I. AUGUST S. V. 1871.- Nr.

99

Abonamentnl:
2/50 3 Linia mica . b.
7 8 , Reclame . . . . 50 ,
6 , 12 Fapte diverse let n.
24

se nefrancate se
arde. refusa
10
Redactiunea Administratiunea, Strada Nr. 11.

eoalitiunex par- apatia vóstra Romani, o-data, de eand

31 IULIB 1871. titulul cu Alteta Vóstra nu
nu acestü bineta de bine depinde
mare
Credea Inteo mal fericita, in de vol de a utilisa capacitatile séle
acuma de ant:
libera ; spera man- de pentru scur- simpatiele poporulul spre a
voesce a
dru, de ilusiuni ochil gerea contra talazuri- gura
o mare misiune,
de ce suntü pentru
prin a
Amara 'ncelaciune ! ace- conserva integritatea independinta
Din r6t1 biata natiune lorü gigantl, Carpa-
nea ; obosesce mus-
II
acésta stare tului ce scapa Actuala constitutie trebue modi-
ósele dureróse;
de din a aventa puternicti fortune
tortura carnea pelea prin
scósa tóte
lipsele
ciocol; in d'a Respundetl ! . . drepturile
vrea ca fap-
perde drepturi; locul4 vostru pentru cea se angagiamentele
resultate con-
ghlarele mare degradare dru-
trarie dorite; fine,
lipsita de de sare, nala, o pocitura mului dc
maresce
topita ca Mircea Tóte trebuescü curAtite de
adauge o
E óre ursita care casnesce este patria neghinel ovreescl, lepre- cotofanele care téra
care in stare de
(1)
de atatea pentru Umani- gura."
pregati misiunel ce- cititi aceste linil
De individa la popora,
marl aci se margin& infamie,
Paraurile de lacriml ce curgg sca ? déca anima nu vi se strange
palita sea consuma ! ciuda, ferbe !
da
intaresce gata Traiana? Déra, te déca aceste insulte
óre
Nu leg! in tea mult ministeriuln Dina-
prin atatea su-
spuna ce Romano stiel, de catti nostru?
spre
se sbucluma de incertitudiue , Presa publica, catre M. S., bine, pe
a prepara misiunea
nu a libera, ea a obras- departe de a se
ce
suflarea venetica se va Alteta Vóstra permise de aceste batjocure,
óre Cartea desti-
vita latinesca din tarea a a o arma a
ca la
prin cuvenita a cri- partida, nebaganda de
se sbuclume de
Capitolig I jefuira Implanta securea rarunchil
Se anima ; se grabnica, natiel !
gigantele Carpatulul,
ochil, se bratele mor- barbariilora adusa téra de
de o ve
mênturile aceste de tra o prósta. citate , de aci , care
scis
ca Traianas in In unica spre derisiune ,

trambe ale Altetel Vóstre inclinatiunea de care d'a pro-

vremea poporulut testa contra insolentel o

frunte,
din inofensivitate moderatia estrema
amara :
Fortune fiortune
negru alti se la rora a dovéda din du-
de
la aducerea hoMe
raze ale sf. sóre nu de - deplinite promisiunile date de reróse ca
pigmei, josti, multe aceste , de
slabe mint! Para de o mórte In 'n Statu-
respka maI
nu pentru gran- rata indestula spre sunta consecinte natu-
a in
de a a conserva a ruina - ale guvernulul,
nepretuite
pentru a in - persönele epistola adresata catre Capula Statu-
, patriot! barbatl de de din Bucurescl
Pitic! suntg Lascar Catar- nische-Post", care o
. . .
la gradg, giu, Costa-lore, Nicolae Cre- tradusa reprodusa Ori-
amare, non,
pota a destinatele Emanuel Florescu, Petre Ma- intele".
trAsnete. .
Traiana, la Tell, consilier! nimicti patrio-
In de
se supunü orbesce Altetel tu-le ?
din ghia-
cine scie cui! de Iupurénu, G. Anima tea n'a fosta In stare s
situatiunea Sturza, Boerescu, Maiorescu dicteze condeiulul pentru a califica a-
de cruda este cari adevrita ca luptatorl césta fapta a a protesta
acesta ultima contra
(1) Panthier; Confucius
VodX. a peste mar- putere. , Presa

