USV

FSE- program de master CSEE

Student Păsăilă Daria
An I 2017/2018

Proiect de educație și consiliere a părinților

1.Titlul proiectului: Alegem schimbarea !

2.Definirea problemelor
Consilierea părinților pentru dezvoltarea abilităților de gestionare a comportamentelor dezadaptative ale
copiilor în familie
3.Descrierea problemelor
Comportamentele dezadaptative sau disruptive sunt răspunsuri indezirabile ale elevilor la o diversitate
de contexte sociale. Ele pot fi determinate de : a) un mediu insuficient de structurat, b) contexte nestimulante
sau suprasolicitante,(Ouvry,1987) c)insuficienta diversificare a repertoriului abilităților sociale ale elevului.
Există elevi în clasele primare ale școlii noastre care prezintă comportamente dezadaptative în mediul
familial, comportamente care se manifestă frecvent și în mediul școlar:
În familie:
* nu au răbdare să-i asculte pe părinți, se ceartă cu aceștia, cu frații mai mici sau mai mari, cu bunicii,
* folosesc cuvinte jignitoare;
* pleacă la joacă cu prietenii, fără voia părinților;
* preferă să urmărească desene animate care promovează violența la TV sau pe internet;
* nu-și fac temele pentru acasă, nu sunt ordonați;
La școală:
* întrerup orele: răspund neîntrebați/ nu răspund când sunt întrebați, voresc urât, se ridică din bancă;
* țipă, îi ironizează pe colegi, îi poreclesc pe colegi îi scuipă pe colegi, îi mușcă, în timpul pauzelor;
* se impun în fața celorlalți colegi prin amenințări și violență;
* vin cu temele pentru acasă nerezolvate.
Aceste tipuri de comportamente generează următoarele consecințe:
 Conflicte cu membrii familiei;
 Stres familial intern și extern;
 Îi împiedică să participe activ la activitățile curriculare;
 Generează efecte negative asupra procesului educativ și asupra performanțelor școlare personale și ale
colectivului de elevi;
 Conduc la izolarea acestora față de colegi;
 Au impact asupra independenței acestora;
 Reprezintă potențiale amenințări(periclitează sănătatea fizică /emoțonală)pentru colegi, profesori,
resurse ale școlii, dar și pentru propria persoaană( autovătămare);
 Reduc oportunitățile de dezvoltare personală ale acestora(autocunoaștere,stimei de sine, formare de
abilități, competențe, dezvoltarea aptiudinilor);
 Generază efecte negative asupra relațiilor dintre școala și părinți/tutori.
În acest context, se instalează un ciclu distructiv al învinuirilor reciproce: părinții învinuiesc învățătorii,
profesorii, conducerea școlii pentru comportamentele elevilor, iar cadrele didactice învinuiesc parinții elevilor.

1
 Pentru a obține modificarea comportamentelor dezadaptative, unii dintre părinții elevilor claselor
primare de la Școala Gimnazială Bădeuți, jud. Suceava au solicitat sprijin de specialitate pentru a-și însuși
cunoștințe, metode și tehnici potrivite pe care să le utilizeze în atingerea acestui deziderat.
4.Identificarea posibililor factori de formare și dezvoltare a problemei
Manifestarea comportamentelor dezadaptative ale acestor elevi au anumiți factori declanșatori, și
anume:
- schimbarea mediului ( petrecerea unei părți din zi la școală, nu doar acasă);
- schimbarea rutinei zilnice( programul școlar care impune reguli și activități intelectuale care este total diferit
perioadei din timpul vacanței);
- schimbarea activității favorite( jocul cu alți copii, vizionarea emisiunilor preferate, jocul pe calculator, sunt
înlocuite cu activități de învățare );
- lipsa înțelegerii nevoilor sau dorințelor de către persoanele din jur(parinți, bunici, frați);
- lipsa manifestării afecțiunii, a dragostei din partea părinților;
- obținerea atenției și dragostei, ca urmare a manifestărilor isterice sau a comportamentului de negare sau
opoziție( metode greșite de disciplinare din partea familiei /profesorilor)
- stiluri parentale nepotrivite( părinți neimplicați, permisivi, autoritari);
- dezvoltarea nepotrivită vârstei(precocitate în dezvoltarea fizică sau întârzieri în dezvoltare psiho-fizică);
- abilitățile sociale neadecvate ale părinților;
- lipsa comunicării asertive între membrii familiei;
- temperamentul copiilor;
- probleme de sănătate;
- apariția unui membru nou în familie( soră/frate, partener pentru mamă/tată)
- stresul în cuplu;
- divorțul părinților;
- decesul unui membru al familiei.
5.Identificarea factorilor de menținere și activare a problemei
Factorii care conduc la menținerea și activarea comportamentelor dezadaptative ale copiilor se identifică
în practici inadecvate ale părinților , și anume:
- Necunoașterea caracteristicilor dezvoltării psiho-fizice și emoționale ale copiilor specifice vârstei;
- Așteptările părinților neadaptate vârstei copiilor.
- Neexprimarea afecțiunii , a dragostei față de copil( copilul nu este mângâiat, nu este luat în brațe,
sentimentele pozitive nu sunt varbalizate, nu se folosesc întăriri pozitive)
- Practicarea din partea părinților a unor abilităților sociale neadecvate ( nerespectarea regulilor din
familie, lipsa de supraveghere a copiilor în timpul liber, utilizarea agresivității față de ceilalți membrii ai
familiei, comportamente imorale în mediul social, consumul de alcool);
- Comunicare defectuoasă în familie între părinți și copii, manifestată prin:
a) Amenințări(produce teamă, supunere resemnare, ostilitate);
b) Ordine(folosirea puterii asupra altuia);
c) Critica, insulta( descurajează inițiativa);
d) Etichetarea, interogarea(reduce încrederea în sine, asertivitatea);
e) Lauda, în scopul manipulării;
f) Sfatul necenzurat( persoana nu vrea altceva decât să fie ascultată);
g) Schimbarea subiectului discuției;
h) Refuzul de a accepta problema copilului;
i) Încurajarea prin negarea existenței problemei;
j) Punerea în prim plan a propriei persoane( cea a părintelui);
- Stiluri parentale necorespunzătoare;
- Stresul familial intern și extern;
6. Plan de intervenție
a)Obiectiv de lungă durată:
2
 Dezvoltarea abilităților de utilizare a unor practici parentale în vederea schimbării comportamentelor
dezadaptative la școlarii mici
b) Obiective specifice:
Pe parcursul programului, părinții:
O1 – Își vor forma deprinderi de comunicare și interrelaționare;
O2 - Vor învăța să recunoască comportamentele copiilor în funcție de caracteristicile dezvoltării psiho-
fizice specifice vârstei acestora;
O3 - Își vor dezvolta abilități de recunoaștere și evaluare a emoțiilor copiilor lor;
O4 –Vor exersa tehnici de comunicare cu scopul modificării comportamentelor dezadaptative ale
copiilor personali;
O5 - Vor exersa metode de disciplinare pozitivă în relația cu copiii lor;
O6 - Vor completa un chestionar de evaluare a cunoștințelor și a abilității dobândite pe parcursul
desfășurării cursului “ Alegem schimbarea!”
Grup țintă: 10 părinți ai elevilor din ciclul primar de la Școala Gimnazială Bădeuți, jud. Suceava

Strategii de intervenție :învățarea experiențială, jocuri de spargere a gheții, brainstorming, jocul de

rol, învățarea prin cooperare, în grupuri mici, îndiade, lectura conținuturilor, realizarea de liste, harta
acțiunilor, fișe de lucru, exercițiul, prezentarea conșinuturilor, dezbaterea, problematizarea, lectura unor
povești,fișe de exersare a deprinderilor.

Evaluarea intervenției : Chestionar de evaluare finală, fișă de observație a comportamentului părintelui

în cadrul ședinței( completată și realizată de consilier), grilă de autoevaluare a atingerii scopurilor

DESCRIEREA ACTIVITĂȚILOR

Atelierul nr.1
TEMA 1.“ Facem cunoștință”
Obiectiv specific: Formarea deprinderilor de comunicare și interrelaționare;
Obiectivele ședinței 1:
Părinții:
- să interacționeze și să cunoască membrii grupului;
- să stabiliească un regulament al grupului;
- să se familiarizeze cu activitățile programului de consiliere „Alegem schimbarea!”
Resurse materiale: fișa cu activitățile programului „Alegem schimbarea!” , foaie flip-chart, marker
Resurse temporal: 2 ore
DESFĂȘURAREA ȘEDINȚEI
1. Introducere
Consilierul se prezintă, apoi precizează că pentru o implicare de calitate și garantarea succesului
activităților programului „Alegem schimbarea!” va prezenta scopul și obiectivele programului, va avea loc
intercunoașterea membrilor grupului, vor stabili împreună un regulament al grupului, vor face cunoștință cu
activitățile programului de consiliere .
Consilierul prezintă obiectivele specifice ale programului , specificând că vor avea teme pentru acasă
ce vor presupune exersarea cu copiii lor a deprinderilor învățate în cadrul ședințelor de grup.
Se accentuează faptul că acest curs oferă doar modele de comportament, nu-și propune rezolvarea
problemelor individuale ale fiecărui participant.
DESFĂȘURAREA ȘEDINȚEI

Activitatea 1.“Să facem cunoștință”- activitate de grup- joc de intercunoaștere

Desfășurare:
3
 Participanții se așează în cerc. Fiecare participant va fi invitat să se prezinte, spunând despre sine
anumite caracteristici. Primul participant va spune : numele, pasiunea, unde i-ar plăcea să fie în acel moment.
Al doilea va spune despre sine cele trei trăsături și le va repeta pe cele ale predecesorului.Următorii participanți
vor spune trăsăturile personale și apoi pe cele ale tuturor predecesorilor care s-au prezentat. Ultimul participant
va spune trăsăturile tuturor membrilor grupului.
Evaluarea activității/Feed-back: Consilierul va adresa întrebări despre dificultatea jocului, ce anume a
reținut fiecare participant din acest exercițiu,ce au ănvățat din acest exercițiu.
Activitatea 2. „Regulile grupului “Alegem schimbarea”- activitate de grup- brainstorming
Li se solicită părinților să facă propuneri referitoare la o serie de reguli pe care să le respecte fiecare dintre
membrii la fiecare dintre ședințele de grup.
În urma propunerilor făcute de părinți, împreună cu consilierul, se stabilește regulamentul care va fi
scris de către un voluntar pe o foaie de flip-chart și va fi afișat la fiecare ședință pentru ca fiecare participant să
și-l reamintească și să-l respecte (vezi fișa Regulile grupului).
Evaluare/Feed-back:Consilierul va adresa întrebări despre dificultatea brainstormingului, ce anume a
reținut fiecare participant.
Activitatea 3.Activitățile Programului de consiliere „Alegem schimbarea!”
Consilierul prezintă participanților fișa cu titlurile temelor pe care le vor desfășura în cadrul programului
de consiliere, le va oferi răspunsuri la întrebări, clarificări ale unor eventuale neclarități.(vezi fișa Program de
consiliere „Alegem schimbarea!”)
3.Tema pentru acasă:
1.Să transmită copiilor informaţii primite în cadrul acestei întâlniri.
2.Să completeze în ziua următoare:
a)o listă cu scopuri pentru comportamentul copiilor;
b)o listă cu scopuri personale( pentru părinți);
3.Să observe cu atenție comportamentele copiilor până la următoare întâlnire( timp de o săptămână)

4.Încheierea ședinței:
Părinții sunt invitați să-și exprime satisfacția față de activitatea desfășurată : “ Spuneți într-un cuvânt ce a
însemnat pentru dumneavoastră să participați la această activitate.”

