]BLE

UBI

7-
,!
A g
A At

J
J E c o
c \)

)
J
I

$
ri,
 +-
-+

g
A

J E c o
c
o

- C
E--

1
LUCRAREA S-A REALIZAT
SUB COORDONAREA:
DR. GHEORGHE FETEANU
director <RECOOP> 9i
-
DR. GHEORGHE PAUN

AU COLABORAT:
Radu BACIU
Doina C IUREA
lzabela DOROBANTU
Victor DUMITRESCU
Mircea DUMITRU
Anca FILIMON
Flavius FLOREA
Dana GOSMAN
Zhang HAITAO
Livia IACOB
Adina IONESCU
CEtSlin MAMALI
Solomon MARCUS
Drago; MARINESCU
Anigoara PAUN
Mihaela PUIA
Valentin RADULESCU
Parik STEFANOV
George STIHI
Dan $TEFANESCU
Emilia TEODORU
Ladislau VARGA
Caricaturi: MATTY, ANDO, POCH.
Coperta gi prezenlarea artisticS: Arh. Jack COHN.

Redactor: Adriana CRUCERU

Desene tehnice: Radu SIMON
Tehnoredacfori: Gheorghe DOC lU
9i Dan ROMANESCU
Tiparul executat la intreprinderea poligrafici
(ARTA GRAF I CA)- BUCUREgTI
2

rh

llt 108 [tPnffAI,A
UIEIffiA$IIP]AII
ff Ilfl Altl[I0Bll [t J0EURI
ll ;,:: cil;:: ;,'j,t'l;*""
cE
: fr
se poale gi se vrea
l:fji',t
-pe respeclivS, ce elemente
lucrarea -ce noi
ori indirect se
aduce ea 5i
- direct
conslituie infr-o -
reclamd pentru lansarea
pe piaf.i.
Nu vom lipsi nici lucrarea de fafd de o
asernenea prezenlare, dar o vom face in-
fr-o formd mai directd, de dialog, pentru
a averliza (informa) pe cititor cit mai bine
asupra roslului unei cdrfi despre jocuri 9i
a confinulului acesfeia, penlru ca citilorul
sd decidd singur, incd de la incePuf,
dac5 il intereseazd sau nu problemalica
avutd in vedere.
Dupd cum se glie, despre jocuri s-a scris
mult gi penlru jocuri s-a fdcul mulf. Existd
o intreagd literalurd (cdrfi, reviste, pli-
ante, calaloage elc.), se face o propa-
gandd inlensd pe toate canalele mass
media. S-au realizat jocuri in mii ;i mii de
forme, pentru virste precizate sau penlru
toale calegoriile de virslil, s-au organizal
lirguri internafionale ;i concursuri 9i cile
altEle nu s-au f6cul." De aceea, a vorbi
t-
acum, la sfir{tul mileniului al doilea,
: ff -
oferd
;1 despre imporlanfa educafiv-formafivd a
jocurilor, in general, gi a celor logice in
special, despre rolul lor in conlurarea gi
anlrenarea memoriei, puterii de analizS,
de concentrare, a perspicacitdfii ;i suple-
lii in gindire, capacifSfii de a evalua si-
tuafii complexe, de a anlicipa,poate pdrea
de prisos. Au fdcut-o documentat gi con-
ving6tor pedagogii, psihologii, sociolo-
gii. Subiectul nu este insd nici pe deparfe
epuizat gi el merit6 a fi subliniat ori de
cile ori se ive;te ocazia. Mai ales cE jocu-
rile sint, toalS lumea este de acord, o
componentd din ce in ce mai semnifica-
livd a preocupdrilor omului contemporan.
Oamenii s-au jucat dinloldeauna, o dove-
desc arheologia, etnografia, lileratura,
dar ultimul secol, cu largile lui posibililSfi
de comunicare in masd gi mai ales de
cind cu televiziunea 5i cu calculatoarele,
a dal un avint deosebit domeniului. Jocu-
rile au ajuns un adevdral univers, o in-
dusfrie, o gtiinfi (are chiar 9i un nume -
ludologla, exisld 9i doclorate cu acest
subiectJ. $i totul la scara intregului glob
3
;i a luturor calegoriilor de virstS gi de
preocupdri penlru cd jocurile sint umane;
ele se adreseazd copilului din fiecare om,
indiferenl de meridianul de domiciliu, in-
diferent de profesie gi de numdrul anilor,
ajungind ale fufuror. tocurile malaieziene
se praclicd gi in Laponia ;i invers (vezi
Apll-Sodo. respectiv, Tablutl, Cubul lui
Rubik a inconjural p.imintul infr-un singur
anofimp, GO-ul, unul dinlre cele mai
vechi jocuri atesfate, esle de mare ac-
tualifate. $i exemplele pot fi multiplicate.
De remarcal cd loale aceste exemple se
referd la jocuri logice, la jocuri de infeli-
genfd gi lucrul nu esle infimpldfor. Penlru
cd acesle jocuri
inlr-un anume sens - infr-un sens sporfuri,
componenle ale ma-
temalicii, ale <gtiinfei de a gindi>
- sint
cele care cunosc avinlul de care vorbeam.
Penlru cd ornul, pe ling6 faptul cd poarfd
in el un elern copil, cel rnai adesea ascuns
cu grijd sub prejudecdfi, convenfii gi obi-
ceiuri de tot blul, esle gi un inevitabil
ginditor. lncorigibil. Explicit insd. Homo
Sapiens. $i Homo Ludens. lar eferves-
.-enfa informafionald a ullimelor decenii,
progresele fdrd precedent ale gtiinfei gi
feirnicii, cregterea nivelului general de
inslruire a linerei generafii dar gi a publi-
cului larg, loate aceslea dau noi valenfe
jocurilor logice. Ele se constifuie, lot mai
mult gi tot mai mult li se recunoatte acesl
meril, intr-o poarld spre gtiinfS, intr-o
gimnaslicd (d. ,rincdlzirer> dar ;i de
<antrenare> gi de <intrefinere>) pentru
tonusul qtiinlific al celor mai diyerse cafe-
gorii de oameni.
Nu trebuie de aceea sd ne mire inleresul
penlru jocuri al mafemaficienilor. $i nici
interesul pentru malematicd al celor atragi
de jocurile logice. Nici nu se poale altfel,
multe jocuri inglobind o cantitate semnifi-
caliv6 de gindire mafemalicd, iar matema-
lica insS;i fiind infr-o anumitd mdsurd
;i infr-o anumilS- accepfiune - un mare
<joc impolriva naturii>, impotriva grama-
ticii necunoscute a acesteia. Ca sd nu mai
vorbim de imporlanfa pedagogicd a jocu-
rilor. Plecind de la componenta educa-
tivd, moralS ca sd spunern ata, gi ajun-
gind pin5 la exemple concrete de nofiuni
matematice, de exemplu, altlel aride gi
absconse in excesiya lor abstracli zare, dar
care pot fi <ar5fate cu degefubr, de pildd,
4
pe cubul lui Rubik (elemenle de teoria
grupurilor de permutdri, pe casse-tere-
urile gen (scoare inelul> gi <scoate sfoara
(topologie), pe jocurile din familia Solita'
rului (algebr6) gi pe mulle alte jocuri
(combinaloricd, grafuri, teoria numerelor,
leoria informafiei etc.), ajungind pind la
Pentamino, cu a,e sale probleme de fri-
plare, varianta <in joac6> a importanlelor
probleme de decupare oplimalS a repe-
relor din indusfrie.
lar exemplele din malematicd au fosl enu-
merale primele pentru cd sinl cele mai la
indemind (gi cele mai numeroase). O
carle monumentalS de mafematic.i a jo-
curilor, apdrutd in 1982 la Academic
Press, esle dedicatd <lui Martin Gardner,
cel care a dal mai multd matematicd mai
mullor milioane de oameni decit oricine
altcinevar (orice addugire este de prisos,
numele lui M. Gardner fiind cunoscut
cititorului). Prin inlermediul jocurilor pu-
lem ins6 fransmite, recapitula, fixa cunog-
tinfe din orice domeniu. ExislS jocuri ba-
zale pe nofiuni ce fin de chimie, jocuri
<geografice>>, jocuri (zoo,ogiceD etc. etc.
Adresale de obicei virstelor mari, cu atit
mai concrele (;i mai eficiente) cu cit sint
adresale unor virsle mai mici.
Existd gi o calegorie de jocuri care fraver-
seazd virstele gi care devin din ce in ce
mai rdspindile: jocurile electronice, jocu-
rile pe calculator (impotriva calculatoru-
lui de obicei). Viitorul le aparfine, prezen-
lul promile asfa. Pentru cd informatica este
o gtiinfi de mare viitor pi de un eferves-
cent prezent. $i nu exisld calculafor, mare
sau mic, fdrd un set de jocuri $ sint rare
cdrfile de inteligenfd arfificialS care sE
nu testeze pe jocuri modelele pe care
le propun pentru rezolvarea unor pro-
blerne <<serioase>, deoarece s-a dovedit de
mult cE penlru inteligenfa arfificialS, dar
nu numai pentru acest domeniu al infor-
maticii, al matematicii, al gtiinfei in gene-
ral, jocurile sinl un leren deosebil de
potrivit pentru a experimenta, gindi,
festa, exemplifica. locurile logice, o lume
in mic, felii stilizate din cea mare, cu con-
venfii ad-hoc, precizind mai riguros, deli-
mital ca inlindere, deci din punct de yede-
re al complexitdlii, o problematicd de mo-
rlelat, de rezolvat, de qeneralizat aooi.
lar dubla determinare pusd in evident6
mai sus, cea inrre nivelul general de cul-
turd (;tiinfificd) a aceslui sfir;it de mileniu
gi rdspindirea jocurilor logice, este inso-
fitd de o altd dublS determinare, inchi-
zind incd un cerc similar: apetitul penlru
jocuri (al copiilor 9i adulfilor deopotrivd)
este stimulat corespunzdtor de fantezia
inventatorilor $ producdtorilor de iocuri,
care, la rindul ei, este stimulalS de cere-
rea mereu crescindd de jocuri, de nevoia
sociald de jocuri logice. Nu fdrd temei so-
ciologii au constatal cd se na;te un nou
obicei, care linde sE acompanieze colec-
fionarea de cdrfi ca indicator tradifional
de cullurd (bibliotecd), anume colecfiona-
rea de jocuri logice lludotecif 9i care,
spre deosebire de cdrfi, sint eminamente
reutilizabile, unele chiar inepuizabile -
gindifi-v,i la gah, la GO, la Scrabble -
iare pof fi rejucate la nesfirgit. .
Pe di altd parte, pornind de la ideea cd
tema esfe, in lond, inepuizabild, cd in fara
noaslrd s-a scris incd pufin despre iocuri,
orice lucrare in acest domeniu este bine
venilS gi se poate constilui infr-o noufate'
In plus, nu fdrd lemei se afirmd cd jocurile
nu sinl o simplS joacd (afirmafia va fi re-
luat6 in lucrare). lar acesl lucru esle evi-
dent fie gi penlru simplul fapt cd nu existd
copil sau iinSr sau adult cdruia sE nu-i
placd sd se joace, sd nu-i plac6 un joc'
be la cele mii simple jocuri ale virstei lra-
gede pin6 la jucdriile mecanice care-i ini-
tr:azd pe copii in tainele diferitelor me-
serii, de la cercurile de creafie ;i aplica-
live'exislenle in loate casele pionierilor
si soimilor patriei pind la jocurile logice
iele mai ,.iofisticaie", exislS un evantai
lrtg a" posibilitSfi penlru a se oferi cele
,uT int"..tanfe jocuri celor care le in-
drdgesc.
Cu icesle ginduri in minte mi-am preg6lit
intrebdrile cdtre cel penlru care jocurile
sint una dintre cele mai serioase preocu-
f6ri, tovardqul Gheorghe FEfEANU, !o'-
ii,' i" gtiinfe economice, direcloruf
RECOOP (intreprindere de reclamd 9i pu-
blicitate CENTnOCOOP)' De fiecare
dal6 cind "intru in biroul domniei sale, am
senzafia pe care a incercaf-o proba.bil 9i
alice'pdirrzind in fara Minunilor' locuri
oeste iocuri ;i deasupra alle jocuri' Plus
lucdrii. Protolipuri de autor, in curs de
Lxaminare, protolipuri de producdtor'
in curs de omologare, serii-zero, exem-
plare din sulele de iocuri deja in desface-
re, o inlreagd lume multicolorS, ceva
cam ca in visele unui copil de vreo opl
ani. (Oare ce-ar face un copil de opt ani,
ldsat singur penlru douS-trei ore in
acest carfier general, al celei mai pro-
fesionalizate gi mai productive dintre in-
lreprinderile produc6loare de iocuri logi-
ce?...).
$i, de fiecare datd cind md inlilnesc cu
tovarSgul Gheorghe FEIEANU, cu greu
renunf la a-i pune intrebarea - banald,
in fond ((curn arald o zi din viafa (am
zis viafa,- nu activitalea) coordonatorului
<campaniei !ECOu>, de la ora gapte dimi-
neafa, sd zicem, pind la zece searab' De
fapt, nu rdspunsul in sine mE intereseazS,
probabil nici nu se poate da u1 rdspuns
'propriu-zis,
nici o zi nu seamdn6 cu alfa,
ci <<temperatura> muncii, sudoarea care
trebuie sE curgd pentru a transforma o
idee intr-un joc, un desen pe calc intr-o
bucurie de plasfic, carton $ ingeniozitate
pe care s-o pofi cumpdra dinfr-un maga-
zin al CENTROCOOP-u|ui.
Bineinfeles, nici de data aceasta nu l-am
intrebal pe fovarSgul FEIEANU cite tele.-
foane di ;i '- primelte zilnic (de la aulorii
de jocuri acluali sau potenfiali - de
la produc6torii de iocuri, de la magazine,
de la uniunile judefene ale cooperafiei
efc. etc.), cile comenzi ;i alte documenle
avizeazl gi semneazd zilnic, cile jocuri
analizeazi, cile probleme sinl de rezolvat
oenlru a face o producfie (deci desfa-
iere) lunard de zeci de milioane de lei'
Am intrat de aceea direcl in subiect, cu
o intrebare de naturd <istoricS>, penlru
cd deja campania <<JECO" are o <isto-
,i"rr, o tradifie de aproape un cincinal'
lovarSge direclor, cum s-a
-Sounefi-mi,
ijeed producfiei 9i desfacerii de
ndscul
iocuri loqice in cadrul cooperafiei de
'producfiJ, achizilii ;i desfacere a mdrfu-
iitii, ,url au fosl
'orienldrile, direcfiile
orincipale de actiune care au stat 9i stau
ia b"ra organizdrii aceslei campanii?. la
-
ld".u aclstei inifialive pornegte de
principiul enunfal in documentele parti-
dului ;i slatului noslru, care exprrma Pfo-
funda preocupare umanistd penlru. viito-
rul linerei generafii 9i anume, ca tofi copiii
sd fie bine-pregdlili pentru viafd, ca toate
5
 formele educafionale sd conveargd pen-
fru a le oferi copiilor o bazd solidd penlru
viafa lor de oameni maturi. Folosite di-
ferenfiat, incepind cu primele s6ptdmini
de viafd, jucdriile gi apoi jocurile asigurd
crearea de deprinderi, mai intii motorii
gi de comporfamenf, apoi de obisnuire cu
elemenlele de mediu, cu meseriile p5-
rinlilor, cu frumusefile pafriei, cu geogra-
fia ;i istoria fdrii.
Rdspunzind acestor nevoi, rEspunzind
imperativelor acestui timp ;i apreciind im-
porfanfa deosebitd pe care o au jocurile
in procesul inslructiv-educafiy al lineretu-
lui, avind in vedere posibilitatea practic ne-
limitatd de creafie ;i desfacere a produ-
selor in acest domeniu, conducerea
CENIROCOOP a stabilil un amplu pro-
gram de organizare a producfiei ;i desfa-
cerii de jocuri logice.
Sarcina de coord'onare a aceslei activitdfi
a revenil lnlreprinderii de reclamd ;i pu-
blicitate RECOOP, unitaie proprie a
CENIROCOOP. Astfel, in cadrul
RECOOP s-a constituit un colectiv formal
din speciali{i in jocuri logice, designeri
9i proieclanfi de modele, care colabo-
reazd atit cu secfiile de creafie ale uniuni-
lor judefene ;i inlreprinderilor de pro-
ducfie din cadrul cooperafiei de pro-
ducfie, achizilii 9i desfacere a mdrfurilor
cil ;i cu tofi cei dornici sd promoveze
acest sector (graficieni, creatori de mo-
dele, autori, matemalicieni, psiholooi.
educatori, cadre didactice ;i'medica-le
etc.). S-a constituit o comisie cenlrald de
coordonare a producfiei ;i desfacerii
jocurilor, cuprinzind cele mai 'aufori-
zale persoane din diferite domenii de ac-
livitate.
Deducefi pe cine saluti cu atita cordlall-
!ate_
personajul din lmaginel
l. Pe un partener de COt
2. Pe un alt amator de Scrabble!
3. Pe un cunoscul creaior de rebusurt!
,,ildspuns la pag. 204)
6
Dispunind gi de o bazd malerialS adec-
vatd de producfie si desfacere, alcdluitd
din 24 de intreprinderi gi peste 40.000 de
unit.ifi de producfie gi din peste 35.000
de magazine, CENTROCOOP a asigurat
condifiile necesare pentru organizarea si
dezvollarea aceslui seclor de activifate.
Beneficiind de sprijinul Consiliului Cullu-
rii gi Educaf iei 5ocialisle, Minislerului
Educafiei gi lnvSfSminlului, Consiliului
Nafional al Organizafiei Pionierilor ;i al
Minislerului SSndtdfii, RECOOP a creal o
gamd largd de jocuri, lansate sub em-
- locuri
blema "JECOT Educative-Co-
lecfive. O veritabild campanie, o verifa-
bild "emblemd a vremurilor saler, cum
este apreciatd tot mai mulf. A9 vrea sd
ilustrez acest larg inferes, cigtigat in' mai
pulin de un cincinal, prin miile de scri-
sori de mulfumire sau de solicitare de
jocuri prin inlermediul pogtei (comerf prin
coletdrie). In multe dinlre ele ni se spune
de cdtre cei care de-abia fin creionul in
mind <Dragd Recoop>, <Dragd Redacfie>,
<Dragii no{ri> elc. Cum sd interprelezi
allfel acesfe apeluri decit cu safisfactia
realizdrii unui lucru doril, unor cerinfe ie
viafS ale celor cdrora ne dedicdm activi-
fateal
a I
Programul <campaniei IECO> este di-
vers-ificat, in primul rind, pe criterii de
virsfd, toate categoriile de acesl f el
bucurindu-se de o Preocupare 9i atenfie
egale, Astfel, cu prilejul unor analize la
o5iect cu specaligti ai domeniului (psi-
hologi, educalori elc.) s-au examinal 9i
prop-r, jocuri $ jucdrii pentru copii.de
virsiS pin.i la 3 ani. Lista, infr-o primd
fazd, cuprinde peste 180 de titluri deja
foarfe solicitafe de cre;e, grddinife 9i de
odrinlii copiilor de aceaslS virsld, o do-
vadd'in pius cd cei mai mici dinlre cei
mici se bucurd de o atentd preocupare
din parlea celor cu atribulii de primd for-
mare a acesfora. ln gama acestor jocuri in-
trd diferite jucdrii, dar $ iocuri logice, da,
jocuri togiie, penlru cd ;i cei mici lrebuie
r; gindlasci, sd asocieze, sd deose-
beaia o culoare de alta, o imagine de
alta etc.
Penlru copiii prelcolari ca ;i pentru 9co-
lari, un cuvint holdritor l-au avut condu-
cerea si specialitlii din sistemul Ministe-
rului Educafiei 9i lnvdfdmintului'. Peste
600 de directori de grddinife ;i de
gcolt
au vizitat expozilia organizald de- CEN-
TROCOOP 9i au salulat aparifia .- in con-
dilii irepro;abile, in concordanfd cu pro-
in
o."., de invdtdmint - unor iocuri' au
iremierd pe fard, dar 9i in liraje care
pe
depdsit ciira de 500'000 de exemplare
fiind in conlinuare mari'
"nI-.Ltttil"
]Vl prf"ti referi concrel la cileva dinlre
acesle lucr6ril
]-ri.-tis;. Din lucrdrite de mare liraj din
orooru#" Minislerului Educafiei ;i InvS-
ilmintuluit < Ne iucSm cu creioane co'
il'rat"t <ce ;tii d'espre"'|"' ace imagine
u' <coPilul
;;;;;ii,';tum te imbriciml
Ii.rlotil.r, aNe iucim ;i numirim! "J{e
desenimn, trln familier' (Clelo'
iucim
-
hul lermecab md voi referi la primete
douS:
il;;., profesorului lon Pirvan <Ne iu'
o co-
IEri, itlioane coloraieu cuprindegrafice
iJ; d; 48 de Plange cu semne
coP.iii cttn
De care urrrreaZd sE le exerseze
;;r;; *r", cu ritmicitate' sub ind.ruma-
7""?r."t"arei, in vederea pregStirii lor
penlru insugirea scrierii in clasa I' Acest
:';;;;; ;flr", p.ntt' Preecolari' cu de-
sene atrdgdioare, colorate' in care
sarclna
t]J".ii.a=i" infdfigarea jocului recrealiv'
este un util instrumenl de lucru, cu obiec-
tive complicindu-se treplal $ inlegrin-
du-se infr-un tot organic, polrivit conceP-
fiei unitare care sld la baza programei'
TolodatS, imaginile prezentale in acest
caiel pot fi folosite de educaloare ;i in
alte activifSli organizale cu copii: Povqs:
lire dupd imagini, iluslrarea confi.nutului
unor p'oezii sau povestiri, convorbiri le-
matice precum 9i penlru efectuarea unor
exercifii ne.esai. imbogdfirii vocabularu-
lui copiilor sau penlru corectarea unor
deficienfe de Pronunfie.
locul penlru cunoagterea profes.iilor nCe
stii despre!D, care se adreseazd copiilor
inlre 4 ii 7 ani, urmdregle sd lamiliarizeze
oe orescolarii 5i 5colarii mici cu universul
specific diferitelor profesii acluale, in sco-
pul cultivdrii, incd de la aceastd virsfS, a
interesului pentru muncd, penlru meserii'
penlru ,n.it.l. muncii ;i produsele ei .9i
'realizdrii,
pe aceaslS cale, a premlset v.ll-
f"i."i toi orientdri gcolare 9i profesionale'
In planSe alr6gdloare sinl prezentali:
iinerul,' oetrolillul, constructorul, elec-
tiiir,iu,iui,' limplaru|, soferul, aviatorul'
marinarul, mecanicul de cdi ferate, frac-
i"iitrJ, zootehnislul, brularul,.-qo;fa;yl'
1i -.i.n 180 de ie-
1.t*""t.", milifianul imagini
ioun. ilustrale legate de
indrumdrile meto-
rnrn.u acesfora. Prin
ai." si varianlele de joc sugerate de.au-
lor Camelia P6truf, - iocul rePre.ztnta
-
,], ,ilf". ,ril de inv81are, multifuncl:ol"-l'
rdspu'nzind, ca material didactic la foarte
muite temt recomandale de programa
*"l"ta a" aezvollare a vorbirii' de edu-
liti. rnorul-politic6 9i patrioticd'
linerii - clienfii dumneavoa^s-
-Copiii,
trd cei mai fideli - ce jocuri pol gasr rn
magazinele CENTROCOOPI
'-Erl" foarle de r6sPuns. dg"?-
greu
-peste 570 de tilluri de
,... Ir-rlrns la
iocuri exislente pe piaf5, iar alte peste, o
sutd sint in diferite faze de producrie'dar
tirajul de mii 9i sute de mii de exemplare
-irn"tu
ui ne poale sculi de prea .multe
Aslfel, culegerea de jocuri -amu-
"r"rnpl.' <Mihaela
;;;;-;; ttiiicu ae N;ell cobar, in virst5 de
lt. ,ti6Ere> (penfru copiii
tiraj de pesle
i_.iO ani), a aluns la un
singur an'
2OO.OOO de exemplare infr-un
1..f";i lucru il pulem spune-despre <lo'
.Li rii"r"tLelor' (Peste 3oo'ooo de
7
 exemplare) cdrfile: <Maimutica-licar,
aNe iucim... desenimn, nNe jucim gi
numirim> sau jocurile din familia <Pd-
cdlici> lnUrsul picilitu, nCine este
elefanful!r, nln familie> etc.) care se dis-
ting printr-o deosebit de inleresanld gra-
ficd gi execulie tipograficd, ce le fac afrac-
tive gi solicitale (tirajele au depdgit fie-
care 400.000 de exemplare).
Adolescenfilor, $ nu numai lor, din mo-
tiye lesne de infeles, le sinl deslinate ma-
jorilalea jocurilor produse sub emblema
(JECO)I. Aslfel, au fost realizate gi puse
la dispozifia tuturor celor inleresafi jocuri
devenite de acum <clasice> 9i avind o
largd rdspindire mondiald cum sinf;
nScrabbler, nGon ti nTurismr, ntocul
cuvinfelorr, nCascadan, nEnigmar,
<rMondialu, nPentaminor, elc., adev6rate
jocuri de compefifie, cu subtilitdfi strate-
gice ;i laclice capfivante. Cele mai mulfe
dintre acestea au devenit aproape spor-
furi ale minfii, cu o teorie aferentd, cu
cercuri, campionale, rubrici in revisfe.
Pe ling6 ele au fost promovate gi sint deia
in magazine sau pe cale sd apard lucr6ri
din categoria jocurilor spafiale de tip
<fvt91a in spaliu)r, in doud varianfe,
<Labirinl spafial> gi, mai nou, jocurile
numile exotice, aparfinind unor aite cul_
luri .;i civilizalii
<Sho-giu, r$ahul
iungleiu gtc. - de rnlre profrn_
jocuri
zime Ei valoare- educativd fotodafd, foarte
rdspindite pe alte meridiane.
Destinate tinerilor ce sint pe cale sd
aleagd o profesie sint jocurile electrice si
elecfronice, machefele de aero gi navo_
modele, jocurile de conslrucfie ca; <Mi-
.yl construciorr, nMody Xu,
plasl> etc. "ComUi-
Preocuparea noasfrd, devenifd perma_
nentd, esle de a oferi o gamd cit mai di_
versificatd de jocuri gi juidrii gi de a rds_
punde unui num5r cil mai mare de oo_
fiuni. De asemenea, cdufdm cu asiduita?e
gi inferes noul ;i noutdfile in materie, lu
dorinla de a menfine treaz interesul pen_
tru jocurile pe are Ie promovdm.
O noufafe in sfera jocurilor de la noi esfe
colecfia Carlea-joc, o modalitate inedit5
de a transmite copiilor cunostinle si de
a le forma deprinderi utile. Astfel au aod_
rut sau sint pe cale sd apard nJocul
proverbelorn, nZoo-carnavab,
,,Tan-
8
gramlr, <Labirlnfuri> <Maimutica licar,
<Copilul ;i culoriler, <De la gridinifi...
sPre tcoalir etc. $i cdrfile despre jocuri
sau cu jocuri solitare conslituie o preocu-
pare a noasfr5, materializal5 in lucrdri ca
<lnifiere in GOr, <l0l probleme de ma-
tematftS dislractivir, <<250 de probleme
de GOu, <lniliere in SCRABBLEu, <Solu;ii
penhu 50 de iocuri logice solilarer efc.
In continuarea acfiunii de promovare a
jocurilor, preponderent a celor cu un bo-
gaf confinul informaliv ;i educafiv, se
inscriu mdsurile luate de CENIROCOOP
in acestd direclie. Va fi exlinsd in loate
judefele fdrii refeaua de desfacere a jo-
curilor gi va conlinua popularira."a
"cir-
tora prin loale mijloacele mass media.
credefi cd mai trebuie fdcut in acest
-Ce
domeniul
-lncd mull,
trangant:
chiar foarfe mulf. Ag spune
cu jocurile nu e ...de joac8, in-
cheind aslfel cu prejudecata cum cd iocuf
(jocurile) nu este (sinf) o activitale seri-
oas5. Trebuie sd ayem rnereu noutdfi, sd
menfinem lreaz interesul pentru jocurile
noi. ln acest domeniu nu se poate merqe
liniar, consumatorii de jocur'i sint ner5L-
ddlori, ei vor confinuu noulilli, pe lingd
jo.curile <mari> ($AH, GO, SCRABBLE),
ei vor sd aibd periodic <jocuri de-o va_
canfS>, pe care sd le invefe, sd Ie indrd_
geascS, sd le <uite" dupd un timp, sd
treacd la altceva, la un joc inedit,'jacd
se poale gi mai inleresanl ;i mai colorat
gi mai alractiv, urmind sd revind evenfual
d-und o vreme.fa jocul dinainfe, sd aleagt,
sd compare, sd impingd spre clasa ,rp6r_
jocurilor <<marit>, de inferes constant, jocul
favorit: <Reyetsin, nftamen, uCotorima"
sau cum s-o fi numind el. In plus, consuma_
lorul 'in
de..' jocuri cregfe, crerte
ani, in
preocupdri, in pretenfii. prescqlarul' de
azi, jucindu-se cu cuburi;i creioand co_
lorate, ajunge miine gcolai, in..p. ,1 ii_
vefg matemaficd, geografie, zooloqie,
nu-l mai inlereseazd cuburile, dar il aiiaq
animalele exofice, cdldtoriile qeoqraficE
indepdrtate, incep s5-l preocuie
<;cu
1irui,ri"
.m!q!ea>>, compefifia, qahul,' GO_utl
(probabil cd nu exisfd nici un mare
pion la aceste jocuri care sd nu ficarn_
((rnareD incd de cind era
iist
mic). peste incd
un,timp, copilul de ieri ajunge adolercen_
tul de azi ;i dintr-o - daid tr-.i--i"
schimbd. De interes devin duelurile
logice, rafionamentele, eventual intr-un
conlexl de naturd polifistd (vezi iocuri-
le-anchetd gen <Enigmar. Vine
apoi liceul, cu malematica gi chimia 5i
fizica, vine facultatea. Circumvolufiunile
se adincesc, pilpiie ore in ;ir cam ata cum
pilpiie beculefele calculaloarelor din fil-
mele gtiinfifico-fanfastice. Un anlrenamenl
util penlru a gindi logic, a memora, a
com6ina, a reproduce, a evalua, a 'face 9i
schimba planuri, a disimula planuri ;i a in-
tui planuri strdine. $i cam a;a rdmine toatd
viafa. La nivelul gahuluiadicd, al GO-ului,
al 3CReagtE-ului, al jocurilor-anchefd'
ln acest conlext complex, succesul in pro-
liferarea ideii de joc 9i a sporirii volumu-
lui vinzdrilor depinde ;i de adoptarea
unei adevdrafe strategii de marketing sub
toate aspectele, mai ales a a;a-zisei strate-
gii de merchandising, care se referd la lo-
talitatea lehnicilor Ei previziunilor nece-
sare pentru a vinde produsul potrivit la
locul potrivit, in canlildfile potrivile, la
timpul polrivil 9i la preful pofrivil. Acest
lucru definegte de fapt regula celor cinci
<Rr (R provenind de la cuvintul engle-
zesc' rifht : polrivil, corespunzdtor,
bine), ca're este formulalS lapidar asffel: ce
ooate fi vi ndut? , in ce cantitd !i? , la ce pre!? ,
'undel, cum? Cu alte cuvinte, ca orice^altd
intreprinde re, Ei inlreprinderea RECOOP
trebuie sd find seama ca structura produc-
tiei de iocuri sd fie in concordanfd cu ne-
,oit" tJrl" ale cererii, sd poalS rdspunde
oricind la intrebdrile: ce trebuie produs?'
cit trebuie produsl, ce se poate-vind.e?'
ce oroduse vor fi sau nu solicitate?, calita-
i"r'-p.odrt.lor salisface cerinfele ;i gli-
o"ni.le tot mai sporite ale cumpdrS-to-
it"iii, pr"a"sele nou creale vor trece ba-
ri"*i.-.rigenfe ale masei eterogene de
consumatolil, nu cumva produsele -nou
.i."f" vor <muri> inainte de a fi confrun-
;;t. .; gusturile consumatorilor? etc' latd
o serie ie intrebdri care, luate separat sau
toale la un loc, fac parfe din stera oe
permanenle ale
investigafii fi preocupdri
activitdfii noastre.
ii'o.oror" rea vinzdrilor un loc important
;i';;;;t i..or"nd"'ta 9i exPlicarea noi-
lor iocuri. Din pdcate insd, in unele ca-
zuri', iocuri cu renume, care s.e desfac cu
judefe, in altele se deslac
miile'in unele
intr-un numdr infim, deoarece nu exisl5
interes penlru popularizarea lor' Jocul nu
esle o marfd oarecare. Vinzdtorul care
nu-l cunoagfe, nu-l va vinde niciodatS'
Esle cunoscut dictonul; ,.o marfd bine
prezenfatd este pe jumdtate vindut6"'.
Acest lucru se aplicd cel mai bine in acesl
domeniu. Noi incercdm sd facem o lar95
popularizare prin presd, radio, TY, re-
ieaua cinemafograficd, plianfe etc' ;i vom
conlinua preocup6rile in acesf domeniu'
De asemenea organizdm anual concursuri
cu premii pentru cele mai inleresante 9i
originale jocuri logice.
ME intreb ;i acum cite f6ri au, de-exem-
plu, magazine specializate in desfacerea
'iocuriloi
loqice care sint nu numai nece-
'sare dar gi renfabile. Dacd in 1986 (cel
de-al treiiea an de activilale in acest
domeniu) s-a realizat o vinzare la j9c-t11
de peste 160 de milioane lei, in anul 1987
se prevede o vinzare de 412 milioane
lei, pentru ca in anul 1990 sd se depS-
geascd un miliard de lei'
cd printr-un eforf conju-
3int., convingi'factorilor
- incepind.
gal al luluror cu
-creatorii,
producdtorii 9i pind la 6rganiza-
lorii desfacerii - se va putea lrece la un
<,salf, speclaculos in domeniul iocurilor
logice gi al jucdriilo r, sPre bucuria copiilor
si,-de ce nu, a oamenilor de toate virslele
d.our".. jocul nu are virstd' El are viafd'
El este un element tonifiant' Cine nu se
ioacd, chiar cind e bdfrin, a uital cE a fosl
'cooil.5i cine nu a fosl copill! A; vrea sd
'rdspunsul la aceastd intrebare cu
inchei
oolimismui cu care am incepuf: jocurile
logice 9i jucdriile au un mare viitor, pen-
tru" cd viitorul inseamnd copiii de azi 9i
cei de miine 9i lor le inchiniim aceste
eforluri.
Duod acesle intrebdri, dupd afitea
-.l"r;fi.dti, nu Stiu dacd ar mai trebui pusE
irir"b"t.u, de ce aceaslS carte a iocuri-
lor, lovard;e director? $i inc5 cevar cum
s-a n6scut ideea eil
ldeea a plutit de mai mult timp in aer'
- se sPune, nu esle deci neaPdral o
cum
idee-invenfie' Observa!i proliferarea .ru-
bricilor de jocuri logice din ziare' revrste
si almanahiri, ldrgirea lematicii revislelor
irJitional" de i-ocuri enigmislice - mE
oinalt. in primul rind la <REBUS>' cdr- cea
il_.ui *not.ri5 dintre ele - succesul
9
 f ilo r dedicat e jocu rilo r, matematicii distrac-
tive, succesul insugi al jocurilor pe care
noi le producem ;i le desfacern. fine-
retul zilelor noaslre nu esle doritor nu-
mai de jocuri, ci gi de discufii pe margi-
nea lor, de <feorier deci. Sint convins id
ar avea succes chiar o revistd dedicatd in
infregime jocurilor logice 9i sper sd nu in-
tirziem mult pin,i a concreliza gi acesl lu-
cru. <Cartea iocurilorr incearcS, deci, sd
riispund5 aceslor nevoi, s5 umple un gol
in acesf domeniu.
este specificul ei, cum se ya deo-
- Care
sebi ea de alte c.irfi de jocuri exisfenie,
dacd nu in librdrii, mdcar in bibliotecil
va avea alura unui almanah, in sen-
-Eaunei
sul mari varieldfi a malerialelor in-
cluse. Cdrfile uzuale de jocuri sinl struc-
furale pe o anume idee, se adreseazd
unui anumif public, de obicei cu preocu-
pdri matematice. Lucrarea de fafd ya con-
fine atit prezenldri propriu-zise de jocuri
cit ;i analize ale unor jocuri, va confine
anecdole si caricaturi, dar gi citeva eseuri
privind jocurile gi realilafea inconjurd-
loare (jocurile gi mafemafica, jocurile gi
filozofia, jocurile ;i psihologia); vor fi in-
cluse lecfii de SCRABBLE ;i de GO, pro-
bleme de logicS, jocuri inedite. $i, bi-
neinfeles, lilerafurS, un rornan celebru al
unui aufor faimos: Meijin lMaestrul de
GOI scris de japonezul Yasunari Kawa-
bala, laureat al Premiului Nobel penlru li-
teralurd in 1968 (sint convins cd amalorii
de liferalurd il vor inlimpina cu mare
inferes).
indeosebi GO-ul, super-
-...Remarcdm
jocul in promoyarea cdruia RECOOp-ul
are merife deosebife, cartea de <inifiere
in GO>, <250 de probleme de GOu iar
recent, GO slandard realiza! pe placd de
lemn, cu boluri din lemn penlru piesele
fot slandard internafional. Aorooo:
cile jocuri GO- s-au desidcut pind acum
prin magazinele CENfROCOOPI
- Pesfe doud
confinuS,
sute de mii. $i cererea
ba chiar sinlem siguri cd va cu_
noa;te un reviriment dup6 realizarea
modelului, de dimensiuni siandard. Desi_
gur meritele nu sinf numai ale RECOOp,
ci gi ale dumneayoastrd tovardge doctoi
Gh. Pdun,.care sinfefi ini,liatorul ii susfind_
lorul jocului GO in fara noastrd,, prin or_
ganizorea de cercuri si concursuri, prin_
l0
tr-o lilerafurd penlru acest joc, susfinul5
prin cele doud cdrfi editate de noi gi prin
zecile de arlicole in revistele de specia-
lifate. Astfel, jocurile noaslre nu au <cd-
zutn pe un leren nepregiifif.
la nCarlea iocuriloru. Puteli
-Sd revenim
enurnera cileva grupaje de adicole, spe-
cilicind evenlual calegoria de citilori c6-
rora li se adreseazdl
are mdi multe rubroici confine,
-Cadea gi mulle contribulii subslanfiale;i
desigur,
care nu se incadreazd intr-o rubricd
anume. Dintre aceste rubrici ag aminfi;
(JECO vd oferd>, <Vd inlereseazd acest
joc?rr, <<locuri penfru invSfarea inf or-
maticii>, <$tiafi sd-l rezolvafi?>t, <<GO>,
(SCRABBLET, Titlurile sinl au-
foexplicafive. In"$ah".
ceea ce priveste calego-
ria de cititori c6rora aceste arficole li se
adreseazd, lucrurile sinf destul de com-
plicate (sau de simple, dacd vrefi); cartea
noasfrd, degi despre jocuri, degi confine,
cum spuneam, caricaturi { glume, este
gindild sd realizeze un anumil standard
calitativ (unitafe temalicS, unilate de sfil,
grafic5 etc.). ln acelagi fimp, ea se referd
insd, la o mulfime de jocuri, iar fiecare joc
poale fi abordat la dou5 niveluri: ca joc
in sine, cdufindu-i aici doar regulamentul
sau ca obiect de sludiu (penfru jucdtorii
<seriogi>, pentru <leorelicieni>). De
aceea, practic, orice amator de jocuri
poafe gdsi ceva care sd-l infereseze, de
la elevi la mafuri, de la cdldtor la mafe-
mafician, de la literafi (romanul lui Ka-
wabafa) la amatorii de SCRABBLE.
-Ag vrea sd subliniez ;i faptul cd lucra-
rea confine qi o rubricd de jocuri penlru
invdfarea informaticii care afi amint-
it-o precum si trei -peprograme de calcu-
lafor-pentru trei jocuri logice.
Aveli cumva infenfia sd <perseverafi>> in
aceaslS direcfie?
ln mod tradilional, produ-
-Bineinfeles.
cdtorii de jocuri au avul mai ales in ve-
dere jocurile logice, ca sd le spun ara,
clasice, neelecfronice, neinformatice, care
cunosc si vor cunoagte 1i de acum inainle
o mare rdspindire, dar asta nu inseamnd
cd jocurile pe calculalor nu vor ci;tiga fot
mai mult teren. Desigur nu in dauna celor
(manua,e), deoarece sint clase diferite
de jocuri, se adreseaz5 unui public dife-
ril , unor cerinfe diferite. $i este normal ca
;i noi sd avem in vedere producerea unor
jocuri mai tehnice, elecfronice, evenfual.
Evident, meritd toalS alenfia 9i jocurile
pentru calculafor.
infeleg de aici cd va exisla 9i un
-55urmaD, un volum doi al cdrfii de faf5,
(va
de exemplul
sint convins cd aceaslS scontatd
-Eu
bund primire va exista pentru cd deja pu-
blicul are incredere in emblema ,.)ECO",
in RECOOP, deci in produsele sale: jo-
curi sau cdrfi sau iucdrii' Vd mulfumesc to-
vardge direclor Gheorghe Fefeanu pen-
lru rdspunsurile la intrebdri rugindu-vd sd
transmilefi, in mod special, acesle mulfu-
miri conducerii CENfROCOOP, care a

Depinde de reacfia publicului fafd de
-aceastd prim6 carte a jocurilor' Sperdm
insd intr-o bund primire ceea ce va face
posibil gi necesar un asemenea <volum
doi>.
dat, ca sd spun asa, (tonulll (pentru RE-
COOP, sarcina) in dezvollarea programu-
lui de jocuri. Vd propun o noud inlilnire,
la scurt timp dupd aparifia luudrii de fafd,
pentru a comenla succesul ei'

rtNlcileri omul nu a dovedit mai multi

inventlvilale decit in iocurile sale'r
lG.w. LElBNlzl
nOmul este un om inheg numai afunci
cind se ioaci.n lFr' SCHILLERI

ln om exislS instinctul de activitale care

la copil se manifeslS sub forma.iocului' Jo-
cul ooate implini un mare rol dacd este
bine practicai; el deschide copilului pers-
oectiva universului spre care-l educEm ;i
'ipr" ."r. el se dezvoltS> (Fr' FROBEL)

<Jocul este copilul muncii> (W' WUNDT)

<Cine cerceteaz6 istoria civilizafiei ome-

-obt.tr5
.r"rti cd iocul 9i munca formeazi
."f. dou; fefe ale "[|],]t:XLr[H::,j

<Jocul este o punte aruncatd intre copilS-

ti. virsta maturi'
ii (J' CHATEAU)

<Jocul este prima poezie a o^mului'.,9]

jezvolt5 toale forlele sale> (J' PAUL)

11
 Despre Pen{amino s-a scris destul de des
(vezi revista $tiinfi gi tehnici nr.7, 1984
gi nr. 9, 1984, carlea <lntre malematicd ;i
jocuri, etc.). $i totugi, se mai pot spune
incd multe lucruri, deoarece in aceastd
arie apar mereu elemente noi, probleme

I
inedite, jocuri in premierS. Un joc cu ele-
mente pufine, simple 5i elegante, dar care

PHII[]rllll par inepuizabile la nivelul problemislicii,

L P
V x
C F
z T
z orn tnsatt ptesa pe care dorili s_o lriplali.
W Y
Fig. I
12
ial5 ce face din Penfamino un joc atit de
reugit.
Sd reamintim cd jocul se compune din
doudsprezece piese, toate figurile posi-
bile (excluzind oglindirile) care po+ fi for-
mate. cu cinci pdtrate identice agezate
unul lingd altul (lipite pe laturi deci), ast-
fel incit o turd de pah sd le poati par-
curge in intregime prin mutiri regula-
menfare. Cele douisprezece piese sint
de obicei numite cu litera pe care o apro-
ximeazS vezi figura 1.
Problemele - care se*pot pune in acesl ca-
dru sint nenumdrate (a se consulta sursele
bibliografice citate sau cdrfile de amuza-
menle matematice ale lui Martin Gard_
ner). latd o list5, bineinfeles, incompleld
gi neordonatd in vreun fel:
piese au suprafala totald de
-C.ele'12
50 de p6trate. Existd mai muite dreptun_
ghiuri cu aceasti suprafafd: 3X20, aX iS,
5)(12,5X10. Care dintre ele pot'fi ieali_
zale cu piesele Penlamino?
Tabla de gah are suprafafa de 54 de
-pdtrafe. Putem s-o acoperim cu piesele
Pentamino astfel incit porfiunea rdmasd sd
fie un pdtrat? Dar cu ceie palru p5trale
neocupate a;ezate in colf urile tablei? Dar
in alte pozifii?
Alegefi o piesd 5i incercali s-o reDro_
-ducefi de lrei ori mai mare, iolosind'ori_
care nou5 dintre celelalte piese. lncercali
sd rezolvafi aceeagi problemE realizind
copl ale.unei piese folosind 9 exemplare
Revenind la tabla de gah, poate'fi ea
-
acoperit5 cu 12 piese penlamino identice.
plus un letramino (figurd similard, formatj
d.rn palru pdtrate)? Ce formd lrebuie sd
aibd letrominoul?
piese Penlamino pot fi asezate pe
- 9it:
tabla de gah astfel ?ncit sd n, ,. rn"i p"jj
a{eza.o pies5 suplimentar6? Dar astfel in_
Il
crt once piesd in plus sd se invecineze
r -1 r r I obligatoriu cu o piesd de pe tablS de-a
I ! '1 lungul unui segmenl.
DeGlii in leg5tur5 cu aceste probleme pot
I I I

L L I
I
fi gisite in lucrdrile citate; de aceea nu
I
insistdm aici asupra lor. latd ins5 o noui
L
I 1 I

I
I
I
I !
!
!
I 1 I clasd de probleme, nestudiat6 incd in
L J L J I
L I intregime: care este num6rul maxim de
I I I I
I oiese- Penlamino de un tip dat care pot
J L L J L J ii alezate pe tabla de lah? Problema tre-
buie aboriat5 separal pentru fiecare din-
c V
lre cele 12 piese. Douisprezece pro-
bleme deci.
I 1 lat6 <recordurile" ob!inute la un concurs
f I t- F piesa CFILP S T V X ZWY
I J I
I
I

I
I
L maxlm 11 10121212101010 8 11 1212
t- L I atins
I
I I
I Citeva posibilitS! i de araniare a Pieselor
L J pentru a da aceste valori sint pre zentate
F
I in figura 2. Cititorul Poate incerca sd 95-
seasca tl altele, eventua I imbunSlSfind
I I

r W
aceste rezu Itate. De menfio nal insS cE din
rafiuni fi nind de num6rul pEtratelo rce
I I
trebuie sd riminE neocuPate Pe marglnea
I tablei de ;ah, penlru piesele C, F, S, T,
se poate ardta relaliv ugor cE nu pot
I
I I fi
I
I
introduse cite 12 piese, in fimp ce Pen-
I I lru piesa X chiar I este num5rul maxim
I Po sibil. Problemele care
rdmin deschise
I
I
I 5e referi deci la posibililatea de a a;eza
! I pe tablS 11 Piese F, 5, T ii V'

f x

I
-l I I I I

r J t
L I
I I
I I
I I
I I I
I
L 1 I I I t

I
1 I
J I I a'

I J I I I

Y n
S
t
I I
J I
J I
I
I I I L1 I
L1
I
I L MARGELELE ANEI
I
1 I
I giraguri de
-cite Cite
I
I
Ana are 159 de mirgele'
I I
I L I
rJ L ail;7 mlrgele $ de 13 -:nirgele
I
I r I
r p""r" te AcE ea ilmultan dln ele!
I I
J I
(RdsPuns la Pag' 204 t
7.
T
13
Fig.2
 J
9o
0mEilmilEo
ff1[ PRI]rlUlIURiltU
lntre 1-4 mai 1985 a avut
loc la Cluj-Napoca, ?n orga- nezd, aflal de mai mulli ani
nizarea Casei Tineretului in fara noaslrS, care a cigfi-
I gal toale cele 7 parlide pe
din localilate (aici funclio-
neazd un puleinic club de care le-a disputat. pe locul
mitetul. Judefean UTC Cluj, doi, cu 5 puncte (singura
GO) gi cu sprijinul Comite- O intilnire ce s-a dovedit
tului Judefean UTC, un tur- exlrem de ulild, permifind infringere fiind la Haitao)
neu de GO, un prim cam- s-a clasat Radu Baciu, un ju_
compararea puterii de joc a cdtor bucuregtean ce prac_
pional nafional de fapl. par_ cercurilor
din inlreaga fard ticd G.O-ul
ticiparea a fost deosebitd, (numdrul lor este acum {e pe la incepu_
lul anilor'70.
atit ca numdr cit si ca va_ aproape 30) gi constatarea Ambii au pu_
loare: 88 . de jucEiori gi-au imbucurdtoare terea de joc de aproximativ
drsputal (in doud lurnee, putere a cresculcd aceastd 4 dan. Ei s-au intiinit in run_
unul principal, cu 64 de t:i dg repede, surprinzd_ dul 5, rezultatul fiind, de_
concurenfi ;i unul secund, citori atingindmai mulfi ju_ sigur, o partidd tensionatd,
cu 24, ambele desfdgurate luri dan deia nive_ extrem de interesant5, mai
sau fiind
in sistem.elvefian, 7 runde) aproape de acesta. foarte ales la nivel strateqic. Am
tt premute puse in joc de cabild a fost in acest Remar_ solicitat de aceea un co_
organizalori (cupe pentru evolufia sens menlariu lui Radu Baciu, cu
primele locuri, premii in bragoveni,tinerilor jucdtori rugdmintea de a puncta ex_
obiecle aulorii unor vic_ plicit intenliile avule in tim_
pentru forii oarecum neagteplale in
urmdloarele) ;i de Recoop lata unor favorili.
pul desfdgurdrii partidei.
(jocuri de Scrabble). AL Cigtigdtor al lurneului prin-
Comentariul a beneficiat gi
fost, de asemenea. acor_ clea_l a fost de aporlul d-lui Sumiya Ha_
date diplome de ciire Co_ doclorand Zhang Haitao, ruya (un conslant prielen al
din R. p. Chi_ Rom6niei, membru in con_
14
ducerea Asociafiei de Prie- Alb 22 se poate juca ;i in rianta din diagrama '1. Mu-
tenie Japonia-Rom6nia- tra- san-san, ceea ce ar fi fost la tarea 36 fusese ficutS cu in-
duc6tor al lui Rebreanu in fel de corect. Am ales tentia de a iuca Precum in
japonez5), a{lat Pentru o aceast6 variantS, deoarece diagrama 2 in caz cd negrul
perioad5 mai lung5 in fara mi-a plScut foarte mult cum loace la 41 . ln aceast5 dia-
noastri si care esle un mat arita piesa 22 duPE 18 9i eram5, dac5 negrul incePe
vechi sprilinitor al GO-ului 20. i-n a, dup5 alb b, negru l,
romSnesc' (De remarcal cE DupS negru 31 se Poate alb 2 se continu6 cu aceeagi
outerea dinsului de ioc r5spunde in Punctul a sau secvenfS. DacE cele trei
in punctul piese negre sint caPturate,
Lste apreciatd de Asociatia 'negru ocuPat ulterior cistiqul local al albului va fi
Jaoonez5 de GO Ni- de cu mutarea 33.
hon-Kiin la aProximativ 4 NeplScindu-mi Pe moment rrii.Ient de mare; dac6 ne-
dan.) - nici una dintre aceste va- orul incearc5 sE facE viaf5
Rezultatul este textul care riante, am incercat o solufie 5e laturS, atunci albul ili va
,,de compromis>, care s-a construi un zid Puternic
urmeazS. Radu Baciu a avut
dovedit pind la urmd a nu deasupra, cu aiutorul c5ruia
oiesele albe:
'fiort" l. IncE de la Primele fi deloc cea mai bun5. Dl. va putea ataca gruPurile ne-
Sumiya Haruya, duPi ce a ore din collul sting ;i de Pe
pairu mut5ri, intenfiile sint
remarcat ;i dinsul gre;eala iatura din dreaPta. Poate cE
cateqorice: negru - teri- era mai bine sE continui
toriul alb influenfS. Jo- de la 32, s-a oPrit asuPra
de
- 5 la 12, Precum
la mutSrii 35, pe care o consi- aceastE idee, dar 44 ;i sec-
Seki'ul
der5 ocam iSri rost", la fel venla care de faPt a 9i ur-
iimuterlle urmdloare - 13, mat'in PartidS, Plus aii-urile
15, 17, resPectiv, 14, 16, 18 ca rispunsul alb 35, in locul
cEruia ne sugereaz6 va- care rdmin Piesei 44 m-au
linia de ioc Pe
-caresusfin
fiecare ;i-a ProPus-o'
I tl
l,i
E ,
I
\ I a
a I\
a t
I
\v F
d
f ,1 e
a J)
b c
\ d
\ x7 ! ,a \
\,, I !
A
I ! ,
-t-
J)

Ds- I
a

n c F
./ b
I

\I?L
v
n \ t
\
- a
, I
,
II tA lT
?
a
I
!

Diagrama 2
Diagrama 1 Fig' 2
Fig. I
tt ba

-al
tt t,
15
 ficut sE ioc 42, cedind ceva acum are ganse mari sE cig- pund deci pentru siguranfi,
pe latura de sus, dar con- tige partida. Dl Sumiya su- nemaiavind timp sd calcu-
turindu-mi din ce in ce mai g6reaz5 mularea in a in loc lez exact, cu 35, 38 gi 40.
clar puternicut moyo cen- de alb 6. Negru 41 calcul gre-
tral. Alb 10 Trebuia la 11. - Un
lit al negrului pe care albul
Dl Sumiya sugereazS in lo- Alb 15 - Trebuia in punc- nu-l speculeazd deloc.
cul mutdrii alb 44, boshi la tul f din- figura L Negru 17 Alb 50 Nu este absolut
anuleaz6 aji-urile necesar; -c a fi fosl mull mai
piesa neagr6 t 3, dar in mo- din
mentul respectiv am avut aceastd zon5. bine, dar timpul nu permite
senzafia cd ag ceda gratuil Alb 22
mult prea mulle puncte pe 25. - Era mai bine la calcule prea lungi.
Negru 55 Aceasla esle o
laturS. Alb 24 Dacd albul ar fi mufare pe - care am denu-
Negru 45 lmpreund cu jucat in -punclul b, ar fi ce- mit-o impreund cu Zhang
- intr-o analizd
Zhang Hailao,
ulterioarS, am ajuns la con-
dat cu pufin mai mult pe la- Haitao (tansa albului,r.
tura din stinga, dar ar fi Dacd reugeam sd folosesc
cluzia cd negru 47 ar Ii losl realizat imens in cenlru.
mult mai pufernic.
corecl aceasld gregealE a
Dupd negru 35 mai aveam negrului, alunci soarla par-
Negru 47 mai bine la numai citeva minute pind sd
-Era tidei putea fi schimbati. ln
48. inlru in byo-yomi ti, in locul lui 58, rispunsul co-
Alb 48 Cu mull mai inte- grab5, constat ci in cazul
- alb la 5,l. planul unei bloc6ri directe
resant era recl era punctul d.
negrul Oupg mutarea 63, negrul
meu se malerializa cu fie_ ar avea mai mulle c?gtiguri :
care migcare, iar eu refuzam coborirea in 36 gi
conduce cu aproape-i5
apoi in p.uncte iar mutarea Z0
cu indirjire orice alld va_ 38, ambele cu afari, aji-uri de-
rianlS care ar fi putut inter- in jurul piesei c.langeaz5 o serie inlreagd
6, care im- de rispunsuri
vent pe parcurs, preuni cu piesa 23 ar con_ bulu.i. (aflat gregile ale Jl_
A_lb 52 Se poate juca la slitui mult prea multe deja ?n byo_
-
5J, separind slibi_ yomi), care nici nu mai me_
negrul, dar ciuni pentru ca negrul sE nu ritd
grupuri le albe mErginage menfionale. Dupd muta_
poatd obfine mdcar
sint prea slabe pentru a pu_ trundere profund6.o pd_ r:" 1.63 a partidei, albul
rea spera infr_un atac efi- Rds_ abandoneazS.
cienl al grupului advers.
Alb 58 Ameninfd sec_
venfa alb- b, negru c, alb d,
negru e, alb f in sente (ar
urma alb g), inchizind
moyo-ul central. Mai impor_
tant era insd ca albui sd CUMPAPATi
copilLOp_'
ioace h sau i.
o
Figura 2.
Negru I locul unde
- Este
ar..fi trebuit sE mute albul.
Er--
*,-::U-
Alb 6 Mull prea pasivd.
-
(:aranleazd mulle puncte,
este adevdrat, dar cedeazj
rntlrattva intr_un momenl
crilic al jocului. Situafia pe
tabld este exlrem de'eclri_
libratS. prea pro_ -.F
-schimb5ri
tunde ?n configurafiile de
plese exisfenle nu se mai
pot produce, deci cel care
va reugi sd ia un mic avanlaj
4F, ,

l6

GUBU1EUBUII]II
7 spre spale se noteazi cu F, D, S, P (a-
<Anatomia> locului este destul de simplS:
un .rU lransparent in care se gdsesc alte
saote cuburi mai mici, avind fefele mar-
."i" ., buline ro;ii ;i albaslre (de unde
si numele). R5mine in interior un loc aol'
I ',,circula'se pot deplasa'
iolecind cubul, piesele
2 ioiul gol putind in inlerior; in
felul acesla culori le bulinelor exterioare
se modificS. Problema care se pune este,
aceea a uniformizirii culorri fefelor cu-
bului, in sensul uniformizdri i culorilor bu-
linelor dinspre exterior.
Jocul a fosl studiat in cartea olnlre mate-
maticd gi jocurir, unde se demonstreazd
cd problema uni{ormizdrii in rogu a fefelor
nu are solufie (motivul fine tot de leoria
grupurilor de permuldri, aqa cum se in-
timplS la numeroase iocuri de acest gen:
vezi cubul Rubik, sfera Varga, jocul
"14-15> al lui Sam Loyd elc.).
Problema <albastrS> are insd solufie' Pen-
tru codificarea algoritmului de rezolvare,
vom face cileva notafii. [inind cubul in
min6 ca in figurS, sd not5m cu I locul gol
gi cu 2, 3,...,8 cele ;apte cubulefe. Dacd
reu;im sE aducem la locul lor piesele 5,
6, 7 gi 8, alunci restaurarea este terminatS,
deoarece piesele de sus nu se pot afla
altfel decit permutate circular gi o aseme-
nea modificare a pozifiei lor este ugor de
obfinut manevrind cubul in ala fel incit
numai piesele superioare sE se migte'
SE not5m acum cu l, d, s, P mi;cdrile, care
corespund aplecdrii cubului spre noi,
spre dreapta, spre stinga, respectiv, spre
spate, astfel incit locu.l gol . s5-;i
schimbe pozifia cu piesa de pe direclia
mi;cirii. Atenfie, aceaslS mi;care nu Pre-
supune rotirea inlregului cub, ci numai
,.irirbut.u locului gol cu cubulelul in
cauz5. Rotirea cubului cu 9oo/o spre noi,
spre dreapla, spre stinga si, respectjv,
ceastS' rotire nu implicE ;i mi;carea
pieselor).
SE remarc5m cE o formuld care ar duce
piesa 2 in pozi!ia 6 fErE a face alte modifi-
.;ti in etaiul inferior ar fi de aiuns: orice
oiesd de sus poate fi adusE utor pe Pozl-
ii" Z. i"t dac5 piesa necesar5 se aflS deia
in de ios, o scoatem de acolo cu
"iairl formulS, ducind in locul ei o
u...uii
piesS arbitrari.
Formula c5utatd este urm6toarea:
ISsPPPdtsFldDP
Ea realizeaz5 permutarea circular5 2 5
4
-
2, ceea ce este suficient Pentru
-
-rezolvarea iocului.
17

D D
Ce este Scrabble!
Se vorbegle tot mai mull
.despre <fenomenul>
-Scrabble in reviste, co-
tidiene, la radio. Exist.i
sute de mii de jucdlori,
dintre care mulfi parti-
cipd la un Scrabble de
performanfd prin TOP
-SCRABBLE, concursuri
oficiale in revisla Rebus,
la radio gi prin intilniri la
nivel republican,
Ce este de fapt Scrab-
ble? Este un ,,ioc de
cuvinle>, mai exacl spus,
un (rummy cu litere>. Se
poate juca solitar
(probleme), intocmai ca
la ;ah gi GO. Se joac6
mai ales in 2 sau 4 per-
soane, prin partide li-
bere sau perechi. Se
joacd ;i prin corespon-
denfd, iar in competifii
se joacd "Scrabble
duplicaf>,
"scrabble
laclic>, <Scrabble an-
licipaf ier>,
"
Scrabble
compleliv> elc.
Scopul jocului este de
a lilerelor. Prin schimbarea
alcdtui cuvinte cu un
punctaj cit mai mare fo-
losindu-ne pe de o parte
de <valoarea literelor>,
1a
A
D D
iar pe de altd parte de
<pdtrdfele cu primEr.
Strategia jocului constd
in a ne crea anticipat po-
zifii <dubleD sau (lripleD
gi indiferent de depune-
rea parlenerului, sd se
realizeze un,.scrabble>
sau o depunere cu un
punclaj cit mai ridicat.
Concomitent se urmS-
regte blocarea depuneri-
lor partenerului, cdruia
trebuie sd-i ingustdm po-
sibilitatea de a realiza
puncfe. Aceste impera-
live sint adesea contra-
dictorii. Trebuie deci 95-
sit6 o solulie de com-
promis, care depinde de
abilitatea gi experienfa
jucdtorului. Trebuie reli-
nul cE in timpul jocului
se pot folosi gi depuneri
de agleptare sau de pre-
gdlire in vederea unei
adepuneri finale valo-
roase gi imparabile".
Acest joc, inrudit cu (cu-
vintele incruci;ater>, se
bazeazd pe anagramarea
ordinii literelor se poate
forma un cuvint sau se
pol alcdlui mai muhe; de
exemplu, din lilerele A,
D
C, E, H, l, R, T se pot al-
cdtui cuvintele RACHITE
9i CHITARE, iar dacd
avem depus pe tablS cu-
vintul TA, se pot forma
cuvintele: ARHITECT
(ACEHIRT+ T) pi ACHI-
TARE (ACEH|RT + A).
Aceastd acfiune de g5-
sire a unui cuvint infr-un
timp limitat (3-5
minute) se nume;te
scrabble (cuvint de
origine englezi care in-
seamnd a ndscoci febril,
a scormoni). Jocul ili
propune s5 dezvolte
gindirea logicd, vocabu-
larul qi creativitatea le-
xicalS. Jocul de Sgabble
reprezinlS un excelent
exercifiu pentru perfec-
!ionarea vocabularului,
ortograf iei gi chiar ex-
primdrii.
lstoria iocului. Jocul de
-Scrabble a fosl invental
de arhitectu I
american
Alfred Mosher Butts in
anul 193,l. Dup5 al doi-
lea rdzboi mondial cu-
noagle o rdspindire ra-
pidd devenind foarle
popular. Pdtrunde apoi
in Europa, unde se joacd
in englezd, francezd,
germanS, rus5, ilalianS,
olandezS, sPaniolS, ;i
nraghiar5; se organi-
zeazd lurnee, camPio-
nate naf ionale 9i inter-
nalionale. ln anul 1972
s-a desfSgural CamPio-
natul Mondial al fErilor
de limb6 francezS, unde
s-a lucat Scrabble
<duplicaf>, sistem inven-
tat de un gruP de iucS-
tori belgieni.
ln Franfa, in rubrica sPe-
cial infiinf atd a ziarului
<Le Figaro>, sint Prezen-
tate diverse tiPuri de
orobleme de Scrabble
iPenlascrabble, Hexa-
icrabble, Superscrabble,
-scrabble inlegral) 9i se
organizeazE concursuri'
Siln alte ziare ;i reviste
ir"n."r. de mare tiral
(Le Monde, L'ExPres,
iaris Match, Science el
Vie etc.) aPar rubrici de
;i sint Publicate
Scrabble
informafii Privind acest
ioc (mai_mult de iumdtate
din lrancezt loaca
-Scrabble). Existd dic-
lionare de Scrabble,
manuale ;i culegeri de
probleme.
La noi, PoPulart zarea
acestui ioc s-a f5cut de
revista $riinla ;i tehnicS,
precum' 9i Prin iocurile
realizate de RECOOP in
mai multe variante, Prin
concursuri 1i cercuri or-
ganizate Pe aceasti
tem5.
Componentele iocului
Tabla de ioc este din
lemn sau carton; Pe ea se
traseazE un careu de
15X 15 PdtrSfele; fie-
carep6tri!el avind latura
de 2 cm.
Unele dintre P6tr6lele
sint marcale. Acestea
sint cele cu Prim5, mulli-
plicind valoarea,literelor
sau a cuvintelor care se
afl6 pe ele. ExistS doui
sisfeme de marcare, unul
grafic (alb-negru) pi unul
prin culori. Primul sislem
se folose;te de obicei
pentru grilele de concurs,
pentru probleme, in
pres5.
Fiecare p5trEfel are Pozi-
fia delerminat6 Pril
coordonate, orizonfal
piintr-o literd (de la na,
ia iar pe vertical
"or) numEr (de la
printr-un 1 cu care se Pol lorma mai
ia 15). Exist5 astfel 225
de p5trSfele Pe tabl6: 24
dintre ele dubleaz5 va-
loarea literelor Plasate
pe ele, 12 triPleaz5 va-
ioarea literelor, 17 PEtrS-
lele dubleazi valoarea
cuvintului dac6 o liter6 a
acestuia este PlasatS Pe
un astfel de P5trSfel, iar
8 tripleaz5 valoarea cu-
vintului. DisPunerea P5-
tr5!elelor <cu Primi> Pe
tabla de ioc esle sime-
tricd. In cazul in care o
depunere acoPer5 simul-
tan doud P5trSfele ce
dubleazE valoarea cu-
vinlului, valoarea aces-
tuia se mSre;te de 4 ori
(2X2), iar dac5 acoPerd
dou6 sau trei PEtrSfele
rosii, valoarea intregului
cuvint se multiPlici de 9
ori (3X3),
'de resPectiv, de
27 ori (3X3X3).
De retinut cd aceste P5-
tr5lele cu PrimS du-
bleazd sau triPleaz5 va-
loarea literei sau a cuvin-
tului numai atunci cind
litera sau cuvintul se Pla
seaz5 Prima datS Pe ta-
bl6. Dlcd aceea;i literS
intrS ulterior in comPu-
nerea altor cuvinte, ea i;i
pEslreazi valoarea ini-
fiald.
tetoanele (fisele) ;int de
form6 pEtratS, cu lalura
de 1,8 cm Numdrul total
al pieselor (pentru limba
romdn5) este de 100. Pe
98 din cele 100 de Piese
sinl inscrise litere din
alfabet, fiecare literS
avind in colf ul
din
dreapta-ios un numdr ca-
re-i indic5 valoarea. ln
general, literele cu frec-
venla mai redusi in
limba rom6n5, deci cele
greu cuvinte, au valori
mai mari. lalS frecvenfa
gi valoarea fiec5rei litere
in varianta rom6neasci a
iocului:
Ar -11fise, Be -2
c; - s D2 -4
Ef - 9 F8 -2
Ge - 2 Hto :1
l, :10 J,o :1
L, - 4 Mo :3
ol --5
N, - 6
P2-4Rr-7
s; - 6 Tl -7
u" - 6 vs -2
X,o : 1 Zn :1
Doud dintre Piese (io-
kerii) sint albe, au valoa-
rea zero ;i Pot inlocui
oricare din literele a{late
in fondul locului (deci
nu si literele K, O, W, Y)'
Pentru simPlificarea scri-
erii cuvintelor, vom re-
nunla la indicele 1 , sub-
inteiegindu-l' ln
Parti-
dele de Scrabble, un io-
ker odat5 dePus Pe tablS
ili men!ine semnificaf ia
(iitera oe care o inlo-
cuiettei Pind la sfirgitul
iocului.
Suoorturile, in num5r de
2j4, sint asem5niloare
cu cele de la iocul de
rummy, Permifind ateza-
rea gi manevrarea litere-
19
 lor in vederea formdrii
cuvinlelor. LSfimea aces-
tor suporluri este de
aproximaliv 18 cm.
Fondul de cuvlnle
ln jocul de Scrabble sint
acceptale trei dicfionare:
DEX (Dicfionarul explica-
tiv al limbii rom6ne),
DLRM (Dicfionarul limbii
rom6ne moderne) gi
DOOM (Dicfionarul or-
tografic, ortoepic i mor-
fologic al limbii romSne).
Este deja publicat dicfio-
narul de 2 litere gi este
in curs de finalizare <<Dic-
fionarul de Scrabble>.
ln partidele de Scrabble
se acceptd loale cuvin-
lele din dicfionarele
amintite mai sus, cu ex-
cepfia numelor pro-
prii, cuvintelor compuse
(exemplu: lam-tam, prin-
lr-o etc.), abrevieri lor
(exemplu: dr, ing, elc.)
;i prefixelor (exemplu:
bi-, co-, er- elc.)
In ceea ce prive;fe forma
gramaticalS a cuvinlelor,
la noi s-au adoptat doud
prevederi :
1) Sint admise cuvinte la
orice formd gramaticald
coreclS (substantive de-
clinale, articulate sau ne-
articulate, verbe conju-
gale), cu excepfia voca-
tivului.
2) Tn problemele de
Scrabble, in concursuri
;i in revista Rebus sinl
admise numai cuvinte la
formele din careurile de
cuvinte incrucigate (sub-
stantive la nominativ,
nearliculale, singular
gi plural, adjectiveG ta
masculin gi feminin, sin-
gular gi plural, verbele
la infinitivul scurt gi par-
ticipiul trecut, dac6' au
20
funclie adjectivalS, in ge-
neral dacE sint tranzi-
tive). Nu se fine seama
de semnele diacritice
(a:5, a:6, i:i,
5:l,t:l).
Regull de depunere ;i
lormare a cuvinlelor pe
tablS
Tn toate partidele gi pro-
blemele de Scrabble,
primul cuvint trebuie sE
ocupe, cu o literS, pdtra-
lul central h8. ln conti-
nuare se admit depu-
neri de I litere, in
aga -7loale cuvin-
fel incit
tele sE se lege intre ele
(cel pufin o lileri a cu-
vintului nou format sd fie
comunS sau alSturatd
unui cuvint deja depus).
Sint admise diverse mo-
dalitEfi de continuare:
prelungirea
-vint deja exislentunui cu-
pe ta-
bl5, plasind litere inain-
lea sau in conlinuarea
acestuia,
prin infersecfare,
- prin alipire,
-I prin plasarea perpen-
dicular5 pe un cuvint
existent pe tabld, condi-
fia fiind ca literele adia-
cente sE formeze cuvinte
corecte,
prin melode combi-
-nate.
Aceste metode de for-
mare a cuvinlelor vor fi
exemplificate ?n parti-
dele pe care le 'vom
descrie in conlinuare.
Lilerele unei depuneri
sint citite de la stinga la
dreapta, respectiv, de
sus in jos gi se plaseazd
pe o singurd linie sau
coloanS; ele trebuie sd
fie legate inlre ele, prin
litere deja existente pe
tabl5.
Toafe cuvinlele existente
pe tablS intr-o anumitd
fazd de joc trebuie si fie
integrale. Nu se poate
deci depune un frag-
menl dintr-un cuvini
(exemplu: FORM) cu mo-
ia cd se poate al-
tivaf
cdtui ulterior un cuvint
complet (FORMA). Este
permi sd repelarea cuvin-
tului.
ln timpul jocului nu se
admite consultarea dic-
fionarului decit in caz de
dubiu asupra grafiei unui
cuvint.
Tehnica jocului
Pentru a stabili care din-
tre juc5lori incepe par-
tida, se pun toate pie-
sele pe mas5, cu parlea
scrisd in jos (sau se pun
toate intr-un sdculel de
p?nz6), se amesieci,
apoi fiecare juc5tor trage
o piesi la int?mplare. Cel
a cdrui literi este mai
aproape de inceputul al-
fabetului va ?ncepe jocul.
Fisele ridicate se reintro-
in
duc stoc (sau in si-
cule!), sinl amestecale
din nou gi fiecare jucdtor
va lua din sloc un numdr
de gapte fise, pe care le
agazi pe suporlul sdu,
DacE un jucdtor ia din
gregeald o fisd ?n plus, i
se ia una din ele, la in-
timplare, gi se reinlro-
duce in sloc.
DupE cum am ardtat mai
devreme, juc6torul care
a inceput jocul deoune
pe tablS primul cuvint
(pe orizontal sau pe
vertical, la alegere).
Acesl cuvint trebuie, in
mod obligatoriu, sd aib6
una din literele sale pla-
;a_ti in pdtr5felul ceniral,
h8. Odatd cuvintul pla-
sat, jucEtorul ipi calcule+
zi punclajul realizal ;i il
inscrie in figa partidei.
DupE depunere, primul
jucdtor ia din stoc un nu-
mir de fise egal cu nu-
m6rul celor depuse, asf-
fel incit el sE aibi tot tim-
pul laple fise pe suport'
Partida continu5 cu iucS-
torul din stinga primului'
Acesta depune 5i el un
cuvint pe tabl5, legat de
cuvintul anterior (intr-u-
nul din modurile ar6tate
la formarea cuvintelor).
Cind fiecare luc5tor 9i-a
plasat cuvinlul sau a sPus
,,pas, (vezi mai ios), a
luat sfirgit primul tur de
loc. Turul doi incePe, la
fel, cu depunerea Pri-
mului jucStor ;i aga mai
departe.
Fiecare din iuc6tori
poate profita de turul
i5u penlru a-gi schimba
una, dou5 sau chiar foate
fisele, daci aceslea nu-i
convin, luind acelagi nu-
m5r de fise din sfoc.
ln acest caz se Pierde
insd dreplul de a mai
depune vreun cuvint in
acel tur, urmind a reinfra
in joc abia in turul ur-
mElor.
Dacd un jucdlor a reugil
sE plaseze in turul s5u
toate cele gapte litere
(infr-un singur cuvint sau
in completarea altora
existente pe tab15, cu
care formeaz6 un nou
cuvint), se spune cE a
realizat un <scrabble, 9i
primegte un premiu de
50 de puncte in afara
punctaiului realizat din
literele depuse.
OdatS cuvintul depus Pe
tabla de joc, nu esle per-
misi nici o modificare a
acestuia.
ln cazul in care un jucS-
tor depune un cuvint
inexistent sau gregit or-
tografiat, este obligat
s5-;i retrag5 fisele de-
puse ;i pierde drePtul
de depunere in acel tur.
Cind un iuc5tor crede cE
prin depunerile Partene-
rilor i s-ar crea o situalie
mai favorabilS unei de-
puneri ulterioare, cu
punctaj superior, Poate
declara <pas, renunfind
a mai depune fise in acel
tur. Exist5 totugi o situa-
fie de opas tehnicr, cind
un iucdtor are lilera J (in
finalul unei Partide) 9i nu
o poate depune, sPune
(pasD, iar celdlalt jucitor
spune pi el <pas> gi astfel
situafia devine criticd (un
fel de ";ah elern>); in-
tr-o asemenea siluafie, la
trei repet5ri de npasr,
se declar5 partidE egald,
indiferent de punctal.
parlidi
Cum se incheie o
Partida de scrabble se
incheie atunci cind fisele
din stoc s-au epuizat 9i
unul dintre iucitori a de-
pus pe tablS toate fisele
de pe suportul s5u sau
cind nici o altd combina-
fie nu mai esle PosibilS.
ln primul caz, fieciruia
dinlre partenerii care au
rdmas cu litere pe suPor-
turi li se scade din Punc-
taiul realizat PinE atunci
valoarea literelor nede-
puse; aceste Puncle se
adaugS la punctalul lu-
cdtorului care a terminat
iocul.
Cistig5tor va fi iuc5torul
care a realizat in final cel
mai bun punclai.
In eazul in care Partida
s-a terminal Penfru cd
nici o combinafie nu mai
este posibilS, tuturor iu-
cdtorilor Ii se scad Punc-
tele rimase Pe suPort.

<rGlne nu ttie si se ioace cu copiii t!,ett3

deslul de nepriceput ca sl creadl ci
acest amuzamint este mal Preios de
demnltatea sa nu trebule si se faci
educator.r lC.O. SALZMANNI
!, ,)t
nlocul nu lrebuie deftnit ca neserlos'
.lucitorul se Poate deda actlvl!{!! f"!:
hvorite cu iravltal'e.r U. HUIZINGAI
t\/\
<Lumea iocurllor'esle lmaginea ln mlc a 4
soclett$[.r lTh. ARNOLDI

21
 Esle vorba despre un joc in-
ventat ;i numit astfel de
elevul bucuregtean Traian
Predan ;i a fost prezenlat in
cadrul concursului de jocuri
logice inifiat in anul 1985
de revisla $fiin!5 ;i tehnici
in colaborare cu Recoop.
Jocul const5 din 9 jetoane
pdtrate avind inscrise pe
ele cifrele de la 1 la 9 gi
care pot fi agezate intr-un
p6trat 3X 3 (vezi figura).
Acest pdtrat este flancat de
patru dreptunghiuri 3X2
care fac posibile urm5toa-
rele lipuri de migc5ri : orice
linie sau coloand de exact
trei piese poate fi deplasat5
cu una sau doud c6sufe in-
spre capele (in sus ;i in jos
coloanele, la slinga sau la
dreapta liniile), fSrd a iesi
din iuprafafa marcatd.
Pot fi formulate doud pro-
bleme, una de a plasa inifial
piesele la intimplare ;i de
a incerca prin muldri regu-
lamentare sd le aducem la
o ordine precizalS (cea din
figurS, de exemplu) gi alta,
de a pleca din pozifia ini-
fiald, de a o strica pri n mu-
tdri arbitrare ;i de a reve-
ni la ordinea de start. A
doua problemd are, desi-
gur, loldeauna solufie (dru-
mul invers); prima pro-
blemd nu poate fi rezolvati
decit pentru perm uldrile
pare ale jeloanelor. O pre-
zentare a jocului poate fi
gdsitd in Almanahul gfiinli
9i tehnici 1987, de unde
vom relua un algorilm inlui- il
tiv de rezolvare.
Pentru codificarea acesfui b
algoritm, sd notdm cele lrei _
linii ale pdtralului central al G
jocului cu a, b, c gi cele trei
coloane cu A, B, C. Mi;ca-
rea spre dreapta a unei linii
sau in sus a unei coloane se
noteazS cu semnulf : a+,
22
cr5m, o scoalem de acolo
inlocuind-o cu o pies5 oa-
recare (folosim exacl proce-
dura prin care am aduce
acolo piesa corecti). Presu-
mmff$Hrr punem deci cd piesa nece-
sarS se gisegte pe una din
liniile b, c atunci cind lu-
[EISTJOG crdm asupra liniei a gi pe li-
nia c atunci cind lucrdm
asupra liniei b. Deplasdm
aceaslE linie spre stinga sau
spre dreapta dacE esle
cazul in -aga fel incit
-
piesa cSutatd si nu se afle
ffiMIUl pe coloana pe care trebuie
sE aiungS. Deplas5m apoi in
jos aceastd coloand, pind ce
locul de completal ajunge
trllElE pe linia piesei dorite. lntro-
ducem piesa in coloanS,
deplas?nd linia gi apoi adu-
cem coloana la loc.
b*,c* , respectiv, A+ ,B+,
Exemplu: sE presupunem cd
Cf . Migcarea spre stinga a
am adus la locuri le lor pie-
liniilor gi in jos a coloane-
lor se noleaz5 cu semnul
sele 1, 2, 3, 4 ;i cd piesa 5
se g6segte pe pozifia 6. O
o-, b-, G-, respectiv, -:
a-, B-, c-. scoalem de aici prin
C- c* C* c-
Algoritmul procedeazi li-
nie cu linie, de sus in jos. apoi aplicdm
B- c- B* c*
Primele dou6 linii sinl ugor
de restaurat, in ordinea 1, ln continuare, dacd piesa 6
se gdsegte pe pozifia 9,
2, 3, 4,5, 6 a pieselor, folo-
sind <refefa> urmdloare: aplicdm
c+ C- c- C+
cdutdm piesa necesard
complelSrii locului de res- Deoarece, ala cum am spus,
numai permut,irile pare sint
taurat. Dacd ea se gdse;le
rezolvabile, dupd restaura-
deja pe linia pe cir. ir-
rea primelor douS linii ul-
tima linie este sau deja or-
donatd sau piesele sale sint
permutale circular sau una
dinlre ele este la locul ei ;i
celelalte doud sint intei-
I 2 I schimbate. Tn cazul int?i re-
zolvarea esle terminatd, in
4 D 6 cazul al treilea ea este im-
posibi16, iar in cazul doi
7 I I aplicdm o datd sau de dou6
ori formula
B- c- B* c* c+ B- c-
B-1 care realizeazd o permu-
lare circularS a pieselor de
ABC pe linia a treia.
FLEX
50 de jocuri intr-unul singur
Subtitlul nu este o simPlS
<rim5, la supranumele Pu-
blicitar al unui cunoscut ma-
gazin bucure;tean, deoa-
rece FLEX identif ic5, intr-
adev6r, un set de 50 de io-
curi competilive. Cincizeci
de locuri desfSgurindu-se
toate pe acelali <<terenr>, o
tablS ca de lah (un caroiai
8X8) sau pe un colf al ei
(de dimensiuni 3X3) 9i cu
aceleagi piese, jeloane
identice, bicolore. Jocuri cu
aceeagi <mecanicS>, Pentru
a imprumuta termenul folo-
sit de aulorul FLEX-ului,
Serban Anton, o mecanicS,
fel ideald penlru voiaj,
plaj5, gtrand.
lar din cele 50 de iocuri
oricine poate alege ceva.
Cei interesafi de incercdri
mai dificile au la dispozi-
fie mai multe variante de
locuri Dame (apropo: qtiafi
cd existd Dame englezegti,
franfuzegti, americane, sPa-
niole, italienegti, rusegti,
lurcegti qi... fErE dameS
DacE da, gtiaf i pi regula-
mentele lor?) sau pot opta
pentru deia centenarul
Reversl. Copiii (ceva mai
mici, deoarece peste, sE
4
zicem, 8-10 ani, Pot de-
prinde oricare dintre jo-
curi) au la dispozitie citeva
jocuri mai simPle, Pe tabla
3X3. lar cei inleresafi de
<metajocuri> au aici mafe-
rial pentru o intreag6 va-
canfE: o Parte dintre iocuri
(ne' avertizeazd ;i autorul
setului) sint deia studiale
in literatura domeniului,
uneori gdsindu-se Pentru
ele slralegii de remizi sau
ciqtig. $i Pentru altele sint
plauiiuiti asemenea algo-
ritmi. (Re)gEsirea acestor
stralegii este o Problemi
semniiicativS, ca 9i demon-

li:l':1":1"",:iTfJ'i Jflli. . strarea c5 unul sau altul din-

setului),
Nu vom face nici micar o
enumerare a iocurilor din
<lrusa>r FLEX. Pe de o
oarte. iezumarea in citeva
cuvinie a regulamentelor
lor nu este de nici un folos,
oierzindu-se f rumusef ea
incontestabilS a multora
dinlre iocuri, Pe de alt6
oarte pentru cE am diminua
suroriza cititorului ;i PlSce-
rea de a Parcurge el insu;i
brosura care insofelte
,,mecanica, FLEX-ului. Mai
ales cE surPriza 1i Pl5cerea
vor fi de data aceasta du-
blate de infSlilarea setului'
Nu este vorlca numai de
qrafica tablei 9i cutiei,
Ii ti de o idee in Premi-
mierS la iocurile rom6-
negti : flexarea (ca sE fiu in
ton...) tablei in Patru, redu-
cind in consecinf5 dimen-
siunile cutiei ;i ficind-o ast-
lre iocuri nu are strategie
de iemiz5 sau de victorie.
o In plus, multe dintre iocuri
o
sini adaptate de autor, deci
o s-ar putea ca <leoria> lor sE
ceari precizdri, iar o alt5
o serie sint originale.
a Dintre iocurlle originale
oreciz5m aici doar douS'
ir"rertat"t Se agaz5 Pionii
ca in figura 1. Fiecare iucS-
oooooo Fig' 2
tor poale avansai Pe rind,
un pion ProPriu, in sensul
Fig. 1
indicat de s6geata resPec-
liv6, cu o cSsu!5 sau douS'
DacE pe Parcursul dePlasS-
rii iniilnegte un Pion ad-
vers, acesta este oblig^at
s5-si reia Pozifia inifialS' ln
acest caz, Pionul atacant se
opre$te in Pozi!ia acestuia,
a a o o chiar dac5 s-a dePlasal nu-
mai cu o cdsu!5. CiltigE
o o o o
cine i;i scoate Primul toli
o o o o oionii in afara tablei.
iroat= lnilial se Plaseaz6
o o o o
16'pioni de aceeagi culoare
23
 in colful de sud-vest al la- Drumurile destul de bine turor drumurilor. Care este
blei (figura 2) qi juc5torii determinate ale pieselor (in totalul maxim (minim) posi-
aleg cite una dintre cele zigzag, spre colf ul din bil intr-o partidd realt? O
dou5 direcfii de deplasare dreapta-sus) fac plauzibild problemi de cerc gcolar de
desemnale de sdgefile din existenfa unei <feoriiD ma- matemalicS, degi rezolvarea
figurd. Pe rind, fiecare jucS- tematice penlru acest joc. In este destul de simplS. Citi-
\ tor deplaseazd un pion in agteptarea ei, iatd doar o torul o poate gdsi in revista
direcfia aleasd oricite c5- problemS: sd mdsur6m dis- $fiinlS 9i tehnicS, iulie
,l985.
sufe libere doregle. Primul tanfa parcursd de piese in Consemn6m aici doar faptul
jucdtor care nu mai poale segmenle unitare de caroiaj ci cele doud distanfe sint
muta pierde partida. ;i sd insumdm lungimea tu- 131, respectiv, 85.

J0EUn[[ $t mtililll
Traducere dupi (science et Vieu
Va fi oare considerat ultimul sferl al seco-
lului XX drept era jocurilor? Succesul ac-
tual. al jocurilor de reflecfie gi al celor
tradilionale, ca gahul sau GO-ui, ne fac sd
credem ci da. Penlru explicarea acestui
fenomen sint necesare mulliple circum-
stante. Dar mai intii se pune problema de
a explica in ce consli insuli faptul de a
juca.
Jocul nu conlenegte a-gi ardla contrariile,
impletind ficfiunea cu realul, modificinJ
destinafia obiectelor, schimbind obis-
nuinfele, jucindu-se de-a v-afi ascrnselea
cu timpul.gi spafiul, amestecind simplul gi
complexul.
Je-foanele pe car'e le mutdm sinl armate,
pdlralele simple ale tablei de gah
mai multe combinafii decit poate"r.rnd uliliza
un calculator eleclronic. nejulile ,;;;1,,
sinl o legislafie infinit6, dai actui de a
j_uca ignord orice constringere.
ExistS jocuri foarte ,goare, dar care pre_
supun o aparatur5 sofisticatd si reouli
foarle complicate, iar allele foarte diflZile
nu necesilS decil un creion gi hirtie. In
ce privegte cronologia, ea contrazice
uneori noliunea de progres: printre jocu_
nle care solicitd mai mult inteligenfa, jocul
GO, de exemplu, este milenar, $i nici un
specialisl nu a inventat inci un mecanism
de joc comparabil cu cel al locului de
cdrf i.
Jocul esle insugi simbolul efemerului, al
gratuitului, al glumei, dar epoca noartr6
a inventat totugi <jocul de ?ntreprindere>
iar activilatea ludicd std la originea leorii-
lor.matematice precum calculril probabili-
tStilor sau teoria jocurilor. Adesea com-
bdtul denunlat sau chiar inlerzis, iocul
a gfiul sd devind gi educaliv gi sE imound
regulile sale aparent ciudate.
La
.popoarele aga-zis primitive, jocul in_
trefine raporturi complexe cu tiadifia gi
magia. ln societatea noastrd el nuri_
gfegzq intre rafional 9i intimpl".", opr_
nrndu-te sau impdcindu_le.
De oriunde il privim, jocul continud sd fie
un univers cu dimensiuni multiple. Fie_
care din regulile sale, din obieclele sau
semnele folosite, poate fi punclul de ple_
care al unei cdldtorii printre realizjrile
y.Ta.ne, cele spirituale ca 5i cele materiale.
Nimic uman nu a sc5pat jocului, nimic din
domeniul jocului nu a scdpal atenliei
umane

24
 Nu se inventeazd gratuit un sistem in totugi indispensabile activitS!ii de joc in
care nebunul poate captura regele pe ta- sine.
bla de gah, nu se d5rimd degeaba o ierar- Actul de a juca evolueaz6 el oare? DacE
hie dindu-i unui cal posibilitatea sE cil- da, pind la ce puncl poale el sE o facd
tige in fafa unei regine. ExistS mai multe fErE a-;i pierde esenfa? Care va fi momen-
aventuri pe o tablS de gah decit pe toate tul cind apare necesilalea imperioasd a
,
hErlile lumii.
MAREA POPULARITATE
unor reguli absolut resfrictive? SolicitatS,
psihologia rdspunde: la om, dimensiunea
Copiii se joacS de la virsta cea mai fra- ludicd nu se poate exercita decit prin
gedd. De ce? Dupd cum rSspund psiho- nigte locuri reglate (cu reguli)...
logii, pentru cE jocul este un fenomen In lume cregte num6rul adullilor care
cvasi-instinctiv de la nagtere la toate ani- cumpSrd jocuri, dar gi num5rul jocuri lor
malele care au depd;it un anumit nivel de destinale adulfilor cre;te.
evolufie. Dar in ce fel explici aceasfa cu- Cum sE explicdm o difuzare din ce in ce
tiile multicolore umplute cu zaruri, mai largd a locuri lor considerate dificile
jefoane, diferile mesaje, concepute pen- (;ah, GO), introducerea jocurilor de re-
tru uzul copiilor sau adulfilorS Ele nu sint flecfie exoticS (GO, tahul japonez sau
chinezesc, Awelo african), crearea noilor
jocuri (Scrabble)? Elemente penlru un
rEspuns: ridicarea nivelului mediu de
instruire, o viafd profesionalS care esle
L din ce in ce mai mult bazat5 pe competi-
\-/ l/
fie, un refuz al jocurilor de inlimplare
u , (loto) de cStre anumite pdturi ale socie-
stut
U
,il It /1 a
/
(- c
15lii.
Tn ceea ce privegle multiplicarea jocurilor
tematice, mullE vreme reduse la aproape
[.' singurul <Monopoly)), unde mecanismul
LL
W,ilI /ut
jocului este <imbrdcat> intr-un scenariu 9i
unde jucStorul este invitat sd devini ac-
(
L
/i, L L
tor, se poate nota cd plEcerea simulacru-
lui, impreunE cu gustul competifiei, au
,1, I fost intotdeauna principiile care au alras
I L(l
era pe luc5tor. 5i aceaslS oimbrdcSminte>
permite combinarea acestor principii fur-
!-
nizind in acelagi timp cea mai bun6 me-
tod6 pentru a explica mecanismul ;i regu-
) lile jocului. Bineinfeles, va fiteoretic posi-
bil de a iuca un <Monopoly" dezbricat

o de haina sa imobiliarS, dar cu preful citor

dificultSfi de comunicare intre lucS.tori!
Jocurile (care merg), au legenda lor.
Un arhitect arrrerican (care se plicti-
este cel care, in 1931 <ra creatr>
-EffF abble-ul"' ln realitate' acest ioc este
J
-.€€i>r
.i\

lf +-.I
\ lntrebare:
Unde-i place personaiului dln desen s5'9i
petreaci orele libere!
(REsPunsul la Pag. 204)

25
o versiune imbundtdfiti a Diamino-ului
care nu a alins niciodalS succesul fralelui
siu mai mic. O legendS, dimpofrivS, s-a
pr5bugit: cea a lui Charles Darow, mort
miliardar in 1969, dupd ce a fdcut avere
inventind, pe cind era tomer in 1934,
<Monopoly" (peste 100 milioane de
exemplare vindute). Urmagii sii sint pugi
in f af a unui proces de conlrafacere:
exista dela in 1930 sub nu-
"Monopoly>
mele de <Proprietarii>... Chiar dacd in-
ventatorul siu a fosl poate un plagiator,
oMonopoly> rimine jocul cel mai r6spin-
dit din lume, iar mecanismul siu inspir6
o mare parte din jocurile lematice actuale.
Electronica deschide jocurilor de reflec-
fie perspective imense permifind inversa-
rea raportului ;ans6-abi litate. Pe cind, in
jocurile unde cele doud principii sinl
combinate, intimplarea intervine decisiv,
reslringind numdrul de tactici sau de
strategii posibile pentru jucitor, noile jo-
curi fac din utilizarea intimplSrii o armi
lacticS.
rsToRrA $r JocuRrLE
lmperiul roman a interzis si se mizeze
bani la jocuri le de zaruri, de oase sau la
<!ocul micilor lipitori> (care pare cd a fi-
nut de Dame sau gah). Dar imp6rafii ro-
mani au fost gi ei adesea mari iuc6tori...
aia cum vor fi mai tirziu Ludovic XIV ;i
Ludovic XV: se juca... (1i se triga) din plin
la Versai lles. Cu toate astea, cei doi mo-
narhi francezi nu au dat mai pufind putere
de lege edictelor promulgate in 1319 de
c6tre Carol lV cel Frumos care interzic za-
rurile trictracul, bilele, chiar gi popicele.
AceaslS prohibifie nu se exlindea la jocu-
rile de reflecfie. lnvSfarea gahului joc
nobil in Europa OccidentalS, dupS ce - Ha-
run al Ralid oferise un gah lui Carol cel
1v\6s's f5cea parte din educafia lindrului
nobil. -Chinezii plasau jocul GO alSturi de
muzicS, caligrafie gi pictur5. Omagiu adus
unuia dintre cele mai prestigioase 1i mai
vechi dinlre jocuri.
lntr-o socielate in care mobilitatea socialE
este foarte slabd, in care fiecare igi ia,
aproape de la nagtere, locul siu pe o
scari socialS rigidd, in care lolul este
<inscrisr dinainle (meseria pe care o va
invSfa, banii pe care ii va ci;tiga, cimitirul
26
in care va fi ingropat), jocul de bani
apare ca aproape singurul mijloc de a
lri;a cu ordinea Lumii. ln secolul XVlll,
in tripourile Palatului Regal, imense averi
tranzileazi prin cirfi gi ultimii avenlurieri
ai secolului muribund sint cei care bintu-
iau anticamerele curfilor Europei. Chiar
dac5 in principiu, jocurile de noroc r5min
i nlerzi se...
FARA F!R CONDUCtrTOR
Cel mai vechi joc vine din Orient, din an-
ticul Ur, capitala sumerienilor, (sec.
23-21 i.e.n.), acolo unde au fosl inven-
tate, prinlre allele, scrierea cuneiformS,
diviziunea timpului in 24 de ore a cite
60 de minute. Inlr-un mormint regal din
mileniul lll, Sir Leonard Woolley a des-
coperit patru tablouri compuse fiecare
din dreptunghiuri de lemn, reunite de o
bandE intermediarS. lntr-un sertar, mai
existau inc5 nille jetoane ;i o formd de
zar: dovadd cE existau doi luc6tori opugi.
Regulile aceslui joc au putut fi reconsfi-
luite: hazardul, de la dalul cu zarul, nu
joacd decit un rol parfial: jucdtorii trebuie
sd-gi manevreze jetoanele, pind la captu-
rarea jeloanelor adverse. Principiile aces-
tui joc antic au imbitrinit atit de pufin in-
cit un fabricant l-a relansaf in citeva f.iri
europene, in urmi cu cifiva ani.
ln Egipt, alte jocuri au fosl gdsite in mor-
minte. Semne di slinctive malerialele fo-
losite: marmurS, fildeg, -pietre prefioase,
elc.
Jocul n-a incelat sd atragd specialigti din
numeroase discipline. Psihologul, pentru
cE jocul implic5 un comporlament cel
al juc5torului; sociologul, pentru cd- jocul
este insofil de comportamenle coleclive
care nu se opresc la suma comportamen-
telor individuale ale participanfilor; ma-
tematicianul, penlru cd majoritatea jocuri-
lor au o struclurd malematicd. Tolugi, lu-
dologul esle rareori satisfdcut. Uneori da-
tele se adund contrazicindu-se din lipsa
unui fir conduc5tor. Au fost propuse o
mulfime de teorii, care incearcd sE de_
gajeze semnificafia activitdf ii ludice.
AceaslS mulliplicare nu are all rezultat
decit de a reflecta complexitatea unui fe-
nomen social (sau a unei serii), pe care
un singur cuvint incearcd zadarnic sd le
inglobeze.
Cel care vorbegte despre joc in general
este comparabil unuia care vrind sE vor-
beascS despre stele ar aborda nu numai
aplrii ci gi stelele de mare, cele de pe
anumite decoraf iuni, stelele scenei gi
ecranului. Numerogi autori nu au incetat
si defineasc6 iocul, Cea mai complelS
definifie, este cea a lui Roger Caillois (Jo-
curi le gi oamenii). Penlru el jocul este:
1. liber nu particip6 obligat,
- iuc5lorul
altfel natura jocului ili pierde caracterul
atr5g5lor gi vesel.
2. separat 6ilsurn56ris in limite de spa-
!iu qi -
timp.
3. nesigur rezultalul nu va fi prevdzut
dinainte. -
4. neproductiv - iocul nu creaz5 nici
bogSfii, nici bunuri, nici elemenle noi,
chiar dac5 existd deplas6ri de proprietate
in sinul cercului de iucdtori .
5. reglementat suPus unor convenfii
$IAII E[
care iuprimd legile - obignuite ;i care ins-
taureazE o legislafie nouS'
6. lictiv aiompaniat de o congtiinf5
specificd -a unei realitSli secundare in ra-
port cu viafa colidianS.
i'entru a fi cit mai complet posibil 9i pen-
tru a integra o cil mai mare parte a iocuri-
lor de societate, fie ci ele sint de noroc
sau de reflecfie, aceast5 definifie sufer5
incidenfele fiiozofice ale unora din ter-
menii folosifi. Este oare iucdtorul liber? ...Dacd s-ar aduna loale anecdotele care
Desore ce libertate esle vorba? Care este, incep cu <infr-un comparliment de,ir-e1ya
raportal la cuvintul ioc, sensul de diver- s-ar putea umple un marfar cu 1.675.563
tisment? Jocul ili pierde oare idenlitatea
de vagoanel
JacE nu mai este atrig5tor ;i vesel? ...Dintre jucltorii de Scrabble 53%o sint
Pentru a aprofunda aceste definifii, pen- bdrbafii iZ%o tint lemei,restul fiind alcS-
tru a surpiinde corelafiile intre viafa so- tuit din prielenii lor?
cialS si domeniul ludic, trebuie sE incer-
.;. te clasificEm iocurile, si introducem ...1n marea lor majorilale stingacii din
oiincioiite ordinii intr-un haos semantic' emisfera nordicd completeazd careurile
Aici iiooloqiile sint incE numeroase' de cuvinle incruci;ate f inind creionul
pooer taillSis a elaboral o definifie care (sau pixul) in mina stingdl
dupE felul
litii^s. p"tru feluri de iocuri, de
in ."i. acestea sint dominate compe- ...Alunci cind intilnesc, in diferitele rebu-
iiii.. n"t"., simulacru sau ciutarea unei suri, definilii privitoare la animale co-
anume emolii' Aceste principii, Pe c,are mesfibile, cele mai promple 9i exacle so-
trebuie si le dozim intr-un fel pentru tie- lufii le dau vegetarienii?
l"r.-i"., permit o clasificare destul de
...Personalul naviganf, de pe diferitele li-
nuanluf;. but .u." este sensul aceslora
oentru o foarte mare parte a iocurilor de nii aeriene, incepe dezlegdrile careurilor
'iocietate acluale, in care cel mai adesea intii cu definifiile de la vertical 9i numai
competi!ia, simulacrul, norocul, sint reu- dupd ce ajung la 3,_4000 metri altitudine
nile? lrec la cele de la orizonlal?

