Program Prev A Problemelor Emotionale Si Comportamentale-Obodi Eniko

LICEUL TEORETIC CAREI
Str. Ignisului nr.20

Tel.0361401282 fax.0361401283
E-mail teoretic_carei@yahoo.com
PROGRAM DE PREVENŢIE A
PROBLEMELOR EMOŢIONALE ŞI
COMPORTAMENTALE LA COPII ŞI
ADOLESCENŢI
„GÂNDEŞTE RAŢIONAL,
TRĂIEŞTE FERICIT!”
- nivel gimnazial/liceal -
Profesor consilier:
Ónodi Enikő
2016-2017
ARGUMENT
Destul de mulţi tineri, în contextul socio-economic actual, se confruntă cu multiple

probleme, precum: plecarea părinţilor la muncă în străinătate, divorţul sau decesul părinţilor,
timpul redus petrecut cu familia, probleme şcolare sau financiare, lipsa unei perspective clare,
datorată schimbărilor permanente pe piaţa muncii, asupra viitorului profesional ş.a.. Toate
acestea pot constitui adevăraţi factori declanşatori de stres şi anxietate, respectiv pot avea
consecinţe nedorite, de exemplu: randamentul şcolar scăzut sau chiar eşecul şi abandonul
şcolar, consumul de alcool, tutun, droguri, implicarea în relaţii sexuale riscante, suicidul,
tulburările emoţionale, tulburările comportamentale, alimentare ş.a. .
Realitatea ne demonstrează însă că există soluţii. Chiar dacă nu putem interveni în
soluţionarea problemelor de viaţă cu care se confruntă aceşti tineri, îi putem ajuta să adopte o
atitudine raţională faţă de probleme, să-şi schimbe în bine „filosofia de viaţă” astfel încât,
impactul evenimentelor negative de viaţă să se amelioreze, căci după cum spunea Epictet
„Oamenii nu sunt afectaţi de ceea ce li se întâmplă, ci de cum înţeleg ei ceea ce li se
întâmplă.”.
Este un lucru demonstrat de mulţi oameni de ştiinţă, că persoanele care îşi cunosc şi îşi
gestionează bine propriile emoţii şi care abordează eficient emoţiile celorlalţi sunt în avantaj în
orice domeniu al vieţii. Conform lui Albert Ellis, cel care a dezvoltat terapia raţional-emotivă
şi comportamentală, oamenii nu sunt nevoiţi să se simtă mizerabil, nefericiţi, supăraţi,
deprimaţi, furioşi, vinovaţi sau ruşinaţi. Bineînţeles nu este atât de uşor ca şi cum ar avea o
baghetă magică, dar îşi pot modifica emoţiile dacă îşi modifică modul în care gândesc. Totul
merită, deoarece, după cum am putut vedea, riscurile pe care le implică slaba dezvoltare a
competenţelor emoţionale sunt numeroase şi unele por avea repercursiuni pe întrega perioadă
a vieţii afectând sănătatea persoanei. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) definişte
sănătatea ca "integritate anatomică şi funcţională, capacitate de confruntare cu stresul fizic,
biologic, psihic şi social, capacitate de protecţie împotriva îmbolnăvirilor şi morţii premature,
comfort fizic, psihic, social şi spiritual, ca stare de bine" Baban A. (2001).
De aceea, consider că este util să ajutăm tinerii să-şi dezvolte abilităţile necesare pentru a
face faţă problemelor de zi cu zi sau încercărilor majore din viaţă, frustrărilor şi situaţiilor
stresante ce pot duce la anxietate.
În speranţa că ar fi benevenit un compendiu care să conţină diferite idei, materiale,
proiecte de lecţii pe care noi, consilierii şcolari şi diriginţii, le aplicăm ca activităţi de sine
2
stătătoare la clase, îmi propun elaborarea unui compendiu de activităţi „Program de
intervenţie raţional-emotivă şi comportamentală în anxietatea la adolescenţi” şi ulterior
testarea eficienţei acestuia.
MOTIVE PENTRU ALEGEREA ŞI APLICAREA LA CLASĂ, ÎN CONTEXT

EDUCAŢIONAL, A INTERVENŢIEI RAŢIONAL-EMOTIVE ŞI
COMPORTAMENTALE
-buna validitate ştiinţifică;

-obţinerea de rezultate optime în cadrul intervenţiilor individuale şi de grup, ajutându-i pe
adolescenţi să se ajute;
-predarea conceptelor pozitive de sănătate mentală este benefică şi pentru prevenţia, nu numai
intervenţia în
problemele de anxietate;
-multe dintre problemele cu care se confruntă adolescenţii pot să fie prevenite, eliminate,
evitate prin modificarea convingerilor iraţionale;
-optimizarea părerii despre propria persoană prin evitarea echivalării performanţelor proprii cu
aprecierea de sine;
-interpretările logice, empirice, raţionale date unor evenimente de viaţă semnificative pentru
adolescent, pot preveni:
exagerarea semnificaţiei unor evenimente de viaţă, ce ar putea fi urmată de reacţii inadecvate
de
autoînfrângere (ex. abuzul de alcool sau droguri);
suprageneralizarea, respectiv pierderea speranţei de a rezolva problemele, ce pot fi urmate de
reacţii
emoţionale intense şi comportamente impulsive;
formularea cerinţelor absolutiste faţă de sine, lume, ceilalţi, ce îi poate determina pe
adolescenţi să
considere că toate lucrurile ar trebui să fie obţinute cu uşurinţă, fără nici un efort şi prin
urmare poate să
apară incapacitatea de a-şi stabili scopuri pe termen lung;
- -distorsionarea realităţii prin confundarea faptelor cu presupunerile incorecte,
formulate de ei, ceea ce poate cauza modificare atât în starea de spirit, cât şi în
dezvoltarea armonioasă a personalităţii, cu repercursiuni chiar pe toată perioada vieţii;
3
- sentimentul de neputinţă şi comportamentul suicidar prin evitarea deprecierii
eforturilor de a preveni şi ameliora sentimentele şi emoţiile intense/disfuncţionale.
EDUCAŢIA RAŢIONAL-EMOTIVĂ PESUPUNE:
1) învăţarea şi utilizarea ori de câte ori este nevoie, a modelului ABC (A– evenimente
activatoare, B– convingeri iraţionale, C– consecinţe);
2) dobândirea deprinderilor de rezolvare a problemelor;
3) descoperirea rolului central al convingerilor persoanei în declanşarea emoţiilor personale;
4) exersarea diferitelor modalităţi de exprimare emoţională;
5) transferarea învăţării în viaţa de zi cu zi;
6) achiziţionarea deprinderilor de coping raţional;
7) evitarea generalizărilor în exprimare;
8) empatizarea cu ceilalţi membri ai grupului;
9) învăţarea disputării şi modificării convingerilor iraţionale.
SCOP:
Reducerea problemele de anxietate şi îngrijorare, printr-un program de intervenţie, aplicat

în context educaţional, în vederea înţelegerii mecanismelor etiologice ale emoţiilor
disfuncţionale şi asimilarea unor tehnici de control şi autocontrol al acestora, din perspectiva
EREC.
REZULTATELE AŞTEPTATE ALE ACESTUI PROGRAM EDUCAŢIONAL :
Scăderea nivelului de anxietate şi, implicit, dezvoltarea competenţelor emoţionale în

vederea acceptării necondiţionate de sine şi a prevenirii problemelor comportamentale
precum: comportamentele agresive; manifestarea strărilor de furie sau impulsivitate;
comportamente indezirabile ce pot duce la eşec şcolar, consum de substanţe - alcool, tutun,
droguri, comportament alimentar nesănătos, implicarea în relaţii sexuale riscante, suicid ş.a..
4
SCOPURILE FINALE ALE PROGRAMULUI DE INTERVENŢIE RAŢIONAL-
EMOTIVĂ ŞI COMPORTAMENTALĂ, APLICAT ÎNTR-UN CONTEXT
EDUCAŢIONAL
- educarea adolescenţilor, îmbogaţirea cunoştinţelor acestora cu metode şi tehnici eficiente de

modificare a gândurile negative, dezadaptative;
- schimbarea în bine a “filosofiei de viaţă” a adolescenţilor prin sprijinirea şi informarea
acestora în legătură cu EREC
GRUP ŢINTĂ : elevii Liceului Teoretic Carei

PERIOADA DE DESFĂŞURARE: 2016 - 2017
Regulile clasei:
 Punctualitate – începem şi terminăm la timp;

 Fiţi atenţi la ceea ce spune celălalt;
 Vorbiţi pe rând;
 Rămâneţi la subiect;
 Ideile tuturor sunt la fel de importante;
 Nu încurajaţi reducerea la tăcere a colegilor;
 Toate întrebările au rolul lor;
 Nimeni nu este criticat şi moralizat;
 Nimeni nu este judecat şi etichetat;
 Nimeni nu monopolizează discuţia;
Înainte de a începe acest program, să vedem ce avem de făcut pentru a fi convinşi că

reuşim să învăţăm aceste lecţii necesare pentru o viaţă fericită.
5
Piramida învăţării active
20% din ceea ce citim

20% din ceea ce citim
30% din ceea ce auzim

30% din ceea ce auzim
40% din ceea ce vedem

40% din ceea ce vedem
50% din ceea ce spunem

50% din ceea ce spunem
60% din ceea ce facem

60% din ceea ce facem
90% din ceea ce vedem, auzim, spunem şi punem în practică

90% din ceea ce vedem, auzim, spunem şi punem în practică
ÎNVĂŢĂM ŞI REACTUALIZĂM
ÎNVĂŢĂM ŞI REACTUALIZĂM
Baban A. (2001)
Tehnica de relaxare de tip Jacobson

La începutul programului de prevenţie/intervenţie elevilor li se recomandă să realizeze
tehnica de relaxare de tip Jacobson care are ca obiectiv diminuarea anxietaţii resimţite legate
de stimulii fobogeni şi face să se diminueze până la dispariţie manifestările neurovegetative
cauzate de această tensiune. Prin tehnica relaxării progresive Jacobson, elevul învaţă să
operaţionalizeze conceptele de relaxare şi tensiune. Ulterior, ca urmare a exerciţiilor repetate,
se întăreşte conexiunea între eticheta lingvistică de relaxare şi starea efectivă pe care aceasta o
defineşte, el reuşind astfel să-şi controleze lingvistic şi voluntar relaxarea musculară.
Elevii sunt invitaţi să practice zilnic exerciţiile acasă ( 15-30 min.)
Relaxarea progresivă Jacobson (E. Jacobson)

Este o metodă de relaxare iniţiată de Jacobson. Ea constă în alternarea relaxării şi
tensionării principalelor grupe de muşchi până la eliminarea contracţiilor musculare şi
obţinerea relaxării.
Introducere: se prezintă principiile tehnicii, istoricul, aplicaţiile ei, se alege o poziţie
confortabilă într-un fotoliu sau culcat pe spate.
1. Acum închide uşor ochii şi respiră adânc de trei ori.
6
2. Strânge puternic pumnul drept astfel încât să simţi tensiune în mână şi antebraţ, ţine
aşa, observă ce simţi, bine, acum relaxează.
3. Repetă 3.
4. Repetă 3 şi 4 pentru pumnul stâng.
5. Strânge puternic pumnul drept şi îndoaie antebraţul astfel încât să simţi tensiune în
antebraţ şi biceps, ţine aşa, observă ce simţi, acum relaxează.
6. Repetă 6.
7. Repetă 6 şi 7 pentru mâna stângă.
8. Acum repetă simultan 7 şi 8.
9. Strânge puternic muşchii din jurul ochilor astfel încât să simţi tensiune în jurul ochilor
şi a frunţii, ţine aşa, observă ce simţi, bine, relaxează.
10. Repetă 10.
11. Strânge puternic maxilarul, ridică bărbia astfel încât muşchii cefei să fie contractaţi,
observă ce simţi, bine, acum relaxează.
12. Repetă simultan 10 şi 12.
13. Împinge puternic pieptul în faţă şi trage umerii în spate, astfel încât să simţi tensiune în
muşchii spatelui, ţine aşa, foarte bine, acum relaxează.
14. Repetă 14 şi, în plus, trage abdomenul astfel încât să simţi încordaţi muşchii
abdomenului, ţine aşa, observă ce simţi, bine, acum relaxează.
15. Repeţi 15.
16. Respiră adânc de trei ori şi repetă simultan 9, 13 şi 15.
17. Ridici degetele de la picioare astfel încât să simţi o puternică tensiune în gamba şi
coapsa dreaptă, ţine aşa, bine, acum relaxează.
18. Repetă 18.
19. Repetă 18, 19 pentru piciorul stâng.
20. Repetă 20 şi 19 simultan.
21. Respiră adânc de trei ori şi repetă simultan 9, 13, 15 şi 21.
Fiecare exerciţiu durează aproximativ 20-30 de minute.
Practicaţi cei 22 de paşi cel puţin de 3 ori în decursul a 2 zile! David, D. (2006).
ŞEDINŢA 1
7
DURATA: 2 ore
Un pas spre fericire: ABECEDARUL emoţiilor
TIPUL LECŢIEI: formare de priceperi şi deprinderi
SCOPUL LECŢIEI: Motivarea elevilor pentru participarea la programul de intervenţie
raţional-emotivă şi comportamentală; actualizarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor cu privire la
emoţii
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1: Să identifice situaţii de viaţă în care au trăit diferite emoţii plăcute şi neplăcute;
O2: Să exerseze exprimarea emoţiilor pentru diferitele situaţii de viaţă;
O3: Să identifice trăirile emoţionale ale altora prin exersarea empatiei;
O4: Să observe şi să exerseze denumirile diferitelor sentimente şi emoţii plăcute şi
neplăcute.
FORME DE ORGANIZARE: frontală/ individuală/ pe echipe
METODE UTILIZATE: conversaţia, explicaţia, jocul, munca în diade, munca independentă,
munca în echipe, descoperirea dirijată, dezbaterea, problematizarea, poveste terapeutică.
MATERIALE DIDACTICE: flipchart/ tablă, markere, scotch, creta colorată, post-it-uri
colorate, fişe de lucru, videoproiector, coli A4.
ACTIVITĂŢI:
1. a) Prezentarea temei programului, a argumentului, a motivelor pentru aplicarea
EREC, a scopului, a obiectivelor, a rezultatelor aşteptate în urma acestui program
educaţional - scopurile finale al EREC, regulile clasei, piramida învăţării active, se
discută perioada şi frecvenţa întâlnirilor, are loc astfel, motivarea elevilor pentru
participarea la acest program de intervenţie.
-35
min.
2. Spargerea gheţii: Gândiţi-vă la câte două „URCUŞURI ŞI COBORÂŞURI” din viaţa

personală.
În grupe de câte doi, discutaţi aceste evenimente din viaţa voastră. Cât timp unul
prezintă situaţia, celălalt are sarcina de a nota pentru fiecare din „URCUŞURI ŞI
COBORÂŞURI” câte 3 emoţii posibile, pe care consideră că le-a trăit celălalt în acele situaţii.
Toate emoţiile identificate de elevi vor fi notate pe un flipchart.
8
- 10
min.
Evaluarea activităţii:
3. Am realizat împreună un ABECEDAR al emoţiilor şi sentimentelor. Cu ajutorul
acestuia (şi a fişelor cu emoţii pozitive şi negative ANEXA 1 şi 2), in grupe de câte 6 elevi,
realizaţi un REBUS, după următorul model:
Fiecare dintre voi să gândească o emoţie şi întrebarea aferentă. Pe verticală gândiţi

cuvântul împreună, pe linie rezolvaţi sarcina individual. (Pe partea de sus a foii se realizează
rebusul rezolvat, pe partea de jos rebusul nerezolvat.). Listă cu emoţii pozitive şi negative
ANEXA 1 şi 2, coli A4, pixuri
- 25 min.
4. Tehnica de relaxare de tip Jacobson
- 20 min.
5. Temă pentru acasă: Exerciţiu "Experimentul emoţiilor. Premiul Nobel"
Împărţiţi elevii pe echipe sau adresaţi sarcina unei clase întregi.

Investigaţi situaţiile pe baza procedurilor specifice unui experiment: problema,
literatura de specialitate, întrebări posibile, ipoteze, populaţia, grup experimental, grup de
control, metode, timp de lucru, evaluare, concluzii.
Fiecare echipă va investiga, va cerceta una din ipotezele de mai jos (la alegere):
 Alimentaţia influenţează exprimarea emoţională a elevilor.

