,HE

H
T
'E
:C5
'ctl
:T

H :

il{uFr

MS
ffi
=i=E
W ffi
H
;ffil
ffi
ffit
Adina Grigore Nicoleta Sonia-lonici

CTTESC $r SCRrU CORECT!

EXERCTTTT DE CtTtRE $r SCRTERE

CLASA I

Edifia a 4-a, revizuiti gi adiugiti

ORDINEA LITERELOR ESTE: A, M, U, N, l, E, EA, R, O, C,

A, uA, L, cE, T, !A, s, oA, p, lE, v, cl, D, g, i, A, B, J, H,
G, GE, T,Z,UA, Gl, F, CHE, CHl, X, GHE, GHl, K, Q, W, Y

Editura Ars Libri

 rDescrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romflniei
lcnrconr, ADINA
i Citesc $i scriu corect!: exercitii de citire $i scriere: am
lclasa Ii Adina Grigore, Nicoleta Sonia-Ionicd. - F,d. a 4-a, an
lrev. - CosteEti : Ars L1bri,2014 ai
. tSeX 978-606-574-789-0 au
nu
un
E.{ in
ES mai
xo
o-
G6 Referent qtiinfific:
,G .I
:o
.I 6 Lect. univ. dr. Lored,rna Tudor, Universitatea din Pitegti
3.E
Am5i
TO
GO Coordonator colec{ia CARUSELUL CUNOA$TERII: lunia i,
OG
\r
Ge
Adina Grigore Mama
5G
OE Ami ia
G-.
ox Mai ar
EE
:o
t@
EE
Q-c
Copyright @ Editura Ars Libri, 2014
eg Editor: Adina Grigore
)G Design: Mariana Muscalu 1.
to
G
o Corecturd: autoarele -Ar
o
G -Nr
Comenzi:
Editura Ars Libri, Costegti, jud. Argeg
2. -M
Tel./fax: 0248 546 357 -At
3.-M
_N
E-ma il : arsl! Eri@yaheo.go-E[
@
Tiparul executat la Tipografia Polichrom lndustry 2006 Costegti,
jud. Argeg (
am imn mama Ana Anina Nini
an nun nani Ani Ninu Mia
ai nai nuia Mana Neo Miu
au mu nuna Mimi Manu Ami
nu ani anin Nana lna Iani
un mami Nanu Maniu
in numai Nina Naum
mai inima Amin Mamaia

Am 5 ani. Mia, Ani au anini.

lunia ia nuiaua. Anina nu ia un nai.
Mama ia mina. Nina, Miu au un nun.
Arni ia numai un nai. Manu, lna, Mimi au un imn.
Mai am in.

Jocuri de ro!
1. - Ana, ai nuia? 4. - lunia ia un nai?
- Nu mai am nuia. - Nu. Nana ia un nai.
2. - Mimi, ai 8 ani? 5. - lna, iau ia mamei?
- Am numai 7 ani. - Nu. la ia luniei.
3. - Mamaia ia in? 6. - Anina, ai un nun?
- Nu. Nina ia in. - Nu. Am 2 nuni.

escoperd propozitia!
lna, anini, au, Mia.
ie mea nenea iunie Manea
eu meu mine miaune Nae
ea miei mina Meme
ei mei nume Minea
ia nea numai Ene
ai neam mie Eui
iei nimeni Emi
Eni

Nina ia numai mine. Mama lnei ia miei.

Manea e un nume. Un anin e numai nea.
Nenea Manu ia un anin. Nenea Miu ne e neam.
Mama mea e lunia. Meme ia nuiaua mamei.
Mamaia Anei e Amina.

Jocuri de rol
1. - Nanu, mai ai mine? 3. - Mamaie, ai mei?
- Nu mai am mine. - Nu. Am numai in.
Am numai un nai.
2. - Meme, ai 4 anini? 4. - Nenea Nae e nun?
- Nu. Am 3 anini. - Nu. Manea e nun.
cuvintele pentru a forma o propozitie.
Nina, nai, un, ia.

'#..
.li +
#
 Ene Eni
Ema Ena
Emi

Ene e nun. Ema ia numai nuiaua.

Eu iau un nai. Mamaia mea ia miei.
Emi ia mine. Emina e nuna mea.
Eni e mama mea.

.Toeur"i de r*E

1. - Ema e mamaia Anei?

- Mia e mamaia Anei.
2. - Ene, mai ai mine?
- Nu mai am mine. Am numai un nai.
3. - Eni, ai 6 ani? a
- Eu am numai 5 ani.
4. - Nina e mama Anei?
- Nu. lna e mama Anei.
5. - Emi, Ema au ii? '

,/ E{
- Nu. Ene, lna au ii.
oneazd cuvintele pentru a forma o propozitie.
Nenea, Ene, miei, ia?

t7
/

iG]

-
 ar
ea u-nea mi-nu-nea Manea ram
mea nu-mB Minea iar
nea ne-nea ren
nEm nea-ua rat
ui-mea rai
rea
Mamaia mea e ea. ieri
Ema e la mama mea. mari
Ea e minun@ me.
E numai ng.
Manu e un ngm.

- Nu. Ea e mamaia mea.

Marin
2. - Nenea Minea ne e neam? Maria
- Nu. Nenea Ene ne e neam. Aura ;

lrina i

3. - Manea, mai ai mei? Rama

- Nu mai am mei. Am numai in. larna

Descoperd propozi[ia!
nenea, Miu, numai, E. t

t
 ar ara iarna ramura lrina
ram are mare uimire Mira
iar aur mere armura Arina
ren era mura auriu Ariana
rar amar urma atama Maria
rai arma umeri urmare Mariana
I rea arme mereu marinar Mara
ieri erai mire rumene Marian

I mari eram
ura
miere
miner
rama
rana
nara
rumen
\,-
numere
marama
marame
Mari
Marin
Miruna
Aura
Marina
Armina

Marin e mare. Mari e mire.

Marian e miner.
Aura are marame.
lrina ia mure mari.
Rama e a Mirunei.
larna iau miere.
Ariana are ia mea.
Mira e mai mare.
Mara are mure amare.
Maria ne uimea mereu.
Marina are mere rumene, aurii.

mure mere miere

I
 - larina, ai mere rumene?
- Nu. Eu am mure mari.
2. - Armina are ia mamei?
- Nu. Marina are ia mamei.

3. - Irina e mai mare?

- Mara e mai mare. Are 10 ani.

4. -larna ai mereu mere?

- Nu. larna am miere.
5.-Marianeminer?
- Nu. Marian e marinar.

cuvintele pentru a forma o propozitie.

mere, Mara, rumene, are.

1.-

2.-
e_

4.-

{
 Raia Rinu Ramir
Rin Riri Ramira
Rina Remi
Ramura mea e mare.
Rinu are rame mari.
larina ia aur.
Mamaia are miere.
Rinu e miner.
Ramura are mere rare.
leri eram mire.
Nenea Rin are arme.
Marama Mariei e aurie.
Un miner are minereu.
Rana Arianei e mare.
larna are iar nea. Neaua e mare. Rinu, Ramir au un
ren. Ei iau mereu aer.

Joeuri de ro!
1. - Ramira are mere?
- Nu. Ramira are mure mari.
ffi 2. - Rinu, ai un ren mare?
- Nu. Am un nai.
3. - Ramura are mure?
- Nu. Ramura are mere.
4. - Riri, ai marama mea?
- Nu. Am marama aurie a Mirunei.
Ordoneazd cuvintele pentru a forma o propozilie.
Mariei, Marama, e, aurie.
ou ora erou orare Mona Moraru
oi ore eroi romane Nora Roman
nori orar oaie uneori lon Ramona
nou noroi oier mioare loana Aurora
nor roman roua Miron Anemona
roi oare oameni Mioara Ramon
mor morar roiau
om morun romani
umor
maro

Roman e oier. E ora unu.

Merii loanei au ramuri mari. Am un neam in Roman.
Miron are moara mare. Aurora are o oaie.
Nenea Moraru e un om mare. Ramon e un erou mare. ta
Nora are un orar nou. Anemona are umor.
Rama Mirunei e maro. Miron are un ou. Jt
Mioara are un morun mare. Am un orar nou.

lon e oier. Are oi mari. O oaie are 2 miei maro.

Ramona, Aurora iau mieii.

Jocuri de rol
1. - Miron e morar nou? 3. Nora e cu Mioara.
- Nu. Roman e un morar nou. - Mioara, ai un roman?
- Nu, am un orar.
2. - Mereu e un nor mare?
- Nu. Uneori e un nor mare.
Ordoneazd cuvintele pentru a forma o propozitie.
nou, roman, un, ia, Aurora.
 Onu, Oana, Omar, Orion, Oara, Oni

Onu are un orar.

Omar e un morar mare.
Mari are rame mari.
Un roi mare roia.
Oana are mere mari, aurii.
Mona are 4 meri.
Miron ia mure moi.
Orion e oare un erou?
Oara are o mia maro.
Nenea Onu are mioare.

Onu are 4 anini. Aninii au ramuri mari. Oana ia 5

ramuri. Una o ia loana.

Jocuri de rol
1. - Ramona are mure moi?
- Nu. Ramona are mere rumene.
2. - E ora unu, Onu?
- Nu, Mioara, nu e ora unu. E ora 5.
3. - Nenea Omar e marinar ?
- Nu, nenea Omar e un mare morar.
4. - Mia, ai un nou orar?
- Am un orar nou.
- Mai ai ore?
- Mai am una.
 Oni

Oni e morar. Are moara mare. Ea e maro. Oni are un 3t

neam oier. El e nenea Omar. Are mioare, miei. Oni ia miei.
ci
cr
re
m
nl
m
CT

c(
(-(
ct
CL

c(
UT
Si exersim! al
Subliniazd o gi O, apoi memoreazdl

Pentru oricare gcolar,

,,O" e-n ord gi orar.
Dacd-l cauti il gdsegti,
$i-n poeme gi-n povegti.

Ordoneazi cuvintele pentru a forma o propozifie.

morun, are, un, Onu.

{/dlt, lce
ac crema cornuri curier Anca
car curea coarne ancora Rica
cuc creion coama camion Mica
rac cana roca macara lca
mac canar nimic coroana Onica
nuc cocor curcan comoara Anica
mic comic acre mecanic Aurica
crin noroc amic caramea lonica
cor mocan cuier camera Norica
cai ecou creion camere Monica
GUm carne carie Nicu
cui lancu
coc Marcu
urc Raicu
arc Marica

Anica e cu Rica.
lonica are un cocor.

"ffi
Nicu e amic cu lancu.
Eu am un creion maro. - n\-- "
Onica e cu mama Aurei.
Anica are un crin mare.

&
Nicu are un car cu mere.
Rica are un ac mic.
Marcu are un canar auriu.
Aurica ia un corn cu mac.
Am cai cu coama aurie.
Monica are camera ei, Acum e cu lonica, cu Rica, cu
lca. Au mere aurii, cornuri cu mac.
--!:

'1. Anica e cu Monica. Cr

- O, un cocor!
- Nu, e un canar auriu. Cc
2. Aurica e cu Rica. Ea are cornuri rumene. Cc
- Rica, iei un corn cu mac? Cr
- Nu, iau un corn cu mere. Mi
3. - Norica e cu Onica? Ne

- Nu. Norica e cu Anca. Cc

Mi
4. - Ana, ai o carie mare?
- Nu, lonica, nu am o carie mare. Am o carie mic5.
4
t.
cuvintele pentru a forma o propozi[ie. mi
camion, un, Marcu, are, nou.
-Eqi8i.@ffi

m;

3.

(
Crina Carina
Carmen Corina
Cami Carmina
Cora Comarnic
Coca Caraiman

Camera mea e mare. Coca ia un crin mic.

Marcu are o macara. Ea are crini ca neaua.
Nenea Cornu are un camion. Anica are carne.
Corina cu Onica au un canar. Coman are un mac.
Mama Carminei e Cami. Carina ia creioane noi.

1. - Corina, ai un creion
mare?
- Nu, am un creion mic.
2. - Coman, ai o macara?
- Nu. Am un camion
mare.
3. - Corina, ai un canar?
Am un canar mic. Crina
-
are un canar mai mare.
4. Nenea Cornea e un om
comic. Are cai maro.
- Cum au coama?
- Caii au coama aurie.
5. - Crinu, ai o rand?
Am un cucui.
-
- Nu e nimic! Ai noroc, e un
cucui mic.
6. - Cum e camera Corinei?
- Camera ei e mare.