27
 ...Cef5feanul Ahmet Kagmir, din Anatolia,
a alins yenerabila virsfd de 127 de ani
1i, lotusi, n-a dezlegal niciodatd un mono-
verb anagramall
...Alfonso de Cordobatera, mulfi-campio-
nul de gah al anilor 1750-1760, a aban-
donat acest sport din ziua in care'gi-a
pierdut zarurile de la jocul de tablel
...1n insula Uiha, pufin mai la sud de Va-
vau, din Pacific, existd frumosul obicei de
a se intimpina turi;tii cu imense ghirlan-
de de orhidee gi cu tradifionalul salut:
HIP, HIP, SCRABBLEI
...Drepl rdsplatd penlru excelenta sa com-
portare in turneul final al campionatului
mondial de fotbal, Diego Maradona a pri-
mit din partea admiralorilor sdi, printre
alfele, gi o revistd cu rebusurile gata
dezlegate?
...In formidabilele salluri pe care le fac irr-
cind conlra curenlilor, somonii n-au limp
penlru nici un fel de acfivitate rebusisticdl
...stalislicile au dovedil cd pdtr,ifelele ne-
gre din careurile rebusistice, degi mai pu-
fine numeric, sinf cu 600/o mai vizibile, de
la o depdrtare medie, decit cele albel
...1n afard de egipteni, incd circa 146 de
milioane de locuitori ai globului gtiu cd
in limba lui Ramses inseamnd
<<50aren? "Ra"
...Asiro-caldeenii inlreb uintau, de orefe_
ri.n!6, pentru jocurile lor logice, foi mari
din imitalii de papirus artifrtiall
...locul de GO are gi
o yarianl5 muzicald
gi anume fan-GO-ull
...In. Stafele Unite, pe timpul prohibiliei,
f.oarte mulli din inrdilii consumatori' de
bduluri spirloase preferau whisky-ul jocu_
rilor logice?
...Existd indoieli serioase cd pe fiii lu_
poaicei din legendd ii chemau Romulus
gi Remusl
28
...1n jocul de Bridge schimbul de locuri
se face dupd cu totul alle criterii decil la
jocul de fotbal?
Broagtele festoase din insulele Galapagos
i;i datoreazd uria;ele dimensiuni fap-
fului c5, de mici, efectueazd, cu asidui-
tate, un program complical de educafie
lizici de genul <aerobic>l
...<Labele de broascS>, folosile de inno-
tdtorii subacvalici, igi vor schimba nu-
mele in <labe de bafracieni>, termenul
cdpdtind in felul acesta un iz qtiinfific?
...Sirenele, care l-au intirzial pe Ulise cu
slrigdlele lor linguitoare, sint, de fapt,
premergdtoarele sirenelor de alarmd de
mai tirziu?
din jucdtorii de table, dacd au la
...98o/o
primul zar 3:1, preferd sd facd poarfd-n
casS decit sd plece in mod riscanl cu un
singur pul?
...Federafia mondialS de gah a infreprins
ample cercetdri pentru a demonsfra, cu
exactitafe, cd la baza jocului de ;ah nu
std gotronull
...Rebusigtii, amatori ai jocului de tenis,
preferd sd stea pe linia de fund gi sd nu
vin6 la fileu inlrucit pdfrdfelele acesluia
le distrag atenfiai
...Majoritafea celor care sinl considerafi
<uituci> i;i amintesc intoldeauna ziua qi
o.ra
^exacfd
cind au programatd o partidd
de Scrabble?
...Prestidigitatorii au fost conside rali, inc6
din cele mai vechi timpuri.a ua"p1i lr"_
dinciogi ai jocurilor lcAice, degi ei- au
respins, infofdeauna, aceasld aiuzalie?
...1n clipa cind malelotul din gabie a sfri-
gat cd se vede pdmintul, Ciisfofor Co_
lumb dezlega un rebus cu fema; <Din
is_
toria Americii>t?
...Ludovic al XIV-lea era un mare arnator
al jocurilor logice, dar nu concepea sd fie
invins, aga c6, odatd, dupd o partidd pier_
dul6, s-a ridicat brusc gi a spus: <Scrabble
sint eu>!, nimeni nepermifindu-gi s5-l
contrazic6?
...Jocurile logice au, totugi, la bazd fanle-
zia, in limp ce imaginafia cea mai fantasti-
cE esle conlrolalS mereu de rafiunei
...Unii din jucdtorii de Bridge, inainlea
concursurilor imporfanfe, igi fac <incdl-
zirea> dezlegind cuyine incrucigatel
...Abia dupd ce conslrucfia celebrei pira-
mide a fosl gata, Keops gi-a amintit cd ui-
lase sub fundafie grila de la ullima sa par-
\ ,\r
\\
\ \
N tul regretabilSl
\ edileze un volurn cu minime?
,Nsu
,0."
\
T
\ {r \;,s
1# :s
w alunci cind joacd Scrabblei
tidd de Scrabble, fapl care i-a produs o
adincd supdrare ;i de unde, se pare, i s-a
lras obgtescul sfirit?
...Legea gravitafiei acfione-:d direcl 9i
ioiurilor <<Puzzle,>, fapt demon-
"ruo7u
stral prin aceea ci niciodalS pind acum
nu s-a semnalal ca vreo piesd sd cadd
pe favan, ci toate numal Pe Podeal
...Desi imaqinatS, conslruitd 9i functionind
in baza legii forlei cenfrifuge'- P9p'llf:
ntiribombe, nu esle incadratd in ;ocurlle
logicel
...Cd la o presiune de 300 de atmosfere
nim6nui nu-i mai arde de monoverbe sau
biverbe triplice?
...Dupd ce a invenlal fabla inmullirii, Pi-
fagora, ca un divertismenl necesar, s-a
str6duil sd aducd ameliordri la regula-
mentul jocului furca?
...Numai agramafii confundd anagramal cu
agramall
...Degi existd o demonslrafie precisS a
faplului cd <intr-un triunghi dreptunghic
pdtralul ipolenuzei esle egal cu suma p5-
lratelor celor doud catetel, 960/o din dez-
legStorii de cuvinle incrucigate acordd
acestei celebre leoreme imporfanfa unui
simplu lapt divers?
...Contuzia frecvenld intre <Teoria mul-
fimilor> gi <Mulfimea teoriilor> este cu to-
...Degi au apdrut nurneroase volume cu
maxime celebre nimeni nu s-a gindif sd
,..Rebus al ll-lea (2540-2403 i.e.n.) a ce-
rul sd fie mumifical impreund cu dicfiona-
rul sdu de definifii rebusisticel
...Degi lamiliarizali cu cele mai indrdznefe
gi complicale evolufii verlicale 7i orizon'
tale, mulfi lrapeziqti intimpind greutdfi
...1n Groenlanda, unde nopfile lin cite 6
luni, in careurile de cuvinte incruci;ale,
pdtrdfelele neg.re sinl fosforescentel
...Cea mai bund prob5 cd dezlegarea unui
careu este coreclS se face schimbind c5-
sufele negre cu cele albe ;i invers,. 9i
dacd rezolvarea gEsitd rdmine neschimba-
15, inseamnd cd totul e corect?
...La Tropice, momentul cel mai propice
penlru miopi, la dezlegarea cateurilor de
cuvinte incrucigafe, este cel imediat de
dupE lorenfiala'ploaie colidiand, cind af-
mosfera devine'mai limpede 9i, implicif,
p5trdfelele negre se vdd mai clarl
29
...La lriburile de pigmei din cenfrul Afri-
cii, careurile au, fofugi, aceleasi dimen-
siuni ca pe restul Globului?
...1n timpul primei faze a celui de al doi-
lea rdzboi mondial, cu toatd blocada
exercitalS de submarinele germane asu-
pra insulelor brifanice, numdrul rebusi;ti-
lor englezi a rdmas acela;il
...Binecunoscutul boxer Cassius Clay, fost
mulfi ani campion mondial la toate cafe-
goriile, in mod voit, se auloenerva inain-
tea fiecdrui meci incercind sd dezlege
rebusuri, indeletnicire pentru care nu
avea nici un pic de falentl
..,Marele scriitor gi om de spirit englez,
George Bernard Shaw, intrebat fiind ce
crede despre jocurile logice, a rdspuns
prinlr-un <Hmmml plin de semnificafiil
...Despre Franz Listz, compozitor ;i pia-
nisf, nu se gtie, cu precizie, nici asfdzi
dacd agrea sau nu cuvintele incrucigatel
...La Cerro de Pasco, oragul din Peru si-
luat la 4.359 m alfitudine, desfdgurarea
parfidelor de Scrabble este pulernic in-
fluenfatd de aerul rarefiat?
...Aristofel, cel ce a pus bazele Logicii ca
gtiinfd, pierdea inlofdeauna la Scrabblel
...Polul Nord apare de 3-5 ori mai des
in definifiile rebusislice decit Polul Sud,
degi nu existd nici un moliv care sd justi-
fice aceaslS diferenfS?
...farantula, pdianjenul ce viefuiesle in su-
dul ltaliei 5i in America de Sud, esfe oco-
30
lit in definilii de cdtre creatorii cuvinlelor
incrucigale locmai din cauza veninului sdu
exlrem de pulernicl
...<Ex nihilo nihil", in latinegfe, inseamn5
<din nimic nu se nagle nimic> in timp ce
<Manus rnanum lavaf>, tot in latinegte, in-
seamnd cu lotul altceval
...Benjamin Franklin a invenlal parafrds-
netul pentru a nu mai fi deranjal de tr6s-
nete in fimp ce juca GO cu nepofii lui?
...Pe Dundrea veche, chiar la intrarea in
canalul Cafavaia, prin septembrie '86, a
putut fi gdsitS, pe malul sting, in dreptul
salciei trdznile, o revislS ,,Rebus, veche
de doi ani ;i cu loale jocurile rezolvatel
...ln Gondwana, vastul continent care se
presupune cd a existaf in emisfera sudicd
a Pdminlului, din Cambrian pind in fria-
sic, reunind infr-un singur bloc continen-
tal America de Sud, Africa, lndia gi Aus-
tralia, s-ar fi putul ca GO-ul sd fi fosl un
joc foarle rdspinditl
...Una din fabulele lui La Fonfaine, rSmasd
nepublicatS, se intilula: <GO-ul si
SCRABBLE-ul>?
...La fobruk, portul la Mediterand rdmas
in memorie prin luptele grele care s-au
purtat aici in cea de a doua conflagra-
fie mondial,i, dupd ultima bdtdlie (13 Xl
1942), cigtigatd de trupele aliate, in uria-
gul malerial de rdzboi capfurat, se gdseau
gi lrei jocuri de dornino dintre care unul
intact?
oooo oooo
oooo o-ooo
oo-oo oo-oo I
I
oooo oooo
1 2

ooo o ooo o
o-o o o
I
o-o
o-o
o o
I
IOEIG
o o-o o o o Jocul se comPune dintr-o tablS dreptunghiularS,
ooo o o to o
cu mai muhe rinduri de ridicituri aliniafe, un nu-
m5r de bare (<leg5turi>), suficiente pentru a uni
3 4 oricare douE ridic5turi vecine pe orizontalS sau
pe verticalS gi din dou5 seturi de ciupercufe de
oo oo oooo douE culori distincte, suficiente pentru a ocuPa
tl
O-O oo O_OAJ toate orificiile de pe tablS'
La incepulul unei partide tabla este go.al6' JucSto-
-i -
oo-oooo-o -o rii mutd pe r?nd, o mutare constind din unirea a
| dou5 ridic5turi ale tablei, dupd dorinfS, cu o bard'
ooooooo o
Atunci cind printr-o asemenea bar5 se inchide un
6 p5trat (cu latura egalS cu lungimea unei bare),
acel piirat se marchlaz5 in centru cu o ciupercuf6
oo-?? oo-?? de culoarea aleas5 de iuc5lorul respectiv ;i acesla
o-ooo o-ooo trebuie sE mai mute o dat5, DacE el inchide din
nou un pEtrat, continuS. Dupi ce a..inchis toate
o o-o-o o o-o-o o5tratele pe care poate 9i doregte sE le inchidS'
o ooo
I tl
oooo liir.Uri"'td mai introducd inc5 o bard in ioc (rin-
Jri ,nri juc6tor se incheie deci cu o acum mutare prin
rindul
7 8 ;;;".i;,j i"chide nici un pEtrat)' Este
ce toate

i;li adrlrr"trlri sE mute. locul continuE pinE

i_:-!i
o o-o-o
"!iJLr"
ilrit",
tibiei au
a"lliul
fost
dintre
inchise
cei doi
a"i."tt gen, pe o tablS mai mic5,
9i adiud-ecate
lucdtori' O
4\4' esle pre-
jucitor (A) a
de
partidS

I 9-O-O L"l"tJ li rig;rile alSturate' Primul

I[;o tlo-o lnrint-.r 5 ia 4,grafie mut5rii 15'
pe
la care nrr a
."piri"t doua pitrlte, ci l-a forfat careB.s5-i le-a
ofere
inchis
I 10 ;;i;;ir;t rr"L, a" 5 p;trate, Pe
i" .rtlr"" 17 (-manevra trebuie ref inut5 pentru a
o o aolica in Partidele ProPrii)'
I
6 I"il-"tl Joiiult; a locului este ca fiecare bari
o (cu exceplia primeia' desr-
;.;-i"i;;Js5 ioc in
o barS
o o
;il'; ;tb;De."tasemenea,
pulin'un cap;i comul,c-u
A o-o t o-o anterioarS'
;;ifl;J * bare.
iocul poate fi.complicat
o mulare t5'tonsiea din introduce-
12
11 rea a dou5
oo-oo
[_ota A A
A
A
-o
A
o A-.-J
IAO-I B B B

13 t4 16 16 t7

31
 I0EURllt$l
r1ff0 I
0pr
PH{INU
il]ONilATIflI
lnformatica esle o gtiinf6 <serioas5>, de
aceea nimeni nu poate afirma sau spera
cE ea poale fi invSfatd in joacd. $i totupi,
o anume apropiere de informaticd se
poale face pe aceaslS cale (aga cum amu-
zamenlele gi jocurile matematice sint un
pas spre adevdrata matematicd). Este
exact ceea ce incearci gi rindurile care
urmeazd (9i alte pagini cu aceeasi temd).
Bineinfeles, nu vor fi folosite aici noti uni
tehnice, termeni de specialitate, leoreme
sau programe de calculafor. La un aseme_
nea nivel se poale face informatic6
propriu-zis5. Programarea unui ioc pe cal_
culator este adesea o chestiune diiicil; si
cu o corectizare complexd. (Sint rare cdi_
file de inteligenl5 ariificiald'.ur. n, .on_
fin referiri la jocuri. lnainte de a rezolva
pro_bleme reale, informaticianul este oLig_
nuil s5 se antreneze pe probleml
similare, dar mai simple gi mai bine defi_
nite gi ata ceva poale fi gdsil cu prisosinld
in gah, Dame, Reversi, GO gi' aga mai
departe.) Aici ne vom opri ta niv"tLt gin_
dirii informatice, al gindirii algoritmici la
drscutarea unor jocuri solilare sau comDe_
titive care confin implicit elemenle de
32
o.hd
informalicS, firi a le spune pe nume. Au
fosl. alese jocuri cit mai <jucabile>, degi
nu lipsesc nici exemplele ,.ca la gcoald,i.
Oricum, e de agleptal ca distrindu-se
astfel, copilul de azi sii-gi formeze de-
prinderea de a rafiona care-l va ajuta pe
informalicianul de' miine.
O posibililate de prezenlare a jocurilor ar
fi putut fi aceea a explicdrii la sfirlitul lor
gi a nofiunilor informatice implicate in
fiecare. Nu vom proceda ins.i asifel, ldsin-
du-i pe pdrinlii informaticieni sd le subli-
nieze-dacdecazul.
l. Masler-mind
Acesta este unul dintre cele mai infere_
sante jocuri de facturd matematicd, de un
mare succes pe multe meridiane. Ca
<<mecanicS>, el constd dintr-un suport cu
mai multe giruri de orificii, un set'de ciu_
percufe colorale ;i un set de cuigoare
albe gi negre. Varianta cea mai cunoscutd
a jocu.lui are suporlul ca in figura I gi ciu_
pe.rcu!e..de ;ase culori : ro;u verde
(V), galben (G), albastru (A), 1n;,
negru (N)
;i portocaliu (P). O partidd douj
"r.-
pdrfi, cei doi jucdtori schimbindu-gi rolu- propunere avem o piesd rogie ;i trei gal-
ri le de la una la alta. De fiecare datd, unul bene, aiunci vor fi agezafe trei cui;oare
dinlre ei ascunde o combinafie de ciu- negre gi unul alb.
percufe sub paravanul cu care este prevd- Bineinfeles, locul pe care se ageazd cui-
zut suportul la un cap5t, iar celSlalt in- ;oarele in cele patru perforafii din drep-
cearcd si ghiceasci aceast6 combinafie tul propunerii curente este nerelevant.
(culoarea fiecdreia dintre cele palru ciu- Existi doud variante de loc: permifind ca
percufe ascunse). Cel care reugegte acesl formafia ascunsS sE confinS doui sau mai
lucru din mai pufine incercdri cigtigS multe piese de aceeagi culoare ;i interzi-
partida. c?nd acest lucru. Prima varianti este mult
Cum se poate ghici? (De fapt, nu esfe mai dificilS, de aceea este bine ca ince-
vorba de o ghicire propriu-zis5, ci de de- pEtorii sE se antreneze cu a doua inainte
ducerea pe cale logicE a pieselor ascunse). de a o aborda.
De regulS, primele propuneri sint intim-
plSloare, apoi, pe mdsuri ce se acumu-
oooo oo
oo leazd mai mult6 informafie, piesele fre-
oooo oo
oo
oo buie alese cu grij5, pentru a deduce com-
binafia ascunsS. lati in continuare un
oooo oo exemplu de partidd (de fapt, de reprizi);
oooo oo o
o
o
o
am notat ciupercufele cu literele R, G, V,
oooo o A, N, P, conform culorilor, iar cuigoarele
oooo o
o
o
o cu a (alb) gi n (negru). Si presupunem ci
oooo o
o
o
adversarul a ascuns ciupercufele
oooo o
o RGNV
oooo o o EVALUARE ;i cd noi incerc6m sd le ghicim' Facem o
primE propunere, la intimplare:
coxBtxaTn
PROPUSE
oooo o
o
o
PFOPUXEf,I

PRNA
Rdspunsul lui va fi n (pentru R), a (pentru
oooo N); in continuare vom scrie rSspunsul
COUBINAIIE alSturi. Doud culori sint bune, doud nu'
ASCUNSA
Nu avem cum si glim, care, de aceea mai
Fig. 1
incerc5m o dal5, cu o altd mullime de
cu lori :

La inceput tabla esle goal5. Cel care
ce;te propune o combinaf
ciupercufe, pe un rind al suportului. Par-
tenerul lrebuie si evalueze aceaslS com-
binafie in felul urmdtor:
penlru fiecare pies6 ascunsi pentru
-care adversarul a agezal o piesi identicd
pe aceeagi pozifie, el lrebuie sd ateze un
cuigor alb in drePtul combinafiei
Propuse;
pentru fiecare piesd ascunsd pentru
-care adversarul a a;ezat o pies5 idenficS,
dar pe o altS pozifie, el a;az5 un cuigor
negru in dreptul combinafiei proPuse..
De remarcat deci c5 se pun atitea cui-
;oare (albe sau negre) cite piese ascunse
sint ghicite (culoarea 9i locul sau numai
culoarea) ;i nu cite piese din ProPunerea
curent5 fac <<ghicirir> corecte. De exemplu,
dacd sint ascunse patru piese rogii iar in
PRVG nnn
thi- Am ghicit trei culori, dar am pierdut cu,i-
ie de Palru ;oru[alb. Deci nu avem P, R Pe Primele
pozifii, deci cuigorul alb a fost dat penlru
N sau pentru A. Pentru care? $i care cu-
loare dintre P, R, V, G nu este bunS? In-
cercdm o combinafie a primelor doui
propuneri :
VPRA nn
Am pierdut cuiloare, dar am cip5tat in-
formafie. Nici un cuigor alb, deci nu avem
A pe ultima pozilie, deci avem N pe pozi-
tia 3. Culoriie sint deci N 9i alte trei din
proprn"t.u a doua, dintre care una se
gisegte ;i in prima ProPune-re iar douS
in uliima. Oricum A nu este folosit ;i nu-
mai unul dintre P 9i R apare (afl6m asla
din orima propunere). Asta implicS faptul
cE t este'folosit (ultima propunere), dar
nu oe orima pozilie. SE mai facem o Pro-
punere, inglobind aceast5 informafie 9i

33
incercind sE af l6m care'dintre culori lip- trecem apoi la 2 ;i a;a mai deParte; b)
se;te: pornim din partea sting6 a girului gi
PVNG nan schimbdm intre ele primele dou5 cSrfi
Deci P nu este prezent; am aflat astfel vecine care nu sint in ordine potrivitS; re-
toate culorile: R, V, N, G. Trebuie sE mai lu5m aceast5 operafie din partea stingd
aflSm gi ordinea. $tim cE N este pe locul pind ce girul se ordoneazS.
3; cE V nu este pe locul 1 sau 2 (ultimele Sd aplicdm, pentru iluslrare, ambele pro-
dou5 propuneri): rezulti cE V trebuie sE cedee pentru ultimele cinci elemente ale
fie pe locul 4. R nu poate fi pe locul 2, gi rului nostru. ln primul caz avem succe-
deci aici se g5segte G gi rezolvarea este siv:
lerminatS, Agez5m
RGNV 9610 4 5
adversarul rispunde a a a a gi, in cinci 9 6 4 l0 5
pa;i, am rezolvat problema. Acum noi 9 4 6 l0 5
vom ascunde o combinafie ;i partenerul 4 9 6 10 5
va ghici. DacE termini in mai pufin de 49 6 5 0
5 pa;i, va cigtiga. Dac6-i vor trebui mai 49 5 6 0
mult de 5 pa5i, cigtigdm noi. DacE in- 45 9 6 0
cheie in 5 pagi... mai iucdm o dat5. 45 6 9 0

2. Master-mind cu numere $apte payi au fosl de ajuns. Cu al doi-

lea procedeu obfinem:
O variant6 <oral5, a iocului poate fi ur- 96t0 4 5
mdtoarea: unul dintre parleneri scrie un
numEr pe o foaie de hirtie iar adversarul
6910 4 5

trebuie s6-l ghiceascS punind numai in-

69 410 5
64 9 10 5
trebdri la care se poate rEspunde prin da 46 9 10 5
sau nu. Exemple de asemenea intreb5ri : 46 9 5 10
Numdrul este par? Prima cifri este 3? 46 5 9 10
Are cifre identice? A treia cifrd este mai 45 6 9 10
mare decil 5? A treia cifri este in mulfi- deci lol lapte pagi sint necesari.
mea 1, 3, 7, ? Din nou se joaci doud lncercafi gi pentru alte pSrfi ale lirului
tururi ;i cigtigi cel care ghicelte mai re- inifial, incercafi gi pentru tot girul.
pede numdrul ascuns de adversar. $i aici
se poate juca in mai multe variante: cu 4. Inci o problemi de ordonare
cifre diferite sau cu permisiunea de a fo-
losi cifre idenlice, cu numere de lungime Cum se poate rezolva problema anteri-
necunoscutd sau cu lungimea fixatS de la oar5 dac6 nu se mai impune restriclia de
incepul. a interschimba numai cSrfi vecine? Cel mai
simplu este sE privim din nou exemplul
3. Ordonarea clrlilor de joc considerat mai sus. Posibilitatea de a in-
terschimba c6rfi la orice dislanfi ne alutd
Agezafi pe mas5, in gir, 13 cdrfi de joc sd ordondm toale cele 13 cdrti in numai
de valori diferite, neordonafe. Ordona- 9 milcdri:
fi-le dchimbind intre ele numai cite doud 147318212 39 6 0 4 5
c5rfi vecine gi repetind aceastd migcare 57318212 39 6 0 4 4
de cite ori esle nevoie. lncercafi sd faceti 17358212 39 6 0 4 4
acest lucru in numdrul cel mai mic posibil 12358712 39 6 0 4 4
de migc,iri. 12358712 49 6 0 3 4
Eremplu: Sd presupunem cd avem girul
14731821213961045
12348712 59 6 0 3 4
i 12345712 89 6 0 3 4
Pulem proceda in dou,i moduri : a) il 12345612 89 7 0 3 4
ludm pe 1 gi-l ducem pas cu pas spre 123456 7 8912 0 3 4
stinga, schimbindu-l cu numdrul vecin, 123456 7 89 10 2 3 4
34
. 5. O varianfS a problemelor tdri care-i mai sint acesluia necesare pen-
anterioare tru a ajunge 5i el aici dd scorul partidei.
5e poate juca gi inversind obiectivele,
Vd aflafi din nou in situalia de a ordona anume tinzind sd ajungem cil mai lirziu
un gir de c5rfi de joc, dar nu mai avefi
voie sd folosifi decit o mtnd (cu care se
presupune cd nu putefi manevra doud
cdrfi deodatd). Cum facefi sd ducefi la bun
sfir;it procedeele anterioare in aceste D
condifii?
ldeea este foarte simplS: luafi o carte gi
o punefi pe mas5, alSturi de lir; in pir
apare astfel un loc Aol. Luafi o altd carte
E'
;i o apezafi in acesl loc Aol. In urma ei
a rdmas un all loc aol, in care putefi ageza
cartea pusd alSturi la incepul. Folosind
aceste migc5ri, cu o singurd minS putefi
simula interschimbarea a doud cdrfi, ori-
care dorifi (vecine sau nu), deci puleti
efectua oricare dinlre procedeele discu-
tate mai sus.
6. Cine aiunEe primul!
Jocuri de acesf gen se praclicd de mai
mulle secole: se dE un traseu oarecare,
0
4
un zar (sau un alt obiect similar) gi cite Fi1. 2
un jeton de fiecare luc5tor. Scopul jocu-
lui: parcurgerea lraseului, de la inceput
la sfir;it, in conformitate cu indicafiile za-
rului ;i cu eventualele ramific5ri, intoar- la capdt (trebuie atunci aiese porfiunile
ceri, salturi impuse de traseu. Bineinfeles, de drum care ne readuc la un pas ante-
interesante sint locuri le la care traseul rior, ciclind astfel o parte a traseului).
este asffel conceput incil permite o cit 7. O varianti...
mai mare libertate de alegere, mut5rile
fiind deci ;i gindite de iucdtor, ne ur-
mind mecanic indicafiile zarului. La jocul anterior putem adduga citeva
Varianta care ne intereseazd aici este cea elemenie iare-i vor schimba complet
cu traseul de tipul unei hdrfi rutiere, cu strategia. Anume, in fiecare cerc sd presu-
multe ramificdri (deci cu posibilitSfi de punem ci exislS mere otrdvile sau mere
alegere). Un exemplu concret poale fi cel comestibile. Trecind prin cerc, ridicdm
dinligura 2. Problema este de a pleca din toate merele pe care le gdsim aici. Un mEr
cercul I ;i de a aiunge in cercul 8 inaintea otrdvit poate fi contracarat cu unul comes-
adversarului. Milcirile se fac in funclie tibil (deci se anuleazi unul pe altul). ln
de lilera ap.irut6 pe fafa superioard a unui nici un momenl nu lrebuie s5 avem cu noi
zar dodecaedric, existind de obicei mai numai mere olrdvite; de aceea, o mufare
multe drumuri pe care se gise;te acea care ne poate duce intr-o asemenea situa-
literS. ln funcfie de repartizarea literelor
pe segmentele de drum sau pe fefele za- fie este interzi s5. Problema care se pune
este tof de a ajunge la cap5tul traseului,
rului (A apare de 3 ori, B de dou6.ori,
C de trei ori, D;i E cite o singurd datd,
dar, de data aceasla, nu mai conieazd
F de doud ori), se pot alege diferite di- timpul, ci numdrul de mere comestibi le pe
reclii de deplasare. DacE aiungem.inain- care le aveam cu noi in acel momeni' Bi-
tea adversarului la capdt, num6rul de mu- neinfeles, prinfr-un cerc prin care am tre-

35
cut o datd (noi sau adversarul) se poate
trece a doua oard firS modificarea numS-
rului de mere ridical.
8. ...Eventual de tiP solitar
Privifi figura 3. Vi se cere si gEsili un
drum de la cercul num6rul 1 (cel din
stinga-sus) pind in cercul num6rul 11 (in
dreapta-jos), cu specificarea ci la {iecare
Fig. 3
pas avefi cu dumneavoastrd cel pufin un
mdr comeslibi l, iar la capdlul drumului
ajungefi fdrS mere. (Merele comestibile
au fost indicate printr-un semn plus, iar
ANDo
36
cele olr6vite prin semnul minus)' De re-
marcat ci drumul este unic ai c5 el trece
prin zece din cele 11 cercuri'
Rezolvarea acestei probleme ar pulea fi
bazat6 pe o metodd de enumerare siste-
malic6 a tuturor drumuri lor posibile pe
,,harta, respecliv6, urmatS de calcularea
pentru fiecare etap6 a numirului de mere
pe care le avem cu noi. lar enumerarea
sislematic6 a drumurilor se poate face ale-
gind o ordine oarecare a lor (lexicogra-
fic5, de exemplu, adicS cea alfabeticS, de
dicfionar) ;i generind girurile de numere
care le descriu. lat6, primul lir in raporl
cu aceastS ordine descriind un drum de
la 1 la 11 este:
123586910711
adic5.,. exact solufia problemei noastre!
Bineinleles, pentru problema aceasla
concretS, solufia se poate obfine gi altfel,
mult mai simplu: deoarece gtim cE solufia
este un drum care trece pri n zece cercuri
gi observind cd suma numerelor pozitive
din cercuri esle 19, iar a celor negafive
este 18, rezultd cd trebuie lSsat pe dina-
far6 un cerc in care este scris I f. Sint nu-
mai dou5 asemenea cercuri, unul fiind in-
ceputul oric5rui drum. Prin urmare, cercul
4 este evitat. Problema se reduce deci la
gdsirea unui drum care sd treacd prin
toate celelalle cercuri gi aceasla este o in-
cercare mull mai simplS.
 I
Sub acest nume <fastuos)) se ascunde un
ioc compelitiv care poale fi practicat ;i cu
doud seturi de piese <PentaminoD, pe o
tabl6 8X8. Anume, se dau doud seturi di-
ferit colorale de lilere din plaslic, fiecare
set confinind de doud ori literele F, A,
S, T, l, E, C, O, plus punctele de pe
(separat ins5). Cei doi parteneri de joc
plaseaz6 pe rind cite o piesd de culoarea
proprie pe o tablS-suport de dimensiuni
16X16 (f,ird suprapuneri ;i fdri a depS;i
marginile). Juc6lorul care nu mai poate
plasa nici o piesd pierde partida.
Jocul este destul de complex, in sensul
cE numdrul configurafiilor posibile in tim-
pul unei partide este enorm, iar analiza
dificilS. Pentru <Pentamino>, jocul similar
a fost imaginat ;i discutat de S. Golomb
in carlea sa Polyominoes (Scribner, New
York, 1 965), unde se dau ;i doud sfaturi
stralegice generale, valabile ;i pentru
FASTIECO: 1)lncercafi sd facefi mutarea
in aga fel incit sd r5mind loc penlru un
num5r par de mut6ri. 2) Daci nu putefi
analiza situafia, facefi ceva ca sE compli-
cafr pozifia, astfel incil adversarul sE aibE
dificultSfi de analizE ;i mai mari.
Ca gi in cazul <Pentaminor-ului ;i asupra
noului joc pot fi puse o serie de probleme
interesante.
De pildd, sd compardm suprafafa tablei
6X 1 6 : 256) cu suprafafa unui set
(1
de lifere: F : 8, A :13, S : 11 ,I :7,1
: 5, E : 10,C : 9,O: 15, punctul
ln total 79, deci din acest punct de ve-
dere pe lablS ar putea incdpea complet
trei seturi de litere, Chiar este posibil
acest lucru? (Personal n-am reu;it decit
plasarea a doud seturi 9i a inc5 ;ase litere,
plus punctul, desigur.)
0
O alti problemd esle gisirea pdtratului
minim pe care pol fi alezate toate cele
opt lilere Fastieco, Bineinfeles, acesla tre-
buie sE fie cel pufin de dimensiuni 9X9
(suprafafa literelor este 79), dar, de fapt,
p5traful minim este 10X10 (cel pufin irei
I p,itrate unitare lrebuie si rdmind libere ;i
79+3 :82 depitegte ptilratul 9X9). O
posibilS aranjare in pdtralul 10f 10 (de
fapl in dreplunghiul 9X 10) este indicat5
in figura de mai jos.
O alt5 clasd de probleme (de tip Penla-
mino) se re{eri la numdrul maxim de
piese de forma unei litere Fastieco date
care pol f i a;ezate pe tabla 16l:(16 a jocu-
lui sau pe alte p.itrate. Se poate, de pild6,
demonstra cd litera O (un dreptunghi
5X 3, deci cu suprafafa egalS cu 1 5)
poate intra de 15 ori pe tabla locului ;i
acesta este num5rul maxim posibil (amd-
nunle in revista <$tiin!5 ;i tehnicdn, nr. 8
din august 1986). Pentru celelalte piese
problema rdmine in seama cititorului.
,%
,%
: 1.
37

C
Mai intii sd prezentim
<pacientul>: un inel, doud
discuri, doud mSrgele, o
sfoard si un suport. La
acesta din urm5 distingem
corpul propriu,.zis si apre-
lungirea cu {ant5> (vezi
figura).
Problema care se pune este
inscrisE pe suporl: roate
inelul! Dar inelul nu iese
din cauza discuri lor (care
nu trec prin inel). lnelul nu
se poale deforma, discurile
nici atit, sfoara nu pare a : inversele migcdrilor
trebui s5 fie tEiat5... Ce esle
de fdcut?
C5utarea unei solufii pentru
un ioc de acest gen se
poate face pe o cale relaliv
simplS (cel pufin in prin-
cipiu): invenfarierea mi;c5-
rilor elementare gi combina-
rea lor sistematicd (bazin-
du-ne pe faptul cd rezolva-
rea nu poate si constea in
prea mulfi pagi). De obicei
nu faza a doua, de combi-
nare a mi;cSrilor elemen-
tare este cea dificilS ci
prima faz5, deoarece sinl
ganse sd omitem unele mig-
cdri mai pufin intuitive. Tn
38
C
sE0fifillltlul
cazul noslru aceste mi;cdri
par a fi urm5toarele:
a : introducerea prelungirii
cu fantd in inel (spus altfel,
deplasarea inelului peste
prelungirea suportului pind
este oprit de corpul aces-
tuia).
b : introducerea unui disc
prin fant5,
6 : (adesea omisd de cei
care iau jocul pentru prima
datd in mini) introducerea
inelului in fanl5,
d, e, f
anterioare.
Sd formdm cu literele a, b,
c, d, e, f toate cuvintele de
lungime cel pufin 3, fdrd
simboluri care se repet5,
testind de fiecare dat5
practic efeclul secvenfei co-
respunz6toare de migcdri
(prezentEm aceste cuvinle
in ordine lexicograficS, ca
intr-un dicfionar obignuit,
adic5): abc, abd, abe, abf,
acb, acd, ace, acf, adb, adc,
ade, adf, aeb, aec, aed, aef,
afb, afc, afd, afe, bac, bcd,
bce,... gi aga mai departe
pinS la fea, feb, fec, fed (in
total, 100 de cuvinte de
lungime trei). Nici una din-
tre aceste secvenfe nu re-
zolvd jocul. Trecem la cu-
vintele de lungime pafru:
abcd, abce, abcf, abdc! Tre-
cem inelul peste prelungi-
rea cu fant5, introducem un
disc in fanl5, readucem ine-
lul pe sfoard ;i-l inlroducem
'apoi prin fant5... Dupd care
'rEminem cu inelul ?n min5.
lncercafi (li refinefi acest
mod de a aborda rezolva-
rea pentru a-l aplica pi altor
jocuri similare; bineinfeles,
nu pentru toate este util gi
chiar dacd este, nu va con-
duce ata de repede la
solufie).
 E

r II I
f
-
frruoo
Existd numeroase jocuri logice, com-
pelitive, derivate din lah, dar nu ne
vom opri aici decit asupra acelora care se
loaci pe tabla de ;ah clasic5, de dimen-
siune 8X8 (au fost invenlaie table mai
mari, de 10X 10, 16X16, hexagonale, oc-
$AS] VANIAI{T] togonale, cilindrice) ;i cu piesele clasice
(in gahul artistlc exislS o serie de piese
feerice: Lao, Mao, Pao, Vao, lScusta, cilS-
IU0BI$NUIrl reful nocturn, cu proprietSfi noi; de ase-
menea, multe iocuri folosesc piesele de
dame, de forma pulurilor de la table)'
AI,] rcOUilI Piesele clasice sint: regele (R), dama (D),
lurnul (T), nebunul (N), calul (C) ;i pionii.

D] $A[ Pionii nu au un simbol al lor, mutdrile

fiind specificate prin cimpul de plecare
gi cimpul de sosire sau numai prin cimpul
de sosire (exemplu: e2 e4 sau e4).
-
ln toate jocurile care urmeazS, la incepu-
tul unei partide piesele sint agezate in
mod uzual (cele albe pe liniile I ;i 2 iar

39
cele negre pe liniile 7 ;i 8 ale tablei; c5-
sula al neagri se g6se;te in stinga 8 IT fr $ & E
juc5torului - albe).
- cu piesele

1. Anti;ahul (;ahul cu captur;

6
7
-
It g
-t

t
tBt
obligatorie)
I se mai spune ;i <manger,r sau <halir 9i
este destul de popular (in U.R.5.S' au D
ap5rut chiar cErfi de teorie). Dupd cum
ta
a
tt
^
reiese din titlu, iucitorii urmEresc scopuri 4 I
inverse celor de la gah, incercind si a
scape cil mai repede de toate piesele
proprii (in timp ce la ;ah unul dintre sco-
3 a I
puri este capturarea a cit mai multe piese
adverse). Daci unui iucStor r se o{er5 po-
sibilitatea unei capturi el este obligat sd
2 E
a A
Io
-
) cttu
I a
I
- go I
a
I

o fac5. lntre mai mulle capturi, se poate 1 I 4 s. t:J IT E

alege varianta cea mai convenabilS. Re-
gele poate fi captural ca orice altd pies5,
pierzindu-se nofiunea de ;ah la rege sau
ahcdefgh
Dia.
de mat. Ci;tigd jucdtorul ciruia ii dispar
1

toate piesele. Dacd se ajunge intr-o situa-

fie blocatd, in care pionii nu mai pot
inainta ;i nu mai sint posibile capturi, cig-
tigd juc5torul cu mai pufine piese, Pionii
alungi pe ultima linie se lransform6 normal
in orice pies6 (mai exislS o variant6 in
care pionii ies de pe tablS fdr5 nici un
fel de transformare).
latd un exemplu de partidS: 1. e3, b5,2.
N:b5, d5, 3. N:e8, D:e8, 4. Dg4, N:94,
5. Rdl, N:dl, 5. d3, N:c2, 7. Cd2, N:d3,
8. Ce2, N:e2, 9. 94, N:94, 10. C{3, N:f3,
11.b4, N:h1, 12. b5, D:b5, 13. f3, N:f3, 14.
Tbl, D:bl , 15. Nd2, D:a2, 15. Nel, D:h2,
17. e4, d:e4, 18. Nd2, D:d2 pi albul a
ci;tigat.
DacE un lucdtor este blocat gi nu poate
muta parlenerul s5u poate efeclua mai
multe mutdri consecutive pentru a de-
bloca pozifia (in cazul cind are mai multe
piese ;i nu-i convine blocarea pozifiei
care l-ar duce la pierderea parlidei prin
numdrarea pieselor). Sd presupunem cd
albul are un pion la h2 iar negrul are pioni
la e7,17, 97 gi un nebun la h3. ln acest
caz negrul ciptigS: 1. .,., 95, 2. ..., 94, 3.
..., 93, 4. h:93, Ng4, 5. ..., {5, 6. ..., f4,
7. g:14, e5, 8. f:e5, Nh5, 9. e5, N f7, 10.
e:{.7.
Penlru gahigtii incepStori acest joc esle
foarte periculos deoarece le poate crea
obiSnuinfa punerii pieselor in priz5.
2. $ah cu obiect'imitator (cu mai-
mufd)
Pe unul din cimpurile centrale (e4 sau d4)
se pune un obiecl (sd-l poreclim <mai-
mufS>) care va imila exact mul5ri le celor
doi lucdtori. Nu sint posibile decil acele
mutdri care permit maimulei s.i le imite.
Toate celelalte reguli rSmin neschimbate
(inclusiv;ahul ;i matul). Maimufa nu
poate s6ri pe un cimp ocupat, Dacd un
juc6tor nu are nici o mufare care sd-i per-
mitd maimufei sd o imite, el pierde
partida.
S5 considerSm un exemplu, cu maimufa
(M) pe cimpul e4: 1. d4 (Me6), d5 (Me4),
2. CI3 (Md5), Nf5 (Ms3), 3. Cc3 (Mh5),
e6 (Mh4), 4, e3 (Mh5), Cf5 (Mg3), 5. Nd3
(Me5), CfdT (Mc6), 5. Tbl (Md6), Ns5
(Me7), 7. Ch4 (Mg8), Cb5 (Me7), 8. Tal
(Md7), N:d3 (Ma4), 9. D:d3 (Ma5), Df5
(Mc4) ;i a;a mai departe pind la mal sau
paralizia maimulei.
3. $ah progresiv
Scopul final este matul asupra regelui
advers, dar jucdtori lor li se permite sd
efectueze serii de mai mulle mulSri care
cresc in mod progresiv. Astfel, albul va
incepe cu o mutare, negrul va rdspnde cu

40
dou5, albul va avea apoi dreptul la trei
mut5ri conseculive, negrul la patru ;i a;a 8 11
g
sg &&
mai deparle pini cind unul dinlre iucS-
tori va da mai. ln cadrul unei serii de mu-
tiri trebuie si se lreac5 numai prin pozifii
7 B t AA B
reoulamentare (adic5 regii nu pot trece
orin sahuri inlermediare). ln cazul in care
6 A tu A
un iuc5tor nu realizeaz5 matul in cadrul
unei t.til de mut5ri, este bine si dea lah
o B )
cu ultima mulare, pen{ru a-l obliga pe a-d-
,"ttut sd piardE un tempo cu. iegirea .din 4 A
sah. Pentru o mai bun5 inlelegerer lata
ioud exemple: 3
a) L e4, o a a' a
2. ..., cf5, 3. ..., c:e4, 2 A )a A -I .-I A -I
4. Dh5, 5. Nc4, 6. D:{7
b) 1. e4,
2. ..., d5, 3. ..., d:e4,
mat'
1
tiaj
I a
a
f
JL
gt ffi

E
4. Dg4,5. D:c8, 6' D:d8* , -
s. -.1 n'aa (obiigatoriu), 8' "', e5' 9'
-
ahcde f sh
..., e3, 10. "., eti2lt . . .. Dia. 2
i'i'.i'tZ, 12. Cl3, 13' C:e5' 14' d4'
15. Ctl7l,
12. :..,, ndi, t 7. ..., a5,-.18' "',. a4'.19'
..., d3, 20. ..', atb2, 21', "'' b:allJ', oaranteze. 2. Nc4, (Nc5), Cc6' 3' .N:f7f
Acum albul realizeaz5 matul in numa.l 6 ineorul ar putea s-o interzic6' darpen- n-o
un nebun
iu.-.'.i.rini cE va ci;tiga (R:t/)' qec].:'
.riJti,-J+ are la dispozifie 7 mut6ri ;i tru un pion, dar'..), 3' "',
cistiqS:
...1 i"2,"+. (N:g8),'Nbl, 1cto1,
d6' 5' Df3l
))1'r.i;;, 23. Nds, 24. Na3, 25' Tel, 26' Te8' (c:13-r.)' c:b3
27. Td8 mat. itril, ta+, i. t-or7 mat),cu 7 (:'o-11'i"t:l;
c3,
ii u.u, albul blufeazd '
zis5 de negru care se trezelte
cu l' utt
."i, lii"J=in vedere c5 se va interzice
4. $ah cu mutiri interzise 7. ..., R:f7.
se p.oate in-
ln ori.u moment al partidei (cea mai
terzice o mulare a adversarului
desigur) ;i numai una' Mutarea 5. $ah cu Piese vetnice
"-""i;.rt;,
i"*EtliJ''*--p-"utl' anunfa inainte de Piesele capturate vor fi repuse imediat pe
caz Pan: pe un cimp liber' Btnetn-
efectuarea ei sau dup5, in care tabl6, oriunde,
cit mat deta-
nerul trebuie s5 o retrag.5..1i -s6 execure teles cE ele se vor plasa
vorabil pentru adversar' Strategta
.lt5 .it."t . Este preferabil sa se anu.nle 1oc.u-
de acord cu
ir"a'."i* a"cl-iuc5torul este el irj'iit-ei.;te indep5rtarea pieselor din
a-i da mat
lrT"J""'t;.rt"'Jt ud'""ur' rS.sPunde
i;;ri ;;;.lLi partener Pentru
t"[l; nimic' E bine ca
fErE sE spunS cit mai ugor.
""
5i"t;i.-ti-ii. upei"tt intre ele de dou; ir..-prr,'i. e4, c5,2' Dl3, Cc6' 3' ?:f7;1
efectul unei singure ifi
[r-ir.f ori, fiindc5 prin interzicerea
i"*irii poate fi anulat
asemenea
' De Poare
il ] ilitt;
*"[iibnli,
? lt f, ;, :ll ;l;iJi :i] :
i.'ijig-8i (cb8) erc' pin; cind
un-ei anumite mut5ri jin-P;tfi
lare' matul'
ti utuu* o mutare numai in aparenf5 s5, o un" reuge;te
determina pe a.dversa.r
""^i--"-f
interzicS, dindu-i apoi in alta
parte aoe-
6. Clo!
vdrata loviturS. Nu stiu de unde vine aceast5 denumire'
;;";i;,- 1. d4 (interzisd)' albul revine'
I"J; (i'nGrzisS) deci e5' ln continu- ;;t';;; it" ifun" inpalpitant
Polonia' unde l-am
ri inchise in i"r#r. esie ioa*e 9i atractiv'
lL=ilriJ',i""inLi,i'u vor
41
 l-am pulea spune gah pe echipe cu im-
prumuturi de piese. Se joac5 la doud ta-
ble, inlre echipe formate din doi lucStori.
Tablele sint agezale pe aceeagi masd,
apropiate una de alta, fiecare echipE
avind albele intr-o partidd gi negrele in
cealalt5. Intre tablele de joc sint agezate
douS ceasuri de control, in a;a fel incit
ele sd nu fie vdzute decit de cei care le
folosesc. Juc5torii de la tabla din stinga
vor avea ceasul in dreapla tablei iar cei
de la tabla din dreapta il vor avea in
stinga. Timpul standard este de 5 minute
pentru f iecare juc5tor.
Cind unul dintre jucitori captureaz6
o Cg5, p: a2, b2, c2, d2, e4,{'2, 92, h2.
piesd, el o va inmina imediat coechipieru-
lui sdu. Acesta din urmd, la rindul lui,
poate efectua o mutare cu una din piesele
de pe tablE sau poate inlroduce in joc
o piesd primitd de la coechipier. piesele
nou introduse pol fi puse pe orice cimp
de pe tabl5, neocupat de altd piesd. O
pies6 nou5 nu poate captura deci chiar
?n momentul depunerii. punerea unei
piese noi este echivalentd cu efectuarea
unei mutdri ;i trece rindul adversarului.
Pionii ajungi pe linia a 8-a nu se
lransformS, ei rdminind acolo pind cind
vor fi evenlual caplurati. Ciltigd echipa
care reuteite sd dea mal prima la una din
table. De asemenea, dacd'la una din lable
timpul de gindire, echipa
l. 9.p5.t9tlerespectiv
jucdtorului este declarald ir_
vins5, indiferent de situalia de pe cea_
lalt6 tab15. Evident, dacd' un jucdtor se
afl5. cy regele sdu in pragul ,"trlri in.-
vitabil,. el poate inceta sE mute, in spe-
ranfa cd la masa al6turat6 coechipierul sdu
z -r.ri
2
,t50
42
va da mat. Prezenfa ceasuri lor de control
este necesard pentru menfinerea aceluiagi
ritm in cele doud partide gi pentru evita-
rea cazuri lor de agleptare infiniti in silua-
lii compromise. Fiind vorba de un joc pe
echipe, interesele personale trebuie su-
bordonale intereselor echipei. latd un
exemplu tipic de colaborare intre jucdlo-
rii unei echipe:
La prima masd s-au efectuat mutSri le: L
e4, e5,-2. Cf3, Cc5,3. Nc4, CI6,4. N:f7f ,
R:f7,5.'pion nou g6f , h:96, 6. Cg5f , RgB
;i s-a ajuns la pozifia din diagraina l:
Alb: Rel, Dd1, Tal , Thl, Ncl, Cbl,
legru. Rg8, pta7,
Dd8, TaB, Th8, Na8, Nfg,
!::q, Cf6, b7, c7, d7, e5, 97, 96.
Echipa A are piesele albe.
La masa a doua, echipa A are piesele ne_
gre gi s-au efecfuat mutdri le: l. d4, d5,
2. c4, c6,3. c:d5, c:d5 (din acest scirimb
primepte albul un pion la prima masd. ou_
nindu-l la mutarea a 5-a pe cimpul
l.
lJ ng, la e5, e6, 5. 93, Ne7, 6. tig2,'re'zul
"Li.
tind pozifia din diagrama 2:
Alb: Re1, Ddl,Tal,Th1, Ncl, Ne5,Ng2,Cbl,
Cf3, p:a2, b2, d4, e2, l,2, 93, i-r2,' '
Negru: Re8, Dd8, Tag, T[g, Ncg. Ne7.
Cb8, Cf5, pta7, b7, d5, e5, fl, d. hl.'
Urmdrind mersul partidei de la mJsa intii,
juc5torul cu piesele negre de la masa
doua observd cE un pion i_ar fi exlrem de
a
util coechipierului sEu, care ar putea da
mal cu 7. pion nou la f7 mat! 6. uc..u
a.lege varianfa: 5..., Da5f , 7. Cc3, Dla2l
;i transm.ite p ion u I capturat' coec hi pi eru ui
I
de la prima masd, cigtigind astfel' meciul
prin rhatul amintit.
,-a
 Pe tabla de joc (caroiati
l0X 10) scrie ;i (un ioc
turistic de stralegieD. ceea
ce este adevdral, mai ales
in a doua parte a afirmafiei'
Calificarea de <turistic>
I
vine orobabil de la ilustra-
fia taLlei pi de la ideea de
baz5 a iocului, aceea de a
trasa o ,<cirare> intre doud
laluri opuse. Cei doi Parti-
cipanfi la ioc au fiecare la
dispozifie cite 23 de Piese
pdtrate, rePrezentind tron-
ioun. de drum (cite 9 co-
luri, 2 intersecfii in lormd
de X, 6 intersecfii in form5
de T, 5 segmente ;i o
funddturE).
Scopul fiecirui iuc5tor este
de a uni doud laturi oPuse
ale tablei (laturile {iec5ruia
se aleg la incePulul Parti-
dei) cu un drum format atit
din piese ProPrii cit ;i din
cele''ale adversarului' La
f iecare mutare, iuc5torul
af lat la rind Plaseaz5 o
pies6 Pe tabl5, oriunde
doregte, singura restricfie
{iind de a realiza loate ra-
cordurile cerute de acea
atezare. DacE Piesa nou in-
trodus5 are un drum sPre o
margine care se inveci-
neuiS cu o Pies5 anterior
introdusi in ioc, atunci Pe
acea lalur5 drumurile tre-
buie sE se a5eze in Prelun-
r -T
,
)
^t
{I *B
E- -n-
I
J acord cu ultima f raz5 a
LJ
I
IIIEERSEG=
qire. La fel, dac5 o PiesS gindire de perspectivd 9i
Jnterioar5 are un drum la suplefe in schimbarea tacfi-
marginea ei gi exact la acea cii de joc>.
margine se alSlurE noua lnteresant este cd asuPra
pies5. Primul luc5tor care i;i acestui joc se poate Pune o
unegte lalurile cigtigS; dac5 problemi cu o rezolvare...
se termin5 piesele fErE a se celebrS. lat5: sE elimindm
realiza acest lucru, atunci
-
funditura 9i sd ne ProPu-
partida se incheie remizS.
i'liantul care insofegte jocul
face ;i unele recomanddri
slrategice Privind Posibili- DacE v5 este sete, refacefi
tatea utilizirii in folosul traseul parcurs de insetatul
nostru a unor Porfiuni ale vilegiaturist PinE la riv-
drumului construit de ad- nita halb5 cu bere,
versar, plasarea la momen-
tul potrivit a {und5turii etc.
Ag adSuga recomandarea
de a ramifica drumul in mo-
mentul aproPierii lui de
margine, altfel tot e{ortul
consumat in conslruirea lui
se ooate dovedi zadarnic
dac5 adversarul aSazi fun-
d6tura in caPdtul lui. De re-
marcat in acest context ci
folosind numai Piesele
proprii, Putem obfine cel
muli dou5 drumuri seParate
fiecare de lungimea a nouE
c5sute. De asemenea, mi se
oare ci s-ar obfine un Plus
de dinamism utilizind dou5
fund6turi de fiecare iucitor
(setul de Piese confine un
oEtrat alb'care ar Putea f i
iolosit in acest scoP, dese-
nind Pe el o fund6turi
nouS).
q)
Oricum, trebuie sd fim de
oliantului, cum ci "In ciuda
'reoulilor
extrem de simPle,
INiERSECT (...) solicitE o (R6spuns la Pag. 204)
43
 nem sd construim cu cele-
lalle 22 de piese o ahartdr
formatd numai din drumuri
inchise. Un exemplu este
dat in figura al5turalS, deci
problema are solufie. Dru-
muri le din aceastd figurd
delimiteazd 6 regiuni (de
lapl, 7, dacd numdrim 5i re-
giunea exterioard). Intre-
bare: putem realiza o ase-
menea <harl5> pe care sd
apard un numir de regiuni
inchise diferit de 6? Citito-
rul este rugat sE incerce. $i
cu cit va incerca mai mult,
cu atit va accepta demon-
$TATUNI PINTNU
CNIAION
...lar <tindr)) poate sd in-
semne nu neapSrat ca virsti
ci in <meseria> de crealor
de jocuri. Pentru cd existi
destui incepilori in dome-
niu (uneori rdmin incep5-
tori ani de zile, ceea ce, mai
pufin eufemislic, s-ar putea
numi gi nepricepere) gi asta
scuzd indrdzneala de a da
sfaturi.
Subliniem de la inceput c6
cele de mai jos se referd la
inventatorii de jocuri nu la
producStorii acestora. Ma-
terialul din care esle con-
fecf ional jocul,
designul,
44
strafia faptului cd rdspunsul
este negativ. lar aceastS
demonslrafie face apel la
celebra formulS a lui Euler,
care dd relafia dintre num5-
rul virfurilor lvf, al muchii-
lor lml gi al fefelor [fl unui
poliedru, oricit de compli-
cal ar fi el: ff v-m:2 For-
mula esle aplicabild gi in
plan (cazul nostru), unde
<fefe> vor fi tocmai regiu-
nile delimitate de segmen-
tele drumului (care vor line
locul <muchiilor>).
Pentru lnlersect cunoa;tem
numdrul v?rfuri lor al pie-
-
I a ic
Uil TiilflN
D[ IOOURI I,OfiIOI
ambalajul (ca aspect ;i
functionalitale), dimensiu-
ni le insele (manevrabi litale,
posibilitate de depozitare),
reclama aferenlS gi multe
alte probleme ce apar la
acest nivel nu ne inlere-
seazd in acest context (ceea
ce nu inseamnS cd nu sint
importante).
Deci:
1. Oamenii s-au jucat din-
toldeauna, drepl care exis-
td mii de jocuri ?n uzr une-
le mai cunoscute, altele mar
puf in, unele uitate, altele
regionale. Pulind incursi-
selor pe ca!.e se gisesc in-
lerseclii gi acesta este 8
(6 piese -T plus 2 piese X).
De asemenea, putem afla
numdrul muchiilor: de la o
piesd X pornesc 4 muchii,
de la o pies5 T pornesc 3
muchii, in total 26 de ca-
pete de muchii. Ele se cu-
pleazd dou5 cite douS pen-
lru a da o muchie pro-
priu-zis5. Formula lui Euler
devine deci: ff 8-l3:2de
unde obtinem f : 7(reamin-
lesc {aptul cE se numSrd ;i
regiunea exlerioard), ceea
ce trebuia demonstrat.
une in domeniu nu slricd in
momentul in care aveli sen-
zafia cE afi inventat un joc.
Sfatul este banal, dar e mult
prea importanl pentru a nu
lrconsemnal; mai ales cd
exisld o serie de limitiri
inerenfe in ceea ce priveste
echipamentul posibil de joc
(table nu prea mari, dar nici
prea mici, acoperite cu
pdtrate, triunghiuri ;i he-
xagoaner altceva nu existd,
piese cu funcfii sau fdrd, nici
prea multe, nici prea puline
etc.), modul de funcfionare
;i de decidere a cigiigrito-
rului ti ala mai deParte,
ceea ce face ca multe iocuri
sE semene, sE fie reinven-
tate, generalizale, Particu-
larizate etc.
2. Din loate punclele de
vedere, jocul trebuie sd
realizeze o anumitS armo-
nie, s5 fie <optim> intr-un
sens intuitiv, general, dar 9i
in amdnunte, de la piese la
regulament, de la culorile <-
folosite la durata unei Par- L>
tide. cind nu infe-
lege "Omul
e conlra>, sPunea h
Acad. Gr. Moisil. Un regu-
lament prea comPlicat > Q,6

(piese prea multe, migciri

nenaturale, restrictii nu-
meroase) este un handicaP
serios pentru Posibilul be-
neficiar. lar o Partidi nu
trebuie sE dureze excesiv,
sE nu cear5 o conlabilizare
prea complicatd a Punctaie-
lor, s5 prezinte un interes cil
de cit conslant, Poate chiar
cresc5tor in timP etc. Multe
iocuri sint lSudate Pentru
tE rint <mai comPlexe decit
pot face cu lucruri Pufine>.
3. Atenfie la regulament, la
confinutul lui, dar gi la re-
daclare. El trebuie sE in-
cludd cit mai clar exPuse
- pufin
cel urm6toarele
informafii:
a) echipamentul de ioc (cu
acest prilel aflSm 9i cile
b) regulile de ioc (in ce or-
dine se mutd, cum se mutd,
cind se terminE rindul unui
juc6lor, deci in ce consti o
mutare comPletS, interdic-
tii, excepfii);
c) cum ;i cind se lermin5
partida ;i cum se definegle
ci;tig5torul (care este

sahul> (ca numdr de des-
chideri, de exemPlu). Ei ;i?!
Trebuie sE ne reamintim
in acest context Prover-
oriental:
bul mae;frir
se cunosc duPE ceea ce
piese trebuie sE 95sim in
culie ;i cum se numesc dife-
ritele pErfi comPonente ale
locului, iar precizarea va {r
ioarte utilS Pentru restul
regu lamentu lui);
obieitivul fiecSrui iucdtor);
d) eventualele varianle de
ioc.
be retinut ci sfaturile tacti-
co-strategice nu fac Parte
din regulament ;i Pot foarte

NUMARUL MISTERIOS
G5sili un numir de cinci cifre ;tiind cd in liecare din
il#;i; iin-ritri-u.mitore o iite ocuPs acela;i loc
.i'ii nurirul pe care trebuie si'l descoperili:
t7Lll 65871
46785 85423
7742' 46381
63n15 15r55
86423 84315
t4854 757r2
t (Rispuns la pag. 204)

45
 bine sd lipseascd (mai ales
cd inlr-un spafiu redus pi in
grabd nu se pot spune prea
multe lucruri cu adevdral
semnif icative).
Bineinfeles, pentru locurile
solitare problema este mai
simpld (dar nu fotdeauna
banalS).
De subliniat c5 desenele se
pot dovedi de mare ajutor:
se infeleg u;or gi se memo-
reazd bine, iar uneori spun
ceea ce nu poate fi exprimat
ugor prin cuvinte.
Dacd finefi neapdrat sd spe-
cificafi gi virsla beneficiari-
lor jocului, evitafi pe cit po-
sibil precizdrile caraghios
de exacte de genul <copii-
lor intre 9 gi 12 anir (sint
de preferat formulSrile mai
elastice, de tipul (pretco-
larilorr, <gcolarilor micir,
<elevilor>, <tuturor virste-
lor> etc.).
4. Testali jocul cit mai mult,
eventual cu un prieten care
nu-l ;tie. De multe ori in-
venlaforul subinfelege anu-
mite lucruri care pentru un
<oufsider> ridicd probleme
importante. lar cu cit un joc
este mai complex, cu atit
pot apare mai mulle sur-
prize in timpul experimen-
tdrii lui. De urmdrit in mod
special: posibilele excepfii
de la regulamenf, ca.uiiie
neprevdzule sau care pot
nagte dispute,
"blocdrile,
de lot felul, posibilitatea
remizei, ciclSrile, jocul exa-
geral defensiv, la <<remizd>,
anti-jocul (din rdutate sau
penlru a salva o partidd alt-
fel pierdutd), simplilatea
exagerald sau, dimpotrivd,
complexitatea exageratd,
durala unei partide etc.'etc.
5. Legatd de aceste aspecte
este posibilitalea remizei
prin joc simetric sau prin
alte moduri de a-l imita pe
46
adversar. Observa!ia este
prea simpl5 ;i poate fi apli-
catd de prea multe ori pen-
tru a nu merita o subliniere
deosebitd. Orice lnvenlator
(gi chiar produc5tor) de jo-
curi ar trebui sd o aibd in
vedere. Uneori primul jucS-
tor este favorizat (mutd in
<<centru>, apoi devi ne <al
doilea" ;i-li imitd adver-
sarul), alteori al doilea jucS-
lor este in avantaj. Aspectul
lrebuie eliminat ori de cite
ori apare (ceea ce uneori
inseamnd addugarea de re-
stricfii artificiale Ia regu-
lament). 1n orice caz, tre-
buie avule in vedere toate
modurile de imilare a jocu-
lui adversarului, in raport
cu puncte, axe sau plane de
simetrie, prin rolafie, jocul
deasupra (la unele jocuri
spafiale) etc.
6. Atunci cind existd strate-
gii de remiz6, poate, chiar
de cigtig, o aale de ocolire
a acestei slSbiciuni este in-
troducerea hazardului, la
un moment delerminat al
partidei (de obicei Ia in-
ceput), urmind ca restul sd
se desfS;oare normal. In
general, hazardul este de
evifat, de mic;orat, dar un
joc care pleac,i aleator si
continud logic poate ii
foarle reulit (gindifi-vd la
-Scrabble, Domilit etc.). In
nici un caz nu sint insd de
admirat jocurile la care ha-
zardul direcf ioneazd fie-
care mutare, pe lot parcur-
sul partidei.
7. Apropo de incursiune in
domeniu: existd o serie de
locuri goale intr-un posibil
<tabel Mendeleevr al jo-
curilor. Rdmine doar sd' le
identificafi gi aceasta poate
fi o stralegie conltientd de
a. inventa jocuri. De pildd,
de mare eficienfd s?nt
<translatdrile> (jocuri plane
generalizale la jocuri spa-
fiale 5i invers), trecerea de
la jocuri solitare la jocuri
competitive ("probd de
examenD: facefi din cubul
Rubik un joc de dou6
persoane!), combinarea a
dou5 sau mai mullor jocuri,
modificarea formei tablei
(de la pdtrate la
hexagoane, de exemplu),
transformarea jocurilor de
dou5 persoane in jocuri co-
lective (exemplu: GO pe
echipe, care mutd pe rind,
de fiecare datd prin alt ju-
cdtor, f6rd a se comunica in-
lre componenf ii unei
echipe), trecerea la varianla
numit5 <mizerS>
ciptigd
cel care in mod- normal
pierde qi aga mai de-
parte. -
Desigur, mai sint gi alte lu-
cruri de spus. Despre nu-
mele jocului. Despre cdu-
tarea unui producdtor po-
trivit. Despre brevetare
eventual. Dar, oricum, sfafu-
rile nu sint suficiente, oricit
de multe ar fi ele. Mai e ne-
voie ;i de inspirafie. lar in
materie de aga ceva nici
mdcar urdrile nu sint sigur
eficiente. Ceea ce nu ne
impiedicd sd v5 urdm din
toatd inima: inspiraf ie!
 Molto:
<Cind nu mai sinlem coPii,
am muril de mult>
Constantln BRAXCUSI

care' cu ex- V. S6hleanu - sint in acelagi tim-p atit

ExistE anumite lucruri despre ."naitii cit ;i consecinfe ale libert5tji' Jo-
cepfia artiltilor poeli (;i nu c.red tu t1':l?
sd nu aibd o natura cul esie o realitate atit de generoasa.lncrr
iilit-urt"'ntic care posibilitatea convertirii lui intr-un
le sti bine sE se pronunle numat "f"iit serios de studiu, realizal siste-
"i"tt*"i,
"""ii.ii,
lelor caie le tr5iesc ;i nici acegtra
nu tre- ce oe-
prea mult despre ete' matic ;i uneori cu miiloace li lorme
buie sd vorlceascS
5in-u*"tt; categorie {ac .parte ^i?tYl-l
irbir."' Dorinfa de a le analiza tr inlelege
teama
t-" "to.iut fiecvent .cuo mare part9.oln :1- Pjl:
se 9i deslram5 o,

j tr 1
"."uttu ei' esenla lor' Jocul 1i iubirea
;;;;i o
c5 -in anumite
i:#;;i.Lt"ni d" amintitacela;i cuvint)
ii;;';i;;f'nu*it' cele Prin
mar grele- probe
reprezintd Poate
p["ti, .r",ia;terea umanS' De ce? Ele ne
obliq5 sd alegem rntre {orme de cunoag-
i;
t"Jr.3ir"iit., "t"g". intre cunoa;lerea
diferen-
obiectivislS in caretistanlarea 9i tt-:t1-
de ceea
ii;;;; celui care cunoagte r
;;;tL;"i !.t:tt^"ttcare9i' respectiv' tyl-1ur-o
terea empatic5 in se tinde spre
cu obiectuI cunoscut:
l=".LrE'ii"nt-iiit"tt alesere,p??r'
in
iJ.iti"a-1; ;i miiloc' atunci iocul ei iu-
aceastd
;ili"";-."'il ie ambele forme de
;i;;;;;J Piu'tili- sub semnul armo-
o
:r;$"t;, iar numai
ii.i ., <obiectulnnu- sint posibile {5rd li-
Jocul si iubirea
studiat' *ts=-
tlrlz-rr\z
t"Ji*J. *L fi tiu"t de' ;i <a firealizat5
liber-pen-
de
ll";--
fi;-: folosind o Jistinclie
47
 pStesc jocul ;i joaca. ln acest proces de
convertire, jocul i;i demonstraz6 nu nu-
mai generozilatea, ci ;i vitalitatea. Pentru
a inlelege jocul, aulorii, cel pufin in peri-
oadele lor de inspirafie sau in cele care
au precedat momentul de inspiralie, de
<insight>, s-au jucat sau au fosl intr-o
stare ludicS.
Un exemplu il constituie celebra lucrare
nHomo ludens, a lui Joahan Huizinga.
Cum ar fi putut oare fi aceast5 carte ceea
ce esfe dacd aulorul nu gi-ar fi permis sd
se gi joace in procesul elabordrii ei, adicd
sd aib5 momente de deta;are ;i relaxare?
Chiar alegerea unei astfel de teme infr-o
lume care uila din ce in ce mai mult ceea
ce era jocul (anii lreizeci ai secolului
nostru) dezv6luie o anumil5 disponibili-
tale intelectualS pentru joc ;i chiar o atitu-
dine ludic6. Car.lea lui Huizinga, ca orice
creafie de valoare, fie aceasta stiintifici
sau artisticS, implici in procesul ejabor5rii
et momente, perioade de
alitudine
ludicS, chiar dacE in forma finali a unor
astfel de lucrdri aceste momente nu sint
prezenlale explicil, ci se lasd doar b,i_
nuite. De fapt, ne afl5m in situafia fericitd
in care lumea este lemporar si parfial in_
vadatS de joc gi joacd. Se poate'intim_
pla insd ca gi lumea iocului si fie invada_
tE de mentalit5fi non-ludice.
ln situafia evidentd a multiplicdrii tipurilor
de jocuri ne intrebim: Cre;terea ;;;;;;_
lui.de jocuri duce oare ;i ti .r"sr.r"ulii_
tudinii ludice? Cind 9i cum are fli tr"" i_
fia de la joc la non-joc? f*ai mrlt,-reailt-a_
tea jocurilor deteriorate ne f".; ,; ;;
intreb5m: de ce gi cum se trece de la ati-
Tolne_a ti mentalitatea ludicd la cea nelu_
dici chiar in interiorut ;ocufuifert"
proces reversibil? Care dinlre aceste "Llt
esle predominant6? De ce ," airinriil;
sldri
stare.a de joacd din unele
l".riil-Ciii
io.ac5,.este intr-un iocl Ce ,"'i*i."U-.,
arrrudtnea, mentalitatea
;i slarea'ludici
inlr-o lume evident interesaid-de p;;;;
eficienfd? Ce se intimpU .L ,"i.j_
T?i!5.;i
rur tudrc atit in lumea jocuriior cit ji
lumea f5rd jocuri? in
Inlii a fost joaca ;i apoi s-a niscul iocul.
)rarea gr actul de joac5 sint anterioaie
io_
cutur. cu tot cortegiul sdu de requli je_
t"1r,.n?,t,.,tR3fio-temporale. JoaIa si
acr vtztbtl cil gi ca stare) poate laiit ca
exista in
48
afara gi independent de joc. Jocul fdr5
joacS i;i pierde esenfa (desigur, esenfa
ludicd) gi devine doar luptS sau trecere
de vreme. Aceasla este ideea pe care
vom incerca s-o argument6m gi dezvolt6m
aici.
Pentru a putea exista, jocul are nevoie de
un spaliu al lui, de o lume vremelnicd,
delimitatd in cadrul celei obignuite (poate
tocmai pentru a permite ie;irea din
aceasta) gi de nigle reguli obligatorii gi in-
contestabile (Huizinga). Jocul, spune ace-
lagi aulor, ((nu are alt scop propriu in afar6
de el insugi" DeSi spune ci nu va face
o analizd psihologicS, Huizinga este forlal
s5-9i sprijine implicit afirmafiile pe teoria
motivafiei. Numai activitSfile motivate in-
frinsec (cu recompensa plasatd in interio-
rul 9i in timpul desf5lurdrii lor) pot fi scop
prin ele insele. Altfel spus, omului ii face
pt6cere activitotea insati nU d0er
$i rcru!_
fatul acesteia, cu atit mai 'pufin era[u-area
externi gi schimbul acestui rezultat pe
allceva. Dar dincolo de acesle .uru.i"_
ristici, <Orice Joc (cu majusculd in origi_
nal, n.n.) este in primul rind gi mai pres]us
d.e toate, o acliune liberii> iustine (Hui_
ztnga.
generator .Et presupune aulonomie gi este
de autonomie. In formele lui
superioare, jocul are, in conceplia acelu_
iagi aulor, doud funcfii de bazi, o-frri;
penlru ceva ;i o exprimare (exibarei
a
.Desieur, un joc presupune un spaliu
c,ey.a.
oettmtlat, un set de reguli clare, o
stare
de .libertate fdrd de cai-e el n, i"-
realiza. Dar, dincolo de acestea, oo"i.
s.e pgrg.a. fi pentru joc tocmai
.r"It"i;
1, sfirea
oe, foeca. Huizinga trece prea
repede de
ra ,oaca la ioc. Nu orice joc
in starea de joacd gi nici se realizeazd
se transform.i intoldeaunu ";;" i;;;;;,
,i "ri;;;';;
joc., Jocul este repetuUil,-.iiulli;i:'r;:
.
nanrete lui sint diferite. Starea
joaci sinr ireperabite. .roaca 5i acfut de
tate.autotelici, iar scopul pri*tifi i.iiJi
eifi
l-f"i.-
cu_lui este tocmai ae a'fefii;;'#;s-:,i;
stirii de joaci, a actuiui ;rp;;i;t."i
ludice. De cei penfru a,irdspunde
ac.eastS intrebare lrebuie la
,d ;;J;;-;;
inlii care este rafiunea separdrii Dentru
l3:-,? ynri
spafiu ain r,n"u-L-uli'r, Sirlir:
f
acesr spaliu a unui ser de ,"grlt I
:1,I,1_il
propnr. Aceastd separare semnificd I
mur nnd crearea unei lumi aparle,in iii_
iare
permile iegirea pentru un timp oaracare
din lumea obilnuiti, din stereotipurile gi
constringerile ei.In acelagi timp, ea poale
fi insofiti gi de o anumitd valorizare deo-
sebitd a acestei lumi, aga cum se intimplS
in jocurile magice gi in activitSfile de tip
inifiatic pe care le-a analizat M. Eliade.
Separarea spafiului pentru ioc mai are cel
pufin incd un rol esenfial gi nume, im-
preund cu setul de reguli, ea permite ca
loaca sE se desfdgoare in siguranfd. Ea
creeazd posibilitatea ca jucitorii sd ating5
starea ludicd in condifii de siguranfi fafd
de interferenfele nedorite venite din
afara lumii jocului, iar prin regulile insti-
tuite ocrotegte aceastd stare de eventuala
producere a unor acte nonioc sau antiioc
chiar de cdtre cei inclugi in ioc. Distanfa
fenomenologicE intre starea de ioacd 9i
constringerile lumii reale poate fi atit de
mare incit o c6dere bruscd din aceastd
stare in determinantele lumii obignuite
poate fi deosebil de dureroasS, De
aceea, starea de ioacS trebuie asiguratd,
iar aceasta se face de cele mai multe ori
prin spaliul ;i regulile iocului. Aceasta nu
inseamn5 cd starea de ioac5 nu a existat
;i nu poate exisla inaintea ;i. in. afara io-
curilor. Poate exista ;i astfel, dar cu ris-
curi,
DupE ce a atins starea ludicd 9i i-a simfit
valoarea, omul a inceput sd invefe si o
asigurc ;i si o cullive atit in planul elp.e-
rieilei individuale cit 9i a celei societale,
, \.)-,
J
Jt
. l. !_
t ,'J
J-".r, 'i, ,,,
" q .!r wJ
";..t;;.'Jl-
iar aceasla s-a finalizat in inventarea jo-
curilor. Jocul asigurd ioaca, dar al permite
gi descoperirea unor noi stdri ;i acle lu-
dice. In plan ontogenetic, anterioritatca
stdrii gi actelor ludiCe fald de ioc aste do-
veditd de multiple studii de psihologie
genetic5, ce arati cd ioaca este realizatd
de copil inainte ca acesta s5 invefe regu-
lile jocului. (Studiile lui J. Piagel, pentru
a ne referi la un clasic, demonstreazd
acest raport de anterioritate).
Din aceastd perspectivd, a considera
joaca o calegorie 9i o stare marginalS 9i
chiar inferioaid ni se pare a sdr5ci in mod
arbitrar forfa creatoare a iocului. Desig.ur
jo.cului
ioaca nu are <intenfionalitatea>
tr. sprne S. Vieru, dar a sPune cd ioaca
este lipsit5 de <adincime>, in. raport cu
'a;a
iocul, cum considerd acelaPi autor,
este o perspectivd care nu este deschisd
fafS de potenfialul creativ al stdrii de
joac5.
de
bin punct de vedere ludic, raflunea
a ll i ioculul este aceea de a permlle, de
a stlmula actul 9l shrea de ioaci. -Cu cit
un joc oferd celor care-l practicd si fie mai
mult in starea de ioacd 9i sE acfioneze mal
mull in mod ludic, cu atit el este mai
profund, cu atit adincimea lui crealoare
este mai mare. SE ne gindim numai la ti-
pul de iucdtor de tenis care alege va-
rianta ueficacit6fii> pentru a ci;ti9a. pulc-
tul in dauna vaiiantei ludice care-l satis-
face;i distreazE prin caracterul ei sur-
orinzitor, chiar cu riscul pierderii unui
ouncl decisiv. Sd ne gindim, de exemplu,
ia tipul de iuc5tor Smith ;i la tipul.de i:-
c6tor Ndstase. Cind ioaca se produce in
afara lumii vremelnice a ioculut care lll
are regulile lui, ea exprimE .tendinfa
soontan-d a omului de a se desfdta prin
uut"t.ti.". Starea ludicS poate li
"L.
piovocata de o intuifie, de- u1 moment de
inspirafie, de un accident fericit care-i re-
i"u; oltt"unei un aspect surprinzEtor ;i
atriqStor pri n el insu;i . La rindul ei starea
irdii poate sI facillteze aparifia unui
,ot"ni de <llumlnalen, a unei idei, ima-
glni t", chiar a unui act incd neintilnit 9i
iepracticat de c5tre persoana a{lat5 tem-
oorar in acea stare.
srAnel LUDICA (ioaca) ii STAREA NE-
LUDICA sint doud moduri de a fi calitativ
Jiferite. Starea ludicE poate exista atit in
49
cadrul jocului gi acesta este mediul ei
specific, dar gi in afara acestuia, in cele
mai diverse activitSfi umane, La rindul ei,
starea neludic5 poate sE apar5 atit in
cadrul jocului, dar prelungitd in acest
conlext ea poate degrada insSgi locul gi
tot ea poale s5 existe in ,afara lumii locu-
lui. $nsele cele mai mici (aproape nule)
de a intilni acte 5i stdri ludice exist6 in
domeniul stdp?nit de ocorvoadE>. Cor-
voada anihileazd aproape toate posibili-
tSfile vizibile de manifestare liberS a indi-
vidului ;i il obligS sE acfioneze gi chiar
si gindeasc6 sub presiunea unor restricfii
drasfice. ln corvoadd, aproape tolul de-
vine neplScut, dificil gi de cele mai multe
ori monofon, fiind dinainte gi rigid stabilit
de un centru de control exterior jocului
9i jucdtorilor.
Alternanla intre modul ludic gi modul ne-
ludic de a fi se poate produce intre du-
rale inegale de manifestare ale unui mod
sau ale celuilalt. 1n insigi desfS;urarea
jocului, acesle stdri polare pol allerna la
durate inegale, persoanele rdminind pe-
rioade de timp diferite in una din aceste
stdri. Aceastd predominare ca duratd a
uneia din stdri este dependenlS de foarte
multe condifii interne gi externe jocului
dintre care fazele locului sint direct
semnificative. Orice loc odat5 creal are
citeva faze specifice. Nu ne referim aici
nici la situafiile in care indivizii incearcd
sE inventeze jocuri noi ;i nici la situafiile
in care indivizii invafd un anumit ioc. Dis-
cutdm fazele principale ale unui joc in
condifiile in care acesta este cunoscut de
tofi cei care urmeaz5 sd parlicipe la el.
Acestea sint: l) conlurarea inlenliei uneia
sau a mai multor persoane de a se iuca
;i decizia de a juca un anumit joc. Esle
faza lrecerii de la o situafie neludic6 la
o situafie ludicd sau de la o situafie ludic6
consumalS la o situafie ludicd noud; ll)
faza pregitirii jocului, faz6 in care se aleg
partenerii de joc (afit coechipierii, cind
este cazul, cil 5i adversarii), se alege 5i
se organizeazd spafiul de joc, se pregS-
tesc pentru joc juc5torii ingigi, etc. Pe m5-
sura perfecfiondrii tehnicilor sociale de
organizare a jocului gi pe mdsura compli-
cdrii acestora, faza pregdtitoare devine
din ce in ce mai laborioasS; lll) faza des-
fd;uririi iocului propriu-zis; lV) faza fi-
nal5 a jocului, deznodimintul, fazd care
50
include stirile imediat urmiloare incheie-
rii formale a activitdfii de ioc; V) faza
prelungirii, prelucririi ti Gonsecinlelol
stirii gi rezultatelor iocului in aclivitSli
ulterioare, fie acestea ludice sau nelu-
dice. De exemplu, lachinarea sau dimpo-
triv5 incuralarea gi lSudarea partenerului,
realegerea sau refuzul de a-l alege ca
parlener pentru o nou5 parfidS, schimba-
rea rezullafelor obfinute in joc pe rezul-
tate pi obunuri, din afara jocului sau pur
gi simplu iradierea stdrii ludice ori a altor
st5ri rezultate in ti mpul gi ca urmare a in-
fluenfei jocului asupra lumii din afara lui.
Esle interesant cE in aceste faze se pot
observa nu numai modiliciri de rol la ju-
cilori, ci pot s5 apard modiftciri de rol
la cei din alara iocului propriu-zis. DacE
pentru faza pregdtitoare sint specifice ro-
lurile de sfituitori, pentru faza desfS;urd-
rii jocului propriu-zis sint specifice rolu-
rile de comentafori.
Pentru discufia noastrd cel mai imporlant
fenomen corelat cu fazele jocului esle cel
al transformirii 9i alternirii modului ludic
de a fi ;i acfiona cu modul neludic de a
li;i acfiona. ln acest sens, presupunem cE
persoanele cu competenfd ludicd vor fi
mai capabile sd gEseascd stimuli specifici
stdrii ludice in toate fazele jocului, inclu-
siv in cea a pregitirii acestuia, fazd in
care persoanele cu mentalitate ludic5 al-
terat5 vor g5si numai corvezi de la care
unii se vor sustrage.
Privind Gu alenlie figura, hebuie si des-
coperifi care dinfie rotife se invirte5le in
aceea;i direcfie cu ultima rotifi.
(Rdspuns la pag. 204)
Existd unii autori care susfin ci jocul pre-
supune necinstea. ..Orice joc este in mod
fundamental necinsfil> (Berne) afirma-
-
fie cel pufin exageratS. O primE corecturE
necesar5 ar fi : cu cit iocul este mai pufin
realizat, in spirit ludic, cu atit gansele de
aparifie a comportamentelor neonesle vor
fi mai mari. Necinstea crelte in acele io-
curi in care scopul iocului nu este ioaca
ci cigtigul cu orice pref. Nici p5cdleala
care poate fi folosit5 in ioac6 in timpul
jocului, nu este in mod slruclural necins-
te. Pdcdleala realizat5 in formd ludicd se
termind printr-un act de autodezvdluire,
de desconspirare gi deci de anulare.
Desigur, acest teren este foarte alunecos
;i este posibil ca pEcEleala inifialS din
joac6 yi penlru ioacS s5 nu mai fie des-
conspiratS din dorinla de a obfine un
avantai in raporl cu partenerul..
Atit in ioc cit ;i in afara locului se pot
oroduce treceri de la starea ludicd la sla-
rea nonludicS, de la starea de ioacd la
starea de corvoadS' Existenfa unor inver-
sdri posibile intre astfel de st5ri polare ne
este sugeratd de recenta teorie a lever'
sibilitilii. Penlru aceast6 teorie modern5
a personalitSfii (Apter, Smith) ioaca, atit
ca stare cit gi ca act, reprezinti promisiu-
nea principalS a jocului. Dar 9i jocul (pri-
vil in formele sale cele mai elaborate) ca
9i celelalle invenfii produse de spiritul de
creafie, nu este folosit numai pentru ceea
ce a fost creaf. Parte a existenfei, Pe care
o imbogSfelte;i din care se imbogSfelte,
iocul poaie deveni doar un simplu milloc'
iocul,'care inifial a fost nu numai creat in
yi din ioac5 ci ;i pentru realizarea unor
acte ;i st5ri ludice, poate deveni un sim-
olu miiloc pentru atingerea altor scopuri,
chiar iu pieful sacrificirii stdrii ludice'
Huizinga ie minuna de ciltigur.ile enorme
realizaie prin practicarea unor iocuri-(este
vorba de'locu'l de Bridge; in anii '30 sofii
Culberstone aiunseser8 si cigtige anual
orin acesl miiloc suma de 200'000 de
dolari). Ce sd mai spunem de sumele ci;-
tigate azi in tenis? Preocupal nu atit de
lo-cul locului <printre celelalte forme de
culturi, ci : in ce m5sur6 are cultura ins5li
caracter de ioc>, Huizinga observd cE
analiza pe caie a intreprins-o il con{runld
cu o seiie de concluzii contradictorii: <ln
sport, avem de-a face cu o aclivilate conl-
tientS 5i recunosculS ca joc, dar care este
impinsE la un asemenea grad de organi-
zare lehnicS, de echipare materialS ;i de
chibzuin!5 gtiinfificS, incil in exercitarea
ei coleclivd ;i publicd atmosfera ludici
propriu-zisi amenin!5 sE se piardS. Aces-
tei inclindri a jocului, de a se prelace in
lucru serios, i se opun ins6 fenomene care
par si confini contrariul. Preocup6ri moti-
vate de inleres sau de necesifate, deci
care inifial nu prezinlS forma de ioc, igi
dezvoltd secundar un caracler care cu
greu poale {i conceput altfel decit ca fiind
cel al jocului>. Se poate observa cE <iz-
gonirea> analizei psihologice a iocului nu
numai cE il duce pe Huizinga intr-un im-
portant impas explicativ, dar il ;i obli95
sd recurg5 in mod implicit la unele con-
cepte, intre care cel de motivafie, fird a
intra in analiza semnificaf iei ludice a
acestora. tocul se degradeazi nu doar 9i
nu in primul rind prin pitrunderea tehni'
cii sociale, ci gi daloriti transformirii fina-
litilii sale gi a sislemului de valod pe care
se spriiini gi spre carc tinde.
Dincolo de aceste fenomene generale mai
exist5 unul, deia amintit 9i foarte impor-
lanf, care poate delermina alit degrada-
rea cit gi dezvoltarea dimensiunii ludice
a jocurilor: aceasta este motivafia partici'
panlilor la ioc. Starea ludicS se asociaz5
tu motivafia de ordin inlrinsec. Cind io-
curile sint'realizate de citre jucdtori doar
din (sau in cea mai mare parte din) mo-
tive extri nseci, ele devin corvezi, chiar
munc6 forf atS. Ce este altceva decit
munc5 forfati <meciul de box, realizat de
un sportiv profesionist cu sechele cere-
brale din alie iocuri, care urc6 in ring (co-
boarS in infern de fapt) sub presiunea ;i
povara datoriilor {inanciare 9i sociale?
besigur este un caz extrem, dar real' Dis-
tanfa-dintre profesionism ;i.amatorism.(in
sensul inifial, de a face cu pl6cere, cu dra-
gosle ceva) nu este numai de ordinul
iompetenfei, capacitSlii de. a obline. per-
formanfe mari in ioc, ci ;i de ordinul CA-
LlTATll MOTIVATIEI, a tipului de moti-
vatie care-l face pe individ sE inil€ in ioc
;i il animS in timpul iocului. Amatorul au--
ientic are o competenfl. fundamentalS
pentru calilatea iocului, pentgu des-tinul
uman al acestuia, ;i anume: competenla
ludici, adic6 capacitalea sq de a genera
51
in timpul jocului acle pi slSri ludice. Profe-
sionistul care nu vrea sd tr6deze rafiunea
de a fi a jocului trebuie sE aibd gi s5-gi
exprime competenfa ludicd. Este de ag-
teptat ca persoanele mature psiho-social
;i cu un grad ridicat de competenf6 lu-
dicd sd traverseze mai u;or perioadele
obligatorii de corvoadS, care apar fie in
relafie cu lumea locului fie in relafie cu
alte domenii pi situafii de via!5. Chiar
dac5 jocul gi loaca au nevoie de lumi se-
parale, aceste lumi nu numai c5 pot si
apard in cele mai diverse medii, dar ceea
ce se petrece in ele esle de multe ori
slrins corelat cu ceea ce se petrece in
afara lor. Amintesc doar punerea in dia-
log teorelic de cdtre Eduard Claparede
a lumii jocului cu lumea muncii. Jocul su-
perior este dupd p6rerea lui Claparede
egalul muncii <in care execulia este la fel
de pldcutd ca gi scopul muncii>. Nu este
deloc intimpldtor c5 tocmai acest psiho-
log a fdcul distincfia teoreticd inlre moti-
vele de ordin intrinsec ;i cele de ordin
exlri nsec.
Sd revenim la ideea enunfatd anlerior: in-
lii a fosl joaca gi apoi s-a nSscut
jocul. Tn
ordine ontogeneticd cel mai puternic ar-
gumenf pentru aceaslS tezd il ofer6 co-
pilSria. Existd sludii de psihologie gene-
tici ce, demonslrind exislenla unei sta-
dialitS!i a dezvoltdrii, in cire etapele
senzorio-molorii sint anterioare celor ale
dezvoltdrii limbajului ;i gindirii abstracte,
ne oblig5 sE recunoagtem nu numai ante-
rioritatea activitdfii de joacd fafd de joc,
ci ;i imposibilitatea unei alle ordini. Lu-
cian Blaga a inluil nuanfele esenfiale ale
jocului in cele trei mari virste ale vielii:
Copilul rider
<lnfelepciunea gi iubirea mea e joculr.
Tindrul cintS:
,,Jocul 1i-n!elepciunea mea-i iubirea>.
Bdlrinul tace:
"lubirea 9i jocul meu e inlelepciunea>.
(<Trei fefe>)
CopilSria esle considerald de artigti, an-
tropologi, psihologi ca fiind nu numai
prima perioadd in care omul are expe-
rienfe ludice ci ;i cea mai bogali peri-
oadd in astfel de experienfe. Joaca'este
o stare normald a copilSriei. latd ce spune
Huizinga: <Ca sd joace cu adevdrat, omul,
52
cit timp joaci, trebuie sd fie din nou co-
pibr
stiri ale eului: sta'
$i alfi autori disting lrei
iea de pirinte, slarea de adult, starea de
copil. DacE penlru starea de pdrinte este
preponderentd tendinfa de a asigura su-
praviefuirea ;i de a ocroti, dac5 pentru
starea de adult este specificE obfinerea
;i prelucrarea obiectivE a datelor despre
realitate, pentru starea de copil este spe-
cific5 nevoia de a fi ocrotit ;i manifeslarea
spontanS, ludicS. Aceste trei st5ri coe-
xisl5 la om incepind cu virste relativ mici.
Slarea ;i activitatea ludicE specifice copi-
lSriei presupun exprimarea nestingherild,
dar in condifii de siguranfd (real5 sau
imaginar5) a spontaneitSfii, a capacitSfilor
creafoare. O form6 aparle a acestei sldri
poate sd apari cind in situafiile neludice,
serioase gi grave, s-au epuizal toale posi-
bilitSfile percepule de a le solufiona real,
de a ie;i din ele. ln aceste situafii starea
ludicd poate sd apari sub binecunoscuta
formS a ,,hazului de necazr, haz ce nu re-
zolvE problema real5, dar aiutd la destrS-
marea tensiunii celui in impas gi la recu-
perarea unui tonus care-l feregle de peri-
cole gi mai mari.
Pentru copil starea ludicE este o stare
sponlanS, atinsd in mod natural, fird
efort. $i omul matur poate ajunge in stare
ludicS, dar pentru a redobindi spontanei-
tatea copilSriei in cadrul experienlei sale
este obligat sE depund un mare eforl.
ln relafie cu acest efort se poate infelege
mai clar funclia ludicd a culturii, despre
care G. Liiceanu afirmS: <Ceea ce copilul
define dintr-o dat6 ca ordine superioar5
datoratd gratuitSfii jocului, omul malur
trebuie sE redobindeasc6 prin efortul ri-
dicirii la gratuitatea culturii>.
Jocul este gi un mijloc de a m5ri zona de
autodeterminare a personalildfii. Nu ne
referim la jocurile cu caracter magic, pre-
zente in diferile mituri, prin care se in-
cerca sd se influenfeze
'la bundvoinfa zeilor.
Nu ne referim nici incercarea individu-
lui de a dobindi un control mai mare asu-
pra lumii reale din afara jocului prin
.bunurile> obfinute in schimbul rezultate-
lor realizate in joc (prestigiu, bani, relalii
etc.). Ne gindim Ia prelungirea, iradierea
stdrilor gi actelor ludice realizate in lumea
jocului in raport cu lumea ne-ludici. Mai
exact este vorba de o imbog5fire a lumii
din afara locului cu elemente ludice ca re-
zultal al locului joacS' La nivelul exPe-
rienfei personale - se intilnesc multiple
forme de ioc pri n care Persoana incearcS
sE se pregiteasci ca stare mentald pentru
evenimenle importante care urmeazi sd
se producS,
lndiscutabil, joaca ;i iocul au o mare rele-
vanf6 socialS, Jocul aiuti la socializarea
anticipalS a copilului. Jocul ;i ioaca re-
prezint6 forme de anfrenament social.
Teoria rolului nu poate fi conceputS in
afara ideii de ioc. Penfru a infelege
aceast5 relafie in mod nuanfat esle abso-
lut necesar sE distingem intre rolurile re'
productlve (rolurile sociale care au di-
hainte un scenariu gala pregdtit) ;i rolu'
rlle creatoare (acele roluri sociale care au
fost create de un actor social in absenfa
unui scenariu preexistent). Exist6 situafii
rare, dar existS, cind individul poate crea
gi un rol nou gi scenariul acestuia. Din
acest punct de vedere se poale conslala
cE nu in toate rolurile individul <este
jucal> ala cum afirm5 G. Liiceanu.
Multe din iocurile existente pol pEslra in
structura lor realilifi, fragmenle din reali-
tSfi de mult dispirute sau in curs de dis-
parifie, dar care formau mediul obilnuit
in care s-au niscut iocurile respective. $a-
hul este un astfel de ioc. Este foarte posi-
bil ca el s5 continue sE existe mult timp
dupd ce <regii> ;i <reginele> reale.nu vor
mai fi prezente decit in tratatele de isto-
rie. Exlsti insd aici un aspect interesanl'
Regulile locului de ;ah permit transforma-
reJ plonilor in orice piesd in alard de
doui. Un pion se poate translorm.a in
orice altceva dar nu intr-un alt pton 9t ntct
intr-un rege. Prima reslricfie este predo-
minanl log-ic6. A transforma un pion in- all
pion, adild in acelagi lucru, este in Iapt
o transformare nuld 9i deci lipsitd de sens'
De ce nu se poate insd transforma un pion
intr-un rege? Poate este un argumenl de
ordin soci-o-religios. De altfel, regele nici
nu poate fi luat, dar poate aiunge in situa-
lia de a nu mai avea cum si rimini acolo
Lnde este pentru cd este ameninfat 9i nici
de a trece intr-o alld pozifie pentru c5
toale il pun in starea de a Ii luat' Ce esle
altceva matul3 $ah-matul reprezintd u-na
din formele de terminare ale unui ioc' 5t-
hul elern este o manieri crealoare de a
genera o situafie monotonS, dar care ;i
ea duce la terminarea jocului. De aseme-
nea, presupunem cd pionii nu se Pot
transforma in regi pentru a nu multiplica
,,centrele de decizie". Fiecare iucStor are
cite o singurS valoare fundamentalS,
rege)), gi cite un singur obiectiv
"propriul ,,regele celuilalt>. Mai mulfi regi
de atins,
albi gi mai mulfi regi negri pe aceea;i ta-
bl5 de ;ah ar arunca locul in ambiguitate
gi nonacfiune. Dar dac6 transformarea s-ar
produce in anumite restricf ii?'.' Dintre
foarte multele posibilitSfi pe care le-ar
aduce admiterea unei astfel de transfor-
m5ri ar fi : admilerea lransbrmirii unui
pion (care se aflS pe pozifia adecvalS) in
rege ca primi mulare dupi ce regele ini-
lial (l) a fost pus in situalia de mat. Este
evident cd aceasti regulS, care deschide
nenum5rate posibilitSli, oferind ganse de
cregtere maximd fiecdrui pion, va com-
plica foarte mult existenfa iucdtorilor. Me-
rit5 oare atita b5taie de cap doar pentru
a ne schimba atitudinea fafd de soarta mi-
cilor pioni? Este aceast6 schimbare un ci;-
tig pentru starea ludicS? Daci este, atunci
meriti sd fie incercat6'
Ca orice act de creafie, iocul tr6it in sfare
ludici este o activitate atr5g6toare ;i inte-
resantd prin ea insSgi, dar lotodatd poate
fi gi o realitate capabilS sE ne poarte din-
colo de ea, generind noi lumi (care pot
fi chiar jocuri) inleresante prin ele insele'
Jocul in stare ludicd ne imbogSfegte zes-
trea de lumi alternative. Jocul gi loaca
apar inlotdeauna intr-un conlext ;i pot
dlveni factori de context ;i metacontexl.
.locul ;i joaca il aiutd pe om sd schimbe
semnul ilgebric, semnificafia unei situafii
in care se vede constrins de forfe peste
misura lui. $ahul, ca melafor5 a viefii, ne
este infSfigat de Marin Sorescu intr-o ast-
fel de ipostazS:
.t- O si-fi dau ;ah ;i pierzi optimismul'
Imi spune el.
Nu-i nimic, glumesc eu,
-Fac rocada sentimentelor>'
("$ah")
Jocul aulentic, iocul care ocrolblle 9i dez-
volld acle $ mentalitSfi ludice, o{eri omu-
lui ;ansa de a fi in armonie cu el ;i .cu
lumea, ;ansa de a rezolva situafiile colfu-
roase in mod uman.
53

/ D
O PANIIDI I,IB]N[ IOII]NTATI
Partida liberd este cea mai rdspinditd ;i
se poate juca in 2, 3, 4 jucStori sau pe-
rechi. De refinut cd la un numdr mare de
jucdtori, avantajul celor care depun primii
gi mai ales al celui care termind partida
este de multe ori hot6rilor.
Particularitatea partidei libere este aceea
cE factorul gansd are un rol important, bi-
neinleles, dac5 este folositd cu iscusinl6
de tucdtorr.
Reguli de ioc
1. Fondul de cuvinle este cel prezental
mai inainte (paq. 18).
2. Ordinea de depunere se stabilelte
prin extragerea cite unei lilere din stoc;
notim primul lucdtor cu A, pe al doilea
cu B, ;i aga mai departe.
3. Jucdtorii extrag, in ordinea stabiliti,
cite 7 fise.
4. Jucdlorul A formeazd, in timpul stabilit
pentru o depunere (3-5 minute) un cu-
vint (de 2-7 litere) pe care il plaseazd
pe labl6, cu o literd agezatd obligatoriu
in p6trSfelul cenlral h8.
5. DupE acceptarea depunerii, juc5torul
A calculeazd punctalul (punctajele sinl
centralizate in fige tip) gi compleleaz5 din
stoc atitea lilere cite a depus.
ct
J.t
D D
D
6. Al doilea jucdtor (B) lace o depunere
pe tabld, dupd regulile prezentale mai
inainte, consemneazd dupE acceptare
punctaiulin figd gi igi completeaz5 din stoc
literele de pe suporf. Cuvintul depus fre-
buie sd se lege de cuvinlul de pe tablS
prin cuvinte corecte.
7. DupS ce a frecul rindul fiecdrui lucdtor
(s-a incheiat un lur), urmeazd din nou pri-
mul jucEtor la depunere gi aga mai de-
parte pind la epuizarea literelor din stoc.
8. Un jucdtor poate spune (pasD (nu de-
pune nimic pe tablS) sau poate schimba,
daci in stoc mai sint cel pufin 7 lifere,
una, douS s.:u foate literele sale, in am-
bele cazuri pierzind dreptul de a depune
in acel tur.
9. Dacd un jucilor ia din gregeald in plus
una sau mai mulle litere decil sint nece-
sare pentru complelarea celor 7 litere de
pe suporlul siu, unul din iuc,itori ii ia
la inf?mplare o fisd (sau at?tea cite a luat
?n plus) gi le introduce in stoc, fird sanc-
fiuni, dacd literele extrase nu au fost in-
toarse sau amestecafe cu cele din mind,
iar in caz contrar cu pierderea dreptului
de a depune in turul urmdfor, fSrd'sd se
considere (pasD.
10. DepSgirea timpului acordat pentru
gindire (3-5 minute) se considerd
(pasD.
11 . Nu se consider5 <pas> dac5 un iucS-
tor face o depunere incorect5
schimbd litere.
12. Schimbarea lilerelor se face astfel: se
extrag litere din stoc, apoi se reintroduc
cele de pe suport, puse deoparte inainte
de extragere.
13. DupS epuizarea literelor din stoc,
partida se ioaci pind cind un iuc6tor de-
oune toate literele sale. Acestuia i se
adund la punctal valoarea literelor r5mase
pe suporlurile celorlalfi, iar aceslora li se
scade din punctaiul realizat partea cu
care au contribuit la punclaiul iucdtorului
care a terminal partida. CigfigS cel care
sau in final are punclaiul cel mai mare'
14. Partida se mai poate incheia cind tofi
lucdtorii spun consecutiv opas, (ciltigi
jucStorul care are punctaiul cel mai mare
dupd ce se scade din punctaiul fiecdruia
valoarea literelor de pe suport).
15. Partida se mai poale incheia dac5 in
trei tururi consecutive nu se depune nimic
corect pe tablS (egalitate).
Eremplu de partidS liberi (vezi grila).
Ordinea depunerilor a fost cea din tabe-
lele urmitoare.

Jucitor A
Lllere depuse Pozifr cuvinl. CuYlnle depute Puoclai
Tur Lllere Pe suPort
prlnclp. depunere tofa I

I. R,U,S,T,N,U,E U,S,N h7 uNs (6p) 6 6

2, R,T,U,E+ L,A,M R,T,U,E, 91 MULATRE (62) 65 71

L,A,M EU (2)
C,I,T,A l1 ACATI (7) 17 88
3. E,C,I,T,A,A,G
cu (4)
AL (2)
TA (2)
rT (2)
A,G,F a8 FAGI (s7) 57 145
4. E,A,G +'l,F,c,A
e3 crAN (8) 43 188
5. E, l,C,A + x,l,N I,C,A,N
cAL (3)
crTA (4)
HA|T (26)
rN (2)
i2 APETIT (22) 24 212
6. E,X,l + P,T,A,T E,I ,P
T,A,T EA (2)
c2 LAx (24) 49 261
7. X + R,A,L,B,E,3 X,A,L
MA (10)
(joker)
EXCITA (ls7)
al2 LIBRARIE (82) 82 343
8. R,B,E,3 + l,R,l R,B,E,?
l,R,l
9. V,O,S,C,P,o,s V,O i6 ovA (26) 26 369

i6 ovAR (1 1) 1l 380
IO. S,C,P,O,S + D,R R
l1 39r
VU (e)
11. S,C,P,o,s,D + u U i6
UN (2t
h9 sPol (15) 22 413
12. S,C,P,O,S,D, + I P,o,l
ELEFANTI (1s)
el3 src (4) 8 421
13. S,C,S,D S,C
AS (1)
tc (3)
e15 DE S'(4) 4 425
14. 5,D S,D

Corecfie punctai final: *3 Punctai final: 428

55
 Iuctrtor B

tur tlhrc pa $rDc.l lnara di0u. ,c.lll. rurlnt. Cuvlnt d.?ut. Puncl.l

Drlmh. drpunrn lolrl

l. c,$u,l,A,NR, s,u,l,A,N,R ct0 SANURI (8) l2 t2

uNsr (1)

2. C + AC,I,E,R,P C.AE.P dr CRAMPE (33) 33 15

3. C,l + H,I,N,T,D c,l,H dr cHlTlNA (31) 31 t9

l,NT
t. D + Z,r,T,U,El{ D,Z,U b3 MEDUZA (2r) 2t r00
E,M
5, T,r *
(jokor)
O,U,O,L,I T.O,U .8 FOTOLTU (r.) t4 ttl
O.L,?