FIȘĂ MODEL
Regulile grupului
1. Oprim telefoanele!
2. Păstrăm confidențialitatea! Nu comentăm în afara grupului despre opiniile personale sau ale altor
participanți pentru a ne simți confortabil și a ne putea exprima deschis punctele de vedere.
3. Ascultăm și respectăm opiniile celorlalți, chiar dacă nu sunt aceleși cu propriile noastre opinii. Ne putem
exprima acordul sau dezacordul, folosind un limbaj decent.
4. Vorbim pe rând. Nu îi întrerupem pe ceilalți, intervenim doar când celălalt vorbitor a terminat.
5. Ne implicăm, participăm activ la discuțiile de grup cât și în cele din cadrul exercițiilor.
6. Rezolvăm temele pentru acasă. Aplicăm acasă ceea ce am învățat la ședințe și povestim în cadrul
sedințelor cum le-am efectuat.
7. Participăm la toate întâlnirile de grup. Încercăm să venim împreună cu partenerul(soțul).
8. Ajungem la ședință cu cel puțin 5 minute mai devreme de începerea acesteia.
Se repetă regulile.
( adaptare după Inspectoratul General al Poliţiei Române, Agenţia Naţională Antidrog. (2011). ”Eu și copilul
meu” -Broşură pentru părinţi realizată în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative
privind prevenirea consumului de tutun, alcool şi droguri”finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului
Economic European. Bucureşti. citat la
http://sspt.md/biblioteca/carti/Ghid%20pentru%20parinti%20%20%20%20Eu%20si%20copilul%20meu.pdf-)
4
 FIȘĂ MODEL
Program de consiliere „Alegem schimbarea!”
PROGRAM DE ACTIVITĂȚI

Activitatea(Tema) Data, ora

1.Facem cunoștință!
2.Comportamentul copilului meu
3.Să ne împrietenim cu emoțiile!
4. Cum comunic cu copilul?
5. Știm să ne diciplinăm copilul?
6.Părerea mea, la încheiere!

FIȘĂ MODEL
Scopuri pentru comportamentul copiilor
A)Comportamente vechi pe care vreau să le schimb:
1.
2.
3.
4.
5.

B)Comportamente noi pe care aș vrea să le văd în locul celor vechi (opusul comportamentelor de schimbat):
1.
2.
3.
4.
5.
(Fraser , M.,W., &All(2010).”Familii puternice : un program pentru educația adulților”(Bercea, P., Oaneș,C.,
Iovu, M.,B., traducători). Cluj-Napoca. Ed.Presa Clujeană. citat la
http://www.pentrueducatie.ro/_upload/doc/Familii%20puternice%20%20un%20program%20pentru%20educa%C5%A3ia
%20adul%C5%A3ilor.pdf )

FIȘĂ MODEL
Scopuri personale
A)Puncte tari – Lucruri pe care le faci bine
1.
2.
3.
4.
5.
B)Limite – Lucruri pe care ai vrea să le îmbunătățești
1.

5
 2.
3.
4.
5.
C)Scopuri – Lucruri pe care ai vrea să le vezi schimbate
1.
2.
3.
4.
5.
(Fraser , M.,W., &All(2010).”Familii puternice : un program pentru educația adulților”(Bercea, P., Oaneș,C.,
Iovu, M.,B., traducători). Cluj-Napoca. Ed.Presa Clujeană. citat la
http://www.pentrueducatie.ro/_upload/doc/Familii%20puternice%20%20un%20program%20pentru%20educa%C5%A3ia
%20adul%C5%A3ilor.pdf)

Atelierul nr.2
Tema 2. „Comportamentul copilului meu”
Obiective specifice:
O1 – Părinții își vor forma deprinderi de comunicare și interrelaționare;
O2 -Părinții vor învăța să recunoască comportamentele copiilor în funcție de caracteristicile dezvoltării psiho-
fizice specifice vârstei acestora;
Obiectivele ședinței 2.
Părinții :
- să învețe la ce tip de comportamente pot manifesta copiii lor în perioada micii școlarități;
- să complete programul zilnic al propriului copil;
- să identifice felul în care modificările în programul zilnic al copiilor( ora de masă, ora de culcare) pot
produce schimbări în comportamentul acestora;
Resurse materiale:Fișa „Ce-aș fi dacă aș fi…?”, Fișa ”Specificul dezvoltării vârstei școlare mici (6-11/12 ani)”
+ “Tabelul dezvoltării copilului”; Fișa “Programul zilnic al copilului”, “Fișa de exersare a deprinderilor”,
instrumente de scris.
Resurse temporal: 2 ore
DESFĂȘURAREA ȘEDINȚEI
1. Introducere

a)Prezentarea obiectivelor activității și reactualizarea regulamentului de grup.

b)Exercițiu de spargere a gheții: Ce-aș fi, dacă aș fi…?
Scop: intercunoaștere, relaționare, dezvoltarea imaginației și a limbajului;
Materiale necesare: fișe de lucru, instrumente de scris;
Desfășurarea jocului : Participanții se impart în perechi.Fiecare va primi o fișă pe care sunt formulate mai multe
întrebări, iar aceștia vor răspunde. După completarea fișelor cu răspunsurile necesare, participanții vor schimba
între ei fișele și le vor prezenta în fața grupului.(vezi fișa Ce-aș fi ,dacă aș fi…?)
Evaluare/feed-back: Întrebări ale consilierului referitor la dificultatea jocului și despre ce au învățat din această
experiență.(exemple:Ce ați învățat din această experiență? Ce ați aflat despre dvs.? V-a fost greu sau ușor să vă
imaginați să fiți altă persoană/ animal/floare/obiect? Dar când v-ați imaginat că vorbiți cu D-zeu? De ce? Ați
avut situații când v-ați imaginat măcar una din situațiile prezentate în fișă? Cu ce v-a influențat această
experință? )

6
c)Recapitulare:
Părinții sunt invitați să discute despre comportamentele dezirabile și despre comportamentele dezadaptative pe
care le-au observant în timpul săptămânii la copiii lor, dacă doresc să facă schimbări la scopurile stabilite la
sfârșitul ședinței precedente, ca urmare a observării cu atenție a comportamentului copiilor lor.
2.Prezentarea conținuturilor noi
Activitatea 1.Specificul dezvoltării vârstei școlare mici (6-11/12 ani)- prezentare conținuturi, dezbatere
Desfășurare: Fiecare părinte va primi o fișă ce cuprinde o prezentare a specificului dezvoltării copilului de
vârstă școlară mică, un tabel sintetic al dezvoltării copilului (vezi Fișa ”Specificul dezvoltării vârstei școlare
mici (6-11/12 ani)” + “Tabelul dezvoltării copilului”). Fiecare părinte va fi rugat să lectureze materialele.
Consilierul le va explica părinților punctele importante ale dezvoltării copiilor de vârstă școlară mică. Va
discuta cu aceștia despre diferențele de dezvoltare dintre băieți și fete.
Participanții vor fi invitați ca folosindu-se de Tabelul dezvoltării copilului să identifice ce fel de responsabilități
și sarcini reușesc să ducă la bun sfârșit copiii lor.
Părinții află despre importanța cunoașterii caracteristicilor de dezvoltare a copiilor lor, pentru a face față
comportamentelor copiilor( dezirabile sau dezadaptative).
Evaluare/feed-back: Părinții vor fi întrebați despre: dificultățile întâmpinate în înțelegerea materialelor primite,
a informațiilor transmise de consilier, ce informații noi au învățat despre dezvoltarea școlarului mic și le-ar
putea folosi în relația cu copilul lor.
Relaxare și împărtășire: Consilierul va crea un moment de amuzament, folosind un exemplu din
experiența proprie legat de încercarea de schimbare a unui comportament a copilului său.
3.Aplicarea conținuturilor noi
Activitatea 2. “Programul zilnic al copilului meu” –lectura conținuturilor, fișe de lucru
Desfășurare: Participanții primesc fișă “Programul zilnic al copilului” .
Consilierul îi informează că vor completa această fișă cu scopul formării unei imagini mai bune despre
rutina zilnică tipică a copiilor și unde e posibil să existe probleme.
Pe parcursul desfășurării activității părinții vor fi îndrumați cum să completeze rubricile tabelului de pe
fișă; să scrie unde trebuie să fie copilul lor în fiecare perioadă de timp specificată în tabel, să pună câte un
simbol( steluță, punct) în spațiul dedicat perioadei de timp care îi îngrijorează sau unde consideră că ar fi
anumite probleme referitor la copilul lor, să povestească momente în care problemă dintr-o oarecare perioadă de
timp a afectat comportamentul copilului (ex. Au fost probleme cu copilul pentru că nu era gata de culcare la ora
la care mergea de obicei să doarmă).
Consilierul va discuta cu părinții despre momentele în care apar probleme, dar și despre momentele în
care consideră, simt că lucrurile decurg bine, normal.
Evaluare/feed-back: Părinții sunt întrebați despre cât de util a fost pentru aceștia să completeze fișa de
lucru care descrie rutina zilnică a copilului lor, ce îmbunătățiri s-ar putea aduce acestei fișe pentru a fi mai
folositoare.
Sunt solicități să-și exprime părerea cu privire la piedicile care ar putea sta în calea dezvoltării unui
program de rutină pentru programul lor.
Tema pentru acasă:
1.Să observe activitățile de rutină în săptămâna următoare.
2. Să nu schimbe imediat rutinele, ci să se gândească la felul în care schimbarea orei unei mese sau a orei de
culcare ar putea schimba comportamentul copilului.
3. Completarea Fișei de exersare a deprinderilor cu alternative la ceea ce au învățat în cadrul ședinței .

