THOMA MUSHA

ABETSEDAR
ARMÃN/RRÃMÃN

EDITURA “YMERAJ”
FIER, ARBINISHII-2020
 NÃINTI DZITSERI

Tinjisits shi vruts armãnj/rrãmãnj!

Mintui, cã vini oara, ta s-avem shi noi armãnjljã, ti njitsljã a noshtsã, un abetsedar
a limbiljei a noastã, ca la tutã lumea shi elj, su ãnviatsã limba ali Dadi, nu singurã
ta su greastã, pit fumeljili a lor shi undialantã, mash su scrirã.
Ti aistã, ahurhi shi scriai, aistu abetsedar, pi limba armãnã/rrãmãnã, ti tuts
ficiuritsljã, fetitsili, ta su-aljbã cama lishoarã, ta su ãnviatsã su greastã, su scrirã,
cama mushatã, limba a noastã scumpã, vrutã armãnã, tsãnutã shi adusã di
strãpãpãnjljã a noshtsã di tuti etili pãnã azã.
Aistu abetsedar, tutashã afiliseashti sh-ti tuts armãnjljã, tsi nu u shti ta su
scrirã limba. Esti un agiutor bun, ti nãsh, ta s-ãnviatsã limba armãneascã shi
scriatã.
Putem s-dzitsem cã, aistu esti primu/protu abetsedar, pi limba
armãnã/rrãmãnã, scriatu tu Arbinishii/Albanii.
Ti scriarea ashtãlui abetsedar, estu ãndupureat shi am lotã tu consideratã
operarea a tutulor patriotsilor armãnj, scriitor, lingvishts, filologhi, tsi ar datã
contributu a lor, di la ahurhita a scriariljei a limbiljei armãnã, cu alfabetu latin,
pãnã la agiundzerili tu chirolu di tora ca:
Mihail G. Boiagi (1813), Andreilu-al Bagav, Constandin Belimace, Gustav
Weigand, Pericli Papahagi, Th. Capidan, David Densianu, Tache Papahagi, George
Murnu, Matilda Caragiu Mariotseanu, Nicolae Saramandu, Emanuela Nevaci, Dina
Cuvata, Tiberius Cunias, Apostol N. Caciuperi, Hristu Cãndroveanu, Ilia Colonjea
shi multsã altsã poets, scriitor contemporanj.
Tutashã, am loatã tu consideratã, diciziili a doilor Congresilor la Freiburg,
Germanii shi la sinpoziumu a Bitoliljei tu 1997-ti, ti ãndridzerea shi
standartizarea a scriariljei a limbiljei armãnã/rrãmãnã.

Di la autoru.

2
 HÃRÃSTÃSEARI!
Hãrãstãsescu rrãmãnjljã:
tinjisitu Domnu Anesti Topi,
tinjisitu Domnu Edison Beta,
cã fetsirã sponsorizimi, aistu ABETSEDAR.

Di la autoru THOMA MUSHA

Redactor: Mihal Crimce

Thoma Musha

Ilustrtsia: Thoma Musha

Velo Hazizaj

Editura “YMERAJ”
Fier, ARBINISHII/ALBANII

ISBN 978-9928-254-54-2

3
 DIMÃNDAREA PÃRINTEASCÃ
Pãrinteascã dimândare,
Nã sprigiurã cu foc mare,
Frats di mumã shi di-un tatã,
Noi, Armânji, di eta toatã.
Di sum plocili, di murumintsâ,
Strigã-a noshtri, bunji pãrintsâ:
„Blãstem mari, s-aibã-n casã,
Cari, di limba lui si-alasã.
Cari sh-lasã limba lui,
S-lu-ardã pira focului,
Si s-dirinã yiu pri loc,
Si-lji frigã limba-n foc.
El, ãn-vatra pãrinteascã,
Fumealja s-nu-shi hãriseascã,
Di fumelji, curunji s-nu bashã,
Nat, în leagãn si nu-nfashã.
Care fudzi, di-a lui mumã,
Shi di pãrinteasca-lji numã,
Fugã-lji doara Domnului,
Shi dultsemea somnului!’’

Di Costantin Belimace.

4
 Proata dzuã
la shcoala

Ti ânvãtsãtoru/d(h)asculu: Spunetslu a shcolarilor tsi videts tu

caduri/foto.

5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
 A
a
A - a a a

a - - a - -

a -- a--

AAaa
26
M
m
A a M a
M m
am ma
ma-ma Mama
Ma-ma

Maaa!

Am . Mama, am a _ _ .

Mama am .

ma - - ma -

MMmm
27
 I
i
ai ma- ia

am ma-ma

maia ma mai
mama ai
Mi-mi Mi-a
Mimi Mia

i- i-- - mi -

-Mimi, ai ? -Mia, am .

IIii
28
 N inima

n i-ni-ma

amin

i-ni-ma a-min

inima am

ai
mi-ni ia
mini
Ni-ni I-na
Nini Ina

-Nini, mini am .

-Ina, ai ?

-Nina ai ?
Nina, Ina , Nini. Mini am.

NNnn

29
 U u
Un an.

u-nu
a-min
un Nu-nu amin
unu Nunu a-mi-nu
nu-ma Nu-na aminu
numa Nuna a-u-a

aua u - u -

-Mini am un .

- Ana, ai un ? ?

-Nu, Ani, nu am.

-Ani, aminu .
Mini amin un .

UUuu
30
 C c

Cu-cu nu-ca nu-cu

cucu nuca nucu

Ni-cu A-ni-ca a-cu

Nicu Anica acu

Anica cu Nicu.
-Anica, ai un ac?
-Un, Nicu, nu am ac.
Mni am un ac. Ana cu mama.

CCcc

31
 E
e
un
E-ma ai
Ema
am
E-nu nuca
Enu nu

Enu e cu Ema.

E–u E - --
Mini am. Ema e cu mini.
- Ema, e cu mama?
-Nu e cu mama.

32
E E e e
R r
ur-ma
-Rina, ai un mer? urma
- E, e, am un mer. urmi

me-ri Ma-ri-na
meri Ia Marina.

Ri-na Meru Ri-cu

Rina ari un mer mari. Ricu
Marina ari un nuc. nu am
Rina ari meri. nu ai
Mini am meri. ia ari
Urma, Marina, meri, nucu, nuca, nu, ari, am, ai
- ri - ca nu - ur - ma -

RRrr
33
 O o

o-rar un om ou
orar omu un ou mari

oi ma-ri-nar mo-rar nor

marinar morar noru

noi om
nor or
orar ou
oi cor

Monica Onu
Onu e cu Monica.
-Monica, ai un ou?
-Nu, Onu, am un mer mari.

OOoo
34
 L l

lu-na la-cu a-lu-ni ca-lu

luna lacu aluni calu

un cal cali
un lac calea
un alun oi
un om oili

Lena e cu Elona.
Lena e ma mari.
-Elona, ai un cal?
-E, Lena, mini am un cal mari.
Calu, e la lac cu noi.
Alecu, ari un alun mari.
Alunu, ari multi aluni.

Mini am aluni. Ia ari.

El ari meri. Eli ar.

LLll
35
 Ã ã

Unã nucã. Un cãni. Dau aluni. Unã mãnã.

nu-cã cã-ni a-lu-ni mã-nã
nuca cãni unã alunã mãna

mãni Mini am unã nuc.

mãcãm El mãcã aluni.

Maria ari un cãni.

Cãnili mãcã multã carrã.
El alatrã mult.

