Nr. 151.—1908. GAZETA TR A NS IL VÂNT EL Pagina 8.

număr, care este o adevărată mândrie a „Dimineaţali (Bucureşti) : lor de găină şi porumb, a cauzat pagube mas-fiul, tradusă de d. H. Lecca; »La idées
noastră. Se poate comanda şi prin admi­ în deosebi strugurilor. de M-me Aubrey«, de Dumas-fiul, tradusă
nistraţia ziarului nostru«. »Am primit la redacţie numărul ju ­ de d. general Bengescu-Dabija; »Maître
bilar al »Gazetei Transilvaniei«. Numărul In Copşa şi ju r a bătut grindina, care
a ţinut 10 minute, nimicind cu desăvârşire Guérin«, de Emil Augier, tradusă de d.
„Telegraful Român“ : în chestiune e un adevărat volum, de 132 Brătescu-Voineşti; »La femme nue«, de Ba­
pagini în quarto, bogat în fotografii, ce viile şi porumbul.
»Numărul jubilar al »Gazetei Tran­ reprezintă pagini din numerile vechi ale Tot asemenea din Turda, Târgul- taille, tradusă de d. G. Ranetti; »M-me
silvaniei« a apărut şp s’a trimis tuturor acestei gazete, fotografiile întemeietorilor Mureşului, din Kecskemét ş. a. ne vin ştiri Junger la Oestratt«, de Ibsen, tradusă de
abonenţilor. E un op voluminos, de 132 şi ale celor ce au condus’o în urmă, cât despre furtuni şi grindini, cari au pricinuit d. H. Frollo; »Der Teufel«, de Molnár, tra ­
pagini, cu un cuprins bogat şi de mare 1 şi ale celor cari au colaborat pănă în pre­ 1pagube însemnate pretutindeni. dusă de d. P. Gusty; »L’amour veille«, tra ­
preţ, cu număroase ilustraţiuni şi facsi­ zent. Atât din Transilvania din regat, cât In Europa de vest s’a schimbat de dusă de d. D. Anghel; »Egmont«, de Goethe,
mile. Invălitoarea ne arată în miniatură şi din toate ţările locuite de români, d-1 asemenea timpul. Din Zürich se anunţă, tradusă de d. St. O Iosif (această piesă se
primul număr al »Gazetei« apărut în 12 Mureşianu a primit număroase felicitări că pe acolo au căzut mari zăpezi. Grosi­ va pune în scenă cu muzica de Beetho­
Martie v. 1838, şi ultima pagină a numă­ pentru jubileul în chestiune; multe din mea zăpezii, trece peste o jumătate metru. ven); »Don Carlos«, de Schiller, tradusă
rului jubilar o împodobeşte numărul din 12 aceste felicitări sunt reproduse. Vom avea In Vogezi, precum se scrie din Strassburg, de d. G. Coşbuc; »Un faliment«, de Björn-
Martie v. 1908 al »Gazetei«. îndemnăm pe însă ocaziunea să vorbim în curând mai a ţinut ninsoarea vre-o 15 oare, neîntre­ son, tradusă de d. B. Hetrat; şi »Márul*,
toţi cărturarii noştri să-şi procure acest pe larg de acest număr jubiiar, care nu ru p t — In părţile nordice ale Italiei tim­ piesă originală în 2 acte de d. Z. Bârsan.
număr jubilar al »Gazetei«, care se vinde interesează numai presa românească de pul este de câteva zile abnormal. Au fost Numire. Ni-se anunţă din Bucureşti,
în favorul fondului pentru ajutorarea ga­ peste munţi, ci întreaga presă românească ruperi mari de nori, cari au pricinuit prin că d-nul Sandu, fost elev al şcoalei de
zetarilor români dela noi«. de pretutindeni.« singuraticele văi o mulţime de pagube. agricultură deia Herăstrău şi diplomat ai
Printre munţi a căzut zăpadă. Timpul unei şcoale superioare de agricultură dini.