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAPHULU
se cutezatórea scrisóre, ciumosuld aerd demna bancherii s nu sub- sociatiune artistica nu
acésta din vigórea se din ce ce confundan- vre-o care nostru.
verva causa : du-se maréta a repu, s'a acoperitd TotI junimea
una in re- univrsale rosetiste! Presenta Flecktenma-
de , Romeinische-Post , La Eca strini ! cher tinerilord artist, -
vine numrd din etc. la ne T. trebue numal s'o peutru
in celd , v publicult o
o scrisóre catre M. S. jidanilord, de la completa despre concertuld ce
Domnitoruld ca o intórcere la calea asculta in sala Atheneului.
in la - Mi- erpuitele potece ale Este de o camt s spu-
a -- politicel machiavelice, ale d-nu G. Bratianu va
lo- catolice ! de multe pe stra- aria dintr'o
aceste dele de felt inspi-
tronuld cuvinte din funduld care de care ratiunl ale maestMul Flech-
care n'a perduta superbe, concertt,
vre tenmacher, alt nume va sta
Ce de la patriotismului, tineri din representatiune dramaticâ, tott
. fostil de ne productiunea ce are mal mal
tu e vorba pompósele terminologil libertate, ega- care s musica
de ; tu te litate, obscuritatea americand, Este agiunst ca d-na
, o parasitti calea con- afará de Flechtenmacher va
presa publica de obrasnicd, celd de pentru ca s interest admi- noscutuld dramatict ni va
jidanilord! ce voesce papa, de la 1848, ratiunea publiculuI inspiratiunile
!
radicati-v cu toth sub stindarduld de asemenea pe mal mente românesci ale iubitulul nostru
ce face. care inscrisd flamure celebri publicisti de la Bolintinénu.
putea proteste aceste cinci se ca de In fata Mal pe ne a
contra insolentei 1. Combaterea cu a asemenea In dica succesuld acestel frunióse
ovreilord a veneticilord. celui entusiasmü, prinderl, de a ins
redactore, veclnicd Cre- 2. Niel de partida. la culmea sublimitatii pe ne ne aci de
mieux , Armand Levy , adumbria cu 3. o coalitiune care mediocritate venetica, ce a reservandu-ne placerea d'a
alta data o 4. Niel o dotatiunl, apa- indrasnéla s scena romana. descrie intréga productiune artistica,
de foite jidovescl , ca : Israeli- Nou ni-a co- dup la con-
l'Etoile 5. de sufletuld dé-una fata certuld d-lui G. Bratianu.
cele tóte. asemenea palme aduse némulul S nu de cate s'a
grozave insulte asupra nostru, Acesta trebue s fia catechismuld nostru, peptd sus- anuntat o repro-
de de ?! particlei tare prin sine, pinuld, ochil des- sentatiune de
Cum putea s cu- prin . s'a grabitti
contra jidanilord, d-nu C. A. junimel, ea va ins
Rosetti , care de care lovesce In r- tandu-ni-se o productiune S concertuld as-
adevèratului Ion runchh ; va de este in vigórea
Bratianu, nostru nemernicil ce ce ne de tóte prin espresiunil.
art. 6, prin care se da care nu de romanescl ne
politice in urdorile ! pentru ce
!
pe lume nu s
putea s ceva contra Colo negurosuld este nu de de
luI Abraham , o dulce ro- ESTERIORO
cosmos, de eterogene,
Rosetti a deli-
nu rsare, sórele nu in-
se sfredelesce de sufe-
doruld nu se simte, Avemd din naintea ochilord pro- Francia.
rintele evreilord din unde Mefistofeles cu biciuld grama concertulul de Tribunalulti din Versailles
profundti gemetd la suspi- nisce ce se tavá- d-nu George Brcitianu, nostru §i-a activitatea sa colosale
vr'unul de canto, a sosire din 7 In prima
cu de
ovreid putea fine s ciocol, pasrea lugubra a
Italia nostru dinta d. Grimaldi, comisariuld guver-
ceva contra israelitilord, uni- placerea s'o cititorilord nulul, a actiunea criminale
continud:
setti coalisatd cu
töte némurile!... cate-va septemanl. a comunel. deliquentil, carora
ca primd Ici la sórele este plaid Nu de a face se la 30 de mil,
ministru
unde roua rcoresce, reclame stereotipe pentru cine suntd ca perturbatorf de
introduca palatd Baer ni-ara anuntuld re- ce pentru resturnarea forma guverne-
adumbréza, unde riuld
si s-lti recomande prin presentatiunt ca provocatori la resbelti ci-
misteriosd, viorica mic§unka
Monitorul oficiale?! Déca amt vilt ca usurpatorl a puterel de re-
unesce profumuld cu rosa cu cri-
Indignatiunea ne
pentru ca tóte s adóra unt
na, inteadevrd ; acestia renumituld Assy e
pe de bucuria ce agravatil incendiuri o-
de care nu e
contra evreilord, Inca nu s'a man- deceptiunil ce ne do-
!