6. T + O,1"8,0,E,6 o,D,o ml DOO (36) 1t t55

Dr (s)
oT (2)
7. T,L,B,E + M,E,A B,E,A ll BEA (33) 3t 191
AMA (6)
E, T,U{E+ ArF,t{r r,LE,A,F,N k2 ELEFANT (28) 2E 222
g. lA + lrl,D,iPrE l,E cl2 BEJ (10) 10 262
10. lrlrDrRrP+SrE ,i^rlrE ft2 Rlr{E (r5) l5 271
il. DrR,?,S + A,V, N A,V t{ vAi (20) lt 321
Ev (rE)
FA (?)
l?, D,irP,gN D.R, k5 FARD (12) l2 336
13. PrSrN N t{ NEV (10) 10 3{6

F,S rlmlre Gorccftc puncl.l:

-l Punehl f,nrl: ll3

Comentariu:
jucdtorul
SANUR I, in d4
In lurul l. jueStorul A depune arudent in
h7 (UNS) , ptstrlndu-ri Be supdrt un eehi-
libru de voeale $i eonsoane,'la eere lue5.
tsrul B r{spunde la fel de prudent"prin
plasare. perpendiculari eu adireenl
(sANURr),
Turul l,ti adgqe avantal iuedtorului A eare
depune serabble in ei (T UUATRE), €u ;
extindere in vertieale"l irin Blasare'ajra= P_uler€ paraleld pe linia srirental{ e3
(e IAN), eare d{ e rerie de adiaeenle va,
lel{ spre triplarea de dbud iiri. tuediorot laroase (eAL, elTA, HAIT, lN). deei eu
B Barear{.in dl (e RAMPE), folosind mo- patru lilere slabe de ell.e un -bunet ie
dalitetea.de depunere periendieulari Be adue 43 de punetel lue{iorul A aeponi
un euvint exislent. sri.rontal. in a8 (FOTOIIU), nereulirid s*
Turul I, tel prin depunero Beralel6, iued= fae6 serebble,
torul A va depune tn fl (AeAIl). tu e ln lurul f iueilorul A depune paralel eu
rerie de adiaeenle (At, TA ti lT),.1a eare
e RAMPE tn i2 (APETIT), Uesehirind dru=
56
mul spre triplarea din colful o1, pe care 12 3 5 6 7 8910 ll 1213l{15
il valorificl foarle bine jucitorul B depu- o E 4. 0 T 0 L I U
nind in ml (DOG). b M E D Iul z I

In turul 7, iucltorul A depune in aceeagi S E J

mancvrl ca in turul 5, in c2 (LAX), care d c Hi I T It. NIA
formeazl adiacenfcle MA pi EXCITA, cu e
R N I

multc puncle, 7
I A t I |, E
ln turul 8, iucdlorul A, beneficiind de un 9 R
jokcr, va depune perpendicular pe FO-
h I
TOLIU in at2 (LIBRARIE), delagindu-se,
lc carc jucltorul B rlspundc slab ln k2
(ELEFANT). E adcvlrat, dacl ar fi avut li-
tcra I libcrl pe tabll, ar fi avut un scrab-
i

I
k
E

L
N
E
t lo

A N T
ble foartc bun, FALIMENT, dar.,. 4q
In turul 9, jucllorul A scapl de V pe tri-
plarca litorci depunind perpcndicular pe
m
n
D
0
I0
ELEFANT in i6 (OVA), iar jucllorul B va- o
lorificl litcra B dc la LIBRARIE, dcpu-
nind pc dublarc, pcrpcndicular in cl2 in
(BEJ), sclpind ast[cl li dc dificila litcri il face pi jucltorul B depunind k5
J (cca mai grcu dc dcpus), (FARD),
ln turul 13, iucdtorul A, avind pe suporl
ln turul 10, iucltorul A, carc .rQ Pa suport 4 litcrc (consoane), depune paralel cu Ll'
'B R, dcpunc in i6
prca mulfi (OVAR), iar
BRARIE in cl3 (SlC), cu adiacentele AS
iucltorul valorificl triplarta litcrci dc-
punind pcrpendicular In fl2 (RIME). ;i lC, rlminind cu doul litere pe suport'
iucllorul B, rvind tot consoane, dcpune
In lurul ll, luc{torul A, ncavind litcre ln ia (NEV), obfinind astlcl valorificarea
valoroasc, conlinul valorificlnd pcntru a litqrclor mari,
troia oarl lilora V, dcpunind in i6 (VU), latX-nc ajungi la ultimul tur, tl ll'lca, al
la cara B rlspundo in acelagi mod,.dcpu' partidci, in carc iucltorul A dcpunc in
nind pe dubiaro in 14 (VAR), cu odiaccn- LtS (OfS) li astfcl il prindc pe iucllorul
fele EV 1i FA carc-i aduc 47 de puncto, B cu 2 litero in mintr, ale clror valori i
In turul ll, apropiindu-sq do r{lrgitul par- sc adaug{ la punctai (dcci A bcneficicztr
tidei ti neavfnd'in mlnl decit litore mici, dc inctr-3 punctc, iar lui B i se scad din
iucdtorul A continu{ tactica do a obfine ounctai 3 punctc).
puncla prin dopunerca porpendiculartr in ttstlqi iuixtorul'A cu 428 dc puncte,
hg (sPOt), earo ta loagi do ELEFANT, iar' jicitorul B rcalizcazl doar 343 de
dind adiaeentul ELEFANTI. Acelali lucru punctc.

insi;i 9i la lel de variate ca aripile

n.locurile sint la fel de vechi ca civilizalia
lluturilor. pentru ele a lost chelluiti o cantitate lantastlci de energie min'
talir.
IM. GARDNERI

r<Jocurile posedi unele dln calitSlile operei de artir'

IA. HUXLEYI

nNlcl un luptitor inlelept nu'91 dlsprefulefle potrlvniculu'

lr.w. ooETHEl

57
Acest titlu acoperS, de fapt,
doud jocuri competitive,
ambele din familia cuvinte-
lor incrucigafe. Jocu I ca
atare const6 din 200 de li-
tere avind, ca la Scrabble,
valori numerice inscrise pe
ele (literele mai frecvente
in limba rom5ni au valori
mai mici, iar cele mai rare au
valori mai mari ; evident,
cele mai frecvente apar de
mai multe ori gi in setul de
litere al locului). Pliantul in-
sofitor ne propune douE lo-
curi <pentru 2-6 persoane
sau echipe>, amindoud cu
ganse de a ajunge jocuri
curente, ,,de societate>
(mai ales c5 realizarea teh-
nicd agreabili favorizeazS
aceasta).
Primul joc seamdn6 mai mult
cu cuvintele incrucigate. Se
joaci pe o masE obignuilS,
nu pe o tablS special6 (a-
cesta poate fi un avantaj
faf5 de Scrabble, mai ales
c5 regulamentul esle ceva
mai simplu, deci mai ugor
de deprins). Fiecare juc5tor
extrage cite 10 litere din-
lr-un sdculet ti, pe rind, se
incearcd formarea cile unui
cuvint cit mai valoros (mai
lung sau implicind litere cu
punctaje mai mari). Aceste
cuvinte pot fi alezale ori-
zontal sau verlical, dupd
dorinlS, incruci;indu-le cit
mai profitabil cu cuvintele
deja formate la lururile an-
terioare. Cind un jucilor nu
poate forma nici un cuvinl,
el pune o literd in sdculel
;i extrage una noud, iai
dacd nici atunci nu poate
forma cuvinle, cedeazd rin-
dul. O reprizd se termind
atunci cind un jucdtor igi
epuizeazd literele; el pri-
mette ca punclaj valoarea
cuvinlelor realizate pind
58
JOEUl
EIIUIlffilOR
afunci, inclusiv valoarea li-
terelor rimase in mina ad-
versarilor, Se joacS mai
multe reprize, pind ce un
juc5lor ajunge la 100 de
puncte.
Cel de-al doilea joc a fost
numit <Formaf i rapid 10
cuvinte>, un titlu (ca la
gcoalS>, dar care ascunde o
interesantd competifie de o
faclurd ineditd: doi jucdtori
(sau mai mulfi) extrag fie-
care cite dou5 lilere; cel
care incepe jocul mai ex-
trage inc5 dou,i. Cu toate
aceste litere extrase el in-
cearcd sd formeze cuvinle
(substantive comune sau
proprii de cite cel pulin lrei
litere). Dup,i ce formeazd
un cuvint, mai exlrage o li-
terd gi continuS. De fiecare
datd pot fi modificate cu-
vintele deja existente (dar
nu prin declinare), ceea ce
dJ dreptul la o noud literS.
$i a;a mai deparle pini nu
mai poate forma nici un
cuvint. Este atunci rindul
adversarului sd exlragd
doud litere ;i ?mpreuni cu
literele rimase sd formeze
cuvinte. Atenfie: pot fi mo-
dificate (anagram6ri qi pre-
lungirii etc. care schimbd
sensul) gi cuvintele adver-
sarului, ceea ce este profi-
tabil. Cuvinlul nou intr.i
in posesia celui care l-a
modificat, dindu-i dreplul
de a continua. Se joaci ast-
fel pini ce unul dintre jucS-
tori gi acela este cigtigS-
torul- realizeazd 10 cu-
vinle.-(De relinut cd dupd
formarea sau modificarea
unui cuvint, se exlrage o
singur5 lilerd nouS; doud li-
tere se extrag numai la in-
cepulul turului fiecirui
jucitor).
Ambele jocuri au gi alte
prevederi de regulament,
dar vE lSsdm sd le descope-
rifi singuri in pliantul care
insofelte jocul. Putefi, de
altfel, gi modifica aceste
regulamenfe, in funcfie de
abilitatea pe care afi atins-o
in practicarea celor doui
jocuri. De pildd, primul
poale fi incheiat la mai mult
de 100 de puncte, iar al
doilea la mai mult de 10 cu-
vinle (iar cuvintele pot fi
eventual, formate din cel
puf in palru litere) elc.
MffiRI$t[IA Decupafi palru discuri de carton,
de patru mErimi diferite, agezali-le
pe toale palru pe un acelagi ax 9i
AGI$IJOE impirf ifi-le la cile oPl secloare
egale in care inscrieli cifrele indi-
cale de {igura alSturalS. Problema
care se pune este de a roli discu-
rile in aga fel incil suma cifrelor
din {iecare sector sd fie 12' (Exist5
81 : 4096 de combinafii Posibile
ale celor 32 de cifre inscrise Pe
discuri fiecare disc Poale sla in
-
opt pozifii in raporl cu celelalle'
Rezolvarea lrebuie deci incercald
altfel decit invesligind sislemalic
Dl$EU112 aceste posibililSfi.

pierdub'
ocNu trebuie s5 disperSm in nici un ioc, cit limp incS nu este
(w. scorr)
oc&'
matematicii este atit de serios, incil este util sE nu Pierdem
- -i"
ocObiectul
p"rtru i-t t"..-'p;ti;;;t Jistractiv'' (B' PASCAL)

o<JoculnulrebuiedefinitPrinoPozi|iecuseriosul,cicuutilul.Joculeo
buna sa desfSgurare' Muncegli
,irJi.it. alt'scop decit
activitate care nu
." ,J.urii."r"; rJ'ii.i .l 'ir" loci. se ioac5 indivi'",,T,:}i.jlioTffd]i

dori ca cineva iscusit in matematicS 9i fizicS s5 se ocupe de iocuri'

- Spiritut
o<A;
or"n.r.-,tinteiaz5 in iocuri mai Pulern't Ot.c}.
cevaD.
# ilffi-ilt
O<NuestemaredeosebireinlreplicereaPe.-careoincearcSunnoviceatunci
pe care o.incearcS un ma-
cind descifr."r; Ilig.t inglini"utS gipl;cerea
"
tematician atunciiiiit.rl.lte s5 rezoir. o.Pto'blttd ridicatd de gtiin!d'
net definitS' misteri-
Ambele lin de frri..ot'i OJt.g: acea ordine limpede' De aceea, nu trebuie
oas5, [ermec;t"ur.,'I"I i. baza oricSrei structuri,
"irJr" distinctie intre matemalica
s5 ne surprindS i este adesea greu s5 facem (M' GARDNER)
pur5 gi cea recreativS>'
vederea mai
;i mai .reziste.nt'mai
o<Jocurile fac corpul mai viguros'..mai .suplumai metodic ingenios'
p5trunz5toar., tuiiiirt n1ai rrbiil, spiritul 9i
bii.L lo. i"r;l.ril,"JrJ;: ;;;r;; ii., iapacit;file fizice '", ifl"lTlt?!:tl
o<oglumSmatematicSbunSvaloreazSmaimultdecitoduzinddelucrSri
cea mai bunS>'
mediocre ;i .ttJ'iii"aita 9l matematica (1. E. LITTLEWOOD)
59
 c
Ill LA ,,$f,Alun[il0[" H
Nici chiar gahul in ciuda virstei sale
foarte inainlate - nu oferE exemplul cel
- o analizi a evolufiei
mai potrivit pentru
jocului, Se pare cd gahul, in forma lui
actual5, derivl dintr-un joc practicat in
lndia lncepind cu sec. al V-lea. Acest joc,
care purta numele de trShaturanga> (jocul
celor patru unghiuri), se juca cu 4 serii de
piese: rege, elefant, cal, vapor (gi pioni).
Fiacare jucdtor lrdgea la sorfi piesa pe
care trebuia sI o joace. Cu timpul, inter-
venfia hazardului a fost suprimat5, adver-
sarii au fost reduli la doi gi au fost stabi-
lite reguli ccre ofereau tanse egale de a
ciltiga partida,
$ahul devenea astfol un joc prin exce-
lenftr <nobil>, hazardul gi improvizatia ce-
dind locul forfei intelectuali. Uneori, sa-
hul a fost atribuit grecilor gi romanilor.
Anumite basoreliefuri antice reprezinld
jucdtori in fafa unei table de joc pe care
sint agezafi pionii. Dar nu se gtiL nimic
despre regulile folosite gi nici un docu-
ment nu precizeazd nimic in acest sens.
In orice caz, evolufia jocului Shaturanga
spre gah prin eliminarea hazardului-si
trecerea la- rafionamentul pur pune
- neo lege
in fafd o.problemd esenfiaid: exisld
general,i in evolufia jocurilorl
Desigur ne vin in minte o sumedenie
de. exemple in legdturd cu regulile anu-
mitor jocuri. Metamorfoza viistulul in
bridge implicd faptul cd hazardul ,. .r-
lompeazd in favoarea raf ionamentului.
Dar ipoteza formulatd nu s-ar justifica
dacd in antichitate n-ar fi existal nici un
foc de gindire.
. Esle cunoscut totupi cd incd din anti-
chitale eliminarea triptatd t,.."rJuiri
era consideratd un progres. " plutarh
Tergg pind la interzicereJ jocurilor de
drvert,smonl in care hazardul are o oon_
d31. Rrea mare, Idcind apologia ;J;1.
glndlr'e gt de calcul.
60
ic$m
Presligiul intelectual, considerafiile mo-
rale, convenienfele sociale, tot acest an-
samblu concuri in mod fericit la statutul
privilegiat al jocurilor de gindire fafi de
celelalle iocuri,
Oare aceste jocuri nu au in ele insele cali-
tifi cu un ridicat potenfial de culturd ;i
civilizafie? Rdspunsul nu este simplu, ln
anumile perioade istorice <civilizafia>
implica, prinlre altele, cultivarea jocurilor
de forfE, de abilitate, exercifiile fizice gi
nu jocurile de inteligenfS,
Problema posibilit6fii ca jocurile sd aibE
califSfi
;i care sprijind cultura ;i civilizafia
nu este lipsitd de interes dacd ne gindim,
in special, la epoca contemporani, in
care. jocurile, gi mai cu seamd jocuri le de
gindire, se bucuri de o mare popularilate
gi deci se pune problema in ce misurd
acest fenomen poate influenfa societatea,
Ceea ce putem remarca este cd jocurile
din zilele noastre sint in mod evident in-
zestrafe cu memorle intr-un sens foarte
l"rg - adicd au o istorie lungd, inscrisd
in insdli structura lor. De altfel, aceasta
este o caracteristicd a tuturor jocurilor
'de
r<mari>. Dar jocuri le reprezintd,
menea, ii aoglinzlu sociale.
ase-
Jocurile sint intr-adevdr oglinzi (jocurile
de gindire sint <cititeu cu idevdrat, chiar
gi in sens lilerar, in mdsura in care terme-
nul este imprumutat din vocabularul oo-
tic. OglindS a lumii
- cindsau
lui copiazd globul terestru
roala norocl-
cind tabia
de..joc.. reproduce un cimp de bdtdlie,
oglindd a societdfii jocurile prs_
iau imagini (pionii de - lacind
iocul de sah. fi_
gurile cdrlilor de joc) din viafd. Desigur
cd se pot face gi alte analogii,'unele eie_
menlare, altele care le introduc in univer_
sul fascinanl al simboluri lor. Ne afldm in
spafiul, in universul imaginilor simboliste
al oglinzilor, dislribuite ineori sub formd
de caleidoscop.

Cu mai mult de un secol in
urm6, chimistul rus Mende-
leev aiungea la o clasifica-
re coerenti a elementelor
chimice. Tabelul siu Pe-
riodic, in care aPEreau 1
locuri libere, atrdgea aten-
lia asupra unor elemente
incS necunoscute, descoPe-
rite ulterior. * adevErat, existenJa reguli-
Analiza ansamblului de jo-
curi de refleclie Pe care le
cunoastem, determinind
componentele . lor structu-
rale, permite, de asemenea'
,iabiiirea unei clasif icSri'
Acest efort nu are doar un
caiacter sPeculativ' Rele-
vate ca intr-un filigran, not
iocuri ar Putea fi astfel
in-
ventate.
Domeniul iocului este foarte
vast. l*ultiform deci Plura-
iiri'int"tir ;i singular,.iocul
o"t. ,n.oti sE se confunde
!u ansamblul activitdf ilor
umane.
Bineinleles, a iuca in-
,"i.n!, in esenfS, a acfi-
Si reciProc, orice ac!i-
""i.
une ar Putea, PresuPunem'
in intervalul de timP t!
tputiu care o limiteazS'. si
{ie considerat5 ca un loc'
Viata ins69i ar Putea fi un
ioc'Prin excelenfS' Cu toate
'"ili1"u, trebuie sd {im se-
sE incercim si
;;;ii..i
analizdm mai de aProaPe
t' comP0nenlele .PrrncrPare
li"'i"ti"ii 9" l:'' *ti*il5
iocului, dacd nu se
ae a Putea sE
'r"r"*'tj*
I
iG
termine bine, mdcar Pentru
unul dinlre iuc6tori. Voinfa
de a reuli este deci, Pentru
{iecare iucitor, un element
indispensabil Pentru buna
desfS;urare a activitSfii lu-
dice.
Tn spiritul aceleiagi limitSri
semantice, nu se Poate sE
nu recunoagtem intr-un io. c
lor. Acestea delimiteazS,
p. d"-o Parte, ansamblul
lituatiilor Posibile ;i, Pe de
alti Parte, Perioada Pro-
priei lor validitSfi'
in acest stadiu Putem sa rls-
cim o definire Provizorie'
A iuca inseamnd a acfiona:
timP limitat;
-'intr-un
duPS anumite reguli res-
-trictive Precizate;
cu dorinfa de a reu;t'
-Vom remarca, nu fSrE ui-
mire, cE nu vom 95si -in
aieatt; defini!ie nici o refe-
rintS la nofiunea de dis-
r...f i". Aceasta !ine de
f aptll cE aceast5
noliune
este esenlialmenle subiec-
tiu;. Etimotogic, a se distra
inseamn5 <a se sustrage> '
b.ii, ,n ioc va fi distracfie
unul ;i obi;nuinfd
".nttu
pentru altul,
Elemenlele structurii
ludice
Cea mai bunS metodi de
]'u*pt"tu un cimP este de
i-i ttutu linii care-l strati-
i..x de-a lungul unor tra-
Cu toate
t". Ptf*t"giJe'
o
-exPlorare siste- iIil
"::r*:",
TU!I
POAII TI
NV[I{IAI
UN IOO
matic5 gi cartesian6 nu este
tocmai obiectivul iucEtoru-
lui, Bunul exPlorator, care
incerc5m sd fim, va trasa,
de asemenea, 9i linii lrans-
versale, incruci;indu-le Pe
primele; 9i Poate 5i altele,
in atitea direclii semnifica-
tive cite vom recunoa;te'
Astfel vom incerca si anali-
zEm ansamblul iocuri lor la
fel cum s-a fdcut cu cel al
elementelor chimice' Recu-
noscind in acest ansamblu
o structurE cu doi Para-
metri, Mendeleev a reu;it
sE le'clasifice intr-un tablou
oroanizat. S-au constatat
atJnci discontinuitSfi in
clasificare, in a;a fel incit
un.t" tt.tnente au Putut fi
,.inventate" inainte de a fi
descoPerite' Dacd am dis-
oune de un sistem de Para-
L.tri unulogi Pentru a de-
."lu .on."Ptul'de ioc, dis-
iontinuitSf i'le clasif icdrii ar
outea fi .,umPlute' Poate
d. ,n eventual inventator'
ituUitit.u unui astfel de sis-
tem de Parametri Presu-a
oun. analizd minufioasi
" tre-
iocurilor existente sau
cute.
Oaci n nu este determinat
inJr-o ."ni"r5 unic5, numS-
rul iuc5torilor i;i 95se;te to-
il;t':inPraciicS-oli-
mii; suPerioarS' Nunlclo-
.t:u'
.
vdzut, de exemPlu'
i"iJ'lCo de Pulti iucind
sotron.
iioiiun"u de iucStor se
in
;i Pune
ea discu-
6',l
 Numdrul de jucdlori
n:l n--2
puzzle Morpi on
fliper GO
tah
fie. Apriori, se pare cE a
juca inseamnd a putea lua
unele decizii care pot in-
f luenfa derularea jocului.
Se poale limila un joc la
contemplarea unui proces
sau la desdvirgirea meca-
nicd a unor gesturi prefi-
xate? Sinlem obligafi sd rds-
pundem afirmaliv.
Juc5torul de loto nu face
decit sd plaseze un pion pe
un carfon, la anunful numd-
rului sdu, ceea ce nu nece-
sitE decit pufinE atenfie. Ju-
cdtorul de jocuri mecanice
nu are de luat decif o de-
cizie, aceea de a juca, adicE
de a acfiona minerul masi_
nii. Jocuri, jocuri ...
Spafiu! ludic. Actiunea unui
jucdlor va consla adesea _
dacd nu lotdeauna in a
se deplasa (sau a-depla-
:a_ ceva reprezentindu_l)
intr-un. anume spaf iu p"
care tt vom numi <spaliu
ludic>.
Fiecare punct al acestui
spafiu
.e_ste o pozifie de joc
gi rolul fiecdrui lucdtor este
de a face sd evolueze jocul
de la o pozilie Ia alta. De
fapl ansamblul poziliilor
posibile ale unui joc la un
moment dat este definit
pornind de la alte dou5
: terenul de joc
ansambluri
;i obiectele de joc.
Locul ocupal de obiectele
de Joc pe lerenul de joc
determind pozifia de jot.
La. rugby terenul de joc
.de tip continuu (inie_
esle
rioru.l unui anumil j^p_
.
tunghi): <obiectele,> jocuiui
sinf in num5r de 3l. ta
62
n:4 n: nElEiEifriiEf
Beloti gotron bi le
cdlugei
Bacalaureat
Djambi loto
Morpion terenul este de tip
discrel, reprezentat prin
ansamblu I i nterseclii lor unui
caroiaj : obiectele jocului
sint doud ansambluri de
pioni agezaf i alternativ.
Se pot astfel defini mari
clase de locuri de reflecfie.
Morpionul e reprezenlativ
pentru o clasS unde terenul
este o tablS de ;ah sau
o refea iar- obiectele de
-
joc sint pioni (de forme sau
culori diferite).
O altd clasd imporlanl6 este
cea unde terenul de joc
este figurat sau nu pri ntr-un
ansamblu de foi albe de
hirtie ;i unde obieclele de
joc sinl lilere sau cuvinte
pe care jucdtorii trebuie sd
le a;eze deasupra.
Tn calegoria jocuri lor de
cdrfi (cdrora le aparf ine
<Bridgeul> dar gi <Do-
minoul") obiectele jocului
sint evident cdrfile; terenul
este constituit din miinile
fiecdrui jucdtor, pe de-o
parte gi din covorul de joc
(masa) pe care se pun cdr-
file, pe de altE parte.
'l:,
Dedoada ludlcl- Ti-p-t i-
care se deruleaz5 acliunile
jocului poate fi de naturd
conlinuS, ca de exemplu
fotbalul. Poate fi compus,
de asemenea, din lovituri
(tururi) succesive. In acesl
din urm5 caz, jucdlorii vor
opera fiecare la rindul lor
(<<Belotd>, <Morpion>) sau
simullan.
Numirul de tururi (sau du-
rata jocului) este in unele
cazuri fixatd apriori (la
rugby doud reprize de 40
minule; la Bridge, dupd li-
citafie, 13 tururi fiecare). In
altele, sfirgitul partidei
apare atunci cind au fosl
alinse unele posibilit5li ale
spafiului ludic. Este firesc sd
denumim obiecffv ansam-
blul acestor pozifii (la pah,
obiectivul este o pozifie de
mal: la <Nim> este situafia
gi!! yn obiect pe masd,i).
Cigtigitor este adesea cel
care atinge obieclivul, dar
nu este un lucru valabil
totdeauna.
Traiectorille ludice. Odat5
ce terenul, obiectele jocului
gi perioada au fost preci_
zate, regulile jocului enunld
deplasdrile permise in spa-
fiul ludic.
Regulile definesc mai int?i
pozifia inifiali, dac5
aceasta esle fixatd in
mod
\
normativ; daca nu, ele in-
dicd lehnica de obfinere a
ei. La pah pozifia inifialS
este fixatS, la ..MorPion, de
asemenea (masa este
9oal5); la "Belot5" Pozifia
inifialS esle determinat5 de
intimplare. lnteresul unor
jocuri rezidS, de faPt, in va-
riabilitatea acestei Pozifii'
Regulile indicS, de ase-
menea, ansamblul alegeri-
lor posibile pentru un lucS-
tor care trebuie sd acfio-
neze pornind de la Pozifia
rezultatS din acfiunile Pre-
cedente.
Se pot enunla in general re-
gul'ile de dePlasare fErE re-
Grinfd expliciti la o Pozifie
anume: la ;ah, de exemPlu,
se enunf6 dePlas6rile Posi-
bile ale fiecdrui Pion'
Uneori (destul de rar) de-
olas5rile posibile dePind
'de
nu numai Pozifiile de
joc ci ;i de derularea iocu-
lui care a dus la acea Pozi-
lie'
Criteriile ludice. lmPortant
intr-un ioc este totuti sE
ci;tigi: rezultatul obfinut de
fiecaie iuc5tor este mSsural
de un iriteriu indicind ci;-
tiqul s5u. Acest criteriu
o6ate fi de dou5 feluri:
nu are de-
-cit non'graduat:
douS valori <cigtigat> ;i
<oierdut>:
i oradual: poate lua valori
nufierice diverse, astfel in-
cit cel care a ci;tigat
poate face mai degalat.sau
Iur la t 00 m Plat, timPul. fo-
losit Pentru a atinge obiec-
iiruf i"nttituie criteriul' ln
.utut un"i grad6ri, criteriul
plui" fi, de-asemenea, linal
I* iraieaotat' Este final
a"c5 valoarea sa nu de-
;iJ. decit de Pozitia traiecto-
nal6 a iocului; este
,i"f ault; are valoare la fie-
caie Pozilie a iocului
dacd valoarea sa tinalS este
in funcfie de ansamblul de
puncte de pe traiecloria
parcursS.
Am degajal astfel un an-
samblu de elemente de-
scriptive pe care le-am re-
zumat intr-un tablou:
Parametri
Numdr de iuc5lori
teren
Spafiu
obiecte
Perioadd
ffieIdie-
C riteriu
lntimplarea ;i informa'
lia
Aceste elemenle sint de
aiuns pentru a descrie
complef locurile de reflec-
lie pe care am Putea s5 le
o considerdm drePt ((Pure))'
Este vorba de <<Damer>,
,,GO, ;i . toate iocurile cu
pioni, casse-tete tah etc.
be altfel aceste iocuri sint
considerate Pufin Prea in-
lelectuale, dacd nu obosi-
toare. Nofiunea de diver-
tisment nu este lotdeauna
fi- prezent5 evident.
'Se
observS deci cum tradi-
iia a introdus unele consti-
iuente venind si contraba-
9i
lanseze ponderea reflecfiei
metodice in procesul ludic.
Acegti constiluenf i, care
dau b5taie de cap, sint in
num5r de doi: intimplarea
gi informalia (sau mai bine
zis lipsa de informafie);
acegtia pot interveni apriori
Tipuri de valori ale Parametrilor
1,2 sau 3
suprafafd continud
- mas5 (ansamblu de c5sufe
- struclurate, constituind even-
lual o re!ea)'
in9ili
- iuc5torii
gi' sau cSrfi
- ;i' sau pioni
- sau diferite obiecte
-;i'continud sau in tururi .
acfiunea simultan5 sau nu
iucitorilor
fixat5 sau cu obiectiv.
Pozl n tx 5au
vana l5
reouli de dePlasare sau
alJgeri posibile ale fiec5rui
ua sau nu
nal sau traiectorial
asuora fiec5ruia dintre Pa-
rametrii descriPtivi, dind,
conform Punclului lor de
impact ;i imPortanlei, stilul
di{eritelor clase de iocuri'
La nivelul inlormafiei, adicE
al cuno;tinlei f iecdrui lu-
c6tor, al fiecSrur Parame-
tru. iemnalSm urmEtoarele
exemPle: in maioritatea lo-
curilor de cdrfi, fiecare iu-
c5tor cunoa;te numai o
parte a comPonentelor P.o-
Iiii.i (""a" obiectele din
r"inu * dar nu 9i Pe cele
ale celorlalli iucitori)' Ade-
sea este deci vorba desPre
pozifia anumitor obiecte
Lur"'nu este cunoscut6 de
tofi iucdtorii'
63
 ln ceea ce prive;te intim-
plarea, intervenlia sa se sr-
tueaz6 adesea la nivelul
traieqloriilor: in iocurile
de c.irfi, ea fixeazd pozifia
rnifialS. Dar putem sd ne
imagindm cu ugurinf6 jocuri
unde inlimplarea vine sE
modifice criteri ul sau peri-
oada gi poate chiar lerenul
sau obieclele de joc.
lnlSn!uirea jocurilor
Existd numeroase jocuri
unde o partidd completd
const5 intr-o inlSnluire de
subpartide; regula pro-
priu-zisd este atunci cea
care conduce subpartidele,
f uncf ionarea partidei com-
plete fiind redusd la o com-
binare a criteriilor fiecdrei
subparlide.
Tn alte cazuri pluralitatea
regulilor fiecSrei subpar-
tide este inscrisd in insSgi
nalura jocului ("r, deca-
tlonu l).
1n acesle cazuri (suitd de
subpartide) juc5lorii subjo-
cului ;i ai suprajocului sint
aceia;i. Nu esle acela;i lu-
cru in cazul unui <lurneu>
sau <campionaf>. Campio-
natul de fotbal, de exem-
plu, esle un joc cu zeci de
juc.itori (rn jucdtor : o
echipd): f iecare <mind>
esle o partidd ;i aceasld
partid,i este ea insii;i un joc
(conlinuu) cu 22 de jucd-
tori. Regulile subjocului pe
care il constiluie un meci
sinl cele ale fotbalului; re-
gulile suprajocului c.rre gu-
verneazd campionatul sint
reguli numerice ;i de cla-
sament,
CStre noi iocuri.
Care poale fi interesul in-
cercdrii de formalizare pu_
lin prea leoreticd pe care
am incercal-o? Nu este lipsit
64
de importanfi si dispunem
de o schem5 descriptivi
punind mai clar in evidenfd
componentele structurale
ale unui ioc. Cel care a obo-
sit incercind sE infeleag6
regulile prost expuse ale
unui joc oarecare igi va da
seama imediat. Se va obfine
un mare avantaj, in multe
cazuri, dac6 enunfarea re-
gulilor va fine seama in
mod succesiv de diferif i
parametri : teren, obiecte,
relafiile eventuale intre ele
(pozifie), perioadE (obiec-
tiv eventual), pozifie inifialS
mipciri posibile gi alegeri
lSsate jucdtorilor, crilerii (1i
deci scopuri) ale jocului,
momenle gi locuri de inter-
venfie ale intimplSrii, infor-
mafia realS a fiecdrui jucS-
tor, inlSnluirea subpartide-
lor sau fazelor diferitelor
jocuri ...
Analiza morfologicd a in-
ceput, mai ales, cu posibili-
lalea invenlSrii unor noi
jocuri; indep5rtdm bi-
neinfeles, pseudoinventiile
constind in schimbarea for-
mei terenului sau a obiecte-
lor unui joc.
A crea un joc ar fi, dupS
cum am vdzut, umplerea
<gduri lor,, clasificdrii, Ple-
cind de la un joc dat s-au
putut sau se vor pulea mo-
difica asffel elemenlele
urmdtoare:
o numirul de jucitori ast-
-
fel s-a niscut ideea ;ahului
cu trei ;i patru jucdlori, ne-
cesitind crearea unei table
hexagonale;
oterenul
- ast{el
voltat desigur
s_a dez_
clasa tintaru_
lui (moara ?n spafiu de ex.);
oobiectele astfel
- jocuri s-a
versificat clasa
di_
lor de
pioni (de ex. la reversi, pio_
nii sinl albi pe o parte ;i
negri pe alta pi igi schimb6
proprietarul conform unor
circumstanfe particulare
care permit returnarea lor).
SemnalEm aici clasa jocuri-
lor simulative (adesea de-
numite de societate), unde
terenul ;i obieclele sinl
schematizdri ale terenului qi
obiectelor reale mai com-
plexe (aceste jocuri se in-
venteazd dupi imaginea
activitSfilor dominante ale
lumii la un moment dat);
osuccesiunea gi oprirea lu-
rurllor;
otraiectoriile
- variafia
nimd a distribufiilor
mi-
inifiale,
a regulilor de deplasare
sau de alegere a permis
multiplicarea jocuri lor exis-
tente (sint cazuri le cele mai
frecvente);
o crileriul- ne putem gindi
la ce ar putea fi gahul dacd
am hotdri c5 invingS;orul
este cel care are cei mai
mare numdr de piese in
momentul cind intervine
pozifia de mal;
ose modificE mai mult spiri-
tul unui joc inlroducind in-
limplarea sau lipsa de infor-
mafie in anumrte puncte
ale regulilor. Deplasarea
pionilor, analog damelor,
comandalS pri ntr-un proces
aleatoriu indicind numdrul
de cdsufe permis, a fost gi
ea exploatatS;
o se gSsesc jocuri chiar ;i mai
simplrste imaginind lipsa
de inlormagie a jucitorilor
asupra altor elemente decit
obieclele de joc sau pozi-
fiei inifiale. Au apdrut re_
cenl jocuri de slrategie
,,n.d. terenul, crileri ul gi
chiar numdrul jucdtori lor nu
esle cunoscut initial. De
inci unele incer-
semnalat
cdri unde chiar regulile de
I
deplasare lrebuie descope_
rite de jucdtori.
 I
rrI
CHICAGO
Primdria oragului Chicago a hot6rit insta_
larea unui posl telefonic special, prevdzul
cu un robof care sE rdspundd invariabil
miilor de curiogi : <Nu, oragul nost., n,
esle locul de naglere al jocuiui GO. lden_
titatea ultimei silabe din numele orasului
cu cea a denumirii jocului, care vd inte-
reseazS, este o simpld coincidenld>.
REBUS.CITY
Pentru a nu perturba circulafia din perime.
trul ora;ului, autorit,ifi{e au inlerzii cu de-
sdvir;ire agenfilor de circulafie sE mai
dezlege cuvinte incruci;ate atit timp cit
sint in post. Decizia a produs o mare sa-
tisfacfie atit in rindurile conduc5lorilor
auto cit ;i a pietonilor. Nu se cunoaste
incd reacfia agenfilor de circulafie. Vom
reveni.
PAR!S
Tntrebat care este secrelul nemaipomeni-
telor sale succese consecutive in malerie
de Scrabble, Jean Lelong-Dumur a rds-
puns: <Simplu! Deviza mea: nimeni nu
este rdspunzdlor de nimic in afard de cei-
lalfi care sint capabili de tot. lar eu sint
dintre acegtia>.
CAXBERRA
Sofii John gi Mary Scrabletown au avuf ne-
plScuta surprizi s5 constate c5 primul cu-
vint rostit de odrasla lor, Dick, n-a fost
nici <mam6r nici <tat5>, cum ar fi fost de
afleptit, ci .<rebusrr, indelelnicire pe care
ambii pdrinli o detestS, fapl pentru care
au incredinfal cazul unei agenfii de de-
teclivi amatori.
DE_ t
-xElltiltt[
brl-r.,*
r{otllt srEcrau ,trx sarE_
rELEr; DrtN i:urox 5r o: re-bi* ll
PE$TERA MtRESil
Mare a fost surprinderea echipei de
speologi,. condusS de savantul M. 8.,
cind, zilele trecute, a gdsil, chiar ?n mij-
locul pegterii de mai sui, o piesd identifi-
catd imediat ca fdcind parte din cunoscu-
tul joc .(GOD. ln cursul unei scurte disculii
inf lScdrale pe marginea aceslui eveni-
ment, de cert interes gtiinfific, s-a fdcut
propunerea ca, pe viifor, denumirea peg-
terii sd fie schimbat6 din <Pe;fera miresii>
in <rPegfera Mirgo> adicd MIR de la mi-
reasi gi GO de la jocul GO. Urmeazd ca
propunerea s5 fie inaintatd ;i, eventual,
aprobatd oficial de Asociafia jucStorilor
de GO in pegteri, cu sediul la Altamira.
BOLINIINU DIN VALE
Mai mulfi lo6glnici, pasionafi ai jocului de
table, au hotsrtt sE infiinfeze un cerc per-
manent de culturd gi distracfie, in scopul
popularizirii acestui joc logic, care sd-gi
desf6soare activitalea, zilnic gi organizaf,
dupd ,.rn program care se va stabili ulfe-
rior. DeocamdatS, in unanimitate, a fost
aleasd denumirea sub care va luncfiona
viilorul cerc: Alea iacta est! (zarurile au
tost aruncate). UrSm enluzialtilor mult
succes in trecerea Rubiconului.
PrTE$Tl
Cunosculul loc cu ecou din pSdurea Tri-
vale, situat in marginea acestei localilSfi
argetene, a suferit o imporlantd modifi-
care. De cilva timp, indiferent de cele
ce-i sint adresate, atit de turilti cit ;i de
localnici, zidul cu pricina rSspunde:
oPoartS-n casd!r. Se pare cd acesl respuns
se datoreaz5 numSrului mare de amafori
de table care populeazd aleile pidurii,
explicafie care ni se pare perfect logicS.
65
 _ BAMBA
KALABUMBA
Exact sub stinca denumit5 <Colf ul de
illd"rr, din cauza formei sale
-
perfect
sferiie, a fost gdsit5 o criptogram5 ana-
gruruiS datind, duPi Prime dar sumare
aprecieri, din Neolitic.
Date {iind dimensiunile neobi;nuite cit Pi
faptul cd de-a lungul timpului, intemperii-
le si-au spus cuvintul pricinuindu-i mari
eroziuni, mai ales la bazd, se agteapt5 mil-
loace tehnice adecvate pentru a o putea
transporta in condifii optime la .muzeul
din capitalS gi a o ageza alSturi de cele-
L-ft.- [i.i" de mare interes gtiinlific'
km
- CONSIANIA,
BUCURE$II 123
AflSm in ultimul moment cd partida de
pah-revan;5 dinlre A. F' din G5egti ;i
G. L. din Satu-Mare, poposifi intimplStor
pe malul Dundrii, penlru a-;i sp,ila auto-
turismele, s-a terminat tot la egalitate, ast-
fel cE cei doi au holdrit ca inving5lorul
s5 fie desemnal abia dupi executarea lo-
viturilor de la 11 metri.
MARSILIA
Filiala localS a Uniunii internafionale a
combatanfilor anti-coleslerol a f5cul pu-
blicd o mofiune de protest impotriva de-
prinderii (din picate foarte uzitat6) de a
se servi dulciuri jucitori lor de Scrabble
in timpul desf5lurErii partidelor qi mai
ales in timpul pauzelor, TolodalS, mofiu-
nea lor mai propune ca 2gr. 7oo/s de co-
lesterol sd constituie Imita admisd atit in
intilnirile amicale (prielenelti) cit 9i la
concursurile oficiale, atil penlru jucdtori
cit 9i pentru chibifi. In schimbul dulciuri-
lor se propune consumul moderat de
pe;te, de preferinfd sub {ormd de sara-
mur5.
YTRFUL CU DOR
Zilele acestear un impresionant grup de
lurigti, aflafi mai mull sau mai pufin intim-
pldtor la cabanS, fiind obligafi la nemip-
care de o ploaie torenfialS, au imaginal
urmdlorul joc monfan: ln holul din fala
recepfiei, grupul se imparte in doud ju-
66
mEt5ti. aproximativ egale, care se agazi
fate-n'{at'i, avind griid sE nu dep5geasc5
linia imaginar5 care pleac5 de la u;a in-
tr5rii priicipale 9i se opre;te in dreptul
telefonului public, momentan de{ect' Fie-
care iuc5toi are in min5 o lingurS plind
cu ap5, copiii sub 10 ani avind dreptul
la o iinguriiS, La un semn al arbitrului de
ioc, aleidintre cei mai experimenlafi alpi-
nilti (dac5 sint; dacS nu, nu), iucEtorii
ambeior echipe incep, cit mai tare posibil,
sE hdl5duiascS: O LA LA Rl Rll ;.a.m'd'
pin5 la paroxismul total, avind gri15 toto-
datS s5 nu verse un strop de ap5; in caz
conlrar, jucdlorul in cauzi iese din ioc'
Jocul nu se inlrerupe decit in clipa cind,
din p5cate, ndv6lesc urgii sE fac5 linigte'
Ci;tigdtor este declarat iucStorul care, in
acel moment, are lingura cea mai plinS'
COMUNA SALCUIA DE MIILOC lintre
Silcula de sus ;i SSlcula de iosf
Parlida finalS de gah dinfre A. C. ;i
V. M., disputatd pinS la un moment dat
in cadrul concursului local uCel mai bun
cigtigd qi d5 o berer, a fosl intrerupl,i 9i,
apoi, cu acordul ambelor pdrfi, aminalS
<sine die>. Motivul il constituie faplul c5,
vrind sd dea mutarea in plic (lucru per-
{ecl permis de re$ulament), V. M. nu a
avul la indemini un plic, organizatorii
motivind cd vinz5toarea de la papeldria
din localitate ;i-a cerut transferul in capi-
lalS gi cd, pin6 la aprobare, gi-a lut conce-
diul legal de maternitale, fiind ocupat6
cu pregdtiri le de nunld. Este foarte pro-
babil, ins5, cd nunta fiind cu dar, plicuri le
nu vor lipsi aga cd putem spera si vedem,
lotugi, s{irgilul partidei pini la maximum
3-4 luni, lermen in cadrul ciruia vinzS-
toarea cu pricina a promis ci-gi gdse;te
un mire,
(__-
=,
\/ 2,3
ittrp
 <Jocurile alfabetice sint
esen!a esenfelor jocurilor.
Strins legale de vorbirea
insSgi, ele sint de o diversi-
tate infinit,iD, spune p. Ber-
loquin infr-un numdr din re-
vista Science et Vie.
Domilil-ul esle un all exem-
plu de succes din aceastd
arie. Principiul jocului e
oarecum acela;i: sd se
realizeze cuvinte (incruci-
gate sauin prelungirea unor
cuvinte depuse deja pe
masS la tururi le anlerioare)
cu ajutorul unor litere (dis-
tribuite aleator la locurile
de doud sau mai mulle
persoane) inscrise pe nitte
cubulefe de lemn. $i aici
este noutatea, i ntere santd
logic gi deosebit de alracti-
v5 estetic: jocul propriu-zis
constd din 95 de cubulele
de lemn, cu latura de 2 cm,
pe care sint (piro) gravate
cinci litere plus un semn
special folosit pentru a
marca inlSnluirea cuvi ntelor
construite in
prelungire.
Regulamentul locului reali-
zat de RECOOP, ne in-
deamnd sd practicim trei ti-
puri de jocuri cu aceste
cubulefe: doud competitive
gi unul solitar.
ln legdturi cu Domilitul se
pot formula ins6 nenumi-
rale ahe probleme intere-
sante, unele de tip rebu-
sislic, altele logice, combi-
natoriale. latd citeva ase-
menea incercdri :
1 . Sd se a;eze mai multe cu-
bulefe unul deasupra altuia,
formind un turn, astfel incil
pe fiecare dintre cele patru
fele lalerale ale lui sE obli-
nem cuvinte cu sens (citiie
de sus in jos). Performanta
esle cu atit mai valoroasd cu
cit lurnul esle formal din
mai multe cubule!e.
2. 55 se ageze cubulefele
pentru a forma un cub (cu
latura de 2, 3 sau 4 cubule-
fe; un cub 5X5X5 are volu-
mul prea mare pentru a pu-
tea fi realizat), avind urm5-
toarea proprietate: oricare
doud fefe lipite (de pe
doud cubulefe vecine) s.i
fie marcale cu acela;i semn.
3. Formafi un pitrat de cu-
bulefe (sau un drept-
unghi) astfel incil f iecare
dintre cele doud fefe ale
sale si reprezinle cite un
careu de cuvi nte incruci-
;ate corecl. Bineinleles, cu
cit careul va f i mai mare cu
atit va fi mai valoros.
4. SE alegem tase cubulefe
identice (marcate cu ace-
leali lilere, dispuse iden-
tic). Se poate forma cu ele
un turn pe perefii ciruia
sd apar6 cite ;ase semne
dislincte? Rdspunsul esie
afirmativ. lncercafi, nu esle
deloc Areu. SE complicdm
ins5 problema, cerind ca
HF
oricare doud fefe lipite
fie marcate la 'fel.Avem
sd
cinci asemenea perechi de
fefe, Mai esle problema
rezolvabild? Rdspunsul
este negativ. lntr-adevdr,
sd a;ez5m un cubulel pe
mas5, apoi incd unul deasu-
pra lui, cu fefele
comune
identice. Asta inseamnd cE
cele patru fele laterale ale
celor dou.i cubulef e sinl
marcafe cu acelea;i litere.
Dacd a;ezdm deasupra incd
un cubulef, acesta va avea
aceleagi fefe laterale ca
gi cubul al doilea, deci toa-
le cele trei piese vor avea
acelea;i semne la exterior.
$i aga mai deparle. palru
cubulefe vor pulea fi age-
zate intr-un turn cu felele
lalerale conf inind loale
cele patru semne, dar al
cincilea cubulef va da ne-
apdrat o dublurS. Palru esle
inSlfimea maximd posibilS.
5. Sd alegem acum opt cu-
bulefe identice ;i sE ne pro-
punem sE realizdm cu ele
un cub 2)(2X2 in condiliile
problemei 2 (cu fefele lipite
marcate identic). Problema
are solufie. S-o complicdm
ins5, cerind ca pe fiecare
fafi a cubului sd apard cite
patru semne distincte. Din
nou o problemi firi solu-
fie; mai mult, nici micar o
jumdtate de cub nu poate {i
realizatS ?n aceste condifii.
67
 I
ft1tt01lu1 ilAEIE
lmaginafi-vd un disPozitiv
cum este cel din figura
al5luratS, constind din 10
piese circulare numerofale
ca la telefon cu cifrele
-
-O, 1,2...9 li a;ezate, nouS
dintre ele, Pe un suPort cir-
cular traversat de o <<Punte>
interioarS, in care Poate sta
a zecea piesi 5i un (dreP-
tunghi de anfrenare> (notat
cu A in figurd). Piesele de
pe suportul circular Pot fi
deplasate de-a lungul cir-
cumferinlei. O migcare su-
plimentard poate fi insi rea-
lizat5 prin intermediul pun-
fii, anume, o piesd de pe
cerc poate fi impinsi spre
dreptunghiul A, acesta va
impinge piesa din capS-
rul lui gr aceasta va intra in
suportul circular. Este aPoi
posibilS migcarea in sens
invers, eventual dup5 roti-
rea pieselor pe cerc. (La fie-
care moment numai o pies6
se va afla deci pe punle).
Mutarea anterioari va Pu-
lea fi folositS pentru a
schimba ordinea pieselor
de pe circumferinfS.
Ca la orice joc de permu-
tare, pot fi lormulate douS
probleme asupra <<telefo-
nului, noslru: fie sd plecdm
de la o dispunere intimplS-
toare a pieselor gi sE incer-
cEm si le ordondm (ca in fi-
gurd sau altfel) prin mut5ri
58
regulamentare fie sd plecim
de la ordinea din figurS, sE
o stricdm prin mut5ri arbi-
trare gi apoi sd incercdm sd
revenim la configurafia
inif ialS.
A doua problemi are tot-
deauna solufie (9i Pentru
orice joc de permutare): re-
f6cind drumul invers celui
care a amestecat piesele, se
poate reveni la configurafia
de plecare. Care a fost acel
drum, asta esle adevdrata
problemS.
Prima problemd ar pulea s5
nu aibE solufie (amintifi-vd
de jocul <14-15>> al lui
Sam Loyd, la care numai
conf iguraf iile care cores-
pund unor permutdri cu un
num5r par de inversiuni sint
accesibile). ln cazul nostru
;i aceast5 problemd are
insd totdeauna solufie. Jus-
tificarea acestei afirmafii
poate fi g6sit5 in numdrul
din iulie I 986 al revistei
$fiinfi gi tehnici gi ea com-
port6 doi pagi: observafia
cd mutdrile elementare fie
nu schimbE paritatea per-
mutdrii pieselor (deplasS-
rile pe cerc, de exemplu),
fie pot realiza permutdri im-
pare (folosirea punf ii). In
plus, exisf! o secvenfd de
mut5ri care realizeaz5 inter-
schimbarea a doud piese
vecine gi prun compunerea
unor asemenea interschim-
bdri se poate realiza orice
permutare doritS.
i'entru a da un exemplu de
asemena secven!5 s5 remar-
cdm faptul c5, refinind nu-
mai operafiile care au loc
asupra punfii, toate migciri-
le de piese sint bine defer-
minate (introducerea unei
piese in punte PresuPune
alezarea ei prealabilS in
dreptul dreptunghiului de
antrenare gi in felul acesta
pozifia tuturor pieselor de
pe cerc este cunoscutS). ln
aceste condi!ii, sE conside-
rdm secvenfa
Ii :1, 8, 0, 1, 8,0, 5, 1, 8, 5,0
(cifrele noteazd introduce-
rea in puncte a pieselor co-
respunzdloare).
Plecind cie la permutara
inifialS, acesle mufdri con-
duc la permutarea.
0123456789
deci realizeazd interschim-
bare 4 1-;. $. Compunind a-
decvat asemenea operafii,
pentru pozifiile care ne
intereseazS, se poate rea-
liza orice permutare a ce-
lor 9 piese de pe cerc, im-
plicit a tuluror celor 10 pie-
se ale jocului (pentru a in-
terschimba inlre ele alte
piese decit 4 gi 5 trebuie sE
rotim piesele de pe cerc
pind ce aducem in poziliile
4, 5 piesele avute in vedere).
 I I

ilIUIA I I

In cele ce urmeazd vom prezenta direcl

solufiile celor patru probleme:
Problema I 9. 19i 2injos
10. 0 9i 7 la dreapta
1. pi 2 la dreapta
1
11. 8 in sus
2.0 in jos 12. 9 9i 10 la s*inga
3.5 la slinga t3. I la slinga gi in jos
Jocul se compune dintr-o cutie in care 4.6 in sus 14. 0qi 6inlos
sint a;ezate patru p5lrate mici (notate cu 5. I in sus gi la dreapla 15. 5 la dreapla
1, 2, 3, 4), gase dreplunghiuri (notate cu 6.0 la dreapla 16. 7, 8, 9 qi 10 in sus
7.7 in sus 17. I gi 2 la stinga
5, 6,7,8, 9, 10) gi un pdtrat mare (notal 8. 8, 9 ;i 10 la slinga 18. 0 in jos
cu 0). Scolind din cutie fie un dreplunghi
fie dou6 pdtrale mici, se creeazd loc pen-
tru a deplasa piesele rSmase (prin alu-
necare), modificindu-le astfel configura- D
o
fia. Problemele care se cer rezolvate pri- 6
vesc deplasarea pdtratului mare din anu-
mite pozifii de plecare in anumite locuri 1 2
din cutie (de obicei, dispunerea finalS a -+
celorlalte piese nu ne intereseazd). 7
Patru asemenea probleme v5 sint propuse I 10 o
in figurile 1, 2,3 j 4. 8
Fig.2

D Problema 2: l l. 5 9i 5 la sfinga
o
1.1 g 2 la dreapta 12. 10 in
,%:
sus
6
2. 0 in jos 13. 0 9i 9 la dreapla
1 2 3. 5 la slinga 14. I 9i 2 in los
-+
I 4. 6, 1,2, 9qi 10 in sus 15. 5, 6 9i 10 la stinga
7 I o 5. 8 la dreapla 16. 9 in sus
10 6.09i Tinjos
Fig.l 17. 0 la dreapla
7. 1 1i 2 la slinga 18. I la dreapla gi ?n sus
Este greu de dat o metodd generalS de 8. 6 in los 19. 7 in sus
rezolvare a aceslor probleme. O indicafie 9. 5 la dreapla 20. 8 la stinga
slrategicS este folosirea adecvat6 a pdfra- ,l0. 2 in sus la slinga
5i 21 . 0 in jos
telor mici, in sensul deplasdrii lor inaintea
pdtratului 0 (sint mai utor de manevrat in
pozifii dificile). Pe de alt5 parte, o posibi-
litate sigur6 (dar excesiv de laborioas5) D
de rezolvare esfe identificarea configura- o
fiilor accesibile din pozifia de start, even- 6
lual a luturor configurafiilor posibile, ti le-
garea lor,in perechi alunci cind se poate 1 2
,ru,
trece de la una la alla printr-o mutare re- -""-+
gulamentarS. Orice drum care leag6 con- I
fiEuralia de starf de cea doritE descrie o
7 8 o
10
cale de rezolvare (o solufie). Fig.a
59
Problema 3: 22. 1 1i 2 in sus 30. 8 in ios 56. 7 la slinga
23. 8 la dreaPla 31 . 1 la dreapta 57. 0 in sus
1. lli 2 la dreaPla
24. 7 in ios 32. 3 in sus 58. 3 la dreapta
2. 0 in los
3. 5 la slinga 25. 2 la slinga ;i in ios 33. 5, 4 9i 2 la dreaPla 59. 1 in ios gi la dreaPla
25. 1, 2,7 9i 8 in sus 34. 10 in sus 60. 4 9i 2 in sus
4. 6 in sus
5. I in sus qi la dreaPta 27. 9 la slinga 35. 0 la stinga 61. 8 gi 9 la slinga
6. 0 la dreapla 28. 0 gi 10 in ios 36. 2, 3 gi 4 in ios 62. 3 in ios
7. 7 in sus 29. 1 qi 2 la dreaPla 37. I la slinga 9i in los 63. I la dreapta 9i in ios
30. 5 in ios 38. 7 la dreapla 64. 0 in ios
8. 8, 9 9i 10 la slinga
9. lqi 2inios 31. 6 la stinga 39. 6 qi 10 in sus 65. 7 la dreapla

10. 0 9i 7 la dreaPia 32. 2in sus 9i la dreaPta 40. 0 in sus 66. 2 in sus ;i la slinga
11. 8 in sus 33. 5 qi 6 la dreaPla 4l . 4la stinga 67. 4 in sus
12. 9 1i I la stinga 34. 7 in sus 42. 2 in ios 9i la slinga 68. 0 la slinga
13. 2 in sus 35. 0 pi 8 la slinga 43. 3 in jos 69. 1 9i 3 in sus
14. l0 la slinga 36. t qi 2 in ios 44. 0 la dreapla 70. 8,9 ;i 10 la dreapta
15. 9 in ios 37. 5, 6 9i 7 la dreaPta 45. 10 in jos 71. 6 in los
16. 1 5i 2 la slinga 38. I in sus 46. 6 la slinga 72. 0 la slinga
17. l0 in sus 39. 0 la stinga 47. 1 la stinga gi in sus 73. 1 la slinga 9i in los
18. 9 la dreapta in 48. 0 in sus 74. 7 in ios
40. 1 la slinga 9i sus
19. I in ios 9i la dreaPla 49. 3 in sus gi la stinga 75. 4 1i 2 la dreapla
41. 10 in sus
20. 8 in jos 50. 9 la slinga 76. 0 in sus
42. 9 la dreapla
. 7 la stinga 5l . 8 in los 77. 1 qi 3 la stinga
2'l 43. 0 in ios
52. 0 la dreapla 78. 7 in jos
53. 2 9i 3 in sus 79. 2in jos gi la dreapla
1 2 54. 4la dreapla gi in sus 80. 0 la dreapta
o 55. 1,2,3,4,6;i 10in ios
3 4
6 8
7
1 2
-.--} o
10 o I D 7
Fig.e
6 ___>
3 4
Problema 4: 15. 1 ;i 3 la dreapla o
1. I 1i 2 spre milloc 16. 5 9i 8 in los 8 I Fig. r
2.5;iSinsus 17. 4 Ei 2 la slinga
3. 7 la slinga 18. 7 in sus
4. 4 in jos gi la dreapla 19. 3 in sus 9i la dreapla
Se spune c5, fird indicafii, dceste pro-
bleme pot fi rezolvate in aproximaliv 20
5. 2 in jos 20. 8 la dreapla
de minule, 35 de minute, doud ore ;i,
6. 8 la stinga 21 . 4 in ios respectiv, cinci ore. Solufiile anterioare
7. 4 in sus 22. 2la dreapla gi in jos par a confirma .rceste estimdri.
8. 2 la dreapta qi in sus 23. 7 la stinga ln figura 5 vd propunem inc6 o problem6,
9. 7 la dreapla 24. 8 in sus ldsindu-vi dumneavoaslrd plScerea gEsi-
10. 3 in jos 9i la slinga 25. I la stinga rii soluliei (mai ales cE problema este li
11. I in los
foarle dificilS). fi desigur, vd putefi imagi-
25. 3 in jos
na 5i singuri probleme asemdndtoare (cu
12. 8 la stinga 27. I la dreapla menliuned c5 existd ;i probleme nere-
13. 2 la slinga gi in sus 28. I in sus zolvabile, ceea ce, bineinfeles, este foarte
14. 7 in sus 29. 3 la slinga greu de demonslrat).
70
Deoarece numeroase iocuri
solitare (incepind cu cubul
Rubik gi terminind cu P5tra-
tul magic al elevului Traian
Predan) fac apel la teoria
grupuri lor de Permutiri
[entru rezolvare (de faPt,
oentru a vedea dacd toate
configurafiile posibile sint
accesibile dintr-o configu-
ratie dat5), o oarecare ini-
tiere in domeniu va fi foarte
utili atit creatorilor de io-
curi cit gi <consumatorilor>.
$i, desigur, cititori lor lucrS-
rii de faf5. Bineinfeles, nu e
nevoie de ,,teorie> (defini-
demonstraf ii
tii riguroase,prezentare
etc.) ci de o in-
formalS, pentru a clarif ica
terminologia gi a Puncta ci-
teva rezultale mai frecvent
ulilizate.
Cind vorbim desPre
mut5ri ne gindim imediat la
Per-
o mulfime finitS ;i
ordo-
nat6 de obiecte. Orice
schimbare a ordinii este
numitE (Permutare)). De
obicei se consider5 ci lu-
crim asupra unei mulfimi
de numere
A : il , 2,,.., n't
De exemplu, 3,2, 1, 4 este
o permutare a mulfimii 1, 2,
3, 4 Din punct de vedere
matematic, o Permutare
este deci o funcfie
ftA-A
cu proprietatea cE I lAl :
(toate numerele din A
puse de funclia f in relalie
cu numere din A 9i la nu-
mere distincte coresPund
numere distincte).
lnexemolul anterior avem
(1):3;f(2):2,1(3):1,
t(a) : 4. Concepute astfel,
doui sau mai multe Permu-
lSri ale unei mulfimi A Pot
fi<compuser, aPlicate una
dupE aita. De pild5, dac6
ne dim gi permutarea
gt{i, z, 3,'4}- tl, 2, 3, 4}
o permulare in care apare
un numir impar de inver-
siuni se numegle permutare
E imparS.
Permutarea I este imoarS. ln
EA permularea g (t2, 4; 3, 1))
apar 4 inversiuni, deci ea
esle o permulare parS: (2,
), (4, 3), (4, 1 ), (3, I ).
0 $unl[ ,,[]0IIJ" 1
lnterschimbarea a douE
D[SPnX elemente intr-o mulfime or-
donat6 se numegte trans'
Ptnilmlnr pozlfle. Orice transPozilie
este o permutare imParS
(refinefi acesl lucru).
Exemplu:
tl, 5, 3, 4, 2)
definitE prin este o permulare a mulfimii
9(1):2,g(21 : 4, g(3): 3,
g(4) : 1 co mpunind-o cu
tl, 2, 3,4, 5) obf inulS Prin
transpozifia2..-5(deci
permutarea I obfinem, este o permulare imPari).
t g Orice permulare Poate li
YI
l>.<l (+<-3
,\4
oblinut5 prin comPunerea
unui numir potrivit de trans'
pozlfli gi acest numdr esfe
4+4 par dacd permutarea esle
deci permutarea rezultatd parE gi impar in caz contrar.
este 3,4,2,1 . De remarcat Un alt rezultat foarle imPor-
ci dac5 aplicam mai intii g tant (cu frecvente aPlicafii)
gi apoi l, rezultatul era altul: este urmdtorul: Prin comPu'
9f nerea a doui Permutiri de
1 -'- ,1 aceeagl paritate se obfine o
2--v2
3<-2<< +3'
,,71
a3
permutare ParS; Prin com-
punerea a doui Permutiri
a,,r' )4 --. .'4 de paritSfi dilerite se ob'
adic5 4, I , 3}.
{2, line o permutare imParS. Pe
Intr-o permutare oarecare, sc u rt,
l,numim inverslune o Pe- par + Par: Par
reche de numere ll, il astfel impar f imPar: Par
incit I < i li ltll > flil. De par + imPar: imPar.
A exemplu, in Permutarea f adicE exact ca irl cazul adu-
ndrii numerelor naturale.
sint anterioarE avem urmdtoa-
rele lrei inversiuni: In exemplul anlerior, Per-
(1, 2) + (1) : 3>l(2) -- 2 .utir." f.g confine 5 in-
(t, l) (1) : 321(3) : t versiuni, iar g.f con!ine 3 in-
-
iz,l)-(2):2>l(3\:1 versiuni (verificafi), ceea ce
a numEra
Se vede cE Penlru corespunde rezuhatului 9e-
inversiunile este suficient sd neral menf ionat: PermutS-
parcurgem Permutarea, ve- rile comPuse sint imPare'
icind pentru f iecare nu-
rif O ultimi nofiune: Permu'
mir dacd la dreaPta sa aPar tare circularS, cea obfinutd
numere mai mici ' schimbind Pe un drum in-
O permutare in care aPare chis, ciclic, mai multe ele-
un numEr Par de inversiuni mente. Exemplu: {1 , 3, 4,
se numegte Permutare ParS; 2j este o Permutare a mul-
71
 limii '! 1, 2, 3, 4.: obfinuti
prin permutarea circularS a
elementelor 2, 3, 4. Orice
permutare circularS a trei
elemente este pard (poate fi
obfinutd prin doud transpo-
zifii succesive).
ln abordarea unui joc (pe
care bdnuim c5-l putem
odezlega, in acest cadru)
trebuie mai intii s5-i nume-
rotdm piesele (implicit, lo-
curile ocupate de ele inifial
pi aceasla va fi ordinea
<cilirii> permut5ri lor ul-
terioare), eventual gi <locu-
rile goale>, apoi sE identifi-
cdm migcdrile elementare,
sd le scriem permutdrile
aferente gi in cele din urmd
sd sfudiem aceste permutdri
(paritatea lor) in speranfa
descoperirii unor regulari-
tSfi (numai permuldri pare,
permut6ri de aceeagi pari-
tate agezate in perechi
etc.). Cind asemenea regu-
laritdfi existS, de obicei nu-
mai permulSrile pare ale
pieselor jocului sint accesi-
bile din configurafia inifiald
(care are zero inversiuni,
deci esle pard). In caz
contrar, s-ar putea ca toate
configurafiile sd fie acce-
sibile.
In oricare dinlre aceste si-
luafii este apoi necesar sd
gdsim permutdrile concrete
(<formulele>) care rezolvd
jocul. Ceea ce se poate face
prin incercSri sislemalice,
efectuind serii de migcdri
<cif mai frumoasel (greu de
spus ce inseamnd asta, dar
toate jocurile inleresante au
rezolvdri <<armonioase> si
se poate conta din plin pe
acesl lucru), pe care sd le
consemndm pe hirtie, im_
preund cu efectul lor, pen_
lru a le pulea combina, re-
produce, inversa etc. Tolul
cu mu'll5 rdbdare ;i inspi_
rafie.
72
De.fapt, exislS mai multe jocuri similare din punct de
vedere constructiv gi echivalente logic pe care le
putem. grupa sub acesl nume, toate vlriante simplifi_
cate ale Turnul Babilon pe care il presupunem cu_
noscuf Jocurile la care- ne referim arald ca nigte ci_
lindri - generatoarele cErora sint a;ezale bile'colo_
-pe
rafe, formind_eJaje
care se pol roti unele in raport
cu celelahe. Existd, desigur, ii un loc gol. Uneori, in
locul bilelor sint folosite-pldcufe coloraie.
$i la noi in comer! exist5 asemenea jocuri, brelocul
avind patru coloane, fiecare cu cite patiu bile colorale.
Apar asffel cinci etaje, cel superioi putind conline o
singurd bil5, in locul ce va rdmine gol'dupi restaurarea
jocului.
P_"1_j"_1r1l pare foarle <<mio>, pe el sint posibile
15.765.750 de configurafii. Rezolvarea nu este insd de
acalibrul> aceslui numdi. lntr-adevdr, schimbind loJ
gol cu fiecare bild in parte, fiecare bil; poale fi adusi
la locul ei dintr-o singurd mutare (o mulare constd deci
din rolirea a doud <jumdt6fi> ale cilindrului, impinge_
rea unei bile in locul gol ;i rotirea inversd, pentJ a
pdslra restul bilelor neschimbate). Spre finai
iooate fi
eventual nevoie de o mutare in plus, dacd am completal
cumva coloana cu cinci locuri inaintea celorlalf.
buie sd aducem o bild aici pentru a crea rn toc'got tir._
in altd parte).
]in?nd seama cii locul unde trebuie sii ajungd fiecare
coloand nu este fixat (culorile pot fi tnt"rrci,i.Bit;i;;:
tem conta inifial pe existenfa acel pufin patru bile
aiiate
ta tocut lor, deci numai l2 dintre ele lrebuie mulale,
ceea ce, cum am vdzut, cere cel mult 13 mutdri.
Esle
acest numdr oplim? O primE probtemd pentru cililor.
Privili cele lrei lorme nere_
gulate: Rezolvare:
_t, 2 ti 3 din figura
de mai jos. pufe;i compune
un oclogon regulat, folo-
:ind cite patru bucifi din
fiecare!

C o
Jocul numit astfel in magazinele
noaslre constS dintr-un cilindru pe
care sinl monlate patru inele mobile
pe care sint inscrise cifrele 1, 2,
4 astfel incit pot fi formafe cu ele
coloane de cifre de-a lungul cilin-
drului. Problema care se pune este
de a roti cele patru inele in aga fel
incit pe fiecare coloand suma cifre-
lor sd fie 10. Cifrele de pe fiecare
cerc sint indicale in desen (pentru
a preciza un <inceput> al fiecdrui
cerc, am ales cite o <dubl5>). Luind
ca reper primul cerc, rimin a fi rotite
celelalte trei, ceea ce conduce la
1728 de configurafii posibile. Dintre
ele, numai una reprezintd solufia
jocului, anume cea in care cercul al
doilea este deplasat spre slinga cu
7
.pozilii, al treilea rdmine pe lo1, iar
ultimul este deplasat cu 8 poz;1ii.
112422322324
1r3322134214
332414234241
334213243241
Este greu de imaginal o cale mai
scurf5 decit incercdrile sistemalice
de rezolvare a acestui joc. ln orice
caz, nefiind vorba despre un num5r
prea mare de variante, ele pot fi
3,
examinale pe rind pind la oblinerea
l2
solufiei (fixdm primele trei cercuri gi
il migc5m pe al patrulea), in spe-
ranfa obfinerii solufiei; dac5 nu
reugim, rofim cu un pas cercul al
treilea gi di n nou incercdm loate po-
zif iile cercului al palrulea; conti-
nu5m astfel pind rolim o dal6 co-
mplel cercul al lreilea, dup5 care ro-
tim cu o pozifie cercul al doilea gi
reludm operafiunea de la ullimul
cerc; continu5m astfel pind la obfi-
nerea solufiei.

Jocurile gi juciriile produse de RECOOP sub em

IECO pot li procurate dln toale magazinele cooperalivelor
de produ{ie, achizilii ;i desfacere a mirfurilor din toate
localililile din fari.
In Bucure;ti, ullinrele noutili se gisesc la magazinele RE-
COOP din: B-dul Republicii nr. 80 A, Calea Mo;ilor nr.
135 qi 282, Slr. 13 Decembrie nr. 26, pasajul victoriei
-Gheorghiu-Dei-
Calea Victoriel nr. 16-18, B-dul Gh.
nr. 95, precum gi la micromagazinul din holul leatrului
nlon Creangir.
La cerere, iocurile pot li erpediate la domiciliu prin unilS-
llle <Comerfului prin colefirier sau <Cartea prin po;15r,
Str. Sergenl Nufu lon, nr. 8-12, sector 5, cod 76124, Bu-
cure;li. Se onoreazi comenzi in valoare totalS de minimum
100 de lei, cu plata ramburs la primirea colefului.
Sugesfil privind iocurile Iansale sau crearea de noi iocuri
precum gi comenzi din parlea unitSlilor comerciale se pri-
mesc la RECOOP, Str. Sl. ftefan nt.2l, sector 2, cod 70106,
Bucuregtl, tel. 13.81.75, 15.0f.10 9i 13.62.60. Teler l0 393.
Comenzile din partea cregelor gi gridinilelor se pol onora
de RECOOP cu plata in numerar, prin CEC sau virament.

73

O activitate in Plini dezvoltare:
gahul computafional
Oric?te deosebiri ar pulea fi identificate
intre ;ah gi matemalicE, cert este ci au
multe elemente comune. SE fie oare o
simplS intimplare faptul cd primii doi
campioni mondiali de lah, Steinitz 9i
Lasker, au fost matematicieni-creatori ale
cSror nume s-au inscris in istoria algebrei
moderne? Ca ;i gindirea matematicS, gin-
direa ;ahist6 este puternic marcat6 de ca-
pacilatea deductivS. Este foarte intere-
sant, din acest punct de vedere, chiar
limbalul pe care-l folosesc comentatorii
iocului de gah. Ei vorbesc deseori despre
puterea de calcul pi explicd uneori victo-
ria unui lahist prin puterea sa superioari
de calcul fafd de aceea a adversarului.
Dar despre ce calcul esfe vorba aici? Fi-
regle, nu de calculul numeric, ci de un
calcul logic, de naturd combinalorialS.
Dar tocmai acesl calcul logic s-a siluat pe
primul plan al atenfiei matemalicienilor
incep?nd cu deceniul al patrulea al seco-
lului nostru.
Englezul A. M. Turing a fondat un calcul
pur simbolic, fafi de care calculul nume-
ric, tradifional, este un caz particular. Ace-
lagi calcul cu simboluri de naturd nespe-
cificatd a apdrut gi in alte variante, cum
ar fi funcfiile recursive studiale de S. C.
Kleene, Kurt Godel 9i alfii ;i algorilmii
normali introdugi de A.A. Markov. Acesle
teorii au consliluit fundamentele pe care
s-a dezvollal ulterior uti lizarea calculatoa-
relor electronice. Un calculafor electronic
efectueazd calcule logico-simbolice ;i nu-
mai prin intermediul lor realizeazd gi cal-
cule numerice. ln acesfe condilii era f iresc
74
$aHUL $l
CIB]Nil]IICA
si se incerce Programarea la calculator a
jocului de ;ah. A luat astfel fiinfd 9i s-a
dezvoltat tot mai mult gahul computafio-
nal, despre care vom vorbi in cele ce ur-
meaz5,
$ahul la congresele internafionale
de cibernetici
Am in fafi circulara lansatS de Organiza-
tia Mondiali de Sisteme Generale gi Ci-
bernetic5 in legdturi cu cel de al gaptelea
congres internafional al ei, din septem-
brie 1987, f inut la Londra. Lista temelor
incepe cu
"lnleligenfa arlificial5r, speci-
ficindu-se cd sint incluse aici gi sistemele
expert gi gahul computafional. Dincolo de
interesul manifestat de cercetitorii in do-
meniul inteligenfei artificile, existS un
imens inleres popular pentru gahul pe
calculalor. In 1977 a luat fiinfd Asociafia
lnlernafionali de $ah Computafional, re-
prezentind Organizafia lnternafionalS de
$ah Computalional aflatd in strinsd legS-
lurd atil cu Association of Computrng Ma-
chines gi lnternational Federation of ln-
formalion Processing cit ;i cu Federafia
lnternafionalS de $ah. Asociafia lnlerna-
fionalS de $ah Compulafional publicd tri-
mestrial o revistE, organizeazE o datd la
trei ani un campionat mondial de gah cu
calculatorul gi slimuleaz5 cercetarea in
acest domeniu. Chiar din aceste informafii
sumare se desprinde ugor ideea unei
transformdri de anverguri care s-a pro-
dus prin lrecerea de la gahul uman la ga-
hul de calculalor. Atita timp cit pahul nu
a utilizat nici o <protez5r, el nu a dep,i;it
slatutul sdu de joc, de diverli smenl. Prin
 realizarea unor programe care transferE
calcultorului o parte tot mai mare a gindi_
rii ;ahisle, ceea ce era un simplu ;Jc de_
vine ;i o problemi de cercelare stiintificd
o problemd care nu intereseaz5 ;r;;i ;"
gahi;ti, ci pe tofi specialiglii in inteliqentj
artificialS. $ahul compulalional deviie un
adevdrat laborator in caie se pl5mddesc
probabil idei care ar putea fertiliza qindi_
rea economicS, de planificare, straleqia
unor activitSfi de conducere sau de a'it5
naturS.
Doui evenimente imporlante
lnteresul tol mai mare pe care pasionafii
;ahului il manifestd pentru gahul'de calcu-
Iator se explicd prin douE evenimente
care au marcat ulfimul deceniu: dezvolta-
rea programelor de ;ah competitive cu ju-
cdtori umani de valoare gi producerea gi
comercializarea iocurilor portabile de gah
computalional. Acestor <jucdrii>, care nici
prea scumpe nu sinl, cu greu le rezistd
pasionafii de nivel mijlociu ai jocului de
gah. Prima carte dedicatd legdturilor din-
tre gah gi calculalor pare si fie aceea pu-
blicatd de David Levy lChess and Com-
puters, Computer Science Press, Potomac,
Maryland, 1976). Au urmat multe altele,
dintre care se deta;eaz6 ca rezonanfd
aceea a lui D. Levy gi M. Newborn lMore
Chess and Computers, Computer Science
Press, Potomac, Maryland, 1980). Mai im-
portant este insd faptul cd revistele de
<lnteligenfS artificial6>, ciberneticd, in-
formaticd publicd tot mai frecverll arlicole
de cercetare privind ;ahul computalional.
Prin aceasta gahul se deschide spre lumea
gtiinfei. Tn istoria cullurii este frecventd
siluafia in care o preocupare apdrutd in
legdlur5 cu o anumitd problem6 se dove-
degte ulterior relevantd intr-o allS pro-
blem5, cu lotul diferitS. Nu cumva s-ar pu-
tea incadra in acesl scenariu 9i evolufia
gahului? Melamorfoza ludicului in gtiinfd
nu ar fi la prima sa manifesfare.
Pariul cu inteligenla matinii
Tocmai acesta pare sd conslituie pariul lui
David Levy, despre care s-a vorbil atita'
El ;i-a propus sd cigtige inleresul specia-
ligtilor in <lnteligenfa Artificiali> si se
pare cd a reugit. Jocul de gah om_calcula_
tor este legal de numele sdu. lntr_o carie
a sa, relafeazE cd in august 196g participa
la o consfdluire de lnt.liqenid
"
ciald> la Universitatea din Ed-inblrgf,.
".tiii_
t_"
un cocktail s-a angajat intr-o partiid de
;ah cu John McCarthy, profesoi de olnte_
ligenfd arlificiald> la Universitatea din
SJandford gi una dinlre autoril,ifile mon_
diale in materie. Levy a cigtigat partida
dar McCarthy i-a prezis cd in
"-pr"li-uti,
10 ani va fi invins de un program de cal_
culalor. Le.vy s-a simfit'apioape lignit.
Campion de lah al Scofiei in'acei -mo_
ment, el vedea un adevdrat afront intr_o
declarafie alit de categoricd, fdcutd de ci_
neva care nici mdcar nu era un expert in
j.9.{ de tah. Levy i-a propus lui
McCarthy un pariu a cdrui valoare a cres_
cut pind la 1250 de lire sterline. duod ce
la opinia lui Levy, de neincredere intr-o
dezvollare atit de rapidd a gahului de
calculalor, se raliaserd'profesoii de infor-
maticd de renume ca: Donald Michie,
Seymour Papert gi Ed. Kozdrowicki. Mulli
ani pariul pdrea cigligat de Levy gi ai sdi.
Nu se configura la orizont un program
care sd poatd rivaliza cu un maeslrtr inter-
nafional cum era incd alunci David Levy.
lnsd in 1976 a apdrul aga-numitul progru.
"$ah 4,5" elaboral de doi cercet5tori de
la Universitatea Northwestern, David
Slate gi Larry Atkin, un program de lah
care, fdrd a fi invincibi l, constituia totuli
un progres esenfial faf6 de programele
anterioare. Levy credea, ins5, cd perfor-
manlele programului 4,5> erau dalo-
"$ah
rale nu atit calitdfilor propriu-zis gahiste
cit reacfiilor emolionale pe care le deter-
mina la oponenfii sdi umani. Pariul lui
Levy cu McCarthy era c5, incepind cu
1958, timp de zece ani, nu va fi invins de
nici un program de calculator.
Intilnirea decisivi
ln august 1978, cind se apropia termenul
pariului, a avut loc, la Toronto, int?lnirea
decisivd a lui Levy cu programul "$ah
4,7>t, un succesor al lui 4,5>. lntilni-
"$ah
rea consta din 5 partide. Pentru a ci;tiga
pariul, Levy lrebuia sE acumuleze m6car
irei puncle'(adicE ium6tate din punctele
posibi le). lntilnirea a avut o desfSgurare
75
dramaticS. Prima partidd s-a incheiat cu
un rerultat egal, ceea ce constituia deia
o oerforman!5, deoarece era prlma oara
cind un program de calculator reu;ea si
G.; fur;'untii maestru internafional' lnsd
in urm6toarele dou5 partide Levy a re-
ourtat victoria. Il mai despdrfea iumdtate
de punct de cigligarea pariului' ln aceste
condifii Levy a considerat cE are un avan-
taj sulicient pentru a-;i permite sE experi-
menleze noi strategii. Dar a e;uat, pier-
zind partida a patra. In parlida a cincea,
Levy,'prudent, revine la stilul sEu defen-
siv ii'obtine victoria, cigtigind astfel intil-
nirea cu' 3,5 la 1,5 5i, totodatS, Pariul
contra lui McCarthy. Acesta din urm5, im-
preun5 cu cecul cigtigStor, ii kimit-e.lui
L"ry o scri soare in care, i;i exprim5 im-
pr.ii" cE dac5 Levy ar fi pierdut meciul
cu oforla brutalS> a unui program de
calculator, el, McCarthYr n-6r fi vdzut in
aceasla un merit gtiinfific al inteligenfei
artificiale. Levy a ProPus un nou pariu, de
zece mii de dolari, avind ca termen anul
1984, dar a declaral cd nu indrdzne;te sE
propund un termen mai dep6rtat decil
acesta. Nu ;tim ce s-a intimplat in con-
tinuare. In urm5 cu vreo gase ani, fundafia
Fredkin a oferit un premiu de 100.000 de
dolari primului Program de calculalor
care va invinge pe campionul lumii la ;ah.
Un astfel de program nu a apdrut inc5.
Dar infr-o discufie recentd cu maestrul in-
ternafional de gah, profesorul universitar
Dolphi Drimer, mi-a imp5rtSgit p5rerea cd
intr-un viitor nu prea indep5rtat, poate
inceputul secolului urmdtor, gahul compu-
tafional va obfine intiietatea, fapt care va
determina o revizuire a sislemului compe-
tifional in ;ah.
Prima strategie a lui Shannon
Nu esle lipsit de interes si urmirim strate-
giile care se aflS la baza gahului compu-
tafional. Creatorul <Teoriei lnformafiei>r,
Claude Shannon (Programming a compu-
ter fo play chess,) Philosophy Magazine,
seria 7, vol,. 41, 1950, p. 250-275) a
identificat trei posibile stralegii de con-
slruire a unui program de calculator pen-
tru jocul de gah. Prima strategie constd in
cdutarea tuturor mi;cirilor posibile pini la
o adincime prestabilitd gi evaluarea pozi-
76
tiilor rezultante. A doua strategie elimind
iin arborele de mi;c6ri pe acelea dare in-
tuitiv par a nu merita si fie luate in con-
siderare. A treia strategie este orientat5
asupra obiectivului urmdrit, dar Shannon
nu dE indicalii in aceasti privinfS' Cele
mai mulle programe de ;ah, printre care
4,7>, contra c6ruia Levy
gi programul
"$ah
a obfinut victoria, adopt6 prima strategie.
Aceste programe combin6 doui proce-
dee, pentru a decide mi;carea aleasS.
Primui procedeu este o c5utare de tipul
<minimax> in arborele tuturor girurilor de
migcdri posibile pin6 la o anumitd adin-
cime. Al doilea procedeu const6 intr-o
oevaluare staticS> a intregii situafii de pe
tabla de gah. Necesitatea de a opri ana-
liza la o adincime prestabilitd este deler-
minat6 de faptul c5 arborele luturor ale-
gerilor posibile este, la ;ah, considerabil
mai mare decit num6rul electronilor din
univers. ln programul "$ah 4,7r, se exami-
neaz6 uneori un milion gi lumdtale de po-
zifii terminale, inainte de a se alege o
mi;care. Adincimea pinE la care se anali-
zeazd situafia esle egalS cu 8 in faza de
mijloc a unei partide gi cu 12 in faza fi-
nald, cind numdrul de ramificafii ale arbo-
relui de ciulare este mai mic.
Evaluarea staticd preconizati acordS,
de multe ori, o pondere PrinciPald
avantajului material (cine are pe tabla
de loc piese mai multe gi mai bune).
Se consider6 insd ;i mobilitatea pieselor,
organizarea pionilor ;i controlul pdtrale-
loi de pe tabla de ioc. Funcfia de evalu-
are stalic5 trebuie evalualS rapid, deci e
bine sE fie exprimatd cit mai simplu, de
exemplu printr-un num5r care estimeazd
cit de favorabilS esfe o anumit5 pozifie
particu lar5.
Performanle computafionale in io-
cul de miiloc
ln ceea ce privegte cea de a doua strale-
gie, care nu ia tn considerare loate migcS-
rile posibile in fiecare pozifie ci selec-
teazd unele mut5ri amai bune>, urmdrin-
du-le in consecinfele lor, poate fi progra-
matd la calculator. Pind in prezent nu a
fost teslatd cu succes, datorit5 timpului
necesar pentru selecfarea mulSrilor stu-
diate ;i riscului reprezenlat de omiterea
unei mulSri aparenl neinteresante, dar in
fapt promifitoare. lntr-o varianl5 relaliv
recentS, cum ar fi "$ah 4,9r, programul
de calculator poale examina milioane de
pozifii pentru a decide care piesd sd fie
jucati.
Cercetdrile de psihologia ;ahului au ardtal
c5, chiar marii mae;tri internafionali nu iau
in considerare mai mult de circa o suti
de pozifii la fiecare mufare. Un mare ga-
hist intuieqte seleclia preconizat6 de cal-
culator. Nici cea de a lreia stralegie dis-
culatd de Shannon nu a pulul'fi (inc5) va-
lorificatd computafional. Un mare maestru
se comport6 ca gi cum, dupd ce a aiuns
la nodul terminal al consecinfelor unei
migcdri, experienfa itinerarului respectiv
este comunicatd tuturor cSut5rilor ulleri-
oare; tocmai o atare abilitate nu a putul
incS sE fie incorporat6 maginii printr-un
algoritm adecvat. Din acest punct de ve-
,l981 performanla algorit-
dere, pini in
mic6 maxim6 era aceea a Programului PA-
RADISE al lui David Wilken; denumirea
programului este o prescurtare a lui Pat-
lern Recognilion Applied to Directing
Search (Using palterns and Plans in
chess, Artificial lnlelligence, 14 1980, p.
165-203). Un fapt remarcabil in acesf
nou program il conslituie rezolvarea in
proporlie de 97/o a dificultSfilor de re-
prezentare algorilmicd a strategiei 9i tacti-
cii de milloc la lah (a;a cum au {osl pre-
zentate de F. Reinfell in Winn a Chess,
Dover Books, New York, 1958), prin redu-
cerea la citeva zeci de variante a sutelor
sau miilor de pozifii care trebuiau altfel
inspectate. Se ;tie cd teoria ;ahist5, foarte
bogat5 in materie de deschideri ;i fina-
luri este mai pulin dezvoltatS in ceea ce
oriveste iocul de miiloc. Este de alteptal
ca dezvoltarea gahului computafional sE
fie din ce in ce mai utilS teoriei genera-
le a pahului.
Cind va deveni calculatorul un
mare maestlu!
ln cartea sa cu Newborn, Levy este inci
circumspect in ceea ce priveg.te aceastd
problemS. Atita vreme cit alnteligenfa
artificialS> nu va realiza un progres urlal
in srmularea algoritmrcE a procesului de
{orrnar. a conieptelor, va fi imp.osibil
pentru un program de lah m5car siJ.infe-
ieaqi dac5 nu s5-l invingd pe l-r sher'
crede Levy. Ne aflSm intr-un moment
(este vorba de anul 1980) cind, rulind pe
cele mai rapide calculatoare, cel mai bun
program de ;ah r6mine totu;i in urma
subtilitSfilor unui campion mondial. InsS
Robert E. Filman (Computers and Chess,
The Mathematical lntelligencer, vol.
3 1981 , nr.2, p.71-75), de la care am
preluat multe din ideile articolului de
fafi, este de p6rere cE Levy manifeslS o
anumitS lipsS de infelegere. Poate cd ni-
ciodatd un calculator nu va avea abilitatea
de dezvoltare conceplualS necesard pen-
tru a juca la nivelul lui Fisher. Dar atunci
nici Levy nu o va avea. Levy Pare a
spune: ..Dacd un calculator poate face
asta, alunci asla nu mai e inleligenf.i'> De
indatd ce un lucru devine programabil, el
nu ne mai impresioneazS. ExistE o feo-
rem5 glumeaf5 a lui Tessler dup5 care
<lnteligenfa artificialS> este tol ceea ce
incd nu s-a realizat. Simplul fapt cd tehni-
cile brute de explorare confer6 ma;inii o
abilitate lahistd superioar5 marei maiori-
t6fi a oamenilor, care ioac5 gah, nu este
o realizare considerabilS?
Un alt cercet6tor in domeniul lahului
computafional, Hans Berliner lA Chrono'
logy of Computer Chess and its
LiGrature, Artificial lntelligence, 10 1978,
p. 201_214), fost campion mondial al 9a-
hului prin corespondenfS, exprim6 pEre-
rea dupE care gahul n-ar fi atil un ioc con-
ceptual cit unul de c6utare exhaustiv5.
Polemica continuS.
ln legiturd cu ideea exprimatd conform
cireia gahul compulafional poate contri-
bui la dezvoltarea teoriei gahiste, sd men-
fionim o inovafie in deschidere dato-
ratd programului <$ah 4,5n. Se.mai sem-
naleaz6 unele idei privind amelior6ri ale
regulilor de ioc. ln ;ah, dac5 o a5e9a1i
porlll" se repet5 de trei ori, se declard
remizS. Programalorii, capabi li sE disti ngd
oiesele pe cale nesemanticS, ;i-au pus
oroblema: DacE cele doui turnuri ;i-au
schimbat locurile in mod repetal, este
vorba de o remizd? O alt5 Problem5:
Dacd nici un pion nu avanseaz6 ;i, dup5
50 de mutiri, nici o pies5 nu esle caplu-
rat5, este permis sE se cear5 remiza?' Pro-
gramele de calculator au- PUs in discuJie
ilgifimitatea numdrului 50 care apare aici'
se pro-
$ahul ;i <lnteligenfa artificialS"
reciProc!
voacS
77
 CAII IBUNIruNI
prima linie a tablei de tah se a;azi patru cai, la intimplare.
fe
-vor li mutafi alternativ de cei doi iucitori, dar numai inainte
Ei
gi lateral nu gi inapoi lsint deci admise gase dlntre cele opt muliri
p_osi?ile la miilocul tablei pentru un cal de gah. timpurile
a8., d8, 98- sint - fL!
marcate intr-un sau altul. primit iucdtoi care
aduce un cal aici, ciqlig6 partida. La ftecare mulare eite deplasat
un singur cal, oricare dinhe cei palru, cu condifia si nu se inver-
seze ullima mulare a adversarului; desigur, inlr-o cisufi a tablei
nu se pol afla doi cal deodatl

DUII,U PMilI,OR
Jocul esle cunoscut gi sub numele de <$ahul lui Dawsonr, dupi
numele inventalorului. Se folosegle o tablt caroiatr, de dimensiuni
lXn; p" prima llnie se alazd un gir de pioni atbi iar pe linla a
treia_un gir de pioni negri. pionii se muri;i se captureazi ca la
gah, lar capfura esle.obligatorie. primul juciior care nu mai poate
mula pierde lare tofi pionii, rare i-au mai rimas, blocali fie de
pioni.a_dvergi rie de marglnea tablei gi nici o capturi nu mai este
posibil6.l. ln funcfie de numirut de coloane ali tablei se poare
fpune de la inceput'cine este cigtigilorul, dar analiza nu estl de-
loc simplS, deci partidele reale,cu cel pufin g_10 coloane,rimin
interesante.

i"l

\ bL

(r e4
ac ,
a
1,
?o a aa

@ t-
th-r
PERSPICACITATE
PERSPICAC!TATE
lntrebare: ce crede fl, gospodina din ima- lntrebat fiind daci in limpul concertului
glne se Eindegte la parlida de SCRABBTE
se gindegte gi la cea de-j doua p"rirr"
de peste doui zile in timp ce bate ma- a sa, rebusul, ce credeli cd a rispuns ine- I
ioneza! galabilul dirijor3
(Rdspunsuri la pag. 204)
78
 : a

21. H16 )17

Urmdrirea gi rejucarea unor 23. C10 c13
partide interesanle este una
dintre ciile cele mai ef i-
AI,I] DI)UI 25. 817
27. C18
Bl8
c17
ciente de perfecfionare in 29. A18 Bl9
GO. lar dacd partidele in-
tre luc6tori foarte puternici
P[NTD] 31. 816
33. El 2
Dl8
Dl1
nu pol fi, in general, in!e- 35. D9 E11
lese cu adev5ral decit tot
de jucitorii de GO foarte
DISPUT[T] 37. F12
39. G12
Fl1
Gl1
puternici, partidele de 41. H12 H11
amatori sint pline de invS-
fdminte penlru lucdtorii
IH IUNN]UI, 43. J12
45. D6
E5
D5
af lafi in ascensiune, cum 47. C5 E6
esle cazul cu marea malori-
lale a cilitorilor lucrdrii de
II,UI,NAPl)TI 49. D7
51. E4
F3
F4
fafd. PrezenlEm de aceea 53. 514 R13
alte dou5 partide desfSgu- 55. 05 R7
rate cu ocazia turneului in- Prima partidd a opus, cu 57. R3 R5
dividual organizal la Clui- negrele, pe liceanul bra;e 59. 04 R4
Napoca intre I 9i 4 mai
,l986 vean L. Caloti lui A. 61. R6 o6
(nCupa lineretului>), utra Venczel, 3-dan, din Timi- 63. 56 S3
incheiatS cu o mare sur- ;oara. Primele 196 de mu- 65. R2 S5
prizS gi una cu un rezultal tdri sint urmdtoarele (sint 67. 57 s2
(normalD, finind seama de numerotate efectiv numai 69. T5 s4
pulerea de ioc a Parlici- mutdri le negrului): 71. Q2 P3
panfilor. Comenlariile aPar- 1. R16 D17 73. P5 P6

fin chiar iuc5torilor imPlicafi 3.C4 --03 75. 05 P2

in aceste partide. SPre 5. E3 P16 77. A7 R8
deosebire de restul lucriri i, 7. Cl5 - D12 79. 08 o6
de aceasld dat5, mutdrile 9. D14 - Ol4 81. N6 P8
vor fi indicate Prin coor- 11. P17 - O17 83. 09 o8
donale, ceea ce {ace ;i ne- 13. O17 - Nl6 85. R9 N5
cesar6 qi u;oarE urmdrirea 15. F16 - El6 87. K4 N4
partidelor pas cu Pas, Pe 17. E15 - F17 89. G6 F2
o tabl6 de ioc' 19. G16 - G17 91. E2 F5
-
19
 93. F8 librat, cu ocuparea de cStre pindelle lotdeauna pe iu-
95. )6-H5 ambii jucdtori a unor pozifii cdtorul mai lare. Jocului mai
97. H7 -H6
_)5 slrategice imporlante. lejer 9i mai grdbit al albului
99. K5 6: Atac bun al albului. i se opune concenlrarea in-
101. K6 -)7 7: Nu prea inspirat, permi- zecitd 1i agresivitalea ne-
103. H8 -G7 find secvenfa 8-14, care grului, ce luplS cu toate pu-
10s. G8 -F7)11 aduce avantaj albului; ne- terile penlru viafd.
107. H3 - grul este inchis in colful din 89-105: Secvenfd de alac
109. )4 -J3 dreapla-sus, iar albul ob- agresiv al negrului, ce duce
111. G5 -H4 fine o influenfd foarle mare la separarea celor doud
113. H2 -G4 spre marginea de sus gi grupuri de piese albe din
115. K2 -L2 spre cenlru. slinga tablei.
117. K3 -)2 15-23t Cu un sim! foarte 106: Pasul fatal. Albul, in
119. L7 -K7 bun al jocului, negrul sesi- loc sd-i asigure grupului de
I 2t. L8 -K8 zeaz5 dezavantajul ;i cu jos viafa, jucind la J3, igi in-
123. )1 -.K9Gl aceastS secvenf d reechili- tdregle prin 106 grupul de
125. D4 - Et breazS jocul, prezentind al- sus (f6rd ca acesl pas sd
127. D2 - L3 bului prima surprizS de joc fie vilal pentru acesl grup
129. L7 - L9 strategic bine gindit. gi penlru partidd), crezind
131. A^9 - N9 24, 252 Corecfe. cd se va descurca intr-o
133. M8 - ,v110 26: Ar fi fost mai bine la evenlualS luptd in partea
135. G2 - L4 Fl2, presind asupra grupu- de jos. Nu s-a inlimplat aga.
137. Dl - Ll lui negru din slinga-sus gi Negrul ocup6 punctul vital
139. Hr - S10 complelind influenla foarte al grupului de jos cu 107 9i,
141. Rl1 - S12 mare spre centru. prinlr-o luptd perfecl dusd
143."R12 - 511 33-43: Secvenfd obliga- la capdt, omoari acest grup.
145. R10 - 59 torie. lOLl41: Bdtdlie pe viafd
147. 58 - St3 44: Atac bun al albului. ;i pe moarte.
149. A13 - Plt 45-54:. Dupd aceast6 sec- ln ultima parle a parfidei,
151. R14 - a12 venfi, albul consideri par- albul incearcd s5 captureze
153. P13 - Nl3 tida ctgtigatS. Negrul avea grupul negru din parlea
155. Pt5 - P14 un avantaj de aproximativ dreaptd a lablei, vrind si
157. O14 - Qts l0 puncte la lerilorii efectiv reechilibreze jocul, dar
159. 013 - O15 ocupale, albul in schimb cind, dupd o bitdlie de
151. Nl4 - t^14 avea o influenfd enorm5 maxim6 concentrare, era pe
153. Nt2 - Ml3 asupra sfertului de tablS punctul de a reugi gi a recig-
165. Olr - Nt5 din dreapfa-jos. tiga partida pierdulS, ne-
167. 012 - P10 55: Negrul incearcd s5 re- grul scapd din strinsoare gi
169. O10 - P9 ducd tocmai aceastd in- cu aceasfa cigtigS.
173. T9 - T8 fluenfS. Albul abandoneazi la mu-
175. T7 - T10 5{66: Joseki. tarea 199.
177.515 - T10 57: Nu respeclS losekiul. lnvilituri: Nu subaprecia
179. T8 - T12 68-88: Secvenfi de joc to- niciodalS puterea adver-
181. T15 - M12 tal dezavantajoasd negru- sarului. S5 lupfi cu maximd
183. T13 - E7 lui, dup6 care, avind un concentrare in orrce par-
185. E8 - Tt5 avanlaj considerabi l, albul tidd. (<Leul dE totul gi a-
187. 07 - P7 era sigur de victorie. tunci cind vineazd un iepu-
189. T13 - G14 Acesla a fost momentul psi- re>). Fii foarte prudent in
191.814 - T14 hologic al partidei. Pe baza aprecierea. puterii de joc a
193. Jl4 - P12 ultimei secvenfe jucate, al- unui adversar necunoscut;
195. Tt3 - Jt5 bul subapreciaz6 puterea este mai bine sd-l c0nsi-
t
- de joc a negrului, ceea ce deri mai pulernic de.it in-
a dus automat la scdderea vers.
Comentarii de A. Venczel: efortului de concentrare. Sinl sfalurr toarle greu da
1-5: Partida incepe echi- Este orincipalul pericol ce respecfal, deli sint vitalu
80
 pentru un jucilor de GO.
Albul a fScut de doui ori
69.
71
G7
- H6
F7 -C5
177. 811
179. A 12 - All
A13
gre;eala si nu respecte 73. D6 85 181 . D 17 - D18
acesle invSf5minte gi aceas- 75. K2 - 016 83. A 16 - A17
ta l-a costat pierderea 77. G16 - K14
1

1 85. A 15
- B18
partidei. 79. M16 - M17 187. c7 -
A doua partid5 pe care o 81. Nl7 - Nl6 89. A 7 -88
prezentim aici s-a desfSgu- 83. Ll7 - M18
1

191. At0 -A8A9

ral intre dr. W. Schmidt, 85. 116 - Lt8 1 93. D5 c4
3-dan, din Timi;oara (cu 87. K16 - )17 I 95. s14 Rl4
negrele), probabil cel mai 89. )16 - N13 197. T13 sls
vechi lucdtor de GO din 91. Ml4- - L12 199. r14 Fl6
fara noastri (loacd GO de 93, N14 H15 201. F15 D12
pe la inceputul anilor'40) 1i 95. Hl5 - H12 203. Dl1 Dl4
tin5rul L. Nuleanu din Bu- 97. H13 - Jl3 205. E13 A5
curegti, unul dintre juc5torii 99. G13 - M13 207. cl4 Pl4
de GO cu evolufia cea mai 101. Ol3- - O12 209. ot5 Gl7
rapidS. (Au fosf consem- 103. P12 P13 211. Hl7 Gl5
nate primele 215 mulSri ale 105. Ol4 - 011 213. Er5 J15
partidei): 107. Ol2 - L14 215. Kl5
109. Kl2 - Kl1
1. K10 D4 111. Jll - L1l Comentarii (de W. Schmidt
3. D10 - 016 113. J12 - 110 ;i L. Nufeanu):
5. O10 - C17 115. K9 - 09 6 era mai bine la 7,
7. D16 - C16 117. M9 - 07
12 la 77 era mai agresiv,
9. D15 - E18 119. P7 - a14 24 la 26, n 27, a 33, n 32,
1t. c15 - K17 121. Ml5- - Pl0 a31,n28,a25,n24,a46
13. 04 - 03 123, 09 87 era secvenfa corectS,
15. L4 - R3 125. 08 - M10 23 nu esle ioseki, trebuia la
17. R4 - 03 127. N9 - 810 33,
19. P4 - 04 129. 86 - A6 27, 29,31 erori,
21. P3 - ?2 131. C9 - 89 36 era mai -bine la 38, ame-
23. 05 - tv\4 133. Cl1 - ninfind s6 ioace deasuPra
25. M3 - N5 135. Cl2 -'812
813 lui 38 ;i la 37,
27. 02 - N2 137.815 - G18 39 era mai bine la 40,
29. 01
- ?1 r39. Pl5 - o15 40 era mai bine deasuPra
31. N3
- N4 141. Pl6 - P17
lui 38,
33. 02 - Nl 143. 017 - P18
42 era mai bine deasuPra
35. R2 - 06 145. R17 - 515
lui 36,
37. P5 - 53 147. R13 - S17
44 esle o eroare; corecl era
39. P6 - s2 149. H18 - F18
la 48,
41. N6 - M6 15,l. Jl8 - 816
52 era mai bine la 53,
153. Kl8 - N18
56 era mai bine la 65 sau
43. N7 - L3
155. 54 - S13
deasupra lui 49,
45. K3 - L2 61 era mai bine sub 63,
47. K4 - G3 r57. Sl2 - R13 66 era mai bine la 67 (e-
49. M7 - L6 159. Rl2 - C13
51. L5 - M5 r6t. Dl3 - c8 roare grav5),
72 erJmai bine la 75 (W'
53. K6 - 163. D8 - Clo
165. D9 - t2
Schmidt), deli atunci ne-
tI 55. Gs -L7 F5
57. C6 - G6 167. tl - Hl orul ioaci alt Punct mare de
59. G4 - F4 169. Kl - Ll 6e tiute, atacind colful de
61. F6 - H5 171. K5 - H2
ia 2 sau 4 (L. Nufeanu),
63. H4 - t4 173. T3 - Rl
75 yose,
175. 12 - 51
77 -era mai bine sub 87,
65. K7 - J3 78 era mai bine sub 87,
67. L8 - t^2
-
-
81
90 era mai bine la 93, 97 era mai bine la 98, I l4 era mai bine la 117 128
,
92 era mai bine la 93 (aici 106 era mai bine sub 103 era mai bine la 153, ,l34 era
pierde albul partida L. inci o ,l10
gans6 pentru alb,- mai bine la 162 etc., dar
Nuf eanu), - 108 la d6 oare albului soarta partidei este decisS:
94 era mai bine la dreapta gansa sE trdiascS? (L. Nu- negrul captureazd grupul
lui 93 albul mai avea o alb din cenlru (are o mutare
gans5, - feanu),
124 era mai bine deasupra inainte) qi cigtigd.
95 era mai bine la dreapla lui 122 ullima gansi a
lui 93 idem, albului, -
-

[0mnanla COI,OAil]
IIIRTII D] TNH
Jocul aminlegte de celebra
feoremi a celot patru cu-
loil, rezolvalS acum un de-
ceniu pe calculator, dupi
ce o sulS gi ceva de ani
elorlurile bazale pe metode
tradlfionale se dovediser{
infructuoase. Ea spune ci
orice harli plani poale fi
coloratl cu palru culori, asl-
lel incit oricare doui re- Se blosesc tase discuri de
giuni cu o granifi comuni o culoare
au culori diferite. Deoarece ;i gase de o altd
culoare (puluri de table, de
doui culori nu sinl suli- eremplu), fiecare iucitor
cienle penlru o asemenea avind cile o culoare. O par-
colorare, devine inleresant fidi are doui faze. ln
urmilorul joc: se dese- prima, se agazi pe rind c?fe
neazi o harti arbitrarS, o piesi proprie, fie pe masi
apoi cei doi lucitori colo- fie deasupra unei piese
reazi pe rind cite o re- proprii sau adverse. pot fi
giune cu culoarea proprie brmate coloane de cel mult
(se pot marca regiunile cu
trei piese initlfime. Dupi in-
inifialele celor doi parle- troducerea in jo< a futuror
neri). Primul care nu mai pieselor, se trece la faza a
poate colora o regiune in
doua, cind, pe rind, jucilo-
aga lel incit foale regiunile
vecine si fie de culoarea rii mull c0le o piesi pro-
prie, din virfu! unei coloane
adversarului sau necolorale
inci pierde partida. deasupra allei coloane sau
Bi- pe- masi. Nici acum nu pot
neinfeles, jocul este alracflv
pentru hirfi de dimensiuni fi lormale coloane de irai
rezonabile, nici prea mad, mull de lrei piese. Cigtigi
dar nici prea mici (cu
cet care reugegle si reali-
40-50 de regiuni). zeze o coloani de lrei
piese proprii.