In „Lupta“ de eri d-1 Lucian e rece. Germania, a fost numit director ai şcoa­
Bolcaş scrie din incidentul apariţiei Din Budapesta ni se scrie: La ţă, căDin Bucureşti de asemenea se anun­ lei do agricultură dela Herăstrău.
numărului nostru jubilar un însufleţit timpul său v’aţi ocupat pe larg cu treruptă dinmulte prin locuri comunicaţia e în­
cauza ploilor. Grindină In mărimea nucilor. Din
artieol, din care reproducem urmă­ afacerea d-lui dep. Dr. Maniu, care Bicaz-Dămuc ni se scrie: După o secetă
toarele părţi: fusese tras la răspundere de cătră Cabulă de cifre in vieaţa lui Avram îndelungată, cari aici pre munţi nu se
IanCU. Primim deia un amic al foaiei noa­ prea întâmplă, în 15 1. c. st. n. între oarele
»Ca un sol al sărbătorii consfinţite biroul camerei advocaţilor din Cluj, stre următoarea notiţă interesantă: Se
prin jertle do muncă şi suferinţi primim fiindcă a folosit plicuri eu inscripţie 4 şi 5 p. m. s’a lăsat o ploaie şi presta
ştie că în viaţa multor oameni pare a avea comuna noastră Dămuc, care e situată iu
de mult aşteptatul număr jubilar al »Ga­ românească. De asemenea ştiţi că d-1 un rost deosebit câte o cifră. Este ca o
zetei Transilvaniei« la împlinirea alor 70 graniţa României — erumpând într’o grin­
dep. Maniu a primit din partea came­ cabulă, care pare a stăpâni vieaţa şi moar­ dină de mărimea nucilor care şi a 3 zi s’a
ani dela înfiinţare... tea omului. E cunoscută cabula de 7 in
»Ca o oglindă curată a vremîlor tre­
rei drept „pedeapsă“ un dorgatoriu, istoria biblică, cabula n-rului 13 în istoria
mai văzut, şi care întro jum ătate de oară
a prefăcut în pământ păşiunea, fânaţul
cute şi a celor de faţă, cu toate puterile pe motiv că prin folosirea plicurilor Franţei şi aşa mai departe. Cabula lui şi sămânătura de orzi de pu muntele nu­
noastre puţine, cu toate străduinţele ne­ cu inscripţie românească a „demon­ Avram lancu, eroul din 1848, — lucru ciu­ mit »Aseu« proprietatea comunei Ciuc
astâmpărate, cu toate primejdiile şi prigo­ strat contra limbei statului“. In con­ dat, — a fost tocmai cifra 48. Avram Mădăraş. Acest munte de veacuri e
nirile — ne stă înainte numărul iubîlar tra acestei „sentinţe“ d-1 Dr. Maniu lancu s’a născut la 1824, o cifră, care este arândat de 43 locuitori români din comuna
al »Gazetei Transilvaniei« care numără 70 a apelat la curtea de cassaţie din divizibilă cu 48 (de 38X48=1824); anul Dămuc, cari vara şi iarna trăesc cu vitele
de ani. cel mai memorabil al vieţii sale este anul acolo, fiindcă numai din aceia se susţin.
Budapesta — care a confirmat sen­ 1848, (iarăşi 4 8 !) nu numai pentru rolul In urma pioaiei şi grindinei a esundat pă-
»Cu ia un exemplu viu privim la tinţa camerei advocaţilox1. său istoric din acest an, ci şi pentru că în
activitatea de 70 de ani a »Gazetei Tran­ raiele »Glodu«, şi Aseu, cari au înecat mai
silvaniei« ca la un îndemn încurajator, dar Nici că se putea altfel! acest an ajunge lancu în cumpăna vieţii, multe vite, şi au spălat şi înnecat târlele
şi ca la un memento grav : staţi tineri v. având 24 ani împliniţi şi având să tră ­ a mai multor oameni — cu nutremântul
luptători şi vă măsuraţi puterile mai îna­ iască încă 24 ani. lancu de fapt moare în avut şi recvisitele de economie, fiindcă pe
inte de a vă arunca în rândurile luptei ! etate de 48 ani, ia 1872; — iar anul morţii aicea numai în săptămâna curentă s’a
Veţi avea voi acea tărie a credinţei, acea
stăruinţă în lucrare, acea hotărâre spre o
ŞTIRILE ZILEI. sale : 1872 iarăşi este divizibil cu 4 8 ; de
39X48=1872. — Cabula aceasta confirmă
început munca fânului.
