R-OBIh{ HO

; ',.

A dcua parte din tril*gia FARSXER '.ii"

,,,

NAUTILtJ.g'
fartta=y ':. "

.?"di
:q-
i
ROBIN HOBB
'#
WsinyL
Resql

Traducere din limba englezd

Axruza Grrvescu

NEMIRA
 CUPRINS

Prolog
Vi.s si de5teptare................ 7

1 SiItbay.............
2 intoarcerea acasx........
3 Lesituri reinnoite.... 58
4lncurcituri................ 83
5 Sacrificiul ........... 109
6 Neoamenii................ ............ 136
7 Intilniri ............. 146
8 CAnd se treze$te regina ......... 169
9 Apiritori gi prieteni ............. 188
10 De florile mirului..... .......... 208
11 Lupi singuratici.. ................. 227
L2Indatoriri................. ........... 248
73 LavAndroare ........... ............ 272
14 Festivalul Iernii........ ........... 292
15 Taine..... ........... 316
16 Cordbiile lui Verity ............ 336
t7 Clipe de rdgaz .. 367
18 Stribunii................. ............ 384
19 Mesaje .............. 407
20 Nenorociri.............. ............ 428
 {
I
{

ri
 t

S ILTBAY'

A fi. ttiitor rege saa regind inseamnd. a tncdleca botdrht bariera

dintre responsabiliate Si autoriate. Se Eune cd pozipia afost reatd
pentrw a satisface doinpa de putere a unui moStmitor, tnodyindu-\,
in acelasi timp, cum sd Si-o exercite. Copilul cel mai mare alfamiliei
regale tli asumd a*eastd pozili.e la airsta de Saisprezece ani, incepind
din ziua respectiad, aiitorul rege sau oiitoarea regind preia o nTare
parte 4 responsabilitdpii de a conduce cele $ase Ducate. in gmeral,
preia acele tndatoriri de care monarbul se ocupd cel mai pupin, iar
acestut s-au deosebit muh de la o domnie la alu.
Sub domnia. lui Sbraud, prinpul CbiaalrT afost primul aiitor rege.

Suoqanul i-a cedat lui toate problemele care lineau dE granipe sifron-
tiere: rdzboaiele, negocierile Si diplomapia, nepldcerile cdldtoriilor
prelungite Si cond.ipiile rnizere de care aiparte aindplecitn carnpanie.
C,ind Chivalry d rent'tnrdt h tron Si pri.npul Vrity i-a luat locul, cel
d.in urmd a moStmit toate incqtitudinile rdzboiului cu Strdinii Si
tulburdrile cioile stimite de situapia reatd tntre ducatele interioare
gi cele de coastd. Toate aceste tnsdrcindri dwmeau Si mai difi.cile,
pentru c,i hotdririle prinpului puteau fi. oricAnd. anulate de rege.

1 Golful aluviunilor (n. tr).

 ROBIN HOBB

Prinpul se gdsea deseori in situapia dc afacefapa unei.problerne nu de

el create, avind k diEozipie solupi.i pe care el nu le-arfi. ales.
$i rnai i.ngratd era situapia viitoarei regine, Kettickm. Din cauza
obbeiurilor ei rnunteneSti, lumea o considera strdind la Curtea celor
$ase Ducate. in vremuri. de pace, poate cd ar fi fost privitd cu mai
muba ingdduinpd. Dar Curtea de k Buckkeep clocotea de agitapia
care cuprindea toate ducatele. Cordbiile Rosii din Insulele Strdine ne
bdrpuiau pdnnal mai. inoersunat decit tn generapiile tecute, distru-
ghnd rnub mai mub dec,it furau, Prima iarnd a lui Kettricken ca
viitoare regind afost Si prima iamd cAnd am avut parte de rai.d.uri.
Ameninparea lor perrnanmtd Si tortura nesf,irSitd a neoamenilor
afkpi pnntre noi cldtinau cele $ase Ducate di.n temeli.i. Oarnenii tgi
pi.erdeau increderea in rege, iar Katrickm era tn situapia de neinoi-
diat de afi o aiitoare regi.nd svdind gi neadmiratd.
Tulburarile popukyiei dabinau Cartea, tn*ucdt ducatele interi-
oaredddeau glas nemulpumirii lorde aplati Mtce ca sd apere un ldnn
de care eh nuprofi.au, Ducatele de coastd stigau dupd naae dc rdzboi
si ostasi si dupd o cale efi.cientd de a-i tnoinge pe piragii care loaeau
ci.nd erau mai pugin pregdtite. Prinpul Regal, crescut tn teritoriu,
cdaa sd pund mina pe putue, curaind ducatele i.ntqioare cu darari

