MERCURI, 31 1873. UN NUMERU ANUL III - No.

285

ELE APPARE TOATE SERILE DE LUCRIJ

PENTRU ABONAMENTE, RECLAME ANUNCIUR1 A SE VEDEA IV.

BUCURESCI, 30 MARIE se priméscd, dupe DomnieT sedintele nu vo-

séle, pe de prin comunele ru- esce se dea nimuluT.
Nenorocire mare! Pri-
rah, So se vie se inunde Sgomotulti se terminä invalidarea
mula Ministru s'a domnuluT Ganea.
comunele urbane paralisese actiunea
a pusn mana pe träsnete ca se pursui- n'a ca se
colegiuluT ci
yariséscd IntratT de din cele
de la sea fia o comice, a
jurnalistl, nu
va pe de
partisant
intiligintele nu se supune neprihanitei se lucrese la 2 ore,
;
vointe. n'arti lipsitti tre-
nistru a de vechia sea pa-
de surescitare, de eri a Domnulú Chitu, de lucru, uitân- buinciosn la comedi&e de bulevarda.
cu ocasiunea pentru
cu votarea a- Cervantes, de ce
mandamentuluT Maiorescu pri-
invalidarea DomnuluT
vinta preseT, de agi-
Ganea, colegiula HI din TELEGRAFICE
Vechiele sinistre ale revolutiona- tarea care se Domnula Ministru,
se contrariese, se spue (Serviciuld
pistólele, frigarile tre- Versailles, Februarid. - Cornisiunea de
pe dinainte mânduse, vrea Domnulti Catargiu, se
ne se constitu-
legea electorala, se declare la a 3
dórma, neprihänitula intiligentele mi-
Domnia sea pretuesce mult votula Ca- faure, relative la transrnisiunea de puterl, adop-
nistru se se sures- D. de
nu vede de
interpretarea ce a Curtea de a fostd raportatord.
Casatiune dintre Pri- Viena, - Imp6rAtésa Carolina Au-
vedea Cervantes-re- de a
, numaT
sistente pe care le pe
guvernuluT, care póte aduce de-
care le pune la pe care
sordine anarchia!
le in !

Ne aminte
CREDETULU FONCIARU
Dar ce s ? Are dreptate Nu VII
póte se stea cine-va eu sânge rece, spitala la Francfort,
numele de Kaiser, neno- Wolowskidin economistI, acestia D.
cia i se o din D. Jousseau, dupe care D.
pentru care lucrase atâta, cu care din aceleT sälT in ministru de finance se
avea de se pe se repqi asupra visitatoruluT, era maT multorti fonciare
de jurnalistI, carh de multe sugrume, nu sarea gardianulu despre care vorbi maT la vale,
se Mi- pue la nenorocitù nu putea o emisiune mare de bilete
acestn duciare, face s numerariula din
nistru, neprihánirea sea, se se-T o
observma in de false
nisce s'aa pome- surescitare. sunta aceste emise asupra necesi-
ele in pe Nu voima se Prim de a scompturile pentru a
main se uite duiosti la ele. ministru putea se acele momente pedica esirea numerariuluy din
N'are dreptuln, dar, se surescitata? bolnavula din Francfort. cum pretentiunea acea o mare emi-
da; nu ne-a siune de bilete de sca-
minte acésta. dobânda face
de a vedea pe agitarea sea, la ésä numerariula din aceia unde
jurnalistT anarchiä, ne-a marT spre a merge
aducti insomnia, tóte acele sinis- Agitarea ins a adust stri- alte state, unde este ridicatti;
tre revolutionare pe care le vede D. acéstä mare emisiune,
momentele séle de surescitare. séle voita se desordi- face pe public a alerga rambusa-
fiinda de imaginatiune, ne anarchia, Domnia sea a rea biletelorn.
Domnula Chitu rspunde pri- Aci sunta din cele gra-.
de perderea acestorn ve. Din ceea ce petrece acum la
cerY, nu putea se nu faca din alegerea marulti alesti de guverna a se la banca FrancieT, póte vedea,
Ganea o cestiune de desor- desordine, face la Domnula pune multe
dine, de de rescu, se spue nu e asa. bilete circulatiune, maT
Cestiunea la : Camera se agite ea. Dom - are in casele séle, atâtd
raportore cere invalidarea le- Prim ministru D. Presedinte se cere rambursarea biletelorn e-
mise,
Ganea pentru strign, Camera 700 milióne numerarin, pe
s'a dupe Domnia sea, óre circulatiune are miliarda
neregularitatT alegere, aceste nere- ne bilete de portofoliulu sn
provenita din causa listelora care D. Vernescu, cestiune de regula- pentru 600 milióne erciale.
electoralT. Vernescu se Vom rmarca maT la
Domnult ministru d'o sârindu-T tre
remarcata la
ministru ce alte
, se napustesce asupra aceste sbieräte practica a le dea clesmin-
acelorti consilierT, nu voesal PartisaniT guvernula ordine, pre- cea

