ANNUL I. 4 APRILTE S. V. 181.

Abonamentul: :

3
.

.
.

.
3
8 DE . .
. . 10 b.
50
Fapte diverse

se vor
10 10 nefrancate
arde. se vor refusa.
Nr. 11.

veiuta ci o gemetele In
pant de Imp6ratulti, care se la vinta a
va face precumg
De aMa duoé
acesta provincil, repetite
a salve
o spro Trente. Pen-
a in- óra Austria !
parvin
stituitit majo-
s'a la de scrie Tur-
cuintele rito,tea 320,000 nu a
ratiste continent4 de munte, cia invitatg prin po
parte
cdruia locuitori do multe principele Carol veghieze spre
sultatuld re'noi dessordint la
de a uni
nostril, sé a nostri. 10 Martig, pentru tractatele
ce causatti ingrijirt
mitte la Ad- , Francia voia intervina cello
stra- ultimele forte do Vice-amiralulti Austriace, spre a se periclita
da No.11, Prin proa Lissel, Tagethoff a muritd pacea siguranta , etc.
ca guvernuln actualti trecute. ce Celle
essmnplu formarea
la 4 p. este
ci allegerile de timpuriti, pentru a ministrit avutti
TIUNEA. cea a accorda töte
appel majoritatea inlocuitor de
a din ca, de ca Tagethoff. precumn a
din functiunile
data, da EA Faficia.
aceia, erag suspecti
o a po-
partidulul radicalilorg.
contenitú, de Assemenea o
deinonstratiune
se face care : De s'a ame-
Se face ollo era predestinatti viata consululut
vedea acesta
ori so las- este intervenirea pute-
do o liber- care a
tate , o
bombardarea partea Inregistranda acestea mare
estoriorg, este a fóia ne de
ingeratit essercitiul BULLETINO ,

cerca canonadele-Versailliet din ce , sun-

pro care
Napoleono fratilort Canonadelo, dupe se-
'hi ?
telegramele
la Martin de la Ostenda. de departamentulgtre-
nostru, deja, do din am- bilorti so va le
la odatit , de peste 37 compunéti suita bole motivü, nu
parlamentarú, majori- Napoloone purta uniform de ci prin
tatea a i se accoperea cu prin ineptia
a participatd la , din Pare a fi , necapacitate guvernare
Patru de din
s'a Na- Thiers. din aceste
a Londra,
principelo de Moscwa, horribile nimenea nu pro-
in Paris ca de occasiunea
de cons- insurrectiuneT Paris, le-a vedoa , de esprimatn
,
communicatti luT .nóstrit dejd, acoste sinucideri e-
bande
le-a cetitt cea mare Democratia te-
dintre Tacu s'arg ivi
ingrijiro, meliile sale. din
dreptuln de din Pindulul
bare fisiognomia sea ; cetirea nia, cu cari contactg, fiindg
sub tile Constantinopolulut,
a produssn mare disperare
cualitatea representa- resune con-
Napoleone a situatiune a pa-
na-tionale i prin tra cumn
in undo exprimatg cu opinia
bine a observatti Cefallo-
principessa bine este
nitg d'aicea?
de essemphi capitala ter- Intro cari principele absolutg, dreptil,
care aflpeste ,300,000 hidiosg anti a- ole.
Bonaparte. Acostia
Inteo populatiune la Bruxelles la ju- de asse- natie
numerógit, statistica 'a ; Napoleone a plecatti la menea stare de care n'a de
de Ostenda, undo a la continentale,
ore diminéta. 27 din larea Mumel jundiate; a originel sale
intro cari princiPele se tice,
te, ,
zaino, tinsti
;
acea fysica ca p6- se
mare de , din ,
Napoleon, de 10 per- a artidel exor-
Constantinopole intro
generalit, nu parte
s'a a spre An- diametralmente bilimente de bine-facert, ce
so-
de 800 - 1000 .
care bindle
a
bine, care este care Provinciile Fran- nationale, generositatea
affectiune de catre
obtine guvernn din ciet? se póte gitsi asseme- Arméng s'a
cari nea personagig Provedentialg pentru a theatru ,

mare a nu esprimattl reciproce. restaura ordinea a opri ve'rsarea san- represinta multe drame nationale,