si atmpii sociale. Vniry, convins cd darul Mestqugului nu mai qa

sufi.cimt pmtru a-i pine k disanpa pe pirapi, se concentrdpe constru-
irea navelor de rdzboi pmtru. apdrarea ducatelor de coastd Si-i acorda
papin tirnp proaspetei sale regine. Deasupra tuturor, regele Sbrewd igi.
intindna brapele ca un pdianjen uriaS, strddui.ndu-se sd phtTezf puttrea
pmtru el sifi.i.i lui.,sdmenpi.nd un ecbilibru si cele $ase Ducate intacte.

M-atrezito mAni care md"atingea pe frunk. Mormiind supirat,

m-am ferit de mAngAiere. Piturile se invllmigisertr in jurul meu.
Le-am dat la o parte gi m-am ridicat in capul oaselor, ca si vdd
cine indrdznegte si mI tulbure. Bufonul regelui Shrewd se coco-
pse nelinigtit pe scaunul de linge pat. M-am uitat la el furios, iar
el se ffase intr-o parte. Mi cuprinse sthjeneala.
Bufonul ar fi trebuit sd se afle la Buckkeep, lAngi rege, o groazd,
de zile gi kilometri distanli de mine. Din cAte $tiam eu, nu pleca
rsasinul regal 27

niciodati de lingl suveran mai mult de cdtevaore sau pe timpul

nopfii, cAnd se odihnea. Faptul ci era aici nu prevestea nimic bun.
Bufonul imi era prieten, in mlsura in care ii permitea ciudilenia
lui si se imprieteneasci cu cineva. Dar vizitele lui aveau intot-
deauna un scop, iar scopurile lor rareori erau banale sau pldcute.
Arnrala fel de plictisit cum il gtiam. Purta o combinalie neobig-
nuitd de haine verzi gi rogii gi un sceptru cu cap de gobolan.
Straiele vesele contrastau prea puternic cu pielea lui palide. il
flceau sd semene cu o lumAnare transparentl impodobite cu ilice.
Hainele pireau sd aibi mai multi substanli decAt el. Pletele lui
fine gi blonde pluteau pe sub bonetd ca pirul unui inecat pe mare,
in vreme ce flecerile din cdmin ii dansau in priviri. M-am frecat
la ochii somnorogi gi mi-am dat la o parte ptrrul de pe [.a1i. Era
ud; transpirasem in somn.
- Saluhre, am ingiimat. Nu mi a$teptam si te vid aici.
Imi simleam gura uscatd gi limba grea gi aveam un gust amar.
Eram bolnav, mi-am amintit. Amdnuntele imi reveneau in minte
ca prin cealI.
- D"r unde altunderra? tmi aruncl o privire jalnicl. Cu cAt dor-
meai mai mult, cu ptueat mai neodihnit. Intinde-te, st5pAne.
^tit
Lasd-mi sd te ajut sd te simli confortabil.
Vru si-mi aranjeze repede pernele, dar i-am fdcut semn si
renun{e. Ceva nu era in reguli. Niciodati nu-mi vorbise atAt
de frumos. Eram noi prieteni, dar cuvintele bufonului erau
intotdeauna pline de miez gi amare ca fructele coapte numai pe
jumitate. Dacd bundtatea lui de acum era o manifestare a milei,
nu aveam nevoie de ea.
M-am uitat in jos, la cimaga mea de noapte brodatd, la cuver-
turile scumpe. Ceva nu era in reguld cu ele. Eram prea obosit gi
slebit ca sd-mi dau seama ce anume.
- Ce cauli aici? l-am intrebat.
Bufonul trase aer in piept gi ofti.
- Te ingrijesc. Te pdzesc cAnd dormi. $tiu ci ji se pare o pros-
tie, dar eu sunt Bufonul. Agadar, gtii cd fac prostii. Totuqi, mi
intrebi acelagi lucru de cAte ori te treze$ti. Dn-mi voie si vin cu o
 ROEIN HOBB