7
 Studiind materialul primit, ar putea stabili o listă cu sarcini pe care ar fi de așteptat să le poată îndeplini(
să le ducă la bun sfârșit).
Sunt rugați să se pregătească pentru a împărtăși membrilor grupului observațiile în cadrul ședinței următoare.
4.Încheierea ședinței:
Părinții sunt invitați să-și exprime satisfacția față de activitatea desfășurată , completând fraza:
Participarea la activitatea de azi m-a făcut să mă simt………………….. deoarece………………………

FIȘĂ MODEL
Ce-aș fi, dacă aș fi…?
1. Dacă aș fi altcineva, aș fi……
2. Dacă aș fi un animal, aș fi……
3. Dacă aș fi profesor, aș………..
4. Dacă aș fi o culoare, aș fi….
5. Dacă aș fi un instrument muzical, aș fi…..
6. Dacă aș fi în alt loc acum, aș fi…..
7. Dacă nu aș locui în țara mea, aș locui……
8. Dacă aș putea să vorbesc cu D-zeu, L-aș întreba….

(Toma, M.( august, 2014). Jocul „Ce aș fi dacă aș fi...?” În Fii un nume, nu un număr. citat la http://fiiunnume.ro/jocul-
ce-as-fi-daca-as-fi/)

FIȘĂ MODEL
Specificul dezvoltării vârstei școlare mici (6-11/12 ani)- (pentru părinți)

Copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și 12 ani vor să afle cât mai multe lucruri despre lumea care îi înconjoară.
Ei petrec o mare parte din timpul unei zile pentru a-și forma deprinderi noi. Aceasta este o vârstă potrivită
pentru a-i învăța pe copii să citească și să scrie, precum și pentru a le dezvolta deprinderi sociale, cum ar fi cele
de a-și forma prieteni și de a-i asculta pe cei mari. Așadar, sunt ani propice pentru a-i învăța pe copii un
comportament pozitiv.
Abilitatea de a lega prietenii este foarte importantă la copiii cu vârste între 6 și 12 ani. La această vârstă, un
copil are nevoie să se simtă acceptat de către prietenii săi. Copiii agresivi și vulcanici riscă să fie respinși de
către grupul de egali. Această respingere poate crea un sentiment de singurătate și îl poate predispune pe copil
la riscul intrării în anumite relații de prietenie cu grupuri deviante de egali. Pentru formarea încrederii în sine și
a competenței sociale, copiii din acest stadiu de dezvoltare au nevoie de implicare în relații apropiate cu copii de
aceeași vârstă.
Copiii din această grupă de vârstă au capacitatea de a se autoevalua. Astfel, ei își pot conștientiza punctele
tari și pe cele slabe și se pot compara cu ceilalți copii de aceeași vârstă. Informațiile pe care le primesc de la
părinți, profesori și prieteni îi ajută să emită astfel de comparații. Este o vârstă la care copiii pot să devină
încrezători sau se îndoiască de această abilitate a lor. De aceea, este important ca părinții să le ofere copiilor
aprecieri generoase.
Acești copii își pot forma deprinderi intelectuale, artistice și sportive, dar și abilitatea de a funcționa ca
membru al unei echipe. Copiii pot dobândi abilități de citire, scriere și matematice, ceea ce le permite creșterea
gradului de înțelegere a lumii înconjurătoare. La această vârstă, ei încep să creeze poezii, desene și povestiri,
care le permit să își exprime gândurile și sentimentele pe care nu le-ar fi putut descrie prin cuvinte. La această

8
vârstă, copiii își pot dezvolta capacitatea de-a participa la jocuri sportive și de-a învăța despre cooperare și
competiție, specifice muncii în echipă.
Între 6 si 11/12 ani, copiii își dezvoltă atitudinea față de muncă. Ei sunt dornici să învețe noi deprinderi care
să le permită în schimb o mai mare autonomie. Părinții și profesorii pot încuraja succesul copilului pe această
direcție, învățându-i noi deprinderi și oferindu-le recompense. Copiii învață că sunt responsabili pentru acțiunile
lor și că pot contribui la bunul mers al lucrurilor din jur. Copiii incapabili să mânuiască noile deprinderi sau care
primesc reacții critice din partea părinților, profesorilor sau colegilor se pot simți ca niște ratați. Cu alte cuvinte,
ei se simt incapabili să-și asume responsabilitatea pentru acțiunile lor și să-și contribuie la desfășurarea
lucrurilor care-i înconjoară.

Tabelul dezvoltării copilului

Învățarea abilităților noi Legarea de noi prietenii Autoevaluarea

*Cititul și scrisul *Intrarea în grup * Cunoașterea calităților
*Poezii și desene *Acceptarea de către semeni *Compararea cu alții
*Atitudinea față de muncă *Cei mai buni prieteni *Dezvoltarea încrederii
*Mai multă independență *Cooperarea în echipă *Contribuția la mersul
lucrurilor
(Fraser , M.,W., &All(2010).”Familii puternice : un program pentru educația adulților”(Bercea, P., Oaneș,C.,
Iovu, M.,B., traducători). Cluj-Napoca. Ed.Presa Clujeană. citat la
http://www.pentrueducatie.ro/_upload/doc/Familii%20puternice%20%20un%20program%20pentru%20educa%C5%A3ia
%20adul%C5%A3ilor.pdf)

FIȘĂ MODEL
Programul zilnic al copilului

Perioada Luni Marți Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică

Dimineața
6:30 – 7:59

8 – 11:59

Amiaza
12 – 14:59

15 – 17:59

Seara
18 – 20:59

21 - 22

(adaptare după Fraser , M.,W., &All(2010).”Familii puternice : un program pentru educația

adulților”(Bercea, P., Oaneș,C., Iovu, M.,B., traducători). Cluj-Napoca. Ed.Presa Clujeană. citat la
http://www.pentrueducatie.ro/_upload/doc/Familii%20puternice%20%20un%20program%20pentru%20educa%C5%
A3ia%20adul%C5%A3ilor.pdf
FIȘĂ MODEL
9
 Fișa de exersare a deprinderilor
1. Sarcinile pe care le voi exersa pentru ședința viitoare sunt:
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
2. Observațiile le gate de experiențele mele sunt:
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
3. Întrebări pe care mi le-am adresat în timpul săptămânii:

*
*
*
4.Probleme care au apărut în timpul săptămânii
*
*
*
(adaptare după Fraser , M.,W., &All(2010).”Familii puternice : un program pentru educația adulților”(Bercea,
P., Oaneș,C., Iovu, M.,B., traducători). Cluj-Napoca. Ed.Presa Clujeană. citat la
http://www.pentrueducatie.ro/_upload/doc/Familii%20puternice%20%20un%20program%20pentru%20educa%C5%A3ia
%20adul%C5%A3ilor.pdf

Atelier 3.
Tema 3.Să ne împrietenim cu emoțiile!
Obiective specifice:
O1 – Părinții își vor forma deprinderi de comunicare și interrelaționare;
O3 – Părinții își vor dezvolta abilități de recunoaștere și evaluare a emoțiilor copiilor lor;
Obiectivele ședinței 3.
Părinții:
- Vor denumi emoțiile pe care le experimentează proprii copii;
- Vor învăța să evalueze emoțiile copiilor;
Resurse materiale: foi de hârtie, markere instrumente de scris, fișa de lucru 1”Recunoaștem
emoții/comportamente”; Fișa de lucru 2 “Recunoaștem emoții/comportamente”, fișa “Evaluarea emoțiilor”;
“Fișă de exersare a deprinderilor”;
DESFĂȘURAREA ȘEDINȚEI

1.Introducere
a)Prezentarea obiectivelor activității și reactualizarea regulamentului de grup.
b)Exercițiu de spargere a gheții: DIN FERICIRE / DIN NEFERICIRE- Joc
Scop: intercunoaștere, relaționare, dezvoltarea imaginației și a limbajului;
Desfășurarea jocului : Participanții sunt așezați în cerc. Primul jucător începe povestirea cu: „din fericire când
m-am trezit azi dimineaţă era frumos...”. Al doilea continuă „din nefericire, liniştea gândurilor mi-a fost
tulburată de...”. Al treilea continuă „din fericire...” şi tot aşa procedează şi restul grupului, până la ultimul
participant.
10
Evaluare/feed-back: Consilierului adresează întrebări referitor la dificultatea jocului și despre ce au învățat din
această experiență.(exemple:Ce ați învățat din această experiență? Ce ați aflat despre dvs.? V-a fost greu sau
ușor să vă continuați cele spuse de predecesori? De ce? Ați avut situații când vi s-a întâmplat măcar una din
situațiile prezentate de ceilalți părinți? Cu ce v-a influențat această experință(jocul)? )

2.Recapitulare:
Participanții vor fi întrebați despre cum si-au efectuat tema acasă: dacă au observant activitățile de rutină ale
copiilor, dacă au completat Fișa de exersare a deprinderilor cu alternative la ceea ce au învățat în cadrul
ședinței precedente, dacă și-au notat întrebări referitoare la aplicarea sarcinii de lucru, dacă au apărut probleme
deosebite în timpul săptămânii, părerea copiilor despre încercarea părinților de a le schimba rutinele zilice.