tuitd de autoritatea Rosetti, mina, tinere romanescl, - Revolutiunea din Algeria s'a
!... T.
nu s'ati de ceea ce tintesce de caldurosuld e suprimata
a face din romanésca, P. S. de 78 milike tel, curagiuld s se asocieze, are s fie cu ins
lacram sange ! pentru stingerea fiotante s'a spre a ni procura cate-va delicióse mo- In Journal des Debats" se Tice,
In marele de actiune suntt acoperitd. Tóte foile din mente, scaldandu-ne aceste favorabile baza
multe capabile de natate, i Teims din Londra a- mele accente ale ! adevrului de o data publics
cele fapte, rsadurl Strusberg Multamirea crescu o de la cu data
din puterile-déra fara - multd
programa, v4uramd ca
'n din 25
mal urmatórele :
din care estragemt nu-
din nefericire a de'scredita Statult a In- a-

www.dacoromanica.ro
 francese revalu- ce prin acésta se va realisa nu vine de la
din Mgeria s'a suprimatd cu o pentru conservarea DIVERSE regi-
desevértire Tri- strulti se de catre
bush se vora supune.
in
re-
elementulul
popórelord slave, slavii
detrimentula
din - cu scriitorl, ,
e aceste ascunde manuscriptele din bi- obligatI de Pré-Sfintituld
vrea faptele adeverate. o asemenea blioteca din 'Pesta. a face mal multe
töte din Algeria condam- aliantü, care realisa, po- Familia ", onorab. altü-fela precumd
lipsa de trupe Djidjeli interna nostru , - carele de la , asupra
o comoda suprematiei germane prin gasi timpa a scrie caruia multe de le
la 6 e de revoltan- urmare popórele negermane pentru numrula trecemü d'o-cam-datá.
ca trebui persecutiunile asu- amintite - a des- domnule redactore, se
ajutoria din la pririle De alta parte mal multe documente istorice nostri,
Julie tóte de prin prejura se e mal a- needate interesante, controla nim6nui ,
prin tive la epoca timpa de de drep-
tele de cu Austria pentru conservarea sub actuale. A. C.
directord deva- pangermanismuluI la
-(A pdtit'o) trecute o
state distruse desevertire, din Ea se
provoca desastrostl cu
e pentru dé--una, duse faca baia la Buda. abia SOCIETATEA ROMANA
marele
déca nu se va face o grab- observa numal de
acesta grandiosa, la DE GINNASTICA, DARE
contra re- va fi prea fatale pentru Un- cu façia i se facu
selbatict de aceea din pu-
négrA. Spaima nu se póte descri.
-- De la Toulouse se scrie, Nu scia ce ésa, comunel Bu-
se a pleda pentru situa-
data din 5 admiraluld era rutine. Ea , curescl, membril So-
tiunea care e de fa-
Cosnier, de Marsilia vorabile pentru natio-
acuma Acésta nu se nóstre a parte la darea
sosinda de acolo, s'a putea. In trase la semna care ua
pe media. Acesta Comitatuld pe