Ordoneazd cuvintele pentru a forma o propozitie.

cu, un, nuc, ramuri, Corina, are, mari.
 Crina Carina Coman
Carrnen Corina Cornu
Cami Carmina Cornea
Cora Comarnic Cocu
Coca Caraiman Carei

Camera mea e mare. Coca ia un crin mic.

Marcu are o macara. Ea are crini ca neaua.
Nenea Cornu are un camion. Anica are carne.
Corina cu Onica au un canar. Coman are un mac.
Mama Carminei e Cami. Carina ia creioane noi.

Jocuri de rol
1. - Corina, ai un creion
mare?
- Nu, am un creion mic.
2. - Coman, ai o macara?
- Nu. Am un camion
r mare.
7 - Nu e nimic! Ai noroc, e un
3. - Corina, ai un canar?
- Am un canar mic. Crina
are un canar mai mare.
4. Nenea Cornea e un om
comic. Are cai maro.
- Cum au coama?
- Caii au coama aurie.
5. - Crinu, ai o rand?
- Am un cucui.
cucui mic.
6. - Cum e camera Corinei?
- Camera ei e mare.

Ordoneazd cuvintele pentru a forma o propozilie.

cu, un, nuc, ramuri, Corina, afe, mari.

-
 !

mar urce cdrare Rici Romicd

card narS numdrd Nicd lonicd
cane cdmin camara Mdrin Auricd
nuce mdrar ancori lcd Mdriuca
mice muncd maramd Mdrioara
umer roud mdmicd
numer noud

Nicd ar5.
Marina are o inimd micd.
Mdrin numdrd o nucd, un mdr, o mur5.
Ricd nu nimerea cdrarea.
Mdriuca are o cunund.
Un marinar urci o ancord.
Auricd are o ramurd cu un mdr.
Mdrioara e cu Nic5. Ea are noud oi mari. O oaie micd
urcd o cdrare. Mdrioara numdrd cu uimire.

Jocuri de rol
1. - Mdria are o maramd
nouS?
- Nu. Ea are o ie noud.
2. - Mamd, ai un corn cu
cremS?
- Nu. Am un corn cu
nuci.
3. Oana e cu Ramona.
- Ramona, mai ai 3 ore?
- Mai am numai o or5.
4. Mdriuca numdrd mere cu
lonici.
- Ai un mdr rumen,
Mdriuca?
- Am 3 mere rumene.

rdoneazd cuvintele pentru a forma o propozitie.

are, moari, Marinici, mare, o.
 Gitim cu atentie!
o-ui ro-ui no-ui
a
ta lrina are ogf,.
Norica are o ie nog[.
Ea mai are nog[ og[.
E numai rog.1f.
Ricd are noud crini.
Miruna are nog3f, cornuri rumene.

Si intelegem sensurile cuvdntului!

.z,,.}.
tca Io" t '\ noua
{, tsJ ,l Noui ne e rdcoare.
\' ,/ nm un noud.
\/ Acum ora agua.
" noui.
Am o ie

4
Gitegte repede!

r
o murd noua mure el
la
vc
le

tr\
o ord noud ore Ia
la
\.X*s-1l.J *
m
lo
o cand noud cdni m

D D&nn&DDD& c(

o casd noud case

666,4;ffi6ffiOG
noud oud

noua cat

Ud

A'- ;

rltltlllt
noua mere

a noua ora ora noud

I

el Alin Alina
la Cornel EIena
cal Relu Raluca
leu Malin lleana
lac Emil Mdlina
lan Cdlin Mirela
mal Nelu lonela
lor llie llinca
melc Ionel Emilia
coli lulia Manuel
lulian Emanuela
lulicd Manole

Colacul lui Emil e mic.

La malul lacului e un arin.
Calul are culoarea maro.
Numele ei e Alina.
Cdlin numdrd colile. /rf
Mdlin card lemnele.
Alin ia un inel Mirelei.
Cdmila are coama mare.
en
Calul

llie card lemne. El e cdlare. Calul lui are o rand. El

calcd rar.
- Al cui e calul?
- E calul meu. Numele lui e Relu.

@
1. - lonel e amicul lui Nelu? Le
- Nu. Mirel e amicul lui Nelu. Lc
Le
2. - Raluca are un an?
- Nu. Raluca are 3 ani.
3. lonela are lalele.
Emil ia un liliac.
- lonela, ai lalele mari?
Lacul

E luna iulie. La Amara e un lac mare. Nenea Emil e cu

C(
lleana. La malul lacului e un alun. Alunele lui sunt mari.

lar

cuvintele pentru a forma o propozi[ie.

Cornel, malul, e, cu, lacului, la, Luca.
Leana Lica Liliana Luca Licd
Lolica Lia Liana Laur Lulu
Laura Lina Lelia Lionel Leo
Lorena Luana Lora

Liliana are lalele mari.

Laura ia liliac ca neaua.
Laur are caramele cu cacao.
La mal e un cocor.
Luca are un colac mare.
Numele ei e Liana.
Cornel e cu Luca la malul lacului. El are un colac.
Colacul lui e mic. Cornel e mereu pe lac.

Animalele

Elena e la Alina cu Laura. Alina enumerd animalele:

Lorena e la mare cu Luca. Luca e mai mare.

Lorena are numai noud ani.
- Marea e un lao, Luca?
Nu, Lorena, marea e mai mare ca lacul. E lumea
animalelor marine.

Ordoneazd cuvintele pentru a forma o propozitie.

Liliana, au , role, Laura, noi.
 ce
UE
CE
ce
ce
1. Marian are noud mere rumene.
2. Melcul meu e mic.
3. Ele au mure mari,
4. Crinu are un mac.
5. lunia are ecleruri, cornuri cu nuc5.
6. Creionul are mind noud.
7. lon e cu Laura la lac.
8. Lama e un animal.
9. Ea e mama mea.

Garia
Corina are camera ei. E o camerd mare. Ea e acolo. (
Are o carie. Mama ei o alin5.

Cana
Monica e la mamaia. Ea are o cand micd cu mure. la o
muri rumend.
Acuarelele
E iarnd. Emilia e la Miruna. Ele au acuarele noi. Emilia
colora un leu cu coama mare. Miruna colora o cdmil6.

Ea
 cer cere acela Marcel
cel rece elice Marcela
cea ace cernealS Celia
ceai cercel rdceald Cela
cerc cerne mdcelar Celina
ceainic coldcel Mircea
cocean celular Maricel
ceaun cerere Cernica
ceard cereale Cerna
liceu Oancea

Celia are cercei aurii.

Ceaiul e rece.
Marcel are un cerc.
Mama cerne mdlai.

)lo. o6 Mircea e la liceu cu Oancea.

Maricel are o rdceald mare.
Acela coace coldcei.
Cdlin ia un ceaun lui Norocel.
Cercul lui Nicu e nou.
Mioara cere un ceai cu miere.
ao larna aerul e rece.
Cdlimara cu cerneald e a Celinei.
Cerna cere o cerere.

ilia
Ceainicul

Mdlina ia ceainicul cel nou. Ceaiul e rece. El are aromd.

Ea cere mierea mamei. Ceaiul e acum cu miere.
 ,

Gornurile

Mariana coace cornuri cu miere.

Marcela ia un corn moale.
- Cum e cornul, Marcela?
- Cornul e moale, Mariana. Ce aromd are!
Gercul
#'@- tei
tor
tat
tot
CO
tre
tre
Marcel cu Mircea au un cerc. Cela cere cercul. ml
- Cercul e nou, Mircea? un
- Nu. Cercul e mare.
Cela ia cercul cel mare.

Marcela /,+) <:l)

Marcela e cu RomicS.
ifl"h\
Ei,,,\
Romicd e mai mare.
;i.rl
\$lI
'*r
r i_'r. \-u\
- Acela e Mdlin?
- Nu. E Cdlin. El e la liceu. 'd* -aj

ani
 (

tei
toc
tata
teamd
tractor
caiet
%
trecere
cdlStor
Catinca
Ecaterina
tac tdcut cretd cetate Marta
tort turmi minte minunat Mitru
cort tarte roatd termind Rita
trei teatru mutdm cdldtori Cati
tren tunel carton trotinetd Matei
mult teren uitd cantitate Martinel
unt talent omdt aldturat Anton
toamnd metrou matematicd Catrinel
) Cdtdlina

Catinca ia o carte coloratd.

Anton are un tractor mare.
Cdtdlina are animale marine minunate.
Matei e cu tata la teatru.
Cati cdntd cu talent Ia nai.
Cdl5toria cu metroul e minunatS.
Motocel cel mititel termind tarta.
Rita are teme la matematicd. Ea ia o notd mare.
Merele se coc toamna.
Marta are un tort aromat.

O carte
Marta e la Catrinel. Ea are o carte. E o carte cu
animale: cdmil5, rinocer, lamd, cal, motan.
- Marta, uite un taur!
- Ce coarne mari are!
 La teatru

Miticd e cu tata la teatru.

- Tat5, cortina e luminat5!
- E talentat actorul!
Trenul

latd un tren cu cdldtori. A trecut iute ca o ndlucS.

- Tatdl meu e mecanicul trenului. E minunat trenul
tatdlui meu!

Toamna

E toamnS. Lumina e aurie. Oamenii card merele,

cerealele, tomatele. Tractoarele ard.
Rita cu Tita au murdturi la cdmard. Cdmara are multe cun
alimente.

Gartea

Marta are multe teme la matematicd.

lntrd tata.
- Marta, ai terminat temele? Uite o carte! /.
- E o cafte cu lecturi, tatd?
- Nu, e o carte cu animale.
La munte
Tai
E iarnd. Omdtul e mare. Aerul e rece, rece.
Antonio e cu tata la munte. Ei urcd o cdrare a muntelui.
larna e minunatS!
 Traian Titi Timi
Titel Ticu Tatra
Tinca Tinu Toni
Toma Tita Tania
Tatiana Tricd Tulcea
Titina Tom Teleorman
Tina Ticd

Tatdl meu e mecanicul trenului.

Traian cu Titi ard cu tractorul.
Tatiana a luat tarte cu cremd.
Titel cu Toni intrd la teatru.

Tanu

Titina are un motan. Numele lui e Tanu. E un motan

cuminte. Are numai trei ani.
Acum cautd laptele. El toarce tot mai mult.

La metrou

Traian e cu tata la metrou.

Toatd lumea e la urcare.
- E minunat cu metroul, tatS!
Tortul
Tatiana are un tort. Ea intrd la Tita. Tatiana e atentS.
Taie acum tortul Titei.
E minunat!
ry
 Tinu

Tinu e mic. Are 7 ani. El e talentat la matematicd. A luat i.i

locul L Mama, tata au luat un tort cu cremd aromatd. n
jj
Acceleratul jj
jj
Tocmai trece trenul.
- Uuu! E un tren cu cdlStori.
Antonel e cu tatdl lui.
- Ce tren mare, tdticule!
- Nu te teme, Antonel! E un tren accelerat.

r\

I
!
Tartele I
rs*
Mamaia toarce. Tataia ia naiul. Tata cautd o carte cu I
animale. Mama coace aluatul. Tartele au cremd cu alune, I
cacao, nucd. Mama taie tartele. E

- Ce tarte minunate!
ia ia-td oa-ia nu-!g-ua Maia
mia iar-ni td-ia a-ce-!g lanl-
iac iar-td nu-!-a ma-ma-!3
iar ia-urt cro-ia !ar-ma-roc
iau ca-iac

Retine!
ceilalli cercei cerceii aceia
celelalte cdni cdnile acelea
cealalti cand cana aceea
celdlalt cercel cercelul acela

Eu iau notd mare.

Tu iei un mdr.
El ia un corn cu mure.
Ea ia tricoul nou.

