra.
Ne~tiind ce sa fac in clipa accca, dar fiind con~ticnt totodat:t

ca trcbuia sa fac ceva, am inccput sa recit un imn:
,.Desi cinera le vede in mufle furme,
formefe Ill/ SL1lll mai lllllfl decfit ridu/;
Tu t:$li Unicul in Wale.,
Ace/a,~i in loat.e -
Taliil meu. mama mea, prietenul meu,
Mfindria, bogatia $i CIIIWa$lt:rea:
Tu e!fli loltll in loale."
Barbatul in alb nu parea deloc patruns de lini~tea care se
decupase din forfota naturii. Strabatut de un foe interior, el se
misca de pc un picior pc altul far;i incetarc ... Imi arnintca de o
lumanarc intr-o noapte furtunoasa sau de o cobra cu gluga des-
facuta. Dcgctelc sale schifau in aer imagini ciudatc ~i i~i rni~ca in
sus ~i in jos palma dcsfacuta. Tot ccea ce murmura cu un glas
inc'ircat de cmotic era: ,,Ma ... Ma ... Ma ... ", constant, la ncs-
far~it ...
Mi;;carca sfantului cxprima respect, daruire ~i compasiunc.
Vocca lui era plina de fcrvoarc, dar calma si mang-aictoare. Ca si
cum un 5uvoi de bucuric curgea ritmic dintr-un munte indcpar
Lat c'itre un ocean de inc{unarc.
Si astfel. in timp cc sc lcgana cu tot corpul, i~i mi~ca degctch ·
ascmcnea petalclor de lotus in bataia \'antului. ,,Ma ... Ma ..
Ma ... " Sunetul.. ca o incantatie, rcverbcra in atmosfera umcd:1
Lacrimile ii curgeau in voie pc obraji ~i se ascundeau printre
firele barbii. Corpul ii stralucea datorita unei u~oare transpiratii.
Durerea ~i amaraciunea din st1igatul sau imi aminteau de un
cerb ranit de sagcata vanatorului. Nu putcam sa nu ciman incre-
mcnit in fata lui. ii priveam, dar fara sa am mai multa vointa
decat o piatra facuta praf ~i pulberc. Era ccva magnetic in acea
prezenta. Imi cxprima o bucurie cople::,itoarc? 0 anularc a
ego-ului, a timpului, a spafiului sau a voiniei? Era exprcsia unui
sutlct adanc cufundat in cxtaz? Niciodata nu mai traiscm starca
De la luminii la misterele sdirii de iluminare 57
accea. Triunghiul mistic al Doamnei Miracolului fusese sursa
unei stari extatice; dar acest barbat unduindu-se ca un palmier
imi oferea o emotie nemaiincercata pana atunci.
Pentru prima oara am devenit con~tient de natura sonoci a
unui sunet profund, de structura silabica prin care mantra-ele
impun solemnitate, cristalizeaza concepte, radiaza armonie.
Nervii mei reaqionau intr-un mod necunoscut la straniul efect
hipnotizant al mantra-ei.
Dinamica ascunsa a filosofiei unei mantra-e
in interactjunea dintre corp, vorbire ~i minte, anumite com-

binatji de sunete special concepute amplifica rezonanta cu
diverse planuri de vibratje. Acest adevar I-am inteles mult mai
tarziu in viaµ, cand am fost in stare sa analizez efectul concret al
sunetului mantra-ic asupra con:~tiintei ~i. in acel~i timp, a">upra
spatjului in care triiim. Am aflat atunci ca mudra-ele (n.n. gest
simbolic, realizat in special cu mainile), mantra-ele, precum ~i
diferitele aspecte ale ritualurilor (cum ar fi clopoteii, patrafirul,
chiar folosirea focului, a apei ~i a anumitor flori) simbolizeaza,
direqioneaza ~i cristalizeaza atitudinile conceptuale ale fiintei
con~tiente. Cuvantul ,,Amin", folosit ca mantra in uncle religii,
rostirea rugaciunii ,,Tatal Nostru", prima fraza a Evangheliei
dupa loan, toate au o anumita rezonanta in fiinta umana. 0
mantra, prin efectele sale, face ca mintea sa se dizolve; iar din
profunzimea mentalului macrocosmic, recitatorul receptjoneaza
energia dinamica cu care intentjoneaza sa intre in contact.
Dar in acea clipa nu eram con~tient de dinamica ascunsa a
filosofiei unei mantra-e. in acea clipa cram pur ~i simplu ~ocat.
Barbatul era cu peste zece centimetri mai inalt ca mine. Cople~it
de un sentiment de admiratie, amestecat cu teama ~i uimire, am
simtit nevoia sa-i aduc omagiile mele. Trebuia sa fi fost o perso-
nalitate. Un om cu totul special. ~a credeam.
:18 Doamna Miracolului
Gestul magic al sfantuluiJiten
Trecusera cateva ore. Eu nu imi puteam opri ~uvoiul lacri-

milor. Cu siguranta ca lacrimile sunt semnul fara echivoc al unor
profunde tulburari ale sufletului. La un moment dat, m-a privit.
Mi-a ::;ters chipul cu mainile Jui mari, apoi a scos din claia sa de
par in neoranduiala un margaritar maro. Era familiara indraksha
(Elaeocaripus ganitrus). Si inainte ca eu sa pot spune sau simti
ceva. mi-a apasat margaritarul intre sprancene, cat a putut de
tare. Nici nu am avut timp sa tip de durere. Dar mi-am pierdut
cunostinta.
Cand mi-am revenit, nu am fost prea mirat de ceea ce se
petrecuse. Acceptasem experient;a cape una din multele aventuri
ta care fusesem pa.rra::;. insa cu acest barbat aveam sa ma intalnesc
apoi destul de des, timp de ani de zile. De multe ori avea sa imi
dea sfaturi valoroase. Vorbea incet ~i foarte putin, dar ceea ce
spunea avea nebanuite semnificatii. Cu toate acestea insa am evi-
tat sa stabilesc un contact permanent cu el. Dintr-un motiv sau
altul. nu simteam o comunicare desavar::;ita cu el.
Nu peste mult timp ne-am apropiat suflete::;te mai mult, iar el
a devenit un factor necesar pentru existenta mea spirituala. Nu
puream ~i nici nu voiam sa ascund acest lucru fata de Doamna
Miracolului, pentru ca nu se putea petrece nimic in viata mea de
care ea sa nu ::;tie. ,1Jiten este un sfant", m-a asigurat ea cu multa
incredere. ,,Elva ajunge departe. Chiar foarte departe."
Surorile mete chicoteau vazand cat de rapid ma implineam
fizic, iar mama era multumita de faptul ca binecuvantarile
Doamnei Miracolului actionau asupra mea. Mi-amintesc di
aveam o pofta de mancare ce o incanta la culme. Ea, de fapt, a
sustinut intotdeauna ca energia ::;i vitalitatea mea erau o urmare
fireasca a practicii regulate a tehnicilor de pranayama (n.n.
tehnici de control a suflului respirator). Ma intrebam daca mama
realiza insa intru totul cat de fericit eram cu tot ceea cc invatasern
De la lumina la misterele starii de iluminare 59
de la Doamna Miracolului, pentru care aveam mult:a consideraiie
~i pe care o iubeam ca pe a doua mea mama, o mama spirituala.
Prin respiraµe am reali.7.at vidul beatific al minµi
Transformarea exista cu adevarat ~i a putut fi remarcata de

toata lumea. Poznele copilariei erau departe acum ~i a~a erau ~i
tova~ii mei de joaca. Interesul meu fat,l de zonele ,interzise' ale
corpului uman parea ca disparuse. incepusem sa fac multa
mi~care, dar alesesem acele sporturi care nu necesitau neaparat
coechipieri: inotul, vaslitul, luptele, ridicarea greutatilor. Spre
deosebire de baietii de varsta mea, devenisem din ce in ce mai
retras, de~i continuam sa ma bucur de popularitatea perioadei
anterioare.
Asemenea unei persoane ,yunse la deplina maturitate, evi-
tam tova~iile cu cei superficiali ~i intrebari.le prea personale.
Doream mult sa ma bucur de solitudine, care devenise singura
mea placere.
Gangele era pentru mine eel mai apropiat prieten, de aceea
toate jocurile care aveau legatura cu fluviul hraneau dorinta mea
de a fi langa el tot timpul. Cand inotam ma lasam prada unui flux
de placere ~i simteam cum el curgea parca prin venele mele, iar
eu navigam pe fluxul con~tiintei.
Limbajul meu era prcmatur de indraznct. Visclc !?i cxpe-
rien tele mele astrale erau prea intime pentru a fi imparta!?ite, de
aceea tineam totul in mine. Inca de pe atunci mi-am dat seama
ca omul, prin retragerea in el insu~i ~i prin meditatie asupra
Sinelui sau Divin, poate trai experiente spirituale inefabilc. Eu
iubeam momentele de singuratate.
In afara de aceasta inclinatie catre austeritatea specifica pust-
niciei, putea fi remarcata inca o schimbare - imi placea exercitiul
de a-mi tine respiratia dupa ce inspiram, ~i apoi de a ramane
ncmi~cat pe toata durata retentjei pe plin. Cu ajutorul acestei
GO Doamna Mirncolului
tehnici de concentrare asupra fluxului respirator am creat trep-
tat un vid beatific mental in care ajunsesem practic sa traiesc.
Intr-o asemenea stare de con~tiin~a se poate experimenta o
bucurie nemarginita, o plonjare intr-un extaz beatific. De aceea
se :;;i spune ca doar o mintc golita complet de giinduri i\;i poate
crca propria lume de pace.
Min tea este aproape in permanenta intr-0 stare de fluctuaiic,
nedeterminata ~i neidentificata. Ea este identificata ~i determi-
nata doar acolo unde este supusa leg-ii actiunii ~i reaqiunii. in
acea stare noi o numim minte. :;;i ea este recunoscuta ca ceca cc,
in general, este definit prin ,mintc'. Starca de suspendare a flu-
xului gandurilor este supramentala. Fiinta umana este oridnd
liben'i sa sc bucure de aceasta pace. 0 minte lini~tita va reflecta
cu claritate o imagine, in timp cc pentru o minte agitata aces!
lucru va fi imposibil. Este ca atunci cand e~ti intr-un avion care
zboara mult deasupra norilor ~i cand. datorita. pacii care incon-
joara totul. nici macar nu ii mai realizezi viteza. Tot ~a starca de
vid lini~teste mintea.
Men~ionam la inceput ca lectiile de Yoga Vasistha au conti-
nuat netulburate.
0 asana care ma uimea la inceput foarte mult prin gradul ei
de dificultate a devenit graclat obi:;;nuita. Nu ma mai simieam
,go!' ca inainte. Nuditatea nu mai insemna nimic pentru mine,
imi aparea mai degraba ca O uniforma spirituala speciala, CU
deosebirea ca pc aceasta o ,imbracam' scot.ind toate hainele de
pc mine.
Pregatirea temeinica a unui caut:ator tantric
Dar. intr-o buna zi. am intrebat: ,,De ce sunt necesare

asana-ele? De cc sunt necesare asemcnea asana-e?"
Felul in care Doamna Miracolului mi-a raspuns Ia intrebari a
ramas pentru mine un exemplu extraorclinar de invatarc
De la luminii la misterele starii de iluminare 61
inductiva. intotdeauna ea ma determina sii fac conexiuni cu
noii.unile pe care le aveam deja, l?i incetul cu incetul ma aducea
catre raspunsurile pe care voiam sale aflu.
M-a ajutat mult cuno~terea epopeilor hinduse. Pe langa
descrierea du1?m:iniei provocate de succesiunea la domnie,
,,Mahabharata" are o valoare deosebita datorita descrierii stilului
de viat,l al nobilimii ariene. De fapt, ea este considerata azi o enci-
clopedie a vieiii sociale, etice, estetice l?i religioase a ceca ce noi
numim ,viat,l hindusa'. Epopeea cuprinde 1000 de episoade mari
~i naraiiuni ~i are mii de personaje. Fiecare hindus, intr-un
moment sau altul al vietii, face referire la aceasta carte. Orice scri-
itor care face insemnari despre India trebuie neaparat sii
foloseasca aceasta carte ca sursa. ,,Mahabharata" este considerata
cea mai lunga opera in versuri scrisa pana acum. Faimoasa
,,Bhagavad-Gita" este doar un episod din aceasta lucrare
grandioasa.
Imi placea sa recit, iar intrebarile ra~neau intruna. Ma
opream dind nu infelegeam ceva, o intrebam, iar ea imi raspun-
dea cu alte intrebari. Metoda era farii egal, iar conversatia noas-
tra era lini~titii, curgatoare, potenrata cu in{elepciune, pentru ca
Maestra mea avea o riibdare parinteasca. Prin aceasta metoda
eram incurajat sa intreb tot mai mult ~i mai mult.
lntr-una din aceste zile a apamt o nelamurire referitoare la
exerciii.ile yoga practicate de asce~i precum Bhagiratha, cilhari
desfranaii precum .Joyadratha sau riizbunatori plini de la1?itate
precum Asvatthaman. Nu erau ei oare yoghini? Cum puteau
ace~ti oameni sa fie acit de buni ~i de plini de abnegaiie ~i tot-
odata atat de sini~tri ~i inveninaµ de riiutate? De ce era folositii in
mod malefic puterea obµnuta prin tehnicile yoga?
0, Doamne, dit de frumoasa era in timp ce vorbea cu lux de
amanunte despre conceptele de bine l?i de rau! Incetul cu ince-
tul, am ~juns sa inteleg diferenta fundamentala dintre binecu-
vantarile yoghine ~i Graiia Divina, pe de o parte, ~i goana dupa
ocultism ~i magic, ,pe de altii parte. Ajunsesem sa inteleg ca o
stare de transa extatica putea fi O binecuvantare pentru un cauta-
tor spiritual, dar, la fel de bine, putea sa tulbure pacea sutleteasdi
a unei fiinte nepregatite, a unui neiniµat.
Puterea ii inalti pe eel umil ~

il prib~e~te pe eel orgolios ,i egoist
Astfel, m-am convins ca cele mai multe dintre aceste actiuni
aveau legatura cu Tantra Yoga. Efectul poate aparea ca fiind vraji-
torie, dar nu e deloc a~a.
in practicile tantrice nu exista vraji, a~a cum ar putea crede
un ig-norant, dar exista tehnici care au un efect magic. Orice om,
prin practidi spirituala susµnuta, poate stabili o comuniune cu
puterile elementale sau cu puterile supranaturale. Odata stabilita
aceasta legatura, este creat un canal sigur de comunicare, iar
fiinta umana este capabila sa manifeste aceste puteri. Daca n-ar fi
fost a~a, Tantra n-ar fi trecut cu bine peste represiunile la care a
fost supusa de-a lungul timpului. Aceasta ~tiinta ~i metodele ei
sunt la fel de vechi precum dealurile, cerurile ~i elementele
naturii. Nici o religie nu i~i merita numele daca. nu se folose~te
de ,miracole'. Nu vindeca Iisus bolnavii doar cu o binecuvantare?
Daca ace~ti yoghini au folosit puterile tantrice pentru a-~i
atinge scopurile, cum se face totu~i ca Tantra adopta o viziune
dife1ita in alegerea fortelor binelui ~i ale raului decat cea cu care
suntem noi obi~nuiti (aceea prin care imparµm lumea in doua
parti - sus ~i jos, pozitiv ~i negativ, benefic ~i malefic)? Pentru
foarte mu!µ aceasta ar putea duce la confuzii foarte mari. Am
inteles mai tarziu ca tradiµa tantridi urmare~te printr-o profunda
transfigurare sa unifice toate aspectele duale ale manifestarii.
N-am intarziat sa o rog pe Doamna Miracolului sa imi
liimureasca aceastii dilema, iar raspunsul sau a venit pe acela~i
I 011 fini:}tit.
De la luminii la misterele stiirii de iluminare 63
,,Chiar ~i Krishna a avut sidd.hi-uri (n.n. puteri paranormalc)
dobandite prin practici tantrice, care I-au ajutat sa ii protejeze pc
Pandavasi in toate momentele de criza.
Raul ~i binele nu sunt ni~te forte diferite. Exista, de fapt, o
singura forta. de O energie neutra, care poate fi orientata sprc
bine sau spre rau. Dar toate conceptele sau obiectele aparute din
aceste concepte au parti contrare. Soarele, luna, mi~carea pla-
netelor, clima, anotimpurile, toate au aspecte ~i tendinte opuse ~i
complementare: ,aceasta parte' ~i ,acea parte'. Este in natura
lucrurilor ca ele sa fie duale. Binele !?i raul devin doar reflectarile
pasiunii ~i lacomiei. Trebuie pastrat insa echilibrul. Exact acest
lucru incerca Krishna sa faca.
~i puterea Tantrei, ca oricare alta, poate fi folosita atat pen-
tru a te inalta cat ~i pentru a te prabu;,i. Nu exista nimic rau in
sine ~i nimic bun in sine. Dar tocmai de aceea exista liber arbi-
tru", mai spuse ea.
invata,turi secrete despre atitudine ~i eficienta
Raspunsurile ei erau revelatoare, erau adevarate momente

de deschidere a orizontului cunoa:;;terii. Ea obi~nuia sa toarca fir
de bumbac CU O vartelnita manuala. in dupa-amiaza aceca se
indeletnicea cu acela!?i lucru, ca de obicei. La un moment dat.
imi atrase atentia asupra ei: ,,Priveste-ma", imi spuse, ,,sunr ore
intrcgi de cand tore. Este o indeletenicire foarte delicata. care
cere masura in atingerea ;;i in tragerea firului. Mintea trebuie sa
fie concentrata, iar materialul trebuie pastrat in cea mai buna
stare. Eficienta depinde de minte, material ;,i de instrumcntul
folosit. Apoi intervin practica ~i disciplina. Combinate, toate aces-
tea te ajuta sa torci un fir intins ~i de O calitate deoscbita. liu fir
bun trcbuie sa fie neted, delicat ~i tare. Ca sa torci o cantitatc
mare iti trebuic timp. Cata vreme mintea este focalizata asupra
lucrului nu este Joe pentru relaxare.
De aceea, este absolut necesar sa alegi cea mai buna pozitie.

Mintea mea se schimba, atitudinca SC schimba, a~a case schimba
~i pozitia mea. Cand gatesc, ma asigur ca am ales locul ~i pozitia
care sa corespunda eel mai bine acestei aqiuni", imi spuse
Doamna Miracolului.
,,In timp ce cant, sunt atenta la pozitia care ar putea sa-mi
~jute plamanii ~i sistemul respirator, continua ea. Si mersul pejos
i~i are pozitj.a sa caracteristica, in functj.e de motivul deplasarii.
De ce mergi, uncle mergi, ce trebuie sa faci, toate acestea iti vor
determina pa~ii.
Am auzit ca in lumea occidentala cei mai multi oameni au
uitat sa mearga. Vor trebui sa plateasca pentru asta in cele din
urm{t. Ei alearga sau gonesc, dar e clar ca au pierdut ritmul
inceputului. Amuzant, nu-i a~a? Simt probabil ca doar viteza
aduce succesul. Astfel, sunt intr-o perrnanenta intrecere cu
ceilaltj.. Fae totul ca sa-1 depa~easca pe eel din fata !or ~i sa tread
primii linia de sosire. Ei trebuie sa plateasca insa pentru dorinta
de a trai intr-o asemenea tensiune provocata de spiritul de com-
petitie cu semenii !or.
0 vor face mai tarziu, prinjogging in pare ~i luandu-~i poqia
zilnica de mers. Pentru ca ~i mi~carea are o pozitj.e a sa, un ritm,
in timp cc ritmul nemi~carii este asana corecta; asana corespun-
zatoare mi~carii este cunoscuta ca fiind ritmul, chende pentru
gati, cum spunem noi."
Cei trei d~mani inveJlunaµ

ai mintii caut:atorului spiritual
,,Tu e~ti preocupat chiar de asana in care ne a~ezam de obi-

cei, pentru ca e~ti stanjenit de libertatea fat:'i de conventii.
Aceasta se intampla deoarece ai fost educat sa consideri tabu anu-
mite parti ale corpului, zone pc care cei exagerat de pudici ~i
ingu:;;ti la minte le considera murdare, rele ~i pacatoase.
De la lumina la misterele slarii de iluminare 65
Probabil di ai auzit de legenda despre cei doi copii ai lui

Dumnezeu, care au fost alungati din gradina Lui. De ce au fost
indepartaµ? Oare doar pentru di au mancat un fruct dintr-unul
dintre copaci, impotriva vointei divine? Cati dintre noi nu au
facut asta intr-o anumita etapa a vietji? Sa fie Dumnezeu .ilia de
crud? Nu cred. Nu ceea ce au mancat l-a facut pe Dumnezeu sa
ii considere nemerituosi si nevrednici de a locui in Eden, ci fap-
tul di au vrut sa se ascunda, sii minta si sa in~le. Dacii s-ar fi dus
la Dumnezeu si i-ar fi spus di au mancat fructul si ca le-a placut,
probabil di El ar fi zambit cu intelegere. insii tocmai a Le ascundc
inseamna a pacatui. Falsitatea si duplicitatea sunt echivalente
pacatului. Momentul in care consideri ca un lucru merita sii fie
ascuns este primul pas care cornpe mintea. Darsi prejudeciitile
sum la fel de daunatoare, deoarece ele creeaza complexe si ten-
siuni mentale. Acestea aduc cu sine o suferinµ nespusii, pentru
ca, odata ie~it din lumea inocentei, ajungi sii pierzi starile de feri-
ore.
Mintea noast.rJ. are trei du$mani inver$una{i, care aduc cu ei
suferinta. Ei sunt supararea, pasiunea pentru unirea sexuala si
lacomia. Nici unul nu apare intr-un moment anume, nici unul nu
dispare cu trecerea anilor pentru ca varsta nu are nimic de-a face
cu aceste forte.
Solutja poate veni din stabilirea valorilor. Cautand sii privesti
totul din postura de ,sofer', masina vietii tale n-o va lua niciodata
pe aliituri. Cand conduce unul dintre ace~ti inamici, esti obligat,
fiira posibilitatea de a alege, sa conduci pe drumurile pe care el
le alege pentru tine. Ramai inlantuit, incatu~t, lipsit de libertate
pentru tot restul vietii. Pentru a avea un control deplin asupra
destinului trebuie sa scapi de acesti dusmani. Dar ei sunt mai pu-
ternici decat ai putea crede, deoarece ei nu pot fi vazuti si nu iti
poti da searria de prezenta !or pana cand nu actjoneaza.
Libertatea inseamnii eliberarea totalii de influenta lor. Cei
inlantuiti apaftin categoriilor cunoscute sub numele de guna
(n.n. calitate fundamentala, tendinµ esentiala). Ceea ce te tine pc
deplin inH'intuit este tamas, r~jas este starea intermediara, iar ceea
ce este liber este sattva, acestea toate fiind calitatj innascute."
Impulsul perfect controlat, forta i;Ji inspiraµ.a tainica

a puterii sexuale stapinite
Doamna Miracolului a continuat: ,,Sexualitatea este o forµi

creatoare, datatoare de fericire, inspiratoare, care radiaza efer-
vescenta.
Sexualitatea, supararea ~i lacomia sunt localizate la nivelul
mintii si determina fiinta umana sa manifeste atata toleranta,
incat poate ~junge sa piarda controlul asupra sa, devenind pre-
cum o bicicleta fara frane, care coboara o panta. Cu siguranta ca
pana la urma se va petrece un accident, chiar moartea.
Dintre acestea trei (lacomia, supararea si sexualitatea), cea
din urma este considerata, in mod gre~it, a fi localizata doar in
anumite parti ale corpului, pe care le ascundem. Tocmai prin
aceasta le acordam insa importanta si facem din ele un tabu
social. De ce sa le ascundem? Pentru ca vrem sa le pastriim in si-
guranta, de vreme cede aceste parti depind doua funqii vitale,
neluand in consideratie aici rolul lor de canale de eliminare a
secretjilor corporale.
Prima dintre ele indepline~te unul din cele mai importante
roluri, eel de a face viata sa apara din viata. Dar aceasta functje
este comuna tuturor fiintelor.
Atf1t crearea unei vietj dintr-o alta viata, cat ~i exprimarea
bucuriei, care este specifica doar fiintei umane, i~i datoreazii
impulsul, forta ~i inspiratia puterii sexuale. Vei vedea di, in lumea
noastrii, nevoia de cultura, de societate ~i de posteritate este o
forta mult mai puternidi decat actul de a procrea. Fizic vorbind,
activitatea sexuala incepe intr-un anumit moment al vietji ~i se
terminii intr-un alt moment. Dar expresia irHelectualii a sexua-
litatii implica intreaga viaµi. A da na~tere unei vietj este un act
De la lumimi la misterele st.iirii de ifuminare 67
restrans la o zonii a corpului, dar a ere.a o opera de artii implicii
intreaga fiintii umanii: senzaµi.le, percepµi.le, memoria ~i imagi-
naµa. Omul, asemeni unui profet, creeazii nu doar pentru
prezent, ci ~i pentru viitor.
Fara stiipanirea puterii sexuale, fiira invocarea (avahana),
disciplina (abhyasa), practica (prayoga) ~i desiiva~irea (bhoga)
sexualitiiµi. (lhadini) sau a energiei Kundalini, viata nu are nici
un rost. Bucura-te de viata, in modul pe care µ I-am descris.
Invocii graµa lui Kundalini.
Liicomia atrage omul ciitre mancare ~i ii distrage atentia de
la valoarea hranei. Supararea sau pasiunea il incita la razbunare
sau ii tulbura echilibrul mental ~i ii distrag atenµa de la scopurile
inalta,toare ale vieµi. Astfel, lacomia ~i pasiunea sunt cei mai mari
du~mani ai evoluµei spirituale."
Sexualitatea pe deplin controlata genereaza

o intensa. fericire ~i o incredibila stare de libertate
,,Sexualitatea ar putea deveni unul din cei mai mari du!;,mani

ai omului, daca acesta nu intelege adevaratul ei rol in evolutja
umana. in loc sa recunoasca energia erotica (lhadini) drept sursa
a oricarui impuls creator - inspiraµa (prerana), euforia (ullasa),
beatitudinea (ananda), oamenii o fixeaza in mod prostesc in
anumite organe ale corpului, de care ajung sa fie obsedaµ, dupa
care vor sa ascunda aceastii bucurie prost inteleasa ~i gre~it
folositii, pentru ca se simt vinovatj.
Bucuria nu trebuie ascunsii, ci exprimata, impar~itii, pen-
tru di atunci ea se amplifidi ~i radiaza. ~a cum a te gandi exclu-
siv la hranii duce la lacomie ~i boala, a~a cum instinctul de con-
servare genereazii suparare, conflict ~i suferinta,, sexualitatea a
fost ~i este putemic identificatii cu dorinta ~i cu zone strict
localizate fizic. Pentru foarte mulµ, ea este ruptii total de iubire
~i de impulsul creator, care pretinde o daruire totala din partea
68 Doarnna Miracolului
tuturor siinfmilor. Acesta este motivul pentru care ignorantul
dore~te sa ascunda toate aceste lucruri, dand O dovada evidenta a
raului din el.
Sexualitatea pe deplin controlata este puterea care daruie~te
cea mai intensa ~i mai mare placere care poate fi experimentata
de fiinla intrupata. Starea de fericire ~i aceea de libertate gene-
rate de amorul transfigurator cu continenf:'i sunt traite la maxiin
de intensitate. Pentru a atinge insa aceaste trairi, omul trebuie sa
invete sa controleze perfect sexualitatea.
Nici o energie (putere) nu este rea in sine, este puritate
imaculata (suddham apapa-viddam) ~i sursa tuturor dorinfelor.
Folosirea necontrolata a puterii sexuale face ca fiinla sa se
simta slaba ~i bolnava, iar orice incearca sa faca., in aceasta stare,
devine anemic ~i ineficient. Voinla se preschimba in dorinf:'i,
dinamismul devine dominare, dragostea devine pofta ~i, in cele
din urma, bucuria se transforma in suferinf;'i. Cel mai tragic este
faptul di prin folosirea gre~ita a acestei energii, ins~i esenla cre-
atoare ~i toata fericirea pe care ar trebui sa o confere ajung sa fie
sufocate de manie, tristete, durere, conflict ~i tensiuni.
De aceea, in textele tantrice se spune di oamenii trebuie sa
priveasca trupul ca fiind chiar templul Mamei, al Puterii
Esenliale. Astfel, el devine pentru noi un spaliu sacru, un altar al
sublimului ~i al fericirii.
Prin aceasta atitudine nu ne vom simli deloc murdari, paca-
to~i sau vinovali, folosind aceste parli ale corpului ~i pentru edu-
calia noastra deplina ~i pentru sublimarea bucuriei. Mulli le con-
sidera porli ale pacatului.
Pacatul inseamna lacomie, pasiune, furie ~i suparare.
inseamna pofta, slabiciune, cruzime ~i. mai ales, nepasare faf;i de
sentimentele celorlalli. Toate acestea sunt rezultatul
neinfelegerii puterii sexuale ~i al folosirii ei gre~ite. Acesta este,
fiul meu, motivul pentru care te-am educat astfel indit aceste
lucruri sa ili devina familiare, de aceea am stat alaturi dezbracati,
de aceea trupurile noastre au ajuns intr-o fuziune at:at de intima",
continua Doamna Miracolului.
,,Nu am facut nimic deosebit, doar ne-am concentrat. Este ca
atunci cand itj amplifici rezistenta la caldura, facand palma sa
suporte din ce in ce mai bine o temperatura ridicata - acest lucru
~i-1 pot spune toate bucataresele. Un om din zonele polare sau de
pe inaltjmile Himalayei ar putea ramane dezbracat in Varanasi
chiar ~i in decembrie, noi insa nu. Noi putem infrunta valul de
caldura din luna iunie, in timp ce omului din Himalaya i-ar ceda
inima ~i ar muri. Ca ~i corpul, mintea poate fi obi~nuita cu acele
parti ale corpului care sunt mai vulnerabile ~i ar putea face sa-i
scada apararea in situatii limita.
in sanscrita, organul sexual feminin este numit yoni-pitha
(n.n. altarul primaverii vietji), iar zona sa cea mai sensibila, cli-
torisul, este numita mani (n.n. bijuterie). Cea mai importanta
invocatje din ,,Mahayana" ~i ,,Vajrayana" are in componenta sa
cuvantul mani: aum mani padme hum (n.n. bijuteria in floarea de
lotus). Florile folosite in ritualurile tantrice fac referire la sacrali-
tatea actului amoros, astfel incat sa ne arnintim intotdeauna sa
avem o atitudine transfiguratoare fata de erotism: vasak (Adhatoda
vasica), punnaga (Alphousia speciosa), nagadamani (Arthemisia
vulgaris), aparajita (Clitoria ternatia), nagakesara (Messna feria) ~i
java (Hibiscus). Organul masculin este numit lingarn (semn, sirn-
bol), iar sperrna este denumita bijarn (samanµi). Tantricii adora
fecioara ~i numesc femeia aflata in timpul ciclului menstrual pus-
pavati sau rtula (n.n. femeie inmugurind).
Din ace~ti terrneni se poate deduce atitudinea traditiei hin-
duse ~i a celei tantrice faµi de sexualitate. in dirtjle noastre sacre,
actul sexual propriu-zis a fost descris ca sacrificiul fortei vietii in
foe, iar corpul feminin, ca altar ~i vatra. Tantra considera unirea
sexuala transfiguratoare realizata cu continenµi o cale de atin-
gere a desaviil'1?irii, folosind corpul fizic ca pe un instrument divin
pcntru indeplinirea menirii oricarei fiinte umane."
Realizarea prin experienta directa
,,Ti-am explicat pana acum aspecte ale asana-elor legate de

minte ~i de calmarea atitudinilor mentale, dar exista ~i un altul,
mai profund, ezoteric, care tine doar de personalitatea spirituala.
De-a lungul timpului, prin experient:a practica, vei patrunde
treptat toate tainele. Aceasta inseamna sadhana (n.n. practica
spirituala). Nu exista multe explicatii teoretice, totul trebuie
experimentat. Yoghinii numesc cunoa~terea pe care ajungi sa o
dobande~ti singur pratyaksasavaganam (n.n. realizare prin expe-
rient:a directa). Ar fi O gre~eala sa crezi ca aceasta pregatire este
numai mentala.
La realizarea puritat.ii Sinelui se accede doar prin transcen-
derea lumii mentale. Nurnai concentrarea elibereaza con~tiinta
de minte, iar aceasta capacitate depinde de focalizarea tuturor
resurselor fiintei inzestrate cu organe de simt.
Canalele subtile energetice (nadi-uri) ~i centrii de foqa
(chakra-e) au un rol foarte important in facilitarea concentrarii
ego-ului asupra unui singur punct, pana la deplina dizolvare a
ego-ului. Ego-ul este supremul sacrificiu care poate fi facut pen-
tru dobandirea unei stari spirituale elevate.
in plan subtil, la nivelul corpului fizic, exista ~i noduri ener-
getice numite granthi-uri. De mii de ani, sistemul yoghin a cunos-
cut ace~ti centri nervo~i, care constituie cele mai put.in detectate
sisteme ale corpului. Aceste secrete au fost cunoscute ~i de catre
popoarele antice din America Centrala ~i de Sud. Ele sunt zone
ale puterii latente a fiintei. Aceste focare de putere sunt
dinamizate prin intermediul posturilor corporale (asana-e).
Este suficient cat ti-am spus acum. De-a lungul timpului, vei
afla din ce in ce mai multe. Nu este nimic de care sa W fie ru~ine.
Tu ai avantajul de a inva~ aceste lucruri inainte de a depa~i vars-
ta inocentei. Multi oameni, care afla acest secret dupa
maturizarea lor, dupa ce au dispretuit ~i au folosit zonele sexuale
De la luminii la misterele stiirii de i/uminare 71
fara sa fi avut aceste notiuni, considera ca avansarea pe aceasta
cale este anevoioasa. Daca pe o panza curata este foarte u~or sa
pictezi, mintjle d~ja impurificate de pr~judeca\i g-asesc foarte difi-
cila aceasta ipoteza."
Necesitatea ghidarii spirituale competente
,,Alegerea celei mai potrivite asana-e pentrn atingerea succe-

sului in aceasta directje este foarte importanta. 0 postura nca-
decvata nu poate conduce la succes ~i, mai grav, poate determina
afectjuni serioase ale corpului. Dar selectarea posturii corccte
este dificila.
Viata este prea scurta pentru a descoperi tot ceea cc trebuie
cunoscut, numai prin cforturi individuale. Depindcm de
cuno~tintele celorlaltj ~i de liniile directoare care ne-au fost
la.sate. Exista oameni care te ghideaza din experienta teoretica
acumulata prin citirea cartilor, dar fara a avca vreo experienta
personala. Aceste surse ,de mana a doua' sunt periculoase ~i te
fac sa pierzi mult timp. Adevaratii mae~tri spirituali dau exemple
din propria tor viata.
Oamenii gandesc in mod g:re~it ca un guru este o calauza
care doar ii ghideaza pc altii catre paradis. Un maestru spiritual
autentic este mai apropiat decat orice lucru sau fiintii apr~piata,
este mai aproape de suflet decat orice fiinta iubita, mai pretjoasa
decat orice comoara pe care o posezi sau itj imaginezi ca o
posezi. Experientele spirituale pie care le daruie~te unui discipol
nu pot fi privite, auzite, gustate sau intelese cu mintea obi~nuita.
Cuvintele nu le pot descrie, ele nu pot fi !imitate. Moartea nu le
poate distruge, timpul nu le afecteaza. Nu exista nimic care sa le
masoare sau sa le cuprinda.
Un discipol i~i poate depa~i maestrul, a~a cum un student i~i
poate depa~i profesorul. Dar un maestru ramane un maestru,
pentru ca invatatura sa nu dispare. Un om foarte bogat, care tc-a
7'2. Doamna Miracolu/ui
imprumutat cu bani intr-un moment greu, poatc sii devina la un

moment dat sarac, dar pentru ceca ce ti-a dat in momentul de
criza financiara ii vei pastra O amintire plina de recuno~tinta, iar
valoarea sumci imprumutate nu va scadea in momentul in care,
sa presupunem, cl va falimenta. La fel sc petrccc ~i pe calea spi-
rituala. Tu poti depa:;;i o perioadli critica datorita ajutorului dat la
timp de catre maestru."
Maestra mea a continuat s,\ vorbeasca: ,,Muni Dattatreya a
avut multi mae:;;tri. La fel :;;i Buddha Sakyamuni. Stii tu oare ca
mama ta a fost maestrul meu in ceea ce prive:;;te relatiile cu
oamenii? Ea are o bogatft experienta, pe care este gata sii o
impiirta:;;easca. Si tatiil tau, pe care ii consider un om deosebit,
datoritii nobletei sale sufletqti, a fost maestrul meu in multc
domenii. Ti-ai dat seama panii acum ce fiintii spirituala extraor-
dinarii este? El este foarte aproape de tine. Yasoda, mama Jui
Krishna, nu a fost convinsii niciodatii de divinitatea copilului ei,
ba chiar il pedepsea fizic, a:;;a cum face o mama, pentru a-I educa.
Estc ccva obi:;;nuit pentru oameni sa piarda perspectiva marctici
spirituale a celor care sunt prea aproapc de ei. Tatiil tau este un
om bun, simplu, lipsit de egoism :;;i gata oricand sa-i ~jute pe cci
aflati in suferintii. El cste foane apropiat de oameni, triiiqtc
printre ei.
in ,,Bhagavad-Gita", Sri Krishna ne invatii ca a:;;a ar trebui sii
fie o fiintii divinii. Dar atunci cane! un asemenea om este prea
aproape de tine, nu ii observi, a(,a cum nici tu nu 1-ai observat pc
tatiil tau. El este cu adeviirat un mare yoghin :;;i detine cea mai
fascinantii putere spiritualii: el iube~te oamenii fiirii a face dife-
rente de castii, varstii, religie, sex sau ocupatie. Adeviirata sa fortii
constii in a triii eel mai mare miracol al unei fiinte umane. in ge-
neral nu multi sunt capabili sii iubeascii deta~at, dar iubirea
conditjonatii este ca o statueta de cearii aruncatii in foe.
Obscrvandu-1 pe tatiil tau de la distantii am inviitat foarte
multe Iucruri. Atitudinea Jui m-a ajutat sii pot suporta aceasta
De la luminii la misterele starii de iluminare 73
lume ~i chiar sa ii descopar frumusefea ~i profunzimea. Ce! mai

mare dintre yoghini este eel care, fiind inconjurat de mizerie, II
poate totu~i adora pe Dumnezeu. Un yoghin se bucura de fru-
musetea oceanului fericirii extatice fara a fi vreodata vr~jit de
umbrele hipnotice ale vietii, fara a se simti vreodata prins in
mre~ja iluziilor.
Ai auzit probabil de modul in care sunt capturaµ elefanµi
salbatici in padurile din Ceylon ~i Mysore. Oamenii stapanesc
brutele uri~e nu prin capcane, plase sau narcotice, ci numai
trimitand printre ei o femela domesticita. Astfel ei devin pri-
zonieri pentru tot restul vietii. Daca vei intreba un dresor de cai,
el iµ va spune ca de dragul unei femele, chiar ~i armasarii sal-
batici se lasa prin~i. La fel se intampla ~i in cazul oamenilor. Cea
mai eficienta capcam'i a vie{ii este pasiunea, iar cea mai mare
pasiune este cea sexualii.
Omul obi~nuit este cumparat ~i vandut prin bani, putere ~i
aceasta infinita dorinta sexuala. Yoghinul, ca ~i Krishna, se
bucura de frumusetea vieµi, 0 traie~te plenar, ramanand insa
suficient de lucid pentru a se pastra mereu in contact cu propria
sa con~tiinta interioara. Pentru un yoghin, simtul datoriei spiri-
tuale este prea cultivat ca sa permita chiar ~i cea mai mica
deviere. Traind viata plenar, el incarca un dinam interior, cu care
poate sa transfonne in mod eficient aceasta energie pentru
binele tuturor. Aceasta abnegaµe trebuie insoµta de disciplina,
abilitate ~i autocontrol. Nici un yoghin adevarat nu cauta pa-
radisul sau fericirea pentru sine insu~i. Intreaga sa putere este
orientata pentru servirea celor aflaµ in suferinta. in acest mod, el
se autodep~e~te ~i ajunge sa i~i descopere propriul sine, pe care
~i-1 reflecta in celelalte fiinte.
Ceea ce µ-am spus astazi este o mare lecµe ~i sunt sigura ca
ti-o voi repeta de multe ori pana. cand o vei asimila complet. A fi
altruist nu este suficient. Viata unui yoghin trebuie sa fie daruita
complet lui Dumnezeu. De aceea cantam imnuri, mergem in
pelerina,je, vizitam altare, recitam mereu versurile din

,,Ramayana" ~i ,,Mahabharata".
in aceasta invaµitura tatal tau a fost maestrul meu ta.cut.
Niciodata nu a \:inut predici, a ciitit foarte putin, dar entuziasmul
sau a fost intotdeauna viu ~i arzator."
Admiraµa fat.a de aghora~i
,,Unchiul tau, Govinda Pandit, este un alt maestru al meu. Sa

!;ltii di multi oameni se sperie de el, pentru ca este un cunoscator
al magiei, un aghori bhairava, un tantric. Fara indoiala, el arata
fioros, ~i vorbe!;lte asemenea, dar cste eel mai renumit medic de
aici. Atunci cand ciuma, holera, variola devasteaza ora!;lul ~i
strigatele muribunzilor umplu aerul, acest om in varsta poate fi
gasit umbland din Casa in Casa, de la bolnav la bolnav, fara teama,
fara oboseala, a,jutand oamenii cu medicamentele preparate de
el inSU!;li din plante. Atunci cand el refuza sa ingrijeasca pe cine-
va, ai lui inteleg ca nu se mai poate face nimic pentru ace! om.
~ putea ,sa itj enumar O lista intreaga de mae1?tri, dar ce
folos? Atunci cand ti-ai ales un guru, el ramane al tau pentru

toata viafa, ca sa te ghideze atunci cand va fi necesar. Relatja
maestru-cliscipol implica fidelitate. in acest caz, nu pofi sa traie:;;ti
mai multe iubiri."
S-a oprit observand ceva in ochii mei !;li a zambit: ,,Este posi-
bil insa sa iubim o alta fiinfa. Tu ma iube!;lti, eu te iubesc. lubirea
da 'incredere sufletului, o incredere mutuala. lubirea purifica,
sfinte~te, te invata sa fii tolerant, sa le adaptezi, sa i'ndraznc!;lti si
sa cornunici. Numai un maestru poate fi iubit astfel, mai presus
de corpul fizic. intre un cautator spiritual l?i ghidul sau se leag--.1 O
iubire din !;li pentru o alta lume.
Marile leqii ale vietji pot fi invatate pe mai rnulte cai. intot-
deauna insa trebuie sa asculti glasul inimii. Sufletul pur se
deschide ca un lotus pentrn a primi elixirul luminii ~i al vietii ~i
De la luminii la misterele slarii de iluminare 75
i~i retrage simturile atunci dind dore~te. Pastreaza-ti mereu
simturile alerte. Prime~te cat mai mult posibil din darurile pe
care ti le face Dumnezeu, pentru ca nu poµ sa ~tii dind ~i sub ce
forma se va manifesta Gratia Divina. Practica yoga amplifidi pu-
terea lor de perceptie. Trebuie sa ~tii cum sa ai !¢jade ele, sale
accepti ~i sale folose~ti. Nu-ti risipi energia urmarind scopuri ilu-
zorii. 11 ~tii pe ,nebunul dimineµi', care striga la rasarit: ,,Chet!
Chet! Chet!" (,,Treze~te-te, treze~te-te, treze~te-te!"). Pastreaza-ti
simturile treze, dar nu te implica. Urmeaza aceasta cale ~i vei
intalni multi mae~tri. !ti aminte~ti de Guru Dattatreya,
Mahabhairava, temut pentru metodele ~i ritualurile sale necon-
ventionale?"
,,Da, eel de la terenurile funerare de langa Varuna. $tiu tem-
plul lui. Tu m-ai dus acolo", am raspuns.
,,Ai observat formele de animale desenate pe peretii templu-
lui. El a invatat de la toate vietuitoarele, plantele ~i chiar de la ele-
mentele naturii. Aceasta este calea perfectului Bhairava. calea
vama-marga, a mainii stangi, Mahayana. Tantricii care urmeaza
aceasta cale sunt cunoscuti ca aghora-~i, cei care se afla in lega-
tura cu spiritele subtile ale naturii ~i cu cele supranaturale, iar
Govinda Pandit este unul dintre ace~tia."
,,$i tu ... ", am adaugat zambind.
A zambit din nou ~i m-a mangaiat pe cap. ,,Cine? Eu? 0 agho-
ra? Nu, inca nu. Mai degraba ar fi matu~a ta din Manikamika. 0
femeie foarte putemica.
Ca sa ajungi la acest nivel este necesar un antrenament
foarte lung, dar va veni un timp cand ~i tu il vei obfine. Niciodata
sa nu dispretuie~ti un aghora numai pentru ca drumurile lui nu
sunt ~i ale tale. Nu judeca dupa obiceiurile, gusturile ~i standar-
dele pe care le ai tu. Nu te afli inca in zona spiritului pur. E~ti
numai ca cineva care se afla la u~a teatrului, fa.cl a avea insa bilet.
Ce parere poti sa iti faci despre spectacolul de pe scena? Trebuic
sa fii inauntru.
i6 Doamna Miracolului
Aghora-~ii nu sunt nici de condamnat, nici perve~i. A fi
yoghin inseamna a fi un deschizator de drumuri ditre starea de
libertate perfecta. Oamenii sunt corupµ atunci ca.nd, datorita
maniei necontrolate, folosesc cuvinte murdare; atunci dind, de~i
poseda teoretic suficiente lucruri, se lupta totu~i pentru mai
multe; atunci cand aduna gramezi de bunuri lipsindu-i astfel pe
alfii de minimul necesar supravietuirii. Sunt perver~i cei care nu
ezita sa planuiasdi uciderea in masa a celor nevinovati, declarand
ca o fac in numele naµunii ~i al patriotismului. Politica, econo-
mia ~i comertul sum corupte. Ce poate fi mai rau deca.t sa vezi
oameni murind de foame, copii murind din cauza lipsei de ingri-
jire medicala, suflete pierind faira educaµe? ~i toate acestea sub
masca stralucitoare a religiei, datoriei, fratiei, prieteniei ~i natio-
nalismului. Nici un ~jutor nu este autentic dadi este privit ca o
investiµe pentru beneficii ulteri.oare. Nici o iubire nu este ade-
varata daca este motivata de scopuri egoiste.
Nu, dragul meu. Bhairava-~ii nu sunt corupti. Ei ii binecu-
vanteaza pe cei care ii servesc. Va veni o zi in care vei intelege
calea !or ~i vei-dori sa fii ca ei.
Asemenea aghora-~i au mae~tri peste tot. Dar numai un dis-
cipol daruit sau o fiinta iniµata le pot recunoa~te meritele. Maria
Magdalena, prostituata din Magdaia, l-a recunoscut pe Iisus;
Sujata, fecioara tribului, 1-a recunoscut pe Buddha; Radha I-a
recunoscut pe Krishna; micuta Sarada Devi 1-a recunoscut pe
Ramakrishna. Este gre~it sa iti formezi o parere despre cineva
numai dupa comportamentul sau faia de ceilalti, mai ales in pri-
vinta vieµi sale spirituale."
Ascultand-o, mi-am adus aminte di in ora~ul nostru majori-
tatea oamenilor evitau sa se apropie de Doamna Miracolului
datorita zvonurilor despre trecutul ei.
Ea continua: ,,Mae~trii invaµ ~i ghideaza spiritual oamenii.
Ei transmit mo~tenirea unei cunoa~teri nemuritoare, dar intot-
deauna numai persoanei potrivite, la momentul potrivit. Aceasta
De la luminii la mislerele sliirii de iluminare 77
este cuno~terea practidi a realitaµi, c~tigata prin experienµi.
Av.ind aceasta cuno~tere, nu mai este necesara o alta.
Iara Esenta, extazul libertaµi. Este o putere care inalt,a ~i
transcende. Tot ea, care da n~tere universului din haos poate sa
~i resoarba universul atunci cand vine timpul. Cand aceasta pu-
tere este pa.strata in fiinµ, omul poate iubi fara a µne seama de
defecte sau gre~eli. Altfel, tot acest efort pentru atingerea per-
feqiunii se reduce la urmarirea egoista a extazului personal.
Bhairava-~ii sunt exemplari prin generozitatea ~i sacrificiul lor,
dar ~i prin manie.
Intotdeauna fericirea radiaza de la unul catre mai multi. A
trai o stare paradisiadi de unul singur este mai riiu decal a fi o
fiinµi demoniaca. Dar obtjnerea acestei puteri impersonale nece-
sita un exercitiu indelungat ~i o asidua practidi spirituala. Legile
care se aplidi materiei ~i corpului nu se aplica spiritului ~i sufle-
tului. Acest fapt nu este intotdeauna inteles. Fiinta umana ,exista'
datorita faptului ca simturile sale raspund intr-un mod individu-
alizat lumii exterioare. Dar organele de simt nu sunt totul, nu
aldituiesc intreaga noastra personalitate. Exista ~i eu-1 interior,
care depinde de suprasimturi, care sunt mai profunde decat
simturile ob~nuite. Acestea sum simturi care raspund eu-lui inte-
rior, fiintei care simte in timp ce visam, de exemplu. Dadi ,fiinta
noastra interioara', cea care este con~tienta in timp ce visam, spre
exemplu, este dezechilibrata, ~i noi vom fi profund dezechili-
braµ. Dadi eu-1 interior este lini~tit, suntem impacati cu noi
in~ine. Omul este o fiint,a completa, o unitate formata din aceste
doua feluri de simturi. Dar noi nu intelegem aceasta datorita
fascinaµei noastre oarbe faµ de lume. Astfel, putem sa ne
explicam de ce ajungem de multe ori in atatea stari proaste, de
ce suferim, de ce ne enervam. Atunci nu suntem in leg-atura cu
fiinta interioarJ., nu avem controlul suprasimturilor noastre.
Cei care nu au organe de simt ob~nuite nu pot simti aceasta
lume fizidi; cei care nu au dezvoltate simturile subtile nu pot
simtj. sau masura Realitatea Suprema. Cu instrumente concepute

pentru masuratori in una, doua sau trei dimensiuni nu se pot
miisura mai multe dimensiuni. Pentru obtjnerea adevaratei
cuno~teri trebuie amplificata in fiint.a noastra umilint.a, pentru
ca orgoliul cunoa,:;terii esle eel mai mare du,:;man al in/elepciunii."
Drumul natural este eel predestinat
,.Pentru asemenea disciplina au fost create asana-ele. Acestea

nu provin de la o persoana sau de la un sistem, nici de la un
popor sau dintr-o epoca anume. Cele mai valoroase comori ale
cunoa!?terii antice au fost notate mai tarziu, intr-un limbaj criptic
!?i misterios. Ele sunt acum cunoscute ca tantra-e (n.n. tesiitura,
urzeala) !?i sunt alcatuite din sutra-e (n.n. fire). Firele toarse
(sutra-ele) apar din masa compacta de bumbac sau lana, a!?a cum
apar ~i adeviirurile din traditia spiirituala. Lung ~i neintrerupt este
acest fir, misterioase !?i practice sunt aceste sutra-e. Fir cu fir, o
intreaga resatura expune eficieni:,i posturilor.
Pentru o lungii meditat,ie, trebuie realizata corect o anumita
postura. Ciirtile din ziua de azi descriu numeroase asana-e numai
pentru terapii de insanato~ire sau pentru concentrare mentala.
in plus, centrele occidentale de meditatje, a caror aparitie este
incurajata de asemenea ciiqi, pot deveni surse de tensiune daca
nu sunt conduse de adevarati experti in domeniu ~i daca oamenii
care participa nu sunt ciiutatori profunzi ai adeviirului spiritual,
calauziti de o ardoare intensa. Participarile superficiale nu pot
decat sa amplifice ~i mai mult ego-ul.
De fapt, o singura asana ar fi suficienta pentru un incepator,
dar ea trebuie sa fie aleasa de catre maestrul spiritual ~i pe deplin
acceptata de discipol.
Daca prive~ti o dactilografa, vei vedea ca ea are foarte mare
gtjja in adoptarea pozitiei in care scrie, deoarece va ramane mult
timp aproape nemi~cata. Daca nu face astfel, in afara de faptul ca
De la luminii la misterele slarii de ilwninare 79
nu mai atinge acelea~i performante, i:;;i va strica vederea, i~i va

deforma coloana, in cele din urma imbolnavindu-se. Intelegi
acum de ce este a tat de importanta selectarea ... "
Am intrerupt-o brusc: ,,~a ai ales postura ~i pentru mine?
Pozitia noastra complicata este ceva ce mi-ai hara.zit tu mie?" Am
avut nevoie de mult curaj ca sa o intreb, dar eram hotarat sa aflu.
Ea a ta.cut o vreme, dar dupii un timp, a inceput sa vorbeascii,
insii cu o alta voce. Mi-a spus, ca venind de departe: ,,De ce ai
intrebat?"
,,Trebuia. Cine altcineva sii intrebe, dacii nu eu? Cine altcine-
va sii raspundii, dacii nu tu? Vreau sii ~tiu sigur dacii aceasta agho-
ra, aceasta vama-marga este singura cale pentru mine."
,,De ce e~ti impotriva aghora-:;;ilor? ~a cum ti-am explicat,
aghora-~ii sunt asemenea lui Buddha. Ei au giisit secretele acestor
asana-e. Gorakhnath, Matsyendra, Ashtavakra, Gheranda,
Nakulisa au fast aghora-~i. Unirea intima dintre un biirbat ~i o
femeie poate conduce la obµnerea completii a libertatji spiri-
tuale. Aceasta este calea vajra, este calea u~oarii (sahaja). Calea
ascetului este incompletii. Te intrebi de ce?
Modelul de viatii hindus a fast impartit in patru etape: I.
brahmachari - inviiµcelul, care urmeazii calea emanciparii, a
eliberarii de prejudeciitj; 2. grhastha - capul de familie, care
prive~te viata ca pc un domeniu unde poate aplica ceea cc a
invatat; 3. vanaprasthi - omul retras din societate, care se afla in
cautarea Realitatii; 4. sannyasi - eel izolat, care dore:;;te acum sa
se descopere pe sine insul?i l?i prin aceasta sa imbogateasca natu-
ra umana. Toate etapele sunt necesare, in aceasta ordine", a mai
spus ea.
,,Atunci, oricine trebuie sa se casatoreascii?", am intrebat.
,,iµ voi spune, copilul meu drag, pentru ca te iubesc :;;i nu
vreau sa te indrum grel?it sau sa te trimit pe O cale care ridica
multe probleme unui om obi~nuit. De ce e~ti atat de surprins?
Drumul natural este drumul predestinat, cste drumul vietii. Estc
trecerea de la viata obi~nuita la viata suprema. Uite, mae~trii

Rama, Krishna, Buddha, Ramakrishna, Sri Aurobindo, Sri
Chaintanya ~i ~ mai putea numi multi altii ... Care dintre
intelepfii vedici au fost singuri? Ai uitat ce s-a petrecut cu
.Jaratkaru, Ashtavakra, Chyavana?"
,,Nu. S-au casatorit la o varsta inaintata pentru a~i indrepta
gre~eala ~i ... "
..Si ~i-au atins scopul. Puterea feminina sustine, de fapt, pu-
terea masculina. Femeia este o sursa speciala de putere. Avem
nevoie de ea pentru a hrani ~i purta viat,1. Oamenii cauta viata ~i
maternitatea, f"ara de care se simt incompleti. Datorita acesteia, ei
au mai multa putere interioara. Cu ajutorul ei, piscul realizarii
spirituale este atins mai repede. Aceasta este Mahayana, calea na-
turalii, calea puritatii. Cei cu inima curata gasesc in aceste asana-e
pacea suprema.
Dar in aceasta era a lacomiei ei insamanteaza samburii sufe-
rintelor. De aceea trebuie sa fim precauli, sa gasim dii autentice,
ghidate de adevarali guru-~i. De aceea este nevoie de o relatie sin-
cera maestru-discipol. De aceea apare necesitatea unui control
deplin asupra simturilor.
Personalitatea este o construqie a simturilor, realizata de
catre ego. Impersonalitatea ~i inocenta absoluta sunt obtinute
atunci cand ego-ul este diminuat prin descoperirea bucuriei
necondilionate de organele de simt. Cine ar avea nevoie de aju-
tor la inot dadi ar fi un excelent inotator? ;yutorul devine
nefolositor atunci cand omul este deja perfect. Cui ii pasa de sfa-
turile medicale daca este perfect sanatos? Si ce om se multume~te
cu o fiirama dupa ce a cunoscut intregul? Dar trebuie ~tiut ca
omul care merge pe calea spiritual:'i de unul singur are nevoie de
un interval de Limp dublu Ea(ii de eel care i-ar Ii necesar dacii ar
fi ghidat competent de un maestru. Iar ceea ce biirbatul ii dato-
reaza femeii trebuie recunoscut ~i venerat. Prin ceea ce femeia
daruie~te barbatului, injumatate~te eforturile lui. Mahadeva a
De la lumina la misu:rele slarii de iluminarc 81
avut nevoie de Uma, iar Vishnu de Lakshmi. Tu ~i cu mine avem

ncvoie de contrapartea noastra pentru a intregi cercul.
Acesta este motivul pentru care mae~trii Bhairava au
dcscoperit asana-ele. In manastirile din Tibet. Nepal, Bhutan si
Sikkim, in carfile tantricc secrete, se g--Jsesc descrieri foarte
precise ale asana-elor. Dar carfile sunt substituenti partiali ai
mae~trilor autentici. Un guru iti va da exact ce ai tu nevoie.
Mae~trii aghora nu foloscsc nimic in afara corpului sau senza-
tiilor fizice, fiind lipsiti de fridt sau pudoare, respingand viata
comuna ~i simturile, ~i totu~i nerespingand nimic."
Eram scufundat intr-un ocean de con~tiinta. Ca ploile
musonului dupa !uni de seceta, cuvintele curgeau mereu. Jar cu
nu numai ca le sorbeam, dar le pastram pentru viitoarele recolte.
,,De ce atat de multe asana-e?", am intrehat.
,,De ce exista atat de multe medicamente? Cate cazuri, atatea
boli. Cati bolnavi, atatea medicamente. Sunt multe asana-e. Sunt
multi aghora-~i, multe necesitati ~i multe metode. Ficcare a fost
expcrimentata de catre initiati."
Experient_ele intime nu pot fi povestite
La fel ca cineva care coboara bmsc de pc o inaltimc, ca

incheic discutia ~i izbucni in r.'.ts. Atmosfer<1 din jur se umplu
atunci de o vibratie incantatoare, plina de viata. M-a inlantuit tan-
dru cu bratele sale. ,,Dragul meu, vino. Fii fara frica. Tu csti al
meu, intru totul al meu, chiar mai mult decal ti-ai putea imagina.
De cc mai ai indoieli? Mai pune-mi intrebari, daca vrei!", mi-a
spus.
,,lnteleg cc spui, dar inca simt ca nu a~ putea revela sau preda
01iva aceste asana-e. Nu a~ putea vorbi despre asta nimanui."
,,Si de cc ar trebui s-o faci?", pam ea surprinsa. ,,Nu trebuie
incurajata fiecare intrebare ~i nu-i obligatoriu sa ai un raspuns
pentru fiecare. Tu e~ti tu. Chiar mai mult decal atat, tu C1!ti t·t1
Exist:a zone, ce apaq:in fiintei tale profunde, pe care nu este
nevoie sa le cunoasca, nimeni. De fapt, nici nu le-ar putea
cunoa11te."
,,Am fast atent lace ai spus 11i sunt de acord cu tine. Dar cand
imi este somn, foame, traiesc un sentiment cople~itor sau cand
aud ceva interesant, imparta~esc gandurile mele celorlalt:i.
Facand astfel, bucuria mea legata de starile pe care le simt 11i le
traiesc, cre~te!"
.,Da, sunt lucruri despre care vorbe~ti, dar exista ~i uncle
despre care nu spui nimic! Acesta este unul dint.re ele ~i il vei pas-
tra pentru tine, ciici secretul este o cerintii necesara."
,,De ce?", am intrebat eu.
,,Ai putea, de exemplu, sii-mi spui cat de mult ma iube~ti?"
Dupii ce m-am gandit o vreme, am zambit incurcat: ,,Nu, nu
cred."
,,Cum ar fi sii spui celorlalti despre iubirea ce mi-o port:i? Si
daca ai face-a, cat de exact ai putea descrie aceasta iubire?"
Aceastii intrebare m-a fa.cut sii realizez atunci ca cele mai
intime experiente nu ar putea fi povestite. Bucuria impiirtii~ita
este asemeni luminii reflect.ate de lunii. Toate descrierile trebuie
umplute de culoare. De~i ele sunt minciuni, in mod paradoxal nu
sunt neadevaruri. Efortul fiind real, efectele sunt considerate sin-
cere. Arta ~i toate expresiile ei sunt descrieri !imitate ale ade-
viirului nelimitat. Adeviirul nu poate fi exprimat prin cuvinte.
M-a privit cu atentie, apoi mi-a spus: ,,Copilul meu, nu exista
niciodatii doi in universul experientei. Ea este indivizibilii, pentru
ca, de~i Ia o experient;l pot participa doi oameni, impactul aces-
teia asupr.:: lor nu va fi identic. Experien~ este strict personala.
Impar~irea bucuriei este intotdeauna o incercare nereu~ita pe
deplin, deoarece bucuria realii se autoreveleaza.
Prietenii adeviirati se recunosc. Prietenia face fiinta umana
transparenta. Un prieten va observa ~i va simti fericirea ta,
precum Iumina soarelui ce straluce~te din spatele norilor.
De la lumina la misterele stiirii de iluminare 83
Oamenii se afla intr-o comuniune minunata cu bucuria atat timp
cat nu Ii se cere sa vorbeasca despre ea, ~i aceasta este mai evident
atunci cand sunt co~tienµ ca nu pot impar~i realizarea per-
sonala. Gande~te-te la bebel~i. la cei care inca. nu vorbesc. Ei
comunica prin felul in care stralucesc, iar mamele lor ii infeleg.
Noi suntem asemenea unor copii in ochii Mamei Divine ~i doar
ea ne poate intelege starile. Comunicarea tacuta este suprema
stralucire a iubirii. Ceea ce nu este spus este intotdeauna mai tan-
dru dee.it ceea ce este spus ~i. in mod cert, mai clar. De aceea, in
repetarea unei mantra (japa), trebuie ascultata tacerea. Nici
macar limba nu trebuie sa se miste.
Ritualurile care sunt duse la bun sfatlit elimini

blocaje emoµonale ~ mentale
,,De ce atatea ritualuri, daca nu e nevoie sane ,demonstram'

iubirea? De ce atatea flori, ghirlande, clopofei ~i incantatii? Este
Mama Divina surda? Are Ea nevoie de toate aceste rugaciuni?"
,,Oamenii fac adesea lucruri care sunt mai degraba pentru ei
in~~i dee.it in beneficiul celui adorat. Asemenea practici vin in
ajutorul lor ~a cum carja il ajuta pe eel batran ~i anchilozat.
Accepta-le ca fiind ni~te insotitori necesari, ni~te ajutoare pentru
atingerea idealului, dar nu le da foarte mare importanta, uitan-
du-µ scopul spiritual.
Atunci cand cineva vrea sa cuprinda cat mai multe intelesuri
in cuvinte puµne, va folosi expresii poetice. Cam acel~i lucru
sunt mantra-ele ~i imnurile inchinate divinitaµlor. Poefii ~i
scriitorii ~tiu ca, spun.ind totul, ramane totu~i ceva nespus.
Deocamdata literatura este, din pacate, doar un prune."
0 priveam, fiind foarte atent la remarcile sale. ~i eu
obi~nuiam sa scriu scurte pove~ti ~i poezii.
Ea a continuat: ,,ii adresam rugaciuni prin cantece rasuna-
toare. ii aducem omagii in flori ~i frunze, foe si apa. Acestea sunt
metode prin care dam valoare !?i inteles lucmrilor pe care le con-
sideram izvoare ale valorii ~i intelesului. Nu am aduce omagii
dadi. noi in!?ine nu le-am cauta. Intreaba politicienii. ,$i ei primesc
ghirlande. intreaba-i pe cei care celebreaza sarbatorile diferitjlor
sfinti, Craciunul sau Sfantul Valentin. Oamenii glorifidi ~i umplu
de romantism aceste momente simtind di in acest fel ii
multumesc pe Dumnezeul lor. Nu poti spune ca ideea aceasta
cste superficiala. ~ cum am zis, acestea sunt necesare ca aju-
toare. Aceste damri oferite prin intermediul muzicii, cuvintelor,
flacarilor, lumanarilor, apei, mancarii ~i chiar prin eel al banilor,
i~i au scopurile lor psihologice. 'in acest sens ritualurile care sunt
duse la bun sfar~it elimina anumite bloca,je mentale ~i
emotionale. Ritualurile sunt de un real folos mai ales celor care
nu se pot raporta direct la Dumnezeu. Sper ca intelegi acum
lonil important pe care-I ocupa ele in viata omului. Niciodata nu
subestima riturile, dar sa-ti aminte~ti sa nu le supraevaluezi."
Actul amoros cu transfigurare ~ continenµi

poate fi daruit ca ofranda lui Dumnezeu
,,Este imbracatul o conventie ~i nuditatea un ritual?", am

intrebat eu.
,,Nu. Este mai mult decat atat. Sa nu ne limit.am strict la
imbracarc sau dezbracare, sa ne referim chiar la amoml fizic.
Trebuie retjnut ca energia sexuala ~i cea a foamei (n.n. in Tantra
foamea este inteleasa ca fiind orice dorinµ de a asimila ceva, fie
in plan fizic, fie in planul cunoa~terii) provenind de la Mama
Divina, pot fi folosite in anumite scopuri, dar numai cand sunt pe
deplin intelese. Daca nu le intelegem, ele devin adevarate peri-
cole. Acest aspect I-am discutat deja.
Tu faci ofrande din apa ~i flori, dulciuri ~i alte mancaruri,
dupa care te impar~e~ti cu ele, considerandu-le sfintjte. in
cre~tinism, sfintele taine sunt constituite din paine ~i vin. Astfel,
noi veneriim lucrurile de care avem nevoie din punct de vedere
fizic ~i pe cele Ia care ravnim pe plan mental. Consacrand
Divinului actul nostru amoros transfigurator cu continentii, con-
siderandu-1 un dar dumnezeiesc, in momentul in care participiim
propriu-zis la el, atitudinea noastra farii de latura sexualii se
schimbii. Controlul sexual este eel mai dificil dintre toate ~i cu cat
cineva persevereazii in dobandirea lui, cu atat mai multii putere
poate sii acumuleze.
Aceste posturi in care te-am initiat ne apropie zonele sexu-
ale. Prin unire intimii, apoi printr-o stare de diiruire putem triii
fericirea absolutii a realiziirii extatice. Dupii un asemenea
moment, atitudinea falii de actul amoros ~i falii de femeie, in ge-
neral, se transformii foarte mult. Putcrea gcneratii in timpul fu-
ziunii amoroase nu trebuie risipitii prin pierderea siimantei, ci
piistratii prin continentii. Aceasta este Tantra."
Maestra mea a vorbit mai departe: ,,Cei care au indrumat dis-
cipoli ciitre aceste ritualuri au fost pe deplin con~tientj de ceca ce
au fiicut. Praful de pu~di a fost descoperit din dorinfa de amuza-
ment. Dinamita a fost descoperitii pentru a o folosi in serviciul
omului. Multe alte surse de putere vor mai fi descoperite. Iar
dacii acestea se vor folosi in scopuri distructive sau se vor irosi, nu
le vetj numi acte de vandalism sau barbarism?
Tot astfel, actul amoros transfiglirator realizat cu continentii
este o sursii de putere. Doar o infimii partc a sa sc folose~te pen-
tru reproducere, in timp ce restul se pierde. Dar dacii aceasta
parte care se pierde s-ar piistra, cu ajutorul ei omul s-ar putea
inalta cu u~urinf_ii ciitre idealul siiu ultim ~i ar putea atinge farii
dificultate iniiltjmi spirituale sublime. Actjunile sale vor fi atunci
inspirate, vorbirea sa va deveni elocventii, vointa sa va fi dinamicii
~i iubirea cople~itoare.
Dar eel mai uimitor lucru esle cii omul, cu sau [iirii aceste
asana-e, cu sau farJ fiin{.a iubitfi, caula soliludinea. Vrea, de fapt,
sii lie numai cu Sinele sau. Iatii buniioara de ce dormim. Natura
a inzestrat fiintele vii cu nevoia de a dormi pentru a putea
ramane singure pentru un timp. Fara acest adapost al
singurataµi, care este de altfel o binemeritata regasire de sine,
omul s-ar sfarama in sute de buca.µ. Cei care nu sunt singuri nici
mikar in somn su[erii ciideri depresive, triiiesc ca intr-un iad."
Forta fonnidabili a secretului fi ticerea revelatoare
,,Sii nu-li pese de ceea ce spun ceilalli despre acliunile tale

intime. Unde dispar ace~ti judecatori ai tai atunci cand tu
vorbe~ti cu mine? Te deranjeaza ei cu ceva in timpul intalnirilor
noastre?
Atunci cand lumea merge la culcare, stelele se trezesc.
Atunci cand stelele par sa dispara, se treze~te lumea. ~a se
explidi faptul cii tacerea nopµi ne apare mult mai profunda
decat lini~tea zilei. Oamenii ob~nuiesc sa considere sfinµi ~i
yoghinii ca fiind ni~te pustnici. Totu~i. ei sunt cei mai interesaµ
de viata ~i de ceea ce urmeaza dupa ea. Un yoghin, cu toate cii
este preocupat de viata, nu arata aceasta. El prefera tacerea pro-
funda a noplii, moment in care ii protejeaza, prin meditaµe, pe
cei care dorm. El este tacere, iar tacerea poate fi foarte elocven-
ta, copilul meu, ~ cum o multjme de oameni poate fi totu~i
caracterizata de singuratate."
Mi-am amintit cu cata circumspecµe era privita de catre ve-
cini tacerea atenta a Doamnei Miracolului. M-am ru~inat extrem
de tare, fiindcii am determinat-o sii vorbeasdi atat de mult. 0
intrebasem despre tacere ~i secrete, iar acum imi piirea o intre-
bare naivii. De ce trebuie sii ne luptiim interior pentru a gasi per-
manent explica!ii?
Dar ma mai friimanta ceva, ~i ea mi-a observat nelini~tea.
,,Dacii vrei sa ma intrebi ceva, fa-o, pentru di sunt pe punctul
de a te conduce ditre cele mai profunde revelaµi. Cand noi
impunem secret absolut in Tantra, prin aceasta nu intelegem
De la Juminii. la misterele starii de iluminare 87
sensul atribuit acestui cuvant de ciitre talhari sau banditi.
Secretele lor contorsioneaza sufletul, facand ca mintea sa se
afunde tot mai adanc in bezna, pfma cand pierde orice kg-atura
cu lumina. Secretul nostru este de alta natura. Este, metaforic
vorbind, secretul uterului, in care, nevazut !ii neatins, cre!;ite fruc-
tul iubirii. Cand sose!ite timpul revelatiei, fructul va fi scos la
lumina !ii viata. Anumite taine sunt protejate pentru ca in
momentul revelarii !or ele sa fie intru totul folositoare, in timp ce
altele sunt pastrate secrete pentru a nu fi folosite in sens malefic.
Prive!/te injur cu atentie. intreaga natura, sub pamant, con-
spira misterios cu vantul, lumina ~i apa ~i, mergand inapoi in
timp, vom descoperi ca au trecut chiar eoni de cand acest lucru
. continua sa se intample. Ne este imposibil chiar sa masuram cu
exactitate intervalul de timp necesar unui boboc sa se transforme
intr-un fruct, fiindu-ne necunoscuta cauza acestei evolutii. in ce
feJ !ii cate transmutaµi au trebuit Sa Se petreaca pana Sa fie creat
un bob de orez sau pana cand un cedru sa devina ceca ce este
acum? Acesta este un mister. Na~terea unei stele este un mister ~i
mai profund.
0 floare frumoasa se dezvaluie, un fruct savuros ne atrage.
Le culegem pentru frumusetea !ii parfumul lor sau pentru sucul
~i proprietatile datatoare de viara. Prive~te samanta. Tacuta,
insignifianta, neglijabila samanta. Nimeni nu-!ii imagineaza cum
vor cre!ite din ea generatii intregi de mango. Semintele giganti-
cului banian sunt aproape invizibile. Viata este invaluita in tacere
la fel cum este inchisa o samanta in coaja ei. La randul ei, viata
mantra-ei se afla in ,samanta' sunetului. Fa-o sa incolteasca!
Puterea va aparea din ea.
Tacerea este o mare virtute. Tantra crede in vitalitatea
(prana shakti) semintei. Toate mantra-ele sunt cunoscute ca
,sunete-samanta', iar in ele sunt cuprinse marile realizari spiri-
tuale. Fal~ii yoghini i!;ii croiesc drumul sub sunetul tobelor, facand
mult zgomot, pentru a atrage multimea. Cautatorii de senzatii
tari se aduna 1njurul unor astfcl de rniracole. Pcntru ci, zgomo-

tul inscamna bani. Pcntru altii. tacerea este echivalentul
binecuvanta.rii. Caracteristica leului este tacerea, in timp ce
~acalul, care traie~te in locuri parasite, face mult zgomot. Tantra
spurn~ di secretul trebuie ingrijit a~a cum ingrijim partile secrete
ale corpului."
Accste cuvine mi-au amintir de propria cautare. Reaqia mea
plina de nelini~te a fost mai mult dccat vizibila. Doamna
Miracolului a anticipat gandurile mcle, lasand un zambct sa-i
lumineze chipul.
,,Ai obscrvat contradiqia! In ciuda mentalitatii oamenilor
comuni, p,'irtile sexuale ale corpului nu sunt acoperite pentru ca
ar avea ceva secret. Nu exista nici un mister al laptelui, dar el este
pus binc pcntru a nu fi baut de pisica. Nu exista nici un mister in
ceea ce mancam, insa alimentelc sunt conservate ~i acoperitc in
a~a fel incat sa nu se altereze. De cc atunci sa mentii confuzia
intre sccretul spiritual ~i nuditatea fizica? Cei care fac din corpul
uman un obiect al tcntatiei. ii atrag si ii prind in capcana pe cci
cc privesc. Intentia este cea care face ca o actiunc sa fie gre:;ita,
dar aqiunea in sine nu este gre~ita.
Prive~tc cu atcntic lumea care te inconjoara. Ce alta forma
de viata, in afara oamenilor. mai face atata caz de nuditatc? Ce
anume a adus in viata omului acest complex al ru~inii? Dorin\a
pcntru placerile fizice motiveaza imbrati~arile intime, care,
atunci cane! sunt surprinse. nasc de multe ori complexul ru::,inii.
Frica de reacria publica spore~te aceasta ru::,ine, transformand-o
intr-o stare de vinovatic.
Complexele apar din probleme. Acestea, la randul !or, sunt
produsc de neintelegerea si abordarea grc::,ita a situatiilor.
Obi:-,muim dcseori s{t le trecem cu vcderea, ascunzandu-le chiar,
pentru a pastra O fatada stralucitoare. Astfcl, complexele cresc ~i
ne distrug lent. Ele impiedica vederea luminii raiului. Aceasta
,lumina' paradisiaca nu estc o legenda. Poate ca raiul este o
De la lumina la mislt:rele sliirii de iluminare 89
utopie, insa lumina sa exista cu adevarat. Este o realitate care
exista in interiorul fiintei tale. Poti s-o nume~ti cum vrei, dar far.1
ea, viata ar fi lipsita de culoare.
Aceasta stralucire se gase~te atat in tine, cat ~i in afara ta. Cu
ajutorul ei, poti sa iii depa~e~ti propriile limitari. Ea va dcveni
sursa iluminarii tale in cazul in care provinc din universul tau
interior ~i te va fascina atunci dind o vei simti in ceilaltj. in lumile
astrale ~i dincolo de cle, pc pamant ~i peste tot unde se manifesta
Gloria Divina, lumina invaluie viata. Viata ins~i este aceasta
lumina. Ea face mintea sclipitoare, pune vedere in ochii tai, in
urechi sunetul, in pielea ta, atingere ~i blandete. Intunericul
mintji ~i al sufletului sunt inlaturate de ea. Nici un secret nu ii
poate rezista. Lumina este Dumnezeu.
Pentru a patrunde semnificatja acestei ,lumini din cer',
adu-tj aminte vorba din popor ,,'fi-a luminat Dumnezeu mintea!".
Gandurile dare, limpezi, revelatoare sunt considerate ca venind
de la lumina, iluminatorii. Un nume al luminii (jyoti) este mani-
festarea (prakasa). De aceea se ~i spune: ,,Lasa lumina sa tri-
umfe!" (Jivatamjyotih)"
Gandirea nu trebuie sa fie niciodati

confundati cu mintea
,,Acumularea cuno~tintelor, intelegerea ~i analiza lor, urmate

de punerea lor in practica, sunt etapele prescrise in yoga.
Disciplina, perseverenta, posturile fizice, controlul, deta~area,
focalizarea asupra idealului ales ajuta mintea sa atinga culmile
supracon~tiintei.
In primul rand, concentrarea mentala elibereaza mintea.
Locul minµi este ocupat apoi de catre pura con~tiinµi. Astfel este
descoperit ,lzvorul Puterii', iar puterea este eel mai mare dar cu
care a fost inzestrat omul. Fara ea, el ar fi numai un animal glo-
rificat, o realitate biologica ~i un haos psihologic. Acest izvor
90 Doamna Miracolul11i
a~teaptii sa il descoperi.
0 data ce mintea s-a eliberat de a~teptari conditionate, de
concluzii pline de prt:judecati, adidi de superstitii inradacinate,
ea va fi capabila de obiectivitate. Gandirea nu trebuie sa fie
niciodata confundata cu mintea. Este iluzoriu sa crezi ca mintea
retine, i~i aminte~te sau uita. Aceste funqii apartjn memoriei.
Mintea doar pastreaza impresii false ~i mentine astfel gandirea
intr-o stare de continua confuzie. Toate starile mentale sunt
complexe, fiinddi mintea este o stare conditjonata de personali-
tate. Numai Con~tiinta este pura.
0 minte in care nu exist.ii durere sau frica, in special frica, nu
va cauza corpului durere sau suferinta_, acestea fiind reaqii ale
mintii. Suferinta fizica este rezultatul sensibilitiitii musculare ~i al
intolerantei nervoase. Durerea emotionala poate fl neutralizatii
prin disciplina interioarii. 0 minte disciplinatii va privi toate
schimbarile ca fiind cauzale ~i temporale. 0 minte echilibratii nu
fluctueaza ~i nu sufera", a mai spus ea atunci.
Atingerea libert.atii depline a minµi
..Esti uimit poate ... Ma urmare1;,ti?"

Toate acestea treceau pe langii mine. Viteza era prea mare
pentru a o purea urma. Intelegeam cc spunea, dovada ca imi
aduc aminte ~i-acum, dar nu puteam asimila nimic din ce-mi
spunea. Eram pe punctul de a ceda nervos. Nu imi pliicea situaria
in care ma aflam, ea dandu-mi explicatii, iar eu dorindu-mi o
gura de aer pentru a putea supravietui unei posibile explicatii
ulterioare. Era ceva obi~nuit pentru mine sa ascult discursuri lo-
gice. Na5terea mea in mediul sanscritei clasice m-a obi~nuir cu
discursurile abstracte. Academia noastra era locul obi1;,nuit de
intalnire al logicienilor ~i invaratilor din Varanasi.
Cand a fa.cut aceastii pauza,. am simtit un fel de u~urare ~i
i-am raspuns:
"Nu, nu mai pot sa te ascultl"
,,Ba da!", a spus ea, striingandu-ma ~or de mana. A pus
palma dreapta pe ochii mei inchi~i ~i a continual sa repete: ,,Ma
asculµ, da, ma asculµ ... "
intr-o secunda, acea stare sufocanta dispiiru ~ ea adauga:
,,Tu studiezi matematica, nu-i ~a? Pentru a obµne rezultatul
corect, raµonezi pas cu pas in cursul rezolvarii. Cand ti se cere sa
faci analiza gramaticala a unui cuvant sau sa compui un anumit
tip de propoziµe, unnezi, de asemenea, anumiµ p~i ce co-
respund schemei gramaticale. Acesl tip de gandire este cunoscut
ca fund gandire clara sau gandire fara minte. Aceasta gandire
este obiectiva.
Cand acee~i minte trebuie sa se gandeasca la cum va gasi
mancare sau adapost sau la cum va scapa de pedeapsa, nu mai
raµoneaza clar. Cel de-al doilea tip de gandire este legal de
interesele personale, de aceea este incarcat de prejudecaµ ~i de
dorinie, iar dorinta ingrade~te vointa libera. Cel care gande~te va
proiecta dorintele peste ganduri ~i se va irnplica emotional. lar
aceasta va constitui o bariera in calea gandirii obiective.
Scopul concentriirii yoghine (dharana) este atingerea li-
bertat:ii depline a mintii. C:lnd mecanismul gandirii este eliberat,
atunci ~i numai atunci, omul intelege cine este el cu adevarat.
Cand cineva ajunge la realizarea Sinelui merita sa fie numit eli-
berat, ll,uddha. Pa'ra.rnan""n.sa Alt:£ I I ~
-- ~ .-~~ialitiiµi sale." . e . e ramane un sclav al emop-
l.Jti liber doar fiind cu adevarat tu inauµ

.Sc0pu1 Ultim al <>mului este ,li '!junga Ja ,Fantana Puteru·,
Sli bea <tin ace., Ultim ilvor, sa It stalde in \umina raiului.1\=
tr,~\ t,
1\\6\~~!Ill\ . l l aspect de ce\
c\ei.~e asta, Nu esu: v;,eu de m\e es aces • mi intelegi
"
t'Ale \ltmaresc. sa" gan
" deasca obiectlv,
. de-,,
t<>..,at. Sper sa
acum."
)~icand obtin aceasta Putcre, cc pot sa fac cu ca?"

,,De ce e~ti atat de nerabdator sa faci ceva? De ce? Crezi ca
raul g-ande~te? Se intreaba, oare, de ce trebuie sa curga? Sau
cerul, de ce trebuie sa adapostcasca norii? Sau norii, de ce tre-
buie sa pluteasca? Ori copacii, de ce trebuie sa creasca ~i sa stea
drepti? Ai putea sa-mi spui ca nu au minte, ca sunt parti ale
naturii ~i actjoneaza sub legea fireasca a naturii. Cine spune ca
n-au minte? Exista vreo dovada clara? De unde ~tim? Nu ne
supunem ~i noi acelor~i legi ale firii? Dad lcgilc naturii nc
determina sa gandim ca ,facem' ceva, atunci ~i celelalte vietati ~i
forme ale naturii ar putea, de asemenea, sa gandeasca. Noi
cunoa!?tem existenta mintii datorita interferentclor ci. Cei care
nu simt aceste interferente. nu o cunosc. Este ca o u~a de sticla.
Datorita transparentei ;;i puritatii sale, nu-ti dai seama ca ar fi
acolo, dar in incercarea ta de a trece dincolo, poti fi oprit de ca.
Lipsa gandirii nu poate ridica obstacole. Ce! care este doar cl
insu~i. este liber de orice limitari. in mod natural, el va fi trans-
parent in intelegerea lucrurilor. Ce este ace! lucru pe care noi ii
putem nmni complet transparent? Este con;;tiinta.
Nici o actiune a naturii nu a~teapta un ,de ce?'. Aceasta intre-
bare nc apartine noua, oamcnilor. care cautam la nesfar;;it
motive. Natura ,este' pur ~i simplu, exista foarte putin ,de cc' in
natura. Ea creeaza intr-o dcplina stare de libcrtate. Fiecare ele-
ment al naturii arc un scop ~i joacii un rol definit intr-o schema
clara. Universul le une~te pe toate, in ciuda multitudinii ele-
mentclor sale. Natura arc propriul ci model.
Tot astfcl, ~i viata omului trebuic sa aiba un rost. Iar daca
accsta exista, omul trebuie sa-1 indcplineasca. Nefacand acest
lucru, va aparea dezechilibrul. Din aceasta cauza, lumea umana a
atras asupra ei multe dezastrc. lar accst proces va continua atat
timp cat consideram ca mintea noastra limitata este puterea
ultima sau _judecatorul suprem. Aceasta determina dezastrc atat
la nivel colcctiv, cat ;;i la nivel individual. 0 asemcnca rninte estc
De la luminii la misterele stli.rii de iluminare 93
egoista, pentru di nu face altceva decat sa-~i urmeze

prejudecatife. Nu a trecut nici ma.car un an, in lumea aceasta, in
care diferite armate sa nu se fi luptat intre ele, datoriti gandirii
gre~ite a unuia sau mai multor oameni. E drept ca intotdeauna au
existat voci care sa cearii justitja, i'nsa atat timp cat gandirea oame-
nilor nu se va limpezi, violenta nu va lua sfa~it. Omul va trebui sa
invete sa se gandeasca ~i sii doreasca binele, insa nu din perspec-
tiva intereselor personale ~i a ca~tigurilor proprii. Pentru ca nici
un c~tig nu este real daca exista doar o perioada finita. Tot ceea
ce nu suporta amprenta eternitatji este doar o comoditate.
Daca telul nu este cunoscut, bineinteles ca nu poate fi
indeplinit. Exista o diferent;'i fundamentala intre a trai ~i a exista.
0 viat;'i care se scurge fara a avea unideal, nu face altceva decat
sa se indrepte spre moarte.
Atunci cand lumina raiului nu este intrevazuta, intunericul ~i
confuzia nu intarzie sa apara. Prin gandire obiectiva, nu-ti poti
indrepta p~ii decat spre sursa Puterii. Nu poti gasi nici o alta
cale. Aceasta este Tantra, calea traditionala, transmisa de catre
inteleptj precum un fir calauzitor continuu. Poti sa ii nume~ti
hinduism, shivaism, islamism, vishnuism, budism, iudaism,
~manism, aghora, daoism, zen sau oricum vrei tu, dar toate sunt
cai tantrice. Aceste nume istorice nu contrazic contjnutul funda-
mental al cautarii ,Fantanii Puterii' lui Kundalini, pacea lotusului
cu o mie de petale. Termenul Tantra inseamna ,metoda', ,cale
traditjonala'' ,flux al continuitatji'' ,urneala' ."
lubirea intensa atrage totdeauna iubirea
,,Acum poate intelegi de ce este important pentru fiinta

umana sa dinamizeze aceasta putere ~i faptul ca dobandirea ei
depinde de ghidarea spirituala, de metode ~i tehnici speciale.
Noi am pierdut vechile practici, credinta, respectul pentru indru-
marea spirituala ~i rabdarea. in aceasta epoca, noi nu ~tim decat
sa intrebam ~i sa cerem dovezi. De ce? De ce ~i de ce? De pardi

adevarata pace s-ar obtj_ne prin ratj_une. De parca ratj_unea ar sta-
bili iubirea dintre oameni.
Cautarea neintrerupta a raspunsurilor aminte~te de legenda
cuplului din rai, care a parasit frumusetea, sigurant,t ~i protectj_a
divina, datorita interventiei demoniace care i-a convins pe cei doi
ca vor obtj_ne cunoa~terea prin intermediul intrebarilor ~i raspun-
surilor ~i al argumentelor. Doar dupa momentul in care au pier-
dut paradisul, au realizat insa ca fusesera sfatuitj_ gre~it.
Ei nu au facut nici un pacat iubindu-se, dar au gre~it
renuntand la inocenfa. in fond, cum ar putea fi iubirea un pacat?
Toate vietj_le, la momentul maturitatii lor, au o menire de
indeplinit, iar iubirea innobileaza acea menire. Vieµle nascute
din iubire inteleg mai U$Or sensu/ iubirii, pentru ca iubirea inten-
sa atrage Lotdeauna iubirea. Cei nascutj_ din durere, ezitare, ura ~i
oroare vor simti cu greu binecuvantarea dragostei. De aceea
lumea a devenit un loc al suferin~ei.
Cu toate acestea, iubirea inflore~te la timpul potrivit. Aceasta
atraqie naturala a vietj_i pentru viata cere manifestarea sa prin
stari intense de fericire ~i a fost botezata ,sexualitate'. Am vorbit
despre Puterea Jui Lhadini. Aceasta bucurie a uniunii sexuale, ca
toate celelalte forme ale bucuriei (hrana, odihna, creativitatea),
este o exprimare naturala ~i sanatoasa a vietj_i. Prin intermediul
ei, fericirea ~i exuberanta coboara la nivelul corpului. De aceea,
un om care traie~te stari erotice efervescente emana un senti-
ment de incantare, ce are un potentj_al infinit. Bucuria este cea
mai sublima stare necesara unificarii. Prin ea, doi devin unul.
Barbatul este eel care ofera samanta ca ofranda pamantului
care a~teapta sa rodeasca. Nu este nimic rau in dorinta de a dupli-
ca actul creatiei."
Independent:a completa fati de lumea exterioara
• Se insera. Porumbeii din curtea tacutului templu umpleau

spatj_ul cu zborul !or. in altaml Chatuhsasthi sunau clopoteii.
Doamna Miracolului vorbise aproape o ora ~i jumatate. 0

priveam cu dragoste, iar ea mi-a inteles imediat gandurile. Si-a
intins bratele spre mine ~i m-am adapostit fericit in imbrati~area
sa materna.
,,Nu, nu dispera. Dumnezeu este bland. Nu a fost pierdut
totul, au ramas iubirea ~i speranta. Dragostea ne va elibera din
inchisoarea cu multe ziduri. Ele reprezinta obstacolele vitale care
opresc cre~terea noastra, impiedicandu-ne sa devenim complet
independenµ de lumea exterioara. Avem o personalitate materi-
ala careia ii sunt necesare mancarea ~i bautura, avem O persona-
litate interioara care depinde de respiraµe. Avem ~i o fiinta
emotionala care este dependenta de acµunile ~i reactiunile
oamenilor din jurul nostru. Obtinem totodata cuno~tinte acu-
mulate prin percepµi ~i din informatiile primite de la altii.
Dincolo de ele exista adevarata fiinta, adevaratul nostru Eu, a
carui revelare depinde in intregime de nivelul nostru de realizare
spiri tualii.
Zidurile acestei inchisori cresc in permanenta injurul nostru
datorita complexului de vinovatie, care ne face sii ne tot ascun-
dem. De~i omul este o fiint;l care apanine soarelui, piimantului,
aerului, apei ~i focului, el a uitat arta convietuirii cu ele. Nu
indrazne~te sa declare ca ~i el, asemeni tuturor celorlalte fiinte
din natura, are dreptul sa traiasca O viat;l deschisa.
Dumnezeu traie~te intr-o totala libertate ~i spontaneitate.
Pentru EI nu exista ~i nu vor putea exista niciodata secrete. Chiar
~i bucuriile noastre sunt reµnute, rasetele noastre, la fel ca ~i
plansul, sunt lipsite de armonia libertaµi. Manifestarea plenara a
emoµilor a fost considerata contrarii civilizaµei, parcii ar avea
nevoie de o autorizaµe pe care nu o prime~te aproape nimeni.
Singura modalitate de a depa~i complexele generate de
aceasta atitudine distructiva este apropierea de Dumnezeu ~i de
natura. Noi sun.tern mamifere, insa lucrul acesta nu trebuie sane
faca sa ne simtim mici. Dumnezeu este Pasupati (n.n. Domnul
96 Doamna Miracoluilli
animalelor). Toti zeii ~i zeitele noastre sunt reprezentati ca avand

controlul asupra unei pasiuni animalice. Uite, de exemplu,
cainele provine din !up, dar, apropiindu-se de om, a devenit pri-
etenos. Noi putem imblanzi fiarele, inclusiv animalul care
traie~te ~i se hrane~te in noi. A scoate aceste lucruri in lumina ~i
a le folosi in beneficiul nostru, alia cum ne folosim de boi pcntru
a trage plugul, de elefanµ pentru a cara greutati mari pestc munti
si prin paduri. de camile pentru a calatori prin de~ert, este 0
inzcstran~ umana. ,Si atunci de ce sa nu avem curajul sa dominam
~arpele sau orice alt animal care este ascuns in noi? Trebuie sa le
recuno~tem pe toate, sa le acceptam ~i sa le integram in
con~tiinµ inainte ca ele sa distruga intreaga bucurie a view."
Natura nu are secrete, cl doar mistere

pentru eel iniµat
.,Oamenii sunt con~tienti de funqiile vitale ~i de relaµa din-

tre latura sexuala ~i viata. ,Si totu~i. cei mai mu!µ dintre ei prefera
sale considere secrete.
Fiecare individ este, in esenta sa, o fiinµ sacra. De aceea are
dreptul la intimitate. Chiar ~i animalele au acest drept.
Majoritatea exprimarilor emoµonale necesita o manifestare a
intimitatii, pentru di expunerea lor este un semn de prost gust.
Cea mai mare gre~eala comisa de oameni faµ de pacea lor
interioara este faptul di ei contribuie la crearea dezechilibrului,
crimei, vinovaµei ~i intunericului, prin obi~nuinta acceptarii
unor complexe.
Oamenilor le plac ~i chiar urmaresc sa hraneasca aceste com-
plexe. Este greu de crezut, insa aceasta este realitatea. Ei se simt
obligaµ sa traiasca sub masca secretelor. Iubirea fizidi a ramas
inca pentru ei in domeniul fructelor oprite, de~i ar fi trebuit ca
aceasta sa constituie sursa supremei bucurii pe care corpul o
poate obtine prin atraqia sexuala ~i dragoste.
De la luminii. la misterele stii.rii de iluminare 97
Fructele oprite sunt considerate, in mod gre~it, ca fiind mai

dulci decat cele la care avem acces, adaugand vietii perversa
incitare a pericolului. De aceea, placerea sexuala este adesea
ascunsa in intunericul secretelor, uncle bucuria autentica este
sufocata.
in final, omul se va comporta ca un sclav al propriilor sale
dorinte, pe care nu le-a controlat niciodata, din moment ce nu
au fost acceptate ca acte perfect naturale ~i siiniitoase.
Oficializarea iubirii fizice in lumea spiritului a fost corupta de
complexele vinovafiei ~i ale fricii.
in traditia hindusa, modul transfigurator in care se iubesc un
barbat ~i o femeie este o tainii sublimii ~i sfanta. lubirea fizidi
devine un veritabil sacrificiu intro atingerea perfeqiunii. Vointa
lui Dumnezeu este manifestata prin continuitatea vietii, iar
iubirea dintre doi oameni este un sacrificiu pentru implinirea
acestei vointe. Ne putem apropia de sexualitate pa.strand in
minte numai acest ideal care poate fi implinit doar printr-un act
amoros transfigurator realizat cu continenta. in solemnul imn
nuptial se spune: ,,Fie ca noi sii nu cautam unirea noastra lipsiu
de frumusete, de spiritualitate, de placere sau in mod mecanic.
Fie ca unirea noastra sa fie un act de suprema daruire, de la
lubire catre Iubire. Toate sunt pentru lubire." intreaba-1 pe tatal
tau. itj va recita intregul imn din ,,Rig Veda".
Oamenii nu mai traies<.: ghidati de aceste legi ~i idealuri, nici
macar nu mai respecta legile naturii. in schimb, tolereaza tot
felul de excese ~i pentru: ca se simt vinovaµ, vor sii sc ascunda.
Pcntru ca vor sa se ascunda, ci acopcra ~i numcsc anumitc piirti
sacrc ale corpului ca fiind in afara granitclor decentei, le numesc
parti intime, parµ secrete. Ce este intim in natura ~i ce cste pu-
blic? Exista secrete fatii de Dumnezeu sau fatii de mintc?
Fiecare haina cu care te acoperi este o aroganta respingere a
ceca ce Dumnezeu ~i natura ne-au desemnat sa devcnim. Odata.
dind vei analiza ideile ce ti-au fost expuse, cand vei fi suficient de
,calit' ::;i de educat, cand te vom putea numi matur, vei
con;;tientiza ceca ce ofera Tantra. Vei intelege atunci ;,i vei fi chiar
convins de faptul ca puterea prezenta in corpul ;,i in sufletul nos-
tru are un scop, care este cu mult mai mare dee.it ne putem ima-
gina ::;i pe care nu-I intrezarim datorita lipsei de deta;;are ;;i de vi-
ziune interioara. intr-o zi te vei simµ purificat ;,i preg-atit sa vii la
mine. intr-o zi, aceasta diferenµere sexuala nu va mai exista in
mintea ta. Confuzia pe care o ai deocamdata privind ru;,inea,
secretul, intimitatea ;,i toate aceste inhibiµi se vor topi in faµ atin-
gerii puternic incandescente a deschiderii tantrice, a Totului.
Acesta este adevarul. Aminte;,te-~i ca Tantra te invata calea prin
care sa-µ traie;,ti viaµ in modul eel mai curat, respect.ind ;;i
urmand legile lui Dumnezeu ;,i ale naturii. Tantra este regene-
rare, revitalizare ::;i inviere. Ea admite un mod de viata ce are un
scop benefic. Ea nu merge pe un drum rau pentru ca in natura
nu exista nimic negativ! In natura nu sunt secrete. in Tantra
nimic nu este obscur. Obscuritatea este chiar opusa ei.
,,Eu sunl Lumina. Fiintele ignoranle nu accept.ii Lumina. Ele
sunl orbite de falsele atrac{.ii care le inchid in inchisoarea
intunericului. Eu exist in LOate, asemenea lirului de afli care Lrece
prin miirgele pentru a fine colierul inlreg. Aminte;,te-µ aceste
cuvinte!"
,,Bineinteles. Sunt din ,,Gita", ;,tiu", am spus eu.
lube~te-ti, cu frenezie idealul ~i

cauti sursa enigmatica a Puterii
Ea a continuat:
,,Aceasta educare se face treptat, deoarece cunoa;,terea este
pretioasa ;,i vitala ;,i trebuie supravegheata cu deosebita atenµe,
dar nu ascunsa. Multe cercetari sunt finute secrete, daca pun in
pericol omenirea. Cu cat o informatie este mai valoroasa, cu atat
mai necesara este o supraveghere stricta.
1Je la Juminii la misterele stiirii de iluminare 99
Tantra nu este neclarii. Cu cat o societate este mai lipsita de
prejudecati ~i mai simpla, cu atat mai u~or ea se apropie de ritu-
alurile tantrice. Tantra respinge cuno~tintele exclusiv teoretice:
aici nu vei afla nimic sofisticat sau conventional. Ea se bazeaza pe
instrucµunile primite direct de la un maestro spiritual; guru, iar
increderea in el reprezinta primul, al doilea ~i al treilea pas pe
calea extazului ultim.
Antrenamentul la care e~ti supus acum poate fi descris drept
dilirea otelului ~i purificarea aurului. Doar dadi iµ dezvolµ
corect atitudinea fata de corpul uman vei putea sa urmezi calea
Tantrei. Ce folos sa intri intr-o biserica dadi nu crezi in ceea ce
reprezinta ea? Atitudinea unui vizitator sau a unui academician
nu sunt bune in Tantra. Daca omul nu este pus in fa~ functiilor
corpului ~i a proceselor vieµi, el nu se poate elibera de corp, nici
de minte. De aceea trebuie sa caute sursa enigmatica a Puterii ~i
s-o gaseasdi, sa dezvolte o atitudine interioarii corecta fata de
femeie ~i barbat, fata de feminitate ~i masculinitate, fata_ de bucu-
ria ~i extazul vieµi. Tu, la randul tau, trebuie sa ai o noµune clara
a ceea ce este curat ~i murdar, intim ~i public, al tau ~i al celorlalti.
~tiin~ apropierii de corpul fizic trebuie inteleasa ~i urmata
cu tot atata entuziasm ~i grija cu cat inveti sa te apropii de un fur-
nal, de un boiler sau de O casa in flacari. Altfel ri~ti sa te arzi
inainte de a stinge focul. intelege, ~i ceea ce este inteles nu te va
arde. ~teapta, cad timpul nu te va dezavantaja. Iube~te-ti idcalul
din toata inima, concentreaza-te asupra lui, iar tentatiile nu te vor
perturba. Doar atunci cand le vei supune vei fi putemic ~i lipsit
de fridi, abil, curajos, sincer ~i lipsit de complexe. Pentrn orice
perversiune exista o complementaritate.
Trebuie sa o gase~ti."
Singuri.t.atea este o negare a vietii
,,Acesta este motivul pentru care am inceput antrenamentul

asana-elor. Corpul trebuie antrenat asemenea minµi. Practicand
asana-e, mintea este automat controlata, iar corpul fizic nu-ti va
mai crea probleme.
i\5a cum puterea duce la putere, tot astfel un corp te va duce
spre un alt corp. Mintea poate fi o piedidi pentru bucuria spiri-
tuala, de aceea ea trebuie tjnuta sub un control strict ~i transfor-
mata intr-un aliat. Pentru a controla mintea, trebuie stapanita
arta apropierii unui corp de alt corp. Singuratatea este o negare
a vie\ii. Exista un circuit al pute1ii ce trece prin corpul fizic, aer,
apa. pamant, caldura ~i atmosfera. in afara acestora, exista rea-
litatile abstracte ale mintii, inteligentei ~i ego-ului. Asana-ele ne
~juta sa primim ~i sa fixam energiile acestor fenomene ~i sa
refolosim aceasta putere in beneficiul omului.
Cuno~ti acum doar o singura asana ~i te-ai apropiat de un sin-
gur corp. In curand vei cunoa~te ~i alte corpuri vii, ca ~i corpuri
din care respiratja vietji (prana) :a plecat. In timp, vei invata ~i alte
asana-e, insa e bine sa ~tii ca nu toate au un scop spiritual. Unele
ajuta la imbunatatirea sanatatji, altele doar la digerarea ali-
mentelor sau, in plan psihic, la dobandirea autocontrolului ~i
altele sunt pentru echilibrarea emotiilor. Asana mistica in lata
sadhana este o asana spirituala ultima. Un yoghin are nevoie de
toate acestea.
Totu~i, vreau sa-tj atrag atentja, acum, asupra pericolului
folosirii acestor asana-e numai pentru implinirea nevoilor fizice."
Prea mult bine inseamni uneori tentaµe
Observatja sa m-a surprins. Ce pericole ar putea exista in pas-

trarea corpului in forma, independent de alimente?
Ea a remarcat consternarea mea ~i a zambit din nou. Soarele
se apropia de asfintjt. Caldura sa nu mai era arzatoare. Zambetul
ei tacut, inspirat, mi-a adus aminte de seara care se apropia. Nu
eram obosit? Nu cram nerabda.tor sa ajung la malul raului? Nu
eram chiar obosit, insa a~ fi vrut sa continuam discutja, mai bine
De la luminii. la misterele stiirii de iluminare 101
spus lectja, intr-o alt:a zi.

Ea a spart t:acerea: ,,0 sanatate extraordinarl poate fi o
ameninlare pentru concentrare, la fel ca o haina buna, o man-
care buna ~i un sentiment de bine. Termenul bun reprezinta aid
indulgenta ~i excesul. Prea mult binc inseamna uneori tentatje.
Am folosit cuvantul bun in sensul acceptat de comportamentul
social. Bhairava ~i tantricul conferl alte sensuri cuvintelor bine ~i
rau. Trebuie sa intelegi acest lucru de acum. Te voi educa in sen-
sul acesta. De asemenea, te voi invlta ca in Tantra adoram corpul,
adoram ceea ce este numit ,de neadorat', indepartam
prejudecatjle ~i lucrurile neintelese. Lucrurile infrico~toare sunt
vecinii no~tri, sufletele farl corp sunt sfatuitorii no~tri; natura
fenomenala este casa puterii noastre. Nu tinem nimic ascuns.
indepart:am mizeria ~i murdaria. indepart:am mirosul de putred
~i mucegai. Doar atunci aerul curat W poate improspata energia
(prana) ...
. . .Dar acum tu te gande~ti la intalnirea de pe malul raului ~i
la imnuri. Sa mergem. Asfintjtul va fi minunat ast:azi."
M-a luat de mana ~i am inceput sa ne plimbam pe malul
fluviului.
4
Noaptea misterioasa.
a revelati.ilor
, uluitoare
Impactul ceremoniilor mistice

asupra sufletului ciutiitorului spiritual
Antrenamentul a continuat. Am invatat noi posturi corpo-

ralc. Am inteles acum ca aceste asana-e nu erau simple exerciiii
de i{imnastica, a~a cum smlt privite in Varanasi sau chiar in unele
scrieri superficiale. Iar cantecele ~i imnurile erau minunate!
Dupa o perioada de mai bine de jumat.ate de secol, privind in
urma, ma simt profund indatorat acelor inal~toare incant.atii
despre care se presupune ca ar fi adresate puterilor lnfinitului. A
fi in rezonan~ cu ele este ca ~i cum ai participa la un act de o
solemnitate religioasa. Nu trebuie depus foarte mult efort pentru
a infelege modul in care mantra-ele influenteazii subcon~tientul
~i supracon~tientul, determinand anumite transformari ale
fiintei. Toate acestea sunt acceptate in mod spontan de catre aspi-
ran tul spiritual. Considerata o modalitate eficienta pentru
bransarea la focarele de energie cosmica, valoarea unei mantra-e
,:sre incomensurabila.
Chiar tanar fiind, priveam cu o anumita doza de scepticism
Noaplea mislerioasii a revefa(iilor uluiluare 10~
distinctja dintre religie ~i spiritualitate. Datorita traditiilor fami-

Iiale ~i in special a numeroaselor ceremonii de acasa, ideea mea
despre religie era cu predileqie asociata ritualurilor hinduse,
complicate, lungi ~i, eel mai adesea plictisitoare. Ansamblul de
obiecte, ofrande, mandala-e , perfeqiunea mudra-elor, eforturile
de a calcula cu exactitate momentele benefice, au nascut toate in
mintea mea o multime de intrebari. Nu trebuie sa se inteleaga ca
nu-mi placeau, insa unele dintre ele erau foarte riguroase ~i tre-
buia sa lucram prea mult asupra !or. Noi. cei tineri, eram pu~i
mereu la treaba pentru a indeplini anumite sarcini necesare pen-
tru reu~ita ritualurilor.
Astazi, cand evoc acele momente, le privesc altfel. Am expe-
rimental ~i am invatat ca realizarea lor solicita credinciof?ilor anu-
mite sacrificii ~i determina astfel intrarea intr-o stare de seriozi-
tate, autocontrol f?i veneratje. Cand mi-aduc aminte, simt ca din-
colo de disciplina ~i sacrificiilc impuse, atentja asociata acelor
ritualuri tonifica atat corpul, cat 11i mintea. 0 profunzime solem-
na inalta sufletul ~i O stare profunda de multumire oprea neli-
ni~tea mintji. in plus, interesul fata de ,forma' conduce ~i el la
ascutjrea atentiei, la concentrare !;ii chiar Ia meditatje.
in acele zile, singurele lucruri care ne delectau pe noi,
baietii, in ceea ce prive!;,te acest gen de experienta, erau doua:
primul, realizarea ritualului cu o devotiune solemna (gongurile
~i clopoteii, cu eterna aura de spectacol, captiva imaginatja noas-
tra de copii), iar al doilea era cina bogata care ii urma. Acestea
erau motivele noastre de bucurie, mai ales ca aveau loc in aceea!;,i
Zl.
Privind in urma, consider ca ceea ce numesc acum ,solemn'

!;,i ,uimitor' era mai mult sau mai putjn conditionat de partici-
parea parintjlor mei, amandoi fiind, dupa cum se putea observa,
foarte implicati in aceste evenimente.
Acea stare de incantare estetica, indusa de melodia sub-
lima a unui imn, trezea in mine ceva foarte profund. Poate fi
numit suflet ( de care noua nu ne pasa foarte mult la acea

vreme) sau inima sau orice altceva. Alegerea va apartine ...
Impactul acelor ceremonii asupra noastra era incontestabil,
dovada ca amprenta lor a ramas pregnanta. Efectul I-am sesizat in
formarea atitudinii fata de viata ~i in modul in care doream sa
ne-o traim.
Sufletul poarta aspiraµa elevarii
Aceea era ,religia' noastra in perioada respectiva. Raiul sau

iadul, Dumnezeu sau Mamona, viata inainte de n~tere sau dupa
moarte, toate acestea pareau atunci simple formalitati sau
scheme intenti_onat desemnate pentru a deziluziona omenirea.
Malaria, inflatia, poluarea sau intrunirile ecumenice sunt tot
atatea exemple de termeni bombastici, ce impresioneaza
oamenii care nu le cunosc pe deplin intelesul. Religia parea a fi
unul din acele cuvinte siropoase, caruia, din cauza uzarii, nu vrei
sa ii mai patrunzi semnificatia. A intrat deja in sfera notiunilor
care au ajuns sa desemneze numai o obi~nuinta, o moda sau o
supunere faµ de conventii.
Aceasta conformare artificiala s-a nascut in primul rand din
acccptarea sanqiunilor. in mod fundamental, exista o foarte
mica diferenta intre chemarea spre biserica ~i cea de a participa
la cursele de cai. Sub influenta foqelor exercitate de aceste
resorturi sociale, ne comportam ca ni~te bile intr-un rulment.
Misticismul, din nefericire, nu are impact asupra lumii
materialiste. Capacitatea de a gasi in transformare o anumita sa-
tisfactie sau, chiar mai mult, folosirea ei ca sursa de implinire
sunt ni~te daruri cu care nu multi oameni sunt inzestrati. Exista
o sete intrinseca a sufletului, care ii imprima o dorinta imensa
de a se eleva prin arta sau prin credinta, sub orice forma s-ar
manifesta ea.
Noaptea misterioasii a revelaµilor uluitoare 105
Muzica imnurilor divine mi-a transformat

profund ~ amplu personalit.atea
Imnurile au avut efect asupra mea in permanen\ii. Ele sunt

cele care mi-au modelat caracterul. Am cantat imnuri ~i in alte
imprejuciri, la serbarile ~colare, de exemplu, dar fiorul sublim pe
care 1-a produs pe atunci invocarea lor, in ciuda tuturor
decorurilor religioase, a avut savoarea desava~irii.
Sonoritatea imnurilor estc linia care delimiteaza senti-
mentele religioase de cele spirituale. De ce sunt menti_onate anu-
mite scopuri ~i realizari materiale atat de dar in cantecele de
slava? Ritualurile religioase sunt desemnate pentru o anumita zei-
tate. Iar cei care indeplinesc ritualul se ~teapta sa primeasca re-
compense materiale pentru ceea ce fac. Dar eu m-am simti_t
inalµit de O astfel de cisplata, continua ~i profunda.
Muzica imnurilor mi-a transformat profund ~i amplu per-
sonalitatea. Am devenit sensibil, vibrant ~i am ajuns sa fiu capabil
sa stabilesc o relatie claci intre universul interior ~i eel exterior
fiinfei mele. intr-o stare de agitatie sau de pace, in vise ~i realizari,
in conflicte ~i impacari, in admirarea frumusetii ~i in creativitate,
ma simteam implinit. Ma identificam cu soarele ~i stelele, cu
copacii ~i raurile, cu vaile ~i munµi. Oamenii deveneau oglinda
sufletului meu. lntreaga lume era casa mea. Ceea ce tciiam era
mai mult decat o religie. Putea fi numita linia de graniµi cu spi-
ritualitatea. Prin ease poate explica atraqia mea spontana faµi de
imnuri, cu care deveneam din ce in ce mai obi~nuit.
Profunzimile se descriu eel mai bine prin tacere
Am invaµit ~i cantecele compuse de Doamna Miracolului.

