L. I. Fetescu V. V.

Chiosea

Manual pentru clasa 1

a instituiilor de învmînt general din Ucraina
cu limba moldoveneasc de predare


        
,
 
 


Kîiv
FOP «Suhaciov»
20121
 81.2-921
  811.161.2(075.2)

45
       ,
      
 118  07.02.2012
«  !" #$% »
&  '  *'  +.  * /   .



 


 
   
 

 


.   
          
       .
1  

! «"  »
65023 . :, . ; , 14
; <    * ! =
/’= #     4362  13.07.2012 !.
>? /" (098) 457-75-00, (050) 552-20-13,

© L.I. Fetescu
© V.V. Chiosea
ISBN 978-966-97264-0-7 © FOP «Suhaciov»
3
 POVESTEA
ABECEDARULUI

. – propoziia enuniativ
! – propoziia exclamativ
? – propoziia interogativ

– cuvîntul
. – propoziia din dou cuvinte
. – propoziia din trei cuvinte

– silaba
– cuvîntul din dou silabe
– cuvîntul din trei silabe

C – sunetul
C – vocala
# – consoana

4
 Întîi septembrie
G. Ciocoi

Aceast zi e-un dar frumos

Ei noi cu ea pornim în via:
Un clopoel melodios
Ne cheam vesel dimineaa.

E ca un bob ce va-ncoli
E-a da un spic cu boabe coapte;
Un lan de grîu va înverzi,
Cîntîndu-Li frumuseea-n Loapte.

De-i toamn-n vie Li-n zvoi

Ei aurit e pomu-afar,
Aceast zi e pentru noi
Ca prima zi de primvar.

5
Ucraina – Patria mea

6
Prima zi de $coal%
.

7
 La lec&ie
.

8
La recrea&ie
.

9
 Familia mea
!

10
Prietenii mei
?

11
În livad%

12
În excursie

13
.
La stadion
?
!

14
Animalele

15
 Povestea pîinii

1 2

3 4

5 6

16
O zi de odihn%

17
 Capra cu trei iezi partea I

1 2

3 4

5 6

18
 Capra cu trei iezi partea II
.-
7 8

9 10

11 12

19
 Pungu&a cu doi bani partea I
.-
1 2

3 4

5 6

20
 Pungu&a cu doi bani partea II
.-
7 8

9 10

11 12

21
Tradi&ii populare

22
 EVALUARE
Sarcinile sînt citite de învtor

1. AlctuieLte propoziii dup schemele date:

? . !

2. DenumeLte obiectele, desparte (oral) cuvintele în silabe,

determin
ete cuvintele trisilabice Li bisilabice:

3. D
DenumeLte obiectele, desparte-le în silabe, determin
numrul de sunete în Qecare silab, marcheaz imaginea
care corespunde schemei:

-.- -.

4. Scrie dup dictare graQsmele învate.

5. AlctuieLte împreun cu colegul un dialog, folosind

formule de salut (Bun ziua! Salut! Ce mai faci?), mijloace
de continuare a dialogului (Spune-mi, te rog... unde?
cînd? cum?..; Povestete-mi, te rog, despre...) Li formule
de încheiere (Scuz-m, te rog; Îmi pare ru, dar...; La
revedere!)
23
a a -. .- a - a - - . -.

a -. a --. -. a -. .a -.

a -.-. a -a - a - a . -. -.-

24
 A
A -a A -a -.- A -. - a

25
 m ma - m .- -. .-
m

ma
am
ma-ma
mama

Mama!
Mama, am . .

ma -. -. ma -. -am

26
 M
Ma - .- Ma -a Ma -. -a

27
 n n . -. -a n . -. na

na
an
na-na
nana

– Ana, na n a .. -
– Am, ma ma .

an -. - . -a na n . na - - .-

4 5 1 2 3
n

28
 N
A-na
Ana
Na-na
Nana

-.n -. -a -. an .

N . -. a -. .n -.. n. .

Na -. na a -. a -. n. .

29
 i i n .- i . -a mi .n

ai
ia
mai
i-ni-ma
na-ni

Na-ni, na-ni, nani-na!

in . mi -. in -. - .

Ai ? Am !

Ni na ia , , .

30
Am Ai Ia
a
I
I-na
Ni-na
Mi-na
Ia-na
Ma-ia

Ina, Iana, Mina .

Maia, Nina, Ana !

i
am ma mi an na ni ai

31
 r ra -. ra - - . -i nar

ra
rar
ra-ma
ma-ri-nar

ra -. -.n -r. -.- -a r.

1.
– Marin, maii ai ?

– Mai am, Mariana.

2. na rin Ma na
a na a rin
ra ra iar mar

32
Rima Marian Maria
R
Mi-ra
Ri-ma
Ma-ri-na
Ma-ra
Ma-ri-an

1.
– Marin? – Rima?
– Marin . – Rima .

2.
– Mira, ai ?

– Am , Mara.

3.

33
 e -ren e -an -ai -a ni e

a-re
e-ra
ra-re
ma-re
mi-ra-re

Maria are mere. Nenea Marin e marinar. Nana

Rima e mama Mariei.

1. Marin e miner
Ana are mere
Nae e mare

2.

34
 . -en
E
E -e na E E mi -i a Ema
E-ma
Ene
1.
E -e na ? E-ne
E . -en ? ne-am

E mi -i a ?

2. ra ar ma
e rai ra me ra re

ram ma a

3.

Ene e neam Ema.

Mama Emei e nana Nina. Ea e .

4.

35
 u ur - -u - -u - - e
u-na
mu-re
ur-me
mi-nu-ne

– Ina, marea e mare?

– Aura, marea e mare-mare!
Ea e minune!

1. amare – mare numai – .........

Aura – ......... numere – .........
ramura – ......... uimire – .........

2. re nu ra na me Ma re u ri
u ra re , , , ...
3.
mure. Mara are

36
 u - a -. un -eu
U
Aura
A-u! A-u! A-u-ra
U-a! U-a! ni-meni
ra-mu-ra

1.
rumen. Aura are

3
2.

1 5 2 3 4

3.

Mariana are mare. Ura!

re minune,
– Mare minune, Aura!
Aura
– Ia , Nana!

37
 c cuc -ca un crin

car
a-mic
ca-nar
me-ca-nic

Cu-cu! Cu-cu! Nina un cuc.

1.
canar. un Anica are
1
e Marcu Nenea mecanic.
1

2.

2 4 1 3
c

3. iar - rai car - ..... ua - .....

38
 car -e -u nic cra - i -.
C
Ni-cu
Mar-cu
A-ni-ca
Cri-na
A-me-ri-ca

– Mac – mac – mac!

1.
acru – urca, iac – ... , rac – ...

2.
crin Carmen un are neaua. ca

Crinei e Mama crainic.

1
3.
– Anica, ai un ac?
– Am un ac mic, Crina.

39
 o - -
o c e ari ou co ac -
o-rar
ro-ua
ca-mi-on
corn
co-cor

E ora 7. e ca nou.
Maia . Mama cu cana.
1. noian – no-ian comori – ........
roua – ........ creioane – ........
maiou – ........ nuci – ........
oier – ........ coroane – ........

2. creion mare
ora nou
orar unu
con maro
3. Ura Am cercei noi Corina.
Iar eu am creioane noi.

40
moa r . co cor -o -or O
Mi-oa-ra
I-oa-na
Ro-ma
Mi-ron

Ioana cu Ion
Norii erau aurii. Ioana era cu Ion.
– Ioane, mioara are miei?
– Nu, Ioana, mioara nu are miei.
– Oare mieii, au coarne?
– Mieii nu au coarne. Ei au .

1.
comoara Munca e mea.
1
2. Ion. mare.
Ioana e cu Ion e
Corina. mic.
3. camion Miron un are nou.
1 2

41
 l la le le a lu ne cal
lac
li-li-ac
lu-mi-na
la-nul
a-u-rul

Malul lacului. Cer . Marcel calul.

1.
na, lu – luna le, la, le – ........
na, lu, a – ........ me, lu – ........
re, la, Mi – ........ ac, li, li – ........

2. Macul e al Irinei. Aluna e a Alinei.

Cana e a Elenei. Nucul e al Mirelei.
3. Aurel are un leu un cal. Calul lui Marcel e mare,
leul e mic.
4.
are inel. Emilia un
3

42
 li li ac co lac lu m . na re
L
A-li-na
Lu-ci-an
Mi-re-la
Li-li-a-na

Olarul
Nenea Manole e la lucru. El e olar. E un olar cu renume.

1.
Raluca are . Lina are .

2.

le -. - . l . -. ie l . ca -.
3. rac – racul inel – ........
nuc – ........ animal – ........
lemn – ........ mileniu – ........
amic – ........ melc – ........
4. e anului. Lanul aurul
1

43
 X mu r c mi l

C-lin
ur-m
a-ro-m
cu-nu-n
C%lina e la M%lina
Clina e la Mlina. Ea are lcrimioare, iar Mlina are
nou crini.
– Clina, ai lalele?
– Nu, Mlina, eu am lcrimioare ca neaua.
1. car – car can – cni
nor – ........ arc – ........
alun – ........ mare – ........
mic – ........ mur – ........

2. Marina ia o alun un mr o mur

Iau numai o mur Mrioar
3. mi r n u
li l ro m
c m lu n
lar min ur mol
4. unu Numrul e nou. mic mai ca
2 4

44
 cer cei ceai nic
ceCe
re-ce
ce-rul
m-ri-cel
m-ce-lar
cer-nea-l

Ceain%ria
E miercuri. Aerul e rece. Mircea e cu Marcela la ceainrie.
Mircea cere caramele, ceai cu miere, colcei cu mac.
– Ce arom au colceii, Mircea!

1. colcei – co-l-cei cercel – ........

cear – ........ ceramic – ........
liceu – ........ cerere – ........
lucern – ........ rinocer – ........

2. .............are..........?
............cere...........
...........coace.........!
3. Cerceii aceia erau aurii. Cana aceea e mic.
Colacii aceia. Laleaua aceea.
Merii aceia. Moara aceea.