 Cadrele didactice inteligente emoţional obţin performanţe ridicate cu elevii.
9
 Un climat organizaţional care încurajează dezvoltarea emoţională are angajaţi motivaţi.
 Introducerea educaţiei emoţiilor în şcoală creşte oportunităţile pentru reuşita şcolară şi
profesională.
 Ora de dirigenţie/ consiliere este cea mai potrivită pentru aplicarea activităţilor
specifice dezvoltării emoţionale şi sociale.
Prezentaţi rezultatele cercetărilor într-o sesiune ştiinţifică, la sfârşitul programului de

intervenţie. Se vor acorda premii, diplome pentru cele mai valoroase rezultate şi pentru
implicare. - 10 min
ŞEDINŢA 2
DURATA: 2 ore
„Cântărim, măsurăm, observăm”, decoperim caracteristicile emoţiilor
SCOPUL LECŢIEI: Dezvoltatea competenţelor emoţionale în vederea dezvoltării personale.
O1: Să facă distincţie între emoţiile funcţionale şi disfuncţionale, în funcţie de
intensitatea, frecvenţa şi durata acestora;
O2: Să identifice şi să prezinte importanţa diferitelor tipuri de emoţii - plăcute şi
neplăcute;
O3: Să explice de ce simţim diferit, de ce experimentăm trăiri emoţionale diferite, în
aceleaşi situaţii de viaţă;
O4: Să dea exemple de situaţii de viaţă în care au trăit emoţii diverse;
O5: Să recunoască emoţii de bază apărute în situaţii variate;
FORME DE ORGANIZARE: frontală/ individuală/ pe echipe
METODE UTILIZATE: conversaţia, explicaţia, jocul, munca în diade, munca independentă, munca
în echipe, descoperirea dirijată, dezbaterea, problematizarea, povestea terapeutică.
MATERIALE DIDACTICE: flipchart/tabla, markere, scotch, cretă colorată, post-it-uri
colorate, fişe de lucru, videoproiector.
ACTIVITĂŢI:
Spargerea gheţii: -3 min.
10
Rezolvaţi rebusul colegilor.
Alegeţi o emoţie (fericire, tristeţe, furie, frică). Timp de două minute spuneţi tot ce vă trece
prin minte legat de emoţia respectivă, iar colegul notează pe hârtie.
Se prezintă câteva notiţe în faţa clasei.
10 min
Se expun în sala de clasă- pe panoul clasei.
2. Se prezintă scopul şi obiectivele.

Se discută puţin cu copiii, pe marginea celor de mai jos:
Omul este singura fiinţă pe care o cunosc capabilă să-i fie frică fiindcă s-ar putea
să-l apuce frica, sau să se enerveze pentru că e furios. Totodată, omul este singura fiinţa
cunoscută mie care poate gândi despre ce gândeşte, sau gândeşte la ce a gândit despre ce
gândise, sau îi este frică de frica de a nu panica. Şi aşa mai departe.
Ce-i de făcut? Putem începe gândindu-ne puţin la emoţii. Făcând acest lucru,
putem vorbi în sens mai larg de emoţii pozitive (când ”e de bine” de ex. bucuria,
simpatia, încântarea, recunoştinţa, încrederea, entuziasmul, siguranţa, exaltarea ş.a.m.d.)
şi emoţii negative (când ”e de rău” de ex. tristeţea, furia, frica, necazul, deznădejdea,
disperarea, regretul, invidia, dezamăgirea, mâhnirea, vinovăţia, supărarea, indignarea ş.a.m.d.).
Evident, această clasificare este subiectivă. În plus, aceasta este influenţată de
modul în care percepem ceea ce simţim, dacă ne e plăcut sau neplăcut. De aceea, în loc de
emoţii pozitive şi negative, am putea vorbi despre emoţii plăcute şi neplăcute deoarece, dintr-
un anumit punct de vedere, toate emoţiile pot fi considerate ca fiind pozitive.
De asemenea, putem clasifica emoţiile în sănătoase şi nesănătoase. De exemplu,
îngrijorarea înaintea unui meci important este o emoţie negativă sănătoasă, în timp ce panica
este o emoţie negativă nesănătoasă. Putem spune că bucuria unei lovituri decisive reuşite este
o emoţie pozitivă sănătoasă, în timp ce satisfacţia faţă de suferinţa unui om este nesănătoasă.
3. ,,Termometrul emoţional ”: Se trasează o linie lungă pe podea. Un capăt va fi polul

emoţiilor pozitive, iar celălalt capăt polul emoţiilor negative. Se stabilesc 10 puncte pentru
cuantificarea emoţiilor (1 =mă simt puţin supărat… 10= n-aş putea să mă simt mai supărat
de atât) şi se explică faptul că sentimentele pot varia ca intensitate de la slab la puternic.
Câte cinci voluntari vor demonstra reacţia lor emoţională faţă de evenimentele prezentate,
iar restul elevilor vor fi observatori. Se citesc elevilor câteva propoziţii referitoare la unele
11
evenimente posibile. Ei vor nota pe un post-it denumirea şi intensitatea emoţiei personale.
Cei care sunt solicitaţi ies în faţa clasei să prezinte.
Situaţiile pot fi următoarele:

 Ai câştigat o sumă mare de bani .
 Ai primit nota 2 la teza de la limba română.
 Părinţii nu îţi mai dau până la sfârşitul lunii bani de buzunar.
 Părinţii ţi-au cumpărat telefonul pe care l-ai dorit.
Pentru ultimele trei situaţii date, se specifică şi emoţia TRISTEŢE. Sarcina elevilor este
stabilirea intensităţii acestei emoţii.
 Prietenul/ prietena ta îţi spune că nu te mai iubeşte.
 Începând de săptămâna viitoare trebuie să rămâneţi la cursuri zilnic până la ora 16.
 Ai un număr mare de absenţe şi nu poţi să ţi le motivezi.
Facultativ: post-it-urile celorlalţi se pot lipi în dreptul situaţiilor pe un flipchart. Astfel au

posibilitatea de a observa în două modalităţi diferite faptul că oamenii au reacţii emoţionale
diferite în aceleaşi situaţii de viaţă.
Discuţii:
Întrebări de conţinut
 Toată lumea a răspuns la o anume situaţie cu aceeaşi emoţie? Dacă nu, de ce crezi că s-
a întâmplat aşa?
 Crezi că există vreo situaţie în care toţi oamenii să se simtă exact la fel? Dacă da, care
ar fi astfel de exemple?
 De ce crezi că doi oameni pot avea emoţii diferite în aceeaşi situaţie?
Situaţiile au fost identice, vârsta şi şcoala la care învăţaţi sunt aceleaşi, toţi sunteţi,
inteligenţi şi sănătoşi, aveţi multe lucruri în comun. Ce se întâmplă oare cu emoţiile? De ce
sunt atât de diferite? Dar atunci când şi situaţia a fost dată şi emoţia a fost stabilită, de ce
aveaţi unii o tristeţe mai mică, iar alţii mai mare?
Ce aţi constatat? Ce aţi descoperit până acum ?
Concluzia :
12
- în aceleaşi situaţii de viaţă, noi oamenii putem avea emoţii diferite;
- intensitatea emoţiilor, în aceleaşi situaţii de viaţă, poate să difere de la persoană la
persoană.
Emoţiile au aşadar, intensitate.

Încercaţi să identificati şi celelalte caracteristici ale emoţiilor. Pentru a descoperi mai uşor, elevii
vor fi ajutaţi de profesorul consilier.
Emoţiile au deci: intensitate, frecvenţă şi durată.
Cât de tare, cât de des şi cât de mult timp simţim o emoţie diferă, deci de la persoană
la persoană, chiar mai mult de atât, trăim emoţii diferite în aceleaşi situaţii de viaţă.
Dacă analizaţi emoţiile de mai sus în funcţie de intensitate, stabiliţi care din situaţiile de mai
sus au provocat reacţiile emoţionale cele mai neplăcute.
Exprimaţi-vă părerea!
17 min
4. Care sunt, oare, principalele emoţii pe care le simţim?
13
Toţi avem în comun principalele emoţii pe care le experimentăm în viaţă. Din ele ”ies”
celelalte emoţii.
Puteţi să le numiţi. Vă dau o mână de ajutor, vă prezint câteva imagini. Identificaţi
emoţiile tinerilor din imagini.
Cele 4 emoţii principale sunt : FRICA , TRISTEŢEA, FURIA, BUCURIA
-10 min
5. Ce emoţii se nasc din cele 4 emoţii de bază? În fucţie de intesitate, găsiţi-le locul
pe scala dată.
Exemplu:
îngrigorare, nelinişte, frică anxietate, panică,

spaimă, groază
←--------------------------------------------I---------------------------------------------------------→
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Toate emoţiile descoperite de elevi vor fi centralizate pe un flipchart.

10 min
6. Împărţiţi emoţiile descoperite în categoriile: AJUTĂ –ÎMPIEDICĂ:
AJUTĂ ÎMPIEDICĂ AJUTĂ –ÎMPIEDICĂ
14
10 min
7. Pentru că aţi descoperit cu mine UNIVERSUL EMOŢIILOR ,vă ofer o
posibilitate unică. Puteţi scăpa de o emoţie. Aruncaţi la coş emoţia care vă
deranjează cel mai tare în viaţă.
Elevii notează pe un post-it denumirea emoţiei. Apoi vor argumenta decizia luată. Ei vor
realiza o analiză swot, a noii stituaţii de viaţă.
O viaţă fără…………… (tristeţe, frică,……)
Puncte tari Puncte slabe
Joc de rol :
Greu cu emoţii, dar mai greu fără ele

-Aş vrea să nu mai am emoţii, spune hotarât un băiat de 15 ani, un bun fotbalist.
-Care ar fi avantajul? îl intreb eu.
15
-Aş juca mult mai bine la meciuri, evident!
-Şi dacă vei juca bine?
-Voi caştiga mai multe meciuri.
-Şi dacă vei câştiga mai multe meciuri?............
Cei mai mulţi adolescenţi tind să creadă că EMOŢIILE NEGATIVE sunt EMOŢII
DISFUNCŢIONALE/ NESĂNĂTOASE:
 emoţiile negative sunt RELE, de aruncat, fără ele viaţa ar fi frumoasă şi EMOŢIILE
POZITIVE sunt EMOŢII FUNCŢIONALE/ SĂNĂTOASE
 emoţiile pozitive, toate ne ajută, sunt bune şi este de dorit să fie tot timpul prezente în
viaţa noastă.
Se constată la sfârşitul exerciţiului că nu emoţiile negative sunt cele disfuncţionale,

nu ele ne blochează funcţionarea optimă în viaţă.
25 min
8. Evaluarea activităţii:
Întrebări de personalizare
16
 Te poţi gândi la o situaţie în care tu te-ai simţi într-un anume fel faţă de un eveniment
şi prietenul tău a simţit altfel?
 Cum crezi că ar trebui să te comporţi când cineva simte diferit faţă de tine în legătură
cu o situaţie?
 Ce ai învăţat despre emoţii în această activitate?
Ştiaţi că?
DIFERENTE DINTRE EMOTIILE NEGATIVE

DISFUNCTIONALE FUNCTIONALE
DEPRESIE Pierdere.. TRISTETE

Nu trebuia sa sufar aceasta pierdere Este foarte neplacut ca am trait aceasta
si este groaznic ca mi s-a intamplat pierdere, insa inteleg si accept ca asa este
asa ceva. viata, si nimeni nu face nici o exceptie.
VINA REGRET
Ajutor..
Este doar vina mea ca nu am fost Imi pare foarte rau ca nu am reusit sa-mi
aproape de prietenii mei la nevoie, ajut prietenii la nevoie, insa cu siguranta
sunt o persoana rea. vor intelege ca n-a fost cu intentie.
FURIE SUPARARE
Ascultare .. Mi-ar placea ca cei din jurul meu sa ma
Nu suport ca cei din jurul meu sa nu ma
asculte, insa, daca nu se intampla astfel,
asculte si devin foarte furios cand se sunt doar putin suparat si-mi trece
intampla asa ceva. repede.
ANXIETATE îNGRIJORARE
Amenintare …
Aceasta amenintare nu trebuie sub Sper ca aceasta amenintare sa nu se
nici o forma sa se produca si ar fi produca dar, daca se va intampla, va fi
groaznic daca s-ar intampla. doar neplacut, si nicidecum sfarsitul
lumii.
7 min
Temă pentru acasă
17
1. Schimbaţi între voi fişele de lucru AJUTĂ-ÎMPIEDICĂ. Corectaţi cu roşu fişa
colegei/ colegului şi acordaţi-i o notă. Cu cât mai multe corecturi veţi avea cu atât
mai mult aţi învăţat azi. Vom afla astfel cât de utilă a fost acesta oră (de la 0 la 10) .
2. Căutaţi exemple pentru a demonstra că emoţiile negative v-au ajutat în diferite

situaţii de viaţă, că sunt necesare şi funcţionale.
Concluzia: toate emoţiile pozitive sau negative ne pot ajuta sau împiedica. Diferenţa
constă în intensitatea, durata şi frecvenţa acestora.
ŞEDINŢA 3
DURATA: 3 ore
EMOŢII/ CONVINGERI/ COMPORTAMENTE
SCOPUL: Înţelegerea asumpţiilor de bază a educaţiei raţional-emotive şi comportamentale
- să identifice importanţa gândurilor/ convingerilor în viaţa socială, profesională, individuală a
persoanei
- să definească conceptele: emoţie, convingere, comportament
- să identifice formele aferente pentru emoţii, credinţe şi comportamente
- să diferenţieze convingerile raţionale de cele iraţionale
- să descopere caracteristicile credinţelor iraţionale şi a credinţelor raţionale
- să definească noţiunea de educaţie raţional-emotivă şi comportamentală
- să completeze fişa MODEL ABC
- să identifice rolul central al gândurilor/ convingerilor în ameliorarea intensităţii emoţiilor
- să recunoască legătura dinte emoţii ↔ credinţe ↔ comportamente
- să-şi monitorizeze gândurile
- să exerseze strategiile de examinare/ testare a gândurilor iraţionale
- să dispute convingerile iraţionale
STRATEGIA DIDACTICĂ:
18
a) METODE UTILIZATE: expunerea, explicaţia, demonstraţia, conversaţia,
problematizarea, jocul, munca în diade, dezbaterea, munca independentă, descoperirea
dirijată
b) MATERIALE DIDACTICE: videoproiectorul, markere, hârtie, fişe de lucru, imagini,
flipchart/ tablă, post-it-uri colorate, dezbaterea, cretă colorată
FORME DE ORGANIZARE: individuală, frontală, de grup

Se verifică tema pentru acasă:
-fişa de lucru AJUTĂ-ÎMPIEDICĂ
-10 min
Se prezintă scopul şi obiectivele.
-3 min
1. Spargerea gheţii:
Exerciţiu de spargere a gheţii/ încălzire
Interpretaţi citatul:
„Viaţa noastră este ceea ce gândurile noastre fac din ea” (Marc Aurelius)
- 7 min
Povestea celor doi lupi.
În fiecare din noi există doi lupi. Unul BUN şi celălalt RĂU. O viaţă întreagă se luptă
unul cu altul. De noi depinde care dintre ei va câştiga.
Cel pe cate îl hrănim mai des! Cel pe care îl hrănim mai bine!
(Cât de des ne gândim la lucruri rele despre noi, despre alţii, despre viaţă? Cât de mult ne
place să auzim şi să vorbim de alţii lucruri „urâte”? Cât de des ne plângem şi ne victimizăm?
Cât de prinsă rămâne mintea noastră în capcana lucrurilor negative?)
Încercaţi de azi înainte să vă întrebaţi ori de câte ori vă aflaţi într-una din
situaţiile sus amintite: „Pe care lup (din mine) îl hrănesc acum?”.
- 10 min
2. Elevii extrag o piesă de puzzle şi în funcţie de culoarea piesei îi caută pe ceilalţi

membri ai echipei. Primesc ca sarcină să aranjeze în ordine piesele. Prima echipă care rezolvă
sarcina va prezenta, textul obtinut: EMOŢII/ CONVINGERI/ COMPORTAMENTE. Fiecare
19
echipă va explica semnificaţia noţiunilor. Vor spune tot ce la vine în minte într-un minut. Un
lider pe fiecare grupă notează toate ideile şi le prezintă în faţa clasei.
emoţii- ce simţim
convingeri-ce gândim
comportamente-ce facem
Piesele de puzzle sunt în diferite culori: EMOŢII/ CONVINGERI /COMPORTAMENTE.

5 min.
3. Astăzi vom discuta despre emoţii, modul de manifestare al acestora şi relaţia dintre
comportamente emoţii-convingeri. Vom organiza concursuri între grupe. Grupa
câştigătoare va fi premiată cu aprecieri din partea celorlalte grupe.
4. Concurs între grupe:
I. Comportamentele, emoţiile, convingerile îmbracă diferite forme.