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAPHULU DE BUCURESCI
a ins, pucint in ora a cola a Garibaldi
pensionatü de fete armeniane. ultima se potoli passiunile deplora- ConstadinDragasis Paleologu.
bile, partidult liberala se la memoria acesta illustru ; ne-ama Garda din Paris, prin
muse de patriotismti
sinceritate pentru sal- la carnagiului dis- Tibaldi a de la
partea a cetatenilora
varea a de tóte ribaldi epistola urmatóre :
admirarea alle Constantinopolela, cari
uneltirile ne-amicilort sei de mórte. Caprera, 28 1871.
cari de comi- lele acelle negre alle
Nu se not a-
theatrale ca dea in ulició- !
cari o
folosuhl relora Bizanzului, spre
V pentru ce
Commune Paris, Sofia.
alle rand'o ca fostilora u- arrétata prin mea supremil
pórta Adrian,
Constantinopole. Propune- surpatori Franciei, din contra commandante nationale din
(Adrian- Capusi) intraramil in labirin-
rea s'a cu mare mul- intentiunea a Paris, pe care o
tula suburbelort othomane. i pré
tumire, din partea a felicita putea
Armenianti, mare, de ne fructele §i othomanele celle boopide blondine din la gloria et. Cu
ambele Ellen ce le Constantinopole. se mai trebue
la representatiune, altariula patriei, in vorbele barbare ghiaurit, alte tórea declaratiune :
cu ca aceste dea de mórte in acestora. Nu se mai vo- commandante Guardet
Franciei. iajaorii la trecerea strade din Paris, commandante
de iubire compassiune reel-
Prima a s'a mai nainte atatea parisiene admini-
proc le- scene se pe
in 29 Martie, in care s'a strativa , ori ,
popoli, fia-cara nópte. In
vernamentula din Paris. sunta trot necompatibile, cu
cari si communa la sacru regretabile pen-
edinta s'a deschis starea a Franciei. Despotistmult
a din tru orthodoxia, la ecclesia cea mare
republica! ne facia preponderanta concen-
Bucuresci. superba, la (Aghia Sofia),
Beslay, ca ma edificia
tratiunei ; acésta trebue
Ypsilanti, ambas- tate, de pre§edinte. La pro- pinati pe
de catre ma-
Curtile punerea adunarea proclamä de brava, de cari aveti in abundenta:
role Constantin la 325,
Prussia a in acestea. Nu §edinte ordinaria mai in Victor Hugo , Louis Blanc , Felyx Pyat ,
scimt déca venirea Cetätenii Rigault cu unanimi- Chrysostoma, Edgar Quinet ,
illustru are misiuneldiplomaticA. tate de Bergeret in 415 de catre magistrit rechi republicei ra-
Duval de assesori. Denumirile 532 in ardicata dicale correspunde scopulut vostru.
pe o vorn marele Iustinian , la 1453 Generalii cari,
crete. 29 de assernenea increderea
Assy,
II-lea, ce
demni a fi luati
lumea care s'a interes- a rasbitti
centrale, plenipotenta ; care a deratiune. de tóte
satti se de sórta l'a geamie musul-
fostil prin forta ca singuril , caractera
mana.
de o a democratiei euro- vointa nationale. proba, demnitatea
pene, a Conductorula nostru, barcadore El-
La propUnerea Eudes cu ac-
lent s'a cu unu din
rea pacei cu nisce gra- clamatiune se proclamä batil va sci alti
negresiti
dèndui-se pa-
ve, nu va reda linistea Pre§edintele adimarea probitate , cari vorti ajuta
tru ne permissiunea de a
dorita, - ci mai se va gravita clare membri centrale ca Ne la in fatigósa missiune, pearu eliberarea pa-
francese. (Loc unde cres- avea fericirea, puteti
vre meritatil de la Communa. tine) drumuleta la Washington, Francia cur-
missiune ca Cournet partinesce propune- galerie theatrala, ascernuta nisce se va ardica starea sea deplo-
Franciei, care a prin rea atitudinea petricelle bine la rabile, demnitate mare ca ori
representatiunea de la Bordeaux demnitatea centrale a a , care este
spre a conduce destinele Francia de cu colorata, in Aceste conditiuni, nu
abisti de cu
multe sparte ca
parte- prin care voi mé
patriotica bine, de evului stramosii
comitetului centrale. de la implinirea melle, de a
Othomanilorü. Se conserva nisce crud
nu va putea indestula pe deplina spi- aceste s'a 10 commissiuni devotamenta republicane. -
de marmura bine sculptate, precum nisce
ritele nelinistite francesiloril, - affacerile ministri Nu , nu depun speranta , de a mai
de
de a parti- : Commissiune pen- granitu de allaturea acesti bravi ,
dele se cell tru executarea decreteloril decisiunilora mai multe sparte. Spre vostru devotamenta.
reveni térra din calamitatea ter- 2. Commissiunea militard. 3. sunt de G. Garibaldi.
ribile. -
Commissiunea aprovisionare. 4. care represinta,
a guvernula 5. 6. dupe apparenta, Paradisului In-
a de securitatea 7. fernula. nu este de Monitor No.
durer6se. de ,
remarcabill. din Gyneceula de Assertiunea din
In de 18 Martie, capitala respandirea doctrinelora so- sus la templului de de la 26, 27
Franciei a devenittl sub insur- de nisce fiori de districtului Dambovita,
cialistice. de esterne, pen- .