Toni ari un nuc. Mini am un alun.

Lena ari unã nucã. Tini ai unã alunã.

ÃÃ ã ã
36
 Dd
Da –da Dia –na ca –dru e -du
Dada Diana cadru edu

Dada cu Diana.
Dada, diadun cu Diana, adunã meri.
Diana: - Dadã, duri adunãm, ni curmai mini.!
Diana: -Am un dor la mãnã.

Eli aru un ed laiu.

Ndina ari unã iadã.
Mini am dau meri.
Donica ari dau aluni.

Noi, cu mama, dumãnicã adunãm auã.

Du _ ni _ , _ du _ , dia _ , e _ , a _ nãm

Cu cai e Diana?
Diana e cu Dada

DDdd
37
 S s

Sacu ursa sora a mia

sa-cu ur –sa so-ra
un sac unã ursã unã sorã

Casa a li dadi.
Sandri, cu sora a lui Lena, dusirã la casa a li dadi.
Casa e mari. Aco, avem un cãni mari.
Noi lom un sac, cu mãcari, li amãnãm a cãnili.
Aco, Dada ari un mer mari.
Sandri, lu lo somu, el e mari somnuros.

Sa __ so __ ur __ ca __

- Ia, unã ursã mari.

- Ia, un urs mari.

SS s s
38
Mama un mer cai
ma unã nucã ia ari
am cu mini adunãm
ai urma un cãni
maia orar ia
mini un om el
un omu mãcã
unu ou el mãcã
nunu oi adu unã
nuna nor Dada
aua noi dau
mai cor doi
amin mari edu
aminu cãni iadã
cucu Ana cadru
un cuc Lena diadun
nucu luna duri
acu lacu adun
ari alunu Dumãnicã
unã un alun sacu
nuca aluna ursa
nucã calu sora
Ana urma casa
Ina oraru dusirã
Mimi marinar Sandri
Ema morar mini am
Eni mari dau oi
meru ma mari el ari
39
 Mama ari dau meri. Mini am.

Cãi ari dau meri? Maria ari.

Cum e casa? El ari.

Casa e mari. Ia ari.

Mini am aluni. Noi avem.

Cai ari aluni? Unã nucã.

Ana ari aluni buni. Un nuc.

Asiarã ira Lun? Un lac.

Nu, asiarã ira Dumãnicã. Unã sorã.

Iu dusi calu? Un cãni.

Calu dusi la lac. Unã urmã.

Lena ari un cãni. Unã casã

Acui e cãnili? Un urs.

Cãnili, e ali Leni. Unã ursã.

El nu mãcã . Dau casi.

Ana e sora a mia. Dau aluni.

Ia e ma mari. Doi mer.

40
T t

Trastu cartia cãcotu tre

Tra-stu car-tia cã-co-tu dau, doi
Un trast unã carti un cãcot un, unã

Tati cu oili.
Noi avem multi oi tu munti.
Ata, cu teta Tana, dusirã la Tati.
Aco, el ari unã tendã, ti stiteri.
La tendã, nesi Tina cu Toma.
Dininti a oilu, alãtrã un cãni.
Tina: -Toma, cãt mari esti aist cãni!
Toma: - E Tina, esti mult mari .
tut mult trast a nost tati
tini mini ia el noi

TTtt
41
 F f

fia –tã fo –cu fru –tu –ra fu –ni

unã fiatã un foc unã fruturã unã funi

Dafina.
Dafina e fiatã armãnã.
Ia ari dau fruturi.
- Cãti fruturi ari Dafina?
Unã..... ? dau...?

un foc unã fiatã mult fum

un frati unã furcã multã frinã
un fur unã fruturã mult fãrmac

La noi, sãntu dau studenti.

Fetili, sãntu di Tirana.

FFff
42
 Oa oa

soa-ri oa-ã oili

soari oaãli unã oaiã

moar-ti moa-rã a noa-stã

moarti moarã a noastã
Mini loai. El lo. Loarã meri.

La moarã.
Aistã, esti moara ali doamni Marii.
Ia esti, unã doamnã, multã bunã.
La moarã, moarar, esti lali Nicu.
Moara esti cu apã.
Asiarã, doamna Marina, nu ira la moarã.

Oa Oa oa oa
43
 B b

Ba-na-nã ba-lo-nã bo-u ba- le-nã

bananã balonã bou balenã

Biserca
La noi, esti unã bisercã mari, ”Sãmta Maria”.
Tuti sãrbãtoarili, la bisercã, si facu pãlãcãrãserili
pi limba a noastã armãnã.
Sãmbãtã, dumãnica sãntu sãrbãtoari.
Aoa, noi ni adunãm tutunã.
barbã bãrbat brumã un bãrbat
barba bãrbatu bruma unã balonã
banã balona bunã unã casã rutã

BBbb
44
P p 4 patru

pã-ni pia-tu por-cu Pa-pu

pãni piatu porcu Papu

Pita
Dada a mia, adarã pitã bunã.
Ia pitrãcu lali, ti frinã, la mini-mãrcat.
El, ancupurã frinã albã.
Noi mãcãm pita a li dadi.
Pita ara multã nostimã.
-Cai u adãrã pita?
-Cum esti pita?
- Cai u ancupurã frina?
un porc unã caprã
un piat unã sãpuni
un custum unã picturã

PPpp
45
 H h

ho-te-lu hoa-ra hu-ni-i Hristolu

hotelu hoara hunii Hri-sto-lu

Stã-Maria cu Hristolu.
La hoara a noastã.
Hoara, a noastã, esti nau, esti multã mari.
Noi, bãnãm tu cãsãbai, ma sãrbãtoarili vinim aoa.
Ni adunãm, namisa di horã, la biserca, Stã-Mãria.
Ari vinitã tãmpãnli.
Diadun, ni ligãm mãnã di mãnã, ahurhim coru.
Ni curmã, asudãm, di giucari.
Stãtum hiamã, dapoia ahurhim s-cãntãm.
Tãrcum unã priimneari multã hãroasã.
Un rãu hãndos.
Unã hãrau mari.
Hoara ira tu munti.

HHhh
46
Gg
ga-iã gar-du gu-ra gã-ru
Gaiã gardu gura gãru

La gãrdinã.
Doamna Marina, ari unã gãrdinã.
Ea, siamnã di tuti.
Gãrdina esti gãrditã, cu un gard analt.
Pi gard, si tind curcubetili, simnati di D-na Marina.
Di curcubetã, si adarã pitã nostimã.
Tora esti toamnã. Sãntu coapti tuti poamili.
Gogu cu Maria, dusirã, la gãrdina ali Marini.
Aruhirã s-adunã auã, umplurã dau cãnistri.
-Cai adunã meri?
-Iu li amãnearã poamili Maria cu Gogu?
-Cãt cãnistri umplurã?

Tati ari sãmnatã un mer, tu gãrdinã.

GG g g
Gg 47
 Vv
va-ca vul – pia a- vio – nu ca-ra-via
vaca vulpia avionu caravia
mini vreu veara avem averi
tini vre vini veara noi avem averi mari

Vaca.
Noi avem unã vacã.
Vaca a noastã, da lapti multu.
Laptili di vacã, esti bunu.
Di nãsu, adãrãm mãrcat.
Ma bun, esti mãrcatu, di laptili di oi.

Viara esti cãlduri.

Iarra esti rãcãroasã.

VV vv
48
 LA LAC.