Uniţi cu linii, încercaţi să potriviţi fiecare noţiune cu forma sa şi aşezaţi conceptele de
bază în ordinea în care consideraţi că se declanşează şi se influenţează. Nu se acceptă
corecturi.
Emoţii raţionale
Convingeri dezadaptative
O problemă de viaţă adaptative
Comportamente fucţionale
dezirabile
disfuncţionale
iraţionale
indezirabile
Rezolvarea corectă:
20
1. O problemă de viaţă
2. Convingeri/credinţe → raţionale
iraţionale
dezadaptative
adaptative
3. Emoţii → disfuncţionale
fucţionale
4.Comportamente → dezirabile
indezirabile
10 min
În vederea jurizării, schimbaţi foile între grupe. Fiecare răspuns corect va fi apreciat cu
1 punct (max.9 puncte).
II. Identificaţi credinţele iraţionale vs. raţionale .
Se alege un căpitan. Acesta primeşte o listă cu convingeri raţionale şi iraţionale. Citeşte

prima propoziţie de pe listă şi solicită din prima echipă un jucător să răspundă dacă
propoziţia este raţională sau iraţională. Dacă jucătorul a greşit se ridică în picioare. Căpitanul
trece la echipa a doua şi solicită un jucător să răspundă cu privire la a doua afirmaţie. Jocul
continuă până la implicarea tuturor elevilor. La sfârşit câştigă echipa cu cei mai puţini jucători
care stau în picioare.
1. Nu o să am niciodată prieteni.
2. Nimeni nu mă va invita niciodată să merg undeva.
3. Aş vrea să am un casetofon nou.
4. Dacă ar fi într-adevăr prietena mea, ar sta numai lânga mine şi nu lângă alţi colegi.
5. Dacă nu pot să ies cu prietenii, mă sinucid.
6. Părinţii mei nu mă lasă niciodată să fac ceva.
7. Ar fi drăguţ din partea lui dacă m-ar invita să rămân la el în seara asta, dar, doar pantru
că nu m-a invitat, nu înseamnă că nu mă place.
21
8. Sunt un jucător de baschet atât de prost. Dacă ies pe teren toată lumea o sa râdă şi o să
se distreze pe seama mea.
9. Dacă greşesc la lucrarea asta , nu înseamnă că sunt un prost.
10. Toată lumea ar trebui să îmi spună lucruri drăguţe.
11. Mi-ar plăcea să am mai mulţi prieteni.
12. Dacă trebuie să stau lângă el, mai bine mă las de şcoală.
13. Chiar nu-mi place de ea, dar dacă trebuie să fac echipă cu ea, cred că o să mă descurc.
14. Pentru că am pierdut o partidă de scandenberg, toţi o să râdă de mine şi o să-mi spună
pămpălau.
15. Dacă mama ţipă la mine înseamnă că poate a avut o zi proastă şi nu că nu mă iubeşte.
16. Sub nicio formă nu o să port la şcoală hainele rămase de la sora mea mai mare. Toată
lumea o să râdă de mine.
17. Dacă trebuie să fiu coleg cu aştia, mai bine mă las de şcoală.
18. Aş vrea să merg la schi în vacanţă de primăvară, aşa cum merg şi colegii mei, dar
înţeleg că părinţii mei nu îşi pot permite.
19. E neplăcut că am suferit o astfel de pierdere, dar pot merge mai departe. Rămân în
continuare o persoană valoroasă, chiar dacă am suferit această pierdere.
20. Îmi pare rău că n-am putut face mai mult.
21. Mă deranjează că el s-a comportat astfel, însă nu este ceva insuportabil.
22. Nu ar fi trebuit să sufăr o astfel de pierdere. Asta înseamnă că sunt o persoană lipsită
de valoare.
23. Nu trebuie să păţesc aşa ceva. Ar fi îngrozitor dacă s-ar întâmpla aşa ceva.
24. Ar fi trebuit să fac mai mult. Este numai vina mea.
25. Ar fi trebuit să se comporte altfel. Nu pot suporta că a făcut aşa ceva.
26. Nu suport să fiu criticat.
27. Este groaznic când ceva nu merge aşa cum vreau eu.
22
CHEIA RĂSPUNSURILOR:
1. IRAŢIONAL 19. RAŢIONAL
2. IRAŢIONAL 20. RAŢIONAL
3. RAŢIONAL 21. RAŢIONAL
4. IRAŢIONAL 22. IRAŢIONAL
7. RAŢIONAL 25. IRAŢIONAL
9. RAŢIONAL 27. IRAŢIONAL
10. IRAŢIONAL
11. RAŢIONAL
12. IRAŢIONAL
13. RAŢIONAL
14. IRAŢIONAL
15. RAŢIONAL
16. IRAŢIONAL
17. IRAŢIONAL
18. RAŢIONAL
-15 min
- Aţi putea adăuga şi alte gânduri raţionale sau iraţionale proprii la această listă?
- Prezentaţi gândul notat. Colegii vor identifica dacă este un gând raţional sau
iraţional.
- Înţelegeţi ce anume face ca aceste gânduri să fie iraţionale, respectiv raţionale?
-10 min
Raţionale
 Derivă din realitate.
23
 Sunt susţinute de dovezi reale.
 Vă ajută să obţineţi ceea ce doriţi.
 Conduc la sentimente adecvate chiar şi în situaţii neplăcute (iritare, nu furie; regret, nu
vinovăţie; preocupare, nu anxietate; tristeţe, nu depresie).
 Exprimă preferinţe sau dorinţe.
Iraţionale
 Nu derivă din realitate.
 Nu sunt susţinute de dovezi reale.
 Nu vă ajută să obţineţi ceea ce doriţi.
 Conduc la sentimente inadecvate (furie, vinovăţie, anxietate, depresie).
 Sunt exagerări extreme ale unei situaţii (în termeni de „groaznic", „teribil").
 Sunt solicitări imperative faţă de sine, de ceilalţi, de viaţă, („trebuie!", „e neapărat
necesar!", „mi se cuvine!").
-5 min
Pornind de la afirmaţiile de la puctul 19 respectiv 22 completaţi fişa MODEL ABC (din

anexă).
Felicitări!
-15 min
Identificarea şi modificarea convingerilor dezadaptative
Unele dintre cele mai frecvente convingeri disfucţionale ale adolescenţiolor, sunt:
“Trebuie să fii interesant pentru a face conversaţie cu cineva.”, “Ceilalţi vor observa că sunt
anxios.”, “Oamenii nu mă vor place după ce vor observa că sunt anxios.”, “Celorlalţi nu le
face plăcere să fie cu mine.”.
Pornind de la aceste convingeri iraţionale, încercaţi:
- să vă reamintiţi o experienţă emoţională recentă;
- enumeraţi cogniţiilor asociate cu diferitele senzaţii trăite de voi;
24
- utilizaţi jocul de rol pentru discutarea unei experienţe emoţionale provocatoare de
anxietate (consilier- elev);
- determinaţi şi discutaţi semnificaţia unei situaţii, deoarece facilitează identificarea
gândurilor disfuncţionale.
Discutaţi în diade.
-20 min
5. Convingerile şi supoziţiile disfuncţionale care stau la baza gândurilor negative

automate au fost denumite de Albert Elis (1962) credinţe iraţionale, autorul subliniind rolul
lor în geneza tulburărilor emoţionale. Se studiază şi se analizează textul de mai jos:
ŞTIINŢĂ
Începuturile terapiei raţional-emotive şi comportamentale

se regăsesc în anul 1955, când Albert Ellis, un psiholog clinician
format în psihanaliză, a fost dezamăgit de progresele foarte mici
pe care pacienţii săi le făceau. În munca sa a constatat că aceşti
clienţi îşi reveneau mai repede în momentul când făceau
schimbări în modul în care gândeau despre ei despre problemele
lor, despre viaţă şi lume în general. Ellis a concluzionat că terapia ar avea efecte mai rapide
dacă s-ar acorda o mai mare atenţie cogniţiilor clientului. Conform lui Albert Ellis, cel care a
dezvoltat terapia raţional-emotivă şi comportamentală, oamenii nu sunt nevoiţi să se simtă
mizerabil, nefericiţi, supăraţi, deprimaţi, furioşi, vinovaţi sau ruşinaţi. Bineînţeles, nu este atât
de uşor ca şi cum ar avea o baghetă magică, dar îşi pot modifica emoţiile daca îşi modifică
modul în care gândesc. Acest lucru se realizează în următoarele modalităţi:
 Iniţial, identifici o situaţie sau un eveniment supărător, ceva ce ai făcut sau ceva
ce ţi s-a întâmplat ţie. Numim acest lucru eveniment activator.
25
 Apoi identifici ce emoţii ai avut în legătură cu acel eveniment sau situaţie. Acest
lucru este numit consecinţa emoţională.
 Ulterior este nevoie să-ţi aminteşti că aceste emoţii nu apar din senin. Altcineva
s-ar fi putut simţi complet diferit în aceeaşi situaţie. Aşadar, este nevoie să te uiţi
la gândurile care au declanşat aceste emoţii. Există trei tipuri de gânduri care por
crea emoţii negative. Numim aceste tipuri de gânduri convingeri iraţionale.
Convingerile iraţionale cuprind următoarele gânduri:
 Auto-evaluarea globală negativă: asta înseamnă că de fiecare dată când ţi se

întâmplă ceva rău, te gândeşti imediat că a fost vina ta sau că eşti o persoană
rea. Îţi evaluezi valoarea propriei persoane cu performanţa. De exemplu, dacă
ai luat o notă mică, te gândeşti că eşti un ratat. Persoanele care se auto-
evaluează global negativ au probleme în a accepta critica. Ei consideră că
trebuie să fie perfecţi şi că, dacă nu sunt, acest lucu înseamnă că sunt lipsiţi de
valoare.
 Cerinţele absolutiste: acesta înseamnă că susţii că totul ar trebui să fie aşa cum
vrei tu, că lucrurile trebuie să fie corecte şi că este groaznic dacă nu sunt astfel;
asftel de gânduri te vor înfuria foarte tare. Nu toate lucrurile pot fi corecte şi
nu poţi obliga pe toată lumea să se comporte aşa cum vrei tu, tot timpul. Te poţi
controla doar pe tine însuţi, nu şi pe alţii.
 Toleranţa scăzută la frustrare: acest lucru înseamnă că tu consideri că totul
trebuie să fie uşor pentru tine, că nu trebuie să lucrezi prea mult pentru nimic şi
că, dacă ceva este plictisitor, atunci nu ar trebui să fie nevoie să faci acel lucru.
În plus, catastrofarea, suprageneralizarea şi presupunerile incorecte constituie forme de
gândire iraţională. Atunci când catastrofezi, când suprageneralizezi, când faci presupuneri
false, incorecte, faci ca situaţia să fie şi mai rea decât este. Faci presupuneri fără a verifica
faptele, consideri că lucrurile nu vor sta mai bine niciodată şi crezi că totul este groaznic.
Concluzii:
 Educaţia raţional emotivă şi comportamentală reprezintă o metodă de intervenţie prin
consiliere, în general fondată pe asumpţia că problemele emoţionale rezultă mai
26
degrabă dintr-o gândire şi înţelegere defectuoasă a evenimentelor, decât din
evenimentele în sine.
 Ideea de bază nu este să reducem prin orice mijloace intensitatea şi frecvenţa emoţiilor
negative, ci să însuşim metode prin care putem gestiona adaptativ emoţiile resimţite.
-10 min
Prin exerciţiul următor se verifică dacă elevii au înţeles teoria despre “Terapia raţional
emotivă şi comportamentală”.
Exerciţiul „Controlarea propriilor emoţii”

Se împart elevii pe grupe de 4-5 şi li se dă ca sarcină să evalueze cine deţine controlul în
ceea ce priveşte emoţiile în situaţiile descrise în fişă. Se dau câte 3 situaţii la o grupă şi apoi
se discută frontal (comparativ).
Evaluaţi în grupe de câte 5-6 persoane, cine deţine controlul în ceea ce priveşte emoţiile
în situaţiile descrise în fişă.
 Iei o notă slabă la o teză şi îl acuzi pe profesor deoarece eşti supărat de acest lucru.
 Refuzi să te întâlneşti cu cineva şi auzi ulterior că acea persoană a ieşit în oraş, s-a
îmbătat şi a fost tristă.
 Părinţii nu te lasă să stai afară la fel de mult ca şi pe alţi prieteni din cercul tău, ceea ce
te supără foarte mult.
 Prietenii te încurajează să iei câteva înghiţituri de alcool, iar când ajungi acasă părinţii
îşi dau sema şi te pedepsesc, motiv pentru care te înfurii de-a dreptul.
 Un coleg de clasă te roagă să îi spui răspunsurile la un test însă îl refuzi, iar colegul se
supără foarte tare.
 Ai ieşit cu o persoană destul de mult timp, însă la un moment dat simţi că vrei să pui
capăt relaţiei, ceea ce şi faci. A doua zi însă afli că acea persoană a încercat să se
sinucidă.
Li se explică elevilor că adesea îi acuzăm pe ceilalţi pentru sentimentele noastre. Cu toate

că este important să fii sensibil la problemele altora, este mult mai important ca oamenii să
înveţe să recunoască cine este responsabilul unei probleme.
Se analizează produsele activităţii în grupe, structurându-se discuţia pe următoarele
aspecte:
27
- Cine este responsabil pentru fiecare situaţie?
- Sunt situaţii pentru care a fost mai greu să acceptaţi responsabilitatea, comparativ cu alte
cazuri?
- Ce presupune acceptarea responsabilităţii pentru o emoţie? (tu eşti responsabil pentru
emoţiile tale, nu ceilalţi, prin urmare tu trebuie să acţionezi)
15 min.
Temă pentru acasă:
1) Desenaţi-vă „graficul grijilor” sau a altor emoţii, pentru fiecare zi, până la sfârşitul
programului de prevenţie/ intevenţie, după modelul dat.
Data………………………………
Graficul grijilor
↑
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0 →
Ora………. ora………. ora………. ora………. ora………. ora………. ora…… ora… ora……….
2) Monitorizarea gândurilor disfuncţionale. Alegeţi grijile de intensitate ridicată.

Completaţi pentru acestea primele 4 coloane, citiţi strategiile de examinare şi de testare a
gândurilor disfucţionale, apoi competaţi ultimele 3 coloane.
Data Descrierea în Gândurile/ Emoţiile Răspunsul raţional Rezultatele: Comportamen
28
detaliu a credinţele - intensitatea - gândul/ credinţa Emoţiile e ulterioare
situaţiei iraţionale trăirii emoţiei raţională intensitatea emoţiei
- măsura în Şi măsura în care persoana (0-100)
care crede mai crede în gândurile
persoana în iraţionale
gândul
respectiv
Strategii de examinare şi testare a gândurilor disfucţionale:
1) “Care sunt argumentele prin care îţi susţii acest gând?”, “Care ar fi
alternativele prin care situaţia poate fi privită?”, “Care ar fi alternativele explicative ale
situaţiei?”;
2) “Cum ar privi o altă persoană situaţia? Ce ar crede despre situaţie?”;
3) “Interpretările tale se bazează pe ceea ce simţi sau mai degrabă pe ceea ce, de
fapt, s-a întâmplat?” (persoanele cu probleme de anxietate interpretează eronat modul în care
ele fac faţă diverselor situaţii minimalizând mecanismele de coping pe care şi le-au dezvoltat);
4) “Care sunt standardele pe care ţi le impui?”( persoanele cu probleme de
anxietate îşi stabilesc standarde nerealiste), “Trebuie să fiu foarte eficient tot timpul.”,
“Trebuie să fiu calm tot timpul.”, “Trebuie să fiu sigur că nu am o disfuncţie la inimă.”;
5) “Care este responsabilitatea pe care crezi că o ai în diverse situaţii?”
[supraestimarea responsabilităţii unor situaţii (de ex. îngrijorarea unei decizii pentru care crezi
că ai toată responsabilitatea) sau supraestimarea controlului pe care o persoană îl poate avea
într-o situaţie – faptul că o situaţie depinde numai de tine poate fi o convingere iraţională];
6) “Care ar fi cel mai îngrozitor lucru care s-ar întâmpla?”( subiectii îşi dezvoltă
strategii cognitive de evitare şi nu îşi finalizează anticipările negative, discutând cu alte
persoane aceste anticipări negative sau analizându-le se identifică interpretările catastrofice şi
nerealiste care pot fi reanalizate);
7) “Cum crezi că ar evolua lucrurile pentru X luni/ ani?”(analizarea perspectivei în
timp este eficientă pentru destructurarea anticipărilor negative şi pentru prevenirea posibilelor
recăderi).
29
Se explică elevilor ceea ce au de făcut. Se exemplifică în clasă pentru a preîntâmpina
existenta unor eventuale nelămuriri cu privire la tema primită.
15 min.
ŞEDINŢA 4
DURATA: 2 ore
SUBIECTUL LECŢIEI: – Să ne îngrijim îngrijorările, să le ascundem…?
SCOPUL LECŢIEI: Asimilarea tehnicilor eficiente de managment şi control al emoţiilor
personale
1. să identifice importanţa unei atitudini flexibile faţă de ceea ce ne înconjoară;
2. să completeze modelul ABC (A– evenimente activatoare, B– convingeri iraţionale, C –
consecinţe);
3. să identifice mituri despre emoţii;
4. să achiziţioneze deprinderi de rezolvare de probleme;
5. să demonstreze rolul convingerilor în declanşarea emoţiilor;
6. să diferenţieze comportamentele dezirabile şi indezirabile în funcţie de intensitatea
emoţiei;
7. să transfere cele învăţate în viaţa reală;
8. să identifice strategii de coping raţional;
9. să exerseze exprimarea emoţională şi să descopere avantajele şi dezavantejelor
exprimării emoţionale;
10. să reactualizeze emoţiile intense trăite şi convingerile iraţionale determinante;
să exerseze metodele de modificare a convingerilor iraţionale.
a) METODE UTILIZATE: expunerea, explicaţia, demonstraţia dirijată, conversaţia,
problematizarea, dezbaterea, munca în diade, munca independentă, jocul, munca în
echipe
30
b) MATERIALE DIDACTICE: : flipchart/ tablă, markere, scotch, cretă colorată, post-
it-uri colorate, fişe de lucru, videoproiector, coli A4.
1.Se verifică tema pentru acasă.
-graficul GRIJILOR
Împărţiţi emoţiile pe care le-aţi trăit în doua categorii: emoţii funcţionale, emoţii
disfuncţionale.
- se verifică fişele MODEL ABC 18 min.
Se anunţă scopul şi obiectivele. 2 min
Exerciţiu de spargere a gheţii/încălzire
„O fată de 14 ani mi-a povestit mai demult despre bucuria pe care a simţit-o în prima zi de
primavară. Era fericită, iar persoanele din jurul ei erau preocupate de câte greşeli a făcut în
ultima perioadă, la şcoală. În consecinţă, îşi punea întrebarea dacă e normală, dacă mai sunt şi
alte persoane ca ea. Bucuria ei era atât de mare, încât nu dorea să
devină “adult”. Pentru ea, a fi ”adult” însemna a nu te mai bucura de
razele soarelui din prima zi de primavară.”
Ce părere aveţi despre cele auzite?