Ori de cate ori le cantam, mai ales singur, pe marginea raului,
acel punct din mijlocul fruntii, in care sfantul apasase margari-
tarul, ma ardea. in faµi ochilor mei inchi~i scanteia o glorie
multicolora, intr-un spatiu plin de lini~te, in timp ce pe faµ imi

cuq,{eau lacrimile. Ma simteam insufletit ~i patruns de o dildurJ.
puternidi ~i nemaiincercata.
Aceasta agitatie u!;,oara, care a devenit treptat o experienµ
familiara, nu avea un substrat adanc. Aparea numai in planul
emoµilor, dar spiritual, trairea era extrem de scurta, deoarece
numai conµnutul profund al unei trairi este eel care da valoare.
Totu~i. nu pot spune di acele experiente erau in intregime super-
ficiale.
Nu exista oare placere in a inota prin taicrea valurilor, cand
lovesc ala.tea scantci de lumina, navigand pardi alaturi de eel care
inoata? Sentimentele de libcrtate, de plutire, de inaltare din apa
matcriala pot fi o experienta spirituala. Cu toate acestea, inotul
este un exerciiiu spiritual.
Exista ~i alte moduri de implinire profunda. De exemplu,
starea unui scafandru adancit in marea tacere este mai nobila ~i
mai elevata decal bucuria inotatorului, care este legata mai mult
de simturi. in adancuri, lumea cunoscuta se retrage treptat, pana
cand inceteaza sa mai existe. Numai memoria ramane insufletita,
o legatura slaba intre viata ~i lumea care au fost, ~i cea de sub ape.
Viata de pana atunci este inlocuita de o alta: noua, impacata.
In apa. misterioase figuri intunecate apar de dupa rocile ~i
algcle submarine. E~ti uimit de o noua lume, iar atentia este atat
de captivata, inch nu te poti opri din cautarea continua a unei
revelatii nedefinite.
Si totu~i. pentru a deveni un expert in scufundari trebuie sa
fii mai intai un inotator experimentat. ~a este ~i in cazul
eliberarii, ravnita stare de UNIUNE completa cu Totul, de la
capatul a nenumarate peregrinari. Oricc experienta, pentru a
putea fi profunda, trebuie sa fie ea insa~i localizata in profunzimi.
Aceasta este relatia dint.re utilitatea ritualurilor ~i dobandirea
pacii. Ritualurile sunt mijloacele, nu scopul.
Aceste trairi unice au fost un rezultat al intelegerii
NoapLea misterioasii a revelatiilor uluitoare 107
implicati_ilor pe care le au cuvintele !ii adancimea sonora a

muzicii, in atmosfera de pace ce domnea intotdeauna pe
malurile Gangelui, la Varanasi. Aceste cantece m-au inso~it !ii
m-au ghidat pe calea spirituala, fadindu-ma sa ma simt partc a
lnfinitului ~i sa-rni continui a.scensiunea spre lumina divina.
Lucrul pe care il regret insa este faptul ca nu am reu!iit sa mentin
trairile O perioada lunga de timp.
Astazi ma simt profund indatorat acelor momente de taina
pe care le-am trait prin invocarea imnurilor. Deseori mi-au vcnit
pe buze cuvinte pe care le-am preschimbat in versuri. Daca am
compus !ii am cantat, nu am facut-o din dorinta de a obpne faima
sau bogatje. Stiu ca aceste imnuri au venit ele insele la mine. a!ia
cum sunt purtate de vant miile de particule incarcate cu energie,
ditre frunzele pline de a~teptare ale padurii. Tot astfel sunt !ii
mes3:jele care provin de la lumina, caldura, fluviu, florile
nedeschise indi, rasul indragostitjlor, zambetul unui copil !ii tan-
guirea furtunii care love!ite padurile himalayene. Eu sunt viafa.
Eu aparti_n vietji.
Dar cand asana-ele mele au fost ghidate cu grija de ditre
Doamna Miracolului, un eveniment memorabil m-a adus in fa~a
unor anumite realitati !ii a avut un efect cople~itor asupra edu-
catjei mele spirituale. Mai mult, aceasta m-a facut sa inteleg o alta
latura a personalitatji Doamnei mele, care pana atunci fusese
complet ignorata de cei care o cuno!iteau.
Rugaciuni secrete ale calendarului tantric
0 persoana importanta din Varanasi a avut la un moment

dat ideea de a organiza o rugaciune-ritual, in care urma sa fie
invocata Mama Kali, Marea Putere Cosmica a Timpului, Cea
Neagra, prin adorarea careia cautatorul spiritual transcende
iluzia morti_i. 0 asemenea rugaciune se tjnea la interseqia unor
Strazi, dupa ce apunea SOarele, 111 noptj}e CU }una noua.
Ea este cunoscuta sub numcle de barwari p~ja (n.n. rugaciunea

comunitatii), care aproape intotdeauna este o Kali p1tja implinita
cu participarea entuziasta a tuturor oamenilor din o~.
Kali, chiar daca este simbolizata ca fiind neagci ~i avand 0
privire infioratoare, este considerata o Putere Cosmica ce prote-

jeaza caminelc. Kali, Mama, sus~ine implinirea in viata, creatia si
distrugcrea. Ea simbolizeaza Spilritul Timpului care integreaza si
dezintegreaza. spiritul care simbolizeaza misterul primordial al
victii. Imaginca sa denota adevarul pur, care revelcaza.
in calenctarul tantric nu poti g-asi o rug-aciune mai des intal-
nita ca aceasta. Kali puja solicita solemnitate ~i o atentie absoluta
fata de oricare greseala posibilii in realizarea ritualului. Treptat.
adeptii depasesc primele obstacole, care tin de forma modelata,
de rcprezentare, locul lor fiind Iuat de experiente mai profunde.
nacii forma corecl,'i a rilllalului conduce adeptul mai deparle cu
succes, cele incorecle si Jiin'i importan/il pol .'ia alraga ralarea
cxperien(ei.
Descrieri oculte ale Marilor Puteri Cosmice
Rugaciunile ritualice de acest tip (tantra-vajrayana) prc-

supun imagini cu formc compl.icatc, corespunzand descrierilor
din textele sacre. Exactitatea este adcvarata esenta. Exista artisti-
maestri care surprind perfect acestc imagini in piatra, lemn sau
clei. Creatiile !or urmeaza sa fie aruncate in rauri, mari sau
lacmi. imediat ce ritualul este terminat.
Tantra considera ca nici un aspirant nu trebuie sa sc
mcntina numai la nivelul unei reprczentari. Locul acesteia va fi
ocupat de focalizarea asupra imaginii si mai departe, trcptat, de
concentrarea insagi, iar mai tarziu doar de meditatia
propriu-zisa, care devine astfel insasi esenta fiintei adeptului.
A.tat timp cat exista sim tu! dualita(ii, idealul aspirantului va
r,'imane neimplinit.
Noaptea misterioasa a revela{iilor uluitoare 109
Modelatorii gre~esc foarte rar, oridit de minuµoase ar fi

detaliile cerute de forma Marii Puteri Cosmice ~i care sim-
bolizeaza aspecte ale puterii ei. Aceste indrumari precise provin
din textele sfinte pastrate foarte bine de-a lungul timpului, scrise .
de vechii tantrici, care au revelat acele imagini in urma mcdi-
ta~iilor. Ele sunt cunoscute sub numele de dhyana. Fiecare
dhyana trebuia sa fie realizata de principalul preot care se impli-
ca in implinirea ritualului. Aceste imagini inregistreaza, prin
descrieri oculte, experientele ezoterice ale puterii.
Kali ,a devenit' Tara
Rugiiciunea barwari la care m-am referit anterior era o cerc-

monie cu totul speciala, datorita participarii unor cunoscatori
tantrici din Varanasi. Pe masur.l ce procesul de modelare conti-
nua, imaginea era verificata aproape in fiecare zi. Intregul or~
devenise agitat din cauza acestui ritual, pentru ca la indeplinirea
ccremoniei fusese chemat unul dintre cei mai renumiµ tantrici.
In acea dupa-amiaza, tatal meu a fost vizitat de catre Doamna
Miracolului, direia, printre tot felul de glume ~i banalitatj, i-a sea-
pat o intrebare uimitoare: ,,Cine va realiza acest ritual al Tarei,
Tara P~ja?"
Tara Puja! Nu era ea cea care sa spuna un cuvant din
gre~eala, mai ales fund vorba de ~a ccva. Era, ~adar, ceva deli-
berat. Dar atunci de ce a vorbit de Tara? Tata s-a uitat aspru la ea.
,,Nu a fost planificata nici o Tara Puja", o corect.a el. ,,Mai ales
tu ar trebui sa ~tii ce implidi o ceremonie ca aceasta ~i ce ar
insemna ea pentru un or~ ca Varanasi. Ea este destinata
terenurilor funerare ~i nu se face niciodata in locuri deschise, cu
nici o exceptje. Vrei ca toate imprejurimile sa se transforme
intr-un cimitir? Eu sper ca nu. Si unde am putea gasi un adept in
Vajrayana? Cine ar oficia o asemenea p~ja? Nu, nu ar fi trebuit ca
tocmai µe sa-tj scape sugestia ador.lrii lui Nila-Sarasvati-Tara!"
,,Hm", spusc ea ~i plcca dancl din cap a indoiala.
Mare a fost insa surpriza mea cand, numai dupa cateva zile,
intrcgul ora~, inclusiv elevii ~colii noastre, au intrat intr-o stare de
dezorientare completa, caci imaginea la care se lucra devenise
pana la urma cea a Tarei, ~i nu a lui Kali, a~ cum fusese con-
ceputa in planul original. Raslllrnarea nea~teptata a eveni-
mentelor a fost uluitoare pentru Loti, iar misterul acestei schim-
bari ,accidentale' a rarnas nepatruns. ~a ca s-a facut O verificare
minutioasa. Reprezentarea fusese realizata sub stricta suprave-
1,;hcre a unui expert cc modelasc mii de imagini ale lui Kali.
Faptul ca el a fa.cut o asemenea gre~eala, in final ajungandu-sc la
infaµ~arca aspectului teribil al Tarei, numita Nila-Sarasvati, in sis-
temul Narayana, a uimit toti panditii. Cea mai semnificativa dife-
renta_ era amplasarea picioarelor. Piciorul stang al Tarei se afla
intotdeauna pc pamant, eel drept odihnindu-sc pe cadavrul Jui
Shiva, ca ~i cum s-ar afla in mi~care. Era !impede di imaginea nu
o reprczenta pe Kali. Nu putea fi modificata decat distrugand o
mare parte a sa, ceea ce ar fi insemnat un sacrilegiu, iar modela-
torul nu ar fi acceptat niciodata sa faca a~a ceva.
5i toate acestea s-au petrecut sub directa supraveghere a
unor invatati! Parea incredibil. Cel mai batran dintre ei era foarte
uimit: ,,In forma aceasta a vrut ea sa apara", a fost tot cc a mai
putut sa spuna.
Intr-o zi, pe cand eram in timpul unei leq.ii de gramatica, iar
tatal meu se afla cu cativa elcvi, Doamna Miracolului a venit din
nou ~i s-a ~ezat aproape de el. Avea o privire amuzata ~i u~or
insinuanta, iar tata n-a spus decat: ,,A venit Tara deci! Tara, in
aspectul ei teribil!"
Ignorandu-i cuvintele, ea a intrebat: ,,Cine va oficia ceremo-
nia?" Atat ~i a fost indeajuns sa ii starneascii. Imi amintesc cat de
ingaduitoare a ascultat, cu o u~oara inclinare a capului, aparent
indifercnta, tot ceca ce i-a replicat tatal meu. Scanteia din ochii
ei reflecta zambetul abia stapanit.. Era o femeie incantatoare, care
Noaplea misLerioasii a revelafiilor uluiloare 111
~tia sa reacµoneze intelept in timpul unor astfel de momente ten-

sionate. intalnirea cu ea insemna ie~irea din starea de criza. Era
personificarea bucuriei, a pacii ~i a deschiderii suflete~ti.
"Tu ar trebui sa ~tii", ii raspunse tata. ,,Intotdeauna gasim
foarte greu un preot pentru o asemenea ceremonie. Acum. pen-
tru Tara, va fi o problema foarte mare. Poate vei reu~i sa asi~ti."
Ea a plecat fara vreun alt comentariu, iar eu am parasit lecµa
de gramatica, urmand-o la templu.
Yoga Vasistha se apropia de sfa~it. intre timp, eu ajunsesem
la punctul de a intra in glorioasa tinerete. Deja nu mai puteam fi
ignorat. Eram acceptat de catre toti cu o consideratie aparte.
Oficierea a 108 preoµ in 108 locuri
Stiam ~i eu ca odata inceputa, Tara P~ja trebuia continuata

trei ani la rand, iar ace~ti ani erau o perioada plinii de nesigu-
ranta. Un sacrificiu de sange era indispensabil ~i nici un sub-
stituent nu ar fi fost acceptat de ciitre un tantric veritabil. Toti
erau speriati ~i nu ~tiau cum sa evite catastrofa.
Trebuia gasit un preot capabil, pentru ca primul an era eel
mai important. Nu aveam nici cea mai vaga idee desprc
pregatirile lor, tot ceea ce faceam era sa a1?tept desfa~urarea
evenimentului.
Era noaptea de luna noua din luna aprilie. Din zorii zilci,
in fiecare casa fusesera dintate rugaciuni. 0 sutii opt preoti
practicau o suta opt asana-e, raspandiµ in o sut,l opt locuri.
intreaga zi a fost petrecuta in sarbatoare, in special de cei
batrani. Ritualul propriu-zis urma sa inceapa la ora zece Seara
~i sa dureze pana la rasarit. Preotul principal a aparut iri jurul
orei opt. Era un necunoscut.
Mi-ar placea sa it descriu aici. Era eel mai inalt ~i mai
impunator barbat pe care ii vazusem vreodata. Nu imi dau
seama ce varsta avea, dar luiind in consideratie respectul cu
care ii trata unchiul meu, care era eel mai batran om al comu-
nita~ii, era clar di ii depa~ea in ani ~i cuno~tinte in domeniul
ocultismului. Insa nici una din trasaturile fiinfei sale (vocca,
lumina ochilor, mersul sau stralucirea pielii) nu reflecta tre-
cerea timpului. In afara ghirlandelor, a diferitelor rozarii ~i a
unei bucati de panza stac~jie, legate in jurul braului, era com-
plet gol. Imbracat sau nu, corpul sau emana un parfum incan-
tator. Singurele persoane cu care a vorbit familiar au fost
unchiul, tatal meu ~i Doamna Miracolului, cu care parea sa
aiba o relatie de prietenie.
Voi face aici o midi pauza pentru a prezenta traditia
ritualurilor Marii Puteri Cosmice Tara.
Atractia fascinanta ditre magia mistidi
Tara nu este caracteristica hindu~ilor. Ea este adorata in

traditiile din Est. Egiptenii, arabii, israelitii, moabitii, babilonienii
antici, asirienii, fenicienii, tibetanii,japonezii, intregul Sud-Est al
Asiei, toti au fost sub vraja acestei Mari Puteri Cosmice, in diferite
timpuri ~i sub diferite nume. Numele Jui Tara provine din aceea~i
sursa cu numele zeitatilor Astarte, Esther, Sitara, toate apartinand
acelei~i familii fonetice. in ritualurile din estul Mediteranei ~i
din Egipt, Tara are indi un rol important, de~i sub alte nume, alte
motive ~i alte interpretari.
Originea Marii Put.:ri Cosmice Tara este atribuita de catre
cercetatorii occidentali, adorarii naturii, impreuna cu atributele
sale: fertilitatea ~i reproducerea. Inclinatia spre sexualitate, con-
siderata imorala de catre cei care nu practidi cu adevarat acest
cult, dar care profita totu~i de pe urma lui, a impus trecerea sub
tacere a acestui subiect, pe care regulile rigide ale cre~tinismului
ii considera ~i astazi de nemenµonat. Dar traditiile consacratc Jui
Artemis, Afroditei, Dianei, Jui Astarte,Juno sau Venus, precum ~i
cele ale Jui Cilestis ~i Uraniei sunt nemuritoare datorita leg-aturii
Noaptea rnisterioasii a rci'clatiilor 11/uitoare 113
lor cu cei care descopera bucuria magi.e1 mistice ~i eliberarea

spirituala prin ritualurile asociate !or.
Anticele culturi uraniene s-au extins, cuprinzand zona
muntilor Himalaya ~i au trecut dincolo de mare, in F~jiyama.
Vaile din Saluri, Mekong ~i Insulele Estice au pastrat pana in
zilele noastre ritualurile dedicate Mamei, universala sau cosmica
Shakti, sub diverse simboluri.
Sangele, de exemplu, este un simbol obi~nuit atat pcntru
creatje, cat ~i pentru distrugere. Nu este vorba de o sete de sange
propriu-zisa, ~a cum ar putea credc o minte ingusta. Ar fi chiar
o prostie a considera aceasta asociere intima a fonei datatoare de
viata cu sangele, ca fiind simbolizata prin sacrificiu de sange.
Ritualurile au fost pastrate sub tacere in unele parti ale
lumii, in timp ce in alte zone au fost numite perversiuni ~i orgii.
Majoritatea acestora sunt privite insa, din nefericire, ca fiind doar
alegeri ale celor slabi de mintc, care prefera sa-~i ascunda do--
rintele primare sub o masca densa de informatii neclare ~i obser-
vatii fii.ra fundament. 0 fatada morala este eel mai bun scut pen-
tru a ascunde ipocrizia.
Zeii intfilniµ pe calea spre Dumnezeu
In afara falsei magii ~i a sarlatanismului, exista anumite

domcnii care inspira omul sa caute, sa lupte, sa persevereze, sa
sufere ~i sa cucereasca. Dar cc poate obtine un poet, de exemplu?
Ce are frumusetea mai mult decat utilitatea, emotia mai mult
decat ratjunea, arhitectura sau matematica? Un r.'ispuns w;;or de
inteles tot trebuie dat. Aceia care incearca sa atinga Absolutul nu
sunt pro~ti, nu se in~eala. Ei vor sa obtina eliberarea, eel mai inalt
ideal al fiintei umane.
Exista un sentiment dureros, de neimplinire, in fiecare din-
tre noi, care e uneori pregnant ~i care ne face sa ne simtjm sufo-
cati sau incompleti. Cei care simt tortura de a trai o viata inchisa
in aceasta existenµi limitata, cei care sunt treziµ deodata ~i pur-
tati de o puternica chemare catre Infinit, sparg zidurile inchisorii
lor, aspira la libertate, sunt capabili chiar sa renunte la propria
viata ~i siguranµi pentru ea. Iatft de ce ritualurile pentru atin-
gerea idealului suprem au reu~it sa invinga timpul, in ciuda
numeroaselor incercari de a le face uitate. Tantra nu este magie,
iar ritualurile sale nu sunt magice.
~a cum Kali este privita ca fiind spiritul curgerii active a
Timpului, misterul intunecat ce invaluie con~tiinta, tot astfel Tara
este considerata personificarea feminina a spiritului compasiunii,
adorat sub forma lui Avalokiteshvara, Cel care vegheaza, in per-
manenµi, asupra suferintelor lume~ti. Contrapartea sa feminina,
Tara, are, in afara celui de-al treilea ochi in frunte, ochi in ambele
palme, iar mainile sale realizeaza Varada mudra ~i Abhya mudra,
gesturi care simbolizeaza protecµa divina. Compasiunea matema
a Tarei este simbolizata de sanii sai marl ~i niciodata acoperiµ.
Rolul ei fecund este subliniat de coapsele ferme, ~oldurile arcuite
~i abdomenul rotund. Poate fi invocata cu ajutorul a 21 de
mantra-e. Aceasta este Vajrayana Tara.
Tantricii din Bengal o invod pe Tara intr-o forma mult mai
periculoasa ~i mai terifianta, iar acest fapt a atras raspunsurile ei
spontane sub forma unor dezastre asupra localitatjlor unde a fost
invocata. Acest fapt nu inseamna ca rezultatul invocarii a fost
malefic, ci doar puternic purificator, la nivel colectiv.
Aceasta Tara din Bengal are patru maini. Parul sau lung este
impletit cu un ~arpe (ekajata), iar ea este imbracata cu o blana de
tigru. Un pumnal ~i un craniu sunt atributele ei. La picioarele
sale, Shiva se afla nemi~cat, sitmbolizand materia lipsita de
energie.
in Vajrayana lamaista, barbatul este eel activ, femeia frind
pasiva, a~a cum arata numeroase imagini ale unirii sexuale. Dar
in concepµa hindusa, barbatul ramane pasiv, iar femeia, ca sim-
bol al energiei, este extrem de activa. Aceste diferente de
Noaptea misterioasii a revelafiilor uluitoare 115
perspectiva au dat n~tere la realizarea unor asana-e diferite.

Aceasta este forma care mai tarziu a cauzat atat de multi tulbu-
rare in mintile multora. Nu Avalokiteshvara Tara, spiritul compa-
siunii, ci spiritul Varna Aghori al lui Naga Tara (n.n. Tara paman-
turilor funerare) a fost eel care a determinat oamenii intimidaµ
sa ii implore acordarea Graµei.
De aceea, atunci cand a fost clar di urma sii aibii loc un ritu-
al de adorare a Tarei, sub acest aspect, toti preotii au devenit
ingrijoraµ. Acest gen de ritualuri erau de neinchipuit pentru
barwari puja (n.n rugiiciuni ale comunitati,i). Modificarea ima-
ginii Tarei nu putea fi acceptata fiira acordul Doamnei
Miracolului, iar ea era foarte stricta in materie de ritualuri.
,,Ritualurile", spunea ea, ,,nu te forteazii. Oricine are liber-
tatea de a alege sau de a renunta, daca. nu poate sii le urmeze. Dar
a alege ~i apoi a ciiuta compromisuri pentru a renunta este ridi-
col. De fapt, aceasta este o insulta chiar la adresa ritualurilor.
Cum ar putea cineva sii obtina vreun rezultat evitand sau tot
invartindu-se injurul metodei?"
Imaginea care este adorati frenetic in ritual
incet-incet, a coborat noaptea. Preotul care urma sa oficieze

ritualul a apiirut pe scena intr-o haina ro~ie, impunatoare. Toti se
~teptau la rezultate deosebite datorita prezentei sale.
in locul apei ce se folosea de obicei, cupele fusesera umplute
cu un alcool pur, produs pentru ocazii de acest gen. Era un
decoct anume fa.cut de cineva initiat in prepararea sa secreta. Un
buchet de lotu~i pe jumatate desch~i a atras atentja tuturor. 0
mie din ace~ti lot~i, inmuiati in vopsea ro~ie, santal sau sange,
urmau sa fie consacrati printr-o rugiiciune speciala. Cinci asis-
tenti trebuiau sa inmaneze preotului lucrurile necesare, in
momentul in care acesta intindea mana. Asistentii pareau sa
cunoasca ritualul, cu toate cerintele sale.
l 16 Doamna Miracolului
Totul se desf~ura cu prec1z1a unui ceas, avand ca fundal
sunetele clopoteilor, ale cimbalelor ~i ale tobelor. Vart<:jurile de
furn care ie~au din cupele de metal, unde ardeau ierburi ~i
uleiuri parfumate, creau o perdea semitransparenta, misterioasa.
Era o aroma greu respirabila, dar in acel~i timp invioranta.
Intreaga ambianµ parea sa se fi trezit. De~i se mai auzeau in
departare cantecele in surdina, 0 lini~te ciudata s-a lasat treptat
deasupra strazilor inguste.
Ochii tuturor erau atintitj spre sublima imagine. Teribila
Tara avea un zambet ca din alta lume, incandescent. Modelatorul
statea sfios, la o oarecare distan!ii de platforma ritualica, pe care
se aflau doar cei catjva a'listentj selectafi pentru aceasta ocazie.
Imaginea insa~i domina toate celelalte detalii. Inca mai pot
sa o vad in maretia sa, impodobita cu multe ghirlande din flori
proaspete, ara~jate cu atentie: hibiscu~i, lotu~i ~i aparajita cea
albastra (n.n. clitoria tematia). Numele latin descrie foarte bine
forma bobocului. Exista multe alte flori care sugereaza femini-
tatea: adhatoca vasica, astemasia vulgaris, cressa asiaticum, cressa
· cretica, dichoroa fabrigaga, nerium, ochrocarpus, thevetia peru-
viana sau toddalia asiatica.
Toate acestea sunt folosite in special in ritualurile Tarei. Nu
este greu sa vedem asocierea lor cu nume ~i locuri, cum ar fi:
Artemis, Creta, Peru, Teba ~i Dionisos. Dar nici una dintre aces-
tea nu poate inlocui in importanµ simpla floare de hibiscus.
Asemanarile fizice ale acestor flori cu simbolul Tarei au ca sursa
cultul ~i ritualurile lui Artemis.
Sa revenim insa la descrierea imaginii ~i a decorului.
Albastrul marin al pielii stralucea printre numeroasele ghirlande
~i lantj~oare. Stralucitorul ochi din frunte itj atragea imediat
atentia. in locul bijuteriilor din aur, la incheieturile mainilor avea
~erpi incolacitj. Chiar ~i blana de tigru, folosita drept haina, avea
o curea din piele de ~arpe. Un smoc de par era prins in varful
capului cu ajutorul unui !:iarpe, acolo unde stralucea o splendida
Noaptea misterioasii a revela{iilor uluitoare 117
semiluna, simbolul cultului Lunii. Limba ro~ie ie~ea printre
buzele inro~ite de sange. in ciuda acestei imagini terifiante,
reprezentarea Marii Puteri Cosmice avea un aspect matem.
Privirea ei radia blandete, pace ~i incredere. Rotunjimea
coapselor sale inspira fertilitate, iar eel de-al treilea ochi avea o
fascinatie irezistibila.
La picioarele ei zacea corpul alb al unui barbat, acoperit ~i el
cu o blana de tigru. Aceasta se presupunea a fi imaginea materiei
lipsite complet de energie, de viaµ, adorata ca Shiva, kala (timp)
sau shava (cadavru).
Acea imagine mi-a ramas in minte ~i nu am gasit nimic
fioros, urat sau obscen in ea. Ea era Marea Mama, Cea care
stapane~te puterea. 0 iubeam! intelegeam, intr-un mod greu de
exprimat aid, ce insemna adorarea unui principiu divin.
Cea care ve~nic imbri~aza

plina de O iubire nesf'31lita
Maturizandu-ma, am invatat mai multe lucruri despre Tara,
cea care ve~nic imbrati~eaza plina de O iubire nesfar~ita.
Imaginea ei a fost complet transformata de influenta tibetana a
traditi,ei Mahayana. in ritualurile hinduse, ea este Puterea elibe-
rata din Materie, iar tibetanii o privesc pe Tara ca fiind cea care
da suflu vietii. Ea este reprezentata intotdeauna impreuna cu
contrapartea sa masculina, intr-o imbrati,~are divina. Aceasta uni-
une a fost sculptata ~i pictata in mii de feluri de catre nenumaraµ
ar~ti. Tanka-urile populare (n.n. picturile tibetane facute pe
pergament) surprind acest subiect. Am vazut deseori pe strazile
din New Delphi turi~ti care cumparau copii ale acestor picturi
,neobi~nuite'. Aceste imagini sunt cautate de catre practicantii
tantrici, care le folosesc ca suport al adorarii. Ele descriu intr-un
mod foarte viu mesajul Vieµi, in care fortele de creatie ~i dis-
trugere sunt inseparabil unite intr-o imbrati~are cosmica.
Vorbind pur ~i simplu din punctul de vedere al artei ~i sculpturii,
bucuria, furia, bliindefea ~i abandonarea pline de pasiune nu pot
fi reprezentate simultan. Aici ele se imbina insa intr-o sublima
opera de art:a abstract:a.
Marca Putere Cosmica Tara a fost cunoscuta in India cu mult
inainte de vizita savantj.lor chinezi (sec. al VI-lead.Ch.). De fapt,
acolo exista o forma a Tarei, cunoscuta sub numele de Sita Tara.
Sunetul mantra-ic aminte~te de eel al Sitarei. Oricine cunoa~te
ritualurile Tarei poate intelege de ce Doamna Miracolului a in-
sistat ca acesta ori sa fie fa.cut foarte precis, ori sa nu fie deloc. in
asemenea ritualuri, insistenta de a urma cu precizie indrumarile
caii spirituale este extrem de importanta. Succesul depinde in
mare parte de respectarea meticuloasa a indicatiilor date, pentru
ca orice neglUenµ poate duce Ia un dezastru.
Astazi, Tara este asociata cu Tibetul, Mongolia, Indochina ~i
cu viirfurile himalayene. De fapt, aceasta Mare Putere Cosmica
are o indelungata traditj.e devotjonala inca din antichitate, atiit in
Orient, cat ~i in Occident. Roma a cucerit Estul prin for~ armata,
dar ea a fost in final cucerita prin faptul ca a acceptat zeitatj.le ori-
entale care detjn inca suprematia in popoarele ei descendente.
De fapt, nu a fost scrisa nici o istorie a culturii, care sa prezinte
adorarea spiritelor terifiante ~i a celor binefacatoare, Marca Apa
a lui Emmerson ~i Marea Mama a lui Sri Ramakrishna, ca fiind
aspecte ale acelei~i Puteri. Imaginea i~i manifesta din plin
farmecul asupra mea. Ochii mei tineri nu vedeau deloc feroci-
tatea. ,Cruzimea' sau ,bliindetea' descriu dispozitii sau atitudini
personale. Tara imi revela aspectele sale pozitive. Devenisem
apropiatul ei. Tot~i, uncle actiuni ale ritualului, pe care I-am
observat indeaproape, m-au intrigat. Eram ~ezat liinga Doamna
Miracolului, adica departe de platforma. Am observat ~i atunci ca
toti ceilal!i pastrau o distanta respectuoasa faµ de ea.
Noaptea misterioasii a reve/aµilor uluiloare 119
Componentele ritualice secrete pentru Tara puja
Apa din vas: 0 mare masa de clei a fost adusa cu multa cerc-
monie ~i a~ezata in faia rcprezcntarii zcitei, fiind apoi pusa
intr-un vas rotund, ce avea un alt vas in mljloc. in cl au fost arun-
cate mai multe feluri de seminte, iar peste acestea s-a amplasat un
alt vas mare, din pamant, umplut cu apa din Gange, decorat cu
cateva yantra-e vopsite in ro~u. Cinci feluri de ramuri cu frunze
proaspete, luate din copaci indicali a fi folositi in ceremoniile
mistice, au fost puse in vas, cu frunzele peste marginca acestuia.
in mijlocul Ior, acoperind gura vasului cu apa, a fost dispus un
bol plin cu orez, pe cares-a ~ezat o nudi de cocos vcrde.
in final, kalasa (n.n. vasul cu apa) ~i nuca de cocos au fost
acoperite cu o bucata de material ro~u, peste care au fost dcpuse
ghirlande. Patru bete de bambus au fost infipte in clei in jurul
vasului, avand legate de ele frunze de mango. Un fir ro~u a incer-
cuit cele 4 bete de 9 ori. Acestea continuau cercul magic protec-
tor al kalasa-ei, care reprezenta sufletul zeitalii.
Toata aceasta magic mi-a starnit curiozitatea. in special
teama cu care a fost purtat ace! clei, dupa ce fusese adus cu atata
fast, m-a intrigat foarte mult. ~ fi vrut sa aflu de ce au rasuflat
u~urali oamenii dupa ce el a fost indepartat o data cu incheierea
·ceremoniei ~ezarii vasului.
Mi-am intrebat din ochi maestra, Doamna Miracolului. Mi-a
raspuns din priviri. ~tiam di trebuie sa a~tept, iar ceea ce mi-a
explicat mai tarziu m-a cutremurat.
Cleiul era colectat dintr-un ~ant in care cu ani in urma fu-
sesera aruncate cinci tipuri de cadavre (umane, canine, feline, de
vulpi ~i de maimute). Fiintele murisera in conditii naturale. Locul
ales trebuia sa fie secret ~i sfant, astfel incat nimic sa nu deranjeze
cadavrele. in timp, corpurile s-au transformat in clei, iar cleiul
colectat din acest rezervor putea fi folosit pentru a construi plat-
forma sacra, precum era cea pe care fusese a11ezat vasul cu apa.
Vasul cu apii avea o importantii supremii pentru Marele
preot. Imaginea concentra emotiile publicului, ajutand discipolii
sa se focalizeze. Dar relatia abstractii a con~tiintei preotului cu
universul se stabilea prin kalasa, unde erau invocate cele cinci
elemente materiale primordiale (pamant, apii, foe, aer ~i eter).
in afara vasului mai existau alte doua aspecte care atrageau
atentia aspirantului.
Yantra: Unul dintre acestea era o yantra gravata in bronz,
cupru sau argint, avand un desen special, in general geometric. in
cazul acesta s-a folosit o yantra de argint, adusii pe platouri de aur.
Dar cea mai fascinanta yantra pe care am viizut-0 vreodata a fost
una de cristal, pe care mi-a aratat-o un yoghin mongol, la poalele
Himalayei. Era dintr-un cristal mare, 10 x 10 x 6 centimetri,
~lefuit. Nici astazi nu-mi pot imagina cine ~i cum a putut prelucra
o bucata de cristal cu atata delicatete, fara a o sparge sau zgaria.
Yoghinul sustinea ca fusese scoasa din piimant deja gravata ~i nu
ar fi fost fiicuta de o manii de om. El mi-a spus ca, din cate ~tia,
yantra fusese preluata de la un yoghin la altul, de-a lungul a peste
1400 de ani ~i ca nu s-ar despani de ea pentru nici o bogatie.
Printre numele vechilor ei detinatori, am recunoscut cativa:
Dattatreya, A,jaikapada, Sankaracarya ~i Abhinavagupta. Cand
i-am atras atentia asupra nepotrivirii cronologice, mi-a riispuns
zambind: ,,Totul este o iluzie: cu. cristalul, datele ~i chiar Tantra."
Mandala: Dar sii revenim la povestea noastra. in afara ima-
ginii, a kalasa-ei ~i a yantra-ei, un alt obiect foarte apreciat este
mandala, o schitii geometrica patratii, in care sunt realizate
diferite desene, cu pudrii de cinci culori, provenite din ierburi.
Pe masura cre~terii spirituale, aspirantul lasa in urma ima-
ginea, kalasa, mandala ~i mudra, in aceasta ordine, pana cand
ramane in deplina fuziune cu Sinele.
Sa continuam acum cu descrierea ritualului.
Noaptea misterioasii a revelatiilor uluitoare 121
Intensitatea incantaµilor Marelui preot
Mulµmea de oameni s-a miqorat treptat, pe masura ce tim-

pul trecea ~i ritualul devenea din ce in ce mai complex. A devenit
evidenta pe parcurs o schimbare a atmosferei. Aerul parea incar-
cat cu o prezenta, iar vibraµi neobi~nuite induceau o stare ge-
nerala de ~teptare a ceva ce urma sa se petreaca. Locul, timpul,
intregul ansamblu pareau marcate. Sa numesc aceasta solemni-
tate? Sau, mai bine, trezirea Puterii? Sa fi fost efectul acelei
prezente?
Mare le preot era transfigurat... Era o cu totul alta fiintft.
Nimic nu parea sa ii mai opreasdi. Murmura incantaµi ce nu
puteau fi auzite. Trunchiul sau vibra ca gluga unei cobre
pregatite de atac. Am vazut cu ochii mei cum fladirile ~i lampile
au crescut la un moment dat in intensitate, dupa care s-a a~ternut
o stare de suspans. Aerul ramasese nemi~cat.
Procesiunea misterioasi a ,mugurilor de foe funerar'
intre timp, eram ~teptaµ sa aducem focurile de la paman-

turile funerare din Manikarnika. Sute de secole, Manikamika a
fost crematoriul poporului hindus. Numele insu~i poarta mar-
turia legaturilor sale cu lamaismul. ,Aum Mani Padme Hum' este
una dintre cele mai cunoscute invocatii lamaiste.
Ea inseamna ,Bijuteria in floarea de lotus' ~i semnifica uni-
unea profunda dintre principiul masculin universal ~i principiul
feminin. Legenda asociata acestui nume este deosebit de suges-
tiva pentru cei care vor sa descopere secretele acestor invatftturi
~i ritualuri.
Supremul Shiva a fost impresionat de austeritatea la care s-a
supus Vishnu. Atat de uimit a fost de mareµa sacrificiului lui
Vishnu, incat ~i-a inclinat capul, iar datorita gestului sau, din ure-
chi i-au cazut ,bijuteriile' cosmice, in locul in care Vishnu i!?i
122 Doamna Mirnco/u/ui
facea ablu\iunile zilnice. De atunci, ace! Joe este cunoscut sub
numele de Manikarnika.
Aceea~i legenda apare in ahe zone sub o forma diferita, care
ii reda pe Shiva sub infati~area unui yoghin auster, apreciat de
Vishnu. in acest caz, podoabele ii apartin lui Vishnu. Purtarea
unei perechi de cercei din corn de rinocer este o necesitate abso-
luta pentru un yoghin al faimoasei comunitati Natha. Si in le-
genda sfantului Bhairava Dattatreya sunt indicatii pentru
realizarea unor ritualuri asemiiniitoare.
Exista multe alte versiuni, iar cei care ~tiu sii le descifreze pot
intelege din ele ca practicile yoghine tantrice au o traditie
indelungata. Aici, la Varanasi, tradi\iile tibetane ~i cultul Jui
Natha ~i Bhairava ~i-au gasit adiipost in legende. Iar Manikamika
a capiitat un renume deosebit datorita ,puterii' speciale tantrice.
Oricum, in acea noapte, o procesiune a ,colec\iei de fliicari'
se indrepta spre crematoriu. Fl~tcarile funerare din Manikarnika
ard continuu ~i au ars dintotdeauna. Supraveghetorul locului
este un antreprenor de pompe funebre, care intotdeauna ia
parte la ritualuri. Responsabilitatea sa, mo~tenitii din biitrani, este
aceea de a darui focul celor care vin aici pentru omagiul final al
corpului in fata timpului. Din tlacarii in flacara, din cenu~ii in
cenu~a. inveli~ul fizic se va descompune, dar sufletul infometat va
riitaci pana cand se va elibera de trecut, pana va deveni unul cu
Sufletul Cosmic.
Naga Tara este o zeitate a piimanturilor funerare. De aceea,
dadi este invocatii in altii parte decat de obicei, in noul loc tre-
buie aduse drept compensare flaciirile sale funerare.
De mijlocul unui trunchi de bambus a fost agiitatii o uma
mare, de alamii, frumos decorata, care a fost consacrata ~i acope-
ritii cu ghirlande ~i tamaie. In sunetele tobelor, cimbalelor,
clopoteilor ~i tobelor, procesiunea a inaintat spre piimanturile
funerare. lncantatiile puternice au umplut cerul instelat.
Oamenii rama~i acasa probabil ca au fost impresionati.
.\ioaplea misLerioasii a revela/iilor 11/uitoare 123
auzindu-le: ,,Merg dupa flacari" ~i-or fi spus ei inspaimantatj.

Focul funerar urma sa fie adus chiar in centrul ora~ului. Procesul
propriu-zis nu a durat foarte mult. Antreprenorul fusese anuntat
~i, dupa cateva cuvinte ~optite, la momentul potrivit, a aruncat in
urna o torµ aprinsa, iar flacarile au izbucnit intr-o baie de lumina
extraordinara. Credincio~ii nu ~i-au putut stapani uralele, care au
umplut cerul.
Acum, procesiunea trebuia sa se intoarca in locul initial.
Reu~ita obtjnerii ,mugurilor de foe' a electrizat dansurile oame-
nilor. Tamburinele ~i clopoteii cantau cu insufletjre.
Noua chemare tainicli pe care atunci am urmat-o
Am insotjt multimea galagioasa inca putin timp. dupa care

am fost cuprins de un sentiment uimitor. Nu eram neobi~nuit cu
acest tip de chemare telepatica spontana. Chiar dimpotriva.
Mintea mea hipersensibila era receptiva pana ~i la cele mai slabe
mesaje sonore. Le prindeam aproape imperceptibil, fara efort,
dupa care actjonam involuntar sub efectul !or, pana in momen-
tul in care le gaseam sursa. Aceasta era o tainica ,chemare', cleci
trebuia sa ii raspuncl. Imi spuneam ca atunci cand cineva devine
o parte a naturii, trebuie sa accepte ~i sa se supuna inevitabilului.
in cea mai neagra noapte dintre noptjle intunecate, am pier-
clut legatura cu cei care insofeau flacarile, am pierdut legatura cu
ritualul care era oficiat chiar in apropierea mea. Cine sunt eu?
Care este misiunea mea? Ce trebuia sa fac? Eram o ,existenta fara
gandire', mi~candu-ma sub indrumarea unei baghete magice.
Mintea mea era intr-o stare completa de vid.
Altarul pancamundi
Ca cineva aflat sub influenta drogurilor sau ca intr-o alta
dimensiune, continuam sa ratacesc. Stiam ca am schimbat
12-l: Doamna Miracolului
direqia. Am coborat, apoi am urcat ni~te scari fara sfa~it. Am

zarit umbrele fantomatice ale unor oameni aflaµ sub vraja unei
,ganja' sau ,charas' (canabis indica), in intunericul vechilor mine
de piatra de langa rau. Cainii se bateau pentru oasele aduse de
pe terenurile funerare. Am continuat sa urc. Apoi, un miros
familiar m-a nelini~tit mai tare. Unguente aromatice ~i tam.lie
erau arse pe undeva prin apropiere. Puteam auzi incantatii.
Spontan, o mantra mi-a patruns in con~tiinta. Era cea pe care
Doamna Miracolului o murmura intotdeauna prot<:jfmdu-ma in
timpul intalnirilor noastre.
Vedeam o flacara stralucind in dcpartare, spre care, de altfcl,
ma si indreptau p~ii. M-am lovi1t foarte rau de o piatra, la picior,
dar nu m-am oprit, nici macar nu mi-am atins rana fierbinte ~i
sangeranda. Am mers in continuare. Atunci am vazut ceva cu
totul infrico~ator. Nu pentru ca nu m-am confruntat niciodata cu
o asemenea scena - cram obi~nuit sa discut despre ele - insa rea-
litatea situatiei mi-a taiat rasuflarea. Continuam sa repet mantra
ca ~i cand a~ fi fost O alta fiinta.
Imi amintesc locul respectiv, era infrico~atorul templu
Nepali. Acest altar traditional Vajrayana era aproape ascuns in
apropierea terenurilor funerare din Manikarnika. Puµni il
observa. Totu~i, eu am fost de multe ori acolo pentru a practica
Bhairava Tantra. Oamenii vorbeau despre faptul ca in ace! loc
templul era a~ezat pc cinci cadavre (patru animale ~i unul
uman), apaninand unor fiinte cc murisera in conditii naturale.
Tot aici se practicau ~i cele mai complexe asana-e.
Astazi, printre multe alte Iocuri cc prezinta interes pentru
turi~ti, Nepali Khapra (templul Kharpara din Nepal sau templul-
craniu al traditiei Vajrayana) estc un punct de atraqie pentm cei
curio~i ~i probabil cu mintea bolnava, nu datorita faimei- sale ca
loc al intalnirilor misticc, ci datorita figurinelor care reprezinta
pozitii sexuale, realizate in lernn ::,i piatra ro~ie. 0 popularitate
asemanatoare o au ~i alte locuri ale ritualurilor Jui Bhairava, cum
Noaptea misterioasa a revela(iilor uluitoare 125
ar ft templul Khandaria din Khajuraho, templul Soarelui din

Konark ~i templele Parashurama, Rajarani ~i Lingaraja din
Bhubaneshwar. De fapt, sunt nenumarate temple cu astfel de fi-
gurine in intreaga Indie.
Sa lasam curio~ii sa-~i caute hrana. Ulii ~i vulturii, liliecii ~i
bufnitele au ~i ei acel~i drept. Timpul inghite totul deopotriva.
Vajrayana este traditj.a care conduce adeptul dincolo de lumea
dualitatj.i, tocmai prin acceptarea ei.
0 femeie fascinant:a care ~i oferi. spaµul sacru
Am mai fost in acest templu insotind-o pe Doamna

Miracolului, care a oficiat, cu diferite ocazii, anumite asana-e ~i
ritualuri cu mine. Imi amintesc acum doua asemenea int:alniri:
prima a fost in timpul unei eclipse de luna, iar a doua, mai impor-
tanta, in timpul unei eclipse de soare. Nu era nimic nou pentru
mine, ~i nici locul nu mi se parea ciudat. in timpul zilelor impor-
tante ale calendarului hindus, precum Shivaratri sau Ka.rtiki,
noptj.le de luna noua, am fost acolo pentru a participa la intal-
niri.
Ceea ce era nou pentru mine era un batran yoghin, un
digvasah (n.n. eel care are spatiul drept ve~mant); in afara de
rozariu ~i de o multime de lanturi, nu mai avea nimic pe el. Era
~ezat pe O forma umana, goala, fascinanta ~i parea a fi in stare
de transa. Acea forma era a unei femei cu forme pline ~i armo-
n1oase.
I-am descoperit trasaturile pc masura ce ma apropiam. Era
chiar matu~ mea favorita, care bantuia pamanturile funerare din
apropiere. Riimasese vaduva pe cand era inca fecioara, iar
datorita curajului ~i preocuparilor ei transcendente, intra adesea
in stari de transa. Se ~tia despre ea ca ramanea in asemenea stari
perioade lungi de timp, chiar ~i o luna.
Nu ~tiam inca de cc fusesem chemat la aceasta int:alnire
tainica. ~tiam doar ca mi se daruise O mare ocazie. Am ramas
tacut un timp. Mintea mea era nemi1?cata, dar subcon1?tientul
meu mi-a dezvaluit deodata adevarata esenta a mantra-ei cunos-
cute. Mantra insa~i a devenit reala 1?i vie pentru mine, iar atunci,
scantei luminoase, de culori diferite au umplut spaµul, apoi s-au
focalizat intre sprancenele mele,, unde apasarea margaritarului
lasase o urma ro1?iatica. Pata parea sa scoata flacari. Pe urma am
intrat in transa. Tirnpul parca a incremenit ...
Cat sa fi trecut oare? Ritualurile de acasa erau in plina
desfa~urare. Procesiunea flacarilor se terminase demult. Focul
sacrificial, sacrificiul lotusului trebuie sa se fi terminat 1?i ele. Dar
cui ii pasa?
Eram speriat 1?i nelini1?tit ca trebuie sa ma intorc, dar toate
acestea erau numai o reaqie superficiala. in strafundul sufletului
traiam o profunda stare de lini1?te. Nu-mi era ingaduita nici o
mi~care. Corpul meu nu raspundea nici unui stimul. Aparµneam
acelui loc, eram al Jui, nu mai aveam o vointa proprie. Eram prins
in mijlocul ritualului, savurand fiecare respiraµe a timpului.
Nenumaraµ fiori ma cuprindeau din cre1?tet pana in talpi. imi
venea sa strig: .,Lasaµ-ma in pace!"', dar de fapt stateam nemi1?cat.
Am fost atras in cateva clipe ditre focul arzator, care urla in
groapa.
Trupul acelei yoghine statea intins inaintea mea precum un
cadavru. Mi-am amintit versurile sacre. Eram familiarizat cu
partea ritualului in care o femeie i1?i ofera spaµul sacru.
~a cum o priveam, imi parea ca apartinand unei alte pla-
nete. Ochii ei stralucitori, aµntiµ asupra mea cu priviri arzatoare,
exprimau un extaz sublim 1?i o pace netulburata. insuflefirea
privirii sale m-a determinat sa o ador. Mi-ar fi placut sa fi fost eu
acolo ... Treptat, ea s-a transformat intr-o sfera de lumina
orbitoare. Mi-am vazut propriul corp devenind o alta sfera de
lumina, iar apoi cele doua sfere s-au topit una in cealalta.
Noaptea misterioasa a revela{iilor uluitoare 127
Revenirea din starea de transa.
Nu ~tiu cum de a inceput sa ploua ~i am fost cuprins de un

tremur u~or. in fata mea se aflau doua margcle unite ~i o floare
de hibiscus plina de cenu~a. Le-am adunat repede ~i m-am grabit
sa ies din templu. inainte de a intoarce spatcle templului, m-am
aplecat pana la pamant ~i am inchis ochii. Mintea mea voia sa
regaseasca imaginea Maestrei.
Dar in momentul in care am inchis ochii, am fost mai mull
decat uimit vazand-o pe Doamna Miracolului in flacari. Dintre
flacari ma chema zambind: ,,Vino, vino imediat. .. ~tept. .. ,.
Am inceput sa alerg, fara sft caut O explica\ie ra\ionala.
Dar unde trebuia oare sa ajung? Sa cobor ~i sa urc treptele
de-a lungul malului vestic, printre pietre ~i nisip, pana cand voi
ajunge la familiarele ruine de langa templul Chatuhsasthi? La
copacul sacru Boa? La altarul din vecinatate, unde fusese invo-
cata Mama Tara? Alergam spunandu-mi: ,,Vin. Vin acum."
M-am intors la ceremonia Tarei cand aceasta ajunsese chiar
in pragul casei noastre.
5
Yoghini remarcabili
int.elegerea influent.elor paralizante ale fricii
Mi-amintesc ~i acum acea scena solemna. Unchiul meu, tata

~i totj fratji se ocupau cu aranjarea amanuntelor ceremoniei la
care se adunasera cativa curio~i.
Era o atmosfera incordat:a in imprf:jurimile familiare ale
strazii din Varanasi. Multimea devenise unificat:a ~i aveai impresia
ca mai multe vieti pornisera in c:autarea dezvolt:arii individuale ~i
a eliberarii.
Se lasase noaptea. Sufletul meu dobandea profunzimea per-
ceptiilor doar prin simplul fapt ca ma aflam acolo. Din cand in
cand, incantatjile celor care ii asistau pe preotul principal deve-
neau dare ~i sonore, in timp ce acesta doar le repeta, fara a-~i mai
mi~ca buzele. Parea case afla complct in alt:a lume.
Stand in Padmasana (n.n. postura lotusului), ochii ii erau
fixati in punctul dintre spdncene. Impra~tiase deasupra
flacarilor frunze de be! inmuiate in unt, dintr-o cupa din cupru.
Cativa asistenti erau ocupati cu aruncarea ritmica a altor obiecte:
t:amaie, seminte de susan, ramureJe de Santai ~i bucatj de carnc
ncjupuita. Untul sacru anmcat in foe a ajutat flacarile sa creasca
Yoghini remarcabili 129
~i sa consume ofrandclc marcand astfel sfa~itul ficcarei

mantra-e incantate.
0 aroma grea se lasase deasupra locului ~i inccrcam sa
detectez rnirosul respingator care ma ~teptam sa fie ernanat de
arderea carnii de animal ~i a parului.
Surescitarea care imi rarnasese in urma experientei trauma-
tice ocazionate de intalnirea din templul Kharpara inca nu se
stinsese. Si acum imi mai vibra degetul ranit. Sangele continua sa
curga, dar nu imi pasa. Hemoragia imi facuse chiar mai bine
dedit ingrijirea unei rani. Acum ~teptam cu nerabdare sa ajung
langa Doamna mea, ultimul meu adapost.
Dupa o vreme am fost in stare sa refac des~urarea rapida a
evenimentelor. Ce s-ar fi putut intampla daca n-~ fi fost trezit din
starca mea de ameteala ~i scos din situatia in care intrasem? Nu
~tiu sigur la ce ~ fi putut fi expus, insa ritualurile tantrice nu
provoaca nici un neajuns.
Cred ca m-am speriat putin, iar frica era irationala. Primul
cfect al fricii este pierderea facultatilor rationale, confuzia tutu-
ror simturilor ~i chiar pierderea memoriei. Teama este recunos-
cuta ca eel mai la indemana ~i eel mai eficient drog care poatc
afecta mintea unei victime. 0 minte slaba, ca ~i o mintc prea
receptiva, este eel mai adecvat mediu de manifestare pentru hip-
noza ~i pentru comunicarea cu spiritelc decedate. 0 minte foartc
pesimista este la fcl de nefolositoare in aceste ritualuri ca ~i una
cxagerat de optimista. Ce! mai potrivit tip de minte pentru un
medium este eel receptiv, dar niciodata o minte opaca.
Meditand la toate acestea, am obtjnut intelegerea influ-
cntelor paralizantc ale fricii'. Dar imediat dupa cc m-am odihnit
in preajma Doamnei mele, am -redevenit cu insurni.
,,Era esential a mea"
Dar uncle era ea? Apartinea oare acestei lurni? Era ea accesi-
bila? Parea sa se fi invaluit intr-o armura impenetrabila, pentru
ca, de~i inconjurata de credincio~i, nici unul nu a indraznit vreo-
data sa se apropie prea mult de ea. M-am ~ezat langa ea i;;i am
privit-o foarte de aproape. Mi-am amintit de ritualurile tantrice
speciale cunoscute ca Bhutaparasana, in care nyasa-e (n.n. com-
plex procedeu esoteric de cosmizare a fiintei) ~i dhyana-e (n.n.
meditatje, reculegere meditativa) formeaza injurul adepµlor scu-
turi protectoare impotriva spiritelor malefice sau a obstacolelor
spirituale. Cele mai renumite exemple sunt inregistrate in docu-
mentele Mahayana, referindu-se la iluminarea spirituala a lui
Gautama Buddha, unde el e descris ca fiind ~ezat, ta.cut,
cmanand cu certitudine o exceptionala realizare spirituala i;;i
stralucind de o lumina interioara, oferind protecµa in fata
fortelor raului, a tuturor tipurilor de tentaµi fizice ~i mentale.
Gautama Buddha este exemplul doveditor al Adevarului Suprem.
0 fiinta deplin trezita spiritual devine impersonala imediat ce
carnalul este transcens in cosmic.
~a imi parea acum Doamna Miracolului. Ce stralucitoare
arata cum statea in cercul de flacari format din opt cupe de foe
~ezate in jurul ei, hranit de maini respectuoase, ocupat sa ii
mentina viu.
Mainile ei erau intinse, palmele odihnindu-se pe coapsele
dezvelite, acoperite acum cu o u~oara transpiratie stralucitoare.
Pe palme erau ai;;ezate doua cupe, iar pe cap µnea o a treia. Tata!
meu era ocupat sa arunce pulberea unor ingrediente in aceste
trei cupe, incantand, in acelai;;i timp, anumite mantra-e. Ma intre-
bam cu teama daca mainile ei nu se vor usca sau arde.
Tremurand de emoµe, m-am apropiat precaut de ea ~i m-am
asezat alaturi in liniste. Nimeni nu a obiectat, pentru ca nici nu
ar fi putut, cunoscandu-se relaµa mea profunda cu ea. Era
esential a mea, iar eu al ei.
intre doua cupe era destul spaµu sa ma strecor in cerc ~i sa
ma apropii de corpul ei. Imi doream sa ajung cat mai aproape ~i
s-o ating. Tentaµa parea sa fie mult mai putemica dedit flacarile.
Exact cand am vrut sa imi intind o mana ~i sa simt pamantul din

interiorul cercului de foe, ceva electrizant mi-a biciuit spatele, iar
acel ~oc teribil mi-a amorµt nervii.
Treptat, am inceput sa devin con~tient de prezenta celorlalµ.
Se adunasera imprejurul locului, incantand mantra-e.
Deodataf mi-am facut curaj ~i m-am apropiat. A.iunsesem chiar
langa ea, ~ ca mi-am ~ezat cu adoraµe capul in poala ei. Cupele
pe care le µnea in palme au continuat sa scanteieze. Am fost chiar
surprins sa-mi dau seama ca nici fladirile, nici caldura !or nu ma
speriau. Nu le mai simteam, traiam o stare profunda de regasire.
Mersul pe cirbuni inc~i
Tot acum mi-aduc aminte de o intamplare din trecut, cu

ocazia careia am fost inspirat sa p~esc prin foe. Deoarece inci-
dentul are legatura ~i cu un anume ritual, mi se pare important
sa ii menµonez aid.
Astazi, miracolul mersului pri.n foe treze~te curiozitatea occi-
dentala, de aceea e atat de mediatizat. Regiunile uncle se practidi
frecvent acest exerciµu extraordinar cuprind insulele Pacificului
de Sud, Fiji, Ceylon ~i Tamilul de sud al Indiei. El este intalnit
totodata ~i la unele popoare de pe tarmul de est al Africii.
in India, printre adoratorii tantrici ai marelui Shiva, exista o
grupare puternica, originara din Andhra Pradesh. Aceasta gru-
pare, cunoscuta ca Jangama, urma~ii vira-~ivaismului sfantului
Vasava, are o foarte mare putere asupra intregului teritoriu al
tarii. Varanasi este, in mod natural, un centru important al aces-
tei grupari. in timpul conduceriii lui Maratha asupra Indiei de
Nord, Jangama-~ii au ca~tigat putere ~i bogafie ~i au realizat
numeroase acµuni de caritate in beneficiul unor discipoli ~i aspi-
ranti saraci. Jangama-~ii, cunoscuti de asemenea ca Vira Saiva-~ii,
au construit manastiri, academii pentru cei care studiau sanscri-
ta, centre yoghine, precum ~i centre pentru practicile spirituale.
Zona o~ului in care Jangama-~ii :;;i-au infiintat coloniile este
cunoscuta cajangam-wadi, unde gasesc adiipost ciilugiirii tantrici.
Ace:;;ti ciilugiiri organizau adesea ritualuri foarte deosebite, dar,
pentru a putea avea acces la de, chiar :;;i ca martor, era nevoie de
o aprobare specialii.
Incidentul de care-mi amintesc trebuie sii fi avut loc in jurul
anului 1923. in acele zile, eram considerat un student deosebit
de inzestrat al Academiei sanscrite :;;i un novice in studiul Tantrei.
Pentru a incu~ja in evolutia sa un taniir cu preocupiiri spirituale,
cei mai in varsta ma incluseserii printre oaspetii de onoare ai
Academiei. Era o zi de vara. Nu se prea pot scrie poezii despre o
vara uscata din nordul Indiei ... Termometrul arata 450c, iar in
acea zi fusesem ales sii fac parte din grupul de vizitatori ai ritu-
alurilor speciale. Pe la ora 3 dupii-amiaza, soarele era incii foarte
sus pe cer, iar eu am plecat spre acel loc cu indi trei studenti mai
mari de la Academie. Curand ne-am regiisit in mijlocul unei
mul~imi care se ingramiidea injuml maniistirii.Jangama. Acolo se
adunasera multi striiini, care nu vorbeau toti aceea:;;i limbii.
Foarte repede m-am pierdut in multime, purtat de curentul de
oameni. Am ajuns intr-0 curte spatioasii, unde intr-o groapii
proaspiit siipatii fusese aruncata o mare cantitate de dirbune
incins, evident pregiitit cu grija pe parcursul mai multor zile.
Tocmai se desfa:;;ura un ritual al focului. Ciildura era de nesupor-
tat, de:;;i mii aflam la cativa pa:;;i depiirtare de marginea gropii.
Imediat a apiimt un grup rnic de muzicanti, urmati de mai
mul~i ciilugiiri. Fiecare membm al grupului µnea in manii
diferite obiecte care faceau parte din ceremonia ce urma sii
inceapa.
Am viizut o nucii de cocos verde, a:;;ezata pe o bucata de ca-
tifea ro:;;ie, bogat brodatii, care acoperea un platou de argint. Pe
un platou se afla un obiect de aur reprezentand o mudra; pe un
altul, o pemii de miitase, iar pe al treilea era a:;;ezata o mandala
complexii. Doi ciilugiiri stateau de o parte :;;i de alta a nucii de
cocos, tinand in maini ni~te sabii. Dupa aproximativ 15 minute
de incantatji ~i rugaciuni, primul preot a ridicat, cu veneratie,
nuca de cocos, a.sezand-o pe palma sa intinsa. Apoi, luand sabia
din mana unei garzi, 0 lasa sa cada CU O forµ atat de mare, incat
despidi nuca cea verde in doua.. Oricine poate incerca. Dar nu
intalne~ti prea des aceasta indemanare, putere ~i acuratete,
echilibru ~i perfecta direcµonare pentru a despica o nuca de
cocos verde, dintr-o singura lovitura de sabie, atunci cand fructul
se afla in palma unui om. Din nuca despicata incepu sa curga
sucul, care avea sa fie presiirat apoi deasupra focului. In acest
timp, ceilalµ calugari se aliniau pe marg-inea gropii.
lmediat dupa aceasta, primul preot, cu aceea.si sabie in
mana, a intrat in groapa ~i a inceput sa pa~easca prin ea ca ~i cum
ar fi fost acoperita cu cea mai moale dintre carpete. Ceilalµ
mergeau in urma Jui. Au traversat cu toµi groapa in flacari, des-
culti, cu robele portocalii ca ~ofranul fluturand injurul !or.
Cand calugarii au ajuns la celalalt capat al gropii, un strigat
putemic s-a ridicat din multime, iar un recital asurzitor de incan-
taµi a creat un val de vibratii ciudate, in care m-am pierdut.
Apoi mulµrnea a fost invitata sa pa~easca pe taciunii inca
arzand. Multi ezitau, insa cativa au sarit in groapa ~i au
traversat-o. Mai tarziu, mi-am asumat ~i eu riscul: cu pa.si precauti,
mintea focalizata ~i incantatjile pe buze, am fa.cut cativa pa~i in
jurul focului, pana cand unul dintre calugari m-a sfatuit sa ies din
groapa.
Totul trebuie sa vina la timpul potrivit
Sa ne intoarcem acum la firul principal al naratjunii, la ritu-

alul sacrificiului focului ~i Ia Doamna Miracolului. Nu ma simteam
lini~tit. Atentia imi era atrasa mereu catre durerea din degetul
ranit, care era inca scaldat in sangc. Deodata, strigatul ,,Hail
Mother!" a sf'a.siat cerul noptii, iar ea m-a strans putemic la piept.
134 Doamna Miraculului
Strigatul de bucurie a venit ca o recuno~tere a implinirii ri-
tului arzator al fladi.rilor. Apoi, Iasand la o parte cupele de foe,
Doarnna a rupt cu mare grija o fa~ie mica din sariul sau. Dupa
aceea a impiirtit-o in cateva ghemotoace pe care le-a inmuiat in
sangele care irni curgea din deget. Apoi le-a aruncat chiar cu
rnana ei in flaciiri, pe deasupra capului.
Cand m-arn trezit in pat, erarn acasa la ea ~i mi-am dat seama
di. dormisem foarte mult. Era dimineaµ. Parfumul ei invada ca-
mera. Stiam atat de bine incaperea... Recuno~team tavanul,
peretji ... Si deasupra tuturor incepu sa prinda contur ace! chip
bland, cu zambetul lui radios. Mainile ei imi inconjurau gatul ~i
i~i tinea obrazul langa obrazul meu. ,,Vino. E timpul sa mergem.
Soarele se inalµ ~i trebuie sii ne sdi.ldiim in rau. Lasa-ma sii te
3:jut."
Ma simteam inviorat ~i parcii uitasem ce triiisem in ziua
preccdentii. inainte de a ie~i din parau, m-a µnut langii ea ~i a
aruncat cateva lucruri in apii. Abia atunci am observat cele douii
margele ~i floarea de hibiscus, plinii de cenu~ii.
M-a apiisat u~or pe umiir, ~i apoi, in timp ce urcarn, mi-a spus:
,,Nu e~ti incii pregiitit. .. Ei griibeau procesul. .. Niciodatii sii nu te
griibe~ti ... Totul trebuie sii vinii la timpul potrivit. Anotimpurile
trebuie respectate." M-a tras mai aproape de ea, imbriiµ~andu-mii
strans: ,,Tu trebuie sa 3:jungi departe, foarte departe. iii aduci
aminte de Ieqiile din ,,Yoga Vasistha"? in doar o fracµune de
secundii poti gre~i drumul ~i poti ciidea. Du~mani sunt peste tot.
0 forta opusii intotdeauna stii in umbra forfei, panii cand varful
este cucerit... Prudentii, prudenµ, intotdeauna prudenfa ...
Pregate$te-te cu gtjja. Pregalirea atenlii inseamna o batalie pe.
jumatate c~tigatii ... Giise~te-ti ghidul eel mai potrivit, astfel vei
c~tiga deja trei sferturi din batiilie. inclinarea balantei depinde
de eforturile tale personale hotiirate ... "
Protecµa imponiva fortelor malefice
,,Aminte~te-ti de valoarea pauzei. intre cuvinte, ea face scnsul

mai expresiv. MantraAUM cste o mantra construita astfel incat Ia
repetarea ei trebuie facuta o pauza intre un AUM ~i un altul.
Cand spui A, buzele se despart, cand spui M, ele se inchid, ~i
inainte de a ajunge din nou la A, ai nevoie de timp pentru a
deschide buzele. De~i poate dura o perioada foarte scurta,
aproape imperceptibila, totu~i acea pauza exista. Cineva ar putea
observa ca aproape toate bUa-mantra-ele se termina fie cu un M,
fie cu un NG, fie cu un sunet aspirat, ca UH ori AH. in oricare
din cazuri, continuitatea sunetului ar fi imposibila. Este ncvoie
de un efort pentru a trece Ia un alt cuvant, iar acest efort
fumizeaza aspirantului instrumentele de aur ale tacerii, pauzei ~i
nemi~carii. Tacerea este cea mai mare realizare in rostirea unei
mantra. Nu te grabe~ti. nu suferi, nu cazi.
Aminte~te-µ ca oaspeµi apar singuri atunci cand masa este
gata. Dar ace~tia nu sunt oaspcµ de seama, sunt doar ni~te
flamanzi fara importanta. Hrana buna, preparata pentru ocazii
speciale, trebuie pastrata pentm cci care ~tiu sa o aprecieze.
Fortele binelui merg alaturi de fortele raului pentru ca ~i ele sunt
flamande. Nu ~tii ca toate ritualurile divine le susµn ~i pc cele
antidivine?"
incet, am inceput sa recit incantatja:
,,Nihanmi sarvam yad-amedhya-vad bhaved-dhatasca sarve-a-
surn danavah mayd rnksansi ydksa-s-ca pisaca sanghah hatah maya
yatudhana-s-ca sarve. Apasarpantu Le dhutah ye bhutah bhumi
samslhitah Ye bhutah vighna kartara-s-Le gacchantu sivajnayd."
(,,Cei ce se opun fortelor pe care eu le invoc sunt astfel dis-
tru~i de mine. ~a cum sunt distru~i demonii ~i entitaµle anti-
divine, tot astfel cu ii distrug pc raksasa-~i, yaksa-~i. pisaca-~i ~i
yatudhana-~i. ")
,,Precautia nu este supraestimata in nici un ritual. E nccesar
ca fiecare sa i~i protejeze interesele impotriva for~elor negative.

Tu ai fost atras de acest gen de for~e, care te-ar fi folosit pentru
puterea lor. Ti-ar fi absorbit toate energiile pregatite, dar, slava
Domnului, ai avut o scapare", a mai spus ea.
,,Si ce fac cei care deiin o astfel de putere?", am intrebat.
.. Niciodata nu fac bine", mi-a raspuns. ,,Puterea furata nu
poatc fi folosita in scopuri pozitivc. Electricitatea ne fumizeaza
putcrea pe care trebuie sa O cumparam, dar mul~i fura aceasta
putere. Folosindu-se de ea in scop negativ, ei se opun pacii ~i
onestitatii."
Fericirea noastrii. depinde in mare masura de

pastrarea echilibrului spiritual
,,Chiar ~i marii yoghini care realizeaza tehnica parasirii cor-

pului fizic ~i a calatoriilor astrale, iau masuri de proteqie cu
privire la pastrarea corpurilor, care tenteaza spiritele de nivcl
inferior ... "
,.Ce inseamna asta?", am intrcrupt-o cu.
,,Despre acest aspect vom vorbi mai tarziu", a spus ca, dupa
care a continuat: ,,Yoghinii care realizcaza astfel de captari de
energie cauta putcrca pcntru a imprcsiona ~i a influen~a
oamenii, in folosul !or personal. Acq.tia sunt ieftinii oameni-
miracol din ziua de azi, pe care ii prcamarcsc cci afla~i in cautarc
de ca~tiguri usoare. Ei sunt impresionati de un astfel de aven-
turier ;ii se aduna cu totii in jurul lui. Dar aceste ~a-numite ca;;ti-
guri nu sunt numai de scurta durata, ci ~i surse de dezamagire,
determinand, de asemenea. o 1invoh1tie spiritualii. Miracolcle
,create' in scopul ca~tigurilor personale trebuie evitate.
Aminte~te-p. ca anticristul este un maestru creator de miracole
pentru spiritele inferioare.
Fericirea fundamenlah"i a ornului depinde in mare masur;'i
<it- puterea de a-!ji pastra echilibrul spiritual. Acest lucru
neutralizeaza puterile malefice, care sunt, de asemenea, active.

Nu este oare un miracol faptul di, in ciuda tuturor acestor
faradelegi ~i pacate ale oamenilor, noi dorim sa iubim, sa spunem
adevarul, sa pomim in cautarea fericirii ~i sa modelam societatea
pentru o viaµ mai buna? Ce miracol este mai mare decat o floare
sau un fluture in zbor? Cu timpul vei patrunde misterul iubirii
fata de o alta fiinta, minunea unui copil pe care sa-1 tji in brafe.
Natura este eel mai mare creator de miracole. Dar miracolul
poate fi oprit de o antiforta. Fara influenta benefidi a oamenilor
spirituali, aceasta lume ar fi ars din temelii cu mult timp in urma.
Fortele sunt aproape intotdeauna in mana natangilor. Totu~i,
lumea ~i viata merg inainte. Ce miracol! Forta ~i, in special, Forta-
Mama, nu pot fi folosite de hotji ~i devoratorii de spirit.
Cei care te chemasera sa participi la ritualul lor doreau sa itj
preia puterea pe care ai acumulat-o deja in tine, care nu este
deloc mica. Datoria ta suprema de acum inainte este sa o
pastrezi. Dadi nu a~ fi fost pregatitii ~i. in special, dadi nu a~ fi
participat la ritual in acel moment, nu ~ fi ~juns la tine. Burnifa,
margelele, florile au fost avertismentele tale. Ai fa.cut bine
plecand, fiul meu ... "
..~i tu ai fa.cut bine", am remarcat cu un zambet. Apoi m-am
incruntat ~i am intrebat: ,,Dar am vazut-o pe miitu~a acolo. Era ~i
ea sub acee~i vrajii malefidi?"
invataturi secrete despre recuno~terea

decaderii spirituale
,,Ce este raul? Ce este binele? Suntem totj un amestec de

bine ~i rau. Un amalgam ciudat. Vanita tea Luturor vanitiifilor este
sa pluLe$ti pe ideea exagerata a infatuiirii $i a narcisismului, a
autodreptiifii. Fa aceasLa gre$eala $i if.i vei inchide ca/ea spre
evolufie. in yoga, telul este sa itj tope~ti ego-ul in Sine. Sinele ~i
cgo-ul se amesteca a~a cum aurul se amesteca in minereu.
Pledindu-ne capetele pentru a infiiptui binele, - iar aici, prin
,bine' se intelege binele impersonal - noi ne mentjnem pe calea
cea dreapta, Aceasta este pregatirea corecta. ~a cum am mai
spus, pregiitindu-te consecvent, batalia e pe jumatate c~tigata.
Lucrul eel mai sigur care se poate spune despre ,matu1?a' ta este
acela di i~i tine capul plecat in scopul binelui impersonal.
,Si sa ~tii ca nu este deloc dificil sa fii condus pe o cale gre~ita.
Aminte~te-ti cum ai fost 1?i tu indus in eroare. Acea ,forta' din
templul Kharpara era una foarte puternica. Dar acea femeie se va
reface repede ~i va deveni con~tienta de pierderea pe care a sufe-
rit-o, pentru ca este O adevarata yoghina. insa chiar 1?i cei mai
buni dintre ei pot suferi o cadere. Ravana a fost un mare yoghin.
La fel au fost 1?i Kansa, Asvatthama, Jarasandha, Rasputin al
Rusiei. Ei au cazut insa datorita pasiunii lor pentru miracole.
Niciodata sa nu te opui progresului. Rotjle nu trebuie sa se
roteasca inapoi, ceasurile nu trebuie sa fie intoarse in sens invers.
Urmeaza-tj drumul. Nu exista scurtatura, nu exista compromis."
Eu am tacut, reu~ind acum sa gasesc un sens celor vazute
inainte. ,,Ai observat pozitja pe care o avea matu~a ta?", a intrebat
ea.
,,Bineinteles", am spus. ,,Este pozitia in care tu te ~ezi atunci
dind facem exercitjile din ,,Yoga Vasistha". Ce este atunci a~a de
,,,
.....
rau.
,,Este adevarat. Dar in acest caz, eu sunt cea care ofera. Ea a
fost o victima, pentru ca i-a fost absorbita energia. Nu ti-a~ dori sa
fi in situatja ei."
,,,Si unde este ace! yoghin care a vampirizat-o? Ar putea sa
scape?", am intrebat-o pe Doamna Miracolului.
,,Mai devreme sau mai tarziu, ei i~i gasesc perechea, a~a cum
Jarasandha sau Asvatthama I-au giisit pe Krishna. Raul este o
fundatura. ~ vrea sate fere~ti de a~a ceva deocamdata."
,,De ce?", am intrebat.
,,Tu e~ti in mod esential al meu ... E~ti bun ... Vei face bine ...
Yoghini remarcabili l39
Muiµ te ~teapta ... Va trebui sa munce~ti mult ~i sa obt,ii ceea ce

foarte pupni pot obt,ine: Dragostea, dragostea pentru tot.
Este timpul sa ne intoarcem. iµ voi pregati o bautura speciala
pentru a te reface. E deja timpul sa ne alaturam celor care spun
rugaciunea de dimineata ~i sa primim binecuvantarea finala a
pa.di (shanti)."
Acum, dupa atiµa ani, realizez un fapt ciudat: aceasta locali-
tate, unde cu 60 de ani in urma am fost martor la acel ritual, era
un loc infloritor pentru afaceri. Ritualul Tarei, dupa cum am
mentionat, trebuia sa aiba loc trei ani la rand, ~i ~a a ~i fost. Din
motive necunoscute insa, locul este acum pustiu. Oamenii i~i
amintesc inca de acei trei ani fatali in care Naga Tara, spiritul
morµi ~i al ritualurilor funerarc, a fost invocat in zona locuita.
Ritualurile realizate pentru Naga Tara au fost apoi intrerupte.
Mi-am amintit de avertismentul tatalui meu catre Doamna
Miracolului: "Tu ar trebui sa ~tii mai bine ... "
Ascetlll ticut care a imblinzit cobra
imi amintesc ~i de avertismentul Doamnei Miracolului refe-

ritor la ,a-p gasi perechea'. Am avut ocazia sa fiu martorul unor
astfel de ,potriviri' de cateva ori in viata mea, despre care voi
povesti in continuare.
Dupa mulµ ani de absent! misterioasa, un tanar din ora~. pe
care ii ~tiam foarte bine, s-a intors purtand haina de yoghin, cu
obi~nuitul ~irag de margele ~ semne ro~ii pe frunte. Spre deose-
bire de altii, el a revenit la batrana lui mama, care a fost foarte
fericita sa ii aiba inapoi pe fiul ei pribeag. Nuse a~teptase deloc
la faptul ca acesta, candva vagabond, va deveni un yoghin respec-
tat.
Ceea ce i-a uimit pe toµ a fost ca pastra o tacere absoluta ~
foarte rar a fost vazut implicandu-se intr-un ritual spiritual, cu
exceptia acelei taceri misterioase. Datorita unei intelegeri secrete
l40 Doamna Miracolului
intre mama ~i fiu, amandoi ~i-au dus viata de zi cu zi in armonie,
in ciuda sau poate tocmai datorita zidului de tacere dintre ei.
Pentru a-~i ca~tiga existenta,, tanarul yoghin confeqiona, cu
mainile sale indemanatice, un tip special de tigari din anumite
frunze indigene (kendu), care curand au devenit foarte popu-
lare. Toti ii vedeau cum le pregatea de dimineaµ pana seara tar-
ziu, a~ezat sub un copac, linigtit, pe o platforma relativ inalta. Le
tinea in gramezi de cate zece, iar clientii doar puneau jos banii
potriviti si ridicau numarul de gramajoare pe care ii doreau. Nu
exista nici un schimb de cuvinte, pentru ca toti stiau ca omul nu
dorea sa vorbeasca.
0 singura data acest ritm a fast intrerupt.
intr-o dimineata, 0 femcie tiinara s-a apropiat de eJ disperata
si i-a cerut ajutorul. 0 cobra intrase in dormitorul ei. in camera
se afla copilul ei, in patut, iar sarpele se incolacise ,confortabil'
exact injurul acestuia. Ar putea el oare s-o ajute? Femeia, in stare
de disperare, a continual sa priiveasca chipul uscat, nemiscat si
placid.
Pentru prima data, dupa intoarcerea sa misterioasa, else afla
intr-o situatie dramatica. A privit tacut femeia in lacrimi, a lasat
din mana co~ul cu tutun si a parasit locul, cu repeziciune.
Ceea ce a facut a fast un miracol dintre cele mai uimitoarc si
a devenit dintr-o data subiectul de discutie al orasului. S-a dus in
camera, s-a apropiat de patut, a privit in tacere cobra cateva
minute, apoi a ridicat-o usor, tinand-o de gat, fan'i grija, ca si cum
ar fi apucat o bucata de franghie umeda. S-a intors la locul sau cu
noul prieten si, tinandu-1 incolacit in poala, a inceput sa
infasoare tigarile, ca si cum se intorsese de la O i'ntalnire amicala
si nimic mai mult.
Oamenilor le-ar fi placut sa af1e ce i-a facut sarpelui, dar nici
unul nu a indraznit sa intrebe. ~i majoritatea simteau di ar fi
ramas fara raspuns. Acest incident i-a crescut statutul si reputatia
in ochii celorlalti.
Curand, o~ul ~i-a redipatat lin~tea, cand, in mijlocul unui
iunie fierbinte, aceasta a fost tulburata din nou.
0 infruntare intre anumite forte oculte
in India, cei care fac parte din gruparea Natha sunt

cunoscuti pentru puterile lor oculte. Se ~tie di i~i pot parasi cor-
pul la voinµi, di pot invia mortii intrand in corpul lor ~i pot oferi
oamenilor medicamente necunoscute pentru boli ciudate.
Natha-~ii sunt, in general, vagabonzi, de~i locuintele lor au fost
localizate pe tot intinsul tinutului.
in acea zi, un Natha, imblanzitor de ~rpi, I-a abordat pe
eroul nostru, sufland vesel in flautul sau - un instrument nelipsit
al unui imbliinzitor de ~rpi. Tiinarul yoghin l-a privit du~manos
~i, spre surpriza tuturor, i se adresa cu o voce puteniidi: ,,Mergi
mai departe. Nu ma deranja."
insa acel Natha, cu o sfidare tacuta, ~i-a la.sat jos bocceaua,
s-a ~ezat la o oarecare distanli ~i a continuat sa cante din flaut.
La putin timp dupa aceea, fabricantul de tigari scoase de sub
haina sa un flaut de arama ~i incepu sa ciinte sau, mai bine zis, sa
ii imite.
Nu pot descrie cu exactitate ce s-a intiimplat in continuare,
dar acel Natha, cu flautul sau cu tot, a fost aruncat brose, ca lovit
de o forµi puternidi, pe deasupra ~i zguduit de o durere teribila,
care-I facea sa-~i apese stomacul cu ambele miiini. Pur ~i simplu
dizuse in agonie, in praful strazii.
Lupta a continuat. Era o infruntare de forte oculte. Se
adunasera, tematori, mai multi, la o anumitii distanµi. Locul
parea o arena in care se luptau doi pitoni. Curiind, fabricantul de
tigiiri a cazut pe spate fara nici o putere, incapabil sa se mi~te.
Membrcle lui pareau sa fie lipitc de suprafata de piatra. Gura
siingeranda ii spumega ~i scotea aburi. Tremura tot ~i arata demo
de mila.
142 Doamna Miracu/11/11i
intre timp, acel Natha canta foarte vesel la fluier. Dar la u11
moment dat, scotand un tjpat, a fost ridicat catjva metri, apoi a
cazut cu O bufnitura, capatul fluierului patrunzandu-i ad.inc pe
gat. Toti spectatorii amutj.sera. Gura incepuse sa-i sangereze pu-
temic ~i nu reu~ea sa-~i scoata fluierul din gura, oricat se straduia.
Se sufoca, gata sa moara, iar chipul sau devenise albastru. A avut
nevoie de un efort extraordinar ca sa poata culege o mana de
praf de pe jos ~i sa o arunce inspre fabricantul de µgari, iar apoi
inspre fluierul lui.
Astfel, eliberarea a venit imediat. Dar fabricantul de tigari
sarea ~i dansa de parca ar fi fost intepat de un milion de albine,
~a ca a fost nevoit sa-~i scoata hainele de pe el. Natha a ajuns
langa hainele abandonate ~i a incercat sa le indeparteze. Dar
imediat ce le-a atins, o cobra vie a ie~it din ele ~i, intinzandu-~i
colt.ii amenint:atori, I-a mu~cat. Yoghinul Natha a dizut la pamant,
dupa toate aparentele aflandu-se pe moarte. Multjmea a fost afec-
tata in mod bizar de scena inspaimantatoare, privind tacuta, fara
nici o reacµe vizibila. Fabricantul de tigari a intins mana sa ii
~jute sa se ridice, iar muribundul s-a agatat de ajutorul primit,
ridicandu-se in ~ezut. Dupa aproximativ cinci minute, el a plecat
cu bocceaua sa misterioasa, dar fluierul lui a ramas mut.
Prietenul nostru, fabricantul de tigari, ~i-a reluat lucrul,
rasucind eternele lui tigari. in viteza acelor clipe, nimeni nu a
observat ce se petrecuse cu cobra.
Cam asta era ceea ce Doamna Miracolului intelegea prin
,a-tj. gasi perechea'.
Inip.at in casta sacra a brahmanilor

intre timp, am fost complet initial ~i primit in casta sacra a
brahmanilor. Am fost legat prin codul Vedic al celor ~pte
juraminte:
Spune adeviirul! (satyam Vdda);
Fii-µ datoria ~i piistreazii-ti principiile! (dhannan cara);
Nute opri din exersarea a ceea ce ai inva,at! (sadhyayJt rm,
pramada);
Acceptii Mama ca flind divinii! (matr devo bhava);
Accepta Tatal ca liind divin! (pitr devo bhava);
Acceptii un invitat strJ.in ca liind divin! (atilhi devo bhav-J);
Acceptii guru-I ca fiind divin! (acarya devo bhava)."
Ca simbol al acestor doua seturi de legaminte, am purtat pe
umarul drept, incepand din acea zi, un cordon din fire de bum-
bac. Bineinteles, am simtit ca am trecut in alta etapa ~i ca acum
puteam cere intrarea in domeniile oculte ale performantelor
mistice, care au fost defaimate at.at de mult timp.
Una dintre acestea a fost practicarea ritualurilor directe ale
venerarii Mamei Divine, un domeniu special rezervat unui dis-
cipol tantric. Iar eu nu eram inca recunoscut astfel. De~i am fost
incurajat de intalnirile mele cu Doamna Miracolului, totu~i nu
mi se acordase oficial nici o iniµere speciala tantrica.
Ma aflam a~dar intr-o sit:uaµe extrem de delicata. Nu
gasisem inca un guru al meu, iar fara indrumarea acestuia, era
periculos sa ma apropii de Tantra sau de ritualurile ei. Nu pentru
ca in istoria yoghinilor nu s-ar fi inregistrat cazuri de atingere a
culmii prin eforturi personale, fara ~jutor, dar, in principiu, o ast-
fel de evoluµe neghidata de un maestro spiritual ar trebui evitata.
Pentru ca prezinta un imens pericol, ~ cum a fost pentru
Livingstone sa intre in padurile africane necartografiate sau pen-
tru Magellan sa se aventureze in oceane navigate pentru prima
oara.
Tantra nu admite aventura
Tulburarile determinate de orice practica nereu~ita pot

ramane permanente. Am vazut oameni care ~i-au pierdut capaci-
tatea de a vorbi, au suferit tulburari de respiratje, accidente
144 Duamna Miracolului
vasculare ccrebrale sau au inncbunit ~i au murit. Tantra nu

admite aventura.
insa eu eram prea tanar si prea entuziast ca sa ma opresc
precaut. Probabil ca influenta Doamnei Miracolului, mana ei
protectoare nevazut.a, mi-a imboldit inima tanara. M-am aventu-
rat pe cararea pe care putjni s-ar incumeta sa mearga singuri ~i.
in acea etapa, cram total nepregatit pentru o astfel de provocarc.
Astazi nu gasesc nici un motiv pentru a-mi justifica aqiunile
de-atunci. Eram absolut singur. Secretele mele erau numai ale
mele. Totu~i, am simtit intotdeauna o ghidare.
in vecinatatea oragului Varanasi exist.a un Joe sfant, unde se
afla un bazin larg marginit cu piatra. Pentru ca ace! loc a fost
intotdeauna salbatic ~ izolat, numerogi yoghini celebri au locuit
acolo de-a lungul secolelor.
in acea zona se afla astazi monumente memorabile, cum ar
fi mausoleul de mannura al mar,elui Swami Bhaskarananda, al lui
Mata Lokesvati, al lui Goswami Tulsidas. in apropiere, pc o
banca, I-am vazut pe faimosul Harihar Baba, un sfant t.acut, care
traie~te dezbracat, intr-un adapost darapanat, construit pe 0
ambarcatiune fragila. in cartiJe scrise de straini a fost pomenit
sub numele de Mauni Baba (sfantul t.acut).
Acolo, ascuns intr-un criing,. se afla faimosul templu al zeitei
Durga. De ce m-am hot.acit sa realizez o sadhana (n.n. practica
spirituala) indelungata in acel loc este inca un mister pentru
mine. dar o data ce chemarea a venit, mi-am urmat-o.
Timp de noua zile in luna lui Asvin (septembrie -
octombrie), acest templu invie gi nenumarati credinciogi vin aici
in siruri nesfargite. Multimea foarte mare de oameni nu ar tul-
bura in nici un fel solitudinea interioara impusa a unui a,;;cet.
M-am hotariit asadar sa fac rugaciuni chiar in acea perioada.
La sud de acest loc se afla eel mai vechi templu din oragul
Varanasi, inchinat lui Ganesha. Am considerat platforma izolata
a acestui templu abandonat ca fiind locul ideal pentru a-mi
realiza asana-ele.
Criza financiara de astazi ~i cursul de schimb ridicat i-au
determinat pe conducatorii o~ului sa restaureze imprt:jurimile
sfinte, transformandu-Ie in atractji turistice.
Un grup de oameni de afaceri au construit, in marmurii, cea
mai inalta piatra de hotar de pe Gange ~i au numit-o Manas
Mandir (templul Manas, o Ramayana hindusa, scrisa de Tulsidas
~i foarte populara in India, fiind considerata un document-mira-
col al secolului al XVI-lea). intreaga opera Manas este incrustata
cu plumb negru pe peretii de marmura alba ~i este completata cu
pictograme colorate, in maniera vitraliilor venetjene. A.stazi,
datorita aspectului modemizat in stil turistic ~i vulgarei opulente,
sfintenia ~i grandoarea tacuta a vechiului templu sunt vizibile
doar pentru putjni. Dar statuia lui Ganesha, cea mai veche din
Varanasi, pare sa fie total mulrumita ~i complet indiferenta fa~a
de acest aspect modern.
Problema mea era sa ma ascund de ochii familiei. Zilele
Navaratri, a~a cum erau numite aceste noua zile, erau o perioada
aglomerata in casa noastra, chiar prea aglomerata pentru ca cine-
va sa se intereseze de absenra unui baiat.
Doar mama mea mi-ar fi simtjt lipsa, a~a ca a trebuit sa ma
confesez ei. Ea, bineinteles, nu a fost prea surprinsa. De~i poate
nu a inteles prea bine, ~i-a exprimat aprobarea pentru tapas-ul
( n.n. antrenament spiritual auster) pe care fiul ei i~i propusese sa
ii realizeze ~i mi-a promis sa pastrezc accst lucru ca pc un secret.
Ea, in felul sau personal, m-a incurajat intotdeauna in orice
directje spirituala.
Un ta.pas sever de atentie ~ concenttare
Cei care se rugau aveau o disciplina stricta. Pe langa grija fata

de portja mea zilnidi de hrana ~i miqorarea perioadei de somn,
a trebuit sa ma pregatesc sa mentjn Padmasana (n.n. asana
lotusului) in timpul somnului. Acest lucru implidi rezisten~ in
multe situatii ne~teptate, cum ar fi aparitia mu~telor, a furni-
cilor, chiar a reptilelor ::,i a rafalelor ne~teptate de vant. ·
Locul era ocupat de maimute curioase ~i suparatoare. A fost
necesar sa ma pregatesc sa tin piept la toate aceste provocari exte-
rioare. cu multa stapanire de sine. Nu trebuie sa existe nici o
deviere de la asana aleasa. in ,,Yoga Sutra", Patanjali a relevat in
mod strict aspirantului cum ~i unde sa realizeze asana. Mi-am ales
Siddhasana (n.n. postura perfecta), foarte cunoscuta printre
yoghini.
Am fost fascinat de locul sffmt. Probabil ca in acea zona ~i-au
realizat practica spirituala multi yoghini. Urma sa imi citesc ruga-
ciunile dintr-o carte ~ezata astfel incat sa nu depun un efort spe-
cial ca sa intorc paginile in timpul penitentei. in palma dreapta
urma sa µn o lampa umpluta cu ghee (unt clarifiat) arzand, pe
care sa nu o lasjos pana nu imi termin rugaciunile. Afost un test
sever de atentie ::,i concentrare, dar I-am ales eu insumi. Prima zi
a fost plina de incercari: vantul era puternic, pe pamant mi~unau
armate de furnici, iar pe corpul meu transpirat se plimbau
mu::,tele. insa cand ma inapoiam spre casa, eram profund multu-
mit. A doua zi a mers mult mai u~or ~i mai lini~tit. Teama incepa-
torului nu mai exista. Doar vantul ::,i lampa ~i-au continuat con-
fruntarea. in a treia zi am reu~it sa ma interiorizez mult mai mult.
Ba.tea un vant puternic, dar lampa a ramas lini~tita. Mu~tele ~i fur-
nicile erau tot acolo, iar de maimutele suparatoare nu se putea
sea.pa. Dar am simtit ca devenisem prieteni ~i nici faptul ca ma
atingeau nu ma mai deranja prea mult. Eram absorbit in ruga-
ciunile mele. Doar din cand in cand deveneam con~tient de vreo
prezenta,.
Laun moment dat, am simtit o briza u~oara ca de evantai.
Alteori puteam chiar sa aud o voce care tinea ritmul cu recitarile
mele. ~tiam d~ja destul de mult ca sa ma ~tept la astfel de tul-
burari din partea unor entitati. Astfel de aparitii in timpul
tapas-ului, prietenoase sau nu, sunt considerate ca abateri. insa o

stare profuncla de meditatie cere ca Sinele individual sa fie una
cu Sinele Suprem, con~tiinta proprie sa se uneasca cu Con~tiinta
Divina.
Apariµa ne3'teptati a unui brahmachari
Rugaciunea se terminase, iar eu ma simteam foarte vesel.

Atunci am observat o prezenia. intr-adevar, cineva imi tjnuse
companie in planul fizic.
Trebuie sa descriu neaparat acest om minunat. Era invaluit
de o aura spirituala ca aceea a unui heruvim, pentru di impr~ju-
rul lui lumina era mult mai clara ~i mai densa. Era mic de statura,
avea capul ras, bine conturat, cu un smoc de par razvratit ~i in-
nodat in cre~tet. Purta pantaloni simpli, de bumbac, de culoare
aurie, iar partea de sus a corpului era acoperita cu o bucata din
acela~i material, stransa in jurul subtiorilor ~i legata pe piept.
Arata foarte in largul lui in acea imbracaminte. Fruntea ii era
acoperita cu pasta de santal stralucitoare, iar in jurul gatului
purta o ghirlanda proaspata de flori aromate de champak
(Mechelia champaca, o specie de magnolie), foarte rar int:alnite
in acel sezon. Tot la gat mai purta ~i ni~te coliere de rudraksha ~i
o combinatie de corali ~i cristale ro~ii. Statea ~ezat pe o rogqjina
acoperita cu o piele de diprioarii. ~i o bucata de matase. Avea cu
el un vas cu apa cu o toarta ~i un baston de bambus inalt cat el.
Trebuie sa fi fost calugar ce~etor brahmachari, un yoghin
colindator din gruparea Vaisnava. Am fost surprins de prezenia
lui acolo.
Mi-a zambit ~i m-a salutat. "Ce bine cite~ti", spuse el, ,,Perfect
ritmat ... $i cat de devotat redµ. E limpede ca intelegi ce cite~ti."
incurcat sa aud astfel de complimente de la o persoana
aparent cunoscatoare, am putut numai sa remarc: ,,Chiar ~?
EsLe din Durga Saptasati. Nu este un text prea u~or de inteles."
Conversatia a continuat. ca l?i cum fiecare il simtea pe

celalalt. Puteam sa empatizez cu blandetea lui binefacatoan:
spontana. Era prietenos ~i doritor sa ma <1:iute. Insa cine era el?
Nu imi venea sa il intreb. invatasem arta a~teptarii. Totu~i. el nu
m-a lasat in pace. Dupa ce m--am pregatit de plecare, mi-am
adunat lucrurile ~i am pornit inapoi spre casa, insa pe drum am
constatat ca ma urma.
,.Mergi in aceea~i directie cu mine?", am intrebat din
politete.
,,In aceea~i directie cu liner'" Ochii lui de spiridu~ au sclipit
amuzati, in bataie de joc. ,,Ai gasit-o dt:ja?" Zambea.
Jenat, am revenit. ,,Nu ... Imi pare rau. Intrebam doar. .. "
,,Hai sa fim prieteni. in ordine? Nimic mai mult. Cat timp
dureaza rug{tciunile?"
,,Toate cele noua zile."
,,Suna foarte incu~jator. .. Niciodata n-am auzit o astfel de
recitare, cu atat de mult patos, in special de la un nou brah-
machari."
.,De unde ~tii ca sunt un nou brahmachari?"
,,0, exista cateva semne. De exemplu, smocul tau de par
proaspat crescut."
,,Parul este un insemn pentru un brahmachari! Asta este o
teorie noua, intr-adevar", am ras. ,,E~ti binevenit. De acum
inainte suntem prieteni."
,,Chiar suntem? Tine." Mi-a inmanat o bucata de acadea, de
casa, ca un cristal solid aromatic. Este cunoscut ca ,misri'. Nu
venise inca timpul pentru mine sa-mi intrerup postul. Ma gan-
deam la mama ~i la faptul di trebuia sa-mi termin rugaciunile zil-
nice adresate zeitatii familiei. Astfel ca incercam sa gasesc un
mod de a pastra bucata de Cristal de zahar. lntr-o ciipita insa
veselul brahmachari nu mai era acolo. Nu mi s-a pa.rut ciudat,
nurnai amuzant. Potecile din Varanasi se des~oara astfel incat
oricine se poate ascunde oriunde sau se poate furi~a foarte rapid.
Nu am fost surprins deloc cand, in acea seara, am intalnit-o
pe Doamna Miracolului pe malul Gangelui.
"Sa inteleg ca nu ai intampinat nici o dificultate astazi la
exercitiile de citit?", a sunat intrebarea neai;;teptata. Zambetul
amuzat din ochii ei, care insotea intrebarea, era eel mai
nelin~titor.
..~adar", am exclamat, ,,tu ai fost in umbra tuturor
lucrurilor... "
,,Ce vrei sa spui prin faptul ca am fost in umbra tuturor
lucrurilor, micule brahmachari?", a pronuntat ea provocator.
,,Eram aid. Stau sa vand coji de nuca de cocos ~i din cand in cand
cant. Iar tu e~ti un yoghin in devenire, angajat in tapas-uri."
Am devenit ariagos intr-o clipa. Jti bati joc de eforturile
mele", am protestat. Tachinarea ei lipsita de menajamente mi-a
adus lacrimi in ochi. Chiar nu intentjonasem niciodata sa o
ofensez.
,,Am crezut ca vei fi fericit. Te simtj altfel?"
,,Spune-mi doar ~i ma opresc."
,,Dimpotriva, sunt multumit.a de felul in care evoluezi", ma
imbratj~ ea. ~i imediat dupa acea conversatje, intamplarea a fost
uitata.
Natura lui sattva guna
A doua zi, in mod incon~tient, ma uitam dupa el. Pentru ca

nu venise, mi-am inceput recitarea. ~i din nou, in mijlocul exer-
citjului, mi-au atras atentja aceeai;;i prezenta, acelea~i arome, ace-
lea~i adieri. Aparuse! Am ramas totu~i nemi~cat ~i mi-am conti-
nuat lectura, fara a mi se clinti vreun fir de par din cap, fara a
clipi macar.
Pe drumul de intoarcere, ma intrebam daca ar fi posibil sa
am minunata experienta suprema a libertatji absolute, care este
singurul obiectiv al tuturor yoghinilor.
150 Doamna Miraco/11/ui
,,E~ti sigur", a raspuns el vehement framantarii mele, ,,di
acesta este singurul obiectiv al tuturor yoghinilor? Nu fi atat de
sigur. Este necesar sa ~tii di obiectivele difera foarte mult de la
unul la altul.
Unii oameni sunt ca lumina. Fitilul lampii arde, dar ofera
lumina de jur imprejur. Intreaga lor viata ~i existen¢ sunt moti-
vate de necesitatea de a difuza lumina ~i pace.
Scopul unui bacan, de exempiu, este de a distribui ceea ce a
stocat. Facand aceasta, el este manat de un alt motiv, mult mai
adanc: un profit, care nu este rau atat timp cat sustjne bunastarea
unei familii. Altji insa vor sa jefuiasdi ~i o fac fara masura. Aduna
bunuri cu pretul mizeriei celorlaltj.
Sa luam exemplele unor animale domestice. Noi dam vacilor
paie, iarba ~i cea mai mare parte a resturilor de la masa noastra.
Iar ceea ce ne ofera ele in schimb este putere, vitalitate, lapte
hranitor. Albinele, cu rabdare demna de lauda, disciplina ~i per-
severen¢, aduna cantitati uria~e de miere. Dar intrucat ele prada
florile, sunt jefuite la randul lor de miere. Pentru di albinele
stocheaza doar pentru propria !or folosinta ~i nu se gandesc
deloc la ceilaltj, obiectivele lor nu sunt asociate cu fericirea.
Albinele sunt muncitori silnici, nu lucratori. Ele slujesc fara a se
bucura de munca !or.
Munca numai pentru di~tiguri personale ~i urmarirea pro-
priului interes sunt mijloacele cele mai sigure de a inabu~i ade-
varata sursa de fericire.
Ce! zgarcit are ca obiectiv bogatia sau ceea ce considera el a
fi bogatje. insa are O teama morbida diva trebui sa O cheltuiasdi.
Scopurile trebuie sa fie intr-adevar foarte dare. Cu cat un
scop indeparteaza egoismul in favoarea binelui comun, cu atat
mai mult el devine o sursa de fericire. Aceasta este natura lui
sattva guna. Aceasta este adevarata natura a sistemului Yoga.
Probabil di acum nu ar fi prea dificil pentru tine sa-ti ima-
1-{inczi ~i sa accepti di obiectivele oamenilor in urmitrirca
propriilor lor interese nu pot fi acele~i. Yoghinii sunt ~i ei tot

oameni, deranjati de aceia~i du~mani care deranjeaza toti
oamenii. Presupun ca ii cuno~ti: dorinta, pasiunea. lacomia ~i
temperamentul neinfranat. Acestea te fac sa confunzi binele cu
raul. intr-o zi vei realiza ca dorinta, pofta de putere, pofta pentru
diferite lucruri ~i achizitii sunt unii dintre cei mai mari du~mani
ai bucuriei de a triii."
Orice cale spirituala autentica ce duce

catre Dumnezeu sacrifica ego-ul
Omuletul continua: ,,Chiar :1i yoghinii i~i consacra munca de

zi cu zi pentru a dobandi o anumita putere. La fel ca o lampa, ei
cauta forta de a se putea darui ei in~i~i intru folosul celorlalti. Ei
ofera stari de bucurie ~i ghideaza oamenii pe drumul eel bun.
Unii, incon~tienti, incearca sa c~tige putere, pe cai malcfice,
in scopul de a-i influenta ~i impresiona pe ceilalti, manevrand
forta respectiva in directja intereselor lume~ti ~i ale oamenilor
comuni, pe care ii transforma astfel in victime. Altji insa dctin
puterea, dar nu ies la lumina. Unii dintre ei nici ma.car nu sunt
vazutj vreodata. ~i totu~i ace~tia influenteaza, prin ins~i cxistcnta
lor, o orientare pozitiva a lucrurilor. Conservarea esentei ca-
litatilor intregii creatji, in ciuda amenintiirii cople~itoare a
fortelor demoniace, este datoria principala a acelor elemente
spirituale care lucrcaza in aceasta direqie, dar care rareori sunt
vazute in aqiune. Ele sc afla acolo, indiferent daca le vezi sau nu.
daca le cauti sau nu, daca poti evalua implicarea !or sau nu. Ele
se afla acolo a~a cum milioane sau miliarde de planete, mai pre-
sus de cunoa~terea noastra imediata, i~i continua existenta in
Univers.
Miliardele de raze cosmice, unde sonore, vibratji subtile in
eter ~i elementc chiar mai sub tile (care raman dincolo de per-
ceptia pragmatica, dar care pot fi vazute de cei cu capacitati mai
rafinate), infl ucnteaza crcatia. Implicata in sistemul solar, o forta

incarca corpurile subtile ale atomilor. Un camp de aqiune
dinamic, cu aqiuni ~i reactiuni atacandu-se reciproc, care se con-
topesc in final in creatia concreta pe care o vedem ... Acest lucru
apare ca ~i cum intregul univers ar avea un creier gigantic. Dar
totul ramane neobservat, ~i de aceea omului obi~nuit nu ii pasa.
Lui ii lipsesc echilibrul ~i rabdarea neccsare.
Acest lucru furnizeaza. totu~i mediul propice pentru cci spi-
rituali. Ei sunt profund implicati in experimentarea acestui
fenomen. Prin eforturi hotaratc, ace~tia lupta sa stabileasca un
raport. o concordanta intrc contrariile raspandite injurul acestui
camp abstract. Ei urmaresc echilibrul."
Limbajul esenµal al Sinelui este tacerea
,,In timp ce metafizicicnii ~i tarkika-~ii (n.n. filosofii) se due-

leaza prin multe carti pe aceasta tema, fiintele spirituale ,expcri-
menteaza'. Lor nu le place absolut deloc sa vorbeasca sau sa scrie
despre ce au realizat. ,, Te rog sii 1111 imi ceri sa i{i explic expe-
rienla pc care am trail-<>, prielene. Cu cal imparta~esc mai mu/1,
cu alal sentimenwl ei rein vie ... " Nu canta a~a Vidyapati?
Nodul uimitor care tine mediul universal strans intr-o uni-
tate este acest adevar universal. in cele din urma, cautatorul
ajunge sa-1 descopere. Ce! care considera di ~tie prea mult nu mai
are nimic de diutat. Experienta ii dezamage~te.
Natura finala a materiei (vastu, padartha) uluie~te fizicienii.
Este oare materia gazoasa, solidii, lichida, maleabila, pliabila sau
elastica? Nu se ~tie. Nu se cunoa~te cu ce sunt umplute spatiilc
create intre un atom ~i altul intr-un camp atomic. Radiatii? Cc ira-
diaz[t? Cum? Aceasta este cea mai uluitoarc provocare pentru fi-
ziC:i. Totu~i, stramo~ii no~tri, ca Buddha sau Nagarjuna, au vorbit
despn· sunyata (n.n. vidul absolut) ca fiind animat prin sine
insusi. inc,ircat prin sine insu~i, iluminat prin sine insu~i. Campul
Yoghini remarcabili I;;~
lui Shakti este izvorul fundamental din care apar toate formdc.
aqiunile i;;i reaqiunile, inteligenµ, destinul. Acest adevar esl<·
numit bodhi i;;i este dincolo de orice logica. Adevarul este expe-
rienµ traitl.
Acest punct fundamental poate fi atins printr-0 inalµre.
Odata ajuns acolo, intreaga lume ti se intinde inaintea ochilor ca
un muzeu al jucariilor, ca un gigant teren de joaca pentru copii.
Sinele tlu este singurul adevar. Predominant i;;i independent.
Nu conteaza nimic altceva in afara acelui punct focalizat: ,Eu'.
Singuratatea este singura lui companie iar tacerea este lim-
bajul lui. Sa nu ai nici un dubiu!
Eu traiesc ceea ce descriu. Aceasta este in mod esentjal i;;i
intim experienta mea. Nu poate fi a altcuiva, nu poate fi tradusa,
transmisa, nici macar impartj_ta. Trebuie sa .fie propria ta tj_nta de
atins, reduta cucerita. Aceasta ultima faza de coni;;tientizare
actj_oneaza ca o sdinteie arzand intr-un singur element. Noi il
vedem ca fiind Shakti in Shiva, electronul in atom. Paramatman,
chaitanya (n.n. supraconi;;tientul), este eel mai important centru
de pulsatie al universurilor. Este centrul a tot i;;i a toate. in viaµ
particulara, acesta este Dragostea, iar in conceptul cosmic, este
Puterea.
Noi, cei care vedem i;;i simtj_m aceasta, nu suntem in stare sa
vorbim ca eel care cunoai;;te lucrurile analitic, intrucat
cunoai;;terea lui este de alta natura."
Omuletul spuse mai departe: ,,Pentru el cunoai;;terea este
lumina zilei, nu este un copil nou-nascut sau o poteca necunos-
cuta. Dar o astfel de cunoai;;tere spontana, fara experimentare,
este doar o noapte neagra i;;i compacta. Omul dirtj_i traiei;;te in
intuneric. Logicienii pot considera cunoai;;terea ca frind lumina
zilei, dar, de fapt, ea este o noapte opaca. Cunoa~terea prin
viziuni este cu mult deasupra paginilor car{ii.
in general, cunoai;;terea este un· instrument care sustine pro-
gresul, nu realizarea unui obiectiv. Aceasta din urma cste
implinirea unui ideal.
hi aminte~ti acel vers din ,,Gita"? Cel despre misticul ,noapte
~i zi'? Atunci cand con~tiin{.a yogliinului este trezitii ,noaptea'
deviue ,zi', iar el triiie,:;Le o transii paradisiacii. Ignorantul striga:
,,Am vazut. Am aflat. Am descoperit." Dar nu a ajuns la nici un
rezultat. Se afla in intuneric."
intelegerea este un rispuns simpatetic

care evidenpazi o stare de rezonanta
,,$i totu~i. ~a cum am mai spus, exista o legatura cosmica

intre elementele Universului. Ip voi explica printr-un desen, ca sa
fii impresionat de profunzimea relapilor miraculoase dintre ele."
Omuletul incepu sa schiteze ceva ~i continua: ,,Cand o stea din
spatiul cosmic i~i parase~te orbita ~i cade din ce in ce mai jos,
pana se dezintegreaza ~i dispare in spatiu, agonia ei este inregis-
trata de fiecare fir de iarba de pe pamant. 0 picatura de roua
asculta muzica marilor, ca ~i curentii raurilor cosmici de umidi-
tate, care provin din caldura violenta a soarelui. Sau poate ca
tipatul unui copil care prive~te trupul mort al mamei sale
strapunge O nebuloasa, facand cerul sa tremure in agonie ~i sa
nasca o stea. Da, exista o legat:ura fundamentala intre eveni-
mentele care tulbura sufletele aici, pe Pamant, ~i sufletul cosmic.
Suntem cu topi locuitori ai spapului cosmic. Tragedia nu
este doar ca ne-am pierdut adresa, ci di nu resimpm nici cea mai
indepartata nelini~te pentru faptul ca am pierdut-o. Dam impor-
tanta efemeritatji ~i ne preocupa inca foarte putjn sa ne regasim
calea. Este timpul sa ne trezim la realitatea profunda ~i sa
recunoa~tem ce am facut din mo~tenirea noastra divina."
In timp ce strainul delicat ca un heruvim ma inipa, i-am
simtit limitarile de fiint;i muritoare transformate ~i transfigurate.
Parea un expert in arta de a captiva ascultatorii. Cursivitatea
narapunii lui ~i capacitatea de a ma inalta pana la nivelul sau de
i'ntelegere ma fascinau. Acest stil personal al povestirii sale a fa.cut
Yoghini rt'marcabili 155
ca, in mod gradat, toate explicaµile abstracte sa i~i dezvaluie

i11dirditura misterioasa. intelegerea este un raspuns simpatetic,
care evidenµaza o stare de rezonant;i.
Confuzia fi indoiala te indepirteazi de Sine
Am continuat sa ascult -- absorbit, hipnotizat, infiorat.

,,Descoperirile ~tiinµfice sunt recunoscute pentru utilizarile lor
evidente in viata de zi cu zi. De~i ele sunt folosite pentru nece-
sitaµle imediate ale oamenilor, atunci cand ne gandim la sursa
imensa ~i permanenta de Putere, vedem diferenta dintre
potenµalul macrocosmic ~i ceea ce noi consideram a ne fi sufi-
cient.
iµ dai seama ca toate acestea ~i ceea ce este dincolo de ele
sunt umplute cu putere? ~i ca t:oata aceasta putere este lasata sa
se iroseasdi? Noi suntem preocupaµ sa coristruim Jucarii' din
aceasta energie. Dispozitive ~i echipamente militare! !ti dai
seama? Cata superficialitate! Potentjalul real al acestei puteri
consta in a susµne evoluµile mentale ~i spirituale, care, in cele
din urma, sa rascumpere oamenii de la ace~ti doi inamici ingro-
zitori, ego-ul ~i posesivitatea.
Ce a realizat omenirea pana acum a fost sa obµna dintr-un
ocean de putere doar atat cat incape intr-o lingura. Iar noi, in
ignoranta noastra ~i cu orgoliul nostru amplificat, pretindem di
am facut ~tiinta sa atinga mari inalµmi. Ce lume oarba! Cata
inutilitatel intr-o analiza retrospectiva, ceea ce noi am realizat
este numai un ansamblu de fapte disparate. Esenta cunoa~terii,
in intelesul sau apoteotic, ramane nerealizata, chiar neatinsa.
Din fragmente se creeaza intregul. Acesta este un adevar
matematic. Dar pe terenul mintii, vieµi, energiei, acest lucru nu
este valabil. Odata de~ate de sursa, fragmentele ram.in o masa
inerta. Ele se pot inmulti singure, dar nu pot recrea niciodalii
intregul.
Energia pe care noi am utilizat-o in folosul nostru este at:at
de superficiala, at:at de fizicii, inc.it sursa ei reala ramane
nedescoperita. Noi pierdem legatura cu Sursa pentru ca ne
cuprinde indoiala ;,i suntem confuzi. La randul sau, confuzia este
creata prin lacomie ;,i dorinta de a poseda tot mai mult. De aceea,
cu pufin timp in urma, i-am numit pe ace;,tia du;,mani ai cfor-
turilor spirituale. Ei sunt motivatja disciplinarii noastre. Trebuie
sa stabilim un raport intre noi ;,i Sursii.
Existii o forµ ~i mai putemica decat aceasta, care isi exercita
inf1uenta asupra fenomenului universal, inclusiv asupra
fenomenului mintii. care intr-adeviir se intinde mult mai departe
decal campul experientei noastre. Existii o forma de putere care
aqioneazii si reactioneazii nevazutii, dincolo de planul mental
obisnuit. Este universul tainic al lui Dumnezeu, pe care yoghinii
unniiresc sa ii cunoascii, pentm a intra astfel in rezonanµ cu
Puterea.
Tine cont de faptul ca intreaga cunoastere stiintjficii ;,i logica
se refera numai la o parte din puterea tot.ala a mintii. Cea mai
mare parte a capacitatji noastre intelectuale este ca o materie fiirii
viata, incuiata in incaperile necunoscutului. Yog-hinii urmaresc,
asa cum au urmarit intotdeauna. sii descifreze acest mister, giisind
o cheie la aceasta camera incuiata, astfel inc.it vastele resurse de
energie nedescoperite sa poata fi puse in serviciul vietii si al vietii
dincolo de viaµ, acest lucru reorient.ind si revolutjonand ade-
varatul concept al functiei si scopului existentei."
V:rata de dupa viata
A tacut o vreme, dupa care a continuat: ,,Exista viaµ dincolo

de aceasta viata. Se poate spune aceasta intr-un mod si mai potri-
vit: aceastii viata nu are sfargit. Este un val inaltat dintr-un ocean,
care are in spatele Jui multe alte valuri si tot atatea inaintea Jui.
Toate acestea formeaza un ocean. Un ocean al intregii existentc,
al con~tiinfei. El exista intr-o forma data. ~i este la fel de adeviirat
ca ii putem vedea cu ochiul liber. Dar a sustjne ca acest lucru este
permanent ~i definitiv, este o gre~eala la fel de mare ca a ignora
celalalt adevar, ~i anume di toate valurile nu sunt decat ni~te
vibra(:ii intr-un vast ocean al com;tiintei, nesfa~it, nemuritor. Ace!
ocean este, in mod fundamental, mai real. Aid nu este doar ide-
alism. Aid, idealismul devine Realitate. Cineva ar putea, dacii ar
vrea, sa ignore adevarul, nu insa fiira a-~i limita orizontul infinit
al intelegerii sale asupra oceanului con~tiintei. Existenta unei sin-
gure fiinte umane nu este decat atingerea unui ac de suprafai.a
Oceanului Pacific.
A vedea viata in totalitatea ei, a vedea viata in spatele acestui
uria~ tablou, a percepe acest ludiu intermediar intre mani-
festarea cosmicii a creatjei ~i cea a disolutiei, este subiectul de
studiu pentru metafizica ~i yoga. Yoga este aplicatja practicii a
teoriilor la care s-a ajuns deja prin deductje logicii. Yoga nu a fost
niciodata bastonul unui neviiziitor.
in demersul ciiutarii de sine, guru-I este un ghid, fiira al ciirui
ajutor practicile yoghine ar fi asemenea unei incerciiri ridicole de
a goli un ocean cu ajutorul unei cochilii.
Timp de miliarde de ani, nenumiiratj muguri de plante s-au
desfacut din pulberea piimantului ~i s-au infruptat din licoarea
soarelui, a lunii ~i a stelelor. Au fost sub protectja aerului, a picii-
turilor de rouii ~i a ploilor. Eu le simt fortele ~ cum le simte eel
mai mic fir de iarbii sau cea mai miirunta insecta. Atunci cand
triiiesc ca acum, imi dau seama ca nu sunt doar un om. Eu imi
transcend existenta, dimensiunile, timpul, istoria ~i potenfialul.
Totu~i, sunt nimic in comparatje cu ceea ce ~ putea fi. in interi-
orul meu, adanc in adiipostul sursei de putere interioara
(antah-karana), simt chemarea sublima a Intregului.
Ce sunt eu? Doar un pion in acest joc al labirintului, un pion
in drama pestrita a mirosului, gustului, vazului, auzului, impre-
unarii, ca~tigului, competitjei, la.comiei sau senzualitatii? Sunt eu
o \'ictima a acestor raspunsuri mecanice? Sunt eu un prizonier al
dorintelor mele sau un animal haituit, dirijat ca in bataia vantu-
lui, de circumstante capricioase? Toate organele mele nu sunt
decat extensii ale m~inariei trupului, iar ele functioneaza in
masura in care eu ma supun chemarii acelor reactii, provocate,
in realitate, de exterior. Antena care prime~te aceste raspunsuri
~i se supune lor este mintea mea, o entitate imperceptibila. Dar
~a imperceptibila cum este, percepe Totul. Mintea simte fara a
avea alt suport decat eel al con~tiintei.
Ce se aseamana se aduna. Respiratia se une~te cu respirat-ia,
apa cu apa, focul cu focul, mirosul cu mirosul. ~a cum lumina
se une$Le cu lumina, con$Liinta se une$Le cu con$Liinfa .:,i devin
una. Fiecare lucru pe care ii gasim in lume, in om, in natura, este
imbracat in con~tiinta sau, daca asta te face sa intelegi mai bine,
este contopit in oceanul nevazut al con~tiintei. ~a cum umidi-
tatea este inerenta apei sau dildura este Iegata de foe, ~ este
con~tiinta inerenta tuturor obiectelor ~i existentelor, vazute sau
nevazute, mici sau mari. Conform naturii lor, bineinteles, unele
sunt mai con~tiente decat altele. Creuzetul in care con~tiinta per-
sonala se une~te cu con~tiinta cosmica este mintea. Atunci cand
absorb cealalta lume prin intermediul con~tiintei mele, eu doar
las sa se topeasca un izvor de con~tiinta intr-o mare de co~tiinta.
Noi numim acest proces senzatie, Senzatiile noastre sunt agentii
catalitici care fac ca lumea exterioara sa se absoarba in noi ~i sa
devina o parte a personalitat-ii noastre.
Ce recunoscatori trebuie sa Ii fim lui Dumnezeu pentru ca,
in generozitatea Lui infinita, El a acoperit tabloul vietii, scena
lumii, cu miliarde de lucruri minuscule, pe care noi, chiar cu per-
ceptiile noastre !imitate, le putem simti ca apartinandu-ne sau eel
puµn ca fiind lasate pentru noi. Ganguritul unui porumbel,
sclipirea jucau~a de culori reflectate de aripile unui fluture,
arome de plante necunoscute, care inunda intunericul. Aceasta
apartenenta este liantul care ne face pe noi sa ramanem lega~i de
ele, iar prin ele, de lume. Lumea este a~a cum o simt. ~i eu simt
~a cum mintea mea ma lasa sa simt."
El se opri brusc ~i se uita la mine: ,,Te simti obosit? Te plic-
tisesc?" Ce motive a avut, m-am gandit, sa ma intrebe despre ast-
fel de reaqii? Chiar se indoia de mine? Am zambit ~i am spus:
,,Continua, te rog. Nu te opri."
,,Realitatea este doar o extensie a acestui sentiment", a adau-
gat el. ,,Incearca sa simti Realitatea, Unicul, bhuma (n.n. Fiinta
Suprema, Con~tiinta absoluta), prin cele mai diverse exprimari:
pasari in zbor, iarba mladiindu-se. inscctele respirand, mugurii
schimband in culoare clipirea zorilor, orizontul inserarii,
dimineata indriigostitilor, tipatul unui nou-nascut. Chiar ~i ago-
nia absentei, sariicia celui flamand ~i frustrat sunt tot prietenii ~i
ghizii no~tri, in masura in care ei ne arat:a calea ~i ne construiesc
legatura cu Marea Realitate. Ei ne invata cum sa ne extindem
con~tiinta de la finit la infinit, de aid pana dincolo de Dincolo,
de acum catre intotdeauna. Sentimentul pe care il avem asupra
realitatii devine fapt prin sentimentele pe care le avem pentru
cele mai minuscule expresii ale vietii. Unde ~i cand mai exista loc
pentru discriminare?"
L-am intilnit pe ,spirid~ul hindus'
,,Pe vremea cand obi~nuiam sii stau singur in salbiiticie, in

apropierea tarrnului miirii, m-am imprietenit cu nisipurile. Da,
cu nisipurile. Fiecare griiunte de nisip triiia pentru mine ~i
simteam o legaturii neviizuta pc care o aveau cu con~tiinta mea.
Deasupra vastitatii oceanului, nisipurile tacute ~i sumbre se intin-
deau in eternitate. Am viizut ~i am simtjt ca lumea, in ernbrionul
ei, ariita ca zbuciurnul apei revarsandu-se peste pustiul
nisipurilor.
0 sculpturii grandioasa era in forrnare. Sinele con~tient se
trezise la viata de atata vitalitate. in acea siilbiiticie nu giiseai
160 Doamna \' ·:1co/11/11i
nimic altceva in afara de cactu~i, crabi ~i meld, mcduze lipitc ~i

cochilii impra~tiate, miriadele de insecte ~i pescaru~i mereu pre-
ocupaµ, fiecare din ei luptand pentru un Joe, pentru un punct de
sp~jin in arborele vieµi, mereu in cre~tere. Ce viziune! A fi scena
pe care se desfa~ura acest spectacol ma uimea din ce in ce mai
mult. pe masura ce aceasta poveste sublima mi se dezvaluia clipa
de clipa. Plaja ins~i veghea ~ cum o mama i~i vegheaza copii,
in timp ce vastitatea se intindea tacuta ~i lene~a. iar firele de nisip
se hraneau din soarele radiant. Energia incarca intreaga viaµi ~i
con~tiinµi ~i alcatuia din forme misterul nesfar~it al fluxului
lumii.
Am simµt fiecare bob de nisip absorbind seva ~i crescand in
mla~tini ~i vai, dealuri ~i munti, arbori, plante de rau. Am simµt
intregul corn al abundentei cunoscut sub numele de ,viaµi'. Am
avut percepµa fiecarui graunte absorbind seva, crescand ~i co-
lorand lumea. intreaga plaja pulsa de energie solara.
Sentimentul era extatic, palpitant.
Firele de nisip care se hraneau din soare deveneau un rezer-
vor de energie, iar plaja intinsa era intr-o mare stare de agitatje,
pana cand am auzit strigatul ,,Viat;'i! Mai multa viat;'i! ". L-am vazut
pe miticul Nara in vastitatea apei ~i pe Narayana in razele soare-
lui stralucitor, care transformase suprafaµ marii intr-o pelicula
de mercur topit. Oare aceasta punere in scena a vietii nu a fost la
origine creata de cei doi mae~tri ai unui mit: Nara (n.n. apa) ~i
Narayana (n.n. soarele)?
Astfel ca, vezi, nici chiar fragmentele nu trebuie neglijate.
Trebuie sa vezi ce este in acest plan in lumina a ceea ce e etern,
iar ce este mic in lumina a ceea ce e maref. Trebuie sa-1 privim pe
eel sarac in lumina Celui care a suferit pentru viaµ ta, a mea ~i a
tuturor. Servindu-ne semenii ne servim pe noi in~ine. Fiind buni
cu ei suntem drepti cu noi in~ine. Simtind ca lucrurile mari se
datoreaza celor marunte, nu numai ca devenim extensii ale Jui
Dumnezeu, dar ~i dep~im sentimentul neinsemnat al difcritilor
dumnezei pictati in biserici. Aceasta este Transcenden!:a reala.

Sa fl cuno~ti pe Dumnezeu nu e sulicicnl. Transformarea este
scopul."
Dintr-o data, t:anarul yoghin ramase tacut.
Soarele apunea de partea cealalta a or~ului. Era o vreme
foarte frumoasa. Binecuvfmtarea tacerii ne-a inveselit. Dar tre-
buia sa intreb: ,,Cum sa imi gasesc un guru?"
El a zambit, mi-a apasat mana ~i rn-a privit cu afecti,une:
,,Mae~trii i~i cauta discipolii. Nu crezi? Prive~te, unul te cauta deja
pe tine, norocosule ... "
Putin rnai incolo, langa terenul nostru dreptunghiular, se
~ezase Doamna Miracolului. Sub farrnecul lurninii ta.cute, silue-
ta ei m-a atras imediat. Si inainte de a-mi fi putut lua ochii de la
ea, prietenul meu disparuse.
Astfel ca discu{:ia mea cu ciudatul Vaisnava a continual in
fiecare zi. Nu i-am aflat niciodata numele, dar ma obi~nuisem sa
ma adresez lui cu Narada, ,spiridu~ul hindus', supranumit miticul
sfant Vaisnava. Nu a existat niciodata o intalnire stabilita. Nu
puteam nici sa prograrnez, nici sa localizez venirile ~i pledirile lui.
El aparea ~i disparea, dar era intotdeauna atent sa aleaga unul
dintre cele rriai profunde momente ale vieti,i mele pentru a se
materializa.
Irnaginea sa nu s-a schirnbat niciodata: acel~i srnoc de par
caraghios in varful capului ras, aceea~i pasta de santal intinsa pe
fruntea lui inalta, aceea~i ghirlanda de flori ~i margele, acela~i
corp de serafun, irnbracat in obi~nuitele haine de bumbac ~i cu
un zarnbet enigmatic, bland ~i prietenos, inundandu-i ochii.
Intotdeauna rnergea cu rogojina la subsuoara ~i sitarul in rnana.
,,Unde traie~ti?", am reu~it sa-1 intreb intr-o zi.
,,Asta presupune ca traiesc cu adevarat. Este o intrebare
vitala, nu-i ~?", a fost replica lui imediata ~i dezarmanta.
,.Atunci, tu nu traie~ti?", a sunat raspunsul rneu in mod deli-
berat sfidator.
A stralucit ace! zambet relax.at: ,,Dar tu traie~ti? Traiesc
oamenii zi de zi sau mor oamenii zi de zi?"
Inca una din acele enigme ale sfinxului. Nu ar vorbi nicio-
data la obiect. ,.Intotdeauna te eschivezi de la intrebarile mele!",
i-am spus.
,,Gata cu intrebarile lipsite de importanta. Viata este scurta.
~i avem atat de mult de invai:at ~i de uitat."
Nu am ajuns niciodata sa aflu unde locuie~te.
Un caz uluitor de materializare
El era foarte real. Preocuparea sa pentru mine era, de aseme-

nea, foarte reala, iar dragostea pe care mi-o purta m-a facut sa ii
caut.
Spre deosebire de Doamna Miracolului, Narada era foarte
volubil. inteleg insa faptul ca dadea leqii unui novice. Normal ca
trebuia sa vorbeasca mult timp.
EI mi-a aratat intotdeauna calea pe care trebuie sa o urmez
~i mi-a vorbit mereu despre lucruri fundamentale.
Discutasem odata despre materializare. intrucat nu ~tiam
nimic despre acest subiect, depinzand inca in intregime de
cunoa~terea mea empirica foarte limitata, am zapacit intreaga
idee. Insa el mi-a amintit. ..
,,Candva, te-ai inecat in timpul unei inundatii. Erai foarte
mic. nici nu mergeai. hi aminte~ti?"
Am ramas mut de stupoare cand I-am auzit. Foarte putini
oameni ~tiau despre acest incident, pentru ca el fusese pastrat ca
un secret pretios de familie, iar pana la sfar~itul vietii sale, in
fiecare an, la aceea~i data, mama a mers la Gange pentru a multu-
mi, rugandu-se catorva zei cunoscuti care aparusera ~i salvasera
viata copilului ei. Dar cum aflase el de acea intamplare?
in perioada indepartata a copilariei mele, intr-o zi, un
muson turbulent transformase toate raurile din nordul Indiei
intr-o revarsare ne~teptata a apelor. Malurile de piatra ale

o~ului Varanasi fusesera aproape smulse de curenti, iar juma-
tate din o~ se afla sub apa. in apropierea casei in care locuiam,
o porµune cu trepte de piatra, care urcau un mal abrupt, fusese
luata de masa cenu~ie a curentului furios.
Acest curent care inaintase fara piedici pe parcursul
ultimelor mile, a intalnit primul sau obstacol in zidurile Palatului
Darbhanga. Puternic lovit ~i dezorientat, curentul s-a intors cu
furie dubla, pentru a reveni numai dupa ce a completat un cerc
rapid. Vartt:iul rezultat a terorizat barcagiii ~i inotatorii. 0 piatra
smulsa de curent a ramas blocata, creand un loc oarecum sigur
pentru credincio~ii curajo~i care voiau sa profite de cateva
minute pentru a se ruga la soarele care se inalt.a.
Mama a fost una dintre putinii oameni care diutau un loc
izolat. in acea dimineaµ, pe cand i~i facea consacrarile de
dimineaµ, la doi p~i in spatele ei, curentul infuriat urla perio-
dic, val dupa val, tunet dupa tunet, cu o regularitate naturala. De
fiecare data, apa se umfla, se repezea la piatra dizlocata, dar i~i
gre~ea µnta ~i se reintorcea, <land n~tere unei cascade terifiante,
care cadea in vartt:iul de dedesubt. Uruitul ca de tunet al
curenµlor care se izbeau ~i zgomotul apei care cadea in cascada
au indepartat inotatorii inspaimantati.
Am ramas singur pe mal, in timp ce mama i~i continua ruga-
ciunile intr-un loc unde apele sareau cu fona peste stand ~i
cadeau de partea cealalta cu un zgomot asurzitor. Am incercat sa
ajung la ea. inainte ca oricine sa fi observat, picioarele mele ~ovai-
toare se avantasera deja in apa. De~i nu aveam nici doi ani, imi
amintesc o stare de amuzament, transmisa de contactul cu apa
rece. M-am infiorat, am mai fa.cut un pas ... ~i inca unul. .. ~i inca
unul. ..
Uitand cu desavar~ire de tot ce se petrecea in spatele ei,
mama era cufundata in rugaciune, cu ochii inchi~i. inotatorii nu
se ~teptau la nici un accident. Dar, deodata, am alunecat ~i m-am
rostogolit in abisul de dedesubt. Pastriindu~i riunul, imensa

masa de apa a venit dinspre sud, a trecut peste piatra dislocata ~i
s-a revarsat in cascada. Am scos un tipat ascuti_t, la care mama,
inca adanc cufundata in meditatie, ~i-a revenit dintr-o data.
Inainte de a fi putut macar rosti ,,Ajutor!", corpul meu ud atarna
cu capul in jos, intr-o striinsoare ferma ~i sufocat de imbrafi~rea
unei mame innebunite.
Mana salvatoare apaqinea unui barbat despre care-mi
amintesc ca era imbracat in matase ro~ie. Era foarte inalt, iar
chipul sau avea o expresie de severitate. Cum de nu fusese obser-
vat pana atunci acest strain ~i cum de O secunda mai tarziu, dupa
ce primul moment de consternare al mamei trecuse ~i se uita de
jur imprejur pentru a-~i exprima mllltumirile disparuse? Singura
cale de ie~ire era un culoar ingust de aproximativ treizeci de
trepte. Chiar ~i pentru o maimu\ii, timpul fusese prea scurt pen-
tru a putea sari afara neobservata. Barbatul insa nu fusese vazut
~i nu lasase nici O urma.
in toata zona a inceput imediat sa se vorbeasca despre acest
incident. Mama, tremurand din cauza ~ocului unei astfel de aven-
turi, s-a intors acasa, dar a revenit a doua zi in acel~i Joe pentru
a oferi o rugaciune speciala rostita de un preot recunoscut. De
atunci, mama ~i-a amintit intotdeauna de aniversarea acelui
eveniment, astfel ca in ziua fixata se ducea pe malul Gangelui ~i
se ruga.
Narada se referise la ace! eveniment pe care aproape ca ii
uitasem, iar cei mai multi nici nu ~tiusera de el:
.. Si tu pretinzi ca nu crezi in materializare! Gre~eala tipului
tau de empirism este aceea ca, ~tiind foarte bine limitele
~a-numitei experiente, tu vrei sa iti consolidezi credintele ~i
necredintele pe baza acelor limitari. Aceasta nu folose~te la
nimic ... Trebuie sa te treze~ti. Tu apartii altui timp. Trebuie sa te
apuci de lucru. Pur ~i simplu iti pierzi vremea alergand in jurul
propriei cozi."
Dobandirea puterii fi atingerea

pacii beatifice profunde
Imi amintesc cii odata I-am intrebat care este adevarata

cautare a unui yoghin. El mi-a vorbit despre cele doua cai ~i
obiectivele urmarite in yoga. Unul dintre ele era eel al dobandirii
puterii, iar eel de al doilea era eel al atingerii pacii beatifice pro-
funde. intotdeauna am fost convins ca puterea obtinuta prin
yoga are o mare valoare. Cu o asemenea forta, o fiinta umana ar
putea sa faca extraordinar de mult bine omenirii.
Narada a reaqionat foarte violent la aceasta idee. Nu a ezitat
sa ii numeascii pe aceia irnpostori demni de mila ~i intru~i vani-
to~i in lumea spiritualitatii, argumentand cii tentatia de a-~i etala
puterea reduce nivelul spiritual al celui care se complace in ast-
fel de atitudini.
Partea proasta este ca eel care detine puterea, chiar dacii
realizeaza actiuni caritabile, in final tot el este eel care pierde.
Asumandu-~i rolul de binefacator, omul respectiv se angajeaza in
mod delibei-at in zona dezamagirii ~i a compatirnirii. Adevarata
dharma apartine celui care demonstreaza pietate ~i modestie.
Altfel, un act deliberat de a face bine este de obicei viciat de exis-
tenta unei dorinte necon~tientizate de autopromovare. Este
extrem de dificil sa scapi de aceasta slabiciune, de aceea nurnai
cei disciplinati reu~esc sa i~i recapete ,autenticitatea'. Majoritatea
a~a-numitilor faciitori-de-bine sunt doar n~te ipocrifi. Adevaratul
serviciu adus celor aflati in mizerie incepe cu inchinarea ego-ului
in fata sursei supreme a Binelui, care este Dumnezeu. Eu consi-
der ca modestia este mama adev.fratului <-!:iutor, iar tolerant-a este
tatal.
Toata lumea incearca sa ~junga la putere, mai ales la cea
mistica. insa nu toata lumea este atat de sigura de modul in care
trebuie ea folosita. in afara cazului in care obiectivul este foarte
clar, obtinerea puterii poate aqiona ca un cuµt in mana unui
copil sau ca bombele. in mana unor conducatori de stat
incon~tienti. Daca un tiran oarecare cere sa obµna secretele ato-
mului, acesta ar putea sa conduca planeta in pragul dezastrului.
~a cum lumea poate fi salvata de putere, poate fi ~i distrusa.
Disciplina yoghina are un singur obiectiv, ~i anume eel al
eliminarii complete a ego-ului. Dar folosirea puterii, de orice
natura ar fi, depinde de capacitatea de a intelege ~i de a aprecia
importanta acordului social, a p:kii sociale. Prima cerinta nece-
sita autoeducatie, iar a doua necesita aprecierea impersonala a
Binelui Suprem. atunci cand fiinta este pusa pe ultimul loc."
Datorez cunoa~terea acestei surse de putere, respectiv pu-
terea dragustei, acelui sfant Vaisnava. El mi-a revelat doua tipuri
de putere. Prima dintre ele acfioneazii prin miracole, de exem-
plu in direqia vindecarii u~oare a bolilor. Aceasta putere poate
cumpara prieteni sau aduce du~mani, poate innebuni oameni
sau induce dezastru. 0 astfel de putere aduce inapoi tot putere,
adulare sociala, distinqii ~i di~tiguri materiale. Ea incarca vic-
timele sale cu o greutate apasatoare de vanitate. Ele sfa~esc in
mizerie, iar propria salvare este prim~jduita.
Cealaltii formii de pulere este puterea dragostei .:,i a pacii. Ea
aduce toleranta ~i intelegere. Se indreapta spre cei nedreptatiti,
abandonaµ ~i suferinzi. Ea prive~te un copil cape un adult, iar un
- adult ca pe un copil. Prin propriile mijloace, ea transforma
lacrimile in zambete ~i pasiunile in farmec. Este puterea care
devine mama tuturor, cea care poate ~junge pana la adevaratul
suflet al tuturor fiintelor. Cu aceasta putere unind doi oameni,
orice diferenta de sex, varsta sau statut social dispare. Pentru
cunoa~terea pe care mi-a oferit-o ii datorez foarte mult prietenu-
lui meu Narada.
6
Venerarea triunghiului feminin
al Jui SHAKTI
Spiritul locului
Prietenul meu Narada imi f:icuse un mare serviciu ...