2.Prezentarea conținuturilor noi

Exercițiu introductiv (Fraser , M.,W., &All(2010).”Familii puternice : un program pentru educația
adulților”(Bercea, P., Oaneș,C., Iovu, M.,B., traducători). Cluj-Napoca. Ed.Presa Clujeană. citat la
http://www.pentrueducatie.ro/_upload/doc/Familii%20puternice%20%20un%20program%20pentru%20educa%C5%A3ia
%20adul%C5%A3ilor.pdf)
Materiale: foi, markere colorate sau creioane colorate, pixuri
Prin desene, părinții își vor exprima emoțiile în 3 situații( pe 3 foi diferite):
a) Dacă îngrijorarea ar avea o formă și o culoare, cum ar arăta?
b) Dacă fericirea ar avea o formă și o culoare, cum ar arăta?
c) Dacă furia ar avea o formă și o culoare, cum ar arăta?
După ce părinții își exprimă prin desene ideile, aceștia sunt invitați să explice felul în care ceea ce au
desenat exprimă cele 3 emoții.
Modul în care părinții descriu emoțiile va oferi informații despre gândurile, ideile sau evenimentele
importante din viața acestora.
Evaluare/feed-back: Părinții sunt întrebați despre: cât de util a fost pentru aceștia să participle la acest exercițiu,
ce a fost dificil/ușor să realizeze, ce au aflat nou despre propria persoană, ce au învățat din participarea la acest
exercițiu.
Activitatea 1. Despre emoții- dezbaterea în grup
Consilierul inițiază o discuție pe tema emoțiilor pe care le experimentează copiii, arătând modul în care
acestea înfluențează comportamentul acestora.
Părinții sunt rugați să-și amintească câteva emoții pe care le-au trăit în copilărie. Vor fi invitați să
vorbească în fața celorlalți părinți despre unul dintre acestea( ex: despre frică, spaimă, fericire) cei care vor
dori. Apoi vor fi întrebați cum le-a influențat comportamentul de copil acea/acele emoții.
Discuția va fi orientată spre abordarea empatiei(abilitatea unei persoane de a înțelege modul în care o
altă persoană se simte într-o situație anume). Vor fi întrebați dacă experiențele lor din copilărie și din etapa de
adult îi ajută să înțeleagă sau să rezoneze cu unele emoții pe care le trăiesc copiii lor.
Se vor discuta pașii de urmat în înțelegerea sentimentelor copiilor:
1. Numirea emoției pe care o trăiește copilul.
2. Dicutie cu copilul despre acea emoție.
3. Dicutarea și identificarea celui mai eficient mod de a face față emoției și a comportamentului ce
urmează acesteia.
Evaluare/feed-back: : Părinții sunt întrebați despre: cât de util sunt informațiile despre înțelegerea emoțiilor,ce a
fost dificil/ușor să realizeze, ce au aflat nou despre propria persoană, ce au învățat din participarea la acest
exercițiu.
11
 Relaxare și împărtășire: Exercițiu: “ Mergi în jurul cercului“. Participanții sunt așezați în cerc. Fiecare
participant spune ceva despre sine “ Darul pe care l-aș putea face altora ar fi….”
3.Aplicarea conținuturilor noi
Activitatea 2. Emoții bune /moții rele- brainstorming
Se va iniția o generare de idei despre emoții care produc confort și despre emoții care produc discomfort(
fericire, surpriză, iubire, teamă, supărare, anxietate, tristețe)
Evaluare/feed-back:Întrebări despre:utilitatea participării la exercițiu, starea de confort în timpul
exercițiului, ce noutăți au aflat despre propria lor persoană.
Activitatea 3. Recunoaștem emoții/ comportamente – fișe de lucru
Fiecare participant va primi 2 fișe de lucru. Prima fișă cuprinde diferite situații pe care le-ar putea trăi
ei, în calitate de părinți. Ei vor recunoaște emoția și comportamentul corespunzător fiecărei situații și le vor
nota pe fișă.(vezi fișa 1)
A doua fișă cuprinde situații pe care le-ar putea trăi copiii lor. Vor avea ca sarcină, identificarea emoției
și a comportamentului pe care l-ar putea avea copiii în astfel de situații.(vezi fișa 2)
Se discută în grup modul în care au identificat părinții emoțiile personale și comportamentele
corespunzător acestora referitor la situațiile date.
Se discută în grup modul în care au identificat părinții emoțiile ce ar putea fi trăite de copii și
comportamente posibile, referitor la situațiile date.
Evaluare/feed-back: Părinții sunt întrebați: dacă e folositor să compare emoțiile copiilor cu emoțiile pe
care le-ar trăi ei în aceleași situații, dacă au identificat emoții personale și ale copiilor identice, referitor la
exemplele date, dacă empatia( abilitatea de a înțelege sentimentele copiilor îi poate ajuta în detensionarea unei
situații de furie), cum s-au simțit în timpul rezolvării exercițiului, cum s-au simțit să împărtășească cu ceilalți
propriile gânduri, emoții, ce au învățat din această experiență.
Activitatea 4. “Evaluarea emoțiilor”- prezentarea unei scheme
Consilierul oferă informații despre emoțiile copiilor și o schemă pe care să o urmeze( să realizeze
evaluarea emoțiilor) pentru a le veni în ajutor în momentul în care aceștia nu pot recunoaște, conștientiza
propriile emoții.
Pași în evaluarea emoțiilor:
1.ÎNTREBAȚI copilul
2. STUDIAȚI chipul copilului
3.OBSERVAȚI comportamentul copilului
4. ASCULTAȚI comportamentul copilului
Activitatea 5.Jocul emoțiilor- joc de rol
Consilierul solicită părinților să se gândească la o problemă recentă de comportament dezadaptativ a copilului.
Părinți voluntari vor participa la acest joc.
Desfășurarea jocului: Un părinte va avea rolul copilului, iar consilierul va avea rolul părintelui. Părintele va
urma pașii indicați în schema de pe fișă( Întrebați, Studiați, Observați, Ascultați). La final, acesta îl va întreba
pe copil ce simte( emoția) în acea situație. ( 2-3 jocuri)
Apoi, rolurile se vor schimba: părintele va avea rol de părinte, iar consilierul rolul de copil. Părinții vor aplica
schema, ajuntând copilul să conștientizeze propriile emoții și cauzele care determină comportamentul acestuia.
Activitatea le oferă părinților posibilitatea de a explora diferite explicații pentru comportamentul dezadaptativ,
să înțeleagă perspectiva copilului asupra problemei.( 2-3 jocuri)

12
 Evaluare/feed-back: Întrebări referitoare la: cum a fost să fie în rolul de copil, de părinte, cum s-au
simțit să împărtășească cu ceilalți părinți experiența, ce a fost dificil: să fie în rolul de părinte sau de copil, în ce
fel a fost folositor să analizeze emoțiile și comportamentele generate de acestea,ce au învățat din această
experiență,
Tema pentru acasă:
1. Pe parcursul săptămânii următoare să observe și să analizeze comportamentele copiilor după metoda
experimentată în cadrul ședinței, să numească toate emoțiile pe care le experimentează copiii în
săptămâna următoare
2. Să noteze experiențele pe Fișa de exersare deprinderilor- modelul din ședința precedentă
Sunt invitați să împărtășească experiențele la următoarea ședință.

4.Încheierea ședinței: Participanții stau în cerc si vorbesc despre sine: Aș putea, de mâine….
Fiecare își va exprima emoția pe care o trăiește în acel moment completând fraza : “Acum mă simt….. “și să
demonstreze prin comportament (mimică, gestică) emoția.

FIȘĂ MODEL 1
Recunoaștem emoții/ comportamente

Identificați și notați ce emoții și comportamente posibile pe care le-ați putea experimenta în calitate de
părinții, în situațiile de mai jos:
1. Ești invitat la ziua de naștere a prietenului tău cel mai bun.
 Emoții posibile……………………………………………………..
 Comportamente posibile…………………………………………………………….
2. Ești informat că fiul/fiica ta a spart din neatenție un geam al casei vecinilor de alături.
3. Copilul tău a luat calificativul Foarte Bine la Limbă și Comunicare.
 Emoții posibile……………………………………………………..
 Comportamente posibile…………………………………………………………….
4. O persoană oprește radioul în timp ce asculți melodia preferată.
 Emoții posibile……………………………………………………..
 Comportamente posibile…………………………………………………………….
5. Tocmai ai aflat că bunul tău prieten sau verișoara ta au obținut locul de muncă pe care ți l-ai dorit
foarte mult.
 Emoții posibile……………………………………………………..
 Comportamente posibile…………………………………………………………….
 (adaptare după Fraser , M.,W., &All(2010).”Familii puternice : un program pentru educația
adulților”(Bercea, P., Oaneș,C., Iovu, M.,B., traducători). Cluj-Napoca. Ed.Presa Clujeană. citat la
http://www.pentrueducatie.ro/_upload/doc/Familii%20puternice%20%20un%20program%20pentru%20educa%C
5%A3ia%20adul%C5%A3ilor.pdf)
FIȘĂ MODEL 2
Recunoaștem emoții/ comportamente
Notați pentru fiecare situație ce credeți că ar șimți și cum credeți că s-ar comporta fiul/fiica dvs.
1. Este invitat/invitată la sărbătorirea unei zile de naștere.
 Emoții posibile……………………………………………………..
 Comportamente posibile…………………………………………………………….
13
 2. A spart, din neatenție, fereastra vecinilor de alături.
 Emoții posibile……………………………………………………..
 Comportamente posibile…………………………………………………………….
3. A luat calificativul Foarte Bine la Limbă și Comunicare.
 Emoții posibile……………………………………………………..
 Comportamente posibile…………………………………………………………….
4. O persoană îi ia jucăria pe care o preferă, în timp ce aceasta se joacă cu jucăria.
 Emoții posibile……………………………………………………..
 Comportamente posibile…………………………………………………………….
5. Prietenul/Prietena cel/cea mai bun/bună este căpitanul echipei de handball și nu-l/n-o alege în echipa sa.
 Emoții posibile……………………………………………………..
 Comportamente posibile…………………………………………………………….
(adaptat după Fraser , M.,W., &All(2010).”Familii puternice : un program pentru educația
adulților”(Bercea, P., Oaneș,C., Iovu, M.,B., traducători). Cluj-Napoca. Ed.Presa Clujeană. citat la
http://www.pentrueducatie.ro/_upload/doc/Familii%20puternice%20%20un%20program%20pentru%20educa%C5%
A3ia%20adul%C5%A3ilor.pdf)

Atelier 4.
Tema 4. Cum comunic cu copilul?
Obiective specifice
O1 – Părinții își vor forma deprinderi de comunicare și interrelaționare;
O4 – Părinții vor exersa tehnici de comunicare cu scopul modificării comportamentelor dezadaptative ale
propriilor copii;
Obiectivele sedinței 4
Părinții:
-vor interacționa și se vor cunoaște între ei;
- vor învăța tehnici de comunicare în familie pentru întărirea regulii;
-vor învăța despre influența ascultării active asupra comportamntelor copiilor;
- vor exersa folosirea mesajelor de tip eu;
Resurse materiale: o punga cu obiecte diverse, fișa „Evitarea capcanelor din comunicare”,fișa „Povestea lui
Ghiță”,fișa „Mesaje TU” , fișa „Mesaje EU”, fișa „Pași pentru o ascultare activă”, „Fișa de exersare a
deprinderilor”, instrumente de scris.
Resurse temporal: 2 ore

DESFĂȘURAREA ȘEDINȚEI

2. Introducere

a)Prezentarea obiectivelor activității și reactualizarea regulamentului de grup

b)Exercițiu de spargere a gheții: PUNGA cu SURPRIZE
Scop: autocunoaștere, relaționare, autoprezentare, realizarea de asocieri
Materiale: o punga cu obiecte diverse.
Desfășurarea jocului : Într-o pungă neagră sunt diverse obiecte. Fără să vadă, fiecare părinte extrage un obiect
din pungă și prezintă celor din jur un motiv pentru care ei cred că se aseamănă cu acel obiect.
Evaluare/feed-back: Întrebări ale consilierului referitor la dificultatea jocului și despre ce au învățat din această
experiență(exemple:Ce ați învățat din această experiență? Ce ați aflat despre dvs.? V-a fost greu sau ușor să
14
găsiți asemănări între dvs. și obiectul pe care l-ați scos din pungă? De ce? Ce ați aflat nou despre dvs.?Cu ce v-a
influențat această experință(jocul)? )

c)Recapitulare
Participanții vor fi întrebați despre cum si-au efectuat tema acasă: dacă au observant și analizat
comportamentele copiilor după metoda experimentată împreună, dacă au numit emoțiile experimentate de copiii
lor, dacă au completat Fișa de exersare a deprinderilor dacă au apărut probleme deosebite în timpul
săptămânii, părerea copiilor despre încercarea părinților de a le schimba rutinele zilice.