Esti dumãnicã.
Stri hoara a noastã, esti un lac.
Lacu esti cu apã di munti.
Apa esti limbãtã, esti caldã.
Noi priimnãm totãna, cãtã lac.
Aco, aproapi la lac, esti un oarbãri mari.
Tu aumbra a lui, stãtum ni discurmãm.
Tu cãroari, intrãm tu lac, ti lari.
Dapoia, stitem tu soari, ni uscãm.
Tricum unã Dumãnicã hãroasã.

49
 J j
ju-ju-na-ru coj coa-jã jã - ru
jujunaru multi coji coajã di nucã jãru

Carrã pi sulã.

Cu llali Toma, nesum tu pãduri, ti adunari lemi.

Apresum un foc mari.
Adunãm jurãtili.
Bãgãm carra pi sulã.
U fripsum pi jãru di foc.
Cãtã bunã si fripsi, ira multã nostimã.
U dusum carra a casã, ni adunãm, ti mãcari.
Tricum mult bun.
Pãrjãm pãnia pi jurãti, niscãntã, ni si pãrjãli.

coa_ pi _li _ ru pãr _tã

JJjj
50
Z z
zãr- ca – dã zeb-ra zã-vo-nu
zãrcadã zebra zãvonu

Zurica nviastã cu zãvon.

Zisa ari unã fiatã mari, Zurica.
Zurica esti susitã.
Vini oara ti mãrtari.
Zisa dusi la pãzari, cu fiata a lui.
Vini oara, ta s-ancupurã, fustania cu zãvonu.
Ia, alepsi, unã fustani albã, multã bunã.
a-zã za-hã-ri zbo-ru zã-vo-nu zver-ca
azã zahãri zboru zãvonu zverca
Noi zburãm pi limba a noastã armãnã.

Zborru, zullapi, zurru, zverca, sazmã, stizmã, zãvonu.

Mini mi zgurmai.
Ia si zgurmã.
El si zgurmã.

ZZ zz
51
 Ts
tsin-tsi tsia-pa tse-ru tsia-ra

ts tsintsi tsiapa tseru tsiara

Dupu tsinari.
Vini siara. Ni apunãm pi mãsali tuts ti tsinari.
Tsinia ara bunã. Nafoarã ara cãlduri. Tseru ara curat.
Tati, ata, sora, vinirã cu mini ta s-fitsem unã
priimneari pit pãduri, stri hoara a noastã.
Ara primvearã.
Vãrdiatsa avia anvãlitã tut locu.
Cu sora, mini priimneam, cãntarinda.
Stelili cu luna, fitsia diadun cu noi, priimneari.
Ni dusi amãnat.
Tãrcum unã siarã hãroasã.
-Tsi vre tini? -Tsi vrets voi? -Tsi vrets s-mãcats? -Tsi vrea el?
Mini vroi. Atsa vra.
Tini vre. Noi vrem.
Atsael vra. Voi vrets

Ts Ts ts ts
52
Dz dz

dzia-da or-dzu mãn-dzu dza-tsi

dziada ordzu mãndzu dzatsi
unã dziadã un ordz un mãndz dzeni

La mardzina di amari.

Noi avem unã casã, la mardzina di amari.

Ningã casã sãntu niscãnti agãri, di ordz.
Ordzu esti bunu ti vãts, cã avdag laptili.
Di ordz si fatsi birã bunã.
Dupu agãri sãntu niscãnti livãdz mãri.
Primviara, livãdzli si anvãlestu di iarbã.
Cãnd si cãldureadzã dzua, nidzem la amari, ti vacantsi.

Dz Dz dz dz
53
 Sh sh

shap-ti sho-pu-tu u-sha shoar-cu

shapti shoputu usha shoarcu

La shcoalã.
Noi, la mãhãlãlu a nostu, avem unã shcoalã nauã.
La shcoalã scriãm shi grim, limba a noastã armãnã.
Esti limba, tsi oari adusã shi tsãnutã curatã, tutã
eta papu shi dada.
Noi a casã zburãm rrãmãneshti.
Aproapi di shcoalã, esti un shoput, cu apã aratsi.

Sh Sh sh sh
54
 Nj nj

un njel unã lunjidã un stup di njeri

nje-lu lu-nji-da nje-ri

ñelu lunjida njeri

Nicu shi Lena

Nicu shi Lena, ar un njel.
Nicu, lu lo njelu, di la Papu Toma.
Njelu, al Nicu, esti alb.
Lena shi Nicu, lu duc njelu la padi, ta s-pastã.

Cum esti njelu al Nicu?

Njelu esti njic shi si nvitsã manar.

Nj Nj nj nj
55
 Lj lj
lje-pu-ri gã-lji-na mu-lje-ri pulju
un ljepuri unã gãljinã unã muljeri un pulj

noi tiljãm voi tiljats atselj/atseli taljã

Tu pãduri.
Noi nesum cu tati, tu pãduri, ta s-tãljãm lemi.
Pit pãduri vidzum mults ljepur.
Un ljepuri njic ara rãnit, sh-nu putia s-cãrtsãnia.
Noi lu acãtsãm ljepurã shi lju lãgãm rana.
Tu pãduri aflãm multi cubaljuri di pulj.
Elj cãnta shi azbura, oarbãri di oarbãri.
Mini shi Marina adunãm morcãvitsi multi.
Tutã pãdura anjurdzia aromã di morcãvitsi.

Lj Lj lj lj
56
 Ci ci

fi-cior ci-cior ci-rap ci-ra-shi

un ficior un cicior un cirap unã cirashã
ficioru cicioru cirapu cirashã

Cireshu
La hoara a noastã avem unã gãrdinã cu ciresh.
Fac cireashi roshi , dultsi shi mãr.
Tora esti mesu cirãshar shi cireashili sãnt coapti.
Estan ari multi cireashã.
Cihtãsim di mushutiatsa a lor.
Feti sh-ficior, cu cãnistrili, adunã tuts cireashã.
Noi njitsljã purtãm cãnistrili shi mãcãm cireashi
prasputi.
Unã cãnistrã, plinã di cireashi alepti, u dusum la Dada.
Dada cu Ata fetsirã mult lico.

Ci Ci ci ci
57
 Ce ce
cear-cu cean-ta li-lu-cea per-cea
cearcu ceanta lilucea percea
un cearc unã ceantã unã liluceã un cenuc
doi cearts dau ceanti dau liluci doi cenits

Cearcu al Nicu.
Unã dzuã, mini cu Nicu, nesum la moarã.
Aviam, un sac di gãr, ti mãtsãnari.
Tu moarã avia mults sats di misur sh-di gãr.
Pit satsljã di gãr tricu un shoarc.
Nicu avia, la casa a lui, un cearc.
Nesum, doljã cãntroarã, a casã shi lom cearcu.
Lu bãgãm, namãsa di sats ish dãpãrtãm.
Dupu niscãntã oarã, shoarcu avia cãdzutã tu cearc.
Ashã lu acãtsãm, atsel tsi arupia satsljã shi mãca gãru.

Ce Ce ce ce
58
 X x
xen xeanã xeri
un ficior xen unã featã xeanã esti xeri

ma-xi-mum pã-rã-xi-tã mi-ni-mum

máximum pãrãxitã mínimum

Carti dit xeanitii.

