sint fäcute cunoscute, ,,penalitä1ile dumneavoasträ

constituie urr social este subordonat unei noi tanscendenfe . in loc ca legea
abuz de putere; statutul dumneavoashäjuridic,
o uzurpare flagran,i; frcutä pentu onr, dimpotivä" omul este ficut pentu lege.
poligia, proc^esele gi execufiile dumneavoasträ,
tbt atitä actc Proudhon merge pinä la a considera teoria lui Rousseau ca o
abrrzrve"tz,.In astfel de condilii, angajamentul
meu ar semäna cu a claselor avute: ,,...contractul social, in conceplia lui
o veritabilä semnäturä in arb. Iar proüdhon
il uport or"ura urii.1 nu este altceva decit alianla ofensivä gi defensivä a
peRousseau:
care posedä impotriva celor care nu posedä
Dumneavoasträ, care afi contestat atit de energic proprie_ ,,Pact al urii", ,,rnonument de incurabilä mizantropie", ,,coalifle
tatea, care a{i condamnat cu atita elocvenfä inegatiiatea ilor proprietäfii, ai comergului 9i ai industriei impotriva
condifiilor sociale, ce conditii, ce mogtenire'mi_af Usat if lor proletariatului",,propoväduire a räzboiului social"
in
Republica dumneavoasträ, ca sä vä credeli indrept;ft
judecali, sä mä aruncafi in inchisoare, sä_mi
st;; invectivele lui Proudhon se abat ca grindina asupra Contrac-
luali'via1a qi social al,,vitlttosului Jean-Jacques", oaia sa neagrä. Profitind
onoarea? Declamator perfid ce sintefi, afi tunat gi'a1i
trtge_ o anumitä obscuritate a acestui text dificil, lui Proudhon nu ii
rat atita impotriva exploatatorilor
9i tiranilor doär sa äa greu sä descopere ambiguitä1i gi contradicfii. De exemplu,
läsafi apoi lipsit de apärare in fala lorr23? "ä
ce ne prezintäpoporul dreptturicul suveran, afirmind cä legea

Rousseau definegte raliunea de a fi a pactului ie sä exprime voinla tuturor, Rousseau abandoneazä pe furig
social in termenii
urmätori: ,,Gäsirea unei forme de asociere care sä apere principiu, punind" in locul voinlei generale, voinla majoritätii.
gi sä i, sub pretextul cä o nafiune nu are räganil necesar de a se
protejeze, cu toatä fo4a comunä, persoana gi
bunurile Recarui in mod constant de chestiunile publice, autorul Contractului
asociat gi prin care fiecare, unindu-se cu to.ti ceiLlf,
,e nu ., ,rrp*a ial ,,rev'rnepe cale electoralä la ideea numirii reprezentanlilor
de fapt decit lui insugi gi sä räminä la fel dä liber
ca mai in ahte..t24.
a mandatarilor care legifereazä in numele poporului gi ale cäror
Proudhon e de acord. Acestea sintcondiliile contactului
sociar, vor aveaputere de l€ge"rzo. Astfel, in locul unei trartzaclä
lEfe nu au valoare de.cit pentru protLclia persoanelor gi a
gi personale, conformä cu interesele sale, cetäleanului ii
bunurilor. Protecfionistprin eienla, päctul astfel definit
lasä ia o ine doarposibilitateade a-gi alege arbitii cupluralitate devoturi,
parte tot ceea ce
line de oblinerea gi transmiterea bunurilor. El ce ii permite lui Rousseau sä redeschidä poarta tiraniei, asta
trece sub täcere toate relafiile interumane concrete.
El face ce ii crease acesteia o aurä de respectabilitate, stabilindu-i
abstracfie de muncä" de schiÄburi, de educaSe
etc., lnn_un cuvint, inpoporulsuveftm:
ignorä tot ceea ce constituie viafä socialä autenticä.
hroudhon considerä cä marea gregealä a lui Rousseau Este oricind posibil, spune Proudhon, sä ne folosim de ideea
a fost aceea
de a crede cä doarindividul este bun gi cä societat.u il p"*"rtrgi.. colectivitätii abstacte a poporului in folosul parazitismului mino-
Pomind de la aceastä,,supozifle mincinoasä" spoliatoare, ritätii gi al opresiunii celor mulli. Este vorba, intr-un cuvint, de
ucrg.S.i-;i
n-aputut ajunge decit lao formäde guvr--i
r*,ptmelegiamai legalizarea haosului social, printr-un qiretlic infelept, de consa-
presw de oameni, gi asta cupropriullor consimpmint. crarea oficialä a säräciei pebaza suveranitäfii poporuluir27.
Altäl spus,
t22
Jbid.
tzs
t23
lbid. ldöe gönörale de la rövolution au XIX" siäcle. Ibid.
I2a
Rousseau, Du controt
126
lbid.
social,I,6. t27
lbid.
184
t85
 Pe scurt, contractul, a$a cum gi-l imagineazä Rousseau, llu
numai cä e departe de a face sä disparä raporturile de subordo-
nare, dar riscä sä le agtaveze chiar, ascunzindu-le in spatclc
paravanului democrafiei.
Väzutä in mod eronat de Rousseau, gindirea socialä a fost, din
fericire, repusä in drepturile ei de cäffe Saint-Simon, care a presimlit
sfirgitul guvemärii oamenilor, care unneazä sä fie inlocuitä cu
administrarea lucrurilor. Este necesar ca instituliile politice sä sc
piardä in interioml ,,organismului indusfial". in mod evidenq inzorü
erei industriale, Proudhon, ca gi adeplii lui Saint-Simon sauAugustc
Comte, nu putea sä prevadä instaurarea puterii tehnocratice gi ir
totalitarismului birocratic, pe cit de insidios, pe atit de implacabil,
aceastä cämagä a luiNessus a societälilor industriale dezvoltate alc
secohrlui al )O(-le4 ftr care despotismul politic ingenuu al cezarismului
inflexibil de altÄdatä a ficut loc la tot felul de forme anonime qi
dulcege ale unei puteri omniprezente, dar de negäsit.
Din saint-simonism, Proudhon reline mai ales intuifa cä,,epocit
actualä este o epocä de tranzilie" gi cä societatea se indreaptir
cätre negarea guvemärii. in ceea ce il privegte, el crede cä, daci-r
secolul al XV[I-lea,,nu fusese derutatde republicanismul clasic,
retrospectiv gi declamator al lui Rousseau", s-ar fi putut ajungc,
,,pe cale juridicä", adicä dezvoltind ideea contractului, la aceastir
negare a guvernärii. ,,Aceastä negalie, ne spune Proudhon, a fost
dedusä de Saint-Simon din observarea istoricä gi din educafia
umanitä1ii. Am ajuns gi eu la aceeaqi concluzie. [...] Nici o autori-
tate, nici o guvernare nici mäcarpopularä: iatä Revolufia".r28
Cu toate acestea, critica proudhonianä a Statului a migcat mult
mai pulin opinia epocii sale decit critica exercitatä de el la adresa
regimului proprietä!ü, iar importanla acordatä de Proudhon, in opera
sa, problemelor economice a fäcut ca, in vremea sa, ginditorul
politic sä fie intrucitva uitat. Astäzi, dimpotrivä, ceea ce nc
intereseazä in primul rind este critica sa anarhistä impofiva tuhnor
formelor de autoritate.
t28
Jbid.
Critic al autoritö1ü
Proudhon ne previne: critica autoritäfii pe care ne-o prezintä
ii aparline lui. Este critica popoarelor insegi. inscrisä in cadrul
iei istorice, ea reprezintä ,,gindirea secolelor, judecata neamului
Pornind de la absolutismul originilor, puterea a
12e.
it sä dea neincetat inapoi, fäcind concesii la presiunea
; care reclamau tot mai multä libertate. Proudhon trage
concluzia optimistä cä fntä finala fatidicä 9i deja perceptibilä
aici
ireversibilului proces istoric va fi anarhia ,,inleleasä in toate
ile ei..130.
Pinä acum, s-a dat mereu intiietate unei pretinse necesitä1i a
rtului, ca unicä garanfie a ordinii sociale. intre noliunea de
gi cea de ordine ar exista o legäturdcauzaläireversibilä
necesarä, in cadrul cäreia guvernarea ar fr ca-tza, iar ordinea
l. Iatä eternul refren. Mai mult chiar, pentru a se justifica
entia Statului, existä obiceiul de a se scoate in prim-plan
itatea naturalä a oamenilor gi pretinsa imposibilitate de a
ia interesele, ideile gi sentimenkle acestora. Iar asta inseamnä
transformi o problemä de rezolvat in pretext pentru tiranie.
in mutualismul säu, Proudhon exclamä:
Pästori ai popoarelor, cine vä indreptäleqte sä considerafi cä
problema contadicliei dinne interese gi inegalitatea inzestärilor
nu poate frrezolvatä? Cä impärlirea in clase decurge in mod
necesar din aceasta? $i cä, pentru menlinerea acestei distincfii
naturale gi providenliale, este forlanecesarä qi legitimä? Afirm,
dimpotrivä, qi o datä cu mine tofi cei pe care lumea ii numeqte
utopigti pentru cä resping tirania voasträ, cä aceastä solulie
poate fi gäsitäl3t.
Unii au crezut cä au descoperit aceastä solulie fie in comunitate,
in asociere sau chiar in,,seria industrialä'. Proudhon o aflä in
tze
ldöe gönärale de la rövolution au XIX siäcle, studiul al 4-lea, cap. II.
t3o lbid.
t3t lbid.
187
organizarea contractualä a forlelor economice. Reapare aici
prirnaurl ploudhonian al economiei. in resg el ese primul carc reolroagtc
cä toate aceste solugii nu sint incä decit simple ipoteze, insä considerii
cä nimic nu dovedegte cä wewra dinre ele ar fi falsä. Din clipa in
care un contractbilateral ajunge sä fie stabilit, in deplinä libertate
echitate, intre doi semnatari, de ce nu s-ar infmpla la fel qi in cazul
unui contact incheiat inne milioane de indivizi?
Bineinleles, guvemul emite legi menite sä-i limiteze autoritatea,
reglementind totodatä, raporturile dinne cetäfeni. El incearcä astfcl
sä se defineascä precum prim slujitor al unei rafiuni, divine sau
populare, care ä transcende pe indivizi, neaparfinind nimänui dc
fapt, ceea ce il fäcea pe Rousseau sä spunä cä, intr-un sistem
democratic, cetäfeanul, supunindu-se legii, nu se supune decit lui
insugi. Din päcate, de cele mai multe ori, legea se face färä asenti-
mentul meu, in orice caz färä nici un acord explicit din partea mca
gi in ciuda prejudiciului pe care mi-l putea aduce. De fapt, ,,Statul
nu trateazä deloc cu mine, el nu inträ in nici un schimb reciproc;cl
mäjefuiegte. Unde este, deci, legätrr4 legähra de congtün!4 de rafiurc,
de pasiune sau de interes care sämä obligef"trz.
De asemenea, Proudhon contestä energic validitatea legilor
guvemamentale, ,pinze de päianj en pentru bogafi gi potentaf;, lanfuri
pentru cei säräci gi lipsili de putere pe care nici un ofel n-ar putea
sä le rupä, adevärate nävoade in miinile guvernului'(r33. Ni sc
vorbegte delegisimple gi puline la numär. Imposibil! Statul simtc
chemarea irezistibilä de a se ocupä de absolut tot, de alegifera in
toate, in condiliile in care o singurä lege ar fi suficientä, lege carc
s-ar putea formula in modul cel mai simplu gi mai natural: Nn
face[i altora ce nu vreli ca allii sä väfacö: faceli altora ceea
ce-ali dori ca ullti sö väfacä vouö. Or, in mod cu totul evident,
un astfel de principiu nu mai constituie o lege. ,,Este formula
elementarä a justiliei, regula oricär ei trarzacgii,*t3a
132
ldöe gönörale de la rövolution au XIX siäcle, studiul al 4-lea, cap.
t33
lbid.
t34
lbid.
in consecinlä, simplificarea exffemä a legisla,tiei trimite din nou
ideea de contract,care este insägi negafia ideii de autoritate.
i o singurä lege este cu adevärat necesarä: respectul fa!ä de
i de sine, condi,tie suficientäaintemeierü confiactului social.
Ei acestei legi ar duce la disparilia guvernelor. . . ,,Cine
impiedicä, intreabä Proudhon, sä facefi numaidecit aceastä
rplificare? " I 3s Intrebarea persistä.
Trebuie amintit din nou cä ideea d e contract,pe care Proudhon
opune celei de instaurare autoritarä avielii de societate, rämine
de indepärtatä de contractualismul clasic. La Rousseau,
exemplu, contractul social nu exprimä decit punctul de vedere
unui intelectual citadin. Felul de a gindi al lui Proudhon este mai
,,täränesc". El are grijä sä evite o explicalie abstractä 9i
a societäf,i. Nici pacürl social nu este, in viziunea lui, rezultatul
i calcul egoist. Ceea ce ne impinge sä träim aläturi de semenii
i este pur gi simplu un curent de de simpatie pe care il putem
funclionind qi la animaler36. Proudhon inlelege socialitatea
pe o manifestare primitivä a viegii. Un fapt de naturö mai
decitunul deculturö.
in concepgia sa politicä, se pare cä Proudhon a considerat
rhia. inainte de orice, ca fiind firuIconducätor al revoMei. in
pentru el, perspectiva revolufionarä reprezintä ceva ce evocä
umRepublica scopurilor a lui Kant, färä sä lase niciodatä
cä ar fi un sistem pe deplin comparabil cu man<ismul, de
care, la rindul säu, se wea a fi, in acelaqi timp, conceplie
lume, metodä de interpretare a rela,tiilor sociale, teorie a
t35
lbid.
136
Acest instinct preexistä la om, ca gi la animale. Proudhon il descrie frcind apel
sa gi la cunoagterea lumii animale: ,,Unele specii se adunä ca sä t'rneze,
cautä" se cheamä, poetul ar spune chiar cä se invitä sä impart?i prada;in caz de
Il,2 le vedem ajutindu-se, apärindu-se, dindu-gi de veste [. .] . Ce sä mai spunem
.
cäsätoriile lor, despre tandre{ea masculilor pentru femele 9i despre fideliatea
Citat de Harmel, Histoire de I'anarchie,p- l4l.
189
realitäfii gi practicä revolufionarä. Nimic surprinzätor, cäci in
viziunea lui Proudhon anarhia cuprinde ,,toate faptele care lin
exclusiv de inifiativa individualä"r37.
Principiulfederativ
Ideea proudhonianä a unei federafii constituie o aplicare a
mutualitäqä Si a solidaritäyü sociale. Bineinfeles, inifiativa indivi-
dualä nu poate gi nu trebuie sä disparä. insä caracteristicile epocii
in care träim fac in aga fel incit activitatea individualä are nevoie,
pentru a se dezvolta, de un sprijin din partea colectivitä1ii.
Este, deci, necesar ca mäcar o parte a for{elor individuale sä
fie grupatä, sä formeze, prin uniunea lor, organisme puter-
nice, coordonate intre ele. Avem de-a face aici cu un prin-
cipiu inleles de toatä lumea, de popor ca gi de burghezie, de
!äran gi muncitor ca qi de capitalistr38.
FILOSOFIA
Ideea de dreptate
Aceastä idee reprezintä cu siguranlä cheia de boltä a filosofiei
lui Proudhon. O descoperim, intr-adevär, la rädäcina inspiraliei
sale celei mai profunde, gi mai intime. El insugi spune cä se simte
minat in mod irezistibil de pasiunea pentru dreptate. Ea este
Dumnezeul säu. El märturisegte, de altfel, cä este absolut incapabil
sä ofere ojustificare coerentä a ceea ce considerä a fi pentru el o
adeväratä religier3e. in continuare, dinff-o perspectivä mai pulin
subiectivä, mai generalä, el vede in ide{ul dreptäfii principala forfä
care pune in migcare lumea modernä. in orice caz, el nu idmite cä
137
Duprincipefödöratif,partea
a 3-a, cap. III.
t38
Des röformes ä opörer dans les chemins defer.
r3e
Cf. Emmanuel Mounier, Communisme, anarchisme et personnalisme,
Paris, Seuil, 1966,p. I 16, nota 35.
190
ar avea ceva de invätat in legäturä cu dreptatea, cäci o
dininstinct.
ilie supremä a vielii sociale, dreptatea s-ar defini ca
la insägi a societäfii"ro. Färä ea, cetatea se corupe in mod
il 9i curind, se präbuqegte. Justifia stä la baza religiei, a
i, chiar gi a artei, care nu subzistä decit datoritä acesteia.
,iAceastä nofiune-cheie poate fi conceputä in douä modalitäfi
fie cao obliga$e impusä eului din exterior, fie cao facultate
exprimind demnitatea individualä a omului in societate'
astfel de-a face cu o justilie calificatä de Proudhon fie ca
endentä, fie ca imanentä. Läsind deoparte justilia
care ii apare ca linind de credinla religioasä 9i de
mul Revelafiei, Proudhon nu reline decit sistemul justifiei
, adicä acela pe care Revolulia incearcä sä il impunä.
hform acestei teorii, fiinla umanä, pornind de la o stare primitivä
icie, este capabilä sä genereze societateaprin dezvoltarea
a naturii sale. Doar printr-un proces de abstractizare ne
imagina omul in stare de izolare, supus in mod exclusiv
ilor egoismului säu. Cum am mai spus deja, sociabilitatea
ituie starea naturalä a umanitätii. Altruismul 9i simpatia sint
ile esenfiale ale fondului primitiv al naturii umane. Omul
predestinat existentei colective, aläturi semenü sä. Este motivul
u care resimte, in el insugi gi in ceilalfi totodatä, ceea ce
ituie demnitatea sa ca om. El experimenteazä atunci in mod
im,,principiul unei moralitä1i care il depäge;te ca simplu
ivid"141. Acest principiu, subliniazä Proudhon, este descoperit
om in el insugi. ii este consubstanlial gi imanent. Exprimind
omului gi a societäfii, el constituie,,formaproprie a sufletului
, formä ce se precizeazäSise perfecfioneazäcontinuuprin
rmediul relagiilor pe care le produce zi de zivialasocialä"r42.
poate spune cä, in viziunea lui Proudhon, care face aluzie la
' t4o
De la capacitö politique des classes ouvriöres,parteaa?-a, cap.Y.
' rtr p" tajustice däns la-Rövolution et dans t'Egtße, studiul l, cap. IV
t4z Jbid.
l9l
Ra,tiunea practicä a lui Kant, dreptatea rcprezintÄ o adeväratä
formä a prion a congtiinlei politice.
Bineinfeles cä Proudhon concepe justilia dincolo de oricc
acceplie religioasä: ,,Justifia este umanä, cu totul umanä, nimic
altceva decitumanä; amnedreptäfi-o dacä amraporta-o, mai tlo
aproape sau mai de departe, direct sau indirect, la un principiu
anterior sau superior umanitä1ii"l43. Accentul pus pe spiritul tlc
justilie dateazd dela Revolulia francezä,afirmä Proudhon. Odalll
cu epoca revolufionarä ideea de justifie, pe care fiecare o poarttl
in sine, a fost insuflatä viefii sociale, unde a gi rämas apoi, in mod
definitiv.
Sä adäugäm cä, in ciuda animozitäfli cultivaüe de autorul lucrärii
Justilia in cadrul Revoluliei Si Bisericii fafä de doctrinele lui
Rousseaq Proudhoncrede cä, justili4 fiindunprodus al congtiinpi,
fiecare se gäseqte, intr-o oarecare mäsurä, in postura de judecätor
ultim al binelui gi al räului gi se constituie in autoritate fafä de cl
insugi gi de ceila[i"ra, ceea ce pare a fi o reminis centäaProfessiott
de Foi du hcaire Savoyard [Profesiunea de credin!ä a vicarului
din Savoia]tas, epuratä, bineinfeles, de religiozitatea difuzä inseratil
de Rousseau in acest text celebru: ,,Congtiinla! Conqtiinfa! Instinct
divin [. . . ] judecätor infailibil al binelui gi al räului. . . "
in consecinlä, in filosofia lui Proudhon, conceptul de justifie sc
situeazä in punctul de interseclie dinfe subiectivitate, exprimatil
prin legea moralä care este in noi, pe de o parte, qi obiectivitate, pc
de altä parte, manifestatä in cadrul dreptului social, conform unui
raport de reciprocitate qi complementaritate. Acest raport reciproc
introduce sau cel pulin ingäduie speranla instaurärii unui echilibru
armonios in cadrul societäfii, intre individ qi colectivitate. Pentnt
asta, revolufia, al cärei scop primordial este implinirea Justiliei in
istorie, va trebui sä evite o dublä primejdie: depersonalizarca
comunistä gi iznlu ea caructeristicä individualismului monadic.
t43 Jbid-
t44
lbid.
ra5
Rousseau, Emile, cafiea alY -a.
t92
Manifestare a absolutului in noi, ideea de justilie reprezintä
de intilnire dinfre sensibil 9i inteligibil, dinffe real 9i
ideal,
sa guver-
formele pure ale gindirii 9i experienfä. ,,Formula
lumea intreagä." Mai mult decit o noliune pur abstractä,
;ea este vnfapt gi mai ales ofor!ä activä, prin conqtiinla
ilor care pot, äatoritä ei, sä infeleagä raporturi, echivalente
ecuafii. in acelaqi fel in care in naturä totul concureazäla
mtinereaunui echilibru, in societate, relaliile dintre oameni sint
mentate cu ajutorul justitiei, al cärei simf este innäscut la
ii din popor, aga cum afirmä Proudhon.
Proudhon si Hegel
profund
Concepf,aproudhonianä asupra lumii traduce un sens
liversiiitiioamenilor gi lucrurilor. Filosofia lui Proudhon se
pe o viziune pluralistä 9i antinomicä a realitä1ii'
in naturä
imul nu este un accident. Este legea universalä'
iir societate actjoneazä forle opuse gi aflate in continuä
ursiune. o pluralitate de elemente ireductibile 9i antagonice
hmea hzicä moralä. Legea, de mai multe ori formulatä"
gi
estui antagonism universal l-a condus pe Proudhon la ideea
i idanpiri dialectice. Totugi, dupä ce a suferit in mod indirect
a lui Hegel, el a refuzat dialectica 9i monismul filosofului
gi a elaborat o teorie originalä, care derivä dinpluralismul
ne ä este propriu.
Dialecticii temare hegeliano-mamiste, Proudhon ä opune ideea
i dialectici binare sau mai degrabäplwivalente. El respinge
in
al dialecticii hege-
od categoric sinteza,cel de-al treilea termen
une- mÄent al reconcilierii contrariilor, care ä pare a fi inutilä 9i
:periculoasä. Sinteza este de naturä,,guvernamentalä", dupä
se exprimä el. tn concepfia sa, menlineteacaatate
acontra-
lör este indispensabilä viefü, altfel totalitatea dialecticä ar
dispärea
neant. in fap, termenii antitetici,,se echilibreazä". Echilibrul
lor
provine din intervenfia unui al treilea termen' El rezultä pur qi
193
 pimplu din acfiunea gi reacfiunea lor reciprocä. proudhon
ia cu 'Proudhon qi Marx
exemplupila elechicä" ai cärei poli, pozitiv gi negativ,
se opun frrö
a se distruge. Tot aga, in naturä gi,in societate nu
existä nici o ln cursul diferitelor cälätorii intreprinse la Paris, din februarie
,,rezolvare" a contrariilor. proudhon insistä asupra acestui aspect:
in aprilie 1844 gi mai apoi din septembrie, acela5i an, gi pinä in
Antinomia este o lege a naturii gi a inteligenfei, un fenomen ie 1845, Proudhon a avut ocazia sä frecventeze,printre
al
in{elegerii; ca gi toate nofiunile p" i sträini, pe Bakunin gi Mam. Herzen relateazdin
le afecteazä, ea nu
este ceva care sä se rezolve; ea rämine"*äpentru eternitate ceea sale cälui Proudhon gi Bakunin li se intimpla säpoarte
ce este, cauza primä a oricärei migcäri, principiu ii pasionante cite o noapte intreagär48.
al viefii gi al
evolufiei, prin contradiclia tennenilor säi; ea poate fi
doar
,
Evocind aceastä perioadä dupä douäzeci de ani, Marx a pretins
balansatä, fie prin echilibrarea conhariilor, fie piin punerea
ei l-a iniliat pe Proudhon in filosofia lui Hegel, cu ocazia intilnirii
in opozifie cu alte antinomiira6. ,,in 1844, in timpul gederii mele la Paris, am intrat in rela,tie
cu Proudhon [...] Am avut lungi discufii, care se
Acolo unde Hegel enumerä trei termeni, proudhön considerä adeseape parcursul intregii nop,ti gi il infectam, spre
cä, de fapt, nu existä decit doi.in opozilie cu autorul Fez omeno_ lui, cuun hegelianismpe carenuilputea studia, cäci nu
logiei spiritului, proudhon nu gindegte istoric. in tocut limba germanä"rae. Relaliile dinne cei doi auincetatdupä
unei
dezvoltäri istorice ternare indreptate cätre o finalitate, lui Man<, in I 845, gi in urma publicärü in 1847 a Mizertei
venirea
impäräyuiSpiritului absolut, .f ,än."p. ,"atut mai OegraUa ,.150
ca pc
un conglomerat de fo4e antagonice. insugi acest Karl Marx incercase la inceput un sentiment de consideratie
antagonism estc
eel care le instituie ca realitfili autonome, ca serii, conform de Proudhon, mai mare ca el cu nouä ani. Dupä ruptura lor,
terminologiei lui proudhon, asigurind totodatä coeziunea emite frrä incetare judecäli severe gi lipsite de nuanfä la adresa
ansam-
blului. Acest du-te-vino este cer ce determinä insägi existenfa Autorul lucrärii Ce este prcpietateq? vafitatatdrept apärätor
universului. De aceea, la proudhon mai degrabä intilnim lorclasei de mijloc, !ärani gi megtegugari, de apologie al
o retea
de relaf ii cu decito derurare inspre.De fap1, ü proprietäfi, drept mic-burghez incapabil sä depäqeascä dilema
in metafrzicu rui.
sociolog, mai degrabä, decit de isnnc,fiiilaeste preeminentä italism-socialism din cauza prejudecälilor de clasä etc. Marx
in
raport cudevenirea. inea chiar cä, incä la primul säu manifest asupra proprietä!ü, in
unui titlu zgomotos, pozigialui Proudhon se dovedea deja
- Se cuvine sä precizäm cä proudhon cunogtea din filosofia
hegelianä ceea ce se putea cunoagte in Franta mijlocului rdictorie infucit, pe de o parte, fäcea procesul unei societäti
de secol
al XIX-lea. cu siguranlä, el a discutat muft despre punctul de vedere al unui täran gi apoi al unui mic-burghez
hegerianism cu
Mam, la Paris, insä negtiind limba gr.-unä, bagajul
säu de
cunogtinfe hegeliene era superficial gi de minu u Herzen, (Euvres,vol.,l,p.52. Cf. Comt, Karl Marx et Friedrich Engels,
ra8
6ouui+2.
P.U.F., 1962, vol. III: Marx d Paris, p.50, nota l.
ae
ta6
Thöorie de la propriötö, cap. VII.
f
Marx, scrisoare cätre J.B. Schweitzer, din24 ianuarie I 865, ca apendice
ra7 (Euvres lui Marx, de M. Rubel, op. cit., p. 1454.
Scrisoare cätre Bergmann, din l9 ianuarie 1g45,
citatä de Maximilien r50
Titlul lucrärii pe care Marx a redactat-o direct in francezä: Misäre de la
Rubel,KarlMarx'(EuvresI:Economie,pans,Galrimard,Bibl.derapl6iade,
1963, ie - Röponse d la < La philosophie de la misöre > de M. Proudhon de
p. 1726.
Marx, Paris, A. Franck,69, rue Richelieu.

t94
195
 francez, iar, pe de altä parte, incerca sä aplice etalonul transmis dc pierde din vedere faptul cä infruntarea dintre burghezie gi
cätre socialigtirsr. iat nu a fost niciodatä o luptä solitarä, in spaliu inchis gi
In viziunea aceluiagi Man<, proudhon, avind o inclinatie natu- patru ochi. Lupta de clasä se situeazä, de fapt, intr-un
ralä cätre dialecticä, n-ar fi inleles absolut nimic din diälecticl
lu dat, care ii servegte de suport gi de ,,masä". Diverse
gtiinfificä. El s-ar fi dovedit incapabil sä-$i invingä atitpropriilc
intermediare, alte grupuri sociale mai mult sau mai pufin
contadic,tii, cit gipe cele ale clasei din careprovene4 micul burghcz
ile in definilii, considerate in mod gregit drept simple
fiind ,,insägi contradicfia personifi cattsts2 .Iatä-l pe proudho'
isme marginale sau sortite dispariliei, ponivit schemei mandste
etichetat, o datäpentru totdeauna!
ice, intervin intr-un mod uneori decisiv in evolutia societätilor.
Färä sä incercäm sä ne pronunfäm asuprajustigiei legitimitali i
9i aceste elemente sociologice nedepägite - gi, poate, de
punctului de vedere al lui Marx, care citeodatä folosegte un ton
it - (mica-burghezie, clasa micilor proprietari) sau in
dintre cele mai injurioase in privinfa lui proudhonr53 (acesta nu (de pildä, clasain expansiune a sectorului te4iar, ,,gulerele
rämine nici el dator, numindu-l pe Mam,,tenie a socialismului"),
) gi-au pästrat o mare greutate istoricä. Aceste grupuri nu
este sigur cä pe cei doi ii despär,tea o lume intreagä. Marx a vrut inerte gi nici neufe din punct de vedere sociologic, iar rolul lor,
sä elaboreze o metodä p/i infficä, gtiinfaobiectivä fiind pentru cl mai adesea pasiv gi negativ, a deviat, intirziat sau falsificat
singurul mijloc deintelegere arealitä1ii materiale gi de ainterpreta
unajocul dialectic al contrariilor. Pe scurt, lupta de clasä
istoria. Acordind o importan!ä esenfialä economiei, a$a cum anl
a fost niciodatä w duel. Clasele antagoniste nu formeazä,
subliniat mai sus, Proudhon nu a renun{at niciodatä la un punct dc
, intreaga substanfä a istoriei. Astfel incit Proudhon, in
vedere moral in cadrul criticii inhepri;e h adresa instituliilor in
9i in care admitem cä a fost purtätorul de cuvint al clasei de
interpretärile sale istorice.
ijloc, este, in egalä mäsurä, reprezentantul unei clase sociale reale
Proudhon, mic-burghe z Si rcprezentant autentic al ideologici
in aceastä calitate, in loc sä-l opunem autorului Capitalului,
clasei de mijloc? in lumina unei intregi experienfe istorice, se pJatc
spune cä el completeazäpunctul de vedere prea exclusiv al
räspunde astäzi cäman<ismul-cel al lui Mam gi al succesorilor
i Man<, conferindu-i o dimensiune suplimentarä, cäreia ii putem
säi- a minimalizat prea mult rolul politic efectiv al clasei de mij loc astäzi inft eaga importan!ä.
gimai ales al1äränimii de-a lungul istoriei. Egecurile regimurilor
comwriste in privinfa agriculturii sint incä in memoria tuhror. Dacä
PROI]DHON $r CiXnrnnADE DREAPTA
putem recunoagte firä dificulüate cä lupta de clasä gi conhadicliilc
sistemului capitalisq care au constituit cauza acesteia, au fos! timp
Anumite concep$i ale celui considerat,pärintele anarhismului"
de mai bine de o jumätate de secol, motorul istoriei, nu putem,
sint acceptate in mod unanim in mediile anarhiste. Mentinerea
rstCf. Marx, scrisoare cätre ietätii private, menitä, potrivit lui Proudhon, sä contrabalan-
J.B. Schwitzer, in Rubel, op. cit.,p. 1453.
ts2
Op. cit., p. 1459. puterea Statului, refuzul säu de a accepta comtrnismul, critica
\3 Op. cit., p. 1458: ,,Existä la
proudhon douä scrieri care nu
sint doar rele, ci adresa democra{iei gi a Revoluliei franceze, cultul familiei gi
pot fi calificate chiar drept necinstite (necinste ce reflectä perfect concepliu
rni.- femeii, toate acestea nu puteau sä nu nascä unele relineri
bwghezä): Le coup d'Etat,in care flirteazä cu Ludovic Bonaparte r. rt eaolrii.
si
sä-l facä pe accesta acceptat de muncitorii francezi, ultimul säu p"irn.t rindul libertarilor. in plus, simpatia pe care unii reprezentanfi ai
9i mfo*'"" 'dreptei
Poloniei, in care, in onoarea farului, face pe cinicul perfect idiot..; franceze au manifestat-o fa!ä de ideile sale a putut trece

t96 t97
 drept compromi!ätoare. Din cauza acestui
fapt, stinga revoru. Fustel de Coulanges, Le Play, frafii Goncourt gi Veuillot,
fionarä a adoptat citeodatä, fafä de proudhon, oltitudirrc
comparabilä cu aceea a suprarealigtilor, care,,gi_au
Les Maitres de la Contre-Rövolution au XIXe siäcle
la Rimbaud, incepind cu lg2g. .
luat adio.. dc ii Contrarevoluliei in secolul-al XIX-leal de Louis
, care crede cä in opera lui Proudhon se pot descoperi
ts7

uimitoare, magnifice sclipiri de bun-sim!, rafiuni

MauriceBatös profund instinct social", care ar constitui, la el, o expresie
Scriitor al morlilor gi ar pämintului Lorenei, ufiei. Istoricul regalist concluzioneazä:
Barrös a fost irr
mod cu totul special sensibii la multe häsäturi
de caracter ale lui Departe de avea legäturä cu autenticitatea lor sau cu inten-
Proudhon, pe care il considerä reprezentati"
p."tu prit;G;;; {iile autorului care le-a notat, aceste fragmente alcätuiesc,
virtufile francezilor, cärora autorul cariti tei Oaroiiri, dimpotrivä, ceea ce Proudhon a gindit cu cea mai mare
[Dezrädäcinafii] le-a devenit bard, dupä ce a depägit p..iouJu J. convingere gi a exprimat cu cea mai mare elocvenfä, in toatä
cultal eului. opera sa. Dacä a existat un loc in care Proudhon sä fi fost cel
mai mult el insugi, trebuie sä märturisim cä asta s-a intimplat
Socialismul lui proudhon, scria el la lg94,pentru
cä imbinä tocmai in asemenea fragmenter58.
sensibilitatea noasträ nafionarä cu hegelianismur,
satisface
sau intereseazä profund pe francez-ii care Dintre tezele proudhoniene, cea privitoare la apärarea
nu vor reuqi
niciodatä sä se plieze pe coläctivismul german lui la mogtenire, corolar al dreptului de proprietate,
sau terorismul
rus, cäci aceste douä ultime conceptii sint in mod evident adeziunea tadilionaligtilor. Louis Dimier
revelatoare pentru
rasele sträinerss.
in aceastä privin!ä un pasaj din La thöorie de I'impöt
ia impozitului] a lui Proudhon, care amintea in lucrarea sa
Acliuneafrancezä
este unul dintre cei care au reflectat indelung asupra
prietäfii, familiei gi sucesiunii,frrä a ignora citugi de pulin
Trebuie sä recunoagtem faptul cä Acfiune a
francezä l_a ile generate de ele. Totugi, dupä o analizäminufioasä a
revendicat dintotdeauna pe proudhon drept
unul dintre,,.nu.qoiii iunii, rämäsese ,,convins in primul rind de faptul cä
säi' Dupä charles Maurras,
,,er a avut insiinctur politiciispecince ipiul transmiterii ereditare, acordat de naturä sau instincul
franceze"ts6. De aceea, el figureazä la loc
de cinste, utitrriä. constituie, in acelagi timp, una dintre cele mai bune legi
Maistre, Bonald, Rivarol, Balzac,Courier, Sainte_Beuv",
fui*, economiei, administrafiei gi polifiei intr-o societate". Adäuga
* ,,noi, ceilalli, oamenii muncii, care träim de pe o zi pe alta gi
Ne amintim de sentinfa pronunfatä de Breton
fafa noasträ, el se face vinovai de a fi permir,
impotriva rui Rimbaud: ,,in avem nici o mogtenire de transmis sau de primit, in altä
unele interpreräri dezonorante ale gindirü
J" ria.*
" ""
.ur"iriiÄpäritir. trebuie sä cäutäm reformele". Dimpotrivä, ,,fie cä facem
Cf""d.l..,tl;-;ö
rif., g""
'54 Andrö Breton, Second man-ifest" a" ,"iZäii.e, 1930.
t55
Maurice Barrö s, laföd€ratio" a",r,"i üourine tt louis Dimier, lzs Mattres de la Contre-Rövolution au XIX siäcle. Cursuri
partie,tn Oe Hegel aux
**,iXT!:.!:!!. prefafä5i note de E.
Nolent, paris, Sansot, tgO+. rusfinute la Institutul de Acliune Francezä, catedra Rivarol, in februarie-iunie
'.- unafles Maurr:rs, ,,Besangon,, (Cahiers
du Cercle proudhoz ; ianuarie_ 1906, Librairie des Saints-Pöres-Nouvelle Librairie National e, 1907 .
februarie 1912). r5E
Dmier, op. cit., p.295.
r98
t99
parte dintre dezrnogtenifi sau dintre privilegiafii civilizafiei, sintcnr
in egalä mäsurä interesa,ti de intärirea inviolabilitäfii principiului
familial gi ereditar"l5e.
L6on Daudet, la rtndul säu, cu toatä cäldura de care era animat
atunci cind vorbea despre cei pe care ü iubea, igi proclama admi-
raliapentruProudhon:
Un suflet tare, scufundat in mizerie gi adversitate, de care a
avut parte din plin pe acest pämint, o inimä mare gi in acelagi
timp discretä, afectuoasä qi gravä, cu o palpitalie gi o sonoritate
magnificä. Acest prinf al revolufionarilor [. . . ] este in acelagi
timp un mare tradilionalist in materie de moralä [...]. El a
constituit un stimulent qi incä mai este, prin impetuozitatea,
prin prospetimea limbii sale gi prin limpezimea bunului säu
simf plin de indräznealä. Citindu-i unele scrieri gi mai ales
anumite pasaje din corespondenfä, aiserualiacäbei unul dintre
acele vinuri puternice qi dätätoare de cäldurä care ii pläceau
atit de mult gi care, aga cum se spune, aprind gi imbärbäteazä
inimal6o...
Trebuie spus cä, in lupta lor impotriva democrafiei burgheze,
teoreticienii Acpiunii francezese alätwauuneori genului de criticä
libertarä ce fusese deja formulat de cätre un Stirner sau proudhon
impotriva unei societägi pretins ,,liberale", societate ,atomizatÄ" in
,
cadrul cäreia indivizii, smulgi din mediul lor natural, familial gi
regional gi inserali intr-o societate artificialä, nu mai constituiau
decit entitäfl absftacte, depersonalizate gi desocial izate,läsate frrä
apärare la dispozif,a unei birocralii etatiste indepärtate gi indiferente,
in numele unei libertäfi verbale pur teorgtice.
Pe de altäparte, regaligtii, sindicaligtü gi anarhigtii, adeseareunili
in lupta lor comunä impotriva Statului burghez gi capitalist (9i
devenind astfel obiectul aceleiagi represiuri) se intilneau citeodatä
tse
Op. cit., p. 292.
160
L6on Daude! Flammes. Polömiques et polömistes,Paris, B. Grasset, 1930
200
lnchisorile Republicii. Aga cum a remarcat pe bunä dreptate
iculEugenWeber:
ln inchisori Ei comisariate, regaligtii arestali simpatizaserä cu
sindicaligtii gi anarhiqtii, care qi ei, la rindul lor, erau arestafi
pentru convingerile lor. Camaraderia de celulä, datoritä cäreia
membri ai tuturor partidelor se adunau in jurul unui joc de
cä4i Si igi invälau unii altora cintecele de luptä, se menlinea
qi dupä iegirea din inchisoare. Apropierea fo(atä le permitea
n, däut sä aprecieze soliditatea adversarului, ci punea in
I eviden!ä gi o surprinzätoare comunitate de opinii, chiar dacä
ea nu era decit superficialär6r
Acelagi Eugen Weber noteazä cä mulgi reprezentanli-ai
:tremei ttingi, i" special anarhistul Miguel Vigo-Almereyda,
la per tti" cu rägaHgtii. Cu ocazia premierei unei piese de
ve T6ry, om de stinga, fondator alL'CEuvre' regaligtii au
st gi ei inviiali. in antract, au putut fi väzuli AlmereV{a, M311-1
victor M6ric (autor alLa Guerre sociale [Räzboiul social])
rrsind in mod jovial cu Maurice Pujo 9i o jumätate de
de regaligti. Daudet era qi el acolo, 9i mu[i revolulionari
trezit stind aläturi de monarhigti"toz.
in timpul guvemului de la Vichy, $coala de cadre de la Uriage,
iinpta in iutie 1940 9i patronatä de Henri Massis, nu era de
re maurassianä. Cu toate acestea, conducätorii ei, Pierre
unoyer de Segonzac ai P' H. Chombart de Lauwe erau foqti
ilitanfi ai Acliunii franceze-in programa $colii figwau P6guy,
gi Proudhon, consideraf ,,rnaeqri ai politicii fi?nceze"r63
16r Eugen Weber, L'Action Franqaise, traducere din englezä de Michel
ien, Paris, Stock, 1962, P. 104..
152
Op. cit., p. 105.
161
Op. cit.,p.488. pentru $coala de cadre, cf' Janine Bourdin' L'Ecole
oi" d", d'(Jriage(Revue frangaise de science politique, decembrie
"oirn
vol. IX, nr. 4) qi R. Iosse, Z 'Ecole des cadres d'(Iriage (Revne d'Histoire
la Seconde Guerre mondiale, ianuarie I 966)'
201
 Cercul Proudhonr&
Fondat in luna decembrie a anului 1911, Cercul a numärat
printre fondatorii gi animatorii säi doi fogti sindicaligti
revolulionari, Edouard Berth (care va deveni comunist in 192b)
gi Marius Riquier, inspirafi de Georges Sorel, aläturi de gase
maurassieni, Georges Valois, Henri Lagrange, Gilbert Maire,
Ren6 de Maran, Andr6 Pascalon gi Albert Vincent. Acest grup
de cercetare va reuni sub semnul autorului lucrärii Ce-este
proprietatea? sindicaligti 9i nafionaligti. Membrii cercului
Proudhon erau de acord asupra faptului cä democrafia constituia
,,cea mai mare gre$ealä a secolului trecut.,, cel mai räu regim
de exploatare gi instrument al capitalismului, distrugerea aceitui
sistem detestabil constituind imperativul numäruI unu.
Femeia
Concepfia lui Proudhon despre natllra femeii gi rolul acesteia
in societate este färä indoialä unul dintre acele puncte de vedere
susceptibile sä meargä total impotriva ideilor moderne ale lumii
noastre occidentale. Proudhon, care a läsat o lucrare asupra acestui
subiect: La Pornocratie ou les Femmes dans- le t"mp,
modernest65 [Pornocrafia sau Femeile in epoca modemä], incepe
cu manifestarea admiraliei: ,,Femeia este frumoasä.., Ea este
cea pe care universul o adorä, pe care copiläria nu o poate privi
frrä a cädea in extaz, iar bätrinetea, färä a sospinu. 1...1
Frumusefea constituie adeväratul destin al acestui sex. Esti
condifia, starea ei natwalä. Din principiu, nu existä femeie uritä;
toate se bucurä, mai mult sau mai pufin, de aceastä frumusefe
ts G. Navet, re cercle
Prcudhon (I9I t-1914) entrc le syndicalisme rövolutio-
nnahe et l'Action Frangaise (Llucfüle atelierului proudhon, I 9g7, caietul nr. 6).
t6s
Cf. Du principe de l'art et sa destination sociale? Judith. La pornocratie
ou lefemmes dans les temps modernes,introducere gi note de J.-L. puech, paris,
Marcel Riviöre.
202
indicibilä pe care poporul o numegtey'zmuselea diavolului, qi
nu depinde decit de noi ca acelea mai pulin favoizate de soartä
sä fie compensate totugi prinff-un oarecare $arm.
Pinä aici, nimic Aocantpentru incruntatele feministe, in afarä
de aceastä propensiune spre cantonarea femeii in sfera
i, ficind din ea un obiect de adorafie, probabil, dar tott4i un
iecf '. Lucrurile se stricä sigur atunci cind Proudhon, lipsit fünd
lectura cä\Ii Al doilea rer, spune direct cä egalitatea dintre
.e este un ,,sofism" care ,,se propagä in anumite epoci lipsite de
Vlagä, epuizate, in special din cauza opresiunü 9i exploatärü;
unde masa masculilor a fost transformatä in vite de povarä;
unde lipsa de echitate face munca ineficientä, viala dificilä,
ia periculoasä, generafia oneroasä qi familia imposibilä'. El
cä,,femeia care se indepärteazäde condigia sexului säu,
nu doar cä pierde farmecul cu care a inzestrat-o natura' frrd a
bigtiganimic din calitälile specific masculine, dardecade in stadiul
de femelä. . . Nietzsche va spune mai fiziu cä,,virilidndu-se", femeia
pierde toatä puterea asupra bärbatului.
.$gi
i Punctul de vedere tradifionalist al lui Proudhonasupra femeilor
ie explicä in mare parte prin cultul familiei intepinut de el, tn cadrul
oäruia femeia constituia, in viziunea lui, centrul vielii vocalia ei
fiin4 in cele din urmä, cäsätoria gi maternitatea, ceea ce,
temem cä in zilele noastre, nu face decit sä-i agraveze
considerabil situa,tia. . .
Antisemitism
Proudhon era antisemit. Notele gi caietele sale läsa sä aparä
cu claritate intreaga urä fa!ä de evreir96. Riscul demarärii unei
;reflectii asupra antisemitismului unui om,de sfinga" franc ez, dela
mijlocul secolului al XIX-lea, determinäinmodinevitabil o lungä
166
Pentu a avea o idee despre antisemitismul lui Proudhon veÄZeev Stemhell'
ItaDroiterövolutionnaire, 1885-19jt4. Les originesfrangaßes dufascisme,Paris,
\l: Antisemitismul de stinga, pp.117-214.
Seuil, 1978, p. 187, mai ales cap.
203
divagatie. Dupä Auschwitz, fenomenul rasist nu mai po ats fi gtndit.
Pinä la al doilea räzboi mondial, antisemitismul pute4 la rigoare, sä
teacä drept o docffinä,de luptä", drept o opinie polemicä exprimind
o atitudine politicä fa1äde societate gi de istorie, clasabilä9i definibilä
agadar, ca gi xenofobia, nafionalismul, ura de clasä etc.
Antisemitismul era, in consecinfä, susceptib il de analizä,criticä
obiectivä. Chiar dacä se constituia in motivalie a unor acte de
violenfä, el ficea parte din arsenalul ideologic al politicii, ca gi
socialismul sau fascismul, degi era moralmente condamnabil. Or
dela 1945 incoace, lucrurile nu mai stau aga. Antisemitismul nu
mai este o ideologie. Pentru occidentali, el a devenit o nevrozä.
Traumatizat de cätre holocaustul poporului evreu, psihicul
european poartä de acum incolo un stigmat de negters. ,,Päcatul
cu adevärat capital",despre care a vorbit Etiemble, a fost sävirqit.
De la monstruosul genocid al eweilor, rasismul a cäpätat un sens
nou. El apare ca fiind Räul in sine. Asta inseamnä cä gindirea
nu-l mai poate controla. Räul poate fi oare gfndit? Räul este
irafionalul in stare purä, deci nu se poate spune nimic despre el. A
vorbi despre el, ar insemna a crede dej a irn el, deci a-l face sä existe,
a-l accepta, a-l perpetua gi a-l räspindi. Chiar gi aceia care, in
zilele noastre, profeseazäantirasismul, evolueazä larindul lor, in
mod necesar, orice ar face, in,,universul morbid al gregelii"167 pe
care pretind cä-l denun!ä. Ei ingiqi sint poseda,ti de delirul antisemit
care le gavemeazä comportamentul, ii obsedeazä, ii bintuie gi
impotriva cäruia se zbat,incercind sä-l exorcizeze.Raf,unea ajunge
astfel sä-gi atingä propriile limite. in faga Räulu i absolut,nu mai e
nimic de infeles, nimic de explicatr68. Aici, mai mult ca oricind,
incongtientul rämine impenetrabil in fafa congtiinlei inveninate.
16?
Am imprumutat expresia din titlul lucrärii dr. A. Hesnard, L'(Jnivers
morbide de lafaute, Paris, P.U.F., 1949.
168
Pentru o retlexie Jilosoficd astpra rasismului, este indispensabil sä se
facä referire la inegalabila lucrare a lui Gilbert Yuet, Racisme et philosophie.
Essai sur une limite de la pensäe. Paris, DenoöI, 197 3. Ase vedea p. 3 l, din cap.
Ill: Le nögatif et le non-pensl ,,Rasismul este räul, in pozitivitatea sa cea mai
masivä, in sensul precis cä este ceea ce omul alb refuleazd in mod esenfial.
204
Cu toate acestea, atunci cind vine vorba despre Proudhon 9i
epoca sa, degi nu avem cituqi de pulin de-a face cu weo inocentä
äenicä, ne .'ituarn io"ä itt peioadade dinainte de culpä. in secolul
üecut, antisemitismul era monedä curentä, la dreapta ca 9i la stinga
i in toate paturile populaflei. Linia de demarcaj in
politic Ai
privinla chestiunü eweie$ti, infe o dreaptä nafionalistä" antieweiascä
din spirit patriotard, gi o stingä regrupatä sub stindardul Drephfilor
Omului, nu va apärea cu limpezime in Franfa decit in momentul
afacerii Dreyfus. Probabil cä ,,Afacerea" a provocat apari,tia unei
doctrine de dreapta coerente, elaboratä in jurul Ac,tiunii franceze
suscitind ca reacfie, in tabära adversä, riposta sensibilitä1ii tipic
Acest clivaj, cu contururi bine definite, intre dreapta 9i
istinga, provenit din opozilia dinre dreyfugigti qi antidreyfugigti, v1
domina lnteaga via!ä politicä francezä interbelicä. De aici pornind,
Rezistenla va provoca o redistribuire a comportamentelor 9i a
rolurilorpolitice, fatä de ocupantul nazist'
, La urma urmei, trebuie subliniat faptul cä valul de antisemitism
care a traversat secolul al XIX-lea a atins intreaga societate
tfrancezä.
Burghezii au fost contaminali de acest virus ca 9i
'proletarii. Trebuie amintit totuqi cä, in acea epocä, problema
ävreiascä se prezenta nu ca o chestiune de rasä ori de religie, ci
ca una esenlialmente economicä 9i socialä, perceputä din
perspectiva luptei de clasä. in ochii proletarilor 9i, in general, a
oamenilor märun{i, imaginea evreului se confundä u$or cu cea a
lcapitalistului. Evreul, in mintea claselor populare exploatate,
I ieprezentamarile bänci, insemna Fould, Rothschild etc. In atare
C."Str-t" * ttr"*Aabsolutä. A9 indräzni sä spun: intunecimea absolutö a
suflerulu;i söu, atitde neagrä incit in skäfundul abisului infernal ea nu se mai
poate vedea!"- Ag adäuga cä, dupä mine, aqa cum newoza corespunde, la individ,
irnui eveniment traumatizant pehecut in kecutul säu, tot aga, aceastä refulare
rcnlirtä astdzi ,in Incongtientul colectiv al Occidentului, dintr-un traumatism
premeditatä a
istoric datat cu precizie: acfiunea de aneantizare sistematicä 9i
popor, poporul eweu. Pinä atunci, nici un genocid (cel din Vandeea'
unui intreg
cel al amerindienilor, armenilor sau figanilor) nu avusese acest caracter monsffuos,
,,qtiinfific".
205
 conditii, nu e de mirare cä saint-simonienii, Fourier, proudhon,
Blanqui, ca sä nu-i citäm decit pe aceqtia, au cäzttpradä unui
antisemitism mai mult social gi politic decit propriu-zis rasial. Färä
ca asta sä constituie citugi de pu{in o scuzä, forme declarate dc
antisemitism s-au putut descoperi chiar gi la Karl Marxr 6e.
r6e
Cf. Robert Misrahi, Marx et la question juive. paris, Gallimard, 1972,
p.33: ,,...acuza[ia de antisemitism pe care i-o aducem lui Marx constituie mai
mult decit o prezumfie, este deja o certitudine... (Citat de Sternhell, op: cit.,p.
188, nota l.).
Putem sä releväm anumite pasaje din Luttes des classes en France care
confirmä aceastä afirmafie: pp. 75-76 din edifia J.-J. Pauvert (collection Libert6s,
no l4): ,,Sumele depuse la casele de economii au fost confiscate gi convertite,
prin decret, in datorie de Stat nerambursabilä. Micut burghez, deja ajuns in
mizerie, a devenit iritat impotriva Republicii. Primind in locul liwetului casei de
economii bonuri de Tezaur, el a fost constrins sä meargä sä le vindä la Bursä,
lästndu-se astfel pe mina eweilor de la Bursä, impotriva cärora el fücuse revolufia
din februarie."
A se vedea E. Silberner, Sozla lßten zur Judenfrage. Ein Beitrag zur Geschichte
der Sozialismus vonAnfang des 19. Jahrhunderts bß I9l4.Berlin, Colloquium
Yerlag,1962.
In definitiv, Z. Stemhell afirmä cä: ,,In ciuda faptului cä Marx vede in eweu
personificarea capitalului pi a cämätäriei, socialismul zis francez a fost acela care a
transmis proletariatului antisemitismul asociat cu dispreful pentru democragie...
in Franfa, printre lucrärile care au incercat sä asimileze,eweii gi capitaiismul,
putem cita in primul rind lucrarea lui Alphonse de Toussenel (l 803-l gg5), Ies
Juifs, rois de l'öpoque. Histoire de laföodalitöfinanciöre. paris, Marpon et
Flammarion, 1886 (3"6d.). Prima edilie dateazä din 1845.
206
VItr
Anarhismul revolufionar:
Mihail Bakunin (1814-1876)
ANrr DE FORMARE (1814-1861)
Copiläria Si tinerelea
Mihail Aleksandrovici Bakunin s-a näscutin 1 8 14 la Premukino,
de Tver (mai tirziu lklinin), la nord-vest de Moscov4
t'amilie de nobili. Tatäl säu, Alexandr Mihailovici Bakunin,
dinPremukino 9i stäpinpeste 1200 de suflete de iobagi, era
om cultivat. Dupä ce $i-a desävirqit studiile in ltalia, la
iversitatea din Padova, a indeplinit funcfü diplomatice la Napoli
Paris. Spirit curios gi temperament liberal, ä citise cu pläcere pe
losofii francezi ai secolului al XV[Ilea. lnsä, cel mai probabil,
präbuqirü monarhiei fanceze l-a ficut sä respingä ideile
i epoci. La t'nstapensionärü, Alexandr Mihailovici s-a refras
pintru a duce acolo existenta linigtitä a unui mogier erudit
'tarä.
paternalist frrä refineri. Astfel, preocupat de imbunätäfirea
mujicilor, el a redactat, pentru uzul supu$ilor säi, un soi de
tuti;". in precocitatea sa, se pare cä micul Mihail a resimtit
Ifaptul cä fericirea lui de copil bogat se baza pe o nedreptate
, dacä e sä ne luäm dupä ce avea sä scrie mai tirziu:
mea materialä, intelectualä 9i moralä era intemeiatä pe
Ntiiie strigätoare la cer, pe imoralitatea absolutä l-..)Tatäl
avea con;tänla deplind a acestei imoralitäli, dar, spirit
170 |
fiind, nu ne vorbea niciodatä despre asta((r?(.
p' l8'
r7o
Citat de H6löne Iswolslsy,Ia W de Bakowine, Paris, Gatlimard" 1930'
207
 Aceastä primä experien!ä a raporturilor umane permite o ma i
bunäinfelegere a atitudinii lui Bakunin la vtrsta copiläriei gi a adolcs-
cenfei, atitudine pe care ne-o descrie el insuqi: ,,Iubeam binele
Ei
pe cei buni gi ü uram pe cei rä. Mä indignam qi mä revoltam impo-
triva oricärei cruzimi sau nedreptäfi. Cred chiar cä indignarOa
revolta au fost primele sentimente care s-au dezvoltat in mine,, 7 r ... r
Mama lui Mihail, Varvara Alexandrovna Muraviev, adusese pc
lume unsprezece copä, aga cä Alexandru Mihailovici se sträduia
sä-gi educe mullimea de copii. De educalia lui Mihail gi a frafilor qi
strorilor sale s-au ocupat pärin,tii, precum qi o seamä de preceptori
9i institutori. Bakunin a awt astfel posibilitatea de a invä1a limbilc
sftäine, care ocupau un loc important in cadrul acestui invälämint
de familie'72. Astfel, copiläria i-a oferit lui Bakunin liniqte gi belqug,
in sinul unei familii unite gi radi,tionaliste. cu toate aste4 fericirea
lui Mihail, subminatä deja de experienla cotidianä a nedreptälii
sociale, a fost gi mai mult perturbatä de o adeväratä pasiune inces-
tuoasä de adolescent pentru sora sa, Tatiana. Aceastä inclinalic
incestuoasä a fostprivitä ca fiind cheia destinului revorulionar ar
lui Bakunin, dupä cum remarca Henri Arvon: ,,Au fost numerogi
cei care au vrut sä vadä in acest sentiment fulburätor motivalia
subteranä a revoltei totale a lui Bakunin impotriva a tot ceea cc
consfringe fo4ele instinctive gi spontane ale vielii'.r73.
t?t Op.
cit., p.22.
r72
Frangois Mufloz, in prefa{a la Choix de Textes de Bakunin, paris, J.J.
Pluvert, 1965, (Collection Libertds, ru.22) amintegte cä ,,revolulionarui rus
Mihail Bakunin este un mare scriitor francez" 9i cä,,majoritata lucririlor sale a
fost scrisä direct in francezä". Este adevärat cä studierea limbilor sträine a fost
totdeauna la mare cinste in Rusia. cunoagterea limbilor sträine, in special a
limbii franceze, altädatä obignuitä in familiile aristocrate, iqi pästreazä aceeagi
importanfä culturalä in Rusia modernä (numai cä astäzi, ca päste tot, engleza-a
detronat franceza).lmi amintesc o conversafie pe u. avut-o, in timpil unei
gederi la Moscova, cu redactorul-gef al unei reviste "a.e de filosofie
care vorbea
perfect gapte sau opt limbi. cum eram uimit de ugurin{a cu care ruqii vorbesc
limbi sträine, interlocutorul meu mi-a spus: ,,Vai, dar sä $titi cä pentru noi, ru9ii,
cunoagterea limbilor sträine a fost intotdeauna singura posibilitate de a cälätori!..
t73
H. Arvon, Michel Balaunine ou la vie confie la science,prezanhe, ailegere de
texte, bibliografie, Paris, Seghers, 1966, @hilosophes de tous les temps, nr. 2S) p. t+.
208
Bakunin nu era decit un copil (avea unsprezece ani) ira momentul
ii unui eveniment politic care a influenfat in mod decisiv
sa ulterioarä, ca gi pe cea a innegii intelectualitä1i ruse:
revoltei Decembrigtilor. Aceastä conspirafie a luat sfirqit la
gi decembrie 1825, prin mäcelul din Piala Senatului din Sankt-
iar initiatorii migcärii au fost executali sau deportafi.
inte cei exilaf, figurau patu rude pe linie matemä ale lui Bakuni4
milia Muravi evt7 a . Zdrobirea Decembrigtilor, militanti cu veleitä$
nstitulionaliste care se opuneau absolutismului larist, a marcat
Rusia sfiqitul influenlei ideilorpolitice franceze. Mult mai tirziu,
1870, Bakunin va reveni asupra acestui eveniment, scriind, in
Science et I'Action rävolutionnaire l$t1in1a 9i acliunea
ionaräl:
Dupä momentul Decembriqtilor, liberalismul eroic al nobilimii
cultivate s-a tansformat int-un liberalism liwesc, intr-un doctri-
narism mai mult sau mai pulin savant qi, in mod firesc, cu atit
mai neputincios... De pe culmile suficienfei metafizice, toate
veleitä{ile revolufionare, toate incercärile curajoase de a orga-
niza un protest public au inceput sä fie considerate ca nefiind
altceva decit nigte teribilisme de copii. Vorbesc in cunoqtin,tä
de catzä, cäci fiind in acea perioada profund contaminat de
hegelianism, cädeam eu insumi in acest päcatr75.
Din acest moment, in Rusia, gindirea francezda cedat, pas cu
locul filosofiei clasice germane. Aceastä reorientare a intelec-
itä,tii ruse cätre Germania a fost exprimatä, sub formä de
ditiramb, de cätre Bielinski, in scrierea saAdieux aux FranEais
francezilorl,in 1837:
Germania, iatä Ierusalimul umanitä1ii moderne, iatä locul
inspre care se intorc privirile pline de speran!ä, iatä de unde
ne va veni un nou Hristos care, de aceastä datä, nu va mai fi
häituit, plin de räni gi incununat cu spini, ci strälucirid de
r7a
H. Iswolsky, op. cit., p.21.
r75
Cf. Arvon, op. cit., pp. l5-16.
209
 slavä. Cregtinismul a fost pinä acum un adevär contemplat,
intr-un cuvint, religie. De acum incolo, el trebuie sä repre-
zinte un adevär cunoscut, adicä filosofiet76.
La 14 ari, Bakunin pleacä de acasä pentru a intra la gcoala de
artilerie de la SankrPebrsburgrTT.
finärul ofi{er de artilerie se plictisegte. incearcä sä-gi umple
viala de garnizoanäcu lecturi. Are astfel ocaziade a se inilia in
filosofie, citind un opuscul al lui Venevitinov, intitulat, dupä moda
secolului al XV[I-lea , Lettre ö la Comtesse N. N., sur la philoso-
phielScisoare cätre contesaN. N., despre filosofie]. Trimis in
misiune la Tver, aproape de casa pärinteascä, Bakunin a profitat
pentru a reveni la Premukino. Uitind de serviciul militar, nici nu se
mai gindegte sä-gi reia postul gi pretinde cä e bolnav. Tatäl säu
acceptä, in cele din urmä" sä solicite autoritäfilor trecere ainrcz.eruä
a fiului säu. Astfel, in I 835, Bakunin abandoneazä definitiv cariera
militarä. Ia agadar decizia de a pleca la Moscova, pentru a urma
cursurile universitä1ii. Aventura incepea.
In cartea sa despre Bakunin, Benoit-P.Hepnerr78 crede cä se
pot distinge patru perioade in biografia intelectualä a lui Bakunin.
O perioadä rusä, in jurul cercului intelectual animat de Stankevici,
pe parcursul cäreia fostul ofi1er suferä o puternicä influenfä din
partea idealismului german. Aceastä primä perioadä, interuptä de
plecarea lui Bakunin la Berlin, in 1840, se prelungegte pinä in 1 842,
data ruphrii sale definitive cu filosofia speculativä. O a doua perioa-
dä, care se intinde din I 842 pinä in 1849, este marcatä de frecven-
tarea radicalilor germani de agitafia revolufionarä, cu participarea
activä a lui Bakunin la revoluf;i: la Paris, in februarie 1848, la Prag4
in iunie 1848, la Dresda, in mai 1849. Aceastä perioadä se incheie
cu arestarea gi exträdarea sa. A treia perioadä dureazädin I 850
176
Ibid, p. l6 - Bielins$r urma, de altfel, sä-gi schimbe apoi pärerea.
r77
Bakunin, Confession, I 85 l, traducere francezä de P. Brupbacher, Paris,
P.U.F., 1974, p. 54.
r7t Benoit-P. Hepner,
Bakounine et le panslavisme rövolutionnaire, cinci
eseuri despre istoria ideilor in Rusia gi in Europa, Paris, M. Riviöre, (Bibliothöque
des sciences politiques et sociales), 1950.
210
in 1 86 f . in timpul detenliei sale, a redactat, la comanda larului
I, o Confesiune, text care a rämas necunoscutpinä la Revolut'a
xicä. Deportat in Siberia, a reugit sä evadeze in I 861 9i sä fugä
Japonia gi Statele Unite. in fine, pe parcursul celei de-a pafra
gi pinä la moart€, in 1876, Bakunin a luat parte la insurecf,a
in septernbrie 1 870, gi s-a consaozrt propagandei revolufonare
Italia gi Spania, in vreme ce luptaimpofriva lui Man<, in interiorul
iaf,ei Intemalionale a Muncitorilor, l-a determinat sä elaboreze o
a anartrismului revoMonm.
Cercurile moscovite
Dupä ,,era francezä", tinerimea intelectualä rusä frcuse o
iaordinarä pasiture pentru filosofia germanä. inn-unul din aceste
:i cenacluri, Grupul Tinerilor de la Arhive, format in anii 1820 la
.oscova gi alcätuitmai ales din tineri fi.rncgionari ai Ministerului
facerilor Externe, gindirea germanä fäcea obiectul unor studii
Dupä afacerea Decembrigtilor, aceste reuniuni s-au sfirgit.
fie brogurii lui Venevitinov, care participase la gedinfele Tine-
de la Arhive, Bakunin a fost entuziasmat la inceput de Schelling.
avea sä cunoascä la Moscova un om care va exercita o mare
asupra evolugiei ideilor sale filosofice: Nikolai Stankevici.
Stankevici, care avea sä mo aÄ1a27 de an, ginditor influeng
imprietenit cu Bakunin gi i-a dat sä citeascä Critica raliunii
alui Kant. Totu$i, Bakunin s-adedicat gimai multstudierii lui
t7e
Sä-l ascultäm pe Kogelev, unul din membrii acestui cerc: ,,Filosofia germanä,
Fichte, Kant, Schelling, Oken, Görres etc, era stäpinä in cercul nostru.
ne citeam gi propriile scrieri filosofice, dar, cel mai adesea, dezbäteam
le filosofilor pe care tocmai ii citisem... Subiectul principal al discufiilor
era constituit de principiile pe care trebuia sä se bazeze orice cunoa$tere
Doctrina cregtinä ne päreq a fi bunä pentru masele populare dar era
cceptabilä pentnr noi, filosöfii. il respectam foarte mult pe Spinoza: operele
ni se päreau de departe superioare Evangheliei gi altor scrieri sfinte." Citat de
andre Koir6, I a philosophie et le problöme national en Russie au döbut du
siöcle,P ais, Champion, I 929, Biblioteca Institutului francez din Leningrad'
,X, pp. 37-38, edi{ie nouä: Gallimard, 1976 (Id6es, nr. 349).
2tt
 Fichte, din care chiar a tradus citeva mici lucräri. insä cea mai
profundä influenfä filosoficä asupra lui Bakunin a avut-o, frrä
indoialä, Hegel. Dupä plecarea prietenului säu Stankevici la Berlin,
Bakunin, care, dupä o crizä moralä, considerä cä gi-a descoperit o
nouä viafä, gralie lui Hegel, trece drept hegelian in cadrul micului
säu cenaclu. Noteazä, laaceaepocä, injurnalul säu:
A träi inseamnä a infelege. Räul nu existä, binele este totul,
doar limitarea este un räu. Totul este via{ä a spiritului, totul
este pätruns de spirit, nu existä nimic in afara spiritului. Spiritul
este cunoagterea absolutä, libertatea absolutä, dragostea
absolutä gi, in consecin{ä, beatitudinea absolutä. Tot Je este
accidental nu este adevärat, ci inqelätor gi intimplätor. prin
conqtiinfa sa, omul se elibereazä de tot ceea ce estelntimplätor
gi gratuit, iar ea il readuce de la finitudine la substanlu su
infinitä... Cu cit este omul mai viu, cu atit mai vie este realiiatea
pentru el. Ceea ce este real este rafional. Spiritul este puterea
absolutä, sursa atotputemiciei. Realitateaiste viafa ia, deci
ea este atotputernicä... Realitatea este voinfa lui Dumnezeu.
In poezie, in religie gi, in sfirgit, in filosofie se implinegte
marele act al reconcilierii omului cu Dumnezeurso.
in plinä febrä hegelianä, Bakunin a hadus Discursurile acade-
mice ale lui Hegel, redactind gi o introducere, in care face dovada
unui frumos optimism idealist, din care textul citat mai sus nu
reprezintä decit un egantion. Bakunin gäsegte acum la Hegel
reconcilierea dintre gindire gi realitate gi, in aceastä primä scriere,
opune filosofia nouhj i9!!, care este legatä de iealitatea vie,
:äy
,,iluzionismului" secolului al XVII-lea francez.in aceastä cäutare
a realitä,tii, el se intilneqte de altfel, cu al,ti intelectuali, ca Bielinski,
care gi el celebra, in epocä, acelagi cult al realitä1ii: ,,privesc
realitatea pe cilre am disprefuit-o odinioarä atit de mult gi mä
.yfrgy cäci am inleles caracterul ei ralional, pentru cä infeleg
cä nimic nu trebuie indepärtat din ea sau blamif.tsr. Este iit sä
Ito
Cf. Hepner, op. cit., pp. 89-90.
18'
Bielinsky, Correspondance, vol.
l, pp. 22g 9i urm., citat de Arvon, op.
cit., p.24.
212
poate de clar cä aceastä interpretare a hegelianismului incuraja
conservatorismul gi divinizareafaptului implinit, ceea ce il fäcea
pe Herzen sä remarce: ,,Judecind in felul acesta, se ajunge la a se
dovedi cä despotismul monstruos sub care träim este cit se poate
rafional gi trebuie sä existe"r8z . La care de altfel, Bielinski
räspunde cä exact aga stäteau lucrurile.
Berlin
in t 840, Bakunin merge la Berlin, unde va urma cursurile Uni-
venitälii. in capitala prusacä, la acea vreme, discipolii lui Hegel se
süäduiau sä continue opera maestrului. Puterea politicä incepea,
de altfel, sä considere primejdioasä filosofia autoruluiFenomeno-
logiei spiritului pinäintr-acolo incit, pe la sfirgitul anului 1841,
Friedrich Wilhelm IV va face apel la Schelling, bäfün gi trecut de
parteareacfiunii, penfu a conftabalansaprin inväfätura sa influenfa
;filosofiei hegeliene, apreciatä in mod categoric drept periculoasä.
lnrc t g+O gi 1842, a inceput sä se afirme predispozilia lui Bakunin
penfru spiritul de revoltä. Lainceput s-a dedicatcupasiune studiilor
;filosofice, aga dupä cum ne märturisesteinConfesiuni:
i in timpul primului an gi la inceputul celui de-al doilea al gederii
' mele in sträinätate, m-am finut departe, ca odinioarä, in Rusia,
' de toate treburile politice, pe care chiar le dispreluiam, privin-
du-le din perspectiva filosofiei abstracte; indiferenla mea fa1ä
' de aceste chestiuni mergea atit de departe, incit nu mai aveam
niciodatä chef sä citesc o gazetä. Insä studiam qtiinlele, in
special metafrzica germanä, in care mä cufundasem in mod
exclusiv, pinä la nebunie aproape; zi qi noapte nu vedeam
altceva decit categoriile lui Hegelt83.
Epoca berlinezä i-a provocat lui Bakunin o schimbare radicalä
de perspectivä. Dupä abandonarea filosofiei teoretice, iatä-l frecind
in curind la concepliile revolufionare. lnstalat la Berlin, Bakunin
r82
Citat de Hepner, op. cit., p.95.
It3
Bakunin, Confession, p. 55.
2t3
 cunoscuse nu doar filosofia hegelianä'
ciigi insuqise 9i dialec-
anun!ä, intr-o scrisoare din 3 septembrie I 841 : ,,Anul acesta am M-a vizitat la Dresda'
tica vie, acest suflet creator al uiversului'
sä urmez logica la Werder, revolulia filosoficä la Schelling gi istoria
modernä la Ranke"r8a. Karl Werder, reprezentant al dreptei
;;öifu Anatete sermane ei s-a pus
* ^1::1:i::1:
in practicä a teoriei abstracte 9l asupra
in ptiti"ft nansformärii
hegeliene, igi indrepta interesul in special asupra problemelor estetice 86'
iminentei revolufieit
gi literare. Influenfat la inceput de acest profesor, Bakunin s-a
gerrnane'sub pseudo-
indepärtat in cele din urmä, de el. Pentru Bakunin, Werder Bakunin a publicat un artic olinAnalele
in Germania"' in acest text' el
reprezenta prea mult gindirea pur speculativä, a cärei ,,conversie" nimul Jules Elysardt ,,n"u"ti*ta
admite cäproblema
nu era departe: runarcä, inprimuf rtnä, c iÄ'e"itoutAlumea
instaurärii liberrälii rrirä*i. *"
dintre chestiunile esenfiale_ale
De altfel, spune el inConfesium, Germania insäqi m-a vinde-
cat de boala filosoficä generalizatä la acea datä; dupä ce am
studiat mai indeaproape problemele metafizice, m-am convins
curind de nulitatea gi degertäcitrnea oricärei metafizici; cäutam
n**,t;**#r'm*t$tr#txffi
pottoti
barticulare care delin
fitri* importante' oameni in virstä 9i cu
libera-
in ea viafa, insä ea nu contine decit moarte gi plictis; cäutam
ääö Ä;äl ä-in'A"iri u" aät dovadä in tinere.te de un
in ea acfiunea, in vreme ce ea nu e decit inerfie absolutä.
Aceastä descoperire mi-a fost in bunä mäsurä facilitatä de Iism teoretic a"r*ri o.ätutiu' insä astäzi' o Oatastins -e.t31l
lor' care nu tT*:
relafiile mele personale cu profesorii germani, cäci nu existä l;;;#;tse baricadeze in spatele "experienfei"
ste decit un pretext p""*
loi de
nimic mai märginit, mai demn de dispre!, mai ridicol decit ::t:q ,sl l":T::-
"*utcalipsa erios'
profesorul german sau decit germanul in general! Oricine ffi ää äö;;"]j'"ü; nu crede de cuviinf ä sä-i ia in_s