Atentie!
Mona ia o nuia din tei.
Lui lon i-a cerut o carioce.
la Ramonei are lalele multe.
Mia este mama mea.
Am luat mia de lei de la tata.
Acoloeomiamare.
Ana a luat ) Mama a luatl
Ana ia
.t
I

F un creion. Mamaia
.t loie.
hara ) tara )
(-cerut (lui, ei) [-o carte
i-a -l luat (lui, ei) ia cadou f cercet
[iertat (lui, ei) l-un tricou
sunt cais SUSUT sanie tiramisu Nistor
SUS secret tenis saund telescaun Costin
sat scrie sunet trdsurd sdndtate Costea
soc casd trimis talisman ascultdtor Costel
sar salut turist ninsoare tastaturd Cosmina
SOS sare mister scrisoare sundtoare Cosmin
suc sord nasturi lustruit sonerie Cristea
sur masd este satelit interesant Cristina
nas clasd cristal artistd instalator Constantin
las sald nostru usturoi Marius
urs soare scaun salinS Lisa
sol senin lustrd sirend Romulus
tuns sincer atletism Cerasela
stol suma
ros stilou
coasd
listd
tuse

#
Eu sunt sdndtos.
Motanul Sisi este ascultitor.
Marius are o masd de tenis.
Cosmina scrie cu stiloul cel nou.
Cerul are multe stele.
tr
' .!i
1 ..\':
-l
/"
-t-,.
Tatdl lui Costel are o trdsurd. .'\
1

Trotineta Cristinei este nou5. '..- -'

Cosmin ristoarnd sania. I -! c

Costin scrie o scrisoare.

Sora mea este silitoare.
Calculatorul are tastaturd nou5.
Mama cere un ceai cu sun5toare.
L

Si intelegem sensurile cuvintelor!

Cerasela nu are sare la sos.
Alisia sare un cerc.

Tata a scos somnul din lac.

Tatiana are somnul lin.

Acasi
Este sear5. Tata, mama, Cosmina sunt la masd.
Sund soneria. Mama sare iute. Ascultd miratS.
lntrd sora mea mai mare, Clarisa. Ea este la liceu.
A sosit acas5. Acum suntem laolaltd.

Goncursul

La I iunie clasa mea are concurs la tenis de masi.

Altd clasd are la atletism.
Concursul acesta este la mai multe clase. Este un
moment tensionant. Antrenorul are trac. Acesta trece.
Concurentul clasei mele a luat locul I.

Castanul

A sosit toamna. Cerul este senin. Nu mai sunt nori.

Soarele e sus. Romulus, Cerasela sunt la curte. Se uitd la
castan.
- Ce castane mari, Cerasela!
- Ludm mai multe castane?
- Nu. Le lSsim sd se coacd la soare.
 Stan Simina SlSnic
Sorin Simona Siret
Stela Simion Saturn
Sicd Stelicd Sinaia
Sonia Sultana Semenic
Stanca Steliana Socola
Sorina Siminicd Simeria
Sorana

Simona are trei nasturi.

Sania Siminei este noui.
Sorina are o sord mai micd.
Sorana este mama Stelei.
Simion e cu trenul la Sinaia.
Sora sa este talentatd la tenis.

La munte

Este iarn5. A nins mult. Omdtul este mare.

Sorina, Simina sunt la munte cu tata. Au luat o sanie noud
cu ei.
Sania alunecd iute pe omdt. Se rdstoarnd. Ele nu se tem.
Urcd iar cu sania. larna este minunatS!

Satul natal
Satul Sldnic este un sat mare. Este satul meu Eu
locuiesc acolo.
Colinele satului au meri. Merele se coc toamna. Oamenii
au cai suri. Ei muncesc mult la cosit.
Seara ascult mereu susurul apei.
Satul meu natal este cel mai minunat loc!
I

Recolta
Tata are un loc cu secard. Soarele a aurit lanul. Recoltdm
lanul de secard.
- Lanul este mare, tatS!
- Este recoltd sdndtoasS, Sorine!

Citim corect!
Tata e cu tractorul la arat.
loana are cercei mari.
Nenea lonicd seamdnd secard.
Mircea are o carte interesantd.
Romulus este un artist cunoscut.
Sonia scrie o scrisoare.
Si infelegem sensurile cuvdntului!
1. Costea sund la corn.
2. Capra nu mai are un corn.
!.- -
3. Carmen ia un corn cu nucd.
\*
):
,#tG' *,4,
oa-re soa-re nin-soa-re Oana
oa-se coar-ne mi-oa-re loana
oas-te coa-te scri-soa-re Soare
oa-meni coa-ce mi-roa-se Mioara
oa-ld coa-se r5-co-roa-sd Oancea
coas-te li-coa-re
coa-ld cre-ioa-ne
Colicelul
E noud ianuarie. Omdtul e mare. Cerul cerne necontenit
omdtul. Mama e sdndtoasd. Coace coldcei cu nuc5. "-:
La noi e Oana. Cere un colScel.
- E tare aromat! Miroase a miere.
par ploi pete pescar pasdre Alpi Pe
pin strop pere penar plapumd Apostol
pom plop prune porturi prieten Apolo
cap plic palma copil patrie Apolodor
port pai apar copii pepene
pot par pune copiii pansele
mop pol peste lapte petalS
prin opt pitic pdrul picturd
spic palat primar pisicd
lup popor compas paltoane
top porni compot patine pl(
scap plante cuptor capitald Se
plin poartS peron picdturS
primul ap5 portocald Pr
iepuri copac pdlSrie cd
pace elicopter
ceapS aprilie

Sd intrelegem sensuri!e cuvdntului! poartd

Anica poarti cerceii mamei.
Pe poarti std o pisicS.
at'
J8
.1

0o
dl
AJL=
;-r
H

La pescuit

Romicd este prieten cu Sorin. Ei sunt la pescuit cu tata.

Pe lac e multd papurd. Tata aruncd plasa spre lac.
- Romicd, apucd plasa!
Romicd sare. Apucd plasa. Acum e la
Copiii scot plasa plind cu crapi.
- Ce pldcut este la pescuit!

Toamna

E toamnS. Cerul e senin. Soarele nu mai e puternic. Au

plecat pdsdrile cdlStoare. Ramurile pomilor se clatind alene.
Se simte miros pldcut Tn aerul rdcoros.
Merele rumene sunt coapte. Perele moi sunt aurii.
Prunele au aromd. Ele sunt recoltate cu
cdmdri.
larna se apropie iute.

Scriem corect!

Sorin este un copil cuminte.

Clasa mea are copii ascultdtori.
Copiii clasei mele sunt ascultdtori.
PlScerea copiilor la mare este apa.
Camera copilului este curatS.
Pe cer sunt nori.
Norii scuturd picdturi cristaline.
Paul Petricd Panait Poienari
Puiu Paula Petrescu Paris
Popa Polina Popescu Pietroasa
Petre Pamela Petronela
Patrocle Pdunescu
a

$i infelegem sensurile cuv6ntului!

port
Paul a mers spre un port la mare.
Eu port cerceii Pamelei.
)
Gitim corect!

Paulina a plantat pansele.

Pelicanii au aripi mari.
Pdunii au aripi colorate.
Pdstorii au plecat cu oile la munte.
Mama a cumpdrat lapte.
Prietenul meu are un pian. t'
Pdsdrile sunt prietenele omului.
Primdvara a sosit! I
/
7

I
Pisica Mimi I
Mimi e o pisicd mare cu pdrul lins. Tn curte se urcd pe o
masd. Se uitd curioasd la pdsdrele.
leri a rupt aripa unei pdsdri. Paula a pansat aripa.
Acum Mimi e certatd aspru.
 Ploaia

E caniculd mare. Soarele e ca un cuptor. Plantele sunt

uscate. Apar nori pe cer. Ploaia are picdturi mari, curate. E o
mare comoard pentru plante.
Acum ele au prins putere.

7_/._ Pianur
ddd
PaLl e un copil cuminte. El este silitor. Ascultd mereu
pe mama lui.
- Paul, ai lucrat la pian?
- Nu. Am trei partituri, mdmico!
Sunetul pianului rdsund prin toatd casa.

Scriem corect!

1. Mama cumpdrd mere.

Mama ia mere.
Ea ia mere.

2. Prietenul meu a plantat un mir.

Prietenii mei au plantat patru meri.
Merii prietenilor sunt mari.
Ramurile merilor mei sunt rupte.
 Citim corect!
ieri o-ier cre-ier ie-pu-re lepuricd
miel ie-puri pie-sd !er-ta-re lepurild
ies ies-le ier-nat !g-nu-pdr RilS-lepurild
mie-re jg-se cu-ie-le
plgtre cu-ier
m!er-curi pie-re
pie-le oa-ie
ca-iet

Ene cere iertare mamei.

Copiii adund pietre colorate.
Miercuri plecdm Ia Mamaia.
Mama are sandale de piele.
Clarisa are un caiet nou.

#Ym
Am compus o piesd de teatru.
Nenea Lucian este oier.
O oaie are miei maro.
lepurici a plecat la prietenul lui, Rild-lepurilS.

Scriem corect!
Tatiana are un iepure mic.
Sitenii se uitd la iepuri.
lepurii sdtenilor sunt mititei.
Citim 9i scriem corect!
Printr-o poiand trece lepuricd.
Am trecut printr-un tunel.

-l
I

VAS vie voce violet Eva

var vulpe covor vioard Livia
ver vare vesel poveste Lavinia
val vace tavd revistd Silviu
ite voi VASE viscol avere Elvira
ViS vapor nervos vinovat Milcov
vin voinic morcov aviator Mioveni
val ViSe vineri povestitor Movileni
viu vite avem violoncel Octavian
vultur vreme viorele Sovata
volan primdvard Covasna
Suceava
larna este viscol puternic.
Alina are o voce pldcutd.
Tata este marinar pe vaporul Milcov.
Vom avea matematica vineri.
La mare valurile sunt spumoase.
lepurele vrea un morcov.

I Eva e prietena mea.

Lavinia coace vinete.
Primdvara sosesc pdsdrile cdldtoare.
Scriem Clasa mea are elevi silitori.
Elevii clasei mele sunt ascultdtori.
Caietele elevilor sunt curate.

fi*
 Si infelegem sensurile cuvintelor!
vin Copiii vin la teatru.
Tata a pus vin la masd.

vil - Silviu, vii pe la mine?

Tata a plantat multe y!!.
Acvariul este plin cu crapi yli.

La vie

drul meu Viorel std la vild. Acolo el are o vie. Vineri va

veni la el Voicu. Acesta vrea sd stea la aer curat.

Cu avionul

Silviu e vdrul meu. El e aviator vestit. Vineri va veni pe

la mine. Cu el vine Elvira, sora mea.
- Cum e avionul, Elvira?
- Vai! E un avion mare cu multe elice.

Primdvara

Este primdvard. Livia e cu Silvia. Pe poiand sunt multe

viorele. Ele privesc cu uimire covorul viu colorat.
minunate, Livia! lau nouS pentru mama.
- Ce viorelepldcut
Ce
,BW
- .e(rmiros
;;!r
au! spune Silvia veselS.
 Voicu Valentina Velicu Vrancea
Viorel Voica Vicd Voineasa
Vasile Violeta Veronica Viena
Viorica Victoria Vivi Vaslui
Valeria Vilica
Valentin Victor
Victoriana Viviana

Citim corect!
Voicu spune o poveste.
Cdtdlina cumpdrd violete mamei.
Vineri vom veni la Victor.
Vara vom veni la voi, la munte.
Victoria are o voce minunatS.
Vdrul meu este aviator vestit.
Pasiunea lui Enescu era vioara.

Noi vom veni. Eu vin.

Noi nu vom mai veni. Tu vii.
Ele vor veni. Ea vine.
Ele nu vor mai veni. El vine.

Elicopterul
Vdrul tatei e aviator. A rimas in armatS. Pleacd cu
elicopterul la Verona.
Are un motor puternic cu o elice mare.
Pot cdldtori opt oameni cu acest aparat.
CdlStoria cu elicopterul este interesantS.
 Enescu
Enescu era un copil minune. La trei ani asculta atent
ldutarii satului. La patru ani avea vioara sa proprie. La 13 ani
era la Conservator, la Paris. Compunea partituri.
Ce copil talentat!

Povestea
Este vineri. Vremea e rece. E luna ianuarie. Voicu vine
pe la mine. Are o carte viu coloratd. Cdutdm povestea cu
ursul pdcdlit de vulpe.
- latd povestea, uite vulpea! spune Voicu voios.
Citim cu voce tare. E captivant. Ursul e tare supdrat.
Ce pdcat!

Si intelegem sensurile cuvintelor! luna vara

Pe cer a rdsdrit luna.
Luna martie, luna aprilie, luna mai sunt lunile
anotimpul ui primdvara.

j
Vara este anotimpul soarelui.
Vineri va veni vara mea pe la mine.