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAFULU

De ad conchide cea din Francia nainte de a se dupe o

mare parte din stabili. unica de a face ca baniT s
-dupe este D. In Eeglitera tschecurile sunta
.Tousseau, pentru tóte clasele a
care generalmente ca nisce larea biletelora de realta nu financele StatuluT, dar
ideile ranseniamentele In Francia, tschecurile disimula- acele ale particolarilort, dându o
priimite rea chitante. ne mare afacerilora, cu maY
scriitorI, profesorI en vogue, teo- asemenea treburile munca se
reticT fórte finT, dar nu ab- cerema dela Statti pentru schimbults bile- din ce in ce multa de banT
soluta nimica de practica afacerilora, telora de beneficiile ce-T de credita, acea care posedh
de consecintele ce pota resulta din ces- pentru inlesnirea sustiinda a- capitalurile, a
economice politice sociale, pen- césta deprecia biletele nóstre ca propietatea teritorialä agri-
teoriele lort sunta d'auna pe a cere rambursarea cultura, comerciula industria,
contradictiune cu practica. Cu tóte aces- lora. - NoT din conträ, in- dupe cuma espusa la inceputula scrieriT
tea, care nu se terventiunea numaT atuncY este pre- nóstre, preferindti arunca felti
'dar care sucetibih d'a aprecia ero- judiciósa, cânda biletele fi fostti de speculatiuni asupra diferitelora
rile ce economisci, prefera emise subt garantia ; din momentult de unde retrage
maT bine a se ins ele emise subt o ga- cea pune a de
financiare de câta a se de- din nu credem ocasiunile ce li se par favorabie
Acesta ne-a -s ca asernenea ces- spre a estrage din capitalula lora a-
d'auna in obscuritate asu- tiunT nu erórea ce comita econo- mare.
pra cestiunilora financiare. mistiT. -

fi volume pen- Circonstantele din pe

tru a demonstra tóte erorile ce e- state a bate VIITORULU NOSTRU
conomiscii economice, politice pentru trebuintele resbelulut In loct d'a
sociale. cea ce cea-ce crea ele singure hârtia, Se positivt in
la diametral- operatiune, torilora de guvernula fi or-
mente aceluia ce practica. prin va face ca hârtia
o proba s nu depreciatg, autorisândule chiart se pentru alegerY
Acurn mare a le da unt cursti Ce guvernula se
la la Hârtia acésta, ea de Camerile cestea ?
presa din Paris din departamente, de a de guvernele de-a Dar pentru ce acésta ? -Avut-a se
emite Francia Aceia care lumea ea este emisä pentru trebu- fere onoratula guverna ce-va partea
s le creede, societatea generalg, intele acestort a chel- din câte propuse, se teme va
fonciara. creditula indus- presust de cele suferi pentru ce pro--