cunoaSte mai indeaproape viafa germanä nu mai poate iubi ;i;;;;dmai mult interes decit arisjo:ratii *l fP::-:13*li
lor neputinp
gtiinta germanä; cäci gtiinta germanä nu este decit produsul ulasei de mijto", ä iat sottili r-stin"ärü' prin totala
pur al vielii germane gi ocupä, printre gtiinlele reale, acelaqi "ar" ''-J--- turr Pttt::tlo,
de a se ridica A"*.tptu pi"3"O"tä'51ot
u
!lT*lf;
1
loc ca gi germanii ingiqi printre celelalte popoare. In cele din
Printre conüarevolufionari, doar reac|gn arii adevärali meritä
urmä, nu mi-a mai pläcut gi am abandonat-o. Astfel, vindecat
,t"iti.. Bakunin. El ii plaseazä in ace.a$ä.cate,g"T l:
fiind de metafizicä, nu mä vindecasem totugi de setea de nou "o"tiderä jurietiideecoaaisto.i.eeipgdislinolii
gi nici de dorinfa gi speranla de a-mi gäsi, in Europa Occiden- 3.",lJi.ill"iilläf"ä,pe
talä, un obiect de studiu favorabil gi un cimp larg de activitater8s. f;ffiä;ä iläii+i öp*a iilosona Rev-ePs:X-T3:,:*
nt.J#"t ilt H;eg! :of id"T6 a fi "negativä"'
;ffiffi'-", ttut,tionar' prepoid",ttl
intilnirea cu Arnold Ruge a fost probabil evenimentul care l-a Pentru Bakunin, existenla pJidttLti
care ffebuie
ajutat pe Bakunin sä facä pasul decisiv, prin care trecea de la il;;;Ä;;;. ae uiitepartidului democratic'
ajlnge la o fansfor-
dreapta la stinga hegelianä, de la specul a[ie la praxrs. in I 876, aga cum este ea' penffu
infrunte realitatea
a
o
Ruge vapovesti vizitaintreprinsä de Bakunin laDresda: ä;;"-ri-irr.,ririrrrrea sa,fo4a blo_culu.i reacfionar conshture
gu pro"in" ai" släbiciunea principiului
Bakunin s-a implicat cu toatä fiinla sa in migcarea intelec-
il;r;; irari"a.
"" ridice pi"ä Ju t*lLti:tl
democratic, gi incä e incapabile sä se
tualä germanä a anilor treizeci gi patruzeci, dupä ce la Berlin ;äöt"L;i'sau. Partidul demöcratic nu existä'
t84
Citat de Arvon, op. cit., p.28.
t85
It6 Cf. Arvon, oP. cit.,P'31'
Confession, p. 55.
215
2t4
 deocamdatä, decit ca negafie a realitäpii prezente, ceea ce o
menfine, momentan, in afara Totalitätii Viefii. Altfel spus, demo_
crafii, pretinzind cä asimileazä gi imbraligeazä totul, nu formeadr
nimic altceva decit un partid. in calitate de partid, ei reprezintä
doar ceva particular, negativ, prin opozilie cu celälalt pol comple_
mentar, pozitiv. Bakunin considerä cä inüeaga semnifica,tie gi fo4ä
a negativului rezidä in distugerea pozitivului. insä negativul tebuic
sä disparä impreunä cu ceea ce este pozitiv in formisa de negalic
pträ, pentru a renagte apoi in plenitudinea vie.
Aceastä regenerare a partidului democratic nu se va manifesta
ca o simplä schimbare cantitativä, ca o lärgire a existenfei sale,
astÄzidefectuoasä, ceea ce at aveaca efect o aplatizarcgeneralä
a viefii, ci dimpotrivä, ca o schimbare calitativä,
,,o revelaf;e vie gi
inviorätoare, un cer nou gi o for!ä nouä, o lume tinärä gi frumoasä,
in care toate disonanlele actuale se vor contopi pentru a face loc
unei unitäli armonioase", scrie, patetic, Bakunin. Aceasd opozilie
a contrariilor, a partidului democratic
ai a partidului reacfionar, a
pozitivului gi negatiwlui, trebuie sä conducä la confruntarea lor gi
Bakunin considerä cä ,,zadarnicä incercarea de a remedia
imperfecliunea partidului democratic prinft-o aparentä reconciliere
cu pozitiwl. Negativul 9i pozitivul constituie elemente incompatibile
gi contradictorii. Negativul nu existä decit in mäsura in iare se
opunepozitiwlui gi e sortitsä-l distrugä.,t82. Aici, Bakuninä atacä
pe cei pe care ä numegte,,pozitivigtii concilianfi.,. in opinia lui,
in
cadrul opoziliei contrariilor, se manifestä un primat al negatiwlui,
moment dialectic esenf; al:
Pozitivul este negat de cätre negativ gi invers. Ce le este agadar
guperior celor douä? Acliunea negatoare in sine, precipiiarea
inspre präbugire, distrugerea pasiönatä a pozitiwiui, oricit ar
incerca el sä se ascundä sub masca nögativului. Doar in
aceastä formä a distrugerii totale iqi gäsegte negativul raliunea
de a fi, dobindind o justificare absolutä...
t87
Articolul lui Bakunin
este rezumat in lucrärile lui Arvon (pp. 34
gi de Hepner (pp. 186 9i urm.).
9i
216
Se inlelege astfel de ce partidul mediatorilor, atitudinea de cenüu
loc poate-fi consideratäpericuloasä de cätre Bakunin. int-adwar,
rolul sau antidialectic, el frineazä migcarea istoriei, care nu
progresa in afara unei opozigii accentuate a contrariilor.
Ce fac mediatorii?... Ca gi noi, väd cum epoca actualä este o
epocä a opoziliei, sint de acord cu noi cä aceastä sfigiere
internä este rea, insä, in loc sä accentueze aceastä opozifie,
pentru ca din ea sä se nascä o realitate nouä, pozitivä qi
brganicä, ei se sträduiesc sä o perpetueze sub forma ei actualä,
precarä 9i mediocrä t...1 Ei deposedeazä aceastä opozilie a
contrariilor de spiritul activ care o animä, pentru a putea sä o
utilizeze dupä bunul lor plac. Marea contadiclie a timpurilor
noaste nu le apare drept forfä determinantä, cäreia trebuie sä i
se supunä orice om, farärezewe,pentru a participa la vialä, ci o
tateazäca pe un simplu joc al spirituluits8.
Bakunin duce negagia la absolut, läsindu-se purtat de un veritabil
escatologic:
i ln Franla qi in Anglia se constituie societäli socialiste qi reli-
gioase, cu totul sträine gi opuse lumii politice actuale, care igi
.organizeazä viafa pe baze incä necunoscute. Poporul, clasa
'dezmoqtenililor, care cuprinde cea mai mare parte a umanitä1ii,
ip peste tot o atitudine amenin!äto are; ea incepe sä revendice
exercitiul practic al drepturilor ce-i sint recunoscute de toatä
lumea... Oh! Aerul din jur e greu, cäci poartä in pintece
furtuna! [...] impärälia lui Dumnezeu e aproape! [sic] Le
spunem pbzilivigtitor: deschideli ochii, läsafi-i pe morli sä-gi
ingroape mo4ii 9i inlelegefi o datä cä spiritul cel tinär nu
trebuie cäutat printre ruinele trecutului. $i facem apel la
conciliatori,sä se elibereze de särmana, oarba lor infelepciune,
sä renunle la pretenliile lor teoretice gi la spaima lor de sclavie
care le usucä sufletul qi le paralizeazä migcärile. Sä ne läsäm
in miinile spiritului etern care nu distruge gi nu suprimä decit
pentru cä öl este izvorul creator al oricärei vieti. Patima
distrugerii este totodatä patimä a crealieir8e.
rE8
Citat de A. Cornu, K. Marx et F. Engel^r, Paris, P.U.F., 1955-1970 (4 vol.
urm.)
), vol. II, pp. 40-41.
r8e
Cf. Hepner, op. cit., p. 189-190.
2t7
 ,,Vocafia revoltei" incepea astfel sä se precizeze la Bakunin.
Ea a continuat sä se afirme färä incetare. in Amintirile salc,
Richard Wagner, care ä fusese tovaräg de räzrnerifä la Dresda, in
1849, il descrie astfel:
Nu avea in vedere decit distrugerea qi numai distmgerea [...].
Aceastä nimicire a oricärei civilizafii ä sporea entuziasmul... Nu
tebuia sä ne preocupe decit un singur lucru: de unde va veni
forfa regeneratoare? [...] ln chip de consolare, revolu{ionarul
spunea cä lumea cea nouä se va reconstitui prin ea insäqireo.
Trebuie spus cä toamna anului I 848 la Berlin a reprezentat unul
dintre cele mai negre momente ale existenfei lui Bakunin, ceea ce a
contibuit gi mai mult la accentuarea urii sale impotiva lumü integi.
Rämas firä bani, firä prieteni, bänuit de a fi agent provocator, hätuit
de polilie, Bakunin a ftecut printr-o perioadä extrem de dificilä. Va
rememora aceastä epocä nefastä inConfesiunea sa:,JVI-am ficut
räu, mizanftop, fanatic, gata sä mä bag in orice üeabä primejdioasä,
cu condigia ca ea sä nu fie infamä; infreaga mea fiintä nu era decit
obsesie revolulionarä gi pasiune distructivä"rer. Bakunin refuzä, de
altfel, sä priveascä dincolo de disüugerea revolufionarä: ,J,e-am spus
adesea polonezilor gi germanilor, atunci cind se discuta in prezenla
mea despre viitoarele forme ale guvemärii: Mls iunea noasträ este
sä distrugem Si nu sd consfiaim; alfii mai buni ca noi, mai
inteligenli Si mai proaspeli, vorfi cei carevor constraf'rez.
Primelebätälii
Dupä aparilia articolului säu, ar fi fost dificil pentnr tsakunin sä
räminä in Germania. lmpreunä cu Amold Ruge gi cu poetul Georg
Herweg, s-a mutat in Elvefia, la Zürich, unde a frecventat cercurile
comuniste gi mazzftiqe.Croitorul Wilhetn Weitling (1 808-1 87 1),
refugiat in Elvefia incä din 1842,vaavea o puternicä influenfä
tn lbid-
tet Confession, p. 138.
tez
Op. cit., p. 126.
218
lui. in februarie 1844, Bakunin a mers la Bruxelles, iar in
:a
mai a aceluiagi an a ajuns la Paris. in capitala francezä, a
posibilitatea de a se imprieteni cu numerogi proscrigi: refugia,ti
n ! rY
grupali in jurul Analelorfranco-geftrutne, efemera revistä
Ruge. Mai erau acolo Herweg, marele Heinrich Heine (1797-
) gi Karl Mam . La acea datÄ, relaliile dintre Bakunin 9i Mam
mai degrabä cordialele3.
Bineinfeles, gederea la Paris a lui Bakunin i-a permis sä
roasca mUE intelectrrali fancezi: Emile de Girardin, trdru-Rollir1
is, Michelet, E. Quinet gi George Sand. S-a acomodat
de bine cunoul context, incit i-a fostmentor 9i indrumätor lui
ls, cu ocazia venirii acestuia la Paris. insä dinte to!i, rusul se
ra cel mai legat de Proudhon. inConfesiunea sa,el va vorbi
,,utopistul Proudhon, care este, totodatä9i färänici oindoialä,
re3
Max Nettlau, in a sa biografie a lui Bakunin, pune in legäturä acest text
dactat de ginditorul rus in I 871 cu primul contact al acestuia cu Marx: ,,Marx
curnine sintem cunogtinle vechi. L-am intälnit prima oarä la Paris in I 844. Pe
aceea eram emigrant. Am avut relafii destul de amicale. Atunci era mult
i avansat decit mine, cum a rämas qi astäzi, nu numai mai avansat, dar 9i
I mai savant decit mine. Pe vremea aceea eu nu aveam habar de
mie politicä, nu mä rupsesem incä de abstrac{iile mele metafizice, iar
ismul meu nu erabazal decit pe instinct. El, deqi mai tinär, era deja ateu,
materialist qi socialist de reflec1ie. El gi-a elaborat fundamentele actualului
sistem exact in acea perioadä. Ne vedeam destul de des 9i il respectam mult
gtiinfa sa gi pentru devotamentul pasionat 9i serios, chiar dacä intotdeauna
cu vanitate personalä, falä de cartza proletariatului gi ii cäutam cu
iditate conversafia, intotdeauna instructivä 9i spiritualä, atunci cind nu era
rpiratä de urä meschinä, ceea ce se intimpla, din päcate, prea adesea. Totugi,
tot acest timp, nu a existat o intimitate deschisä intre noi... El mä numea
list sentimental gi avea dreptate, eu il numeam vanitos perflrd 9i viclean qi
gi eu dreptate.> Max Nettlau, The Life of Michael Bakunin,p. 71, citat de
nu, op. cit., t. ilI, p. 46.
In tElZ, in Message aux Fröres de l'Alliance en Espagne, Bakunin igi
aceleapi sentimente in legäturä cu Marx: ,,Marx nu este un om de rind.
o inteligen!ä superioarä, un om cu cunoqtinte gtiinfifice extrem de vaste' in
ial in prbblbmele economice qi, in plus, un om care, din cite ;tiu, incepind
1844, din epoca primei mele intilniri cu el la Paris, s-a dedicat cu totul 9i cu
mai mare sinceritate cauzei emancipärii proletariatului, cauza cäreia i-a adus
ricii incontestabile, dar pe care astäzi o compromite in sens invers prin
. nemaipomenita sa vanitate,
prin firea sa räzbunätoare 9i resentimentarä 9i prin
i tendila sa cätre dictaturä chiar in sinul partidului revolulionarilor socialigti."
219
unul dintre cei mai remarcabili francezi ai timpului nostu"re4. Dar
ca urmare a discursului linut la banchetul polonezilor, la29 decem-
brie 1847, Bakunin este expulzat din Franfa. Cu aceastä ocazie,
reprezentantul farului la Paris a incercat, de altfel, sä-l prezintc
drept un agent provocator in slujba guvernului rus. M. Kisilefl
reprezentant al Rusiei la Paris, trebuia sä räspundä guvemului rus,
care solicitase informafii asupra lui Bakunin: ,,Este un om nu lipsit
de talent gi pe care l-am mai folosit. Numai cä, de data aceasta, a
mers prea departe gi nu mai putem tolera prezenla lui la Paris."
Mai mult chiar, acelagi Kisileffa incercat sä räspindeascä printrc
emigrantii p olonezi n onul cä Baku rin er a vn agentres .
Bakunin se aflain Belgia inmomentul izbucnirii revoluliei in
Franfa, in februarie 1848. S-a gräbit cätre frontierä. Cum calea
feratä era distrusä, s-a intors la Paris pe jos, dupä trei zile de mers.
Ne-a läsat o remarcabilä relatare privind'atmosfera ce domnea la
Paris in aceastäprimä fazä arevoluliei dela'48,lunä de,,amelealä
a sufletului" in timpul cäreia doarme pufin, frecventeazä adunäri,
reuniuni, cluburi, cortegii, promurade gi demonstaf;i. ,,Era o särbä-
toare färä inceput gi färä sfirgit [...] Aceastä febrä generalä nu
era intrelinutä gi intäritä doar superficial gi mediocru prin vegtile
care soseau din alte colguri ale Europei... Pärea cä trniversul infeg
fusese rästumat; incredibilul devenise obipuinla imposibilul posibil,
iar posibilul gi obignuinla, nebunegti."re6
Aläturi de mase, adinc inserat in mijlocul poporului, Bakunin a
träitzile de neuitat. in aceastä bucurie revoiulionarä, el a avut in
sfirgit ocazia sä dea curs liber populismului säu:
Am avut astfel ocazia sä ii väd pe muncitori gi sä ii studiez
de diminea{ä pinä seara [...] Nicäieri qi niciodatä, in nici o
altä clasä socialä n-am intilnit atita nobilä abnegafie gi atita
integritate cu adevärat migcätoare, atita delicatele in maniere
qi atita veselie binevoitoare aläturi de un asemenea eroism, la
tea
Confession, p. 69.
ret V. Dave,
Marx et Bakounine, Amsterdam, 1900, p. I l, citat de Comu,
op. cit., vol. III, p.49,nota2.
te6
Confession, pp. 80-81.
220
acegti oameni simpli, firä culturä, care au valorat gi vor valora
intotdeauna de o mie de ori mai mult decit conducätorii lorteT!
in exaltarea s4 el vede räsärindlaorizontinstaurareaunei societäfi
La 13 martie 1848, scriein LaRöforme [Reforma]:
Oamenii practici ai vechiului regim au devenit astäzi utopigti,
iar utopia de ieri constituie astäzi singurul lucru posibil,
rezonabil, practicabil. Aceastä utopie este democrafia purä,
absolutä, in Franla ca qi in toatä Europa [...] Miqcarea
revolufionarä nu va inceta decit atunci cind Europa intreagä,
incluzind pinä gi Rusia, va deveni o republicä democraticä
confederatä. E imposibil! se va spune. Dar sä luäm aminte!
Acest cuvint nu apar,tine zilei de azi, cizllei de ierite8...
Bakunin aträi! in febnrarie I 848,pele mai frumoase zile dinviala
, drpä cum afirmä Herzen, insa, odatä cu domolirea avintrrlui
revolu-
; el nu s-a mai simflt chiar aft de in largul säu. Dupä cum spunea
idi&e, Bakunin ficeaminud inprimazi auneirevolut'i, insä" din
dimineala celei de-a doua zile, if venea sä-l impugti. Astfel, fünd
abil gräbifi säscape deunaliatexftemde sfnjenitor, tovarägü säi
facilitatplecarea. Guvemul provizoriu i-a dat 2000 de fianci gi l-a
is in misiune in Germania, aflatä atunci in plinä efervescenfä
La
dupä ridicarea la luptä a Berlinului gi a Vienei, in martie
848. La incepuhrl lunü iunie a anului I 848, Bakunin a participat la
)ongresul sliv de la Praga. insä nu a reu$it sä facä in a$a fel incit
ismul säu revoluf;onat'' sä fie aprobat de cäte participanfi la
Cu toate acestea, pe 12 iunie, Bakunin ia parte activä la
pregätitä de studenf;i cehi. Dupä egecul acestei tentative,
in grabä oragul. in acel moment incep sä circule din nou
i calomnioase pe seama sa Compromisprinprieteniace-l lega
contele Jacques Tolstoi, pe care il frecventase asiduu in timpul
sale la Paris gi care tocmai fusese datin vileag ca informator al
i rus, Balnrnin se vede din nou suspectat de Engels, care i-a
it indoielile sale lui Man<, cate nu era in Franla la acea datä.
6 iulie 1848, Neue Rheinis che kinng publicdnota urmätoare:
te?
Op. cit., p. 80.
re8
Pasaj citat de Hepner, op. cit., p.214.
22t
 Cu privire la propaganda slavä, am fost informa{i ieri cä
George Sand se aflä in posesia unor informafii extrem de
compromilätoare despre proscrisul rus Mihail Bakunin, infor-
mafii ce-l prezintä pe acesta ca fiind un instrument sau un
agent al Rusiei, de curind racolat gi principalul responsabil de
recenta arestare a nefericililorpolonezi. George Sand a arätat
aceste documente citorva dintre amicii säiree.
Bakunin reacfioneazä instantaneu, trimi,tind o dezrninlire unui
jumal din Breslau qi ä scrie lui George Sandpentm a-i cere expli-
cafii. Romanciera protesteazä energic, la 20 iulie, adresindu-sc
ziarului lui Karl Mam, care ä publicä scrisoarea: ,,Nu am fost nicio-
datä in posesia weunei dovezi privind insinuärile pe care incercafi
sä le acredilali pe seama lui Mihail Bakunin. Aga sfrrd lucrurile, nu
am fostniciodatä autorizatäsäannc nici ceamai micäumbrä dc
indoialä asupra loialitälii caracüerului säu gi a sinceritä1ii opiniilor
sale. Fac apel la onoarea gi congtiinfa dumneavoasträ, pentru
inserarea imediatä a acestei scrisori in ziaruldumneavoarltS20o*.
Aceastä afacere tenebroasä avea sä apese greu asupra relaliilor
dinte Bakunin gi Marx, care oricum nu erau ficu,ti sä se lnteleagä.
La I mai I 849, la Dresda, se produc tulburäri. Bakunin ia parte
la revolte, alähri de Richard Wagner. in urma inüeruenfei prompte
a trupelor prusace, mi$carea egueazä. Wagner reu$e$te sä ajungä
la Weimar gi mai apoi in Elvefia. Bakunin, insä, este arestat,
incarceratin fortäreata din Königstein, in Saxonia, gi condamnat
la moarte, apoi sentinla ii este comutatä in inchisoare pe vialä. in
luna iulie a anului 1850, Bakunin este fiansferat la Praga. Austria
ii cerea exträdarea. Dupä un an de inchisoare la Praga,este din
tee
Citat de H. Iswolsky, op. cit., p. 125.
2o0
lbid.
* Publicarea protestului lui George Sand era insofitä de un comentariu
al lui
Man<: ,,Prin asta, nu ne-am fücut decit datoria de ziarigti, aceea de a exercita o
strictä supraveghere asupra persoanelor publice gi, in acelagi timp, i-am oferit
domnului Mihail Bakunin ocazia de a risipi o bänuialä care circulase cu adevärat
in anumite cercuri pariziene2ot." (nota autorului\
201
Jbid.
222
transferat, de aceastä daIäla Olmütz, unde incearcä sä se
idä inghitind chibrituri. in mai 185 1 , este din nou condamnat
de data aceasta de justifia austriacä. Pedeapsa i-a fost
nou comutatä in detenlie pe vialä. in fine, in speranfa de a
de la Bakunin informa{ii asupra migcärii revolufionare
iloneze, tarul Nicolae I va cere extädarea fostului ofifer rus. La
l,mai 1851, Bakunin este inchis in sinistra temnitä Alexis a
i Petu gi Pavel din Petersburg. Prin decizia abilä a farului,
abandonatacolo timp de douä luni.
,Confesiunea
Drpädouä llxd de izolarc, Bakuninprimegle intobunäzi, incelula
vizitaprinfului Orlov, colonel dejandarmerie, venit sä-l ailmfe cä
sfu, tarul, il invitäpe revolulionar sä-i scrie,,aga cumun fiu
scrie tatälui säu spiritual". Bakunin aaccrytat sä redacteze o
Acest document va rämine necunoscutpinä in momenfrl
.
guvernul sovietic va präda arhivele fariste. Va fi publicat in
1202. Textul Confesiunü se prezintä sub forma unui caiet de o
de pagini scrise de mina lui Bakunin. Existä gi un al doilea
care reproduce manuscrisul olograf, document destinat
ului personal al lui Nicolae I gi a&rotat de mina acesflria.
L ln aceastä scriere surprinzäüoare, Bakunin igi povestegte tinerefea
i4 incercindsäse explice gi sä sejustifice. Relatareasaeste
ie gi o autocriticä üotodatä, definutul trecind adesea de la
la umilinfa. Uneori, se aratä ingrijorat de onoarea sa de
fionar:,pin naufagiul pe care l-am suferit n-am salvat decit un
luc,nr: onoareamea" gi convingerea cänicäieri, niciin Saxonia gi
iinAustia" n-am frädatniciodatä" ca sämäsalvez sauca sä-mi
ses1sre203. in alte fragmente, este exaltat gi persuasiv, de
@ Documente pentm biognfia lui M. Bakunin. Exfiase din Arhivele Secliunii
gi ale ministerului Marinei, inclusiv Confession.Intoducer€ de V. Polonski (in
Traducerea francezäde P. Brupbacher avea sä aparä ln 1932, la ed. Rieder'
noua editie, publicatä in 1974, cu un cuvint inainte de B. Souvarine, la P.U.F.
2o3
Confesslons, p. 53.
 exemplu atunci cind schifeazä penhu moralä. Ajunsese obez gi, din pricina scorbutului, igi pioduse
farun tablou colorat al parisului gi
baricadeloq din februarie 1848 (vezi supra). i dintii. Se temea in special cä igi va pierde puterea de a uri qi cä
Din celula sa, igi asumä chiar riscul de a critica fälig despo. släbi capacitä,tile de revoltä, gubrezite de detenlia abrutizantä
tismul rus:,, in Rusia, toate bolile ajung in interior indelungatä.
ii-macinn
fiinla insägi a organismului social. Motorul esenliaiin Rusi. in 1885, Alexandru al ll-lea ii succedä tatälui säu, Nicolae I.
este frica, iar frica distruge orice via!ä, orice inteligen!ä, il ä adeseazä noului 1ar o cerere de grafiere, iar acesta decide
oricc
impuls nobil al sufletului. pentru oricine iubegte ade-väÄl via1. deporteze in Siberia. Dupä o scurtä infrevedere cu familia, la
in Rusia este grea gi dureroasä"2oa. Asta nu il impieoica pc ino (tatäl ii murise, iar mama sa oblinuse deja autorizalia
Bakunin sä dea, in alte locuri, dovadä de mare umilin!ä: a-9i vizita fiul la Schlüsselbourg), Bakunin ajunge la Tomsk (23
,,Siicl
Sint un mare criminal gi nu sint demn de mila uourtret., rtie 1857). Stabilit in acest orag, revolulionarul se cäsätoreqte
Semneazä,,criminalul care se cäiegte.. gi ,,un criminal cerginrl o tinärä polonezä, Antonia Kviatkowska, fiica unui angajat la
indurare". Se poate spune cä toate contradicfiile caracteÄlui de aur, care l-a primit Guillaume
pe proscris in casa sa. James
lui Mihail Bakunin se reflectä in acest document, asupra cäruia ine cä aceastäuniune nu a fostdecito cäsätorie fictivä. Grafie
o judecatä definitivä ar fi dificil de emis205. iei unei rude, väru1 säu, contele Muraviev, guvernator al
, Bakunin igi ob,tine transferul la lrkufk.
Deportarea
Evadarea
in1854, Bakunin este transferat de la Sankt-petersburg la
fortärea1ade la Schlüsselbourg, pemalurile lacurui L,adoga.
De1ilu- Angaj at mai intä la o companie de navigalie, apoi la societatea de
tul incepe sä se teamä cä anii de recluziune ii macinä energia a minelor de cärbune, Mihail avea dreptul sä circule
nestingherit prin larä 9i, pentu cälätoriile sale de afaceri,
2oa
Op. cit., pp. 122-113.
D5
ob,Lne destul de ugor o autorizalie de liberä tecere. Profiftrd de
spontaneistul, cel care va deveni apostorul revolufiei dejos in
sus, ajungc deplasare laNikolaievsh il fagepe sfoaräpe geful säude delegaf;e
chiar sä ia in considerare, in conpssroz, eventualitatea unei
eliberäri u popä-tii
rus venitä ,de sus": ,,Cred cä in Rusia, mai mult decit in i se imbarcä pe un vas care pleca in Japonia. in luna octombrie,
altä parte, o putere
strict dictatorialä va fi necesarä, o putere care sä fie preocupatä
in mod exclusiv debarcä la San Francisco. ,,Bakunin este libe,f ', anun!ä Kolokol,Äani
de educarea gi instruirea maselor; o putere liberä in
iendinlä gi in spirit, dar färä lui Herzen. Dupäo escapadärocambolescäde 5 luni, Mihail ajunge la
forme parlamentare; care va tipäri cärfi cu un conlinut liber,
dar drä libertateu Inndra, la 14 decembrie 1 86 l, gata de noi lupüe.
presei; o putere inconjuratä de partizani,indrumatä
de sfaturile lor, intäritä prin
libera lor colaborare, dar care sä nu fie limitatä prin nimic
ai ae-nimeni.imi
spuneam cä orice diferenlä intre aceastä dictaturä
9i puterea monarhicä va consista
ACTI]NEA POLITICA (1862-1S70
numai in faptul cä prima, potrivit spiritului gi principiilor sale,
trebuie sä tindä
sä-gi facä propria existenfä superfluä, cäci nu are alt scop
decit libertatea, Sprijinit financiar de Herzen inconjurat de proscrigi slavi,
gi
independenfa gi maturizarea progresivä a poporului, in timp
ce iuterea monarhicä,
dimpotrivä, sträduindu-se permanent sä-9i facä propria eiistenfä Bakunin urmärea cu atenfie, de la Londra, derularea evenimentelor
indispensabilä,
este obligatä, in consecin{ä sä-gi mentinäsubiectii intr-o perpetua
stare ae din fara sa. Evadatul din Siberia incä mai spera in continuarea
copilärie." (Op. cit.,p. 123) reformelor in Rusia lui Alexandru al ll-lea care, prin actul de la 19
224 225
 februarie 1861, tocmai abolise iobägia, eliberind dintr-un
foc al Päcii pi Libertä1ii, linut la Berna, Alianla internafionalä
aproape 23 de milioane de sufleüe. insä speranple refugiatului
au lemocrafiei socialiste, solicitind in acelagi timp afilierea acesteia
fost repede spulberaüe.
AIT, solicitare care i-a fost in cele din urmä acceptatä. insä
Incercind inzadar sä intre in conüact cu migcarea pämint gi
in este suspectat numaidecit de activitäfi disidente in cadrul
Libertate, societatea secretä revolutionarä inhinpta h
Sanki- ionalei. La27 iulie 1867, Marx ii scrie lui Engels: ,,Acest
Petersburg de cätre cernigevskito6, bakunin se lanseazä,
dupä mi-e limpede de-acum, vrea sä devinä dictatorul migcärii
evenimentele din Polonia anului 1g63, in unele acgiuni
extavagan;- ,rncrrcre$u europene. öa grijä. rjaca
aibä gnJa.
Sä alDa Dacä nu, va nfi excomunlcar
excomunicat
Penb' a provoca o revoltä in Finlanda, merge la Stocktrorrn,"undc
mod oficial"207. Räspunsul lui Engels: ,,Dacä acest nemernic de
se imbarcä, aläturi de cifivapolonezidecigi
säincerce o debarcarc weaint-adevär sä ia puterea, ar fi timpul sä-l neufralizärn"a08 .
pe coastele baltice, in scopul luärii prin s*rprindere
a t'pelorrusegti pregätea confruntarea.
pomite impotiva insurge'4ilor din polonia. Aceastä
bizarä aventura
se incheie... la copenhaga. inteaga afacere
a avut ca efect dete- Federalism sau centralism?
riorarearelafilordinte Bakunin gi revoluf;onarü slavi, care
il acuzä
de egecul tentativei lor- Totu$i, fnäm sa sofie,
Anüonia, i s-a aläh'at, Spirit metodic organizat, Karl Man< incerca sä ofere migcärii
Ai
Mihail stabilindu-se impreunä cu ea in Italia, datoritä putemicei
tare o doctrinä gtiingificä riguroasä gi o organizare muncito-
atracfii exercitate de !ärile latine asupra lui Bakunin.
leascä.bine coordonatä. Respinsese orice alianfä cu mazzinienii
In 1864, Bakunin a intreprins o nouä cälätorie la Stockholm gi
cu grupärile democratice burgheze precum Liga pentnr Pace
apoi la Londra. in capitala britanicä, a reluat contactul
i s-a propus sä intre in Asociafia intemafionarä a muncitorilor,ii
cu Man< gi Libertate. Infarea lui Bakunin gi a adep,tilor säi in AIT constituia
el o nouä ameninlare la adresa unitälii migcärii muncitoregti.
fondatä acol ola28 septembrie I g64.
Adversarii,,centralismului" lui Mam s-au regrupat in jurul lui
Alianla Bakunin. Acesta preconiza un ,,federalism" al organiza,tiilor locale,
;care urmau sä se bucure de o largä autonomie. in plus, revolulionanrl

Dupä o incercare de a prelua conducerea societäfilor
secrete
italiene, apoi de a se impune laptimul Congres al päcii'$i
Libe;fii,
care se deschide la Geneva, la 9 septembrie 1S67, (Si
la care
galticinau Vic-tor Hugo, Edgar euinet, Louis Blanc, pienl feroux,
simou frafii Reclus, John stuartMil gi Giuseppe cariuara),
lulgs
Bahudn infünt eazÄ,in l 868, aläturi de minoritarii celui
nrs, adept al,,excelentei gi bineficätoarei dezordini", isca6 din acliunea
qpontanä" promova in interionrl Internagionalei o activitate gi o propa-
gandä anticenfralistä pe care Mam nu o putea tolera. Acesta era
tnnvins cä federalismul bakunian n-ar fi ficut decit sä inmult€ascä in
, mod periculos divergenlele gi sä conducä migcarea proletarä cäfre
terealismul ineficienla unui,gventurism" lipsit de spemnfe. Pentu
gi
,

de-al doitea
el, for,ta muncitorilor rezidä in uritatea lor. Egecurile de la 1848 se
206Nikolai
Gavrilovici cerniqevski (lg2g-lsg9) ,,se manifestä in anii ,60, datorau inprimul dnd lipsei de coordonare practicä gi teoreticä aclasei
mai mult decit orice, drept precursor ai comunismului. plehanov,
r"ra"tÄi muncitoare europene, care aclionase in mod dispersat färä pregätire
marxtsmulur rus, recunoa$te.aceasta in cartea pe
care i-a consacrat_o. $i nu
degeaba Marx insugi a invä1at limba rusa, tocmai
äa ,a_t po"ta
Les souttes et le sens du communisme russe, traducere 6fS;ii..;
"iti;.aJ,cr Na*ili.,
207
Citat de E. Doll6ans, Histoire du mouvement ouvrieri Paris, A. Collin,
fran"."a vol. I, p. 359.
Paris* Gallimard, 1938 (Les Essais, VIII, p. 69). 1936,
208
Jbid.
226
227
 { $rä directie. in aceste cg.rdirii se inlelege cit de periculos ä pärea lui rus pe lingä tovarägii säi de luptä. lnr-adevär, impre-
Bakwrin lui Mam per.rtnr vütoml AIT
Pretinzind cä-gi menline propria organizalie, de personalitatea fascinantä a celui pe care il putem consi-
Alianfa, ca pc inginerul terorismului gi care rämine figura cea mai ciudatä a
,,complementul necesar al Interna$onal"i.: gak;inh .r*;;;;ö;
pe aceia care credeau in org arizarea ii revolufionare, se pare cä Bakunin a colaborat cu Neceaev la
,desus" a clasei muncitoaie, celebrului Catehism al revolu1ionarului, a cärui
adicä pe Marx. El proclamä cä
,poporul nu poate fi liber gi fericit tate rämine incertä2ro.
decit dacä este organizat de la buia,pnnintermediul
sale asociafii, autonome gi intru tohrliib".",
p;;riil_ , I se mai reproga lui Bakunin gi cä s-a pretat la manevrele
el fiind capabil ;_;;
creeze via!ä proprie färä sä fie supervizat instite ale tinärului säu tovaräg, hotärit sä punä stäpinire pe
de vreun t rt-"-- Oouä
concepfii ireconciliabile asupra lumii intrau in iajurnalului luiHerzen, Kolokol, dupä moartea acestuia. in
coliziune. Antitezä scop, Neceaev nu a ezitat sä foloseascä metode ce lineau
doctrinarä care nu fäcea deiit sä agraveze antagonismul
naturar intimidare qi de abuzul de incredere.
al celor douä temperamente.
ca biograf al lui Man<, Isaiah Berlin a subriniat tot in gfirgit, in timp ce Bakunin se sträduia sä termine o traducere
ce avea sä nsä a Capitalulqi, care äfvsese comandatä de editorul Poliakov
provoace in mod fatal excruderea rui Bakunin
din cadrul Intematio-
--'--
naleil: pentru care luase deja un avans de mai multe sute de ruble,
il indemna insistent sä nu-gi piardä timpul cuasemenea
Pentru Marx, bakuninismul avea ca efect evaporarea le" fsiqlf, in timp ce ,,Cavza" avea nevoie mai ales de
elanului
r.evglutignar gi intoarcerea la vechiul eroism i hotärifl sä acfonezdt'. Atunci cind Bakunin i-a atras atenlia
romanqios, nobil gi
inutil, abundind in sfinti gi martiri, insä repede
droUit de un luase deja un acont penffu ffaducere de la editorul säu, Neceaev
dug-man mai realist; mr putea duce decit la perioadä
o de slaUiciune räspuns cä se insärcineazäpersonal sä-l reducä la täcere pe
gi dezih'zie, sus_ceptibilä sä producä
un regres al miWarii cu mai
multe decenii' Man< nu su-bestima revolufionara a lui
B.akunin gi puterea sa "n.rg'iu
a stimula imagäa1ia
, 2r0 Un exemplar din Catehism, olograf al lui Bakunin, a fost gäsit. Cf. H.
$9
"d"ri6r;"hi;
din acest motiv il considerä a fi o fo4a äpt.iri"ip"ti""r'iÄei Iswolsky, Op. cit., p. 234. in timpul procesului lui Neceaev, Bakunin a fost
desemnat ca adeväratul autor al acestui document excepfional. Hepner afirmä cä
3gabi.lä sä räspindeascä haosul p..i. tot in druäul fri. O"ä ,,poate fi considerat in prezent drept lucru stabilit cä faimosul Catehism
Bakunin gipartizanü sä ar fi fostläsa1i sä anmce
säminfa dezordinü revoluloinar,gäsit asupra lui N[eceaev], a fost alcätuit de B[akunin]" (Op. cit.,
! fnaurite apärätorilor proletarilor, cauza acestora din urmä ar p. 196) qi cä B ,,a elaborat pentru N, tinärul fanatic venit din Rusia... Regulile
{ajuns -s1se sprijine pe un vulcan. bupa ani de incäieräri din care trebuie sä se inspire Revolufionarul" (id., p. 30a). Arthur Lehning, din
räzlele, Mam s-a hotärit sä üeacä h ofensiva"ryuudeschisä. conträ, emite ipoteza cä N, venind din Rusia, a putut foarte bine sä vinä in
Aceasta
a avut drept rezultat exgl]lderea lui Bakunin Elvefia cu ciorna Catehßmului, pe care i l-ar fi inspirat, de fapt, Tkacev,
a adepliloi;;il;
9i Catehismulreproducind aproape textual uneori un articol al lui P. Tkacev,,(es
fndurile Internalionalei2oe.
Hommes de l'avenir et les höros de la bourgeoisie. Cf . Michel Bakounine et ses
relations avec S. Netchaev, introducere gi adnotäride A. Lehning, CEuvres
Nurelaliile comprolufätoarepe care Bakunin le_a intrefinut
la complötes de Bakounine,6d. Champ Libre, vol. V p. LX. Este adevärat cä Ia
acea vreme cu tinärur Serghei Neceaev, care Neceaev, la fel ca la Tkacev, gäsim aceeagi negare a idealului democratic. $i unul
ir vizitase in doua
dnduri in Elvefia, ar fi putut consolidapozi,tia gi creditul gi celälalt au considerat revolufia ca o luare a puterii de o minoritate activä,
rnorat ai poporul nefiind pentru ei decit un mijloc, niciodatä o finalitate a revoluliei, a cärei
20e victorie va rezulta mai degrabä din folosirea terorii decit din aplicarea unei teorii
Isaiah Berlin, Karl Marx, sa vie, son oeuvre,
traducere francezä de Anne sau din educarea maselor. Pentnr Tkacev, vezi Berdiaev, op. cit.,pp. 94 gi urm.
Cu6rin gi Paolo Tilche, paris, Gallimard, 1962, p.310. 2rt Cf. H. Iswolsky, op. cit.,p.234.

228
229
 p-u{in'Vom cita'
Poliakov. I-a trimis, prin urmare, unui anume Liubavin, care jucasc l, lucru de la care nu s-a ablinut citugi de
denuntase
rolul de intermediarintre Bakunin gi Poliakov, o scrisoare plinä dc ;ildä, nn text din I872,in care Bakunin, dupä ce
ei
injurii gi amenin!äri, firä insä sä-l previnä pe Bakunin in privinla t.rrr"i ,,di"o*i universale..' in clanul democrafiei
^-"1 'lo-nnrqfi
mijloacelor alese pentu a se debarasa de editor. Asemenea metodc visul celor mai mari despoli
,reproduclnd ,,sub forme noi"
nu puteau sä nu däuneze reputaliei lui Bakunin, chiar dacä nu era istoriei, atacä violent cenfialismul lui Mam:
responsabil de ele decit in mod indirect.
I mai inteligenli si
A pretinde cä un grup de indivizi, fie ei 9i cei
fi capabili sä reprezinte gindirea'
Ultimelebätälii *äiUi"" intenlio'*na1i, vor
voinla conäucätoare giunificatoare a migcärii revo-
;;n*1, din toate
a proletariatului
in
1870, Bakunin ia parte la tentativa de revoltä de la Lyon. A i"F""ä si a ärganizärii economice
I pätr, constituiä o atit de mare erezie la adresa bunului-simf
fost ultima lui mare aventurä. Conflictul cu Marx capäta amploare. incit te intrebi cu mirare cum a putut
Wilhelm Liebknecht2r2 il acuzase deja pe Bakunin, la congresul il u "*p".i""1ei istorice
AIT din 1869, cä se aflä in solda polifiei. La Congresul de la Haga
ii ,äo""putä de un om atit de inteligent ca Marx2ra?
"u
(septembrie 1872),care amarcat sciziunea dintre ,,autoritari" gi ar
Bakuninremarcäin continuare cäun astfel de autoritarism
,,antiautoritari", Mam a oblinut excluderea lui Bakunin din cadrul r4rversalä'
n mrif"it fa acei despofi care au visat hegemoni,a
Internafionalei,cu27 de voturi la 7. "u u, putea fi presupusä o astfel de pretentie din partea
"*
ui.uärui ,"uolulionar, ä unui apärätor al proletariatului: "*"
Este dovedit printr-un proiect de statut, ca gi printr-o seamä
de scrisori semnate Bakunin, cä acest cetälean a incercat gi ferrt u *ur.lori Este intr-adevär posibil' aga
poate a gi reugit sä infiinleze in Europa o societate numitä i* "-arr"ipur"u
fufuo, sä ie pretinzi,,gef 9i arbitru supr:1n.ul
toto,ro1
Alianla, cu un statut complet diferit de al Asociafiei Interna- ü;ärtil ;ild;J."* pot übucni ln diferite 1äri" ei, in acelaqi

{ionale a Muncitorilor; cä cetäleanul Bakunin a folosit meto-

de frauduloase in scopul de a-gi insugi, integral sau parfial,
;d;;;";eqti aservirearnuncitorilor din aceste !äri "fa!ä de o
äire unicä, iegitä din creierul propriu?"
averea altuia, ceea ce reprezintä infracliunea de escrocherie;
cä in afarä de asta, pentru a nu fi nevoit sä igi indeplineascä Fätä ; ;g. spirit rt revotulionar ul ti*l"Lti "e" gryP,B't11i1
(deqi exprimä
nri1npfege cum unadwäratrevolulionar
angajamentele, el sau oamenii lui au recurs la intimidäri2t3. ;grt"rtu[1"ä
' oiteva rezerv. *.rp* ,i*eritä1ii
lui Man<) n-a putut vedea
Aga cum se observä, partea de final a actului de excomunicare colectivä sau indivi
cä instaurarea unei dictaturi universale,
frceaahtzie la delictele comise de Neceaev, acestea fiindpuse pe mäsurä
dualä, dictatura care ar constitui intr-o oarecare
seama lui Bakunin. a unui conducätor al revoluliei
Dupä ,,decretele nefastului Congres de la Haga, incarnare -irirrrr.u unui inginer sau punct sä dirijeze mi.lca19a
mondiale, ,ä punä la Si
complezentä gi fidelä a teoriilor gi practicii marxiste", conform "u."a masälor
il;;ec1i";"Iä din töate {ärile a$acum se dirijeazä o
astfel de dictaturi ar fr ea
propriei sale exprimäri, Bakunin a putut in sfirgit sä ig i atace frontal
-"ii"a, cä, aqadar, instaurarea unei
revolufia' pentru a paraliza qi
2t2
insägi suficientä pentru a ucide
Op. cit., p. 268. Wilhelm Liebknecht (1826-1900) era ratäl lui Karl
a denatura toate migcärile populare'
Liebknecht ( I 87 I - I 9 I 9), insolitorul Rosei Luxemburg la Sp artakus bund, fünd
masacrat impreunä cu ea in timpul insurec{iei berlineze.
2t3
H. Iswolsky, op. cit., p. 216. 2r4 Bakunin, CEuvres, vol. IV, p' 343'

231
230
 Am putea oare sä ne imaginänq continua Bakunin" cä un individ
sau un grup de indivizi, oricit de mare le-ar fi geniul, ar putca
ajunge sä,,cuprindä gi sä infeleagä multitudinea infinitä de interesc,
tendinle gi acfuni atit de diverse in fiecare !arä, provincie, localitatc
gi ?n cadrul fiecärei categorii profesionale"?
in astfel de condigii, nu pofi admite faptul cä un congres inter-
nafional poate impune proletariatului o conducere investitä cu puteri
dictatoriale, ,,arfind dreptul inchizitorial gi pontifical de a suspenda
federaliile regionale, de ainterzice accesul unor naliuni intregi in
numele unui principiu aqa-zis oficial gi care nu este altceva decit
gindirea proprie a domnului IMam, ridicatä prin votul unei majoritä1i
ipocrite la rangul de adevär abrolnltc2rabis.
Puterile bätrinului luptätor erau insä pe sfirqite. Uzat, Mihail
Bakunin a anunfat prietenilor din Federafia jurasianä disidentä, la
12 octombrie I875.,decizia sa de a abandona lupta aläturi de ei gi
de a se concentra asupra afacerilor politice italiene. Primit la
Locarno de cätre Carlo Cafiero, a ajuns in curind sä se certe cu
anarhismul italian gi, drept urmare, a plecat la Lugano. Extrem de
bolnav, Bakunin a ajuns cu greu la Bema, la prietenul säu, doctorul
Vogt gi a murit chiar in acest orag, la I iulie 1876.
Am insistatatitasupraviefii tumultuoase gi agitate a lui Mihail
Bakunin, pentru cä existenla anarhistului rus ne ajutä sä inlelegem
mai bine sensul operei sale teoretice, aft de abundentä gi de variatä,
pe care o vom examina in continuare.
clxnnnA LUI BAKTININ
Supozifiifiloso/ice
Dialectica. Bakunin a läsat o operä compusä de-a lungul eveni-
mentelor istorice gi politice. Scrierile sale teoretice, adesea impro-
vizatein grabä in decursul unei existenle dezlänfuite gi pasionale,
reflectä cu exactitate personalitatea autorului lor. Pentru acest
214bis
Op. cit., pp.349-351.
232
de emolii gi instincte violente, trärea imediatä este cea
direct teoria. Cäci spontaneitatea, care igi are
säu bine cunoscut printre tezele sale politice, nu constituie
la el un simplu concept operator. De unde caracterul in
necesar disparat al unei doctrine ce exprimä fluctualiile unui
capabil de o intensä vibra,tie la toate solicitärile vielii
de o reac$e fermä la contingentele lumü exterioare'
l lucrää Etatisme et anarchie lBtatismqi anarhie] gi-a
concepfiile in cadrul multor lucräri, broquri, opuscule,
pamflete, articole etc. De cele mai multe ori, este vorba
,
i de circumstanfä, redactate in febra mpmentului, uneori
inate. insä ceea ce gindirea sa pierde in ceea ce privegte
gi rigoarea logicä, va cigtiga, färä indoialä, in autenticitate
persuasrva.
teoreticä a anarhistului rus a putut fi mult qi bine eclip-
de cea a lui Marx, rivalul säu: nu inseamnä insä cä Bakunin a
doar un boem agitat, dublat de un ginditor mediocru 9i super-
Cu siguranla doctrina bakunianä conpine släbiciuni qi naivitäti
ile, ceea ce face difrcilä orice compara{ie cu rigoarea
ificä a rationalismului marxist. Dar este bine sä amintim cä
lui Man<, ca gi cea a lui Bakunin au origini comune: filosofia
Cäci in pofida separärü lui Bakunin de filosofia germanä,
itä de timpuriupentru tinärul avid de acliune revolufionarä,
bakunianä, ca gi cea a lui Mam, va rämine prof,urd marcatä
oonceplia dialecticä a realitäfii, läsatä moqtenire teoreticienilor
iei de cätre autorul Fenomenologiei spiritului. Friedrich
gels spunea despre revolufionarul rus: ,,[...] trebuie sä-l
cäci l-a inleles pe Hegel".
articolul säu din 1 842, publicatinAnalele germane,Bakunin
deja viafa politicä in cheie hegelianä. El prezintä realitatea
dreptuninteg dialectic ce se dezvoltä dupäprincipiul luptei
iilor, sub efectul puterii negativitäfi. Lupta pe via!ä 9i pe
dintre partida reacliunii gi cea a democraliei constituie o
tate dialecticä. Fiind de acord asupra acestui punct cu
majoritatea hegelienilor de stinga, in special cu Edgar Baucr,
Bakunin a väzut in exacerbarea conüadicliilor dinte douä extremc
care se condilioneazä reciproc in cadrul luptei lor drumul cel mai
scurt cäffe libertate. Cäci principalul obstacol in calea declangärii
revoluliei nu este reacfiuneabrutalä gi declaratä, cea care acfio.
neazä deschis, ca atare, gi nu face decit sä accentueze combativi-
tatea propriei sale negatii, ci partida ,de centu exacf ', care denatu-
reazäjocul antitetic al fo4elor care se confruntä, atenuind opozilia
lor dinamicä, gi a cärei prezen!Ä,pe scena politicä, face posibilö
pseudosinteza ce perpetueazä ordinea existentä gi ftineazä rästur-
narea calitativä care este menitä sä transforme societatea.
Se vede, deci, cä puterea negativitä1ii constituie unul dintrc
conceptele-cheie ale gindirü bakuniene. Anarhistul rus nu va admitc
niciodatä nuanfe in aceastä privin!ä. Pentru el, vectorul esenlial al
vie{ii politice gi al istoriei este negarea. impingind pinä la ultimelc
ei consecinte aceastä nofiune hegelianä, el ajunge sä proclamc
caracterul creator al distrugerii. Totugi, spre deosebire de Marx,
care prevede o depägire istoricä a contradicfiilor gi alienärilor
societälii capitaliste, Bakunin pare sä menfinä ideea de mobilitatc
infinitä a realului, universul nereprezenfnd penüu el decit,p istoric
firä limite, firä inceput gi färä sfir$it". Acestheracliteism se explicä,
de altfel, printr-o tendinfä, naturalä la Bakunin de a asimila oricc
formä de unitate cu forgele mo4ii 9i de a defini viafa ca multiplicitatc
esenSalä" negarea identificindu-se in gindirea sa cu migcarea insägi
a vielii, fire nu cunoaqte decit procese de diferentiere.
Primatul viefii. Filosofia lui Bakunin reprezintÄ o exaltare
continuä a viefii, avind drept complement firesc o mare neincredere
fala de ,,gtiin1ä"2r5. Spontaneitatea exuberantä gi cunoagterea
structurantä sint tratate ca termeni antitetici. Antinomia nu poate
fi rezolvatä decit printr-o alegere exclusivä. O astfel de atitudine
nu putea decit sä se accentueze prin conflictul personal dintre
Bakunin gi Man<, acesta din urmä personificind, intr-o mäsurä
2r5
H. Arvon lgi intituleazä lucrarea Bakaunine- ou la vie contre la science,
Paris, Seghers, 1966.
234
tpe provocatoare pentru teoreticianul antiautoritar, toate
cali
int"i""t rft lipseau cel mai mult naü5ü sale proprü: spiritrl
"-"
izare sistematicä, intärit de rigoarea docffinarä oarecum
rgantä a savantului sigur de el insuqi.
ideea unei guvernäri -gtiinf,fice" a oamenilor ä repugna
profund
Bakunin. Mai intii, este limpede cä doar o gtiin!ä desävirgitä ar
ibilä sä aibä capacitatea de aorganizasocietatea' Mai
urgrup social care s-ar conforma unor legi stabilite de cätre
urtii, ärä a fi pe deplin apt sä infeleagä insugi caracterul
rnai alunei astfei de legislalii venite de sus, ar cädea curind
in
mai ridicolä idolatrie: superstifia cunoagterii. cäci trebuie
iniat cä, in opinia lui Bakunin, cunoaSterea gtiinlificä nu
permite
,rinderea a öeea ce el numeqte ,,fiin!a intimä" a lucrurilor' Nu
vorba de vreo intoarcere deghizatäa gindirii lui Bakunin la
ii metafizice tradifionale, cum ar fi dihotomia dintre feno-
libertar
r gi iucru in sine, dinffe aparen!ä 9i esen!ä etc. Filosoful
gri3ä tä n" uu efüzezeasupra acestui fapt. Cind vorbeqte despre
itatea intimä aunui lucru, el infelege prin asta:
mai pu{in interioarä'
[...] partea cea mai pulin esenfialä, cea
cea *ui exterioarä 9i, totodatä, cea mai realä 9i cea mai
pasagerä, ceea ce este cel mai trecätor in lucruri gi fiinfe:
,rnateiialitatea lor imediatä, individualitatea lor realä, aqa cum
se infäliqeazä doar simlurilor noastre qi pe care nici un
act al
gindirii n-ar putea sä o surprindä, 9i nici un cuvint n-ar putea
sä o exprime2r6.
text, scris in 1870, Bakunin schileazä o criticä
rialistä'- fragmentul citatmai sus constituie o dovadä eloc-
in acest sens - a cunoagterii 9i a limbajului, criticä ce va fi
Bakunin, Considörations philosophiques sur le,fantöme divin' sur
216 le
Ia
,a"iit et iur l'homme, in {huvres,'vol. uI, p' 399, citat in Bakunin'
Paris' J'J' Pauvert'
fOiie, ""t"g"re de texte, piezentare 9i note de^Fr' Murioz, FM' (Euvres este
iSiS, p. 7l . iom cita aceaitä culegere de texte folosind sigla
ia apärutä la edifia Stock, in 6 volume.
235
reinnoitä ciliva ani mai tirziu de cätre Bergson, cu räsunetul po
care il cunoagtem, insä de data aceastain folosul spiritualismului,
Bakunin reia qi dezvolta o observa{ie a lui Hegel, cire remarcü
faptul cä vorbirea umanä poate exprima doar generalitäpi gi nu
existenta imediatä a lucrurilor, care nu este datä decit prin simluri c
noashe. Bakunin insistä:
Tot ce se poate spune despre un lucru pentru a-l determina,
toate proprietälile care i se atribuie sau sint descoperite in el
nu sint decit determinäri generale, aplicabile, in grade diferite
gi infr-un numär infinit de combinalii diverse, unei multitudini
de alte lucruri. Determinärile sau descrierile cele mai detaliate,
cele mai intime, cele mai materiale care se pot face nu vor
rämine, totuqi, decit determinäri generale gi nicidecum
individuale. Individualitatea unui lucru este de neexprimat2rT.
Cu toate acestea, punctul de vedere al lui Bakunin nu poate fi
adus pur qi simplu la statuhrl de consideralü obignuite ale unei banalc
critici antiscientiste. De fapt,,procesul" cunoaqterii gtiinlifice tindc
cel mai adesea, pentru cei care gi l-au insugit temeinic, sä
demonsfteze cä gtiinla nu este singura formä posibilä de cunoagterc
gi cä existä, la grani,tele a ceea ce line efectiv gi exclusiv dc
investigafa propriu-zis gtiinlificä, obiecte de alt ordin gi metode dc
un tip diferit, ce lin de o modalitate aparte a cunoa$terii. in acest
mod, critica bergsonianä va incerca sä gäseascä un mijloc dc
cunoagtere adaptatpentru fenomenele viefii gi ale congtiinfei. in
opinia lui Bergson, doar cunoaqterea intuitivä ne poate da certitudini
imediate, la fel de,,pozitive", in domeniul spiritului, ca gi certitudinilc
imediate pe care ni le oferä cunoagterea conceptualä, in domeniul
materiei. Or, critica lui Bakunin, mult mai radicalä, pare sä aibä un
sens cu totul diferit. Pentru Bakunin, nu e vorba doar de valorizarea
unui tip de cunoagtere diferit de inteligenla conceptualä articulatä.
Cu atit mai mult, cu cit gäsim multe pasaje ale acestor scrieri in
care Bakunin, ca mai toli anarhigtii revolufionari, subliniazä
2t7 CEuvres,
vol. III. Cf. FM, pp.7l-72.
236
fa cunoagterü qi a
gtünpi, ca factor esenlial al emancipärii
atului. Ceea ce incearcä el sä arate este distanfa care
gindirea de frinlä: ,,$tiin!a intelegegindirea realitä1ii, nu
äa insäqi, gindirea vietii 9i nu via!a218..." Asta nu inseamnä
ce in disculie exclusiv cunoagterea gtiinfificä' Critica sa
se
I
la gindire in general, cäci, in opinia lui, in mäsura in care
Äte in moa ne cesar altcevadecit realitatea, esenfa realului
re sräinä spirinrlui. La Bakunin, Absolutul este Viala creatoarc:
naturalä, viala socialä, pe care spiritul rämine incapabil sä le
in mod total, cäci el nu e decit o func{ie a vie,tii, printre
Viala ,,precedä intotdeauna gindirea", scria el, in 1873, in
)rtsm Si anarhiezre.
iljibertatea. Pentnr Bakunin, libertatea 9i viafa socialä constituie
noliuni inseparabile. Libertatea umanä iqi poate gäsi un sens
conginut doar in cadrul societä1ii. insä, inainte de a se gtndi la
,r*"uru, omul este, inainte de toate, un produs al mediului
Bakunin insistä enorm asupra influenlei mediului social' De
ideea de solidaritate joacä un rol capital in doctrina sa
ialä. El considerä cä legea solidaritä1ii este ,,prima lege
gneascä", a doua lege fiind libertatea. ,,Aceste douä legi se
rd gi, fiind inieparabile, constituie e sen{a umanitäf ii'
nu reprezintänegarea solidaritäfii; dimpotrivä, ea este
lvoltarea u""rt"iu gi, ca iä spunem asa, umanizateael"220'
Anarhismul bakunian este, agadar, un socialism' Bakunin res-
intr-adevär individualismul clasic. Mai exact, el refuzä sä
individul in mod abstract, sä-l ia in considerare in mod
insistä
i säJ susragä ansamblului colectiv. Dimpotrivä, el
interdependentei reciproce care exis6intre masä 9i indivizi,
: indiviä fiind pentru el creatorul, dar 9i produsul voinlei 9i
ii colective totödate. Nu uitä, de altfel, sä aminteascä faptul
,suprimarea acestei acliuni reciproce, exercitatä dinspre masä
ztt ldem, FM, p. 74.
zte FM, p. 78.
zzo
6.p. 14ryipov, The Political Philosophy of Balatnin, Glencoe Illinois'
Free Press, 1953, FM, P' 43.
237
 inspre individ gi dinspre individ cäfre masä, arechivalacumoartcir ReligieSimoralä
societä,tii. Penfru el, a revendica libertatea maselornu implicä nici
o limitare a ,,influenlelor nahrale" pe care indivizii le pot exercita Religia. Ateismul lui Bakunin se prezintä sub dublul aspect al
asupra societälii. Ceea ce are in vedere Bakunin este doar abolirca ionalismului gi umanismului. Se pot remarca la el douä argu-
,,influenfelor artificiale, privilegiate, legale, oficiale"22t . principale privind nonexistenla lui Dumnezeu, formulate sub
Bakunin nu numai cä nu se lasä prins in ingelätoarea alternativir de dilemä. ,,Dumnezeu existä, deci nu existä legi natuale,
individ-societate, dar susline in plus cä libertatea mea depinde dc lumea este un haos. Lumea nu este un haos, ea este structuratä
libertatea tuturor. Trebuie ca libertatea mea sä fie recunoscutä dc ea insäqi, deci Dumnezeu nu existä"22s. Cel de-al doilea argu-
cätre toti ceilalgi, ceea ce nu este posibil decit dacä oeilalfi sint pi
este acela care a servit drept punct de plecare unei intregi
ei, la rindul lor, oameni liberi. Aga cum se poate vedea, in privin{a
ifii a umanismului ateu. Este vorba despre dilema dintre
concephrlui de libertaüe exisä o opozifie ireductibilä inte anarhismul
icia divinä gi libertateaumanä: ,,Dumnezeu existä, deci
revolu,tionar gi colectivist al lui Bakunin gi punctul de vedere al lui
este sclav. Omul e liber, aga cä Dumnezeu nu existä. Desfid
Stirner. in aceastä privin!ä, se pot cita citeva pasaje extrem dc
oricine ar vrea sä iasä din acest cerc, iar acum, sä alegem"226.
semnificative:,,Nici un popor nu va fi in mod total gi solidar liber, in
Degi aüer1 Bakunin considerä toürgi religia drept o eroare istoricä
sensul omenesc al acestui cuvint, dacä omenirea intreagä nu va fi
chiar beneficä pentru umanitate, cäci, in viziunea lui,
hber*22 [...] Nu sint cu adevärat liber decit ahrnci cind toate fiinlelc
primodialä a contibuit in mod esen$al la iegirea oamsnilor
umane care mä inconjoarä, bärbali gi femei, sint gi ele libere22r.
animalitate. Religia a vä2t inh-adevär primaftezke a ratiunii
[...] Libertateaindivizilornu este deloc o chestiune individualä, ci afirmä el, chiar dacä,,sub forma ira,tionalului divin" gi o,sub
un fapt gi un produs colectiv. Nici un om nu e liber in afara gi färä jug umilitor 9i penibil al divinitätä ' pe care ftebuie sä-l zdrobim
concursul innegii societäf, umane. Individualiqtü, acegti frali ipocrifi
pe care i-am combätut la toate congresele muncitoregti, au pretins, *n, $i-a putut incepe umanitatea ucenicia intru libertate.
In privinfa originilor religiei, se poate constata cä analizele lui
impreunäcumoraligtii gi economigtii burghezi, cäomul arputea fi
in privind procesul alienärii religioase sint calchiate dupä
liber, cä omul arputea fi om in afara societäfi, spunind cä societatea
ale lui Feuerbach. Religia, fiicä a spaimei, se dezvoltä grafie
a fost intemeiatä pe un contract liber intre oameni care, anterior,
Itä1ii umane de abstractizare. Omul este un animal capabil sä
fuseserä liberi4224.
zupunä propriilor creafii mentale. Inteligenfa sa posedä o aseme-
Evident, asta nu il impiedicä pe Bakunin sä acorde libertä1ii, in putere de abstrac{ie, incit ii permite sä reuneascä intr-unul gi
cadrul programului säu politic, un primat absolut asupra organi-
lagi concept reprezentärile empirice cele mai diverse. Astfel,
zärii. Nici o consfüngere centralistä exterioarä nu trebuie sä inter-
umanä reugegte sä postuleze unitatea Universului,-unitate
vinäin cadruljocului presupus ca fiindinmodnatural armonios, al
care o proiecteazä apoi in afara lumii, in Dumnezeu, punct
spontaneitäfii creatoare a oamenilor ce träiesc in colectivitate.
inant al facultä1ii noastre de abstractizare. Dumnezeu este
Anarhismul intilnegte, iatä, uneori, liberalismul clasic.
absolut, spune Bakunin. Aceastä creatie fantasticä
221
CEuvres, vol. VI, FM, p.44. spiritului nostru se va imbogäli cu toate realitä1ile terestre, a
22 Bakunir\
_._ La Theologie potitiqtte de Mazzini a I'Intematianale, prima parte:
L hternationale et Mazzini, Neuchätel, Imprimerie G. Guillaume, lg7t,.fV, p. .ie. 225 (Euvres, vol. I, p. 80.
221
CEuvres, vol. I, p. 281. 225
Bakunin, Catächisme de la franc-magonnerie moderne, citat de Max
224
CEuvres, vol. V, FM, pp. 49-50. !lau, in Tuvres, vol. I, Introducere, p. XXV.

238
cäror fantomä abstractä este, pentru a-ireapäreaapoi congtiinfei
religioase ca Stäpin qi Creator al tuturor celor reale. ,,De undc
rezlultÄcä Dumnezeu este spoliatorul absolut qi cä antropomor-
fismul, fiind esenfa insäqi a oricärei religii - cerul, läcag al zeilor
nemuritori, nu constituie altceva decit o oglindä infidelä, care ii
redä omului credincios propria sa imagine rästumatä gi ingrogatd."zz1
Totugi, in viziunea lui Bakunin, alienarea religioasä are gi altc
consecinle, mult mai importante:
Cäci acliunea religiei nu constä doar in aceea cä ea depose-
deazä pämintul de bogäliile gi forlele lui naturale, iar pe om,
de facultä1ile 9i virtulile sale, pe mäsurä ce el le descoperä in
dezvoltarea sa istoricä, ca sä le transforme apoi, in cer, in tot
atitea atribute sau fiinfe divine. Efectuind acest transfer, ea
modificä in mod radical natura acestor for,te gi calitäti, le
denatureazä gi le corupe, dindu-le o direclie diametral opusä
sensului lor originar. Astfel, raliunea umanä, singurul organ
de care dispunem pentru a recunoagte adeväruI, transfor-
mindu-se in raliune divinä, devine de neinfeles pentru noi gi
se impune credincioqilor ca revelalie a absurdului. Astfel,
respectul pentru cer se traduce in dispre! pentru pämint, iar
adora{ia divinitälii in denigrare a umanitä1ii...
insä mai ales justilia este cea care este denaturatä prin
preschimbarea ei injustilie divinä care, coborinddincerpe pämint,
ia fornia teologicä a clemenfei, räspindite in mod inevitabil asupra
celor mai puternici. Astfel ea nu face decit sä semene printre
oameni privilegiile gi violenta. Toate inegalitäfile ,,consacrate de
cätre dreptul istoric" decurg in mod fatal de aici228.
Insfirgi! continuinduJpe Hegel gi lafel caFeuerbach, Bakunin
crede cä religia creqtinä a dus esenfa religiei la perfecfiune.
Morala. Esüe de la sine inleles cä Bakunin neagä validitatea idea-
lismului moral, care se intemeiazäintotdeaunape principü abstacte
tanscendente. Nu se pune problema reconstiü.rirü vreurei naü:ri umane
ideale. Pentru el, toate sistemele vielii practice elaborate a priori de
227 (Euvres, vol. I, pp. l3l-132.
228
lbid.
240
teoreticienü moxalei sau ai politicü evolueazä int-un vid idmlogic,
de lumea realä. Anarhistul rus ii ia in räspär pe toli acegti
i ai gindirii care pretind cu un aer doct cä,,ridicä" poporul
pe culmile propriului lor ideal moral, care, de altfel, sebazeazÄ
mai adesea pe exploatarea realä a maselor, atunci cind nu
ie direct la ea. Bakunin considerä cä atit punctul de plecare,
gi consecinla ultimä a tuturor acestor ,,splendide absfactiuni" a
de lainceputrl timpului, exploatareamuncü maselor.
opinia sa,,,tßatß splendorile civllizayei cregtine, Biserica, Statul,
prosperitatea materialä a nafuniloa gtiinla arta pezia,toateacestea
ü-au avut oare drept cariatidä sclavia, aservirea, mizeria a milioane
muncitori, care alcätuiesc cu adevärat poporul?"22e. intilnim aici,
la Bakunin, un sentiment profirnd qi dureros pentu intelectualitatea
- de la populiqti la Tolstoi -bazatpe congtiinla faptului cä
lnteaga culturä ce le aparfine este un privilegiu nedrept, datorat in
litate exploatärii gi säräciei poporului, a tuturor celor care sint
ivali de ea. De unde ideea culpabllizantäcäaceastä culturä, fiind
permanenlä intinatä de nedreptate, constituie un päcat ce hebuie
in realitate, masele populare, singurele care il intereseazä pe
in, nu au de primit leclii de la nimeni in ceea ce privegte
inüeresele lor autentice, intrucit ele reprezintä infieaga substanfä a
viefü sociale, politice gi morale. In aceste condilü, rolul koreticienilor,
ei gi revolufionari, nupoate decit sä se limiteze laformularea
riraliilor difuze ale maselor, gi nicidecum sä pretindä cä le
. Masele de muncitori, poponrl, mullimea dau via!ä societäfü,
i[rindu-i potenfalul. lvlai mult chiar, in interionrl maselor ftebuie
tate toate elementele gindirii moderne. Bakunin pretinde cä o
$ndire care nu igi are rädäcinile in popor, care nu este ,,expresia
fidelä a instinctelor populare" este o gindire ,,näscutä moartä".
Bakunin rämine extrem de departe de conceplia marxistä a unui
partid conceput ca indrumätor de avangardä al proletariatului.
Pentru el, rolul teoreticienilor gi al intelectualilor revolu,tionari,,nu
22e
Bakunin, Scrisoare cätre Celso Cenetti, 14-17 mafüe 1872 (Bruxelles,
La Sociötö nouvelle, februarie 1896), FM, p. 120.
241
 nici acela de creatori,
este acela de profeti, instructori sau doctori gi
ci doar de moa$e ale gindirii näscute din insägi viafa poporului".
Singurul lucru de care poporul are nevoie este ca aspira,tiile salc,
,pe cit de incongtiente, pe aft de putemice", pe care le poartä in cl
in mod confuz, sä fie exprimate cu claritate. Iatä sensul acestci
maieuticiooliticd3o.
in -oä vizibil, aspirafiile poporului sint de naturä materialä.
Bakunin considerä cä dorinla cea mai profundä a maselor modemc
este ,,emanciparea materialä gi economicä". Acest materialism
populis! aft de blamat de ideali$tü care, ,,in numele demnitä$i umane"
$i proclamä sforäitor credinfa in liberul-aöitu, intemeindu5i totodatä
autoritatea,,pe ruinele oricärei libertäf,", precum gi de tof cei surpriryi
,,rnereu in flagrant delict de materialism practic"23r, merge direct la
esen!ä gi demascä violent injustifia gi exploatarea. Cäci, intreabä
Bakunirl,,ce face de fapt poporul ridicind aceastä teribilä problemä
economicä? El atacä intreagacivlliza[ie, cäreia i-a fost prea mult
timp aservit, in fundamentul ei real. El obligä idealismul etern sä
coboare din cerul teologic saupolitic, pe pämirtul viefii reale, gi sä se
fansforme in realitäf, vü gi fecunde pentru popol'232. Tiebuie, deci,
reabilitate predispozifilenaürale ale omului, iarveritabilul idealmoral
tebuie sä-gi caute bazele reale in nahra animalä a umanitä,1i, naüüa
ei socialä nefiind decit o emanafie.
in domeniul moralei private, gakunin preconueaälipera orga-
nizarc de cätre fiecare individ a viefii sale personale. In ceea ce
privegte raporturile dintre bärbat gi femeie, el reclamä egalitatea
dinne sexe, inlocuirea cäsätoriei legale @azatÄpe dreptul civil gi
pe proprietate) cu,,uniunea liberä" gi instaurarea libertäfii sexuale
drept,,condi[ie sine qua non a moralitä1ii sincere"233.
Cit despre copü, ,,ei nu apar,tin decit vütoarei lor libertäfi", nefiind
proprietatea nici a pärin{ilor 9i nici a societä1ii. In agteptarea
maturizärii lor, Balaurin considerä totugi cä societate4 al cärei viitor
depinde de educafa gi insnuclia copiilor, are dreptul gi datoria de a
veghea asupra lof3a.
230. Aceeagi scrisoare, cf. FM, pp. ll8-119.
(Euvres, vol. III, p. 121.
231.
232. Bakunin, Scrisoare cäffe Celso Cerretti, FM, p. 120.
233. Max Nettlau, The Life of Michael Balanin,FM, pp.265-266-
234. Maximov, op. cit., FM, p. 266.
242
Statul Si anarhia
impotriva individualismului abstract al seco-
Stat gi societate.
al XMII-lea qi a liberalismului idealis! colectivismul anarhist
lui Bakunin afirmä,,socialitatea" esentialä a omului. S-a värut
pentu un revolu,tionar ca el, condifla omului se defineqte prinffo
tdantate defacto cu mediul säu social, solidaritatea gi libertatea
rrezenfnd, in conceplia sa, douä nofiuni inseparabile. insä dacä
in societate rämine o necesitate naturalä de nedepäpit pentru
i, Statul, spune Bakunin, in pofida a ceea ce se crede in
l, nu este decit o institulie istoricä gi tranzitorie, care nu
acelagi caracter de necesitate pentru om.
$tim cä obiec,tia principalä adusä anarhiei constä in preten{ia
via{a socialä nu ar fi posibilä in absenla otganizää ca Stat. In
icä la acest argument, Bakunin räspunde cä, dacä interesele
ilor ne par incompatibile - ceea ce ne conduce, logic, la
ia cäin afara Statului, r'azboiul tuturorimpotiva tuturor ar
i, avind ca motivalii posesia bunurilor gi proteclia personalä
nu facem decit sä inversäm datele problemei. Eroareanoasträ
in a vedea in stat exclusiv un arbitru, a cärui raliune de a fi
fi sä vegheze la corecta aplicare a legii 9i sä corecteze imperfec-
unei naturi umane care este funciarmente rea. Or, considerä
,' 1 L ,--1,--L=l-
existenfa statului nu a fostcitugi de pu,tin determinatä de
antagonism nafiral sau social, care sä-i fi ridicatpe oameni
i antagonism, considerat in mod eronat a fi originar. Cäci
oamenii s-au luptat dintotdeauna intre ei, a fost pentru cä
a sacrificat in mod constant interesele majoritä1ii in folosul
i minoritä1i privilegiate. Ca insfument de clasä, el aprovocat
ßeastä luptä de clasä, consacrind gi organizind injusti{ia.
'' ' in consecin!ä, pretinsa necesitate a existenlei statului ca gararfi
libertälii tuturor, nu este decit o capcanä, o minciunä politicä
tru totul consolidatä de minciuna teologicä, atunci cind a fost
l'imaginatä doctrina cregtinä a päcatului originar. Cit despre
243
argumentul interesului comun, Bakunin refuzä sä-l ia in considerarc.
Celor care ar räspunde cä statul, care reprezintä interesul tuturor,
nu suprimä o parte din libertatea fiecäruia decit pentru a-i asigura
restul de libertate, Bakunin le räspunde cä acest ,,rest", carc,
eventual, poate insemna securitate, nu este in nici un cazllbertatea.
,,Libertateaeste indivizibilä spune el, nuputem suprimao parte din
ea frrä sä o ucidem cu totul. Aceastä micä parte pe care mi-o
luafi constituie esenfa insägi a libertälii mele, este totul." El adaugä
cä,printr-o miqcare naturalä, necesarä gi irezistibilä, intreaga mea
libertate se concentre azätocmaiin acea parte, oricit de micä ar fi
ea, pe care wefi sä mi-o suprimafi. Amintifi-vä de povestea sofiei
lui Barbä-Albasträ23s..." Aici se ridicä o intrebare. Putem spune
cäun Stat,,democratic" mai este o negare a libertäfii?
$i de ce nu? Asta va depinde in totalitate de misiunea gi de
puterea pe care cetäfenii o vor läsa in seama statului. Un stat
republican, intemeiat pe sufragiul universal, va putea fi
despotic, chiar mai despotic decit Statul monarhic, atunci
cind, sub pretextul cä reprezintä voinfa tuturor, va aduce
atingere voinlei 9i migcärii libere a fiecäruia dintre membrii
säi, cu toatä greutatea puterii sale colective236.
De altfel, iacobinismul a putut sä proclame autoritatea absoluta
a statului-naliune pornind üocmai de la aceastä periculoasä ficfiune
a suveranitälii colective. in opinia lui Bakunin,principalul respon-
sabil de etatismul modern a fost nimeni altul decit Rousseau, care
pentru el reprezintÄ ,,adeväratatipologie a ingustimii gi meschinäriei
intunecate, a exaltärii färä alt obiect in afara propriei persoane, a
enüniasmului rece gi a ipocriziei sentimentale gi implacabile totodatä,
a minciunii fo4ate a idealismului modern". Bakunin nu ezitä sä-l
considere pe Jean-Jacques drept,,adeväratul creator al reacliunii
moderne. El a fost profetul statului doctrinar, aga cum Robespierre,
demnul gi fidelul säu discipol, a incercat sä devinä marele preot al
23s
CEuvres, vol. I, pp. 143-144.
236
Op. cit.,p. 145.
244
i$at'237 .Astfel incit, pentru Bakunin, teoria contractului
ial, in ciuda aparenfelor ei liberale, conduce orice orgaruzare
drept cäfre ,,domina,tia absolutä a statului".
Critica doctrinei contractului social. Bakunin este de pärere
teoria contractualistä pierde din vedere realitatea socialä in
osul statului. intrucit viila in societate constituie,,rnodul natural
existen!ä al colectivitä1ii umane", ea nu leclamä nici un conffact
nlabil. Moravurile gi obignuinlele tradilionale sint cele care
viala socialä gi nu legislalia. Societatea evolueazä lent sub
I unei multitudini de iniliative individuale 9i nuprin glndirea
voinla tegislatorului. in mäsura in care e posibil sä se vorbeascä
legi'carJreglementeazä rapornrile lociale, acestea :tltlt*|"
g[rrr.^.uzä societatea, ,,frrä gtirea acesteia"' Ele
".
Blnt,,inerente corpului social, a$a cum legile fizice sint inerente
botpnrilot-ateriäIe". Nu cunoagtem decito micäparte din aceste
legi, degi ele au guvernat dintotdeauna societatea umanä, ,,inde-
pblnäentde gindirea qi de voinfaoamenilor" cate au
"ttäT.tjTi::
societatelDe aici rezultä cä trebuie sä distingem cu grijä aceste
legi naturale de legile politice sau juridice. or, ideea contractului
foiiut sebazeazätocmai pe aceastä confundare a lor. Acolo unde
cä
nu existä decit o simbiozä naturalä a oamenilor, se presupune
unui contract originar imaginar, pe care
ar fi vorba de rezultatul
oamenii l-ar fi semnat in mod conqtient 9i voluntaf38'
, Contrar societäfii, statul nu este ,,un produs imediat al naturii"'
A fost necesat, agadar, sä se dea seamä de intemeierea sa' Pentru
unii, statul este oirealie divinä. Pentru al,tii, el ar fi rezultatul unei
conven,tii libere intre'oameni. Cu toate acestea,spune Bakunin,
;' atit intr-un caz cit gi in celälalt, statul dominä 9i absoarbe
in intre-
absorblie este
aceastä
, gime societatea. in perspectivä absolutistä,
I i.rn. de inleles, cäc1 ,,o institulie divilä trebuie in mod necesar sä
i drrror.r. ori"" org*i zare naturalä". in schimb, ea va pärea mult
mai biz-arä din partea apärätorilor tezei individualiste 9i conftacfira-
liste, care ajunge, totugi, la acelaqi rezlultat.
217
CEuvres, vol. III, P. 121.
238
CEuvres, vol. I, PP. t4t-142.
245
 generale ale economiei
Bakunin semnaleazä cä, in teoria contractualistä, realitatca i ce nu se supun altor legi decit legilor
afara o.ricärgi yqfi-
socialä ca atare dispare cu totul. intr-adevär, suslinätorii acestci
I
ilä;;";"ü"i"
l,';;;;iil;Äum"ntaiea"t"öperite de;tiinlä,in
ei a oricäiei proteclii.a statului'
doctrine neagä existenla,,oricärei societäfi anterioare contactului".
| ffioä;Jl"d, ä" urtr"r, politica intereseloreconomice'
ffil_::;
inplus, ,,conform acestui sistem, societateaumanä nu incepe decit ajunge mai
l;;1" ;i;"tale ale ,oii"tä1ii, acest socialism.va
o datä cu incheierea acestui conffacf'. in aceste condi!ü, societatea, ift"i", pti"o-o consecin!ä necesarä, la federalism23e'
definitä sumar ca fiind realizarea efectivä a pactului, este in mod
pentru
implicit confundatä cu Statul, confuzie gravä,pe care Bakunin Bakunin va resimli intotdeauna o mare admirafie
gi de,iacobi-
incearcä sä o evite cu orice prE. A6a cum vedem, intreaga filosofic ,uAfton, i.pattagindura acestuia fa!äde Rousseau
conqtient de erorile conli-
politicä a autorului lucrärii Etatism Si anarhie se bazeazä pe dis- of ."rrt uii-tot, deqirämineaperfect
legiti-
tinc$a fi.urdarhentalä dintre comunitatea socialä naturalä gi necesarä inCe este proprietatea? Atiftl, apututrecunoaqte
"l
gi stat, unitate artificialä care nu se explicä decit prin sacrificiul uo,r*itor..itici severe adresate de Marx "idealistului
libertäfilor. Este, de altfel, un punct de vedere caracteristic anarhis- ,il''cate a fost ProudhorL potivit cuvintelor folosite de
rus
-

mului gi pe care, cum am constatat deja, Proudhon gi-l insugegte. öitigrrr*f" cä federalisÄul hi Bakunin datoreazä **-T:Tl
mult
,n uf irä,loi p.o"Ofto"i*. in programul
ttu
Socialismul. in cadrul migcärii care evolueazä de la Babeuf la I:d."Si*in comune
Proudhon, Bakunin distinge douä gcoli socialiste. Tendinla,,revolu- nar prevede o asociere liberä a indivizilor
.""tü*i"a de bazä a vietii politice), a comunelor
fionarä", reprezentatÄde Etienne Cabet gi Louis Blanc Ai tendinga "ehla ale
,"ü, u prouirr"ülor in natiuni, a na'funilor in Statele U. nite
,doctrinarä", care ä are ca exponenli pe Saint-Simon gi pe Fourier.
Tofi acegti precursori au avut marele merit de a pune bazele unei 9i, mai apoi, ale lumü innegi. Bakunin preco"t- ""!-TTj
primeazä
critici gtiinlifice gi sistematice aorganizÄü sociale. Li se datoreazä ä#;d"rtlä acestei federagi, in sinul cäreia libertatea

in egalä mäsurä faptul cä au dat lovituri decisive cregtinismului,,,in

numele reabilitärii materiei qi a pasiunilor umane". Din päcate, fundament 9i unicul
Recunoagtem [libertatea] ca fiind singurul
spiritul autoritar gi dogmatic a constituitprincipalul lor defect. economice cit qi
;;;;; ü;tt'ü al oricärei organizäri, atit.
Lucrurile aveau sä se schimbe o datä cu Proudhon. Bakunin igi oolitice protesta intotdeauna impotriva a tot ceea ce
siuo- cu
märturisegte intreaga admirale fafä de fiul Besangon-ului: ;;';J;; mai äult sau mai pulin, cu comunismul sau
socialismul de stat2ao.
Fiu de färan, de o sutä de ori mai revolulionar din instinct
lor' vor trebui sä
decit tofi socialigtii doctrinari gi burghezi, el s-a inarmat cu o Indivizii, ca 9i asocialiile, oricare ar fi obiectul
criticä pe cit de profundä gi pätrunzätoare, pe atit de nemi- bucure intodäauna de o libertate absolutä2ar'
loc
loasä, pentru a le distruge intreg sistemul. Opunind libertatea et p""" pat a surprinätor faptul cä Balnrrin face 'pafiunii"
in
autoritä}ii, impotriva acestor socialiqti de gtat, el s-a proclamat ,irÄU ria,., federalist. iroa el s" e*plicä limpede 9i neechivoc
cu indräznealä anarhist qi, in ciuda deismului saupanteismului a patiotismului' Penftn
ce priveqte chestiunea nafionalismului 9i
lor, a avut curajul sä se declare pur gi simplu ateu, sau mai
t, precum Auguste Comte. Socialismul säu,
de gr abä p o zitiv is 2s CEuvres, vol. l, FM, P. 140'
bazat inegalä mäsurä pe libertatea individualä qi pe cea 2& CEuvres, vol. I, P. 56.
colectivä, precum gi pe actiunea spontanä a asocialiilor libere 21r Nettlau, op. cit., P.224'