2.Prezentarea conținuturilor noi

Activitatea 1. Să învățăm despre comunicarea în familie:
Dialog cu părinții despre comunicare, barierele comunicării eficiente, capcanele comunicării eficiente, tehnici
de îmbunătățire a comunicării în familie.
Definiția comunicării: schimb de mesaje scrise, vorbite sau nevorbite(mimică, gesturi,postura corpului) între
două persoane.
Bariere în comunicare: obstacole în calea realizării unei comunicări eficiente
Bariere pot fi: întreruperile, oboseala si stresul, prejudecățiile și personalitatea.
Alte bariere pot fi:
- a judeca – “ Esti un naiv că ai făcut.....”
- a da soluții – “Dacă aș fi in locul tău, cu siguranță l-aș refuza”
- a da ordine – “Fă-ți tema imediat!”
- amenințarea – “O vei face sau dacă nu....”
- moralizarea – “Trebuie să-ti ceri scuze de la el”
- evitarea – “Mai bine să vorbim despre....”
- folosirea excesivă a întrebărilor
Tehnicile de comunicare eficientă ce se pot utiliza în familie pot ajuta părinții să evite capcanele de
comunicare și să conducă la modificarea comportamentelor dezadaptative ale copiilor.
Exemple de tehnici: întreruperea ( întreruperea pune capăt discuției și îi face pe copii să înțeleagă că părinții
vorbesc serios)și verificarea( verificarea dă asigurări părinților că mesajul loc a fost recepționat de copii, fără a
fi nevoie de repetări, reamintiri).
Se va discuta despre importanța ascultării active( a acorda atenție celui cu care discuți), cea care îi poate
ajuta pe părinți să evite formarea și menținerea comportamentelor dezadaptative la copiii lor.
Părinții vor afla că există un tip de mesaje pe care le pot folosi în confruntările cu copiii sau alte
persoane, fără a acuza și a face reproșuri, cu scopul conștientizării acestora de propriile nevoi, fără a declanșa
conflicte. Acestea sunt mesaje de tip EU. Ele permit altei persoane să afle sentimentele noastre, pentru că ele nu
sunt orientate împotriva celui cu care vorbim, nu îl învinuim pe acesta. Mesajele de tip EU ajută la soluționarea
problemei pentru că exprimă doar situația concretă, nu ceea ce se întâmplă „întotdeauna” sau nu se întâmplă
„niciodată”.Aceste mesaje le înlocuiesc cu succes pe cele de tip TU car sunt utilizate în mod frecvent de foarte
mulți dintre noi. Mesajele de tip TU conțin amărăciune, revoltă, acuză, apără, sunt orientate împotriva persoanei
cu care vorbitorul comunică, în funcție de problem ape care o are sau de situația concretă. În momentul în care
se rostesc aceste mesaje, comunicarea se stopează și se poate declanșa imediat un conflict.
Evaluare/feed-back: Părinții vor fi întrebați despre: dificultățile întâmpinate în înțelegerea, informațiilor
transmise de consilier, ce informații noi au învățat despre comunicarea eficientă în familie, despre bariere în

15
comunicare, tehnici de comunicare eficientă, mesaje de evitare a conflictului și le-ar putea folosi în relația cu
copilul lor.
3.Aplicarea conținuturilor noi
Activitatea 2. Evitarea capcanelor din comunicare : tehnici eficiente-braistorming, joc de rol
Părinții primesc informații despre două tehnici de evitare a capcanelor din comunicare din partea consilierului.
Cum se face formularea cerinței ? (mesajul va fi scurt,tonul vocii va fi ferm, va fi transmis doar un mesaj, nu se
vor face reprosuri, acuzații).
Tehnica verificării( Ce spune părintele:”Ce ai auzit ?”, „Repetă ce m-ai auzit spunând. „)-părintele se asigură că
mesajul său a fost auzit;
Tehnica întreruperii(Ce spune părintele:” Nu mai avem ce vorbi despre ....„ , „ Am încheiet aici discuția „ )- se
întrerupe negocierea, rugămințile copilului ;
Aplicarea tehnicilor: Verificarea
Brainstorming : motive pentru care copiii pot să nu răspundă la comenzi( neatenția, concentrarea pe alte
activități, nerecepționarea mesajului, neclaritatea mesajului,interpretarea incorectă a mesajului)
Joc de rol: Părinții vor fi rugați să-și amintească o întâmplare recentă în care a apărut o problemă de
comunicare între ei și copilul lor și să aplice , în perechi,tehnica verificării, utilizând pașii din fișa primită.
Aplicarea tehnicilor: Întreruperea
Brainstorming: motive pentru care este utilă întreruperea pe parcursul unor dispute în familie( tânguielile
copiilor îi”pun la zid” pe părinți, acceptarea lor îi face pe părinți să cedere în fața copiilor, întreruperea stopează
disputa, îi „trezește” pe copii)
Joc de rol : Părinții vor fi rugați să-și amintească o întâmplare recentă în care a apărut o problemă de
comunicare între ei și copilul lor și să aplice, în perechi,tehnica întreruperii, utilizând pașii din fișa primită.
Evaluare/feed-back: Părinții sunt întrebați: cum s-au simțit în timp ce au participat la această expriență, cum a
fost să identifice motivele pentru care copiii nu răspund la comenzi, motive pentru utilizarea întreruperii în
timpul unei dispute, care din metode a fost mai greu de aplicat, ce rol a fost mai greu: cel de părinte sau cel de
copil, ce au învățat nou despre sine, ce au învățat din această experiență, ce consider că ar putea schimba în
propriul comportament ca urmare a participării la această experiență.
Relaxare și împărtășire: Consilierul va crea un moment de amuzament, folosind un exemplu din
experiența proprie legat de utilizarea tehnicilor de evitare a capcanelor în comunicare .
Activitatea 3. Știm să ascultăm cu atenție?- lectura, repovestirea pe bază de întrebări
Consilierul le citește părinților o poveste( vezi fișa Împărăţiile ). Se încearcă o repovestire cu sprijin pe
întrebările adresate de consilier.Consilierul explică participanților că a folosit acest exercițiu pentru a scoate în
evidență cât este de dificil să ascultăm cu atenție.Li se mai explică părinților că ascultarea cu atenție a copiilor
poate evita conflicte, formarea și menținerea comportamentelor dezadaptative.

Evaluare/feed-back:Întrebări despre: cum se simt , ce au simțit când au răspuns la întrebări în fața celorlalți
părinți,ce a fost greu, ce au învățat despre propria persoană, ce au învățat din această experiență.
Activitatea 4. Mesaje TU, mesaje EU- activitate în grup, în diade, fișe de lucru
a)Mesaje TU- activitate pe grupe (3părinți)
Li se distribuie fișe cu mesaje de tip TU(vezi fișa) pe care aceștia le vor discuta în grup, exprimându-și în fața
celorlalți colegi ce emoții ar simți dacă li s-ar adresa asemenea mesaje, ce comportament îi deranjează,cum i-ar
afecta comportamentul și ce comportament ar dori să adopte persoana care transmite mesajul.
b) Mesaje EU- activitate în diadă

16
Părinții vor fi invitați să se gândească la o situație familială care le-ar putea produce supărare, furie, bucurie,
neliniște , îngrijorare etc.
Vor primi câte o fișă de tip EU(vezi fișa) , o vor completa împreună cu un coleg de grup, apoi vor discuta în
grup modul în care au formulat mesajele.
Evaluare /feed – back: Vor avea loc discuții despre: cum s-au simțit să își exprime propriile emoții, gânduri în
grup, ce au simțit când au observat că au păreri comune cu alți părinți, ce a fost greu, ce consideră că ar putea
schimba la propria persoană, ce au învățat din această experiență.
Temă pentru acasă:
1. Să exerseze tehnica verificării și a întreruperii cu copilul lor
2. Părinții primesc fișa Pași pentru o ascultare activă( vezi fișa) și li se solicită să aplice pașii necesari în
ascultarea activă.
3. Să exerseze mesaje de tip EU cu copilul lor , apoi să le afișeze la loc vizibil, în casă, unde toți membrii
familiei să le vadă.
4. Să noteze experiențele pe fișa de exersare a deprinderilor( modelul de la ședința 1.)
4.Încheierea ședinței.
Exercițiu: “ Mergi în jurul cercului“. Participanții sunt așezați în cerc. Fiecare participant spune ceva despre
sine “ :”Cu propria mea putere pot….”
Fiecare participant va nota pe un postit ce a însemnat pentru acesta participarea la ședința de grup.
( preluat din Verza, E. 2008.Intervenția socioeducațională pentru părinți. București. Editura Academiei)

FIȘĂ MODEL
Împărăţiile
Flavia şi Andreea priveau aceeaşi foaie de caiet. Cum s-o împartă? Cine să ia partea de sus? Dar cea de
jos? S-o taie de-a lungul? S-o pună de-a latul? În jur se făcu linişte. Caietele şi cărţile aşteptau rânduite la
marginea băncii, iar foaia albă rămase parcă singură. Să se supere oare pentru ea? Numai creioanele colorate
începură să şoptească între ele. Cât ai clipi, se-mprăştiară pe bancă. Oare în mâna cui vor ajunge? Cine va
câştiga?
Ia priveşte, ochii Andreei, făcu Negru. Parcă m-au lăsat fără culoare!
-Ca şi pe mine, îi şopti Maron uitându-se la Flavia.
-Zici că le-am colorat buzele, veni în vorbă Roşu de cireaşă.
-Numai de n-ar lăcrima, s-arătă îngrijorat, Albastru.
Şi se strânseră toate în scobitura băncii. Aşteptau. Oare cum va fi vremea la banca lor? Că, la celelalte, era
soare şi bine!
Dintre toţi ai clasei, doar Cristina avea ochi pentru banca fetelor. Se apropie şi zise:
Pace! privind ochii plini de lacrimi ai fetelor şi apoi, luă cu grabă albastru şi apa începu să curgă.
-Pământul acesta e al tău, Flavia. Sa aduni tot ce doreşti pe el, iar tărmul de jos al Andreei şi plecă
liniştită.
Îşi lăsase soarele fără pălarie şi acum vor apărea ciupercile cu noua modă.
Cele două se priviră din nou cu prietenie. În scobitura băncii înflorea curcubeul. Dar ce să va povestesc?
Suratele începură a alerga dintr-o parte în alta. Maşinile din Ţara Andreei erau oprite la stop. Treceau cei din
grupa mică. Verdele le făcu semn cu mâna:
-Haideţi copii, topoganul din parc vă aşteaptă.