45
 EVALUARE

Sarcinile sînt citite de învtor

1. Formeaz% cuvinte din silabele propuse:

ca men car cui

ru reu cu re
ce re me ne

2. Alc%tuie$te o povestire oral% dup% imaginea:

46
3. Continu% dialogul:
– Nelu, ai un amic?
– Am, Ion. El e mecanic.
– .................. .
– .................. .

4. Dictare.
– Lina are un crin?
– Lina nu are un crin. Ea are o lalea.
5. Continu% propozi&iile:

Mircea e amic cu .................. .

Mieii nu au .................. .
6. Ordoneaz% cuvintele în propozi&ie:

are cerc. Corina un

47
 t trac tor te le -i -or to -
tre-nul
an-tre-nor
mi-nu-nat
na-tu-r

La arat
Mitic e la lucru. El ar lanul. Ar cu tractorul.
Mitic a arat tot lanul.
1. omt motan mare incult
carte nea cult incorect
cotoi manual corect mic

2. tain – taine tren – trenuri

talent – ........ tricou – ........
teatru – ........ titlu – ........

3. Cine e actorul cela tat

E Anatol Cotea. Marin e un actor talentat
4. Anetei e Motanul lacom. tare
4

48
 toc tri cou to ma te
T
Ta-ma-ra
Tra-ian
Tin-ca
C-t-lin

Traian
Era ora trei. Tamara a luat un tort. Ctlina a
colorat o turturic. Mama a tricotat, iar tata a citit
un articol. A intrat Traian.
– Ce not ai luat, Traian?
– Am luat o not mare la matematic. Am
notat temele corect, curat.
1. actor – ac-tor cltor – ........
antrenor – ........ artur – ........
croitor – ........ atent – ........

2. Tinca Ctlin e la antrenament

Nu Toma El e la munte cu tata

3. a un cltori. lat tren cu

b trenul e Cltoria cu minunat!

49
 ciCi ci re -e a rici cioc

cinci
circ
a-ici
ci-n
Ce-ci-li-a

Tanti Lucia
Maricica e cu Cecilia la tanti Lucia. Maricica are cinci
ani, iar Cecilia e mai mare.
E ora cinei. Tanti Lucia are mici cornuri cu nuci, tartine
cu unt, icre, tarte cu ciocolat.
Tanti, Marcel nu ia cina cu noi?
– Nu, Maricica. El e la un meci.
1. mac – maci lunc – ........
cuc – ........ ucenic – ........
nuc – ........ curc – ........
2. * Cine e la circ? Mircea e la circ.
* Cine e electrician?
* Ce au aricii?
3. Lucica Marcu e la circ
Nu Iulian el e la cinema

50
mai mu  -e - e ri  .
 n ar
[
Mi-tru
t-i-ei
ur-uri
Mi-o-ri-a

Oierul
Nenea Nicolae e oier. El are un clu intat, nou oie,
cinci mielui, un cel micu. Alturi mereu e Mitru. [arcul
animalelor e curat. Celul latr la cluul intat.

1. arc – arc el – ....... 2. lin – elin ine – .......

ar – ...... a – ....... el – cel ar – .......
ar – ...... intui –...... oi – ....... atenie – .......
(r-, re-, ar-, ne-)

3. a
minunat e Ce mea! ara
b
mea [ara un e raiului. col al

51
 îÎâ în -er -în tî n

cîn-t
r-mî-ne
BrâncuLi
România
în-tre-ce-re

Cînt%rea&a
Irina e o tînr cîntrea. Acum are concert. A concertat
mult cu lutarii.
Ionu cînt la nai, iar Anatol la clarinet.
Irina cînt o roman. Aurica rmîne încîntat.

1. tî tec în ne 2. înnorat – Cerul e înnorat.

cîn t mî ul înnoit – ............
lî nr rî n înnmolit – ............
trîn n cîi cet
3. a
lucru e Minciuna urît.
b
mea Înclmintea mereu curat. e

52
 coa s ca s ste lu e
s
sa-te
sa-ni-e
noas-tre
rs-cru-ce
s-n-toa-s

Cartea minunat%
Constantin e acas. Camera lui e însorit. El are o
carte cu Iisus Cristos. Cristina, sora lui, îi cere cartea.
– E interesant, Constantin?
– E minunat! Cristino, Iisus e mereu în inimile noastre.
Cu El noi nu sîntem sraci. Mintea omului e mai sntoas.
Casele sînt mai luminoase. În toate se simte lucrarea lui
Iisus.
1. salt tain 2. curs – concurs sare – ......
secret astru sac – ....... ras – ......
stea sare lemn – ....... sear – ......
susur îneles el – ....... cult – ......
asculttor murmur
sens cuminte (ruc-, so-, o-, as-, r-, ca-, a-)
3.
coase Irina un sale. surorii nasture

53
 S -
se ma or sca r sa te lit

So-rin
So-nia
Sa-ra-ta
Sta-ro-se-li-e

Înserarea
A înserat. Soarele somnoros s-a ascuns. Lacul susur
lin.
Costel a urmrit înserarea cu sora sa Stelua.
Soarele mre s-a culcat. Iat o stelu. Cerul nu e înc
înstelat.
1. clas senin 2. castaniu – cas-ta-niu
cer interesant sticl – .......
concurs însorit instrument – .......
sal solemn rucsac – .......
cîntec mirositoare sear – .......
narcis luminoas scînteie – .......
3. Iisus Cu nu noi sraci. sîntem

4. tare ca muncitor ca

54
Loa re ce ro Lii -eL te
LE
La-se
Lan-ti-er
ma-Li-n
Lo-ri-cel

La $antier
NicuLor are Lase aniLori. Tatl su e constructor. NicuLor
e la Lantier. El e tare curios.
– Ce se construieLte aici, tticule?
– O Lcoal, NicuLor.
– Cum se numeLte maLina ceea?
– Macara.
– Ce uriaL este macaraua!
1. strmoL – moL 2. Loarece – Loricel cucoL – .......
Loarece – ....... oraL – ....... crare – .......
miLcare – ....... coL – ....... mtuLa – .......
Lotron – ....... ceaLc – ....... an – .......

3. NicuLor are Lase aniLori. Cine are Lase aniLori?

Tatl su e constructor.
NicuLor e la Lantier.

55
 d - du re doc tor

dis-trat
dom-ni-tor
ad-mi-r
dentist

Concursul
Mdlina a luat locul întîi la concursul declamatorilor.
Ea a recitat din creaia scriitorilor cunoscui.
– Mmico, am luat un loc de cinste!
– S creLti mare, Mdlina! ELti de laud.
Mama a srutat-o cu duioLie Li i-a druit o colecie de cri.
1. Unde are loc aciunea? în codru acas
Ce i-a druit Mdlinei mama? cri calculator

2. deal – deluLor ied – .......

doin – ....... codru – .......
doamn – ....... drum – .......
dantel – ....... doctor – .......

3. e a lui Toadere e al lui Toadere

e a Lidiei e al Lidiei

56
 Doi ni a Du mi traL D
Do-ri-na
Di-nu
Du-n-rea
Dolinscoe

Iedul
Iedul e mic. Dina îl creLte. Ea e cu iedul la rîu. El
întotdeauna e cu Dina.
E cald. Dina se scald. Iedul st la mal. Dina îl ud. El
d din coad. Dina rîde.
1. dar – rad cad – ..... doi – .....
dor – ..... dus – ..... dud – .....
2. datin 3. distrat rareori
dar
identic asemntor cldur serios
cadou tradiie deseori rceal
declam tare încarc descoase
dur coroni coase descreLte
diadem recit creLte descarc

4.
are Tudorel dediel. un

57
 p p tuc per n pe nar

poL-taL
p-pu-L
pri-e-ten
plas-ti-li-n

Ma$a
MaLa are o ppuL. I-a cumprat-o mama. Acum mama
e la pia, iar tata – la lucru.
MaLa a rmas acas. E ora unu. Ea culc ppuLa. Îi
cînt:
– Na-ni, na-ni-na!
1. Unde are loc aciunea? în curte în cas
Cînd are loc aciunea? dimineaa la ora unu

2. panie potec prunc scump

popor peripeie patrie copil
crare neam preios ar

3. p-du-rar – rar plastilin lin

–
por-e-lan – ..... plpumioar – .....
pit-pa-lac – ..... policlinic – .....

58
 pa ti ne t
trom pe t P
Pa-ul
Pe-tri-c
P-ca-l
Patricia

La patinuar
Dup lecii, Petric a luat patinele Li a plecat la patinuar.
Acolo s-a întîlnit cu prietenii si: Teodor, Paul Li Dan.
– De cînd te aLteptm, Petric! a spus Teodor.
– Mi-am preparat leciile, le lmuri Petric.
– S începem antrenamentul! a propus Paul.
Copiii au patinat pîn s-a lsat înserarea. Alturi de
prieteni timpul trece nespus de repede.

1. Unde a plecat Petric?

Cu cine s-a întîlnit?
Ce a propus Paul?
Cum trece timpul alturi de prieteni?
2. prieteni are Cine srac. e nu
3. sînt duminici. Doinele dulci ca duioase Li niLte
4. Copil, copilresc, a copilri...

59
 b to b bom boa n

bu-nic
str-bun
o-bi-cei
to-bo-Lar

Ur%torii
Iarna s-a lsat peste sat. Neaua a acoperit pmîntul cu
o plapum moale Li clduroas.
– Au sosit urtorii! se bucur Dinu.
– S-i ascultm, spune bunicul.
Copiii au urat. Stpînii au bucurat urtorii cu bomboane,
nuci Li colcei.
– Sîntei de laud, biei! S pstrai obiceiul strbun.

1. Cînd are loc aciunea?

Cine au sosit la bunici? Ce împart stpînii urtorilor?

2. balad – balade 3. bunic – bunicua

brebenel – ..... albin – .....
basm – ..... blan – .....
bomboan – ..... cioban – .....