Pe malul de est al lacului de langa templul inchinat zeitei
Durga, unde ne intalnisem pentru prima data, se intindea o grii-
dinii imprejmuita, pe care am descris-o mai devreme. Griidina
inconjura un templu de marmurii magnific. Un print indian,
uitat demult, o amenajase ca omagiu pentru guru-I sau, Swami
Bhaskarananda. Cenu~a acestuia este ingropata acolo, iar intr-o
casura lini~tita in mijlocul griidinii se aflii ~i acum O statuie in
marime naturala a sfantului, a~ezat intr-o postura de meditatje.
In timpul vietii, cand impn.:jurimile erau acoperite cu
paduri, sfantul i~i construise adapostul exact in ace! Joe. Aici avea
sa-~i fi petrecut mai mult de o suta de ani in rugiiciune ~i studiu,
o mare parte a timpului traind cufundat intr-o stare adancii de
samadhi (n.n. extaz divin). El i~i ducea existenta din ceca ce ii
oferea in mod natural viata. Oamenii ii considerau o fiinta di-
vina, de talia unui alt mare yoghiin, renumitul Trailanga Swami.
Indiferent de anotimp, Swami Bhaskarananda nu purta nici
un kl de haine. Nu a cautat niciodata hrana sau adapost. In scurt

timp, faima Jui de yoghin i-a adus in prc~jma cativa discipoli
curio~i, pe care i-a invatat de la p1imele litere ale alfabetului pana
la domenii complexe, cum ar fi metafizica ~i yoga. lnvataturile lui
sum considerate ~i acum ca avand o mare valoare spirituala.
Ca ~i Trailanga Swami, despre care voi vorbi intr-un alt con-
text, el a urmat calea sistemului Tantra Yoga ~i a fost un adept al
celebrei Sri Yantra. Statuia acestui Swami, a..5ezat in asana Jui
favorita, a fost amplasata exact in locul in care, in acee~i postura,
el parasea con~tient aceasta lume, CU aproximativ O suta patruzeci
de ani in urma.
Vibratiile misterioase. asociate de obicei locurilor sfintitc
prin rugaciune de catre fiinte spirituale deosebite, puteau fi re-
simtite aici chiar ~i in perioada anilor '20 ai secolului nostru,
cand mi-a fost dat sa vizitez acelc: locuri.
Acolo, totul era de un farmec aparte: pomii infloriti care
impr":jmuiau zidurile templului, gradinile bine aranjate, susurul
apei in fantani, lini~tea care picura din arborii padurii ~i putinii
siha~tri ale caror aparitii erau de o maretie solemna. Acesta a fost
locul meu favorit in perioada pr:imei tinereti.
Progresul devorator
Nimic din toate acestca nu mai exista acum. Municipalitatea

a transformat regiunea intr-o atraqie turistica. 0 mare parte din
farmecul de odinioara al zonei a fost distrus. Au disparut zidurile,
iar impreuna cu ele gradina, pomii infloriti, fantana ~i batranii
dilugari.
Sunt ferm convins ca spiritul locului poate fi tulburat, tot a~a
cum oamenii obi::muiti sa traiasca intr-o regiune lini~tita, daca vor
fi aruncati in fakile devoratoare ale ,progresului civilizatiei', vor
resimti aceasta schimbare dureros. Spiritul p~nic ce il fermecase
pe Job Charnok in Bhagirathi fusese alungat de catre dezvoltarea
Venerarea triunghiului feminin al Jui SHAKTI 169
urbana. Poezia romantica a imprejurimilor ~i vibraiiile spirituale
ale regiunilor Sutanati, Govindpur ~i, mai ales, ale centurii
Kalighat-ului, care strabate padurile umbroase din Bhavanipur ~i
tinutul Chowrangi Natha, au fost inlocuite astazi de un strigat
indepartat, venind dinspre centrul extrem de obositor al
Calcuttei modemizate. ~a cum oamenii parasesc zonele agitate
pentru a gasi altele mai lini~tite, spiritele nevazute ale locurilor,
adevaratji lor paznici, se afla in cautare de locuri mai bune.
Oridne viziteaza astazi regiuni ca Tarakeswar, Daksineswar,
Tarapith, Brindavan, Badrinath, poate sa confirme faptul ca, in
duda ,imbunatatjrilor' aduse de dvilizatie, ele ~i-au pierdut sufle-
tul. Pacea ~i multumirea, ca ~i vibratiile de lumina inaripata, ce
puteau fi simtjte aid cu cincized de ani in unna (pe dind auto-
carele turistice ~i motelurile nu existau in zona), au disparut
astazi cu desava~ire.
Locul care mi chema mereu cu un nesai sacru
Singura excepµe a ramas anticul Manikamika din Varanasi.

in zilele naostre, solemnitatea incantarii pur spirituale, ce poate
fi experimentata intr-un loc sacru, a fost inlocuita de placerile ief-
tine ale uitarii de sine, gustate prin calatorii ~i prin vizitarea, fara
vreun scop spiritual, a locurilor sfinte. Acest fapt este valabil pen-
tru regiuni ca Amamath, din C~mir, Pasupatinath, din Nepal,
Rameswaram sau Jagannath Puri. Am descoperit acest lucru cu
durere in cazul mormantului Sfantului Petru din Roma, la
Stonehenge, in Anglia, la mormantul lui Nizamuddin Aulia, din
Delhi, la mormantul sfantei Guadaloupe, din Mexico, sau la
Alcazarul din Toledo. intr-o perioada de numai treized ~i dnci
de ani, schimbarile avusesera un efect deplorabil. Spiritul sacra-
lit:aµi ~i vibraµa virtutji se retrasesera din calea zgomotului, a
reclamelor vulgare ~i a lipsei de pietate ~i de veneratje.
Aid obi~nuiam sail a~tept pe prietenul meu Narada. De fapt,
datorit:a incurajarilor sale. Manikarnika mi-a devenit familiar.
De cele mai multe ori. veneam in jurul orei pranzului, imi ocu-
pam locul in partea de sud a mausoleului !:li ma cufundam intr-o
stare de meditatie. Datorita bucuriei launtrice pe care mi-o
trezea, la putin timp am devenit un vizitator frecvent.
Aici, Narada mi-a transmis foarte multe din invataturile lui.
in timpul unei meditatii, m-am raportat la starea de pace a locu-
lui. Am remarcat ca acesta mi se parea foarte aproape de suflet,
de parca ii apartinusem candva. Dar daca ~i cand fusese asta,
nu-mi dadeam seama. Nu-mi aminteam nici cand ~ fi putut veni
pentru .prima oara' in ace! loc. Sentimentul apartenentei mele
acolo era cople!:,itor. Cum altfel s-ar fi explicat faptul ca ma
atragea atat de mult?
,,Adeseori revenim sa vizitam locurile care ne sunt dragi", imi
spusc Narada odata, pe tonul Jui misterios. ,,Nu este nimic sur-
prinzator in asta. Nimic de care sa te temi."
Dar eu I-am privit mai uimit ca niciodata ~i probabil ca mi-am
incruntat fruntea a neincredere. Oare ce voia sa spuna cu asta?
Timpul, intr-o dimensiune misterioasa continua
Expresia chipului meu a fost o provocare, astfel ca Narada

!;li-a inceput explicatiile: ,,Nu poti spune despre nici o existenta ca
este prima. lnvestigatia perseverenta a discipolului, cercetarea lui
staruitoare in cautarea acelui ,prima data', a ,inceputului tuturor
lucrurilor', apare ca un demers inutil. Ma intreb de ce oamenii
nu dau nici un semn ca vor sa se opreasca din aventura
caraghioasa a vietii !:Ji sa con~tientizeze acea cautare a unui
moment existential specific. EsLe mai bine sa ne inLrebam ,de ce
am venit', .5i nu ,cand am venit'. Pentru ca, intr-un sens mult mai
profund, toate experientele noastre sunt ,pentru prima data'.
,,Ce viziune limitata este sa prive~ti lucruri!e ca pe o !inie con-
tinua, mergand dintr-un punct mort pana intr-un alt punct mnrt'
De fapt, timpul este atat de viu, a.tat de vibrant, atat de dinamic ~i
continuu! Timpul este permanent,'i, este ins~i viat,t. Mai corect
spus, numai timpul traie~te. Noi imprumutam micile noastre
cupe de existent,'i din imensul sau fluviu. Exista Timpul-Tata
(Kala) ~i Timpul-Mama (Kali), acea misterioasa Mare Putere
Cosmica a Timpului, care se delecteaza cu ,rolul vieµi' ... Viata
care vine, iar apoi pleaca ... Vine din spatele scenei, se intoarce in
spatele scenei, vine de nicaieri, se intoarce in nicaieri. Viata ca o
fort,l vie, indintata sa cuprinda viata inerta, moarta. Aceasta este
imaginea realitaµi divine."
Privirea mea incurcata 1-a facut sa se opreasca pentru un
moment: ,,Aceasta este o contradicµe: Viata vie, Viat,'i moarta. Nu
te mai pot urmari".
,,l;itiu. Dar unele contradiqii vorbesc despre adevaruri. Ele
sunt cunoscute sub numele de paradoxuri ~i contjn germenii
adevarurilor cristalizate. U~or de retinut ~i incantator de
impart~it ... "
,,Timpul este ca o fetiµ care se joaca pe t,'irmul spatjului,
umpland ~i golind panere colorate. Co~urile ei cont.in marea
impartita in fractjuni, in timp ce marea in sine ramane
nem~cata, neschimbata. Cand unul dintre co~uri este umplut, el
prinde viaµ. Cand unul este golit, viata devine moarte. Dar acest
Iucru se refera numai la un paner. in relaµa sa cu marea,
afecteaza oare in vreun fel starea intregului?" Cu aceasta intre-
bare se opri.
,,Nu. Bineinteles ca nu il afecteaza", am raspuns. ,,Dar despre
ce vorbe~ti tu, de fapt, acum? Ce vrei sa-mi spui?", am intervenit
eu mai insistent ~i mai critic.
Narada era rabdarea ins~i. Zambetul nu i-a parasit nici o
clipa chipul. ,,Despre ce vorbesc?"
,,Stai puµn", 1-am intrerupt eu. ,,Cu timpul este in ordine.
Dar acum tu vorbe~ti ~i de spatiu. De ce spatiul?", am protestat.
,,Da, ~tiu, am introdus in disc.utje mai multe concepte. Dar, te
rog, mai suportii-mii pu!in. Prin aceste concepte noi, imi propun
sii te conduc ciitre riispunsuri la intrebiirile ,de unde ai venit?',
,cand ai venit?' ~i ,unde ai ajuns?'. Cuvantul ,cand' este motivat
temporal. Tot a~a, cuvantul ,unde' este motivat spa!ial. Mii mai
urmiire~ti?"
,,Da. Acum da. Ce este spatiul in raport cu timpul? Sunt
intr-adeviir douii?"
Nu am realizat cii triidam semnc de iritare. Mi-am dat seama
abia cand Narada a zambit din nou.
,,Sii-~i aduci aminte i:ntotdeauna cii nu existii dualitate sau
pluralitate. Existii numai Unul. Ace! Unul este complet, satyam,
brahman, bodhi. Dumnezeul la care ne referim noi, in mod nei:n-
dernanatic, este doar ultirna resursa convenabilii, de care discu-
µile noastre nesfar~ite se agata. ca de o ipotezii care ne stii la
i:ndemanii.,,
Cuno~terea realitaµlor sublime
,,Dumnezeu existii nurnai ca realitate, satyam. Realizarea

acestui adeviir apare firesc in campul con~tiintei noastre. Ea
coboarii asupra ta. Apoi, dupii ce a coborat, nu mai este nimic de
fa.cut decal sii te afli in ea ...
Sa fii ea! Ca apa in apii, rasuflarea in aer sau ciildura in foe.
Ceea ce realizezi tu este exclusiv al tau, este trairea ta. Mai presus
de comunicare, mai presus de descriere. Orice redare este frag-
mentarii. Pentru ca sensul cuvintelor cste lirnitat, descrierile sunt
aidorna. Insii experienta nu are lirnite ... "
M-am simtit intrigat. Eram aspirat de un curent nea~teptat,
intr-un univers de idei aflate dincolo de puterea mea de
intelegere. M-am invartit ~i m--am invartit, luptand sa ajung la
suprafata ~i sii plutesc. Dar bratul Jui se afla deja pe cre~tetul rneu.
A privit adanc in mine ~i m-a intrebat:
,,Tu nu te a~ezi pe trupul lui Bhairavi? Pe pielca ei
• v;i IA ntr-o asana ';).... "
d escopenta.
,,Dar ea este rnatu~a mea! Doamna Miracolului este matu~a
mea!"
,,Doar o rnatu~a?. . . Doar o persoana cu care e~ti inrudit ~i
nimic mai mult? Matu~a ta dispare in timpul asana-ei pe care o
realizeaza corpul. Ceea ce ramane este abstract. Al/a cum
Govinda Pandit nu este doar unchiul tau, ci ~i un vindecator de
variola. ~i, mai mult, un deosebit hatha-yoghin. Dar pentru un
tigru, el nu ar fi decat hrana ~i nimic mai mult. Cu toate accstea,
ai putea sa negi ca este un hatha-yoghin? Un maestru?"
,,Nu, nu pot sa neg", am spus.
,,Atunci ce este el? Unchiul tau? Un hatha-yoghin? 0 portic
de hrana pentru tigru? Ce este el? ... Matu~a ta este matu~a ta. Dar
ea este, de asemenea, o Bhairavi. Cand te a~ezi in asana pe cor-
pul ei, ce este ea? Matu~a ta? 0 Bhairavi? Sau o experienta? Ai
putea sa descrii aceasta experienta?"
Am fost atat de zapacit de artileria de intrebiiri, incat m-am
simtit total pierdut.
Cat de reala fusese experienta, cat de vie! Cat de pregnanta!
Cu toate acestea, a descrie cu acuratete natura ~i substan~ acelei
senzatii de extraordinara infiorare mi se pare mult deasupra
cuvintelor.
Simfeam ca eram privit. La un moment dat, am auzit o voce
~optind ,,Anirvacaniyam! Anucchistam! (n.n. Dincolo de cuvin-
tele rostite. Nepangarit de vorbire.)" Narada era eel care imi
~optea.
,,Da", am repetat. ,,A fost minunat. Mai presus de cuvinte. Eu
simt. Pur ~i simplu simt."
,,Aceasta este anandam, beatitudinea. Anandam este intre-
gul, intotdeauna intregul. Nu ar putea fi fraqionat nici ma.car
pentru a fi irnpar~ita trairea lui. ~i nu ar putea fi scos la lumina
nici ma.car pentru a fi descris."
,,Brahman in intregime", am admis.
,,Prive~te la mainile mele. Cate degete vezi?", m-a intrebat.
,,Zece, bineinteles."
,,Dar cate maini?"
,.Doua."
,,Cate trupmi?"
.. Unul singur."
,,Acum prive~te in jur. Cate trupuri vezi?"
,,Al meu, al tau ... Mai multe trupuri."
,,Dar cati de ,tu' vezi?"
,,,Eu'? ... 0, acum inteleg. Dar este un singur ,Eu' in toate."
,,Atunci, ce poti sa spui despre mine? Nici eu nu vad, nu gan-
desc, nu actjonez?"
,,Tu intr-adevar faci asta ... Ca un trup diferit. Nu ca un ,Eu'
diferit."
,,Toti plutim", mi-a explicat el, ,,in aceea~i atmosfera.
Atmosfera este una, iar trupurile smlt mai multe. Apa pentru
pe~tc este una, dar trupurile !or sunt mai multe. Si a~a mai
departe ... Trebuie sa existe un singur ,Eu', un singur Brahman,
o singura con~tiinta, de~i par a fi mai multe. Existenta mai mul-
tor aspecte este o conventic in g~mdirea empirica ... "
,,Medici sunt multj", a continual el, ,,dar atunci cand vorbim
despre holera, malarie, cancer, pentru ei, toate acestea sunt un
singur lucru: boala. Noi suntem pacienti. Ca pacientj, suntern
mai multi. Dar pentru doctori, noi suntem, in cea mai mare
masura, abstraqi. Pentru ei, noi suntcm cazuri ~i ne trateaza indi-
vidual, de~i pacientul nu este ceva static. Fiecare piesa dintr-o
multime este o fractjune a lntregului. lar Intregul este singurul
adevar, este Realul. Nu exista nimic altceva decat Unicul."
.,Acest Unic", a spus, ,,acest ,Eu' trebuie sa existe atunci in
fiecare lucru, chiar daca noi nu ii vedem, tot astfel cum nu vedern
aerul. Acest Unic trebuie sa existe in ceca ce este viata, ca ~i in
ceca ce nu estc viara ... "
.,Acum, iata, din nou, o alta forma de confuzie", mi-a
Veuerarea triunghiului feminin al Jui SHAKTI 175
explicat. ,,Confuzie la nivel mental, la nivel de intelegere ... in

Gita exist:a o sutra ... "
I.ram oprit aici ~i am recitat: ,,J\jnanenavrtam jaanam tena
muhyanti jantavah (n.n. $Liinta su'i. ascunsa in intunericul
ne!jliintei $i creeaza confuzie prinlre oameni) ".
,,De aceea", a continuat el, ,,suprema cunoa~tere este. de
asemenea, Una. Nimic din ceca ce este dincolo de aceasta
Unicitate nu este mai mult deca.t o extensie a ignorantei noastre.
Tuai numi aceasta o extensie a ego-ului nostru. Ego-ul este intot-
deauna insotjt de un sentiment al ata~amentului sau posesiunii.
Pentru a ne revela Sinele, Lrebuie sa sdipiim de ala.:,amentul care
creeaza confuzie. Dar rostind ,al meu', noi amestecam Sinele
intr-un vartej al a~amentelor. Aceasta este non-libertatca sau
sclavia. Sinele este extensia Obiectului, care inditu~eaza in el
Subiectul. Lantul lui este ego-ul. Totu~i, ~i acest lucru este impor-
tant, acest Sine ar putea fi intr-adevar extins la Infinit, dar numai
dadi el nu este legat de ignoranµ, de ego, de simtul posesivitatii.
Prin reducere la absurd, daca Sinele ar poseda ceva, ~i-ar ruina
pura inocenta.
Swami Bhaskarananda era o fiinta creata din pura Lumina.
Noi ii numim pe ace~ti oameni Iluminati. Dar cand Sinele este
acoperit de Ego, ei devin fiintc malefice, precum Ravana,
Sisupala sau Hitler. Intruchiparea adevarului are nevoie de o
inima la fel de pura ca ~i lotusul inflorit, pentru ca lumina sa se
odihneasdi in ea. Ma urmare~ti?"
,,Cred ca da", am spus. ,,Acum pot sa percep timpul ca fiind
viu. Dar spatiul nu este la fel de viu ca timpul. Spatiul doar ,este'.
Nu exista nici o schimbare. Chiar ~i schimbarea daca estc, este
latenta. Indetectabila ... "
,,Nu!", m-a avertizat el. ,.,Tu spui latenta, nu moarta. hi
aminte~ti de acea Cunoa~tere Suprema de care vorbeam mai
devreme? Chiar Spatiul ~i Timpul sunt Una. Viata, ca un vast
ocean activ, atinge tarmul Timpului ~i Spatiului ~i se odihne;;te in
Spatiul static. ,,Chiar ~i un ocean are la baza sa ceva pe care se

odihne~te. Totul este un inrrcg compact. Timpul ~i Spatjul in
activitate. Spatiul ~i Timpul in adormire. ~a potj sa il vezi, in
reprezentarile traditionale. pe marele Shiva - adormit, inert,
intins ~i aparent mort. iar pe trupul lui dansand Shakti, Kali.
Acum itj potj imagina de ce noi spunem ca Timpul ~i Spatjul sunl
unul. ca luna ~i lumina sa. Vorbim despre ele ca fiind doua doar
de dragul convenientei. Descrierea este partea cea mai neinsem-
nata a realizarii spirituale. Realizarea este tacere. Yoghinul este o
fiin!ii tacuta. Shiva este tacut. Kali sau Shakti i~i transfera puterea
1n mantra-e.
Timpul nu poate fi descris ca un principiu avand un inceput.
Timpul nu are inceput, a~a cum, bineiureles, nici Spatiul nu are.
inceputul lucrurilor nu poate fi cunoscut, pentru ca toate
inceputurile sunt invaluite in mister. Pot sa iti explic mai simplu.
Un cerc este o linie curba alcatuita din puncte situate echidistant
fata de un alt punct dat." in timp ce vorbise, el desenase o dia-
grama pe marmura alba, folosindu-se de pasta de santal care se
afla intotdeauna acolo, in urciorul cu apa. ,,Punctele de pe cerc
sunt foarte apropiate unul de altul. Bineinteles, despre nici unul
dintre aceste puncte nu poti spune ca este primul."
Nestematele sonore
,,Noi totj ~i toti cei care sunt ca noi am avut undeva un

inceput. Dar noi nu putem cunoa~te acest lucru in mod direct, in
conditja in care ne aflam acum. Intotdeauna ne intoarcem acolo
unde am mai fost candva. Unii oameni simt asta, altji nu, in
functje de propria sensibilitate. Swami Bhaskarananda a fost
guru-I tatalui tau. Metaforic vorbind, tatal tau se afla in tine.
Atunci, tu te mai indoie~ti de faptul ca ai mai fost aici inainte?"
,,Bineinteles ca nu", am raspuns. ,,Eram preocupat sa culeg
flori din aceasta gradina salbatica. Dar de ce? Da, acum imi
Venerarea triunghiului [eminin al Jui SHAKTI 177
amintesc ... A fost o experienta foarte ciudata ... "
,,Ce s-a intamplat?", m-a chestionat Narada.
,,Imi amintesc ca, odata, culegeam florile cazute de pe
ramuri in iarba ... Bruse, un ~arpe a aparut parca de nicaieri ~i
s-a strecurat sub paner, iar apoi a urcat rnolatic ~i s-a infa~urat in
jurul florilor adunate in co~. Nu putearn sa fac nimic altceva
dedi.t sa privesc. Era atat de frurnos, atat de rninunat in ve~rnan-
tul sau smaltuit cu alb, cenu~iu *i negru. Era o cobra. Am inceput
sa murmur o rugaciune inchinata lui Shiva. Dupa un lung ragaz,
a plecat ... Dar ma sirntearn atat de fericit. .. Chiar imi arnintesc
asta. Da, am fost aici."
,,Da, ~a e. Te-ai rugat lui Shiva. Dar exista, de asemenea,
sunete-rugaciuni rnai rnici, a11a-nurnitele ,nestemate sonore',
mantra-e. Un sunet ca o rninuscula sarnanta, care contjne in
cochilia sa un arbore. Aceste sunete-germene pastreaza in ele
rugaciuni profunde, de o energie gigantica."
Am intonat cateva mantra-<~.
,,De cate barci ai nevoie ca sa traversezi Gangele?", rn-a intre-
bat el.
,,Depinde de tirnp, de curent, de natura vantului ... ", am
raspuns razand.
,,De ce nu ar fi de-ajuns o singura barca, solid construita,
pentru orice vrerne ~i curentj?"
,,Dar in cazul oceanelor?", am insistat.
,,Este oare irnposibil sa gase11ti o barca pe care sate poti baza
ca sa treci oceanul? Ar fi nevoie, bineinteles, ~i de un pilot de
nadejde. 0 singura barca insa ar fi suficienta, cred."
,,Atunci de ce exista atat de rnulte rnantra-e? De ce atat de
multi zei?", a urmat intrebarea rnea precipitata. Voiarn de rnult sa
aduc acest subiect in discutje, iar acurn gasisern ocazia.
Mantra ca sunet tainic interior data.tor de putere
,.Aceasta este o intrebare foarte sincera, dar nu prea

inteligenta. Oricine ar trebui sa poata aprecia farmecul varietatii
lucrurilor, daca nu este orb sau prea innamolit pe o singura linie
de gandire. Ai intrat vreodata intr-o farmacie? Ai observat cat de
multe feluri de medicamente sunt acolo l'.li cat de multe sticlute?
Uncle se afla pe rafturi deschise, ca sa poli ajunge singur la ele.
Altele sunt linute departe de accesul cumparatorilor, pentru ca
sunt prea periculoase sau prea complicat de utilizat. Dar tu ai
nevoie de toate? Ai intrat vreodata intr-un astfel de magazin pen-
tru a cumpara toate flacoanele? De~i nu ti-e necesar decat unul
singur la un moment dat, doctorul trebuie sa pastreze la
indemana un numar mare de medicamente. El alege l'.li ti-1 da
exact pe eel de care ai tu nevoie. Medicii buni nu prescriu mai
multe medicamente pentru un singur pacient. Dar au totul'.li o
mare varietate de remedii. Si uneori este nevoie ca ei sa expuna
o gama larga de produse pentru a ca~tiga increderea pacientilor
cu mintea mai slaba.
Maestrul tau te initiaza intr-o mantra care te poate ajuta eel
mai bine in evolutia ta spirituala. El cunoal'.lte insa mult mai
multe. Dar tu ai nevoie numai de una, iar el este eel care o va
alege. Tot el este eel care o poate chiar inlocui pe parcursul vielii
tale, daruindu-ti alta. Aceasta depinde de puterea aspiratiei spiri-
tuale pe care o ai ~i de capacitatea ta de asimilare.
Sa luam ca exemplu procesul de selec!ie treptata a hranei.
Incepi prin a te hriini de la sanul mamei tale, apoi bei lapte de
vaca, iar dupa aceasta etapa, treci la solide. in final te intorci la
alimente de consistenta mai moale, chiar la hrana lichida.
Alegerea depinde de necesitalile organismului tau ~i de puterea
ta de a asimila. Capacitatea de absorbtie difera de la un organism
la altul, de la o minte la alta, in funqie de numerol'.li factori.
\'ariatiile ~i schimbarile ar trebui sa nu te tulbure in nici un fel.
Striibunii no~tri au trecut, la randul lor, printr-o mulµme. Istoria
experienfelor spirituale ale occidentalilor este lunga ~i variata.
Dar, intocmai ca ni~te copii subdezvoltati, noi apelam la toate
mantra-ele pe care le cunoa~tem. Acest lucru arata in ce masurii
suferim de lipsa de incredere in noi.
0 singurii mantra este suficienta, daca guru-I tau a ales-o
pentru tine. in mod clar, este O gre~eala sa pretinzi ca O singura
mantra, ca ~i un singur medicament, ar fi potrivita pentru toti. in
orice situaµe. De~i onoriim ~i rcspectam toate mantra-ele, avem
nevoie doar de una singurii. Aceasta este atitudinea corecta.
Aceasta este mantra ta, mantra-guru. Este acel unic medicament
pe care doctorul 1-a ales pentru tine, pentru ate ajuta sa parcurgi
calea spirituala. Din punct de vedere etimologic, ,mantra'
inseamna ,sunetul care ajuta pe cineva sa traverseze oceanul prin
mentalizare constanta'. Tu o crniµ mental. 0 repeµ. 0 deµi. ii
con~tientizezi forta. Jar acest lucru iti conferii, la randul sau,
putere."
,,Bucuria mereu reinnoita este che'ia secreta"
,,Ai putea tu sa-mi dai putere?", am sarit eu dupa ce I-am

ascultat cu sufletul la gurii.
,,Ce fel de putere?", a intrebat Narada batjocoritor. ,,Despre
ce putere vorbe~ti? Miracole? Puterea de a ucide sau de a salva o
viaµ? Puterea de a face demonstraµi de magie? De a µne oamenii
sub control?... iµ aminte~ti de Ramakrishna? iti voi spune o
poveste de-a lui. Asculta...
Unul dintre cei doi fraµ dintr-o familie de carmaci ai unui
bac se saturase de viata de la sat, care i se parea foarte monotona.
El i~i dorea putere, astfel incat sa se infaµ~eze ca omul-miracol,
omul-spiritual. A plecat de acasa ~i !?i-a gasit un guru. Treptat, el a
reu~it sa c~tige puterile pe care ~i le dorea atat de mult, dupa
care s-a intors la ai lui. Ajuns la vechiul pod plutitor, il gasi pe
fratele sau, carmaciul bacului. Intoarcerea sa in ve~minte spiri-

tuale ii fa.cu pe fratele lui sa se simta foarte mandru. Se grabi sa ii
transporte dincolo de rau, pana in sat. in timpul traversarii apei,
dirmaciul incepu sa-l intrebe ce puteri speciale dobandise."
,,Multe", ii raspunse sfantul. ,,De exemplu, a~ putea traversa
acest rau p~ind pe suprafaµ lui."
,,Dar de ce?", intreba carmaciul dezamagit. ,,Doar avem barca
in acest scop. ~i ne descurdim foarte bine. Te costa numai o
moneda de arama sa traversezi raul. Ti-ai irosit tofi ace~ti ani doar
pentru a c~tiga puteri in valoare de un banut?"
Morala e simpla. Se poate ca jocul acumuliirii de putere sii
para un joc minunat, dar trebuie sii fie foarte costisitor.
~a di, vezi tu, adevarata diutare spiritualii este eclipsatii de
liicomia pentru putere. Pe de alta parte, puterea in sine este o
tentatie. Nu ti-am explicat deja asta? Ea provoacii ego-ul sa
actj.oneze impotriva piicii spirituale. Bucuria mereu reinnoiLa, nu
puLerea, aceasLa esle cheia secret.a. Traie$te bucuria."
Narada incepu apoi sii dezvolte cateva idei despre dragoste,
despre puterea conferitii cuiva de manifestarea dragostei de~ate
fatii de ceilaltj . .,Secretul puterii", spuse el, ,,constii in a percepe ~i a
accepta totul ca fiind Unul. Fiecare trebuie sii-~i vadii propriul Sine
Suprem in orice alt obiect manifestat. Iar aceastii idee este valabilii
pretutindeni. Aceasta este puterea care meritii sii fie dobanditii."
Cuvintele lui m-au facut sii ma simt confuz. Trebuie sii-i fi
mentjonat ca eu nu ciiutam cu adeviirat sii acumulez putere, ci
cram inclinat spre un singur tel: doream sa trezesc in mine pu-
terea dragostei, intocmai ca Preaiubita mea. Aspiram din tot
sufletul, cu toata fiinµ, sii fiu iubit de ca.
int:alnirile amoroase din templul

Marii Puteri Cosmice Tara
,,Obiectele aruncate in ocean devin saturate cu sare. ToL ast-

lel, obiectele inerte devin animate de con$Liinfii in momenLul in
care ele intra in contact cu puterea con~tiemii." ("Yoga

Vasistha" ,VI-1-30)
"Guru-I esle Gel care, printr-o privire, o atingere, un cuvJnt,
poate sa lrezeasca, prin propria Sa grntie, con.:,tiinta divina a dis-
cipolului Sau." (VI-1-61)
Muzica versetelor cisunatoare din Yoga Vasistha umplea tem-
plul antic. lntalnirile amoroase transfiguratoare realizate cu con-
tinenl:ii pe care le aveam cu Doamna Miracolului au continuat.
Acee~i solemnitate, acee~i postura, acel~i sunet ~i acela~i
miros. Maestra mea m-a condus metodic spre dificila realizare a
starii de totala impersonalitate, :spre arta deta~arii, spre dragostea
pura, fara reaqii de stres emotional, spre starea de ,a dormi in
timp ce e~ti treaz ~i a fi treaz in timp ce dormi'. Ne intalneam
noaptea, din doua in doua saptamani, alegand locuri izolate.
Ascunzatoarea la care ne-am hotarat in final a fost un templu
situat pe malurile Gangelui, ce trecea aproape neobservat ~i care
era in mod sigur neglijat, ca multe alte temple construite de Rani
Bhavani, o femeie devotata, care a trait in secolul al XVIII-lea, in
Bengalul de Vest.
Acesta era Templul Marii Puteri Cosmice Tara. Accesul acolo
se facea parcurgand tuneluri 'intunecate, in ruina. De fiecare
data cand patrundeam in prima incinta, trebuia sa ma sprijin de
bratul ei pentru a fi ghidat. Pasajul spre templu avea un aer sin-
istru, cu lilieci zgomoto~i ~i rozatoare care se furi~au peste tot.
Dar odata ajun~i in raiul din curtea ingusta a templului, pavata cu
gresie ro~ie, ambianta se schimba cornplet.
Uneori intfilneam in templu chipuri ciudate, necunoscute.
Unii dintre straini realizau meditatji, altji - ritualuri. Daca tre-
buia aprins focul, Doamna Miracolului era cea care indeplinea
aceasta actjune. Dar in zilele in care ajungea la intalnirile care
incepusera deja, prefera doar sa se ~eze langa altarul in flacari ~i
sa urmareasca des~urarea ritualului, fara sa intervina in vreun
fel.
Astazi, cand am devenit con~tient de puterea ascunsa in
energia sexuala, ca ~i de posibilele intrebuinµri gre~ite ale aces-
teia, imi amintesc deseori de acele intalniri, cu multa veneratje $i
cu retinere respectuoasa.
Pe atunci imi pictam fruntea $i stiam sa desenez mandala-e.
Utilizarea pudrelor de diferite ndori intr-o mandala i~i are pro-
priul scop $i propria semnificatje.
Inainte de inceperea ritualului, trebuia sa beau un lichid spe-
cial, cu efect electrizant. Cand ii inghiteam nu imi pasa daca
vasul era din jad, bronz sau os. ,Semnificatia' aqiunii era mult
mai importanta decat obiectul material.
Cuvantul ,semnificatie' este folosit abuziv, in contexte
diverse. In special novicii demonstreaza o nerabdare de a invata
nu despre ritualuri sau obiectele utilizate, ci despre ,semnificatia'
lor. Se acorda o aten\ie foarte speciala unei mantra-e, unui
cuvant sau unor actjuni cu valoare de rit. Ori de cate ori este
folosit cuvantul ,semnificatie', se a$teapta ca aspirantul sa absoar-
ba esenta cuvantului $i sii-$i orienteze mintea catre un inteles
abstract, cu reverberatii dincolo de conotatiile lui lume$ti.
Despre adorarea frenetidi a yoni-ului

,i fuziunea mistico-eroticli
Cuvantul sanscrit ,yoni' desemneaza organul sexual feminin.

Else traduce ca ,matrice', punct de inceput al vietii sau origine.
Folosirea sa este asociata in mod spontan cu organul sexual fe-
minin $i actul sexual. In realitate,, mai ales in context spiritual ~i
cu precadere in Tantra, acest cuvant define$te o putere cosmica
a creatiei.
Pentru ritualuri, omul a creat diverse simboluri: lampa, pen-
tru Soare; flacarile, pentru recunO$tinta faµ de paduri; vasu) CU
apa avand frunze cufundate in ea, pentru generozitatea raurilor
$i a ploilor.
Venerarea triunghiului [eminin al Jui SHAKTI 18~
Deoarece fenomenele naturale nu pot fi integrate ca atare in

templele construite de oameni, care ~i ele sunt simboluri in sine,
poetii-profe!i accepta o forma ajustata ~i potrivita pentru a
cuprinde aspectele macrocosmice intr-un simbol. Ca sa patrun-
dem misterele Universului, este necesar sa operam cu idei ~i sa
cuprindem astfel imensitatea in semne ~i simboluri.
in incercarea de a descoperi matricea tuturor viet_ilor sau
legea cosmica ce ne ofera forrna primara a nebuloaselor, omul
s-a oprit asupra anumitor imagini, dintre care eel mai des folosite
sunt brazda pamantului, groapa pentru sacrificiul focului ~i
yoni-ul (nu intotdeauna al femeii, ci al oricarei fiinte de sex fe-
minin). Pentru un adevarat ini!iat tantric, yoni-ul nu exprima
niciodata imaginea actului sexual ~i a dorintei sexuale. Este
nevoie de un antrenament foarte indelungat ~i pentru a da un alt
inteles conceptului de ,yoni', ~i pentru a trezi veneratie in fata
acestui mister. Yoni-ul este considerat, in cadrul unui ritual, ca
fiind un loc inchinat meditatieil (pitha).
in timpul fuziunii erotice mistice, ,triunghiul feminin' nu
este cu nimic mai mult decal unul dintre numeroasele accesorii
cerute de ritualul tantric.
Dintre cele ~ase pasiuni ale corpului, prima dorinta, cea
erotica, este ~i cea mai pretenµoasa, in~elatoare, tenace ~i capri-
cioasa. Ea are radacini prenatale ~i supravietuie~te anilor de
declin ai trupului ~i ai mint_ii. Taciunii ei continua sa palpaie
chiar in ruinele unui corp paralizat.
Yoghinii i~i canalizeaza efo:rturile pentru a controla acest pu-
temic stimulent ~i a folosi focul sau in scopuri elevate. Aceasta
forta colosala reprezinta puterea impulsului creator. Ea este sursa
oricarui tip de progres, chiar :~i a celui spiritual. Evolutia spiri-
tuala care nu inglobeaza aceasta energie este, practic, imposibila.
Stapanirea acestei puteri a fost dintotdeauna telul multor
yoghini ~i al multor grupari spirituale, pe cai diferite: ~ja Yoga,
Karma Yoga, Hatha Yoga ~i multe altele. Dar este unanim
acceptat faptul ca primejdioasa cale tantrica conduce fiinµ la

rezultatele cele mai rapide ~i cele mai satisfacatoare, pentru ca
principiile de baza sunt bucuria, fericirea ~i trairea plenara a vietii.
Am avut ~ansa de a fi initjat in tainele corpului feminin prin
gratia unei zeite. Doamna Miracolului m-a luat in grija ei inca din
perioada anilor copilariei, de pe vremea cand implicatjile place-
rilor erotice erau un capitol neinceput pentru mine. La puber-
tate. am devenit con~tient de o misterioasa trezire a corpului meu
~i am inteles ca treceam printr-o schimbare.
Cand, impreuna fiind, am observat pentru prima data
rigidizarea organului meu masculin, care pana in ace! moment nu
raspunsese la contactul intim, Doamna Miracolului mi-a explicat
ca schimbarea trebuia controlata prin concentrarea deplina
asupra anumitor detalii, cum ar fi mangaierea. ,,Atingerea ~i miro-
sul sunt doua din liniile directoare cele mai importante pentru
atingerea starii de samadhi", a spus ea. ,.Simturile exista pentru a
absorbi prin ele lumea, in deplinatatea gloriei ei, dar nu mai mult."
Ulterior. intalnirile noastre amoroase cu continenta au
devenit indelungate, mai profunde, mai fierbinti.
Unde era corpul meu atunci? Unde era triunghiul feminin?
Unde era dualitatea? Numai anandam, numai extaz.
De atunci am venerat frenetic multe ,triunghiuri feminine'.
Intotdeauna mi-a fost dat sa ~jung la aceea~i fericire absoluta.
Acest fapt ii datorez mentorului meu spiritual, trimis de
Dumnezeu, iubita mea Doamna a Miracolului, care, prin sacrifi-
ciu de sine, m-a ghidat pc ,muchia de cutit' a lata sadhana-ei. Prin
intalnirile noastre, ea a reu~it sa ma 3:jute sa ma familiarizez cu
nefamiliarul, sa ma obi~nuiesc cu neobi~nuitul, sa devin intim cu
fructul oprit, iar prin aceasta sa ma inalt deasupra restriqiilor
sociale ~i a tabuurilor morale. Bineinteles, cand alte femei au
aparut in viafa mea, acea zona feminina mi-a amintit intotdeau-
na de primele experiente binecuvantate. Ma intreb care mi-ar fi
fost soarta daca acea unica yoni pitha nu m-ar fi binecuvantat cu
Venerarea triunghiului [eminin al Jui SHAKTI 185
imhnq:i~area ei, cu mirosul, cu gustul ~i cu sunetele mantra-ei

murmurate pe lungile drumuri ale vieti_i.
Numai yoghinii percep yoni-ul ca fiind matricea, sursa pri-
mara din care legile cosmice fac sa se dezvolte tot ceea ce este
creat, inclusiv relatja mintji cu subcon~tientul ~i cu
supracon~tientul. 0 mandala cuprinde, in liniile ei, trasate cu
grija, intreaga invatatura a practicarii ritualurilor tantrice. Este o
reprezentare simbolica a puterii lor ~i poate fi descrisa ca o leqie
ilustrata de meditali,e.
Accesul la bucuriile oferite de adorarea yoni-ului inseamna
intotdeauna o stare de extaz cosmic. Cei care cunosc limba san-
scrita foarte bine ar ~ti cum sa justifice ~i sa explice toate acele
imnuri, mantra-e, ilustrali,i ~i sculpturi care infati_~eaza nu numai
cupluri in timpul actului amoros, ci ~i cuvinte-picturi, cuvinte-
imagini, comparali,i ~i metafore, chiar legende intregi ~i invata-
turi avand ca obiect imaginile sexuale. in conceptia diletantului,
a ~arlatanului, a oportunistului, a ireverenµosului ~i a ignorantu-
lui, Tantra apare, fara nici un dubiu, ca o lume ~ocanta ~i bolnava
a desfraului, ca paradisul perve~ilor degenerati ~i morbizi.
Yoni-ul, ~a cum este perceput in Tantra, nu este privit nicio-
data ca un organ necesar actului sexual. El este poarta tainica a
intrarii vieli,i in samanta ~i a ie~irii ei sub forma unui corp viu.
Tradiµa tantrica susµne importanta suprema ~i solemna a celui
mai mare sacrificiu al vieli,i, care este completa sublimare a do-
rintei innebunitoare de placere sexuala. Sublimarea erosului, in
existenta fizica, iti ofera intrarea in spaµul magic al extazului
divin etem.
in Tantra, pierderea seminala (n.n. ejacularea, la barbat)
este total eliminata datorita continentei ~ exista chiar anumite
tehnici de resorbµe a fluidului ejaculat accidental.
Cei sceptici susµn ca o astfel de afirmaµe este o prostie fara
seaman, di o asemenea stare dt:: a atinge maiestria in continenta
exista numai in imaginaµe, ca a~ ceva nu este posibil. Dar
186 Doamna Miracolu/ui
fennecatoarele linii ale operelor de artii, marile inventii ~tiinti-
fice, sublimul poetic sunt oare posibile pentru oamenii obi~nuiti?
Ar putea ei sii afirme ca orice fiinta care a experimentat actul se-
xual poate aborda in mod spontan tehnicile tantrice? Crearea
unui obiect de artii nu apare la fel de incredibila celor cu in-
telectul slab sau celor lipsiti de imaginatje? Prin ceea ce sunt ~i
ceea ce au creat, vizionari ca Michelangelo, Kalidassa, Leonardo
da Vinci, Tagore sau Goethe au adus, in lumea noastrii comuna,
simboluri ale frumusetii si eternit,ltii.
Adeptul tantric acordii o deosebita importanµ detaliilor
acestor ritualuri, al diror scop central este adorarea freneticii a
yoni-ului, si nu actul sexual. Numele florilor utilizate, forma lor,
culorile si aromele, ustensilele, parfumurile, hrana ~i biiutura,
timpul si locul alese, asana-ele, insotitorii, orele la care au Joe
intalnirile, convergen~ zodiacala la stabilirea cu precizie a
momentului intrunirii, toate acestea au o foarte mare importanta
pentru eel initiat.
Inip.erea secret:a in misterele fascinante

ale orgasmului urinar
Tot intr-o astfel de zi, care era un moment de maxim al celei

mai favorabile perioade din punct de vedere tantric al influentei
Jui Tripura Sundari, care era totodata considerata a fi un moment
prielnic pentru dezvaluirea unei mari taine, Doamna Miracolului
mi-a acordat o uluitoare initiere secreta. M-a surprins intr-un
mod as putea spune extaziant incditul acestei ini~ieri care, dupa
cum mi-a spus Maestra mea, urmareste sa trezeascii si sa amplifice
in fiinta celor doi iubiti O inefabila si imbatatoare stare de
constiinta androginali'i pregatindu-i astfel sa se simta !;ii barbat si
femeie in acelasi timp. ,Aceasta stare ii poate face sa intre in
samadhi (n.n. extaz divin) foarte usor", mi-a spus ea zambind cu
~ubinteles. Aceasta noua initiere s-a desfasurat putin altfel fata de
primul meu ritual amoros transfigurator realizat cu continenta,

ca 11i de celelalte intalniri ce urmasera inceputului meu in practi-
ca tantridi secreta. ~i nu pentru di am realizat altceva deca.t ceea
ce ea ma inva~e pana atunci, ci mai ales pentru ca in timpul
acestei intalniri Doamna Miracolului mi-a oferit accesul la o noua
11i profunda traire amoroasa in care eu am experimentat impre-
una cu ea ore in 11ir un alt tip de orgasm, cu totul neobi11nuit, pe
care ea 1-a numit orgasmul empalic al apei vie/ii.
Doamna Miracolului mi-a explicat di, pentru a face sa apara
roadele spirituale paranormale ale acestui procedeu secret
( trezirea ampla 11i profunda in fiin~ a androgin ulm), atat bar-
batul cat 11i femeia care practica tantra trebuie sa realizeze de eel
puµn 7 ori aceasta cu fiecare femeie ~i cu fiecare barbat pentru
care simt o intensa stare de iubire, care aparµn celor 12 conste-
laµi zodiacale.
Cand am ajuns plin de surescitare ~i curiozitate Ia templu,
Maestra mea a intins o noua rogojina pe lespezile de piatra ~i
apoi mi-a spus sa ma ~ez pe ea. A aprins focul ~i. a::,a cum d<:;ja
ma obi11nuise, a aruncat puµna tamaie in fladirile care se inal~u
jucau~e. Am simµt atunci ca ceva maE,ric 11i extaziant plutea parca
in atmosfera. Apoi ea mi-a vorbit pentru prima data despre mis-
terul pe care de mii de ani il cunosc doar tantricii 11i care se refera
la ceca ce se nume~te in limbajul tantric secret a~-zisa ,apa vie'.
,,Datorita prejudecaµlor 11i a inhibiµilor de tot felul foarte
puµni oameni sunt con11tienµ de efectele remarcabile ale tainicu-
lui fluid al vieµi, care este urina. Tocmai de aceea, tantricii
prefera sa le pastreze strict secrete. De-a lungul timpului, ei ::,i-au
dat seama nu numai de puterea de vindecare, ci ::,i de profunda
empatie pe care o genereaza acest preµos lichid ce inregistreaza
in el toate starile 11i energiile subtile ::,i care este savurat cu
incantare direct din yoni-ul superexcitat al iubitelor lor. Cei mai
mulµ tantrici considera ca urinoterapia (n.n. inghiµrea urinei
proprii sau cea a femeii pe care ei o adora frenetic) este totodata
o modalitate perfect naturalii, care ii ajutii pe milioane de indi-

eni saraci, care nu au acces la asistenµ medicalii, sii se vindece de
multe boli sau sii previnii imbolniivirea. in plus, tantricii ~tiu ca
prin savurarea reciprocii a urinei intr-o stare de frenezie ~i trans-
figurare amoroasii, cei doi iubiti pot triii ulterior starea de
samadhi (n.n. extaz divin) atunci cand ei evocii separat expe-
rienta intimii ~i euforicii pe care au trait-o intens la unison.
Totodatii acest extaz secret ii face sii se simtii in mod inefabil unul
~i unul intim prezent in celiilalt dezviiluindu-le astfel taina
androginului hermetic.
In cartile sacre se precizeazii faptul ca urina nu esle in esenta
nimic allceva decal un tainic fluid condensal al vieµi care
ta$11C$te chiar din noi, ce prin memoria apei codifica in ea toale
energiile tainice $i trairile pe care le avem atunci. Contemplarea
intimii ~i transfiguratoare a unei femei frumoase ~i senzuale care
impiirtii~e~te o stare de intimitate delicioasii ~i urineazii excitatii
in fata iubitului ei estc o tainii care i-a fascinat pe multi biirbati
obi~nuiti determinandu-i sii-~i depii~eascii cu mult curaj
prejudeciitile de tot felul ~i sii vrea sii bea imbiitati de pasiune
acest pretios lichid, considerandu-1 in mod spontan un elixir
magic, apa cea vie care ta~ne~te din profunzimile fascinante ale
yoni-ului iubitei lor. Spre deosebire de ei, tantricii au ~tiut de
foarte mult timp ce inseamnii irn realitate urina iubitei lor exci-
tate Ia culme ~i, fiicand aceasta de multe ori, ei au reu~it, pe langii
starea uluitoare de empatie euforidi pe care au simtit-o, sii prac-
tice mult mai U$Or conlinenta sexuala ~i sii se bucure de o siina-
tate perfecta, de o mare armonie, de forµ virilii uluitoare ~i de o
viafa lunga ~i fericita.
Gustul, mirosul ~i consistenta fluidului intens erotic ~i pro-
fund binefacator, care este urina unei femei tinere ~i frumoase ce
cste fericitii ~i excitatii la maxim, depind intr-o oarecare masura
de alimentatja cu care ea este obi~nuitii, de stiirile emotionale :,;i
erotice pe care ea le are, de trairile ei mentale foarte placute.
Venerarea triunghiului feminin al Jui SHAK.TI 189
generatoare de extaz ~i chiar de zodia in care ea s-a nascut. Toate

starile pe care femeia sau barbatul le are in momentele de culme
amoroasa se impregneaza apoi sub forma unor energii tainice in
prefiosul lichid auriu care este urina. Atunci dind urina este ofe-
rita spre a fi in mod transfigurator savurata intocmai ca un
pre!ios dar de catre celalalt in finalul starilor de extaz amoros ~i
a orgasmelor multiple fara descarcare sau ejaculare, ea face sa se
instaleze, prin intermediul proceselor tainice de rezonan\:ii pe
care le declan~eaza, beatitudinea comuniunii androginale pure."
Apoi Doamna Miracolului a inchis ochii ~i s-a cufundat
intr-0 stare profund erotica, meditativa ce facea sa-i vibreze u~or
tot corpul ~i a continuat sa-mi dezvaluie cu O voce calda ~i
invaluitoare noi secrete.
,,Uneori, prin trairile erotice intense ~i sublime ce pot
aparea in urma unor fuziuni amoroase extatice sau cand sunt
traite in cuplu anumite stari euforice, cei doi iubiti constata cu
uimire ca, atunci cand ei i~i savureaza reciproc urina, aceasta
declan~eaza ca prin farmec in fiinta lor expansionata de fericire
o stare tainica de revarsare extatica a unuia in celalalt. Aceasta
traire ii umple de o aleasa fericire conferindu-le in acel~i timp
o misterioasa putere binefacatoare. Tocmai de aceea, tainica
licoare magica ce este urina are eel mai placut gust in timpul fre-
neticelor jocuri care se desfa~oara in secretele procedee
amoroase tantrice care atunci se realizeaza numai cu transfigu-
rare ~i continenµ. in asemenea momente privilegiate cei doi
iubi!i i~i savureaza imbata!i de adoratie ~i fericire unul celuilalt
urina.
Prin intermediul unui enigmatic proces care declan~eaza o
profunda empatie, aceste Jocuri cu urina' realizate in momente
beatifice privilegiate trezesc ~i dinamizeaza in fiinta celor doi
iubi!i asimilarea inefabila ~i complexa a unuia de la celalalt a
energiilor subtile astrale benefice care apar!in atat zodiei in care
s-au nascut, cat ~i ascendentului. Acest aspect secret este foarte
important, dad. este cunoscut ~i mai ales daca este con~tientizat,
caci el ii poate conduce pe amfmdoi la trezirea rapida a starii
androginale glorioase.
Itj aduci aminte cand ti-am vorbit la inceput despre puterea
formidabila a sexualitatii care SC bazeaza pe iubire? Ti-am spus
atunci ca pentru eel care iube~te frenetic ~i aproape fara masura,
sexualitatea pe deplin controlat:a genereaza o imensa stare de
fericire ~i o uluitoare stare de libertate. Cum fiecare etapa apare
intotdeauna la momentul potrivit, sa ~tii ca ~i pentru tine a venit
acum momentul sa-tj. dai seama la unison cu mine ca aceasta
incredibila stare de extaz ~i libertate poate fi atinsa foarte u~or
prin ceca ce tantricii numesc orgasmul empatic al apei vietii.
De aceea ne-am intalnit astazi, intr-un moment favorabil aici
la templu, unde vom realiza impreuna o noua unire amoroasa,
pentru ca ~i tu sa poti sa traie~ti fiind ~jutat ~i impulsionat de
mine amplificarea puterii de control asupra sexualitatii prin
intermediul acestui gen de orgasm. Insa pentru a putea simti
amandoi sublimele trairi care insotesc acest fel de orgasm, tre-
buie ca, in prealabil, sa bem O cantitate cat mai mare de apa
amestecata cu miere ~i sue natural de fructe. In timpul acestei
uniri amoroase, atunci cand eu ma voi apropia eel mai mult de
starea de orgasm, voi realiza o destindere totala a sfincterelor
urinare, pentru ca in felul acesta tainicul nectar care este urina
sa se transforme in energii din ce in ce mai inalte, pe care atunci
~i tu ai sale simti o data cu mine la unison."
In ace! moment am inteles de ce ea i~i intrerupea din cand
in cand ~irul vorbelor ~i imi pferea sa beau apa amestecata cu
miere ~i sucuri de fructe din vasul pe care-I adusese la templu.
Marturisesc ca, ne~tiind ce ma a.5tepta, eu eram u~or intrigat de
insistenta ei, pentru ca nu cram atat de insetat incat sa-mi doresc
atat de des sa-mi potolesc setea.
Jocurile amoroase cu elixirul eel auriu al vielil
Maestra mea s-a dezbracat apoi cu o migcare unduitoare de

felina senzuala las.ind sa-i alunece ugor voalul lung gi aproape
transparent, de culoarea ~ofranului, care ii acoperea trupul plin,
foarte armonios gi at.it de fermecator. Corpul ei inmiresmat cu
parfumuri ametitoare stralucea invaluit de lumina calda a focu-
lui, pe sanii sai mari gi fermi vibrau parca numeroasele ei coliere
din margele gi os. Fumul de tamfile gi-a facut atunci din nou
simtita prezenta sacra, cu aromele sale imbatatoare, indircand cu
ceva profund misterios aerul din templu.
,,Vino!", mi-a spus ea. ,,Ai deplina incredere in mine!"
M-am apropiat incet de trupul sau de o frumusete rapitoare
gi, contemplandu-i apoi coplegit de incantare fascinantul triunghi
misterios al yoni-ului, m-am ~ezat deasupra Doamnei mele in
Padmasana, postura in care realizasem impreuna pana atunci
toate ritualurile noastre amoroase.
Maestra mea iubita era at.it de transfigurata, inc.it imi parea
o fiinµi venita dintr-o lume tainidi paradisiadi plina de lumina.
De fiecare data cand o vedeam fara voalul care ii acoperea trupul,
nuditatea sa ma fermeca cu stralucirea ei divina. Acum ea imi
transmitea o gi mai intensa radiatie amoroasa ce impregna cu o
mare forµ totul in jurul nostru. in ochii ei mari gi profund mag-
netici deslugeam parca un anume mister pe care-l percepusem
deseori in meditatiile de adorare a Mamei Divine.
Cur.ind am fost absorbit in meditatie. ~i atunci s-a petrecut
ceva ce nu mai simtisem niciodata pana atunci.
Am trait minute, apoi ore in gir stari absolut coplegitoare de
orgasm urinar. Cand percepeam senzatia binecunoscuta de a
urina, relaxam cat mai deplin sfincterele urinare, aga cum ma
ghida Maestra mea, gi ca prin farmec acest fluid tainic se trans-
forma spontan intr-o energie uriaga, care in mii de fiori urcau
apoi pe coloana revitalizandu-rna si extaziindu-ma. Ceca IC 11\
l92 Doamna Miracolului
condiUi obi~nuite ar fi fost pierdut (eliminarea urinei prin
banalul act al miqiunii), acum devenea un imens val de energie
care-mi inunda intreaga fiin¢. Cu fiecare nou orgasm urinar pe
care-! controlam simteam ca ma incarc mereu ~i mereu cu o noua
energie ~i astfel ajunsesem sa dispun treptat de o energie colosala
care imi expansiona incredibil de mult aura. Pe masura ce
emiteam profund interiorizat mantra in care ma iniuase, din ce
in ce mai mulu fiori urcau incalzindu-mi tainic coloana. Sesizam
amplificarea unei energii din ce in mai rafinate ~i percepeam
uimit cum ace~ti fiori erau absorbiU spontan intr-un fel de vid
beatific care mi-a inundat intreaga fiinta daruindu-mi clipe unice
care mi se pareau ore de extaz amoros.
M-am lasat astfel cuprins de o stare de libertate infinita ~i am
atins atunci plin de indintare o imensa fericire nebanuita.
Tirnpul parca incrernenise ...
Cand mi-am revenit intr-0 oarecare rnasura din cople~itoarea
stare de transa extatica, am auzit-0 ca prin vis pe Doarnna
Miracolului spunandu-rni sa ma intind cu fa~ in sus. Ea s-a a~ezat
apoi in genunchi, cu pulpele larg desfacute deasupra rnea.
Coapsele ei pline ~i rotunde erau a~ezate de-0 parte ~i de alta a
capului rneu, astfel ca yoni-ul ei urned ~i fierbinte se afla acurn
intirn lipit de buzele rnele. Erarn fermecat ~i excitat la maxim de
aceasta apropiere atat de intirna de focarul ei eel rnai tainic ~i
sacru. Doamna Miracolului rn-a init_iat astfel intr-0 noua postura
arnoroasa in care eu urrna sa primesc in fiin~ rnea irnbatata de
taina ei, fluidul eel extaziant, urina ei, rnagicul elixir pe care ea
voia sa mi-I ofere cu o stare intens erotica, rnaterna, intocrnai ~a
cum O mama plina de iubire hrane~te un prune.
imbatat de o inefabila placere sacra ce ma fascina ~i ma
atragea in ceva profund misterios, gigantic ~i inalfator am ~tep-
tat plin de incantare ~i curiozitate sa vad ce urrneaza.
,,Mangaie-mi ~i excita-rni acum cu lirnba intr-un mod dit mai
delicat orificiul uretrei", mi-a ~optit plina de o duke senzualitate
Vene.rarea triunghiul.ui feminin al Jui SHAKTI 193
~i tandrete Doamna Miracolului, ,, apoi coboara-1-i intr-0 mi~care
de du-te vino varful limbii, intocmai ca un lingam, catre profun-
zimile yoni-ului, de la varful uretrei catre baza lui care se afla ceva
mai adanc." Am inceput atunc:i sa o exc:it frenetic ~a cum m-a
invatat ~i dupa cateva minute am sim~t ceva straniu ~i uluitor in
acel~i timp. Uretra ei s-a conturat incetul cu incetul intocmai ca
un falus de copit care devenea erect ~i consistent. in final, uretra
ei devenise turge.scenta ~i parca incepea sa intre intr-o miste-
rioasa stare de ereqie care se contura din ce in ce mai mult.
incantat la culme de ceea ce sim~am am inceput sa-i excit uretra
cu limba din ce in ce mai intens.
,,Acum opre~te-te", mi-a spus la un moment dat Doamna
Miracolului, ..~i in continuare te rog sa faci exact ceea ce am sa te
invat. Cuprinde intr-un mod tandru ~i cat mai senzual cu buzele
~i limba ure.tra ~i varful acesteia ~i apoi, sugand-o ritmic, ima-
gineaza-ti cat mai intens posibil ca uretra mea cre~te ~ se mare~te
intocmai ca un lingam. Totodata imagineaza-ti ca gura ~i limba ta
sunt precum un yoni pentru uretra mea care cre1?te ~i se dife-
rentiaza din yoni intocmai ca un lingam care intra in ereqie."
Am aqionat excitat la culme cu limba ~i cu buzele ~a cum
Doamna Miracolului m-a invatat ~i am constatat atunci cu o
imensa uimire ca, intr-adevar, uretra ei a devenit in mod gradat
intocmai ca un lingam semierect de copil. Am continuat sa o sug
~i sa o excit cu buzele ~i cu limba cuprins de o nemaipomenita
frenezie ~i. dupa aproximativ 10 minute, am putut sa contemplu
chiar ~i cu privirea ceva absolut miraculos. Din interiorul
yoni-ului Doamnei Mele ie~a acum aproape 6 cm in afara aces-
tuia un tainic lingam, care avea drept varf deschizatura uretrei ~i
care, in plus, prezenta o misterioasa stare de erectie care se
simtea destul de hine atunci cand era mangaiat sau supt cu
buzele ~i cu limba. Apoi Doamna Miracolului a venit cu bazinul
deasupra gurii mele ~i. departandu-~i cu degetele cat mai mult
labiile yoni-ului, ~i-a inceput jocul erotic cu ,lingam-ul' in gura la
mine, actj.onand libera ~i complet dezinhibata, intocmai ca un
barbat lasciv l?i dezinvolt care se joacii oral cu lingam-ul in gura
iubitei sale. Jocul ei erotic m-a umplut de o pliicere imensii
nemaiintalnitii, mai ales deoarece pentru mine era absolut fasci-
nant ca o femeie sii se poatii juca erotic cu mine intocmai ca un
biirbat - fiirii a fi insii barbat. Senzatj.a uretrei ei in erect:ie care se
mi~ca ritmic l?i senzual intre buzeie mele imi provoca o stare de
fericire absolut nouii pe care nu o biinuisem niciodatii. Starea ei
pregnant androginalii provoca in fiini:a mea o triiire nouii pe care
o savuram cu o incantare ce cre~tea rnereu fiicandu-mii sii triiiesc
un cople~itor orgasm cosmic ce nu mai avea nici o legiitura cu
lingam-ul meu ~i cu zona genitalii. Starea aceasta a durat cam
2 ore, dar mie mis-a piirut cii au trecut doar cateva minute. Laun
moment dat, cu o voce parcii supranaturala, Doamna Miracolului
mi-a ~optit: ,,Prime~te acum ca pe un tainic dar magic al fiintei
mele feminine ceea ce iti daruiesc".
La scurt tirnp dupii aceea am savurat coplel?it de o nouii l?i
imensa fericire gustul ,apei vietii' ei, care a pecetluit imbriit:il?area
buzelor mele cu uretra ei in ereqie pe care o excitam cu limba
in timp ce, din cand in cand, ea se manifesta intocmai ca un
lingam care ejaculeazii liisand sii ta~neasca in jeturi urina ei deli-
cioasii pe care eu o degustam ca pe un pretios elixir.
Dupa 14-15 orgasme urinare '1n care Doamna Miracolului se
manifesta fiicand sii t~neascii jeturi de urinii din uretra in
ereqie, intocmai cum se comportii un biirbat ciiruia i se face
amor oral l?i apoi ejaculeaza in gura iubitei sale samanta, ea m-a
rugat sii-i astup complet cu varful limbii deschiziitura uretrei ~i sii
tin varful limbii apasat acolo cu putere intocmai ca un dop. Apoi
ea i~i declan~a un orgasm urinar cu eliminare de urina, iar faptul
di eu tineam apiisat cu varful limbii deschiziitura uretrei ii
declan~a nil?te stiiri formidabile de orgasm urinar care o fiiceau sa
geamii cople~itii de o extaticii pliicere. Dupii ce a trait peste 30 de
astfcl de orgasme, Doarnna Miracolului m-a inviitat ca, atunci
cand ea are un orgasm urinar, eu sa-i sug brusc uretra cu o mare
putere chiar atunci di.nd ea lasa sa-i ~neasca jetul de urina in
gura mea. Am facut aceasta de peste 9 ori, pana cand Doamna
Miracolului mi-a marturisit ca vezica ei urinara era complet goala
~i m-a invai:at ce sa fac pentru a-i declan~a noi stari de orgasm, dar
de data aceasta cu ajutorul aerului. ,,Iata ce trebuie sa faci acum",
mi-a spus ea. ,,Prinde cu degetul mare ~i aratator uretra mea care
este in erecµe ~i, potrivindu-i orificiul de la varfintre buzele tale,
acµoneaza apoi intocmai ~ cum procedezi cu un halon pe care
vrei sa-l umfli. Sufland apoi cu o mare putere aer pe uretra tre-
buie sa introduci mult aer in vezica mea urinara, exact ~a cum
se umfla un halon."
Am facut a~a cum m-a invatat ~i apoi, dupa ce vezica ei a: fost
plina cu aer, ea a inceput din nou sa se joace oral cu mine, dar
acum, in loc sa elimine prin uretra ei in stare de ereqie in
momentul orgasmului un jet de urina, ea elimina aerul pe care il
avea in vezica urinara ~i astfel traia stari noi ~i formidabile de
orgasm (in timp ce elimina aerul din vezica urinara). in felul
acesta, Doamna Miracolului a trait cam 20 de stari noi de orgasm.
Pentru ca eu insumi simteam o nevoie acuta sa urinez, am vrut sa
merg afara, insa Doamna Miracolului mi-a spus sa vin in picioare
~i apoi ea s-a ~ezat in genunchi in fata mea ~i m-a rugat ca ~i, eu
la randul meu, sa-i ofer pretiosul meu elixir al vietii pentru ca ~i
ea sa se bucure de el. Ea m-a excitat apoi oral la nivelul
lingam-ului ~i m-a invai:at cum sa simt stari uluitoare de orgasm
urinar in timp ce ea imi sorbea cu o frenetica incantare urina
care ~nea in micijeturi din lingam, ~i ea o savura plina de trans-
figurare. Apoi Doamna Miracolului s-a intins cu fa\a in sus pe
rogojina ~i m-a rugat sa vin cu lingam-ul, astfel incat ea sa se joace
cu clitorisul ei erect ~i excitat care avea cam 2,5 cm lungime in
deschizatura de la varful lingam-ului meu. Procedand astfel, cli-
torisul ei erect intra cam 2 cm in deschizatura din varful
lingam-ului meu. Dupa o pauza de o ora, in care Doamna
Miracolului a continuat din nou sa bea apa cu sue de fructe ~i
miere, am inceput cu adevarat sa facem dragoste ~i, la un
moment dat, in timp cc Doamna Miracolului se afla deasupra
mea, m-a anunfat di va avea un orgasm urinar cu eliminare de
urina chiar in acea postura amoroasa. Am simtit Ia un moment
dat o intensificare incredibil de mare a starii de placere
amoroasa. Am rugat-0 atunci sa SC opreasca pentru ca simfeam
ca o sa-mi pierd controluI ~i o sa ejaculez. M-a ascultat ~is-a oprit,
apoi la un moment dat am simtit o stare absolut copI~itoare de
orgasm ~i am observat ca Doarnna Miracolului avea un orgasm
urinar, iar jeturile de urina imi excitau intr-un mod cu totul
nemaipomenit lingam-ul. Am rugat-o sa-mi ofere pretjosul ei nec-
tar ~i atunci ea s-a ridicat inceti~or de deasupra mea ~i apoi mi-a
spus sa tin gura Iarg deschisa. Atunci Doamna Miracolului ~i-a scos
cat mai mult in afara din yoni uretra ei in ereqie ~. tinand-o cu
degetul mare ~i eel aratator, a~a cum fac barbalii dind urineaza, a
declan~atjetul urinar ~i apoi I-a oriental trimitandu-1 in gura mea.
La inceput, pentru ca nu mai avusesem niciodata o asemenea
experienta, m-am inecat ~i atunci Doamna Miracolului a oprit
jetul de urina. M-a rugat apoi sa fac ~i cu a~a cum facuse ea ~i am
fost foarte indintat sa vad cc stare extatica putea sa traiasca atunci
cand savurajetul de urina din lingam-ul meu excitat.
Trairea starilor cople~toare de orgasm urinar

a generat in fiinta mea efecte miraculoase
lJluitoarele delicii care mi-au fost oferite de yoni-ul Maestrei

mele impreuna cu erecf_ia absolut nemaipomenita a uretrei sale
care ii ie~ea din yoni intocmai ca un lingam in ereqie a insemnat
pentru mine, ~ putea spune, o noua ~i uluitoare stare de extaz
amoros.
Cand mi~am revenit intr-o oarecare masura cram parca o
fiinta complet renascuta ~i mai ca nu-mi venea sacred tot ceea ce
Venerarea triungh~ului feminin al Jui SHAKTI 197
vazusem, simµsem ~i triiisem.
Jn comparaµe cu barbatul care depune un mare efort ca sa
controleze potenµalul urinar", mi-a spus razand ~agalnic iubita
mea Maestra, "o femeie care este vitala ~i foarte senzuala traie~te
mult mai u~or aceste stari cople~itoare de orgasm urinar ~i tocmai
de aceea toate trairile ei sunt mult mai intense ~i profunde decat
acelea ale barbatului."
Jn cursul unui act amoros realizat cu transfigurare ~i conti-
nenµi", a continuat ea, »femeia poate atinge intr-o anumita
perioada de timp peste 100 de orgasme de acest fel. Exista femei
foarte inzestrate pentru calea tantrica ce pot fi considerate ni~te
Maestre, la care practica sistematica a acestui gen de orgasm face
ca uretra lor sa se alungeasca destul de mult, prezentand, atunci
cand este excitata, o stare de erectie ~i astfel ea (uretra) devine
vizibila intocmai ca un lingam care iese in afara yoni-ului.
Exersarea atenta ~i sistematica a starilor de orgasm urinar
este o 'metoda miracol care poate ajuta foarte mult femeia ce nu
reu~e~te deocamdata sa traiasca orgasmul propriu-zis in timpul
fuziunii amoroase, deoarece orgasmele urinare traite intens ~i
plenar energizeaza in mod armonios zona pelviana ~i permit
treptat eliminarea tuturor durerilor, a contracfiilor, a inhibiµilor,
a stresurilor ~i chiar a traumelor psihice. Toate aceste aspecte
sunt valabile ~i in cazul barbatului, pentru ca trairea cat mai mul-
tor orgasme urinare ii poate ajuta foarte mult sa controleze
potenµalul sexual, mai ales daca el intampina dificultaµ in ceea
ce prive~te realizarea continentei.
Iar µe, dragul meu discipol, trebuie sa-fi spun ca aceasti
init,iere amoroasa except,ionala ti-a permis ~i o anumita regene-
rare Iauntrica. In unnatoarele zile tu te vei siml,i atat de plin de
fericire ~i vei fi atat de revitalizat, incit nu vci mai avea nevoie de
multe ore de somn. Dar ceea ce vei constata inainte de toate va fi
cre~terea magnetismului benefic irezistibil al fiinfei, trezirea
accentuata a telepatiei ~ a starilor empatice care vor aparea intrc
noi, mai ales pentru ca am realizat jocurile amoroase cu elixirul

eel auriu al vietii. in plus, la scurt timp dupa aceasta, tu ma vei
putea simti mult mai bine de la distanta si vei putea comunica cu
mine chiar si in timpul somnului, atunci cand ne vom intalni in
lumea astrala, unde vom face de multe ori dragoste in acele tara-
muri in care am sate due."
Tantricul este un erou spiritual necunoscut
invataturile tantrice sunt eel mai adesea secrete si ele sunt

transmise direct de la maestru Ia aspirant. Ele nu trebuie sa fie
niciodata expuse oricui, la intamplare. Un anumit ritual tantric
are aproape intotdeauna un efect care depinde foarte mult de
intentia care este manifestata si de orientarea spirituala a aspi-
rantilor, care poate fi benefica sau malefica.
Cei care au cunogtinte despre imnurile tjganilor, despre can-
tecele vcchi ale druizilor, despre baladele si legendele misterioase
care au ajuns pana la noi din timpuri imemoriale, cunosc modul
in care eroii sunt avertizatj despre cele ,doua di' legendare:
prima, cea scurta, este plina de primejdii, iar cealalta, mai ugoarii,
este mai lunga. Tantra o alege pe cea scurta si accepta provocarile
pericolelor in mod congtient. Tantricul este un vira (n.n. erou
spiritual necunoscut). De aceea, in Tantra.. fiedfrui succes
fnregistrdl ii curespund o suta de ,eroi' c.'izu{i. Sarlatanii sunt aver-
tizati sa stea departe de aceasta incercare. Ea este echivalenta cu
incercarea de a dansa pe gluga unei cobre sau de a caliiri un tigru
infometat.
Inceputul maturitapi
Doamna Miracolului m-a ghidat panii la iesirea din anii ado-

Iescentei. M-a adus pana in pra;gul barbatjei. In aceasta perioada
Venerarea Lriunghiului feminin al Jui SHAKTI 199
critidi, toate minµle mature trebuie sa treaca, o data cu schim-

barile implicate de transformarile corpului, printr-un ciudat
sentiment de singuratate. Este tipul de interiorizare care se na~te
din teama de a nu fi acceptat de un cerc social inchis. in mod
inevitabil, totj. barbatj.i parcurg ace~ti ani ai exilului intr-un ,taram
al nimanui'' cand iubita te prive~te ca pe un ,imatur'' iar barbatii
mai in varsta te considera ,necopt'.
Pentru mine, Doamna Miracolului reprezenta intreg univer-
sul. Astfel ca am ramas indiferent la schimbari, ca ~i la reaqii.
Eram inca un baietandru ~i ~ fi preferat sa traiesc in universul
visurilor mele, dar ea era de un realism sever, care ma readucea
cu picioarele pe pamant, pe nivelul existentei care se desf~ura in
jurul nostru.
Eram mult mai dezvoltat din punct de vedere fizic !;Ii mai pu-
ternic decat cei de varsta mea. De aceea ma aflam pe punctul de
a fi iniµat in subiectul inchis pana atunci pentru mine, al rela-
µilor sexuale. Priveam cum ceilalµ erau implicatj. in ceea ce
numeau jocuri erotice. Din punctul meu de vedere, sexualitatea
nu ar fl putut niciodata dipata frivolitatea unui simplu 1joc'.
Educatj.a !;Ii viziunea profunda pe care eu le ca~tigasem prin
tehnicile invatate de la Doamna Miracolului, au fa.cut imposibila
abordarea acestui subiect cu nepasare sau prea multa emotj.c.
De fiecare data cand prietenii mei aflatj. la pubertate vorbeau
despre acest subiect, cu interes secretos !;Ii surescitare aventu-
roasa, mintea mea se indrepta spre triunghiul sfant al pa.di ~i
lini~tii, pe care ma obi~nuisem sa ii venerez plin de incamare.
Femeia ~i triunghiul sexual feminin insemnau pentru mine
Doamna Miracolului ~i intalnirile spirituale pe care le aveam cu ea.
7
.Provocarile sexuale
Adorarea femeii ca expresie a fericirii
Pe masura ce potentialitatj1le actului tantric amoros mi-au

fost dezvaluite, mi-a devenit imposibil sa mai privesc organele
sexuale altfel decat ca surse ale Puterii absolute. Sunt convins ca
actul amoros transfigurator contribuie la adevarata maturizare
umana, fiind la fel de necesar ca laptele matern, care ajuta
copilul sa creasca. Pentru mine, ambele sunt expresii ale iubirii
Mamei Divine.
Am inteles, de asemenea, ca puterea atractiei sexuale (lhadi-
ni) creeaza bucurie, iar bucuria, la randul ei, o sustjne. Lhadini
induce o stare de intelegere, datoraci unui suport afectiv si
obisnuieste mintea sa trJ.iasca umilinta in iubire.
AdevaraLa iubire se recuno~Le prin supunere cun$Lienlii.
Prin forta ei misterioasa, sufletului uman ii este adus eel mai inalt
omagiu, corpul ofera sacrificiul suprcm si viata insasi se transfor-
ma. Se spune ca este un mare sacrificiu (yajna) al corpului fizic.
pentru ca viata si moartea se unesc pentru a crea continuitate. In
aceasta fuziune, durerea se transforma in placere, iar placerea se
ofera durerii. Dad via{.a eslt: invinsa de moarle, moarlea poale fi
Provodirile sexuale 201
invinsii o data cu alingerea stiirii de echilibru per[ect.prin iubire

transfiguratoare.
Cu trecerea timpului am inteles cum trebuie adorata femeia.
Doamna Miracolului mi-a infuzat o atitudine de profunda grati-
tudine fata de orice femeie. Datorita campului de intelegete
creat de ea, nu am putut privi niciodata partile intime ale corpu-
lui uman cu ochii celor care condamna, ca ~i cum ar fi ceva
ru~inos, ce trebuie ascuns. Cu toate acestea, am vazut dincolo de
aparerrta fizica ins~i:sursa vietii, care ii merita recuno~terea. ~a
ca am deprins sa, integrez arta amoroasa transfiguratoare in prac-
tica spirituala, am inviita:t sa venerez femeia ca fiind o expresie a
misterelor Naturii Mame ~i a fericirii.
N@i toti~ arund ca'nd suntem pe deplin con~tienti de respon-
safillitatj.i~ pe care le purtam, suntem pe punctul de a aqiona
imatur. Acest fapt poate fi un exces ~i, prin unnare, considerat un
pacat. Acesta din urma nu consta in ceea ce fac,:~, c::i in felul ~
masura in care facem. Cuno~terea liP..itei nu este suficient:a, tre-
buie dol:randita puterea de a tra~e a,:e~~ !inie ~i de a ne opri
inainte de a o atinge. Acestea se obtin prin intelegere deplina:,
analiza, practica spirituala ~i, mai presus de toate, prin ~,:Ittivarea:
unei atitudini adecvate.
Iata de ce nu am condamnat niciodata doi indragosd.li: care
,au cazut in pacat'. Nu m-am simµt niciodata vrednic sajOC' rolul•
judecatorului suprem. Cred ca ideea de didere sau de pabit·
anuleaza respectul fata de semeni. Exista oare ceva in afara
Graµei acestei Puteri a vietii? Din moment ce intreg universul
esic:: iruµr~gnat cu Puterea Mamei, cum ~ putea eu concepe o
alunecare in pacat a celor <.:are !:~ iubesc? Ar fi chiar absurd.
:a
Acum vorbesc cu u~urinta despre ceea ce, inceput, a fost
un adevarat test pentru mine. Dupa ce am trecut de el
dobandind intelegere, lucrurile au inceput sa se mai clarifice.
Ritmul vieµi mele s-a schimbat ~i am devenit convins ca ador ~i
venerez ,triunghiul feminin' datorita faptului ca ii apartin ~
cum un copil aparµne Mamei sale.
"Toµ marii indragostiµ sunt n~te adoratori

~i toµ adoratorii sunt n~te marl indragostiµ"
Nu am putut privi acest mecanism al supremei bucurii a vietii

~i a creatiei doar cu o trecatoare incantare, sub forma unei cu-
riozitati fizice, a unei motivatii care sa alunge plictiseala sau cape
0 simpla dorinta de excitare erotica. Arn considerat intotdeauna
aceste atitudini ca fiind distructive pentru dezvoltarea armo-

nioasa. a fiintei umane.
Lhadini este puterea care inspira. Ea invaluie viata cu esenta
bucuriei. Armonia nu este sufic:ienta pentru a produce extaz ~i
nici dragostea pentru a acoperi suferinta. Acestora trebuie sa Ii se
alature gratia Mamei.
~a este firesc. Din acela~i motiv adoram Soarele, Forni.
Aerni. Apa, Pamantul ~i marea atmosfera plina de binecuvantare,
Etentl. Noi inteiei~!!l ~i ado.ram Supremul prin intermediul aces-
tr-r manifestari primare, nc:rnuritoare. Adoram univ~rsalit::i_t~?.,
intelepciunea, esenia, puter6i, ~~i;;_ $i ci:cwit.-;~;::;;.. Toti marii
indragostiti sunt ni~te adoratori ~i toti adoratorii sunt ni~te mari
indragostiti.
Devalori7.area ritualurilor tantrice

de ditre cei ignoranµ sau sceptici
Tangibilul este o idee manifestata, pentru ca ideile a,jung sa

se manifeste prin forme. De aceea putem privi corpul fizi<:. GHf
i~i datoreaza existenta manifestarilor di-:ir1e, ca fiind un adevarat
templu al lui Dumne;a:cu. Toate functiile lui sunt desavar~it orga-
nizate. Nici una dintre aqiunile sale, dad este motivata ~i
funqioneaza natural, nu poate fi privita ca fiind un pacat, fara a
pune la indoiala principiul divin.
Numero~i oameni au gasit o modalitate de a evita practicarea
Tarnrei, numind-o dcgradanta. 0 multime de ignoranti au scris
Provocarile sexuale 203
tot felul de dirtj, in care calea tantridi este privita ca fiind ceva
josnic. Aventurierii l?i conchistadorii europeni, sprUinitj de preoti
l?i comunitatile crel?tine, au inceircat sa il?i justifice actele negan-
dite de vandalism, condamnand tantrismul ,local', pc care I-au
catalogat ca fiind ,barbar'.
Suntem obil?nuiti sa argument.am ~i sa justifidim existenta
razboaielor, a gestapoului, a camerelor de gazare, a holo-
causturilor determinate de bombe, de petrol ~i alti poluanti
industriali; justifidim razboiul cu gaze toxice, eel bacteriologic,
razboiul de uzura l?i eel atomic; justifidim distrugerea triburilor,
a satelor, dezradacinarea vietilor ~i a m~jloacelor de sustinere pen-
tru milioane de oameni, in asa-zisul beneficiu al industriei. In
numele politicii, al bunei guvernari l?i al civilizatiei, am crescut
fiind obi~nuitj sa privim acestea ca fiind rele inevitabile, datorate
vietii moderne.
In acelal?i timp ne simtim scandalizati de anumite practici
secrete tantrice autentice l?i de ritualuri mistico-erotice care au
fost l?i mai sunt indi realizate ca modalitatj de atingere a
Absolutului. Intr-o lume in care depravarea sexuala este la
ordinea zilei, chiar institutjonalizata, valoarea exceptjonala a
practicilor tantrice este pusa sub semnul intrebarii ~i considerata
scandaloasa de ditre cei ignorantj sau sceptici. Exista, este ade-
varat, l?i pseudo-tantrici, ale diror actjuni sunt cumplite. Dar eu
am avut norocul sa inteleg maretia sublima a ritualurilor tantrice
autentice l?i sa ma bucur de efectele lor uluitoare.
Valorile autentice care sunt apreciate

ca m~teniri ale umanitaµi
Sensibilitatea este o trasatura individuala, care poate deveni

specifica unei comunitatj, unei rase sau unui stat, in funqie de
mecanismele de convingere, de inoculare in masa.
Este extrem de lll?Or ca O caracteristica individuala sa SC
dezvolte ~i sa devina specificii unui grup mai larg. De multe ori au
cxistat cazuri in care oameni condamnati pentru erezie ~i vrajito-
rie au fost declaratj post-mortem sfinti sau eroi natjonali. Cei
considerati criminali intr-o epoca au fost elogiari in alta. Nimic
nu prezinta mai putina incredere dedit judecata bazata pe
sim(urile limitatoare.
A avea incredere deplina ln opinia societatii este o mare
we~eala. Numai valorile autentice care deja au trecut testul tim-
pului merita sa fie apreciate in mod intelept atunci dind ele se
dovedesc a fi ni~te mo~teniri geniale ale umanitatii.
Credinta ~i aspiratia frenetica a apropierii de Dumnezeu, de
Absolut, prin AMORUL COSMIC TRANSFIGURATOR insu-
flete~te aproape toate practicile secrete tantrice autentice. Din
fericire eu m-am apropiat in mod gradat de aceste ritualuri gratie
initierilor extraordinare care au fost primite de mine de la o
mare maestra yoghina tantrica. Atunci eu m-am aflat in postura
celui care ar vrea sa cunoasca ~i sa experimenteze plin de daruire.
Mai ales datorita ei, nu am giisit nimic in Tantra care sa ma
ingrozeascii ~i sa ma opreascii pe drumul pe care am inceput sa
avansez. Am indepartat astfel cu mult curaj ru~inca,
prejudccatile, frica. inhibitiile ~i neincrederea.
Experienta terifianta de langa Gange

Sora mea mai tanara, la care tineam foarte mult, a inceput
intr-o zi sa scuipe sange. Nici un medicament nu a ~jutat-o ~i a
murit in diteva saptamani. Conform traditiei hinduse, cadavrul
trebuie ars inaintca primului rasarit de soare, pentru a ajuta ast-
fel sufletul sa tread intr-un plan superior. ~a ca am prcgatit
rugul in timpul noptji. Corpul neinsufletit trebuia imbaiat pen-
trn ultima oara in apele Gangelui, dupa care urma sa fie imbra-
cat ~i araajat.
Amintindu-mi ca surorii melc ii placea foarte mult sa innate.
am intrat in apa ~i am inotat put.in, tj.nand-o in brate. Cand am
ie~it, am diutat un loc mai retras pentru a o pregati de incinerare.
Fluviul intunecat forma un mic golf langa scari. in timp ce
inve~mantam trupul fara viata, am observat ceva care inainta cu
u~urinta catre mine, starnind valuri. Auzeam plescaitul u~or al
apei ~i putem deslu~i in intuneric doi caini negri, dintre aceia
care ~teapta sa manance cadavrele arse. Am simtit ca ma trece
un fior rece.
Mai ~ocant a fost ca, inainte de a-mi continua actiunea, am
observat ~i chipul unui om! Era dezbracat ~i avea un corp atat de
slab, incat i se vedea cu u~urinta scheletul. Era una cu apa
intunecata, cu umbrele jucau~e ale noptii ~i ma fixa cu ochi
aprin~i. infometatj.. Parea ~i el in cautarea hranei ~i chiar avea in
mana Un OS de pe care rupea CU dintji bucati de Carne.
Era intr-adevar ~ocant, chiar ~i pentru mine, in ciuda faptu-
lui ca eram obi~nuit cu asemenea scene teribile. Am ridicat cor-
pul surorii mele ~i I-am a~ezat apoi pe rug. Flacarile au cuprins
repede tot ce mai ramasese din sora mea in aceasta lume. Ceea
ce fusese organizat intr-o forma armonioasa era daruit atunci
naturii.
Noaptea intunecata, fluviul sumbru, celelalte ruguri arzand,
inotul in rau cu trupul surorii mele in brate ~i misterul mortji
mi-au dat un sentiment bizar. M-am simtit impovarat de cursul
straniu al evenimentelor. Tot ceea ce imi mai doream atunci era
sa adorm uitand de timp, de viat;i ~i de moarte.
Fratele meu mai mare mi-a sugerat sa ma retrag intr-un loc
special amenajat odihnei, aproape de rug. Am urcat treptele,
gandindu-ma la cadavrul inghitit de flacari. Acolo am adormit
imediat, cu tot felul de ganduri dezordonate in minte.
Nu ~tiu cat timp a trecut, dar m-am trezit pentru ca cineva
imi daduse un ghiont puternic. M-am ridicat ~i am ramas uimit di
in fata ochilor mei statea acel om extrem de slab, foarte aproape
de mine. M-au cuprins din nou fiorii. Mi-am controlat respiratia
a~teptand contactul cu necunoscutul. Dupa o vreme, mi-am venit

in fire ~i am putut privi infrico~atoarea aparitie cu calm. El parea
amuzat de incurcatura mea.
,,~adar, pari surprins de prezen~ mea", ~i-a inceput el ofen-
siva. ,,Tocmai tu, dintre toti! Tu, favoritul Doamnei Miracolului,
favoritul lui Bhairava din Batuknath, al marelui sadhu.Jitendra ~i
al lui Mauni Baba. !mi vine sa rad. M-ai privit cu dispret
vazandu-ma cum imi cautam hrana. Cu ce am gre~it? Nu am
parasit eu oare viata? Nu sunt eu pierdut pentru societatea
umana? Nu pot ~i nici nu vreau s::i cer~esc ceva unei lumi pe care
am piirasit-o in mod voit.
Cainii traiesc, ciorile traiesc, la fel ~i pe~tii ~i vulturii ~i sute de
alte specii de vietuitoare. M-am aliiturat lor, impar!ind mancarea
cu ele. in ei este Mama, in mine este Mama, ca ,foame'. Mama
estc in noi toti, hamcsita, trimitandu-ne sii cautam hrana.
Din alt punct de vedere, corpul pe care tocmai 1-ai spalat
acum a disparut. In Manikarnika, toate corpurile dispar. Uncle se
due ele? Ma refer la partea matcriala. Sunt transmutate oarc in
lumea spiritelor sau continua sa apartina acestei lumi materiale?
Cine sau ce le absoarbe? Nu cstc oare Mama? Puterea Mamei?
Camunda Kali? Din moment ce acestea sunt hrana ei, de ce nu a~
putea participa ~i eu la prasada (n.n. mancare binecuvantata de
o fiintii spirituala) ei? Daca ea ar intrcrupe acest proces al
devorarii corpurilor fizice, s-ar mai putea men!ine oare ordinea
in lume? Cum a~ reu~i sa fiu un Bhairava, un Aghori, daca nu
m-a~ racorda la armonia acestei lumi? Eu sunt natura, ordinea na-
turala personificata. Sunt un bhutadhyaksa, un asimilator al
bhutas-urilor (n.n. principii elementare). Sentimentcle perso-
nale sunt respinse de cei ca mine.
Aceasta este logica rotii. Nu cste filosofie, este doar o roata.
Care este nedumerirea ta? Ea se invarte mereu, vine ~i pleaca.
Aceasta este treaba ei. Unde este confuzia? Unde· dispretul?
Omul se simte superior animalelor, dar in ochii Mamei toti
suntem la fel. De la na~terea unei stele panii la cea a unui fir de

nisip, din punctul de vedere al Mamei, toate lucrurile sunt
placere, toate sunt suferinµ. Viapi este viatii, iar hrana este hrana.
De ce aceasta falsa diferen\iere?"
Dupa acest monolog intempestiv, m-a impins dintr-o data ~i
am cazut. Cu doua degete impungandu-ma in frunte, intre
sprancene, s-a a~ezat pe pieptul meu, cape un cadavru. A inceput
sa incanteze o mantra despre care am aflat mai tarziu ca era
bija-mantra lui Nila Sarasvati. Nici nu am incercat sa ii deranjez.
Nu m-am infiorat ~i nu mi-a fost frica. Deodata, a inceput sa
scuipe in jurul sau, chiar pc corpul !?i fata mea. Am ramas
nemi!?cat, pe firul unui gand inspirator: ,,Sunt fcricirc, sum
Mama, sunt tcroarea, sunt pacea". Treptat, am intrat in stare de
transa.
Cand am revenit, eram singur, iar marea greutate de pc
sufletul meu disparuse. Ma sitmteam U!?Of, cu simturile mult
amplificate, de parca a~ fi fost cliberat dintr-o PC!?tcra
intunecoasii ~i sufocanta.
Aceasta se intampla dupii ce Doamna Miracolului piirasise
lumca fizica, astfel ca experienta tcrifiantii de langa Gange a
ramas ingropatii printre aminti1:ile mele.
Cred di. de.~ertaciunea vie{ii esLe sa traiesti :'.~izii. in acest fel
noi nu implinim vointa divin,1 ~i, ~·tdoma unui copil alintat,
riscam sii picrdem 1_:_: ·.:·11 moment dat favorurile piirinte~ti, mai
al('.~ ~tu~~C: i::and facem exccse. De aceea ele sunt considerate
degradante pentru dcmnitatea umana. Dar, pc de alta parte, cine
sau ce poate fi numit degradant atat timp cat face parte din armo-
niosul plan divin? Cine are dreptul de a judeca? Cine !?i ce este
sfant ~i putemic? Cine va fi eel care va tine Judccata de Apoi, cine
va hotari daca sii pedcpseascii sau sa riisplateascii?
Fiecare fiinta umana trebuic sa se elibereze de ego-ul sau ~i
de falsele preten\ii. Autocontrolul este absolut necesar. Doar ast-
fel se poate obtine etema ~i adevarata fericire.
insetat de o nesi~ita cunoai,tere
in perioada in care atinsesem pragul maturitatii, Doamna

Miracolului a simtjt nevoia ghidarii mele cu mai multa grija ~i mai
indeaproape. De dou~i- ori pe luna sau in momentele speciale ale
anului, realizam· impreuna ritualuri oculte extrem de complexe,
care cer o stare de focalizare deosebita a mint.ii.
lntalnirile noastre amoroase· cu continenta deveneau cu
fiecare zi tot mai importante. Eram insetat de o nesfa~ita
cuno~tere ~i mi-aduc aminte di in acea perioada am fost extrem
de auster in privint:a hranei, somnului ~i a comportamentului.
Viai;a este un pelerinaj ciudat. De-a lungul lui, am fost nevoit
sa traiesc in multe locuri. Am, intalnit o multime de situatii in
care fort.a sexuala necontrolata s-a dovedit un obstacol impotriva
pr')~esului spiritual, ca O cobra vie, gata sa atace la cea mai mica
gre~eala sau neatentie. Nu ar fi adevirat daca a~ aflrma ca nu am
avut niciodata de-a face cu uluitoarele provocari erotico-sexuale.
Ele au venit, rand pe rand, este adevarat, dar datorita initierii
mele autentice de la o varsta foarte frageda, aceste tentatii m-au
gasit pregatit. Familiaritatea cu corpul ~i cuno~terea etapelor
~entale asociate jocului amoros m-au aparat de foamea sexuala.
Experien; ~ublima a fericirii transcendente m-a detenninat sa
pri:Vesc aceste lucru~ ;;: :3e ni~te tentaµi clrora nu le puteam per-
mite sa fie primejdioase.
Trebuie totu~i sa spun ca puterea ignorante~ (2:~ci~} poate
fi la fel de puternica pe cat este cuno~terea corec6 (vidya). La
randul sau, binele aflat injurul nostru ~i in noi actione:m.atat de
profund ~i de intim, incat de cele mai multe ori m i ' i i l p ~
existeni;a decat atunci cand este amenini;at. De exemplu, binefe
oferit de sanatate, apa, aer este apreciat doar cand este inlocuit
de febra, boala ~i disconfort.
Exist.a intotdeauna in viata, la fel ca in basme, situatii in care
poti fi condamnat ~i distrus instantaneu. Toti yoghinii sunt
Pnwocarile sexuale 209
con!?tienµ de acest lucru !?i se pregatesc mental pentru intalnirea
cu testele spirituale. Chiar !?i Buddha a trebuit sa lupte cu aceasta
ispita !?i a invins. Visvamitra a fost provocat de mai multe ori !?i a
luptat eroic, atingand astfel sltarea de sfintenie. Puterea !?i
provocarile sexuale nu mor niciodata, absolut niciodata. Soarele
apune doar pentru percepµa noastci, in realitate insa el nu
apune niciodata, nu moare niciodata. Asemanatoare lui este !?i
puterea energiei sexuale, care nu este altceva decat o expresie a
energiei solare, care se manifesta prin dorintele, pasiunile !?i
ambiµile noastre.
Aceste provocari au venit la timpul potrivit !?i in viata mea,
dar in locul dorintei trupe!?ti a aparut iubirea, apoi !?i-au facut
simµtii prezenta simpatia !?i intelegerea !;ii, in final, pacea !?i echi-
librul. Aceasta a fost cisplata antrenamentelor yoghine indelun-
gate.
Energia sexuala este atat de mare, incat a fost comparata cu
magia flautului. Flautul vcije!?te ~.arpele, chemarea dorintei (lha-
dini) vraje!?te impulsul sexual. Daca eel care canta la flaut
stapane!?te aceasta arta, !?arpele sau danseaza, dar daca ezita sau
gre!?e!?te ffiU!?catura este rapida !?i mortala.
Numai eel ales este iniµat in aceasta sadhana. Pentru ca am
putut cunoa!?te aceste lucruri de la o varsta foarte frageda, pentru
ca am crescut !?i am trait cu aceasta sadhana care nu mi se parea
absolut deloc ciudata, ma consider foarte norocos.
Avertismente importante pe calea tantridi
Pentru ca eel indiscret !?i eel care patrunde faci voic in

aceasta lume sa nu gre!?easca, iar astfel sa sufere numeroase exis-
tente, exista cateva avertismente foarte importante. Voi scrie aici
cateva.
1. Cine nu este imun la ,otrava' (n.n. otrava poftei !?i a
lacomiei), nu ar trebuie sa se joace cu aceasta forma de sadhana.
:no Doamna Mirncvlului
2. invata sa pastrezi samanta (n.n. sa fii continent). Niciodata

sa nu te gande~ti la C:iaculare, niciodata. Fuziunea amoroasa nu
este doar o unire trupeasdi. Sufletele se contopesc dincolo de
atractia fizica, in campul supracon~tient al transcendentului. Aid
poti trai plenar experienta vidului beatific.
8. ~eaza-te in asana ca ~i cum ai fi a~ezat pe un cadavru.
Daca apare o agitatie mental.a sau atraqie sexual.a, trebuie sa le
inlaturi, sa le domini, sa le stapane~ti ca pe O cobra salbatidi, ce
trebuie inchisa intr-un co~. Domina chemarea ,morµi'. Numai tu
e~ti singurul cu adevarat viu, intr-o lume controlata de moarte.
Este o unire a fortelor, a vietii ~i a mori:ii. Daca, in acest proces de
unire a fortelor, moartea nu se transforma in viata, atunci viata se
va transforma in mod inevitabil in moarte.
4. Pentru atingerea unui astfel de grad de impersonalitate,
trebuie sa stapane~ti toate tentatiile, toate temerile, toate raspun-
surile exterioare la sunete, atingeri, imagini, gusturi sau mirosuri.
Trebuie sa ramai ferro stabilit in convingerea ,Eu sunt lntreg
Universul' (Bhairavoham Sivoham).
Pentru a atinge starea de det~are absoluta, care este unica
poarta catre starea de supracon:~tiinta, aspirantul spiritual trebuie
sa i~i cautc un ghid perfect, un guru. Atunci el va fi iniµat in
temuta vamarga (n.n. calea stanga). El se va antrena cu ~jutorul
asana-elor realizate pe fiinte vii, va manca hrana de toate felurile,
dezgustatoare sau foarte buna, va ramane treaz perioade foarte
lungi ~i ,va dormi' foarte mult.
Am cunoscut un astfel de yoghin in anul 1936, in Calcutta,
care ,dormea' de trei !uni ~i care a continuat ,sa doarma' inca
~ase. In acest timp i-am spalat ~i hranit corpul a~a cum se ingri-
jcste o floare. La sfar~itul acelei perioade, am devenit prieteni.
in aceasta stare de trans.a, raspunsurile corpului la stimulii
fizici sunt aproape complet reduse datorita perfectului autocon-
trol al yoghinului. Daca el nu reuse~te sa obtina aceasta neutrali-
rate, deta~area perfecta, atunci fo[\:ele cosmice nu pot fi
Provociirile sexuale 211
absorbite in fiinta sa. Fara binecuvantarea lor, nimeni nu poate
spera la Fericirea Suprema.
Mentorii din copilirie
Celor care aspirii la realizarea spirituala pe aceasta cale, le

trebuie reamintite penitentele la care s-a supus Buddha, incer-
carile lui Iisus sau atenµonarile calugarilor tibetani.
Ei au putut depa~i aceste teste datorita autocontrolului.
Asemeni inteleptului Ramakrishna, ei nu au avut dorinta de
c~tig personal sau de adorare a propriei fiinte de catre ceilalµ
oameni. Au fost perfect integraµ in viata, din toate punctele de
vedere. Aceasta este starea de bodhi, de Paramahamsa.
Dupa ce con~tiinta s-a desprins de simturile fizice, nici o
emoµe nu 1-a mai perturbat pe Buddha. Intreaga lume era casa
lui. intelepciunea ii era credinta, iar echilibrul perfect, starea sa
de con~tiinta.
,,Acolo unde mintea afla bucuria $i autocontrolul i~i g-Jse~te
riisplata, acolo unde Sinele, privind catre Sine, se simte incantat,
acolo se afla binecuvantarea yoghinului." ("Bhavagad Gita")
Aceste cuvinte descriu starea suprema de eliberare spirituala,
nirvana, spre care cautatorul spiritual este ghidatpe o cale foarte
dificila, dar foarte rapida. Tantra ,se joaca', intr-adevar, cu ener-
gia sexuala, este cufundata in aceasta, dar nu ii permite niciodata
acestei energii sa se riisfete, sa cople~easca, sa devina pasionala,
farii sa poata fi stapanita. Tantra adorii ~i venereaza aceasta
energie. Actul sexual, in Tantra, este ca o baie intr-un foe
inghetat. El reflecta starea iluminatorie a Graµei ~a cum lumina
soarelui reflecta puritatea culoiilor inrourate de pe un lotus
de-abia inflorit.
Cum ~ fi putut cunoa~te profund aceste secrete, farii aju-
torul mentorilor mei din copilarie, Doainna Miracolului ~i pri-
etenul meu Narada? Ea a fost matema, iubitoare, energidi ~i
212 Doamna Mfracolului
increzatoare. M-a condus astfel din mister amoros in mister divin

:;ii din revelare erotica in SUPRE.MA revelare, prin toate exerciti-
ile practice pe care numai ea le ~tia. Drumul a fost riscant uneori,
plin de provocari cumplite, dar mana ei m-a ocrotit intotdeauna.
Eram foarte apropiati ... Mi-amintesc plimbarile lungi, pline de
intelesuri nerostite.
Pe de alta parte, Narada era jovial, amuzant ~i neastamparat.
Tot timpul parea sa invete, dar, de fapt, ma invata el pe mine.
Parea ca cere, dar daruia. Intotdeauna dupa cc treceam de 0
incercare spirituala, ma intalneam cu el aparent intamplator :;ii
imi limpezea indoielile. Aparitiile sale erau momente de Cratic
Divina, iar existenta sa parea cea a unei fan tome care se amesteca
printre oameni. El m-a invatat rabdarea :;ii ardoarea practicii spi-
rituale, a tapas-ului :;ii a meditatiilor. Fiecare gand al meu catre el
este plin de recuno:;;tinta.
Mi-aduc aminte ca el aparea mai ales pe malul lini:;;tit al flu-
viului. Pe tarmul vestic SC afla () fortareaµ veche, parasita dupa
cucerirea Indiei de catre englezi. Sub ferestrele acesteia era un
mic bane de nisip, acoperit cu iarba, putin inclinat, dar atragator.
Locul era foarte ta.cut. 0 vibratie subtila misterioasa ma chema
catre meditatie ori de cate ori mergeam acolo. Mai tarziu, am
aflat ca dincolo de zid erau locuri sfintite prin meditatie de mari
mae:;;tri tantrici, ale caror eforturi :;ii realizari spirituale fusesera
imortalizate in cateva temple, surprinzator de bine pastrate.
A'!tfel mi-am explicat de ce cram atat de atras de acea zona.
Ultima oara am fost in pelerinaj acolo in 1983. Meditatiile rea-
lizate in ace! Joe aduc :;ii acum rezultate imediate.
Tacerea misterioasa a lui Mauni Baba
La cotitura raului, acolo unde dunele de nisip incetinesc

viteza apei, am observat o bard. solitara, aflata mereu in acela:;;i
loc, exact in mijlocul curentului. In timpul musonilor, atunci
Provocii.rile sexuale 213
cand apele fluviului cre~teau, barca se retragea pe un canal
ingust, dintre sate. Pe aceasta bardi locuia unul dintre cei mai
cunoscuti yoghini din Varanasi. In copilarie il priveam ca pe
ingerul pazitor al o~ului. Nu a fost auzit vorbind niciodata, dar
comunica, atunci cand dorea, prin priviri. Se ~tia ca purta lungi
discutii cu strainii care il cautau, f'ara a articula insa nici O silaba.
Era numit Mauni Baba, sffmtul tacut.
imi placea sa stau pe malul fluviului, sa imi pregatesc leqiile
~i sa meditez. Gangele sfant, numeroasele temple ale lui Shakti,
sfantul tacut din barca, toate acestea ma atrageau catre meditatie.
Aid m-a aflat intr-o zi Narada, pe cand ma straduiam sa aflu
secretul puterii ascunse in mantra.
Eram con~tient ca o mantra, o bija (n.n. samanµ), ca sunet
mistic, contine intelesul ~i important.a unui concept abstract. Mai
mult chiar, prin ins~i natura speciala a compunerii lor, ele erau
rezervoare de putere. Dar cum ~i de ce?
intalnisem la un moment dat o pereche de kapalika-~i care ma
invitasera sa particip la jocul lor erotic. incercasem, dar mi se
pa.ruse plictisitor ~i copilaros, in comparatje cu intalnirile profund
initjatice pe care le aveam cu Doamna Miracolului. Am vrut sa le
vorbesc despre sacralitatea actului sexual, dar ei au ras ~i
m-au numit ,ru~inos'. Femeia urmarea sa ma fascineze, sa ma
invaluie cu farmecul ei. Oricare ar fi fost motivele sale, era hotarata
sa ma c~tige. Ie~ea in calea mea zilnic, uneori chiar ma urmarea.
Radea de credint,a mea in puterea mantra-elor ~i ma provoca pen-
tru a dovedi aceasta forµ. Am simtjt ca ~ putea sa o influentez cu
puterea mea rezervata, adevarata mea putere, puterea mantra-ei.
Dar mai intai trebuia ca eu insumi sa ii stapanesc secretul.
~ i i nu sunt periculo~i
in acea zi, straduindu-ma sa aflu secretul mantra-ei, puterea

silabelor, aranjamentul lor special, efectele sunetelor ~i al
ecourilor lor, modul in care influenteaza personalitatea, I-am
gasit deodata pe Narada ~ezat langa mine, zambind. inainte ca
eu sa pot spune ceva, mi-a aratat ceva pe jos: ,,Prive~te!"
Un ~arpe! L-am vazut strecurandu-se intr-o groapa, printre
pietre.
,,Aceasta a fost o cobra, baiete. Aceste femele sunt tulbura-
toare ~i fascinante!" Am putut sirnti in vocea sa o u~oara ironie.
Fusese o cobra incolacita lanJ{a piciorul meu, fara sa imi dau
seama. Am zambit ~i eu, privind urma ~arpelui.
,,,5erpii cunosc mintea. Nu sunt periculo~i pentru cei cu
min tea curata", mi-a spus.
,,Atunci de ce mu~ca bebelu~i, copii, animate?", am ripostat.
,,Copiii au ~i ei temperamentul lor. Crezi ca bebelu~ii sunt
inocenti in gandire? Chiar ~i ei !~andesc in felul lor. Trupul nu
cuno~te inocenµ. Adevaratele elemente din care sunt alcatuite
fiintele vii sunt molipsite de dorintele intense ale fascinatiei, pro-
crearii ~i multiplicarii. Pentru ca aceste dorinte naturale sa
aqioneze, puterile ispitelor trebuie controlate ~i eliminate com-
plet, lasand locul iubirii.
Nu exista inocenµ in trupul fizic. Aceasta trebuie ca~tigata
prin eforturi sustinute ~i con~tiente. Nu exista inocenµ nici macar
in natura, care pare atat de pura. Chiar ~i nou-nascutii emana stari
emotj.onale, pe care nu reu~im sa le intelegem corect. Suntem
prea inaspriti suflete~te pentru a simtj aceste raspunsuri aproape
subtile. Prive~te diferenta dintre o mama intelegatoare ~i o sora
medicala. Prive~te simpatiile ~i antipatiile copiilor faµ de straini.
Mecanismul de selectj.e este uneori prea rafinat pentru observat:i-
ile noastre, dar el exista. Animalele sensibile, precum ~erpii, ve-
veritele sau bursucii simt accste raspunsuri subtile prin meca-
nisme putemice. Liliecii nu se ciocnesc de nimeni in camerele
aglomerate, ~obolanii simt mult mai repede dee.it oamenii cata-
strofele naturale, animalele salbatice ~tiu eel mai bine locurile
unde sunt vanate, pasarile simt schimbarile anotimpurilor.
~i noi actjonam sub fort:a impulsurilor, a emotjilor. Dar pen-

tru ca ne-am indepartat de natura, nu mai avem perceptiile de
odinioara.
~erpii sunt intelepµ l?i misteriol?i. Ei inteleg motivul
mantra-elor. Mantra-ele nu sunt l?i nu pot fi lipsite de putere. Ele
sunt chiar manifestarile puterii. ~a cum bulele de aeries din apa
atunci cand aceasta este indilzita cu ajutorul curentului electric,
la fel sunt emanate expresiile sonore de ditre sfin!ii aflati in
starea de samadhi."
L-am privit cu mirare. De unde l?tia ce ma preocupa? De
unde ~tia di aveam nevoie de ajutor? ~a era Narada. Nu m-~ fi
mirat sa aflu ca el chemase l?arpele langa mine pentru a incepe
astfel discutja.
De la el am invat:at ca puterea mantra-ei aqioneaza pana l?i
asupra animalelor. Daca url?ii o folosesc pentru a afla mierea,
l?erpii pentru a paraliza bro~tele, tigroaicele pentru a chema
tigrii, in cazul fiintei umane, mantra inalta mintea la starea de
samadhi. Doar atunci mantra-ele devin incarcate de puterea
vointei, care le face vii, vibrante l?i eficiente. Sunetul sau expri-
marea este forma fizica a putemicei vointe a conl?tiintei. in starea
de samadhi, ins~i aceasta putere ia forma sunetelor.
,,Fii atent, am spus vointa, nu impuls sau dorinta!" Astfel, el
a orientat discuµa catre o lecµe foarte importanta in ceea ce
privel?te invatarea, vizualizarea l?i intelegerea importantei speci-
fice a cuvintelor.
Vointa putemici transfonna

extraordinar de mult dorinta
in acea zi am aflat cat de grel?it ne indruma dorintele infe-

rioare. Dorint:a este pentru vointa ceea ce visul este pentru somn
sau bulele de aer pentru apa. Imboldurile dorintei sunt numai
reaqii momentane ale lacomiei necontrolate; ele reflecta
216 Doam11a Miraco/11/ui
impulsurile nestapanitc sau capriciilc. Unele dorinte ics la

suprafat;'i, altelc mor inainte de a lua o forma concreta. De fapt,
dorintele mor o data cu ego-ul.
Pentru a fi indeplinite, ele trebuie sa absoarba puterea
vointei. Vointa este un motor puternic. Ata~ate ei, eforturile
devin dinamice. Nu este ~i cazul capriciilor, dorintelor ~i poftelor.
Vointa puternica transforma extraordinar de mult dorini;i.
Vointa este o forta care conduce catre aqiuni concrete ;;i de
durata. Vointa modeleaza caractcrul, dorinta ii macina. Prima
integreaza, a doua dezintegreaza. Una sustine, cealalta distruge.
Vointa intare~te mintea pentru a lua hotarari, a intelege, a realiza
eforturi ~i munca sustinuta pentru anumite realizari. De~i cu ~ju-
torul mu~chilor poti indeplini diverse aqiuni, ei sunt comandati
tot de vointa. Vointa este Shakti, puterea, Mama. Ceea ce noi
numim reflexe sunt aqiuni generate de voint;'i, dar pe care nu le
putem observa sau inregistra.
,.Pentr11 a adora 1111 ze11, lrehuie sii devii W ins11ti 1111 :tell'',
afirma un aforism tantric. Fara accasta ,devenire' nu exista ado-
rare, ci doar ritualuri seci. Adorarea, asemenea iubirii, trebuie sa
fie un flux de energie continuu, profund ~i unificator, din interi-
or catre interior. ,Sf1 dcvii obiectul adorarii' este prima cerinta a
rugaciunii perfecte. Aceasta este fonna de adorare a zeitatilor sau
sfintilor. Daca rugaciunea nu ii transforma pe eel care se roaga,
facandu-1 sa devina una cu obiectul adorarii sale, ea nu va avea
Eici un efect. Estc ca citirca unci carti de bucate pentru un om
infomctat.
Credinciosul adora imaginca, o venereaza ~i se incarca cu
trairea care apare din supunerea sa. Pentru a atinge starea de ele-
van: spirituala prin supunere, cl trece atunci prin cele trei etapc:
dharana (n.n. concentrarea), dhyana (n.n. meditatia) ~i samadhi
(n.n. extazul divin).
Printre sunetele tainice esen\iale
Este oare sunetul doar rezultatul unui proces mecanic?