cari o vérsare de
ne coprinsera la aspectula acestul Codreanu, pentru delapidare de
tru sustinerea intime cu
terrestru, acesta Sion, all bani publici, a liberata din aresti,
autoritätile legale, munele spre Federatiu-
, dupé mai multi ce- s'a- curmata ori ce contra
proclamata unti guvernamenta re- nei. 10. lebri, pre cellt sa, este ;
contra cellui din Versailles. In adunarea declara Communa din Petru din prin grandiosita- informatiunile date de pro-
multi devota sa- Paris ca guvern legale de tea symetrica a district, prin
cororele tribunalului
insurrectiune ca o functionari cari De acolo se yresce No. 606 din 27
care a guvernamenta repu- recunóste neconstitutionale de se luI Durnne4e prevenitti se in a-
blicant, cu federativa, la Versailles. maiestósg,
refusându-i-se ce
pe communele autonome. la celle patru colturi alle centrulul, se libera garantig. (Communicatii).
e ma era
unui democraticti, se bine aripele celle frumése
asseminea
§i marl alle Serafimilora, fete
VORULU TÄMÄDUIREI sunth acoperite de nisce stelle NOUTÁTI INTERNE
assigura cu respectarea tutu-
de Strigândh 3
alle
-
trigele aspirantilorti
consideratiune in-
la
CONSTANTINOPO LE
de pe
Allah Isah limba
la templu-
nationalil)
nationalg,
a
d. Theodorini a
Ne prin lungult nisce franciscani pa- capitala
Franciei, fie-care de cari privia la frumusetele cu- nith,
in mai stricat, ne opri- de
patima, a condamne acea in- ca fortificarile riositAtile templuluI cu ochian. trul theatrului nu
deplorabile, care in tatii forterete gigantice promissimffle frumése ,
de redesteptata sperantele dedali6se, stropite de martiri- brilliante, eu a pé Theo-
de a des- apratori crestinismului contra is- ca.
curagiatti lume democratica. intro martiri din- din Crajova,

www.dacoromanica.ro
 DE BUCURESCI
- Acuma de - Asta este sora mea. * Mai trecute din pro- Bismark
te-va - Ei, drace, uite plimbându-se Cisme-
theatrul nostru nationalt, spre marea bu- collo acea cotofard, acea ca domnü - Majestate, o multime de corsari de
Domnule te supperi, mare in Francia,
pe cari
desfatare a
i-a opera
'nalte,
-- - mama mea. rogil spulle-mi cine
,
acea pentru folosindu-se de
de acollo, sä
ac-

prin foile cari

se de
- bunt.
ispravit'o Bon-jour !
-- Cea cu rochia
?
din celle multe? ce le vine la inter-

-
!

jurntate se crede de publicul Olténul se dusse ca de at- de

tunci nu s'a pe la sossea. ca o bine , iubitult

fi nu va veni
- Este mea. ca mai currêndt
* * - Pardon domnule, de nu e- despdgubirea de de resbeln,
pentru ca
de indiscretil. poti nu
gede cultura - Ce - N'ai va mai putea din Francia.
mâniet Intro din Viena
- de domnuln men,

trunire
,

ca
strade.
de resbellú a
in-
ingenunchie, ca
cinile spinare.
o care trebue
punk femeia sar-
§i de voiesci a-i face cunnoscinta , pof-
mâne la mine, la prâqt.
- A! d-ta esci
:
mai multe de persóne , ce le-a
spust de ori se nu
CARTE DESCHISA stea Lucru drept ?

acésta, arma §i chiar Ticu eunoscuti d'o

foct. - Pe stradele ce CATRE PRIMULU MINISTRU luni de ;

spre cu de tre- din mal slabe ,

cere e a trece, de Lascarache, !
sermanil ;
pasageril fie condu de mi- cArma tOrii bine
; alte de assemenea, pe când noi Nu s'afundara toti
ganda ca te-apucl,
cea mai In
-
aici

mai
nu ne
,

câci - la ;
mird nu ,

Beleaoa mare, respopitti.