Scriem corect! i

l.I-
Vulpea l-a pdcdlit pe urs. &
Ursul a venit la vulpe.
F'

lnvitatul
Valentin este invitat la Octavian, Ia aniveisaie.
- Octavian, nu mai pot veni Ia tine! A venit la mine vdrul
meu, Viorel. El este elev la liceu.
T
- Vino cu el! spune Octavian.
:ent
nici vecin salcie muncitor Ciprian
ani
circ picior cineva lilieci Cecilia
maci cind cdciuld centurd Cicerone
raci citesc circuld licurici Lucian
saci papuci cinema minciund Lucica
cioc ciorap plScinti pitulici Maricica
/ine meci cipic ciripit ulcicd Narcis
cu melci cine ciupercd ciocolati Rociu
cinci pitici circuldm rdtdcire Narcisa
mici aici cicoare solicitat
reci ulcior principal motociclist
taci ciocan
seci luciu
fa pleci cimpoi
treci
rnile

Am citit o poveste cu pitici.

Cecilia are cinci lei.
Lucian a citit o poveste.
Maricica are cercei strdlucitori.
La circ sunt cinci arici.
Narcisa a pus narcise pe masd.
Ciocdnitoarea ciocine mereu prin copaci.
la loanei are ciucuri.
Lucica ia un caiet nou.

infelegem corect sensurile cuvdntului: lilieci

drul La poartd am plantat lilieci.
Noaptea apar lilieci.
 La ciuperci

Este vard. A plouat cinci ore. Acum e soare strdlucitor. c

Pdsdrile ciripesc voios. Plecdm spre poiana cu ciuperci. c
- Narcis, uite ciuperci! Vino aici, le ludm noi. c
- Ce pdlSrii mari au ciupercile! se mird Narcisa. c
- Unele sunt otrdvitoare. Nu le putem consuma, spune c
Maricica. C

- Le vom ardta mamei. c

C

c
C
Gartea mea d

Ciprian e vdrul meu. Vineri vine pe la mine. Va aduce o

carte interesantd.
- Cecilia, tu ai o cartepentru
ilustratd cu arici?
- Nu. Eu am o carte citit cu arici, licurici,
pitici.
- Vino aici, Ciprian! Am ceva pentru tine.
- Ce ai acolo? insistd Ciprian.
cu cinci pitici voinici.
- O carteplScutS!
Lecturd

Marinarii

Nenea Lucian e prietenul tatdlui meu. El e marinar. Std

mereu plecat pe mare. A plecat cu cinci amici, marinari.
Acum trec prin port cu Narcis.
- Ciprian, uite un vapor la mal, care a ancorat. Vine
nenea Lucian.
- Nu, e un vapor pentru cdldtori. Nenea Lucian vine
peste cinci luni.
- Ce pdcat! t
L__

)r. dop ud doctor dornic roditor Daria Radu

dor ied dinte drapel pddure Dumitru Vlad
duc pod dulap codru durere Daciana Adina
dar nod desen cadou pddurar Denisa Vadim
1e din vdd doind medic cascadd Diana Adriana
des cad dovleac stradd cdldurS Dana Anda
dans cod dulce colindd Dorin Tudor
drum card dentist adevdr Doina Teodor
deal cald dude dictare Daniel Teodora
dac dulSi adunare Despina Andrei
dud dresor lduddros Dorina Andreea
ddm dulciuri duminicd Delia Predeal
doarme cascador David Dunirea
o doamnd cascadd Damian Deva

Diana discutd cu Cecilia.

Daniel aduce un dar lui Tudorel.
Teodora a plecat duminicd la pddure.
Damian a trecut Dundrea peste pod.

l Dundrea trece prin mai multe capitale europene.

Delta Dundrii este mediul unde trdiesc pelicanii.
Drapelul patriei noastre are trei culori.
per
ta
Pirul mamei este castaniu.
Pirul din livadd a rodit.

"le
Cuvinte prietene!
medic ----> doctor
pidure--+ codru
dar , cadou
plec --+ pofoesc
Scriem corect!

1. Folosind silabele date, formeazd cuvinte, nume de

persoane.
na, Di, Da, nu, rel, ri, Do, Doi

2. Ordoneazd cuvintele pentru a forma o propozifie.

Dana, Duminici, cu, a mers, la, Dunire, mine

Gitim corect!

La doctor

Tudorel are cinci ani. Are o durere la--ffidsea. Mama se

duce cu el la medicul dentist. Este derutat.
Este dureros, domnule doctor?
Nu te speria. Durerea va dispdrea cu acest
medicament.
Tudorel este ldudat de medic.

I
 Durerea lui Daniel

Daniel se ridicd deodatd de la masd. El spune disperat:

- Me doare un dinte! Md doare un dinte!
- Sora sa, Diana, imediat rdspunde:
- Dacd te doare un dinte, tata te va duce la dentist.
Vulpea

Radu cautd vulpea cea vicleand. Are doi dulSi voinici.

Pe drum a dat peste un pod distrus.
vulpea a trecut pe aici?
- Oarepodul.
Trec Duldii dau de urmele cumetrei.
- Te prindem noi! spune Radu.
ffi Ei prind vulpea peste deal. Este aspru pedepsitd.

W Un cadou pentru Dorina

Peste o lunS este aniversarea Dorinei. Mama a

cumpdrat de pe acum un cadou. Este o casetd cu desene
t
tse animate. O ascunde pe dulapul din dormitor. Dorina o vede.
I
I
- Ce ai ascuns pe dulap, mdmico?
- Am pus pe dulap pe Pluto, pe Donald, pe Tom, pe
)est cip.
$i gapte gosea goricel Migu lagi
9a gase pogtag citegte Vigan $uici
gal uga gapcd mdtuga $andru Timig arz
gort aga ceagcd vigine Nataga $irnea po
goim rogu rogcat pegterd Nicugor Pitegti
cog giret gtire pegtigor Onigor Costegti spl
mog 9arpe arcug cdpgund $eicaru Pagcani u9(
na$ coco9 clogcd linigte Mureg
cag gcoald guncd gosete Someg ML
dug gacal ora9 mangete MdrSgegti
gir pegte mugtar galupd Origtie Nu
galdu Timigoara

Clogca are gapte puigori.

Migu are un cocog pintenat. 9al
Vulpea gireatd vine la pui.
Verigorii mei locuiesc in oragul Pitegti. lipr
CdmSgile sunt puse pe umerage.
Tata a prins un garpe uriag in pegterS.

Mogul are pdlSrie noud.

lagi este un orag mare.
Trenul guierd pe gine. a-

-t
 Giregul

Este luni. Doamna ne

aratd cum si Plantdm un
pomigor. Este un cireg mic.
a
Copii, sdPdm rotund,
I spune doamna. APoi Punem
I ugor rdddcina gi acoPerim.
- Noi Punem aP5! Va rodi
multe cirege rogii.
- Sd creascd mare, are nevoie de multd apd 9i luminS'
Numai aga va cregte 9i ne va da cireqe rogii'

Pogtagul Saga

Pogtagul Saga sosegte la uqa noastrd' El poartd o

gapcd c"nr$ie gi c5mag5 rogie. A adus gase plicuri mari'
Tata agtepta si primeascd gapte scriso.ri, dar una
lipsegte. Pogt-agul promite tatSlui c5 va aduce 9i plicul rdtdcit-

$oricelul

$oricelul poreclit Codugd

Std ascuns Pe o mdnuqd
=qm-),
e.^d_/
Rdtdcitd duPi ugd.
Se crede la carnaval
i $i doregte caqcaval.
Nu poate sta linigtit
I
@ Cici pisica a sosit!
 Scriem corect!

Anul acesta am devenit scolar.

Pe poarta gcolii intrd scolari voiogi. in
Scolarii din clasa mea sunt silitori. ii
Multe scoli sunt dotate cu calculatoare. im
Eu mi duc la scoali cu pldcere. igi
ini
Si intelegem sensurile cuvintelor! giret rogie int
int
Vulpoiul este siret. inc
$andru a pierdut un rc!. inc

Cdpgunele au culoarea rosie.

ln solar s-a copt prima rosie.

int
SE

Jne
nas
soc
-
-
naq
Qoc k'il
{
cos - co$
las - lag

3
L
in
il
imi
N@tu
incet
incep
Tncd
inoatd
indoit
Tndatd
intinerit
impreund
Tnaintag
reintors
neincetat
neimpdcat
igi invins impSrat impotrivd reinceput
inalt intors impdcat incdpdtor neincdpdtor
intre incetat inapoi uri
intrec incoace Tnainte amiri
incap impins intunecos
incerc

in clasd incepe ora.

Copiii se imprietenesc repede.
?-
lmpreund reugim Tntotdeauna.
inotdtorii sunt la concurs.
Inotul este un sport util.

Seara

inserarea incepe sd se agtearni peste sat. Turmele se

intorc de la pdgune. Luna se ridicd incet pe cer. Din intuneric
se aud goapte nedeslugite.
lndatd tot satul va adormi.
Citim 9i scriem corect!

f . intr-o clasd sunt mulli elevi silitori. vAn

Am scris tema intr-o or5. rdn,
intr-un sat trdia-IfiIm leneg. cdn
Am Tnceput sd Tnot lglg lac. rdd
16u
cAn

incr
pe9

lnct
2. noapte nor nod
innoptat innorat innodat oo:
Formeazd cuvinte noi, dupd model.
soare = insorit Cu'
cunund = loc =
drePt = lacrimd =

La teatrul de pipugi
-L---_-:_::--e_'
intr-o duminicd am mers la teatrul ^1.1.
I

de pdpugi. lncd gi acum imi amintesc o

lume de poveste.
La inceput a apdrut pe scend un
uriag. Coroana lui strilucea in Tntuneric.
Un clovn incerca sd il imite. Dar indatd t*tt*
uriagul il aruncd !firo, sac.
- Ce lume minunati e la teatrul de pdpugi!
@
 v6nt mdnd st6nd v6ndtor Romdnia
rdnd c6ine pirdu lSmdie P6rvu
cdnd romdn pdm6nt romAncd RAmnicu-V6lcea
r6d mdine cdrmd rdndunicd RAmnicu-Sirat
r6u pdine urdt Tntdmplare Prdslea
cint cdntec tdri sprdnceand
tAnir v6ri
La rdu
Andrei gi Pdrvu au mers la r0u sd se scalde. intdi au
incercat sd vadd cdt e apa de rece. Apa rdului era caldd. Un
pegte neastimpdrat le dddea tArcoale. ,.ffi. 6
-;r;x;Jl.?iil:11T3 mu* timp sd inot
A#k
incep am6ndoi sd inoate. Andrei este mult mai inc6nfat.
Au rSmas in ape o or5. Deodatd a apdrut un nor
posomordt deasupra 16ului.
- Ce pdcat! spune P6rvu intristat.
Cuvinte inrudite.

Romdnia romdnag
romAn romdncd
romini romdneascd
Er romdnesc romdnegte
I Romdnul

fl Romdn sunt, romAn imi spune,

Oriunde md duc in lume!
E Sunt mAndru cd sunt romAn,
in Rom6nia mea rdmdn!
 Repetdm! (l)
Citim!
Demult era o vulpe rogcatd gireatd. Ea pAndea in drum
intoarcerea omului de la pescuit. Acesta avea carul plin cu
pegte. Din car incep sd cadd pegti. $ireata adund pegtele cu
lScomie.
Ursul ii cere cumetrei nigte pegte. Ea nu ii dd. it trimite
cu coada in lac.
Dupd o noapte rece, ursul smucegte din toate puterile.
Coada lui s-a rupt.
Cumdtra a reugit sd Tngele ursul.

Si intelegem sensurile cuvdntului! car

Omul avea un car plin cu pegte.
Eu car un cog cu cirege.

Cuvinte cu sens aseminitor Guvinte cu sens opus

demult - odatd rece - cald
gireatd - vicleand lacomd - darnicd
drum - cale, poteci noapte - zi
car - cdru[5 vicleani - cinstitd
sd cadd - sd pice adund - risipegte
sd pdcdleascd - sd ingele areugit-apierdut
areugit-ainvins auri-aiubi
auri-adugm6ni lacomd - sdtuld
lacomd - m6ncdcioasi

Citim corect!
pegte vulpe copil
pegti vulpi copii
pegtii vulpile copiii
pegtelui vulpii copilului
pegtilor vulpilor copiilor
,,--r
€54]
\*-/

f,
 Observd!
I car I seard
I

Tntr-un.l tr" intr-o I noapte

[.r" I poveste
I cdru[d I copac
dintr-o I carte dintr-un I caiet
Iintamptare Isalt

Scriem corect!

Mama mea S dus pe la sora gg.