247
246
el, patia necontestat Selrtimenfirl patiotic al masekr
este o realitate de
este o atitudine naturalä. Departe de a se baza pe o simplä abstrac-
!ie, el decurge, dimpofivä, din ataqamentul fizic Ai biologic pe carc
popoarele gi indivizü leaufa!ädemediul geografic ai umanincarc
s-au format. Ceea ce il face sä spunä cä adeväratul patriotism nu
poate imbräliga decit un spafiu redus la dimesiunile empirice alc
mediului in care häim. Este inainte de toate o experienlä concretä,
träitä. Asta inseamnä cä patria gi statul sint douä lucruri care nu
tebuie confrurdate. Dacä,,nationalitatea" constituie, ca gi individua-
litatea, un fapt natural, deci legitim gi pe deplin respectabil, statul,
dimpotrivä, nu e altceva decit ,,o ficfune metafizict'.Bineinfeles,
s-a dorit tansformarea acestui,,fapt nahral" in,principiu" universal
absftact, ,derivativ opus de cätre reacfune spiritului revolufiei gi carc
nu exprimä decit pretinsele drepturi istorice qi
ambifa statelot''2a .
Cit privegte chestiunea nafionalä, se poate remarca, la denä-
däcinatul Bakunin, unmare interespentrutotceea ce il leagäpe om
de $minü.rl important sä constatäm cä tendinfele sale slavofi lc
säu. Este
l-au ajutat sä inleleagä necesitatea unei acliuni comune a muncitorilor
gi 1äranilor in lupta revolugionarä. El deplinge faptul cä muncitorul
urban, ,,rnai luminat decit täranul", are tendinta de a-l privi de sus pc
acest4 ceea ce ä provoacä lucrätorului pämintului, ca reaclie la acest
dispref furie gi urä, inprejudiciul revoluf,ei. Poponrl este astfel divizat,
degi nu existä intre muncitori gi !ärani nici un interes conhadictoriu.
Ceea ce ä separä nu e decit,,o imensä gi funestä neinfeleggre, care
trebuie eliminatä cu orice pre,f '2a3.
Bakunin insistä mult asupra acestui aspect:
Nu este vorba, deci, de a-i detesta pe färani gi nici de a-i deni-
gra, este vorba de stabilirea unei linii de conduitä revolulionarä
care sä sumronteze aceastä dificultate qi care nu numai cä ar
impiedica individualismul !äranilor sä-l impingä de partea
reacfiunii, dar care, dimpotrivä, s-ar servi de el pentru triumful
2a2 (Euvres, vol. I, FM, pp.92-93.
243 (Euvres, vol. II, FM, p. 151.
248
revoluliei. Aducefi-vä aminte, dragi prieteni, girepetali-o de o
sutä de ori, de o mie de oripe zi, cä de stabilirea acestei linii
de conduitä depinde tn mod absolut triumful sau infringerea
.'revoluliei2{.
deci, ca ei
f,äranii iubesc pämintul pe care il muncesc. Trebuie,
gtie cä revolu,tia ii va face stäpini ai gliei: ,,[...] pämintul,
ietate a intregului popor, nu trebuie delinut decit de cätre cei
il muncesc cubralele lor"24s.
Bakunin acordä mai multä importan!ä decit Mant rolului !ärä-
in lupta revolu,tionarä. dunge chiar sä suslinä cä färänimea
un potenlial revolufionar superior celui de[inut de cätre
iatulindustrial.
Revolu(ia anarhistä. ln primul rtnd, Bakunin wea sä inlelegem
revolu$a inseamnä in mod inexorabil Äztrii,Äz}rrlicivil. Dupä cum
e el, revoluliile ,pu sint jocuri de copii". Ele disffug, insä nu mai
gi nu altceva decit reacliune4 se gräbeqte el sä adauge.
,pa, vafi räzboi civil", exclamä Bakunin, care se mirä cä
räzboiului civil provoacä o asemenea spaimä2tr, el care, int-un
elan romantic, nu ezitä sä vadä in acest fenomen trezirea
virtu,tilor adormitdaT.
Penftu a-gi realiza obiectivul esenlial, anume distrugerea tuturor
de autoritate (simbolizate de cea mai rea dintre toate,
statului), strategia anarhiqtilor revolulionari va trebui sä se
peste tot gi intotdeauna, pe spontaneitatea maselor, axioma
a filosofiei politice bakuniene.
Revolulionarii trebuie, mai ales, sä se fereascä sä instaureze
[1ia gi egalitatea in detrimentul, chiar 9i provizoriu, al libertäfii'
- s e ca un parti zan infläcärat al e galitälii economice 9i
iale, färä de care libertate an-ar teprezenta decit un cuvint gol,
dreptatea, demnitatea umanä, moralitatea, brutästarea 9i prospe-
244
lbid. FM, p. 54.
zas (Euvres, vol. I, P. 57.
M Op. cit.,pp.242-243'
2a7
Op. cit., p. 423.
249
 de a.fi
ritatea, tot atitea minciuni, Bakunin pune cu hotärire libertatea pc evident, polemica Marx-Bakunin a avut.meritul
primul loc. De asemenea, el crede cu ingenuitate cä,,egalitatca itcubrutalitatemareadilemästrategicäarevoluliei
trebuie instauratä in lume prin organizarea spontanä a muncii gi a irä e""u.tA opozi,tie depä5ea cu mult simpla disputä ideolo-
proprietä!ü colective a asociafiilor de producätori liber constituitc" ilriv;ril;uaouai"ai"iguameg^tncpinpcut2!,7'-?:?:Y
planul practicii reale'.va
gi nu prin,,acfiunea supremä gi tutelarä a statului". Aga cum subli- ;;;ii"ä,;*spusä dramatic in
serie
tinJrnii. proietariatului internalional o cltze
niazä el, aici se situeazä punctul care ii desparte pe socialigtii sau in {e
nici mäcar
colectiviqtü revolu$onari de comunigtü autoritari, partizani ai inifativci ni-*i n" p"täa sä le prevadä dezrodämintul 9i
absolute a statului. inn-adevär, a;a cum ne reamintegte,,,egalitatea ia. Iar astäzi, mai pulin decit oricind! ' "
färä libertate inseamnädespotism al statului, iar Statul despotic n-ar
putea sä existe nici mäcar o zi frrä sä confinä mäcar o clasü
Max Stirne.l
exploatatoare gi privilegiatä, gi anume birocra,tia, putere ereditarä Mihail Bakunin ii datoreazä mult lui Hegel' Ca 9i
precum in Rusia sau in China, sau factualä, ca in Germania248..." .;F""; dit fiGofia hegelianä mai ales ideeaf* ":*11*1:
iistä, cu toate acestea, ä diferenp esenfialä
intre anarhistul rus
ln acest caz, este ugor de infeles lipsa de incredere a lui Bakunin
fafa de ideea unei eventuale exercitäri a puterii de cätre partidul a"to*f Unicului-La Stirner, a$a cum am avut deja ocazia sä
ortuÄ, rämine conlinutä in I ini!.e\ Stltatrli dialectice'
sau clasa revolufionarä. De unde aceste remarci ale anarhistului ".ga!ia a eliberärii dtttS:,t::i::p-t:
rus, care capätäastäziun sens premonitoriu: fro".dä.t spe'culativ 9i criticä
tft""irirö*dividualä este cea care apare ca origine autenticä
tn cadrul Statului popular al domnului Mam, ni se spune cä negu1i.i, intrucit ea qi numai ea este c{:1atä.sä ":9,".-::":^::
nu va exista nici o clasä privilegiatä. Tofi vor fi egali, nu numai eazt eut. Nimic asemänätor la Bakunin' pentru -care
din punct de vederejuridic ai politic, ci gi din punct de vedere i.riot u, devenitä fo{ä impersonalä de dimensiuni T"tuf'lt:
economic. Cel putin, aga ni se promite [...].Nu va mai exista, i;;ö;;u ina.pertu dä planul dialectic al subiectului ei
rvsuswt penffu a seArtemeia
deci, o clasä privilegiatä, ci un guvern, dar atentie, un guvem ir"t"fti, ä. *fEi"
c[lllul og dinne r/url)uurs
rerallaullrrs conqtiinlä 9r9i rgafitaq, rv
excesiv de complicat, care nu se va mulgumi sä guverneze gi activä 9i Lfici'ente in interiorut oricärei realitäfi'
äi..tiäa
sä administreze politic masele, a$a cum fac toate guvernele "Ui"dtirä
aceastä datä, contradiclia nu mai rezultä'
ca in cadrul
de astäzi, ci le va administra economic, concentrind in miinile
sale producfia qijusta repartilie a bunurilofae.
irt""iti stiÄerian, dinir-o confruntare, dintr-o antitezä
singurä' in fala
orruie irr".ttatä de gindirea um and aflatÄ,ea
Bakunin neagä in mod categoric pretinsanecesitate caproleta- ;il"ft ti;1;;r*ii"ir.i"ii-Eaincetnazäsäaparäcaoconqtiin!ä
r"rit'äoi"ii", preschimbindu-se- in contradicli: it ttll-;|,1
riatul, dupä ce a pus mina pe aparatul de stat, sä-l utilizeze in jocul infiiit
folosul säu, ca instrument revolulionar de lichidare a clasei i", qi fu p-"dhon, universul este constituit de
"u
tiutiiiot. De acum incolo,
lJe Puleur spune
lllsuru, putem DPr cä respectiva
burgheze. Pentru el, statul, institufie antirevolulionarä represivä contrarrllor.
penffu oncare
itrAqi., opozilia dialecticä" dwenind constitutivä
prin definilie, nu va mai trebui men{inut nici mäcar o clipä gi sub unde aceastä
nici un pretext, o datä ce revolufia a fost sävirgitä. Iatä punctul ;il;ö'l; acelaSi timp, proiecratä inabsolut. De

otirilt;;"iatii aittto.tiui p. care o intilnim la Bakunin'

esenfial de rupturä dintre anarhismul revolulionar gi mamism. in ""Tr,"t ;;il"g""t to *od constant contradiclia la nivelul dialec-
n-a vrut
2tt Nettlau, op. cit., p.248. ti.iiginditii 9i röahtä1ii, a eului 9i a lucrurilor' pentru cä
de sfera träirii'
zae
CEuvres, vol. IV pp.476-477. sä se indepi iere depianul existenfial,
'ni.ioOuta
2sl
2s0
De remarcat cä Sarfe va ajunge gi el, la rindul säu, probabil din
aceleagi motive ca qi Stirner, in situalia de a respinge conceptiilo
lui Engels privitoare la dialectica naturii, contestind validitatur
D(
nofiunii de contradicyie obiectivä,contradicfie inscrisä in lumcn
materialä exterioarä, Neantul neputind, in concepfia lui, sä-gi
gäseascä un statut ontologic in afara realitäfi umane, cäci considcnr Evanghelismul libertar al lui Tolstoi
el, tocmai prin ea vine pe lume negarea2so. (1S2S-1910)
Odatä cu Stimer gi Bakunin, lupta tinerilor hegelieni impofrivu
tanscendenfei se desät'nqegte. Max Stirner incerca sä se eliberezc pentru
,,Dacä aq putea mäcar sä sufär
de esenla Omului in beneficiul eului solitar gi de neinlocuit. Omul- care ele ar
id"il" -"i", imPresia Pe
Dumnezeu al lui Feuerbach trebuie sä disparä, aqa cum a dispärut produce-o ar fi cu totul altat"u
Tolstoi
gi Dumnezzul-Om al cregtinismului. O datärisipite aceste fanüomc,
Stirner crede cä subiectul va putea in sfugit sä recupereze in cl
Absolutul gi sä devinä Unicul. Cit despre Bakunin, el nu este intere- VIATA
satde eul individual caatare,ci de colectivitateaumanä, care nu
se va putea salva decit reinstalindu-se in spontaneitatea creatoarc Poliana
a viefii. Totugi, in viziunea ambilor autori, in ciuda persistenlei
pe domeniul
alternativei intre libertaüea egoistä (Stimer) gi libertateapentru toli rLev Nikolaevici Tolstoi s-a näscut in 1828251'
sa
(Bakunin), de acumincolo omul este consideratcafiinla supremä. füiuf A.lalasnaiaPoliana. Nu aveadecitdoi ani cindmama
rit, aducind pe lume o fatä' Tatäl säu, Nikolai
Ilici Tolstoi'
-e tr".e t*it h 1 837. Tatiana Alexeevna Ergolskaia' "tante
inette'' , verigoara indepärtatä a lui Nikolai
llici (pe-care ?t:tP :
din pricinä cä
,ir.-"i demult, insä nu se putuse cäsätori cu ea'
9t -3tu::piilo,r'
,rn urr"u uurre), a fost cea care le-a linut
loc
primit educalia tradilionalä
i*ä"", ""
q italligi surorile sale, a
inconjwat
inerilor Loieri. $i-a petrecut copiläria 9i adolescenfa
ffi;ö.,.*itori. Lu.inci ani, copilul avea dejapropriul säu
ao1;-
r*rot g.t an, iar la nouä ani, un preceptor francez' fe
imprects'
in sat träia o colectivitate pesti!ä' cu rol
i ä*ifiuf 9i
f" p""t-tiilrul orb care venea seara sä :st9ris,:asc*?:T:::
supä' la Anna
bunicii din partea tatei, pentru o farfirie de
250
Un motiv in plus pentru a accepta teza lui Arvon, care-l prezintä pe
Stimer ca un autentic precusror al existenfialismului. Sintem, de altfel, indreptäfi{i
sä ne intrebäm dacä, in pasajul din Fiinla Si Neantul in care trateazä existenfa
;L" ,g dupä calendarul iulian.Frangois PorchÖ, Portrait
cf.
celuilalt, fragment intitulatCapcana solipsismului, Sartre nu cautä sä-i räspundä 2. Datoräm mult
zhologiaue ",rg*q
de Tolstoi,puri,, rtummurion, 1935, p. 5, nota
cumva lui Stirner, deqi nu-l numegte...
f,t?ial p."t o informaliile asupra biografiei lui Tolstoi'

252 253
Ivanovna, femeia centenarä care igi amintea de Pugaciov252 gi gi, la inceputul anului 1854, dupä o lungä gedere in aceastä
pinä la Mitenka micul bastard frate vineg al copülor familiei Tolstoi, , care ii pläcea mult, Tolstoi, trecind
examenul de ofifer,
pe care contele,tatällor, il awsese cu o servitoare cu care pärinlii fümis pe malurile Dunfuü. incepeapentnr el experienla räzbo-
säi, il ,,imperecheaserä', potivit obiceiului in scopuri ,,igienice", la i. Dupa Romänia, a fost detaqat la cerere in Crimeea, unde
virsta de gaisprezece ani253. u uoglo-fioo"eä instalase aseditrl asupra oraqului Sevastopol'
in 1836, venise momentul ca Nikolai gi Serghei, frapii mai mari sä fiä profund impresionat de curajul 9i abnegalia soldatului
ai lui Lev, sä-gi inceapä studiile. in acest scop, familia Tolstoi sc a mujicului hpAtoa sacrificat 9i neglijat de comandan$i säi254'
mutä de lalarä, stabilindu-se la Moscova. Apoi, in 1 841 , se mutil Sevastopolului l-a frcut sä verse lacrimiz55.
din nou, de data aceasta laKazan,pe Volga. O mätugä a copiilor,
care locuia in acest orag, fusese insärcinatä cu tutela orfanilor. Cälätorü

Kazan
Lev Tolstoi renunfä la uniforma de ofiter in 1857 9i incepe sä
in sträinätate. La Paris, a locuit pe rue de Rivoli,
Spre deosebire de frafii säi, Lev Tolstoi a fost un student
. apartament mobilat, fiind vecin cu Turgheniev.Yrnteazd
mediocru. La Universitatea din Kazan, dupäce igi incepuse stu-
le, frecventeazäteatrele, sälile de concert, merge la circ,
diile la seclia de limbi orientale, s-a inscris la Facultatea de drept.
cursuri la Sorbona gi la Collöge de France. Hoinäreqte
Igi terminä studiile färä a-gi lua diploma de licenfä. Nu reugea sä
süiazi, se intilneqte cu alli rugi. spectacolul executärii unei sen-
se concentreze doar asupra materiilor din programä, materii pc
p capitale i-a stimitunprofund dezgust.
care, de altfel, nu se sfia sä le punä in discu{ie, proclamind mai
DupäParis, urmeazäElvefia. Arämas acolotimp de trei luni 9i
ales, in mod provocator, inutilitatea studiilor istorice. in 1847, sc
Apoi a mers la Baden, unde-gi pierde banü la ruletä, 9i in
intoarce in linutul natal.
la Darmstadt, Frankfurt, Dresda, Berlin 9i Stettin. S-a
la Petersburg pe calea apei. Doi ani mai tirzitr" a cälätorit din
Ofileral yarului
in Germania. La Berlfu\ Tolsüoi, care intemeiase o gcoaläpentnr

TinäruI mogier a intreprins cälätorii la Moscova gi la Petersburg. iici la Iasnaia, se intereseazä de invä1ämintul popular. A editat,
alttel, in 1 86 I , pe cheltuialä proprie, o revistä pedagogicä intitulatä
Jurnalül säu consemneazä escapadele sale in mediul liganilor,
Poliana.Aparifia acestei reviste a avut ca efect denuntul
cätre care il impinge in mod irezistibil propria-i serzualitate, precum
gi sumele ingrijorätoare pierdute lajocuri. Nikolai, fratele säumai ca posesor al unei imprimerii clandestine. Era epoca in care

mare, locotenent de artilerie, venit in permisie de Cräciun, in 1850, broguri gi manifeste revolufionare. Polilia a efectuat o
reugegte säJ convingä pe Lev sä-l insofeascä in gamizoana sa din heziliela el acasä, ceea ce l-a infuriatpeste mäsurä.

2s2
Cazactl I.I. Pugatcev, conducätorul unei räscoale (1773-1774), slb
zsa
Op. cit.,p. 96: ,,Din aceastä epocä dateazä la el entuziasmul religios pe
domnia Ecaterinei a II-a, dupä ce a linut in gah armatele regulate, a fost capturat, rl va nutri mult timp pentru soldat, pentru simplul soldat rus, ln special
in urma unei trädäri, 9i executat la Moscova, in 1775. infanterie".
253
Cf. Porchö, op. cit., p. 13. 255
Scrisoare cäte Toinette,4 septembrie 1855, vezi Porch€, Op' cit',p' 106'

2s4 255
 Sonia
In 1862, Lev Tolstoi, in virstä de treizeci gi patru de ani, sc
cäsätoregte cu o tinärä de nouäsprezece ani, Sofia Andreevna
Bers (Sonia). Cäsätorie pe cit de fecundä (contesa a adus pc
lume treisprezece copii), pe atit de furtunoasä, cäci Sonia a awt
ambilia de a-gi proteja solul impotriva lui insugi gi de a conserva
patrimoniul familial, ameninlat de conceplüle idealiste ale lui Tolstoi.
Cei doi sofi au finut, fiecare, cite unjurnal. Sonia avea sarcina sä
recopieze manuscrisele sofului säu. Asupra ei avea sä apese in
curind responsabilitatea gestionärii mogiei. Ea va trebui sä lupte
din räsputeri impotriva discipolilor abuzivi care, incetul cu incetul,
urmau sä capete un ascendent asupra lui Tolstoi.
Convertirea
in ciuda confortului existenlei de mogier, Tolstoi incearcä un
sentiment de neimplinire gi se abandoneazä unei cäutäri mistice
care lainceputilorienteazä, timp de doi ani, cätre opracticäreligioa-
sä asiduä. Asistä la slujbe la biserica din sa! se spovedegte, postegte,
se impärtäqegte, se inchinä la icoane, se prosteme azä etc.,incercind
sä regäseascä acea credinlä a oamenilor simpli gi religia mujicilor.
insä la 30 septembrie lSTg,notainJurnal; ,,lncepiid cu secolul
al III-lea, Biserica nu mai inseamnä decit minciunä, cruzime gi
impostur["2s6. Se lanseazäprinurmare, in studii biblice 9i teologice.
Ceea ce a insemnat ruptura de Biserica Ortodoxä. Tolstoi va fi
excomunicat. in 1882, participä la recensämintul populafiei din
Moscova. Aceastä incursiune in lumeacelorsäraci, inazilele cartie-
relor mizere, a intärit elanul umanitarismului säu.
Secta
in t 883, avea sä infre in viala lui Tolstoi un personaj care urma
sä exercite o influenfä determinantä asupra scriiüorului. Este vorba
66 Citat de Porchö, op. cit., p.299.
256
Vladimir Grigorievici Certkov. Provenind dintr-o familie
itocratä, fostmilitar, absolvent al $colii de Cadefi, acest spirit
r gi dominator avea sä se impunä in faga mogierului de la
iaPoliana. Cu acest discipol, Tolstoi ainfünlatin 1 885 o edit'rä:
ednik (Intermediarul). La acea weme' asupra mogiei sufla un
de ausieritate. Propaganda antitabac. Järanii sint indemnali
r mai bea. Lev trecä lä un regim vegetarian. $i el, bärbatul
cu
- 1: ^ ^ ^^^tL^L^^
nahrale putemice, ajunge sä predice castitatea, condamnind
^^-l^*-ä-,{
nile amoroase, inclusiv pe cele dinffe so!i. Casa se umple in
de o gleahtä de pretinqi discipoli. Pe la Iasnaia Poliana se
i o sumedenie de indivizi decäzufi. Unii dintre aceqtia se
chiar in casa lui Tolstoi gi träiesc pe cheltuiala lui, ceea
o face pe Sonia sä spunä: ,,Ce ciudat! Toli aceia care n-au
sit sä facä nimic in viala toli rätäcifi 9i toli imbecilü se näpustesc
doctrinele lui Levl"257
Acliunea socialä
incursul iemü 1 891-1 892, Rusiaa cunoscuto foametenaprasnicä
i, Sonia gi familia lor au participat in mod activ la acfiunile de
,iorur. gi la stingerea de fonduri, organizind cantine 9i säli
-"r". in flbruarie l}gz,au fost infiinfate o sutä de cantine'
blstoi a scris in revista Probleme defi'losofie Si psihologie tn
rticol intitulat,,Despre ajutorul acordat celor infometafl", in care
rfiera deläsareu aOmittifuugei ruse in fala flagelului. Anicolul a
st reprodus in presa sträinä, iar Tolstoi a fost acuzat de calomnie
adresa 1ärü salö, ba chiar de pomiri revolufioftIre. Puterea
politicä
privea cu ochi buni o prciertareatitde intimäamizeriei celor
rl,ti. Guvernatorul provinciei Riazan a mers pinä la a scrie
despre
: ,,Acegti ou-.tti care se pun in slujba poporului, aträgindu-gi
:lsimpatiapublicä, fac sä aparä un curent de idei deloc dezirabil.
insugi Hristos ar reveni pe pämint, l-aq trimite chiar eu, sub
sfrictä, in exil, int-o faräindePärtatil'zss
251
Op. cit., p. 340.
2sE
Op. cit., p. 360, nota l.
257
 Excomunicat
La22februaie 1901, Sfintul Sinodal Bisericii Ortodoxe pro-
nun!ä excomunicarea lui Tolstoi. Aceastä sancfiune a provocat un
val de proteste in toatä fara. La Moscova, studenlii au organizat
demonstralii pe care politia s-a väzut nevoitä sä le dispersezc.
Telegramele gi scrisorile au curs la lasnaia. In acelaqi an, scriitonrl
s-a imbolnävit grav gi lumea s-a temut pentru viala lui. O datrl
restabilit, gi-a petrecut convalescenfa in Crimeea, apoi s-a imbol-
nävit din nou. In 1903, din nou sänätos, Tolstoi, excelent cäläref,
putea sä facä lungi plimbäri cälare. Räzboiul ruso-japonez, revoltir
de la Petersburg, urmatä de masacrul popular instigat de preotul
Gapon in fala Palatului de larnä, infringerea Rusiei, tulburärile dc
la Moscova, toate aceste evenimente l-au innegurat pe bätrinul
Lev, profund bulversat de represiunea inauguratä de Stolipin.
SfirSitul
Exilat in Angli4 insisüentul Certkov a oblinut in 1907 autaizalia
de a se intoarce in Rusia. Din Anglia acolo unde dusese manuscri-
sele maesffului, condusese propaganda,,üolstoismului", jucind rolul
de imputernicit al acestuia, tratind cu editurile gi ocupindu-se dc
traducerile in limbi sträine ale lucrärilor lui Tolstoi. La intoarcerea
sa, a avutpinä gi tupeul de apretinde sä supervizeze scrierile lui
Tolstoi, pinä cind suspectat de Ohrana, polifla,tarista a fost expulzat
de guvernul de la Tula, ceea ce l-a obligat sä se retragä lingä
Moscova. La 28 august 1908 s-a särbätorit la Iasnaia Poliana cea
de-a optzecea aniversare a profetului. lnvitat la Congresul Mondial
al Päcii, care trebuia sä aibä loc la Stockholm in 1909, Tolstoi,
obosit, renunlä la cälätorie.
In Jurnalul säu, Tolstoi gi-a consemnat de mai mulüe ori intenlia
de,,a se duce". intr-o noapte, insolitde doctorul Makovici, pleacä
in secret de acasä, sub pretextul turei vizite la mänästirea Samardino,
acolo unde sora sa Maga era cälugäri1ä. De acolo, Tolstoi gi
Makovici, insolili deAlexandra, fiica scriitorului gi de o prietenäa
acesteia, iau trenul pinä la Rostov, pe Don. Pe parcursul drumului,
258
oi, la capätul puterilor, tremurind din cauza febrei, coboarä,
it de tovarägiisäi de cälätorie, in stalia Astapovo. in aceastä
garä pierdutä moare, la 7 noiembrie 19 1 02se.
TOLSTOISMT]L
Profetul
Renö Le Sennd@ il include pe Tolstoi in familia caracteriologicä
,pasionafilor chinuili gi profetici", aläturi de Sfintul Augustin,
I sau Nietzsche. Träsätura comunä a acestora este aceea
a fi cunoscut, in general, in viaja lor douä perioade distincte.
o tinerefe in care s-au dedicatpläcerilorunei vieli mondene
unui desfriu uneori dezgustätor, la un moment dat al existenlei
rr survine o crizäa conqtiinlei gi punere sub semnul intrebärii a
iefii lor, pinä la totala ei golire de sens gi de unitate avind ca
Itat o convertire gi descoperirea unui ideal pe care, de acum
se vor strädui säJ promoveze cutoatä energia sufletului lor
La aceste temperamente excepfionale, eul sfirqeqte
ind prin a se contopi cu vocalia. Aga cum rematcäLe Senne,
| 1L ----,---:
pasionali sint preocupa,ti int-o modalitate mai mult sau mai
in congtientä de formularea gi propunerea unei semnificafii
a vie{ii pe care, in maniera profelilor, o predicä oame-
ilor ca regulä imprescriptibilä a unei viefi superioare"26r. Este
lui Nietzsche, de exemplu, care, dupä ce a asimilat pesimis-
tnut tui Schopenhauer, s-a hansformat infr-un profet al regenerärii
omului, anunlind venirea Supraomului. Cit despre Tolstoi, el nu s-a
multumit sä fie doar un om de litere gi a incercat sä träiascä - firä
tsä igi ducä, de altfel, idealul pinä la capät - conform Evangheliei,
propoväduind nonviolenfa, iar cätre sfnqitul vielii, nemaivrtnd sä
scrie decit pentru mujici262.
Sonia, fiind prevenitä de un ziarist prink-o scrisoare, vine in grabä de la
2se
Isnaia Poliana, dar sinistrul Certkov o fine in mod infam la distanfä de Tolstoi,
care agorriza gi pe care Certkov il acaparase, dupä ce venise la Astapovo, la
1
cäpätiiul scriitorului, la chemarea Alexandrei.
'' 260
Ren6 Le Senne, Traitö de caractörologie. Paris, P.U.F., 1946'
26r
Le Senne, op. cit.,p.39l.
262
lbid.
259
 Faima profetului de ra Iasnaia poliana, devenit o glorie pariei Aceste precepte extrem de simple, nu trebuie sä ne interzicä
a
sale, a fost imensä. primea zllnic,din lumea intreagä, icum sä cunoagtem fericirea. in viziunea lui Tolstoi, pentru a fi
-uiti d.
scrisori, care necesitau munca a trei oficii pogtare. ii"l
o. ai.i- it este suficient, in primul rind, sä träiegti in comuniune cu
nea!ä,Iasnaia Poliana era plinä de vizitanii, de solicitan,ti
sau de , deci la tarä, in mäsura posibilitägilor. Pentu boierul bogat
simpli curiogi, atragi de reputafia maestrului care imbäntnea fusese Tolstoi, confortul nu apärea ca o condigie a fericirii.
qi pc
care, citeodatä, aceastä notorietate zgomotoasä263 rgea chiar pinä la a pretinde cä doar säräcia permite atingerea
il obosea.
i fericiri autentice. in vederea mentinerii echilibrului personal,
O religie nouä unei munci fizice este bine venitä. Punind in practicä
principiu, Tolstoi a vrut sä invele sä facä cizme din piele.
Dupä convertire, Tolstoi a propoväduit religia lui Hristos, Desigur, o via!ä de familie (tot la !arä, de preferin!ä) 9i relalii
-
despuiatä insä de misterele gi dogmire ei, ceea ce l-a
determinat, n,conviviale", cumam spune astäzi, cu oamenii, constituie formele
chiar, sä redacteze, incepind cu r 879, o criticä a teorogiei
dogmatice elementare ale unei existurfe fericite. in fine, o stare bunä a sänätälii
gi sä traducä evangheliile, urmärind concordanfu -rotugi, $i o moarte lipsitä de suferinte sint indispensabile. in ceea ce
to..
preocupat in primul rind de morala practicä, el privegte acest din urmä punct, Tolstoi considerä cä !äranul simplu
a adoptat o
interpretare a cregtinismului care läsa deoparte in mod pste favorizat.
deriberat
cunoa$terea naturii divine gi speranla in viafa vegnicä. El pune in mod constant in opozi,tie doctrina cregtinä, aga cum
,,Dumnezeu
este Dumnezeu tocmai pentru cä eu nu sint capabil ,ib inlelege el, cu ceea ce tot el numegte doctrina lumii. insä trebuie
sä-mi reprezint
fiinfa Lui intreagä. De altfel, Dumnezeu nu este o fiinfä. 3ä recunoagtem cä in cäutarea asceticä a perfecfiunii morale gi
Dumnezeu 'religioase se intrevede multä nostalgie gi mult regret, consecinfe
este lege gi putere", scria el26a. Un anumit fond päiin
il frcea se
creadä in posibilitatea unui bine exclus iv pämritJsc. pentru ' ale multor tentative nereugite de a atinge un ideal visat. inn-adever,
el, profetul de la Iasnaia s-a arätat de multe ori veleitar gi contradic-
religia se confundä cu morala, iarprincipii ei esenfial
se reducea '!oriu. Multe din egecurile pe care le-a inregistrat in punerea in
la iubirea de Dumnezeu, adicä a Binelui, a Viegii gia
aproapelui, practicä a ideilor sale se explicäprinr-o anumitä incapacitate de a
iubire indrumatä de ragiune, aceasta din urmä fiindindispensabili
oricärei conduite morale. Religia sa, simplificate ta maxim, 'hanspune in realitate un ideal atit de exigent precum al säu.
se
rezumä la cinci comandamente:
Proprietatea
l. -
Sä nu te infurii (principiu pe care cu siguranfä i_a
fost
_ foarte greu lui Tolstoi sä-l respecte!); Tolstoi este de acord cu Proudhon in privinfa conceperii
2. - Sä nu comili adulter; proprietä,tii ca furt. O considerä a fi incompatibilä cu cregtinismul.
3. - Sä nu juri; Din invä!äturile lui Iisus a refinut in special ebionismul,doctrina
1 - !ä nu te opui räului prin violentä; evanghelicä potrivit cäreia doar säracii (ebionim in ebraicä) gi
5. - Sä nu fii dugmanul nimänui (ceea ce constituia
o con_ dezrnogtenigii vor fi mintuit'. Cäci este scis: Fericifivoi cei säraci,
damnare a räzboiului).
cä a voasträ este impörö1ia Cerurilor. $i: Vai vouö, bogayilor,
26r
Porch6, op. cit., p.383. cd vö luali pe pdmtnt mtngiierea voastrd265. Conform Vechiului
26aTolstoi,
Journal, I februarie 1g60. Testament, cel care are milä de sdrman imprumutä Domnului

260 261
 slej ttya
ldsprätifopta rui cea bunä266-camurfi arfi interectuari, de a considera cä responsabilii politici sint o bandä de
Tolstoi a fost toat-
niciodatä,ä;;iiJ::?,i1äff 3,"j,T"hflä'Jtrjlareusir varä sau de räufäcätori. Säräcia gi ignoranla poporului rus
oricum ar fi, er credecäpämintul; inspirat intotdeauna mila cea mai profundä. De asemenea,
e-üent naturar ca gi soarerc, cum am subliniat deja, el a incercat sä-i educe pe mujicii de pe
riurile sau marea, n: *gl* ,a
n. pl"prieratea nimänui. Tolstoi, gia sa, prin infiinfarea de gcoli. Pasionat de problemele
degi proprietar al unui vast
dom"r,,,äJpu vechiul proverb nßesc:
,,Pämintul nu esteal nimänui, i, editor al unei reviste pedagogice, el este autorul
lui Dumnezeu,,. Boier manuale scrise special pentru färani gi pentru copiii acestora.
frÄ gnja o.leide mäne, rr nu *ita"ari.räf
J rooiiao. p-prietatea firnciarä chiar säl consideräm drept un precursor al invä!ämintului
drept un päcat.
Era ferm convins cä ignoranla poporului era intre{inutä
Banü clasele conducätoare, cu complicitatea Bisericii. De altfel, in
ziunea s4 organizarea socialä se bazeazä in integime pe violen!ä
Banul reprezintäpentru el cheia represiune. Se spune mereu cäin absenfa coercifiei, viala socialä
violenfei gi a puterii.EI perpe_
qgge nriv'egiile. corupe fraternitatea umana. Judecätorur cädea inevitabil intr-un haos care ar avea carezultat domnia
plätit pentru a-l condamna p" este mai puternici. insä, 9i avem de-a face aici cu räspunsul dat
h;;;"" pe prostituatä, ale cäror libertari acestui tip de argumentare, nu e oare mai degrabä
,,infrac1iuni" rezultä in.m"o rätur cnträolguoirur"
dupä opinia murtora. Birocrahrr
socialä injustä, de stat cea care genereazäurä gi provoacä aceastä dezor-
piariönfru a percepe impozite
asupra m'ncii, iar ace_gti bani "r" ine pe care artrebui sä o impiedice? Nu autoritatea gi despotismul
vor särvi rä rntregrnerea indeshrlärii
celormari sau vor fi folosili cele care creeazd o situagie conflictualä, explozivä gi
p.nt* iuliicarea armelornecesare generatoare de revolufii, menfinind cu forla inegalitälile gi
räzboiurui. preorur este
resemnarea etc.
ititit p;;il'" re predica säracilor nedreptä,tile, in folosul exclusiv al celor avufi?
I in plus, Tolstoi crede cä poate constataun soi de impärlire a
Guvernarea puterii inüe instigatorii gi responsabilii violenlei de stat 9i cei care
nu sint decit simpli executangi. De fapt nujudecätorul care pronuntä
Oamenii au crezut dintotdeauna condamnarea la moarte este cel care il executä pe condamnat cu
cä puterea statului a fost
instituirä inspre binele ror 9i n..*" Jiiiä äi.."*oagte cä anarhia mina sa. Generalul care conduce räzboiul nu va trebui niciodatä
esteräul cel mai mare dintre toate.
inäir"rr, sä-i masacreze personal pe dugmani. Autoritatea care comandä qi
universal räspinditä nu_ esre sufi
cientä pen* ""rä.ri;ä;;;
;#ä.
frrä srat nu este viabirä- TorTgi
pun*ul
tdöe9te"ä"r.ä"il
in aceastä privintä
Antimilitarismul
de vedere ar rui proudh"r. rir
Ji;ar.e,"*r .Ärri*iä
"r
o necesitate gi cä er va fi intotdeauna
indisp"nruuil o**irü. Aceastä Fost ofiter, Tolstoi a avut in tinerele experien{a dtectäaÄz-
convingere este comunä tuturor boiului, in Caucaz gi in Crimeea, ceea ce il ficuse deja sä igi punä
anartriiiitor.
Revoltat de despotismul intrebäri. il frapa faptul cä nigte cre$tini se pot omori intre ei färä
turirti;il;;imte o urä aprigä fap
de puterea de stat gi de toaie
ror,orr. J" guvernämint. nici o remuq car€67 .insä Tolstoi va deveni antimilitarist convins in
Nu era
\4, r0, $, Luca,yl,24-25.
=L"-,
.oo
Proverbes, XIX, 17.
i67 Pierre Bayle (1647-1706) se intrebase deja, malilios, de ce armatele
popoarelor cregtine stäpinesc lumea, atita timp clt adevärafii discipoli ai lui
Hristos nu ar putea fi, in mod logic, decit nigte soldafi präpädifi.
262
cea de-a doua parte avielii sale. in primul rind, in opinia sa, un nel$e istorice, avem tendinla de a acordapreamultä importan!ä
adevärat cre$tin ftebuie sä refuze sä poarte arme. El se mai intreabä i marilor personaje, comandan$ miliari sau conducätori
politici'
istoriei este poporul'
de ce nigte oameni care se pretind a fi liberi, in toate !ärile ce-gi ,a rn aa-^t"ama;ä adeväratui subiect al
spun civilizate, acceptÄ serviciul militar, adicä datoria de a ucidc abnegalia gi eroismul säu mul Astfel, Na.P.oleon i t:J1t :
importan!ä a fost
1uäatie a destinului, o marionetä {rei
sau de a se läsa ucigi. El nu ?ntelege cum nigte oameni onorabili igi a
pot trimite in mod intenlionat copiii la gcoli militare. Oroarea sa peste mästrä. De fapt, dacä n-ar fi existat el, aLn parui
fa!ä de violenfä gi de räzboi il face chiar sä afirme cä toate relelc iuinrLot t"i. pentruTolstoi, maselepopulare, cei simpli, obscuri,
gi crimele comise pe durata unui secol de cätre indivizi impingi dc gi, mai exactin mintea s4 uriaqul poqor rus, este cel
care
pasiune sint departe de a egala, in numär gi intensitate, toate ä"to*t ittotic esenfial9i decisiv. Cei care cunosc Rusia
distrugerile gi masacrele unui singur an de räzboi. inlelege cu u$urinfä acest se;timent. in prezenla p?p"""T
-T-"1fl
Unul dintre fiii lui Tolstoi relateazä astfel concep!üle antimilita- carelntelecrual nu s-ar simti cuprins de un soi de ,populism"'
riste ale prorocului de la Iasnaia Poliana: rus este cineva.
mod natural, pacifismul l-a fäcut pe Tolstoi sä admire secta
Tofi tinerii crescufi dupä doctrina Bisericii supranumite creg-
, ai cäräi membri, dupä modelul
anabapigtilot: ttry-y
tine, se duc an de an, la termen fix, la birourile de recrutare gi, mititar. Astfel, in 1 898, a decis
sub indrumarea preofilor, renun!ä la Iisus. Iisus a spus: Ia-!i
i*apaptt-t obligaf,a sewiciJlui
le dönäze cigtigul realizatdin drepturile sale de autor asupra
crucea gi urmeazä-mä. Nimeni nu migcä. insä iatä cä un om
, cu galoane are fantezia de a spune: Ia-fi pugca gi du-te la o o,p*ttoä iutticipa astfel la ctreltuielile nec-esare emigrärii
moarte sigurä, insolitä de multe suferinle, gi toatä luurea aleargä. inAmerica, guvernul canadian fiind dispus sä concestoneze
In locul urii nationale ce ne inspirä sub drapelul patriotismului, t in zona- Saskatchewan acestei secte persecutate de
copiilor ar trebui sä li se predea oroarea gi dispreful pentru itätile ruse. Mai mult decit mullumit de a se debarasa de
cariera militarä, politicä gi diplomaticä, tocmai acelea care-i i näsupugi, guvernul rus nu a incercat citugi de
pufin sä se
despart pe oameni; copiii trebuie invälali sä vadä ca pe un setnn plecärii lor27o.
de sälbäticie faptul cä oamenii sint impärfili in state politice, cä
ei sint separali de frontiere qi legi diferite; cä masacrul sträinilor Tolstoi Si anarhia
necunosculi, färä nici cel mai mic pretext, este lucrul cel mai jucat adesea un rol
oribil de care este capabil omul transformat in frarä268. Dacä anarhismul de inspirafie creqtinä a

neglijatinunele 1äri 9i in special in Rusia, se poate spune

loc de
Argumentalia pacifismului anarhist se regäsegte in intregime in el nu qi-igäsit niciodatä audien!ä in Fran1a271'
aceste fraze, iar aceastä conceplie este perfect congruentä cu - fit-lll;,dz khobor:lttptätor al Duhului, al Spiritului; secta ca-re i$i
filosofia istoriei denroltatä de Tolstoi in Räzboi Si pace26e. in ,-:Lt^ ^- suäul n*i"i .i9i i-in rlcruina
^.,r..1 D,,-iö; la sfirsitul secolului al XV[Ilea'
XV[Ilea.
t*. "p"tiii"i"
n.,r.^L^-i:o,rrncrrtcnnrtetti"ä"rl"r
Ucraina,.!r :*il^iTl
i"fd+Z-tS+f.Deacolo,opartedineiau
in 1842- I
capodopera sa, Tolstoi incearcä sä arate cä, in derularea marilor Dutotiorliau fost deportali in Caucaz,
emierat in Canada, incepind cu 1898' (n' trad')'
'imigrat
"""tö;'r'r;ä;i7t:;;.'388. ör.1u a"eJuei paginä nota l : "chiar djn 2 n:9TPi:
268
Contele Leon Tolstoi-fiul, Iöon Tolstoi'vu par sonfils,Pat'rs, Editions de iJir.i'öiläilr"pr"^"tu"liioidukoborilor
,f SSS,
o sumä de l2 000 de
la Nouvelle Revue Critique, 1931,nr.27,p.60. ä#, öää;;'-i;;-;; ;;u"' a. ri ziarul r{rv2,-;y"'T,L"i1ll.*,11
r, i- -:--.1 lti..^ ^r' ^..o eatace T.a lR

.i" pufin
p,rltn .u.olitä
rasolitä la
ta sfirqit. Serghei Levovlcl i-a
Serghet Levovici l-a
26e
Prima parte a acestui roman a fost intitulatä la inceput L'Anöe 1g05. äääfi.-iäös,
ä"""äü.i" I 899. r'.,.;äiä"
lucrarea era gata,
!uta,
Tolstoi a ales un titlu definitiv imprumutat din lucrarea lui Proudhon, publicatä tn*tit,a"pe"qmetim,q.-.-'c'ol1i,p_il_1-i:^,.:::*;^-^- rrnr II,
HVäililtält"'uii""ä"ni änarch*te en France,vol' TT pp' nn rR?_rR4.
183-184'
in 186 1, in colecfia Hetzel pi tradusä in rusä in 1864.

264 265
 nechs, intr-o
scrisoare din 1g9g, incä din timpul vietii
-etye
-Tolstoi, rui
i'i exprimase anumite rerr*" foi.latora ;;;di ;,
la Iasnaia gi cu doctrina sa:
X
E ceva acolo care nu. mi_e prea clar
[...J am o atit de mare
admira{ie pentru geniul.descriptiv al'aclstui
p€ntru amploarea gi noblelea id-eilor
."." ;;i;;, Comunismul anarhist al lui Kropotkin
sale, pentru claritatea si
rigoarea logicii argumenteior rur. irpoäil;äil;: i;tu i (1842-te2t)
a$ vrea cu nici *.pr"!..l;.-i exprim jena
moralä p" ,ar" o
incerc constatind situajia blamabira in
äure circumstantele de
familie gi de mediu sociat l_auplurutp"ioirioi.
;ä;;ä;;ä; PRINTTJL ANARHIST
direct, cu vehemenfä, tuturor cititorifur
militar qi toate celeialte mij loace de
rei ,e."R r" ili"iJ
i;;; ;äöi
"p;"ri;:a"gi piotest"aia' Copiläria
färan fiind, el räminc in aäela;i timp

:fpg:nl:ql-g1ri ii sfätuieetl
er rnsu;r Il-se supune sau, dacä nu"l,1.rji
pe "oot";
ü illi;r"ü;;
plätegte impozite, äe""i
Pringul Piotr Alexeevici Kropotkin s-a näscut la Moscova in
acceptä sä le incaseze... ceea ce ToLtoi
nu ru"ä,-toto;ffitt
Apar,tinind uneia dintre cele mai vechi familii aristocratice
dintre adeptii säi au fäcut aga: ,"i toÄu1i Rusiei, el gi-a pefrecut copiläria in vechiul canier al Scutierilor,
in tä."iö qi
ucigi sä se supunä2?2! ".ji idenla moscovitä a numeroase familii nobile, al cäror loc va fi
de-a lungul anilor, de burghezü imbogäfif. Mogierinstärit, tatäl
Jean Maitron amintegte, de altfel,
cä delicata chestiune a definea pe päminturile sale o mie douä sute de suflete. in
anarhis-mului lui Tolstoi a. fäcutin t qö0,
cu ocazia Congr.r;lui sa, Kropotkin a descris extrem de viu conditia
muncitoresc revolutiona' obiectul unui rtudiu
cätre studentii sociat4ti itevor"fi"r"ri
rp..iul,;;;;;;ä; ilor 9i relaliile ce au existat in Rusia intre stäpinii qi gerbii
i"ä"tionalisti (ESRD273 iindepärtate epoci paternaliste, cu amestecul ei paradoxal
concluzia acesüei cercetäri nu tasa nc nici
in care tolstoism'l se. dovedegt. u n utilprin
il;;h#; iffiäl*; familiaritate gi neinduplecatä duritate. Povestea plecärii,
critica la adresa a inüegii case la Nikolskoe, proprietatea familiei, spre
ortodoxiei religioase yi a1to11.iiii politice,
Jl .rt" t"t rqi prffi;; bucurie a copiilor Kropotkin, este plinä de prospelime gi nu
p. .ä.. r. prrroiiä*;;i;
:,in qri]infa mijtoacelor de eübbrare
idealuluipropus".LaoanarizÄatentä,ä"t"*rr"Ä;;i*-Ää"b;;; de pitoresc.
p:c:--e-stg, poate, un excelent cregtin in 18+6, cei doi frafi, Alexei gi Piot, igi pierd mama, räpusä de
al Bisericii p.i.iii*, ,.i.
fträ indoialä un mare. scriitor.gi d
;;r;lrrAitor, Aa. ;;i";i"
nici un caz, un anarhist comuniit "u Desi
a1 brpe sä recunoasrem ceprofetul
*.*r.fÄar'27a. probabil.
r"ränä 21s
Autour d'une vie. Mömoires, traducere francezä de F. Leray gi A. Martin,
{
niciodatä aceastä calitate.
de nu ir-;;tt tottt s, Stock, l90l (titlul original Memoirs of a Revolutionist, 1899).
276
Kropotkin poveste$te: ,,o camerä in care ne-au dus pe mine gi pe fratele meu,
o orä ciudatä. Mama se stingea de ftizie - n-avea decit treizeci gi cinc^i de ani.
lui.Ehsee Reclus cätre Marguerite Gerfault, ainte de a ne despärli pentru totdeauna, voise sä ne mai vadä o datä [...] Imi aduc
,o If";;"#Za citatä de porch6,
273 inte chipul ei slab, palid, cu ochi cäprui intunecafi. Ne privea cu dragoste gi ne
Le Tbrsoisme et |anarchie,paris, Editions
27a
de l,Humanitö Nouveile, 1900. ita sä mincäm, sä ne agezäm pe pat, lingä ea... apoi, brusc, izbucni in lacrimi gi
Maitron, op. cit., p. lg3.
sä tugeascä - ni s-a spus sä iegim."( Op. cit., pp. 5-6)

266
267
 gcoala de paji
La $coala de paji, Kropotkin s-a interesat mult de istorie gi a
Pioh gi fratele yäy inceput educafia cu preceptori, sä profite de invätämintul gtiinlific predat deseori de cätre
cutuma aristocraticä. 1i__au dupä
Un rus gi un france z. pÄnceÄr, iexcelenfi: chimie, fizicä gi matematici superioare, materii
Oomnul
Poulain, le-a vorbitint-o zi despre
.r"oturr" gi micur pion a rämas conveneau gusturilor gi aptitudinilor sale. Bineinleles,
qlofund marcat, el, care va scrie maitirziu Marea gcolii implicau 9i shrdiul dreptului 9i al qtiinlelormilitare
Alexei, fratele Revolutie. ie, fortificalii, artilerie, istoria marilor campanii etc.). Un
apäräsit casr pari"-"#l'Ä\ä"i,".rlÄr,
""t Tul",
Ia $coala de cadeti, situatä atit de incärcat ii lasä totugi lui Kropotkin loc de distracf,i,
ra ciliva kirimetri de Moscova.
piotr a piecat Apoi, frecventind in mod asiduu muzeul de la Ermitaj 9i bogatele
in JSS.Z, Si el. A inr.ui-fu $"oala de paji,laSankt_
Petersburg. Farse greu de suportat, galerii de picturä. La capitolul amuzamente, el igi amintea de
tradilia marilor gcori. cei ooi rru/ ^,iuf2*i*.Ä"i"Uiio äö, de ambarcaliuni aläturi de pescarii de pe Neva sau din
ittt .lineau o corespondenfä
regulatä, iar Alexei, pasionat de ful Finlandei, firä a uita opera, de care era indrägostit $i care a
e.tno-iu poriticä, ü ceru fraterui
säu mai mic sä intreprindä un rol important in formafia sa culturalä, ca gi in cea a infregü
de la Nikolskoe, experienlä
o anchetä s,urirrire urup*
i"r.*."i"r ibune din Petersburg-ul acelei epoci.
ia orerii r"i pioo öopJä
de a avea primul contact cu"a.poporul, in Äa ceruia a fost
oäär,
de bunul-simf 9i de jud"."iu
surprins Siberia
,anatlu.a u p.anutui rus. Ceea cc
l-a determinat sä spunä cä:
La absolvirea gcolii, in ciuda opoziliei tatälui säu, care visa la o
Dacä ä vorbili far*:l"i rus cu ierä mai sftälucitoare penüu fiul säq Kropotkin, in loc sä aleagä sä
simplirate gi plecind de la fapte
concrete _ lucru valabil pentru inüe in Garda imperialä sau in alt corp militar prestigios, a cerut sä fie
laranii de peste tot _ gtiu din
experien{ä cä nu existä teorie gtiin1ificä, fümis in Siberia, in cadrul unei unitäf de cazaci. El credea cä va gäsi
socialä ruu nu*ufa,l"
care sä nu puteli sä i_o expunefi ln acel finut indepärtat, anexat recent, un vast cimp de cercetäri gi
acestui om de inteligeitr
dacä voi ingivä inferegeli respectiva
_;d;; studü gtiinfifice. Nu avea sä fie dezamägit in aceastä privinfä.
,""i. r" moar concret2T?.
Cei cinci ani petreculi in Siberia i-au permis, inainte de orice,
Aceastä anchetä de sociologie sä ajungä la o cunoagtere profundä a viefii umane. Rätäcind prin
ruralä i_a fäcut, de asemenea,
cunoscut lui Kropotkin^spiritut acest imens finut, cu träsura, pe vapor gi cel mai adesea cälare,
egatitar at faranif"r. ü,oif
fap stäpinului säu sau ate a. li *p-rä
*"r.p[r"ät ar autoritäfii, acerasi
sänätatea i-a fost astfel consolidatä. Acest tip de viafä in mijlocul
!äran va conversa cu,aceleagi
cind e vorba de chestiuni priuitour"
p";;;j.
d. h d;il;ä;iffi;i haturii, scria el, te inva!ä,,cä de fapt omul are nevoie de foarte
iu-,oin.u agricorä sau viata puline lucruri, de indatä ce iese din cercul vräjit al civilizaliei
rrl' in orice caz, la prani nu indJ$li "i.i"datä nimic din servili-
tatea micilor functionari citadini
convenf ionale". intr-adevär,
Ap a",rp"ri"riil;;;i, fü; cu citeva liwe de piine qi citevauncii de ceai int-o desagä, cu o
lucrurilor, !äranul rL rup*. uutoriAlii,
Oarinrucruncaz nuoadorä. cratifä gi o secure atirnate la oblincul qeii gi cu o pätwä sub qa,
Aceasüa este invä!ätura pe
care Kropotkin a tras-o din studiur pe care s-o intindä pe un pat de crengi de brad proaspät täiate,
stati stic efectuat in mij loiul,täranitor. säu
omul se poate sim,ti uimitor de independent, chiar qi in creierul
277
munlilor negtiuJi, incoronafi de päduri 9i acoperili de zäpezi278.
Op. cit.,p. l0g.
z1E
Op. cit., p. 174.
268
269
 lui Alexander von
intr-adevär, nimic asemänätor cu viala cäreia ii era destinat, irr corectind in acest domeniu teoriile
mijlocul fastului Cu4ü imperiale. e Äri qi itt *r secliei de geografie fizi:ä
al acester
a
lo:::ll
in sfirgit, viafa la mii de kilometri de capitalä l-a fäcut pc ,, n rr.. A refuzat totuqi postul de secretar la
proiecte.privitoare
Kropotkin sä inleleagä,,imposibilitatea absolutä" de a face ccva care ä fusese propus' ntt t*ittut Si
ittta, aqa cä a fost trimis in misiune
util pentru popor prin intermediul,,maginäriei administrativc", iätur"ti"a, äqu'ut"
Elavdntcä adeväratul resort al vielii sociale este intotdeauna inFinlanda.
munca in comun a oamenilor. Aceasta este concluzia experien[ci
sale siberiene, iar doctrina anarhistä datorcazä cu siguran{I
Prima cälätorie in ströinätate
mult acestei ultime constatäri. Afirmä, de asemenea, cä datoritil
observafiilor directe pe care le-a fäcut in acele linuturi Kropotkin a intilnit mulli rugi
Printre studenfii de la Zärich,
indepärtate a simlit,,importanla rolului jucat de masele anonimc foäfe
a aderat la una Oint "J"..ftl]1?,tli:,1"::
in toate evenimentele istorice, chiar gi in timpul räzboiului". El "-t""tiife al miecärii internafionaliste'
va ajunge sä impärtäqeascä, in privinla rolului istoric al
;äää;äil;ä" unde a p:o::"1"-:-?1311:
dus mai apoi la Nt"'äÄitr'
conducätorilor gi al maselor anonime conceplia exprimatä dc din Federalia jurasianä' care
Tolstoi in Räzboi si pacez1e.
; il *i";il.u*"tni"*ior
sä recunoascä autorrtatea
Consiliului general 3]3I:
in acelagi timp, Kropotkin aintreprins acolo importante lucräri
il#J.:#;ilä;iE;;;is' in ntvelia' s-a imprietenit cu
geografice (traversarea Manciuriei, schila cartograficä a riului
es Guillaume ei a mcJ cinoetinlä
*
tn?i.*"It t:T*111i
Sungari, afluental fluviului Amur, descoperireaunei trecätori infc definitiv
minele de aurdinprovincia Iakulk qi Tiansbaikalia).
äffi;;äinmunlii l*u, i<topotkin afost
de catzaanarhiei'
int o arc ere I a S ankt-P eters burg
Activitatea clandestinö Si arestarea
Reprimarea insurecfiei poloneze de la 1863 le-a reamintit lui
Reintors la Petersburg, a
*"d:lT*,.*
reuqit sä rntrgauce 5
Kropotkin gi fratelui säu rolul pe care puterea politicä il acordä
uneori armatei. Atitunul cit gi celälaltar frrefuzat, de altfel, sä ffiJil. il;;ff ;;"ruoy'1 tq'"":f":l*. :1"5:
"äi
lllltäää"4'r;'"r*cealcoys5i,t-:l=H:l*
meargä sä lupte impotriva polonezilor. De asemene4 Piofr gi Alexei,
ffi;;äö;; P'an, int';o
*ub11:Tl
care se gäsea gi el in Siberia, au decis sä päräseascä viala militarä, -ld"i' ".
discutind cu
aie capitalei'
spre marea nemulgumire a tatälui lor gi s-au intors amindoi in Rusia. a"iä .*ierele populare-ta"i"a" 1111"j5:
a gandä
il'.:ä^#ü Jt#; de as emene a' prop
La intoarcere, Piotr s-a inscris la Universitatea din Petersburg.
Urma sä aibä in sfirgit posibilitatea de a se consacra studiilor. A revo$onarälaPrä'
optat pentru seclia de matematicä a Facultägii de $tiin1e, ,r Arestat in 1874, dupä ce a fost inttt".g"l11
::d*1.,*::1t^Y?
continuindu-gi totodatä cercetärile geografice, in principal prin *rTu"r"Jü;;i;;;"i;"s."tt*1,in'tituli.polilieneascä
la fortäreala Pefiopavlovsk,
contribufii originale asupra structurilor orografice ale Asiei lonrnipotentä pe atr:nAi Äst tnÄerat
acolo unde t r..rraintrtigi atilia scriitori 9i revolutionari:
Neceaev etc'
21e
Op. cit.,p.222.. ö-*ait".fA, Bakunin, Cernigevski' Pisarev'
27r
270
 Dupä doi ani, Kropotkin a fost transferat la inchisoarea
tribu. Delegat la congresul socialist de la Gant, a trebuit sä pärä-
nalului, in vederea insfumentärii cazului säu. A fost insä spitalizar,
in grabä Belgia, pentru a scäpa de urmärire. A trecut in
intrucit starea lui de sänätate se deteriorase ca urmare a detenlici.
gi s-a oprit la Londra, inainte de a pleca la Paris, acolo
odatä refäcul a reugit sä fugä din spitalul militar. cu un pagaport
dupä zdrobirea Comunei, migcarea socialistä incepuse sä
fals, a fraversatFinlanda, s-aimbarcatpe un vaporpentru
Suedi., din propria-i cenuqä. La Paris, l-a cunoscut pe Turgheniev,
apoi din Norvegia, cätre Hull.
cärui scrieri le admira sincer.
Exilatul ln acea epocä, responsabilitatea multor atentate comise
iva unor capete incoronate a fost pusä de guvernele
Debarcat sub numele de Levaciov, Kropotkin a evitat pe seama anarhigtilor din Federalia jurasianä, guvernul
sä intrc
in Londra, unde migunau agenli ai guvernului rus, s_a instalat ian fiind acuzat cä acordä azilagStatoilor gi revolufionarilor.
ll unnare, membrii Federafiei au fostpugi indatä sub urmärire
Edinburgh, cu intenlia de a se stabili in Europa occidentalä.
läsa{i frrä loc de muncä. Dispunind de suma de23 de franci,
M-am väzut curind angrenat, ne spune el, in virtejul miqcärii in a lansat atunci la Geneva, in februarie 1879, un nou
anarhiste, care se propaga atunci in Europa OcciAentate gi : Revoltatul,menit sä inlo cl.lirascä Avangardalui Paul Brousse,
am simlit cä voi fi mai util aici decit in Rusia, pentru icafie interzisä de guvernul federal. Revoltatul aavut succes.
a aiuia
migcarea sä-gi gäseascä expresia autenticä28o.
i apoi, la Paris, ziarul a primit numele de Timpuri noi.Micul
de libertari a reugit chiar sä punä pe picioare propria sa
in Marea Britanie, gi-a cigtigat pünea scriind articole pentru
-
c?teva reviste. Pästrind legätura cu James Guillaume,
Tipografiajurasianä.
a aj'uns irr Rusia, dupä asasinarea lui Alexandru al IIJe4 in 1881, fusese
Elvelia gi s-a stabilit in La chaux-de-Fonds, devenind unui
dintrc o ligä secretä destinatä a-l apära pe lar impotriva
animatorii Federafiei jurasiene, aläturi de elvelieni (James
i. Aceastä organizafie s-a transformat in Ohrana. O
Guillaume) gi de ceasornicarii Schwitzgu6ber gi Spichigei. Avea
sä-i intilneascä, de asemenea, pe Eris6e Reclus, gi pe colunarzii
asocialie secretä, Sfinta Ligä, a fost creatä de cätre fratele
lui, Marele Duce Vladimir, in scopul de a-i executa pe exilafii
exilali ca gi pe italienii cafiero gi Malatesta. i$i descrie astfel
i considerali la SankrPetersburg drept instigatorii atentatelor
acgiunea politicä:
ufionare. Kropotkin figura pe lista condamnalilor la moarte.
A inceput.utT".i p1ltru mine o viafa plinä de acliune, aqa n ,,foarte inalt personaj al Rusiei" l-a prevenit de aceastä
cum mi-o dorisem. lineam nu-".ous"."uniuni, aht iUuiriJ dindu-i chiar numele femeii trimise de la Sankt-
gi
anunlurile in cafenele gi ateliere. O Oäte p" slpta- la Geneva pentru a organizaacest asasinat.
1TtnS1"
mlna,.aveam gedinfele noastre de sec{ie, unde aveau'loc La intoarcerea sa de la Londra, unde asistase la un congres
disculiile cele mai insufletite gi unde, dä asemenea, promo_
vam anarhismul in cadrul adunärilor convocate a" pärtia"ie rist, linut in iulie 1 881, Kropotkin a fost expulzat din Confe-
politice. Cälätoream mult, vizitind gi susfinind alte sec1ii28r. ia elvefianä. S-amutat atunci cu sofia sa la Thonon.
La sfirgitul anului 1882, industria lyonezä a mätäsii traversa o
28o
Op. cit., p. 390. extrem de gravä, care a provocat o mare agitagie in rindurile
28t
Op. cit., p. 408.

272
273
 cu bombä. citeva zeci de anarhigti au fost arestafi,
iar presa ir Revolulie, ar fi vrut sä-l vadä raliat noului regim. insä
cerut arestarea lui Kropotkin, considerat a
fi liderui agitaiorilor, I anarhist refuzä. Asta nu l-a impiedicat, de altfel, sä apere
Arestat, rusul a fost_judecat, impreunä cu ceilalli
aiarhigti, gi ia gi sä condamne ajutorul sträin acordat contrarevolutio-
condamnat la mai mu[i ani de inchisoare, sub acuzagiu .e uf*1i"", ilor din Rusia. S-a stins la 8 februarie 1921,la Dimitrov, in
AII asocialie care fusese interzisä. inchis mai'intii
üi;;;, iere de Moscova. Cu ocazia funeraliilor sale, la 13 februarie,
Kropotkin a fost apoi transferat la centrala din clairvaux. a, Kamenev a ordonat in mod excepfional eliberarea
Aici,
intr-o veche mänästire cistercianä, intemeiatä in anarhigti definu{i qi, in imensul cortegiu care il insofeape
secolul al XII-rca
de cätre Sfintul Bemard, a beneficiat de in pe ultimul säu drum, la cimitirul Novo-Device, drapelul
un regim relativ liberar2s2.
A avutposibilitatea scrie, sä primeascä vizite gi
sä chi*,a5i.uitiu. a fluturat pentru ultima oarä.
a orgi-t .*r,oi p.n,*
o micä gr^ädinä. La Clairvaux, Kropotkin O pia,tä, unul dintre cheiurile Moscovei, o stafie de mefrou gi o
delinuli. in fine, lajumätatea lui ianuarie r gg6, din vechea Moscova poartä numele lui Kropotkin. Este
a fost amnistiat gi s-a
stabilit Anglia, colaborind ra revistaila tura,ra rimes
nn cä gi Bakunin insuqi are, la rindul lui, o stradä a sa, in
sirucrind
la creafia lui, Freedom. ierul de nord-est al oragului, in apropiere de riul lauza. Umor
In 1897, Kropotkin a plecat in Statele Unite pentru üar? Strada Bakunin se situeazä in prelungirea stäzii Karl-
a sus{ine o
serie de conferinfe. S-a mai intors acolo in
rboz. nupe c"i9i
manifestase, in I 999, ostilitatea fatfi de räzboiul purtat
d'. tvtareu DOCTRINA
Britanie impohiva burilo r, a adopta\in momentul
räzboiului din
1914-1918, o atitudine ce i-a ätrus o criticä
severä din partea
libertarilor care refuzau sä facä o aregere infre $tiin1ä Si anarhie
statere rirt.
beligerante gi mai ares din partea vechi;hi säu prieüen "upit
Malatesdrr.
Inspirator al Manifesturui ceror Om de gtiin!ä, Kropotkin considera cä este necesar caanab
$aisprezece,Kropotkin luase cu
energie partea Alialilor impotriva Germaniei28a. lui sä i se confere obazägtiinfificä. Departe de a fi utopicä,
unei societäli anarhiste reprezintÄ ceea ce el numegte ,,un
intoarcerea de societaüe", rolul acestuia fiind comparabil cu cel alipotezei
lucru in demersul unui savant. Pentru el, evolulia omenirii cäfre
in ie transpare deja din mersul istoriei, asupra acestui punct
]lIT,Kropotkin s-a intors in Rusia. A refuzat cu indignare
portofoliul ministerial propus de Kerenski. in impärtägindoptimismul lui Proudhon, care afirmase cä
Dupä venirea la p:utere
a bolgevicilor, Lenin, care admira opera
lui Kropotkin, in special ietätile lumii moderne tind din ce in cemaimultspre libertate.
I Kropotkin igi definegte doctrina drept,,anarhism comunisf '. Este
,282
Mai multe personalitä1i au intervenit in favoarea
sa: savanti englezi, mai
vorba de un comunism liber, extrem de indepärtat de
murtri coraboratoriraEncvcripedia Brttanntci,precr*
Victo_r Hugo. Cf. op. cit., p.
* sp""."i] sri;i,iu-"ääii ismul colectivist vulgar. inn-adever, anarhistul rus nu crede
47 5.
8r Cf Malatesta- Anarcißtes de gowernemezt,
paris, Genev4
loc in,,colectivitä1i" care träiesc la marginea societä,tii, repliate
tlt-in privinla acestei Iß Rfueil,1916.
controvärse pierre Kropotkine et re asupra lor insegi, colectivitä1i care sä se prezinte sub forma unor
,- vezi J.
Manifestldes seize (Actele cerui oe-al 7o-lea
Iriaitron,
savante, Rennes, 195 l).
öonlres na;ional al societä1iror ;contrasocietäfi. Pentru el, toate aceste colectivitä,ti artificiale nu
decit sä se epuuezeiniz-olarea lor, intind curind in degenerare.
274
275
 De asemene4 el evita utilizareatermenului mult prea demonc-
tizatde,,socialism". intr-o epocä in care togi au pretenlia cä sint
,,socialigti", e mai bine, gindegte el, sä ne reamintim ceea ce distinge
socialismul adevärat de socialismul de contrabandä, adicä ideca
abolirii statului ca imperativ politic primordial gi, in materie dc
economie, suprimarea muncii salariate, gi asta imediat, nu in 2000
de ani!
Produclie
Si consum
Vrind sä redefineascä economia, Kropotkin respinge noliunca
de valoare-muncä, aga cum fusese ea definitä de Ricardo, Marx
gi Proudhon. Conform
propriei conceptii, nu munca este problema
centralä a vielii sociale gi a economiei, ci consumul. El considera,
intr-adevär, cä nevoile sint primordiale in raport cu produc{ia,
Aceastä manierä de a privi lucrurile i-a atras numeroase critici, pc
care Malatesta le rezumä astfel:
[Kropotkin] spunea mereu cä problema cea mai urgentä este
aceea a consumului gi cä, pentru a face sä triumfe revolulia,
nevoile tuturor tebuiau satisfäcute imediat gi pe deplin, iar pro-
duc$a ar urm4 int-un astfel de caz, ritnul consumului. De aici,
aceastä idee a rechiziliilor, pe care a ficut-o sä fie la modä gi
care constituie modalitatea cea mai simplä de a concepe comu-
nismul, gi cea mai susceptibilä de a pläcea mu$imii, dar, in acelagi
timp, cea mai primitivä gi cu adevärat cea mai utopicä28s.
De fapt, inceeaceprivegte raportul dinteproduqie gi consum,
se pare cä aceste critici au scäpat din vedere tocmai ceea cc
constituie originalitatea gi profrrnzimea concepliei lui Kropotkin.
El preconizeazä pur gi simplu intemeierea, prin revolufie, a unei
,,societäfi de consum", in sensul propriu al expresiei. Ceea ce estc
interesant in punctul säu de vedere este infelegerea faptului cä, dc
2t5
Citat de Martin Zemliak, in Piotr Kropotkin, CEuvres, texte culese gi
prezentate de Martin Zemliak, Paris, Maspero, 1976, p. l0l. Citatele din
Kropotkin sint extrase din aceastä edi{ie.
276
oamenii au produs pentru a conillma. Ei fabricau obiec-
de care aveau nevoie. Or, capitalismul a pervertit aceastä
naturalä. intr-adevär, in sistemul capitalist, nu nevoile
ale tuturor, ci profitul unei minoritäli constituie factorul deter-
al producfiei. De asemenea, revolulia va ftebui sä readap-
produclia laritmul qi caracteristicile consumului. Dacä, o datä
rgitä revolulia, munca va continua sä prunezeasupra nevoilor,
alismul nu va fi decitprelungirea caricaturalä a capitalismului.
leqpre principiul rechizilüloa Kropotkinil enunläin felulurmätor:
va rechiziliona ceea ce se posedä din abunden!ä! Se va ralio-
ceea ce trebuie mäsurat, impärtit"286. $i dä exemplul pädu-
gi pägunilor comunale lalarä 9i pe acela al apelor la orag.
te bunuri nu sint proprietatea nimänui in special gi, totugi,
le poate folosi in mod liber.
renii cautä fericirea. Iatä o idee adesea ignoratä de doctri-
politice. Kropotkin reaminteqte cä scopul suprem al viegii in
Jtate este acela de a oferi tuturor, pe lingä piine, timp liber.
istul rus se gindea deja, pe lingä societatea de consum, la
de,,divertisment". ,,Muncindintre 5 9i 4 ore pe zi,pinä
50 de ani, scria el, omul ar ajunge cu uqurin!ä sä producä tot
ce este necesar pentru bunästarea societä,tii."287
Kropotkin va reveni asupra acestei chestiuni o datä cu subiec-
remunerärii muncitorilor. Abolirea muncii salariate fiind unul
obiectivele esenliale ale revo$ei, va trebui inventatä o nouä
de remunerare. El considerä cä, in perspectiva lor
ionarä", socialigtii autoritari rämin extrem de departe de
suprimärii muncii salariate. Proprietatea colectivä asupra
iloacelor de produclie (pämintul, intreprinderile industriale,
lbilele etc.) preconizatädeei nu va schimba dinpäcate nimic
condilia muncitorilor. Statul va lua pur gi simplu locul patonului,
muncitorii vor continua sä fi e pläti,ti conform muncii prestate.
x6 Pioh Kropotkin, La Conqulte du pain- Cf. P. Kropotkin, (Euvres' Texte
rite gi prezenüte de Martin Zernliak. Paris, Masp€ro, 1976, p. l0l. Citatele din
sunt extrase din aceastil editie comodä.
287
La Conqu€te du pain, op. cit.,p. ll3.
277
O evaluare justä a cantitälii gi mai ales a calitä1ii muncii cuiva estc, Mecanizarea universalä, ,,taylorismul" genetalizat, nu sint oare
insä, absolut imposibilä. De fapg remmca Iftopotkirl nu se poate openr ar idealul capitalismului? ,,inseamnä copilul care servegte o
supraveghe-
nici o distincfie exactä inffe presta$ile fiecärui participant la actul dc ;inä pe care nu poate gi nu trebuie sä o inleleagä 9i
produclie. le mäsura dupä rezultat ne-ar conduce la absurd. A lc it amendeazä dacä e neatent fie 9i o singurä secundä ["']
i care
,,,4. -^:l^t ^^ .1291
muncii inseamnä omul etichetat, gtampilat pe -.i^+X
viatfl'uzel
fracfiona gi a le mäsura dupä orele de nnrncä efechrate ne-ar conducc,
de asemene4 la absurd." Cum ar tebui procedat? Trebuie ca ,,nevoilc
merge, de altfel, pinä acolo incit se preconizeazä o diviziune 9i
(gful ucrainearl draperüle belgiene
pecializare a muncü pe naliuni
sä fie mai presus decit munca. Trebuie recunoscut mai intä dreptul la
etc')'
viata apor drephrl la bunästare, pentutoli cei carejoacäun anumit rol ) saupe regiuni (mätasealyonezddantela de Auvergne
in cadrul produc1iei"288. Kropotkin gtie cä omul nu träiegte numai cu
P er sp e ctiv e rev o lu lionare
päne. Munca nu constituie un scop in sine.

P ericol el e diviz iunii muncii ,' Bineinleles, Kropotkin igi dä perfect seama de caracterul
ünoritar al anarhismului. insa numärul conteazä prea pufin pentru
Este vorba inainte de toate de a qti dacä ideile libertare merg in
Kropotkin este departe de a impärtägi entuziasmul economig-
rsul evoluliei spiritului uman. Ca 9i Proudhon, el este convins cä
tilorburghezi inprivinJadiviziunü muncü.,,Träiascä diviziuneamuncii !
otia mergi in direcfia sporirii qi intäririi libertäfii. Acest lucru
latäadevärataminä de aur destinatä imbogälirii nafiunii!", spunea
confirmat in privinfa,,individului, grupului producätor qi
a
Adam Smith28e. Sismondi 9i J.-B. Say ar fi trebuit sä infeleagä,
umator, a comunei, a asocia$ei, a feOeratiei tiUere"'e. in opini:
prin urmare, cä diviziunea muncü ä imbogäJegte mai ales pe cei bogafi.
aceastä evoMe cäffe libertate arfi inmodparticular sensibilä
Muncitorii se väd limiaf laun rol abrutizant, in weme ce societatea
ar avea nevoie de muncitori inteligenfi gi inventivi. Este adevärat förile latine.
iAnurhir-.rl gi comunismul, care päreau sä traducä aspirafiile
cä muncitorul necalificat, al cärui rol se reduce la indeplinirea
iipäreau aexprima spiritulpoporului, pentru cänu sint
i,
maginalä a unei sarcini strict circumscrise, e mai ugor de inlocuit, , t v- r,-L^1-^L-^1:
patronul putind astfel sä-i impunä mai uqor condigiile sale.
i a6stracte, concepute de cätre- intelectuali pursinge'
--.-^a-^^

rpotrivä, sint idei simple, ,,näscute din chiar märuntaiele popo-

Ceeace este celmai grav este cäinqigi socialigtü acceptä diviziunea
muncii. Atunci cind vine vorba despre organizarea societälii post-
revo$onare, ei se pronun!ä tr favoarea menlinerii specializärii gi
diviziunü muncü: ,, Ali fabricat fleacuri inainte de revolufle? Ei bine,
fleacuri vefi continua sä fabricafl^$ dunä revolulie. Bineinfeles, veli
munci doar cinci ore pe zi - fie! lnsä nu veli produce decit fleacuri,
toatä viafa! Sintef näscut penfru aceastä munc4 tot aga cum Pasteur
este näscut sä-i vaccineze pe oameni impotiva turbärii. Revolufla vä
va läsa gi pe voi qi pe el la locul de muncäalfrecäruia."ze0
gi
i. Ele constituie enunlul aceeace gindesc ai spunmuncitorul
l, atunci cind, iegind intr-o zi oarecare din rutina cotidianä,
apucä sä viseze la un viitor mai bun"2e3.
Evident, va fi greu ca o revolufie anarhistä sä reuqeascä 9i sä
mentinä intr-o singurä farä, din carrzaamenin!ärii externe a
e nafuni, care vor incerca sä sugrume focarul revolufonar'
gi din cauza pericolului interior, reprezentat de cätre bur-
contrarevolufionarä. De asemenea, Kropotkin crede cä

z8t
Id., p. 145.
zet Id.,p. ll7.
28e
Id., p. ll5.
2e2
Paroles d'un rövoltö, op. cit', pp- 78-79.
2eo
Id., p. 116.
2e3
Id., p.79.

