Anul III. No. 1.

Duminică 1 Ianuarie 1936

Redacţia şi Administraţia:
SFT.-6HE0RGHE
Piaţa I. G. Britlanu 5.
Telefon 37 şi 9.

ABONAMENT
pentru un an . . . 100 iei
„ şase luni . . 50 lei
, „ trei luni 30 lei
Foaie sâptâmânală a Romanilor din ţinutul secuizat pentru » aut. şi instituţii 200 iei
propaganda naţionalâ, culturi, ştiinţâ şi artâ
Fondator î. N. ŢUŢUIANU Director Dr. I. KOŞU

Anul Nou mentele naturii îşi vor urma

Încă un an trecut în
vecinicie, pentru ca altul
să-i ia locul. Pământul s’a
mai învârtit odată în jurul
soarelui, iar în jurul osiei
sale de 365 ori, pentruca a-
ceiaşi mişcare să reînceapă
dacapo, până când însuşi
glob,ul se va prăvăli în
neant, pentru a face loc
altei lumi.
Un an mai mult pentru
cursul lor firesc, fără însă
a fi vreodată atât de ne­
prielnice încât omul să nu
le poată da întrebuinţarea
care-i este favorabilă, dar
nici atât de prielnice încât
să aducă noianul de feri­
cire pe capul lui, fără ca
să pună mâna.
Anul nou ne va aduce
fericirea pe care o vrem,
O nouă crestătură pe Răboj.
dacă bineînţeles ne-o vom
făuri-o singuri, căci deşi
„omul esub cârma vremii",
totuşi singur îşi croeşte în
timp şi în spaţiu fericirea,
sau nefericirea sa şi a se­
menilor săi, iar vremea îi
p u ni e pecetea eternităţii,
dacă o merită, sau îl trece în
nefiinţă, încă în viaţă fiind,
dacă de aşa îi sunt faptele.
Dr. I. Roşu
URSITUL. i' t,
Hai să-ţi ghicesc norocul, dragă fată,
Nu râde, baba-ţi spune viaţa toată
Şi cine ţi-e ursitul pe pământ,
Ascultă acum bătrânul meu cuvânt:
„Un tânăr cu ochi căprui partea-ţi este
„Frumos ca şi voinicul din poveste,
„Nu râde, o să vină în curând,
„Să fiţi pe veci o inimă şi-un gând,
„V’au hărăzit măestre ursitoare
„Un trai plăcut cum altul nu-i sub soare,
„Aşa va fi, ţi-o spun cu jurământ,
.7 .. '.'J

.At ■
noi, care ne dăm şi vrem Răbojul activităţi ce se lor opt sute mii eroi căzuţi „Că’s bătrână doar, şi bună de mormânt.
să ni se dea atâta impor­ desfăşoară de către anima­ pe altarul patriei, pentru „Ia uite, cum nu crede ştrengăriţa !
tanţă, fără a ne da seama torii „Neamului Nostru", se desrobirea lor şi realizarea „De râset înfloritu-i-a guriţa
că anul care a trecut, crestează pentru a treia oră visului nostru milenar. „Te întuneci ? Şi pe gânduri ai căzut
oricât de mult a însemnat spre a arăta tuturor, că să­ Este aluatul frământat de „Te-am înţeles; Ţi-e mândrul cunoscut1'.
pentru noi, pentru eterni­ mânţa aruncată în pămân­ secole şi îngroşat cu chea­ Marloara Joanttt
tate reprezintă mai puţin tul fertil al regiunei noastre gul suferinţelor nostre stră­
decât un punct impercep­ a ajuns la perfecta matu­ moşeşti.
tibil în imensitatea univer­ ritate, şi că din prisosinţă Este ogorul botezat în-a
sului, mai puţin decât un rodeşte hrană dătătoare de inte de însămânţare, cu
strnn de apă în marea mare, lumină.
şi deci cu aţâţ mai puţin
scump sânge de al moşi­
Karnui'ile bogatei coroine lor ^ rostri--
Prietenie
Prietcni&r... ca sferă largă de
făţărit, fără a le pretinde, căci
nu interesul e baza unei price-
tenii, ci potrivirea sufletelor.
Dar cuvântul acesta e ade­
seori a mască ce acoperă sen­
‘ noi, acei ce nu suntem de­ sunt adepţii acţiunei ce se Este fertilul teren ce azi înţelesuri cuprinzi tu şi ce sen­
timente cu mult mai delicate
cât un joc al sorţii în nu­ desfăşoară, de noi iar Un­ rodeşte din belşug, hrănilţd timente străine de numele tău
şi mai aprinse de cât prietenia,
mărul de ani ce se torc gurii ce zilnic înveselesc pe şi adăpând cu hrana şi acoperi tu adeseori...
care are în sine ceva din noţi­
neîntrerupt din caerul vre­ cei ce au sămânat sămânţa băutura nepieritoare a na­ Se numesc prieteni, simpli
unea potolirii.
mii. nepieritoare a naţionalismu­ ţionalismului românesc pe cunoscuţi, ca să afecteze sim­
Şi mi-se pare cu oare care
Anul trecui, pentru noi lui, sunt fraţii noştri rătă­ toţi fraţii uniţi pe vecie. ţăminte pe cari nu le au şi nu
îndreptăţire, căci prietenia e şi
nu mai este, ci rămâne ca ciţi din vremuri, cari astăzi însemnătatea acţiunei ce le pot avea, dar au nevoie de
alături de ceilalţi af?i ce revin la matca limbei şi se desfăşoară de către cei serviciile celuilalt. Se numesc ea, o formă a iubirei,
E. R.
i-au premers, să reprezinte credinţei noastre strămo­ ce s’au grupat în jurul Nea­ prieteni, dar mai ales „amici"
sbuciumul şi frământările şeşti. mului Nostru este tot mai aceia pe cari întâmplarea i-a
unei lumi întregi, unei ţări, Bogata fertilitate a măre­ evidentă este tot mai mult adus la un loc şi cari se bâr­
ale unui popor şi în ultimul ţului arbore sădit, dove­ sprijinită de înţelegătorii si­ fesc îndată ce „amicul" nu Neamul Nostru păşeşte,
loc ale unui individ, pentru deşte tuturor că trecutul de tuaţiei noastre speciale, iar mai e de faţă, subminându-se cu acest număr, în al trei­
o viaţă mai bună, pentru tristă memorie nu se mai tenacitatea şi perseverenţa reciproc. Şi ce înţeles de ironie lea an al apariţiei sale.
un viitor mai fericit. Ră­ întoarce niciodată, iar viito­ de care aii dat dovadă cu a dat Caragiale acestui cuvânt Deşi fondatorul ziaru­
mâne răbojul pe care s’au rul neamului nostru se con­ prisosinţă ne dovedeşte în­ amic ! lui a fost nevoit să pără­
înregistrat înfăptuirile din turează plin de lumină, de că odată, că în faţa româ­ In secolul luminei şi al ma­ sească oraşul Sf. Gheorghe
cursul celor 12 luni, icoana fericire, nădejde şi linişte... nului, obstacolele sunt in- terialismului, când toţi pare că ziarul a continuat să apară
realizărilor cari au adus un Ce a fost... pentru noi, esistente. simtem stăpâniţi de o grabă mai departe.