Fizica il asociaza cu ciocnirea a doua sau mai multe obiecte.
in vid nu exista nici o articulare sonora. Re~edinta Unicitatii
trebuie sa fie intr-un plan al solitudinii desavar~ite.
Aerul, apa ~i focul implica existenta sunetului. Prana (n.n.
suflul vital) ce exista in aer acopera O gama vasta de senzaµi
sonore ~i opereaza in principal asupra mentalului. Voinµ, ca
for\ii, stimuleaza indeplinirea acµunii prin focalizarea mintii. Cu
alte cuvinte, mentalul raspunde prana-ei ~i se supune vointei.
Raspunsurile prana-ice sunt activate prin intermediul unor
vibraµi subtile. Orice vibraµe activeaza undele in aer sau in eter.
Sunetul este o sursa de vibraµi. La randul lor, mantra-ele sunt
bazate pe sunete ~i i~i au baza in vibraµile sonore.
Vibraµile produse de efectcle sonore ale diferitelor silabe ale
alfabetului sanscrit aqioneaza asupra unor zone specifice ale cor-
pului uman. Oricine are ma.car cateva cuno~tinte despre teoria
lingvistica a formarii alfabetului, poate descoperi perfecta ordine
a alfabetului sanscrit. Aceasta nu a fost ghicita sau descoperita
printr-un noroc. Discipolii acestei cai au ales-o in funqie de cen-
trii energetici ~i nervo~i care sunt activaµ de sunete.
0 mantra este ceea ce aude yoghinul in timpul meditaµilor,
este un acumulator al puterii, este saturata cu vointa personala.
Ea este o sursa a puterii, iar tot ceea ce radiaza via\ii este viu.
0 mantra con~tientizatii vibreaza asemenea particulelor sangelui,
ce parcurg arterele, asemenea inimii ~i respiratiei. Similar este
procesul interacµunii caldurii cu pielea ~i al luminii cu ochii.
Puterea sunetului unei mantra determina o vibratie speci-
fica. Secretul mantra-ei consta in taina eterului. ~a cum aerul
combinat cu sangele nu pot fi separate cu u~urin\ii, tot astfel,
principiul radiant al mentalului nu poate fi observat u~or, de~i
vibraµile exista, iar mes3:jele sonore inspira comunicarea dintre
sunet ~i vibratj.i, dintre vibratj.i ~i raspunsuri extrasenzoriale.
Apare astfel intrebarea asupra originii eterului, a spatiului,
akasha. Exist:a o putere inefabila a spafiului, care ii anima ~i prin
intermediul careia sunetul produs de mi~area aerului in spatj.u
se imbina cu eel al mantra-ei. Planetele se mi~ca in spatj.u ~i mii
de alte corpuri se m~ca alaturi de ele: chiar ~i acolo unde nu bate
vantul ~i e numai t:acere, exist:a un sunet subtil, atotpatrunzator,
fundamental, Nada.
Tacerea noppi nu este deplina. Sunetele dinjurul nostru pot
avea o frecventa mai ridicat:a sau mai joasa decat posibilitatile
auzului nostru. Centrul sunetului este lipsit de sunete. Centrul
focului este presupus a fi rece. Iar in centrul mi~carii se afla ador-
mit Narayana, eel plin de pace.
Acest sunet cosmic este sunetul rotirii planetelor ~i al scan-
teierii stelelor. EI formeaza o legaturii intre lumea vazut:a ~i cea
nevazut:a. Urechea fizica nu este suficient:a pentru a-I percepe; in
acest scop trebuie trezit:a forta spirituala. Numai atunci se poate
ajunge la cuno~terea necunoscutului. Pentru a triii la nivel cos-
mic trebuie sa con~tientizezi ca apartii intru totul cosmosului.
Puterea divina a iubirii nesfaJlite
Mai exist:a ~i un alt tip de putere. Este puterea de daruire ~i

de sacrificiu. Daruie~te iubire, simpatie, atentie ~i prietenie celor
din apropiere ~i celor aflap departe, d~manilor, atat celor care
merita, cat ~i celor care nu merit:a. Un om al iubirii nu iijudeca
pe ceilalti, ci urmare~te sa ii cople~easca cu dragoste. Un om al
iubirii esle atal de plin de iubire, incat i'n inima sa nu incape
ezit.are sau indoiala.
lubirea nesfa~it:a este o putere divina care, asemenea unei
avalan~e. lumineaza totul in calea ei, inlaturii orice diferenie.
Este nevoie insa de elan pentru a orienta o asemenea forta di-
vina. Ea transforma fiinfa umana, eliberand-o.
Eliberarea nu se obµne prin vegetare 11i trandavie. Eliberarea

este esenµala, este o rena11tere spirituala. Trebuie sa te simii liber
asemenea aerului, cerului, soarelui, ploii 11i sunetului. Sa te simti
al naturii. Elementele ei, asemenea yoghinului, i11i extrag puterea
din cosmos. Un om al lui Dumnezeu prime11te pentru a darui, iar
pentru a da, lucreaza pentru a s.ervi. El respecta principiile divine
pentru a mentjne echilibrul formei 11i ordinea. Numai fiind
receptiv la suferintele celor din jur, numai ghidat de spiritul
altruismului 11i doar rugandu-se pentru dispariµa suferintei, el
devine cu adevarat liber.
Yoghinul cauta ordinea, puterea de armonizare cu natura. El
traie11te pentru ceilalµ oameni, dar se fere11te de capcana egois-
mului (asmita), luptand impotriva dezechilibrului 11i a cinismu-
lui, urmarind sa aduca celorlalµ pace 11i armonie. El impline11te
toate acµunile cu detclliare, lupta fara implicare, poseda fara a se
lasa posedat 11i deµne puterea umilinfei.
Un om al iubirii este omul lui Dumnezeu. Fiinµ care poate
detine aceasta putere fara egoism este un yoghin autentic. 0
fiinta spirituala este o fiinia universala. Ea apartine tuturor.
hltilnirea cu un intelept
intalnirile mele cu Narada aveau loc in special la templul lui

Bhaskarananda. Devenise un obicei mersul meu zilnic acolo.
Doamna Miracolului era de acord cu aceste absenfe ale mele. Nu
erau intalniri prestabilite. Uneori, el aparea in pragul casei 11i
zambea ca raspuns la za.mbetul cu subinteles al tatalui meu.
Uneori ii surprindeam in conversaµi 11optite, pline de suflet, cu
lumina bucuriei pc chip.
Intr-una din acele zile, Narada m-a intrebat daca sunt intere-
sat vad 11i sa aud personal care sunt realizarile unui yoghin. Nu
sa
puteam refuza o asemenea propunere. ~a incat el m-a condus
intr-un ,loc al puterii' in care existau vibratii subtile ui:,or de
220 Doamna Miracolu/ui
sesizat. Aproape de templul lui Bhaskarananda, intr-0 salbaticie

feerica, se afla un bazin cu apa, camuflat cu lemne, langa ruinele
unor temple antice. Locul era, in general, evitat. Numeroase
animate salbatice ~i pa.sari i~i duceau via~a acolo.
Statuia umana extatica
intr-o dupa amiaza de iunie, am ales sa merg sa meditez in

ace! crang de mango. Cred ca ceva dincolo de mine m-a deter-
minat sa aleg acest loc, de~i a fost, poate, doar faptul ca Narada
mi-I aratase de curand.
Am intrat in padurice, indreptandu-ma spre bazinul cu apa
!impede. Dupa o baie revigoranta, mi-am continuat drumul.
Simtcam o chemare anume ~i urmaream sa ii aflu sursa. Am
observat o cladire micuta, ascunsa de tufe. Nu era nici un senm
care sa indice existenta vreunui om acolo. Alaturi era o platfor-
ma, pe care m-am a~ezat pentru a mcdita. Imediat am simtit cii
ma at1am intr-un loc incarcat cu o vibra~ie spirituala inalta, un loc
sacru. Cand am incheiat meditati a, se iacuse seara.
1
Ccva continua sa imi capteze simturile. Era ca sub o vraja

putemica. M-am apropiat mai mult de acea cladire, dinspre care
se simtea aroma bqi~oarelor parfumate. Spre surprinderea mea,
inauntru am vazut un om. Chipul ii era scaldat intr-o lumina
lini:;,tita. Avea expresia unui om impacat cu sine. Era un yoghin
in starea de extaz divin con~tient.
Priveam uluit acea forma umana, intrebandu-ma daca
traie,te sau a murit, sau daca nu cumva este o statuie. Pielea
emana prea multa vigoare ~i viata pentru a fi de piatra. Parea o
flacara neclintita.
,,Am traversat o~ul dezbracat"
In apropierea sa era aprinsii o lampa, iar cateva flori ii fu-

sesera a~ezate la picioare. pe pielea de diprioara pe care medita.
Am simtit deodata O forta ce m-a strabatut pana in strafundurile

fiintei ~i I-am recunoscut: era sfantul Jitendra! Tot ceea ce se
auzea era invocatja sa continua: ,,Ma! Ma! (n.n. Mama! Mama!)".
Cand a deschis ochii, privirea sa ardea. M-a vazut ~i a plecat foartc
repede. Am alergat dupa el, fara sa 5tiu de ce.
S-a indreptat prin ora~ sprc templul Jui Batuk Bhairava.
Mi-am amintit ca era martj, iar ace! templu era plin de aspiranti.
Eram condus spre un loc undc nu ar fi trebuit sa merg, iar
Doamna Miracolului nici macar nu ~tia.
Dar nu aveam de ales. Ma simtcam purtat fara voia mea,
urmandu-1 pe sfantul Jitcndra. El o invoca pe Mama Divina, iar
intensitatea chemarii sale ma absorbise. Am ajuns la templu, dar
nu ne-am oprit acolo. La cinci sute de metri departare se afla un
altar abandonat al lui Kamaksya, uncle sc realizau misterioase ri-
tualuri oculte.
Soarele apusese de o ora, iar luna nu sc vcdea inca. Intune-
rintl inghitise totul. Laun moment dat am observat o lumina, un
foe. Pentru a ajunge acolo, trebuia parcurs un coridor acoperit.
Inainte de a ma apropia de foe, am zarit-o pc Doamna
Miracolului, care ma a~tepta in curte . in jurul focului se aflau
cateva persoane necunoscute. Se parea ca urma sa SC desfa~oare
un ritual.
Doamna Miracolului m-a luat de mana, iar intrebarea ei m--a
uimit peste masura: ,,Uncle ti-ai la.sat dhoti-ul (n.n. panza din
jurul ~oldurilor), dragul meu?"
Eram dezbracat, intr-adevar. Doar atunci mi-am dat scama ca
imi lasasem dhoti-ul pe platforma unde meditasem. Ce impresie
trebuie sa fi facut oamenilor traversand orasul dezbracat! Ea a
luat o bucata din sari-ul sau, m-a infa~urat cu ea, apoi ~i-a a5ezat
mana pc capul meu ~i a inceput sa rosteasca o mantra. imi
tincam capul aplecat. Dintr-o dat:'i m-am luminat 5i am inceput sa
vad chipuri familiare: Narada, Bhairava, pazitorul altarului Jui
Batuk Bhairava, sfantulJitcndra. Ce\elalte persoane nccunoscut<·
formau un cerc ~i aruncau unt in foe, ca ofrandii. Doamna
Miracolului a venit mai aproape de mine, facand loc unei alte
persoane nou venite, o Bhairavi tanara ~i frumoasii.
Am inteles atunci ca toatii aceastii ciilatorie fusese facuta la
vointa lui Narada ~i a Doamnei Miracolului. Urma sii-mi fie pre-
data o noua asana, pe care am realizat-o in cuplu cu acea
nccunoscuta sadhika.
8
Experi.ente spiri.tuale in Himalaya
hnbrilh,area extazianti a unei Bhairavi
Flancat intr-o parte de Narada ~i in cealalta de Doamna

Miracolului, stateam intins pe spate, pe podeaua goala. Fata
necunoscuta era ~ezata pe mine in Sukhapadmasana. Orele
nopµi au trecut intr-o lini:;;te solemna.
"Tara, Tara, Tara!"
La strigatul brusc al lui Bhairava, am intonat versurile sacre
din faimosul imn Mahanirvana Tantra, apoi versurile din imnul
de adorare a Marii Puteri Cosmice Kali.
Curand am fost absorbit in meditaµe. Nici mirosul, nici lumi-
na, nici cantecele nu ma tulburau, nici greutatea celei care ma
imbraµ:;;a cu coapsele goale. Calcaiele ei presau pe un punct
plasat puµn maijos de Swadhistana chakra (n.n. centrul de forta,
aflat in plan subtil deasupra organelor genitale).
Traiam sentimentul de a fi purtat cu o viteza foarte mare
printr-o multime de trupuri luminoase ca stelele cazatoare, prin-
tre campii instelate, pana cand O lumina orbitoare m-a invaluit,
emanand valuri de culori stralucitoare. Traiam o stare sublima.
Am avut sentimentul unei ,fericiri eteme'.
In decembrie 1977, la intoarcerea mea in India, am vizitat

din nou acel templu sfant. Doream foarte mult sa-1 intalnesc pe
Bhairava. Dar am vazut-o numai pe Bhairavi, care lancezea acolo,
scofalcita ca o pruna uscata. N-am fost deloc uimit sa descopar ca
ea anticipase accasta intalnire. Am inteles ca se intamplase ceva.
Aparusera alti Bhairava-~i, iar ea era tinuta la distanta.
,,Sunt singura acum", a raspuns la intrebarea mea. ,,Noul
Bhairava mai are nevoie de cativa ani ca sa se maturizeze, dar a~a
a dorit Ea, ~i noi ne-am supus. Pregatesc o noua Bhairavi acum ...
De ce nu vii in urmatoarea noapte cu luna noua? Sper ca nu
te-ai schimbat."
Nu mai eram acel~i adept, i-am marturisit. Ea a zambit ~i
m-a asigurat:
,,Te vei intoarce. Voi fi acolo, de~i nu in acest corp fizic.
Totu~i voi fi. Revino. Nu exista niciodata o indepartare de la
cale."
Am fost patruns atunci de un sentiment de putere ~1
incredere suprema. 0 strafulgerare a experientelor din trecut.
Deseori ma intrebam cum se simte cineva in starea de
samadhi. Poetul Vidyapati spunea despre aceasta stare: ,,Nu intre-
ba. Esle de nedescris. Fiecare cuviint rosLiL are nevoie de un alt
cuviinL. Cu cat este descris mai mull, cu alfiL mai mull rJmane
nereve/aL."
Tagore a incercat ~i el sa redea extazul: ,,Eu !ji cu Line impre-
unii.. Nimeni nu intervine. Nimic nu este interzis." Sau: ,,in lacul
magic al mintii am experimental o dulce lini!jLe, darn-am reu~il
sa pii.strez nici macar un slrop, caci acea du/ceaµi celesta evita
atingerea umana.,,
V'arul meu pierdut in Himalaya
La fiecare doisprezece ani, in ora~ul Prayag, situat la conflu-

enta raurilor Gange ~i Yamuna, se reunesc toti ascetii hindu~i. In
Expcricn{e spirituale in Himalaya 225
zin:\ stabilita, chiar in m~jlocul iernii, aproximativ un milion de
oa:neni, din care eel putin cinci sute de mii de pustnici, ciilug-:iri,
an:1horeti, sfinti 1.,i sadhtH1i (biirba!i ~i femei) se pregatesc pentru
un ritual de imbf1iere in Gange. Din toatc provinciile subconti-
nrntului indian, din ~arilc A5ici de Sud-Est ~i chiar de dincolo de
acestea, ace~ti oameni se int;llnesc aici, in mod regulat, la o data
stabilitii. Intotdeauna m-a intrigat rapiditatea cu care afla ei ziua
exacta a sarbatorii, fara sf1 aibii acces la mass-media. Chiar !;Ii la
mediatizatcle meciuri olimpice abia se strang o suta de mii de
oameni. Cum pot oare atat de multi oameni sa se reuncasca peri-
odic fara sa se anun~e vreun comunicat? Cc ii mobilizeaza? Cine
organizcaza acestc intalniri? Mi sc pare imposibil ca oamcni care
traiesc in sihastrie sa poata ajunge de pe tot intinsul Indici la
l'rayag, atat timp Cat data intalnirii SC schimba din 12 in 12 ani.
Accst eveniment -,Kumbha Mela'- ramane inca o enigma
pentru mine.
in anul acela, iarna a fost timpurie ~i grea. A fost singurul
ianuarie in care am vazut turturi de ghca!a in Allahabad.
Ma intorsesem acasa devreme, de la o baic la conflucn~a
raurilor sacre, !;Ii voiam sii ma intalnesc cu cativa prieteni pcntru
a vorbi dcspre literatura, intr-o atmosfera intima, crcata de ni~tc
cqti de ceai !;Ii dteva gustari calde. Astfel de a!)a-zisc cenacluri
crau momente de mare implinirc sufletcasc.i si spiritualii pentrn
mine.
in timpul unci dezbateri interesan te asupra poeziei franceze,
s-a auzit O u~oara bataie in u~a. urmata irncdiat de intrarea in
camera a unei iiinfe foarte firave. Spun aceasta pentru ca tanarul
nu avca mai mult de un mctru ~i jum.:itatc, pa~ea u~or !;ii purta 111
jurul ~oldurilor doar o panzf1 u~oara de bumbac, care abia ii
acoperea corpul fragil. Avea barba, iar p[1rul, care parea aramiu
la lumina soarelui, ii atarna liber pe umerii delicati.
Purtat de non!;!alanta tinereasca ~i de destinderca creata de
grupul de amici, aflat in mUtocul analizei scrierilor lui Wilde,
Shaw, Lawrence, Freud, Rolland, Eliot, Sartre, Gide ~i Jung, am

ignonlt apariiia ne~teptatii. Luandu-l drept ce~tor, i-am indicat
brutal sii incerce sa batii la alt:'i u~a. Ar fi putut, spre exemplu, sii
reu~casca sa atrag-a atcntia mamei melc.
~i. intr-adevar, s-a dus sa bata la alta u~.
Irnaginati-v;i. ~owl meu cand, doar la cateva minute mai tar-
ziu, intrand in camera, am descopcrit-o pc mama cu chipul
numai un lambct, pn~zeutfmdu-mi-1 pe strain drcpt varul meu
Chakrn.,.any, care sc pierdusc in Himalaya in urma cu 12 ani.
Vc11ist: ::ii-i prczintc marnci omagiul sau, pcntru ca ea fusese cea
care ii alaptase pc vrcmea cand ramiisese orfan. Ultima oara cand
au:tisem de el fusese in ziua numirii sale ca director al departa-
mcntului de limba englczii, la Colegiul Royal din Nepal, dar chiar
in dimineata accea politja ii daduse dispiirut.
Auzisem de viirul meu Chakravarty ~i de realiziirile sale spiri-
tuale. Acum avcam ocazia sa-1 viid mai de-aproape. La rugiimintea
insistenta a mamei mele, el i-a facut favoarea de a~i prelungi
vizita cu patrn zilc. De~i venise pentru Kumbha Mela, siirbiitoarea
sadhu-~ilor, dorinia sa cea mai mare era sii aiba o ,ultimii' intal-
nirc cu cea care il alaptase. Avea peste 50 de ani, dar de-abia dacii
ii diideai 30, nici miicar nu indirunµse.
in timpul discuµei, am inceput sii imi dau seama de devotj-
unea sa sincera in viata pc care o dusese, ~ ca nu am putut
rezista sa nu ii pun o mult.ime de intrcbiiri. Voiam sii ~tiu de la el
cc anume traiesc sfint.ii in starea de samadhi.
Alaturi de sf'antul Chakravarty
Cele patru zile cu Chakravarty au fost pentru mine patm ani

de reconstituirc a timpului p<:: care ii petrecuscm in universitate,
absorbit in acurnularea a tot fclul de cuno~tinie, pc care acum le
consider, in mare partc, inutile. Ani in care am pierdut mult
timp, fara sa ma prcocupe nimic din ceca ce m-ar fi ajutat sa
Experiente spiriLUale in Himalay-d 227
evoluez spiritual sau sa menlin ceea ce obtinusem.
Avandu-1 pe sfantul Chakravarty in casa mea, am avut l$ansa
sa traiesc o stare de inviorare psihomentala, o ren~tere spiritu-
ala. El mi-a tolerat toate intrebarile cu o dibdare infinita.
sa
Dintre ele, cele mai directe au fost: ,,De ce a trebuit pleci
~i sa iti l~i in urma toate indatoririle, pentru a alege calea sin-
gurataµi?", ,,Ce µ-a oferit in schimbul aces tor sacrificii?", ,,In cc
scop ai facut aceasta?".
L-am avertizat sa nu inceapa cu prctentii a~-zis spirituale,
ieftine 11i obil$nuite, cum ar fi ,mi-am umplut inima l$i sufletul cu
dragoste' sau ,m-am intors pentru a. servi umanitatea'. Pana acum
v-azusem de ncnumarate ori cum astfel de impresii false puteau
conduce Ul$Or la in~latorii, prefacatorii sau deraieri de pe ade-
varata cale spirituala.
Daca ar fi fost adevarat ca doar in pustnicie SC poate atingc
un inalt nivel spiritual, de ce Krishna a fost capabil sa il$i impli-
neasca aspiraµile cele mai profunde in ciuda faptului di era
implicat in via~ sociala? De fapt, majoritatea inteleplilor citali de
,.Vede" l$i ,,Purane" au atins mari realizari spiritualc, fiind in
acel~i timp cei care il$i intreµneau familiile. Ei nu au cautat izo-
larea totala, prin adoptarea unei vieti de fugar, pentru a obtinc
respectivclc rezultate spirituale.
,,Ma intrebi pentru a cuno~te?", a intrebat el. ,.Sau imi cri-
tici modul de viatfi?"
Se ~ezase in postura lotusului. Ochii siii erau pe jumatatc
inchil$i, iar vocea era calma ~i sonora. Avea expresia unei fiintc
spirituale. Pentru mine, el reprezenta simbolul fericirii yoghine.
Cat de multumit ~i increzator era!
Eu, departe de practica spirituala, acoperit de indoieli, m,"l
transformasem intr-un pragmatic. Alergasem dupa succes, a~
cum infelegeam eu aceasta notjune. in acele zile cram profesor
la universitate ~i nu cunol$team limite pentru ingamfarea de care
dadcam dovadii in privin~ cunol$tintelor mele.
Cu ochii inchi~i. Chakravarty imi ~lepta raspunsul.

,,Nici una, nici alta", am raspuns. ,,Intreb dadi. este cu ade-
varat necesar ca cineva sa fuga din fat,i vieµi ~i sa caute ceva intan-
g:ibil i;;i imaterial, daca, ulterior, c~tigul este nul? Ce obt-ii din
acestjoc? Trebuie sa-mi spui, te rog."
Cu ochii inchii;;i, cu corpul drept, cu o voce care ma linii;;tea,
Chakravarty a replicat: ,,Trebuie, dupa cum spui. ~iiµ voi spune."
A urmat un moment de tacere. Mi-am amintit de alte vre-
muri, cand eram obi~nuit sa fiu tolerant cu astfel de momente.
Mi-am tinut respiraµa ~i am a~teptat.
,,Am cautat bucuria, bucuria etema. Bucuria de a trai."
,,Sa nu discutam tampenii!" lritarea mea fat.ii de acele~i
di~ee ma fiicuse sa imi pierd controlul. ,,M-am saturat de expresii
uzatc. Dadi existii at.it de multa bucuric pcntru fiinta vie, dupii
cum spunct-i i;;i insistati tu i;;i cci ca tine, atunci de cc eu nu ma
bucur? De ce? De cc cstc atata sufcrinta injur?". Devcniscm iro-
nic ~i ncincrczator din cauza ideilor asimilatc in universitate.
,,Noi intelcgcm bucuria diferit. Ce intelegi tu, de exemplu,
prin bucurie? Al gustat vrcodata din ca?" Dupa cc m-a intrebat,
~i-a deschis ochii. Privirca lui avca stralucirea unui diamant.
,,Desigur, am avut propriilc mele momentc de bucurie", am
spus ... ~i ce-i cu asta?"
"Momente ... ", chicoti cl. ,,Cum ar fi ... ? Cand? Cum?"
,,Arta mi-a dat satisfaqii", am spus. ,,Arta, literatura.
Litcratura bunii i;;i nobilii. Da, literatura, muzica ... "
,,Stai o clipii. Tine-ti respiraµa. Concentrcazii-te sa-mi spui
exact ceca cc cauti i;;i ccea ce ajungi sii obµi din ceea ce tu
numei;;ti ,bucurie'. Cat mai precis, dacii poµ."
,,Nu pot. Cele mai sublime momente de bucurie vin din
pasajele literare inspirate ... "
,,Cum ar fi? Da-mi un exemplu, te rog."
,,Dacii insii;;ti, Shakespeare, de pilda."
,,Citeaza cateva versuri", imi comandii el cu fermitate, iar eu
Experiente spiriwale in Himalaya 229
am inceput sa recit versurile mele preferate. Imi pusesem intreaga

fiinµi in recitarea !or, de aceea cred ca efectul creat era o stare de
solemnitatc. Sfantul Chakravarty i~i µnca ochii pe jumatatc inch~i.
Braicle sale stateau pe genunchi, cu degetele form.ind o mudra
(n.n. gest simbolic, realizat in special cu mainile) de rugkiune.
Acµunile eficiente necesit.a totdeauna

o mare foqa spirituala oculta
Cat a durat rugaciunca? Acest sentiment de libertate, tr.iind

senzaµa suprema? Ce mod de a cxprima experien~ extatica! Am
fost impresionat. Puteam sa simt magia unei prczenie, a unci pri-
etenii apropiate.
,,Sursa mea de bucuric cstc o fantana magica", spuse
Chakravarty. ,,Daca vei dori sa te bucuri de ea, depinde doar de
tine. Apa binecuvantata curge mereu. ~i imediat ce vrei, o
opre~ti. Depinde in mod esen~ial de tine, pentru ca aceasta fan-
tfmii de bucuric este toata a ta. Sufletul este lumina Spiritului.
Sadhana ii pregiite~te, starea de samadhi ii bucura, iar sadhu
dcvine mai presus de legilc lumii noastre. El are o singura obli-
gatic: aceasta bucurie pc care o diiruie~te. El aduce pace celui cc
o cauta. ~i sunt at.it de multi cei care cauta pacea! Eu o caut, de
exemplu. ~i tu, daca te cunosc bine. Nu exista tragedie in afara
de cca pc care singuri o cream. Noi suntem poetii; noi suntem
actorii; noi suntem spectacolul."
,,Ce simte omul in samadhi?", I-am intrebat. ,,Te rog insa sa
fii explicit. Ne pierdem in poezie."
,,Ce simte, ma intrebi? Ce dore~te omul sa obtjna eel mai
mult?", a raspuns el cu o alta intrebare.
,,Bucurie, fericire, presupun cu", am replicat.
. ~ este. Acum, raspunde-mi. Te simti curat printre tot cc
nu este curat?". Cand am raspuns negativ, a continuat: ,,Atunci
cum ar putea cineva sa traiasca 'bucuria sau multumirea, cand
230 Doamna Miraco/u/ui
exista suferinfi peste tot? Cu toate acestea, omul trebuie sa caute
$i sa gascasca bucuria, altfel viata sa ar fi sterila. Nimeni nu poate
darui mai mult decit are. Ca sa daruie$tl bucurie trebuie sa ai
bucuric. Care cste solutia?", a zambit el.
,,Nu-i ~... am spus. ,,Buddha, de exemplu, putea sa spuna ca
soluµa const.a in libertatc inca de la n~tere, sau alte nimicuri
asemanatoare, pe care nu am nici cea mai mica dorinfi de a le
auzi din nou."
Mi-a ignorat obriznicia lJi a continual:
,,Cei ce vor sa se simt.a curati au datoria de a face curat in
jurul lor. Trebuie sa lucreze din greu pentru asta lJi pentru a inde-
parta suferinta. Orice metoda pare a fi corect.a atit timp cit ani-
hileaza suferinta universala, suferinta trairii intr-un corp fizic,
suferinta mintii lJi cea provenit.a din lipsa de comunicare. Cred di
indepartarea suferintei este lucrul lui Dumnezeu.
Acel~i lucru I-au crezut lJi Rama lJi Krishna. De aceea noi ii
numim zei distrugatori ai suferin~i. Dragostea ar fi conditia sufi-
cicnt.a pentru a face fiinta oricntat.a spre rau sa se intoarca pe
drumul eel bun, dar atunci cind dragostea lJi intelegerea ClJUeaza,
ca in cazul Kauravas-ilor, calea violenta devine cea corect.a.
Ce 1-a fa.cut pe Krishna sa fie o fiinta deosebit.a?"
A trebuit sa reflectez puµn inainte de a raspunde.
,.Capacitatea sa de in~elegere, st.apanirea de sine, intelep-
1·i111wa ad;iug.11,i h1 fo1 \a rlc a lie op1111c raului !fi vkiilor )Ii de a
lupta cu elc."
Chakravarty nu a fost in intregime multumit de raspuns: ,,Nu
iti este prea clar. Un suprnom se distinge de ceilalµ prin lipsa ego-
ismului. Fiinta puternidi autentica simte ca in Univers nu exist.a
independenta, ca toate fapturile vii sunt unite prin legaturi
nevazute. 0 viata tulburat.a dctermina u~ lant de tulburari, iar
astfel de dezechilibre trebuie indreptate de o mana puternica, iar
caracterele puternice se simt responsabile pentru aceasta.
Krishna lJi implicarea sa activa in societate sunt un exemplu.
Experien{e spirituale in Himalaya 231
Dar actiunea fara putere este o aqiune slaba, iar acµunilc
slabe genereaza o slabire considcrabila a societaµi. Prin unnare,
;ic{.iunile eliciente necesitii putere, iar puterea elicientii apare
doar din for{.a spiritualii. Viata lui Krishna este un model de
dragostc totala ~i ncconditionatii. Daruirea Lotalii poale aparea
numai din dragostea Lota/ii. Fara putere spirituala, cum ar putea
cineva sa stapaneasca puterea? Aceasta putere spirituala mai este
numita ~i ,grape'. Este izvorul tuturor puterilor. Lumina acestei
forte indeparteaza intenµile intunecate ale minµlor rauvoitoare.
Iata etema putere a extazului (anandam)."
Fericire nelimita.ta fi etemi
,,Care este natura exacta a acestui anandam?", am intrebat.

De aceasta data, vocea mi-a reflectat seriozitatc ~i am simtit ca
varul meu era multumit. Radia in mod perceptibil o aura de pace
~i de bucurie. Eram aproape de punctul dorit al stabilirii acordu-
lui dintre noi.
,,Ce poti sa-mi spui despre bucuria pe care ai trait-o la intal-
nirile cu fiintele spiritualc?" A facut o pauza ~i a continual cu o
voce profunda, cu ochii aproape inchi~i: ,,Ce poti sa spui de
Doamna Miracolului, miitu~ ta? Nu te-a condus spre fericire?"
,,Am pierdut legiitura cu ea . Acum aparµne trecutului. in
acclc zilc ~ fi dat orice pcntru a fi sigur ca voi menµne relaµa
spirituala cu ea." Vocea imi era inciircata de o emoµe ~ovaitoare.
Els-a uitat brusc la mine, ~i-a ridicat palma ~i a continuat. ,,Sa pre-
supunem acum ca ti-am adus puterea pierduta inapoi. Pe care
dintre aceste doua tipuri de bucurie ti-ar placea sa o ai? Care din-
tre aceste doua tipuri de bucurie iµ estc cea mai dragii ~i de ce?"
Nu am ezitat nici o secunda. Spiritul Doamnei Miracolului
m-a invaluit dintr-o data ~i m-am simtit din nou cu totul al ei, plin
de cur~j. Sincer cu mine insumi, am spus ca prefer bucuria spiri-
tului interior celei izvorate din artii ~i literatura.
Atunci a urmat intrebarea Jui Chakravarty: ,,De ce?"

Am raspuns prin versurile celcbre ale inteleptilor.
,,Ce este acea con~tiinia prin a direi cunoa~tere tot ce merita
sa fie cunoscut dcvine cunoscut? Cunoa~te-o ~i vei atinge
ncmurirea ... "
,A obtine
. aceasta bucurie f.ira a obtine
. nimic altceva inseam-
na sa ai totul; este sentimentul krm care atunci cand este trait nu
pcrmitc nici celei mai acute sufcrin\c sa afectezc sentimentele."
,,Cand cineva ajunge sa traiasca aceasta fericire, toate
indoiclile ajung la sfar~it, iar aqiunilc sunt eliberate de efectele
lor."
Dar el m-a oprit ~i mi-a spus: ,,Aceasta bucurie se afla in intc-
rinrul tau. Tu primc~ti fericire dintr-un rezervor nelimitat ~i
etern. Trebuie doar sa fi receptiv fa~ de acest dar. Atunci cand at
ocazia, tc bucuri de el atat dt vrci, precum am explicat mai
devreme. Este, in mod esen\iaL sursa ta de putere. Datorita ei tu
mergi mai departe."
Aceasta a fost, pani'1 atunci, cca mai buna descriere a accstci
surse de putere, de~i extazu:l care izvora~te din ea este in-
dcscriptibil.
Mai tarziu aveam sa fiu din nou invaluit de misterul iubirii
divine ~i cuprins in prcaplinul puterii, fericirii ~i eternitatji, in
anul 1954, la aproximativ doisprezece ani de la intalnirca cu
viirul meu.
Meditaµe inedita
intinsesem corturile la iniil\imea de 3300 metri pc crestele

Tibet-Simla din Himalaya. Un grnp de tineri de la universitate se
angajase in pareurgerea unui traseu turistic, iar eu supravcgheam
via~ de tabara ~i disciplina.
Ma obi~nuisem sa plec in timpul serii departe de acea atmos-
fcra de vacan\a. lntr-una din seri m-am ratacit intr-0 zona a
Experienfe spirituale in Himalaya 233
padurii care era renumitii pentru pitoni l!i uf1?i. Coborasem
intr-o stramtoare deosebit de adancii, fara sa imi dau seama ca
noaptea urma sa vina foarte repede. La un moment dat, am 1?tiut
di nu mai pot sa continui drumul $i ca trebuia sa imi gasesc un
adapost pentru noapte. Ma invartisem de cateva ori prin labirin-
tul muntos panii cand, obosit l!i speriat, mi-am dat seama ca ma
intorceam in acel~i punct. Transpirascm, imi pierdcam suflarca,
cram pc punctul de a lc1?ina. Nu avcam la mine nici miicar o cutic
de chibrituri, iar razelc lunii crau neputincioase. in ccle din
urma, am ajuns la o stanca pc care m-am putut odihni l!i am
incercat sii-mi trag sufletul, sa-mi reconsider situati_a.
Nelini$titoarea masa opaca $i sumbra de intuneric imi domi-
na simturile. Respiraµa obosita a padurii se simtea ca trupul ador-
mit al unui piton. Miliarde de licurici punctau mantaua nopµi.
Ma simtcam ca 11i cand abia ffi-3.l/ fi trezit in propria mea
camera, intr-o noaptc intunccata 11i dcscopeream ca natura
rcspira mai grcu dccat de obicci. Familiarul capata inciircatura
necunoscutului.
Nu avcam de fa.cut decat un singur lucru. M-am a$ezat intr-o
postura de meditatie, m-am relax.at cat am putut de mult in acele
clipe $i am ploajat in interiorul propriei mele fiinte, cufundat in
meditaµe.
Cur.ind, dealurile s-au limpezit l!i am simµt ca pluteam in
spati_u. in loc sa fiu inghiµt de imprejurimile intunecate, cram
purtat spre o mare de lumina de diverse culori. Pierduscm per-
cepµa asupra corpului fizic, simtind doar un parfum incantator.
in jurul meu, stelele zburau cu o viteza din ce in cc mai mare.
M-am trezit dupa o vreme cantand versurile mele favorite din
Tagore. Am incetat sa mai exist, sa mai simt. Eram topit intr-un
ocean de incantare.
Cand am revenit la starea obi$nuita de con$tiinta, am remar-
cat ca transpirasem foarte mult, in ciuda frigului. Aerul era cald,
iar respiraµa imi era ingreunata de un furn des.
Am viizut ni$te ochi iscoditori. ,,E$ti in sigurant,i, e$ti bine",
m-a asigurat O voce intr-o engleza pura.
Gradat, din intuneric s-au materializat douii chipuri cunos-
cutc. Enm doi baieµ din tabara, care plecasera in ciiutarea con-
duciitorului lor pierdut.
,.Vreau un guru!"
Aliituri de ace$ti tineri, am observat un ascet necunoscut, de

aproximativ 30 de ani, complet dezbracat. Era foarte frumos
cliidit $i plin de vitalitate. Din ochii sai limpezi izvora lumina spi-
rituala. Ma supraveghea ca Hennes de Praxiteles, in clasica sa sin-
ceritate $i simplitate. Cei doi studen~i m-au $lers cu un $lergar,
apoi m-au acoperit cu o patura pentru a-mi opri tremuratul.
Ma aflam intr-o pe$tera in fonna de L, unde ardea bland o
lampii. Intrarea era de aproximativ un metro laµme pe un metro
$ijumatate adancime. Dupa o cotitura in unghi drept, pe$tera se
dcschidea intr-un spaµu oval de aproximativ doi metri $i jumatate
adancime. Eram ~ezat pe o standi acoperita de cenu$ii.
Tanaml ascet m-a salutat plin de respect. Cu siguranta ca
primise o anumita educatie in vreo academic, imi imaginam eu
dupii vocabularul sau at.it in sanscrita, cat $i in engleza, dar, in
special, dupa pronun~rea distinsa a fiecirui cuvant.
Nu am putut sa nu zambesc. ,,Deci tu ai fost eel care m-a £lieut
sa ma ratacesc $i sa ajung in pe$lera ta ... De ce m-ai chemat?"
Am vorbit in sanscrita, apoi in engleza. Studenfii nu
in~clegeau schimbul neobi$nuit de replici dintre noi.
,,Am foarte mare nevoie de dumneavoastra, domnule, foarte
mare nevoie. Scuzati-ma di am ara~jat astfel aceasta intalnire. Cei
din munti vorbeau despre venirea dumneavoastra $i doream
foarte mult sii vii cunosc. Sunt un neajutorat, dar ma simt atat de
u1;,or $i de natural Cara sa ma acopar cu haine! Am hotarat sa nu
ma mai mi$C din aceasta pe$tera. V-am chemat pentru di am
Experien1e spirituale in Himalaya 235
nevoie de dumneavoastrl. Cu siguranta ca ma veµ ierta."
Mi-a intins apoi un buchetel de trandafiri silbatici, abia
imbobociµ.
Acceptand incantatorul dar, I-am intrebat: ,.De ce, dintre
toate fiintele, ai nevoie tocmai de mine, dragi prietene?"
,,Am nevoie de un guru (n.n. maestro spiritual). Am foarte
mare nevoie de un guru. V-am chemat pentru asta ~i va rog sa
nu-mi respingeµ acest privilegiul"
Acest apel insistent ar fi putut cutremura orice fiinta. Cei doi
barbaµ amupsera, caci abia atunci i~i dadusera seama de ceea ce
se petrecea intre noi.
Pustnicul eel binecuvantat

Tanarul a inceput sa-mi spuna povestea lui.
Suspnea ca fusese divin inspirat inca de copil. Nascut dintr-o
familie de brahmani Vaisnava, a fost educat de n~te misionari
cre~tini. Curand, parinµi au descoperit chemarea spirituala a
baiatului ~i s-au concentrat din ce in ce mai mult asupra lui.
Mama era o devotata Vaisna,'a, iar tatal, un brahman vedic
conservator. Dupa testul de absolvire a ~olii, cand se afla la uni-
versitate, el a venit la mama sa cerandu-i sa-1 ,elibereze' de viata
de toate zilele. Pentru a deveni pelerin pe calea etemitaµi avea
nevoie de pennisiunea mamei.
La inceput tatal a obiectat, dar, dupa o vreme, cand mama
nu a mai suportat suferinta cumplita a fiului sau, care nu dadea
curs chemarii profunde a sufletului, i-a pennis, cu inima trista, sa
piece.
Cand a parasit casa, in unna cu doisprezece ani, mama sa 1-a
binecuvantat, i-a spus sa nu uite niciodata de Dumnezeu ,i sa
cante numele lui Rama, care ii va proteja. ,,in numele lui Rama",
i-a spus, ,,eu insami ~ lumea toata venim la viata. ~ ca adora-1
pe Rama. Du-te la El."
Apoi, taniirul ascet mi-a miirturisit ceva care m-a surprins.
Descori, in stare de trnnsii, inscmna anumite cuvintc, pe care,
ulterior, nu Jc putca descifra. ,~a ca mi-a ccrut sii-1 ajut sii infe-
leagii ceca ce scrisese.
Am privit hartiile binc piistratc. In mare parte erau scrise in
bengali sau intr-o limbii foartc asemiiniitoare limbii bcngale. Ar fi
putut fi orya. Alte piirti erau intr-o limbii orientalii uitata, alfa-
bctul aratand precum cuneiformelc. Acolo uncle am putut
descifra, era vorba despre mantrn-e, mandala-e, impreunii cu
indicafii dcsprc anumitc ritualuri. Subiectul centrnl era Tantra ~i
practicilc tantrice.
Era o dcscopcrire in intrcgimc uimitoarc. Luat pc
neprcgatite, ochii mi-au tddat tulburarca. El insii, ca un copil,
continua sa vorbeasca.
,,Am inncbunit? Cc sunt astea? De cc? Cine a scris astca prin
mine? Estc ccva rau?"
,,Dimpotriva", am riispuns, ,,au un sens extrnordinar".
Dar nu avcam de gand nici sii le explic, nici sii le citesc. L-am
asigurat ca sursa de la care a primit aceste mesaje ii va rcvcla
intr-o zi, mai clar, ceea cc numai el trebuia sa ~tie ~i ceea ce va fi
eel mai adccvat pentru el.
A dat cartea la o parte, ca ~i cum nu ar fi fost decat o gramada
de hartii fara importan~a. Cererea lui cea mai insistentii era sa-i
dcvin guru. Cand era gata sa imi cada la picioare, I-am prins de
mana ~i I-am imbrafi~at. Cu spatelc lui atingandu-mi umarul ~i
pieptul, am inceput sa-i ~optesc la ureche ...
.,Tu nu ai ncvoic de un guru, binccuvintatule. Ce! care o arc
pc mama sa ca guru, nu arc ncvoic de un altul. Si mantra ta cca
mai adevarata triiic1;,te vi.brand :in tine, in totala sa stralucire."
,,Si care este aceasta?", a intrebat cl.
,,Desigur, Rama", am spus. ,,Oare nu mama ta te-a protejat cu
aceasta mantra cu care rcalizczi ritualul niskramana (11.11. caliito-
ria spre cliberare)? A~cult;'i sfatul meu. Prive1;,te-~i mama ca pc
adevaratul tau maestro. Tu ai tot ceea ce cauµ. iµ mai trebuie
caµva ani. ~teapta ;,i straduie;,te-te."
Deodata, a siirit din bratele mele, a smuts un bat din foe ;,i a
inceput sii danseze in intunericul de afarii. Torta arzandii s-a
miqorat treptat, panii la dimensiunea unui punct de lumina,
care a fost inghitit in grabii de piidurea intunecata.
Un drum primejdios catre pei,tera Amamath
Al treilea incident sc refer.a, de asemenea, la una din calii-

toriilc mele in Himalaya. De data aceasta in Cai,;mir, iar zona la
care fac referire sc intinde de la Pir Panjoli panii la faimoasele
dealuri Amamath. Se ajunge la ea prin ascensiunea panii la
iniilµmea de 5200 de metri pe varful Vavyan. Drumul duce prin
valea Liddar, trece mai int.ii prin treciitoarea Pissu, iar apoi prin
Machhar. De la izvorul Liddar din lacul Seshnag coboarii o pant.ii
spre valea Panchatarani, unde se unesc cinci paciia;,e. Traseul nu
este atat de dificil ca restul drumurilor montane. De-a lungul lui
sunt cam paisprezece kilometri panii la valea Amar Ganga. Pe
malul lui Amar Ganga, pe o colinii gola;,ii, se aflii faimoasa pe;,terii
a templului lui Amamath, care contine un lingam de ziipadii
(n.n. formii a organului sexual masculin adorat ca simbol al Jui
Shiva), o formaµune de gheaµ apiiruta in mod natural.
Am ajuns in valea Liddar in prima parte a lunii iunie, timp
foarte nepotrivit pentru excursii. Dar simµsem o chemare foarte
putemicii ;,i a trebuit sii pomesc la drum. Vremea era foarte rece,
iar dupii stcimtorile Chandawari ;,i Pissu erau foarte posibile
avalan;,e nea;,teptate. Cu numai o siiptiimanii in urmii, o echipii
de englezi fusese salvata ca prin minune. ~dar, orice incercare
de a ajunge la pe;,terii era interzis[L panii in august.
Pentru cii cram hotiicit sii ma due acolo, am obtinut o per-
misiune specialii de la autoritatile locale ;,i am semnat un act prin
care imi asumam pelerim~jul pe propriul rise. 0 data ce
chemarea sosise, nu mai conta nimic altceva.

Am ind'ircat un cal cu proviziile necesare, inclusiv cu un mic
cort, iar pe un alt cal trebuia sa fac dilatoria, in patru zile. in
seara celei de-a doua zi am fost surprins de urletul nebunesc al
unui viscol i.;i a trebuit sa-mi gasesc adapost intr-o improvizatie
diirapiinata, care fusese odata o colibii. Poneiul dilauzei, care
ducea toate proviziile i.;i cortul, nu se mai vedea, iar eel care-I con-
ducea piirea di se topise. Fiind un om al locului, cu siguranta
simtise catastrofa ~i se adapostise d~ja.
Noaptea a fost teribila. Viscolul a µnut pana la doua
dimineata. Pe punctul terminus de epuizare, am descoperit o
fiinta in intuneric, pe care am urmat-o instinctiv. Nu puteam sa o
v-:id prea bine, in ciuda eforturilor mele uria~. Cred ca mi-am
pierdut con~tiinta i.;i m-am trezit langa un foe cald, intr-o aroma
specifica arderii unor droguri, probabil marijuana.
Un batran gol i.;i foarte slab statea intr-un colt al colibei, cu
un turban mare pe cap. Dadi a~ fi vazut aceasta aparitje intr-un
muzeu, 1-ai.; fi luat cu siguranta drept un schelet acoperit cu piele.
Nu imi mai r:imiisese energie sa ii examinez indeaproape.
Auzeam doar fornaitul calului meu. Caldura i.;i probabil fumul
m-au aruncat in bratcle somnului.
Ghidat prin nameµ de o apariµe misterioasa
Cand m-am trezit, zorile incercau sa-i.;i fadi loc prin perdeaua
de ceatii. Calul meu necheza i.;i dadea din copite, iar aparifia fan-
tomatidi disparuse fara urma.
Calauza ajunsese i.;i ea la coliba ~i mi-a indicat sa-mi incep
calatoria inainte ca soarele sa fie prea fierbinte. Caldura soarelui
ar fi putut inmuia zapada, punandu-mi urc~ul in pericol,
datorita avalan~elor posibile, in drum spre Panchatarani. Varful
infrico~ator din Vavyan ma privea direct in fata, dar m-am incu-
~jat ~i am pomit cu inima u~oara.
Expcriente spirituale in Himalaya 239
Nu am calarit mult de la coliba, cand am vazut accc~i ftinta
tuciuric, care mcrgea dczbracata, cu picioarelc goalc pe zapada,
urcand spre varful amcnintator. Slabelc acorduri ale unei incantatii
de adorare se puteau auzi panii la mine. Era un imn ciitre Shiva.
Ma miram de puterea de indur.ire a micutului om $i incer-
cam sa-1 prind din urma. Cu toatc ca poneiul nu avca un ritm
alert, nu am putut miqora deloc distanta dintre noi. Acel batran
mistcrios, senin ,i imperturbabil, dorea sa-!fi pastreze anonimatul.
Nu era o fantoma, ci o realitatc. Calauza ma indemna sa
merg dupa urmele lasatc pe zapada. .,Nu este nici un pericol", ma
incuraja ,i continuam sa inaintam, dar fara sa nc apropiem nici
macar un metru.
J\jungand pe pisc, omul ,i-a ridicat ambelc maini, a scos un
strigat putcrnic ~ a disparut dincolo de culme. Cand am ajuns ,i
eu acolo, m-am uitat dupa urmclc din zapada. Nu erau nicaieri
pc panta larga, chiar l>i o insccta ar fi putut fi vazuta pe ace! fun-
dal alb, insa totul in jur nu era dee.it zapada. Valea era larga ,i
lina, scanteind intreaga in lumina soarelui. Era, de £apt, suprafata
unui rau, acum in~hetat, care nu ar fi permis o ascunzatoare nici
macar unci pisici. Omul parea ca SC topisc.
Calauza, disperata, ,i-a strigat deznadejdca: .,Yah Allah ...
Laillaha il-Allah!"
Ajunl>i la Panchatarani, am intrat in stramtoare. Dupa putin
timp, un viscol putcmic a inccput sa suflc, iar furtuna se
dezlantui teribila. Viintul se napusti in palnia larga ,i ingusta a
stramtorii, maturand totul in fata sa. Nu SC punea problema sa
mai inaintam, ~ di escaladarea ultimei trecatori a fost amanata
pentru dimineata urmatoarc. intr-un grajd abandonat, am facut
focul ,i am amcnajat un bivuac urned.
Domnul munµlor 11i porumbeii sai albi
Dimineata vremea se schimbase, iar Soarele cald imi inciinta

trupul. Calul imi simtea fericirea ,i raspundea la cantecul mcu.
:240 Doamna Miracolului
Ciilauza fusese lasata in urma sa aiba grija de tabara ~i sa
pregalcasca masa pcntru amiindoi.
Am trecut striimtoarea singur. Luasem cu mine un pachet de
ofrande, caci nimic nu era de nea~teptat in salbaticia de gheaµi,
~i o carte cu rugaciuni.
Calul cobora acum spre valea inghetata Amar Ganga. in cate-
va clipe mi-a aparut in raza de vedere templul-pe~tera.
Sus, in varful muntelui, intrarea pe~terii era imbaiata de un
soare stralucitor. Calul a inceput sa mearg-a la trap pc riiul
inghetat, mestecand din ciind in cand zapada. Stralucirea soare-
lui, cea mai importanta cauza a orbirii nomazilor de prin partile
locului, imi deranja ochii, de~i ace~tia erau acoperitj cu ochelari
de proteqie. Aerul tare ~i impr<':jurimile radiau binecuvantarca
seninatatji ~i a lini~tii. Imi simteam sufletul inundat de incantare.
Cu mii de ani in urmii, oamenii au ales zone deosebit de fru-
moase pentru pelerinajele lor. Dragostea lor pentru frumusetea
naturala ~i talentul lor de a face cunoscute aceste puncte de
atraqie prin numeroase povestiri sfideaza cele mai mari eforturi
ale cautatorilor de locuri de vacanµi. Anticii greci, indieni,
japonezi ~i chinezi au avut intotdeauna ~ezamintele sfinte in
decoruri de o frumusete seducatoare.
Spiritul cautii frumusetea ~i adevarul. Sfintenia estc un senti-
ment care pune in mi~care dorinta instinctiva a omului de a se
ridica deasupra constrangcrii mcschine a vi~ii. Ea elibercaza
spiritul ~i deschidc cailc frumusetji, adcvarului ~i dragostei.
Un pelerinaj religios prnmitc o ciilatorie catrc sublim.
Dumnezeu cste doar un alt nume pentru aceasta stare. Locuinµ
Sa este pc drept divinizata ca rai.
Ma apropiam gradat de pe$tera. Am lasat calul la poalele
pantei ~i am inceput sa urc incet drumul dificil ~i stancos. in
ciuda eforturilor din zilele precedente, am urcat panta u~or, ca
un om de la munte, ~i am ajuns la gura pe~terii, atras de a~teptiiri
rnisterioase.
Este un sentiment ciudat sa te simti singur pe sute de mile,

uitandu-te de SUS la Un teren acoperit CU zapada, fata in fata CU
batrane piscuri inzapezite. Zapada i~i avea propria tacere. tacerea
moqii.
Printre razele orbitoare ale soarelui, am zarit mi~cari scan-
teietoare. Cel mai mic sunet era auzit cu o intensitate infinit
marita in acea lin~te. Am observat de indata o pereche de
porumbei albi, proverbialii insotj.tori ai Domnului muntilor. Mi
se povestise atat de mult despre aceste pa.sari misterioase! Ce
noroc m-ar putea ~tepta pe mine intr-o pe~tera goala ~i parasita?
Am intrat cu pachetul de ofrande in mana. Suprafata era
toata acoperita de un strat gros de gheaia alunecoasa ~i pericu-
loasa. Am cazut chiar la intrare, dar imediat ce mi-am reca~tigat
echilibrul ~i m-am ridicat, am auzit o voce consolatoare salutan-
du-ma: ,,Ai grija. Nute grabi. Ai ajuns."
... di.
Lumma vma.. ..m templu
Acel spectru slab nu statea decat pe o lespede de gheaia. Am

recunoscut imediat personajul misterios care m-a ghidat prin
noapte pe drumul acoperit de zapada. Acum disparuse distanta
dintre noi. Acel~i corp u~or ~i firav, acel~i turban; era acel~i om
care nu purta pe el dedit lumina. Parea incredibil ca el ar fi putut
parcurge cu talpile goale o asemenea distanta, pe zapada, ~i chiar
indepartandu-se de mine, de~i cram pe cal. Uimit ~i infiorat de
ceea ce gasisem, ceva ce nu cautasem niciodata, am inge-
nuncheat in fata inteleptului.
El a spus: "Numai Dumnezeu trebuie adorat. Pleaca-te in fata
Lui."
Langa peretele pe~terii ovale se afla lingam-ul de zapada,
inalt de un metru, atat de bine echilibrat ~i de perfect pro-
portj.onat incat parea de necrezut ca era o forma naturala. De~i
era situat in cea mai intunecata parte a pe~terii, lingam-ul avea o
luminozitate foarte mare, astfd incat putea fi fotografiat fara
blitz.
M-am inclinat in fafa acestei structuri de gheata, dar am con-
tinuat sa stau in pidoare.
,,Staijos langa mine", mi-a spus amfitrionul ~i a scos la iveala
un mic obiect pe care el era a~zat. Am ezitat atund cand
I-am vazut, cad el parea sa aiba mai multa nevoie de acel obiect
decat mine. Era o bucata de fier ondulat galvanizat, uitat de la
vreo reparaµe misterioasa in jurul templului.
,,Locul meu este in partea aceasta", a spus aratand spre
podeaua de gheai:a.
,,Cand ai venit aid?", am intrebat timid, ascunzandu-mi
emoµa cat mai mult posibil.
,,Am sosit aid in noaptea de Shiva-Ratri", care fusese in urma
cu aproape O tuna.
,,Shiva-Ratri!", am exclamat uimit. ,,Acest loc era total inac-
cesibil atund!"
,,Acest loc este chiar ~i acum inaccesibil", a zambit el. ,,Totu~i,
tu ai venit. Trebuie sa fi fost o calatorie foarte grea pentru tine,
dragul meu, luand in consideraµe ca toate urmele au fost
acoperite de un covor de zapada."
,,Dar nu ai nimic aici care sa te ajute sa supravietuie~ti. Nici
macar foe. Cum te incalze~ti? Cum ... ?"
A zambit din nou ~i nu mi-a permis sa termin. ,,Cum
supravietuiesc ace~ti porumbei? Ce foe ii incalze~te? Cum pot
plantele acum adormite sub covorul de zapada sa
supravietuiasca? Natura are suficienta caldura. Natura este viata."
,,Porumbeii ar putea zbura in locuri mai calde", am spus.
,,Dar nu o fac. Ei sunt aici, ca ~i plantele. Cum supravietuiesc
ele, de vreme ce nu-~i parasesc niciodata locul?", a mai intrebat
el.
,,Ele nu supravietuiesc fara sa fie ascunse", am raspuns.
,,Prive~te, peisajul este lipsit de plante."
Experiente spirituale in Himalaya 243
,.Lipsit de plante? Cum de ~tii aceasta? Ceea ce vezi este doar

o viziune fragment.ara. Ele sunt peste tot, chiar ~i aici; numai ca
sunt adormite ... Multe sunt adormite ~i in mine, multe, ~i tu nu
vezi asta. in acest corp multe sunt adormite!"
L-am privit foarte uimit, neintelegandu-i vorbele.
SimlUrile limitate primesc ~ transmit

aspecte limitate
,,Pari surprins. Nu poti crede. Caldura, puterea termica a

soarelui, care tine porumbeii in via~. ma vitalizeaza ~i pe mine.
Acee~i caldura doarme in semintele ~i in radacinile amort:ite.
Acest corp este constituit din milioane de celule, iar fiecare din-
tre ele poate fi incarcata in timp ca sa stocheze caldura pentru o
aprovizionare sigura. Ai grija de corp, dar ai grija ~i de celule?
Prive~ti aceste celule doar biologic, nu ~i spiritual. Ele au acum o
potentialitate termica." A zambit putin: ,,Cu siguran~ ~tii de ea."
Prive~te maimuta sau broasca. Ele acopera distante foarte
marl cu viteze uri~e. in salturi ~i sarituri ca cele cu care e~ti man-
dru sa-ti descrii progresul. Dar prive~te ~rpele, elefantul... ~i ei
se m~ca repede, dar nu i~i pierd continuitatea contactului cu
pamantul.
Daca te apropii de natura complexa a sistemului, privind nu
numai din punct de vedere biologic, atunci cu siguran~ ai
descoperi ~i ai recuno~te potent:ialitatea spirituala a celulelor, iar
atunci ai incerca sa descoperi secretele incarcarii lor, ~a cum eu
~i multi ca mine le incarcam; ~i te-ai minuna.
De £apt, nu este nimic care sa te minuneze. Somnolenta in
natura este propriu-zis o incarcare cu energie. Plantele ~i cele-
lalte vietati care par sa adoarma sunt ocupate, de £apt, in mod
serios ~i vital, cu aprovizionarea energetica pentru viitor sau pen-
tru continuitate.
Acest corp va s~i ~i el ~i nu va lasa in urma decat
prana (n.n. energie vitala). Extinde aceasta teorie 1ii vei observa
continuitatea prana-ei care ramane chiar 1ii dupa cc corpul fizic
a fost redus la elementele de baza. Din aceste elemente, prana
shakti, spiritul - cum ii numim in mod obi1inuit, i1ii recreeaza un
corp fizic. Spiritul nu are moarte. Spiritul ramane viu. Astfel
supravietuie1ite germenul vietii. Viata este mai adevarata, mai
reala decat iti imaginezi. Increderea ta in simturile fizice este o
credinta falsa. Simturile sunt activate de nervi, iar modalitatea de
a ajunge la mintea extrasenzoriala iti este necunoscuta. Uiti ca
simturile tale /imitate sunt organizate $i inzestrate astfe/ incal sa
primeasca $i sa transmita lucruri /imitate. Nelimilalul poatc fi
percepul doar cu ajutornl 11ne.i plllcri similare. Poti sau nu sa-l
percepi, el exista."
Lucrurile incepeau sa devina mai dare. Limbajul era 1iOVaiel-
nic, cu multe pauze, dar ceea cc imi spunea era perfect logic,
inductiv, nu atat teoretic. cat perceptual.
Arn insistat cu intrebarile, in stilul meu profan: ,,Dar foamea?
Nevoia de hrana sau cea a unui mic foe care sa te incalzeasca?
Far.lo sursa exterioara de caldura, corpul va ingheta."
,,Nu am inghetat, dupa cum vezi. Arn supravietuit. Acestea
sunt realitati pc care le poti accepta doar privindu-ma."
A inceput sa zambeasca cu un aer de cunoscator. Evident, SC
distra. Cei cu experienta pc o cale spirituala care sa implice
prezenta unui guru ~tiu ca manifestarea acestei atitudini este
indicatia cea mai precisa pentru un novice ca un maestru nu
numai ca este multumit de discipol, dar chiar se afla pc punctul
de a-I binecuvanta cu cunoa::;terea spirituala.
,.lntelegem noi totul?", a inceput mai grav. ,,Nu. Dar putcm
sa intelegem totul? Da, putcm, dar nu o facem pentru ca ne-am
indepartat de macrocosmos, dqi facem parte din el.
Nu exista nimic pe care corpul sa nu ii poata suporta. Corpul
este un misterios rezervor al unei puteri a carei sursa trebuie sa
fie deschisa. in viata obisnuita nu ne dam seama de aceasta sursa,
nu o trezim energic, astfel di problema nu apare.
Nu te lasa prada indoielii. Increderea ;,i neincrederea per-
sonala w tradeaza doar propriile tale limitari. Argumentele, lo-
gica ;,i calculele noastre sunt doar pentru limitele vietji de toate
zilele. Este atat de dificil pentru noi sa trecem dincolo de ele!
Puterea care doarme in noi este imensa, este insu;,i
Brahman ... Da, nu am mancare de zile intregi. Si ce este cu asta?
Din cand in cand trebuie insa, pentru ca ... "
L-am intrerupt nerabdator ca sa-1 intreb: ,,Cand ai avut ulti-
ma masa?"
,,Masa? Nu ;,tiu ce nume;,ti tu masa. Masa unuia nu este ;,i
masa altuia. Sunt numai ditcva surse date pcntn1 incarcarea
energetica a corpului. Acestea sunt nurnite hrana cand sunt
absurbitc prin gura. Hrana ne este necesara, dar gura nu este sin-
gura cale prin care puterea vitala poate ajunge in corp. Parul nos-
tru, pielea, sistemul nervos, chiar gandurile noastre absorb
cnergie, vitalitate direct de la sursa vitalitatii ... "
Realit:atile sunt moarte, A.devarul este totdeauna viu
,,Si care este aceasta?", am intrebat tulburat.

,,Prakriti, Natura sau Mama, cum nc place sa o numim.
lJneori ne este de ajutor sa fim mai putin tchnici. Realita\,ile sunt
mult mai aspre decat adevarurilc. Adevarul este viu.
Ai studiat literatura, nu-i a;,a? Stii ca marii intelep\,i au scris
legende, basme, poeme epice intr-un limbaj delibcrat inexact in
privinta realitatilor. Ca ;,i cum realitatea nu exista pentru ci. Ca ;,i
cum ar fi ig110rat realitatile.
De ce oare numim aceasta putcrc ,natura'? ,Mama' ar fi mult
mai u;,or. Te simti atat de acasa dind spui Mama Natura! Stiu ca
asta cste ,inexact'. Hidrogenul ;,i oxigcnul sunt rcalitati. H 20 cstc
o realitatc cxacta. Exactitatca estc un zcu rara viata idolatrizat de
;,tiinta. Dar Mama Gange, Tata! Tibet. Tata! Himalaya sunt mai
semnificativi i;i mai plini de inteles pentru suflet.
Anumite legi ale minµi i;i ale memoriei afirma ca legaturile
de asociere i;i contextele relaµonale ajuta memoria. Ascuns in
aceste frumoase i;i dulci inexactitati, interesul pentru viata
domolei;te focul realitatii i;i ne ~juta sa traim. Realitatiie continua
sa creasca pana cand suntem zdrobiti sub greutatea lor. Chiar
semnificaµa existentei este ascunsa sub greutatea realitaµlor.
Prakriti, Mama Noastra, este sursa misterioasa a dragostei.
Triunghiul etem, shakti pitha, trikona mandala este intotdeauna
cu noi i;i din el absorbim energie pentru susµnerea noastra. Este
sanul ei de la care primim hrana, intr-o suta de forme - fructe,
cereale, apa etc. Numai ca noi nu vedem. Suntem orbi i;i alegem
sa ramanem orbi. Suntem insensibili i;i ignoranµ; i;i ramanem
insetaµ, cu toate ca exista apa chiar la picioarele noastre ... Asta
imi amintei;te de un incident din Australia ... "
"Cine este oare acest om? Ce e cu Australia acum?", am gan-
dit, dar am continuat sa ascult.
"O echipa se ratacise in marile · dei;erturi dintre raul
Fitzgerald de est i;i lacul Macdonell. Datorita epuizarii fizice i;i a
lipsei de apa, in cele din urma aproape se resemnasera la gandul
ca vor muri. ii;i pierdusera drumul, i;i cu acesta orice speranta de
supravietuire. Atunci au fost observaµ de un baiat australian
nomad. Stareajalnica in care se aflau 1-a facut sa acµoneze rapid.
El a smuls dintr-unul din tufii;urile dei;ertului o tulpina mare i;i
goala pe dinauntru, a facut un tub din el i;i 1-a infipt in nisip.
Cand tulpina a ajuns la o adancime de un metru, a sorbit prin
tubul improvizat. Gura i-a fost umpluta de apa, i;i le-a spus i;i
celorlalti sa bea.
Noi toµ mergem prin dei;ertul vieµi. Bautura datatoare de
viata curge peste tot injurul nostru i;i sub noi. Noi putem deveni
asemenea acelui nomad perfect adaptat vieµi din dei;ert i;i putem
citi ~i interpreta drumurile naturii.
intr-adevar, am ramas fara hrana zile intregi, dar niciodata
Experiente spirituale in Himala:ra 247
nu mi-a fost foame.
Somnul este odihna trupului. Cand are nevoie corpul de o-
dihna? Cand este obosit. Yoghinul autentic nu are de ce sa se
simta obosit. Cum ar putea sa se simta el obosit?
Krishna i~i alearga caii ~i din cand in cand ii lasa sa se odih-
neasdi, astfel incat ei sa poata merge mai bine. Noi toµ trebuie sa
ne odihnim trupurile, dar in loc sa dormim, noi intram in tran-
sa. Patanjali spunea ca un yoghin poate sa nu doarma luni in ~ir,
pentru ca el nu are nevoie sa doarma fizic.
De ce? Nervii tai adorm cand e~ti intr-o asana potrivita. 0 ~tii
din experienta. Nu-i ~?"
M-am uitat la el. Dintr-o data, emoµonat ~i incantat, i-am
oferit lui toate ofrandele pe care le-am adus cu atata grija ca sa le
ofer divinitiiµi. Fara indoiala ca a protestat, dar am considerat ca
nu aveau rost acele ofrande pentru lingam-ul de gheata. Am
vazut ~i am atins ceea ce am vrut intotdeauna sa vad ~i sa ating.
Cand I-am intrebat ce ~ fi putut sa-i trimit din lumea civilizata
(~tiam ca se pregatea un grup sa mearga la templu peste doua
saptamani), el a zambit ~i a spus: ,,Ceva aer, ceva lumina, ceva
pamant ~i eter, ~i ceva foe."
I-am inteles ghicitoarea, am zambit ~i i-am raspuns: "Da, o
sa-ti trimit ni~te lemne uscate sa-ti faci focul. Dar nu vrei ceva ~i
de mancare?"
El a ridicat pachetul cu ofrande. ,,Aici este suficient pentru
urmatoarele trei luni."
Legile unui trib local
0 a patra aventura, ca ~i primele doua, s-a petrecut in

Himalaya, in anul 1952, in valea Chini, in C~mir. 0 calatorie de
aproximativ ~apte zile de mers pe jos de la cea mai apropiata
staµe de autobuz, Narkanda. intreaga zona este recunoscuta pen-
tru practica intensa a caii Mahayana ~i pentru cultul Mamei.
Eram in misiune ::;i aveam cafiva tineri sa ma ~jute. De~i ni se

CCrllSC imperios de catre autoritatile administrative Sa Stam
departe de sate, ~i in special de fetele localnice, doi dintre tineri
au 1-,rre~it. Lunga ~edere in pustiu, in care nu aveai nimic de vazut
in afara de padurea de pini pe o distanµ de aproximativ 20 de
kilometri, ii facuse pe ace~ti tineri sa cedeze tentatiei. Frumusefea
profunda a naturii nu mulfumea sufletele tuturora.
Ei trebuiau sa caute apa ~i sa o aduca de Ia o distanµ foarte
mare. zilnic. Dar intr-o zi nu s-:au mai intors. Erarn atat de con-
centrat asupra misiunii rnele incat nu le observasem lipsa inainte
sa tread 30 de ore, cand unul din asistenµi taberei, nelini~tit,
mi-a adus la cuno~tinµ acest fapt.
Un mic sondaj ~i barfele unor vanzatori ambulanµ m-au
facut sa banuiesc ca fusesera facuµ captivi de catre triburile locale
pentru ca interferasera cu ritrnul !or de viaµ ~i pentru ca incer-
casera sa le seduca fetele.
in acele zone indepartate de munte nu se putea petrece ceva
mai grav. Cu totj.i traiau sub indrurnarea spirituala a celei care era
nurnita Mama tuturor. Era divinitatea lor vie. Iar fairna acestei
fiinte legendare m-a atras spre 1ocul unde erau prizonieri tinerii
din tabara rnea.
Arn pomit singur spre satul care se afla la o distanµ de jurna-
tate de zi de mers pe jos prin una dintre cele mai friguroase
stramtori prin care am trecut vreodata in viata mea. Soarele
~jungea aici numai la rniezul zilei.
Arn coborat panta muntelui ~i pe la ora patru dupa-amiaza
am ajuns la o cascada tunatoare inconjurata de stanci uria~e. A
trebuit sa tree peste aceste stanci foarte atent la fiecare pas. La un
kilometru in faµ, dupa o cotitura, am intrat intr-o vale cereasca,
aflata la poalele unui rnunte inziipezit, de o inaltj.me de peste
4.500m.
Soarele apunea dupa muntele acoperit cu pini ~i piscul de
zapadii era inundat de o lumina arzatoare, aurie. Nurnai
splendidul Himalaya ar putea revela o frumusete atat de
cople~itoare. Cat vedeai cu ochii, de la poalele pinilor pana
departe, era o mare de trandafiri, cu o multiffie de albine care
bazaiau in jurul lor. Parfumul pinilor ~i al trandafirilor calmau
nervii ~i bucurau simturile. Ce colt de rai tjnea ascuns Himalaya
de ochii oamenilor!
Dar dincolo de aceasta experient;l cereasci, mintea mea era
preocupata cu gasirea studentjlor mei tjnutj in captivitate de
oamenii tribului, pentru o gre~eala pe care ei ar fi trebuit s-o evite.
A fost intotdeauna vorba de mandria total prosteasci a oamenilor
al?a-zis civilizatj, care presupun ca ace~ti copii ai naturii sunt
inapoiati ~i nu merita o atentje speciala. Ei ~i-au luat libertatea de
a face orice, profitand de bunatatea ~i ospitalitatea acestor oameni.
Ma simteam foarte deprimat. Cand am ajuns in sat, am gasit
doar un batran. Am aflat de la el ca cei doi vinovatj erau tjnutj
captivi din ordinul Mamei. Oamenii plecasera la un targ anual
care avea loc la o departare de 5 kilometri. Pe~tera Mamei era la
0 distanta de inca un kilometru ~i jumatate de la locul targului.
Drumul nu a fost greu de gasit. inainte sa ajung la pei:;tera,

un barbat cu haine ro~ii, cu parul incaruntjt ~i cu O barba mare
ma a~tepta ~i. spre surpriza mea, zicandu-mi pe nume, rn-a infor-
mat ca Mama ma a~tepta fara intarziere.
Intrarea in pe~tera nu dadea nici un indiciu cu privire la
marimea ei, pe care am realizat-o abia dupa ce am strabatut cateva
minute un tunel ingust. Am ajuns intr-un spatju foarte mare, lumi-
nat de cateva torte ~i un foe. Podeaua era umeda din cauza pica-
turilor care cadeau din tavan, iar intr-un colt era un izvor. Murmurul
ui:;or al apei ~i trosniturile focului completau misterul locului.
Mataji - frumusetea cea uluitoare care stapane,te

Mataji, sau Mama cum era numita, statea langa focul striilu-
citor. Imediat, insotitorul meu inalt a disparut in intuneric. Ea
era a~ezata pe un covora~ de meditatie facut din pernite
acoperite cu o blana de tigru. Era impodobita cu o mulµme de
margele ~i purta numai o bucata de material ro~u. Am ~tiut ime-
diat ca nu era imbracata cu nimic altceva, a~a cum sunt Bhairavi
din ordinul Parasurama sau Dat:tatreya-Natha.
,,Te a~teptam", mi-a spus ea. Avea o voce fascinanta, melo-
dioasa, ferma ~i calma. ,,In noaptea aceasta este luna noua, un
moment foarte favorabil pentru a intalni un tanar adept al caii lui
vira (n.n. erou spiritual). Ai venit pentru baieti, dar te agiµ pen-
tru lucruri minore, mici parµ din via~ fara substan~. ii vei vedea
imediat. Apropie-te. Stai acolo pe pielea de cerb. Totul a fost
pregatit pentru tine. Bea puµn. Am vrut sa te am aici."
Era de o frumusete rapitoare, o silueta de proportii sculp-
turale in cea mai stralucitoare stare de sanatate. Este intotdeauna
greu sa apreciezi varsta unei Bhairavi.
Mi-a aratat un COVO~ de meditaµe langa foe, unde m-am
~ezat, minunandu-ma de prezenta emotionanta. Imediat, mi-au
strabatut prin coloana vibraµi nmoscute. Am acceptat bautura in
lini~te. Oboseala mea luase sfar~it. Atmosfera, vocea primitoare,
aroma locului ~i vibraµa ei subtila m-au facut sa regasesc ritmuri
familiare. Este surprinzator cum lucrurile invatate pe calea spiri-
tuala ram.in proaspete ca aurul, chiar daca sunt pentru mult timp
ascunse, departe de via~. Mi-am amintit versul din ,,Gita": ,,Nimic
nu opre~te evoluµa. Nimic nu este distrus." M-am a~ezat in pos-
tura mea de meditaµe ~i mi-am amintit de templul Chatuhsasthi
din Varanasi ~i de Doamna Miracolului. Con~tiinta mis-a inaltat
intr-o stare de pace, seninatate ~i lini~te.
Mi s-a cerut sa deschid palma dreapta. Cum incercam sa
ajung la ea evitand focul, ea ~ii-a intins mana chiar prin flacari.
spre mine, ca ~i cum focul nu ar fi existat. Mana ei a apucat-o pe
a mea. Flacarile se ridicau in jurul bratului meu in tins, fara insa
a ne atinge. Am privit flacarile care dansau, dar prezenta !or nu
ma deranja de loc. Mi-am amintit de focul din manastirea
4
.Jangama din Varanasi.
Ea mi-a pictat palma cu o pasta grasa, purpurie, ~i mi-a cerut
sa ma uit acolo. Priveam in palma mea ca la un ecran de televizor
~i ii vedeam pe cei doi studentj !~hemuitj in coltul unei incaperi
cu peretji pictati in ro~u. inainte de a-mi intoarcc ochii, am vazut
corpurile transformandu-se sub privirea mca, topindu-se intr-o
rana supuranta, ca ~i cum ar fi fost mancatj de vicrmi sau de
lepra. Larve se zvarcoleau pe carnea vie ~i mii de mu~te dera~jau
nenorocitele creaturi. M-am cutremurat ~i am inchis ochii de
oroare. Am izbucnit in lacrimi: ,,AJuta-i, Mama!" am strigat,
,,J\juta-i."
Viziunea se terminase. Am descoperit fata zambitoare a
Mamei fixandu-ma.
,,Trebuie sa ~tie cine sunt", a spus ea. ,,Trebuie sa ~tie ce au
devenit. Trebuie sa realizeze di viata este fericire pentru cei ce
creeaza fericire. Si di este iad pentru cei cc o damneaza.
Fiul meu, nu exista scurtatura spre fericire. Fericirea, ca ~i
cerul, trebuie c~tigata; ~i odatii ca~tigata, trebuie pastrata cu
grija. Nu te ingrijora. inainte ca tu sa te intorci in tabara, ei vor
gasi drumul inapoi. Apropie-te. Intotdeauna ai vrut sa traie~ti o
asemenea intalnire. Nu-i ~a? Astfel, tu ai experienta. A venit
timpul... Vino."
Mi-a stropit capul cu apa ~i a imp~tiat o mana de orez in
jurul meu. Sim-a binecuvantat prin prezenta ei consacrata ~i m-a
bucurat cu incantarea divina a unei experiente spirituale foarte
profunde. Am ramas acolo mai mult de 50 de ore.
Ochii arzatori
in Cambodgia, aproape de maretele temple Angkor, intr-un

mic templu nevizitat de nimeni ~i care nu atrage niciodata curi-
ozitatea turi~tilor, m-am apropiat de o fonna scheletidi, cu ochii
afundati ~i sanii lasatj. Era incarcata cu margele ~i ghirlande de
252 Doainna Mirncolului
~rpi ~i ma fixa cu ni~te pupile arzatoare din orbitele intunecate

~i infometate. Atunci eram foarte bolnav, prea bolnav ca sa pot
comunica. Tot ce am putut face ca sa-i multumesc (~i doream atat
de mult sa-i fiu alaturi, sa O imbrati~ez) a fost doar sa-i ofer un
buchet de akanda (Calotropis giagantia) care infloreau pe
ruinele din jur.
Era una din serile in care eram adus pentru a fi ingrUit ~i vin-
decat la templu. iar in timpul mgaciunilor, ochii mi-au alunecat
pe chipul ei. De data asta imi 2ambea. Spre marea mea uimire,
mi-am reamintit de marea Mataji din Himalaya. Ma intrebam
cum m-a putut gasi aici. Dar faptul de a vedea aceea~i persoana
in locuri diferite nu ma mai surprindea.
Ina.poi la povestirea noast:ra
Fericirea a devenit o realitate in curtea templului Kamaksya

din Varanasi. Narada era acolo, sfantulJitendra era acolo, matu~a
din Manikarnika era acolo ~i, bineinteles, Doamna Miracolului.
Devenisem initjat. Am fost acceptat in interiorul cercului.
Dar mai era acolo ~i o alta persoana. Ea aratase un interes
foarte mare pentru mine in ultimii ani. Era cea aleasa de sfantul
Jitendra. Evolutja ~i moartea ei au fost un alt capitol din viata
mea.
9
A
lntre iluzie ~i adevarata realitate
o translaµe indusa
Locul de meditatie de la umbra copacului, aproape de ba-

zinul Bhaskara Puskara, a riimas multa vreme ascunzatoarea mea
preferata pentru meditatje. Aspiratia catre izolare, chiar daca ma
tinea departe de Doamna Miracolului, cre~tea gradat. Imi era din
ce in ce mai greu sa raman acasa. Maestra mea se retriigea tot mai
mult in meditaµe ~i suferea dadi trebuia sa se conformeze vieµi
lume~ti. Ma simteam singur. Lungile ore petrecute la umbra
copacului nu imi dadeau pacea pe care o cautam.
intr-o seara, pierdut intr-o stare de gol launtric ~i nelin~te,
umblam hoinar pe malurile Gangelui. Deodata, am simtit o atin-
. gere pe umar. Era Narada. Sta.tea in fata mea ~i zambea cu un aer
de cunoscator. A intrat direct in subiect ~i m-a intrebat daca a~
vrea sail insotesc intr-un loc cat mai departe de lume, daca ~
parasi viata obi~nuita pe care o duceam ~i ~ lua drumul pustni-
ciei. Am fost foarte incantat. Nu am intrebat uncle, cum sau cand.
Eu eram gata, el era gata ~i am plecat chiar atunci. Nu am mai
privit deloc inapoi.
Nu pomisem bine la drum, cand Narada s-a intors !ii s-a uitat
2:'i4 Doamna Miracolului
fix la mine. inainte sa imi dau seama ce face, el a apasat ferm cu

degetul locul dintre spcincene, exact acolo unde sfiintu!Jitendra
imi implantase pietricica. Ramasese o zona sensibila. Presiunea
degetului mare a lui Narada mi-a aruncat mintea intr-un vartej
halucinant, iar con~tiinµ mea a inceput sa experimenteze valuri
de fiori mistici indescriptibili. Simteam ca imi pierd controlul ~i
ca ma aflu pe crestele unei stari de fericire, intr-o mare de
incantare extatica. Nu ~tiu cat a durat aceasta experient;i.
Mi-am recapatat con~tiinµ intr-o camera calda, luminata de
o singura lampa, unde cateva persoane erau cufundate in medi-
tatie, a~ezate in Bhadrasana (n.n. postura yoghina a tronului).
Inainte sa-mi pot reveni din ~ocul acelui transfer brusc din
Varanasi in acea ciudata ascunzatoare, am auzit vocea familiara a
Jui Narada.
,,Ai ajuns", a spus zambind ~i a continuat. ,,De aici nu se poate
cadea. De acum inainte nu poate fi decat progres. E~ti un aspi-
rant norocos. Lasa lumina sa te inunde."
Afara batea un vant rece, puternic. Locul era necunoscut, iar
aerul mult mai rarefiat. Simteam mirosul familiar de pin ~i ma
intrebam daca eram in Himalaya. Fusesem adus la poalele regiu-
nii Vindhya, putjn mai departe de locul sfant Chitrakoot, acolo
uncle zeul Rama i~i construise coliba pentru a medita.
Mandakini, raul din vis, curgea lini~tit in apropiere.
T:rairea autenti.c spirituala este

cea mai intensa experienti umana
Membrii gruparii spirituale Ramadasi sunt adeptj ai caii

Hatha Yoga. Ei i~i pastreaza corpul curat atat in interior, cat ~i in
exterior ~i ii impodobesc cu gtjja. Credinµ !or este ca, in corp, i~i
are re~edinµ insu~i zeul Rama. Pentru ei, succesul in practica
meditaµei inseamna obµnerea fericirii absolute, prin scrvirea,
plina de daruire, a lui Dumnezeu. Ei se identifica cu contrapartea
fntre iluzie ~i adeviirata realitale 255
feminina a divinului, se considera ,iubitele' Lui. Unii dintre ei se
comporta chiar ca o femeie, fiind tot timpul pregatitj sa fie pri-
mitj de Dumnezeu in ,camerele' Sale, ~a cum scriu poeµi sufiµ
Hafiz, Gibran sau Kabir.
~ fi putut scrie despre calugarii Ramadasi ca fiind ni~te per-
ve~i. daca nu i-a~ fi cunoscut personal foarte bine. Discut:and cu
ei textele cele mai profunde de metafizica, am descoperit ca erau
persoane de un inalt nivel spiritual ~i moral.
Trairea autentic spirituala este cea mai intensa experienta
umana. Momentele de emotie spirituala ii fac pe oameni sa i~i
dea seama de efemeritatea placerilor vieµi obi~nuite ~i astfel sa i~i
paraseasca familiile in cautarea Jui Dumnezeu. Foamea, somnul,
invidia, frica de· moarte, tentatiile vietii nu conteaza pentru
sufletele trezite spiritual.
Contemplarea unui clans hipnotiza.nt
L-am int:alnit pe unul din sfinµi gruparii Radha intr-un tem-

plu al ora~ului Navadwip, din vestul Bengalului. Ora~ul capatase
stralucire prin memoria unuia dintre cei mai mari sfinti ai Indiei
- Sri Krishna Caitanya Mahaprabhu.
Clopotele templului anuntau rugaciunile de seara. Se recita
un imn u~or. 0 femeie s-a alaturat corului ~i a inceput sa danseze.
Doresc din toata inima sa pot descrie ce mi-a fost dat sa vad
~i sa simt atunci. Am citit despre rafinamentul celebrei Isadora
Duncan ~i despre reprezentatjile sale coregrafice in Atena, Viena,
Berlin. Am citit despre maiestria faimoasei balerine Ana Pavlova,
despre Uday Shankar ~i despre inzestrarile lor deosebite ca
dansatori. Dar ceea ce am vazut in acea dupa-amiaza intrece cu
mult orice altceva. Femeia din templu era ca vriijita.
Dansul parea ca nu apartine acestei lumi. Intrasem intr-o
stare de contemplatje, iar bucuria imi inundase sufletul. Acea
indintare eterica putea fi legata doar de stare;1 de
supracon~tiinta. Eram implinit de perfeqiunea unei structuri cu

totul diferite, ireale, in comparatie cu realitatile fizic existente.
in diutarea unui remediu
in timpul ~ederii mele in Trinidad m-a abordat o femeie

indurerata, cerandu-mi sa fac ceva pentru frumoasa sa fiica de
douazeci de ani, care-~i pierduse sanatatea psihica. Nu
cuno~team nimic magic ~i :;;tiam foarte putine lucruri despre vin-
decarea prin credinµ. Aveam propriile mele metode de ruga-
ciune, astfel ca tot ceea cc am incercat sa fac a fost sa imi dau
seama de trezirea mentala sau de dezechilibrul mental al bol-
navei. Din anii traiti in aceasta lume, biata fata petrecuse aproape
~ase intr-un spital de nebuni. Din cauza descurajarii totale a
mamei sale, am promis s-o c1_:jut atat cat imi statea in puteri. Dar
pentru asta trcbuia sa merg mai intai in India ~i abia la intoarccrc
a~ fi putut face ceva.
Pentru a gasi un raspuns la consacrarea facuta, trebuia sa
tree pe la un tcmplu aflat la cateva sute de kilometri distanta de
Delhi ~i la aproximativ o suta de kilometri sud-vest de Calcutta.
Distanta nu era foarte mare, dar posibilitatile de transport erau
dintre cele mai primitive, inclusiv travcrsarea a doua rauri destul
de largi, care se facea cu barci de \ara, impinse cu pr~jini de barn-
bus. Peste toate astea, la acea vreme, unicul drum de acces era in
reparatii, deci inabordabil, iar transportul pe roti era un vis.
in cautarea mea, erarn inso~it de O femeie foarte hotarata, pe
care o ~tiam de ani de zilc ~i pe care nu a fost chip sa o fac s,1
renunte la aceasta calatorie riscanta.
Arn ajuns la templu parcurgand ultimii zece kilometri pe jos,
cand soarele aproape asfintea. Nu mai aveam nirnic de mancare
~i era greu de crezut ca vom intalni vreun om in apropierea tem-
plului. Ploaia obi~nuita in campiile bengaleze ne obligase sa
mergem desculti, ,dansand' acei kilometri pe un drum ingust ~i
intre iluzie ~i adevarata realitate 257
alunecos. infometati ~i epuizati, ne-am uitat dupa un adap_ost
pentru noapte ~i dupa ceva ajutor. In apropiere era un sat pustiu.
Dupa o scurta cercetare, am ajuns la concluzia ca trehuia sa ne
petrecem noaptea sub cerul liber,. in atmosfera greoai1.:. indircata
de insecte, iar despre hrana, nici nu putea fi vorba.
Pe malul unui ele~teu acoperit de frunze ~i plin de roiuri de
tantari, sub un cer trist de dupa-amiaza tarzie, se afla templul sin-
guratic. U~ile erau zavocite, dar puteam sa o zaresc pe mama
Kali.
M-am dus la apa ~i m-am spalat in graba. insotitoarea mea a
vrut sa-mi urmeze exemplul, dar,. din cauza prejudecatilor femi-
nine, a trebuit sa se multumeasdi doar cu spalarea picioarelor
obosite.
Grijile sale reale erau legate de noaptea ce se apropia. 0 co-
liba cu trei pereti de pamant era singurul adapost care se vedea
pana la templu. Era plina doar cu baloturi de paie de orez,
imp~tiate aproape pe toata podeaua, in gramezi lasate in dezor-
dine.
Complet resemnat in fata unei nopti fara cina, dupa o zi in
care ~i-a~a nu mancasem nimic, am inceput sa pregatesc focul.
Eram hotarat sa petrec o noapte de rugaciuni ~i meditatii.
Vibratiile subtile ale zonei erau prea putemice ca sa le ignor.
~adar, i-am sugerat femeii sa se odihneasca in adapost.
Nu aveam haine de schimb. Daca doream sa-mi fac
dimineata programul de rugaciuni, ar fi trebuit sa-mi spal
lucrurile in timpul noptii ~i sa le las sa se usuce, astfel incat sa le
pot folosi dimineaia. Mai aveam ~i varianta sa imi fac rugaciunile
in hainele ude ~i sa le las sa se usuce pe mine, dar riscul malariei
era prea mate. Un lucru era sigur: nu se puteau realiza ofrande
~i rugaciuni in hainele in care dormeai peste noapte.
258' Doamna Miracolului
,,Spr.i.ncenele negre
ca dunga de pe spatele unei albine"
Totul a inceput dupa ce femeia cu care venisem s-a retras in

adapost. in aproximativ o or.i, soarele ar fi apus, ~i templul,
inconjurat de culturi de orez, urma sa fie inghiµt complet de
intunericul care cre~tea, daca nu ar fi fost peste tot licurici.
Deodata am auzit sunetul fin de clopotei, produs de ni~te p~i
u~ori, obi~nuiµ parca sa raspunda muzicii. Vibraµile m-au elec-
trizat. Deschizand ochii, am vazut o fata incantatoare, cam de
cincisprezece ani, purtand in spate un baietel. imbracata intr-un
sari ro~u. decorat cu purpuriu ~i auriu, se oprise in fata mea zam-
bind. M-am uitat la picioarele ei ~i am remarcat ca nu avea nici o
urma de noroi pe ele. Cum se intorsese sa priveasca stralucirea
ro~ie a soarelui care apunea, i-am vazut parul desfacut, care avea
o nuanta aprinsa de cupru, ~i ochii stralucitori. I se putea citi pe
chip nerabdarea de a comunica. Era a~a de frumoasa ca nu putea
fi reala. ~i totu~i. se purta ca una dintre cele mai obi~nuite fete de
la tara: parea curioasa, nerabdatoare ~i gata sa acorde ajutor.
Foarte spontan, fara vreo alta introducere, ea m-a intrebat intr-un
dialect specific locului: ,,Cand ai sosit? Ce ai de mancare?"
Auzeam, dar ochii mei erau fixaµ pe cercul stralucitor, pur-
puriu, care separa sprancenele sale arcuite, lungi ~i negre.
"Negre ca dunga de pe spatele unei albine", mi-am amintit ver-
surile sacre. ~tiam ca trebuie sa raman ferm, cu toate simturile
treze.
M-am inclinat spre ea, salutand-o cu respect. Mi-am apropiat
fruntea de podea. ,,O! Ce straniu!", chicoti ea. ,,De ce te inclini in
fata mea? Mama Divina, este acolo, inauntru, inchisa. De ce te
inclini in fata mea?"
Da, inauntru, inchisa ... ~tiam prea bine ... in inima lotusului
cu o mie de petale.
,,Nu ~titi unde se afla Ea", am spus. ,,Sau unde nu este. Ea este
fntre iluzie ,!fi adevJrata realitale 259
oriunde exista o fecioara, Ea este unde Mama este infloritoare.
Orice fecioara merita respect. Orice femeie este Shakti."
,,Nu sunt fecioara", a spus zambind, incununata de o lumina
blanda. Soarele ce asfintea i~i daruia lumina pe toata partea de
vest a cerului de deasupra culturilor largi de orez ale Bengalului.
,,Prive~te, acesta este fiul rneu."
,h,a este. Si totu~i e~ti fecioara, o Mama fecioara. Nu suntem
noi toti, campurile, culturile, ele~teul, pamantul ~i aerul, copiii
Ei? Ea este eterna Mama fecioara.... " M-am oprit ~i am intrebat-o
cum O cheama.
Avand in vedere ca nu erau zone locuite in apropiere ~i nici
ora nu era potrivita pentm ca O fata sa umble neinsotita, cum de
avusese curajul sa piece cu un copil dupa ea?
,,Nu ~tiu despre ce vorbe~ti. Eu locuiesc aici. Acesta este fiul
meu, Ganesha, ~i tocmai am venit de la locuinta de pe dealuri a
sotului meu. Nu ai ma.neat nimic toata ziua, nu-i ~a? Cu sigu-
ranta, e~ti infometat. Acceptj putin orez fiert din partea mea?
Cred ca nu vei refuza aceasta umila mancare."
Inainte de a-mi da seama de ce sa spun ~i cum sa spun, fata a
disparut printre arbu~ti. Dupa zece minute, a aparut cu un vas
plin de orez ~i cu cateva bucatj de paine neagra. Apoi a strigat pe
cineva la masa ~i mi-a explicat ca dincolo de crang era O coliba
unde cram a~teptati. in schimb nu a a~teptat raspunsul meu.
Intr-un sat izolat ca acesta, ora opt era miezul noptji. Prin
intuneric, pa~ii no~tri erau ezitanti. Cand am ajuns, ne a~tepta un
tanar care mi-a urat bun venit, scuzandu-se ca nu a putut sa ne
salute mai demult in ace! sat ,vrajit', cum spusese el.
Am intrebat, la intamplare, ce-1 vr~jise. intr-adevar, sesizasem
~i eu anumite vibratji speciale in jurul templului. in limbaj
obi~nuit, aceasta senzatie este numita ,o anumita greutate' sau
,ceva ciudat, care plute~te in aer'.
Tanarul mi-a raspuns ca locul era sub proteqia unei zeitati,
reprezentata in ceara, ~i care era schimbata periodic. Numai
miezul interior, format dintr-un lemn special (egli memulas), era

permanent acel~i. in interiorul statuii zeitei.
Fata ~iti din Bengal
,,Cu secole in urma, dind aceasta parte a Bengalului era

acoperita de paduri ~i de tufi~uri ~i reprezenta domeniul tigrilor
bengalezi, cand acest pamant nu apart,inea civilizaµei, un yoghin
s-a ratacit prin acest loc ~i a gasit un iaz natural, langa care se afla
un arbore, egli memulas. Sub acest copac, el ~i-a fa.cut locul de
meditatje. Mai tarziu, acest loc a fost consacrat ca pancamundi.
Au trecut cativa ani pana cand ~i-a <lat seama ca o tanara de 18
ani il asista ~i ii aducea adesea mid ofrande de hrana ~i bautura,
~a cum nici Buddha nu observase prezenta lui Sujata de la
inceput. Dar curand, pe buna dreptate, s-a intrebat cum poate sa
apara O tanara fata in acea salbaticie. S-a hotarat S-0 urmareasca
~i sa-i afle secretul. A fa.cut inconjurul iazului ~i, intorcandu-se la
locul sau de meditaµe, a descoperit ca fata disparuse. A incercat
sa dezlege taina de mai multe ori. in mod constant ~i invariabil,
fata misterioasa disparea atunci cand el se apropia de locul de
meditatje. Nu a avut niciodata ocazia sa schimbe o vorba cu ea ~i
~i-a continuat astfel, aparent netulburat, tapas-ul. Dar oamenii
dinjur gandeau ca ~i-a pierdut minµle. Striga tare in noapte, iar
forta cuvintelor sale strabatea padurea:
,,Cat de departe ai plecat? Pentru cat timp? 0, tu, fascinanta
iluzie! intr-o zi te voi prinde. 0, tu, in~elatoareo, Realitate incan-
tatoare!"
"Dar cine erau acei oameni", am intrebat, ,,dad. aici nu era
decat o padure populata de tigri?"
,,Desigur, erau ~i tigri. Dar alaturi de ei incepusera sa se
raspandeasca ~i tigrii umani, mult mai periculo~i. Criminalii,
pradatorii cautau intotdeauna locuri izolate, pentru a fi departe
de pedeapsa legii. Cu siguranta ca au vazut-o ~i ei pe aceasta
taniira. Cu siguranta, ca au ~i urmiirit-o. Sa-~i fi pierdut insa ~
ace~tia capul ~ cum, aparent, pii!ise inteleptul? Ei au diutat
sfantul ~i I-au intrebat ce ~tia despre fata. Mai mult ca sigur di
le-a riispuns incoerent ~i ca au inceput sii-1 bata. Destul de straniu
a fost faptul cii sfantul s-a supus vointei lor, cerandu-le sa ii
indeplineasca o ultimii dorinta,. Dupii ce corpul sau urma sii fie
sacrificat Marii Puteri Cosmice Kali, dorea sii fie inmormantat
exact in locul in care meditase. Cand vor siipa piimantul, a spus
el, vor da de alte lucruri pe care nu vor trebui sii le deranjeze.
Apoi ar trebui sii taie copacul sub care meditase ~i. modelandu-1
cu ceara, sa faca O statueta."
Promisiunile sf"antului
,,El mai ~tia ~i ca acei oameni voiau sa gaseasca copila, ~a ca

i-a asigurat ca taniira nu va parasi niciodata acest loc sacru. Ei o
vor vedea doar daca vor merita. Spunand aceasta, sfantul ~i-a dat
sufletul.
Cand au siipat mormantul pentru a-1 ingropa, acei oameni
au descoperit ingroziµ scheletele catorva animate ~i oase umane
~i s-au speriat teribil, crezand ca au deranjat un sfant care avea
puterea sa-i transforme in ~erpi sau manguste.
Sfantul dorise sa fie inmormantat sub locul sau de medita!ie
alaturi de aceste vieta!i, tocmai pentru ca ele il ajutasera sa inte-
leaga adeviirata Realitate, care, in mod obi~nuit, scapa percep!iei
umane. Datoritii binecuvantarilor sfantului, acea fata necunos-
cuta nu va pariisi niciodata acel loc, in afara de cazul cand ar fi
pangarit de vreo ticalo~ie."
,,Lace anume te referi?", l-am intrebat. ,,Aceasta lume muri-
toare este plina de asemenea fapte."
,,Chiar crezi asta?", m-a intrebat cu indoiala in glas.
,,Exista faradelegi care nu sunt men!ionate in carrile de
drept, deci nu sunt pedepsite prin lege, si totu~i ele ar putea
uimite sufletele catre torturi fara sfarl?it, chiar in aceasta viaµi l?i
in acest corp. Lacomia l?i invidia, gelozia l?i pasiunea, pofta l?i vio-
leni:a ... Oh. exista atat de multe!"
,,Ei bine, nu sunt expert", spuse el. ,,Nimeni nu traiel?te pro-
priu-zis aici. ~i noi nu permitem ca oamenii sa locuiasca in per-
manenµ prin preajma. incercarn sa pastram curat acest loc."
,,Curat, adica fara oameni?", am chicotit.
,,Curat, adica fara oameni", a repetat el.
,,Fata mai apare?", I-am intrebat incet.
,,Circula zvonul ca ar mai fi fost vazuta. Eu nu locuiesc
departe. Adeseori tree pe aici, dar nu am vazut-o niciodata."
,,Asta nu dovedel?te nimic", am remarcat. ,,Nu vedem ceea ce
nu vrem sa vedem. De cate ori, de exemplu, ai stat in fai:a unui
trandafir l?i i-ai admirat frumusetea? De cate ori ai vazut deli-
catetea sufletului unei femei iertatoare? Vazand brusc ceva mi-
nunat, dar ne~teptat, respingem acele experiente l?i le numim
imaginatji, halucinatii, spectre ale viziunilor din timpul somnului
sau umbre ale proieqiilor mentale. Ai diutat-o? Ai dorit extraor-
dinar de mult sa o vezi?"
,,Intr-un fel..." ~i-a aprins o tjgara ~i mi-a oferit l?i mie una.
Am refuzat cu un gest l?i a continuat. ,,De ce nu? in fine ... Se
poate discuta despre asta ... " Cu greu il?i putea ascunde un zam-
bet care exprima neincredere.
,,In ce fel tj-ai dorit s-o vezi? Ca pe o curiozitate turistidi, ori
ca pe iluzoriul Yeti sau monstrnl din Lochness?" Am ras ~i i-arn
dat ocazia sa iasa din incurcatura.
,,Pana acum nu am vazut nimic. Atat pot sa spun. Dar tre-
buie, de asemenea, sa recunosc ca din cand in cand au fost
oameni care au spus ca au vazut-o. Din multe puncte de vedere,
ea apartjne acestei regiuni. Deci oamenii vin aici. Trebuie sa vezi
multimea care se aduna aici in timpul Jui Kartiki Amayasya (n.n.
noaptea cu luna noua din octombrie). A fost vazuta in majori-
tatea timpului singura, dar cateodata purta in spate un baietel.
fntre iluzie $i adevJrata realitate 263
Lasa-i pe oameni sa vada ... Lasa-i sa vorbeasca ... Nu trebuie ,sa
cred chiar totul. Tu ce crezi?"
,,Nu ~tiu cum sa-µ raspund... Credint,i, ca ~i aurul, este
ascunsa in noroiul ~i zgura cu care este amestecata. Am auzit de
la cautatorii din Guyana ca, in goana lor dupa diamante, mulµ au
aruncat nerabdatori adevaratele diamante in rau, luandu-le
drept cristale sau pietricele. ~i eu am trecut pe langa mulµ sfinti.
Am dormit in timpul multor momente spirituale foarte va-
loroase, pe care nu le mai pot retrai. Credinta, ca ~i cuno~tcrea,
este amestecata cu cinismul l?i cu ego-ul. Suntem foarte mandri
de metodele ~i cuno~tini;ele .~tiintifice', ca l?i cum cunol?tintele nu
ar putea fi decat ~tiinµfice."
Mister fi paradox
Hrana servita era orez simplu, fiert intr-o apa condimentata

doar cu iacint ~i sare ~i fara nici o alta gamitura. Trebuia sa ne
multumim cu aceasta. Dar nu m-am putut abµne sa nu-I intreb:
,,Unde este fata care ne-a invitat aici? Judecand dupa gtjja ei fata
de noi, ne a~teptasem la o cina fastuoasa, mai ales ca ea era atat
de bogat invel?mantata. Unde este i0d>ntatoarea fata ... ?"
Vorbeam pe un ton pe jumatate glumet. Dai~ ~:.:!!1 ma uitam
la el, in ciuda luminii slabe a Janternei, am fost surprins de privi-
rile Jui mirate. ,,Despre ce fata vorbe~ti?... in aceasta casa nu
locuie~te nimeni. 0 folosesc doar pelerinii in timpul festivaJului.
Astazi am trecut pe aici intamplator. Sunt profesor la o ~coala la
doisprezece kilometri departare de acest Joe. A trebuit sii ma
ocup de culturiJe de orez, dar mamei meJe ii pare foarte riiu ca
este nevoita sa vii trateze doar cu aceastii hrana siiraca. Nu-i nici
o fata tanara cu noi. Taniira ~i fermecatoare, zici? Purta in spate
un biiietel?"
Nu am mai continuat discuµa. Fenomenul era evident 'pen-
tru mine. Eram hotarat sa sondez mai profund situatia.
Cand ne-am intors in coliba, i-am explicat insotjtoarei mele
ca am de gand sa-mi spal lucrurile ~i sa le intind afara. Speram ca
ele sa se usuce pana dimineata, pentru ca trebuia sa-mi fac ruga-
ciunile. De asemenea, i-am sugerat ~i ei sa faca acel~i lucru ~i sa
foloseasca gramezile de fan pentru a se inveli. Oricum, nu se
putea petrece nimic periculos, iar eu aveam de gand sa raman
afara pe toata durata noptii. ~a ca ea era libera sa doarma cum
va fi dorit.
VJ.Ziunea din timpul meditaµei
Fara sa ~tept vreun raspuns, am p~it afara, in intuneric.

Mi-am intins rufele spalate pe cimentul templului ~i mi-am aran-
jat un loc de meditatje in fat,t micului foe pe care-I facusem. Nici
nu ~tiu cand m-am cufundat in meditatje.
Apoi s-a petrecut ceva.
. Spre miezul noptii am fost deranjat de o aparitje, dar, fara sa
deschid ochii, am continuat sa meditez. Atentja imi era fixata in
locul dintre sprancene. Mantra devenea din ce in ce mai vie ~i
simultan auzeam distinct cum acee~i mantra era murmurata de
o alta voce masculina.
Am avu~ ~ ~xperienta similara pe cand meditam in indepar-
tatul templu sfant al lui Ksirabhavani, de langa Ullar, din Ca~mir.
Cum ma rugam cu ochii inch~i, am auzit mai multe voci care
cantau alaturi de mine. La sfa~itul meditatjei am fost surprins ca
sunt singur ...
in noaptea de care vorbeam la inceput, am vrut la un
moment dat putjna apa, dar nu adusesem deloc cu mine ~i nu era
nici un vas injur. Datorita practicii indelungate, am intins in mod
reflex mana dupa apa. Am gasit, intr-adevar, ~i am deschis ochii
~ ocat. in fat,t mea, intr-o scobitura de forma unui vas, in podeaua
de ciment, chiar era apa ... iar langa mine se afla un yoghin cu
barb,/. cufundat in transa.
lntre iluzie !ii adevJ.rala realitate 265
Am inchis din nou ochii. Sunetul nu ma deranja. Dar am fost
uimit dind mi-am dat seama, dupa zgomote, ca insotitoarea mea
parasise coliba ~i se ~ezase langa mine, murmurand O mantra.
Am intrat din nou in meditatie. Nu se mi~ca nici o frunza.
Trebuie sa fi fost aprnximativ ora doua dimineata cind mi-am dat
seama de prezenta feminina din apropierea mea. In aerul greu
plutea un parfum delicat, eteric. Ga.tu! mi se uscase, pielea imi
frigea, capul ~i corpul imi erau ude de transpiratie. Dar, obi~nuit
cu astfel de fenomene in timpul meditatiilor, nu m-am mi~cat.
Deodata, mi s-a oferit de baut.
,,la o inghititura." Nu ma in~elam in privinta vocii. Era a
insotitoarei mele. Ceea ce m-a uimit era ca vorbise in bengali, iar
eu ~tiam ca ea nu cuno~tea limba bengali. Dar nu am deschis
ochii. Mi-am continuat meditatia. Apoi am inceput sa recit o
faimoasa invocatie adresata Mamei Divine. Am continuat hotarat
cu Matrika Nyasa, fara sa accept nici o diversiune, pana cand am
,vazut' stand stralucitoare in fata mea, pe cea pe care doream atat
de mult s-o vad, pe Mama mea, singura pe care o ~tiam, pe
Doamna Miracolului!
,,Tara! Tara!", am strigat.
Am fost absorbit de valuri electrizante de lumini, care ma
infiorau din talpi pana in crc~tet. Bucuria era indescriptibila.
Absorbit de un torent de lumina, fericirea de a ma simti liber era
extrem de intensa, nu simteam nici o tulburare, de nici un fel. 0
muzica lini~tita imi patrunse toata fiinta ~i ma simteam de parca
pluteam printr-o gradina plina de parfum de pomi infloriti.
A aparut prima raza a zorilor. Padurea a prins viata, pasarile
au inceput sa ciripeasca ~i am simtit adierea u~oara a brizei.
Eram singur! Focul se stinsese demult. M-am indreptat catre
ele~teu. Nu-mi vedeam tovar~a nicaieri, de aceea am intrat in co-
liba ~i am gasit-o printre capitele de paie, adanc adormita. S-a
trezit de indata ce am intrat ~i mi-a cerut sa ies afara. Mi-am
amintit ca trebuia sa se imbrace ~i m-am retras repede, urandu-i
buna dimineata.
,,Sirnteam ca innebunesc de dorul Mamei Divine"
Eram tare uimit. Nu era nimic logic in ceea ce se petrecea.

Emoµa era prea intensa ca sa mai am vreo pretentje de a-mi pas-
tra starea de calm. Dadi pana acum insoiitoarea mea dormise
profund, cine fusese oare Ianga mine? Cu cine o confundasem?
M-am dus spre locul de meditatie sa caut un indiciu, insa
acolo unde fusese focul, pamantul era rece. Mi-am acoperit frun-
tea cu cenusa, intrebandu-ma unde disparuse scobitura cu apa.
Suprafata neteda a solului ma lua in ras. M-am dus ditre templu,
am deschis cu putere uga si m-am uitat fix la reprezentarea Marii
Puteri Cosmice. Acela a fost singurul moment in care, congtient
fiind, am simtjt nevoia sa pun mana pe statuie si S-0 scutur pen-
tru toate capriciile sale mute gi crude, care nu faceau decat sa imi
starneasca dorurile. Taajeam dupa imbratjgarea ei. Devenisem
aproape isteric.
Astfel, am revenit Ia locul meu de meditatje. Voiam sa ma
eliberez de toate gandurile si sa ma apropii de Mama Divina.
Mi-am inceput rugaciunile, care m-au retjnut eel putjn trei ore.
Dupa ce si-a terminat ablutiunea, tovaraga meas-a agezat la o anu-
mita distanµ fata de mine.
Treptat, imprejurimile de vis au prins viata, iar la un moment
dat si-a facut aparifia un preot. 5i-a realizat rugaciunile obignuite,
in timp ce noi am asteptat in linigte. Apoi am primit bagheta de
fier dupa care venisem, care se presupunea ca ar avea puterea de
a linigti mintea fetei bolnave din Trinidad. Intre timp, am
descoperit ca gazdele noastre, tanarul cu mama sa, parasisera
d~ja coliba din spatele templului.
Dar eram hotarat sa vad din nou, dadi era posibil, acea
aparitie incandescenta a fetei. Trebuia sa ma patrund din nou de
farmecul ei. Simteam ca innebunesc de dor. Acea stare mistu-
itoare m-a facut sa izbucnesc in lacrimi. Tovaraga mea amutjse,
surprinsa de reaqia mea. Fara sa vreau, mi-am exprimat fata de
ea agonia sufletului meu, care t:injea sa fie din nou in extaz.
Kali ~ grauniele fermecate

Vorbeam continuu, dar cuvintele mele nu aveau nici un sens
pentru ea. Era din ce in ce mai in~jorata de starea in care eram.
Cautand un leac pentru a vindeca o fata nebuna din Trinidad,
oare nu eram eu insumi acum pe cale sa innebunesc?
infometata, epuizata ~i dincolo de orice putere de a mai rezista,
delicata mea to~a dorea sa pledim cat mai repede de acolo.
Era speriata in special din cauza schimbarii atitudinii mele. Ideea
calatoriei pe drumul de intoarcere, in compania unui om care-~i
pierduse minµle, o facea sa se simta foarte nelin~tita.
Chiar atunci ~i-a facut apariµa un car cu boi ~i ea a inceput
sa negocieze cu proprietarul... Cand ne pregateam sa pledim, o
batrana s-a apcopiat de car, ducand in mana un co~ cu orez fiert
~i doua buca.µ de melasa. Ne-a spus di o feti~ ii ceruse sale aduca
strainilor ce tocmai plecasera din templu. ,,Drumul este lung,
foarte lung", a mai zis ea.
,,Unde este fata?", am intrebat-o. Bruschetea intrebarii mele
a speriat-o pe batrana. ,,Cine este ea? 0 cuno~ti? Du-te ~i adu-o la
mine. Dadi este necesar, adu-o cu for~. Te voi rasplati", am in-
sistat eu.
,,Credeam ca tu ai trimis-o", mi-a replicat batrana cu o voce
ragu~ita, continuand sa iscodeasca primprejur. ,,Era Kali! Kali!
Chiar mi-a dat caµva banuµ de arama, spunandu-mi sa due acest
orez la car... ~i eu imi mai doresc s-o revad. 0, fata frumoasa!
Kali! Kali!" ~i s-a inchinat cu respect la amintirea unei legende
locale demult uitate, in timp ce eu simteam ca nu imi mai pot
stapani lacrimile.
Conducatorul carului pornise. Boii mergeau leganat.
Tova~ mea acceptase pomana care ni se daduse ~i o µnea in
poalele sariului. Carols-a zguduit puternic ~i a dat peste un tufi~,
dupa care a revenit pe drumul inmuiat din cauza caldurii.
Apoi am vazut coliba batranei. Dar in acel~i timp am zarit-o
pe frumoasa fata stand in pragul colibei, inundata de lumina

soarelui, razand. Deodata, am tipat spre tova~ mea: ,,Uite-o ...
Acolo! in pragul colibei ... "
,,Este efectul foamei ~i al setei. E~ti nebun?", m-a tras ea
inapoi in car, dici eram gata-gata sa sar ~i sa pomesc dupa acea
aparitje fantomatica.
Tova~ mea nu vazuse nici o fata. Nici macar nu parasise
coliba in timpul noptji! Singura dovada a acestui episod incredi-
bil era in poala sariului tova~ei mele. Am mestecat melasa pana
cand am adormit. Zguduiturile erau atenuate putjn de dipitele
de paie acoperite de mai multe straturi de rogojini din frunze de
palmier.
Cand am coborat din car, am observat di ea mai avea o mana
de orez in poala sariului. ,,Acestea sunt graunte fermecate", a
spus ea, iar eu am aprobat in tacere.
Insa, in timp ce traversam raul cu barca, ea a alunecat ~i a
dizut in apa. Am salvat-o cu mare dificultate, iar orezul,
ram~itele ofrandelor, cenu~a adunata, totul s-a dus. Eram com-
plet uzi. Numai jumalul meu ramasese singura dovada a noptii
agitate.
Nu mi-am mai luat ochii de la lini~titul ~uvoi curgator. In
scurt timp insa nici macar o boaba de orez nu se mai vedea
plutind pe suprafa~ raului. Disparusera pentru totdeauna.
Yoni-ul eel fascinant ~i venerat al soJiei lui Shiva
Am fost la templul din Kamaksya, cunoscut ca fiind eel mai

important din regiunea nord-estidi a Indiei. Acest templu sub-
teran nu contjnea statuia nici unei zeitati. Legenda spune ca
Supremul Shiva ~i-a pierdut sotia, care s-a sacrificat intr-un ritual
condus de tatal ei, ca sa~i airate pmtestul faii de atitudinea
impotriva lui Shiva a tatalui ei. Sotul indurerat a inceput sa batii
pamantul in lung ~i in lat, aproape innebunit, purtand cadavrul
intre iluzie ~i adevarata realitale 269
pe umeri. Pentru di se parea di nu exista nici un alt mod ca sa-~i
vina in fire, VIShnu a taiat cadavrul in mai multe buditi, ~i locurile
unde au cazut acestea sunt considerate "Temple ale Mamei",
avand o deosebita semnificaµe pentru tantrici. Aceste temple
sunt adorate ca fiind parti din trupul iubitei marelui Shiva. Cel
mai adorat dintre toate este eel de Ia Kamabya. Aici a cazut
yoni-ul ei fascinant, iar apoi din standi a ~nit un ~uvoi de apa.
Credinciosul i~i cufunda mainile intr-un mic bazin patrat, in care
se aduna apa izvorului, ~i caldura pe care o simte atunci ii ampli-
fidi devot,iunea. in intreaga lume, dar in special in satele din
munµ, oamenii au un profund respect faµ de izvoare ~i pe~teri,
chei !,Ii ape subterane. Principiul feminin este adorat cu multa
venerat,ie. La Kamaksya toµ tantricii se reunesc la inceputul
anotimpului ploios.
Dupa lunile mai-iunie, inainte ca fierul plugului sa patrunda
pamantul, are loc O sarbatoare de trei zile, perioada in care se
presupune di iubita lui Shiva ~i-ar avea ciclul menstrual. Aceasta
sarbatoare veste~te virginitatea !,Ii fertilitatea sa etema. in aceasta
perioada se realizeaza ritualuri speciale, iar µranii nu ating deloc
uneltele de sapat, ~i mai ales nu ,violeaza' in nici un fel solul.
Actul amoros este tabu in aceste zile.
Kamaksya simbolizeaza yoni-ul eel fascinant al Mamei
Supreme, Maha-yoni.
Acolo am fost pentru a participa la ritualurile inchinate
Mamei Divine. Eu ~i un alt turist preocupat de cantecele indiene
eram singurii straini. Eram ca !,Ii singur. Templul se inchidea
intotdeauna la miezul noptii, dupa ultima arati (n.n. vecemie).
in timpul vecemiei, mi-am amintit un cantec ~i am inceput sa il
cant. Mica adunare a fost ~ocat.l pentru ca astfel de cantece in
interiorul unui templu nu sunt aproape niciodata admise. Dar
imnurile erau din texte tantrice autentice ~i nimeni nu a
indraznit sa faca vreo mi~are, nici chiar preotul.
Muzica ~i cuvintele emotionante m-au facut sa uit cu totul de
mine. Eram acolo ~i totu~i in afara acelui spatiu. Nu mai

apaq:ineam acestei lumi. Cand mi-am revenit, am descoperit sala
si naosul templului cufundate intr-un intuneric total, iar Iini~tea
avand o asemenea consisten\,1, incat aproape di o puteam atinge.
Sfargindu-mi rugaciunea, am ie~it afara. Curtea era inundata de
lumina stralucitoare a lunii. Arn ie~it din templu sa il caut pe tu-
ristul strain, care vorbea cu catjva indieni.
Curtea foarte mare a templului parea incantatoare, dar se
spunea di e periculos sa ramai acolo dupa ora inchiderii. M-am
hotarat sa meditez singur toata noaptea in ace! Joe misterios.
Dimineata urmatoare eram surescitat nervos. intr-o stare de
tensiune, aproape cu febra, am simtit o ,chemare' foarte intensa.
Urmand-o, am lllceput sa urc dealul Jui Bhubaneswari. Din varf
puteam cuprinde cu privirea peis~jul sublim al magnificului
Brahmaputra, care curgea spre est. La o distanta de aproximativ
trei kilometri mai jos, plutea pe apa, ca un smarald, insula cu
templul Jui Umananda. L-am recunoscut dintr-o data ca fiind
punctul focar al chemarii subtile.
Cu greu ma mai puteam abtine de a nu porni la drum. in
noaptea urmatoare, dupa ce tovara~a meu s-a culcat, am ie~it din
nou in curtea templului. Burnita, de data asta. Cerul era acope-
rit. iar lumina fulgerelor facea din cand in cand ca intunericul
care le urma sa para ~i mai comract. Total nea~teptat, am inceput
sa resimt simptomele specifice malariei ~i cred di ar fi trebuit sa
fi fost mai bine imbracat. Doream sa fi avut un foe in apropiere.
intunericul era la fel de dens ca ceata din mintea mea. Nu
putearn sa-rni vad nici rnana, dar diutam cu infrigurare poarta
templului.
in micul adapost de la intrare, am descoperit un foe langa
care m-am asezat. Ochii mi s-au inchis imediat. M-am cufundat
brusc intr-o stare de transa profunda, de pardi a~ fi fost drogat
sau vra,jit. Nu ~tiu cat timp a trecut. Cand mi-am revenit, am vazut
un cuplu de kapalika-~i stand 11n fa.fa mea. Nimeni altcineva nu
,
fntre iluzie ~i adeviirata realitate 271
mai era prin preajma. Stelele disparusera in spatele cortinei
groase de nori. 0 tacere stranie plana deasupra copacilor ~i
numai dealurile sumbre pareau ca supravegheaza ace! loc
misterios.
Femeia, acoperita de flori, m-a luat de rnana ~i rn-a condus
catre rau, unde ~tepta o barca. Singurul bac fusese oprit cu mull
timp in urma. Transportul spre insula lui Umananda Bhairava la
acea ora era interzis, datorita curenµlor foarte puternici ~i varte-
jurilor care se formau in jurul malurilor stancoase ale insulei.
Cu toate acestea, barca s-a pus in mi~care. Nu-mi amintesc
deloc chipul barcagiului, daca fusese vreunul. Traversarea raului
periculos ne-a reu!?it, iar pe insula am fost intampinatj de cron-
caniturile unui stol de ciori care se invarteau deasupra noastra.
Femeia s-a rastit la ele !?i pasarile au disparut. Absurditatea evi-
dent~ a situatiei mi-a tulburat mintea, dar numai pentru un
moment, pentru ca in clipa imediat urmatoare, femeia, o
Bhairavi matura ~i frumoasa, bine imbracata ~i impodobita, cu
parul lasat liber, m-a prins in bratele sale ~i mi-a ~optit: ,,Ai
incredere. Vino la mine. Sunt cu tine. Fii tu insuti."
~tiam prea bine ca sunt in stare sa raspund la astfel de
chemari. Ma simteam protejat, a~a ca i-am raspuns printr-un gest
afirmativ, pe care ea 1-a inteles. in noaptea lini~tita, sub un cer
misterios, raul i!?i continua drumul sau magic. Tacerea era singu-
rul limbaj pe care-I preferam amandoi.
Urmatorul lucru pe care mi-I amintesc este ca am urcat stan-
ca lui Umananda Bhairava. Am trecut pe langa cateva ~ezaminte
parasite. Curand am ajuns chiar la templu, care niciodata nu era
deschis la acea ora, dar noi am coborat printr-un put al templu-
lui, direct in sala in care se afla faimosul lingam.
La vederea lingam-ului !?i al focului de pe altar, am inge-
nuncheat ~i am inceput sa recit alaturi de alte voci imnul teribil
inchinat lui Shiva. Curand, am simµt ca ma apropii de momentul
culminant.
Salvat de Doamna Miracolului
Deoclata, printre vocile necunoscute, am au1it glasul care, in

copilarie, imi trezise sufletul. Era Doamna Miracolului. Ii auzeam
cantecul de undeva din departare. Trebuie sa fi fost aproape ora
doua noaptea cand m-a atins cineva l?i o voce materna mi-a l?optit:
"Bea!"
Datorita practicii mele indelungate, ochii mi-au ramas
inchi~i ~i nu am reactionat in nici un fel. Auzeam l?i nu auzeam ...
Dar acea funµ incerca sa ma foqeze. Mii tragea spre ea,
insistand: ,,Bea! Bea pentru mine. Nu-ti fie teama."
Capul mi-a fost impins spre ceva moale l?i am baut. Ceea ce
mi-a atins buzele nu era nici cupa, nici margine dura. Atunci au
inceput sa mi se clarifice lucrurile. Mi-am dat seama ca buzele
mele uscate atinsesera un corp uman l?i ca supsesem de la un san,
ca un prune. Beam intr-adevar de la pieptul unei Mame l?i nu mai
voiam sa ma opresc.
Atingerea calda, gustul duke l?i Ul:ior al bauturii mi-au trans-
mis de-a lungul coloanei vertebrale un fior ce-mi amintea de
zilele care nu se mai puteau intoarce.
Deodata, am devenit con~tient de o senzatie de disconfort in
zona dintre sprancene. Locul din frunte, pe care sfantulJitendra
apasase miirgaritarul, mii avertiza, vibrand, de existenta unui
pericol. in acel~i timp, mii simfeam sustinut l?i protejat. Am con-
tinuat sa beau, tinand izvorul drag cu ambele maini.
Dar toate noptile au l?i un sfa~it. Recapatandu-mi cuno~tin!a,
m-am trezit din somnul meu adanc, singur, pe marginea raului,
sub un copac. 0 briza rece imi racorea fruntea infierbantat:a l?i
eram singur, atat de singur!
In timp ce imi faceam baia de dimineaµ, i-am identificat pe
cei din noaptea trecuta. Biirbatul a venit imediat spre mine ~i
m-a intrebat cu o voce aspra unde am fost atata timp. El se intre-
ba cum am iel?it din templu, de ce evadasem. in cele din urma,
f ntre iluzie ~i adeviirala realitale 273
am aflat ce il interesa: ,,Ce mantra-e erau cele pe care le-ai rostit?
Erau foarte putemice. Nu am putut trece dincolo de cercul lor!"
Nu I-am intrebat de ce dorea sa patrunda in cercul
mantra-ei. Dimineaµ era prea frumoasa pentru astfel de fleacuri.
,,Toate sunt imnuri obi~nuite. Nu le-ai mai auzit?", i-am spus cu
toata inocenµ ~i sinceritatea de care eram capabil.
inainte sa poata spuna ceva, femeia a zambit ~i a intrebat:
,,Cine era ea? Cum de s-a materializat intr-o situatie ca aceasta?
Era intr-adevar putemica. Ce om norocos! Fie ca Mama sa te
binecuvanteze."
,,Nici tu nu e~ti mai put.in putemica, Mama", am spus cu
toata politefea de care puteam sa dau dovada.
Ea m-a privit fix, destul de c:iudat, ~i mi-a spus: ,,Femeile, in
general, <let.in mai multa putere decat barbaµi, carora intotdeau-
na le face foarte bine sa intre in legatura cu o femeie. Chiar ~i
Shiva are nevoie de Shakti, dupa cum ~tim. Nu ironiza ~i nu res-
pinge o femeie pentru simplul fapt ca este femeie. Totul este
Prakriti, totul este Mama."
,,0 ~tiu pe acea Mama", am spus ...~tiu cat de indatorat ii sunt
acestei puteri feminine. Nu sunt nimic fara binecuvantarea ei.
Ceea ce ai vazut mi-a apartinut intotdeauna mie, ~ cum ~i eu ii
apartin Ei."
Se uitau la mine uimiti. Emoµa pe care o avusesem atunci
cand am pronunµt aceste cuvinte fusese remarcata de toti, pen-
tru ca nu putea fi ascunsa.
Voiam sa inchei intregul episod, de aceea, dupa ce m-am
inclinat in faµ lor, mi-am exprimat dorinµ de a pleca.
Conducatorul bacului sosise cu caµva pelerini ~i se pregatea sa se
intoarca. Am sarit in bardi, iar cand am traversal marele
Brahmaputra, am fredonat un cantec pe care ii invatasem de la
iubita mea Doamna a Miracolului. De ce i~i manifestase protectia
ca sa ma salveze de perechea de tantrici mongoli ramanea indi
un mister. Nu aveam nici puterea ~i nici voinµ de a realiza ceea
ce Bhairavi ar fi propus. Ma simteam trist, foarte trist. De~i se
apropiase foarte mult de mine, totu~i, nu mi se revelase a~a cum
ma obi~nuisem.
Glasul tainic al inimii
Abia atunci mi-am amintit de vibratiile din zona fruntii,

acolo unde-mi apasase pietrill,ica sfantuljitendra. La inceput, nu
puteam sa-mi inchipui catu~i de putjn cum O atingere magica
putca sa imi influenteze atat de mult viata. Dar deseori, cand
cram in~elat, confuz sau nesigur, aceste vibratji foarte profunde
ma salvau, avertizandu-ma. Imi ofereau energii suplimentare, o
putcre speciala, iar in anumite ocazii, aqionau in mod involun-
tar. Acest fapt insemna evenimente triste, chiar tragice, pentru
cei care imi pusesera viata in pericol sau gandisera rau despre
mine. Uneori urmaream intens astfel de puteri extraordinare,
pentru a controla un anumit eveniment, cum era cazul ritu-
alurilor. in astfel de ocazii, aveam o vigoare ~i o concentrare
deosebite.
Dar simteam, de asemenea, momentele cand o anumita per-
soana, pierzandu-~i echilibrul psihic, ma ataca mental, in plan
subtil, repro~andu-mi suferintc imaginare. in astfel de ocazii
triste, ma rugam intotdeauna sa nu se petreaca nimic rau per-
soanei care imi trimitea ganduri ~i energii negative.
lata de ce in acea zi cram foarte ingrUorat in privinta reaqiei
pe care o percepeam in frunte.
M-am gandit mult la acestc fenomene. Caror scopuri serve~te
legatura dintre fiintelc obi~nuite ~i yoghinii care au dobandit pu-
tcri paranormale sau cum opcreaza telepatia? Explicatiilc, atat
eek occidentale, cat ~i ccle orientalc, nu m-au satisfacut niciodata.
Lumea logicii este o jungla de cuvinte ~i de aranjari de
cuvinte, care, in timp cc tine mintea ocupata, de fapt, conduce
fiin(a insprc O viafa fftra SCIIS, Jipsita de Sentimente mistiCC. J'\oi
intre iluzie ~i adevarata realitale 275
nu putem triii numai din hrana pe care o asigurii logica ~i ra\i-
unea. Pacea sufleteascii, dragostea pentru semeni, frumusetea
naturii, bucuria muzicii, m~retia zorilor ce apar din largul miirii,
emotiile intense ... Nu putem tra.i fiira acestea toate.
Psihologii moderni au dat diverse explicatii acestui proces.
Viata este mult mai mult deca.t momentele de suferinta, mult mai
nobila dedit economia politiciiL, mai complexa dedit compu-
terele. Exista seceta ~i inundatii, dar acestea nu tulbura, in
esenta, frumusetea naturii. Erup\iile vulcanice, revarsarile cata-
clismice ~i cumplitele cutremure tree, lasand in urma suferinta.
Frumusetea insa continua sa existe. Soarele va rasari, zorile vor
aparea ~i vor zambi, pasarile vor canta ~i coroana de zapada a
muntilor va deveni aurie la fiecare rasarit ~i apus.
in societate, exista foame ~i saracie, opresiuni ~i fariidelegi,
iar la originea lor se afla lipsa sentimentelor umane profunde.
Logica ~i ratiunea sunt instrumentele mintii. Mintea ar putea
sa explice, sa deduca, sa prevada ~i. in multe moduri, sa sta-
bileasca ordinea, dar personalitatea omului, care se bucura sau
sufera, intotdeauna trebuie sii triiiasca prin ~i pentru reactj.i
emotj.onale. 0 comunicare emotionalii da n~tere la simpatie.
dragoste, sacrificiu. Lipsita de aceste reaqii, viata devine un
mecanism biologic complex, ce funqioneazii in cadrul anumitor
legi fizice. Dar noi toti ~tim faptul ca viata nu este doar atat. Visele
genereaza uneori frustrari, dar o viatii lipsita de vise este o viata
fiirii idealuri. Visul este o speranta care i~i cautii calea in alte
dimensiuni, este emotia de care ne amintim intr-o lume a rea-
lita\ilor reflectate.
Calea care ne permite sa atingem

puterile misterioase ale vietii
Yoghinii vorbesc despre starea de calm, despre echilibrul in

vi.atii, despre lini~te ~i deta~are, despre o viata abstracta, triiitii 111
a patra dimensiune. Pentru ei, aceste stlri exista cu adevarat.
Fiintele realizate spiritual tcliesc pentru a indepiirta obstacolele
care, in mod obi~nuit, impiedicii oamenii sii se bucure de stlrile
sublime care formeazii intr-adeviir esenta viet:ii.
implinirea existentei umane cont:ine echilibrul emotional.
Seva viet:ii nu apare in nisipurile uscate ale judeciit:ii. Emot:ia pro-
fundii nu numai ca aduce culoare ~i farmec, dar adauga viet:ii
mesajul nemuririi.
De pe culmea dealului lui Bhubaneswari, privind stanca de
smarald al lui Umananda Bhairava, ce plutea pe minunatul
Brahmaputra, am reflectat asupra acestor lucruri. Efortul, inspi-
ratia, creativitatea - toate sunt puteri misterioase care ne ajuta sa
depii~im situatjile grele, determinate de indolent.a ~i frustrare.
Lupta noastra pentru supravietuire este, de fapt, lupta pentru
supravietuire a sufletului. Noi dorim sii vedem mai mult dedl.t pot
ochii sii vadii, sii auzim mai mult decat pot urechile sii audii, sa
avem simturile mai acute, sa fim capabili sii anticipam eveni-
mentele mai mult decat o face mintea obi~nuita. Prin raportarea
la Sursa tuturor lucrurilor, noi nu aspiram la supranatural, pen-
tru cii. de fapt, nu exista supranatural. Totul este Mama, Natura,
Shakti. Nu exista nimic in afara ei. Cand vedem invizibilul, cand
auzim ceea ce nu poate fi auzit in mod obi~nuit, cand comu-
niciim cu viitorul sau cu trecutul, la fel cum o facem cu ceea ce
numim prezent, simtim ca suntem in legaturii cu Mama Divina.
Aceastii cale de a reflecta puterile misterioase ale viet:ii ~i de a le
obtine este calea Tantra-ei. Un aforism tantric afirmii: ,,Este
ingrozitor sii ingenunchezi in fata unei puteri exterioare ~i sii ceri
anumite favoruri. Dar este incii ~i mai ingrozitor sa refuzi sa inge-
nunchezi in fata unei puteri interioare ~i sa-i ignori efectele
benefice." Obtinerea acestei puteri interioare este singurul scop
al Tantra-ei.
Cine sunt eu? De ce m-am apropiat atat de mult de Ea, ca sa
fiu acum atat de departe? in via ta mea curge un izvor de fericire,
intre iluzie ~i adeviirata realitatt~ 277
del?i exist:a in egala masura l?i suferinta. Am fost atat de aproape
de Doamna Miracolului, iar acum sunt atat de departe ...
imi amintesc atingerea ei divina ... Chiar l?i acea femeie m-a
observat stand in bratele sale.
~ fi vrut sa fl fost iubita mea... "
Cople1?it de acest sentiment, stateam la riindul care se for-

mase de dimineata la intrarea in templu. Trecerea subterana era
prea intunecata l?i stramta pentru a pennite intrarea la
intamplare.
0 tanara fat:a st:atea in afara randului. S-a apropiat de mine.
Aparent, cer1?ea ceva de mancare. Era dimineata l?i, desigur, ii era
foame. I-~ fi dat ceea ce dorea, dar trebuia sa ~tepte sa-mi
sfar1?esc rugaciunile. insa ea era foarte insistenta: "Nu m-am atins
de mancare de aseara. Uite ce hrana buna pregate1?te acel vanza-
tor ambulant. Chiar acolo,jos. Vezi? Simti mirosul? E~ti surd? imi
este foame. Lasa templul, pentru ca ramane aici, nu dispare. Ie~i
~i cumpara-mi ceva cu care sa-mi potolesc foamea."
Eu ramasesem uluit de indrazneala ei. Pelerinii radeau de
mine, unele femei ii zambeau. De fapt, se amuzau cu totii de
incurcatura mea.
Cer~etoarea nu putea sa inteleagft de ce nu ie~eam din rand.
Pierderea locului meu nu insemna nimic in comparatie cu
foamea ei. ,,Mi-e foarte foame ... Ocupa-te de mine mai intai ...
Zeii t:ai pot sa mai ~tepte... Nu fug nicaieri." Aceste ultime
cuvinte mi-au vibrat in suflet. Am putut recuno~te un anumit
mesaj in ele ... ,,Daca Fecioara este hranita ~i satisfacuta, toti zeii
sunt satisfacuti. Hrane~te Fecioara. Astfel, o hrane~ti pe Bhairavi,
iubita lui Bhairava." (,,Rudra Yamala Tantra")
,,Care este numele tau, fetito?" am intrebat juca~. resem-
nandu-ma sa parasesc randul.
,,Malini", mi-a raspuns ea ~i a zambit din nou. ,,Hai sa
~78 Doamna Miracolului
mergem", mi-a ordonat. ,,De ce i:ntar1:ii?"
Malini este numele traditional atribuit unei tinere Shakti la
varsta de !?apte ani.
M-am lasat condus de ea spre hanul unde se gateau pateuri.
Aroma era extraordinara. Copila a comandat doua portji de man-
care. Eu murmuram mantra fecioarei, iar ea i~i vedea de
treaba ... Ordona !?i ara1~ja toate detaliile cu privire la vesela,
scobitori !?i alte astfel de fleacuri. Totj ospatarii erau la picioarele ei.
Continuam sa repet mantra. Trebuie sa fi trecut o ora pana
cand mi-am venit in fire. Hanul se aglomerase, iar fata disparuse.
Poqia sa de mancare ramasese pe jumatate in farfurie. Atunci
cand ospatarul mi-a prezentat nota de plata, a zambit !?i mi-a spus:
,,A plecat, nu se va mai intoarce niciodata. Te gande~ti sa o
cauti?"
,,De cand a plecat?", am intrebat.
,,Sa fie mai mult de o ora'', a raspuns el.
,.0 cuno1?ti?", am adaugat plin de curiozitate .
.,Eu? Sa o cunosc? Vin :;;i plead multj pelerini, cum a!? putea
sa ~tiu pe fiecare dintre ei? Am crezut ca ati venit impreuna. Estc
iubita ta?"
Cu sigurania ca aratam ciudat, privind in gol. Apoi, dupa un
timp, am murmurat: ,,Ei, a mea ... A5 fi vrut sa fi fost." Si am
parasit restaurantul. Mi-am amintit ca nu oferisem mancare ca
ofranda in timpul rugaciunilor din noaptea precedenta. Nici
macar feliile obii,muite inmuiate in unt (samidha) pe care le
aruncam in foe.
Dinspre templu se auzea un cantec, acela!?i pe care ii auzisem
pe malurile Gangelui. Trebuia s~t aflu cine canta. Am urmat vocea
pana la u:;;a templului. Multimea se topise, iar u!?ile erau inchise.
Cantecul venea din interior, iar eu, stand pe trepte, am inceput
sa ingan aceea!?i melodic, spunand: ,,Cine e:;;ti tu, inteleapta zeiia,
tu care canti !?i dansezi cand dore~ti, batand din palme de
bucurie tot timpul? Tu detii arcul seducator al Timpului Etcrn!"
fntre iluzie $i adevJrata realiLate 279
Raritatea centrelor tantrice autentice
Pentru mine, Narada ~i ceea ce el facea era un mister.

