Activitate

extracuriculară
Șezătoare la tema: „În
ospeție la Ion
Creangă!”

Grupa nr.
Cadru didactic:
 Conducător muzical:

Anul - 2022
Tema globală: - „ .”
Tema proiectului: “În ospeție la Ion Creangă!”
Grupa: pregătitoare; vârsta – 6 ani.
Locul desfășurării: sala de muzică
Domeniul de activitate: Dezvoltarea fizică și fortificarea sănătății.
Aspectul specific: Dezvoltarea motricității grosiere.
Standardul1: Copilul va fi capabil să efectuieze diverse mișcări și
activități fizice.
41. Merge grațios, lent, prin schimbarea ritmică de pe un picior pe altul.
47. Improvizează mișcări de dans după muzică.
Aspectul specific: Dezvoltarea senzorio-motorie.
Standardul4: Copilul va fi capabil să-și controleze și dirijeze propriile
mișcări prin utilizarea adecvată a simțurilor.
109. Coordonează mișcările în colectiv, respectând caracterul muzicii.
Domeniul de activitate: Dezvoltarea personală, emoțională și
socială.
Aspectul specific: Dezvoltarea expresivității emoționale.
Standardul3: Copilul va fi capabil să recunoască și să exprime adecvat o
varietate de emoții.
233. Manifestă bucurie și interes pentru valorile creațiilor populare,
cunoașterea tradițiilor, dansului, cântului și portului popular, obiceiurilor
și tradițiilor naționale.
Domeniul de activitate: Dezvoltarea limbajului, a comunicării și
premisele citirii și scrierii.
Standardul4: Copilul va fi capabil să pronunțe corect sunete, cuvinte ale
limbii materne.
Scopul: lărgirea cunoștințelor copiilor despre anotimpul primăvara.
Competență specifică: Participarea copiilor în variate forme de
activitate, manifestând interes.
Unități de competență:
- Interpretarea cântecelor în grup și individual.
- Executarea combinațiilor de dans în baza mișcărilor muzical-
ritmice studiate.
Obiective operaționale:
Cognitive: - Să posede cunoștințe despre creațiile lui Ion Creangă.
- Să recite ghicitori și poezii.
- Să cânte cu voce sonoră cântecele din repertoriul ales de
către conducătorul muzical.
Psihomotorii: - Să danseze diferite dansuri, executând mișcări simple
de dans.
- Să efectueze mișcări sugerate de conținutul cântecelor
interpretate.
Socio-afectiv: - Să participe cu interes la sărbătoarea primăverii.
- Să-și dezvolte sentimentele de admirație și prețuire pentru
poveștile scrise de Ion Creangă și Amintiri din Copilărie.
Resurse, materiale: instrument muzical, centru muzical, CD cu
melodiile înregistrate, costume populare.
Atribute: fuior, suveică, andrele, coșuri, gheme cu ață......
Metode didactice: recitare, conversația, jocul didactic, interpretarea
cântecului, dans, dramatizare.
Forma de organizare: în grup, individual.
Bibliografie: Curriculum pentru educație timpurie, Proiectarea pas cu
pas a activităților de educație muzicală, Amintiri din copilărie, poveștile
lui Ion Creangă, internet, creații proprii.
Fon muzical - https://www.youtube.com/watch?v=8ukkoOMtHjw&list=PLxmDM8KIUqBAfSba42-
njlQxPLQS7kbPX&index=6

- An de an, de Mărţişor,
Împletim fir de mătase,
Fiecare ochi, un dor
De poveştile frumoase…

- Înşirate pe hârtie
De bădiţa Ion Creangă…
Î-mi plac mie,-ţi plac şi ţie,
Cartea lui ne este dragă…

- Vă poftim la șezătoare
Și un ghem de amintiri
Vom lăsa să curgă-n zare
Pentru scumpii musafiri!

https://www.youtube.com/watch?v=C4De6lK_Qfo

Cântec - La căsuța d-ângă vale - Valeria Peter Predescu

1. La căsuţa dingă vale, dragă Ileană

Fac fetele şezătoare. dragă Ileană
La căsuţa dingă vale, dragă Ileană
Fac fetele şezătoare. dragă Ileană

Refren: Dragă ţâs şi da şi nu

Şi cum.
Şi ca şi până amu.
Dăi nu, dăi nu.