60
 bu ni c bu ni
B
Bu-cu-rel
Bi-an-ca
Ta-tar-bu-nar
bal-t

La bunici
Se apropie Anul Nou. Dorel Li Sabina au sosit în ospeie
la bunici. În cas e cald.
Bunelul le druieLte o carte interesant. Nepoii s-au
bucurat mult. Bunica îi srut Li le propune:
– E bine s împodobim bradul de Anul Nou.
Peste puin timp, moLul rumen Li cu plete albe btu la
uL.
1. dibaci luntre blînd lupt
barc moL boare bun
btrîn iscusit btlie adiere
2. dibaci incapabil obiLnuit ur
btrîn tînr bucurie tristee
capabil neîndemînatic buntate neobiLnuit
3. Ce este bibanul mmico
Bibanul este un peLte Petric
El depune icre din care ies peLtiLori
p L L

61
 v vo lan co vor mor cov

va-por
re-var-s
ve-se-l
în-vîr-teL-te

Nava
Nava a plecat. PluteLte pe apele mrii. S-a ridicat un
vînt puternic. Sînt mari valurile, îns marinarii nu se tem.
Nava e nou, modern Li trainic.
În aer, deasupra valurilor, se învîrtesc pescruLi.
1. Unde are loc aciunea? pe rîu pe mare
Cine se învîrtesc în aer? cocori pescruLi

2. vara tac voinic leneL

vin plec voios slab
vorbesc iarna vrednic trist
3. o ni$te toate
vrabie vrbii vrbiile
victorie ........ ........
voce ........ ........
4. Compar:
*vorbre ca vrbiua *verde ca .........
*vrednic ca .......... *voinic ca ..........

62
 vul tur ve ve ri 
V
Va-si-le
Va-le-riu
P-v-laL
Ve-ro-ni-ca

La munte
Tata Li Vera sînt la munte. Sus-sus se avînt o
pasre.
– Iat un vultur, Vera!
– Tat, vulturul are vulturaLi?
– Are, Vera. Sus, pe munte. Vulturul trieLte mult.
1. Aciunea are loc la mare vulturi
În aer planau
la munte vrbii
2. vestit celebru voievod îndemn
veLnic basm pova domnitor
poveste nemuritor vrednic muncitor
3. vis – visuri vîrst – ..............
vals – .............. vapor – ..............
vînt – .............. vale – ..............
vers – .............. voinic – ..............
4. vis, re, t _ revist vi, co, e, li _ .........
n, tor, vî _ ......... e, vic, ri, to _ .........
dea, ver,  _ ......... vod, ie, vo _ .........

63
 h hu lub ha mac

Lah
ho-tel
hai-duc
e-chi-p

Cadoul
Mihai a plecat la moLul su. Acesta l-a luat cu sine în
oraL. Demult aLtepta s-l bucure cu un cadou.
Iat-i în atelier. MoLul comand pentru nepot un rînd
de haine. Peste o sptmîn Mihai a primit cadoul. Un
costum nou de marinar.
Ce bucuros era Mihai!
1.
horn muncitor dihanie trist
harnic straie mohorît talent
hohot coL har animal
haine rîs hornar coLar

2. hotel – tel hotare – ..............

haiduc – .............. hai – ..............
halat – .............. hamac – ..............
3. an – han ei – ..............
ar – .............. or – ..............
ai – .............. art – ..............

64
 ho mar hi po po tam
H
Mi-hai
Hîn-cu
Ho-ri-a
Hu-mu-leLti

La odihn%
Hariton a venit la casa de odihn împreun cu prinii.
Casa de odihn e situat pe malul Nistrului. Hariton a
meLterit ceva pe malul rîului. Prinii se apropie de el Li
rmîn uimii. Biatul a modelat din hîrtie un vaporaL.
VaporaLul pluteLte pe ap. Pe el e scris „Hariton”.
Acesta se avînt departe, pe rîu.
1. Care variant se potriveLte?
Unde are loc aciunea? Care sînt eroii povestirii?
la lac la munte peLtii prinii
la mare la rîu Hariton vaporaLul

2. casa a sosit Hariton odihn. la de

3. hamacul
Harieta a îmbrcat halatul
rochia

65
 g gîn sac gu tu
t ie
i

gr-un-te
gr-di-n
mu-gu-re
sto-ma-to-log

În p%dure
Odat, o ginuL Li-a construit casa în pdure. Casa ei
era îngrdit, dar poarta lipsea.
Vulpea se hotrî s bat în gard: Cioc! Cioc!
– Cine e? întreb ginuLa.
– Sînt eu, vecina ta, vulpea. AL dori s vd casa ta,
dac se poate.
– Da, vino, vino!
Vulpea ocoli gardul de cîteva ori, dar poarta nu gsi.
Cum s sar gardul? Nu e corect! Ei a plecat.
Iat aLa vulpea a rmas pclit de ginuL.
cît
1. garderob voce 2. gît
gîlceav ceart
glas vestiar car c/g cros
gar gros

coal
goal
3. CiteLte repede:
cul Li gîsca
Lîng un gard, gînsacul g gîgîie îngîndurai.

66
 go goa L ghin
hi d G
Gri-go-re
Ga-bri-e-la
Gan-dra-bu-ra
Glubocoe

Pui$orii
Primvara, timpuriu, ginuLa deveni mam. Din ou au
ieLit puiLori. Ei sînt micui Li glbiori ca aurul. Parc-s pui
de soare. Numai cel mai mic are gîtul golaL.
GinuLa îi hrneLte. Vrea s-i vad cît mai repede mari.
A gsit o rîm: Cot-cot!
– Piu! Piu! Ce bun e mama! Ce gustoas e rîma!
Cînd se las seara, gina îLi aduce odraslele în cas.
Vulpea e Lireat. Ea tot mai d tîrcoale.

1. Momentele celor citite: 2. AlctuieLte enunuri

cu cuvintele:
* NaLterea puiLorilor. parc
* Descrierea celor 11 pui. barc
* Dorina Li preocuparea par p/b pun
mamei. bar bun
* Gîndurile vulpii. par
bar

67
 EVALUARE

1. Dictare:
Petric este un tînr viorist. El poart cu uLurin arcuLul
pe strunele viorii.
– Bravo, Petric! ELti un biat talentat! Vei deveni un
mare viorist.

2. Desparte în silabe cuvintele:

viorist, mîndrie, arcu, poart, buntate.

3. Compune dup% modelul:

vioar – viori
viorist – .....
strun – .....
biat – .....

4.
o GinuLa vulpe. a pclit harnic

5. Mi Tîndal unde ai luat-o

M duc la stîn s-mi vd oile
Multe oi ai
Albe n-am nici una, iar negre Li mai puine.

6. Prelunge$te dialogul.

– Unde pleci, Victor?

– La stadion.

68
7. Alc%tui&i o povestire dup% desen.

69
 f ku ier foar fe c

fo-cul
f-get
fal-nic
fîl-fî-ie
fer-me-c-tor

P%s%rile $i 'orile
Afar e primvar. Prin fget se aude cîntecul Li fîlfîitul
psrilor.
– Ce fermector ciripesc psrile! face un toporaL.
– Uite cît de frumos se desfac korile!
– Psrile cînt pentru ca s înkorim noi.
Ele au început a cînta Li mai cu foc. Atunci korile se
deschideau Li mai tare. A început un concert falnic.
1.
faim mînios festivitate vifor
falnic fermector Qrav foLnet
feeric glorie freamt plpînd
furios mre furtun serbare

2. fag – vag Qne – vine Qn – vin

foi – voi Qle – vile fat – vat
3.
Laud fapta bun. pe om

70
 fra g fu
fu lla
arr
a
lar F
F-nel
Ft-Frumos
Fu-ra-tov-ca
Fur-ma-nov-ca

F%t-Frumos
Ft-Frumos neînfricatul. El merse pîn ce se opri lîng
o cas frumoas într-o grdin cu kori. Florile erau în
straturi drepte. Printre ele roiau kuturi uLori. Miros Li un
cîntec nesfîrLit, ieLind din roirea kuturilor, îmbtau grdina
Li casa. Pe prisp torcea o fat frumoas. Haina ei era
alb. Prul Qrav era împletit. O cunun de mrgritare
strlucea pe fruntea ei neted.
fîntîn
1. Ft-Frumos s-a oprit lîng o
cas
strlucit
Haina fetei era
alb

2. este al/a lui Ft-Frumos.

e
este al/a lui Ft-Frumos.

3. Înseamn lîng Qecare cuvînt numrul de silabe pe

care-l conine.
Ft-Frumos se opri lîng o cas .

71
 geGe
gean t s gei
fu-ge
Ge-lu
nin-ge
le-gen-d

Binecuvîntarea
Odat Creatorul lumii dorea s vad vrednicia tuturor
animalelor. Vietile au venit la El cu cîte ceva. Vrabia
a intrat cu o omid, gina – cu un ou, vaca Li capra –
cu ugerul plin cu lapte. Toate au primit binecuvîntarea
Domnului. Ultima a sosit albina. Era foarte obosit. Avea
trupul însîngerat de mrcini.
Milostivului îi plcu hrnicia Li modestia albinei. El o
blagoslovi:
– Mierea pe care o aduni s serveasc drept hran ie
Li altora. Ceara ta s ard în lumînarea de la icoane.
1. De ce Domnul a hotrît s blagosloveasc albina?
De ce albina a sosit ultima?
2. resping – respinge aleg – ..............
sparg – .............. ating – ..............
smulg – .............. sting – ..............
3. gean – gene ger – .........
mrgea – ......... gest – .........

72
 gii ra f
gi Gi
Gi-gel
Vir-gi-nia
re-gi-n
gim-nas-ti-c

Regina s%n%t%&ii
Ninge. Fulgii argintii plutesc în aer ca niLte kuturaLi.
Dup un dans îndelungat se aLtern pe pmînt. Pmîntul
se îmbrac în hain alb. Gerul e aspru.
Georgel se scoal devreme. Deschide gemuleul Li face
gimnastic. Apoi se spal cu ap rece Li nu se teme de
ger. E sntos Li voinic.
Gina nu rmîne în urma fratelui. Practic Li ea gimnastica
dis-de-diminea. Gimnastica este regina sntii.
– Bravo, Gina! o laud fratele.
1. creang – crengi pung – ..............
buturug – .............. verig – ..............
frag – .............. talang – ..............
2. Transform dup model:
un ni$te to&i
covrig covrigi covrigii
coleg ........ ........
fulg ........ ........
fag ........ ........