progres pentru omenire, şi a dispărut pentru totdeauna, Dee Domnul ca no­ înfrigurată, nu ne mai gândim, Intrând azi în al treilea
cari vor trebui să servească iar rana până mai eri sân­ ul an, ce începe, să fie pare că n'avem vreme să ne an de apariţie, N. N. se
drept şcoală pentru viitor gerândă s’a închis, odată cu mult noroc, cu sănă­ mai gândim, la o prietenie ade­ consideră trecut peste greu­
şi îndemn pentru mai bme. cu uitarea trecutului. tate şi fericire pentru vărată. tăţile începutului, văzăndu-
După cum vom şti să Trecutul este fundamen­ animatorii Neamului Intre femei există mai mnlt ş! izbânda asigurată. Era
profităm de pe urma învă­ tul pe care azi ni se re­ Nostru, pentru spriji­ o prietenie impusă de conven­ şi de prevăzut acest lucru,
ţămintelor din trecui, după clădeşte neamul. • nitorii lui şi pentru to ţionalism şi modă, iar pe băr­ dupăce N. N. a fost pus în
cum vom şti să citim în Este priedestalul oţelil pe ţi cei cari doresc bi­ baţi îi stăpâneşte interesul. apărărea — fără reticente —
cartea vremii, şi însuşin- care fraţii, ce azi revin la nele Românilor secui- In prietenul apropiat vezi a cauzei româneşti în re­
du-ne acele învăţăminte, matcă, ridică troiţe de în­ zaţî. mai curând un concurent la giunea şecuizată.
vom căuta să urmăm pil­ chinare şi de slăvire a ce­ loan N. Ţuţuianu. cutare slujbă, ce intenţionezi Rămâne acum ca toti Ro­
dele înaintaşilor, aşa ne s'o ocupi, un rival ce-ţi stă mânii de bine şă aprecieze
vom croi viitorul. Dacă la Crăciunul paseri­ mereu în drum ca să-ţi zădă­ munca desinteresată, de­
căpătâiul anului vechi ne Liga aîîtlrgîlzlQRlsîa rnicească planurile, un individ pusă în interesul neamu­
vom mărgini să aruncăm Comitetul judeţean al L. A. R lor din Timişoara. care de atâtea ori te stinghe­ lui şi achitându-şi obli­
vălul uitării, înseamnă că roagă pe aceasta sau pe toii reşte şi,., mai bine un duşman gaţiile ce le au fată de acest
suntem nevrednici de anul preşedietii comitetelor de plasă
înainte a sărbători crăciunul făţiş, de cât un prieten perfid, organ de publicitate, să fie
nou, care de sigur, nu ne şi subcomitetelor comunale nou (oamenilor) copiii din Timişoara O altă vorbă înţeleaptă ne cu toHi la datorie.
va aduce prosperarea decât înfiinţate să trimită, până la 15 au sărbătorii Crăciunul paserilor. spune că, „un prieten adevărat N.
în măsura în care contri­ Ianuarie, procesele verbale de După un program compus din preţuieşte mai mult de cât N. N. urează cititorilor săi an
buim la aceasta, ajutaţi de constituire ale comitetelor res­ argintul şi aurul". Şi cu drept nou fericit, dorindu-le realiza­
diferite cântări, copilaşii nevino­
împrejurările specifice fie­ pective. rea tuturor bunelor intenţii şi
cărui an şi deci şi a anului vaţi s’au dus prin parcuri şi ci­ cuvânt. Spiritul de jertfă în ori dorinii, legate, de noul ăn.rin.
în care intrăm. Comitetul jud, are nevoe de mitire, unde au aruncat seminţe ce împrejurare, sfaturi şi în­ care intrării. , - - ■ 1
demnuri înţelepte, o mână de
Anul ce vine nu va fi aceste procese verbale pentru şi mici colăcei, mană pentru bie­ ajutor, un sprijin moral, le ai Numărăi viitor va ăveâ. 'ca
nici mai bun, nici mai rău, întocmirea raportului anual al tele păsărele sgribulite, de îrig. de la un prieten întotdeaima supliment urf Calendar cu multe
decât anii ce au trecut. Ele­ organizaţiei judeţene. şi felurite colinde româneşti de
Frumoasă iniţiativă. în mod natural, sincer .şi ne- Sf. Sărbătorii ’ ,l '
 2 Ne amul Nostru

Erangelia din 29 Decembrie 1935 Dr. Vaier Branişce şi... uitând că pe vremuri trebui a
să te ascunzi şi să tremuri ca
să poţi afla în voie şi să cânţi
(Matei 2, 13—23) unii potentaţi de azi. auzul
o doină românească, azi, în
tuturor, sfidând simţă­
Iară dacă s'au dus ei, iată că Nazarinean se va chema. Pe vremuri Dr. Vaier Bra- La care universitate ? Din care mântul înalt al demnităţii de
îngerul Domnului s'a arătat în Tălmăcire: Din Sf, Evan- nişce era redactor la ziarul studii ? Român, vorbesc ungureşte până
vis lui losif, zicând: sculându- gelie de azi se vede cum Dzeu Dreptatea din Timişoara, ziar şi la banchetele oficiale,
Interpretul pune întrebarea şi aceşti potentaţi ai zilei, din
te, ia pnmcul şi pe muma Lui a ocrotit pe Isus, Fiul său, la care colaborau mulţi studenţi româneş'e. dorinţa de a linguşi pe stăpâ­
şi fugi în Egipt, şi fii acolo, pentru a nu fi ucis de Irod, entusiaşti, numai din dragostea Brar.işte româneşte: La uni­ nul de ieri, se hiritisesc în
până când voi zice ţie : că va care dăduse poruncă Magilor, de a se întitula „corespondent", versitatea din Budapesta din limba maghiară, fără să roşască.
Irod să caute pruncul, să-l ca după ce-1 vor afla pe Isus pe baza unui certificat dat de limba şi literatura Maghiară. Si pentru că pilda acestor
piardă pre el. Iară el sculân- să-i aducă şi lui Irod vestea direcţia ziarului. potentati poate fi milipsitoare
Rezultatul ; 2 ani de temniţă trebuie înfierată cu toată ener­
du-se a luat pruncul, şi pe unde se află. Şi, certificatul acesta era un grea: Si confiscarea întregei gia.
muma lui, noaptea, şi s'a dus Magii, cari erau suflete cin­ semi-titlu de nobleţă, în legiuriea cauţiuni a ziarului Dreptatea, Voi, cei ce nu aveţi nici azi
în Egipet. Şi a fost acolo până stite, hotărâseră să se întoarcă luptătorilor Români, din Ardeal, adică o avere întreagă, pe acea tăria de caracter de a vorbi
la moartea lui Irod, ca să se pe acelaş drum, pe care veni­ pe terenul naţional. Intr’o adu­ vreme. româneşti cu demnitate, voi
plinească ce s'a zis dela Dom- seră şi să-i ducă veste lui nare de Români şi Românce, Ce titan pe lângă pigmeii poligloţilor fanfaroni de azi ce
pul prin Proorocul, ce zice : Irod, că l'au aflat pe Pruncul era destul pe atunci să se şop­ zilelor noastre ! v’ati fi făcut in locul Drului
Vaier Branişce ?