.Jocurile sale erau dincolo de intelegerea mea, iar acest lucm il
amuza teribil. R.adea din tot sufletul ori de cate ori ma lasa cu
gura cascara.
Zilele mele petrecute in Chitrakuta, aproape de Mandakini,
in pe~terile Hanuman-dhara, au fost lungi ~i fructuoase, mai ales
ca puteam sa-l vad din dind in cand pe Narada. Pe vremea aceea
faceam cercetari cu privire la dispari\iile sale bru~te, dar tot ce am
putut sa aflu a fost ca aqiunile lui erau acceptate ca atare, iar
modul sau de viata era privit cu mare respect.
Adeseori, am fost intrebat cum poate activitatea sexuala sa
conduca la atingerea iluminarii spirituale? in multe cazuri,
mi-am marturisit ignoranµ.
Unul dintre cele mai importante principii ale textelor
tantrice autentice cere ca discipolul sa men\ina o tacere deplina
cu privire la aceste practici, daca este in mod serios animat de
dorinta de a atinge perfec\iunea pe calea tantrica, ce este
necunoscuta oamenilor obi~nui\i ~i protejata de cei ini\iati toc-
mai pentru a se evita folosirea ei in mod gre~it, f"ara a i se
cuno~te misterele. Exista, prin urmare, motive foarte impor-
tante pentru mentinerea secreta a tehnicilor tantrice.
Sistemul tantric este o cale arziitoare pentru Dumnezeu ~i a
devotjunii, ca ~i Bhakti Yoga, care ii invata pe oamcni sii iubeascii
lumea ~i oamenii ~i i~i asumii responsabilitatea de a pregati lumea
sa facii fata fiecarei clipe. Triiirea deplina a vietii, ~i nu moartea,
este cea mai importanta deviza a tantricului. El taaje~te dupii
mukti (n.n. eliberarea spiritualii) prin bhukti (n.n. bucuria,
indeplinirea, desiivar~irea vietii) .
in cartea sacra ,,Bhagavad Gita" este prezentatii calea triiirii
de~ate a vietii ~i diiruirea neconditjonata lui Dumnezeu a
fructelor tuturor aqiunilor, fiira. nici o implicare in legiitura cu
consecintele eforturilor proprii. A urmari sa iµ insu1?e1?ti rezul-
tatele bune inseamna a urmari sa dobande1?ti in cele din urma
suferinµ 1?i regrete. ~teptarile arunca fiinta umana in bratele de
caracatiµ ale nernultumirilor 1?i frustrarilor. Durerea 1?i suferinta
cauzate de mintea care cauta sa atinga culmea bucuriei senzori-
ale stau la radacina celor mai multe decepµi ~i decaderi spiri-
tuale.
Pentru a ne bucura cu adev.'trat de toata frumusetea ~i plina-
tatea vieµi, toate organele de simt 1?i de aqiune trebuie µnute sub
control. Sportivii, soldaµi, navigatorii, elevii sunt supu~i unor
antrenamente exacte ~i severe, unui instruc~j strict ~i unei disci-
pline susµnute, pentru atingerea scopurilor lor. Cu atat rnai mult
este necesar pe o cale spirituala antrenamentul atent ~i strict,
pentru disciplinarea organelor clle simt 1?i de aqiune.
Tantra a irnpus controlul asupra corpului, dar nu negarea
Jui, astfel incat bucuria totala a vieµi nu se opune libertaµi spiri-
tuale. Astfel de transformari spirituale, fara a ignora corpul ~i
bucuria vieµi, se pot atinge doar daca acµunile sunt consacrate
celei ce predestineaza aceasta viaµ, energiei creatoare din care
apar toate cate ne incoajoara: ,,Arunca in fliiciirile disciplinei
indipiipinarea organelor de simt; astfel, organele de simt vor Ii
antrenaLe sii i$i consacre funqtiile senzoriale Jui Dumnezeu."
(,,Bhagavad Gita" VI. 26).
Cele rnai dificile ~i intense stari care influenteaza ~i cople~esc
frinta urnana sunt dorinta sexuala necontrolata, mania ~i lacomia.
Acestea au fost denumite ca frind cele trei porµ catre iad care, in
realitate, este un nivel inferior de vibraµi.
Angrenarea pe calea tantrica poate salva aspirantul de aces-
te tentaµi. Odata ce el reu~e~te sale controleze, va obtine starea
de eliberare spirituala (mukti). El se poate bucura de toate
aspectele vietii, fara sa i~i creeze at~arnente. Scopul ca.ii tantrice
este atingerea unei stari inalte cie con~tiinµ, care implica obiec-
tivitate.
intre iluzie {!i adevarata realilate 281
Scoase din acest context modalitatjle de disciplinare a cor-

pului ~i a mintii pot parea O gimnastidi spectaculoasa sau O nas-
cocire orientala. Exista ~coli ~i centre tantrice peste tot in lume,
raspandite sub diferite nume, create in scopuri financiare sau
politice. In ultimii ani, Tantra a dipatat d~ja, datorita ignorantei,
o anumita imagine, iar centrele sale sunt asimilate ca locuri ale
desfraului, ale orgiilor sexuale. Printre sutele de astfel de centre,
sunt foarte rar intalnite cele autentice, in care se mentjne o dis-
ciplina in spiritul viu al di.ii tantrice. Un discipol autentic, cu ade-
varat inzestrat pentru urmarea acestei cai spirituale, poate sa
reziste la rigorile rutinei, la in~elatoritle tentatjei, la focurile do-
rintei ~i sa ramana totu~i neatins de ele, a~a cum aurul iese din foe.
Copiii Mamei Divine
Tantra nu este o materie care poate fi asimilata de unul sin-

gur. Ea trebuie invatata direct de la un guru (n.n. maestru spiri-
tual).
Odata acceptat, apoi initiat, discipolul se bucura in fiecare
clipa, in planul fizic sau in eel subtil, de compania maestrului.
Dragostea ~i intelegerea formeaza bazele acestei relatii.
Sexualitatea, imbogatita ca paleta de stari, printr-un antrenament
spiritual autentic, devine o putere extraordinara. Cu ~jutorul dis-
ciplinei tantrice, trairile amoroase devin dii de atingere a starii
de eliberare spirituala. Erosul se transforma in ,sacrificiu divin',
sc afirma in ,,Chandogya" ~i ,,Bri1hadaranyaka Upanishad".
Erosul controlat este sursa celei mai mari energii potentjale
a fiintei umane. 0 data ce izvorul acestei surse de energie
apartine omului, acesta poate sa i~i modeleze la voint;'i bucuria.
Aceste legaturi cu viaµ ii vor intari. EI va deveni un vira, un erou
spiritual. Tantra accepta viaµ, moartea ~i viaµ de dupa moarte ca
fiind inevitabile. Tantra formeaza omul pentru viata_ ~i ii
pregate~te pentru moarte.
Doamna Miracolului, sfantuljitendra, Narada i?i ceilaltj. care
m-au ajutat, m-au pregatit nu ca pe un sfant, ci in principal ca pe
un barbat spiritual, ceea ce constituie, de fa.pt i?i de drept, scopul
educatiei tantrice.
Tantricii sunt intotdeauna fericitj.. Nu au nici un atai?ament
material care sa le umbreasca bucuria. Ei doresc sa traiasca feri-
cirea, sa ii indrume pe ceilaltj. spre fericire i?i sa radieze fericire in
jurul !or. Vor sa traiasca mereu ca fiind copiii Mamei Divine.
Legaminte pe sange
Dupa trei !uni in care m-am bucurat de compania lui

Narada, in ace! sanctuar minunat din Chitrakuta, am fast sur-
prins intr-o dimineata de venirea mamei mele, insotita de men-
torul meu, Doamna Miracolului, care m-au luat de acolo. Am mai
incercat de doua ori sa fug de acasa. Dar nu am reui?it sa scap de
influenta cople~itoare i?i phna de dragoste a Doamnei
Miracolului. Ea se afla intre mine ~i presupusa mea ,libertate',
asemenea unui rau puternic intre doua stanci.
Dupa aceste trei escapade, m-am gandit in mod serios sa imi
parasesc definitiv familia ~i ora:~ul ~i sa devin un ascet. intr-una
din aceste zile, mama mi-a cerut s-o insotesc la templul sau
favorit, aproape de Panchaganga, langa Manikarnika, a~a cum
faceam in fiecare vineri.
Ca de obicei, ea ~i-a inceput rugaciunile in fata altarului.
Deodata, a scos un cutit ~i ~i-a crestat pieptul, inainte ca vreunul
dintre noi sa o poata opri. in fa.ta ochilor mei ingroziti, ea a strans
calma sangele, pe o frunza pe care a a~ezat-o la picioarele zeitatj.i.
Paznicul templului o privea cutremurat. Nimeni pana atunci nu
mai oferise sange in templu, mai ales in fa.ta altarului sacru.
Sangele nu numai ca era uman, dar era al unei femei din casta
brahmanilor ~i era sangele unei Mame! Inainte ca preotul ingro-
zit sa poata spune ceva, ea mi-a pus mana pe pieptul sau
intre iluzie ~i adeviirata realitate 283
insangerat ~i mi-a cerut sii jur pe acel sange ca niciodata nu imi

voi parasi casa ~i familia.
Nu aveam de ales. Toata aceastii intamplare ma tulbura pro-
fund. Ca VI"3:jit, am repetat dupa ea: ,,Niciodata nu voi parasi viata
de familie."
Apoi, ea mi-a cerut sii mai fac alte douii legaminte. Unul a
fost ca nu voi evita viata de om casatorit atunci dind va veni tim-
pul, iar al doilea ca nu voi renunta la regimul lacto-vegetarian,
sub nici o forma. Acest ultimjuramant mi 1-a impus deoarece ma
imbolnavisem destul de grav ~i puteam opri boala doar prin
renuntarea la came.
Mi-am dat cuvantul de onoare ca voi respecta aceste
juraminte. La sfa~it, ea mi-a impus anumite discipline pe care
trebuia sa le menµn. Una dintre acestea a fost sa-mi consacru
rugaciunile din perioada urmatoare unei zeitati din Bengalul de
vest, Tarkeshvar, iar peste cinci ani trebuia s-o insotesc pe mama
mea la acel templu.
10
Despre ritualurile tantrice secrete
Enigmatica disparipe a domnului Das
in acea perioada, un eveniment deosebit a fost subiectul a

numeroase discutji aprinse in or~: disparitj.a brusca a unui oare-
care domn Das ~i presupusa lui moarte in imprejurari miste-
rioase. Politja concluzionase ca domnul Das murise inecat acci-
dental. Pentru o vreme se ~ternuse lini~tea asupra acestui caz,
pana cand, exact dupa un an, discutia a reizbucnit ca un foe
nestapanit.
Domnul Das fusese dirigintele po~tei. Sotj.a lui, Sarala Das, ii
nascuse un fiu, Kanai. Lumea spunea ca Domnul Das parea sa se
afle sub o influenta ciudata, care nu fusese niciodata acceptata de
cineva ca fiind spirituala. Multj il credeau nebun. Dar ca diriginte
po~tal, el i~i indeplinea sarcinile satisfacator, atat pentru guvem,
cat ~i pentru public. Doamna Das era privita ca model de sotie vir-
tuoasa, pentru ca era, intr-adevar, 0 persoana extrem de modesta
~i placuta.
Domnul Das pomenea adesea despre legaturile sale directe
cu lumea mortjlor ~i se pare ca, datorita comunicarii cu aceste
spirite, prevazuse multe lucruri. Se ~tia ca daduse la momentul
Despre ritualurile lantrice secrete 285
potrivit, sfaturi unor oameni, in legaturii cu unele posibile ca-
tastrofe. De mai multe ori recomandase altora sa nu~i mai ia o
indatorire in plus, sa nu calatorcasdi. intr-o anumita zi sau sa nu
locuiasca intr-o anumita casa. Iar evcnimentele ulterioare
dovediserii ca persoanele care nu ii ascultaserii avertismentul
avuseserii de suferit. in general, oamenii ii urmau sfaturile.
Cu toate acestea, dirigint!tle nu era un atotputemic. Nimeni
nu-I putea consulta pentru a-i cere o solutje, deoarece nu riispun-
dea la intrebari. Nu putea sa ave:rtizezc decat atunci cand primea
,scmne'.
El era totodata un mare adorator al Mamei Divine. Sadhana
(n.n. practica spirituala) Jui zilnica includea meditatji profunde
~i rugaciuni la templul consacrat lui Shakti. Dupa ce s-a nascut
fiul sau, el a inceput incet-incet sa-~i piarda intcresul pentru viaia,
pana cand, din motive medicale, a trebuit sa i~i ia un concediu
prelungit. De fapt, sotia lui fusese cea care ii determinase sa ia
aceasta decizie.
Astfel, avand mai mult timp liber, interesul Jui pentru medi-
tatje a crescut treptat, ~i a inceput astfel sa petreaca perioade
lungi pe malurile Gangelui, uncle riimanea deseori ~i peste
noapte. Totj ~tiau di i~i pierduse total lcgatura cu cei dinjurul lui,
izolandu-se de familie ~i nemaimplicandu-se in treburile lume~ti.
De la o vreme inceta sa mai vorbeasdi. ~i. din cauza starilor
sale, trebuia tjnut intr-o camera cu u~ile inchise. Abia daca mai
suporta vreo haina pe cl. Vorbea deseori in limbi enigmatice. Se
abtjnea de la mancare ~i bauturii ~i lllcepuse sa se adreseze sotiei
sale cu nume tantrice. De cate ori putea, fugea la rau ~i se ~eza
pe locul sau preferat de meditatie, uncle ramanea ore ~i chiar zile
in ~ir, in stare de transa extatica.
In ora~ul Varanasi, un astfel de fenomen spiritual nu era o
raritate. Oamenii vorbeau, intr-adevar, dar nu se preocupau de el
in mod special.
intr-o dimineata, cand Sarala a deschis u~a sa-~i chcme sotul
la masa, a gasit camera goala. Fereastra era larg deschisa. Nu

exist.a nici o posibilitate, in impr1::jurari normale, sa se poata ie~i
pe fereastra, care se afla la o inaltime de douazeci de picioare.
Dar el nu era acolo ~i nu a fost gasit nicaieri. Numai bucata de
panza care-i cazuse din jurul ~:oldurilor a fost descoperita pe
malul raului, acolo unde era o denivelare abrupt.a, de cinci-
sprezece picioare. Era anotimpul musonic, raul era umflat, varte-
jurile faceau aproape imposibil inotul. Din moment ce bucata lui
de panza fusese gasita acolo, atunci ~i el trebuia sa fi fost
pe aproape. Uncle s-ar fi putut duce dezbracat? Singura deductie
a doamnei Das, ca ~i a celorlalµ, a fost ca se aruncase in rau ~i i~i
gasise astfel sfar~itul. In ace! curcnt rapid, corpul trcbuic sa fi fost
dus departe ~i puµni mai erau aceia care credeau ca ii vor gasi.
Deoarece domnul Das tot spunea de o vreme ca ii ,cheama
prietenii', doamna Das era sigura case inecase.
A primit confirmarea acestui fapt de la sotul ei, care-i
aparuse de doua ori in vis, chemand-o sa i SC alature prin mila
Mamei Gange. Ea le-a povestit parintilor, iar ace~tia au hotarat sa
o tina sub strict.a supraveghere.
Dupa o vreme, doamna Das a insistat sa se realizeze ritualul
funerar, pentru pacea sufletului plecat. Dar preotii nu doreau sa
oficieze inainte de a trece douasprezece !uni. ~a incat, de indata
ce s-a sfa~it anul, au inceput rugaciunile funerare.
Soµa lui Das devine posedata

Am mers la casa ei, care nu era departe de a noastra, in seara
dinainte de sraddha (n.n. rugaciunile funerare). Graµoasa doam-
na. cu parul ei negru lasat pe spate, curata orezul care urma sa fie
folosit a doua zi pentru ceremonie.
Am inmarmurit cand ea a inceput sa-mi vorbeasca cu voce
barbateasca despre rugaciunea din ziua urmatoare. Vocea mas-
culina m-a informat ca ceremonia nu va avea loc, in pofida a ceca
Despre ritualurile tantrice secrete 287
cc credeau oamenii, pentru ca orice incercare de a-I muta de
unde se afla in ace! moment, el o considera ca fiind contrara
pacii sale. Se simrea bine acolo unde era ~i in felul in care era ~i
nu ar fi admis nici o perturbare cauzata de efectele ritualului.
,,Nici o rugaciune", a spus el in final.
Am fost ~ocat de aceasla discuµe intr-un limbaj lipsit de de-
licatete, din partea ginga~ei doamne, pc care incepusem sa o
acceptam ca fiind un model de feminitate.
La ceva vreme dupa aceea, mama ei a intrat in camera in
care ne aflam !?i a incercat sa-i ia farfuria de orez din maini, dar
aceasta, intr-o explozie brusca de furie, a aruncat totul in curte,
doua etaje maijos.
in mai puµn de () saptamana, a inceput sa circule vestea ca
spiritul sorului se manifesta prin ea, facand lucruri incredibile ~i
prezicand evenimente. Mamele cu copiii bolnavi, soµile care
aveau probleme cu barbarii ~i soacrele, chiar ~i unii oameni
interesaµ de spiritualitate au inceput s-o consulte in legatura cu
problemele !or.
intr-o seara, impreuna cu fratele meu mai mare, Indu, ~i cu
vecinul nostru, Kunja, ne-am hotarat sa trecem sa o vedem.
Amandoi credeam ca totul era o in~elatorie. Dar impresiile mele
cu privire la Sarala ma faceau s-o stimez foarte mult. De aceea.
orice fel de inscenare sau joc dublu erau, in viziunea mea,
excluse.
Ironiile lui Kunja devenisera intolerabile. Nu puteam supor-
ta bataia sa de joc la adresa Saralei. Dupa cum spuneam, impre-
una cu fratele meu, am mers tori trei spre casa ei, de~i era trecut
de ora unsprezece noaptea. impr~jurimile erau lini~tite. in timp
ce bateam la u~a, Kuaja a facut o observaµe indecenta: ,,Ceca ce
le trebuie acestor femei tinere nu e decat un barbat puternic in
pat".
in condiµile date, aceasta era o remarca foarte grosolana ~i
de-a dreptul ~ocanta. Fratele meu s-a simµt stanjenit. Dar inainte
'.!88 Doamna Miracolului
ca el sa poat:a spune ceva, mama Saralei a deschis u~a ~i ne-a poftit
inauntru.
,,Sarala a intrebat de dumneavoastra cu diteva minute in
urma ~i m-a rugat sa las u~a deschisa."
Am fost cu totji foarte surprin~i de remarca ei.
Am gasit-o pe Sarala a~ezata pe un pat simplu, ~temut pe
podea, incoajurat de ghirlande minunate ~i flori parfumate.
Vizitatorii adusesera buchete de flori pentru multumirea zeit:atji
sub a carei presupusa influenta se afla Sarala. Toat:a lumea banuia
ca era spiritul lui Patalesvar Kali, cea insetat:a de sange.
Ignorandu-i pe ceilaltj doi, ea s-a uitat la mine, a zambit ~i
m-a intrebat: ,,De ce ezitj? Vino, da-mi ce mi-ai adus."
Sarala era vegetariana. Dar sotului ei ii placea foarte mult
pe~tele prajit. inainte de a ie~i din casa, ma dusesem la bucat:arie
~i luasem o bucat:a de pe~te pr~jit, pe care o tinusem ascunsa. Nu
~tiam daca o vom gasi pe Sarala in starea ei normala sau posedat:a.
Dar ~tiam ca daca spiritul sotului ei era in ea, pe~tele prajit ii va
placea. Ca vaduva, s-ar fi abtinut de la o astfel de mancare.
Auzind-o, spre stupefaqia celor prezenti, am scos bucata de
pe~te ~i i-am inmanat-o Saralei. Cand a inceput S-0 manance,
toata lumea din camera a scos un murmur de oroare. Sarala
mane.ind pe~te! Sub nici o forma o vaduva din casta ei nu s-ar fi
atins de came sau de mancare preparat:a in afara propriului
ca.min. Acestea sunt tabuuri, ~i ea, ca vaduva, respectase pana
atunci obiceiurile.
Sarala s-a adresat de indat:a lui Kunja: ,,Domnule mancator
de opium, cum ramane cu glumele dumitale? Te provoc sa te
cateri pe acoperi~ ~i sii aduci o creangii din oleandrul care cre~te
acolo, intr-un ghiveci. lndrazne~ti sa mergi sa-l aduci? Hai sa
vedem, cat de sincer e~ti... Cat despre barbatul de care am
nevoie ... De ce nu ai fi dumneata, Domnule ... ,Virilitate'? Nu te
consideri dumneata barbatul multor paturi? Urea aici, langa
mine. Te voi intampina cu toat:a foamea mea sexuala, dragul
Despre riLualurile Lantrice secrete 289
meu! ~i ne vom distra pe cinste, barbatul meu putemic!"
Bineinteles, Kunja nu indraznea sa faca nici cea mai mica
mi~care. Era complet naucit ~i intepenit. Degetele lui apasau
spasmodic bratul meu stang, de care se tinea cu toata forta.
Adusesem in secret o mana de iasomie, florile ei preferate,
stranse de la templul nostru; dar inca nu gasisem momentul sa i
le ofer. Vazand cum se infuriase, am indraznit sa fac o mi~care. Ea
a zambit ~i m-a chemat cu numele meu secret, pe care numai
Kanai obi~nuia sail foloseasca.
,,Vino, Pandit, vino. Adu-mi florile. Nu trebuie sa tii com-
panie nebunilor... "
Mi-a intins mfilnile ~ii-am oferit florile. Ea s-a uitat la ele ~i-a
spus:
"Iasomie? Pentru mine? De ce ? Cui ii plac aceste flori? Cine
crezi tu ca sunt? Ar fi trebuit sa aduci mai degraba ni~te ladikennys".
intr-adevar, domnul Das indragea ladikennys, un tip special
de bomboane pe care le fac bengalezii din Calcutta. Sarala nu se
atinsese niciodata de ~ ceva. Dupa ce devenise vaduva, manca o
hrana simpla, 0 data pe zi.
M-am aventurat sa-i raspund: ,,Nu obi~nuie~ti sa mananci
ladikennys, nu-i a~a?"
,,De ce nu?", m-a intrebat ea. ,,Nu ma lua drept altcineva. Tu
nu e~ti ca ace~ti nebuni. Stai cat poti de departe de ei. Tine-te
departe, foarte departe."
in acel moment, ea ~i-a manifestat dorinta de a merge la baie
~i m-a rugat s-o insotesc. Am ajut:at-o sa ajunga in camera respec-
tiva. Am simtit ca ceilalti, inclusiv mama ei, nu vedeau acest lucru
cu ochi buni, dar eu nu ma temeam. Am tinut-o de mana, spri-
jinind-o.
La intoarcere, de indata ce a atins patul, a izbucnit in tipete
putemice ~i a inceput sa arunce injuraturi groaznice, de nerostit,
~i tot felul de blasfemii, prea urate pentru limbajul unei femei
atat de decente ~i blande ca Sarala. De aceasta data, atacul era
indreptat asupra fratelui meu. 0 copie din cartea sfanta

,,Bhag-avad-Gita", ascunsa sub perna, o enervase teribil. Fratele
meu o pusese in secret acolo, cu intentja de a o ajuta. Dar ea a
reaqionat cumplit, astfel incat cartea a trebuit scoasa imediat.
,,Tu e!fti vindecareal"
Timp de !uni de zile, Sarala a fast o victima neajutorata.

Rareori i$i revenea, cea mai mare parte a timpului fiind sub pu-
terea posesiei. Oamenii veneau s-o viziteze de parca ar fi fast o
zeitate. Multi ii cereau sfatul, iar ea le raspundea cand credea de
cuviint-a. Alteori, cand i$i revenea, se imbaia, se imbraca $i manca
normal, ca $i cum ar fi fost Sarala cea obi$nuita. Ma apropiasem
suflete$te de ea, iar astfel prinsese incredere sa imi vorbeasca
despre ,boala' pe care o avea.
Odata, am indraznit s-o intreb ce anume ar putea-o vindeca.
,,Tu e$ti remediul!", mi-a replicat, spre mirarea mea. ,,Dar nu ma
crezi", mi-a spus zambind. Am fast prea uimit ca sa mai adaug
ceva, dar inca imi amintesc lumina care ii facea ochii sa scan-
teieze.
lnsista foarte mult sa se faca ritmile funerare pentru soful ei
$i spunea ca daca $i fiul ei, Kanai, ar realiza sraddha, suferinta ei
ar disparea complet. Din aceasta mi-am dat seama ca intelegea
cat este de bolnava, dar nu avea nici o idee despre natura bolii ei.
Se intreba mereu de ce nu se face sraddha.
Am remarcat, de asemenea, ca parul ei, de obicei negru ~i
ondulat, care in mod normal cadea in cascade pe spate, devenise
0 gramada de fire incalcite, aflate intr-o dezordine ingrozitoare,
$i ca nici un fel de ingrijirc din partea mamei sale nu le putea
descalci. De mai multe ori, parul ei negru fusese vazut urned dind
nici macar nu trecuse pe langa baie sau oricare alta sursa de apa.
Cand s-a observat di nu mai avea menstruatja lunara
obi$nUita, mama Saralei s-a alarmat. A inceput sa se gandeasd sa
cheme ojhas (n.n. preoµ ~amani cunoscuµ di se ocupa cu

spiritele), dar a insistat ca ~i eu sa fac ceva. A spus ca ,Domnul
Das' insu~i spusese clar ca vindecarea era in mfilnile mele.
Ma simteam ciudat. Ce puteam face eu? De cand era un
vehicul al spiritului lui Das, Sarala nu numai di manca marl can-
titaµ de hrana, inclusiv interzisele ladikennys, dar preferase
carnea ~i pe~tele, din care nu gustase niciodata inainte.
Victima spiritelor inferioare
Am consultat-o pe Doamna Miracolului. Auzise, bineinteles.

de cazul Saralei ~i ii cuno~tea familia:
,,Domnul Das a fost un suflet pios", mi-a explicat ea. ,,Era dor-
nic sa practice Tantra ~i s-a ocupat de practicile ezoterice, dar nu
avea nici un guru (n.n. maestm spiritual) ~i nici prea multa
pregatire. Evident, a cazut victima spiritelor inferioare, care cauta
astfel de persoane mediumice pentru a-~i duce la indeplinire
rautaµle ... E pacat", murmura ea, ,, ... mare pacat".
,,Ce-i ~a mare pacat?" am intrebat. ,,Domnul Das a fost un
om simpatic ~i fericit. A vrut sa moara lini~tit. A fost bine
intentionat. Daca a facut gre~eli, atunci Mama Sfanta n-ar fi tre-
buit sa-1 pedepseasca nici pe el, nici familia lui. Ar fi trebuit s-o
protejeze."
,,Pentru Mama Sfanta nu exist.a nici recompense, nici
pedeapsa", a replicat. ,,Ea te iube~te pe tine, pe mine. cainele ~i
fluturele, in mod egal. Ea iube~te tigrul care vaneaza caprioara.
la fel de mult ca pe caprioara. L-a iubit pe Pavana la fel de mult
ca pe Rama. Cand Yosada 1-a pedepsit pe copilul Krishna, ea n-a
iubit copilul divin mai putin. Gaile ei sunt misterioase. Cum sa
~tim noi sigur ca, prin ceea ce a facut, nu a fost ajutat altcineva?
Misterele ei nu sunt deloc de neinteles. Noi in~ine le facem sa
para mistere. Masuram lucrurile ~i distantele dupa propriile
noastre limite, care nu sunt ~i ale ei. Cand calculam viteza luminii
de la o stea indepartata, nu folosim acele~i metode ca pentru a
masura viteza unui tren. Ea e Spiritul - Mama a tot ceea ce e vazut
~i nevazut. Standardele, caile ~i logica ei trebuie, in mod necesar,
sa ramana in afara calculelor facile.
Vrei sa o cuno~ti pe Mama Divina? Caut-o in interiorul tau.
Atunci vei descoperi di ea e mai reala decat tot ceea ce tu
nume~ti real. Mai logidi decat logica ta. Mare parte din ceea ce
noi numim mister este o reflectare in oglinda a unei confuzii din
noi in~ine. Este acceptarea limitelor propriei gandiri. Facem
gre~eala de a aplica logica tridimensionala evenimentelor multi-
dimensionale. Misterul incepe acolo unde se sfa~e~te logica.
Acolo plangem ca un copila~ care ~i-a pierdut mingea colorata.
Mingea este acolo, el ii constata prezenta, dar nu o poate atinge.
Acest planset al logicii este ceea ce numim mister.
Numai Lumina Sinelui poale revela diile Mamei Divine. De
ce noi suntem atat de motivati in a i le intortochea? inge-
nuncheaza in fata ei, cere-i dragoste ~i favoruri. Doar ea cuno~te
secretul ultim al binelui ~i al raului. Dar chiar ~i cei mai pio~i pot
ucide obiectul credintei ~i iubirii printr-o orientare gre~ita.
Cuno~ti povestea: o maimuta dresata ~i imblanzita statea de paza,
langa regele adormit. Dar cand a vrut sa omoare musca ce ii de-
ranja stapanul, maimuta, cu o furie loiala, a repezit cu forta sabia
asupra insectei. dar l-a nimerit ~i pe rege, ucigandu-l."
,,Dupa cum iti spuneam'", continua Maestra mea, ,,exista
forte negative nerabdatoare sa devieze un aspirant de la drumul
sau spiritual. Sunt multe maimute umane care traiesc in acest
plan ~i dirora le-ar placea sa te atraga pe calea lor. Cu atat mai
mult, in plan spiritual, trebuie sa fii atent cand iti alegi indruma-
torul, ghidul.
Domnul Das a fost un sadhaka (n.n. practicant spiritual) mai
deosebit, diruia ii placea sa ia decizii pentru evolutia sa ~i care
n-a consultat niciodata alti oameni de pe calea spirituala. De aici
vine suferinta lui. Pentru di acum, ne~jungand in taramul unui
spirit bun, e chinuit in cea mai ingrozitoare lume. Ma tern pen-
tru Sara.la ~i fiul ei, Kanai."
,,Atunci de ce nu-i ajuti?", am intrebat-0 inspaimantat. M-a
privit ~i a remarcat doar ca trebuia, intr-adevar, facut ceva. Bruse,
un suras i-a luminat fata.
Uluitorul exorcism care a fost realizat

de Doamna Miracolului
Cand am ajuns impreuna la casa Saralei, am descoperit ca

deja un sanyasi-ojha (n.n. exorcist) se pregatea pentru a-i inlatu-
ra vraja. Ojha era de varsta mijlocie. Ar fi fost cu siguranta eel mai
bun vraci in cazul in care kilogramele sale in plus ar fi fost vin-
decatoare. Dupa ascutimea ochilor *i inaltimea parului strans
deasupra capului, ca *i dupa multiffiea de matanii pe care le
purta, oricine ar fi spus ca este eel mai eficient ~jha conform unui
dictionar. Incantatii}e erau bolborosite intr-0 limba neinteligi-
bila. Toti erau uimiti de absurditatea *i penibilul pe care le
emana.
El a declarat ca spiritul defunctului era foarte puternic, orice
gre~eala frind foarte periculoasa pentru propria securitate *i
viaµ. in aceasta privinµ s-a dovedit, pana la urma, ca avea drep-
tate. Exorcistul a cerut cele mai bune mancaruri *i cele mai bune
haine, iar cand acestea au fost aduse, *i-a inceput ritualurile.
A rugat cativa oameni s-o imobilizeze pe Sarala. Atat ,pacien-
tul', cat *i ,doctorul' stateau in interiorul unui cerc. Atitudinea
Saralei era docila. Doctorul i~i bolborosea ,abracadabrele', iar
camera se umplea de furn de la substantele care ardeau.
Lucrurile se des~urau intr-0 atmosfera de calm, cu exceptia
tensiunii cauzate de faptul ca Sarala era pe jumatate dezbracata.
Pentru o familie recunoscuta ca punand pret pe formalitatile
sociale, aceasta stanjenire era de inteles, dar nimeni nu a
indraznit sa protesteze. in afara cercului familial, format din
aproximativ cinci persoane, noi doi eram singurii straini, iar

prezenta mea era acceptata in tacere, deoarece Doamna
Miracolului se bucura de un mare respect.
Intre timp, Sarala a inceput sa transpire abundent ~i sa dea
la o parte cele diteva ve~minte pe care le avea. Singura panza de
bumbac pe care o purta a fost ~i ea curand indepartata. Corpul ii
era complet nud, iar (!jha a inceput s-o imbaieze turnandu-i apa
dintr-un vas foarte mare, de arama, aflat alaturi.
Bruse, Sarala a sarit in picioare ~i, apucand vasul enorm de
cele doua toarte, I-a ridicat deasupra capului, a alergat spre
veranda !;ii I-a aruncat, cu apa cu tot, in curte. Toate acestea le-a
facut extrem de rapid, ~i noi to\i ramascsem uluiti de forta de
care daduse dovada.
Intre momentul ridicarii ~i aruncarii vasului, Sarala ii daduse
bietului ojha o loviturii de picior, plina de cruzime, care-I arun-
case pe omul eel voluminos ca pe o cutie de carton. Acesta ateri-
zase pe podeaua de piatr.i cu mainile intinse, cazand in nas ~i
sangerand abundent. Sarala, care acum arata ca o bacanta (n.n.
preoteasa a zeului Bachus la romani) fioroasa, complet goala, a
inceput sa-i arunce torente de injuraturi obscene, acompaniate
de gesturi lascive, care ne-au adus intr-o stare de confuzie,
deoarece femeia pe care o cuno~team cu totii era renumita pen-
tru delicatetea, rezerva ~i tonul ei bl~jin, iar acum striga cu o vocc
masculina, care nici macar nu semana cu vocea Jui Das.
Ceremonia fusese compromisa. Ea incepu sa-1 traga de par pe
bietul om, intins pe podea, ~i sa-i tina nasul intr-o stransoare
plina de rautate, pana ce biata vJictima facu spume la gura. Nici
noi n-am fost scutiµ de blestemele ei.
Acesta a fost momentul in care Doamna Miracolului a intrat
in scena, tacuta, fiira nici o ceremonie. Imperturbabila, lini~tita,
a patrons in cerc, a apucat tandra mana Saralei ~i s-a adresat
defunctului Das: ,,Spune-mi, Das Bhai (n.n. frate Das)", rosti ea
in auzul tuturor, ,,de ce e~ti atat de suparat? Ce trebuie sa facem
ca sa te eliben'im din aceasta situatie cumplita? Suntem foarte
nen'ibdatori sa fim de ajutor, dar nu ~tim cum. Nu trebuie sa
suferi ~i sa-i fad pe alt.ii sa sufere. Niciodata nu ti-a placut a~a ceva.
Ai fost intotdeauna bun cu oamenii din jurul tau. Cred ca e~ti
suparat dincolo de puterea ta de indurare, daca ai ajuns sa aduci
pacoste asupra femeii pe care ai iubit-o atat de mult. Ai
incredere, te rog, ai incredere in mine. impar~e~te-mi sufe-
rintele tale ~i spune-mi cum pot fi vindecate." Interventia Maestrei
mele a fost miraculoasa, ciici cuvintele au avut un efect magic.
,,Sa plece ticiilosul imediat", a cerut Das. A.,tfel incat neferi-
citul ojha a trebuit sa plece.
Curand, Sarala ~i-a regasit pacea ~i s-a pn'ibu~it brusc, exte-
nuata de criza prin care trecea.
La semnul Doamnei, au plecat cu totii. ~i eu ma pregateam
sa plec, cand ea m-a oprit ~i m-a rugat sa-i n'iman alaturi ca un aju-
tor. Mi-a cerut atunci sa ii recit Gayatri mantra (n.n. una dintre
mantra-ele pentru dinamizarea lui Sahasrara, centrul suprem de
forµi situat in cre~tetul capului).
Apoi, gradat, ~i-a desenat propriul cerc din larnpi, noua in
total, ~i a a~ezat-o cu grija pe Sarala. Capul ei se odihnea pe
coapsele Doamnei, care se afla in postura lotusului (Padmasana).
Focurile aprinse de ojha ardeau incii. Eu incantam continuu
Gayatri mantra. Doamna Miracolului insa~i era in stare de transa,
iar Sarala statea atat de lini~tita, de parca ar fi fost adormita.
Bautura pe care Doamna Miracolului i-o daduse i~i facuse efec-
tul. Gradat, cu mare grija, Maestra mea ii lua u~or capul in maini
~i O lasa intinsa in cercul magic.
Trupul gol al bolnavei parea scaldat intr-o lumina eterica.
Lampile luminau incaperea. Acum, Doamna Miracolului i~i
scoase cu grHa ultima bucata de panza de pe ea, o impaturi cu
grija ~i o puse pe corpul intins, nemi~cat al Saralei. ~a cum
banuisem, se ~eza apoi pe trupul ei, cu privirea atjntita asupra
ochilor inchi~i ai femeii. Cum a reu~it Sarala sa ii suporte
296 Doamua Miracolului
greutatea ramane un mister pentru mine.

Aprinsesem pana in ace! moment 64 de lampi in jurul cer-
cului. Cand Doamna Miracolului ~i-a intins palmele, i-am a~ezat
pe ele doua vase de pamant, cu foe in ele, ~i am a~ezat un al
treilea pe capul Saralei.
Maestra mea imi dad use in grija un co~ in care descopeream
acum ofrande pentru foe: satamuli, apamarga, sarpagandha, flori
de drona ~i jatamansi. Am recunoscut toate aceste ierburi. In
plus, se aflau acolo pene, blanite, piei de ~arpe ~i uncle lucruri
necunoscute. Amestecate cu ghee (unt topit), le-am aruncat pe
rand in foe in timp ce ea incepuse sa intoneze un cantec
devotional. Din incantatiile ei imi puteam da seama cand ~i ce
trebuia sa arunc. Camera se umpluse de furn ~i de un miros
intepator.
Sarala parea sa-~i revina in simtiri. Atunci, Doamna
Miracolului a intors-o cu fata injos ~is-a ~ezat pe spatele ei, pana
cand femeia a inceput sa geam:i. Pe podea a aparut ~rpuind o
dunga de singe. Am dedus din aceasta ca Maestra mea infaptuise
un miracol prin care reu~ise sa ii provoace menstruatia. In sfa~it,
Sarala era din nou ea ins~i.
Dupa inca o vreme, Sarala a cerut cu voce de barbat: ,,Vreau
vechea mea panza inapoi ... Acolo, in dulap... Nici un sraddha
(n.n. serviciu funerar) fara incineratie ... Incinerati-ma mai
intai ... "
,,Du-te ~i ia panza", a spus Doamna Miracolului. Sarala s-a
ridicat fara nici un efort ~i s-a apropiat de un ~ifonier din camera,
de unde a scos bucata de panza care fusese gasita pe malul
Gangelui. A adus-o apoi in interiorul cercului.
Doamna a imbrati~t trupul gol ~i relaxat al Saralei ~i a
luat-o in poala. ~ cum tinuse Fecioara trupul lipsit de viata al Jui
Iisus. In momentul in care bucata de panza a fost aruncata in
flacarile din vase, Sarala si-a pierdut cuno!_>tinta. Doamna
Miracolului a inceput sa lege haina Saralei de a ei. ~ fi vrut sa o
Despre ritualurile t.antrice secrete 297
intrcb ceva pe Sarala, darn-am facut--o. Momentul era mult prea
solemn pentru orice interven~ie copilareasca. in timp cc priveam
focul ~i panza care ardea, am regretat ca nu intrebasem. Dar
vocea masculina a Sara.lei m-a chemat inceti~or pc nume ~i m-a
asigurat di nu trebuie sa intreb nimic.
,,Tu aparp.i viitorului"
De nenumarate ori am intrebat--o pc Doamna Miracolului

secretul acestei intamplari cu totul extraordinare pentru mine.
De tot atatea ori ea mi-a repetat acel~i lucru: ,,Sii Le gande$Li la
LrecuL inseamnii sa mergi impolriva timpului $i a vieµi, iar aceastii
atitudine incetine$te progresul. Timpul intotdeauna curge din-
spre trecut spre viitor. lar trecutul moare o data cu na~terea
prezentului. De fapt, nu exista prezent. Prezentul e o iluzie. Este
doar un moment in care poti privi trecutul ~i viitorul dintr-un
anume punct.
Das era prins de trecut. Du~manii morti apartin trecutului.
Cu cat ne gandim mai mult la ei, cu atat mai mult pun stap,lnirc
pc noi. Progeniturile trecutului crcsc in sangelc prezentului. De
aceea, trecutul ar trebui la.sat in trecut. Trcbuie sa apartii viitoru-
lui! Gande~te-te la viitor si munce~te pentru viitor. Acolo se afla
progresul ~i fericirea divina. in viitor se afla viata. Trecutul e
mort. Viitorul e speranta, trecutul e frustrare. Sa traie~ti in trecut
inseamna sa dansczi la lumina rugului funcrar. E ca ~i cum ai
cauta licurici intr-un cimitir. Via~ traie~te in viitor ~i moare in
prezent. Via~ traie~te in afara cimitirului trecutului. Trebuie sa
apaqii viitorului, pentru ca trecutul te tine legat doar de trecut.
lar acesta ar fi un lucru prostesc, inutil.
Aceasta a fost gre~eala sadhana-ei (n.n. practica spirituala)
lui Das. El nu ~i-a gasit pacea, nu ~i-a gasit directia corecta. Din
ncfericire, nu a avut cine sa ii indrume, astfel incat influentele
din trecut, care erau prea puternice pentru el, l-au scufundat in
uitare, iar din uitare nu exista intoarcere.

Daca Sarala i~i gase~te drumul in viitor, Das va disparea in
trecut. Trecutul ~i viitorul nu trebuie niciodata puse laolalta. Nu
se poate ... Orice incercare de a atinge acest scop este menita sa
determine o confuzie de genul celei pe care tocmai ai vazut-o.
Curentii curg intr-un singur sens ~i pastreaza apa pun'i. Din
acest motiv, atunci cand se realizieazajapa (n.n. rostirea repetata
a unci mantra) utilizand un roza1iu, trebuie sa-l folose~ti de la un
capat la altul, niciodata inapoi. Odata procesul inversat, urmeaza
suferin~. Timpul e o mi~care libera. Niciodata nu obstructiona
libertatea timpului, pentru ca nu ai ~anse de reu~ita ~i potj pieri
in aceasta incercare.
Tantra cu care am urmarit sa.-ti obi~nuiesc mintea va face din
tine un om renascut, un dvija (n.n. nascut pentru a doua oara, un
iluminat). Acesta apartjne numai binelui, viitorului, progresului.
Tu apartji viitorului", imi spuse Doamna Miracolului ~i mai
adauga: ,,Sarala e o femeie libera acum ... "
increderea in cunrn;tintele empirice
Sarala a murit la venerabila varsta de 81 de ani, inconjurata

de nepotj, 45 de ani mai tarziu.
in ultima pcrioada am urm:arit sa imi amintcsc acele eveni-
mcnte. Materiali~tii sc foloscsc de standardclc !or empirice pen-
tru a masura fapte care scapa dimensiunii logicc. in mod natural,
mistercle profunde raman nedezlegate. Ei mi-ar putea spune ca
ceea ce am povestit este o proiectje imaginara sau o halucinatje.
Dar eu ~tiu sigur ca nu este a~a. Stiu ca accste fapte s-au petrecut,
pentru ca eu am asistat la ele. Experien~ a fost la fcl de reala ca
~i ma~ina de scris pe care o folosesc, cama~a pe care o port,
tabloul de pe perete, pisica miorlaind sau bucataria mea din care
acum vine un miros placut.
Unitaiile noastre de masura sunt create ca sane serveasca in
aceasta lume tridimensionala. Dar exista ~i alte lumi, in patru, in
cinci ~ chiar in ~apte dimensiuni. E mai intelept sa le acceptam
~i sa urmarim sa stabilim O comunicare directa ~i personala cu
ele, pentru ca fortele acestor lumi spirituale sunt intelegatoare ~i
generoase.
,,Exista multe ritualuri in viata oamenilor de aid", mi-a spus
odata Doamna Miracolului. ,,Tata.I tau iii va povesti despre aceste
rituri. Cand se taie copacii sau se construiesc bard, cand au Joe
nunti, cand se lucreaza pamantul, aceste forte supranaturalc sunt
invocate ~i rugate sa binecuvanteze toate aceste stradanii umane."
De-abia mai tarziu mi-am dat seama ca.ta dreptate avea.
Din zorii istoriei spirituale, omul a incercat prin toate
mijloacele sa comunice cu celelalte lumi. Zeii ~i zeitatile pe care
ni-i imaginam ~i pe care ii adoram sunt nascuti din eforturile
noastre con~tiente de a ne apropia de taramuri necunoscute.
Credem ca aceste forte ne inHuenteaza l?i ne conduc viata in
diverse moduri, de~i. fundamental, ele sunt invizibile. Numero1?i
oameni de ~tiinta s-au preocupat de acest domeniu l?i au gasit un
fel de ,rationalism' pentru a trata acest subiect, <land ,nimicului'
o localizare ~i un nume. A. Ostrander, E. Garret, A. Nyvov, W.
Carrington, A. Ivanov, 0. Bagnall, A. David-Neel, F. Edwards, M.P.
Reeves, J.B. Rhine au realizat astfel de studii ale invizibilului, iar
lucrarile lor, toate accesibile, deschid zone necercetate de multi.
Ei au afirmat ca lipsa de credinta a oamenilor e totdeauna nas-
cuta dintr-un fel de incredere plina de mandrie in cuno~tintele
empirice. E timpul, dupa spusele lor, sa mai verificam o data
~a-numitele concepte pe care le acceptam in Iegatura cu fortele
supranaturale.
Tantra, ca ~tiinta, cere experienta practica, efort personal ~i
exercitiu. Aici, simplele teorii nu conteaza.
Suntem noi in~ine prizonierii propriului nostru lant al
logidi, care, atunci cand e extins, devine o prelungire a ego-ului.
Eu o vazusem pe Doamna Miracolului in timpul ritualului
intr-o lumina total diferita. Era exorcism, vrajitorie, ~anism,

spuneti-i cum doriti. Sa implori foI1ele supranaturale sa indrepte
ceea ce tot supranaturalul a stricat, e o practica straveche.
Revelatiile formidabile ale maestrei mele
Dar eu nu eram prea interesat de o astfel de cautare. ~tiam

ca e bine sa la.l;,i in pace sufletul plecat i;;i daca simfi di ii este nece-
sar, sa te rogi pentru el, deoarece nimic nu echivaleaza cu for\a
rugaciunii. Pentru a recunoa.l;,te asemenea spirite i;;i pentru a le
lini~ti aveam cuno~tinte vedice: imnurile din ,,Rudradhyaya" ~i
,,Atharva Veda". Parerile mi-au fost confirmate de o yogini din
Cambodgia, cand am vizitat Angkor Wat.
Pe atunci, atentia imi era c:oncentrata asupra unui singur
scop. Doream sa ating izvorul puterii care daruiei;;te bucurie,
umple fiin\a de incantare ~i insufla viefii spiritul sublim al lubirii
de Via¢. ~tiam, de asemenea, ca pentru a ajunge pe deplin i;;i cu
adevarat la aceasta putere, este ,esential ajutorul unei femei ini-
tiate. al unei contrap;'iJ1.i. P~isem cu dreptul pe calea spirituala,
deoarece soarta imi daruise binefacerile unui tata sfintit i;;i ge-
nerozitatea unei Doamne a Miracolului. Dar i;;tiam ca mai aveam
nevoie de Prakriti, de natura, de o fecioar.l care putea sa fie ala-
turi de mine in eel mai spiritual demers al fiintei umane: sacrifi-
ciul ego-ului in lupta cu lacomia egoismului.
,,Ce! binecuvantat nu are nici o grija. Eu de cc sa-mi fac?" Ai;;a
mi-am spus, dar ins~i urma acestui gand nu tradeaza oare
prezen\a unei anumite ingrijorari?
Pe langa templul lui Shiva, eel in care studiasem ,,Yoga
Vasistha" i;;i eel al lui ,,Chatuhsasthi Yogini", m-am indragostit de
alte doua locuri: unul era templul Tarei, al lui Rani Bhavani, iar
celalalt era mai adecvat temperamentului meu: templul lui
Sarasvati.
Maretul Gange c:urgea pc fanga zidurile sale. Pragul acestui
TJespre ritualurile tantrice secrete 301
ternplu era foarte rar trecut. Numai un ingtjjitor platit se inchina

aici, in urnilinµ !;ii devotiunea lui.. Ma cuno!;ltea ca pe un vizitator
frecvent, singuratic !;ii tacut, care venea sa rnediteze. Odata, el s-a
laudat cu gloria apusa a ternplelor protejate de rnarinirnia regala
a casei lui Kasi Naresa. Aceste zile apusesera insa. Ternplul era
considerat ca fiind sub puterea teribili a Marnei !;ii era, intr-ade-
var, al ternutei Mahasarasvati. ,,Daca ti-ai da searna de foqa sa, ba-
iete, ai fugi", mi-a spus odata batranul.
Nu, batcine, mi-am zis. N-am sa fug niciodata. Marna nu ma
inspai.manta nici in aspectul ei teribil. De ce? Pentru ca e totu~i
Mama, chiar Mama mea. Ma gandeam la ea in formele Jui
Mahasarasvati, Vajrayogini !;ii Tara cea Alba. Nu sunt ele una ~i
acee~i? Tara Tibetului, Zeita cea Alba a nordicilor, Manjusri a
budi!;itilor, Kwan Yen din Shinto ... De ce sa ma tern? Eu imi
gasisem pacea in acele stari de adorare fata de Ea.
lntr-o seara, am ie~it din templu, am traversat minunata gra- -
dina de pe terasa larga ~i m-am a~ezat sub acoperi~ul sculptat al
cupolei, uitandu-ma la raul lini~tit care curgea de-a lungul malu-
lui in forma de semicerc, pe care se afla vechiul or~. La distanta,
pe partea opusa, acolo unde ciul cotea brusc spre vest, inainte de
a porni in calatoria lui spre nord, fortareata din Ramnagar se
ridica din intuneric. Pe tarm erau aprinse mici focuri. Apa do-
mina totul injur !;ii dadea visului trecator atingerea eternitatii. Un
batcin, singur pe mal, canta. in locul acela simteam ca eram sin-
gurul care nu avea pace. Ma intrebam de ce Mama Divina este
adorata utilizandu-se ofrande ca focul, sangele, actul erotic trans-
figurator, vinul - lucruri care excita pentru a induce in eroare ~i
induc in eroare pentru a excita.
Ma indoiam ca voi gasi Adevarul Absolut. Discutasem acest
subiect cu Doamna Miracolului de nenumarate ori. ~tiam ca tre-
buie sa intrevad Iumina din spatele acestor rituri. Viziunea mea
era neclara din pricina unei umbre, ca o pelicula de ceat;l depusa
pe ochelari, care ma impiedica sa vad lumina dupii care tartjeam.
De indata ce am auzit de fuziunea totala dintre cele doua
principii complementare, nu indoieli, ci intrebari au ta~nit din
mine. Pacea mi-a fost tulburat:"'i. A fost nevoie sa ajung la echili-
bru prin penitenµi, sacrificiu, austeritate. Voiam sa fiu pentru tot-
deauna in pace cu mine insumi pentru ca ,,pacea e o floare care
inflore~te pe lacul nelini~tii".
De aceea m-am supus unui tapas (n.n. ascetism simbolizat de
caldura interioara, fervoare, austeritate) de 11 zile. Ma hraneam
o singura data pe zi cu mancare pregatita de mine, sub copaci.
Cateva legume cu putjn orez fiert. Dar in ultima zi a tapas-ului am
renuntat ~i la mancare, iar imediat ce am terminat meditatjile de
seara, am inceput riturile focului. Am devenit curand con~tient
de vibratjile subtile familiare ale Maestrei. La un timp dupa
aceea, am descoperit prezenta Doamnei Miracolului chiar ~i in
acea ascunzatoare indepartata. S-a a~ezat langa mine, cu un zam-
bet fermecator, iar cand m-a intrebat de ce eram atat de
nelini~tit, n-am raspuns nimic.
Atunci ea a inceput o intreaga lectje spirituala. in acea
noapte am invatat despre misterele transmutatjei ~i evolutiei sub-
stantelor organismului, precum ~i despre efectul lor asupra vietji
umane, con~tiintei ~i personalitatii.
Am inteles ca viata ~i corpul sunt manifestari care-~i dato-
reaza existenta puterii primordiale care se afla in tot ceea ce
exista. Aceasta energie fundamentalii a fiintei, numita Kundalini
Shakti, nu pariise~te niciodata formele de viaµ ~i cere sa se
manifesLe. A o elibern inlru totul inseamna a atinge Sursa Ultima
a acelei energii. Trezirea acestei puteri determina inchiderea
portjlor simturilor. Dispare, de asemenea, impulsul care le
anima.
Ca picaturile de apa ce se aflii pe Erunzele de lotus, aqiunile
vieµi nu lasii nici o pata in con$tiinta yoghinului care actioneaza
penLru cii. ~a este necesar. El vede $i nu vede; aude $i nu aude,
simte $i nu simte; miroase $i nu miroase; miinanca $i nu man.111d1:
Despre ritualurile tan trice secrete 303
merge .:,i 1w merge; doanne .:,i nu doarme, respira .:,i nu respira;

vorbe.:,te .:,i nu vorbe.:,te; consum;'i .:,i nu consuma; accepta .:,i nu
accepta; deschide .:,i nu deschide; inchide .:,i nu inchide. Orice ar
face, face det~at, ca un instrument al Pulerii A.bsolute Divine!"
( ,,Bhagavad-Gita ")
Astfel, chiar energia sexuala poate fi folosita pentru atin-
gerea scopului suprem al vietii: cunoa~terea ~i unirea cu
Dumnezeu. Energia erotica, fiind puterea cea mai greu controla-
bila a fiintei umane, creeaza cea mai mare agitatie, perturba ~i
in~eala eel mai mult con~tiinta. in cazul in care nu este folosita
intr-un sens creator, conduce existenfa omului obi~nuit catre
dezastrul total.
Intrudit este cea mai putemica sursa de putere pentru toate
impulsurile noastre, energia sexuala nu trebuie distrusa, ascunsa
sau negata. Dimpotriva, este necesara dinamizarea ~i sublimarea
ei. Pentru a antrena un tigru, trebuie sa te apropii de el. ~a cum
~arpele il stapane~ti ingrijindu-1. Pentru a controla organele se-
xuale trebuie sa le cuno~ti. De exemplu, daca ma atrage o fiint;i
de sex opus, urmaresc sa descopar secretul acelei forte extraor-
dinare de atractje ~i sa o folosesc. Fuga, in acest caz, inseamna
negarea propriei fiinte, iar negarea na.:,te frustrari. Ce altceva
poate duce la stapanirea instinctului sexual decat realizarea actu-
lui sexual cu fiinta iubita, intr-o stare de libertate interioara,
daruire ~i punerea in practica a unor tehnici specifice de control
~i de sublimare, care conduc, in mod firesc, catre stari spirituale
exceptjonale? Prin uniunea amoroasa transfiguratoare con-
sacrata lui Dumnezeu, pastrand o stare de adoratje reciproca,
insu~i actul sexual transfigurator realizat cu continent;i ne
elibereaza de camalitate ~i materialitate. in Joe sa caute placerea
erotica, discipolul aflat pe calea tantrica de mana stanga
(n.n. calea erotismului transfigurator realizat cu continenta) se
antreneaza sa i~i focalizeze toate energiile pentru a obtjne starea
pura de beatitudine suprema, ananda.
Astfel, mintea devine perfect antrenatii in atingerea unor

stari sublime de pace $i de supracon$Liin{ii, [o]osind ca motor
energia sexualii, care nu mai are de-a face in acest caz cu reaqiile
instinctuale mecanice $i biologice asociate ei in mod obi$nuit.
Reflexele instinctive trebuie depa~ite prin control mental.
Ce este dificil dar nu imposibil
Doamna Miracolului a continuat: ,,Femeia aleasa pentru

realizarea ritualurilor ~i practicilor tantrice, care este un ,alter-
ego' al iubitului ei, este considerata incarnarea lui Shakti.
Atunci dind vede o femeie, oriunde ar fi ea, tantricul i se
prosterneaza, pentru ca ea este privita in India ca fiind Mama
Divina. Aceasta nu e u~or. Nu a fost u~or la tine; n-a fost u~or pen-
tru mine sate pregatesc. Nu-ti va fi nici tie u~or sa int:alne1?ti alµ
adepti, sa-i alegi ~i sa-i pregate~ti. Pana sa gase1?ti un discipol sin-
cer. autentic, poti int:alni o suta de prefacuti, de diletanti care,
chiar dadi. sunt bine intentjonati, pana la urma dau gre~." Cata
dreptate avea. Acum ~tiu, dare prea tarziu. Ea continua: ,,Atat de
antrenata trebuie sa fie mintea, atiit de obi1?nuita cu idealul
suprem, incat fortele opuse sa nu apara in nici un fel ca fiind
opuse. Doua jumatati alcatuiesc un intreg, ~i acel intreg este
unica Mama. Intr-o astfel de stare, reflexele reactjilor fizice nu
mai aqioneaza. Aceasta am realizat in corpul tau. Nu ma
dezamagi."
Dupa un timp, Maestra mea a reluat: ,,Orice femeie e potri-
vita pentru calea tantridi.. Dar cele care realizeaza activitati fizice
intense sunt cele mai potrivite. Acestea sunt adevarate incarnari
ale arhetipurilor feminine. De-a lungul timpului, ele s-au bucurat
de o inalta consideratje. Obi~nuinta de a privi corpul ca pe un
instrument, o ofranda, este esenta acestui exercitiu. in
,,Mahabharata", majoritatea eroilor s-au unit cu asemenea
arhetipuri feminine pentru a zamisli urm~i inzestratj spiritual:
Despre ritualurile lanlrice secrete 30:'i
femei-pescar, femei din triburi, adev{1rate zeite ale naturii.

Sotiile sunt, in general, nepotrivite ca pereche in ritualurile
tant1ice, din cauza faptului ca amandoi asociaza mental rolurile
pe care le indeplinesc unul fata de celalalt in viata zilnica. A
accepta o fiinta cu care faci dragoste in mod obii.muit, (~a cum
se petrece intr-o casnicic), ca pcreche spiritual a obiectiva.
inseamna a face dintr-o situatie deja complexa una infinit mai
complexa. in cazurile exceptionale ale unor oamcni care au un
mental puternic ~i o mare capacitate de transfigurare, cuplul
sot-sotie s-a dovedit a fi perfect. Au existat mari intelcpti care
~i-au educat sotjile pentru a deveni deta~ate de impregnarilc
mentale ~i au realizat apoi imprcuna multe practici tantricc. Estc
dificil, dar nu imposibil.
Lemnul vechi nu e bun pentru construirea unei case, ~i nici
lemnul proaspat sau verde. Lemnul matur este eel mai bun. Cand
construie~ti o casa, toate materialele trebuie sa fie pregatitc,
calite, potrivite. Aceasta este la fel de valabil atat pentru starea de
sadhaka (n.n. aspirant spiritual), cat ~i pentru cea de sadhika
(n.n. aspiranta spiritual). Lupta ~i tentatjile vietii fac corpul ~i
mintea unei femei greu de modelat.
Raurile au cea mai mare puritate primavara. Numai omul
tanar e in cautarea unui ideal. in general, revolutjonarii sunt
oameni tineri. Tanarul indrazne~te, tanarul viseaza, tanarul i~i
intinde aripile sa atinga imposibilul. Tineretea i~i poate permite
sa fie provocator de indiscreta, iar toate actele de indiscretie trc-
buie compensate. Tineretea mintji ~i a corpului trebuie pazita,
temperata, antrenata, tcstata ~i pregatita. in Tantra se insista ca,
pentru realizarea acestor ritualuri, sa fie alese fete de
~aisprezece-optsprezece ani. Aceste femei sunt dinamicc, iar
reactjilc !or sunt intense ~i rapide.
Atunci cand fluxul ascendent de energie ajunge in Sahasrara
(n.n. centrul suprem de foqa. situat in cre~tetul capului), se
;Hinge starea de fericire suprema, cosmica, transcendenta. Atunci
~06 Doamna Miracolului
existl numai sentimentul unic de beatitudine, indescriptibil de
profund ~i datltor de implinire spirituala.
~ezat in interiorul cercului mistic, plin de incantarea datl
de mancare ~i bautura, privite ca fiind ins~i esenta Naturii ~i a
Mamei, contempland mandala-e (n.n. simbolurile geometrice pe
care le recomanda Tantra), yoghinul se une~te prin ritualul
tantric cu femeia iubitl ~i se integreaza ca parte a procesului cos-
mic, pana ce con~tiinta lui ~i cea a cosmosului devin un tot inse-
parabil. Sublimul e rezultatul unirii contrariilor.
Dualitatea poate fi eliminatl prin armonia frecventelor.
Lemnul devine gradat, prin ardere, foe, flacara, caldura, in final
cenu~a ~i tlciuni. La un moment dat, flacara ~i caldura devin
inseparabile. Ele sunt un ,plural' numai pentru cineva din afara,
de~i existl intr-o unicitate mistica.
Orele acestor intalniri trebuie alese cu grija ~i este preferabil
sa fie mai multe perechi de participanµ. Astfel de ritualuri sunt
realizate, in general, o datl pe luna, in ziua a cincea, a opta sau
a cincisprezecea a perioadei de descre~tere a Lunii. 0 femeie se
poate afla in orice stare naturala; faptul ca e fecioara sau este in
timpul menstruaµei nu afecteaza procedeele propriu-zise,
deoarece astfel de situaµi sunt de a~teptat. Sangele, purtltor al
energiei ovulare, contjne substante estrogene ~i amplifica radi-
atja energetica a unei Shakti.
intr-una din zilele de mult apuse, in indepartatul Assam, la
templul sacru al mamei Kamaksya, yoghinii trebuie sa fi
descoperit puterea speciala ascunsa a unei shakti. Altarul e
cunoscut ca ,altarul fecioarei'.
~ezatl in asana, incarnarea umana a Jui Shakti e privita ca
o Mare Putere Cosmica acum, ca ins~i Mama Divina. Corpul ei
trebuie spalat conform ritualului, parfumat, impodobit cu haine
~i bijuterii. Cu punctul purpuriu pe frunte, intre sprancene, cu
simboluri ro~ii desenate pe degetele de la picioare ~i pe tllpi ~i cu
desene din pastl de santal pe fata, ea straluce~te ca insa~i
Despre ritualurile lanlrice secrete ~07
Suprema Shakti.
Yoni-ul este adorat cu indintare l!i decorat cu venera!ic: cu
purpura, santal, orez, iarba l!i flori. intocmai ca un altar suprem.
Candva, barbatul privea aceasti ,pel/tera' a placerii cu cea mai
inalta evlavie. Toti cei care cautau forla vietj.i o considerau o mi-
nune, dincolo de intelegerea umana, o binecuvantare divina
pentru continuarea l!i pastrarea for~ei vietji.
Aceealii cautare primordiala continua l!i acum, dar putjni
sunt aceia care traiesc stari de adoratje l!i de transfigurare. in
schimb, oamenii sunt atral!i de aceasta zona (n.n. yoni) al/a cum
copiii sunt atralii de Ul/a incuiata din casa, de fructele oprite ale
griidinii. Ca l!i copiii, cei mari se simt victoriol!i l!i plini de barbatje
daca pot deschide violent acea Ul/a l!i potjefui ceea ce a fost µnut
ascuns lii misterios. Violen~ a luat locul veneratjei l!i sacralitatea
actului amoros a fost, prin pozitja pasiva l!i dominatoare a bar-
batului, transformata in pofta trupeasca, lascivitate lii tentatie.
Sexul a devenit chiar obiect de vanzare l!i troc. Atat de departe
s-a ~juns, in aceasta decadere a umanitatji, incat mentionarea
erosului in conexiune cu practicile tantrice trezelite automat sus-
piciuni lii atitudini adverse.
Venerata intr-un ritual, femeia devine con.:;tienta de zona sa
intima, de ceea ce simbolizeaza ea, l!i prin aceasta simte adanc, in
interiorul fiintei sale, o stralucire din alta lume, care o inalta dea-
supra conlitiintei oamenilor obilinuiµ. Ea traiel!te atunci identifi-
carea cu insiilii Shakti, Mama Divina.
Nu numai yoni-ul, dar l!i toate celelalte diferite pani ale cor-
pului, incheieturile trupului, glandele vitale care determina pro-
ducerea ojas-ului eel tainic pentru corp lii minte, centrii ener-
getici de forta (chakra-e), toate sunt pe rand consacrate l!i ado-
rate frenetic in una din fazele de inceput ale fuziunii amoroase.
Acest procedeu este cunoscut sub numele de nyasa.
Rostirea ritualica a mantra-elor secrete
Sunt incantate in mod continuu mantra-e alese cu grija, mai

ales btja mantra-e (n.n. sunete samanta), cu veneratia ~i
tandretea cu care un mugur de floare e tinut intre doua frunze
fragede. Imag-inea e semnificativa, aproape simbolica. Un mugur
de Ooare e tinut intre frunzele protectoare ca intre doua palme;
o rugaciune e tinuta intre doua palme impreunate pentru ruga-
ciune: ~i un bindu (samanta vietii) e tinut intre doua petale uncle
un mugur asteapta nerabdator s:a se bucure de totala sa inflorire.
In sublimul sau. acest fenomen descrie Puterea creatoare care
izbucne~te fara cea mai mica dorinta de manifestare a senzua-
litatii inferioare.
Este necesara foarte multa grija in realizarea acestor incan-
tatii. Vibratiile mantra-elor recitate conteaza la fel de mult ca ~i
intelegerea sensurilor lor profunde. Exista mantra-e fara nici un
,inteles', care par simple alaturari de litere. Dar nu exista nici una
fara o vibratje subtila, spirituala, specifica. Este necesara o
antrenare a intonatiei, sirnultan cu intelegerea spirituala a
rnantra-elor. Exercitiul in sine ccrc o practica riguroasa ~i rabdare
infinita din partea aspirantului.
,,Roste~tc toate literele vedice", m-a sfiituit odata Doarnna
Miracolului, ,,una dupa alta. strict in ordinea data. Apoi recita
mantra. Acum rccita litercle din nou, dar in ordine inversa. Astfel
mantra va fi plasata intre cele doua seturi de recitari ale alfa-
betului. Ace~ti trei pa~i, luati irnpreuna, inseamna recitarea
mantra-ei o singura data. Este necesar mult exercitiu al limbii ~i
chiar mai multa rabdare ~i atentje sus~inuta pentru a realiza
aceasta. Vocalele (matrikas, literele feminine), ca fundal muzical
acompaniator, fac aspirantul sa rnentina echilibrul fundamental
al vibratiilor, a~a cum nota la, de baza, mentine octava pentru un
muzician. Vibratiile acestora ajwta aspirantul sa ramana la unison
cu sunetul cosmic. Acordul nu e niciodata pierdut ~i nici
aspirantul indus in eroare. Cu, alte cuvinte, frecvent,a vibratiilor
ramane astfel pe acela~i nivel.
In timpul acestui proces, mantra ins~i se afla ,in siguranta'
intre cele doua serii de recitare a literelor.
Recitarea de la inceput la sfar~it e cunoscuta ca dakshina
(n.n. calea dreapta, japa), cea de la sfar~it la inceput e numita
vama (n.n. calea stanga, ajapa).
In concluzie, avemjapa, mantra ::,i ajapa. Aceasta formeaza o
recitare completa. Daca cineva trebuie sa recite mantra de 12 ori,
atunci aceasta formula trebuie repetata de 12 ori; daca trebuie de
108 ori, atunci formula completa, cu japa ::,i ~japa, trebuie
recitata de 108 ori. Exista yoghini care au practicat acest pro-
cedeu ani ::,i ani, realizand astfel recitari de sute de mii de ori.
Multi o fac zilnic de o mie de ori. Recitarea poate fi asociata cu
etapele respirati_ci: inspiratia (puraka), retenti_a (kumbhaka),
expiratia (rechaka). Neincetate ::,i fara efort trebuie sa fie accste
rituri exterioare, astfel incat concentrarea interioara sa nu fie
deloc perturbata.
Am vorbit mai devreme despre ojas-ul (n.n. energie vitala
subtila esentiala) din corp. Acest ojas este creat prin acela::,i pro-
ces care genereaza in interiorul testiculelor spermatozoizii,
impreuna cu fluidele in care se afla ace::,tia. Aceea::,i putere care
genereaza sperma, folosind dorinta erotica ~i controlul mintii, in
loc sa creeze samant,a fizica, crceaza in fiint,a umana un camp
energetic spiritual. Aceasta cste sursa puterii ezotcrice, care
inalµ con~tiint,a aspirantului. La fel se petrece ~i in cazul fluide-
lor uterine. Dezvoltarea spirituala, mentala ~i fizica a barbatului
dcpinde de pastrarea accstui fluid (bindu); ~i folosirea lui gre~ita
conduce la pierderea vitalitatii, determinand un dezechilibru
profund in dezvoltarea lui1", concluzioneaza Doamna
Miracolului, in timp ce eu ma intrebam cat de mult voi reti_ne din
explicatii\e ei.
310 Doamna Miracr,/r,l11i
Tantra este o cale rapid.a ~ UfOari. pentru cei ale~
,,Ce se petrece atunci dind organele genitale ale barbatului

$i ale femeii se unesc? Cei care se gandesc la organele genitale
sau la actul sexual, in modul !or obi$nuit de gandire, nu au ~i nu
pot avea nici cea mai vaga idee despre ceea ce doresc sa spun.
Nici aceia care, patrunzand in acest domeniu fara eel mai strict ~i
eel mai disciplinat antrenament prealabil al mintji ~i al corpului,
nu vor putea vreodata sa-~i dea seama. Tu insuti n-ai fi fost capa-
bil sa patrunzi acest mister, daca nu a~ fi avut grija personal de
tine, cand erai copil, inocent, lipsit de inhibitji, pn:judecati sau
experiente ce trebuiau purificate", spuse ea.
,,Nu vorbesc aici de efectul cumulativ, in aceasta viaiii, al
binecuvantarilor din vietile trecute, care, luate impreuna, repre-
zinta cu siguranta un factor foarte putemic in formarea ~i mode-
larea locului tau destinat in aceasta viaia. E~ti al optulea copil,
brahman, nascut intr-o familie care seamana cu un ashram, in
ora$ul Varanasi, aproape de sfantul Gange, inconjurat de unii
dintre cei mai venerati yoghini ~i de unii dintre cei mai buni pro-
fesori din vremea noastra. Te poti considera un om norocos, cu
o pozitie sociala foarte buna pentru a asimila ceea ce ai asimilat
pana acum ~i ceea ce urmeaza sa asimilezi de acum incolo.
Prive~te relatja mea cu tine. Fra~ii ~i surorile tale, locuind la
fel de aproape de casa mca, nu au venit niciodata la mine cum ai
venit tu, ca impins de destin. Nu numai imprejurarile ~i educatia
nc determina mi~carile in viaiii, ci exista $i O mana nevazuta, care
scrie istoria a~a cum a fost planificata.
sa
Asculta-ma ~i fii atent la ceea ce spun. Niciodata nu aban-
donezi aceastli ca/e a concentrJrii ~i cu toatii hotiirJrea sa
stapane~ti disciplina care te invafii suprema fi/osofie a det~ii.rii.
Din moment ce numai perseverenta daruita, devotata ~i fara
abatere este conditja premergatoare pentru a reu~i pe aceasta
cale, putini indraznesc ~i chiar ~i mai putjni reu~esc. Multi i~i
incearcii norocul ~i nu reu~esc. Ace~tia, deopotriva ghinioni~ti ~i

jalnici rataµ, due cu ei cele maijosnice concluzii despre Tantra.
Orice vad, ei vad din exterior, din lumina experientei proprii cu
fiintele de sex opus; ~i orice simt, simt in lumea propriei imagi-
naµi sau a experientei reale din jocul cu corpul. Antrenamentul
in Tantra inseamnii disciplinarea in obiectivitate.
Ace~ti ticiilo~i trebuie µnuti departe, ~a cum cainii ~i paria
trebuie µnuµ departe de locul unde se pregate~te un festin.
Mirosul ii poate atrage, ~a cum sunt atrase mu~tele ~i roiurile de
insecte; dar, de fapt, festinul e pregatit pentru cei ale~i ~i cei me-
rituo~i. Tantra este o cale rnpidii $i U$oarii. pentru cei ale~i. nu este
o cale pe care pot evolua toµ, deoarece nu toµ sunt obi~nuiµ cu
rigorile unei astfel de discipline mentale ~i fizice. Aminte~te-µ
prince a trebuit sii treci tu insuµ.
Desfatarea in Tantra este o bucurie a unicitaµi. Aceasta cere
un antrenament al simturilor de a nega, respinge, discrimina,
pentru ate bucura de pliicere, a o gusta in deplinii solitudine, la
nivelul subiectivitaµi absolute. Succesul aici inseamnii sa simti
,corporalitatea fara corp', senzitivitatea farii simturi. Acest alt tip
de bucurie trebuie gustat cu alte simturi, altfel de organe. Este un
extaz tacut, in care dualitatea dispare. Tu ~tii. din experienta, ca
aceasta stare este posibil sa fie atinsii.
Acum nu mai e~ti copilul de altadata. Ai crescut. Ai trecut
prin ~coli ~i colegii, ai acumulat cuno~terea unei alte societaµ,
cu pretul inocentei, credintei ~i acceptarii tale. Umilinta, ca vir-
tute, a disparut total. De aceea trebuie sa-mi schimb modul de
predare cu care am fost obi~nuita.
Atunci dind un barbat ~i o femeie se unesc erotic, este creat
un camp energetic foarte intens. Foqa dorintei erotice
dezlantuie dorintele ascunse, care tind spre satisfacerea infe-
rioara a simturilor. De acolo, barbatul nu poate reveni dedit cu
greu la starea sa de la inceput. Dintre reaqiile fizice care pot fi
observate o data cu declan~area dorintei amoroase, cele mai
312 Doamna Miracolu/11i
remarcabile sunt cre~terea temperaturii corpului ~i modificarea

ritmului respirator. intreaga fiinta trece printr-o transformare
extraordinara.
Dar chiar aceste doua simptome descriu, de asemenea,
starea unui sadhaka (n.n. aspirant spiritual) in starea sa suprema
de uniune cu Sinele. Exista totu~i o diferenµ. in timp ce barba-
tul obi~nuit se intoarce prea rapid, datorita ejacularii, din
apogeul senzual dorit cu infocare ~i cade imediat intr-o stare de
toropeala, oboseala ~i, eventual, depresie, la yoghin, in expe-
rienta tantrica de pura sublimare, nu apare deloc o asfel de
reaqie, pentru ca, in cazul uniunii spirituale, barbatul initiat
datorita continentei nu pierde energie sexuala. ~i in timp ce
traie~te stari de co~tiinta mai profunde, el nu numai ca se
bucura de emotiile perfect lin~tite ale existentei in ,al ~ptelea
cer' al iubirii eliberatoare, dar se simte mai putemic, mai vibrant,
mai u~or. plin de energie. Cu alte cuvinte, in Limp ce bifrbawl
obi$nuit i$i umple trupul de moarte, tantricul i$i umple sufleLUI
de viaµ.
Tot astfel exista o diferenta profunda intre fiziologia
oqr-melor masculine ~i cele feminine. in timp ce organele geni-
tale masculine sunt electrice in exterior ~i magnetice in interior,
organele genitale feminine sunt structurate invers: magnetice in
exterior ~i electrice in interior. Cele doua creeaza impreuna un
camp de foqe cosmice, o replica microcosmidi a campului ener-
getic universal.
Folosirea ne~teptata a unor astfel de termeni, ca cei folositi
acum, poate crea confuzie. Dar contactul cu cosmosul este chiar
un scop final in Tantra. Puterea tantrica este puterea cosmidi tre-
cuta printr-un generator special, care este fiinta umana. Un corp
in contact profund cu un alt corp prin intermediul diferitelor
asana-e: Yoni-asana, Sukha-Padmasana, Lata-asana, Januyugma-
asana, Ekadhari-asana, Pushpakasana ~i, bineinteles, Shavasana.
Unele le cuno~ti. altele inca nu. Nu toate asana-ele sunt potrivite
lkspre ritualurile tan trice secrete 313
pentru toate fiintele umane. in funqie de cei doi care formeaza

un cuplu tantric, aceste asana-e se schimba. Dar Shavasana :;;i
Sukha-Padmasana sunt posturi in care cei doi pot ramane uniti
ore in ~ir.
Energia umana este polarizata in doua procese opuse si
diferite: anabolism (dhriti shakti) :;;i catabolism (shuti shakti).
Anabolismul (dhriti) ajuta la conservare; catabolismul (shuti)
ajuta la dispersarea energiei prin cateva canale precise. Faptul ca
trupul uman se afla sub influenta unei aqiuni polare a fost sim-
bolizat de imaginca lui Ardhanarishvara, fiinta androgina.
In aceste asana-e, cei doi traiesc la nivel cosmic :;;i raman
fuzionati in starca cunoscuta drcpt kaivalya ( n.n. unicitate),
anandam (n.n. beatitudine) sau brahmanandam (n.n. extaz cos-
mic). Aceasta nu e o desavar:;;irc personala, o placere egoista, ci
cste asemeni construirii unui rezervor de apa, avand ca obiectiv
final alimentarea cu pretjoasa bautura a tuturor fiintelor. ,A fide
folos' tuturor e telul final in yoi~a. Nu uita asta niciodata. Nu ti
niciodata egoist".
A fost intr-adevar o leqie lunga.
De ce alesesem ace! tcmplu abandonat al Jui Mahasarasvati
pcntru practica mca spirituala ~i de ce in acea seara, cand
rataceam pc tarmul nctrccut pe nici o harta a credinfci ~i a
tcmerii, a indoielilor ~i a rcvela~iilor, ma decisesem sa-mi petrec
timpul sub cupola, nu pot explica nici astazi. Ca multc eveni-
mentc din trecut, acea seara, cu tremurul ei de intrebari neli-
ni~tite, s-ar fi pierdut in desi~ul amintirilor ful-,rare. Dar prin atin-
gerea plina de gratje a Doamnei Miracolului, am pastrat ccva.
Aparifia ei neanuntata a schimbat cursul evenimentelor.
Ingrijitorul eel mai umil o cuno;;tea pe Maestra mea. Inainte de a
iqi pe u:;;a templului, ramasa deschisa pentru noi, el a fa.cut aran-
jamentele pentru un ritual al focului ~i a intins doua covoarc de
lana. Ace:;;ti ~rani umili sunt cu adevarat foarte genero:;;i.
Noaptea s-a sfar~it foarte repedc, iar cand am ie~it, mi-am
oprit pnYirea asupra raului intunecat, rece ~i tacut. Spre est
aparuse o lumina aramie. Credincio~ii se imbaiau.
Clopotele sunau in miile de temple de pe mal. Doamna
Miracolului m-a lasat singur, minunandu-ma de frumusetea
rasaritului.
Energia sexuala in mod annonios sublimata

este O forta tainica uriafa
Ea imi explicase cu ani ~i ani in urma misterul energiei se-

xuale in sadhana tantrica. Eun subiect care imi revine mereu in
minte, detenninand tot felul de confuzii pana cand ajunge sa fie
practicat cu adevarat. E uimitor sa intelegi cat de mult este
impreguata fiin~ noastra cu aceasta putere pe care o privim doar
ca pe un instinct. Energia erotica este mult mai mult decat atat.
Pentru ca suntem obi~nuiti sa o folosim in m~joritatea cazurilor
in mod gre~it ~i abuziv, subcon~tientul nostru cauta intotdeauna
justificari pentru ceea ce facem.
De fapt, energia sexuala in mod armonios sublimata este o
forta tainica uria~a. ~i noi acceptam sa ne jucam cu ea. fara sa ne
gandim prea mult sau sa ~tim cu adevarat ce facem cu o aseme-
nea forta. Din cauza folosirii gre~ile, ne indoim de pulerea pe
care o are; din cauza indoielilor, ne simµm vinovaµ de abuz, ~i
din cauza acestui sentiment de vinovafie cautam mereu justi-
ficari. Unul din modurile de ajustifica aqiunile noastre gre~ite e
sa aratam cu degetul spre altii, fie ca fiind adevaratii vinovaµ - ca
~i cum vina unuia justifica vina altuia - fie ca fiind eel pe care
I-am putut prinde asupra faptului, in timp ce noua nu ne ramane
dccat sa facem pe ,sfintii'. ,A face pe sfantul' e eel mai obi~nuit
joc al perversului.
Despre ritualurile lanLrice secrete 315
0 ce~ de cafea in de~rt
intre 1929 ~i 1931 am trecut printr-o perioada grea. Situatia

politica a momentului nu ma ajuta deloc. Fiind prea implicat in
acest domeniu, a trebuit sa ma ascund o vreme din cauza vfmarii
agitatorilor politici. Aceasta a fost cea mai dificila perioada a
pregatirii mele spirituale. Eram singur, ne~tiut, intr-un loc depar-
tat, in de~ert. La mare distanµi de cea mai apropiata gara ~i
despar\it de mediul meu natural, campiile de langa Gange. Aici
m-am intalnit, in mod nea~teptat, cu un strain bizar.
Am fost cautat pentru a ajuta un om ratacit, foarte slabit,
care vorbea o limba necunoscutft. Era un om batran, inalt, bine
fa.cut pentru varsta sa inaintata ~i, in mod evident, un yoghin
tantric. Vazandu-ma, chipul i s-a luminat. Am descoperit ca limba
lui materna era telugu. Pe langa aceasta, singura limba pe care o
cuno~tea era sanscrita ~i ~tia, probabil, cateva cuvinte in engleza.
Fiind din Telengana, batranul era bautor de cafea, dar nu se
mai atinsese de cafea de zile intregi, de cand parasise pe~tera lui de
langa Tungabhadra. Facea un pelerinaj spre Brindavana, la o dis-
tanlii de aproximativ o mie de kilometri de autostrada principala.
Dar se incurcase intr-un anume punct al calatoriei !ii ajunsese
la templele Ujjain ~i Mahakaleshwar. De acolo a luat-o din nou
gre~it. In loc sa se indrepte spre nord, mersese spre vest ~i
3:junsese in salbaticia dealurilor Vindhya. unde eu ma ascundeam
sub infa\i~area unui servitor. Acolo nu exista cafea, dar i-am
pregatit un inlocuitor cu 3:jutoml unui medicament ~i al unei
picaturi de cofeina. Ceea ce cauta era o cea~ca cu lichid aburind,
cu aroma inimitabila. $i el a explicat ca sufletul tanje~te nu dupa
substani:a sau forma, ci dupa esenta, cea care ,,cristalizeaza
cuno~terea celor cinci organe de simf', cum afim1a ,,Gita".
in acea saptamana ne-am cunoscut ~i ne-am apropiat
suflete~te foarte mult.
Secretul laptaresei Nazri
Obi~nuiam sa fac lungi plimbari seara ~i dimineaµ. Trebuia

sa iau laptele de la o laptareasa care locuia la poalele dealului. in
drum spre ea, ma sdildam intr-un lac din apropiere. Uneori,
vizitam un templu cunoscut pentru Shakti pitha (un altar special
consacrat, binecuvantat de un sfant despre care se spusese ca
atinsese desava~irea).
Dupa cateva luni, am devenit con~tient de vibratja subtila
fascinanta a laptaresei, Nazri. Conform obiceiurilor din
Rajasthan, unde fetele sunt putjne, ea fusese promisa in casatorie
curfmd dupa na~tere, iar primele ceremonii ale logodnei se ter-
minasera cand avea numai cinci ani. Ea ~tia doar di avea un sot,
dar nici macar nu-I cuno~tea.
Un mal al lacului era marginit de o standi abrupta de apro-
ximativ zece metri inaltjme, pe care crescusera abundent tufi~uri
agatatoare. Puteai sate apropii de ea numai traversand lacul inot.
Deoarece malul nu avea vreun Joe unde sa te odihne~ti, inotul
peste lac insemna un drum dus-intors fara odihna. Acest fapt le
parea riscant multora, de aceea putjni indrazneau sa se in-
cumete.
Cand am descoperit in standi o midi grota, am realizat ca
inotatul avea recompensele Jui. Am sesizat ca locul era cunoscut
~i altora.
Intr-o zi, aceasta fata, Nazri, in timp ce imi dadea portia de
lapte, a intrebat deodata, in treacat, daca vizitasem pe~tera. Am
fost uimit ca ~tia de ea. Nu ~tiam ce sa ii riispund. Mi-am indrep-
tat gandul spre Doamna Mirncolului ~i i-am cerut sfatul. in
momente extreme ind mai fac aceasta ~i giisesc solutji fericite.
Unul dintre prietenii mei, Ramchand, ma insotea in acea
searii la plimbare. Locul era cunoscut ca fiind plin de cobre, dar
~i de pa.uni, care traiesc mancand ~erpi. Astfel incat compania sa
ma ajuta intr-un fel, deoarece el avea rara capacitate de a
,
,depista' cobrele de la distanta.
Era inainte cu doua zile de momentul de luna plina.
Ramchand a propus o plimbare, la mai bine de cinci kilometri
distanta de lac, pana la templul lui Shakti, pe un drum care tra-
versa campiile de mac. Aceasta m-a uimit din cauza ca Ramchand
evita de obicei sa mearga acolo.
Intr-o seara, cu trei !uni in urma, vizitasem templul impre-
una cu el. De indata ce privirea i-a cazut pe sangele de la baza
jugului sacrificat, a le~inat. Cand am aflat ca acel~i Ramchand
dorea sa ma insoieasca, din nou, in ace! templu, de bunavoic, am
fost foarte surprins.
Cel mai interesant a fost ca am intalnit-o acolo pe Nazri,
impodobita in haine regale ~i stralucind de bijuterii. Nu era sin-
gura, mai erau adunate cateva fete din trib, impreuna cu un bar-
bat necunoscut. Nazri mi-a urat bun venit la intrunire, caci
intr-adevar organizasera ceva in genul acesta. Ramchand nu-~i
putea ascunde zambetul.
Barbatul din grup mi s-a adresat: ,,Nazri te cunoa~te.
Realizezi asana in pe~tera. Nazri realizeaza ~i ea aceea~i asana.
Numai cei merituo~i sunt invitati aici. Ramchand te cuno~tea.
Deci e~ti binevenit. Te rog, ia loc ~i completeaza cercul".
Inainte de a-1 fi intalnit pe batranul din Telengana, fusesem
deja in cercul lui Nazri de cateva ori. Dar inca ma indoiam ca ea
ar putea fi cea cautata de mine ca ,alter-ego'. Mi-am reamintit ver-
sul din ,,Gita": ,,Indoiala e moarlea sufletulul'. Gasindu-1 pe
batranul iubitor de cafea acolo, am simtjt nevoia sa ma consult cu
el. Nazri era un suflet predestinat. Obi~nuia sa ma asigurc de
aceasta din cand in cand; dupa O prima perioada de cunoa~tere
timida, a devenit atat de ata~ata de compania mea, incat adesea,
la vremea pranzului, venea, ne~tiuta de altji, in camera mea,
printr-un geam de la etajul al doilea, catarandu-se intr-un copac,
pentru a discuta despre diversele subtilitafi ale exercitiilor
yoghine.
I-am studiat eforturile, dar nu eram total convins. Zi dupa zi,
indoielile cre~teau ~i a trebuit sa-mi impart~sc gandurile cuiva.
Dintr-un motiv necunoscut mie, Doamna Miracolului nu putea fi
gasita atunci. in general, dind o invoc, ea este cu mine. Dar une-
ori nu e de atins ~i nici un contact subtil nu este posibil. Treceam
printr-o perioada de plafonare rnentala. Poate Maestra mea ~tia
ce cautam ~i de ce aveam nevoie. Ca urmare, batranul se ratacise
in acel loc uitat de lume.
Ce aduce binecuvantarea unei siddha-yogini
intr-o diminea~. foarte devreme, in drum spre laptareasa, in

loc s-o iau pe drumul direct, m-am hotarat sa tree pe la vechiul
templu naruit, unde batranul i~i gasise adapost, revenindu-~i
dupa acea calatorie extenuanta. Am gasit templul gol.
Gandindu-ma ca probabil se spa.la, m-am indreptat spre lac, in
locul unde mergea el de obicei. Pe o stanca, aplecat deasupra
apei, am zarit trupul lui inalt. in ceata dimineµi de noiembrie imi
parea ca este ,geniul' din lampa lui Alladin.
Apropiindu-ma de el, foarte atent, I-am gasit practicand un
exerciµu de purificare hatha yoghin, foarte dificil. L-am privit o
vreme, apoi m-am indreptat spre treburile zilnice.
in acea seara, el a inceput ob~nuitele noastre discuµi pri-
etene~ti. Am aflat ca exerci!iile hatha yoga nu sunt necesare celor
suficient de noroco~i sa aiba binecuvantarea directa a unei
siddha-yogini (n.n. femeie realizata spiritual), care este eel mai
bun profesor posibil pe calea evoluµei spirituale. Am simµt ca se
referea la Doamna Miracolului.
Trezirea puterii misterioase care este

Kundalini SHAKTI
El a fost, intr-un fel, ultimul meu profesor, eel care mi-a

deschis ~i mai larg orizontul cuno~terii. Nu era nici o indoiala ca
fusese ,trimis' prin vointa Doamnei Miracolului. Era partea ei
complementarii, din punctul meu de vedere. Ea em experienta
practica, prin forta trezirii Jui Kundalini. Jar acest biitran era
cuno~terea. Dorisem sa ~tiu mai multe despre Kundalini de la
Doamna Miracolului, dar de~i imi revelase cateva aspecte ea
intotdeauna amana, zicand: ,,Culege mugurii trandafirilor cand ti
se permite. Va veni vremea pentru a cunoal;,te mai multe despre
Kundalini ~i vei intalni persoana potrivita sa te invete. Eu l;,tiU ~a
de putin, doar ceea ce sunt. Pot doar sii ma daruiesc pe mine
insiimi. Tu poti lua totul."
Dar acest biitran era numai jnana (n.n. cuno~tere). Mi-a
spus probabil doar ceea ce Doamna Miracolului ii ceruse sii-mi
spunii. Cum altfel al;, putea explica intalnirea mea cu acest iubitor
al cafelei? Iata ce mi-a destainuit el:
,,Focul Jui Kundalini nu este un foe fizic. Nu poate sa aprindii
o lampa sau sa-ti fiarbii apa. Un astfel de foe domestic nu-ti
lumineazii inteligenta l;,i nu aprinde in tine scanteia incantarii. in
absenta acestui foe subtil al Jui Kundalini, te cuprinde frica l;,i
intunericul interior te face sa b~jbai. Daca acest foe nu ar exista,
procese cum sunt excitatia, placerea l;,i inspiratia nu s-ar manifes-
ta deloc. Energia fundamentala Kundalini este foe subtil, la fel de
real pe cat de reala este iubirea.
Ca o forta misterioasa, Kundalini Shakti doarme in fiinta
umanii ~i trebuie trezita. Pana nu survine trezirea, nici energia
sexualii nu poate sa se manifeste deplin, la adeviirata ei valoare.
Inertia nu este caracteristica energiei sexuale. Numai caldura ~i
focul pot dinamiza ceea ce este lipsit de energie, de vlaga, adica
sa dea na~tere nivelurilor energ:etice superioare.
Prin procedee yoghine, conl;,tiinta poate fi elevata de la eel
mai dejos nivel de trezire spirituala (adica de la primul centru de
fort;l, Muladhara chakra) pana la eel de-al ~aptelea nivel, unde
con~tiinta, ca un lac de lumina lini~tit, se reflecta pe sine in
intreaga-i glorie (centrul coronar, Sahasrara).
Kundalini, ca fona, nu are nimic de-a face cu ocultul, de~i

ocultistii o mentioneaza mcreu. Kundalini, ca forta tainica, este
activa in personalitatea ;;i esenta omului. Omul obii:muit
realizeaza acte mecanice: mananca, digera, elimina, doarme, se
impreuneaza ~i moare. Toate aceste actiuni le face ca un robot.
Ma~ina-corp nu are nevoic de forta Kundalini. Dar exista dinco-
lo de acest om mecanic un altul, adeviirat, dormind in interiorul
corpului uman. Acest alt om canta, admira, se exprima prin
poezie ::;i literatura, arta ;;i inventii. El i;;i imagineaza lumea
viitoare, vizualizeaza propriul sau Sine in forma zeilor si a
zeitelor, are idealuri ;;i e disperat ca nu este capabil sa atinga ceca
ce aspiratiile profunde ii imping sa realizeze. Izvorul acestei
energii, care determina aparitia starii de bucurie subiectiva, este
numit lhadini, un aspect ai eneq~iei Kundalini.
Kundalini satureaza, cu energ-ia sa. intreaga aric a percep-
tiilor. Accst curent de energie inspira fiinta umana sa creeze ~i
asigura un progres constant. Kundalini creeaza ;;i se bucura in
creatie. deschizand toate ferestrele dintre pamant ;;i cer, astfel
inc.it omul care are trezita energia Kundalini pcrcepe toate tim-
purile trecute ~i viitoare ::;i se bucura de perceptiile extrasenzo-
riale.
Kundalini arc puterea de a mcntine lumea vie ca sub o vraja.
Oamenii obi;;nuiti nu sunt con~tienti de natura reala a lucrurilor,
Daca ~jung vreodata sa fie con;;tienti de aceasta, se sperie, devin
confuzi ;;i fanatici. Kundalini ii tine pe toti ,in robie'. Cand
Kundalini este total trezit.'i, con~tiinta personala va trai impactul
naturii teribile a acestei lumi haotice, cu susul injos, ;;i va dori in
mod natural sa fuga de ea, datorita tendintei innascute in fiin1a
umana de a fugi din fata realitatii.
Dar nu ai unde sa fugi. De aici apare necesitatea ocultarii
energiei Kundalini. Ea doarme in fiinta umana, ascunsa la baza
coloanei vertebrale. Numai eel ales indrazne;;te sa deschida ,u::;a
incuiata', sa infrunte ,~arpelc adormit', sa-1 trezeasdi ;;i sa dea
Despre ritualurile tan trice secrete 321
biitalia pentru a-l supune.
,,Gita" spune ca ceea ce noi numim starea de trezire (n.n. de
veghe), fiinta eliberatii o considerii stare de somn (n.n. starca de
somn profund fiirii vise in care fiinta umana i~i retragc con~tiinta
pana la nivel cauzal), ~i ceea ce nurnim somn e, de fapt, starea de
trezire. Ziua, pentru eel trezit spiritual, e noaptca oamenilor
obi~nuiµ. Starea de extaz mistic, de neinteles pentru profani, este
starca de trezire ~i totalii con~tienta pentru fiintelc spirituale. Cel
care intelege secretul energiei Kundalini intelege puterile ei
reale. Omul face ceca cc face numai pentru ca energia Kundalini
doarme. Trezirea este dificila; procesul de trezire este numit
,procesul yoga', procesul de unire, calea misticii. Nu e nimic
ocult in aceasta analiza foarte clara ~i foarte reala a foqei pri-
mordiale a lui Kundalini Shakti.
fntr-o lume in care top dorm, mai mult sau mai puµn, cine
si t.rezeasci pe cinei' Singura ca.le de a te t.rezi este si ai ~utorul
~ impulsionarea unui maestro spiritual.
Femeia foarte frumoasa ~ care ~ stapin~te

foarte bine energia sexuala este maestri. tantrica
,,De aceea, in Tantra, exist'i chakra sadhana, in care este

necesarii prezenta mai multor aspiranti spirituali. Chiar ~i pe
~a-numitele cai non-tantrice sunt necesare grupurile spirituale,
in care se comunicii. Numai in hatha yoga, discipolul lucreazii
singur, sub ghidarea maestrului. Dacii chakra sadhana e
amenintata cu posibilitatea periculoasa a caderii in senzualitatea
necontrolata, hatha sadhana este, de asemenea, amenintata cu
posibilitatea de a deveni fanatic. Numai fermitatea scopului, a
vointei, disciplinarea ·:orpului ~i a mintii pot determina re~ita
pe ambele cai. Dar, dintre cele doua, Kundalini chakra sadhana
(calea tantrica) e mai u~oarii.
Fiinta umana trebuie sii realizeze ca, in viata, nici un om nu
este singur. Viata depinde de viata, ~i lumea vie supravietuie~te

printr-o lehratura nevazuta de interdependenta a spiritului !?i
vointei.
Ce se petrece daca, in timpul eforturilor sale, yoghinul prac-
ticant gre~e~te? Nu ai intalnit tu insuti astfel de oameni? Nu ai
~jutat tu insuµ pe multj dintre ci? Muiµ cad inainte ca unul sin-
gur sii reu~eascii. insii eel care reu~e~te devine un sfant, o fiinta
realizata spiritual, care oferii calea ciiliiuzitoare multor aspiranti.
~ au fost lisus Christos, Buddha, Ramakrishna. Asemenea
oameni nu se nasc in fiecare zi, in fiecare epocii.

Important.a ghidarii competente pline de dragoste a unui
guru are pentru practicant acee~i importanta ca respiraµa pen-
tru corp. Maestrul este eel care organizeazii, ghideaza ~i conduce
grupul. In Tantra, guru-I este o Femeie, o Shakti foarte frumoasii
care i~i stapane~te foarte bine energia sexualii. Jar ea devine un
intreg numai cand este unita cu El. Acest lucru este in acel~i
timp simplu ~i dificil, ceva obi~nuit ~i totu~i unic. Este u~or de
inteles ~i u~or de uitat. Dar tu nu mai trebuie sii uiti, pentru ca
uiµ prea des. Si sa nu te mai indoie~ti niciodata. Aici se aflii punc-
tul tau slab."
Omul spiritului tri.i.~te in esenta lucrurilor
Leqia continua: ,,Din acest punct de vedere, nu orice femeie

poate deveni un ,alter ego'. Sotiile sunt soµi in virtutea casatoriei.
intr-o casnicie obi~nuita, nu sunt luate in consideraµe calitatile
spirituale ale miresei. Astfel, ciisniciile raman adesea uniri incom-
plete ale sufletelor. Dar in alegerea ,alter ego-ului', criteriul fun-
damental este complementaritatea, exacta similitudine a sufletu-
lui persoanei alese. Un guru sau un ,alter ego' este, pentru ciiuta-
toml spiritual, 0 fiinta predestinata.
M~joritatea oamenilor accepta viata ~i moartea cape un pro-
ces mecanic, care nu poate fi influeniat, ~i in timpul trecerii lor
prin lume nu actioneaza mai bine ca o m~ina. N~terea ~i
moartea sunt fapte biologice ~i se raporteaza astfel la ~tiinta me-
dicala ~i sociologica.
Oamenii obi~nuiti traiesc ~i mor in interiond sferei propri-
ilor interese ~i fascinatii, a propriilor succese ~i e~ecuri. Omul
ajuns la deplina cuno~tere de sine este dincolo de aceasta
personalitate de zi cu zi. El traie~te in interiorul propriei fiin~e, la
nivelul esentei. Deseori, omul exterior ~i eel interior se afla in
conflict, intre rolurile mecanice ~i chemiirile esentjale. Confuzia
lui Arjuna pe campul de batalie de la Kurukseta este o ilustrare a
acestui conflict. Nici un alt om de pe vastul camp de biitalie, nici
nobilul Kama, nici dreptul Yudhisthira, nici viteazul Bhima nu au
suferit din cauza acestei dispute interioare. Dar sensibilul Arjuna
era chinuit intre cele douii personalitati ce existau in el: una era
omul mecanic, iar cealalta, omul esent,ial.
Unii oameni $Liu ce vor, dar nu $Liu de unde sa obtinii ceea
ce vor. A/pi $Liu precis cum ~i unde sii gaseascii ceea ce cauta, dar
nu pot sii implineascii aceasta aspiraµe. A/pi cred di $Liu ce vor,
dar de fiecare data simt di nu au reu$it sii giiseasca esentialul.
Aceasta din cauzii ca omul obi$r1Uil trJie$Le in Limp, in vreme ce
omul spiritului traie$Le in spiritul lucrurilor care nu sunl leg-ale
de limp.
in timp ce pentru omul spiritual, iubirea este putere, pentru
omul obi$nuit ea este doar dorinp'i sexua/a, (care nu e niciodatii
satisfiicuta), ~i disipare erotica. Manifestarea instinctului sexual
nu este implinirea iubirii. lubirea face fiinta umanii completa, in
timp ce erotismul inferior tanje~te, se chinuie, e hamesit. Omul
mecanic angrenat intr-un act 11exual nu face altceva decat sa
functjoneze ~i sii procreeze, in timp ce omul esentei radiaza de
iubire ~i dobande~te puteri paranormale."
Calea reprimarii fi calea sublimarii totale
Lhadini (energia sexuala) se manifesta ca energie creatoare

in toate domeniile vietii: in arta, politica, religie, muzica. De fapt,
toate manifestari1e apar din dorinia sexuala. Sa o negi ar fi supre-
ma nebunie ~i ignoranµi. Pacatul nu consta in a o folosi, ci in a o
folosi gre~it ~i a abuza de ea. Calea abstinentei e calea reprimarii.
Calea sublimarii e calea Tantrei.
Daca studiem legatura dintre puterea individuala ~i sursa
principala de putere, nu ne va lua mult sa descoperim ca proce-
sul emanatiei puterii nu depinde de energia noastra personala.
Exista o sursa constanta de energie. Printr-un proces etern, o
data ce un camp radial de putere e stabilit, el continua sa
raspunda totdeauna. Din cauza naturii noastre eteme, el conti-
nua sa aqioneze, indiferent daca noi suntem sau nu con~tienti de
el. Chiar ~i puterea con~tientizarii individuate rezida din el.
Aceasta este puterea cosmidi. Foqele cosmice sunt etem opera-
tive. Din ele, puterea izvor~te continuu. Nu o putem declan~a.
influenia sau stopa. Ciind spunem ,noi facem', ,noi actionam', ne
complacem in iluzie. Simtim ca suntem activi, dar, de fapt, pu-
terea cosmidi aqioneaza ~i va continua sa actioneze, prin
diferitele manifestari, in ceea cc noi numim natura, inclusiv in
fiinta umana.
Totu~i. omul nu este chiar atat de neajutorat. Exista o batalie
, etema in interiorul sau pentru a cuceri puterile cu care este
inzestraL El poate, prin eforturile sale, sa schimbe inertia (tamas)
in dinamism ~i acµune (rajas), dinamismul in echilibru ~i
annonie (sattva). Cu alte cuvinte, categoriile esenfelor pot fi gra-
dat purificate de la materia cea mai densa ~i greoaie, catre cea
mai spirituala, mai u~oara ~i mai pura. Aceasta este metoda de
trezire a energiei fundamentale Kundalini. 0 mi~care perpetua
de activitate spirituala ridica fiinta umana de la O stare comuna la
una superioara, dupa cum spune ~i ,,Gita": ,,Actiunea esle
superioarJ non-acµunii".
/)espre ritualurile lantrice secrete 325
,,in timp cc unii cad la pamant,
alµi se ridici tocmai cu ~jutorul pamintului"
Parem a fi prea mici pentru a schimba tiparul general al

naturii, din care fiin~ umana face parte. Dorintele. suferintele ~i
conflictele sale sunt bazate pc natura duala a universului.
Redresarea consta in efortul individual. Totu~i. omul are puterea
de a se transforma ~i a-~i conduce propriul destin, pentru ca des-
tinul individual implica multe cicluri de existenµ. Procesul cos-
mic al evolu\iei ~i disolu\iei nu are un inceput cunoscut ~i nici un
viitor previzibil. At:at timp cat legea seleqiei cosmice e operativa,
individul poate, daca dore~te ~i face eforturi, sa i~i uansforme
intreaga personalitate.
Fiin~ care controleaza schimbarile ce survin in ea i~i con-
troleaza puterea, inclusiv cea sexuala. Si accst lucru este necesar.
deoarece puterea sexuala este cea mai reprezentativa in for-
marca, expan_siunea ~i evoluµa sa spirituala viitoare. Toate
celulele puterii personale aqioneaza la porunca puterii sexuale.
Energia sexuala leaga prietenii, creeaza ~i aduce placerea.
Energia sexuala incanta, pastreaza ~i distruge intr-o clipa.
Energia sexuala este puterea care, folosita gre~it, poate conduce
omul catre distrugere ~i decadere. Ea inalµ, dar tot ea coboara.
Energia sexuala mentine corpul ~i mintea fiin!ei gregare,
obi~nuite, intr-o stare de sclavie, ~i tot ea ofera energia funda-
mentala pentru eliberarea spirituala ultima a omului atunci dind
este intelept folosita. ,,in limp ce unii cad la pamanL, alµi se ridica
tocmai cu ajutorul pamiinllllul', afirma .,Kulamav-.a Tantr.a".
in timpul actului sexual, fluxul de energie cste maxim.
Bucuria ~i placerea ating inaltimi cxtatice datorita puterii sc-
xuale. Dar acee~i inalµmc ~i acela!?i grad de bucurie ar putea fi
atinse ~i mentinute ore in ~ir daca acea encrgie ar fi folosita ~i
abordata in mod intelept. in actul sexual ob~nuit, cu descarcare,
exista o pierdere materiala ~i energetica, iar refacerea devine un
326 Doamua Miracu/11/ui
proces destul de lung. Dar actul sexual cu continenta, fara
pierderea energiei, eleveaza aspiratiile umane ~i confera
con~tiintei posibilitatea unei perceptii mai acute ~i unei sensibi-
litati mai mari. Problema disiparii sau a epuizarii nu apare deloc
in acest caz.
Imensa forta eliberata ~i conservata prin exercitiul spiritual
al trezirii puterii sexuale ii reveleaza treptat fiintei umane per-
sonalitatea spirituala. Ca rezultat imediat al dinamizarii capa-
citatilor spirituale deosebite, un camp energetic cu o vibratie spe-
ciala se formeaza in jurul acelei fiinte ~i este deseori vizibil.
Prezenta lui este ,simtita' de ceilalti, intr-un grad mai mare sau
mai mic, depinzand de puritatea observatorului. Oamenii au
sesizat dintotdeauna astfel de fenomene luminoase ~i miracole in
prezenta fiintelor spirituale.
Aceasta este o stare de bucurie in care fiinta nu mai are
nimic de cautat pentru ea ins~i. La sfar~itul calatoriei spirituale,
se ~junge la izvorul pacii. Numai eel plin de pace poate darui
pacea. Foria sexuala este un extraordinar depozit de energie."
Kali dama in mod tainic prin

trupul gol al fermecatoarei Nazri
in timpul unei intalniri la altarul lui Shakti, departe de cam-

purile de mac, corpul lui Nazri mi-a aparut a fi in flacari ~i nu am
reu~it sa imi mentin mintea concentrata asupra meditatiei. ~i
Ramchand fusese perturbat din concentrare din cauza radiatiei
excesive care emana din Nazri. Eram singurul care-~i pastrase cal-
mul atat de mult timp, dar ~i eu am fost pana la urma asaltat de
o atractje superioara.
in zilele urmatoare, cand am traversal lacul spre pe~tera, am
gasit-o pe Nazri, fermecatoarea Prakriti din R~jasthan, a~zata
acolo, razand fermecator. Era o fata frumoasa, in perioada ado-
lescentei. Cuvantul ,fermecator' i se potrivea eel mai bine in ace!
Despre ritualurile tan trice secrele 327
moment. Marii intelepµ, dind trebuiau ,fermecaµ' pentru a servi
scopurilor zeilor, erau vrajifi de frumuseti create de zeii unelti-
tori. in acea zi mi-a explicat ca asemenea puteri copie!jitor de
atragatoare rezultau din practica ei spirituala.
Lao intalnire, Nazri mi-a adresat urmatorul mes~j. care inca
mai arde in con~tiinta mea ca focul perpetuu din Manikamika:
,,Nano, micul meu prieten, nu ma aflu aici pentru mult timp.
Sunt fericita sii-ti ofer ceea ce am. Pentru alµi, eu am doar un
corp !ji tinerete. Dar pentru tine eu sunt vigoarea, energia,
transcendentul. Nu sunt cerul, ci pamantul. Nu piimantul, ci
brazda. Nu brazda, ci dildura din brazda care tanje~te dupa pace,
prin oprirea proaspetei infloriri. Am cautat atingerea ta, sensibi-
litatea ta. Numai tu ai venit Ia mine aici, in aceasta parte imposi-
bilii a tarii, pentru a primi. Tu nu ~tii de ce ai venit. Tu nu ~tii de
unde vin eu. Tu nu ~tii cand ~i unde am sa plec. in aceasta viata,
numai acest moment e real, ,sunt cu tine'. Acest corp, ca un izvor,
iµ daruie~te puterea ~i vigoarea a ceea ce se va extinde dincolo de
aceasta via fa a ta".
Am fost inmiirmurit de acek cuvinte uluitoare.
,~a cum trebuie sa ferim miincarea de mu~te de teama
otriivirii pe care ele o pot cauza", a spus ea, ,,tot astfel trebuie sa
ferim aceasta practica spirituala de mu~tele umane pline de
otrava. Prin unirea cu prakriti (natura), purusha (spiritul) se
une~te cu universul intreg. Astfel, discipolul transforma lumea
prin puterea obµnuta. Uniunea sexuala este intruchiparea mis-
terului cosmic ascuns in jocul cosmic. Ea poate crea, dar acea
creatje poate, de asemenea, sii distruga. E foarte simplu de infe-
Ies. Este gre~it ~i prostesc sa evitj. funcµa sexuala din teama ca in
ea se afla ascunsii ~i functj.a distructivii. Tine energia distructivii
calmii, sub control, dar de dragul Iumii ~i pentru propria ta
evoluµe spiritualii, nu evita fortele energiei creatoare.
Nu vezi ca aproape toate templele lui Shakti adiipostesc
sculpturi cu imagini sexuale? Ce sii mai spunem de sacrele ~i
328 Doamna Afiracu/11/ui
laborioasele tanka-uri tibetane? in casa noastra avem una pc

peretii sanctuarului. Asemenea imagini au fost venerate timp de
secole ~i au mare valoare artistica. Energia sexuala se afla dinco-
lo de bine ~i rau, de frumos sau urat. Ea este numai energie.
Modul in care o folosim ne poate conduce catre ruinare
sufleteasca ~i degradare sau catre trezire spirituala ~i trairi sub-
lime.
La baza acestei abordari se afla simbolismul. Sirnbolurile
sunt mai aproape de abstract ~i de absolut. Cei care sunt prin~i de
~-numitele realitati ale vietii (cum ar fi mancarea, teama ~i
poftele adulterine), adesea ridiculizeaza for~ vietii ilustrata prin
aceste simboluri tantrice. Urletele ~calilor la luna lasa cerul
netulburat. Stelele nu i!ii pierd stralucirea cand copiii arunca arti-
ficii spre ele. Sirnbolurile sunt ~i vor ramane cei mai subtili !ii
adevarati revelatori ai idealului ~i cosmosului.
Tantra sustine ca cea mai accesibila sursa energetica pentru
fiinta urnana este chiar fiin~ umana. Numai cei mandri ignora
acest adevar. Yoga insista asupra practicii, iar Tantra sustine
aceasta disciplina, deterrninand fiin~ umana sa se confrunte cu
d~manii sai interiori."
imi amintesc in mod special o noapte din acea perioada. Era
noaptea de Govardhana, care urrneaza lunii noi de Divali,
fairnoasa noapte a larnpilor.
Pentru practicantii tantrici, nu exista nici o noapte mai sem-
nificativa decat aceasta. Ca de obicei, am facut 24 de ore de me-
ditatie. Dintr-un anumit motiv, in acel an meditatia s-a extins la
40 de ore. in timpul acesta am fost singur in pe~tera. Era pe la
zece Seara cand am inotat spre Casa, intorcandu-ma pe langa Uil
templu al lui Kali,
... abandonat din cauza reputatiei sale de a fi ban-
tuit de cobre. Am vazut O lumina dansand in dumbrava deasa din
jurul templului ~i m-arn indreptat catre ea.
Acolo, am vazut-o pe Nazri cu un iatagan rajput in mana,
dansand teribilul dans al mortii !ji distrugerii. Batranul sfant din
Telengana zacea intins la pamfmt ca un cadavru. De fiecare parte

a corpului sau incon~tient erau doua flacari. Nazri dansa, incar-
cata de bijuterii orbitor de luminoase, cu o ghirlanda decorata
magnific in ro~u ~i auriu. Bucati de oglinda prinse pe fuste ~i
ghirlanda imp~tiau de jur impn:jur mii de raze luminoase.
Parul ei lung ~i negru era tjnut intr-o tiara, iar sanii goi ii erau
acoperitj cu multe margele ~i coliere. Buzele ii erau inro~ite cu
pan, dar pareau mai ro~ii datorita bucuriei dansului. ~carile
putemice, viguroase, piruetele electrizante, loviturile pline de
forta_ ale picioarelor aruncau in jurul ei vibratji cutremuratoare.
Inainte de a-mi putea aduna simturile ce-o luasera razna,
m-a tras inspre ea cu putere. intr-o clipa, am fost aruncat departe,
invartindu-ma cu ceea ce-mi parea a fi o viteza ciclonicii. Curand,
mi-am pierdut orice simf al dimensiunilor, masurii. nonnelor ~i
proportiilor. Am fost transportat de o forta_ puternica dincolo de
cuno~terea personala. Sim~eam ca vad, aud, ~tiu tot ce se
petrece injurul meu cu o claritate uimitoare.
in acea noapte luna nu se vedea. Adancimea intunericului
din jur era impenetiabila, iar din departare se auzeau batai de
tobe. Din campie, mii de maci i~i raspandeau mireasma adormi-
toare. Era ceva rece in adierea inceputului diminetii ~i din cand
in cand tremuram. Un paun strapunse noaptea cu o chemare
cruda, ascutjta. Vazuse un ~arpe ~i se napustise asupra lui. in
dumbrava, pasarile incepusera sa faca galagie. Florile de cactus ~i
neem umpleau intunericul cu o visare aromata.
Clipele treceau ca ani ~i ani de bucurie. Excitarea face
momentele de bucurie scurte, in timp ce pacea ~i seninatatea fac
eterne acelea~i momente.
De-abia intrasem in extazul voluptos al abandonarii de sine,
cand am simtjt din nou un impact fizic nea~teptat. Ea m-a trantit
la pamant ~i a inceput sa danseze pe pieptul meu. Mi-am pierdut
cuno~tinta.
Cand mi-am revenit, ma aflam pe jos, in curtea templului.
Adierea n'isaritului imi mangaia tamplele fierhinµ. Am deschis
ochii pentru a ma umple de cerul inflorit roli!iatic. Ramchand
incerca sa ma faca sa-mi revin cu un cantec. Nazri, frumoasa ca
intotdeauna, li!Cdea langa mine cu un pahar de lapte. Corpul ii era
ro~u. Ochii ei indrazneµ se uitau li!i mai indrazneµ la mine prin-
tre dungile negre de collyrum. Mesteca pan li!i ochii ii zambeau.
"Bea asta", mi-a spus ea cu o dulceata neasemuita.
M-am uitat la ea, am acceptat paharul plin cu viata ~i am baut
pana la ultima picatura.
La ~ase luni dupa ce am parasit o~ul de ,campie al lui Nazri,
am aflat de moartea ei brusca ~i misterioasa. Era purtatii ca
mireasa pe spatele unui cal. inainte de a ajunge in satul mirelui,
ea s-a prahuli!it de pe cal, moarta. Nu a ajuns niciodata la casa
sotului ei.
11
Stinµi pe care i-am intalnit
Fecioara Neagri a Orientului
Acestea s-au petrecut cu mult timp in urma. Impenetrabila

lin~te a curgerii timpului a purtat cu ea evenimentele. Tot ce a
mai ramas din acele zile senine sunt ¥Japtele fermecate din tara-
mul memoriei, precum ~i sunetul p~ilor pe coridoarele gloriilor
pierdute. Zilele de pe colinele Vindhya ~i Rajasthan, batranul
hatha-yoghin Telengana ~i tanarul Ramchand, nemuritoarea
Nazri, toate aceste amintiri plutesc in trecut ca lampile ritualice
de-a lungul Gangelui.
Ceea ce a ramas mereu cu mine, ca o susµnere permanenta
de-a lungul vietii, a fost fascinaiia produsa de Doamna
Miracolului. Ea m-a iniµat in tainele inva~turilor din Soga
Vasistha", ,,Bhagavad Gita", in frumuseiea ~i inielepciunea
,,Mahabharatei". Ea a fost cea care mi-a ghidat p~ii pe calea plina
de mistere a Tantrei.
Am fost mereu preocupat de adorarea Fecioarei Negre. Dar
Doamna Miracolului. m-a sfatuit intodeauna: ..~teapta!
Pregate~te-te! Vremea trebuie sa soseasca pentru cei care au
incredere!"
Si iata di sosise. Avea loc un festival Divali. in acea noapte a
nopµlor am fost condus intr-un templu misterios ~i ascuns al lui
Kali, din Patalesvara. Templul era cunoscut pentru ca acestei
Mari Puteri Cosmice protectoare ii fusese inchinat un altar pan-
camundi (n.n. un loc sacru unde au fost ingropate trupurile a
patru animale ~i un trup uman, toate fiintele au murit in conditii
naturale, constituind rezonanta cu cele cinci elemente: paman-
tul, apa, focul, aerul, eterul).
Copil fiind, ob~nuiam sa ma inchin in timp ce treceam pe
langa acest templu, dar a merge acolo noaptea dep~ea cun1:jul
omului ob~nuit, cu atat mai mult al unui copil. Pana ~i praful de
pe alee parea straniu in ace! loc..
La intrarea noastra in templu am gasit semnele unei
pregatiri asidue pentru un ritual consacrat lui Kali. Preotul care
oficia imi era necunoscut. Dupa ce a trecut de miezul noptii,
douasprezece persoane s-au adunat in templul inceto~at de furn.
Dintre cele trei femei din grup, una era Doamna Miracolului, iar
pe celelalte doua nu le cuno~team.
Cred insa ca una dintre ele nu avea mai mult de 12 ani. Am
privit-o cu interes ~i atenµe. Era evident ca tinuse post ~i se prega-
tise pentru acest ritual. Pe fata ei se putea citi preocuparea. Avea
o privire visatoare, iar vibraµile pc care le emana copila erau clar
perceptibile. Imbaiata ~i impodobita, fusese ~ezata in postura
lotusului, pe o platforma acoperita cu un covor ro~u, peste care
era ~zata o piele de tigru. La momentul potrivit, ceremonia a
inceput, iar cantecele au impregnat atmosfera de solemnitate.
Patrundeam treptat intr-o stare sublima de incantare, ce se revar-
sa intr-un ocean de lin~te. Pentru mine, imnul devenea extaziant
cu fiecare clipa. Ahia mi-am retinut emofia. Ma simteam slabit.
Intensitatea versurilor ma facea sa tremur ca spicele de orz sub o
adiere de toamna.
Pe ne~teptate, o mangaiere m-a facut sa tresar ~i am deschis
ochii cu greu.
Sfinµi pe care i-am intalnit 333
Am vazut fetiµ intinsa pe platfonna. Llimpile ardeau
imprejurul ei. Una dintre femei ii ~ezase trei vase cu foe pe cap
1,1i palme. Fecioara stralucea in lumina flacarilor. Apoi,
dintr-odata, ramase nemi~cata ca un cadavru.
,,Ea este cea consacrata"
Cuvintele solemne ale imnurilor reverberau in intuneric.