73
 jJ  rii e
jju c bu jor
ste-jar
Je-ni-c
Ju-ju-c
îm-pre-jur
Stejarul
– MoL Stejare, moL Stejare,
Cîi ani ai matale, oare?
– Sînt, biete...Cum te cheam?
Cu strbunii ti de-o seam.
– Cum m cheam? Sînt Etefan.
Dar, ce faci cu-atîia ani?
– Îi împart la stejrei,
Ca s creasc mari Lii ei.
1.
jucuL ca uLor ca
deas ca rumen ca

2. je ruLine a juca a ofensa

jen fotoliu a jigni a certa
jilav umed a dojeni a dansa
3. Descoper proverbele.
Lucrul jumtate Cine devreme
e
început scoal se
pe bine ajunge
fcut. departe.

74
 zar z re zim bru
Zz
Zi-na
Zam-Q-ra
zur-g-li
nz-dr-van

La uzin%
În oraLele noastre se zidesc multe case noi. Casele cresc
vzînd cu ochii. Zidarii muncesc din zori pîn-n noapte.
Zidesc repede Li bine case pentru noi. Case comode,
unde ai totul la îndemîn.
Noi locuim aproape de uzin. Mama Li tata sînt muncitori
ai acestei uzine. Alturi de ei muncesc fratele Zaharia Li
sora Zina. Ei construiesc tractoare. De aici, tractoarele
sînt transportate în ar.
1. La uzin munceLte 2. Completeaz familiile
de cuvinte:
frunz – frunziL, .......
Zaharia Zînel cizm – ...................
3. franzel – franzelu zarzr –.............
bluz – .................... izvor –.............
4. zîn ninsoare zreLte picteaz
zpad crias zboar vede
zîmbet surîs zugrveLte
z grveLte
zug
g L planeaz
p a ea 

75
 che Che
ra che t ri di che

che-ie
o-che-lari
pe-re-che
Cos-ta-che

Cadourile
Costache a venit în ospeie la vrul su, Florin, care a
împlinit de curînd Lapte ani.
Ei au plecat împreun la magazin. Costache i-a cumprat
vrului su ochelari de soare, o rachet Li un ochean.
– V rugm mult s ne împachetai cumprturile, i se
adreseaz bieii vînztoarei.
– Cu plcere! le rspunde ea cochet.
În drum spre cas ei au servit checuri cu staQde Li suc
de portocale.
– Ce mult am cheltuit azi! zise Florin.
1. jo chet ti Qr 3. sare
che cheu ve chet zare sac
sar
par nar che che
zar zac
s/z
2. a împacheta a descheia vars vase
varz seam vaze
a încheia a economisi
a cheltui a despacheta zeam

76
 chi Chi
schi uri chi ta r
Bunica
O vd limpede aLa cum era. Ea locuia Chi-li-a
la Chilia. Nalt, usciv, cu prul alb Chi-ri-ac
Li cre, cu ochii cprui. Cum deschidea Chi-Li-nu
poarta, îi sream înainte. Ea bga mîna pe-re-chi
în sîn Li-mi zicea:
– Ce am ascuns aici?
– Alune!
– Nu!
– StaQde!..
Pîn nu gseam
rspunsul corect, nu sco-
tea mîna din sîn. O sru-
tam Li ne duceam la um-
bra nucului.
– Ce mai vrei? m întreba bunica.
– S spui povestea cu unchiul.
Glasul ei dulce m legna.
1. veche – vechi 2. chipeL promoroac
ureche – .............. chiciur calculat
ridiche – .............. chibzuit frumos

3. chip frumos ca primvara, ca .......................................

ochi negri ca .................................................................
4. AlctuieLte propoziii cu îmbinarea:

a  numai ochi i urechi = a asculta cu atenie;

77
 ghe Ghe ghe te în ghe a t

tej-ghea
ve-ghea-z
ghe-mo-toc
Ghe-ra-sim

Noapte de var%
Odat privighetoarea a pus cu turturica rmLag: cine va
veghea o noapte de var Li va înva mai multe cîntece?
Cum a înserat, turturica a adormit. S-a trezit în zori la
strigtul unui om care nu-Li putea prinde calul: turr! turr!
Cu atîta s-a ales ea din noaptea ceea.
Privighetoarea a vegheat toat noaptea Li a învat
dousprezece cîntece minunate.
De atunci ea cînt în Qecare noapte de i-i mai mare
dragul, iar turturica se culc Li doar în zori cînt dup cum
a învat: turr! turr!
1. Formeaz familia de cuvinte:
ghea, gherie.........
2. ghem – ghemule 3. gheret chioLc
gheat – .............. ghemotoc lemnar
lighean – .............. dulgher cocoloL
4. Un ghepard ludros le zicea animalelor
Eu alerg cel mai iute Cine se ia cu mine la întrecere
Eu zise un hipopotam care se blcea într-o bltoac

78
 ghin
hi d ghi o cel
ghi Ghi
Ghi-
ne-ghi-n
ghir-lan-d
ghi-ni-on

Z%pada
Cînd a fcut zpada, Dumnezeu i-a spus:
– Deoarece umbli prin nenumrate inuturi, singur
alege-i culoarea.
ALezîndu-se pe iarb, zpada se rug:
– Iarb drag, d-mi Li mie din culoarea ta verde Li
frumoas!
Iarba refuz. Atunci zpada se apropie de o ghind:
– Ghind, împrumut-mi culoarea ta cafenie. Te rog!
– Nu-i împrumut nimic! rspunse ghinda cea ursuz.
Fr nici o speran, zpada ajunse în faa ghiocelului alb.
– Ghiocelule, nimeni nu-mi împrumut culoarea sa.
– Dac-i convine, îi druiesc culoarea mea din toat
inima!
1. o ni$te toate
ghind ghinde ghindele
ghirland ........ ........
frînghie ........ ........

2. are Ghinda
miez un uleios.

79
 ea ia i-a
Ia-cob
i-a spus
r-mî-nea
Mama
În clas au venit doi copii noi. Au sosit din Ialta cu
mamele lor. Bieii au fcut cunoLtin. Iacob i-a întins
mîna Ianei Li a întrebat-o:
– Unde lucreaz mama ta?
– Singur nu te-ai priceput? s-a mirat Iana. Ea doar
miroase a medicamente. E medic. Da mama ta unde
lucreaz?
– Ia te uit! N-ai îneles? Ea doar miroase a pîine!
i-a spus Iacob. Lucreaz la brutrie. Coace pîine pentru
oameni. Fr pîine nimeni nu poate tri!
1. Momentele celor citite: 2. soare gingaL
baghet strlucitor
* Sosirea elevilor noi. dirijor nevzut
* Convorbirea celor doi ghiocel iscusit
copii.
* Fr pîine nimeni nu 3. deodat observat
poate tri. culcuL pdurice
crîng adpost
zrit brusc
4. capitala este OraLul Moldovei. ChiLinu
5. Explic sensul proverbului:
La soare mi-i cald, cu mama mi-i drag.

80
 io-ioa ie iu
iu-te
ie-Lit
voios-voioase
a-ri-pioa-r

P%s%rica
Iulian se întorcea voios de la Lcoal. El a gsit în zpad
o psric. O aripioar îi sîngera. El a învelit-o în batist
Li a pus-o cu grij în ghiozdan. Acas i-a uns aripioara cu
iod.
Toat iarna a inut-o în cas. Primvara a ieLit cu ea
afar.
Psrica Li-a luat zborul. S-a dus la munc. Prin copaci,
prin kori, prin iarb. Peste tot unde sînt omizi.
1. Împarte în silabe:
voioase – vo-ioa-se Qere – Qe-re
duioase – .............. pies – ..............
ploios – .............. obiect – ..............
2. Formeaz comparaii:
ghiocel gingaL ca ......... ghemule alb ca ..........
mîini reci ca ......... pr galben ca ...........
3. Pune semnele de punctuaie.
Am un celuL care se ine numai de ghiduLii Cine
îmi ascunde ghetuele Cine îmi scoate mingea din
g
ghiozdan El este GhiduLL

81
 oa u
roa-d
vi-oa-r
plo-u
Cas% nou%
AniLoara se mut în cas nou. Într-o cas luminoas Li
încptoare. AniLoara îi spune prietenei sale:
– Mioar! S vii la noi la cas nou. Vreau s te am de
oaspete. Te voi aLtepta la poart.
– Îi mulumesc! Primesc invitaia cu mare plcere.