ce
Englitera ca
de scompturf,
acést cestiune,
dupe urma studiilort lorti ?
bugetele
ceste
culatiune, nu
prin urmare, biletele ce a- pune »
de
putea crea
a fi
pune cir- Va
va avea guvernul-noul
dar,
in curânda?
-
Nimict, pentru n'avét tate, pentru ele nu reposti pe o apropo de acesta fapta,
de-felu de versiuni: se
cea maT
de afacerile ce le eraa pen
prac-
atâta ele
câta se emita
depreciate. voiesce se disolve Camerile
tóte colegiele numai
s
tru a se ransinia. aceste state la
In Englitera bancheri casele de co- o teritoriale, regime de pentru ca s
mercit, care financiaril dupe nu surprinsu, i s'a
credite co m erciantilora ea fi pututt s le impru- plata din guvernamentalii de as-
prin mute o garantiä ipotecara, atâtti - care permitd necuvi-
le le dati timpt de câtti care revolte.
ca de crisä, câte-va sute de milióne, Vrea s opositia parIamenta-
bilete de le
,
sin- ce fi venita fa- de - orbele protestarile
la li se cere ram- vorabile in care ele fi pututu ram- de reale legislatura,
aceste case curios- bursa sumele ele urechele
cute tschecurile lort bibetele séle din circulatiune. Prin lora.
ca biletele de a hârtia nu fi acestea se vorn prea
cine-va s rambursarea. ce depreciatti acele state nu pentru
in adevratele tsche- fi obligate a da curst bile- de
in Statti pentru telorti acestora dupe patente - colegiele de sunta
suma de miliarde pe care anti. biletele suprimate ; colegiula din
Ce s'a Francia ins ? A voi- maY bancä, prin regimele téra a devenita o sucursala a colegiului
se pue acolo circulatiune tsche- su financiare séle, alti despre colegiula I alt
curile; ce a ins ca ca s eftini,
fi avutt trista ocasiune a
II-lea, se cunósce
lora.
dependinta
.ajungd la scopti ? Acela vernele
Wolowski: a dinaintea boui- privi la evalare rentu la acela se obtine aceste resultate,
in de a cleschide credite alt tutulort valorilora ce se se va propune de parlamenta,
comerciantilorn industrialilorù prin la a-I putea face ceva. Crea- resolvarea cestiunii jidovesci, din.
tôte tiunea dar a asernenea prin unei ce da
sel; care voitn s pue circulatiune, ce propunemn, face egalitatea de
cerutti din contra, la afacerile, parte privesce
aduceti-ne si specialu pe D. Epureauu, a venire
pidti dobânda la bursä nainte la ministeriu este caracterisatd
da la de de interese.
se acele, pe care ca- Prin acestu midlocti resbelulti care clraconiane ce se promul-
sele de ? alte evenimente politice, care aduce cri- ca o de
nu este de o se, putea paralisa o comerci- supra poporuluf care,
de suma ce ele priimittí dela afacerile care produce ade- nu va cutesa se pro-
din ; prin acestd era sea ruina numrnde teste nicY se petitionese, a la
a pune ts- Este dar de o necesitate de a Constituantd.
checuri pentru suma de a 6o miliarde, o asemenea institutiune de creditu, Presa va avea cuvenita bot-
Englitera Practica ne ale bilete la s reposa pe - daca chiar va esista
nu ; pentru aceste tschecuri solide, pe garantiile tuna. In

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAFUL
Comisaruld telald. Cine este arajanikarotom Chaturompt Param Mahachakraba-
rele subt-ventionate de guverna ttirajasankas Paramdhamika Maha Rajadhiraj Pa-
bate toba o vindema: 5 2
subt-ventionate ramnarth Pabitre Chulaloukorn.
cea mare pentru ca cu acesta ?
striga: -«Dar ce naiba e asta?» Ne
se s se In acestü
e
o voce
o toril, lect6rele
câstiga. !