Adulţii din text “stăteau cu grijile în braţe” fiind preocupaţi de
ceva ce nu se mai putea schimba, prezintau o mai mare rigiditate în
gândire, iar feţiţa simţea beneficiile unei gândiri flexibile, bucurându-se de nişte evenimente
prezente.
31
2. Identificaţi câteva mituri (expresii/ afirmaţii/ proverbe/ zicători) auzite în copilărie care
credeţi că au putut contribui la dezvoltatea şi intensificarea emoţiilor nesănătoase/
disfuncţionale prezente în viaţa voastă de acum.
Dacă întâmpină greutăţi, se prezintă exemplele de mai jos.
Exemple de mituri/ proverbe/ zicători:

 “Timpul le rezolvă pe toate.”
 “Ceilalţi te percep ca fiind vulnerabil, dacă le oferi ocazia de a-ţi cunoaşte emoţiile.”
 “Băieţii nu trebuie să plângă, este semn de slăbiciune.”
 “Se spune că emoţiile apar din senin.”
 “Atunci când spui ce simţi înseamnă că nu te poţi controla.”
 “Fetele au o expresivitate emoţională mai mare decât băieţii.“
 “Emoţiile negative nu trebuie arătate.”
 “Ceilalţi pot percepe mai clar emoţiile noastre decât noi.”
 “Atunci când prietenii mei nu agreează emoţiile mele, înseamnă că nu este important
ceea ce simt.”
 “Părinţii vorbesc mult mai des despre emoţii cu fetele decât cu băieţii.”
 “Mass-media influenţează trăirea şi exprimarea emoţiilor.”
 “Furia este specifică băieţilor, iar grija le caracterizează pe fete.”
 “Este mai bine să-ţi fie frică decât să o păţeşti.”

 “Leac de frică nu-i.”
 “Cine s-a ars cu ciorba, suflă şi în iaurt.”
În ce fel ne pot influenţa aceste mesaje ?
Ce părere aveţi acum, în prezent, despre aceste afirmaţii?
Cum puteţi preveni pe viitor să credeţi în asfel de iraţionaltăţi?
32
CONCLUZII:
Un mit este o prejudecată, o preconcepţie despre un anumit lucru. De exemplu, un mit

referitor la emoţii se referă la faptul că băieţii dau dovada de vulnerabilitate dacă îşi
exprimă emoţiile sau că nu este bine să-ţi exprimi emoţiile în public. Aceste prejudecăţi
conduc la comportamente inadecvate: izolare, conflicte, insuccese.
-15 min.
3. DEZVOLTAREA INTELIGENŢEI EMOŢIONALE

EMOŢII, CONVINGERI ŞI COMPORTAMENTE
F1 .,RAŢIONAL VERSUS
IRAŢIONAL’’
Realizaţi în scris o analiză a emoţiilor personale conform ghidului de mai jos:
C. Scrieţi numele emoţiei negative intense (precum furie, tristeţe, anxietate, vinovăţie sau
ruşine excesivă) pe care aţi trăit-o cel mai intens ultima dată sau vreodată!
____________________________________________________________________________
 Menţionaţi intensitatea emoţiei negative pe scala de mai jos:
0-----1-----2-----3-----4-----5-----6-----7-----8-----9-----10
0- Deloc intens 10- Foarte intens
 Descrieţi situaţia care a declanşat această emoţie!
B.Ce gânduri/ convingeri/ credinţe au declanşat această emoţie (ce aţi gândit)?
 Ce gânduri/ convingeri/ credinţe aţi avut în timpul trăirii emoţiei respective?
Desenează starea emoţională trăită, ţinând cont de intensitatea emoţiei:
33
 Sunteţi mulţumiţi de reacţiile comportamentale pe care le-aţi avut în timpul trăirii
emoţiei respective? Argumentaţi!
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
Ce alte emoţii aţi fi putut trăi în situaţia respectivă?
_________________________________________________________________________
 Enumerati 3 paşi pentru controlul şi managementul emoţiilor personale:
Elevii îşi împărtăşesc experienţa unii altora. Discută în perechi.
4. Pentru a descoperi paşii cei mai eficienţi pentru controlul şi managementul emoţiilor
personale se va citi povestea următoare.
Gândurile creează emoţii
Într-o zi frumoasă şi însorită, o fetiţă pe nume Katie sărea coarda în curtea din faţa
casei. Era fericită. Îi plăcea să sară coarda şi era atentă la fiecare săritura să nu se împiedice şi
să cadă.
În timp ce sărea şi-a amintit că bunica îi dăruise coarda de Crăciun. Bunica era săracă,
dar dorea să-i cumpere ceva special. Înainte de Crăciun au mers împreună să viziteze un
magazin de jucării. Lui Katie i-a plăcut coarda. Bunica a economisit bănuţi să i-o cumpere de
Crăciun. Când a desfăcut cadoul, Katie a fost foarte încântată şi s-a simţit iubită de bunica în
mod special.
În timp ce sărea coarda, un băiat s-a repezit alergând, i-a smuls coarda cea dragă din
mâini şi a fugit spre parc. “Ce băiat îngrozitor!” La început s-a simtit şocată şi suparată, dar
când s-a gândit “Mi-a furat coarda dăruită de bunica de Crăciun!”, s-a înfuriat. Apoi,
gândindu-se că şi-a pierdut coarda pentru totdeauna, s-a simţit tristă şi ochii i s-au umplut de
lacrimi.
Fugind în parc dupa băiat, a văzut că un copil căzuse într-un bazin cu apă. Băiatul îi
aruncase un capăt al coardei. Gândindu-se că acel copil s-ar putea îneca, a început să se simtă
34
îngrijorată. În timp ce băiatul îl trăgea din apă, gândurile ei s-au schimbat. “Va reuşi să-l
salveze!” a strigat şi s-a simtit uşurată.
Când copilul a ajuns la mal, în siguranţă, băiatul s-a dus la Katie, i-a dat coarda înapoi
şi i-a spus: “Îmi pare rău dacă te-am speriat mai devreme, dar trebuia să-l ajut repede.
Mulţumesc că mi-ai împrumutat coarda.” Gândindu-se că e draguţ din partea lui să-şi ceară
scuze şi să-i înapoieze coarda, Katie s-a simţit mulţumită.
Când s-a întors acasă i-a povestit mamei cum coarda ei a salvat un copil de la înec. I-a
spus şi tatălui când s-a întors de la serviciu. Ba chiar a sunat-o şi pe bunica să-i spună. Când se
gândea cât de importantă a fost coarda ei pentru salvarea copilului, se simţea foarte mândră.
Apoi s-a gandit: “Nu coarda mă facea să mă simt fericită, tristă sau îngrijorată… ci felul în
care mă gândeam la coardă.”. Şi acest gând o făcu să se simtă şi mai bine.
Subliniaţi în text citatele care evidenţiază legătura dintre gânduri-emoţii-

comportamente.
Se verifică dacă elevii au identificat corect citatele care evidenţiază legătura dintre
gânduri-emoţii-comportamnete. Se discută pe marginea constatărilor.
Emoţiile ne influenţează comportamentele.
5.Exerciţiu: Ce spui, ce faci, atunci când eşti sau te simţi………
 Lista cu emoţii :
Ce spui, ce faci , atunci când eşti sau te simţi… Ce spui, ce faci, atunci când eşti sau te simţi………
Mulţumit-7 Agitat-9
Ce spui, ce faci , atunci cand esti sau te simti…… Ce spui, ce faci, atunci când eşti sau te simţi………
Vesel -9 Trist-10
Ce spui, ce faci , atunci când eşti sau te simţi…… Ce spui, ce faci, atunci când eşti sau te simţi………
Atrăgător-8 Furios-9
Ce spui, ce faci , atunci când eşti sau te simţi.....… Ce spui, ce faci , atunci când eşti sau te simţi………
Fericit-10 Singur-10
Ce spui, ce faci , atunci când eşti sau te simţi…… Ce spui, ce faci , atunci când eşti sau te simţi………
35
Iubit-8 Dezamăgit-9
Puternic-9 Respins-10
Mulţumit -4 Agitat-1
Vesel -3 Trist-3
Atrăgător-4 Furios-3
Fericit-4 Singur-2
Iubit-5 Dezamăgit-2
Puternic-4 Respins-3
Se discută relaţia dinte emoţie şi comportament. Elevii sunt rugaţi să susţină acestă
afirmaţie cu exemple din viaţa personală.
6. Ceea ce spunem sau facem reflectă întotdeauna emoţiile pe care le avem?
I. Voi arăta o ceapă elevilor şi o voi decoji încet, cerându-le să privească şi să comenteze
în legatură cu ceea ce se întâmplă. Ceapa are straturi care pot fi desfăcute. Adesea pot
exista straturi şi peste emoţiile noastre. O persoană poate simţi suferinţă sau
depresie, dar îşi acoperă aceste emoţii prin furie SAU printr-un zâmbet.
Concluzie :
- Prin ceea ce spunem sau facem adesea se întamplă să ne acoperim emoţiile.
Discuţii:
36
- Care credeţi că sunt motivele pentru care ne acoperim emoţiile reale?
- Care sunt avantajele şi care sunt dezavantajele acestui lucru?
II. Cer elevilor să ia fiecare o foaie de hârtie şi să o împăture în fâşii de câte un centimetru,
ca pe un acordeon. Se distribuie situaţia „DESFACEREA STRATURILOR” fiecărui elev.
Pe măsură ce elevii citesc situaţia, fiecare elev va scrie cifra 1 pe primul pliu al hârtiei şi
vor scrie cu roşu primul cuvânt care descrie cea mai evidentă emoţie reprezentată în acea
situaţie. Apoi, pe următoarele câteva pliuri, elevii vor identifica alte emoţii care ar fi putut
să fie mascate de prima emoţie şi le vor nota cu albastru.
- Se prezintă şi se discută pe marginea răspunsurilor.
DESFACEREA STRATURILOR
Nume :____________________________________ Data:________________________
Instrucţiuni:
Citiţi situaţia, apoi scrieţi cifra 1 pe primul pliu al hârtiei şi scrieţi– cu roşu- prima
emoţie pe care o remarcaţi în acestă situaţie. Apoi, pe următoarele pliuri, scrieţi – cu albastru-
alte emoţii care pot fi mascate de prima.
SITUAŢIA
Citeam într-o revistă că “Unii oameni râd în exterior, dar în interior sunt trişti şi
plâng.”. Acest lucru mă descrie pe mine. Mă trezesc, îmi pun un zâmbet şi mă prefac în cea
mai mare parte a zilei. Este dificil. Uneori stau lângă dulapul meu şi văd oameni vorbind în
şoaptă. Zâmbesc şi trec pe lângă ei, dar mă gândesc că vorbesc despre mine, despre faptul că
m-am îmbătat la acea petrecere şi m-am comportat indezirabil.
Nu îi pot lăsa să afle cum mă simt în realitate. Uneori când ajung acasă de la şcoală nu mă
mai pot preface şi mă descarc pe părinţii mei.
a) A fost dificil să găsiţi cuvinte referitoare la emoţiile descrise sau implicate în situaţii?
b) Credeţi că oamenii îşi maschează adesea emoţiile?
c) Credeţi că este mai uşor să facem faţă emoţiilor dacă le mascăm?
d) Credeţi că mascarea emoţiilor este o idee bună?
e) De ce DA sau de ce NU? - 10
min.
37
7. Realizaţi, individual, un top cinci, al emoţiilor pe care le-aţi trăit luna aceasta, cu cea mai
mare intensitate!
1.___________________________________
2. __________________________________
3. __________________________________
4. __________________________________
5.__________________________________
Comunicaţi cu un membru din echipă despre emoţiile personale trăite in acestă lună. Cel care
ascultă completează o fişă ABC.
ABC-ul emoţional are următoarele componente:

A– eveniment activator (ceea ce se întâmplă– poate fi un eveniment exterior sau un gând)
B– gânduri, idei, păreri despre ceea ce se întâmplă (ce cred eu despre A)
C – consecinţe: emoţii şi comportamente (ce simt şi fac în urma a ceea ce gândesc)
Exemplul colegului/colegei:
A (ce s-a întâmplat)–
____________________________________________________________________________
B (ce a crezut el despre sitruaţia respectivă)– „ar trebui…..”, „e groaznic că…..”, „nu e bun de
nimic…..”
C (ce a simţit şi ce a făcut) –
___________________________________________________________________________
Stabiliţi împreună paşi pentru controlul şi managementul emoţiilor personale.

- 10 min
 A discuta despre emoţiile personale fie ele pozitive fie negative, a le exprima este:
o un semn de slăbiciune;
o primul pas pentru un management eficient ;
o primul pas pentru autocontrol.
 Mass-media, computerul, telefonia mobilă:
38
a) Nu are nici un efect asupra stării emoţionale.
b) Influenţează trăirea şi exprimarea emoţiilor adolescenţilor.
c) Distorsionează dezvoltarea emoţională a adolescenţilor.
 Pentru adolescenţi, punctul de plecare în conştientizarea emoţiilor şi în dezvoltarea unui

comportament responsabil şi a stimei de sine pozitive constă în:
a) adresarea întrebării „Cum te-ai simţit?“;
b) Adresarea întrebării „Ce faci?”;
c) Ascultarea cu interes şi cu atenţie a adolescentului.
9.Temă pentru acasă
În acest exerciţiu este indicat să manifestaţi originalitate şi să creaţi un calendar al
emoţiilor pentru fiecare lună a anului care să conţină cuvinte, desene exprimând emoţii pe care
vi le propuneţi să le trăiţi.
Ascultaţi înainte o întâmplare sugestivă din experienţa mea profesională.
ANUL ACELA A FOST MINUNAT