17
 Florile dădeau bineţe în grădina Flaviei. Reta-Margareta se pregătea pentru spectacol, iar orchestra de
clopoţiei era în plin concert. Aerobusul Andreei ajunse la linia mării. Trecu peste grădina Flaviei şi poposi în
staţia „Raza de soare”. Fluturii prinseră a trece strada. Asteptau acum cuminţi la ...topogan. Doi arici jucau
tenis. O pasă şi mingea nimeri între pisici.
-Şi linia Cristinei?
-A dus-o vântul, rostiră cele două prietene, grăbin-du-se să nu uite vreo maşină pe trei roţi, un iepure fără
urechi, o vulpe fără coadă şi câte şi mai câte. Oare mai rămăsese ceva de desenat în cele două împărăţii?
Bucuroase, ajunseră la banca Cristinei:
-E a ta, făcură cele două dându-i „împărăţiile”. La banca noastră e acum vreme bună. Ştii cine a adus-o?
Şi râsul celor doua se auzi în toată împărăţia Flaviei şi Andreei.
(Pașca, M., D.,(2004) Povestea terapeutică.Târgu- Mureș. Editura Ardealul. citat la
http://www.bjmures.ro/bd/P/001/08/P00108.pdf )

FIȘĂ MODEL
Mesaje tip TU

1. „ Niciodată nu vrei să dai o mână de ajutor în casă. Lași să le fac eu pe toate. Ai învățat să fii o leneșă. „
2. „Nimic din ceea ce faci nu e cum trebuie. Mă simt nevoită să le fac eu pe toate, ca să fiu sigură că vor fi
toate bine făcute.”
3. „ Mereu ești cu tableta în mână. Ești o leneșă. Nu vrei niciodată să faci ceea ce te rog.”
4. “ Niciodadă nu mă faci să mă simt respectată . Acest lucru mă enervează la culme .”

FIȘĂ MODEL
Mesaje tip EU
Atunci când tu______________________________________( comportamentul pe care vreți să-l discutați:-
ex.:întârzierea acasă, la școală, împrăștierea rechizitelor, a hainelor, neefectuarea temelor, joaca prelungită cu
prietenii).
Eu mă simt____________________________( emoția trăită-ex.: furie, supărare, îngrijorare,fericire, bucurie)
Deoarece _____________________________________________( consecințele comportamentului asupra dvs.-
cum vă afectează –ex.: vă îngrijorează, întârziați la muncă, trebuie să le adunați dvs., trebuie să răspundă
apelurilor învățătoarei, trebuie să îl/o căutați în ce loc este.)
Mi-ar plăcea să ________________________________________________( comportamentul alternativ dorit
a fi adoptat –ex.: să fie la timp acasă, la școală, să păstreze în ordine rechizitele, hainele, să-și efectueze temele,
să se joace cu prietenii doar în intervalul de timp stabilit acasă.)

FIȘĂ MODEL
Pași pentru o ascultare activă
 Eliminați factorii perturbatori: opriți televizorul sau orice alt stimul care poate afecta comunicarea;
 Fiți „acolo”, ascultați cu atenție ceea ce vi se spune;
 Repetați ce este important din ceea ce vi se spune;
 Adresați întrebări partenerului de dialog pentru a obține mai multe informații, fără a acuza;
 Descoperiți ce emoții are copilul când transmite mesajul;
 Stați în fața copilului și priviți-l în față.

18
Atelier 5.
Tema 5. Știm să ne diciplinăm copilul?
Obiective specifice:
O1 – Părinții își vor forma deprinderi de comunicare și interrelaționare;
O5 – Vor exersa metode de disciplinare pozitivă în relația cu copiii lor;
Obiectivele sedinței 5
Părinții:
- vor interacționa și își vor activa atenția;
- vor învăța să identifice comportamente dezirabile și indezirabile ale copiilor;
- vor învăța să întărească comportamente dezirabile;
- vor învăța să folosească pedepsele adecvate care să-I facă pe copii responsabili de consecințele propriilor
acțiuni;
Resurse materiale : instrumente de scris, foi albe, coală flipchart, markere(carioci),fișa “Pași în aplicarea
disciplinării unui comportament”, fișa Consecințe naturale/consecințe logice, fișă Ghid pentru time-out, Fișa
de exersare a deprinderilor .
Resurse temporale: 2 ore

DESFĂȘURAREA ȘEDINȚEI

1.Introducere

a)Prezentarea obiectivelor activității și reactualizarea regulamentului de grup.

b)Exercițiu de spargere a gheții: Bunicuța la piață
Scop: stimularea atenției și a imaginației
Descrierea jocului: Participanții se așează pe două șiruri, în perechi. Consilierul inventează o poveste despre o
bunicuță care merge la piață, iar participanții imită mișcările sugerate de mesajele consilierului. De exemplu:
bunicuța merge la piață cu bicicleta( se sugerează mișcarea pedalatului),cumpără o râșniță de cafea( se imită
râșnitul cafelei), bunica vede o halter și vrea să-și mențină condiția fizică( se imită ridicarea halterelor) .
Bunicuța ajunge acasă și nepoțica o roagă să frământe împreună aluatul ( se imită frământatul aluatului) etc.
Evaluare/feed-back: Întrebări ale consilierului referitor la dificultatea jocului și despre ce au învățat din această
experiență.(exemple: Cum vă simțiți? Ce ați aflat despre dvs.? V-a fost greu să imitați mișcările? De ce? Ce ați
învățat din această experiență? )
b)Recapitulare:
Părinții sunt invitați să discute despre tema pentru acasă: dacă au exersat tehnica verificării și a întreruperii cu
copilul lor, dacă au respectat pașii necesari pentru ascultarea activă, dacă au exersat mesaje de tip EU cu
copilul, dacă au întrebări, dacă au notat pe fișa de exersare a deprinderlor.
2.Prezentarea conținuturilor noi
Activitatea 1. Să învățăm despre disciplinare- studiul de caz , problematizarea
Activitate introductivă:
Se prezintă o situație care implică decizii greșite din partea unui părinte:
Tatăl(nervos) : Ai luat șurubelnița fără acordul meu. Tu nu știi că acest lucru esta ca și cum ai fi furat?A fura
este un lucru urât, greșit.Acum ai pierdut-o. Nu vei primi alocația pe luna aceasta până când nu vei plăti
șurubelnița.

19
Se discută decizia tatălui legat de fapta “ neînsemnată “ a copilului. Părinții își exprimă părerile despre ce
atitudine ar fi trebuit să ia tatăl față de copil.
Astfel consilierul introduce în discuție termenuld e disciplinare pozitivă, care se referă la comportament, nu la
persoană și nu presupune judecată morală. Astfel, copilul acceptă că a avut un comportament nepotrivit și îi
dorește să își schimbe comportamentul. Evitând pedeapsa, tatăl ar fi putut reacționa astfel: George, cum vei
proceda pentru a înlocui șurubelnița ?
Evaluare/feed-back: Intrebări adresate părinților: ce simt , cum a fost să își exprime părerea despre fapta
copilului, a tatălui, de ce au ținut cont când și-au exprimat părerile, ce au învățat din această experiență.
Activitatea 2. Învățăm despre disciplinarea copiilor- lectura conținuturilor, dezbarere
Părinții primesc o fișă cu informații succinte despre pașii pe care este necesar să-i parcurgă pentru a-și
disciplina copiii, pentru a-i ajuta să-și formeze comportamente noi, să le consolideze pe cele vechi și atunci
când copilul nu dorește să-și însușească un anume comportament( vezi fișa Pași în aplicarea disciplinării unui
comportament ) pe care o lecturează.
Participanții află că vor experimenta unele dintre metode, pentru a le putea utiliza acasă, în disciplinarea
propriilor copii.
Activitatea 2.Tehnica celor 4 întrebări( după Holt,2010)- descrierea conceptului disciplină
(Bârlădanu, C.&All. (2011).Consilierea părinților-perspective europene-material suport pentru
cadreledidactice- material publicat în cadrul proictului Erasmus + ID:2015-1-RO01-KA104-014432. Citat la
https://www.scribd.com/document/349275616/Brosura-Cadre-Didactice-Redimensionata1)
Materiale: coală flipchart, markere(carioci)
Desfășurare: Prin metoda ciorchinelui se solicită părinților să asocieze conceptului DISCIPLINĂ pe cele care
cred că se potrivesc. Consilierul precizează că termenul disciplină provine de la cuvântul discipol, care
înseamnă a învăța.
Se prezintă tehnica celor 4 întrebări care e utilă a fi utilizată în momentul când se dorește disciplinarea copiilor.
Intrebări: 1. Ce doresc să învețe copilul meu? 2. Ceea ce faceu îl ajută pe copilul meu să învețe acest lucru?
3. Există efecte negative generate de comportamentul meu? 4. Dacă este așa, ce pot să fac diferit?
Se discută semnificația celor 4 întrebări.
Se discută cu părinții o situație ipotetică și felul în care cele 4 întrebări îi pot ajuta să să identifice
comportamentul dezadaptativ al copilului, propriile reacții, să-și clarifice așteptările și să găsească modalitatea
optimă de intervenție.( ex. de comportament: distrugerea unei jucării)
Evaluare/feed-back: Întrebări adresate părinților despre: dacă s-au regăsit în situația prezentată, cum s-au simțit
să discute despre gândurile, emoțiile personale în grup, ce au învățat din acest exercițiu, cum vor pune în
practică ce au învățat.
Activitatea 3. Consecințe naturale/consecințe logice- activitate în diade
Părinții primesc fișe (vezi fișa)cu exemple de exemple de situații. Au ca sarcină să găsească împreună cu
partenerul , câteva consecințe posibile naturale și logice pentru situațiile prezentate. Apoi, se discută în grup, se
trag concluziile.
Apoi, li se va cere să se gândească la 2 comportamente dezadaptative pe care vor să le schimbe la copiii lor ,
apoi să identifice consecințe naturale și logice care ar fi posibile.Se discută în grup câteva exemple și
consecințele posibile.
Evaluare/feed-back: Întrebări despre: cum se simt, ce a fost greu, ce au simțit când au vorbit despre
comportamentele copiilor lor, ce au aflat nou despre sine,ce au învățat din acest exercițiu, cum vor aplica în
continuare ce au experimentat .
Activitatea 4.Excluderea( time-out)-brainstorming, joc de rol
20
Li se prezintă părinții modul de aplicare al metodei, li se oferă fișă Ghid pentru time-out
Braistorming: Părinții sunt invitați să găsească soluții potrivite de a face față unui copil care nu vrea/ refuză să
efectueze time-out( să stea izolat o perioadă de timp).
Joc de rol: În perechi, părinții sunt invitați să identifice un comportament ipotetic al unui copil de vârstă școlară
mică căruia i se potrivește metoda time-out, apoi să interpreteze etapa când discută cu copilul și îl trimit în zona
time-out., apoi să inverseze rolurile și să interpreteze etapa când copilul nu vrea să accepte time –out.
Evaluare/feed-back: Întrebări pentru părinți despre: cum se simt, ce a fost mai greu: să găsească soluții pentru
un copil care refuză time out, sau să interpreteze roluri, cum a fost să interpreteze rolul copilului, al părintelui,
ce au avut în vedere când au decis utilizarea metodei time-out in cazul comportamentului identificat, ce au
învățat din acest exercițiu, cum vor aplica in continuare ceea ce au învățat.
Relaxare și împărtășire: Consilierul va crea un moment de amuzament, folosind un exemplu din experiența
proprie de aplicare a metodelor de disciplinare in modificarea unui comportamentament al copilului său.
Activitatea 5. Recompensa – liste, joc de rol
Se discută despre tipuri de recompense ( cuvinte, atingeri,lucruri, privilegii,stimulente)
Liste: Se solicit părinților să realizeze 2 liste, pe o foaie:
 Sentimente pe care le-au avut când au fost lăudați
 Sentimente când au fost criticați
Se discută despre modul în care cred ei că se simt copiii când sunt lăudați sau criticați.
Listă: Părinții sunt rugați să identifice și noteze recompense verbale și tactile(atingeri) pe care le pot oferi cu
ușurință copiilor lor.
Joc de rol: Părinții sunt invitați să interpreteze situații în care își recompensează copiii pentru comportamente
dezirabile prin recompense verbale și tactile.
Evaluare/Feed-back: Întrebări pentru părinți despre: cum se simt, cum a fost să vorbească despre propriile
sentimente, despre ce a fost greu: să identifice recompense verbale sau tactile, cum a fost să interpreteze roluri,
ce au învățat din acest exercițiu, ce îi poate împiedica în folosirea recompenselor.