Din Egipet am chemat pe Fiul Sfânt Isus, ei neştiind gândul tească „e corespondent la Drep « ♦ » Ati fi lins — de sigur — mâna
meu. Atunci Irod văzând că ascuns al lui Irod, tatea" pentru ca toate privirile Dar să punem acest eveni­ procurorului, ati fl dat în geriu-
l'au batjocorit Magii, s'a mâniat In vis, îngerul Domnului se să se îndrepte către „fericitul ment, această înaltă pildă ală­ chi juraţilor, ati fi cerşit iertarea
foarte şi trimiţând a ucis pe arată magilor să se întoarcă luptător1', cu dragoste şi interes turi de purtarea unora din Ro­ şi... spre ruşinea Neamului ati
toţi pruncii, care erau în Vit- pe altă cale, să ocolească re­ Dece ? Pentru că a fi corespon­ mânii din zilele noastre, aci în fi obtinut-o poate! Aşa el?
Răspundeţi voi tot', cari la
Ardealul liberat de 17 ani de
leem şi în toate hotarele lui, şedinţa lui Irod, care vrea dent la o foaie naţională în era sub jugul maghiar. serbări oficiale vă bateti cu
de doi ani şi mai mici, după pieirea Pruncului. Magii pe de stăpânire maghiară însemna: Am arătat în coloanele foaiei pumnul în piept ca buni Ro­
vremea în care a întrebat dela altă cale se întorc, la ei, acasă, Pururea candidat la puşcăria noastre că deşi pe pereţii tutu­ mâni, dar care pe din dos per-
Magi, în Persia, ror autorităţilor noastre ştă scris: tractati şi înumărati voturile I
din Seghedin" ca o jertfă a „Vorbiţi româneşte" sunt şi Unde e demnitatea voastră
Atunci s'a plinit ce s'a zis Irod, aşteaptă o bucată de marei cauze naţionale. azi mulţi funcţionari de stat românească 7 Unde-i ? Ati pier-
prin Ieremia, proorocul. Glas vreme şi dându şi seamă că Pe vremea aceia lozinca cari—uitând cdt sânge s’a vărsat dut-p ? Sau... şi de astă. dată
în Rama s'a auzit, plângere şi magii n'au să mai vină la el era: ,Un redactor Român tre­ pentru a avea libertatea de a veţi cere iertare ?
ţipet mult, Rahil plângând pe să-i aducă răspunsul mult aş­ vorbi in limba mamei noastre. D. Fundea
buie să sene având în fată co­
fii săi şi nu vrea să se mângâie teptat, ca să piardă pe Isus, în
dul penal şi ştiind că Ia spa­
pentru că nu sunt. cruzimea Iui cea mare ordonă tele său stă jandarmur.
Iară dacă a niurit Irod, iată să se ucidă toţi copii de la 2 Dar grija ca adevărul cru,d
Presa si rostul ei. „Presa românească trebuie să fie, in prezent,
îngerul Domnului s'a arătat, ani în jos, sperând că în a- să fie spus în cea mai politi­
amvonnl sfânt, depe care să se vestească tutu­
în vis, lui losif, în Egipt, zicând; ceastă mulţime de suflete ne­
coasă şi demnă formă au făcut ror erangelia solidarităţii şi elicei naţionale.'*
sculându-te ia Pruncul şi pe vinovate, va cădea şi Isus. ca „Dreptatea" să ia puternic ■ uliu Hategan.
muma Lui şi mergi în pămân­ Dar îngerul Domnului, la avânt şi să devină foaia favo­ Presa din ţinuturile şecuizate gostea solidaritatea tuturor.
tul lui Israil, că a murit cel ce timp, vestise pe losif, ca să rită a tuturor Românilor din Ar­ trebuie să aibă caracterele ge­ Această solidaritate este o ne­
căuta sufletul Pruncului. ducă pe Fecioara Maria şi pe deal şi a tuturor Ardelenilor tre­ nerale ale presei de totdeauna cesitate naţională, imperativă şi
Şi el sculându-se a luat Isus în Egipet unde au stat şi să fie o forţă creatoare, dar absolută.
cuţi în vechiul regat.
pruncul şi pe muma lui şi au până ce a murit Irod, când Dar furia ungurească, de pe trebuie să mai aibă şi un ca­ Toate curentele contrarii a*
venit în pământul Iui Israil, s'au întors şi s'au stabilit în atunci nu era potol'fă. Ea moc- racter specific cititorilor cărora cestei solidarităţi sunt duşmă­
Iară auzind că Archelau împă- Nazaret, pentru că în Judeea ea în cenuş; şi înfr’o bună se adresează aci, caracter de noase pentru patrie şi trebuiesc
' răteşte în ludeea, în locul lui locul lui Irod îl luase fiul său zi Dr, Val©» Branişce eete dat solidaritate, de împăcitiire por­ comhâtîitt* _
înăbuşite, pentru că pericolele
Irod, tătâne său, s'a temut a Archelaus şi losif se temea că în judecată pentru, multe articole nită din adâncă convingere. „Cel prezente sau viitoare numai gra­
merge acolo, şi luând ştire în nu cumva acesta să fie la fel — vre'O două zeci- la număr. ce seamănă vânt, culege furtună" ţie unei sohdarităţi desăvârşite
, vis s'a dus în părţile Galileei, de crud ca tatăl său Irod. pot fi înfrânte.
Si acum, se prezintă momentul, spune un vechi proverb româ­ Şi Românul, şi Şecuiul, şi
Şi venind a locuit în cetatea De la cetatea Nazaret, Isus ca tânărul publicist şi vajnicul nesc, Ei bine presa din ţinutul
ce se chiamă Nazcuret, ca să a luat numele de Isuş Nazari- Sasul, şi Evreul sunt egcJi îna­
luptător, maturul gazetar, să a- acesta bogat în minoritari tre­ intea legilor — au aceleaşi drep­
se plinească, ce a zis proorocul neanul. buie, în mod deosebit să se te­ turi şi aceleaşi îndatoriri. Şi
rale forţa caracterului său.
unul şi ceilalţi au dreptul ca,
El este sfătuit să răspundă amă de această sămânţă a urei, prin muncă cinstită, prin eco­
să se ferească a-o împrăştia,
Ordin de Zi. Suşnea loan cari a ştiut să judecătorilor în liriba maghiară nomie, prin respectul legilor să-
insufle tinerilor premilitari — pe care o cunoştea la per­ din contră s'o stârpească prin şi înmulţească familia, conform
La subcentrul P. P. Por de sub comanda sa ase­ fecţie, având o cultură supe toate puterile sale. poruncii lui Dzeu: „Creşteţi şi
peni — Jud. Tutova,*în ur­ menea sentimente frumoase rioară făcujă în Ungaria — cu Şi Minoritarii şi Românii de vă înmulţiţi, umpleţi pământul
ma şedinţei de educaţie ce­ Fie ca această faptă creş­ asigurarea că dacă va vorbi îa baştină trăiesc pe aceleaşi me­ şi-l lalţi
stăpâniţi." Şi imul şi cei­
pot să-şi înmulţească vi­
tăţenească „Unirea şi Aju­ tinească, frăţească şi româ­ ungureşte i se va da cea mai leaguri. Şi unii şi alţii primesc tele, să-şi mărească averile în
torarea între locuitori" ţi­ nească să fie urmată de mică pedefipsă. dela bunul Dzeu aceleaşi ploi, deplină linişte.