Am întâlnit, odată, un băieţel de vreo 10 anişori. A suferit de anxietate. Se simţea
aproape tot timpul îngrijorat. Uneori îi era atât de tare teamă încât nu mai ştia ce să facă. Nu
mai avea prieteni, nici nu avea chef să povestească cu alţii. Se speria de teste, note, de
întuneric, îl speria şi gândul de a rămâne singur acasă. Avea tot timpul impresia că ceva rău s-
ar putea întâmpla cu el, cu mama, cu sora, cu tata, ş.a.m.d.. Nu mai avea curajul nici să
doarmă singur. Povestea că el a fost dintotdeauna sensibil şi reacţiona exagerat la anumite
situaţii care pentru alţii erau nesemnificative.
Completând într-o şedinţă o fişă despre linia vieţii lui, am descoperit că anul 2008
pentru el a fost un an foarte bun. L-am întrebat, cum de nu s-a întâmplat nimic rău în acel an?
El mi-a răspuns astfel: “Acel an a fost anul meu preferat. M-am gândit că e aşa drăguţ să am
chiar 8 ani în anul 2008, încât orice se întâmpla eu nu lăsam să-mi strice buna dispoziţie.”.
Mi-a şi dat cîteva exemple:“Eram la pescuit cu prietenul meu. Am prins mulţi peşti.
Când a venit momentul să ne împărţim peştii, el spunea că toţi peştii mari i-a prins el. Eu m-
am gândit că nu am să mă cert cu prietenul meu chiar în anul meu preferat. Am cedat. Lui i s-
a făcut jenă şi a început insistent să mă convingă să îi duc eu acasă.“ A mai dat şi alte
exemple, a povestit cum a reuşit el, în acea perioadă, să-şi depăşească temerile, frustrările,
supărările. L-am întrebat dacă ar mai vrea şi alţi ani atât de plăcuţi. Atunci i-am spus: “Uite, eu
îţi fac cadou şi acest an, şi toţi anii care urmează. E cadoul meu pentru tine, până la urmă ai o
39
singură viaţă. De ce să o trăieşi cu teamă şi necăjindu-te? Tu ştii cum să trăieşti liniştit şi
fericit, doar că ai uitat să aplici acele metode pe care le-ai încercat deja şi ştiai că funcţionează.
Te rog să îţi reîmprospătezi memoria şi să încercăm să reluăm atitudinea de altă dată, faţă de
tine, faţă de ceilalţi sau în diferite situaţii de viaţă.”.
Care credeţi că a fost evoluţia pe plan emoţional al copilului?
Care credeţi că să fie evoluţia voastră pe plan emoţional ?
Încercaţi şi voi experimentul, completaţi calendarul emoţiilor pentru fiecare lună a
anului cu emoţiile pe care vi le propuneţi să le trăiţi şi vei vedea dacă funcţionează.
Peste o lună- două veniţi să-mi spuneţi cum a funcţionat planul vostru. -4 min
Ianuarie Emoţia: Februarie Emoţia: Martie Emoţia:
Aprilie Emoţia: Mai Emoţia: Iunie Emoţia:
Iulie Emoţia: August Emoţia: Septembrie Emoţia:
40
Octombrie Emoţia: Noiembrie Emoţia: Decembrie Emoţia:
ŞEDINŢA 5
DURATA: 2 ore
TIPUL LECŢIEI: formare de prieceperi şi deprinderi
SUBIECTUL LECŢIEI: O nouă filosofie de viaţă
SCOPUL LECŢIEI: Însuşirea unor principii fundamentale necesare pentru o viaţă raţională
- să exerseze unele metode de creştere a flexibilităţii în gândire
- să evalueze emoţiile resimţite în diferite situaţii problematice
- să exerseze modalităţile de ameliorare a intensităţii emoţiilor
- să identifice cauza care determină diferenţele dintre emoţiile negative funcţionale şi
disfuncţionale
- să recunoască elementele care diferenţiază credinţele iraţionale de cele raţionale
- să identifice categoria de gânduri, emoţii pe baza unor caracteristici date
- să identifice importanţa renunţării la cerinţele absolutiste faţă de sine, lume, ceilalţi
- să identifice importanţa creşterii toleranţei la frustrare
- să identifice cauzele emoţiilor negative disuncţionale personale şi a altora
STRATEGIA DIDACTICĂ: conversaţia, explicaţia, jocul, munca în diade, munca
independentă, munca în echipe, descoperirea dirijată, dezbaterea, problematizarea, poveste
terapeutică, demonstraţia, expunerea.
MATERIALE DIDACTICE: flipchart/ tablă, markere, scotch, cretă colorată, post-it-uri
1. Se verifică tema pentru acasă.
41
Calendarul emoţiilor. 8 min
2. Se anunţă scopul şi obiectivele. 2 min.
Proverbele/ zicătorile amintite ora trecută, au putut forma nişte cogniţii iraţionale,
având apoi consecinţe emoţionale negative şi disfuncţionale.
Acum, vă rog să explicaţi următorul citat celebru şi spuneţi la ce consideraţi că vă
îndeamnă Richard Wurmbrand?
„Grijile sunt asemenea copiilor mici: cu cât îi îngrijeşti, cu atât cresc mai
mult.” (anonim) -5 min.
4. Gândiţi câteva mesaje (ce ar putea spune de exemplu părinţii înainte de a vă trimite
la şcoală), expresii, afirmaţii care ar putea genera cogniţii raţionale/ adaptative, ce duc la
răspunsuri funcţionale şi….. nu uitaţi:
„Atunci când vrem curaj, ni se oferă frică. Calea spre performaţă este presărată cu tot
felul de obstacole. Atunci când reuşim, o facem folosind dificultăţile pentru a deveni puternici,
situaţiile înfricoşătoare pentru a deveni curajoşi şi problemele pentru a căpăta înţelepciune.
Reuşim gândind raţional, simţind sănătos şi acţionând adecvat şi la momentul potrivit, putând
folosi ce avem pentru a construi ceea ce vrem, sau putem să ne plângem că nu ni se dă ceea ce
cerem. Îmi aduc aminte de gluma cu cele două persoane care căutau un braduţ pentru Crăciun.
După două ore, obosită, una dintre ele îi zice celeilalte: „Auzi, n-ar fi mai bine să căutam unul
neîmpodobit?”.”
Elevii prezintă mesajele. -10 min.
5. Completaţi individual fişa de lucru, discutaţi apoi în diade:

Fişa de lucru: Ochelarii cu lentile roz
1. Prietenul tău cel mai bun nu stă lângă tine la masa de prânz.
Credinţa iraţională:
Un bun prieten ar trebui mereu să facă ceea ce vreau eu să facă
Emoţia………………………Comportamentul……………………………………………
Credinţa raţională:
Deşi este prietenul meu şi mi-ar plăcea foarte mult să stea lângă mine, simplul fapt că nu
face ceea ce-mi doresc eu nu înseamnă că nu mă mai place.
Emoţia………………………Comportamentul……………………………………………
42
2. Sora ta refuză să facă partea ei de treburi şi tu eşti acuzat pentru acest
lucru.
Nu suport să fiu acuzat pe nedrept. Nu este corect, eu nu am făcut nimic greşit.
Emoţia………………………..Comportamentul…………………………………………
Pot să suport să fiu acuzat pe nedrept, mi s-a mai întâmplat acest lucru, chiar dacă nu
este corect, uneori oamenii greşesc.
Emoţia………………………..Comportamentul…………………………………………
3. Ai luat o notă proastă.

E vina mea că am luat nota asta. Sunt un prost şi nimic nu-mi iese cum trebuie.
Emoţia.............................Comportamentul...........................................................................
Chiar dacă am luat o notă proastă asta nu înseamnă că sunt un prost, ar fi fost de dorit să
învăţ mai mult.
4. Ai de susţinut un examen important.

E groaznic dacă nu-mi iau examenul.
Emoţia…..........................Comportamentul…......................................................................
E rău dacă nu voi lua examenul, însă nu e cel mai groaznic lucru care mi se poate
întâmpla.
-15 min.
6. Pornind de la exemplele de mai sus, identificaţi A-ul, B-ul şi C-ul, conform modelului
ABC:
43
A → B → C
Convingerile despre acel eveniment Consecinţele emoţionale sau

Evenimentul activator comportamentale
convingerile iraţionale Emoţii negative disfuncţionale

depresie, furie, vină, anxietate
convingerile raţionale Emoţii negative funcţionale

tristeţe, supărare, regret, îngrijorare
Centalizând cele spuse de voi, descoperim cauza care determină diferenţele dintre emoţiile
nagative disfuncţionale şi funcţionale.
Puteţi să le observaţi în tabelul următor şi să vi le notaţi pe o foaie din portofoliu:
44
Emoţii negative funcţionale Emoţii negative disfuncţionale
Emoţia Tipul convingerii Emoţia Tipul convingerii
Tristeţe “E neplăcut că am suferit o astfel Depresie “Nu ar fi trebuit să sufăr o
de pierdere, dar pot merge mai astfel de pierdere. Asta
departe. Rămân în continuare o înseamnă că sunt o persoană
persoană valoroasă, chiar dacă am lipsită de valoare”
suferit această pierdere”
Evaluarea comportamentului, nu a Evaluare Globală Negativă
persoanei
Îngrijorare “Mi-aş dori să nu se întâmple aşa Anxietate “Nu trebuie să păţesc aşa ceva.
ceva. Ar fi destul de neplăcut dacă Ar fi îngrozitor dacă s-ar
s-ar întâmpla aşa ceva” întâmpla aşa ceva”
Evaluare nuanţată a caracterului Catastrofare
aversiv al unei situaţii
Regret “Îmi pare rău că n-am putut face Vinovăţie “Ar fi trebuit să fac mai mult.
mai mult” Este numai vina mea”
Părere de rău Autoculpabilizare
Nemulţumire “Mă deranjează că el s-a Agresivitate “Ar fi trebuit să se comporte
comportat astfel, însă nu este /Furie altfel. Nu pot suporta că a făcut
ceva insuportabil” aşa ceva”.
Toleranţă la frustrare Intoleranţă la frustrare
Discuţii şi întrebări:
Care sunt asemănările şi deosebirile dintre emoţiile negative funcţionale şi emoţiile

negative disfuncţionale? Care este diferenţa dintre o credinţă raţională şi una iraţională?
45
-15 min.
7. Expuneţi într-o formă sintetică, elementele ce diferenţiază credinţele raţionale de

cele iraţionale.
CREDINŢELE RAŢIONALE CREDINŢELE IRAŢIONALE

Sunt adevărate.
Sunt false.
Pot fi susţinute prin dovezi.
Conduc la deducţii incorecte.
Sunt logice.
Sunt adesea suprageneralizări.
NU sunt comenzi şi cerinţe absolute.
Reprezintă comenzi şi nevoi de genul “trebuie”.
Sunt dorinţe, speranţe şi preferinţe.
Conduc la apariţia unor emoţii negative de genul depresiei, furiei şi anxietăţii.
Produc emoţii moderate de genul tristeţii.
Împiedică atingerea scopurilor iritării şi preocupării.
Ajută la atingerea scopurilor.
-10 min
8. Odată identificate, cogniţiile POT fi schimbate prin tehnici psihologice specifice,

astfel, cogniţiile (convingerile, credinţele) iraţionale/ dezadaptative, care generează răspunsuri
disfuncţionale sunt înlocuite cu cogniţii raţionale/ adaptative, care generează răspunsuri
funcţionale.
46
MODELUL ABC
ALBERT ELLIS
Eveniment activator Convingeri (B) Consecinţe E/C

(A)
Convingerile iraţionale consecinţe negative disfuncţionale

M N EX. INT (depresie, anxietate, furie, vina)
Convingerile raţionale consecinţe negative funcţionale

(tristete, ingrijorare, suparare, regret)
Gândurile despre evenimente îţi cauzează emoţiile şi comportamentele.

Elevii vor oferi exemple pentru cele prezentate.
-10 min.
47
Completaţi cu unul dintre următoarele cuvinte: funcţionale, disfuncţionale, raţionale,
iraţionale.
Gândurile …………………………… - caracteristici:
conduc la emoţii adecvate chiar dacă ceea ce se întâmplă este neplăcut (iritare, nu
furie; regret, nu vinovăţie; tristeţe, nu depresie)
sunt formulate sub formă de preferinţe sau dorinţe
ne ajută să ne adaptăm, să obţinem ceea ce dorim
ne feresc de a complica situaţia sau de a intra în probleme serioase (certuri, distrugeri,
decizii drastice)
Consecintele (emoţiile) ………………………:

1. Atrag atenţia persoanei că ceva blochează atingerea scopurilor sale, însă nu
imobilizează individul.
2. Motivează persoana să recurgă la comportamente care conduc la dezvoltarea
personală.
3. Încurajează punerea eficientă în practică a comportamentelor necesare atingerii
propriilor scopuri.
Gândurile..................... -caracteristici:
conduc la comportamente care ne rănesc pe noi înşine, pe alţii sau viaţa în general
sunt formulate sub formă de pretenţii faţă de sine, faţă de alţii şi faţă de viaţă
(„trebuie”, „e neapărat necesar”, „mi se cuvine”).
Complică situaţia şi pot duce la probleme serioase.
Nu ne ajută să obţinem ceea ce dorim.
Consecinţele (emoţionale) …………………………:
1. Conduc la experienţierea durerii şi a disconfortului psihic.