- fi
actuale) se
deja cu guvernuln Austro- Giubéua de
tare, punga mi-a
mi-a grozavtl,
de ,

boeri-ciocol,
in privinta junctiunei calei
valea cu alle veni acuma la a terril
Peru 'n totu
Austro-Ungariei, s'a Cu mata
sub fericituln ministern la cotoiti.
,
Iepureanu aseminea
de ;
i din nostru de
Pesta, care asemine nu mai in pelle Aga 'n
de a ministeriuln lui mi s'a fripta Comisaril banditil ,
G-hica, care a rea- de subtil
ortaoa, pui§oriI ,
lisarea junctiuni. ! timpuri,
- (0 prii- timpurl De asta carte ,
mitt nemtii pentru banchetuln dela guvernuhl Ion Ghica,
fóia Ce prin publicitate ,
Fir-ar de poveste, de
te fierbinte, Lascarache ,
locale a nemtilorn Consululn Germaniei
deja de la guvernuln vestituld prin mahalale, de popa
de care s'a Cu c'o haimanale; Care
nemtilord ce care din
acea occasiune dauna mare ,
Cuma era data popa din nu c' alt' la
(Sic). - Apoi nebuni ,

daca nu mai arrangia asse- ca prin la mare,

mine banchetii, se scotti biata popit de
Nu cade póte, ca
bine.
dér iarta,
La D. Bubin din la parastase, Tache
st. G-heorhe Vechiu, s'a
! popa Tache, in
1000 vechi niste lingu-
rite de argint spargere. Cercetarile
se DEPESI de Federatil ; eri
Spargere. In coloarea de Verde s'a PENSIONNATU
No. 42. No.
prin spargere cassa D-lui Costa- PARIS, - Tru- Issy a STRADA CASARMI STRADA
che Cerchez. Versailles oco- SUB DIRECTIUNEA DOMNULTJI

va
- mai
se !) De
Capitalei se
forturile Issy
VERSSAILLES,
Pretinsele victoril cari In
TH. PASCHIDES.
se elevi
unti terribile obli-
pe strade pentru Gymnasiurile Bomâne, Helvetiane,
a se parisiane suntil
de Prin urmare se .Ellene, predându-se de
zona N'a combatere limbile Francesa,
timpult Boulogne la avenue des Ternes. ci numal fowl pusci
o din mare. Dombroski a positiunea sea pentru inteini este 800 de
nu s'a semnalattl
la a franci
Orangutang) se de canonadA.
Assy Pentru 400
câte-va pe stradele Capitalel, care se
Thiers a priimitti pe este .a vizita pre
fi din o ; cei ce Bergeret fie
elevi privinta mancare
i-ail cunoscinta mai de apópe nópte, de Bezonnaz, Adam,
abondentA de ori Di-
sarin a
positivitate.
- Strussberg.
emis-
LAGNY,
a quartieruhl
- cerca
republicane sosill pentru a
conciliare. Acea pare supa
cafea lapte; la
due feluri de bucate ; la cinA,
friptur
de la Rouen la Soisy. a reu§i. Atâtti religiunea
PARIS, 7 de : simtti
fondamente temeinice alle educatiunei co-
ca
Henry a prii- de la a ;
piilorti. Lectiunele nu
la sossea pe cunoscutn mitti de la excelintele nuvele tóte drumurile la Paris la pentru a se evita confusia

cine
- acea
- verde
- : Possedamil 3/4 din
in ; de sailles.
ocupate de trupele la Ver- cervelului de
se recrea
a se forma
copiilorti.
a

mai
fi la Nenilly." familiile ellene ce se aci
12 - Se assi-
-E mea.
Cri du Peuple
de la Versailles
:
,

Napoleon este verl-

in provincii
sale neobosite pentru a
aprecia

- Nu acésta la drépta ei, cu ochi de bine

sprâncene ca o cucuvaie. isgonite Neuilly ; puntele este bine desvoltate.