nută de şeful Subcentrului tofi tinerii premilitari ai Sub- Indignat, de propunerile pe aceleaşi zăpezi, aceiaşi canti­ Ce li se cerc însă în schimb ?
subit, rez. Suşnea loan în inspectoratului Pregătirei care i-le făceau atât judecătorul tate de raze de soare. Zefirul Aceleaşi îndatoriri şi unora şi
care a amintit de înfome­ Premilitare Tuto va. de instructje cât şi procurorul, sau crivăţul la fel suflă peste ei. celorlalţi. După cunj se cere
taţii din Basarabia, P. T. Acest ordin de zi se va pe cari îi cunoştea, Dr. Vaier Şi dacă natura îi apropie atâta credinţă către M, S, Regele,
ori cărui Român, tot aşa se cere
Botezatu Gheorghe ctg. ceti la raportul zilei de 1 Branişce, ca şi strămoşul său spre împăciuire, de. ce noL oa­ oricărui Minoritar, După cum
1939, în mod spontan a Decembrie 1935 la toate Brâncoveanu — din al căruia menii sâ-i învrăjbim? se cere lealitate şi supunere
scos şi a dat pentru aceşti Subcentrele P. P. ale Sub- sânge poate că avea în vine Şi apoi va fi creştinească înaintea legilor fiecărui Ro­
români basarabeni înfome­ inspectoratului Tutova, fără să o ştie — se prezintă fapta noastră ? Nu suntem tot mân; la fel se cere oricărui
taţi suma de 5 lei, pe care Subînşpeciorul P« P« Tutova Minoritar. Iar acelora cari ui­
înaintea juraţilor la pertractarea creştini ? Nu a spus Isus, că­ tând cât de nobil este Româ­
o ayea pentru pâinea din Lt Colonel (ss) Negrn. finală neînduplecat şi demn ruia ne închinăm şi noi şi mi­ nul, cât de uitător al durerilor
acea zi. Acest gest a fost Conformitate: deşi ştia că soarta sa s*ă în noritarii : „Iubeşte pe aproapele trecutului este el, cât de îngă­
urmat imediat de alţi 15 ti­ p. Şeful Bir, IU. mâna acelora, a cărora vanitate ţău ca pe tine însu-ţi?“ Nu duitor este el, presa din ţinu­
neri premilitari cari au co­ Lt. Colonel lonescu Gh. e), în mod aşa de demn şi cu este Săcuiul aproapele Româ­ tul secuizat are datoria să le
lectat pe loc suma de 86 atât de admirabilă mândrie, o nului şi Românul aproapele Să- solidaritateaamintească la fie care dată:
este azi evanghe­
lei, cât aveau la ei restul înfrânta. cuiului? Atunci — pentru D- lia noastră; solidaritatea cere
obligându-se a aduce şi ei Vom reproduce după Gazeta zeu — dece să ne învrăjbim, gând curat, aspiraţii comune,
cât vor putea în şedinţa ur­ Librăria Pafria Antirevizionistă din 15 Dec. 1935 de ce să ne urâm, de ce să fo­ drepturi egale, datorii egale şi
mătoare. această întâmplare povestită de losim ori ce prilej pentru a as­ mai presus de toate tărie de
Deşi o sumă mică pen­ oferă un calendar Dr. A. Veida Voevod; caracter.
muţi pe unii contra altora ? Această solidaritate — presa
tru noi cari avem de mân grătuit tuturor — Prezidentul (ungureşte): Cine va avea folos din această o va spune zilnic — nu înse­
cat o pâine, este mare Numele, enul naşterii Dlc^le? vrajbă ? Cine alţii de cât duş­ amnă renunţarea la demnita­
pentru sărmanii noştrii fra­ clienţilor cari fac Interpretul repetă întrebarea manii din afară ai graniţelor tea naţională, nu ; e gestul larg
ţi de peste Prut cari nu au in româneşte; Branişce răspun­ noastre, care sunt graniţe co­ creştinesc, care va constitui o
cumpărături de de româneşte.
nici „ocoajă de mămăligă“ mune, căci hotărnicesc şi glia pârghie de apărare comună.
să liniştească foamea mii­ cel puţin 200 Lei. — Prezidentul (ungureşte): de pe care Românii îşi scot Această sohdaritate obligă pe
toţi cei cari nu se pot hotăra
lor de copii ce se sting de Diploma de doctor, la care făcui bucata de pâine, şi gUa de pe a-o respecta, pe toţi cei a că­
foame. tate ai obtinut-o ? care — în mod liniştit — şi Mi­ ror aspiraţiuni nu se pot con­
Cinste T. P. Botezatu Gh.
cinste familiei şi salului Cititi şi răspândiţi Interpretul pune întrebarea în noritarii îşi scot cele necesare topi în aspiraţiunile României,
româneşte. lor şi famiUilor lor. îi obligă să o spună deschis şi
să- şi meagă altă Patrie.
său, cinste Subcentrului P. Branişce (româneşte): La fa­ Presa să fie un amvon sfânt, Despre rostul presei ca am­
P, Popeni care are astfel cultatea de filosofic, un amvon de pe care să se pro­ von sfânt al eticei naţionale
de tineri, cinste şefului său — Prezidentul (ungureşte): povăduiască zilnic, cu toată dra­ în numărul viitor, Ţepeş,
 N e a m u 1 Nostru

Lecţiani de limlia română

azon românok szămăra, akik pentru Românii cari ştiu să ci­
cori î i vom aminti la capitolul
„Istoricul Bisericii din Vălcele“,
pres'igiul lor a crescut în aşa
măsură, că astăzi Onor. Minis­
MONOGRAFIA COMUNEI PAVA
de Dr, VASILE STROESCU
Preşedintele Căminului Cultural
„Marele Voevod Mihai“
tudnak olvasni 4s irni magyarul tească şi să scrie în limba ma­ tru al Sănă'ălii prin esponentii
eş akarnak tanulni românul be- ghiară şi (doresc a învăţa să vor­ lui dela secţia balneologică, Plecând din Staţiunea Bal- mună s’a format argila plastică
szâlni, olvasni 6s irni. bească şi să scrie româneşte. cearcă toate posibilităţile de-a ne? ră Covesna, spre Nord, pe (stratul de humus) peste care
le cuceri locul ce li-se cuvine. şoseaua naţională ce se în­ apele repezi au depus petriş şi
Lecţia Vl-a. Cura de băut apă minerală, dreaptă către oraşulTg.-Săcuesc, nisip, iar către suprafaţă straiul
prima comună pe care o întâl­ de lut galben.