Bicaz-dămuc la 18 Iulie 1908.
jertfă ce nu cunoaşte stavilă, pe care fii — 10 Iulie v. faptul, că lancu şi 48 sunt noţiuni pe veci Oemetriu Drágán,
de grăniţeri — adevăraţi grăniţeri ai nea­ nedespărţite. preot.
mului şi dânşii — au dus’o de pe dealul Furtuni şi ruperi de nori. După o se­
cetă de câteva săptămâni, când căldurile Dreptul disciplinar ai învăţătorului. Cursul administrativ notarial din Târ-
Gherşei şi au plămădit’o sub stâncile Curia din Budapesta, scrie »Tel. Rom.«, s’a gul-Mureşului J’au absolvat în anul 1907/8
Tâmpei ? deveniseră aproape de nesuferit, de câteva
zile au început ploile în toate părţile; nu ocupat de nou cu un caz, care interesează cu succes următorii tineri români : Grego-
»Momentul acesta, care vesteşte stă­ numai în ţara noastră, ci şi cu deosebire pe învăţătorii noştri. Un învăţător a bătut riu Cetean din Galda-de-jos, loan Cioran
ruinţa glorioasă a unei familii însufleţite in vestul Europei. La noi, ’ în deosebi în un copil în şcoală. Mama copilului l’a dat din Branicica, Aurel Cantor din Căciulata,
în fruntea luptelor neamului nostru, e însă comitatul Hunedoarei s’au deslănţuit fur­ în judecată, şi judecătoria cercuală a pe­ loan Giurcoiu din Răşinari, loan Mafteiu
un moment nu numai al acelei familii şi tuni grozave, cari au cauzat stricăciuni depsit pe învăţătorul respectiv cu o amendă din Paloş, luliu Marcu din Oieşdea, Pavel
al bunilor şi însufleţiţilor ei tovarăşi de enorme, atât în bucate, cât şi în sate, stri­ în bani de treizeci coroane. învăţătorul a Mioc din Berlişte, Gavriil Mureşianu din
luptă — ci momentul acesta mai vesteşte când casele, ba nimicind pe alocurea dru­ apelat şi tribunalul regesc l’a achitat. La Spermezeu şi Âugustin Pop din Câmpeni.
şi multa putere de viaţă ce e sălăşluită în murile şi liniile ferate. cererea procurorului, curia s’a ocupat din
vinele naţiunei noastre«. oficiu cu afacerea şi a declarat, că tribu­ Cununiß. D-nul Hie G. Furnică şi
Iată ştirile cele mai nouă despre ploi, nalul a greşit, când a achitat pe învăţăto­ d-şoara Marina I). Tanislau din Braşov,
grindină şi furtuni: Alaltăeri după amiazi rul acuzat, fiindcă acestuia nu-i compete îşi vor serba cununia lor religioasă Dumi­
„Voinţa Naţională" ( B u c u r e ş t i / : a fost o rupere de nori uriaşă în întreg dreptul să bată elevii din şcoală. necă în 13 (26) Iulie a. c. la orele 12 din
»Primim la redacţie numărul jubilar comitatul Hunedoarei. Apa, ce năvălea cu zi în biserica Sfintei Treimi de pe Tocile.
al »Gazetei Transilvaniei« din Braşov scos furie de pe munţi, a umflat aşa pe neaş­ Achitaţi. Pentru agitaţie săvârşită pe Nuni : D-na Maria şi loan P. Spuderca.
cu prilejul împlinirei a 70 de ani dela teptate râul Streiu, încât revărsându-se a vremea alegerilor au fost împrocesuaţi
apariţia primului număr. »Număr jubilar«, dus cu sine bucate şi fânul, adunate pe domnii: Dr. Iacob Hotăran advocat, loan Noul muzeu de istorie naturală din
— e un mod de a vorbi. De fapt este câmp, şi a stricat toate podurile. Atât în Jercoşan preot şi George Roşu econom, pe Bucureşti a fost vizitat Duminecă de peste
vorba de un volum luxos de aproape 150 valea Streiului cât şi în jurul Haţegului cari tribunalul din Arad i-a aflat vinovaţi 7500 de persoane. Acest muzeu, scrie »Or­
de pagini, tipărit pe hârtie velină Coperta au fost nimicite şinele trenului, aşa că co­ şi i-a pedepsit cu câte trei, respective două dinea«, în timp de o lună de zile, de când
foarte reuşită, cuprinde clişeul în minia­ municaţia este deocamdată întreruptă. Dru­ săptămâni temniţă de stat, dar tabla re­ a fost deschis, şi până acuma a fost vizi­
tură al primului număr din »Gazeta de murile sunt stricate cu desăvârşire. Lângă gească din Oradea-mare i-a achitat. Actul ta t de peste 40.000 de persoane. El atrage
Transilvania« apărut la 12 Martie 1838 şi Haţeg potopul a spălat firăstrăul Peccol, de afirmativă agitaţie a fost săvârşit pe admiraţia tuturor vizitatorilor şi este or­
tipărit cu litere cirilice, precum şi numă­ al cărui inspector a fost îngropat sub ruine. vremea alegerii d-lui Dr. Stefan C. Pop ca ganizat după tipul muzeelor din Germania.