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAPHUL DE
NOUL
IMP. E
MAGASIN ROMAN
DE BIJUTERIE
ARGINTARIE CEASORNICARIE:

PHENIX
SUB FIRMA

(FONDATA LA 1803)
PODU

PENTRU TOTA LA CRUCEA DE ARGINTU

onóre a aduce la dunoscinta generale 12
IN CONTRA INCFNMULUI ALATURI CU MAISON LEBEL. LA 1864)
nemischtóre. binale, mobile, fabrici, Po- Sub-semnatul am onóre adu- specialitate cali-

70,000,000
verne, de foc tóte de producte ce la cunoscinta tate fasonul a le PESTE
atât cursul cât la transportarea onor. public cu ocasiunea märfurilor, in eftinItatea
sa precum NOUA voiajiului med ce am
streinätate
in
vechi de
priimindil
argint,
objecte
pietre
VIILF se contra petrei su premie avantagióse. gasinul precióse in sa nu- CONCESSIONATE DE INALTUL
Societatea este de de argintärie, din tot se primesce
guvern a avut de a da mai renumite fabrice ale comande din non,
probe de onestitate promptitudine la de Germaniel reparature. visita-
Ca am tiunile D-vóstre. Renumele mare bine meritat de care de assicurare
Agent general a concura ori care de NICOLAR representate de se in tërrile Europei ,
unde ele essersat operatiunile pentrupromptitudine
de de in despägubirea daunelor, ne permite. a spera, viitor vor fi o-
ANUNCIU. norate confienta onorabilulul Public.
preciurile celle Ne a assicura contra incendiului preciurile cele
DE ABUR, DE
bune. -A se moderate urmaterele
DE sa strada No. 8. a) de naturh ; b) Mobile, magásine
Balacénu, Bel- Strada No. 6, peste drum felul de objecte Tot felu bucate,
Vedere Nr. 86, etaje 14 de cazarma sergentilor. cassa la Coltea, stra- pe ; d) Poverne
grajdil, Se recomandit onor. public, as-
siguriind cea mai mare DE INCHIRIATU da , No. mori e) Vite de
informatiune relativ la
etc.
se pot lua la
nein- servichl promptil. 6 5 de servitorI, Biuroul generale din strada Nr. 6,
nundat, fórte deschise de la 7 ore de 6 de 4 2 curte pa-
diminéta la 6 ore BERNHARD MARCUS &
vinde celle de la 10 asicurata. A se adressa vis-a-vis No. 12. pentru

Furnisorul curtil I. S.
CAROL
Ignatz Avis cellor d'a
PALARIERU ROMANU
Bueuresci, strada Mogosóe 11

EN GROS EN DETAIL
ALIFI vis-a-vis de Prefectura
strada Lipscani.
onóre a Am assorti-
nobilime onor. pu- ment de de
mi-a ferite
mare assorti- cu fold de
de pentru al-
brba pentru tele, eu
etate , de o qualitate
Aceste simt acellea a consomaVune este cea cleiu
soid lumea. Invit pe onor. public
onora cred
Relatiunile directe ce Hapurile celle excelente medica- tóte bólele exterióre, fi preferat; asigu-
cel renumite mente regenerarea bube chiar ce exista de 20 ca-
ale Europei, pun tóte alte cunoscute pên acum, superióre precum
favorabila positiune de a
; precum: lepra,
comparate proprietatea acestora. Elle rile celle modeste.
ori-ce concurenta, irritatiunile pelei igur M. Pantazi.
a desordinele anima a Pentru exteriorulh nu póte ri-
ori-ce stomaculuY, nepretuite pentru casurile valisa
Magasinele melle se : disenterie, ca unicul remedit generale de familie. CALEA MOO
Strada Lipscani. Proprietatea ce aceste medicamente o atesta pre lie-care
No. 2, sub :
di jurnalele englese, francese, italiane etc.
Am constatatii chiar borcanele ce medicamentele mele a reumplute Drogue 7, 7.
strada 9 sub parte a nu borcanele la ambulantil de falsificatori a le de
parte, observa ca borcanele timbrulti guvernului cuvintele Pills et Sub onóre
ma: Mari strada
imprimate rosu, aceste cuvinte instructiunea ce insocesce fie-care onor. public dupe 10
Carol, No. 21, sub firma : ani de lucru d-nu Alfred
Prager. d'asupra cuvintele 244 Strand London," Ori ce alte dovedesce falsificarea.
am deschis, hanul
la tóte magasi- DEPOUL pentru D-nul J. OVESSA, Strada Lipscani la Negru. - Succursale tari No. 17, mid stabiliment de
Lucuresci la Farmacia Episcepiei, farmacia din Strada Lipscani la Remu; Farmacia COAFAT BARBATI
Asigurand Strada Carol I, Farmacia Zürner, Strada Dómnei, Farmacia Schuster, la Ochiul lui
prompt Pitesci Earmacia Ed. Jeckel, in la ambele fármacii, in Craiova J. C. Möss; Ploesci la Farmacia Carl un mare assortiment
moderate, sper in Jassy la C. in Berlad la rmacia C. Bruckner, in Tecuci la Farmacia A. in felurile de DAME,
m bucura de o la Farmacia J. Poeck, la Farmacia Kamner la Galati Farmacia M. Curtovich. precum diverse
Ignatz Prager. fabricele celle mai accreditate.
Serviciul prompt preturi
derate.