Durutã Atã!
Vã pitrec aistã carti, dit xeanitii.
Cu mari doru, ma vi scriru, di dãparti.
Di dzua tsi vinj aoatsi, tuti lucãrã, li bãgai pi cali
bunã.
Ni ndrepshu, cu casã shi lucru.
Lucredz, dzuã di dzuã.
Dumãnitsli, nu ni caftã la luc, stitem, ni discurmãm.
Mi ari loatã doru mult, ti tuts voi, cã est diparti shi
singur.
Cum tritsets, papu sh-dada, si tsãn hiamã?
Tati tsi fatsi, lucradzã, lu doari ninga mesia?
Sor-mia, cum nedzi cu shcoala?
Ma frati-nju, Andrea, tsi fetsi ti vãr lucru?
Nu vi nvãrãnats, ti mini, cã ti niscãnt meshi u s-mi toru.
Cu multã vreari, Costa!
Vi bash tuts, cu mari dor!

XX xx
59
 Gi gi
gio-cu gio-ni gio-cã-tor giu-mi-ta-ti
giocu gioni giocãtor giumitati

Giocu.
Azã esti dumãnicã.
Dupu prãndzu, fetits-ficior, si adunearã namisa
di hoarã.
Tuts sãnt hãrosh, cã u si-adunã, cu sotsljã a lor.
Tãmpãna batia mushatã, un gioc, ti tinãramia.
Tinãrljã, ahurhirã giocu, acãtsats mãnã di mãnã.
Coru, cãt vinia, si fitsia ma mari.
Gioga strãdzia coru, cu shamica tu mãnã.
Aușljã shi moashili, hãrãsits, mutrest cum giocu noljã.
Ioana gioacã cama mushatã di tuts.
Ashãtsi, noi, mãr shi njits u tricum aistã dzuã mushatã!

mini gioc noi giucãm giuduc giudicãm

tini giots voi giucats giudits giudicats
el/ia gioacã atselj/atseli gioacã giudicã giudicã

Gi Gi gi gi
60
 Ge ge
Geo-ga ge-pi geam Ge-ni
Geoga gepi geam Geni
Ger-ma-nia un ger-man geo-log un geolog
Germania unã germanã geologã unã geologã

Cu topu.
Angela cu Geoga, si toarã, di la shcoalã.
Elj, avia un top shi si agiuca pit cali.
Papu Toma, âlj-vurlji shi âlj-âncãciã, cã nu esti
bunã, s-ti agiots cu topu, pit cali.
Elj cãftarã hãrdzeri, alãsearã giocu shi dusirã a casã.
Geoga esti giocãtor, mult bun.
Angela frãmsi un geam cu topu.

Mini mi- agioc Noi ni-agiucãm

Tini ti-agiots Voi vi-agiucats
El/Atsel si-agioacã Elj/Atselj si-agioacã
Ia/Atsa si-agioacã Eli/Atseli si-agioacã

Ge Ge ge ge 61
 Ghi ghi
ghindã oarghir Ghini vinut!
ghin-dão ar-ghir Ghini vi aflãm!

Un ghind un oarbãri Oarã bunã!

Cãlãtoru shi ghinda.

Un cãlãtor, si discurma, tu aumbãrea a unui ghindu.
Ashã, cum ira tes, âlj-cãdzu unã ghindã pi frãmti.
Si aspãrã si mutri sus, dapoia dzãsi:
-Ba! Tsi esti aistã? Un oarbãri, ahãnt mari, fatsi aisti
poami, ahãnti njits?
Ashã, cum zbura cu sinia ,unã altã ghindã âlj-cãdzu
pi capu.
Cãlãtoru si aspãrã shi si sculã, dapoia dzãsi:
-Cãt glar est, tsi mintuiam mini?
Ma cã, u s-ira ghinda, cãt un pepini, mini u s-aviam
moartã tora!
Ashã dzãsi cãlãtoru shi arãsi.

Ghi Ghi ghi ghi

62
 Ghe ghe
Va-nghea un-gljã Va-nghel ghe-lã
Vanghea ungljã Vanghel ghelã

Ghelã ti oaspits.
Azã, noi avem oaspits shi u s-fitsem prãndz.
Ata , dusi la supermãrcat, ta s-psunuseascã di tuti.
Azã, u s-fãrmitã Tati. El, fatsi gheli nostimi totãna.
Tati cu Vanghea, sora a mia, u si toarã crund, di la lucru.
Carra cu patãtsli, li bãgãm tu cirapu, ti fridzeri.
Avem faptã shi salatã cu vãrdets.
Fumelja a noastã si adunã tutã.
Azã, ashtiptãm ti prãndz, niscãnts oaspits di diparti.
Ia, macãt vinirã, intrarã tu oboru.
Ata cu Tati, lu isharã dininti , ti ashtiptari.
-Ghini vinut!, ãlj-salutã tati.
-Ghini vi aflãm!, salutarã shi ei.
-Ursits, ursits , intrats la salón, lu gri ata.
Iram tuts hãrãsits, ti aistã aduneari oaspitseascã.
Ashtirãm mãsalea shi ahurhim s-prãndzãm.

Ghe Ghe ghe ghe

63
 Chi chi
schi-cu schi-nu chi-cu-ta Chi-ra-tsa
schicu schinu chicuta Chiratsa
schic di gãr schic di sãcari chidu usha
schic di ordz schic sãrãmat dischidu usha

Alunaru
Tu alunar, gãru gãlbãneashti shi si coatsi.
Schicurã, cãrcati di gãrutsã, sãnt spindzurati.
Autocumbãnjli, ia agãrã, pi aradã, taljã sh-tsiarã gãru.
Eli fac luc curat. Nitsiun schic nu nedzi chirut.
Cãnd suflã vintu shi da ploi, schicurã si scuturã
shi gãrutsili, cadu ân-padi.
Dupu tiljarea a gãru, noi njitsljã adunãm schicurã
cãdzuti.
- Cãnd si coatsi gãru?
- Gãru, si coatsi tu mesu alunr.

Chi Chi chi chi

64
 Y y
yi-njã yi-lã yi-tsã yi-tri-i
unã yinjã unã yilã yitsã yitrii
yinja yila yitsa yitria

La yinji.
Noi, la hoara a noastã, avem un agur di yinji.
Esti toamnã, auãli sãnt coapti.
Yinjili sãnt cãrcati di auã.
Avem yinji, di auã roshi, galbini shi lãi.
Azã di dimiatsa vinum ti aduneari auãli.
Tutã dzua adunãm auã, li amãnam pit cãnistri.
Cãnd li bidisim, cãrcãm cãnistrili shi li dusum a casã.
Ana, sora a mia, alepsi un rapun di auã galbini.
Mini loai ti mãcari, dau rapini roshi.
Di auã adãrãm: yin , rãchii shi alti.

YYyy
65
 Th th
thi-me –lju scãn-du-ra ci-men-tu
thimelju scãndura cimentu
stizmã arinã unã grendã citiã
muru arina dau grendzi citia

Casa al Toma
Lali Toma, esti vitsinu a noast.
El adarã unã casã nau mari.
Ta s-fats unã casã vra: ciment, her, scãnduri, arinã,
grendz shi multi alti hãruri.
Casa ahurhieshti di la thimelju shi bidiseashti la citii.
Casa vrea un thimelj vãrtos.

- A cui esti, aistã casã ?

- Aistã casã, esti al Toma.
-melju scãndu _ ari _ _ sã

Th Th th th
66
 Dh dh
dha-lã ta-lur umt tur-bu-li-tsã
dhalã talur umt turbulitsã
dhala talãru umtu turbulitsa

Dhalã di turbulitsã.

Noi bem lapti shi mãcãm pãni cu umt.