rul dela 12 Martie 1908. Volumul cuprinde Cadavrul a fost găsit eri. Tot acolo au deputat dietal în cercul electoral ai Siriei. D-1 Dr. Antipa, directorul acestui muzeu,
o privire istorică, asupra activităţei atât fost duse de apă 25 case. In Sângeorghiul care va pleca zilele acestea în America, se
Streiului a fost asemenea mare potop, Logodnă. Virginia Gall şi Dr. Basiliu va ocupa de cercetarea muzeelor ame­
de lungă şi de bogată în fapte a condu­ Basiota logodiţi. A ud-Cluj 20 Iulie 1908. ricano.
cătorilor »Gazetei«, portretele şi biogra­ care a dus cu sine 40 vite ale satului. La
fiile oamenilor de seamă a [Românilor de şinele spălate de ploaie lucră neîntrerupt Felicitările noastre !
500 lucrători, aşa că peste 2 zile, comuni­ inteligenţa română din Giaciiigârbău şi
peste munţi şi nenumăratele adrese de Direcţia Teatrului Naţional din Bucu­ jur invită la Petrecerea cu dans ce se va
felicitare primite la redacţia »Gazetei« din caţia poate fi reluată. reşti a hotărât, precum ni se scrie, ca în aranja la 2 August st. n. 1908. în pavilo­
toate părţile locuite de Români. Vom face Din Arad se anunţă, că acolo a fost stagiunea ce va începe ia toamnă să se nul de v-.ră din grădina şcoalei confesio­
pe larg o dare de seamă asupra acestei asemenea mare furtună, împreunată cu reprezinte următoarele piese: »Alt Heidel­ nale gr. cat. din Csakigârbău în favorul
lucrări, într’unul din numerele noastre grindină, pricinuind multe pagube. berg«, de Förster, tradusă de d. Ovid Den- bisericii gr. cat. Preţul întrărei: de per­
viitoare«. ____ La Orşova grindina de mărimea ouă- suşianu; »La femme de ’Claude«, de Du- soană 2 cor., de familie până ia 3 membri
4 cor., deia 3 membri în sus de fi9- are
sine pe copil în curte, i-a pus mânile pe vestesc multe cazuri de acestea. împăratul Mânia, fireşte, nu aduce totdeauna persoană câte 1 cor, începutul la 7 oare
un lemn şi cu toporul i le-a tăiat pe-amân- Romei, Nerva, acel care a luat copil de moarte, dar totdeauna pricinueşte vr’un sara: Ofertele şi suprasoivirile marini-
două din încheietura palmelor. La ţipetele suflet pe Traian şi l-a făcut urmaş al său rău şi produce tulburări mari în organis­ moase se primesc cu mulţumită şl se vor
copilului a alergat mamă-sa şi când a văzut în scaunul împărăţiei, era un bătrân bun mul nostru. cuita pe cale ziaristică. Comitetul aranja­
sângele şi pe copil leşinat şi fără mâni, a şi blând de altfel, dar se mânia lesne, tară De multe ori ne vatămă sănătatea ; tor: lovian Andreiu protop. preşedinte.