in f.a1a mea caun petic de case gi drumuri. Ceaga se furiga prin

scobituri lisa deasi peste golf. Se schimbi vremea, mi.am zis.
gi se
Se migca ceva in aer gi md infiora, uscAndu-mi transpiralia pe piele

9i fecAndu-md si tremur. in ciuda noptii negre ca smoala 9i a ce1ii,

vedeam totul perfect, fare dificultate. E Megtegugul, mi-am zis,
apoi m-am indoit. Eu nu stdpineam Megtegugul, nici ca si previd
viitorul, nici ca si md fac util.
Dar, sub ochii mei, doui cordbii sparseri ceaqa gi intrard in
portul adormit. Am uitat ce puteam face gi ce nu. Erau zvelte gi
lunecoase coribiile acelea gi, cu toate cd luceau negre in lumina
lunii, gtiam cd au carena roqie. Piralii Cordbiilor Rogii din Insulele
Strdine. Navele despicau valurile mici ca nigte culite, croindu-gi
drum prin ceatd, spintecind apele ocrotitoare ale portului calama
subpire carc t{te burta porcului. VAslele se miqcau in liniqte, la
unison, in suporturile cdptugite cu zdrenle. Avansau de-a lungul
docurilor indrdznele ca negustorii cinstili care vin sd,facdvdnzare.
Un marinar siri sprinten de pe prima corabie, cirAnd o parimi
pe care voia s-o frxeze de un pilon. Un vAslag o linu la distanli de
doc pAni cAnd parAma de legare de la pupa fu gi ea aruncate $i
legati. Totul cu foarte mult calm, cu multd ostentatie. A doua
corabie procedd la fel. Temutele Corlbii Rogii ajunseseri in orag,
indrdznege ca pescirugii, gi ancorari la docurile victimelor.
Nicio santinel5 nu strigl. Niciun paznic nu sufld in corn, ni-
meni nu aruncl toqa pe grdmada de crengi de pin care a$teptau
si fie aprinse ca foc de semnalizare. M-am uitat dupl santinele gi
paznici gi iam grsit imediat.Zdceau in post, cu capul pe piept.
Hainele de lAni buni, lucrate in casi, li se ficuserd, din gri, rogii
de sAngele care le curgea din gAtlejurile tiiate. Ucigagii venisertr
in linigte, pe uscat, siguri de fiecare po$ de pazd, ca sl-i omoare.
Nimeni nu va avertiza oragul adormit.
Nu fuseserd chiar atdtde multe santinele. Oragelul nu tnsemna
prea mult, de-abia era un punct pe harte. Localnicii socotiserd cd
pulinetatea bunurilor lor ii va apdrade asemenea raiduri. Adevdrat,
aveau lAnd de calitate gi torceau fire bune. Pescuiau gi afumau so-
monul care venea in amonte pe rAul lor, iar din merele mici, dar
F
ssasinul regal 31