279
278
 revolulia are un sens
revolulia socialä nu va putea sä triumfe decit cu condilia de a so ln orice caz,invizitxtea lui Kropotkin' el esfl
räsptndi tn toatä Eurcpa [...J Solidaritatea internalionalä a tutunr :ntialmente L acäst punct de v.edere,
constructiv. Din
'lmentg uurrDlruvrrv' '
rde aimpärtä9i ideeabakunianä a
distrugenl 'crgatoarg'in
muncitorilor, iatä una dintre condiliile sine qua non ale reuSital
revoluyiei2ea. üi""ii;;'olulionare, ar i119mna ;? Ti:iT1 :li1ltl
i;;ffi ;;;;;;;';;;;;eetI'Anarchie[gtiinfam"q"T1-l
c3;l,talsn]]1llt?:Ti:
Acest postulat al internafionalismului, formulat de cätrc Ji ,,Sä disffugem mai lnqi
Kropotkin intr-un articol din Rövoltö (3 I martie 1 888), poatc li, "ilÄr"o: ;;;;;; uä'n p*9 P
ääJffiü 19" cu spiritur $t'Pt'n:
bineinfeles, asociat tezei pe care Tiolki o va repeta pinä la safietatc, re ä e fropo*itt äonsiderä
caracteristi",
-te7'
cä practica revolffTi
clarä a
De indatä ce o mi$care revolutionarä izbucnegte undeva, hebuic ä'";Jtp*ru Ot oUit"tiue precise 9i de o congtiin!ä
ca anarhigtii sä se sträduiascä in mod activ sä provoace migcäri deutilizatDs'
asemänätoare gi in alte pär!i, incercind sä räspindeascä gi mai
mult migcarea insurecfionalä. Populismul
Din aceastä perspectivä, este neindoielnic cä revolulia socialä
rugi revolulionari ai epocii
se prezintä ca,,o lungä suitä de migcäri care se succed una alteia, Precum majoritatea intelectualilor
istoric cvasiexclusiv:
frrä a fr legate prin nimic altceva decit prin scopul lor comun"2e5. ; Krop;rl<in anibuie popoarelor un rol
Kropotkin se menfine, a$adar, la o distan!ä substanlialä de schema organizaliile revolulionare nu
Nu societälile secrete 9i nici mäcar
mamistä a unei dezvoltäri istorice logic determinate, care apare in gralie guv,ernelor, scrie el' Funcfia'
sint cele care dau lovitura de
mod ralional intr-un anume moment gi este susceptibilä de a fi t"fl"t"le 9i minlile oamenilor
misiunealoristoricä este de up:."gati
descifratä. Declangarea revoluliei, aga cum este ea imaginatä dc
in vederea revoluliei. ta. ut mci cind spiritele sint pregätite -
cätre anarhistul rus, duce mai degrabä cu gindul la migcarca dovedindu-se'la rindul lor' favorabile
brownianä, aceastä agitalie lipsitä aparent de ordine, ce anteneazä "ir"t*r*t"l" "*teriour"
-;;fttil üpuls nu vine din partea grupului iniliator' ci din partea
microparticulele materiale scufundate inü-un lichid: ' maselor, rämase pinä atunci?n afara ramificaliilor sociale2ee'

Exemplul este contagios, spune el. ln rest, nu se trece la soci9tafrl9r.9i in:titt!."-]l

Istoria 9i studiul ltün1ific al dezvoltärü
fapte decit atunci cind ideile plutesc in aer, fiind räspindite de oameru
r. i;lääm-ua""a.,!"ttt*"fe.{.oUiwynFte stabilite
peste tot. O migcare reprimatä intr-o localitate este urmatä a elaborateprin acliu-
doua zi de alte zece. Unele dintre ele vor fi invinse cu totul, lnvedereainffuj"tot#i d apatarii lor aufoit Cutuma precedä
ti änonima a popoarelor'
altele vor obline concesii, altele vor ajunge sä se impunä gi, nea colectivä difuzä
sau actuale'
din infringeri in victorii, ideea igi va continua drumul, pinä legea. Pe de altä putt",ioutt-tittt*"1ä läglslative' vechi
cuhrmiar' näscut
va reugi sä se impunä total. Nu poate exista o perioadä de ittatd."**ä""a elemente: unelement element
""""""fit", util de cätre toli 9i un
tranzi{ie. Revolulia socialä reprezintä un drum de parcurs, iar din viala colecti.'a, ,eJunoscut drept
a te opri ?n loc ar echivala cu un regres. Ea nu se va putea puterii' Civilizalia noasträ.se
de autoritate, derti.,at
opri decit atunci cind igi va fi epuizat traseul, atingindu-gi "o"tolidärii in cadrul societälilor
scopul: individul liber intr-o umanitate liberä2e6. bazeazdpeuntagorri,*;f a douä tendinle'

zea 2e7
La Science moderne et I'Anarchie' op'
cit'' p' 163' nota 8'
Le Rövoltö,30 mars 1888, op. cit., pp. 86-87.
2e5
Id., p. 87.
zst Id.,pp.162-163, aceeagi notä.
2e6
Id., p. 88. po'r6iss d'un rövoltö,op' cit',p' 68'
'"t
281
280
 noasfre, sepoat€ constata acfiunea
unei hadifü,,romane.., autoritarc
centalisüe, in confradi:Jii posibilä, in interiorul acestei unitäti sociologice situate incä la
si ;üiilpopurara.., de orienrarc
federalistä 9i tiu"rtua. e.ari, "i umanä, instaurarea de relalii democratice, permigind cetä-
r. in opinia lui Kropotkin,
"r,ta "ä#i,
,,in zorü revorqiei sociare", ;nfli"tol-di";^aceste
douä tad{ü vechi
sä seorganizeze eiingigi in mod liber, in cadrul singurei
de cind lumea devine din
cä anarhismul nu face dectl
cä m .--Jäora Kropotkin considerr socio-politice fondate pe autonomie.
,1 *ra n" ."riiropriu decLia
impins pe oameni, in secorur
aixil;^ä
liberei irnplegeri, libaei inifative
,,care i_a
seorganizezepebaz.a
',,Marxism
si anarhism
a i"ÄtJairi $* fitürffi;'ö
a intereselor. in weme "
.-" ä fasilpe *''
tadiJia imperialä, romanä gi{i üu sa se cramponeze dc : Kropotkin ii reprogeazä lui Marx cä, in mäsura in care statul a
canonicalotl it, inigial, la acumularea capitalului, dem oltareacapitalistä
Kropotkin considerä ca fiind esengialä aravea loc sub efectul exclusiv al legilor economice, care
constitulia comunelor.
Cele din EvulMediui s_aupärut dintotdeauna a
fi exemplare. La formele statului. De fapt,,,in nici una dinhe epocile
inceputul Revorufiei france;., p;;;i;;semnalur unei migcäri
comunaliste, care a cucerit o prrt.
uprovirrciei. I*opotkin;dil;
caracterur spontan, popurar gi
antiuirocratic al instituirii acestor
räspindite in toatä Franä. Trebuie spus cä Kropotkin respinge in acelagi timp liberalismul
111:_ppulare, EI vede in aceastä
mrgcare comunalä o dezvoltare
cind acestea nu sint produsul
nreasce a institu6ib.;;;;il;; ic. Pretinsullaisserfaire al economigtilor liberali, atacat de
autorialii.ä*f". ial-democrali, nu a existat niciodatä,pentru cä stä in natura
i sä controleze, sä sprijine gi sä menlinä viala economicä in

orage, ne spune er; capitalului. Neutralitatea Statului este cea mai rea iluzie
i:;Tl.::*ll-l?:",1*l:,,o11"._yil"
,ff
j:,:::,.1T'j::]"fer.Aici,"rr""u.^'"iffiä;ffi ei
ff : pyo i-p"*"i"rl;,äilffi1'#; ii toate. Anarhishrl rus acuzädogmatismul economiei mamiste

*:t:rj "::_^"^X t -il;;;,';;;ä'#ä;

1ce de_abia.,.
stagneazä,spre deosebire de economia burghezä, care a progre-
:*i"* :,:::: äX in plus, el le reprogeazä marxigtilor cä promoveazä un tip de
l;*:f
care poate fi*.TK1:1.^"T:urui.rateeuoia,;;;iiiü:ä#:
intilnitä in Natura liberä301
ializareamljloacelorde produclie inmänile statului, in timp ce,
vizinnea lui, orgainzueasocialismului nu ar trebui sä recurgä in
Bineinfeles, comuna, a$a cum ;i un fel la intervenfia structurilor de stat, cäci asta ar conduce in
o concepe el, nu are nimic necesar la un nou despotism. Dupä revolufie, masele de munci-
de a
cipatitä1i I e mod";;. ildämunele
3:: T*
-"" repre zentativ,rn
srsüunul timp ce comuna Äugonaa
au ca origine bri vor trebui sä organizezenoi forme de liberüate. A utiliza in
constituie ibest scop maginäria statului constituie o gregealä capitalä. in acest
o emanafie directä a voinlei populare.
aÄsta este diferenfa. conceplia libertarä se opune inmod absolut ideilor social-
Potivit autenticului spirit it.*r, r-po*i" considerä comuna rafiei gi man<ismului. Prin esenfa sa, orice stat este contra-
fiind celula de bazäa socieräf'or.
ca
b;;; apargin acereiagi ionar. To,ti anarhigtii sint de acord in aceastä privinlä.
comung fiind apropiaf; unü
de aigü, s" r*orc "*.
_ ino.
",
lip..iJää" Marxistul va spune cä acfiunea spontanä a maselor are nevoie
3oo org4nizare. Astfel justificä el menlinerea unui stat popular
La Science moderne
,,,Loc,;;d"';;;;;;::,':;'Jii'i;T;[!;äl'.tto.
r02
Conferin{ä tinutä la Londra, in 1894.

283
rezultat din revo$e. Invariabil,
anarhistul ii va räspunde cä accst decit sä inles-
rntarä. in realitate, participarea lor nu face
stat mincinos nu este popular decit cu numele, cä el este autori-
i;";;"" monopolului de stat' Kropotkin remarcä:
tatea, mormint al libertälii poporului. Cum s-arputea oare na$te actual'
f"iif. J"p"9tä saucäile ferate trecuteinmänile statului
libertatea prin intermediul acestui organ blestemat de control gi
rs de cätre minigtri numili de Camerä, nu acesta este idealul
coercifie? Cadialecticieni,masigtii sint convingi cä Binele poatc formä de salarizare 9i de exploa-
[. Nu avem aici decit o noua
proveni din Räu gi cä libertatea poate rezulta din contrariul ei. O ld Sr r.furä, agadar, principiul,palionalizärilor"'
datä devenit popular, statul iqi schimbä semnul. Negativul ar deven i direct' 9i
e"*liqrii sä incerce sä reali zezeutttansfer
pozitiv. Caabsolutisrl, anarhigtii contestä sofismul acestui du{c- "ebuie produ4ie in mänile
r incepind din acest momen!
al mijloacelor de
vino dialectic. Pentru ei, statul reprezintä Räul. Orice am face, nu
itorilor. Mai ales, recomandä Kropotkin,
numai cä nu va produce niciodatä cevapozitiv,insä ä va qi corupc
pe revolufionari. Chiar gi Bakunin, obignuit totugi cu dialectica sä ne ferim sä transferäm aceste mijloace de subzisten!ä
tebuie
hegelianä, vaimpärtägi acest mod de avedea lucrurile. pt"J""fie in miinile tului burghez actual' In vreme ce
iiJ. Sra
luarea in
socialiste reclamä peste tot in Europa
ä;i"i;;;iitice
'po.".i" pärrintului, a minelor de fier 9i de cärbune
E tatis m S i so ci al-dem o cralie u ferate, a
"alor de pildä) a bäncilor 9i a monopolului asupra
iilh er"aia,
cum este el astäzi'vederrt
Revolu,tia trebuie sä räminä o chestiune care privegte masele. alcäotut ri, äe cati Stanl butghez asa
de cäfie statul
Kropotkininsistä: tn aceastä luare in posesie a.- bogäliei comune
unul dintre cele mai mari obstacote in
fafa trecerii'
iltn", ale produ-
Cit despre noile forme de viafä care, in urma unei revolulii, io,nloU*e a, a bogäliei sociale in mänile muncitorilor'
Vedem in asta un mijloc de intärte
a
vor incepe sä räsarä pe ruinele formelor precedente, nici un ä.ii"iir .o*"Äuiotilor'
in lupta impotriva
guvern nu va putea vreodatä sä le afle expresia valabilä, atita capitalismului, de consolidare a puterii sale
timp cit ele nu se vor determina prin ele insele in opera de muncitorului revoltat3os.
reconstruclie intreprinsä de mase. [...] Tot ceea ce se poate
face este sä le ghicim tendinlele esenfiale gi sä le pregätim
Revolulia Si läränimea
terenul. Iatä ceea ce incercäm sä facem303.
din Franla- a3
Revolufia nu trebuie limiteze la cucerirea puterii. Tot ce
sä se in l793,ne spune Kropotkin, marile ora$e
are legäturä cu puterea este periculos, iar Kropotkin considerä cä roscut o foamete u f*t fataläRevoluliei' Täryn1i'.g {t1
rati
""
für oosesia dome*ilor senioriale,
au refuzat sä-gi vindä gduf
inffarea socialigtilor intr-un guvern burghez nu poate fi decit fatalä -ftTtiirnon"Oelipsitedevaloare'L-austocat'il1?t"pffi tu,un'"1
socialismului. La intoarcerea sa in Rusia, dupä revolulia din
la moneda de
februarie, gtim cä el a refuzatofertalui Kerenski, care ä propusese gt"ri u pregurilor sau a unei eventuale reveniri
sä facä parte din guvern. :ilffi ü"aimpoüivaacanagto.ri]o1*"t"1$-l:?t-111ti.?::
trimifind comisari ai poporului
Socialiqtii etatigti igi imagine azä cäpotrezolva problema socialä ;ä;:';;;;;;ilöa.i
acfionind in interiorul sistemului capitalist, pe cale electoralä gi i;*;;" !äranilor, care sä ""
le smulgä bunurile' aga cum a fäcut

r03
La Science moderne et l'Anarchie, op. cit., p.74. 3oa
1d., p. 158.
3os
Id., P' 159.
284 285
 Convenfia, sau punind agenfii Ceka sä-i otligepe
färani sä aprovi- ,äSa cum a fost ea scrisä pinä in prezent, n-u este, ca sä spunem
teocra-
zioneze oraqele, se poate evita foametea. in loo sä i se dea
färanului iaia, decit o descriere a cäilor qi mijloacelor. prin care
hirtie-monedä färä valoare sau,,bonuri de muncä.., ar irebui ca ,tia.'outerea militarä gi, mai tirziu, plutocra{ia au fost inteme-
industria citadinä sä-i famizeze,in schimbul griului, produsele gi iuil, t,uUifire gi menl-inute. Luptele dintre aceste for{e diferite
uneltele de care el are nevoie, darpe care nu le poate cumpära din esenga i*asi u istoriei' ln schimb, nofiunea de
,fit-"u"e
cauza prelului lor prea mare. Aceastä intoarcere la ffoCtr implicä, iii"tuj"tot*e a iost läsätä deoparte' Este necesar :ä t: t*-t1;
jucat
in mod evident, o transformare profundä a producfiei industriarc. ::Ii.rä. i" rind, rolul imens pe care acest factor l-a
:
'
m "tr.ul
lumii animale 9i in cea a societä{ilor umane3oE'
Kropotkin nu neagä acest lucru, dar obstacölul nul se pare insur- "notuliu
montabil, cu condifla ca bunurile de consum de imediatä necesitatc
rDoar dupä aceea se vaputea evalua importanla lor- inorice
sä aibä prioritatdoT. Este adevärat cä Kropotkin estimeazä cä
burghäa, prin solidaritatea ce o caracterizeazä"ainleles de
agricultura are nevoie deproximitatea uzineiorpentru a prospera,
importanta intajutorärii.
cäci munca agricolä modemä nu se poate lipsi de maqinilg utifajelc
Si mrjloacele de ffansport pe care industria i le pune la dispozilie.
Anarhistul rus vede in asta o dovadä suplimentarä de interdependenp Kropotkin Si rözboiul
atuturorcelorcare muncesc. sä nuuitäm importanla pe care nofunea
in timpul Marelui Räzboi, Kropotkin a ales in mod deliberat
de inüajuüorare o are in moralä gi in sociologia sa. slavofil 9i
etu uffuifot impotriva Germaniei. Bakunin, sincer
g"..uuq ptoclamase deja, in tim-qrl^cgnflictului franco-prusac
intrajutorarea
igZUt i37 t, cä victoria Prusiei giinftingerea Franfei va infrzia
o j"*etut" At secol progresul in Europa'
in privinla atitu$ni. t lui
in pofida ideü sale privind perpetua diviziune istoricä intre taditia
'oiotkirr, opiniile sint impartite: govinism? trädare a idealului
autoritarä $i tendinla libertari, Kropotkin nu a vnrt sä se limftßz;b
nhist? Sä incercäm sä ii precizäm pozilia'
conceplia darwinianä a luptei pentru supraviefuire qi, cu atit mai
puf;n, la nofiunea marxistä de luptä de clasä. inf-adevär, pentru el, Cuzeceani inainte de räzboi, el se pronuntase deja in favoarea
rnlei: ,pace franla ar fi invadatä de anumite puteri militare'
soria
antagonismul nu reprezintä singurul moüor al evolufiei. Dimpotivä,
fi sä-gi incnrciggze
gJT"
acordä oimportan!ä esenfl alä cooperärü, devotamenhrlui, in=najuto- ääiotiu t"uolutrionarilor nu ar lra{ele 9i
: liberä invadalodui. Dimpotiva ar
fi aceea de a incepe rerolulia
rärii. In fond gi la urma urmei, acestea constituie factori biologici,
sociologici asemänätori cu egoismul sau agresivitatea. chiar dacä ialä gi de a apäxa teritoriul revoluliei, pelrtu a o continud@'
nu sint singurii factori ai evolufiei, ei nujoacä un rol mai pulin :;' Autarul Marü Ranlulü continuä:
capital in cadrul existenfei. Uitarea, cel pulinmomentanä, aegois- Nu mä las cuprins de nici un sentimentalisminpriv-intaFranfei'
mului säu fundamental este ceea ce ä permite omului sä accäadä am fost conäamnat acolo la inchisoare 9i mä aflu incä sub
ar
la forme superioare de via!ä. Nu existä societate, umanä sau efectul unui decret de expulzare. t.'.1 Ei bine, dacä Franfa
animalä, firä inftajutorare. Ea se aflä la originea tututor institufiilor. fi invadatä de Germania, aq regreta un singur lucru' Anume
Kropotkin noteazä cä istori4 ;;il;, la cei gaizeci de anircöu1i ai mei, nu aq avea probabil
306
La Conqudte du pain, op. cit., p. 107. tot
L'Entraidle, unfacteur de l'övolution, op' cit', pp' 209-210'
3o7
Id., p. 107. p' 298'
30e
Kropotkin, Lei Temps nouveaux,2S octombrie 1905' op' cit''

286 287
 latine se
forla de a lua in minä o armä, pentru a o apära. [...] Nu ca tendinfe a social-democrafilor, in timp c9 -fgaeratiitg
säi"313'
soldat al burgheziei, bineinleles, ci ca soldat al revoluliei, in itu" Ai".o".epfia lui Bakunin 9i a tovarägilor
regimentele libere ale revolufionarilor, la fel ca acelea ale Pentru toate aceste motive, Kropotkin a devenit'
in 1916'
dintr-o
garibaldienilor qi franctirorilor de la 18713t0.
ieatorul Manifestului celor $aisprezece (numit astfel
r"i"""semnäturi)' in text'
acest
De ce aceastä preferinta? Franfa inseamnä 1789 9i I 797, 1 84tl infucit a; existat cincisp
privifi ca
arii igi afirmau ata$amentul fata de cauza aliafilor'
$i 1871, ,,in vreme ce Germania nu gi-a incheiat incäprocesul dc german'
abolire a regimului feudaf '3 I r. al rezistentei, in fala agresiunii imperialismului

in plus, Kropotkin a dat intotdeauna dovadä de ostilitate la adresa räzboiului ;

...Noi, anarhi$tii; noi, antimilitarigtii; noi, du;manii
socialigtilor germani, opunind preocupärilor lor electorale gi noi, purti"uniinflacarali ai päcii qi fraternitä1ii intre popoare'
afinitäf;lor lor pentu oenbalismul birocratic, spiritul federalist carc, nu am crezut cä trebuie sä ne sepa-
;.-am raliat rezistentei 9i
in viziunea lui, ii anima pe muncitorii din tarile latine. Ceea ce il räm soarta de cea u ,".toL,i populafiei' ["] probabil gä'.in
internationaligti' cä dorim
ficea sä scrieinMemorü: ;;d";r;.;"lor, nuuitäm cä siniem
;it*;ü"*elor qi disparilia frontierelor' $i intrucit dorim
german'
Atunci cind räzboiul de la 1870 se incheiase cu infringerea ,""orr.iliär"a intre popbu.", inclusiv cu poporul
in unui agresor care
totalä a Franfei, cind insurecfia Comunei din Paris fusese cred"m cä trebuie iä rezistäm fa{a
zdrobitä qi legi draconice emise impotriva Asociatiei le i"pi"rirrta distrugerea tuturor speranfelor noastre de
interziceau muncitorilor francezi sä adere la ea [...] germanii
, eliberare3ra...
s-au sträduit sä modifice metoda gi scopul intregii migcäri
socialiste. ,,Cucerirea puterii politice in cadrul Statelor adoptat in fala
existente" a devenit cuvintul de ordine al grupului care gi-a Aceastä declaralie privitoare la conduita de
luat numele de,,social-democrafie". Primele succese electorale o*i .arUoi ulrru ,ä ducä la declangarea migcärii anarhiste
ale acestui partid la alegerile pentru Reichstag au ficut sä se ionale.Cuatitmaimult,cucit,cuunaninainte(la12
semnat
nascä mari speranle [...] Idealul socialist al acestui partid 9i-a ,*#t 19 1 5), un alt manifest, 'Ilr ternalionala räzboiul'
gi
pierdut treptat caracterul de migcare ce trebuia sä fie ieizecigi patru de anarhigti, printre care Emma Goldman 9i
determinatä de masele organizate de muncitori; el avea in
ico Malatesta, marcase, di-fottiuä, un refuz categoric de a
vedere exploatarea industriei de cätre stat. Era vorba, de fapt, aflate in räzboi li sulliniase
r vreo difereqa moralä intre Statele
de un socialism de stat, adicä de capitalismul de stat3r2. uryi?.:11
itatea preteniiilor de a determina responsabi.litalea
in mod
i
in cele din urmä, intreaga activitate a social-democrafiei ,iu ainr. nug*if. beligerante, negind +solutposibilitat€a
Tutrror
germane a fost dominatä de consideralii electorale gi s-a ajuns ; air,itg. ftto. räzboale ofensive 9i räzboaie defensivdrs'
chiar la dispreluirea migcärii sindicale, la dezaprobarea grevelor care vorbeau despre apärarea civilizafiei, li se räspundea:
,,cu mai multä animozitate chiar decit presa capitalistä". Kropotkin
mai noteazä cäorganizafia centralä a AIT era condusä de cätre
,doi germani, Engels gi Manr", asfel incit,,consiliul a devenit citadela
3to
Id., 4 noiembrie 1905, op. cit., pp. 298-299.
3" 1d., p. 300.
3r2
Kropotkin, Autour d'une vie. Mömoires, p. 396.
289
288
 Civil:zalia? Cine o reprezintä, agadar, in acest moment? Oare
stahrl german, cu fomridabilul säu militarism sau, atit de puter-
nic incit a sugrumat orice tendinfä de revolt2i? Sau statul rus,
pentu care cnutul, spinzurätoarea gi Siberia constituie singu-
rele mijloace de convingere? Ori statul francez, cu Biribi, cu
singeroasele cuceriri ale Tonkinului, Madagascarului 9i
Marocului, cu recrutarea forfatä a tupelor de negri? Sau Fran{a,
care ä tine in inchisoare, de ani de zile, pe acei tovarägi ai noqtri
caxe nu au avut altä vinä decit aceea de a fi vorbit qi de a fi scris
impoüiva räzboiului? Sau poate Angli4 care exploateazä, desparte,
infometeazä pi oprimäpopulafiile de pe cuprinsul imensului säu
imperiu colonial? Nu. Nici unul dinte beligeranti nu are dreptul
de a se declara in stare de legitimä apärare3r6.
inräzboi, opinüle anumitoranarhigti au fos! de altfel, fluctuante,
ca de exemplu cele ale lui Jean Grave, semnatar al Manifestului
celor $aßprezece, care scrisese, totu gi,in La Bataille syndicaliste
[Lupta sindicalä] din 16 decembrie 1914: ,,Gregealamultortovaräqi
ai nogtri, in ceea ce privegüe justificarea participärii lor la räzboi, a
fost aceea de a intrece mäsura gi de a veni sä ne vorbeascä despre
apärarea drepturilor noastre, despre libertatea noasträ, de a
compara situatia actualä cu cea dela1792 gi de avorbi despre
suflul de libertate care a ridicat Europa impotriva Germaniei"3rT.
$i alli anarhigti aveau sä devinä patizani indirjiti ai Uniunü sfinte
franceze.,,La luptä, pentru libertatea universalä!", scria Charles
Malato, in acelaqi ziar, glorificindu-i pe soldalü armatelor aliate, in
speranfa cä acegtia vor aduce libertatea ,Bopoarelor tteze... in
virful baionetei lot''. La 8 august 1 9 I 4, Charles Albert ü indemna
pe muncitori säplece ,,färä amäräciune" gi,,färäreE.etß" laräzboi,
cäci erau chemali sä lupte pentru apärarea pämintului francez 9i
pentru revolufie3l8. Greu sä rämii antimilitarist gi pacifist pe timp
deräzboi!
3t6 lbid.
3r?
Citat de Maitron, op. cit., p. 10.
3rt
Cf. Maitron, op. cil., p. 12, nota 12.
290
Kropotkin Si bolsevismul
inton in Rusia dupä prima revolulie din februarie I 9 1 7, Kropotkin
de la
.rzä sä inte in guvämul ferenski, care il invitase la conferinla
gi-a publicat
r.$i-a dezvoltat atunci ideile in presa anarhistä 9i
. in fierberea ideologicä a wemii, a creat o ligä fideralistä 9i
inflnit cu Makno. in acel moment, in 1arä se desfigurau mai multe
infe gi congrese anarhiste. Foarte curtnd, insä, activitatea
fiarilor a inceput sä nelinigteascä partidul bolgevic'
Dupä octombrie, Lenin ar fi vnrt säil vadäpe Kropotkin adefud la
iticä sa. Cei doi s-auinflnit, insä färärezulat. Kropotkin i-a timis
isori critice lui Vladimir Ilici. Relalüle anarhigtilor cu nouaputere
:au sä se degradeze(atentat anarhist la Moscova in septembrie
19, lichidarä maknovigtilor de cäffe Armata Roqie in noiembrie
20j. Kropotkin, bolnav, se indepärteazä de viala activä, nu inainte
a scrie cä ,,Cevaimportant s-a petrecut in Rusia, ceva care v€
e3 le'
emna lncepuurt unor lucnri 9i mai importante, agoape
pe{e 161t
sä nu ne facem iluzii, totugi. El a fost unul dintre primii care au
, dovadä de neincredere fa!ä de noua
putere 9i un fragment din
ima sa scrisoare cätre Lenin capätä astdzi un sens profetic:
situalia actualä va continua, insuqi cuvintul <<socialism> va
i un blestem, aga cum s-a intimplat in Franfa cu cel de
itate>, dupä40 de ani de iacobinism"32o.
definitiv, asa cumpare sä o demonstteze o lucrare apärutä
, Kropotkin a murit cu imensul regret
de a fi väzut cum
ismul säu, comunismul anarhist,pentru care luptase toatä
se degradeazä in lara sa, devenind un comunism materialist
ae ilaepartat de idealul revolulionar 9i de gureroasele ut'opü
ce. Textul in care iqi exprimä punctul de vedere asupra
iei ruse gi asupra ffiumfului mamismului, comparind-o pe
curevoluliile din trecut, meritä sä fie citat:
. 3Ie
Scrisoare din 2 I mai 19 17, op. cit, o, 32j. tu-el giBemei, Krop?tFlfaaea,
pu.it, BO. duMonde libertairy,lltt'V'Jl,.Z'
. ntt", in Cäiff oBemeri,Euits"ir'oit,
-----i;-ftrisoare
publicatä in 1930 de Bontch Bruevici, inZvegda (Steaua) din
Leningrad. Vezi nota 27 , p. 339 de Zemliak, in Kropotkin, CEuvres'
291
 in ciuda minunatelor acte de sacrificiu ale revolufionarilor
rugi, indeplinite in perioada pregätitoare, in ciuda inaltului ideal
social ce i-a animat, vedem impunindu-se o doctrinä care, in
decursul ultimilor ani, a intrat putin cite pufin in intreaga noastä
X
viafä: doctrina materialismului economic. Aceastä doctrinä nu
este inleleasä in sensul pe care i-l däduserä in Franla organiza- Propagandä anarhistä 9i revolufie
tiile blanquiste, cind igi luau numele de organizalii,,comuniste- Errico Malatesta (1853-L932)
materialiste ". Prin comunism, nu se inlelegea modul de
organizare al comunitätilor monastice, cel al iezuililor para-
guayeni sau al coloniilor de sclavi, ci un comunism de facto,
care sä le ofere tuturor nu doar bunästarea, ci gi independen{a TTNARA ITALIE
moralä... Acest lucru a fost considerat utopic Ai inlocuit cu
ideea revoluliei sociale, in,teleasä ca dezlänfuire a pasiunilor ,Unitatea
individuale ale supraoamenilor, adepfi ai lui Stirner sau
Nietzsche. Diferenfa dintre revolulia rusä gi cele care au
precedat-o constä tocmai in aceastä absenfä a unui ideal mai
Errico Malatesta s-a näscut la 14 decembrie 1853, la Santa
ia Capua Vetere, in apropiere de Napoli, int-o familie
aparginind
elevat gi mai entuziast. Rämine un singur lucru, o singurä
speran{ä de viafä, aceea cä revolufia sä fi luat acest caracter miilocii. in acea epocä, Napoli era capitalaregatului
i mu
Ooua Sicitii, sub domnia suveranului Ferdinand al ll-lea'
In
doar ca unnare a influenfei nefaste a ultimilor ani de absolu-
tism gi cä mentalitatea sänätoasä a poporului rus sä igi reintre de lupte pentru unitatea Italiei, Garibaldi a purtat bätälia
in drepturi, eliberindu-se astfel de räul ce amenintä sä lase iva armatelor Bourbonilorirn apropiere de Santa Maria'
Dupä
färä puteri revolulia insägi, sterilizind-o32r. itulareadelaGaete(13februarie1861)gifugaluiFranciscal
,a^ care ä succeda tatälui säu Ferdinand primul
parlament ialian'
Dupä trei sferturi de secol de centralism birocratic, recentelc voteze constitulia
it la Torino, la 14 martie 1861, urma sä
evenimente survenite in Est gi präbugirea fostei Uniuni Sovieticc
rtului Italiei. Victor Emmanuel al Il-lea, regele Sardiniei, a
vor fi dat in cele din urmä dreptate (pentru cit timp?) bätrinului
iäi, ,orounu Italiei. Venelia a rämas in mänile Austriei pinä in
anarhist, care scria in1920, in a sa Scrisoare cätre muncitorii fie integratä in noul stat
, iar Roma pontificalä nu avea sä
occidentali: ,,Viitorul a ceea ce a fost Imperiul rus va evolua in
ftin 1870.
direcliaunei federatü de unitäli independslls'(3zz. Sä fie oare Boris
in timp ce trupele garibaldiene jucau un important rol militar'
Ellin un cititor al lui Kropotkin?
rl dintre principalii artizani politici ai unitä1ii italiene fusese
32' P. Kropotkin, Idöal et rövolution. Text scris in l9l 8 zzini (1 8b5 -I87 z),fondatorul migcärii patriotice La Giovane
9i publicat dupä
moartea sa in Byloe (1922, fascicolul XVII). Citat in F. Venturi, Zes lia liinara Italie], mi$care cate a exercitat o puternicä
Intellectuels, le peuple et la rävolution. Histoire du populisme russe au XIX nuenp asupra tineiilor. Totuqi programul social al marelui
siäcle, ttadtcere francezä de Viviana Päques, Paris, Gallimard, 1972 (2 vol.), plus'
vol. II, p.791, nota l. rtriot se rcztsmäla formula: ,,Dumnezeu 9i poporul"' in
322
Aw ouvriers occidentaux. Groupe de propagande par l'6crit,1920,nr. trucit condamnase formal comuna din Paris, Mazzini s-a
1, Kropotkin, CEuvres, p.3M.
293
292
 la Intema$onalä'
indepärtat in curind de noua generalie revolufion arä323. in 1868, muna din Paris, el a aderat imediat dupä aceea
reconstituit apoi in
Mazzini se opusese inträrii lui Malatesta,incä adolescent gi iiit,err a fost reprimatä de putere. S-a
suspect de socialism, in Alianfa universalä republicanä32a. clÄdestin in Italä, sub numele de Federatia Muncitoreascä
rlitanä. Malatesta a devenit secretarul acestei organizafii 9i
'fnsercinat
inc eputu I anar his mu lui ita li an chiar sä-i redacteze programul. inrucit activitatea
nliticäil fäcuse indezirabil launiversitate, 9!a abandonat strdüle
incepindu-gi lunga carierä de militant anarhist
aläturi
O datäreafizatäuniate4 aspirafü noi incepeau sä se manifeste in
Italia. Spre deosebire deMazzrni,pentru care chestiunile politice Mihail Bakunin 9i Carlo Cafiero'
degineau intäetatea in raport cu solu,tiile sociale, un anume Carlo
Tbnt ativ e ins ure c{ional e
Pisacang influenlatde ideile proudhoniene, üasase dejajaloanele unui
socialism de nuan!ä libertarä, cu mul,ti ani inainte de declararea 1872)' reuniu-
La conferinla nalionalä de la Rimini (4-6 august
independenfei peninsulei. El avea in vedere o organizare soc ialälrnzzrIä
;.qüf- ioiiene ale AIT s-a bucurat.de particip,area tui !ane13,
pe libera asociere, pe care o considera drept,yütorul apropiat al Italiei
il;i;*";i a mi anatea costa (care mai tirziu vatrece la
gi poate al Europei"325. Din päcate, Pisacane a murit in 1 857, in cursul al Intgma-
mentarismj. S-a decis ruptura de consiliul general
unei tentative de instrecf;e pentru eliberarea zudului Italiei. nu s-a läsat
i gi separarea de autoritari. Riposta lui Engels
incepind cu anul I 865, data stabilirii lui Bakunin la Napoli, ci,tiva Neapole intrunea
dintre cei care luaserä parte la luptele pentru unitate s-au regrupat.
,ti. Sut pretextul cä doar sectia din
in numele
üiii; ;. ud"r-. la lnternalionalä, el a declarat'
,ii.rLri gerreral, cänu existänici ofederalit tPlyl lA
Asociafla Dreptate gi Libertate, creatä in I 867, a räspindit in rindwile
muncitorilor ideile libertare gi intemafionaliste, precum gi pe cele l' ,

Cutoate-acestea,lacongresulantiautoritardelaSaint-lmier
aleluiBakunin parte din
ptembrie t8Zz),Costa, Malatesta 9i Balnrnin vor face
in
1869, an al infiingärii unei seclii italiene a AIT, Malatesta in urma
ieatia italianä. Se gtie cä anarhismul a cäpätat contur
s-a inscris la Facultatea de Medicinä din Napoli. Entuziasmat de italianä avea
ilor acestui congres. Pomind de aici, federalia
de aincercarealizarearevolufiei socialepe cale
insuresonala
323
Este ceea ce a subliniat Maurice Columbo: ,,Comuna din Paris permite Comurnei din Patis, in pofida terbilului eqec din mai'7 1'
modelul
tineretului democratic sä constate pozilia lui Mazzini fa1ä de acest eveniment. aveau säizbucneascä
El vedea, intr-adevär, in Comunä, o rätäcire
IJ si 1Iö877,
1873 $l / /r inmaimulte lstsrllu qe
llllllturlrLrrut regiuni ale Italiei erwsv
^4vr
a democrapiei, coruptä de federalism,
materialism gi socialism: trei idei primejdioase gi funeste, cärora le opunea ii. in cursul acestei perioade de activism intens, au apänrt o
libedarü italieni au
oie L puUticalü revolulionard26. in
concepfia teologicä in religie, unitarä ln politicä 9i mutualistä in economie. Läsali 1873,
Franla Si doctrinele eifolse, declara el inainte de a supralicita prin absurdul, represiune'
retrogradul Si imoralul - din punct de vedere politic - concept de republicä ,tnevoili sä'inne inclandesiinitate, pentru a scäpade
gdsit la Paris. Presa conservatoare a fäcut elogiul luärilor de pozitie ale lui u"tu auta f.A.@iu italianä a AIT numära peste 26000 de aderenS'
Mazzini gi a reprodus pe larg articolele sale. Cu aceastä condamnare a Comunei,
Mazzini a väzlttt cum tinerefea radicalä ii intoarce spatele pentru a adopta repartizali mai ales in regiunile agricole'
anarhismul sub influenla lui Bakunin." Maurice Columbo, La Premiöre
Internationale en ltalie (in ltinöraire,w.5/6, iunie 1989, p. l0) 1/ Risveglio (Siena)' Il Miserabile
(Parma)' La
ltinöraire, w. 5/6, p.74.
'76ffiogano), La
,et"t*t (Citi" irli, n'p*"- @alermo;, L'Ayenle cit''p' 13'
32a (Piacenza)'
sociale
32s
Op. cit.,p.9. cüzetino rosa (Roma)' cf' Columbo' op'
iül"irrät1,fi
29s
294
 Pentru noaptea de 8 spre 9 august 1874, fusese preväzutä o nu ne-ar fi scutit de arestare 9i singurii care s-au salvat au fost
ridicare la luptä in Romagna, in Toscana, in Campania, ca gi in Cafiero, Malatesta gi cu mine; eram singurii care vorbeam
Jiuf""t"f napolitan gi, in pl.r.' ä*murile' insä asta
Calabria gi Sicilia32?. insä poligia fusese ingtiinlatä de pregätirea ".r,toqt"u- care
acestei migcäri, astfel cä le-a luat-o inainte, operind numeroasc ar fi semänät prea mult cu vechiul scenariu al ,'gefilor"
iqi uUu"öo"" a)äpartizanli la greu. Aqa am rämas' La pulin
cäa
arestäri. Afacerea a fost sugrumatä in fagä. Dupä egecul acestei
timp, t-p"le au sosit 9i ne-au arestat' Astfel, banda din Matese
tentative de insurecfie, s-a pus problema revenirii la metodele legalc iäi i*i".ä, nu de soldafi, ci de foame' ploaie qi zäpadä'
ale propagandei gi acliunii sindicale. Totqi, ideea unei ridicäri popr- "dupä ce rezistase timp de cinci, gase zile328 '
lare la luptä nu a fost abandonatä. Malatesta considerä, intr-adevär
a
cä Internalionala nu putea sä nu se solidaÄzeze cu cei care s0 in ciuda ruginosului eqec al expediliei din Matese, afacerea
revoltau, rolul säu fiind acelade a fi in frunüea acflunilor subversivc rt üotugi un mare räsunet la public (era, de
altfel, efectul scontat).
populare, ba chiar de a le provoca. Atunci a avut loc escapada rf inculpalilor din 1878, apära1i cu brio de cätre avocatul
nebuneascä a ,,Bandei din Matese". Saverio lrrierlino, s-a incheiat cu achitarea acestora' Lucrul
Munlii Matese au fost alegi ca teatru de operaliune al unei mai important, progtamul lnternalionalei aputut sä
fie expus
ambuscade spectaculoase. Malatesta, Cafiero gi Ceccarelli au larg in timpul audierilor.
participat la o expedilie al cärei scop era mai ales acela de a goca Orlicum ar fi, afacerea Matese a incheiatperioada tentativelor
qi dezordonate' in Italia'
opinia publicä. Puterea, la curent cu proiectul, a trimis inzonä ;ionale improvizate, sporadice
carabinierii. ,,Insurgenfii" au reugit sä proclame anarhia in citeva ii u.r"u,r rä udopte in curind o nouä strategie revoMonarä'
sate de munte, inffe Campobasso qi Benevento, abolindproprietatea
privatä gi taxele qi incendiind citeva arhive. Nu au putut sä facä NOIPERSPECTTVE
mai mult. Ceccarelli povestegte:
Propagandistul
Fiind partizani ai propagandei gi convingi cä revolutia trebuie
provocatä, am trecut la acte de provocare [...] Obiectivul avea
nostru nu putea fi un orag; trebuia sä incercäm sä mergem la Malatesta inlelesese acum cä acliunea revolulionarä
popularä cä' in aceastä
absolutä nevoie sa patrunda in conqtiinla 9i
!arä, propoväduind räzboiul, insistind asupra brigandajului
exemplul individual nu putea avea decit un efect exfrem
social, ocupind micile localitä1i gi sävirgind toate actele revo- frirrittp, de propa-
lulionare posibile, pentru a merge acolo unde prezenta noasträ ne Umitat. Se impunea, agadar, necesitatea unui demers
de ,,romantism", Malatesta a
era cerutä cu cea mai mare insisten!ä [...] Am declanqat migca- i*Oa ideologic'ä. Dezbärindu-se
cea bunä in
rea in grabä, mai pufini cu o treime fa!ä de efectivele preväzute. itraUatot n.obosit Italia gi !ärile sträine, ducind vestea
re-v9l.ufio1ar^e
Färä hartä, sträini de regiune (1äranii nu putuserä sä ni se Iumea ittreagä, participind uneori la revolte 9i lctiuni
aläture), färä sä cunoagtem locurile, vorbind tofi un dialect il;;. il itttifii- u Alexandria, la Beirut 9i la Smima' Mai apoi' in
a venit
aproape necunoscut in regiunea Matese gi neinlelegindu-l pe Romänia. La Geneva, l-a cunoscut pe Kropotkin' Apoi
cel local, intr-un anotimp in care muntele se aräta ostil, banda
Amilcare C-tPthii'
noasträ era condamnatä din capul locului [...] A ne fi impräqtiat 328
Piero Cesare Ceccarelli, scrisoare din martie 1881 cätre
', Il moto
citat de M. Columbo, op' Ltt., p' 14, dupä Nicolas Terracciano' 1978'
327 sul Maise dei ftZZ,Neapote, Centro Studi Libertari'
lbid. internationalista

297
296
rindul Belgiei. A asistat la Londra, in I 88 l, la Congresul socialist
intemalional. Anul urmätor, s-a inüors in Egip! unde a luat parte la
lupta egiptenilor impotriva Angliei. S-a intors in Italia in 1 883 gi a
infiinlat un ziar la Florenfa: La Question sociale [Problema
socialä]. Grafie competentelor sale medicale de fost student la
medicinä, s-a ingrijit de bolnavi in timpul epidemiei de holerä de la
Napoli din I 884, inaint€ de a pleca din nou la Londra. Anul urmäüor,
aplecat in Argentina. La Buenos Aires, a pus pe picioare un atelicr
de mecanicä, aläturi de Agenore Natta, cel de la care inväfasc
meserie la Florenfa, in 1874. Apoi, impreunä cu cifiva insogitori,
Malatesta a devenit cäutätor de aur in regiwrea stimtorii Magellan,
sperind sä obfinä astfel mijloace financiare in vederea continuärii
cu succes a propagandei anarhiste. in I 889, il gäsim din nou la
Londra, unde l-a intilnit pe Max Nettlau, care urma sä ä devinä
biognf. Trecindpe laNisa la inüoarcerea sa din Argentina, infüntasc
in acest orag ziarul L'Associazione [Asocierea], in care igi definea
astfel programul anarhist:
Propaganda scrisä, vorbitä Si prin fapte impotriva proprietä{ii,
a guvernelor 9i a religiilor; suscitarea spiritului de revoltä in
sinul maselor; combaterea parlamentarismului... folosirea
tuturor ocaziilor, a tuturor evenimentelor economice, politice,
judiciare, pentru ca poporul sä intre in posesia bunurilor32e...
in cursul anilor urmätori, Malatesta a cälätoritprin Spani4 unde
a tinut conferinte. Dezordinea, violurlele gi atentatele se inmu$eau
in Italia. Revolte in Sicilia, insurecfie la Lunigiana. Represiunea dä
replica. Pregedintele Consiliului de Minigti al guvemului italian,
Francesco Crispi, sc[pat teafir dint-o tentativä de asasina! la 16
iunie 1 894, scria int-un discurs pronunfat üei luni mai frziu: ,,Din
cele mai intunecate colluri ale pämintului a iegit o sectä infamä
care are scris pe drapelul säu deviza Fdrä Dumnezeu Si Järä
stäpin. Sä ne unim pentru a combate acest monstru, scriind pe
stindardul nostu: Cu Dumnezeu, cu Regele, pentru pat'ie1"330 La
32e
Citat de Michöle Martini, Itinöraire, nr. 5/6, p. 16.
330
Op. cit., p.77.
298
brie 1894, toate asociafiile muncitoregti, socialiste 9i
ste au fost dizolvate de cätre guvern, decizie care completa
antianarhiste promulgate la l9 iulie. in I 899, trei decrete
aveau sä limiteze dreptul de reuniune 9i de asociere, ca
presei. in caz de grevä, serviciile publice puteau fi
1899 9i 1900, Malatesta a fost in Statele Unite 9i in Cuba.
r
acolo mai multe conferinfe. Dupä 1900, timp de fieizeci de
rarhistul ialian iqi intensifi cä activitatea: participä la congrese,
tämina rogie de la Ancona 9i la citeva gleve cu ocupare de
in I920;de asemenea, este directorul cotidianului anarhist
umanitate,al cärui prim numär dateaz ä dn 26-27 februane
. Dupä instaurarea fascismului in Italia, Malatesta igi
petrece
ü ani din viafä la Roma, atent supravegheat de polif,e. A murit
iulie I932,1a virsta de 7 9 de ani.
Int ernalionali s mul lui M al at e s t a
solid-itut"a färä frontiere a tuturor muncitorilor, in opozilie cu
'i
pnatjomladefacro a capitaligtilor (astäzi s-ar vorbi de ,'rnultina-
a constiiurtunul dinte idealurile majore ale proletariatului
iz.at (Proletari din toate !ärile, unili-vö). Malatesta a trgbgit
explice pozigiafa!ä de problema intema,tionalismului 9i a
i. El considerä cä singura modaliate prin care muncitorü
ea ajunge sä se sustagä autoritä1ii 9i partidelor burgheze din
lor ar fi1ceea de a incerca sä stabileascä relafii cu tovarä5ii
din celelalte !äri. Penfu el, Internalionala este cea care le dä
)r care, conform expresiei lui Auguste Comte, ,,igi intind tabära
nafiune", celor färä de patrie trüucit nu li s-a permis niciodatä
iuna, congünta apartenenlei la o clasä" unprogram 9i o politicä
r.
Aceasta este toatä averea muncitorilor.
-o scrisoare cätre Max Nettlau, Malatesta, vorbind despre
lui personalä, recunoapte cä a fostmazzinian in tinerete,
Cf. Malatesta, La Premiöre Internationale (Le Röveil, Geneva, nr' 599,
33r
octombrie 1922).
deci republican gi patriot. Ne amintim cä el ceruse sä intre in ü. Malatestanuvede decito simpla gilceavä de cuvinte'
organizaliamazzinianä(l'AlleanzaRepubblicanaUniversalc üeuo"uriasä revenim asupra acestui punct de vedere'
tt t Vf"t"t"sta, cadrul na,tional este prea süfmt pentru lupQ
[Alianfa Republicanä Universalä]), dar, cum cererea ä fusesc
profund al unei
respinsä, s-a indreptat cätre bakunieni. El ii oferä aceluiagi Max ;;;"""i"ti, .ä"i .l incearcä sentimentul
Nettlau precizäri importante asupra acestui subiect: ri itt-i"t proletariatului, ridicind migcarea muncitoreascä
u
iunileuniversalului:
Cred cä vä ingelati, gindind cä noi rämineam, in esenJä, ,,italieni
in sensul lui Mazzini" gi cä ruptura preconizatä de Bakunin ne O datä cu Intemafionala, spune el, a inceput o erä nouä' Aceasta

displäcea. Cred cä,,antipatriotismul", sentimentul internalio- a fost infiinlatä ta inigiativä citorva oameni care, la acea vreme'
nalist a fost intotdeauna o caracteristicä foarte evidentä a ü:äA;; ;A;ue1ut'r sens al problemei ::"iil!l,Pi:::T t
tuturor internafionaligtilor italieni, ca gi a celor spanioli [...] , ;; u-i t"tttugt pe muncitori direcliei impuse'deo
;ä;;iü; L,,--L--a t,r,,--^iÄtii cnre firseserä intotdeauna
-^:r;^i^ burgheze. Muncitorii, care fuseserä
Ceea ce nu ne impiedicä sä recunoagtem meritele gi nobilele ;,buttia.t.
intenlii ale martirilor risotgimento-ului italian, ca qi pe cele ale
iiortä materiälä in serviciul altor oameni, bine ;1u r1'l
. iiäifi"""fi, au aparut
atuncica factorul principal d tt"-ryi
luptätorilor pentru libertate din orice 1arä332. iä;f iüütä-päil propria lor emancipäre, ei gtiau cä luptä
^tuturo?, pentru progr^esul omenirii, pentru
Internalionalismul rcprezintä, agadar, färä indoialä, o
ipä- tin"le
'iote-ei"reu unei civilizatii superioare33a'
caracteristicä esenlialä atitudinii libertare. De asemenea, anarhigtii
a
auincercat säintre in lnternaf,onalaa II-a" infüntatä de cäfe social- proletariatul erijatin clasä uriversalä trebuie
+rTotu$i lupta dusä de
national'
{emocrafi gi de cätre socialiqtii parlamentari, la Paris, in 1889, illt. O"*e"lrgeascä treptat , zi de zi,pe teren regional 9i
Insä vor fi indepärüali gi chiar exclugi de la congresele urmätoarc imentele de la Ancona gi, mai tirziu, declanqarea grevelor cu
(Bruxelles, Zünchgi Londra). Primul congres anarhist a avut loc locurilor de muncä din 1920, la care Malatesta a luat
abiainf.e 25 gi 3 1 august 1907, la Amsterdam, la inifiativa Federa- au ilustrat perfect aceastä situalie.
liei comunigtilor libertari din Olanda. Malatesta, participant la
congres, a relatat acest eveniment intr-o serie de articole din 1914: säptämina roSie de la Ancona
Timpuri nof33. Printre acestea, gäsim remarci interesante asupra
problemei atit de controversate a organizää anarhiste, in care el
wea sä demonstreze nulitatea opoziliei clasice dintre individua-
ligti gi societari, nof,uni pe care le considerä cit se poate de relative.
El insistä" dimpotrivä, asupra solidaritäfii reale dintre tofi anarhi$tii.
De fapt orice orgarizue libertarä vizeazä eliberarea individului; in
acelagi timp, nu vom intilni nicäieri un individualist atit de radical,
incit sänurecunoascä, inff-un fel sau altul, necesiüateaunei minime
organizäri. in spatele acestor concepte considerate a fi
332
Malatesta, Scrisoare cätre Max Nettlau, 14 noeimbrie 1928, citat de
Heiner Becker Qtinöraire, m. 5 I 6, p. 24)
1a Premüre Intetnationale,citat de H' Becker' op' cit''p'23'
3r3
Malatesta, Temps nouveaux, anul 13, nr. 2l-23,21septembrie-5 octombrie rr+ 1v1"1uLr1u,
1907. Cf. H. Becker, op. cit., p. 31, nota 21. 335 Vezi Israel Renov, La Semaine rouge (Itinöraire,m' 516'p' 34)'

300 301
 De la sfirgitul anului l 9 r 3, Ancona incepuse
- sä fie teatrur unci
efervescenle politice intense. uniunea mai mulli ani, de pe scenapoliticä. O datärestabilitäpacea
Sindicarä r,"ri"ie iüirl,
revolufionarä, igi migcarea libertarä gi-a revenit putin cite putin. in euforia
fe.tryniragie linuse aici congresul, in luna decem-
Dne. m tuna mai a anului I 9 I 4, tot la icä, anarhigtii au beneficiat chiar, pentru un timp, de o
Anconu ä*res" Ioc congresu I
Partidului Sociarist Italian, congres la care relativä, atit din partea autoritä1ii, cit $i din partea celor-
un anume Benit.
Mussolini luase cwintur cu vehemä4ä. un formafiuni de stinga. intre 12 qi 14 aprilie I 9 I 9, a awt loc la
alt congrer, ."i uip*r-
dului Republican, lacare Maratesta primul congres anarhist de dupä räzboi. El a permis
ii ciliva dinäe ;pi"pi"rr*l
fuseseräinvitali,sedesfäguraseinacelaiiorag. r -''-- -r r r
ituirea Uniunii Anarhiste Italiene (UAI), fiind luatä gi decizia
Punctul de plecare
al migcärii revolulionare de la Ancona a se infiinfa cit mai curind un organ de presä al acesteia. in
^fost campania dusä pentru eiiberar"a
a
scop, s-a deschis o subscriplie publicä. Zece luni mai tirziu,
a Ooi *urfriiti
ani in inchisoare. inr-o,cazarmä rtin
Bologn4 unul dinte"näääi*r
ei, Ä"g"ru,
Novaera,in sfirgit, pe tarabe.
Masetti, tinär soldat, Ia auzul strigätuI;;e,,Träiascä
unu.fr-iuf ; Aflat la Londra Malatesta a reugitcu mari dificultä1i sä-gi ob.tinä
träsese un foc de armä, ränind un äoroner Itali4 gata sä reia lupta. La 66 de ani, nu igi
gi s-a intors in
care tocmai igi incuraj,
trupele gata de precare in Libia. pentru deloc combativitatea gi ä musta adesea pe prietenü säi cä
a evita un pro."r, rur*.i,i
fusese inüernat int-un spital psihiatric. t
iuoi", porrri" i.r"rriJ.,
uz il ridicäin slävi, amintindu-i cam des de vfista sainaintatä.
fucul asupra manifestanp'or, omorind trei persoane; Umanitä Nova a ajuns in curind sä facä legea in presa de
incidentur a
declangat o veritabilä insurecfie in oraq,
au izbucnit greve. La 9 iunie, s_a däcis
iar ln tvtarctr"; ii;;;; dacä ne putem exprima astfel. Filippo Turati, un socialist

generale in toatä Italia. Mai murte

A..f**"u u;;ä;; frcea urmätoarea remarcä in privinta cotidianului anarhist:
orage mari au
populaliei, iar guvernul a fost luat prin
u.;rrnr io-ünii.
surprindere de valul Clasa muncitoare trece acum prin ,,Eei ceasuri rele " de conta-
insurec{ional care se generarizase in pra.
iö^ü*ilffiä giune anarhistä. Acum, cindAvanti lziarul Partidului Socialist]

:::':l*l"jli!*ltl simoderali,
pupn cun amproare gi, la 14 iunie,
miw*"" st--u pi;;öili;; este cvasiboicotat, muncitorii numai citesc decit UmanitäNova,
care a depäqit tirajul de 100.000 de exemplare. Obiqnui{ii bwsei
totul reintase in normar.
D'päun
ultimarticol apärut in Volontä,la 20 iunie, fo4elor de muncä gi pasagerii matinali ai tramvaielor constituie
in care i$i 6;i; dovada acestui fapt, cäci aproape cä nu mai poli intilni un muncitor
increderea in viitorul revoruliei, Malatesta
reuqegte sä päräseascä care sä nu aibä h mäni Umanitä Nova.337
Italia, intorcindu-se in exilul säu londonez.
Ia 29 februmie l92},Malatesta organizr.azä.un miting la Milano,
I 920 : Revolulia ratatä336
ocazia cänria o confiruntare cu carabinierii duce la moartea unui
de räzboi gi a unui vaünan de üamvai. in semn de protes! s-a
tn I 9 14, lupta dusä de anarhi$ti impotiva
.lor räspicatä de
räzboiului gi voinla is declangarea unei greve generale pentru data de I manie. in
transforma conflict'r Äilitar in luptä revorutionarä
a zi a fost lansatä ideea ocupärii uzinelor, considerindu-se cä
de.eliberare a popoarelor ü menise repreriliir;Gi, r;;üd; grevä generalä nu ar fi fost eficientä. Malatesta gi anarhigtii,
exilafi, refractari sau dezertori, anaÄigtii
italieni i'"rrZ."r"di, Armando Boghi gi sindicaliqtii revolulionari ai USI devin in curind
336
Titlul lucrärii lui Armando Borghi, La rivoluzione
", partizanii cei mai infläcärali ai acestei metode. inn-un articol din
mancata,Milano,
Edizioni Azione Comune, 1964.
337
F. Turati, Scrisoare cätre A. Kuliscoff, datatä Milano, 16 august 1920.
302
303
Unanitä Nova, Malatesta subliniazä cä grevele de protest deveniscril
pe termen lung arme mai degrabä inofensive, care nu mai impresionau
pe nimeni, nici pe autorü lor, nici pe cei vizafl. Pilnä inr-acolo, incit enr
suficient ca polilia sä fie atit de abilä ca sä evite provocärile, penffu ca
greva sä semene mai degrabä cu o serbare cimpeneascä. Dc
asemenea, era timpul sä se foloseascä alte mijloace de luptä decit
greva ptr gi simplu, iar luarea in stäpinire a uzinelor ä pärea o meüodti
revolu$onarädevütor,,pentucä eacorespunde scopului final al mi$cfuii
muncitoregti gi constituie un bun exerciliu in vederea exproprierii
generale gi definitive"338.
La congresul de la Bologna, al doilea congres nafional al UAI
(14 iulie 1920), chestiunea ocupärii uzinelor a ficut obiectul unui
raport al anarhistului torinez Maurizio Garino. Acest text estc
interesant pentru cä marcheazä in mod limpede distanfa ce separä
consiliile de uzind, forme de organizare a muncitorilor ca
producätori , de soviete, instanfe cu finalitate politicä.
S-a frcut confuzia, se spune in raport, intre consiliul de uzinä
gi soviet. Este util sä se repete cä, in timp ce primul ii include
pe toli producätorii din cadrul unui loc de muncä, in scopul
administrärii in comun a mijloacelor de produclie, al doilea
constituie organul politic prin care comunigtii autoritari infeleg
sä-gi exercite puterea33e.
Migcarea de ocupare a uzinelor frebuia sä ince apäla3l august
1920 gi sä se dezvolte in intreaga Italie la inceputul lunii septem-
brie. Malatesta a participat activ la intrunirile finute in infeprinderile
ocupate. in octombrie, dupäuna dintre aceste intruniri, incheiatä
cu o confruntare singeroasä intre manifestanli qi polilie, Malatesta
gi colaboratorii säi de la Umanitä Nova sint intemnilafi. in martie
I 92 I, Malate sta g i B orghi au fo st achitafi. Revo lu lia r atatä av ea
338
Umanitä Nova, 17 martie 1920.
33e
Raport privitor la consiliile din uzine gi intreprinderi, prezentat de Maurizio
Garino la Congresul Uniunii Anarhiste Italiene de la Bologna (14 iulie 1920),
publicatä in Umanitd Nova din I iulie 1920. Reprodus inltinöraire,nr.516.
304
fie urmatä de ascensiunea fascismului. Dupä explozia bombei
la teatrul Diana din Milano , delaz3 martie I92l , atsrfiatanarhist
a fäcut numeroase victime in r{ndurile publicului, act orbesc
terorism pe care Malatesta l-a dezaprobat formal3ao' gnrpuri
ciste au divastat sediul Umanitä Nova- Citevasäptämini mai
ziu, la Pisa, tip ografia L' Awenire Anarchico lYritorulanarhist]
avut aceeagi soartä. Dupä marqul asupra Romei, din luna
a anului 1 922, fascismul se instaleazä la putere . Malatesta
arestat. Umanitd Nova disPare.
Sub ochiulfascistilor
in anii tglg-I920, in Italia, dezordinea atinsese apogeul'
-tärile dinte manifestanli forlele de ordine din decursul
gi
ei perioade au costat viala patru sute gaizeci de persoanq4t.
a
dupä egecul grevelor gi al ocupärü uzinelor, in interiorul forJelor
stinga italieneauinceput sä se manifeste neinfelegeri. Politica
sä de guvernul bolgevic (reprimarea revoltei de la Cronstadt,
gätiräa NEP-ului, deciziile celui de-al treilea Congres al
irnationalei) ulma
terna|onalel) urma sa discordia in
sä semene olscorora rindurile rlulu4ru
ln fuluuluc migcärii
uncitoregti, avind ca efect refluxul revoluliei mondiale 9i
stabilizarea capitalismului.
Dupä instaurarea dictaturii mussoliniene, Malatestz a tefiszat
päriseascä Italia, unde se väzu condamnat in mod evident la
r gi inactivitate, degi participa la proiec tul Estudios s ociales
r ! : F-1-l-,-:4l l^
isociale] pe care prietenul säu Luigi Fabbri il conducea la
^^-l--^^^
video, pröc,rm gi lainfiinJareaPensiero e Volontd [Gind 9i
in!ä], ziar clandestin, sau la publicalii din snäinätate precum Le
viii(Desteptareal din G.n&u. inr-o scrisoare cätre S6bastien
aure, igi descria astfel viala de semiprizonier pe care o ducea:
Mi se supravegheazägi cele mai neinsemnate migcäri, infor-
matorii nu mä scapä din ochi nici o clipä, corespondenfa imi
3ao
1n(JmanitdNova din l8 decembrie 1921.
tt öuÄirfo sJmei, Le Fascisme, les masses, tes chefs, avanseazä-numärul
320 de mor{i din rindul manifestanfilor, fafä de 140 din forfele de ordine
(Ecrits choisis, p. 89).
 este filtratä; dacä primesc o vizitä, dacä pe stradä cineva mä gä sä se inleleagä intre ei färä intervenfia unei autoritäli
salutä sau imi vorbegte,urmeazänumaidecit o anchetä qi un iiour", inseamnä cä ei nu sint incä suficient de"' anarhigti'
raport al poliliei, compromitind uneori persoanele cu care mä de a avea pretenlia cä instaureazä anarhismul
in lume' ar fi
e
potrivit ca ei inqigi sä se arate capabilisä träii::ä ti:l*tli
aflu in relalii. Este o situalie intolerabilä gi sufär cumplit din
cauza asta [...] $i totugi, nu vreau sä päräsesc Roma, Mussolini ei tebuie
nu e nemuritor; regimul abominabil pe care dictatura fascistä triia. eOica, pentru-a qti sä se organizeze in mod liber'
l-a impus Italiei nu se poate prelungi la nesfirqit; va veni - in i insuqeascä neapärat un inalt grad de
congtiinlä libertarfa3 '
curind, poate - ziua in care acest odios regim se va präbugi. ir f""ä qi la urma urmei, departe de a conduce in mod inexo-
Ei bine! Atunci vreau sä fiu acolo3a2. ii"pt. plt"r. sau de a genera autoritatea, o organizafie anar-
rlfida apare mai degrabä ca o formä naturalä de proteclie
dea-!i
PROBLEME TEORETICE $I PRACTICE ri* J.tpotismului. öelor care arobiecta cä oblieatia ei
a"pä a celorlal,ti 9i de a-!i coordona activitatea cu
Organizarea
"onJ"io
,a udrrta o grava atingere liberei iniliative individuale'
cooperind cuceilalgi'
irtututrrtu t. räspr.ride cä, dimlotrivä, numai
de iniliativä,
Malatesta, teoretician gi deopotrivä om de acfiune, a reflectat individul poate da mäsura adeväratei sale capacitäli
llbefi atea'
asupra problemei organizärli, aceastä piaträ de incercare a anar- "- spus, i gi demonsft eazäorganizarea unei societäli anarhiste,
altfel
hismului. Recunoscind cä aceia care se dau drept anarhigti sc io;;;;.pgia sa privind
9i indepen-
irnpart, de obicei, in pmtizailgi adversari ai organizärii gi nu pretiml d;;;,.ia schema lui Bakunin: grupäri autonome
citugi de pulin cä aduc o solulie definitivä acestei vechi gi delicatc dente, federalii de grupäri, federalii ale
iederagiilor' in orice caz' el
fi
probleme, el a rrmt, in primul rind, sä aprofi.urdeze ideea de organi- consiieracanici o foÄä de emancipare amuncitorilornupoate
intii sä se organizeze
zare, pentru a inlesni mai buna ei infelegere. conceputä inainte ca aceqtia sä poatä mai
Mai intä, o certitudine: omul este prin natura sa o fiin!ä socialä, pentu a lupta impreunä impoffiva opresorilor 9i exploatatorilol 9ar.3
anarhistul italianiqi dä
,ä" qr*mädeauna sä fie öfidari.
incapabilä sä subziste in mod izolat. A träi inseamnä, aqadar, a sc Evident,
organiza, fie in mod liber, in deplin acord cu semenii, fie in mod , foutt. bine seama cit de greu este sä-i
convingi pe anarhigtii
necesarä a eficienlei
pasiv gi sub constringere, suportind o ordine creatä gi impusä dc individualig ti cä organ\zaäa este condilia
algi indivizi sau grupuri de indivizi, constituili in clasa dominantä iupt"i, gi gtie cä va fi nevoie de un demers räbdätor 9i perseverent
de a acfiona in
pentru a exploata masele. Plecind de aici, anarhigtii individualigti, d. ea.r.uii. 9i propagandä qi cä doar obignuinla
refractari la orice formä de organizare, nu au refinut decit a doua .o,n,rn uu prrL i ra legät*ri de solidaritate.
posibilitate: organizarea impusä. int-un cuvtng au confrndat organi- "rä"reindispensabilele
zarea cu autoritatea. Oq in realitate, o colectivitate organizatä,
' Partide Si sindicate
färä autoritatea implicitä gi färä coercigie, este cit se poate dc
verosimilä. Se intimpla, probabil, adesea cao organizagie colectivä Fiindcongtientcänicianarhigtiisingwiginicicelelaltepartidede
liberä sä genereze puterea gefilor säi, insä Malatesta considerä stinga luate izolat nu pot spera sä facä revolulia'
Malatesta s9
sä
fcfl
pariira' al unui froniunic. Este necesar ca anarhigtü socialigtii
gi
cä, atunci cind anarhigtii se dovedesc incapabili sä se grupeze gi sä

ra2
S6bastien Fave, L'Adieu d'un compagnon,in ltinöraire, nr. 5/6, p. 8. ;E rits choisis l,Annecy, Grupul I mai' 1981'
pp' 39 9i urm'
"l"t.t,"j"
307
306

ajungä la o intelegere. Totodatä, dacä lupta comunä a anarhigtilor gi n
altor partide poate gi hebuie sä dureze afta timp cit existä un dugmarr
comurl in cazul incareunpartidpolitic araccede la guvemare, anarhi;tii
il considerä din acel moment dreptun dugman declarat. int-un articol
dn Umanitd Nova, Malatesta pre cizeazä:
Am cäutat intotdeauna sä ne aliem cu cei care vor sä facä
revolufia, pentru a putea sä invingem forla materialä a dug-
manului comun. Dar, am proclamat intotdeauna in mod räs-
picat cä aceastä alian!ä nu trebuie sä dureze decit in timpul
actului insurecfional. $i cä, imediat dupä aceea, sau chiar,
dacä acest lucru este necesar gi posibil, in timpul insurecliei,
trebuie sä incercäm sä ne traducem ideile in fapte, opunindu-
ne constituirii oricärui guvern, oricärui centru de
este instituirea
Cel mai mare pericol care ameninlä sindicatele
funclii remunerate 9i birocrati zarea ac\iunilor militante'
in cadrul
rhistul care acceptä un post de salariat ,permanent''
i-rinOi.at este äefinitiv pierdut pentru carza anartrie-i3as,
po"ilia anmhistului care devine angajat sindical
"L*p*a altä parte' el
,t cu cea a socialistului ales deputat' Pe de
greva localä sau
.a i"tfi"i." e cd organizarea muncitoreascä,
rJä, boicotul, acliunea directä 9i sabotajul, chiar insurecfia'
*"t itit altceva decit mijloace' Scopul este anarhia'
"iciodatl
cä scopul vizat depägeqte cu mult intereset: Y-":^i
;;;;;ä decit
intrucit adev#atul obiect al anarhismului nu este altul
Räzboiul

Malatesta s-a pronunlat, de asemenea, asupra unui alt subiect PrimulRäzboiMondiali-adatocazialuiMalatestasädeadovadä

un pacifism intransigent. El nu incercat niciodatä sä mäsoare'
a
importan! cel al rela$lor dinte anarhism qi sindicalisnr" ca räspuns la gradul de
raportul pe care Pierre Monatte il prezentase, in 1907, la congresul cum unii anarhigti au avut pretenfia de a o face'
incepind
anarhist de la Amsterdam. Ceea ce ä reprogeazä Malatesta lui Monattc ronsabilitate gi de moralitate al uneia sau al celeilalte'
jumätatea lunii februarie a anului 19 1 5, la Londra a apärut un
este cä a ajuns sä creadä cä migcarea sindicalä gi-ar fi suficientä siegi,
rifrst attti-ilitarist 9i antiräzboinic,
publicat in francezä' semnat
ca mijloc de impunere revolufiei gi de intemeiere a unei societäfi
a
libertare. De fapt, in viziunea lui Malatesta, un sindicat degeaba sc ä. *ir."i gi gase de militanli anarhigti de diferite nalionalitä1i,
declarärevoluf;ornr, pentrrcä oricum face parle din sistemul economic pti"o..-.ii'noi"oMalatesta.A:":tt*,i""\l^'1"':T:!:::!1
gipolitic capitalist, caorganiza[ie circumscrisä limitelor legii gi, in lAr*iira i räzboiul,condamnä färä drept de apel singerosul
pe germani 9i pe
consecin!ä, obligatä sä igi ducä lupta in cadrul Statului burghez. conflict care fäcea ravagii in Europa, punindu-i
lndispensabil, cu siguran!ä, penfu ameliorarea condiliei materiale gi ' Aliu,ti sub anatema aceluiaqi
rechizitoriu moral'
sociale a muncitorilor, ca gi penffu cucerirea ,,anumitor libertä1i", I Ämvzut deja cä, in 19i6,Manfesrul celor $aisprczece'insp*at
sindicalismul, luat in sine, nu va putea niciodad sä ajungä la solugiile
de Kropotkin, se pronunlase in favoarea
cauzei Alialilor' in replicä'
Malatesta lanrur" * pu*flet in care ii ataca
radicale ultime vizate de anarhism. Este de la sine inleles cä Malatesta cu violenlä pe aceqti
nu a pretins niciodatä cä anarhigtü ar trebui sä ducä o luptä solitarä, .a atitudinea lor era absolut de neinples
tovaräoi de drunu .o*id.,t rd
finindu-se la distanlä de migcarea muncitoreascä. Fur Si simplu, el gi neezitind sä-i numeas cä anarhiSti de Stat'
Cu regretul de a se
considerä cä participarea lor nu frebuie sä-i facä niciodatä sä piardä
din vedere propaganda gi acfiturea libertarä.
vedeanevoitsä-idezavuezepeuniidintrevechiisäiprietenigi
3aa
Umanitä Nova, 25 noiembrie 1922,in Malatesta, Ecrits choisis III, 345
Citat de H. Becker, Itinäraire, m' 516,p.32.
Annecy, Grupul I mai, t982. 346 lbid.
309
308
 fa!ä de
cafitarazi,el considera cä alegerea lor era incompatibilä cu idealul äturä cu atitudinea pe care anarhigtii trebuiau sä o aibä
anarhist. Faptul cärepublicanü, socialigtü qi al,Li ca ei fac compromisul inism. Urmindu-l pe Fabbri, Malatesta a publicat o serie de
punct.
de a impärtägi cauza statului capitalist, nu e deloc de mirare. insil icole in umanitd Novc, punind la rindul säu lucrurile la
cum poate fi acceptatä o astfel de conduitä din partea libertarilor dc amintea cä adevärata revo$e primul frnd socialö, cd
este in
bunä+redin!ä? De altfel, a luaparteaFranlei sau aAngliei imporiva nutrebuie sä se limiteze lao simplä schimbarepoliticä 9i cä,in
Germaniei nu putea decit sä contribuie la intärirea statului in acestc tce caz,libertatea este singura cale revolulionarä
de urmat' In
o
1äri. Mai mult, pentru a rezistainfa\aarmatei germane, se ajungca muare, el insistä asupra faptului cä pericolele care amenin!ä
interne.de denaturare qi
la a se dori intärirea armatei franco-engleze. $i iatä cum, din aproapc lufie 1in in egalä mäiurä de riscurile
in aproape, se ajungea la o atitudine militaristä. Pe de altä partc, acfiunea manifestä a tututor tipurilor de reactionan'
puteau oare anarhigtii sä accepte consolidarea autoritälii Statului gi Aiunci cind s-a pus problema recunoa$terii de cätre Italia a

suspendarea libertä,tilor democratice ffadiflonale pe care räzboiul lc ernului sovietic, Malatesta a considerat cä nu se cade ca anar-
impunea? Ar fi insemnat sä insalezi in propria farä regimul autoritar ii sä suslinä o solicitare in totalä contradicfie cu programullor
ist3aä. De altfel, guvernul bolgevic a adoptat numaidecit
o
al adversarului, pe care il sngmalnen Pe scurt, lupta dusä de Franta
gi Anglia, la fel ca gi militarismul german, nu puteau fi susfinutc antianarhistä fiSga. Aceqtia au fosthäituifl, acuzali de ac'funi
moral de cätre anarhigtii demni de acest nume färäun compromis äontrarevolugionare gi asimilali infractorilor de drept comun.
UAI
dezonorant. a cerutin Tadarsocotealä Moscovei, prin intermediul Intemalionalei
l;;;i51gh legäturä cu ce se intirnpb in Rusia. in cele din urmä,
Malates ta S i bols evismul
I
proclamindu-gilotugi solidaritatea- cu poporul rus,.Malatesta s-a
äechrat ferm impofivaregimului bolgevic. Denunfndcuvehemenlä
Anarhigtii au salutat evenimentele din octombrie L9l7 ca pe o politicä,,centralistä 9i autoritarä" a Partidului Comunist Rus' nu
promisiune de eliberare a clasei muncitoare. Prin urmare, instau- iutea in acelagi timp sä nu exalte importanla istoricä a revoluliei
äe h 19 1 7, pe care noul regim era pe cale sä o confiqte poporului3ae'
rarea politicii patidului unic, in Rusia dictatura instalatä in numele
proletariatului represiunea anarhigtilorrugi i-a condus la revizuirea
gi in I92i, Malatesta l-a intilnit in La Spezia pe Herman
sandomirsky, anarhist rus aliat al bolgevicilor, venit in Italia
ca
punctului lor de vedere. Malatesta, director la Umanitd Nova, a gi
membru al delegapiei ruse la Conferinla de la Genova care-i
privit la inceput cu o anumitä circumspecfie vegtile alarmante ce
ajungeau la el in legäturä cu ceea ce se intimpla la Moscova. Pe ,h.-up, *arhifti sa se ali'tezesub drapelul partidului lui Lenin.
de altä parte, anarhistul italian fnea sä se distanfezefatä,dereactjo- Räspunzindu-iacestui tansfug al anarhiei, Malatesta s-a pronunlat
nari, evitind sä-gi amestece vocea in corul wlgar al defümätorilor pubii. ur.tp* raporturilor migcärii anarhiste cu Revolufia rusä. I-a
Lprogat tui Sanäomirsky cä a renegat idealul anarhist, frcind
cauzä
Rusiei. In fine, pe parcursul perioadei revolulionare din I 9 19-
de-ai
1920, anarhismul italian, angajat in lupta anticapitalistä aläturi de comunäcu,;,rn grrrr"* öare i-aimpu$catpe anumili tovarägi
urmä,
alte formafiuni de sfmga, era tentat sä facä front comtur cu socialigtii noqtri, in weme ce pe al$i ä 1ine in inchisoare"3so. in cele din
gi sindicaliqtii, sedupi de evenimentele din Rusia.
russo'
inmai l92l,aapänülaAncona o carle a lui Luigi Fabbri, Dictatwe
3atMalatesta, La question del riconoscimento fficiale del governo
Rivoluzione e diplomazia ((Jmanitd Nova, 2 septembre I 920)'
et Revolution [Dictaturä qi revolu,tie]347, care adoptä o pozilie netä in 34s
Ilmanitä Nova, 8 noiembrie l92l '
*t I-ucrare reeArtatä in 1986, Paris, Ed. du Monde libertaire. 35oMalatesta,Anarchiciebolscevichi(UmanitäNova'16mai1922)'

310
3r 1
Malatesta a ajuns sä asimileze pur gi simplu dictatura bolgevicil,
,,ce^l pulin su.b anumite aspecte", cu fascismul3sl.
ln 1924,la moartea lui Lenin, Malatesta scria, redactind
necrologul conducätonrlui revolufionar:

Lenin a murit. Putem avea pentru el acel tip de admiralie

PARTEAAW.A
fo(atä pe care oamenii puternici o smulg mullimilor [...] Lenin
a fost un tiran, chiar dacä avea cele mai bune intenlii; el este
cel care a sugrumat Revolu{ia.rusä, iarnoi, care nu-l puteam
iN pnoxrMrTATEA
iubi cit timp era in via!ä, nu putem sä-l plingem acum, cind e
mort. Lenin a murit. Träiascä libertatea352.
ANARIIIEI
Sp ecifi citate S i univ ers alit ate
fn conceplia anarhistä a lui Malatesta

Miqcarea anarhistä ä datoreazä enorm lui Errico Malatesta.

Acest luptätor neobosit, deopotrivä teoretician gi om de acfiune,
care a gtiut sä evite dogmatismul ce urtfeqte adesea tezele multor
ginditori libertari, a gtiut sä exprime limpede naturaprofundä a
anarhiei gi ceea ce constituia particularitatea acesteia in raport cu
alte migcäripopulare, punindin acelagi timp in eviden!ä legätwa,
uneori realä gi funcfionalä, dintre anarhism gi partide democratice.
Este limpede cä, pentru el, anarhismul nu este o simplä ideologie
politicä, consideratä a fi mai bine adaptatä decit celelalte in vederea
cäutärii libertä1ii. Dimpotrivä, acesta reprezintÄ,in viziunea sa,
manifestareaaceeace rämine din libertatea fiecäruia dintre noi,
cäutind sä se räspindeascä in afarä gi sä se materializeze sub
impulsul vointei umane. De asemenea, revoluf,a inseamnä in mod
fundamental eliberare gi astfel este valabilä pentru toli oamenii.

351
Malatesta,ln regime di dittatura < proletaria > (UmanitdNoua, 12 august
1922).
3s2
Pensiero et Volontä, nr. 3, I februarie 1924, citat de Clara Germani
(Itinöraire, nr. 5i6, p. 49).

312
 XI
Pacifism qi antimilitarism

Lot]Is LECOTN (1888-197r)

in regiunea Cher, provenit dintr-o familie extrem de

din pärinfi analfabe{i, fiind, pe rind, grädinar, lucrätor in
ii, corector de tipografie gi, bineinleles, ziarist, Louis
in a reprezentat,fträindoialä, figura cea mai luminoasä a
iei gi a pacifismului in epoca noasträ. Acest om, pe cit de
ntiv, pe atit de generos, gi-a petrecut douäzeci de ani din
in inchisorile franceze. A fost delinut la D6pöt, la Sant6, la
la Cherche-Midi, la Poissy, la Bic€tre, la Albertville 9i in
ri multe lagäre de concentrare. in cel de la Monge, din Auvergne,
itinn-o carierä de piaträ, in 1918. A compärutin fa(atuturor
dejurisdicfie: corect'onalä" cujuri, militarä" färä ca weodatä
sa de om liber gi refractar sä cedeze in fala puterii. Pe
rata integii sale existenfe, el nu a incetat nici o clipä sä lupte
potiva räzboiului 9i a spiritului militar.
in octombrie I 9 10, ca tinär recrut, regimentul säu este trimis
o grevä a lucrätorilor feroviari. Lecoin refuzä sä meargä
iva grevigtilor, ceea ce-i aduce prima condamnare. $ase
i de inchisoare. Demobilizat in lgIz,ajunge la Paris, unde inträ
contact cu mediile libertare. Devine secretar al Federafiei
muniste anarhiste, fäcind dovadaunui activism intens. Aclurat
pregätirea sabotajului acfiunü de mobilizare in vederea räzboiului,
instigare la furt, la omor, lajaf, precum gi de asociere in vederea
iterii de infracfiuni (acest ultim cap de acl.tzare a fost, in cele
urmä, abandonat), Lecoin este din nou arestat gi condamnat la
linci ani. La iegirea din inchisoare, räzboiul nu se terminase incä.