2. Şi fac focu die nuiele, bade Ioane

Să meargă feciori le ele. bade Ioane
 Şi fac focu die nuiele, bade Ioane
Să meargă feciori le ele. bade Ioane
Refren
3. Dar feciori ni so dus, dragă Ileană
la şezătoarea din sus, dragă Ileană
Acolo casa-i de bărne, dragă ileană
Şi fetele-s mai bătrâne. dragă Ileană
Refren
4. la noi casa-i de nuiele, bade Ioane
Copilele-s tinerele, bade Ioane
Copilele-s tinerele, bade Ioane
Să tem fişori de ele. bade Ioane
Refren
5. Fete avem ficiori n-avem, dragă Ileana
Ne-om faşe vro' doi dă lemn, dragă Ileană
Cu pişioare die tulei, dragă Ileană
Şi-om zăce că-s Lătureni. dragă Ilenă

Refren
Refren

(Un copil va recita frumos textul de mai jos)

Ion Creangă

“Nu ştiu alţi cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la
casa părintească din Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o
şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, la
prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem a merge
copăcel, la cuptiorul pe care ma ascundeam, când ne jucam noi, băieţii,
de-a mijoarca, şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul
copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie!”
 ― Ion Creangă, Amintiri din copilărie

- Foaie verde de mohor

Coc plăcinte în cuptor,
Rumenă-i pâinea pe masă,
Candela arde în casă.
Latră câinele la poartă,
Or pe cine îl mai poartă?
Ieși moșnege de pe prag
Să-ntâlnim pe toți cu drag!

- Ieși gazdă grăbită-afară

Am venit la tine-azi seară,
Tu în casă ne poftește
Și cu bine ne primește!
De lucrat noi vom lucra
De cântat, om și cânta
Vom dansa și v-om glumi
Tare bine ne va fi!
- Am venit din satul mare
Către Nicu c-o urare
Nu mai stați flăcăi voinici!
N-am venit să stăm aici
Să jucăm pentru găzdași
Pentru frați, pentru nănași
Măi flăcăi să sară foc
Joacă, măi, nu sta pe loc!

Dans popular (FETNO DANCE - Etno Republic)

https://www.youtube.com/watch?v=ZA2X75YJW5U

- Hai, să povestim despre copilărie!

Cât de veselă și frumoasă mai este!

- Despre Ion Creangă, adese-am auzit

Despre capra cu trei iezi ne-a povesti,
De fata moșului frumoasă și cuminte
De fata babei, cea rea și fără minte.
De Harap Alb, Punguța cu doi bani
Găsită de cocoșul năzdrăvan
Și multe alte basme și povești
Pe care merită să le citești!
Și câte amintiri frumoase, dragii mei
 Hai s-ascultăm chiar pupăza din tei

SCENETA – PUPĂZA DIN TEI

(Ionel doarme pe pat) (copii cântă: pu-pu-pu! Pu-pu-pu!)

Ionel:

- Mă trezește mamă dez-de dimineță!

Mama:

- Scoală-te Ionică, spală-te pe față,

Hai-de de mănâncă, astfel măi băiete
Pupăza î-ți cântă!

Ionel:

- Abia-i ora șase, mie mii somn!

Dar pupăza mă scoală când mii somnul mai dulce! Ia acuș ți-arăt eu!
(merge către copacul cu pupăza și o prinde)

-Taci , leliță ca te-am captușit eu ! Ii mai pupa tu și pe dracul de-acum ! Ha, ha, ha,
mi te-am prins, ca de mult ți-o coc !

(fuge cu ea)

Matușa Marioara:

-Mai auzit-ai dumneata cumnată, una ca asta, să fure Ion pupaza, care ne trezește
des-dimineață la lucru atația ani?

Mama:

-Ce spui, cumnată?! Da" ca l-aș ucide în bataie, cand aș afla ca el a prins pupaza, s-
o chinuiască. De-amu bine că mi-ai spus, las" pe mine, ca ți-l iau eu la depănat !

Matușa Marioara:

- Nici te mai indoi despre asta, cumnată Smarandă, căci de zbânțuitul ista al
dumitale nimica nu scapă! Ce mai atâta? Mi-au spus mie cine l-au văzut ca Ion a
luat-o; gâtul î-mi pun la mijloc !