dulci feceau un vin grozav. La apus, se intindea o plaje frumoasd

cu scoici. Acestea erau boglliile din Siltbay gi, fdrl sdfie grozave,
tot le ajungeau locuitorilor de acolo, care preiuiau viaia. Sigur ci
nu merita si vii dupi ele cu to4a gi cu sabia, ca si le furi. Niciun
om cu mintea intreagi nu s-ar gAndi cI piralii igi irosesc vremea
furlnd un butoi cu vin de mere sau un grdtax de somon afumat.
Dar acestea erau Cordbiile Rogii, care nu veniseri si prade
bogigii sau comori. Nu ciutau cele mai bune vite de prisili, nici
femei pe care si gi le faci neveste, nici biielei din care si faci sclavi
la galere. Oile grele de lAna aveau si fie mutilate gi ucise, somonul
pritjit, cilcat in picioare, iar depozitele de lAnd gi vin vor cidea
pradeflecertlor. Vor lua ostatici, da, dar numai ca sd-i vrrjeascr.
Yrajaiiva hsa neoameni, fare simldminte, doar cu o umbri de
judecati. Piralii nu-i vor 1ine, ci ii vor abandona acolo, ca sd-i
torfi;lreze p|nelaistovire pe cei care i-au iubit gi i-au numit rude.
Golili de orice sensibilitate umani, neoamenii igi vor scormoni
jinutul de bagtini necrufitori precum jderii. Propriile noastre rude
puse de Striini sI ne atace, neoamenii acegtia erau cea mai crude
armd alor. $tiam deja axa, chiar in timp ce priveam. Vlzusem
urmarea altor raiduri.
Am zdrit valul mo4ii ridicAndu-se pentru a inunda orlqelul.
Piralii siriri de pe corabie pe docuri 9i ndvilird tn localitate. Se
furigartr in linigte pe strlzi, in grupuri de cAte doitrei, aducitoare
de moarte ca ov^va risipindu-se in vin. Ciliva, pugini la numir,
se opriri sd cerceteze celelalte vase legate la docuri. Majoritatea
erau brrci de pescuit deschise, dar se aflau acolo gi doui coribii
gi o navi comerciah. Echipajele igi gnsirl moartea cAt ai clipi. Se
zbilturdtjalnic, ca oritlniile care dau din aripi 9i cArAie cAnd intrl
nevistuica in cote!. Strigartr dupi mine cu glasuri inecate in sAnge.
Ceala deasi le inghif lacomi lipetele. Fdcea din moartea unui ma-
rinar un simplu lipnt de paslre de mare. Apoi piragii diduri foc
vaselor ferl sn dea doi bani pe bunurile de pe ele. Ei nu pridau.
Poate furau bani, daci erau u$or de luat, sau cAte-un colier de la
gAtul femeii violate gi ucise, rareori altceva.
82 FOBIN HOBB