1. a bandaja suspicios chinuit spaim

bnuitor lin groaz gustos
încet a pansa delicios necjit
2. ÎnlocuieLte îmbinrile evideniate cu un cuvînt care are
îneles asemntor.
Corneliu îi aduce aminte unde a pus cartea.
Costel a luat-o la fug spre ieLire.
Dumitru trage cu ochii în caietul colegului su.
3. Descoper în careu cuvintele care încep cu o vocal,
apoi pe cele care încep cu o consoan.
v i a  a c
a p d o s a
r e i p t p
 L n o e a
d t t r a c
e i e t g e

82
 xi lo fon sa xo fon
xX
Max
e-xo-tic
ex-ce-lent
Xen-ti-na

Xentina
Max înot mult Li ajunse exact la marginea blii. Chiar
în faa lui sttea o artare neagr, zgribulit Li trist. Era
ginuLa Xentina.
– Hei, strig Max, ia vino-ncoace!
– Nu pot. Mi-i fric, rspunse ea.
– De mine? întreb Max.
– Nu, de ap.
[inîndu-se de umbrel, ca de o paraLut, Xentina pLi
pe deasupra apei Li exclam:
– Extraordinar!
1. Scrie în casete o xi fon lo ex tor po i ex
cuvintele: gen xi va ca zi e

2. Descoper cuvintele care conin grupurile oa, ua, u.

s u r î z  t o a r e
d r p l o u a x p t v
o n o u  c o a s e o
a s t e a o a m n r u
r o a d e p o a t e 

83
 kK
Ki-ev
ki wi

Ni-ki-ta
ko-a-la
ka-ra-tist
Pas%rea Kiwi
Ecolarii privesc cu interes desenul de pe tabl.
– O Q o pasre aceasta? nu am vzut pe la noi asemenea
psri.
– Elevi, aceasta cu adevrat este o pasre, le lmureLte
învtoarea. Ea se numeLte kiwi. TrieLte numai în ara,
Noua Zeelanda, care se ak la muli, muli kilometri.
Pasarea nu poate zbura Li trieLte în vizuini, în pduri sub
tufe. Cu ciocul adulmec rîmele, insectele sau rdcinile.
Kiwi are un pr sîrmos. Pasrea este extrem de rapid Li
poate cu uLurin întrece un om.
1. Noteaz numul de silabe pentru:
kilogram kilometru
kaki viking
2. Scrie doar ceea ce cumprm la kilogram:
mandarine kori
jucrii ppuLi
spun peLte
zahr ou
3. kilometri Kievul se de ChiLinu. aka de sute la

84
 yY qQ wW
yoga
Wowo
Hawaii
New York
Quetzal

Copil%ria de vis
Îmi place foarte mult sportul. Tata m înva s joc
waterpolo.
Pe lîng sport, iubesc animalele, psrile. La grdina
zoologic au venit oaspei din multe ri. Papagalul Quetzal
a venit din America, psrica Liwi a venit de pe insulele
Hawaii.
Fiindc sînt un copil asculttor, prinii mi-au propus o
excursie în orLelul copilriei, Disneyland. Acolo m voi
distra alturi de Tom Li Jerry, Yoggi Bear.
Vino Li tu în copilria de vis!

1. Formeaz cuvinte din silabele propuse.

ghea k Q sac
chi ki ta l
ka  ruc xi

2. Descoper proverbul, explic înelesul:

viaa mai îi senin. Învtura face

85
 EVALUARE

1. Cite$te textul.

Mierea
Cu-i nu-i place mierea? MoL Martin o mnînc cu mare
plcere. Pcat c nu Ltie s citeasc. Dac ar putea citi, ar
aka multe fapte bune. Pentru o lingur de miere albinele
trebuie s cutreiere cincizeci de mii de kori! Poate atunci
n-ar mai clca cu tlpile sale late korile. Le-ar semna, le-ar
creLte. Ar ocroti cît mai multe kori!

2. Desparte în silabe cuvintele:

mnînc, albinele, cutreiere, cincizeci, multe.

3. G%se$te însu$iri potrivite pentru cuvîntul

timpurie
primvar ...............
...............
4. Alc%tuie$te propozi&ii cu cuvintele:

semna, ocrotim, poart, poate.

5. Pune semnele de punctua&ie:

Ctlina a venit la Kiev. Bunicii ei locuiesc pe strada

„Lesea Ucrainka”.
Bunicule cine a fost Lesea Ucrainka?
Ea este o poetes ucrainean.
86
6. Alc%tuie$te o povestire în baza desenului:

87
PERIOADA P O S TA L FA B E TA R (

O alt% limb% mai frumoas% nu-i

Victor Teleuc
Mai dulce Li mai bun decît toate
e pentru mine limba mea
Li pentru tine limba ta,
Li pentru dînsul – limba lui.
O alt limb mai frumoas nu-i
din care omul cîntecul îLi scoate.
Auzi?
În limba mea
pe cer rsare prima stea,
Li-n toate limbile la fel
Luceafrul rsare clar, Qdel.
Izvoarele vorbesc moldoveneLte,
moldoveneLte Qica îmi zîmbeLte,
moldovenesc e viitorul meu...

88
1. Une$te cuvintele în&elesul c%rora se potrive$te cu
cel din text:
dulce grai bun credincios
limb plcut Qdel blînd
2. Identi)c%, în text, însu$iri pentru cuvîntul limb%,
apoi completeaz% petalele 'oricelei cu alte însu$iri ale
acestui cuvînt:

armonioas
limb
sftoas

3. G%se$te cuvintele cu sens opus:

vorbeLte ru rsare urît
bun tace frumos apune

4. Explic% sensul propozi&iei pe care o vei descoperi:

srac. mai cel Q vei strbun limba Fr

5. Ce sentimente te leag% pe tine de limb%?

mîndrie iubire ur indiferen

6. Scrie caligra)c propozi&ia:

Limba moldoveneasc este melodioas.

89
 PATRIA
Ucraina este Patria, mîndria noastr. Peste întinderile
ei domneLte un cer senin. Truditoare, paLnic, bogat Li
veLnic este Patria noastr.
Minunate sînt satele Li oraLele ei. Înali sînt munii Li mari
– rîurile. Apele Mrii Negre îi scald malurile. Regiunea
Odesa este aLezat pe malul mrii. Cea mai scump
avere a Ucrainei este prietenia popoarelor. Ele formeaz
o familie unit Li fericit.
Odat ptruns în inim Li în suket, Patria nu mai poate
Q smuls de acolo.
A avea Patrie înseamn, a avea tot: prezent, trecut Li
viitor. Înseamn a avea în permanen prilej de fericire Li
bucurie.
Fii slvit, Patrie scump!
IubeLte-i Patria, copile drag! Este tot ce avem mai
scump.
90
1. Vocabular:
pa$nic% – aici: iubeLte pacea;
întindere – suprafa.

2. Re&ine!
Stema, drapelul Li imnul sînt simbolurile statului.

3. Expim%-&i p%rerea: Completeaz% propozi&iile:

Patria noastr se numeLte.........................
Patria noastr este.....................................
A avea Patrie înseamn.............................
4. Cite$te proverbele $i memorizeaz% dou% din ele:

Cine Patria nu-Li iubeLte duLmanul ei se numeLte.

Iubirea de Patrie este mai puternic decît moartea.
Omul fr Patrie este ca privighetoarea fr cîntec.
Nu este nenorocire mai mare decît pierderea Patriei.

5. Explic%, oral, în&elesul unui proverb dat mai sus.

6. Completeaz% conform modelului:

d – dragoste, drum, ..........., ............;
o – om, oraL, ..........., ............;
r – ram, rodie, ..........., ............ .

91
 Kievul
OraLul Kiev este capitala Patriei noastre – Ucraina.
Acest oraL-erou este mare Li inundat de verdea. El este
aLezat pe malurile rîului Nipru.
În Kiev sînt muzee, Lcoli, grdinie pentru copii, circuri,
teatre de ppuLi.
Prin Kiev poi cltori Li pe sub pmînt – cu metroul.
De la Kiev poi pleca pe Nipru cu vaporul în multe
localiti ale Ucrainei.
La Kiev Li-a fcut studiile poetul moldovan Alexei
Mateevici. El este autorul poeziei „Limba noastr” – una din
cele mai frumoase poezii consacrate limbii moldoveneLti.
În aceast poezie, Alexei Mateevici numeLte limba noastr
matern, „o comoar, un Lirag de piatr rar”.
Dup A. Dreab i „Literatura i Arta Moldovei”

92
1. Vocabular:
consacrat – închinat;
localit%&i – aici: oraLe Li sate.

2. R%spunde la întreb%ri:
* Care oraL este capitala Ucrainei?
* Pe malurile crui rîu este aLezat oraLul Kiev?
* Cine din poeii moldoveni Li-a fcut studiile la Kiev?

3. Ordoneaz% cuvintele date pentru a ob&ine propozi&ii:

* OraLul, Ucrainei, este, Kiev, capitala.
* a scris, Poetul, poezia, Alexei Mateevici, moldovan,
„Limba noastr”.

4. Formeaz% perechi de cuvinte cu în&eles asem%n%tor:

a cltori a închina vapor a înva

a consacra a merge a studia nav

5. Formeaz% cît mai multe întreb%ri pentru urm%toarele

r%spunsuri:
* Noi mergem pe strzile oraLului Kiev.
* Prin Kiev poi cltori Li pe sub pmînt.
* De la Kiev poi pleca pe Nipru cu vaporul în multe
localiti.

6. Descoper% proverbul:

Cine devreme
scoal se
ajunge departe.

93
 Greierul $i furnica
Alexandru Donici

Greierul în desftare,
Trecînd vara cu cîntare,
Deodat se trezeLte,
C afar viscoleLte,
Iar el de mîncat nu are.
La vecina sa furnic,
Alergînd cu lacrimi, pic.
Ei se roag s-i ajute,
Furnica îl dogeneLte.
Cu hran s-l împrumute,
Ca de foame s nu moar,
Numai pîn’la primvar.
Furnica l-a ascultat,
Dar aLa l-a întrebat:
– Vara, cînd eu adunam,
Tu ce fceai?
– Eu cîntam
În petrecere cu toi.
– Ai cîntat? Îmi pare bine.
Acum joac, dac poi,
Iar la var f ca mine.
94
1. Vocabular:

desf%tare – aici: petrecere, veselie.

2. R%spunde la întreb%ri:
* Cu ce s-a ocupat greierul toat vara?
* Dar ce a fcut furnica?
* Ce a fcut greierul cînd a sosit iarna?
* Care a fost rspunsul furnicii?
* Ce a învat greierul din aceast întîmplare?

3. Cine poate )?
greierul
trist neobosit
strîngtoare leneL
kmînd necjit
mic harnic
nepstor grijulie
furnica

4. Ce sfaturi i-ai propune greierului, dac% &i le-ar ) cerut?

5. Re&ine sensurile diferite ale cuvîntului „moar”:

* Iarna, copiii hrnesc psrile, ca acestea de
foame s nu moar.
* Tata a dus sacul cu grîu la moar.

6. Descoper% proverbele $i explic%-le sensurile:

Li fapt Dup rsplat.

munceLte Cine iarna vara se veseleLte.

95
 MIHAIL EMINESCU
Mihail Eminescu este unul din
cei mai de vaz poei ai literaturii
moldoveneLti. A scris multe poezii
pentru copii. Poezia „De-aLi avea...”
este adevratul su debut literar.
Opera lui Mihail Eminescu este
cunoscut de multe popoare de
pe glob. O bun parte din poeziile
eminesciene au devenit cîntece în-
drgite.