82
 a
{. NoRoc
Una din cele mai vechi loterii din Europa
este cea din Venefia' Ea se aseam5nd cu
sistemul de loto din !ara noastrS, insd
practicS extragerea a numai patru numere
cigti g5toare. Bu leti nele se comp leteazS .cu
palrrJ numere; cigtig6toare sint atit bule-
iinele cu patru, cil ;i cele cu lrei, dou5,
sau un singur numir ie;it la extragere'
Cineva a iJcat patru buleline completate
in felul urmdtor:
29 83 43 65
l0 38 16 4 (Atenfiel Pentru a nu uita ce mut5ri afi
8316638
3868354
Cu aceste patru buletine ;i mull noroc a
obfinut cigtigul maxim pe.care'l pulea
reiliru, adicd a avut un buletin cu. patru
numerer un altul cu trei numere, altul cu
doui numere ;i, in sfirgit, un bulelin cu
un si ngur numdr ciltig5tor din cele patru
nutn.tl extrase' Ce numere au fost ex-
trase din urnS?
2. MUIAREA CATCULATOARE.
LOR
lntr-o salS a unei institufii centrale se g5-
sesc opt mari calculafoare, numerolate ca
in figura 2 a.
DeoJrece ele nu mai corespund pe de-
plin fluxului tehnologic,.s-a hotdrit reate-
Fig. 2a Fig. 2b
(
zarea lor ca in figura 2 b.
Calculatoarele pot fi mutate in comparli-
mentul rdmas liber la un moment dat, dar
numai pe liniile care leagi intre ele
compartimenlele. Cu alte cuvinte, in pozi-
fia alSturat5, calculatorul nr' 3 sau cel cu
nr. I pot fi mutate in locul liber din colful
din dreapta de ios, iar in locul calculalo-
rului nr. 3, de exemplu, poale fi adus unul
din calculatoarele nr.4 sau nr. 2. Cite mig-
c5ri (minimum, firegte) sint necesare P9n-
tru a aduce calculatoarele in pozifia do-
ritS?
f6cut vd sf5tuim sE le notafi)'
3. CERAMICA NEAGRA DE MAR.
GINEA
de Marginea,
Frumoasa ceramic5 neagrd
localitate din prealma Rddiufilor, 9 alunl
bine cunoscut5 9i peste hotare datoritd
frumusefii pi finefii ornamenlafiilo. r sale cu
alese motive folclorice. Dar realizarea ei
nu-i deloc u;oard, necesitind o atenlS ur-
m5rire a operafiilor, mai ales respectarea
unei anumite durate de uscare in vederea
incrustirii ;i aPoi a arderii'
Linod cuptorul unui olar se af lau odat5 40
de isemenea vase' 28 din ele aveau gata
chenarul de ios, 36 Pe cel de sus,
altele avind terminate ambele chenare'
Fiecare vas avea cel pufin un chenar
terminat. $ti!i care era numErul vaselor
complet incrustale?
4. CEASUL DE$TEPTATOR
Cineva avea un ceas degtept6tor al cirui
arc, fiindci i se rupsese odat5, era mal
scurt. Totu;i ceasul mergea foarte- bine, te
puteai bizui pe el, atita doar cd lrebuia
83
 intors mai des, de dou5 ori pe zi, dimi-
neafa cind se trezea posesorul s5u lol-
deauna la aceeagi or5 gi seara,-la ora
- era intors ceasul
22. Seara, chei!a cu care
trebuia rdsucitd de 20 ori, iar dimineafa
de 10 ori, pentru cE atit mai permilea ar-
cul ceasornicului. Cunoscind toate aces-
tea, putefi afla la ce o16 se scula pose-
sorul s6u?
5. tA VTNATOARE
Un ogar urmdrea un iepure. UrechilS avea
in .avans fafS de ogar 60 de sdrituri, de-
ale sale, iepuregti . Nu mai vorbim ;i de
faptul cd el era ceva mai iute de picior,
fdcind 9 sdrituri in acelagi timp in care
ogarul f6cea doar 6.
ln schimb, ogarul, cu picioarele ;i corpul
mai lungi, avea sEritura mai mare: 3 sdri-
luri d-ale sale f5ceau cit 7 ale iepurelui.
Va ajunge ogarul iepurele sau acesta din
urm5 se va dislanfa gi mai mult? Dacd so-
cotifi cd-l va ajunge, alunci dupd cite s.iri-
turi se va intimpla acest lucru? lar dacd
nu-l va ajunge, atunci cu cile sdrituri se
va distanfa iepurele dupd 100 de s6rituri
ale ogarului?
6. NOUA CIFRE
Vedefi careul alSturat? El esle cit se poale
de banal gi totugi vE poale oferi o inlere-
sanlS problemd de perspicacilate.
lncercafi sd completafi cu cifrele I fie-
-9
care.cdsufd a careului dupd urmdloarea
reguld: incepeli, de unde dorifi, cu cifra
1, apoi infr-una din cdsufele invecinate
(pe oriz.ontal gi pe vertical dar nu ;i in
diagonalS) trecefi cilra 2. ln altd cisutd
invecinalS (insd nu in diagonald) punefi
cifra 3 5i aga mai departe; trecind toi-
deauna in cdsufe invecinate, plasali toale
cifrele. Acum cdsufele vor avea inscrise
in ele cite una din cifrele 1-9.
84
Aceastd completare a cEsufelor nu se face
la intimplare ;i iati de ce. Cele trei cifre
pe care le-ali completat in cele trei cEsufe
de sus, pe prima linie orizontal5 alc6tu-
iesc un numdr format din trei cifre. Pe cea
de a doua linie orizontalS apare iarSgi un
numdr format din lrei cifre. DacE adunafi
aceste doui numere, suma lor trebuie sd
fie aceea pe care o reprezinld numdrul de
lrei cifre aflat pe cele trei c6sufe de jos,
de pe ultima linie orizonlalS. Incercafi!
7. TREI CUTII
Avefi trei cutii identice ca form5. Ele
confi n: prima doud mere, a doua
doud pere, a treia- un mdr gi o pard.-
Dv. nu gtifi -
in care dintre cutii se gisesc
fruclele respective. Pe cele lrei cutii este
lipitd cite o etichetS. Pe una scrie .,dou5
mereD, pe cea de-a doua
"doud pereD,
iar pe ultima <un mdr ;i o pard>.
Aceste
etichete insd nu sint lipite pe cutiile cu
confinulul pe care-l indicd etichetele.
Dacd vi se cere sd spunefi ce fructe se afld
in fiecare cutie, cite fructe va trebui
sd
scoatefi la iveald pentru a afla acest lucru?
Bineinfeles, dacd scoatefi un fruct dintr-o
culie, nu avefi voie sd vd uitali ce frucl
a mai rdmas induntru.
8. SEPARARE
Avefi opt cerculefe plasate in palralul
alStural.
Se cere ca prin trasarea a patru linii
dreple gi f6rd sd ridicati creionul de oe
hirtie sd separafi unul d'e allul loate cele
opl cerculefe.
o
o o
OO o
o o
9. STRTNGERI DE MTNA
La sfirgitul uneiintilniri in care au aniver_
sat 25 de ani de la terminarea unei ;coli
de specializare, parlicipanfii gi-au strins
cdlduros miinile in semn de rimas bun.
Fiecare a dat mina cu fiecare din cei-
lalfi, efectuindu-se astfel 120 slringeri de
miini. Cifi participanfi au fost la aceaslS
intilnire?
IO. STOLURILE
Trei columbofili care locuiau in acelagi
cartier aveau cite un numdr de porumbei,
albi gi gri. Fiecare dintre ei avea tot atifia
porumbei albi cit gi gri. De multe ori, sto-
lurile de porumbei se uneau gi zburau
impreunS. Dupi o vreme, cei lrei colum-
bofili au constatat urmEloarele:
DacE tofi porumbeii columbofilului intii se
unesc in aer cu porumbeii albi ai celui
de-al doilea, numirul intregului stol se ri-
dici la 75. Dacd tofi porumbeii celui de-al
doi lea columbofil se unesc cu porumbeii
albi ai celui de-al treilea, slolul numdr6
65 de porumbei. ln sfirgit, cind tofi po-
rumbeii celui de-al lreilea columbofil se
unesc cu porumbeii albi ai primului, nu-
mdrul lor se ridic5 la 55. Cunoscind
aceste elemenfe, vE rugdm sE spunefi cifi
porumbei avea ficare dintre cei trei co-
lumbofili?
I I. MONETAR
lntr-un magazin sitesc, la sfirgitul zilei,
vinz6toarea a conslatat cd incasase exact
'10 000 de lei. F6cind monelarul pentru a
preda banii, ea a observal cE nu are nici
o moned5 de 5 lei ;i nici o bancnoti de
25 de lei. Bancnote gi monede avea in to-
lal 671. Observd totodat6 cE bancnotele
de 50 de lei erau cu una mai mult decit
cele de 100 de lei gi cE mai avea banc-
note de cite 10 lei, in schimb nici un fel
de altfel de bancnote sau monede. Cum
ar5ta monelarul f5cut de vinz5toare?
r2. NUMARUL (ELASTICU
Existi un numEr format din dou5 cifre
care are o proprietate ciudatS. Astfel,
dac5 din acest num6r se scade 6' iar ceea
ce r6mine se imparte la 5, rezultatul va fi
un num6r format tot din dou5 cifre, Pini
aici nu este nimic neobi;nuit' Dar iat5 c5,
dac5 la numErul inifial adiugdm 5, iar nu-
mSrul obfinut se imparte de dala aceasla
cu 6, rezullatul va fi acelagi, ca in primul
caz. Care esle acest numSr <elastic>3
I3. TRANSFORMARE
Ce poate fi mai banal decit acest triunghi
pe care-l vedeli in desenul alSturat? El
este un lriunghi aga-numil obtuzunghic,
deoarece unul din unghiurile sale esle
mai mare de 90'.
lncercafi sd tragefi T linii in interiorul
acestui triunghi, astfel incil sd rezulte
triunghiuri mai mici care, toate, sd aibd
unghiurile asculite (fdrd a rEmine ne{olo-
silS vreo pErticicd din inleriorul sdu).
14. SAIA DE SPORT
$tifi ce dimensiuni are noua salS de sport
construitd recent in oragul X? Sd vE spu-
nem: indlfimea ei este de 15 m, lSfimea
egali cu inSlfimea plus ium6tate din lun-
gime, iar lungimea cit inSlfimea ;i ldfimea
la un loc.
Care este lungimea sdlii de sporlS
I5. INTREBARE ABSURDA!
S5 nu vi se par6 ciudat6 intrebarea urmS-
toare fiindcd ea, oricit ar pdrea de ab-
surdi la prima vedere, este totu;i cit se
poate de logicS. Agadar, vd intrebdm:
exist5 in ora;ul Constanfa doud persoane
care au pe cap acela;i numdr de fire de
pir?
t5. YOTNTCUI
Un tin5r halterofil se lSuda cE poale ri-
dica cu ugurinfd bara de peste 170 kg, cu
toate cE el insugi nu cintdrea mai mult de
82 kg. Intr-o zi, plimbindu-se impreund
cu un prieten acest voinic a trecul pe
ling5 o micd construcfie cSreia i se.len-
cuii falada. Doi zidari erau Pe scheld in
dreptul primului etai; de ios un tinEr
85
ii alimenla cu mortar, olosind f pentru
aceastao gdleati ce o ridica cu un scri-
pete simplu, obi;nuit: o fringhie ;i o
roatd.
AjutS-l pe bdiat ii spuse halterofilu-
-lui prietenul sdu. Eqti- atit de puternic incit
pofi ridica dintr-o datd tomberonul cu
mortar. Halterofilul se uiti la tomberon ;i
apreciind cd nu cintdre;te mai mult de
120-130 kg, pe cind el ridica ugor de
la pdmint 150-160 de kg, i-a cerut tinS-
rului sE lege capdtul fringhiei de micul
tomberon in care zidarii pregdteau mor-
tarul, pentru a-l ridica cu tolul pe schelS.
Dar halterofilul nici mScar n-a putut urni
tomberonul cu mortar! De ce?
17. LA MECI
100 de persoane intri pe stadion s5 vadS
un meci. Adulfii pl6tesc 5 lei biletul, stu-
denfii 3 lei, copiii cite 50 de bani, tn lotal
grupul plStegte 100 lei. Stim cd sint mai
mulli copii decit adulfi ;i mai mulfi adulfi
decit studenti. Citi adulfi, studenfi ;i co-
pii erau in grup?
18. 3OO DE LEI
Avefi, s5 spunem, 300 de lei, in diferite
monede. Vi se cere sE formafi din
aceste monede un anumit numir de gr5-
mezi astfel incit, cu ajutorul lor, fdrd a
descomplela vreo gr6madS, sd putefi face
orice plal5 de la 1 la 300 de lei.
{9. CTTE PAGINI!
DupE cite gtifi, fiecare carte are paginile
numerotate. Pentru a numerota un volum,
un iipograf a avuf nevoie de 2 985 de
cifre. Putefi socoti cite pagini a avul in to-
tal acest volum?
20. acErEA$r NUME
Pe trei tineri ii cheamS lon, Gheorghe ;i
Dumitru. lnteresant esle cE gi prenumele
lor sint lon, Gheorghe ;i Dumitru. Nici
unul dintre cei trei nu are ins5 numele la
fel cu prenumele. Dacd prenumele lui
Gheorghe nu esle Dumilru, putefi afla nu-
mele gi prenumele celor trei tineri?
85
2{. SIMPTU $1... NU TOCMAI!
La prima vedere problema Pe care v-o
ddm spre dezlegare nu pare Prea grea'
$i totuli nici chiar atit de simplu nu se
poate afla rezultatul.
lat6 despre ce este vorba: avem doui
numere intregi, diferite. Cu ele efec-
tuim cele patru operafii - adunarea,
sciderea, inmulfirea gi impdrfirea. DacE
adunEm rezultatele obfinute la cele pairu
operafii obfinem 243. Care sint cele dou5
numere folosile in operafii?
22. TN TREN
Odatd cElStoreau cu frenul citeva familii,
fiecare fiind format6 din tald, mam5 ;i cite
un numdr diferit de copii. Una dinlre fa-
milii avea mai mulfi copii decit loate cele-
lalte familii la un loc. In lolal, numSrul co-
piilor intrecea num5rul pdrinfilor, dar nu-
mdrul pirinfilor era, la rindul sdu, mai
mare decit al bdiefilor. De asemenea,
erau mai mulfi bdiefi decil fele, in schimb
numdrul felelor il depSgea pe cel al fa-
miliilor.
Cite familii cilStoreau? Cifi bdiefi gi cile
fete erau in total?
23. CU TREI CERCURI
DupE cum vedefi, in cercul alSturat sinl
plasate zece puncle. Cu ajulorul a lrei
cercuri mai mici, de aceea;i dimensiune
toate irei, izolafi cele zece puncle astfel
incit nici un punct sE nu fie in acela;i
compartiment cu altul.
a
a
a a
a
a a
a
a
a
24. SCADERE
5e ltie cd adunarea gi scdderea sinl cele
mai simple operaf ii ale aritmeticii. Si
totugi... Dacd vrefi sE vE amuzafi pulin
nu insd fdrd oarecare bdtaie de cap -
in-
-
cercafi sE efectuali urmdtoarea scidere:
dintr-un numdr care are suma cifrelor sale
45, sc5deli un alt numir, compus din ace-
leali cifre (are, desigur, suma cifrelor tot
45) astfel incit restul s5'aib5 (afi ghicit,
probabil!) suma cifrelor lol 45. Cu acest
prilel vefi observa gi o <coincidenfS>.
2'. BATRINA APA MINERATA
Cine nu cunoa;te apa mineralS de Bor-
sec? De ani ;i ani ea esfe renumit6 nu nu-
mai prin proprietSfile sale curative, ci gi
datorilS calitSfilor care o fac sd fie nein-
lrecutd ca ap5 de mas5.
Dale oficiale aralS cd aceast6 ap5 carbo-
gazoasd era mult apreciat6 incd din 1770.
Ea se vindea nu numai in Moldova ;i
Muntenia ci 1i in strdindtate, la Budapesta
gi Viena. <Transportul apei se f5cea in ul-
cioare de lut bine astupate, pin5 la To-
plifa, iar de aici, mai deparle, pe plute,
arat5 infr-o lucrare a sa D. Anlal, unul
-din cei care au sludiat istoria finutului
care posed6 o asemenea mare bogSfie.
Se spune cd lrei oameni, care se indelet-
niceau cu negoful apei minerale de Bor-
sec, ajunseser5 cu ulcioarele lor la lirgul
din Comdnegti, pe Valea Trotugului' Potri-
vil unui obicei al celor ce porneau im-
preun5 la drum, fiecare din ei avea ace-
lagi num5r de ulcioare. De cum au aiuns
la firg, au pi fosl inconiurafi de noud ama-
tori de a cumpSra apa tdmSduiloare gi cei
trei oameni au v?nduf fiecare acelagi nu-
m5r de ulcioare, insd nu pe loate cite le
aveau, Cert esle cE atit cei noud cump5rS-
tori cit gi oamenii care le-au vindul aveau
acum, fiecare, acelati num5r de ulcioare.
Cite ulcioare de apd de Borsec au adus
la tirg cei trei ;i cu cite a rdmas fiecare
din ei in a;teptarea urm6lorilor cumpS-
rEtori?
26. CARE.I SUMA!
Am o sum5 de bani mai mici de 500 de
lei. Dacd o impart la 10, imi rdmine un
resl de 9 lei ; dac6 o impart la 9, restul
va fi de S lei; daci o impart la 8, restul
este de 7 lei gi a;a mai deParte; dacd o
impart la 6, 5, 4, 3 sau 2, restul va fi tot-
deauna mai mic cu o unitate, respectiv 5,
4, 3, 2, 1 lei, Care este aceaslS sumS?
27. O VECHE YISTTERIE
Cindva, la o vistierie urmau sE fie bdtute
.manual nigte monede identice ca m6rime,
dar ca valori diferile, unele fiind de aur,
altele din arginl. Cele de aur necesilau
o micd operalie suplimenlarS, care fdcea
ca timpul pentru finisarea lor si fie pufin
mai mare decit cel necesar pentru cele de
argint. Unul din megterii care se indelel-
niceau cu aceastd treabS, confecfionind
concomitenl alit monede de aur cit gi de
arginl, in funcfie de pregSlirea aliajului
respectiv, a constatat la un moment dat
cE lucrind tot timpul la fel de repede
-odalS a execulat in 180 de minute
-,
16 monede de arginl gi 12 monede de
aur in timp ce all6dat6, cind a confecfio-
nal 10 monede de aur gi lot atilea de ar-
gint a avut nevoie de 130 de minule.
Megterul s-a inlrebal: de fapt cit dureazi
confecfionarea unei monede de aur gi cit
a uneia de argint?
28. CATEA CEA MAI SCURTA
Fire;te, in orice problemd gi nu numai
in probleme - scurfd spre
calea cea mai
rezolvare este- nu numai cea mai frumoasS,
dar ;i cea mai rafionalS. Multe probleme
de logicd, de perspicacitate, de matema-
tic5 pot fi rezolvate in mai mulle feluri;
totugi calea cea mai scurlS nu poate fi in-
trecut6. Sigur, uneori asemenea probleme
se pot rezolva ;i <bSbegte>, cum se
spune, dar acest lucru nu numai c5 r5-
pegle mai mult timp dar nici nu dd satis-
facfia ajungerii la rezultat pe cale rafio-
nal5.
Vi vom da un exemplu simplu. lald, in
desenul alStural se vede un ceas (cdruia
ii lipsesc limbile). Prin cinci linii drepte
separafi pe cadran orele pe care le cre-
defi de cuviinfd astfel incit, in fiecare
87
desp6rfituri creat5 in felul acesta, suma
numerelor care indic5 orele sE fie ace-
eali.
Nu-i lucru greu. Dar important este sE 95-
sifi punctul rafional de pornire.
29. EXPEDIEREA ZIARETOR
Ca de obicei, ;areta oficiului poptal comu-
nal pornise spre garS penlru a ridica zia-
rele. Pogtalul conducea cu aceeagi vitezd
ca in fiecare zi pentru a putea ajunge la
gar5 exact la ora fixat6. ln ziua cind se
petrec cele descrise de noi, ziarele au
fost expediate, din anumite cauze, cu un
alt tren, care sosea mai devreme decit cel
ce le aducea in mod obignuit.
Cei de la gard, din dorinfa ca ziarele sd
ajungd mai devreme la deslinafie, le-au
inc5rcat intr-o cirufd ce tocmai se in-
drepla spre oficiu. Dupd o jum5late de
ord c6rufa a tntilnit gareta oficiului, care
a preluat ziarele.
Deplasindu-se cu viteza obignuitS, gareta
a ajuns la oficiu cu 40 de minute inainte
de ora la care sosea in fiecare zi. $tifi care
este diferenfa de timp dintre orele de so-
sire in garS ale celor dou5 trenuri?
30. TN PANA
Astdzi asistdm la o adevSrat6 goan6 dupi
timp. Pentru a se deplasa pe o distanf5
de numai citeva sute de metri, omul se
urcd in lramvai sau in autobuz, ca nu
cumva sd iroseasc6 citeva minute in plus,
cu toate cd sint bine cunoscule neajunsu-
rile sedentarismului; tocmai de aceea
mulfi igi iau angajamentul solemn de a
parcurge pe jos, inceptnd de miine, cel
pufin doi kilometri zilnic. Dar pentru unii
<<miine> rdmine intoldeauna... pe miine.
Cunosc pe cineva care, cu toate cd face
serviciul nu prea departe de casi, nu vrea
in nici un chip sd meargS pe jos, ci numai
cu motocicleta. lnlr-adevdr, cu acest mij-
loc se ajunge foarte repede la desti nafie.
Dar iatd c5, intr-o bund zi, motocicleta i-a
rdmas in panE chiar la jumStatea distan!ei
dintre casd gi serviciu, iar omul nostru a
lrebuif s5-gi conlinue drumul pe jos, im-
pingind ;i motocicleta. Pind la jumdlatea
drumului, unde i s-a defeclat motocicleta,
el s-a deplasat cu o vitezd de circi cinci-
sprezece ori mai mare decil ?n cazul in
88
care ar fi mers pe ios, fir6 motocicletd;
in continuare a parcurs cealaltd lum5late
a drumului cu o vitezi de doud ori mai
micd decit vileza cu care s-ar fi deplasat
singur pe los. Precizafi dac6 a fost nece-
sar mai mult sau mai pufin timp penlru a
slr6bate intreaga distanfE in comparafie
cu timpul necesar pentru deplasarea f6rd
motocicletS.
lr vrNrFrcAItE
In trei butoaie sinl cantitSfi diferite de
vin. Din buloiul care confine cea mai mare
canlilate se foarni in celelalte doud atita
vin incil aceslea igi dubleazd f iecare
confinulul, dar nu se umplu. $i dupd
efectuarea acestei operafii cantitSfile din
cele trei butoaie sinl diferite. Din nou se
loarnd din butoiul ce are acum cea mai
mare cantitate de vin in celelalte doud
care, de asemenea, ili dubleazd confi-
nutul. Efectuind inc6 o datd aceastS
operafie se ajunge ca in fiecare din cele
lrei butoaie si fie cite 72 de litri de vin,
Cifi litri de vin confinea la inceput fiecare
din cele trei buloaie?
32. RALIU
Este cunoscut de mullS lume vestitul raliu
automobilistic Paris-Dakar, cu transbor-
dare peste Marea MediferanS. La el parti-
cipS automobilipti de frunle ;i firme con-
structoare de prestigiu care foJosesc acest
prilej pentru a-gi face reclamd maginilor.
lat5 insd cd acum vreo cifiva ani a partici-
pat la acest dificil raliu de circa l0 000
km gi un automobilist mai modest. El avea
mai pufine posibililS!i, aga ci era nevoil
si faci economie la lotul, inclusiv la com-
bustibil gi cauciucuri.
Automobilislul noslru a pornit la drum cu
zece cauci ucuri. El a trebuil sd aib5 grijd
s5 nu le toceascd prea mult pentru a fi
sigur c5-i vor ajunge pind la destinafie.
De asemenea, dorea sd opreasc6 cil mai
rar pentru a schimba cauciucurile si to-
tu;i si lase timp cauciucurilor sd se rd-
ceascS. Aga c.i s-a hotirit sd utilizeze
fiecare cauciuc cile 4 000 km pentru a le
uza deopotrivd pe toate zece ;i, in ace-
lagi fimp, pentru a asigura maximum de
aderenfd maginii cu ajutorul celor zece
cauciucuri ale sale.
 Vd rug5m sE spunefi in ce fel a schimbal
automobilistul cauciucurile penlru a pu_ $tifi in ce ordine sinl agezate localitdtile
A, B, C gi D? In caz cd afi reu5il sd aflati.
lea sd-gi realizeze scopul? incercafi sd le gi numifi.
33. rA FORrtr
35. CtNCt $t PATRU
Un forjor matrifeazd trei feluri de piese, Pe fiecare din cele cinci rinduri
de trei dimensiuni. Primul din acesle re- orizon_
fale, coloane verticale gi diagonale di;i;_
pere. cintdregte 5 kilograme, al doilea 3, gurd se pot numdra ciie cin-ci ."r.ri.t..
iar al treilea reper, fiind mai ugor, cintd- PuteJi elimina cinci cerculefe, astfel incit
re;te trei bucSfi la un kilogram. pe fi.ec-are rind, coloand gi'diagonald
ln prima zi forjorul a malrilat in total 100 poatd fi numdrale numai
'cite sd
de piese din loate reperele. A doua zi culefe?
fatru cer_
a fdcut tol atitea piese, iar a treia zi la
fel. Tn fiecare zi piesele matrilate de forjor o o o o o
c?ntdreau la un loc 100 de kilograme. ln-
leresant este insd c5, de fiecare dald, nu- o o o o o
mdrul de piese din fiecare reper, luat in
parte, era diferit de numirul de piese din o o o o o
acelagi reper realizat in celelaite zile. o o .) o o
Cite piese din fiecare reper a matritat for-
jorul in prima, a doua gi a lreia zi?
(J o r] o o

34. TRASEU 36. SAC FARA FUND

Vrefi sd facem o scurt5 c5lslorie pe me-
leagurile fdrii? Ea nu va dura mult, pentru
cd nu vom merge decil aproximativ 300
km, aproape in linie dreaptS gi vom vizita,
pe lingd alle agezdri, gi patru localitSfi pe
care probabil le cunoagtefi. Una repre-
zintd un ?nsemnal loc istoric; alta este
marcatS de un mdref monument arhilectu-
ral ce ne aduce aminte de Mircea cel
Mare; a treia localitate este un nou gi mo-
dern municipiu care, in urmd cu nu prea
mulfi ani, era un biet tirg (cu loale cd do-
cumentele il consemneazd inc5 din seco-
lul al XIV-lea) gi, in sfirgit, cea de a patra
localitate este o vestitd stafiune balneo-
climalericS.
Pentru ulurinfa determinErii lor pe harta
fdrii, le vom numi, la intimplare, A, B, C,
gi D. Trebuie sd ltili cd A se gisepte la
o depdrtare mai mare de C decit C de
D; B este mai aproape de C decit de D;
intre ora;ul nou gi localilatea de mare in-
teres turistic esle o distanfd mai mic6 de-
cil intre municipiu gi stafiunea balneo-
climatericS; totodafS, localitalea de inte-
res turistic se aflS la o di slanfd mai mare
de stafiunea balneo-climatericd decil lo-
calitatea istoricS, iar aceasfa din urmS este
situatd inainle de a ajunge la stafiunea
balneo-climatericS.
O simplS adunare, nu-i a;a? $i cu toate
aslea, din banala operafie putefi realiza
o frumoasd distracfie:
11r+
333
555
777
999
2775
$tergefi suma. Tnlocuifi 5 cifre, din cele
15 cifre ce formeazd numerele cu cite un
zero in aga fel incil de data aceasla suma
sd fie; llll
Nimic <anormal> pind aici . Dacd am luat,
firegte, a r6mas mai pufin. Dar abia de
acum incepe <ciudSfenia>. Refacefi cele
cinci numere ata cum au fost ele la ince-
put. Din ele extragefi nu cinci ci gase cifre
;i inlocuifi-le cu tot atitea zerouri astfel
incit suma sd fie tot 1 111. Refacefi din nou
numerele ;i inlocuifi nu sase ci opt cifre,
punind in locul lor tot zerouri. Trebuie ca
totalul noilor numere sE fie, de asemenea,
11 11. ln sfirgit, inlocuifi noud cifre, dar re-
zultatul adun6rii s5 fie afi ghicit
acelapi: 1111. - -
DupE cum se vede, am tol scos, dar rezul-
talul n-a scdzut cu nimic. Sac fdrd fund?!
89
 aur de o anumilS calilate, dar monedele
37. PRISMELE PUNCTATE sale erau de dou5 calegorii. Unele aveau
cu opt carate peste calitatea aliaiului de
Cele gase imagini din desen reprezintd aur doril de biiutier, iar altele, cu cin-ci
una aceeagi prism5 hexagonald care' p,e
;i carate mai priin decit acest aliai, In
fiecare din fafete, are inscrise un num6r aceaslS situaiie, pentru a obfine aliaiul de
de puncte albe ;i negre. Fafeiele care care avea nevoie, biiutierul a topit 52 de
se v6d au -inscrise punctele de la 1 la 3' monede. $tifi cite monede a folosit din
Pe {iecare prismS, una din fafetele care fiecare categorie?
se vede nu are inscris nimic. V.i solicitSm
sE completafi punctele cuvenile albe ;i 39. PIRAMIDA tUI KHEOPS
negre f i de ia 1 la 3 pe toate fafetele'
- Multe dimensiuni ale piramidei lui
r23 Kheops gi ale detaliilor sale - sc5zute
sau adunate, inmulfite ori imp5rfite intre
ele dau rezultate uimitoare, cum ar fi
-
distanla pin5 la Lun5, periodicitatea re-
0 o o v5rsdrii Nilului, frecvenfa anilor secelo;i
0 o o ;i a;a mai departe.
o b ciudSfenie de acest fel se referS, bu-
4 5 6 n5oar5, ia o micd scard secundarS, allat.i
alSluri de muchia esticE a piramidei,
sc6ldatS, cea dintii, in fiecare dimineaf.i,
de razele soarelui. Primele 11 treple ale
a
0 aceslei scSri au fost construite mai pufin
0
a inalte ;i late decit celelalte (este exclusi
a posibilitatea ca acest lucru sd se fi f5cut
din gregealS, avindu-se in vedere ex-
traordinara exactilate a tuturor mdsurEto-
38. CARATE rilor gr a intregii construcfii). Dimensiunile
lor permit (numai la acesle trepte) sd
Nu, nu este vorba aici despre modul de poatd fi urcate nu numai cile una ci 9i cite
lupt5, de provenienfd japonezS, pe care-l doud deodat6 sau intii una, apoi doui,
vedem de obicei in filmele polifiste, ci apoi iar una, gi a;a mai deParte'
despre ceva cu mult mai banal. Ci!i dintre Fiecare se urca cum voia gi cum pulea'
cititori n-au folosil in vorbirea curentd ter- Astfel, se putea urca 1-1-2-l-2-2-1-1 sau
menul carafe! Penifa de stilou are alilea 2-2-2-1-1-1-2 elc. ln cite feluri pot fi ur-
carate, aurul din care e fdcut6 verigheta cate toate cele 11 lrepfe, finind seama
are gi el un anumit numir de carale gi cum am spus -
cd se poate p51i, alter-
de asemene6 -
6ut6vs sau cutare piatrS -
nativ, peste una sau dou6 trepte? Coinci-
prefioasS are -alitea gi atifea carate. Nu denfa const5 in aceea cd numdrul de po-
toald lumea ;lie insd ce inseamnd aceastd sibilitSfi exislente pentru a parcurge cele
unilate de mEsurd ;i locmai de aceea 1 1 trepte esle exact acelagi cu cel care re-
amintim aici c5, pentru pietrele prefioase, prezintd lungimea in metri a fiecdrei laturi
un caral reprezinlS O,2 g; in privinfa me- a Piramidei lui Kheops.
talului prefios, caratul inseamnd unitatea 40. NU.I PACATEALA!
de mEsurE a aurului dintr-un aliaj propor-
fionali cu 1 la 24. Un aliaj de 14 carate, Tnmulfind numdrul copiilor vecinului meu
bundoarS, confine l4 p5rfi de aur ;i 10 de aparlament cu inilfimea blocului, apoi
pdrfi din alt metal. cu anul nagterii fostului meu profesor de
Nu este de mirare cE diferenfa de unu matematicd gi cu virsta bunicii mele obfin
sau doud carale intr-un alial de aur pro- num5rul 9 443 823. $tiind acesf rezultal,
duce o evidentS diferenfi de valoare. se poate afla cifi copii are vecinul de
O asemenea deosebire a existal odatd ;i apartament, ce inil!ime are blocul, in ce
intre monedele vechi pe care le avea un an s-a niscut profesorul meu pi ce
bijutier. El intenliona sd toarne un aliaj de virstd are bunica. Nu-i o pEcElealS!
90
 (

,,R[sPUNsuaI"
ffitE
r. echivalente cu opl ore rezultd cEPose-
NoRoc sorul ceasului, care
-
il intorcea seara la ora
Din urnd au fost extrase urmdtoarele nu- 22, se scula la ora lase'
mere: 83, 15, 6, 38. Ele se reg6sesc in to-
talitate in cel de al treilea buletin. ln cele- 5. tA VINATOARE
lalte se regdsesc trei, doui 9i unul din nu-
merele extrase. Ogarul va aiunge iepurele dupi 72 de
s5ritu ri ,
2. MUTAREA CALCULATOARELOR
lati ce mutiri trebuie fScute penlru a 6. NOUA CIFRE
aiunge in pozifia doritS. (este notat n-u-
m5ru'i calculatorului care urmeazi sE fie Figura ne arati cum trebuie a;ezate .cele
mulat in locul liber): 1,2,3, 1,2,6,5, no-u6 cifre in careu, respectind condifiile
3, 1,2,6,5,3, 1,2,4,8,7, 1,2,-4, ?, precizale:
7, 4:, 5,6. ln total sint necesare 26 de
mut5ri.
1 o I
3. CERAMICA NEACRA
DE MARGI NEA 4 3 8
Din cele 40 de vase 28 aveau incrustat
chenarul de ios. lnseamni cd 12 nu aveau 6 7
guia a.ett .h"nut. Ele se numErd, .a;adar'
irintre cele care aveau incrustat chenarul
i. ,rr. Scdzind din 36 Pe cele 1224care
nu aveau chenarul de los r6min .de 7. TREI CUTII
vase cSrora li se incrustaseri ambele che- Este suficienl sd scoateli un singur frucl
nare ;i deci erau gata pentru a fi intro- din cutia cu etichela .,Un mir ;i o parS>'
duse in cuPtor' DacE luafi un mir atunci cutia conline
doui meie, iar cea Pe care scrie <doud
4. CEASUL DE$TEPTtrTOR mere)) conf ine douS Pere; ea conf ine
Din moment ce ceasul trebuie intors de dou5 pere ;i cealalt5 dou5 mere lttnd-
c5 s-a menfionat etichetele nu
ZO a. ori seara ;i de 10 ori dimineafa - - inut al cutii.lor,
i*";;; ci cele'30 de rotafii Pe zi ale indicq adevEratul conf
lnliLi asigur5 mersul ceasului timp de 24o ata i; in cutia resPeclivS..nu qot I
fiecSrei ore ii corespunde un mir ;i o Par5. Devine limPede c5
"r".'lt"aJt,
iotuti"'5i un sfert' $tiind cE dimineafa in cutia care are ca etichetd doui pere
cheiia trebuia risucit5 de 10 ori - rota!tt se gdsesc un mir ;i o ParS'
91
 8. SEPARARE 14. SALA DE SPORT
lati cum, cu ajutorul a patru linii drepte
gi fdrd sE se ridice creionul de pe hirlie, lntrucit lSfimea sdlii, potrivit afirmafiei,
pol fi separate cele opt puncte din pdtrat: era de 16 m plus lumdtate din lungime,
iar despre lungime se spunea cd era egalS
cu in,ilfimea plus lSfimea, inseamnd ci
o o
,", lungimea era de 16 m plus 15 m plus ju-
mdtate din lungime; deci jumState din
lungime are 32 m. A;adar, lungimea sdlii
o r'-. o o totalizeazd 64 m, iar lSfimea 48 m (jum5-
tate din lungime plus indlfimea de 16 m).
l7
)<'
,'o..' o t--o tt I5. INTREBARE ABSURDA!
l.''
Este absolul sigur ci in orasul Constanfa
ca gi in
9. STRINGERI DE MTNA -existd foartealte orage mari, de altfel,
multe persoane care au ace--
La aniversarea amintitd au schimbat str?n_ lagi numir de fire de pdr pe cap. Firele
geri de mind 16 participanfi. de pgr-99 p" capul omului'rareori depd-
gesc 100 000, in timp ce populafia Cons-
t0. sTotuRttE tanfei este de peste 200 000 de locuitori,
ceea ce face, implicit, ca numerogi locui-
lori sd aibd acelagi numdr de fire de p6r
Primul columbofi I avea 50 de porumbei, pe cap. Dacd este vorba insd de indicat
al doilea lot 50, iar al lreilea'doar 3O. care anume sinl acegli oameni, alunci
lucrurile... se complicd: firele de pdr lre-
, I. MONETAR buie numdrate!!

Monetarul intocmit de vinzdtoare ardta r6. votNICUL

cd ea depune 520 bancnole de cite 1 0
lei, 26 de cite 50 de lei 9i 25 de cite
100 de lei.
12. NUMARUL (ELAST|CT
Este vorba de numdrul 6,t. Dac6 scddem
6, rimine 55, care impdrfit la 5 dd f f
al doilea caz, dac6 la numdrul Of ad;u_ ;-in
gdT fr obfinem 65, num5r ."r" i.p;i1it
la 6 dd tot 11.
I3. TRANSFORMARE
Chiar dacd halterofilul ar fi putut ridica
o greu_tate, sE spunem de 200 kg, el lot
nu ar fi putut ridica cu ajutorul scripete_
lui o greutate superioai6 celei a cor_
qul.uj injygit la capdtul de care se irage
al fringhiei trebuie sd existe o greutaie
cu ceva mai mare decil aceea ce se ri_
dicd. Or, halterofilul avea doar g2 kg.
17. LA MECI
ln.grupul care a inlral pe stadion erau
adulfi, 2 studenfi 9i 8ti copii.
10

lati,cum,.cu ajutorul a 7 linii drepte, tri_

18. 300 DE LEt
!!9hiul obtuzunghic
triunghiuri,
a fost tmp;r1it in Z
fiecare avind ungiriuiile as_
cuf ite.
Pentru ca nici o grdmadi sd nu fie des_
completatd gi, in acela;i timp, sd se poatd
face orice platd de la 1 la 300 de lei.
"r;_
mezi le trebuie sd aibE urmdtoarele iu"me:
1, 2, 4, g, 16, 32, 64, 129,45 lei.

I9. CTTE PAGINI!

Volumul a avut 1024 de pagini.
92
20. ACELEA$| NUME
Dacd prenumele lui Gheorghe nu este
Dumitru, pe Gheorghe trebuie s5-l mai
cheme lon, fiindcS, dupd cum s-a preci-
zat, nu-l poate chema Gheorghe Gheor-
ghe. ln consecinfS, prenumele lui Dumitru
va fi Gheorghe, iar cel al lui lon va {i Du-
mitru.
2I. SIMPLU $r... NU TOC-
MAI!
Cele douS numere pot Ii 24 gi 8 sau 54
$i 2.
22. IN TREN
ln tren cdlSloreau trei familii. Prima avea
un b6ial, a doua avea trei copii un
bdiat;i douE fete; a treia avea- cinci
copii trei bSiefi ;i doud fete. ln total,
-
cinci bdiefi ;i patru fete.
23. CU TREI CERCURI
latd cum putefi izola cele 10 puncfe negre
cu ajutorul a trei cercuri:
24. SCADERE
Cele doud numere cu care se efectueazi
operafia sint 987'654.321 ;i 123.456.789'
Restul este 864'1 97.532. <Coincidenfa>
consti in aceea cd fiecare din cele trei
numere este alc6luit din cifrele de la
la 9, luate cite o singurd dat5.
25. BATR,INA APA MI NERALA
Problema are mai multe rezolvEri' lnce-
pind cu cile 4 ulcioare aduse de fiecare
om, rezultatul poate {i diferit penlru mul-
tipiii acestui numEr. Presupunind cE fie-
care a adus la tirg cile 4 ulcioare ;i cd
tofi au vindut in mod egal cite un ulcior
fiecdrui cumpErdtor, dupd acest tirg foa-
td lumea a rimas cu cile un ulcior. Dacd
au venil cu cite 8 ulcioare ;i au vindul
cile 2, tofi aveau in acest caz 2 ulcioare,
gi aga mai deparle, penlru 12, 16, 20...
de ulcioare aduse de fiecare om.
26. CARE-| SUMA!
Pulin ralionament ne va ajuta si ddm de
capdtul firului. ObservSm cd la {iecare im-
pdrfire rdmine un rest toldeauna cu 1 leu
mai mic decit valoarea imp.irfitorului. De
aici deducem cE dac6 suma respectivd ar
fi cu 1 leu mai marer ea ar putea sd se
impartd exacl la oricare din numerele de
la 1 la 10. Cel mai mic multiplu comun al
aceslor numere este 2 520. Fiind cu I leu
mai mic5, suma respectivd este 2 519 lei.
27. O VECHE YISTIERIE
Dacd pentru 10 monede de aur ;i tot ati-
tea de argint sint necesare 130 de minute,
inseamnE ci petru o pereche, respectiv
cite o monedd din fiecare aliai, vor trebui
cite 13 minute. ln acest caz se cer 156 de
minute ca sd se confecfioneze 12 aseme-
nea perechi de monede' O dat5, duPd
cum a constatat me;terul, s-au lucrat 1 2
monede de aur impreun5 cu 16 de ar-
gint. Pentru 12 perechi a cite 13 minule
perechea au trebuit -
155 de minute. Re-
- cE pentru diferenfa de 4 mo-
zulti de aici
nede de arginl s-au folosit reslul de 24 de
minute, pind la 180' Deci o moned6 de
argint se face in 5 minute iar una de aur
in timpul care mai rimine pin5 la l3 mi-
nute, cit trebuie pentru o pereche, res-
pectiv in 7 minute.
28. CALEA CEA MAI SCURTA
1 Sintem convin;i ci afi reugit si imp6rfifi
cadranul ceasului in a9a fel incit suma
orelor din aceeagi desp5rfiturS, creatd
prin trasarea celor cinci linii drepte, sd fie
aceeatl,
Calea'cea mai scurlS de a porni la drum
era aceea de a v5 gindi cE suma tuturor
orelor de pe cadran este 78 9i, totodatE,
cE prin cinci linii drepte se creeaz5 ;ase
93
despdrlituri. Ca atare, suma orelor din 144 de litri. lntr-un cuvint, situafia
- arde-fi
fiecare desp6rfitur5 trebuie sE fie 13. rulatd de la sfirgit spre inceput
-
Acest lucru este posibil numai dac5 in avut urmdloarea infSfigare:
desp5rfituri sint separate orele 12+1, In f inal: 72 72 72
11+2,i0-1-s,9+4,8+5, 7f 5. Acum totul nle:
Tnai 35 35 44
a devenil foarte simplu pentru a trasa li- Mai inainte: 18 25 72
niile. La incepul: 117 53 35

29. EXPEDIEREA ZIARELOR
ln ziua aceea ;areta a mers cu 40 de mi-
nute mai pufin decit in celelalle zile. Deci
in momentul intilnirii cu cdrufa, ea mai
avea de f5cut pind la gard 20 de minule,
celelalle 20 de minute reprezenlind dru-
mul ?napoi. TotodafS, lrebuie finut seama
de faptul c5, pind in momentul intilnirii
cu ;areta, cdrula consumase 30 de minufe.
Agadar, trenul cu care fuseserd expediate
ziarele in ziua aceea a sosil in gard cu
50 de minute inaintea celui cu care presa
era trimisi de obicei.
30. TN PANA
Motociclistul a avut nevoie de mai mult
timp pentru a ajunge la birou. lmpingind
motocicleta jumdtate din drum cu o vilezd
de doud ori mai micd decil viteza cu care
s-ar fi deplasal singur, pe jos, el a parcurs
aceastd distanfd infr-un timp egal cu cel
care i-ar fi trebuit pentru inlregul drum
dacd ar fi mers pe jos, fdrd motociclet6.
Prin urmare, inlirzierea este egald cu tim-
pul i1 care a fost parcursd ceilaltd jumd-
tate de drum, pe motocicleti
3{. YtNlFtcATtE
Rezultatul se poate afla repede, efecluind
op.erafiile de la sfirgit spre incepul. ln fi-
nal, cum s-a spus, fiecare butoi avea cile
72 lilri de vin. Pentru ca doud din buloaie
sd-gi fi dublat confinutul trebuia ca ele sd
aib.i cite 36 de litri, cel de al treilea avind
94
32. RALIU
Pentru a inlesni explicalia, vom numerota
cauciucurile de la I la 10' Automobilistul
a rulat primii 2 000 de km cu cauciucurile
1,2,3,4. Pe cea de a doua Porfiune de
2 000 km a mers cu cauciucurile 5, 6, 9,
10. Urm5torii 2 000 km au fost parcur;i cu
cauciucurile 1, 2, 7, B. Ceilalfi 2 000 km
au fosl parcurgi cu cauciucurile 3, 4, 5, 6.
Pe ultimii 2 000 km automobilislul a folosit
cauciucurile 7,8,9, 10. ln felul acesta, fie-
care cauciuc a fost utilizal cite 4 000 km,
cu cite o pauzd.
33. LA FORJA
ln prima zi forjorul a confecfionat 4 piese
din primul reper, l8 piese din al doilea
5i 78 din al treilea. A doua zi 8, 1l ;i res-
pectiv 81, iar a treia zi 12, 4, 84 de
piese. -
34. TRASEU
Localitdfile .sint a;ezate asffel: C (mu-
nicipiul), B (localitatea turisticE), D (locali-
tatea isloricd), A (staliunea balneo-cli-
maferici). Ele sint: Pitegti, Bran, Oituz,
SlSnic-Moloova.
35. CrNCt $r PATRU
Figura ne aratd cum, eliminind cinci
cerculele, se pol numdra in loc de cite
cinci, numai cite patru cerculefe pe fie-
care rind, coloani ;i diagonalE (desigur,
putefi gisi ;i alte solufii, de exemplu, ro-
tind sau oglindind aceasti solufie).
o o o o
o o o o
o o o o
o O o o
o o o o
(Continuare la pag. 204, 2OS)
Vd prezentdm un lest for- Rispunsuri
mat din doui pirfi, una cu
zece probleme de inceput
de parlidi pi a doua cu
zece probleme de mijloc
de partidS, preluat din re- J Probleme de inceput
de partidi:
vista f rancez5 de GO nr. 25
1984, care la rindul ei l-a
preluat dintr-o revi
J- utarea ABCDE
ponezS, Rezolvarea trebuie
tncercata ln doua va 1 86410 2
una rapidS, cu cife 2 2 458 10
cunde limp 3 6 284 10
in 4 628 10
J
byo-yom una lent 4
cu 5 minute de
problemS. Testul
sugera ca rn
care se va cun
fi

mai bine, aflind dac6 este

un <intuifiv> sau
fi

un
go 5
6
7
8
9
0
6 8210 4
4 6 810 2
610 2 8 4
2 4108 6
I624 10
28106 4
<gindilor>. Dar revista fran-
cezd emite indoieli cu pri-
vire la perlinenfa leslului Probleme de mijloc de
dup6 ce un iucdlor de nivel
4 dan a obfinut in varianta
rapid5 nivelul de 9 kyu. Se ABCDE
presupune cd lestul este
prea dificil, ceea ce este lo- 2 106824
tugi ciudat, deoarece nu 3 261084
este de crezut cE s-a strecu- 4 810642
rat o eroare in revista ia- 5 6 2 8 410
ponezi. Tn concluzie, vd l5- 6 108624
s5m sd incercafi o eventualS 7 6 2 410 I
infirmare a opiniei revi stei 8 481026
f ranceze, alegind gi dum-
9 4 6 2 8t0
neavoastrd dintre soluf iile 1 0 810624
propuse gi notate de la A
la E, in cele dou6 variante
de timp. Un exercifiu util, Estirmre nivel de ioc:
in varianta lenl5, este clasi- nivel
puncle
ficarea rdsPunsurilor, in
ordine, dupd valoarea lor.
La mulare, in fiecare Pro-
blemi, se gdse;te: 1
bul,2-nsg7ul,3-ne-
qrul, 4 albul, 5
- al-

negrul,
ull sub
70-76
78-80
82
70 sub 1 0 kyu
7-9 kyu
5-6
4 kyu
kyu

- I I 3 kyu
-
6-albul,7-albul,8- I 84
86 2 kyu
neqrul, 9 negrul, 10
negrul, 12 -
- 88 1 kyu
neirul, 11 I
- negrul, 14 - 90 dan
ne6tul, 13
- albul, 16 - 92 2 dan

uflEll
alb-ul,'15
neorul, 17 - albul, 18 - 94 3 dan
negrul,20 -
- 95 4 dan
nedrul, 19 - 5-6
albul. - 98-100 dan

95
 c s
I
D

3 D
2
!-
E

lt 5
A 6
D

E
c

I
Y
I

^o LL lz

96
13 14 15

16 17 ,8

l9 20

a
c
9

Dupi o atentl observare,

-D notafi ce'i llpsegte Persona-
<- c----:> . iului dn desen Pentru a fi
= ---1)c.t adevlrat pescarl
(R5spuns la'pag. 204)
97

AceastS form5 de ioc este de fapt o par-
tidE liberE inlre doi jucElori. Diferenfa
constd in aceea cd partida prin corespon-
denf5 se joacd cu literele pe faf5, ingirale
dupS urmitoarele reguli:
se agaz5 in gir una dupi alta loate cele
-100 de litere (in general se respectd al-
ternanfa vocali consoanE);
primele 25 de- litere nu trebuie sd con-
-fin6 nici un joker iar valoarea fiecEreia nu
trebuie sd fie mai mare de 4;
jokerii sE nu fie alSturafi (si fie cel pu-
-fin 25 de litere intre ei);
se pol alSlura cel mult trei vocale sau
- consoane;
trei
nu se pol schimba literele din mind cu
-cele din stoc.
Respectind aceste reguli gi urmSrind for-
mularele de concurs, putef i juca acest tip
de partidS, considerat6 forma de joc cea
mai spectaculoasS.
Scopul jocului este de a depune piesele
cele mai avanlajoase (realizarea unui
punctaj cit mai mare) 9i de a bloca in ace-
lagi timp posibiliiSfile adversarului pentru
depunerile bune. Bineinfeles, foiosirea
dicfionarului esle un avanlaj suplimentar
fafd de partida liberS.
Slrategia fiec5rui juc5tor constd in a crea
cel pufin cite doui pozifii de depunere
anticipatd (pregitite cu una sau doud de-
puneri inainte) gi in amplasamente diferi-
te, astfel incit, cel pufin una sd nu poatd fi
98
D D
D D
blocatS. Pentru a urmdri mai u;or desfSgu-
rarea partidei s-au stabilil culori pentru
cei doi juc5tori, anume rogu (R) pentru
primul iucitor gi albastru (A) pentru al
doilea. Pe lot parcursul partidei, lucdtorii
opereaz5 pe grilS gi in girul de litere cu
culoarea proprie (urmdrifi pentru exem-
plificare grila alSturatd pag. 99).
Regull de ioc
1. Primul lucdtor (R) ia primele 7 litere din
pir (le subliniazd cu rogu) ;i dupd analizi
face o depunere dupi regulile din par-
tida liber5 (obligatoriu acoperind pitratul
central h8).
2. Al doilea juc5lor (A) subliniazd cu cu-
loarea sa urmStoarele 7 litere gi depune.
3. Dupi depunerile efecluate de ambii
jucdtori, fiecare dinlre ei taie din gir, cu
culoarea proprie, literele folosile gi pen-
tru completarea celor 7 litere <rdin minS>
subliniazd cu culoarea asocialS lilerele
necesare, incheindu-se astfel primul tur.
4. Depunerile se noteazd intr-un label.
5. Pariida continuE pind la epuizarea lile-
relor ;i se incheie la fel ca partida liberS.
Avind in vedere cd rogul este primul la
mufare qi are posibilitatea de a face scrab-
ble gi o depunere care trece prin pitrSfe-
lul central h8, cu prim6, s-au anulal acesle
avantaje inifiale gi s-au stabi lit urmdtoa-
rele punclaje maxime pentru primele pa-
fru depuneri :
 Rogu A sfru tururi, considerindu-se timp de gindire
3Xn zile penlru n depuneri.
Turu 1 max. 10 puncle 20 puncte Pentru concursuri s-au stabilit urmdtorii
Turu 2 max. 30 puncle max 40 coeficienfi de clasificare a jucdtorilor:
Pentru cigtigdtor.
DupE cum se observS, dupi doud
tururi
complele, rogul poale avea un total de A:{tJ
D
maxim 40 de puncte, iar albastrul un tolal
de maxim 60 de puncte, ceea ce implicd P+p
adoptarea unei tactici corespunzdtoare la
inceputul partidei.
iar pentru tnvins
Penalizlri:
Se acordi zero puncte pentru depu-
-nere gregiti din punct de vedere lehnic
a- P

(depuneri nelegate de restul incrucigSrii,
depuneri intrerupte, cu alte litere decit
cele primite etc.).
acordd zero puncte pentru depu-
-neriSegre;ite din punct de vedere gramati-
cal (corectitudinea cuvintelor).
Jucitorul care a primit zero puncte rdmine
cu lilerele avute inaintea depunerii gre-
pite.
Nu se penalizeazd gregelile de calcul
-al punctaiului.
Forme de ioc
Juc5torii pot conveni sE comunice tele-
fonic, prin coeespondenfE pogtalS sau
prin curier.
Timpul de ioc
S-au stabilit 30 de zile pentru primele
AL MILEA @Irc1NS MTDMI O€
P+P
unde P este punctaiul ci;tigdtorului iar p
-
este punctalul invinsului. Coe{icienfii se
rotunjesc la a treia zecimalS.
Exemplu (tabelele de mai jos prezinlS
separat depunerile celor doi jucitori).
In primul tur, ambii iuc5tori depun scrab-
ble penlru a ajunge cil mai repede la lite-
rele grele. Jucdtorul A ili pregdtegte in
lurul 2 un scrabble in mai multe pozifii,
dar opt5m pentru a depune litera T pe
p5trSfelul o8, situafie in care lucdtorul B
pregdtegte o depunere in care sE valori-
iice triplarea lui B pe orizontal gi vertical,
ceea ce ii va aduce puncte cit un scrab-
ble.
ln turul 3 fiecare iucElor i;i valorific5 gru-
pele de litere alese (A printr-un frumos
scrabble, iar B prin triplarea literei B in
10 16 pe ambele direcfii)'
IURIN. I.ARIDA 8

SCRABBLE PRIN
o
b
c
d

c
t
I
h
i

i
t
t

n
o

COCURENI (R I CONCURENI (A)

'
_8AU[=E5CU-- _5[EE4ESCU-- ARB]Tru: anBlmu:
ALDEA NIi€L
ALEXA}$RU DAN DTJDEA MIFAI
99
 A: Concurent R - Al. Ridulescu
$lcmpila
pilmre Lilere Poz i[ia Cuvinle P unclaj
Tur cuvinfului
Expediat depu5e principal lormale de, rnere
scrisoare

12.t.1986 D,E.L, I,C,A,N h8 DECLI NA 10 10

13.r.1986
2. 21.t t23.1 U,C il4 cul 5 15
3. 5.0217.02 A,T,L, I,O,V,E 03 VIOLATE 122 137
+ DECLINAT
4. 1s.o2117.02 P,L,O,G,A,R,E n7 GALOPARE 100 237
+GA+ LE
5. 4.03 /6.03 D,A,P,G i12 PAGODA 16 2s3
6. 19.03t 24.O3 A,E,N,V i5 NAVE 39 292
+ NUDE
+ ABAC
7. 6.04 r8.04 M,E:,R,A,B,T d4 TAMBURE 36 328
8. 18.04,,l9.04 o U, N, A, R, J, al JUNIORAT 1 u 432
9. 4.05,6.05 L,N,F dl2 FLAN 22 454
1 0. 16.05!26.05 P, o,s, l,T cl SIPOT 29 483
+ oTAC
+ TAXA
Uiere rlmase: E, C Coreclle punciai: Punclai frnal: lEl
Coelcient: 0,199 -l
ln turul 4 lucdtorul A igi pregdtegte din aduce un avanlaj net, pulind asffel sE
nou scrabble, depunind in i12 (PAGODE) preia conducerea partidei. Dar jucdtorul
9i afleptind cu lilerele rimase (AME- B intuiegte intenfiile 9i depune in f8
REEV) sE dea o lovitrd prin depunerea (FUNDATII), chiar dacd il putea depune
de scrabble in cl3 (MANEVRE), care ii gi in h6, unde ii aducea mai multe puncte.

B: Concurert A D. gtefSnescu
-
Slcmpila
Pozilia
Tur Lilere cuvi nlu lu i Cuv inle
Erpediere depuse princ ipal lormale
scrisocre

I t6.r.t986 T,O,S,E,P, I,R 17 PI ETROSI 20 20

ffi
2 30.01 /31.01 A,D i7 DA+DE+AC 12 32
3. 10.2t11.2 M,R,U,S,t,C dr5 sMtcuRt+ct 85 117
4. 24.2125.2 S,U,B h5 SUB+UDE+BAC 62 179
5. 10.3 /t t.3 F,3,N,U f8 FUNDATT I 68 247
6. 27.3t1.4 U,T, I.R,M a8 TRIUMF 51 298
7. 12.4 t 15.4 ?.A,X e4 AXA+TA+AX+MA 50 348
L 21.4t22.4 Z,E.C,N,A I2 Necazf TACf AXA 85 433
+MAZ
9. 9.5114.5 R,S,E,D ll DRESE
10. 1 1.6, _ T, I,H e14 HilT+HM+ tC+TU
16 449
31 480

Litere rimase:-
Coeficlenl: 1,501
Corecfie punctai: f2 puncf.i ftnal: {g2

Tntr-adevdr, jucStorul A are o depunere lZ). Pentru a-;i asigura o serie de depu-
mai slabd in turul 6, fur in care jucdtorul neri constante gi de a lua din gir mai mulle
B renunJd la scrabble in mai mulle pozifii lilere grele pe care sd le valorifice pe o5_
(exemplu: TREMURA, ARMATURA; MU- tratele cu grir-nd,
RATURA sau MARSRUT, cu depunerea lui .pdstrind asffel jokerul pi
lilerele Z g X; el depune TnlUr*f in ag.
Zl sau lZ in mai multe pozifii sau a cuvi-
tului URMARIT in f3, cu legdluri in e4 (Continuare la pag.l 05)
-
100

Citeva ginduri despre ioc nu sint (chiar
dac5 ar pulea sd par5) o simpl5." joac5'
Nu am rezistat tentafiei de a incepe cu
acesl joc de cuvinte, penlru cd a.; vrea si
risipeic de la incepul ideea (de fapt o
preiudecat6 destul de r5spinditd) cE io-
'ar fi ceva neserios superficial, c5
cul 9i
aceia care igi consacrd timpul, pasiunea ;i
lalentul practicErii sau invenf5rii unor ti-
ouri mereu mai sofisticate ;i mai diversifi-
cate de iocuri sau cE cel care urmEregte
sE le descifreze tilcul, luminind o semnifi-
calie mai adinci, intr-o ordine a faptelor
de culturS, ;i-ar irosi forfele intr-o. aclivi-
tale perifericd, sau, intr-un domeniu care
cade dincolo de sfera evenimentelor cu
semnificafie umand autentic5'
DacE o umbr5 de scepticism persistd in
raoort cu posibilitate de a dep59i aceastS
oreiudecaiS, sau dac5, mai mult chiar,
laeea c; iocul nu prezint5 garanfia unei
uitirit;1i ierioase 1i utile pare fireasc5 ;i
normalS, inainte 1i independent de orice
argumentare, atunci credem cE vom rata
inftlegerea, chiar incompletd ;i provizo-
rie, a Jnora dintre aspecte.le cele mai pro-
funde gi mai interesante ale sensului exis-
lenlei noastre'
N, proPrn.m dogma-tic o tezi desPre
un subieci care, prin definifie, este o ma-
nifestare a libertSfii ;i a energiei gratuite,
a unor forfe ;i facultSfi esenfiale.Pentru
om, cum ar fi' limbaiul ;i imaginafia, d.ar
vom avansa ipoteza cE tol universul exts-
tenfial u.un i. construie;te intr-un spafiu
de ioc.
ln acesta se comPun st5rile de lucrurr
ElllIllRl
ff$PRIJOE
apSrind atunci ca formd a viefii, fiind, in
acest sens, o metafori care sondeaz6 in
profunzime determinantele exislenfei
umane. Un element ludic ireductibil cre-
eazd o leg6turE din interior intre formele
de manifestare ale culturii 9i cele ale spi-
ritului. ln ptiinfS, in arld, in filosofie gEsim
ceea ce caracterizeazd in mod abstract ;i
formal jocul: un mod specific de a face,
de a infSptui, un spafiu delerminat piltr.o
ordine gi reguli asumate liber, o variabili-
tate ;i o cornpune.e a unor slSri posibile,
sancfionale piin reguli de selecfie, ale c5-
ror aplicare conduce la eliminarea unora
din variantele imaginate ;i la conservarea
celor care se conformeazd normelor 9i cri-
teriilor de acceptare.
Conturat in aceaslS modalitate de abor-
dare, iocul devine fapt grav. Dar din
aceasta nu decurge in nici un fel cd prac-
ticarea cutdrui sau cut5rui ioc nu este in-
sofitd de aceea;i plScere, concentrare ;i
uiiare de sine Pe.care o are acela care
dispune de un ioc ;i care, la rindul s5u,
se pune la dispozifia iocului' CEci fapt
grav devine inlelegerea totalitSfii forme-
lor viefii ca modulare 9i variabilitate a
unui elemenl ludic.
Relafia de accesibilitate intre o lume posi-
bilS 9i o alt6 lume posibilS nu Presupune
medierea faptului real, ceea ce ar sus-
oenda iocul.
tu to"ie acestea, discursul ludic, nefiind
liosit de requli si ordine interioarS, care
sint tocmai- condilii ale existenfei l.'i
efective, in prelungire ;i dincolo de reali-
talea care nu poate fi conceput6 ca rezul-
101
tal al unei convenfii de joc, dispune de
constrigere care ii conferd caracterul de
tolalitate inchisE gi suficienlS siegi. Aceste
constringeri sint specificate de regulile
de formare gi de lransformare ale acfiuni-
lor care compun spaf iul de loc. Convenfia
realizatS, care prezideazd desfdlurarea
jocului, rnstrluie realilatea ludicS, un tip
efectiv de realitate, al c6rei domeniu con-
fine un lip special de obiecte: norme, re-
guli 5i prescripfii intre care se stabilesc
raporluri logice bine determinate ;i care,
nefiind infirmabile ;i revizuibile in raport
cu experienfa, sinl aplicale in mod repe-
tat fdrd nici o modificare. Cea mai micd
abatere de la normele jocului, in fapt cri-
terii de definire a realitSfii ludice, este
o modificare a jocului, deci o iegire din
domeniul convenliei realizatd inifial.
Centrat antropologic, spaliul de joc cu-
prinde in intregime formele viefii, de la
cele ale individului cum ar fi jocul co-
-
pi lului, prin care, imitind, invafi ca in-
lr-un ritual de inifiere, sau manifestdrile
imaginar-congliente gi oniric-subcon;li-
ente ale copilului gi adullului pind la
cele ale membrilor grupurilor -sociale si
ale grupuri lor sociale insele, ale cdror
strucluri gi dinamicd sint def inite prin
asumarea conltientd de <roluri sociale>
jucale in conformitale cu un <scenariur>
care dispune de regularitdfi gi legi pro-
prii gi specifice domeniului existenlei so-
ciale.
Dar nu am pulea extinde spafiul de joc
gi dincolo de formele viefii umane, intr-o
regiune in.care se produce o dezamdgire
progresivd a realitSlii ludice, organizatd
exclusiv in jurul planului antropologic, in-
spre planul global filozofic-metafizic?
Determinarea elemenlului ludic in siste-
mele filozofice anlice grece;ti gi in onlo-
logiile moderne, care abordeazd proble-
ma principiului metaf izic ca orice for-
md de exislenlS, ne oblig6 sE refinem cE
fot ceea ce existS, inclusiv omul, esle e-
lemenl al unei realitSfi ludice inglobante,
in care formele de existenfd ili implinesc
rolul gi sint iucale de un principiu care
ordoneazS spafiul de joc al nieiafizicii.
Aceastd proiecfie a jocului ?n metafizic
poate si ridice semne de intrebare. Se
dezvEluie esenfa lumii prin descifrarea
elemenlului ludic? Este ls uTrns urme-
-
102
lor lumea, iocul unui PrinciPiu?
- de intreb6ri ne-am putea
La astfel
- liaslfel de intre-
inlreba mai deparle dac5
biri sint indreptifite - rdspunsul sau
rispunsurile nu epuizeazd niciodat5 su-
pozifiile care slau la baza formdrii acestor
tipuri de probleme filozofice ;i, oricum,
nu in aceste rinduri s-ar putea afla o solu-
fie pentru ele.
Dar nu vom p5r5si in inlregime aceasl5
problemi inlrucil ne vom menfine in pro-
ximilalea planului melalizic prin cileva
scurte remarci cu privire la doud domenii
care dispun de obieclivitate gi universali-
tate maximd (inir-o ierarhie care se rapor-
teazd evident la cunoagterea gi activitatea
omului 9i care au implicafii filozofice din-
tre cele mai importante. Este vorba de lo-
gici ;i de matematic5).
Este interesant de observat cd dintre for-
mele cunoagterii de care dispune omul,
cele mai inlens ludice sinl logica ;i mate-
matica (aici ne referim la formele cunoal-
terii cu valoare obieclivi gi nu ne oprim
deloc la artd, la poezie, care nu reali-
zeazd o aslfel de cunoa;lere). Caraclerul
ludic gi exactitatea gi rigoarea apar inlr-o
puternicE leg5turd. Necesitatea deducerii
teoremelor din axiome, infeleas6 in sen-
sul cd propozifiile logicii ;i matemalicii
sint adevirate in orice descriere de stare
(sau in orice lume posibilS), nu contravine
spirilului ludic in care sint conslruile sis-
temele formale, atil in logici cit gi in ma-
lematicd. Tot ceea ce se cere este sd se
respecte riguros gi consecvent convenliile
de construcfie ale sistemului, formarea $i
lransformarea expresiilor intr-un sistem
formalizat avind puternice caracteristici
combinalorii gi algoritmice.
Si addug5m la acestea ceea ce a fost nu-
mit <libertafea axiomaticdr, adicd liber-
talea pe .care o are cel care construiegle
sisteme de limbaje logice sau malematice
de a alege intre !isteme alternalive
orientindu-se numai dupd criterii prag-
m-atice (considerafii privind efectiviiatei,
eficienfa, convenienfa, economia lim-
bajului).
Constringerea exercitald din afara dome-
niilor celor doud discipline este aproape
nul5. Logica gi matematic" n" upui .u io-
curi cu simboluri, combinale in diferite ie-
luri, potrivit unor reguli precise gi consec-
venl aplicale. Singurele constringeri sint
de naturd inlernS, c5ci, dezvoltindu-se in ln consonanfd cu semnificafia lemei aces-
mod formal gi situindu-se, in raport cu ce- lor scurte remarci despre joc, atadar,
lelalle discipline teoretice, in zona cea inlr-un spirit ludic pe care il asum6m, am
mai indep5rtatd faf5 de realitatea empi- da rdspuns la aceast5 ultimd intrebare tol
ric5, necesitatea care le ordoneazd dome- printr-o inlrebare: cum se explicd faptul
niile este de naturE logicS. A;adar, cel cE existenfa ludicS, lumea posibilS, de-
pufin la nivel formal, logica gi matematica vine existenfd real5, o lume actualS?
se autoconfin. Dar nu cumva se lransform5 in existenf6
Dar, de;i printr-o depdrtare progresivd real6 ceea ce a fost exclusiv ludic pind
{af8 de real, caracterul ludic al discipline. la un moment anumit tocmai pentru cd
lor teoretice gi al acfiunilor umane se ac- realilatea insSgi este de esenfd ludic5? Nu
centueaz5 din ce in ce mai mult, ajun- trece posibilul in real? PosibilS sau ac-
gindu-se cu logica ;i malematica la punc- tual5, existenfa (esenfa lumii) nu este
tul de maximi manifestare al elementelor deopotrivd ludicS?
ludice, tolugi, prin parcurgerea drumului
in sens invers, de la zona teoretic5 la
zona aplicativ6 se constat5 o coordonare
deplini a sislemelor formale, abstracte gi
neintuilive cu experienfa lumii externe (fi-
zica leoretici, cibernetica, informatica).
Pri n inlerpretarea sistemelor formale;i
prin modelare, ceea ce era doar existenfi
ludicS, o lume posibilS, devine existenf6
real5, o lume actualS.
Cum explicdm aceast5 coordonare per-
fect5 a posibilului cu realul?
lsloria filozofiei moderne a refinut marile
tenlative de solufionare a acestei pro-
bleme: exist5 o armonie preslabilitE intre
ceea ce esle gindit in mod independent
de realitate gi ceea ce este real (Leibniz);
esle nevoie si se demonslreze existenfa
materiei, pentru cE in felul acesta pot fi
coordonate cele douE tipuri de realitate
(Descartes); intelectul nostru, prin for-
mele lui a prioti, ordoneazS experienfa ;i
dicteaz5 legi fenomenelor (Kant); logica
gi matemalica nu oferd o cunoaltere a
realitSfii, ele nu sinl propriu-zis gtiinfe
(aga cum sint fizica, biologia, chimia) ci
limbaie sau sisteme de semne combinate
dupE anumite reguli, pe care le stabile;le
siniaxa logicS, iar aceste limbale pot fi
aplicate, ca instrumente, la cunoalterea
realitSfii ata cum, de exemplu, mate-
matica este- folosili in leoriile fizicii ma-
tematice (Carnap).
Tntocmai -ca intrebarea precedentd care
formula o interogafie cu privire la esgnla 2,3.
ludicE a lumii, nici problema acordului
dintre sistemele formale 9i realitale nu
este rezolvat5 in intregime prin rdspunsu-
rile care i-au fost oferife' Fiecdruia i se
aduc obiecfii ;i fiecare a obiectat, la rin- INuo
dul sdu, celorlalte.
103
JOGUBIII$I
t1rruRilfiIlG[
PROfiRAII BASII
P]ilTRU IOCURII,]
II'IPA$4I,]X
llNoo

locul a apirut in sefu! FLEX (50 de jocuri logice) pre-

cum gi separaf, ambele realizaie de RECOOP.
Programul care urmeazl vi provoaci si iucafi TMPAS
pe labla 6X5, cu 9 piese, deci o variantl redusl in com-
parafie cu cea propusi de aulorul iocului. Degi nu este
teribil de pulernic, programul este totugi un partenel
de intrecere rezonabll lgi destul de rapidl. lncercafi!

6 border 1: paper 6 80 print al 11 ,28i ,r)>>

I 0 cls: print at 1 0,1 0 81 print at 12,28; <U>
flash 1; M P A S" 82 print at 13,28; <C>
15 for i:"l 1 lo 15 83 print at 14,28; <A>t
20 beep .1, inl(rnd'22) 84 print al 15,28; <T>
22 nexl i 85 print at 16,28; <<O>>
25 print at 14,8; flash 1; 86 print al 17,28; <R>
(l NCEPEM,, 88 dim a(6,6)
30 pause 50 90fori:11o6
40cls:fori:01o5 93for j:11o6
45 plot 56, 24+f242 draw 144,0 95 let a(i, j) : g
47 plol 56+24'i, 24t draw 0,144 97 next j
50 nexl i 99 nexl i
55fori: 1to5 100 for i: 4 lo 6
57 prinl at 2+(i-t)'3,6; i 105 for j: 1 to 3
60 next i 107 let a(i, 11 : 1

62 prinl at 19,8; <a> 109 print ar 2*(i-l)"3,8+(i-1)'3;

63 print at 19,1 1; <<b>> 1 t0 next j
"I,
64 print at 19,1 4; <c>> 1,l5 next i
65 prinl at 19,17; <d> 120 print at 21,1; (CINE TNCEPE (j : TU,
56 print at 19,20; <<e>> c: EU)?>
67 print at 19,23; <f> 125 pause 0: if inkey $ <> <j> then beep
70 plot 214,9t draw 0, .1 ,122
71 plot 214,90: draw 6, -60 beep .2,22t go to 300
72 plol 214,9t draw -6 127 beep .1,12t beep .2,22
-6, -6
104
130 print al 21,1; <MUTA: COL: (19 SA O TASTA)>: pause 0: beeP ,1,12:
spafii)>: beep .2,22
oause 0 302 let io : 1: let io : 1: let po :0
135'let c: inkey $: beep .1,12: beeP 304 let depo : 1000
,2,22 310 for i: I to 5
315 for l: I to 5
137 print al 21,12; c$ "Lllr1la: (tl 320if a(i,i): Oora (i,i+ 1): l then9o
spaf ii)>: to 480
pause 0 330fork: j*1to6
140'let i : val inkey$: beep .1,12: beep 340 if a (i, k) : I then go to 480
.2,22 350 let a (i, i) : 0: let a (i, k) : I
145 print at 21,22t i; <PASI
'
>r: Pause 0 : 370 let deP : g
155 let p :
val inkeyf : beep .1,12: beeP 380 for I :2 lo 6
,2,22 390{or s:l to6
155 print al 21,31; p: Pause 50 395'rt a (t, s) : 0 lhen go lo 432
,160
if cl: (a)) then let i: 1: 9o to 75 400forv-t-l tol steP-l
161 if c$: 11[; then let i: 2; go lo 75 410 if a (v, s): I then go to 432
162i1 ct: ((cD then lel i : 3: go to 75 420 let deP: deP f I
,|63 if c$ : .rd>r then let 4: go lo 75
i 430 nexl v
164 if cd: ((e)) then let i 5: go to 75 432 next s
165 if c$ : <<f>r then let j 6: go to 75 435 nexl t
170 print al 21,1; <MUTARE ERONATA :
440 let a (i, i)1: let a (i, k):o
(17 spa!ii)>: beeP 1,0: go to 130 450 if depo -g deP then go to 480
ilS ti,<t or i)6 or p<l or i-P{1 then 460 let depo:dEP: let io:i: let io:l: lel
go to 170
for k : i-l to i-p sleP -1 Po: k-i
180
,l85 if a(k, : I then go to 170 Zio n dlpo: 0 then go to 500
i) 475 next k
190 nexl k 480 next i
195 if a(i, i) : 0 then go to 170 490 next i
200 let a(i, i,) : 0: let a(ip, i): I ;oo ;;" .1, 12: beeP '2, 22: let a (io'
210 print at 2 +(i-l )'3,8+(i-l )'3; flash
l; ,,X,
2i0 print at 2f (i-p-l)'3, 8*(i-l)'3;
!:f ;,"T"li
flash 1;(XD
itl;lrr,lSfril-,) ",,
* 3,
flash 1; <X> 520 print at 2 f (io-l)
225 pause 50: Print at 2+(i-1)"3, I +'(io * Po-l )' 3: lash l; ((X f ))

8+(i-t )'3; " D

ig6 J"rJ.'50, irint at 2 | (io-l) ' 3'
23b'irrini at 2f (i-p-l)'3, 8*(i-1)'3; 8 -t- (io-l)' 3;
<!> sao orint ai Z + (io-l) ' 3,
240 lor i:1to6 8+'(io+Po-l)*3; "l'
245 lorl:1to5 550 for i: 2 lo 6
250 if a(i, i) : I and a(i, i* 1) : 0 then 9o
560forl:1to6 a (i-1,
to 300 ;;o il; (i, i): 1 and i): o then
255 next i go to 130
260 next i 575 next i
ZiOprint a|21,1; <Al CISTIGAT - FELI-
580 next i
CITARI (6 sPalii)> iqo pirt at 21, 1; oAM cfsrlGAT (20

275 tor i: I to 15 spa!ii)>

280 beep .1, int (rnd ' 25) 595 for i: I to 15
ZirO U."p .1, int (rnd ' 15) -
15
285 next i
iiO purt" 50r Print al 21,1; <CONTI--0 610 next i

NUAM (y : DA'/tt: NU)?": Pause iio

(v
pii"t at 21, 13; '- CoNTINUAM
295 if inkeY < > (YD then new u n)?>
297 goJo 10 ;'36 ;;rt. o: if inkeY $ <> "Y> then new
a|21,1 ; "MUTAREA MEA (APA- 650 go to l0
300 irint
105
 I & iG o
I()flNII,]
ISMNIA
$I

inci din antichitatea greacd un ioc era cu atil mai aprecial cu cil
coeficiqntul de hazard era mai mic. Aceasti atitudine s-a menlinul
pe parcursul secolelor, prestigiul ;ahului consliluind o connflirare
1ert5. g
importanlei acordare ralionamenrurui si inreriqentei Dure.
De altlel' aceste caracteristici nu se dobindesc ta intif,piii. irpe
cum demonsrreazi si evorufia unui numir mare de jocuri de-gin-
dire.
Nu existi o ierarhie riguroasi a jocuriror. Atunci de unde provine
importanla^ ;i. atenfia deosebiti- acordare
iocuriror a"-!i-na-ir"r
ln primul rind, acestea scot in evidenfd dominafia intetectiiul-asu-
pra aclivilirii lizice, ata cum s-a enunlar gi in termenr
firoioficr.
In secolul lrecut, iocui era socorir cu arir mai nnobirr cu cir era
mai ausler, mai sever,-d"--f"-pl mai pliticos. Aceasli nogiune
<plScdre virtuoasiir, apirurd in sec. de
rispunde de rapt
c "iiiilr-rea,joiui iuiil" tr"i
incriminiritor aduse jocurui. Dupi Bourdator.
timp irosil, cheiruiati ;i un ara;imenr nejusrrrficar.
5,:r-r.,*
)r asflet -:-T:-":",
wistul savanl, dar <plicticosrr, va cunoa;te o mire vogi
in Anglia puritand a secotului trecut.

(urmare din pag. i00)

Jucdtorul A incearcd din nou o depunere
taclicd in d4 (TAMBURE), pregdtind un
nou scrabble cu o singurd depuiere in al
(JUN IORAT). De datJaceasta
iucetorul
depune literele grele, cu rn"ii, a"1fi_
cienfS, agteptind astfel ultimele litere
joc pentru ullimele doud tururi. Aici a din
ln_
tervenit o situafie de punclaj limifd. dup5
."rid;.;"'.; ;;;;[.
8 tururi juc.itorul g
Tn turul 8 jucdlorul A, avind
lit.;; ;; r;_
loare mic5, incearcd un scrabble in ,liimrt
1!l,.prjn depunerea pregdtitoare in Jf)
(I-LAN), prin
care blocheazd jucElorului
106
advers posibilitdfile de dezvollare in col_
!yl ain dreapta-sus al grilei. Juc5torul
ii intuiegte inlenfia gi blocheazd imparabilB
prin11.(D.RESE), preg5tindu_;i pi o dubld
in.b2 (HlT) sau in et4 (HllT). 'Jucdtorul
1 A blocheazd doar pe Hli.ur. ur." ;r;;_
tajul mai mare gi incearcd prin adiacenlele
lui SIPOT sd reducd handicapul, 'dar
pierde.deoarece B pi-a depus uliirnete-il_
tere prinzindu-l pe A descoperit (i_au rd_
mas doud litere nedepuser ceea ce ii va
aduce pierderea partidei cu un punct).
5e observd asffel cum se fac depuneri an_
ticipale prin care jucdtcrii ili 'pregdlesc
depuneri-scrabble.

1
_.1
!'!
o zinl5, in epoca acluali, una dintre
PINAilIDA
Avem la di spozifie o lablS-suport, pe care
sint practicate 25 de alveole a;ezafe ast-
fel incit formeaz5 un pdtrat 5x5, precum
;i dou5 seturi de bile de culori diferite,
sE zicem alb ;i negru, fiecare cu cile 27
de bile.
Cu aceast6 ,,dolare>, plus o bilS supli-
mentar6, de culoare aneutrS>, af latd la in-
ceputul partidei in alveola din cenlrul
tablei, se poale organiza urmStoarea in-
lrecere inlre doi iucdtori, interesantd prin
caracterul ei spa!ial (iocurile tridimensio-
nale sint destul de Pufine).
Pe rind, fiecare iuc5tor a;azd cite o bilS
intr-un lSca; al tablei sau deasupra a pa-
tru bile vecine, anterior intioduse in joc
(nu intereseazi culoarea acestora). Dac6
o bilS completeazi insS un pStrat d9 Ra-
tru bile alSlurate, din care cel pufin 3 sint
de culoarea bilelor iuc5lorului respecliv,
atunci el ioac5 di n nou. DacE din nou se
completeaz5 un pitrat cu aceste calitS!i,
juciiorul mai pune o bilS' 5i al3 mai-de-
'parte.
Primul iuc5tor care-gi epuizeaz6 bi-
iele ci;tig5. locul se poate. eventual ter-
mina orin complelarea unei plramlde cu
4 niveluri (exisiS bile suficiente pentru 5
etaie deoaiece la baz5 sint 25 de alveole,
la Ltaiul urm5tor se vor a;eza 16 bile,
deasupra 9, la etaiul urm5tor 4, iar in virf
una, in totai 55), caz in care iucdtorul care
a rSmas cu o bilS a Pierdut'
(Continuare la pag' 205)
rMAoZaiC
rufll --
0 I'IODAI,ITlffi
D] 00N0rilrRAnl
Memoria ioaci un rol important in
conccperea ;i practlcarea iocuralol
de gindire. Aceste iocuri rePre'
muJlele posiblllttli de divertlsment.
Triim infr-o epoci in care sinlem
din ce in ce mai putin supugi rigidi'
tllii unor rigori tnvechite, in care li-
bertatea comportamentalS se ex-
tinde gi, deslgur, asPiralia la ordine
se regisette in universul iocurllor.
Alti dati lumea se iuca Penlru a se
amuza. astizl se ioaci Pentru a se
concenfa.
Si luim Ga eremPlu un zar. El se
lranslorml in piese de domino Prin
combinarea hfelor doui cite doui.
In primu! caz, iocul este Pur ;i slm'
plu un ioc al hazardului; in al doi'
iea, hazardul esle temPerat de <al'
cul. lrtr-un anume mod hazardul se
degradeazi. Ar fi amuzanl si utili'
zim o nofiune conlrari celei de en'
trople pentru a callfica aceasti
ev6lupe. Entropia semnlfici o de'
gradaie energelici, e? eryIq-i i
iransformare in sensul dezordlnii. In
iocurile de refleclie aPare situalia
inversl. Dezordinea evolueazi spre
o organlzare gindltt.
Din 6riclre, Ya li inci multi vreme
lmposibi! de sesizal aceasti lrecere
de la vis la memorie; altlel iocul in-
sugl s-ar descomPune. In orice caz,
dati atracfla pentru iocurlle-de gin-
dlre este in ire;fere, gustul Penlru
iocurlle de hazard nu se dlmlnu-
Lazl. In marele amalgam ludlc,
ameslecul esle lnci mlsierios.
rOl

De unde vine AS, nu gtiu; 3l vine de la
numdrul de perforafii ale tablei de joc
(este prezenlatd in figura al6turat6). ln
acesfe perforafii, cei doi jucStori plaseazS,
pe rind, nigte pioni de forma unor ciuper-
cufe cu picior, scopul fiecSruia fiind de
a realiza cil mai mulle triunghiuri de di-
mensiunea minimE posibilE. Amdnunt
important: fiecare jucdlor are cile 1 5
pioni, deci in final un orificiu rEmine
neocupat.
Spun cE amdnuntul este important de-
oarece, dacd cei doi jucdtori ar avea
un numdr mai mare de piese, primul ar
putea juca ;i ultimul, atunci el ar avea
strategie de remizS: mul6 mai intii in cen-
tru gi apoi repelS sirnelric mulSrile ad-
versarului. La fel, dacd s-ar interzice ocu-
parea orificiului central, atunci al doilea
juc5tor ar avea stralegie de remizS, imi-
tind simetric mut5rile adversarului.
Apare aici urmdloarea intrebare: care
este num5rul maxim de triunghiuri care
pol f i formate cu cele 15 piese de o cu-
loare? Rdspunsul esle <17 lriunghiuri> gi
poale fi justificat astfel: observdm cE
dacd piesele sint agezate pe numai lrei
linii ale tablei, atunci se formeazd cel mult
l5 triunghiuri, la fel dac6 se acoper5 o
linie cu 5 orificii sau dacd pe dou5 linii
paralele se a;azd cite 5 piese. ln con-
cluzie, cele l5 piese lrebuie reparlizate
pe cel pufin patru linii 5i cel mult una
cu 5 piese. Nu sinl posibile decit urmi-
toarele trei descompuneri ale lui 15 in
aceste condif ii:
s+4+4+2, s+4+3+3,
4+4+4+3
gi toate trei conduc (in cazurile avantajos
aranjate) la cite 17 triunghiuri.
Bineinfeles, pe tabla ;i cu piesele jocului
AS 31 pot fi imaginate 9i alle jocuri de
doud persoane. De pi ld5, cei doi juc5tori
pot plasa pe rind piese gi cel care agazd
108
I
primul doud piese pe o aceeali linie a ta-
blei pierde partida. La fel, se poate iuca
pe principiul "pierde cel care aliniazd
primul trei piese>. Rdminind la prima
propunere, apar doud probleme: care
este numirul minim de piese care fac im-
posibild addugarea a incS unei piese
fdrE a pierde partida gi, simelric, care este
numdrul maxim de piese care pot fi age-
zate fdrd a pierde partida?
Pentru AS 31 rezolvarea aceslor probleme
este deslul de simp16. ln primul rind este
clar cE cel mult 7 piese pot fi plasate f6rd
a fi dou6 pe o linie (tabla are cite 7 linii
pe fiecare dintre cele lrei direcfii). $i
chiar putem ageza 7 piese in acesl fel, de
exernplu, in orificiile 1,3, 13, 16, 24, 25,
30. Pe de altd parte trei piese plasate in
punctele ,10,17 gi 21 sau in 6, 14,28 lac
imposibild addugarea unei noi piese gi nu
putem <conlrola> loalS tabla cu numai
dou6 piese: oriunde ar fi ele a;ezate, fie-
care pies6 controleazd cel mult 15 puncte,
iar tabla are in total 31 de puncte.
Un joc simplu, dar care, iatd, poate con-
duce la mai multe probleme combinato-
riale interesante.
1
a
 ..2: ./,
Ju
-/

i ,
a

4,*
a at"
I
Acestedoui imagini
oarecum aseminS' l/ ( I
toare ;i totuli afit de )/,
\l
diferite, rePrezenlind
doui lamilii de turi;li t
la plimbare, confin 8 .{
coincidenfe cu totul
surprinziloare.
Cum ele nu sint de'
o
tectabile la Prima ve' '/
dere, vi recomandim
si le Privifi cu alenlie
24 de ore din 24, timP
de 3 zile, iar duPi
aceea si ciutafi ris'
punsurile eracte Pe
care vi le redim mai
ios.
a
'(t
(,
o
liL
0

d ( t L

l. Ambele lamilii se numesc Popescu'

'p.ii."iiele
i. iiit din imagini au sosit in localilate cu
trenul.
3. Ambele odrasle vor un Ci'co'
uitat si';i puni film in aparat'
-il -iiir"griii"r"t"'l-au
i.-- iiiii
n, i5u inci acest aminunl' - ,
p. ilutt-ai*i 9i unii 9i allii au
gre;it dru'
5. Vrind sI o ia
RASPUNSURI mul. sint in
6. Ioli regreti ci cele 2l de zile de concediu nu
fiecare siPtimini'
7. Ambele grupuri regreti ci nu au
petrecul concediul
oe litoral. Go'
8. f"-;;;i';ia dintre familii' nu se ioaci 109

I !
I I/ I I
Jocul este mai vechi 5i este
cunoscut sub numele de cu_
bul $OMA. Este alcdtuit
din gapte piese, toate cor_
purile neconvexe (c,
r<golfuri>) care se pot forma
alipind cite trei sau patru
cubulefe- unitare (vezi ti_
gura 1). In total sini folosite
27 de cubulefe, ceea ce ri_
dicd problema dacd nu pu_
tem asambla acesle piese
penlru a forma cu ele un
cub 3X3X3. ln magazinele
noastre jocul se -g,isegte
deja asamblat ;i introdus
intr-o cutie potrivild,
problema s-a rezolvat.
deci
Chiar.au 24O de solutii dife_
rile (excluzind oglindirile
;r rotafiile), ceea ce poate fi
surprinzdtor penlru cei care
au scos piesele din cutie si
au incercal sd le introduc6
apoi la loc. De cele mai
1t0
--\
*f.lb.
multe ori, ultimele piese nu Acesle reslricf ii sint pre-
I
!
se mai pofrivesc, un cubulel
rdmine suspendat pe o la_
zenlafe in figura 2 (pentru
piesa l), figura 3 (piesa 3)
turd a cubului, iar undeva in figura 4 (piesa 7). pozifio-
1i
interior rdmine un loc nind corect aceste piese,
liber... In asemenea siluatii restul se vor ateza oarecum
nu se recomandd manevra- de la sine.
rea cu incdpdfinare a ulti_ Bineinfeles, memorarea
melor piese ci pur gi simplu acestor restricfii poate face
reluarea problemei de la
problema neinteresant5.
capdt (ca strategie generald Dar nu gi jocul deoarece cu
incercind sd se foloseasc5
la inceput piesele
piesele COMBICUB-ului
<mai
complicater. 5, 6, 7, penlru
potfi formate o serie de
conslruclii, unele destul de
a scdpa de restricfiile im_ complicale gi de decorative
puse de ele). Reluarea pro_
(jocul se comportd ca un
blemei de la prima pies5 se TANGRAM tridimensional,
bazeazd pe faptul cd existd
anumite pozifii obligatorii
din acest punct de ,Ll
dere); in realizarea acestor
rn atezarea unora dintre construclii <teoria> nu mai
piese. gi dacd din inlimplare
ajut5, de aceea ele rdmin
una dintre acesle restrictii a mereu atractive (mai ales ci
fost incilcatd, atunci efortu_
putem oricind inventa con_
rile ullerioare sint zadar_ strucfii noi).
nice. Concret, piesele 1, 3
1t .l au asemenea pozifii
obligatorii (le voi relua din
carlea <Winning ways for
your mathemalical plays,
E.R. Berlekamp, J.H.
{e
Lonwayr R.K. Guy, Acade-
mic Press, 1982; au fosl con_
semnafe ;i in lucrarea oln_
tre matematic.i 1i jocuri>).
 1 2 I

4 6 6 7

111
 I
J I
Este un loc de dou5 persoane, de tip <cu
creionul pe hirlie>. 5e deseneaz6 mai in-
tii doud p6trate caroiafe, de dimensiuni
6)(5, apoi fiecare iuc5tor umple cite un
pitrat cu numerele de la 1 la 36, dispuse
ia intimplare in cele 36 de cdsufe ale
grilei.
Partida se desfS;oar6 astfel. Pe rind, cei
doi juc5tori aleg cite un numir Pe care
il marcheazS cu o culoare pe ambele grile
(se infelege deci cE ei dispun de cre-
ioane de culori diferite). Se conlinud asffel
pini la terminarea numerelor, dupS care
se trece la evaluarea punctaielor,
Scopul fiecSrui jucdlor este de a alinia cit
mai multe cisufe ale tablei marcafe cu cu-
loarea proprie (orizontal, vertical sau
oblic). Formafiile de acesl fel se recom-
penseazi astfel:
rind : t punct
-4 inin rind: 3 puncte
-5 in rind : 5 puncle
-6
Subformafiile de 4 c5sufe ale unei formafii
de 5 c6sufe aliniate nu se iau in conside-
rufl1,
P]NIOHII,OR
rare (se puncleaz5 numai' formaf iile
maximale).
In plus, pe fiecare tablS se caut5 regiunile
conexe (care pot fi parcurse de o tur6 de
gah, migcindu-se regulamentar) ale fiecS-
rui juc6tor gi se face diferenfa intre supra-
{efele regiunilor maximale. AceaslS dife-
ren!5 se adaugd la punctajul iuc5torului
cu regiunea de suprafaf6 superioari pe
tabla respectivi.
ln figura urmStoare esfe prezentati situa-
lia celor doui grile la sfirpitul unei
partide. Albul realizeazi 5 puncte din
formafii pe prima tabl6 pi 4 puncle supli-
mentare pentru ci are o regiune conex5
mai mare (17 pdtrate fafd de regiunea
maximS, de l3 pitrate, a negrului); pe ta-
bla a doua el realizeazd alte 5 puncte, in
tolal deci 15. Negrul realizeazd 6 puncte
pe prima tabl5 gi 8 pe a doua, in total
14 (gi pierde deci parfida). De remarcat
cd pe tabla a doua regiunile conexe maxi-
male sint egale (cite 12 pitrate fiecare),
deci nici un iuc6tor nu prime;te puncte.

1 1 1 I
I I I
3'* :.t8i
.1.j':.
:.:Vi:' 16

+-3 10 31 8 :::f,i 27 t7

3* 2t t2 15 6
3 84 24
I
29 26 t4 i:5:: 25 1

8-* ee ''d:6i.
,'. ;'.
19
1

rr'{ t
1 D

112
 go Se gtie cE grupa sanguind determin6 in
mare misurS personalilatea unui om. lar
stilul de joc reprezintd oarecum caracterul
jucdtorului. De exemplu, se spune cE cei
ce au grupa sanguind 0 ar fi posesorii unui
- <simf> deosebit de sensibil, unei gindiri
- active, practicind un joc larg, deschis,
fluenl, de o mare forfd distructivii. Jucdto-
- rii de grupd sanguinS AB sint rafionali
prin execelenfS, buni analigli, au migcdri

J calme. Grupa A acordd o mare importanfd

conducerii partidei, pulerii de calcul gi
luptei in forf5, pe cind cei din grupa B
au un slil aparent moale, in fond mai so-
fisticat, foarfe elastic, acordind o mare
atenfie migcdrilor tesuji.
S-au f.icut statislici in rindul celor mai

$il[u D] I00 buni jucdtori profesioni;ti japonezi gi s-a

observat ci grupa sanguin5 are in mai
toate cazurile o direct5 legdturd cu stilul
$I fiNUPA de loc al fiecSruia din ei, Au fost astfel
testafi (printre alfii) Fujisawa Shuko (gr.

SANfiUINI 0), Kato Masao pi Kobayashi Koichi (gr.

A), Cho Chi Kun gi Rin Kaiho (9r. B), ls-
hida loshio (gr. AB).
Testul care urmeazd a apdrul intr-o revislS
japonezd de specialitate. Sint propuse
spre rezolvare un num5r de opt
probleme, f iecare conf inind cite tase
puncle penlru un eventual r5spuns. Dintre
acestea, patru corespund unor stiluri de
joc caracteristice fiecdrei grupe sanguine
(0, A, B, AB,), iar celelalle denotd doar
o forf5 de joc incd <necoaplS>. Dupd ce
rezolvafi testul, vE vefi interesa probabil
in primul rind de forfa de ioc proprie,
!
I ;i vefi constata cE fiecare stil are, pentru
anumile pozifii, avantajele ;i dezavanla-
jele lui. Rezullalul bun al partidei de-
pinde in ullim6 insfanld numai de forfa de
(TEST DE FUSEKl,,, DUPA joc i nu neap6rat de stil.
REYISTA CHINEZA DE GO, Vd urdm sE scdpafi cit mai repede de sta-
YVEI Ot, NR. 12, 1985. rea de <necopf>.

113
Problema I (negrul la mutare). ln partea de sus ;i Problema 2 (negrul la mulare). Albul 9i-a.construil
in oartea stinqS-un moyo imens, pe cind formafiile
in slinqa-ios fieiare iuc5lor 9i-a formal cile un mare -partea
de sus de arald destul
movo.tonsiderind cE nici una dintre p5rfi nu are negrului din 9i los
grupuri slabe, ce punct alegefi pentru urmEloarea de-slabe. Cum preludm conducerea3
mulare?

I
I

v
/! \,
U
I
-u - A
!
\, a\
t ,
/t \, a\ a\
! , t ,
-v -
/\
! , t w
a
!
\,
w \
x
a
!
\, I
,I
a\
/I \,
-x- / I, /\ a \,! /
I I -Y- !
!
-Y- z z

Problema I (negrul la mufare). In timp ce partea din
stringa lablei a rimas in faza de fuseki, in partea
din dreapla a incepul lupta direcfS. Ce atiludine
lrebuie si adople negrul in aceaslS situafie, penlru
a iepi bine?
Problerm I (negrul la mulare). Din nou albul 9i-a
conslruil in parlea din stinga un moyo impresionant;
pe de allS parle, oricine in siluafia negrului 9i-ar
dori caplurarea grupului advers din partea de sus
a tablei. A venit momenlul sd vd arilafi forfa'

I
\
U
a\ / \ / \, \,
t,
I
U
a \ / \,
! 7 , , a\
! ,
\ /
v
v , /

/t \, w
I
/t \,
I

a \,
/! !
w -x- a
!
I
x t
-Y- / \, /I Y
I
z ! z
I

114
Problema I (albul la mulare). Esle inci inceputul
parfidei. Fdrd sd ne gr5bim, compardm mai intii md-
rimea moyo-urilor, liria grupurilor, apoi decidem.
Problema 5 (negrul la mulare). ln partea dreaptd 9i
de jos a lablei, fiecare dintre cei doi parleneii gi-a
creat cile un moyo, pe cind parlea din slinga-sus
esle deslul de neclarS. Unde lrebuie sd lucim pen-
lru a inclina balanfa in favoarea noaslrdl

a \, tl \7 /
a\
U
! / I, v /! \, t
t:
t
, / \, /t t,
!

v w

-x-

a
t
\, at
t ,
Y
w
a\
t ,
/ I, a I
, a \, z /! \7
x -Y- a
t )z-
!
/t \, /! \,

Problema 7 (negrul la mufare). Se pare cd punclele
mari ar fi undeva pe partea dreapli, inlre piesele
albe, dar nici exlinderile moyo-urilor deja exislenle
nu ar fi migc5ri mdrunle. Cum gindim aceaslS pozi-
tie?
Problema 8 (albul la mufare). Negrul a,., rrei colturi
iar albul mai mulli influenlS. C,::r, este mai bine sE
o folosim?

a
/\ I a\
\ t, t , I I
a
t, U t U t ,
-v - w
a \ \,
!
1 \
t ,

v( \,
I

a\
I !
x Y w
I
-x-
z
l
/ a
) Y ( \, z
II a \,t \!
, I

t 7
I
t

115
Rispunsuri:
Probl. l. Solufia corectS: Y (AB) - l0
puncte. Moyo-ul negru din aceast5 zoni
este mull mai mare decit cel de sus. Ne-
gru Y consolideazS acest moyo ;i... a9-
teaptS.
U ('B) 8 puncte. Scopul mulSrii este de
- teritoriul alb 9i de a provoca
a distruge
o luptd iici. Este departe de afi o mutare
rea, dar negrul sti mai bine 9i nu are nici
un interes sE forfeze lucrurile.
V(necopt)-4puncte.
W (A) 9 puncte, Esle punctul cheie al
-
moyo-urilor, dar albul invadeazd in san-
san (stinga-ios) 9i se aiunge la o pozifie
grea (moyo contra teritoriu), care nu este
rea, dar poale fi evilatS.
X (0) 7 puncte. Degi este o migcare
- inteligentS, poate duce la pier-
yosu-miru
derea sente-ului 1i deci la invazia inevila-
bilS in san-san a albului.
Z(necopt)-4puncte.
Probl. 2. Solufia corecfS: W (A) 10
-
puncte. Shicha-ul fiind favorabil negrului,
aceast5 t5ieturS este o bun5 ocazie de a
provoca lupta. Albul, cu douS grupuri
slabe, nu mai are timp de invazii sau sE
micgoreze moyo-urile negre.
U(necopt)-4puncte.
V (0) 7 puncte. Nu se poale spera un
- favorabil
rezultat atunci cind lupfi intr-o
zon5 in care adversarul esle puternic.
X (B)
- 8poate fi o idee,
puncte. Atacul celor douS
piese albe dar gi aici ne
luptSm intr-o zond de influenfd a albului.
Y (AB) 8 puncte. Ca rdspuns la aceastd
mutare, -albul ap5rd slSbiciunea din W, ur-
mind sd atace linillil folosindu-se de sl5-
biciunile care au mai rdmas, totugi, in for-
mafiile negre.
Probl. 3. Solufia corectS: X (0) 10
puncle. Negru X contraatacS. Urmeazd -
eventual secvenla din diagrama 1, in care
mutarea I aduce dupS sine schimbul
4-5.
U(necopt)-ppuncte.
V (AB)
- 7 dar nu are
puncte. Esle un punct infr-
adevdr mare, nici o leg6turd
cu terenul principal de luptd.
W (B) 7 puncte. Apdrd slSbiciunea, dar
partea-de jos este cu mull mai urgenld.
Y(necopt)-4puncte,
Z (A) 9 puncte. Ar putea fi consideratS
- fireascd mutarer>.
<cea mai ln acest caz,
albul nu va mai face schimbul 4-5, ci va
ataca direct in punctul a din diagrama 1 .
116
Probl. 4. Solufia corectS: V (A) - 10
puncte. Cum aratd ;i diagrama 2, negrul
I este o ocazie bun5 de atac. Rezultatul
secvenfei demonstreazi c5 este foarle
greu pentru alb sE obfinE doi ochi'
U(necopt)-4Puncte'
W'(B) 8 puncte' Comport5 riscul de
- sE pierdem inifiativa
a ne face in aceastE
partidS.
X(necopt)-4puncte.
Y(O)-8puncte.
Z (AB) 7 puncfe. Albul probabil cE i;i
va intdri- grupul de sus in punctul a, iar
partida va deveni foarle strinsS.
irrobl. 5. Solufia corect5r V (AB) - 10
puncte. Infdre;te grupul si preg,ite;te o
viiloare invazie in punctul U'
U (AB) 7 puncte' lnvazia in U fScutE
in acest -
moment s-ar putea intoarce impo-
lriva albului, lSsindu-l cu grupuri slabe.
W (AB) 8 puncte. Este punctul cheie
- dar comportd riscul pentru
al moyo-ului,
alb de a r6mine cu puncte numai aici,
deci cu un singur teritoriu.
Z lO\ 7 puncte, Negrul rdspunde ;i
-
poate termina prin preluarea sente-ului
pe care-l va folosi la intdrirea propriului
colf din dreapta-sus.
X,Y(necopl)-4puncte.
Probl. 6. Solufia corectS: V (B)
- l0
puncte. Este o melodd de atac simultan
a doui grupuri, numitd tsuke-pressing.
U(necopt)-4puncfe.
W (A) 8 puncte. Daci reu;egte este
- dar in dia. 3 se vede cd albul
foarte bun5,
are un tesuji (mutarea 2) cu care poate
scipa.
X(necopt)-4puncte.
Y (O) 7 puncte. Prelungelte prea mult
fronlul-de lupt5, ducind la varianle greu
de controlat.
Z (AB) 7 puncte. Este o mutare fdrd
- spre a face teritoriu, dar
forf5. Tinde
pierde o prea bund ocazie de atac.
Probl. 7. Solulia corect5: U (B) 10
-
puncte. li rdpefe albului frumoasa posibi-
litate de a-ti extinde moyo-ul din
dreapta. Urmind dia. 4, negrul obfine un
moyo chiar mai bun decit cel al albului.
V(necopt)-4puncte.
W (A) 5 puncle. Albul joacd keima in
punclul-a din dia. 4, folosindu-;i bine in-
fluenfa din dreapla.
X (O) 8 puncle. Mutare bunS; to-
- atenfiei trebuie sd rimind in
tugi centrul
colful din dreapfa-sus.
 I \
! ,
-a- a\
! ,a \
aI
\
a I
{ \t t
aI v
DIAG 1
! t ,
DIAG 5

s
\ l

1
a
/\ t
\, ,a v
!
DIAG 6

DIAG 2

Y(necopt)-4puncte.
/ Z (AB) 8 puncte. inalt,i a piesei
/\
t
7 - f in dia. 4Pozifia
notale cu micgoreazE posibili-
t, a / \t tdfile moyo-ului negru de jos.
, , t 7 Probl. 8. Solufia corectd: Y (O) 10
I , puncfe. Diagramele 5 ;i 5 aratd cum - alb
l, duce la o situafie favorabilS albului.
DIAG 3
U(necopt)-4puncte.
V (B) 8 puncte. Este o mutare
DIAG 4
- se poate pierde senle-ul. foarte
tare, dar
W (A) 8 puncte. Pufin cam prea gribitd
/ \, a
t,
\ -
in a conslrui moyo.
a
I
\, !
a X(necopl)-4puncte.
Z (AB) 7 puncte. FSri a fi mic5, aceastd
lt
I mutare -nu prea are legdturd cu zonele de
I
, influenfd deja existente.