Nu puteam decit si-i privesc. Am tugit din greu, apoi am re-

ugit si vorbesc:
- Mdcar dacd i-ag ingelege, i-am spus bufonului. Mdcar daci ag
gti ce urmdresc. Nu pricep rostul Coribiilor Roqii. Cum sd pur-
tdm rdzboi cu aceia care se lupti dintr-un motiv pe care nu vor
si-l dezvlluie? Daci i-ag ingelege...
Bufonul igi juguie buzele gi cdzu pe gAnduri.
- Sunt plrtaSi la nebunia celui care ii conduce. Nu-i poli inle-
lege decAt daci egti qi tu nebun ca ei. Eu nu vreau si-i inpeleg.
Chiar daci-i inlelegi, nu-i opregti.
- Nu.
Refuzam str privesc oragul. Vizusem coEmarul de prea multe
ori. Dar numai un om lipsit de inimi i-ar fi putut intoarce spatele
ca unui spectacol cu marionete. Micar atat si fac pentru supugii
mei: sd-i vid cum mor. AtAt puteam face,atdt,gi nimic mai mult.
Eram bolnav gi invalid, un betrAn la mare distanji de ei. La ce sd
se a$tepte de la mine? Aga ci i-am privit.
Am privit mica localitate trezita din somnul dulce de mAna
care strAnge de gAt salbatici oameni sau animale, de culitul ame-
ninpdtor ridicat deasupra unui leagin, de lipltul brusc al unui
copil tArAt din pat. Luminile incepuri sI pAlpAie gi sd lumineze
ord.gelul: unele erau lumAntrri aprinse laauzulvecinului care !ipa;
altele erau to4e sau case incendiate. Deqi Corlbiile Rogii terori-
zau cele $ase Ducate de peste un an, pentru ace$ti oameni de-abia
acum deveneau realiate. Se crezusern pregntipi. Auziseri pove$tile
de groazd gi deciseseri ci ei nu vor permite si ptrleasci ata ceva
niciodatd. Totuqi, casele ardeau gi gipetele se ridicau la cer ca
purtate de fum.
- Vorbegte, bufonule, am ordonat rlgugit. Amintegte-gi pentru
mine ce se va intAmpla. Ce se spune despre Siltbay? Un raid in
Siltbay, pe timp de iarnd.
Bufonul trase puternic aer in piept gi se scuturi din tot trupul.
- Nu e ugor, nu e limpede, ezitd, el. Toate sunt nestatornice,
toate sunt in schimbare. Prea multe se intAmple una dupi alta,
Maiestate. Viitorul se rispindegte in toate direqiile acolo.
r8asinul regal 33

- Spune orice vezi, am poruncit.

- Lumea a compus un cAntec despre acest orat, remarcl bufo-
rrul cu glas dogit.
t9i ginea in continuare mAna pe umirul meu; degetele lungi qi
puternice mi strAngeau prin cimaqa de noapte. Un fior ne scuturd
pc amAndoi qi l-am simjit cum se striduiegte si rdmAni lAngi mine.
- CAnd risuni prin taverne, iar la refren oamenii bat ritmul
e u urciorul de bere pe masd, parcd, dracu' nu mai e atAt de negru.

'l'i-i qi inchipui pe localnici rezistAnd vitejegte, preferAnd sd moari

luptAnd decAt si se predea. Nimeni, nici micar unul, nu a fost
luat ostatic ai flcut neom. Niciunul.
Ficu o pauzd. O notd istericd se imbind cu tonul uguratic pe
r:are qi-l imprimi vocii:
- Sigur, cAnd bei gi cAn1i, sAngele nu se vede. Nici nu simli
rniros de carne arsi. Nici nu auzi lipete. Dar e de inleles. Aji
incercat vreodati sn gisigi o riml pentru fdcut bucdji"?
(lineva a incercat cu "copil
de pirinji", dar versul nu prea se
"pirisit
potrivea.
Nu e nimic de rAs in ironia lui. Glumele sale amare nu ne
rrptrrd nici pe mine, nici pe el. Tace inci o datd, prizonierul meu
condamnat sI-gi impartl cunogtinjele dureroase cu mine.
Sunt un martor tdcut. Niciun vers nu pomenegte de pirintele
c:are vAri cocoloaqe de otravi in gura copilului ca sd nu cade in
rnAinile piraflor. Nimeni nu putea cAnta despre copiii care tipe
de durere, chinuili de oftava iute, arzdtoare, sau despre femeile
violate in timp ce zdceau cu un picior in groapi. Nicio poezie,
niciun cAntec nu se putea ingreuna cu povara de a vorbi despre
rrcagii ale cdror sdgeli ucideau rudele capturate lnainte de a fi
tArAte de piragi. M-am uitat intr-o casi cuprinse de flaceri. Printre
vIpii, am vdzut cum un copil de zece ani igi oferea gAtul mamei
care finea cutitul pregitit. Beiatul flnea in brale trupul surorii sale
in scutece, sugrumad deja, pentru ci veniseri Corlbiile Rogii, qi
niciun frate iubitor n-ar lisa-o prade piralilor fioroqi sau focului
rrecrufitor. Amvdzttt ochii mamei cAnd a luat trupurile copiilor
9i a pnSit in limbile de foc. Mai bine si nu-gi amintegti asemenea
 FIlBIN HOBB