2. Motivează persoana să recurgă la comportamente contrare propriilor interese.
3. Împiedică persoana să se angajeze în comportamentele necesare atingerii propriilor
scopuri.
- 10 min.
48
10. Temă pentru acasă.
Citiţi următoarele poveşti.
Povestea celor trei uşi…
“Un rege avea un fiu deştept şi curajos. Ca să îl pregătească pentru a înfrunta viaţa, îl
trimise la un batrân înţelept.
- Luminează-mă! Ce trebuie să ştiu în viaţă?
– Vorbele mele se vor pierde precum urmele paşilor tăi pe nisip, dar o să-ţi dau totuşi
câteva sfaturi. În drumul tău prin viaţă vei întâlni trei porţi. Citeşte ce scrie pe fiecare dintre
ele. O dorinţă mai puternică decât tine te va împinge să le urmezi. Nu încerca să te întorci, căci
vei fi condamnat să retrăieşti din nou şi din nou ceea ce încerci să eviţi. Nu pot să îţi spun mai
mult. Tu singur trebuie să treci prin asta, cu inima şi cu trupul. Acum du-te! Urmează drumul
acesta drept din faţa ta.
Bătrânul înţelept dispăru şi tânărul porni pe drumul vieţii.
Nu după mult timp, se găsi în faţa unei porţi mari, pe care se putea citi:
“SCHIMBĂ LUMEA!”
- Asta era şi intenţia mea, gândi prinţul, căci chiar dacă sunt lucruri care îmi plac pe
această lume, altele nu-mi convin deloc.
Atunci începu prima sa lupta. Idealul său, abilitatea şi vigoarea sa îl împinseră să se
confrunte cu lumea, să intreprindă, să cucerească, să modeleze realitatea după dorinţa sa. El
găsi plăcerea şi beţia cuceritorului, dar nu şi alinarea inimii. Reuşi să schimbe câteva lucruri,
dar multe altele îi rezistară.
Anii trecură. Într-o zi îl întâlni din nou pe bătrânul înţelept, care îl întrebă:
- Ce ai învăţat tu pe acest drum?
49
- Am învăţat să deosebesc ceea ce e în puterea mea de ceea ce îmi scapă, ceea ce
depinde de mine de ceea ce nu depinde de mine.
- Bine, zise batrânul. Utilizează-ţi forţele pentru ceea ce stă în puterea ta şi uită ceea ce-
ţi scapă printre degete.
Şi dispăru.
Puţin după aceasta întâlnire, prinţul se găsi în faţa celei de-a doua porţi, pe care stătea
scris: “SCHIMBĂ-I PE CEILALŢI!”
- Asta era şi intenţia mea, gândi el. Ceilalţi sunt sursa de plăcere, bucurii şi satisfacţii,
dar şi de durere, necazuri şi frustrări.
El se ridică, deci contra a tot ce-l deranja sau nu-i plăcea la cei din jurul său. Încercă să
le pătrundă în caracter şi să le extirpeze defectele. Aceasta fu a doua luptaă a sa. Într-o zi, pe
când medita asupra utilităţii tentativelor sale de a-i schimba pe ceilalţi, îl întâlni din nou pe
bătrânul înţelept, care-l întrebă:
- Ce ai învăţat pe acest drum?
- Am învăţat că nu ceilalţi sunt cauza sursa bucuriilor sau a necazurilor, a satisfacţiilor
sau înfrângerilor mele. Ei sunt doar prilejul, ocazia care le scoate la lumină. În mine prind
rădăcină toate aceste lucruri.
- Ai dreptate, spuse bătrânul. Prin ceea ce trezesc ceilalţi în tine, ei te descoperă în faţa
ta. Fii recunoscător celor care fac să vibreze în tine bucuria şi plăcerea, dar şi celor care fac să
se nască în tine suferinţa sau frustrarea, căci prin ei viaţa îţi arată ce mai ai încă de învăţat şi
calea pe care trebuie să o urmezi.
Nu după multă vreme, prinţul ajunse în faţa unei porţi pe care scria:
“SCHIMBĂ-TE PE TINE ÎNSUŢI!”
- Dacă eu sunt cauza problemelor mele, atunci înseamnă că asta îmi rămâne de făcut,
îşi zise el şi începu lupta cu el însuşi.
El căută să pătrundă în interiorul său, să-şi combată imperfecţiunile, să-şi înlăture
defectele, să schimbe tot ce nu-i plăcea la el, tot ce nu corespundea idealului său.
După câţiva ani de luptă cu el însuşi, după ce cunoscu câteva succese, dar şi eşecuri şi
rezistenţe, prinţul îl întâlni iarăşi pe bătrânul înţelept, care-l întrebă:
- Ce ai învăţat tu pe acest drum?
- Am învătat că există în noi lucruri pe care le putem ameliora, dar şi altele care ne
rezistă şi pe care nu le putem invinge.
- Aşa este, spuse bătrânul.
50
- Da, dar m-am săturat să lupt împotriva a tot, a toţi şi chiar împotriva mea! Oare nu se
termină niciodată? Îmi vine să renunţ, să mă dau bătut şi să mă resemnez.
- Asta va fi ultima ta lecţie, dar înainte de a merge mai departe, întoarce-te şi
contemplă drumul parcurs, răspunse bătrânul şi apoi dispăru.
Privind înapoi, prinţul văzu în depărtare spatele celei de-a treia porţi pe care stătea
scris: “ACCEPTĂ-TE PE TINE ÎNSUŢI!”
Prinţul se miră că n-a văzut cele scrise atunci când a pătruns prima dată prin acea
poartă, dar în celălalt sens.
- În luptă devenim orbi, îşi zise el.
Şi mai văzu zăcând pe jos, peste tot în jurul lui, tot ce a respins şi a învins în lupta cu el
însuşi: defectele, umbrele, frica, limitele sale. Le recunoscu pe toate şi învăţă să le accepte şi
să le iubească. Învăţă să se iubească pe el însuşi, fără să se mai compare, să se judece, să se
învinovăţească.
Îl întâlni din nou pe bătrânul înţelept, care-l întrebă:
- Ce-ai învăţat în plus pe acest drum?
- Am învăţat că urând sau detestând o parte din mine înseamnă să mă condamn, să nu
fiu niciodată de acord cu mine însumi. Am învăţat să mă accept în totalitate, necondiţionat.
- Bine, acesta este primul lucru pe care nu trebuie să îl uiţi în viaţă, acum poţi merge
mai departe.
Prinţul zări în depărtare cea de-a doua poartă, pe spatele căreia scria:
“ACCEPTĂ-I PE CEILALŢI!”
Şi în jurul lui recunoscu toate personele pe care le-a întâlnit în viaţa sa, pe cei pe care i-
a iubit şi pe cei pe care i-a urât, pe cei pe care i-a ajutat şi pe cei pe care i-a înfruntat.
Dar, spre surpriza sa, acum era incapabil să le vadă imperfecţiunile, defectele, lucrurile
care altădată îl deranjau enorm şi împotriva cărora luptase.
Bătrânul înţelept apăru din nou şi îl întrebă:
- Ce-ai învăţat mai mult decât prima dată pe acest drum?
- Am învăţat că fiind în acord cu mine însumi nu mai am nimic de reproşat celorlalţi şi
nici nu mă mai tem de ei. Am învăţat să îi accept şi să-i iubesc aşa cum sunt.
- Bine, acesta este cel de-al doilea lucru pe care trebuie să îl ţii minte. Continuă
drumul!
Prinţul zări prima poartă, prin care trecuse cu mult timp în urmă, şi văzu ceea ce era scris pe
spatele ei: “ACCEPTĂ LUMEA!”
51
Privi în jurul său şi recunoscu acea lume pe care a dorit să o cucerească, s-o
transforme, s-o schimbe. Fu izbit de lumina şi de frumuseţea tuturor lucrurilor, de perfecţiunea
lor.
Era, totuşi aceeaşi lume de altă dată. Oare lumea se schimbase sau privirea sa? Atunci
se ivi bătrânul, care-l întrebă:
- Ce ai învăţat pe drumul ăsta?
- Acum am învăţat că lumea este oglinda sufletului meu, că nu văd lumea, ci mă văd pe
mine în ea. Când sunt fericit, lumea mi se pare minunată, când sunt necăjit, lumea îmi pare
tristă. Ea nu este nici veselă, nici tristă. Ea există. Atât. Nu lumea mă necăjea, ci starea mea de
spirit şi grijile pe care mi le făceam. Am învăţat să o accept fără să o judec, fără nicio condiţie.
- Acesta este cel de-al treilea lucru important pe care nu trebuie să-l uiţi. Acum eşti
împăcat cu tine, cu ceilalţi şi cu lumea! Eşti pregătit să porneşti spre ultima încercare: trecerea
de la liniştea împlinirii, la împlinirea liniştii, spuse el şi dispăru pentru totdeauna.”
Spune-mi ce dai ca să-ţi spun ce primeşti…
“Era odată un bărbat care şedea la marginea unei oaze la intrarea unei cetăţi din Orientul
Mijlociu. Un tânăr se apropie într-o bună zi şi îl întrebă:
- Nu am mai fost niciodată pe aici. Cum sunt locuitorii acestei cetăţi?
Bătrânul îi răspunse printr-o întrebare:
- Cum erau locuitorii cetăţii de unde vii?
- Egoişti şi răi, de aceea mă bucur că am putut pleca de acolo!
- Aşa sunt şi locuitorii acestei cetăţi, răspunse bătrânul.
Puţin după aceea, un alt tânăr se apropie de omul nostru şi îi puse aceeaşi întrebare:
- Abia am sosit în acest ţinut. Cum sunt locuitorii acestei cetăţi?
Omul nostru răspunse cu aceeaşi întrebare:
- Cum erau locuitorii cetăţii de unde vii?
- Erau buni, mărinimoşi, primitori, cinstiţi. Aveam mulţi prieteni acolo şi cu greu i-am părăsit.
- Aşa sunt şi locuitorii acestei cetăţi, răspunse bătrânul.
Un neguţător care îşi aducea pe acolo cămilele la adăpat auzise aceste convorbiri şi pe când cel
de-al doilea tânăr se îndepărta, se întoarse spre bătrân şi îi zise cu reproş:
52
- Cum poţi să dai două răspunsuri cu totul diferite la una şi aceeaşi întrebare pe care ţi-o
adresează două persoane?
- Fiule, fiecare poartă lumea sa în propria-i inimă. Acela care nu a găsit nimic bun în
trecut nu va găsi nici aici nimic bun. Dimpotrivă, acela care a avut şi în alt oraş prieteni va
găsi şi aici tovarăşi credincioşi şi de încredere. Pentru că, vezi tu, oamenii nu sunt altceva
decât ceea ce ştim noi să găsim în ei.”
Temă pentru acasă vă rămâne să:
a)Extrageţi ceea ce vi se pare esenţial pentru programul pe care îl facem, notând câteva
idei principale pe care consideraţi că ar trebui să le reţineţi.
b) Adresaţi întrebarea cât mai multor persoane:
“Ai vrea să trăieşti măcar o singură zi fără emoţii?“

5 min
ŞEDINŢA 6
DURATA: 2 ore
SUBIECTUL LECŢIEI: Copacul gândurilor, credinţelor mele…
SCOPUL LECŢIEI: Înţelegerea mecanismelor etiologice ale emoţiilor negative şi asimilarea
tehnicilor de control şi autocontrol a acestora, din perspectiva EREC– Educaţiei raţional
emotive şi comportamentale
- să identifice importanţa renunţării la cerinţele absolutiste faţă de sine, lume, ceilalţi
- să identifice importanţa creşterii toleranţei la frustrare
- să formuleze exemple concrete pentru de credinţe raţionale vs. iraţionale (catastrofare,
intoleranţa faţă de ceilalţi, toleranţă scăzută la frustrare, căutarea cu obstinaţie a aprobării din
partea celorlalţi, autodevalorizare, credinţe absolutiste)
- să identifice importanţa asumării responsabilităţii pentru propriile emoţii
- să diferenţieze gândurile raţionale de cele iraţionale şi să identifice categoriile de gânduri
iraţionale
53
- să identifice interesele, dorinţele şi emoţiile personale
- să reflecteze asupra cunoştinţelor dobândite pe parcursul programului de
prevenţie/intervenţie
- să recunoască relaţia dintre interpretărilor noastre şi emoţiile noastre
- să recunoască că oamenii au emoţii/ comportamente diferite în aceeaşi situaţie problematică
- să distingă între emoţii şi comportamente
- să recunoască legătura dinte emoţii-credinţe-comportamente
- să identifice relaţia dintre convingeri raţionale şi emoţii funcţionale/ convingeri iraţionale şi
emoţii disfuncţionale
terapeutică, expunerea, demonstraţia.
1. Se verifică tema pentru acasă.

Elevii au avut de citit două poveşti.
a) Ce vi s-a părut esenţial, ce idei principale aţi extras, ce aţi considerat că este important de
reţinut?
b) Ce răspunsuri aţi primit de la persoanele cărora le-aţi adrest intrebarea:
„Ai vrea să traieşti măcar o singură zi fără emoţii?” -6 min.
Se anunţă scopul şi obiectivele. - 2 min.
Vă ofer ilustrativ, câteva dintre gândurile adaptative (care conduc la emoţii funcţionale),
respectiv dezadaptative (care conduc la emoţii disfuncţionale, invalidante).
Oferiţi individual un exemplu concret pentru cogniţia de pe bileţelul extras.
54
Vor fi decupate cele 14 credinţe.
Credinţe raţionale
Credinţe iraţionale
Etichetarea negativă a propriei persoane/ Acceptarea necondiţionată a propriei persoane, păstrând
autodevalorizare – credinţa că nu eşti bun atitudinea critică faţă de comportamentele, gândurile şi
de nimic atunci când ţi se întâmplă lucruri emoţiile proprii – credinţa că dacă ţi s-a întâmplat un lucru
negative. rău nu înseamnă că tu, ca persoană, nu eşti bun de nimic.
Nevoia şi pretenţia de a fi perfect – credinţa Acceptarea cu responsabilitate a riscurilor – credinţa că
că trebuie să faci totul perfect şi este este normal ca oamenii să facă greşeli, deşi acest lucru
îngrozitor să greşeşti. merită evitat pe cât posibil printr-o informare şi pregătire
cât mai riguroase.
Pretenţia că în viaţă lucrurile trebuie să se Preferinţa ca în viaţă să ţi se îndeplinească dorinţele, fără a
întâmple aşa cum doreşti tu. avea pretenţia ca acest lucru să se întâmple de fiecare dată.
Căutarea cu obstinaţie a aprobării din partea Dorinţa de a fi aprobat de ceilalţi, fără a căuta cu tot
celorlalţi – credinţa că persoanele din jur dinadinsul acest lucru – credinţa că este bine ca ceilalţi să
trebuie să fie mereu de acord cu ceea ce faci fie de acord cu tine, însă acest lucru nu este posibil
sau gândeşti şi că este insuportabil ca întotdeauna, ceea ce este normal şi suportabil.
ceilalţi să te creadă prost.
Toleranţă scăzută la frustrare – convingerea Toleranţă ridicată la frustrare – convingerea că în viaţă
că în viaţă scopurile propuse trebuie să fie există atât momente uşoare şi plăcute, cât şi momente mai
uşor de atins şi că viaţa trebuie să fie dificile, iar acestea din urmă pot fi suportate şi depăşite.
palpitantă şi plăcută, altfel este insuportabil.
Intoleranţa faţă de ceilalţi – convingerea că Toleranţa faţă de ceilalţi – convingerea că dacă ceilalţi
dacă ceilalţi sunt nedrepţi cu noi, sunt nedrepţi cu noi, nerespectuoşi sau diferiţi pot fi
nerespectuoşi sau diferiţi atunci merită să acceptaţi ca fiinţe umane, păstrând însă atitudinea critică
fie pedepsiţi şi consideraţi inferiori. faţă de comportamentele, gândurile şi emoţiile lor.
Catastrofare – credinţa că dacă ceva rău s-a Evaluarea nuanţată a caracterului aversiv al unei situaţii -
întâmplat sau s-ar putea întâmpla, acest credinţa că dacă ceva rău s-a întâmplat sau s-ar putea
lucru este îngrozitor, cel mai rău lucru întâmpla, există cu siguranţă şi alte lucruri mai rele în
posibil, iar dacă acest lucru se întâmplă nu viaţă, iar acestea pot fi depăşite.
mai poate exista vreo şansă de fericire.
-12
min.
55
3. Se prezintă citatul: „… oamenii nu sunt afectaţi de ceea ce li se întâmplă, ci de
cum înţeleg/ interpretează ei ceea ce li se întâmplă”- Epictet.
Fiecare echipă are de interpretat citatul.
Concluzia: Nimeni şi nimic nu ne poate crea distres decât noi înşine. Alţii ne pot cauza
durere fizică prin lovire cu un obiect, de exemplu, sau ne pot împiedica să ne atingem
obiectivele, însă suferinţa emoţională sau comportamentele de evitare şi apărare de sine sunt
create de noi înşine.
 Acceptaţi responsabilitatea pentru propriile emoţii disfuncţionale. - 5 min.
4. Sunt patru tipuri de gânduri iraţionale:
 cerinţele absolutiste– „trebuie”;

 toleranţa scăzută la frustrare;
 autoevaluarea globală negativă;
 catastrofarea, suprageneralizarea, presupunerile incorecte;
 Fiecare elev notează pe post-it-uri/ frunze, gândurile iraţionale personale şi le lipeşte

sub „Copacul gândurilor/credinţelor mele……………….”, iar varianta raţională o
lipeşte pe crengile copacului (desenat pe coală A4).
56
-15 min.
5. Elevii se inspiră studiind „Copacul gândurilor/credinţelor mele……………….”-

cu credinţe raţionale şi iraţionale. Fiecare elev va scrie pe palma dreaptă 3 puncte slabe şi
câte un gând iraţional (care-l reprezintă) pe fiecare deget. Pe palma stângă va scrie 3 puncte
tari şi câte un gând raţional (care-l reprezintă) pe fiecare deget.
Sarcina lor este ca în ziua respectivă să deseneze câteun „x” în dreptul gândurilor
raţionale sau iraţionale, a calităţilor sau defectelor ori de câte ori observă că le utilizează.
-10 min.
6. Elevii îşi desenează ambele palme pe câte o coala de hărtie şi îşi notează în mijlocul
palmei numele astfel „Iraţionalius Alexandra” respectiv „Raţionalius Alexandra”. Toate
palmele sunt aşezate pe o masă. Elevii stau toţi la acel atelier de luru. Pentru fiecare coleg, vor
scrie pe un deget de la palma dreaptă ori un punct slab, ori un gând iraţional (care-l
reprezintă), pe palma stângă, pe un deget, vor scrie câte un punct tare, ori un gând raţional
(care-l reprezintă) .
Se cere feed-back elevilor titulari. Sunt sau nu de acord cu ceea ce li s-a scris.
-20 min.
Se împarte fişa „Eu sunt” şi se solicită elevilor să alcătuiască o poezie despre sine.
57
Eu sunt
Eu sunt …………………………………………………………………………………………..
(două lucruri adevărate despre tine)
Aş dori să ştiu …………………………………………………………………………………..

(ceva care te interesează)
Aud………………………………………………………………………………………………
(un sunet imaginar)
Văd………………………………………………………………………………………………
(ceva imaginar)
Vreau…………………………………………………………………………………………….
(ceva ce-mi doresc mult)
Eu sunt…………………………………………………………………………………………...
(repetarea primului vers)
Mă prefac………………………………………………………………………………………..
(ceea ce fac sau spun, prefăcându-mă că este adevărat)
Simt……………………………………………………………………………………………...
(ceva ce simt chiar acum)
Ating……………………………………………………………………………………………..
(ceva ce-ţi imaginezi că atingi)
Mă îngrijorează………………………………………………………………………………….
( ceva ce te nelinişteşte cu adevărat)
Plâng căci………………………………………………………………………………………..
(ceva ce te întristează foarte tare)
Eu sunt…………………………………………………………………………………………..
Ştiu………………………………………………………………………………………………
(un lucru care ştii că este adevărat)
Spun……………………………………………………………………………………………..
(ceva în care crezi cu tărie)
Visez…………………………………………………………………………………………….
(ceva la care visezi de multe ori)
Mă străduiesc……………………………………………………………………………………
( ceva pentru care lupţi cu adevărat)
Sper că…………………………………………………………………………………………..
(ceva ce speri cu adevărat)
Eu sunt …………………………………………………………………………………………..
Se citesc poeziile.
- 25 min
58
Evaluarea activităţii:
Exerciţiu de autoreflecţie: Care a fost beneficiul personal în urma orei?/ Cu ce s-au ales
fiecare dintre ei în urma discuţiilor purtate?/ Ce au aflat nou despre ei? etc.
3min.
- Temă pentru acasă : 2 min.
Studiaţi portofoliul personal şi realizaţi un inventar al lucrurilor învăţate în cadrul acestui

program.
____________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
59
ŞEDINŢA 7
Durata: 2 ore
SUBIECTUL LECŢIEI: Consilier şcolar pentru o zi
SCOPUL LECŢIEI: Achiziţionarea şi formarea deprinderilor necesare pentru rezolvarea
problemelor emoţionale.
- exersarea identificării şi disputării gândurilor iraţionale
- stabilirea legăturii dintre B (gânduri) şi C (emoţii şi comportamente)
- exersarea unor metode ce optimizează toleranţa în situaţii de frustrare
- să exerseze diferenţierea emoţiile funcţionale de emoţiile nefunţionale
- să identifice cauzele emoţiilor negative disuncţionale personale şi ale altora
1. Se verifică tema pentru acasă:
Inventarul lucrurilor învăţate. -5 min
Se anunţă scopul şi obiectivele. - 2 min.
Activitatea de cunoaştere: ,,Găseşte pe cineva care……”
 se enervează frecvent şi se descarcă asupra celorlalţi_________________
 are un nume format din mai mult de 7 litere ________________________
 se comportă agresiv ___________________________________________
 îi place să-i ajute pe ceilalţi______________________________________
 este foarte frumoasă___________________________________________
60
 îi place să înveţe______________________________________________
 este foarte sensibil____________________________________________
 joacă bine fotbal _____________________________________________
 deranjează orele ___________________________________________
 este împotriva consumului de droguri_____________________________
- 3 min.
3. Vă rog să vă imaginaţi că mâine mă veţi înlocui la Cabinetul de Asistenţă