Umtu, si adarã tu turbulitsã.
Dada ari a casã, unã turbulitsã njicã.
Tu turbulitsã amãnãm sh-lu bitem laptili.
Dupu multã biteri a laptili, si aledzi umtu.
Scutem umtu, sh-tu turbulitsã arãmãni dhala.
Dhala u bem, esti multã nostimã.
Noi bem dhalã aratsi.

Ditsi si fatsi dhala? Tsi fatsi Dada?

Dh Dh dh dh
67
 Â â
ânvã-tsã-tor ânvã-tsã-tu-rã ânvã-tsant
ânvã-tsã-toa-rã ânvã-tsã-tu-ra ânvã-tsantã

mini ânvets noi ânvãtsãm

tini ânvets voi ânvãtsats
el(ia) ânviatsã elj(eli) ânviatsã

Ânvitsãm armãneashti.
Noi nidzem la shcoalã.
Ânvitsãm limba a noastã rãmãnã.
Ânvãtsãtoara, a limbilji armânã, esti D-tsa Maria.
Limba englezã, nu ânviatsã un alt ânvãtsãtor D-un Nicu.
Tuț ânvãtsantsljã sãnt hãrosh, cã pit shcoali, estan,
u si-bãgã tu prugram shi limba armânã.
Limba adusã shi tsãnutã curatã, pãnã azã, di pãpãnjljã
shi printsljã a noshtsã, di tuti etili.
Noi ânvitsãm, s-cãntãm ”DIMÃNDAREA PÃRINTEASCÄ.
Aist esti himnu, ali Armâneami a noastã vrutã.

ÂÂââ
68
 K k
un kil doi kil-adz ki-lo-me-tru
kilu doi kiladz kilometru

La supermãrcat.
- Iu nedz, Costa?
- Neg, la supermãrcatu, al lali Nicu.
Mãgãzia esti tu mardzinea di horã.
Esti dau kilometri, pãnã aco.
Aco ari di tuti: sari, zahãri, uriz, cash, carrã, frinã,
Nisãshtei, zaharets, macaroni, fãsuljã sh-di tuti...
Tati shi mini nesum cu Costa.
Noi ancupurãm: un kil di carrã, doi kiladz di uriz,
Trei kiladz di sari, dumãts, zahãri, tsepi shi ayiã.
- Ma cash, vrets? Ni dzãsi vinditoru.
- Ânghisiani patru kiladz, âlj- dzãsi tati.
Pultim lugãria shi ni turãm acasã, cu makina al Costa.

KKkk
69
 W Q
w q
NEW-YORK

New-York

Wa-shing-ton quin-tal si scrirã

Washington cuin-tal si pronuntseashti

Wei-gand quintal si scrirã

Weigand cuintal si pronuntseashti

Aisti scrisi(literi) si scrirã la zboarrã

shi numi xeni.

70
 NUMÃRLI
Numãrli shi cum s-numurãm.
Un/unu student/u, ficior
Unã studentã, fiatã
Doi students, ficior
Dau/doauã studenti, feti
Tre, patru, tsintsi, shasi, shapti, optu, nauã , dzatsi,
unsprãdzatsi/uspratsi, doisprãdzatsi/doispratsi,
Dausprãdzatsi /dauspratsi, tresprãdzatsi/trespratsi,
Pasprãdzatsi /paspratsi, tsinsprãdzatsi/tsispratsi
Shasprãdzatsi /shaspratsi, shaptispratsi,
Optusprãdzatsi /optuspratsi, nausprãdzatsi/nauspratsi,
yinjits, unspriyinjits/usprints, doispriyinjits/doispints,
dauspriyinjit /dausprints, trespints,…nausprints ,
treidzãts, treidzãtsi/un/doi/dau/tre/patru/.../nau,
patrudzãts, tsindzãts, shaidzãts, şhaptidzãts/shapdzãts,
optudzãts/opdzãts, naudzãts, naudzãtsinau, unã sutã.
Unã sutã/ un/doi/dau/tre/…/ nauã, unãsutã dzatsi
Unã sutã/yinjits/treidzãts/.../naudzãtsinau, dau suti.
Unã sutã, dau suti, tre suti,……nau suti naudzãtsinau,
unã njiljã.
Unã njiljã sh-unã sutã, ….nau suti sh-naudzãtsinau di
njiljã, un milion/unã milioanã.

71
 Calendaru

Anu
Anutempura
Mesu
Stãmãna
Dzua: dimiatsa, prãndzu, siara.
Noaptia, njadzi-noapti.
Oara (satia), minutu, secontu.
Anu ari doispãrdzatsi di mesh: Yinaru, Shcurtu, Martsu,
Apriiru, Maiu, Cirãsharu, Alunaru, Agustu, Yizmiciunu,
Sumeduru, Brumaru shi Ndreu.
Anu ari patru anutempuri: Primãveara (primveara),
Veara, Toamna shi Iarra.
Meshljã a primãveariljei sãnt: martsu, apriiru shi maiu.
Meshljã a veariljei sãnt: cirãsharu, alunaru, agustu.
Meshljã a toamniljei: yizmiciunu, sumeduru shi brumaru.
Meshljã a iariljei sãnt : ndreu, yinaru shi shcurtu.
Stãmãna ari shapti dzãli: lun/a, marts/a, njercur/a, gioi/a,
Vinãr/a, sãmbãtã/a shi dumãnicã/a.
Dzua ari paspãryinjits di sãhãts(sãts).
Unã sati ari shasidzãț(shaidzãts) di minuti. Un minut
ari 60-tsã di secunti.
Tu data unã, di Yinaru, ahurheshti ”Anu Nou„.
Aistã, esti sãrbãtoarea ma mari, a li tutã lumi.
Azã esti sãmbãtã. Asearã ira vinãrã. Aoaltar ira gioi.
Mãni esti Dumãnicã. Puimãni esti Lunã.
Mini est fãtat(amãntat), tu uspãryinjits di Shcurt, ali
unã njilji nau suti patrudzãtsioptu.

72
 VULPIA SH-CORBU

Corbu arãchi unã bucatã di cash, di la cashãrii shi

shidzu pi unã degã (lumachi) di pom, ta su mãca.
Vulpia, carea anjurdzi, njurizma a casu, vini sum
pomu.
Vedi corbu, cu cashu ângurã, tsi si ciucutia s-lu mãcã.
Âlj-greshti vulpia :
-Bree, lããi corbe, tsi mushati peani ai shi cãt prifan
esht, ma esti njilã, cã nu ai boatsi!
Corbu, fudul, si umflã tu peni.
Ta s-nu mintuiastã vulpia, cã esti fãrã boatsi,
dishcljisi gura, ta spunia boatsia a lui.
Cum dishcljisi cãrãnteana, al corbu, âlj-cãdzu cashu
di ângurã.
Tu aistã oarã, vulpia arãcheshti bucata di cash
shi u scãpãtã.
Dapoia, fudzi di sum pomu shi âlj-dãsi napoi a corbu:
-Tuti li-ai, corbe, ma mintia ts-lipseshti.

Pi Dupã Esap.