Grup de copii:

Și la târg ajuns cu dansa printre lume î-mi fac loc.

Strigând cat mă ține gura să se-audă-n iarmaroc.

Ionel:

- Negustor, pupezi vând , marfa mea-i blândă ca un miel !

Moșul:

- De vanzare-ți gainușa ceea .. măi baiete ?

Ionel:

- De vanzare , moșule !

Moșul:

- Și cât cei pe dânsa?

Ionel:

-Cât crezi și dumneata că face !

Moșul:

-Ia ad-o la moșul , s-o drămăluiască! Iaca poznă c-am scăpat-o!

Ionel:

- Ce gândești dumneata moșule ? Te joci cu marfa omului ? Dacă nu ți-a fost

de cumpărat, la ce i-ai dat drumul? Că nu scapi așa ușor de mine, ințeles-ai ?

Ionel : (strigă)

- Ajutor, hai săriți, hoții măi, prada-un negustor!

Grup de copii:

Moșul însă rupând sfoara zvârle pupăza spre nor,

Și dihania voastră o porni spre sat de zor.

Astăzi iar, pu, pu, pu, tot mereu, sus în tei la noi.

Ionel: (cântat)

-Poti sa canti de-acum spurcat-o pana-n veacul de apoi,

Nu mai fac negustorie cu moțate de-al-de voi.

Ionel: ( șoptit)

- Când a-ți ști voi câte-a pătimit , săraca, din pricina mea , și eu din pricina ei,
i-ați plânge de milă!

Matușa Mărioara:

- Doamne, cumnațică-hai, cum se pot învrăjbi oamenii din nimica toată,

lundu-se după gurile cele rele!

Mama:

- Așa cumnată dragă! Vazut-ai dumneata? Să mai pui altă dată temeiu pe
vorbele oamenilor!

https://www.youtube.com/watch?v=Hxi11SCSPyI

Cântecul - Pupăza din tei - Cântece pentru copii mici | BoonBoon

Pu, pu, pu, strici mereu, somnul meu, pupaza din tei.
Las' ca mi te prind motato si te-oi intreba ce vrei,
Cand ti-oi smulge coada toata si te-oi vinde pe cinci lei.

Pu, pu, pu, pu, pu, pu, chiar acu, o sa-ti viu de hac!
Si-ajungand la tei caciula peste cuib capcan-o fac.
Si-apoi, scotocind cu mana, prind de gat puiul de drac.

Ha, ha, ha, vezi asa, mi te-am prins, ca de mult ti-o coc!
Si la targ ajuns cu dansa, printre lume imi fac loc,
Strigand cat ma tine gura, sa se-auda-n iarmaroc:

Negustor, pupazi vand, marfa mea-i blanda ca un miel.

Dar un mos cu barba deasa, de unde-o fi fost de fel,
Imi croi cateva bete, luand pupaza cu el.

Ajutar, hai sariti! Hotii, mai, prada-un negustor.

Mosul insa, rupand sfoara, zvarle pupaza spre nor,
Si dihania, voioasa, o porni spre sat in zbor.

Astazi iar, pu, pu, pu, ca un drac, sus in tei la noi!

Poti sa canti la noi, spurcat-o pana-n veacul de apoi!
Nu mai fac negustorie cu motate de-alde voi.

(vorbește gazda)
- Da frumos mai petrecem noi timpul în această casă. Muncim, cântăm,
dansăm și ne distrăm pe cinste. Dar ce fel de șezătoare fără o plăcințică cu
măr sau bostan? Ia serviți oaspeți dragi, să nu ziceți cumva că a-ți fost în
casa mea și a-ți ieșit flămânzi din ea!

(fon musical) https://www.youtube.com/watch?

v=V55cMWk7psE&list=PLxmDM8KIUqBAfSba42-njlQxPLQS7kbPX

- A-ți prins la putere? V-aș mai pune la o încercare, să vedem cât de ageră vă
este mintea și cât de bine îl cunoașteți pe Ion Creangă.
(întrebări pentru copii)
- Unde s-a născut Ion Creangă?
- Cum se numaeau părinții lui Ion Creangă? (Ștefan și Smaranda Creangă)
- Cine l-a îndemnat pe Ion Creangă să scrie? (Mihai Eminescu)
- Cum se numea ceasornicul ce-l deștepta pe Ion și pe săteni? (pupăza)
- Cine avea trei ochi și strângea paraluțe albe pentru zile negre? (soacra din
povestea Soacra cu trei nurori)
- Avea salbă de aur la gât și era încălțat cu ciuboțele galbene și cu pinteni la
călcâie. (cucoșul din Punguța cu doi bani.)
- Era slută, leneșă, țîfnoasă și rea la inimă (fata babei din Fata babei și fata
moșneagului)

- Da, văd că va-ți descurcat de minune!