315
 särind pe
Lecoinrefuzäin douärtnduri sä se supunä ordinului de incorporarc, grädinä. Voi pleca de acasä inainte de räsäritul soarelui'
pe o sfadä paralelä' Iatä-mä
A fost din nou condamnat. El urma sä aibä, agadar, posibilitatea tlc E"u- Si apoi peste gard, ca sä ajung
a da intreaga mäsurä a curajului gi hotäririi sale in douä rinduri, irr in sdaa" Ä t.boit tä inqel ca sä pot ajunge aici' Mi-am
"ott'g".. plin de
canti care s-au bucurat de un mare räsunet in Franla gi in lumcn taiut tn".t4ulMi-am pus o pereche de ochelari, sint
invitalie oficialä' Polilia, ocupatä pinä
inteagä. J.."t"tii 9i'am ta mine o
cu atentje figurile celor care vin la congres'
Treianarhiqti spanioli, militanflai CNT,Ascaso, Durutti gi Jovcr, peste cäp,
"erceteazä
biliuu päipqti cu grade inalte m-au salutat militäreqte cind am
päräsiserä Spania pentru a se refugia in Argentina. De aici, au venit ll tecut pe lingä ei.
Paris, in scopul de a organizaunatentatimpotriva regelui Spanici.
Iatä-ma" färä-sä vreau" plasat printe delega$ din Massachussetts'
Alphonse al XIII-lea, care igi anuntase vizitaoficialä in Franla. care au suferit qi au pierit -Sacco gi Vanzetti'
in
provincia
Pringi qi inculpali pentru port ilegal de armä, cei care in Spanil ö;pi*i"; in fala gindului cä, foarte curind, aceqti vläjgani iqi
erau numili ,,cei trei muschetari" s-au väzut curind pugi in situalin uoi irr""t"u pe mine vigoarea muqchilor lor'
de a fi exträdafi, statul argentinian solicitindu-i pentru a-i judcca Congresul sta sä inceapä. Preqedintele Leg.iunii Americane
pentru un asasinat de care fuseserä acuzali,petrecut la Buenos descf,ide gura... tJtmeaiäsä vorbeascä"' Liniqtea este
totalä"'
Aires. Louis Gardou, pästrätorul Sigiliiloa eragatasä-i predea pc ln acel Äoment, mä ridic Ai strig, de trei ori' cu voce
cei trei. Lecoin a infiinlat pentru apärarea lor un Comitet pentru pätrunzätoare: Träiascä Sacco Si Vanzetti!
'S*pout. la tribuna oficialä. in salä, doar curiozitate' Vecinii
dreptul de azil. A fost alertatä Ligapentru drepturile omului. Edouarcl
Herriot, incunogtinfat, afrcuttotul pentru a amina exträdarea. mei nici nu clipesc. Iatä-mä arestatr'
,,Justi,tia francezä, pusä in dificultate de o bandä de derbedei", titra
presa argentinianä. Penffu a evita o interpelare in Camerä, guvemul Prefectul poli,tiei, Jean Chiappe, se aflä intr-o mare incurcäturä'
Poincar6 a preferat sä-i elibereze pe cei trei anarhigti spanioli. m ar trebui tratat un astfel de ins recalcitrant? In agteptarea
Cealaltä luptä importantä purtatä de Lecoin, migcarea in favoa- fjecizil, Lecoin a fost trimis la Sant6, unde i-a reintilnit pe
rea lui Sacco gi Vanzetti, nu a avut din päcate aceiaqi sorli dc iot, Vf-ty qi Duclos. Judecätorul insärcinat cu insftuctii "a1tt
izbindä: deqi aproape cä au mutat munlii din loc, cei doi italieni au ,-ueirrdit'-aiintiisä-lacuzedeportilegaldeuniformä9i
,rutii i" din urmä, Lecoin a fost inculpat pentru. .. apologie
fost executalilaZ3 august 1927 .Lecoin nu putea sä nu gäseascä ""t"
o modalitate absolut personalä de a-gi manifesta reprobarea. ,Äiif insä in falapresiunii opiniei publice 9i a enormitäliiuei
La cincisprezece zlledupä execuli e, American Legion [Legiu- rtf"f a. acuza[ä,ieioin a fostiliberat o säptäminä maißrziu'
f"" .onnirort"i spaniol, Lecoinä organizat Comitetul
nea Americanä], organizalie care ii reunea pe fogtii combatanli i";;;"dl
americani dinPrimul Räzboi Mondial gi-afnutprimul congres laparis,
p.nto o Spanie liberä, devenind curinlql" 159foe, Solidarfiatea

la Tiocadero. Lecoin a decis sä incerce ceva cu aceastä ocazie, ca sä
gocheze opiniapublicä. Iatä-l povestindu-gi chiar el intervenfia:
Vreau sä tulbur acest acord mincinos, sä rup aceastä armonie
artificialä, sä le reamintesc participanflor la congres cä la ei in
larä s-au petrecut asasinate gi asta nu i-a miqcat cih4i de pulin.
Va trebui sä ingel vigilenfa polifigtilor care mä supravegheazä
indeaproape de ceva timp, pindindu-mä noaptea la intrarea in
irü-*ti"ir"fä Antifascistä (SIA). in 1939, cind s-a declarat räz-
ai säi. Aqa
boi"L i""oi" nu mai putea fi mobilizat, 1a cei 5 1 de ani
impreunäiu prietenii säi sä dea o loviturä räsunä,_oT.:
cä a hotärit
n" *ä""t", un manifestiau oblinut semnäturi qi apoi l-au tipärit 9i
teizeci de
*spmAt cfandestrq in t tiOOOO de exemplare' Mai mult de
pÄo-. uu acceptat sä semneze manifestul Palx immödiatelPace
I Louis Lecoin, Le Cours d'une vie, Paris, I'Auteur' 1965' pp' t42-143.

316 3t7
 pentru a stinge banii
imediatä], printe care Alain, Marcel Döat Henri Poulaille, Marccnq Lecoin gi-a lichidat toate bunurile
Pive( Henri Jeanson, Jean Giono. lllteriormulf; semnatari aveau sl ittitirptii*"i ziar. A primit ajutor financil qif^T:i
mai mult de gaptezeci de pictori
(prinüe care
se desolidarizeze de I ecoin, int-un mod adesea nedemn. ffiffi;;ia po"g.'\ Atlan, Lorjou, Grau Sala,
Arestat gi incarcerat, Lecoin a fost cit pe ce sä fie impuqcat, minck Bemard Buffet Van
a$a cum ar fi vrut Edouard Daladier. Dupä retragerea din 1940, u'jiutt i-au fäcut cadou cite un tablou' pinze pe care
prizonierü au fostevacua$ in diferite lagäre, iarlecoinafostdepor. ;r!;öitr j*iuiot"ti".SäptäminalulLib:.111L,:*Y:1
irtääeäri*a r" i i i;;"*it I e5 8' Comitetul de
paft onaj
tat in Algeria, la Bossuet. Graliat in cele din urmä, s-a intors ln
Paris pe 3 septembrie 1941. ,iutiti at sprijin pentru obiectorü de coptiinla {a ::1!T
In 1948 a apärut primul numär din D öfense de I'Homme lApil. Bontemps'
AndrÖ Breton' Ch' Aug'
ffiäüä;ö.tto*fiaf :
rarea omului], revista lunarä creatä de Lecoin. Acesta a publicll
ilia i"r.r, itU.tt cu-,", Jean Cocteau' Jean Giono 'Lanza
Vati;, H;; vroni.t, uüuiöle Pierre,-Paul
acolo un articol intitulat ,/,mnistie pentru ai nogffi, amnistie pentrrr Rassinier'
Pastorul
ai lor, amnistie pentru to!i". Condamnind epurärile sälbaticc general: Louis Lecoin' Secretar-
- nÄUtttft"no. Secretar
incepute o datä cu Eliberarea, precum gi persecutiile care nu
]r';ä ü;. roti atpit"tü primeau gratuit L'Yö u::2
conteneau, bättnul anarhist solicitä eliberarea tuturorprizonierilor, o majoritate favorabilä
lrr4 la Camerä ainceput sä se contureze
inclusiv a celor autohtoni acl.4afide colabora,tionism.,,Niciodatrl,
,tOitii at statut legal öbiectorilor de conqtiinfä'
spunea el, nu voi putea sä mä indi{esc impotriva unui om ränit, u
Ia 1 5 septerrbrie 1958,;i;ä d#rii' antLiünao
1en1E1
unui om cämt la pämint, chiar de-ar fi fost cel mai demn de urö
atunci cind se putea line in picioard". Respectul säu pentru viafä
ä'"äffiilffi ü;ißh"rä'lrse-ieiibereiepeobieclorii
e{t:t1qT1
gi libertatea oamenilor nu era unidirecfional.
It."t"..te deja ci-nci ani de recluz-iune
printe
Totugi, demersul cel mai extraordinar pe care acest tip bizar ;;;;;;;atl n rechemali sub drapel' NorS obiectori'
era departe
s"ft"g"tie, gi-au regäsit iibtttuttu' insä afacerea
l-a dus la bun sfirgit, printr-un efort eroic, a fost färä indoialä
oblinerea elaborärii 9i promulgärii decretului privind statutul rafiincheiatä.
camus s-au apucat de
obiectorilor de congtün!ä. Louis Lecoin, Alexandre croix 9i Albert
elabora rm proiect de statut care
urma sä fie inaintat
Lovit in plin de moartea subitä a tovarägei sale de via!ä, a
cunoscut ispita disperärii. Astfel, probabil ,,pentru a se salva pc
"
",t-;;;u.t proiectul
I;;ffi"t" tor?ta un text din I 7g3, in care comitetul
Pe Conven!9nali
sine insugi", dupä cum avea sä märturiseascä, a luat hotärirea de a ;*'ü;publicä- dificil sä-i
äeEi este
drepnrl
lla
lanonviolentä
se lansa intr-o campanie pentru oprirea incarcerärii pe termen ,1,.ät Jt p"Jin*t-rro rätä'ärec'noascä
nelimitat a obiectorilor de congtün!ä. Acfiunea de apärare a acestora
moral
a inceput in primele luni ale anului 1957 .Legeanu avea sä fic äääif äää"" conjuncturii politice-(räzboi in Algeria'
promulgatä decitla23 decembrie 1 963, dupä peripefii dramatice. sut al tupelor) qi a opozitiei äit"
u tnto*l
Tt1ltlt1'lXn11}
Sätul de aminäri 9i de speranle in
van'
Inmomentul declangärii afacerii, nouäzeci de obiectori erau ;;;;#" h
""tr"qit. gr*ä
incarcerafi. Cei mai mulli dinhe acegtia erau Martori ai lui Iehova. ,"it;;;;in vtrste de 78 de ani, a inceput o
pregedintelui
{"q{'
13
Republicü'
Mai eraudoi atei, doi catolici gi doiprotestanf. AlsacianulEdmond i*üö;2;ilpä ce fi adresase o scrisoare
Schagu6n6, cel mai vechi dintre definu{i, acumulase dejanouäani ,"*tägt tä ä foamei avea sä dureze 22 de zile'
de inchisoare!
t Qp. cit.,P.237.
z 4 Op. cit.,p.250.
Op. cit.,p.227.
319
318
 Timp de 22 de zLle,bätrinul libertar a refuzat sä se r dominante in epocä. Tinerii de la 1914,
neqtiindincä ce-
ci6 weme nu avea garanfa depunerii de cätre guvem aurui J"""*i"ta"Uoi,,cufl orilaleavapuqtit"'51t11:1-t:
era decit o.1mrntir9
de lege privind statutul obiectorilor. Starea de sänätate i s-a l,ä*:.t"", r"i.rl* gloriosus numai
dat, prietenii säi erau din ce in ce mai nelinigtiti gi insugi de Gaulh I ,,Mla foit "ugor
sä plec laräzboi farä mari :-"!tt' !y::
ii va märlurisi anturajului säu: ,,Nu weau ca Lecoin sä moarä." ioä"* tinär 9i tofi tinerii din generaliamea aveau
In fine, la 23 iunie, pacifistul, aflat in pragul comei, a fost antulltt do* pou"qti cu pira,ti, 9i corä! i i" ec easfjd!!:
"a.ram st c:,ry:i::
cä guvernul urma sä depunä proiectul de lege agteptat de cinol ,a?ia * scrupul de inclinalia naturalä a tinerilor
cätre
ani. Omul simplu triumfase in fala puterii gi a militarismului. Istorin "i"i
ii "r""trri belicoase, cätre
.a ::
tY ptin$t
11 "3T::
urma sä refinä ca un statut legal al obiectorilor de congtiinfä a fost -itit,,'"ui"'adeseairnscrisulluiGiono'caresesnäduie
adoptat in Franta, in timpul guvemärü generalului de Gaulle. ,,Existü ;;ä;;";t"ilor räzboinici plini de attap "11j; lll
umane' räzboiul
generali cu totul speciali", ar fi putut sä cinte amicul Brassens. :il;ä;", toate aciivitä1ile
,,dr**
*:*
Bineinfeles, acest statut al obiectorilor, trecut prin sitö r*tl-pii.e cei'mai pulin virilitatea", ftrtrucit se b
de ordinele 9i
parlamentarä, nu a fost chiar acela dorit de Lecoin gi de pacifigti, ienta pasiva, absoluti 9i nelimitatä fap
De ältfel,,'räzboiul :ttt Tt"S11Tl
Numeroasele amendamente menite sä irnblinzeascä tonul texhrlui i.
-ri" J"p.ti"tilor'6. rnoq*g| fin*ggti 9i politicieni'
au diminuat considerabil fo4a gi esenla. Cu toate acestea, degi era o
,
ptäati irfuan$at de cäüe
victorie ä Ia Pirus de-acum incolo era statuat principiul confonn ;;aä;;;t"ia caie igi regretä virilitatea pierdutä"7'
Giono n-a putut
cäruia obiectorii de congtiintaincetau sä fie fratali ca delincvenii. ä;;;;; tia!ä de tteita pe front'
in Ig&,s-a constituit uncomitet care a cerut ca Premiul Nobcl "*pätitttl' patru ani:
niciodatä ce a värut 9i simlit timp de
pentru pace sä ä fie atibuit lui Louis Lecoin, insä bätinul anarhist
uneori
gi-a dovedit incä o datä märinimia, reüägindu-gi candidatura penffu l.Iu'oot uita räzboiul, scrie el' Aq vrea sä pot' Trec
a nu diminua gansele de reugitä ale pastorului Martin Luther King. läfi;';;"i rr;tl; ä;t; m1 si1o3s9 Au1" :* :i',*.:1i1'
Lecoin a luptat pinä in ultima clipä. Cu un an inainte de moartcil äir:i tr
""ä,
il;. *i" rtita'
$t [,,,] trecut douäzeci de
^,'l

;"t"$id;d;ieie"id"'u'ii,,,ou"",a'ji'i3ti1i--3-'11'"1"-T*
sa, din func1ia de secretar al Comitetului pentru abolirea räzboaielor, ,lffiil;;;ü; ;; ;-am eliberat' ingäport de räzboi' oroarea
stigmatul' roli
i-a adresat o scrisoare de protest generalului Franco, cuocazia
procesului de la Burgos.
ö.,"sä;d;;äi este;;" in line' ii
,supravieluirorii ii poartä stigmatuls'
ne vorbeascä despre
in scrierile sale pacifiste, Giono preferä sä
JEAI\ croNo (1 89s-1970) toi,uqu r.r- l-a trait, adresindu-se imagrryti3t :11:lt|1:T3l
din texte
Spre deosebire depacifismul lui Lecoin,ura fa1äderäzboi a lui
äe"it ra,tiunii lor, in care nu mai crede defel' $i
Giono nu decurge din nici o ideologie subiacentä Giono nu apar,tinea t"uta p"t"."a lui de evocare' Ceea ce ut"?: :ttt,t?.1:
terciuite"'
nici unui partid. Nu era anarhist. Pacifismul säu este de origine sä,,sim!im duhoarea morfilor"' Ne aratä'piepturile
afectivä, traumaticä, in sensul freudian al termenului. Estebazat t G"t"r,J*" I" Bleu,Pais,Grasset, 1932' P'-313'
in totalitate pe o experienfä individualä traitä. 6 Giono,Re ch er" n" a u pi]äö n iiii päänt t".s, Paris,
" Gallimard, I 93 9

"
Finalul romanului säu autobiografic Jean le Bleu fJean cel 1 Op. cit.,P.300.
Albastru] lasä de inleles cä gi el acedat, ca mulli alfii, exaltärii t ntr1"t alioe*sance,Pais,Gallimard' 1937' p' l1'
32r
320
cadawele mutilate, ,,spectrele pline de mocirlä, cu ochii ciugulifl
de päsäri", frupurile camarazilor ucigi, in plinäpufefacfie pestilcn' ;t:;;;;;;.i i'ooo,'t."a mijloacelor tehnice va diminua
{ialä. Vrea sä auzim gemetele ränililor plini de singe. Toate accst€ existenla' Färä sä zus!inä:1.:r,t11,T:i
lt *iiot,,tlurtna"Je
imagini atroce trebuie sä ni se intipäreascä in minte, pentru cä ln *iititoi. n-* putea fi, int-o oarecare mäsurä' util muncü
este ea inpleasä
carne nu ni se pot implina. Mai convingätor decit orice ralionamcnt Ciono afirmä, insä, cä tehnica, aqa cum
logic, ele demonstreazä cä räzboiul modern e nu doar departe dc I un aJutor
öatr.',,"i"iti za[ia antinaixalä", nu reptezintÄ doar
fi ,proaspät, gi inviorätor", ci, in cel maiprozaic mod este hidon, ä;ü;-taascundealtceva.inorice"-f l5t^?1,^jlX;auza
murdar, dezgustätor, degradant gi absurd. Gionovrea sä exorcizczo äätil;Äpr-tt*r de,,o disperare cu gust de fier"l]' .
u uitlii pte*uti ti tiit]tlil}
^
imaginile de la Epinal. Mai multe fanfare gi stindarde fluturind in
vint. Gata cu ,,finefi-vä dupä panaqul meu alb" sau ,,Tiagcli
,,:fiil;
s I reY^-'' -
;urirrt at
- --apologie
principalele capete de ac.uzate
ornentul Eliberärii, unul iul dintre princrpalele
dumneavosträ primii, domnilor en glezi" ,replicile arhetipale alo
nit. iä t ri c'iotto de cätre duqmanii lui' Va fraatzatcäa
räzboiului in dantelä. Tiebuie sä se infeleagä cäräzboiul inseamnü "at"t"
spirat ideologia guvemului de la
Vichv:1"^Ttt" t:f:]l
mocirlä" päduchi, gobolani, viermi, scimävie gi nu are alt dezrodämint
rtul nu minte". I se va mai reproqa 9i
faptul cä a pubtigl i1
decit o moarte obscurä gi solitara lipsitä de semnificafie gi de panas,
Ocupagiei ceeace' de altfel, niP"ft"] dt:o:tt"","ilT1l
in mocirla lipicioasä a trangeelor. Din päcate, oamenii sint orbi. La Gerbe [Jerba]
fää"äil;;"i ;ublicat de Giolo
**e1T1?, definitiv'
rn

Nu sint capabili sä vadä cä nu mai existä eroi, cä mo4ii sint iui Äiprt""te de Chateaubriant a191 sä;1 t t'
I 945
uitafi de indatä, cä solda{ii sint ingelafi, cä dupä räzboi nu fi furcarcerat din august 1 944 pinä in februarie
rämin decit ciungi, qchiopi, ologi gi chipuri schimonosite la Tä*"idt" scrierilJhi Giono este-omul :MfTl=tT*3|
dupä mästra
care femeile iqi intorc fa!a; dupä räzboi, träiesc doar cei care vliunea lui, ,,a fi !äran inseamnä a fi croit intocmai
n-au fost la räzboi; dupä räzboi, toatä lumea uitä räzboiul 9i ,ruloi"". färanul ieprezintä inlelepciunea'
Vt]*"
"g":-"-1^1 itjl
de
pe cei care au fost la räzboie. g*" t""""a adevaratä: piodt'"e uiala Sinu are nevoie
"a omul pä"it:
i un intermediar. f,äranul este prin excelen{ä Tti:31:
Ca toatä generatia rämasä definitiv marcatä in urma acestui fa93
il;;;;, darucide oamenii' f,äranul' dimpotrivä'ii
räzboi inuman, de la Louis-Ferdinand C6line la suprarealigti, Giono
träiascä, hränindu-i. Din acest motiv
Giono
aväz.;trt, intre 1914 9i 1918, egecul unei civilizafii. In ciuda putea opri orice
? :Tt3'":",#.:
räzboi' $i' in 1938' in
ratii stäoini ai viefii, ar
apolitismului säu, gi el considerä cä principalul responsabil dc poiiea Räzboi Mondial' \n Lettre aux
i"i"" de-ai
declangarea räzboaielor este capitalismul. in consecinlä, a raut sä
opunä civilizafei,,antinaturale" gi tehnice (cuvintul,,tehnocrafie"
;;;Ä;;;i""!r"ipauvretö et lapaix [Scrisoare cätre !ärani despre

nu se folosea incä), generatoare a goanei dupä profit 9i a cultului I . cilr"; Poids du ciel,Pais,c{limarll' 1949' p' 216'
"rä;.,ä.
banilor, civilizaliafääneascä, veche de cind lumea, singura care, ; ; ;;öi#"'.ffi ; ? ;
ue'ite' cionp nendantla guerre 11'
L' Ar9'
lt-+o'"pi"ää-Ä;;;;litt' L'Epiration des intettectuets'
in viziunea lui, se intemeiazä pe demnitatea $i libertat€a individualä. nr. 100, 1989, pp. acestei penibile afaceri' l-am
este aceeade a fi Bruxelles, Complexe, tllo, p'ä+' tt atttaptätea
El considerä cämarea gregealäa lumii modeme pentru a suna
p;Trisian Tzara aliindu-se cu.claude Morgan (?)' acuzat cä a
;il;;.; at uiefi omeneqti"
sfirsitul. Giono este
"uun#äö,luinzetot
s Giono,Lettre auxpaysans sur lapauwetö et lapaix,lnEcrits pacifutes,p' trecut ,,Ce la lagitate la trädare"'
t2 Lettre aux paysans, op. cit', p' 217 '
224.

322
 säräcie gi pacel, Giono scrie cä
ultima speranfä a umanitäfii ar ri
grwä a pranilor, greva care sä , Spre deosebire de revolufionarii care considerä cä, pentru a
boico teÄ aprovizionu..u orug.iu,. : capät räzboaielor, nebuie eliberat mai intä proletariatul, Giono
Adresindu-se 1äränc'or, er re inoeamna
sä nu preia gtafeta a;rr convins cä, dimpotrivä, proletariatul nu se va putea elibera
cum ficuserä in primul Räzboi
Mondial. vreme cit räzboiul va fi posibil. in opinia sa, ,posibilitatea
riului constituie nucleulpoten$al al tuhroraservirilor, al tuturor
färänci din lumea inheagä, privifi mai cu luare_aminte de sclavagism. Nu trebuie sä separäm problema
terib.il abator, in.."1r." Uarüa1ii'"oiiri,iot la acest
continua sä livrafi piine mäcetaril-
ucigi. De ce ati rletariatului de ideea päcii. Aceasta este marea idee eliberatoare:
i;;-Är;ü;;ä.": existä vreo alta"ts.in orice caz, nuexistä nici o corelafie intre
declansa foameteä: infb.;;tü;;ääärr" qi statete_majore, i qi libertate. Cum sä-!i aperi libertatea prin intermediul räzbo-
astfel incir sä le obligafi .a uä iri.itelaruugii
inapoi la cimp, de vreme ce orice räzboiincepe printr-o suprimare totalä a
aga cum i-au trimis pe muncitori
i""p"i in uzine. l_...1 putet;
chiarsä-i faceti sä.nu se mai gina"ur"ilä;ä';ilt;,ä;;ii ii? ,,Ceea ce wefi voi sä protejafi, exclama Giono, afi pierdut

gi
;"";ö;;ä
qti{i sä s cri e!i, a ve gi puterea
za c ea mai puternicä
mai nobilä din toatetimp,ytl",- fr,; yirancfle
de fapt din capul locului; vefi merge la räzboi pentru nimic.
subsemnate, räzboaiele au fost fäcute pentru nimic"r6. Celor care ar
ne angajäm cä in caz de rdzboi
griu aflat tn posesia noasträ
sd diitigem n""siiä-i) spunindcä aceastäpierdere a libertä1ii nu e decitprovizorie
si,a n"-ih
'' curtiväm pämintur cä ea va fi restabilitä imediat dupä victorie, el le räspunde in
decft pentru propria-ne subriit"rySri.
: ,,Nu vä increde{i in cuvinte: a cui victorie?"r7

Cit despre muncitori,Giono este pärere in 1935 a fost infiinlatä comunitatea Contadour, la poalele
de cä nu se poate conta nfilor Lure. Aceastä asociafie publicä, in anul 1936, de Pagte
pe ei pentru a pune capät räzboiului.
fvfai ales väzin-d,;;;; ista Cahiers du Contadour lCiietele Contadourl . in preajma
,,imaginea pe care partidul comunist
:pyl"?..91, o ."uliruäun.i_ iului, Giono gi-a continuat lupta pacifistä, prin mesaje adresate
torilor"ra. o astfer de iazä aväu
ra .inta."uscä greu in momentur tinerilor, pe care ä indemna sä-gi protejezelibertateaapärind pacea,
räfuielilor 9i reglärilor de conturi A.
In perioada interbelic4 Franla
ffi.iiU".*.. precum gi prin telegrame adresate guvernului. A luat cunogtinlä cu
mai parä l*e uopo.urrt" üäsätui gr-r sentiment de ugurare de acordurile de la München. In iunie
de farä nualä.
Järanul nu era, aga cum e in zilele
tator agricol" ultamecanizat,
noätää,;ä;j 1939, scrie Recherche de la puretö [Cäutarea puritäfii], prefala
indatorat gi asistat, an ncag neputincios, la Carnets de moleskine fCarnetele de atlas] de Lucien Jacques,
int-o eco-nomie de pialä care il OrpaSqt"
tiä. .*. n';ö;;; publicate in Caietele Contadour.in momentul declarärii räzboiului,
elibera- Täranur lui Giono este
ac"tffi peäÄ r-"
1äranul muntean din regirr1r91ry nätufa'Uuut"_p.vince,"r
"u
"*"r.iir..,,
Giono redacteazäun manifest pacifist. Louis Lecoin se duce la
säac, dar Contadour penffu a-gi prezenta propriul manifest, Pa ix immädiate
liber gi avind orgoliul au:tarhi.i.
oopi. präi.tariut, ciono are prea [Pace imediatä]. Giono nu era acolo in acel moment, aga cä
puFn: cu:l:$t!fe in
nrivinfa "', gittir,ä p.*"1 rin4 faprul ca
1e9i1ia. semnatura sa va figura pe acest document frrä ca el sä fi fost
muncitorü au fost tinuti sau trimigi in *itir,i*t
industiei de räzboi ie apararii nafonale,ätinp
, a satisface nevoile prevenit. in momentul mobilizärii, Giono se va läsa incorporat la
si ce färanü, timigi pe Digne. La 16 septembrie, este arestat in aceastä localitate gi condus
front, urmau sä pläteascä tributuf
rn"i grr* la Marsilia, la fortul Saint-Nicolas.
"Lf
t3 ts Op.
Op. cit., pp. 227_22g. cit.,p.260.
t4 Giono, Rbcherche de la puretö,in Ecrits pacifistes,p.303.
Op. cit., p.254. 't
t1 Op. cit., p.301.
324
325

/
 Adeväratele motive care l-au deüerminat
pe pacifistur Giono sil
accepte apelul de mobilizare, ca gi gi soldaf, am vnrt sä-i invät pe copii sä iubeascä armata gi
motiveie arestärii ,ur" nu u,,
fost niciodatä cunoscute in totalitater8. penlrn indeplinirea datoriei lor sacrä" serviciul militat''te .

i se poate reproga nimic acestui ofiter-pedagog, care igi

A^ITIPATRIOTISM gr A]\TTMILTTARISM färäinflorituri retorice gi cu loialitate idealul gi intenflile,in
,termeni, de altfel, destul de moderafi. Nu acelagi lucru se
spune despre anumili publicigti bintui,ti de un nalionalism
fpä infringerea de la lg7 l, in Franfa s_a declangat un curc' I
govinist frrä precedent. Spiritul.ruung*d gi obsesiv. La I mai 189 I , a avut loc la Berlin o expozifie
toate päturile populafier, dupä u,nput
..u p..räi$l lü;;, ionalä de artä.Lainvita,tia confrafilor lor germani, cifiva
rru teriüorialä rur.riti o"
francezi urmau sä meargä acolo penfru a-gi expune pinzele.
l*nt1 prin pierderea Alsaciei qi ior"n.i. in;;;r,rd ;ä;;,, lui Paul de Cassagnac, directorul publicafiei L'Autoritö
fr.agedä ylrrrä, copiii de gcoalä
viitori solda$, aga cum depun
o*pi"ge,i1i pentru rolul lor dc
itatea], ne oferä o frumoasä mostä de atitudine revangardä
-Arn"i. rnun'uaälä gcof*
un exemplu in acest seni'constituie o ;;;
Aio, epocü:
räspinditäprintre elwi: Zzs eras soldatpe,
* o" recturäextrem dc
n *fO"rf, .",rpl;i. in noi o ranä singerindä, scria acest polemist de dreapta,
povesriri gi recfii pahioticS inlrucgie 9i educati",ü'i*li,"n. o ranä care nu se va vindeca niciodatä gi pe care nu ne temem
d9 Emile Lavisse, !e
;c1sä cäpitan in cadruibatarionurui g infanteric. sä o expunem deschis in fata lumii, cu speranla sälbaticä de a
In intoducere, autonrl se exprimä trece intr-o zi la sfinte represalii legitime. Cum pot oare
ustfet ,,facind
chinurile indurate de soldalii trancezi',|rizonieiai "*;J;;;;il*
Germaniei, f pictorii francezi sä-gi atirne tablourile pe perelii Berlinului,
vorbindu-le despre suferinläle patriei,
räfetind pe fiecare;;;;;; ''färä sä se gindeascä la Alsacia gi Lorena, care gem sub un jug
cit de mult ne-a costat iiu*iu_g...;;e, de fier? [...] Aceqti pictori francezi care persistä in regretabila
am wut sä Ie ating lor decizie de a merge sä fraternizeze cu acegti prusaci necioplili
sensibilitatea gi sä intäresc ineidiagos,tei
de larö,,. Adversarul
'este' deci, desemnat in mod clar. iteare, in ceea ce priveqte arta, nu sint cunoscu{i decit prin
uäuarur confine o descriere a furtul pendulelor noastre [sic], ar face poate mai bine sä se
organizäni armatei franceze,iar autorul
rpun. cä a vnrt,,sä lc ,r,'fereascä de reaclia opiniei publice2o.
arate elevilor cä armata
puterni"a, tirr" orgääita,
frcind astfel sä se nascä !^:reeste
in sufletur rori.nii-"n turde incredere,, Astfel de atitudini au sfirgit in cele din urmä prin a provoca
.
Färä indoialä, armata fran cezÄzdrobitäJ""ao" ite riposte, in special in mediile literare. Astfel, R6my de
o ur_"Ap*r".i
ma1!in9 organizatägi coordonatä, resimfea t (1858-1915), eruditmoderat, firä convingeri politice
nevoia vitalä de a
recigtiga increderea francezilo4 dupä coplegitde toate aceste poncife patriotarde, apublicat
ce fuseÄe zdrobitä de o armatä
py:""r." mai b ine or ganizatä g i Co ordonatä, intreaga martie lS9l,inMercure de France,unparnflet care il va costa
cäutind responsabilii acestei ruginoase O"*-r rf * de consilier la Biblioteca na{ionalä, pamflet intitulat,Jucäria
infitngeri. cäpitanul Lavisse
continuä: ,'Explicind nobila misirure patriotism"2l
a armatei ooveaincu-i utilitatea
gi necesitate4 prezenfnd exemprr
o" cr"ipri,ä pi devotament oferite te
Tu seras soldaf, Paris, A. Collin.
tt
YeziI'.Heller-Goldenb erg, Jean Gioto
, Citat de Jean-Pierre Rioux, in introducerea laJoujou patriotisme.
20
2r
et le Contadour I 93 5_ I 939,paris, Vezi reeditarea acestui text: Remy de Gourmont, Ze Joujou patriotisme,
Les Belles Lettres, 1972, pp. lg2_lgi,cu urmat de laFäte nationale, introducere 9i note de J.-P. Rioux, Paris, J.J. Pauvert,
diferite marmrii.
1967 (Coll. Libert6s, nr. 53).
326
327
 de Räzboi' in
in acest scurt articol, Gourmont ä interpeleazä pe revangarzi, r [Hogul] (1897), compäruse in fafaConsiliului
Dacä e absolut necesar, aga cum acegtia proclamä cu infläcärarc, ö"ii'är"'a""r*t$nt**':tyTlT.lffffi
e*ro earin urnar fertil nrarerial
ca cele douä provincii pierdute (dupä ce, anterior, fuseserä la rindul ;;ääffi;;Ä;air"iprio*.
lor,,qterpelite" de francezi) sä fie recuperate, nu rämine nimic ntu cartea sa Birtbi, aXApti"" lBnbi' discidina.nnlitlla]t
altceva de fäcut decit sä ne precipitäm incä de astäzila frontierc, u'o*i ^ilitatrc
*äare in momentul apari$ei
".nu fi
Iar dacä nu, sä täcem din gurä. Franla sä facä bine sä inceteze sil ;;;;" ;ohborat la diverse publicalü anartiste' "Y T 1:
se smiorcäie, aga cum o face de douäzeci de ani incoace, precunr il
i^4tt*"t}- in ort o,ttoin unurual z' Ennemi du Peuple
cu existenlä
hebdomadar'
,,o fetifä cäreiai-acdntpräjitura cu frigcä pe jos". Altädatä, cintl rl"ipäpo"irq . A creat chiar 9i
Franfa eraincä,,o nafiune spiritualä gi de mare !inutä", gtia sä-r;i Ärrz,tntiormouchefWar,tuialal'
asume inftingerile firä sä-gi regurgiteze la nesfirgit resentimentelc. in La Belle France,butiL" denunia' p€ un t91"Iltt*,9-'
inftingerile'
de a-gi exploäta qi specula
Gourmont atacä acest microb nou, numit patriotism, aceastil ,,i"taitt, n""tezilor
calitateamoraläa
,,supremä imbecilitaüe" care ä impinge pe francezi sä cadä in ridicol, ütä;;Ftgä sä-gi poatä sä-gi atribuie respectul tuturor
victime. Gloria victfs i ,paca weli sä
cä$tiga1i
spunind cä germanii sint un popor barbar, uitind cam prea ugor cä
un poet precum Jules Laforgue sau un artist de valoarea lui Odilon rqr* v^Y^-.
rt*","*"ramael,incepttipry;.tT""!i"it--9:^"-ilt"f*;
putis' Aceqtia n-au inspirat decit
l: combatantiiComunt äi"
gi
Redon, necunoscufi in Franfa, au fost apreciafi gi susfnuli dincolo
de Rin. Patriotismul autentic, inleles qi practicat aga cum se cuvinc, cetäfeni' ,Nu erau pro-T1?l]:if'-T:t:
;iG;;t"l tunilorpentru
-fä, f"i"ätä doar o idee." De aceea au Ei fost impugcalt
ar frebui sä inceapä prin achizi,tionarea operelor oamenilor de talent
toÄai se intorceau din d"^d-,::l:
cygani?
care apar,tin Franfei, gi nu sä-i lase sä moarä de foame. masä ,de eroü care
Pe de altä parte, färä sä se aducä vorba mäcar de muzicä sau dc ilä::ääöitffi;.*"qi cu,. galoane acoperä de glorie este,,invinsul
aur E mindru cä e
filosofie, in Germania se inflnesc mari profesori de filologie clasicä gi vegmint rogu, cu pana$ -d9
ut-;^^*^ *^ti'rple fie mindru".
sä fie mindru"'
de francezä veche, care ar puüea da lec,tü chiar gi specialigtilor nogfi. il;ii;" tp*. "i ioät" motivele "ä
jurnatigti' n"btt:lul,
Erudif,a este, prin natura ei, germanä. Remy de Gourmont päsfeazä Cit despre revangarzn civili,
il;dffi; ö*ia ii *" 'izd cape isteridicoli :11^T:Tlti^il
inchipuili' cu
convingerea conform cäreia cultua Franlei gi cea a Germaniei sc
completeazä admirabil. De asemene4 el se simte incapabil sä resimtä ä*" ii itt"pabili de acfiune, care exploatery" t::19:1*
qi pentu folosul lor personal'
urä fa!ä de poporul german gi incheie:,,Ca säpunem lucnrile la punct rcrului francez in scopuri'pomi"t
in puline cuvinte, ei bine: pafiofi". näG c""'t"t,
ii r\e'rr uv vv* ^""-' omiendeplinse
*T,1TT"
- -i;fünj"t"ä,,plingäcioqi' solemni 9i Y:?lT
- Noi nu sintem
La drept vorbind, in acest articol care a stirnit atita rumoare, au devenit, o datä cu
spone e-1, d"pä:t luaubätaie' francezii
Gourmont ä avea in vedere exclusiv pe revangarzii de profesie, pe ö;i.;i;*.*wL
propagandigtü nafionaligti infieöintaS. Un literat ca el, pe care prostia itatedonezeräfr enespirituale"$iti9:,"-tfgi:i
gi läudärogenia il scoteau din särite, era perfect convins cä Republica ;:ä* ;itffi;;'ä b ä;;;it usta"i, uce.i uei fr anc ezi p salmo di azä
"-ip"Uif
Literelor nu avea nimic de impärgit cu frontierele gi paniile. turn"nalii tu.ti*ogr* int*"at-e de oldic"tä !:-"lig:.'* atacul
Un Georges Darien (1 862-192I) s-a arätat mult mai virulent in ^ääää;lä".;; adevärate fapte eroice' precum
oro nrr I

in prea mare
La Belle France [Frumoasa Fran{ä], apärut in 190122. Darien, pc la Reichshoffen-Morsbronn' au fäcut
numele säu adevärat Adrien, cunoscut in special penfru carteasaLe "uuuf"ti.iae
mäsuräuitatäcatastrofaglobaläaräzboiuluifranco-prusacaires-
in ceea ce privegte infringerea'
22
p*."Uifior.a militarilor
Georges Darial La Belle France, Paris, J.J. Pauvert 1965 (Coll. Libertös, m. l8).
329
328
 lnpresionat de victoriile parfiale care ii erau prezentate ca cu ocazia reparti-
rsilia, Grenoble, Saint-f,tienne 9i Saint-Denis'
adevärate apoteoze, poporul nici nu s-a gindit mäcar sä cearä pä"ä-.r."t"*taserviciuluiT".tq'Nt*:allf T:lX1;::
autorilor catastofei socotealä pentu faptele lor, scrie Darien. **iLior"i a. revizuire süigind:,Jos cupatria!" gi profanind
Acegtia au putut sä revinä din Germania cu fruntea sus, cu panä ucisese
care igi
la pälärie qi cu galoanele pe umär. Au provoca! prin insolenfa lor,
iü;;b; f" ;telaqi an, un soldat din marinä'
fitanul in ffiele anarhismului, a fost
condamnat la moarte'
izbucnirea Comrurei din Paris, iar ca reacfie la aceasta, s-au dedat gi-au asumat
la represiuni sälbatice, impuse de conservarea prestigiului propriu, Mai aproape de wemurile noasfie, suprarealigtii
d3
gi-au ascuns ruginea infamä a capitulärilor de laMetz,stasbourg, ;ä#i."rä, *.ori utitoaitti "e aminteäu de antipatriotislul
Sedan qi Paris sub ignominia aga-ziselor victorii de la Pöre- B;ä;Ep;que. Scrisoarea cätre Paul Claudel' redactatä
Lachaise qi Buttes-Chaumont; au devenit cei mai cruzi qi mai lrf,cegtia, constituie un bun exemplu
in acest sens:
lipsili de inteligentä despo1i8. i.
tit l Ne folosim de aceastä ocaziepentru a ne desolidarizain
t::il;
Darien se considera a fi un apatrid, insä nu-gi revendicä aceastä
condilie, ci considerä cä i-a fost impusä. Cäci el considerä cä
i,,l'iäp"äi"äü """1 "" este fräncez,
|il;#ä;ä;ää;;;tot
i":f*sau altul'
intr-unfel :lä poate
;ü;;;iü;r" ""u "",
rigor;i"i statului,'este
tuturor celor care, ca $i el, nu posedä nimic, patria le-a fost furatä. i Tllt-P?':?$::*'l:
ui",ut"u de ,,märi cantitä1i de släninä" in
Paralel cu criticile eseigtilor gi cu frescele realiste ale vietii militare ä;;il"d".it
folÄsd unei naliuni de porci qi de ciini2a'
infätigate de romancieri precum Abel HermantinLe Cavalier
Miserqt [Cavalerul Miserey] (1 887), Lucien Descaves in Sozs- I
j
pacifi smul gi antimiliarismul sint mult mai relaxate gi drnbitoare -
O/s [Subofrferii] (1889) sau Zola in La Döbäcle [Dezastrul], in tn publicalii precum 'Le
-
'{mate tocmai de aceea mai eficiente
Franta acelei epoci s-au manifestat putemice tendinle antimilitare Lrfiili"tt"i"f.l a lui Jean-Galtier Boissiöre satLe Canard
gi antipahiotice. Legea recrutärii din 16 iulie 1889 suprimase ale bunei fiadi1ü voltairiene' Sat$
adresaf
i.
voluntariatul, care permisese pinä atunci tinerilor licentia,ti sänu ""ä,i"*tare
i;;";,nd $;-;lt.ttsrnuluia atins culmi de urnor 9i irweren!ä
efectueze decit un an de serviciu militar, cu condifia achitärü sumei ü" po"* a" lui Jacques Pr6vert('Popoarele
tT|Y: y;
de Ia
fi BätäIia
de 1500 de franci. Tinerü intelecürali erau acum zupugi vicisitudinilor f"Äa*ile sacre ale masacrului'), cum ar
dreptului comun, ceea ce risca sä augmenteze gi mai mult "ä
i;;;r'7:i;;;ä'iia"rrrt"r"auneirecepfütavtrf IaPari'*6'
nemutumirea fa!ä de institulia militad. Tinerii poeli 9i anarhigtii qi mai ales Vremm simtburilor:
impärtägeau adesea ideea cä statele ar trebui sä disparä. Laurent
Täilhade se mira cä stahrl, ,,acest stävechi idol antropofag'!, continuä
säexiste.L'Egalitö[Egalitatea],LePörepeinardfOmullinigtitl,
La R&olte [Revolta] a lui Gustave Herv6 (care semna adesea: ,,un
apatrid") incercau sä propage ideea cä statul, ca formä de organi-
zare, trebuie combätut. Soldafii erau instigati la rebeliune, int-un
momentin care, inFranfa" incepea sä se manifestepropagandaprin
fapte. in anul 1886 s-a infiinlat pinä 9i o Ligä a antipänioflor. La
inceputul anului 189 1, s-au produs numeroase incidente antimilitare

23
Darien, Op. cit., pp. 75-76.
331
330
 Atunci cind cu un suris amabil in metrou/mä intrebali politicos,
/douä puncte deschideli ghilimelele,/cobori la prima,tinere? I
e vorba de räzboi de fapt,/insä nu, n-o sä-mi mai jucali festa )(III
täticului fr ancez,l ntt cäpitane,/nu domnule,/nu tatä,/ nu marrÄ,l
n-o sä cobor la prima/o sä vä dau eu jos pe voi mai intii2?...
O sfinga excentricä
inFranlazilelornoaste, antimilitarismul gi-a gäsitunnou sprijin irr
rindul desenatorilor. inmomenUrl inceperü räzboiului dinAlgeria" Sinö
SITUATIONISMUL
ü desenase deja pe paraEutigti ca pe nigte capete de turci. Cabu aparlirro
noii generafii. Printre cintecele pacifiste de calitate, se pot cita Le
Desertatr fDezertorul] al lui Boris Vi anSi Quand un soldat lAnnci
cind un soldat] de Francis Lemarque. Acestea se adäuga celor carc
aparlin folcl orului (Gircflö, Gircfla, J' avions regu commandeme n t,
Je me suis t'engagö, Le Soldat möcontent etc,),

Vremurile s-au schimb at, iar armatas-a modernizat, american i-

zindu-se. Färä indoialä, cazarmanua dispärut insä tinerii recruli
au in ziua de azi o alurä mai... civilä. Caporalul Flick este astäzi
piesä de muzeu. Te poli declara,,obiector de congtiin!ä" (mul1u-
mim, Lecoin!) gi poli chiar sä evili armata destul de ugor, färä sä fii
arätatcu degetul in cartier. in Cosmopolisul european, in carc
nimeni nu mai crede serios in räzboi, statele se dezintegreazä.Elc
sint inlocuite de cätre patriotismul local gi regional. Nu se mai
strigä Vive la France!, ci
Viure au Pails! Mult mai pulin
inspäimintätor, dat fiind cä regiunile nu infrelin armaüe!
De asemenea, antimilitarismul de altädatänu-i mai are in fala
pe vechii säi adversari. Purtätorii de sabie s-au reprofilat in
manipulatorii de rachete. Pericolul este mult mai indepärtat qi, din
acest motiv, mult mai grav. Nu mai e vorba de lupta impofiva unor
bätr{ni despo,ti cazoni. Arma nuclearä constituie o amenin(are la
adresa vielii insegi. Pinä intr-acolo, incit militarisrhul domestic de
altÄdatÄ, al bunicilor, pare acum mai degrabä un hobby nevinovat in
compa:afie cu thanatocratia universalä ce se instaleazä pe planetä.

27
Le Temps des noyaux, in Parcles.
*. ,,Träiascä
!ara, finutul natal", in dialect provensal (n.trad).
333
332
 Debord, ,,intreaga vialä
treacä la infrptuirea ei, ar frebui sä producä ,,situatii" noi, frrir rlt' mstituie esenta wemii noasüe"2e, pentru
care ea s-ar dovedi a fi in mod banal repetitivä gi lipsitä de raliurrur societälilor in care se manifestä dbminafia
condt*t i:1"3:
de a fi. S-au dedat unei critici sistematice a vielii cotidicnr., pt"J"-.ff. te prezintä ca o imensä acumulare de spectaco.le'
dezväluind multiplele forme de alienare ale acesteia, faptul t:rl ;;;;;; .o*iitriu uiala träitä concret s-a indepqo': d:u:"-9
existenlaumanä se limita din ce in ce mai mulq in viziunea lor, la o i"orr"rn*e"30. Peste tot, reprezentarea se substituie lumii
. Äri*ai".u naturalä face loc unor con
drlii. hipnotice 'Ltxnea
simpläsupravieluire.Ceea ce spunea Mam in legäturä cu condiliilc
de viafä ale proletariatului tindea, de fapt, sä se aplice din ce in cc in.ltut sä fie ,,direct experimentabilä", in consecinlä'u.iala'
mai mult ansamblului populafiei,,societäfllornoasfe crepuscularc". ir*n1u concretä se d'egrade azä, devenind un "univers
;;"t". Imediatul dirpit- S. inttu*taza domnianiciodatä meai"njb:
Preocupali inainte de toate de relaliile concrete dintre indivizi, sä
iti naii""i"nre. Filosofia insägi n-a reuqit
sitrnfonigtii au vnrt sä reabiliteze subiectivitatea sugrumatä de jugul
eascä conqtiinfa,,teologicä", iar lluzia religioasä, .se
fo4elor sociale, economice, politice gi ideologice inerfiale, ceea 0c
titti. i" -odul'cel mäi material prin intermediul
le-a afas oprobriul mancigtilor de üoate orientärile, care considcrau
cä aceastädesconsiderare a socialului este specificäatitudinii mic- är"iri, irr*cit vechea alienare religioasä, care i-a impins
burgheze. Influenfafi de neo-psihanalizägi de tezele lui Wilhclrn rl'e oam"rri sä-gi proiecteze propriile virtuli intr-un dincolo
de lumea
Reich (de care se considerau influenlali numerogi oameni de stingl ä;;il; transforma in scindaria imanentä a omului
ai anilor '60), ei au chemat la dezlänfuirea neingräditä a tuturor ääää-i"t. a;"*" care existä intre lumea sacrä ci9i lumea
r
-1: a-!^ 1,,*^- oo^.ä hrtnee

; i'iteazäde acum inainte in interiorul lumii umane'

a
doringelor refulate sau estompate gi la eliberare sexualä. Iconoclaqt i L;i;;;"
viala päminteascä devine opacä
prin excelen!ä, s-au fäcut remarcafi prin acte provocatoare dc ,5#ilil;:;;;td",,,A.stfel,
inspiralie suprarealistä, cultivind in mod voit ireverenfa gi blasfemil gi irespirabilä."3l
(il numeau pe Hristos,,scursura din Nazaret") injurindu-i copios
'- in äc.i urri, in care certitudinile paradisiace nrivind exgansiun3a
pe cei care aveau ne$ansa de a le deveni cai de bätaie. economicä 9i speranta intr-o dezvoltare cantitativä nelimitatä a
Principalul teoretician al programului a fost Guy Debord. in pioJ"gi"i dorninun i.tcä, färä nici o rezewä'mentalul colectiv'
'nrUora ptt t dea deja eqecul sistemului, decelind cu
luciditate nota
cartea sa, Societatea spectacolului, scrisä pe un ton de marc
poate,
senior gi inf-un stil abscons, dezvoltatä inff-o succesiune de para- ll;r;ü; *ei cregieri economice care 'nna sä elibereze,t:.t?-li
grafe numerotate de o mare densitate, acest autor a preluat I ;üAtl. industriale ,de presiunea naturalä imputid"
permite se elibereze
gtafeta criticii pe care Ludwig Feuerbach o adresase alienärii h.AiuA p.nfr,t supravieluire", insä färä-a le '5ä
comerfului s-a.extins
religioase, extinzind-o la ansamblul arhetipurilor psihologice gi ;;;;;;;
.l' 09
lr gllutil4Lul Lll loi". Lst'e, independenla
De'fapt,
lur . vv t '
determinä' In
sociale. De altfel, Debord citeazä ca motto al lucrärii sale un , ;ü;" ansamblului econtmiei pe care acesta o
pasaj semnificativ din prefafa lui Feuerbach la edilia a II-a a e adevärat cä economia transformä
lumea' ea
, aararru in care "o
Esenlei creStinismului,in care filosoful german afirma cä,,epoca a economiei"32. in societatea specta-
transformä exclusiv in lume
noasträ... preferä imaginea in locul obiectului, copia in locul
originalului, reprezentarea in locul realitä[ä, aparen[ain locul 2e
Op. cit.,P.98. cap. I, l,
1967, $
fiinfei"28. in timp ce Feuerbach considera cä ,,falsa aparen!ä ,, La sociötö du spectacle,pafis,Errrchet{hastel,
öü öJ",k, 'nar.ut situationniste'
i" t S: t , era directorul In temationale
o. S. CuvGUo.a,
' cip.cit.,caP. I, $ 20, P. 17'
28
Ludwig Feuerbach, L'Essence du christianisme,ttadrtcercdin germanä de "32
Op. cit', caP. II, $ a0, P' 30'
J.-P. Osier, cu colaborarea lui J.-P. Grossein, Paris, Maspero, 1968, p. 108.
335
334
 colului, comerful a invadat cu
totul viala socialä, intrinscc
extrinsec deopotrivä. ;l
,,in rocurile cet, mui pulin inäustriuriruro,
gi firncf;oneazä chiar gi pentru fantasmele sale. Se imagineazä
supremafia sa este deja vizibilä
prin citeva märfuri comercialo. el. insä spectacolul reprezintä ceva incä gi mai profund.
vedetä gi, ca dominl{e'np".iumä este mai degrabä un Weltanschauung devenit efectiv, transpus
pnn int rmediur zoneror situ'ro
in fruntea dezvoltärii producti"itagiri- " ial. O viziune a lumii care a ajuns la obiectivare."36
Producfia capitaristä, care a t
ansto.mut fimpur rear,,,timnrrr
ciclic" al socretä1'or arhaice, rn
ti-t;;;udo-cicric.,, timp abstr:rcr, MAI'68
rafionalizat gi dectrpat artincial
nÄsäÄat in marfü , a unifi car rc t
qi.spaliul. Nemaifiind limitatä 1968.Atrecutdejaun sfertde secol. Cummai trece timpul./n
1r1."n:u Oe soci#gi ;;;;;;;,,.
ffiffir
lumii capitrarisüe esüe un uni i* boootä,Järär,r' tempore... Marea spaimä. Tinerefea dezlänguitä se amuzä
igi fabricä amintiri de neuitat jucindu-se de-a revolufia.
sfräzi sint ridicate baricade din pietre de pavaj. Oameni seriogi
Acumularea de märfuri produse
in seriegi destinate spaliului bili, care nu sejoacä, iqi indeasä lingourile de aur gi
abstract ar piefei, pe. lingä
apr"i .al^ärstrus toate barierere forte in portbagajele frumoaselor lor magini, scäpate cu
regionale si lesare toate r"rt
$i i.1iit" *rporative ale Evului curatädin focul aprins pe rue Guy-Lussac, inainte de ademara
.*:
-enlineau calita"" p-r"A"qi" i artizanale,a dizolvat
Y:11::
gl autonomia gi specificitatea regiunilelr+. gose4 spre Elvefia. Ca prin minune (?), exact inainte de ,,zaver'ä.',
transferurilorde fonduri fusese desfiintat. C.R.S..: S.S.!
Urbanismul rnoq"T, dezvoltare ile au cuvintul. Lirismul rupestru elazenit. Dionysos pe
logicä dominafiei absolutc a
a
puterii, pune astäzi stäpinire Sainte-Geneviöve. Zi gi noapüe, fiecare igi incearcä puterile
ceea ce a rämas di'
"rupräät
spaliul natural, pentru a-i r"ptoi..äin
Äotorr, astfer incit acestir dialectician, luind cuvintul. Man<, Lenin, Trofki, Mao gi,,Che"
sä devinä,,propriul au douäzeci de ani. Defiläri. incäieräri. Spitalul Beaujon.
säu decbr...
concomitent la lichidarea oragului
Am;ü;r"
teritoriului conducc prim-ministru dezavteazÄ acgiunile poligiei aflate in subordinea
gi la dis'tugerea satelor:
mul care distruee oragele i".onrtiori.ä ,,Urbanis_ ... insä numai post-factum. Greve. Neinlelegerea Renault-
ruralä"35. in ziuä de azi,ioeea
,oi de zonäpseudo_
Un Partid Comunist cuminte ca o fotografie. La Nanterre,
j andarmi ai narurii.. se
oe a-re .är..i
!äranilor rolur dc ii ireverenfioqi, färä respect penffu hermeneuticä, igi incoro-
,

Sä precizäm, in
inscri e ;;rl; ;eagi direcf ie.
decanul cu o pubelä. Baden-Baden. Doi generali se inflnesc.
concluzjr, rp..iu.olul nu constituie doar
,,abuzul unei lumi a riT{4ri "a
pr"ärrrii.f"ricilor de difuzare in mai intä dat dispärut riscä o reapari$e. Grenelle. Reaprovi-
masä a imaginilor,,. Fä1ä inaäLfa, zionare cu benzinä. . . $i, cum totul se terminä cu alegeri in aceastä
audiovizuarurui gi agresiunile
,J.ira.if. permanente ale
neguvernabilä gi, totodatä, indrägostitä de ordine gi autoritate,
prtii.;"..l"stiruie un imperiu ar
imaginii' Imaginalia olur"i
imagini decit reugegte sä creeze. -"i"m priniit" ain r*t"rior mai murte
'a;;;;", '6 Op. cit., cap. I, $ 5, p. 3.
acesta nu mai este ' C..lt.S. (Compagnie Röpublicaine de Söcuritö): abreviere pentru Compania
stäpin asupra universurui sau
oniric- ö"tt*p*r de prat-ä -porter Republicanä de Securitate, unitate de elitä a Ministerului de Interne francez,
---- destinatä menfinerii ordinii qi linigtii publice gi avind inclusiv atribuliuni de
i)o^n ci.t., cap. rr, g 42,p.3t. represiune a manifestärilor violente de protest, extrem de activä in momentul
cap. t65, p. 137. revoltei din mai I 968 din Franla, de unde asocierea peiorativä pi reprobatoare cu
äo^n
'" "t1,, cap. -VrI, $
up. cit., VII, E fil,p.l+1. unitälile S.S. ale regimului nazist german; ii desemneazä, de asemenea, pe membrii
acestor unitäfi. (c/ Larousse) (n.tr./
336
337
 Africa' violelte marufestaf;i
puterea, instalatä prinff-o enormä majoritate la plebiscit, iegind crr rile s-au soldat cu trei morli' in
fo4e intärite din aceastä incercare, reincepe, cu discrelie, o pru- iä" i* :ingqf- :
f" 4 aprilie, la Addis-Abeba Incr-dente
dentä migcare de tirtre cätre insorita zide azi.
"*
fo" in S.rr"gal, in timpi protestelor 9i grevelonrniversitare'
cunoscut o mare eferrres-
Explozia din Franfa, din mai 1968, migcare a cärei amploarc iatif" aio.q,rg*u" umoc ii runisia au
martie'
pare sä-i fi surprins enonn, inclusiv pe actorii säi, se inscrie intr-urr rtä a tußurarilor in februarie 9i
val de agresivitate revendicativä a tinerilor din lumea intreagi\, [;ä;d;;;; r*J'a se vadä cu claritate caracterul
simultane, a cäror
impulsionatä de fiecare datä de tineretul studios, de la Berkeley ll ational al tuturor acestor revolte, aproape
Djakarta, trecindprin Praga gi Vargovia. in Olanda, dupä agitalit ;*ffi ;t;ä'i., ä'a r"o"tal erod:si:-"Y::::":
e' bo gate sau särace'
::X:
declan$ata de migcärile ,,Provo" din Amsterdam impotriva ,,cMliz:r- ff#ääi r"-ilo." g" rume' Toate in!ärilVe;t' a f"" d:yi1ti
fiei de consum", in vara anului 1966, numeroase manifestafii impt> fost atinse de acest uäf'ot"ttutar'
creatoare a
triva räzboiului din Viehram ale studenfilor gi profesorilor au avut ,"* a" consum, bazatäperisipä 9i nedreptate'
se t:Y:9"^1
locin1967 gi 1968. in Germania, studenfii de stinga au provocilt iri-""ttr"*lui material ii int"it"toul' in Est' ideologic al
incidente la congresul social-democrat de la Nürnberg . La 2(l l de expresie 9i se contesta totalitarismul
martie 1968, 10.000 de studenfl aumanifestatimpoffiva imperialis- i Jui iu prr,.r". latitt din Sud
se revoltau ittp"*1$::;
american' Peste tot' se observä
mului american in Berlinul occidental. in aprilie, dupä atentatul rilil;;ui "'i.p.ti"rismului facto" t-":fb-tl1'
impoftiva lui Rudi Dutschke, au avut loc violente manifesta!ü impo- blasi conflictiot. g.tetu, ' O solidaritate "de
tiva concernului de presa Ringer. incäieräri la Berlin gi la Frankfi.rt. xffi ;'.;ää,.fd"i;il;or,peplanna.tionateiinternalional,
Un student a fost ucis. Agitalia universitarä s-a generalizat in Spania ädedominaliug"tru1i.-if recta"t19'1tn"q".1,'lTg1-5
*u',ä'f,riiä;;;i"l''ts*ranatiyiiauinterpretataceastä
franchistä, in ianuarie 1968, ceea ce l-a fäcutpe Cadillo sä spunä,
la bazi revolta imnotrla
rn1ry1
cu ocazia primelor manifestafii ale studentilor: ,,Nu-i nimic, frebuic iscare ca avin4 lo -oO "tt4iuf,
se petrec adesea
sä fii minz inainte de a fi cal". Condamnarea sociologului Alfonso l"i.;""1.'altfel curios faprul cälucrurile
in care
Comin. Shrdenfli au demonsffat la Madrid, Barcelona, Salamanca, iä".üui -"0.1 ca qi in mediul familial' ""t"1gf:,t-t^:l
Sevill4 Pamplon4 Granada Univesitafea San-JoaquindinCompostella ilöäffi;;];p'ä; din parteabunicilor: in' 68' tinerii
a fost ocupatä. in aprilie, universitä,tile din Sevilla gi Salamanca au enfi, aflali in conflict cu autoritateaparental:
tt"l*Ti
1-::
fostinchise. in Italia, numeroasele ciocniri intre studenli gi polilie ;##;;;;;;;; ä;t revorä' räcind rererire ra "mati
upffiä cu aproximalie generaliei bunicilor
s-au incheiat cu aproape ffei sute de ränifi. in larite Ain estul Ewopei, r"J' tpiti*"fi,
ienin 9i rrof
manifestafli gi confruntäri cupoliliaau avutloc inCehoslovacia, in Marx siFreud (mariiUarUoqi;, tY::|:*::l
octombrie 1 967 gi in Polonia, in martie I 968. in Japonia, confrun- fJ#ffilfäJär'i, iu' öü" G-uev.ara' ie rrate mai mare)
de
tärile extrem de violente intre polilie gi studenli s-au soldat cu po*"ittt iot po"1ii Sorbonei qi toate locurile
ftnpodobeau
"r,
numerogi ränifi, in luna martie. lncidente la Tel-Aviv. unde,,ta[ii" fuseserä evacuaP'
se afla o generalie tinärä'
Nici lumea ffeia nu a rämas mai prejos. in lndonezia" amlnarea
a La originea tuturor acestor evenimente
inchisä'
alegerilor a provocat manifesta,Li strrdenlegti, la 18 martie, la Djakarta. *i;;äo p-n Ooti"p de schimbare' intr-o lume
(in
America Latinä a cunoscut o perioadä de fierbere in intervalul martie-
"Oa in tutt
ingustä, nein"apatou'1,
**atnpbunurilor materiale
;;J de gäsit alt cuvtnt)
aprilie. La29 martie, studenlii au manifestat la Rio de Janeiro, iar occident!) era itt"ftä ä ,,spirituaf (dificil

339
338
 anarhismul' diseminat
vertiginos, int-o epocä in care vechile re,tete religioase gi ideologico : la evenimente irr mod individual,
nu mai dädeau rezultatele scontate. ;il;fi ;pärutofi cial,caotganualte'dacäexceptäm
in ceea ce privegte situa,tia din Franfa, s-a dorit punerea lu ai U zzmartie, a lui Cohn-Bendit'
punct a unui invä!ämint superior de masä" insä cu mijloace materialc
derizorii, infr-un cadruinvechit, preväzut laoriginepentru o micll ECOLOGT$Ttr
elitä intelectualä, de unde o scädere inevitabilä a calitälii acestuiu
gi o degradare dramaticä a condiliei universitare devalorizatc, ecologiqti regäsesc
scoasä in eviden!ä cu mare luciditate de manifestul D espre mizeriu ru-veniti pe scena politico-socialä, militanlü
ilfe*a ,a qtit, traiilia spiritului lib*1T'
B1ttlTtt::,1::1t1
din mediul studenlesc:,,Distribuitoare de <<culturä generalö> in ai
n, däcit in privinla apärätorilor intansigenlr
folosul claselor conducätoare, diversele facultäf qi gcoli, incärcatc jocului
"ri",rufuti6
ui- cei care refuzä in moä categoric
sä infie in relelele
incä de prestigii anacronice, sint transformate in uzine de producfic
ecologiste constituite cunosc
rapidä de cadre inferioare gi medii"37. Obnubila,ti de cauzelc ic, intr-o lume in care partidele
secundare ale acestei situalii, studenfii ftancezi i-au tratat pc sciziuni, lupte ilrfie tendin{e,
conflicte inüe nerso,ane,trlll$
pun in fa1ä
,,rnandarini" drept lapi ispä$itori, inf-un context a cärui complexitatc ;ü;;ö"erilor altor partide politice' care le
ü depägea cu mult atit pe unii, cit gi pe ceilalli. gicompromrsun.
ipoteza gxistentei ynol
S-a spus totul despre originile migcärii din mai-iunie '68 din stä mai multe elemente care ingäduie
in primul rtnd' la cei mai buni
Franfa. S-a avansat inclusiv ipoteza,,complotului". Unii au väzut .ti intre ecologie 9i anarhism'
in aceastä revoltä mina CIA, care incerca sä ,,destabilizeze" o ;;il;ü;i-o-i'p o""t*atä de a se m'it*' ?1"1,'.y';,Y11
[ardalcärei gef de stat era difrcil de manipulat. Sä nu uitäm cä i"r-liua""u"ttonainafararegahlorpoliticestabilite'direct
guvernul francez era singurul din Europa care condamna in mod parlamentare'
f*a u *ui trece prin medierea instanlelor
.r'r
oficial räzboiul din Vietnam. Dupä spusele lui Serge Hutin, cu ä;;;;-it""ernämentale,consideratt?.ftjt:o":ttl11'
ocazia arestärii unui student contestatar, asupra acesfuia s-ar fi
,ä;;";;"""hiar ostile' Ceea ce nu impiedicä' bineinples'
gäsit o sumä atit de mare, incit s-a emis teoria conform cäreia legale si apeturi
unde este cazul, declanqareaunorproceduri
banii respectivi ar fi fost destinafi finantärii revoluliei3Tbi'... poate' de asemenea remarca
abuzrxilor puterü' Se
impotiva
in cursul acestei perioade de anarhie generalizatä,, este dificil volunlariatul anaratoritll
,.iä,"u, nonprofesionalismul 9i
de reperat amprentamigcärii anarhiste propriu-zise. Cu siguranlä, (din ce in ce mai rar in
[-ÄL;;"41" rareori castei politice
*tl.rr"t.ri., de asemenea' relevatä ptt::lfi:.i:P:
drapelul negru a fluturat cu vigoare in mai-iunie, insä se poate
pune inftebarea dacänu cumva eravorba de o prezentä mai degrabä
caracterul concret al acfiunilor
simbolicä, destinatä sä se aläture complementar steagului rogu. ffiJä;ö;;t;ä ei

intr-adevär, in mäsura in care este neindoielnic cä anarhigtii au i*Ja" a.cianqate intotdeauna asupraunui subie"lp:t"l:
"i,pt"*t"-trt nucleare - 9i direct la fala locului - la
ää;ö, valea Claröe tT f:lt:
Av.^c.La Serre-de-1"-F; ;; toara' in
37bis
Hutin (5.), Gouvernements invisibles et societes secretes, Paris, J'Ai .I"
Lu, 1971, p.303. cum este ea inleleasä de cätre
37
[Mustafa l(hayatt], De la misöre en milieu ötudiant, considöröe sous ses
;öä;r"j ii " ti.iä, a$a
aspects öconomique, politique, psychologique, sexuel et notamment intellectuel logiqti, presupune p""t1t-u Ju p.untl I :Tl,*::::1:
et de quelques moyens pour y remödier, de membä Internationale situationniste din simpli cetäleni grupali in
gi studenlii din Shasbourg, Paris, Champ Libre, p. 7. ;;il;;;a^icätuitä
341
340
asocia,tii autonome (societä{i de apärare a naturii, colectivitäfi do toat€ acestea, prin forfa
lucruritor' toaT Pllt1:::::::"
puncte critice {ärä intoarcere'
opozanti la proiectele autorutiere, asocialii de cartier, asocialil rctzä,inzilele noastre' in
comunale gi culturale etc.), care sä facä front comunin vedercn lunge s.-r urtsrrrvrvzv
ajungesä-iingrijor*'p"i'"rq jl:"^::T1?l:::"n*:
ecologice
indeplinirii unor obiective precise, incercind sä impunä autoritä1ilor tä responsabilitatea tu;;;;*l"r catastrofe
e atit pentru
;;;,;"" e face ca astÄzi s1 nu se
11 y.*,. oene,ral.
general'
alternativele lor. Este vorba, agadar, de interven{ii populare libcrc, bq*ra in
äfffifftä;;;;;t"i";; ;" carycidental
"
ry
t*aää.t"ttr" t tr"*;;ä
sub formä de curent critic de acfiune gi ca opinie organizatä irr
: * *i: i:
oc e
p
mod autonom in gestiunea sociopoliticä, altädatä apanajul celor
li.:"tä#;äpJräupunidelor'cares-easeamänäintre
alegi. Iatä suficiente particularitäti, care conferä in mod efectiv
al v4rvr rv! sY'
u u rt inrtnqaeri 0;
mulL gi
mai mult vr ar
migcärilor ecologiste o alurä libertarä. t*it aceeaqi' E mai gravä'
"aro"oiJt'*JeinesL
: electoralä- Miza nu -ul
in Europa, refuzul de a accepta organismele modificate genetic ale cond$ti t".:Tl"^t:1til""
(OGM) ilusteazä perfect ftesäririle instictului libertar in fafa puterii .
Nu atributele occidentale
in timp ce responsabilü politici, mereu supuqi puterilor economicc ;i läiä;#ä:il"h;;;'orinsäeilxisllntaumanitarä'
uie mui Aemetgf,t:::nt:1"?ii:
indusfriale, acceptau gi cäutau chiar sä impunä cultura organismelor ei biologicä in
"e"u "e
modificate genetic, intoducerea lorpe pralä- färä mäsuri de precau[ic äl'::"*ää:;äö;t*lalplanetei'aerulderespira!
prealabile - a fost fünatä doar de voinla consumatorilor. lffi ;ä'""-4#;;;;*'d*"':tr51T:::::T':T
Aceastä reaclie neagteptatä se explicä prin congtientizarcir ffifröäöääö;"d,'",[:fl ä$]l5i:;fi
complicitä1i
gi a
ivitägii a
colectivä a primejdiilor pe care o atare practicä tehnoagricolä le-ar ^
intirnolat , _: -, ^^^ ^rrn s-a
putea reprezentain domeniile alimentar gi sanitar. Deci, ,,färä l?ä:'.ä;iä';;;;;;;Äsocial'aeacums-aintimplat
OGM-uri, nici in cimpurile noasfte nici in farfiriile voasfte", dupir
cum afirma, cu hotärire, Josö Bore, iniliatorul rezistentei. El gi
tovarägii säi nu au goväit sä treacä la actiune in cea mai purä AI\TIGLOBALIZAREA
tradilie anarhistä, distrugind seminlele gi orezul transgenetic,
sovietic
därimind un local McDonald's, in Millan, sacrilegii care le-au adus dezintegrareaimperiutui
Dezechilibrutpolitic provocatde
autorilor lor, se pare, condamnäri penale consistente. ,tuttto' Jupiofitt" " i"
iatmrnallDcf
isat "P"ü-:i::t$li*"":
minä lib"raa"-'"'"***5ä,"*lo,unitea^leRmencü'Dialectica
Probabil cä neincrederea in inovalia suspectä a permis sä sc i mondiale sub ,,baglret
evite pericolele pe care OGM-urile le-ar pute a reprezenta- pinä Vestincefnd sä tunc$oleze' neocapitafismutlg::t:t"H"3
la proba contrarie - pentru viata gi sänätatea consumatorilor. Mai lT:ffiäffi äffiö;-ä ;"i':T''s"le exterioarä' sä
mult, hotärirea maselor, care a ficut putearea politicä sä dea inapoi, presiuniinvedereauäif!:Y::::?::11:H:";"f::;
a dus la indepärtare4 cel pu$n in mod provizoriu, unei alte primejdii illälHLä;i'ffii;;iä*'",'+r.''säintreirnacest
pe care publicul nu o observa. Era vorba, nici mai mult nici mai äöffi*"r ;"a"ä !;e"-T "'.'. * 1';LTl#l
*'i suprastat ffiT
mondi ar' ci mai
pu1in, de dreptul pe care gi-l puteau aroga marile firme ale industriei #j"'ffi:ääliää;;fi
agrochimice internafionale (Monsanto, Novartis etc.) de a obline etä cu crearea,rn.' ötuni"1t u t"t"*tl"t:l::"^1:t-t1"":
brevete pentu seminlele OGM qi de a deveni,astfel,prcprietarii ff"-j;:rlä::äffi #ffi;-nrnclioneazämaibineeiintr-o
-maniera
!
lumii vegetale vü! mai Pu,tin sesizabilä
343
342
 Fa!ä in fatä cu perspectiva unei lumi unidimensionale total
mercantilizate in numele ,,progresului", nu este de mirare cä, in
cele mai diverse puncte ale globului, s-au manifestat reaclii a cäror )0v
violen!ä este pe mäsura a ceea ce ne agteaptä. Este demn dc
remarcat cä migcärile sociale de anvergurä (mari greve in Franfa,
in Statele Unite gi in Coreea de Sud, lupte ale !äranilor pentru
Anarho-caPitalismul
pämint in Brazilia, acüe contestatare ale ecologigtilor radicali) incep
sä se manifeste exact in momentul in care se pune la punct o
politicä mondialä de ansarnbhr, sub impulsul instiflrfilor capialisrnului PIJNCTEDE PLECARE
financiar internafional (Banca Mondialä, FMI etc.). Pe lingä desemn"$*'
surprinzätoare'
caracterul revendicativ propriu luptelor sociale 9i sindicale, acestc Aceastä denominafie, oarecum
vaste migcäri au luat adesea un caracter activist asumind wrspirit rent de gindire .*.
u t""o:cut^- 9i cunoaqte i::;1,::::
sint cunos-
ofensiv neobignuit. Rämase tn afard,la distan!ä de instanfelc ä. irnp"o*ra in Statele Unite' Anarho-capitali$tü
politice gi birocratice oficiale, aceste manifestäri populare ar fi i si sub numele de ,Jiueriarieni"
t1Y,"ltb:ryfl:l^:l3l;*rilltl
a/ü eralistrrului economic clasic
stirnit firä indoialä mirarea unui Bakunin, prin natwa lor radicalä
",ut#ä;Ltffi-;asociere
individualismul etic$t p;ii'it' Altfel spus' ele igi au rädäcinile
gi prin alura lor libertarä. Manifestafiile antiglobaliste din Seattle,
Nisa sau Genova gi-au extras forfa din sentimentul premonitoriu tul de adinc infiPte in trecut'
ca o globalizare a economiei, in loc sä ugureze gi sä multiplicc il tö; iv -r'i' f,"i: :1il'11?:: :*t#
1,', ä cout ur m
evirnd
relafiile umane internafionale, aga cum sus]in unele voci ale unui :äöääi;;dt';;;i" in "a'" t"u"ie sä ai incredere'
pretins libeialism cu vocafie totalitar4 risc4 dimpotivä" sä ne inchidä isubstituiproiectede'tt"'"ttout'uttiltti"t"-t::t:,T.-L?i:l
intr-o lume frrä porli qi ferestre cätre exterior (ar exista incä, ;*""oaie'citdespreeconomietüliberali
ät:#"jr#ffidetimiäide
oezi, aceqtia s-au
teoriile pesrmiste
oare, in aceste condilii, unexterior?). in unitatea ei monolitic-
ideea armoniei prestabi-
-a,!ly:y::*:
carceralä, aceastä lume n-ar fi nimic altceva decit lumea economiei. ftTffi;ää;ö;tpropriu
g*tiui ;titor äuu a" uttt"l, una dintre hlTli
Leibnitz
de a lui i$i
De unde gi sloganul migcärii de antiglobalizare:,,Lumea nu e o (1849)'
marfä!". Armonies e"ono*iqu"i [Armoniile economice]
Ca replicä la tendinlele de globalizare ale capitalismului, ftebuie #ö;;d*ir*.,ri"io'i"ql"1:"*"Tl*t'lb^":t::m1
Ei considerä cä oamenii sint
spus, inconcltzie, cä existä astäzi o conhagreutate,,rnultinafionalä" *""i;;äi;;;"la-.iii"rt'
la mondialism. Prin prisma migcärilor pagnice sau violente care se (1694'1174)' doctorul
succed in lumea intreagä, se inüevede o revenire a fo4elor vii ale " Princtp"lt teprezentanli: doctorul Quesnay
rmneidePompadour,""'"äi'i"'iä;44,t*13i':1ig::).Tr-T:i1l
anarhismului. ffi:ff saPlrys
ötlltlit'äi"m;:i"r"'"i"8ranivicre{;;;;t"f
iocratie ou Coistitution essentielle
dt ):ää;
lucrarea
Äi"i.s"* ou g""" humain (1761)' .
-
cf. Frederic n"'t'"' ii'äö i - iiiatr a**',l2YYi :2:T:' f"i##'i;
j3ecr'Fredenc""'"*;läti;;ö;ö;;1iis6-rsozl'Detatibertödu
re

i:'I855, a 2-a editie 1862'

0'
itt ttt i ^.", d"illaumin, I 845' prima eddie' 183

345
344
 libertäti' cäci
sint incapabili sä modifice legile naturale, ca pe cele caro rtiva tuturor, ci mai degrabä domnia adeväratei
a fi incredinlat
gxemeazäviala societäfilor. $i chiar presupunind cä ar putca sä vorbu de o stare in.*ä fr.r*" se descoperä
posedä in
le schimbe, ei ar avea tot interesul sä le menlinä gi sä le conservo, ,roqi, p.n *
a-gi apära toate drepturile pe care le
in starea naturalä" dr.eptul
infucit acestea sint bune prin ele insele sau, uneori, sint cele nuri iunouf , .u ni4e in&viaula' De fap!
nativä a
bune cuputinfä. inOeäecit dL übera initia,tivä 9i de spontaneitatea
sa
Un alt punct de plecare al ideilor libertarilor este individm- ri subiect, färä intervenlia nici unui arbiraj 9xt9n9r 9a1
lismul,in special cel de tradigie anglo-saxonä, in spiritul lui Johrr ;;;;ifuepturile naturale ale tuturor, substituindule o
Locke (I 632-17 M),care vedea in proprietatea privatä unul dintrc comunä obligatorie. in optica libertarilor'
ul Ttfel d: üan:fer,:
r----!--:t ooonfial inerente natunl
^- esenlialee inerente natUnl
drepfurile naturale fundamentale, conserv area proprietäy i k r ile suveranului, al drepturilor
general
aparind-i ca fiind adeväratafinalitate a societälii civile. in fapt, ie a individului ca subiäct, innumele
unui interes
cele dinumrä o simplä qi vulgarä confis-
fiecare incearcä sä-gi menlinä drepturile naturale, adicä ceea cc ä"noit, ,"pr"zintäin
cate'
posedä la propriu: viafa, bunurile, libertatea. Instaurarea rapor- Lu o ptiuit. mai atentä, dezordinea 9i insecuritatea'
stärii
turilor de societate nu are altä origine. in aceste condilii, cum sc tui Uobbes, sint in mod necesar caracteristice
poate accepta faptul cä guvemäminhrl, care a fost instituit de oameni, * p"ttu n -ui degrabä täsäturile organizärü,p"ttllll'^"1
nedreptäfile 9i
prin conbact voluntar, in scopul protejärii drepturilor lor naturale lu imurile sale autoritare irenaouiet", revolu;iile,
civilizaSa' Se pare cä oamerul
via[ä,,laproprietate gi la libertate, igi poate folosi puterea pentru a ,oio.iriL irsolesc in mod fatal
"ur. primind in schimb un
viola aceste drepturi naturale? Dacä lucrurile ar sta aga, ar insemna iäü"if" paradis,-rl libertä,tii naturale'
cä el aölioneazäincontradicfie cu rafiunea sa de a fi gi cä, prin bm, e drePt, organizatinmod savant'
al
asta, aflindu-se in conflict deschis cu societatea, provoacä prin ,,Ctirturr"'a. Irloünari (1819-1912), care a fost director
aceeagi migcare intoarcerea oamenilor la starea din naturä, aceea 'nrnal des öconomßtes [Jurnalul economigtilor], este considerat
acärei disparilie constituie misiunea gi scopul instaurärii sale. in Pentru el, individul trebuie sä poatä
ipri-"i **fto-capital'ist'
viziunea lui Locke, drepturile individului sint absolute. Cit desprc ä"pr"e intotdeauna in modlibeldl neloall *:,b-11n1:
guvernämint, existenla sa nu se bazeazä decitpe un consens. El ä_il*u"g.r._*r"rr*incadrulproduclieif ündinevitabil
nu reprezintä decit un mijloc de conservare a drepturilor impres- ;. i" ttil.a sa, nu existä nimic care sä nu poatä fi pnvaizat
criptibile ale indivizilor. in ultimä instanfä, rämine la latitudinea ,cf.rsiu pofiEa 9i
justiSa- cäci el considerä cä oamenü sint capabili
poporului, adicä a ansamblului indivizilor semnatari ai pacürlui social,
;;;";i"u"..u ji-et*äcaeistatulin::!::L:Tt]*:,T:
regile naturale, inläturindu-se obstaco-
sä judece dacä gi in ce mäsurä suveranul igi depägegte limitele dc ;ffi;tJ ;,.,.rpr"," mai atgs' evilnn9]]l
putere gi igi extinde abuziv atribufiile, iar poporul rämine liber sä [enaturale ce apar in calea-acliunü lor 9i,
tragä de aici toate concluziile care se impun; revoltindu-se, chiar pentru ca. situalia omului sä se
i"g*.u a" obsLcole artificia'le,
dacä o considerä ca fiind necesar. L,ffiaf*t"a, ajungind sä fie'proporlionalä cu progresul
in utopiile lor, anarho-capitaligtii reiau opozif;a pe care contac- ii 9i ul ittdortriei sale0.
tualismul clasic o stabilise infte statutul natural presocial gi statutul
,,civil". insä, spre deosebire de ideile lui Hobbäs, pentru ei, starea ;Zrt"t d" Cl,utLr Gide, Cour s d' e c ono mi e p olitique, P
ais,Sirey, I 92 I' p'
nahralä nu e o stare conflictualä prin definilie - räzboiul tuturor ,28, nota l.