La munte Ioana l-a intdlnit pe Daniel.
Mama l-a int6lnit pe Damian le teatru.

Rdspunde la intrebiri (dupd text).

1. Cum e vulpea?
2. Pe cine agteaptd ea?
3. Cine a venit la vulpe?
4. Ce a cerut ursul?
5. Unde l-a trimis vulpea?
6. Ce s-a intdmplat cu coada ursului?
 Repetdm! (l!)

Completeazd cu isau 6: bun

bob
p _ rdgte v _ ndtoare m_ndrie ban
_ ntrecere t _ rdgte a ur_ bal
r _ ndunicd _ nc_ntdtor a cobor _ bec
pem _ ntean _ ntins Rom _ nia bas
a p_r_ a t_r_ p_ine b6lci
bici
beci
intrecerea basn
cuib
brad
in pddure e mare intrecere Tntre animale. La concurs alb
participri un arici, un melc ai un iepure. incepe intrecerea. O
rdndunicd dd startul. Melcul se impiedicS. Ariciul il intrece.
Cel dintdi este iepurele.
Dupd concurs se intorc impreuni acas5.

Guvinte inrudite.

Citegte m inainte de p!

impirat
impdriteasd
impdrdtegte
impdrdtesc
{
Scrie cuvinte inrudite pentru cuv6ntul ,,rom6n". I

rom6n oci
Rom6nia
romAncd
rom6negte aca
romdnesc
 t_
bun barcd bunicd bisericd Barbu
bob balon busuioc bicicletd Bucuregti
ban bancd balaur abecedar Bucur
bal baltd porumbel balerind $erban
bec umbreld imbobocit Sabin
bas arbore telecabind Bianca
bdlci cobori Bragov
bici barbd albind Bdnicd
beci s6mbdtd Brddet
basm bomboand Bran
cuib bidinea Bdlan
.S brad dobori Brdila
alb Bacdu
c Banat
3.
Oragul Bucuregti este capitala Rom6niei.
Bunicul citegte o poveste.
La Bragov locuiesc bunicii mei.
Bran este un castel rbnumit.
Bianca admird o lebddd pe baltd.
Bebe se duce la Botogani.
Mirabela se plimbd cu bicicleta.

La bibliotecd

Sabina se duce la bibliotecS.

- Bund ziua, doamna bibliotecarS! Ag dori sd imprumut
o carte cu povegti. Se poate?
- Cu pldcere! Ce poveste vrei sd citegti?
Povestea cu un balon buclucag. Pot lua cartea
acasS?
- Da, numai dacd o vei inapoia in doud sdptdmdni.

ry
 La bunici s

Mirabela gi Sabina au mers la bunici in satul Brddet. ,;

Peste r6u bunicii au o livadS. in livadd au stupi cu albine.
Trec rdul pe o punte. Acolo era bunicul. El le int6mpind t-l
bucuros.
- Bunicule, putem sd vedem albinele in stup? F"
- Mdine c6nd vom scoate mierea.
Nepoatele se bucurd mult.
e
c
ar 1l

Citim gi retinem!

mp

umbrd
ambalate
illButeliat
illbinat J
i11brobodit
umbrelS
umbld
combinat
sdmbStd
par
decembrie
timbru
por
plimbare
septembrie
orT
dumbravi
umbrd
pe
ipQrdcat
imbrdcatd
 Sinuc onfunddm!
redet. f-b;-) f brr-l F,-?l
npina tryJ @ tsj l!3:1J
fffiAl f bri.l G;I fp*il]
IITE-J tr:J tid lslj
& s
Si intelegem sensurile cuvdntului!

DE bob

Bobul de grdu s-a copt.

El se dd cu bobul pe pdrtie.

t I L-/-

tit
Jre x-.r:
Pentru fiecare grup de cuvinte, gdsegte cuvdntul cu
sens asemdndtor.

pdrul animalelor biciclist

pom impodobit de Crdciun orb

rie
om care nu vede brad
e
persoand care merge cu bicicleta bland
joi jurnal patinaj jucdrie Jean Bujor
)ar bujor jucdug prdjiturd Jenica Jimbolia (
joc curaj vajaie vrdjitoare Jiu Dej
jos stejar jeleuri primejdie Jianu Dolj (
jet etaj pijama Jupiter Sdlaj
jur pojar peisaj Japonia Cluj-Napoca
v6j plajd
bej vrajd

Jianu mindncd o prdjiturd.

Jan are o jucdrie care vdjdie.
Jianu gi Bujorel se duc la plaj6.
Pe pajigte pagte o turmi de oi.
ln pddure sunt stejari bitrdni. c
Ostagul std de strajd sub drapelul Romdniei.
Bunicul Dariei e cojocar.
(

Vraja copildriei

Joaca, jocul, jucdria

lncdntd copildria.
Doar cd vraja lor dispare
Cdnd copilul e mai mare.
Cdci in lumea de gcolar
Multe griji sunt in orar.
Dar eu cred cd $COALA are
Putere de vrdjitoare,
$i tra n sfo rm d-n j u cd ri i
Orice carte de copii!
 La patinaj

Bujor gi Jenica sunt prieteni. Ei locuiesc in oragul

Cluj-Napoca. Bujor este antrenor de patinaj. Jenica este
eleva lui. Joia aceasta au antrenament, iar joia viitoare au
concurs.
- Ai curaj si incerci piruetele?
rCO - Da. Voi Tncerca
Jenica sare
cu ajutorul tdu.
jucdugd de jur-imprejur.
reugegte. in obraji este rogie ca bujorul.
,H-
La concurs va pdgi cu mult curaj.

Virtejul
Jojo gi Jan au ajuns joi la mare.
Ei privesc cu Tncdntare cum se joacd valurile mdrii in
depdrtare.
Pe plaja oamenii stau la soare. Copiii jucdugi
construiesc castele din nisip, uitdnd gi de m6ncare.
Deodatd se aude un v6j6it indepdrtat. Un vdrtej de nisip
se ridicd deasupra plajei. Oamenii gi copiii se ascund o
vreme pe terase.
Jojo are nisip pe obraji. Ea cere ajutorul
Dupd o vreme vijelia se opregte.
Soarele curajos iarSgi strdlucegte.

Numeroteazi propozifiile pentru a

apoi di-i un titlu.
F l--l
E
Jenica rdmAne sd se joace in curte.
ri vin pe la mine.
I incepem jocul fdrd tine!
l_l lianu gi Jenica sunt verigori.
 qq,
ham
#P,re;
hord odihnd Horia
hai hartd almanah Haralambie
gah hrand mohor6t Mihnea
han hotel hotdrAt Mihai
horn halat hanorac Mihaela
harnic hotdri Hercule
hotar arahide Hector
hambar hipopotam Hunedoara
haind Herculane
pahar Humulegti
CeahlSu
Prahova
Horia locuiegte in satul Humulegti.
Mihnea poartd un halat alb.
Parcul Herdstrdu este in Bucuregti.
Mihnea joacd handbal.
Harta Rom6niei este pe mijlocul peretelui.
Mihai este un bdiat harnic.
Hector inhamd calul.
Pe malul mdrii sunt multe hoteluri.
Haralambie este arhitect.

Haiduc
Horia gi Mihnea au venit la rudele lor din Prahova.
SAmbdtd se duc la v6ndtoare. Ei au venit cu c6inele lor
Haiduc. Este un cAine harnic Ai dresat.
Haiduc aduce v6natul.

La Herculane
Este var5. Plecdm in concediu de odihnd la
Bdile Herculane. Este un orag din vremea romanilor. Privim

--]
 harta Rom6niei, Peisajul este de vis. Pe traseu int6lnim
mdndstiri gi o mare hidrocentrald pe Dunire.
ln mijlocul oragului ne int6mpind statuia lui Hercule.
Sosim la hotelul Hermes. Peste tot e voie bund.

La cumpirituri
Mihai gi Horia vor sd cumpere haine noi. Mihai e hotdrdt sd
ia un costum de culoare albastrd. Horia iqi doregte un
hanorac alb gi un halat verde. Mihai e m6hnit cd nu vede
nicdieri costumul dorit.
Doar Horia e bucuros.

Hai la hori!
- Hai sd intindem hora mare
De la noi pdn'la hotare!
Oameni harnici, lume bund,
Hai sd ddm mdnd cu m6n5,
Ca prin toatd Romdnia
Sd colinde veselia,
Ca un c6ntec din strdbuni:
- Hai la hor5, oameni buni!
Scriem corect!
F
)va.
Separi cuvintele pentru a forma propozilii.
lor Copii ipleacdlahorad i nsat.
Haralam b ieevdru I u i M i h nea.
I

MihaiTgiperiehaina.

infelegem sensurile cuv6ntului! haini

la
vim Eu port o haini nou5.
Vr5jitoarea are o inimd haini.
grau gare gogoage rugdciune Goe Mugurel
gros garaj gingage gAnganie Gogu Margareta
gand goalS gutuie magnolie Gabi Magnolia
greu g6scd grddind Olga Magdalena at
tArg culeg strigdte Dragog Gabriela
prag mdgar gogogar Bogdan Gorj
drag goarnd legume Grigore Golegti bi
gros rugd gingage Agatia Agapia
grai grebld struguri Agripina Govora
steag galben
gat greier
glas cangur
tigru
G6ndul gdscanului

lJn gdscan gi un gdndac d ,

Stau pe malul unui lac or

bc
,,Dacd s-ar isca vreun vdnt, ,,' 'r----. vir

v
Pe gdndac il va lua
br
$i in lac il va bdga.
Sigur se va ineca!
CL
Sd nu mai umble hoinar
Pesfe gard, peste hotar!" g€
Gdscanul uitase, oare ta
Cd-i gdndac cu aripioare?
Tn

Proverb: ,,Cine sapa groapa altuia, cade singur in ea."

 Gutuiul

I
Grigore e in grddina bunicilor. El sapd o groapd addncS.
>ta Va sddi un gutui.
a li vine in ajutor sora lui. Gabriela. Ea aduce o gdleatd cu
3na apd. O lasd l6ngd gard.
l - Ai terminat, Grigore?
- Da. Groapa e gata sd pun gutuiul in ea. Gabriela il udd
bucuroasS.
- Ce gutui galbene gi aromate vom mdnca!

Un om gospodar

Toamna se apropie in grab5. Din

grddina de legume, Gogu a adunat o recoltd
bogatd: ardei, rogii, gogogari, gogonele,
vinete, ceapd, usturoi gi morcovi.
ln luna iulie a avut parte gi de o recoltd
bund de gr6u.
Acum Gogu gi copilul sdu Grigore,
culeg roadele din livadd: mere, pere gi gutui
galbene. Grigore card gutuile cu o gdleat6. E
tare harnic ai grijuliu.
Seara ei se strdng in jurul mesei gi povestesc
intdmplSri vesele.
ea."
 Numeroteazd propoziliile pentru a forma un text.
Dd-i un titlu potrivit.

ds,
E cainile sunt galbene gi golage. d ---,
I Co"ogul Gog-u le ingrijegte. ''.i.
,:

f] =te
stau in curtea bunicului
I CaOriel are noud gdini.

Separd cuvintele pentru a forma propoziti igi

transcrie patr-u dintre ele.
G rive iecd i n elel u i Gore.
G ri goreseg rd begtespreog rad d.
Elcardogdleatdcuboabe.
Gab iareu n g u erg ri la hai n d.
I

Gdi nagolagdpSgegteagale.

A
Ordoneazi cuvintele pentru a forma propozitii.
guleratd, a gdsit, un, gdinuga, g6nddcel. P
Olga, Gorj, este, din.
ciugulegte, iarba, g6scanul, grasd.
ogradd, g6g6ind, umbld, in, g6sca. A
a gdsit, Agripina, o gdrgdritd.
cu, o, migdale, pungd, are, Dragog.
)xt. Formeazi cuvinte cu literele: g, d, r, aa'

igi Fii politicos!