- loca la Poligny (Jura-Departe-

deplorabile a constata , negrirea
mat] din topirea rumenelilorti.
a
Ser-
d-nh membri se in-
diminéta la ore

de 5 despre
Populare. frumósa! " Ritoridi, strada
No. 2, spre a parte la darea la
care Temps" programulul publicat
A-laltá-ieri sol- !
de
Atragemú atentiunea ministru
s'a Ce cronconesci la
de culte instructiune asu-
in apropierea de gara ferate. Din ti-e orI sete
ausa acésta pe stradele o- Verde
o , - mi-e i mi-e reclactore,
SALA
multe s'a asupra mi-e de codru verde, De maI multe ROMANU
el cavaleristd a minca din atat la ministera, a la
autoritatea a sange de ministrula cultelorti, ca descoperti
August ora d. a.
signale de manca ce se petreca la
inceputa pe ce le boa de din Bucuresci, no-
cale. de foI de rocirea ca de
CONCERT MATINAL
fosta dintre cari bea de sea ; neavénda de
sunta Irita- de adresesti, vinti printr'acésta rog
e mare. 800 de sol- de pe a da , G.
datI de la tru- pentru sciinta ministru de culte artistd de canto, cu concursuld
germane din Dijon. cele urmatóre artistI.
Austro-Ungaria. Cântecu plugarului. La Mitropolia din figu- Biletele la d-nu Staicovid,
Arde-te-ard budget] de de piata Tétrulut
mal recinte de la Pesta ne cancelarie, nu este ocupatti de
spune, dieta se va con- bate sant!
cumplita! nimenl, persóna, ce
voca pentru o sesiune este nepotd
de 14 Septembre, atunci pro- MitropolituluI , care are asupra sea la 31 Du-
de
la organisarea averea mo-
negarä.
care se intereséza guver- case alte deosebita
Vestitula mandolina
partidele opositionall, d'alte functiuni, are pe la spi-
mohord de
de la mult depinde re- tale, cu de cate opt]
alegerilord de deputatI pen- sute pe prin urmare, este
'n
tru sesiunea mal de aprópe a dietel imposibila a mal ocupa postula d-na Armanini
in
e se va convoca pe viitord. de cancelariel Mitropoliel, societatea francese de din
Cu ce o Languedoc.
Intelnirea monarchilord la tóte la chte
la
Salzburg a commentata de in- de çlile vine de priimesce simbrika Ale serate suc-
m potü plati de
austro-ungarä ca de la pe deplint, post de
de de
evenimentd de insemntate estraordi- se 'ndeplinesce de catre nisce copil, de la seratele deja
de blestematd.
nara, apreciarea acestel ce d'aI Mitro- Ratca, da
opiniunile politului din ; urmandu-se acísta serate in gradina GUICHARD.
e
aspiratiunile partidelord ce re- de mal Avis] celord musica
N'are lui are este
presinta; 4iaristica ce apretui talentele superióre.
câmpula sute
germana maI o esceptiune o de pe
prevede unele resultate registratorola , care este
de la de ore ,

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAPHULU
Phrintele de
NCI
ca di- MAI MARE DE
rectore al române din provincia
Tulcea (Dobrogea) in Tnrcia,
ale corentei, din strada
Concordia
dut un pachet
la 27
trecend pe
Lipscani, a per-
(progra-
HAIM BARBATESCI) perdut
din Ploesci, la 7 ore,
s'a laissat dintr'o
negru, continênd
un

coltul Covaci de valóre, un cu

me, etc.) privitóre numai la acele scóle.
va face un mare bine No. No. 10. valóre pentru D-nu
dule la redactiunea unde va Am primit pentru sesonul de proprietar
primi o (102 -3) Se va da o de 500
aceluia care va preda aceste
de statiune la gara de la strada
Se scomptézA la Asemenea fach cunoscut am primit un al transport govistei. (101.-4)

hanul No. 16,

arpaca si N INRIJITORU
cele mai moderne §i preturile eftine de ori unde. le modeste, se re-
mandate, 2d.) asemenea calitate d-lor proprie-
de pensiunl, ce alte efecte. la