Ce te legeni....
– Ce te legeni, codrule,
Fr ploaie, fr vînt,
Cu crengile la pmînt?
– De ce nu m-aLi legna,
Dac trece vremea mea!
Ziua scade, noaptea creLte
Ei frunziLul mi-l rreLte.

96
1. Vocabular:
debut – început într-o activitate;
glob – planeta locuit de oameni; Pmînt.

2. G%se$te, în text cuvîntul de adresare.

Formeaz cuvinte de adresare dup modelul:
pmînt – pmîntule;
vînt – ................,
frunziL – ................ .

3. Încadreaz% într-o propozi&ie unul din cuvintele de

adresare de mai sus.

4. G%se$te cuvintele cu sens opus:

trece creLte
scade sporeLte
rreLte vine
5. În ce anotimp al anului are loc ac&iunea? Nume$te
semnele care demonstreaz% anotimpul pentru care ai
optat.

6. G%se$te familia cuvîntului frunz:

(frunz, frunzet, înfrunzit ....)

97
 ION CREANG(

Ion Creang este un mare scriitor

al poporului moldovenesc. Sftosul
bunic din HumuleLti iubea foarte mult
copiii. A fost un învtor talentat. A
scris multe poveLti curioase pentru
copii.

Ursul p%c%lit de vulpe

(fragment)
– Bun mas, cumtr! Tii! Da ce mai peLte ai! D-mi
Li mie, c taaa...re mi-i poft!
– Ia mai pune-i pofta-n cui, cumtre, c doar nu pentru
gustul altuia m-am muncit eu. Dac i-i aLa de poft, du-
te Li-i moaie coada-n balt ca mine Li-i avea peLte s
mnînci.
– Înva-m, te rog, cumtr, c eu nu Ltiu cum se
prinde peLtele.
– Atunci vulpea rînji dinii Li zise:
– Alei, cumtre, da nu Ltii c nevoia te duce pe unde nu
i-e voia Li te înva ce nici nu gîndeLti?
Ascult, cumtre: vrei s mnînci peLte? Du-te desear
la bltoaca ceea din marginea pdurii, vîr-i coada în ap
Li stai pe loc, fr s te miLti, pîn despre ziu. Atunci
smunceLte vîrtos spre mal Li ai s scoi o mulime de
peLte.

98
1. G%se$te explica&ia potrivit%:
pune-i pofta-n cui poft bun
bun mas nu doreLti
nu i-e voia stpîneLte-i pofta

2. Desparte în silabe cuvintele:

Cumtr, peLte, Ltiu, vulpea, bltoaca, miLti, stai,
mulime, mal.

3. Ce semne de punctua&ie lipsesc?

Cumtr d-mi Li mie puin peLte

Nu cumetre mai pune-i pofta-n cui

4. Completeaz% urmînd modelul de mai jos:

mas – mese; cozi – coad;
vulpe – ........., dini – .........,
peLte – ........ . pduri – ........ .

Aten&ie!
5. Un cuvînt poate avea mai multe în&elesuri. Alc%-
tuie$te propozi&ii utilizînd îmbin%rile de mai jos:

somn dulce; vorb cald;

miere dulce; pîine cald.

6. Formuleaz% întreb%ri asupra fragmentului citit.

Pune întreb%ri colegilor.

99
 Taras +evcenko
Taras Eevcenko, mare poet Li
pictor ucrainean, s-a nscut într-o familie
de rani. El a cunoscut de timpuriu
durerea rmînînd orfan.
Taras Eevcenko a scris multe
poezii interesante, care au fost adunate
în cartea „Cobzarul” cunoscut în
lumea întreag.
Poetul ucrainean s-a interesat de istoria Li viaa
poporului moldovenesc. În operele sale a descris episoade
din lupta comun a popoarelor moldovenesc Li ucrainean
împotriva turcilor.
Prim%vara

Primvara cea miastr

Pune kori în glie
Ei-n vzduh voios rsun
Tril de ciocîrlie.

Soarele-ndrzne Li falnic
D pe cer s ias,
Srutînd cu foc cîmpia
Ca pe o mireas....

100
1. Vocabular:
m%iastr% – priceput, iscusit;
glie – pmînt;
tril – cîntecul unei psri.
2. Formeaz% compara&ii:
bun ca un

greoi ca un

kmînd ca un

fricos ca un

3. Completeaz% propozi&iile:
Primvara......... pune.......... în glie.
Soarele.............. Li ............... înclzeLte ........... cîmpia.

4. G%se$te cuvintele cu acela$ în&eles:

zise sosesc
larm gîlceav
vin spuse

5. Ce au comun cuvintele din coloan%:

dar drnicie
darnic druiesc

6. Înlocuie$te prima liter% din cuvînt astfel ca s% ob&ii

cuvinte noi:
mas – ras, ......................;
sare – ................................;
soc – ................................

101
 Tro)ma$ se g%te$te de $coal%
Ion Dru
Îs dou sptmîni de cînd TroQmaL nu-Li mai rupe
cmLile subsuoar. Dou sptmîni de cînd îLi roade
picioarele cu niLte pietricele. Ei dac nu vine repede iarna,
o s le fac destul de curate.
Dou sptmîni de cînd tot cur buzunarele, zvîrlind
ce are de prisos într-însele. Ei nu le poate deLerta odat.
Se gteLte de Lcoal.
[încuLorul lor umbl prin ograd. D din coad. Ei se
mir c nu mai are nimic legat de dînsa. Badea Zînel, cînd
înham caii, nu mai caut biciuLca prin buruieni. O ia de
unde a pus-o. Lelea Catinca demult nu mai rupe albituri,
ca s-i lege lui TroQmaL cînd un deget, cînd un cot.
TroQmaL se duce la Lcoal...

102
1. R%spunde la întreb%ri:
* Cum se pregteLte TroQmaL de Lcoal? GseLte
rspunsul în text.
* Ce l-a fcut pe TroQmaL s se schimbe atît de mult?
* AminteLte-i cum te-ai pregtit pentru Lcoal?
PovesteLte.
2. G%se$te cuvintele cu în&eles opus:
vine murdar
curat a lua
a pune a dezlega
a lega pleac

3. G%se$te însu$irile ce se potrivesc lui Tro)ma$:

responsabil obraznic
neînelept harnic
grijuliu asculttor

4. Ce sfaturi i-ai propune lui Tro)ma$ – elevul:

s fug de la lecii;
s învee;
s frecventeze regulat Lcoala;
s Qe btuL;
s-i asculte pe cei vîrstnici;
s Qe prietenos.
5. „Dezmiard%” cuvintele urmînd modelul propus:
picior – picioruL; coad – ......;
piatr – .......; cal – ..... .

6. Descoper% proverbul:

înelepciune. cri Din mult culegi

103
 Iarna
Cu fulgi de vat ninge pe case Li pe strzi. E alb
întreaga zare. Copacii sînt albi Li ei.
În ograd dau nval copiii. Vor s ridice un monument
iernii. Au pregtit tot ce le trebuie. Dar îi cheam clopoelul
înapoi în clas.
Pdurea intr în iarn. Vieuitoarele ei se pregtesc
s înfrunte foamea Li frigul. Ursul se ascunde în bîrlog.
Iepurele caut ascunziLuri dosnice. Veveria Li-a adunat
în scorbur alune Li cucuruji de brad. Pe crengue a înLirat
la uscat ciuperci Li pomuLoare.
Iarna îi pune la încercare pe cei harnici Li nu-i cru pe
leneLi.

104
1. Vocabular:

dau n%val% – aici: vin;

cucuruji – con;

2. Completeaz% dup% model:

fulg – fulgul; copil – ......;
copac – ......; clopoel – ..... .

3. Une$te cuvintele cu în&eles opus:

alb nefericit înspimîntat urît
înapoi negru viteaz calm
fericit înainte frumos laL

Aten&ie!
4. Cuvîntul „cer” are mai multe sensuri:
* Eu cer un corn cu alune.
* Azi a fost un cer senin.

5. Cum poate ) cerul iarna:

cer: senin, cenuLiu,.....

6. Ordoneaz% cuvintele în propozi&ii:

cei pune Iarna harnici? îi încercare la pe

copiii. În dau ograd nval

cenuLii. s-a acoperit nori cu Cerul

105
 Mo$ Geril%
Grigore Vieru

Iat-l rumen ca bujorul,

Ca troianul de blai!
Bun vreme, MoL Geril,
MoL Geril, ce ne dai?!

Poate ai Li o rachet
S zburm cu ea la cer?
Mie-mi plac Li nuci, Li mere,
Dar sînt mare Li nu cer.

*** Petru Crare

MoL Geril, noaptea toat
Te aLtept cît s-a cdea,
Dar te rog înc o dat:
Nu greLi adresa mea!

Am fcut Li-un semn la poart.

E cam frig Li n-am s ies,
Iar Grivei, s Ltii, nu latr,
Cci aLa ne-am îneles.

106
1. Alc%tuie$te 5 întreb%ri care s% se refere la con&inutul
poeziilor.

2. Formeaz% cuvinte urmînd modelul:

în + nor = înnorat; în + nod = .......;
în + negru = ........; în + noapte = ...... .

3. G%se$te însu$irile ce se potrivesc lui Mo$ Geril%:

bun înelept rutcios
darnic grijuliu btuL
egoist înelegtor duLmnos

4. Descoper% proverbul:

diminea mai se scoal Cine mai ajunge. departe

5. Continu% compara&iile:
rumen ca ......; albastru ca.....;
blai ca .......; luceLte ca....... .

6. Improvizeaz% un mic dialog între Mo$ Geril% $i tine.

107
 Ulciorul cu galbeni
(folclor)
Cic era odat un tat Li avea trei feciori. Înainte de
moarte le-a zis: „Feciorii mei! Nu v las alt avere decît
aceast cas cu vie cu tot. Dar s Ltii c în vie e îngropat
un ulcior cu galbeni”.
Dup moartea tatlui, feciorii au spat via, dar n-au gsit
nimic. Fiind spat Li îngrijit, via a rodit ca în poveLti.
Abia atunci au îneles feciorii c ulciorul cu galbeni e
roada pe care o d pmîntul.