: jida- de : - Cu vola Dumnea-vóstra,

clasa de -Sunta pentru nilorti, acesta este numele unula
de regatulul Siam, care de Imperi-
se va realisa - acesta centime rilspune
Austro-Ungariei tractutti de ami-
treilea era femeia Sandrier Niminea nu mai
va fi nenorocita sei de navigaOune de comercia,
domnesci. supralicita,
increliturile Ce de Scurtil frumos0.
tóte aceste se spre
a dinastie a cari -Nimene nu di. pentru ultima
marea niminea ? Totd acesta, dar mula
se ordinei, va nasce pentru -
umanitara o nou ces- franci, intrerupse Ciocanula logica, de exagerata, mare philologd
ropa isbucnird de o acela de bu-
tiune - aceea a desrobirei roma-
de sub precum a care primea acela
preocupatä de desrobirea de durere Sandrier, care putuse
fosta
din America. de 35 centime. Pentru la salade, salade.
va primi cea VinOrea se termina, publicultl se spusd lectorilorilord
lovire, care va surpa fun- I are In nóptea de
damentula de o alta 30-3 s. n.
- substituindu-se cres- ajunse acasa. In femeia
Infantuld a la Februarie i s'a
cinü stata jidovescü, cres- Sandrier genuchi dinaintea numele Fridericd-Amedetl-Jofef-Marin-Ferdi-
se o Oise
morala talmudica, nand-Franciscil-George-Arthur-Bonifacio !
ea inecata a
fi nemeritt ca onomastica vi-o
Póte gerrnanismula va fi mele, a care a muritü... bese la Duminica tutulorü
o mare pe Du- respunse copila,
närii, prin a 600,000 nu o vet vedea ? la-o... tata
D. Alfred Assolant explica in fine in
pe eY va alta.
cuart causa revolutiunilord, nefericirilord
dar in realitate va aicea o stare Caritatea este esentialminte parisiana :
ce Spania de de ani
de de de urma. femeia Sandrier unde
Explicarea este trasa legenda
avea a se ca crescinO. se
paniola.
Transformarea României, din principata natiunile jo-
statü va aduce pentru pentru tronului le pe in parte
struncinari Europe de acela ce a re- unel dame de ? Et'o care le e dorinta.
din Francie de a- belgiana. Ea nu a disd
cela ce nasce disfiintarea impe este este Cu -«Se aproba,» response Dumnedett
acestea este cunoscuta : trebue mare insule
jidovescii! Este LuaV 9 de livre de carne de Anglia.
Este a imagina o care se urechi, de- -«Se
ca care s getele cele ale piciorului, dupe acea trebue slanina,»
se administreze dupe normele cele metru jurnatate de batista,
ale ale talmudis- o pereche de ciorapi me- -«Dar trebue varz
se aplica, de o
temere, asupra popor0 de 5 de o - «Se aproba, se aproba,»
milióne romAnI, tóte instinctele séle de livre de de de
de de de estor- de lege de inguste, 2 livre Spania, la
acésta pentru de vatä 2 emisfere de
crearea catifele, point de Chan- -«Dómne, ea, cea
teocratice - pe care tilly de Bruxelles, metril frangiuri de pe
asupra garnituri, 24 duzine nastur de pudra, o -«Se
ce sentimenta
-a lipsita de cutia
o de
o
cuart de ace de
care -«Se apropa,» mat Oise o
cele mal frum6se.»

!! de batist metru de guvernula mai

fi o de lesü umanitate, admira opera. Prea multe; tine dracu n'o mat
fi sinuciderea la dise -

Liberald.) spatele.
Originea cuceri-
Spania , se
prea
nu putu fi deosebita de din causa
CURSULU CURSULU
Caritatea copile. o a care s'arü putea distinge,
tOre, la care a intémplare unulü din tóte se simea mare necesitate de a se Bueuresci, 8 Febuar. 1873 8 Februar. 1873 s.
jurnalului l'Avenir National : nósce ei a se privinta EFECTELE B. EFECTELE B.
Se vind9a strada Acacias No. ajutorü ce fi se se dea. Atunci Oblig4iuni 104 Metalice

a nume Sandrier.
sérrnane
murise
vè'duve,
a-
se conveni a prulü, care
dea pe de asupra buzel, prin urmare
acurnü se re-
se
Strusberg
Oppenheim
48

95
- Nationale
Lose
72 90
106 -
o patru care, o de de de- Societatea gen. ferate --
410 - 07
format
sese abia de
se compunea de o sofa crucel. Cu acesta modti
Dacia, comp. d'asig. 603 -
Mandate
Imprum.
--
18 75
Credituld
on
332
90
rupte, scaune paie devenira crescinesca Oblig. ungare 75
SCHIMBULt
unde era de alianp. 77 -
o
Paris vista - Transilvane .
.