Psihopedagogică a şcolii. Nu ştim cu ce situaţii vă veţi confrunta, însă v-aş recomanda
să vă pregătiţi câteva „fiţuici” pentru a putea oferi sprijin celor care vor apela la voi.
Pregătiţi întrebări, explicaţii pentru a putea fi cât mai utili elevilor din şcoală.
„Oglinda fermecată”
Descrierea jocului: elevii se aşează în perechi, stând faţă în faţă. Fiecare va prezenta o
situaţie problemă prezentă şi nerezolvată -pe cât posibil- (A-ul) sau o emoţie intensă/
disfuncţională, reală, recentă. Ceilalţi elevi din clasă ascultă, urmăresc şi îşi iau notiţe
pentru a identifica mai uşor credinţele iraţionale care au generat emoţiile. Situaţiile se
prezintă astfel încât persoanele implicate în problema prezentată să rămână anonime.
Celălalt elev este „oglindă” care vede/ arată/ explică/ întreabă despre cauzele unor emoţii
disfuncţionale care:
 conduc la comportamente care ne rănesc pe noi înşine, pe alţii sau viaţa în general
 sunt formulate sub formă de pretenţii faţă de sine, faţă de alţii şi faţă de viaţă
(„trebuie”, „e neapărat necesar”, „mi se cuvine”)
 complică situaţia şi pot duce la probleme serioase
 nu ne ajută să obţinem ceea ce dorim.
Scopul este ca persoana să identifice în credinţele sale iraţionale cauza

emoţiilor disfuncţionale şi să le dispute, reuşind să gândească raţional despre problema
prezentată.
61
“Oglinda” se poate folosi de următoarele întrebări:
1. „Care este dovada că.............?”
2. „Ce rezultă de aici..................?”
3. „Ce te determină să te simţi îngrozitor,..............?”
4. „De unde ştii acest lucru..................?”
5. „Cine spune că tu trebuie să............?”
6. „Care este cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla...........?”
7. „Dacă acel lucru ar fi adevărat.................?”
8. „Dacă o prietenă de a ta s-ar afla în această situaţie ce i-ai zice.................?”
9. „Ce te determină să crezi că este un fapt şi nu o presupunere poate chiar incorectă ceea
ce.............?”
10. „Această credinţă de ajută sau te împiedică.................?”
11. „Dacă 100 de persoane s-ar confrunta cu această problemă, câţi ar gândi/ simţi ca
tine............?”
12. „Ce altceva ai putea gândi în această situaţie.................?”
După 4 minute se schimbă rolurile. După încheierea jocului se discută greutăţile pe care le-au
întâmpinat când au fost oglinda. Colegii pot să intervină pentru a disputa credinţele iraţionale.
4 X 20 elevi= 80 min
4. Evaluarea activităţii :
„Ce vedeţi dincolo de fapte?” Să dea interpretări raţionale la comportamentele altora
(persoane pe care sunt supăraţi sau au fost supăraţi) utilizând empatia, identificând starea
emoţională/ sufletească, probelema cu care se confruntă autorul conflictului şi modul de
gândire iraţional reflectat în comportamentul indezirabil. Observaţiile să fie înregistrate pe
file de jurnal şi puse în portofolii.
Ghid pentru jurnal:
1. Ce a făcut persoana?
2. Cum ai interpretat tu? În ce fel te-a afectat?
3. Ce motiv a avut să facă asta?
4. Ce alt motiv ar mai putea exista care ar explica comportamentul indezirabil al
celuilalt?
5. Ţi s-a întâmplat sau ţi s-ar putea întâmpla şi ţie acest lucru?
62
6. De ce?
7. Cine se găseşte într-o situaţie mai plăcută? Tu sau el/ea?
8. Ce explicaţii ai putea găsi pentru a înţelege/ pentru a tolera ceea ce a făcut?
9. Ştii toate problemele cu care se confruntă persoana în acestă perioadă?
-8 min
5. Exerciţiu de încheiere - 2 min.
,, 60 secunde = 1 minut , sau nu este aşa ? ”

Cu toţii ştim că timpul este relativ – dar ce înseamnă asta de fapt? Participanţii trăiesc propriul
lor minut. Comparaţi rezultatele.
Materialele necesare:
mediatorul are nevoie de un ceas
2. fiecare participant are nevoie de un scaun
3. dacă există un ceas în încăpere, acoperă-l cu o hârtie dar dacă ticăie mutaţi-l în altă
încăpere.
Pas – cu – pas:
1. Mediatorul roagă participanţii să-şi ascundă ceasurile.
2. Apoi fiecare participant va trebui să se aşeze pe scaunul său, tăcut şi cu ochii închişi.
3. Mediatorul îi roagă pe toţi să se ridice şi să ţină ochii închişi. La comanda «START!»
fiecare va începe să numere 60 de secunde şi să se aşeze pe măsură ce au terminat de numărat.
Este important de ştiut de către toţi participanţii că acest exerciţiu poate fi realizat doar dacă se
păstrează linişte deplină. Odată ce au terminat de numărat se pot aşeza pe scaune şi să
deschidă ochii, dar nu înainte!
Meditarea şi evaluarea:
Acest energizer deschide porţile spre un nou concept de timp şi fiecare relaţie individuală cu
acesta.
Efectele acestei metode :
Chiar dacă sunt grupuri culturale omogene, acest energizer poate produce efecte
spectaculoase. NU râdeţi de persoanele care se aşeaza ultimele. S-ar putea ca aceştia din urmă
să aibă una din zilele acelea “încete”.
63
ŞEDINŢA 8
DURATA: 2 ore
SUBIECTUL LECŢIEI: Depăşirea barierelor
SCOPUL LECŢIEI: Formarea unor priceperi şi deprinderi necesare atingerii scopurilor în
viaţă şi depăşirii barierelor
- să stabilească scopuri de viitor şi barierele care îi blochează
- să exerseze diferenţierea emoţiile funcţionale de emoţiile nefunţionale
persoanei
- să dispute convingerile iraţionale
- să identifice strategii rezolutive pentru diferite probleme
- să recunoască legătura dinte emoţii- credinţe- comportamente
- să identifice cauzele emoţiilor negative disfuncţionale personale şi ale altora
- să identifice la persoane apropiate caracteristici pozitive şi negative
- să manifeste toleranţă în relaţiile interumane
- să recunoască că fiecare persoană are ,,puncte tari” şi ,,puncte slabe”
1. Se verifică tema pentru acasă:

„Ce vedeţi dincolo de fapte?”
8 min
64
Se anunţă scopul şi obiectivele. 2 min.
Exerciţiul fluturele care zboară.
Te invit să stabilim scopul principal şi barierele care te blocheză în atingerea acestuia.
Notează pe o aripă a fluturelui:
Scopul meu este să
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
Bariere în atingerea scopului propus:
1. ……………………………………………………………………………
2. ……………………………………………………………………………
3. ……………………………………………………………………………
4. ………………………………………………………………………….....
....
Se aruncă fluturii “să zboare”. Colegii pe cealaltă aripă vor nota:
- soluţii de depăşire a barierelor:
1. ……………………………………………………………………………
2. ……………………………………………………………………………
3. ……………………………………………………………………………
4. ……………………………………………………………………………
- 5 min
3. „Cadoul”
Descrierea jocului: fiecare copil va primi o foaie de hârtie, pe care va trebui să
deseneze un „cadou împachetat” pentru colegul din dreapta. Pe spate să scrie un mesaj pozitiv
sau negativ, o critică sau o apreciere a unui comportament, pentru un membru al clasei.
65
După terminarea desenelor/ mesajelor se împart „cadourile împachetate” frumos sau
modest, aşezând cadoul pe scaunul destinatarului.
„Nu aştept nici o răsplata pentu faptele/ intenţiile mele”; „Oare la ce să mă aştept?”:
„ Ce am aşteptat, ce am dorit, ce am primit?”; „Câte cadouri am primit?”
-5 min
4. Pentru a putea manifesta toleranţă în relaţiile interumane, identificaţi la două
persoane, la un „AMIC” şi la un „INAMIC”, caracteristici pozitive şi negative , adică
,,punctele tari” şi ,,punctele slabe”.
„AMIC”
Caracteristici pozitive Caracteristici negative
„INAMIC
Caracteristici pozitive Caracteristici negative
După completarea tabelelor se discută motivul pentru care au identificat cu mai mare
uşurinţă punctele tari la “Amici” şi punclete slabe la “Inamici”.
-15 min.
66
4. Se împart elevii în grupe, astfel încât în fiecare grupă să fie câte 5-6 elevi.
Se împart grupelor următoarele cazuri (câte un caz pe grupă):
a.) Părinţii lui Mihai au hotărât să divorţeze. Ei se ceartă acum pentru custodia copilului şi
fiecare dintre ei încearcă să-l convingă pe copil ca i-ar fi mai bine cu el. Mihai este din
ce în ce mai abătut, stă tot mai retras şi a început sa ia note mici la şcoală. A încercat să
îi spună tatălui că are o stare groaznică, dar acesta i-a spus că o să îi treacă. Profesorii îl
ceartă că a scăzut la învăţătură şi că nu mai este atent la ore. Mihai îşi evită prietenii.
b.) Elenei i-au plecat părinţii în străinătate în urmă cu doi ani. Ea este elevă în clasa a X-a.
A fost lăsată în grija bunicii din partea mamei. În urmă cu o lună bunica a suferit un
infarct, a fost spitalizată 3 săptămâni (timp în care Elena a rămas singură). De o
săptămână bunica a revenit acasă şi o soră de-a ei vine zilnic să le gătească. Restul
responsabilităţilor (curăţenie, spălatul vaselor şi a hainelor, cumpărături, plata
facturilor etc.) au rămas în sarcina Elenei. Fata este foarte tristă, are tulburări de somn,
plânge uşor, dar nu a povestit nimănui problemele ei.
Se solicită elevilor să analizeze şi să noteze idei privind următoarele aspecte:

- Care ar fi posibilele riscuri/ pericole pentru copilul în cauză?
- Care sunt persoanele care ar putea sprijini copilul în cauză şi în ce mod/ direcţii?
Se discută rezultatele muncii pe grupe şi se sintetizează informaţiile prin următoarele idei:

- Fiecare problemă are o rezolvare.
- Este important să cerem ajutor.
- Este important să identificăm în jurul nostru persoane care ne pot ajuta.
- Fiecare ar trebui să se implice atunci când cineva cunoscut nouă are o problemă. etc.
15 min.
5. Se cere elevilor ca în aceleaşi grupe să creeze un joc de rol corespunzător situaţiilor de

mai sus în care problema să se rezolve într-un mod favorabil pentru copilul în cauză. Fiecare
elev din grupă va trebui să interpreteze un rol.
- 15 min.
67
6. Se împarte elevilor câte o fişă, iar sarcina este de a alege dintr-o listă 5 evenimente asupra
cărora să reflecteze sub raportul implicaţiilor pe care acestea le-ar putea avea asupra
comportamentului. Se analizează ideile câtorva elevi.
EVENIMENTE MAJORE DE VIAŢĂ
Evenimente majore de viaţă Cum îţi vor afecta

1.
2.
Câteva evenimente majore de viaţă:
1. Absolvirea
2. Deces în familie
3. Concediere
4. Căsătorie
5. Îmbolnăvirea unui membru al familiei
6. Venirea pe lume a unui copil
7. Mutarea mai departe
8. Abandonarea şcolii
9. Boală gravă
10. Arest
11. Accident auto
12. Despărţire
13. Divorţul părinţilor
14. Victima unei infracţiuni
68
15. Decesul unui prieten
- 10 min.
7. Se distribuie elevilor fişa de lucru „cheia scuccesului” pe care este desenată o cheie
cu 6 zimţi.
Pe zimţii acesteia, se cere elevilor să noteze 6 factori, nu în ordinea importanţei lor, de

care depinde echilibrul lor emoţional.
Elevii sunt invitaţi să negocieze în diade, astfel încât, la final, doi elevi să aibă o cheie
a succesului. Se propun 4 negocieri între echipe, cu negociatori voluntari, care se vor schimba
la fiecare negociere. La sfârşitul negocierilor, va rezulta doar o singură cheie cu 6 factori
importanţi care influenţează starea de bine (echilibrul emoţional).
Se pot gândi la o persoană echilibrată, raţională şi să identifice caracteristicile acesteia,

notând în tabelul de mai jos.
Se evidenţiază relaţia dintre echilibrul lor emoţional şi percepţia persoanei asupra

problemelor.
69
Studiu de caz: Un OM raţional
1. Prin ce se caracterizează? Descoperiţi caracteristicile persoanei, ţinând cont de
următoarele aspecte
Fizice OBS.
Comportamentale
Emoţionale
Sociale
Spirituale
Atitudinale
Altele
Care sunt aspectele cele mai relevante ce influenţează RAŢIONALITATEA? Scrie

relevanţa, importanţa în procente (totalul nefiind 100%).
+ + =
Ceea ce tu gândeşti Ceea ce alţii gândesc Ceea ce gândeşti tu
pentru tine/ despre tine pentru tine/ despre despre alţii/ despre
tine viaţă
100%
70
La OBS. elevii vor nota procentul în care deţin caracteristica respectivă şi vor pune o
steluţă la aspecte pe care doresc să şi le îmbunătăţească.
-15 min
8. Evaluarea activităţii: Fiecare copil îşi scrie numele pe posterul „Cum m-am simţit
azi?”- la faţa veselă, la faţa tristă sau…
-2 min.
Temă pentru acasă: - 3 min.
Folosiţi fişele cu emoţii pozitive şi negative, pentru identificarea emoţiilor propriu-zise .

1 . Situaţia : Colegul/a meu/mea de bancă de două zile îi face avansuri iubitei/ iubitului
meu.
71
 Ce gândesc? G1
 Cum m-am simţit? (starea emoţională creată) E1
 Înlocuirea lui G1 cu un gând pozitiv şi realist G2
 Cum mă simt? (noua stare emoţională creată) E2
2. Situaţia : Nu am reuşit să îmi iau carnetul de conducere, nici de data aceasta.
 Ce gândesc? G1
1. Situaţia: Profesorul ne-a adus tezele la mate. Din păcate am luat nota 2.
 Ce gândesc? G1
2. Situaţia: Examenul de bacalaureat se apropie cu paşi repezi. Mai am doar o săptămână