Te rog sd

Vd rog sd

Te rugdm sd

Vd rugdm sd

Vd doresc

Ag dori sd

.aj Pot sd
I
Ag putea sd
 cit
Citim corect!
gem merge gemene Gelu Argentina
ger trage mdrgele Geta Germania
geam minge colege Gena Geamdna
ninge alge geamantan Eugen Argeg
inger ager sdgeatd Angela
singe deget generos George
geand plAnge legendd Logel
rege
sutd

spur
George merge la bibliotecd.
Eugen gi Gelu sunt gemeni. piarc
Mdndstirea Curtea de Argeg are o legendd minunat5.
Geamantanul Getei geme cu haine. rdsp
Copiii spun seara rugdciuni cdtre ingeri.
Lui Logel ii place gemul de caise.
4} ,Gs. Scri
Colegele ffir,-
i.,1.: ffi
Angela gi Georgeta sunt colege de bancd. Dupd ce igi
termind temele ele igi petrec timpul liber impreunS. Cite:
- Acum vom merge in parc, Acolo ne agteaptd vdrul meu
Eugen, spune Angela.
- Desigur, vom incinge o joacd pe cinste, rdspunde am€
a pl€
Georgeta.
Eugen are o minge gi un cerc mare. Copiii se joacd in a gt€
parc pdnd cAnd soarele se stinge in desigul unei pdduri acu
indepdrtate. a tra
a str
asp
 t__
Citegte gi subliniazd cu verde grupurile de litere: ci, ge.
Degetele
George este gcolar in clasa intAi.
tina Bunicul ii pune cdteva intrebdri.
ania - Cdte degete ai la o mdn5, George?
dna - La o m6nd am cinci degete.
- ?-Dar la amdndoui mAinile?
- Incd o m6nd, incd cinci degete!
- Dar dacd ai avea de cinci ori c6te doud m6ini?
Bdiatul se gdndegte gi socotegte:
- Prea multe degete, bunicule! Nu imi trebuie mie o
sutd de degete!
- Va trebui s5 te mai gdndegti, cdci rdspunsul e gregit,
spune bunicul.
George nu intelege unde a gregit. Este hotdrdt sd nu
piardd niciun deget din increderea bunicului sdu.
lt5. Care era oare rdspunsul corect? Ce trebuia sd
rdspundd George bunicului?

f, Scrie rdspunsul corect la intrebarea bunicului.

I

ce igi
Gitegte cuvintele care arati o actiune.
rl meu Eu EI

punde a merge merg merge

a pldnge pl6ng pl6nge
acd in a gterge gterg gterge
pdduri a culege culeg culege
a trage trag trage
a strdnge strdng strdnge
a sparge sparg sparge
Scriem corect!

La o mdnd am cinci degete.

Bunicul l-a intrebat pe George despre degete.

Si intelegem sensurile cuvintelor!

gem
1. Vreau qem de caise, nu de gutui.
M-am lovit gi qem de durere.
Geamantanele turigtilor qem de prea multe haine. t
r
C
boboc
s

2. G6sca a scos numai un boboc. r

Magnotia din grddina buiicilZ?e un singur boboc. r

f
r
t
t
,
L
 f---=;------I
tap [ard uli[a veveri[d Jundrea
aF [urfur mustald dimineald Jdrnea
braf lintd voinld biruintd Tic
larc tipet intelept statiune Jicu
mot lipar pova[d ldrdncu[d Jiriac
cre[ !6n!ar vacanld istetime VlSdut
tdrm
jilt tanlog [5r6nd aten{ie Ddnu(
istet invatd invSlStoare lonul
mar[i m6ta leclie invSfdtor Ancula
lan[ ratd Lucretia
Laurentiu
Crengula
lutulegti
Constan[a
Alintim cuvintele!
brad - brddut c3ine - cd[elug lan! - linligor
pin - pinu[ pisicd - pisicu[5 bancS-bdncu[d
creangS - crengufd ra[d - rdtugcd tren - trenule{
guri - guritd vrabie - vrdbiutd 9apc5-gepcutd
m6nd - m6nutd cal - cdlut masd - mdsu!5
mdsea - mdseluti murg - murgule! ladd - ladile
vulpe - vulpi!5
ied - iedut
urs - ursule!

bdiat - ulita -
mamd - musta[d -
tatd - ate -
bunic - tdrancd -
bunicd - (ard
,

Veverita

Petruta are apropierea casei un brddu[.

Tn
Intr-o dimineald, pe o crenguld a bradului apdru un
cocolog de bldni[d rogcat6.
Petrula rdmase la collul casei 9i privea cu atentie
aceastd apari[ie. Era o veveritS micu[d gijucdugS.
Jinea intre lSbute o nucd gi incerca sd o spargd.
O m6td se apropie tiptil de brddu!. Veveri[a se sperie gi
sare intr-un copac inalt din apropiere.
Petru{a o ceartd pe ma!5 ci a speriat veveri[a.

Vacan[a la tari

Am petrecut vacanta de vard la bunici, la lard. Acolo

am invS[at multe despre viata animalelor.
Coditd este un cStel istet. Mereu se tine dupd mine gi
intelege tot ce ii spun.
Jutu e un iedut cu corni[e gi e tare jucdug. Lui ii place
sd stea mereu cocotat pe un cote!. Uneori il sperie pe
Jon[onel, cocogul [antog, care strigd dimineata cdte un
,,cucurigu!" de se aude p6nd in vecini.
Are bunicul gi o vdcu[5 bdl[atd, care nu vrea sd stea
legatd Tn lan[. Mai are bunicul gi alte animale drigu[e.
in fiecare vard eu imi voi petrece vacanla la bunici, la
[ard.
 Si infelegem sensul cuvintelor!
Gonstanta este un orag de pe litoralul Mdrii Negre.
ru un Gonstanta este invd[dtoare.
tentie Grenquta bradului este rupt5.
Grenquta este sora mamei.
erie 9i $oricelul are o coditi micd.
Motanul Goditi prinde goricelul cu codifa micd.

)
I

2. Numeroteazi propozifiile pentru a forma un text. Dd-i

un titlu potrivit.

Acolo

rine Cerul este senin.

9i
Soarele strdlucegte peste tot pdm6ntul.
place in pddure se aud glasuri vesele.
rie pe Luana gi Ramona culeg toporagi.
rte un Mama este tare bucuroasS.
i stea

nici, la
iz ztua zambild Ozana Zaldu
zi zarvd zarzavat Zoe Zimnicea
zaf izvor poezie Zina Zdrnegti spu
zef poznd buburuzd Zaharia Bicaz
zis zefo umezeald Zizi SC
zor orez pupdzd Lizuca auc
azi zece zicald Azorel
roz barzd buzdugan Eliza
zid varzd mazdre Rdzvan
mAnz zebrd zarzdre Cezar
ofz zAnd cozonac Cazimir
iezi oue
zori o-u

Zgomotul din zarzdr 1, (

2
Zizi are ldngd casd un zarzdr. Din coroana lui bogatd se
I
aude un zgomot nedeslugit. (
Zizi se apropie de zarzdr. Ascultd cu atenlie. ln zarzdr (
erau cdteva albine care zumzdiau agitate gi un bondar care
bdzdia de zor. Ea ar gdsi bondarul, dar ii e teamd sd nu
necdjeascd albinele.
O razd de soare, arzind totul in cale, il in[eapd pe
bondar. EI a zburat degrabd intr-un copac umbros din
apropiere. Albinele au rdmas linigtite sd zumzdie in zarzdr
toatd ziua.

Si intelegem sensurile cuvdntului!

rizboi
Bunica {ese un covor in rizboi.
in tinerele bunicul a luptat in rizboi.
 /*.
,$,{ / ,. .

O aniversare *;tr4\
_li1.,W<-4rr
Azi e ziua de nagtere aZoicdi. Ea implinegte zece ani.
La petrecere sosesc colegii invitati.
lea Cezar ii aduce cinci zambile. Un coleg, cdruia i se
9ti spune Zoro, ii ddruiegte o veiozd cu abajur colorat.
Lizuca a sosit mai tArziu cu o valizd cu jucdrii. ln curind
se incinge joaca. Toti copiii sunt zglobii. POnd departe se
aude o zarvd mare. Azorel devine nelinigtit gi latri zgomotos.
VdzAnd atdta veselie, soarele zdmbegte bucuros.

,5l%u
,#c*')
oua noua roua ziua ploua Luana
o-E no-ua ro-ua zi-ua plo-ua

1. Ordoneazi cuvintele pentru a forma propozitii.

:d se
a) mult, plouat, ieri, a.
b) diminetii, iarba, acoperS, roua.
*zdr c) bun5, dimineatd, se, cunoagte, de, ziua.
care
d) lund, an, este, ianuarie, o, din.
inu Repetdm toate zilele siptdm6nii!
lpe Sunt doar gapte zile.
din De le gtii pe toate, zi-le:
rzdr Luni e prima mereu,
Ma(i e superstitioasd rdu.
Miercurea e munca in toi.
Joia strigd supdratd: ,,Vine vineri cea motatS!"
Vinerea se gdtegte cd se vede cu Sdmbdtd.
impreund merg acasd,
La Duminicd la masd
Sunt doar gapte zile,
De le gtii pe toate, zi-le!
regi ginere religie Sergiu
legi gingie gimnasticd Virginia
magi regind origine Ligia
gingagi paginS macaragiu Gina
colegi urgie gdldgie Gicu
pungi argild Gigi
agil rugind Gicd
geamgiu magie Gigel
covrigi Giurgiu
Medgidia

Noi ?n acfiiune!

EU TU EL NOI
merg mergi merge mergem
plSng pldngi plange pl6ngem
culeg culegi culege culegem
trag tragi trage tragem
strdng strdngi str6nge strdngem
sparg spargi sparge spargem
aleg alegi alege alegem

Eu zic una, tu zici mai multe!

rege - regi
lege - legi
minge - mingi
coleg - colegi
pungi - pungi
gingie - gingii
pagini - pagini
 Colegul Gigi
coleg Am un coleg pe nume Gigi.
) colegi El are doi colegi vecini de bloc, Gimi gi Gicu.
ia colegii Colegii lui sunt cuminti.
colegului Colegului Gimi i-a cumpdrat un cadou de ziua lui.
colegilor Colegilor din clasa noastrd le-a adus o carte cu
colegei regi gi regine. ffi
-ff1'i,
{':
colegelor Ce generos e colegul Gigi! *,"-'
,?,m',
IU Vizita "ffi{.#
ffie**
idia
Virgil gi Gicu au mers la Grddina ZoologicS. Acolo s-au
Tnt6lnit gi cu Gigel. Ei vor sd vadi toate animalele.
La o margine, atentia le este atrasd de nigte maimute
gdl5gioase. Ele se caldrd pe crengile unui copac bdtr6n. intr-o
cugcd Tnvecinati se agitd doi leoparzi. Virgil se apropie de
cugca lor.
- Nu trebuie sd mergi atdt de aproape, Virgile! ii spune
Gicu. Ary41elels agglea sunt periculoase!

Acvariul
Gelu, Gicd, Geta, Gina privesc cu admiratie la marea
agita[ie a pegtilor din acvariu.
Pegti mici, gingagi se strecoard cu multd agilitate printre
plantele acvatice. Alli pegti mai mari, cu solzi ca de argint inoatd
agita[i pOnd la marginea acvariului. Un crap argintiu pare un
submarin gigantic pe lOngd ceilalti pegti.
Copiii se intreabi cum se int6mplS ca o mul{ime de pegti
sd nu provoace deloc galagie.

Sd intelegem sensurile cuvintului! rugi

La pddure am cules mai multd zmeurd din mai mul[i ruqi.
in biserici se rostesc ruqi pentru oameni.
fiu frate furnicd far[urie Florin
fin floare fabricd familie Florina
'far frunzd f6ntdnd farmacie Florica
foc fructe foarfece cofetdrie Fane
fum fierar fluture fotografie $tefan
fir vifor fotbalist felicitare $tefania
fan nufdr profesor informaticd Eforie
fag ceargaf tipograf februarie Filofteia
fug pantof semafor Flavius
frig fluier elefant Fdt-Frumos
flori fatd fericit Felicia
stuf Focgani
Fdgdrag
Fran[a

O gospodini firi pereche

Fetita vrea sd inteleagd cum fac albinele mierea din

flori.
Fdnel, fratele sdu mai mare, ii povestegte despre
fabricarea mierii in stup.
in fiecare diminea!5 albinele
gospodine colindd din floare in floare.
Adund praful dulce din care ele produc
apoi mierea. Ca sd fie bine pdstratS,
albinele pun mierea in faguri, nigte
gdoci din cear5, pe care tot ele le
construiesc.
Ce mult muncesc albinele,
frdlioare!
-De aceea se gi spune cd: ,,Egti harnicd la fel ca o
albind!".
t_
Florile sdnitifii
B#
ffffirlevii
*folosite
au aflat la gcoald despre importanla plantelor
Tn vindecarea bolilor. Ei au pornit sd culeagd plante
medicinale. Florin a umplut un sdcule[ cu flori de tei
parfumate, folosite ca ceai contra rdcelii. Felicia a str6ns flori
de mugelel, din care se face un ceai bun pentru dure*&,*h gat.
Felicia a cules izmd din grddinS. Aceastd plaffi"bre'frunze
zimlate, iar in v6rf un smoc de flori mov. 3;';
$tefan a cules flori de sundtoare. A aflat
ele e bun pentru ficat gi pentru stomac.
Copiii vor sd Tnvele mai multe despre farmacia vbrde
10s naturii.