+--+

Puncte <7s (68

<60 <50 <40
Forta dejoc 5 dan 3.4 dan l-2dar 1.2 kyu 3-4 kyu

117
 rl
u rIl
\,,
O VHI]
lunucunlroam
Citeva date spicuite din NEWS despre
inventatorut fntpleSCRABBLE-ului: esle
un tinSr de 23 de ani (pe care ins5 nu-i
aratd) pe nume S.CR.ABBLE, de meserie
barcagiu, avind ca hobby iocurile-logice'
ln viit6r ili propune sE sfudieze alfabetul,
aritmetica, apicultura 9i sislemul 4-3-?,
fiind un adept inllsc5rat al tenisului de
mas5 desfSgurat Pe zgur5.
Nu ne indoim c5, dat5 fiind voinfa ti Pu-
terea de muncd a marelui logist S.CR.
ABBLE, va dep5gi obiectivele propuse.
lmaginea il prezintd pe inventator expli-
cindziarigtilor regulile noului ioc cu.oca-
zia confeiinfei d- presS linut5 in holul
hotelului.
NEW.YORK
CEzind printr-o fereastr6 tocmai de la ul-
timul etal al lui Empire State Building, cu-
noscutul campion rebusist James Davis
;i-a pdstrat totugi calmul 9i, scotind din
buzunar New-York-Times-ul incd necitit, a
incercaf sE dezlege un careu.
118
r
La ora cind transmitem aceast5 gtire J'D'
a aiuns in dreptul etalului cincisprezece
si(li la l5 vertical (of course)' Sper5m cE
ii"utt; coincidenf5 va fi de bun augur
popularului rebusist.
AFUMAII
Ne parvine gtirea cE vineri 15 august a'c'
Misu Trandafir. un tinEr inalt, brunet, im-
br5cal cu o c5ma;5 in carouri ;i blugi,
purtind in picioare <Adidagi> ti pe ymgi
un radio liansistor <Gloria>, in perfectd
stare de funcfionare la maximum, a trecut
prin fafa chio;cului de difuzare a p-resei,
i5r5 r5' se opreasci 9i s5 ceard <Cartea
i;:;.iL;...-Luat din scurt de un erup de
cetSfeni, tinirul gi-a recunoscut imediat
gregeala m5rturisind, totodatS, cE o cum-
p5rase cu o zi mai inainte.
Felicitat de tofi cei de faf5, M.T. 9i-a con-
tinual neslingherit plimbarea, in acordu-
rile ultimelor gtiri sPortive'
LAPONIA
Un vinitor de foci ;i totodati pasionat
amator de GO (indeletniciri deloc in-
compatibile) a reugit teribila performanfi
de a-gi confecfiona o garnituri completi
a jocului preferal, folosind numai colfi de
morsd. Avantajele certe ale acestei inova-
fii au atras gi alfi amatori din zon5, ceea
ce a fEcul, se pare, cE existenfa simpatice-
lor mamifere sE fie periclitatS; in aceste
situafii oamenii de ltiinf5 au lansaf un
apel amalorilor de GO in sensul de a-;i
indrepta atenfia asupra allor iocuri.

lnarEl'E-Gu[
cuI uInE
Cubul cu buline de dimen-
siuni 2x2x2 are ;i un <<frate
mai maren, de dimensiuni
3x3x3. Degi trecerea de la
2 la 3 poale sd nu pari
spectaculoasS, noul joc este
sensibil mai complicat decit
<mezinulrr. Exislenfa a trei
etaje face mult mai labori-
oasi rezolvarea, iar faptul
cd ullimul elaj nu mai esle
automat reslaurat dupS res-
taurarea celorlalte dou6
face dificilS c6utarea formu-
lelor potrivite.
In cele ce urmeaz6, vom
prezenla un algorilm pentru
rezolvarea acestui joc, un
algoritm nepractic (greu de
aplicat gi implicind o sec-
venfd lung5 de mutdri pen-
tru a realiza o permutare
elementarE). El are insd me-
ritul c5... exist5 (provocin-
du-l pe cititor la a c6ula un
algoritm mai bun) yi cd se
poate ugor demonsha co-
rectitudinea lui.
Ca pi la cubul 2x2x2, vom
nota cu l, d, s P, F, D, S'
P cele opl migc6ri elemen-
lare posibile asupra iocului.
De remarcat insd c5 de data
aceasta avem trei tiPuri de
piese: de col1, de miiloc de
iaturd 9i de miiloc de faf5.
Acestea din urmd sint
imobile, problema redu-
cindu-se la permularea ce-
lorlalte piese, Pentru iden-
tificarea pieselor (9i implicit
a locurilor lor in cub) vom
folosi perechi gi triplete de
litere, plecind de la asocie-
rea unor lilere potrivite fe-
felor cubului (ca la cubul
Rubik): F: fal6, U: sU5r
D: dreapta, S: stinga,
P: spale, ;: jos. Piesele
de col!, dinspre noi, vor fi
deci FUD, FUS, FS, pi FDl,
cele de mijloc de laturi FD,
FU, FS, FJ elc.
Restaurarea se va face
etaj cu elaj, de jos in sus.
Primele doui etaje pot fi
restaurate fdr5 formule
deosebite, intuitiv, urm6-
rind drumul pieselor in
cub. Cititorul esfe rugal sd
incerce singur acest lucru
(oricum aplicarea formulei
pentru ultimul etaj cere o
serioasi familiarizare cu
jocul).
lnainte de a lrece la ultimul
etaj, sd remarc5m cE gi in
acest ioc tot numai permu-
t5rile pare ale pieselor s?nf
accesibile din pozifia ini-
!ial5 (orice miScare elmen-
tar6 realizeaz5 o permufare
circular6 intre locul gol gi
doud piese vecine). De
aceea, formulele minimale
pe care putem spera s5 le
folosim nu pol realiza all-
ceva decil fie permularea
circular5 a lrei piese fie o
dublS transpozifie (iar astfel
de schimb5ri ale pieselor
sinl suficiente penlru re-
zolvare).
O asemenea formulS este
urmdtoarea:
€:dfsDspdSdls
pDsfdSPdfsDsP
dSldpsfdPsDsf
dSdps
Ea realizeazd dubla inter-
schimbare:
FU.*SU, p5g.---".--- DU
lSsind la locul lor toate ce-
lelalle piese ale cubului. Sd
privim etajul de sus, nume-
rolind piesele ca in figurS.
Formula face deci transpo-
zifiile 1+3, 2+4. Sd no-
tdm cuoC(1 , 2,3, 4) aplica-
rea formulei pentru aceastd
pozifie. <Rolind> piesele
de sus, putem aplica for-
mula pentru alle piese,
anume pentru cele care
ocup5 pozif iile 1,2,3, 4 din
figur6 la un moment dal.
Urm5toarea secvenfE de
asemenea aplic5ri ale for-
mulei va realiza o
mutare circularS a pieselor
per-
1, 2, 3:
1, 2, 3, 4, 5, 6, 7<(1 , 2, 3_,
41 3, 4, 1, 2, 5, 6, 7-
1 2 2, 5, 4, 1,
3 6,2, 5,
4, 7,
"<(3, 1, 6, 2).3, 2-)
1, 5, 4, 7,
3, 1, s,
TZ<(-4,;T6,
6,2,*4--a---
4(5, 6, 2, 4l-3, l, 2, 4, 5,
6,7-
Folosind aceaslS permutare
circulard etajul de sus poate
fi aranjat piesS cu pies5, in-
fr-o ordine dorilS: depla-
sim piesa care ne intere-
seazd pas cu pas, apoi piesa
urmdloare etc.
Permutarea circularE anleri-
oard implicd nu mai pufin
de 5 folosiri ale formulei
iar formula confine 42 de
mi;c5ri elementare.
D 6 7
4 1
I 2
ru
u9
 I\
ll D(}UI
m IOTURI

l. Privifi hexagoanele din 2. Completali cu litere cdsu- Rispunsul la prima pro-

{igura 1. Numele a ;ase ele-
mente chimice au fost as-
cunse in acest <fagurer' Vi
se cere sd le descoPerifi,
completind in acelali timP
cele ;ase hexagoane libere.
Aceste gase lilere vor forma
un al gaptelea element. Li-
terele sinl folosite cite o
singurS datd (cu excepf ia
celor nou addugafe, care
intr,i in acest al gaptelea
element), iar cuvintele sint
formale din lilere aflale in
hexagoane vecine.
fele goale din figura 2 astfel
incit in fiecare casetd sE
aparS numele unui element
chimic. Sdgefile indic5 re-
pelarea literei din cuvintul
de deasupra in cel de
nivelul urmdtor. Literele din
cdsufele marcate vor forma
la rindul lor numele unei
substanfe chimice. Soluf ia
este unicd..
Fig. 2
EETTTEE
0 marcate este ACID AZO-
Eg
ETtrEEE
blem5 esle dal in figura 3.
Elementele chimice ascunse
au fost ARGINT, COBALT,
CUPRU, OXIGEN. PLA-
TINA gi VANADIU, iar cu-
pe vintul format din cele ;ase
litere addugate este CAR-
BON (cititi litere din cdsule
in ordinea numerelor).
ln cea de a doua problem5
sint folosite urmitoarele cu-
vinte (agezate in ordine, de
sus in jos, in casetele din fi-
gura 2); BARIU, CARBON,
STRONTIU, lRlDlU, RA-
DON, MAGNEZIU, HI-
DROGEN, ARGINT, LITIU,
CLOR. Prin urmare, compu-
sul chimic apdrut pe locuri le
Tl C.
Rezolvarea iocului se poale
face de jos in sus, obser- (
vind cd ultimul cuvint esle
format din numai patru li-
tere (exisl.i opl elemente
care au numele de aceastd

Fig. I
tilEtrEE lungime) 9i cd imediat dea-
supra se aflS un elemenl cu

Fis. 3
r4EErlilglq numele din cinci litere,
doud fiind repelate. Singu-
rul elemenl cu aceaslS
proprietate este U, deci
L lT
EEEE
I
t{ I R pe ultimul rind apare
CLOR. Cuvintul de deasu-
pra se termind in T; din ta-
TTEEEE belul periodic afldm cE nu-
mai ARGINT poate sta aici.
Continuind astfel (intre
EEEEE timp complet5m literele le-
gate prin sigefi), cdsufele
vor fi acoperile una cile
EEEE una,

120
 I
II
+ 2 +
)r,
A

4 o

B
I

I
)rc
\
16 [7 10 +)
c
13 L2

J0EURllt$l ill0nilfflEA
Pooramul care urmeaz5 a fosl testat pe un
P[o0nau B[$It sin?tiit Spectrum ;i vE propune sii lucafi
primul, impotriva calculatorului, pe o ta-
PH{rnu Iooul [iJ iti.'rl fiecare mutare, aveli doar de
indicat numele 3, !, sau c - Plesel
DNUilU[U AI,BA$INU oe care dorili -s-o folosif i ' Prelungirea
Jocul in disculie a fost prezentat
,l986 ;i il lu.- drumului cade in sarcina partenerulut'..
mdrul din septembrie al revlster' Eti. inrtit sE vE urez (succesD' vE veli
t"ttnic5> la rubrica <lntre iocuri conringe rePede de acest lucru"'
"'stii"teli
;i';;#"it;i,- tuuu n.i"' aici resulamenul'
caroiats nxm ei trei 5 border I : PaPer 6: ink 1

i"'i;i;;;;;-o pitrate vezi figura iO priniffuth 1; at 10,4; <JOCUL DRUMU-

;.t"ri a" fiese - d.e drum- LUI ALBASTRU"
;;;;t; sint desenate segment.e 20 dim s(5, 5, 4)
te diferite forme. Pe rind, iuc6tortt:t?t9 30 for i -l to5
oe tablS cite un pitrat (pastr'ndu-l
prelun- 40bri -t to5
Lrientarea), in ala fel incit sa col- 50 for k -1 lo4
;;;; J;,;;ul incePut la s5seata din
care conduce 60 read s(i, i, k)
iut ain nord-vest' Cel .oru- 65 next k
o laturd a tablei pierde Pa.rt'qg;
-rl cazul primului iucdtor in parttcla otn
sore 70 next i
este 80 next i
{iourd (mutdrile au fost numerotate; .op- 90 data 0, o, o, o, o, 2, 1, 0,
0, 1, 3,
.J*ir'i"arr in care segmente introduse
{olosite mal llrzlu o,0,2, 0,3 b, o, o, 3, 3, o, 2, o,
mai devreme in ioc sint
0, 2,O,3, o,3,1,2,0
2, 1, 3, 1

la prelungirea drumulhi)'
121
 o, 1, 2, 3, 0, 2, O, 2, 1, 3, 0, 0, 3, 530 plot 44124 * (ic-l), 128-24 '
1, 2, 3, 0, 2, 1, 2, O, 3, 0, 1, 2, 0, (ic-l ):
0, 1, 2, 0, 3, 3, 0, 2, 1, 2, 1, 3, o, draw 12,12,- pi12
1, 0, 0, 3, 0, 3, 0, o, 0, 3, 0, 2,3, 540 plot 32+24 ' (ic-l ), 140-24 ',
0, 0, 1,2, 1,0, 0, 0, 0, 0, 2 (ic-l ):
100 pause 90: prinl a+ 14,9 ; flash 1; draw 12,12, pi12
"INCEPEM,, 550 go to 500
105 let P: 1: Pause 50 560 plot 32+24 " (ic-l ), 140-24 ',
110fori:11o20 (ic-l ):
115 beep .,l, int (rnd'25) draw 12,-12,-pi/2
120 next i: cls 570 plot 44+24 " (jc-l), 152-24 '
200fori:1to6 (ic-l ):
210 plot 32, 32 + (i-1)'24: draw 120,0 draw 12,-12, p)12
230 plot 32 + (i-1)*24, 32: draw O,l2O 600 if lc : 1 and m : I then go to 700
240 nexl i 610 if lc: 1 and m:2 then go to 800
250 plot 30,30: draw l24,Ot draw 0,1242 62O il lc: I and m : 3 then go to 900
draw 24,0: 0,
-l 44,154:draw
260 plot -124plot 44,154:
draw 0,12:
530 if lc: 2 and m: I lhen go to 1000
640 il lc: 2 and m : 2lhen go to I 100
draw 5,5: plot 44,154: draw 550 if lc: 2 and m: 3lhen go to 1200
310 for i: I to 3 -5,5
560 if lc: 3 and m: I then go to 1300
315 plot 210,40'i: draw 24,0: draw 0,24:
670 il lc: 3 and m: 2 then go lo 1400
draw draw O,
-24,0: -24 680 if lc: 3 and m:3 then go to 1500
320 next
685 if lc:4 and m: I then go io 1600
i
330 . plot 210,132t draw 24,O: plot
222,120: 690 it lc: 4 and m : 2 then go to ,l700
draw 0,24: print at 5,30; <<a> 695illc:4 and m:3 then go to lg00
340 plot 210,92: draw 12,12, pi/2: 7O0 plot 43+24 . (jc-l), tSZ_Zt ,
plol 222,80: draw 12,12, (ic-l ):
print al 10,30; <b" -pi72: !r-1* _9,=?t, plot 45124 , (jc_t),
350 plot 21O,52: draw ,|2, 152-24' (ic-l): draw O,-24
plot 222,64: draw 12,-1), -12,
pi / 2t -pi/2: Z9f !."p .3,22: let ic: ic * |
print al 15,30; oc> 720 rt ic: 6 then go to 2000
400 dim a (5,5) 730 lel m : a(ic, jc):
410 let ic:1: let jc: l: let lc:1 if m)0 then go to 600
420_ print at 2l,l; 740 go to 3000
c)"? "lrtUtAReA TA (a, b, 800 plor $+24 . (jc-t ), 152_24 ,
flash 1; at 4f (ic-l)"3, (ic-l ):
l Prlnt
sf (jc-l )*3; o?, draw l, plot 45+24 .
430 PAUSE 0: let m : inkey : beep. (jc-l),-l 152-24
-11,. -pi/22
(ic-l): draw '_13,
1,1 2: beep.2,22
-pi/2
-13,beep
805
119 lRl NTat4f (ic-t).3 5 f (jcJ)"3;,,,,
.3,22
450 if m : (a)) then let,n : ii lef 'allc, 810 let jc: jc-l: let c: 2 1

ic) : 1: go lo 5fl) 9?9 if jc : 0 then so ro 2000

450 if m : <<bn then let m: 2z it m)o
fet a(ic, jc): 2: qo to 530 3i3 ';:l;;(rc' ic):. then so to 6oo

470 iI m : ,.cri lhen let m : 3llet 900 plot 43+24 (jc-l), 152_24 ,
a(ic, jc) : 3: go to 550 (ic-l )r
480 print at 2t,t; aMUTARE ERONATA>; 9I"_* f-3, pi/2: plot 45124, (jc_t
-13,
(ic-t): draw fi, _r i,''p,ii'),
beep .5,12: go to 420 !1? .2a'
905 beep .3,22
500 plot 44+24 ' (jc_t), l2g-,24 *
(ic-l): 910 let jc: jcf 1: let lc : 4
draw 0,24 920 il jc : 6 then so to 2000
510 plot 32+24 . (jc_l), 930 let m: a(ic, jc): if m>O then
140_24 +
go to 600
(ic-1):
draw 24,0 940 Eo to 3000
520 go to 600 1O00 plot 32+24. jc, 139_24.(ic_t):
draw plot 32124 , ic,
122 -24,0:
141-24 * (ic-1): draw
1005 beep .3,22: lel jc : -24,0
jc-l
1020 if jc : 0 then go to 2000
t
1040
m: a(ic, jc): if m>0 then go to 500
030 let
go to 3000
turnul din [anoi
1 100 plot 32+24 " jc, 1 39-24 * (ic-l ): Ceea ce clrcull ln lumea amaiorilor
draw pi/2t plot 32124 ' ic, de iocurl logice sub numele nTurnul
141-24 -11, -11, draw
'(ic-l): pi/Z din Hanoir nu are nici o legifurl
1 105 beep .3,22
-13, -13, cu... Hanoiul, ci este un joc lnvental
1110 let ic: ic f l: let lc: I prin anii 1880 de malematicianul
1120 at ic: 6 then go to 2000 francez Edouard Lucas.
I I 30 letm : a(ic, jc): ifm>0then golo600 locul <onstl dintr-un suport pe care
1140 so to 3000 sint implaniate trel baghete; pe una
1200 plot 32+24' jc, 139-24' (ic-l): dlnlre acesiea sinl agezale lde
draw 13, plot 32124 ' ic, oblceil opt dlscuri de mirlmi dlfe-
141-24 * (ic-l -pit2:
-13, rlte lcel mai mare ios vezl flgural.
Prbblerm constl in a- mula lrhegul
): draw , 1l ,
1205 beq .3,22 -11 -pi12
1210 let ic : ic-t : let lc : 3
nturnn de pe o bagheti pe alia, de-
1220 iI ic : 0 then go to 2000 plasind de llecare dati clie un sin-
1230 let m: a(ic, jc)r if m)0 then go to Eur disc gi in aga fel incit niciodati
500 un disc mal mare sl nu ajungi dea-
124O go to 3000 supra unul disc mai mic.
1300 plot 43+24 " (ic-11, 128-24 * O restriclie in plus ar fi ca rezolva-
(ic-l ): rea sl se laci ln numirul mlnlm de
draw 0,24: plol 45124 * (ic-l), mullri.
12b24' (ic-l): draw 0,24 locul poate ll considerat cu orlcil de
1305 beep .3,22: lel ic : ic-l
multe discuri gi solufia optlmi pen-
1320 il ic : 0 lhen go to 2000
lru cazul arbltrar - n dlscuri -
t 330 letm : a(ic,ic): i{m}0then9oto600
comportl 2"-l mufiri. Prin ur-
mare, pentru iocul standard, cel cu
1340 go to 3000
1400 plot 43+24 ' (ic-l), 128-24 '
8 discuri, sinl necesare cel pulin
(ic-l)r zs-'l - 255 de mullrl.
plol 45{24 ' (ic-l ), Translerarea dlscurilor de pe o ba-
draw 13, 13,
12*24 t (ic-l): -pi/2tdraw 11, 11,
-Pi/2
gheti pe alta se poaie lace aplicind
urmiloarea refett simpli:'si alegem
1405 beep .3,22
1410 let jc: icf 1r let lc: 4
o ordlne oarecale de parcurgere a
1420 it ic: 6 then go to 2000
celor lrei baghete A, B, C, de
eremplu. Mutlm dlscul cel mai mic
l430letm : a(ic,ic): if m>0thengoto500 in sensul parcurgerii ABC. DuPt
144O go to 3000
. aceea lacem unica milcare posibili
1500 plot 43+24 ' (ic-l), 12*24 crre nu implici acest disc minim.
(ic-l): * (ic-l Mutim din nou discul mic in ordi'
draw , l1 , pi/2: Plol 45124 ,l3,
1 ),
nea ABC gi dln nou hcem unica ml;'
128-24'-l (ic-l)r draw Pi/2
-13, care poslbilS cu celelalte discuri.
1505 beep .3,22 Continulnd astlel limP de 255 de
1 510 let ic : ic-l : let lc : 2 migcirl intreg turnul se va deplasa
1520 1f jc : 0 then go to 2000 pe o ahl bagheti. Este deci sull'
I 530 letm : a(ic, ic): if m>0then goto600
cienl sI avefi rlbdare 9l sl nu greglfi
I 540 9o to 3000 * aplicarea procedeulul, deoarece tn
15OO plot 32+24 " (ic-l l, 139-24 ciz contrar vetl avea 9i mai mult de
(ic-l ): lucru...
draw 24,0: plol 32124 ' (ic-l ),
141-24' (ic-t): draw 24,0
(Continuare la pag. 205)

123

Nu este vorba despre jocul
cu acelagi nume care apare
in setul FLEX (gi pentru care
am prezenlal mai devreme
un program de calculator)
ci de un ioc cu totul diferit,
prezenl de curind in ma-
gazine. El folosegte o tablS
caroialS I 1X 1 1 ;i doui se-
turi de pieser 4 albe ;i 4
negre, agezate inif ial pe
doud laturi opuse ale lablei,
in cdsufe special destinate
acestui scop. Tabla are c5-
suf ele colorate in rotu,
galben, portocaliu, albastru
9i cafeniu (cdsufele rogii sint
plasate simetric, cele de
alte culori sint plasale
asimelric). Jucdtorii mutd pe
rind, o mutare constind in
deplasarea u nei piese
proprii, orizontal, vertical
sau diagonal (ca regina
la lah), cu urmdtoarele
restricf ii:
prima mulare trebuie sd
-fie peste cel mull cinci c5-
suf e;
orice mutare ullerioard
-trebuie sd aibd lungimea
egalS cu mutarea dinainte a
adversaru lui sau poate si
fie mai scurlS sau mai lung5
cu o cdsufd decit aceasta;
prima cdsufd prin care
-trece piesa deplasal6 tre-
buie sd fie de culoarea c5-
sufei din care a plecat piesa
mutatd mai devreme de
adversar. (Putem astfel im-
pune adversarului anumite
mut6ri: dacd, de exemplu,
noi am mutat o piesd de pe
o cisufS albastr6, atunci el
124
o
t lr
lrebuie sE mute o piesd
adiacent6 unei cEsufe al-
bastre, pe direcfia aces-
teia);
nu se trece peste o piesd
-proprie sau advers6 gi nici
peste p5tratul din centrul
tablei.
Cigtigdtor este juc6lorul
care i;i aduce adversarul in
siluafia de a nu mai putea
muta (nu are piese care sd
poal6 fi deplasate respec-
tind toate condifiile an-
terioare).
Pe tabla IMPAS-ului scrie
"joc de logid pentru copii
intre 7-12 anir. Bineinfe-
les, precizarea este utor
exagerat6 (prin... precizie).
Jocul esle suficient de com-
plex ;i de antrenant penlru
a fi interesant penlru orice
virstS. Pentru c5, vefi ve-
dea, mutSrile trebuie f.icute
cu grij6, pdstrind penlru
piesele proprii posibilitSfi
cit mai largi de miscare, in-
cercind si ingridim posibi-
litSfile adversarului gi, in
acela;i fimp, mulind regu-
lamenfar, ceea ce este des-
tul de resfrictiv; penlru cd
strategia cea mai potriviti
nu este vizibi li, tabla ne-
fiind simetricd, nu se poate
juca,.la remizS>, imitind
mutdri le adversarului, iar
regulamenlul face pufin
probabilS ciclarea intimplS-
toare ;i imposibilS ciclarea
voit6 (il putem scoate pe
adversar dintr-un ciclu, for-
findu-l sd mule adecvaf).
I
t
lt J
r I h'
Prin informalorii sii, vis-
tiernicul aflii ci prinhe
cei 7 saci cu monede
care urmau s5 fie predali
in zona aceea ar pulea si
fie ;i saci cu monede
false. Cei care I-au aver-
tizat insi nu ttiau decit
C5:
l. Un sac conline eract
100 de mon€de
2. Un sac conline mo-
nede false sau monede
bune
3. O monedi buni cinti-
rette 5 gr. Un sac gol
cinlSregle 20 gr.
4. O monedi falsi cinti-
rette mai mult sau mai
pulin cu I gr.. deci mo-
nedele false sint ffe mai
u;oare fie mai grele.
Definind acesle infor-
mafii, vistiernicul gi-a dat
seama ci dintr-o singur5
cintirire poate afla:
al. Daci printre cei 7 saci
predali se aflS saci cu
monede lalse.
bf. Care sinl sacii cu mo-
nede false, ;tiind ci
penlru cintirire avea !a
dispozilie un cintar gra.
dal din gram in gram
pini la I kg.
Cum a procedal vistier-
nicul!
(Rispunsul la pag. 206)
 ic
PROPH]TTTII,[

I & IIAGIOX AI,T

Luafi o foaie negifonat5 de
calc ;i desenafi intr-un colf
al ei ..ceasulr> din figura
1: un cerc de aproximativ
10 cm diametru in care tra-
safi Sase diametre, cirora le
numerolafi capetele alil ?n
cerc cit gi in afari. Decupafi
apoi cercul pi facefi cite o
tEieturE la capdtul fiecdrei
taze, pe lungimea liniei
ingroyate. Agezafi .,ceasul>
astfel obfinut in palmE 9i a;-
teptaf i citeva secunde.
SurprizS: doud dintre cele
douisprezece,.Pelale> se
vor ridica incet-incef, in-
doindu-se in cele din urm5
[TNTIII
D[ [AI,O
inainte sportivul din figura AgezalS in palmd ofloarea>
2. Agezal in palm5, el igi va igi va slringe petalele ca un
ridica brafele gi picioarele nufir. 5i mai speclaculos
aproape pin5 se vor atinge. este garpele din f igura 4
Ldsal pe masd, va reveni la care i;i va ridica ameninfS-
pozifia inifialS. La fel, decu- tor capul...
pafi trei lamele ca in figura
(Continuare la pag. 205)
3.a gi lipifi-le ca in figura
3.b (atenfie, lamelele tre-
buie decupate tot pe direc-
fia de ridicare a calcului).
I
11

spre miiloc. Refinefi nume-

rele acestor (petaleD. Pe
direcfia lor (numerele au 10 3
rimas inscrise 9i in afara
cercului) foaia de calc are
proprietSf i <magice>: sub
4
influenfa cdldurii se cur-
beaz5 pind la indoire'
Fenomenul Poate fi folosit
pentru confecfionarea a nu-
meroase iucErii amuzante'
De exemPlu, decuPafi Pe 7 6 Fig. 2
direcfia dePistatd mai Fig. I

I, I r r 1

Fig. 4
Fig. 3a Fis. 3b
125

Sinl cunoscute mai multe forme de par-
tide duplicat, cele mai r.ispindite fiind
duplicat de sal5, duplicat tactic gi dupli-
cal completiv. Vom prezenta aici in deta-
liu prima form5.
Partida de Scrabble duplicat a fost imagi-
natd gi jucat.i prima oari de juc6torii bel-
gieni in 1972, liind o formi de joc colec-
tiv6, la care pot participa practic un num5r
nelimilat de jucdtori. Scopul fieciruia esle
de a realiza un punctaj maxim cu acelea;i
litere gi pe aceea;i situafie de pe tabld.
Dupd cum se observS, in aceastd form,i de
loc dispare complet factorul gansE, deoa-
rdce tofi jucdtorii au de rezolvat aceeasi
problemS: cel mai bun punctaj cu aceleaii
7 litere ca gi ceilalfi concurenfi.
Reguli de joc
1. Partida duplicat este condusd de un
arbitru.
2. Se stabilegte fondul de cuvinte si tim-
pul acordat pentru un tur (3-5 mi'nute).
3. Se extrag de cdlre arbilru primele 7 li-
tere din totalul de 100; ele trebuie sd
poatd forma mdcar un cuvinf (existd o se-
rie de (grupe imposibile> de 7 litere, cu
care nu se poate forma nici un cuvint co_
rect de lungime 2-7).Grupul de lilere
exfras trebuie s,i confin5 cei pulin 2 vo_
cale gi 2 consoane. Aceasld iegulE este
valabilS pind in turul l5; dup-d acesta
trebuie sd existe cel pulin o vocald ;i cel
pulin o consoanS.
126
D D
D D
4. Se anunlS cele 7 litere exlrase d,e arbi-
tru (se scriu cu creta pe o tabld de
exemplu).
5. Jucdtorii trebuie sd formeze un cuvint
;i sd-l depuni pe tabla lor, dupd regulile
jocului, ast{el incit si obfini un punctaj
cit mai mare. De menlionat cd fiecare ju-
c5tor are cite o tabld proprie precum ;i
cele 100 de jetoane agezale in ordine
alfabelicS, cu fafa in sus. Bineinfeles, se
poale juca ;i pe o grilS desenald, pe care
se inscriu depunerile.
5. Cu un minut inainle de expirarea tim-
pului.de gindire, arbitrul anun!E inscrie-
rea depunerilor pe biletele de concurs
(formulare pe care fiecare jucdtor inscrie
num5rul turului, numdrul mesei ;i depu-
nerea respectivE).
T..Aceast5 depunere esle trecutd pe tabe-
lele tuturor jucdtorilor, indifereni ce cu-
vint ;i ce pozifie au depus ace;tia. Fie_
care. jucdtor igi. inscrie punctajul, dupd
predarea .biletului, pe o fi;E tip.
8. Arbitrul verificd toate bi letele si anunld
depuner.ea cu punclajul maxim pe care'o
numim depunere TOp. Aceasta se anunlE
1i se afi;eazd.
9. Depunerea TOP se trece in grilele tutu-
ror jucdlorilor, indiferenl ce cuvint gi pe
ce pozifie au depus acegtia. Dacd sint mai
multe depuneri cu acelagi punctaj, se pre-
fer6 in ordine:
depunerea care ofer5 perspeclive mai
-bune de continuare a partidei;
depunerea in care nu se foloseg{e jo_
-
 kerul (sau ambii jokeri);
care lasd in stoc un raport
-maidepunerea
bun inlre vocale gi consoane.
10. Pentru turul 2, arbilrul completeazd
cele 7 litere, juc5lorii fac o noui depu-
nere ;i aga mai deparle pini cind teoretic
nu mai este posibilS nici o depunere pe
tablS cu nici o combinalie de litere din
stoc. Se precizeaz6 cd in cazul in care
s-au folosil in cuvinlul TOP mai pufin de
7 litere, arbitrul refine literele nefolosite
;i le completeazd cu altele extrase din
stoc, pe care le anunf6 in formalia com-
pletS de 7 lilere.
partidei. lntr-un lur penalizErile nu pot
depd;i punctajul depunerii.
4. Se elimind din joc pentru:
folosirea dictionarului;
- copierea sau alte acte de indisciplind.
-Dacd dupi lerminarea partidei se desco-
perd abateri de la regulament, aceslea se
sancfioneazd la fel ca in timpul jocului.
Grila alSturati prezintd desfSgurarea unei
partide de Scrabble duplical a cdrei evo-
lufie este indicat6 in tabelul din
pag. 1 28.
13U E

Penlru a nu intra in crizd de timp gi a nu

q s P
depune buletinul la cerere (fapt care se
b 0 s I c
penalizeaz6 cu acordarea a zero puncte) c D U D E B A E
se recomand6 ca fiecare jucdtor sd se fi- d N D o A A
xeze cif mai curind la un cuvint provizo- E I R T I L A
riu, pe care apoi sd-l imbundlSfeascd, in R A J A A T I Ir I
limita timpului rEmas.
11. Partida ia sfirgit dup5 ultima extragere
P I o E N
R T
sau atunci cind nu mai existS nici o posi-
i I

bilitate de a mai forma vreun cuvinf. DacE i E R

au mai rimas cel mult 4 lilere de depus, j A ,/ I N A I E U
arbitrul anunfi cd se pot face depuneri in k v L U
mai multe locuri pe tabl5, in acest caz t
.t c E o M
putindu-se m5ri timpul acordal. ln situafia
in .ute mai sinl cel pulin 5 litere de de-
m z A J E M C l. S E
U U
pus gi prinlre acestea nu este nici o vo- n A
cal6,' aibitrul poate incheia parfida' o

12. Arbitrul anuleazS unul sau mai mulle

tururi dacS nu se poate rezolva o situafie
deosebit5 sau dac5 o parte dintre iucdtori
au fosl dezavantaiali fir5 vina lor'
Sancliuni la partida de Scrabble duplicat
1, Se acord5 zero Puncte Pentru:
neprezenlarea biletului la timP;
- depunere incorect5i
- ottogt"fierea incorect5 a cuvintului
-orincipal.
i. Se' acord6 un avertisment Pentru:
punctai incorecl al dePunerii;
- iior" punctaielor cuvinfelor adiacente;
- iidicarea unei alte pozilii a cuvintului
-principal;
indicarea incorect5 a pozifiei cuvintu-
-lui principal (8a in loc de aB de exem-
plu);
inscrierea incorectd sau absenfa mesei,
-turului, neincercuirea literei-ioker;
.
Partida prezentat6 s-a desfS;ural in.ca-
drul unui concurs, la Piatra Neamf ;i
a fost ci;tigatd de juc5torul nr' 1 al
anului 1985, Nicolae OPrigiu'
ln orimul tur, in care au iegit iokerul ;i
litera J (aceasta trebuia depusi pe.dubla-
rea h4), s-a gSsit cuvintul JURIST (unii au
ut.t tUSf t, iu dou; puncte mai slab.)' ln
turul 2 s-a depus {5rE greutate GOl,--c.u
litera G pe triplare, ;i adiacentul JURISTI'
Surpriza a fost in turul 3, cind foarte pu-
tini au qEsit scrabble: SPORADIC' Maiori-
iut.i u"u depus pe coloana 11 folosind
dublarea ;i adiacenfe, ln turul 4 alt6 sur-
orizS: un nou scrabble, AFINATE, cu
adiacentul SPORADICE. ln turul 5 apare
orima deceplie a unor iucStori : s-a renun-
iat la VIZITA pe i3 (44 de puncte) pentru
a depune la g1 VIZATA (69 de Puncte)'
dar acest cuvint nu apare in dicfionar^e'

I n"pr...ntarea din 5 in 5 tururi la

sfirgitul 'i
partidei a puntaiului realizat' deci se acordd pentru el zero. punctel .ln
3. 'Se scad 5 puncte penlru 3 averlis- trtrf O se folose;te triplarea dublS a DIG
lite--

mente gi urmdtoarele pinE la sfiryitul t.i O in f5, depunindu-se cuvintul

121
 ifia Depunere lop Pu ncla j
Tur Lilere Poz
exlra se cuvi nt, { adiacenfe
princip depunere tola I

1. C IJRST? h4 JURIST 48 48
2. CDGIORS f10 GOI + JUR|STl 48 96
3. ACDOPRS b7 SPORADIC 65 161
4. AAEFINT il + SPORADICE
AFINATE 93 254
5. ADILTVZ il AVI ZAT 69 323
6. DEGILRR d6 DIG+Do+lR+GA 63 286
7. ELRRUUX k3 LUx+lL+NU+Ax 50 436
8. BEPRRSU g'l PREAV I ZAT 78 514
9. ABEPRSU e5 BA+BIR+AGA 53 567
'I 0 E I NPRSU a2 SPUNERI + PI 73 640
11. AAABLTV c11 BAVA + GA 48 688
12. ACEILMT bt2 CALITE+ BA+AL+VI+GAT 48 736
13. EFILMRT a8 FIERT+Sl +PE+DoR+BIRT 61 797
14. ACILMMS c13 cALl + BAC+ALA+ VIL+GATI 55 852
15. EMMNOOS l4 NEOM+NUN+AXE 32 884
16. CEMOSU? m6 MUCOASE+OM+MU 72 956
17. ACDDELM m1 ZADE + NUNE 32 988
18. ACDLMOT el4 AT+VILA+GATIT 30 10r 8
19. CDLMOSU 12 cAM+lC+AM 24 1042
20. DLNOSUU a1 soD+ss+oP+DU 24 1066
21 . HLNPUUU n9 UHU+OU+AH+SU 68 1 134
22. EILNNPR al4 PRE + BACE 20 11 54
23. I LNNTRU fl5 INTRU + GATITI 29 1 183

24. LNN LE (112), PIN (sl), NU (il4) 12 1195

cu adiacenlele DO, lR gi GA, care ddu-
ceau puncte cit un scrabble. Personal, am
incercat la triplare in h1 REAVIZAT (72
de puncle), cuvint neinclus in dicfionar,
deci di n nou zero puncle! ln turul 7 toli
jucdtorii au cdutal depunerea pe dublare
f_grupului XU gi majoritatea au depus in
k3 LUX, cu adiacentele lL, NU ;i AX. ln
turul 8 nu am mai incercat cu pREAVIZAT,
dupd doud dezamdgiri, ;i am depus pru-
dent BILE la i3. ln turul 9 maloritaiea 9i-au
indreptat atenlia din nou spre coloana 5
unde s-a depus BA cu adiacenfe BIR ;i
AGA. ln turul 10 numai cifiva au gdsil
Scrabble in d2, SPUNERI. ln tururile
11-15 s-au folosit mult tot depuneri pe
coloanele care formau adiacenle. ln tuiul
16 (cu joker) s-a cEutat din nou scrabble,
dar labla fiind destul de plind nu-;i gd-
seau locul; singurul posibil a fost MU-
COASE. Tururile 17-20 sint tot de valo-
rificare a coloanelor cu punclale relativ
mici. Surprizd in turul 21, cind se depune
lite-ra H pe triplate in ambele direcfii la
n10, UHU, cu adiacenfele OU, AH, SU,
aducind puncte cit un scrabble.

<Munca esle participarea omului la pro- sine, priceperea

de a cinfdri imprejurdrile
ducfia socialS, la crearea de valori mafe-
;i obignuinfa de a duce lucrurile la bun
riale ;i culturale. /ocul nu urmdregte astfel s firs it>.
de scopuri, dar le favorizeazl indirec!, <Jocul sE nu devind
obi;nuind treplat copilul sau adolescenlul a copilului, singura preocupare
care sd_l fac5 sd ,it. a"
cu eforful fizic ;i psihic necesar pentru rile sociale. In i.ir_
muncd, dezvoltind agerimea minlii, pre_ se formeze
al doiea rind, priil* ,g
deprinderile psihice { tirir"
zenla de spiril, inifiafiva, sldpinirea de necesare
in muncd>. (A.5. tAAKAfigNXO)

128
Titlul de mai sus aparfine
unei cdrfi publicale de R.
Smullyan in anul 1982. Un
capitol din prima parle a
c5rlii dE confinut acestui ti-
tlu derulant (dar atrdgdtor),
tratind o serie de probleme
de logicd avind ca leitmotiv
<istoria prizonierului care
este pus sd aleag5 intre ti-
gru ;i o prinfesS>. Scenariul
de plecare esle urmdtorul:
impdratul dd prizonierului
posibilitatea de a-gi alege
singur soarta, intrind, dup5
inspirafie si noroc, intr-una
din cele dou5 celule care-i
sint indicate. lnifial, ideea
impiratului era de a intro-
duce intr-o celulS o prin-
tesi iar in cealaltS un tigru,
prizonierul avind deci
ganse egale de a sfir;i insu-
rat cu pinfesa sau sfigiat de
tigru, in funcfie de uga Pe
care o deschidea. Logician
convins, suveranul se gin-
de;tb s5-i dea insd Prizo-
nierului o gansd in Plus,
a;ezind pe cele dou6
u;i cite o inscripf ie, care
s6-l ajute pe nefericitul oc-
na; in decizia lui. $i de aici
?ncep problemele de lo-
gicd gi ale prizonierului gi
ale noastre...
latd in continuare laPle
asemenea probleme din
cartea menfionatS. De linut
insd seama cE in cele dou5
celule se pot afla in Princi-
piu, doud prinfese, doi tigri
iau un tigru gi o Prinfesd
(nu lrebuie contat Pe since-
rilatea impiratului.'.) 9i, mai
mull, unele inscriPfii Pot
soune adevdrul iar altele
pot minfi (se dau indicafii
in acest sens in fiecare
problenr5).
Problema l. pe u;a Prrmer
celule scrie: .,ln aceast5 ce-
JulS se aflS o Prinles5 iar in
cealalt6 se af l6 un tigru>' ln-
scripfia de pe uga celei de-a
PRll{il$[
$UIIENUI
doua celule spune: .,ln-
tr-una din celule se gdse;le
un tigru iar in cealalt5 o
prinfesS>. lmp5ratul mEr-
turisegte, in plus, cE una
dintre inscripfii este adevi-
rald iar cealalt5 falsS' Deci-
defi, in ce parle o luafiS Nu
uitali care esle miza.
Problema 2. Prima inscriP-
fie spune: <Cel Pulin in una
dintre celule exist5 o
prinfesd> iar cea de a doua
completeazS: <Sau amin-
douS inscripfiile sPun ade-
vSrul sau amindouS mi nt>.
Ce-l sf6tuifi pe Prizonier s5
facd?
Problema J. ln acelea;i con-
difii (sau amindoud afilele
mint sau amindou6 sPun
adevdrul), pe cele doui uli
putem cili: <ln aceast5 ce-
iulS se aflS un ligru sau in
cealalt5 celulS se aflS o
prin!es5>, resPectiv, ,,ln
cealalti celulS se gEseSte o
prinfesS>. Ce confin cele
doui celule?
Problema 4. Supdral cd tofi
prizonierii reutesc sd
scape, impdraatul se gin-
de;le sE le dea probleme
mai complicale. Drept care
anunf6 cd de acum inainte
inscripfia de pe u;a primei
celule va spune adevdrul
dacd in5untru se afld prin-
fesd gi va minli cind acolo
se va gdsi un tigru. lnvers,
inscripfia de pe uga celei
de-a doua celule va minfi
dacd induntru va fi o prin-
fesd ;i va spune adev5rul
dacE acolo va fi ascuns un
ligru. Bineinfeles, celulele
pot confine orice combina-
fie de prinfese gi de tigri.
lat5 ;i inscripfiile; <Ambele
celule confin prinfese>,
respectiv, "Ambele celule
conf in prinfeser (la fel
adicS). Ce lrebuie sE faci
pri zon ieru l?
Problema 5. ln aceleagi con-
difii'ca mai inainte, pe cele
dou5 ugi citim: aCel Pufin o
celulS are o prinfes5
in6unlru>, respecliv,,.Cea-
laltd celulS confine o
prinfesS>. Ce u$5 reco-
mandafi, prima sau a doua?
Problema 6. Fird a schim-
ba regulile iocului, imPira-
tul concepe de data acea-
sta inscripfiile urm5toare:
"Alege oricare celuli do-
re$ti, oricum alegerea nu
are importanlS>, <ln celula
cealaltS se aflS o PrinfesS>.
ln ce parte afi lua-o dac5 ar
trebui sd alegefi?
Problema 7. Pe uga Primei
celule scrie: <Alege atent
celula, alegerea este im-
portanlSr, iar Pe a doua ci-
iim "Ai face mai bine dac5
ai alege cealalt5 celu15". ln
ce parte trebuie s-o ia Pri-
zonieru l?
Rispunsuri. Bineinfeles, de
fiecbre datd Prizonierul
poate scES (ceea ce in-
129
seamn5 cd in cel pufin o ce.
lulS segdsegteo prinfes5; in-
formafia nu trebuie ins5 fo-
losit6 in rafionamelele care
urmeazd) ;i, in plus, el este
un bun logician, deoarece
gdsegte de fiecare datd
ra!ionamentele salvatoare.
latS-le:
l. DacE prima inscripfie ar
spune adev6rul, atunci ;i a
doua ar fi adevdratS. O in-
scripf ie lrebuie ins5 sd
mintd. Rezult5 cd prima in-
scripfie nu este adevdrat5,
deci a doua trebuie sd fie.
In concluzie, o celulS con-
!ine un tigru 1i o celulS con-
fine o prinlesd 5i aceasta
din urmd se gdsegte in cea
de-a doua celulS.
2. Sd presupunem mai intii
cE ambele inscripf ii mint.
Din prima rezultd atunci cE
ambele celule con!in tigri,
ceea ce face ca a doua in-
scripf ie si fie adev6ratS,
conlrar presupunerii ante-
rioare. In consecinfS, am-
bele inscripfii sint adevS-
rate, deci in prima celulS se
gdsegte un tigru iar in a
doua o prinfes5 (exist5 m5-
car o printesS, ne spune
prima inscripfie).
3. Dacd a doua inscriptie ar
minfi, atunci in prima celulS
ar fi ascuns un tigru, deci
prima inscripfie ar fi ade-
vdratS. Ambele inscripf ii
trebuie insd sd fie simultan
adevdrale sau false. Rezultd
deci cd a doua inscriplie
este adev5rat5. Asta in-
seamn5 ci yi prima esfe
adevdratS. Cum prima ce-
lulS conf ine o prinfesS,
pentru ca prima inscripfie
s5 fie adev5ratd, trebuie gi
ca partea a doua sd f ie
adev6ralS, deci lrebuie ca
;i a doua celuld s5 confind
tot o prinfesd. Alegerea
esle muh mai comodd de
data asta (riscurile sinl
130
egale pentru ambele
celule...).
4. DacE prima inscripfie esle
adevirat5 atunci gi a doua
este adev5ratd (ele sint
identice), ceea ce inseamnS
cd in a doua celulS se afl6
un tigru; conlradicf ie cu
con!inulul inscripfiilor. Am-
bele inscripfii sint deci
false, prin urmare prima ce-
lulS confine un ligru iar cea
deadouaoprinlesS.
4t
aa
a face ca gi a doua inscripfie
Daci gdsifi cd existd o oare-
care anomalie in aceastd
imagine, sintef i rugal sd
pistraf i secretE descope-
rirea, deoarece noi nu pu-
blicdm decit lucruri foarte
exacte.
5. DacE prima inscripfie esle
falsd atunci in ambele ce-
lule se gdsesc tigri, deci in-
scripfia de pe uga celei de-a
doua celule trebuie si
spund adevdrul, ceea ce
inseamn6 cE in prima celulS
se afld o prinfesS. Contradic-
lie. Rezult5 cE prima in-
scripfie este adevSrafS, deci
induntru se gSsegte o
prinfesS. Asta face adev6ratd
gi a doua inscripf ie, deci
in a doua celulS se gdseste
un tigru.
6. DacE prima inscripfie
spune adevirul atunci fie
in ambele celule se gEsesc
prinfese fie in ambele ce-
lule se gdsesc tigri. Deci a
doua inscripfie este adevS-
ratd in prirnul caz 9i falsd in
al doilea, deci in a doua
celulS se gdse;te un tigru in
primul caz (conlradicfie) gi
o prinfesd in al doilea (din
nou contradicfie). Prin ur-
mare, prima inscriplie
minte, deci in prima celulS
se gdse;te un tigru, ceea ce
sE mintd, de unde dedu-
cem cd in spatele ei se g5-
segte o prinfesS.
7. DacE prima inscripfie este
adevdratd atunci una din-
tre celule (prima) confine o
prinfesS, iar cealaltd un ti-
gru, ceea ce corespunde gi
celei de a doua inscripfii.
lnvers, daci prima inscrip-
fie minte atunci indunlru se
gdsegle un tigru ;i deci in
ambele celule se gdsesc
tigri. Rezultd cd a doua in-
scripfie trebuie sd fie ade-
vdrafS, deci ar fi <<mai bine>
sE alegem tigrul din prima
celu15... Non-sens! Deci
prima alternativE este co-
rectS: celula num6rul unu
confine o prinfesS iar a
doua un tigru.
$i gata!...
Acest joc este deslinat co-
piilor de virstii ;colar5
are scopul de a-i familiariza
1i IOflNI zecimal binar
cu baza de numerafie 2, in PIIIIRU 14 il10
vederea folosirii calculaloa-
relor numerice. INVITAN]A t5 iltl
Jocul confine 404 piese din 16 I 0000
l7
carlon, 64 albe, marcate cu
numerele de la 0 la 63, gi
IN]ONilAIIOI t8
I 0001
t00r0
19 t00il
340 albaslre, dintre care 20 r0r00
200 marcate cu cifra I gi 140 21 10101
marcate cu cifra 0. 22 10110
O partidd se desfSloar5 23 t0ltl
astfel: se amestecS piesele 24 r 1000
albe ;i se agazd cu fafa in 25 I1001
jos. La fel se procedeazd cu 26 r10t0
piesele albastre. Apoi fie- 27 1 roil
28 11r00
care dintre cei 2-4 lucdtori 29 11101
lrage cite 3 piese albe gi L.
30 ilt10
cite 25rde piese albastre: 4,\)/,t/ti lt4
U t 3t 111il
Pe rind, jucdtorii trebuie s.i tJ. 4
etaleze cele trei piese albe ,V"
,'tt
g 't' 32
33
I 00000
r 0000r
(cu numere in baza de nu-

f'f
34 I 0001 0
merafie 10) ;i al6turi de ele 35 I 0001 r
scrierea corespunzdtoare in 36 I 00r 00
baza de numerafie 2 (din ( 37 I 001 0t
piesele albastre cu cifrele
gi 0). DacS un jucdtor eta-
1

,h.,
f, 38
39
100110
r00l I r
40 I 01 000
leaz5 o asemenea combi- 4t 10100t
nP#,n
nafie, atunci el va mai trage 42 1010.l0
o piesd albd ;i 8 piese al- 7-" 43 t0r0rl
uul \lnrr[t
bastre. Dacd intr-o tur5 un 44 r01100
jucdtor nu poate elala ni- 45 t0t10r
mic, atunci el va trage doar 46 101It0
o piesd albastrS. Jocul se 47 1oil1,|
zecimal binar 48 I I 0000
desfdgoar5 astfel pind cind 49 I 1000r
nici un iucdtor nu mai poate 0 0 50 t10010
continua (piesele au fosl I 1 51 I t00r 1

terminate ;i nu se mai pot 2 10 52 110r00

face etalSri). 3 1t 53 I 10101
Punctajul se calculeazd 4 100 54 r101r0
acordindu-se cite un punct 5 t01 55 11oil1
pentru fiecare piesd albas- 6 il0 56 1 I 1000
7 111 57 1r1001
tr5 etalatS. Daci se fac erori
8 1 000 58 I 1 1010
la etalare, se scad piesele 9 't001 59 t11011
albastre etalate grelil. r0 1010 60 r 1il00
Al,iturat se af 15 (pentru 11 101 I 61 111101
control) tabelul scrierii in 12 1 100 62 111110
binar a numerelor in baza t3 1 101 63 111111
10 de la 0 la 63.

131
 1. Problemele uzuale de lah sint de obi-
cei de tipul <albulTnegrul loac5 9i dE mat
in n mutdri". latd insi o problemd in-
versS: albul mutd ;i nu fa e mat la prima
mutare (figura 1).
Rispuns: Mutind Tc6, alk ul dd ;ah, dar
- nebunul din h7 poale fi ltral de lurnul ne-
flI{fl PROBI,]ilI gru din b7 (nebunul alb din a8 este acum
,.obturat> de lura albd recent mutatE).
I{0N,C0tu0nul$t[ 2. latS ins5 o problemE cu enunful slan-
dard ioac5 gi dE mat in palru
- "albul
D[ $A[ mutSri> dar cu pozifia de plecare neo-
bignuit6-;i cu solutia cerind gi logicS, nu

I I
Fig. t
JEI
8 & & ]A I
7
E
/-I fr 7 IIIEI"IB
6 tr 6 I I
D

4
0
E
B
&
B
A
5
4
IIIE-EI
III
I
o
a
A
a
I
a
I

E
Ia
a
t
3
2
IIIEI
I IEEi
1

ahcdef
-
a A
g h
I IIaII
a b cd e f g h
Fig.2 Fig. 3

8
traErstre a E numai cunogtinfe lahiste (figura 2).
7 IStrBEBtr B tr Rispuns: Cheia este faplul ci dama nea-

III IIII
gri nu ocupi un cimp negru, ceea ce in-
semn5 cd piesele au fost mutale, deci pio-
6 nii au fost mutafi, deci negrul a plecat
5
4
III
lII I"I I
dinspre noi gi s-a blocal in partea de sus
a tablei (nu mai poate muta decit caii,
eventual lurele in locul aceslora). Solufia
este deci: 1. Cd2, Cc6, 2. Ce4, Cd4, 3.

3
2
III
II I r
D:d4, orice, 4. Ce5 mat.
3. lar acum, o problemi <marca> Sam
Loyd: albul mutd ;i dd mal in trei mutiri
(figura 3). Daci ar lipsi calul din el atunci

iB
albul ar da mat in palru mutdri. Dacd, in
1
EE s 2 E !L
plus, ar lipsi gi pionul negru din h6, atunci
albular putea da mat in cinci mul5ri. DacS
a bcd ef gh de la inceput ar lipsi turnul din g7, afunci
albul ar da mat in ;ase mulSri.
132
Rispuns: l) 1. T:g3, N:93, 2. Cf3, N 4. latd ;i cea mai non-conformistd pro-
oriunde, 3. 94. mal. blemd din colecfia noastrS: albul mutd de
Varianti: 1. T:93, N:el, 2' Th3+, Nh4, 3' doui ori la rind 9i face mat ambii regi
94 mat. negri (pozifia fiind cea din"' cele dou6
tt1 1f;t; cal) 1. h: 93, Nb5, 2' Tg4, Nd8, diagrame din figura 4).
3. Th4+, N:h4, 4' 94 mat. nispuns (de;i Sahiltii nu vor fi de acord):
lll) (fird cal 9i pion) l. Tb7, Nc5 (sau e3), la prima <mutare> albul une;te cele doud
2.Tb1, Ne7 (sau Ng5),3' Thl+, Nh4,4' lable, iar la a doua mut5 calul de pe fosla

i,

tr g B
rl
A a )

&
s
g

I i'
JL
a
t
Fis. 5
Fig. 4
Fi9. 4
tablS din stinga dind mat regelui din
dreapta (regelJ din stinga esle f5cut mal
de nebunul din dreaPta).
5. Pentru incheiere, o problemd"' poli-
listS: cum s-a aiuns la pozilia din figura
3 in .ut" regele negru se aflS in lah de

B
&
a &
& I il

h2, 5. 94 mat' VariantS: 1' Jb1'

Th2. q: -tf,2,
i[i, i. Niz, 3. Tel, Rh4, 4' Rs6'
orice, 5. Te4 mat.
iYii:'[;;';: tl,llt,)i] ai;, i;:'; 3'1
mat. *t.lb.
133

3+l
,00uu nlBusr$[
il0I
De fapt nici unul dintre jo-
curi nu este realmenle nou;
trei dintre ele sint variante
(generaliziri) ale unor lo-
curi propuse recent in re-
visla americand GAMES, iar
al palrulea este transpune-
rea in enigmisticS a ideii de
pdtrat magic din matemati-
c5. ln cele ce urmeazd nu
facem allceva decit sd pre-
zenlSm acesfe jocuri, dind
cite un exemplu simplu
pentru fiecare din primele
trei, urmind ca cititorii sd
gEseasc5 probleme mai
grele ;i mai frumoase, im-
bunitSf ind deci (recor-
duri le> domeniului (toate
cele patru jocuri se pre-
leazS la o <competitie>
penlru oblinerea de perfor-
manle din ce in ce mai
bune).
Primul joc (s5-l numim <tri-
pletul pSgitor>) are enunlul:
rcompletafi cu aceleagi irei
Fis.
1
I N T R
B E c 0
c A t c
N E A E
D E t S
134
litere f iecare dintre pozi-
fiile libere in grupurile ur-
mdtoare de cuvinfe>, dupi
care se dau mai muhe gru-
puri de cuvinfe sub forma:
___TA
A T
sA---
---tNA
G--_AN
AT_--A
RET--_
RARE
l---tAT
vA---os
TAI---A
RUGI-__
Bineinfeles, in fiecare grup
de cuvinte vor fi addugale
alte litere. Se vede u;or
care este ideea jocului: sE
se formeze cuvinle cu sens
(de aceeagi lungime), trans-
latind un acelagi grup de
trei litere de-a lungul cuvin-,
lelor (pentru cuvintele de n
litere sint aslfel posibile
n-2 pozifii consecutive).
ln GAM/V\ES jocul este
prezentat pentru cuvinte
cu 6 litere. El poate fi insd
generalizat, cum se vede
mai sus, la cuvinle agezale
in ordine cresc5toare; de
aici poate apare competifia:
Fig. 2
A
N S
A c
E R
A A
T D
A U
T c A A
cine reulegte sd ajungi
cel mai departe?
Potfi considerate doui
(probeD cu sens gi fdrd:
in primul-caz, se cere ca si
cele trei litere adiiugate in
fiecare grup sd aibd Jnleles
(eventuil chiar loate grupu-
rile de lilere precizite' sd
aibd inf eles sau valoare
gramaticalS). ln exemplul
nosfru solufia este: CRl,
RAS gi respectiv NlT, deci
cuvinte cu sens gi cu ex-
cep!ia fragmentelor T, G,
RET gi IAT toate literele
date formeaz5 cuvinte ro-
mSnegti.
Pentru al doilea joc se dd
o grilS de genul celei din
figura I yi un sel de giruri
de cite trei lilere, ?n ordi-
nea alfabetici, de exemplu:
1\.1E, _ASA, ERE, lBR, REA,
RIT, SAT, SUP, TIV, TOR
Problema care se pune este
de a complela cu aceste fri_
plete liniile grilei (pe care
sinf marcate locuri pentru
lriplete gi sint dale triplete-
le inifiale) in a9a fel incit
sd se formeze cuvinte corec-
te gi pe cite o verticald a
g.rupurilor 2 pi 3 de triplete
sd se formeze cuvinte cu
sen s.
Rezolvarea jocului de aici
conduce la cuvintele lN-
A S A C
0 N T R A
B R A c A
A N A
E U
R A c I T
D A 0
I T
R T A V
TERESAT, RECREATIV, CA-
LIBRARE, NEASUPRIT, DE-
LASATOR, cu cuvintele RE-
BUS 9i START pe coloane-
le 5 ;i respecliv 7.
5i la acest joc s-ar putea
cere ca tripletele date in
grilS sau alSluri de aceasta
sd aib6 sens; iar poti-
bilitatea competifiei apare
cerind compunerea de ase-
menea probleme cu cit mai
multe cuvinte (deci cu mai
multe linii orizontale in
srilS).
ln sfirgil, al treilea ioc insPi-
ral din revi sta GAMES cere
,,ascunderea> a cit mai mul-
lor cuvinte intr-un tabel
dreptunghiular precizal (un
exemplu esle dal in figura
2), cuvintele fiind a;ezate
orizontal, verlical sau oblic,
pe toate direcfiile Posibile
si in ambele sensuri Posi-
6il. p" liecare direcfie.
Tn grila din figura 2 Pot fi
o5sile cel putin 112 cuvinte
fde cel pufin'3 litere)' lat5
citeva: CONTRA ;i ARTA
(orizontal, de la stinga la
dreapta), ASASIN, ARBO-
RE, VATRA (orizontal, de
la dreapta sPre stinga),
ARATA,' BARDA (vertical,
de sus in ios), SECERA
(vertical, de ios in sus),
NlUt, RARIT (oblic, din-
spre stinga-sus sPre dreaP-
ta-los), R1DA, TOT (oblic,
dinsore dreapta-sus sPre
stinga-ios), CURgl, Rlll
(oblic, dinsPre stinga-ios
ipt. dreaPta-sus), VOCE,
ACT (oblic, dinsPre dreaP-
ta-ios sPre stinga-sus)'
Cerinlele de calitate Pentru
acesl ioc ar Pulea fi: grila
cit mai mare, dar 5i cu den-
sitatea de cuvinte cit mai
mare, De exemPlu, s-ar Pu-
lea considera accePtabile
numai grile de dimensiuni
cel pufin 7\7, iar eficienfa
folosirii ei ar putea fi mdsu- gonale sE fie aceea;i. ldeea
rat5 de un indicafor de ge- poate fi transpusi in cu-
nul: vinte: sE se completeze un
cuvintelor (ascunse) pdtrat cu lilere astfel incit
numdrul literelor in gri l5 pe orizontal, verlical gi pe
Penlru exemplul anterior ambele diagonale sd se
eficienfa este cel puf in 2 formeze cuvinle corecte. O
(: 1 12 56). Cine reuge;le complicafie in plus ar pu-
sd ridice la 3 acesl <<re- tea fi impusd cerind ca ;i
cordr? .,subdiagona[ele, (liniile
Jocul anterior amintegle de oblice vecine diagona-
p6tratele magice din ma- lelor) sE confind cuvinte
tematicS: intr-un P5trat n\ n corecle.
sE se a;eze numerele de la
1 la n2 in aga fel incit suma
numerelor pe orizontal,
vertical gi pe ambele dia-
I()flNIM $I I'IAI]I'IAIIIA
O ilU[TIPROBI,]UI
fl D0!ililounl
un sel complet de dominouri (28 de pie'e)
SE lu5m
un lolal ega-l 9u
;i s5-i adun6m punctele' Obfinem 2,4,7
i68. Numdrul 2b este divizibil cu li 14; la
rindul lui, numErul 168 se imparle exact la 2, 4,
7 { 14 (dind clturlle 84, 42,24 respectiv 12)'
Aceastd observafie sugereazE urmitoarea problemS:
outem impdrli pi'esele unui joc dominoin2,4,7 sau
in grup.'.giti 1u cite 14, 7, 4,- respectiv 2 piese),
astfJi incir iotalul punctelor in fiecare grup5 si. fie
(adic5 84, 42, 24 1i. respecliv.,l 2 puncte)?
"."iuli
Olfi.-,.itt;|if. ar putea apirea'din restricfiile impuse de
reoartizarea Punctelor Pe Piese'
Olt; serie'de probleme'similare pot fi formulate
Jaci eliminim dublele: rdmin 21 de piese, deci un
nr.;t divizibil cu 3 9i cu 7; totalul punctelor este in
acesl caz 126, un num5r care se impar!9 exact 9i la
3 ;i la 7 (dind citurile 42, respectiv 18)'
tn{r.U"t.i putem imptrli cele 21 de piese in 3 sau
7 grupe egale aiit ca numir de piese cit ;i ca numar
de puncte?
ln total, ;ase probleme. lnteresant este ci loate au
solu!ii.
135
 De fapt, nu este nevoie sd le rezolv5m explicit pe o
fiecare. lntr-adevdr, se observd cd piesele
"duble>
au in tolal 42 de puncle. Prin urmare, dacd rezolvdm
problma redusE (referitoare la 21 de piese) a impdr-
firii pieselor in 3 grupe, atunci avem o soluf ie 1i pen-
lru problema impirtirii unui set domino complet in
4 grupe. De aici, alEturind grupele, obfinem o solufie locul este similar din
pentru problema impdrfirii in 2 grupe. La fel pulem punct de vedere al
trece de la impdrfirea in 14 grupe la imp5rfirea in componentelor GU
7 grupe. Rdmin deci de rezolvat trei probleme: 3 IMPAS lo tablS mul-
grupe din 21 de piese, 7 grupe din 21 de piese licolorS, din Garlon,
;i 14 grupe din 28 de piese. plus patru piese albe
lat6 cite o solulie pentru fiecare (am reprezenlal do- ;i patru negre, iden-
minourile prin perechea numerelor de puncte in- tice celor din seturile
scrise pe ele): de GO produse de
Recoopl, dar regula-
menlul este diferit. De
hpt ;i tabla este di-
a) (0,2) + (1,2) + (1,3) + (3,4) + (3,5) + (3,6) feritS: un pilral caro-
* (4,5); iat8 X S,alec5ruicim-
(0, 3) + (0, 4) + (0, 5) + (2, 3) + (2,5) + (2,6) puri sint colorale, pa-
I u,6);
(0, 1) + (0,6) + (1, 4) + (1,s) + (1,6) + (2, 4')
lru cile pahu. in 16
culori dihrite. Fiecare
* (5, 6); iucilor are cite patru
b) (0, 3) + (0, 6) * (3, 5); piese..O partidi com-
(0, 1) + (1, s) + 15,5); porti doui faze, una
(1, 2) + (1,6) + (2,61; inifial6, de introdu-
(0, 2) + (2, 4l + (4, 6); cere a pieselor in ioc
(1, 3) + (2, s) + (3, 4); lpe rind, jucitorii pla-
(0, 4) + (1, 4) + (4,5); seazi cile o piesS pe
(0, s) + (2,3) + (3,5); fabli, oriunde doresc,
c) (2, 3) * (3, 4);
(1 , 5) -r (2, 4);
lnlr-un pStral liberl gi
o a doua fazS in care
(0, 4) + (3, 5); se muti pe rind cite o
(2, 2) + (4, 4); pies5, cu un singur
(0, 5) + (2, 5); pas, orizonla! gi verti-
(0, 2) + (4,6); cal Inu ;i diagonall.
(1, 1) + (5,5); Scopul fiecirui iucilor
(0, 6) + (3, 3); este de a ocupa cu
(1, 3) + (2, 5); cele palru piese ale
(1,4) + (1,6); sale patrg pXtnte co-
(0, 3) + (3, 6); lorale identic. Cigfigi
(0, 1) + (5, 5); cel care realizeazi
(1, 2) + (4, 5); primul acest lucru.
(0, 0) + (6,6).
O singuri menliune
O..problemd suplimentard (interesanl5 poate pentru lreluatl dintr-un nu-
cilitorul cu preocupdri matematice) esle aceea a de_ mir mai vechi al revis-
termindrii numErului de solufii posibile pentru fiecare
lei Science el vie): jo-
c.az in parle. Chestiunea depd;egte, desigur, cadrul
cul CR.OMAIIC nu
discufiei de fafd. esle penlru dalto-
nigti...

136
 I
CINOI PNOBI,]U]
D] I,OGIOI
l.Profesorul Logicus are in cas5 10 ani-
male pisici ;i ciini pe care le hr5-
- - o
negte cu 56 de bitcuifi.la mas-5. Un ciin-e
m6ninc5 6 biscuili iar o pisic6 numai 5'
Cifi ciini gi cite pisici are profesorul? (Bi-
neinleles, solutia nu lrebuie cEutat5 pu-
nind'la lucru algebra, ci printr-un raf iona-
ment logic, ,.oral,)'
2. SE se-uneasci punctele din figura 1 cu
11 linii frinte, formate din segmenle ori-
zontale ;i veiticale, astfel incit {iecare li-
ni. t; treac6 prin 6 cerculefe,.iar ce-rc.ule-
pline' Solufia
lele de la capetele ei sE fie
esle unicS'
i- eririli desenul din figura 2' Plasafi in
fiecare cerc cite o monedS, apoi indepdr-
tali una dintre ele, pe oricare dorifi' ln-
cercali acum sE indep5rtafi toate mone-
dele,'mai pulin una, prin mi;c6riil Senut
nSolitaruluiri o monedi poate sdri peste
o monedi vecinS, in linie dreapta' daca
l" ;"i;i; acesteia se g5se;te un.loc-gol-
Moneda peste care se sare se rldlca de
oe tabl5.
F-Uf"*u are solulie indiferent care este
locul liber cu care se incePe'
4. Am in buzunarul de la hain5 cinci pt-
ilri'ut.rut. in a5a fel incit li se v5dinnumai
."ou.!t.' Minele lor sint colorate de.ro;u'
;i ace-
;J;; negru' albastru ;i .orani menlrulea
le sint capacele, cu
leagi culori
ci nici un capac nu este a;ezat pe.pixul
ootrivit. Culorile capacelor s'nt' al-
ln
Lrdine, de la stinga la dreaptal-rotu'
;;;i;r; ,"rd., nett' ;i ora.ni' Care este
culoarea pixului corespunzitoare ltecarut
caoac. dacS:
negru se aflS ling5 pixul cu capa-
"l'nitt
cul
albastru
se g5-
if'f"t.. pitul negru ;i cel verde
seste un al treilea Pix'
c) i'ixul rolu nu este vecin cu cel albaslru'
d) Pixul orani este al doilea din stinga.
5. Sd presuprn", ci dorim'sd decuPdm
din hiitie cele 12 penlagoane inlSnfuite,
din figura 3, pentru a forma cu ele un
dodeclaedru. Putefi spune' privind
aceastS {igur5, care perechi de penta-
goane vor aiunge pe fefe oPuse in dode-
iaedrul construit astfeB
Rispunsuri.
l. tjaci toate animalele ar fi pisici, alunci
ar aiunge 50 de biscuifi. Rezultd c5-cei
6 biicuitj in plus sint necesari pentru. ciini'
lntr-adev5r L ;.o : 36;i 4X 5 : 20 (Patru
pisici), in total 56 de biscuifi'
b" ...ut.ut cE dac5 in problem5 nu s-ar
fi spus cd profesorul Logicus are 10 an.i-
.ui. d" hiSnit, ci doar cE are nevoie de
56 de biscuifi, atunci problema ar fi avut
doud solufii: 6 ciini 9i 4 pisici, resPectrv,
un ciine ;i'10 pisici (numai in aceste doud
t.ii. p. de
."Juti ii putem 55 ca sumd
cifre 5 9i 6).
2. R5spunsul este dal de figura 4'
3. Din motive de simetrie a figurii, apar
ir"iorobleme diferite, in funclie de piesa
."t.'lipt"ste: o piesS de colf (1 , 2' 4' 7'
io,-r j, 15: 16), o Piesd din mulfimea- 3'
g,'g, tl sau o PiesS din mulfime" 5'.:'
l't,'lZ. lat5 ciie o secven!5 de mut5ri
pentru fiecare situa-fie .(pentru Fozi!'ll:
Lchivalente se modifici adecvat aceste
solutii):
L'ilUt. 1-1, 10-5, 13-l 1'
piesa I : 1
7lti, t2-1o, 16-11, 'l \o-1-2,
i s-s, 3-8, 4-11 , 1-13, \-ll,
2-12,
13-1 I
.
tipsegte Piesa 31 8-3, l5-5, 19-1.1'
g:fi, )-tz, 14-9, 1-6, -10.-1.2,
is-ti , 1l-1, 7-5, 4-6,4-6,
9-3,-1.=-6:
2.2.-1'.5-!'
piesa 5:
tipselte
7
-5, 1-11, 1l-13,
1i-5', 1'3-11, 1o-12,
13-6; 7-5, 16-11, 11-4, .4-6' .
4. $tim deia care este pixul. oranl' uln
orima afirmalie rezult5 cE pixul negru este
Ia, din stinga sau al treilea' DacE
"ti.rf din stiriga, atunci pixul v.erde
fi'riirrt
'al
"t
ar fi treilea, deci ar avea capacul .po-
t-ii't it.-A."rt lucru nu poate {i adevirat'
Rezult6 c5 pixul al treilea este negru'
tar
137
 verdele esle sau primul din slinga sau pe Fig. 3
ullimul loc. Dacd ar fi pe primul loc, atunci
ultimele douS pixuri ar fi rogu gi albastru,
ceea ce este interzis (afirmafia a treia).
RezullS cd pixul verde este ullimul din
dreapta, deci pe primul loc din slinga se
gdse;fe pixul albastru iar pe locul a1 pa-
trulea se g5segle pixul rogu.
5. Fefele pereche sini: 1-l O, 2-9, 3-8,
4-11, 5-12, 6_7 .

Fis. 2

Fig. 1
Fig. 4

o o o o o o o o
o o o o o o o o o o
o o o o o o o o o o
o o o o o o o o o o
o o o a o o o o o o
o o o o o o o o o o
o o o o o o o o

<.locurile sint ra fer de yechi ca civirizatia

instgr pi ta ier de yaride ca arrpire
futurilor. pe ere a rosr ctretruite-i-'."liiw. rini"rri"i a"-energie minrarir.
nJocurire posedi unere dinhe.cafitSfire
lM. GARDNERI
operei de arfir. ra. HUxLEyl
<Nici un ruptStor inferepr nu-gi disprefuiefle
potrivnicuru. u. w. GoETHEI
trStriiduiette-le si imili infelepciunea
adversaruluir.
IERASM DtN ROTTERDAMI
<$ahul face parte din gliinfele matemafice>.
lH. POtNCAREI
138
Cu ocazia turneului de GO
lnci de la primele mi;cEri
se face simfit5 Predi lecf ia
de la Clui-NaPoca (1-4 a pentru Pozl !iile
mai '86), am fost intrebat in -REN-SE I (douE
mai multe rinduri desPre HOSHI-uri), cu albele, este
,,felul in care se ioac6 la
miilocul tablei". Desigur, nu
am fost in stare sE dau r5s-
punsuri Prea exacte sr nrcl
J- o deschidere mai rar folo-
sit6. ln urma JOSEKI-urilor
de la 6 la 12 ;i de la 13
nu qtiu dac5 exist5 o
la 20, albul i9i creeazd o
la centru> puternicS inf luenfE cEtre
locu lui centru, in timP ce negrul
mai deg rabS c5 esle vo
de o <mani er5, de
- obline teritorii sigure
Iapt de altfel caracteristic
P inzind numai ;i stilului lui Cho.

go
a

gu stu ri le
de prefe acesluia
a-gi plasa piese, in
pe liniile 4 ;i
zilii in
De ce in special Pe aceste
linii?... Motivul este ci
dou5 piese Pe linia a 4-a,
de pild5, agezate la o dis-
tanlS de douE
una de cealalld,
intersecf ii
ne-ar Putea
aduce un teritoriu foarte
mare. Adversarul se va ve-
dea obligat si {acd o inva-
zie undeva sPre baza aces-
tei formafii'
Daci atacul este bine con-
ceput ;i suficient de Pro-
{und, nu ne vom oPune Pla-
nurilor lui dar vom condu-
ce secvenfa in a;a fel in-
ciJ el s; rdmin5 cu viaf5 (in
mic) Pe marginea tablei in
timp ce ne vom construi un
zid'bine legat - deci Pu-
ternic imediat deasuPra
i;i. o - zoni de inf luenfdeE
,utu ;i mult mai greucare
erodat faf5 de cea Pe
tocmai am abandonat-o'
Cam acesta ar fi, succint'
orinciPiul de bazS' Dar cum
!ti" t.t Pufin delicat sE
teoreti zezi nigte lucruri Pe
care tu insuli nu le st5Pi-
n"sti Ptea bine, Poate cd ar
ii-i;"i instructiv Pentru tofi
sE urm5rim imPreunE cileva
pirtide ale lui Masaki Ta-
L..vu, unul dintre cer mal
fine' cotali iucStori Pro{e-
ti"nilti la ora actualS' a c5-
J
0 ilrnnn0nr
DIIIflI,A:
ruu $ 1016
m uur0fll,
IABI,H?
rui preferin!5 Pentru zona
a. ,i;t"c a'tablei :ttu bj-
necunosculS ;i a carul ma-
iestrie in acest gen de ioc
na ,u Permile, Poate, noi
perspective in minunata
noastr5 Pasiune comuna -
GO-ul.
i"* in."Prtul unei Partide
in'."t. TakemYa cu albele'
il infrunt6 Pe Cho Chi Kun'
."i .. a monoPolizat in ulti-
rnii uni intreaga atenfie in
lumea acestui <sPort>
sau si-i sPunem <Arti>'
pi..rtn rechii iaPonezi?"'
,IIA"
Dupi KAKARI cu 21, albul
face un HASAMI ocuPirtd
ldin nou o Pozilie Pe linia a
4-a, cu mijcarea 22' Atacul
in ilN-SnN este urmat de
coborirea cu 24 Pe Partea
HASAMI -ului, deoarece zo-
na <Ar> (datoritS Pozifiei
ioase a Piesei negre 1.?)
este mai Pufin interesantS'
Alb 32 - din nou linia a
4-a. Negru 33 elimind AJI-
urile din colf, PregStind o
oozilie tare, c5reia sd nu-i
oese de un eventual HANE
'i. u", al albului, in cursul
atacului ce se va declanga
imediat, cu migcarea 35'
Cu 44, TakemYa igi delimi-
teazd un uria; MOYO cen-
tral iar sarcina adversarului
sdu de a-l eroda (PEstri-
du-9i totodat6 ceea ce a
obtinut PinS in acest mo-
n enf t raii extrem de dificilS '
lati o altS PartidS, intre ace-
iasi doi iucitori, in care Ta-
llrnvu are din nou albele'
il.r.ntu ce se declangeazi8
i;;;; KAKARI-ului din
o
-"iitd alenliecred deosebitS'
r"zultatul
iai'au cd ve!i
ii
-
cu mine de-
oiseste "."ta -
orice imaginalie'.
i.t-"'tti"" oricEror reguli'
cu 12 9i 14, albul nu numal
.i-f invitE, dar il obligd cit
.[iut o" negru sd ocuPe te-
i. P""t. de ferm mult
.ui" linie a 4-a (<Linia vic-
i"ii.i" cum este denumitS'
139
 o Fig, 1 I
It I tL
t
/ I
\ ,n A I
rl\
I , at A t\ lr
\ ^
/1^\ a\ /t \, I , I ,a \ ,
t , I I , ,
A
I I I

it
a A\ :ll
v \
I i I l\
I
l I

A_
I
I
l
I , l

\7 -rr HI
a
t
\
v
!r
\
,4
il -t
I

,at
tl
\
I
)', \
/ aI ]-
Y

\, , \ "'YI
l
!
I
!l
l
\ A
\, \ 4

l
l
Fig. 2 I

din cauza bogdfiei de pun- este de a;teptat. Alb 40

cte srgure _ prinse sub 60 qi 62 sint probabil ca un
ea).-15, 20 ;i ulterior 34 a_ ;i 42 sint ca o propune_ vis uril penlru negrur care
re: ((sau viald amindoi constatd cu stupoare cum
menin!d izolarea gi captura sau schimb de terilorii>,
pieselor adverse,'cu ajuto_ albului nu numai cd-i rdmin
Negrul alege schimbul, con_ incd destule puncte acolo
rul zidului din dreapta, siderind ci;tigul sdu cerl
proaspdt format. 26 g 2g unde ameninfa inifial sd le
de pinS acum suficient de fac5, dar i-a mai apdrul un
asigurd cel puf in un ochi mare, fafd de influenla pe
grupului alb (asta pentru a.lt mare MOYO in collul
orice eventualilate), dar il
care i-o cedeazd celui_ din stinga. Dacd punem'la
lalt. Dupd 49 schimbul este socotealS faptu I cd cele
;i oblig,i pe negru sd rds_ fdcuf, dar cu secvenla de
pundd cu 33 la mi;carea ooua prese negre de inva_
devenitd in felul acesta Kl_
la 50. la 58, ceea ce pd_ zie (59 ;i 5l) se constituie
KASHT-32.
.:u doar influenf.i, riscd rn momentul de fatd infr_un
sa se transforme intr_un grup slab
- deci cd
Cu.35,.37 9i 39, ambii jucd_ teritoriu mult prea mare: in_ atacabil
tori igi <aranjeazdr pozi_ vazia in 59 devine de ma_
putem conchide Take_
-mya- controleazd aproape
fiile in vederea luptei care ximd urgenf.i. doud treimi din tabld. profi_
Fig. 3
I
nL I /1
+ 4
\
l
a
( a ta \-/
r1 \
4 \ --l- A
:\ \, t
j 9-
ra
7 u Ill a \ I
/a
,
a l !. ,
Y
aI
!t 7
/i
\ ,!r \
r
I tl \
, - I , I

\ ,\
I A I t /; \
I a !r ! \Y
t\ t
a \ ll , \
A
, a
I
\, \\ v
a
/\
7 \
Fig. 4 I

140
 lul sEu in aceastd situafie nu
poale fi decit foarte mare.
Poate c5 japonezii aveau
drepfate, tolugi, numind artd
ceea ce penlru unii nu este
decit un ,.simplu, ioc. _
Takemya, lucind tot cu Cho,
are de astd datd negrele.
SAN-REN-SEl (trei HOSHI
in linie) esle, bineinfeles,
deschiderea sa preferalS.
Alb 14 ;i 16 sint jucate ca
sE atenueze influenfa piese-
lor negre, formind in ace-
lagi timp un frumos MOYO.
Atacul in HOSHI 117) la
SAN-SAN este o mi;care fi-
reascd la un jucdtor ca Ta-
kemya, care vrea influenf5
spre centru, iar dupd ce lu-
crurile s-au aranjat in parte
cu 25 ;i 27, mi;carea 29 ur-
meazS la fel de f iresc.
31 consolideazd gi une;te
in acelagi timp, astfel
incit albul simte nevoia
de ceva sigur, cu 32. Ne-
gru 33 este exact ce-i
mai trebuia lui Takemya
penlru a-ti lSrgi ProPriul
MOYO gi a se mai aProPia
de cel alb.
In secvenfa de la 35 la 49
negru acordd in mod ,,re-
gal> viafi (in mic) pe laturS,
dar preful aceslei viefi il
putem conslata cu ugurinfd
in ceea ce incepe sd se pro-
fileze spre centrul tablei.
Cu 50 albul declan;eazd o
micd ciocnire, dar pe rind
53, 55, 57 ;i mai apoi 63
65 ii indicd cu precizie di-
recfia in care i se permite
se inlindd pentru ca 67 s.i
inchidd un imens MOYO
central. Bineinfeles, albul
va incerca sd facd viafd in
interiorul aceslui MOYO,
dar personal n-at invidia
pe nimeni care ar fi silit la
ata ceva.
In aceasti partidS, cred,
prezentSrile nu mai sint
necesare. Urmdrifi cum de-
curge jocul ;i ghicifi cine
are negrele. Cu albul...
Cho.
Fili atenfi cum se menajeazS
(contureazE) teritoriile cu
migcdri ca 31, 33, 35 sau 37,
39, 43, 47, 49. Observafi
cum se ignori definitivarea
unor situafii, ca cda rezulta-
tE in urma secventei 50-
54, pentru a juca 55 ;i 57 (a-
tac ;i consolidare in acela;i
timp), penlru ca mai apoi
61, 63, 65 1i 69 sd stabi-
leascdin modul cel mai clar
pind unde f ine teritoriul
fiecdru ia.
Dupd cum vedefi, nici de
astd dat5 nu am dat un r6s-
puns precis la intrebarea
gi (cum se joacd la mijlocul
tableir. Nu am f6cut decit
sE sE subliniez cum joaci un
anumil jucdlor. Dar, urmS-
rind cu atenfie partidele
lui, vom invSfa poate gi noi
ceva ;i poate cd intr-o vii-
loare partidd de-a noasfrS,
in locul unei migcdri banale,
ne vom uita spre un alt loc,
undeva pe linia a 4-a sau a
5-a. Nu spun cE asta ne-ar
aduce ci;tigul partidei; ba
mai mult: vefi pierde a-
proape cu siguranf5 prime-
le citeva partide incerca-
te in aceastd manierE. Dar
cu f iecare infringere ve!i
mai inv.ifa ceva. Existd per-
manenf riscul, dacd nu ai cal-
culat perfect, de a se spulbe-
ra tot ce ai imaginat ca plan
de joc. Cu certitudine ins5,
parfidele pe care le vom
susfine vor cdpdta un far-
mec aparte.

Figura de mai ios reprezintS noui figii- de hirlie

pe care sint desenate pdsSri ti- Personaie' Aceste
hsii trebuie imbinate lirlesuterrl in a;a fel incit si
fott.r. un pilral, iar cele 12 perso^naie si fie
deasupra gi cele l6 pisiri dedesubt. ln plus, lie'
care rind ii liecare coloani nu trebuie si confini
mai mull de trei Personaie.
o {l]r'|/l ly le Y
T
! E
A

l< F

c
c ^{ e n' D

G H

(R6spuns la pag.204)

141

I
$asrffil$ilffi
AI,] $AHUI,UI
SHATURANGA
SHATRANJ
$aH BTRMANEZ
$AH CHTNEZESC
$AH TATTANDEZ
sHocr ($AH JAPONEZ)
$ase varianle neobi;nuite ale celui mai
rdspindit dintre jocurile (sporturile) lo-
gice au fosl prezentate ;i mai devreme.
De data aceasta insd nu mai este vorba
despre variante moderne, modificiri mai
mult sau mai puf in recente (gi ndstrugnice)
ale gahului, ci de variante folclorice, efec-
liv exotice, primele doud foarte vechi,
strdmogii timpurii ai jocului de azi (Shatu-
ranga nici nu se mai joacd), iar urm5torele
patru, dupd cum indicd gi numele lor, cu-
noscute mai ales in Extremul Orienl, in
aceeagi arie geografic6 unde au apdrut si
Shaturanga gi Shatranj gi de unde ne vine
;i ;ahul ata cum il ;tim.
Shaluranga a apSruf, se pare, prin secolul
al V-lea al erei noaslre,'in lndia. Se juca
pe o tabld caroiatd, de dimensiuni gX b ca
pi tabla gahului de azi, cu deosebirea
cd toate cimpurile erau de aceeari culoa_
re. La o parfid.i participau doud echipe a
cile 2 jucitori ;i Iiecare jucdtor avea
o (armatdD formatd din cite g piese: 4
pioni (notafi cu p in fiqura 1 ), un raiah
(R),. un elefant (E), un &t (Ci'si o navi
de luptd (N). Pozifia de incepere era cea
142
*
l
,
din figura 1 ; au fost indicate prin sdgefi
gi direcfiile de inaintare a pionilor fiecS-
rei armate. Raiahul putea fi mulat ca re-
gele la gahul de azi, la fel gi calul; elefan-
tul se muta precum tura, iar nava de luptd
in diagonalS, cu doud c5sufe in fiecare
direcfie, sdrind eventual peste o pies5.
Pionul se muta inainte, numai cu o cEsuf5
gi captura in diagonalS (ca ;i astdzi). Res-
lul regulgmentului era similar regulamen-
tului gahului, cu o mare deosebire insS:
nu se muta piesa pe care juc5torul dorea
sd o mute ci pe cea pe care o indica un
zar special, alungil, cu fefele laterale mar-
cate cu 2, 3, 4 ;i 5 puncte. La aparifia lui
2 era mutatd nava, 3 indica mufarea calu-
lui, la 4 trebuia mutat elefantul, iar la 5
era mutal fie un pion fie rajahul. Binein-
.feles, apar o serie de prevederi speciale
legate de mutarea restriclionat5 in acest
fel de un zar, de colaborarea partenerilor
;i aga mai departe. De pildd, o preve-
dere interesantd de regulament se refe-
rea la ocuparea ,,tronului> a c6sufei
inifiale a unui rajah advers- sau a celui
aliat: in ullimul caz se prelua ;i coman- I
da pieselor jucdtorului aliat, cEpdtin-
du-se o mai mare libertate de migcare.
Depi.foarte rEspindil in Orient in primele
secole ale erei noastre, jocul nu putea
ajunge prea departe (la figural, dar si
concret, in timp 1i spafiu) in acest5 formE,
din cauza unor sldbiciuni evidenle: inter-
venfia hotSritoare a hazardului in desfd-
turarea unei partide gi necesitatea intilni_
rii a .patru jucdtori pentru a disputa o
parlidd.
Shatranj reprezintd <virsta> urmdtoare a
jocului Shaturanga; armalele aliate au fosl
a;ezate aldluri, sub comanda unui sinour
juc5tor, iar zarul a rdmas a fi folosit nrfii;
penlru a stabili cine are prima mutare.
 z, 'tr
--!l
U l 3 N
c.:, E d d d d
m E P' / P' P'
-t ! P' P' P' \
a G \ P P P
G UJ P P / P

P P P P G e,
N c E R o- z,
Fis. 1 Fig. 2

+
Fig. 3 Fig. 4
V c N M R N c v

S S S S S s s s

s S s S s s S s
\ \
7
\ v c N B M N c v

W 1 A-(
Fig. 5 Fig. 6

REOE
DE

D\AMF'\\1
s s s S S s s s s
.q
AC cr
\ t c0 GG GA R GA GG
c0 L
143
 ExistS, desigur, 1i alte citeva modilic6ri
de regulament. In primul rind, unul dintre
rajahi devine <prim-ministru" gi este mu-
lat numai diagonal, cite o cEsuf5 in orice
direcfie. Restul pieselor se deplaseaz5 gi
se capfureaz6 ca la Shaturanga. Cei doi
prim-mini;tri nu se pot ataca unul pe altul.
Pionii ajun;i pe linia a opta sint transfor-
mafi in prim-minigtri. Un jucdtor ci1li95 fie
prin maf, ca la gahul de azi, fie prin captu-
rarea luturor pieselor adverse, exceptin-
du-l pe rajah. ln plus, dacd la un moment
dat rajahul este in siluafie de mat, el poa-
te fi mutat in locul unei alte piese de
pe tablS (de aceea;i culoare, desigur),
care esle cedati adversarului gi partida
continud cu rajahul in noua pozifie. Aceas-
ta confeazd ca o mufare, deci in noua po-
zif ie rajahul nu trebuie sd se afle in
;ah de la o piesd adversS.
ln forma aceasta, jocul a lrecut din lndia
in .l ran, in jurul anului 600, apoi in Bizanf,
Egipt, in lumea arabd, apoi in Europa,
prin Spania, adus de arabi, gi probabil
simultan, dinspre Bizan!. Se pare cd abia
in Europa pri mul ministru a'fosl inlocuit
cu. o.regin5, ca la ;ahul contemporan,
schimbarea fiind legatd de manevrele
diplomalice prilejuitJde planificata cdsd_
torie a. impdratului francez Charlemagne
cu imp5rdteasa lrene; se spune cd acea'sta
din urmd i-a ddruit logojnicului ,n iir_
mo1 i9c. de ;ah modificat astfel, ceea ce
probabil n-a fost ?n mdsurd sd grdbeiscd
mariajul... De altfel, el nici n_a-mai avul
loc. A rdmas ins,i ;ahul..
$ah birmanez. Dinire variantele exotice
ale gahului, cel birmanez are calitaf.u J"
a. face in mare mdsurd inutilE f""rlu
chiderilor, deoarece pozi!ia au ,iuii'u
a"1_
pieselor este stabilild de cei doi jucttori
la inceputul partidei. Se pleact d;l;;;;_
mafiile de pioni din figura Z (p:pi"ni
.llot, p':ptoni negri). Se folosesc deci cite
o ptonl de tiecare juciilor (muld inainle
cile un cimp ;i alacd in diagon"l;, sp.e
tnatnte, cite un cimp), precum urmdloa_
Si
rete prese majore: 2 elefanfi (mutd
diaoo_
l_"],
.,,r" un in loale direcliile iau
^cim_p,
1n?,?r9
un cimp), 2 cdldrefi (mutd'orecu-
ta.;ah), 2 care de luptd (mufd
:"1:,,o.
tr|l lu. gah), un rege (mutd ca
ca .eo"l" i^
tan, tr un comandant (mutd OiJgonal,
144
inainte sau inapoi, cite o cEsuf5). Aceste
piese sint plasate in prima fazi a partidei,
pe rind, inapoia pionilor proprii. DupE ce
s-a terminat introducerea in ioc a piese-
lor se lrece la mutarea alternalivi a lor.
Mutdrile sinl arbitrare cit limp se fac in
spatele zidului de pioni proprii gi cit timp
nu se mulS din loc un pion (nu se res-
pect5 deci in acest timp prevederile
anterioare).
Orice pion care aiunge pe un cimp dia-
gonal (sint marcate pe tablS prin trasarea
diagonalelor tablei) poate fi promovat
comandant dacd aceast5 piesd a fost cap-
turalS deja. Comandantul astfel obfinut
este inlrodus fie in cEsufa in care a ajuns
pionul respectiv fie intr-o c5suf5 vecinS.
Un pion poafe aglepta pe un cimp diago-
nal pind ce comandantul de aceea;i cu-
loare este caplural gi abia alunci va fi
transformat. Dupd ce a lrecul de diago-
nal5, pionul nu mai poate fi promovit.
Jocul se terminS prin mat obignuit. Nu
exist5 ins6 pal; esle inlerzisd aducerea
adversarului intr-o asemenea oozilie.
$ah chinezesc. Tabla de joc are forma din
figura 3. Banda cenlrald poarl5 numele de
riu. iar cele patru cimpuri cu diagonalele
trasate constiluie loltlreafa fiecdrei ta_
bere. Piesele se agazi in interseclii, sint
toate de aceea;i formd, circulaid-,-Ll J"-
ud culori (de obicei rogii ;i verzi) gi au
inscrise pe ele funcfiile in ,,armateie, ce_
lor doi combatanfi. Exist.i gapte tipuri Je
piese (numerele indic5 si tbJut-tofi"
zilia de plecare conform figurii 3): ";_
1 generalul mutd *, ,.r_
- tical, dinlr-un- puncl oriz6ntal
in allul, dar numai
in interiorul fortirefei proprii, in ori_
. care dintre cele 9 prncie ale ei
2 mandarinii muti 'ai"g"nJ,- ain_
- tr-un puncl in- altul,
tot nu-mai ?n inle_
riorul fortiretei (deci numai in collu_
rile acesleia';i in ."rrtrui; --''"
_
3 elefanfii mutd diagonal pesle
- doud puncte, - cu condilia iu prn.iri in_
termediar sd fie liber! nu au voie sd
treacd riul de la mijlocul fablei (toi_
te celelalte piese se pof d"plasi
pe
toatd tabla)
4 caii
- -rtd un pds vertrcal sau ori_
- apoi
un.pas diagonai; pr".trf
i_o,ltul,
rnrermediar prin care trece mutarea =
trebuie sd fie liber,
5-
-u
carele de luptd _ muld orizontal
- gi
 vertical la orice distanfS, cu condi-
fia ca punctele peste care trec sd
fie libere,
6 tunurile muti la orice distanfd, ori-
- zontal 1i- verlical, prin puncte libe-
re, dar pot s5 caplureze numai sirind
peste o pies5, indi{erenl de ce culoare,
interpusd intre punctul de plecare ;i
piesa pe care o captureazS; s5ritura
este permisd insd numai in caz de
capturS; nu pol fi sdrite deodat5 mai
mulle piese,
7 soldafii merg numai inainte, pas
- cu pas; -?n teritoriul advers pot mu-
ta gi lateral. Nu exi st6 lransformare, sol-
dafii ajun;i in capdt rdmin acolo (;i mai
pot muta numai lateral).
Scopul fiecErui juc5tor este sd dea mat
generalului advers. Un general este in
;ah in una din urmStoarele situafiir
1) Cind este atacat de o pies5 adversd
9i ar putea fi capturat la mutarea urm5-
loare dacE alacul nu ar fi contracarat
intr-un fel sau altul;
2) Cind generalul advers a fost mutat pe
aceea;i coloand gi nu existd nici o pies5
intre cei doi generali.
Cind un general este atacat sint posibile
trei replici:
1 ) Piesa care atac6 este caPturatS;
2) Generalul atacat este mutat ;i iese din
bdtaia piesei care atacS;
3) Se interPune o piesd proprie intre
piesa cdre atac5 9i general. Cind atac5 un
cal, trebuie interpus5 o pies5 in unghiul
mutdrii acestuia. Cind atacd un tun, fie se
interpune o pies5 in plus intre tun ti ge-
nerai (existS'deia una, deoarece tunul nu-
mai a;a atac5), fie se mut5 de acolo piesa
peste care ar sSri tunul penlru a caplura
idac5 piesa respectiv5 este de culoarea
generalului atacaf).
6acd nu se poate iegi din ;ah in nici un
I fel. alunci qeneralul este capturat 9i jucS-
'u toirl ,.tp.lti, pierde partida. Se pierde
partida ii cind se aiunge intr-o situalie
de pat (juc6torul nu mai are ce muta, dar
generalul sEu nu este atacat)' $ahul etern
6ste interzis ;i nu conduce la remiz5 ca
in ;ahul obignuit.
$ah tailandez. $i acesta 9tt",,n_t1!
exotic
nu numat prln nume ci 9i prin piesele fo-
losite: scoic5 (S), nav5 de lupti (V), cal
(C), ministru (M), nobil (N), rege (R)' La
incepulul parlidei, piesele sint a;ezate ca
in figura 4 (se observS deci cd se folo-
segte tot tabla 8X8, f5ri cimpuri negre
insd); regii nu sint plasafi pe aceea;i co-
loan5, ci incruci;at.
Piesele mutd (gi captureaz5) astfel:
5qqiq6 : un cimp inainte; captureaz5
-ca pionii la ;ahul obignuit, in cimpurile
diagonale spre inainte;
nava: ca tura la gah;
- calul : ca la ;ahul obilnuit;
- nobilul : inainle o c5sufd sau diagonal
-cile o c5suf6 in toate direcfiile;
ministrul : cite o cSsufi diagonal in
-orice direcfie; la prima mutare are voie
si mute doud cimpuri spre inainte, ver-
tical;
regele: cile o cisuf5 in toate direc-
-fiile; la prima mulare poate sSri ca un cal.
O scoic6 deplasalS pinS pe linia a gasea
(pe linia scoicilor adversarului) este pro-
movatd ;i devine ministru. (Tradifional, se
joac5 cu piese din scoici propriu-zise 9i
promovarea se face prin inloarcere cu
deschiz6tura in sus). La un moment dat
pot exista oricit de mulfi minigtri pe tabli.
Scopul fiecdrui iucdtor este sd dea mat re-
gelui advers. Deoarece finalul parlidei
linde sE dureze foarte mult, s-au adoptat
reguli speciale privind num5rul de mulSri
in care trebuie dat mat unui rege rdmas
singur pe tab15. Aslfel, cu doui nave sint
pe.mise 4 mut5ri, cu o navd 13, cu doi
nobili 18, cu un singur nobil 41, cu doi
cai 29, cu un singur cal 63, dacd rdmine
un singur ministru este remizS, un ministru
gi dout scoici trebuie sE dea mat in 83
de mutdri, iar un ministru, un nobi l, un cal
;i o nav5 impreun5 trebuie sd cigtige in
cel mult 10 mut5ri. Tot remizd este inter-
pretalS ;i o pozifie Pat.
Shogi lgah iaponezf. Degi numil tot ;ah,
difeienfele dintre gahul obignuit ;i cel ja-
ponez sint parc5 mai pregnante .decil
asemindrile. lntr-adev5r, ostilitSfile se
desfsgoar5 pe o tablS 9\9 (figura 5), ugor
dreptunghiulari, gi la ele participi douE
armate formate ini!ial din cite 20 de
piese, avind urmdtoarea descriere:
La incepulul partidei, piesele se agazd ca
in {igura 5 (s-a precizat numai o formafie,
cealaltd fiind a;ezat5 simetric, in partea
opusd a tablei)'
145
 lSncierii: inainte ca tura, dar nu ;i ina-
Nume Traducere Numdr Promo- -poi sau laleral;
japonez piese veaz5 in soldafii: inainte cite o cdsufi;
- regele dragon: ca regele de diamant
-;i carul de luptd;
calul dragon: ca regele de diamanl gi
O-sho Rege de I -alergEtoru l-in-co lf uri.
I
diamant Atunci cind o pies5 ajunge intr-o cSsufd
(R)
ocupalS de o piesE adversS, aceasta
Kin-sho General 2
este capturatS. O piesd ajunsE in teritoriul
I
de aur adversarului (pe ultimele trei linii ale ta-
(GA)
Kin-sho
blei) poate fi promovat5. Promovarea se
Gin-sho General 2
face in acel momenf (prin infoarcerea ei
de arginl cu cealaltd faf5 in sus), sau ulterior, dacd
(GG)
este mai avantajos astfel.
Kei-ma Cal de 2 Kin-sho
O tr5sdlurd esenfialS inedit5 a gahului ia-
onoare
ponez este posibilitatea de a reintroduce
(co) in joc, in armala proprie (cu virful spre
Hisha Car de 1 Ryo-wo: adversar) piesele capturale. Reintroduce-
luptd (CL) Rege
rea se poale face oricind, ea conlind ca
dragon
Kakko Alergdtor- Ryo-ma : o mutare ;i se poate face in orice loc de
pe tabl5, respectind urmdtoarele resticlii:
in-colf uri Cal dragon
(Ac) soldafii nu pol fi introdu;i pe ultima linie
a tablei (cea dinspre adversar) iar caii nu
Yari Ldncier (L) 2 Ki n-sho
Fu-kyo Soldat (5) 9 Kin-sho
pot fi introdugi pe ultimele douE linii;
piesele reinlroduse nu pot fi promovate
imedial, ci numai dup5 o mulare ulteri-
oar5 (chiar dacd au fost reintoduse direct
in teritoriul advers); un soldat nu poate
fi reintrodus pe o coloand unde se mai
Toate piesele au aceeagi culoare gi formi gdsegle un soldat <prieten>.
(soldafi ;i lSncierii sint ceva mai mici) Obiectivul locului este, ca la gahul uzual,
;i anume prisme pentagonale plate (fi- de a da mal regelui de diamanl advers.
gura 5). Pe una din fefe ele au inscrisd DacE un rege de diamanl reu;egte si in-
<funclia> de bazd, iar pe cealaltd funcfia tre in leritoriul advers, atunci partida se
pe care o pot cSpita dupd promovare. incheie remizS.
Piesele se agazd cu virful spre adversar Jocul esle, evident, foarte complex. El
(aga se disting piesele proprii de cele cunoagle o mare rEspindire in Japonia
opuse), cu numele in sus, piesele se mut5 (alSturi de GO gi Renju); exist6 c5rfi, re-
astfel: viste, campionate, rubrici in ziare gi re-
regele dediamant: ca regele la gahul viste de mare circulafie, emisiuni TV etc.
-obi;nuit, o cdsufd in orice direcfie; Un motiv s5-i acorddm gi noi toatd alenlia.
generalii de aur: o cdsufd inainte, ina- Desigur, existd gi ahe forme <regionale>
- ;i laleral ;i o oisufd diagonal spre
poi ale lahului. $ahul junglei a fosl amintit mai
inainte (deci nu gi diagonal ?napoi); devreme. ExistS gi un .,;ah bizanlin>, care
de argint: cite o ciufd diago- folose;te o tabld circularS; exisld o serie
-.generalii
nal in orice direcfie gi inainte; de jocuri simi lare (tot cu armate de tip
de onoare: douE cdsufe inainte gi feudal puse fafd in {afd) dar care nu sint
-caii
apoi una in slinga sau dreapla (precum neapdrat inrudit cu gahul (Tablut este un
caii la gahul obignuit, dar numai doud din exemplu). Cititorul interesat poale gdsi
cele opt mutdri posibi le; detalii bibliografice, de exemplu, in iar-
carul de luptd: ca tura la lah; tea lui R. C. Bell, Board and table games
- alergdlorul-in-colfuri: ca nebunul la from many civilizations, Dover, Newlork,
-tah; 1979.

