R A P E L U L ROŞU 1 2 .

2 4 5 • 3 •

CRONICĂ LUGOJE ANĂ

NOUL SE AFIRMĂ CU VIGOARE
m fost nu de mult la Lugoj. Printre sutele,
Un destin din
A chiar miile da popasuri lugojene, majo­
ritatea absorbite de conturul unei ima­
gini comune, cu aglomerări citadine, cu
forfota străzilor, cu f a n t e z i a generos risipi­
26 de mii
La sfîrşitul acestui an,
tă in vitrinele feluritelor magazine, a d e v ă r a t e populaţia activă a munici­
piului, populaţia încadrată
porturi în care este debarcat pentru a intra tn cir­
în muncă se va apropia de
cuitul consumului întregul efort de creaţie umană, 26 de mii. Printre cei care
ultimul popas •s-a relevat intr-o imagine distinctă pe au parcurs aproape integral
retina memoriei. Probabil că acumulările de fapte acest traseu al dezvoltării
strecurate discret printre coloanele cotidianului s-au sale economice se numără şl
regăsit dintr-o dată pentru a pleda cu forţe unite in Clara Szatmary. Nici nu îm­
favoarea susţinerii unui „nou venit“ care încetează plinise 14 ani cînd mama ei
brusc să accepte tiparele obişnuitului. Zic probabil a luat-o de mînă şi a dus-o
cînd, de fapt, trebuie să spun cu certitudine. „Prie­ la Filatura de mătase natu­
tene“, îţi şopteşte el cu elegantă demnitate, „eu nu rală. In altă parte nici nu
mai sínt acela pe care îl ştii. Priveşte bine la mine, prea aveai unde la Lugoj.
ştergeţi de pe ochi colbul mărunţişurilor şi potriveş- Acasă, tatăl ei abia prididea
te-ţi paşii după ceasornicul meu. Te încredinţez că cu reparatul încălţărilor
l-am învăţat să meargă mai exact, mai aproape de pentru a o scoate la capăt
bătăile timpului". L-am ascultat şi abia acuma încerc cu nevoile zilnice ale unei
să desluşesc ceea ce-mi povestise cu precizia pe care familii cu 7 copii. Şi ast­
l-o intuisem din primul moment din biografia sa. fel, Clara Stauber, 7 ani
mai tîrziu devenită Szatma­
ry, pentru ca peste un total
de 35 de ani să ajungă bu­
Pe malul d re p t al Timişului nica îmel alte Clara, Mihă- De-ar fi apă vorbitoare, TimLşul lugojean ar putea multe povesti despre cele ce
i-au fost date să vadă de-a lungul secularei istorii a localităţii. Un capitol bogat in
iescu, tanti Clara de azi,
S-a inttmplat că a trebuit să pentru anii aceia. Ştiu cu lucrează în acelaşi loc şi In fapte cite nu au putut laolaltă veacurile să adune, il constituie prezentul ultime­
tn e rg d e la Filatura de mă­ certitudine insă că persona­ aceeaşi meserie la Filatura lor 4 decenii. In imagine doar cîteva sute din cete peste 8.000 apartamente con­
tase naturală plnă in cen­ litatea unei aşezări urbane de mătase naturală. struite în anii socialismului. (Foto : E. ROBICSEK)
tru, la muzeu. Am luat-o pe se exprimă şi prin vigoarea Azi, 14 ani reprezintă
ifos de-a lungul Timişului, el edilitar-gospodărească şl vîrsta marilor opţiuni. Pen­ nlrii cu ele, aşa cum s-au
ct ;îndul de a rememora că aceasta din urmă este tru ea, atunci, a visa putea întipărit in memorie este P a rtic ip a n ţi a c tiv i ia fă u rire a
locuri cunoscute pentru pri­ imposibil de conceput dacă să însemne, eventual, o pe­ copleşită de bucuria de a şti
ma dată In urmă cu aproa­ nu este susţinută de o for­ reche de pantofi. Imagina­ că in tot ceea ce ai făcut, viitorului
pe 40 de ani. Memoria co­ ţă economică dinamică, ţia, nutrită de speranţă, şi-a ai pus ceva din tine, ai fă­
pilăriei este teribil de tncă- mereu pregătită să pună tn găsit un reazim de nădejde cut-o temeinic. Ea, genera­ Poţi spune că tţl practici caoiin a scăzut cu 19 la su­
In bucuria muncii eliberată ţia ei veterană de acum, a cum trebuie profesia doar tă. Locul său a fost luat de
de capriciile cîtorva profi­ consolidat temelia necesară atunci cînd ştiutului îi a- serpentin, perlit şl argilă
tori. S-au adunat anii, dar împlinirii altor visuri, mai daugi ceva din forţa inteli­ de Medgidia. Drept urmare,
o dată cu ei s-au rotunjit şl temerare, pe potriva noilor genţei proprii, animat de s-a îmbunătăţit rezistenţa
împlinirile. Bucuria reîntîl- vremi. convingerea că numai ast­ la diferiţi agenţi chimici, la
fel 1 se poate conferi atri­ şoc termic şi la harisare.
•\Y\\\\V\\\\V\\\\\V ,Y\\\\\\Â\VkW.\YV4 butul de noutate. Este o in­ La nivelul unul an de zile,
• Tn ultimii 40 de ani, dar mai ales după vestiţie pe drept cuvint cheltuielile de producţie se
considerată a avea cel mal reduc cu cca. un milion de
cel de-al IX-lea Congres al partidului, în ridicat indice de rentabili­
econom ia municipiului Lugoj s-au investit a- tate. A fi risipitor cu mate­ lei. De la începutul anului
de cînd a fost introdusă în
p ro ap e 4 miliarde de lei. Drept urm are, pro- ria cenuşie înseamnă să în­ procesul de fabricaţie, pro­