Fluturagul Ovi
La gcoala din poiana cu flori invdlau foarte mulli fluturi.
^ln fiecare zi se intdlneau la gcoald gi fredonau c6ntece
frumoase in limba romdnd, englezd, francezd gi germanS.
Astdzi niciun coleg fluture nu gi-a amintit cdntecul in
din limba englezS. Ovi era un fluture pe care ceilalti nu prea il
bdgau in seamd. Stdtea singur pe o floare gi fredona incet.
spre Fluturagul lna il aude.
- Fii bun gi fredoneazdtare, sd ne amintim gi noi.
nele Fluturagul Ovi a prins curaj. Fredona din ce Tn ce mai
)are. tare. Fluturagul Ovi era foarte bun la limba englezS. Colegii
>duc fluturi gi-au amintit cdntecul. in fiecare pauzd l-au fredonat.
rald, - Ce frumos cdnfi, fluturagule Ovi! i-au spus ceilalti
rigte fluturi.
ale
Rdspunde la intrebiri.
rele, 1. Unde invdlau fluturii?
2. ln ce limbi cdntau ei?
oao 3. Cum se comportau colegii fluturi cu Ovi?
4. Cine gtia c6ntecul in limba englezd?
5. Cum s-a comportat fluturagul Ovi cu fluturii colegi?
chei chenar jachetd Vasilache
chel parchet ureche Costache
chef cheie ochelari Tache
chem buchet pereche Matache
cheamd etichetd Enache t
Pachet orchestrd Petrache
echer brichetd Bechet r
ochean ridiche Chelaru (
schelet rachetd
machetd
Citegte gi observi!

Vizita
Costache gi Matache s-au dus in vizitd la Enache.
Mama lui Enache ii servegte cu prdjituri gi dulciuri.
- Copii, vreti prdjituri sau tort?
Costache vrea prdjituri. Matache doregte un suc, iar
Enache doregte tort.
Copiii ddruiesc pachete cu cadouri pentru Enache gi un
buchet de zambile doamnei Enache.
tfo; -'^i,-
o pipusi hazlie qp
Vasilache este o papugd tare hazlie. Poartd?tiacneta
verde cu picdtele. C6teodatd Tqi pune gi o pereche de G
ochelari. Parcd ar avea gi o ureche mai mare decdt cealaltd.
La brdu poartd mereu o chei[d.
Deodatd apare un pogtag care ii aduce un pachet mare.
Vasilache o cheamd pe Mdrioara.
- De ce md chemi, Vasilache? incd nu am terminat de
impachetat toate lucrurile!
 L
Un gtrengar

Costache e un gtrengar fdrd pereche. Mereu Tl

necdjegte pe Tache, colegul sdu de bancd.

Astdzi a venit la gcoald cu o rachetd din lemn. Cdnd
Tache nu era atent, a aruncat spre el cu putere 9i l-a rdnit la
ureche.
Doamna invitdtoare s-a supdrat pe el. l-a chemat pe
pdrinlii lui Costache la gcoald, pentru a discuta cu ei
comportamentul necivilizat al bdiatului.

tr+e
Citegte repede!
racheta - rachetd - rachete - rachetei - rachetelor - rachetele
rche.
Cuvinte cu sens opus

?, iar incheie - descheie

impachetez -
gi un imperechez -
o Si intelegem sensurile cuvintelor!
)

ohetd
ede
rlaltd.

nare.
Tache cumpdrd o rachetd de tenis
Cosmonau[ii zboard cu o racheti spa[iald.

broasci lac
t
Broasca ordcdie in lac.
at de Broasca ugii s-a blocat.
Bunicul a dat cu lac pe parchet.
 fr
a

chip urechi echipd Chivu

ochi chiot rdchitd ChirilS
mugchi chifld Tnchind Chiru
chin chibrit chimono Chiriac
unchi schiuri chiftele Chirild
vechi rinichi chirie Achim
chiogc rechin vechituri Paraschiva
perechi echilibru Nichita
chirurg echipament Pinocchio
genunchi ciorchine Dochita
lichior chiciurd Agchiuta
chitard

Rochila pdpugii
Chivuta a cumpdrat o pdpugi mare. Ea are o rochi[d
albd din dantelS. Pdpuga inchide gi deschide ochii.
Chiritd, fratele Chivutei, vine cu ciorchini de struguri.
Feti[a Tncearcd si ii dea pdpugii sd mdn6nce.
Rochi[a albd a pipugii se murddregte.
Chivula pldnge in hohote. Mama o linigtegte cu
promisiunea cd va spdla rochila.
Apoi, fiecare mdn6ncd cu poft5 c6te un ciorchine

ffi
parfumat.

Dupi ciuperci
Achim este unchiul lui Chiriac. Ei pornesc impreund sd
culeagi ciuperci. Fiecare igi pune cdte un chipiu pentru a se
proteja de soare.
O creangd Ti agatd chipiul lui Chiriac. Chipiul rim6ne
agdtat in rdchitS.
 Se aud fognete din pddure. Cei doi sunt numai ochi 9i
urechi.
- Chiriac, sd mergem acasS!
Ei se grdbesc sd iasd din desigul de rdchitS. ln urma lor
apar doi iepuri cu urechile ciulite.
- Chiar m-am speriat, unchiule!
- Erau doar iepuri urechia[i, nepoate! Chipiul [i-a rdmas
agdtat in richitd.
- Era un chipiu vechi.
Amuzali, au pornit cu ciupercile spre casd.
chipiu = gapcd rotundd, tare, cu cozotoc;
rdchitd = nume dat mai multor specii de salcie cu frunze ?nguste 9i
lunguiele, cu ramuri subtiri gi elastice, folosite ca
material de impletit.

Eu spun una, tu sPui mai multe!

chibrit - chibrituri agchie - agchii
)chite rochie - rochii chirurg - chirurgi
cheie - chei ciorchine - ciorchini
uguri. ureche - urechi chip - chipuri
prichindel - prichindei l

,e cu Ordoneazd cuvintele pentru a forma propozitii. I

'chine 1) are, o, de catifea, rochitd, Dochita. I

2) a, cumpirat, schiuri, Nichita, noi.

I

3) are, Cecilia, gch!, albagtri.

4) satului, marginea, la, era, d.i, apd, un, de.
5) bunicii, aragazul, are, un, singur, ochi.
nd sd
.rase Si intelegem sensurile cuvdntului!
mAne
Paraschiva incepe sd coasd un nasture.
Unchiul Achim ascute o coasd.
fix ex-ces e-xa-men ex-cep-[i-e ex-pli-ca-[i-e
pix e-xact e-xem-plu e-xer-ci-tiu ex-po-zi-ti-e
box pre-fix ex-cla-md ex-pe-di-tor e-xi-gentd
text xe-rox ex-pri-md ex-cur-si-e ex-cep-[i-o-nal
fax ti-e xi-lo-fon ex-tra-or-di-nar
lux ex-pli-cd ex-tra-te-res-tru
e-xem-plar
o-xi-gen

Citegte cuvintele care exprimd acfiuni!

a exista a examrna Xenia Roxana

a exprima a executa Xenopol Felix
a expune a exemplifica Alexandru Polixenia
a exersa a exclama Ruxandra Max
a extrage Alexandria

Scriem corect!

Calculez un exercitiu la matematicd.

Alexandru rezolvd opt exercitii la matematicS.
Exercitiile Roxanei au fost mai dificile.
Dau exerciliilor de matematicd o importantd extraordinar5.

Se pronunfi ,,cs", dar se scrie ,,x".

ptx xerox
fix explica[ie
text exceptii
fax excursie
 L
Se pronuntd ,,92", dar se scrie ,,x".

exercitiu existd
examen executd
exemplu exersare
exact existenti
al
tar Atentie! Se scriu cum se pronunti cu ,,cs".
.tru Vasile Alecsandri - poet rom6n sconcs - un animal
rucsac - o geantd pentru bagaje ticsit - umplut
cocs - un cdrbune imbdcsit - murdar
micsandrd - o floare
Citim gi intelegem!
Alexandru a scris un text la dictare.
Alexandru a dat un test la matematicS.
a

iria

La Vidraru

Este sf6rgit de an gcolar. Am

ard. terminat clasa int6i. Doamna
invdtdtoare ne organizeazd o
f t excursie la Barajul Vidraru din jude[ul
Argeg. Suntem extrem de emotiona[i.
Este prima excursie a clasei noastre.
Sosegte autocarul. Ne ocupdm locurile 9i pornim. Felix
cOntd la xilofon. Ceilal[i colegi cdntd la muzicule. E voie bun5.
Doamna inv5[Stoare ne explicd obiectivele excursiei.
- lat5, se zdresc muntii! spune Roxana. Vom ajunge la
baraj.
 - Abia agtept sd vizitdm hidrocentrala, adaugd incdntat
Alexandru.
Este extraordinar modul cum se produce energia e
electricd! e
c
hidrocentrald = centrald electricd in care energia electricd se
obtine prin transformarea energiei hidraulice;
baraj = construc[ie fdcutd transversal pe cursul unei ape;
energie electricd = energie proprie cdmpurilor electrice, cantitate
de electricitate.

La ora fixatd
g
Alexandru pleacd in excursie. La ora fixatd s-a int6lnit g
cu colegii. Polixenia a inteziat o jumdtate de or5. in ultima
clipd a sosit cu taxiul. Colegii o ceart6:
- Cum si plecdm noi Tn excursie cu o fatd ca tine?
Abia la ora 9 fix, excursionigtii au reugit sd plece cu
autocarul.
intotdeauna trebuie sd fim punctuati!

inainte de concurs
Xehia se pregdtegte pentru concursul de muzicd. Ea
exerseazi in fiecare zi la xilofon, de Ia ora doud fix.
Profesorul Axinte este exigent. O corecteazd la fiecare
gregeald. Ajunge acasd gi scrie exerciliile la matematicd.
Rezultatele sunt exacte.
Seara este extenuatd, dar nu se dd bdtutd. Adoarme cu
gdndul la partiturile pe care le va exersa mAine. Xenia este
U
ambitioas5. ll are ca exemplu pe profesorul Axinte. Existd Ir
ganse si cdgtige premiul cel mare. d
ltat
'gia ghem ghete ghemuit Anghel
gheare ghea[d ghemotoc Arghezi
dulgher gherghef spaghete Gheorghe
ghepard dezghe[at Gherasim
ungher inghe[ata Magheru
A
inghet inghe[at Ungheni
inghemuit Anghelina
privighetoare

Formeazi cuvinte din silabele urmdtoare:

ghe, t5, ba it, ghe, mu Ghe, sim, ra
rlnit ghe, li, An, na pli, ca, ex, ti, e
ma
Ordoneazi cuvintele pentru a forma propozitii.
a) a primit, ghete, cadou, Anghel, o pereche, de.
cu b) ingird, Anghelina, fire, pe, gheme.
c) dificil, Gherasim, exerci[iu, rezolvd, un.
d) cAntd, minunat, privighetoarea.
e) ghetele, Gheorghe, a, alunecat, cu, pe, gheatS.
Ordoneazi propozi[iile pentru a forma un text. Di-i un
titlu potrivit!
Ea Bunica brodeazd la gherghef.
fix. Anghelina toarce 16n5.
are Din firele de lAnd face gheme frumos colorate. Ea [ese un
c5. covor pentru Gheorghe. Va fi ziua lui de nagtere. Anghelina
dd ghemele bunicii.
cu
ste
Explici:
ungher = col[ mic;
std leghe = mdsurd pentru distantele parcurse pe apd sau pe pdm6nt;
dulgher = meseriag care prelucreazd lemnul;
gherghef = cadru de lemn sau de metal pe care se intinde o
[esdturd pentru a fi brodatd sau firele de urzeald;
ghepard = animal sdlbatic carnivor; gl
ghebe = ciuperci comestibile; gl-
herghelie = un grup mare de cai;
UT
tejghea = masd sau suport lung 9i ?ngust pe care v6nzdtorul igi
gt'
expune marfa gi servegte cumpdrdtorii;
jgheab = tub prin care se scurge apa de pe clSdiri;
Tudor Arghezi - poet rom6n.