Tema pentru acasă:

1. Să exerseze metoda celor 4 întrebări în timpul săptămânii în schimbarea unui comportament
dezadaptativ pe care vor să-l schimbe
2. Să exerseze metoda time-out ( dacă va fi cazul)
3. Să ofere recompense drept consecință a respectării regulilor de către copil
4. Să noteze pe fișa de exersare a deprinderilor( modelul din sedința nr.1)

4.Încheierea ședinței:
Participanții își vor exprima gândul despre cum s-au simțit la activitățile ședinței și ce a însemnat pentru ei
această activitate într-o frază.

FIȘA MODEL
Pași în aplicarea disciplinării unui comportament
1. Observarea comportamentului
a) Comportament adecvat( ceea ce face bine copilul)
b) Comportament problematic ( ceea ce nu face bine copilul) -frecvența, durata, intensitatea
comportamentului
21
2. Evaluarea comportamentului
Părinții vor realiza:
- O listă cu toate comportamentele considerate problematice
- O ierarhie a importanței comportamentelor
- Aleg primul comportament considerat necesar a fi modificat
3. Analiza producerii comportamentului
- Motivul manifestării comportamentului( primește atenție, simte că poate controla situația, se
răzbună pe părinte, evită ceva ce nu-I place să facă)
- Contextul apariției comportamentului ( Întrebări: Când apare? Cu cine este copilul? Unde apare
comportamentul? Când, unde, cu cine nu apare comportamentul? Ce se întâmplă după ce apare
comportamentul?)
4. Alegerea metodei , în funcție de comportament:
A)Comportament adecvat:
 Indrumarea – (fizică, verbală, prin exemplul personal- când învață un comportament
nou)
 Recompensa –( pentru învățarea comportamentului nou, pentru consolidarea
comportamentului)
 Lauda (cu valoare recunoaștere și de încurajare)
 Încurajarea ( valorizarea copiilor, exprimarea încrederii, aspectele pozitive ale
comportamentului, recunoașterea realizărilor, mulțumirea pentru orice efort depus de
copil)
 Controlul mediului( se aplică atunci când se dorește producerea unui comportament deja
învățat prin crearea condițiilor de mediu cât mai asemănătoare cu cele în care copilul iși
manifestă acel comportament, în mod obișnuit)
B)Comportament problematic( când nu vrea să învețe comportamentul)
 Metoda consecințelor logice și naturale:
a) Consecințe logice( decurg din acțiuni , dar sunt alese de părinți și sunt prezentate ca
alternative)Ex: mesaj transmis de părinte: Te accept pentru ceea ce ești, dar nu sunt de
acord cu comportamentul tău.
Reacție posibilă a copilului : accept și are încredere în dragostea părinților
b) Consecințe naturale(comportamente care apar natural, fără ca părintele să intervină)
Ex . : mesaj transmis de părinte: Am încredere în tine; ești capabil singur să iei decizii.
Reacție posibilă a copilului:se va simți capabil de a lua decizii responsabile.
 Extincția( când se dorește eliminarea sau reducerea frecvenței, a duratei sau a intensității unui
comportament, se ignoră , nu se dă atenție acelui comportament)
 Excluderea( penalizarea) ( se folosește când nu are efect metoda extincției-se izolează copilul
pentru o perioadă de timp –atâtea minute câți ani are)
 Contractul comportamental: înțelegere dintre părinte și copil , „certificată” de o a treia
persoană, cu rol neutru, care conține anumite condiții:
 Comportamentele pe care copilul le aşteaptă de la părinte
 Ce va face copilul în schimbul comportamentului părintelui
 Comportamentele pe care părintele le aşteaptă de la copil
 Ce va face părintele în schimbul comportamentului copilului
22
  Consecinţele pentru nerespectarea angajamentului stabilit
5. Verbalizarea( zicerea) regulii după care se va realiza o anumită metodă de disciplinare
6. Aplicarea metodei
7. Oferirea unui model de către părinte
8. Evaluarea metodei disciplinare( frecvența, durata, intensitatea )
9. Încurajarea copilului în cazul în care se obține comportamentul dorit

FIȘĂ MODEL
Consecințe naturale/consecințe logice
Identificați consecințe naturale și logice posibile pentru următoarele situații:
1. Mirela, de 9 ani, se joacă în parc și întârzie la cină.
2. Simona, de 7 ani, uită jucăria afară pe trotuarul din fața casei.
3. Mihai, de 6 ani, refuză să se spele pe dinți seara.
4. George, de 11 ani, îi dă o palmă fratelui mai mic pentru că i-a luat trusa cu creioane colorate.

FIȘĂ MODEL
Ghid pentru time-out
1. Discutați cu copilul dumneavoastră despre time-out și explicați-i ce se întâmplă înainte de folosirea
acestuia.
 Exersați time-out-ul cu copilul dumneavoastră când amândoi sunteți calmi.
2. Trimiteți-l pe copil în zona de time-out imediat – la mai puțin de 10 secunde de la comportamentul greșit.
 Spuneți-i copilului în mai puțin de 10 cuvinte ce a greșit.
 Folosiți un semnal al mâinii „T” pentru a indica time-out-ul și a arăta zona de time-out.
3. Alegeți un loc liniștit din casă unde copilul dumneavoastră să fie lăsat singur și unde nimic din jurul său să
nu poată fi folosit ca jucărie
 Ignorați copilul în timpul time-out-ului.
4. Folosiți un ceas. Copiii nu se pot certa cu acesta referitor la momentul când să se ridice. O regulă de bază
poate fi 3 minute de time-out pentru copiii sub 5 ani și 5 minute pentru copiii de peste 5 ani.
 Rămâneți calmi. Adăugați câte 1 minut la time-out pentru fiecare minut în care copilul refuză time-out-
ul, însă nu mai mult de încă 5 minute. Dacă copilul încă mai refuză să se conformeze solicitării
părintelui, deprivați-l( nu-I oferiți)de anumite privilegii.
5. Vorbiți cu copilul după time-out. Rugați-l să vă explice de ce a fost trimis în time-out. Dacă nu tie,
explicați-i dumneavoastră în 10 cuvinte sau mai puțin. NU ȚINEȚI teorii sau prelegeri!
După ce copilul a efectuat time-out-ul, părinții nu trebuie să accentueze incidentul. Cu alte cuvinte, copilul
trebuie să reintre în atmosferă ca și cum ar lua-o de la capăt.
(adaptare după Fraser , M.,W., &All(2010).”Familii puternice : un program pentru educația adulților”(Bercea,
P., Oaneș,C., Iovu, M.,B., traducători). Cluj-Napoca. Ed.Presa Clujeană. citat la
http://www.pentrueducatie.ro/_upload/doc/Familii%20puternice%20%20un%20program%20pentru%20educa%C5%A3ia
%20adul%C5%A3ilor.pdf)

Atelier 6.
Tema 6. Părerea mea, la încheiere!
Obiective specifice:
O1 – Părinții își vor forma deprinderi de comunicare și interrelaționare;