înebunit de groază. Bărbatul, după câteva însă a face vr’un rău cuiva. Şi tocmai din Dr. loan Sliam adv. preşedinte. Paul Roşea
clipite şi-a venit în fire şi cunoscându-şi mulţi din mânie capătă dambiale, alţii S8
mânie a murit, căci într’o zi văzând tără îmbolnăvesc de alte boale. Mânia mai ales protop. v. preşedinte. Vasiliu Popp protop.
păcatul şi văzându-şi şi copilul mort şi veste în faţa sa pe un senator care-1 in­ v. preşedinte. Victor Popp când. adv.
nevasta nt bună, a intrat într’o poiată şi pe vremea când eşti la masă, produce se­
sultase, atâta mânie l’a năpădit, că a căzut rioase boale de stomac, şi în cel mai bun maiordom. loan Domşa Andreiu, preot se­
s’a spânzurat. In faptul acesta, negreşit, jos fără suflare. Alt împărat roman, Va- caz îţi pierde cu totul pofta de mâncare. cretar. Victor Varga preot, cassar, şi încă
cauza cea d ntâi a fost nesocotinţa sătea­ letian, a murit tot într’o mânie ce i-a 23 membri în comitetul aranjator.
nului, să-şi lase banii ori şi unde. Dar cuprins, auzind de biruinţele Germanilor. Astfel mânia aduce omului mânios
cauza cea mare a nenorocirii a fost tur­ Un vestit doctor rus, Rogianowsky, văzând multă vătămare a sănătăţii, şi e deci în Odăi de închiriat în viila Kertsch cu
bata mânie a lui. Şi mai citisem un c»z, la o operaţie pa un asistent al său că interesul sănătăţ i sale proprii ca omul să preţuri moderate, pe zi, săptămână sau
întâmplat tot la noi şi povestit de gazete, umblă neîndemânatic cu cuţitul, s’a mâniat nu se mânie. Că mânia e o pornire natu­ lună (parte din ele nou mobilate). Fiecare
cum un sătean înfuriindu-se pentru nimica aşa de tare că a căzut grămadă mort. Şi rală a oricărui om, o pornire înăscută, odaie cu vedere pe promenadă, unde este
toată, dintr’o neînţelegere cu nevastă-sa, faimosul chirurg englez Sir lohn Hunter a asta nu e o scuză, căci fiecare om are muzică mai în fîe-care zi. Serviciul şi cu­
a luat puşca din cuiu şi şi-a ucis soţia cu murit tot din cauza mâniei. minte şi atârnă de el să-şi domolească şi răţenia exemplare.
un glonte, apoi de teamă şi de desnădejde însumi eu am văzut într’un oraş din să-şi ţie în frâu mânia. Nu e scuză că ai
şi-a aprins casa şi s’a spânzurat şi el. Şi Germania murind trăznit în ţaţa mea, un tăcut ceea şi ceea în mânie, câtă vreme Rectificare. In numărul poporal tre­
avea trei copii mici, pe care într’o năvală ai judecată peste care poţi fi stăpân : sunt, cut, s’a strecurat la rubrica : Act de mul-
bărbat tânăr, din cauza mâniei. Era însu­ ţăimită, o eroare. Pe pag. 5, şirul 39 de
de mânie i-a făcut orfani de amândoi pă­ rat de curând şi călătoria cu soţia sa ; iar adevărat, şi oameni cari nu se pot stă­
rinţii, le-a aprins şi căscioara, ca să ră- pâni, dar virtutea cea mare este tocmai sus în jos, are să se cetească în loc de
mânia l-a apucat pentru întârzierea chel­ 657 coroane, 470 70 coroane
mâe pe drumuri. nerului de a-i aduce o mâncare comandată. obicinuirea de a se stăpâni.
Dar chiar dacă în mânie omul nu Adevărat e câ-i amânase prea mult chel­ Candidat de advocat cu praxă cores­
face rău altora, îşi face sie-şi totdeauna, nerul, şi când la observaţia lui, chelnerul G. Coşhuc. punzătoare şi care vorbeşte perfect limba
pentrucă mânia când năvăleşte de-odată i-a răspuns cam batjocurilor, el s’a ridicat română şi maghiară, află imediat aplicare
pe om cu toată puterea ei, îi poate prici­ furios, cred că cu gândul să pălmuiască în cancelaria subscrisului Dr. loan Malaiu
n ii moartea. Câţi oameni n’au murit trăz- pe chelner, dar abia s’a repezit in sus, advocat Ó-Radna, comitatul Beszlercze-
niţi în accese de furie ! In istorie se po- când a căzut ca un buştean sub masă. Naszód.