- Poate îî mai zicem o cântare?

(cântă băieții)

Cântecul - “Iaca-ia fetițele”– (Ansamblul etnofolcloric "Bujoreii")

https://www.youtube.com/watch?v=kmR8n6QfiHw

1.Iaca-ia fetițele, cele sprâncenatele!/2

Iaca-ia, iaca-ia sărutale-aș gurița!/2
Iaca-ia fetițele, cele adoratele!/2
Iaca-ia, iaca-ia sărutale-aș gurița!/2

2.Iaca-ia fetițele, cele alintatele!/2

Iaca-ia, iaca-ia sărutale-aș gurița!/2
Iaca-ia fetițele, cum mai cresc ca florile!/2
 Iaca-ia, cum mai cresc, repede mai înfloresc!
Iaca-ia înfloresc, tot în jur înveselesc!
Iaca-ia, tot o floare, cine să le culeagă oare!
Flori de camp, flori de șes, hai, să mergem la cules!
U-u-u-u-u-u-u-u-u-u-u! Hai!

- Stimată gazdă hai să mai prelungim cu ghicitorile, căci sunt foarte

interesante! Să vedem cine mai știe?

Mama lui l-a tot rugat

S-o ajute, c-are treabă…
L-a trimis la legănat,
Însă el plecă în grabă…
Unde? Unde?

Să-mi răspunzi acum, pe dată,

Care-i cea mai bună fată
În poveştile lui Creangă?
Chiar şi ţie-ţi este dragă…

A plecat după mâncare

Şi-a cărat-o în spinare
Pentru dragii puişori…
Trei la număr… iezişori. Cine?

Roşcovana cea vicleană

L-a-ntâlnit într-o poiană.
Cum ea-nnoadă şi deznoadă,
L-a lăsat şi fără coadă. Pe cine?

A plecat singur de-acasă,

Supărat şi necăjit…
Dar, găsind punga frumoasă,
Pe moşneag l-a-mbogăţit. Cine?

Cine oare-a fost jupânul

Ce-a păpat trei iezişori
Vara, când se face fânul?
Dacă-l vezi, te trec fiori…

Mânca-n toată ziulica

Ouă bune, proaspete…
Moşului nu-i da nimic…
Poţi să spui acum, degrabă,
Cine-a fost haina babă,
Ce povestea o păstrează
Ca pe baba cea mai brează?

- Am pus bine mintea la încercare! Poate facem și un concurs?

- Hai să vedem cine face mai repede ghemul?! Aici am câteva coșuri
cu ață ce așteaptă să fie formată în ghem. Numărăm până la trei și
vedem cine e primul?
Concurs – Fă ghemul primul!
- Da, ne-am distrat de minune!

(o fată) – Mătușă î-ți mulțumim pentru tot,

 dar î-mi pare că am zăbovit prea mult!

(băieții) – Și noi!

- Pe la case v-om pleca, pe la altă clacă ne-om vedea!

- Ne-ntâlnim la șezătoare, săptămâna viitoare!

(moșul) – Mulțumim că a-ți intrat

Și a-ți lucrat și a-ți cântat!

(mama) - Ca a noastră șezătoare dea Domnul la fiecare!

(moșul) – Și totuși eu propun la sfârșit să mai vedem un dans, căci casa care
nu-i bine dansată, de musafiri nu-i aplaudată!

Colaj de dansuri populare.

https://www.youtube.com/watch?v=507sBHC2nuw

(educatorul)
Aseară la șezătoare

Torceau fetele fuioare.

Şezătoare cu voinici,

Fete mari şi fete mici.

Depănau poveștile

Descrețându-și frunțile.

Multe-au zis, multe-au cântat

Au dansat și au lucrat,

Și pe Creangă l-au cinstit!

Mulțumim că ne-ați privit!