Angheluld
Anghelu[d se pregategte sd plece la gcoald. Mai intdi
verifici orarul. Pune penarul, manualele, cartea cu ghepardul
gi herghelia {e cai. A uitat volumul de poezii al lui
Tudor Arghezi. li trebuie la ora de lecturd. F
Tn drum spre gcoald va trece pe la bibliotecd. Este un
gcolar congtiincios! gi
UT
Ghemul
Afard ninge ca in povegti. S
Anghelina gi Gheorghe privesc pe geam florile de
gheata. Mama lor lucreazd la gherghef. Un pisoi se joacd
vesel cu un ghem. Feti[a se agazd ghemuitd pe covor l6ngi
ghemotocul de blSni[a care a incurcat ghemul mamei.

Trei frati
c
Gheorghe gi Gherasim se joac5. Gheorghe face pe
dirijorul. El tine in mdnd o baghetd. Sora lor Anghelina
impletegte un fular. Gherasim imitd o privighetoare.
Ir/ai tdrziu ei Tgi pun ghetele gi ies la plimbare.

lntelegem sensul cuvintelor!

Tatdl meu a montat iqheaburi la cas5.
Hrana animalelor este pusd in iqheaburi.
l*
ghid ghindi ghiocel ghicitoare Ghite
ghici ghimpe unghie ghilimele Gheorghild
unghi triunghi ghirlandd ghionoaie Gherghina
ghips ghiveci Tnghite Arghir
ghigeu sughite Neghini[d
ghidon ghinion Gheorghieni
ghiozdan fr6nghie Sighiqoara
ghidug gheorghinar Reghin
neghind
rtai unghierd
dul inghitit
lui
Formeazi cuvinte din silabele urmitoare:
ghi, ni, Ne, ti lan, ghir, dd Gheor, !5, ghi
un, r5, e, ghi dan, ghioz

Separi cuvintele pentru a forma propozifii.

de a) Gherghinaesteinvacan[5.
acd b) Ghilaspuneoghicitoare.
lge c) G heorg heg h icegtegh icitoareaGeorgetei.
d) G h iocel u g h id u gspargepoj g hilazdpezii.
I

e) NeghinitdghicegtegAnduloamenilor.
Citegte, observd 9i alege forma corecti dintre paranteze.
pe
lina Arghir (sa, s-a) inlepat intr-un ghimpe.
Pe mama (sa, s-a) o cheamd Gherghina.
Gheorghe (la, l-a) vdzut pe Costache.
Agchiu[d face tumbe (la, l-a ) teatrul de pdpugi.
Chirita gi Ghi[e (sau, s-au) dus Ia Bucuregti.
imi voi cumpdra un corn (sau, s-au) un covrig.
 Neghiniti
Neghinila era un baiat c6t o neghinS.
intr-o zi a plecat in pddure la ghionoaia
Gherghina. L-a Iuat ca ghid pe Arghir, prietenul
lui. Au ajuns intr-un loc cu ghinde. Neghini[5
nici nu se vedea printre ele. Arghir il cautd
ingrijorat. Parcd il inghi[ise pdmdntul.
- Unde egti, Neghini[5?
Aici, dupd ghinda cea mare. M-am
in[epat intr-un ghimpe.
Ce ghinion! Nu vom mai ajunge la ghionoaia
Gherghina.

Atentie! Scriem corect!

l-a vdzut la gcoalS s-a trezit mama sa
l-a trezit la masd s-a plimbat sora sa
l-a chemat la teatru s-a supdrat cartea sa
l-a certat la bunici s-a bucurat rochila sa

Prima floare

Este primdvarS. Pdmdntul a

inceput sd se dezghete. Ghiocelul a
scos cdpgorul fraged printre frunzele
uscate rdmase din toamnd.
Gheorghitd culege un buchet pentru
mama sa. Mama a ghicit surpriza lui.
il mdngdie gi ii spune:
- Multumesc frumos, bdie[elul
meu !
 t_

kaki kilogram kilometru Kim

karate kerosen kilometraj Miki
i kola kaizer Karina
koala Kogdlniceanu
kiwi Macedonski
)
) Am mers pe jos o jumdtate de kilometru.
Karina are o rochie kaki.
Motoarele avioanelor consumd kerosen.
nia Mama cumpdrd kaizer pentru aperitiv.
lrak este o lard indepdrtatd.
Miki gi Karina citesc poezii scrise de poetul Alexandru
Macedonski.
Kim este kinetoterapeut la o clinicS.
@6a#
-5ffi

incurcdtura
ry
Kim are patru anigori. El se imbracd cu haina de
culoare kaki gi merge la magazinul din col!:
- Vreau gi eu un kilometru de bomboane!
rl a Vlnzdtoarea ii spune rdzdnd
lul a - $i ce vrei tu sd faci cu un kilometru de bomboane?
zele - Am sd le mdndnc pe toate! zice Kim politicos.
nnd. Karina, o fetitd mai mare, nu se poate ab{ine gi zice:
ntru - Mai prichindel, ar trebui sd ai tu o burtd mare cAt un
l lui. tren ca sd poti mdnca atdtea bomboane! Se zice - un
kilogram de bomboane. Cu kilometrul se mdsoard lungimea
telul
drumurilor. Dar gi un kilogram de bomboane, dacd vei
m6nca, in mod sigur, salvarea te va lua!
kiwi Jerry Quebec Popeye
kilowatt Woody New-York Mowgli alt
Washington ide
show
bodyguard Tokyo zn
sandwichuri
weekend
spray
talk
yalS Desene animate

Katerina std mult

f*::
.&
in fata televizorului. Ei ii plac
desenele animate.
Lumea lui Walt Disney e minunat5.
Mickey Mouse, Tom gi Jerry, ciocdnitoarea Woody sunt
eroii ei preferati.

Scrie denumirea altor personaje din desene

animate.

Gompleteazd cu semnele de punctuatie. Ar

Winnie este prietenul meu E ff trdiegte in America la GI

New-York E
NC
gi
E cano vei ajunge la mine E mE intrebd el E
E CreO cd voi ajunge sdmbdtd E Sunt mulli Kilometri
pdnd la New-Yo* E
n f" voi duce sd vizitezi Statuia Libertalii! spune
Winnie E
/e
ti alee zoologicd fiinla fiu copil
idee alcool fiindcd fii copii
zmee fiica fiii copiii
fiice
gtiin!5

I
rlac
Atentie! fii, fiii, si fii
Citegte, apoi transcrie propozitiile.
impdrdteasa avea doi fii. Fiii ei erau gemeni.
Trebuie si fii atent la lec[ii!
;unt

ene

Jocuri de copii
Chiriac se joacd pe teren impreund cu Gheorghi[e gi
Anghelina. Gheorghi[d aruncd mingea lui Chiriac. Sosesc Ai
ala Gherghina cu Georgeta. Ele imbracd o pdpugd cu o rochie
nou5. Pdpuga Tnchide ochii, apoi fetele impletesc cununi gi
ghirlande de flori. Anghelina se inteapd intr-un ghimpe mic.
Spre seard copiii pleacd spre casele lor.
retri

une

-ffi.&
 4.
pri

1. Citegte cuvintele 9i numegte vocalele care se repetd. co\

[,,o"] [,,o"] [,,u"] [,,i"] cor
coJ
coco9 fata muguri Miticd co1
gogogi ata fluturi Pisicd col
topor mama struguri lonici col
popor cana cucu pitic col
ogor Dana sucuri ilic co(
folclor Ana trucuri inima co(
cocor

2. Subliniazi vocalele care se repete de trei ori in cuvant. 5. 1

[,,e"] ["o"] ["a"]

merele cocolog macara f-fz
perele bolborosegti Amalia f-fe
fetele rotocol cascada f-fe
lebede poloboc mascaradd f-fe
f-fe
f-fe
3. Citegte cuvinte formate din 1-2 silabe prin schimbarea
primei sau ultimei litere sau silabe.
joc lan pand rama cana b-r
loc lat rand dami card b-t
toc lac cand lamd cade b-t
foc las nand mamd casd b-t
poc lat [ini calS b-t
90c mind b-t
lind b-t
gini
 4. Citegte cuvinte formate din 2-5 silabe prin menfinerea
primei silabe.

covor vioard seriozitate

comod violet senindtate
cojoc vinovat semdndtoare
cotoc viteazd sesiune
colac vilele secdturd
copac vinete semin[ele
copan vigine
coco9
codag

nt. 5. Scara cuvintelor

f-far n-nu m-ma

f-face n-nod m-mare
f-faladd n-nuc m-macara
f-faliment n-nici m-macaroane
E
f-fabricare n-nufdr m-marginalizare
f-falsificare n-numire
n-nimicire
rrea
n-ninsoare

b-bum c-car p-pai

b-bine c-card p-pagi
b-balon c-caprd p-penar
b-bumbac c-camion p-pietre
b-bucurie c-cornuri p-pelican
b-bomboane c-comorile p-prietenie
b-balansoare c-carameaua p-portocalie
c-calculatoare
 Guprins

Sunetele gi literele a, A, m, Sunetul gi literele i, [.......... 51

M, u, U, n, N, i, I ................. 3 Sunetul gi litera a ............... 53
Sunetul gi literele €, E ........ 4 Sunetul 9i literele b, B ....... 57
Grupul ea ............. 6 Sunetul qi literele j, J ......... 60
Sunetul gi literele r, R ......... 7 Sunetul gi literele h, H ....... 62
Sunetul gi literele o,O ......... 10 Sunetul gi literele g, G ....... 64
Sunetul gi literele G, C ........ 13 Grupurile de litere ge, Ge .. 68
Sunetul gi literele e, A ........ 16 Sunetul gi literele t, T ......... 71
Grupul ui ............. 17 Sunetul gi literele z, Z ........ 74
Sunetul gi literele l, L .......... 19 Grupul ua ............. 75
Recapitulare a, A, m, M, u, Grupurile de litere ci, Ci .... 76
U, n, N, i, l, e, E, r, R, o, O, Sunetul gi litera f, F ........... 7B
G,c,e,A, l,L 22 Grupurile de litere che,
Grupurile de litere ce, Ce.... 23 Ghe ......... B0
Sunetul gi literele t, T ......... 24 Grupurile de litere chi, Chi 82
Grupul ia .............. 29 Sunetul 9i literele X, X ........ 84
Sunetul gi literele s, S ........ 30 Grupurile de litere ghe,
Grupul oa ............. 33 Ghe.......... 87
Sunetul gi literele p, P ........ 34 Grupurile de litere ghi, Ghi 89
Grupul ie .............. 38 Sunetul gi literele k, K....... 91
Sunetul gi literele v, V ........ 39 Sunetele gi literele g,Q, w,
Grupurile de litere ci, Gi ..... 43 w,y,Y 92
Sunetul gi literele d, D ........ 45 Vocalele duble oo, ii, ee ... 93
Sunetul gi literele g, I ........ 4B Jocuri 94
 ,l:111r,ii'1,11,:

'

,lrl

',. ..

liliilllr i

i$E
ffisMls
rqtr6
, ",1,,
M 'll:,. l

W
'

$r
i,Eg H$W lE
ffiH MB'', ".,...',lr:ri

ffiil
xrui !!u/
6 6.)

W
I 6*.-
E 9i i# ifl,iN
N_-O

reg* E au-6

H€ffig EB* fficl',rWV.,ri\

TF
A
ffi$ 'fi
fr ffi,fi
$trt .g
b

Y..-n
RF*::
._N
rl\I- ----:-
:J N

+M
l4d* it 5i.r:s
-li ',,,,.llLil' . rl rii, -., .' :lr;.,,
aN-r
:t. , :i:.. ., .., t
. .. .,.'.]l 'ri,tti ., ., .:...',.., ,t,,1 ilrlltlillli,,.. .,..-. r.,,,,. LD Oi
,.'! . .' . . ] ]l '..liii| ',lli. .,,lilrlalllrlli:,. . . r,.' ,

:lrlllir'.'r.,.: rtrrrl''i:lllltltir,,. :': t,,,t.:

.i, 't r.. r.rr |ririi..:ii, ..r.i.i.i .
..- .it':,.r- .--:'.,r ,1,,.