347
346
 pentru cei care l-au incheiat
sPooNER $r STATUL-GAIIGSTER4I ales, el nu poate functiona decit
caz' Constitulia tlr *9tpl:
od efectiv. Se constatä cä, in acest
pretinde a fi valabilä
Lysander Spooner ( 1 808-1 887) este, firä indoialä, cel care so nici una dintre aceste condi,tii' Ea se
apropie cel mai mult de ideile gi atitudinea anarhigtilor. Jurist dc
'I"tän"p"rulim911n,-,":"dili1-1ff 1"":,:::*:#
formalie gi de meserie, el a vnrt sä demonsfteze, prinü-un ra,tiona. li" *äi äinoriali infime' intrucit cei care au elaborat-o
ment riguros intr-trn plan strictjuridic, caracterul ilegal gi criminal üä;;J;ii,',ip,ira.l'salenupotav'ip"t":.*:Y'^t:i'
a fost consultatä' La ori-
al statului, demonstra{ie efectuatä intotdeauna ,,conform generoa- ä;ää;:ä;;;;;" aceasta;u
sä-i oblige pe descen-
selorprincipii ale dreptului gi rafiunii", expresie care revine constant öttp"q" i""o""*U nu aveau drephrl Unii v,or
in demersul säu12. ii"tia taiasca sub aceastä lege constitulionali'
Constitulie apostulat ca.subiect al
impunerilor
Spooner incepe prin a-gi pune intebäri asupra valorii Constitu. oat .at tp*,i* ca
,tiei StatelorUnite, despre a cärei legitimitate se crede, de obicci, ;""rt"*i"f" poporul Statelär Unite din toate timpurile'
cä poate fi justificatä prin caracterul ei contractual. Din päcatc, ;i;;;.;t;*ä moralä' La acest argument' Spooner
remarcä Spooner, confactul social nu are nici un fel de validitatc cä un grup oarecare de oameni,
träind ho,T-"1111
juridicä. in fapt, pentru a fi valabil, un conhact trebuie sä fie libcr *" *
r" fi"i drept de a crea o persoanä morfäperpetuä"
pe milioanele de indivizi
consim,tit de pa4ile contractante in persoanä, desemnate in mod ,ilä sä-i includäpentru totdeauna
se supunä unei legi
nominal, sau de cäte cei numit' prin procurä, in mod legal gi explicit, iifoi rrii o*", ottgindn-i pe ace$tia sä
sä le reprezinte pe acestea. Contractul trebuie scris 9i semnat, boratede a$ii, frräconsimtärnintull"t: .
Proudhon insistase deja asupra acestui aspect: ,,Contractul social lloate ;t ilsieritatea
^
s-a inclus ea insäei' in t"* 111T:"I:
trebuie supus dezbaterii libere, trebuie acceptat in mod individual p.t**a moralä, recunoscindu-se in ea' Se poate face
gi semnat, manupropria, de cätre tofi cei care participä la el"ar. ;';;;;"'",inff
lprgsupurglli, ucitvedem:ap:pdlli5l:'-lt:3tf
llllruwrL Yvsv!^r-v* rvr -- -'
nu avem de-u fu"t ttt t'n acord
tacit? In
iä. in ,u^f acesta,
ar
lnainte de a ne räzwäti, nu ar fi inutil sä recitim... Sf. Augustin. Iatä cc ä-**,o, scrutinurilor care au avut loc conform.Colt"T.
.a u""t"a nu au putere de obligalie
nici
scria, in secolul al V-lea, episcopul d'Hippone: ,,Färä dreptate, intr-adevär, cc ;äö#;;;;;ra lult tlTtii;'T|j".1
sint oare regatele alüceva decit mari bande de hofi? $i ce este o bandä de hofi, dactr
ütip"p"-r"i ei nici asupra indivizilor in
nu un mic regat? Un grup de oameni, comandat de un gef, cu un pact social
recunoscut, cu conventii care guverneazä impä\ealapräzü. Dacä aceastä bandä
filäiläaä;;il;;t"""ele care voteazä ei exclusiv
comparalie cu numäruI
funestä igi recruteazä räufäcätori gi se inmulfegte pinä cind ocupä o tarä, sc entul in care acestea voteazä'Or, in
mod efectiv nu
instaleazä in posturi importante, cucere$te orage, subjugä popoare, atunci i;i är f"*itoti ai unei !äri' cei care voteazäin
arogä fäfi$ titlul de regat, titlu pe care iJ asigurä nu renunfarea la cupiditate, ci
:zintä decit o foarte rlabä mino'itate'
in plus' scrutinul frind
cucerirea impunitälii.'Za Citö de Dieu, I\,/,4, traducere nouä de L. Moreau,
care dintre indivizii care voteazä
sint
edilia a 3-a cu text latin, Paris, Lecoffre, I 854. ääö;;ililrr*
a2
Lysander Spooner, Outrage ä chefs d'htut, urmat de Le Droit naturel, i.ä"t""tit'a.faptConstitu,tia,astfelincit"l"g:"tlli::i::
voluntar'
traducere din englezä de Jeannie Cartier, prefajä de Michel Desgranges, Paris,
Les Belles Lettres, l99l ; titlul original: No treason The Constitution of No
.ä.eä."ista weun individ care sä o suslinä in mod t::*:1
- ä*pt" pf impozitelor, nici asta P Tptt"iln:
Authority,Boston, I 870.
a3
Proudhon, L'Idöe de la rövolution au XIX siöcle, studiul al IV-lea: ,,Du
""
ff,rä ffiä*t*';ä ar in mod liber. Pomind
fi suslinut
o criticä a fiscalitä'tii
principe de l'autorit6". la aceastä premisä, Spooner intreprinde
349
348
a$a cum pu,Lni revolufionari au ficut-o. Teoretic, toate impozitelc
se plätesc in mod voluntar, prin consimlamint liber. in realitatc,
Spooner considerä cä guvemul aclioneazä ca un bandit la drumu I
mare care ar spune: ,,Banii sau via{a!" . E adevärat cä guvernul
nu mä pindegte in pädure, ascuns dupä copaci. Nu imi golegtc
buzunarele sub ameninlarea unui pistol. Asta nu inseamnä insä cä
el nu se comportä caunho!gi incätntr-o manierä multmai lagä 9i
mai ruginoasä decit flharul. Cäci unbandit la drumul mare igi asumä
personal responsabilitatea gi pericolul pe care il implicä infiacliunea
sa. El nu pretinde cä ar avea dreptullegitim de a imi lua portofelul,
spunindu-mi cä banii pe care mi-i sustrage vor fi utilizafi de el in
interesul meu propriu. El nu incearcä sä parä a fi altceva, decit un
hof gi nu se prezintä ca fiind ,,protectorul" oamenilor pe care ii
devalizeazÄprin for,tä. $i apoi, dupä ce mi-a luatbanü, nu continuä
sä sefnä de capul meu, pretinzind cäimi este ,,suveran" legitim gi,
din aceastä posturä, dindu-mi ordine qi tratindu-mä drept rebel gi
dugman al patriei, dacä refuz sä mä supun lui. Or,
procedeele tilharilor gi asasinilor care igi spxn guvern, spune
Spooner, constituie exact opusul celor utilizate de banditul
izolat [...] Spre deosebire de bandili, acegti oameni din guvern
nu se dezväluie ca persoane individuale, gi, in consecintä, nu
igi asumä personal responsabilitatea actelor lofa.
Guvemul nu e decit o abshacfiune. Ca urmare, nu se poate
incheia nici un confract cu o astfel de,,instanlä incorporalä". Nu
se pot angaja obliga,tii fafä de o entitate imaterialä. intrucit nu are
habar cine sau ce se ascunde in spatele aceeace poartä numele
de,,guvem", contibuabilul nu gtie, in definitiv, cui ä plätegte impozite.
Totugi, acestpresupus contract, a cärui legitimitate gi valabilitate
n-ar fi acceptatä de nici o jurisdicfie, aga cum este el aplicat de
cätre guvern, servegte drept pretext pentru spolierea a milioane
de oameni gi pentru a dispune in mod arbirar de libertatea 9i viafa
lor, prin intermediul unor indivizi ,,care sint scuti,ti in mod explicit de
a Outrage ä chefs d'Etat,pp.54-55.
350
ce responsabilitate in ceea ce privegte felul in care se folosesc
persoänele gi bunurile incredinlate lor"4s. De fapt, nu prevede
^: -^--^-^ +^-+; -
nstitugia cä membrii Congesului - senatori 9i reprezentanfi
au obiigalia de a da socotäalä de discursurile 9i voturile
lor in
^1.l. ^-^^-xO
tJgiior pe care le- elaboreazä? Altfel puterea rle
^l+f^l.^"ospus, -rrforpq
t
de a
s"änain mäoileunor indivizi eliberali de orice responsa-
tatefa!Äde modalitatea in care gi-o exercitä'
E adevärat cä aceqti oameni au depus un jurämint, legindu-se
nu facä uz de puterea lor decit intre anumite limite defurite 9i
nvenite. Cu toate acestea, in mäsura in care delin imunitate, de
gi-ar face ei griji cu privire la acest jurämint? Mandatul lor
ctoral nu dureazä decit ciliva ani, insä puterea pe care o defin
in
mtä perioadä rämine absolutä 9i la fel va fi 9i aceea pe care o
deline succesorii lor in functie. Se va spune cä aceqti oameni
dätin puterea au fost alegi de popor. Aceastä obiectie este
dehnüturat. in primul rind, numai o parte a populaliei este
rmatä la vot, iar päsibilitatea acordatä poporului de a-qi alege
iodic noi stäpininu poate fi consideratä o dovadä de libertate.
Spooner este indignat: in loc sä recunoascä faptul cä actionea"i
niite sApmi, politicienü au hrpeul de apretinde cäne sint slujitori!
nic maiabsurd. Nimeninuare d,reptul de a se declara servitorul
reprezentantrrl meu 9i apoi sä se susbagä contoluluit?
pttl+d
nu este responsabil in fala mea pentru actele sale' Faptul cä
eu
m ales nu sihimbä cunimic situa,tia: ,,Dacä i-am acordat cuiva
putere absolutä qi lipsitä de responsabilitate asupra proprietäfii
rele. asta inseamnä cä i-am donat proprietatea mea' Dacä
i-am
.at cuiva o putere absolutä gi lipsitä de responsabilitate
asupra
asta inseamnä cä l-am recunoscut ca stäpin al meu"'"46'
inplus, caracterul obligatoriu secret al modului de desfägurare
scrutinului il face pe Spooner sä afirme cä intrucit alegii nu ä pot
pe cei care i-au ales, nu igi vor cunoagte niciodatä
as
Op. cit.,p.73.
a6
Op. cit., p.79.
351
 Scrutinul secret produce un guvern secret; un guvern secret
este o asocialie secretä de hoJi qi asasini. Mai bi-ne un despo_
tism fä1ig, asumat.ca atare. Deipotul vine de unut sinluiin
fala tuturor gi declarä: Statul sfit eu. Voinla mea estä lege.
stnt stäpinul vostru. imi asum responsabilitatea acteror melea. .
C.onform g3neroaselor principü ale dreptului raliunii, duptr
Si
exprimarealui Spooner, orice asociaf,e, orice persoanä moralä, orifc
grup organizat in mod oficial are obligalia, pentru a putea avea
o ice existen!äeste individualä. El facereferinfälamorala lui Kant
existenlä leglä" sä fie constituit din indivizi iäätincauiii, capabili srl
gfere ,d_o19zi legitime gi rezonabile" privind apartenenlalor la grup.
or, subliniazä_ spooner, n'se poate furniza'nicio piouaiurloicn
acceptabilä relativ la o colectivitate sau la o persoanä moialä carc
se nume$te pe sine ,,Statele Unite..48. Asta inseamnä cä toatc
jurämintele prestate fafä de aceastä entitate,
,,Statele {.Jnite,., au
fost prestate ,,pe aripile vintului". in consecinlä, ele
nu au ni"i *i r.i
de putere de obligafie asupra celor ce le-au pronunfat. Toate hatatclc
semnate innumele poponrlui Statelorunite, ca gi datorüle conftactatc
de quvem, sint, din acelaqi motiv, nule gi neavenite, deci ilegale.
rnrezumat, Spooner considerä cä toate guvernele lunrii cerc
- -
fe_i9ri, ca cele de azi-nu constituie decitalsociafii de räufrcätori,
gi
infiinlate in sgopul de a cuc en, devalizapi aservi populaliile griloi
respective. El afirmä cä ceea ce a fost convenit ca fiinä legea nu
are altÄ finalitate decit menfinerea acestei organizatäcririinale.
facilitarea acfiunilorde extorcare are acesteiä. in acäste condilii,
legislafia statului-gangster nu poate avea putere a" i-punei. in
fafa nimänui. Autoritatea guvernelor s ebazeazäercturiv pe ro4a
gi intimidare. Pretinsul contract social, care incalcä .ät.
-äi
elementare regulijuridice,-este n-ul gi neavenit, astfel incit, dupä
cum pactele pe care le incheie tilharii intre ei pentru a-gi putäa
sävirqi mai eficient crimele nu sint in nici un fel valabile p.nt.
oamenii cumsecade, acegtia nefiind cu nimic obligapi dä cätrc
acestea, totaga, iqtreg arsenalul legislativ al stafului,
.asociafie
gec19tä de holi gi asasini", nu ari citugi de pulin puterea';i
legitimitatea de a-i obliga pe indivizi sa se iupuna castei politice.
a1
Op. cit., p.89.
at Op. cit.,pp
ll6-117.
352
TJNTVERSITARII AMERICAI{I
in Statele Unite, unde universitä1ile constituie virful de lance al
i contestafii politice, miqcarea libertarilor este susfinutä de
imu$iprofesori.
Filosoful Robert Nozick, profesor la Universitatea Harvard,
istä asupra valorii absolute a individului gi asupra faptului cä
la obligafia de a hata orice subiect uman ca pe un scop in sine gi
doar ca pe un mijloc. Lucrarea saAnarhie, Stat Si Utopide,
in 197 4, repreirntä o lecturä fundamentalä, indispensabilä
aprofundarea doctrinei libertarilor.
Economistul Munay N. Rothbard50 pleacä, la fel ca ceilal,ti
i, de la ideea unui drept natural de proprietate. in viziunea
proprietatea privatä este un atribut esenfial al naturii umane.
,
fiecärui individ aparline acelui individ. Proprietatea :lsupra
i sale fizice gi morale este determinatä in mod necesar de
drept natural exclusiv gi inalienabil. Fiecare individ de$ne drepturi
asupraviefii sale gi asuprabunurilor sale personale. Nimeni
poate sä-l priveze de aceste drepturi färä consimtämintul säu.
unde caracterul funciarmente necinstit al statului, care pune
ire, prin intermediul fiscalitätü, pe o parte din veniurile legitime
inute de cätre indivizi. Statul, care se mentine exclusiv prin
termediul,,brigandajului" fiscal, apare 9a o,,vastä organizalie
iminalä". Rothbard se alätura aici punctului de vedere al lui
. Caracterul imoral gi criminal al Statului este incä gi mai
atunci cind acesta igi instituie monopolul utilizärü legitime
fo4ei 9i autoritä1ii ultime asupra unui intreg teritoriu. Astfel, in
viziunea lui Rothbard, nu numai cä nimeni nu este obligat sä se
Statului, dar, de asemenea, orice act indreptat impotriva
i Moloch poate fi considerat a priori ca fiind perfect legitim
4e
Robert Nozick , Anarchy, State and Utopia, New York, Basic Books, 1974.
50
Murray N. Rothbard, The Ethics of Liberty, Atlantic Highlands (New
Jersey), Humanities Press, 1982.
 Libertarii sing deci, individualigti anarhigti, aga cum ffanspare
gi moralmente recomandabil, pentru simplul motiv cä totceea cc
este de naturä sä släbeascä puterea etatistä contribuie in motl definilia datä de David Friedman:
pozitiv la diminuarea infracf, onalitäfl i.
cä oamenii
Un alt profesor universitar libertar, David Friedman, profesor Ideea centalä a materialismului anfiopologic este aceea
tt"tui" läsafi sä-gi ducä propria lor via{ä a$a.cum vor 9i inpleg
de economie la Universitatea din Chicago, considerä, la rindul lui.
sä o facä. ü.pittg"- totat ideea cä oamenii ar tebui protejaq
cä Statul este ,,un organism de agresiune care se pretinde legitim"sr ,
ilffiil;1", ingig'i cu fo4a. o societate libertarä nu va avea legi
Cutoate cä s-a doveditcuvirfgiindesat cä Statul este o organiza[ic 9i nici
id;fri"; dt"groilot, a joturilor de norgc, a pomografiei
de
ilegitimä gi nedreaptä, oamenii sint üentati säJ vadä ca o fatalitatc, siguranfä'
*'* ft.""Oäa obligativitatea purtärii centurii weun drept
Ceea ce diferen[iazäguvernele de celelalte bande de agresori estc R"sping"m, de asemJnea, ideea öa oamenii ar avea
faptul cä oamenii obignuiesc sä accepte toate agresiunile venitc asupraielorla[i, in afarä de acela de a fi läsaf in pace53'
din partea agenlilor statului ca pe niqte lucruri normale gi chiar
indispensabile. in fapg e curios faptul cä violenfa apare intotdeauna Anarhigtilanivelulprincipiilor,tibertariisintinacelagitimp
ca fiind ilegalä gi condamnabilä atunci cind vine din partea unci irätori infocali ai siitemului capitalist, in ceea ce privegte
pe care il
simple persoane particulare sau a unui grup de astfel de persoanc, üloacele utilizate pentru instaurarea tipului de societate
i4 timp ce aceeagi violentä este considerutäafrperfect legitimä ,irr.. intt-o socieäte capitalistä, persoanele particulare, asociate
parte a
dacä,,autorul" ei este un,,om al statului". mod voluntar, sint cele care controleazä cea mai mare
Friedman dä un exemplu: ,,dacä sint atacat de un räufäcätor,
iar acesta fuge cu portofelul meu in weme ce eu urlu,,Hoful!", pentru realizarea societäfii anarho-capitaliste, ei pteconizeazä
rcuirea ordinä politice, a statlrth;d., culegf,epi4ei' Astfel,
drepturile'
martorii scenei pot sau nu sä mä ajute sä il prind pe agresor, insä,
politici, vor fi privite prin
in orice c.v, vor considera cu siguran!ä cä apelul meu este rezo- loc sä fie evaluate in termeni etici 9i
individul igi va
nabil. Acum, dacä strig,,Hoful!" dupäceun func,tionar fiscalvinc isma normelor economice. Asta inseamnä cä
pentru a-gi
la mine sä mä previnä cä mi-a fost blocat contul din bancä, vecinii itjonu at"pt t ile. Libertarii considerä cä, plätind
mei vor crede cä sint nebun. $i totugi, judecind in mod obiectiv, ou.rn bun, consumatorul, gralie jocului concurentei, este
angajatul fiscului gi hoful de buzunare au comis acelagi delict, cäci rp* ta lucruri dö calitate' Un consumator va fi
atitunul cit gi celälalt gi-au insugit,frräa aveapermisiuneamea,
"rl*p"r,
leauna mai tucid gi mai informat in raport cu
piafa economicä
ecit ar putea fi un alegätor pus in fala universului
politic' Consuma-
un bun care imi aparfine.
i"J Uine seania de
fqiaa valoarea unui prodys, insä n-u poate.gti
-
Se va spune, poate este argumentul oficial, de altfel cä -
fiscul imi ia banii doar ca sä poatä sä-mi fumizeze anumite servicii ,. iu.. un candidat pentru carevotsazä gi care este calitatea
in schimbul cuantumului impozitelor mele. insa aici avem de-a
"u
orofesionalä si umanä a acestuia.
face cu un argument forfat. Nimeni nu mä intreabä dacä doresc
'--Err" roorba, deci, de pivatizatea totalä a invä!ämintului' a
sau nu sä beneficiez de acele servicii. Acestea imi sint pur gi simplu ; serviciilor
pogtale, a poliliei, a tribunalelor 9i chiar a apärärii na$o-
impuse. Furt sau detumare de fonduri?s2 ,',""f..i"raärrf"*t privät repr ezintädeja un sector important al
lSiril-uf"i Pogta aiost 1a inceput o activitate privatä in
5r
David Friedm an, Vers une sociötö sans Etat,tadlcere francezä de Frangoise
"ducativ
Ligeois, Paris, Les Belles Lettres, 1992, p. 170. s3
Op. cit.,P. l.
sa
s2
Op. cit., p. 17l. Op. cit.,p. 148.

355
354
 9p,:1. Unite, cel pufin parfial. in deceniul patru al secolului nl eliii scriacartea, elconsideräcäinlume existä state care mnstifrie
XIX-lea, Lysander spooner infiinlase eiinsugi permanentä. Cu toate acestea, ansarnblul agenfiilor
un serviciu pogtat,
The American Letter Mail company, te de apärarearpute4 eventual, sä tinä loc de armatäimpotriva
coÄuato,a uiorent de mon..
stat
n1ll9" l.erslo pinu u.oio, incit legea de Ia I iulie 1945 n
.t"Iril serviciile
posibil agresor. In orice caz, el igi imagineazä cä, in pofida
private de pogtä. cifi smului lor, anarhigtü doresc Ai ei, la rfndul lor, sä se punä in gardä
Polifia de statva fi inlocuitä in mod frfa unei invazii sräine. intucit scopul lor este abolirea Stahilui in
avantajos cu agenlii privatc
de protecfie. Friedman considerä cä instaurarea concurenfei iafara, Friedman esüe convins cä ei nu au cinryi de pu$n intenfla
diferiteleagenfii ar fi de nah*ä reoÄr" intrc
calitativ clienlilor ror, cäci o inneprindere
r.*i"ii -riir"pää.r. apermite instalarea la ei, aunui stat süäins6. Oricum ar fi, Friedman
privatä este interesatä irr cä, asupra subiecflrlui particular al apärärü naf,onale, este
cel mai inalt grad de afaggnle propni deocamdatä sä se räminä in expectativä. Cu siguranfä, Statul
yfe ,irn[nAu_r"
satisfacä citmai bine clientetu,
nu este cazul"Ulig"Ääii
afunci cincr
organiza$e criminalä" insä el se poate dovedi util incä" penüuun
vine vorba despre un organismde "".u
,t "rt. O, asemenea, in loc sä sc in prevenirea oricärei agresiuni.
proceduriinterminabil" gi .ostisitoare Imaginea societä,tii pe care o propune anarho-capitalismul este
{eclangeze in fafa tibunareror
de süat, meritä mai degraba ,a se'ala a tnrui ansamblu de unitäli economice spontan organi zate, farä
uorf f" ; .Ä;;J ö;.
Dreptul, ca gi toate celärarte rucruri,
piete-i' Evident, dificultatea ur.onrtr
* Jät*i * piäJrrär i o autoritate centralizatoare susceptibilä de a impune o ordine
"rrr"r sentinteror sä nu fie aleasä in mod voluntar de cäüe cetätenii+onsumatori.
iir
penale. Agenliile private de polilie "*r.ururra vorba de distrugerea celui mai nociv dinfte monopoluri, cel al
aplicare verdictere,pronunl.t"'irpot
ar n ceie r"ä*ii."ra ffi;; rlui-Leviathan. ln orice caz, Friedman estimeazä cä, economic
iuu ira".i"rir"rl ö"p,i
Friedman, tribunalele privatl ind, orice monopol de stat este,,de cel putin douä ori mai
prezintÄaceleagi avantaje ca gi9e.
arUitra.; 9i agenliile ä;
rirt..riääomerciare inraport cu
;;;;fi ; decit acelagi produs rcalizat de cätre orice producätor
sistemele de organizare economicä pero.rräa-ä" . El nu uitä sä sublinieze cä aceia suferä in primul rtnd din
socialistä5s.
socialismul constituie forma exftemä acestei risipe de resurse gi a acestui cost exagerat, deci
u El este convins
cä, in pofida opiniei generale, "tuiir,outoi. ient, de produclie, sint cei mai säraci dintre cetäteni.
necesar la oprimarea celormai säräci.
capitalismuf
"" "onau"" ilil;; David Friedman constatä cä mamigtü au prezis disparilia rcpatä
oimporive, süatur este cer
care poartä responsabilitatea pentru Statului, insä nu au spus nimic precis in legäturä cu situafa care
nedreptatea care ü afecteazä
pe cei särmani. El crede cä va instaura dupä infäptuirea revolu{iei. Libertarii, pe de altä
äste uina guJ"rnului dacä oamenii
s-au sträduit intotdeauna sä descrie ceea ce ar putea repre-
afla1i in lipsuri sint läsa1i in s*o'u
polifü neghjente sau venale gi a
.-i lo:uet"o,lot .rdi;"r,rÄ;; 2enta o societate färä Stat. Cu siguran!ä, anarho-capitalismul
uneijuJ6ilu"..ribile.
prezintä anumite difi cultäli $i insuficienfe, insä asta datoritä faptului
. .Bineinfeles, preconiz ataprivatiLariä upararii nafionale nu e r cä el e departe de a fi o simplä luare de pozilie moralä, de la care
deloc lipsirä de dificurtä1i rt"j"*. i"-;;;;ä acesrui subiect, pinä pornind arputea fi dedus, punct cupunct, inftegul comportament
un spiritradicalprecumcel ar lui rriedmä
gi
se simteobrigatsä-'i
modereze 9i sä-gi nuanfeze putin felul uman. El constituie doar o ebogä, bazatä pe ideea drepturilor indivi-
problema e dificilä. profunä
Oe a ginOi. ef *.*i"iäü duale de proprietaüe,,,adicä dreptul asupra propriei penoane, asupra
äti.o**irt
iitemindu_se, ca orice propriei producfii gi asupra a ceea ce ceilalli imi oferä in mod
bun american, de puterea a ceea
ce insemna uRSS in momentul
in
s6
5s
Op. cit., p. 199. Op. cit.,p.
s7
Op. cit.,p.

3s6 357
 volunüar"58. Autorul l.ucrärii
spre o societateJärä stalnu are in
vedere insüaurarea societäJii *u,trirtr
print-" räuoruri.. ilräi"riu
ä pare a fi o aventurä care drncpionrazeänto.rn
unel smgure logici,
cea aputeü, pe care.tebuie
cu orice pre! sä se punä m"indü;i. XV
se explice oamenilor cäiätur, contrar a ceea ce ci
f:,tjl*:iisä
tgt rmagmeazä' nu reprezintä cirhrgi de pufin o
crede in virtugile eduialiei.
necesitate. Friedman Libertari de dreapta
r*U"i" äÄää
publicul, pririr.i.äu *o, cär[i, prin dir*tfiT#:LTlä:;
de dezbateri, utilizin4,to",
*i: i"""J" ä" ro.unirare dispon i_
bileo..." Mai concret, rrieaman preconizä Fapurl cä pot exista anarhigti care sä se situeze la dreapa qpectrului
sä futreprindä exact
ceea ce au
ftcut dintotdeauna instituliile de stat, ig ia6o eventralitate exüem de greude accephr Mlianlä lib€rari
insä astfel incit sä qpune chiar cä expresia,Bnartrist de dreapta' contine o contadictie
se dezvolte.instituJii pararele
acestoäi"rrittii care vor constitui termeni, anarhismul fünd prin definifie, in viziunea lor, o migcare de
osatura societäfii libertare de
mäne.
. Existäcineva ladreapta care sä se prezinte drept anarhist? Cu
Utopia anarho-capitalistä igi gäsegte,
de altfel, conform lui cä specia este exftem de rarä, toh4i existä anumite personaje
Friedman, un istärir loirräo".edievarä; in acea
"orspondent
perioadä, in aceastä pot fi incluse inaceastä categorie.
mrcä fara dreptur
pivat'Friedman nu crede cä exis u"*ä rotrgio,, de domeniu r La drept vorbind, anarhistul de dreapüa nu prea se sinchisegte de
i^w*i irtiagi a unorcandidati gi de filosofi, insä, pentu a indica inr-o modalitate destul de
anarho-capitaristi in aregeri
reprezenta,cel mulg o modalitate
- n'* i"Jr" ;öffiff::ä; ceea ce il diferen[iazLdin capul locului, de anarhistul de

ideilor anarho-capitaliste care, la

interesantä d" ä""
"
ret ca aocunete anarhiste,
fiüii;;; ga, vom remarca, filosofic vorbind, cä cea mai mare parte a
igi croiesc iliilor politice de stlnga provin din Hegel via Marx,chiar dacä
singure drumul cätre publig
de pufin nevoie de o adeseaprin itinerarii in zigzag.Anarhistul de dreapta, in acestcaz,
replezentare politicä oficiaA ln "."ril;-il;
.uArr.,t in ti-tu$ifo, stua,tui. nuti mai degrabä din Schopenhauer, spirit reaclionar, ,,cetäfean
DavidFriedmanincheie: - lumii" gi rival nefericit al lui Hegel, care a incercat in zadar sä
M-am sträduit cit am putut mai
cäii regale a dialecticii hegeliene, sursä a numeroase
bine sä descriu institutii tansformäri istorice revolugionare, propria sa concepf,e pesimistä
plauzibire, in cadrul ceöra sä poatä,er;rü"äää;ili
asupra viefii gi a istoriei. Pesimismul istoric pare, intr-adevär, sä
de asemänätoare nouä. Va treüui
sa treal un anumit timp reprezinte una dintre ffisäürile esenfiale ale anarhishrlui de dreapta,
pentru ca aceste institufii sä
se dezvolte, aga cum a fost
cazul r care nu crede cä evolulia ar putea aduce weun progres, nefiind
cu instituliile noastre actuale;
ele nu p; i;p. instantaneu citugi de pu,tin dispus sä acorde credit naturii umane.
din visele unui scriitor entuziast.
Ofäctivut' este indepärtat,
insä nu neaparat inaccesibil6r...
CAZT]LCfLN\E
5t
Op. cit., pp.219-244.
" 0p. cit.,p.229.
60
Louis-Ferdinand Cöline ( 1 894- I 96 I ) meritä frrä doar gi poate
Op. cit., pp. Za3-zaa.
6t sä fie considerat un exponent de prim-rang al anarhismului de
Op. cit., p.226.
dreapta. Primele sale romane i-au creat, de altfel, reputa,tia unui
358
359
 cind se präpädegte un adult'
om de stinga printre cei de aceeaqi culoare politicä, pinä cind, ln ne sinchisim niciodatä prea mult
inüoarcerea sa din URSS, publicarea pamfl en:Jur Mea Culpa (1936\, ;;;;;";aipulinptpuT'"lllt-t:tl,tt:.1T':.t*T
atunci lucrurile nu mai
in care se dedä unui joc de-a masacrul exfrem de,,c6linian", avintl
.rrorbu
,i.irra .r," de un äpif ei bine'

ca subiect regimul sovietic, il rupe definitiv de Partidul Comunist gi i; f;i;" sigure. Cäci el este viitorul'.I''!1"::*intim'de
adusä
cä1elei Bessy,
de tovaragü de drum. in continuare, delirul antis emitdtnBagatellc,r o.n"u, u""Jd. neuitat relatare a morfii
p our un mas acre [Bagatele pentru un masacru] ( I 93 8), precu nl Danemarca in Franfa, din D'un chöteau
l'autrf '
voia in mod expres "anarhist pinä in
virful
Si L' Ec o I e des c adavres [ $coala cadavrelor] ( I 93 8), agravate q i in poiiti"a, C6lirie se
care citiserä
de fuga scriitorului la Sigmaringen, au frcut din el, pentru mai uhiilor". De altfel, Sartre 9i Simone de Beauvoir'
mulli ani, unpariaal literelor franceze. i*io...,l-au ca atare inainte de räzboi' descope-
considerat
tn ceea ce privegte pesimismul gi neincrederea,dacäaexistat ;iar $i ; tt"-itä filialie infie,,aryrhis11l" Pt^d",tittT:1:::
mai tirziu in Z es Temps
cineva care sä räminä pentru totdeauna opac la ideile progresistc al lui C6line. Sartre, care il va insulta
gi la credinla intr-un ,,viitor mai bun", acela este frrä doar gi poatc tui Citin3t
dernes,ceea ce ii va atrage riposta "Citr.lsteifl]
C6line. inainte de räzboi, invitat sä participe la o manifestafic alesese ca moÄ al iomanului La Naus öe [Grea!a] o
borcan",
organuatädemilitantii de sfnga (probabil mitingul Comitetului dc ä"in i' Eit*[Biserica] a lui celine :'tE t'p.ryl.Try.iq *
CÖline nu
vigilenlä al intelectualilor antifascigti, de la 1 8 decembrie 1934), cl prrlqi simplu un individ"' La fel ca anarhigtii'
ä räspundea lui Lilika Nakou: ""iina, alegerilor 9i'
frcea nici oiluzie in privinfa utilitä,tii ".u :Tt'::
astfel de spirit rebel sä devinä
D-- --- '
'n.u ta uotut Cum ar fi putut un
nu era nlal pri
Ceea ce mä separä de voi este faptul cä eu n-am nici o speran!ä! ostPlasat'mental
Nu cred cä lumea ar putea deveni mai bunä! Ceea ce spuneli äe partid? in orice caz, nimeni
decit acest nou Ieremia, pentru a accepta
^ ^^6nro
voi, voi to!i, mi se par a fi... nigte prostii! Ce face Stalin in
"uräct"rial, peste tot'
Rusia sau ce-a frcut? Crimele cele mai oribile! Ce s-a intimplat alitarismul modem, pe care il vedea instaurindu-se
cu Revolulia noasträ franc ezä? Alte crime! Nobilii au fugit ca
sä se poatä instaura puterea oribililor burghezi cu pälärii melon! 350-351'
Arghirofili gi cu ceafa groasä! Nu! Lumea gi societatea sint o
;W"C" b"- de la nuit,Paris' Denoöl et-steele' 1932'pp'
Q Cf.D'un chateau äl'autre,Paris, Gallimard,1957 'pp' 115--t:9:'18-"::l:
""
junglä gi aga va fi intotdeauna. Nimic nu se va schimba
vreodatä!62
;::;:':f;#;:{:;.i'ä;dr-'l, aici a vrut'i **'ararä ii lineam
sGit' t'-i e'tu est"' -t.ry*:1i111"-t"Tlll;
il... Am tinut-o in urap pma ra

ili;;fiili"ä, ä;;;ä;;#; nrci a. o u*nti'.ni'i de o persoanä. nici de

Nu avem de-a face cu o dovadä de insensibilitate sau cu *it""rtr" tittinevinovate' ["']
cäne... sint fider f...t .: *" 1*t33-L1ltj.Tl
asprimea inimii. Dimpotivä. Numai cä, precum mul,ti mizantropi,
r

lungit inceti5or... a tnceput sä horcäie"'

ira d
tt spusese dar nu
.. s-a :Til:'
utezaseinsensul dincare4i amintea-t1:"::
C6line considerä cä sensibilitatea aparfine exclusiv copiilor, r säqed... dareraua"lre.ut,
"a.e botul sp" pädurile pe care le visa de unde
animalelor, fiinplor slabe, malfiatate, nefericite. inVoyage au bout
de la nuitlCälätorie la capätul noptii], atunci cind Bardamu, care
^ää:;;äil;;i-l';.
u unde suferise..' Dumnezeu
gtie ce!" . , --:^ -: i^ incä
säfie ä-aä
65,,Eu nu am votat in viala iea!...Cartea mea de alegätor.trebuie
ilingrijegtepemicul B6bert, atins de febrätifoidämalignä, se simte pr#il;;üde-aldoileaarondt:Td:l-^$-tilt.1t"3:*t]::*:::T:äi:
ce m-ae deranja
incapabil sä impiedice moartea copilului, face urmätoarea refleclie: ä1ffiili#ffiffi;,;ä,"i "fär"."o
Ai"ui*t"'Nu
"altigai...rentru
*lt-"1:ciodatä vreun manifest"'"
ltunci? Se gtie totul lä p'
62
Cahiers Cöline,Yll, Paris, Callimard, 1968, p. 23. iiti"*r*t it"r un massacre' Paris' Denoöl' 1937
'
45 '

361
360
 ALTr cilwL
in mäswa in care anumif, anarhigti au putut fi plasali la dreaptu
egichierului politic, nu inseamnä cä ei simpatizeazä cu dreaptu
politicä constituitä gi cu doctrinele promovate de aceasta. Indivi-
dualigti pinä in mäduva oaselor, ei se {in la distan!ä de toate ideolo-
giile, fie ele de dreapta sau de stinga. Atunci cind adoptä atitudini
de dreapta, e pentru cä gi-au luat drept cal de bätaie stingir
,,beningä",,,corect gtnditoare" gi imperativele ei morale gi esteticc.
Nonconformigti inainte de toate, ei iau pozilie mai degrabä impo-
friva ambianfei culturale a societä,tii, a snobismului, a spiritului dc
turmä gi aparizianismului grupurilor literare decitimpotriva Sta-
tului, in privinla cäruia practicä un dezinteres bägcälios. Critica
maginäriei de statpärindu-li-se a fi o capcanäpericuloasä, prefcrtl
sä nu se aventureze pe nisipurile migcätoare ale politicii. Nu acokr
se aflä domeniul lor de vinätoare.
inainte de räzboi, Henri B6raud il atacase deja pe Gide qi
inüeaga autoritate intelectualä de la Nouvelle Revue FranEais c
(NRF), comentind cu sarcasm despre ,,cruciada muftelor lungi" qi
spiritul profund gomos gi mohorit al vedeüelor intelectuale ale epocii
sale. Anarhigtii de dreapta duc aceeagi luptä impotriva indocninärii
gi alinierii spiritelor, armele lorfavorite fiindumorulnegru, ironia,
pastig4 deriziunea gi caricatura extremä. in filmele sale, Jean Yannc
va ob,tine efecte puternice impingind la absurd ceea ce el considera
afi regulajocului in societateacapitalistä. UnMichel Audiard, un
Alphonse Boudard au preluat de la C6line, in afara unui anume stil
de scriiturä, batjocurahiperbolicä gi arta sacrilegiului, capabilä sä
dezumfle mituri prinn-o singurä, scurtä frazä, dind in acelagi timp
dovadä de mai multä detaqare gi de mai pulinä cruzime rapacc
decit autorul Cälätoriei... C6line ü detesta pe ,,proli" gi devenea
uneori moralizatot I se intimpla citeodatä sä vocifereze impotriva
tabieturilor debile ale proletarilor francezi: aperitivul, radioul etc.
Anarhiqtii de dreapta, dimpotrivä, gtiu sä exploateze cu mäiestric
coarda populismului, de bunä-credinp cu simpatie gi complicitate.
362
de pretenliile doctrinare gi de etichetärile menite sä ne
ieze, lansate de cätre cei care monopoltzeazälitnratura 9i presa
ta dispoage mass-media gi impotivamanipulärü opiniei
publice,
ti ciliva scriitori gi cineagti, cunoscufi ca fiind de dreapta,
sä ne restituie o inreagä lume pitoreascä, plinä de
perso-
intens colorate, de vagabonzi 9i de cocote. Pentru dialogurile
din filme, Michel Audiard a gtiut sä-gi gäseascä o sursä bogatä
inspiralie in conversa!üle qi replicile atzite inbistrouri, in
jurul
ehelelor sau in stradä, singura sa universitate' De altfel, la
ii de dreapta se poate observa uneori un elitism in räspär'
-adevär in micul lor cenaclu se practicä pe scarä largä paro-
ludicä a morgii rafinate gi a referinfelor de prestigiu, unul
r altul prevalindu-se de calitatea sa de fost elev obscur
de liceu
provincie sau de vasta sa culturä dob?nditäin gcoalaprimarä' $i
cu aceeaqi mindrie cu care un universitar dezväluie amänuntul
a fi frecventat, ca elev, rue de I'Ulm.
Lista acestei categorii de libertari ar mai putea fi completatä
impasibilul Marcel Aym6: Travelingue, Le Chemin des
r [Drumul gcolarilor], (Jranus , La TÖte des autres [Capul
91)
gi La Traversäe de Paris lsträbätind Parisul], carte
izatideClaude Autant-Lara (intr-un film cu Jean Gabin,
Bourvil qi Louis de Funös) 9i cu Leo Malet, autor al
'ouveaux Mystöres de Parls [Noi mistere ale Parisului], care
frecventat asiduu, in tinerefe, mediile anarhiste (de stinga!),
care considera, in cele din urmä, capitalismul ca fiind
r cea mai propice dezvoltärii individului. El insuqi
se
, intr-un mod destul de curios, ca fiind ,,anarhist
. Pentru numerogii admiratori ai lui San-Antonio,
clös du pouvoir sont dans Ia botte d gants [Cheile puterii
in torpedou] este o carte care deschide, nu färä o anumitä
funzime, toate perspectivele ilare proprii acestei faimoase
363
 H
cF
FJ
z
-H
>,
{t)
-
z
H
'st
-l
rji
ts{
t!
 )ilIl
Terorism gi nihilism in Rusia

DE LA REFORMISMLA TERORISM

cu 1860, in Rusia, luptele politice intrau intr-o nouä

Numele lui Herzen gi a lui Neceaev simbolizeazä douä epoci
stiluri de luptä impotiva farismului. Influen{a lui Herzen,
lalondra, genul de intelectual liberal giumanisf irnbibat
occidentalä, adversar al violenfei gi pmtizan al unei politici
iste, incepea sä se diminueze in Rusia, acolo unde reformele
al Il-lea se soldaserä cu rm e$ec. in pofida a ceea
spera, abolirea iobägiei nu fusese inso{itä de nici o impärtire
itä a pämintului cäffe fäanii eliberati, ceea ce a provocat
i gi räscoale. repede reprimate. Tarul i-a adunat lingä el pe
ii proprietari gi pe nobilii retograzi. Cit despre liberali, ei inSi$

$ in aSteptärile lor, urmau sä-gi piardä orice sprijin popular.

momentul radicalismului revoMonar.
'r Tinerü radicali, refuzind orice compromis cu ordinea stabilitä,
cä nu se putea face nimic pozitiv atita weme cit nu

* ln original ln text,jacqueries. Pe lingä numele propriu resp ectiv,Jacques

Jacques Bonhonrrze) desemneazä o poreclä arhaicä a 1äranuhifrancez. La
a fost revolta pranilor francezi impohiva nobililor, in timpul captivitätii
Ioan al IIJea cel Bun. inceputä in Beauvais in mai 1358, ea s-a räspindit in
.ärdia, in nordul regiunii ile-de-France 9i in Champagne, dar a fost repede
de cätre Carol cel Räu, in luna iunie. De atunci, orice revoltä 1äianeascä
nrnitäjacquerie. (cf. Larousse) (n. tr.)
 reformele timide propuse dinfi-o parte sau din alta, nu serveau, in izolalÄde masele populare. Singura ieqire care li se
con-
definitiv, decit la prelungirea artificialä qi inutilä a unui sistem intrat acestor grupuri de intelectuali 9i studenli revolulionari'
cu lipsa de inlelegere a
in agonie, in folosul privilegia$lor. ti cu repiesiunea politieneascä 9i
Totugi, miqcarea revolufionarä extremistä nu avea ca adepli nepolitizate inc ä'la acea datä' era acgiunea directä
decit o slabä minoritate de intelectuali 9i studenfi. Radicalismut terorismul. incepea o nouä perioadä'
s-a räspindit in special in mediile universitare. in urma protestelor
studenlegti adresate politicii reacfionare a ministrului Instruclici sLAvoFILr
POPULT$TI $r
publice, proteste urmate de greve gi incäieräri, guvemul a trecut la
inchiderea Universitäf,i din Sankt-Petersburg, iar numerogi studenl i
tn vechea Rusie, domnea o adeväratä misticä a
poporului' in
au fost arestafi. insä tinerii radicali rämineau incä in izolare. in sau Tolstoi'
na me."ta p.inte credincioqi, precum Dostoievski
fala escaladärii violenfei, liberalii moderafi aveau tendinla de n ptint ut"i ä Herzen, Bakunin 9i socialigti' Neceaev era singurul
susfine puterea, in timp ce päturile populare nu manifestau decit ie considera, cu o cinicä tdceal6, cä poporul nu este altceva
indiferenlä fa[äde acegti tineri revolufionari care igi asumaserrl rnut"tiu ptitne arevo$ei. Pentru cei mai mu$ dinfre
membrii
(adicä mai
misiunea de a le eliberar. De altfel, aceastä neinfelegere se trans- lighentiei", poporul rus 9i, mai precis, poporul rural
formä cu uqurinlä ?n ostilitate fif,gä gi, aga cum s-a sublinial poporu I JägO'/" air'populagie) delinea cheia just$ei sociale; revolufa
rus, care pästra o credinlä intactä in persoana farului, considera r sä izbucneasce intr-o zi din rindtrile
maselor färäne$i' Acest
u a provocat disculii, prelungite incä multä weme, menite
sä
cä nimeni nu putea fi un dugman al suveranului füräafrin acelagi
idä in ce mäsurä Rusia ar fi trebuit sä treacä sau nu in
mod
timp gi un dugman al poporului.2
igatoriu printr-o fazä bur ghezä a dezvoltärii sale, in aceleagi
La Moscova, in octombrie I 861 , poli,tia s-a ,,ocupaf ' de studenli
o
in fala palatului guvernatorului, in aplauzele populatiei. Dupä ilii ca giOccidentula. Bineinteles, stavg{ü er-alconvingi cä
migcarea nalionalä din 1863 din Polonia, care i-a determinat pc iOe intermediarä putea si trebuil.f fie evitatä' In
"Lpa
iunea lor, un astfel de angajament pe cäile politice
ale burgheziei
radicalii rugi sä ia pozifle in favoarea insurgenfllor de la Vargovia gi
mai ales dupä atentatul eguat impotriva lui Alexandru al Il-lea,
,i l" p.t-"f rind, sä introäucä in Rusia capitalismul industrial'
lici un sistem menit sä distrugä clasa täräneascä 9i organizarea
comis la4 api.lie 1866 de cäfre studentul Karakozov3, minoritatea
tn al doilea dnd, favorizindu+e avlntul btr4:'itt,::
revolufionarä a fost pusä in situalia de a fi complet dezavuatä gi "rigi""fa. pätrunderii mercantilismului
r ii acelagi timp poarta deschisä

t
Cf. Renö Cannac, Attx sources de la rövolution rwse. Netchaev, du nihilisma
tip occiäentat, pe care un Herzen, de pildä, i1 Sofda
ln plus,
au terrorisme, Paris, Payot, 1961, pp.22-23. ciäenalismului* säu, il considera demn de tot disprelul'
2 lbid.
Yezi gi Nicolae Berdiaev, Les sources et le sens du communismc puligii slavofili (na rcdnicii)anilor '70 erau mult mai interesafi
r,usse, Paris, Gallimard, 1938 (Les Essais, VII).
färanii considerä nibilimea
drept responsabilä pentru condilia gi suferinfele lor. ,,Credinfa in puterea iluäou_""ilor,'decit de economie. Exact ca in religia cre$tinä,
suveranului era atit de putemicä incit ei igi pästrau speran{a cä in ziua in care el i nu li se pärea a fi problema majorä a
va afla adevärul, va pune capät suferinfelor lor" (p.22)
3
Dimitri Vladimorovici Karakozov, näscut in 1840. Arestat qi intemnilat in
inchisoarea Alexis, dupä atentat, a fost condamnat la moarte gi spinzurat la 3
septembrie 1866. a
Berdiaev, op. cit.,P.58.

369
368

It
 pereche de cizme". Ca 9i Bakunil.el a3o1da
p:'l'11
NIHILISMTJL l",t:l
EFD----. ii: ,,Tot ceea ce se poate zdrobi trebuie zdrobit; ceea ce
istiloviturilor, inseamnä cä are valoare' Ceea ce^se sparge rn
"--

Ivan Turgheniev a fost cel care a utilizat primul acest cuvint, irr
romanul säuPörinli Si copii(1862). Kropotkin subliniazä faptul iiä. cioU"ri nu e decit o adunäturä de ciurucuri. in orice caz,
cätrebuie evitatäconfuzia dinte nihilism in stinga gi in dreapta; astfel, e sigur cänute poli inplai'6'
gi terorism.
Ürmindu-ipeBerdiaw, putem färä indoialä descoperi multä
Terorismul, spune el, a apärut in anumite condilii speciale ale ascunsä in spatele tuttror negat'ilor nihiliste:
luptei politice, la un anumit moment al istoriei. $i-a träit viafa
gi s-a sfirgit. El poate incä sä renascä qi sä reaparä. Insä nihilismul Nihilismul rus l-a negat pe Dumnezeu, spiritul, sufletul' ideile'
sä-l
gi-a pus amprenta pe intreagavialäaclaselor cultivate din Rusia
normele gi valorile sufreme: cu toate acestea, trebuie
gi aceastä amprentä va persista incä, timp de mulli ani5. religios'
;;t* "u p" un feiromin ortodoxä t"'l i" esenta 9i in temeiul
,äo, ,.gäri- vechea negalie a unei lumi innämolite
Nihilismul posedä un fond de religiozitate gi ascetism. Pentnr orice formä
in räu, ientimentul päcatului ce roade pe dinäuntru
nihiligti, se punea problema regäsirii sinceritäpii absolute in cadrul crealie in domeniul artei 9i
o. ui4a uoasä, or:ice tentativä de
relafülor sociale, prin dezavuarea minciunii gi a tuhror ipocriziilor cä se fac vinovate
at ginäirii. Ca gi ascetismul [...], el considera
convenf,onale ale civilizafiei. Pe planul culturii, ei au refuzat toatc de lux arta, metaftzica,valorile spirituale gi adäuga: religiaT'
formele, grandioase sau meschine, de travestire a adevärului.
pentru
Principalii reprezentan[iai nihilismului au fostN. G. Cernigevski in viziunea nihitigtilor, totul trebuie redus la lupta
(1828-1889), autor al romanului Quefaire? [Ce e de frcut?], in domeniul
emanciparea teresträ a poporului rus aflat in suferin!ä.
Drobroliubov (183G1861), amindoi fii de preo{i 9i D. I. Pisarev ,*ouSä.ü, nihilismul vrea sä se limiteze la studiul gtünfelor
naturale
(l 840-1 868). Cernigevski a colaboratla Sovremennik fContem- poponrlui'
economiei, considerate drept singurele ,gtile" cauzei
gi al
poranul]. Arestat, a cunoscut gi el rigorile temnilei Alexis, apoi a ,bunoa$tere aprczaicäeste pentu ei singurul domeniu intelectual
fost condamnat la muncä forfatä gi domiciliu obligatoriu in Siberia.
Autor al unei teze de doctorat in esteticä asupra relaliilor dintrc ;pertinent.
artä gi realitate, Cernigevski a fost in egalä mäsurä economist,
afirmind cä Rusia ar putea trece direct de la o economie agricolä TERORISMTJL
primitivä la socialism. Cit despre Pisarev, el a murit de tinär, inecat
in golful Riga. Animat la inceput de o credinfä religioasä intensä, a
in anii '70, revolu,tionarii au inceput sä se organizeze'Dupä
sftqit prin a profesa un materialism sumar gi provocator, indreptat Kropotkin'
cercul Ceaikovski, frecventat la Petersburg de cätre
deopotiväimpotivaromantismului idealist german gi aumanismului fondatä de
liberal al filosofilor fancezi. Dorindu-se a fi un ,,ginditor realisf ' gi
Zemlia i Volia [Pämint 9i libertate] , otganizalie

spirit eminamente ,,pozitiv", afiga cel mai mare dispre! pentru Cernigevskiin|862,insäaproapeimediatdizo|vatädecätre
valorile estetice gi intelectuale, neg?nd talentul poetic al lui Pugkin
russe' de origines d 1950'
gi pretinzind cä intreaga operä a lui Shakespeare nu valora nici cit Citat de N.O. Losski, Illstoi re de la philosophie
6

Paris, Payot, 1954,P- 62.

5
Kropotkin, Autour d'une vie, p. 304.
7
Berdiaev, oP. cit.,P.60'

370
37t

Ji
 dintre
autoritäfi, a fost cea care i-a regrupat pe revolulionaris. in exei al IIIlea, insä complotul a fost descoperit, iar cinci
continuare, chiar in interiorul c erculur kmlia i Volia, cif;va,,radical i" prinfte carc Si Alexei Ulianov, fiatele lui Lenin, au fost spirzurafi'
au creatun grup activistseqet: Libertqte sau Moarte,inainte ca, ii-p allidoi au fost trimiqi la Schlüsselburg. incepind cu
in urma unei sciziuni, sä aparä Narcdnaia Volia [Voinla poporului],
".
roMa din 1905, organizalia de luptä a socialigtilor revolusonari,
facliune cu program frlig terorist .inMömoires d'une rövolutitt- ile anarhiste ale Drapelului Negru (Cernoe Znamia) 9i
precis'
nnaire [Memoriile unei revolufionare], Vera Figner vorbegte desprc istii-comunigti au comis numeroase atentate: 136 mai
condiliile de adeziune la acest grup, din care a fäcut parte: perioada anilor 1 905-1 906t0

Fiecare membru se angaja in mod solemn sä-gi consacre
for{ele Revolu}iei, sä igi uite toate legäturile de singe,
simpatiile personale, relaliile de dragoste gi prietenie, sä-gi
däruiascä viafa chiar gi sä nu se menajeze in vreun fel, sä
nu aibä nimic al säu gi sä renunle la voin{a sa individualäe.
Aceste condilii ne duc cu gindul la Catehismul revolulio-
narului. E adevärat, de altfel, cä Vera Figner l-a cunoscut pc
Neceaev gi a intretinut relalii cu el.
La24 ianrane 1878, Vera Zassulici trage asupra prefectului
polifiei din Sankt-Petersburg, generalul Trepov, reu$ind doar sä-l
incidea in aceastä privin!ä cu cel al marxigtilor' Din moment
räneascä. Tribunalul a achitat-o pe tinära teroristä. Alte atentatc
au fost comise in continuare, cel mai räsunätor fiind, bineinfeles,
asasinarea larului Alexandru al Il-lea, la I martie 1881 . $ase ani
mai tirziu, ciliva studenli din Petersburg au decis sä-l ucidä gi pc
prorR NTKITICI TCACTOV (1S44-L866)
un
in ,,concertul" revolulionar al anilor 1870, Tcaciov ocupä
aptarte,ca teoretician al revolufiei' El a foslgel cle
l;a
aeditat in
,t c,rt orctt pe Marx in Rusia. in anii 1875-1876,
i-nätate revista Nabat [Toaca]' Tcaciov era impotriva
iqtilor. Nefiinddemocrat, el conta' ca qi Blanqui'pe acfunea
pe
,italilot activiste in vederea infäptuirii revolufiei, 9i nu
r. DL asemenea, principiul anarhist al distrugerii statului
vedere
iat dupä revotuEe i se pärea o eroare' Punctul säu de
in societä1ile contemporane 9i, mai ales, in Rusia, puterea
o
illui concentreazä in miinile sale intreaga for,tä materialä'

s
in legäturä cu Zemlia i Volia existäobogatä bibliografie rusä. Vezi Venturi,
Les Intellectuels, le peuple et la rövolution, Paris, Gallimard,1972, vol. II, pp.
913-914, nota l.
e
Citat de Jocelyne Fenner,Ies Tbrrcristes russes [Rennes], Editions Ouest-
1878, el noteaz|cä revolufionarii trebuie sä abandoneze "orice
centralizatä,
France, 1989, p. 35. Vera Nikolaevna Figner (1852-1942). Studentä fiind, a utopil federativä,, gi sä revinä la ,yechea or Eanizare
gi-a dovedit nu o datä viabilitatea. in ea reziddforla' in
ea
participat la pregätirea atentatului impotriva lui Alexandru al ll-lea. Condamnatä
la moarte, pedeapsa i-a fost apoi comutatä in muncä silnicä. Va sta douäzeci de vom aflamintuirea"r2
ani in inchisoarea Schlüsselburg, inainte de a fi deportatä in Siberia. A träit apoi
in sträinätate pinä in 1915. Dupä Revolulia din 1917, va ajunge curator la ro
J. Fenner, op. cit.,P.3'l .
muzeul Kropotkin. Vezi Bakunin, (Euvres complätes, introducere qi adnotäri dc
rf Cf. Venturi, oP. cit.,P.715.
A. Lehning, ed. Appendice VIII, 12 [Vera Figner despre detenfia lui Neceaev], qi
tz Op. cit.,P.727-
p. 477, nota 238.

373
372

I
 lmpreunä cu Neceaev, Tcaciov se pare
cä ar fi redactat, in
cursul iernii 1868-1g69, un programbe
acyiuni revolulionarc
pentu comitetul din sankt-petersburg.
Este autorut p.octamuli.i
C!( f.uOtX. A inspirat, poate, Cateiismul revolu;ionarului. XVII
La
tg$i|l anului I 873, piotr Tcaciov a päräsiiRusia pentru
sä träiascä la paris, unde a gi murit,
; ;;;
petrecufi intr-un azil de nebunir3-
in 1gg6, dupd mai ;rlli ;;t Neceaev (1847-1882)

fr.lcnptmrnn n

Serghei Ghenadevici Neceaev s-a näscut la 20 sepüembrie 1847

mica localitate lvanovo, centru textil situat la nord-est de
Tatäl säu eraun fostzugrav, devenitchelnerde cafenea.
sa, care murise pe cind copilul nu avea decit gase ani, era
unui iobag eliberat. La virsta de nouä ani, micul Serghei a
ca ucenic in uzinä. A fost trimis de acolo acasä, pentu vina
a fi pierdut o scrisoare pe care fusese insärcinat sä o ducä intr-o
itate vecinäla. Eliberat färä voia lui, tinärul Neceaev qi-a
ifestat dorinfa de a-gi continua studiile. Sprijinit la inceput de
invä!ätor, iar mai apoi descurcindu-se singur, a reugit sä-gi
ine studiile. intrucit igi luase examenele, a oblinut un post de
itutor la gcoala parohialä din Sankt-Petersburg. O datä infrat in
I studentilor revolufionari, personalitatea sa i-a permis sä-gi
ine de indatä camarazägi sä se impunä ca gef. Pentru a-gi
ida reputafia in ochü tovaräqilor säi, necind drept un personaj
ionar important, a reugit sä ii facä sä creadä in arestarea
unui subterfugiu pe cit de abil, pe atit de complicat, in
sa, grafie
vreme ce, de fapt, nu fäcuse decit sä päräseascä Sankt-
Petersburgul pentru a merge la Moscova, inainte de a pleca in
Elvelia pentnr aJ intilni pe Bakunin.

fa Asupra acestui punct, il urmäm pe Cannac, op. cit., p.42. vom gäsi o

descriere foarte diferitä la Robert Pazre, La Forteresse Pierre-et-Paul, Paris,

t3
Op. cit.,p.728. 'Fayard, 1969, pp. 207-210, lucrare in care paginile 206-321 ä sunt consacrate
luiNeceaev.
374
375

J
 NECEAEV $I BAKUNIN
pentru ideile gi persoana lui Neceaev, la inceput refuzä
Neceaev a ajuns se atingä de fondurile care ii fuseserä incredinfate, daE la
la Geneva, Ia Bakunin, int-un
moment in carc istenla lui Ogarev, sfirgeqte prin a-i da 10000 de franci tinärului
anarhisful, aflat in co-nflict cu Marx,
ü combätea influenta irr ilist, care s-a intors atunci in Rusia, avind o scrisoare de
interiorul Asocialiei internaf onale "-.
aluncito;iil;;i;;:äil
in ce mai serios sä se intoarcä in Rusia, semnatä de Bakunin, scrisoare care il desemna ca
pentru a provoca acoro".rr acreditat al secfiunii ruse a Alianlei revolulionare
migcare revolufionarä de ampro-",
sä-i preia conducerea. organizalie absolut imaginarä. Pentru Neceaev, era
In consecin!ä, Bakunin t_a primit"är"iu cu bucurie pe tinäruI säu sä aibäposibilitatea de a se intoarce inRusiaat'rnd sprijinul
in persoana cäruia vedea un discipol.
_compatriot,
Neceaev, Bakunin a redactat un anumit
f" irrtig*.J,i dinfe marile nume ale revolutiei internationale.
numär de manifestc
destinate revolulionarilor din Rusia.
intr-unur din aceste texte dc
propagandä adresate studenfilor, nÄznuNanpa POPORTJLII
abandoneze universitatea, pentru
Bakunin ü indemna pe ace;;;; ;;
a se alätura cauzei poporului:
Lainüoarcerea sa, Neceaev, care acliona sub numele de Pavlov,
Päräsi1i.c,itmai repede aceastä lume
condamnatä, toate aceste contacürl cu medüle studenfeqti din Moscov4 prezenfndu-se
universitä1i, academii
9i scoli in *pr"r"gt*ai
unde ali fost intotdeauna "ur",irräF
1inu1i departe J" popor. Mergeli cätre
ij responsabil al unor organiza,tii revolulionare oculte: Räzbunarea
popor! Acolo vä este-vocalia,uiilagi ui sau Societaka ,,Securea". Folosindu-se de recomandarea
cunäagterea. Inväla1i in
rindurile.poporului, sa ii-stuiiji irtä..lJ"iisä isä de Bakunin, a fäcut o puternicä impresie. A reugit sä adune
facefi sä triumfe
cauza lui! Amintiti_vä cä tinerimea
cultivatä nu trebuie sä fie
jurul säu cifiva tineri animali de o admirafie plinä de naivitate
nici pro fesorul, niti bineft
ci.doar mijlocitorul.care, asemen""
;Äl
; ;ä
äi.tutorot
poporului, tru persoana sa, care s-au supus cu ugurinfä voinlei sale
if äiria ,äiä lacabile. in cadrul micului grup de conspiratori, studentul I.
"r"iäoi.i,
elibereze el insuqi, prinprop.iife safe puteJ,
uoinöutoÄif"ü;; a fost singurul care s-a dovedit refractar la disciplina pe
gi eforturilor populare r5.
Neceaev avea pretenlia sä o impunä micii sale asocialii
Pentru a-gi procura banii necesari pe care o ameninla in mod constant cu represaliile
_
Rusia, Neceaev gi Bakunin s-au
campaniei de propagandä in
adresät bätrinului't;;;; i Comitet suprem care nu exista decit in imaginalia lui.
prietenului acestuia, poetul
Ogarevr6, posesori ai sumei de 20000
de franci, suma destinatä cauzäi ASASINAREA LUI TVANOV
revorutiei. Ace$ti bani re fuseserä
inminafi de cätre un compatriotrT. Herlen,
urr"u o profundä
"ur" in urma boicotärii cursurilor unui profesor reacfionar (actiune
l:ro !jl",.dg Cannac, op. p. 47.
cit., care a condus la exmatricularea citorva studenfi), Universitatea
Nicolai platonovici
pgärev (lgl3_1877), poet, publicist ,din Moscova a cunoscut o anume agita1ie. Neceaev a fost incä o
materialist' Fondator. aräturi di H..ri,", Ei filosof
I7 ribere din sträinärare. datäindezacord cu Ivanov asupra atitudinii care trebuia adoptatä
"ipr.*iär.gti
un oarecare paver A. s"h*J*,'ü"*fiiiiäla
acest cadou, inainte de a
päräsi Europa, ca sä fonde.z. t;;ilffi;;'iri"r,irrr.
Marchize. rn ceea ce gi a aöliunilor care unnau sä fie intreprinse cu aceastä ocazie.
privegte chestiunea,,fondurilo.
s"h-;;,
r.riä. äor, redä cuvintele Deoarece acesta din urmä igi manifestase intenlia de a päräsi
Herzen, in Bakunin, (Euvres complätes,uof. "are
V, pp. fe_:Zl. 'ui Räzbunmea poporului, penffu a-gi crea propri aorgantzalie Neceaev
376
377

t/
a decis sä-l suprime. A reugit sä-i convingäpe patu dinte carrrlru,ä
säi de necesitratea lichidärii tinärului studen! care a fost aftas intr<r
arnbuscadä. Neceaev l-a sugrumat pe Ivanov cu proprüle sale miini,
inainte de aJ termina cu un glon! in timplä. O datä sät'ngitä crimn,
complicü au ficut sä disparä cadavnrl, anrncindu-l intr-un lacr8.
Insä, in urma unei perchezi,tii efectuate la libräria Cerkesov ;i
la domiciliul responsabilului acestei4 Pioh Uspenski, care partici-
pase la uciderea lui Ivanov, autoritä1ile au pus mina pe arhivclc
Räzbunärü poporului gi pe o seamä de documente compromi!ätoarc.
Poli,tia era acum in posesia listei complete a militanfilor migcäri i,
prinfre care figura gi lvanov. Cadavnrl tinärului student a fost dcs-
coperit in ultimul moment, iar arestarea membrilorrefelei a permis,
totodatä, identificarea autorilor crimei, datoritä unui abonament la
libräria Cerkesov care fusese gäsit in buzunarele victimei.
Dupä execulia lui Ivanov, Neceaev päräsise Moscovapentru
a merge la Sankt-Petersburg, cu intentia de a crea in acest orag o
nouä organizafie. Complicii säi au frcutmärturisiri complete, iar
afacerea Ivanov avea sä dea nagtere unui proces räsunätorre.
Totugi, in ciuda cercetärilor gi a urmärilor, cel care incepea sä fic
privit in Rusia ca un conducätor revolufionar de prim rang gi ca
agent al lui Bakunin a reugit sä se strecoare printre ochiurilc
nävodului. Dejucind planurile tuturor structuilor poligienegti carc
erau pe urmele sale, Neceaev a reugit säräzbatÄ, färä dificultägi,
pinäla frontierä. Ajuns inElvefi4 a fosttotugi obligat sä se ascundä.
Pentru a putea sä obfinä exträdarea fugarului, guvernul farist il
declarase oficial ca fiindun infractor de drept comun.
RUPTT'RA DE BAKTJNIN
Exftem de ingrijorat din pricina comportamenflrlui finärului säu
partener, care incepea sä i se parä din ce in ce mai periculos, dupä
r8
Pentru asasinatul lui Ivanov, cf. Cannac, op. cit.,pp.67-69.
te
Cronicajudiciarä a acestui proces ca gi verdictul figureazä in M. Bakounine
et ses rclations avec S. Neceaev, op. cit., pp. 278-301 gi pp. 379-386.
378
r gi acte de imposturä, Bakunin a sfirgitprin ainceta
intrigi
relalii cu Neceaev. Päräsind Elveli4 acesta a plecat la Londra'
Temindu-se dint-odatä cä primejdiosul säu protejat ar fi putut
abrzeze de increderea sa, ceea ce aflase de la el
diwlgind
itä propriei sale imprudenle, dar mai ales cä acesta s-ar f,t
folosi de numele säu pentru a intra in mediile revolufionare
imigrafiei londoneze, compromifndu-l prin prezenla 9i ac$unile
e, Bakunin i-a prevenit pe prietenii säi de la Londra asupra
iästui subiect, sciiindu-le. Una dintre aceste scrisori, datatä24
ie 1870, adresatä francezului Alfred Talandier, socialist indepen-
nt20, cu care Neceaev avusese deja contacte la sosirea
sa in
itala britanicä, nu läsa sä peisiste nici o indoialä in privinfa
i totale de atitudine a lui Bakunin fa!ä de fostul säu
ipol. De asemenea, aceastä scrisoare oferä citevaprelioase
rmalii suplimentare despre personajul Neceaev' Iatä citeva
semnificative:
Tocmai am aflat cä Neceaev a venit la voi 9i cä v-afi gräbit
sä-i dezväluili adresa prietenilor noqtri ['..] Probabil cä vi se
pare ciudat cä vä sfätuim sä respingeli uo oT cäruia ilqdaj
scrisori de recomandare in termenii cei mai cälduro9i' Insä
aceste scrisori dateazä din luna mai, iar de atunci am
descoperit gi ne-am convins de o mullime de lucruri grave
desprä Neceaev, astfel incit am fost nevoifi sä rupem orice
.upättuti cu acesta. Cu riscul de a vä pärea inc-onsecvenfi. gi
; superficiali, ne-am gindit cä e de datoria noasträ sä vä prevenim
dJtoate acestea, punindu-vä in gardä fa!ä de acest om ["']
Neceaev este omul cel mai crunt persecutat de cätre guvernul
rus, acesta impinzind toatä Europa cu agenfi care au misiunea
de a-l cäuta peste tot. [..'] Neceaev nu ezitä 9i nu se dä in
' teturi de la nimic, arätindü-se nemilos atitfalä de-sine, cit 9i
de ceilalli. Iatä principala träsäturä care m-a atras la el9i m-a
fäcut sä-mi doresc säil am de partea mea. ["'] Este un fanatic
Alfred Talandier (l 822-l S90), exilat in I 852, dupä lovitura de stat a lui
20
general al
tovic Napoleon Boniparte. A fäcut parte, in 1864, din Consiliul
i Prieten cu Bakunin.
379
 devotat, dar, in acelagi timp, un fanatic
extrem de periculos,
Alianfa cu el nu poate fi.däcit funestä pentru larist. Mai mulli exilafi polonezi gi sirbi, membri ai
oricine. [...] A
ajuns sä se convingä pulin cite pulin revolu$onare, l-au condamnat la moarte pe tumätor
cä pentru a intemeia o
organiza[ie serioasä gi indestructiuiu incercat inzadar sä-l elibereze pe Neceaev, in momentul
treuuie adoptatä c.
fundamentpolitica lui Machiavelli qi
sistemul iezuilifo., uiof.ni,,
ii acestuiain Rusia2s.
pentru trup qi minciuna pentru Procesul lui Neceaev s-a desfigurat la Moscova, pe 8 ianuarie
suflet. [...] Ne_a i.rgetut tutu.,,,
increderea, ne-a furat scrisorile, . in ap UUunaUui, acuzahrl gi-a sfidatjudecätorü, aräfndu-se
n"_u'.o'rnpromis ingrozitor,
intr-un cuvint, s-a comportat ca un ticälos. agresiv gi arogant asumindu-gi cu orgoliu idealul revolulionar
Singura sa scuzil
este fanatismul. [...] in mintea sa,
identifice total cu
revolufia i qrr, ,e ,. ref,zind" dtrpä caz, sä räspundä inftebärilor magistalilor. inmrcit
cu moartea fusese abolitä in Rusia, inculpatul a fost
greu de er, cäci .'üTJ;':;',::iffi;,j ;l#,,1fr,9""H:i: :l la douäzeci de ani de muncä silnicä gi la deportarepe viafä
rareori gäsegti o energie ca a lui. insä,
dupä ce m_am convins iberia27. lnsa prul a decis sä-i comute pedeapsa in inchisoare pe
cä asta tebuie sä fa3, teblit
g sä mä rup deel 9i, 0"","p*ri, Neceaev a fost atunci fransferat la Petersburg, la fortärea{a
a tebuit, in consecinlä, sä_l combat "
dÄ räsputeria. gi Pavel, in sinista temnifä Alexis, acolo unde Bakunin il
cu citiva ani inainte. Nu a mai iegit viu de acolo.
tNcnoplrDE vru tn timpul lungilor ani de recluziune, Neceaev a avut parte de
tatamente, dupäbunul plac al adminisuatiei penit€nciarului.
Curind, Neceaev a päräsit Anglia pentru un moment dat, de,tinutul a primit autorizafia de a imprumuta
a cälätori o wemc irr
Franla. S-a dus mai intä ra Lyoi,
*or uin."*"t,ä;fl;;;;; fi gi i s-apermis sä scrie. Neceaev a avut atunci posibilitatea
despre Bakunin, apoi la paris, a redacta, in carcera sa, studii istorice gi politice. A avut chiar gi
*0" u io.t i.iat o came* din Carticnr I
Latin, sub numele de Stefan, student incercäri literare, printre care mai multe romane.
sirb22. t" d";;;$;;;
Comunei din Paris, el se afla tot in capitala-fran cezÄ23.
Conform unui procedeu testat deja in cazul lui Bakunin, polifia
In.cele din urmä, päräsind parisul, intenlionat sä il incuraj eze sä scrie o confesiune. Autoritä1ile
_, a preferat sä se intoarcä in
Elvefia, unde a incercat, firä succ"r, convinse cä un om, ale cärui reflexe de apärare erau mult
,a räui"gäturile cu Bakmin,
Urmärit fädat de un agent dublu2l, u fori *.rtat
gi inuat de singurätate gi claustrare, s-ar läsa mai ugor impins
in apropiere dc e confidente, de care secfia a III-a avea mare nevoie. Insä
zixrch.Autoritä1ile elve{iene au acceptat
exträdarea sa, soricitatil
ipul polilienesc a eguat. Neceaev a mers pinä la a-l lovi pe
2t
jandarmeriei, care venise la el in celulä pentru a-l determina
M. Bakounine et ses
yetatiyy; avec,S. Neceaev, scrisori ale lui M. Bakunin accepte ceea ce i se cerea sä facä2s. in alte momente, Neceaev
privind ruptura cu S. Neceaev, f O, pp. f SO si uä.'
A' Ross' souvenirs iur i.ö. N;;i;;;iisto-ßtz), fost tratat cu cea mai mare cruzlme.
op. cit.,pp. 363
u,,;:t'
23
Cf. Cannac, op. cit.,pp. l0g_109.
'"
Poronezur Adorf Stempkowski, emigrat
in Elvelia unde frecventa mai
25
Cf. Dimitri Richter, L'Arrestation de S. Netchaev (d'aprös mes souvenirs
socialiste qi revolulionare, infärmator
Tlh flplt
vrnovat de trädare de un iuriu deänoare;;Jäp"t;;at poliliei ruse. Recunoscur
wnnels), in Bakunin, op. cit., pp. 386 9i urm.
26
Procesul lui S.G. Neceaev. Tribunalul departamental din Moscova, gedin{a
verdictul juriurui de onoäre, ." i"p"rirü"g"iää"i""i tentaive de asasinat. Vezi 8 ianuarie 1873, op. cit., pp. 399-406.
in M. Bakounine et
ii *r 9i a rui stempkowski 27Cannac, op. cit.,p. ll8.
ses relations
"i, s.' iär"n-ü]ip. rx si urm. 2t Op. cit.,p. 128-129.