lucruri. Dar nu am fost scutit de aflarca lor. Era datoria mea si

le cunosc gi si-mi aduc aminte de ele.
Nu togi au murit. Unii au fugit pe cAmpiile 9i in pldurile ve-
cine. Un tindr aluat patru copii sub docuri cu el, agigAndu-se de
pilonii plini de molugte in apa rece, pAnd la plecarea piralilor.
Aljii au tncercat sI scape gi au fost omorAli in timp ce fugeau. O
femeie in cimagd de noapte se furigi din casI. Flicnrile urcau deja
pe o parte a chdirii. Ducea un copil in bra1e. Altul se linea de
poala ei qi alerga dupi ea. Chiar pe intuneric, pirul ii lucea in
lumina din colibele aprinse. Se uitd in jur plinn de teami, dar lama
lungd pe care o tinea tn mAna liberd stitea pregititd. I-amintrezilrit
gura mici, strAnsl a indArjire, ochii mijili, sigetitori. Apoi, doar
o clipi, i-amvdzut qi profilul mAndru zugrdvitin lumina vipnilor.
am strigat, cu respiraqiatdiatd. Am intins spre ea mAna
"Molly!"
cu unghii lungi. Ea ridici o trapd qi-i viri pe copii intr-o pivnile
pentnr ridtrcinoase, sub casa cuprinsi de vipdi. Apoi intrd gi ea
qi cobori trapalaloc. Era in siguranli?
Nu. Piralii apdrurlde dupd col1. Unul avea un topor. Mergeau
tncet, chtinindu-se 9i hohotind. Dinjii qi albul ochiului le strdlu-
ceau mai puternic din cauza funinginii cu care erau mAnjili pe
fajd.lJnaera femeie. Foarte frumoasi, rideain timp ce mergea.
Neinfricati. tgi purta pdrul impletit cu fir de argint. Flicirile
sclipeau roqii in el. Piralii avansard" spre trapa pivnilei. Cel cu
toporul ridici arma gi-o arcui larg. Fierul mugcl din lemn. Am
auzitlipdtulingrozit al unui copil. Am co-
"Mollyl am strigat.
borAt stAngaci din pat, dar n-am avut putere sr stau in picioare.
M-am tArAt spre ea.
Trapa ceda 9i piralii rAserd. Unul muri cu rAsul pe buze'cAnd
Molly apiru sirind printre rimlgilele trapei 9i-i infipse culitul in
gdt.Dar femeia frumoasi cu argint sclipitor in pir avea sabie. $i
cAnd Molly se lupti sd-qi scoatd cu{itul din gAtul mortului, lama
lovi o dati, de doui ori, de trei ori.
in moment,rl acela, din casd risunl o pocnituri ascu{iti. Clidirea
se clitini gi clzu intr-un torent de scAntei gi o explozie de vipii
flamAnde. O perdea de foc se ridicd intre mine 9i pivniga. Nu mai
rsssinul regal 35