146
O PNOBI,]IIA III PMSPICAIIIAT]
LITERA ttEl

Pulefi decupa lilera E, in cinci pirfi, in "l

a;a fel incit din fragmentele rezultate si
obfinefi un pitrat! Dar in pafru pirli! lln
desen dimensiunile sint date in cenli- Rlspunsuri:
metri penlru evaluarea proporfiilor reale
A B
ale litereil.

c
c
D

aCopilul are loarte de timpuriu inctlnare spre iocuri. AceaslS inclinare nu tre'
buie suprimatl cl supraveghealir.
lclcEROl

ntocurile sint pentru educatorl ogltnda cea mai credincioasi a viefii, a-t1 c-um-
il-" inilfprie'copllul. lnslltufia lare vrea si se ocupe tici.prin
cu brmarea ffzicE 9l
ele se clari'
iir.fiirriiii.iphr"r febuie hegregit si cultlve iocurile
nci natf adivil'atea copllulul, o-riz6ntul viefii lui se lirgegte 9i devine mai
atrigitorr.
lA. sPlEsssl

<copiii lrebuie s5 invele iucindu-se. orele de invSftturl trebuie s5 alterneze

cu c-ele de erercifii 9i iocurir.
lr. B. BASEDoYVI

147
J 0GU Rl lt $l I 1l t0[ltl[IlEl
180 for i: 4 to 8
PROfiRAII BA$IC 190 circle 80 + (i-1)'16, 40, 5
195 for i: I to 5 step 2
P]NINU IOflI, 200 circle 80, 88
205 next J
+ (i-4)'16, J

IRAV]NSAR[ 2,l0 next i

220 let js : 0: lel cs : 0
225 prinl at 21 , 1; (C INE INCEPE (i : TU,
c: EU)?>r pause 0
Jocul a fost prezenlal in setul FLEX 227 it inkey { } lhen go to 450
"j" (MUTAREA
realizat de Recoop. 230 print at 21, 1; TA:
Programul care urmeazi loac5 TRAVER- LINIA : (9 spafii)>
SARE pe tabla 8X8 cu cite 5 piese de fie- 240 pause 0: lei i : val inkey $: beep .1,
care parlener (calculatorul mut6 de jos in 12: beep .2, 22
sus, cu albele). Degi nu este imbalabil, 245 fi i)l and i{5 then go to 250
programul nu esle totugi o problem5 247 prinl at 21, 1; <MUTARE ERONATA
ugoarS. (12 spafii)>: beep 1, pause 50: go
5 border 1: paper 6 to 230 -52
10 print flash 1; al 10, 10; <TRAVER- 250 print al 21, 20; i; <PASI :>
SARE>: pause 50 260 pause0: let p : vdl inkey $: beep .1,
2Olor i:l to20 12; beep .2, 22
25 beep .1, inl (rnd " 30) 265i[ p{l orp>2 thengoto24T
30 nexl i 270 print al 21, 28; p
35 print flash l; at ,l5, 9; (INCEPEM,, 290 lor j:11o8
40 dim a (8, 8) 295 t a (i, l): 1 then go to 310
50fori:11o8 300 next j
55for j:11o8 305 9o lo 247
60 leta(i,i):0 310 if j : 8 lhen go lo 315
65 next j 313if p : 2anda(i,i + 1) : 2lhen goto
70 nexl i 247
80fori:11o5 315 let i) : 0r for k : I to 5 step 2
85 leta(i, l):l " .(i, over 1;
320 circle 80 + (i-l ) , 16,
90 leta(8,3*i):2 152-(i-1). 16, k
95 next i 323 next k
97 pause 50: cls 325'rt j * p
>8 then go to 410
l00fori:0to8 327 lor k: I to 5 step 2
110 plot 72, 32 f i'16: draw 128, 0 circle 80 + (j + p
120 plof 72 + i'16, 32: dr.aw 0, 128 ?19
152- (i-t)'16, k -t). 16,
125 next i
340 next k
199 !f a (i, i * p) : 2 then so ro 380
130 plot 70, 30: draw 132, 0: draw O, 132t
draw 32, Ot 0, 370 let a (i, j + p) : t: go t6 +50
-1 77, 167:draw
140 plot -1320: draw
draw 15,
plot 92, 167: draw 5 -5, 380leta(i,l_f e): t' t"tJ(9, j* p):
390 circle 80+ (j * p-fyitO,'iO, S
2
-5:
150 plot 2O7, 37: draw 0, -5,15: draw 400 go lo 450
plot 207, 522 draw 5, -5, 410 beep .05, 13: beep .1 ,22t beeo .4.
-5:
160 for i: I to 8 -5 l3: let js : js * 1: if js { 5 then go td +Sd
165 print al 19, 7 { i' , 2; i 415 print al 21, 1;
170 print al 2'i, 7; i CISTIGAT,, "FELICITAR-I - Al
I 75 nexl i 420 lor i: I to l0
148
425 beep .1, int (rnd'30) anda(2,k-21<> lthenleti :4:leli :
430 next i: pause 50 k: let p: 2: 9o to 1000
435 print al 21, 1; <CONTINUAM (Y n)? 685 next k
(10 spafii)> 69O lork: 3 to 5
440 pause 0: if inkey $ < > <<y> then new 700 for t: I to 8
445 cls: go to 10 710 if a (k, t): I then go to 730
450 print at 21, l; <MUTAREA MEAr; 720tt a(k*2,1) : 2then leli : k f 2: let
flash l; "?> j : t: let P:2: go to 1000
452 lor r: 1 to 5 725if a(k*l,t): 2thenleti : k f 1: let
455 lor k: 4 lo 8 i: t: let p l: go to 1000
460if a(r,k): landa(l * r,k):2then 727 nexl I
let i : I f r: let j : k: letp: 1: goto 730 next k
10m T4Olork:4toB
455 if a (r, k) : I anda 12 * r, k) : 2then 750 ior t: 8 to 5 step
let i : 2 { rt let j : k: let p : 2: go to
-l
750if a(k,t): 2anda (k-2,1-l) <> ,|

r 000
470 next k i : k: let j: t: let p :22 go to 1000
480 next r 770it a(k,t1 : 2anda(k-1, t-l ) < > I
490 lor k: 3 to 5 anda(k-1 ,l-2) < > l then leti : k: let
500fort:4toB i : t: let p: 1: go to 1000
5,l0 if a (k, t): 2 and a (k, t-1): I 780 next t
or a (k, t-21: I then go to 545 790 next k
520 next t 800 for k:8 to t step
530 next k 810 for t: 4 to 8 -l
540 go to 560 820 if a (k, t1 : 2 then lel i : k: let i : 1;

545 if a (k-2, r-l) < > I and a (k-2, let P : 2: go to 1000

t-21 <> I then lel i : k: let i : tr let 830 next t
P: 2: go to 1000 840 next k
5so tt a (L-t, t-1) < > I and a (k-1, 1000 beep .1, l2z beep .2,22
t-2)<>1 then let i:k: let i:1, 1010 print al 21, 12; "(7 sPafii)"
let p : t: go to 1000 1020 circle over 1t 80 + (i-l) ' 16,
550 for k: 4 to 8 152-(i-l)'16,5
570if a(1, k): 2then leti : 1: lel j: [; 1025 lel a (i, 11 : g
let o: 1: qo to 1000 1030 if i-p > I then go to 2000
575'if a(2, ki: 2then leti : 2: leti: k: ,22: beeP
1035 beep .05, 13: beeP .01 .5,
let p : 2: go to 1000 13
(
580 next k 1040 letcs : cs f 1: if cs 5 then go to
590forr:0to3
'600 for
230
k: 3 to 5 1045 print at 21, 1; <AM CI$TIGAT (17
610 if a (k, 6-r):1 and a (k + I' spalii)>
6-r):2thenleti : k * l:leti :5-r.' 1050 for i:1 to 10
let o:1: qo to 1000 1055 beep.1, int (rnd'20)-20
620' 'rt a 1( O-r1 : t and a (k + 2, 1060 next i: pause 50
6-r) :2 then leti : k f 2r leti : 6-r: 1070 prinl it 21, 13; (CONTINUAM
lel p : 2: go to 1000 (y n)?>: pause 0
630 next k ibgo if inkey $ < > (yn then new
635 next r 1090 cls: 9o to l0
640forlq:4to8 2000 leti:i-P
660 if a (3, k): 2 and a (1, k-l) < > I 2OlO if a (i, i): I then 9o to 2040
2020leta(i,i) : 2,circle80 + (i-l 7 16,
*
anda(l ,i-Z) < > lhenleti : 3: leti *
1

k: let p :2; go to 1000 152-(i-1) * 16, 5

670 if ; (3, k) - 2 and a (2, k-1) < > 2030 go to 230
2040 ler a (i, i): 2: let a (i, 1):
1

anda(2,k-2) <> I thenleti : 3: letl :

1

k: let p: l: go to 1000 2050forP:l to5steP2 *

680 if a (4, k) : 2 and a (2, k-l) < > I 2060 circle over I ; 80 + (i-1) 16,
Continuare in Pag. 206
 illtl

MAESTRUL DE GO

150
Majorilalea romane,or lur Yasunari Kawabata (1899-1972), primul lau-
real japonez al premiului Nobel penlru literalurd (1968), au apdrut
dupd cum se glie in versiune rom6neascS, sub litlurile: "Stol de -
pdsdri albe>, <Vuietul - gimunteluir, <<Tara zdpezilort>, <<Kyolo sau finerii
indrdgostifi din vechiul ora; imperial>t. Dar, poate cd insS;i substanfa in-
lregii sale opere se gdsegle in Meijin (rilaestrul de go), in mdsura in-
care cartea aceasta, lradusd acum la noi penlru prima dafd, direct din
limba japonezd ;i mull mai pufin cunosculS in genere de c6lre nenumS-
rafii amalori de Kawabata din Europa, rdspunde chiar prin lemalica ei
cerinfelor profunde ale unor slrSvechi principii ale infelepciunii orien-
tale. Faptul cd unul din marii reprezenlanfi ai GO-ului iaponez, <invincibi-
lul maesfru> Shusai, i;i pune penlru ullima oar5, in 1938, titlul in joc,
dupd o lungd carierd de "luptdtor>, intr-o parfid5 care il costii pind
la urmd viafa, depSge;te, prin modul cum ne este prezentat de aufor,
drama conjuncfuralS.
Urmdrind atitudinea bdtrinului Meiiin simbol al GO-ului de-a lungul
mai mullorperioade islorice: Meiji, -
Taisho, Showa severa-i
-prestanfa,
demnilate din fafa gobanului, calmul perfecf, datoritd c5ruia i;i domind
boala gravd de inim5, incepem sd infelegem (atit cil sinlem noi, euro-
penii, capabili) secretul bravurii samuraiului, protejat de un crez:
<Nu am nici o putere magicd; imi transform forla inlerioard in magie.
N-am trup; imi fac din forla morald frup.
N-am sabie; imi transform lini;tea spiritului in sabie'>
Omul ajuns la capdtul unei luple tragice pentru desSvirgirea artei lui
incepe sd fie tot mai desprins de lucrurile nevrednice de interes,
devine, s-ar pufea spune, mai mult gind decit chip; paginile in care
Kawabata ne'vorbegle despre lotografiile meijinului mort lrec, evidenf,
nota funebrd pe plan cu tolul secundar gi leagS extrem de nuanfal efe-
merul de etern. Tot a;a cum pe parcursul cdrfii slaticul ;i dinamicul se
combind, (vechiul)) ;i <noulr i;i cautd neconlenit dincolo de orice
adversitSfi echilibrul. ($i pind ;i timpurile verbale -ale acfiunii romanu-
lui variazd -intruna, nedelimilate strict, fapt de care fraducdlorul a finul
cu grij6 cont.) Din cind in cind, locmai in numele unor semnificafive
<,concomilenfe>, apare cite o strdfulgerare a detaliului, prins parc5 din-
fr-o singurd lrds5turd de pensuld, ca in ;coala iaponezd de piclurd su-
mie: in grddina inundatd de soarele vdrafec o fatd aruncd linigtitd bucS-
fele de piine crapilor din lac, in vreme ce atmosfera devine tol mai
tensionald in incdperea unde se desfS;oar5 partida.
DacE cite;ti romanul Meiiin ca un discipol interesat de rafinatul joc poli
cigtiga infr-adev5r o viziune noud asupra lumii GO-ului, care are. propria-i
eficS-. Personajele sint, de altfel, reale 9i apar sub aulenticul lor nume,
cu excepfia lui Ki'ani Minoru, adversarul bSlrinului maeslru in partida
de adio, denumif aici Otake, gi a aulorului insugi, in carte - Uragami,
trimis special al ziarului Nichinichi (acfualmenfe Mainichi).
Dincolo insS de situarea la nivelul foarle inleresanl al jocului de Go
;i al reporta jului, nu incape indoialS c5 din punct de vedere slrict literar
avem de-a iace cu un Kawabala de cea mai purd esenfS, cu laconice
observafii finisale continuu. E o plScere s5-l descoperi'
Doina Ciurea

151
 Honinbd Shlisai meiiin r, din a douizeci
gi una genera[ie cu acest nume, s-a stins din
viali in ryokan 2-ul Urokoya din Atami 3,
in dimineap de 18 ianuarie a anului 15 Sh6wa
(1940). Era in virsti de gaizeci qi gapte de
ani. (...)
Meijinul a sosit la Atami pe 15 ianuarie
;i a murit pe 18. Parci ar fi venit doar ca si
moari ll vizitasem pe 16 la hotel ;i ficusem
cu el doutr partide de Sh6gi a. Seara, imediat
dupi plecarea mea, s{ simlit deodati foarte
riu. Cu mine a iucat pentru ultima oari
Sh6gi, distraclia lui favorittr. Eu am relatat
in ziar mersul ultimei sale partide oficiale
de GO, eu im fost ultimul slu partener de
Sh6gi, eu i-am ficut ultimele fotografii dupl
moarte.
Legitura dintre mine ;i meijin a pornit
de lafaptul ci ziarulT6ky6 Nichinichi (numit
ulterior Mainichi) m-a ales ca reporter pen-
tru partida de adio, care, luind chiar in con-
siderare ci era organizatil de un"ziar, a fost
flri egal prin amploarea ei. Inceputi la
26 iunie la K6y5kan in parcul Shiba s, s-a
terminat la 4 decembrie, la lt66 in hotelul
Danko. Deci aproape o iumetat€ de an pen-
tru o singuri partidtr Sa desflgurat pe
parcursul i paisprezece intilniri.
Deoarece finalul se desfl;urase in preajma
orei trei, o servitoare a hotelului a adus o
gustare. To$ rimiseseri ticugi, cu ochii
indreptagi spre goban.
- Nu vreli nigte shiruko 7f gi-a intrebat
meiiinul partenerul, Otake 7-dan.
La terminarea jocului, tinirul 7-dan spu-
sese:
8,
- Sensei vi mullumesc! Apoi rimlsese
neclintit, cu capul aplecat. isi ginea miinile
corect pe genunchi, iar fapa sa palidi ii de-
venise gi mai albi. Cum meijinul incepuse
si stringi pietrele de pe goban, bigi 9i el
pietrele negre in goke. Firl si faci nici un
comentariu asupra partidei, meijinul se ri-
dici gi iegi cu obignuitul siu aer nepisitor, ca
$i cum nimic nu s-ar fi intimplat. Bineinleles,
Otake nu-;i impirti;i nici el impresiile.
Daci ar fi pierdut, poate ci ar fi gisit ceva
de spus.
M-am intors
;i eu la mine in cameri ;i,
privind intimplitor afari, l-am zirit pe Otake
7-dan care igi schimbase hainele la repezeali,
isi pusese un dotera
e I formuli respectuoasi de adresare
;i stitea de unui singur
pe o banci din capitul opus al grldinii. Sti-
tea cu capul aplecat ln amurgul acela de
152
iarni, in gridina vasti gi friguroasi, pirea
cufundat in ginduri.
Am deschis u;a de sticli de la verandi ;i
l-am strigat:
Otake-san ! Otake-san !
-
lritat parci, s-a intors doar o clipi citre
mine. Avea lacrimi in ochi.
Mi-am ferit privirea ;i m-am retras in
camertr. Tocmai atunci a intrat sotia mei-
jinului.
- Vi mulgumesc pentru continua dum-
neavoastri amabilitate...
Cit am schimbat doui-trei cuvinte cu
doamna, Otake a dispirut din gridini. insi
h scurt timp dupi asta, cu o atitudine solem-
ni, intr-un kimono cu insemnele familiei,
a flcut turul camerelor impreuni cu sotia
sa, pentru a mulgumi meijinului ;i celor care
contribuiseri la buna desfigurare a parti-
dei. A venit 9i la mine in cameri.
La rindul meu, m-am dus str-l salut pe
meijin.
3
Chiar a doua zi dupl incheierea acestei
partide de GO care durase o ju mitate de an,
o_rganizatorii ei s-au gribit si plece acasl.
Era in ajunul deschideiii oficiale a ctrii ferate
It6.
Oragul lt6, pregitindu-se pentru perioada
ce mai animad a unei statiuni termale
perioada Anului Nou. in care tocmai
se inaugura gi calea feratl"
- igi decorase de
strrbltoare bulevardele gi forfotea de lume.
NOTA: La citirea numelor proprii $i a cuvintelor in
limba japonezi se va fine seama de urmitoarele dife
rente mai importante fagl de limba romdn[: ch:ci;
ts:ti sh:$i gi, ge:ghi, ghe; w:u (semivocalic):
j:gi. Numele sint redate ca in limba japoneztr, primui
fiind numele de familie.
' incepind din epoca Edo, cel mai inalt titlu De care
il. putea obgine uniucltor de GO sau de Shogi.'Astlzi,
titlu acordat la unul din marile concursuri Jruale din
Japonia.
2 Han in stil tradigional japonez
3 Localitate vestiCl pentru
- peninsula
in
apele sale termale, situat:
lzu, prefectura Shizuoka (pentru termenii
geografici, vel schita).
.a.Joc
japonez asemtrnitor cu sahul, desfigurat pe o
tabli cu 9 x9 pitrate.
s Parc gi cartier in Tokyo, in zona
Minato.
6 Oras in estul peninsuiei lzu.
7 supi de fasole rogie
e kimono vltuit, mai lung decit cele obiSnuite
Jucitorii de GO fuseseri izolali ca intro cutie
de conserve gi, deoarece stetusem gi eu inchis
in hotel impreuni cu ei, in autobuzul de
intoarcere, cind am dat cu ochii de ora;ul
impodobit, m-am simgit eliberat, de parci
a; fi iegit dintr-o pe;teri. Rivigeala zonei in
construcgie din imprejurimile noii gtrri, unde
se modernizau drumurile de culoarea ptr-
mintului gi se inilpu clidiri in ritm rapid,
mi se pirea ci exprimi insigi vitalitatea
societtrgii.
Dupl ce autobuzul a iegit dinlt6, pe dru-
mul de coasti am intilnit femei cu legituri
de vreascuri in spinare ;i cu uraiiro I in
miini, cind nu le purtau prinse chiar deasupra
vreascurilor. M-am simgit brusc foarte apro-
piat de semenii mei, ca atunci cind' dupi ce
ireci un munte, dai in fine cu ochii de fumu'
rile unui sat. Ca str zic aga, mtr cuprinsese
nostalgia obiceiurilor vielii simple, . cum
erau 9i pregitirile pentru intimpinarea Nou-
lui An. Eu-parci Yeneam din cu totul altl
lume. Cu lemne de foc, femeile se intorceau
acase pentru cinf, invtrluiti intro lumini
atit de gtearstr, incit nu-1i mai dideai seama
in care Parte este Soarele, marea se cufunda
cu repeziciune in intuneric 9i totul lua culo-
rile iernii.
Cu toate astea, chiar gi in autobuz' gindu-
rile mi se indreptau cf,tre meiiin. Nu e
exclus ca simpatia mea fa$ de oameni si se
fi datorat ;i sentimentelor pe care i le
Purtam.
O dati cu plecarea pini la ulti mul a orga-
nizatorilor partidei, el 9i sogia sa rtrmtrseseri
singuri in hotelul din lt6.
D"o".e." <<meiiinul invincibil> pierd-use
ultima Partide oficiali din viap lui, n--ar fi fost
firesc sl-gi doreasci mai mult, decit ca togi
si piriseasci locul infringerii, mai ales ci
s-ar fi putut odihni astfel dupi lupta dusi
totodad gi cu boala? Nu-i mai pisa oare de
nimic? Pe cind organizatorii - pini 9i eu'
martor ocular al infruntirii - nu gtiusem
cum si ne intoarcem mai repede acasi' nu
mai rezistasem si riminem, doar el' invinsul'
stitea mai departe cu aerul absent de tot-
deauna, cu aceeagi expresie imPerturbabili'
lisind pe allii se-gi imagineze toati tristelea
si oboseala sa.
Adversarul siu, Otake 7-dan, plecase firi
si piardi nici o clipi. Spre-deoseb.ire de
meilin, care nu avea copii, familia lui era
numeroasi.
La vreo doi-trei ani dupi aceasti P-lrtide
am primit o scrisoare de la domana Otake,
in care imi spunea ctr la ei in casi au aiuns
si fie gaisprezece Persoane. Gindindu-mi
ci in mijlocul atitor in;i firea lui Otake'
stilul sau de viagi, nu Puteau si nu iasi la
iveali, am inceput si doresc si le fac o viziti.
Ulterior, cind i-a murit tatil ;i cei gaispre-
zece au rimas doar cincisprezece' m-am
dus o dati si le prezint condoleanqe - e un
fel de a spune, cici trecuse mai bine de o
luni de la inmormintare' Era prima mea
viziti acolo ;i Otake 7-dan lipsea de acasi,
dar sogia lui mi intimpini cu amabilitate ;i
mi pofti in camera'se de primire. Dupi formu-
lele de rigoare, adresi din u$ cuiva:
Ei, cheami-i aici Pe toti, te rog!
-
Se auzi un zSomot de pagi iugi gi vreo cinci
adolescengi intrare in cameri. Se a;ezari in
rind, ca la raport. Erau probabil discipolii
maestrului, avind cam intre unsPrezece-
doisprezece ;i doutrzeci de ani, iar printre ei
se afla si o fati cu obrajii ro;ii, foarte inalti.
Doamna me prezente;i le sPuse:
- Salutati-l pe sensei !
i9i inclinari togi, scurt, capetele. Am sim-
tit toati cildura acelui cimin. Nu giseam
nimic silit, gesturile erau cit se poate de
naturale. $i dupi ce tinerii au pirisit camera,
i-am auzit alergind zSomotos prin toati casa.
[a invitagia doamnei, am urcat la etai si
am jucat o partidi cu unul din discipo-|i.. Am
fost'servit,'apoi, pe rind, cu tot felul de
vizita a durat mult.
- in ceigigaisprezece
gustiri
membri ai familiei erau
cuprin;i gi discipolii. Nici unul din ceilalli
tineri mae$tri profesionigti de GO nu avea
patru sau cinci elevi Particulari. Era un semn
al popularitilii, precum 9i al veniturilor lui
Otake 7-dan, el era insi un tate ingiduitor
;i simlul familiei i se extindea, probabil,
gi asupra lor.
Chiar ;i in perioada in care, ca Partener
al meiiinului in partida de adio, se afla inchis
in notel ca intr-o cutie de conserve, in zilele
in care se iuca, seara dupi terminarea se-
siunii, se retrigea intotdeauna in camera lui
;i ii telefona imediat sogiei.
- Astizi sensei a binevoit si avansim pini
la mutarea cutare.
t oland aseminf,toare cu feriga, cu spatele frunzelor
de cLloare albi, folositi in araniamentele florale (ike-
bana) tradilionale de Anul l'!ou'
153
 ii spunea doar atit, firi si-i scape vreo in-
discrelie din care si se poati ghici situagia
partidei ;i, cind il auzeam vorbind astfel, nu
puteam si nu fiu cuprins de simpatie fagi
de el.
4
La ieremonia de inaugurare de
la K6y6kan,
in parcul Shiba, Negrul ;i Albul au jucat
doar cite o singuri mutare, iar a doua zi
nu au inaintat decit pini la Alb 12. pe urmi,
locul de desfl;urare a partidei s-a mutat la
H.akone, iar meijinul, Otake 7-dan si orga-
nizatorii au plecat impreuntr. in ziua sosi-rii
la hotelul Taisei de la Dogashima i, intrucit
lupta urma abia si inceapf ;i intre adversari
nu exista nici o tensiune, meijinul, pe c?nd
i;i bea sakeul de seari miiura lui obis-
nuiti -, discuta destins -insolindu-gi cuvin-
tele de gesturi.
Deoarece masa mare, din salonul in care
am fost condu;i pentru moment, arita a fi
din lac de Tsugaru 2, a venit vorba despre
obiecte de lac ;i meijinul gi-a amintit:
- Nu gtiu cind si fi fost..., dar am vizut
odati un goban de lac. Nu era doar licuit,
ci cu totul din lac solidificat, operi a unui
me;telugar din Aomori, care il flcuse de
plicere 9i lucrase la el douizeci 9i cinci de ani.
Trebuia si a;tepteuscarea fiecirui strat
inainte de a-l aplica pe urmitorul, asa ci o fi
durat cam atit. Cele doui goke ;i cutia erau
tot din lac. il dusese la o exfozitie gi ii pusese
o etichete cu pretul de 5000 yeni, dar iiindca
nu putuse si-l vindi, venise cu el la Nihon
kiin 3 si fie ajutat si-l plaseze cu 3000 de
yeni, ?ns5, oricum... in orice caz, cintirea
mult. Mai greu decit mine. Avea 49 de
kilograme!
Apoi, privindu-l pe Otake:
- Otake-san, iar v-ati ingrfuat!
- $aizeci de kilograme...
- Oho!? Exact dublu fag de mine. Ca
virsti, jumitate...
insi, nici pe
- Am implinit treizeci de ani, sensei.
Destul de neplicut, treizeci ... pe vremea
cind veneam la dumneavoastri acase Dentru
studiu eram cam firav..., incepu Otake 7_dan
cu amintirile din adolescenli. Eram foarte
bolnav pe atunci, cind vi tot deranjam, iar
solia dumneavoastri m-a ajutat neipus de
mult!
Discugia a trecut dupi aceea la izvoarele
termale din satul natal al doamnei Otake
154
in Shinshu a, apoi la familie. Otake se cisiro-
rise la douizeci ;i trei de ani, pe cind era
S-dan. Avea trei copii. Cu cei trei elevi par-
ticulari, familia numera zece membri.
Povesti ci fata sa mai mare, in virstl de
gase ani, invigase GO doar privind
$i imitind.
-am Nu de mult, am jucat cu ea cu seimoku
li notat partida.
- Oho, cu seimoku? Remarcabil!, aprecie
insusi meijinul.
- Si fata cealalti, de patru ani, ;tie deja
ce e un atari. Nu-mi dau inci seama daci
are sau nu talent, dar daci ar progresa...
Cei de fag ticeau, pu;i in incurciluri.
Se pirea ci Otake 7-dan, figuri de prima
mirime din lumea GO-ului, jucind cu cele
doui fetile ale sale de ;ase gi patru ani. se
gindea in mod serios si faci din ele jucitori
profesioni;ti ca gi el, presupunind ci aveau
aptitudini. Degi se spune ci talentul la GO se
manifesti de pe la zece ani gi ci daci studiul
nu incepe inci de atunci nu se obtin cine
gtie ce rezultate, mie spusele iui Otake mi-au
sunat foarte ciudat. Si fi fost oare tineretea
celor treizeci de ani ai lui, cel posedat de
GO gi care nu resimgea inci oboseala joculuil
Oricum, am avut convingerea ci h el in
familie domnea fericirea.s
ln acel moment, meijinul ne-a vorbit des-
pre casa lui de la Setagaya, unde pe terenul
de 8fl m2, suprafaga construiti era de 265 m2,
gridina fiind comparativ mici; de aceea
dorea s-o vindi si si se mute intr-un loc cu o
gridini ceva mai mare. A pomenit gi despre
familie, alcituiti numai din doui persoane,
el gi sotia. Nu mai avea acum nici un discipol.
5
Mejinul a ie;it din spitalul Sf. Luca gi par-
tida, dupi o pauzi de trei luni, a fost reluati
la hotelul Danko din lt6, dar in prima zi nu
s-a avansat decit cinci mutiri, de la Negru
101 pini la 105. A apirur apoi o neingelegEre
asupra zilei in care si se conrinue yocul. Oiake
i unul din cele
Sapte izvoare termale din Hakone
' peninsuli in prefectura Aomori, in extremitatea
nordici a insulei Honshu
3 Federalia
iaponezl de GO
veche provincie in prefectura Nagano
s' una din cele doutr fete
despre care E vorba aici,
tani Reiko (dupi cisltorie (obayashi Reik;) a;;
Ki_
in
prezent 6-dan.
7-dan nu era de acord cu modificirile cerute
de meijin datoriti bolii, privind modul de
desfigurare a partidei, gi era pe punctul de
a abandona lupta. Era o complicatie mai greu
de rezolvat decit cea de la Hakone.
Doarece gi jucitorii gi organizatorii sti-
teau izolali in hotel si zilele se scurgeau
rpisitoare, {Eri rost, odati meijinul a plecat
la Kawana si se mai recreeze. Lucru rar o
astfel de plecare din propria-i iniliativi, cici
nu-i plicea de loc si iasi in lume. ln afari de
mine, l-au mai insolit discipolul siu Muras-
hima 5-dan ti tintrra jucf,toare profesionisti
care nota partida.
Dar, faptul ci ajuns la hotelul din Kawana,
s-a instalat intr-un scaun elegant din sala
mare'gi n-a mai Ilcut decit si bea ceai, nu
se potrivea citugi de pu(in cu felul lui de a fi.
liala avea un perete semicircular de sticli,
ie;it in afari fali de clidirea principali ;i care
didea spre gridini. Arita a belvedere sau a
solariu. La stinga gi la dreapta sPa(ioasei gre-
dini acoperite cu iarbi, se vedeau doui tere-
nuri de golf, circuitul Fuii 9i circuitul
Oshima" Dincolo de gridini ;i de terenurile
de goff se intindea marea.
Admirasem cindva priveli;tea luminoasi
;i vasti de la Kawana gi, gindindu-mi si
io artrt rneijinului cuprins de o profundi
melancolie, ii observam reac[iile. Distrat,
nu avea aerul ci ar vedea peisajul. Pe turi;tii
din jur nici nu-i biga in seame. Deoarece nu
spunea nimic nici despre priveligte, nici
despre hotel, solia sa flcea pe intermediarul,
ca de obicei, liudind ceea ce vedea 9i cerin-
du-i pirerea. Dar meiiinul nici no aproba,
nici n-o contrazicea.
Am incercat siJ scot afari' la soare, ;i
l-am invitat in gridini.
- Da, hai si mergem! l-a indemnat ;i
so(ia, venindu-mi in aiutor. E plicut afari',
ai sf, te simgi inviorat!
Nu avu nimic imPotrivi.
Era o zi senini, linigtiti, de poamni' iar
insula Oshima se vedea in zare u;or incelo-
;ate. La marginea peluzei din gridini' un
,sir de pini incadra marea - marea cilduqi
deasupra cireia se roteau ulii. La linia dintre
peluzi ;i mare se aflau ici-ocolo citeva pe-
iechi de tineri cisitorili, in cilitorie de
nunti. Poate pentru ci se giseau in peisa-
lul acela larg Si luminos, nu aveau stinghe-
ieala obignuiti, iar ala cum se zirea de
departe, cu kimonourile mireselor apirind
in relief pe fondul mirii ;i al pinilor, imaginea
transmitea o senzatie de prospelime gi de
fericire. Cei care veneau aici {hceau parte
din familii instf,rite.
- Sint cu tolii in cilitorie de nunti, i-am
spus meijinului, cu un sentiment de invidie
foarte aeminitor cu reSretul.
Mare plictiseall!..., a mormiit el.
-Mi-am
reamintit mai tirziu mormiitul
lui cu totul inexpresiv.
lq fi vrut si mi plimb pe peluzI, chiar
si mi a;ez undeva pe iarbi, dar cum, meijinul
rimisese pe loc, in picioare, a trebuit si
stau ;i eu cu el.
Laintoarcere, ma;ina a ocolit pe la lppeki,
un lac nu prea mare, care in dupi-amiaza
de toamne tirzie, inviluit intr-o atmosferi
de sabi I profund, era nea$teptat de frumos.
Chiar ;i meijinul a coborit din magini gi l-a
admirat un timp.
Deoarece era atit de plicut la hotelul din
Kawana in dimineal,a urmitoare l-am invitat
acolo pe Otake 7-dan. Cu solicitudinea
excesivi a unei babe, mi gindeam ci ar fi
bine daci starea de spirit a acestuia, din ce
in ce mai proaste, s-ar Putea risipi. l-am mai
luat cu noi pe Yawata, secretarul Nihon
kiin-ului, pe reporterul Sunada de la ziarul
Nichinichi. La prinz am mincat sukiyaki 'z
in pavilionul rustic din gridina hotelului 9i,
pini seara, ne-am Petrecut timPul cum am
vrut. Mai fusesem gi inainte la hotelul din
Kawana, invitat de un grup de dansatoare'
de Okura Kishichi16 ;i, de asemenea, veni-
sem gi de unul singur, astfel ci am Putut se
fac pe ghidul.
$i dupi intoarcerea de la Kawana compli-
caliile in legituri cu partida au continuat'
astfel ci, in iele din urmf,, pini ;i un simplu
spectator ca mine, a fost nevoit si medieze
intre meijin ;i Otake 7-dan. Oricum, iocul
s-a putut relua Pe 25 noiembrie' l
Alituri de meiiin a fost-a;ezat un hibachi
mare din lemn de paulownia, iar la spatele
lui inci unul, de formi alungiti. S-a pus api
la fiert. La insistenlele lui Otake 7-dan, ca si
se apere de frig, meiiinul gi-a legat un fular
I atmosferi de liniSte, eleganli li Patinii a Yremii'
constituind un imPortant concePt estetic iaPonez'
2 fel de mincare din carne $ leSume Preiite
3 vas in care se Pun cirbuni aprin;i 9i care serveqte
la incllzit.
155
 lagit 9i s-a infdgurat intr-o haini ca un Par-
desiu, din stofb groasi cAptu$ite cu linl, pe
care, la el in camerl, o purta tot timpul.
Spunea ce are puline febri in ziua aceea.
Sensei, care e temperatura dumneavoa-
stri- normaltr? a intrebat Otake 7-dan din
fap gobanului.
- Pei, intre 35,P si 35,9e, nu atinge 36o,
a rispuns meijinul cu voce scizuti, ca si cum
s-ar fi bucurat de ceva.
Cu alt prilej, venind vorba despre inil-
timea lui, a replicat:
- La examenul la recrutare,
medical,
aveam un metru cincizeci ;i
unu, apoi m-am
mai lungit putin qi am ajuns la un metru
cincizeci ;i doi. lnsi imbitrinind, m-am
scurtat la loc!
Doctorul care l-a consultat pe meijin,
cind acesta s-a imbolnivit la Hakoe in cursul
partidei, spunea:
- Are o conformatie de copil nedezvol-
t_at. Fere nici un pic de carne pe coapse.
Aproape ci nu are forqa si mai meargi. Nu
pot se-i dau dozele normale de medicamente,
doar cele pentru un copil de treisprezece-
paisprezece ani...
6 la inchidere. Din fericire, la Bush6 se afla
ci meijinul a;ezat in fata gobanului
Faptul
pirea mult mai impunitor se explica,
desigur, prin forp $i prestanta artei lui, prin
perfecgiunea dobinditi, dar trebuie spus ci
din cei un metru cincizeci gi ceva ai sii, par-
tea superioari a trupului era relativ inalti.
ln plus, avea o fagi prelungl, iar nasul, gura,
urechile, ii erau bine dezvoltate. in splcial
birbia i se reliefi puternic. Toate acestea
iegeau in evidenli gi in fotografiile ficute de
mine dupi ce murise.
in timp ce se developau, eram cuprins de
ingrijorare gindindu-mi cum va ariia meiji-
nul in ele. Cind incredinpsem filmele pen-
tru prelucrare gi copiere studioului Nono-
miya din Kudan, le explicasem despre cine
era vorba 9i le atrisesem atentia si lucreze
ar mare griji
Dupi comemorarea lui K6yo m-am intors
pentru un timp acasi, dar apoi am revenit la
Atami, cerindu-i rispicat sofiei mele se-mi
transmiti imediat fotografiile la hotelul
Ju_
raku, atunci cind Nonomiya le va trimite'la
Kamakura, {5ri si se uite iumva la ele sau si
le mai arate cuiva. M-am gindit ci daci foto_
grafiile mele de amator il vor infigiga pe
156
meiiin intr-un mod defavorabil, urit sau
demn de compltimire, i-a; prejudicia me-
moria expunindu-le comentariilor altora.
Hotlrisem si le ard dad vor fi nereugite.
feri se b arit nici mlcar viduvei sau discipo-
lilor. Cum aparatul meu avusese un defect
la obturator, era posibil si le fi ratat.
Mi aflam tocmai la masa de prinz, in pavi-
lionul Bushd din gridina cu pruni, impreuni
cu cei care il comemoraseri pe K6y6, ;i
gustam abia ni;te sukiyaki de curcan, cind
am primit un telefon de la sogia mea. lmi
transmitea rugemintea familiei defunctului
de a-i face aceituia ni;te fotografii. in acea
diminea{i, dupi vizita de condoleanle la
meijin, imi venise ideea ci poate doreau o
ultime fotografie pe care a; fi fost in stare
s-o fac chiar eu sau o masci mortuare, gi am
pus€ pe nevasti-mea, ce urma si meargtr
;i ea acolo, si-mi ductr mesajul. Viduva mi-a
rispuns ci n-are nevoie de masci mortuari,
dar ci mi roagi pentru citeva poze.
Cind a sosit momentul, insi, n-am mai
avut nici o incredere in reu;ita acestor foto-
grafii care implicau o grea responsabilitate.
Mi-era teamtr si nu dau gref ;i pentru ca
obturatorul aparatului meu se agita deseori
gi un fotograf profesionist, adus de la Tdkyo
pentru festivitilile inchinate lui K6yo, {a
ci l-am rugat sf, faci el pozele meiiinului.
Fotograful s-a bucurat. Era posibil ca vidu-
vei ;i celorlalli si le displaci faptul ci ap fi
venit pe nea$teptate cu un intrus, dar era
oricum mai bine decit si fotografiez eu. To-
tu$i, cei care au protestat au fost organiza-
torii festivitigilor, nemullumili ci lJ pleca
fotograful. Aveau, de fapt, dreptate. printre
cei afla.ti la comemorarea lui Koy6 eu eram
singurul indurerat de moartea' meifinului
gi in contratimp cu sentimentele celorlal-
tora. L-am rugat pe fotograf si se uite la de-
fectul obturatorului. El- m-a sfituit si las
obturatorul deschis gi si-i realizez functia
manual. Mi-a introdus ;i un film nou in apa-
rat. Am luat o magini ;i m-am dus la Urokoya.
ln camera in care zicea meijinul, ferestrele
erau acoperite cu obloane ;i ardea o lampi
electrici. Am intrat impreuni cu viduva gi
cu fratele ei mai mic.
- E cam intuneric. Str deschid obloanele?,
a intrebat acesta.
. Am ficut poate vreo zece poze. Rugin-
du-mi si nu se mai agate, am biocat obtjra-
torul in pozi[ia deschis ;i in locul seu am
folosit palma" Aq fi vrut si fotografiez din
diferite unghiuri, dar il veneram prea mult
pe mejin ca sf, mi invirtesc in mod deplasat
in lurul lui, aga ci am rimas a;ezat tot timpul
in acelagi loc.
Pe spatele pachetului de la Nonomiya'
in care se aflau fotografiile 9i care imi fusese
trimis de acasi, din Kamakura, solia mea
scrisese: <<A sosit chiar acum de la Nonomiya.
Nu m-am uitat iniuntru.>>...
Am scos fotografiile la lumini ;i am fost
imediat caPtivat. Erau reugite - redau.ima-
ginea unui om viu, adormit, Peste care Plutea
insi linigtea morlii.
Deoarece fotografiasem agezat in dreptul
mijlocului meijinului, care fusese culcat cu
fap in sus, ii vedeam de astl-data profilul
oblic, privind oarecum de ios. Ca semn al
morlii; perna lipsea, iar capul ii. era ugor
lisat pe sPate, astfel ce maxilarul puternic
9i gura mare, intredeschisi, ie;eau cu
atit
md- mult in evidengf Nasul viguros i se
reliefa proeminent, dizgralic a-proape' $i
din ridurile pleoapelor inchise, pinl la frun-
tea cufundati in umbre, se degaia o adinci
tristele. (...)
7 <<Doamna HoninbO
Cele doui mari alunile se vedeau Pe
dreot. iar sprinceana de pe aceea;i parte
aolrea exceptional de lungl, virful ei dese-
nind un arc deasupra pleoapei 9i aiungind
oinl la ridul din collul ochiului' Cum de
I;;; ;";"-";it de lungi? sPrinceana ;i alu-
nilele confereau figurii defunctului un aer
mai aproPiat'
Aveam'totu;i 9i un motiv subiectiv Pentru
care sprinceana aceasta prelungi Te irnPt:l
siona" Pe 16 ianuarie, cu doui zile inainte
de
.""tao meiiinului, cind l-am vizitat im-
;.;;"t cu nevasta la ryokan-ul Urokoya'
sotia sa a zis:
Da, chiar mf, gindeam si vf, povestesc
-ind16
de i" n"-"r-fi intilnit' Despre sprin-
aruncat o privire sPr-e mel-
ceana asta..., 9i a
'l-ar
fi si intervini' apoi
*
il", li cum invitat
mi s-a adresat iar:
in ziua de 12, firi indoiall zi mai
--E
clldutl." Pentru ci pleca la Atami' ne-am
a e bine si fie ras proasplt' a;a ci am
"inait
Zh"r". blrbierul casei 9i, pe cind il ridea
ca
pe
,"i"nae, unde era soare, deodata' 9i
;;; ti;t fi adus aminte, ei' dom' birbier'
vezi ci in sprinceana stinge e un fir foarte
lung, semn de bitrinege adinci' ai griji' nu
cumva si-l tai, i-a atras atentia. Birbierul
s-a oprit din treabi;i a zis, da, este, este, e
aga cum sPune(i, sensei, un fir care aduce
fericire, o se treiti mult, da o se am mare
grijl de el, am inleles. Birbatu-meu s-a in-
iors spre mine, ei, n-a scris Uragami-san
in relatlrile lui din ziar ;i despre firul ista?,
Uragami-san remarci orice aminunt, nu-i
aga?-- pini si citeasci in ziar, el insu;i nu-l
observase citugi de Putin. $i-mi sPunea asta
cu toattr admiralia...
Meiiinul tecea ca de obicei, dar deodati
o umbr{ ii trecu peste fa1[. M-am simlit
stin ien it.
$i totu;i nici nu binuiam ci, la numai
doui zile dupi povestea cu firul lung din
sprinceani, Pe care birbierul trebuia si
nu-l taie, fiind un semn de longevitate, mei-
va muri.
'linul d9spry firul din
in plus, ceea ce scrisesem
sprinceana bitrinului era in fond neintere-
sant, dar in acel moment imprejurlrile erau
atit de complicate, incit chiar ;i un amtr-nunt
ca .."ro mi se perea ci ar putea fi.de.folos'
latii cam ce notasem la ryokan-ul Naraya
din Hakone desPre acea zi :
il insogqte pe meijin
gi locuielte in hotel' Doamna Otake' de-
oarece are trei copii, dintre care cel mai
mare doar de gase ani, face naveta intre
Hiratsuka ;i Hakone. E dureros si urmiregti
frimintarea acestor doutr femei. Pe 10 au-
sust. cind meiiinul continue str ioace domi-
-nindu-gi
Pentru a doua oari boala, amindoui'
faA uimi de singe in obraz, ara6 complet
schimbate la fa1a. Pina acum so(ia meiiinului
nu a mai asistat la desflgurarea Partidei' dar'
de asti dati, i9i urmirqte tot timPul concen-
trati birbatul cu privirea' Nu se uiti spre
g"b"n. Nici o clipl nu-gi ia ochii de la sogul
bolnav.
Pe dealti parte, doamna Otake nu intri
niciodati in inclperea unde se ioaci' dar
.u, n, Poate sta lini$tite, ba se plimbi pe
ca ln cele
coridor, ba se opregte, Pentru
din urma, probabil nemaiputind rezista' sl
mearg! in camera organizatorilor:
tot se mai gindegte?
- 6take
Mda, Pare a fi un moment dificil'
- ntrnii, i-ar fi fost mai ugor daci ar fi
-
dormit astl-noaPte"'
nici
Otake 7-dan nu a inchis ochii de ieri sl
u-se intr'u na daci
f ramintind
," ii"-ni"na,
157
 joace sau nu mai departe cu meijinul bolnav,
pentru ca dimineap si fie nevoit si faci fag
luptei. Pe deasupra, la ora de intrerupere
a partidei, doutrsprezece 9i jumtrtate, era
rindul negrului gi, de;i ceasul e acum aproape
unu gi jumitate, tot nu se hotirigte asupra
mutirii in plic De masa de prinz, nici vorbi.
E natural ca so[ia sa si nu poati agtepta li-
ni;tit5 in cameri. Nici ea n-a putut alipi
toati noaptea.
Singurul radios este Otake junior. E in-
tr-adevir reugit copilul ista de opt luni. Daci
m-ar intreba cineva despre firea lui Otake
7-dan, cred ci ar fi suficient si-i arit copilul,
intruchipare perfecti a spiritului birbitesc
al tatilui. Mie, ciruia imi era greu si mi uit
atunci la oricare din adultii de acolo, ima_
ginea acestui mic Momotar6 1 mi-a dat o
senzafiede usurare.
Azi, pentru prima oari, am descoDerit
in sprinceana meijinului un fir alb, lung
de mai bine de trei centimetri _ neasteDtat
semn bun pe chipul lui cu pleoapele umilate
;i cu venele albastre in relief.
ln camera unde se desfigoari partida
mosfera apisitoare
e. ca sub aripa unui
riu; stind pe coridor imi arunc din iniim_
plare. privir€ spre gridina inundati de
soarele viratec, unde t domnigoari imbri_
cati modern azvirle, cu un aer'plin de can_
doare, bucigele de piine crapilor Ain lai-_
;iam senzalia unui lucru bizar, parci din
alti lume.
, solia meijinului, 9i doamna Otake, au
Si.
letete devastate, palide. La inceputul jocului,
sotia.meijinului a pirisit incipeiea, ca de obi_
cei, dar azi a revenit imediai si, din camera
de alituri, continuA si-gi prlveasca sotut.
Onoda 6-dan sti cu ochii 'inchlsi s .ii,rf
aplecat. lar Muramatsu Sh6f0 ,, '.lat sl'"t
in asistengi, a cipitat o infltisare a"rnri
mili. Chiar Otake 7-dan, intro-,;;;;d"_
plini, di impresia ci nu se poate uita spre
meijin.
Se deschide plicul cu mutarea secreti,
Alb ;i .meijinut, incttninau_!i i#;;
90,^
capul, cind la stinga, cind la dreapta, a"i"
.,
:, yr,yu:p unmeijinut
tung timp de gindire pen_
:.r. l]b .7+ - par" ci sufere, ba
rncntztnd ochii, ba privind ?n lituri,
ba aole_
crndu-se din cind in cind ca
;i cum si_ar
stepini o senza[ie de vomi. Nu mai pr"r_
tanla obignuiti. poate pentru ca_l "r"vjd in
contra-lumini, conturul iigurii lui imi apa.l
i mp recis, fantomatic. pine ii I i
158
pere este altfel decit cea de totdeauna. Sune-
tul pietrelor a;ezate una dupa alta pe goban,
95, 96, 97, are un ecou sumbru ca intr-o
vale pustie.
Pentru Alb 98 meijinul se gindegte din
nou mai bine de o jumitate de ori. Cu gura
vag intredeschisi, clipind, igi folosegte evan-
taiul de parci ar incerca si-9i reinsuflegeasci
flacira interioari. Trebuie oare si continue
cu orice pre1, pini capitul puterilor?
la
Yasunaga 4-dan intri
tocmai in cameri 9i
saluti ceremonios din prag, pitruns de res-
pect. Manifesti o adevirat:i evlavie. Nici unul
din jucitori nu-l observi. Cind meijinul sau
poate Otake 7-dan se intoarce la un mo-
ment dat, Yasunaga se inclini din nou cu
deferengi. lntr-adevir, nu poti sA nu fii
plin de veneratie. Partida pare o inclegtare
demonici pe viali ;i pe moarte.
De indati ce se ioaci Alb 99, t?nirul care
noteazi mutirile anungtr ci e douisprezece
;i douizeci ;i noui- lar dupi ,n ,ir,it, e o.u
muterii in plic.
- Sensei, poate cI sinteli obosit, n_ati
at_ vrea
.si treceli dincolo si vi odihniti ?..., '
spirit se adreseazi Onoda 6-dan meijinului--
rog, odihniti-vi daci doriti..., spune
-, ;.
$t
Yi /-dan,
Utake care tocmai se intorcea de
la toaleti. Am si stau singurua ffi ginder.
;i am si scriu mutarea in plic. N_"r"re ,a
consult absolut cu nimeni!
Si, pentru prima oari, risul tuturor risuni
^tn tncaPere.
Simt togi ci a devenit de nesuportat si_l
mai line pe meijin in fa[a gobanutui.
Ar ;ui;a
roarte bine si se retragi, deoarece mai
ur_
meazi doar ca Otake 7-d-an si aeciae
muiaiea
?1 elic, 99. Cu caput aptecat,
sa ptece, se mai stea,..
,u r, irJ.irra',
_- Am si mai agtept pugin...
a" Dar se ridici imediat se indreapti
t31leta,
9i spre
.dupi care, revenit in ."."."'ai
ararun, discuti amical cu Muramatsu
gi,ceilalti. Departe de goban, p".; Sh6f0
zitor de sinitos.
,;;;;;:
... Rimas singur, Otake
^rnoerung. moy6_ul 7_dan a orivit
alb din coltul din dreaota
los, ca st cum ar fi vrut si atace pentru'a_l
diminua, dar dupi o ori gi tr"irpJ"=."
rn-i_
nute, cind trecuse de mult de ora
;;, ;;_
t unui cunoscut basm iaponez, copil care
. .eroul
lupti cu zmeii
se
gi ii invinge.
2 romancier gi publicist
(1gg9_1961)
n iStea a in-fn J
 tarea in plic, Negru 99, a fost un nozoki ?n
centru.
De dimineagi, organizatorii se duseseri
in camera meijinului siJ intrebe daci preferi
si joace in pavilionul izolat sau la etajul cli-
dirii principale.
- Cum nu- mai pot si stribat gridina, eu
a; prefera clidirea principali, insi Otake-san
spunea de curind ci acolo cascada e prea
zgomotoasi, a;a ci ceregi-i lui pirerea. Voi
face cum ii convine.
Astfel a rispuns meijinul.
8 linia pleoapelor, inchise ca in somn, se aduna
Firul despre care scrisesem in articol era
un fir alb din sprinceana stinge. Dar in foto-
grafiile pe care le flcusem, sprinceana dreap-
ti aptrrea gi ea in intregime foarte lung5. Nu
era de crezut ci ar fi crescut rapid, dupi
moartea meijinului. Si fi fost sprincenele
lui atit de lungi? Pozele dideau impresia ci
le exagereazi mirimea
- reali, firi indoiali.
Nu-mi prea fbceam probleme ci a5 fi ra-
tat fotografiile. Le luasem cu un Contax echi-
pat cu obiectiv Sonner de 1,5 gi, chiar daci
nu mi pricepeam, aparatul, datoriti calitelii
sale, fhcuse treaba singur. Pentru o lentilS
nu existi persoani vie sau moarti, om sau
lucru. Lentila nu manifesti sentimentalism
sau venerafie. Fotografiind cu acel Sonner
1,5 pur ;i simplu nu flcusem nici o gregeall
importanti. S-ar putea ca, degi e vorba de un
chip flri viali, plenitudinea, blindegea lui,
I se datoreze obiectivului.
Cu toate acestea, emotia fotografiilor
mi-a cuprins inima. Se afla ea oare pe fap
neinsufleliti a meijinului? Era marcate per-
fect, cu toate ci un cadavru nu mai are senti-
mente. Dacl mi gindesc bine, pozele nu ex-
primau nici via1a, nici moartea. Ar fi putut
inf51i9a ;i pe cineva viu, dormind. Nu trsta
era totugi sensul lor gi, chiar ginind seama
de situagie, conlin parci ceva nici viu, nici
mort - oare pentru ci diinuie in ele un re-
flex de pe cind triia inci? imi evoci imaginea
aceasta tot felul de momente ale existengei
lui? Sau poate din cauzi ci nu e vorba de
chipul lbri via$ in sine, ci numai de nigte
fotografii? Era ciudat ci surprindeam mai
mutie lucruri, mai amlnunlit ?n ele, decit pe
fala insigi. Fotografiile mi s-au pirut a fi sim-
'$[ns*:l'oi'6
trebui si rlmini. $i totu;i, nu era md pugin
adevirat ci din ele viaga de excepgie a rireili-
nului rizbitea pini la mine.
Firi indoialL nu fusese un birbat aritos,
nici n-avusese o figuri plini de noblele,
ci de-a dreptul comuni. Nu-i puteai gisi
nimic frumos in trlsituri. Urechile, de pilde,
aritau de parci lobii i-ar fi fost striviti.
Gura ii era mare, ochii mici. De-a lungul
atitor ani, arta sa le desivirgise individuali-
tatea ;i atitudinea lui in faga gobanului ajun-
sese si aibi in jur o influen(i linistitoar^e,
ce emana ca un parfum ;i din fotografii. ln
o adinci tristege.
Mutindu-mi apoi privrile citre piept, mi
s-a perut ci doar un cap de pipugn iese din
kimonoul aspru, cu motive de carapace
de broasci testoase. Cum meijinul fusese
imbricat cu acest kimono de Oshima dupi
ce murise, nu-i cidea cum trebuie pe corp
gi stitea umflat in dreptul umerilor. Am avut
senzatia ci trupul ii lipse;te de la piept in jos.
Cu picioarele 9i coapsele sale, dupl cum spu-
sese doctorul la Hakone, aproape ci nu avea
fo4a si mai meargi. Cind corpul neinsu-
flelit a fost scos din Urokop 9i urcat in
ma;ini, parctr se destrimase cu totul in
afari de cap. Primul lucru pe care il remarca-
sem, pe cind relatam des{Igurarea partidei,
fusese subgirimea genunchilor meilinului
agezat. Si in fotografiile flcute dupi moarte
nu mai era decit chip 9i te infiora impresia
de cap retezat. Pireau ireale aceste poze,
poate ;i pentru ci erau ale unui om ajuns la
capitul luptei tragice pentru desivirgire in
arta sa, desprins de aproape tot ce era mate-
rial. Surprinsesem probabil in ele fap celui
predestinat martiriului. Dupi cum arta lui
Shlisai meijin a ajuns la capit odati cu partida
de adio, tot a$a i s-a sfir;it parci ;i via1a.
9
Cred ci ceremonia de deschidere a acestei
partide de adio a fost un caz {hri precedent.
Nu s-a jucat decit o mutare a negrului 9i una
a albului. duoi care a avut loc un banchet.
in ziua de i6 iunie a anului 13 Sh6wa (1938),
sezonul ploios a fost intrerupt de o zi senini;
pe cer pluteau norii u;ori de vari. ln grtrdina
k-ovokan-ului din parcul Shiba, or verdele
de soare scligeau pe
aoe'\at de ploaie' razele
i[;;"\" rare dt bambus'
1se
 Pe locul de onoare, in fap nigei tokonoma
de la parter, steteau in$ira1i Honinb6 meiiin
gi chailenger-ul slu Otake 7-dan, iar la stinga
celui diniii, meijinii de sh6gi Sekine alI
13-lea 9i Kimura 9i meiiinul de reniu
Takagi - in total Patru cu acest titlu. Mei-
jinii Je Sh6gi 9i Reiu asistau la partida-mei-
iinului ae GO, invitagi de cf,tre ziar. Lingl
takaei meiiin mi aflam asezat eu, trimis ca
,"poit".. Apoi, la dreapta lui 6take 7-dan
stiteau directorul gi redactorul-qef ai zia-
rului organizator, Pre;edintele 9i cu 1e^cr9-
tarul Nii'on kiin-ului, trei maeftri de GO in
virsti, toli trei avind 7-dan, arbitrul parti-
dei Onoda 6-dan; de asemenea mai erau
prezenli jucltori profesioni;ti, fogti disci-
poli ai maestrului Honinb6.
Apreciind din ochi atmosfera din rindu-
rile asistengei, foarte solemntr in hainele de
ceremonie cu insemnele de familie' direc-
torul a rostit o scurti cuvintare de deschi-
dere a partidei. Dupi aceea, toatl lumea
gi-a ginut rf,suflarea in timp ce, in miilocul
sllii mari, se pregitea gobanul. Deia meiji-
nul, ca intotdeauna in fap tablei de ioc, se
manifesta in felul siu gi, in linigte, s-a a$ezat
cu umirul drept mai coborit. O,9i genunchii
lui firavi ! Evantaiul ii pirea Prea mare'
6take 7-dan, cu ochii inchi;i, i;i legirn capul
dintr-o parte in alta.
Ridicindu-se in picioare, meijinul, aga cum
linea evantaiul, luase in mod spontan ati-
tudinea unui vechi samurai cu sabia scurti
in mintr. S-a agezat in fala gobanului. Cu
palma stingi in hakama 2, cu cealalti ugor
strinsi, i;i linea capul foarte drept. Otake
7-dan ;i-a ocupat 9i el locul. L-a salutat pe
meijin 9i a atezat goke-ul de pe goban la
dreapta. S-a inclinat din nou, apoi a inchis
ochii. A rimas in pozipia asta
- Se incepem, l-a indemnat meijinul.
Vocea ii era scizuti, dar durl Doar ci nu-l
intreba ce face. lo fi displicut atitudinea
teatrali a lui Otake sau poate i;i manifesta
astfel spiritul de lupti? Brusc, Otake 7-dan
a deschis ochii, dar i-a inchis la loc. Ca;i mai
tirziu la hotelul din lt6, cind in zilele de des-
flgurare a jocului citea dimineap Sutra Lo-
tusului, ;i de data asta, cu ochii inchi;i, in-
cerca str se reculeagtr. lmediat insi a rtrsunat
puternic zgomotul pietrei. Era unsprezece
gi patruzeci de minute.
Vafi un fuseki vechi sau unul modern, un
hoshi sau un komoku, ce tabdrl ua alege
160
Otake 7-dan, Pe ce a innoitorilor sau Pe
cea a tradilionali;tilor - se intreba toati
lumea. Prima mutare a negrului a fost insi
un komoku in collul din dreapta sus, la R 16.
Astfel s-a limurit o primi mare dilemi a
partidei.
in fap acestui komoku, meijinul, cu mii-
nile pe genunchi, a privit indelung spre
goban. Scildat in lumina Puternice, in care
un numir mare de rePorteri fotografiau sau
filmau, cu Sura atit de strinsi inc?t buzele
ii deveniseri proeminente, pentru el cei
din jur parci dispiruserl. Era a treia Par-
tidtr a lui la care asistam 9i, de fiecare datl
cind se ageza in fala gobanului, totul se lim-
pezea in jur ca sub o undi de prospeclime.
Dupi cinci minute, uitind ci urmeazi o
mutare in plic, meijinul a flcut un gest ca gi
cum, distrat, ar fi vrut si ioace.
- S-a hotirit ci va fi o mutare in plic, a
spus Otake 7-dan gi tot el a rtrspuns.
- Sensei, intr-adevir, dactr nu pui piatra
pe tabli, parci nu te simg bine, nu?...
Condus de pregedintele Nihon kiin-ului,
meijinul s-a retras singur in camera de ali-
turi, inchizind uga glisanti in urma lui. A
scris pe diagraml mutarea Alb 2 si a intro-
dus-o in plic. Daci micar o singuri alti per-
soani ar vedea mutarea secretA ea nu ar
mai putea fi considerati astfel.
Revenit lingi goban, a exclamat:
- Nu e nici un pic de api!...
Si luind salivi pe doui degete, a lipit pli-
cul. Peste partea lipittr si-a pus semnitura.
Otake 7-dan a semnat dedesubt. Unul dintre
organizatori a inchis plicul in altul mai mare
si 9i-a pus sigiliul, apoi I-a incredinlat sa-
fe-ului de la K6y6kan.
Cu aceasta, ceremonia s-a terminat.
Spunind ci vrea str faci fotografii pentru
striinitate, Kimura lhei i-a readus pe juci-
tori la locul lor. Operalia odati terminati,
asistenta s-a destins, iar bitrinii juctrtori
7-dan s-au apropiat admirativi de goban ;i
au inceput si-;i dea cu pirerea asupra grc
simii pietrelor albe
ba 11,8 mm. Meijinul - 11demm, ba 11,5 mm,
sh6gi, Kimura,
aflat al5turi, spuse:
! ioc numit gi <gomoku narabe>>, care folosegte tabla
de GO qi la care cigtigi cel ce reugegte primul sI plaseze
cinci pietre in linie,
2 un fel de pantaton foart€ targ
ic $i cu p,iuri in par-
tea superioarl
 sint tot ce Poate fi mai bun? La cererhonia din aiun, negrul 9i albul au
- Ca pietre
la si le pugin in palmtr! 9i lui citeva' jucat numai cite o mutare' astfel ci =lupta
lin ierioastr incepe de-abia de acum. Otake
Dactrintr-o astfel de Partide se ioaci micar
o singurtr mutare pe el,. unui goban.ii crelte 7-dan, de;i di intii impresia ci vrea str-;i
falma] a;a ci fusesertr aduse mai multe goba- faci vint cu evantaiul, igi duce in schimb
nuri vestite, cu care posesorii se mindreau' miinile la spate, apoi i;i pune evantaiul pe
Duptr o scurti pauzi, incepu banchetul picioare ;i, cu cotul pe genunchi, i;i s.priiintr
festiv. capul in palml, 9i in timp ce el se gindeqte la
Cei trei meiiini invitagi la ceremonia de mutarea Negru 3, deodattr uite! - respira--
deschidere aveau virstele urmf,toare: mei- gia meijinului a devenit mai accentuate' o
trei de ani' iespiraiie ampli care il inll$ umerii..N' 9'
iinul de 5h6gi, Kimura treizecigi
meiiinul Sek]ne al 13-lea, gaptezeci, iar mei- totugi, deloc dezordonatl, ci ca o huE uni-
de Reniu, fakagi, cincizeci de ani' forma. O forB nestlvilitl urctr parci in el
linui
din adincuri, incordindu-i spiritul. Deoarece
meijinul insuqi nu arlta ci ;i-ar da seama de
10 ast; mi s-a strins inima. Dar nu dup6 mult,
respiralia i s'a linigtit de la sine. Aproape pe
neblpate de seamii, a redevenit caln6 ca mai
Nlscut in anulT Meiii (1874), Honib6 mei- inainie. M-am intrebat dad nu asistasem
iin isi serbase a gaizeci ;i patra aniversare curnya la trecerea unei granile spirituale la
dar dato-
io"t'., doutr-trei zile mai inainte' incidentul inceputul infruntlrii. Era oare un mod incon-
ii,f' ,"r"ntului nefavorabil - gtient de a';i primi inspiragia' sau^ Poarta
japono-chinez - o ficuse intr'un cerc res- dincolo de care'spiritul de lupti urcind ca.o
trins.
de a doua sesiuni' a sPus
flaclrl se purifica in uitare de sine( uln
in oreaima celei cauza asta devenise oare <<meiiinul invin-
'--
referindu-se la K6Y6kan :
cibil>?
O"." o fi fosrconstruit inainte de a mi -
Jn"in." de inceperea partidei, Otakg l-!a1
"-ii eu
naste ?
se inclinase politicos in fap meiiinului ;t tt
,"""ttit ce in epoca Meiii aici iucaseri
" sPusese:
*'muI"*-Shuho 8-dan, 9i Honinb6 Sh-uei '- imi cer scuze' dar in timpul
Sensei,
meiiin.
iocului va trebui din cind in cind
$ merg
Camera in care a continuat a doua i
par-
tida ;;fl" la etai plutea in ea sabi'ul epocii - --
afari...
a mormlit
9i
$i eu am astfel de probleme,
il-"iii.-i.r"* .6jii'a" arlarr se intindeau
lor' iar Pe PaT- meijinul. Mtr scol uneori 9i de trei ori pe
oe usile slisante ;i deasupra
noaPte.
,"rri .riiu aflat intr-un colg erau Pictat€ rn ci nu realiza nervozi-
Mi s-a perut ciudat
2
liiiri iri KSrin aceleagi splendide. frunze'
o ikebana ."io-ti.li.urall
-- a lui 6take 7-dan' ("')
in' iot onora era aranjattr cu
OrPa 9"* minute de gindire a iucat
,"a*0. " si dalii' Deoarece inclperea oe
Negru 3.
ia iJ;laa' in alta de '15 i6' flo.rile acestea'
at?r de mari, nu suplrau privirea' qill'-" ridicd repede'
ugo. ofilite' Nimeni nu intra sau lelea' - Scuzali-ml, a spus ;i sa
Dup[ Negru 5 s-a sculat iar:
"i",
.u-"t.tpfi" unei servitoare pieptlnatl
- adolesce-nte' Scuzagi-mi...
t ;;..:;;- liii trad ilio nal Pe ntru -
cu ace lungi ornamentate cu flori'
infipte
I
din cind in. cind ceai'
il'i'iil&rir"'J*-"r"
J[}' -' .'"r" aducea
evantaiului alb al meiii-
Koyokan - inseamnl
in tava lf,cuiti in negru' pe ' kolo din numele hotelului
"riri*i"n"ctau
U;';;il';P-a t' gt'""rE' Eu eram singurul frunze rogii de a4ar'
2 Oqata Korin, pictor orn perioadaEdo miilocie'
spe'
sDectator al Partidei' (Pict-ura cu aur De lacl'
peste ve;mintele ne- "':'.;;;; in makie
ciallstii
"=o;;t-" i-i* t po"ttr
cu tn-
scund,'cu frunze maii' palmate (Fastia iapo-
,.o- ,i- tt"o.i dot negiu' de mltase' nito")rnia","
Meiiinul' Plto P.'!in de mlsurl pentru suprafapa .camerelor'
i"rni"f" familiei' brodat. q
T1'
j';ff
a"tii* azi, are 9i el un haorieste
;;J":iliti"i' G"u"nul
'n-
altul decit "**;::*:llf ,rJ:il "';r,*'
--- cel de ieri. 161
 Meilinul a scos din minect 1 o
ligarl gi a
aprins-o llri grabl.
:Pg cind se gindea la mutarea Negru 5,
Otake 7-dan ba i;i blga palma in kimoio, ba
igi incruciga bralele, ba i;i lovea cu palmele
lateral genunchii, ba indeplrta un' fir de
praf invizibil de pe goban, ba intorcea pe
dos cite o piatri albi a adversarului. De fapt,
le intorcea pe fa!I. Atunci cind pietreb a[be
au cele doui fege distincte, suprafaja inte-
rioari a scoicii hamaguri din care sint ficute,
lisi gi flri dungi, constituie partea de sus,
dar aproape nimeni nu ia in seami acest amtr-
nunt Cu toate acestea, cind meijinul, fIrI
si-i pese, ageza o piatrl invers, Otake 7_dan
o tntorcea.
-. Sensei, sintegi atit de ticut, ctr mtr in_
-
lluen[ag
;i pe mine - nu-mi intru in ritm,
a spus el pe jumtrtate in glumi. imi plae si
fie:nimagie in jur, daci e linigte obosesc.
Otake 7-dan are obiceiul ca in timpul par_
tidei str faci des glume, mai proaste sau'mai
bune, dar cum meijinul le ignorl ftrA sI
rtrspundi in nici un fel, avea ienzalia unor
lovituri in gol, nu se simtea de loc in larsul
lui. $i in afari de asta, fa1tr de meijin, * pr'.t"
mai respectuos ca de obicei.
Po.ate ci linuta demni din timpul jocului
nu vine decit o dati cu virsa apirind de la
sine la maturitate, sau poate d azi manie-
rele sint-mai putin preguite, dar tinerii
iuca_
ton protesioni;ti manifesttr uneori obiciiuri
Dtzare. Un caz vizut chiar de mine la un
turneu al Nihon kiin_ului ;i care rni-"mare J"t
un sentiment straniu, este cel al unui
4-dan care, in timpul partidelor, a"
tinir
.fa""".i
aoversarul era la mutare, incepea si
citeasci
un roman dintr-o revisti literarl deschisi
pe.gcnunchi.^Cind partenerul
pnvrrea.,. se gindea iuca gi riJica
5i muta la rindul lui. oen_
r* p. si-gi lase iarigi ochii pe revistf'bes-
constderat astfel, adversarul se
enerva. Ul-
terior, am auzit ctr n_a trecut mult
4-dan a innebunit. poate ci, a"t".iti' $ acel
nervozittrli maladive, i se pirea ,iIi
a" ,"rrr".-_
tat_timpul cit adversarul se ginJea
Se spune ci Otake Z_a"n
fCo ieigen 6-dan
fost odati la un spiritist
11 g f_.r-inti"l"t
care e starea menrali..necesari
ca s cifiigi
I 99 Li s-a rispuns ca, arunci cind adversa_
itffi bT ::T?;,"f: i:' :il,* i,r.n
asistat. ta partida de adio fri
.
; T*
jin, chiar inainte de a inceta g H"ni"f; illil
el din ,i"gi iL
162
d a c?qtigat sqare paruoete
numai ta marele
turneu al Nihon kiin-ului, dar a jucat de-a
dreptul splendid. $i atitudinea lui en cu
totul alta" ln timp ce adversarul se gindea,
sttrtea lini$tit cu ochii inchigi. Spund'd se
eliberase de doringa de a cigtiga. La sfirgitul
turneului a intrat in spital gi imurit f{ri si
;tie mlcar ci avea cancer la stomac Si Ku_
bomatsu 6-dan, unul din profesorii lui Otake
in vremea adolescengei sale, la turneul de
dinaintea mortii a obginut rezultate remar_
cabile.
partjdei se manifesta la meijin
.
;i
llsiyne3
la Otake 7-dan intr-un contrast total _ li_
ni;te gi mobilitate, stlpinire ;i nervozitate.
Cind se cufunda in joc, meijinul nu se mai
depirta de goban. igi-pogi da seama ae oUicei
duS atitudinea gi expresia jucitorilor de
situatia partidei, doar despre meiiin se
spuqea ci nu observl niciodati nimic
Jocul
lui Otake 7-dan nu avea insi febriliiat&-iui
caracteristicl. ci dimpotrivi, era un go
puternic, concentrat pe linii de fortl -El
obignuia sI reflecteze indelung
Si timp.nu ?i
ajungea niciodati, astfel cI maslA ce
ie'
incepea sl-l preseze, cerea cronometrorului
si-i anunte secundele rtrmase gi in ultimul
minut juca o su0i sau chiar o suttr cincizeci
de mutlri, impresionindu_gi cu fo.riaaUii"
sa hotirire adversarul.
Faptul cI se ridica de la locul siu tocmai
-
cind credeai ci..s-a agezat, inr"rnn" p.t-dJit
un lel.de pregetire pentru luptl, cum
9i accelerarea r.espiragiei in cazul meilinului.
era
Leea ce m-a tulburat, totuli, a fost unduirea
umerilor.ingugti ai acestuia" Mi sa parut'L
am surprins pe furig venirea tainice flri
rere, f.[r.I violen$ a inspiragiei, venire in_
d;_
sensizabill atit pentru meilin, lt;i
p.nt, iti
din jurul slu.
,-l::n, j,lil
aceea, ml-am l::.1
gindit mai bine dupr
spus d nu era, poate, decit
:n runqll. pe care mi-l jucase'ir""t*ii".
Era posrbil.ca meijinul st fi simtit
i""i
rl PiePt; dupd dour zile succesive "
:-""1-
,oc, Doata de inimi sI i se fi inrlutlgit
de
atunci
.sI fi avut pentru prima dadl un'rro"
.si
aEac. Nu ftiam ci suferi de inimi
respectului pe care- i_l purtam, si.
aatoiig
concluzie gregiti. insi 'poate ;];;';
mentul acela el insugi nu_gi aiae" h ;;
.I
I mineca largi
s"am"'l-e
. a hainelor japoneze servegte
drept
buzunar.
boala sa nici de felul cum respira. NuJ trida
nici expresia fe1ei, gi nici n-a flcut vreun gest
semnificativ.
Pentru mutarea Negru 5, lui 6take 7-dan
i-au trebuit douizeci de minute, iar meiji-
nului patruzeci gi unu pentru Alb 6. A fost
primul timp lung de gindire al partidei. Se
hotf,rise ca jucltorul aflat la mutare h ora
patru dupl masa s[ dea mutarea in plic Deoa-
rece Otake 7-dan a jucat Negru 11 h patru
firi dou[ minute, dacl meijinul nu rlspundea
in cele doul minute rlmase, urma ca mutar@
sa s[ fie secretl. $i a dat in plic Alb 12 h ora
patru gi doutrzeci;i doui.
Cerul senin de dimineagl incepuse si se
intunece. Erau primele semne- ale ploilor
torenliale ce aveau sI provoace marile inun-
dagii din Kant6 pini in Kansai.
11
A doua zi la KOyOkan, iocul trebuia si se
reia la zece dimineafa, dar Pentru ci au ;i
apirut nigte neinlelegeri, a fost aminat pinl
la ora doui. Eu, ca ziarist 9i simplu sPecta-
tor, nu eram implicat, insi confuzia organi-
zatorilor setea in ochi, iar cilira iucitori
profesionili de la Nihon kiin venigi in grabi
[ineau o consfltuire in altl cameri.
in acea' diminealtr, intrind- in hall-ul
K6y6kan-ului, am dat peste Otake 7-dan
care tocmai sosise cu un geamantan mare'
- Bagajul dumneavoastri, Otake'san?'..'
l-am intrebat.
- Da. Astlzi pleclm de aici la Hakome,
unde vom sta izolati, a rlspuns el, cu tonul
iritat de dinaintea jocului.
Degi auzisem ctr in cursul zilei iucitorii
urmau si plece de la Koyokan la hotelul din
Hakoe, feri st mai treacii pe acasi, totugi
dimensiunile bagaiului lui Otake mi s-au
pirut cxagerate.
Dar meiiinul nu ficuse nici o pregitire
pentru Hakone.
' ii protela sacraiitatea intrecerii, pe d9 fa15
- Ah, ala s-a stabilit? inseamni ci trebuie
si _gerg ;i la frizer'..
Otake 7-dan, care gtia ci pini la sfirgitul
partidei, timp de vreo trei luni, nu va rnai
da pe acas5, Si se Pregtrtise sufletelte, nu
numai cl se simlea scos din ritm, dar consi-
dera cI nici ingelegerea nu era resPectati'
in plus, il nemullumea profund faptul ci
nimeni nu Putea sPune cu certitudine daci
meijinului i se comunicaseri sau nu condi-
liile stabilite. Se temea apoi ca nu cumva
incllcarea de la bun inceput a strictelor
reguli convenite sl nu constituie un prece.
dent CI nu i se atrtrsese din vreme atentia
meijinului era, f[r[ indoialii, o neglijenltr a
organizatorilor. Totugi, intrucit nu se incu-
meta nimeni str-i adreseze reproguri unui om
de excepgie ca el, probabil ctr incercasertr sl-l
faci pe tinirul 7-dan s[ inleleagl gi sI accepte
situatia- Iar Otake 7-dan rimlsese ferm pe
pozi!ie.
in caz ci meijinul nu $tiuse de plecarea la
Hakone, nu se mai putea face nimic; in timp
allturati se linea sfat ;i pe co-
ce in camera
ridor era un necontenit du-te vino, iar
Otake 7-dan se eclipsase, am rlmas si a;tePt
de unul singur in sala de ioc. Se intirziase
deja cu masa de prinz cind s-a gisit o solulie,
gi anume ca si se ioace de la doui la patru,
urmind ca dupl doul zile de paud si se
meargi la Hakone.
- In doui one no si iucim cine ;tie ce.
Ar fi mai bine daci am continua in linigte
dupi ce aiungem la Hakone, a sPus meiiinul.
Firi indoiali ci avea dreptate, dar nu s-a
procedat aga. Ptrrerile lui puteau isca incj-
dent€ ca acesta, astfel ci nu erau admisibile
capricii in genul schimbirii zilei de ioc dupi
dispozitia jucitorilor. Acum GO-ul are o
mullime de reguli. Faptul ci la partida de adio
se stabilise un acotd exagerat' tintea g tem-
pereze atitudinea de modi veche, toanele
meijinului, refuzindu-i orice privilegiu' ;i
intrecerea si se desffuoare in condigii de
deplini egalitate.
Ca $ se poatil respecta <<sistemul conser-
vei>> adoptat, trebuia ca iucitorii si plece
de la K6y6kan la Hakone flri a mai da pe
acasi. <<Conserva) insemna ctr pini la sfirgi-
tul Partidei, cei doi adversari nu puteau sl
piriseasci locul unde se juca, nici sl se intil-
neasci cu alli iucltori de go, 6gea 69, daci
pe de o Parte,'Prevenea sfaturile din afari,
llta
ie.b S'se piardi ceva din respectul
de personalitatea fieclruia. Era, totu$i, un
mod de a plstra corectitudinea infruntlrii'
Cu atit mai mult cu cit intr-o astfel de Par-
tidl, care se desfllura o datl la cinci zile ;i
urma sii dureze vreo trei luni, indiferent
daci jucitorii ar fi cerut sau nu sfaturi, exista
chiar teama de amestecul unei intelignege
strline, nu doar un simplu dubiu. Desigur'
in rindurile iuctrtorilor profesionigti se ma-
163
 nifestl o con$tiinti etici $i o politele a artei
lor, care ii face si se reline de a comenta o
partidi intrerupti, gi cu atit mai mult fali
de cei care o joaci; daci ar fi insi o dattr in-
cilcati, lucrurile s-ar repea la nesfirgit.
in ultima parte a viegii meijinului, in peste
zee ani nu s-au disputat decit trei partide
pentru titlu, el clzind bolnav cu prilejul
fiecireia din ele. C-a urmare a primei s-a
imbolnlvit, dupi a treia a murit Lea jucat
pe toate pini la capic dar datoritl intreru-
perilor, cea dintii a durat doul luni, a doua
patru, iar cea de adio gapte luni.
A doua a avut loc cu cinci ani inainte de
partida de adio, in anul 8 Sh6wa (1933),
contra lui Go Seigen 5-dan ;i in faza de mij-
loc pe la mutarea 150, degi jocul era foarte
strins, albul nu pirea ci stI prea bine; mei-
iinul a gesit insl o mutare excelenti, Alb
160, gi a cigtigat cu doui puncte. A circulat,
totugi, zvonul ci mutarea asta atit de inspi-
rati fusese gisiti de Maeda 6-dan, discipolul
lui. Nu se itie daci era adevirat sau nu.
Maeda a negat Fiindci a durat patru luni,
intrc timp elevii i-au analizat probabil par-
tida..$i e posibil st fi descoperit acel Alb
160. lntrucit era o mutane remarcabili, nu e
exclus si io fi propus. Dar era la fel de posi-
bii gi ca meiiinul insugi s-o fi gtrsir Nimeni
nu putea lti, cu exceptia lui $i a discipolilor
sii.
Prima dintre cele trei partide s-a desfi-
$urat in anul 15 Taisho (1926), intre Nihon
kiin gi gruparea rivaltr Kiseisha. Cei doi
<<comandanli supremi>>, meijinul gi Karigane
7-dan, s-au infruntat in fap propriilor oqtiri,
iar in cele doui luni, flri nici o indoiall,
jucitorii ambelor tabere au studiat partida
in detaliu, nu $tiu insi daci au dat sau nu
sfaturi generalilor lor. Presupun ci nu le-au
dat Nu era meijinul omul care si cearl, gi
cu atit md pulin si primeascl sugestii. Arta
lui impunea atit, incit ii reduca pe ceilalgi
la ticere.
Cu toate acestea, gi cu ocazia celei de a
treia partide, cea de adio, intreruptli dato-
riti bolii lui, nu au lipsit zvonurile'despre o
presupusi manevri subterani din partea
acestuia- Fiind de fagi de la inceputul pintr
la sfir;itul partidei, am fost stupehat si aud
una ca asta.
DupE pauza de trei luni, in prima I cind
partida s-a reluat la lt6, Otake 7-dan s-a gin-
dit indelung la prima mutare, doul i.rte
154
unsprezece minute, trei ore gi jumltate,
uimindu-i chiar gi pe organizatori. A inceput
$ reflecteze la zece gi iumltate dimineata;
a venit apoi gi pauza de prinz de aproxima-
tiv o ore, soarele de toamni a incepm se
coboare, deasupra gobanului s-a aprins lu-
mina electricl. La trei firl doulzeci s€ jucat
in sfir;it Negru 101.
- Pentru saltul de aici imi era de ajuns
un minut, prost mai sint!... Ah, e nehotlrit
am devenit!, a exclamat Otake 7-dan gi a
inceput sI ridl" M-am gindit trd or€ Si
iumAtat€ dactr si fac un tobi sau si mi extind
cu o casl...
Meijinul a zimbit trist, firi si rlspundl
nimic
Dupil cum afirmase chiar Otake 7-dan,
mutarea Negru 101 era evidentl pentru noi
togi. Partida intrase inlata de yose gi venise
momentul ca negrul si invadeze moy6-ul
alb din dreapta jos,^iar singura mutarc buni
nu era decit aici. ln afartr de acest tobi la
57, se mai putea lua in considerare gi S8,
dar chiar daci goviia, intre cele doui alter-
native nu era o diferengi esenlialtr.
De e
Otake 7-dan nu se decidea mai re-
pede? Tot agteptind, a inceput sE mi se partr
curic $ m-au cuprins indoielile. Nu cumva
o ficea intenjionat? Vrea str scoati omul din
sirite, joacl oare teatru? $i aveam motive
si-l suspectez pe nedrept. Altfel fie zis, in
cele trei luni cit partida fusese inqreruptl,
nu o analizase? PinI la mutarea 1(D se ajun-
sese la o situa{ie foarte echilibratS" Degi se
putea aprecia partida ca fiind de-abia in faza
!e yose mare, oane nu o examinase atent pinf,
la finall Poate ci nu ajunsese la o concluzie,
oricite variante ar fi pus pe goban, gi anatiza
se eterniza" Oricum, nu pirea probabil ca
Otake 7-dan sI nu fi studiat in acest ristimp
o partidi atit de importanti Doar avusese
trei luni la dispozilie. A media trei ore Si
jumtrtate la o mutare, cum fecea acum, nrr
era tocmai o disimulare a analizei din oe-
rioada intreruperii? Nu numai eu, dar ;i or-
ganizatorii priveau cu suspiciune lungul timp
de gindire al lui Otake 7-dan ;i nutieau bI-
nuieli. Chiar gi meijinul, cind Otake 7-dan
iqise la un moment dat din incipere, a
mormiit:
- Da' trebuie si ai ribdare, nu glumtr...
Nu gtiu in cazul partidelor de alntrena-
ment, dar in cursul celor oficiale nu se intim-
plase vreodattr ca meijinul s[ facil vreun
comentariu pra adversaru I ui.
asu
lnsd Yasunaga 4-dan, carc, era foarte apro-
piat 9i de meijin, 9i de Otake 7-dan, mi-a
sPus:
Se pare ctr nici unul, nici altul, n-au
-
analizat partida aproape deloc in timpul in-
treruperii. Lui Otake, excesiv de scrupulos,
i-ar fi repugnat S profite astfel, gtiind cI
meijinul era bolnav.
Piobabil ci aga gi era. ln cele trei ore qi ju-
mf,tate, Otake 7-dan nu se gindise doar la
mutarea Negru 101, ci, dupd trei luni de
detagare faB de partidl, incerca sI se recon-
centreze asupra ei, si-gi dea seama de situa-
gie gi si-;i imagineze toate variantele pinl la
final.
12
Meijinul avea de-a face pentru prima oari
cu regula mutarii in plic. ln a doua zi de joc'
plicul-a fost scc din safe-ul K6y5kan'ului'
iecretarul Nihon kiin-ului a venit 9i a veri-
ficat sigiliile, apoi cel care notase Tu.talea
secreda aritat diagrarna adversarului 9i a
a$ezat piatra pe go6an. $i la Hakorre, $i la
It'6, s-a rePetat acieaSi ceremonie. Pe scurt,
mutarea secreti e c@ cane rlmine ascunsi
adversarului pe durata intreruperii.
Dupd un obicei din vechime, o Partidl ne-
terminati trebuia sI se intrerupd cu o mu-
tare a negrului. Aceasta din respect Pentru
jucltorulhai bun. Totu;i, deoaree juclto'
rul mai valoros era astfel avantaiat, recent,
pentru a inlltura inechitatea' s-a hotlrit ca
acel clruia ii venea rindul la o orl stabilitl'
de exemplu cinci dupi masa, si faci ultima
mutare. Continuind in acelagi sens, a apirut
ideea mutlrii in plic' Sistemul se Practica
deja in cazul Sh6gi-ului 9i GO-ul l-a.preluat.
Resula urmtrrea si elimine anomalia nein-
cluierii in timpul de gindire a perioadei
uneori chiar de citeva zile -
dintre sesiuni -
in care unul dintre iucrtori' cunoscind mu-
tarea adversarului, putea sl se ocupe linig'
tit de propria-i mutare.
Nu se poate sPune ci meijinul nu a fost
afectat in'ultima Partidl din via$ de princi-
piile ralionale de azi, pline de reguli amlnun-
iite. care ignorau spiritul rafinat aldu-ceau
artei'
iespectul f"ta a" cei mai in virsti 9i
la o lipstr de considerafie reciprocl Calea
GO-uliri incepea sl-gi piardl frumusegea 9i
eleganp avute odinioari in Japonia, in
Orient, de cind devenea totul calcul gi reguli.
Avansarea din dan in dan, hotlritoare pen-
tru via{a unui juctrtor profesionist, decurge
dintr-un sistem de punctaj amlnunlit -
deci, nu se mai ia in considerarc decit stra-
tegia de a cigtiga cu orice prei Si nimeni nu
mai tine cont de rafinamentul gi bunul gust
al GO-ului ca artl. latl cum e epoca actuall,
cind se merge pe ideea de egalitate pinl la
captrt, chiar in cazul unui adversar ca mejinul
gi asta nu numai datoriti lui Otake 7-dan.
-
Fapt firesc, poate, pentru GO, carc e o com-
petigie, o intrecere.
Honinb6 Shusai meijin nu mai iucase cu
negrul de mai bine de treizeci de ani. Era
numlrul unu, fiirii <rival pe locul doi>. ln
timpul vielii nimeni n-a aiuns pinl la nivelul
de 8-dan. Cit a trlit, a tinut la distanli orice
adversar gi nimeni nu a mai aiuns apoi la
rangul siu. Faptul cl ;i acum, h zee ani
dup[ disparilia sa, incl nu se glsise o metodi
la GO de a transmit€ titlul suPrem se datora
probabil 9i marelui prestitiu al lui Shusai
meiiin. El a fost, se Pare, ultimul <meiiin>>
care a resPectat tradigia GO-ului considerat
drept Cale.
DupI cum se poate vedea in intrecerea
pentru supremalie la shogi, titlul de meiiin
semnifici doar intiietatea invingitorului, la
fel ca fanionul unui campion, ;i a devenit o
marft pentru cei ce transforml comPetilia
in spectacol. De fapt, s-ar Putea spune ci 9i
meijinul i vindut ziarului Partida de adio
pentru o sun6 firi precedent, dar lucrurile
n-au pornit de la el, ci au fost urmarea Pro
punerii acestuia. Pistrarea pintr la moarte a
rangului de meiin, sistemul de clasificare pe
dan si kvu. ca si transmiterea de la maestru
la diiclp'ol a secretelor fiecirei gcoli in diver-
sele arte iaponeze, sint o mogtenire a epocii
feudale. Dia ar fi trebuit sl-$i apere an de
an titlul, cum se face astil la Shogi' poate
ci Shiisai meiiin ar {i murit mult mai repede'
Odinioartr, se Pare ci acel clruia i se
acorda, temindu-se str nu dluneze autorittrg'ii
rangului, evita chiar 9i partidele de antrena-
meit Nu se mai vlzuse inctr vreun meiiin
cale si su{inl o partidl oficiah ]a virsta
inaintati de ;aizeci ;i cinci de ani, dupd cum
nu se va mai vedea de acum inainte vreunul
clruia s[ i se permittr si nu mai ioace' ln
foarte multe sensuri, Shiisai meiiin s-a situat
la granip dintre epoca veche 9i cea noul'
165
S-a bucurat atit de cinstirea acordatl pe
vremuri demnitelii lui, cit gi de avantajele
materiale de azi. ln zilele acelea, cind vene-
ralia $i spiritul de distrugere se amestecau,
meijinul a aplrut la ultima sa partidl ca un
vestigiu al idolilor de altidatl.
Apoi, el a avut gi gansa de a se natt€ in
perioada de progres rapid gi de prosperitate
a erei Meiji. Go Seigen, de exemplu, nu a
cunoscut greutefile din timpul uceniciei mei-
jinului ;i, chiar dacl l-a deplgit ca geniu al
GO-ului, el nu reprezintilo perspective vasti
asupra istoriei ca acesta. Meijinul, cu un tre
cut strelucit de luptl de-a lungul erelor
Meiji, Taish6 9i Sh6wa, are meritul de a fi
adus GO-ul la inflorirea de azi, devenind un
adevirat simbol al siu. intrucit bltrinul
maestru iSi incununa cariera cu aceaste
ultimi partide ca si i se dea posibilitatea unei
creatii de valoare,ar fi trebuit si fie incon-
jurat de rnenajamentele celor mai tineri, de
eticheta bushidO-ului, de eleganla artei GO-
ului, dar nici mlcar el nu a putut fi exceptat
de la principiile stabilite de egalitate.
De indati ce apare o lege, se ;i afli cii
viclene de a o ocoli. Cum se stabitesc reguli
impotriva tacticilor incorecte, unii tineri
jucitori inventeazi stratageme cane se ser-
vesc abil chiar de acele reguli. Gisesc mij-
Iocul de a folosi drept arme limita de timp,
intreruperea partidelor, mutirile in plic.
Astfel igi pierde puritatea partida de GO ca
operi de artl. ln fap gobanylui, meijinul
era (un om din alte vremuri>. ii erau strline
miruntele tertipuri din ziua de azi. Mult timp
jucase GO glsind cu totul natural ca superio-
rul in rang str profite de momentele favora-
bile, sl decidi in situagie avantajoasi intre-
ruperea partidei dupi mutarea adversarului,
precum gi ziua relulrii ei. Nu cunoscuse li-
mitarea timpului. $i liberul arbitru care il
formase era departe de stilul de astizi, cu
atitea norme riguroase.
Meijinul rlminea mai obignuit cu prero-
gativele de odinioarl decit cu regulamentele
impargiale. Deoarece, poate $i din cauza
bolii lui, cu ocazia pariidei contra lui Go
Seigen 5-dan lucrurile nu merseseri tocmai
bine, ;i circulaseri zvonuri suspecte, cu pri-
lejul acestei partide de adio cei mai tineri,
tocmai ca si evite capriciile maestrului, au
cerut condilii stricte dejoc
fuseseri decise nici de Otake- condilii ce nu
7-dan, nici de
meijin. Pentru a desemna challenger-ul, ju-
166
citorii puternici ai Nihon kiin-ului partici-
paseri la un turneu, regulamentul fiind sta-
bilit de dinainte. Otake 7-dan, ca reprezen-
tant al jucitorilor de rang inalt, incerca si-l
determine ;i pe meijin si respecte inlele-
Serea
Mai tirziu, datoriti irqbolnlvirii meiji-
nului, au apirut diverse diferende, iar Otake
7-dan, ameninlind din cind in cind ci va
abandona partida, fdri si-i mai pese de poli-
tetea datorati celui mai in virsti, se artrta
uneori lipsit de mili si de ingelegere fag de
bolnav gi ii punea pe organizatori intr-o
mare incurcituri, degi plingerile sale erau
intotdeauna cit se poate de intemeiate. il
ingrijora ;i ideea ci de la un pas, ar fi ajuns
si cedeze o suti, llri si fie de loc sigur ci
relaxarea care l-ar fi ficut si dea inapoi cu
acel prim pi$ n-ar fi stat la originea infrin-
gerii. Una ca asta nu trebuia si se intimple
intr-o partidl disputattr pe viali $i pe moarte.
Hotlrit si invingl cu orice pre6 6take 7-dan
nu putea juca dupi cum ii cinta adversarul.
$i deoarece acesta era tocmai meijinul, ca-
pricios dptr cum era de a$teptag cu atit
mai mult Otake 7-dan stiruia si fie respectat
regulamentul sau cel putin a;a ni se'plrea
mie.
Desigur, conditiile unei asemenea partide
sint diferite de cele ale GO-ului obignuit. in
privinp locului gi timpului de joc s-ar putea
avea o oarecare consideralie fag de situagia
adversarului gi s-ar putea lupta cu mai pugini
incrincenare. Sint ;i astfel de jucitori. in
acest sens, e posibil ca meijinul si fi infruntat
un adversar neconvenabil.
13
in lumea competiliilor, spectatorilor le
place, de obicei, si-gi idealizeze eroii. in-
fruntarea unor adversari de aceeagi talie
trezeste interesul publicului, dar nu doresc
to:ti mai degrabi o supervedeti? Figura
mireag a <<meijinului invincibil> se inilga
ca un pisc deasupra jucltorilor profesionigti
de GO. Avusese in viagl citeva bitilii hotiri-
toare pentru destinul lui, llri str piardl insi
nici o rundtr. Degi pinl si dobindeasci titlul
de meijin luptase cu vigoare, ca dupE aceiuita,
in special in confrunttrrile din uliima parte
a viegii, si fie considerat de neinvins, faptul
ci gi el insugi trebuia si o creadl era mai
degrabtr tragic. in comparalie cu Sekine,
meijinul de Shogi, care pierdea cu inima
ugoarl, Shusai meijin se afla intr'o situalie
dureroasi. Se zice ci la GO cel care mutl
primul trebuie str cigtige, avind gapte ;anse
din zece, gi era normal ca el str piardl cu albul
in fap lui Otake 7-dan, dar amatorii nu $tiu
asta.
Meilinul nu intrase in ioc numai datoriti
inflgenlei unui mare ziar, nici nu se lisase
tentat doar de onorariu, ci considera ca
foarte important si evolueze pe calea artei
sale gi ceea ce-l inflicira era, firi indoiali,
spiritul de lupti. Poate ci nu s-ar fi angaiat,
daci ar fi btrnuit ci va fi infrint. $i odatl cu
pribugirea mitului invincibilitetii lui' parci
i s-a stins gi via1a. El a trecut prin existengi
urmindu-;i soarta iegiti din comun; se Putea
insi spune acum ctr-gi contrazicea destinull
Deoarece <<meiiinul invincibil>' suPerve-
deta, i;i flcea prima aParilie publici dupl
cinci ani, se stabiliseri condilii de ioc neo-
bignuite Pentru epoci. M-am gindit mai,tir-
ziu ci insegi condigiile iegite din comun fuse-
seri ca ni$te semne Prevestitoare' ca Pre-
zenla unui zeu al morlii.
Eie au fost, pe deasupra, ;i incilcate de
citre meiiin in a doua zi la Koyokan ;i, de
asemene", imediat dupi ce s-a aiuns la
Hakone.
Pe 30 iunie urma si se plece de la K5y6-
kan la Hakone, dar datoritii ravagiilor pro-
vocate de marile ploi, s-a aminat pentru 3
iulie, apoi Pentru 8 iulie. Provincia Kant6
era inundatl, regiunea oragului K6bc-fusese
si ea devastati. Pe data de 8' linia Tokaid6
inci nu fusese reparati complet. Venind de
la Kamakura, trebuia si schimb trenul in
gara Ofuna 9i si mi urc in cel cu care soseau
heijinul ;i suita sa. Acceleratul de 15:15
de ia T6ky6 Pentru Maibara avea o intir-
ziere de noui minute'
Deoarece trenul nostru nu oPrea la Hirat-
suka, oragul lui 6take 7-dan, el ne agtepta
in gara de la Odawara 9i ;i-a f6cut aparilia
inti-o hainl de varl bleumarin, cu o pf,ll-
rie de panama cu borul din far$ coborit' ln
vederea perioadei de izolare, purta cu el
valiza mare Pe care o adusese qi la Koy6kan'
Tocmai fusese str vadi distrugerile provocate
de inundagii.
- AproaPe de mine e un sPital de boli
nervoaie unde acum se aiunge cu barca' La
inceput s-au folosit plute, ne-a spus el.
Ne-am urcat in funicularul care cobora
de la Miyanoshita spre D6gashima gi chiar
sub noi riul Hayakawa igi rostogolea apele
involburate, pline de ptrmint Ryokan-ul
Taiseikan se inilp ca pe o insuli in miilocul
riului. Cind si ne retragem in camerele
noastre, 6take 7-dan s-a ridicat de la locul
lui l-a salutat pe meijin conform etichetei:
;i
- Sensei, vi mulgumesc Pentru osteneala
pe care v-a!i dat-o. Primili, vi rog, respecteie
mele!
Pe seari, u$or ametit de sake, meiiinul s-a
intreginut cu ceilal$ bine dispus ;i gesticu-
lind, iar Otake 7-dan ne-a vorbit despre ado-
lescenla gi despre familia sa. Apoi, bitrinul
maestru m-a Provocat la partidi de Sh6gi'
insi eu ezitam.
- Dar dumneata, Otake-san?...
Partida a durat aProaPe trei ore ;i Otake
7-dan a ci;tigat.
in dimineaga urmitoare, meiiinul a pus
si fie ras pe culoarul de lingi sala de baie. l;i
ingrijea oare !inuta Pentru lupta de a doua
zi? Pentru ci nu se gisise pe acolo un scaun
cu suPort Pentru caP, solia sa a stat in spatele
lui 9i i-a spriiinit ceafa
Seara aceea, deoarece arbitrul Onoda
6-dan gi secretarul Yawata aiunseseri 9i ei
la Taiseikan, a fost insuflegiti de partidele
de Shogi gi de Ninuki ale meiinului. La
Ninuki - numit 9i Gomoku coreean -,
acesta a pierdut in ;ir in fap lui Onoda
6-dan.
Onoda-san e foarte Puternic'
-
a
constatat el cu surPrizi'
Partida de GO dintre Goi, ziaristul care
avea in gri!t rubrica de GO de la <Nichinichi
shinbun>, gi mine a fost nota6 de Onoda
6-dan. O partide notati de un 6-dan era o
onoare care nu se ficea nici meiiinului! Am
jucat cu negrul ;i am cigtigat cu cinci Puncte,
iar partida i aperut in <Kido>, revista Nihon
kiin-ului.
Cu o zi de odihni dupi oboseala drumului
la Hakone, 10 iulie a fost data hotiritil^ pen-
tru reluarea in sfir;it a confruntirii' ln di-
minelile cind se ioaci, in{b1i;area lui Otake
7-dan e cu totul'alta. Cu buzele strinse a
nemulgumire, cu umerii parci tremurind'
ugor mai ridicali ca de obicei, se plimbi pe
coridor cu un aer rizboinic' O lucire de
iutezanga ii scapirl pe sub pleoapele umflate'
cu pielea netedi.
161
 insi meijinul a inceput si se plingi: pentru
a doua noapte consecutiv nu putuse si
doarmi bine din cauza zgomotului riului
din vale. A cerut si se transporte gobanul in
camera cea mai depirtati de riu gi s€ afezat
in sili in fap lui numai pentru fotografii,
pentru ca apoi si-gi declare nemullumirea
fag de alegerea acelui ryokan ca loc de joc.
lnsomniile lui nu erau un motiv suficient
pentru aminarea relutrrii partidei. lntra in
legile nescrise gi in tradigia jucltorilor de GO
respectarea zilei fixate, chiar daci asta i-ar
fi impiedicat si se afle la cipitiiul piringilor
lor in clipa morgii, chiar daci din cauza unei
boli ar fi fost gata se se pribu;easci peste
goban. Pini" gi azi, principiul e nu rareori
respectat. ln plus, a-1i manifesta insatis-
faclia tocmai in dimineata sesiunii, fie ci era
vorba de ?nsu;i meijinul, dovedea un bun
plac cu totul deplasat. Era o partide impor-
tanti pentru el, dar ;i mai importante
pentru Otake 7-dan.
Deoarece nici la K6y6kan ;i nici aici, cind
la reluarea partidei inlelegerea n-a fost res-
pectattr, nu s-a gisit nimeni dintre organiza-
tori cu destuli autoritate ca si arbitreze,
si ia o decizie ;i si io impuni meijinului,
Otake 7-dan se temea probabil de evolutia
ulterioari a lucrurilor. Totu;i, i-a flcut cu
curaj o concesie. Chipul nu l-a tridat cu
nimic"
- Eu sint cel care a ales acest ryokan ;i
sint dezolat ci sensei n-a putut si doarmi,
a spus el. Si-i propunem si ne mutim intr-un
loc lini;tit, unde sensei si se odihneasci
bine o noapte, gi miine si reluim!
Otake 7-dan mai fusese in hanul din D6-
gashima gi se pare ci il recomandase, consi-
derindu-l potrivit pentru a juca GO. Dar, din
nenoroci re, atoriti ploi lor torentiale, apele
d unul. singur panta lini de dincolo de poarta
crescuseri gi rostogoleau la vale chiar si
blocuri de piatri; HJyakawa ficea un zgomot
atit de mare, incit in clidirea afla6 in mif-
locul siu era de-a dreptul greu si adormi.
Otake 7-dan ii ceruse scuze ileijinului, deoa-
rece se simlea probabil rispunzitor.
L-am vlzut cum pleca imbricat doar
intr-un yukata t insogit de ziaristul Goi, in
ciutarea unui ryokan linigtit.
14
lmediat, inainte de amiazi, ne-am mutat
la ryokan-ul Naraya $i a doua zi, pe 11
rntr-un pavilion separat de la Naraya, par_
168
tida s-a reluat dupi o intrerupere de aproape
doui siptimini. Din acest moment, meijinul
s-a cufundat in joc gi, diri alte capricii, a
devenit docil, ca gi cum s-ar fi lisat in grija
celor din iur.
Partida avea doi arbitri, Onoda 6-dan gi
lwamoto 6-dan. lwamoto 6-dan a sosit de
la T6ky6 pe 11, la ora unu dupi masa gi, a;e-
zindu-se pe un scaun in verandi, a inceput si
contemple muntii. ln ziua in care calendarul
anunta sfirgitul sezonului ploios, in cursul
diminegii s-a aritat intr-adevir, dupi multi
vreme, soarele. Frunzele copacilor igi con-
turau umbra pe pimintul umed, crapii cole
rafi luceau in iaa dar cind partida a inceput,
cerul s-a innorat ugor din nou. O adiere ficea
si tremure slab ramurile din ikebana ale-
zatil in tokonoma. in afara zgomotului cas-
cadei din gridini gi al bulboanelor din Haya-
kawa, din depirtare se auzea doar dala unui
cioplitor in piatri. Parfumul crinilor pofto-
calii punctagi cu negru aiungea din gridini
pintr iniuntru. ln lini;tea profundi a clmerei
de joc, o pasire s-a avintat in zbor de pe
marginea strea$inii. ln ziua aceea s-a progre
sat cu gaisprezece muteri, de la mutarea in
plic Alb 12 pini la muhrea in plic Negru 27.
Dupd patru zile de odihn1 pe 16 iulie,
s-a tinut a doua sesiune de joc de la Hakone.
Tinira care nota mutirile, imbrtrcatli pinl
atunci intr-un kimono albastru inchis cu
puncte albe, a apirut in altul alb, de vari,
din fir de mitase cu cinepl.
<Pavilionul separat), degi se numea aga,
se gisea in aceeagi gridini, la vreo suti de
m€tri de cltrdirea principali. Pe nea$teptate,
silueta vizutii din urmi a meijinului care se
intorcea pe cirare pentru masa de prinz
mi-a atras privirile. Aplecat de ;ale, urca de
pavilionului. Miinile mici, !inute la spate,
nu se ztrreau bine, dar se puteau binui cutele
extrem de fine de pe piele. Stringea in ele
un evantai inchis. Dqi inclinat putin de
mijl-oc i$i linea partea superioari a'corpului
perfect dreapti, ceea ce ficea ca picioarele
si-i pari fragile. Poteca era largi g din gan-
tul de alituri, de sub bambu;ii pitici, se
auzea susurul apei. Doar atit
- dar vizin-
du-1, am simgit cum mi se umezesc ochii. Mi
cuprinsese o emolie profundi. Silueta lui,
,
I kimorp sublire de bumbac, purtat de obicei in casi
 abia ie;it din sala de ioc, .emana o. t:i:::!: in acea zi am observat cum sub maxilarul
cind in cind'
I oi)riiirn, ii tresira utor'a din
'.'-T1 Et." I3'*, ltTlf:?rrff
Hl
O rindunicl, o rindunicl!""
i',i1.
si
murmura
rigu;itl, oprindu-se priveasci
:: 51ffi ri-J?'
de ctrlduri"
clzutl
"ra'ao"t
obraiilor'.
Ii#;;rnat[ ei oboseah pricinuitr Cre-

lui a !inut anu]

., cu inscripgia: Sezonul ploios cu umezeala
Lrf ."i. era" tinga o stelilmperialiS
"t "o.o ;"( e a" ".:f:l$1"i,fl'::"fi
i l".Jni aintateaeca l:-" ".:if;;'
a venit cu intirziere, dar.lnca.rrr::']:-;:
"ii"i
;;;;; Ju-pi"r"nt Sa Marele lmprrat Meiii>'
;ff;; ";',".."i
-incriei intindea f'ull:..:l
[ii.ir["ti!'
ii;;;;i;;"*
''b?.a"
neinflorit'
cartier general
Pe- vremurt'
militar'
din urrntr 9i a mers
ilJln-l-a
uffii+iq:t;#tq,i.im,,''i,[]fr
iar pe crinii P"i:'-"]l#';i;;;;";, n-egri.
[
";un't iui' $ cym 1-! riei exterioarc PoPos
in spiieie ca ';;=;;ljila' Piina de umezealtr'
Fiecare
"*i'iIiin-p*
iffi iiiil l" "' !_Tfl,l"o"ii,rJiL:1f",3,j'ii tulpini de crin avea cincisprezece-gaispre-
iazul din faP camert ct ei duge adunate in grtrdiru cron'
;:'5'ii"; iiorileargigei' Pinl 9i tlnlra.11
ffi;;il";::ofL' atit'ai'ineasa' P:{-X^ ctneau din cauza
emiaza. ea il conducea intotdeauP ilrii?,ii.ii" r"uttu Ln evantai' A fost pri-
;;; ,ilal t" desfisura partida 9i se retra-
:U':; iil;A; pauza de orinz 9i '.nla i"t"
fl vedea'asezat q* ;r i:il'li' : ;H if bon"
intreru' "{,:ffi "0." "'
Birlr,. lp"iin t."."iil"-ii i"nt"" cu un ProsoP'.tP:::l?
ffi il.
' Ztrit ":,dind "',' :t*#?,1,:,t'. l;'.Ji,ff',I5;
sPate' r
i;ilr."r;;i.; el pirul qi gi-a eters ;i ranspt'
'-I de Pe caP' e fierbinte aici! Pe munjf .am
ratia
si bo'ul
,.;:;;;t"t" H"kon""' Muntele Hako-
*iilhT;.[ifi ffrl'"$li:frn
:],[ "ll?i."
abruPt de
Pentru mutar@
Pe lume"''" -
-t'fig*
.
59'. l'i. 9:*:
Adta ca ei cum :piiiil-r i-1. Plygt-i:l1' Z-i"i i'", trebuit trei oie ;i treizeci si crncr
pau? de m-as-l'
iJilinr.", inainte 9i dupi
tir,Il,:tlii:**tu't"li'15J"u::: insl meiiinut, cu iitinadreaptr la spate^' i;i
;;. i;;;
aurl de elesantl'
rindunica' o re.*1it"ti. vint cu evantaiul linut in- stinga
Cind vocea cu care
<<O
iar
r.Yat"iui'din cind in cind
"'tp"datoritl' {ey13tii'
poitn'it ffi;i;-J; *l:l'lj: tJlj':: fJ:Hfil.
rindunicl!> i prima dati iii iha,"p."
fi'-"dat oentru
seama