73
 Fumelja ali Ani.
Apãrã dzua.
Ma nãinti, dit somu, dimiatsa, si scoalã dada cu papu.
Elj doljã, fac shi bia cafei.
Papu, u bia cafea, sotsuitã cu rãchii, tsi ari hiartã
ishits el, di auã.
Dupu nãsh, si scoalã, tati cu ata, neg la salonu, atsel marã.
Tati : - Bunã dimiatsa!
Elj: - Bunã dimiatsa hilje!
Tati: - Vrets tsiva? Biut cafei?
Elj: - U bium shi cafea.
Ata esti sculatã shi e (esti) dusã ta s-ia laptili.
Dimiatsa, noi bem, cãtã unã paharã(cupã) di lapti cald.
Ma amãneat, di tutã fumelja, dit som, mi dishtept
mini(Ana) shi Toma , frati-nju.
Dupu mãcari, ni sculãm ânchisim, pasaunu la lucru a lui.
Papu cu dada sãnt pensioner.
Tati lucreadzã la fabrica a laptili.
Ata(mama) esti profesoarã, la universitatea a shtintsilor.
Mini est studentã la medicinã.
Toma ânviatsã la shcoala profesiunealã, ti electrout.
Mini am doi lãlãnj shi unã tetã.
Elj, sãnt surats, sh-ar adãreatã casili a lor, fumeljili a lor.

74
 VULPIA SH-PILICNU.

PILICANU PI PRÃNDZ LA VULPIA.

Unã oarã, vulpia acljimã pilicanu, pi prãndz.
Amãnã njeara, tu piaturi teasi shi u bãgã pi masã.
Pilicanu, si ciucutia cu cãrãntiana, ma nu putu s-mãcã,
nitsi hiamã.
Vulpia shirimeatã, alimsi sh-mãcarea a pilicanului.
Ashã u pãtsã, mãratu di pilican shi arãmasi agiun.

VULPIA PI PRÃNDZ LA PILICANU.

Vini oara, sh-pilicanu acljimã, oaspãta a lui, vulpia.
El, adãrã ti mãcari, carrã mãtsinatã, u bãgã tu dau
cunets, cu gusha lungã shi strimtã.
Cãnd vini vulpia, pilicanu, bãgã dali cunets, pi masã.
Pilicanu, cu cãrãntana a lui lungã, u mãcã tutã carra.
Vulpia, si ciucuti mult, ta s-mãca carra di cunetã, ma
nu pãtu.
Cara vidzu ashã, pilicanu, mãcã sh-carra ali vulpi.
Ashã u pãtsã shi vulpia, arãmasi agiunã, cu tutã tsi
avia foami.
Ashã, pilicanu, u scoasi inatea a lui , cu vulpia.
75
 BIRBILJU

Tana, cu fratã-su, Nicu, shidia sum un pom, tu livadia di

liluci, asculta puljã tsi cãnta.
Un birbilj njic, si apruchã la nãsh shi cãnta mushat.
Nicu arsãru ãntroarã, cãtã nãs shi lu acãtsã.
-U s-lu duc acasã, ta s-nã cãntã tutã dzua, ãlj-dzãsi Nicu
a sor-sa.
Acasã, lu cljisi birbilju, tu unã casicã di teli, cafaz.
Âlj-bãgã apã, âlj-aminã shi gãrutsã di yipt.
Birbilju aspãrat, trumura di fricã, nu bia, nu mãca sh-nu
cãnta.
Nicu, lu cãrtia, âlj-shuria, ama birbilju, shidia adunat
stog, aspãrat.
-Tanã, cãtse nu cãntã tora, ari di tuti, ti mãcari sh-ti beri?
-Ari di tuti dzãt? -Mash unã, nu ari, dzãsi Tana.
-Tsi nu ari?, ãntribã Nicu.
-Va s-vedz, âlj-dzãsi Tana.
Tana, lo cafazu, lu dishcljisi shi lu sãlghi birbilju.
Pulju, azburã nafoarã, stãtu pi un pom sh-aruhi s-cãntã.
-Cãt mushat cãntã! gri Nicu.
-Lu avãdzash? âlj-dzãsi Tana, al Nicu.
-Birbilju, avia mãcari shi beri, ama nu ira liberu.
-Ma mult, di tuti, âlj-lipsea libertatia.
-Tora, vedz, cãt mushat cãntã!?

76
 PRIMVIARA
Primviara ahurheshti tu mesu Marts.
Soarã ângãldzãshti cama mult.
Dzãlili, di cãtã yin, si facu cama mãri shi cãlduroasi.
Niaua si tucheshti. Da frãndzili pi ponj.
Vãrdiatsa sh-lilucili, ca unã chilimi mushatã, anvilest tut locu.
Lãndãrushili, si toarã napoi, tu cubaljurã a lor, di maninti.
Cucu sh-puljã cãntã mushatsâ.
Ciuciurarea a lor, esti unã hãrau mari.
Mãri shi njits, priimnã pit cãljur shi si-agioacã pit pãdz.
Lumea, ahurheshti s- airadzã agãrã(cãmpurã) sh- gãrdinili.
Siamnã misuru, fãsulju, bumbacu, zãrzãvãtsli shi alti.
Ni âvishtem, cu stranji cama lishoari, cã esti avãrã.
Tu mesu Mai ahurheshti cãroarea.
Meshljã ali primviari sãnt: Martsu, Apriru shi Maiu.

77
 VIARA/VEARA
Meshljã ali viari sãnt: Cirãsharu, Alunaru shi Agustu.
Tseru esti gilit, dzua esti mari, soarã ardi mult, fatsi cãroari.
Shcoalili bidisest ânvãtsãturili shi cilimanjljã ahurhest
vacantsili.
Tuts oaminjljã, meshljã a viarilji, fac vacantsli cu tutã fumelja.
Niscãnts, aleg s-niagã, pit amãrli, cu apã shi arinã bunã.
Multsâ, aleg s-li treacã vacantsili, pit munts, tu avãratsã,
fãrã cãroari.
Tu cirãshar, si coc cirashili, hiumunitsljã, pepinjljã
sh-alanti poami.
Pit gãrdini, si coc tuti zãrzãvãtsli, dumãtsli, pipiritsli,
patãtsli sh-alti.
Tu Alunar, agãrã di gãr, ia unã gãlbãneatsã mushtã.
Schicurã di gãr, cãrcati di gãrutsã, sãnt spindzurati shi
ashtiaptã tiljarea.
Autucumbãnjli ahurhest tiljarea shi tsãreara.
Tu Agust sãrbãtorãm shi dzua di Stã-Mãrii/Sãmtã Marii.
Tu bitisita a Agustu, tuts si toarã, dit vacantsili.
Tuts ar arãmasã hãrãstãsits, cã tricurã unã viarã bunã.

78
 TOAMNA
Dupu vearã, yini toamna.
Meshljã ali toamni sãnt: Yizmiciunu, Sumeduru shi Brumaru.
Pãdurli sh-natura, ia unã luyii miljipsitã, di malumã
misticatã cu brundz.
Dzua, hiamã cãtã hiamã, si njicureadzã shi noaptia si fatsi
cama mari.
Soarrã, ângãldzãshti ma putsãn sh-nu fatsi multã cãroari,
ca viara.
Vacantsili bidisirã shi shcullarljã u s-ahurhiastã shcoala.
Tuti poamili sãnt coapti: merili, gortsili, gãtunjili, purãli,
alunili, nutsli, auãli, roidhili shi multi alti.
Curcubetsili gãlbãnest alichiti pi garduri.
Tu sumedur tiljãm misuru, sãmnãm gãrru, ordzu, sãcara
sh-alti.
Tu brumaru arucureadzã, noaptia cadi brumã, suflã vintu,
chirolu nureadzã, da plloai, negura amvileshti cãmpurã.
Frãndzili cad dipi ponj sh-dipi oarghir, naturea esti zdivilitã.
Lãndãrushili shi puljã, fug la loacurã cama cãlduroasi,
pãnã zinã primveara.
Oaminjljã, si ânvesc, cu stranji cama groasi.
Dupu toamnã, yini iarra.