Lampile slabe licareau 1:,i faceau sa danseze umbre fa.cl via~.
Figurile de stil ale limbii sanscrite provocau mintilor saturate de
simbolism sugestiv, fiori de bucurie sublimata pana la nem~are
1:,i extaz.
Nu am mai fost eu insumi, m-au inundat valuri dupa valuri
de bucurie beatifica. ,,Fericirea deplim'i (anandam) confeci cu~j
total. Atunci de ce sa ne ingrijoram in leg-JturJ cu boa/a,
decaderea sau moarlea?", mi-am amintit eu celebra sutra. Doar
eel liber se poate bucura. Doar eel fericit poate aduce celorlalti
fericire. Aceasta era cu adevarat beatitudinea. Am inteles atunci
ca ritualul care avea loc in faµ mea nu era un scop in sine.
Deveneam treptat parte a unui intreg. Prezenta Doamnei
Miracolului elevase tonul ritualului, ii asigurase rcusita si deter-
minase implinirea totala a unei iniµeri traditionale.
Fecioara, acum o zeira, era intinsa pe spate. In jurul unei
mandala bine conturate ardeau lampi. Tanara Devi parea lumi-
nata de o stralucire interioara care ii anula treptat propria pcr-
sonalitate ~i con1:,tienra existentei fizice. Priveam in special
infa.tj~area ei miraculoasa, care parea sa nu mai apartina acestei
lumi. Pierduse parca orice comunicare cu noi, cei care ne aflam
la baza platformei pe care statea intinsa. Era cufundata in ea
ins~i.
Mai tarziu, am aflat ca ea nu atinsese aceasta stare imperso-
nala dintr-o data. Receptivitatea ei inalta fusese dobandita prin
ani 1,1i ani de practica spirituala intensa. Ritualul initiatic
transformase fetita in Spiritul Cosmic al Mamei Divine. Ea era
intr-adevar transfigurata in Mama Divina, Sfanta Fecioara care
fusese considerata singurul izvor al Puterii tainice, de ciitre
oamenii din toate tirile ~i timpurile. Astfel de transformiiri sunt
posibile, dar nu pot fi confundate cu o stare de hipnoza sau cu
paralizarea puterii vointei. De~i atat de transpusii, ea devenea
intens con~tientii de rolul sau spiritual ~i de responsabilitaµle sale
in planul fizic. Atenpa ei era din ce in ce mai patrunzatoare ~i
mai vie.
Llni~tea s-a menµnut timp de douii ore. Fliicarile continuau
sa ardii, iar fumul a cuprins camera. Incantaµile murmurate in
gand µneau mintea focalizata. Astfel, am patrons gradat in starea
de vid. Ochii erau inch~i. pentru ca eel de-al treilea sa se
deschida. Un val racoros de fericire nepamanteana pornea din
cre~tetul fiintei, coborand de-a lungul coloanei vertebrale ~i
invaluind treptat intreaga fiinia. Era o experienta sublimii. Era
trairea ce transcendea timpul nostru.
Experienta ma cople~a. Simteam fiecare atom din acest
templu subteran inviind ~i vorbindu-mi intr-o limba pe care o
dlutasem intotdeauna sii o aud. ~i atunci am auzit-o.
Era ind in urechile mele cand prima adiere anunta rasaritul ~
trecea peste nervii mei obosiµ. Mainile red ale Doamnei Miracolului
mi-au mangaiat protector capul: "Pacea fie cu tine, fii curajos!"
Acea fatii nu mi-a ie~it niciodata din minte. Ea nu era pro-
priu-zis o iniµatii. Era prea tanara. Fascinanta, eteridi, avea ceva
special. Cred ca era consacrata unui destin anume. Persoane/e
care nu au viitor se tariisc printr-o existen/ii moartii. Am
intrebat-o pe Doamna Miracolului cine era copila.
"Ea este cea consacratii", a fost raspunsul ei plin de inteles.
Sfin1ii pe care i-am int.a/nit 335
Calatoriile paradisiace cu un ,nebun'
care este imbatat de Dwnnezeu
La Gaduresvar ne-am jucat mult prin culoarele intunecate

ale templelor Iui Shiva. in zilele fierbinti de vara, le foloseam ca
adapost de soarele arzator. intr-o zi eram singur intr-unul din
aceste temple. Deodata, am auzit di ma striga cineva ~i am vazut
un baiat, razand, care ma chema.
Era ,baiatul nebun' al Malakar-ilor. Aceasta familie era vestita
pentru realizarea omamentelor din argint filigranat, pentru
zeitatile modelate din argila. Ca ~i in alte bresle me~te~ugare~ti,
arta filigranului in argint, cu foite ~i incrustatii, s-a transmis in
familia Malakar de-a lungul multor secole. Unul dintre baieti
avea deseori viziuni spirituale. Dar nimeni nu-1 lua in serios. Era
considerat un nebun. Totu~i eu, Doamna Miracolului ~i
Gopinath Dada, fratele meu mai mare, ~tiam di percepµile extra-
ordinare ale baiatului nu erau nefondate. Noi ii consideram un
vizionar rar intalnit. Se ~tie di ~i sffmtul yoghin Ramakrishna
primea asemenea mesaje.
Ma intreb adesea care dintre noi are o minte sanatoasa.
Oamenii innebuniti dupa bani, sex, bauturi, senzapi, glorie
facila, care produc ~i au produs mult rau societapi, sunt adesea
luaµ in serios, apreciaµ ~i onoratj.. Ei reprezinta interesul nostru
politic ~i social. Ei i~i fundamenteaza adesea faptele pe principii
cu o logidi aparent solida.
Oare ace~ti ,nebuni' sau ,imbatati dupa Dumnezeu', care
vorbesc despre ,alte lumi', sunt intr-adevar nebuni? ,,0, de ce
sunt doar pe jumatate nebun, de ce nu ma transformi intr-un
nebun complet, Doamne?", canta adesea un baul bengalez (n.n.
baulii sunt o grupare spirituala de cantare!,i., dedica!,i. cu fervoare
diutarii de sine).
,Nebunia' spirituala este acceptata ca trasatura definitorie a
cautatorului adevarului. De aceea nu am fost uimit de ~a-zisa
,nebunie' a lui Malakar.

in acea zi, el mi-a oferit o dilatorie instantanee in cele mai
inalte zone ale con~tiintei. In apropiere era un shakti-pitha, un
altar consacrat din vremuri stravechi lui Durga. Am strabatut gra-
dina ~i am urcat pe varful unei gramezi de ruine.
Malakar obi~nuia sa i\,i povesteasca experientele. Nu vorbea
cu oricine, dar vorbea. Avea intrevederi lungi cu Gopinath Dada,
pe care obi~nuiam ~i eu sa il consult in absenta Doamnei
Miracolului.
In acea seara, Malakar se afla intr-o stare propice destainui-
rilor. Mi-a descris calatoriile sale ,spatiale' in diferite sisteme
,solare', locurile prin care fusese ~i experientele care ii mar-
casera. Pentru a-1 asculta trebuia sa-1 crezi. Foarte putini puteau
sa se concentreze asupra a ceea ce obi~nuia el sa ,flecareasca'.
Profesorii sai din ~coala nu puteau sa ii catalogheze ca nebun ~i
sa ii ignore, pentru di, uneori, atunci cand erau nelamuriti
asupra anumitor probleme, el gasea o solutje rapida ~i u~oara.
Putea sa prezica aproape perfect cutremurele, sexul copiilor
nenascuti, moartea ~i accidentele. El anunta doar prin avertis-
mente. Oamenii au concluzionat ca Malakar era afectat de un tip
ciudat de nebunie, care nu putea fi ignorat, dar nici tratat ca o
afectiune patologica.
Cu el, pe masura ce vorbea, calatoream prin multe din
locurile despre care am citit in tratatele noastre vechi ~i in
intelepciunea popoarelor de alte credinte.
Relatarea intalnirilor sale cu intelepti nemuritori, precum
Sanat, Sanandana, Sanatana ~,i Sanat-Kumara, cu Ashvin-ii
(n.n. medici cele~ti), cu inteleptii Vasistha ~i Narada, ma captivau
din ce in ce mai mult. Ma simteam fericit in compania sa, iar,
ceca ce era mai important, cu el alaturi eram eu insumi complet.
Ma atragea echilibrul sau, despre care vorbeau adesea ~i
Gopinath Dada sau sfiintul Jitendra. Insa~i Doamna Miracolului
obi~nuia sa-mi confirme motivele reale ale atraqiei mele pentru
Sfinµi pe care i-am int.alnit 337
noul meu prieten. Uneori ma intreba: ,,Ce spui despre calatoriile

paradisiace in carul fantastic condus de Malakar?" ~i cum eu ma
inro~eam pana in varful urechilor, imediat ma consola spunand
de obicei: ,,Strangeti bobocii de trandafiri atat timp cat puteti".
Referitor la nevoia mea de a fi in preajma lui, Maestra mea
avea doua versuri sanscrite favorite, pe care mi le spunea mcreu.
Primul era: ~ cum imitatiile de jad iau rolul diamantelor a-
tunci cand sunt montale in aur, Lot ~a datoritii unei intelepte
companii, chiar {ii un prost se maturizeaza, g-.1ndind mai bine".
Jar al doilea suna astfel: ,,Pana {ii un vierme atinge capul celui
ales, numai flind printre florile unei ghirlande; chiar {ii blocurile
de piatra devin indumnezeite cand sflnµi le acceplii ca flind
demne de admiraµa for'.
Apoi incepea sa cante: ,,Arzi, arzi, arzi! Doar aurul pur va
supravietui focului!"
Nu am fost niciodatajignit de observatiile ei, care, asemenea
sagetilor ce antreneaza un elefant salbatic, continuau sa ma
transforme.
Omagiul adus lui Shiva
intr-o zi, acest Malakar m-a adus pe mormanul ruinelor din

spatele altarului lui Durga. Soarele era pe punctul de a apune. El
era in transa ~i vorbea in limba sanscrita, pe care, in stare
obi~nuita, nu o ~tia. A cerut sa-i aduc omagiul meu absolut
Supremului Shiva, deoarece, spunea el, ne aflam in prezent:a
directa a Supremului pe muntele Kailasa. El simtea atat de reala
manifestarea lui Shiva, din inaltimile inzapezite, incat I-am sur-
prins intr-adevar tremurand. I-am atins pielea rece ca gheat:a.
Impresionat, am adus omagiul mai mult lui Malak.ar decat presu-
pusei prezente a divinitaµi.
Curand, elm-a indemnat cu o voce autoritara: ,,Vino! Soarta
mea va fi decisa deseara. Voi avea nevoie de ajutorul tau ...
Vino ... "
Putin mai departe, la capatul unei poteci infundate, se atla.
un spaµu mic, salbatic, inconjurat din toate piirµle de cladiri
vechi, inalte, din piatra. Dinspre aceste laturi nu se putea
patrunde acolo. Doar partea vestica avea o deschizatura de
aproximativ trei metri, incadrata de doua porti solide, din lemn,
inchise cu laciit.
Cand am ajuns la una dintre aceste porµ, Malakar a stat catva
timp in fa~ ei ~i am viizut deodata lacatul cazand singur. El a
impins poarta ~i m-a indemnat: ,,Vino, nu e timp. Shakti
~teapta".
Obi~nuiam sa vizitez locul pe vremea cand frecventam ~coala
primara, dind am citit pentru prima data Vedele. Iar acum aveam
sa ma intorc din nou aici, dupa aproximativ zece ani.
0 yantra vie
intr-un colt al acestui loc abandonat se afla un pale de pruni

cu fructe foarte dulci, dar plin de spini primprejur, pentru care
Varanasi este faimos. Aplecandu-ne in mod riscant pe sub pomi,
am dat peste o curte ingrijita, cu pamantul lucrat, unde era un
tufi~ de iasomie. Fiind in luna iulie, vegetafia era maturizata d~ja
sub soarele Indiei nordice. Iar iasomia, spre surpriza mea, era in
plina floare. Foarte aproape de arbust se afla un champak inalt,
cu parfumul imbatator, un oleandru ~i un hibiscus. Ma intrebam
cine ingtjjea gradina in aceasta pustietate.
0 Sri Yantra (n.n. yantra Marii Puteri Cosmice a Frumusetii,
Tripura Sundari, vezi pagina 406) schitata pe pamant, sfintea
locul. Era ca o pecete a ritualurilor tantrice. Priveam impre-
jurimile cu emoµe ~i, treptat, deveneam con~tient de vibratii
familiare. Malakar imi ceru sa ma a~ez ~i sa-1 ajut sa aprinda un
foe. De dupa un bloc de stand, a scos apoi ni~te rogojini, un
urcior cu apa ~i instrumentele necesare realizarii unui ritual
Sfintii pe care i-am inlalnit 339
tantric complet.
Cine avea sa conduca ritualul ~i in ce scop ramanea inca un
mister pentru mine, dar Malakar continua lini~tit, nepasator la
ezitarile mele, ferm ~i sigur de demersurile sale.
La lumina focului care incepuse sa trosneasca cu vioiciune,
am observat pentru prima data di yantra era ,vie'. Sesizasem anu-
mite mi~cari in diferite zone ale ei, in special in triunghiuri. Cei
care cunosc secretul acestei yantra ~tiu cat de important este ca
in adorarea ei sa fi asistat direct de un ,alter ego'.
Timpul se scurgea ~i intunericul devenea din ce in ce mai
profund. Dupa o vreme, am simtit apropiindu-se, in taina, un
strain. Ochii mei s-au intors involuntar spre porti, care erau, ca
intotdeauna, inchise, dar inaintt: sa apuc a-mi aduna gandurile
confuze, am devenit brose con~tient de o alta prezent;i, de
aceasta data aproape de mine.
in mod firesc, am fost uimit de aceste viziuni inexplicabile.
Peretii erau prea inalti pentru ca cineva sa urce ~i sa sari neob-
servat. Nici o intrare nu ar fi fost posibila prin portile inchise de
care nu imi desprindeam ochii. Auzind un fo~net u~or alaturi, am
intalnit chipul Doamnei Miracolului, care era ~ezata intr-o pos-
tura yoghina. Deci ajunsese! Am vrut sa o ating ~i sa verific daca
prezenta ei era fizica. Dar nu am indraznit. Am inteles ca eram
doar spectator. Ceea ce avea loc nu era decat un act ritualic ezo-
teric, intre un barbat continent ~i o femeie fermecatoare ~ezati
amandoi pe pamant, in interiorul Sri Yantra-ei.
Oricine cuno~te aceasta yantra ~tie cum sunt intrepatrunse
principiile masculine cu cele feminine ~i cum, din aceasta unica
fuziune, se dezvolta unul dupa altul, asemeni straturilor succesive
ale petalelor de lotus, multe alte triunghiuri intrepatrunse.
Imaginea omului ~i a universului sunt continute in aceasta mi-
nunata yantra.
340 Doarnna Miracolului
VIZiunea incandescenta a Marii Puteri Cosmice

Tripura Sundari
Frumoasa femeie. intinsa pe spate in yantra, a fost acoperita

de corpul go! al barbatului. Flacarile straluceau ametjtor, iar
mintea mea nu era capabila sa-~i gaseasca identitatea. Treptat, am
intrat intr-o stare de expansiune ~i am inceput sa ametesc cuprins
de un sentiment de bucurie. () lumina blanda imi patrundea
intreaga con~tiinta. Experienta cutremuratoare a ascensiunii
energiei Kundalini ma copleliea.
Am vazut O stralucire roliie invaluind totul, indepartand toate
diferentjerile. in acea culoare incendiara, ma simteam ca aruncat
intr-o Niagara de lumina lichidii. 0 infinitate de rasarituri nu ar
fi depaliit aceasta stralucire. Era un roliu atat de luminos, de o
nuanta asociata in general cu pasta de santal, cu stralucirea lunii
l)i cu crinul alb.
() lumina incandescenta scalda totul in jur. La cateva clipe
dupa aceea, mi-a aparut o alci1 viziune exceptionala: o femeie
uluitor de frumoasa, impodobita cu ghirlande ~i ornamente flo-
rale. In maini avea un arc din flori, sagetj-flori, latul lii tepu~a.
Sur.idea fermecator. Faciind ditiva palii spre perechea din interi-
orul yantra-ei, forma feminina stralucitoare s-a ~ezat pe spatele
barbatului. Am vazut alte doua siluete feminine, deosebit de fru-
mos impodobite, aliezate in ambele parti ale grupului. 0 lumina
albastru-inchis se ridica de la piimant 1:>i intalnea lumina ro~ie de
deasupra. Eram prea ameµt ca sa privesc mai departe 1:>i eram pe
punctul de a le1:>ina.
Cand vraja s-a risipit, I-am gasit pe Malakar stand pe jos, sin-
gur. in Sri Yantra, ~i ceva mai departe, o fata pe care nu o
cuno~team. Grupul disparuse.
,,Nu ai putut sa suporti", imi spuse Malakar razand ...Ti-am zis
de atatea ori ca aceste senzatii sunt rcale; la fel de reale cum sun-
tem eu, tu ~i toate acestca. Nu puteai spune ca erau ireale, atata
-
Slinµi pe care i-am int.a.lnit 341
timp cat tu ~i cu mine suntem reali. Le aduc la voinfi ~i le vad

disparand la voin\ii. De ce imi vine atat de u~or, nu ~tiu, dar ~tiu
ca eu nu sunt aici pentru totdeauna. Deoarece ai fost minutios
pregatit pentru aceste ritualmi amoroase transfiguratoare cu
continenta ~i totu~i e~ti plin de intrebari, ti-am adus aceasta fata,
Prakriti (n.n. natura). Dar sa nu ma intrebi cine este. Ea este
prakriti ~i nimic mai mult. hi va explica intr-o zi totul. Doar ca
nici eu, nici ea nu vom mai fi aici prea mult timp. Ca sa o
intalne~ti din nou trebuie sa te duci in alte doua locuri pe care le
~tii foarte binc,:. Unul este templul lui Sarasvati, din gradina Raja
Chet Singh, pe malul raului, ~i celalalt este in spatele templului
Kamaksya. Ea va veni la tine la porunca sfantului.Jitendra."
Cand am ie~it din gradina, spre totala mea uimire, am vazut
ca cram doar noi doi. Nelamurit, 1-am intrebat de fata.
A ras ~i a spus: ,,Ei spun ca sunt nebun. Vezi cat de nebun e~ti
tu? Nu ti-am spus ca va veni cand vei vrea? Acum nu o dore~ti cu
adevarat. Dore~ti altceva, de a~ea mintea ta cere explicatji Stai
lini~tit. Pe acestea le vei avea la limp, dar nu pe ea. Mintea poate
sa se ocupe doar de un singur lucru la un moment dat. ~a ca ori
explicatii, ori Prakriti."
in lumina Sinelui
Sadhana tantrica nu este un exercitiu simplu. Nu are ca scop
obti_nerea unor puteri minore. Puterea tantrica este obtjnuta
prin eforturi intense ~i reguli stricte. Ea necesita un antrenament
asiduu din partea unui discipol ghidat indeaproape de maestrul
sau. ,,Su[erin{.a infernala ii ~Leapla pe cei care intra in acesl cerc
cu dorinte inferioare in minte", spune Devi Yamala.
Aceasta putere, cand C obtirrnta, face fiin\,a umana sa traiasca
in lumina sinelui sau interior. Ea i~i cunoa~te atunci adevarata sa
natura, se confrunta cu O noua lume, 0 lume spirituala, ~i se
descopera ca fiind un compus din mai multe corpuri, fiecare
av.ind un nivel de con~tiinta caracteristic, diferit de celelalte. in

timp ce in starea inferioara de con~tiinta el poate vizualiza ~i apre-
cia doar aspectele materiale ale lucrurilor, in starea cea mai inalta
de con~tiinta, el se elibereaza de limitarile spatio-temporale.
In aceasta stare inalta, sadhaka (n.n. aspirant spiritual) este
capabil sa inteleaga nevazutul, neauzitul, neatinsul, nemurirea ...
De pe nivelul inferior, pe care se afla oamenii obi~nuiti, acest
nivel pare a fi o Fata Morgana sau visul unui orb. Dar, in realitate,
aceasta stare de con~tiinta confera fiintei umane darul extraordi-
nar de a indeplini aqiuni pe care, in general, in stiyile obi~nuite,
nu le poate realiza. Astfel, dobande~te o noua sursa de putere,
mai mare decat cea obtinuta din elementele fizice, ~i anume pu-
terea spiritului, a Gratiei.
La originea tuturor fortelor se afla unirea contrariilor fun-
damentale. Tantricii cunosc acest secret din vremuri imemoriale.
Ei numesc contrariile Purusha ~i Prakriti, forta masculina ~i forta
feminina. ~tiinta le nume~te acum negativ ~i pozitiv. Oamenii de
~tiinta au aflat ca mintea omului este la origini, inzestrata cu pu-
terea con~tiintei (Cit), fara de care nici o cunoa~tere autentica nu
poate avea loc. Nasul nu i~i poate indeplini functia fara puterea
de a mirosi. Ochii ar orbi fara puterea de a vedea. Mu~chii, oase-
le ~i ligamentele ar fi imobile, daca nu ar exista vointa de a le
m1~ca.
Astfel, sursa puterii este vointa. Tantra a cultivat-o ~i a
numit-o Puterea-mama. Nu membrele, nu corpul, nu lumea exte-
rioara cu care se afla in legatura acest sistem corporal, ci vointa
este forta primara a mi~carii, care determina individul sa intre in
contact cu lumea exterioara.
Tantra conduce fiinta individuala intr-o calatorie eterna prin
spatiul mental. Este dificil de crezut acest lucru ~i este chiar mai
dificil de acceptat; dar odata acceptat ~i exersat, rezultatele con-
tinua sa ii sustina. Tantra teoretica este bine sa fie inteleasa, dar
evolutia spirituala poate fi obtinuta numai practidind Tantra.
8fin{ii pe care i-am intalnit 343
Tantra fonneaz.i o veritabila fri.µe ezoteric:a sacra
in aceasta cunoal)tere nu exista miracol. Este at.at de logica,

at.at de evidenta, at.at de convingatoare, incat firul ei teoretic
poate fi urmat Ul)or. Pericolul survine la nivelul practicii. inainte
de a intra in apele adanci ale Pacificului, pentru a-1 traversa inot,
trebuie sa i\:i antrenezi foarte.temeinic mintea, corpul l)i emo\:iile.
Cand mananci, te plimbi, iubel)ti, visezi, gandel)ti, in primul, in al
doilea l)i in al treilea rand trebuie sa urmarel)ti disciplina. Aceasta
este pregatirea. Practica tantrica este ca jocul cu cob.rele vii ~i
otravitoare. Aceasta perioada de pregatire nu poate fi scurtata,
trebuie sa il)i urmeze cursul firesc. Daca acest sacrificiu al timpu-
lui ~i energiei devine imposibil de sus\:i,nut, atunci practica nu
poate fi realizata.
Printr-un joc al destinului am fost acceptat de Doamna
Miracolului. Pentru ca am fost ,nedezlipit' de ea, am primit in
mod direct toate aceste leqii. Daca am mers ulterior spre a cere
indrumare, din yoghin in yoghin, din ini\:iat in ini\:iat, din peleri-
naj in pelerinaj, nu a fost pentru ca mi-am pierdut calea ~i nici
pentru ca cram in cautarea unor fapte senzationale, ci datorita
bucuriei irezistibile a spiritului tantric, care cheama, invita ~i
raspunde. Tantra formeaza o veritabila fratie ezoterica sacra.
Construie~te o familie. Tantricul nu este nici singur, nici egoist.
Secretul acumularii. ~i pastrarii energiei ojas
De la Doamna Miracolului am aflat pentru prima data de ce

meditam. Exista o anumita energie care ne 3:juta sa mentinem
echilibrul launtric. In Orient, noi o numim ~jas. Un ciclu com-
plet al unei vieti umane poate sa formeze ~i sa utilizeze trei unit:a\:i
~i jumatate de ~jas, in timp ce o suta de astfel de unitati conduc
fiinµ umana la starea suprema de kaivalya (n.n. fericirea transcen-
denta), de uncle izvor~te fericirea suprema. Tantra urmare~te
acumularea treptata a acestor unitati de ~jas, dar un singur ciclu

existentjal nu este suficient pentru aceasta.
Meditatja este un proces prin care aceasta energie a ojas-ului
este pa.strata vie ~i dinamica zi de zi, ora de ora, clipa de clipa,
continuu. Cand meditatia este incununata de succes, fiima
interioara a celui care mediteaza este inundata de O lumina su-
blirna ~i de O stare de incantare pura.
Acest echilibru rneditativ controleaza complet toate reflexele
conditjonate. in afara de controlul durerii, asernenea meditatji
tantrice conduc la controlul asupra efectelor gravitatjonale,
mi~:arilor retinei, contraqiilor inirnii, respiratjei, contractjilor
rnusculare ~i accelereaza procesul vindecarii.
Exista nurneroase rnarturii despre puterile paranormale ale
oarnenilor. Acestea sunt dobandite in urma acurnularii ojas-ului
in fiinµ. Exista tibetani care parcurg distante incredibile in dite-
va ore, pe zapezile hirnalayene, tocmai datorita acestui ojas.
Corpul uman detjne potentjalitatj extraordinare! Trebuie
doar sa fie trezite. Dupa ce a aflat de existenta lor, fiinta urnana
trebuie sa inceapa sa se autoperfectjoneze pana la atingerea celei
rnai inalte stari de con~tiinµ, devenind astfel un eliberat in viata.
Pisicile se joaca cu propriile cozi. Copiii se joaca facand sa
pluteasca baloane in aer. Oamenii rnari fac un joc din propria lor
viaµ. La ei, toate organele se irnbolnavesc datorita unei vietj
nesanatoase. Cu o rnanii de chimicale, cu droguri, oarnenii civi-
lizati i~i arnplifica agerirnea ~i ascutjmea simturilor, induc starea
de hipnozii. de transii, puteri obtjnute temporar, menite doar sii
disipe ~i sii iniibu~e potentjalita!.ile naturale ale organisrnelor lor.
Materialismul occidental testeazii intotdeauna descoperirile
spirituale orientale in creuzetul ~tiintei lui !imitate, cu scopul de
a le distruge credibilitatea. El accepta un adevar ca fiind adevar
numai dupa ce ~eaza descoperirile misticilor orientali in tiparele
lor bine stabilite, fixe, rigide, care, din pacate, sunt !imitate la
interaqiuni chimice, care nici ma.car nu sunt complet
Slintii pe care i-am inta1nil 345
descoperite. Putem afla totul despre tot ceca ce exist'i, dar nu

putem da explica~ii ~tiin~ifice la intrebarile fundamentale ale
existen~ei. La accstea ofera raspunsuri misticismul, dar, deocam-
data, ceea ce misticismul explica este acceptat in Occident numai
ca probabilitate. Cei mai multi ,profeti' in $tiint,1 nu sunt
con~tientj de neputinta !or ~i inrobirea fa~ de cercetarile ~tiintj-
ficc.
Doamna Miracolului nu cuno~tea ~tiinµ modema. Nici
umilul Malakar. Totu~i, profunzimea experientelor ~i proportja
informatjilor lor ma uime~te ~i azi, dupa trecerea atator ani.
Plecarea definitiva a lui Malakar

in lumea de dincolo
Am fost aproape de Malakar pana la moartea sa, survenit'i in

conditii misterioase. Realizam asana-e impreuna in anumitc
noptj in perioada de descre~tere a lunii, la templul lui Sarasvati,
din gradinile Chet Singh, unde, de fiecare dat'i, aparea acce~i
fata.
Singur in asana lui, Malakar nu ie~ea decat foarte rar din
camera de rugaciune. Mama sa i-a gasit intr-o seara corpul nein-
sufletjt. Parasirea lumii fizice pentru o calatorie intr-un spatju
indepartat nu corespunde notjunii obi~nuite de moarte.
Am aflat despre el de la un discipol al sfantului Jitendra.
Cand am ~juns la casa lui Malakar, obi~nuita adunare a rudelor ~i
ca~iva colegi plangeau dispari~ia prematura a unui om spiritual.
Ahia atunci au recunoscut ca, intr-o lume nebuna, el traise cu
in~elepciune.
Dar mama sa nu plangea: ,,El a venit pentru a binecuvanta
aceasta casa. Noi nu I-am acceptat. ~a ca de ce sa ne lamentam
acum? El ~i-a fa.cut datoria ~i nu va fi niciodata separat de mine.
Cred in ceea ce mi-a promis."
Am fost surprins de modul in care ea a acceptat moartea
fiului sau. Mai venisera acolo Doamna Miracolului, sfantul
Jitendra, Gopinath Dada. Pe neru;teptate, siantul Jiten a inceput
sa danseze strigand: ,,Ma! Ma! Mal" Era cunoscut pentru aceste
dansuri ,nebune~ti'. Deodata, m-a tras de mana ~i am inceput sa
dansam impreuna, el fiind aproape agat:at de bratul meu stang.
Ma invartea mereu, pana am simµt ca nu mai pot suporta. Daca
Doamna Miracolului nu ma susµnea ~i nu canta versurile ei
preferate, cred ca ru; fi le~inat. De atunci, m-am apropiat mai mult
de sfantul Jiten. Fusese prietenul meu din copilarie ~i inca ma
considera un copil, poate chiar de aceea el insu~i parea sa devina
un copil cand era cu mine. Ne citea gandurile, vorbea cu ani-
malele, arata ~i se comporta ca un marinar batran, dintr-o poveste
nordica.
Un stint printre gunoaie
Maestrul lui era Purva Baba (n.n. purva, in dialectul hindi,

inseamna vas). Is-a dat acest nume de la faptul ca aduna toate
vasele pe care le primea. Parea mut. Singurele cuvinte pe care le
pronunt:a erau, de fapt, o izbucnire isterica neru;teptata de,
Kwaonl Kwaonl Kwaon!', impotriva gloatelor insistente de copii,
care ii deranjau adesea. Baba obi~nuia sa fie ru;ezat pe stanca
uitata in interseqia strazii Vaivanatha cu strada Bhutesvare. Era
un loc foarte important ~i foarte frecventat in orru;. in zilele de
sarbatoare, mii de oameni treceau pe acolo. Dar pentru ca locul
sau era foarte aproape de un morman de gunoi, nimeni nu se
apropia ~i nimeni nu-i arunca vreo privire. Era integrat in acest
,peis~j', negl!jat sau considerat un nebun.
Calea spirituala urmata de el se numea aghora. Oamenii ii
lasau pomeni, iar copiii descoperisera in el o sursa de ca~tiguri
u~oare. Furau ce primea sfantul, ~i apoi radeau pe seama lui.
Generozitatea sa fara limite era luata adesea drept nebunie. El
striga la ei, ~i pu~tii fugeau care-ncotro, razand triumfator. Sunt
Sfln(ii pe care i-am int.a/nit 347
sigur ca acesta era un joc pe care ii angrena intenµonat cu copiii
de care ii placea, facandu-i astfel sa sc apropie de el. Prin faia lui
trecea un jgheab puµn adanc, pentru apa de ploaie. Seara. era
aprins un foe chiar acolo, ca intr-o vatra, iar ce~etorii i~i gateau
o cina din orez ~i legume, intr-un vas mare. 0 multjme de oameni
infometati ~i de caini a~teptau aceasta mancare... Orezul,
legumele, lemnele ~i chiar vasul proveneau din donatjile zilnice
ale oamenilor dimprejur. Ei il considerau pe Baba un mare sfa.nt.
Cand venea vremea cinei, cobora de pe piatra lui ~i i~i infigea
mana murdara in vasul fierbinte, mancand ce se nimerea, fara sa
se preocupe de a se spala inainte sau dupa aceasta. I-am vazut de
multe ori mainile linse cu lacomie de cainii vagabonzi din jur.
Adesea lingea impreuna cu ei. Restul hranei era impartit egal
intre oameni ~i caini. La urma,, vasul, lemnele ~i celelalte resturi
erau aruncate la gunoi. Dar nu ~i vasul mic din pamant in care
oamenii ii aduceau lapte. Uneori, bea ~i el puµn, cu inghitjturi
mici, insa cainii profitau eel mai mult de pe urma acestei
ofrande. Vasele erau pastrate cu grija langa capul sau, ca ni~te
comori. Cea mai mica tentativa de a le muta din loc ii provoca o
furie extraordinara.
Cred ca acesta era modul sau de a ironiza comportamentul
oamenilor obi~nuiti care i~i pazesc posesiunile materiale a~a cum
i~i pazesc cainii oasele de ros. De aceea, de altfel, a fost ~i numit
Purva Baba (n.n. Sfantul Vasului).
Un aghori care h:ranea cainii
in timpul calatoriilor mele in Kanya Kumari, in 1977, am

intalnit un aghori insotit intotdeauna de o haita de caini. Seara
statea pe plaja, unde frumuse\ea apusului de soare atragea sute
de turi~ti. Discipolii sai aprindeau un foe ~i gateau orez cu pe~te
~i legume. Tineajuramantul tacerii de mai mult de patruzeci de
ani, de cand aparuse in Kanya. Cand cainii ~i oamenii sai erau
satui, el disparea ll!i nu il urma nimeni. Era numit Bhairava
cainilor.
Eu am vrut sa aflu unde se duce, dar l-am pierdut. Am ramas
pe plaja intunecata ~i pustie, cu gandul la el. A doua zi la pranz,
treceam printr-o padure din apropiere, iar la cativa metri in fata
mea mi-a aparut, ca din senin, zambind. "Namah Shivaya!", am
spus. "Namah Shivaya!", mi-a raspuns el, zambind. Am continuat
sa merg ~i dupa doi p~i am intors capul. Disparuse. ~ sunt
aghori-i.
Am aflat de la n~te barcagii di acel ritual al hranirii cainilor
avea loc fara intrerupere de mai mult de douazeci de ani, iar
acest om parea neschimbat, a fost vazut dintotdeauna la fel de
batran ca ll!i acum.
A doua zi, de pe la patru dimineata, ploaia era torentiala.
Seara, am vrut sa particip la rit:ualul hranirii cainilor de catre
acest aghori, curios frind de modalitatea prin care va aprinde el
focul pe o pl~ja umeda, sub o asemenea ploaie. inarmat cu o
umbrela mare, acoperit cu haina de ploaie, m-am dus ditre plaja.
Observasem fumul de la distanta ll!i ma ~teptam ca focul sa fie
protejat cu un acoperi~ provizo:riu. Dar nu. Haita de caini era
adunata de jur imprejurul sau ~i cativa discipoli pregateau man-
carea, iar el ins~i statea in picioare cu o nepasare solemna, exact
ca un privitor indiferent. in mijlocul rafalelor de ploaie, acea
pane de plaja era perfect uscat.'i. Nimeni nu avea umbrela, iar
focul nu necesita existenta unui acope~. Nici nu se gandeau la
asta. Grupul era preocupat doar de masa.
Aghori-i nu au incetat niciodata sa ma uimeasca. Fie di sunt
Bhairava, Bhairavi, din gruparea Natha sau Pasupata, ei ~i
metodele lor m-au fascinat mai mult decat altii. Aghori-i sunt
extrem de riguro~i ~i de severi in metodele lor de autocontrol. Ei
arata inspaimantator ~i au o aparenµ de furie ll!i proasta dispo-
zitie, dar acestea sunt metodele lor de autoprotectie. i~i ung cor-
pul cu cenu~, umbla goi, poarta lanturi grele sau ll!erpi vii pe ci
Sfin{ii pe care i-am int.alnit 349
~i pot fi intalnit-i, in locuri ciudate. Crematoriile, cimitirele,
gropile de gunoi sunt locuintele lor preferate.
Am vorbit despre acel natha yoghin care dinta din fluier,
despre bhairava care a fost prezent in templul Tarei, despre eel
pe care I-am intalnit la moartea surorii mele. Sunt o grupare
foarte speciala. Prietenul meu din templul Bhairavanatha, eel
care a condus ritualul de la tef\l.plul Kamaksya, chiar ~i Doamna
Miracolului, toµ aparµn unui gmp de oameni putemici ~i sacri,
pe care ii venerez.
~a era ~i sfantul Jitendra. Era intr-adevar un bhairava. de~i
mulµ nu au acceptat aceasta. Cei mai mulµ bhairava-~i au o alta
aparent;l. ,,Adoratorii lui Shakti sunt adoratori secreµ, adoratorii
lui Shiva (saiva-1?i) sunt recunoscuµ dupa semne, iar adoratorii lui
Vishnu (vaisnava-l?i) sunt recunoscuti dupa comportament",
spune un proverb. Prietenul meu Narada a fost un mare
vaisnava.
Trupul eel neinsufleµt mirosea a iasomie
in luna Baisakh (mai-iunie), treceam impreuna cu patru pri-

eteni pe o mica strada din Varanasi, cand, deodata, am simtit un
miros imbatator de iasomie. Nu era ceva obi~nuit. Am privit
inapoi ~i m-am simµt atras catre o lumina stralucitoare ~i un grup
de oameni aflat la o anumita distanta. in ciuda ironiilor priete-
nilor mei, referitoare la receptivitatea mea de a simii vibratii spi-
rituale, m-am indreptat catre acel loc.
Acolo am gasit un sffmt batran, in postura lotusului, aparent
neinsufleµt. Nimeni nu putea sa declare daca era cu adevarat
mort. Se ~tepta verdictul expertului care a venit abia dupa doua
zile. in acest limp, trupul a ramas in aceea~i postura fa.cl nici o
schimbare considerabila. Corpul a fost declarat mort ~i apoi
daruit Gangelui.
Sfantul Jiten a fost unul dintre experµi chemali sa se pro-
nunte asupra mortii lui Baba. Fusese un discipol al acestui
yoghin. Un altul a fost Gopi Dada al meu.
~ mai putea da multe alte exemple pentru a arata profun-
zimea spirituala a sfantului Jiten. Dar acestea nu sunt necesare
povestirii noastre.
,Puf-Puf Baba' a uimit intregul o:nu,
Un alt sfiint pe care I-am intalnit a fost un batran care statea

langa un foe, pe malul Gangelui, la Dasaswamedth Ghat. Zi ~i
noapte scotea un sunet, un puf'ait, ,Puf-puf-puf-pufl ', cu o
frecventa de doua astfel de sunete la trei secunde. Mai tarziu am
aflat ca era una dintre formele clasice de pranayama.
Chiar in Varanasi era considerat o fiintli spirituala deosebitli,
datorita practicii sale ciudate. Nu avea nimic altceva de spus
oamenilor.
intr-un an, a avut loc un eveniment deosebit. La fiecare
11-12 ani, Gangele se revarsa. lnundatia produsa de muson in
Varanasi atinge cote neob~nuite, scufundand o mare parte din
o~. Locul lui ,Puf-Puf Baba' era in pericol de a fi acoperit de
ape. Oamenii dinjur erau nerabdatori sa ii ofere Sfantului un loc
sigur, unde sa i~i mute vatra. Batranul nici nu a vrut sa auda, de~i
era al doisprezecelea an, eel in care, in mod obi~nuit, urmau
inundatii.
intr-o zi, apa i-a atins locul, iar daca mai inainta putin ar fi
stins focul. Baba nu a trebuit sa i~i schimbe locul, pentru ca
nivelul apei nu a mai crescut. lntregul o~ a fost uimit. Baba a
~tiut, pur ~i simplu, cand apa se va opri, caci cu 12 ani inainte, el
i~i schimbase provizoriu locul cu unul mai inalt.
12
M-am reintors la Dumnezeu
Devoµunea fi serviciul fati de un stint
Din copilarie am cautat prezenta sfantuluijitendra. Dar tim-

pul ~i. in special, brusca sa disparitie din Varanasi m-au facut sa ii
uit. in ultimii ani se crease in jurul sau o mica grupare de dis-
cipoli. Majoritatea imi erau cunoscuµ, de~i ei nu ~tiau de relaµa
mea sufleteasca speciala pe care o aveam cu el.
Prin asocierea mea cu aceasta ,fraµe spirituala', am ajuns sa
aflu anumite lucruri din viata sfantului ~i am reu~it sa gasesc locul
unde i~i avea ashram-ul ~i unde se strangeau discipolii. Chiar din
prima seara cand am fost acolo, am intalnit un cantarei renumit,
care i~i interpreta melodiile pentru sfantuljitendra ~i grupul sau
de adepµ. Aroma exotica a be~oarelor parfumate ~i mireasma
buchetelor de iasomie pluteau in aer. Am incercat sa fiu cat mai
discret ~i m-am ghemuit in coltul opus locului in care era a~ezat,
inconjurat de doi insoµtori apropiaµ.
Devoµunea ~i serviciul sunt doua fatete ale prieteniei. Fara
devoµune, serviciul este o rutina neinsufleµta. Fara serviciu,
devoµunea devine dulceag-sentimentala ~i plina de rasrat. Sfinµi
trebuie insoµµ pretutindeni. Ei sunt prea ,neatenµ' cu corpurile
lor fizice ~i, cu toate ca suferinta nu inseamna nimic pentru ei.

continua neglijare a trupului ar putca duce la vlaguire.
Pe langa ace~ti doi insotitori, am observat ~i o fata de apro-
ximativ 14 ani. Nu am putut sa ii aprecicz varsta reala. De~i era
dezvoltata fizic, parca doar o jucarie buna de str.ins la piept. Ea
nu numai ca statea foarte aproapc de el, dar erau ~ezati pe
acela~i covor~ de meditatie.
A impartj covora~ul de meditatje cu un yoghin este un lucru
foarte serios. Vaisnava Bauli-i, Bairagi-i ~i Bhairava-~ii nu i~i
urmeaza calea spirituala fara compania apropiata a unui ,alter
ego'. Pentru ei, a avea companie o fiinta de sex opus este la fel de
important ca a fi in apropierea unui foe, de~i aceasta inseamna,
totodata. ca pentru toti sadaka-~ii de altfel, o actjune la fcl de pe-
riculoasa ca meditarea intr-un loc plin de ~erpi venino~i.
Covo~ul pentru asana-e ~i meditaµi
Dupa cum spuneam, sa impani cu un yoghin covor~ul pen-

tru asana-e ~i meditatji este un privilegiu. Covo~ul este un lucru
sfant ~i. in cele mai multe cazuri. else mo~tene~te de la guru. Un
sadhaka are intotdeauna un astfcl de covo~, un kamandalu
(n.n. un vas pentru apa) ~i un danda (n.n. baston special).
Sfantul Jiten a fost un avadhuta (n.n. voghin care a atins
maiestria in continenµ sexuala), iar ca avadhuta, els-a preocupat
prea putjn de aceste reguli. Totu!?i, ~i el ~tia ca un covo~ de me-
ditatie nu poate fi atins de cei neinitiati ~i ca este un lucru prea
personal sail impartj cu un membru obi~nuit al comunitatii.
0 ofranda amara pentru un swami
Cand cram copil, locuiam langa una dintre manastirile din

Varanasi. Manastirea este inca acolo, in apropierea unuia dintre
templele lui Kali din Dasasvamedh. Swami-i, cunoscutj ca dandi,
A1-am reintors la Dumnezeu 353
de la obiceiul !or de a purta in mana un danda (n.n. un baston

special), se consacrau saclhana--ei personale, propagarii invat,'i-
turii vcdantice ~i practicii yoga. 0 data ce clepun juramantul, ei
i~i schimba numele. Nu se mai intorc nicioclata la trecutul lor ~i
raman fermi in credinta, pana la moarte. Fiecare dintre ei
raspunde la chemarea ,,Narayana!", replidind ,,Narayana!"
Pentru a supravietui, ei dcpind de hrana ,intamplatoare'. Ei
nu se due la cer~it. La vremea pranzului, merg doar la trei case,
nu mai multe, ~i striga: ,,Narayana! Narayana! Narayana!" Dad
nici un raspuns nu este primit in timpul celor noua strigari (trei
serii de dite trei), la cele trei case, ei trebuie sa piece fara masa
pe acea zi. Totoclata, nu au voie sa viziteze repetat acee~i locali-
tate. Fara a tine seama de vreun alt dar, accepta doar mancarea
proaspat gatita. Orice gust ar avea aceasta, o ofera corpului lor
printr-un ritual, spunand: ,,Ceea ce este de oferit este Brahma; a
oferi este Brahma; focul oferit in interior este Brahma; cele ce-i
sunt oferite ajung la Brahma pentru realizarea pacii Lui".
Un dandi nu accepta bani ~i nu comenteaza asupra portiei
primite. El nu multumqte ~i nu participa la nici o formalitate
sociala, insa binecuvanteaza casa in care a intrat, chiar ~i atunci
cand C nevoit Sa O paraseasca CU mainile goale.
Pentru mine, era ceva obi~nuit sa ii intalnesc. Canel cram
copil, familia mea cerea deseori manastirii sa trimita un dandi, in
jurul orei pranzului, sa ne binecuvanteze casa. Mentionam intot-
deauna numarul celor pe care ii a~teptam sa ii ospatam, iar ei i~i
faceau vizita la ora exacta.
in ziua despre care vreau sa va vorbesc, a venit la noi un
swami dandi in varsta. Mama i-a spa.lat cum se cuvine picioarele
~i i le-a ~ters cu un prosop de bumbac, de culoarea ~ofranului.
Swami avea o bucata de panza colorata injurul ~oldurilor, un co-
vor~ pe care sa stea ~i un kamanclalu. Dupa intregul ritual de
inceput, swami s-a a~ezat sa se bucure de masa.
Dupa ce a plecat, am clescoperit ca hrana Jui fusese
ingrozitor de amara. Aceasta se intamplase pentru ca servitorul
nostru pisase sare, cu o seara in urma, pe placa de mojar pe care,
fara ~tirea lui, altcineva pisase mai inainte frunzele unei plante
amare, pentru prepararea unui medicament. Dar swami nu
Bicuse nici o grimasa ~i nici un comentariu. hi pastrase in per-
manenµi zambetul cuceritor. ~a erau swami-i dandi ~i intot-
deauna m-am simtit apropiat de ei ~i de manastirile !or.
Victoria unui copil in lupta cu tigrul
in zorii unei zile, neavand altceva de facut, m-am hotarat sa

vizitez manastirea, daca nu pentru ceva anume, macar pentru a
asculta discursurile in sanscrita, prin care batranul conducator al
~ezamantului obi~nuia sa instruiasca ~i sa indrume calug-arii.
Abia atunci am descoperit ca locul era extraordinar de
lini~tit. Ma intrebam de ce nu era nimeni prin curte ~i nu aveam
nici cea mai vaga idee ca in acea zi a lunii calugarii aveau o me-
ditatie speciala, de 24 de ore. Ochii mei s-au oprit imediat asupra
unui loc pentru asana-e ~i meditatii, bine situat intr-un colt al
verandei. Era o platforma joasa, de lemn, pe care fusesera ~ezate
covora~e foarte atragator colorate. Deasupra unuia dintre ele se
af1a o blana de tigru cu doi ochi de sticlii, ce te fixau dintr-un cap
enorm, care nu avea un zambet prea primitor.
De-abia daca aveam vreo opt ani pe vremca aceea ~i privisem
pana atunci capul de tigru de la o distanta respectabila. Nu avu-
sesem ocazia sa traversez ace! spatiu sacru. Dar in acea zi, pru-
dent, am avansat ciitre aratarea infrico~atoare ~i, curand, am
ajuns cu ea sub brat, irnaginandu-rni di o strang cu toate fortele.
Arn considerat lupta o victorie, la capatul unei confruntari care a
continual mult tirnp pe acea platforma. Intr-un tarziu am ador-
mit pe blana rnoale, dar am fost trezit de un forfot neobi~nuit.
lntreaga manastire era strfmsa \anga platforma :;,i calugarii SC
rninunau de cutezanta unui copil de opt ani, care comisesc
:\I-am reintors la Dumnezeu 355
sacrilegiul de a p~i intr-un spatiu sacru ~i chiar de a donni acolo.
Numai marele Shankara avea acest drept!
in ochii congregaµei ingrozite ma ~teptau boala, paralizia ~i
dementa. Dar, contrar a~teptarilor Ior, nu mi s-a petrecut nimic.
Erau foarte miraµ!
Am fost luat in brate cu raceala de batranul swami ~i m-am
simµt foarte incurcat. Dar nu destul de confuz ca sa nu murmur
importantul salut ,,Narayana, Narayana, Narayana!".
Toti au rlspuns ,,Narayana, Narayana, Narayana!", iar cu
aceasta invocatie, vraja a fost dezlegata.
Dormisem, intr-adevar, mult. Era dupa-amiaza tarziu ~i tre-
buia sa ajung la Gange sa inot ~i sa ma pregatesc pentru vecemie.
Tot ce m-a intrebat swami a fost daca m-am bucurat de o Iupta
grozava cu tigrul. Calugarii, uimiµ, nu au apreciat ingaduinta
octogenarului. Dar eu am dat din cap afirmativ, am zambit ~i am
spus incet: ,,A fost o lupta pe cinste".
Swami mi-a intors zambetul: ,,Asta, cu siguran~, te-a obosit,
pentru ca ai dormit. Fugi ditre rau, acum este timpul vecemiei".
imi amintesc inca privirile de neincredere ~i de groaza cu
care ma fix.au dilug-.arii, iar de cate ori am avut ocazia sa vizitez,
ulterior, acel loc, ei m-au intrebat cu ingr~jorare daca am simtit
ceva special pe platforma sacra.
,,Nu ~tiu. Am adormit", era tot ce puteam sa spun.
Yoghinii - vraci ~ prieteni ai animalelor silbatice
Dupa cum am spus, a avea acces la covor~ul pentru asana-e

~i meditaµe al unui yoghin este un lucru foarte serios. in cazul de
fa~. covora~ul era impartit cu o fata. ~tiu ca un ,alter ego' are o
putere foarte mare. Pentru Natha-~i ~i Baul-i, ca ~i pentru
Bhairava-!)i ~i tantrici, prezenta unei femei, in postura de ,alter ego'.
este Ia fel de importanta ca cea a unui covo~ pentru asana-e sau
meditatie, a unui kamandalu sau a unui mala (n.n. rozariu).
Oamenii obii;muiti, adeseori dominati de propriul ego, ii

judedi gre~it pe ace~ti yoghini care au in apropiere o femeie. Ei
uita ca ace~tia pot fi intalniti adesea in compania cobrelor, ca nu
sunt aproape niciodata atacati de tigri. leoparzi ~i alte animale
feroce, dqi stau foarte aproape de acestea. Uita, de asemenea, di
merg prin satele insalubre ale Indiei, unde ajuta multi bolnavi.
Cei care nu urmeaza o cale spirituala nu ar trebui niciodata sa
aplice standardcle !or !imitate de etica ~i comportament asupra
celor care traiesc dupa alte principii. Normcle !or difera de cele
obi~nuite ~i nimeni nu este obligat sa le arate respect, dar eel
putin pot fi lasati sa i~i manifeste credinta, atat timp cat nu ii de-
rar~jeaza pc ceilalii.
Reda.nd viaia unei fete la sanctuarul

maestrului sufit Nizamuddin
in Islam, multi sufiti si imami (n.n. preoti musulmani),

cunoscuti pentru credinta ;;i spiritualitatea lor, au dus, conform
credintei, 0 viafa de oameni casatoriti.
Canel am fost la New Delhi, adeseori am vizitat mormantul
lui Nizamuddin Aulia, ale carui puteri spirituale au fost recunos-
cutc de intreaga lume musulmana contemporana. Printii ~i
imparafii se temeau de el. in timp ce arogantii ii aduceau un
omagiu respectuos. iar tiranii ii urmau sfaturile. Sfintii sufiti au
avut o influenta deosebit de mare asupra conducatorilor.
Eram un vizitator constant al sanctuarului lui Nizamuddin.
lntr 0 seara, m-am dus singur acolo, pentru rugaciuni. De fapt,
0
doream sa vad mormintele din vecinatate, unde erau ingropate

mari genii literare care scriscsera in urdu, hindi ~i persana. in
timp ce ma invarteam printre ruinc, am simtit imboldul de a
vizita sanctuarul.
Pana sa ajung in acel Joe, s-a lasat intuncricul. Treptele tocitc
de piatra coborau din coridoare, pana la un bazin, unde
M-am reintors la Dumnezeu 357
credincio1?ii se spalau inainte de a intra in curtea principala.
Mi-am sava~it ablut.iunea, spalarea ritualica, in tacere. Nici un
sunet nu patrundea prin peret.ii inalt.i, iar razele de lumina care
treceau printre ramurile copacilor de pe partea cealalta a bazi-
nului, nu ajutau prea mult la inclepartarea intunericului.
Am intrat in coriclorul care ducea spre curtea principala 1?i
mi-am pastrat privirea fixata pe pata slaba de lumina, care venea
clinspre curte.
Acolo am auzit respirat.i_a cuiva. 0 fiinta se clatina in intune-
ricul cotloanelor lungului coridor. M-am oprit, dar nu m-am uitat
inapoi.
,,Intinde palmele", a sosit un ordin in urdu, cu o voce foartc
ragu1?ita.
Mi-am intins mainile 1?i am siimt.it deodata o atingere rece. ca
de femeie costeliva, batrana, dar plina de tandrete. M-am intors
inspre ea, dar nu am vazut decal O pereche de ochi arzand, cc ma
fixau. Apoi sosi urmatoarea comanda ca un 1?Uierat: ,,Tine asta.
E1?ti ~teptat. Mergi in spatcle sanctuarului 1?i urea treptcle pana
la mausoleul poetilor din griidina. ~eaza-te langa tuf~ul de
mchendi ~i ~teapta-ma. Sa nu renunt.i_. Fugi, este timpul...".
Inainte de a apuca sa respir sau sa clipesc, vocea se topi in
tacerea din jur, privirea striilucitoare disparu, iar intunericul
redeveni desav-.1~it.
Pe mine, o binecuvantare sau o aparitie spirituala nu ma mai
lua total prin surprindere. Mi-am ti.nut respirat.i_a ~i. impins de
curiozitate, am act_ionat ~ cum am fost rugat. M-am dus direct
la tuf~ul de mehendi, chiar farii sa mai aduc ob~nuitul omagiu
mormantului sacru din sanctuar.
Un fachir batran statea acolo, invartind mataniile.
Vazandu-mii, s-a mutat indatoritor, · putin mai departe,
facandu-mi loc. Ahia atunci am observat ca pe podeaua de mar-
murii se afla ceva care parea a fi un corp neinsuflet.it, acoperit cu
un cea~af alb. M-am a1?ezat langii acel corp, cat mai aproape de
biitranul fachir. Cuno~team sanctuarul foarte bine ~i ~tiarn ca
acolo nu erau aduse cadavre.
Treptat, mi-am dat seama di cineva ofteazii jalnic. Suna a
plansetul iniibu~it al unui suflet nedijit, aflat in agonie. in acea
griidinii parfumatii, pe jumatate intunecatii, langii baldachinul de
marmurii, pentru prima data am vrnt cu tot dinadinsul sii ~tiu
despre ce este vorba.
Fachirul consola persoana care ofta: ,,Nu-tj face griji", spunea
el. ,,Prive~te, omul care ne putea ~juta a ajuns in cele din urmii.
Laudat fie Allah! Fii cu~joasii. El trebuie sii fi adus leacul pentru
fiica ta. Nu este chiar profetia ditn visul tau?"
Care om? Care profetje? Cine ~tepta ~i ce? Eu venisem doar
cu intentja de a strange informatii istorice ~i ziiboveam farii nici
un scop. Cum de am ~juns sii fiu implicat in acest incident, cand
eu faceam cercetiiri asupra unor morminte?
,,Fiul meu", imi spuse batranul fachir, ,,fii binevenit!
Folose~te ceea ce ai adus. A fost o veghe lunga, ~i viaµ din corp
se scurge incet, dadi nu s-a stins d~ja. Grabe~te-te. Avem
incredere in tine."
Ce erau toate acestea? Ce-i cu nebunia asta?
Dar fachirul a continuat: ,,Griibe~te-te. Dezvele~te corpul, fa
ceea ce este necesar. Fa sa se termine aceastii indelungata veghe."
Era ceva misterios in vocea ragu~itii a batranului. Am aqio-
nat dupa cum am fost rugat ~i am dat la o parte cear~aful. in faµ
ochilor mi-a aparut corpul unei tinere fete. Parfumul suav al flo-
rilor de mehendi, altarul cu doar o lampa arzand, modelele mis-
tice pe care le forma fumul beti~oarelor parfumate, suspinele
inabu~ite, corpul ei fragil, intins pe podeaua de marmurii, toate
formau un cadru de vraja. Totul parea jumatate basm, jumatate
poveste mistidi orientalii.
Am incercat sa-mi iau un aer de siguranta, sa dau dovada de
cur~j ~i sa riiman neimpresionat de atmosfera care parea mai
degraba ireala. Dintr-o cauza necunoscuta mie, fusesem ales
M-am rein tors la Dumnezeu 359
pentru a readuce in sim\iri o tanfira ~i trebuia sa-mijoc rolul. Dar
cum?
Cazul din fata mea era un stadiu avansat de tuberculoza. Fata
avea eel mai palid chip pe care il vazusem vreodata. Obrajii nu
purtau nici o urma de culoare. Am descoperit ca cea care o ve-
ghease atat de mult timp era mama ei, care suspina continuu. Se
apropie de mine ~i spuse, inedindu-~i cuvintele in lacrimi:
,,Grabe~te-te, fiule. Este a ~aptea noapte dind stau la capul fiicei
mele. Cred ca rugaciunile mele au primit r.lspuns. Ai venit adus
de destin ca sa salvezi aceasta fata. Acum nu zabovi, caci timpul
se scurge ... "
Curajos, m-am apropiat de ea ca sa vad daca dadea vreun
semn de viaµi. Negasind nici unul, mi-am plasat mai intai palma
~i apoi obrazul, pe obrazul ei ~i am descoperit ca era cald. inainte
ca cineva sa apuce sa clipeasca, mi-am introdus O mana pe sub
cama~a fetei, in ti.mp ce cu cealalta ii luam pulsul. Viata se unduia
in artere, slab ~i intermitent. Nu era ti.mp de pierdut. Dar nu
~tiam ce trebuia sa fac.
Deznad~jduit, am inceput sa plang. Am simtit starea cu care
intotdeauna asociam aparitia campului de forta al Doamnei
Miracolului. ~teptam, rugandu-ma ca ea sa-mi vina in ajutor. 0
vizualizam zambind ~i apropiindu-se de mine, dar, cu cat se
apropia, cu atat ie~eam mai mult din transa. Ma simteam foarte
tulburat.
,,Cau\i ceva, fiule?", interveni batr.'.inul fachir. ,,Prive~te, am
ceva in mana. £ste O biJuf{L de rozariu micuta, micuta. Am Obser-
Vat cand ti-a cazut din palma. Tine-a!" Si mi-a inmanat-o.
Era o biluta dintr-un produs vcgetal. imposibil de identificat
cu ochiul Iiber. Mi-am amintit irnediat de aparitia care imi stre-
curase ceva in palma in timp ce intram in sanctuar ~i traversam
coridorul intunecat.
Cum o priveam, am scapat-o din nou. Batranul a ridicat-o ~i
a spus: .,Pune-o in nara ei. Ea nu o poate inghiti acum. Introdu
biluta ~i sufla ca sa intre adanc in narii.. Sufla."

Ca in transa, am facut intocmai ce mi se ceruse. Nu ne rii.ma-
sese decat sa ai:;teptam cu totii. Spre miezul noptii, respiratia ei
deveni normala ~i corpul i se indilzi. I-am cerut mamei sale sa-i
pregateasca ceva lapte amestecat cu miere.
Ma simteam foarte obosit. Eram transpirat ~i respiram greu.
Fachiml a adus un pahar de bauturii., pe care l-a indreptat spre
buzele mele. Cand mi-am revenit. am recunoscut-o pe batrana
din coridoml intunecat, stand ceva mai departe ~i mestecind cu
incantare fructe de betel cu pan.
0 priveam cu insistenta, incercind sa inteleg motivul pentm
care m-a folosit ca sa fac ceca ce putea sa duca la capat ~i singurii..
Niciodata nu mi-a placut sa fiu folosit ca medium. Eram chiar
suparat, dar din ceea ce spusese, mi-am dat seama di ~tia de
relatia mea cu Doamna Miracolului.
,,Acum poti pleca", a spus rece. ,,Datoria ta a fost indeplinita
ai:;a cum trebuia. Dadi dore~ti. viziteaza-ma mai tarziu, intotdeau-
na te voi recunoai:;te ~ vei fi binevenit. Acum pleadi."

Vizitele mele la sanctuaml lui Nizamuddin Aulia au conti-
nuat ~i frecventez indi acel loc, dar pe batrana nu am mai
vazut-o niciodata.
Femeia misterioasa din mausoleul l\jmer
Cuno~team un batran yoghin care dilatorise mult, prin toata

India, in diutarea experientelor spirituale. L-am intrebat care
dintre locurile sfinte ale acestei fiiri i se parea a fi eel mai puter-
nic. Batranul a rii.spuns: ,Aimer sharif'.
intr-adevar, sanctuarul .i\jmer radia vibratn energetice puter-
nice, pentru toti cei care erau capabili sa le simta. Odata, intr-o
noapte, cand ma rugam singur in acel mausoleu, s-a apropiat de
mine un tanar. A ai:;teptat cu rii.bdare, iar cand mi-am terminal
rugaciunile, m-a intrebat dadi sunt interesat sa experimentez
1\,f-am reintors la Dumnezeu 361
ceva. La aceasta intrebare am zambit ~i am raspuns: ,,Ce sa fac cu

experientele care vin ~i se due ca norii. pe un cer de varii? Caut
ceva mai tangibil, mai special, mai personal".
Am ie~it in curte. Intr-un colt intunecat am observat ni~te
trepte ce coborau spre o intrare blocata. Acolo i~i avusese locul
de meditatje o fiini:i spirituala ~i ~tiam ca numai o singura data
pe an se deschidea acea poarta. Ascetul avusese rara putere de a
levita, ca Hamadani ~i Lalla Deed din C~mir. Era renumit tot-
odata ~i pentru ca putea fi prezent simultan in mai multe locuri.
De~i pare de necrezut, bilocatja nu este o forma de imagi-
natje sau un vis. Este la fel de credibila ~i de posibila ca o bucata
de fier ce plute~te pe apa, ca discutja intre oameni aflatj la dis-
tani:a de mii de kilometri sau ca vizionarea unor spectacole ce se
desfa~oara in alte parti ale globului. Ceea ce altadata parea de
neconceput va deveni odata la fel de familiar ca o jucarie in mana
unui copil. Exista numeroase dovezi in traditja oculta, care con-
firma prezenta aceleia~i persoane, in acel~i timp, in locuri
diferite, la departare de sute de kilometri.
~tiam cate ceva despre acest sfant ~i eram nerabdator sa aflu
cat mai multe lucruri. Nu mai era in planul acesta, dar influenta
fiintelor divine supravietuie~te corpului fizic. Uitandu-ma dupa
tanarul care ma chemase, am constatat ca eram singur in curte.
Era trecut de unu noaptea. Uimit de disparitja brusca a calauzei,
am privit spre acea intrare intunccata.
Intr-un mod inexplicabil, am gasit u~a intredeschisa. Am
intrat, recitand versete vedice. Langa mine am auzit acele~i
cuvinte, intonate insa de o voce feminina. M-am uitat in jur, dar
ochii mei nu reu~eau sa patrunda intunericul. Am ajuns langa un
bazin patrat, plin cu apa, ~i m-am oprit acolo. Mi-am fa.cut
obi~nuitele asana-suddhi (n.n. purificarea locului in care urma sa
ma a~ez), bhuta-suddhi (n.n. purificarea elementelor),
anganyasa (n.n. pregatirea membrelor corpului), karanyasa (n.n.
pregatirea articulatjilor degetelor pentru mudra-e) ~i am inceput
pranayama (n.n. tehnicile de control a suflului respirator).
Am fost invaluit treptat de o lumina vibranta, plina de feri-
cire, sublima. Era acea stare de exaltare pe care, din lipsa de
cuvinte mai potrivite, oamenii au descris-o ca fiind transcenden-
ta.
Deodata, din departare, se auzi vocea muezinului chemand
credincio!?ii la rugaciune. Era ora patru dimineata, deci timpul
pentru prima rugaciune. ~a di am inceput sa urc sea.rile. La
capatul treptelor, am vazut o femeie ce statea in picioare, a!?tep-
tandu-ma. Nu o cuno~team, dar ea a spus ca ma ~tia. Am discutat
ceva timp ~i am aflat ca era in dutarea unui ,alter ego' inzestrat
pentru idealurile sale.
Trebuie sa recunosc ca nu am reu~it sa raspund dorintei ei,
cad ma simteam nepregatit pentru o meditaµe cu ea.
Situaµa in care eram arata ce i se poate petrece unui om ten-
tat de du~manii sai interiori, chiar in pragul succesului. Cei care
traiesc in spirit trebuie sa poata trai in lumea dualitatii fara sa fie
afectaµ de ea. Afi capabil sa iti controlezi fiinta atunci cand te afli
in apropierea fiintelor de sex opus, a ~erpilor, tigrilor, leoparzilor
sau a flacarilor, arata, de fapt, maiestria dobandita prin dificile
exercitii practicate de yoghini.
Misticii nu justifica miracolele
Fara contraste nu exista ap1rindere, fara aprindere nu exista

transmisie, fara transmisie nu exista posibilitatea fuziunii, fara
fuziune nu exista incalzire, mi!?care, radiatie. Este un adevar vala-
bil in orice plan al manifestarii.
Acest adevar nu este inteles numai prin practica. El conduce
la experienta !?i poate avansa spre implinirea spirituala totala,
spre absorbtia totului in tot.
Trairea ins~i este posibila doar prin Gratie Divina. Fara
binecuvantarea ~i interventia Gratiei, practica poate ~juta numai
M-am reinLors la Dumnezeu 363
pana la un anumit nivel. De exemplu, este posibil ca detinatorul
titlului mondial la culturism sa nu aiba cu~jul Jui Lawrence al
Arabiei. ~a cum, pe de alta parte, Gandhi s-a dovedit a fi un
model de fort.a ~i rezistenta fizidi, de~i era doar o mana de om.
Experienfa spirituala sublima a dobandirii Grafiei nu poate
fi transmisa sau tradusa in cuvinte. Misticii doar vorbesc despre
ea, nu o justifica. Ei sunt fiinfe misterioase, care se bucura de
trairi superioare inielegerii ~i aspiraµilor noastre. Cand urmarim
sa dam crezare misticilor, cautand raspunsuri la intrebari super-
ficiale, ne zadamicim eforturile. Noi in~ine trebuie sa ne modi-
ficam perspectivele ~i aspirafiile. Trebuie sa invafam sa vedem
lucrurile ~a cum ar trebui sa fie, nu doar cum par a fi.
inapoi la sf'antul Jiten
Acesta este motivul pentru care nu am fost tulburat deloc de

prezenµ acelor femei in jurul sfantuluijiten ~i nici nu mis-a pa.rut
nimic neobi~nuit vazand tanara femeie acolo. in acele zile, intrc-
gul Varanasi a fost plin de zvonuri cu privire la declinul sfantului,
ca de altfel ~i referitoare la presupusa dedidere a lui Gopi Dada.
Ambii au devenit victime ale barfelor legate de compania unor
fete tinere ~i frumoase. Cei ce lansasera asemenea scomeli nu
avusesera totu~i nimic de-a face cu ei ~i cu activitaµle !or. Noi, cei
obi~nuiµ sa le fim aproape, am gasit in ace~ti yoghini o deosebita
putere de autocontrol ~i sfinfenie. Alegerea unui ,alter ego' potri-
vit este la fel de complicata ca alegerea lui Dalai Lama in Tibet.
Nici o circumstanta exterioara nu determina aceasta alegere atat
de mult ca anumite semne ~i prevestiri ezoterice. Am vazut multe
situatii de acest gen ~i ~ putea sa afirm, fara sa ezit, ca intotdeau-
na un ,alter ego' bine ales, dupii o instruire completa, devine o
Bhairavi deosebita, care ii poate conferi yoghinului puteri
excepµonale.
Puterea spirituala a unei tinere iniµatoare
Stransa mea legaturii cu ea a c~tigat in profunzime dupa un

ritual din templul Patatesvar Kali. In intunericul acelei nopti, nu
am putut sa o recunosc, dar, mai tarziu, nu numai di am identifi-
cat-o, dar mi-am dat seama ca intreaga experienfii a fost planifi-
cata chiar de sf"antul Jitendra, care, din frageda mea copilarie,
aratase un viu interes fatii de mine.
Am deprins austeritatea, disciplina ~i autocontrolul ascetic.
Din alte puncte de vedere, am fost implicat in viafii, cu toate pro-
blemele ei. in general, tantricii ~i hatha yoghinii au o existenta
obi~nuita. Nu este ceva ie~it din comun pentru ei sa fie luati in
mod eronat, drept oameni de rand. Aceasta aparenta contradiqie
este rodul unei atitudini necesare pentru a tine curio~ii la distant;i.
Am invatat de la acea tanarii femeie dificila arta de a tine pos-
turi lungi, de a mentine meditatia mult timp, de a ma concentra
in mijlocul multitudinii de factori ce ma puteau distrage, de a fi
rapid absorbit in planul spiritual, de a pastra simultan atentja
asupra mai multor laturi ale vietii.
Era neasemuit de tandra ~i rabdatoare cu mine.~ fi putut sa
dobandesc mult mai multe cuno~tinte de la ea. De~i mica de
varsta, ~tiam ca ea era, ca putere, cu mult deasupra altora. De
fapt, fara 3:jutorul ei, sunt convins acum ca sfantul Jiten nu ar fi
atins acel inalt nivel spiritual.
Cat de mult aveau sa ma ajute leqiile ei, trece dincolo de
orice inchipuire! Dar, in acele zile fierbinti, am fost absorbit de
uri~le vart:~juri formate de torentii politici ai timpului. Eram in
riizboi cu britanicii ~i era un riizboi de mare uzurii.
Tentaµile reflecta totdeauna existent.a

unor dorinte ascunse
Politica ~i ura, pe de o parte, evolutia spirituala ~i dragostea,

pe cealalta, nu puteau sa coexiste, ~a incat, in urma riizboiului
rece din mine, politica m-a absorbit. Am venit in contact cu forte
care nu aveau nimic de-a face cu ritmurile interioare sau cu mu-
zica sufletului. Oamenii politid n-au ~tiut niciodata despre
octavele in care s-ar putea manifesta con~tiinta umana. imi era
deseori dificil sa colaborez cu ei, dar forta mea spirituala m-a aju-
tat, modelandu-mi caracterul intr-unul hot:lrat sa urmeze orice
activitate cu entuziasm ~i credinµi.
Am fost luat de curentul politic din Varanasi. Am fost luat de
la meditaµe ~i de la disdplina spirituala. Astfel, i-am intalnit pe
cei care au trecut drept stapani ai ,cailor' lume~ti. Pentru ei,
tineretea mea netulburata, sanatatea ~i puritatea erau o mare
curiozitate, ~ cum un animal salbatic este o curiozitate in ochii
vanatorilor.
De ce oare, atund cand nervii sunt la capatul rezistentei ~i
corpul sufera in agonia chemarilor camale, cand nelin~tea ~i
nesiguranta iµ zdrobesc toate resursele, cand psihicul este supus
anihilarii, din cauza provocarilor, de ce atund, deodata, lacatele
restricµilor cad, porµle tuturor fortificaµilor se deschid brusc ~i
omul cade prada tentaµilor unui drum in~elator, intotdeauna
mai accesibil?
M-am gandit bine daca sa le numesc tentatii. De altfel. in
lumea exterioara nu exista tentaµi. Cuibul lor este construit in
interior, in timp. Daca nu le porµ in sinea ta, nid o forµi exte-
rioara nu le poate determina. Este ca ~i cum ai vrea sa scoµ apa
din urechi. Atund cand nu este apa in urechi, nid apa din afara
nu poate scoate apa din urechi. Tentaµile reflecta totdeauna exis-
tenta propriilor noastre dorinte ascunse.
Dar aid apare intotdeauna o intoarcere cu o suta optzed de
grade. in Tantra, aceasta intoarcere este imediata ~i radicala.
Omul este ceea ce este, prin propriile sale eforturi. El ar putea
eradica total trecutul ~i s-ar putea abandona in bratele Mamei
Divine, cad, indiferent dadi. ~tie sau nu, daca vrea sau nu, Mama
este intotdeauna acolo ca sa-1 imbraµ~eze.
Apropierea de Ma Ananda Moy
in acea perioada a vieµi mele am aflat de existent.a unei

femei sfinte a Indiei, Ma Ananda Moy. Departe de Doamna
Miracolului ~i de malurile Gangelui, prins in vartejurile politicii,
suferisem mult. Ta~jeam dupa un impuls spiritual. ~a ca, intr-o
dupa-amiaza, m-am dus sa o vizitez pe Ma. Am descoperit di
mul!:imea din jurul ei era aceea~i masa profana pe care o intal-
neai in mod ob~nuit in jurul sfinµlor - o mulpme de mediocri
care se adunasera numai pentru a obµne o binecuvantare sau un
leac, soluµi sau daruri cu valoare materiala, pe care ei, in mod
normal, nu le meritau pentru ca nu depusesera vreun efort spi-
ritual. Cateva momente am stat doar ~i am privit adunarea
curioasa. Minutele treceau, iar eu ma convingeam gradat de
inutilitatea demersului meu, dind, deodata, am simµt di cineva
se uita la mine.
Era ins~i Ma. N-~ putea reu~i vreodata sa ii descriu privirea.
Chipul ii era scaldat de lumina ro~ie a soarelui care apunea, iradi-
ind o duio~ie materna. Ma era o femeie foarte frumoasa. Indin-
tatoare. Entuziasmul, puterea ei, aura pe care o avea - aproape
di luminau fiecare celula a corpului meu. Niciodata pana atunci
nu mai vazusem atata stralucire, intr-o forma atat de sublima.
Dadi privirea ar putea intr-adevar sa vrajeasdi, Ma facea asta cu
frumusetea sa, cad chipul sau rivaliza cu incandescenta aurului
pur...
Ma uitam fix la ea, iar ea imi suspnea privirea. Mi-a vorbit de
la distan~ ~i mi-a raspuns la intrebari inainte chiar sa-i fi vorbit in
cuvinte. M-am dus ~i dimineata urmatoare, ~i a doua, ~i a treia zi.
Ma simteam foarte atras de ea. Mergeam dimineata, dupa-amiaza
~i seara.
Pana dind, intr-o zi minunata, am urcat dealurile Vindhya-
Vasini, unde doream sa stau pana seara, ~tiind di voi fi singur. Dar
am vazut-o doar pc ea, stand pe treptele unei casute, pe jumatate
rezemata de stalp, ,stralucind ca :marele ce rasare ~i ca luna'. Din
privirea ei absenta, mi-am dat seama ca era cufundata in starea de
samadhi. Ma era rareori vJ.zutf singura. De cele mai multe ori era
inconjurata de un grup de oameni.
in cateva clipe, o discipola in varsta aparn din casuia. Ea m-a
rugat s-o ajut sa o luam pe Ma ~i sa o ducem la ma~ina care o
a~tepta. ,,Nu ~i-au imaginat", mi-a explicat batrana, ,,ca ea va intra
in transa chiar acum. $i-a mancat micul dejun din portocale ~i a
amorµt deodata. Ce incurcatura!. ~ fi vrut ca macar sa-~i termine
masa."
A a~teptat puµn ~i a incerca1t sa-i introduca in gura o lingura
plina cu bucati de portocale. Degeaba. ,,Pot sa incerc eu?", am
intrebat timid.
Batrana s-a uitat la mine ~i, fara a spune nimic, mi-a intins lin-
gura ~i castronul. Cum tineam mana aproape de buzele sale, ea
le-a intredeschis ~i, cu un efort evident, a inghitjt ce-i pusesem in
gura. A facut asta de patru ori, apoi a deschis ochii, zambindu-mi
cu lumina !or. Numai Ma putea zambi a~a.
Caµva oameni venira sa vada ce se intampla. Inainte de a
pleca cu ei, mi-a spus sa caut o casa mai in vale. De uncle ~tia ea
oare ce diutam eu? Mi-am dat seama imediat.
$i am facut-o. 0 data, de doua ori, de trei ori. Dar nu am
putut ajunge prea aproape de ea. Era intotdeauna inconjurata de
multjme. La intoarcerea mea in India, cand am asistat la ultima
Kumbha Mela, la Prayag, am intrat ca din intamplare in cortul
rezervat pentm ea. A fost in stare de extaz in cea mai mare parte
a timpului cat a ramas acolo. Discipolii cantau imnuri
devotjonale. Sute de oameni venisera s-o vada macar de la dis-
tanta. M-am intrebat, abia intors din Occident pentru a vizita
India, cum am intrat oare in ace! cort, din miile de corturi, ~i
cum am reu~it sa O vad pe cea pe care sufletul meu O cauta.
Ii era cunoscuta sfantului .Jitendra ~i yoghinului Gopinath.
Era considerata un mare suflet al spiritualitatii Indiei, o
femeie paramahamsa.
La fiecare doisprezece ani, oamenii sfinti ai Indiei se reunesc
pentru o baie ritualica, intr-un loc special din Gange. Adunarea
lor dureaza O luna.
Calea spirituala a unei Bhairavi
L-am uitat pe sfantul.Jitendra. Cum de stia de prezenta mea

acolo sau in Varanasi? Dar barbatul a spus: ,,Esti ~teptat imediat.
S-a petrecut ceva ... "
Fecioara pe care o cautam intrase in starea de samadhi si nu
isi revenise inca. Dupa o veghe de cinci zile si cinci nopti, a fost
declarata eliberata. Numai corpul fizic se mai afla acolo si trebuia
incredintat flacarilor. Am fost ales si chemat sa ma ocup de
solemnele funeralii.
De indata ce am trecut pragul vechiului templu, am
constientizat vibratiile familiare. Nu a mai fost nevoie de nimeni
care sa-mi arate drumul. in spatele templului, pe veranda, era
intins un corp acoperit cu un cearsaf alb, incarcat de flori si
ghirlande. Usoan:: firisoare de furn de la miile de betisoare par-
fumate se rasuceau in jurul sau. Un cerc alb cu rosu inconjura
cadavrul. Pe podea, alaturi, statea nemiscat sfantul Jitendra,
tinand-o de mana. Era greu de crezut ca acea mana ging~a. acele
incheieturi flexibile erau lipsite de viata. Capul sfantului era
aplecat. Ma intrebam daca nu se afla si el in samadhi. Alti doi
yoghini renumiti din Varanasi erau asezati de partea cealalta a
cadavrului. In curte, un grup intona cantece religioase. Moartea,
la hindugi, deschide ugile eliberarii spirituale si este un moment
de sarbatoare.
Dar cine fusese ea?
Simteam nu numai ca eram ~teptat, ci ca eram o parte
esentiala a ceea ce urma. Ca si cum cadavrul ar fi fost in posesia
mea.
1\1-am reinLors la Dumnezeu 369
M-am apropiat cu gtjja. Oare ea era cu adevarat? Am zambit
in sinea mea cand mi-am dat seama de situatie. Nu m-am dus eu,
din proprie initiativa, la sanctuarul lui Kali, sa aflu informaµi cu
privire la fecioara de pe platforma? !;ii iat-0, ,alter ego-ul' ales pen-
tru sfant, prietena mea din copilarie, mentorul ~i ~jutorul meu
secret. Mi-am amintit cum fuse:se pangarit numele sfantului de
zvonuri cu privire la stransa sa legatura cu aceasta fecioara.
Luandu-ma de mana, sfantul m-a condus intr-un colf al
curtii. Acolo, la umbra unui copac, mi-a dat cateva instructiuni.
in aparent:a, era foarte afectat de cele intamplate.
,,Avear~ nevoie de tine", a inceput. ,,in cateva luni, perioada
de meditatie a crescut in durata. A venit un timp cand a pierdut
orice contact cu lumea fizidi, preferand sa cante pentru
Dumnezeu tot timpul. in ultimele noua zile, nu a ie~it din starea
de samadhi nici macar o data. Cand m-am dus la ea in camera,
era prea tarziu. Deja trecuse dincolo. Vezi tu, se nascuse cu o
mare putere ~i venise pe pamant doar pentru aceasta scurta
perioada. intotdeauna vorbea de tine. lntr-un fel, Doamna
Miracolului a banuit lucrurile ce aveau sa urmeze ~i m-a avertizat.
Dar fiecare trebuie sa-~i urmeze propria cale. Nu este oare calea
spirituala drumul unui calator singuratic? Ea s-a dus in locul de
care apartinea. Aici nu mai avea nimic de ~teptat. Acum trebuie
sa-ti joci rolul."
SfantulJitendra o gasise inca de cand era o fetit:a. ii cuno~tea
trecutul, vietile anterioare ~i faptul ca intr-una din vieti fusese un
yoghin tibetan, al carui progres spiritual se curmase de timpuriu,
intrerupt de un lama incon~tient.
In penultima incarnare, se nascuse in Cambodgia. Fusese
singura Bhairavi a unei grupari tantrice. De fapt, ea fusese
Bhairavi in ultimele ~pte vieti. Dintre acestea, nu a ~tiut decat de
ultimele doua. in cele din urma, in aceasta viat:a, ea a venit la
mine, ~tiind ca ar putea fi in sigurant:a aici. Singurul lucru de care
se bucura erau intalnirile ~i ritualurile cu Doamna Miracolului.
in multe din aceste ritualuri am insotit-o. insa Doamna

Miracolului nu mi-a dezvaluit identitatea fetei. Si asta se datorase
planului pus la cale de catre sfant.
Apoi a venit timpul dind m-am indepartat de acest mediu. in
limbaj comun, am ,e~uat', am ,decazut'. Stiam ca-mi tradasem
menirea. Pentru mine, nu numai o via~, ci multe vietj cred ca
trebuie sa treaca pana cand voi experimenta din nou ceea ce am
tr.lit cu Maestra mea in Kamaksya, in ruinele de la Angkor Wat ~i
in compania acestei fecioare.
Acum trebuia sa-mi joc rolul. Sfantul era foarte preocupat
sa-i salveze corpul de la pangarire. Fusese consacrata lui
Dumnezeu de cand avea cinci ani. Fusese virgina ~i pregatita cu
grija pentru un anume scop, ~i aceste pregatiri creaser.l un
curent de legende. Natura acestora, grija cu care fusese fa.cut
antrenamentul erau familiare numai acelora care detjneau foarte
secreta ~tiin~ a caii Tara sadhana.
Necunoscand acest curs strict de instruire, ignorantii din
Varanasi vorbeau despre tot felul de orgii inchipuite. Iata de ce
retragerea departe de privirile ~i comentariile publice sunt obli-
gatorii pentru practicantul tantric.
Sfantul Jitendra continua: ,,,Ea mi-a spus ca va fi aproape de
tine. De aceea a ~i simtit cand te-ai indepartat. Dar aceste
retrageri temporare nu sunt neaparat regresii definitive ale prac-
ticantului. Doamna Miracolulu:i a inspirat-o foarte mult. Acum a
plecat pentru ca asta a fost voin~ ei. Trebuie sa ne asiguram ca
drumul nu ii va fi sta~jenit ~i corpul va fi pastrat neatins ... "
Am fost ~ocat sa aud aceste cuvinte. ,,Corpul ei, pangarit?
Acest corp?" Eram inspaimantat.
Sfantul s-a uitat la mine. ,,Sa nu te surprinda. Aminte~te-ti ri-
tualurile din templul Tarei, langa Gopal Mandir. !ti aminte~ti ace!
cadavru?"
,,Cum a~ putea sa uit?"
,,Acela era corpul unui barbat. Acesta este al unei femei.
Aceasta femeie este fecioara consacrata. Dadi rama~itele corpului

ar fi utilizate ca obiect de meditatie, aceasta i-ar cauza o mare
suferinia, i-ar intarzia eliberarea. Cel mai bine ar ti sa-i consacram
corpul in foe. Dar pana va ti facut acest lucru, trebuie sa o prote-
jam ~i sa O tinem sub O paza stricta."
,,Paza? Ce paza?", am intrebat inspairnantat. ,,invaia-ma, te
rog, ce trebuie sa fac."
Pregatirea pentru rug a unei sfinte
Atunci am inceput sa invat o noua ~tiinta: ~tiinta cartii

rnortilor. Multe dintre aceste dirti au fost distruse de cei care nu
le-au inteles rostul. Multi le-au condamnat ca surse de vrajitorie
~i de perversiuni oculte. Documentele nepretuite ale esenienilor,
ale egiptenilor, ale ma~ilor, ale tibetanilor au fost ~i sunt dis-
truse din tot felul de motive.
Arn aflat ca spiritele neincamate, ca ~i fiintele urnane, sunt in
cautarea unei comunicari cu o entitate evoluata. Prezenta ei,
chiar pentru o clipa, este foarte benefica sufletelor suferinde. Dar
pe langa acestea exista ~i spirite rnalefice, care stau la panda, gata
sa franeze avantul in evoluµe. Astfel, ~i folosirea cadavrului in
scopuri oculte este o practidi veche. Atunci am devenit con~tient
de responsabilitatea cu care fusesem insarcinat. Trebuia sa ajut la
transportarea cadavrului la Manikamika.
M-am dus la locul funeraliilor ~i am spalat cadavrul cu aju-
torul matu~ii yogini, pe care I-am irnpodobit apoi ~ cum ar fi
dorit ea ins~i sa-1 ofere in ultima Shavasana (n.n. postura
cadavrului). Corpul ei gol trebuia imbracat ~i invelit cu un
ce~ alb, dupa care trebuia ~ezat pe rugul acoperit la sfa~it cu
matase ro~ie. Cea~l urma sa fie indepartat apoi cu atenµe, ast-
fel incat intregul corp sa ramana iru~urat, insa fara nici un
obiect de imbracaminte care sa-l stranga. Parul urma sa fie piep-
tanat ~i lasat sa atame pe rug.
,,Nu µ se va petrece nimic rau. Yogini va fi aici ca sa te

indrume. Ai curaj !?i fa precum te-am rugat", mi-a spus el.
Acea yogini s-a comportat foarte curios. Imi tot gasea scuze
pentru sarcina care mi se daduse, incat, la sugestia ei, 3!? fi putut
sa-mi iau ba~jele ~i sa plec in alta parte. Dar n-am fa.cut a~a. in
timpul imbaierii ~i imbracarii, ea imi atragea atenµa asupra
nuditatii corpului feminin ~i asupra st:anjenelii pe care o simtea
avandu-ma alaturi in ace! ritual. Dar ~tiam bine ca 3!?a va face,
pentru di fusesem avertizat.
Sfantul Jitendra mi-a spus sa accept ~jutorul acestei yogini
din Manikarnika, spunandu-mi insa: ,,Ai grija! Chiar ~i ea cauta sa
aiba un corp pentru ritualurile ei."
Mi-am amintit cum s-a jucat aceasta femeie cu mine cand
eram mic copil ~i cum a intervcnit Doamna Miracolului. Mi-am
amintit, de asemenea, di ea a realizat ritualuri contrare caii spi-
ritualc a Bhairava-;;ilor. Nu mi-am incruci;;at sabiile cu ea, nici nu
i-am urmat indicaµile, dar nu am picrdut din ochi cadavrul. L-am
tinut in contact permanent cu mine.
In timp ce spalam corpul defunctci, nu am putut sa fac altce-
va decat sa recit: ,,Atman (n.n . Sinele Suprem) este unic, in
Atman toate diferenµerile dcvin Unul. Care este atunci confuzia
sau de ce mai exista durere dad totul este vazut ca Unul?"
Negasind nici un mod de a ma indeparta, ea a parut ca s-a
rcsemnat cu situatia. Pana la urma, amandoi am 3!?ezat cu succes
cadavrul pe rug. Cand a venit momentul sa indepartam cear~aful.
am acoperit intregul rug cu o bucata de catifea ro;;ie, brodata cu
auriu, apoi am desfacut cu grija sariul ~i am inceput sa-1 trag
incet. La un moment dat, s-a oprit ;;i nu am reu~it sa-1 mi~c nici
un centimetru. Am fost nevoit sa-mi introduc mana sub cear~af.
pana in locul in care se blocase. Am atins cadavrul ~i I-am sim\it
foarte cald. Era vie? Socat, am vrut sa verific. Nu numai ca ii batea
inima, dar intreg corpul i~i revenisc. Eram atat de uimit, incat
ahia daca imi puteam tine mintca in fdu. Se petrecuse ceva!
M-am reinlors la Dumnezeu 373
Era intuneric. Umbrele peretjlor din piatra solida irni
dadeau fiori. Am simtjt di alte doua persoane stateau de partea
cealalta a rugului. Am sirnt,it o respiratje peste umarul meu. Dar
nu rn-arn uitat. Gradat, am inceput sa imi revin.
,,Lasa-rna sate ajut", am auzit vocea matu~ii.
In circumstante asemanatoare, ar fi fost o sugestie fireasca ~i
salvatoare. Dar nu-mi pierdusem indi rat,iunea. Ochii mi-au cazut
pe doi caini care ma pazeau, uitandu-se la mine de sub rug,
aproape de picioarele mele. M-am uitat la mat~a. M-am uitat la
ei. Nu era neobi~nuit sa vezi caini in preajrna crernatoriului. Atat
de obi~nuiti sunt cu locurile, indit se foiesc fara fridi chiar pe
langa rugurile in fladiri.
Acolo se simtea insa miros de ~obolan. Avearn sentimentul di
ceva nu era in regula. M-am uitat la caini, apoi la matu~a. ti-
nandu-ma strans de cadavru. Tot timpul am murmurat imnurile
din ,,Atharva Veda", care ii invoc..au pe Agni, spiritul focului, sa
indeparteze fortele raului ce dadeau tarcoale rnoqilor, in crema-
torii: ,,Sa lasam acest cadavru sa fie oferit focului. 0, preoti care
aducet,i sacrificii, distruget,i fortele demoniace! Faceti ca ele sa fie
cuprinse de fladiri ~i sa se consume singure. Faceti astfel incat cei
ce inceardi sa tulbure acest ritual sa fie dist~i!"
Am tot repetat formula din ,,Atharva Veda", pana cand am
simtit di cei doi caini au disparut. Unul dintre ei a trecut foarte
aproape de mine ~i i-am dat o lovitura putemica cu piciorul
stang. Spre surpriza mea, nu a scos nici un urlet reflex. Dar eel
mai important lucru era di disparusera. U~urat, m-am uitat la
mat~a. Era la fel de transpirata ca mine. Am tras din nou de sari,
iar acesta a dizut langa rug.
Scripturile noastre ne invaµ cum sa pregatim un cadavru.
Corpul are dreptul sa fie incredintat naturii la fel de gol cum a
venit pe lume. Nimic din ceea ce aparµne lumii nu trebuie sa il
incarce. Trebuie spalat, impodobit ~i masat cu gtjja, cu sub-
stantele care vor ajuta la o ardere rapida. Gata pregatit, urmeaza
sa fie intonate rugaciunile. Ele au ca scop dezlegarea legaturilor
mentale ale decedatului cu aceasta lume.
Ce este mintea? Ce este corpul emotional? Orice ar fi, ele
sunt cauzele dezvoltarii personalitatii, care cre.'jlte cu ajutorul
organelor de simt i;;i de actiune. Prin urmare, cei ce pregatesc
cadavrul trebuie sa inchida cele noua ,porti' (urechile, ochii,
narile, gura, anusul i;;i organul sexual) cu bucati de aur. Acest obi-
cei de a acoperi, ,portjle' cu aura intrat in ritualurile funerare
indiene venind din Egipt, prin Iran, unde corpul este acoperit in
intregime cu aur, ca ~i la azteci .'jli la may~i.
Ai;;adar, pentru aceasta ocazie mi s-au dat piese special mar-
cate. Cea care trebuia introdusa in yoni (n.n. organul sexual fe-
minin) era o placuta foarte sulbtjre, gravata cu Sri Yantra. Dei;;i
corpul nu era expus privirii mele, am urmat corect instruqiunile.
Ce m-a uimit a fost ca atunci cand am pus bucata de aur in gura,
buzele s-au despartjt i;;i s-au inchis aparent dintr-o data. Asta m-a
bucurat .'jli am simtit ca totul a mers bine.
Gardianul crematoriului mi-a trimis apoi focul ceremonial
care fosese luat de la un alt rug in flacari. Eram gata sa aprind
rugul, dind ma.tu~ mi-a spus: ,,Ar trebui sa verifici daca fata nu
este in viata. Am observat nii;;te mi.'jldiri. Tu nu?"
M-am uitat drept in ochii ei i;;i am spus hotarat: ,,Cum de i;;tii
di exista inca sirnptome de viat.1 in acest trup? Te-am solicitat
pentru ajutor numai la rugamintea sfantului. In loc sa ma ajutj,
incerci prin festele tale sa ma indepartezi de cadavru, sa ma inde-
partezi de la indeplinirea obligatiilor pe care le datorez sfantului,
despre care .'jltii foarte bine ca mi-a fost prieten ani de zile, de-a
lungul vietii mele spirituale. Cum de potj face ~a ceva? Stii ca pe
acest drum nu este i;;i nu trebuie sa fie graba. Te grabe.'jlti, te
zore.'jlti i;;i cazi. Nu este prima data cand fad a.'jla ceva, dar nu inveti
nicicum. Stii ca sunt protejat. Sunt in siguranta. Matu~a,
dragostea este putere. Nici o alta putere nu poate egala maretja
dragostei. Nimeni nu te-a iubit, iar ceea ce ai cautat nu a fost
eliberarea spirituala, ci puterea. Dar ai ignorat puterea
dragostei. .. !mi pare rau pentru tine, matu~. !mi pare foarte
rau."
A ram.as cu ochii fixaµ la mine. Ma pregateam sa dau foe
rugului. Trebuia sa pun flacarile in faµt dupa ce incoajuram
rugul de ~apte ori. Era foarte dificil pentru mine sa-i dau roata
pastnind contactul cu cadavrul. Nu trebuia sa-i dau drumul pana
cand nu ii ardeau parul ~i cear~aful. Am gasit o soluµe: am incon-
jurat rugul cu un bat in mama., cu care pastram permanent con-
tactul cu trupul neinsufleµt. Atunci ea mi-a spus: ,, Nu-µ mai face
griji acum. Promit sa am grija de cadavru. Fa ritualurile cu mintea
lini~tita. Pun che~ie credin~ mea."
,,iµ multumesc", am spus ~i m-am uitat la fa~ ei, brazdata de
lacrimi. Am avut incredere in ea. Dar ii promisesem sffmtului ca
voi face a~a cum mi-a cerut. ~ ca am indeplinit totul fara nici o
schimbare vizibila. Interior ma relaxasem insa ~i am putut sa-mi
rostesc lini~tit rugaciunile in continuare.
in timp ce priveam flacarile care se ridicau ~i acopereau
rama~itele sublimului spirit incarnat, am cantat din tot sufletul
imnul maret din ,,Atharva Veda", compus pentru astfel de ocazii.
Parul ii era in flacari, iar eu ajutam acum focul sa se inalte,
arundind in el unb,uente, unt, seminte de susan, santal ~i camfor.
Eram fennecat privind cum, in rn~jlocul acelor flacari dansatoare,
saltarete ~i urlatoare, statea lini~tita Doamna Miracolului, cu
cadavrul in poala sa. Amandoua erau intr-o impreunare calma ...
una protejand, cealalta fiind protejata. Am simtit o pace
neobi~nuita, ce-mi cuprindea sufletul. Viziune? Halucinatj.e? Sau
o aparitie stranie ce ne-a tulburat starea? Acum nu ma mai indo-
iesc! Era Doamna Miracolului!
Am intrat in Gange. Apa era foarte rece. Pe celalalt mal al
apei rasarea soarele. Primele raze i~i fiicusera aparitia pe cerul
portocaliu.
Faµi in faµi cu cobra
Padurca de langa Haldwani ~i Ramnagar era renumita pen-

tru vanatoarea de tigri, iar copacii erau considerati foarte valoro~i
pentru mobila ~i construqii. Numeroase paraia~e curgeau prin
valcele, ~i in vale ele formasera un lac. Pe malurile acestuia, care
era in cea mai mare parte acoperit cu lotu~i, se inal\a templul lui
Camunda Kali.
Am ~juns la acest templu la indicatiile unui batran care m-a
asigurat de anumite efecte benefice in cazul in care ma aventu-
ram sa meditez acolo. Nu mi-a fost niciodata frica de asemenea
provocari. Dimpotriva, chiar am cautat genul acesta de ocazii. Un
prieten, Havildar Sher Singh, mi-a dat un elefant ~i am pornit la
drum. La un moment dat, m-am oprit sub un copac imens, gasit
dupa indicatiile primite.
Spre surpriza mahout-ului (n.n. conducatorul de elefant),
m-am hotarat sa ma asez pul:in sub acel copac. Mii de raze
alunecau printre ramurile lui, atingand linistite pamantul
intunecat si urned. Lacul era acoperit de milioane de lotusi, in
diverse stadii de inflorire. Roiuri de albine umpleau lini~tea cu
un bazait fermeditor. Nu am v;lzut niciodata un spatiu misterios
atat de intins, intr-un loc ~a sumbru, in care nu se intrevedea
nici urma de asezare omem:asca, pe distante de kilometri.
Farmecul simplitatji imprejurimilor ma fascina. Am vrut sa sorb
printr-o inspiratie intreaga frumusete neatinsa ~i aerul viu. I-am
facut semn batranului sa se opreasca acolo cu elefantul si sa ma
astepte. Voiam sa fiu singur.
A ezitat, spunandu-mi ca nu era un loc bun pentru a ramane
acolo pe cont propriu. Pe langa faptul ca era o zona bantuita de
tigri, templul care se afla aici era renumit pentru sacrificiile de
animale.
Apoi, uitandu-se imprejur, a adaugat cu o voce joasa: ,,Un
schelct insetat de sange uman a fost observat de multe ori pe
M-am reinLors Ia Dumnezeu 377
aici". Dar hotararea mea nu putea fi schimbata prin astfel de

descrieri.
M-am decis sa-mi iau soarta in maini ~i i-am cerut aspru
batranului sa ma lase singur: ,,Nici un schelet nu o sa ma inghita".
Stiam bine insa ca batranul ma va a~tepta pana la intoarcere ~i am
auzit loviturile de topor prin care taia lastari pentru hrana ele-
fantului.
Nu era nici urma de potedi. Lacul era singurul punct de
reper. Totu~i, imi imaginam ca urmam o ruta anume. Am trecut
pe langa balti statute, tufi~uri de mure, ml~tini ~i palcuri de sal-
cami. Bro~tele sareau in jurul meu ~i imi imaginam ca nici rep-
tilele nu sunt prea departe. Zeci de pa.sari de toate felurile agitau
suprafata lini~tita a apei. Lebedele maiestuoase i~i unduiau
gaturile, faimo~ii cocori cenu~ii, cu gaturile ro~ii, se mi~cau
gratio~i. Zambilele de apa, de culoarea lavandei, indepartau din
minte blestemul buruienilor ~i apelor din Bengal. Crini uri~i
aminteau de regina Victoria a Americii de Sud ~i soarele stralucea
in roua adunat:l pe frunzele !or verzi. Lacul fremata ca argintul
viu, in mijlocul baldachinelor de verdeata. Era greu de crezut ca
la numai opt kilometri departare se afla o creatura numita om,
care era preocupata sa-~i complice viata prin diverse intrigi ~i
metode de autodistrugere.
Dupa o plimbare ametitoare de aproximativ o ora, simturile
mi-au indicat ca descrierea prietenului meu se potrive!:,te mai
mult experientei lui decat aventurii mele de a descoperi dmmul.
Mii ratacisem, a~a ca m-am catiirat intr-un copac ca sa reperez
zona in care ma aflam. Pe cand incercam sa-mi gasesc un loc bun
in copac, m-am confruntat cu opozitia gazdei, o maimutii foarte
supiirata. Nu am putut face altceva decat sii bat in retra~ere. Dar
in clipele acelea mi s-a parut totu~i ca ziiresc un steag ro~u, ce
falfaia in vant. Trebuie sa fi fost chiar templul.
inaintarea devenea din ce in ce mai anevoioasa. Cu cat do-
ream mai mult sa grabesc pasul, cu atat ma incurcam mai rau in
liane l?i in iritantele tufi~uri de salcami salbatici. in orice moment,
un accident putea fi fatal. Ma chema insa o atractie irezistibila.
Deodata, chiar in fata mea, s-a ridicat o banda cenu~ie, la
aproximativ treizeci de centimetri deasupra pamantului. Stateam
fata in fata cu o cobra. Eram gata sa ma dau un pas inapoi, dar
mi-am adus aminte imecliat ca era modul eel mai sigur de a-i
atrage mania. Am intepenit. Am socotit ca era cea mai buna pro-
tecµe. Si ~ a inceput un razboi primitiv de supravietuire.
Respiraµe cu respiraµe, timpul se scurgea. Sarpele statea
ferm, in poziµe de atac. Limba Junga l?i ascuµta se mi~ca
amenintator. 0 pereche de ochi negri, de marimea a doua
margelu~. stateau la panda. Oscilatiile mu~chilor incordaµ ~i
fermi ai gatului aveau o periodicitate ritmica. La randul meu,
aveam privirea fixata pe oaspetele inoportun. 0 fracµune de
secunda de neatentie, un gest abia perceptibil ... l?i puteam fi
mort. ii priveam cu sange rece. Transpiraµa imi scalda fruntea ~i
imi udase palmele ~i gatul. Simteam un fior rece alunecandu-mi
pe spate.
in urmatoarea clipa, s-a declan~t o briza neob~nuit de pu-
temica pentru acea ora a zilei, scuturand padurea. Arbul?tii se
inclinau, cedrii vajaiau l?i murmurau. Frunzele cazute f~aiau pe
pamant, iar geamatele inabul?ite ale crengilor imi trezira teama.
Dintr-o data, din varful unui copac cazu ceva cu un µpat, iar
~rpele se intoarse. Padurea scoase un urlet sf~ietor.
0 mulµme de maimute furioase au inceput sa sara haotic,
tj.pand violent. inainte de a-mi da seama ce se petrece, maimuta
mama a prins de gat cobra care se indeparta ~i a inceput sa o
loveasca de eel mai apropiat tamarind.
Stiam ca maimutele iau atitudine impotriva ~erpilor veni-
no~i. pentru a-~i apara progeniturile, ca ~i paunii, ~oimii,
bufnitele ~i vulturii. Legeajunglei actionase in acea zi in favoarea
mea ~i mi-am continuat recunoscator drumul spre templu. Nici
nu se mai punea problema sa ma intorc acum.
Zvonuri despre un spirit malefic
intinderea de apa acoperita de lot~i crea acum un alt tip de

amenintare, care imi facea inaintarea ~i mai riscantii. Roiuri de
albine de diferite specii i~i construisera stupi uri~i, iar eel rnai
mic pas gre~it mi-ar fi putut fi fatal.
Cur.ind am simtit miros de par ~i came arsa. De~i aceasta pre-
supunea existenta unui foe, nu se vedea deloc furn. Mirosul era
totu~i prea puternic pentru a putea fi ignorat. Ure.ind intr-un
copac, am vazut focul ~i templul lui Camunda Kali.
J\jungand acolo, am descoperit ca avea loco incinerare. Un
incident ii tulburase pe cei trei care asistau procesul de la cre-
matoriu, un grup de oameni care se ocupau cu intretinerea
padurii ~i strangerea lemnelor. 0 ruda de-a lor fusese s~iatii de
tigru. Dupa ce flacarile au ars mai mult de jumatate din corp,
m~joritatea prietenilor au plecat. insa sub puterea flacarilor,
cadavrul se indoise ~i cazuse pe pamant. A pune cadavrul inapoi
pe rug era un mare rise. De~i bietii asistenti se ocupau cu acest
lucru, eforturile lor, in loc sa rezolve problema, adaugau alte
riscuri celor deja existente. Oferindu-le ajutorul, m-au privit cu
neincredere, speriati ~i consternati. Aveau motive sa fie ingrijo-
rati de acest ajutor. Conform unei legende locale, crematoriul ~i
templul se aflau sub influenta unui spirit malefic, vazut de multi.
,,Acum cateva secunde", a murmurat unul dintre ei, ,,a fost
aici, dar cand te-ai apropiat, spiritul a disparut. Sigur se va
intoarce ... "
,,De ce?", am intrebat, incercand sale descifrez privirile neli-
n~tite.
,,Vrea cadavrul... Se hrane~te cu came ... ,Ea' aparfine lumii
inferioare."
in loc ca situaµa sa mi se lamureasca, misterul devenea ~i mai
profund. Doream sa aflu mai multe. Dar trebuia sa ma intorc la
elefantul meu, iar indrumarea acestor oameni mi-ar fi fost de un
real ~jutor. ~ di m-am hotarat sa ma ocup de punerea cadavru-
lui inapoi pe rug. Dupa ce am facut acest lucru pentru ei, m-au
condus la elefantul meu. Cine era misterioasa ,Ea'?
Dupa cateva zile, am fost surprins de vizita parintllor mei.
Am fost fericit sa-1 am pe tatal meu langa mine, chiar atunci cand
eram obsedat de ideea chinuitoare a descoperirii misterului
,fiintei' din padure. Dupa o zi sau doua, tatal meu a adus vorba
chiar despre templul Camunda.
,,Acest templu a fost un Joe preferat de yoghini", a spus el.
,,Sunt surprins ca nu ai incercat pana acum sa ajungi acolo."
,,Dar locul este bantuit !?i are o reputape foarte proasta", am
remarcat eu. ,,De-a dreptul ingrijoratoare."
..A!?a sunt toate sal~urile yoghinilor. insa oricine este intere-
sat de bhairava-siddhi trebuie sa caute binecuvantarea lor. De
fapt, acesta este scopul pelerinajelor." Apoi nu a mai spus nimic.
intr-o dimineata mi-a dezvaluit ca a vizitat templul !?i ca aspi-
rapa sa 1-a dus la fructul dorit. Despre ce fruct era vorba, nu a
explicat niciodata. Dar mama a inceput sa ma cicaleasca. Voia sa
mearga !?i ea acolo. ~tiind destul de bine ca nu ar fi in stare sa faca
acea calatorie riscanta fara vreun m~jloc de transport, I-am rugat
pe Sher Singh sa ne dea un car cu boi.
Apropiindu-ne de templu, era vizibila schimbarea ei de ati-
tudine. Mi-a !?Optit: ,,Cu siguranta ca acesta este un loc bantuit.
Nimeni nus-a aventurat sa vina aici singur."
,,Dar tata a facut-o. La fel !?i alp credincio!?i. Ti-e frica?"
A ramas tacuta. Atunci, un stol de ciori a inceput sa cron-
cane.
Aparitia teribili a lui Camunda Kali
Templul era pavat cu piatra, dupa specificul indian. Luand

in consideratje reputatja imprejurimilor, templul propriu-zis er.a
intretinut foarte bine, ca !?i curtea in care cre!?tea un smochin
indian foarte batran. Veranda sprijinita pe sta.lpi era libera din
trei parµ. A patra latura era zabrelita, iar dincolo de acel grilaj se
afla altarul zeitei. De~i u~ile de lemn ie~isera din balamale, iar
briza treditoare facea ca vechea construqie sa geama in agonie,
zeitatea se afla in siguran\i in spatele lor. Am simtjt cum ma
cuprinde un fior spiritual. Aroma de tamaie care persista in aer,
senzatja unor prezente ~i stranietatea locului au facut-o pe mama
mea sa aiqµteasca. De~i ea i~i impreuna mainile ca intr-un ritual,
ducandu-le nervoasa la frunte, nu trada nici eel mai mic interes
sa se apropie de u~ile templului. in schimb, a incercat sa se odih-
neasca putjn pe platforma care inconjura smochinul. Deodata,
scoase un tjpat u~or, iar eu am zambit privind O ~oparla uria~a,
care se plimba agale spre tufi~mile din spatele platformei. Mama
a incercat sa fie precauta ~i m-a sfatuit: ,,Ar trebui sa te rogi de
aici, fara a te duce in locul zabrelit".
Am ras de temerile ei ~i am remarcat: ,,Dar tata a vizitat acest
lac singur. Itj aminte~ti?".
,,Fantomele sunt prietenele fantomelor", a fast tot cc a spus
~is-a posomocit.
,,Am batut tot acest drum pana aici pentru Ea ~i sa nu-i
aducem respectul nostru, deschizand u~a ~i depunand cateva
flori? Doar pentru asta am adunat lotu~ii."
,,Sa deschizi u~? Sa oferi florile? Nu cat traiesc cu!", a ri-
postat ea. ,,Sa nu indrazne~ti nici macar sa te duci spre u~a", mi-a
ordonat. ,,Sa plecam in pace din acest lac." Spunand acestea, s-a
indepartat. A trebuit s-o urmez o parte din drum. Carul era
aproape, iar ea nu a ezitat sa urce in el, pentru a fi la adapost.
inainte de a a urma, am pretextat ca vreau sa ma spal ~i am pie-
cat in graba catre lac.
Am reu~it sa intru in curtea templului printr-o u~a din spate,
ca sa evit privirile mamei. Am fugit spre u~a zabrelita ~i am
deschis-o cu putere. Cu exceptia reprezentarii lui Camunda Kali
pictate in negru ~i ro~u, care ma privea atenta, cu ochii ei de
sticla larg deschi~i. nu era nimeni altcineva acolo. M-am ~ezat,
i-am oferit florile, una cate una, noua la numar. Apoi m-am ~ezat
pentru medita\ie ~i m-am apucat de practicat japa (n.n. rostirea
repetata a unei mantra, nume sfant sau formula magica).
M-am ridicat la auzul tipatului isteric ~i ascutit al mamei
mele. M-am intors ~i am vazut-o retragandu-se cu spatele spre
poarta. Am descoperit imediat cauza panicii sale. 0 femeie ca un
schelet de slaba st.a.tea in picioare, in fata mea, in curte. Doua
bucati de came uscata ~i aspra oscilau in dreptul pieptului sau.
Singura parte vie era o pereche de ochi ro~ii, stralucitori,
infometati, usca\i ~i ingrozitori. Caninii ii ie~eau dintr-o gura fara
dinti. 0 multime de bucle incalcite ii atarnau injurul gatului, un
coc era strans chiar in mijlocul capului ~i purta margele. 0
priveam lini~tit, in timp ce ea se uita la mine cu interes. Deodata,
a izbucnit intr-un hohot de ras ragu~it. Nu-mi inghetase sangele
in vine pentru ca eram concentrat s-o vad in ,Ea' pe iubita mea
Doamna a Miracolului. ,Ea' s-a calmat ~i s-a indreptat spre un
stalp mic din m~jlocul curtii, care avea scobit in interior un reci-
pient in forma de castron, in care erau depuse capetele ani-
malelor sacrificate acolo.
,Ea' ~i-a bagat degetele scheletice inauntru ~i. zgariind
!)ereµi, scoase afara ceva pe care ii linse nerabdatoare ~i serioasa.
Apoi am observat di incerca sa se indeparteze .
.~teapta", am tipat. ..~teapta, Mama! ~teapta! Nu ~tii de
ce am venit aici? Numai ca sa 1te ating ~i sa te vad. Sa-ti ating
picioarele. Ti-am adus ceva care sa te incante. Ceva proaspat ~i
ro~u ca sangele care-ti place atat de mult." I-am aratat florile ro~ii,
cafiva Iotu~i cu care ramasesem. Si, cu florile in mana, m-am
apropiat de ea.
Statea acolo, goala ca cerul fara nori, subtire ca un cire~
intr-o toamna tarzie ~i captivanta ca un curcubeu ce atinge ori-
zontul pe mare. Pantecul aproape inexistent, gatul lung,
prezenta scheletidi, ochii stralucitori, infometati ~i afundati, gura
ei fiira dinti pardi aruncasera asupra mea o vraja. Privind-o, am

fost cople!iit de mareµa ei spirituala.
Am inceput sa ma rog !ii sa cant, a!ia cum cantam !ii ma rugam
cand eram copil:
,,Lasa-i pe cei ce-!ii fac griji cu privire la avuµe !ii !itiinfa. Eu nu
am nici eel mai mic gand pentru fericirea personala. Tot ce exista
are un sfar!iit. Acum, tot ceea ce cer de la Tine, o, Mama, este
sfa~itul acestui ciclu al n~terii !ii al rena!iterii, in timpul caruia
nu a!i vrea decat sa strig numele tau: Mrdani. .. Rudrani. .. Shiva ...
Shiva Bhavani ... "
Sta.tea cu genunchii indoiµ, ca o pasare gata sa-!ii ia zborul.
Ochii sai ma priveau atent. I!ii strecura din nou degetele in reci-
pient !ii le linse cu aviditate. Cand am intrat !ii am pus lotu!iii la
picioarele sale, a fugit. Am urmarit-o, dar inainte sa intre in
padurea intunecoasa, s-a intors !ii m-a binecuvantat cu O ultima
privire. Am simµt ca i-am infeles mesajul ... Eram sub proteqia
Doamnei Miracolului.
M-am intors ditre stalpul din mijlocul curµi, mi-am afundat
mainile in recipientul cu sange !ii am indraznit sa gust, ca O acµ-
une de binecuvantare !ii graµe. Spre marea mea surpriza, nu am
simfit decat miere aromata. Plin de speranfa, m-am uitat din nou
spre u!ia, Apoi, cu veneraµe, mi--am atins fruntea cu degetul.
in car, pe drumul de intoarcere, am pastrat amandoi o tacere
plina de semnificaµi: mama tremurand din toate incheieturile,
iar ascultandu-mi inima slavind gloria divina. Numai cand am
ajuns acasa, ea m-a rugat cum numai o mama poate ruga: ,,Stai
departe de acest drum ingrozitor, dici nu este pentru un om de
casa."
Ultima dorint,a a unui batran aflat in samadhi
Dar nu am ascultat-o, a!ia cum nu au ascultat nici Shankar,