A) Nyeivtan. A) Gramatică. se tine cu toată seriozitatea şi ni .m în cale, este fruntaşa co^ Prin secţiune verticală, dăm
A tobbes szăraot a român Pluralul, în limba română, cu indicaţia medicilor balneologi muna Pava. de următoarele straturi plecând
nyelvben ugy kâpezztik, hogy a se face cu litera „i“ sau „e“ din Staţiune, şi care după un Numele comunei Pava, vine dela suprafetă in adâncime :
8z6 vâgâhez „{“-t Ilc“-t tesziink. la sfârşit. uz vechiu, se întâmplă zilnic de acolo că în trecut în locul pământ de cultură către supra­
între orele 7—9 a. m. şi 5—7 acestei comuni, era o mare şi faţă. după care urmează stratul
PUdâxfl na pom (egy gyUmolcsfa), De pildă: un pom (egy gyumSlcsfa), întinsă pădure de şlejari şi brazi, de lut galben, apoi stratul de
doi pomi (ket gyumolcsfa), doi pomi (ket gyumolcsfa), p. m. în acest scop. se între­ care unea comunele vecin1»: nisip, de pietriş, de humă, după
o roată (egy kerek), două o roată (egy kerek), două buinţează: „Fânlâna Principală; Covasna şi Zăbala, în care pă­ care apare slratul de gresie car­
roate (ket kerek). roate (ket kerek). Fân’ânr nouă şi Fântâna losif. duri se făcea vânătoare de patică. Reţinem faptul că în co­
Mas peldăk; om (ember), oameni Alte exemple: om, (ember), oameni C--le două dintâi sunt foarte păuni sălbatici. muna Pava avem stratul de
(emberek), copil (gyer- (emberek), copil (gyer- bogate în acid carbonic, nalriu, Vânători din locuri îndepăr­ Humus abundent, fapt care ne
mek), copii (gyerme- mek), copii (gyerme- tate, veneau şi luau p .r’e ja explică de ce arta cerarrţică a
magneziu, bicarbonat de calciu vânătoarea de păuni sălbatici luat naştere prin această regiune.
kek, az ,,1“ ătvăltozott kek), litera „1“ s'a to­
pit îu „i“, 1 1 — 17°/oo §i 92—96 mmgr. de din această regiune, căci_ acest Se poate întâmpla ca în co­
.ii“-ve,)
bicarbonat de fier. ;, vânat ales era o raritate în alte muna Pava, în lungul pârâului
femeie (asszony), femei (asszonyojsli femeie (asszony), femei (asszonyok), ce străbate această comună să
tată (apa), taţi (apăk), se în­ Acestea se folosesc în cura părţi ale Ardealului.
tată (apa)t ta(i (apăk, a „t“ ăt- Vânătorii care nu se cunoş­ fie colonie preistorică, dat fiindcă
văltozlk „c“-ve), moaie „t“ in „ţ“, de băut, reci şi calde, une-ori teau, se întrebau între ei: „Urvie îri Jud, Treiscaune, coloniile pre­
soră (leănytestyer), şorori (leâny- soră (leănytestver), surori (leăny- amestec de cu Vs lapte de capră ; mergeţi la vânat" ? la care în­ istorice S’-au găsit în lungul 01*
testTerek)) râu (folyo), râuri testverek), râu (folyă), râuri c'ntra ulcerului gastric se a- trebare li se răspundea : „Mer­ tului, în lungul pârâului Negru,
(folyok). (folyok). mestecă cu sare «de Carisbad. gem ia păunare" (M.egyiink pâ precum şi în lungul pâraielor ce
B) Szavak. B) Cuvinte, Bolnavul, consumă 200—800 gr. vâszni). se varsă în pârâul Negru, cum
apă în trei serii şi face plimbări Trebuie să reţinem ftsptul că e cazul cu coloniile preistorice
ea TBgyok - eu sunt mi vagyunk - noi snntem
în alte părţi ale Transilvaniei, dela Barat.Olt, Olteni, Ariuşd,
te vag,y - tu eşti ti vagytok - voi sunteţi Apa. de Vâlcele —-. după decla­ teren pentru vânat, păuni săl­ Cernat, etc. dat fiindcă pârâul
o van - el este ok vannak - ei sunt raţiile Dlui Dr. Od. Apostol batici nu era, ci numai în ţinu­ Pava, ce Iţece prin comuna
nekem van - eu am nekiink van - noi avem este o apă bicar.bonată alca- tul dintre Zăbala şi Covasna din, Pava, se varsă în pârâul Negru,
neked van - tu ai nektek van - voi aveţi lină caicică-ferilitoniferă. Ionii de Jud. Treiscaune. după ce se uneşte mai întâi cu
neki van - el are nekik van - ei au
f er activează funcţiunea, cei Păunul sălbatic ere numit: pârâul Zăbala.
Pava şi dela acest cuvânt pava In coloniile preistorice arătate
Egyszerii beszelgetesek. Conversaţii uşoeure. de calciu au o acţiune laxalivă (păun sălbatic), comuna Pava mai sus, obiecte preistorice s’au
nekem szep hajam van - eu am păr Nektek hosszu nyelvetek van - voi şi diuretică, iar ionii de sodiu îşi trage origina şi numele. Pău­ găsit în stratul humus şi obiec­
frumos « aveţi limba lungă acţionează asupra secretiunii nul să'batic din această regiune, tele au fost depozitate la Mu­
neked nagy terded van - tu ai ge­ era mai mic ca păunul domestic zeul National din Sft.-Gheorghe
nunchiul mare Nekik szăles bomlokuk van - ei an gastrice, elimină, substanţele
Neki klcsi feje van - el are cap mic frunte lată grase şi irrtensifică resorbtiunea de astăzi. Unii dintre locuitorii Jud. Treiscaune în număr de
Nekiink szăp lăbunk van (szoszerint: comunei Pava păstrează împă­ peste 4500 bucăţi şi anume 35Q0
Nekik kiesi szăjuk van - ele au a'imenlelor în intestin. Are deci
lâbaink vannak) - noi avem picioare iaţi păunul sălbatic de odinioară obiecte găsite dela colonia pre­
frumoase guri mici eficacitate în cuz de anemie, istorică dela AriuşJ, 1000 obi­
ca o frumoasă amintire.
en nagyapa vagyok - eu sunt bunic ok (leănyok) baton vannak - ele slăbiciune gener’dă, cloroză la După ce pădurea din această ecte găsite în colonia preistorică
te anya vagy - tu eşti mama sunt şase diferite congesti.uni ale ficatului regiune cu păuni sălbatici a fost dela Olteni, precum şi obiecte
o hideg (szoszerint forditva) - el ok tizenbărman vannak gyermekek
'OU colici şi piatră, reumatism, tăiată şi rărită, prin înfiinţarea în celelalte colonii preistorice d-
este rece ei sunt treiipezeci copii salului Pava, păunii prin forţa tate mai sus.
Mî vaSvunk test verek - noi olvasom a 'Nean;nl Nosfru-t - citesc obezitate, precum şi la boale lucrurdor s’au împuţinat şi s’au In hotarul comunei Pava este
suntem zece fraţi — -- Neamut No:ţtra femeieaU- Pentru ca bolnavul
Mi bărman vagyunk noverek - voi \o ejszakăt kedves barătom - Noapte
retras în dealurile şi munţii din o mină de piatră, iar pietrele
sunteţi trei surori bună dragă prietene -ă nu sufere constipetie, e ne­ apropiere, iar locuitorii din co­ ce se scot din această mină
cesar să bea aproape 1 I. apă muna Pava, făceau mare negoţ sunt întrebuinţate la z dăria clă­
cu aceşti păuni sălbatici în Voi­ dirilor, la facerea trotuarelor, pre­
FRAGME minerală.