vcdeam nimic prin infernul acela. Cizuse oare casa Peste traPa
pivnilei 9i peste piralii care-o atacaul Nu-mi dadeam seama. Am
srlrit in f.ajd.,intinzindu-mi dupl Molly.
Dar, in clipa aceea, totul dispiru. Nici urmi de casa cuprinsi
tlcr flIcari, de orag prddat, de port jefuit, de Cornbii Rogii. Eram
rloar eu, ghemuit lAngi gemineu. Dusesem mAna in foc ai prinse-
scm un cirbune cu degetele. Bufonul fpn gimi apucd incheietura,
t:ir si-mi tragd mdna din jaratic. L-am dat la o parte scuturAn-
rlu-mi, apoi m-am uitat pasiv la degetele begicate.
- Regele meu, spuse bufonul necijit.
lrrg"rr.rrrch" lAngd mine gi muti crt.griiacastronul cu supi lAngi
genunchiul meu. Muie un gervelel in vinul pe care mi-l turnase
t a sr-l beau cu mAncarea gi-l rdsuci in jurul degetelor mele. Nu
l-am oprit. Nu simgeam durereapielii arse, mai tare mdardearana
rlin suflet. Se uitd fix in ochii mei" Nici mdcar nu-l vedeam. Pirea
o creaturi ireald, iar flec*iie tot mai slabe ii jucau in ochii fere
r. uloare. O umbrd catoate umbrele care veneau sd mi tortureze.

Degetele arse incepurl si-mi pulseze brusc. Le-am prins cu

rnAna cealaltd. Ce fecusem, ce ficusem? Megtequgul ndvdlise asu-
l'rra mea ca o boali, apoi se retrisese, hsAndu-md pustiu, ca un
pahar gol. SfArgeala md coplegi, durerea nivdii asuPra mea ca
trn armisar. M-am strtrduit si relin cele vdzute.
- Cine era femeia aceea? E importanti?
- Ah. Bufonul pdrea gi mai obosit, dar se striduia s5-gi revind.
O femeie din Siltbay? Se opri, ca gi cum ficea eforturi sd-gi amin-
t,eascd. Nu. Nu gtiu nimic despre ea. E un talmeq-balmeg totul,
regele meu. Foarte greu de gtiut.
- Molly nu are copii, i-am spus. Imposibil si fi fost ea.
- Molly?
- O cheamd Molly? am intrebat. Inima porni si-mi bati ne-
bunegte. Mi coplegi furia. De ce mi chinuiegti aga?
- Stdpine, nu cunosc nicio Molly. Hai. Hai inapoi in pat, iar
cu o si-ji aduc ceva de mAncare.
Mi ajutd si md ridic. I-am ingiduit atingerea. tmi revenea vo-
cea. Pluteam, privirea mi se concentra, apoi se inceloga din nou.
36 HOBIN HOBB

l -.
intr-o clipi i-am simgit mAna pe mlna mea, apoi mi s-a pirut ci
visam cameragi oamenii care discutau acolo. Am reugit si vorbesc.
- Trebuie si qtiu dacd era Molly. Trebuie sd qtiu daci e pe
moarte. Bufonule, trebuie si gtiu.
Bufonul ofta din strifunduri.
- Nu e un lucru pe care si-l poruncesc, regele meu. $tii asta.
Ca viziunile tale, gi ale mele mi conduc pe mine, nu invers. Nu
pot smulge un fir din tapiserie, ci trebuie sr mr uit la ce se con-
centreazdochii mei. Viitorul, regele meu, e ca un curent intr-un
canal. Nu-gi pot spune unde se va scurge o piciturd de apd, dar i1i
pot spune unde e curentul mai puternic.
- O femeie din Siitbay, am insistat. O parte din mine il
compitimea pe bietul meu bufon, dar cealalti nu se dedea be-
tutl. N-a$ fi vdzut-o atit de clar dacd, nu ar fi importantd. FI o
incercare. Cine era?
- E importantd?
- Da, sunt sigur. O, da.
Bufonul se aleze pe podea cu picioarele incrucigate. lgi duse
degetele lungi la tAmple, ca gi cum incerca si deschida o uqi.
- Nu gtiu. Nu in1eleg... Totul e o invilmlgeale, o riscruce.
Cdrlrile sunt berucite, mirosurile sunt anapoda...
tndrepte ochii spre mine. Mi ridicasem cumva, dar el stdtea
pe jos la picioarele mele qi md privea. Ochii ingalbenili ii iegeau
din orbite pe faqa ca o coafi" de ou. Se relaxl, zltmbi prostegte. Iqi
aminti de sceptrul cu cap de gobolan, igi apropie nasul de el.
- O gtii pe una, Molly, $obolenicni Nul A9a mi-am zis gi eu.
Poate ci ar trebui si intreb pe cineva mai informat. Poate viermii.
tl apuca un chicotit prostesc. Inutild creaturd.Prczicdtor miste-
rios gi neghiob. Ei bine, aga era, n-aveai cei face. Am plecat de lAngi
el gi m-am tndreptat incet spre pat. M-am a$ezatpe marginea lui.
M-am pomenit cd tremur caapucat de friguri. O crizd, mi-am
zis. Trebuie sl mi calmez, altfelvoi suferi o crizd. Voiam sI vadi
bufonul cum md zbat gi mi se taie respiragia? Nu-mi p5sa. Nimic
nu conta, in afard de a afla dac6fiinga a fost Molly a mea,
^ceea
iar dacd, a fost, murise? Trebuia si aflu. Trebuia str aflu dacd a
rre!lnul regal 37