Gautama, Khundiram, Dinesh, Bhagat Singh sau Badal de
mamcle !or. Trehuia sa ma intorc inapoi la templu ~i m-am intors.

intr-o dimineata, m-am trezit cu dorinta intensa de a vizita
templul. Nu-mi puteam imparta~i nimanui gandurile. M-am dus
direct la mahout ( n.n. conducatoml de elefanti), care a acceptat
imediat sa ma duca acolo. Dupa o anumita distanta, am coborat
~ii-am spus ca vreau sa fiu singur. Nu ~tiam cand ma voi intoarce,
a.':>a ca i-am zis ca poate pleca. A ramas inmarmurit, a~a ca nu a
mai facut nici o remarca. Am ajuns la sanctuar dupa cc m-am lup-
tat cu crengile ~i cu tentaculelc radacinilor batranului banian
care se extinsese peste tot. In tcmplu nu era nimeni. 0 lampa
care ardea indica faptul cape acolo trecuse totu~i cineva. Am fost
mai mult decat surprins sa descopar un batran in samadhi.
Imaginea scheletica, cu limba ro~ie scoasa, a lui Camunda Kali,
cu un craniu ridicat la buze, era inspaimantatoare. Dar atentia
mea era fixata asupra yoghinului. Era viu oare?
Am a~teptat. Nu am vazut nici o mi~care, deci putea sa fie in
transa. in timp ce-1 priveam, corpul mi s-a relaxat gradat ~i am
inceput sa descifrez anumite mesaje. Mi se cerea sa fac cateva
lucruri. ~a ca am luat castronul de apa. Este mai sigur sa inghi~i
cianura de potasiu sau sa saru\i un ~arpe veninos viu decal sa intri
in contact cu vasul pentru apa al unui tantric. Dar nu aveam de
ales. Am baut putina apa din el, apoi am aruncat cativa stropi
deasupra capului yoghinului. La contactul cu lichidul, corpul sau
cazu pc podca. L-am intins si i-am turnat putina apa printre buzc.
A rcvenit la viata gradat.
Necunoscutul mi s-a adrcsat familiar ... ,copilul meu'. Doar
unii batrani din Varanasi mai stiau cum ma alinta Doamna
Miracolului. Devenea acum clar ca fusesem chemat de forta sa
spirituala. Mi-a daruit covora~ul de meditatie ~i vasul de alama, in
schimbul indeplinirii ultimei Jui dorinte. Timpul sau era scurs
aproape complet. Corpul trebuia sa-i fie preg-atit pentru rugul
funerar.
Dar cu am ezitat pentru ca puteam fi arestat pentru crima.
Aveam nevoie de un certificat medical de deces, dici aceste fiinte

spirituale sunt arse sau ingropate pe baza certifidirii acordate de
alte fiinte spirituale, in prezenta martorilor.
Batranul mi-a cerut sa nu-mi fac gtjji. M-a asigurat ca o sa-mi
dea toata asistenta tehnidi necesara. Tot ceea ce mai dorea era sa
ii promit ca voi face tot ritualul. Trebuia sa-l ajut sa iasa din tem-
plu, sa-l due la ele~teu, sa pregatesc rugul ~i sa dau foe corpului.
Nu aveam de ales ~i am promis. Aiungand la locul funerali-
ilor, am fost surprins sa descopar ca deja erau acolo catjva
oameni, cu un alt cadavru pentru incinerare. Murise mama
medicului din sat. Am reu~it astfel sa rezolv totul legal. Doctorul
mi-a dat certificatul de deces ~i am putut incredinta corpul
flacarilor.
inca ii mai simt pe batranul in samadhi in corpul meu, ori de
cate ori sunt foarte tulburat. Templul, ele~teul, crematoriul ~i
influenta lui sumbra m-au constrans sa ma intorc acolo din nou
~i din nou, inainte sa parasesc definitiv Kashipur-ul, dar nobila ~i
divina Mare Putere Cosmica nu s-a mai aratat niciodata privirii
mele. Norocul este ca un rasarit zgarcit de soare. Nu tine mult
timp.
Mi-am amintit ultimele zile cu Doamna Miracolului. Ea nu
m-a avertizat ~ cum o facuse mama. Exista o diferenta esentjala
intre simtul egotic de autoconservare ~i simtul spiritual de auto-
elevare. Dupa ce Doamna Miracolului ~i-a parasit corpul fizic,
atunci cand mama mi-a spus cateva cuvinte de imbarbatare, eu
am auzit-0 numai pe Doamna Miracolului: ,,Sunt cu tine. Nu da
inapoi din cauza fricii. Calea tantrica este o cale pe care trebuie
sa mergi fara frica. Este calea unui vira (n.n. erou spiritual)".
VISul eel tainic in care am vazut lingam-ul lui Shiva
Dupa ce am ie~it din vartejmile politicii, cand m-am intors la

Varanasi, am gasit gol micutul magazin de nuci de cocos. in locul
lui era o libriirie. Nici barbatul care lucra acolo, nici altcineva din
vecinatate nu a putut sa-mi dea vreo informatie cu privire la cea
care fusese pentru ei o vrajitoare nebuna, salbaticii, umbland tot
timpul pe jumatate goala.
Nu ~tiu de ce nu I-am intrebat pe tatiil meu despre ea, insa
evenimentele ulterioare m-au facut sa suspectez ca el, care pen-
tru alt.ii i~i pierduse mintjle, nu a pierdut niciodata contactul cu
,batrana vriijitoare'.
in acele zile eram la Universitatea din Allahabad, la
doisprezece kilometri departare de Varanasi. Locuiam intr-un
camin de studentj. Intr-o noapte, am avut un vis semnificativ, in
care am viizut din nou ~i din nou uria~ul lingam al lui Shiva ~i
~erpi rasucindu-se in jurul lui, uitandu-se t,inta la mine. Acea vi-
ziune insemna ceva pentru mine ~i ciiutam sa-i patrund intelesul.
Protecµa nevizutii a maestrei

nu m-a pa.rasit niciodata
Adesea cand mintea imi era goala ~i opacii, imi aminteam

intalnirile cu Doamna Miracolului ~i ma simteam in siguranta, la
fel cum se simte un pui sub aripile protectoare ale mamei sale.
Si totu~i, in inima mea, ma intrebam adesea: ,,A disparut
oare pentru totdeauna?" Daca era ~a, cine venea la mine la orele
~i in situatiile cele mai neobi~nuite? Cine mi-a fost ghid in acea
noapte cand, intr-un moment de ratiicire, m-am confruntat cu un
,alter ego' mexican, pe malurile raului Atawalk, din Oaxaca? Sunt
inca in viata ~i ma paze~te O anumita putere, indrumandu-ma
hotarat ~i constant. Cine a fost oare cu mine in pe~tera Lunii, din
Huana Picchu? Dar pe podul i1ubred care traversa o stramtoare
de cateva sute de metri? Sau in pe~tera regelui, cand am le~inat
pe covora~ul de meditatie ~i am cazut de pe platforma de piatra,
riinindu-mii? Ale cui erau acele maini care m-au adus la viaµ ~i
apoi au disparut? Cine fusese acea fata care a aparut de nicaieri
~i mi-a dat curaj, intr-un moment dificil al vieµi, spunandu-mi cu
o voce blajina: ,,Din moment ce e~ti pe acest drum, nu exista cale
de intoarcere".
Nu. Doamna Miracolului nu disparuse pentru totdeauna. Ea
a fost cu mine de fiecare data, pas cu pas, ridicandu-ma cand
cadeam, oferindu-mi ajutor ori de cate ori aveam nevoie,
ironizandu-ma cand, in ignorani:a mea, imi supraapreciam capa-
citaµle ~i incercam sa obti,n ceea ce nu intelegeam. Ea, constanta
~i eterna, nu m-a parasit niciodat.a.
Ultimele clipe langi Doamna Mira.colului
Inca imi amintesc acea dupa-amiaza din caminul din

Allahabad. La un moment dat, in timpul unei ore de matematica,
am simµt in camera dulcea ei prezenia. U~ile erau inchise ~i
zavorate. Totu~i, mirosul familiar al Doamnei mele umplea aerul
fierbinte de mai. M-am uitat inspre u~a ~i am simµt-o stand acolo,
in picioare, dar a disparut inainte de a putea face ceva.
Reala sau nu, acea experienia mi-a tulburat echilibrul nece-
sar ultimelor examene care se apropiau. Cu greu m-am mai putut
concentra la altceva. imi amintesc cu ru~ine ca nu ~tiusem nimic
de ea in ace~ti trei sau patru ani care trecusera.
In acea noapte nu am putut adonni. Amintirea intalnirilor
cu Doamna Miracolului ma obseda. Am luat trenul de ora ~ase
spre Varanasi, atras de dorinta irezistibila de a o vedea. Cand am
ajuns acasa, I-am gasit pe tata ~teptandu-ma. De la el am aflat ca
Doamna Miracolului era suferinda de ceva timp ~i ca ar fi fost
bine sa O intalnesc.
Infonnaµa era confuza, vaga ~i aproape inutila, pentru ca
tata nu mi-a putut spune unde a~ putea da de ea. M-am dus la
Gopi Dada. Nici el nu a putut sa faca altceva decal sa ma asigure
ca o voi gasi daca ea va vrea sa o intalnesc. M-am dus la sfantul
Jitendra. ,,Este grija ei, nu a ta", m-a lin~tit el.
Am continuat diutarea ~i am ajuns la matu~a mea din

Manikarnika. Nici ea n-o mai viizuse de ani de zile, dar mi-a reco-
mandat sa incerc la vechiul templu din Kamaksya. M-am dus la
batranul bhairava ~i el, facandu-mi Cll ochiul, m-a invitat sa iau
loc.
Dupa ce am a~teptat o ingrozitoare jumatate de oci, s-a
intors ~i mi-a spus sa incerc la stravechiul templu din
Ag-astyesvara. ,,Pe acele poteci vei gasi un morman de rnoloz ~i
daramaturi. Urea dealul. Uita-te bine in jur. Vei descoperi un
turn ... Acolo!"
Potecile erau prea inguste, astfel incat soarele le vedea doar
la miezul zilei. in cele din um1a, am descoperit mormanul de
moloz ~i daramaturi ~i turnul inclinat al templului in ruine.
Curand dupa cc I-am vazut, s-a petrccut o schimbare in sufletul
meu. Am murmurat incct ~i tanguitor: ,,Doamna meal", ~i apoi
am inceput sa cant.
in cealalta. pane a dcalului erau o multirne de cactu~i ~i de
arbu~ti: artemcsia, calotropis gigantia, clitoria, leandri ~i datura.
Am coborat foarte atcnt,. insprc templu. Vibrat_iile energeticc.
acum puternice ::;i dare, cre~teau in intensitate ~i frecventa_.
,,Doamna 1nca", an1 murmurat. Ace! sunet u~or a ramas in aer.
Eram prins in vart<:jurile puterii ei. Arn fa.cut cat_iva p~i ~i am
intrat in ternplu. Ea era acolo, aplecata asupra lingarn-ului, stand
intr-o asana. Dintr-o privire mi-am dat seama de adevarul amar.
Era sfa~itul. Sanii ei grei SC miqorasera. Anii rosesera din ca ca
dintr-un stejar batran. Puteam sa vad acum lumina palida a unei
figuri farniliare, incantatoare ~i dcmnc. Numai aroma de ulei de
sancal, care imi amintea de copilaric, persista in tot locul. Ochii
. sai mari, stcilucitori, acum ca ni~te linii, ma iscodeau pe jurnatate
inchi~i. M-am trezit privind-o neajutorat. Am venit aproape de ea,
i-am luat mainile in ale mele, fara sa ~till insa ce sa spun. Am
strans doar destula energie ca sa-i ~optesc la ureche: ,,Nu poti
pleca acum. Nu incii.... Arn ncvoie de tine."
M-am reintors la Dumnezeu 38Y
Ea m-a luat in brate, fara nici un semn de slabiciune.
Imbraµ~rea era energica, profunda ~i ferma, ca ~ cum ar fi vrut
sa-mi ofere tot ce mai avea de dat. Am vrut sa strig dupa ajutor,
dar era ceva care ma susµnea sa nu am O cadere psihica. Am
simtit cum cre~tea in mine un cu~j neob~nuit. De~i corpul ii
ceda, focul vointei parea sa fie maxim. in diteva clipe, am simtit
ca sfar~itul era aproape. Eram tulburat.
0 alta mama, un altfel de lapte
0 lume fara ea era de neconceput pentru mine. De~i fu-

sesem atata timp departe unul de celalalt, de~i in acest timp dru-
mul meu in Tantra suferise numeroase devieri, totu~i. adanc, in
interiorul sufletului, ~tiam ca fusese intotdeauna langa mine. Ei ii
datoram totul ~i acum mai mult ca oricand trebuia sa fiu curajos.
Ei ii datoram indriizneala, hotacirea ~i tot ceea cc eram. Ei ii
datoram curiozitatea care ma facuse sa insist ~i sa perseverez in
eforturile mele. Am fost ca un inotator care s-a relax.at facand
pluta, fara sa ~tie ca ciul il duce. De~i curentul i~i manifesta acum
puterea asupra mea, speram totu~i ca in final sa-mi recapat
fortele ~i sa inot pana la destinatie.
Acum voia ca eu sa ma avant ca altadata. De~i statea aplecata,
m'i-am dat seama de revenirea sa. Ma tinea in acee~i asana pe
care o practicasem cu ani ~i ani in urma, cand eram un adoles-
cent. Mi-a cerut s-o ,pregatesc'.
·Am consacrat yoni-ul pictat, a~a cum ea obi~nuia sa faca, cu
sindoor ~i ghee, apoi am aprins o lampa ~i am dat foe la be~oare
parfumate. Astfel pregatit, am acoperit spatiul dintre coapse cu
leandri ro~ii. Mainile mele percepeau valuri de pasiune radianta
~i. cu cat era imbraµ~area mai calduroasa, cu atat ma tineam mai
strans de ea. Dupa un timp, chiar dind cram gata sa izbucnesc in
lacrimi, se petrecu o schimbare cu mine. 0 ~urare protectoare
~i o stare de incantare s-au pogorat asupra mea ~i mi-au inundat
intrcaga fiinta.
Acum eram uni\i, iar mar:gelele de la gatul ei prinsesera
viata. Ea murmura anumite mantra-e, pe care, in parte, le-am
recunoscut ca fiind din imnul ,,Aparajita". Era ocupata cu con-
sacrarea mea.
De emo\ie, am inceput sa plang. Din sanii sai amor\i\i ince-
pusc sa curga lapte! Eram foarte uimit, nu gaseam nici o expli-
catie pentru ceea ce vedeam.
,,Bea! Bea!". am auzit comanda blanda. ,,Bea-I cape apa vie.
Laptele de-acum este pentru totdeauna." Si am baut. Nu-mi
amintesc cat timp.
Puterea, adica cnergia, cauta un mediu material prin care sa
se cxprime. Vitalitatea nu cstc materie, de~i poatc fi transmisa
prin intermediul ci. Acel lapte, de~i era matcria, mediul, era mai
mult decat atat, era esenta. Stia ca voi avea ncvoie de putere ca sa
indeplinesc instruc\iunile ei ~i ma prcgatea.
Mainile mele erau in mainile ei. Corpurile noastre erau
strans lipite ~i margelele crau apasate in carne. Cum stateam cu
capul pe sanii ei. am izbucnit in lacrimi ~i suspine nccontrolate.
I-am simtit degetele trecandu-mi prin par. Dupa un timp, mainilc
ei mi-au apasat ~i mai mult capul. Ma cuprinsera remu~carile. 0
stare ascu\ita de tristete imi cople~ea toatc celelalte simturi, ~i
printre suspine abia am reu~it sa-i spun: ,,Te-am uitat un timp ...
Da-mi o ultima !?ansa."
Samanta aruncata de maestro

in embrionul spiritual al discipolului
Ea a inceput sa vorbeasca. Mi-a cerut apa. I-am indreptat

familiarul kamandalu ditre buze, insa nu s-a atins de el.
,,Folose~te cea~ca", a spus. Si am folosit vasul de arama. A luat o
inghi\itura, apoi a vorbit: ,,Atman cste permanent pur ~i putemic.
\klancolia este o otrava care intuneca gandirea. Moartea estc
Af-am reintors la Dumnezeu 391
adevar. Singurul adevar. Prive~te moartea in fatii ~i invata s-o

respeqi. Niciodata sa nu cedezi ~i sa nu abandonezi, niciodata sa
nu te ascunzi ~i sii nu te faci mic in fata vietii. Poten/ialitatea esle
0 didacinii adormita, 0 radacim'i care nu moare. in aceasla Jume
a sfar~iwrilor nu existii sffir~it, pentru ca nimic nu se sfanje~le i11

intregime. Ridica-te! Lupl:'i! Treze!fle-te! Viata este un proces de
permanenta Lransformare ~i evolutie.
Barca se poate clatina, dar poti ~junge in final la destinatie.
Nimic in viaµ nu este pierdut pentru tot.deauna. Toate caderile
presupun posibilitatea unei ridicari. Trezel?te-te! Fii curajos!
Luptii l?i persevereaza! Efortul tau este important.
$tiu ca ai avut o perioada foarte grea. Stiu ca a trebuit sa treci
prin mari tentatii l?i ca ai cazut pradii chinurilor camii. Dar
amintel?te-ti de dite ori, in trecut, ai iel?it cu curajul amplificat de
lupta pe care o duceai pentru a rezista. Ai fost initial in arta
asana-elor; ai fost pe calea eroilor spirituali. Iar eu sunt lang-a
tine. Si al?a voi riimane.
Acel?ti ani, cinci ani foarte, foarte lungi, au fost cei mai soli-
citanti, dar ~i cei mai constructivi. in caliitoria prin viata, pri-
mejdiile nu numai ca te-au testat, dar te-au $i format, te-au antre-
nat. Ai ie~it din atatea situatii incordate. De ce trebuie sa te sirnti
abandonat?
Vino mai aproape de mine. Nu te blama ca rn-ai uitat. Cum
ai fi putut? Ar fi trebuit sa uiti mai intai de tine. Sa.manta anm-
cata de maestru in embrionul spiritual al discipolului nu moare
niciodatii. Perioada de gestatie este nedeterminatii. Daca nu in
acest corp fizic, atunci in alt ciclu de viata, in alt camin, in alta
forma, aceastii samanta va prinde radiicini, va incolti ~i va inflori.
Daca nu ar fi adevarat, aceasta lume ~i legile sale naturale s-ar
destrama, iar haosul, luand locul ordinii, ar triumfa de-a pururi.
Sa nu plangi. Nu e momentul sa cedezi psihic. Nu plec ditrc
o locuinta permanenta? Este adevarat ca ma indepartez de ear-
l) I ii tau fizic, dar nurnai ca sa ma regase~ti in Sine le tau. Ac est
corp este dator sa renunte la cele cinci elemcntc. In moarte, noi

dcvenim Unul. In via~. ramanem divizati.
Nu sta departe de mine. Vino mai aproape. Te-am chemat
pentru asta. Nu intelegi?"
S-a oprit ca sa i\'i mai traga sufletul, eu i-am intins vasul de
arama, iar ea a baut.
Se lumina de zi. Clopotele de la templul Agastyesvara ince-
pusera sa bata. Ritmul placid al vietji nu era deloc tulburat de
ceea ce se petrecea in templul ruinat, care nu era prea departe.
Deodati, in incaperea i:ntunecata, a aparut o lumina straluci-
toare.
M-am uitat la chipul Doamnei mele ~i am fost surprins sa vad
un halou clar de lumina, ca un inel, i:njurul capului ei.
,,Imbratiseaza-ma.
.. ..
Imbratiseaza-ma cu totul, ca in trecut. Stai
fa~ in fa~ cu mine. Scoate-tj hainele ~i vino. Pentru ultima
oara ... "
,,Nu mai sunt acel~i. Nu mai sunt simplu \'i pur", i-am spus
eu.
Nu mi-a permis sa termin. Si-a intins mainile spre mine ~i a
spus cu o voce ra~ita, greu de :recunoscut: ,,Timpul trece. Avem
un lung drum de facut. .. Apropie-te. Mai aproape, mai aproape
de mine. Nu vei regreta ... Vino." Nu am regretat. Si nu regret
nic1 acum.
Timpul trecea ~ cum trece pentru doi copii imbratj\'ati. Era

ultima noastra intalnire, ultima noastra calatorie impreuna in
lumile celeste, imense \'i abstracte. Ma simteam lini\'tit. Inviat.
Vindecat.
Ii simteam palmele binecuvantandu-ma. ,,Nu te nelini~ti, nu
deznadajdui", a spus ea, ,,nu te voi parasi."
in timp ce imi vorbea, am observat, spre i:ngrijorarea mea, ca
se clatina neajutorata. Ii amortjse corpul. Am intins-o cu grija pc
podea. Catjva \'erpi s-au apropiat ~i s-au incolacit in jurul corpu-
lui sau.
.v1-am rein tors la Dumnezeu 393
,,Ocupa-te de viata, ca.cl moartea

~ poarti singura de grija"
I-am mai oferit putina apa, iar ea a inceput sa-mi vorbeasca

cu forte noi.
,,In cele din urma te-ai intors. Asta este linilititor. Am ~teptat
!ii al! mai fi ~teptat. Aveam nevoie de tine. Apropie-te mai mult.
Acum trebuie sa inversam locurile. Tu trebuie sa fii eel activ, re-
zervorul energiei mele. Fa numai bine cu ea.
Te intrebi ce este bine? Bine esLe aLunci cand daniie!}Li
bucurie. Realizarea lui Dumnezeu este crea~a. iar cea mai mare
realizare a omului ar putea fi faptul de a literge o lacrima !ii de a
o inlocui cu un zambet. Asta va fi intotdeauna bine. Nu ma
provoca sa ma afund in discutii sterile. Cuvintele nu due nicaieri.
Ocupa-te de viata, moartea il!i poarta singura de grija.
Singurul lucru care nu are nevoie de asigurari este moartea. Viata
este pamantul, apa, aerul.
Ceea ce oarnenii obi!inui~ considera a fi nobil sau elevat nu
sunt decat papulii de hartie ce-l!i joaca rolul pe scena. Ele vin !ii
pleaca. Dar pamantul ramane. Efortul de a supravietui aici
ramane. Stai aproape de copiii pamantului. Ei vor supravietui. Ei
sunt Tantra. Ei se bucura de fiecare clipa. Viziunea lor asupra
vietii este simpla.
De ce trebuie sa plangi? Pentru asta te-am crescut? Eu vin !ii
plec. E!iti singurul de la care imi iau ramas bun. Si totul!i, nu pot
sa-ti spun adio. Intotdeauna te voi purta aproape de mine. Tu tre-
buie doar sa ramai daruit aspiratiei tale."
Margelele incepusera parca sa prinda viaµ !ii sa se mil!te. Am
fost ingrozit sii observ ca doi lierpi se riisuceau in l!iragul lor,
incercand sa-l!i faca loc. Ii l!tiam dinainte. Cum corpul ei era pe
jumiitate aplecat inspre mine, nu am putut sa nu-i simt, iar
tremurul meu involuntar o fiicu sii zambeasca slab. I!ii trecu
mainile peste ei, ca !ii cum voia sa ma asigurc ca sunt inofensivi.
A zambit !ii s-a uitat spre mine: "Cred ca nu e!iti speriat!".
Cum pot sa descriu acea privire? Stiam ca era pentru ultima oara.
!mi daruia tot farmecul !ii energia sa. Ochii mei se umplusera de
lacrimi. Uitasern de prezenta acelor reptile. Cand dragostea te
cople!ie!ite, nurnai ea conteaza.
»Ace!itia sunt mae!itrii rnei secretj", a spus ea, aratand spre
!ierpi, ,,!ii au venit acum sa-!ii ia rarnas bun de la mine. Ei !?tiu uncle
ma due !ii nu ma vor lasa singura nici in cealalta via~."
Si i!?i puse din nou mainile peste ei.
,,Nu este intarnplator ca irnaginea ~erpilor apare deseori in
traditjile orientale. Energia fundamentala Kundalini este sim-
bolizata de un ~rpe, iar ridicarea ei este reprezentata de un
~arpe care se treze~te dintr-un somn adanc. Exista ~i la alte
popoare zei !ii zeite asociati cu !ierpii. Simbolistica lor a intrigat
intotdeauna magicienii. in ,,Mahabharata", un ~rpe roste!ite cele
mai practice ~i cele mai intelepte adevaruri despre via~. De alt-
fel, se !ii spune ca avem de invaµt rnulte lucruri de la ~erpi,
inainte de a le observa otrava !ii a ne terne de ei. Pentru ca, dupa
cum spun batranii, pentru fiecare ~arpe veninos exista zece ~erpi
nevenino!ii.
Cornunicarea !ii trezirea spirituala sunt simbolizate de !ierpi.
Nu te teme, pentru di nu ai de eel Fii prietenos cu ei ~i itj vor
deveni prieteni. intreab-o pe mama ta. Acasa Ia tine, in coltul
sud-estic, sub prima dala, in camera intunecoasa, traie!?te o
pereche de !/erpi. Sunt cobre albe. Marna ta le aduce mancare in
fiecare zi !ii le ofera protectje. Si ele, la randul Ior, o protejeaza.
Iar in ziua in care vor fi deranjate, vor pleca din casa. Atunci va
trebui sa parasitj batrana casa cu totii."
Nu !itiam ce sa fac. Sa o las sa vorbeasca in continuare? Sau
sa o ~jut sa-!ii pastreze energia? Cuvintele veneau de la sine. Fara
graba. Gandurile veneau intr-un !/UVOi cristalizat, de parca ar fi
fost in perioada de maxima inflorire a vietii sale. Uncle erau tris-
teiea, oboseala, suferinta pe care le aducea moartea
:\f-am reinLors la Dumnezeu 395
ameninµtoare? Eram uimit ~i nu ~tiam cum sa actionez.
Dar nu ~i ea. Deodata a spus: ,,Ai ceva de intrebat? Vreo
indoiala? intreaba acum."
Auzisem ca mor\ii se intorc pentru a vorbi cu cei vii. Dar
~tiam, de asemenea, ca un suflet ca al ei nu poate fi contactat
u~or, pentru ca este mult mai elevat decat cele obi~nuite, care
riispund imediat.
"Plec ca sa vin ..."
Se lasii tiicerea. Dar, in departare, se auzea dialogul vioi al

unor ciocanitori ~i un vanziitor ambulant strigand: ,,Kulfi malai!
Kulfi malai! (n.n. Inghetata! Inghetatii!)"
,,Am atatea sate intreb", am spus, ,,am at.a.tea de invatat. Nu
~tiu incii nimic. Am nevoie de tine acum, am o multime de intre-
biiri ~i nu am nici un alt prieten. Insa ce a~ putea sii-mi doresc sa
aflu acum? Cum sii te pot lipsi de ultimul moment de pace?"
,,Nu vei fi niciodatii singur", m-a asigurat ea. ,,Nu existii timp
acum sau altcandva pentru pace. Pacea este pace. La fel intot-
deauna ca nicicand. Nu existii pace fragmentara. Dacii vei privi in
jur, vei vedea ca de la vest, uncle soarele se duce sii se odihneascii
noaptea ~i viata se simte rece, pacea somnului va cobori pe
pamant. Aceasta este pacea con~tiintei, a mortii.
Oamenii preferii o pace ,ordonata'. Dar este doar o iluzie,
pentru ca noi trebuie sii ca~tigam adeviirata pace, cea a esentelor.
Pacea este a inimii. Omul nu poate ca~tiga ~i nici nu poate asigu-
ra pacea doar cu mintea. Trebuie sa sim\i asta. farii at~ament.
Asta este singura cale.
Pacea despre care vorbesc vine din puterea interioarii. Pacea
mea este cu tine ... Eu sunt. .. ~i nu sunt aici. Sunt pentru ca aici
este corpul meu fizic, dar sunt, in acel~i timp, cu mult mai mare
decat acest corp, ma intind cu mult peste dimensiunile timpului
uman. Plec ca sa vin, a~a cum am venit ca sa plec. Am tot timpul
in ,mainile mele', dar, totodata,. nu am timp deloc. Pana cand

soarele va rasari din nou, poµ sa ma intrebi tot ce vrei sa ~tii. Nu
ezita. Ce cauµ tu, de fapt?"
invaluit de aura ei de protecpe
Gradat, umbrele intunericului prinsesera viata in incapere ~i

am observat o str.:ilucire care ii cuprinse corpul. Rotunda ~i mare
deasupra capului. aura sa se subfia catre picioare, ca ~i cum
Maestra mea ar fi stat intinsa pe un pat de lumina sau pe o frun-
za uria~a. invafasem pana atunci despre aure, studiasem
fenomenul plasmei ~i imi dedicasem ore intregi studiului expe-
rimentelor realizate in acest domeniu, in Europa ~i in America.
Dar in acea seara ~tiam ca ~i eu eram inconjurat de aceasta aura.
De fapt, ma gaseam in campul ei de proteqie.
Cand aura a inceput sa se extinda ~i lumina slaba din camera
sa creasca in intensitate, datorita fenomenului stralucitor, am
observat ca perechea de ~erpi devenise lini~tita. Se descolaceau
lent din jurul gatului ei ~i cautau sa se lini~teasca pe corpul meu.
Cand eram copil, obi~nuiam sa imprumut ~erpi de la cresca-
torii care roiau pe potecile din Varanasi. Cuno~team presiunea
electrica, senzoriala, musculara pe care µ-o dadeau contorsiunile
trupului lung ~i imi dadusem scama ca in acele clipe exista o lo-
gica in m~carile lor. Ei voiau sa incolaceasca cele doua trupuri
intr-unul singur.
Secretul cuprins in Lata Sadhana
Un zambet slab lumina buzelc palide ale Doamnei mele. Ma

intreba: ,,Vezi cum se odihnesc prietenii mei? Prin ei poµ sa veri-
fici dadi traie~ti intr-un preajplin de pace. Daca Le poti tine
deparle de vanilatea ~i invidia fata de posesiunile altora, pacea ~i
dragostea vor Ii puterile tale cele mai mari. Puterea spirituala este
M-am reinLors la Dumnezeu 397
~i poate fi a ta doar cand ifi vei fi,losi eforturile pentru dobandi-

rea pacii. Poti vedea ~i singur. Serpii te iubesc la fel de mult cum
ma iubesc pe mine. Prezenta lor a fost un test. Si 1-ai trecut. Lasa
~arpele sa stea bland, ca un prieten, lipit de corp.
Acesta este ultimul secret, eel cuprins in Lata Sadhana:
femeia imbra~and corpul barbatului ca O planta agiiµtoare, ~a
cum fac ace~ti doi ~erpi. Sexualitatea poate conduce la dragoste
~i, mai apoi, la cuno~terea de sine. Acesta este intelesul
sadhana-ei. Asana barbatului ~i femeii, unitj timp de multe ore,
este o parte a acesteia."
Eram impresionat de cum ~tia ea tot ce cautam. Dar nu tre-
buia sa ma mai mire nimic in pnivinta Maestrei mele. Stiinta ar fi
putut avea explicatji pentru toate faptele, dar ea sfida ~tiinta. Ea
era deasupra oricarei ~tiinte.
Numai un om petfect echilibrat emoµonal

este un om putemic
,,Dintre toate emotiile, omul sufera eel mai mult din cauza
celor provocate de energia sexuala, care solicita eel mai mare sa-
crificiu de energie. Este insa cea mai dorita. Este creativa, este dis-
tructiva. Este bucurie, este regret. Este dorinta sexuala, lhadini.
Orice schimbare emotionala genereaza caldura. Caldura
este un efect al combustiei. Dael nu se arde sau consuma ceva,
nu apare caldura. Cu alte cuvinte, ori de cate ori este generata in
corp calduci in exces, este de la sine inteles ca este ars ceva vital
in interior.
Substanta care este consumata de orice dezechilibru
emotional ~i care determina caldura este alcatuita din gudha
kosa-e sau asaya-e (n.n. celule-glande). Aceste kosa-e se schimba
permanent, la.sand loc altor celule. Viteza cu care se schimba
determina caldura in corp, iar hrana, respiratja, umiditatea le
mentine. Alimentarea lor constanta ~i echilibrata este pa.strata in
398 Doamna Miraco/11/11i
ciuda permanentei lor inlocuhi. Noi imbatranim ~i decadem
pentru ca mecanismul se deregleaza, iar noile celule inceteaza sa
le mai schimbe pe cele moarte.
Prin urmare, importanta folosirii economice a acestor celule
nu trebuie subestimata. lzbucnirile bru~te de emotie, ca de altfel
~i toropeala lini~tita a suferintei care cauzeaza mai multe pro-
bleme decat toropeala focului, uzeaza celulele. Cu timpul, viteza
de generare a celulelor nu mai face fa~ cerintelor. Aceasta con-
duce la extenuare ~i la boli diverse ~i complicate, chiar la paralizia
membrelor. Nebunia nu este altceva decat un ,scurtcircuit al
energiilor mentale' ~i poate fi provocata de functionarea defec-
tuoasa a schimbului de celule. Controlul emotiilor este de o mare
importan~ pentru echilibrul sufletesc. Iata de ce nu este dificil
de inteles ca men{inerea echilibrului nervos este esenµalii pentru
men{inerea piicii interioare. Numai un om perfect echilibral
emotional este un om puternic. De aceea sfintii radiaza pace.
Emotiile negative asociate pierderii energiei sexuale distrug
dinamismul creator. ~i cum o astfel de pierdere aduce cele mai
mari prejudicii vitalitiitii, trebuie insu~ita metoda de folosire
corecta a energiei erotice. Daca pentru a conduce un vehicul
rapid este necesar un permis de conducere, omul spiritual are
nevoie, la randul sau, de un antrenament adecvat pentru a-~i con-
trola aceasta sursa miraculoasa de dinamism efervescent, ~i
anume energia sexuala.
~a cum niciodata nu pofi ~ti cat e~ti de capabil sa controlezi
o m~ina fa.cl sa fi fost in contact direct cu ea, tot astfel, controlul
asupra energiei sexuale nu poate fi considerat ca insu~it fara con-
tactul propriu-zis cu aceasta energie.
Abstinenta nu este cea mai buna cale de a folosi darurile
naturii. ,,Demonii sunt cei ce suferii din cauza frustriirilor'
(,,Gita"). Natura nu a creat nimic in plus in corpul uman. Yoga ne
inva~ controlul ~i modalitatile de folosire a energiei ~i a corpului
nostru. Iar controlul nu implica niciodata negare.
Folosirea gre~ita a resurselor imense ale energiei sexuale,
lhadini, provoadi prejudicii corpului ~i minµi. Prin neutilizarea
sau utilizarea gre~ita ori in exces a acestei energii, care este darul
eel mai de pret pe care Dumnezeu 1-a dat omului pentru a se
cuno~te pe sine, via~ umana poate fi degradata iremediabil.
Omul a decazut din cauza risipirii energiei sexuale. Bufni~.
vulturul, ~oimul pot vedea mai bine deca.t noi. Cfilnii pot mirosi
mai bine decat noi. ~erpii, albinele, pe~tii au un simt al auzului
mai ascuµt decat al nostru. Sensibilitatea pasarilor ~i a albinelor
este impresionanta. Corpul uman a fost inzestrat ~i el cu un ast-
fel de camp electromagnetic care sii-i permita comunicare senzi-
tivii, dar este folosit gre~it.
Ciiutam oameni care fac miracole, cand, de fapt, noi in~ine
suntem fiiciitori de minuni, pentru di am fost inzestraµ cu forte
extraordinare, pe care le menµnem insa in adormire. Numai o
fiinµ spirituala care se antreneaza poate sa i~i redescopere
simturile pierdute ~i sa revina la izvorul cuno~terii primordiale."
inceputul vqniciei
,,Ace~ti ~erpi ~tiu ce se va pctrece. Acum sunt nelini~tiµ ~i.

asemenea µe, amandoi se agaµ de mine. Acesta este modul in
care ei i~i iau ramas bun. Ei nu sufera ca tine. De ce trebuie sa
suferi? Nu-µ dai seama ca plec intr-un loc mai bun? Alte cai se
deschid omului cand pleaca din aceasta viaµ. Roata trebuie sa se
roteasca neincetat."
Plangeam. Ea a simµt asta. Cu greu ~i-a putut ridica mainile,
dar vibraµile cre~teau in intensitate ~i in frecvenµ. Stralucirea
stranie dinjurul corpului sau devenea din ce in ce mai calda. Ma
simteam invelit in lumina. Ea era in bratele mele. 0 tineam cat
puteam de aproape de corpul meu. Era acoperita, ca de obicei,
doar cu margele din scoici, oase, seminte, cristale ~i corali
tibetani. Capul ei se odihnea pe umarul meu, parul sau imi
mangaia pielea.
Serpii i~i schimbaserii pozitja ~i ne Iipeau corpurile unul de
altul, din ce in ce mai strans. Febra ei m-a facut sa transpir, dar
eram hotarat sa-mi pastrez simturile treze.
,,Acesta nu este sf~itul. Este doar un inceput pentru care
pregatirile de-o viat.'i ~i numeroasele eforturi depuse in ciclmi
nenumarate de vieµ par ca zalele dintr-un lant fara capat.
Triiie~te eel care ~tie cum sa triiiasca. Numai moartea releva
adevarata viata ~i adevarul vieµi. Ceea ce noi numim moarte este
inceputul ve~niciei. Acesta este momentul eel mai solemn pentru
calatoria catre lumea de dincolo. Sa nu suferi in aceste clipe. Sa
nu le incarci cu nici un alt gand dee.it de bucurie ~i sa-µ iei riimas
bun cu cele mai bune sentimente, cele mai bune uriiri ~i, in spe-
cial, cu unirea de a nu ma mai intoarce ... Nu-mi doresc
intoarcerea in corp fizic! Exista totu~i o revenire, pentru ca fiinta
spirituala va fi permanent prezenta.
Aceasta minte, un depozit de dorin~e ~i frustriiri, conduce
corpul catre boala. A Ii eliberal inseamna Sa Ii eliberat de aceasla
minte. Un suflet condus de minte estejiva (n.n. Iiin{.a limitata),
iar .mfletul eliberal de minte devine una cu Sinele (atman).
Atman nu are individualitate.
Discipolii nu pot comunica cu fiintele eliberate dee.it atunci
cand acestea le apar in forme accesibile intelegerii lor.
Nu exista intoarcere. Dar ori de cate ori vei avea nevoie de
mine, itj voi aparea intr-o forma cunoscuta. Numai fiinta elibe-
rata poate sa aparii intr-o form,ll luminoasa pentru discipolii sai.
Pentru a percepe, trebuie sa fii pregatit tot timpul. Sa fii lini~tit ~i
simplu."
,,Acest corp nu va ti atins de nici o alta ti.inti"
,,Cur.ind se vor termina toate. Acest corp va fi doar o grii-

mada de cenu~. Du-I acolo de unde a venit. La Manikamika, la
i\1-am reintors la Dumnezeu 401
fladiri, la Gangele care curge spre mare.

Matu~a ta de la dimpul de crematj.e are informa\iile nece-
sare. Este acolo ~i se ocupa de pregatirea rugului. Vei duce
cadavrul meu pe poteca Tripura Bhairavi. Te vei opri cu corpul la
Manasa Kali, apoi iµ vei continua drumul pana la capatul potecii
Manikamika, unde treptele te vor conduce spre dreapta. La
biroul oficial de inregistrare a deceselor, vei gasi totul gata. Dar
in afara de acestea, vreau sa-ti fie dare doua lucruri.
Acest corp nu va fi atins de nici o alta fiinµi umana. Numai
tu te vei ocupa de el. Uita-te in acel colt. Acolo sunt doua bucaµ
de bambus ~i ni~te sfori. Acopera-ma cu dirpele pe care le vei gasi
acolo ~i leaga-mi corpul de bucaµle de bambus. Apoi trage bam-
busul dupa tine. Te voi asista la fiecare pas pe care ii ai de fiicut."
~i ~a a fiicut.
,,Acum, lasa-ma sa mor. Voi aparµne timpului. Trebuie sa ma
incredinlezi elementelor. Fara frica, fiira suferinta. Promiti?"
Nu puteam raspunde nimic. Tineam corpul ei aproape de
mine ~i mi-am amintit de prima zi dind m-a luat la templul lui
Shiva din Chatuhsasthi ~i mi-a spus sa ma ~ez pe trupul ei, fiicand
din propriul ei corp, pentru mine, un covor de meditatie.
~erpii disparusera ~i am simtj.t cum in camera explodasera
deod~ta multe lumini. Valuri de emo\ii imi izvorau din cele mai
profunde coarde ale sufletului. Ma expansionasem atat de mult,
incat simteam ca nu mai eram in acel loc, ci aveam soarele ala-
turi.
Re~terea Doamnei mele intocmai ca o stea
Ma cople~ise o stare de vid. Fara dimensiuni, fiira alte ele-

mente, un vid fiira forma, fiira aer, miros, sunet sau culoare.
Dintr-o data, am vazut-o pe Doamna mea disparand in vid. S-a
restrans la O forma minuscula, pana cand a licarit intocmai ca 0
stea pc cerul fiira luna.
Am avut atunci viziunea unei tinere femei, care imi zambea.

Era imbracata stralucitor, acoperita de bijuterii, cu tenul imbujo-
rat. Cel de-al treilea ochi al siiu era clar vizibil, in toata stralucirea
sa, intre sprancene. Am recunoscut forma ca fiind asemenea
imaginii simbolice a Jui Matangi (n.n. Puterea cosmica a Ordinii
~i Armoniei Universale), dar nu ~tiam ce sa fac. Ma uitam doar
dupa ace! punct de lumina care era Doamna Miracolului.
Doamnamea.
Din acea lume, am auzit: ,,Totul este in mine. Totul a fost in
mine. Nu vreau sa te las singur ~i nici n-a~ putea. N-a~ face-o nicio-
data. Sa nu te la~i pacalit de toate evenimentele prin care vei avea
de trecut. Tot cc este prakriti este doar forma mea naturala. Nu
vei pierde niciodata legatura cu mine. Nu deznadajdui nicio-
datii."
Dintr-0 data i-am auzit vocea. Canta.
Cantand impreunii cu ea, am frecat-o cu sindur pc tot cor-
pul. I-am arar~jat margelele, apoi am luat betele de bambus.
Carpele erau, de fapt, materiale de miitase ro~ie. Am format o
litiera, am pus trupul pe ea ~i I-am legat cu sfori. Apoi am inceput
sa-1 trag dupa mine. Cadavrul era u~or, drumul lini~tit, directia
clara.
Am urcat dealul de diirJmiituri. Intr-un ora~ ca Varanasi,
unde in fiecare zi oameni nebuni se ocupa de cele mai nebune~ti
activitiiti, nimeni nu ar observa ca trag dupa mine un cadavru. In
orice caz, la acea orii din noapte, nu puteam sa ma intalnesc
decat cu putini oameni. M-au insotit insii cativa diini.
Eliberarea spirituala este un alt inceput
Pe drum am meditat asupra vietii mele.

Am invatat cat de important este ca un om sii realizeze o
practid spirituala. Cre<l ca doar printr-o disciplina spirituala
omul ar putea evolua.
Sunt convins ca nici o stare a corpului nu poate fi privita ca
murdara sau demna de dispret. Dincolo de aceste distinqii,
corpul este templul Jui Dumnezeu. Fiinta umana este tot timpul
in Dumnezeu, nu poate fi altfel. Diferentele apar numai in ceea
ce simµm fata de acest adevar fundamental. Nici o funqie natu-
rala a corpului nu poate fi descrisa ca murdara, malefica sau
pacatoasa. Aceasta descriere 1-ar pangari pe locuitorul suprem al
corpului, pc realizatorul tuturor aqiunilor ~i gandurilor, pe
insu~i Dumnezeu. Numai mintea reduce totul la bun sau rau,
bucurie sau regret.
SentimenLUJ care apare prin daruire cste fericirea. Ea
transcende nu numai individualitatea, ci intreaga hune, epocile
5i timpul.
Ce! care atinge eliberarea spirituala, mantuirea, nu a ~juns la
capatul calatoriei. De fapt, este abia la punctul de inceput. El nu
se opre~te aici. Perpetua transformare conduce la realizarea
ultima. Din stadiul eliberarii spirituale nu mai poti da inapoi.
Trebuie sa continui sa te mi~ti, sa revii con~tient in lumea mani-
festata, la nivelul omului obi~nuit, la.Jama-Narayana (n.n. zeu in
forma unui om obisnuit). Pentru ca oamenii a~teapta ghidare de
la fiinta divin inspirata. In loc ca ea sa devina zeul lor, ~junge
servitorul lor. Cel eliberat nu poate sa-i paraseasca pe cei pentru
care a venit. El nu va fi liber pana cand nu se va elibera si ultimul
om.
Am intrat pe poteca Tripura Bhairavi intonand rugaciuni si
gandindu-ma la eliberati si la caile !or. M-am oprit in curtea din
fata templului Manasa Kali. Bhairava astepta. ~i-a ridicat vasul de
apa ~i a stropit cadavrul. Apoi i-a pus cu respect o ghirlanda.
,,Ea nu ma va abandona niciodata"
Am ajuns la Manikarnika Gath. Matusa pregatise totul si nu

mi-a la.sat deloc timp panii sii incredintez flacarilor ceea cc fusese
draga mea Doamna.

Cu greu imi inchipuiam ce inseamna o lume fara ea.
Flacarile cuprinsesera cadavrul cu o foame imensa. Am fost uimit
cand am vazut doi ~erpi mari, care se tarau pe nisipul acoperit de
cenu~a ~i se apropiau de rug. Curand i-am putut vedea cum se
incolacesc in jurul corpului in flacari. Atunci am vazut-o pe
Doamna Miracolului stand pc cadavrn, cu doua vase de foe in
ambele maini ~i cu un altul pe cap.
Era o halucinatic? 0 imagine cc prindea viata prin impulsul
dorintelor mele? Matu~a de la Manikarnika mi-a spus: ,,Uita-te
binc la ea. Este cea care a venit ca raspuns la invocarea ta. ~u te
va abandona niciodata".
lntr-adevar. nu m-a abandonat niciodata.
Intr-o zi, in adancul padurilor din Guyana, aflat in incurca-
tura, am vazut-o zambindu-rni dinspre apele turbulentului
Kangaruma. Altadata, cand cram bolnav, cu febra, in jungla aban-
donata din Cambodgia, am vazut-o ordonandu-mi sa ma ridic ~i
sa urmez un drum ce m-a condus la un calugar budist care mi-a
salvat viata. Am vazut-o ie~ind din intuneric langa un micut tem-
plu zugravit in ro~u, la adapostul unor pomi inalti, pe dealurilc
Japoniei. Ea a fost mereu cu mine. M-a indrumat ori de cate ori
am fost intr-o situatie ce parea fara iqire.
Corpul a ars pana la prima raza a soarclui, care a aparut
printre pomii de pe celalalt ma!. Se auzeau clopotele de la miilc
de temple aflate pe malurilc Gangelui, la Varanasi.
Cu picioarele goale, dezbr,kat pana la brau, m-am dus pana
la locul uncle ea obi~nuia sa stea in fiecare seara ~i sa cantc.
Am intrat in fluviu.
Apa era rcce.
406
SRIYANTRA
Yantra Marii Puteri Cosmice
a Frumusetii, Binelui, Armoniei,
Adevarului ~i Iubirii Divine
TRIPURA SUNDARI
Glosar
cu termeni explicativi
408
ASANA = postura corporala fcrma si placuta, in care fiinta SC poatc
mcniinc un timp indclungaL Practica accstor posturi fizicc cste o ctapa fun-
damcntala in numcroa~c ramuri ale sistcmului YOGA, fiind considcrata
tcrnclia absolut ncccsara practicii stadiilor superioarc in YOGA - conccn-
trarca ~i mcditatia.
BHAIRAVA = literal, in limba i.anscrita ,,tcribilul", ,,uluitoml"; unul

dintrc numclc Jui SHIVA atribuit adcsca ~i unora dintrc insotitorii sai divini.
BHUMA = plcnitudinc, Fiinta Suprcma. RHUMA dcscmncaza, de

a~cmcnca, scopul suprcm al victii umanc, Con~tiinta Absoluta (BRAH-
MAN), cu care suntem idcntici in Spirit (ATMAN).
BHUTA = unul dintrc ccle cinci clemcnte constitutive ale lumii matc-
riale. Accstca sunt: 1) Piimantul (PRITHM); 2) Apa (APAS); 3) Focul
(H;JAS); 4) Aerni (VAYU): 5) Et.crul (AKASHA).
BHUTA-SHUDDHI = puriticarca clemcntclor constitutive ale corpu-

lui. Accasta practica cstc de ccle mai multc ori privita ca fiicand pane intc-
granta din sistcmul KUNDALINI YOGA, care urmarc~tc o transformarc gra-
data a corpului (DEHA) intr-un corp ,,striilucitor" sau divin (DIVYA DEHA),
inzcstrat cu numcroa~c calitati ~i putcri paranormale. Pc miisuci ce tcribila
putcrc KUNDALINI a~ccnsioncaza de la nivclul primului ccntru de forµ
(MUlADHARA CHAKRA) panii in ccntml coronar (SAHASRARA), ca
(KUNDALINI) ,,dizolva" (transccnde) succcsiv celc 5 clcmcntc cscntiale sub-
tile TATTVA care alcatuicsc corpul: piimantul (PRITHM), apa (JALA),
font! (Tl~JAS), acrul (VAYU) ~i ctcml (AKASHA). Accsta cste totodata ~i un
proccs de cosmizarc ~i puriticarc gradata a intrcgii fiintc a yoghinului.
BUA= cncrgic, samanra (spcrma), gcrmcnc; forµ potcntiala coniinuta

in samburc. Energie subtilii a~cunsii in spatclc oricarei manifcstari matcriale
si indeosebi cxtraordinar de eficace in BIJA-MANTRA-cle (sunctclc subtilc
siimanµ cc fac posibila vibratia in sintonanµ) care sunt primitc direct de la
un ghi<l spiritual competent (GURU).
BINDU = in limba sanscrita ,,punct" sau ,,FOCAR DE PUTERE".

Manifcstare analogica cc pcrmitc comunicarca in microcosmosul fiintci
umane a unui Focar sau Sfera spccificii de putcrc <lin MACROCOSMOS
care, <lacii estc trczit ~i cncrgizat, pcrmitc punerca in incfabilii rczonanµ a
microcosmosului fiintci umane in cauzii cu anumitc a~pcctc sau cncrgii <lin
Macrocosmos sau Univcrsul inconjurator pc un anumit nivcl <le manifcstarc
al ;ici:stuia, in funqic <le zona sau nivclul de corespondcnµ.
CHAKRA = literal, in limba sanscrita ,,roatii", ,,ccrc"; tcrmcn cc
409
desemnea7.a centrii secr~ti de for~ prin care trece energia subtila PRANA
~i. atunci cand este trezita, chiar KUNDALINI, ~i care influenicaza corpul
fizic, corpul astral ~i corpul cauzal al fiintei umanc. Acc~ti ccntri ti.mdamcn-
tali acumuleaza, transforma ~i rcdistribuic cncrgia subtilii, modulatii care ii
travcrsca7li. Dc~i CHAKRA-clc influentca7.a in mod cert glandclc endocrine
si anumite organc fizicc (de cxcmplu inima sau plexul solar), cstc binc sa
nu le confundiim cu accstca, dcoarccc apartin unui alt nivel al rcalitatii
fcnomenale. CHAKRA-cle sunt puncte focar de intalnirc ~i de intcrpc-
nctrare a fizicului cu psihicul, mcntalul ~i cauzalul. Cele sase CHAKRA-c
principalc imprcunii cu eel de-al ~aptclca ccntru SUPREM (SAHASRARA)
din KUNDALINI YOGA (accsti ccntri hmdamcntali sunt cunoscuti ~i in altc
culturi, sub numc difcritc) sc gascsc amplasati de-a lungul Jui SUSHUMNA
NADI, canalul principal de for~ cc transporta cncrgia subtilii de-a hmgul
coloanei vertcbralc. SUSHUMNA NADI cstc canalul prin care urea KUN-
DALINI in momcntul trczirii supcrioarc: psihicc, mcntale si spiritualc a
fiintci umanc.
Primclc ~asc CHAKRA-c sunt situate ficcarc in afara invclisului corpo-
ral grosicr, iar cca de-a ~ptca, care nu cstc propriu-zis o CHAKRA, ci un
CENTRU SUPREM DE LEGATURA. CU DUMNEZEU. sc atla dcasupra v.lr-
fului capului (SAHASRARA). in timpul trczirii lui KUNDALINI (fcnomcn
cc sc produce in general ca urmarc a unor cxcrcitii de KUNDALINI YOGA
corcct ~i pcrsevcrcnt reali7.atc, care permit trczirea si controlul accstui pro-
ces), cncrgia cosmidi subtila urea de Ia prima CHAKRA (MUIADHARA),
situata in plan subtil la nivclul zonci dintrc anus si sex. pana in SAHAS-
RARA, activandu-Ic gradat pc toatc, una dupa alta. La nivelul ficcarci
CHAKRA pc care o atingc si o cncrgizcazii cxtraordinar de mult KUN-
DALINI, yoghinul rcsimtc un fcl de fcricirc intcnsii aparte (ANANDA) si
totodata cl dobandc~tc anumitc putcri psihicc (SIDDHI-m;) care ii permit
sa ajunga la o forma mult mai ampla si rafinata de cunoa.5tcrc. de aici
provcnind de altfcl ~i numclc de Ccntri de Con~tiin~ (CHAITANYA) dat
uncori CHAKRA-clor.
Din ficcarc CHAKRA radiazii un anumit numar de canalc cncrgcticc
(NADI-uri), cunoscutc in traditia yoghina sub numclc de ,,PETALE" sau
,,SPITE" cncrgcticc. Oamcnii inzcstrati cu capacitati mcdiumicc si capabili,
datorita clarviziunii, sa vada corpul astral al celorlalti, dcscriu adescori
CHAKRA-clc ca ni~tc focarc de luminii subtilii distinct coloratc care au un
numiir diferit de pctalc sau canalc cnergcticc care pomcsc dintr-un ccntru
(BINDU). Uneori CHAKRA-clc sunt rcprczcntatc in mod simbolic in anu-
mitc tcxtc YOGA traditionalc. Numarul de pctalc corespundc totdeauna
numarului de NADI-uri (sau SPITE ENERGETICE) cc pomcsc din ficcarc
CHAKRA. Accstc ~-zisc .flori de lotus" sunt inzcstratc (anmci cand sunt
410
trczitc) cu o vibrapc spccifidi cc le face sa dca imprcsia de .roti" staticc de
unde provinc ~i numelc de CHAKRA. Dupa sistemul KUNDALINI YOGA,
fiecarei CHAKRA ii corcspund anumitc caractcristici psiho-somatice ~i men-
talc cxprimatc printr-o scrie de simboluri (formc geometricc, culori,
MANTRA-c, animale simbolicc (care descmncaza anumite cnergii subtilc.
secrete), divinitap (cc indica anumitc lumi paralele) etc.). CHAKRA-elc
principalc ~i atributelc )or sunt:
I. MULADHARA CHAKRA = centrul situat la baza Jui SUSHUMNA
Nadi, intre radacina organelor scxualc ~i anus. At:at timp cat MUI.ADHARA
CHAKRA cste in stare potcnfiala sau de adormire, cncrgia KUNDALINI sc
odihnc~tc aici. Ea cstc rcprczcntata printr-un ~rpc incolacit in jurul Jui
insu~i (din accasta cauza uncori se vorbc~tc de cnergia ~rpclui); ca confcra
trezirca putcrilor paranormalc ~i asigura cncrgic tuturor cclorlaltc
CHAKRA-c. Din accst centru izvorasc patru NADI-uri care corcspund cu
cclc patru pctalc ale sale. Forma simbolica a accstci CHAKRA cstc patratul,
culoarea sa subtila cstc galben-portocaliu (argilos), MANTRA fi.mdamcntala
cc ii corcspunde (BUA) cstc I.AM, animalul sau simbolic cstc elcfantul cu
i,aptc trompe, divinitaplc cu care sc poatc lua lcgatura prin acest ccntru sunt
BRAHMA ~i DAKINI, o SHAKTI a Jui BRAHMA.
Yoghinul pcrscvercnt care, prin cfortul sau spiritual, a patruns plcnar
in starca de con~tiinta spccifica Jui MUI.ADHARA CHAKRA, rcu~c~te sii
invinga cu cca mai mare ui,urinta a~amcntul sau tcrestru (PRITHM
TATIVA) ~i, dobandind un curaj cxtraordinar, cl nu sc mai tcme niciodata
de moartca fizicii. Prin conccntrare ~i meditatje asupra accstei CHAKRA, cl
.obtinc cuno~terea Jui KUNDALINI lii a mijloacelor secrete de a o trezi.
Odata plcnar trczita KUNDALINI, yoghinul obtine puterca levitapei (DAR-
Dli RI SIDDHI). El poatc controla perfect suflurilc subtilc (VAYU), men-
talul ~i lichidul seminal (barbapi) sau sccrctiilc mcnstrualc (fcmcilc).
Energia sa (PRANA) intra in BRAHMA NADI, canalul central al Jui
Sushumna Nadi. Cand KUNDALINI cstc ridicata ~i mcnpnuta suficient de
mult timp in AJNA CHAKRA. toatc pacatelc yoghinului (KARMA ncgativii
chiar din alte cxistcntc) sunt rapid arsc. El obpnc cunoa~terca trccutului,
prczcntului ~i viitorului. El sc bucura plcnar de o fcricirc incrcnta, naturala
(SAHAJA ANANDA)." (Shivammda)
2. SWADHISTHANA CHAKRA =, ccntrul aflat in plan subtil in canalul
SUSHUMNA in zona radacinii organclor gcnitalc. Ea corcspundc Jui BHU-
VAR LOKA. Localizarca sa fizidi cstc plexul hipogastric care guvcrncazii
organcle scxualc, funqia de procrcarc ~i trairilc eroticc, amoroasc. Din ccn-
trul acestci CHAKRA plcacii 6 NADI-uri (sau ,,pctalc"). Forma simbolicii aso-
ciatii accstci CHAKRA cstc scmiluna, culoarca sa cstc albul-argintiu,
MANTRA fundamcntala cc ii corcspundc cste (BIJA) VAM, animalul sau
411
simbolic este crocodilul ~i divinitatjle cu care se poate lua legatura prin acest
centru sunt VISHNU ~i o SHAKTI a sa, RAKINI.
,,Cel care se concentreaza intens l)i mediteaza profund asupra acestei
CHAKRA ~i asupra energiilor sale ascunse corespondente nu se mai tcme
dcloc de apa. El are un control perfect asupra encrgiilor secrete, subtile ale
accstui element. El obtine mari putcri psihice, imaginaµc creatoarc gcniala,
cuno~tere intuitiva ~i se bucura de o ~.tapanirc perfecta a functjei scxualc 11i
a simwrilor. De asemcnea, cl cunoa.5te cu Ul)urin~ lumilc sublime astrale.
Pasiunea inlanwitoare, mania, ata.5amentul, orgoliul, gclozia i;;i alte impu-
ritati psihice sunt u~or ~i complct eliminate de cl. Yoghinul in cauza i!li
regenereaza corpul fizic, ram.inc tanar ~i ajunge sa cucerea.~ca moartea
(MRI1YUNJAYA SIDDHI)." (Shivananda)
3. MANIPURA CHAKRA = centrul situat de-a lungul canalului
SUSHUMNA, in zona ombilicului, la 2 degete dedcsubt. Corespondenta sa
fizica este plexul solar. El guvemeaza ficatul, stomacul etc. IO NADI-uri sau
petalc de lotus (spite cnergetice) emana din aceasta CHAKRA a clirci forma
simbolica este triunghiul cu varful in sus de culoarc ro11ic, MANTRA funda-
mentala ce ii corespunde este (BlJA) RAM, animalul sau simbolic este
bcrbecul l)i divinitatile cu care se poate lua lcgatura prin acest centru sunt
SHIVA RUDRA !Ii o SHAKTI a sa, LA.KINI. Yoghinul care se concentreaza
intens !Ii mcditeaza profund a.~upra acestci CHAKRA obtine puterea numita
SATALA SIDDHI ~i dobande!ite capacitatea de a descopcri comori ascunse.
,,El nu va fi atins de nici o boala. El nu se teme absolut deloc de foe. Chiar
daca sta in foe, el ram.inc neatins ~i in via~ si niciodata nu are nici o teama
de moarte; vointa ~i puterea sa sunt uluitoarc." (Shivananda)
4. ANAHATA CHAKRA = centrul situat in zona inimii, tot in interiorul
canalului SUSHUMNA. Corespondcnta sa fizica este plcxul cardiac.
Guvemeaza inima. 12 NADI-uri (sau SPITE energctice) simboli7.atc sub
forma pctalelor de lotus pornesc din acca.~ta CHAKRA a carci forma sim-
bolica estc steaua cu ~asc colWri, de culoare alhastra, MANTRA fundamen-
tala cc ii corespunde cste (BIJA) YAM, animalul sau simbolic este gazela l)i
divinitatile cu care se poatc lua legatura prin acest centru sunt ISHA i;;i o
SHAKTI a sa, KAKINI.
,,Yoghinul cc se conccntreaza !Ii meditcaza profi.md asupra acestei
CHAKRA asculta sunetul paradisiac din ANAHATA CHAKRA (ANAHATA
SHABDA care estc, de fapt. sunetul Jui SHARDA BRAHMAN), atunci cand
sc focalizea71i intens asupra acestui ccntru. Elcmentul subtil aer care poate
fi controlat la nivelul acestui centru face sa sc amplifice in yoghinul respec-
tiv SATIVA GUNA (calitatea armonici). Cel care mediteaza in mod pcrsc-
verent asupra acestci CHAKRA domina complet clementul subtil acr (VAYU
TATIVA). Else poatc dcdubla cu U!iurin~ l!i poatc zbura in altc lumi miri-
412
ticc sau poate intra fulgerator in corpul altuia, traind in totalitatc ceea cc
traic~tc minunat cclalalt (EMPATIE PERFECTA.). Devine instrumcntul
iubirii divine cosmicc ~i obtinc toatc celclaltc calitap SATIVA-icc (divine)."
(Shimnanda)
5. VISHUDDHA CHAKRA = central situat in plan subtil la ba7.a gatu-
lui, tot in intcriorul canalului SUSHUMNA. Estc ccntrul clemcntului subtil
cter (AKASHA TATIVA). Corcspondcnta sa fizica cstc plcxul laringian. 16
NADI-uri simbolizatc in forma unor petale de lotus cmana din accasta
CHAKRA, a carci forma simbolici cstc cercul, culoarea este indigo,
MANTRA fundamcntala cc ii corcspundc estc (BIJA) HAM, animalul sau
simbolic cstc un clcfant cu !ia8C colp $i 7.citaple cu care sc poatc lua lcgatu-
ra prin accst ccntru sunt SADA SHIVA $i o SHAKTI a sa, SHAKIN!.
,,Conccntrarea intcnsa $i meditapa profunda asupra clementului
(TATIVA) accstci CHAKRA cstc definita in tcxtclc YOGA sub numclc
EXPANSIUNE.A beatifici, spapala AKASHI DHARANA. Cel care practidi.
acesta forma de mcditapc nu va disparca sau muri nici la disolutia lumii
(PRALAYA). El obpnc cuno~tcrea intuitiva, perfecta a cclor patru VEDE,
datorita mcditaµci perscvcrcntc asupra accstui lotus. El define cunoa.~tcrca
trccutului, prczcntului $i viitorului 11i dobande$lC controlul cncrgiilor mistc-
rioasc ale timpului (TRIKALA-JNANA)." (Shivananda)
6. AJNA CHAKRA = centrul aflat tot in intcriorul canalului SUSHUM-
NA $i localizat in plan subtil in spaµul dintrc spranccnc. in sistcmclc cso-
tcricc occidcntalc, aceasta CHAKRA cste numita ,,al trcilca ochi". ,,Lotusul"
sau nu arc dccat doua pctale, adica doar doua NADI-uri cmana din cl.
Culoarca sa subtila estc galbcn-auriu, MANTRA fundamentala cc ii corc-
spundc cstc (BIJA) AUM, divinitaµlc cu care sc poate lua lcgatura prin accst
cclitru sunt PARAMA SHIVA, care sc manifcsta sub forma Jui HAMSA $i o
SHAKTI a sa, HAKINI. Accasta CHAKRA, a carci corcspondeni.\ fizici cstc
zona frontala, cstc considcrata a fi ccntrul con$tiintci.
,,Ccl care sc conccntrca7.a intcns $i mcditcaza profund asupra accstci
CHAKRA distrugc gradat toatc cfcctclc negative (KARMA) ale aqiunilor
sale antcrioarc din accasta viaia sau din cclclaltc. Adcptul dcvinc un mare
YOGHIN $i ~jungc un clibcrat in viaia UIVANMUKTA). El obµnc cclc opt
mari putcri paranormalc (MAHA..SIDDHI) ~i cclc 32 de puteri minorc."
(Shivananda)
7. SAHASRARA = sc situcar.i. in plan subtil dcasupra varfului capului,
dcci in afara invcli$ului corporal grosier, dincolo de cxtrcmitatea superioara
a Jui SUSHUMNA. A$a cum o indicii numclc sau, accst CENTRU DE
LEGA.TURA CU DUMNEZEU are 1000 de pctale sau, cu altc cuvintc, cstc
inzcstrat cu o mic de NADI, o infinitate de altc canalc (NADI) cmana $i sc
ramifica de la accst ccntru (SAHASRARA). Corespondcnµ fizica a acestui
413
CENTRU SUPREM cste tot creierul, MANTRA sa (PARABIJA) este STRICT

SECRETA, deoarece este un sunet cu totul sacru. Cele 50 de litcre ale alfa-
betului sanscrit manifcstate ca energii subtile (MANTRA-c) parcurg cclc o
mie de petale ale acestui CENTRU SUPREM (SAHASRARA) care reprczin-
ta cl singur (atunci cand este perfect trezit) totalitatea tuturor CHAKRA-
clor iii MANTRA-elor existente. Ccntrul Suprem de FORTA, SAHASRARA,
apare astfcl ca fiind net superior fat<l de toii ceilalti 6 centri de forti
(CHAKRA-c). El emite o lumina alb-stralucitoare l;!i intensa precum "zecc
milioanc de sori" iii apar1ine unui nivel al realita1ii superior celorlalte 6
CHAKRA-c (SAT CHAKRA). Considcrat ca o reiicdinfi eseni:iala a Jui
SHIVA, SAHASRARA corespunde conl)tiintei beatifice, divine, MACRO-
COSMICE.
"Atunci cand KUNDALINI este intim unita cu SHIVA in SAHASRARA,
yoghinul se bucura de fericirea suprema (PARAMANANDA). El atinge o
stare de supracom;tiinfi l)i realizcaza cea mai inalta cuno~tere. El devine un
,,YOGHIN care iitie instantaneu totul" (BRAHMAVID - VARISHTHA, el este
un mare intcleptl)i unJNANI perfect)." (Shivananda)
Del)i elaborat cu cateva mii de ani in urma de hinduism, sistemul
CHAKRA-clor joaca totodata un rol important in budism, in special in bu-
dismul tantric. Fundamental, sistemul centrilor de energie (CHAKRA) iii al
canalelor subtile (NADI) care le leaga intre ele este identic cu eel dezvoltat
de KUNDALINI YOGA. Totlll!i, simbolismul care ii este asociat apa~ine in
mai mare masura iconografiei budistc. Practica meditatiei elaborata
pomind de la acest sistem se difercni:iaza in aspectele sale fundamentalc iii
in multe alte aspectc de cea a Jui KUNDALINI YOGA.
CONTINENTA SEXUAU = infranare, retinere, control deplin

conl)tient al funci:iei scxualc atat de catre barbat cat iii de catrc femeie,
implicand contactul sexual cu atingerea unui numar nclimitat de orgasme
de catrc cei doi iubi1i (la unison sau separat), dar care nu sc finalizea7.a prin
c,jaculare la barbat iii nici prin descarcarca exploziva a poteni:ialului creator
specific la femcie. Acest mod superior de a trai actul sexual fara epuizare,
permite transmutarea biologica a poteni:ialului sexual, creator, in forme
superioare de energie vitala, psihica, mentala, spirituala, datorita unor pro-
ccse inefabile de sublimare launtrica.
Stapanirca in timpul excrcitarii funcµci amoroase a potenµalului sex-
ual este specifica tradii:iei Taoistc care urmareiite sa realizcze astfel o echili-
brare deplina iii o polarizarc pc multiple nivele a encrgiilor YANG ( +) iii YIN
(-) in fiinfi. Prin rcalizarea cu succes a continentei sexuale de catre cei doi,
in cuplu, trairea amoroasa dcvine plenara, dispare sen7a1Ja de vlaguire i;;i
somnolenfi care insoteiite ejacularea, este evitata sarcina nedorita, fcmeia
414
poatc atingc in timp, ori de catc ori vrca, starca de orgasm, armonia de
cuplu ~i fcricirca sc amplifica. In conccp\ia oricntala, amorul rcalizat intr-o
stare continua de contincn~ scxuala dcvinc o gradata dilatare datatoarc de
extaz, in care cuplul se cxpansioneaza in infinit, dcpasindu-~i astfel toatc
limitarilc.
In mod normal, la majoritatca femeilor exista in stare latcnta capaci-
tatca de a realiza spontan contincn~ scxuala. Aceasta disponibilitate le per-
mite chiar multor fcmei sa poata trai adcseori orgasme multiple fiira descar-
carea potentialului sexual. La barhat, rcalizarea contincn\ei sexualc implica
un anume antrenament gradat si rcalizarea unei stari de echilibrare a
encrgiilorYANG(+) si YIN(-).
Angrcnarca pcrmanenta a continentei sexuale este o practica curenta
in HATHA YOGA si in Taoism. Expcrienta continentci sexuale in cuplu
permite fiintci umanc sa realizeze ceva extraordinar, facand-o sa rcalizcze ca
aspectul biologic al atraqici fata de scxul opus nu estc rcprezcntat numai de
instinct, ci side alte aspecte cncrgetice, subtilc, psiho-cmo\ionalc, care sunt
integrate sub forma cncrgiilor YANG (+) si YIN (-) in complexul sistcm al
comportamentului sexual-afcctiv-mcntal. Din punct de vcdcre fiziologic,
CONTINENTA SEXUAL/\ reprczintii un proccs ciclic, asccndent, care
evolucaza in mai multc faze: a) faza de excitatic: b) faza de platou; c) fuzi-
unea amoroasa propriu-zisa: d) faza de cvitarc a <:iacularii cu transmutarea
gradata in cncrgic a unci cantita\i infimc din potcntialul sexual; c) orga~-
mul normal: f) in continuarc urmeaza din nou (dupa un anumit interval de
timp de la 15 la 30 de minute) o faza de evitarc a <:iacularii cu transmutarea
gradata in encrgie a unci cantitati infime din potentialul sexual; g) orgas-
mul al doilea mult mai intens si mai profi.md dcdit eel de dinainte.
Daca atat barbatul cat si fcmeia controleaza cu succes potentialul se-
xual, gratic contincntei sexualc, ci pot continua fuziunea amoroa~a intima,
indefinit in timp. Prin contincn\a sexuala trairca amoroa~a devinc un etcrn
inceput si permitc sa fie experimentatii iubirca cosmidi.. In legatura cu con-
tincnta SCXUala SC cuvine Sa amintim ca gandirea stravcchc orienta]a ~i, in
special, TANTRA confera iubirii ~i scxualita\:ii transfiguratoarc scmnificatia
profunda a unci cai de autocunoastcrc si perfcqionare spirituala a fiin\ci
umanc. Prin intenncdiul accstci iubiri occanice in care totul devinc cu
putint;i, sc rcalizcaza transcenderea condi\iilor comunc, limitatoare si
survine o fuziunc cosmica a cuplului in Univcrsul infinit.
Unirea erotica nesfar~ita sc transforma intr-o cxpansiune bcatifica,
grandioasa; astfel, datorita sublimarii amoroase, sc dep;isqte un act biologic
instinctual si cuplul uman obtine valcnte inefabilc de cuplu cosmic, ideal,
divin. Scnzualitatea amplificata, gra\ic contincntci scxuale pcrfcctc, aparc
in tradi\ia spirituala indiana drcpt un mUJoc de a atingc Extazul Perfect
415
(SAMADHI). Expcricnta croti~a intcnsa facilitata de contincnta scxuaHi
cstc astfel invcstita cu valori transscnzorialc. Rcalizata astfel, ca conduce la
o stare progrcsiva de beatitudinc i;i de transcenderc a individualitatii pentru
ambii iubiti. in viziunca yoghina, contincnta scxuala cstc un mod mistcrios
de cunoa.5tcrc, voluptatca perfect controlata jucand aici doar rolul de
vchicul, prin intcrmediul dimia sc transccndc conlitiinta normala, limitata
lii sc instalcaza starca cxtatica de iluminarc datatoarc de clibcrarc lii intelcp-
ciune. Grape contincntci amoroasc, tcnsiunca scxuala intensa nu sc con-
suma prin actul cjacularii; cmisiunea seminala estc oprita printr-un putcrnic
proccs de focalizarc mcntala, care pcrmitc un autocontrol fiziologic dcplin
al cjacularii, dar i:;i al trairii croticc autonomc.
Aceasta tchnica extraordinara de rcalizare a unirii sexualc ncsfa~itc
cstc de natura sa declani:;czc uncori trczirca cncrgici colosalc individualc
KUNDALINI SHAKTI, sublimand i:;i convertind potenµalul energetic cc
rezulta prin transmutarca biologica in forme din ce in cc mai rafinatc de
cncrgic vitala, psihica, mcntala, care, la randul lor, sporcsc iii revelea7.a forta
spirituala. Continenta sexuala, realizata cu succes un anumit interval de
timp, face totodata sa sc trczcasca lii sa sc amplificc capacitaµJc psihomcn-
talc in fiinta cclui care o practica. indcplinind intr-o stare de transfigurarc
lii adoraµe fuziunca amoroasa, pentru adorator, in accle clipc, iubita sintc-
tizea7.a intreaga natura fcminina (Etcrnul Fcminin); ca cste in acela.~i timp
mama, sora, amanta, soµa, fiica, fiind dcci substitutul i;i csenta Naturii
(PRAKRIT!), sursa principala a bucurici -'.li a repaosului prin care totul sc
manifcsta in Univers. Prin contincnta scxuala, jocul erotic sc rcalizcaza pc
un plan transbiologic, cosmic, fara sfari:;it, iubitii incorporand "o
CONDfflE IDEALA DE ZEI", in scnsul ca ci nu numai ca cxperimcntca7..a
bcatitudinca, ci i;i ca pot contcmpla direct Rcalitatea Ultima.
DAKSHINA = partca drcapta; punctul cardinal Sud. Arc i;i scnsul de

encrgie feminina escnµala a disccrnamantului lii a inteligcntci divine; ca
cste cea care inspira lii ghidca7.a aspirantul in ofcrirca de ofrandc.
DHARANA = conccntrarca mcntala fcrma, constanta, ncintrerupta a

atenµei asupra unui punct, obicct sau fiinta. Concentrarea mcntala fcrma lii
intcnsa face cu putinta controlul sau stapanirca dcplina a tuturor funcµilor
vi talc. Conccntrarea mcntala (DHARANA) perfect rcalizata face spontan cu
putinta suspendarea rcspiratici datorita focalizarii deplinc a atenµei care,
atunci cand estc FERM FIXATA gcncrcaza fulgcratoarc 11i complcxc
fcnomcnc de rczonanta cu difcritc cnergii subtilc, benefice din
MACROCOSM OS.
inccputul concentrarii aparc atunci cand min tease fixeaza ferm 11i con-
tinuu asupra unui obiect particular, asupra unci anumite CHAKRA sau chiar
416
asupra unci idci bindacatoarc. De indata cc conccntrarca mcntala ncintrc-

rupta (DHARANA) cstc suficicnt de binc stapanita, ca sc adancc~tc din cc
in cc mai mult ~i nc face s,l intram in mcditatia yoghina profi.mda,
DHYANA. Uncle tcxtc yoghinc fun dam en talc cum ar fi, ,,Cal ca cu opt trcptc
catrc YOGA", ,.Mcditatia in YOGA" ~i ,,Al\'TARANGA YOGA" considcra ca
DHARANA sau conccntrarca mcntala continua cstc cca de-a VI-a etapa in
RAJA YOGA, in care mentalul yoghinului arc doar con~tiinµ unui punct sau
obicct particular asupra caruia cste focalizata in totalitatc atentia.
in HATHA YOGA. dupa ,,ISHVARA-GrTA", conccntrarca mcntala
fcrma, intensa ~i continua (DHARANA) trcbuie sa fie mcntinuta ncintrc-
rupt timp de minim 12 cxccutii de PRANAYAMA pcntru a fi cu adcvarat
numita CONCENTRARE MENTALA. YOGHINA. (DHARANA). Pentru a
intclcgc cat mai binc cc cstc in rcalitatc conccntrarca mcntala continua
(DHARANA) putem sa spunem di ca poatc fi considcrata (analogic
vorbind) intocmai ca o stare cxcclent;i de funqionarc a mcmorici in care
putem rqine cat mai clar (cu toatc dctaliilc necesarc) ~i pcntru mult timp
tot ceca cc am vazut sau am auzit o singura data.
DHYANA = meditatic. reculcgcre mcditativa. Dl-IYANA face ~rte din

ccle patru stadii ultimc ale sistemului YOGA al lui PATANJALI, cunoscutc
sub numcle de DHARANA, DHYANA. SAMYAMA si SAMADHI. DHYANA
este impreuna cu SAMYAMA (identificarca perfecta) trcapta care nc per-
mite sa atingcm SAMADHI. Pcntru aceasta trcbuic sa suspcndam (OPRIM)
complet gandirea in scopul de a clihera constiinta absoluta de mice intcrfc-
rcntc cfcmcrc. PATANJAI.I numestc meditatia ,.un flux sau curcnt de
gandire superioara, ncintrcrupta care converge ditre obiectul concentrarii
(DHARANA)". Fara o foartc profondii DINA:-.:A (meditatie) estc aproapc
imposibil sa ~jungcm la stari de constiinµ supcrioarc, divine.
FROTISM = tcrmcn descrnnan<l latura amoroasa si instinctuala :,

iubirii. Atitudine mcntala pregnanta si prcocuparc in lcgatura cu dragostca,
rnai ales cu dragostca scnzuala. Utilizat uzual ca sinonim cu scnzualitatea, in
contextc in care scmnifica o prcocuparc pcntru viata erotica, cste prefrrat
accstuia.
Evoluj:ia erotica normala a individului prcsupune ca tendintcle partialc s2,
se supuna primatului zonci gcnitalc ~i sa nu aiba niciodata EXAGERAT irnpor-
tanta dccat in rnasura in care favmizcaza actul sexual (insoj:it de o perfecta
contincnta care pcrmitc sa sc transmute biologic potcntialul sexual in cncrgii
subtile, elevate prin sublimare armonioasa) ~i, de ascmenea, prcsupunc ca
dorinµt vi7.and o altii persoana de sex opus faµ de care simj:im atraqie
amoroasa sa inlature autoerotismul, in asa fcl incat, in viaµ erotica, toatc com-
ponentcle partjalc sa se satisfadi plcnar langa ~i prin persoana iubita.
417
in cursul ontogenezei are Joe o erotizare a diversclor zone !,ii funqii
corporale. Se semnalcaza !,ii crotizarca trasaturilor caractcrialc, a aqiunilor,
a diverselorfunct-ii ale fiintei. Multc dintrc inhibifiilc activitat-ii sunt datorate
refularii tcndinfclor sexualc. Atunci dind acestc activitati sunt legate prin
lanfllri asociativc 11i capata o semnificatie erotica, cle suporta o inhibit-ie
secundaci.
EXTAZ = ,,acpunea de a fi in afara individualitapi", "incantare" (de la

grccescul EKSTASIS). Stare elevat mentala, intcns !,ii sublim afectiva, carac-
tcri7.ata prin trairc beatifica oceanica !,ii prin sentimente paradisiacc inex-
primabilc, inefabile de bucurie ~i fericire, cc nc expansioncaza intr-0 stare
de fericire extraordinara. Starea de EXTAZ este proprie comuniunii sufle-
tului uman cu Dumnezeu, cu cxistenfa infinita, cu perfccpunea divina. in
accasta stare, individualitatea egoista, condit-ionata !,ii limitata cste inlocuita
de Con!,itiinfa Cosmica Divina. Orice calc spirituala autcntica ofera la
momentul oportun aspirantului persevcrent ~i plin de fcrvoare posibilitatea
intrarii in starea de extaz divin, beatific (atunci cand aspiramul estc prcgatit
sa o realizeze). Toate rclatarile sfint-ilor !ii misticilor cre!,itini desprc .rapirile
in Duhul Stant" sunt tot atatca forme de EXTAZ. Kabali!,itii intrau uncori in
transa !,ii comunicau cu Dumnezeu prin intermediul Arhanghelilor in
accasta stare de cxtaz. Termcnul yoghin echivalent estc SAMADHI, incu-
nunarea ctapei de meditape (DHYANA). Toate aceste modalitap spiritualc
ofcra extazul prin intcrmcdiul mcditat-iei ta.cute ~i a contemplat-iei, dar
n ,i altc metodc, cum ar fi ccle rcvelatc de SUFISM, ai carui adepfi uti-
Ji,, ., anumite melodii inspirate !,ii dansuri integrat spiritualc pcntru atin-
gcrca starii de EXTAZ. Sufifji arata !,ii marturiscsc pc de alta partc ca, in tim-
pul cxperimentarii depline a EXTAZULUI, oricc difcrenta dintrc crc11tini,
cvrei, mahomedani sau cclelalte fiinfe umane care apart.in altor religii, dis-
parc. Senzapile fizice asociate, in general, starii de EXTAZ sunt scntimcntc
ncob~nuite de inalfare, senzat-ia de diminuarc a greutat-ii (insot-ita uneori
chiar de aparipa levitapei) sau viziunea unei lumini cxtraordinar de intense.
Starea de iluminare se rcsimte 11i la nivel mental prin senzapa de atempo-
ralitate !,ii printr-un intens, profund !,ii inefabil sentiment de calm 11i pace
beatifica. in EXTAZ, fiinfa intra in contact cu o forta divina enigmatica de
dincolo de ea !,ii fuzionevii intr-un domcniu transpcrsonal. Misticii crc11tini
au echivalat EXTAZUL cu cxpcrienfa directa a prezcnfci Jui Dumnezeu, ca-
racterizata prin misterioasa .uniunc mistica !,ii spirituala" cu El. in timpul
accstei stari de transa spirituala, corpul poatc ramane temporar inert,
pa.rand a fi ca ~ mort. Yoghinul sau misticul experimcntea7.a atunci stari
dumnezeie!,iti care pn de domcniul universalului. in scrierilc secrete ale
ocultismului occidental, aceasta stare sc mai numc!,itC ~i .MORS OSCULI"
418
sau moartca prin sarut. Aceasta stare de ,,moartc" poate sa ramana uncori
pcm1ancnta., numai daca fiinta rcspcctiva dorestc term accasta. Kabalistii
atirmii in acca~ta. dircctic ca principalii patriarhi ai Vcchiului Testament au
murit a~ttcl si ca acca~ta ar fi fost si ultima dorinl,i exprimata de rcgclc
Solomon in ,,Cantarca Cantiirilor". 0 viziune stiintificii modcma asupra
cxtazului identificii starea de EXTAZ cu asa-numitele ,,Expcricnte de varf".
,,Dcclan~torii" sau ,,CATALI/'ATORII" cc pot trezi sau induce in fiinta
umanii sentimentul extatic includ, printrc altcle, expericntclc cxtaticc sub-
lime, contemplarca unor minunatc pcisajc sau ambiantc din naturii, iubirea
coplcsitoare, crotismul cu contincntii, rafinat si cxtraordinar de intcns,
activitatca crcatoarc etc. Acca~ta scmnificatic cxtinsa a EXTAZULUI arata
ca cl (EXTAZUL) nu cstc intotdeauna cchivalcnt cu starca de iluminarc
spiritualii, dcsi de multc ori clc pot coincide. Uneori, iluminarca poatc
dccurge dintr-o expericn~ non-cxtaticii, de excmplu starca iluminatorie cc
survinc in fata mortii sau in cazul unci dureri violcnte. Dcoarece starca
yoghinii de transccnderc a con!;itiintci individualc !imitate implicii mai
curand o interiori1.arc, MIRCEA ELIADE a propus echivalarca termcnului
yoghin SAMADHI cu acela de ENSTAZA., cuvant care de fapt semnificii ,,a
sta inauntru", intclegand prin acca~ta mcntincrca neintrcrupta a constiintci
yoghinului in Sinclc sau escntial suprcm, ATMAN. Atunci cand din fiinta
noastrii iese EGO-UL, sc instaleazii starca de YOGA care face sii sc instalczc
EXTAZUL (vczi si SAMADHI).
FRUMOS = categoric a manifcst.iirii considcrata ca fiind fundamental

lcgatii de rcflcctarca in intrcaga manifcstarc a adcviirului, a armonici divine
si a binclui. FRUMOSUL cstc insa. mai mult dccat binelc, pcntru ca
inglobeazii in acclasi timp binclc. FRUMOSUL cstc pcrceput ca rczultat
cxdusiv al rcaqiilor fiintci umane, accstc reactii fiind in functic de nivelul
de constiin~ al cclui care scsizcazii. Reaqiilc si reflcctiirilc liiuntricc sunt
indcpcndentc de insusirilc obicctivc ale rcalitatii constienti1.ate. Folclorul a
dcfinit in mod scmnificativ accst a~pcct fundamental in proverbul: ,,NU-I
FRUMOS CE ESTE FRUMOS, ESTE FRUMOS DOAR CEEA CE IMI PLACE
MIE". TANTRA, la randul siiu. spunc: FRUMUSETEA SE AFIA IN
CONSTIINTA SI IN OCHII PRMTORULUI. Pcrceptia frumosului cstc
dcci intirn lcgatii de nivclul de con~tilntii al fiintci in cauzii si, de aici, rcflc-
xia clasicii: ,,DESPRE GUSTURI NU SE DISCUTA", pcntru ca fiecarc poatc
avca un anurnit nivcl de constiinµl. Intclcptii oricntali si chiar unii filosofi
(PIATON, HEGEL) sustin ca, inaintc de toatc, FRUMOSUL cxistii ca IDEE
rnodulata printr-o cncrgic spccifica inaintc de a sc rnanifcsta concrct in tot
ceca cc nc incor~joara. in naturii sau in artii, aici sau in altc planuri sau lurni.
FRUMOSUL cste totdcauna perccput in cadrul rclatici dintre eel care
419
i1 con~ticnti7.ea7.a (subicctul) iii ceca cc cste scsi7.at (obiectul, tiinta, reali-
tatca) i;i considcrat de acca fiinta ca fiind FRUMOS. TRIPURA SUNDARI
cste Putcrca Cosmica cc reprc7fota capacitatea de a crea, genera, intrctjnc,
manifesta ~ face cu putinta pcrccperea frumosului in toatc iposta7.clc,
starilc fi aspcctclc sale cu adcvarat annonioase, divine.
Perccperea frumosului cstc strans legata de nivclul real de cvolutie
launtrica psihica, mcntala ~i spirituala a fiintci in cauza. FRUMOSUI., inde-
pendent de realitatea sa, cstc rcprc7.entarea in con!itiinta omului a propri-
ctatilor !ii caractcristicilor aprcciate ca adcvarate, armonioa'IC, bunc ~ inalta-
toarc ale obicctului, rcalitatii sau tiintci considerate ca atare.
Accstc proprietati, care reprezinta numai prcmi7.cle obiective ale FRU-
MOSULUI, se constituic ca atare numai prin valorii.arca !or de di.trc o
coniitiinta umana CARE ESTE CAPABILA SA LE REMARCE (CONmEN-
TIZEZE). Scsizand plcnar ~i aprcciind FRUMOSUI., tiinia umana va vibra la
unison cu adevarul, annonia iii binelc care se afla dincolo de accsta iii, a.,;tfcl,
va transfera prin REZONANTA in pmpria sa fiinta adevarul, armonia iii
binclc care sunt perccputc ca atare in afara sa. Datorita accstui proces inefa-
bil, complex, tiinta umana care coniiticnti7.ea7.a FRUMOSUL, va vibra
instantancu la unison cu cnergiilc subtilc benefice, ohiectivc (RKALE),
armonioasc din sfera de forta a FRUMOSULUI, adevarului ~i armonici cos-
mice care este chiar Marca Putere Cosmica TRIPURA SUNDARI.
GUNA = "calitate fundamentala", "tcndinta esentiala". Toate obicctelc

iii fiintclc lumii fenomenalc (PRAKRITI) sunt structurate in functic de jocul
dinamic al cclor 3 GUNA-c: SATIVA, RAJAS !ii TAMAS. Accstc trci GUNA-
e, care sunt caractcristici escntialc lii intrinseci ale iluzici cosmice (MAYA),
dcpind de Suprcmul Absolut (BRAHMAN), diruia ele ii acopera (voalcaza)
totulii realitatea pcntru fiintcle care nu au realii.at incl eliberarea spirituala.
Daca GUNA-clc sc afla intr-un cchilibru perfect, nu sc produce nici un
fcnomcn, nu mai cxista nici manifestare iii nici creatic. in momentul in care
cchilibrul lor este pcrturbat, sc manifcsta crcapa. in celcbrul tratat "YOGA-
SUTRA", PATANJALI dcscrie aceste trei tipuri de foqe fundamentalc-com-
parabilc cu subparticulele elcmcntarc (cuarcii sau subcuarcii) ale tizicii
cuanticc care reprezinta substratul ultim, cu 3 aspecte distincte, al intregii
rcalitati - ca fiind intr-un continuu conflict uncle cu altcle. Drept rerultat al
accstci tensiuni incrcntc dintre clc (sau, in limbajul fizicii modeme,
datorita rupturii de simctrie) sc creeu.a diverselc nivcle ontologice ale rca-
litatii manifcstate. Scopul propus de PATANJALI pcntru practica YOGA
cste, in acest context, ,,involutia" GUNA-clor sau, altfcl spus, resorbtia lor in
aspectul transcendent al Energici Divine Crcatoare (PRAKRm), la nivel
individual, in microcosmos•1I fiintci yoghinului. in universul tizic, SATIVA
420
GUNA sc manifcsta in tot cc cstc pur, clcvat, Juminos ~ rafinat (de cxcmplu,
lumina Soarclui); RAJAS GUNA sc manifcsta in aproapc oricc activitatc 11i
dinamism (de cxcmplu un vulcan) iar TAMAS GUNA sc manifcsta mai ales
in tot ceca cc sc prczinta ca grcutatc, incrpc, intuncric ~i imobilitatc (de
cxcmplu un bloc de stindi). Din punctul de vcdcrc al cvolutici, SATIVA
GUNA rcprczinta cscnta manifcstata a tot ceca cc trcbuic rcalizat. TAMAS
GUNA poatc fi considcrata obstacolul care impicdicii rcalizarca, iar RAJAS
GUNA poatc fi considcrata forta prin care cstc contracarat aspcctul TAMAS
GUNA. La nivclul con11tiintci umanc, SATIVA GUNA corcspundc, de cxcm-
plu, unci stari de pace cuforica, cchilibru, lini11tc, clcvarc 11i scninatatc;
RAJAS GUNA imbraca forma activita,:ii, pasiunii 11i a agitapci pcrmancntc,
iar TAMAS GUNA corcspundc starii de Jene, Iipsci de intercs, scepticismu-
lui, indifcrcntci, apatiei ~i prostici. Caractcrul 11i prcdispoziµa cxistcnta in
cazul fiintclor umanc dcpind in mod direct de calitatca cscnfiala (GUNA)
prcdominanta la un moment dat in microcosmosul acelei fiinte. C,autatorul
spiritual trcbuic astfcl sa sc straduiasca ncincctat (PANA iN MOMENTUL
REU~ITEI FINALE) sa invinga toatc tcndintclc TAMAS-ice cu ajutorul Jui
RAJAS GUNA 11i sa stapancasca apoi calitatca RAJAS prin amplificarca in
fiinta sa a aspectclor SATIVA-icc. Proccdand astfcl, cl va triumfa in final,
transccnzand chiar 11i SATIVA GUNA ~i ii va rcaliza astfcl pc ATMAN, Sinclc
sau Divin ETERN. VEDANTA compar:a in mod analogic GUNA-clc cu 3 ho\j
care au .furat" prin crcarca difcritclor agitaµi sau pcrturbari in con!ftiinta
omului, pcrccpcrca clara ~i dirccta a accstuia asupra Rcalitatii Ultimc. in
accasta dirccµc cxista chiar ~i o povcstirc simbolica in cadrul filosofici
vcdanticc: trci hoµ, numiti TAMAS, RAJAS 11i SATIVA, au atacat un ncgus-
tor care tocmai sc intorcea in satul sau dupa o calatoric de afaceri 11i I-au
jefuit. Dupa aceasta, TAMAS a vrut sa-1 ucida pc negustor, pcntru a elimina
oricc urma a tfilharici lor. Ccilalµ doi hoµ mai aveau insa anumite scrupulc
!fi, din aceasta cauza, RAJAS a spus: .Mai bine sa-1 Iegam de un copac;
KARMA Jui va fi cca care va hotari daca o sa-1 gaseascasau nu cineva". Atunci
ei I-au lcgat de un arbore ~i au fugit repcdc. Dupa o clipa insa, SATIVA a
rcvenit !fi I-a de7Jegat pc negustor. Accsta, plin de bucurie 11i recuno!ftinµ,
i-a spus: .Tu m-ai salvat acum! Vino, te rog, cu mine in sat. am sa tc recom-
pcnscz rcgc~tc pcntru asta" .• Nu pot",, a raspuns atunci SA'ITVA, .pcntru ca
sunt cunoscut de politic ca sunt un hot ~i ~ fi imcdiat intemnitat. Singurul
lucru pc care putcam sa-1 fac pcntru tine era doar sa te clibcrez de Icgaturi."
GURU = macstru sau ghid, in special in domcniul spiritual. Traditia

hindusa distingc patru nivcluri distinctc pc care le implica noµunca de
GURU:
I) parintii care nc permit acccsul la corpul nostru fizic, deoarccc nc
421
ajuta sa ne incamam ~i ne familiarize.vJi cu viata l!i dificultatile ei;
2) mae~trii profani, profcsorii de la ~oala sau de la fa.cultatc, toti cci
care se preocupa de formarea noastra profcsionala;
3) maestrul spiritual care cuno~te Calea Eliberarii, nc explica scnsul ~i
scopul vie\ii, drumul ditre rcali1.arca Sinclui ~i ne arata pericolele si difi-
culta\ilc cxistenfci. El ne poate ghida ~i nc poate impulsiona pc Calca
Spirituala, dar nu o poatc parcurgc in locul nostru. Marii mac~tri spirituali
spun di nu exista "diratul spiritual pc spatclc magarului" sau cu altc cuvintc
tolcrarca LIPITORILOR SPIRITUAU:: EGOISTE;
4) GURU-L SUPREM Cosmic (AVATARA) catrc care ne duce GURU-L
spiritual, incarnarca Dumnczcului perfect "iluminat". Pcntru crcstini,
GURU-L SUPREM Cosmic cstc IISUS HRISTOS.
in Icgatura cu GURU-L sc pun intotdcauna doua intrcbari: 1) Estc cu
adev.'irat GURU-L absolut nccesar pc drumul spiritual? 2) Ce inscamna
supuncrca absoluta pc care trcbuic sa o avcm falii de GURU? Ca raspuns la
prima intrcbarc, macstrii indicni citcaza in general un excmplu cscniial
simplu. Cand ajungi intr-un o~ total nccunoscut si cand cauii in mod prc-
cis o anumita strada, cxista doua moduri de a proccda: putcm parcurgc, pc
rand, complct toate strazile una dupa alta pana cand ajungcm dupa catcva
!uni sau un an la cea buna, care cu pu1in ghinion riscam sa fie exact ultima,
sau eel mai binc putcm intrcba un locuitor din o~ care nc V'd. arata RAPID
si corect drumul eel mai scurt pcntru a ajungc EXACT la locul dorit.
GURU-L estc, analogic vorbind, tocmai accl locuitor bun cunoscator al
ora.5ului care cunoa.5tc foartc binc toatc lac~urilc ascunsc cit si piedicilc cc
le intalnim in domcniul spiritualita\ii. Scricrilc sacrc afirma p1intrc altclc
ca, de la un anumit nivcl spiritual REAL si nu fantasmagoric, Sinclc Suprcm
Individual (ATMAN) devinc GURU-L care nc ghidcaz.a pcntru a urma
corect drumul. in sanscrita cxista un tcrmcn pcntru a dcscmna accst "ghid
interior" - ANTARYAMIN.
in ceca cc privestc supuncrea dcplina fat:ii de GURU, acca.~ta isi pierdc
toata scmnificatia daca ca sc excrcita prin forlii, tcroarc, constrangcrc sau
fara tragere de inima. Daca intrc{incm permanent rcla\ii foartc bunc cu
macstrul nostru, daca ii acordam o incrcderc totala, nc vom supunc Jui prin
daruirc, intclcgcrc si iubirc chiar dadi nu putcm patrundc imcdiat (rati-
unca sau) scnsul indicatiilor Jui.
,,GURU-L va fi calaU7.a noastra pana la clibcrarca suprcma", spunc
SHIVANANDA. Prin urmarc, un Ghid Spiritual nc cstc de neaparata trc-
buinta. Sunt cazuri in care am da tot cc avcm pcntru a sti cc avcm de facut
si pc cc drum sa o Juam. Am vrea sa faccm binclc, dar sov.'iim intrc doua
moduri in care am putea sa proccdam. Un ghid spiritual nc poatc ajuta
atunci imcns. Prin GURU, Domnul Dumnczeu prime~tc sa nc slujca.~c,i
422
drcpt dilau7it. El cunoa.5tc drumul si nc va conduce pana cc vom ajungc in
pace la stan,itul calatorici noa.,tre. Am putea sa dorim o dirmuirc mai si-
gura? Sa ne ofcrim dcci, in intrcgime, ghidarii Sale si nu vom ti in prim~j-
dia de a gresi drumul. Sa faccm din GURU lumina Jui Dumnezcu si vom gasi
in cl dilauza noastra. Dadi urmam cuvantul sau, nu nc vom rataci deloc in
viata spirituala, dar numai cu conditia sa invat,im inaintc de toatc sa ne spri-
jinim pc GURU la ficcarc pas.
Noi avcm fagaduinta ca, daca GURU-L cste canalul Jui Dumnezeu pcn-
tru toatc 1.ilelc si pentru vcsnicic, Dumnczeu nu va inccta niciodata sa nc
calauzea.'ICa prin intcrmediul GURU-Jui. Cu ajutorul GURU-Jui, DUM-
NEZEU insusi nc va conduce .pana la moartc", pcntru ca sa locuim cu El
libcri si in bcatitudinc pentru vesnicie. Acca.,ta fagaduint,i a ghidarii dum-
nczcicsti prin intermcdiul unui GURU nc garantcaza siguranta pcntru
intrcaga noastra viat,i. Eliberarea spirituala, mai int.ii, apoi carmuirea pana
la ultima noastra clipa si. in sfan,it, viata fcricita in vesnicic sunt numai catc-
va din avantajclc pc care ni le ofcra ghidarca unui GURU. N-ar trcbui oarc
fiecarc sa caute din tinerete pc Dumnezcu, cu ajutorul GURU-Jui, ca sa sc
bucurc in Dumnezeu tot timpul vietii si sa sc odihncasca in El la batranctc?
Sa privim la GURU cu incredere pentru calauzirc, pentru a ne putea baza
pc Dumnezeu si-n clipa plccarii noastrc de pc accst pamant.
IUBIRE = mai ales pcntru yoghini, IUBIREA adcvarata este un senti-

ment incfabil, coplesitor si divin care face cu putinµ pentru acela (sau
aceea) care o traiestc plcnar sa rcsimta o incfabila dilatarc euforidi a fiintci
sale si totodata a campului constiintd de la finit catre infinit.
Ceca cc caracterizeaza in mod fundamental iubirea adevarata cste fap-
tul ca, permanent, ca este opusul EGOISMULUI.
IUBIRFA cstc simtita intens de fiintclc umanc sub forma unui senti-
ment unificator, profund euforic, coplegitor, nuantat, moral-estctic funciar.
Iubirea se manifcsta mai ales prin aspiratia sublima, dezintcrcsata, pro-
fund transfiguratoarc si patnmsa de abnegafic ditre obiectul sau: o fiinta
umana de sex opus care nc atragc, o anumita pcrsoana asupra carcia rc-
simtim spontan imboldul sa nc rcvarsam in mod dctagat afccpunea sau chiar
o colcctivitatc, o idcc ori o valoare, o activitate. Na.5tcrea, persistcnta si dez-
voltarca acestui sentiment profund unificator, cuforic, care in escn~ sa cste
divin si beatific si dczvoltarea accstui sentiment atunci cand cl sc manifcsta
divers nuantat, de la o fiint,i umana la alta in sfcra sa individuala (care estc
aproape unica, fiind difcrita de la un om la altul) cste intim lcgata de for-
marca si cristali1.arca pcrsonalitatii.
Iubirca dintrc scxc vizeai.a, prin transfigurare amoroasa profunda si
adoratic, fuziunea complcmentara incfahil unificatoare pc toatc planurilc
423
(inclusiv eel fizic-sexual) cu o anumita fiinta umana care sc afla in plcni-
tudinca sa fi:r.idi, vitala, psihica, morala $i intelcctuala care apare accluia sau
acelcia care o iube~tc intcns, in tiumu.'lcfea individualitaµi sale unicc ~i
ircpetabile, tiind tocmai din aceasta cauza (pcntru ACElA SAU ACEEA
CARE IUBEl>TE) gcneratoare de o imcnsa fcricirc, autcntica numai in
accasta calitate. Natura ~i rolul uri~ indcplinit permanent de iubire, atunci
cand acca,;ta cstc intcns ~i cu adevirat liber manifcstata in viafa oamcnilor,
au primit in decursul timpului intcrprctari variate. Una dintrc celc mai
stravcchi interprctliri ale iubirii este accea mitologico-cosmologica, in care
iubirea aparc ca o ncsfa~ita forta cuforica, transfiguratoare, sublima, divina,
cosmica, grandioasa, gcneratoarc a tot ceca ce cste frumos, minunat ~i
infinit crcatoarc (de cxcmplu Erosul regenerator al orficilor, principiul
organizator divin al Univcrsului la Empcdoclc, entuzia,;mul croic la G.
Bruno, principiul unificator divin al ccrcscului (+) ~i al tcluricului (-) , al fini-
tului ~i infinitului in romantismul german; aspectul polari7ant, complc-
mentar ~i unificator al forfci subtilc a Soarclui ((+) masculinul, aspcctul
cmisiv) ~i al forfei subtilc a Lunii ((-) fcmininul, aspectul reccptiv) care cstc
puterea motrice ~i diriguitoarc a manifcstarii ~i a cvolutiei in YOGA).
Distingand genuri diferitc ale iubirii ~i considcrand-o pc cca profund trans-
figuratoarc ~i spirituala (pura, inaltatoarc, divina) ca net supcrioarli,
numero~i g.inditori i-au atribuit virtuµ cognitive fundamcntalc (de exemplu
cuno~tcrca frumosului ideal ca atarc, idcntificarea cxtatidi a iubirii ~i
cuno~tcrii la Platon, acccderca catrc culmilc cxtaticc ale lumii inteligibilc,
bcatitudinca iubirii divine la M. Ficino, Jibcrtatea intcrioara dcplinli izvorata
din cuno~terea intuitiv-rafionala, "amor dci intcllcctualis" la Spinosa, pc-
nctrarea, datoritli unei incfabile rczonante interioare cu conpnutul ideal
sau absorbirea in noi, datoritli fuziunii depline ~i a idcntificarii pcrfectc (in
care cuno~tcrca, obiectul sau fiinfa cc estc cunoscutli ~i cuno~tcrea care
rczida sunt UNA) a lucrului (sau a fiin~ci umanc) cunoscut(e) ca intr-o con-
topirc erotica la F. Schlegel).
Iubirca a fost ~i cste investitli cu importante sensuri 11i valenfc umanc ~i
spirituale in gandirea modema, rcvelandu-sc rolul ci ca factor de aglutinarc
a solidaritliµi umanc profundc, ca factor de asigurarc a comunitliµi de idci
a spccici umane, ca csenta sublimli, divina ~i profund transfiguratoarc a
omului. Rcprezentantii filosofici religioa,;e, ganditorii cre~tini mai cu seama
(de excmplu, neoplatonismul, tomismul ~i neotomismul, personalismul,
cxistcnµalismul religios) au pus foartc clar in cvidenta uncle aspcctc ale
antropologici iubirii (caritatc-agape), intcrpretandu-lc in chip divin, inalta-
tor, transcendental, ca iubirc a Jui DUMNEZEU, in care accasta se idcntifica
cu iubirca univcrsala (temelia unitara a cclor trci ipostazc ale lui
Dmnnczcu). 0 pozitic aparte ocupa din accst punct de vcderc, printrc
424
tcologi, Tcilharrl rlc Charrlin, care a construit o conccptic etica profund

bazata pc rlragostca rlintrc oamcni, pc un colcctivism plcnar unificator afcc-
tiv ~i intclectuaL Intarirca acccntclor pesimistc ~i irationalistc ale iubirii ca-
ractcrizeaza multc dintre interprct'trile filosoficc in sec. al XIX-lea si al
XX-lea (rle exemplu, Schopenhauer (pentru acesta, de excmplu, ,,Amorul
nu cste dccit o cursa intinsa indivirlului pentru ca acesta sa perpetueze spc-
cia"), Nietzsche, M. Schcler, K. Jaspers, Sartre, Gabriel Marcel). Doverlinrl
dctcrminarea Jui (a sentimentului iubirii) corclat psihic si mental, unii
filosofi au subliniat transformarilc profunrle pe care le-a suferit sau le sufcra
scntimentul iubirii rlc-a Jungul timpului ~i au pus in evidenta aponul ei
hotarator in cuno~tcrca rle sine, in atingcrca starii rlc fcricire, in formarea
si morlclarca umana.
Yoghinii au considcrat intotdca.una scntimentul iubirii ca fiind cxtra-
orrlinar de important si I-au caracterizat arleseori drcpt un esential critcriu
valoric sui-gcncris al gradului de umanizarc si clcvarc a comportamentului
natural al omului, o masura a faptului ca in ins~i fiinta sa microcosmica cea
mai intim individuala CF.L CARE IUBE~n: poate totodata sa dcvina,
datoritii iubirii, o fiinta dilatata in infinit, Macrocosmica, unificatii si divina.
Privind Jucrurilc din punct de vcrlerc psihic, putcm spunc ca iubirca
sau amorul sc formcaza printr-un fenomcn complex rlc ,,cristalizarc" care a
tost rlcstul de binc dcscris de STENDHAL (in lucrarca sa celcbra ,,Dcsprc
Dragoste") si cstc analizat acolo ca un proces de fixarc progrcsiva pc care
ni-1 gcncrcaza comunicarca si idcntificarca incfabil empatica cu o anumita
fiinta umana de sex opus care nc complete.vii (intrcgqte) si nc polarizeaza
pc multiple nivcluri ale fiintei noastre, fiicindu-ne sa nc dcscopcrim mult
mai unificati gi armoniogi. STENDHAL opunc accasta dragostc intcnsa,
durabila, profund transfiguratoarc si adevarata amorurilor brustc, frcncticc
si fulgcratoarc (,,COUP DE FOUDRE") care, prin angrcnarea unor polar-
i71iri cfcmcrc, partialc sau lipsitc de o anumita profunzimc si complcxitate,
sunt eel mai adesea prcdispusc sa dispara la fcl de rcpcde cum au aparut
dcoarecc fie de o partc, fie chiar de ambclc parti, lipscstc sustinerea afcctiva
si transfigurarca care fac posibila aprofundarca in timp a fuziunii amoroasc
pc multiplclc nivcluri reali7.ata in cuplu.
Din punct de vedcrc moral, asa cum am mai spus, amorul cstc dcfinit
de catrc yoghini ca fiind un sentiment cuforic sublim si profund transfigu-
rator care este opus egoismului. Iubirca adcvarata estc, prin urmarc, o
modalitatc foarte simpla de dcpa~ire sau transccndcrc a egoismului.
Intclegand profund accst a~pcct prin trairca dirccta, intcnsa, spontana si
libera a iubirii adevarate putem sa intclcgcm mult mai !;>inc cuvintclc divine,
escntialc ale Jui IISUS pe care, paradoxal, foartc putini crcstini le mai pun
astazi in practica: ,,IUBE~TE PE APROAPELE TAU CA PE TINE INSUTI".
425
(:Cnialul scriitor TOLSTOI spune: ,,ADEVARATA IUBIRE ARE TOTDEAU-

NA DREPT BAZA RENUNTAREA LA PROPRIUL BINE INDIVIDUAL".
Marii sfin\i crq;tini vad in iubire izvorul virtufii divine supreme, care
este COMPASIUNEA. Problcma filosofidi pentru yoghini este de a ~ti dadi
iubirea poate sa fie o modalitate adevarata de cuno~tcre. Privind din acest
punct de vedere, ei considera ca iubirea estc un mUioc rapid de cuno~tere
(filosoful SPINOZA scrie: ,,IUBIREA INTELECTUALA DE DUMNF,ZEU SE
NASTE DIN CEL DE AL TREILEA FEL DE CUNO~TERE ") ~i resping ca
aberanta ideea Jui DESCARTES di iubirca nu ar fi decat o orbire a mintii
(DESCARTES: ,,Iubirea este o pasiune care poatc sa fie cxcitata intens in noi
fiira ca sii ne dam seama absolut dcloc dacii obiectul sau fiint;a umanii care
o cauzeaza este bunii sau rea").
JAPA = in traducere cit mai exacta inseamnii a murmura, a ~u~oti.

Aceasta indica utilizarea numclui sau a unei formule sacre sau chiar a unci
singure MANTRA-c scurte intr-un scop de medita\ie sau pentru a facilita
punerea la unison in plan fizic 11i subtil cu sfcra de for~ a respectivei Puteri
Cosmice, zcitati sau chiar cu un mare iluminat. Aceasta repetitie sonora
~optita este eficienta mai ales in cazul cclor cu o putere de concentrnre
redusii, cu mentalul imp~tiat, incapabili sa-~i focalizeze atentia un interval
de timp mai lung. Obiectul in JAPA YOGA poate ti numclc unui 1.cu sau al
unei Puteri Cosmice alcse dupa afinitiitilc pc care le simtim sau chiar
MANTRA respectivei Puteri Cosmicc care a fost dinami1.ata personal in
yoghin prin transmisie ini\iaticii de ciitrc un ghid instructor.
Exemple deJAPA YOGA (cu vocc tare):
- MANTRA - AUM, AlJM, AUM, AUM, AUM, AUM, AUM etc.
- MARI ILUMINA'fl: BUDDHA, BUDDHA, BUDDHA etc.
- PUTERI COSMICE: KALI, KALI, KALI, KALI, KALI etc.
- MODEL DIVIN: IISUS, IISUS, IISUS, IISUS, IISUS etc.
- FORMULA SACRA: DOAMNE MILUIESTE, DOAMNE MILUIESTE,
DOAMNE MILUIESTE etc.
Exercitiilc de JAPA YOGA sum escniialc atat pentru a ajunge la o
lini!itire ~i purificarc a mintii, cit ~i anumitor curenti subtili liiuntrici.
Anumite tcxte secrete <listing trei fcluri de JAPA:
a) VAIKHARI -JAPA - repetarea cu vocc tare;
b) UPAMSHU - JAPA - repctarca muta continua in care buzcle sc
mi~ca, fiirii a emite TOTUSI nici un sunet;
c) MANASIKA - JAPA - repetarea mcntalii continua, care nu este
urmata de pcrceperea ecoului ~i fuziunea cu aspectul sau subtil obiectiv, pre-
cum in LAVA YOGA.
426
KUNDALINI SHAKTI = puterea creatoare, divina, cxtraordinara

incolacita ca un ~rpe (sau altfel spus rcpliata, prczcnta intr-o stare
potcnpala in structura vitala ~i in corpul subtil al fiinfei umanc). KUN-
DALINI mai cstc numita ~i KUNDAU, KUTILANGI, BHUJANGINI, ATMA
SHAKTI, AVADHUTI etc. Accasta mistcrioa,;a fo~ subtila psihospirituala
cstc un concept fundamental, tcoretic: ~i practic, al tantrismului ,\Ii al multor
sistemc YOGA. in "HATHA YOGA PRADIPIKA" (III, 1). KUNDALINI este
inflip~ta ca fiind suportul fundamental al tuturor tratatclor teorcticc ,\Ii
practice de YOGA. Totu,\li, enigmaticul ~rpe de encrgic, KUNDALINI, era
mentionat deja in .,RIG VEDA", sub numclc de VAC VIRAJ {Stralucitorul
Logos Creator), cl fiind dcscris aici ca o "regina 1/Crpoaica" (SARPA-RAJNI).
Datorita faptului ca expcrienta trczirii ,\Ii ridicarii Jui KUNDALINI estc
cca care dinamizcaza structurile subtile, universalc, cosmice ale fiintci,
acea~ta expericnµi cstc traita pc aproapc oricc calc spirituala autcntica. Cu
toatc accstea, numai in ezoterismul pozitiv al corpului uman, intalnit mai
ales in scricrile secrete TANTRA, ac:casta cxpcricnµi a fost elaborata intr-un
model conceptual plenar care poate ti considcrat un vcritabil indrumar
pcntru practicanti in cfortul lor sistcmatic de a trczi ,\Ii canaliza superior for-
midabila putere KUNDALINI. in conformitatc cu principiul czotcric fun-
damental dupa care microcosmosul fiiinfci umanc in totalitatc (atat eel vi-
7Jbil, fizic, cat ~i eel invizibil, subtil) cstc un microunivcrs care reflccta in
mod analogic configurapilc univcrsalc ale MACROCOSMOSULUI (intreg-
ului Univcrs), KUNDALINI cstc unanim privita ca cxpresia individualizata a
supremei cncrgii subtilc crcatoarc feminine, cosmicc PARASHAKTI.
Accasta suprcma Energic Divina (PARASHAKTI) sc manifesta atat sub
forma Jui KUNDALINI cat Iii sub accea a encrgiei subtilc vitale (PRANA).
Energia Jui KUNDALINI cste insa cea mai escnfiala Iii mai importanta put-
ere care face cu putinµi progresul spiritual. Tocmai de aceea impactul con-
ccntrat al foqei PRANA-ice. controlat prin ritmarea suflului, trczc~te KUN-
DALINI ~i o face sa urcc apoi in corpurile subtile de-a lungul coloanci ver-
tebrale (SUSHUMNA NADI).
KUNDALINI estc adescori infliti~ta stand intr-o stare de potcnpali-
tate, stralucind prccum milioane de sori, la nivclul celui mai de jos ccntru
de forµi (MULADHARA CHAKRA), in corpul subtil al fiintei umane. Starca
de potenpalitatc a Jui KUNDALINI este exprimata prin imaginea sa de ~arpc
incolacit de 3 ori ~ijumatate, la nivclul Jui MUI.ADHARA. Accst ,\larpc sub-
til ascuns (KUNDALINI) inchidc (atunci cand estc adormit) poarta
clibcrarii, poarta care estc de fapt deschidcrea infcrioara a canalului ener-
getic subtil central (SUSHUMNA NADI). Astfel, in faimosul tratat SOGA
GORAKSHA-SAMHITA", se spune. rcforitor la acest a~pect: Scribila putcre
a ~arpelui (KUNDALINI) zacc incolacita la baza coloanci vcrtcbralc, in plan
427
suhtil (MULADHARA CHAKRA), fiind in stransa lcgaturii cu ,,bulbul"
(KANDA sau focarul din care plcadi toate canalclc cnergeticc NADI),
acopcrind cu fata sa deschidcrea portii ditre Absolut (BRAHMA DVARA sau
dcschidcrca inferioarii a lui SUSHUMNA NADI).
Prin aceasta dcschi1.aturii poatc fi atinsa calca cca ingusta !ii sigura care
duce ditrc Absolut (DUMNEZEU). Acopcrind cu fa.ta accasta poarta, Marca
Putcrc (KUNDALINI) este adormita (sc atla intr-o stare de potenµalitatc) la
omul ob~nuit.
Trc1.ita datorita discemamantului spiritual care sc unc11tc cu actiunca
bincfiiditoarc a minµi (focaii1.arca crcatoarc, intcnsa i;i continua a mentalu-
lui) 11i a sutlului (controlul suflului vit.al). ca (KUNDALINI) sc ridica gradat
pc coloana (SUSHUMNA NADI) intocmai ca un fir data.tor de PlJTERE
care intra prin urcchilc acului.
Dormind (aflandu-sc intr-o stare de potcnµalitatc) intocmai ca un
11arpc incolacit, ascmanatoarc cu o coarda striilucitoarc, ca (KUNDALINI),
atunci cand estc trc1.ita prin focul (cntu1.iasmul) practicii YOGA (conccn-
trarca mentala 11i controlul suflului), inccpc sa sc ridicc pe coloana
(SUSHUMNA NADI), pun.ind tiinta umana in REZONANTA cu anumitc
sfcrc subtilc.
Intocmai cum cincva poatc dcschidc o uli<'i cu o chcic adccvata sau une-
ori numai prin fortii, yoghinul trcbuic sa se angrcnczc in mod FERM (sii
dcschida in for~) u11a clibcriirii prin intcrmcdiul trc1.irii i;i asccnsiunii Jui
KUNDALINI". Telul yoghinului tantric consta in a dctcrmina constant cncr-
gia subtila, cscntiala KUNDALINI sa i,c ,,dcscolaccasca" 11i sa urce apoi pcn-
tru a sc fora in lotusul cu o mic de pctalc din wna crc11tetului (SAHAS-
RARA), care rcprczinta polul suprcm al encrgici psiho-spiritualc a fiintci
umanc i;i scdiul (wna subtila de proiccµc a) lui SHIVA (DUMNEZEU).
Bcatifica uniunc suprcma care arc Joe astfcl la acest nivcl (SAHASRARA)
intre SHNA i;i SHAKTI (DUMNEZEU privit in aspcctul Sau Transcendent
11i DUMNEZEU privit ca cncrgic subtila, imancnta in manifcstare) rcprc-
1.inta scopul suprcm in YOGA. Ea (accasta uniunc) sc manifcsta in fiinta
yoghinului ca o radicalii i;i iluminatoarc mutatic cc survinc in sfcra
coni;tiintci !ii anulcazii scntimcntul pcnibil al individualitatii !imitate
(ego-ul) umpland intreaga faptura cu ncctarul divin, escnµal al nemuririi
spiritualc (KULA-AMRITA sau SOMA), nectar sub ti I care cstc experimental
ca o incfabila 11i cosmica fcricire (ANANDA).
Ascensiunea lui KUNDALINI din MUIADHARA CHAKRA pana la
nivclul lui SAHASRARA cstc asociata cu o foartc bogata gamii de stari !ii
fcnomene extraordinare, in special de naturii caloricii !ii luminoasa (JYOTIS
. lumina subtila, interioarii) sau este corclata cu diferite catcgorii de sunew
sublime, subtile (NADA). Conform cu ,,YOGA SHIKHA UPANISHAD"
428
(1.114), trc1irea ~i stimularea constanta a cncrgici sub tile KUNDALINI pro-
due la nivclul canalului energetic central (SUSHUMNA NADI) o senzaµc
oarecum similara cu accea care ar ti gencrata de ni~te fumici sau fiori
placuti urcand pc coloana vcrtebrala a yoghinului. Uncle dintre acestc
cfccte cc apar ~i sunt dar rcmarcatc chiar la nivel fiziologic pot ti insa foartc
dcranjantc, mai a1cs atunci cand trezirca Jui KUNDALINI a aparut spontan
(brusc). fiira o prcgatirc ~i o purificare adecvata a fiintei practicantului.
Ascmenca cfcctc au fost dcscrise, printrc a1tii, ~i de cclcbrul yoghin
GOP] KRISHNA. un yoghin contemporan care, dupa caµva ani de practica
YOGA, a inva\,lt gradat sa stapaneasca accasta puterc colosala. El descric
acca~ta cxpcricnta astfel: "Dcodata, impreuna cu un sunet subtil asurzitor la
fcl ca accla a1 unci ca~cade, am simtit cum ma inunda un ~uvoi cxtraordinar
de intcns, de lumina lichida, care mi s-a rcvarsat in crcicr prin coloana vcr-
tebrala. Complct ncprcgatit pentru o asemenca cxpcricnta, cram total sur-
prins de ca; dar, rcdobandindu-mi instantancu stapanirea de sine, am riimas
~1.at in aceea,i postura de meditaµe, menµnandu-mi mintea ferm foca-
liwta asupra obiectului de conccntrarc ales dinaintc. Lumina interioara
devcnind din cc in cc mai stralucitoarc 11i sunctul tot mai putemic, am re-
sim µt atunci o scnwµe de balans, dupa care am con~ticnti1,at cum ics din
corp (dcdublare astrala), invaluit complct intr-un halou de lumina straluci-
toarc".
Rca1izarea ultima a yoghinului tantric cste considerata a fi mai com-
plcta decal aceca a unui RAJA-yoghin, dcoarccc ca include chiar ~i corpul
fi1jc. Cu alte cuvinte, ca nu estc numai o stare de transcendere a fluctuap-
ilor mcnta1e, ci ilumincvii, transmuta ~i transforma radical pana ~i corpul
fizic: trupul cste experimental atunci ca un trup cosmizat, cxpansionat,
divin (DTVYA-DEHA). in felul acesta, yoghinul tantric combina idea1ul
clibcrarii (MUKTI) cu accla al bucuriei intense ~i dc~tc de tot ceca cc
cste cu adcvarat incantator ~i sublim in accasta lumc (BHUKTI).
LINGAM = in general, tcrmenul LINGAM scmnifica piatra ridicata,

avand o aparcnta ~i un simbolism falic . SHIVA, principiul ma~culin csential,
cste eel mai adcsca adorat sub accasta forma simbolica a transccndentei crc-
atoarc. In stravcchilc tcxte ale intclepciunii "SHIVA PURANA" ~i "NANDI
UPA PVRANA". SHIVA afirma: "Eu sunt omniprezcnt, insa prczenta mea
estc dcosebit de putcmica in douasprczece forme simbolice situate in
douasprczeee locuri sacrc". Accste 12 "formc simbolice" sunt 12 mari
LINGAM-uri care, conform principiului corespondentci intre microcosmos
~i MACROCOSMOS, au fost ridicate ~i figuratc pc pamantul Indici in 12
temple cclcbre consacratc adorarii Jui SHIVA (Etcmul Masculin), care
n:prezinta tot atatea fatcte sau forme (manifcstari particulare). Acestca
42!-J
(LINGAM-urilc) sunt venerate in templclc dedicate Jui: I) SOMANATI-IA
(Stiipanul cnergici subtile misterioas.c sau ncctarului escntial care hranel!te
l)i anima intregul Univcrs (MACROCOSMOS) SOMA), situat la GUJARAT;
2) MAU.IKARJUNA (Muntcle Encrgiei benefice prin excclenta sau SHRI);
3) MAHAKALESHVARA (Stapanul Marelui Timp) situat la UlJAIN;
4) OMKARA (SHIVA identificat cu sunetul subtil esential sau cuvantul
(Logosul) creator, PRANAVA AUM), la OMKARA-MANDHATTA, in
apropiere de izvoarele de la NARMADA; 5) AMARESHVARA (Stapanul care
a transcens dcfinitiv moartca sau zcul zeilor), la UlJAIN; 6) VAIDYANATI-IA
(Inspiratorul tuturor mcdicilor l!i vindccatorilor) la DEORGAH in Bengal;
7) RAMESHVARA (Stiipanul Jui RAMA), situat in eel mai sudic punct al
Indici, chiar in dreptul insulei Ceylon. Accst LINGAM ar fi fost inaltat, dupa
legcnda, de insw;i RAMA. Foarte bine pastrat 11i astazi, acest tcmplu cste
unul dintrc cclc mai marl l)i mai cunoscutc din intreaga lndie; 8) BHI-
MASHANKARA (Salvatorul eel Teribil) la DRACHARAM; 9) VISHVESH-
VARA sau VISHVANATI-IA (Suveranul intregului Univers (MACROCOS-
MOS) manifcstat) la Benares, numit de asemenea 11i_JYOTIR-LJNGA (falusul
de lumina); 10) TRYAMBAKA (Cel care are 3 ochi), aproapc de izvoarelc
raului GOMATI; I I) GAUTAMESHA (Sta.pa.nu! Jui GAUTAMA sau
BUDDHA) 11i 12) KEDARNATHA (Stapanul suprem al spaµului dintre
sprancene KEDARA sau AJNA CHAKRA), pc inaltimile munfilor
HIMALAYA, aici SHIVA fiind adorat sub forma unui uri~ bloc de stand..
MANTRA sau MANTRAM = expresie onomatopeica a unor anumitc

aspecte csentiale ale unei Putcri Cosmice sau ale anumitor forte subtile cos-
mice actionand impreuna in mod distinct. in 11colile secrete ale Oricntului
sc practica cmisia mcntala a unci MANTRA pentru a ne pune la unison 11i a
fuziona cu manifestarca sa subtila obiectiv:'i. Prin practica pcrsevcrcnta,
aceasta conduce gradat la o forma de meditape. MANTRA-ele joaca un rol
special, fiind veritabile suporturi prin care ne incarcam cu diferite energii
subtile, in multc cazuri elc av.ind totodata rolul de protectori ai fiinfci care
le utilizeaza.. Prin utilizarea unei anumite MANTRA-e benefice rezulta o
transformare gradata concomitcnta, rcsimtita la nivclul corpului, psihicului
l)i mintii, MANTRA are, de ascmenea, un rol important in elevarea accele-
rata a vibratiei dominante a fiintci, provocand spontan sublimarca fclu-
ritclor cncrgii joase dominante, proccsul fiind catali7.at de emisia mentala a
acestcia.
in cazul consonanfci tclcpatice cu una dintrc cclc 10 Mari Putcri
Cosmice, yoghinii avansati rcalizcaz.a emisia mcntala a MANTRA-ei core-
spondentc simultan cu o vizuali7.are prccisa, clara 11i continua a YANTRA-ci
respcctivei Puteri Cosmice. MANTRA estc considcrata din punct de vcdere
430
sonor subtil ca ncfiind decat una cu acea Putere Cosmidi, Zeu, Zcil,i sau
aspect escnpal. Oricc MANTRA conpne chintescnta energiilor, trairilor iii
realita!ii specifice a acclci Puteri Cosmice (Zeu, Zcil,i etc.). Yoghinul trebuie
sa pastrcze strict sccrcta orice MANTRA in care este inWat. Emisia accstcia
trebuie insopta launtric de o stare de transfigurare, sacralitatc iii aspirape de
a fuziona plenar cu escnta subtila obicctiva pc care MANTRA o reprczinta.
Divulgarea unci MANTRA, indiferent. cui, atragc dupa sine dcscarcarca
divulgatorului, anuland disponibilitatea accstuia de a intra in Jcgatura inefa-
bila cu rcspcctiva Putcrc Cosmica Jnfinita.
Practica regulata zilnica a cmisici unei MANTRA purifidi gandirca,
accclercaza progrcsul spiritual lli conduce la aparitia anumitor putcri para-
normale care rcproduc in rcspectiva fiinl,i capacitatilc corcspondcnte extra-
ordinare ale respcctivci Putcri Cosmicc. In fazclc cclc mai avansatc, cmisia
MANTRA-ei conduce la dcscopcrirca plcnara a Conlltiintci Divine ~i la
realizarca Jui Dumnezcu.
In utiliz,arca unci MANTRA, cclc mai putcmice lli mai rapide efcctc
survin in cazul unci recitari sau cmisii interioarc-mutc a sunctului, acca~ta
conducand cu u11urinl,i la o instantancc consonanl,i cu sfcra de forl,i a
Putcrii Cosmicc pc care rcspcctiva MANTRA o rcprezinta.
MISTER = in sens direct, mistcrul rcprczinta ceca cc nu trcbuie comu-

nicat, ceca cc trebuic sa fie pastrat sub taccrc sau, cu altc cuvinte, ceca cc
cstc intcrzis sa fie dczvaluit in afara cclor initiaµ.
Al doilca sens al cuvantului mister dcscmncaza ceca cc trcbuic primit
intr-o stare de profunda transfigurarc, rcculcgcrc l!i taccrc sau, altfcl spus,
ceca cc nu trebuic sa fie descris oricui .sau divulgat.
Exista insa lli un al trcilea sens, eel mai profund, al accstui tcrmcn: mis-
tcrul dcscmncaza, de fapt, incxprimabilul care, datorita profunzimii lli com-
plcxitatii sale extraordinarc, nu poatc sa fie contcmplat decat in taccre.
Intr-o stravechc lucrare hcrmctica (atribuita de tradipe marclui
intelcpt HERMES TRISMEGISTOS) .KORE COSMU", sc spunc cu privire
la mister: .Misterul teribil al initicrii primitc de la un mare intclcpt nu trc-
buic niciodata sa fie rcvelat sau divulgat oricui, pcntru ca cl arc o specifici-
tatc lii o incarcatura divina, rcvclandu-nc in mod incfabil acccsul la o
cncrgic divina".
in alchimic, prin exprcsia MYSTERJUM MAGNUM sc intclegc, din
punct de vcderc cosmologic, Matcria Prima (PRAKRIT! sau MULAPRAKRI-
TI din filosofia SAMKHYA), iar din punct de vcdere cosmogonic rcprezinta
vacuitatca sau scpararca cc exist.a. doar in aparcnta, intrc Dumnczcu lli
Natura.
,,Accst substrat ultim al Jumii cstc numit de catrc intclcpti,
431
MYSTERIUM MAGNUM iar sursa sa ultima estc dcscrisa de ci ca fiind o
Vacuitate incfabila care sc afla imcdiiat inaintc de sursa ultima a binclui ~i
raului, a luminii ~i a intuncricului, a victii ~i a mo~ii. a bucurici ~i a durcrii,
a mantuirii ~i a damnarii; acest substrat ultim (care cstc scantcia din DUM-
NEZEU prczcnt in toatc fapturile ca SPIRIT NEMURITOR) cste o bcatifica
prczcnta cc cxista atat in suflctclc umanc, cat ~i in cntitatilc angclicc si in
toatc crcaturilc divine. Accst substrat.,fiintcaza tainic ~i eel mai adcsca ncba-
nuit, chiar ~i in fiintclc ~i cntitatilc rclc ori inferioarc." UACOB BOHME -
,,MYSTERIUM MAGNUM")
MUDRA = literal ,,pccete", ,,scmn"; gest simbolic adecvat CARE.