\ ducfia industriala a anului 1944 se realizează grădeşti risipa de resurse ducţia de faianţă decorati­
\ în prezent în numai o săptam înă de zile. materiale. Mai înseamnă să vă şl albă de calitatea I a
® F a|ă de 1965, productivitatea muncii accelerezi ritmul dezvoltării.
crescut cu 19 ia sută faţă
din industria municipiului a crescut de peste O disciplină la care lugo­ de „vîrful“ înregistrat în
2 ori. în acest an ea urm ează să fie superi­ jenii au dat întotdeauna 1983. Pe această cale, sec­
răspunsuri de nota 10. Aşa ţia înregistrează lunar un
tn Imagine, una din modernele secţii ale octogenarei o a ră anului precedent cu 16 la sută. în c o n ­ cum au făcut-o la o recentă
Filaturi de mătase naturală din Lugoj, întinerită tn ul­ tul ei figurează cea mai m are parte din spo- „examinare“ tinerii specia­ spor la producţia marfă în
timii ani cu utilaje care au făcut ca productivitatea \ rul de producfie industrială care, la sfîrşitul lişti de la întreprinderea valoare de cca. 200.000 tei.
muncii să crească de aproape nouă ori. Planul pe 5 luni la produc­
anului, va reprezenta un total de 3,1 miliarde de produse ceramice — Ana ţia fizică a fost depăşit cu
pâţtnată cind e vorba să-şi valoare talentul, hărnicia şl de lei. Matei, Nicolae Vodă, Sînzia-
ocrotească amănuntele. Pe spiritul creator al oameni­ na Danciu şl Iosif Matei. 1,5 la sută iar la export cu
• In municipiul Lugoj funcţionează astăzi 5.000 mp de faianţă. Totul
la început de iulie m-a luat lor săi. Timişul şi-a oferit 4 licee, o şcoală profesională, 13 şcoli ge­ Pornind de la elementarul
tata cu el la oraş să vindem malurile pentru a fl trans­ adevăr că ştiinţa îşi vede obţinut fără nici o altă chel­
mere din cele văratice. Nu formate şi intr-un Ioc al nerale, 20 de grădiniţe cu program normal liniştită de ale ei furnizînd tuială în afara celei de In­
nădăjduia el să se îmbogă­ mărturiilor despre prezent. şi prelungit. De educaţia celor peste 11 mii zilnic date noi, împreună cu teligenţă creatoare I Este
ţească, dar, oricum, de-aca- Privind la panourile unde de elevi se ocupă peste 500 de cadre didac­ institutul de specialitate, el un exemplu din foarte mul­
mal toate întreprinderile o- tice. Pentru buna desfăşurare a procesului s-au apucat să scotocească tele pe care le-am putea da.
■ă plecaserăm cu nişte so­
coteli optimiste. In două zi­ raşulul şi-au pus la vedere [ de învăţămînt, în ultimele două decenii s-au noutăţile din domeniu şi au Noul, ca stare de spirit te
le am vindut atttea mere chipurile oamenilor ce se ajuns la concluzia — dorită, fntimpină la Lugoj, la fel
disting prin faptele lor, construit 70 noi săli de clasă, ateliere şi la­ desigur — că pot înlocui
Cit să pot mînca un send- bo rato are, săli de gim nastică, internate şco­ ca peste tot în România ani­
m-am gîndit că biografia reţeta fabricării faianţei si- lor luminoşi ai socialismu­
yicl — noutate absolută
dezvoltării unei localităţi lare cu o capacitate de 700 de locuri. licioase cu o reţetă de fa­ lui, pretutindeni.
pentru un copil crescut cu este o sinteză a biografiei
mălai — şl să cumpăr un ianţă serpentino-perlittcă.
tuturor. Procentul consumului de ION DANC.EA
briceag. Restul merelor
le-am lăsat la unul, Negru,
prieten de-al tatei. Acolo
au putrezit. Tirgul a ţinut
Să adeverească zicala cu
socotelile de acasă. Malul
drept al Timişului era locul
unde, de la un capăt la al­
tul al anului ţăranii din
împrejurimi îşi ofereau
roadele clmpului, de cele
mai multe ori nu pentru a
prinde cheag, ci pentru a
face un ban cu care să o
scoată la capăt pînă la sftr-
şitul lunii. Cine vrea să-şi
aducă aminte, nu poate ui­
ta acel loc înţesat cu lume,
mărginit — in afară de 2-3
excepţii — de case Imbătrl-
nite, plin de tarabe unde
I.U.P.S. „9 Mai", primul „venit" în Ordinea dezvoltării industriei Meşteşugul fabricării cărămizilor are la Lugoj o vechime do peste
hmaistorii“, vestiţii „mais­
tori al Lugojului* îşi vin­ constructoare de maşini din municipiul Lugoj. Maşinile şi piesele 130 de ani. Azi, printr-un mare volum de Investiţii, concretizate în noi
spaţii de producţie şi utilaje moderne, de m are productivitate, colec­
deau marfa. de schimb produse de tlnăra întreprindere, de o ridicată complexitate tivul de oameni ai muncii de la I.P.C. „Mondial" şl-a Înnobilat tra­
Nu ştiu să existe vreo tehnică, valorifică din pUn Inteligenţa ereatoare şl competenţa profe­ diţia prin asimilarea in fabricaţie a faianţei şi obiectelor sanitare, de­
•ncrare plastică. Ilustrativă sională a lugojenilor. osebit de apreciate de beneficiari pentru calitatea şi frumuseţe» lo».