79
 IARRA
Dupu toamna, yini iarra.
Cu mesu Ndreu, intrãm tu Iarrã. Fatsi multã arãcoari.
Da multã ploai. Suflã vint aratsi. Dzua esti njicã shi noaptia mari.
Pit munts da niau. Apa multi oru ângljtsã.Or-or, tut locu algheshti.
Tuts, ficior shi feti, es nafoarã shi si-agioacã cu niau.
Adarã, Pap-Aushu di niau, fac zvoljuri di nãsã shi si agudest.
Oaminjljã, fac lemi di viara, ta s-ardã iarra, ti ângãldzari.
Ti tutiputã uscã iarbã shi frãndzã di manãinti, li fac chipiuri ti iarra.
La muntsljã, tsi da multã niau , si fac campinguri, ti aruchiushari.
Pit aisti loacuri mushati, tsi sãnt ânviliti di niau, neg ti vacantsi
mults oaminj, cu tuti fumeljili a lor, fac schiuri shi alti gioacuri.
Njitsljã sta âncasã, tu cãlduri, cu Dadãli shi Pãpãnjljã a lor vruts.
Elj lu spun multi pãrãvuliur/pãrmithi mushati.
Tu tsinsprintsã di Ndreu, avem sãrbãtoara ma mari sh-ma mushatã
a anu, Crãciunu, shi dupu nãs, yini Anu Nou.
Cilimanjljã, cu mari hãrau, cãntã casã di casã, culindili.
Aisti dzãli, mushutsãm casili, cu pomu al Anu Nou.
Tuti fumeljli, fãrmitã di tuti bunetsli, ahurhest dila njelu pi sulã,
misca, purtselu, aleg o-tsi vrea.
Ashtãlor, si avdagã bãclãvadzljã, pitili, poamili shi multi alti
mushutets, tsi fac mumãnjli a noasti.
Ndreu, Yinaru shi Shcurtu sãnt meshljã ali Iarri.

80
 DZÃNDZÃRU SHI FURIGA
Dzãndzãru, tutã veara, cãnta shi s-agiuca, pit aumbri.
Furiga, tutã viara, lucra shi aduna mãcari ti iara.
Cãnd vini iara, dzãndzãru fãmãtos, vinia afigãra sh-nu
avia nitsiva , ti mãcari.
Cara si mintui, lo calea shi dusi la vitsina a lui, furiga,
shi âlj-dzãsi:
-Furigã, mi lo foamia sh-nu am tsiva, ti mãcari!
Furiga, lu avdzã shi iu turã:
-Viara, cãnd mini lucram shi adunam, ti mãcari, tini tsi
fitsiai?
-Mini cãntam, âlj-dzãsi dzãndzãru.
-Ashã, tora duti gioacã, ma s-pots!
-Mini, nu ts-dau, cã tini, nu vrai ta s-lucrai, tutã viara.
Ashã, u pãtsã dzãndzãru, fudzi rushunat , cu capu apunat
shi agiun.

81
 CÃRCIUNU
-Azã, 25-tsa di Ndreu, esti dzua di Cãrciun, nã spuni Coli.
Tu aistã dzuã, si-amintã Hristolu, hilju al Dumidzã shi
ali Stã-Mãrii.
Esti unã mari sãrbãtoari.
Nafoarã esti arãcoari, da neau, shi suflã vint aratsi.
Seara, di prin-Culindi, cãntã tut mãhãlãlu.
La armãnj, cãntãm pi-armãneshti. Mult hãrãsirã aushljã,
cãnd avdzarã cãntitsi, pi limba armãnã, ti Culindili.
Maia Lena, ni bãshã, tu fatsã sh-nã dzãsi:
-Ashã, s-nja avets ruciãnjli, su tsinets limba, s-nu chearã!
Ashã, feti sh-ficior , cu hãrau, tritsiam casã di casã,
uram cu cãntitsli, a culindzlor.
Tuts , ni apruchia hãrãsits shi dupu urari sh-cãntari, ni
didia di tuti: pradz, poami, dultsenj shi pãrpãshorljã a
culindzlor.
Li amãnam pit pundz dapoia li pãrtsam tuti tsi adunam.
Mult ghini, lu tricum Cãrciunu sh-aist an!

82
 PAŞTILI
Pashtili, esti unã altã mari sãrbãtoarã, ti crishtinãtatea.
Tuts, lu ashtiptãm Pashtili, cu mari hãrau!
Esti, sãrbãtoara traditsiunalã, „Inyiarea a Hristolu”.
Noi, tutã Stãmãna Mari, nu ni puruntãm, tsinem presini.
Sãmbãtã seara, noaptia di aprind Pashti, tuts nidzem
la Bisearcã. Ascultãm pãlãcãrãserili al preftu .
Cãnd preftu, cu coru di la bisercã, cãntã ”Hristolu inyiã”,
cu hãrau mari, tuts ni bãshãm, grim: ”Hristolu inyiã”
di „dealihina Hristolu inyiã”!
Aprindem tserili, lom lunjina, al dumidzã, tsi adusi
Hiyi-su, Hristolu shi u dutsem, la tuti casili a noasti.
Ni sculãm tahina, urãm: Hãrosh sh-ti multsã anj Pashtili!
Dzua ahurheshti, cu oaãli roshi shi ciucutera a lor.
Tritsem pi la tuti casili , cum avem, traditsili a noasti
mushati shi urãm: „ Hristolu inyiã.”
Diadun cu aisti, yini shi cama buna, prãndzu cu
njelu pi sulã, cu tuti alanti mushutetsli .
Giocu shi cãntucu, u cljid, aistã sãrbãtoari mari, Pashtili!

83
 PRIMVIARA
Soarã ahurhieshti s-ardã,
Shi tut locu abureadzã,
Muntsljã, albiatsa u cher,
Cu verdiatsã si-anvilest.

Lãndãrushili, si turarã,
Shi cubaiurã adãrarã,
Puljã cãntã sh-ciuciureadzã,
Noari s-aibã ma mushatã!

Ficiurits sh-fetitsi ishãm,

Pit pãdzili, priimnãm,
Cãrtsãnim shi ni-agiucãm,
Shi liluci adunãm.

Noaptia tseru, e gãlit,

Shi di steli, amvilit,
Luna tretsi, hãrãsitã,
Lunjiseashti, miyipsitã!

Di la ALEXANDRA MUSHA.
Armânicã di la shcoala di Fier.