108
1. R%spunde la întreb%ri:
* De ce tatl le-a spus feciorilor c în grdin este
îngropat un ulcior cu galbeni?
* Ce au fcut feciorii în grdin?
* Ce au îneles ei?
2. Completeaz% conform modelului:
fecior – feciori; galbeni – galben;
ulcior – ----------; case – ----------;
grdin – ----------; vii – ----------.

3. Alc%tuie$te propozi&ii cu urm%toarele cuvinte:

vie, atunci, pmîntul, road.

4. G%se$te cuvintele cu în&eles opus:

moarte srac
îngropat acum
îngrijit dezgropat
atunci neîngrijit
bogat via

5. Cum ar trebui s% tr%iasc% membrii familiei:

s Qe unii; s se ajute reciproc;

s se duLmneasc; s Qe o familie.

6. Descoper% proverbul:

de muncitor pîine Omul dor. duce nu

109
 Mama
Ion Dru
Odat m întorceam cu mama de undeva. [in minte c
am întrebat-o ce i-a venit mtuLii s spun c-s frumos.
Mama s-a oprit foarte mirat:
– Dar de ce s nu-mi zic aLa?
– Care frumos, cînd, nu vezi? Ei fruntea, Li nasul, Li
obrajii mi-s numai pistrui....
Mama a rîs încet, îndelung. Toat ziua aceea a umblat
senin. Dragostea ei pentru mine creLtea ca o pîine de
grîu curat.
...Ochii negri, faa blaie era încununat de un zîmbet
plin de buntate. Orice cerLetor, orice pui rtcit de
cloLc, orice Qr de iarb clcat gseau înelegere Li mil
în inima ei.

110
1. Scrie în ordine alfabetic% cuvintele:
drag, prieten, frate, blînd, ru.

2. Explic% în&elesul propozi&iilor:

* Dragostea ei creLtea ca o pîine de grîu curat.
* Faa era încununat de zîmbet.
3. Completeaz%:
Mama are ochi negri, blînzi, ......., ......., Li fa
blaie, vesel, ....., ...... .
4. Scrie cuvinte cu sens opus:
1. Bun. 2. Frumos. 3. VorbeLte. 4. Plîng. 5. Rar.

1 2 4

5
3

5. Completeaz% propozi&iile:
Omul este blînd
Pisica este prietenos
Mielul este blajin
Bunicul meu este darnic

6. Potrive$te cuvintele:

sare tractorul
iubeLte copilul
plînge capra
ar elevii
citesc mama

111
 Numele
Ancua intr în cas plin de veselie.
– Mam, Lidia are o surioar. O cheam Magda. E atît
de drglaL! Mam, de unde Ltiu oamenii s dea nume
copiilor?
– Unii copii primesc nume dup cineva din familie. Alii
dup o persoan pe care o admir foarte mult. Sînt nume
care înseamn ceva: Irina – pace, Petrea – piatr, Viorica
– koare, Victor– victorie.
– Dar noi nu ne putem alege numele! protest Anca.
– Nu are importan ce nume purtm. Oricum, ne putem
face un nume bun prin fapte frumoase.
– Cred c am îneles. Un nume bun sînt lucrurile pentru
care eLti cunoscut.
– ALa e, rspunse mama. Numele tu trebuie s Qe
vorbit de bine. S trieLti în aLa fel, încît s aduci cinste
numelui tu.
Dup cartea „Luminie”

112
1. Vocabular:
o admir% – o stimeaz, este încîntat de ea;
protest% – se împotrivi, se revolt.

2. R%spunde la întreb%ri:
* Ce ai akat din text despre nume?
* Etii ce înseamn numele tu?
* Încerci cumva s-i faci un nume bun? Cum?
3. Completeaz% propozi&iile, folosind cuvinte potrivite
din text:
* Omul ...... e stimat de toi.
* Eu sînt ...... de frumuseea ei.

4. Cite$te proverbele. Care dintre ele poate servi ca

titlu pentru text? De ce?
* Cinstea e cum Li-o face omul.
* Nu da cinstea pe ruLine.
* Numele bun se dobîndeLte cu dreptate Li cinste.
5. Memorizeaz% versurile, apoi desparte în silabe
cuvintele eviden&iate:
Vasile Romanciuc
Ce nume ai, copile drag?
Un nume e-o comoar%.
Un nume-l ai de la p%rin&i
Ei-un nume de la ar.

Povaa, care o asculi,

Ea ne-a rmas Li nou
Din moLi-strmoLi: s le p%strezi
Curate pe-amîndou.
6. ” Un nume-l avem de la &ar%”. Urmînd modelul, scrie
cum se numesc cei care locuiesc în:
Moldova – moldoveni;
Ucraina – ...........;
Rusia – ........ .
113
 Candela
De cinci sute de ani nu s-a stins candela de la mormîntul
lui Etefan-Vod.
– DragoL, puiule, i-a venit vremea, a zis bunelul Li l-a
mîngîiat pe cap. Du-te de vezi candela.
Demult aLteapt DragoL s-i spun bunelul una ca
asta.
Afar era viforni. Vîrtejuri de omt, ca niLte urLi albi,
sreau la DragoL. Biatul nu se da. El prea un mic oLtean
de-al lui Etefan.
DragoL a intrat în mnstire Li a turnat ulei în candel.
Era în al noulea cer. El a fcut s nu se sting lumina.
Ba a tras apoi Li clopotul. S ake toi c arde Li pe
viforni candela lui Etefan cel Mare.
114
1. Completeaz%, în caiete, utilizînd cuvinte din text:
* De cinci sute de ani
* El prea
* Ba a tras apoi Li clopotul. S ake toi

2. Formuleaz%, apoi continu% $irul întreb%rilor:

* De cîi ani nu se stinge candela de la mormîntul

lui Etefan-Vod.
* .........................................................................
* .........................................................................
* .........................................................................

3. Une$te cuvintele cu sens opus:

aprinde senin
lumin stinge
înnorat întuneric

4. Continu% $irurile:

* Qine: copil, bunel, ...................... ;

* lucruri: candel, clopot, ................ .

5. Descoper% proverbul:

pe bun laud Fapta om.

6. Poveste$te despre ultima fapt% bun%, pe care ai

s%vîr$it-o.

115
 R%d%cinile
Aurel Scobioal
Se stîrneLte vînt. Lui Stnic îi pare c nucuLorul sdit
de el se îndoaie prea tare.
– M tem s nu-l rup, îi spune bunelului.
– Pune-i o proptea. Cît îi mititel, are nevoie de sprijin.
Stnic alege un b potrivit, îl înQge adînc lîng copcel
Li îi leag la mijloc împreun.
– De-acum stai fr grij, zise bunelul. Peste un timp
o s i se prind rdcinile Li nici un vînt n-o s-l mai dea
jos.
– Bunele, zise Stnic, da eu de ce n-am rdcini?
Dac vine o furtun puternic - puternic....
Bunelul zîmbeLte:
– Ai s te ii de mine Li de tticul tu, Li de mmica ta. Ei
de toi ceilali ai noLtri. Cci: copacul se ine cu rdcinile,
iar omul cu neamurile.

116
1. R%spunde la întreb%ri:
* Ce l-a sftuit bunelul pe Stnic ?
* Care au fost explicaiile bunelului la întrebarea
nepotului? Ce are s se întîmple cu dînsul, dac vine
furtuna puternic?

2. Explic% cum în&elegi proverbul care încheie textul:

„Copacul se ine cu rdcinile, iar omul cu neamurile”.

3. G%se$te propozi&ia în care cuvîntul „ales” are sens

neobi$nuit.
* Dup discuie, s-a ales cu nimic.
* Rodica a ales numai fructele coapte.

4. Completeaz% urmînd modelul de mai jos:

proptea – proptele, proptelele;

mam – .......... – ...........;
fat –............ – ........... .

5. G%se$te explica&ia potrivit%:

m tem o s te sprijini
s nu-l rup n-o s-l doboare
n-o s-l dea jos s nu-l frîng
o s te ii mi-i fric

6. Descoper% proverbul:

duLmanul puterea Li creLte Unde-s nu sporeLte. muli

117
Scrisoarea bunicii
Ion Vatamanu

Ninge des Li iarna-i grea,

Cresc pe cîmp troiene.
Bunicu, draga mea,
Cine-i taie lemne?

Bunicu, cine-i scoate

Ap din fîntîn?
Te visez noapte de noapte
Singur, btrîn.

M gîndesc s vin la tine

Pe o zi sau dou,
S ne sftuim mai bine
Iarna amîndou.

Cum s vin c-s înc mic

Ei m tem de drum?
Eu îi scriu, drag bunic,
Tu rspunde-mi, cum?
118
1. Cum crezi, ce i-ar r%spunde bunica nepoatei:
* Cine îi taie lemne? ..................................................
* Cine îi scoate ap din fîntîn? ..................................
* Cum s vin la tine? ....................................................

2. G%se$te însu$irile ce se potrivesc bunicii:

btrîn; bun;
singur; neîneleapt;
vesel; drag.

3. Ordoneaz% cuvintele în propozi&ii.

binele Li S faci oriunde oricînd.

rbdarea treci Cu marea. Li

4. Alc%tuie$te o propozi&ie în care cuvîntul „dulci” s%

aib% alt sens decît cel din propozi&ia:

* Rbdarea e amar, dar roadele – dulci.

*................................................................