380
381
 in acelagi timp, acest om extraordinar ajunsese sä aibä urr
adevärat ascendent moral asupra gardienilor säi gi chiar sä-i
determine sä-i impärtäqeascä ideile. Mullumitä lor, a putut sä
comunice cu lumea exterioarä qi sä ia contact cu una dintrc
organizaliile revolulionare, Voinla poporului.A fost pus la puncl
un plan de evadare. Acest proiect a eguat in cele din urmä gi, cat,
unic in analele vietii din penitenciar, intreg corpul garnizoanci
inchisorii a fost arestatpenüu complicitate gi incarcerat chiar acolo,
pe loc, in temnilä. S-a declangat un proces firä preceden! pentru
a-i judeca pe aceqti discipoli cel pufin neobiqnuigi. La rindul säu,
Neceaev, supus unui regim inuman, a sucombat relelor hatamentc,
foamei gi bolilor la 2l noiembrie I 882.
,,CATEHTSMUL REVOLUTIONARIILT]I"
dificil de stabilit cu precizie veritabila paternitate a acestui
Este
document, afibuit uneori lui Bakunin. Totugi, chiar dacä acesta a
contribuit la redactarea Catehismului (fapt neindoielnic), aceastä
scriere exprimäun tip de mentalitate care nu corespunde persona-
litäfi lui Bahxdn, in pofida contadicfilor caractenrlui sälr poate tocmai
din cauza acestora. Tensiunea logicä din articolele laconice alc
Catehßmului este multprea inumanäpenhu anu läsa impresia cä
autorul acestui text nu poate fi decit un singuratic, un om obiqnuit
sä-gi rc1inä gi sä-qi ascundäurafatäde o lume ostilä" lumeacelorlalli,
inainte de a-gi pune pe hirtie resentimentul, in formule de o uscä-
ciune, precizie gi minuliozitate maniacalä. Fanatismul inghetat 9i
pesimismul diqpreqritor la adresa maselor gi a individului care se degjä
din aceastä scriere s?ntmultprea indepärtate de nanualismul generos,
de vitalitatea debordantä a lui Bakunin. Din toate aceste motivc,
preferäm sä-l considerämpe Neceaev ca fiind autorul Catehßmului.
Catehismul revolulionarului seprezintä caun compendiu dc
reguli clasificate in paüu rubrici: atitudinea revoluf;onarului fa1ä dc
sineinsugi, fa!ä de camarazä säi, fa1ä de societate gi, in finc,
atitudinea,,Confr eriei" revolulionarilor fa1ä de popor. Revo lu-
fionarul nu existä decit penfru gi prin revolufie. in rtzUoiut nemilos
382
care il duce impotriva Statului gi a societäfii, el nu se poate
lanici o indurare. Condamnatdinainte, el e gata sä suporte
. gi sä-gi dea viala pentru cavzä. Distrugerea este singura sa
gi singura samoralä. El disprefuiegte opiniapublicä, pentru
toate sentimentele, toate valorile vief,i se gterg in fala unei singure,
ice pasiuni: revolulia.
Raporturile sale cu camarazü de luptä sint in integime det€rmi-
e din punctul de vedere al utilität'i acestora in practica revolufo-
astfet lncit, inainte de a ajuta un camarad, tebuie $nut mai intä
de interesul cauzei revoluf;onare gi nu de sentiment€le personale.
in ceea ce privegte societatea, vointa de distrugere rämine
rcrativul numänrl unu. Revolu$onarului nu ä este permisä nici o
müloace revoluüonare. Trebuie deci extinsä gi accentuatä suferinla
poporului, astfei incit situalia sä devinä intolerabilä, iar insureclia
rlä sä parä singura solu$e. Nu se pune cituqi de pufn problema
irii unui regirn politic cuun altul 9i a instauräriiunui statpretins
: De-altfel, revo$onarul nu trebuie sä se preocupe de
ce va deveni societatea postrevolufionarä. Rolul säu nu este
:acelade aconsürri, ci de a disbuge ordineaexistentä.
in fine, pe lingä inevitabila apropiere de masele populare,
':Cot"hß*ul
prevede utilizarea gi punerea la lucru, in folosul
revolufiei, a tilharilor gi a criminalilor, a cäror for!ä distructivä va
constitui un sprijin eficace2e.
Connibut'a lui Bakunin la acest document este vizibilä mai ales
:in secliunea consacratä atitudinii falä de popor a Confreriei, unde
,se regäsesc in mod efectiv propriile sale teme anarhiste, insä
in
primut rtna o idee care ä era foarte scumpä: alianlarevolufionarilor
pi a flharilor imponiva puterii politice.
, " C*"*r.f*" *negindimlaceicareviseazäastäzilainlocuireaprol.t ceitiuJolui
läsafi
din
burehez occidentile cu masele celor marginalilzali de orice fel, de
tärile
pe !*tis de'capitalismul industrial, al cäror numär 5i diversitate nu contenesc sä
,creascä gi care reprezintä, efectiv, un imens potenfial de distrugere'
 CALEALTINECEAEV CAIEHISMuL REVOLUIIONARIILTI. (text)
Ä"g"ti din care trebuie sö se inspire revolulionarul
Acest text ne pune in contact cu o atitudine revolufionarä de
tip ,,nihilisf '. Autorul descrie revo$a ca pe un scop in sine, oricc ATITUDINEA REVOLUTIONARULUI
altceva trebuind sä se subordoneze acestui deziderat absolut. FATA DE SINE iNSU$t
Caracterul strict activist al Catehismului este frapant. De nu are nici
obicei, revolulionarii se shäduiesc sä declangeze o acfiune de masil, l. Revolulionarul este un om condamnat dinainte: eI
lrir" p"riorole, nici activitäli, nic.i sentime'*' :.i."i.kgä'"::: !!:-
scopul lor fiind acela de a-i ajuta pe muncitori sä se organiz eze; ai
incearcä sä-i mobrluezegi sä-i alinieze, ideologic Aipractic, pentnr i"kfi si nici möcar nume" Se dedicä in totalitate unui singur
;, ;:"; singur gfnd, unei singure pasiuni - revolulia' ,
). i, *tt"*7 tai, "u numai ii vorbe' ci si tn fapte' el d rult
a-i ajuta sä capete congtiinfa intereselor loc, ca gi a puterii lor,
astfel incit sä devinä capabili sä lupte eficient pentru indeplinirca
," )vö'---'
vv - ordinea publicä si cu lumea.civilizatä' :y i::::
t"iai"ra-- cu
obiectivelor economice, sociale gi politice. Privit din aceastil ,innro acceptatd'
sau condilionare si tcu orice moralitate'
n""orto.tä. ca si
ie, coivenlie
perspectivä, revo$onarul este unom care a ficutun angajament 'i|"o lumea civilizatä, el n:" yn *o*:n'f4::12'.',
irireste
personal intrind in rtndurile proletariatului. El alege sä participc ""
acesteii md'sura in care continud sd träiascä in interiorul
si, ti
direct lalupta de clasä. nu o fa"L decit pentru a o distruge complet'
dispreyuieste irice dictrind' el a renunlat
la
Punctul de vedere al autorului Catehismului este total diferit, i.' Äliot"rcnaiul
';;;;;;i,
ä hia pe seatna generalii.lor vütoare' El nu
Pentru el, rolul esenlial al unui revolu,tionar nu mai este acela de a i; "or"
se angaja intr-o actiune de masä gi nici mäcar de a sprijini, prin ii'decit'ä srngurä stiinlä- ""a o iitt*g"rü' in acest sc:p.(;i
medicina'
mijloacele intelectuale ale doctrinei, informa,tiei sau propagandci, ir"L""tt' t""pl,Zt tr"aioia mecanica, fizica' eventual
'i,
clasele exploatate, pentu ca acestea sä capete congtiinla condilici i""r, ,"äi el studiazä, zi si noapte stünla vie a oamenilo.ri a
lor, gi incä mai pu{in acela de a lupta aläturi de muncitori pentru ,ir'"i"i"i oätuo1üto, si a tuiuror modalitälilor de manifestare ale
ordinii sociale, aga cum se prezintd ele in diferitele-clase
caurza revolufionarä. ,,Nihilistul" va acliona asupra practicii singur: distrugerea
enitä!ä. Cit despre scopul säu, acesta este unul
revolulionare exclusiv din exterior. Metoda sa va fi aceea de a abjecte'
iatt )apilö Siiit mai-sigurä 7 1c9.sy!o.rdini
suscita din exterior Si indirectmigcärile ireversibile utile revoluliei.
i l. L,
+. nl ULJP|creLegte opiäa publicd' El dispreluieste,$"i "':!:?J"t-
äXpr4uieSte v(r"e
Va trebui sä invele sä speculeze pasiunea pentru distrugere. Va toate motivalüle si maitfestarile ei, moralitatea so.cia.lä :"ty!ö' :",
trebui sä creeze situalii intolerabile, provocind peste tot represiunea. ;;;;;;;;";;,'";;;i';"'este decit ceea ce conftibuie ta triumfut
In viziunea lui, poporul nu mai constituie finalitatea, ci unealta revolufiei: tot ce o tmpiedicä este imoral' t ,-t-^-L:r t^tx
Implacabilfala
revolufiei. Nu mai e nevoie de ideologie. Aceasta va fi inlocuitä cu i. ä"uolustonarul este un om condamnat dinainte'
succes de citeva idei elementare. Revolulia este o problemä dc Stat Sifilä de tot ceea ce reprczintd' societatea' el nu trebuie sä
fizicä, iar masele, o sursä inepuizabilä de energie. De unde, dispreful in
l-IR-"p.odu cemcatehismzl dupä versiungl glblicate de H6löne Iswolski
profund al lui Neceaev pentru doctrinari, pentru revolulionarii ipl Pentru acest text cf' de
a sa biografie a lui Bakun'iri"n.
vorbelor gi, de asemenea, pentru studenli - care proveneau, in "it',-vn'235'241'
'asemenea: Bakunin, c*äiä'f,*ii"siitson catre ot net* ?:::?jl!!?:
general, din rtndul micii nobilimi gi al burgheziei. Era convins cä iää;;;tlüä; p*f"ti;i;ä'ioia'i at Mihail Draeomanov' traducere in
Marie st o-uäiel'üil il;i;' i-t1o.t- n i-nut' - pp' a!-
o1'
francezä de -cit
revolugia rusä nu va izbucni niciodatä din rindurile reprezentanlilor
51. _ A. Nataf, Revotuln i"T*iü"iaris,
A. Balland, 1968, pp. 209-21 l. - R.
,
jntelighentiei". Payne, op. cit., pp. 222-228 (Nota autorului)'

385
384
 Fiecare camarad hebuie sd aibä sub comanda sa
mai mulfi
astepte nici o milä din partea acestei societäyi. inte 10.
ei s-a declansat un p.eiumätate',
räzboi nefntrcrupt SiJärä nici o reconciliere posibilä, un räzboi deschil rirazf de categoria a II-aSi a III-a, adicäinilialinumai
ca ldcind parte din capitalul
sau seoe| insd un räzboi pe vialä Si pe moarte. El trebuie säfie gata in 'oäfononsä ti"considere pe acestia
ir"iu,i"
fiecare zi sämoarä. El trcbuie sä se ob$nuiascä sä suporte torturile,
p^ ta drspozilia sa. El va ctt'ettut yl cea,mai ^"y Yi:,
:iä i irit it alocatö, tncercind tntotdeauna sä oblinä
6. RevoluSionarul este severfalä de sine fnsuSi Si trebuie säfie sever
"oni-oqort
*ä -tÄ püt posibii din investilüIe sale' Et tebuie sä :" ":^:!:::,
Sifalä de ceilalfi. Orice sentiment tandru, dätätor de släbiciune, can,
pe sine t^uit * pe un capital destinat a fi cheltuit tn benefi'ciul
lfue de rudenie, de prietenie, de iubire, de recunoStinld Si chiar da putea sä dßpunäJdrä
onoate trebuie säfie anihilat de unica Si rccea pasiune revolufionarti, nnei revolulioncfie, un capiial de care nu va
Pentnt el, nu aristä decit o singurä voluptate, o singurä consolare, simldmintul intregü confrerü a iniliafilot
sau
räsplatö sau mullumile - ranSita rcvoluliei. Zi Si noapte, el nu trebuie sü |l.'Atunci ctnd in camarad se aJIä la ananghie' intr-unfel
necesar sau nu sa u
aibä decft un singur gind, un singur scop - cea mai implacabilü 'ghul, iar revolusionarul nebuie sä decidd dacd este
'"r"ri" tpiii", il nu tebute sä 1tud' cont de.sentimmtele sale personale'
dßtnrgere. Aclionfnd cu singe rcce Si firä fncetare tn acest scop, el t :,-z^--^^^l^ ^-"'--: *,rnlnrtinnnro DP
De
revolusionare.
trcbuie säfie gata sä se sacrificepe sinetnsu.Si Si säinläane cumina lui li ,a ,ä änieascä exclusiv ia interesele cauzei
de
tot ce ar putea tmpiedica aceastä tmplinirc. ä;;;;;,-;i ä i"b"i sä punä tn batanlä utititatea reprezentatä
necesane
7. Caracterul' revolulionarului autentic exclude orice romantis m, camaradul cu pricina Si cuantumul-fo4elor ,revoluYionare
decizie tn consecinlö'
sensibilitate, entuziasm sau elan. Exclude ptnä Si ura Si räzbunarea ifiunir de saliare a aiestuia; eI va lua o

personalä. Pasiunea revolulionarä devenind a doua sa naturä,

revolulionarul trebuie sd se dedice calculului cel mai rece. Peste tot ATITUDINEA REVOLUTIONARULUI
gi intotdeauna, el trebuie sd tncarneze nu ceea ce line de tnclinaliile FATA DE SOCIETATE
sale personale, ci ceea ce ii prescrie interesul revoluliei.
12. Primirea unui nou membru, al cärui zel
nu s-a manifestat
ATITUDINEA REVOLUTIONARULUI FATA decit prin cuvinte Si nu prin acliune, nu va
puteafi acceptatä decit
DE CAMARAZII SAI printr-un
- 'ls. vot la unanimitate.
' R:"volusiona*l nu pätrunde in sfere\ staatlui, ale
elitei si ale
8. RevoluYionarul nu poate prefui Si trata ca prieten decit pe acela in scopnl dßtrugerü
societälä aSa'zß civilizate ii nu activeazä acolo dectt
carc aJdcut intr-adevär dovadaunei activitäyi revolulionare egale cu a
sa. Mösura prieteniei, a devotamentului, prccurn Si celelalte fndatoriri ;;;;;;;;*ai
'ao"i i
rapide acestora. Et nu e un adevdrat revoluSinnar
om
i"gr"ta lumea aceasta, dacä situalia si rclayüle unui
falä de un camard sint determinate tn mod acclusiv de utilitatea acestuia "*oäin totul nebuie sä i se parä derynle urä)
in.ceea ce priveSte efectele practice ale rcvoluSiei distntgätoare. öii"V"a *estei lumi (fn care el dac! se intimplä säfi Pästrat in
9. Nu mai trebuie sd insistäm'asupra solidaritdlii revolulio- tf iaii ezite. Cu afrt mäi räu pentru
nu e un
narilor in aceastö solidaritate rezidä toatäfo4a acliunii revoliyio- ;;* tf.* relayii de ruden{e, de prietenie sau de iubirc; el
bralul sä trcmurc'
nare. Camarazii revolulionari animali in acelasi grad de pasiunea adevörät rcvolulionar; dacd acestea ii potfoce -
trebuie
revolulionarä trebuie, pe cft posibil, sä poarte disculii gi sä decidä 14. Cu scopil unei distrugeri implacabile' revoluSionarul
soiie,tä1ü, tncerctnd sä parä afi cu-
tn unanimitate ln privinla tuturor problemelor importante. insä, tn si loate sa träiascä in mijlicul
Revolulionarul
ceea ce priveSte executarea planului conceput, fiecare trebuie sä totul altceva dectt ceea cL reprezintö ei in realitate'
clasele mijlocii Si
conteze, pe cit posibil, pe fo4ele sale proprii. Fiecare trebuie sä va trebui sä dobtndeascä acies peste tot, in toate
lucreze de unul singur la fnfiptuirea acliunii distructive Si sä nu ,riirio,or"
-äunuui, - in prdvölia comärciantului' fn Bisericä' tn conacul
in
recurgä la sfatul Si sprijinul camarazilor säi, dectt in cazul in care tn tumea birocraticä, militarä, ca si tn cea a literelor,
acest lucru s-ar dovedi afi indispensabil pentru reuSita demersului. Biroul III si chiar tn Palatul de larnä'
387
386
 15' Toatä aceastä societate abjectä trebuie
inpärsitä tn mai murtt, i sä facä declaralii concrete Si primejdioase, al cäror
categorii. Prima categorie este condamnatä/drä'inirziere
Sä se intocmeascä o kstä a acestor perroor",
to io*t". vafi eSecul definitiv al celor mai mulli dintre ei Si educalia
stabilindu_se mäsuro a cttorva.
in care-acestea pot Ji nocive penti succ)sul
astfel fncit cei care se aflä in primele rinduri
cauzei ;"r;lufi;;rr,, 21. A Sasea categorie, extrem de importantä, este alcätuitä din
inaintea celorlalyi.
Ä;;;-;;"iirrA care trebuie tmpäryite in trei subcategorü: unele superJiciale,
"1"
16. La stabilirea acestei liste, va trebui SiJdrä suflet, de care nevom puteafolosi ca Si de a treia Si
sä nu se 1inä seama de patra dintre categoriile de bärbdfi; celelalte-pasionate, devotate,
ticälosiile personale ale unuia satu ale altuia
si nici .ä"o,,
care acestea le-au provocat in rtndur,e poporului.
uÄ'p, ii i nefiind de-ale noastre, pentru cä nu Si-au elaborat tncä o
c" ,itt"
ticälosii si aceastä uröpot chiar-sifie utilizat",
pÄ"i"in, vöratä conceplie, practicä Si neretoricä, asupra cauzei
1c9ste
folos in trezirea revoltei popilarc. Va ibu,, deci, sö se
"aii "t"
siia. . EIe vor trebui utilizate ca Si börbalii din a cincea
utilitatea morlii unut asfeT de individ, p"ir* firiürä, infine, femeile care sint cu totulde partea noasträ, adicö
cauza revorulionarö. deplin inifiate acceptind in totalitate programul nostru. Acestea
Si
De asemenea, vor trebui s.uprlmasi tn p)imrl
,naini
mod specialpiedici orga-nizirii Ä,ohyi*oo, "iä irr't,
casi cei a cärormoarte
tovaräSele noastre Si trebuie sä Ie avem fn vedere ca pe comoara
cea mai de prel, cäci nu vom putea sd ne lipsim de ele.
violentä si subitä vafi de naturä sä prowace
cre$terea sentimenturui
de teroare tn rindul guvernanlilor. Lipsina
guvernul de oameni :
aes tglnic! s.i inteligenli, puterea' aces uiä vi I ATITUDINEA coNFRERIEI FATA DE POPOR
Jrodatä.
A doua
1.7. va trebui sö_i in:cludä in mod precis ne
aceia cärora li-categorie
se va crula provizoriu ,trti, 22. Confreria nu are alt scop decft eliberarea sifericirea poporului
ttosi.billtatea de a provoca ,*ilto ineluctabilä o popoitrt,
i"rirr;'i;;{r" adicä a muncitorilon Insä, convinsä cd aceastä eliberare Si aceastä
iitrr, " -
serie de acte de o represiuneferoce. ire nu sint posibile dectt tn urma unei revolulii populare care ar
I 8..4 categorie cuprinde un nwnär considerabil mötura totul tn calea sa, Confreria va contribui cu toate forlele Si
^rozili! leia de brute plasate
resursele sale Ia dezvoltarea, extinderea Si accentuarea suferinlelor
ty i7atte si de persoiatitäyi carc, aotoüa
de averi, de relasü importante, de
rrnosi"t t"i tid"n"tä tnenite sä epuizeze rdbdarea poporului Si sä-l impingä Ia o revoltä
nfluenyisid" puire. A;;$;;l*bri"
ayloatafi tn toatefeturite poslbita n ,)äa jrn generalä.
mtna pe secretele lor persänale cgmpÄmiyätoare. so",oi, lÄiräli" 23. Confreria nu inlelege prin ,,revolulie popularä" o miScare
InJluenla, rclaSiite,
puterea, bogä1ia sifo4a.lor ro, d*'*t conceputä codorm ideilor Occidentului Si care s-ar opri respectuos
,n tezaar inepuizabil si
un syyo( imnortant penfiu organizaliile ^6"t infala proprietälii $i a tradiliilor ordinii sociale, infala a ceea ce
revolufionarc.
A categorie ii giqrinie pe oamenii de stat poartd numele de civilizalie Si moralitate. Acest gen de miscare s-a
!.?. rytr.a ambiliosi si
pe liberalii de toate orient(ri1. Estä permis märginit pinä acum la a rästurna un regim politic pentru aJ tnlocui
sä se conspire üii,lrt
de e,i Si confonn programului lor cu un altul Si de a crea un Stat aSa-zis revolulionar. Pentru popor,
dinäu-li-se impresia de supunere
oarbd, in vreme ce, in realitate, ei sint nu poatefi salutarö decit o revolulie care va distruge Statul pinö la
cei supuSf Si aserlili, prin
aflarea secretelor lor Astfel, ei vor räddcinö, suprimind toate tradilüle, clasele Si ordinea insdsi existentd
/i deJinitiv comprcmisi Si Ii se
*.!äio-orice posibilitlte de retragire. ir,f"tut tn Rusia.
tulburäri tn stat prin intermediul ior
'J- o""iri, ii p;;;ä
24. De asemenea, Confreria nu are nici cea mai micä inten-lie de a
A impune poporului o organizarc venitä de sw. Witoarca organizare va
.pe20.revo 2incea
categorie.ii include pe doctrinari, pe conspiratori
lulionari, p e li aceia c are'practi"a paüiragiot;
S i
;r;;;;, fr, Jdrö tndoiald, elaboratä de evoluyia si viala popularö insäqi - tnsä
tn cercurilepolitice .to
si in scrierire to, iot"iiprovocarijdrä incetare, asta e treaba generaliilor viitoare. Tieaba noasträ este sä fnfiptuim o
distrugere teribilö, totalö, generalä si implacabilä.
388
389
 25. De asemenea, tncerctnd o apropiere de popori noi trebuie in
primul rtnd sä ne aläturdm acelor elemente populare care, tncd dc
Ia intemeierea statului moscovit, au protestat firö tncetare Si nu
doar prin vorbe, ci Si prinfapte, impotriva a tot ceea ce line direc'l
)NIII
sau indirect de putere: nobilimea, funcfionarii, corporaliilc,
comercianlä exploatatori. Sä ne aldturöm bandiyilor tndräzne1i, cara Atentatele anarhiste din Franfa
stnt singurii revolufionari adevdrali ai Rusiei. o
26. Transformarea acestor bande tntr-o forlä invincibilä care
,,ii iubesc pe aceia care' incapabili sä
va distruge totul in trecereo sa - aceasta vafi opera organizaliei facä räu unei muqte' au' in schimb'
noastre, acesta vafi scopul nostru. capacitatea de a deveni cruzi 9i sälbatici
innumeleldeü'"
Citind acest document, oricine se va mira sau poate chiar se va JulienBenda
-
indigna - sä-l vadä pe Neceaev figurind in galeria anarhigtilor. Existä
aici filialii exüem de ruginoase gi pe care preferäm sä le trecem sub RUPTURA $I MARGINALIZARE :
täcere. Totuqi, in cursul migcärü revolu$onare, in special atunci cind CONGREST]L DE CENTRU
violenfa a ajuns la apogeq ideea anarhis6 a cunoscutuneori rarnificaf;i,
prelungiri qi chiar perversiuni inevitabile. Neceaev reprezrntä, farä däduserä o
Comuna din Paris 9i represiunea care i-a urmat
doar gipoate, uncaz, insänimic nuneimpiedicä säil siträmin categoria
it migcärii muncitoregti fianceze' Femand Pelloutier
celorce lupü impotivaputerü Statului. Incatehismulsäu, fu mijlocul "a "utnpfita
astfel sihra,tia:
unui ghiveci haotic de conceplii ,,machiavelice" gi ,,iezuite",
revo.tuttinmni impuS-
descoperim totugi, cä wem sau nu, propozilii autentic anarhiste. Secfiunea francezä a krtemafionalei dizolva.!
De exemplu, atunci cindwea,,säprovoace tulburäri in Stat" (regula *9i, art fu in temni!ä sau condarmafi la exil' cluburile dis-
oame'ni
nr. 19) gi sä distrugä sferele guvernamentale (regula nr. 13). La pä*, t *ti*tif" interäse, teroarea care fi frceape putinü
lor:
f*" r"uput"rä de masacru sä se ascundä in casele aqa se
fel ca antiautoritarii, el remarcä, de asemenea, cä, pinä acum, din Paris3o'
revoluliile din Occident s-au limitat,,sä rästoame un regim politic pre"eota sitoatia proletariaflrlui imediat dupä Comuna

penüu aJ inlocui cu un altul gi sä creeze un Stat aga-zis revolufionar" proletare

Totugi, curind a inceput o regrupare a-for[elor
(regulanr. 23).Pe de altäparte, pentru el, nu se pune problema S-au finut congrese
;imate.'S-au reconstituit grupuri libertare'
,,de a se impune poporului o organizare venitä de sus" (regula nr. vechea opozilie
ln clandestinitate (Saint-Etienne, Lyon)' Evident'
24). Scopul säu este acela de a combate,,tot ceea ce,tine direct inceapä sä se
dintre autoritari 9i antiautoritari nu aittirziat sä
sau indirect de putere" (regula nr. 25). in fine, existä prietenia sa Congresul de
manifeste in organizafiile muncitoreqti resuscitate'
pentru Bakunin, pe care se pare cä il luase drept model. a consemnat
TotafteamotivepentuaJ corsiderapeNeceaev, dacänuunanarhist
ö**,.*. a aät loc ia paris inte 1 8 9i 25 iulie I 880'Grave a dezvolat
in ctnsul aceshri C-ongres, Jean
izolarea anarh$tilor.
olemplar - ceea ce, eviden! nu e cantl-,atunci mäcar un ,,tovaräg de
&um" räücit Rämine, bine.futeleq pncblerna aleguü mijlmceloruflints - Histoirc des bourses du travail' Paris' A' Costes'
de cdt:e neceaevcirn! Dar asta e o altä poveste...
'G;ttd P"l"*er,
Maitron, op' cit', vol' I' p' 86'
l92l,p.69. citatde
391
390
 tezele anarhiste dwe: absenteismul electoral, preluarea cu fo4a a
mijlmcelordeprodrcfie, apämintului gi aresurselor, abolireaproprietä1ii
individuale in beneficiul societäfii. El insistä asupra folosirii violenpi
(,cu focwi de armä) pentru rästumarea guvemului, lichidarla
administaf;ei, amagistaturü, apoliliei gi a armatei. Ameninlindu-i cu
plutonul de execufie pe conharevolufionari gi pe cei care ar wea sä
,,detumeze revoMa in folosul lor personal ,, Grave proclama cä
revolufianuaveanevoie decitde o,Jninoritate capabilä gi dispusä sä
acgioneze"3r. Mai frziq Jean Grave gi-a atenuatpunctul de vederc.
cu ocazia noului conges de cenftu, congres regional (p ais,22 mai
1881), sciziunea s-a consumat. congresul cerea ca delegalii sä sc
prezinte in nume personal, in'rrerne ce anarhigtü def;neau un
mandat
colectiv, primit din partea grupului lor. Acegtia s-au reüas penüu a-gi
orgaruzapropriul congres, inte 25 gi 29 mai, corrgrerla care au
participat intre 150 gi 200 de persoand2. Se näscuse o nouä migcarc
anarhistä autonomä. Anarhigtü nu au considerat cä ar fi util sä timitä
delegagi lacongresul de laReimss. inizolarealor, anarhigtü auajuns
inh-unmodaproapefatalsäutilu:ezn,mijloaceexteme.
PROPAGANDAPRINEAPTE
congresului anarhist intemational de la Londra (14-20
. ..!{1rryt
iulie 1 88I ), propaganda prin fapte a fost recunoscutä gi asumatä in
mod deschis ca metoda de luptä. Louise Michel Emile pouget
9i
frceau parte dintre cei 31 de participan{i la congres. Se reluase
programul lui vevey3a. Rezolu{ia adoptatä la iondra sublinia
necesitatea,,de a se adäuga propaganda prin fapte,, propagandei
3r
Cf. Maitron, op. cit.,pp. 105-106.
32
Maitron, op. iit., p. lll.
. .33,,cea-mai
mare parte a grupärilor anarhiste au considerag in privinp netrimiterii
de dele_gaJi la aceste conferinp in care.se repncduc exagerindu-Äe9iit"p"'p"t";fi;;;
cu artificii socialiste, toate viciile parlamenrarismutuiuurghez...i
l2 noiembrie l88l), citat de Maitron, op. cit.,p.
lreiäiiüi,i. ti,
ll2.
Vezi. Maitron, op.
-.-3a 9it,, p. 83 qi, mai sus, partea a doua, cap. I:
,,L'Internationale anti-autoritaire',.
gi verbale. intrucit se considera cä revolufia generalä era
venise momentul promovärii ideii revolulionare ,,prin
. Dat fiind cä actiunea hebuia intreprinsä ,,in ilegalitate",
ura cale revolufionarä autenticä, devenea necesarä
la mijloace conforme acestui scop". Astfel, li s-a
hrtuorparticipanlilorsä studieze cu atenf;e gi aplica$e
iinfele tehnice gi chimia"35. Era atentatelor se pregätea sä
ACTrurüLE PE CONT PROPRIU
in ilegalitate, diferenfa dinhe delictele comise sub pretextul gi
irea acliunii politice gi actele care lineau pur gi simplu de
itism nu e ugor de ficut. De altfel, puterea avea tendinla de a
face diferenfa intre anarhigti gi delincvenlii de drept comun.
btodatä, este limpede cä revolulionarii din toate 1ärile gi nu doar
uhigtii au ajuns adeseori sä aclioneze intr-o manierä situatä la
usul legalitätii. in Rusia anilor 1904-1908, Bolsevicii
iatorii) au datnumeroase lovituri in numele revolutiei. in
sa, la Tbilisi, Stalin insugi reugise sä bage in vistieria
icilor mai multe sute de mii de ruble, jefuind magina care
In Franla seria acliunilor pe cont propriu a debutat la 5 octombrie
886. Clöment Duval, afiliat grupului anarhist Pantera, devaliza gi
regedinla particularä a doamnelor Herbelin gi Lemaire,
situatä pe rue Monceau la numäruI 31. Identificat gi incarcerat,
val revendicä, intr-o scrisoare adresatä publica[iei Revoltatul,
caracterul politic al jafului säu. in cronica sa la acest proces,
publicatä in Almanahul anarhist pe 1892, S6bastien Faure lua
rapärarea,,amicului" Duval, precizind cä acesta furase pentru a
[ine cauza gi nu in folosul säu personal. Cu toate acestea,
Cl6ment Duval a fost condamnat la moarte, pedeapsä care a fost
35
Mitron, op. cit., pp. ll4-115.

392
393
 mai apoi comutatä in muncä fo(atä. Duval a reugit sä evadeze dirr
Guyana gi s-a refugiat in Statele Unite.
refinut cel al unei tapiserii din secolul al XVIIJea, luatä din
din Tours, precum qi sustragerea unui important stoc de
Italianul Pini, un alt anarhist spärgätor, a fost judecat ra
4 la Paris, de la un bijutier din rue Quincampoix, operatiune
noiembrie 1890. A declarat in fafa tribunalului cä nu se
considerä de trei dinhe membrii grupului, care pätrunseserä in magazin
a fi un flhar de rind; in vizunea sa, el nu ficuse
decit sä recuner"r". gaurä practicatä in tavan. Prin farsele gi ripostele sale, el a
in scop social, buntxilefurate de cätreburghezie. in..r"i,lJ,a-,
in atenlia publicului gi a presei. Ca gi Pini, pentru a-i scoate
scoatä din culpä pe complicii säi, pini a vnrt sä-gi
asume de unur culpä pe tovarägii säi, el a revendicat intreaga responsabilitate
qingur intreaga responsabilitate a furturilor. A fost condamnat la
faptelorbandei. .
douäzeci de ani de muncä fo4atä gi deporüat la Cayenne.
in apärarea sa, el a dat citire unei declaratii in fala tribunalului
Lainceputul secolului, o asociapie,iunoscutä iub numele
-pgaa-ain eteville,
dc care se prezenta ca un revoltat justifiar, comparind furtul cu o
comitea spargeri piovocatoare in vilere, castc-
lele qi bisericile din diferite regiuni alä rranlei. :stifuire", cu o ,"reintrare in posesie". A spus cä intenfionase sä
razz apntii tio+, un räzboi impotriva celor boga,ti, atacindu-i in bunurile lor.
doidinre colaboratorii säi au fostarestaf,iaeuwilr..
$efrrl bandei 9i
Grupul de spärgätori era format din nu mai pulin deiatruzeci la mtrncä forfatä pe via!ä, Jacob a petrecut douäzeci
dc
geful organiza[iei se numea tvtariui Jacoü. ani in Insulele Mintuirii. Eliberat in 1929, s-a sinucis in I 954.
i4ivizi. Näscut ra
Marsilia in 1879, Jacob se imbarcase ca mus pe un vas la
virsta dc
doisprezece ani. Devenise dupä aceea tipograf, meserie
care a
RAVACHOL (18s9-r892)
fostde naturä sä il punä in relalie cu anumit" tiuot-..
victimä unei provocäri, s-a ales cu
-.oii cäzind
C-onfruntate cu represiunea feroce a polif;ei gi cu severitatea deseori
$ase luni de inchiro*. gi .u o
am9nd1. Dupä ce gi-a ispägitpedeapsa, nereugind amagisüaf,lor, mediile anarhiste incepeau sä se lase minate
sä_gi gäseascl
un loc de muncä, el s-a decis pu, gi simplu sä se facäsiärgätor. sentimente de räzbunare. Afacerea de la Clichy nu a ficut altceva
Personaj uimitor, din care Maurice Leblanc s-a inspirat sä incite spirihrl de revangä al unui Ravachol. I-a I mai 1891, in
unuia din personajele romanelor sale, Arsdne Lupin,
in ö*.0 iziin care, la Fourmies, frupele deschideau focul asupra
lu.oU iii
asumase principiul de a nujefui decit bunurile,BaraÄglor imüi6 ucigflnd nouä oameni, gintue care femei gi mpü, o manifesta{ie
socialii,
magistrafi, militari, clerici etc., respectind proprietaüea
oamenilor izatälaClichy gi la care luaseräparte mai mulgi anarhigti era
care ü päreau a fi utili societäfii, medici,-scriitori unor incidente gnve. in cursul incäierärü, cifva agenf de polife
uneia dinre operafi'nile sale, o spargere infr-o casä din
etc. in *ui fost ränifi ugor. Trei anarhigti, grav ränif , au fost frif la comisariafirl
Rochefort,
gi-a dat dinh-odatä seama cä sä afla in casa Clichy 9i snopifi in bätaie. Cazul a fostjudecat de Curtrea cujuri a
lui pierre Loti. cu
elegan{ä gi din respect pentru literaturä, a plecat imediat,
firä sä ia i. Procurorul general Bulot reprezentantul Ministerului Public, a
nimic. AltÄdatÄdindu-gi seama cä,rupä cale sä operez, irr;;;; nici mai mult nici mai pufn decit pedeapsa capitalä pentm cei
unei persoane inglodate in datorii, Jacob apreferat i! Juriul s-apronunfatpentu cigivaani de inchisoare, iarunul dinte
auunooner.se
acf,unea36. Jacob gi complicii säi dispuneaudeunmaterial i a fost chiar achitat.
specific
de spargere extrem de perfecfionat. printre furturile Revoltat de atitudinea magistrafilor, Ravachol, pe numele säu
bandäi, esi"
Frangois-Claudius Koqningstein (olandez öryä tatä" Ravachol
16
^ Andr6 Nat af, La he quotidienne des anarchistes en France.
t gg0_I g I 0, indnumele mamei sale) adecis sä-i räzbune pe cei tei camarazi.
Paris, Hachetre, 1986. vezi pp. lg3-194.
La 11 martie 1892, o primä bombä a explodat in imobilul de pe
394
 d9
bulevardul Saint-Germain, numäruI 136, acolo unde locuil dacä nu cumva alte consideralii dictate de un sentimen!
umanä ar trebui sä prevaleze asupra acestuia' Insä
consilierul Benoit, pregedintele tribunalului care instrumentilic ,solidaritate
procesul Clichy. Douä säptämini mai tirziu, a fost rindul casci ltrl ''ffi; mä impiedicä cituqi de pulin sä afirm cä Ravachol a
Bulot, de pe rue de Clichy, numäruI39. Cinci persoane au lirrl iost un G o rarä grandoare sufleteascä37'
"roo
ränite, iar pagubele materiale au fost considerabile. intrucll
comisese o seamä de imprudenfe, Ravachol a fost curind AUGUSTE VATLLAI\T (1 861-1894)
deconspirat ca autor al celor douä atentate, fiind denunfat de cillro
o bombä
un anume Lh6rot, angajat al restaurantului V6ry, de pe bulevarthrl La 9 decernbrie 1893, la Camera Deputat'lor a explodat
Magenta. In ajunul procesului lui Ravachol, acest stabilimcnt rr publicului. Acest atentat spectaculos
satä din tribuna rezervatä
printre
explodat la rindul säu, in semn de represalii. Explozia a frcut tloi unputemic sens simbolic nu s-a soldatdecitcuränifi,
nu gi-a
morfi, insä Lh6rot a scäpat teafir. Este ugor de imaginat atrnosf'cnr ii äuto*t säu: Auguste Vaillant. Spitalizat, acesta
de teroare in care s-a desfägurat procesul lui Ravachol. (lrr rturisit fapta decit a doua zr.
Vuittuttt u ptacticatnumeroase meserii' in decembrie 1893'
se
siguran!ä, toatä lumea se temea de un posibil atentat comis chitr
in incinta Palatului de Justifie. intr-o stare de cruntä säräcie, aläturi de iubita sa 9i de fiica 1o1
la
Trei dintre cei cinci anarhigti aflali in banca acuzärä au fust mie. El acrenJt,cu naivitate, cä, prin gestul säu, contibuie
achitagi. Ravachol $i tinäruI Simon, poreclit Biscuite, au fost corr- ffarea unei erä noi. Acest atentat,mai degrabä profanator
damnali la muncä silnicä pe viafä. Biscuite a fost ucis in 1894, irr lr.igug,"o-is in templul demo-crafiei pTtT:,"ry,t, u ttiTl:
cursul revoltei anarhigtilor din inchisoare. Cit despre Ravachol, cl üirtää" m t1oO"f poühcienilor de toa6 orientärile. Un socialist
urma sä comparä in fala juralilor din Loara pentru a da socotealil Jules Guesde scriainLe Marin [Dimineafa]:
de mai multe crime comise in regitrne, precum qi penftu profanarcrr
gäsim
mormtntului baroanei de Rochetaill6. Condamnat la moarte, a fosl Astfel de acte sint incalificabile, prin inumanitatea lor- Ne
ä;i;ä;i"E i" i"gu ultimei diritre cele trei categorii in care ii
ghilotinat la Montbrison, la I 1 iulie I 892.
In pofida crimelor sale, Ravachol a läsat o puternicä impresic
iffiiit*tu""- aoi ani, pe anarhigti: diletanli, aventurieri
gi descreierali38.
asupra opiniei publice prin anumite calitä1i umane de care a dat
dovadä. Astfel, degi särac, igi intrefinuse mama, sora, fratele gi sc gestul
Unul dintre putinii ziarigti care au incercat sä inteleagä
ocupase de un nepot al säu. Intrucit salariul mizer de muncitor nu Libre Parole
I v"iä*i f"si ddouard O-rumont, care a scris in La
ii permitea sä facä fa1ä cheltuielilor familiei, se ducea sä cinte la " din l0decembrie 1883:
liberl
acordeon intr-o salä de bal din Saint-Etienne. in fafajustiliei, s-a
arätat generos, dezinteresat, sincer gi curajos. De altfel, un om dc S-a mai gäsit un scelerat care n-a infelesnimic din invä!ämintele
o perfectä verticalitate moralä, dupä cum spune EHsee Reclus, ;"-;;- ioua societate i le-a pus i" fap' I se spusese cä furtul
;;.;ä ale Legiunü de onoare in cazul in
;ui inutt" Ai.tittclii'consideiabile.
intervievat asup^ra lui Ravachol de cätre ziarul anarhist italian ";i; ii
fuseserä arätali
Sempre Avanli flntotdeauna inainte], nu ezitasä räspundä:
u.".tu atingea sume
"ui"
;Äü-;; se?otosisere cu cinism de mandatul qi influenta
ti admir curajul, generozitatea inimii, märinimia cu care gi-a
iertat dugmanii. Cunosc pulini oameni mai generogi ca el. tt Ctt"t dt Al"*td* Ctoix, Crapouillot,iantaie 1938' nr' special consacrat
Prefer sä trec peste intrebarea in ce mäsurä este de dorit p.22.
sä-!i urmäregti dreptul personal pinä dincolo de orice limitä qi 3t Citat de A. Croix, oP. cit.,P.23-

396 397
 lor, infrind füumfal in Palatul Bourbon, penfu a face legi.. Legile
acestea, emise astfel, nu i s-au pärut a fi demne de respect acestui
om insuficient de inteligent, aga cä ieri a aruncat o bombä din
inalnrltribunei.
Condamnat la moarte, Vaillant a fost executatla 5 februaric
1894. ln timp ce era condus spre ghilotinä" el avea sä stige: ,,Moar1c
societälii burgheze ! Tiäiascä anarhia! ".
f ivru,n HENRY (1 s7 2-rs9 4)
Emite Henry nu era un proletar. Acest tinär distins de douäzcci
9i doi de ani primise o educafie ingrijitä. Se näscuse in Spanirt,
acolo unde tatäl säu se refugiase dupä ce fusese condamnat ltt
moarte in contumacie pentru de a fi luat parte la Comuna dirt
Paris. Elev eminental gcolii J. B. Say,lui Emile Henry i s-apermis
participarea la concursul de admitere la Politehnicä. Ravachol u
devenit terorist pentru a-qi räzbuna tovarägii care cäzuserä victimc
brutalitäfii polifienegti 9i nedreptäf,i tibunalelor, cu ocazia afaccrii
de la Clichy. Vaillant a vnrt sä-l räzbune pe Ravachol. Emile Henry,
la rindul säu, a decis sä se räzbune färä discernämint pe intreagrt
societate francezä, cerindu-i acesteia socotealä pentru execu I i it
lui Vaillant gi penfru vinätoarea de anarhigti la care se deda puterca.
O inlänfuire fatalä de atentate teroriste pärea sä se producä irr
Franfaacelei epoci.
La 12 februarie 1894, injurul orei nouä seara, 6mile Henry,
dupä ce ezitase mult timp asupra alegerii unui loc public propicc
unui atenta! a aruncat o bombä in cafeneaua Terminus, in apropicrc
de garaSaint-Lazare, fäcind mai multe victime. Dupä o urmärirc
palpitantä, in cursul cäreia a ränit mai multe persoane cu focuri dc
revolver, a sfirqit prin a fi aresüat. A märnrisit atunci cä amplasasc
la Societatea Minelor dinCarmaux o maginärie infernalä, pe carc
agenlii de polilie, alertatj,o transporlaserä la comisariatul de pc
* Drumont face probabil aluziela scandalul Wilson gi la afacerea canalului
Panama(l[ a.).
398
des Bonns-Enfants, unde aceasta a explodat, ducindlamoartea
qase poli,tigti.
motive
in fatajura.tilor, nmile Uenry aincercat säexplice din ce
ise, Ja grämadä", afecfndu-i pe sinplü clienfi nwinovafi ai cafenelei'
De ce? Päi e simplu, spuse el. Burghezia i-a tratat pe anarhigti
ca pe un bloc compact. Un singur om, Vaillant, a aruncat o
bombä; nouä din zece carnarazi nici mäcar nu-l cunogteau'
Asta n-a contat. S-a dezlänfuit o represiune in masä. Tofi cei
care aveau o cit de micä legäturä cu mediile anarhiste au fost
häituiti. Ei bine! Pentru cä dumneavoasträ considerafi
responsabil un grup intreg pentru faptele unui singur om, lovind
urtbl gä.udä, qi noi, la rindul nostru, lovim la grämadä3e'
in momentul in care a fost gtrilotinaq la 2l na11894, Emile Henry
alut puterea rl rF^e.: :,9yral, cagrarlll9t:_r:1ryylli:?li
neni extem de diferifi, Maurice Barrös 9i Georges Clemenceal
asistat la execulia sa. $i unul, qi celälalt au rämas profund
ionaf .BarrösscriainLeJournallhw'mrhilldnZ2nu:
Atunci cind täsura care mä indepärüa de aceste scene ruqinoase
a fost ajunsädinurrrä de cäfie furgonulcarefiansportaca
gonind inspre Ivry, am väzut cummul,timea il saluta pe acela pe
äare il doiise mäi inainte zdrobit pe trotuarul din fatä de la
Terminus. Diminea{a de 21 s-a incheiat in folosul revolufiei 9i in
defavoarea societä1ü. Lupta impotriva ideilor se duce cu mijloace
fizice gi nu cu accesoriile domnului Deibley'o.
Cit despre Clemenceau, greu de bänuit de efuziuni anot'onale,
a tras urmätoarea concluzie intr-un articol din La Justice
rtea]: ,,Crima lui Henry este cea a unui sälbatic. in schimb,
so"ietelii *i
se pare a fi o räzbunare josnicä. Susfinätorii
i capitale sämeargä, dacäindrämesc, säadulmece singele
ilotinei gi dupä aceea vom putea sta vorba."ar
et les anarchisfes, Paris, Julliard, 1964, pp'
" Cittt de Maitron, Ravachol
ao
Maitron, op. cit., p. ll7.
ar Citat de Nataf, op. cit.,P.234.
399
 guvemul
LEGILE SCELERATE i de dreapta se temeau cä, sub pretextul inäbuEirü anarhiei,
na sä pÄfite de aceste legi pentru a suprima presa de opgzi.fi:'
-de
I-a24 i;rrue 1 894, pregedintele Republicii Sadi Camot, aflatin vizitÄ nrös se temea in mod special docilitateamagistrafilor carierigti,
oficialä la Lyon, a fost injunghiat de Santo Jeronimo Caserio, un tirrllr aft mai mult cu cit autonrl Dezrädöcinalilor ä considera pe aceqtia
anarhist italian. Pregedintele primise scrisori de ameninlare dupil co fiind de o prostie ,,stuPefiantä"!
aresGri
refuzase graferea lui Vaillant. Trei zile mai frziu, Casimir-Perier ii lus .tceasta Ggislage excep'fonalä apermis mü de perchezifi 9i
nu
locul in fruntea Statului. Pregedintele Consiliului, Charles Dupuy, olru materie de"defiöt de präsa, sub pretextul accelerärii represiunü,
prerogativa
se frcuse deja cunoscut in 1893 ca ministru de Interne prirt runalelor cu juri, ci tibunalelor coreclionale li se acorda
a decide daöä condamnafü ffebuiau supugi decäderii din
drepn'ile
brutalitäfile polilienegti din Cartierul Latin gi prin represiuncn legeaprevedea
i, la expirarea condamnärü. Pe de altäparte,
impotriva sindicalismului la Bursa Forlelor de Muncä din Parisar, rr facä
rea in&vidualä, pentru a-i impiedica pe anarhigti sä
depus un proiect de lege care ii vizape cei care, chiar fürä urr judecätorilor sä
agandä in inchisoare (art. 4). Articolul 5, neryrtea
acord qi o inlelegere prealabilä,,,fac, printr-o modalitate oarecarc, evitärü
act de propagandä anarhistä". Dupä mai multe zile de discufii intr<r
ime intotalitate caracterul public al dezbaterilor, in scopul
pagärü tezelor anarhigtilor'
atrnosferä tensionatä, textul a fost votat de Camerä, cu 269 elc
voturi lal63, gi de Senat cu 205 voturi la 34. bÄ"tio a fost judecat de cätre curtea cu juri a Ronului' A vnrt
Era cea de-a fteia ,,lege sceleratä". Prima fusese adoptatä la douil ii scriedin inchisoare lui Casimir-Perier, pentru a-l cere asß-
zile dupä atentatul lui Vaillant. Ea agrava dispozifile legü din 188 I cu r1a, intrucit acesta ii datora intr-o oare.cle päsura tinärului
privire lapresä. Acum, nudoarprovocareadirectä, ci gi cea indircctll istaccederealapregedinf,aRepublicii!Pedurataprocesului,
:it i se aminteu igi dezväluiie adesea intenfia de a asasina
putea fi incriminatä. Cea de-a doua lege, adoptatä de cäte deputaf i "a
rpersonalitä1i importante, pe papä 9i poate pe regele
Italiei'
cu464 de voturi la 39 (Senatul a acceptat-o in unanimitate), fäccn
iö aräspuns: ,Nuin acetaqi timp. Nuies niciodatäimpreunä'"
referire la asocierea in vederea comiterii de infracfiuni. De acunr,
inOoiuta, aceastä replicä a provocat hohote de ris in sala
de
putea fi reprimat simplul acordinvederea comiterü unui delict, chiar Si
in condi,tiile in care nu se ffecea la faptea3. Era o poartä deschistl tribunal. El a relatat cu calm circumstanfele in care comsese
cäüe o intreagä serie de procese de intenlie. J."tu*f, spunind cä acfionase singur 9i din proprie iniliativä' A
Acest aparatjudicim, prezentat de cäfte guvem ca fünd un mijhc fost executat la 15 august.
necesar de combatare a anarhismului, a provocat indignarea opozilici.
Stinga vedea in asta o ameninlare la adresa tuturor celor pe carc PROCESTJL CELOR TREIZßCI
puterea constituitä ä considera periculogi sau ptr qi simplu deranjanli.
Profitind de aceste atentate, guvemul a incercat sä dea marea
loviflrä. Pentu a induce opiniei publice ideeaunui veritabil complo!
a2
Pregedinte al Camerei, pronunfase cuvintele istorice adesea repetatc:
,,Domnilor, gedinfa continuä", nu imediat dupä explozia bombei lui vaillant, ci de
dupä mai bine de douäzeci de minute.Vezi in aceastä chestiune märturia lui Gizeci de anarhiqti au foit tinrigi injudecatä. Dintre cei treizeci
Alexandru Zevaes, redatä de Maitron, Le Mouvement anarchiste, vol. l, pp. in""huf,, douäzeci 9i gase au compärut in faP Cu4ii cujuria Senei'
230-231, nota 93.
a3
Yezi La Revue blanche. Un jurist, Zes Zois scälörates,vol. XVI, pp. 33tt,
pu*'airil..i reuSind sa scape de urmärire. Ei ffebuiau säräspundä
in weme
E.PougetgiFr.dePressens6,Notreloidessuspects,vol.XVlll,p. ll5.Maitron, äcuzaliei de ,,asociere in vederea comiterii de infract'uni"'
op. cit.,p.252,nota2. ce, in Äod evident, acegti oameni exgsm de difer16i nu intaseräniciodatä

401
400
inrelafie unü cu alf,i. Cei mai mulfl dinte einici mäcarnu se cunogtcau,
Cu toate astea, capul de acuzare era formal:
Acuzatii aparfin unei secte ce stabilegte intre membrii säi
legäturi de complicitate care au drept scop distrugerea intregii
societäti, iar ca^mijloace de ac{iune, frrrtul, jaful, incendierea
gi asasinatul. In cadrul acestei secte, fiecare igi aduce
contribufia la scopul comun potrivit temperamentului gi aptitu-
dinilor sale, unul fiind responsabil ou delictele, ceilalli cu
instigarea la delicte gi cu susfinerea acestoraa.
in banca acuzalllor se aflau Jean Grave gi S6bastien Faurc,
Charles Chätel, delaRevue anarchßte [Revista anarhistä], Mathu,
care fusese responsabil alfoii luiZo d'Axa L'En-Dehors lDin
afaräl,Philippe Ofü2, fondator, aläturi de Malato, al revistei lrl
Rövolution cosmopolite [Revolufia cosmopolitä], aläturi de doi
italieni care ä fuseserä complici, Fölix Fen6o4 angajat al Ministerului
de Räzboi, colaborator al publicafie i La Revue blanche [Revistu
albä], cäruia i se reprogau articolele apärute in gazeta Din afarü,
fiind, de asemenea, urmärit penüu defnere de materiale explozibilc
(Mallarrr6 venise sä depunä märturie in favoarea sa).
Procurorul general Bulot (tot el!) a cerut aplicarea articolului 5
al legii din 28 iulie, care permitea suprimarea caracterului public al
interogatoriului lui Jean Grave gi S. Faure. Dind citire citorva
parugrafe ale unei broquri scrise in 1883 de cätre Jean Grave, el u
considerat cä aceasta confine un plan de actiune teroristä.
Conferinfele lui S6bastien Faure i se päreau a fi pline de apeluri la
violen!ä. Avocatul lui Jean Grave a subliniat cä procesul nu viza
fapte, ci idei. ,,Un precedent de temut!"
Conffar tuturor aqteptärilor, cu exceplia luiorttz,condamnat la
cincisprezece ani de muncä fo4atä $i a tinerilor italieni, acuzalii au
fost achita,ti in bloc, Le kmps [Timpul] aafrmatcä,"niciodatä nu
se manifestase cu o for!ä atit de zdrobitoare legätura logicä gi
moralä care aläturä speculalia filosoficä gi literarä abominabilci
propagande prin fapte"as.Iar Echo de Paris [Ecoul Parisului]
consemna, sub pana lui Henri Bauer:
e Citat de Ren6 Tmws,Tnla etson temps,Puis, Les Belles Irtfres, 1961, p.349.
a5
Citat de Temois, op. cit.,p.350.
402
Acest proces a demonstrat ce confuzie domneqte in spiritele
diriguiiorilor acestui sfirgit de secol'Incapabili de reforme 9i de
ame-lioräri concrete ale vielii materiale, ei nu gtiu nici mäcar cum
ra up"t lumea veche impotiva-teribililor ei asaltatori"' Ei au
compromrs represmnea, anfienind-o intr-o aventurä al cärei
riüc'ot s-a dovidit a fi incapabil sä-i aüenueze caracterul injust'6'
, incadnrlprocesului, semenfionaseundocumentconformcäruia
,charles Dupuy, pregedintele consiliului in persoanä 9i unul
dintr-e
,promotoriii.liiot icelerate ar fi cumpärat jurnalul I-c C.ocar!1
Drumont, in timpuh{
[Cocarda] li iar fr propus bani hi Eduard
pentru a-i proteja pe parlamentarii
lr*OufufüiC*utui ri Panam4
,eompromi$i in aceastä afacere, mugamaliÄnd canil'Asocierea in
parte_decit
,vedeiea comiterii de infracfiuni se gäsea-poate in altä
a subliniat polemistul Henri
,acolo unde era cäutatä, aga cum
Rochefort in L' Intransigeanl fintransigentul] :
' Cit d" delicali sint aceqti profesori de.moralä qi aceqti uPät?to{
aiso"iitqä.' Ca incarnare a ticäloqiei guvernamentale, incä
;";-; it";'ginat nimic asemänätor asocieüi in vederea comiterii
de infracliuni la care s-au dedat Dupuy 9i L6pineaT'
' in orice caz, cei care credeau cä escaladarea terorismului
ajunsese inpunctul maxim se ingelau.
BANDALUIBOI\NOT
, in iurul anului 1900, douä capete incoronate au cä^t victime
atentaltelor. impäräteasa Elisabeä de Austria a fost injunghiatäla
Generra de cätre Luigi Luccheni, la 20 septembrie 1898' Regele
itatiei, Umberto I, a Ast ucis in parcul Mo iulie 1900, de
'o,a,la29 Statelor
, cäfre öaetano Bresci. La 6 septembrie 1910, pregedintele
unite, Mac Kinley, cädea zub gloanple lui Leon czolgosz. Inceputul
secolului XX a cunoscut renagterea ilegalismului sub cele mai
46
lbid.
a7
Op. cit., p.354.
403
tragice forme. Anglia nu a fost nici ea scutitä. La Londra, cilivu intr-o searä a anului 1908, Libertad a fost bätut de poliligti'
e l-au tirit pe scärile din Monfinarüe' lnfirmul
nu a supraviefuit
spärgätori refugiali intr-un imobil dezafectatreugeau sä finä in gah
sa, micul grup s-a dispersat'
poli,tia. Pentru a le infringe rezistenfa, a fost necesarä interven[in acelor brutafitä1i. Dupä moartea
armatei gi utilizarea artileriei. Unul dinte acegtia, Pierrot Zugravul, iÄalul, precum 9i tipbgrafra aferentä acestuia au fost ffansferate
a reugit, de altfel, sä scape. Decit sä se prede4 ceilalli au prefcrat ln Romainville, intr-o-casä cu grädinä' Acest nou refugiu al
pe Andr!
sä incendieze clädirea qi sä piarä in fläcäri. In legäturä cu accst individualigtiloi 9i ilegaligtilor l-ä cooptat printrealtii'
fapt divers tragic, intr-un ziar din Lugano a apärut un articol plirr to*tot, .ur. pr.luusle direciia Anarhiei' Profitind de aceastä
gol puqcä la
de inlelegere penfiu cauza anarhigtilor, semnat de Benito Mussolini, retrageie lagie,lui Lorulot ii plettu sä se intindä
Anarhiei, Victor
,soare-to. Acolo puteau fr intilnili 9i redactorii
[...] Nu, tragedia nu se poate mäsura cu etalonul moralei curente: 'fiUutt"tri"tte gi prietena sa, Rirette Maifrejean, precumqi cei care
cei care au murit carbonizaf in casa de pe Sidney Sfteet erau, tragici"'
deci, criminali? Erau hoti? Nici mäcar; ei nu furau in interesul lor rilmau sa devini celebri sub trista denumire de ,,bandilii
Jul.. go*o! pasionat de mecanicä 9i automobile Londra
(la fusese
personal sau din purä ticäloqie. Purtau haine ponosite, locuiau in
octave Garnier, nesupusul cu
mansarde, in cartierele cele mai mizerabile ale metropolei. Erau
anarhigti. Da, anarhiqti, insä in sensul clasic al cuvintului. Urau
i"f.J i"i tit inttut Conan Doyle), un
priuitt scinteietoare, Callemin, zis Raymond-Toba-de-Carte'
munca, pentru cä munca fizicä (trebuie avut curajul de a o
ä"fr.i*irt visa la lovituri qi atentate dure, impärfindu-gi timpul
proclama o datä pentru totdeauna), in loc säJ innobileze pe om,
il abrunzpazä; urau proprietaüea penhu cä aceasta face iremediabil 6G gädirärit 9i lectura lucrärilor biologului F6lix le Dantec (1869-
"a1.

antagonismul dintre indivizi48... iq 17i al'cäfiä L'Egoisme, base de toute sociötö [Egoismul,
""t*
btazä'aoricärei societä1iJ, Valet, un ro$covan cäruia
ii pläcea sä
La Paris, L'Anarchie [Anarhia] vedea in aceastä dramä ,,un recite poeme de Jehan RiCt's. Acesta din urmä, dezertor,
il c'nscuse
frumos exemplu de bfubä,tie gi hotärire", adäugind: ,,Se impune <r p.c'oi.'inBelgia.Printreobignuiliimiciicoloniiliberaredin
distanlaiata
constatare. Doi oameni au fost suficient de energici pentru a facc i{omainville, nirette Vtaitelean giKibaltchiche pästrau
nr. 24 , au
fa[ä o zi intreagä unei adevärate armate. Ei gi-au vindut scump J" t*riif. ifrgaliste5 . Locuind la Belleville, pe rue Fessart
1

de bani.
refuzat tot tfuipul sä se amestece in spargeri falsificare
pielea, iar rezistenla lor va avea repercusiuni incalculabile"ae. in gi
membrü bandei lui Bonnot au
Franfa timp de maimult de cinci luni, banda lui Bonnot inmu[indu5i in cursul sinisnelor lor escapade,
agresiunile gi crimele, a sfidat gi ea forlele de ordine mobilizatc utilizarea automobilului .LaZI decembrie 1 9 1 1 , la bordul
inaugurat
Ot lux furate, Bonnot, Garnirr, Callemin 9i un al
patulea
impotriva sa, instaurind domnia terorii. *.i"-uli"i
Pe la I 905 , un personaj ieqit din comun se stabilise in Montnarte, Ä"rpfi"L .are nu a fost niciodatä identificat au atacat in rue Ordener
pe linga Sacre-Coeur: Albert. Acestpersonaj era supranumit Libertad. i ä"iä"g"i"ti ai Societälii Generale, ränindul gravpe contabilul
lnfirm, omul nu se putea deplasa firä cele douä cirje ale sale, carc
deveneau arme de temutin timpul incäerärilor. S-a instalatint-un soi t I.o*tot, pe numele säu adevärat Andr€ Roulot (1885- 1963)'
a qrgmovat'
L'Idöe libre 9i La Calotte'
de falansterde pe rue Chevalier-de-la-Barre, unde aveau loc,,guetc p.in ut-ut niopaganda anticlericalä, conütcind
' tt
,
Virto.'Iäba.öi, inOetatnicul, care va deveni mai frli'ziu Victor Serge,
näscut
populare". Acolo s-a edita! cu ajutorul unei imprimeä, L'Anarchie "i,
laBruxelles(undeittecveniase peCuffemi"),ainpär'mliruqiexil"ti'C.9irytli
[Anarhia], zim care propoväduia ilegalitatea gi,,eliberarea imediatä'. cinci ani de inchisoare in procesul bandei lui Bonnot' Dupä
ce-9t eftY t*ltgl1"
intoarceinRusia,undeiapartelaRevoluliadinl9lT.DeoortatlaOrenbrrrglnlyJJ' H'
a8
B. Mussolini,Pagine Libere,citatde A. Croix, op. cit.,p.36. ;ü;ü;;fi'erugot rä miä.'ri" r'iin' norg"a, Ä' cio'' A' Malraux ei
Barbusse. Autor a mai multe lucräri, moare in I 945'
ae
L'Anarchie, l2 ianuarie l9l I, cf. Croix, ibid.
405
404
 decline identitatea. Rirette Maitrejean a fost
Ernest Caby. Dupä atac, bandifii au fugit pe $osearn spre Dieppc, achitatä'
unde au abandonat vehiculul, intorcindu-se la Paris cu frenul. Ln tchiche" care refuzase sä-i denunfe pe oamenii dinbandä$i
27 februarie 19 12, descindnd in vitezä in rue d'Amsterdam, echipir Jäp"hlt; descoperise douä revolvere, a fost condamnat la
revistei
nu a respectat sensul giratoriu din fafa gärii Sainrlazare, acrogintl rci ani de inchisoare. Carouy, cme fusese coordonatorul
de moartea
autobuzul Saint-Germain-Montmartre ; interpelafi de agentu I iÄ*oUA[Revoltatul] din Bruxelles' era responsabil
citeva spargeri' A scäpat de
Gamier, l-au suprimat cu singe rece, dupä care s-au frcut neväzu{i. doi bätini din Thiais, precum 9i de
Dieudonn6 acl.;'zat
Douä zile mai tirziu, au incercat frrä succes sädevalueze cabinetul teapsa capitalä, insi i-a otävit cu cianträ' '
unui notar din Pontoise. La25 martie, in zona Montgeron, au ucis ö"iv A.'u fi fost al patrulea om i^rqlica1lt "":1111::
care la audieri a
doi automobiligti, pentru a-gi procura o maginä. Bonnot, Soudy, ener, a fost scos din ca vddecetre Cillemin'
Garnier, Callemin, Valet gi Monier, zis Sementoff, au atacat inut nevinovä.tia acestuia. (inainte de muri, Bonnot afirmase
a
Condamnat totuqi la moarte'
sucursala Societälii Generale din Chantilly. Doi angaja,ti ai bäncii iä-"tui"ouA,tia iui Dieudonn6')
ästa u fost, in cele dinurmä, griliat'Albert
Londres a organizat
au fost ucigi. Polilia a reuqit sä aresteze trei dinne membrii bandci,
Soudy, tuberculos care se tratalaBerck, Carouy qi Callemin. La campanie'in favoarea tu, i-a permis eliberarea dupä
"äu'"t
ruäzeci de ani de temnili. Raymond Tobä-de-Cartg
cinic 5i
Ivry, Bonnot, surprins de polilie in casa unui täinuitor, a reugit sir
,f."ii","tptf pro..rolrri, SouOy tizicut 9i Monier-S6mentoff'
scape dupä ce l-a ucis pe Jouin, adjunctul de la Siguran!ä gi a ränit
la moarte, au fost ghilotinafl la 20 aprilie
1913 '
un inspector. S-a declangat o urmärire generalä, pentru a-i prindc trei condamnali
pe Bonnot, Garnier gi Valet morfi sau vii. La 28 aprilie, Bonnot a
fost reperat la Choisy-le-Roy. Se ascundea la Dubois, un anarhist ERA ATOnncA $r iI'ITOARCEREA TERORT$TTLOR
care linea un garaj. Casa a fost inconjuratä de trei companii alc
pe care
Gärzä Republicane, mai multe batalioane de infanterie, douä , Ne putem imagina cu uqurin!ä climatul de teroare
gi atacurile bandei lui Bonnot
regimente ale poliliei franceze, frrä a-i uita pe membrii societälilor atentatele lui Ravacf,ol Vaillant, Henry
1914' Cutoate acestea'
de tir gi de rfinätoare. Numeroqi gurä-cascä asistau la scenä. Dubois le-auprovocatinFranfade dinainte de anul
a fost ucis. Garajul säu a dinamitat. Bonnot, grav ränit, a fost L"tftt,ii aruncätori ä" bo-be, detip]a Betle Epoque'pT Try:
cu terori$tii din
transportat la vechiul spital, unde a sucombat din cauza ränilor. ngori fipsite de anverturä , daci e1a;i comparäm
de atentate comise gi' mai ales'
Garnier gi Valet rämäseserä incä in libertate. La 15 mai, cei doi au flnind co:nt de numärul
fost descoperili la Nogent-sur-Marne gi au pierit sub asaltul unei "ii.i"rro*t",
de modul lor de organizare. Teroristul
modern nu mai aclioneazä
disciplinate $l tq.hi-T'
desfäquräri de fo4e asemänätoare ca numär gi amploare. solitar. El este integratunor gnrpuri militare,
s eralionalizeaza..
Supravieluitorii au compärutin fafa Cu4ii cujuri, in luna februa- uotoa oui."tirr" präir.. cJgi tot restul, terorismul
uuflere' Terori$ü
rie a anului 1913. Procesul a durat aproape o lunä. Victor El devine o tehnicä savantä care necesitä o serioasä
Kibaltchiche gi Rirette Maitrejean se gäseau in banca acl,tzalilor, de astäzi sint adevära1i profesionigti ai
agresiunii' special fo1nuti
;tä"b"itiUutttiu' srntent' a$fa' denarte le-ana{istuf
aläturi de bandifi. Amindoi erauinvinuili de asociere in vederea ;**;;
'ie crati,te gi
comiterii de infrac{iuni, narulAnarhta, pe care il adminisfau, fiind altädatä,care iSi me$erea bombele afüzanal,utilizind
devenit c ivile'inceamai mare parte a
considerat un exponent al ilegalitä1ü. in apärarea lor, ei au precizat Ät6"i ,räzboaieieau
cä, in calitate de anarhigti, ei dezaprobaserä intotdeauna metodele
""i"
ilegale, irisä nu puteau sä cearä tuturor celor care frecventau ziarul ;;u,,ä ilfuele unär pretexte ideologice, rasiale sau religioase.
"u"*iro,,i*acestadjectivtrebuieirrlelesinsensulluideplin.Elese

406
Hiperagresivitatea gi combativitatea compactä din timpul celor doull
räzboaie mondiale se fiagmenteazä astäzi sub formatnei multitudini
de micro-conflicte care se disemineazä in profunzime in texturn
societä,tilor. Viermele se gäsegte in fruct.
Penffu a ne forma o idee despre amploarea terorismului in lumca
de ptä/, citeva cifre vor fi de ajuns. Sä luäm doar cazul Franlei 9i
Italiei. lnFranfa, intre 1976 gi sfirgitul lui septembrie 1980, aufosr
comise 2303 atnntate de diverse tipuri. in Italia, 2000 de atentatc
au avut loc doar in anul l976,in cursul cärora 40 de persoane au
fostucise gi 54 ränite.lnae t9l6 SiIgTg dintr-untotal de 6639 dc
acte atribuite terorismului, 1508 au fäcut victime. Printre acestca,
au fostucise 108 personalitä1i, incluzindu-l aici pe pregedintelc
Aldo Moro, iar I4I de persoane au fost ränite52. Precizäm cil
aceste cifre se referä exclusiv la cele douä surori latine!
in Franla, un anumit numär de cazuri care au linutrecentprima
pagnä a Äarelor au fost considerate abuziv drept acfiuni anarhistc.
De la Mesrine la Acfiunea Directä, anii '80 au cunoscut intoarcerca
unei violenle sociale gi politice provenind, cel mai adesea, de la
migcärile de extremä stingä de dupä '68. Prezentind o seamä dc
similitudini cuunele acte, atitudini gi comporüamente anarhistc,
aceste afaceri parmai degrabä sä fie rodul unei ideologii apropiatc
de stinga proletarä sau sä !inä, pur gi simplu, de banditism. Stuaiul
tuturor migcärilor autonome, alternative gi revolufionare ale acestor
ultimi douäzeci de ani ar permite, probabil, oblinerea citorva
räspunstri in aceastä privinlä.
La drept vorbind, aceste migcäri teroriste paramilitare lin dc
räzboiul subversiv. Fiind, in general, de inspiralie manrist-leninistä,
I rpta dusä de aceste grupuri de goc nu iese din cadrul unei süategii
militare, färä sä poatä fi decelate - a$a cum a fost cazul cu Makno
sau cu Dumrti - o semnificafie antietatistä sau obiective libertare.
Cit despre cazul limitä al acelei mini-Hiroshima din New York, de
la 11 septembne20}l, este dovada- dacä mai era necesarä
- cä
adoptind metodele cele mai criminale ale räzboiului modern, penfu
a le pune in serviciul fanatismului, terorismului internalional din
zilelenoastre numai are nimic in comun cu anarhismul.
XD(
Anarhigtii in vremea räzboiului
ucRArNA. NESTORMAKNO'
,,c Az ACTJLAI{ARrrrsr"s3
Nestor Ivanovici Makno s-a näscut la27 oclombrie 1889, la
iai-Polie, un orägel cu 20000 de locuitori din sudul ucrainei.
al cincilea fiu al unei familii de !ärani säraci. Tatäl säu, care
Cioban de la
: gerb, a murit cind Nesto r avea doat zece luni'
nobili,
de gapte ani, copilul a fost dat pe mina unor proprietari
slujitor^la fermaäcestora, dupä aceea a lucrat ca pietrar in
na äin oragul säu natal. Activitä'fl e sale politice au debutat
imediat
revolulia rataläde la 1905. Dupä citeva luni de formare
icä inr-un cerc clandestin de studii anarhiste, a fost admis in
I grup de anarhigti-comunigti dinGuliai-Polie, care
abiadacä
ra douäzeci de membri.
Acele nopli (ne reuneam cel mai adesea noaptea), v-a-pov:sji
el mai tirziu, erau pentru mine pline de bucurie qi luminä'
Noi, !äranii, neavind decitpuline cunogtinle, ne adunam iarna
la locuinla unuia dintre noi, vara la cimp, lingä un lac, pe
iarba verde sau, din cind in cind' in plinä zisa '
eze
Legea stolipin din 9 noiembrie I 906 era destinatä sä-i incuraj
pe !ärani sä päräseascä obcina, comunitatea färäneascä, pentru a
creeze
äccede la proprietatea asupra pämintului. Se incerca sä se

52
, t, Expresia apartine lui Alexandru skirda. vezi cartea saNestor Makhno, le
Cifre imprumutate de la Jean Servier, Ze Terrorisme,Paris, p.U.F., edi{ia cosaque de l'anarchie (1982).
a 3-a, 1987 , pp. 79-80. ' Citat de Malcom Menzies , Makhno, une öpopöe,Paris, Belfond'
1972'p'24'
'i
408
asfel o clasä solidä de tärani proprietari independorf, suscitindu-sc irr Revolulia de la l9t7 i-a permis lui lvlakno sä-9i recigtige
rindurile lor, pe termen lung sau scurt, interese materiale gi un spirit :rtatea. intorcindu-se la Guliai-Polie, a infiinlat la scurtä weme
pJ u".tu o Uniune !äräneascä. in cursul convulsiilor
provocate
conservator. Paralel cu acliunea sa de propagandä libertarä, micul
grup de anarhigti a inceput sä practice terorismul, incendiinrl [*]"U. ti a" razbäid civil, Ucraina urma sä devinä pTfio -11
proprietät'le gi recoltele cz lacilor, ale frranlor imbogäfi!. i"f,t, *i bultf unor conflicte singeroase. Lasfirgitul lunii awU-st
agricole
Arestat de mai multe ori, inchis gi supus torturilor, Makno a ilZ, rtfuf*o a procedat la "*ptoptieteu marilor domenii crrmllne
^ ^^
-^
pe ^^-^
cute ^
o ^^-4rnlq
controla, stabilind
"tohilind comune
fost denunfat in 1908, atunci cind pregäte4 impreunä cu mai mulli a uzinelor din regiunea
autonome, compuse din douäzeci 9i cinci pinä la douä
slte
camarazi,un atentat impohiva postului de polilie din Guliai-Polic. rale
Judecat de Tribunalul Militar din Ekaterinoslav, a fost condamnat tarani. Fiecare comunä era
inzestratä cu o suprafa!ä 9" P*lJ
la moarte in martie 1910. Totugi, datoritä virstei sale fragedc, ärp"_ato*. capacitä1ii muncä qi cultivare a mernbrilor säi.
de
pedeapsa i-a fost comutatä in muncä silnicä pe via(ä. incarceral ,,;;6ti*."" animaiele $ utilajele agicole necesare' Guvemul
la Butirki, inchisoarea centalä din Moscova, gi adesea supus unui toriu, ameninlat de puciul lui Komilov, 9i de bolgevici' l"."tu
regim disciplinar sever sub motivul cä era un,,cap tare", Makno a i de pulin in masura sä se opunä instaurärii anarhiei' intr-o
suferit in acest loc insalubru primele pusee de tuberculozä incie cutendinle separatiste-adesea afirmate' De
altfel' dupä
pulmonarä. Totugi, pe durata captivitälii sale, tinäruIucrainean, Je-u doua revot 4i. äio o.tombrie 9i preluarea
puterii de cätre
noul guvem central de
care nu avusese pinä atunci niciodatäposibilitatea de a frecventa iivici, Rada(Adunarea) ucraineanä 9i
inmod regulat gcoala, urma säprimeascä educalia debazäcareü Petrograd nu au cä2t de acord.
-
lipsea, invä,tind gramaticä, citindu-i pe marii scriiüori rugi, studiind gio.ft"fo, incä de la I 2 mai, in chestirmea.n$onalitäFlor' !*l^u
iderat necesar sä afirme cä nu vedea nici un inconvenient
in
istoria gi economia. In plus, grafe lui Ar$inov, unul dintre tovarägii
moment'
säi de celulä , a avut ocazia sä-gi perfeclione ze forma[iapoliticä. ea Poloniei, Finlandei sauaUcrainei de Rusia' in acel
ac-e* fei
De remarcat faptul cä inchisoarea politicä, ce permitea tinerilor i"ii.t* # a" pulini in Ucraina, incit declara,tii d:
revolufionari säprofite de experienla gi de cunogtinlele veteranilor erau de naturä sä le favoriz eze catzainaceastä
regiune'-insä dup3
puteri de la Petrograd
migcärii, a jucat adesea penfu acegtia rolul de ,,universitate"55. refix4|.i.Rader de a recunoaSte autoritatea noü
PiohArqinov, näscutin 1887, era gi el ucrainean gi fiu de !ärani. ca o Adunare constituantä,,liber aleasä' sä formeze "un
Fiind autorul mai multor atentate teroriste, fusese condamnat la örä prrr* ansanrblul teritoriului Republicü Ucraina", noü stäpini ai
moarte. Reugild sä scape, apetrecut doi ani in Franfa, dupä carc f,*i.i,ä Oug instalaf laputue, ;i-aurevizuit extem {e@3pu"1tu|
s-a intors in Rusia. Era inchis la Butirki pentru contrabandä cu a" *"p* problemei naflonale, cu aft mai mult cu cit foametea
arme gi difiizare de lucräri subversive. Läcätug de meserie, "Jo.
qip**iu ficeau ravagü innatälaraepuizaAde Primul Räzboi
autodidact, l-a urmat pe Makno gi a devenit istoric al migcärii "*ä
iÄ"Arf * u*- de cel civil]nu b perrniteau sä lase din minamineralele
maknoviste (malonvicina)56.LaParis, el a fost tovarägul de exil gigriulucrainean.
al lui Nestor. in 1930, a cerut sä se intoarcä in Rusia, decizie care "i' u"rurte stare de confuzie inextricabilä in care era Ucraina in
'-
lYpp;n
i-a fost fatalä, fiind impugcat in epoca marilor epuräri staliniste. *.1-".*,, au avut loc lupte permanente timp de ani {e-zile'
de cealaltä-a
care soafia victoriei a balansat cind de o
parte, cind
55
Vezi Menzies, op. cit., p. 35. ü-i*a"i' trupele de ocupalie prusace' üre nu s-au retras decitin
56
Pierre Archinov, Le Mouvement makhnoviste. Paris, Librairie internationael,
i" 19 i8, bandele lui i{erman Skoropalki, vasalul lor, p afüz^n
1924 (reeditat la Paris, B6libaste, I 969).
"oi"-t
410
4tl
 al lui simon petliura gi Grigoriev, armatele
albe are lui Denikin, nrur
frziu cele ale lui wrangel, toate acestea vor 'Guliai-Polie färä a fi putut sä ob,tinä precizäri concrete asupra
bräzda ucraina"
ülor care tebuiau luate. Profi.rnd dezamägit de ceea ce el a numit
orage, pierdndu-le apoi, sävir$ind
numeroase masacre, pogromuri "r?i*rgl hirtid'(aceeaaanarhiEilorintelecoaliintilnif laMoscola"
jafuri. Elementele de intenro4iä
brutale pe integ teritoriul
are ArmateiRo*i *t rir.pr"o, ri r i sä-gi üaducä ideile in fapte), s-a hotärit sä-gi punä foi practicä
färü ",it
Guvemul bolgevic a instaratin satere ucrainene solulie: räzboiul färänesc. El insugi !äran, Makno nu avea
-
sfuaci (*ombedy), care aveau menirea
comitete ale färani kr decit in clasa ruralä. Acest anartrist al ogoarelor nu se simlea
de a_i denunla gi a_i urmäri nc
proprietarii care doseau o parte din sigurar{ädecittinmijlocul hcräiorilorpäminului. Ale><ardre Berlnnal
recoltä, apr'"ä. . ärJi,,, spusele unui bätrin mujic, de naturä a deslugi motivul
delaf,unea gi a condus ra räzboi civil fi'
mJul rural. ceka a instituit u'
asemenearegim de teroare printre care 1äranii ucraineni l-auurmatpe ,Batko" al lor (,,täticul",
faranii ucrainieni in"itguu*u,r
sovietic s-a väzut nevoit y mninpze o il numeau!äranü) gi s-au läsatmasacraf per fu el. Adresindu-i-se
comisie speciae i,nsarZinate ,,,
ang.$tarea gituafiei conflicr'alecreare Berhnan, bäüfnul ä sptnea:
polilienesc, instument sinistu aI terorü
m ücraina Oe ;;;;ü;r;,,
rogü.
Sintem oameni neinsemnafi gi n-am inteles niciodatä discur-
. Inmartie 1918, sediul guvemului a fosttransferat laMoscovu,
iar anarhigtü din petogradi-au instalat surile bolgevicilor. Makno, in schimb, vorbea pe limba noasträ,
la Äaot to.ln r"* .""0t; simplu gi direct: Frafilor, spunea el, am venit sä vä ajutäm.
Penb' ei nu mai existä arüemativä: urmau
fie ra r" u-tiniräörrä.il I-am gonit pe mogieri gi pe rnercenarii lor gi acum sintem
bolgevicilor (controrur acestora asupra liberi. Impä4ili päminturile intre voi dupä dreptate gi muncili
d" uzinä si asun.r
sovietelor era acum desävirgit), fie"o-it"t"lo,
sä dispar;. üriltiJää,, in tovärägie pentru binele tuturot'8.
revolufiei, ei incepeau acum sä fie incomozi
pent ,rrro'rri.;;;,
care era hotärit sä se debaraseze de
ei. Foarte curind s-a decransat L Chiar dacä felul de a se exprima al bätinului a fost,posmetizat''
o luptä singeroasä intre acegri frali infr-o oarecare mäsuräde Berhnan, cheia ascensiunii gi a imensei
auw*i. in o;;.]r-";;H;.
co.nstituit grupuri anarhiste.de acliune
terorisd. irr'i;;il; popularitäli a lui,,Batko" transpare limpede din aceste cuvinte. in
.s-a}
bolgevicäse simfea acum sufici"nt aäp"i.*icä comunele agricole create de el, Makno muncea cot la cot cu täranü,
pentru a nu mai
avea nevoie sä-i menajeze pe opozanliiiib.rt
ri, devenifi ostili nc participind de douä ori pe säptäminä la muncile cimpului5e.
fafa.organizasiireanarhistäau'rostatuncirt;hü;;.i";äöä; lnlelegem, astfel, popularitatea de care se bucura.
1 I spre 12 apilie,ceka Evident, miqcarea maknovistä nu se putea agtepta la nici un
a operat descinderi in douäzeci
centre anarhiste din capiralä. cincizeci ;ü;;;;; ajutor din partea facfiunilor etatiste. In schimb, ar fi putut conta,
sau ränif gi mai mult de cinci sute
de anarhigti ; ä;;;,r, teoretic, pe sprijinul grupärilor anarhiste citadine. Din päcate,
au fost arestaf;. ,,supravietuito.ii
rämagi in libertate erau comple t dezorganiz";.:;; prejudecä,tile impotriva organizärii, profrrnd ancorate in mediile
ace]$a1i a1, socialiqtii revolupionari au
fiirr"'tdt. ;
ärt"ti-inupi r,,rräJi"r.- libertare, nu au permis maknovismului sä iasä din izolarea sa. Cum
venind la Moscova pentru a se informa asupra tuturor acestor sä ii faci pe intelectualii gi teoreticienii anarhigti sä accepte cä
evenimente gi as'pra atitudinii care trebuia
adäp,ra r" pr"ir"i"
sa, Makno l-a intilnit pe Kropotkin.
A fost primit
lnsä firä nici un rezultai mufumitorpenü'
ä.i""il
"fri. se intoarcä
5t
Alexandru Berkman, ly'es/or Mekhno, I'homme qui sauva les bolcheviks,
text publicat pentru prima oarä in francezäin La Rue, nr. 32, 1983, pp. 53-69.
a rcu.rit,a Reluat de A. Skirda in anexä la edilia sa la lucrarea lui NestorMakJno, La Lutte
-1üJJJ", op-ir.,p. zs.
"i.
contre l'Etut et autres öcrits,pp. 105-122.
5e
Vezi Menzies, op. cit., p. 62.
412
4t3
 pe simplii
räzboiul, cu organizarea shictä pe care o implicä in mod neccsur, b, ä impugca pe ofiferi, elibutndu-i pe subofileri 9i
ar fi putut fi un mijloc de acliune compatibil cu finalitälilg anarhici? i.'insa, in rnoä fatai, maknovigtii au fost cov"rrqif de numäruI
d3
lnsä Makno nu se sinchisea de intelectualii de la oraq. in Ucrairur, i[;.'"1 duqmanilor lor. Dupä cucerirea localitäfii Guliai-Po-{e
obignuitä cuinsurecliile, el apracticatunräzboi de guerilä exfem rlc [et noqii, lulakno a reugit iä fugä, impreunä cu o minä de cälärcli'
eficient. Dotatä parlial cu arme capturate de la inamic, armata sn ituit, i#tqi bolnav, a reugit totugi sä scape de urmäritorii säi'
inchis
avea o excelentä cavalerie, org mntä de tÄrani, gi o infanterie extrct I I rneind la Dniestr, s-a refugiat in Romänia' Apoi a fost in
de mobilä, care se deplasa cu ugwin!ä in cäru,te ugoare, täränegti: irr geräe qi m*risorile din Polonia 9i de la Danzig' Guvemtrl swietic
-condamnase
totaf cevamaimultde 20000 de oameni. Isaac Babel, care i-acombirtrrt la moarte in contumacie, a9a cä asupra lui plana
pe adepfi lui Makno, a descris tactica de räzboi a acesnria in Cavalcrh t iö*i""r"r exträdärii. La interven! ia or ganiza\iilor anarhiste
roSie. El il prezintä pe acesta gi armata sa de cärule incärcatc dc iintt-ulionale Drepturilor Omu$, M:.h: :Pti*
gi a Ligii
f
"
la Berlin' acolo
mitaliere, drept un Makno ,,polimorfprecum nafiira". ,cele din urmä ä viz{catei-a permis sä ajungä
innde l-a intilnit pe Volin. in t925 ,a ajuns in
Cärufe pline cu fin, aliniate de luptä, iau cu asalt oragele. o Franta'
paranghelie inceputä in aceste care se opregte in fala primärici ii Exilatul ucrainean s-a stabilit la Vincennes, infr-un imobil de pe
unui canton gi deschide imediat focul asupra ei, iarun popä släbänog. i rue Diderot (cavalerul stepei locuind intr-un bloc, la etajul
patru!).
desfrgurind steagul negru al anarhiei, reclama autoritälilor sä-i fic Arginov, care publica in continuare jurnalul Dielo TrudalCatna
cu familia' Incapabil sä
predafi burghezii, proletarii, sä se aducä vin gi sä cinte muzicam.
-*"i1, fo""iä U "ttlnt superiornuimpreunä
avea posibilitatea de a-gi cigtiga
Indräzneala, vitezagi elementul-surprizä constituiau atuuri lc s" in francezä,Makno
principale ale adeplilor lui Makno. Dupä cum amintegte Arginov, "*pä"in mod obiqnuit. A fost angajat o vreme ca muncitor
"*irän1u ränile
,,Makno gi partizanii säi, fiind incä din copilärie excelenfi cäläre{i 5i necalificat la uzinele Renault din Billancourt. Din nefericire,
intense
gäsind in drumul lor cai de schimb la discrefie, erau de neprins, suferite nu i-au mai permis sä facä fa!ä unor eforhfi fizice
in timpul
cäci erau capabili sä parcurgä, in douäzeci gi patru de ore, trascc ii at A*ute. Un glon! cu fragmentare, primit in picioril fäcea sä
imposibile pentru trupele regulate de cavalerie"6r. i"pt.tot 9i care Je dovedise a fi imposibil de extras,
Makno a contribuit eficient la lupta impotriva armatelor albc ,rf.r" ingrozitor. A träit din expediente qi din puiinele ajutoare
cu ea gipe
ale lui Denikin gi Wrangel. in pofida acestui fapt, instaurarea unci venite dirilumeainfreagä. Sofia l-apäräsit curind, luind
societäli färänegti libertare in regiunea controlatä de Makno, ca gi fiica lor. Decäderea frilcegimoralä a acestui gef räzboinic ai-a
Renon,
autonomia maknovigtilor, nu conveneau deloc puterü cenhale, carc consumat epilogul in paviliontrl tuberculogilor de la spitalul
'täranilor
se simlea din ce in ce mai vexatä de prerogrativele asumate dc acolo unde ämwiq talS iulie 1934, cel care firsese ,,täticuf
Makno gi nu avea de gind sä le mai tolereze muft timp. Un conflict ucraineni. A fost incinerat la cimitirul Pöre-Lachaise'
Pe durata tristei sale gederi la Paris, Nestor Makno
aredactat
singeros a izbucnit curtnd inte partizanii lui Makno gi Armata Rogic.
in mizeria
Ambele pär,ti au dat dovadä de cruzime. Bolgevicii ii executau pc un numär de articole, puüücate de Alexandre Skirdae'
tofi prizonierii maknovigti, ca gi pe toti tfuanii suspecfi. Makno, in exilului säu, a incercat sä continue lupta ideologicä in favoarea
cu
anarhiei, coiaborind I a Dielo Truda.lmpreunä cu Arqinov 9i
50
Isaac Babel, Cavalerie rouge, tradus din rusä, cu o introducere de Mauricc
La Lutte contre l,Etut et autres dcrits, tradus 9i
prezentat
Parijanine, Paris, Gallimard, 1959, p. 102. " N*a, M"klr*,
6'Archinov, op. cit., pp.59-60. de A. Skirda, Cruseilles, J.-P' Ducret, 1984'