Apa de Vâlcele cu bogatul
vodatele Româneşli, dat fiitidcă cum şi la facerea şi confecţio­
din în acea vreme, Scaune Secueşti narea pietrelor mormântale.
ei continui în acid carbonic e tiu se formase în Jud. Treiscaune.
Monografia Staţiunii Balneare Vâlcele superioară apelor dela Franzes- Deci comuna Pava datează îna­ Date istorice
3 ud. Trei-Scaune. bad, Pyrmont, iar în ceace pri- inte de anul 1220 şi este de o-
rigină românească. Din punct de vedere istoric,
Cea. mai receniă analiză a profesor Dr. Pamfil în laborato­ veşle fierul e superioară celor locuitorii din comuna Pava,, au
apelor minerale dela Vâlcele, a rul chimic dela universitatea din dela Spad, Konigswarte ş. a. Date geologice şi luptat la 1241 contra tătarilor,
fost făcută în anul 1926 — cu Cluj, cu care ocaziune s’a con­ m. d. Privitor la efectul lor laxa- arcbeologlce.' conduşi de Hatmanul Sabouly
ţoală cQmpetenţa — de către Dl statat următorul rezultat; tiv, se apropie de cele dela şi mai târziu în anul 1280.
Kar’sbad şi Mărienbad. Sunt Dacă comuna Pava nu are Du.ă bătălia dela Mohaci în­
importantă înointea archeologu- tâmplată în anul 1526, Ungaria
1 a 1000 gr. apă ind'cate deci în: boli de ficat, lui, ea are însemnătate înaintea fu tjransforma'â în P şalâc tur­
Felurile de săruri ale intestin, piatră la rinichi, consti- geologului şi a istoricului, în- cesc, timp de 160 ani, iar Ar­
componentelor Izv. Elisabeta Lzv. principal Izvorul nou Izv. lo^ patie cronică, hemoroizi, gută, tr’adevăr din geologie se ştie dealul devenise vasal turcilor
anemi şi reumatism. că pâraiele care se coboară dela afară de Timişoara în care era
Biearbonat de sodă 1*05646 0*81451 0*39730 1*05420 munte către şes depun prin se­ de asemenea un paşalâc turcesc.
Vom continuă. Pf. IIÎ8 PăStîHă
Bicarbonat de polasă 0*04054 — — — dimentare- mâl, o pulbere fină, Comuna Pava drept tribut în­
003778 0*01991 0*01339 care după trecere de timp şi cepând din anul 1550 plătea
Bicarbonat de litiu 0*01875
Bicarbonat de calciu 1*51033 1*45128 1*43953 1*34017 Şcoala din Zoitan. fiind s spui la presiuni, dă naş- Sultanului, 4 pui de şoimi ca
lere diferi'elor varielăti de argilă bir anual, fapt care este păstrat
Bicarbonat de magn. 0*19018 1*59774 1*69645 1*18879 In comuna Zollan din acest şi anume : argila smectică, care în documente.
Bicarbonat de fer 0*06172 0*01281 0*07959 0*11116 judeţ, avem o şcoală de stat cu es‘e mai unsuroasă şi mai moale Vecină cu comuna Pava, în
Biearbonat (ie magn. 0*00009 0*00006 0*00010 0*00044 limba de propunere maghiară. ca un săpun ; la argila plastică comuna Zăbala era reşedinţa
Tot aci există şi o şcoală con­ (huma) care este mai pufin moale unui Paşă. care stătea în Ce­
Cloral (ie anoniu 0*10361 0*03552 0*03552 0*06649 fesională reformată.
decâ! argila smectică, întrebuin- tatea Osvâr din Zăbala, unde
Clorat (ie potasiu 0*02289 0*08558 0-08983 0*10649 Învăţământul primar fiind ob­ fându-se la facerea oalelor şi ia actualmente es.ţe Biserica refor­
Clorat de sodă — 0*18722 0*34778 0*13548 ligator şi gratuit, Ministerul In- văpsi'ul caselor; la argila tare mată Cetatea Osvâr era întărită
Sulfat de sodă _ — — 0-00398 tructiunii a înfiinţat în această (marnă) care conţine pe lângă cu 4 tunuri iar în interior avea
Clorurădealuminium . 0*01005 0*00779 0*00672 — comună şcoala de Stal. Acelaş argilă şi mult calcar, care se mari depoziie de munitiuni şi
Minister a refuzat în anul 1930 recunoaşte prin efervescenta ce alimente.
Sulfat (ie aluminium 0*01289 0*01438 0*01358 0*01860 prin ord. Nr. 126i96I—930 drep­
o produce cu un acid; !a lutul Că comuna Pava a stat mult
: Silicat de sodă 0*10616 0*09405 0*06971 0*01682 tul de publicilale şcoale confe­ galbeu (loessul) care numai este timp sub stăpânirea turcească
Total . . 3*13367 4*33872 4*19602 4*05601 sionale, care nu întrunea cerin­ unsuros, se sfarmă cu uşurinţă şi chiar paşa turcesc a stat în
ţele legii. ^ cân i este uscat, căci pe lângă aceste locuri, o dovedesc dife­
Acid carbonic liber 815*400 1398*2 1388*6 796*2 Până aci totul în regulă Dar argilă conţine firişoare de nisip ; rite numiri locale: Fântâna Pa-
Nitrogen 14061 21*6 24*7 13*452 iată ce se întâmplă; Ministerul î.n fme mai avem o argi ă de şei (Basa kulja). Pârâul Paşei
Gaze pure în total 0*596 0*879 0*952 0*532 ia dreptul de publicitate şcolii culoare albă, moale ce se poa'e (Basa patakja) şi Masa Paşei
confesionale încă în anul 1930. zgâria cu unghia niimilâ kaolin (Basa asztala). va urma ~
Trecutul istoric al Staţiunii Prin toate cercetările ştiinţi­ Cu toate acestea şcoala con'esio- şi înlrebuint îtă de către croitori
balneare Vâlcele, este o mărtu­ fice, apele de Vâlcele sunt in­ na!ă continua să funcţioneze, Nisipul care nu este decât o
rie vie pentru ori- cine, că Băile dicate în toate bolile de nuiri că fără nici un drept, din pricina rocă de quart sfărâmată foarte
acelaş Minister, prin alte fin, produce în împrejurări simi­ Librâria
Vâlcele stau în fruntea tuturor tie, de stomac şi mistu:re. în contraordine acordă şcolii drep­
altor Băi similare din tară si lungul şir al anilor, în câţi s’au tul de funcţionare.
lare, prin sedimentare şi dă naş
tere stratului de grezie, care este Cnltura Românească
străinătate ; iar apa minerală de perdndat la aceste băi perso Or una din două; sau şcoala constituit din firişo:;re miei de A. NESTORESCU
Vâlcele, e una- din c':le mai nalităti de seamă, ca: General cont. are dreptul de publicitate quarl sfărâmai ca şi nisipul, însă
SFT.-GHEORGHE
radio-aclive, ape minerale din Ghica, (1835), Grigorie Grădiş- şi atunci poate’ să funcţioneze, firişoarele sunt legate între ele
Europa, după cum se esprimă teanu. Elena Florescu, Gheor- sau nu are acest drept şi atunci printr’un ciment. Urează clieiitelei sale
cu toată competenta Dnii do­ ghe Baldwin, Alexandru Slerca pe ce bază funcţionează. Comuna Pava fiind în ime­
cenţi universitari: Ţeposu şi Cam- Aşteptăm — deocamdată — diata apropiere de munte, în an nou iericit.
peanu,
Şuiutiu mitropolit,. şi alţii, pe răspunsul. trecutul milenar, în această co-
 Neamul N o s t r u

Duşmanii plugarului. Să ne trezim...!