5. Completa&i careul g%sind cuvinte cu acela$i în&eles:

1 B 1. Lutar sau ...

2 U 2. Lucru sau ...
3 N 3. Limpede sau ...
4 I 4. VeLnicie sau ...
5. Hran sau ...
5 C
6. Rud sau ...
6 A

119
 A sosit prim%vara
Dup „Stelua”
În zilele de primvar soarele lumineaz bucuros.
Zpada pe cîmpii se topeLte repede. Pe drumuri curg
pîriaLe vesele, murmurînd.
Pe copaci s-au umkat mugurii vîscoLi Li aromai.
Au sosit din rile calde ciorile de cîmp. TrufaLe, ele
umbl pe drumuri.
Copiii au prins de copaci colivii. Ei se grbesc, dup
Lcoal, s vad dac nu-s venii oaspeii primverii –
graurii.
S-a revrsat mult rîul. A inundat lunca, a udat tufele Li
copacii de pe maluri. Numai pe alocuri se mai zresc insule
mici, crescute de arbuLti. În Lir lung, zboar deasupra rîului
rae slbatice. Prin înlimea cerului, croncnind încet, se
întorc în patrie cocorii.
Vîntul cald Li soarele blînd usuc pmîntul umed.

120
1. Vocabular:
trufa$ – fudul, îngîmfat, anoL;
insule – întinderi de pmînt înconjurate de ap;
arbu$ti – copcei în form de tuf;
2. R%spunde la întreb%ri:
* Despre care semne ale primverii ai akat din text?
* De ce soarele e numit blînd? Cum lumineaz el?
* Cum sînt descrise ciorile de cîmp? Dar vîntul?
* Ce semne ale primverii ai observat tu în natur?
3. G%se$te însu$iri potivite:
uLurel gingaL
jucuL plpînd
vîntul ghiocelul
........ ........
........ ........

4. G%se$te cuvintele cu acela$ în&eles:

bucuros mirositor a prinde calm
aromat vesel blînd a atîrna
5. Descrie&i, oral, o zi de prim%var%.

6. Completeaz% urmînd modelul:

bunic% – bunici – bunicile;
fîntîn% – .......... – ............;
noapte – .......... –........... .

121
 Ziua mamei
Irina Stavscaia

ALteptînd pe mama-acas,
AniLoara la fereastr
O zambil ud-n glastr
Ei pe-o panglic albastr
Scrie buchii mititele:
„De 8 Martie – mamei mele!”

Peste-o clip mama vine.

AniLoara o srut.
Mama-n brae o cuprinde.
AniLoara îi întinde
Florile de ea crescute:
„Te-oi iubi întotdeauna,
Mam bun, mam bun!”

122
1. Vocabular:
zambil% – plant cu kori albe, roz, violete sau albastre;
glastr% – ghiveci, vas pentru kori.

2. R%spunde la întreb%ri:
* Ce a scris AniLoara pe panglic?
* Ce i-a spus Qica mamei sale?
* Ce cadou i-ai pregtit mamei tale de 8 Martie?

3. Desparte în silabe cuvintele:

* fereastr, zambil, panglic, albastr;

* glastr, buchii, mamei, crescute.

4. G%se$te însu$iri potrivite pentru )in&ele dragi:

scump calm micu

........ ........ ........
mama bunica sora
........ ........ ........
........ ........ ........

5. „Dezmiard%” cuvintele urmînd modelul:

mam – mmic; mare – mricel;

bunic – ...........; mic – ................;
tat – ...............; frumos – ..........;
frate – ...........; cuminte – ..........;
sor – .............; koare – ............. .

6. Descoper% proverbul:

soarele cald Cu i-i mama cu cald, drag. i-i

123
Cîntec despre pace
Liviu Damian

Cine-un pom sdeLte,

Un plug meLtereLte,
O vie stropeLte
Ori o koare creLte –
Pentru tine-o face,
Pentru tine, scump pace!

Cui îi place vara

S colinde ara,
Hua s se deie
Sus, în curcubeie –
Pentru tine-o face,
Pentru tine, scump pace!

Cui i-i drag lunca,

Cui îi place munca,
Cine îLi iubeLte
[ara-n care trieLte –
Pentru tine-o face,
Pentru tine, scump pace!

124
1. Gînde$te $i r%spunde:
* De ce e nevoie de pace pe Pmînt?
* Ce trebuie s fac Qecare locuitor al planetei, ca s
apere pacea?
* Cînd se srbtoreLte Ziua Pcii?

2. Alege cuvintele cu sens opus:

scump urît iubeLte desface
pace ieftin creLte urLte
drag rzboi face descreLte

3. Ce sentimente exprim% poetul fa&% de pace?

dragoste ur groaz
stim admiraie îngrijorare
4. G%se$te familia cuvîntului dat:

a înkorit koare ............

5. Ordoneaz% cuvintele în propozi&iile:

* zideLte pe Pacea noastr pmînt. fericirea
S cîntm cu toi un cînt:

pace pmînt. pe Fie

*
6. Descoper% $i explic% proverbul:

e pace Li Unde-i belLug.

125
 Casa noastr% comun% – P%mîntul

Soarele nu rsare numai pentru un om. El îi înclzeLte

Li pe buni, Li pe ri, pe toi cei care locuim Pmîntul, ca o
familie într-o cas.
Apariia Pmîntului este o minune. S-a format acum
cinci miliarde de ani, împreun cu alte planete: Mercur,
Venus, Martie L. a.
Cu milioane de ani în urm, Pmîntul a fost dominat de
dinozauri. Dup dispariia lor, au aprut mamiferele.
Odat cu mamiferele, înelegem Li apariia omului pe
Pmînt, ca Qin care se deosebeLte de celelalte vieuitoare
prin faptul c gîndeLte, vorbeLte, are capacitatea s-Li
creeze unelte, pe care le foloseLte pentru a-Li îmbunti
viaa.
126
1. Vocabular:
mamifere – animale care nasc pui vii Li-i hrnesc cu
laptele lor;
a domina – a stpîni;
capacitate – pricepere.

2. R%spunde la întreb%ri:
* Cînd s-a format Pmîntul?
* Ce planete s-au format împreun cu Pmîntul?
3. Imagineaz%-&i:
* Ce s-ar întîmpla, dac nu ar exista Soarele?
* Cum ar Q viaa noastr fr plante Li animale?

4. Cite$te $i re&ine:

* Pdurile sînt considerate „plmînii Pmîntului”.

* Înva din copilrie s ocroteLti mediul înconjurtor.
Ocrotind natura, te ocroteLti Li pe tine.
* Din lemnul copacilor se obine hîrtia.
* La 22 aprilie se srbtoreLte Ziua Pmîntului.

5. Continu% $irul:
Pentru a ocroti mediul înconjurtor, trebuie:
* s nu aruncm gunoaie pe strad, în mri, rîuri Li
iazuri;
* s nu rupem korile, ramurile copacilor;
* s plantm cît mai muli copaci;
* ....................................................;
* ................................................. .
6. Alc%tuie$te propozi&ii, r%spunzînd la întreb%rile:
* Îi place s admiri natura?
* Ai plantat vreodat un pom?
* ÎngrijeLti korile, animalele?
127
 O carte
Constantin Dragomir
O carte aleas
E ca o cas
Cu multe neamuri,
Psri pe ramuri.

O carte rar
E o comoar.
Cine-o gseLte,
Se-mbogeLte.

O carte este
Ca o poveste,
Cine-o citeLte,
Acela creLte.

Cine-o cinsteLte,
Se-nnemureLte
Cu omenia,
Cu veLnicia.
128
1. Vocabular:
aleas% – 1. selectat; 2. deosebit;
neam – 1. rud; 2. popor;
comoar% – avere, avuie;

2. Folosind textul, completeaz% propozi&iile:

* O carte aleas e ca o .......... .
* O carte rar e o .......... .
* O carte este ca o ........... .
3. Gînde$te, apoi continu%:
Cartea ne înva:
* s facem fapte bune;
* s iubim adevrul;
* s ne purtm prietenos;
* s iubim limba matern;
* s ne cinstim neamul;
* .................................. .

4. Ce înseamn% pentru tine cartea:

* un prieten devotat;
* o comoar de înelepciune;
* un bun sftuitor;
* un obiect preios;
* ................................ .
5. Formeaz% compara&ii:
ghiocel blînd ca .........;
mîini reci ca..............;
ghemule alb ca......... .
6. Descoper% proverbul:

Ltie are Cine carte ochi. patru

129
 EVALUARE FINAL(

1. Dictare:
Iepurele $i ariciul

Un iepuraL îi spune ariciului:

– Ce hain urît Li epoas ai tu, frioare!
– E adevrat, rspunde ariciul. Dar ghimpii mei m scap
de colii cîinelui. Blnia ta te apr tot atît de bine?
IepuraLul, în loc s rspund, a scos un oftat.

130
2. Scrie num%rul de propozi&ii enun&iative, interogative
$i exclamative.

3. G%se$te r%spunsul corect:

epoas. pufoas.
Blnia iepura- Haina
moale. mtsoas.
Lului este ariciului este
aspr. epoas.

4. Completeaz% spa&iile libere cu cuvintele potrivite:

chitic, ghimpii.
*............... mei m scap de duLmani.
* IepuraLul tace ................................. .

5. G%se$te cuvinte cu în&eles:

a) apropiat b) opus
moale – ........; frumos – ..........;
slut – ............; fals – .............;
cojoc – .........; ace – ........... .

6. G%se$te cîte dou% însu$iri pentru )ecare personaj

din text.

7. R%spunde printr-o propozi&ie:

„De ce a oftat iepuraLul?”

131
 Drag prieten!

Cltoria în lumea literelor fermecate a luat sfîrLit.

Pe viitor, în clasele urmtoare, vei merge în livada
în care stpîn e cartea ce se numeLte „Lecturi
literare”. Ea a adunat multe poezii, ghicitori, texte
interesante Li te invit s le citeLti cu plcere Li cu
glas de miere.
Fii struitor la învtur, pstreaz cu grij crile.
Ele sînt prietenii ti credincioLi, i-s povuitori veseli
Li înelepi. Cu ei e uLor s pLeLti în via.
Drum bun în [ara CunoLtinelor!

Autoarele



  27.06.2012.

 70100/16. 
 .
. . . — 11,05
  538 .

 «
»
65023 . , . 
, 14



   



!’   "
#  $ % 4362  13.07.2012 .
&/  (098) 457-75-00 (044) 507-04-52, (050) 552-20-13,