23
O6 – Părinții vor face o evaluare finală a Programului de consiliere“ Alegem schimbarea!” și o autoevaluare a
scopurilor propuse la începusul programului
Obiectivele atelierului 6.
Părinții:
- vor identifica greșeli pe care le fac față de copiii lor și modalități de remediere a acestora;
- vor completa chestionare de evaluare finală a participării la l programul de consiliere și o fișă de
autoevaluare a atingerii scopurilor propuse inițial
Resurse materiale : foi albe, instrumente de scris, carioci, creioane colorate, chestionare de evaluare finală
Resurse temporale: 2 ore
DESFĂȘURAREA ȘEDINȚEI
1.Introducere
a)Prezentarea obiectivelor activității și reactualizarea regulamentului de grup
b)Exercițiu de spargerea gheții : „În nori și în mare”
Scop- intercunoașterea, dezvoltarea imaginației, a creativității,exprimarea prin intermediul mimicii și gesticii
Materiale: bilețele
Desfășurare: Fiecare participant va primi câte un bilețel pe care este scris cuvântul „nori” sau cuvântul „mare”.
Sarcina de lucru va fi aceea de a-și imagina că se află în acel mediu(nori sau mare) și cu ajutorul mimicii și a
gesticii să creeze o scurtă poveste. Vor folosi mișcări cât mai adecvate ca și cum s-ar afla în cer sau în mare.
( Ghid de bune practici în lucrul tinerilor voluntari cu copiii din instituții- Proiect O viață mai fericită pentru
copiii di instituții. citat în http://salvaticopiii.ro/upload/p00040000_ghid_bune_practici.pdf )
c) Recapitulare
Consilierul va solicita părinților să își exprime părerea despre tema pentru acasă: dacă au exersat metoda celor 4
întrebări , metoda time-out, pentru a schimba un comportament dezadaptativ al copilului, dacaă au oferit
recompense drept consecință a respectării regulilor de către copil, dacă au completat fișa de exersare, dacă au
avut nelămuriri, întrebări pe parcursul săptămânii.
2.Aplicarea conținuturilor
Activitatea 1. Să ne amintim!-braistorming, harta acțiunilor, diadă
a)Părinții sunt invitați să se gândească la greșeli pe care le fac față de copiii lor( exemple: acuzații, critici
nejustificate, ridicarea vocii(strigăt) din cauza frustrării sau a furiei, nu oferă recompense ca întărire a
comportamentelor adecvate)
b) Părinții sunt invitați să realizeze, în diade, o hartă a acțiunilor pe care le pot face atunci când greșesc față de
copiii lor( exemple: recunosc greșala, discută cu copilul cauzele determinante , încearcă să aducă reparații
greșelii, își cer iertare)
Evaluare/feed-back: Intrebări adresate părinților: Cum se simt, ce a fost greu, ce a fost ușor, cum s-au simțit să
își exprime pareri despre propria persoană în grup, ce au învățat din această experiență, cum vor folosi ceea ce
au învățat în viitor.
Activitatea 2 . Părerea mea!- chestionar de evaluare finală( vezi fișa Chestionar de evaluare finală), fișa de
autoevaluare a scopurilor( vezi fișa Grilă de autoevaluare a atingerii scopurilor)
3. Încheierea ședinței:
Consilierul le va mulțumi părinților pentru participarea la desfășurarea proiectului de consiliere, va face
aprecieri asupra activității întregului grup, va împărtăși cu aceștia ce a însemnat pentru el activitatea comună în
cadrul atelierelor.
Fiecare participant sumariza participarea la activitatea finală printr-un cuvânt și printr-un desen cu un chip care
să exprime starea emoțională pe care o au în acel moment .
24
 FIȘĂ MODEL
Chestionar de evaluare finală
Program de consiliere „Alegem schimbarea!”
Vă rugăm să vă exprimați părerea în legărură cu participarea dvs. la Programul de consiliere „Alegem
schimbarea!”
1.Titlul cursului:_____________________________________________________
2.Data_____________________________________________________________
3. Locația__________________________________________________________
4.Numele și prenumele________________________________________________
5.Ce activități v-au folosit cel mai mult ?
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
6.Ce activități v-au folosit cel mai puțin?
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
7. În ce momente ale programului ați întâmpinat greutăți
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________

8.Care este cel mai important lucru pe care l-ați reținut /învățat din acest program de consiliere?
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
10.Participarea la curs a produs schimbări în comportamentul dvs.? Dacă DA, care sunt acestea?
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
11.Ce îmbunătățiri credeți că se pot aduce acestui program de consiliere?
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Data………… Semnătura………………….

Evaluarea intervenției : Chestionar de evaluare finală, fișă de observație a comportamentului părintelui în

cadrul ședinței( completată și realizată de consilier), grilă de autoevaluare a atingerii scopurilor

FIȘĂ MODEL

Proiect de consiliere “Alegem schimbarea!”

Fișa consilierului Nume consilier_________________________
Nume părinte___________________________
Data__________________________________

Fișă de observație a comportamentului părintelui în cadrul ședinței ___

25
Obiectivele ședinței 2.
Părinții :
- să învețe la ce tipuri de comportamente pot manifesta copiii lor în perioada micii școlarități;
- să complete programul zilnic al propriului copil;
- să identifice felul în care modificările în programul zilnic al copiilor( ora de masă, ora de culcare) pot produce
schimbări în comportamentul acestora;

1. Din perspective obiectivelor lecției, părintele și-a însușit următoarele abilități:

Obiectivul Deloc Foarte puțin moderat Foarte mult Complet
A învățat ce tipuri de comportamente le pot
manifesta copiii în perioada micii școlarități
A completat programul zilnic al propriului copil
A identificat felul în care modificările în
programul zinic al copiilor pot produce
schimbări în comportamentele acestora

2. Nivelul părticipării părintelui la desfășurarea activităților:

Nivelul participării Deloc Mediu Complet

Identifică sarcinile pe care copilul ar trebui să le îndeplinească cu
success în funcție de vârstă
Discută despre modificările din programul zilnic al copilului

3. Activități ce au produs pentru părinte: confuzie, dificultate sporită, nivel lingvistic neadecvat:

4. Comentarii ale participantului la ședință:

( adaptare după Fraser , M.,W., &All(2010).”Familii puternice : un program pentru educația adulților”(Bercea,
P., Oaneș,C., Iovu, M.,B., traducători). Cluj-Napoca. Ed.Presa Clujeană. citat la
http://www.pentrueducatie.ro/_upload/doc/Familii%20puternice%20%20un%20program%20pentru%20educa%C5%A3ia
%20adul%C5%A3ilor.pdf)

FIȘĂ MODEL

Proiect de consiliere “Alegem schimbarea!” Numele părintelui____________________

Fișa părintelui Data_____________________________

Grilă de autoevaluare a atingerii scopurilor

Scopuri
26
1.________________________________________________________________________________________

2.________________________________________________________________________________________

3.________________________________________________________________________________________

Nivelul realizat Scopul 1 Scopul 2 Scopul 3

Mult sub așteptări (-2)
Sub așteptări (-1)
Conform așteptărilor (0)
Peste așteptări (+1)
Mult peste așteptări (+2)

(Fraser , M.,W., &All(2010).”Familii puternice : un program pentru educația adulților”(Bercea, P., Oaneș,C.,
Iovu, M.,B., traducători). Cluj-Napoca. Ed.Presa Clujeană. citat la
http://www.pentrueducatie.ro/_upload/doc/Familii%20puternice%20%20un%20program%20pentru%20educa%C5%A3ia
%20adul%C5%A3ilor.pdf)

BIBLIOGRAFIE

Cărți

1. Botiș, A.,Tărău, A. (2004). Disciplinarea pozitivă sau cum să disciplinezi fără să rănești. Cluj-Napoca,
Editura ASCR.
2. Ionescu, M., Neagu, E.(coordonatori)& All( 2006) Educația în familie-Repere și practici actuale, Institutul
de 3. Științe ale Educației. București. Editura Cartea Universitară.
4. Pașca, M., D.,(2004) Povestea terapeutică.Târgu- Mureș. Editura Ardealul. citat la
http://www.bjmures.ro/bd/P/001/08/P00108.pdf -accesat 5.1.2018
5. Ștefan, C.,A., I.Kallay, E. (2010) Dezvoltarea competențelor emoționale și sociale la preșcolari: ghid practic
pentru părinți (Ediția a 2-a). Cluj-Napoca. Editura ASCR.
6.Vrasmaș, E. (2008). Intervenția socioeducațională ca sprijin pentru părinți. București. Ed. Aramis.
Cursuri
5.Lect.univ.dr.Catalano,H.,( august,2017.).Educație parentală –(suport de curs), citat la https://docgo.net/suport-
curs-educatie-parentala-idd-pdf- accesat 3.1.2018)
6.Lect.univ.dr.Glăveanu, S. (f.d)„Consiliere și orientare DPF” (suport de curs ).Citat la
http://www.nou.ueb.ro/dppd/Lector_univ.dr.Simona_Glaveanu_Consiliere_si_orientare_DFP.pdf -accesat
29.12.2017)
7.Lect.univ.dr.Rusu, P.,(2017).Educația și consilierea părinților- Suport de curs –Universitatea Stefan cel
Mare, Suceava, Facultatea de Științe ale Educației.

Ghiduri, broșuri

27
8. Bârlădanu, C.&All. (2011).Consilierea părinților-perspective europene-material suport pentru
cadreledidactice- material publicat în cadrul proictului Erasmus + ID:2015-1-RO01-KA104-014432. Citat la
https://www.scribd.com/document/349275616/Brosura-Cadre-Didactice-Redimensionata1 2.1.2018)

9. Fraser , M.,W., &All(2010).”Familii puternice : un program pentru educația adulților”(Bercea, P., Oaneș,C.,
Iovu, M.,B., traducători). Cluj-Napoca. Ed.Presa Clujeană. citat la
http://www.pentrueducatie.ro/_upload/doc/Familii%20puternice%20%20un%20program%20pentru%20educa%C5%A3ia
%20adul%C5%A3ilor.pdf – accesat 28.12.2017 )

10.„Ghid de bune practici în lucrul tinerilor voluntari cu copiii din instituții”- Proiect „O viață mai fericită
pentru copiii di instituții” . citat la http://salvaticopiii.ro/upload/p00040000_ghid_bune_practici.pdf accesat
2.01.2018)

11.Inspectoratul General al Poliţiei Române,Agenţia Naţională Antidrog,(2011)”Eu și copilul meu” -Broşură

pentru părinţi realizată în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind
prevenirea consumului de tutun, alcool şi droguri”finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic
European. Bucureşti. citat la
http://sspt.md/biblioteca/carti/Ghid%20pentru%20parinti%20%20%20%20Eu%20si%20copilul%20meu.pdf-
accesat 30.12.2017)

Alte resurse
12.Lect.univ.dr. Mih,V. (f.d.)“Elevul cu un comportament dezadaptativ”-Fragmente din Psihologie Eucațională
și Elemente de Psihologia Dezvoltării. Citat la (http://www.consultanta-psihologica.com/elevul-cu-un-
comportament-dezadaptativ/ - accesat 30.12.2017)

13.Călinescu, N,.C,.(iulie 2010).Proiect de consiliere școlară și orientare profesională, citat la

https://www.scribd.com/doc/40090964/Proiect-de-Consiliere-Si-Orientare-Scolara-Si-Profesionala-Cecilia -
accesat 8.1.2018)

14.Disciplinarea pozitivă .(f.d.). citat în https://www.scribd.com/document/24746454/Disciplinarea-pozitiva -

accesat 28.12.2017)

15.Toma, M.( august, 2014). Jocul „Ce aș fi dacă aș fi...?” În Fii un nume, nu un număr. citat la
http://fiiunnume.ro/jocul-ce-as-fi-daca-as-fi/ accesat 4.1.2018

28