Şoarecele de casă. Sea­ ■= 400.000 grame sau 400 kgr. Scumpâ mamâ! Să ne trezim şi să vedem
mănă cu şobolanul, despre care de grăunte la fiecare jugăr, a- faptele zilei, în goliciunea lor,
am vorbit într’unul din nume­ dică aproape 2000 lei pe an de Deatâta timp departe, departe sunt de tine. fără să fim atraşi de tarăbile
rele trecute. Se înmulţeşte mai fiecare jugăr. Din această cauză Aştept un rând să vie, aştept şi nu mai vine I... ce zilnic ne dau în urechi, un
repede şi se ascunde mai bine. şoarecele de câmp este socotit Să ştiu de sănătate, de mai trăieşti în lume,. concert hidos, ce trebue să-I
Este vioi, aude foarte bine şi ca liloxera grâului sau ca hoţul De gândurile tale; mai şti tu d’al meu nume? respingem cu demnitate. Ceeace
simte când se apropie cineva hoţilor, lâlharul tâlharilor. se petrece astăzi, pe scena
de ascunzişul lui. Trebuie prin urmare să-i stâr­ Pribeag pe drumuri rele trăesc singurătatea socială, cu parade de cuvinte
E fricos şi nu iese la iveală pim prin orice mij'o.sce căci unde şi ceremonialuri de piaţă, ur­
decât când îl răzbeşte foamea s'au înrnuitit aduc sărăcia cu ei.
Şi lupt cu nebunia, ce zace’n nedreptatea
mate de banchete copioase, nu
şi numai noaptea- Face pagube Cum se distrug şoare­ Acestei lumi murdare, cu negrele ei valuri este realitatea, ci un fel de
mari căci roade lot ce-i iese în cii ? Pe lângă mijloacele ară­ Ce’mi poartă barca mică izbindu-o de maluri. inducere în eroare a opiniei
cale. tate în foaia noastră No. 18, publice, o farsă oamenilor de
Se prăseşte foarte repede ; mai sunt şi alte mijloace de Am nopţi neliniştite şi’n vis îngrozitoare. bimă credinţă.
şoricioaica fată de şase ori pe distrugere. De pildă; Năluci mi se arată- O mamă ’ndurătoare, Realitatea este alta, păgu­
pe an câte 6—8 pui. De aceia a) Capcane. Se fac în jurul Mi-e dor de tine scumpă şi dor cumplit mă arde. bitoare în progresul şi des-
se şi zice ; „Împuiază ca şi locului unde s’au prăsit, şanţuri Căci nici o mângâere n’am şi sunt departe voltarea neamului nostru ro­
şoarecii*. adânci de 60 cm. şi înguste. In mânesc, Ea se ascimde ne­
In China şi în Japonia unii fundul acestora se pun oale cu Mă scol pe înnoptate, trudit de oboseală. controlată, în umbră, încărcată
şoareci de casă sunt crescuţi apă şi orice alte vase vechi, cu toate păcatele ei. Aci toţii
Când nici chiar ciocârlia, ce cântă, nu se scoală.
pentru mâncare. cioburi, putini, etc. toate cu apă. nechemaţii, cocoţaţi unde nu
Şoarecele pitic seamănă Când şoarecii aleargă după Deschid încet fereastra şi ascult tăcerea nopţii le e locul tae şi spânzură,
cu cel de casă dar e mult mai hrană cad în oale sau cad în Ce piere cu încetul şi scrie ’n cartea sortii. neprecupeţind nimic pentru
mic, cam 6—7 cm. şi este alb fundul şanţului şi de foame se capriciile şi interesele lor,
pe pântece, pe piept şi pe gât. mănâncă între ei. Apoi mă duc la lucru şi gem trăgând la jug trecând chiar şi peste impera­
Trăieşte prin tufişuri şi iarna b) Vânătoarea. In câmpul in­ Privind în urmă brazda ce o trag cu ai meu plug, tive mari ale neamului şi ale
se trage pe Idngă casa omului: vadat de şoareci, plugul sparge Sudoarea curge gârlă şi oasele-mi trosnesc, Patriei, Ceeace este şi mai
şure, hambare, lemne, magazii. cuiburile. Şoarecii fug. Femeile Sângele în vine îmi fierbe, iar gândurile mă obosesc. rău e taptul că tocmai acei
Cuibul lor e făcut din paie, ra­ şi copii cu betele şi cu încăl­ ce ne dau această stare reg­
muri etc. cum la 1 m. dela pă­ ţămintea îi distrug. Pot fi de Mi-e don de tine mamă, mi-e dor de line mult. retabilă de lucruri, se ames­
mânt, pe trunchiuri, pari, "etc. folos, pisicile şi câinii la stâr- Suspinul tău, tu scumpă, mi-e dor să-l mai ascult. tecă, printre cei câţiva cu
Şoarecele de pădure pirea lor. suflete curate, pentru a-şi as­
esle cenuşiu, mai mare decât c) Cele mai bune sunt grăuiv
Mi-e dor de alintare, de vorba ta blajină cunde faţa şi chiar au curajul
cel de casă şi trăeşîe la mar­ tele otrăvite cu şoricioaică- A- Ce par’că aud acuma, în gând, cum se îngână. să bată taraba pentru înlătu­
*
ginea pădurilor şi în grădini. cestea se cumpără la farmacie rarea răului, aruncând vina în
Când vine iarna se retrage lângă sau le prepară gospodarul. Se Mi-e dor să-mi razim capul, la pieptu-ti să mă strângi, spatele altora. Cei. de bună
casa omului, unde găseşte cele pun câte 1526 grăunte la fiecare Să’mi dai o sărutare, apoi să nu mai plângi, credinţă, având răspundere
necesare traiului. Se hrăneşte cuib. Trebuie mare grije ca să Mi-e dor de tine mamă şi trebue să-(i spun. morală faţă de conştiinţa lor
cu : viermi, insecte, seminţe, nu apuce păsările din ele. Eşti paza mea acuma, a unui suflet bun. şi meU ales faţă de postul cc-I
ghindă. Uneori ucide păsărele d) In fine cel mai bun mijloc ocupă în erarhia socială, comit
mici, în cuib, le mănâncă este molima iiîosului la şoareci. Un suflet blând şi tainic ca şi sufletul meu. grcşala de neertat, că pleacă
ouălele. Îşi face muşuroaie cu Se cumpără un fel de zeamă, Cum îl cunoşti tu mamă, că este şi al tău; urechea la taraba acestor oa-
x*x ixxexx xuulCC CUlOrJ; ~
provizii. (care este o cultură de microbi Trâeşte azi în mine şi euxu el trăesc,
Şoarecele de. câmp este ai timpului). Se cumpără dela încredinţându-i de multe ori pe
cel mâi vătămător căci îşi face farmacii. Trebuie să se folo­
Trăesc azi împreună şi nu se despărfesc. ei cu remedierea râului.
cuiburi numeroase uneori 4-5 sească foarte proaspăt. Şoarecii Fără alte explicaţîuni, rezul­
cuiburi pe un metru patrat aşa se îmbolnăvesc de tifos şi a-
0 mamă ! Scumpă mamă. Mi-e dor de tine mult tatul vorbeşte acum singur.