STRADA LIPSCANI No. 7.

vol. nu- de Feuillet, volum. part. II, lei noi . 1 68
mai lei noui 3 75 lei noi pentru a limba
TOT LA ACEASTA LIBRARIA
Fieschi
CU de Dumas 'part. I, lei noi 25 face ,cunoscut onorabilului public tóte din celle
, 2 vol. lei noi . . 4 20 noi 50 partea II a III,
un abecedar etage al arangiat intr'un mod fórte con-
ISTORIA
nol -
CESAR de Lamartine RICARD

de Edni. About,
LEU de Walter
Scott, 2 vol. illustrate,I. n; 4 - Pentru
ISTORIA CIVILISATIUNEI de Guizot,
noi
ce vor lua mai multe
essernplare 25 la rabat.
10
sercitii asupra pronunciatiunii.
Preciul 1 68 bani.
fortabile prechirile precum
Pentru etagiul I de 4 redus la 3,50
1 vel. lei noi . 2 10 5 lei 8- A APARUT ACUM: 3,50
ORIILE de Fr. NB. vor lua de o- GRAMATICA LIMBEI de I. SE un loe din
Soulié, 5 vol. lei noi . 8 50 li vor mai scadea Maxim, pentru Germa- suburbia stra- 2,50
de Hugo, volume 10 la sutà. nilor, noi 3 da de 100 appartamentele din mod mai
lei 6 75
TOT LA LIBRARIA
7 latu. A se elegant. Se vor ceda preciuri mai moderate.
MARIA STUART de A. Dumas, adreca Ploesci la D. privesce buchthria , cafeneaua serviciul , D-lui
nol 50 METODA pentru a MATEI-VODA In aceeasi
cea mai mare esactitate.
DE ILLIERS limba francesä LA MONASTIREA SADOVA. - ROMANU Bucuresci, la D-nu C. I.
noi 2 F. Ahn, part. I, lei noi . 1 ISTORIC DE A. tescu, strada Brancovénu, No.20.

Sosirea Plecarea Sosirea

Braila -Bucuresd Roman-Galat
diminéta diminéta

Bucuresci
Ploesci
ore

8
-
16
ore
-
min.

31
Braila --
ore

10
min.

47
ore

10
6 30
20
Galati
ore

7 27
min.
30
37
Roman
ore min.
5 4

dupe am. dupe am. dupe am. Tecuci 49 9

6 -5 1 45
séra
Ploesci
Bucuresci
4
-6
4 20

.
. . 11

1
54
am.
10
dupe
1
4

20
Mara§e§ti
. . .
12 4 12 14
19
NB. din Bucuresci spre Ploesci la 30 la Ploesci . 4 3 4 Barb 18
34 d. din Ploesei spre plécä la 9 sosesce la 45 dim. la Bucuresci. Roman 6 53 sera Galati 38
NB. Trenulil de Nr. 2 care Galati tóte la 6 30 diminéta s'opresce statiunele uriatóre Serbesti 8 13 d. Preval 8 58 Ivesti 10 4 d
12 43 d.
Classa I
Saseut 2 d.
12 Classa
2.
9
d. Valea
- Classa 6
3 38 d. m. Galbini 41 d.
transporturilor
vice versa de la
- tot
la -- Copir
la linia OFFENHEIM, ori ce este priimitL
pe jmnatate.

DIRECTIUNEA
resp. P. Typ. Fr. Thiel, Strada Lipseani Nr. 11.

www.dacoromanica.ro