LOCALUL LUI RASCA NU COMERCIANTU in

(Strada Academiei) din strada No. 41. tate de 30 ani, care
nósce bine germa-
MARE DEPOSIT DE
ESPOSITIE francesh, comptabilitatea

UNIVERSALA DE APARATE MACE SI corespondenta, doresce a intra

la o cash comerciala.
(Str. Lipscani, 41) (Str. Lipscani, 41)
comercianti ce vor bine-voi a
prin care ori-cine, precum chiar pot
esecuta cele surprindetóre jocuri magice a delecta angagia o asemenea persónh,
diferite tablouri din
timpul present. Asemenea fa- societhti. Intre aceste apparate varie : sunt a se adresa la
- Pretul dioa Cotca fermece, care la comandä (in aparinth) strebate prin administratia
1, 50 b. LAU. ori-ce la Bosco), 2 Caseta de mi-
nune, care
la moment o preface
care
se pune o carte
3
culórea din
in buchtele,
7 franci. -
cu 2 fr., 50 bani,-Cutia de AU SOSIT DIN
DE metamorfosh, 85 bai liquer desertabile ( la
Butelie CONSTANTINOPOLE
prof. Hermann) 10-15 fr.- de magice, cari
CAR tul
poftite mimai de
, care pe nesimtite
la coniandä, 2-3
aterna de gura cuiva, POMI
4 fr.-Cutlóra magica, care se póte fermeca 'o prin
ori-ce posmiarult cuiva, fr., altele, mai departe
prin cari se poth presenta pe dispara tablouri si
10, 15, 20, 25-50
MARE CELE EVENTAILE
DIN PORTLAND care cu se desfach la se 4, 7, 10 prea 20
de spun de norocii Doritorii de asemenea
calitatea principiile renumite din Paris Md, Lenormande, 3 esplicarea
preturile cele moderate se dându-se instructiunea tiphrith. sunt rugati se adre-
A se adresa la fixe Programe Preiscurante. COMAAE RU pe chiar bufetul de la
primirea respective in bani gata se soseaoa
(82) (35.2d) 9) Fabricant de Aparate in Viena, (3-3)
(100)

IJNICUL DE A LA CALEA

FURNISORUL BREVETAT DE INALTIMEA SA ROMANILORU FURNISORUL

PAN
de Prefecturg. - Lipscani.
Casa cu firma G. V. P. BELLO din urma
8/go Decembre 1870, din ANUNCIU PE ONOB.
face din in de 14 18 11 Martie, 4 5 30 Maid
1871 archiva cancelariei italiane din t6te
originali de preminri, antorisate i garantate prin decretele
si se sub-semnate originale, vaórea de
A la din emisiuni
premie fórte
la
de frand 500000-
- se
DE
SORTNENT DEtesute
PAT veritabile, cusute : negre etc.
LA pe R. EHRLICH.
La pe D-nu DE DE CASTOR etc.
4 BUCCRESCI -
La Steiner BUZEU - La A. & C-nie.
-
PLOESCI - k. - - George Papadopulo.
Luigi
Tóte a fasónele maT nuo
efectua. in 12 ore.
care opresce

de Panama de sphlat se albe curate.

E LE d'une grande mai-

son de commerce, trou- UVRIER
mai arta,
ver employer les ,
pour la tenue des livres, et la VIERI ,resce a se angag
din
vre din
României. A se
en françois. DE CEA MAI BUNA RENUMITELE VII DE LA adresa administratia
S'adresser cet journal. (1)
VECHI SI NOW
DE VINZARE hambarele
din vii S'a
fórte lux,
re
9
strada Ceresa,
casele 6 ALBE la
locul gaibene, o tine
'remase de la repausatul Preturile cele o va gäsi o la
Doritorii pot adresa ofer- Se strada 26, la subur-
tele ce a da, la Strugure. Cualitatea vinurilor, de
D. C. Platon , minorelui Radu-Vodrt, No.
Janoli. (70. 12-10) o
(74 2s.) 1871 3. (85) (3-1)
Gerant rev. David Tip. Fr. Thiel, strada No. 11.

www.dacoromanica.ro