Lfi ;; ;r'" .:TT";l::*f

L'r"tiiliiti-;i
' |of.ji]|,1ffi largul- lui' cu-un. -m'e
impti."m in
Pin[ si eu, simPlu il,",ta"r,
deseori asttt z-a"n' dar meiiinul rl-
olau fatS :l
:-d-I"o li.i.i,.i"'tiiilurui centrul d9 gleytate
meiiin. Afecliunea-mea -a".
cind imaginea sa *fi* fi"irtit de Parci
'i"f#gJ';[ in cu totul al6 pa.rte'
H;['J "."'ttui-'o'ent' t-"t ri
- ifi$i,-ii-'udo"'"- "n"t bro'
[-i-'ni;t"t Profund' apirusertr 9i lui pe frunte'
b";;;- e; 5i:" 11i*'
'ni"o"ta' .
cap' apoi ;i-a aptrsat
15 i6liC spre
obraiii cu 'rinile
ele'
""I'Li-li[yo trebuie sl fie cumplit!' ;i
intre-
Solia mei ii
n-'
li':1 flief;f"lJ"l,?flf"li;
I
,prnit asta'a rilmas un timp cu tura
n p" deschisi, a" p"ti'ft-* fi amintit zlpugala
a-JiJH
it?, I J :';:?j*,1"":T:=iJ "rl ",
'i - fi rt g. :l ::"::"1.t' #:"; "ff:' I I arbore inart cu frori
este in acela$i .timP li
unTl";"#;%,t3"'"[:'Ji:ll
nrrliH$"#i-#ii,tr.foh5 '"1"1,,T,1 T"'llli,',i-
::T,l"
r:::li f,, ::T,fr , ii :l
I

lecului Ashinoko' format

mincare; in aiun' .de H1k?l;'"ra.o"re
pentru brag.
de diminealL iar lal
o felie subgire de Ptt
de laPte. 169
 unei veri de altl dati, ca gi cum ar fi incercat
gi al caricaturilor din revistele de GO.
si sio inchipuie pe cea de acolo. Se
scrisese chiar ctr plimbirile tui din cursul
- Da a inceput brusc, cam de a doua zi
dupi ce am fost la lac..., a completat Onoda
unei
.singure partide i_ar permite si ajungi
pina ra stalia de
6-dan. la Mishimr do pn TB[uldO-r.
El de abia venise de la T6ky6.
mersese pe17,o zi dupi sesiunea
La lac se
precedente, 16
cind
-meijinul, Otake'7_d"r, Or,Ii" ?=_ian ri
altii fusesere La intrer.uperea partidei,
la Ashinoko
Dupi tunrut timp a" g?ri-al."
si,;;;;;;;:
'rl'Tipr.r, - gobanul,
risi
inainte de pi-
jucitorii ," ini".".",ia" a
ciruia OtakJT-dan aju..t-Nr"s;
toarele trei mutiri i!, -astret
,rrr_
rut de mutiri.din ziua
sumaL Meijinul nu prea "."o J'J"1i;;J"rr* ."r_
in""ii"uite, irgdr"g*
ci fiecare se su "r", lucru ri. "r!i "n""
." t"i f ,ec" j;#.0 3,1'13,I;'; Pe 16 iulie, la ora patru
$i trei minute, dupi
f,, ;.-rl ce Otake 7-dan a i;.hi; h';i,:'";=;;r""
sus situalia s_a stabilizat pentru'moii;;;. j; Negru 43, auzind ct rn acea
continuare, negrul lir"i* ,"ri"l."
"r"" aiii.it, J.r6art"r"
dispozi[ie si momentul cu gaisprezece mutiri, betrinul
zi se avansase
gi-a arltat nedumerirea:
ili"i..,
d;;il,;r"ii Jr..,
7-dan s-a intors citre. "r"
NegS 63 dupi numar un minuL
o catcutase.in preatabil. Se vede ci . - _Saisprezece mutiri 1... Aga mult am
j ucat I
Ob;;.;;;irri-r,or TinIra care inreg.
- ca-dupi
rerc
lansarea unor pietre
de recunoas_ ,.
din nou ci de ra AdtB?,Ht;t;-i:#,:::
in moy6_ut atb de;Js J ;J,.,r=il';;;
de sus ;i si_gi indrepte -_fn,r_"."io'"i".r|.r,* i'#,.?,,ifli,
tent caracteristic tui
a"Iri"i.illu.u,r
gindurile. Si in sunetuli]'pietrelor
sale se
s.::?: )
i!:..':::05e.
*lUi-f*H:
;i pe goban nu se aftau decit
simlea o hottrrire prine patruzeci Si dout d
ai'ieJ;lr;":=
l'Jp,, si jF Tj ,;, d;yj.'J "+:? *.3: :f, .::'"7
,-" -:':.G
;,i,-l".1#lo'o'l:'1, l1l
d;., ;;l;';;T:;:" i,'r:"^;ly:,T.r ,:,;.1 .:1r"li ii .expticaseri, ;;;;;;
;""
;l ::_.:_
rn" pietrete " apasiiiu_r"
jucate atunci,
sPate.
:: degetut, dar tare ;''.;;,,;";-"
,Xi:.
tamurit.
$ i -, i;;;;;; :,".::,: i;ll,l
- Hakama a aiuns ryre-tza-r.^ - _r_
",,,i0 J;i,,i1,,,1 ._y le jucim din nou, ca
si fie mai
;nurul in cruce. Dar imedialt:_" ", tmpreuni
Y cu adversarrf irl, ;-;;;;':"clar!
pini afari" ;;:1,;,;", Pe goban pietrele a$ezate
,."rrio'*' :.,::.:j'lt,t.
Una. in cursul zilei.
-^_:-NlT"i
cind joc
GO imidau cet mai bine - Doui.
:,""-T: :].
e de catd, a zis dupi .;
;-;.;;;.r, -
.t;i:::;:l ."; I.|1il,ijTiT:|,:"oarte pini ra ;aispre-
il",",l#:
-. t:,1, Era trei dur
gheag. ;:l;,,T9 _)atsprezecel...
.Ce mult am avansat!,
a mormiit mirat melrlnul.
::::-'
i:oe^mtnute. ;
"il;.:',l iT"ril:f,-.S, JiJ.1 jucagi repede,
O..d?ljll.ci sensei!, a spus
o,l?: l;* r':::;:r"-K9{6k1n in shiba, - Da' de unde!...
permisiunea d;
partidei, dar uttima a.ia, T3'#H, "';:A
p" ri'il;;,;.d:.?j.
;ifi,:i RAmisese in fata
distrag fera se 6"; n,i,"|]ului cu un aer
de atitea ori, incit si
t F" .i{ #:rtffi ':;ir'-'"* *P'i n'' llenria l" .iii.",';:rr:i;"ill i,iir?rrT
puteau pleca.
'a Duoi urn timP' Onoda
_ a propus: 6-dan
- tvu rrnrchii. Eouizarea nervoasi...
trmp ce^mi gindesc'srmt in
nevoia... ?1.a.am trece dincolol poate ci asta
.v-ar--schimba dispozitia..
"= -d.::'
" i!31|
#,1,,11!,*,l:,lflr"!;
' ei a i"i''''"'l
Ii,:s ii ,Tl'1..,:"'i-7-dan
;;
un s uu iea-ia-v-o i; ;1'. 9..4'kg.
eve ise
d n
ubricilor de cancanuri
170
 - Ce-ar fi sl incepem o partide de Sh6gi I,
a exclamat meijinul, de parcl atunci s-ar fi
tfezit. Nu';i mimase nici nedumerirea' nici
aerul distrac.
Cele abia cincisprezece sau ;aisprezece
mutiri nu aveau nevoie si mai fie verificate.,
cici juctrtorii poarti Permanent in minte
situagia intregii Partide ;i ea ii urmtrre;te
chiar ;i in timpul meselor sau in somn. Fap-
tul ci nu s-a llmurit pintr nu le-a relEcut el
insu;i, artrta poate dorinp de exactitate'
meticulozitatea bltrinului maestru, sau o
laturl mai pulin directe a firii sale. ln toate
aceste ciudlgenii ale lui se simgea inclinalia
cf,tre o insingurare nu Prea fericiti
DuS alte patru zile, la reluarea Partidei
pe 21 iulie, s-a Progresat cu douizeci 9i doui
de mutlri, de la Alb 44 pini la Negru 65'
mutare secretl.
La intrerupere, meiiinul a intrebat-o pe
tintrra care nota:
- O Azi cit timp am folositl
- Atitoride
gi douizeci ;i nout de minute'
mult?, s-a mirat el.
-
Surprinzitor. Timpul total al celor unspre-
zece muteri ale sale era oricum cu ;ase minu-
te mai scurt decit cel consumat de adver-
sarul siu numai pentru mutarea Negru 59'
dar se pare cl meiiinul i;i inchipuia ctr iucase
mai rapid.
Nu s-ar zice cI a fost atit." Jucagi aqa
-repede..., a adlugat 9i Otake 7-dan'
de
Cit mi-a luat pentru b6shi 1?, s'a in-
- meiiinul citre
tors tinirl.
$aisprezece minute.2l
- Pentru tsukiatari
- Doutrzeci de minute.
- Conexiunea v-a luat mai mult, a inter-
- doul ore gi gaPte minute.'
venit Otake 7'dan de allturi.
Vregi si spunegi Alb 58' a rispuns fata,
-
privind foaia de inregistrare a timpului'
Treizeci ;i cinci de minute.
Ca ;i cum tot n-ar fi inpeles' meiiinul a
luat foaia din mina fetei gi s-a uitat 9i el'
Fiindci imi place str fac baie ;i era vari'
la fiecare intrerupere a partidei mi indrep-
tam flri intirziere intr-acolo; in ziua aceea,
aproape odattr cu mine, a venit in sala btrilor
qi Otake 7-dan, bine disPus.
A, ali Progresat mulq am sPus eu'
- Sensei
- ioici iepede 9i face mutlri bune,
a;a ctr ce ii mai trebuiel Partida e ca 9i ter-
minatl, a ris el flrl veselie.
Emana inci forgtr. Cu pulin inaintc sau
imediat dupi partidl e stinjenitor si te in-
tilne;ti cu jucltorii in afara silii de concurs.
Dirzenia lui Otake din acele clipe il ficea
sl arate ca gi cum tocmai ar fi luat o hotlrire
importanti. Frlminta probabil in minte pla-
nul unui atac violent.
- Ce rapid la joc e meijinul!, s-a artrtat
surprins gi Onoda 6-dan. Cu viteza lui, la
marele turneu al Nihon kiin-ului not6 ne-ar
alunge pe deplin cele unsPrezece ore...
Mda, e un moment dificil. Acel b6shi alb
nu e o mutare pe care s-o joci atit de
PromPt...
Timpul total al celor doi jucltori era Pe
16 iulie, la a patra sesiune, de patru ore ;i
treizeci si opt de minute Pentru alb ;i de
lase ore ;i cincizeci gi doui de minute pen-
tru negru. La a cincea sesiune, pe 21 iulie,
a devenit cinci ore gi cincizeci 9i ;apte de
minute pentru alb, fa$ de zece ore ;i doui-
zeci gi oPt de minute Pentru negru, astfel
ci diferenla s-a mirit.
Ulterior, pe 31 iulie, la a gasea sesiune, al-
bul avea opt ore gi treizeci ;i doul de minute,
fag de doulsprezece ore ;i patruzeci de
minut€ ale negrului, iar la a $aPtea sesiune'
pe 5 august, albul folosise zece ore 9i trei-
zeci gi unu de minute, iar negrul cincispre-
zece ore gi patruzeci gi cinci de minute.
Totugi, la sesiunea a zecea, din 14 auSust,
albul ajunsese la paisprezece ore 9i cincizeci
gi opt de minute, iar negrul la;aptespreze-ce
ore' gi patruzeci 9i gaPte de minute' dife-
renpa reducindu-se. Aceasta e ziua in care
meilinul a dat in plic mutarea Alb 100'
duf care a intrat in spitalul Sf. Luca.ln
timpul sesiunii din 5 august, la mutarea Alb
90, meiiinul, indurind suferinga se gindise
La sfirgitul Partidei, pe 4 decembrie' tim-
pul total al lui Sh[sai meiiin era_ de .noui-
sDrezece ore 5i cincizeci 9i gapte de minute'
iar cel al lui Otake 7-dan de treizeci ;i patru
de ore ;i noulsprezece rninute, ceea ce in-
semna o diferengtr ienanttr de mai mult de
paisprezece ore.
17
Noulsprezece ore ;i cincizeci 9i ;apte de
minute e aproaPe dublu fa$ de timpul unei
partide obignuite, dar cu toate acestea mei-
Alb 50.
Alb 64.
171
 jinului ii rimtrseserl mai mult de doulzeci
de ore. Lui Otake 7-dan, cu cele treizeci gi
patru de ore 9i noulsprezece minute ale
sale, nu-i rimtrseseri decit vreo lase ore.
Pentru alb, mutarea 130 a meijinului, o
gregeali din neatenlie, a fost o rani mortali.
Poate ci flri ea, situalia ar fi evoluat
nedecis sau la o diferenli minimi, si Otake
7-dan s-ar fi gindit mai departe, perseverind
pt$ E captrtul celor patruzeci de ore. Dupi
Alb 130, negrul gi-a dat seama de victorie.
Atit meijinul, cit;i Otake 7-dan, erau tipul
de jucitor care reflecteazi indelung, cu o
ribdare stiruitoare. De multe ori,-Otake
7-dan, intrat in crizi de timp spre sfirgitul
partidei, reu$ea si faci in ultimul minut
chiar gi o suttr de mutiri, cu o hotirire im-
presionanttr. Dar meijinul, nefamiliarizat cu
sistemul restricgiei duratei de joc, nu era
capabil de asemenea performanle ie;ite din
comun. Tocmai ca si nu-l resimttr ta ultima
sa partide oficiali din viagi, se convenise
asupra unei limite de patruzeci de ore.
$i la partidele lui oficiale anterioare, tim-
pul de joc fusese foarte lung: gaisprezece
ore la cea din anul 15 Taisho-(1926) contra
lui Karigane 7-dan. Acesta a pierdut prin de.
pfuirea limitei de timp, dar oricum meijinul
conducea clar cu vreo cinci-gase puncte.
Karigane 7-dan
- s-a spus atunci ar fi
trebuit sI lupte cu mai mu.lt curaj ;i- si nu
lase minutele sI i se scurgtr. in partida contra
lui Go
Seigen S-dan, durata stabilitii a fost
de douizeci qi patru de ore.
ln comparalie chiar gi cu asemenea cazuri
iegite din comun, cele patruzeci de ore de la
partida de adio insemnau cam dublu. Era
de patru ori mai mult decit avea de.obicei
un jucitor la dispozigie. Aproape ci nu se
mai putea vorbi de o restricgie.
Daci admitem ci aceasti condilie a dura-
tei exagerate de joc de patruzecj de ore
a fost urmarea doringei meijinului, ea a con-
stituit totuli o grea povari pentru el, fiindcl
a trebuit si indure cu ribdare nu numai
suferinga cauzati de boali, ci gi nesfir;itele
perioade de gindire ale adversarului. Cele
treizeci ;i patru de ore consumate de Otake
7-dan o arati cu prisosingl.
Tot cu_intengia de aJ menaja pe bitrinul
maestru, fusese luati gi hotirirea de a con-
tinua partida din cinci in cinci zile, dar s-a
vizut apoi limpede ci rezultatul a fost cu
totul contrar. Presupunind ci ambii adver-
172
sari ar fi folosit intregul timp dc jec, trr corar
optzeci de ore, cum fiecare sesiune dura
aproximativ cinci ore, asta insemna un numer
de ;aisprezece sesiuni. Deoarece se iuca la
fiecare a cincea zi, chiar dad totul S.af fi
des{E;urat normal, partida ar fi cerur cam
trei luni. Din punctul de vedere al spiritului
unei partide de GO, e abuziv sI fii nevoit sl-ti
concentrezi forta combativi un interval
atit de lung, intr-o continui tensiune, juci-
torii mlcinindu-se firi rost" Fie treji, fie
in somn, n-aveau linigte, obsedag de situalia
de pe goban, astfel cl, mai degrabi decit o
destindere, pauza de patru zile producea un
plus de oboseali.
Dupi imbolnivirea meijinului, lungile in-
tervale au devenit cu atit mai greu de su-
portat Sigur ci gi el, dar in special organiza-
torii, doreau ca partida sI se termine mai
repede, nu numai ca si-i u$ureze starea,
dar gi din teama ci s-ar putea prtrbugi in orice
cl i pi.
La Hakone, meijinului i-a scipat fag de
sofie ci ar dori, oricum, si se vadi ajuns o
dattr la capitul infruntlrii.
- Degi pini acum, niciodattr nu i s-a in-
timplat si spuni aga ceva..., se intristase
solia sa.
Se pare cI alti dati, meijinul i-ar fi mirtu-
risit unuia dintre organizatori, plecindu-si
indurerat fruntea:
- Cit line partida asta, nu mi mai fac
bine. Mi-a tot trecut prin minte ci, daci o
abandonez acum, o sI mi simt altfel. Da,
insl nu-mi pot trlda arta... Bineingeles,
nu mi-am propus serios si fac ap ceva. Doar
ci, atunci cind mi-e rlu, imi vine-n gind...
Chiar dactr o luai numai ca o mirtirisire
llcuti in cerc intim, nu insemna deloc pugin
lucru. ln nici o imprejurare, meijinul n, ,-..
fi plins, nu gi-ar fi dat la iveall ilabiciunile.
Probabil c[ in cei cincizeci de ani de GO, nu
putine fuseseri partidele in care ci;tigase
doar pentru ci avusese ceva mai mutti IaO_
dare decit adversarul lui. $i de altfel, nu era
el omul care str-gi manifeste patetic suferin.ta.
18
intr-o zi, imediat dupi reluarea jocului la
It6, l-am intrebat pe meijin daci, la termi-
narea partidei, va intra din nou in spital
sau va evita frigul iernii, mergind ca in fie
 care an la Atami. Mi-a rtrspuns luind deodati
un ton confesiv:
He... De fapt, problema e dactr apuc sau
- tualii ienante, cred. Solia sa joaci deseori in
nu s[ trtriesc pintr atunci ... Mi mir eu insumi
c[, in general, am reuSit sI o duc pinl acum.
Nu m[ gindesc in mod special la nimic pro-
fund, nu am nici ceea ce se cheanri credinli,
si nu m-ar fi ajutat str rezist numai rispunde-
rile mele de jucltor de GO. Mtr gindesc Ai la
vreun fel de fo4t spirituall, dar nu, nici asta...
Vorbea rar, cu capul ugor plecar
- La urma urmei, Poat€ ci sint eu aPatic.
Distrat... Dar cred d asa e md degrab6 in
favoarea mea. Distrat inseamnl altceva la
Toklo decit ,la Osaka, nu? La TokY6 are
sensul de pulin cam netirlu, dar la Osaka
se folosegte cu ideea de vag..., mda la un
tablou, de exemplu, uite, aici e Pictat va8'
sau la GO, uite, mutarea asta e Yage..', n-ar
fi lsa sensul?
Ascultam gi prindeam tilcul cuvintelor
lui pline de subinlelesuri'
Surprinzltor era cI se destlinuia chiar ;i
atit Meilinul nu iii trlda sentimentele nici
prin expresia fetei, nici prin cuv.inte Urml-
rina partiaa in calitata mea de ziarist, il
observasem indelung 9i cu atenlie 9i, deq
datl, am simlit un ingeles profund in atitu-
dinea gi in spusele lui aparent indiferente'
Hirotsuki Zekken, care incepind din anul
41 Meiii (1908), cind Shusai a mo$tenit nu-
mele de i'{oninbo, l-a spriiinit Pe acesta in
toate momentele grele 9i l-a aiutat s[-;i
redacteze lucrlrile, a scris undeva c[ de-a
lungul a Peste treizeci de ani de secondare
crelincioastr, meiiinul nu i-a adresat nici o
dati micar un te rog sau un mulgumesc'
De aceea, adluga el, se inielase in privinp
lui giJ luase drept un om rece' Meijinul se
arla neplsitor, Gr 9i cum n-ar fi fost vorba
de el, cind auzea ctr circuli zvonul ci l-ar
pe Zekken. lar la afirmatia false d
"ipi*,"
n-ar fi fost tocmai nePetat in problemele
Urn"gii, Zekken susglnea ci poate oferi
suficiente Probe contrare'
Nici in cursul partidei de adio meiiinul
n-a rostit micar o datil vreun cuvint de mul-
lumire. Sogia sa se ocuPa in locul lui de eti'
chetl, clci el se pura flri pretengii. Astfel
de om bra"
Cind vine cineva din lumea GO-ului s[-i
:eari sfatul, roste$te un <<Mda>> din virful
uzelor, apoi tace distrat, aga incit e Sreu
i-$ dai seama ce pirere are, gi cum nu Poli
I stirui cu intrebirile in cazul unei per-
soane de rangul lui, se ajunge uneori la si-
fap oaspegilor rolul de asistent gi interme-
diar, Si cind el ia un aer absent, ea se fri-
mintii ;i incearci si repare lucrurile.
Aceasti fageti a meijinului, lipsa lui de
fler, de reaclii rapide, dificultatea de a pri-
incepe in unele imprefurtrri ceea ce el insugi
numea <<a fi distrat), toate iegeau la luminf,
9i in jocurile sale favorits La Shogi gi la
Renju era de la sine ingeles, dar chiar gi la
Biliard sau la Majong se gindea indelung, iri-
tindu-gi partenerii.
La Hakone, a jucat de citeva ori Biliard cu
Otake 7-dan gi cu mine. Abia reugea si faci
;aptezeci de puncte. Otake 7-dan linea evi-
denB punctelor cu minuliozitate, de parcf,
ar fi fost la GO: <<Eu patruzeci gi doutr, Go
Seigen-san paisprezece...>>
La fiecare lovituri, meiiinul se gindea in-
delung $i, pe deasupra, dupi ce-gi lua pozi-
1ia necesari, migca tacul inainte ;i inapoi cu
mare griji, de nenumirate ori. Se poate
spune c[, gi in cazul Biliardului, armonia
jocului rezultl din rapiditatea deplasirii bilei
;i a corpului uman, dar meijinului ?i lipsea
elanul. $i era iritant si-i privegti acel du-te-
vino al tacului. Continuind str mi uit la el,
am fost totugi cuprins de un sentiment de
duio;ie amestecael cu triste[e.
La Majong i;i alinia piesele pe o {igie in-
gusti gi lungtr de hirtie pliattr. Atita meticu-
lozitate in felul cum indoia hirtia $i cum i9i
aranja piesele mi-a suSerat ci ar avea mania
exactitltii ;i i-am lansat o intrebare.
- He..., se vtrd mai bine cind le agezi pe
hirtie albi, mi-a rtrspuns. lncercagi si faceli
o datl la fel!
$i Majong-ul este un joc animat, plin de
nerv gi rapiditate, insf, btrtrinul maestru se
gindea prea mult gi juca incet, astfel c[, dupi
ce depigeau faza de enervare, adversarii
sfir;eau prin a-gi iegi complet din ritm. Dar,
fere si le remarce starea de spirit, el se cu-
funda in meditalie. N-a btrnuit niciodati
nimic, nici chiar atunci cind ceilalgi iucau
cu el impotriva propriei lor doringe.
19
- Nu pogi cunoalte caracterul adversa-
rului iucind GO sau Shogi. Din punctul de
vedere al spiritului GO-ului' a incerca si-l
pf,truni in timpul partidei e mai degrabl
173
o cale gre$ittr, s-a referit o datl meijinul la
jocul amatorilor. ll scoseseri probabil din
sirite nigte comentatori semidocli.
- Eu, de exemplu, decit si mi preocup
de adversar, prefer si mi cufund in jocul
propriu-zis.
Pe 2 ianuarie 1940, deci cu cincisprezece
zile inainte de a se sfirsi, meijinul a fost de
fagl la ceremonia descl' derii anului de GO de
la Nihon kiin gi a particrplt la o partidi-gta-
fet[. Cei prezenli igi ciutau un partener $i
fiecare ficea cite cinci mutiri cr
echivalent simbolic al cirlii de vizidi care
lasi cu ocazia prezentirii felicitirilor de
Anul Nou. Pentru cl se aitepta mult la rind,
s-a mai inceput inci o partide. Cind aceasta
a ajuns la mutarea 20, Seo 1-dan n-avea par-
tener li meiiinul s-a a$ezat in fap sa. Tre-
buiau si joace cite cinci mutiri, de la 21 la
30. Al1i jucitori care si continue nu mai
erau, deci dupt Alb 30, ultima mutare a mei-
jinului, urmau si se opreasctr. $i cu toate
acestea, s-a gindit la ea patruzeci de minute.
Nu era decit o formalitate $i, cum spuneam,
algi participan{i nemaifiind, ar li putut juca
{Iri griji.
M-am dus si-i fac o viziti la spitalul Sf.
Luca, in timpul intreruperii de la mijlocul
partidei de adio. Mobila din camerele spita-
lului era foarte mare, pe misura america-
nilor. in virful patului inalt, meijinul cu talia
sa mici dldea impresia ci n-ar fi in siguranltr.
Edemele fegei se resorbiseri in mare mlsurI,
i se mai impliniseri obrajii, insi inainte de
toate, btrtrinul arita bine dispus, cu totul
altfel decit in timpul partidei, de parctr
s-ar fi luat o greutate de pe suflet.
Unul din redactorii ziarului in care aplrea
partida de adio, aflat acolo din intimplare,
a povestit ci pini gi concursul strptlminal
cu premii dobindise o popularitate remar-
cabilL ln fiecare simbiti cititorilor li se
cerea sil indice care va fi mutarea urmitoare.
M-am aliturat $i eu ziaristului:
Problema de siptlmina asta e Negru 91
- Negru
91?..., gi brusc meijinul li-a
-
luat expresia din faga gobanului. Mi-am dat
pe loc seama de gafi
- nu trebuia si aduc
vorba de GO - totugi am continuat:
- Albul tocmai a ficut un ikken tobi, iar
negrul un hane cu
91.
- A, pli acolo nu sint decit doul posibi-
litili, sau hane, sau nobi, a5a ci foarte multi
vor glsi solugia, gi spunind asta, meijinul
174
;i-a indreptat sPontan spinarea, li-a corectat
pozilia genunchilor gi ;i-a inllpt capul.
Era postura din timpul jocului, severi 9i
demnl. Cu privirea in gol, a Ptrrut un timP
cizut in transl.
$i de astil datl, ;i cu ocazia jocului de Anul
Nou, fusese vorba probabil de o comPortare
cu totul fireasci, mai degrabi decit de refu-
zul de a face muteri vulgare, datorat fer-
voarei fagtr de arta lui, sau de respectul pen-
tru responsabilitatea sa ca meiiin.
un Cei mai tineri sclpau buimicifi cind erau
se pringi de el ca parteneri la Shogi. Ca I amin-
tesc doar de unul sau doui cazuri la care am
asistat, jucind o datl la Hakone cu Otake
7-dan, cu un kyosha I handicap, a inceput
la zece dimineap gi n-a terminat pini la
altidatl, dupi partida de adio,
$ase seara. lar
in timpul unei confruntlri in trei runde
organizati de ziarul Toky6 Nichinichi Otake
7-dan gi Go Seigen 6-dan, la care meijinul
fica comentariul iar eu am relatat partida
a doua, l-a luat pentru un Shogi pe Fujisawa
Kuranosuke S-dan, venit sI asiste, Au inceput
inainte de amiazi, i-a apucat noaptea ;i au
continuat str joace pini la 3 in zori. lar in
dimineap urmltoare, cum l-a zirit pe Fuji-
sawa S-dan, a gi scos tabla de Shogi.
Dupi ce partida de adio a fost continuatl
pe 11 iulie la Hakone, Sunada. reporterul
de GO de la Tokyo Nichinichi care trtrsese la
Narap gi care se ocupa 9i de bitrinul
maestru, in ajunul sesiunii urmitoare de
pe 16, ne-a spus celor strin;i acolo:
i
- Meijinul m-a dat gata. ln astea patru
zile, cum se scula dimineala, venea si mi
cheme si jucim Biliard gi altceva nu mai
ficeam. S-o gine aga, pinl seara tirziu $i
asta zilnic..., nu, nu e un geniu, ci un
supraom !
Nu s-a plins niciodati nici micar sogiei
ci ar fi obosit sau ci s-ar fi plictisit de ioc.
Un exemplu pentru cit de adinc se concentra
este gi ceea ce ea povestea adesea:
.
- Locuiam pe atunci la Azabu, in cartierul
K6gai.
lua _casa nu era prea mare, el juca
sau studia GO intr-o incipere de 10 j6, iar,
din plcate, cea de alituri de 8 jO servea drept
cameri de primire. Unii dintre musafirii
care veneau aici rideau zgomotc shu vor_
!
. -piesi de .Sh6gi, asemlnetoarc cu turnul de la
de forS medie.
ga'
beau tare. Odatl, tocmai pe cind ficea
partide cu cineva, m-a vizitat sora mea mai
mici si-mi arate coPilul ei nou-niscut, care
nici o clipi nu s-a oprit din plins. Eram foarte
ingrijorati qi aS fi preferat s-o vtrd plecattr,
goviind totugi s-o trimit acasi, ctrci no md
vizusem de citiva vreme, iar venirea ei
avea un motiv deosebit. Dupd ce m-am intors
in casi, cind m-am dus sI mf, scuz Pentru tot
zgomotul acela, el mi-a rispuns ci nu-gi
dtrduse citugi de pugin seama nici de pre-
zenta surorii mele, nici de plinsul copilului.
Apoi a adiugat:
Bietul Ogishi sPunea ci dore$te sl
devini cit mai iepede ca sensei gi in fiecare
seari, inainte de culcare, medita a$ezat Pe
Pat.
Era vorba de Ogishi S6ii 6-dan, discipolul
lui favorit, singurul in care avea incredere
9i pe care se gindea si-l desemneze ca succe-
sor al numelui HoninbS, dar care murise
tinir, in ianuarie al anului 13 Taish6 (1924)'
la douizeci gi ;apte de ani. Citre sfirgitul
viegii, meijinul i9i amintea cu orice prilej
de Ogishi 6-dan.
Ceva asemtrnitor poveste$te $i Nozawa
Takeasa s-a ?ntimplat pe cind era 4-dan,
ci
daG cu maestrul in casa acestuia'
o lmediit meijinul s-a cufundat in meditalie
iucind
Deoarece glligia Pe care o llceau tinerii dis-
cipoli rizbEtei pini in camera unde se des-
fhgura partida, Nozawa s-a dus se le atrage
atentia ci vor fi certali de meiiin. Dar acesta
nu sesizase nimic.
20
- in pauza de la prinz, in timpul mesei'
in gol, f[r[ g scoati o
a rlmas cu privirea
vorbi... Era probabil absorbit de o mutare
dificil[, PoYestea sogia sa la Hakone, la a
patra seiiune de joc din 26 iulie' Cind i-am
spus A daci mlninctr distrat, stomacul nu-i
mai funclioneazl cum trebuie gi lipsa de
ooftii de mincare e ca o otravf, Pentru el'
I lr"t o figuri nemultumitL $i a continuat
si se uite in gol ...
Meiiinul ni te 4t"ptase la atacul violent
Negru 69 ;i 9i-a frimintat mintea o ortr 9i
o"i?uzeci dL minute ca sI-i rispundl De la
in."p"."" partidei a fost prima dati cind s-a
-rindit indelung.
Dar Otake 7-dan probabil urmf,rea muta-
reainci inainte cu cinci zile' De dimineall'
," t"tr".", stipinindu-;i nerf,bdarea a cal-
o culat din nou vreo doutrzeci de minute, insi
in tot acest timp deborda de forgi, se ba-
lansa puternic, cu un genunchi ridicat spre
goban. Dupi Negru 67, la Negru 69 a trin-
tit energic piatra pe tabll, a exclamat <<Ploaie
sau furtuni?> gi a ris zSomotos.
Chiar atunci, cerul acoperit de nori negri
s-a dezlinluit gi apa a gi inundat peluza din
grldini, iar ploaia a incep_yt si bati in geamul
u;ilor inchise in grabi. Otake 7-dan lansase
o glumi in stilul seu caracteristic, dar ea
fusese totodatii un strigit de satisfacgie.
Cind meijinul a vizut Negru 69, pe fa$
i-a trecut brusc o umbri. Preflcindu-se u$or
surprins, a luat o expresie admirativi. Chiar
;i atit, in cazul lui insemna mare lucru.
Ulterior, la lt6, cind a binuit ci o mutare
in plic nealtePtati a negrului fusese iucattr
astfel tocmai Pentru ci fusese secrete, mei-
jinul s-a infuriat, considerind ci partida era
compromisi, ci venise momentul s-o aban-
doneze, 9i a agteptat cu Sreu pini la pauzi
ca si4i exprime revolta, totugi chiar 9i
atunci, in faga gobanului nu s-a tridat cu ni-
mic. De frimintarea din sufletul lui, nimeni
nu ;i-a dat seama.
Negru 69 a fost ca sclipirea unui pu.mnal'
pini la pauza de prinz. Dupi ce a pirisit
-inciperea,
Otake 7-dan a rimas mai departe
in picioare lingi goban.
Am aiuns intr-un Punct dificil.'. Aici
e -trecetoarea!, 9i privea situaqia de Pe
tabla de joc ca gi cum i-ar fi venit greu si se
depirteze.
- Violenti
Cum tot
mutare, i-am sPus.
timPul eu sint cel obligat si se
-
gindeasci..., gi a ris din toate inima
Dupi masi, meiiinul nici nu s-a alezat
bine, ci a gi lucat Alb 70. Era limpede ci se
gindise in continuare 9i in pauza de prinz'
i-nterval care nu se lua in considerare la
timpul de ioc, dar n-a incercat in nici un fel
si o ascundf,, de exemplu si simuleze ci ar
reflecta Pulin la prima mutare. ln schimb,
in tot timpul mesei de prinz, se uitase in gol'
21
Atacul Negru 69 a fost numit <<o mutare
d M-eii i n ul insugi, comentind-.d u P-a
iabolici >.
aceea a afirmd ctr este o mutare taloasa'
iaracteristict lui Otake 7-dan. $i intrucit
a. n- alrns intro situagie foarte grea daci
175
 ori li patru-
s-ar fi apirat gre$it, s-a gindit o
zeci gi ;ase de minu@ pentru Alb 70. Zece
zile mai tirziu, pe 5 august, a consacrat doul
ore gi ;apte minute pentru Alb 90, ceea ce
a insemnat timpul lui cel mai lung de gindire
din intreaga partide Cel consumat pentru
Alb 70 vine pe locul doi.
Dar daci Negru 69 a fost o mutare diabo.
lictr, rispunsul albului a constituit o paradi
splendidi, care a umplut de admiragie pe
pe Onoda 6-dan 9i pe ceilalfi din asistenli.
Meijinul a suportat ;i a deptrgit momentul
dificil. A cedat un pas gi a evitat criza
- o
mutare de maestru, greu de jucat, care a do-
molit dintro dati vehemenF cu care ptr-
trunsese negrul. Acesta lupta cu toate for-
gele, instr albul 9i-a ignorat rinile gi a eschivat
cu suplege.
Datorittr aversei pe care Otake 7-dan o
anuntase cu: <<Ploaie sau furtunl?>>, cerul
s-a intunecat.o yreme ;i in camertr a fost
aprinsi lumina. Refluxul pietrelor albe pe
suprafala ca oglinda a gobanului se contopea
cu imaginea meijinului, iar furia vintului si a
ploii in gridinl accentua linigta inciperii.
Ploaia de vari trecu repede. Ceala'pluti
peste lantul de mun1i, cerul se insenini trep-
tat dinspre Odawara, aflat in aval. Razeie
soarelui luminarl inillimile de dincolo de
vale, greierii reincepuri si se aud5. Cineva
deschiserrgile cu geamuri dinspre verandtr.
Pe cind Otake 7-dan juca Negiu 73, pe pa-
jigte se hirjoneau patru cidei negri ca tlciu_
nele.
.Apoi, cerul s-a innorat dii nou ugor.
gi dis-de-dimineali plouase rorential. A;e-
zat pe un scaun pe verandl, inainte de prinz,
in vreme ce se desfl$ura partida,'inkume
Masao r a murmurat cu incintare stai:
- Ce minunat e si stai aici! igi limpez-egte
sufletul!
Kume, numit de curind gef al departa_
mentului gtiingific;i artistic al ziarului tOt"a
Nichinichi, fiind doar in trecere, in sea'ra
din ajun trisese la hotel ca str urmireasci
partida Nu se mai vtrzuse in ultima vreme
ca un romancier si ocupe un astfel de post.
GO-ul intra in sarcinile departameniului
condus de el.
. Qe_oa19ce nu se pricepea aproape de loc
la GO, Kume stitea afari gi privea'cind spre
mungi, cind spre jucitori. Tensiunea celor
doi adversari i se transmitea totugi ;i lui,
;i cind meijinul ,s-a adincit in ginduri cu o
expresie de suferinli, fap zimbitoare gi
176
deschisi a lui Kume a ceplht acelagi aer sfi-
lietor.
Nu{ mare diferengi'intre el gi mine in
privinp priceperii la GO, insi, cu toate astea,
tot privindu-le de aproape, sipt cum pie-
trele nemigcate incep sl-mi vorbeasctr de
parctr ar fi vii. Cind sint agezate pe goban,
sunetul lor parci umple intreg universul.
Locul de joc era un pavilion separat, for-
mat din trei camere, una de 10 j6, gi alte
doui de cite 9 j6. in .tokonorna din iea de
10 j6 fuseserl aranjate ramuri de nemu
(copac inalt, cu frunze penat€ gi flori rogii).
- Florile stau gata si cadl, a remarcat
Otake 7-dan.
in ziua aceea s-a avansat cu cincisprezece
mutlri, iar Alb 80 a fost dati in plic.
Meijinul piru ci n-o aude nici pe tinira
jucitoare care il anunta cI se apropie ora 4,
intreruperii.
ora 'in ezita, ugor aplecati citre
Ea
el. locul ei, Otake 7-dan a spus cu tonul
cu care trezegti un copil din somn:
- Sensei, dagi mutarea in plic, nu?
Ca gi cum, in sfir;it, ar fi auzit, meijinul
a mormlit ceva. Dar vocea ii era rlgugitl gi
neinteligibili. Crezind ci poate sa hotirit,
secretarul Yawata de la Nihon kiin a pregi-
tit plicul, el insi a conrinuat sI priveaici
distrat, de parci ar fi fost vorba de iltcineva.
A rostit cu aerul cI nu se putea intoarce
imediat la realitate:
- Nu m-am decis inctr...
Dupi care, s-a mai gindit gaisprezece mi-
nute. Alb 80 a durat patruzeci gi patru de
minute.
22
Pentru continuarta partidei pe 31 iulie,
locul de deslbgurare a fost mutat in asa-nu-
mitele <<noile camere de sus>>. Era un sir de
trei inciperi de 8 j6, 8 i6 ;i respectiv 6 i6,
avind- pe perete cite o caligrafie de
I":T
Rai Sanyo 2, Yamaoka Tesshu 3 gi y6da Gak-
dramaturg fi autor de haiku'uri (1891
19;2;:t"nt'"t' -
. ] inyafl_confucianist
dei Edo (1780-1832).
ii istoric de la sfirgitul perioa-
3 om politic de la
shrgitul perioadei Edo si inceoutul
epocii Meiji- Vestit pentru talentul la kendo gi calilrafie
(1836-1888).
]
kai t. Se aflau chiar deasupra camerd meiji-
nului.
in dreptul ei, la marginea verandei, gru-
purile compacte de flori de hortensia se mi-
reau de la o zi la alta- $i de asti datl, fluturi
mari negri se opreau din zbor pe ele, reflec-
tindu-;i clar imaginea in bazin. Lingi strea-
;inl, frunzele de glicini incircau grilajul.
Pe cind meijinul se gindea la Alb 82, un
clipocit se auzi pini in camertr. M-am uitat
in jos gi am zirit-o pe solia sa aruncind piine
de pe podul de piatrl. Zgomotul era ficut
de crapii care se ingrimtrdeau acolo.
De dimineali, doamna imi spusese:
- Am avut musafiri de la KySto 9i a
trebuit sI mi intorc acasl. Era ricoare 5i la
T6ky6 - un timp suportabil. Dar pe de alti
parte, am fost ingrijoradi ca nu cumva el
si rlceasctr aici...
in timp ce ea stitea pe podul de piatri,
s-a pornit o ploaie finl. Nu dupd mult timp
au inceput sI cadi Piceturi mari. Otake
7-dan n-a btrgat de seaml, dar auzindu-i
pe
' ceilalli, a sPus privind spre grldintr: . ceva, dar se pare ci nu cu destuli convingere,
- Se pare ci ;i cerul suferi de rinichi!.'.
E intr-adevtrr o varl ploioasi. De cind am
venit la Hakone n-am avut nici micar o sin-
guri dati o zi de Partide cu vreme frumoasi.
Tlmpul era ;i capricios pe deasupra, de
exemplu, ploaia de azi a incetat pe cind Otake
7-dan medita la mutarea Negru 83, soarele a
luminat florile de hortensia ;i a flcut si cli-
peasci verdele proasplt spilat al muntelui;
dar repede s-a innorat din nou.
Negru 83 a durat mai mult chiar decit Alb
70, o ori;i patruzeci ;i opt de minute. Otake
7-dan ;i-a coborit un genunchi de pe perni'
s-a aplecat inainte spriiinit in miini ;i a-fixat
cu pii"itea Partea dreapti a gobanului. Apoi,
pu{in dupa aceea, ;i-a incruci;at pe burti
bralele bigate in mineci - semn ci urma
un lung timP de gindire.
Partida intrase in faza de miiloc gi fiecare
mutare era dificili. Teritoriile albului ;i ale
negrului incepuseri si se contureze 9i, de;i
inci nu se Putea face o evaluare precisi a
punctaiului, nu mai era mult pinl atunci'
Venise momentul de a lua in consideralie
situagia in ansamblu 9i in funcgie de apre-
cierea ficuti, si se decidtr linia de ioc: dactr
$ se intre imediat in yose, daci $ se inva-
deze vreo roni a adversarului sau daci $ se
provoace undeva o luPti.
Apoi, cum mutarea in plic s-a nimerit sI
fie Alb 88, secretarul Yawata a exclamat
promPt:
- Snsei, un numer de bun augur2!
De;i gitul 9i obraiii meijinului se uscaseri
;i mai mult mai descirnagi decit erau, nici
nu puteau
-
fi - el arita totu;i mai pugin sufe-
rind decit in ziua aceea dogoritoare de 16
iulie. Are rost si mai repet ci i se vedeau
oasele prin piele? Starea de spirit ii era
excelenttr.
Nimeni nu binuia micar ci cinci rile mai
tirziu avea si fie chinuit de boali.
Totu;i, cind s-a iucat Negru 83, s-a ridicat
brusc, ca gi cum n-ar mai fi putut a$tePta.
Toati oboseala ii iegise la iveali. Cum se
fbcuse dousprezece douizeci ;i ;apte de
;i
minute, era desigur ora pauzei de prinr,
pini atunci insi nu se mai intimplase ca mei-
linul si se scoale astfel, de parci ar fi
abandonat.
23
- Atit si nu i se intimple a;a
m-am rugat
mi-a spus sotia lui in dimineap rilei de 5
august. De ce mi-era teamtr n-iurl scePat'
oriciti griji am avut, ba dimPotrivi... Acum'
nu-mi mai rf,mine decit sl implor zeii' a mai
zis ea.
si observ totul, atengia imi fu-
Degi evit
sese atrasi de meiiin cI erou al infruntirii
pe care trebuia so relater, ;i luat prin sur-
prindere de cuvintele soliei, omul ce-i sti-
tuse alituri atiqia ani, n-am;tiut ce si-i
rispu nd.
Datoriti partidei, boala lui cronici de
inimi se aSravase gi, de citva timP' se ma-
nifesta cu dureri in piept. Despre asta instr,
nu suflase o vorbi niminui.
Cam de pe 2 august, pe fagl i-a apirut un
edem, pe lingi toate celelalte.
5 august era zi stabiliti pentru partidS'
S-a hotirit si se j^oace numai doul ore, in
cursul diminetii. in prealabil, urma sI fie
vizut de medic.
- Domnul doctor?.'., s-a interesat el, ;i
cind a aflat ci plecase Pentru o urgengi la
Sengokuhara, i-a indemnat Pe ceilalli :
I invllat de formagie chined (gcoala <<kangaku> 9i
critic dramatic (1823
-1909).
2 aluzie la faptul ci numf,rul 8 este considerat in
Japonia numir fast"
177
 - Ei, atunci si incepem!
Odati a;ezat in fala gobanului, biu linig-
tit ceai fierbinte, tinind ceagca cu amindoui
miinile. Apoi isi impreuni palmele pe ge-
nunchi si isi indrepttr trunchiul. Avea totugi
expresia unui copil gata sA izbucneasci in
plus, cici igi scosese in afari buzele strinse
puternic, obrajii ii erau tumefiali, pleoapele
u mflate.
Partida s-a reluat la zece fi $aptesprerece
minute, aproape de ora stabiliti. $i iarigi,
ceata de dimineali s-a transformat gi azi in
ploaie violenti, iar nu dupi mult, s-a luminat
treptat din josul riului.
S-a deschis mutarea secreti Alb 88, dupi
care Otake 7-dan a jucat Negru 89 la zece
gi patruzeci si opt de minute. A trecut apoi
de douisprezece, deci cam o orl gi jumi-
tate, {Iri ca meijinul si se decidi pentru
Alb 90. A fost cel mai lung timp de gindire,
doui ore 9i ;apte minute, in care, cu toate
ci il chinuia boala, linuta i-a rimas liri cusur.
Edemul felei i se mai retrisese. in sfirgit, se
ho^tiriri sl faci pauza de prine
lntreruperea obisnuitl de o ori a durat
doui de asti dati ;i meijinul a fost consultat
de doctor.
Otake 7-dan s-a plins ;i el ci are necazuri
cu digestia si a inghigit in serie trei feluri
de medicamente. A mai luat ;i unul contra
anemiei .cerebrale. I se intimplase deja sA
legine ;i str cadi in timpul unei partide.
- Trebuie si se combine trei conditii,
in general, ca si-mi provoace anemia cere-
brali: si joc slab, si fiu in crizi de timp $i
si am o stare fizici proasti.
Apoi, i propos de starea meijinului:
nu gin in special, dar sensei vrea si
- Euneapirat.
jucim
Dupi paura de prinz, inainte de revenirea
in camera de joc, s-a hotirit ca Alb 90 $ fie
mutare in plic.
- Sensei, v-ati obosit foarte mult, i-a
spus Otake 7-dan.
- Regret ci am fost aga de inconstant!
Era neobignuit ca meijinul str-;i ceari scuze.
Cu aceasta, partida s-a intrerupt.
- Edemul fetii nu mtr deranjeazl, dar mi
ingrijoreazi ce se intimpltr aici, i;i explici
meijinul suferinla ;efului de departament
Kume gi celorlalli, arltind cu miha o zoni
circulari pe piept. Cind mi se taie respiratia,
c?nd am palpitatii, cind simt durerea ca o
gheari... Tare ag vrea str mai fiu tinir! A in-
178
ceput sA mi apese virsta de pe la cincizeci
de ani!
- Cu un asemenea spirit de lupti, ar
trebui se puteti invinge anii, a spus Kume.
- Sensei, eu deja imi simt anii, degi am
doar treizeci, a adiugat gi Otake 7-dan.
- E cam devreme!, a replicat meijinul.
A mai rimas dupi aceea un timp impreuni
cu Kume si alti citiva in camera aliturati,
;i ;i-a amintit cum odinioari, in prima tine-
re!e, cind fusese la K6be, a vlzut pentru
prima dattr lumini electrice pe vasele de
rlzboi, cu ocazia unei partrzi navale.
- Spre regretul meu, Biliardul imi e in-
terzis din cauza bolii. Dar pulin Shogi am
voie. Haidem!, a exclamat pe urml 9i s-a
ridicat rizind.
<Pulinul> meijinului nu insemna chiar
atit de putin. La noua lui provocare, Kume
i-a ripostat:
- Ar fi poate mai bine sl juctm Majong,
nu solicitl mintea atit!
La prinz, meijinul n-a mincat decit nigte
prune uscate gi fierturl de orez.
24
Kume, geful departamentului gtiingific ;i
artistic al ziarului, i;i ficuse probabil apa-
rilia deoarece vestsr bolii meijinului ajun-
sese pini la T6kyo. Venise gi unul din disci-
polii acestuia, Maeda Nobuaki 6-dan. Pe
5 august erau de fagi amindoi arbitrii, Onoda
6-dan ;i lwamoto 6-dan. S-a abitut pe acolo
in cursul unei cllitorii gi Takagi, meiiinul
de renju, iar D6i, 8-dan in Shogi, care stltea
la Miyanoshita. a venit de asemenea in vizitl.
Se aflau acolo reprezentantii fieclruia dintre
jocuri.
Datoriti lui Kume, meijinul s-a hotlrit
pentru Majong in loc de Shogi, luindu-i ca
parteneri pe Kume, pe lwamoto 6-dan gi pe
ziaristul Sunada. Degi togi trei se purtau
foarte preyenitori, se detaga total ;i se cu-
funda in lungi perioade de gindire.
Daci iei lucrurile pre in serios, iar
- va
ti se umfla fa;a, i-a spus ingrijoradi solia
la ureche, dar el nu avea aerul ctr aude.
Alituri, Takagi Rakusan meijin nE invlfa
o v-arianttr de Renju, numit gi Ugoki gomoku.
Takagi meijin, care rispindea in Jurul lui
buna dispozilie, nu numai ctr era expeft in
tot felul de jocuri, dar concepea cu multl
ingeniozitate gi altele noi. $i cu ocazia asta
mi-a vorbit de invengia unui ioc numit fata
claustratl.
Dupl cinl, de asemenea, meiiinul a con-
tinuat si stea pinl seara tirziu, la nigte par-
tide de Ninuki Renju cu secretarul Yawata
gi cu jurnalistul Goi.
Maeda 6-dan a schimbat doar citeva vorbe
in cursul zilei cu so[ia maestrului, duptr
care a ptrrlsit imediat hotelul. ll avuse-se pe
meijin ca profesor gi era cumnat cu Otake
7-dan, dar se temea de eventualele interpre'
tiri gi birfe, astfel cl a evitat si'i intilneascl
pe combatanli. $i-a amintit poate de zvonu'
rile care circulaserl cu ocazia partidei din-
tre meijin gi Go Seigen S-dan, conform cI-
rora el, Maeda 6-dan, ar fi descoperit de faPt
extraordinara mutare Alb 160.
in dimineap zilei urmtrtoare, 6 autust,
a sosit de la T6ky6 trimis de ziarul Nichinichi
doctorul Kawaihima, ca si-l consulte pe bt-
trinul maestru. Doagnosticul a fost inchi-
derea imperfecttr a valvei aoertei.
indattr ce examenul medical a luat sfir;it,
meijinul s-a a$ezat Pe Pat 9i a inceput un
shigi contra lui Onoda 6-dan. Au adoptat
sisiemul cu generali de argint netransforma-
bili. Dup[ aclea, in timP ce privea cum jucau
shogi coreean Takagi meiiin cu Onoda 6'dan'
a spus nertrbdltor, spriiinindu-se de kyosoku:
sI facem un maiong!
-DarHaideti
cum eu nu $tiam, nu erau destui
PreI
jucitori.
' spus aSa ceva, totugi din cind in cind se
Kume-san...l, a intrebat meiiinul'
- Kume-sensei
l-a condus pe dl' doctor
- -- Nu ml oot
gi a plecat acasl.
- lwamoto-san...?
- AAf...?
plecat 9i el.
- A Plecat?.'., a murmurat mei-
jinul.
' Tristegea lui m-a migcat. M'am intors 9i
eu la Karuizawa.
25
in urma consultlrii cu rePrezentanlii zia-
rului ;i ai Nihon kiin'ului ;i conform dorin-
gei meiiinului, doctorii Kawashima din Tokyo
gi Okaiima din Miyanoshita, au Permis con-
iinr".o partidei.'Ca si-l mai scuteasci de
obosealf,, au cerut inse ca in loc de cinci ore
o dattr la cinci zile' si se ioace numai cite
douf, ore $ iumetate la fiecare trei sau patru
zile; pe deasupra, au Pretins ca inainte ;i dupl
fiecare sesiunea si fie vizut de un medic care
st-;i dea consimgimintul.
in imprejuririle acestea, scurtarea dura-
tei partidei era poate ultimul miiloc de a o
incheia gi de a-i micgora meijinului suferinga.
Si stai la hotel intro stagiune termali doutr-
trei luni pentru o partida de GO poate pf,rea
un lux exorbitant, insi, potrivit termenului
de <<sistem al conservei>, jucltorii erau
conservali in GO. Daci in cele patru zile de
pauzi ar fi putut str se intoarcl acasl, s'ar fi
detaSat de partidi, gi-ar fi Petrecut altfel
timpul ;i s-ar fi destins, dar a;a, fiind claus-
trati in camerele hotelului, nimic nu le
schimba starea de spirit. Pentru doui-trei
zile sau chiar o siptimini - nici o problemtr'
ing doul sau trei luni era inuman Pentru
cei gaizeci gi cinci de ani ai bltrinului meiiin.
Cum in ziua de azi <<conserva>r e un lucru
obignuit, probabil ci nici atunci no conside-
rase nimeni in mod serios drept o incorecti-
tudine fagtr de un om in virsti, obligat si
suporte un rlstimp atit de lung. Poate cl
meijinul insugi socotea condigiile exagerate
ale partidei ca Pe un semn distinctiv al ran-
gului stru.
Si in mai pulin de o luntr, s-a prlbugit'
[n acel moment, regulila de desfigurare
au fost modificate. Pentru Otake 7-dan pro-
blenra devenise foarte gravl. Daci meiiinul
nu Putea resPecta ingelegerea iniliall' nor-
mal ar fi fost str abandoneze. Desigur' n-a
plingea:
' odihni suficient doar in trei
zile! in doui ore 9i iumltate nu-mi intru in
ritm !
Cu toate concesiile ficute, avind un ad-
versar virstnic 9i bolnav, se simgea pus intr-o
situatie delicati.
- M-ar derania si aud Pe urml ci
l-am
obligat pe sensei si ioace in starea in care e"'
Delieu'nu Yreau, el insisttr, dar lumea care
nu itie asta o si-Si inchipuie cu totul altceva'
Pe deasupra, tot eu o sI fiu invinuit daci i se
inreutetefte boala din cauza continuf,rii par-
tidei. Ar fi teribil - o padi in istoria
GO-ului, Pe care n-aS Putea-o spf,la in vecii
vecilor! N-ar fi mai omeneqte ca sensel sa se
odihneasci intii ;i de abia dupi aceea sl
relulm ?
Dorea si se inleleagi astfel cit de greu ii
venea str lupte cu un adversar vizibil suferind'
ttu i-ar fi pllcut si se suslinl cl a profitat,
179
 in starea acestuia in caz ci ar fi cigtigat, iar
daci ar fi pierdut, ar fi fost gi mai penibil.
Rezultatul inci nu se putea prevedea lim-
pede. Aflat in fala gobanului, meijinul uita
spontan de boali, iar dezavantajat era mai
degrabi tot Otake 7-dan, cu toate sforgirile
lui de a ignora boala adversarului. Bitrinul
maestru devenise un adevirat erou de tra-
gedie. Spusele lui, anume ci dorinp cea mai
mare a unui juctrtor profesionist de go este
si continue si joace pini se pribugegte l?ngtr
goban, apiruseri ;i in ziare, ;i lumea consi-
dera ctr gi-a sacrificat viaga pentru arta sa.
Cu toati natura lui nervoasi, Otake 7-dan
trebuia si lupte firi si-;i compitimeasci
parteneru l.
Pin[ gi jurnaligtii specializati in GO afirmau
ci a obliga un bolnav si joace devine o pro-
blemi umanitari. Totu;i, ziarul organizator
al partidei de adio dorea ca ea si-gi urmeze
cursul. Seria de articole despre desftrgurarea
ei cigtigase o popularitate enorml. $i rela-
tlrile mele avuseseri succes, erau citite
pinl gi de persoane care nu Stiau GO. Se gi-
seau gi unii care imi dideau si ingelqg ctr
meijinul se temea ca in cazul suspendirii
partidei, si nu piardi suma enormi oferiti
de ziar, insi presupunerea mi s-a pirut hazar-
dattr 9i nedreapti.
ln orice caz, in seara din ajunul sesiunii
urmitoare din 10 august, togi au incercat
si-l faci pe Otake 7-dan si fie de acord cu
reluarea jocului. El insi, avea replici la orice
artument, ca un copil dificil, gi, incepetinat
cum era, cind credeai ci accepttr, se rizgin-
dea iar. Cum nici ziarigtii sau oficialii di la
Nihon kiin nu se artrtau prea diplomati, si-
tuatia se complica. Bun prieten ;i cunoscitor
al firii lui Otake, Yasunaga Hajime 4-dan,
obi;nuit str giseasci iegiri in astfel de cazuri,
gi-a asumat sarcina si-l convingl, dar n-a
avut nici un succes.
Seara tirziu, a sosit gi doamna Otake de la
Hiratsuka, cu copilul in bra1e. Nici ea nu gi-a
putut indupleca solul gi a izbucnit in plins.
Cu ochii plini de lacrimi, continua sl-i ipuni
totugi cu cildurl, cu blindele, lucruri pline
de bun simg, firi si pozeze in femeie inle-
leaptl cind il dojenea. Priveam cu admira{ie
cum plingind, pleda din toati inima
Tatil ei avea un ryokan in statiunea ter-
mali Jigokudani, in provincia Shinshu. in
lumea GO-ului e faimoasi istoria despre
6take 7-dan gi, Go Seigen, care se inchise-
180
serl acolo ca st puni la punct noi fuseki-uri,
iar eu auzisem despre frumusetea doamnei
Otake incl de pe cina nu era miritatl. imi
vorbise despre atrlgitoarele surori de la
Jigokudani gi un tintrr poet ce coborise pe la
han din platoul Shiga"
M-a dezamigit oarecum, cind am intilnit-o
la Hakone, aspectul ei de femeie oarecare,
dedicatl ciminului, insi, degi obositi de gri-
jile gospodlriei, cu copilul in bra.te gi intr-o
tinute negliiente, doamna Otake i;i plstra
aceeagi prospelime ca in satul siu de munte.
Am simgit imediat blinda ei ingelepciune.
Apoi mi-am dat seama ci nu mai virusem un
copil la fel de splendid ca cel pe care il linea
in brage. La numai opt luni avea o uimitoare
prestante, fiind evident inzestrat cu spiritul
de luptitor al tatilui. Pielea ii era albi gi
proaspiti.
$i acum, la doisprezece-treisprezece ani
distangi, doamna Otake imi vorbegte despre
copilul de altidati astfel:
el ati binevoit str-l liudagi...
- iiPereamintqte
$i deseori adolescentului:
Nu te-a lludat Uragami-sensei in ziar,
-
cind erai micl...
Rugiminlile sotiei sale, cu lacrimi in ochi
;i cu copilul in bra1e, au infrint impotrivirea
lui Otake 7-dan. Era devotat familiei.
Dar, degi acceptase si continue, s-a zbu-
ciumat toattr noaptea {Iri somn, iar in zori,
pe la cinci sau $ase, se plimba de colo-colo cu
pa5i mari, pe verandi. S-a lungit apoi pe o
canapea din hall-ul de la intrare
- se-mbrl-
case devreme intr-un kimono cu ingemnele
familiei - $i stAtea a9a, cu un aer ugor im-
bufnat.
26
Starea strnitlgii meijinului a rimas ne-
schimbati ;i la inceputul zilei de 10, ap ci
doctorul a permis continuarea partidei.
Obrajii ii erau totu$i destul de inflamati, iar
slibiciunea lui iti serea in ochi. intrebai inca
de dimineali unde dore;te si joace, in cll-
direa principall sau in pavilionul izolat, a
rispurs ci nu mai poate si se deplaseze, dar
fiindci Otake 7-dan se plinsese inainte ci in
clidirea principali ii deranjead zgomotul
cascadei, si aleagi el. Cascada era artifi-
ciali ;i robinetul i-a fost inchis. S-a decis ca
sesiunea si se gintr totugi in clidirea prin_
cipall, dar auzind cuvintele meiiinului, am nu ;tiu cum, am inceput sI ml simt bine.
fost cuprins de o amlrlciune vecinl cu furia. Am ;i eu dreptul si mi loc o zi intreagi cu o
Odati cufundat in partidl, bitrinul ma- bufnitl. in loc sl lucrez Pentru mine, nu
estru uita cu totul de sine 9i. firt alte m-am dedicat eu in intregime ziaristicii?
toane, se llsa complet in griia organizatori- $i nu mi trateazi ea atit de necrugitorl>
lor. Chiar $i atunci cind datoritl bolii sale se Naoki a murit surmenat din cauza scrisului.
iveau dificultili in privinga evolugiei Partidei' Datoritl lui am aflat de Honinbd meiiin ;i de
lua un aer absent, ca 9i cum ar fi fost vorba de Go seigen.
altcineva. Cu [u1in inaintea s{irgitului, Naoki pirea
in noaptea spre 10 autust a fost o luni stri- un spectru, iar acum meijinul aflat in faga
lucitoare, iar dimineala un soare puternic' mea arlta la fel.
umbrele erau clar conturate, norii albi ;i S-a avansat instr cu noui muttrri 9i in ziua
lumino;i - cu adevtrrat o Yreme de miez asta. in timP ce 6take 7-dan se gindea la
de vari, Pentru prima datl in cursul acestei Negru 99, s-a fecut ora stabiliti Pentru mu-
Dartide. Arborele nemu i;i intinsese frun- tar& in plic, douisprezece $i iumetate' iar
I"i" G," iJ 5nr.rr de la iraori-ul lui Otake meijinul a plrlsit gobanul, ltrsindu-;i singur
parienerul. I s'a putut auzi pentru prima
7-dan atrigea cu albul slu privirile.
tattr vocea intr-o discugie amicall:
- Ce b-ine ci s-a indreptat vremea!, a
exclamat sogia meiiinului' dar arlt: foarte - Pe vremuri, cind eram discipol' nu se
trasl la fa1tr. Doamna 6take, 5i ea, din cauza orea siseau tigeri li fumam pipi, spunea in
nesomnului n-avea pic de singe in obraii' iirp i" trfgea-agaie din gigarl. Se intimpla
Pe chipurile rivi;ite, in ochii celor douf, uneori sa nJo umplem cu scame de bumbac'
femei, se refleca nelinigtea, ctrci ingriiorate Pogi {i mulgumit chiar;i a;a...
pentru sotii lor i;i pierduseri orice urml de O boare ricoroa$ a pltruns iniuntru'
calm. Egoismul fieclreia iegise atunci com- Deoarece maestrul nu era de fa$, Otake
con-
plet la lumintr. ;i-a scos haori-ul subgire de mltase 9i a
tinuat sl se gindeasctr.
Cum soarele i;i revlrsa din plin razele' Sesiunea Ldattr terminatl, meiiinul s-a
silueta sumbrl a meijinului aflat in camerl dus in camera lui 9i imediat a inceput sl
;i pe care il vedeam in contra-luminl, imi
Cei prezengi i;i ioace iarl;i Sh6gi cu Onoda 6'dan' spre
aolrea si md intunecattr. Li;;* tuturor.-lar dupi Sh6gi a trecut la
tin"", capetele neindrlznind si-l
Plecate, Maiong, din citc am auzit'
oriveasci.'Chiar i Otake 7-dan, care glumea Mi iimgeam prea deprimat ca $ mai pot
Liai tot timpul, acum nu scotea o vorbi' rlmine acolo, aqa d am fugit la ryokan'ul
irebuia oare sl ioace pintr la ultima limiti? Fukuiu16 din T6nosawa, unde mi-am -scrts
si ce este GO-ul la urma urmei I - ml in- A doua zi, m'am intors la clsup
-.."Lr. eu, suferind Pentru meiiin' Mi-am "rai.ifuf.
mea de munte din Karuizawa"
adus aminte ci pugin inaintea morgii' Naoki
I
Saniugo scrisese intr-un straniu ego-roman' 27
<<dacl-afirmi ci n-are valoare, nu are citugi
Je outin, iar dacl spui ci are' atunci are o Meiiinul era de-a drep.tul ahtiat. dupi
,"to"." absolutl>. Naoki,teiucindu-se cu ,o jocuri. Ros cum era de boall 9i lipsit de alte
lufnita, a intrebat-o: <<Nu simli sinSuraf ) distraclii, nu avea altl cale de a-gi sco-ate
;";;i;i; ; faiut uucagele cu chiar ciocul .ziarul
despre
partida din minte, de a se detaga de GO'
ii
de pe mase. unde se vorbea meiiin
["ti f*trf ci se inchidea mereu in cameri
o".iid" de concurs dintre Honinb6 iniartite" staiea- Nu ieqea nici mtrcar sf, se
imb.olni-
5-b"*i"it1", intrerupti din cauza la lasctnagta
olimbe.
'
,i.ii meiiinului' Gindindu-se puritatea
in seneral, profesioniltii GO-ului sint ama-
tori I de alte iocuri, dar el avea o atltuolne
GO-ului' la sa'
i".i.i ain'*mun a
lite-
N-Joti .tnta.elte valoarea propriei sale
raturi destinate publicului larg'-incetul dar' . co-
ment""ra el: <<..' m-am seturat cu I romancier (1891 -1934)' rePrezentant important
de toate astea Pini disearl la 9 al curentului taishu shosetsu (romane Pentru PuDllcul
inietul
.r"Uri" I scriu treizeci de pagini d" TlLY-t:
larg).

.iit li deia trecut de 4 dupl-mase lotull'

"
181
 diferiti. Juca firl degajare, lipsit de modera-
!ie. Rebdarea ii era nemlrginitl, ieiitt din
comun. Zi dupi zi, searii de searl, nu flcea
nici o pauzl. Nu plrea cI ar fi fost vorba de
un simplu amuzament sau de un mod de a-gi
omori plictiseala; era ca gi cum ar fi fost
posedat de un sinistru demon al jocurilor.
Deoarece chiar gi la Majong sau la Biliard, la
fel ca la GO, trecea hotarul uitlrii de sine.
reufea si-gi scoatl din slrite adversarii; se
poate afirma totu$i cl atitudinea lui era
autentictr, puri. Nu se cufunda in ginduri ca
oricine, ci se pierdea undeva, in deplrtlri.
Chiar gi in timpul scurr dintre incheierea
sesiunii gi cini, a vrut iar sl joace. Si nici
nu-;i terminase de blut sake-ul de searl
arbitrul lwamoto 6-dan, cl a ;i venit nerlbdl-
tor al-l cheme.
ln prima zi de joc de la Hakone, dupl
intrerupere,Otake 7-dan s-a retras in camera
lui gi i-a cerut servitoarei:
Adu-mi un goban, daci avegi !, dupi
- s-a_auzit
car^e zgomotul pietrelor, ca 5i cum
ar f analizat evolugia partidei.
Meijinul, insi, gi-a schimbat hainele cu un
yuka11 gi-a ftcut aparigia in camera organi-
zatorilor ;i m-a infrint cu uguring in cinci_
gase runde de niuki renju.
- Ninuki e prea u;or, nu-i aga de intere_
sant. Si trecem la Shogi ! E unul in camera
dumneavoastrtr, Uragami-san, ne-a propus
apoi gi a luat-o degajat inainte.
Partida inceputtr cu lwamoto 6_dan, cu
handicap de un hisha r, a fost intreruptl de
cinI. Agezat turce$te gi lovindu-se cu patmele
peste coapsele goale, acesta, amefit de_a
binelea, a pierdut in fap meiiinului.
dupa masa
^ $i. 7-dan a mai de seari, yreme
Otake
din camera lui
rlsunat o zgomotul
pietrelor GO da-r peste pugin a cJborit
*
el gi ne-a llcut praf, pe jurnalistul Sunada ;i
ii
pe mine, la o partidl de Shogi cu handicap
de un hisha.
, ;. Aj, nu-i politicos din partea mea, insi
ta. Shoga imi vine a;a, si cint. De
faot imi
place mult jocul ista! De ce am aiuns
oro-
fesionist de GO 9i nu de Sh6gi, tot-;u_rii*
oricit m-as gindi. Doar l_am invitat
seama,
cu mult inaintea GO_ului. Cred cI oe la
patru ani. $i daci l-am invtrlat inainte,
cum
de nu-l joc mai binel...
$i.igi prestra foarte vesel vorbele cu cin_
tecele pentru. copii, cu cintece p"frf".",
cu glumele lui caracteristice.
182
- Otake-san e cel mai tare din Nihon kiin
la Shogi, a remarcat meiiinul.
- Oarel Sensei, 9i dumneavoastre sinteti
tare..., i-a replicat Otake 7-dan. in tot
Nihon kiin-ul nu e nimeni cu 1-dan la Shogi.
lar la renju imi sinteli superior. Eu nu ;tiu
nici joseki-urile, mI descurc cum pot...
Dumneavoastrl iuca(i cam la nivel de 3-dan.
- Posibil, dar hu fac fa@ nici unui pro
fesionist de 1-dan. Profesioni;tii sint pu-
ternici.
- Dar Kimura, meijinul de Sh6gi, cum
e la GO?
- E aproape de 1-dan. Se pare cI a pro_
grsat in ultimul timp!
Otake 7-dan fredona mai departe, jucind
la e-galitate cu-meijinul. Acesta a inceput
;i
el si cinte - fapt cu totul iegit din comun.
pusese pe tablt un hisha gi il trans_
-locmai
lormase, 9i ptrrea in u;or avantaj.
lntr-o vreme, era bine dispus gi la Shogi,
dar de cind il incerca boala, chiar';i in caiul
cind era vorba de o distraclie avea un aer
intunecat. Pini gi dupt sesiunea din 1O
august, n-a rtrbdat sI nu joace iarl;i _ parcl
stlpinit de forle demonice.
Urmitoarea zi de partidtr era 14 augusr.
Dar cum sllbiciunea meijinului devlnise
evidentl gi suferinp i se agravase, dociorul
i-a interzis sl mai continue;iar organizatorii
de aceeaSi pilrere,
1, lgrtziarului a-.ep."i"n_
tan(ii "g" Au hotlrit
s-au resemnat.
si joace o singurl mutare, apoi partida sl se
tntrerupe un timp.
Cind cei doi jucltori igi ocupl locurile la
^rnceputut sesiunii, intii igi
iau goke_ul de pe
goban 5i il. aga# in fala genunihilor. pent'.u
meijin, goke-ul pirea fo-artc g.eu. pe urml
se retace situalia partidei de dinainte
de in_
tre.rupere. Pe rind, cei doi reiau mutirile in
ordine. La inceput, meijinul aeaea impresia
ci pietrele sint gata-gata sl-i cade tintre
oegejg: <tar clpltl treptat fo4tr gi sunetul
agezlrii^ lor pe goban deveni puternic. --
. )-a ttndat treizeci gi trei de minute, firl
se fa{ nici o migcare. Era Alb
1OO: il;;;;
secreti la care trebuia si se intrerupa
tida. ;;;
mai joc. pu1in, a spus
el toru$i.
t,--_P"j,.i
se schimbase dispozilia, probabil. Des_
cumpanigi, organizatorii s_au consultat.
Dar
! una din cele doul piese de fo4ll maximl la Sh6gi
inlelegerea fiind ingelegere, au decis si se
puni punct cu acea mutare.
- Atunci..., murmuri meijinul gi, chiar
dupi ce sigill plicul cu Alb 100, continui si
priveasci spre goban.
- Sensei, vi mullumesc Pentru indelun-
gata dumneavoastri bunivoinltr. Vi rog si
avefi griji de dumneavoastri..., i s-a adresat
ceremonios Otake 7-dan. Meijinul n-a scos
decit un scurt (Mda)), astfel ci solia a fost
nevoiti si rispundi in locul lui.
- Fix o srta de mutiri ... in cite sesiuni?'
a intrebato Otake 7-dan pe tinira care nota
partida. in zece?... Doui la Toky6, oPt la
Hakone? in medie zece muteri Pe zi !
Ceva mai incolo, cind m-am dus in camera
meijinului si-mi iau rimas bun Pe durata
desplrlirii, l-am gisit privind pierdut spre
cerul de deasupra gridinii.
De la ryokan-ul din Hakone urma si plece
1,
imediat la spitalul Sf. Luca din Tsukiii dar
timp de doui-trei zile nu se Putea inci urca
in nici un miiloc de transPort.
28
Din cauza Partidei, lhceam naveta intre
Hakone ;i Karuizawa, unde familia mea se
mutase de la sfir;itul lunii iulie Deoarece
drumul intr-un sens dura ;aPte ore, trebuia
si plec de la cabana in care locuiam, in aiu.nul
sesiunilor. La intreruperea iocului se llsa
deia seara, aga ci la intoarcere eram nevoit
S innoptez la Hakone sau la T6ky6' Asta.in;
semna fn total trei zile. $i cum se iuca o datl
la cinci zile, trebuia sl plec iar la doui zile
duod ce aiungeam acastr. De fiecare dati imi
r.rl* comeitariul Pentru ziar pe fundalul
exasDerant al verii aceleia ploioase' Cea mai
buni solugie plrea a fi st trag la hotelul unde
se juca pirtida, dar la sfir;itul fiectrrei se-
siuni mincam la repezeall 9i mi grlbeam si
ml intorc acasl.
itind impreuni cu meiiinul ;i cu -6take
7-dan in acelagi ryokan, mi-ar fi venit gre.u
slicriu despre ei. Chiar daci rimineam la
Hakone, mergeam de la l''liyanoshita la
Tonosawa ;i innoptam acolo' Era oricum
foarte ienant cind ii intilneam la sesiunea
urmetoare. Deoarece partida fusese or-
*"nii"A chiar de ziar, ca si stirnesc interesul
E,aii"tif"t, imi permiteam se tratez lucrurile
ceva mai liber. Cum era de a$ePtat Gt ama-
torii si nu poatl inlelege GO-ul profesionig-
tilor de nivel foarte ridicat, Pentru seria de
;aizeci-;aptezeci de articole cit insemna par-
tida, m-am concentrat asuPra prezentirii
celor doi adversari, schilind atitudini sau
gesturi. Decit si urmlresc evolulia partidei'
me uitam md degrabi la cei ce o iucau. Ei
erau seniorii; organizatorii ;i ziari;tii - su-
pugii lor. Ca si pot scrie mai departe cu
consideralia cuvenitl despre o Partide Pe
care eu insumi nu o inlelegeam prea bine,
nu-mi rlminea dec?t si-mi manifest in cel
mai inalt grad preguirea fa$ de cei doi ad-
versari. Faptul ci, dincolo de interesul pen-
tru infruntare, simgeam ci aceasta e una din
Ciile artei, venea de acolo ci il urmirisem
pe^meijin
' uitind complet de mine insumi'
in ziua in care partida s-a intrerupt in cele
din urmi datoriti bolii acestuia, m-am intors
la Karuizawa foarte deprimat. in gara Ueno
imi puneam tocmai valiza in plasa de bagaje'
cind, de Pe un scaun aflat la cinci-;ase rin-
duri mai incolo, s-a ridicat 9i a venit spre
mine un striin inalt:
- Acelae
Exact,
un goban?
ali observat bine.
- invenlie minunatil
- Am qi eu unul. E o pietrele erau. re[i-
Pe gobanul metalic,
nute tiagnetic' ceea ce oferea posibilitatea
si se loace perfect chiar 9i in tren. O dati ca-
pacul pus, nu-1i mai dideai seama ce este'
il puteam purta cu mine {Iri probleme'
atit de
- Daci am face o Partide? GO-ul e
interesant gi de plicut!, a spus striinul in
japonezl 9i imediat a agezat gobanul Pe 8e-
nunchii lui, care, fiind mai inalfl decit ai mei'
permiteau si se ioace md bine.
Sint 13-kyU, a precizat el, de parci ar
-
fi calculat. Era un american.
Pentru inceput i-am dat ;ase pietre. han-
dicap. Mi-a Povestit c[ luase lecgii la Nihon
kiin gi ci iucase cu iaponezi cunos-cuti' Avea
un stil ingriiit, dar muta repede, fhri o- par-
-reali. Primea infringerea cit se
ticipare
poate de calm, deta;indu-se de ea cu. non-
;alanti Partide dupi partidl, cu aerul ci a
in."t." si invingi la un asemelea divertis-
.' ,"", un eforc-cu totul inutil. incepeatine
" 5i ocupa Pozitii splendide' conform
partidele
unor structuri gindite, totu;i ii lipsea com-
plet spiritul combativ. Modul lui de a se
' cartier i-n T6kY6
t'183
 prlbugi firi replicl, de a ceda firi impotri-
vire, atunci cind il presam putin sau il ata-
cam pe neagteptate, imi sugera un colc cu
picioare slabe risturnat cu un sukuinage 1;
mi ficea I mtr intreb, cu un sentiment ne-
plicut, dacl procedez oare bine. Ftrcind
abstracfie de nivelul tehnic, nu opunea nici
o rezistengl Nu avea pic de competitivi-
tate. Oricit ar fi de slab la GO, un iaponez
pune
-totul in GO, nu renunli atit de
uqor. li lipsea fermitatea necesarl Go-ului.
Mi se pirea nefiresc - gi simleam ci am de
a face cu un popor total diferit.
Am continuat a$a peste patru ore, de la
Ueno pini la Karuizawa. Nu se descuraja
deloc, ori de cite ori pierdea
- mereu cu
aceeagi atitudine joviali, de parci eu ag fi
fost invinsul. Fag de atita slibiciune candide
9i docili, aveam impresia ci sint de-a dreptul
sad ic.
Atragi probabil de spectacolul rar pentru
ei - un striin care joaci GO - vreo cinci
cilitori s-au adunat in jurul nostru.
Degi pe
mine mI deranja intrucitva prezenta lor,
americanul, cu tot modul lui umilitor de a
pierde, nu se sinchisea citugi de pugin.
lmi didea impresia cuiva care s-ar fi certat
intr-o limbi striine, pe care abia incepuse
so invele dupi ci4i de gramatict. poaie ci
nu lua in consideralie dlcit aspectul ludic,
dar oricum, era evident c[ fapiul de a juca
impotriva unui japonez il dezorienta com-
plet. Mi intrebam chiar, dactr nu cumva
GO-ul nu este nepotrivit pentru occidentali.
[a Hakone se discutase mult cI in Germania
doctorului Dtiball erau deja cinci mii de
amatori gi ci GO-ul incepuse sI se rispin_
deasci pini gi in America. E poate hazar"dat
si iau ca exemplu un american incepltor, dar
se poate spune ci, in general, modul cum il
Practici apusenii e deficitar in kiai ,. in Ja-
ponia, GO-ul a depigit nogiunea de joc, de ii_
vertisment, pentru a deveni o Cale gi o arti.
Venind din vremuri strivechi, cuis in el
misterul qi 'inaltele calittrli ale Orifntului.
Chiar gi numele de Honinb6 Shusai meiiin
fusese preluat dupe cel al unui pavilion at
templului Jakko din Kyoto, Shusai meijin
insu;i devenise bonz gi,'la a 300-a comemo-
rare a intemeietorului familiei, Honinb6
Sansja3, cu numele de
cllugiir Nikkai, pri-
mise gi el numele budist Nichion. in timo
ce jucam cu americanul, am simgit ctr la el in
gari nu exisa o tradilie a GO-ului.
184
Fiindcl a venit vorba de tradigie, Go-ul
a fost adus din China" Dar in Japonia s-a dez-
voltat el cu adevirat. Arta GO-ului din
China nici cea de azi, nici cea de acum trei
sute de ani nu se poate compara cu cea de
aici. Evolulia gi profunzimea sr se datoreazl
japonezilor. Spre deosebire de multe alte
arte introduse odinioarl din China gi care
s-au dezvoltat splendid gi acolo, GO-ul a
cunoscut o inflorire deplinl doar in Japonia,
mai ales cI, in ultimele secole s-a bucurat
de protecgia bakufua-ului de la Edo. Trans-
mis cu o mie de ani in urmi, substanta sa
nu a putut fi indelung imbogigiti. in China
este socotit un amuzament al spiritelor supe-
rioare, impregnat de o desivirgitil elegang,
1 se consideri ctr cele trei sute gaizeci gi una
$i
i de interseclii cuprind legile universului,
naturii 9i ale existentei, dar sensul acestei
inlelepciuni s-a transfigurat in Japonia. Fap-
tul c[ spiritul japonez depigegtl iimpla imi-
talie, imprumutul din striinltate, apare
limpede in cazul GO-ului.
Cred ci nici un alt popor nu are un joc
ca acesta sau ca Sh6gi-ul, divertisment inte-
lectual gi infruntare totoda6. Nu s-a mai
pomenit undeva ca timpul de gindire pentru
o si.ngurl parridt sI fie de optzeci de ore,
pe durata a trei luni. Str se fi adincit oare GO-
ul, asemeni teatrului n6 sau ceremoniei
ceaiului, in misterioasa tradilie a Japoniei I
La Hakone am ascultat poresiiiile lui
ShUsai meijin despre ctrlitoriile sale in China
mai cu cine gi cu ce handicap
jucase
- 9i fiind hi puiam d GO-ul
chinezescedestul de ic, l-am intrebat:
Atunci, jucito rii buni din China sint
cam. la acelagi nivel cu amatorii tari din
ponia, nu I Ja-
I P1 proUabil ci da. Acolo sint pugin
mai slabi, cam ca amatorii de la .noi. Asia,
pentru cl in China nu existi profesionigti ...
- Deci, amatorii sint aproximativ de
aceeaSi forB in China gi Japonia gi daci ;i la
ei s-ar forma profesionigii,'ca aici, n-ar avea
gi acegtia aptitudinile necesare?
!
2
tehnic[ de proiectare folosid in sumo gi judo.
concertrare a spiritului in unitate cu trupul, ducind
lao amplificare a forlei gi a hotiririi.
3
a triit intre anii 1558-1623.
1
guvern militar in fruntea ceruia se afla shogun_ul.
 cI le-ar avea!
- Presupun
- Da, inci unaodestul
Existl, agadar, perspectivi...
- ;i de apropiati
Au foarte mulfi ucltori. Pe deasupra, flceau
9i multe pariuri
Au deci aptitudinile 9i temperamentul
-
necesare GO-ului.
- Desigur. Pentru d dintre ei a rlslrit
cineva precum Go Seigen!
lntenlionam sf,-l vizitez pe Go Seigen cit
mai repede. fineam sl vld' ca un element
in plus la relatlrile mele, condiliile in care
comenta el partida, pe misuri ce o urmerea
in detaliu.
Faptul d talentul acesta de excepfie' nls-
cut in China treia la noi in 1ar[, era un ade-
vf,rat dar al so4ii. inzestrarea lui GO 6-dan
a iegit la luminl numai dupi venirea sa in
Japonia. Din cele md vechi timPuri, nu sint
pugini chinezii care, excelind in una din
arte,au fost respectagi in Japonia. GO 6-dan
este un strllucit exemplu contemPoran'
Geniul care in China s-ar fi oprit din dez-
voltare, in Japonia a fost bine pri mit' crescut'
Droteiat si-spriiinit. L-a descoperit de faPt
Ln iucftor Drofesionist iaponez in ctrlltorie
orin China,'lncl de cind se afla acolo, tinlrul
studiase dupd tratatele noastre de GO' Sim-
geam ci inielepciunea GO-ului chinez mai
veche chiar decit cea iaponeztr' se concen-
trase radiind in acest tintrr' lzvorul viu de
irrina rf,minea insi in urma lui cufundat
in noroi. Go avea un talent innlscut'
adinc-daa
bar nu s'ar fi ivit ocazia favorabili
Je a gi-l dezvola din copillrie, nu s'ar mai
fi perfectionat 9i ar fi rtrmas necunoscut'nu
Ctriar in Japonia de azi, sint Poate.
;;;" taleniele la Go care se Pierd la
lcurt timp dup6 ce inmuguresc' Fie ci e
vtrba de indivizi, fie de naliuni intregi' aga
."'i"iirpfa de obicei cu harul omenesc' Dea
multe ori, inlelepciunea unor PoPoare
strllucit o Yreme in trecut Pentru a se stinSe
aooi. tot asa cum cea a altora a rlmas ascunsi
in viitor'
fine ".ur' dar va ieli la lumini
n Camera lui Go Seigen se afla la etai' dea-
Go Sigen 6-dan se afla intr-un sanatoriu
de h Fuiimi, situat in zonl de podig' Dupl
fie.a.e iesiune de la Hakone, iurnalistul
Sunada se ducea la Fuiimi 9i i;i nota comen-
tariile lui. Pe care eu le inseram apoi
in mod
adecvat in relatarea mea. Ziarul il alesese
'?
pe el sI comenteze partida deoarece Otake
7-dan gi GO 6-dan erau doul autoritl[i Pro-
eminente din rindurile tinerilor profesio-
ni;ti activi, egali in forttr de ioc 9i in popu-
laritate.
Datoriti faptului ci iucasp excesiv de mult,
GO 6-dan se imbolnlvise. ln plus, il deprima
rlzboiul dintre China gi Japonia" Dupd cum
scrisese intr-un eseu, dorea si se faci pace
cit mai repede gi si se poati plimba cu barca
impreunl cu oamenii de gust chinel gi la-
ponel pe lacul Tii 1, cel plin de peisaie pito-
regti. Pe patul lui de boali din sanatoriu
citea clrgi clasice chinezegti, ca <ShUiing>
(Cartea edictelor), <<Sch6nxian tongiian>
(Oglinda nemuritorilor) sau <Luzu qudnshii>
(Clrgile despre zeul Lilzu). Se naturalizase
laponez in anul 11 Sh6wa (1936), sub numele
de Kure lzumi.
Cind m-am intors de la Hakone la Karui-
zawa, cu toate ci gcolile erau in vacanle'
chiar 9i in aceasti staliune internagionaltr de
vari se giseau grupuri de studengi venigi
pentru piegltire militarl 9i rlsunau impug-
cituri. Vreo douizeci de cunosculi ;i prie-
teni de ai mei din cercurile literare luau
parte la atacul dat de forgele terestre si
navale la Hink6u. Am reu;it si mi eschivez
de la asta. Rimas acasl, scriam in relattrrile
asupra partidei ci, din cele mai vechi tim-
puii, GO-ul a avut numerogi adep$ in .vre-
muri de rizboi, nu Putine fiind povestirile cu
samurai care il lucau in taberele militare' si
ci este un sim-bol adecvat Pentru bud6-ul
iaponez armonizat cu esenta artelor
si cu
elevarea personal ittrgii.
Pe 18 august l-am invitat.pe ziaristul
Sunada la Karuizawa 9i de la Komoro am
luat un tren de pe linia Koumi. Unul din ctrli-
tori Povestea ci pe platoul dq la poalele
virfului Yatsugatake iegeau noaptea nenuma-
rate fiinge in
-genul
miriapodului ;i, clutind
ricoarea, se urcau pe;ine, iar rogile trenu-
rilor le cilcau 9i alunecau ca pe ulei' ln seara
aceea am tras la Saginoyu din staliunea ter-
mall Kamisuwa, iai a doua I de dimineagi
ne-am dus la sanatoriul din Fuiimi'
suora hall-ului de la intrare;i avea doui ta-
tami-uri intr-un colg. Go 6-dan a a$ezat o
t lac foarte mare, Presilrat cu insule, situat la Yest de
Shanhlli.
185
 perni[e pe un suport pliabil de lemn ;i peste
ea a pus un mic goban de scindurl, apci ne-a
comentat partida cu ajutorul unor pietre la
fel de mici.
in anul 7 Sh6wa (1932), impreuntr cu Na6ki
SanjEgo, il vlzusem pe Go Seigen care juca
cu doutr pietre handicap contra meijinului
la Dank6en in ltO. Atunci, inainte cu lase
ani, purta un kimono bleumarin cu puncte
albe gi miinile lui cu degete lungi, pielea
finl a gitului, mi indemnau sl nd gindesc la
calittrlile unei adolescente pline de noblele,
dar acum i se adlugase distin4ia unui tinlr
bonz aristocrat Forma urechilor gi a ca-
pului il ficeau str aibl o inftligare rafinatl gi
cu Sreu s-ar mai fi gisit cineva care si lase
intr-o asemenea misuri impresia de netigtr-
duit a unui geniu.
Go 6-dan ne didea explicagiile necesare
firi nici o ezitare, insi, din cind in cind, cidea
pe ginduri cu obrajii sprijinili in palme. Frun-
zele castanului de la fereastri s-au umezit
treptat de ploaie. L-am intrebat ce crede
despre partide.
- Mda, ...e strinsi. Cred ci e extrem de
strinsi.
- Nu era de alteptat ca ceilalti jucitori pro-
fesioni;ti str emiti previziuni hazardate des-
pre o partidi intrerupttr in faza de mijloc,
gi cu atit mai mult despre una a meijinului.
Eu iloream totuli mai degrabi o ptrrere care
$ plece de la aprecierea stilului g manierei
de joc ale celor doi adversari, si o interpre-
teze ca operi de arttr.
E o partidi splendidi, a zis Go
- - alte cuvinte, deoarece e atit de Seigen.
Cu impor-
tanti, amindoi sint cit se poate de atenti si
;oaci solid. N-au ficut nici cea mai mici gre-
geall
- $i asta e ceva rar! Mi se pare o [ar-
tidi admirabili!
- Daa?..., am mormiit, nu prea multumit.
Ci negrul a jucat solid ne dlm seama chiar
;i noi, dar acelagi lucru e valabil ;i pentru alb?
,- Sigur, 9i meijinul joacl tot a;a. DacI
aove.rsarul procedead ata g tu nu_i rlsounzi
h rel, pini la sfir;it pozitia ti se prlbuieste.
Lum ttmp a rimas din belgug, iar partida
conteaA atit de mult...
Era o. pirere superficiali ;i inofensivi,
,
altceya decit ap fi dorit. poate ci in situatia
asta echilibrati ar fi fost prea indAznet J
emidi aprecieri. Eu ?nstr, foarte impresionat
de aceasti partidi pe care o urmtrrisem pintr
186
cind meijinul a clzut bolnav, speram sl aud
un comentariu referitor la spiritul ei.
intr-un han din apropiere ie afla pentru
tratament SaitA RyEtar6 de la revisa <<Bun-
gei shunj[>, ala d la intoarcere iur trecut
pe la el. Ne-a spus ci pint de curind stltuse
in camera cind togi dormeau, se auzea sune-
tul pietrelor de GO. Era extraordinar!
$i cind ne-a condus la plecare, Sait6 i-a
lludat gi manierele perfecte.
lmediat dupl partida de adio, am fost
invitat cu Go 6-dan la sta[iunea termall
Shimogamo de linga Minami lzu, unde el
mi-a povestit despre visele lui cu GO in care
spunea cI descoperl uneori mutiri exce-
lente. Dupd ce se trezea, i;i amintea partidl
configu ralia pietrelor.
- Adesea cind joc am impresia cl am mai
vizut undeva aceeagi pozitie. Mi intreb
daci nu cumva visind !
De celernai multe ori il avea ct partener
in vis pe Otake 7-dan.
30
Am auzit ci meijinul, inainte de a intra in
spitalul Sf. Luca, ar fi zis:
. - Chiar dacl partida se intrerupe un timp
din cauza bolii mele, mi-ar dispiace ca di-
yerse persoane sI se ocupe de ea gi sl-gi dea
la intimplare cu plrerea ba ct albul stl mai
bine, ba ctr negrul...
Era o atitudine in stilul lui de atunci, dar
probabil, in desflgurarea bltlliei apar gi
unele curente pe care nu le sesizeaa decit
cei doi combatanfi.
Se pare ci in vremea aceea, meijinul nu-
trea sperante fa$ de situagia dati. Dupi
partidtr, a lisat o dattr si-i scape pe neasteD_
tate fa15 de mine gi de ziaristui Goi ae 'ta
<Nichinichi>: '
- Cind am intrat in spital nu consideram
ct albul sti riiu. Nu ci lucrurile nu mi s-ar
fi plrut putin cam nebuloase, dar nu-mi in-
chipuiam deloc ctr ag pierde!
. Negru 99, un nozoki in fap formagiei albe
din centru, gi conexiunea Alb 1OO iuseseri
ultimele mutiri inaintea internlrii sale. Mei-
jinul, intro analizi ulterioari, a fost de pi-
rere ci daci n-ar fi conectat, ci ar fi orei"t
piesele
legre de pe latura dreapti, prote_
jind astfel
teritoriul alb contra invaziei,
<<probabil ci negrul nu mai fi permis si
fie atit de optimist>. ;i-ar
in plus, cu' Alb 4g,
reusise I ocupe un hoshi pe latura inferioari
;i <si se instaleze pe muntele Tennor <<al
fuseki-ului, gi <trebuia admis ci albul n-avea
de ce $ fie nemulgumi$ de structura sa)),
astfel ci bitrinul maestru, chiar intro fazi
timpurie, putea str aibi <<destule speran(e).
In consecingl, <<Negru 47, care a permis
albului str ocupe muntele Tenno r, poate fi
considerat ca excesiv de solid qi, in primul
rind, nu poate evita reprogul de mutare
laxi>, a comentat el.
Dar Otake 7-dan a afirmat in impresiile
sale asupra partidei ci, dacl n-ar fi jucat solid
la mutarea Negru 47, albului i-ar fi rlmas
acolo resurse, ceea ce i-ar fi displlcut pro-
fund. Go Seigen era gi el de aceeagi pirere in
analiza lui, gi anume ci Negru 47 este o mu-
tare fundamentall, care consolideazi atsu-
mi-ul negru.
Eu care urmiream desfigurarea Partidei'
am rtrmas uimit cind negrul a conectat solid
cu 47, iar albul a ocuPat un 6ba, hoshi'ul
de pe latura de jos. La mutarea negrului am
simlit nu atit stilul de ioc, cit dirzenia lui
Otake 7-dan in Partida asta. Modul in care
igi concentra toate forlele era vizibil in pre-
siunea pe care negrul o exercia cu puterni-
cul zid creat pintr la 47, cu care-obliga albul
$ se tirasci pe linia a treia" Otake 7-dan
inaine prudent Pils cu Pas, ca sf, nu cadl in
nici una din cursele adversarulgi, si nu piardl
in nici un caz
in faza de mijloc a Partidei, pe la mutarea
Alb 100, cum situagia era foarte strin$ sau
chiar confuzi, negrul ar fi putut fi infrint,
dar Otake 7-dan nu s-a dat bitut, nu s-a, re-
semnat, ci ;i-a continuat strategia. Avea un
atsumi superior $i teritorii sigure, por-nind
de la care putea eroda moy6-ul alb, conform
tacticii sale caracteristice'
S-a afirmat d Otake 7-dan era o reincar-
nare a lui Honinb6 J6wa meiiin. J6wa era
considerat rePrezentantul numirul unu din
toat€ timPurile al unui GO puternic, ce-nu se
cantona ih ioseki-uri; Shusai meiiin fusese
de asemenea deseori comParat cu el
-
iuca
solid, deschis citre lupttr, ;i-;i punea adver-
sarul la pimint prin forgtr, rlsucindu-i. mii-
nile la spate. Avea un stil plin de 8landoare
gi de impetuozitate - practica un GO spec-
taculos, bogat in momente dificile 9i rtrstur-
niri de situalie, de aceea se bucura de popu-
in rindurile amatorilor' Acegtia
laritate gi
sperau ca in infruntarea celor doi si poati
urmiri o partidl splendidl, plinl de compli-
catii, cu o succesiune de lupte violente. Ag-
teptlrile le-au fost ingelate total.
Sa se n datorat oare precaulia lui Otake
7-dan pericolului de ai infrunta pe Shiisai
meijin tocmai pe terenul unde acesta era mai
puternic? ln timp ce ii limia cit mai mult
spa[iul de manevrl gi evita si se angajeze in
in lupte ample sau variante dificile, se stri-
duia si obpintr ni$e structuri convenabile
lui. Degi a cedat albului un oba gi-a conso-
lidat linigtit baza" Mutarea sa ferml nu numai
ci nu era pasivl, dar trlda chiar o profundl
forB constructivi. Emana din ea increderea
in sine. Atitudinea de continul pruden$
ascundea o forS debordantil gi, de aceea,
urmirindu-$ atacurile violente ati! de carac-
teristice, nu reu$ea $ nu se Sezlinluie
uneori.
Oricit de circumspect s'ar fi dovedit
Otake 7-dan, in cursul partidei trebuia si se
iveasci la un moment dat ocazia ca meiiinul
si provoace o lupti duri. Chiar de la inceput'
albul gi-a arltat in doui colluri stilul de ioc
preferat, tendinp de dezvoltare pe spagii
inari. in collul din stinga sus, unde negrul
intrase la san-san ca rispuns la mokuhazus-
hi-ul alb, meijinul - la virsa lui de gaizeci
gi cinci de ani, la ultima Partidtr oficiali!
a creat o noul variantl Dupd cum era de
-afteptat,
nu dupl mult, din collul acela a
luat nagtere un virtei. Daci a avut inten$ia
sl complice acolo iocul, a reugit. Desigur'
intrucit miza infruntirii era atit de impor-
tantl, Probabil ct fi meijinul prefera ciocni'
rilor confuze cu variantq intortochiate ciile
mai simple, mai clare. in continuare, pinl
inceput trePtat se
'in partidei, a stilul
spre mijlocul
de ioc d ne-
acceote mare mlsurtr
srului. Si cu toate ci Otake 7'dan lupta oare-
Eum de'unul singur, s'a aiuns de la sine la o
situagie foarte echi libratl.
De bunn seaml, modul de a iuca al ne-
srului ducea inevitabil la un rezultat strins
t" p"." ci Otake 7-dan incerca si';i asi'
iipure
micar un punct aYans, dar unii au vf,zut
ii.i ,n succes al albului' Meilinul nu s-a
folosit de miiloace deosebite, nici na profi-
tat de vreo mutare slabl a adversarului'
I inilgime cu imPortanla strategictr.de lingl Kyoto'
de unde se Putea controla din Punct de vedere militar
accesul in vechea caPitale.
181
 Felulin care, in fap puternicei presiuni a
negrului, igi dispunea pietrele precum curte-
rea unei ape, ca plutirea unor nori, gi igi
desena linigtit moy6-ul alb de pe latura in-
ferioari, aga incit, pe nesimlite, se ajungea
la o partidtr subtill, insemna oare apogeul
maturifitii lui? Fo4a de joc nici nu-i sclzuse
o dati cu virsta, nici nu fusese afectati de
boali.
31
Dupd ieqirea din spitalul Sf. Luca, la in-
toarcerea in casa lui din Setagaya i, din car-
tierul Unane, Honinb6 Shusai meijin a re-
marcat:
- Daci stau si mi gindesc, sint cam opt-
zeci de zile de cind am plecat de aici pe
8 iulie. Am lipsit, deci, din vari pinl-n
toam nf, !...
in aceeagi zi, a iegit prin cartierele din im-
preiurimi, prima-plimbare mai lungi in ul-
timele doui luni. ln spital st:ituse mereu cul-
cat $i ii sllbiseri picioarele. Dupi doui sip-
temini.inse, a fost iar in stare g se ageze
corect in seiza 2.
- De cincizeci de ani sint obi;nuit cu
pozilia asta. Nici nu puteam altfel, dar in
spital am stat numai in pat 9i, odatl intors
acasi, neavind incotro, cind mincam m-am
agezam turceg.e, cu genunchii acoperigi de
faga de masi. lmi intindeam, mai bine zis,
picioarele numai piele gi os. Nu mi s-a mai
intimplat niciodadt aga ceva! Fiindcl ar fi
grav se nu pot sta perioade mai lungi in
seiza pini la reluarea jocului, fac efoituri
gi mtr exersea dar inci nu-i de ajuns...
.A venit ;i sezonul curselor de cai, care ?i
pliceau mult, dar cum o ducea cam -or"ri
cu inima, meijinul devenise m"i precaul. Cu
toate acestea, la un moment dat, n_a mai
rezistat:
. - Cum era qi un bun exercigiu
picioare, m-am dus pini la Fuch0.
pentru
0i.irlar_ri
ra. curse, m-am simgit inviorat gi o forgi stra_
n-ie a inceput se clocoteasci in
mine,
,? n?o, si joc>. intors acasi, i"ir""riirli.
iri ,iil
brse-,nsa ;i eram frint de oboseali.
Am fost
totugi de doui ori la hipodrom gi, aeoarece
1ai impt6dta ,i ioc-co: ;
lji:. lr-misi.incepem
am^hotirit in jur de 1g!
.- LJectara(ia lui a fost n6tattr de ziaristul
Kurosaki de ta T6ky6 AJ;;;
rnsemna 9 noiembrie. llichinichi.
intrerupti ta Hakone
188
pe 14 august, partida de adio s-a reluat la
exact trei luni de atunci. Deoarece iarna era
deja aproape, ca loc de desfbgurare a fost
ales Dank6en din lt6. Meijinul ;i sotia, im-
preuni cu discipolul siu Murashima S-dan
;i cu secretarul Yawata de la Nihon kiin, au
sosit la Dank6en cu trei zile inainte de rein-
cepere, pe 15 noiembrie. Otake 7-dan a
ajuns pe 16.
La lt6, colina Mikan splendid, iar manda-
rinii vf,rateci;i portocalii silbateci de pe
malul mlrii clpltaseri o nuangi galbeni. Pe
15 a fost cam frig qi innorat, iar a doua zi a
burat 9i la radio s-a anun[at ninsoare in
multe locuri din 1ari. Dar pe 17, atmosfera
in lt6 era blindi, ca intr-o zi de primivarl.
Meiiinul a iegit si factr migcare gi s-a dus la
templul Otonashi gi la lacul Jo. Pentru el,
care detesta plimbirile, era mare lucru.
La Hakone, in serile din ajunul sesiunilor,
chema coaforul la hotel; tot a$a gi la lt6,
p 17 a pus si fie ras. Ca gi la Hakoe, solia sa,
stind la spate, i-a sprijinit capul.
- Pogi sl-mi vopsegti ;i firele de pir albl,
a mormiit el citre coafor, cu privirea cald
alintiti spre gridina scildati in lumina dupi-
amiezii.
igi vopsise pirul la Toky6, in preajma ple-
cirii. Nu prea obignuia str faci asemenea pre-
getiri inainte de partidi, dar poate ctr in-
cepuse $ se aranjeze astfel dupi ce ctrzuse
bolnav la jumltatea confruntlrii. El, care se
tundea intotdeauna scurt, arlta ciudat acum
cu pirul lung, pieptinat cu cirare gi, pe dea-
supra, gi vopsit negru. Pielea lui ugor smeadi
ie;ea totu;i rreptat la iveali sub brici, odati
cu pometii proeminengi.
La fel de palid ca la Hakone, flri sa mai fie
umflat la fagi, nu arita insi perfea reficut.
Cum am sosit la Dankoen, m-am dus la
el in cameri siJ salut gi l-am intrebat de
sinitate.
Mda..., pii ..., mi-a rispuns el distrat.
^ln -ajunul venirii aici, la conirolul de ta soi-
talul Sf. Luca dr. lnada n_a fost prea incintat.
Nu numai ci inima nu mi s-a insinitogit
complet, dar de data asta, a zis, s-a acumulat
q. Rutin lichid la pleurl. gi pe lingi asta, me-
dicul care m-a vizut la lt6 mi-a gltrsit ceva la
bronhii... Oi fi ricit, se pare! -
I
sector in sudul T6ky6-ului.
2 mod ceremonios de
a se aleza, conform etichetei
japoneze.
 N-am gtiut ce si'i
risPund'
- A$a ci nu numai ci nu m-am vindecat
de ce aveam inainte, dar m-am pomenit cu
doui boli noi. Trei in total!.'.
Cineva - dintre rePrezentan{ii Nihon
kiin-ului ;i ai ziarului, aduna[i acolo - i s-a
adresat:
- Sensei, vi ruglm si nu-i vorbigi lui
Otake-san despre stare sinltetii dumnea-
voastrl ...
De ce?, a intrebat uimit meiiinul'
- Otake-san
- va av@ iar obiecgii 9i, dacl
lucrurilese vor comPlica...
A;a,
- ni n deci !." Nu e bine si io ascund!
- mai potrivit sl nu-i spui nimic lui
6take-san, a intervenit soqia' Boala t'a' la
fel ca la Hakone, o si deranieze Pe toatf,
lumea.
Meiiinul a rimas tf,cut.
ini."U"t cum se simte, spunea cu indife-
rentil oricui care era realitatea' Renungase
cu'Jesavirrire la plicerea pihirelului de
iear[ gi la fumat. El, care la Hakone aProaPe
ci nu ie;ea din casl, la lt6 i;i dldea oste-
neah sa iaci migcare ;i incerca si
mai mult. $i faptul cf, incepuse str-gi vopseasci
firele de pir alb era' se Pare, tot o manlles-
-- a aceleiagi hottrriri'
tare
i-", intrebat daci, la terminarea Partidei'
igi va petrece iarna ca de obicei la Atami sau
la ltO, sau va intra din nou in spital' Mi-a
rispuns ca 9i cum gi-ar li deschis Pe nea$teP-
tate sufletul:
- Ei, de faPt, Problema e daci o si aPuc
iarna sau nu..'
A adeupat ci rezistase probabil si ioace
pine atunfi numai datoritl caracterului siu
<<distrat>>.
32
in seara din aiunul reluirii Partidei'.,in
camera de ioc au fost schimbate
tataml-urlle'
in dimineaP de
G;;';-int."t ".ot" mirosul 18
noiemU.ie, se simlea
paiului nou'
Kosusi 4-dan avusese griil S se aduca.oe ra
Naraia sobanul faimos folosit la l-laKone'le
eti"[" i-a ;i'au ocu pat locugoke'
i'11' ;i i,;,r :i'",
.
'.ina
"i.- pietrele negre
ridicat "ncapacele de la
oe 'r" sclipea in broboane
ffi:#;i;'f
iinf r"i".ritoare, "atitinistratorul
tog'i au Pus mina 9i le-au
sters.
La deschiderea mutlrii in pl-i-c, Alb 100'
se ficuse zece gi iumitate. Ca rispuns la
Negru 99, un nozoki in fap kaketsugi-ului
albiin centru, meiiinul a conectat. In ultima
zi de la Hakone nu se iucase decit atit. La
analiza de dupi terminarea Partidei, a co-
mentat:
- Mutarea asta, conectarea Alb 100, a fost
singura din sesiunea de dinaintea suspendirii
locirlui, cind am intrat in spital. datoriti
tolii, ;i regret ci nu am meditat la ea sufi-
cient. Treb=uia $ fac aici tenuki, I blochez
la S8 $ si consolidez teritoriul alb din collul
din dieapta ios. Dupi acel nozoki, negru-l
ar fi fost Prea Srav Pentru a!!. paa a1 .n
Droteiat teritorlul ci RtU 10O in Pozitia
L^r. i, fi rezultat' negrul n'ar mai fi avut
atitdamotlve s[ fie oPtimist!
- Cu toate acestea, Alb 100 nu era o mutare
oroasdl si nu inrtrutllea cu nimic situagia
6take 7'dan flcuse nozoki-ul consi-
Jerind ca de la sine ingeles cl meiiinul
"tUrtri. va
rlsounde, iar cei din iur gindeau la fel
Degi era vorba de o mutare secrete' Otake
minince 7-dan era in stare so fi prev[zut cu trei luni
inainte. Urmltoarea, Negru 101' nu. putea
fi decit o invazie a teritoriului alb din dreaPta
i"r.- in Dlus, noui, amatorilor, ni se pirea
E-nr'"iit.l alttr posibilitate decit un ikken
--in pe linia a doua.
tobi
p"ro de prinz meiiinul a iegit tI gta-
dini - lucru neobignuit Pentru el' Kamu-
rile de prun 9i acele pinilor streluceau'.Flo-
rile de vatsude $ de tsuwabuki se deschise-
;;;tH camelia de sub fereastra inflorise camerei
iri O."f" . mici floare multicolort
,irnprtir. Oprit in fap ei meilinul a privito
indelung.
Duod amiaztr, pe shoii-ul camerei de.-ioc
.o 1"ti".t" umbra pinilor' Oqimici Pasar"e'
a ciriPit' ln
; fi;;;" l"["irt'din zbor crapi. mari
i"iri tin faga verandei inotau
-*rpf"i'negri' deosebire de cei
-coloragi'de la NiraYa spre.
in Hakone'
" C-uil O."r." 7-<ian amina la nes{irgit sl
parci s'ar fi
i""*"N"gt, iOt' mei;inul'gi'adecoborit pleoa-
iliJit'n';; "tita agteptire'
linigtit'
pele ca intr-un somn . - .-::r '',^.
' E un moment treu' a mormait Iasu-
ri -4-91li
ume-
Iasa. {11' .l''l'f; ,Sill'l'l;ln
du-qi Picioarele tn
ili' l;
hotelul ui --'i." in.t-"devtrr ceva dificil? Mi se- plrea
ochii.
uiit- J Ot"ke 7'dan amina atita si loace
189
 singura mutare de luat in considerare, ikken
tobi la 57. Cei prezenli incepuseri ;i ei si-;i
piardl ribdarea.
ln comentariile de dupi partid6, Otake
7-dan a povestit ci a oscilat mult intre acest
tobi la 57 gi mutarea la S8. Meijinul a fost
gi el de acord ctr etir greu de apreciat care din
muteri era mai buntr. Cu toate acestea, dldea
impresia de nefiresc faptul cI lui Otake
7-dan i-au trebuit pentru prima mutare de
duS reluare trei ore gi jumltate. Cind
jucat in sfirgit, soarele de toamni incepuse
si coboare gi in cameri se aprinsese lumina
electrici.
Dupi numai cinci minute de gindire, mei-
jinul a pitruns cu Alb 102 in ikken tobi-ul
negru. Pentru Negru 105, Otake 7-dan s-a
gindit iar patruzeci g doui de minute.
Aceasta a fost dati in plic gi astfel, in prima
I la lt6, s-au jucat numai cinci mutiri.
Fag de numai zece minute folosite de
meijin, Otake 7-dan consumase patru ore
5i paisprezece minute. Timpul total de gin-
dire al negrului era de doulzeci gi unu-de
ore gi doutrzeci de minute, caz flrl precedent,
mai mult de jumltate din cele patruzeci
de ore.
Arbitrii Onoda 6-dan gi lwamoto 6_dan
participau la marele concurs al Nihon kiin_
ului gi nu s-au aritat in ziua aceea.
La Hakone il auzisem odatl spunind pe
lwamoto 6-dan:
- in ultima vreme GO-ul lui Otake-san
e cam intunecat!
- Existl gi in GO nogiunea de intunecat
sau luminos?
- Existi, farl indotate. E vorba de stilul
GO-ului, 9i al lui e sumbru. imi d[ o ,"n."iL
de mohorit Bineingeles, ideea asa de iu_
minl sau intuneric n-are nici o lesituri cu
fg.fa ae joc gi nu afirm cu asta'A a tul
otake-san ar li scizut cumva dar...
. La marele concurc de primivari al Nihon
kiin-ului, Otake 7-dan pierdrr" to"a"
opt partid.e in $ir, dar, pe de altl p"rt",."-iu
cel .organizat de ziar pentru desemnarea
l.
in partida ae aaio-ci;;;;;;;
:l:lhle:l-ytui
toate intilnirile firi excepfie, aiscripinia
I I
era uria;i.
Nici maniera lui de joc contra meiiinului
nu putea fi considerattr <<luminoasirr. 'Oaa",
impresia cople$itoare a unui strigit
croia drum din strifundu.it" pefiirtuiui, ce_si
190
tiindu-i risuflarea. Parcl forF sa igi pier-
duse toatl suplelea gi nu se mai desflgura
liber. Nu fusese deloc degajat in deschidere,
pentru ca apoi sl treacl la erodarea trep-
tati a teritoriilor adverse.
Am auzit spunindu-se c[, in privinta tem-
peramentului jucltorilor profesionigti, exis-
ttr doutr mari categorii: cei permanent ne-
multumig de ei ingig gi cei satisftrcu(i tot
timpul de propriul loc De exemplu, Otake
a 7-dan ar intra in prima grupi, iar Go Seigen
6-dan in a doua
Ficind parte dintre cei ve;nic nemulgu-
miti, Otake 7-dan n-ar putea juca linigtit
nici mlcar o singuri piatrl in partida asta
despre care el insugi spune ci e extrem de
strinsi, daci n-ar avea o perspectivtr sigurI-
33
. _Cum era gi de a$teptat, du$ prima zi la
It6 au aplrut complicalii. Situalia s-a inrtru-
titit pinl intr-atit, ci nu se mai putea stabili
ziua sesiunii urmitoare.
Ca fi la Hakone, Otake 7-dan respinpea
incerclrile de modificare a conditiilo;, c;u_ J
:"T 3: boala. meijinului, cu gi mai mulH
rncapalinare de astl datl. Trlsese probabil
concluzii in urma experientei d; acolo.
Amtrnuntele nu le mai relin _ nu Duteam
scrie in relatirile mele despre compiicagiile
interne problema o constitlia
:, desfigurare
9ar- iro_
gramul de a partidei. '
Convenfia initiah era sl se joace in fiecare
a cincea zi, gi Ia Hakone a$a se intimplase.
Degi intervalul de patru zile trebuia ii ;;;_
yeqcl pentru odihn[, datoriti sistemului
inchiderii in <<conservl>, dimpotrirE, ,ii
mult il gbosea pe meijin. Dupd ce i ,_"
vat boala, a inceput si se proiuni ,eau.e?"a
"sla_
acestei. pauzei inst Otake 7_dan n-a fost
nici o clis de acord. La Hakone, ,f.ir*
sesiune a fost devansadi cu o zi, continuin_
du-se in a patra. Totugi, ,"i;inri- nu "
jucat atunci decit o singurl,t"r".'-C, "
toate.d s-a. respectat inlelegerea cu pri_
vrre ta zilele de joc, cea referitoare
orar - de la zee dimineap la patru duoila
- -r-
amiaza
- pinl la urml a cizut.
Doctorul lnada de la spitalul Sf. Luca nu ii
Permisese decit cu greu btrtrinului maestru
sa meargl la lt6 gi recomandase ct
Daftida
si se termine. neaptrrat in cel muli ;-iil,
deoarece boala lui de inimi devenise
cro_
nicl, firi I se poatil gti cind se va vindeca.
ln timpul primei sesiuni de la lt6, stind in
fap gobanului, i s-au umflat putin pleoapele.
lngrijorat din pricina bolii, abia a$tepta sI
se elibereze de obligagii. Cei de la ziar doreau
;i ei sI fie dusi pir6la capit partida aceasta
care se bucura de popularitate printre citi-
tori. Devenea riscant sil o lungeasci prea
mult. $i nu era alti cale decit reducere in-
tervalului dintre sesiunile de joc Cu toate
acestea Otake 7-dan nu se tlja convins aga
de ugor.
- Ca vechi prieteni al lui 6take-san, am
sI incerc sil-l rog eu, s-a oferit Murashima
5-dan.
ca
$i Murashima $i Otake, veniserl la TOkyO
tineri jucltori profesionigti din provincia
Kansai 9i aici Murashima a devenit discipol
al lui Honinb6, iar Otake al lui Suzuki 7-dan.
Avind in vedere vechea prietenie, precum gi
relagiile lor pe tdrimul GO-ului, Murashima
S-dan se arlta optamist" sperird c[ dacl va
interveni chiar el gi va explica lucrurile cum
trebuie, Otake 7-dan va inplege. Dar, deoa-
reoe a sfirgit prin a-i dezvllui star@ rea a dreapta gi rlmlsese rece in stinga. Dupi
slnttilii meiiinului, rezultatul a fost contrar
9i Otake 7-dan a devenit 9i mai inflexibil. Pe
deasupra, lea reprogat organizatorilor ci
i-au ascuns realitatea gi ci il pun si joace cu un
bolnav.
ilirltase probabil faptul d
Murashima
S-dan, un elev al meijinului, trisese la hotel
in timpul partidei gi se intilnise cu acesta'
ceea ce insemna a nesocoti spiritul d sacru.
Maeda 6-dan, discipol al meijinului' degi
clsltorit cu sora mai mid a lui Otake, atunci
cind a venit la Hakone nici n-a cillcat in ca-
mera maestrului gi a stat la alt hotel. Lui
Otake 7-dan ii era probabil teamtr ca nu
cumva prietenia 9i compasiunea si nu inter-
fereze cu conditiile Partidei, ale ctrror solem-
nitate trebuia resPectate.
Mai mult ca orice, nu-i ficea deloc pltrcere
$ lupte cu un bolnav in virstl. Pozigia sa
era cu atit mai delicattr, cu cit adversar ii era
insugi meiiinul.
Discugiile au aiurs intr'un Pund mort $i
Otake 7-dan a declarat cl nu mai continutr
sI ioace. La fel ca la Hakone, sotia lui a venit
de la Hiratsuka impreunl cu copilul, ca s[J
imbuneze. A fost chemat 9i un anume T696,
care vindeca doar cu aiutorul propriilor
miini. Deoarece Otake 7'dan ii recomandase
metoda gi prietenilor sli, T696 era bine
cunoscut in rindurile jucltorilor profesio-
nipti. 6take 7-dan nu numai c[ beneficia de
tratamentul lui, dar ii preguia mult gi sfa-
turile in probleme de viall. T696 avea in-
trucitva alura unui ascet. Otake 7-dan, care
citee in fiecare dimineag Sutra Lotusului,
ii arlta o mane incredere, pe lingl faptul ct
tinea totdeauna seama de o binefacere.
- Ascultl cu sigurang de tot ce-i spune
Togo-san! $i cum el e de plrere $ joace...,
comentau organizatorii.
Fiindci tot se ivise ocazia, 6take 7-dan
mi-a propus sl mI consulte T696. Era amabil
$i entuziast. Am mers in camera lui, unde
T696 mi-a palpat corpul cu palmele:
- Nu e nimic in neregull. Sintefl firav,
dar veti avea o viap lungl!
$i spu nind asta, gi-a intors iar palmele citre
pieptul meu. Am pus mina acolo gi am simtit
cum kimoniul vituit devine cald doar in
dreapa sus. Era extraordinarl T696 doar
igi apropiase palmele de mine, ftrl st mI
nE atingl, gi degi nu era nici o difereng intre
cele doutr pl4i, kimonoul se incdlzise in
spusele lui T696, cilldura era produs[ - ca
urmare a tratamentului - de iegirea unor
toxine din acea regiune a pieptului. Nu ml
suplraseri niciodati pllminii sau pleura gi
pe radiografii nu se vedea nimic, dar avu-
sesem uneori o senzatie dezagreabiltr in
dreapta. Chiar admi-tind d palmele lui T696
avuseserii efect asupra urmelor de boali,
clldura care trecuse prin kimonoul vltuit
pur gi simplu m-a umplut de uimire.
T086 mi-a spus I mie cI lui Otake 7-dan
ii revine o grea misiune gi cI, dacl ar aban-
dona partida, ar deveni obiectul desconside-
rlrii generale.
Meijinul a a$tePtat doar rezultatele nego-
cierilor dintre organizatori gi Otake 7-dan'
firi se intreprindl nimic. Cum nimeni nu-i
transmisese amlnuntele disculiilor' Pro'
babil nicj n€ Stiut ci adversarul slu inten-
tiona se abandoneze. Trecerea inutiE a tim-
pului il flcea totu;i nerf,bdltor. Ca si se mai
destindtr, a plecat la un moment dat pintr
la hotelul din Kawana A doua zi l-am invitat
eu pe Otake 7-dan acolo.
De$ zicea cI abandoneazL acesta nu se
intoriese acase, ci rlmlsese in hotel, astfel
cl mtr gindeam ctr Poate se va imblin, fi y?
fae vrEo concesie $i chiar a;a a fost, pe 23
s-a stabilit in fine sI se ioace in fiecare a treia
191
zi, pinl la ora patru dupd masa Rezolvarea
a venit astfel dupl cinci zi]e de la intreru-
perea din 1&
' La Hakone, cind de la condilia de desfi-
lurare a Partidei din cinci in cinci zE i'a
irecut la iocul din patru in patru zile, Otake
7-dan-se plingea:
- in numai trei zile de pauzi nu ml Pot
odihni! ln numai doul ore gi iumltate pe zi
nu imi intru in ritm...
De data asta insl, intervalul se redusese
doar la doutr zile.
34
Totugi, cind s-a ajuns in cele din urmi la
un compromis, ne-am lovit iar de un recif.
Aflind ce se hotlrise. de la organizatori,
meijinul a spus:
- Si incepem imediat, chiar de miine!
Dar Otake 7-dan dorea si se odihneasci
a doua zi gi sI joace in cea urm:itoare.
Mohorit, meiiinul a$teptase plin de nerib-
dare. Cind s-a ajuns la o ingelegere, s-a invio-
rat gi a vrut sil inceapi flri intirziere. Era
spontan gata se se punl in migcare. Dar
Otake 7-dan se arita cit se poate de prudent.
Dupd atitea zile de complicagii, dorea intii
str se linigteasci gi sl joace in alti stare de
spirit. Se vedep diferenp de temperament
dintre cei doi. ln plus, din cauza nervozitllii
din ultima vreme, stomacul ii era deranjat.
lar peste toate, copilul lui, care fusese adus
la hotel, rlcise gi avea temperaturi mare.
Tati iubitor, Otake 7-dan igi flicea o mulgime
de griji. ln nici un caz nu putea si joace a
doua zi.
Pentru organizatori fusese in$ o mare
stinglcie s[-l oblige pe meijin si agtepte atita
vreme in zadar. lar acum, dupl ce i se trezise
interesul pentru joc, nu puteau si-i vor-
beasctr de aminarea cu incl o zi, necesartr din
cauza stirii lui Otake 7-dan. Daci meijinul
spusese <<miine>r, era ceya absolut. Avind
in vedere diferenla de rang dintre cei doi,
au incercat sl-l convingi pe cel mai tintrr
dar acesta s-a superat. Ajuns intr-o asemenea
- jucitorilor cu 6-dan, Kubomatsu ;i Maeda,
dispozilie, cu atit mai greu putea fi convins.
Otake 7-dan a declarat cA abandoneazi
partida.
Secretarul Yawata de la Nihon kiin ;i zia-
ristul Goi de la Nichinichi stiteau cufundali
in ttrcere intr-o cimirugi de la etaj, cu un aer
obosit. Complet dezorientali, erau pe punc-
192
tul de a renunta la orice. lli pierduserl tot
cheful de vorbl, toati forga de convingere'
Duod masa de searl, m'am dus 9i eu acolo'
O servitoare a hotelului a venit sl nd cheme:
- Otake-sensei ar dori sl vorbeascl cu
Uragami-sensei 9i vI a;teaPttr"
- Pe minel!...
Eram surprins. Cei doi m-au Privit mira[i
gi ei. Condus de servitoare, l-am gisit pe
Otake 7-dan stind singur intr-o camerl
mare. Era foarte frig, deqi inluntru se afla
gi un hibachi.
- Scuzagi-mi indrizneala de a vi fi che-
mat aici. VI mulgumesc Pentru tot ce ati
fecu pentru mine, sensei, dar am hotlrit
si renunl sl mai ioc. Aga cum merg lucrurile,
mie imposibil sl continui! - a izbucnit el
deodattr.
- Cum?!...
- De aceea, sensei, doream si vi vld ;i si
vi prezint scuze...
Nu era cazul si se scuze in mod special fagt
de mine, un simplu ziarist,care doar relatam
partida, dar asta dovedea ctr ne preluiam
reciproc ;i ficea ca pozigia mea sI fie alta.
Nu puteam llsa sl-mi scape ocazia.
La complicaliile ivite de la Hakone in-
coace, eu nu fiicusem decit sI asist - nu ml
pgiveau gi nu m-am btgat. Chiar gi acum,
Otake 7-dan nu imi cerea sfatul, ci imi
comunica hotirirea luatl. Stind instr amindoi
fag in fagl, pe cind ii ascultam necazuiile,
puteamt pentru prima datl, s[-mi spun pi-
rerea pi am avut sentimentul d q fi capabil
sl reugesc o mediere.
l-am spus, in mare, cam cele ce urmeazil.
Ca adversar in partida de adio a lui Shusai
mciiin, lupttr cu propriile-i forge, totugi
aceasta nu este blttlia lui personall" Lupdt
cu maestrul in postura de campion al epocii
urmltoare, c:r reprezentant al progresului a
istoriei. lnainte de a fi desemnat, s-a desfr- 1',
gurat de-a lungul a circa un an <<Turneul
challenger-ului pentru partida de adio a
meiiinului> - campionat in gase la care
au luat parte doi calificagi din rindurile
din grupul celor cu 7-dan
la care s-au adtrugat
Suzuki, Segoe, Kato gi Otake. Otake 7-dan
i-a invins pe toti ceilalfi cinci, chiar gi pe
fo;tii sii profesori Suzuki gi Kunomatsu.
Pe vremea cind era in forma cea mai bunl,
Suzuki 7-dan il invinsese pe meijin jucind
josen totdeauna cu negrul -, dar cum
-
 acesta reulise si evite faza urmiltoare, tagai_
sen_
- jocul alternativ cu albul gi cu -ne-
grul -, Suzuki rimlsese cu retrete pentru
Paq vlala. Sentimentele de discipol ale lui
Otake 7-dan ar fi trebuit poate si-l determine
str-i mai ofere ocazia unei lupte contra mei-
jinului, el insi l-a infrint gi pe Suzuki 7-dan.
$i cind, in ultima rundii, t-a infruntat pe
Kubomatsu, fiecare cu cite patru victoiii,
tot de un fost profesor era vorba" Ca ur-
mare, el stii acum in faga meijinului ca un fel
de substitut al celor doi viistnici experli.
Fiind tinlr, el este flri indoiali un jucltor
md reprezentativ dec?t remarcabilele per-
sonalitili Suzuki gi Kubomatsu. Apoi, ine-
galabilul siu vechi prieten gi rival, Go Sei-
gen 6-dan, poate la fel de reprezentativ,
jucase cu cinci ani inainte contra meijinului,
inventase un nou fuseki gi pierduse. Nu era
in mlsuri sI lupte pe picior de egalitate cu
acesta pentru ci, degi cigtigase campionatul,
pe atunci avea numai S-dan; in plus, nu era
vorba de o partide de adio. Cu doisprezece-
treisprezece ani in urmtr, oponentul prece-
dent al meijinului intro confruntare ofi-
ciali fusese Karigane 7-dan. Dar disputa se
desfi;urase de fapt intre Nihon kiin 9i Kisei-
sha, gi de;i Karigane era un adversar neindu-
plecat al meijinului, el mai pierduse gi alti-
dattr. Nu-i oferise acum decit prilejul unei
noi victorii. lar ultima intilnire oficiali a
a <meijinului invincibil> era aceastl partide
de adio. Semnificagia ei era cu totul alta
fag de" a celor cu Karigane 7-dan sau Go
6-dan. In caz ci Otake 7-dan ar cigtiga, pro-
babil cI problema succesiunii titlului nu
s-ar pune imediat, dar partida ar marca o
schimbare a epocii, ar da o noui vitalitate
lumii GO-ului in perioada urmltoare. DacI
ar intrerupe acum jocul, ar fi ca;i cum ar
intrerupe mersul istoriei. Responsabilitatea
lui era imensii, gi cum ar veni str abandoneze
doar din cauza unor resentiment€ ;i pro-
bleme personale? Mai avea inci treizeci gi
cinci de ani cinci ani mai muk decit
triise - pini-s[ ajungt la virsta actuali a
meijinului. Crescuse in perioada de inflo-
rirc a Nihon kiin-ului ;i nu cunoscuse difi-
cultigile de altidati ale bltrinului maestru.
Acesa dusese pe umerii lui tot greul dez-
voltilrii rapide de la inceputurile erei Meiji
pinl la avintul din ultima vreme, fiind figura
numlrul unui a lumii GO-ului. Nu era de da-
toria urmaSului slu si-l ajute str-gi ductr pini
la capit partida de adio a unei viegi de garzec,
;i cinci de anil La Hakone, orict de capri-
cios s-a purtat datoriti bolii, meijinul a
iucat mai departe, dominindu-si suferinta.
Si cu toate ci nu-i ?nctr restabilit, face i;:
ItE efortul si termine partida, gi igi vopsegre
pintr 9i pirut. igi risca insfui' ,i"g.. 7pll,
daei tinirul adversar ar abandona,'simpatia
tuturor s-ar indrepta citre meijin, iar Otake
7-dan ar.deveni !inta dezaprobirii generale.
$i chiar daci i s-ar da dreptate, nu s-i, ajunge
dec?t la discugii sterile sau la birfe, deoareie
nu te puteai a$tepta ca lumea si ;tie cum stau
intr-adevtrr lucrurile. Fiindci era o partidi
istoricl, abandonul lui ar rtrmine in'istoria
GO-ului. gi inainte de orice, Otake 7-dan
poartil toati rispunderea fali de epoca urmi-
toare. Daci ar renunta acum, presupunerile
hazardate asupra rezultatului partidei ar
degenera in comenhrii penibile de coll
de stradi. Se cuvenea oare ct tocmai tina-
rului succesor si i se datoreze ratarea par-
tidei de adio a meijinului bitrin 9i bolnav?
Am vorbit intretiiat, dar i-am spus multe.
Totu;i, Otake 7-dan nu s-a clintit. N-a afir-
mat cA va continua si joace. Avea motive
intemeiate, desigur, gi cum renun!trrile $i
concesiile se adunaseri, era plin de nemul-
tumire. lar daci ar fi sl cedeze inci o dati,
i s-ar cere si joace a doua zi, ftrt $ se tini
seama de situalia lui. Asta ii era imposibil,
a;a cA ise pirea mai corect si renunge.
- Atunci, daci s-ar amina cu o zi ;i s-ar
incepe de poimiine, lucrurile ar fi in regul[
l-am intrebat
-
- Mda, ar fi, dar nu se mai poate.
- Sinteli deci de acord cu ziua de poi-
miine!
Mi-am accentuat cuvintele, dar m-am des-
pe(it de Otake 7-dan {Iri str-i spun ci am str
incerc sl vorbesc cu meijinul. El gi-a repetat
scuzele pentru abandonarea partidei.
M-am intors in camera organizatorilor.
Goi se intinsese cu capul pe brage:
a zis cl nu mai joaci, nu ?
- Otake-san
- Da, asta voia si-mi spunl.
Secretarul Yawata igi incovoiase spatele
lat peste misu1tr Am continuat:
- Dar totul s-ar rezolva dactr am amina
cu o zi. imi dagi voie strJ rog eu pe meijin
lucrul ista ca gi cum ruglmintea ar veni din
partea mea?
M-am dus in camera meijinului 9i m-am
a9ezat.
193