Comisaruld telala läsase deja de multe De unde vine necontenitete in Spania. Londra a vista . --
93
Croate . --
se-Y
era
Cu
a pläti pe
obiectele vêndute, nu
numele
La Gazette des Etrangrrs:
Somdetcht Parmindr Maha Chulalonkorn -
3
Berlin a vista
.
. . . --
25 5

se Patindr Debia Maha Mongkut urusiatane Rajra- Marsilia

3 . . ,
--
372
Napoleoni 8 67
-Ne mat remâne a adjudeca wiwongse Waruttamanbongse Paribat Warakhatti-

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAFUL

MARE SUCCESU SIROP ANTIPHLOGISTICU BRIANT

AFECTIUNI PEPTU,
9. WIENA SEILERGASSE 9. Acest sirop cele placute, are
&.
tate prin oficiale, contra
LA VELOUTINE contra
este de de Printre celebri-
medicale cari l'au de 40 aI,
dale preparatA cita pe marele GUERSANT, de la
urmare ua copiilor; director alu de
de spitalurr, profesorr facultati membril
tiune salutariA de diu
Ea este aderinte Pharmacopea, rue de 150,
Depositu de capelenii
bile, dA
STOFE DE MATASE CATIFELE
DE GUALITATB naturale. Se recomanda onorab.
Pentru de Dame Costume CH. FAY cä posede cea
mai pentru curarisarea
TORUSSEAUX, FOULARDS & CACHE-NEZ 9, Rue de la vindecarea a diferiteloun de
la de ne PARIS furY.
schimbata. De la Doriiorii se informa la D-na Zinca
de mostre se francate. Coafori. strada Herdsträu No. 76.

XXXXXXXXXXXXXXXXXXX%
29 Strada Lipscani 29 9 Strada 29
CELU NOU STABILIMEET
LA CHINEZ DE X
vis-a-vis de X de X
DROGUE. DELIGATESE BEUTURI ALIMENTE STREINE X X
P. Enciulescu d-lui P.
sub firma
XXXXXXXXXXXXXXXXX'XX XXXXXXXXXXXXXXXXXXXV

DOBRICEANU RACOVITA
mare bine töte articolele de specialitatea cu
in articolele de Coloniald necesare Caser, prospete n
pe Onor. a ne visita Nould nostru Magasint, credem rmânea
tea de servicid.
va fi cele mai consciintióse.

Mare asortimenta delicase, depou de vinuri streine indigene, Romuri et de scdnduri

de Buda Presburg, asortimenta de conserves Lack Grund, Anaterina D-ctor I. G. Popp.
Mustarurf, Unt-de-lemnd de Toscana Nicca, Un- Bra§ov, la fie care
de Pesce de ocaoa, de co-
DOBRICEANU RACOVITÁ

RACOHOUT Singura esclusiv

coprinend principele cele
nIduful nCiccate la
ALU ARA BLORU mai energice a le ASTHMA NEVRALGH
co
A LUI DELANGRENIER
din Paris copri- cele cate prin TUBURILF LE- a le
durerile dein- nd sub forma
nefelegantecofe..
energice VASEUR, 3 f. CRONIER.
s
testine,
resce copif delicate co-
prin séle ana- 3 fr. cutie LEVASSEUR de
leptice este proservativ In contra clasa 19. strada Paris
galbene cholerel.
Fr. Eitel pharmacia anglo-francesi
. Risdorfer. Rue du Havre

ANUNCIU
GIUSTI,
Directiunea, internatului de BOLELE SECRETE
Se Onor. escersa pro-
Butoianu, strada Rani symphilitice, scursOre, impedicarea
feriunea sa, : Curätirea, Albirea, Plunbuirea
No. polutiune, (neputinta
Amortirea Neervelor i filamentelor,
durere de Are onóre a face cunoscutù vindica o care sa aprobata
sparte gingil a produce primesce interni cu preciti de singur radicale.
Se la de Francia No. calea Mogo- de napoleoni pe ann. D-r Thor, Strada Carol No. 4.
vis-a-vis de Biserica

Pentru abonamente, a se adressa la Typographia strada Academiei No. 24.

: Epistolele nefrancate se refusa ar- se
Linia pe a IV.. 15 se reclame la D-ail
In In districte: Reclame pe pagina . . n. rue drouot 9. Paris.
Pe pag. 2 leI, pe pag. I, 3 lei n. Ori-ce Abonamente neinsoçite de va-
unfi . . 24 30 n. lórea se TI : la I)
. 12 15 Pentru rubrica insertiuni Abonamentele se de la Wien Wollzeile No 2
Pentru 7 8 15 a le PHILIPP
: . . Redactiunea nu este

Girante responsabilti DUMITRU KRISTEA. Tipografia Strada No. 24.

www.dacoromanica.ro