84
TI TINI PAPU A MEL/MEU.

Eh, durute, Tini Papu a mel(meu),

Tish ca-tora, canda dãninti ti am,ti ved,
La cohiu, cu chilinj shi ciordz ashtiarat,
Ti amintuest, cum stiteai, gurtsulat,
Pi cãpitinjli chindisiti, ândupurat,
Cu fustanela, albã, cu cljini,
Cu giamandanã laiã sh-chiptac dãninti,
Cu cibucu, di plisc, duania fumai,
Cu mãnaru shi sturnari, iasca aprindiai.
Cafeia cu richii, ânvestili tsu-adutsia,
Ca arhond mari, tini ti tsinia!
Eh , noi nipotsljã, cãtã ni vreai,
Âmbreatsã, un-pisti alantu, ni tsiniai,
Zdrudeuri sh-bãshãuri dultsi, ni didiai,

85
 Di nãsi, cãt cãntroarã, noi crishtiam,
Zurets shi rutets, cãnd, noi fitsiam,
Ni greai, ni âncãciai shi ni ânvitsai,
Totãna, armãneshti, ni greai.
Tuts deadun, seara ni-adunai,
Pãrmithuri mushati ni spuniai,
Sh-dapoia, pi aradã, ni bãgai s-cãntam,
Cãnd ni vidiai, cã ghini noi iram,
Armãneshti auram, cãnd ni-agiucam,
Di diananghea, ni mutrai sh-ascultai,
Di hãrau, ti noi, Papo, nu ti finitiai!
Unã dzuã, ni adunash sh-ni dzãsesh,
Cu boatsia lãcrãmatã, ahurhish s-gresht:
Papu tora aushã, esti lucru al Dumidzã,
Ndau zboarã, cu vreari, u s-vã dzãc,
Voi crishtets sh-mãr, u s-vi fitsets,
Banã lungã sh-ruciãnjli s-nj-avets,
Unã dimãndeari, dit suflut, u svi alas,
Limba a noastã, armãnã, su vigljats,
Ni aclamã armãnj, cã grim armãneshti,
A bãrilor, s-lu ânvitsãm, s-nu chirem, tu etili!
Di la THOMA MUSHA.

86
VIEGÃTORLU A ZBOARILOR ARMÃNEASHTI.
Cupia a mea di zboarã,
U apur cu bana,
U apur cu vrerea,
U apur cu grerea,
Anda cântu, anda plângu,
Anda blastãmu, anda oru,
Anda purgurisescu!
Ea mi hãrneashti,
Ea nj-aurã setea,
Ea mi creashti!
Zulãchi di prici,
Pit negurli a chirolu,
nj-si aprochiã ,
Nvãscut,
Cu-soi di-soi,
Cu stranji veaclji, neali,
Va sintrã, tu cupia a mea,
S-aricheascã tsiva,
Su njicuradzã cupia,
Scumpa a mea,
Cupii di zboarã!
Ama mini, cu cãrligu,
Noapti-dzuã,
Li-aur pricili,
Va s-escu mprostu,
Viegãtorlu a zboarilor,
Armãneashti!
Di la Andon Kristo.

87
 DADA

Tutu noaptia, sta cu mini,

Cãnd udãlu e scutidhi,
Ca frãndzili di liluci,
Shi bãshãrli, a ljei dultsi!

Âmbratsã, ia mi zdrudeshti,
Shi mini, mi-hãrãseshti,
Cu pãrmithili, tsi-nj spuni,
Mi-allagã, pit tutã lumi.

Cãnd frãmtia, ca foc nj-ardi,

Ningã mini, noaptia sheadi,
Ti mini, inima âlj-bati,
Shi cu ocljã lãcrãmatsi.

88
 CÃNTUC.
LIMBA A NOASTÃ.

U s-mi-alin tu munti,
Ândzianã pi miljau,
U s-cãnt rãmãneshti,
Si-avdã tu dunjau.
Refrenu: Aidits tuts parei,
S-cãntãm rãmãneshti,
S-cãntãm limba noastã,
E dultsi ca njeri!
Aidits tuts parei,
S-cãntãm rãmãneshti,
Cu limba ali Mumi,
Coa-avem amaneti!
U s-mi dzinucljãsest,
Aduna-vzã sots,
S-tsãnem limba noastã,
Cã avem mult dor!
Refrenu...
S-ni agiutã Dumidzãlu,
Hristolu sh-Stã-Mãria,
Sãnãtat sh-vreari,
S-aibã Rrãmãnia!
Refrenu...
Di la cãntãtoru Ilia Bashu.

89
 ZBORÃ MINTIMENI.

Gortsu, cadi sum gorts.

Gortsu , oari coada dãnãpoi.

Numta, fãrã carrã, nu s-fatsi.

Oaia, tsi s-curmã di cupii, u mãcã lupu.

Soarã da ti tutã lumia.

Iarra mãcã sh-paiã.

Soarrã s-vedi di dimiatsa.

Dzuã nau, mirã nau.

Peshtili tu-amari, tigania pi foc.

Cai mãcã purili, acui âlj-amurtsã dintsljã.

Dau mãnj, ti un cap.

Dau curcubets, nu s-tsãn, tu unã sumsoari.

Nu schioapicã, yumarru, di ureclji.

Tsi u s-semnj, u s-talj.

Omu cu minti, ancupãrã , nu vindi.

90
Cântic di sârmânitsã

Liole-le, dit surmunitsã,

Bati vimtul la purtitsã,
Anghil bun, lãi anghil domn,
Intrã-n casã shi adu somn!

Nani, nu-nji ti-aspari, nani,

Cã va-ts da dada curbani,
Bair di flurii digushi,
Si-un ghiurdan, di lãndãrushi,
Si-unã padi, di livadi,
Sã-nji ti-giots cu dada âmpadi!

Sã-nji ts-adunã, Nuna Lunã,

Shi nunul mari Soari,
Steali unã cãti unã,
Sã-nji ts-adar ciupari!

S-yinã maia, s-batã gaia,

S-yinã paplu, s-batã araplu,
Sh-unã prici Licurici,
Cari doarmi tu lilici!

Si-nji ti-acatsã, somnu ân-bratsã,

Tra s-ts-alasã, yis pri fatsã,
S-nji cresht mari,
Puiljiu di vreari, Livindiatsã!

Di Zahu Panã.

91
 Grailu armânescu
Grailu a meu, di mumã,
Grailu a meu, di tatã,
Vatra mea, iu nji-ardu,
Anjilji, tsi-am bãnatã.

Graiu picurãrescu, di pãduri shi plaie,

Sbor tsi avdzai, dit gura paplui shi-ali maie,
Sbor di budzã vrutã, dumnidziascã njilã,
Njurismã di frangã shi di trandafilã.

Lavã di cãshari, boatsi di cãlivã,

Suflã vindicari, ata dultsi livã.
Bana nji-u cutremburi, ca unã fluearã,
Tsi di dor pitrundi, noaptea tu pundie,
Inima-nji ti cãntã, mãna-nji tut ti scrie…

Stau, ts-ascult plãngul, jalea shi niholu,

Ved âcrutsiljiatã, Soia-nji ca Hristolu,
Shi mizie lji-si avdi, sborlu a tãu dit gurã.

Scumpia mea fântânã, tsi anarga curã,

Mãni, poati mãni, di dushmanji biutã,
Va s-armânji tu etã, pondã shi tãcutã.

Di George Murnu.

92
 AFLÃ, TSI ESTI.

Cãnd li ledz fug, cãnd li disledz(zdiledz), sta.

(tsruhili)

Teuts, u avem, ma nu u videm.

(numa)

Iutsido tsi nedzi, u ia casa cu nãs.

(zmelgiu)

Un aush, cu barba ântãroc.

(prashu)

Tsintsi frats, cu cãciuli ân-cap.

(dzedzitli)

93
 CIP Katalogimi në botim BK Tiranë

Musha, Thoma
Abetsedar : armân : rrămân / Thoma Musha ;
red. Mihal Crimce ; il. Velo Hazizaj. – Fier : Ymeraj 1,
2020
94 f. : me il. ; 17 x 24 cm.
ISBN 978-9928-254-54-2

1.Gjuha arumune 2.Abetare

37.016 :811.135.1‘282.4

94