4t4 4t5
Ida Mett, a infi inlat Grupul Anarhigtilor-comunigti rugi din stril i.
nätate. In 1926, acest grup a publicat un text critic privind rolul
anarhigtilor rugi gi ucraineni in cadrul Revolufiei, P/a tforma da
organizare a Uniunii generale a anarhiStilor. Respingind irr
afararevo$ei individualismul anarhist,,platformigtii" afirmau crl,
bineinleles, libertarii erau cei care trebuiau sä slujeascä de indru-
mätori maselor revo$onare, insä, in acelagi timp, penfru succcsul
migcärii anarhiste, era indispensabilä o armatä insurecflonalä disci-
plinatä gi ferm organizatä, dupä modelul trupelor lui Makno,
Conform Pl,aformei,migcarea anarhistä eguase in 19 17 din cauzir
fäclärü neruginate a bolgevicilor gi a represfurnii declangate impofiva
libertarilor, dar gi datoritä unei lipse totale de rigoare teoreticä gi.
de asemenea, a unui vid dramatic de organizare practicä. intr-urr
articol din Dielo Truda63, Makno avusese deja ocazia sä sc
pronunle asupra acestei probleme arzätoarea doctrinei anarhistc.
Bazindu-se pe experienfa din Rusia, el afirmase categoric cä,,in
absenla disciplinei organi zatonce,este imposibil de inteprins wco
acfiune revolufionarä serioasä". Eqecul revolutionar al migcärii
anarhiste din Rusia, zädämicitede guvernul sovietic, se datora in
mod esenlial unei neputinle politice firndamentale, manifestatä prin
indecizie gi lipsäde organizare.
Aga cum era de a$teptat, aceastä luare de pozife,,in favoarea
organizärii" a platformigtilor a provocat anumite reacfii in mediilc
libertare. Volin gi alfi anarhigti rugi din exil au räspuns anul urmätor,
acwirndu-i pe inspiranruPkfomeide centalism birocratic. in replid
Grupul Anarhigtilor-comunigti ruqi din sträinätate i-au numitpe aceqtia
,ponfu zioniqtiaianarhiei",precizindcäorganrzareamllitaizatÄa
insurecfiei anarhiste nu era altceva decit o necesitate strategicä
provizorie, menitä sä disparä o datä cu victoria revo$ei anarhiste.
Argument fragil, sä recunoagtem, gi care amintegte inft-o manierä
deranjantä de teoria bolqevicä a menfinerii unui stat proletaS, ca mijloc
,provizorirt'' de desävtrgire gi consolidare a Revolufei.
63. Diölo Trouda, nr. 7-8, decembrie l925-ianuarie 1926.Yezi La Luttc
contre I'8tut,6d. Skirda, pp. 75 9i urm.
4t6
Anarhigtii francezi,la rindul lor, au consi derat Platforrna ca o
devia,tie ,,anarho-bol9evicä'@. Cu ocazia acestei polemici provo-
cate de platformigti, Malatesta $i-a exprimat 9i el pärerea, in 1928,
'fuiAnarhism organizare. Anarhistul italian a amintit cä diversi-
Si
,tatea de inspiralie gi de alegere a libertarilor era, intr-adevär, mult
prea mare pentru a se putea spera la reunirea tuturor in cadrul
unei organizalii unice centralizate6s. SÖbastien Faure, care
impärtä$ea punctul de vedere al lui Malatesta, distinge4 in rindurile
libertaritor francezi,trei mari tipuri de anarhigti: individualigtii
anarhiqti, anarhiqtii-comuniqti qi anarhigtii-sindicaligti, pe care le
considerä a fi tendinle nu opuse, ci complementare, formind o
sintezäf qi nuunbloc monolitic.
in ignoranla lor aproape totalä privind insurecfia maknovigta qi
adesea intoxica,ti de calomniile gi anatemele Moscovei, analhigtii
franceziau manifestat neincredere fatä de ideile lui Makno. De
exemplu, Sirolle, delegat francez la congresul Intemafionalei
sindicale rogii, a declarat sus gi tare cä migcarea anarhistä nu avea
nimic de-a fac ecumalmovicinagicä cele douämigcärinu ffebuia
confundate6?. E greu de stabilit de partea cui se aflä dreptatea, in
qi
acest vacarm in care se amestecä acuzaliile propagandigtilor
istoricilor rugi, dezavuärile anarhigtilor francezi 9i tezele suslinute
de Makno. Imaginea anarhistului ucrainean esüe tulbure, lipsitä de
un contur precii, cu atit mai mult cu cit malonvicina, näscutä din
Revolulie gi din räzboiul civil, apar,tine in egalä mäsurä räzboiului
de independen!ä gi migcärii libertare, douä tipuri de acliuni dificil
de reconciliat. Ce e sigur e cä Makno, gef räzboinic, a fost in
acelagi timp un anarhist autentic, congtient de importanla primor-
dim a mertxlii sociale. cu siguranfä, in condi,tüle exceplionale ale
-- t V*i YJ"-*, Makhno. La rövolte anarchiste, Bruxelles, Editions
Complexe, 1981, p. iSA. f^ congresul analhi$ francez din 1930, Makhno
insugi prezentase principalele pnnc1" ale gindirii platformiste. cf. Maitron, ze
Mouvement anarchiste, vol. II, p. 82.
6s
Maitton, ibid.
66
Maitron, op. cit., P- 83.
67 Yezi,in legäturä cu acest subiect, Maitron, op. cit',p' 51'
 fundament
Revolufiei nrse, dublate räzboiul civil, imperativele acfunü armato
de Razin gi nu au fost de amploare au servit drept
au fostcele care l-aupreocupatinprimul rindpe Makno,läsind tot luptei altor claseTr.
restul in plan secundar. $i totugi, Makno, la fel cum avea sä so
politica a fost cea care i-a invins pe Makno 9i pe laranii säi
peffeacä mai tiniu in timpul räzboiului civil din Spani4 a implantnl la rindul
in Ucraina un embrion de societate rualä libertarä. A amintit accst
*tri*ti. Gi"tatife agricole libertare urmau sä sucombe
fapt in 1927,fr€ndreferire la cuvintul de ordine bolgevic: ,,Toatil int-o zi, dinaceleaqimotive 9i sub asalturile aceloraqi adversari'
puterea sovietelot''. in opinia lui, acest slogan nu putea avea acclagi (1896-1930
TJRRUTI. NAZNON{ICUL LIBERTAR
sens pentru tärani gi pentru proletariatul industrial al oragelor:

Pentru tärani, puterea sovietelor locale inseamnä transfor-

marea acestor organe in unitäti teritoriale autonome, pebaza
asocierii revolutionare gi a autogestiunii socio-economice a
celor ce muncesc in vederea construirii unei societäti noi68.

N{alno intevedea de alfel,,un anaflism instinctiv... in toaie intenfiilc

,täränimii muncitoare din Ucraina'6e. El considera cä,natura omului
este anarhistä", cä ea,,se opune la tot ceea ce tinde sä o consftingä",
El vedea in anarhi e o ,,esen,tä naturalä a omului"1o -

Pe lingä condifiile istorice gi raportul de forfe net defavorabil

insurecliei ucrainene, conflictul dintre bolgevism gi maknovism a
ficutä surorii sale intr-o scrisoare:
ilustrat caracterul absolut ireconciliabil a douä conceptii asupru
revolu{iei. Punctul de vedere mamist, pe de o parte, axat pc De la cea mai fragedä virstä, primul lucru
pe care l-am väzut
familiei noastre' ci
proletariatul industial, conceput ca fiind clasa universalä revolu- l"üü;;; iosTsoferinla,'nu $9ar cea a

fionarä, iar, de cealaltäparte, anarho-populismul färänesc. Släbi-
ciunea migcärii ini{iate de Markov a constat chiar in aceea cä a
rämas o miqcare ruralä. Se pare cä Trotki a exprimat cu claritatc
limitele inexticabile care au erodat dintotdeauna miqcärile revolu-
lionare !äränegti, pe care el le asociazäräscoalelor:
Niciodatä de-a lungul istoriei, 1äränimea nu s-a ridicat la revoltä
in vederea realizärii unor obiective politice revolutionare.
Miqcärile färänegti au produs fie un Pugaciov, fie un Stenka
iä vecinilor noqtri. ln mod intuitiv, eram deja un rebel'
" atunci mi s-a hotärit destinulT2'
bred cä
voia sä fie
Atunci cind a sositmomentul, Buenaventura' care
muncitor,maidegrabädecltsäfacästudiilaValladoti4brlriculsätl
gi-a inceput
nita Atp* ta-t su4inematerial inn-un astfel de demers'
inlgl0uceniciadefierar.Adevenitdupäaceeatumätordemetale.
- in momentul izbucnirii Primului Räzboi Mondial' Spania
beligerante aveau
cuno$tea un important avint indusüial' NaSunile

6eDiöloTrotd.a,m.2g,octombrielg2T,inlnhttecontel'Etut,6d.Skirda,p.
tt C*, fä.ä al lui Menzie s, op' cit' ' p' 54'
.tf.tt"tä
19. ?2
Citat de Abel paz, tiä)üi.- t* päit, yt äimes, ttaducere din spaniolä,
6e
lbid. p".ir, Eä.äJi"'iA; e" Fälä"i'i's72.'p;ät* Dumrti, aceastälucrare neprefuitä
70
Articol din Probouzdöniö, 1932, op. cit., p. 79. Sublinierea ne aparfine. a fost ghidul nostru Permanent'

419
418
 stringentä nevoie lda reaclionarilor, Los Solidarubs au lovit in mai multe rinduri.
nro{se industiale gi de materübri_.. pcnlü Barcelona, au organizat o expedifie de pedepsire la Cercul
a face fa!ä acestei f1
ce19ri ascendente, produclia gi
exporturilo ütorilor, fief al pistoleros. intr-un atentat cu mult mai grav,la 4
spaniole au crescut vertiginos.
Patonatul, carerea,za astfel benclioll
fructuoase, räminea surd la revendicäriie I9Z3,Francisco Ascaso gi Torres Escartin l-au ucis pe
muncitoregti. Astfcl, pe Juan Soldevila-Romero, arhiepiscop de S ar:agozry arl'rz:;t
tot teritoriul färii, s-au produs
o serie de migcäri ,"u.nai"utluo, a fi incurajat represiunea polilieneascä. Arestat la Madrid,
extrem de dure u":gi, fi deja legendara grevä a mincriklr
crrm ar
i a fost transferat la inchisoarea din San-Sebastian, in timp
din Asturia. in 1917, Dumrti, .il;-* muncitor mecanic lE Gregorio Suberviela qi ,,El Toto" l-au asasinat pe Regueral,
compania Feroviarä gi mititant at
uniunii reroviare, sindicat cilru lguvemator.
ä sprijinise pe mineri, a fost
concediJ. vrta re r"ape de serviciur Luptele sociale $i dezordinile au crescut in amploare, aga cä
militar, tecut in Franfa. intorcindu_se in Spaniu,
a
u fort *.rtuigi lul Miguel Primo de Rivera (1870-1930), cu acordul lui
in
1co3närut fafa consiliului de räzboi, sub acurulia d;;ä;. XIII, a instaurat dictatura, suspendind libertäfile democra-
Dupä ce a fost spitarizat in vederea
uneiintervenpii chirurgicarc, n in acest timp, Dumrti, eliberat din lipsä de probe, a päräsit
reugit sä evadeze,trecind-din
nou frontiera n""t*a. i"-p"rir, ia penfu a pleca in Franla, impreunä cu Ascaso.
Iucrat lauzinere Renaurt. lnrg20,* u
s--s.i"rri-,
"n"'"in acest orag, "iii,,,
grupului libertar Los Justiciercstlustifarül
La Paris, cei doi tovarä$i s-au stabilit la Belleville, Dumrti lucrind

debutant a provocat suspiciuni,

*äiiri ,r mecanic, iar Ascaso ca muncitor necalificat. La pulin timp dupä
intrucit täcmai fusese dejucat un li s-a aläturat gi Gregorio Jover. in acest timp, in Catalonia
atentat impotriva regelui Alfonso
XIII. Ca urrnurr, u pü;,l. ia popularä a equat. in loc sä se intoarcä in Spania, cei trei
Saragoza, orag unde m ai tirziuu..n"la
se remarce, in timpul camarazi au hotärit sä plece in America gi, in decembrie 1924,
räzboiuluicivil. s-auimbarcat inportul Le Hawe pe un vas care mergeain Antile.
De acum era angajat trup gi suflet Acolo, grupul lor gi-a luat numele de Los Errantes [Rätäcitorii].
in migcarea revolufionaril.
^
Cu improspärärii trezärerieiorg""iraiif
,

Au trecut prin Cuba, Mexic Ai Argentina, aflate atunci in plinä

-sc9n-ul
secätuitä de ajutorulacordat grevigtito,
ii -uncitor'o.".;;;il;;;;;. efervescen!ä, participind la actiunile revolulionare. insä, la 30 aprilie
Dumrti gi camarazii säi anarligti ""r..ailii, 1926, cei trei exila{i s-au intors in Europa gi au debarcat la
uu ae"is sä punä mina pe banii
bäncilor' La Eibar, atacur urupru'nugioii Cherbourg, cu intenlia de a pune la cale un atentat impotriva lui
responsab''or financiari
ai unui centru metalurgic u u*t Alfonso al XIII-lea, care urma sä efectueze o vizitä in Franfa. Am
cu r"^it i o pruOe de 300000 dc
pesos' care au fost impä4illlntre relatat mai sus cum cei trei au fost pringi de poli,tia francezä gi
saragoza ginibuo. M"lil;,
grupul lui Dumrti, z os soridartos aanalide delinere de arme de räzboi. La Paris, dupä punerea lor
rsoriäariii ioooöo o.
pesos agresindu-i " "uti"",
peangajafii primäriei ain-gu."rlÄ in libertate provizorie, Dumrti gi AscasoT3 l-auvizitatpe Nestor
fel, la 1 septembrie tgil, ASOOOO a. p"r",
l;-äÄi Makno, aflatin exil, deprimat dincauzapolemicilor dirijate impotiva
au fost ,,ridicafi,.cu
sa de cätre antiplatformigti. intrucit cei trei glorificau experienfa
ocazia atacului asupra bäncii
din Gij;
Pentua da o ripostärepresiunii sa din Ucraina, Makno le-a räspuns cä, in Spania, condigiile pentru
silratice cäreiaä cädeau victimä
muncitorii, in aceastä perioadä in care declangarea unei revolufii proletare erau mai propice decit in
lupta de clasä capa;;;;;;
peninsulä, alura unui conflict
armut gi p.oi',, u räspunde atacur'or
pistoleros [pistolar'or], g*p*. p*ÄiliÄie 73
Jover, cu acte false, se intorsese la Böziers.
porilieneascä afl atä
420 421
Ucraina intnrcitproletariatrrl qi färänimea din Spania aveau o tadilia se schimbe, poate, mul,ti exilali s-au intors in Spania' CN'T' 1
produs noi
revolufionarä gi o maturitate politicä superioarä, care lipseau irt roärut la lumi nazrlei,la fel ca presa sindicalä' S-au
irn" ittt*."1ionale 9i, in aceste condi,tii,
regele s-ahotärit sä
Rudia. Ucraineanul insista in mod special asupra faptului cll
t91
anarhigtii spanioli delineau un siml al organizärü,,capabil sä asigurc .. O"pe alegerile ie la l2aprilie I 93 1,-Alfonso.al\Uf
luni' in Spania
reugita inprofunzime a oricärei revolu1ii"7a. Nestor Makno lc-n f"ä;tä ^öl*er*
Pe datade 14 a aceleiaqi

reamintit, pe de altä parte, cä experienla ucraineanä demonstrasc aproclamatRePublica.

cä problema !äräneascä putea fi solutionatä 9i altfel decit prin instaurarea Republicii urma sä producä o
schimbare impor-
metodele impuse de bolqevici. Anarho-comunismul agrar, inmäsura tantä in activitatea 9i stategia
revolulionarilor lui Dumrti' Pinä in
in care ar fi fost generalizatin Rusia, ar fi permis cu siguranfil äa"i-o-."t, acesta nu fusise decit un activist care acliona indivi-
evitarea antagonismului dintre sat gi orag, ca gi anii de penuric räJ ta"lo-ici grupuri anarhiste' De acumincolo' deveneanece-
alimentarä, care au dat naqtere unor conflicte süerile intre muncitori
isJ ae"Urrgarea unäi acliuni revolulionare in rindul maselor. Lupta
care nu
qi färani75. Cu un aerprofetic, Batko concluziona: ingajatädä el l-a pus fa!ä in fafä cu un guvern burghez
incapabil
,$rär"ntu"lasa muncitoare 9i care se dovedise cu totul
Trolki, trädind pactul dintre Ucraina gi puterea bolqevicä, a sä rezolve probleme sociale
presante, care-cereau mäsuri pe cit
dominatä
trimis Armata Roqie pentru a ne nimici. Bolgevismul a repur-
äriupia", pe atit de radicale' b'N't', centrala sindicalä
tat o victorie militarä asupra Ucrainei gi a Cronstadt-ului, insä
a" **ftiitü din F.A.I., reclama färä incetare
infrptuirea reformei
istoria revolufionarä ne va recupera intr-o zi, condamnindu-i de,tinu'ti
agrare gi eliberarea imediatä a muncitorilor
pe acegti invingätori drept contrarevolulionari, gropari ai
revolutiei ruse76. LaBarcelona,incadrulqedinteiComitetuluiregionalalC.N.T.
dinl8-lgaprilielg3l,thrmlti,lulndcuvintul,adeclaratinnumele
Degi Argentina solicita predarea lor, Dumrti qi Ascaso au scäpat anarhigtilor:
de exträdare, gtalie demersurilor lui Lecoin (cf. supra), care il ca punct
gtiut la ce porfi sä batä. Cu toate acestea, cei doi spanioli au fost Republica nu ne intereseazä deloc, insä o acceptäm
socialä' Cu condilia'
J" ii""ur" ut *.ri proces de democratizare
expulzafi din Franfa, fiind condugi la frontiera belgianä. Retrimigi sä gutTl"?:-l^tT:f3lt:3':"
üiÄir,1"t"r, ca ucäasta nepublicä goate'
in Franta de cäfre autoritälile belgiene, au träit clandestin la Paris. A" übertatea gi justilia socialä nu sint decit vorbe
Dumrti gi-a reluat munca de mecanic, iar Ascaso gi-a gäsit dc ou"a".än"p"Uri"u o#i" tä ia in considerare aspiraliile clasei
qi bruma de interes pe care. i-o poartä
lucruca nJgiav. -urrcitoär", atunci cä aceastä
in acest timp, in Spania aveau loc importante schimbäri poli- muncitorii rru fr r"d.rre Lazeto,intrucit s-ar dovedi
speranlelor pe care clasa noasträ qi
institulie ,t,
tice. Dupä dezastruoasa dictaturä a lui Primo de River4 care stimisc "or"rp*d"
le-a pus in ea la 14 aPrilie??'
nemultumirea tuturor, inclusiv pe cea a conservatorilor, Alfonso al
XIIIJea l-a demis pe general. Politicienii au fost amnistiafi, insä O astfel de declarafie lasä sä se intrevadä ceea ce urma sä se
muncitorü au rämas in inchisori. Totodatä" simfnd cä lucrurile aveau intimple.Celmaimicincidenterasusceptibilsäaprindäbutoiulcu
7a
Paz, op. cit, p. I 18.
prilä. t"l-pJ i.ai# a" u t mai t g j t, de la Barc'elona" Dumrti'
7s
Op. cit., p. ll9.
76
Op. cit., pp. 119-120. 77
Solidaridad Obrera, 2l
423
422
punindu-qi viala in primejdie, a evitat cu dificultate o confruntarc atunci, anarhigtii din F.A'I. 9i C.N.T', convinqi de necesitatea
singeroasä inffe muncitori gi fo4ele de ordine. in momentul in carc a o lua inaintea fascigtilor 9i fiind de pärere cä
revolulia era
rrul mijloc de a solufiona problemele sociale 9i politice
gloanlele incepuserä sä guiere injurul lui, s-aurcatpe un felinar 5i ale
s-a adresat multimii, reugind sä calmeze spiritele. Grupul lo.r acliuniie insurecfonale'
intersificat ac,truruls rlrsureeFuuorw' in
ur aceaslä situa$e'
$r-au lntensulcal
I
iei.
)L si-au
Solidarios a fost atunci rebotezatNos otros fAinogtri]. in accsl Jiingetegea cä trebuiau sä lupte cu orice pre! impotriva
timp, frecugurile sindicatelor gi ale anarhigtilor cu noii stäpini ai iilor iefoimiste, pentru ,,a impiedica intärirea Statului
prin
!ärii se inmulgeanu, punindu-l pe Dumrti in situalia de a-i denunlir grarea migcärii sindicale".
pe cei aflali la putere, acuzindu-i cä nu gi-au i t,rnu anului 1933, Barcelona s-a ridicat la luptä.
iÄarie a
linut promisiunilc cum a eguat
ficute poporului care ü votase. El constata cä totul se continua la fcl r.cfiunea revolulionarä a equat 9i de aceastä datä, aqa
in decembrie' acelagi
cir pe vremea monarhiei. Aceiaqi birocraf puneau befe-n roate oricärc i i in celelalte regiuni care urmasörä migcarea'
inifative reformiste. Aceiaqi generali puteau continua nestingherifi sri L, o noua insuieclie reprimatä. Migcarea insureclionalä qoftllari
a ieinceput, in octomL tie l93 4, in Catalonia. i
qi-
ordone foc asupra !äranilor afla,ti in mizerie gi asupra grevigtilor. El Lsturia',La
pregedintele Generalitälii,a proclamat
indemna poporul sä riposteze, sä-gi caute salvarea,,in afara parla- <r.to.Uti., Luis Companys,
mentului burghez, mudndu-gi acflunea in stadä"78. Dumrti gi Ascaso .orrrtitui.äu,,Statului in interiorul Republicii federale a
"itulän
doua zi, regimul republican a fost din nou restaurat
aveau o activitate revolu,tionarä pe care burghezia gi politicienii au Soaniei... insä, a

sfiiqitprin a o considera ca fiind exfrem de periculoasä. il B;;;.l,ttu. in Attutial unde fusese proclamatä republica
La mitingul de la Leön, Dumrti a afirmat cu multä luciditate cä socialistä, impotriva muncitorilor s-a declangat o represrune
de
Spania baversa un moment prerevolufonm, chemindu-i pe muncitori Jlbatica.'socialigtii reformigti atl incercat sä se delimiteze
sä se uneascä,penku a face ,dovada capacidfllor lor, prin punerea in ,.""i"ti""*i. Lidlrul socialiit Largo Caballero a afirmatin fala
j*tig.i _ili*. cä nu are nimic de_a face cu migcarea revolulio-"@
valoare a industriei 9i a agricultwii". Aceastä invitapie filigä la
äonsideratä de el ca fiind ,,o explozie spontanä a clasei
exproprierea inteprinderilor gi a pämintului, penfu a le ftece in
autogestiune, a fost ascultatä L^a I 9 ianuarie 1932, s-a produs o revoltä
*äa
muncitoare"Te.
ri*tia zi care trecea. in stradä,
1ärii se deteriora cu fiecare
armatä intr-unul din sectoarele Cataloniei, proclamindu-se anarhia,
agitatia nu mai'contenea. Grevele se inmulleau, iar.Fal":-g:11
abolirea proprietäfii private gi a monedei. Guvernul a reaclionat cu cer
uJti"iqtii de stinga comiteau din ce in ce mai frecvent atentate.
promptitrdine. O seamä de anarhigti 9i sindicaligti apa4innnd de C.N.T , militare nu frecuserä incä
*rti".au iäeea unei lovituri de stat
suspectaf, de a fi la originea acestei migcäri, prinfe care, se numärau, "..
la fapte'numai datoritä faptului cä nu reugiserä sä se punä de
bineinfeles, gi Dumrti qi Ascaso, au fost arestafi. Cei doi camarazi,
acord usr.tpta desemnärii unui conducätor'
impreunä cu a$ o sutä de prizonieri, au fost irnbarcaf pe vasul Buenos Inacestmarasm,pregedinteleZamoraaluatdeciziadizolvärii
februarie
A ircs an desünalia Africa. Camerelor, hotärindu-se noi alegeri pentru data de 16
La12 august 1932,s-aprodus puciul generalului Sanjurjo, f-qi6. fro"tul Popular s-a organizatinvederea ciqtigärii acestor
demers eguat, care a permis totugi repaffierea prizonierilor. Buenos ;i**t Stinga a iormat un bloc care ii cuprindea pe democralii
cadrul
Aires Si incärcätura sa de revolulionari s-au bucurat de o primire btnlhezi alia! cu mamigtii socialigti, comunigti gi fiolkigti din
triumfalä din partea populafiei, la sosirea lor in portul Barcelona. P.O.U.M.Ceurmausädecidäanarhigtii?Absenteismul,conform

78
Cf. Paz, op. cit., p. 169. 7e
Op. cit.,p.248.

425
424
 aunei coloane eragrupa(formatädinzece oameni at'rndun
qi
principiilorlibertare? insä30000 de definufi politici se aflauincä irr
condusä
inchisori, iar Frontul Popular promisese o amnistie generalä in urz ucätor ales in mod liber). Zece grupe formau o centurie,
de victorie. Cu clarviziunea sa obignuitä" Dumrti a exprimat perfcct un responsabil. DetaSamentul era format dinzece
centurii' La
me, nbrü unitä,tilor.
dilema acestei perioade cruciale: ,,Blocul de sfingapretinde, sprulcn te niveiurile, gefü erau alegi in mod liber de cäte
el, cä dacä dreapta il va oblig4 va declan$a revoluf4 la care dreaptrr Opera'funile dio t"r* .*rr coordonate de cäte un comitet de räzboi
räspunde cä dacä stinga iese victorioasä, va declanga räzboiul consiliermilitar'
al coloanei, asistatde un
civil"8o. Principiul absenteismului electoral a fost sus,tinut public, in Aragon, Durutti a organizat imediat societatea !äräneascä
de 1ärani,
insa" avind in vedere cä amnistierea camarazilor intemnilaf depindca libertarä. p-aminturile au fosiimpargite intre comunitä1ile
de succesul stingii, egecul acesteia reprezentind, in acelaqi timp, careusigora,rinmodcolectivbunulmersalproduc,tieigiintrefi-
infifngerea tuturor muncitorilor, sindicaligtii qi libertarii sperau pc nerea culturilor.
ascuns cä intreg poporul urma sä meargä la urne. Räzboiulcivilincepuse,incädinlunaiulieaanului1936'In
duceau lipsä
Fronhrl Popular a cigtigat alegerile, obfnind4 1761 56 de voturi gi confruntarea cu armatafranchistä, miligiile populare
greqeala comunarzilor' care
avind269 de deputaf alegi-. Victoria electoralä a sfngü a reprezentat . de arme gi munifi. Decigi sä nu repete

semnalul ocupärii päminhrilor de cähe !äranii säraci, declangind o ' nuindräzniserä säpunästäpinire, la Paris, pe Trezoreriapublicä'
Bäncii
perioadädeviolenfe sociale. Din 16febnrarie gipinäla 15 iunie 193(r, iuptätorii de gheril-ä au pus la punct un plan de atac asupra
se pot numära 2I5 atmtatp, I45 de aterfiate cu bombä, 1 60 de biseric i ipattiei din üadrid, penffu a procura banii necesari SoStrnuar.ii
i
incendiate, 269 de mo4i, 1287 de ränif , 1 1 3 greve generale gi 228 dc ufti*ilor. Dumrti, Garcia olivier gi santillan au pregätit aceastä_
geve pargiale8r. Deoarece ameninlarea unei lovituri de stat devenca i care trebuia indeplinitä de Coloana Tietay Libertad
"p"t"fi*., ^ L-r--: din r^Ä-iÄ q^-+illan
.7:- tMadrid' Santillan ci f)rrrnrti
9i Dumrti
din ce in ce mai evident4 Dumrti gi partizanii säi au elaboratun plan ipr-i"t qiiitertatel a frontului acliuni
insurecfonal de guerillaurbanä. Trebuiau sä le-o ia inainte fascigtilor hrs"s.ra irrrärcinali iu or ganizarealafala locului a acestei
sau, cel pufn, sä le facä fa!ä. La Barcelon4 väzind atitudinea laxä a de comando. Santillan ,-ä drr. in mod oficial la Madrid. Dumrti,
cu acelaqi
Gerrcralid$i mrmcitorü aupus stryinire pe puEile dint-ur vapor ancorat obligat sä se deplaseze pe contproprig agrlns in canitalä
in porf reftdnd sä le restituie. Francisco Ascaso gi-a gäsitmoartea in avion in care cälätorea 9i Andr6 Malrauxs2' lnsa" in ultimul
la o acfiune
tinpul irncäerärilor. Cwind C.N.T. gi F.A.I. aupreluat contolul asupra Santillan, mäcinat de scrupule' a renunfat de fricä
situaliei in Catalonia. Un Comitetcenfral al mililiilorpopulare gi-a care ar fi säpat o groapä de netrecut intre guvernul
republican de
asumat responsabilitatea administärü economice, politice gi militare a la Madrid gigarcelona tib ertarä.Se gtie cä, mai
apoi' a'rul Bäncii
La
Cataloniei. Partidele de stinga erau reprezentate in acest comitet Spaniei a fost incredinfat spre pästrare-Uniunii Sovietice'
propo$onal cu importanla lor. Ele gi-au stabilit cartierele generale in Ir,iadrid, Dumrti l-a intiinit pe Largo Caballero care
i-apromis
mililüe populare tebuia
cazärmile reb otnzatn. Anarhigtii ocupau cazarma,,Bakunin". S-au achizigionarea de material de ta,toi' fotuqi,
Dezarmarea sau
format coloane de milifleni, alcätuite dinvoluntari. Coloana Dumrti a sä se integreze armatei regulate republicane '
plecat spre Aragon, avind ca obiectiv cucerirea Saragozei. Celula de iot gr*"i-i1ifiilor anarhiste ficea parte din cond{üle impuse de
Moscova, in schimbul fumizärii de material militar'
to Op. cit.,p.258.
* Blocul de dreaptaoblinea 3.783.000 de voturi,at'nd,202rcprezentanfi(n.a.).
trCifre furnizate de Abel Paz,op. cit.,p.263. i'Amänunt pe care Abel Paz le deline chiar de la Andr6 Malraux'

427
426
 La 14 noiembÄe l936,in timpul inaintärii trupelor franchistc
care ameninlau Madridul, Dumrti a primit ordinul de a päräsi
impreunä cu coloana sa frontul aragonezgi de a incerca sä scoattr
capitala de sub impresurare. in frunteatrupei sale libertare, el s-a
remarcat in timpul luptelor aprinse care s-au purtat la Universitatc,
unde a fost ränit in stradä de un foc de armä. Tiansportat la spital,
a murit färä a-qi recäpäta cunogtin\a,la2O noiembrie 1936.
Circumstanlele mo$i sale nu au fostniciodatä elucidate, iarasupnr
acestui subiect au circulattot felul de versiuni. Abel Paz le-a examinat
cu minuliozitate, una cite un4 nereuqind insä sä se pronunte clar asupm
acestui eveniment care, astfel, igi päsüeazä intactä aura de misteCr.
La funeraliile räzboinicului libertar de la Barcelona, o pancartä
desfäguratä larg pe deasupra imensului cortegiu punea intebarea carc
avea sä räminä penfu totdeauna firä räspurs : ,l Quien ha muetTo a
Durtutt2" [Cine l-a omorit pe Dumrti?]
Cine a fost Dumrti? intrebarea este aceeagi ca qi in cazul lui
Makno. Cum poli fi in acela.gi timp räzboinic qi anarhist? Imposibil
de räspuns färä a line cont de faptul cä Makno gi Dumrti au fost
nevoili sä facä fafä amindoi unui räzboi civil. Anarhismul lor a fost
un anarhism de räzboi,la fel cum aexistatinRusiaun,,comunism
de räzbo|". Prin forfa lucrurilor, Dumrti a fost nevoit sä poarte o
luptä in care obiectivele militare se asociau in mod necesar ideologiei
politice, al cärei triumf, atit in tabära franchistä, cit gi in cea
republicanä, era subordonat unei victorii militare prealabile.
in acea epocä de fier, dificil de imaginat de cei care nu au
cunoscut-o direct, räzboiul incä funcliona ca tribunal al istoriei,
dupä expresia lui Hegel, spre deosebire de ziua de azi,in carc
spectrul räzboiului incearcä adesea sä se camuflezein spatele
unor manifestäri ideologice, economice sau chiar sportive.
Totuqi, in aceastä inclegtare, combatantul Dumrti nu a scäpat
niciodatä din vedere marile principii ale anarhiei, avind
sentimentul cä, in Spania,räzboivlpurtat de libertari aläturi de
republicani avea, pentru anarhiqtii iberici, un cu totul alt sens
t3 YeziPaz, op. cit., pp. 473-523.
428
decit lupta armatä pentru cucerirea puterii politice. Aceqtia
aveau un cu totul alt scop, mult mai inalt"' De altfel, Durruti
considera cä lupta condusä de cätre democraliile burgheze
impotriva fascismului are un caracter indoielnic' ,,Nici un guvem
el
din lume nu combate fascismul pentru a-l suprima", spunea
cu amäräciune. El constata starea de solitudine 9i izolare^a
libertarilor spanioli, obligali sä sebazeze doar pe ei inqigi' In
timpul unei intrevederi cu un jurnalist catalan, el spunea cä Stalin
ii abandonase pe anarhigtii Spaniei la fel cum muncitorii chinezi
gi germani fuseserä sacrificali de Moscova'
Sintem instrui1i, adaugä el, vrem sä ne infäptuim revolufia
azi gi nu mai tirziu, dupä urmätorul räzboi european'
Atitudinea noasträ va constitui un exemplu pentru
muncitorii din Germania 9i Italia. Astfel, ei vor vedea cum
trebuie luptat impotriva fascismului' Din aceastä ca:uzä'
nimeni n, n" uu aiuta. Dictatorii, Hitler 9i Mussolini' ca 9i
democratii englezi qi francezi se tem de contagiunea
revolufionarä. Stalin se teme de acelaqi lucru8a'
Atunci cind interlocutorul säu !a atras atenliaclräzboiul urma
träiserä
sä lase Spania in ruine, Dumrti i-a räspuns cä proletarii
dintotdeauna in cocioabe 9i vägäuni.
insä noi, räspunse el cu mindrie, sintem capabili sä 9i
construim. Noi am construit palatele 9i vilele din Spania'
din America 9i de peste tot. Noi, muncitorii, putem construi
ora$e care sä le inlocuiascä pe cele distruse de räzboi' $i
le vom construi chiar mai bine: de aceea, nu ne temem de
ruine. Vom primi lumea ca moqtenire' Burghezia n-are decit
sä-qi arunce in aer 9i sä-qi demoleze lumea care ii aparline'
inainte de a päräsi scena Istoriei' tn inimile noastre' noi
purtäm o lume nouä.
ttD".*ttär."""tpassen'ziaristlaTbrontoSrar'CitatdeHughThomas'
La Guene d'Espagne. Vezi 9i A. Paz, op' cit', pp' 334-335'
429
 Dupä vicüoria lui Franco, s-a dat ordin
sä se gteargä üoaüe urmclo
care ar fi permis identificarea morminüelor
anarhigäro, gi nulioia.
ligtilor catalani ingropagi in cimitnrr rrao"tjJcrr
arr, gr*äi"dii'r,
mod special, pe cel al lui Duruti. pincolo
Je moarte, amintirea lu i )o(
Buenaventura Dumrti continua sä
nelinigteascä puterea gi pärca
incäafidetemut.
Anarho-sindicalism.
Sindicalismul revolufionar

FERNAT\D PELLOUTTER (1 867-1 901)

Rezistenfa impofiva abuarilor putaü pare sä fi fosf int-adevar,

mod de viafä asumat perpetuatin
gi familia Pelloutier. La sftEitul
al XV-lea" sint consemnafi stämogi ai familiei la Jausiers,
Valea Barcelonette. Cavaldezi,ei au fost supugi persecufiei.
domnia lui Ludovic XIV, o ramurä hughenotä a familiei, stabi-
tä la Lyon, a fost nevoitä sä se expatrieze in Germania, imediat
revocarea edictului de la Nantes. Un oarecare Simon
lloutier, pastor al Bisericii Protestante franceze din Berlin, a
bibliotecar al Academiei Prusace gi a läsat o Istorie a
mult apreciatä in epocä. Mai frziu, revenifi in Franfa, cei
in neamul Pelloutier s-au stabilit laNantes. in galeria stämogilor,
tilnimtotugi giunlegitimist fervent, innobilatde Carol al X-lea.
Fraüele säu, L6once, a fos! dimpotivä, un republican infläcärat in
timpul Monarhiei din Iulie, intrefinindrelalii cu Raspail, Blanqui gi
cu alfi opozanfi85.
Cit despre tatäl lui Fernand Pelloutier, care visase o carierä in
literaturä gi jurnalism, acesta s-a angajat la pogtä. Numit in post la
Paris in 1863, el 9i familia sa au cunoscut teribilul an al Comunei.
in 1 829, s-au intors in Loara. Tinärul Femand gi-a tenninat studüle
t5 Vezi
Pelloutier (Maurice), Fernand Pelloutier savie, son oeuvre (1867'
/g0f,Paris,Schleicher, l9ll.Foulon(Manice),FemandPelloutieripröcurseur
du syndicalßmefödöraliste, fondateur des Bourses du travail, Paris, La Ruche
ouvriöre, 1967. Julliard (Jacques), Fernand Pelloutier et les origines du
syndicalßme d'action directe, Paris, Seuil, 1971.
430
431

secundare la Saint-Nazaire.incä adolescent, a trimis articole
revistei La Dömocratie de l'Ouest [Democrafia Vestului], undc
s-a imprieüenit cu Aristide Briand care incepea ahrnci sä se lansczc
in politicä. in 1892, cei doi au redactat unmemoriu pe care l-au
intitulat La Rövolution par la gröve gönörale fRevolulia prirr
gteva generalä]. Acest text inedit, reprodus gi analizat de Jacqucs
Julliard, se prezintä sub forma unei cäutäri a ,,armei pagnice capa-
bile sä loveascä cel mai repede gi mai sigur feudalitatea capitalistä".
in aceastä lucrare, Pelloutier gi Briind au vrut sä depägeascä
alternativa dintre legalismul reformist oportunist gi violenla
revolufionarä, propunind muncitorilor o infäptuire a revolufiei pc
cale ,,legalä". Este ceea ce reiese din discursul pronunfat dc
A. Briand in fala muncitorilor din Trignac, la I 3 august 1 892 :
Vä revine, deci, vouä, producätorilor, vouä, celor care detinefi
capitalul real, sä faceli revolulia. Ceea ce n-ati putut obtine prin
persuasiune, obfineti cu fo(a - nu, nu prin foda violentei, cu
gloanle gi pe baricade, cipinforya legalä, dacä mä pot exprima
astfel, gi anume incruciqindu-vä brafeles6.
Cei doi autori ai memoriului, estimind cä cincisprezece zile dc
grevä totalä ar fi suficiente pentru a duce la dezrnembrarea socic-
tä,tii burgheze, aveau in vedere crearea prealabilä, de cäffe munci-
tori, aunor depozite aprovizionate de cooperativele de consum,
menite a le permite grevigtilor sä subziste intr-un mediu social
paralizat gi dezorganizat.Ei nu scäpau din vedere nici mäsura
elementarä de precaulie pe care trebuia sä gi-o ia muncitorii,
constituirea unui fond comun de luptä, alimentat princotizalä.
Asupra acestui din urmä punct, calculul lor era de o logicä pe cit
de minufioasä, pe atit de naivä.
Acest proiect confinea o primä ebogä a filosofiei sociale a lui
Pelloutier. Pe durata intregii sale viefi (a murit la virsta de freizeci
gi trei de ani, räpus de tuberculozä), Fernand Pelloutier a suslinut
gi apärat ideea a ceea ce el considera a fi cea mai radicalä dintre
86. Citat de Julliard, op. cit.,p.63.
432
u!ü, inäptuitä färä a recurge la violen!ä, firävärsare de singe,
oiulie capabilä sä distrugä din temelii ordinea burghezä 9i
ietatea capitalistä - 9i asta färä a iegi cituqi de pulin de pe
rl legalitäfii. Aceastäidee-fo4äeste cea a grevei generale
a
rncitorilor. De notat cä, in gindirea sa, noliunea de grevä generalä
este conceputä ca o atituäin. p* tt"guti.'rä 9i pasivä' inainte
de
bralele", va trebui ca muncitorii ^X sä-gi^i pregäteascä
--o^Xfaacnä
'gi incrucigä
gijä incetarea lucrului. Greva generalä implicä un efort suslinut
timp, cu mult inainte de declangarea ei propriu-zisä' Georges
nel, care ii datoreazä mult lui Pelloutier, igi va aminti de aceastä
r 1 1---i---^L:1'.-^+^-ä-,l^nxr+af
a grevei generale ca obiectiv mobilizator indepärtat'
teoretic redutabilä, care o putea reprezenta in ochii conser-
oriior perspectiva unei incetäri universale 9i simultane a lucrului
cätre iopi muncitorii, a dat nagtere la multe divergenle in inte-
iorul miqcärii muncitoregti. Marx 9i Engels, care se dovedeau a fi
ensibiliin special lalatura sa aleatorie, negativä 9i dificil de conüolat
itic. s-au arätat ostili acestui tip de acfiune. Nici Jules Guesde nu
in ea. in schimb, un anarhistprecumJosephTortelier, activist
cadrul sindicatului timplarilor, se aräta a fi un suslinätor hotärit
I acestei inigiative. Ideea de a recurge la greva generalä a
nuncitorilor nu era ceva cu totul nou. Färä a fi nevoie sä ne
la Adam gi Eva, Internafionala I o adoptase deja, la
de la Bruxelles, in pofida opiniei lui Marx 9i Engels'
,en;u numerogi militanli ai muncitorimii, partizani ai unei acliuni
indicale radicale gi concertate, declanqarea grevei generale, chiar
i nu li se pärea a fi arma absolutä, permitea, cel pufn, schilarel
i tablou riguros al forfelor proletariatului contribuind in acelaqi
timp la urgeniarea dezlänluirii nod". in plus, o loviturä de for!ä
nu
face nicioäatä altceva, decit sä schimbe personalul politic aflat
la
post, in vreme ce o grevä generalä ar fi fost poate de naturä sä
nimiceasca Statul gisä facilite ze trecereaputerii economice in
mänilemr:ncitorilor.
o scurtä privire aruncatä asupra situaliei migcärii muncitoregti
din epocä, migcare care, dupä baia de singe in care sfirgise Comuna
433
din Paris, igi relua cu greu margul, lasä sä se intrevadä o murg mai multe Bune ale fo(elor de muncä s-au constiurit
inn-o
a indeplinit
dispersie a forfelor. Toate eforturile lui Pelloutier au incercat d ie ia congrezul de la Saint-Etienne (1892)' Pelloutier
traseze liniile de forfä ale unei direc,tiiproletare originale, carc rrl aträit funcfiade secretaral acestei federa,tü'
se menfinä la egalä distanla de douä op,tiuni exüeme opusoi Care este iegätura lui Pelloutier cu spiritul libertar?
in mod
un ataqa-
oportunismul parlamentar gi extremismul ilegalist. Considerind cä el a manifestat intotdeauna, confrar anarhigtilor,
ca
muncitorii nu trebuiau sä se agtepte la nimic bun din aceastä partc, real fa!ä de instituliile republicane, deoarece le considera
aft regrm.
Pelloutier, in buna kaditie libertarä, a fäcut intotdeauna dovatln mai favorabile acliunii clasei muncitoare decit orice
rtnd' pentru
celui mai profund dispre{ pentru democratia reprezentativll, toate acestea, a fostun libertar autentic' inprimul
krtenren{ia arbitajului oamenilorpolitici in cadnrl conflictelor socialc in viziunea lui, cadrul politic, in pofida importanfei sale
i se pärea a fi o capcanä gi a regretat, de exemplu, cä apelasc ltt ile. hebuia intotdeauna subordonat imperativelor
sociale'
Loubet in momentul grevelor din Carmaux; de altfel, intervenfiu ireasafiindchiarscopulultimalrevolufiei,cagicondiliasize
pentru cä
acestuia nu fusese citugi de pufin de naturä sä calmeze spiritelc, zoz a unei impliniri depline a realitä,tii umane' Apoi,
puteau baza decit pe ei
Pe de altä parte, elrefuza orice compromis cu,,fanfaronadclo convins de faptul cä muncitorii nu se
acest punct
libertarilorretoricf ', chernind lareprinmrea,,sectei lui Ravachol". Nu isi in vedereu Jibr.e.ü. Cu sigUran!ä, el impärtä'ea
Cega c9
trebuie uitat faptul cä ne afläm in epoca ilegalitäfii gi a atentatelor vedere cu majoritatea sindicaligtilor 9i revolut'onarilor'
al
anarhiste. Solulia sa reprezenta o formä originalä de socialism r nou la el era conqtiinfa profundä a caracterului specific
a capacitö1ä
libertar. Muncitorü aveau nevoie de r:n insüument de un mijloc de nditiei nnui proletariat aiuns la,,rnajorat" 9i, mai ales,
expresie gi de acliune care sä le apartinä in exclusivitate. Acest ia de a acliona cu armele pe care 9i le-a fäurit singur'
mijloc tebuia sä fie sindicatul, care insä avea nevoie de un punct tier remarcase existenfa unei veritabile culturi proletare'
de sprijin. Stätul democratic igi are sediul in Palatul Bourbon, tind cä anarhismul erapa r Si simplu arta de a te autoeduca Si
Capialismul igi are gi el locul privilegiat la Bursa financiarä. Btusu a-ieducatnmäsuräsuficientäpeceilalli,astfeltncttoamenii
aici'
fo4elor de muncä febuia säpermitämuncitorilor sä aibä firma la i devinö capabili sä se gttverneze singuri'Avem de-a face
stradä, sä igi vadä recunoscut dreptul de a se asocia in mod liber gi doar gi poate, cu marea lec,tie a lui Proudhon'
deschis gi de a avea o existentä materialä sigurä.
in t 884, in timpul guvemului Jules Ferry, Waldeck-Rousseau, acTrUl[EADTRECTA
ministu de Interne, apropus o lege care recunogtea fi,rncfionarea
un elan
legalä a sindicatelor, incercind astfel säiqi demonstreze spiritul Pätrunderea anarhigtilor in sindicate urma sä confere
liberal in fafa opiniei publice (aceastä iniliativä politicä a fost r migcärii muncitoregti. Nofiunea de acfiune directä'
iltpTutä
interpretatäde lainceput, de cäfe sindicaligtü de orientare libertarä, ü. lan. Fernand pelloutier, decurgea logic din temele libertare
(1860-1931),
ca un cadou oträvit gi ca o üentativä guvernamentalä de a intregra frecvent cultivate in articolele sale. Emile Pouget
pä re peinardlFfuä gnjil gi secretar adunct
clasa muncitoare in societatea burghezä). iedactor al jumalului
sindicatul
ln t g8Z,
C-msiliulmuricipaldinPmisprnrealaAiryozitiaorgruizafilor al C.G.T. timp de mai mulli ani, decis sä transforme
muncitoregti pariziene un imobil din rue Jean-Jacques-Rousseau, iar inü-oarmärevolulionaräprinexcelenlä,s-asträduitsäaratefalia
o constituie
cinci ani mai tiziq un al doilea local, situatpe rue Chäteaud'Eau. in imensä care separä migcarea politicä - a cärei esen!ä
435
434
 putea sä ii asigure. gi
,,exterioritatea" (ca qi obiectivul urmärit de aceasta) - de sindicn. specific proletare, cäreia numai sindicalismul
lismul revolufonar, care dispunea de,,rädäcini profi.rnde, care mcql sä-i garantezepwitateaii Ji"utit-ul'.dincolo de toate concesiile
Sorel a descoperit
pinä la nucleul intereselorprimordiale ale muncitorilof'. Pouget a fust ;i";;;;;-iswile m""tt to -od,politicianist"' fiind'
cel care a dat definifla acfwrü directe, reprelucrind-o in mod persona I : atunci ceea ce u rru*it * rab)roducätorilor'Muncitor
"t lui homo produce' care
;i;"p* morala fabir, a omului care care
moralei celui
Acfiunea directä se referä la faptul cä muncitorii, ca reaclie fabricä, acreatorului.*t pä1""' eazämatena'
impoftiva mediului actual, nu agteaptä nimic din partea oame- de cuvinte a democralilor
semu[umeq tn sä poseile,niecum I [tiei
lupta sindicalä permitea
nilor, a centelor de putere gi de influen!ä exterioare, creindu-gi a" ,"f"" qi u ,o"iuligtil'oi etectorati' Doar
in schimb propriile condilii de luptä, gäsindu-gi in ei inqigi clasä' le permitea' intr-un
muncitorilor sä-gi apere interesele de
mijloacele de acfiune. Acest lucru inseamnä cä, impotriva in mod pervers
ioÄt, ,a n, ei iniigi. rreluindu-l 9i reinterprefndu-l facä din el un
societäfii actuale, care nu recunoaqte decit condi[iade cetä1ean, p" Ji"i r"r"irärrt tui vtussotini a incercat sä
se ridicä acum, cu fo(e gi deziderate noi, producdtoruF1.
teoretician al uitind insä cam repede nucleul
"orpo,utismului,
inspiralieilib.*"uu"t'*ia'Cäci,infapt'sindicatul'inconceplia
GEORGES SOREL (1847 -1922). lui Sorel, nu Jo* o grup*t A9 ieprezentare profesionalä'
o puttt"
N{ITIIL GREVEI GEI\ERALE zatoncal unei mesärii' ci o for!ä autonotl'
lig*i"on.titoi"
""tpJ ordine penffu
sui generisczre nu are nevoie de nici un cuvint de
La fel ca prietenul säu P6guy, Sorel nu suporta ideea cä revolulia a funcliona 9i u"lionu' ftt lupta
revolulio1arä' el i;i este suficient
decade dinmisticdinpoliticö,fie cä e vorba de neo-marxigtii lui siegi qi nu este dispus sa reäunoascä
nici o autoritate impusä din
Bernstein, de oportunigti sau de socialigtii parlamentari francezi. exterior. Sinaicatismut, in ofi"iu t"i Sorel' reprezintä contrariul
Din acestpunct de vedere, Jaurös era linta favoritä a sarcasmelor integrärii gi,domesticirii" etatiste'
sale. in cele din urmä, s-a convins cä adeväratul socialism nu sc de dragä lui Pelloutiert.Sorel
Preluind ide"u gr.utigtnttufe, afit
putea in nici un fel,,acomoda" cu democrafia burghezä, in mäsura a fäcut din ea eia O" üoltä a concepliei sale despre ""1tl1t:
in care avea realmente inten$a de a menfine ideologia revolulionarä "tPelloutier vedea in greva generalä un eveniment
,*ot.r1ion*ä.
,,la nivelul pe care aceasta ar trebui sä o aibä pentru ca proletariatul ptt-i6 concretä 9i efectivä- a
decisiv, de naturä ta '"ufou'"u
sä poatä sä-gi indeplineascä misiunea istoricä". revolugiei, constituind ul tima elapä
aacesteia' Georges Sor9l. a
ft
in ideea de a contibui la revitalizarea suflului revolufionar, autorul Caracterul säu de obiectiv
un sens nou gr.rr.i hrturot -*"itorilor'
sau scurt' affecutpe planul
lucrärii Röflexions sur la violence [Reflec1ii asupra violenfei], revolulionar, r.ufi,uüif p" termen lung
un principiu regutaPr al pr-acqcü
al doilea. Greuu g.oJiäa dwenit
gi-a pus toate speranlele in ,,dezvoltarea autonomä a sindicatelor
* eite citugi de pufin vorba de o
4..
muncitoregti'' . In viziunea sa, doar un s indicat revolulionar, complet Mai mult de.it o ii""t rzif' Nu
independent in raport cu partidele politice, putea fi capabil sä scoatä mo;;it*"g* Mitul grevei generale
de societate
utopie, de weun
motrice care.au.un
muncitorimea de sub dominalia burghezä. in prelungirea doctrinei o incärcäturä coäplexä de imagini
lui Proudhon gi sub influenla directä a concepliilor lui Pelloutier gi "oprirrOt f,rrrOam""tut i'uliottul' Departe de a constitui o
caracter
proletar aparline
ale anarhigtilor, Sorel relinea ideea unei culturi gi a unei morale ,.pr.".**e intelectualä, acest mare mit
domeniului qi instinctelor maselor populare' O
87
Vezi Julliard, op. cit., p.214. "f."ti"itaiii
437
436
reprezentare miticä este irefutabilä. infucit exprimä tn termeni
dinamici convingerile clasei muncitoare, mifirl grevei generale scapä
oricärei analize rafionale demolatoare. Sorel era de pärere cä" pentu in loc de ePilog.
a provma o migcare rwolutionarä" cudnul gi ideile nu erau s,uficiente.
Afita timp cit vor exista anarhi$ti
Iardinte minuile de caremasele aunevoiepentua semobilizagi a
hece la acfune, cel al grevei generale, ,Jnitul marii seri", este cu
sigrran!ä cel mai mobilizator dinne toate. in viziunea lui Sorel, este
chiar de dorit ca greva generalä sä igi conserve caracterul mitic pinä
la @! firä sä iasä niciodatä din t€dtoriul visului. Am0nindu-gi mereu wemea
Cälätoria noasträ pe tärtmul Anarhiei ia sfirqit' Este
implinirea, greva generalä qi-ar päsfa astfel cu atit mai nealteratä infrebäm ce arpuüea sä reprezinte astäzi migcmea
libertarä'
säne
puterea sa anürenantä in spiritul muncitorilor.
in lumina trecutului säu, aqa cum a fost evocat el in acest
r5äaru.auna,
poritica se traduce, inevitabil, in termeni de
putere.Putereimpusä,putereconsimfitä.Anarhigtiisirrtsingurii
iarerefiväsä intre in joc. Vocatia,,reuqitei" politice le lipsegte
cu desävirgire. Divizafi, despärfifi de alte forfe revolutionare'
uneori träda{i, cum ax putea ei sä ajungä sä construiascä
societatea pe care o viseazä 9i pe care o poartä
in inimile lor?
o facä? Vor ei intr-
$i, de altfel, incearcä ei cu adevärat sä
ui.uet sä-gi materializeze visul, ei, care cunosc atit de bine
cä tn
fatalul protes? cäci acegti ireductibili gtiu foarte bine
politicä, spontaneitatea ajunge mai deweme sau mai tirziu
sä
organizare
recurga h o forrrä sau alta de organizare, iar de la
puäre nu mai e decit un singur pas. Nu au incetat niciodatä
h
säpolemizezeinüeeiasupraacesteiproblemeinsolubile.Asta
inseamnäcäluptalibertaräsedovedegteafiinutilä?Nicide-
in
cum. in primul rind, este sigur cä ii vom intilni intotdeauna
primele rinduri ale marilor bulversäri sociale, cäci au nevoie
de
a da intreaga
evenimente tragice de dimensiuni istorice pentru
Ucraina'
mäsurä a capacitäfli lor. I-am väzut la lucru in Spania 9i
idealul
ligfuim in avangarda revolu!ülor, apärindu-qi cu dirzenie
potoleqte' dispar'
de vialä. Iar mai apoi, atunci cind furtuna se

439
 frcind loc profesionigtilor organizärii ai noii puteri,
oricare ar fi
aceasta, atunci cind nu ajung sä fie considerali
irecuperabili gi Index
periculogi de cätre autoritäpi, fiind, in consecinfä,
ticiliaali. Oc
neinlocuit cafo4äde demaraj a isüoriei, anarhigtii Bastiat (F.), 345
sint condainnali (R.),43,,U Batista, 107
sä lupte intotdeauna pentru at1ii. Ei seamänä,
dar nu culei Adam,57 Bauer(8.), 124, 126, 127, 140, 142
niciodatä. Acesta este destinul lor. in. 318 Baner (E.),234
$i cu toaüe acesteq libertatea
fabuloasä Ia care ei viseazä gi de dragul cäreia Albert (Ch), 290 Bebel (A.),89
luptä nu va Alexandru 11,225,273, 367, 368, Bensi, /01
inceüa niciodatä sä blntuie imaginalia oamenilor.
372 Bdraud (H.),362
Alexandru III, -l7J Berdiaev (N.),371
Alexandru cel Mare, 16 Bergson (H.),235, 236
Almereyd420l Bergman (A.), 157,413
Alfonso XllI, 3 16, 420, 42 l, 423 Berlin (I.),228
Althusius (J.),24 Berneri (C.), 111, Il5,291
Amaury deBöne, 19,20 Tolstoi (s.),256
, Antistene, /6 Berth(E.),202
Aragon (L.),76,79, 8I Besnard (P.),87
A4inov, 98,410, 415 Biedermann (F.), 124
Aristotel, 180 Bielinski (V.G.), 209, 2 I 2, 2I 3
Arvon (H.), 125, 126, 137-139, 141, Blanc (L.), 226,246
145, I 52, 208, 209, 2 14-216, 234, Blanche de Castilia,23
252,275 Blanqui (Ad.), 158,206
Ascaso (F.), 3 16, 42 1, 422, 424 Bloch(E.),24,25
Atlau 319 Bodin (J.),24
Audiard (M.), 36J Bonald (L.de), 198
Augustin (Sf.), 259 Bonnot (J.),405407
Autant-Lara (Cl.), 363 Bontemps (Ch. Aug.), 48,55, 319
Aymd (M.), -163 Borghi (A.), 302-304
B Borodin (= Kropotkin), 27l
Babel (1.),414 Bossuet, 78
Babeü(G.),246 Boudard ( .),362
Bakunin (A.M.),207 Boursier (Ph.), 60
Bakunin (M.), /t 19,46,48,50-52, Bourvil ( .),363
56, 59, 60, 72, 73, 88-93, 95, 97, Brandt (w.), 103
II0, r22, 158, 178, 195,207,209- Brassens (G.),320
252, 271, 2u, 287, 289, 294, 29s, Bresci (G.),40J
307, 369, 371, 375-383, 390 Breton (A.), 5, 59,78-81, 198, 319
Bakunin (1.),208 Brousse (P.),273
Ballerstedt, 125 Broz (J. Tito)
Balzac (H. de), 156, 198 Brutus,30
Banös (M.), 198, 399,400 Buffet (B.), 319
440
MI
 Bulot (av. Cen.), 395,402
Burke (Ed.),32
Butz (A.c.K.), 126
c Croix (A.), J19
Cabet (8.), 179, 180,246
Caby (8.), 405,407
Cafiero (C.), %, 232, 222, 2g|_2g7
Caligula, -t0
Callemin (zis Raymond_Tobä-
de-Carte), 405_407
Calvin,59
Camus (A.), 54,81,
Carnot (Sadi), j99
3Ig
Carouy,407
Caserio (5.J.), 399, 40 I Denikin (general ul A.I.), 4 I 2, 4 I 4
Casimir-Perier (J.), 3gg, 40
Cassagnac (p.de),327
Cas."ius, 30
Ceccarelli (p.C.),2%
Cdline (L.F.), 322, 360-362
Ceaikovski (cercul), 2Z I, 37
Cerkesov (librdnü,328
Cernlgevski CN.G.), 226, 270,
27t,37r
Certkov (V.c.), 2 57 -2 S g
Chateaubriant (Al. de 323
),
Chatel,402
Chaumetre (pG.),34
CheGuevar4 337,339
Chiappe (1.),317
Chombart de Lauwe (pH.),201
Claudel (P.),331
Clemenceau (G.), J99
Cldment (J.), J0
Cocteau (J.),319
Cohn (N.), 1S, 19
Cohn-Bendit (D.),341
Colet (L.),77
Companys (L.),lZS
Comin (Al.), J38
Comte (Aug.), 52, t6t, 186,246,2gg
Conan Doyle (sir Arthur), 40J
442
Constantin, ,18
Cosma Preotul, 20
Costa (A.), 295
Czolgosz (L.),403
D
Dähnhardr M.W.), 126
Daladier (8.), -?/g
Darien (G.), 328-330
Daudet (L.),2U, 201
DCat (M.), -t18
Debord (c.), J34, j|s
De Gaulle (generalul Ch.),320
Deibler,399
I Ferry (1.),434
Descaves (L.),330
Diderot, 166,415
Dieadowft,407
Dirwer (L.), 199
Diogene, 16
I Figner (Y.),371
Doriot (J.), J/Z
Dostoievski (F.M.), 27 369
Droboliubov (N.A.), 370
Drumont (8.),397
Duclos (J.), J17
Dunoyer de Segonzac (p.), 20
Dupuy (Ch.), 399,403
Dumrti (8.), 3 16, 408, 4 I 9-430
Dumrti (S.), J16, ,ng,419430
Dutschke (R.), t0J-104, 335
Duval (C.), j9.1
E Herweg (G.),219
Elisabeta (impäräteasa Austri ei),
Elfn,292
E)uad@.),7e,8r
Elysard (J.= Bakunin), 2/5
enggts {r.), 69-72,87, r23, r27,
2re, 22r, 227, 233, 2s2,28s,
!13:
295,433
Entommeures (1. des), 27
Erasmus,24
Erdmann (J.8.),124
a(T.A.) Godwin (W.),36-39,60
(mätuga Toinette), 253 Goethe (J.W.), 136
.Escartin (T.),421 Goncourt (J.qi Ed.), /99
Euemble,204 Gorter (H.), /0-i
Evervinde Steinfeld,20 Göschl,124
r' Gourmont (R. de), 327-329
Fabbri (L.), 305, 310, 3II Gramsci (A.),98,99
Fallot (G.), 156
Grau Sala -?19
Faure (S.), 83, 305, 306, 393,
Grave (J.), 50-52,290, 391, 392,,$2
402,417
Grigoiev,412
Fayolle (M.), 54, 105
Febvre (L.), 15
Gudrin (D.), 97,98, 102
Guillaume (1.),52, 90, 91, 95, 225,
Ferdinand II,293
271,272
Ferrero (P.), 98
Guesde (J.),397, 433
H
Feuerbach (L.), 124, 128-130, 142,
Häring (W.), 126
239,240,252. 334. 335
Harmel (9.),29, 32, 38, 157, 179
Fichte (J.G.), 122, 2 I 1, 212
Fieschi (1.), 157 Hegel (G.W.F.),45, 46, 64, 123, 124,
127, 131,132, 136, 140,149, 193-
Filip cel Frumos, 6,1 tgs, 212, 213,215, 233, 236, 240,
l, Flarbert(G.),76,77 251,359,428
Fould (A.),205 Helv€tius,37
Fourier (Ch.), 80, 155,206,2,16 Henry (E.),398
Franco (F.), 104, 109, 320, ßA Herbelin (Doamna), 39.1
I
Friedrich-Wilh elm lY, 2 I 3 Heine (H.),2/9
Freud (S.), 47, 339 Hepner (8.P.),210, 216
Friedman (D.),354-358 Hermant (A.),330
Funös (L. de),363 Herriot (E),316
Fustel de Coulanges (N.), /99
Herv€t (G.), 109,II0, 118, 218, 330
G
Gabin (J.),363
403 Herzen (4.I.), 195 213,221,225,
Gabler (J. Ph.), 124
229, 367, 369, 376
Gapon (popa), 258
Hess (M.), 124
Garcia-Oliver (1.), I I 8, 427
Hitler,429
Garibaldi (G ;), 226, 293
Hobbes (Tb.),346, 347
140, Garino (M.), 98,304
Hoffman (M.),25
Garnier (agentul),406
Holbach (baronul de), 59
Gamier (O.), 159,405
Hugo (Y.),42,226,274
Gide (A.),77
Giono (J.), 318-326 Humboldt (A.vorü,271
Girardin (E.de),ZtC Hutin (S.),340
443
 Meslier (1.),29-31
I Mure (G.),202
L Mesnard e.),24-26
Iarciuk (8.),98 Maistre (J. de), 198
Lagrange (H-),202 Metternich, 122
Maitrejean (R.), 405, 406
Isus Christos, 209, 257, 260, Lalande (
.),82
Maitron (1.), 11, 47, 50, 52,88,91' Meyes 127
26r,334 Lamennais (F.),219 Michel (Louise),392
96,266
Iswolsky (H.),207, 209, 222 Lmzadel Vasto, 319 Michelet (t.), 160,219
Makno (N.), 9S, 291,408-416,418'
Ivanov (I.), 377, 378 Largo Caballero (F.), I16, 117, Michelet (K.L.), 124, 160
419,421,422,428
J 425,427 Michels (R'),74-76
Macovici (dr')' 258
Jackson (G.), Irc Lassalle (F.),72
Malatesta (E.),45, 102,272, 276, Mill (J.s.),226
lacob (M.),394 Lautr6amont, 28
289,293-312,415 Mirabeau (O'),49
Lavisse (capitanul E), SZO
Jean de l-eyde,25 Malato (ch.),290, 402 Mitenku 254
Leblanc M.),394
Jean de Meung,22 Malet (L.), .i6J Molinari (G.de),347
Lecoin (L.), 109, 315-320, 325,
Jeanson (H.),318 Mallarmd (S.),402 Monatte (P.),97, 308
Joachim de Flore, 19
332,422 Malraux ( .),427 Monier (H.),319
l,eclerc (nr.),31,34
Jouvenel (B.de),65,67 Malthus, 39, 345 Monier (zis S6mentoff),'106, 407
Le Dantec (F.),405
Jover (G.), 316,421 Manfredonia (G.),6,60 Montesquieu,23, 65
Ledru-Rollin (A.),219 Mro,337
Jilnger (E.), 57, 58, 68,69 MontsenY (F.)' 1/8
lpmaire (Doamna), -193 Maran (R. de),202
K Lemarque (F.),332 Moro (A.),408
Marat, 33
Kamenev,275 I*nin,70, 71, 173,274,291, 312, Muraviev (contele), 2 2 5
Marcuse (H.),47
Kant (8.), 28, 37, 189, 192,211 337, 339,41t,412 Muraviev (V.A'.),208
Marsal (M.), 82
Karakozov (D.V.), 368 Le Play (F.), 199 Mussolini (8.>, 302, 306, 404,
Martin (P.), 3t9
Kaulki,70 Leroux (P.),226 429,437
Martin Luther Y.ng' 320
Kerenski, 274,284 Le Senne (R.),259 Mtinzer (Tl;^.),24
Marty (A.), 267, 317
Leval (G.), ll2, 114, II7 N
Kibalcici, Marx (K.), 56, 59-73,78,87,89,90'
a se vedea Serge (Y.),405, 406 Libknecht (K.), rcO 94, 123, 127, 134, 137, 140, 15l, Nakou (L.),360
tiebknecht (W.), 89, 230 r53, 158, 160, 166, 168, 178, 179, Napoleon, 27,265
Kierkegaard (S.), 152
Kischka, J,l9 Lit.ftavin,230 lg4-197,206, 2lI, 219, 221, 222, Nanaf (A.), 43, 298
l-ocke (J.),346 227, 228,230-234, 247, 249,250, Naville (P.),59
Kiseleff (M.), 220
Iondres (A.),407 276,283,289, 334, 337, 339, 373' Negrin (I'), 116' ll8
Keningstein (F.C.Ravachol), 395
Koestler (A.), 68
l-opez (J.), Il8 433 Neceaev (5.G.), 228-230, 271, 367'
l-o4ou,319 Masetti (A.),302 369, 373, 375-382, 384, 390
Köppen (K.F.), 127
Lorulot (A.),405 Massis (H.), 201 Nettlau (M.), 37, 95, 2 19, 242, 248'
Kornilov,4/1 Loti (P.),394 Mathieu (cardinal)' I 59 250,299, 300
Kropotkin (A.),46, 49, 51, 91, 92, LudovicXM2T Matthys, 25 Nicolae I,210, 223, 225
267, 269-289, 29r, 292, 297, 309, Ludovic - Filip, 77, 157 Maupassant (GuY de)' 76 Nietzsche (F-), 19,203,259, 292
370, 371,412 Luccheni (L.),403 Maurras (Ch.), 137, 198' 201 Nin (A.), /17
Kropotkin (P.A.),46, 49, 51, 91, 92, Luther, 24, 130 Mazzini (G.),293, 294, 300 Noske (G.), /00
96, 97, 268, 272-292, 297, 309, Luxemburg (R.), 1@ Mercier Vega (L.),45, 102, 106-108 Nozick (R.),353
370, 371, 4t2 M M€nc(Y.),201 o
Kun (Bela), /00 Machravelli,24, 380 Merle (8.), 201 Ogarev (N.P),376, 377
Kwiatkowska (A.),225 Mac Kinley (pregedintele), 403 Merlino (5.)'297
M5
444
 Tocqueville (A. de), 6 1, 67
Orriz (Ph.),402 o Sarlrtillan,427
Sartre (J.-P.), 76,78, 134, 135, 148, Tolstoi (conte I.),221, 264
U Quinet (E.), 219,226
152,251, 361 Tolstoi (L.N.), 159, 241, 253,
Ulianov (A.),373 R
Say (J.-B.), 127, 163,268 256-266, 369
Uspenski(P.), 378 Rabelais,27
Schagu6nd (8.), 3 18, 3 19 Tolstoi (N.I.),253
P Ranke (L.),214
Schelling (F.W J.), 2 I l, 2 I 3 -2 I 5 Treno (R.), 319
Pareto (Y.),70 Rassinier (P.), 319
Schewiugu6bel (A.), 272 Trepov (gral),372
Punnekock (A.), 103 Ravachol, 395, 396, 398, 407
Schmidt (J.C.= Stirner)' 125 Trotki,280, 337, 339' 418
Pascal,259 Ravaillac, -10
Schopenhauer (A-), 259, 359 Turati (F.), 303
Pascalon (A.),299 Reclus (Elisde),' 5 t , s2, 96, 226, 265,
Serge (V.),87 Turgheniev (l-), 25 5,27 3, 370
Pavel (Sf.), 19,22 266,272, 396
Redon (O.),328 Shakespeare,3Tl v
Pdguy (Ch.), 201,436
Servet (M.), 24 Vaillant (A'), 397 -'n0, 407
Peiro (J.), //8 Reich (W.), -i-14
Shelley,37 Yalet,406
Pelletier CW.),60 Renan (E.), 125, tgg
Simon (J.), 226,396 Valois (G.),202
Pelloutier (F.), 97, 391, 431-435, 437 Renouvier (Ch.),59 VanDongen,319
Ricardo (D.),276, 345
5in6,332
P6rer(8.),79, 8l Sismondi (S.de),278 Vanzetti (8.),53, 316
Peron(1.D.),107 Richelieu (cardinal), 181
Skirda (A.),415 Varlet (J.), 31, 34, 35
Petliura (S.),412 Rictus (Jehan),405
SkoroPadskY (hatmanul), 4/1 Yenevitinov,2l0,2Il
Rimbaud (A.),78, 198, 333
Petri (c.), 98 Snith(A.),278 Vergez (A.),59
Riquier (M.), 202
Peyraut (Y.), 106 Sorel (G.), 166, 202, 436, 437 Veuillot (L.), 199
Rivarol, 198
Pidgard (E.), 159 SoudY,406, 407 Vian (B.),332
Robespierre, 3i,, 33, 35,244
Pierre (ab.),319 Suvarin (B.), -193 Victor - Emmanu elll, 29 3
Rochetailld (baro ana), 3 96 (A.),272
PienotZugravul,404 Spichrger Vincent (A.),202
Rodriguez Sala, 111
Pru.,393, 394 Spinoza (8.), 59 Vladimir (Mare Drtce), 27 3
Rosenkranz (K.), 124
Pisacane (C.),294 Spooner Q'), 345, 35 I -353, 3 56 Vlaminck (M.),3/9
Roser (pastor), -119
Pisarev (D.L.), 270, 27 I Stalin,393,429 Yogt(dr.),232
Rothbard (M.N.), 35J
Pivert (Marceau),3/8 Stankevitch (N.), 2 I 0 -2 I 2
Voline - Volin, 98,415
Rotschild,205
Plehanov (G.V.),70,87 stdPhane (= Neceaev) Voltaire, 28,29,31
Rousseau (L-J.),28, 37, 45, 57, 65,
Platon, 16,44 Stirner (M.), 15, 17,45,46,4E,62, Vuilleumier (M uio), 92 -94'
66,69, r70, 180-186, 188, r8g, 63, 87, 121, 125-1 52, 2N, 238,
Poliakov (N.P.), 229, 2 30 192,244,247,434 w
251,252 Wagner (R.), 218,222
Pouget 6), J92,43s
97, Roux (J.),31-34 Strauss (D.), 124 Weber (E.),201
Poulaille (H.),318 Ruge (A.), 124, 214, 218, 219 Suarez(F.),24 Weitling (W.)' 218
Prdvert (1.),331 Rutebeuf,2l T Wetdet(K.),214
Bieto(L),116 Rutenberg (A.), 127 Tailhade (L.),330
Primo de Rivera (gral. M.),421 s Wrangel (gral. P.N.), 412,414
Taine (H.), /99
houdhon, 15, 29, 35, 45, 56, 61, 62, Sacco (N.), 53,316 z
Talandier (A.), -i79
64, 75, 8I-83, 87, 94, 138, tr5, Saint-Just,69 Zamota(^.),425
T€ry (G.),201
I 53-178, 182-206, 2 19, 246, 247, Saint-Simon (contele de), 186,246 Zassoulitch (V'),372
Thomas Gl.),110
zola(f'.),330
25 1, 26 1, 262, 264, 275, 276, 279, Sainte-Beuve (Ch. A.), /98 Tkatchev - Tcaciov (P.N')' 373
348 Sand (G.), 219,222
Plujo (M.),201 Sandominsky (H.),311

447
446