încât pe un jugăr trăiesc uneori leargă pe câmp Ia alt cuib, unde Iubirea le doreşte şi’n dorul ei te ascult. Răul nu s'a îndreptat, ci din
20.000 de perechi de şoareci îmbolnăveşte şi pe aceia. A- In dorul ei trăeşte un dor de fericire contră, i s'a dat proporţii mai
(Trăiesc doi într’un cuib). ceşlia la rândul lor răspândesc Trimit doru-mi fierbinte, drept scumpă amintire. mari. Asemene cu multă meş-
Cuibul are mai multe ieşiri şi molima mai departe. tcşugeală în frazeologia unui
raport de anchetă, care nici
serveşte şi magazie de provizii. S’au văzut cazuri când nu a Rămâi cu bine mamă te voi vedea ’n curând
Dacă în fiecare cuib ar aduna mai rămas niciunul din o mo­ D’acuma scumpă mamă, să nu mai stai plângând. tangenţial nu atinge adevărul
numai câte o lingură de grăunte limă ca aceasta. E foarte bună ce trebuia dus celui ce-a or­
Tertulian donat remedierea râului. Buna
şi dacă aceste grăunte ar cân­ şi nu costă scump. Gândifi-vă
tări numai 20 grame — ceiace cât vă păgubesc şoarecii Ia un credinţă, fiind astfel dusă în
e foarte puţin — înseamnă că jugăr şi veţi vedea că nu e prea eroare, nu se ia nici o măsură
Puţină gramatică. nu dea prea mult de gân­
pe un câmp, pe care şoarecii mare nici o oboseală, nici o de îndreptare şi răul continuă
dit cetitorilor. spre satisfacţia sufletească a
s’au înmulţit — şoarecii, aceştia cheltuială.
fură de la plugar 20.000X20 gr. N. N. Cum se scrie. Aşa dar: Sfântul Gheor- duşmanilor noştri, cari au toată
ghe prescurtat se scrie ^,f grija să-l alimenteze lor timp
care se pun la afumat, Sf. Gheorg^te, Gheorghe sau Sftul Gheor- prin coadele de topor.
Cam preparăm şnocile. după
IV, Afumarea se face într’un nu Sft. Qheorghe. ghe (întrebuinţând şi ulti­ Ca dovadă că binevoitorii
După CC porcul este tăiat, butoi dela care se scoate un ma silabă a cuvântului) şi noştri concetăţeni, cunosc a-
opărit şi curăţat, i se taie burta fund, iar în celalalt fund se A scrie corect, este „nu",
se bat câte-va cuie de care întotdeauna apreciat de tofi. în nici nu caz nu este co­ ceastă stare de lucruri şi chiar
drept prin mijloc, de la coadă
spre cap şi i se scot mărun­ se agaţă şuncile şi bucăţile ce rect a se scrie sau profită de ea este indrăsneala
Mai mult că în alte părţi,
taiele. Apoi se taie şi spinarea, se afumă (piept. Costiţe etc). în aceste locuri se schimo­ 99 misterioasă, prin case contele
drept prin mijloc, aşa fel ca să Butoiul se .aşază pe cîte va Bethlen o aruncat dela tribuna
se obţină două jumătăţi egale. cărămizi aşa ca să se poată nosesc foarte mult cuvin­
Se scot şuncile dinapoi, apoi
cele dinainte şi pieptul, toate
mai cărnoase ; restul porcului
fiind mai mult grăsime.
face foc sub el, flacăra să fie
mică aşa ca să nu ajungă la
doage, iar fumul să între în
butoi.
tele.
Să luăm I la întâmplare
cuvântul: Sfântul-Gheorghe
(scris corect).
CALENDAR parlamentului românesc, o serie
acuzaţiuni din domeniul fan-
teziei, aduse neamului nostru.
Răspunsul la acest limbaj in-
Şuncile se prepară în modul Se procedează aşa : se agaţă IANUARIE drăsneţ i-a fost dat la timp de
următor: şuncile, se face focul cu rume- Pe toate âctele oficiale,
I, Se curăţă bine de perii gătură, se aşează butoiul pe ca şi pe cele particulare, 31 zile către ilustrul nostru bărbat de
rămaşi şi se freacă bine cu cărămizi. Se ţim la fum trei corespondentă,; ştampile, stat N, Titulescu şi de către
silitră, după care se pun într'o zile, după care se încearcă. etc. vedem : Sft.-Gheorghe. M Tăerea Impr. Sf, Vasile cel ce a cântat odinioară in
copaie acoperindu-se cu multă Dacă nu s'a afumat destul se Sfântul prescurtat se scrie J Sf. Silvestru al Romei versuri vitregia vremurilor
sare, la care se adaugă boabe mai ţin ozi. V Pr, Maliachi maghiare, O Goga, Să fie oare
de priper şi foi de dafin. Aici VI, Se scot şi se ţin până numai şi în nici un
se ţin şuncile cam 5—6 zile, în primăvară- caz, nu se pate scrie pre­ S Sob, celor 70 ap, Sf, de ajuns acest răspuns ?
în care timp se întorc, în fie Fierberea. Se spală cu apă scurtat. ",Sft.“ sau „Sftu,“ D Muc. Teop, Teona Cei pătrunşi până în adâncul
care zi când pe o parte, când călduţă, apoi se fierb într'un Prescurtarea unui cuvânt, sufletului de problemele româ­
pe alta, vas mare, aşa ca să fie aco­ se face scoţând unele litere; L t Botezul Domnului neşti ce sunt astăzi la ordinea
II, După aceasta şuncile se perite peste tot cu apă, Inapă M t Sf. loan Botezătorul de zi pe aceste meleaguri, îşi
pun într'o putinică cu sara­ se pune piper, enibalar, foi astfel; D., Dna. pentru
Domn, Doamna; Sf. pentru Cuv. Domnica şi Emilian vor găsi singuri răspunsul fără
mură tare (aşa ca să plutească de dafin.
oul în ea) şi aci, afundate aşa Când a fiert aproape de tot Sfântul, Dtru pentru Du­ J Muc, Polieuct multă greutate,
ca apa să treacă peste ele, se scurge apa, se acopere cu mitru : Gh. pentru Gheor- V Sf, Grigorie al Nişei Gh, Vasilescu
se ţin cam două săptămâni. vin (1—2 litru) şi se fierbe ghe, etc. S Sf. Cuv, Teodor Olteni
III, De acum şuncile se scot, pînă ce şuncile au înghiţit tot D Muc, Tatiaua
se pun în apă rece timp de vinul. E bine să se lege cu Toate numele prescurtate
sfoară înainte de fierbere trebuesc foarte bine cunos- Citiţi şi răspândiţi
24 ore şi se spânzură la vint,
ca să se svinte încă două zile. Şunca trebuie păstrată la frig. cute şi prescurtarea lor să „Neamul Nostru"
Tipărit în tipografia „Minerva<f Sft.-Gheorghe» Btr. Ştefan cel Mare No. 15*