GENEREAZA. STAREA DE REZONANTA. El cstc rcalizat cu anumitc parti
ale corpului (in special cu mainile) sau prin anumitc pozitii corporale spcci-
ficc, avand ca scop puncrca yoghinului in rczonanta cu anumitc cncrgii sub-
tile din MACROCOSM OS sau intcgrarea sa instantancc in anumitc sfcrc sau
campuri benefice de forta spccificc. MUDRA-de Jcaga astfcl atitudinilc fi-
zicc sau corporalc de rcalitaµlc spiritualc sublime. Elc servcsc in YOGA
drcpt suport pcntru conccntrarca gandirii asupra Absolutului (Dumnczcu),
intocmai cum in tradipa crc~tina regasim, de cxcmplu, MUDRA unirii
mainilor in timpul unci rugaciuni pcntru amplificarea cfectelor spiritualc
ale accstcia. MUDRA-clc facilitcaza foartc mult realizarca anumitor stari
intcrioarc (APTITUDINI), anticipandu-lc printr-o anumita ATITlJDINE
corclata cu manifestarca !or fizica ~i astfcl clc contrihuic la stabilirca unci
legaturi (REZONANTE) annonizatoare ~i intcgratoarc intrc om ~i Univcrs
(MACROCOSM OS). Efcctul MUDRA-clor este foartc putcrnic daca suntcm
suficicnt de atenp atunci cand le efr,ctuam. in plus, in momcntul cxccutici
lor, trehuic sa cunoa~tcm cu anticipapc semnificaµa l!i scopul rcspcctivci
MUDRA pc care urmcaza sa o rca!i7..am. Gestul realizat in cazul cfcctuarii
unci MUDRA genercaza o instantance rczonanta cu anumite GESTURI
FUNDAMENTAL£ CE EXIS'TA. PERMANENT IN MACROCOSMOS. Daca
faccm un gest adccvat (MUDRA) ceca cc cstc mcrcu in MACROCOSMOS
sc va manifcsta fulgcrator in noi (MICROCOSMOSUL fiintei noastrc).
NADI = CANALEU: EXTREM DE FINE PRIN CARE CIRCULA

ENERGIILE SUBTILE. Acestca sunt trascelc sau .conductele" subtile invi-
zibile prin care circula cnergiilc subtilc: vitale, psihicc ~i mcntale. Pcntru a
rcaliz.a diverse aqiuni cu ajutorul corpului subtil hiocncrgctic, va trcbui in
prcalabil sa trczim ~i sa purificam dit mai binc canalele specifice prin care
circula cncrgiile respective cc fac posibilc aceste aqiuni. lntocmai cum un
haltcrofil, printr-un antrcnamcnt caractcristic, i~i dezvolta ~i i~i amplifidi in
special forµ parµi supcrioarc a corpului, iar un calaret iscusit insista pc forta
picioarclor, ~i noi, in practica spccifica YOGA, nc vom activa mai ales
432
canalclc subtilc cncrgcticc corcspunzand tipului de activitate eterica, psi-

hica sau mcntala pc care urmarim sa o rcaliziim eel mai adcsca intr-o anu-
mita faza a evolutjci noastrc spirituale. Vasclc sanguine ~i chiar trascelc ncr-
voasc care alimenteaza organclc fizicc sunt permanent active la un om sana-
tos; in schimb, canalclc subtilc folositc pcntru pcrceptja eterica, psihica,
mcntala sau spirituala sum in general in stare latcnta ~i nu sc activca7,a dccat
prin rcaqia la o aspiratic, ncvoie sau dorin!-i fcrma imcdiata sau la un sti-
mul con~tient adccvat.
NYASA = ,,a a.5cza, a alcgc". In ,,YOGA SlJTRA", accst tcrmcn cste

folosit ca sinonim pcntru SAMYAMA, reprczcntand in acest cadru
focalizarca fcrma a atentici catrc punctul in care subicctul ~i obicctul
cunoa.5tcrii fuzionea?ii. In altc contcxtc. in special in tantrism, NYASA sc
refcra la o varictate de aqiuni consacratc care vizcazii transformarea ~i trans-
figurarca gradata a corpului yoghinului sau al iubitei Jui intr-un corp
TRANSFIGURAT PRIN RI•:ZONAt'\'TA. al divinitatji alesc pcntru consacrarc
(ISHTA-DEVATA) sau intr-un corp total consacrat ghidului spiritual
(GURU). Aceasta consacrarc divinii cstc in general rcalizata prin atingerea
~i cnergizarca anumitor parti ale corpului cu dcgctcle mare, aratator ~i
m\jlociu ale mainii drepte (sau, eventual, piintr-un ~or masaj efcetuat cu
dcgctul mare al mainii drcptc, in scnsul invers de rotatjc al acclor de cea-
somic (sensul YANG(+)) la nivelul zonclor respective ale corpului), simul-
tan cu emisia mcntala (sau chiar LAYA YOGA de scurta durata cu rcspccti-
va MANTRA cmisa mental). Accstc procedcc secrete complcxc de NYASA
sunt precedatc de obicci de ,,purificarca clcmcntelor subtile" (BHlJTA-
SHUDDHI) (vczi BHUTA-SHUDDHI).
Primul pas in aqiunca de dinamizarc ~i intcgrarc subtila transfigura-
toarc numita NYASA cstc infuzarca prczcntci bincfiicatoarc. subtile sau a
victii caractcristicc (JIVA) a divinit;itii alesc in corpul pregatit al practican-
tului, in acest caz proccsul fiind numit JIVA-NYASA. Acea.~ta ctapa cstc
urmata de ,,a.5czarca" cclor 50 de litcrc ale alfabctului sanscrit (corcspun-
zand Jiccarc, analogic, unci cnergii subtile, bincfacatoare, crcatoarc
escntialc a Univcrsului) pc corpul yoghinului, proccs numit MATRIKA-
NYASA. in continuarc, yoghinul cvoca ~i fuzionca?ii incfabil prin rczonanta
cu anumitc Putcri divine (de exemplu UNA dintrc Marilc Puteri Cosmice)
care sunt a.~ociatc in mod analogic cu anumite parti ale corpului sau, acca.~ta
etapa fiind numita RISHI-l\'YASA. Urmcaz,;'i apoi .transfigurarca cclor 6
partj ale corpului" (SHAD-ANGA-1\iYASA), care consta din .transfigurarca
zonclor secrete" (ANGA-NYASA) ~i din ,,transfigurarea bratclor" (KARA-
NYASA). Prima partc a acestui proces (ANGA-NYASA) consta in atingcrca
anumitor zone ale capului in timpul cmisici mcntale sau vcrbalc a anumitor
433
MANTRA-e, iar partea a doua (KARA-NYASA) semnifica asocierea unor

anumite MANTRA-e (emise mental sau verbal) cu diverse parti ale bratclor
practicantului.
Prin urmare, NYASA rcprczinta un profund l!i complex procedeu eso-
teric de cosmiz.are l!i transfigurare a intrcgii fiintc, datorita intensei l)i amplci
dinamizari prin rezonanra a cnergiei subtile, binefacatoare (psiho-spiri-
tuale) (SHAKTI) in fiinµ yoghinului sau a yoghinci, el (sau ea) creandu-l!i
astfel o noua l!i mult mai elevata realitatc, atat intcrioara cat l!i exterioara.
OJAS = energie subtila sau fluid subtil binefiicator. Deriva din radacina
verbala sanscrita VAJ care inseamna "a fi putemic", cuvantul OJAS sem-
nificand "forrii. subtila uri~a", energie subtila sublimata pc care O acumulam
prin transmutaµe biologica a anumitor potenµalc fizice cc exista in MICRO-
COSMOSUL fiintei noastre, in acestea fiind inclus l!i potenµalul creator
(sexual), vigoare (vitala, psihica, mentala, spirituala). in medicina traditio-
nala indiana AYURVEDA, OJAS estc, de fapt, CHINTESENTA con-
stitucnµlor (DHATU- suri) ai corpului fizic. OJAS este deci un principiu
subtil, vital foarte important, conµnut l!i acumulat in cele 7 DHATU-suri:
(l. PLASMA (RASA); 2. SANGELE (RAK.TA); 3. MU~CHII (MAMASA);
4. GRASIMEA (MEDA); 5. OASELE (ASTHI); 6. MADUVA l!i NERVII
(MAIJA); 7. SPERMA l!i TESUTURILE REPRODUCATOARE- atat la barbat
cat l!i la femeie (SHUKRA)) _.
Textcle yoghine secrete considera ca fluidul subtil OJAS este forma
suprema a energiei binefiicatoare subtile in MICROCOSMOSUL fiintei
umane (in acest MICROCOSM OS fiind inclus l!i corpul fizic) l!i ele dcfinesc
uneori OJAS ca fiind ENERGIA VITALA SUBTILA ESENTJALA. Prin inter-
mediul anumitor tehnici speciale HATHA YOGA realizate in mod coerct cu
consecvenrii. atat in timpul ABSTINENfEI SEXUALE AC.."'TIVE, cat l!i in tim-
pul CONTINENTEI SEXUALE PERFECTE, anumite substantc
("potcnµalele" specifice) care exista in corpul fizic printre care, in special,
secretiile sexuale (sperma la barbat l!i respectiv secretjile sexuale (inclusiv
cele MENSTRUALE) corespondente la femeie) pot sa fie gradat transmu-
tatc biologic in energie subtila (OJAS), transformandu-se astfel in fluidc
benefice subtile care, datorita proceselor ulterioare complexe de sublimare
amoroasa, vor putea deveni dupa aceea diverse forme de energie din cc in
cc mai elevate (OJAS), cc vor putea fi dirijate (canalizate) cu Ul!urinµ l!i acu-
mulate ca ENERGIE DE REZERVA la nivelul celor 7 centri secretj de forµ
(CHAKRA-ele).
Avand in vedere toate aceste aspecte, deosebit de importante, se poate
constata direct de catre yoghin prin proprie expericnµ ca: la nivelul Jui
MULADHARA CHAKRA fluidul subtil OJAS confera o vitalitate cu totul
434
ie~itii din comun; la nivclul Jui SWADHISTHANA CHAKRA, OJAS treze:itc,
amplificii ~i rafinc1.ii imaginatia crcatoarc care trebuie sii fie perfect contro-
Jatii; la nivclul Jui MANIPURA CHAKRA energia sublimatii OJAS confcrii
cxpansivitate, umor, jovialitate, vesclie :~i incredere uria5ii in sine; la nivclul
Jui ANAHATA CHAKRA tluidul qJAS confcrii empatie pozitivii, rafinatii,
bucuric, dilatare afectivii euforicii, hun simt ~i putere de iubire cople~itoare;
la nivclul Jui VISSHUDHA CHAKRA, OJAS confcrii forµ de transfigurare,
intuitie, puritate, inspiratie spiritualii; sublimatii la nivclul Jui AJNA
CHAKRA, energia subtilii OJAS confcra forµ extraordinarii de piitrundere
mentalii. clarviziune, intluenµ CHARISMATICA binefiiciitoare, genialitate;
la nivelul Jui SAHASRARA, fluidul OJAS conferii inspiratie divinii, intclepci-
unc, bcatitudinc ~i face posibilii comuniunca inefabilii cu Supremul Absolut
-DUMNEZEU.
Termenul de OJ~HAKTI dcsernnea,.ii efcctul benefic extraordinar
produs de energia subtila (OJAS) manifcstatii sub forma unci SFERE
URIASE DE FORTA RADIANTA BINEFACATOARE, in care este acumulat
foarte mult fluid subtil (OJAS). Acea~tii AURA GIGANTICA permite mani-
fcstarea in cazul respectivei fiinfe umane, a unci game complexe de puteri
paranormalc(siddhi-uri) mentalc ~i psihice, precum ~i (in cazul acumularii
prcponderentc in aura a cclui mai pur ~i mai clcvat fluid subtil OJAS) fuzi-
unea. in .,straturilc" celc mai inalte ale con~tiintei individuale, cu
CONS'TIINTA ABSOLUTA A LUI DUMNEZEU.
SAHASRARA =.,lotusul cu 1000 de petale"; corespunde cclui mai inalt

nivcl de con~tiinµ prin care fiinta umanii poatc fuziona deplin cu Infinitul
Transcendent (Dumnezeu). SAHASRARA corespunde deci, analogic, in
microcosmosul uman, Con~tiintci ABSOLUTE, cxtatice, Cosmicc. Scopul
final in orice formii de YOGA estc trezirea perfecta sau dinamizarea com-
pletii a acestui focar secret fundamental al con~tiintci. Vczi ~i CHAKRA.
SAMADHI = literal: a fixa, a ata5a in cxtaz DMN. in hinduism: stare

bcatifica de con~tiinµ supcrioarii cclei de vcghc, de vis ~i de somn profund
care cste caractcrizata de incetarca complctii a oricaror ganduri. in starca
de SAMADHI sc produce o fuziune totalii a cclui cc mcditcazii ~i a obicctu-
lui de meditatie (Dumnezeu sau Absolutul, daca acesta este obicctul mcdi-
tatici). Exista diferitc fmmc sau stadii de SAMADHI. Ccl rnai clevat sc
numqtc NIRVIKALPA-SAMADHI. in hudismul Zen: starca cxtatica de
SAMADI-II rczultii prin conccntrarca intcnsii a minfii asupra unci rcalitiiti
supreme (DIVIN!<:). Accasta conccntrare cxtraordinarii sc obtinc printr-o
dirninuarc progrcsivii a activitiitii mintii. SAMADHI este starca suprcmii de
con~tiinfa in intregime nondualistii caractcrizatii, printre altelc, prin unirca
dintre ,.suhicctul" ~i ,,ohiectul" cxpcricntci: confinutul proti.md cxtatic al
435
cxpcrienfci este singurul care exist.\. Accasta stare bcatifidi, divina de

con1;1tiinµ este adcsea calificata de yoghini drept ,,focaJi7,area unica 1;1i cxta-
tica a minµi", cxprcsie care, la prima vcdcrc, poate sane induca in croarc,
cad ca ne Jasa sa prcsupuncm ca aceasta concentrarc ar fi oricntata volun-
tar, cgotic, catrc un punct prcds. Cu toatc accstca, starea de SAMADHI nu
cstc numai o concentrarc intensa asupra unui punct, iar mintea nu estc ori-
cntata de la un aid (subiect) ditre un acolo (obiect), ca intr-o simplista
schema dualist.\. A fi capabil de a intra spontan, cat mai des in starea de
SAMADHI este o condifie indispensabila oricarei meditatii yoghinc
(DHYANA) profundc care cstc cu adcvarat perfect reali7.ata. Distingcm, in
general, in tradifia oricntala trci fcluri de SAMADHI supranaturale, pcr-
fcctc (LOKOITARA) care au ca scop rcspectiv vacuitatea beatifica (SHUN-
YATA), absenta deplina a tuturor caractcristidlor (ANIMITTA) 1;1i dispariµa
completa a dorintclor pcntru obicctc, care face cu putinµ acccsul la Extazul
Dumnezeicsc complct Elibcrator. Cclelaltc forme de SAMADHI sunt con-
siderate ca fiind mai mult sau mai puµn inalte chiar 11i atund cand elc sunt
insofitc de cea mai profunda mcditafic cxtatica sau de uluitoare puteri para-
normalc (SIDDHI-uri).
in concluzic, putcm spune ca starca de SAMADHI (cxtaz divin sau
ENSTAZA) reprezinta, de fapt, cea de-a opta 1;1i u1tima ,,ramura" sau etapa
(ANGA) a practidi 1;1i cvolutici spiritualc in YOGA. Unul din textclc funda-
mentale yoghinc (,,GHERANDA SAMHITA") vorbc11tc desprc starea de
SAMADHI (extaz divin) ca fiind SOGA suprcma", care poatc fi atinsa cu
Ul)urinµ fie printr-o KARMA spirituala favorabila, fie prin graµa 1;1i compasi-
unca infinita a unui maestru spiritual competent. in alte situaµi, starca de
SAMADHI (cxtaz divin) poatc fi, de asemcnca, realizata 11i prin puterca vir-
tuµlor divine 1;1i a devofiunii plinc de abnegatic a aspirantului ditrc
DUMNEZEU.
Un alt text, ,,TRISHIKHI BRAHMANA UPANISHAD" (II, 31), dcscric
starca de cxtaz divin ca fiind ,,uitarea totala" a starii de meditafie care o pre-
cede. ,,YOGA SUTRA" (III, 3) vorbciite dcspre starea de SAMADHI (cxtazul
divin) ca despre acca conditic a fiintei umane in care com;tiinta (CITTA)
acesteia stralucciite atund cu o mare putcre, fiind idcntificata in mod per-
fect cu obiectul asupra caruia se orientca7.a iii se focalizea7.a; cu alte cuvintc,
in starea de SAMADHI (extaz divin) exista o contopire iii o idcntificare per-
fecta a subiectului cu obiectul de meditafic. Tcxtul ,,KURMA PURANA" (II,
11.41) explica aceasta condiµe escntiala ca fiind ,,uniformitatca" (EKA-
AKARA) coniitiintci in manifestare. Pc de alta partc, ,,PINGALA UPAN-
ISHAD" (III, 4) ofcra urmatoarea cxplicaµc: ,,starea de cxtaz divin rcprcz-
inta acea condiµc net supcrioara a con1;1tiinfei obicctului in care aceasta
(con~tiinµ) cuprindc ~i se identifica in totalitatc cu obiectul meditatici
436
(DHYEYA). Atunci, prccum o fladi.ra a unci Jampi aI7..and nemi~cata intr-un

Joe lipsit de vint, ca (con~tiinta) uita complet atat de eel care mcditca?,a
(DHYATRI), cat 11i de actul meditaµci (DHYANA) in sine".
in mod obi~nuit, starea de SAMADHI (cxtaz divin) estc insopta de o
rctragerc completa a celor cinci simiuri in ceca cc privc~te stimulii extcriori.
Acest proces Jauntric sc dcclan11ea7,a in primul rand ca cfcct al rcali7.arii cu
succes a etapclor antcrioarc de interiori7.are (PRA1YAHARA) ~i de mcdi-
tape (DHYANA). Uncle tcxte, cum arfi .MANI PRABHA" (III, 12) ~i diferitc
altc ,,PURANA"-e cxplidi. starea de SAMADHI (extaz divin) ca fiind rezul-
tatul prelungirii gradate in timp ~i a profunzimii practicii cclor
douasprczcce tipuri de mcditape care, printrc altele, implidi. deta.~arca com-
pleta de condipilc ~i influcntclc mcdiului incoajuriitor. Atingerii starii de
extaz divin (SAMADHI) ii sunt atribuitc, de ascmcnca, trczirca ~i amplifi-
carca a ncnumaratc capacitap de influcn~ paranormala (SIDDHI-uri) ~i
spirituala. Acest aspect cste limpcdc cxprimat in cclebrul text yoghin
,,HATHA YOGA PRADIPIKA" (IV. 108):
,,Yoghinul care cxpcrimentcaza cu adcvarat starca de cxtaz divin
(SAMADHI) nu mai este supus influcntei timpului (KAIA), nu mai este li-
mitat in (~i de) acµunile (KARMA) sale 11i dupii aceea nu mai poate fi nicio-
data invins sau robit de di.trc nimeni".
,,Yoghinul care experimcntca7.a din plin starea de extaz divin nu sc mai
cunoa~te nici pc cl insu~i ~i nici pe ccilalti (cu altc cuvinte, el SE
DETASEAZA COMPLET SI DEFINITIV ATAT DE EL INSUSI (i~i tran-
scende EGO-UL) CAT SI DE CEIIALTI); de ascmcnea, cl nu mai este nicio-
data subjugat (inlaniuit) de diferitclc scm.api oferite de catrc celc cinci
simturi: miros, gust, vaz, atingcre (pipait) ~i auz".
,,Yoghinul care cu adevarat sc afla scufundat in starea de SAMADHI
( extaz divin) nu mai rcsimtc dcloc senzapile de caldura sau de frig, sufcrinta
sau bucuria ~i nu mai este afectat in nici un fcl de onoarea sau de disprctul
cclorlalti".
,,Yoghinul care cstc adanc scufundat in starea de cxtaz divin (SAMA-
DHI) nu poate fi atins de nimic invizibil (subtil) care cste riiu ~i nici nu mai
poate fi influentat de puterilc magicc ale difcritclor MANTRA-c sau
YANTRA-e; el este totodata complct invulncrabil fa~ de orice arma psihicii
sau fata de orice metoda mentala malefidi. pe care ar putea sa o utilizcze
vreodata cincva impotriva Jui".
Toate ~colilc ~i traditiile spirituale autenticc <listing eel putin doua
tipuri de extaz divin (SAMADHI). in primul rand, se vorbc~te desprc acea
stare de SAMADHI (cxtaz divin) care implidi. identificarea profunda cu
obiectul mcditapei ~i manifcstarca unor foarte elevate forme de gindire ~i
cunoa~tere (PRAJNA); in al doilea rand, cxista acea stare de SAMADHI
437
(extaz divin) care consta in identificarea perfecta cu insalii esenta divina a
fiinrci, cu Sincle Suprcm transcendent (ATMAN); accasta stare este Ii psi ta
de orice contjnut al mentali11irii sau, cu alte cuvinte, de cuno~terca de
orice tip. Primul tip de SAMADHI (exta7. divin) cstc numit SAVIKALPA sau
SAMPRAJNATA-SAMADHI, iar eel de-al doilea NIRVIKALPA sau ASAM-
PRAJNATA-SAMADHI. Numai eel de-al doilea tip de SAMADHI (extaz
divin) poate conduce la adeviirata Eliberare spirituala i:;i la reali1.area dircc-
ta a Sinclui Suprcm Divin (ATMAN), prin transcenderea completa a
oricarui concept lii a oricarci discursivitatj in gindire.
Uncle 11coli spirituale mentjoneaza chiar !ii un al treilca tip de SAMA-
DHI (extaz divin), care este cunoscut sub numele de .extazul divin spontan
!ii necondirionat" sau SAHAJA SAMADHI; acesta estc echivalent cu eliber-
arca spirituala care este atinsa chiar in timpul vierii pc pamant (starea de
JWANMUKTA).
in conformitate cu tcxtul fundamental ,,YOGA CHUDAMANI UPA-
NISHAD" (110), starea de SAMADHI (extaz divin) conduce mai intai la
atingcrca ,,cuno~tcrii divine, plcnare") (CHAITANYA-ADBHUTA), iar mai
apoi la starea de clibcrare spirituala (MOKSHA). Starilc plcnar extaticc i:;i
inalt bcatifice ale con11tiintci sunt profund !ii intens experimentate in
SAMPRAJNATA-SAMADHI. De fapt, accstc stari divin cxtatice sau, cu alte
cuvintc, accste faze de cxperimentare directa constituie tot atatea modalitati
de cautare !ii cunoa.5tere care sunt practicate de yoghin, a_-;a dupa cum apare
ca fiind evident din eel de-al treilca capitol al ,,YOGA SUTRA"-clor Jui
PATANJALI, unde sunt oferite diferite exemple de "constringere" extatica
sau identificare perfecta (SAMYAMA).
in celc din urma, toate formelc de cuno~tere (PRAJNA) trebuie insa
sa fie transcense in totalitate, astfel incat, in final, sa ramana doar viziunea
ultima lii infinita a Sinclui Suprem Divin (ATMAN). Alia dupa cum afirma
textul .GARUDA PURANA" (49.36), SAMADHI (cxtazul divin) rcprezinta
in realitate acea conditie in care yoghinul realizea1.a cu adcviirat faptul ca
,,Eu sunt unit cu Absolutul (DUMNEZEU)". Tocmai de accea, SAMADHI
(cxtazul divin) este dcseori dcfinit in filosofia VEDANTA (11i, de a.,emenea,
de ciitre licolile spirituale care au fost influent-ate de aceasta filosofic) ca
fiind "uniunea profunda !ii deplinii dintrc suflet (JIVA) lii Sinelc Suprcm
(ATMAN)". in Joe de ,,uniunc" (SAMYOGA), atat uncle tcxte cat '?i uncle
autoritatj in domeniul spiritual foloscsc termcnii de ,,accla.5i" (SAMAlVA)
sau ,,identic" (AIKYA) .• HATHA YOGA PRADIPIKA" (IV, 5) ofcra in acca.,ta
direqie urmatoarclc similitudini care prczinta o deoscbita expresivitatc:
,,Alia cum sarea pusa in apii sc dizolvii lii sc amestcca intim, in mod
ascmiiniitor sc intrcpiitrund mintca lii Spiritul Ncmuritor in cazul atingcrii
sti'1rii de cxtaz.divin (SAMADHI)".
438
"Atunci dind forµ subtila a viqii (PRANA) ajunge intr-adevar sii
patrunda in canalul subtil central sau SUSHUMNA-NADI, mintea este gra-
dat dizolvata in oceanul cuno~terii universale ~i astfel incepe sa manifcste
din plin acea ,,co-csentjalitate" (SAMA-RASATVA), care este cxtazul divin
(SAMADHI)".
,,Accl cchilibru dcplin ~i profund (SAMA) sau, cu altc cuvintc, acea
identitate perfecta a sinclui suprem individual (ATMAN) cu Sinele Suprem
Universal (PARAMATMAN), in care oricc aqiune generata de voinµ indi-
viduala este suprimata sc numeste extaz divin (SAMAD HI)".
Doar starea de Elibcrare Spiritualil Finala este cea care distruge in mod
definitiv ~i pentru totdeauna ,,lantul existentelor succesivc care constrange
prin inlantuirea in manifestare" (BHAVA PASHYA) (SOGA-
YAJNAVALKYA" (X, I)). Tocmai de accca, starca de SAMAD HI (extaz divin)
estc uncori echivalenta in cxprimare cu termenii de cliberare sau chiar de
iluminare spirituala.
Prczcntarea complcta a starilor de SAMADHI {extaz divin) cste cca
oferita de PATANJALI in ,,YOGA SUTRA". Sunt prezentate astfcl acolo, in
ordine descrcscatoare, urmatoarele formc de SAMADHI (extaz divin):
I) starea de cxtaz divin supracon~tient (ASAMPRAJNATA-SAMADHI);
2) starca de cxtaz divin con~ticnt (SAMPRJ\JNATA-SAMADHI), cu
formele sale suprareflexive de claritate (NIRVICHARA-VAISHARADYA), de
cxtaz suprareflexiv (NIRVICHARA-SAMAPATTI), de cxtaz reflexiv
(SAVICHARA-SAMAPATTI), de cxtaz supracognitiv (NIRVITARKA-SAMA-
PATTI) 11i de extaz cognitiv (SAVITARKA-SAMAPATTI).
Difcritele forme de extaz con~tient sunt uneori insotite de o denumire
oarecum tehnica. in asemenca situatii, deloc intamplator, ele primcsc den-
umirea de ,,coincidenta" (SAMAPATTI), care atunci este utilizata mai ales in
sensul de idcntificare.
Unii intclepti, cum arfi VACHASPATI MISHRA, inserc.u.ii urmatoarelc
stari inaintea celor deja prezentate care. in viziunca sa, constituie subcate-
gorii ale extazului congtient; extazul atlat dincolo de congtiinµ Eu-Jui indi-
vidual (NIRASMITA-SAMAPATTI), extazul insotit de congtiinµ Eu-Jui indi-
vidual (SA-ASMITA-SAMAPATTI), extazul manifcstat dincolo de beatitu-
diue (NIRANANDA-SAMAPATTI) gi extazul insotit de beatitudinc
(SA-ANANDA-SAMAPATTI).
Termenul de SAMADHI mai cstc folosit, de asemenea, si pentru a indi-
ca in mod concret mormantul de forma circulara al yoghinului. in India,
atunci dind ascetii mor, ci sunt totdeauna ingropati intr-o pozitie corporala
de meditatie av.ind coloana vertebralii dreapta si picioarcle incrucigatc, in
timp cc oamcnii obisnuiµ., atunc:i dind mor, sunt a~i pc rug. Crematia
(ardcrca) tmpurilor moarte cstc intclea~a ca un fel de ritual de ,,treccre··
439
pcntru accia care incii. nu s-au purificat prin focul subtil spiritual al
practicii YOGA.
SHAKTI = in limba sanscrita inseamna putcrc fcminina, fort;\ a naturii,

cncrgie. Considerata adcsea ca fiind contrapartca fcminina {-) sau iubita lui
SHIVA (Supremul masculin (+)), ea cste expresia ctcrnului fcminin sau a
Zcitci mamc unifidind fcminitatca ~i matcrnitatea prin manifcstarca sa ca
Forµ a Naturii. Ea este vencrata in Orient in difcritcle sale aspectc femi-
nine, dintre care amintim pc KUNDALINI prczcnta in ficcarc fiinµ umana.
SHAKTI cstc pcrsonificarea cfcctivii a cncrgici feminine primordialc, ca
incarncaza adeseori forta de realizare a lui BRAHMAN, fiind aspcctul fcmi-
nin dinamic al Jui Dumnezeu, vitalitatea fcminina care ii permitc Jui BRAH-
MAN sa crecze totul; sa conserve sau sa pastrcze totul; sa faca sa dispara
totul. in fiinta umana exprcsia cea mai u11or sesizabila a Jui SHAKTI estc
dinamismul sexual. Pulsiunca amoroa~a sau libidoul cstc un excmplu de
manifcstare a Jui SHAKTI. Tcxtclc secrete orientale mcntioncaza ca gratia
Jui SHAKTI in fiinta umana (trczirea. amplificarca, acumularca, trans-
mutarea ~i sublimarca difcritelor a~pcctc sau manifcstari spccificc ale Jui
SHAKTI) estc indispcnsabila pcntm a putca intelcgc gradat dimcnsiunea
transccndcntala a Jui Dumnczcu. Tantrismul, in special, sc intcrcscaza adc-
scori de con~tientizarca ~i intcgrarca Jui SHAKTI in fiinµ intr-o manicra cu
totul ~i cu totul spcciala, aici punandu-sc un accent deoscbit pc con~tienti-
zarca ~i amplificarca lui SHAKTI in fiinta in vcdcrca punerii la unison cu
cncrgiilc SHAKTI corcspondcntc din Macrocosmos.
SHIVA= literal, ,,eel Bun, eel Bland". Al trcilca zcu csential din trini-
tatca hindusa (TRIMURTI) cc ii cuprindc pc BRAHMA, VISHNU ~i SHIVA.
SHIVA este zcul distmgcrii celor rai ~i ignoranti ~i disolutici a ceca cc cstc
impur. El poate fi, de ascmenca, o fort;\ infinita, bincfacatoare, in rnasura in
care indeparteaza adcseori fulgcrator AVIDYA sau ignoranta inlantuitoarc.
Simbolul sau cste LINGAM-UL sau organul ma~culin creator cc rcprczinta
v1RILITATEA, aspcctul solar, activ, YANG(+). SHIVA estc dcscori rcprezen-
tat in fuziune intima, amoroasa, infinita cu iubita sa SHAKTJ, care estc
aspectul feminin, al carci simbol fundamental este YONI-UL sau organul
fcminin, sexual, cc reprczinta aspectul 'l:1N, encrgia naturii etc.
Numelc Jui SHIVA nu apare in .VEDE". Exist.a o divinitate care poarta
numele RUDRA SHIVA ~i. pornind de la acca~ta. s-a nascut SHIVA cu ma-
nifcstarile sau aspectele sale specifice. in ,,RIG VI•:DA" termenul RUDRA
cste uneori folosit in sensul de AG!'\I, foe subtil ~i fii sai sunt MARUT-tii. in
,,RAMAYANA", SHIVA aparc ca un mare zeu atotputemic ~i arc scnsul
divinitatii supreme. In ,,MAHABHARATA", eel mai mare dintre cci trci zci
cstc cand VISHNU, cand SHIVA, care rcdcvinc chiar macstrul ~i creatorul
440
Jui BRAHMA si al Jui VlSHNU. venerat <le toti zeii in calitatea sa esentiala
de <listrugator al tuturor zeilor si stap,ln ghi<l inspirator si protector al tutu-
ror yoghinilor.
Pentrn a<lcp\ii care a<lora frenetic in ci ,,idcalul ]or ales" (ISHTA-
DEVA), cl cstc divinitatca suprcma totala, Rcalitatca Ultima. Asocial
fom1clor sale feminine, manifestatoarc, dinamicc, cunoscutc sub numclc de
SHAKTI, PARVATI, KALI sau DURGA, cl incarncaza Absolutul
Transccndcn t.
Ficcarc din accste Mari Putcri Cosmicc sau anumitc <livinitati feminine
cstc adcscori considcrata a ti contrapartca feminina (SHAKTI) sau so\ia Jui
SHIVA ~i uncori iconografia hindusa ii rcprczinta in intima fiziunc scxuala
infinita, datorita controlului perfect al cncrgici scxuale, cu incarnarile sau
aspectcle accstor forte ,,feminine" imcnsc. SHIVA poarta numcroasc alte
numc in functjc de predominant.'l. anumitor aspcctc ale sale, cum ar fi:
SHAMBU, SHANKARA, ISHANA, VISHVANATHA, KEDARNATH sau
NATARAJA; accsta din urma cstc rcprczcntat in arta hindusa ca SHIVA-
NATARAJA, SHIVA eel transcendent, stapan suprcm al univcrsului, tronand
pc NANDI, taurnl simbolic al DHARMA-ci si vcncrat ca GURU Suprcm al
tuturor GURU-~ilor, distrugatorul sufcrintci, distrugatorul cclor rai ~i a
intrcgii materialitati, datorita gratici sale fulgcratoarc, eel cc daruic~tc
intclcpciunc, incamarca rcnun~rii datatoarc de clibcrarc ~i a compasiunii
transccndcntc, a puterii masculine arhctipalc, a virilita\ii escntialc.
SIDDHI = putcre tizica, psihica, mcntala ~i spirituala cu totul cxtraor-

dinar~t sau a.5<1-zis paranormala, care aparc ca un corolar al cvolutici spiri-
tualc a yoghinului perscvcrcnt pc masura cc in fiinta launtrica a aspirantu-
lui sc trczcsc din starca de potcntialitatc ~i sc amplitica gradat anumitc rczo-
nantc incfabilc cu forte cosmicc, subtilc, secrete care rcalizcaza efcctiv (sau
actualizca1.a conexiunilc ~i corcspondcntelc analogicc, subtile ~i profundc
dintrc om (considcrat drcpt un MICROCOSMOS) ~i Univcrs (MACRO-
COSMOS). Pracdca tehnicilor ~i proccdcclor secrete YOGA: MANTRA,
KUNDALINI, LAYA., TANTRA conduce gradat la rcalizarea unor ascmcnca
puteri yoghinc, de cxcmplu: clarviziunc, prcmonitic, dcdublarc astrala,
tclcpatic, lcvitatic, capacitatca de a matcrializa sau dematcrializa obicctc,
transfcml con~tiintci, mcrsul pc apa, vitalitatc uluitoarc etc.
In general, Ghidul Spiritual (GURU-L) punc adcscori aspirantul in
g-arda impotriva cautarii cgoistc a oricaror SIDDHT-uri, rlcoarcce, pentru eel
vanitos si marginit, cle nu contribuic la rcalizarca Adcvarului Ultim, ci fac
partc tot din lumca fcnomcnala, o:ricat de ,,supranaturalc" ar putea parca la
o privire supcrficiala; ata.5amcntul fa~ de accstc putcri uimitoarc sau orgoli-
ul pc care ii amplifica constituic, nu o data, un putcmic obstacol pe calca
441
dcsiivar~irii spirituale ~i a clibcrarii ultimc. Pc de alta pane insii, acclc
SIDDHI-uri supcrioarc, spiritualc apar adescori SPONTAN ca de la sine
chiar fiira a fi unniiritc DELOC de ,L~pirant, numai prin uncle practici pro-
fund spiritualc.
SURLIMARE = in lumina cxpcricn\ci rnilcnarc a Orientului cu privirc

la ems ~i scxualitatc, prin controlul con~ticnt al funqiilor scxualc in fiin\a
urnana sc dcclan~caza rcaqii de transmuta(.ic biologicii cc fac sii aparii gra-
dat o cncrgic launtricii biornagnctidi uria~a. Proccsul ulterior de dcplasarc
intcrioara ~i rnodificarc a accstor cncrgii rczultantc, din punctul de vcdcrc
al frccven\ci Jor caractcristicc, pc rnasura cc strabat nivclclc fiintci,
provocand la ficcarc a~crncnca nivcl cfcctc spccificc pregnant con~ticntiz-
abilc ~i rcrnancntc in tirnp, cstc dcfinit in YOGA drcpt sublirnarc. Prin
unnare, sublirnarca yoghina cste un proccs complex care dcsemncaza
fcnomcnc ample care, in mod aparcnt, nu sc afla in raport cu sexualitatca,
dar care i~i au, de fapt, rcsursclc cncrgcticc in fo)1a rczultanta in unna
transmuta\ici biologicc constantc a pulsiunilor scxualc controlate volitiv. In
u1ma transmuta\ici biologicc a potcn~ialului sexual, gra\ic contrnlului
con~tient a~upra funqici sexualc, pulsiunea scxuala originara sc transforma
ca frccvcn\;'i de vibra\ie intr-o cnngic aproapc noua, mull mai mare dccat
,Lspcctul de la care sc pornisc, astfrl producandu-sc sublimarea, in rnasurd
in care ceca cc ca cstc acum va Ii rcdircqionat catrc un nou scop NON-SE-
XUAL ~i in care se vizeaza \eluri valorizatc vital, psihic, mental sau spiritual.
Analogic, putem spune c;\ trammuta\ia biologicii a potcntialului sexu-
al al fiin\ei umanc cstc comparabil;i cu aniunca intcligcnta a omului de
transfonnarc a unci spontane cadcri de apa intr-o sursa continua de elcc-
tricitatc. Sublimarca cste insa procesul ulterior in care elcctricitatea rczul-
lanta va fi Juata de la sursa ci de originc si transportata prin linii de inalta
tcnsiunc pentru a ii transformat;l si potrivna dupa nccesitati ca tcnsiulle ~i
frccvcnµ, ~jungand sa gcnerczc apoi o garna vasta de knomene ~i proccse
care nu s-ar putca declan~a in absenta ci. Dupa cum ~tim, a~emenca
fcnomenc pot fi: caloricc, sonorc, lurninoasc, magncticc etc. Intrc apa din
lacul de acumularc care prin cadcre controlata acum va roti constant
turbina gencratoarc de elcctricitatc si tclcvizorul la care cu urrnaresc
pasionat imagini de pc alla plancta, aparcnt datorita ignorantei rnelc erase,
nu se afla nici un fcl de lcg{itura. Cincva imcligent ~tic insa di. dad in
accasta exemplificarc caderca de apa INCETEAZA sA MAI FACA sA SF
MAI ROTEASCA TURBINA, tclcvizorul mcu, dc~i ramane in perked stare
de timqionarc poteniiala, imediat dupa oprirca turbinci, Vd inccta si el sa
mai funqionezc ~i nu va mai pcrrnitc sa privesc cu vie cmiozitate irnaginilc
de pc acca planetii.
442
Prin urmare, putem spune ca o pulsiune crotic-scxuala este sublimata
in miisura in care este volitiv, intcntionat rcdircqionatii ciitrc un tel nou,
non-sexual, in urma transmutatjci componcntclor sale de ba7.ii.
inscriindu-se intrc stratcgiilc de trezirc ~i angrcnarc con11ticntii a
potcntialului sexual latent al fiintci, sublimarca cstc un proccdcu aplicabil
de ciitrc oricinc ii intclcgc mccanismul, pcntru a dctuma dupii TRANSMU-
TATIE cncrgia scxualii transformatii, ~;ratic unci cfcrvcsccntc controlatc,
oricntand-o de la scopul siiu obi~nuit pcntm a o ang~ja plcnar intr-un alt
plan al fiintci, cu frccvcntc difcrite de vibratic, fiicand-o apoi sa aqionczc
intr-un nou sistem de investitje.
Fiind un proccs care sc angreneazii ulterior, dupii fenomenul de trans-
mutatie, sublimarca se diferentiaza prin faptul ca permite redircctjonarea in
sensul unci veritabile reacumuliiri ale cnergiilor pulsionalc in altc planuri
launtrice ale microcosmosului fiintci umane.
in viziunca yoghina, SUBLIMAREA cstc gcncratoarc de putcrc subtila,
fcricirc, armonie incfabilii, simultan cu o cuforicii integrare a fiintei in
ambianta sublimii cosmicii.
Printrc toate cclelaltc cfcctc, sublimarca pozitivii, bcncficii, permitc
~justarca sociala ~i dezvoltarca echilibratii, accclerata a personalitiitji. Prin
sublimare sc rcalizeaza dcplasarca unor cncrgii instinctualc transformatc
foartc mult catrc scopuri noi ~i elevate. Permit.ind o gama vastii de actjuni
dupii transmutatjc, sublimarea focalizeaza in planurilc superioare ale fiintei
anumitc pulsiuni inconi:;ticntc, dctasatc de oricntarilc !or primitive, care
sunt integrate bencfic in univcrsul liiuntric al fiintci umanc invcstindu-Jc in
cchivalcntc cc vor avca o valoarc pozitivii, sublima.
in cxistcnµ banalii, spiritul de compctitic lii anumitc vocatji (chirurg,
de excmplu) se explicii eel mai adesca prin agrcsivitate sublimatii, iar altm-
ismul ."?i tandrctca prin cncrgia transformatii si canalizata superior a instinc-
tului sexual.
in cartca ,,Atingcrea amoroasa" a dr. ANDREW STANWAY (ed. Guild
Publishing London 1987), la pag. 129 accsta scrie: ,,Unii biirbati sustin ca
pot avea de foartc multe ori a5a-zisc ,,orgasmc uscatc" sau, altfcl spus,
orgasme fara c,jaculare. Ei pot avca dcci orgasmc rcpctatc cu toatc semnclc
fizicc, cmotionalc ~i mcntalc ~i cu toatc accstca sa nu cjaculczc absolut
dcloc. Aceasta apare ccva mai frecvent la biirbatii care mai inainte s-au
dcsciircat de mai multe ori intr-o intalnire amoroasa, dar ca poate sa apara
de asemenea la unii cu triiiri chiar mai intense care inaintc nu au c,jaculat
dcloc pc un interval considerabil de timp de pestc 30 de zilc".
Controlul perfect al c,jaculiirii este adeseori comportarea curcntii in
foarte multe texte orientalc referitoarc la arta amomlui, in acestea fiind
explicate in cxtcnso mctodc de antrcnamcnt care implica atat latura psiho-
443
logicii., cat ~i cea fiziologidi a acestci performante extraordinare.
Gindul estc cea mai putemica for{.a a univcrsului. Prin transmutatia
biologica, colosala cncrgie rezultanta va amplifica la extrem disponibilita~Ic
launtrice, fie.ind gradat sa disparii. toatc limitelc banalc ale con~tiintci.
0 energie gigantica, inerta zacc prin urmarc inchisa in potcnµalul se-
xual atit de putjn explorat datorita ignorantci. in mod superficial, noi
gindim cl totul in corpul nostru cste material. Cu o mare incrcdcrc nc
inchipuim in mod eronat ca accasta matcrialitatc este .totala".
Experimentarea procesclor de transmutaµe biologidi, sexuala, in propria
noastra tiin{.a, pc linga anumitc trairi beatificc de o intcnsitate coplc~itoarc
nc face sa con11tientizam spontan ca suntcm simultan structuraµ dintr-o can-
titatc incredibila de particulc cnergetice, invartindu-se prin cine 11tie ce enig-
ma !ii fixate printr-un miracol greu imaginabil, in aceasta stare.
in cazul acestor super-intense trairi erotice in care potenµalul sexual
nu cste dcloc intcmpcstiv risipit, fiinta umana (sau chiar cuplul) devine
spontan ~i gradat .radioactiva", datorita unor reaqii de transmutarie bio-
logica la tcmperaturi slabc cc sc dcs~oara gradat in corpul unor asemcnea
fiintc.
Fenomenele de transmutatie biologica la temperaturi joase se
dcclan~a1.a cu u;mrin\:,ii 11i se menµn nealterate prin angrcnarea constanta a
fortei vointci, mai ales in situaria unor trairi amoroasc, sexuale suficient de
intense 11i profunde. Atunci fiinta inccpe sa traiasdi intr-un univcrs liirgit !ii
inefabil in care clipa de clipa savureaza un beatific mister. in spatele celci
mai mid manifestari se dczvaluic fascinant nccunoscutul incfabil.
in potcnµalul sexual al fiecarei fiintc se afla .intemnitati" in .materic"
SUTE DE MILIARDE DE VOL'fl. Pc fundalul unci trairi amoroase beatifice
un singur gand-for\i mentinut constant printr-o vointa tcnace este suficient
pentru a trczi gradat !ii controlat accasta cnergie fa.buloasa care, in caz con-
trar, sc descardi mai mult sau mai put.in incrta din noi, facandu-nc sa pier-
dem aproapc incon!itienti un csenµal potentjal creator.
SUNDARI = .cca tiumoasa prin excclema" (de la SUNDARAM, fru-
muscte), apelare oarecum prescurtata a Marii Puteri Cosmice TRIPURA
SUNDARI.
SWAMI = titlu onorific, plin de respect, care se adauga langa numelc

unui mare maestro spiritual yoghin sau al unui om intclept, venerat pcntru
stintenia !ii rcali1.arilc sale spiritualc exemplarc; literal inseamna .domn",
.stapan".
TANTRA = tesatura, urzeala, relatie, adunare. Aceasta estc dcfiniµa
cuvintului TANTRA. in confonnitate cu ,,VEDELE", ,,UPANISHADELE".
,,PlJRANELE" !ii ,,BHAGAVAD GITA", TANTRA face partc din SANATANA-
444
DHARMA, rcligia ctcma a hindu~ilor.
TANTRA arc drcpt tcma ccntrala cncrgia divina sau forta creatoarc
SHAKTI care, sub forma unci zcitc (DEVI), incameazii a~pectul fcminin al
ficdirci divinitafi. Accastii cncrgie divinii fcmininii cstc adcscori cunoscutii
ca fiind contrapanca polara sau sotja Jui SHIVA. in dcplin acord cu SHIVA,
SHAKTI adopta adeseori forme benefice. Orice TANTRA comporta cinci
tcmc:
I) crcatja lumii;
2) distrugcrca sau disolutia accsteia;
3) adorarea frcnctica a lui DUMNEZEU in a~pcctclc sale masculin sau
fcminin sau, cu altc cuvintc, foziunca inefabila cu una dintrc ncnumiiratclc
divinitiiti m.L~culine sau feminine;
4) obtinerca puterilor supranaturalc (SIDDHI-uri);
5) difcritclc dii si modalitati pcntrn a ajungc la intima fuziunc incfa-
bilii si unirc cu Suprcmul prin mcditatjc.
Adcseori TANTRA YOGA este sinonima cu KUNDALINI YOGA.
Tratatcle tantricc sunt in general redactate sub forma dialogurilor intre
SHIVA, Absolutul divin si o SHAKTI a sa care incamcaza cncrgia fcminina
subtilii divina. Accste tcxtc au drept scop sa accclcrczc trczirea spiritualii si
sa clcvczc fiinta umana in intrcgime, conducand-o la pcrfcqiunca divina,
invatand-o cum sa-si trczcascii ~i sa conducii in sus forµ cosmidi latcntii
(KUNDALINI SHAKTI) care dormitcaz.a in ca (o buna partc din aceasta
manifestiindu-sc prin potenrialul sexual specific atat la barbat cat si la
fcmcic). cu ajutorul difcritclor cxcrcitii specifice si procedee meditative.
Vcchc de catcv-a rnii de ani. TANTRA YOGA este o sinteza plina de
intelepciunc a TRADITIEI si a stiintci yoghine care urmareste corclarea
incfabila, intr-o deplinii armonie, a stiirilor fizicc cu anumitc cxpcricnfc
mctafizicc pe care numai o fiin~ umanii plcnar congticnta si initiatii poatc
sale realizczc. Practica tantricii ofcrii individului o gamii uluitoare de modal-
itati care ii ~jutii sa fie in cchilibru si am10nic cu Univcrsul, folosind in_scsi
conditiilc pc care oricand viata de zi cu zi Jc rczcrva. A5a-zisa TANTRA ,,a
rnainii drcpte" cuprindc o scric va~ta de practici care includ cxercitji fizicc
profund bincfaditoarc pcntm sanitate, rnctodc rcspiratorii care fac sa sc
mistc la voin~ fluxurilc cncrgici vitalc, proccsc de purificarc cc armo-
nizeaza. aspectele emotjonalc ale fiintci, tehnici mcntale care disciplincaza
si focalizcaza mintca. practici meditative care implidi diagramc gcometricc
(YANTRA-c) si sunctc subtilc (MANTRA-<~) care ratincaza constiinta si o fac
apta sa rcvclcze spiritul. in practica tantridi, potcntialul creator, energia sc-
xuala transmutatii. atunci cand cstc valorificatii cu succes prin sublimarc,
dcvinc o fo~ cxtrem de irnportantii care poatc conduce rapid ditrc o trans-
formarc cxtraordinara a fiintci umanc. Toate accstca pot ti rcalizatc de catre
445
un individ care, riimanand abstinent, practidi. singur, sau pot fi traitc intr-un
cuplu plin de tandrete ~i iubitor in care se unnare~te permanent continenµ
~i sublimarea supcrioara a energiilor rezultate, precum in ~-zisa TANTRA
.a mfilnii stangi". Abordarea intima afectuoasa a acestor aspecte in cuplu
presupune o rafinata ~i sensibila explorare ~i valorizare a relaµei dintre bar-
bat ~i femcie, iubire rcciprodi, respect pcntru celalalt, transfigurarea
fiecaruia de catre celalalt in fiinµ ideala divina, transmutarea poten~ialului
sexual .\ii sublimarea energici rezultate in sferele cele mai elevate ale fiin~ei,
pentru a atinge impreuna, sau fiecare la un moment dat, starea de extaz
divin. Aplicarea corecta a acestor precept<: izvorate din in~elepciunea milc-
nara a Orientului conduce gradat la o clevare ~i o amplificare a trairilor in
cazul unirii sexualc con~tient controlate, de la un proces guvemat de
instincte ajungandu-se la o veritabila experienµ spirituala in care cuplul res-
imte la unison fericirea oceanidi infinit nuanµta. Aceasta stare extraordi-
nara estc definita adeseori in textele fundamentalc YOGA sub numcle de
ANANDA, beatitudine cosmidi sau extaz.
Dincolo de aberatiile pc care le susµn cei ignoran\:i ~i riuvoitori,
TANTRA este viaµ traita plcnar ~i superior. TANTRA bine practicata cste
viaµ cchilibrata !;ii con!;itiinta in armonic cu ceca cc aparc in mod spontan
oricand. TANTRA YOGA estc practical.a de ditre oamcni care se manifesta
natural din intrcaga lume, simplu ~i intr-o transfiguratoare stare de respect
pcntru Tot ceca cc Este.
TAPAS = ardoarc interioara, caldura subtila, a~ceza; fcrvoarc (cfcr-

vcscenµ) spirituala, aspiraµc intensa de a-L rcali7.a pe Dumnezcu (BRAH-
MAN). El este intr-un anume fcl un sinonim al Jui TEJAS (Focul subtil inte-
rior). TAPAS-ul este una dintre cele 5 prescripµi de autocontrol (NIYAMA)
din sistcmul YOGA. TAPAS-ul pemtitc transformarea gradata a calitaµlor
(GUNA) RAJAS ale fiintei, centratc prcpondcrcnt in jurul ego-ului, intr-o
forµ spirituala superioara care ajuta aspirantul sa atinga cat mai repcde
tclul spiritual prin fervoarea daruirii, prin abncgaiia de care da dovada ~i, de
ascmenea, prin intensitatea concent:rarii sale mentalc. Conform cosmogo-
nici VEDICE, TAPAS, in calitatea sa de caldura paranormala gcnerata de
intcnsitatea flira cgal a sacrificiului Divinului cste ceca cc a pennis ,,clocirea
si spargerca" oului lumii (HIRANYAGARBHA) din care a aparut intrcaga
manifestarc sau, altfcl spus, MACROCOSMOSUL cu toatc celc 3 lumi:
FIZICA., ASTRALA. ~i CAUZAIA. Acest aspect al lui TAPAS sugcreaza toto-
data o idee de AUTOMORTIFICARE in masura in care intreaga creaµe
reprezinta un imens act de sacrificiu sau altfel spus un tel de auto-sfa.5iere ~i
jupuire de sine din partea creatorului (DUMNEZEU). Acest aspect mitic
implidi. totodata ~i ideea de efort creator sus\:inut (asce7ii).
446
BHAIRAVI controlcaza cncrgiilc fundamcntale ale sacrificiului,
TAPAS, care face posibila multiplicitatea formclor. TRIPURA BHAIRAVI
estc Marca Putcrc Cosmica a Jui TAPAS in MACROCOSMOS.
in tcxtul oriental .SHATAPATHA BRAHMANA" sc spune: .in tim-
purile primordialc (la inccput), PRAJAPATI era El absolut singur ~i unic in
accasta lumc. El aspus atunci: .EU VREAU SA FIU MULTIPLU. EU VREAU
SA MA iNMULTESC (reproduc)". Pcntru accasta, cl a facut mari cforturi si
a practicat un TAPAS. Datoritii cforturilor sale sustinutc si a proccdcclor de
care s-a folosit, cl a dat astfcl nal)tcrc la cclc trci lumi: 1) PAMANTUL.
2) ETERUL si 3) CERUL. El cstc accla care a clocit Oul primordial din care
au apiimt apoi ccle trei lumi".
TRANSFIGURARE = proccdcu specific care face posibilii puncrca

rapida in rczonan¢ cu cncrgii subtile divine, cu sfcrc de fort:li si aspccte ele-
vate sublime din MACROCOSMOS prin intcrmediul caruia clemcntele rca-
litiiµi cxtcrioarc, distilate de viziunca innobilatoare, imaginaµa si putcrea de
cxprcsic a celui care transfigurcazii sc transformii, mai ales pcntru accsta,
intr-o realitatc nouii, clcvata, minunata, spiritual-afcctivii, incarcata cc nc
face sa traim o forma de cxtaz. Prin cxcmplul cuno~tcrii artistice, sublime,
transfigurarca constituic dovada rolului activ si profund creator al
constiintci in gcnere, rol subliniat adcscori de YOGA. Spccificul cuno~tcrii
artisticc, sublime capabila sii rccreczc rcalul in ipostazc aprofi.mdatc, idca-
lizatc. iniiltatc, arhctipalc, chiar si ca proicct, construqic si model anticipa-
tor, prin ridicarea lui pc difcrite trcpte de transfigurare de la concrctul scn-
sibil la abstractul scnsibil, in formc de cxprcsie adecvate fiecarcia dintrc
treptelc respective, i-au adus artci si denumirea (acceptabila ca mctaforii)
de oglind.ii magica a realitatii. Transfigurareajoacii un rol escntial in conti-
ncnµ amoroasii si in AMORUL TANTRIC fiirii sfarsit.
TRANSMUTATIE = transformarc sau schimbare insotitii de o

dcclansarc uria.5a de cncrgie, a unui clement chimic in altul printr-o noua
gruparc a elcmentelor constitutive in atomi, obtinuta prin dczintcgrarca
radioactivii naturalii sau prin rcaqii nuclcarc posibilc, in anumitc conditii
chiar si in sfera biologicului la tcmperaturi slabc.
TRANSMUTAUILE BIOLOGICE LA ENERGIE SLABA REPREZINTA
0 REALITATE ULUITOARE. Desi piirca cii fizica modcrna a clarificat in
mod categoric si indubitabil faptul cii transmutatia clcmcntclor nu poatc fi
obµnutii deciit prin jocul marilor ENERGII capabilc sii infriinga fortcle cc
rctin nuclconii in structurilc lor binc: determinate, in uncle carnri s-a
constatat in mod c"idcnt, experimental, ca cxista si altc ciii, mult mai efi-
cicntc si naturalc, pentru obµnerea acestor procese fizice de transmutaµc,
chiar si la cncrgii slabe, atat in stn1cturilc matcrici vii vcgctalc, cat si in ccle
447
animale, in cadrul metabolismclor spccificc.
in fiin{a umami, procesclc de transmutapi atomicc la cnergii slabc sc
produc in mod continuu, mai mult sau mai putin intcns in cadrul mctabo-
lismului, al proccsclor scxualc, al trii.irilor croticc, al starilor afectivc, al acti-
vitapi mentalc, al expericntclor spiritualc.
Nenumaratc cxperientc au pennis sa sc constate ca intregul corp al
fiintei umane cste o adcvarata microuzina atomica in care, prin transmutapi
la cncrgii sdizutc sunt produsc intr-un mod discret clcmcntc chimicc de
care corpul are nevoie. Simultan, in urma accstui proces, rczulta cncrgii
uri~e care fac posibila o gama ncbanuita de fcnomcne extraordinarc, ca:
manifcstarea unor disponibilitati paranormale, aparipa unor st.ari supe-
rioare de con~tiinfii, amorsarca ~i alimentarca fcnomcnelor de suhlimare a
anumitor energii, amplificarea intcligentei, tonus afectiv constant euforic,
fericire etc. Deosehit de semnificativ cste faptul ca aceste procese de trans-
mutatie in corpul uman au la ha7ii programe hiochimice hine stabilite de
Natura, pcntru fiecare temperament in partc, cu sutc de mii de ani in urma.
Ce inseamna in ultima instanta transmutapa biologica sexuala?
0 utilizare· continua de "matcric" amoroa\a grape unui control con-
stant, pe parcursul unor trii.iri croticc intense, sinonima unui "consum de
hrana" care sc transforma treptat in energie ce va putea ti sublimata con-
ducand la o serie nesfa~ita de muta1:ii rapide in fiinf;i in conformitatc cu
intenpile acesteia.
Inginerul hiolog L. KERVRAN a confirmat pcntru prima data, printr-o
serie de experiente cpocalc, realitatea de nctagaduit a proceselor de trans-
mutape atomico-hiologica la cnergii slahc. Conform demonstrapilor sale
cxperimentalc, aceste transmutapi se produc in mod continuu atat in struc-
turilc materiei vii vcgctalc, dit ~i in ccle animalc, cu declan~ri lentc uri~c
de cncrgic, in cadrul metaholismelor spccificc.
Lucrii.rile cscnpalc ale savantului L. KF.RVRAN, rcferitoare la accst
domeniu misterios, au fost puhlicate in Iimba franceza in editura MALOINE
~i titlurile !or sunt: "Dovezi privitoare la existenta transmutaµilor hiologice"
l!i "Transmutapile la encrgie slaba". Acest savant constata ca transmutapa de
catrc materia vie a atomilor unui clement, pentru asigurarca desf"~urii.rii
anumitor procese hiochimice ale victii cstc sesizata in multiple cazuri speci-
fice care prczinta aspecte "enigmaticc".
Dupa cercetari atente, realizate pentru a se putea intelege macar in
partc transmutapile atomico-hiologice, patrunzand in intimitatca proce-
selor fizico-chimicc care se produc la nivclul celulclor, s-a ajuns treptat la
constatarea ca acestc transmutapi AU LOC LA NIVELUL MITOCONDRI-
ILOR (GRANULE CELUlARE CE SECRETA ENZIME).
in afara aspectclor rcmarcate, posihilitatea producerii transmutapilor
448
biologice la energii slabe, in baza surprin7.atorului model oferit de Natura,
conduce la implicatji binefiicatoare multiple contribuind la deschiderea
unor noi orizonturi care meritii dcsigur o atentie dcosebitii.
In celc cc urmcazii, vom analiza succint cateva fenomene intim core-
late in universul complex al fiin\ci uma.ne, cu procescle de transmutatic bio-
logicii la cnergii s]a.be.
Cu toate ca yoghinii Oricntului :1i unii rari intclep!-i ai Occidentului
care practicau cu succes veritabila ALCHIMU: biologica in propria !or struc-
tuci corporalii au cunoscut si aplicat acestc modalitiiti secrete in urmii cu
mii de ani, abia in deccniile antcrioare, diversi experimentatori au sesizat si
recunoscut existenµ in fiziologia structurilor materiei vii a unor proccse fiz-
ico-chimice care contraveneau in mod evident principiilor clasicc ale con-
serviirii materici. Dcp~iti de acestc mistere, in ncnumiiratc cazuri, ccrcetii-
torii rcspectivi s-au limitat numai sa constatc faci a rcu.5i sii explice anumite
rezultatc neobisnuite. Atomii corpului uman contin o imensii energie care
poate fi trczitii gradat, controlatii si folositii prin intermcdiul procesclor de
transmutarc si sublimare a potentjalului sexual in timpul triiirilor amoroase
frenetice, integral controlate prin continentii. La baza accstor performante
extraordinare se aflii anumite procedee cunoscutc prin inviil;iiturile secrete
tant.rice.
La ora actualii se stie precis ca FIECARE ATOM AL CORPULUI NOS-
TRU FIZIC continc o energie giganticii cchivalcntii cu 200 de milioanc
(200 000 000) eV. Fcnomenologia yoghinii in desfasurare gradatii faciliteaza
controlul volitiv asupra acestor energii colosalc, permitandu-i fiintei umane
sa recurgii la anumite modalitati rapide pentrn a clibera gr,1dat aceastii put-
ere ,,inciitu5ata" in ATOMII componen\i ai multiplclor clemente prezentc
in diferite parti ale corpului fizic al fiecarei fiinte umane. In corpul fizic al
oricarei fiinte umanc exista suficienta cnergic POTEN11AIA prin a carci
angrcnarc efcctiva, partiala sau totalii, gratie proccsclor de transmutatie bio-
logicii pot fi provocate si alimentate fcnomenc sau manifestiiri extraor-
dinarc uncori chiar de naturii subtil cosmica (grandioase prin amploarea si
complexitatea !or) care sc pot dcclansa cu o usw·inta surprin71itoare, atunci
dind sunt intnmitc anumite conditii neccsarc.
VACUITATE (SHUNYATA) ,, notiune fondamcnt.a/a in traditia infelcp-

ciunii milenare care dcscmncazii Nefiin\a, Non-cxistcnµ, sau cu altc cuvintc
accle dcterminatji opuse existen\ci. Va.cuitatca sau Vidul (SHUNYA sau
SHUNYATA in limba sanscrita) estc o categoric ontologicii ccntrala a mal-
tor sisteme filosofice ~i tradi~ii spirituale (budismul, Pia.ton si neoplatonis-
mul, mistica crc~tinii timpuric, Hegel). In filosofia contemporan'., prob-
lcmatica Vacuitafii sau a Vidului aparc mai des in existcntialisJT1ul Jui HEI-
449
DEGGER ~i SARTRE, undc Vacuitatca (privita in special ca Neant) cstc
dcfinita in raport cu cxistcnta umana. Con~tiinta umana, se arat:.'i aici,
dczvaluie Vacuitatca in masura in care ca (constiinta) sc afirma ca ccva
principial dcosebit de cxistcnta (fiimare) si anumc ca libcrtatc. Prin
constienti1,arca profunda a proprici sale finitudini si limitari, constientizarc
gcnerati in primul rand de expericnµi Vacuitatii (sau, altfcl spus, datorita
rezonantei inefabile cu Sfera de Forµ a Marii Puteri Cosmice DHUMA-
VATI), fiinµ umana transccnde in mod gradat aceasta existenta condition-
ata ~ limitata, identificiindu-sc pana la unna plcnar cu Suprcmul Absolut
(Durnnezeu), care in cternitatc este Suprema Existcntii si Adevarul cc sc afla
dincolo de Fiinµ ~i de Ne-fiinµ. Literal vorbind, termenul SHUNYATA
(SHUNYA) inseamna in limba sanscrita ,,YID sau VACUITATE". El este un
concept fundamental, atat in traditia budista cat si in cea tibetana. Inviiµ-
turile budistc antice afirma ca toate lucrurilc compuse (SAMSKRITA) din
Macrocosmos sunt goalc, irealc, nepcrmancnte ~i trecatoare (ANI1YA),
impersonale (ANATMAN) si gencratoarc de sufcrinµ (DUHKHA). in bu-
dismul scolii HINAYANA, ideea starii de gol (ncant) se aplica in mod exclu-
siv "persoanei" (eu-lui individual). ~coala MAHAYANA extinde insa acest
concept la toatc lucrurile din creacie care sunt astfcl considerate ca fiind
impersonale si lipsite de natura Sinclui (SVABHAVA). Chiar si legile, in
aparenµ imuabile, ale manifcstarii (DHARMA) sunt de fapt lipsitc de sub-
stanµ durabila si autonoma, nccxistiind in afara Vidului. Ceca cc perma-
nent sustine si in acclasi timp patnmdc toate lucrurilc, fcnomcnelc,
aspectele si fiinJ.cle, constituind insa5i conditia dezvoltarii si sustinerii !or in
creatie, este chiar encrgia VIDULUI BEATIFIC - SHUNYATA. Aceasta con-
ceptie a golului efemer si iluzoriu care caractcrizeaza intreaga cxistcnµ in
Macrocosmos nu trebuie totusi sa nc faca sa tragem concluzia ca ca reprc-
zinta o atitudine de simplu nihilism. Astfcl, ca nu semnifica dcloc idcea ca
lucrurile, fiintcle, cnergiilc si fenomenelc nu exista, ci doar ca toate acestea
nu reprezinta deciit aparentc. in conccptia scolii MAHAYANA, termenul
SHUNYATA- VID BEATIFIC - este in mod frccvent asimilat aspectului ultim,
Adevarului, Absolutului, intruciit vidul beatific sc caracterizcaza prin lipsa
completa a oricarei dualita\i si a oricarei forme empirice de manifestare.
Pomind de la aceasta baza comuna, punctele de vedere asupra conccptului
de Vacuitate sus\inute de difcritcle scoli budiste si tibetane difcra totusi
intr-o anumita masurii. Pentru a ilustra intr-un mod elocvent difcrenia care
separii viziunca scolii HINAYANA clc concep\ia scolii MAHAYANA, adeptii
accsteia din urma recurg la urmatoarca comparatie: in HINAYANA toate
lucrurile, fiintelc si fcnomcncle manifcstarii sunt asemanate cu nistc
butoaie goale, pc cand MAHAYANA neaga chiar si existenµ acestor butoaie,
ceca cc ne conduce la notiunca de nesubstan\ialitate totala. Textclc
450
compendiului de intelepciune budistii PRAJNAI' ~ k \MITA prczintii SHU-
NYATA - VIDUL BEATIFIC ca pc ccva cscntial ~i fundamental cc ni se rcve-
lcazii in urma transcendcrii tuturor contrariilor din manifcstare. Elc chiar
proclamii lipsa difcrentci (la modul cscntial) intrc vid ~i formii. ~coala MA-
DHYAMIKA considcrii toatc manifrstiirilc Univcrsului (Macrocosmosului)
ca fiind in realitatc goale, dcoarccc elc sunt conditionatc (PRATI1YA-
SAMUTPADA). Adcviirata naturii a lumii, in viziunca lor, este numai SHUN-
YATA - VIDUL BEATIFIC, ccea cc pcntru ci scmnificii ,,lini~tirea sau cal-
marca prin transccndcrca completii a multiplicitiitii". Termenul de VID
BEATIFIC se refcrii deci, in primul rand,. la faptul ca atunci nu mai cste posi-
bilii nici o diferentiere, nici un concept, nici o formularc, intclcgand prin
acca~ta chiar si tcrmcnul de Ncfiin!:,'i. deoarecc cu cxceptia notiunii de VID
BEATIFIC nimic nu poate exprima Adcvarata Natura a lumii. Pcntru adcptii
scolii MADHYAMIKA. VIDUL BEATIFIC (SHUNYATA) prczintii trei functii
principalc: cl estc in accla~i timp conditia aparitici si disparitiei sufletclor in
manifcstare si face posibilii, de ascmcnca, eliberarea acestor suflete din
SAMSARA (ciclul transmigratiilor prin manifestarc). A intclcge in mod
direct vacuitatea prin dobandirca adcva.ratci intclepciuni spirituale (PRAJ-
NA) inseamnii a realiza si expcrimcnta cfcctiv NIRVANA (Constiinµ
Cosmica Divina). in gruparca YOGA CHARA, lucrurilc din manifestare sunt
privitc ca fiind in esenta una cu vidul, dcoarcce cle, de fapt, emanii si sunt
clipii de clipii sustinute de Spi1itul Jui Dumnezeu. Pentru adeptii acestei
scoli (YOGACHARA) acest Spirit al Jui Dumnczcu este sinonim cu SHU-
NYATA - VIDUL BEATIFIC. Conccptul de ,,VACUITATE" si modul siiu de
transmitere, care conduce la transcendentii si totodata la experienµ directii
si nem\jlocitii a vidului beatific creator, joaca un rol fundamental in intro-
ducerea ideilor si preccptelor scolii \1ADHYAMIKA in Tibet. Discutia mcm-
orabila care a avut candva Joe intrc ernditul hindus KAMAIASHIIA si cxpo-
ncntii scolii chincze de meditatie CHAN s-a axat in principal ampra pro-
blcmei de a sti dacii drumul iluminiirii spirituale sau, cu alte cuvinte, calca
trezirii fatii de Realitatca Suprema Divina trcbuie sii fie jalonat de anumite
etapc sau cl poate face obiectul unei rcvclatii spirituale brustc. Alcgcrca de
catrc partca hindusii a ciiii care cuprinck anurnitc etapc a condus, pomind
de prin sec. al XI-lea d.Hr., la clahorarea diferitclor mctodc si principii
filosofice, ale ciiror argumcntatii au fost ulterior rcgrupatc in ceca cc sc
numcstc sistcmul SIDDHANTA. Toate scolilc faimoa~ei ,,Cai a Vidului
beatific"' (SHUNYATA sau ,.Calca de Mijloc") pornesc de la teza cclor doua
adevi'truri fundamentalc formulate de marclc intelcpt si iluminat NAGAR-
JUNA. Aces tea sunt: 1) adcvarul a parent ( adev;'\.rul conventional, SA.MVRTT-
TI-SA1YA sau, cum am spune in 1ermcni modcmi, REALITATEA
CONSENSUAIA), considerat ca fiinrl real de catrc oamenii ohi~nui~i, de~i
451
cl nu cxista cscntialmentc ~i nu sc manifcsta dccat printr-o ,,produccre
conditionata" (PRATI1YA-SAMUTPADA); 2) adcvarul suprcm (PARA-
MARTHA-SA1YA), care cstc eel al VIDULUI BEATIFIC, baza tuturor
fcnomcnclor ~i care sc atla dincolo de oricc notiunc a cxistcntci sau non-
cxistcn\ci relative, fiind imposibil de cxprimat prin cuvintc ~i care nu poate
ti perceput decat in mod intuitiv ~i uneori chiar instantancu. Difr~rentclc
care apar intrc difcritclc ramuri ale 5colii MADHYAMIKA provin din
neintelegerilc manifcstate in intcrpretarca naturii accstor doua adcvaruri ~i
a mijloacelor prin care sc poatc cxpcrimcnta accasta Vacuitate. Insa
rcalizarea launtricii a VIDULUI BEATIFIC, scop ultim al practicii spiritualc,
nu se poate saviir~i doar prin combinarea argumentclor de natura filosoficii;
in aceasta directie, in\elepciunca tamricii permite adesea obtincrea Jui
rapida ~i directa. Sistemelc MAHAMUDRA ~i DZOGCHEN. in particular.
ofcra o descriere a ciiii care conduce la accasta cxpcricnta fundamcntala.
Difcrcnµ fa.ta de ~coala MADI-NAMIK/\., tradi\ionala, cstc accca cii acestc
noi sistcmc cauta sa conccapa Vacuitatca in tcrmcni pozitivi, SHUNYATA
fiind uncori identificat.'i astfcl cu Rcalitatea Suprcma sau VIDUL BEATIFIC.
Conceptul de Vacuitate (SHUNYA sau SHUNYATA) apare insa frccvent ~i in
afara contextului budist. El cstc prezent de asemeni in numeroase tratate
secrete HATHA YOGA, dqi poate sa imbracc aici ~i alte conota\ii. De exem-
plu, in celcbra lucrare ,,HATHA YOGA PRADIPIKA", starca de extaz divin
(SAM:ADHI) este dcscrisa ca fiind simultan o stare de Vacuitate (SHUNYA)
5i de Plcnitudine (PURNA). Tcrmenul SHUNYA (SHUNYATA) mai este uti-
lizat, uncori, ~i pcntru a dcscrnna rctcn\ia pc ,,vid" sau cu alte cuvinte pe go!
in cadrul tchnicilor complexc de ritmarc a suflului (PRANAYAMA). in
,,Tl'JO BINDU UPANISHAD", SHUNYATA, care este definita ca o stare de
gol launtric, pasiv, nccrcator cstc prezentata ca o ,,neatcn\ic" ~i ca ,,lipsa pu-
tcrii de concentrarc" ~i. ca atarc, .cstc incadrata in riindul ,,obstacolelor"
(VIGHNA) pc calea spirituala. Budismul MAHAYANA al ~colii
MADHYAMIKA insista, in principal, asupra ,,VIDULUI BEATIFIC al Fiin\ci
Escn\ialc" (SVABHAVA SHUNYATA); iar prin accasta se in\elegc ncgarca
tuturor condi\ionarilor fiin\ci ~i nu ncgarea tiin\ci insc~i. dupa cum
spcculcaza sau intcrprcteaza in mod eronat ~i absurd unii oricntali~ti sau
chiar uncle ~coli budiste rnai recente. Pc de alta parte, intr-un stravechi
tratat tantric secret din India, SHRICHAKRASAMBHARA TANTRA, sc afir-
ma: ,,Oricc obiect al pcrccp\iilor noastre trebuie sa fie considcrat ca o fiinµ
divina, a ciirci natura reala estc Vidul creator beatific (SHUNYA)." La modul
general, Vacuitatea dcscmncaza, in cadrul ini\ierii spirituale, absen\a do-
rin\elor, a~amentclor, giindurilor parazitc sau a pasiunilor infcrioare ~i
chiar a tuturor fluctuatiilor mcntalc. Ea cste acea "saracie" in care nu mai
r;imiii deciit ,,cu Duhul" (Spiritu) Divin) de care vorbe~tc ~i Iisus Hristos,
452
aceasta fiind de altfel ~i calea definitoric a sistcmului YOGA ai;a cum cste el
fundamental de PATANJALI: "YOGA cstc suspendarca completa (vidarea)
con!itiintei individualc de toate fluctuaµilc mentale". in accst sens se inscriu
!ii rccomandarilc mae!itrilor taoil;lti: "TAO sc fixeaz.a asupra (poate fi
con!itienti1.at cu ll!iurinta prin intermediul) Vidului Creator Beatific. Accst
Vid Sublim cste atins prin suspcndarca dcplina a agitatiei mintii•
(CHUANG-TSE, IV). Referirilc la aceasta vacuitate beatifica se intfilnesc din
abundcnta 1;1i in contcxtul crc1;1tin. Iata, sprc cxcmplu, doua citate semni-
ficative in aceasta dirccµc din nANGELUS SILESIUS" ("Pelcrinul heruvi-
mic," 1.8): "Dumnezcirca cste Vacuitate, Suprema Vacuitate... Dumne:r.eu
este cu adcvarat Vidul Sublim." .Eu ~tiu di fara Dumnezeu nu pot trai nici
macar o clipa; tocmai de aceca, dadi cu devin Vacuitate, atunci eu simt ca
Dumnezcu imi daruie~tc Sufletul Sau." in stransa Icgitura cu conceptul de
Vacuitatc se afla !;Ii accla de Ncdifercn{icrc Primordiala, prcexistand inain-
tea intregii Creaµi: Jnaintc de toatc a fost Abisul (Nedifercntierea primor-
diala), dupa aceea a fost crcat Pamantul eel cu margini indeparatate· (HE-
SIOD, .THEOGONIA"). Din acest sens cosmogonic deriva alte doua
acceptii secundarc ale inefabilei Vacuit:'iµ a Nedifcrentierii, atat in mistica
cre~tina cat ~i in tradiµa occidcntala: ncdifercnµcrca microcosmicl: .sursa
esen{iala a fiintei care este, in acel~i timp, !;Ii expresia ultima a fiintei''
UACOB BOHME, .Mysterium Magnum"); ncdifcrentierea alchimicl: ,,aces-
ta estc numelc dat Materiei Prime care va scrvi ulterior la prcpararea Pictrei
Filosofalc" (KAMALA JNANA - "Dicµonar de filosofie hermetica•). in gandi-
rea Jui Jacob Bohme, VIDUL BEATIFIC INEFABIL al ncdifercntierii, numit
de cl GRUND (substrat ultim) cstc un concept central, el aparand in
diferite nuante sau grade de profunzime, ca fiind la baza intregii mani-
festari. Astfcl, cl distingc: GRUND-ul = fundamcntul ideal !;Ii real al univer-
sului, cauza ultima a tuturor lucrurilor ~i fiintelor; ABGRUND-ul = absenta
fundamcntului existcntci !;Ii dcvcnirii sau Abisul interior al fiecarei fiinte;
UNGRUND-ul = Absolutul ncdctcrminat, inacccsibil, ncmanifcstat, misterul
de nepatruns al Fiintei Divine. URGRUND-ul = Absolutul determinat, prin-
cipiul primordial !;Ii caU7ii ultima a intrcgii manifestari. Pc de alta parte,
Vacuitatca prczcnta in Creaµc mai arc !;Ii scnsul creator de .putcre a negirii
care apartinc Spiritului Divin". in tibctana, Vid sc spune: .STONG PA".
Acest tcrmcn estc folosit exact ~ cum sc folosc!itC termenul de .got• in
limba romana. El poate avca, de cxcmplu, o semnificatie fizica sau una men-
tala, ori poatc fl aplicat vanitaµi !;Ii onorurilor goale cc se primesc in aceasta
lumc, prccum ~i dcl;lcrtaciunii unui discurs golit de sens. Fl se fol~. de
asemenea, pentru a dcscmna o casa goala, o camera goala, o zona golita de
locuitori, o cutie goala in care nu exista nimic etc. Dar toate acestea nu
reprezinta adevaratul vid - Vidul Absolut. in tibetana, acest Vid este numit
453
,,STONG PA GNID" ~i. fiind o rcalit.ate de ordin absolut, sc considerl di nu-

I putem concepe. ii putem insa com para cu •TAO" din intelcpciunea
chine7.a.•Tao care poate fi numit, nu estc Eternul Tao" .•Tao nu poate fi
numit, caci dadi estc numit nu va mai fi Tao". Este scmnificativ faptul di
tibetanii enumer:i 18 feluri de Vid: I) Vidul intern 2) Vidul extern 3) Vidul
simultan interior 11i exterior 4) Vidul Vidului 5) Marele Vid 6) Vidul real 7)
Vidul compus 8) Vidul necompus sau simplu 9) Vidul f:ira limite IO) Vidul
fara de inceput l)i f:ira de StaTljit 11) Vidul f:ira urme 12) Vidu) fiira existent-a
sau natura proprie 13) Vidul tuturor calitatilor sau al tuturor lucrurilor 14)
Vidul cu caracter propriu 15) Vidul indivizibilita!ii 16)Vidul imaterialita!ii
17) Vidul in natura sa reala 18) Vidul imaterialei naturi reale. Care este ros-
tul acestei enumer:iri? Unii ganditori i.;i filosofi au incercat sa-11i imagineze
cum ar putea fi un obiect lipsit de unul sau mai multc tipuri de Vid, con-
servandu-le totui.;i pc cclelalte, insa astfcl de construc!ii nu s-au aratat a ti via-
bile. Eliminarea progresiva a oricarui fcl de limitari pe care o constituie scria
de difcrite catcgorii de Vid 11i enunµrea unui .Vidal Vidului" pare a marca
dcstul de clar di scopul listei complete a enumerarii cste de a ne demonstra
di Vidul, la modul absolut, este de neconceput pentru mentalul nostru
obi11nuit (MANAS). 0 anumita grupare spirituala tibctana, .DZOGS CHEN
PA", folosc~tc un alt termen pentru a desemna Marcie Vid. Ea ii nume~tc JI
KA DA" (KCHI KA DA), adidi .pur la origine", ,,necreat" !ii ,,continuu"
(omogcn). Desigur di nu putem gasi nicaieri in intreaga manifcstarc vrcun
aspect care sa nu fie efectul unei cauze 11i care sa nu fie, de asemcnea, rezul-
tatul amestccului mai multor clemente fundamentale (TATIVA-c), aceasta
revcnind, de asemenea, la a dcmonstra ca nu ne este posibila atingcrea
Vidului complct in limitcle crcatului. De altfcl, fiinta umana obi!:muita nici
nu poate reali7.a aceasta datorita inercntdor sale condiµonari, con~tiinta sa
fiind evident produsul diversclor clementc subtilc (TATIVA-c), iar
mijloacele sale de percepfie fiind determinate, la randul lor, de
condiµonarile accstci con11tiin~c. Ideca Vacuitaµi ca ba7.a escnµala a Fiin~ci
in manifestarc apare 11i in alchimia esoterica. A,;tfcl, vacuitatea, ncgarca,
mortificarea sunt asociatc cu fa.7.a NIGREDO (.Opera la negru") a proccsu-
lui sublimarii alchimicc. lata cum estc dcscrisa accasta fa7ji (NIGREDO -
,,Opera la negru") de ditre faimosul psihanalist JUNG, in lucrarea sa
.,Mysterium conjunctionis" (,,Mistcrul unirin: ,,Alchimi11tii in~clcgeau rein-
toarcerea la VIDUL BEATIFIC primordial ca pc un aspect escmial al Marii
Opcrc (transformarea l!i clevarea fiintei conduc la dcsaviTljirea spirituala).
Acesta cstc stadiul de NIGREDO (.Opera la ncgru") sau mortificare, care va
fi urmat apoi de ~ numitul ,,foe purgatorial" 11i de ditre stadiul ALBEDO
(,,Opera la alb"). Aceasta Vacuitate ~i nedifcrcnµcre inefabila cste indis-
pensabila pcntru Opera, iar ca nu sc poate distinge de gratia Duhului Stant.
454
Accastii mistcrioasa Vacuitate estc dincolo (mai prcsus) atat de bine cat ~i de
rau, fiind astfcl consideratii matricea tuturor posibilitiitilor". Este foarte scm-
nificativ, din perspectiva initierii in Marca Putcre Cosmica DHUMAVATI, ca
faza NIGREDO (,,Opera la ncgru") cste simbolizata in alchimie printr-un
corb (uneori printr-un dragon), corbul fiind, traditional vorbind, vchiculul
simbolic ~i totodata. emblema Jui DHUMAVATI. Astfcl, cclcbrul alchimist si
ocultist englez GEORGE RIPLEY descrie in lucrarca sa ,,Cartea celor 12
Porti" (,,Book of the Twelve Gates·') acest starliu (NIGREDO) al Materiei
Prime prin simbolul unui cap de corb (CAPUT CORVI), care mai poarta
uneori si numele de .. Cenusa lui HERMES", ariitand ca, desi aparent estc
vorba de un simbol arhetipal al negarii. mortificarii si ncdiferenticrii, tot cl
este si o cxtraordinara poarta spre starca de infinirc.
VARA (VARADA) MUDRA= gcstul simbolic de acordarc a gratici sau

de ofcrire a darurilor spiritualc, ilustrat in numcroase reprczentiri
traditionale ale unor forte cosmice, cntitiiti sau fiinte foartc evoluatc spiri-
tual. Accasta MUDRA se rcalizeaza cu mana rlrcapta care cstc orientata in
jos, cu palma ditre in faqii. Intr-o varianta, dcgetul mare si dcgetul aratator
ale mainii orientate in jos se ating usor. in cclc mai multc cazuri, VARA
MUDRA (gestul indeplinirii dorintclor elevate, bincfiiditoarc ale adorato-
rilor) cstc combinat cu ABHAYA MUDRA, gcstul ncinfricarii.
VASISHTHA = sfant cclebru, initiat, BRAHMAN si autor al Jui ,,RIG

VEDA VII". Intre cl si sfantul VISHVAMITRA, originar din casta KSHA-
TRIYA, exista o foarte mare rivalitate cc rcflccta lupta pcntru suprematic
care se diidea in acea epodi intrc RRAl-IMANI si KSHATRIYA (riizboinici).
Ac,:stia din urma, care crau dcseori regi plini de intclepciunc, refuzau sa
primcasdi ordine din partca prcotilor care uneori erau plini de aroganta si
infatuati. VASISHTHA si VISHVAMITRA s-au 1ntclcs in final dupa ce acesta
din urma a reusit, prin fori:a procedcelor spiritualc intense, sii sc ridice pcn-
tru a ajungc in casta BRAHMANILOR.
Dupa MANU. VASISHTHA a fost unul din cci sapte RISHI si din cci
zccc PRJ\JAPATI desccndcnti din BRAHMA. Un imn din ,,RIG VEDA" ii
reprczinta ca fii ai Jui VARUNA. Intr-un alt imn cl apare ca protector al
locuintelor. intr-o zi, VASISHTHA a adresat un cuvant unui caine care latra
amnci cand cl tocmai voia sii intrc in casa Jui VARUNA. Cainclc a incetat
subit sa mai latre ~i apoi a adormit. De aici provine obicciul de a reeita din
vcrsurile Jui VASISHTHA in cazul in care piitnmd in mod abuziv in ca~a hoii
sau spiirgiitori sau chiar pentru a fi feritj de asemenea situatii.
VASISHTHA era stapanul Jui SURA.RH! (,,Vaca sau energia ditatoare a
abundentei") care implinea prompt toate dorintcle. Acea~ta vadi a provocat
pana la urma invidia Jui VISHVAMITRA. Istoria disputei celor doi sfinti facr
455
obicctul a numcroasc poczii ~i fabulc. Ea cstc, de ascmcnca, povcstita in
,,RAMAYANA." VASISHTHA era prcotul familici DASHRATHA, tatal Jui
RAMA. VALMIKI a scris o lucrarc in sanscrita, ,,YOGA VASISHTHA".
povcstind in mod fide! inviitaturilc date de VASISHTHA clcvului sau iubit,
RAMA.
VEDA = literal ,,cunoa~tcrc escntiala, doctrina sacra". Numc generic al

cclor mai stravcchi textc ale intclepciunii indicnc. Hind11.5ii ort.odoqi le
atribuic o originc inspirata, supranaturala ~i o autoritatc suprcma de cscnta
di,ina. Acest vast ansamblu de Scricri, avand o Jungimc de ~ase ori mai mare
dccat cea a Biblici, SC divizcaza in patru parti:
I. ,,RIG VEDA" sau VEDA vcrsurilor divine;
2." SAMA VEDA" sau VEDA dmturilor sacrc;
3. ,,YAJUR VEDA" sau VEDA formulclor sacrificiale secrete;
4. ,,ATHARVA VEDA" sau VEDA Jui ATHARVAN, numc al unui mist-
ic, preot al focului.
Fiecarc dintrc acestc patru ,.VEDE'' sc divizeaza in trci fcluri de tcxtc,
in funqic de continutul lor, forma !or sau data la care au fost rcdactatc.
Accstc trci grnpc sunt:
a) SAMHITA (culcgcri de inva1:iituri spiritualc);
b) BRAHMANA (cxplicatii proccdurale precise din care apaqin
,ARANYAKA"-clc - ,,textc ale padurii sau ale dc~ertului" - ~i o pane din
,,UPANISHADE";
c) SUTRA-clc (fire aforisticc conducatoare).
in funqic de scop. le mai putcm grupa in doua parti:
1) KARMA-KANDA, partca de aqiunc eficicnta;
2) ]NANA-KANDA, partca de cunoa~tcrc spirituala, profunda.
La inceput, eek patru ,,VEDE" servcau marilor p1·eoti drcpt culegcrc
de imnuri ~i formulc pentru rcspectarca intocmai a etapclor de adorarc ~i
de ofcrirc a ofrandclor si pcntru a rcaliza corcct proccdeclc de puncrc in
1-czonanta cu lumi ~i aspccte elevate din MACROCOSMOS. Pcntru dcru-
larca corccta a accstor angrcnari spiritualc crau ncccsare 4 catcgorii de mari
ini\iati prco\i:
l. HOTAR-ul, eel care rccita in mod adecvat imnurilc pcntru a chcma
si imita zcii sa profitc de SOJ\IA ~i altc cncrgii consacratc sau ofrandc: el uti-
liza in special ,,RIG VEDA";
2. UDGATAR-ul, cantaretul initiat care acompania prin cantccclc sale,
care u~urau fuziunea ~i rczonan\a, prcgatirca ~i ofranda Jui SOMA; cl utili7.a
in special ,,SAMA VEDA";
3. ADHVARYU, executantul ini 1iat care rcali7.a procedcul sacru pro-
priu-zis, rostind versctc, cmi\and mental MANTRA-e ~i formulc (YAGU)
456
corcspondcntc: cl lolosca in special .. YAJ CR VEDA":
4. Marclui prcot ii rcvcnca misiunca de a intcgra, supravcghca si
dircqiona ansamblul proccdcului spiritual de puncrc in rczonan\a.
ATHARVA VEDA nu era totmi direct kgatii de pcrsoana sa. Sc crede ca a
fost ncccsar 1m timp cxtrcm de lung (pornind de la l'>OO i.e.n.) pcntru a sc
~jungc la claborarca ,,VEDELOR" asa cum le cunoa.~tcm astazi: accstea au
fost mai intai secrete ~i crau transmisc oral din gcncra\ie in gcncratic.
SHAKHA-clc (.ramurilc") sc difcn:n\iaza in funqic de scolilc in care clc
scrvesc ca baza de studiu. Exista mai multc vcrsiuni legate de originilc
,,VEDELOR", dar toatc sunt de acord in a rccunoa5tc ca accstc tcxtc sunt
fructul rcvela\iilor divine fa.cute RISHI-lor, afla\i in stare de inspiraµc spiri-
tuala si contcmplarc profunda. De aici provinc si numclc de SHRUTI (.ceca
cc a fost autcntic si este rcvclat"). atribuit in mod frccvcnt .VEDELOR".
YANTRA = in limba sanscrita inscamna suport exterior sau instrument

secret de comuniunc tclcpatica si legatura spirituala. YANTRA cstc o dia-
grarna geometrica simpla in care sunt sintctiz.ate caracteristicilc cscntialc
simbolice ale unei anumite rnari Puteri Cosmice sau Zeu. Ea cste utiliz,ata in
vederca unci consonantc tclepaticc spiritualc pcntru a rcali1.a fuziunca cu
Constiinta sau rcalitatea acelci sfcrc de forta_, fiind un simbol esenµal al
divinclor sale caractcristici, al putcrilor sale sau al anumitor a~pectc funda-
rncntalc ale accstcia. Ficcarc mare Putcrc Cosmica arc YANTRA sa carac-
tcristicii. Pcntru a SC reali1,a O cat mai intima lcgatura subtila cu rcspcctiva
Putcrc Cosmica au fost rcvelatc intclcptilor clarvazatori formcle gcometricc
cscn\ialc prin care accstc putcri pot fi contactatc tclcpatic cu U!)urinta_. In
primclc faze de practici, inaintc de a lmcra cu o YANTRA a unei Mari Putcri
Cosmicc, prin focali1.are vizuala complcta ~i conccntrare a~upra acesteia estc
foartc binc sa sc citcasca in prcalabil textul tcoretic cu privirc la acca Putcrc
Cosmica. YANTRA poate fi utili7,ata, de aserncnca, ca suport de mcditatic
a~upra acclci mari puteri, adeseori ea put.ind fi intcgrata prin vizualizarc
launtrica (SHAMBAVI MUDRA).
0 YANTRA asupra carcia yoghinul se conccntrcaza sau mediteaza va
permitc sa sc concrctize1,e in fa.ta ochiului sau interior spiritual aspcctele ~i
puterile corcspondcnte ale respectivei Putcri Cosmice divine. Prin operarc
constanta cu o YANTRA (conccntrarc sau meditatjc asupra accstcia) pot
surveni gradat diferitc putcri paranormalc - SIDDHI-uri - corcspunzand
diferitelor caracteristici ale Puterii Cosmice respective.
Concentrarca vizuala asupra unci YANTRA dczvolta forta de concen-
trare mentala !)i pcrmitc sa fie invinsc gradat toate rclelc cc rezulta din do-
rintc negative, din manic sau din alte dcfectc. O YANTRA poatc fi folosita
ca un vcritabil aducator de noroc, .porte-bonheur", pc o distant;l de 15 m
457
in jurul accstcia. De a.scmenca, in anurnitc situatii in care ca nu ne cste la
indcmana putem doar sa o evocam mental (SHAMBAVI-MUDRAl vizua-
lizand-o in faµ ochiului nostru interior. lnfomiatiile esentialc cu privire la
o YANTRA trebuie pastrate strict secrete, put.and sa comunicam neinitiatilor
doar efectele pe care le obtincm cu accas,a, pa.strand strict sccrctul asupra
cauzclor pe care le angrenam in vcdcrca aparitici acclor cfcctc.
YOGA = ~tiinta traclitionala a Oricntului fondata prin sccolul

I i.e.n., pc ba1.a unor tradi~ii ale intclepciunii milcnarc, care vizcaza intc-
grarea armonioasa a fiintei umane 'in Univers, trezirca putcrilor latente.
paranorrnale.
Mai mull cclcbra decat intcleasa, YOt~A cstc -'ii ram.inc un ansamblu de
mctode milcnarc sistcmaticc care vizcaza cliberarca dcfinitiva a Jiintci
umane. Cunoscuta in Occident. sub formc vulgarizatc -5i uncori degradatc,
YOGA constituic o disciplina spirituala cxtrcm de riguroa.sa. Un text al
intclcpciunii oricntalc, ,,ISHVARA GITA", spunc rcfcritor la YOGA: ,.PRIN
YOGA IA NA!;,TERE CUNOASTEREA UITIMA, IAR DIN CUNOASTEREA
SUPERIOAAA REZULTA YOGA. PENTRU ACELA CARE ARE LA DIS-
POZI11E YOGA SI CUNOASTERE.A PE CARE ACF.ASTA O FACE CU
PUTINTA., NU MAI EXISTA. NIMIC AITCEVA DE DORIT".
Pcntru cci rnai multi oamcrn, YOGA cstc practica ciudata a concen-
triirii atcntiei, uit'indu-tc la buric si controlandu-ti rcspiratia. Pcrformantclc
unor a.5a-zi-'ii yoghini (considerati fach1ri) sc inscriu in ordinul spcctacolului:
contorsionarca mcmbrclor, transa. moartca aparcnta, lcvitatia, tclcpatia,
mcrsul pc foe .'j.a.m.d. Pcntru cunoscatorii autcntici. yoga cstc insa mult mai
scrioasa ~i sc bucura de creditul unci discipline fizicc si mcntalc precise care
trccc dincolo de stcrcotipia pcrfom1antclor. In ceca cc privc~tc originilc sis-
tcmului YOGA. accstea se picrd in ncgura timpului. Inca din vcacul
al III-lea, cclcbrul text .PHILOSOPHOUMENA" al Sfa.ntului HIPPOLIT
ml'.ntioneaza dcsprc o anumita categoric de ratacitori (yoghini) - gym-
nosofiti cum sunt numiti acolo. Ei isi pctrcccau atunci, intocmai ca ~i astazi.
viata goi, pcntrn ca Dumnczcu le-a crcat corpul ca haina a spiritului. Dupa
ci, Dumnczcu cstc Lumina, nu ca Soarde sau ca Focul. ci in calitatc de
Suprcma Rostirc Infinita. a ca.mi cunoa'!tcrc divina. ~i-o dczvaluic
iniclcptilor, pcntru ca acc~tia sa patnmda in mistcrclc ultimc ale naturii si
Univcrsului.
in viziunca !or, Lumina Spirituala estc o mistcrioasa rostirc ~i ei pretind
ca o cunosc intim fiindca s-au dcbara,at de de~arta parcre pcrsonala si de
ego, care estc ultima .cama.5a" a SPIRITCI.UI. Pcntru ei,. toatc organelc
corpului sunt la fcl de importantc ~i n-au de cc sa le at.ribuie o icrarhic
morala cand nu constituic nici mm! .CORPUS DELICTUS", pcntrn care
multi dintrc noi sc ru~incaza i.;i cauta ascunzatoarc in dcccnr.1! Cine practica
YOGA - i.;i o poate face oricinc, indifcrcnt de sex, rcligic sau pozitie sociala -
urmarc11tc progresiv sa-lii purifice con11tiinra de lcgaturilc sale trupc~ti in
primul rand ~i sa rcalizcze CUNON:,TERE ~i putcri PARANORMALE in al
doilca rand. YOGA ii face pc om sa rastoamc timpul 11i spatiul! YOGHINUL
urmarc~tc sa atinga iluminarca ~i mantuirca prin control, dc~arc ~i
transccndcrca tuturor limitclor.
Prin YOGA totul cstc cu putinr.l, dar nu orice cstc pennis. Yoghinul
isp~ci.;tc ~i anihilcazii in cursul unci singurc vicTi toate gre~elile sau, altfcl
spus, piicatele siivar::;itc de suflct in cursul reincamiirilor preccdentc. Un
text al infclepciunii yoghinc spune:
,,FOCUL DECIANSAT PRIN PRACTICA YOGA ASIDUA. FACE SA
ARDA RAPID SI COMPLET ACEASTA cuscA A IGNORANTEI CARE
CONSTITUIE RA.UL. ATUNCI SE DEZVALUIE CUNOASTEREA CIARA.
CARE NE PERMITE SA REALizAM CU USURINTA. EXTAZUL DMN."
YONI = ,,suport", ,,origine", ,,sursii". Cuvantul YONI cste dcrivat de la

riidiicina verhalii YU (a uni, a fixa). Acest tcrmcn are un larg spectru de sem-
nificatji: cauzii primordialii, izvor al intrcgii deveniri, casii, vulva etc. Ca
semn grafic, YON! este, in general, reprezentat printr-un triunghi cu varful
in jos, care este de fapt o imagine analogica a vaginului, simholizand mis-
terul cosmic al creatjei. Zona perincalii a corpului uman este numita in
limha sanscritii YONI-STHANA (locull matricii) i.;i KAMA-RUPA (forma do-
rintei), iar in DHYANA-BINDU-UPANISHAD sc spunc ca YONI trehuie
ado rat in fclurite moduri de toti yoghinii ( datorita accesului pe care ii ofcrii
la cnergiile suhtile, crcatoare univers:alc ~i la misterul viefii Iii al mortji sau
EROS ~i THANATOS cum erau denumite de vechii greci).
Impreunii cu simholul falusului in creqie (UNGA), YON! este vencrat
in general de adoratorii Jui SHAKTI.
SOPHIA
cartea care te transfonniL
Editura Sophia a fost infiintata pentru a contribui la dez-

voltarea §i mentJnerea lumii spirituale, din dragoste de
oameni, din dorinta de a-i orienta spre adevarata cunoa§tere
§i de a le deschide sufletele fata de Misterul profund al
RealitatJi.
lnca de la inceput, Editura. Sophia §i-a propus ca prin pro-
gramul sau sa fie una din calauzele spirituale ale cititorilor
care doresc sa i§i indrepte o privire obiectiva, atenta §i lucida
asupra lor in§i§i §i asupra Universului. In aceasta directJe va
propunem spre lectura urmatoarele cafti.
Colectla Spiritualitate
IMPARATJA MISTERIOASA A SPJRITELOR (2 volume)
de Jakob Lorber
Jakob Lorber este unul dintre cei mai renumiti profeµ ai ultimelor
secole. A fost numit ~i "scribul Jui Dumnezeu". A inceput sa scrie sub
dictare divina in primavara anului 1840, lasand oamenilor numeroase
carti care cuprindeau in totalitate mesaje scrise prin inspiraµe transmisa
din planurile superioare. Prin Jmparaµa Misterioasa a Spiritelor", acesta
ne introduce efectiv in lumea de dincolo de moarte. Cartea prezinta po-
vestirea evolutiei unui spirit in viata de dupa moarte, a~a cum
i-a fost dictata in mod divin de lisus lui Jakob Lorber.
MARELE INQ'JAT (volumul 1)

de Charles Broadbent
0 fiinta desava~ita spiritual transforma viata tuturor celor pe care ii
intalne~te. Sfaturile Marelui lnifiat pot ajuta orice om sa de~asca con-
fruntarea cu gelozia, a~entul, egoismul, iubirea meschina.
Afla cum trai~te un lnitiat ~i in ce fel reu~e sll-ii indeplineasca mi-
siunea spirituala pe care ~i-a asumat-o. Ct~te despre minunile infaptuite
de el. Marele lni(iat iti poate arata ce inseamna sa fii considerat de ceilalti
un supraom. Prima parte, Unele impresii intime releritoare la un suflet ilu-
minat reun~e fapte pline de viafa, intrutotul adevarate.
Partea a doua este Calatoria simbolica a unui cuplu care pleaca in
cautarea lntelepciunii. Antonius ~i Cyanara urea un munte, pentru a
ajunge pe varful acestuia acoperit de zapada unde se afla Manastirea
Fraternitatii Albe. La fiecare etapa a drumului, ei fac fata testelor la care
sunt supu~i ~i astfel primesc iniµeri de la diferiti ma~i spirituali.
Scrisa intr-un stil alert, cartea se cit~te cu sufletul la g~ra.
NllYANANDA
de Swami Chetanananda
lntr-o perioada in care multi yoghini traiau retra~i in singuratate,
Nityananda a fost unul dintre putinii care au ramas alaturi de oameni pen-
tru a le lumina existenfa.
Simpla sa prezenta inducea stari de extaz celor care ii recuno~teau ca
maestru. Trezea prin influenta sa subtila misterioasa energie Kundalini in
discipolii sai, ii calauzea spre desava~ire fara sa rosteasca multe vorbe, dar
revarsand asupra tuturor forta ~i graµa sa.
intreaga sa existenta, chiar ~i dupa parasirea planului fizic, a ghidat ~i
continua sa-~i ghideze discipolii. Ii vegheaza in timpul zilelor lor
pamante~ti, ii ajuta sa inainteze ~i ii aduce acasa in siguranta (in impariitia
lui Dumnezeu), in seara vietii lor, pentru a se odihni mereu in eliberarea
suprema, daca au avansat destul, sau pentru a porni din nou, conducan-
du-i catre o noua dimineata a rena~terii in eternul proces al evolutiei.
TAINA COMUNIUNII INTIME CU DUMNEZEU

de Fratele Lawrence
Nicholas Hermann de Loraine, autorul cartii, a trait o viata simpla,
umila ~i modesta. A fost cunoscut sub numele de Fratele Lawrence.
Vederea unui copac uscat ~i fara frunze in mijlocul iernii ~i realizarea
faptului ca acesta va inflori intr-o izbucnire splendida in primavara au
decla~t Confesiunile Fratelui Lawrence. Avea 18 ani ~i, de atunci, el a
trait tot restul vietii sale intr-o stare profunda de comuniune cu Dumnezeu
~i intr-o continua dorinta de a se afla clipa de clipa in prezenta Lui.
Col~i!!. D<.nnenll de frontleri

UUJITOAREA CU11E RADIONicA
de Christopher Hills
Ci~te ~i vei afla cum a fost descoperita cutia radionica in vechime
iar apoi pierduta, modalitatea in care se poate construi ~i faptul ca oricand
tu o poti cumpara, deoarece pentru prima data in Romania se produc ast-
fel de cutii miraculoase.
Aceasta carte iti reveleaza secretele vechilor egipteni, taina sarcofa-
gului din piramida, locurile sacre ale omenirii care emit o raza enigmatica
de energie, arta divinatorie a druizilor. Descopera uimitorul fapt ca poti
atinge puteri paranormale daca intrebuintezi in mod benefic cutia radio-
nica ~i ia cuno~tinta de marturiile e.xceptionale ale celor care atesta indu-
bitabil uluitoarele efecte ale cutiei radionice in viata lor.
OMULE CUNO~-TE - Studiu practic de caractero/ogie

de Nicolae Popoviciu
Avem propria noastra personalitate, distincta de a semenilor no~tri.
Este necesar sa evoluam in sfera propriilor noastre capa-
citati potentiale, de asemenea sa ne punem in valoare aptitudinile innas-
cute ~i sa ne dezvoltam talentele native. lata de ce conditia suprema a feri-
cirii noastre este o buna psihanaliza ~i o temeinica autoanaliza prin intro-
spectie. Putem avea ~i glorie ~i bani, putem fi ceea ce dorim sa fim, putem
cuceri lumea cand vom reu~i sa ne cunoa~tem. Studiul caracterologiei ne
poate armoniza caracterul . ~i personalitatea, deoarece acesta ~tiinta
inglobeaza toate cuno~tintele practice de astrologie, . fiziognomonle,
frenologie, grafologie, organografie, psihanaliza etc.
in curs de aparitie:
ENIGMELE LUMII
de ~tefan Sgandar $i Claudiu Sgandar
Omul s-a intrebat, se intreaba ~i se va intreba inca, atat cat ii va fi dat
sa fie, cine este, de unde vine ~i incotro se indreapta.
Sunt intrebari fire~ti izvorate, la inceput, din teama de necunoscut,
dar ~i din curiozitatea de a ~ti care ii este locul in Univers.
Sub semnul eternei nelini~ti, carti?a propune o serie de ipoteze prin
care autorii incearca sa dezlege unele dintre ,,enigmele lumii", lasand
viitorul sa decida cat de aproape sau cat de departe sunt de adevar.
Pentru toti cei doritori de cun0c1~tere, cartea este provocatoare ~i
plina de idei ~i informatii inedite.
Colectla TANTRA
TANTRA - /nifieri sexuale secrete in Orient
de Diksha Devi
Aceasta carte este o sinteza spirituala a caii tantrice in care cititorului
i se reveleaza existenta unui mod de viata deosebit, bazat pe iubire ~i pe
acceptarea deplina a sexualitatii transfiguratoare ~i divine. Prin tehnicile
tantrice expuse in acesta carte Dikshc1 Devi evidentiaza faptul ca practica
este superioara teoriei, deoarece, pentru a fi complet inteleasa, Tantra tre-
buie inainte de toate traita. Tantra conduce la universalizarea vietii ~i la
transformarea con~tiintei normale, umane, in intelepciune transcenden-
tala.
ln curs de apaTitie:
VIE11LE ~I ELIBERARF.A SPIRITUAi.A
A PRlNTESEI MANDARAVA
Aceasta carte prezinta, pentru prima data in Romania, pretiosul text-
cornoara al marelui maestru tibetan Padma-Sambhava, numit ,,Vietile ~i
eliberarea Printesei din Zahor - Mandarava". Extraordinarele relatari ale
diverselor vieti succesive traite de printesa Mandarava ofera o imagine tul-
buratoare asupra experientelor acestei remarcabile intelepte dakini, ce i-a
inspirat pe multi din cei pe care i-a intalnit, transformandu-le mentalitatea
irevocabil in directia atingerii eliberarii spirituale.
Printesa Mandarava a Zahorului, adeseori infati~ata ca o contraparte
feminina a guru-Jui Padma-Sambhava, reprezentand ,,talentul imortalitatii
maestrului", se manifesta intentional in sferele obi~nuite ale existentei pen-
tru a inspira fiintele umane ~i a le conduce treptat prin procesul
desavar~irii spirituale, invatandu-le prin exemplul sau propriu cum trebuie
practicata ~i urmata calea spirituala.

Brajarnadahava Bhattacharya - Doamna Miracolului

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Brajarnadahava Bhattacharya - Doamna Miracolului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

© Copyright 2003 Editura SOPIDA

Editura SOPHIA: tel. 233.19.67

Capitolul 1 - fntalnirea care mi-a marcat via(.a

Capitolul 2 - Iniµerea mea intr-un ritual amoros

Capitolul 4 - Noaptea misterioasii. a revelatiilor uluitoare

Capitolul 5 - Yoghini remarcabili

Capitolul 6 - Venerarea triunghiului leminin al Jui SHAK.11

~piLolul 8 - Experien,e spirituale in Himalaya

CapiLolul 9 - fntre iluzie ~i adevarata realitate

Capitolul 10 - Despre riLualurile LanLrice secrete

Capitolul 12 - M-am reintors la Dumnezeu

elcmente biruic. prin ,ehnicile spccifice acestei discipline,

Dharana orientala cstc echivalcntul concentrarii occiden-

dileme ~i suferinte ale lumii de astazi. Simultan cu amplificarea

puterea personala. Tantra, din nefericire, a fost una dintre aces-

gase~te in aceste pagini un impuls pentru evolutia sa ori

Intalnirea care mi-a marcat viata

,,Fara rugaciune, nu prime~ti micul dejunl"

Primul mcu contact cu Tantra nu a fost teoretic sau acade-

Refugiul la vanzatoarea de nuci de cocos

Dar eu cram diferit. Nu ~tiu de ce, dar ~a era. Si toti ceilalti

Devenisem ,eel ales' doar pentru di eram altfel

in acele zile senine ale copilariei mele, obi~nuiam sa

Unchiul meu tantric ~ trecutul maestrei mele

Unchiul meu era respectat ca un tantric. in domeniul prac-

,,Ea nu este ca noi, ea apartine

,,Este o mare ~a", a spus unchiul meu, ,,faptul ca tM e~ti eel

Noaptea cuvintelor magice

Era noapte d~ja, iar eu nu ma puteam odihni. Continuam sa

intrcbat nirnic. Alitepta doar. I-am luat palma sa mangaietoare in

blanda strapunse ~teptarea mea: ,,Cine ti-a spus tje asta?"

Lecµa tainica despre ,eel care acµonead in interior'

,,Unchiul tau te iube~te. Si sa ~tii ca este o fiinta divina, a~a

Prin experien~. tu te transformi. Daca cineva te 1ir~te, de

,,Lipsa rabdirii este inamicul realizarii"

,,Da, ratiunea! Eu cunosc rat.iunea. Dar ;,i aceasta este limi-

Adevarul sperie, dar in c:ele din urma el ilumineaza...

Ing,1ndurat, n-am putut decat sa repet: .,Ea este Timpul ~i

Acolo unde zeii au refuzat sa moara

Nu era prima data cand ma plimbam cu Doamna

Aici se afla ascunse ruinele unui mic altar al sfantului

Statuia misterioasa din templul distrus

in acea zi, Doamna Miracolului m-a dus catre ace! templu

vas cu apa din Gange ~i un cos cu diferite obiecte pentru a

Important.a lui Manikarnika in practica tantric.:a estc cu tutu!

Realitatea enigmatica a miracolului

Noi cuno~tem numai o infima parte din aceasta viaµ. 0

Masca de aur a Mamei Divine

Numarul 8 este un numar ezoteric pentru yoghinul tantric.

toate culturile mediteraneene ~i 01ientale, inclusiv cca ei:,,ripteana.

Lin~tea meditat.ivi din templul Bhadrakali

Mergand alaturi de Doamna Miracolului, mi-am adus aminte

Piedestalul lui Shiva

Inaintam alaturi de Doamna Miracolului pe o dirare miste-

misterioasa, ca desprinsa dintr-un vis neintelcs, ii str.'ilucca pe

,,Prime~te ceea ce iµ daruiesc"

Pentrn mine parca trecusera cativa ani, cand, deodata, i-am

,,Tu t.raie~ti ceea ce al tii i:~i imagineaza

,,Nu face nimic!", i-am auzit glasul. Ea imi parea atunci, in

mesajul. Eu sunt pamantul - Tu c~ti cerul. Acuml Deschide

,,Am intrat pentru prima oara in samadhi"

Am fa.cut, ca vrajit, ce mi-a zis.

,,Un puls vibrant uni invaluia lingam-ul