nrrrrit, iar dacda murit, in ce fel. Nimic nu mi s-a pdrut vreodatd

lrr,ri important.
llufonul se ghemui pe covora$ ca o broasci, palidd. tgi umezi
Itrrzele gi-mi zAmbi. Durerea smulge uneori zAmbere celui suferind.
* E un cAntec foarte vesel cel care se cAnti despre Siltbay, re-
rrr.rrcl el. Un cAntec triumfitor. Au cAgtigat localnicii, gtii. Nu
yi',ru cAgtigat via1a, ci o moarte curate. Oricum, gi-au cAgtigat
nroartea. Moartea, in loc si ajungi neoameni. Asta micar in-
rcrrmnd ceva. Ceva despre care sd clnli gi cu care si rezigti in zilele
rsrca. Aqa e in cele $ase Ducate acum. ti omorA* pe-ai nogtri ca
r,1 n-o faci piralii qi pe urmi cAntdm cAntece victorioase. Uimitor
r'u ce se alind oamenii cAnd nu mai au la ce sPera.
lmi revenea vdzul. Dintr-odati, mi-am dat seama cd visam.
- Nici mdcar nu sunt aici, am zis cu glas moale. Visez. Visez
cl sunt regele Shrewd.
Bufonul ridici mlna strivezie in lumina fllcarilor qi-gi studie
, r.rsele vizibile prin pielea sublire.

-Dacdaga spui tu, stipAnul meu, a$a trebuie sd fie. Atunci gi eu

visez ci tu egti regele Shrewd. Oare daci te pigc, ml trezesc ai eu?
M-am uitat la mAinile mele. Erau imbetrAnite qi pline de cica-
trice. Am strAns pumnii, am urmirit venele gi tendoanele cum se
rurnfli sub pielea albe ca hArtia, mi-am pipnit incheieturile um-
I'late, moi. Sunt bitrAn acum, miam zis. Asta inseamni si fii
hrttrAn. Nu bolnav, din boald i1i revii. BetrAn. CAnd fiecare zi e
tot mai grea, fiecare luni o povari mai apisitoare Pentru corp.
'l'otul se duce de rApI. Am ctezlJt, pentru scurtd vreme, ci am
cincisprezece ani. De undeva se furiga miros de carne gi de pir
irrs. Nu, tocani groasi de vite. Nu, timAia vindecitoare a lui
.f onqui.
Amestecul de mirosuri imi ftu gre la. Nu mai qtiam cine
sunt, ce era important. M-am agelat de gAnduri strAmbe, incer-
cind sd le indrept. Zadarnic.
- Nu gtiu, am $optit. Nu inleleg nimic.
- Aha, spuse bufonul. E aga cum !i-am zis. Nu inlelegi un
lucru decAt atunci cAnd devii acel lucru.
- Asta inseamnd si fii regele Shrewd, agadar? am intrebat.