- lg avea ceva $ vl rog..., am.
inceput'
Nu am nici un drept e deplasat din partea
9i
mea, dar nu ar fi posibil ca sesiunea de miine
so ltrsim Pentru poimiine? Otake'san ar
dori o aminare de numai o zi. Copilul lui
care se afltr in hotel e bolnav ;i are febri mare'
;;;-" io"r." nelinigtit, Pe deasuPra il
suplrl $i stomacul, astfel ci...
Meiiinul asculta cu un aer absent, dar a
rf,spuns simPlu:
- De acord. Afa si facem'
Am simlit cum imi dau lacrimile' Nu mi
a$tePtam.
'ReuSita fusese prea uSoari ;i nu indriz-
,"". i plec imediat, aga ce am mai stat Putin
de vorbl cu solia lui. Acesta n-a mai Poinenit
nimic nici despre aminare, nici despre Ot1k9
Z-aan. O intirziere de o zi poate pirea flri
imDortanti, el insi era situl si a;tepte ;i
a jescumpeni astfel chiar in miilocul parti-
dei un iucltor care se concentrase in alunul
sesiunii, nu e Putin lucru. Organizatorii-nici
nu indrizniseia ta-i propun[ a;a ceva' Mei-
linul igi diduse cu siguranli seama ci
numai
o situalie extreme mf, adusese cu ruglmin-
tea la ei qi modul simplu' neimplicat, in care
accePtase, ml imPresionase adinc'
l-am anungat pe organizatori ;i m-am dus
in camera lui Otake 7-dan.
de o zi
- Meiiinul e de acord cu aminarea
g cu reluarea iocului Poimiine'
El a ptrrut surprins.
- Deoarece vi face astfel o concesie, am
reluat, poate ci in alti ocazie ii veg face si
dumneavoastri una!
Solia sa, care ingriia de-copilul bolnav,
mi-a mulgumit ceremonios. ln cameri dom-
nea dezordinea.
35
Dupi inci o zi, conform inlelegerii, par-
tida a continuat pe 25 noiembrie, la o slP-
tlmini de la ultima sesiune. Arbitrii Onoda
6-dan gi lwamoto 6-dan, pe cane campionatul
Nihon kiin-ului nu ii mai retinea, sosiseri
in seara din aiun.
Cu perna sa de damasc rogu gi rezem:itoare
violeti pentru bral, locul meiiinului arlta
ca al unui bonz De altfel, toli cei din casa
Honinb6, odinioari in slujba sh6gu-ului'
incepind cu fondatorul ei Sansha numit $i
Nikkai, luaseri rasa de ciluglr.
194
meiiin a primit haina de
- Si actualul
bonz ;i numele budist Nichion' mi-a
spus
---
secretarul Yawata.
atirnati o caligrafie
in sala de ioc era
inrimati a lui Hanp6, cu inscriplia: <Viaga'
un fragment de peisai>' ln timp ce-i priveam
semn;le coborite spre dreapta, mi-arn adus
aminte ci tocmai citisem in ziar cl starea
strnlttlii lui Takada Sanae t era foarte cri-
tice. Se mai afla agllattr o raml cu cele
<<Doulsprezece privtligti minunate d.in -lt6>,
de invliatul ChEshu Mishima Takeshi
2, iar
in camera de op i6 de allturi, un kakemono
cu ooezia unui bonz ritecitor'
[Jn hibachi mare din lemn de paulownia,
de formi ovall, se afla lingl meiiin' 9i cum
acesb se temea sI nu rlceasci, in sPatele sf,u
fusese agezat incl un hibachi lung ;i Yase cu
apd cald[, de unde se ridicau aburi. [a indem-
nurile lui Otake 7-dan, ;i-a legat un fular 9i
s-a invelit intr-un fel de pardesiu dublat cu
lini. Spunea ctr are pulinI febrl.
S-a deschis plicul cu mutarea Negru 105
g meiiinul a iucat Alb 106 dupl doui minute'
Otake 7-dan s-a cufundat iar intro lungl
gindire, vorbind de unul singur ca in delir:
- Ciudat... Mi se terminl timpul! Ml 9i
-
mir, faimosul erou i;i epuizeazi cele patru-
zeci de ore. De cind lumea nu s-a mai Pome-
nit!... Las timpul $ treaci in zadarl... $i
doar s-ar putea juca aici intr-un minut...
Sub cerul innorat, un stunz cinta liri ince-
tare. legind in verandl, am ztrrit doui flori
deschise in azaleea de la marginea bazinului,
degi nu era vremea lor. Mai avea gi al1i boboci.
O codobaturi galbeni a venit pini in preajmi.
ln depirtare se auzea motorul care pompa
apa termaltr.
Pentru Negru 107, lui Otake 7-dan i-a
trebuit o ori gi trei minute. Negru 101, in-
vazia in moy6-ul alb din dreapta jos, insem-
nase paisprezece-cincisprezee puncte in
sente, iar mutarea aceasta, cu care negrul i;i
lf,rgea teritoriul din collul sting jos, valora
aproximativ douizeci de puncte in gote ;i
toatl lumea era de acord ctr ii vor reveni
ambele zone, dar reugita i-a fost favorizati
de ordinea mutirilor sale.
I personalitate marcand a epocii, om de culturl ;i
Politician (1860-1938)
2 Mishima Chushu (1830-1919).
 Astfel, albul a devenit sente. Meijinul
inchis ochii cu o expresie asprl, gi-a calmat
respiragia, fap i s-a inrogit pinl cind i-a
devenit arimie. Obrajii i se migcau ugor.
Parcl nu mai auzea nici vintul stirnit afari,
nicj toba cea mane cane trecea pe aproape,
bttutl or prilejul unei procesiuni. Cir toite
acestea, 1 ajucat dupl patruzeci gi gapte de
minute. A fost singurul lui rimp lung de gin-
dirc de la lt6. Otake 7-dan a filcut insl mu-
tarea urmitoare, Negru 109, dupl doul ore
gi patruzeci gi trei de minute gi a dato in
plic Timpul folosit in total de el d fost de
trei ore gi patruzeci ;i gase de minute, fa$
de numai patruzeci ;i noui de minute ale
meijinului.
- Or si iasi de aici multe situatii prele...
Ucigitoare!..., a spus Otake 7-dan'pe- jumf-
tate in glum[, ridicindu-se penrru pauza de
prinz
Alb 108 pitrunsese in zona negrului din
colgul sting sus gi redusese influenga atsu-
mi-ului acestuia din centru 9i, fiindcl intru-
nea in plus gi calitatea de a consolida grupul
alb de pe latura stinti, era o mutare exce-
lentl. Go Seigen scrie in comentariile sale:
<<Acest Alb 108 vine intr-un moment foarte
dificil. intr-adeviir, to$ eram foarte intere-
sali se vedem unde se m juca->
36
Dupi cele doui zile de odihni, in dimi-
neap celei de a treia, 9i meiiinul, $i chal-
lenger-ul s-au plins ctr ii supiri stomaclll.
Pe cite spunea, Otake 7-dan se stulase din
cauza asta de la ora cinci.
De indati ce s-a deschis plicul cu mutarea
secrete, Negru 109, gi-a scos hakama gi a
iegit. lntors in cameri, a dat cu ochii de Alb
110 gi a exclamat surprins:
Ati ;i jucat?!'.'
- lmi cer scuze ci in lipsa dumnea-
- la locul ltii, Otake 7-dan s-a frecat
voastrtr...,ff,cut meijinul.
a pe frunte cu Salomethyl gi gi-a trosnit dege-
Otake 7-dan gi-a incrucigat bragele 9i,
ascultind zgomotul vintului, a spus:
- Asta nu-i vint de iarn[? Cred ci
poate deja numi aga, doar e 28 noiembrie...
se
Vijelia de la apus din seara din ajun se po-
tolise in zori, dar tot mai ribufnea din cind
in cind.
Deoarece Alb 108 qintea ;i asupra colgu-
lui negru din stinga sus, Otake 7-dan l-a
protejat cu Negru 109 ;i Negru 111 9i l-a
a flcut astfel sI trliasci in mod sigur. Struc-
tura de aici a negrului, daci ar fi fost atacati
de alb, ficea posibile nenumtrrate variante
dificile, cu rezultatul moarte sau k6, ca in
problemele de tsumego.
- Collul ista nu putea fi lisat a5a, in voia
so4ii. Era o veche datorie. $i dobinda deve-
nise enormi, a zis Otake 7-dan la deschide-
rea plicului cu mutarea Negru i09.
Astfel, situagia a fost rezolvadl cu calm de
citrc negru.
De necrezut, pini la ora unsprezece dimi-
nea(a s-a progresat cu cinci muteri. Dar la
Negru 115 era in joc soarta partidei $i, cum
venise clipa si invadeze gi si reduci marele
mop alb, Otake 7-dan nu putea juca cu
uguringl.
in vreme ce attepta mutarea meijinul a
inceput si vorbeasci despre J0bako 9i Sa-
wash6, restaurante din Atami ale clror spe-
cialitate era anghila. A povestit 5i cum, ps
vremuri, trenul mergea numai pinl la Yo-
kohama gi de acolo se aiungea la Atami in
palanchin, innoptind pe drum la Odawara.
Aveam treisprezec€ ani pe atunci, deci
au
-trecut cincizeci...
Ce istorie veche! Nici nu ;tiu dactr bi-
-
trinul meu era niscut sau nu, a rb Otake
7-dan.
in timp ce se gindea, acesta s-a ridicat de
doul-trei ori, plingindu-se dq dureri abdo-
minale. in lipia lii, meijinu'l a exclamat:
!g trebuie ceya rlbdare! O fi trecut
- multdeooril...
mai
- Se face intr-o clipi o ori 9i iumtrtate,
i-a rispuns tinf,ra care nota partida gi chiar
atunci s-a auzit sirena de la amiaz6. Obig-
nuittr cu notarea timpului, in care se specia-
lizase, ea i-a gi cronometrat guieratul:
Exact un minut. Fluieratul propriu-zis
- cincizeci
tine
' intors si cinci de secunde!
tele. Avea la indemini gi un medicament
pentru ochi. Nu dldea impresia ctr o sl joace
pintr la pauza de prinz de la douisprezece ;i
jumitate, dar la douisprezece gi opt minute
s-a auzit puternic sunetul pietrei.
- Hm, a ficut fArA sI vrea meiiinul, spri-
iinit de ky6soku. $ia corectat pozitia, $i-a
tras blrbia in jos qi, cu ochii larg deschiqi,
a inceput str se uite spre goban de parctr.ar fi
vrut s[-l strilpunStr cu privirea" Pleoapele
195
ii erau ingrogate gi in tlietura adinci de sub
gene pupilele ii scinteiau limpezi'
- Negru 1(5 continuaseria mutlrilorsoJide'
iar albul trebuia s[-gi protejeze ferm terito-
riul dinspre centru. A venit ;i mom'entul
oauzei de prinz.
' Dupl-aririazl, abia agezat in fap gobanului'
Otake 7-dan s-a intors in cameri 9i gi'a dat
cu o doctorie in git. O doctorie cane mirosea
puternic. $i-a pus ;i piclturi in ochi. Apoi
;i-a begat in buzunare 9i doul pungi cu apl
caldi.
Alb 116 a durat doulzeci de minute; duPi
aceea, pintr la Alb 120, lucrurile au mers
repede. Ar fi obginut o structuri bunl dacl
s-ar fi apirat lini$tit, cedind un pas, dar
meijinul a presat sever cu un triunghi cu un
aji foarte riu. Dovedea un kiai pe misura
situagiei. DacI s-ar fi retras cu acel pas, l-ar
fi costat cel pugin un Punct, gi intro Partidl
atit de strinsi nu-gi putea permite. ln plus'
mutarea asta care ar fi putut produce depar-
tajarea meijinul a iucat-o in numai un minut,
tcind sl-i inghep adversarului singele in
rrne. $i peste toate, nu incepuse oare el
evaluarea teritoriilor ind inainte de Alb
r20? Tocmai aceasdl numf,rtrtoare a Puncte-
ror de pe goban, flcuti iute cu scurte incli-
niri ale capului, il presa atit de strinSent'
Se spune cI diferenp era de ordinul a un
punct. Daci albul insista Pentru doui puncte,
negrul trebuia li el si riposteze ferm. Pe
fata rotund[, de coPil, a lui Otake 7-dan chi-
nuit de dureri au apirut Pentru prima oari
vene albastre, in relief. Zgomotul evantaielor
il scotea din sirite.
PinI 9i meiiinul, atit de frigurc de obicei,
igi deschisese evantaiul 9i-9i flcea yint cu
nervoTitate. Nici nu suPort4m sl-i mai pri-
vesc In cele din urml, bitiinul maestru a
suspinat adinc gi a luat un aer relaxat.
- Nu mai termin cu ginditul... $i qcald
s-a ficut! Vi rog sl mi scuzali, a zis Otake
7-dan care era la mutare, gi gi-a scos ha-
ori-ul.
Ca un rispuns la gestul lui, meijinul gi-a
bigat miinih sub guler Ei l-a ridicat h spate,
intinzindu-gi gitul. O comportare neobig-
nuitl pehtru el.
clldurtr, ce c[ldurtr!... lar am lun-
- Ce
gito la nesfirgit... Mare incurctrturl! Se
pare ci am greqit mutarea... Singur mi-am
ficut-o!..., mormf,ia Otake 7-dan, incercind
sI se linigteasci. S-a gindit mulg o orl gi
195
si patru de minute, 9i la trei ii
Datruzeci
lit.uzecitiei a dat in plic Negru 121'
si
Pentru mutlrile de la Negru 101 pini la
Nesru 121 iucate la lt6 in cele trei sesiuni
de l-a reluare, negrul consumase unsPrezece
.L ti patruzeciii oPt de minute,. f"te d,"
nrr.i o ori 9i treizeci 9i gapte de minute.ale
albului. Dacl ar fi fost o Partide obignuiti'
Otake 7'dan ar fi pierdut prin depl;irea
limitei de timp dupl doar unsPrezece muteri'
in diferenia aita enorml dintre alb 9i
neqru nu pot si vld decit o deosebire psiho-
losict. Doate chiar fiziologicl, intre meiiin
sibtaki 7-dan. Pentru cl gi meiiinul, de fapt'
obignuia $ analizeze indelung.
37
Noapte de noapte sufla vintul de apus'
Dar in'dimineaga sesiunii din 1 decembrie
Era senin gi calm - simleai orice tremur din
aer.
in aiun, dupd ce iucase Sh6gi, meiiinul a
ie$it in oraS pentru un Biliard. lar seara, pini
' la ora unsprezece, a iucat Maiong impreunl
cu lwamoto 6-dan, Marashima 5-dan 9i se-
cretarul Yawata De diminea$ s-a sculat
inainte de op gi s-a plimbat prin grldinS" Pe
plmint se vedeau clzute libelule ro;ii.
' A4arii de sub ferestrele camerei de la
etai a lui Otake 7-dan mai aveau incl frunzi'
gul destul de verde. El s-a trezit la gapte 9i
iumitate. Se intreba daci n'o sil'l doboare
ile tot durerile abdominale. Pe masl avea
Yreo zece medicamente diferite.
Degi meiiinului ii trecuse oarecum rl-
ceala, stareasinittgii tinlrului 7-dan se pre-
zenta destul de prost. Cl acesta avea o na-
turi mult mai nervoasl decit bltrinul,
nu-ti puteai da seama dupd cum arltau.
Odatil plecat de lingl goban, meiiinul se
strlduia s[ uite partida 9i se cufunda in alte
jocuri. La el in cameri nu se atingea de pie-
trele de GO. ln schimb, Orake 7-dan stitea
9i in zilele de paud in fap gobanului gi ana-
liza situagia. Nu era numai o diferen$ de
virsti, ci gi de structuri interioartr.
-'<<Condurul>>t a ajuns, aseari la zece
jumltate! Rapid mai e!..., a exclamat meiii-
nul in dimineafa zilei de intii, venind sI stea
de vorbtr in camera organizatorilor.
I avion care a realizat o performangi, flcind inconiu-
rul lumii.
 Peretele de hirtie dinspre sud-est al ca-
merei devenise luminos in btrtaia soarelui.
inainte de reluare, insii, s-a petrecut ceva
ciudat.
Dupd ce secretarul Yawa6 a arltat sigiliul
celor doi concurenti, a deschis plicul gi, in
timp ce stetea aplecat peste goban cu dia-
grama in mintr" ciuta din ochi mutarea
Negru 121, dar nu dldea de ea.
Mutarea secretil este notati gi inl,rodusl
in plic de jucltorul insuli, ftri se fie vlzuti
nici de adversar, nici de organizatori. [a in-
treruperea precedenti, Otake 7-dan iegise
pe verandi ca s-o scrie. Pe plic i;i puseseri
sigiliul concurenlii, $i acesta fusese blgat
in alt plic, mai mare, sigilat de secretarul
Yawata ;i incredinpt pini"la sesiunea urmtr-
toare safe-ului din hotel. ln consecinlf,, nici
meijinul, nici Yawata nu aveau cum sI ;tie
care era mutarea secrete. Totugi, fiecare
dintre noi igi diduse cu pirerea cam unde
anume o sl se joace, iar maioritatea presu-
punerilor coincideau. Negru 121 devenise,
pe deasupra, un punct culminant al partidei
gi noi, spectatorii, a$teptam cu respiralia
opritl sl vedem unde va fi jucatl pinl la
urm5"
Degi n-avea nici un motiv s[ n-o glseascl,
Yama6 parcurge flri incetare diagrame cu
privirea, dar nu reu$ea s-o descopere. A dat
de ea in sfirgit:
- Aha!..., $i cu toate cia pus piatra neagrl
pe goban, eu, cane steteam putin mai la o
parte, nu-mi dldeam seama unde $i chiar
atunci cind am vlzut, n-am inleles ce sens
avea mutarea. Slrise departe, pe latura de
sus, firl nici o legiturl cu centrul unde bltl-
lia era in toi.
$i un amator vedea ctr nu era decit un fel
de lc6date - mi s-a strins deodadt inima.
6take 7-dan o jucase numai pentru ci era
o mutare in plicl Folosise mutarea secreti
ca Pe o stratagemi? Blnuiam o manevri ne-
demni, josnicl.
- Credeam cI se va juca in centru...,
a zimbit jenat secretarul Yawata;i s-a retras
de.lingtr goban.
ln plird lupti ofensivi gi defensivl, in care
negrul urmiirea s[ redud marele mayo alb
intins din collul drept jos pinl in cenrru,
nimeni nu se a;tepta $ se joace in alti parte.
Era natural ca secretarul Yawata si-$i in-
drepte atentia doar spre cimpul de bltaie.
ripostl la Negru i21, meijinula asigurat
.C-a
ochi grupului alb de pe latura de sus. baci
ar fi ficut tenuki, cele opt pietre albe ar fi
murit - ca gi cum nu s-ar fi rispuns la un
k6date.
Otake 7-dan a bigat mina in goke, a apucat
o piatre, dar s-a mai gindit un timp. Cu pum-
nii stringi pe genunchi, cu capul aplecat,
meijinul se concentra atit, cI nu i se mai
simlea respiralia.
Jucat in trei minute, Negru 123 a reluat
in sfirgit erodarea teritoriului alb, invadind
pextru inceput in dreapta jos. Apoi, Negru
127 s-a reorientat spre centru. $i Negru
129 a tiiat in cele din urmi in teritoriul ld-
vers, in capul triunghiului format mai ina-
inte cu Alb 120.
Go 6-dan comenteazi astfel : <<intrucit
a fost puternic presat cu Alb 120, negrul a
rf,spuns gi mai ferm, cu secvenF de la 123
la 129. Maniera de joc a negrului se intil-
ne;te deseori in partidele strinse. E kiai-ul
necesar intr-o astfel de confruntare.r>
Cu toate acestea, meijinul a trecut cu
vederea ttrietura incrincenadl a negrului gi
a ficut tenuki, contraatacind pe latura dreap-
tI $ blocindu-i pitrunderea. Am rtrmas
uimit. Era o mutane cu totul neaiteptati.
Parci ar fi fost atins de aripa unui geniu rtru
- am simgit cum mi trec fiorii. SI fi consi-
derat oare meijinul ci in atacul caracteristic
al lui Otake 7-dan exiSti o fisuri gi, eschivind,
sl fi jucat un gyakuyose? Sau, rtrnit el insugi,
$ fi clutat violenp unei contralovituri cu
care si-gi doboare adversarul? Acest Alb
130 a fost mai mult o mutare jucati la miine,
decit o manifestare de kiai.
- Groaznic, de-a dreptul groaznic..., re-
peta Otake 7-dan.
Tot gindindu-se, s-a flcut ora mesei ;i,
in timpul pauzei de prinz, a continuat:
- Am incurcat-o rlu de tot. Mi-a rlspuns
cu o mutare cumplittr, care parci a uimit
cerul gia zguduit din temelii plmintul! N-am
ficut decit sl umplu un dame $ atacul s-a
intors contra mea!...
- Cam aga se intimpll la rtrzboi, nu ?, i-a
rispuns pe un ton trist lwamoto 6-dan.
Voia sl spuni cI, intr-o lupti adevlratl,
apar brusc situalii neprevizute, care ii decid
soarta. A;a era g Alb 130. Planurile, anali'
zele jucf,torilor, diversele supozitii ale arna'
torilor bineinleles, dar qi ale profesionigti-
lor, toate fuseseri spulberate.
197
 'Albamator,
Eu, un simplu incl nu re-alizasem
cimutarea 130 insemna infringerea
<meiiinului invincibil>r.
38
Cum situagia era in$ neobignuiti' cind
ne-am ridicat Pentru pauza de prinz - sau
l-am insolit eu Pentru vreun motiv oare-
care sau ne-a invitat el -, aiungind in ca-
meri, meijinul ne'a spus incl inainte de a
se aleza, cu voce sclzutl, dar asgrtr:
Partida asta e ca 9i sfir;iti. Otake-san a
-
compromis-o cu mutarea lui in plic. Ca ;i
cum ar fi vlrsat tugul peste o picturi aProaPe
terminati, la care ai pus tot sufletul!
$i a reluat:
am vizut mutarea am avw inten-
-saCind
abandonez. Era prea de tot, nul M-am
fia
gindit ci e mai bine si renunl. Da n-am fost
destul de hotlrit gi m-am rlzgindit.
Se mai afla acolo secretarul Yawata sau
ziaristul Goi, poate chiar amindoi, nu gin
bine minte, oricum insf,, nu scoteam nici-
unul o vorbl.
A jucat a;a anume, ca in cele doul zile
-
de pauzl s[ poadl intoarce lucrurih Pe toate
pl4ile. Vicleanul!..., a izbucnit el.
Ttrceam cu to(ii. Nu eram in mtrsuri nici
si-l aprobtrm, -nici si'i lulm apirarea lui
Otake 7-dan. li imPartheam totugi senti-
mentele.
Numai ctr atunci nu imi didusem seama cf,
meijinul se infuriase intratit, incit se gindise
chiar str abandoneze, gi ci incepuse si se
simdi descurajat. Fa!a, atitudinea sa cit
stAtuse lingl goban, nu-l trldaserl cu nimic.
Nu observase nimeni frlmintarea din sufle-
tul lui. Cum era gi de agteptat, in timP ce
secretarul Yawata ciutase Negru 121 Pe
diagramtr" flri s-o giseascl, gi pinl so des-
copere, atengia ne fusese atrasi de el 9i nu
ne mai uitasem la meiiin. Acesta a iucat mu-
tarea urmtrtoare, Alb 122, imediag in mai
putin de un minut, astfel ctr nu aveam cum
binui ce se petrece in sinea lui. Acel minut
nu incepuse exact din clipa cind secretarul
Yawata a descoperit mutarea secreti, ci a
mai trecut pugin pintr la pornirea cronome-
trerii. Chiar qi aga totuli, meijinul reuqise si
se domine foarte repede ;i atitudinea lui
obignuidl din faga gobanului rtrmlsese ne-
schimbatl.
198
in fap furiei nealtePtate a bltrinului
maestru care se comPoftase ca 9i cum nu
s-ar fi intimplat nimic, cuvintele lui m'au
impresionat cu atit mai mult. Simleam tot
efortul cu care continuase si ioace din iunie
si oinl acum, in decembrie.
' igi compusese Partida ca Pe o de
-operl in
arti. $i cind i;i fncordase toate fo4ele
plinl inspiratie, Pictura - reluind comPa-
.ati" - ii fusese brusc miniidi cu tuq. ln io-
cui alternativ al negrului ;i albului existi un
plan qi o arhitecture a crealiei 9i, la fel ca in
muzicii, o curgere, o linie melodicl a ideii'
Daci apare deodatl un sunet discordant sau
dacl partenerul de duet intervine Pe neal'
teptale cu o modulagie bizarl, totul se nlru-
ie, $i la GO se intimpli ca mari partide si
fie compromise de o gregeall, de o sclpare
din vedere a adversarului. Nu se Poate nega
faptul ct Negru 121 al lui Otake 7-dan, atit
de surprinzltoane Pentru toti' care ne'a
uimit gi ne-a fdcut suspiciogi, a intrerupt
abrup curterea gi armonia Partidei.
Urmarea a fost d aceastl mutane a Provo'
cat multe discugii publice, atit in rindurile
iucltorilor de GO cit gi in alte cercuri. Nou['
amatorilor, Negru 121 ne pirea in faza res-
pectivi a partidei gocantl, nefireasci, $ ne
didea un sentiment neplicut. Dar, ulterior,
au apirut voci din rindurile jucitorilor pro-
fesionigti care au afirmat ce atunci era cel.
mai nimerit ca nesrul si factr acest kikashi .
in <Opiniile juc-Itorilor>, Otake 7-dan a
afirmat: <Mi gindeam si joc la un moment
dat in punctul 121.>
Go 6-dan se referl in trecere in comenta-
riile sale la sensul lui Negru 121, spunind cI,
dupl un eventual hanetsugi la E19 5i F19 al
albului, <rdacl negrul joaci la 121, albul nu
va mai rispunde la 122, ci va trii jucind la
H19. De aceea, pentru negru va fi greu sl
glseasci aici un k6date.> Fir[ nici o indoiall,
astfel se explici mutarea lui Otake 7-dan.
lntrucit venise insl in toiul luptd din cen-
tru 9i fusese dadl qi in plic, il infuriase pe
meijin ;i trezise blnuielile celor din jur.
Adici ne ficuse sit credem cI, deoarece la
sfirgitul zilei situagia devenise dificili, a ficut
anume o mutare de circumstanll, astfel incit
sI poatil analiza in amlnunt pini la reluarea
din a treia zi gi si decidl ceea ce ar fi trebuit
de fap si joace in sesiunea precedentl. $i la
marile turnee ale Nihon kiin-ului sint concu-
renli care, in crizl de timp, joacl in ultimul
 minut in disperare de cauzi mutiiri de tip
k6date, pentru a-gi mai prelungi putin via[a.
Se gisesc rlnii care inventeazl stratateme cu
intengia de a folosi in avantajul lor intreru-
perile gi muterile secrete. Noi reguli nasc
tactici noi. E posibil sI nu fi fost doar o simpll
intimplare ci toate patru mutiri in plic de
la lt6 au apartinut negrului. In acord cu pro-
priile cuvinte - (sl dau inapoi cu Alb 120,
deja nu mi mai mulgumea> - meijinul ;i-a
sporit fo4a kiai-ului gi tocmai atunci a
urmat Negru 121.
Oricum, fapt e cI in acea dimineali, muta-
rea l-a scos din slrite, l-o descurajat, l-a
flcut si-gi piardl linigtea.
in comentariul de la sfirgitul partidei, el
nu se referi deloc la Negru 121.
Un an mai tirziu ins[, in <<Partide alesen,
extrise din <Colecgia completl a Partidelor
meijinului>r, spune rf,spicat: (Acum era mo-
mentul ca negrul si ioace kikashi-ul 121.
Era de temut ci dacl ar fi intirziat (dupl ce
albul ar fi flcut hanetsugi-ul), Negru 121
gi-ar fi pierdut efectul.>
Deoarece el insugi, in calitate de adversar,
o recunoalte, cred cl nu mai e nimic de zis.
Meijinul s-a infuriat atunci numai pentru cl
a fost luat pe nea$tePtate. lar suspiciunea
fap de Otake 7-dan a fost o eroare intr'o
clipd de miine.
Deranjat poate de atitea confuzie, a dorit
in mod special s[ llmureasc[ aici situatia.
Cum <Partide alese> a aplrut la aproape un
an dup6 partida de adio, cu Putin inainte de
moariea sa, $io fi amintit oare ctr Negru
121 al lui 6take 7-dan stirnise atitea disculii
gi comentarii gi o fi vrut str punl lucrurile
la punctl
baci intr-adevlr acel <<la un moment dat)
d lui Otake 7-dan inseamntr (acum), a$ cum
afirml meijinul, rlmine Pentru mine, ca
amator, intrucitva o enigmtr"
39
$i de ce meiiinul a jucat mutarea dezas-
truoasl Alb 130, e de asemenea un mister.
S-a gindit la ea doutrzeci $ ;aPte de minute,
pinl li unsprezece gi treizeci $ patru. Gre-
geala ficuttr dup[ aproape iumtrtate de ori de
reflexie s-a datorat unui impuls de moment,
gi am regretat mai tirziu ctr n-a mai a$tePtat
inci o jumitate de orl, ca si treaci de pauza
de prinz. Daci s-ar fi odihnit o ortr departe
de goban, ar fi rf,spuns corect. Si-l fi atins
oare in trecere aripa unui geniu rlu? Albul
md avea incl doulzeci gi trei de ore de timp
de gindire. O ori sau doui n-ar fi fost nici
o problemtr. Dar meiiinul n-a incercat sI
foloseasci pauza de prinz drep stratagemf,.
Mutarea Negru 131 s-a prelungit peste acest
interval.
Alb 130 era un gyakuyose - Otake 7-dan
spusese <<atacul s-a intors contra mear>, iar
Go 6-dan comentase ;i el: <E un moment
foarte delicat. Cu alte cuvinte, la tlierea
negrului cu 129, ideea mutirii 130 e pentru
alb de a'uca imediat un kikashi.>
- insi ca
rispuns la tiierea disperati a negrului, albul
nu putea face tenuki. Cind se infrunti doi
adversari cu un kiai atit de puternic, cel ce
di dovadi de slibiciune se pribu;egte nein-
tirziat.
De la reluarea jocului la lto, Otake 7-dan
se arltase extrem de precaut, analizind me-
reu, cu insistengi. $i explozia forlei reginute
a negrului s-a produs cu ttrietura 129. Tenu-
ki-ul Alb 130 nu l-a infrico;at, se pare, pe
Otake 7-dan in misura in care ne-a uimit pe
noi. DacI albul ar fi capturat cele patru pie-
tre de pe latura dreapti, ;i negrul ar fi cil-
grt in picioare teritoriul alb din centru.
Otake 7-dan n-a rf,spuns la Alb 130 ci s-a
extins cu Negru 131 de la piatra 129. Cum era
de a$tePtat, meijinul a revenit c; Alb 132
se-$i proteieze centrul. Ar fi fost mai bine
daci Alb 130 ar fi ripostat la Negru 129'
in analiza lui, meiiinui i;i exprimi astfel
regretul: (Alb 't30 a dus la infringere.-Cu
aceastli mutare trebuia si tai imediat la P1 1'
dupi care negrul poate fi intrebat de sinii-
tate. Daci ar rlspunde, de exemplu' la P1 2'
atu nci mutarea la 1 30 este corecti. Sau,
daci negrul se extinde totu;i la 131, albul'
deoarece nu se mai teme de hanekomi-ul la
Q8 poate si se apere calm la M9. Orice alti
varianti am luat in considerare, situalia par-
tidei se complici fa$ de diagrami ;i se
aiunge probabil la o luptil foarte strinsf,.
lnvazia severi inceputf, cu Negru 133 s-a
dovedit o rani mortali Pentru alb. Am incer-
cat dupf, aceea str repar lucrurile, dar riul
nu mai putea fi indrePtat.D
Aceastil mutare, fatali pentru alb, s-a
datorat poate unei clderi psihologice sau
fiziologice a btrtrinului maestru' Mie, ca
199
arnator, mi se Pf,rea ctr acesta pinl atunci
defensiv, pornise la atac cu Alb 130, care
arlta a mutare puternici ;i incisivi, aveam
totugi gi senzalia ci ajunsese la capltul rlb-
dtrrii sau c[-;i dlduse friu liber miniei. Cu
toate acestea, afirml ci situapia s-ar fi rezol-
vat cu o singurl tiiere a negrului de ctrtre
alb. Poate ctr - nu pot ;ti - dezastruosul
Alb 130 n-a fost numai urmarea supiririi
meijinului din acea dimineali fag de mutarea
in plic a lui Otake 7-dan. Meijinul insugi nu
$tie ce val al destinului sau, ce suflu de riu
augur, ii stribituse sufletul.
Jucase tocmai Alb 130, cind s-a auzit de
undeva de afari o melodie cintadi cu iscu-
sing la shakuhachi I gi furtuna de pe goban
s-a mai potolit. Meijinul a ciulit urechea ;i a
spus, cu aerul c[ gi-ar aminti de ceva:
- Din virf de munte de privegti in valea
adinci, la vremea florilor de viniti qi pe-
pene... cu asta incepi cind inveli I cinli
shakuhachi! Daci shakuhachi-ul aFe cu o
gaurl mai putin,_se nume$te hitoyogiri.
La Negru 131, Otake 7-dan s-a gindit cu
atentie o ori gi cincisprezece minute, tre-
cind ;i peste pauza de prinz, gi la doui dupi
masl a luat piatra in mini, dar a exclamat:
- h se mai vid!...,;i pini str joace a mai
stat un minut.
Cind a vtrzut mutarea, meijinul gi-a bom-
bat pieptul, gi-a inllgat capul ;i a inceput si
batii darabana pe marginea hibachi-ului de
paulownia. Privind concentrat spre goban a
numarat punctele. Triunghiul alb a fost tiiat
cu Negru 129, apoi gi din cealaltl parte
cu Negru 133, gi pus mereu in atari pini
la Negru 139, c secvenli obligattr sau -
dupd spusele lul Otake 7-dan - se crease
o varianti care <<parcl a uimit cerul gi a
zguduit din temelii pimintul>. Negrul a
pltruns in plin centrul moy6-ului alb. Am
avut chiar impresia ci aud zgomotul pr[-
bugirii pozigiilor albului.
La muhrea 140, meijinul nu se hottrra dacl
si fugl mai departe sau si ia cele doui pietre
negre de alituri, ;i-gi agita intr-una evan-
taiul.
- Nu-mi dau seama... E acelasi lucru.
Nu-mi dau seama..., mormtria el {Iri str vrea.
Nu-mi dau seama 5i pace!
A jucat insf, nea;teptat de repede; in doutr-
zeci gi op de minute. Cind s-a adus qustarea
de la ora trei, l-a invitat pe OtakJ 7-dan:
- Nu luali nigte mushizushi2l
200
- Pe mine mi cam suPlrl stomacul, ala
ci...
- Atunci, nigte sushi ?...
la Alb 140, 6take 7-dan a exclamat:
" - Speram cr asta si fie mutarea in plic,
dar agi gi jucat... a;a de repede' ci ml
Jucagi
puneti la mare incercare. lmi vine foarte
greu !...
S-a mers pinl in Alb 144, iar mutarea se-
creti a fost Negru 145. 6take 7-dan a luat o
piatri in minl gi a fost pe punctul de a o pune
pe tabli, dar a cizut din nou pe ginduri, pinl
s-a ficut ora intreruperii. Meiiinul a con-
tinuat se priveasctr sever sPregoban, firi
si se mi;te, chiar ;i atunci cind Otake 7-dan
a ie;it pe verandi si scrie mutarea in plic.
Pleoapele de jos ii ardeau gi erau u$or um-
flate. La sesiunile de la lto s-a uitat foarte
des la ceas'
40
- Bine ar li dacl am putea si incheiem
astlzi, le-a spus el organizatorilor in dimi-
neap de 4 decembrie. lar dup6 reluare, lui
Otake 7-dan;
- Si incerclm
. Acesta si terminim azi !...
a dat din cap in ticere.
La gindul ci in acea zi partida se va sfirgi
in cele din urmi, eu, care-i urmirisem cu
fidelitate desflgurarea de-a lungul a jumltate
de an, am fost cuprim de emolie. FIri a mai
pomeni ci oricine igi didea acum seama de
infringerea meijinului.
lncl in cursul diminegii, intr-un moment
in care Otake 7-dan lipsea din incipere,
acesta s-a intors citre noi:
- Totul s-a sfirgit. Nu mai e nimic de
ficut, ;i a zimbit ugor.
Cind o fi chemat blrbierul nu giu, dar in
acea dimineagl a apilrut tuns ca un bonz. Cit
timp fusese in spital, plrul ii crescuse lung gi
la sos ea la lt6 il avea pieptinat cu cerarJ ia
mijloc, cu firele albe vopsite, gi^ iati ci
deoda:;;i-l tiiase foarte scurt. il puteai
binui de afectare, de tendinp u" luca
"
teatru, insi arlta intinerit, ca reimproiol_
tat printr-un fel de ablugiune.
' instrument de suflat ftrcut dintr-un tub de bambus
cu cinci gtruri.
2 mincare din pegte cu orez gi o!et, cu diverse
adae
su ri.
 Pe 4, in grldini se deschiseserl citeva flori
de prun. Era duminicl. Deoarece incepuse
s[ vinl lume inctr de simblti, sala de ioc a fost
mutadi in pavilionul nou. La extremitatea
lui cea mai deplrtati se gisea camera meiii-
nului, iar eu am locuit totdeauna alituri ;
cele doui inclperi de deasupra sa fuseserf,
deja ocupate cu o noapte inainte de orga-
nizatori, ca s[ nu fie glzduigi {ii acolo gi
nimic si nu-i tulbure somnul. Otake 7'dan
stetuse gi el la etaj, dar se mutase cu vreo
doui zile in urmi la parter. Spunea d se
simte riu Si ce urcatul gi coboritul scilrilor
il obosegte.
Pavilionul nou dldea direct cltre sud, spre
gridinL ;i razele soarelui aiungeau pinl in
preajma noastri. In a$tePtarea deschiderii
plicului cu mutarea Negru 145, meiiinul pri-
vea intens gobanul cu capul aplecat' cu sprin-
cenele incruntate, intr-o atitudine severl'
Otake 7-dan, poate Pentru d se;tia invingl-
tor, av€a si ioace de as0i dati mai repede.
Dupi ce se intrase trePtat in yose' cris-
oarea'celor doi iucltori devenise cu totul
alta decit cea din timpul fuseki-ului 9i al
iocului de miiloc La concentrarea lor, cu
nervii atit de incordagi incit parcl strreau
scintei, se adiuga o nuan$ intunecattr' Ca
in ciocnirea unor sibii scutite, respiragia
li se precipita, deven@ mai vie' Aveam im-
proil a vid cum arde ins69i flaclra inteli-
'sentei.
6take 7-dan, care intr'o Partide obignuitl
isi demonstra sPrintul final iucind 9i o suti
JL mutari in uliimul minut, acum, de$i mai
avea la disPozitie incil gase-;apte ore' la in'
it"t* in yose se insuflelise.ca involburarea
,no. ."t"."cte gi nu';i sllbea nici o clipl
ritmul. Ca 9i cum s-ar fi indemnat singur'
aaaea sa ia o piatri din goke, dar uneori
se adincea in ginduri'
brusc
-'Uimerind
acest rose, incercam un s€nti-
ment estetic de armonie, ca in fap evoluliei
elesante a unui mecanism ingenic sau a des-
fisrirlrii unui principiu matematic s-ubtit'
DLsi era vorba de o luptl, se manifesta'intr-o
formtr de o mare frumusege' Contribuiau. ta
asta $ iucetorii' cire nici nu-;i mai desprin-
-;i; il;;"-ii
deau privirile de acolo'
Pinr Pe la Alb 'l8o'.Otake
7-dan, in cilmea concentrerii, Pard. intrase
in tran$ 9i fap lui plinL rotundL aducea cu
ii;;; p"fr".Elinigtiu a unui Budha' o fatl
sftendida, de nedescris in cuvinte, cuprinsl
de extazul artei. Nici nu-9i mai aducea
aminte de suferinlele fizice.
Cu pulin mai inainte, ingrijorati gi pro-
babil nemaiputind rlbda si stea in camerii,
doamna Otake incepuse s[ se plimbe prin
grldint in brap cu minunatul ei Momotar6;
privea intr-una de departe spre sala unde ne
aflam.
Meijinul a jucat Alb 186 exact in clipa cind
s-a stins sunetul lung, rrenind dinspre mare,
al unei sirene; gi-a inllpt deodattr capul 9i s'a
into6 cetre noi:
E loc destul! E loc Pentru toatii lumea,
a
-
zis el cu amabilitate.
Marele turneu de toamnl se terminase 9i
azi era prezent gi Onoda 6'dan. in afarl de
el, secretarul Yawata, cei doi ziarigti, Goi
$i Sunada corespondentul local din lto al
ziarului <TOky6 Nichinichi>r, organizatorii
patriei, se adirnasertr sI urmireasci finalul
confruntirii. tar in camera de allturi, o mul'
time de oameni se inghesuiau in picioare'
aincolo de fusuma. Pe icegtia ii invia meiii-
nul s[ vinl sd Priveasctr.
Dupi citeva clipe, figura de Bud.ha a lui
6take 7-dan a reinceput sl fie insuflegitl de
spiritul de luptl. Cu trupul lui mlrunt,, bf,-
tiinul maestru, a$ezat ceremonios, piirea
mult mai inalt 9i rlspindea in iur o influengi
linigtitoare; reficea firi incetare numlri-
toaiea punctelor. Cind adversarul a iucat
Nesru i91, si-a aplecat capul, ochii larg des-
chil i-au sclipit 9i gi.'a impins genunchii
inainte. Evantaiele lor se agitau violent' La
Negru 195 s'a ficut ora pauzeiprinz
dupd amiazl ne-am mutat in sala d9 ioc
obi;niritL camera 6 din clidirea veche lnce-
ouserii si se adune norii, iar ciorile cronci-
heau intr-una. Deasupra gobanului s-a aprins
lumina. Becul avea doar 60 W - ar fi
fost prea Puternic daci ar fi avut mai mult'
lmaqini in culoarea pietrelor se reflectau
slab-pe suprafaga tablei de io9 Ca un -semn
de aienlie din partea hotelului, in cinstea
acestei ultime zile, sulul din tokonoma
fusese inlocuit cu dou[ peisaie de Kawabata
Gyokushor; pe raft era agezatii statueta-unui
giaha pe spinarea unui elefant. iar alituri'
un vas cu morcoYi, castraveli, roiii, ciuperci'
pltruniel.
t pictor in stil iaponez (1842-1913)' ultimul repre-
zentant al stilului MaruYama.
201
 Auzisem ci atunci cind se apropie de final,
o partide de asemenea propo4ii devine atit
de crinceni, incit nici nu mai supo4i s-o
privegti, dar meijinul nu dldea semne ci
qi-ar pierde stipinirea de sine. Nu-1i puteai
da seama numai duS atitudinea lui cl pierde.
De pe la mutarea 200, i s-au inro;it obrajii,
gi-a scos pentru intiia oari fularul ;i a devenit
totuii qinuta i-a rimas la fel
mai incordat,
de demnl. [a mutarea finall Negru 237,
era foarte iini$tit. Apoi, pe cind astupa in
tlcere un dame, Onoda 6-dan l-a intrebat:
- Ar
Mda
insemna cinci puncte?...
cinci puncte..., a mormtit ridi-
-
cindu-gi pleoapele umflate, fed sI se grl-
beasci deloc s[ aranjeze pietrele. Partida
s-a incheiat la ora doui gi patruzeci gi doul
de minute.
A doua zi, dupi ce jucitorii au terminat
cu declaragiile gi comentariile, meijinul a
zimbit:
Am spus cinci puncte fere se mai aran-
jez- pietrele, dar... La numlrittoare
mi-a
ieqit gaizeci gi op la Fptezeci gi trei. Daci
ag face rearanjarea, cred ctr ar fi mai putin!
$i chiar a verificat el insugi. Negrul avea
cincizeci gi gase de puncte, albul cincizeci
gi unu.
Hni ce neg-rul nu a strlpuns moy6-ul alb
._
tn urma mutlrii dezastruoase,Alb-13O ni_
meni nu binuise cI se va produce o dife_
renS de cinci puncte. DupI'Alb 130 _ ,"i
adeuga meijinul
- pe la mutarea 16O a ne-
trt,at, datoriti unei scipiri, si taie in sente
la R9, pierzind gansa de <<a reduce * .ii
posibil diferenga>r. $i astfel, dacl cu toaii mu-
tarea Alb 130, diferenta asta ar fi fost de
numai trei puncte, atunci, flril Alb 130, in
caz ci lunga secven$ (care a uimit cerul si
a zguduit din temelii ptrmintutr> nu s-a. h
produs, cum s-ar fi sfirgit partida? Oare prin
infringerea negrului? C-a amator, nu pot gti,
dar. nu cred cI negrul ar fi pierdut Avind in
yedgre hotirlrea Si , in general, atitudinea
lui Otake 7-dan fag de partldl, sint in mare
mtrsuri convins ctr ar fi cigtigat, chiar de_ar
fi fost sI mugte pietrele.
. Trebuie totugi spus ci, degi chinuit de
boaltr, bltrinul maestru a jucat bine gi l_a
{Icut si piardtr avantajul senie-utui p" ."pr*
zentantul numirul unu al jucitoritor activi,
care a. luptat indirjit, cu disperare. Nu a pro-
fitat de vreo mutare gregittr a negrului, nici
202
n-a uzat de stratageme; s-a ajuns de la sine
la o partidi foarte strinsl. Nelinigtit, insl,
din cauza bolii, n-a mai avw poate destull
rlbdare.
<<aMeijinul invincibil> a fost infrint in par-
tida sa de adio.
- Spunea ci, din principiu, igi folosegte
de obicei toate forlele numai cind joaci im-
potriva numlrului doi, adicl a celui care il
urmeazi ca valoare, a povestit unul din dis-
cipolii lui.
Nu gtiu dacl bitrinul maestru chiar a ex-
primat asta in cuvinte, dar, oricum, a pus-o
in practici toatil viafa-
A doua zi,dupi slirgitul infruntirii, intors
de la ltO acasi la Kamakura, am a$teptat ne-
rlbdltor si-mi termin relatf,rile pentru ziar,
- in total gaizeci gi gase - $ arn plecat la
lse gi laKy6t6, ca gi cum ag fi fugit de partidl.
Meijinul a rlmas mai departe la lto ;i am
auzit cI a luat in greutate vreo doul kilo-
grame, ajungind la treizeci gi doui. De aseme-
nea, c[ a flcut o vizitl la sanatoriul pentru
soldagii rlniti, unde a dus cu el doulzeci de
j_ocuri complete de GO. l-a sfirgitul anului 13
Dhowa (1938), hotelurile din staliunile ter-
male incepuseri deja si fie folosite cr sana-
torii pentru militari.
41
La un an ;i ceva de atunci, in ianuarie, mei_
finul, insotit de discipolii sii Maeda 6_dan
gi Murashima S-dan, a luat parte la deschide_
rea jocurilor de antrenament din cadrul
lecliilor pe care cumnatul siu, Takahashi
4-dan, le !inea in casa lui din Kamakura. Era
7 ianuarie. L-am reintilnit acolo duptr multi
vreme.
A jucat doui partide, dar se vedea cit ii
e de g.reu. Nu mai putea apuca ferm piatra
rntre degete gi aceasta, llsati sI cadi u;or pe
goban, nu scotea nici un sunet. La a doua par_
tidl, igi ridica uneori umerii atunci cind res-
pira, iar ochii ii licrimau. Nu era prea vizibil,
insi eu imi aduceam aminte cum fusese la
Hakone. Boala nu i se vindecase.
ln acea zi avea ca adversari doar amatori,
de-ci nuera nici o problemi, el totugi s-a
cufundat jmediat in ginduri, feri se mai gtie
jur. S-a ficut ora plectrrii la hote-
9q Imic in
lul Kaihin pentru masa de searl gi a doua par_
tidl s-a intrerupt la mutarea 1i0.
Jucase cu
patru pietre handicap contra unui amator
puternic de 1-dan. lncepind cu faza de mij-
loc, negrul igi dovedise fo4a, splrgind mo-
yo-ul albului, gi partida decurgea in-defavoa-
rea acestuia.
- Negrul nu stl mai bine?, l-am intrebat
pe Takahashi 4-dan.
- Da, negrul cigtigt. E mai solid, in timp
ce albul e intr-o situalie dificill" mi-a rls-
puns el. S-a ramolit gi meijinul. A devenit
foarte fragil, cu totul altfel decit inainte. Nu
mai poate juca cu adevlrat. De h partida
de adio a declzut vizibil.
- Brusc a imbiltrinit, nu?
- Mda. A ajuns un mosneag in ultima
vreme. Daci ar fi cigtigat partida de adio,
poat€ d nu s-ar fi intimplat a$a...
La desplrgire, la hotelul Kaihin, m-am
inleles cu meijinul:
- Am sI vI reintilnesc in curind la Atami!
El a venit pe 15 acolo cu sotia, la hotelul
Urokoya. Eu trlsesem deja laJuraku. ln dupl
amiaza zilei de 16, i-am flcut o vizitil im-
preunl cu nevaste-mea. A scoc imediat o
tabll de Shogi 9i am jucat doul partide. Cum
nu $tiu bine Shogi ;i nici nu prea aveam chef,
am fost infrint cu ugurin1f,, degi imi dlduse
handicap cele doui piese de valoare mare,
hisha gi kakko. Ne-a invitat s[ continulm
discugia in timpul mesei de searf,, a insistat
chiar, insi i-am spus:
Azi e prea frig, a5a d o str ne retragem
-
totuli. Zilele astea, cum s-o face mai cald,
o si vi insolim la Jubako sau la Chikuy6!
Ningea cu fulgi mari. Meiiinului ii pllcea
mult anghila. DuF ce noi am plecat' a flcut
o baie fierbinte. Mi s-a Povestit d sogia lui
l-a sprijinit, tininduJ de subgiori cu amin-
doui miinile. S-a culcat apoi, dar a inceput
GLOSAR
atsumi - grup puternic de pietrq- cire
exercidi lnfl:u6nfl ln zona tnvecinatil
boshi - mutart ta un Punct interval
ciitre centru, fa$ de o piatri adversil
de peo laturl
dame - l. libertate a unui grup de pie'
tre 2. punct neutru
fuseki - lata & deschidere a partidei
goban - tabla de ioc la GO
goke - cutie cu caPac ln care se fin
si-l doari pieptul 9i sI respire cu treutate.
Si dupi doui zile, in zori, a murit. Takahashi
4dan m-a anunlat prin telefon. Am deschis
obloanele; soarele inci nu ristrrise. M-am
intrebat dacl nu cumva vizita mea nu-i fl-
cuse riiu.
$i asta cu toate cii alaltlieri linea atita
$ -riminem si minclm cu el !..., mi-a spus
sogia.^
- lntr-adevf,r.
- M-am simtit prost ctr am plecat degi
ne-a invitat gi doamna. Diduse dispozilii
servitoarei gi a insistat...
- $tiu, insl mI gindeam si nu-i factr r5u
frigul...
- O fi luat{ oare astfel !... Ar fi vrut atita
str riminem, poate ci asta l-a afectat... Se
pare c[ dorea intr-adevlr si mai stlm! Mai
bine l-am fi ascultat. Nu se simlea oane prea
si ngur?
- Mda, se cam simtea singur. Eh, dar a5a
era mereu !
- $i cu tot frigul, a iegit si ne conduci pintr
la uql...
- Gata, destul. Nu e plicut! Nu e deloc
plicut si-1i moari cineva apropiat!
Meijinul a fost dus in acea zi la T6ky6. Cind
a fost transportat din hall-ul hotelului pini
la ma;ini, a fost infigurat strins intr'o cuver-
ture ti artrta atit de mic, incit parcl nu avea
corp. Noi steteam Putin mai la o parte ;i
a$teptam plecarea maginii.
- Ah, da nu sint flori ! Unde am vf,zut
o floririe? Du-te 9i ia flori, repede pini nu
pleaci!..., i-am spus nevesti-mi.
Ea s-a intors in grabl. l-am dat buchetul
sotiei meijinului, aflad deia in maqina cu
trupul lui.
pietrele de GO
gote - l. mutarre Pe cane trebuie si o
Ioci ultima lntr-o situalie local5, pien
zind astfd initiativa; 2- secven$ termi'
nadi cu o astfd de mutarc
gyakuyose - Yose 1n gotq dar care
fucat de adversar ar fi sente
hane - mutarre ln diagonalS' in con-
tact cu o piatri a adversarului
hoshi - Punct de handicaP
ikkentobi l. salt peste un punct liber
-
203
2. doul pietre de aceeagi culoare, sepa'
rate printr-un punct liber
ioseki - secvenfl de mutlri, consided
pe plan local ca optiml pentru ambele
pe4i - termenul se referi in general
la faa, de deschidere a partidei gi mult
mai rar ta cea de mijloc
kikashi - mutate la care adversarul
trebuie sii riispundi neapirat
kodate - amenintare de ko
komoku - punctul 3-4
Tgyo - teritoriu prospectiy, schigat cu
crceya pietrc
nobi - extindere
nozoki - mutare in fafa punctului liber
dintre doui adverse. care ameninfii
separarea lor
oba - punct de mare importanp- stra'
tegici, situat de obicei pe laturi' fi 9a-r:
se ocupd ln faza de lnceput a partidei
san-san - punctul 3-3
seimoku - handicap de noul Pietre
sente - l. inifiativl' posibilitatea de
a alege continuarea 2. mutarc la cars
in mod normal, adversarul trebuie sil
rispundii
tenuki - faptul de a iuca in alti parte,
ignorind mutarea precedentil a adven
sarului
tsugi - conexiune
tsukiatari - blocar.e puternicS, mutalt
in contact or piatra adversarului
yose l. laza finall a partidei 2. sec-
yente- de find de ioc cu diverse valori
in puncte

RASPUNSURI LA INTREBARILE mull, personajului cu pricina ii lipsegte un

parfener de GO. A;a c5, acei dintre dum-
GHICITOARE din paginile: neavoasfrd care...
6.
141 . Solufie:
Nu! (Pdrfile acoperite ascund pds5rile,
Pe un cunoscut de la care sperd sE impru- <X>-urile indicd personajele.
mute <Carlea jocurilor>
13.
x x A
R5spuns: 4 giraguri de cile 17 mdrgele
7 ;iraguri de cite 13 mirgele.
gi
x xx
25. x x x
REspuns: Acas6, fdcind lecturd. La tenis
se duce cdci n-are incofro. $eful lui de x xx G
birou n-a gdsit alt partener...
43. EFDHB
Rdspuns:
P.S. Nu meritd sd vd obosifi. E caldS! Urmare din pag. 94
45. 36. SAC FARA FUND
Rdspuns: numErul cdutat este 83.751
50. lnlocuind cinci, ;ase, opt gi noud cifre cu
Rdspuns: prima, a treia gi a cincea rotifd. zerouri, cele patru adundri ale numerelor
78. vor arila astfel:
Rdspuns: 1

Gospodina se gindegte tot timpul la par-

tida de Scrabble de peste doud zi'le. 111 100 111 100
333 330 003 000
RSspuns: 2 500 s05 000 00s
Da, dar numai la pasajele de pizzicato! 077 077 007 007
97. 090 099 990 999
Rdspuns: ln afard de lista intocmitd de
dumneavoastrd gi pe care o considerdm 1111 1111 1111 1111
completd, precizdm cd mai mult gi mai
204
 37. PRISMETE PUNCTATE
Privind prisma hexagonalS de sus se pol
completa mai ugor fafetele goale. De
exemplu, la slinga punctului alb din prima
imagine lrebuie Pus un punct negru
penttu cE aga indic5 imaginea nr. 5. -ln
dreapta punctului alb din imaginea nr. 5
urmeaz5 trei puncte negre, potrivil imagi-
nii nr. 4. De asemenea, pornind in sensul
invers acelor unui ceasornic lSsind
o fafetd liberS, Pe cea de a doua - plasdm
lrei puncte albe, pentru cd aga indicd ima-
ginea nr. 6. De asemenea, conform imagi-
nilor nr. 2 gi nr. 3, in stinga fafelei cu
un punct negru urmeazS fafeta cu .dou5
puncte albe.- Ultima fafetd necompletatd
esfe, f iregte, cu doud Puncte negre'
I
38. CARATE
Pentru ca lucrurile si fie mai ugor de in-
teles, in demonstrafia pe care o vom face
nu vom mai utiliza termenul de carate, ci
,o. ,orn. ci biiutierul are 52 de mo-
n"a"t. doui feluri, fiecare fel conlinind
toa.rne
altd cantitate de aur. El doregte sd
tot atitea medalioane, fiecare medalion
arind ctte 6 g de aur' Pentru aceasfa. ii
i*[ri. SZX Oi:lt2gdeaur' O Parte din
monedele sale au in compozifie 14 g de
aur (cu 8 mai mlt), altele doar 1 g (cu.5
ir"i 'prtlrl. Difertnla intre ele este de
13 o.
Dac-E toate monedele ar fi avut in
compo-
Iitli t"t cile 14 g, cantitatea totali de aur
g aur
continutd in elJ ar fi fost de 728
iizxt4:728).Dat elare doar 312 g, intru-
I'iioiint.. monede se gdsesc unele ce con-
tin numai cite I g. Cite sint din aceasla
lii"""till Putem Efla ugot' Facem diferen-
vedem cE e-ste 416'
ta di-ntre 7281i 312 ;i
impdrtind aceastd diferenlE |a..1 J'^atlamg
c5'numSrul monedelor care conltn clte
I ):
de aur este 32. Restul pind la 52 repre-
zintd numdrul monedelor cu 14 g de aur'
Agadar, bijutierul a folosit 20 de monede
care aveau cu 8 carate peste ;i 32 monede
cu 5 carate sub calitalea aliaiului dorit.
39. PIRAMIDA LUI KHEOPS
Exist5 233 de posibilitdfi diferite de a urca
11 trepte pSgind peste 1, 2 sau 3 trepte
odat5. Atit m6soar5 gi fiecare laturi a pi-
ramidei: 233 m.
40. NU.I PACALEALA!
Provenind dintr-o inmulf ire, numdrul
9.443.823 poate fi descompus in numere
prime care rePrezintd de fapt,fa_ctorii in-
mullirii. Astfel, q5sim c39.443.823 : 3 X
17 *. B X 92.I-trmulfind acum num5rul 23
cu 83 obfinem numdrul 1909, care poate
fi considerat anul naglerii profesorului;
(oricare din celelalte incercdri duce la re-
iultate neverosimile). REmin numerele 3,
17 si 97. Bunica nu poate avea nici 3 9i
nici 17 ani; singurul num5r de ani care i
s-ar putea potrivi este 97. De asemenea,
blocul nu poate avea inilfimea de 3 m;
inseamni deci ci are 17 m. R6mine, a;a-
dar, cd vecinul are 3 coPii'
Urmare din pag. 107
De remarcat deci cE nu aPare niciodatd
remiz5 gi cd cel pufin o bilS rdmine de
fiecare datS nefolositS.
Deoarece lucdtorul care mut6 primul. are
un o"t..ut. avantai din insugi acest fapt,
este bine sE se ioace un num5r Par de
partide, alternind la deschidere, 9i .sE se
inregistreze ca scor al fiec5rei partide nu-
mSri de bile r6mase nefolosite de cel
care a pierdut.
Urmare din Pag. 123
1705 beep .3,22
1710 let ic: ic-l: let lc : 3
l72O fi ic: 0 then go to 2000
1730 let m : a(ic, ic): if m)0 then 9o to
600
l74O go to 3000
* (ic-l),
iaoo it"t 32+24 139824 '
(ic-l
205
 draw ll,
-11, -pi 2
plol 32{24 '
(ic-1 ),
141-24' (ic-l): draw 13, 2
1
,l805beep .3,22 -13, -pi
,1810
let ic: ic*l: let lc: 1

1820 it ic : 5 then go to 2000

1830 let m: a(ic, jc): if m)0 then go to
600
1840 go to 3000
2000 print al 21,1;
CONTINUAM (y n)?"
"AM INVINS -
2005 lor i : 1 to 10
2007beep .,l, inl (rnd * 10) 14
2009 next i: pause 0 -
2020 if inkey <> (y) lhen new
2030 for i : I lo 5: for j: 1 to 5 Solufie
2040 let a(i, j) : 0
2050 next j: nexl i
2050 cls: 9o to 100 Problema se reduce la
3000 if p : 2then let p : | : go to 420 gisirea unot numele in-
3005 let P : 2t print at 21 ,1; <MUTAREA he I gi 100 care sE fie di.
MEA (APASA O TASTA)": pause 0: ferile intte .ele ti, de
beep .1 ,12: beep .2,22 asemenea, sumele a cite
3010 let m : s (ic, jc, lc): let a(ic, jc) : 6 doui, lrei ... gase nu-
3020 if m: 1 then prinl al 21,29; <<a>>t mere diferite lpentru
pause 50: go to 500 a determina care sint sa-
3030 if m: 3lhen print at 21, 39; <b>: cil cu monede falsel.
pause 50: go to 530 Vistiernicul va numira
3040 if m: 3 lhen print al 21 ,291 <<c>>: r+2+1+6+8+32
pause 50: go to 560 :53 de monede din sacii
numerolall ln prealabil
Urmare din pag. 149
1524i-l). 15, k ll-61, lar sacul l7l il va
pune lingi monedele
2070 circle 80, 152-(i-1). 16, k agezate in grimezi se-
2080 next k
Parale, Pe un laler al
2085 circle 80 + (i-tf 16, 152 cinlarului.
(i-l),15, 5 - Daci loate monedele
2090 go to 230 sinl bune, cintarul ya in-
Urmare din pag. ,l25
dica20+f53.5:835.
Daci loate monedele
Cileva precizdri tehnice: pin6 a doua zi, sd se usuce sint hlse, cintarul va in-
1) respectafi cu strictefe di- complet; 5) atunci cind nu dica 572 sau 998 gr.
recfia de decupare a piese- le folosifi, pEstrafi jocurile Prln urmate, vistiernicul
lor din foaia de calc; 2) di- presale, intr-o carte de fi reazi originea cinliririi
mensiunile jocurilor trebuie exemplu, evitind indoirea la 835 gr gi va avea:
sd fie aproximativ cele din lor. 834 sau 836: sacul I cu
figurile alSturale; 3) nu fo- Bineinfeles, pe aceeali monede false.
losifi lipici pe.bazd de apd, idee pot fi realizate mulle 833 sau 837: sacul 2 cu
iar dacd dori!i sd colorafi alle <<scamatorii> similare monede lalse ... g.a.m.d.
figurile, folosili,.cariocar,, (cufii care se inchid sau se Eremplu: 950 sau 720 sa-
creioane colorate sau altfel deschid singure, scaune cul 7, sacul 6, sacul 2 si
de (vopseleD uscate sau care i;i indoaie picioarele sacul I cu monede false.
care -se usucE rapid; 4) etc.). Fantezia cititorului
dupd lipire;i colorare ldsali este chematd sd-gi spund
jocurile citeva ore, eventual cuvintul.
206
 \
ln cei aproape patru ani de la lansarea embtemei nlECOr,
Recoop a lrimis in magazine pesie 400 de iocuri logice 5i
jucirii, rispunzind celor mai diverse cerinfe, gusturi ;i
preocupiri, neomilind nici o calegorie de virslS: de Ia
Turism 88,00 lei pre;colari gi gcolari mici pini la maturi.
Scrabble 98,50 lei lati lista cilorva din principalele jocuri ;i iucirii realizate,
Scrabble 85,00 lei precum ;i preful lor de vinzare:
Scrabble 125,00 lei
lnifiere in Scrabble 10,00 lei
Caiel penlru Scrabble 4,00 lei
Caiet penlru Go 15,00 lei
GO 99,50 lei
lnifiere in GO 12,00 lei Creionul fermecat 51,00 lei Planle didaclice cu
250 de probleme de Jocul figurinelor 1 1,50 lei animale mari 32,00 lei
GO 6,50 lei Minibaschel 5,50 lei Moduloplasl 46,50 lei
Mondial 49,50 lei Maginufd cu elice 12,50 lei Elicopter demonlabil 11,00 lei
Flex 57,50 lei Cub surprizi 55,00 lei Malinufe (set de 5 buc.) 28,50 lei
Penlamino 52,00 lei Cub distracliv 55,00 lei Joc biliard 174,00 lei
Jocul cuvinlelor 88,00 lei Joc rdbdare (Solifar) 9,60 lei Popice mari 166,00 lei
Cartea proverbelor 14,00 lei Joc indeminare Jocuri dislraclive
Tangram 14,00 lei (Logicon) 25,00 lei (25 de modele) 123,00 lei
Ursul p5cilit 13,50 lei Titirobil 8,30 lei Joc domino 10,00 lei
In familie 13,50 lei Domino circulafie 60,00 lei Abfibilduri 2,50 lei
Cine esle elefanlul? 13,50 lei Minidomino circulafie 12,00 lei (26 de modele) model
Recunoaplefi personajul 13,50 lei Ecran desenalor 44,00 lei Dominoul
5 jocuri in plic 13,00 lei Gherghef 43,00 lei triunghiurilor 39,00 lei
101 probleme gi locuri Trenulef 50,00 lei Joc arcag 6,00 lei
geomelrice di slraclive 10,00 lei Cal cu c5rufi 65,00 lei Joc !intd 35,00 lei
Zoocarnaval (vol. l) 32,25 lei Pislol 7,50 lei Joc <Logic 2> 21,00 lei
Zoocarnaval (vol. ll) 32,00 lei Yo-yo '10,00 lei Joc <<Figo> 18,00 lei
Mihaela are probleme 16,00 lei Breloc minilogicon 22,00 lei Folbal I 52,00 lei
Ne |ucim cu creioane fah magnelic verlical 48,00 lei Fotbal r 14,00 lei
colorate 29,50 lei 4x4x4 55,00 lei
,l5,70 lei
Figurine magnelice 52,OO lei
Ce ptii despre...? 6t,25 lei DelaAlaZ Figurine din
Cromalic 11,25 lei Modi X 24,50 lei malerial plaslic 13,25 lei
Faslieco 46,50 lei joc de conslrucfii 29,00 lei Joc cu bilS 5,4s lei
I mpas 11,25 lei Minigolf 18,@ lei Tilirez 15,00 lei
I nteresect 19,7 5 lei Joc cu cuburi 27,00 lei Cilindru cu role 15,00 lei
Miniring 23,25 lei Minipanlograf 12,50 lei Joc <Cabana> 80,00 lei
Jocul triunghiurilor 34,1 5 lei Joc <Desen floral, 8,00 lei Figurine demonlabile 39,00 lei
Micul conslructor 40,00 lei Animale domeslice 20,50 lei Trenule! magnelic 40,00 lei
AS 12t 42,80 lei Jocu I cif relor 10,00 lei Cocog pipugar 25,00 lei
AS 31 29,25 lei Vaporag melalizat 1 1,50 lei Tilirez mare 75,00 lei
Minibiliard 30,00 lei TrusE lucru manual 1 6,50 lei Tilirez mic 35,00 lei
Minibaschel 18,00 lei Abac gcolar 1 1,00 lei
$ine lrenulef 16 mm 7.80 lei
Minibaschet 1 1,00 lei Joc flexibil 31,10 lei Maimufd la paralele 16,50 lei
Minilabirinl 7,65 lei Joc module 29,ffi lei Scoale inelul 5,00 lei
Labirint 25,00 lei Jocul culorilor 26,50 lei Scoale sfoara de Pe
Labirint 23,25 lei Melc cu bile 2,50 lei ramE 4,80 lei
Labi ri nl 70,60 ler Joc slrategic 19,40 ler Combino cu 6 ele-
Enigma 71,00 ler Hexabi I 50,00 lei menle 10,00 lei
Combiplast 48,50 ler Combicub 43,00 lei Minigah magnetic 30,00 lei
Tir spiralS 30,00 ler Dodecaedru 67,OO lei Domilit 97,25 lei
Tir mecanic 43,00 le' Logic 5 55,00 lei Avion calapultal 7,00 lei
Capcana bilelor 16,00 ler Mozaic 26,OO lei Maginuf5 minilux 6,50 lei
Plalformd cu cocogei 15,30 ie, Modul 82 28,00 lei MalinulE minilux 7,50 lei
Plalformd cu iepurali 16,00 ler Logic nova 43,00 lei joc de construcfii 49,00 lei
Traclor leleghidat 58,50 le, Nova 35,90 lei Farlurie zburdloare 17,00 ler
Tractor mecanic 36,50 !e, Culie magicd Relas 48,85 lei Arc cu sdgefi I 05,00 ler
Joc cu bile 23,00 le, Slrategicon 19,40 lei Popice cu balans 58,50lei
Joc cu bile '!?,00 le, Disc. mobil 5,50 lei Bumerang 36,60lei
Joc cu bile 5i ciavieiura 18,40 le, CSfel Pluto I 6,50 ler Moara in spaliu 50,00lei
i0,00 le, 13,75 lei Minicrichet lei
| 57 ,10
A{aim,-i ca fic.: Minimodulex
Ne jucdm gi nunrirAm f 00 ie, Modulex 49,00 lei Zmeu 92,50 lei
8,50 lei
Ceriea lab;rini t i,?5 i, Optobil 18,00 lei Breloc-s{erE

201
 [UPRII{$

Pag. Pag'
In loc de prefaf5 la o carte agteptat5 Ginduri despre joc 101
de tofi amatorii de locuri 3 Program BASIC pentru locul IMPAS
Pentamino 12 _ FLEX 104
O partidd de GO de la primul tur- Jocurile gi istoria 106
neu nafional ................ 14 Piramida 107
Cubul cu buline l7 Jocul, o modalitate de concen-
lnifiere in SCRABBLE ..................... t8 trare?..... 107
P5lratul magic 22 A5 31 .... 108
FLEX 50 de iocuri intr-unul Jocul celor opt coincidenfe ......"..... 109
sr
-
ngu r 23 Combicub 110
Jocurile gi oamenii (traducere dup5 Jocul perechilor .......... 112
Science et Yie) 24 GO Stilul de joc ;i grupa
$liafi c5...? 27 - n5
sangui 113
Caroiaj logic .......... 31 Umor O veste imbucur5toare ...... 118
Opt jocuri pentru invSfarea infor- Marele- cub cu buline 119
maticii 32 Doud jocuri... chimice 120
Fastieco 37 Program BASIC penlru Jocul drumu-
Scoate inelul .... 38 lui albastru 121
$ase variante neobilnuite ale iocului Turnul din Hanoi 123
de gah 39 lmpas 124
I ntersecl 43 Vistiernicul ingenios 124
Sfaturi pentru un tin6r creator de ProprietSfile <magice> ale hirtiei de
jocuri logice 44 ca1c..,........ 125
Jocul-joac6 ;i jocul-corvoad,i .......... 47 SCRABBLE duplicat 126
SCRABBLE partid5 liberS .......... 54 Prinlesa sau tigrul? 129
- ...........
Jocul cuvinlelor 58 Jocuri pentru invSfarea informalicii
Vd intereseazd acest joc? ................. 59 _ BINAR 131
De la Shaturanga la tah .................... 60 Cinci probleme non-conformiste de
Cum poate fi inventat un joc 61 tah 132
Umor ......... 65 3 f 1 locuri rebusiste noi ................. 134
Domilit 67 O <multiproblemS> cu dominouri .. 135
Telefonul magic . 68 Cromatic 136
Mutd p5tratul ..... 69 Cinci probleme de logicd 137
O scurtd <lectie> ;;;;;; ;;;;;;J;t:: 71 GO O intrebare dificilS: Cum se
Breloc cu bile ..... 72 joaci- la millocul tablei? 139
Total 10 ............... 73 $ase variante exotice ale gahului ...... 142
$ahul gi cibernetica 74 O problemd de perspicacitate ......... 147
Alte doud partide disputate in fur- Program BASIC pentru jocul Traver-
neul Cluj-Napoca 79 54re..,,,,,,.., t48
Caleidoscop de perspicacitate ........ 83 MEIJIN (Maestrul de GO), roman
Caleidoscop de perspicacilate (r5s- de Yasunari Kawabata (lraducere
punsuri) ... 91 din japonezd de Flavius Florea, pre-
Un tesl prea dificil? 95 fald de Doina Ciurea) ..............:...... 150
SCRABBLE prin corespondenfd ....,. 98 JECO vd oferd ......... 207
208
 r
\

r
o ng
;t E 1 1 t .-
I
T7
Ir (
I
,t'?
-
nl
\t
t t I I

X3 1l
fl t )

f--t
*, tr \ I
L
i
j
al {
, .a
7
C
F i
7
E
I
7
7
r7
a

- 3 r; t-
t
##{
F
t I q
G .!tt'

T
II I I{ -t

jI
a
I

{ "l

ry t<. 1

I
l
t*t -rl"a"
3
\
I
 ra(
J\.'
un
de
o toate
o

't
)
"il
-1
',

--

$l
 \

?:
I
I l r zl
-
{
ts
}
I
{-C
.

ila
a! -/
* C
* d
'C
f il
{r tfi
il;
)il
*-

MADE IN ROT,IANIA
Sole axporter
EXIMCOOP BUCHA*EST
 s
I
r
I :.

.: L

t
s
L,I

% 1
* j

rq
.l
l

O Un ioc de slrategie
pentru toate virslele
)I O Un joc de mare
"t atraclie turistici
b.- I Un ioc aseminitor
cunoscutului ioc
Monopolly

: nn

;l
-":&
-"1

7 I

xt
d i&
H

s
R

t
a
 EI

r-\
t--l -"*-l *.
_{
F

m
it;-
t}ir:+
"-*"" - ?
fl "lt.

MADE IN ROMffiIE
)()( )i, i )l)(;i )i|r ),i : : ) )
 An amusingBntertaining, intermting I tlomilil.ernosr t+ wrQ *dsn'
gamethat gives knowhdgo and infor{ ridr lour knowlese I il corlrs t
mation.The bash principh ia simihr I lot of fr5r o{ diwlila: ecjanmJilc'
to tha one that is used in cros'
I rehlrqgttu$q&H*:
firt*t*|rc md
words. I
to olL
Yur plry Doilditosing 06 cuboa
Domilit I game $al o,ffurs FllI
evsry trm€ a new,ditM vsutnI
vfad wih lottar: s*d'10O ooun'
,r d lkre difhrurf cobutt
Domilil-a gelne thd dim# I
your thinkrng and afhntirum.I

,I
L

'ct
(

I
1 /
l!
(D
.'I :a ,/
ffi
\
t

s -t
_i
7
lF

rr | ! rr

fVIAD I l #I ( I l\/r/t l/l

l',1 -/
rft I -/
,O( P BU€HTRSI
^a
 I

ffi t

o UN DE PERSPICACITATE,

ooo 'OC
STMPLU tt aTnAcTtv
ln cele 3l de orificii ale tablei, cei doi
lgri a.91zt piese in intenfia lormiriiiuci- de
o triunghiu-ri. Regulament simplu,
, fafide
antrenanle. ln plus, cu acela;i echipamenr
ry_1-n lr"Sinate ;i ahe
jocuri, precum
O o o seile tle probleme gen rrmatematicl;idi-o
slraclivil.

o o
oo
 IA]IENAM
It contains : colouring,cutting off
ongrom and assembling games.
The form of visual artistic repre-
sentation makes it easy-apfochable
by children.
Tangram" is for ever Young though
I dates for centuries.
"Tangram"-a game that stimula-
tes the perspicacity,the logical way
of thinking,the inventiveness and the
imagination of the children.
"Tangram"offers You 159 Pro-
blems to be solved with 7 geometri-
cal shapes named "tans".

> t
(
4 ]
$!:

I-3{f'

!l.Fd* :

at {
,O
rd -f? {
J
a
f> "!r

a.
.L

b /

N ROMANIA -{
Sole exporter
EXIMCOOP BUCHAREST
 I

I I
7t I I

An album of
one can make
representing various
*
the wonderfull world of
and jungle.
I
I 7 \ ^t
'ur*
L

m
\
t l
L

-t
)
-J r

L. ) ru ,t F
7

I
*-- I
*
a

? ) t'
I
a

, .I
s=^/
\
J
t
MADT N
 I
t
isa

cAffrE JA(

the pictures'
to colour

ar;r<

€;

I (-\\
\

€
*

MADE IN MANIA
Sole exoorter
EXI UIbOOP BUCHAREST
 ril
T

l q

\i^90
l
n
l

'{-'

I
 {r
o o
o

has star o{
toons

g(

\v
out
1lB*)
60 *
-r-il11

l-fr
A
J ,,
It
w
a

r.} I I

,
{,
,{\ I ,7

rfS
e* .iiar tr
ra
i#r:' fX?-
7tV \
{
Fe ffi f i
ffi
*.,ry:X'j5,l#'{E

Jut
t

€
ta
*.* fr
t{

-a I

,:
/ s !9
Sole exporter t
E{tt'It00oP tsucHAREsr
(,
 tt&
,fu
{ ffie
I
&
' -*
)

'qy
#rX
t*€ff
)

kH
uN JOC ANTRENANT gt aMUZANT, PENTRU COpil
Joc din lamilia binecunoscutului rrpiciticir,
cu animale
in perechi gi cu un <urs picilitr, n, J" iumitra
,rlpe,
de ioc, spre trazut tuturoo. Un care
:,*..p-:.1_.^"erii
s-a Ducurat de un mare succes, fapl lavorizal ioc
gin-lle viu colorale, ;i
in genul aesehef, inimate,
de ima_
rali atraclie pentru copii. adevi_
 E_

I I
I
I I I T
.(
I
I
F I I t
,
ffimlh3yuam I
I
I
Three amusing games halring bott|
an educative ard dl$orting airff The
cfte*ttod B,@r".*ln ilre r*m&f and
'lfirho's the elephant?t
c fhe $"trd,ng priru*ple tfiaf $inxd*-
t€s fie ard *re Minxr
a7 sf *te c*ffiren b *le one of rn*king
fa&B with fte ffids of &e sarr* E'nt,
balEac** card has on Se rkht upper
mrner a rymbd that Mpe $E cfrF
n in firding srt tfte pairs.The f*!.
trr6ofi *€cards are extrE$i$
Sfaciiva
I
{b

I
I {
I
t
I
7 r
{t r}.
EI
/
* t>
I !
! *
.€+ T
't.- t

1 ]I
,
ffi#'
i.s ?
4\r)
I
.t

MADE 7
$ole exPorter
EXIMCOO
I
ffi EST
7
77

l .-...-
 I

simplu:
doui laturi

t
I
K
{
I !
a

L- @
 RF PFRSP

ln iECT.
'l{