până atunci.
 Ce gândesc? G1
De studiat:
72
DECALOGUL IRAŢIONALITĂŢII (Merită cunosc pentru a-l evita)
1. TREBUIE săreuşeşti în tot ceeace faci ALTFEL eşti fără valoare ca om (eşti neimportant/inferior/slab).
2. TREBUIE săreuşeşti în tot ceeace faci ALTFEL este groaznic şi catastrofal, (este cel mai rău lucru care ţi se putea
întâmpla).
3. TREBUIE săreuşeşti în tot ceeace faci ALTFEL nu poţi tolera/suportaacest lucru (este insuportabil).
4. TREBUIE ca ceilalţi săse comporte corect şi/sau frumos cu tine ALTFEL eşti fărăvaloare ca om(eşti
neimportant/inferior/slab).
5. TREBUIE ca ceilalţi săse comporte corect şi/sau frumos ALTFEL este groaznic şi catastrofal (este cel mai rău lucru
care ţi se puteaîntâmpla).
6. TREBUIE ca ceilalţi săse comporte corect şi/sau frumos ALTFEL nu poţi tolera/suportaacest lucru (este insuportabil).
7. TREBUIE ca viaţa să fie dreaptăcu tine şi uşoară ALTFEL eşti fărăvaloare ca om (eşti neimportant/inferior/slab).
8. TREBUIE ca viaţa să fie dreaptăşi uşoară ALTFEL este groaznic şi catastrofal (este cel mai rău lucru care ţi se putea
întâmpla).
9. TREBUIE ca viaţa să fie dreaptăşi uşoară ALTFEL nu poţi tolera/suportaacest lucru (este insuportabil.
10. EU, CEILALŢI ŞI/SAU VIAŢA TREBUIE CU NECESITATE SĂ…
73
74
SFATURI PENTRU O VIAŢĂ RAŢIONALĂ ŞI FERICITĂ
- E ok să doreşti să faci tot ceea ce depinde de tine ca lucrurile să se întâmple aşa cum vrei dar ţine minte
că nu scrie niciunde că lucrurile TREBUIE cu necesitate să se întâmple aşa cum vrei tu.
- Ar fi de dorit ca ceilalţi să te trateze corect dar asta nu înseamnă că şi TREBUIE cu necesitate să o facă.
- Oamenii reacţionează aşa cum doresc ei nu cum doreşti tu şi aminteşte-ţi că ei, ca şi tine, nu sunt perfecţi.
- Ar fi de dorit să reuseşti în tot ceea ce faci dar asta nu înseamnă că şi TREBUIE cu necesitate să reuşeşti.
- Ar fi de dorit ca viaţa să fie uşoară şi dreaptă dar asta nu înseamnă că TREBUIE cu necesitate să fie aşa.
-Dacă lucrurile nu se întâmplă aşa cum ţi-ai dorit asta nu înseamă că eşti fără valoare ci doar că ai avut
un comportament mai puţin performant care poate fi îmbunătăţit.
-Dacă lucrurile nu se petrec aşa cum ţi-ai dorit poţi tolera asta şi poţi merge mai departe bucurându-te de
viaţă, chiar dacă este mai greu la început, până porneşti.
-Este plăcut să ai aprobarea celorlalţi dar aminteşte-ţi că şi fără ea ai dreptul să te bucuri de viaţă.
Este de preferat să faci lucrurile perfect dar este omeneşte să faci greşeli.
ŞEDINŢA 9
75
DURATA: o oră
SUBIECTUL LECŢIEI: Să promovăm gândirea raţională
SCOPUL LECŢIEI: Întelegerea relaţiei cauză-efect dintre gândirea iraţională şi problemele
comportamentale în viaţa socială, profesională, individuală a oamenilor.
- să exerseze vocabularul referitor la emoţii
- să exerseze diferenţierea emoţiile funcţionale de emoţiile nefuncţionale
persoanei
- să exerseze utilizarea conceptelor: emoţie, convingere, comportament
- să recunoască legătura dinte emoţii- credinţe- comportamente
- să identifice cauzele emoţiilor negative disuncţionale personale şi ale altora
- să identifice la persoane apropiate caracteristici pozitive şi negative
- să manifeste toleranţă în relaţiile interumane
- să recunoască că fiecare persoană are ,,puncte tari” si ,,puncte slabe”
a) METODE UTILIZATE: conversaţia, explicaţia, jocul, munca în diade, munca
b) MATERIALE DIDACTICE: videoproiectorul, markere, hârtie, fişe de lucru,
imagini
METODE UTILIZATE: conversaţia, explicaţia, jocul, munca în diade, munca independentă, munca
în echipe, descoperirea dirijată, dezbaterea, problematizarea, poveste terapeutică.
76
1. Spargerea gheţii
Se distribuie elevilor o fişă cu benzi desenate şi li se solicită ca în diade să identifice
gânduri negative şi evenimente activatoare. Se analizează la nivel frontal.
Încercuieşte gândurile negative din desenele alăturate.
Care este evenimentul activator? (Evenimentul activator este acela care se întâmplă
înainte de gând)
- 10 min.
2. FIŞA pentru munca grupelor
Gr. I
77
1) Încercaţi să construiţi o pledoarie, ca şi cum aţi fi la tribunal, în favoarea unui tânăr
care gândeşte
raţional şi a unui tânăr care gândeşte iraţional (un elev).
Credeţi că se pot găsi argumente care să convingă completul de judecată că tânărul care
gândeşte iraţional, deşi e vinovat, nu este cel care trebuie să poarte răspunderea? Poate
judecătorul să considere că doar societatea este răspunzătoare pentru gândurile lui ?
Gr.II
2) Realizaţi un articol pentru ziar, un articol în care să prezentaţi şi să convingeţi cititorii
că
pentru toate faptele de violenţă prezentate în ziar de vină sunt convingerile iraţionale ale
făptuitorilor. Nu persoana, ci modul de gândire al acesteia poate fi criticat. Expuneţi
conţinutul articolului colegilor, evidenţiind :
a) natura problemei (specificul sau tipul faptelor, condiţiile în care au avut loc);
b) presupoziţiile ziaristului (concepţia lui despre violenţă, despre om, despre
comportamente-emoţii-convingeri.
c) modul în care a fost scris articolul e rostul probabil al publicării lui
Gr. III
3) Imaginaţi-vă o reclamă de televiziune care să recomande în mod convigător gândirea
raţională pentru a beneficia de emoţii funcţionale şi comportamente dezirabile în
educarea copiilor. DISCIPLINAŢI FĂRĂ SĂ RĂNIŢI. Discutaţi-o cu ceilalţi
colegi.Credeţi că ar avea succes?
Gr.IV
4) Să presupunem că nu există poveşti şi desene raţionale pentru copii. Realizaţi voi
poveşti şi desene care dezvoltă gândirea raţională a acestora.
Gr.V
5) Faceţi o listă cu principalele cinci credinţe raţionale pe care ar fi bine să le aibă:
a) un elev;
b) un profesor;
c) o clasă;
d) dirigintele.
pentru ca atmosfera din clasă să nu fie afectată de emoţii disfuncţionale şi de
comportamente indezirabile, ceea ce să vă facă să veniţi cu plăcere la şcoală.
-20 min şi prezentarea 5 min pe echipă = 45 min.
78
3. Exerciţiu de încheiere: Elevii vor primi o fişă de lucru care reprezintă o palmă ce
susţine un ou personificat (elevul). Degetele palmei vor reprezenta persoanele de suport din
viaţa lor, care îi influenţează în mod pozitiv. Se prezintă câteva exemple.
5 min.
ŞEDINŢA 10
DURATA: o oră
79
SUBIECTUL LECŢIEI: Reducerea violenţei prin ameliorarea furiei şi
rezolvarea conflictelor
SCOPUL LECŢIEI: Dezvoltarea abilităţilor de rezolvare a conflictelor şi reducerea furiei
Formative:
O 1 - să exemplifice/ să ilustreze termenii: comunicare/ conflict, furie, agresivitate/ violenţă şi
comunicare eficientă
O 2 - să analizeze consecinţele faptelor lor
O 3 - să depisteze cauzele care generează conflictele şi violenţa pentru a le putea preveni
O 4 - să aleagă alternative pozitive/ constructive în locul celor distructive
Informative:
O5- să cunoască diverse modalităţi dezirabile, de abordare a problemelor ce pot duce la
conflicte şi violenţă
O 6 - să cunoască efectele fizice şi psihice cauzate de violenţă
O7- să cunoască factorii care contribuie la declanşarea comportamentelor indezirabile şi
violente
O 8 - să definească termenii: comunicare/ conflict, agresivitate/ violenţă/ furie şi comunicare
eficientă
FORME DE ORGANIZARE: frontală/individuală/pe echipe
munca în echipe, descoperirea dirijată, dezbaterea, problematizarea, poveste terapeutică,
expunerea, demonstraţia.
MATERIALE DIDACTICE: materiale informative, fişe de lucru, pliante.
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII :
1. Spargerea gheţii : - 3 min.
Trebuie prin orice metodă posibilă să obţineţi radiera de la colegul X (Colegul X stânge
radiera în pumn).
2. Anunţarea temei, a scopului şi a obiectivelor. - 2 min
Tema pe care o vom discuta azi, REDUCEREA VIOLENŢEI PRIN REZOLVAREA

CONFLICTELOR, îşi propune mai multe obiective precum definirea şi exemplificarea/
80
ilustrarea termenilor: comunicare/ conflict, agresivitate/ violenţă/ furie respectiv
comunicare eficientă; analiza diverselor modalităţi dezirabile, de abordare a problemelor
ce pot duce la conflicte şi violenţă
3. Muncă în echipă -30 min

- realizarea unui exerciţiu practic de stimulare a creativităţii: ,,Concepeţi 2 fraze
neconvenţionale pe care un profesor de ……………………… , le poate utiliza la începutul
orei pentru a crea o atmosferă agreabilă în clasă” (fişa nr.1)
În echipele deja formate elevii primesc sarcini legate de tema dată, ce vor fi
abordate în funcţie de disciplina de studiu pentru care au optat.
Centre de experţi:
Centrul de limba şi literatura română – Identificaţi credinţele iraţionale şi
comportamentele indezirabile din poezia dată. „Rescrieţi” intriga poeziei înlocuind credinţele
şi comportamentele identificate cu credinţe şi comportamente adaptative.
Arătaţi cum se modifică dialogul între greier şi furnică. Mai are loc conflictul? (fişa nr. 2)
Centrul de ştiinţe ale naturii– Enumeraţi pericolele furiei: ce se întâmplă cu corpul

nostru când suntem furioşi/ supăraţi respectiv când cineva ne bruschează sau ne răneşte.
Care sunt nevoile noastre fundamentale şi ce se întâmplă dacă ele nu sunt satisfăcute?
Centrul de matematică
Formaţi mulţimea elementelor care pot să ne ducă la conflict şi reprezentaţi grafic:
- numărul conflictelor trăite de voi într-o săptămână. În acest sens înmulţiţi cu 7 numărul
de conflicte (răspunsuri/ atitudini/ comportamente indezirabile– agresive/ pasive/ violente)
pe care le-aţi avut ieri.
- numărul conflictelor trăite într-un an. În acest sens înmulţiţi cu 365 numărul de conflicte
(răspunsuri/ atitudini/ comportamente indezirabile – agresive/ pasive/ violente) pe care le-
aţi avut ieri.
- numărul conflictelor rezolvate paşnic (în decurs de o săptămână respectiv un an).
Centrul de muzică (fişa nr. 4) – traduceţi cântecul dat.
81
Extrageţi mesajele care stimulează gândirea raţională, emoţiile funcţionale şi comportamentele
dezirabile.
Centrul de educaţie civică- creaţi câteva reguli pentru o clasă de elevi, care ar
modifica credinţele iraţionale în credinţe raţionale şi ar putea să reducă intensitatea emoţiilor
disfuncţionale (a furiei/ a supărării), în consecinţă la rezolvarea asertivă/ paşnică a
problemelor cotidiene. Specificaţi consecinţele în caz de nerespectare a acestora.
4. Feedback
Joc de rol şi muncă în echipă : -10 min
Fiecare echipă va primi o sarcină, având la dispoziţie 2 minute pentru elaborare şi 2 minute
pentru prezentare.
Gr. 1- să exemplifice/ să ilustreze prin joc de rol un act de violenţă/ agresivitate spunând cu
voce tare ceea ce gândeşte pentru a se înfuria, pornind de la situaţia de mai jos:
“Stai de câteva ore la coadă pentru un bilet la concert. Cineva se bagă în faţă…”
Gr. 2- să exemplifice/ să ilustreze prin joc de rol o comunicare eficientă spunând cu voce
tare ceea ce gândeşte pentru a tolera frustrarea, pornind de la următoarea situaţie:
“Stai de câteva ore la coadă pentru un bilet la concert. Cineva se bagă în faţă….”
Gr. 3- elevii vor nota avantajele ambelor situaţii
Gr. 4– elevii vor nota dezavantajele ambelor situaţii
Gr. 5– elevii vor completa fişa ABC
Eveniment negativ (A) Credinţă iraţională (B) Emoţie disfuncţională (C) şi
comportamentul indezirabil

Eveniment negativ (A) Credinţă raţională (B) Emoţie funcţională (C) ) şi
comportamentul dezirabil
82
-4 min.
Evaluarea activităţii
Acţionezi acum, plăteşti mai târziu

Împreună cu elevii discutăm despre ce se poate întâmpla cu şoarecele care îşi doreşte
caşcavalul din capcana de şoareci. Şoarecii se gândesc oare la consecinţe? Se discută despre
situaţiile în care ei şi-au dorit ceva atât de tare încât nu s-au mai gândit la consecinţe.
Faceţi o listă cu aceste situaţii şi identificaţi gândurile/ convingerile iraţionale în
cauză.
Pentru prevenirea acestora pe viitor, desenaţi o cursa de şoareci pe o jumătate de
coală de hârtie iar pe cealaltă jumătate scrieţi următoarele:
C- ceva ce sunt tentat să fac
U- urmări
R- reaminteşte-ţi de consecinţe
S- să acţionezi acum, numai dacă acesta este un lucru inteligent de făcut
A- a plănui dinainte, pentru a evita consecinţele rele
Temă pentru acasă

Utilizând informaţiile referitoare la controlul emoţiilor negative, elaboraţi o strategie prin care
puteţi convinge un băieţel de 7 ani că nu îi este util să îl lovească pe colegul său de bancă
atunci când acesta face ceva ce nu îi place.
- 1 min.
Fişa nr.1
a. ,,Concepeţi 2 fraze neconvenţionale pe care un profesor de

………………………, le poate utiliza la începutul orei pentru a crea o
atmosferă agreabilă în clasă”
1)……………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
83
2)……………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………….
Fişa nr. 2
Centrul de limba şi literatura română– Identificaţi credinţele itaţionale şi
comportamentele indezirabile din poezia dată. „Rescrieţi” intriga poeziei înlocuind credinţele
şi comportamentele identificate cu credinţe şi comportamente adaptative.
Arătaţi cum se modifică dialogul între greier şi furnică. Mai are loc conflictul?
Centrul de ştiinţe ale naturii – Enumeraţi pericolele furiei: ce se întâmplă cu corpul nostru
când suntem furioşi/ supăraţi respectiv când cineva ne bruschează sau ne răneşte.
84
Care sunt nevoile noastre fundamentale şi ce se întâmplă dacă ele nu sunt satisfăcute?
Centrul de matematică (fişa nr. 4)
Formaţi mulţimea elementelor care pot să ne ducă la conflict şi reprezentaţi grafic:

- numărul conflictelor trăite de voi într-o săptămână. În acest sens înmulţiţi cu 7 numărul
de conflicte
(răspunsuri/ atitudini/ comportamente indezirabile – agresive/ pasive/ violente) pe care le-aţi
avut ieri.
- numărul conflictelor trăite într-un un an. În acest sens înmulţiţi cu 365 numărul de
conflicte
(răspunsuri/ atitudini/ comportamente indezirabile– agresive/ pasive/ violente) pe care le-aţi
avut ieri.
- numărul conflictelor rezolvate paşnic (în decurs de o săptămână respectiv un an).
Centrul de muzică (fişa nr. 4) – traduceţi cântecul dat.

Extrageţi mesajele care stimulează gândirea raţională, emoţiile funcţionale şi comportamentele
dezirabile.
Here's a little song I wrote

You might want to sing it note for note
Don't worry, be happy.
In every life we have some trouble
But when you worry you make it double
Don't worry, be happy now.
(Chorus)
Don't worry, be happy. Don't worry, be happy.
Don't worry, be happy. Don't worry, be happy.
Ain't got no place to lay your head

Somebody came and took your bed
85
The landlord say your rent is late
He may have to litigate
(Chorus)
(Look at me -- I'm happy. Don't worry, be happy.
Here I give you my phone number. When you worry, call me,
I make you happy. Don't worry, be happy.)
Ain't got no cash, ain't got no style

Ain't got no gal to make you smile
'Cause when you worry your face will frown
And that will bring everybody down
(Chorus)
(Don't worry, don't worry, don't do it.
Be happy. Put a smile on your face.
Don't bring everybody down.
Don't worry. It will soon pass, whatever it is.
I'm not worried, I'm happy...)
Centrul de educaţie civică - creaţi câteva reguli de gândire raţională pentru o clasă de
elevi,care ar modifica credinţele iraţionale în credinţe raţionale şi ar putea să reducă
intensitatea emoţiilor disfuncţionale (a furiei/ a supărării) în consecinţă la rezolvarea asertivă/
paşnică a problemelor cotidiene. Specificaţi consecinţele în caz de nerespectare a acestora.
Gr. 1- să exemplifice/ să ilustreze prin joc de rol un act de violenţă/ agresivitate spunând cu
voce tare ceea ce gândeşte pentru a se înfuria, pornind de la situaţia de mai jos:
Stai de câteva ore la coadă pentru un bilet la concert. Cineva se bagă în faţă....
86
Gr. 2- să exemplifice/ să ilustreze prin joc de rol o comunicare eficientă spunând cu voce
tare ceea ce gândeşte pentru a tolera frustrarea, pornind de la următoarea situaţie:
Stai de câteva ore la coadă pentru un bilet la concert. Cineva se bagă în faţă....
Gr. 3- elevii vor nota avantajele ambelor situaţii
Gr. 4- elevii vor nota dezavantajele ambelor situaţii
Gr. 5- elevii vor completa fisa ABC
Eveniment negativ (A) Credinţă iraţională (B) Emoţie disfuncţională (C) şi

comportamentul indezirabil

Eveniment negativ (A) Credinţă raţională (B) Emoţie funcţională (C) ) şi
comportamentul dezirabil
ŞEDINŢA 11
Durata : o oră
SUBIECTUL LECŢIEI:
87
AUTOCUNOAŞTERE ŞI DEZVOLTARE PERSONALĂ
SUNT UNIC(/Ă)!!! SUNT VALOROS(/Ă)!!!
SCOPUL LECŢIEI: Dezvoltarea atitudinilor pozitive faţă de propria persoană şi acceptarea
necondiţionată a propriei persoane
Formative:
O1 - să identifice elementele esenţiale ce conferă unicitate fiecărei persoane
O2 - să identifice caracteristicile psihice, fizice, intelectuale, sociale personale
O3 - să conştientizeze aspectele legate de personalitatea proprie, nedescoperite până în
prezent
O4 - să exprime unicitatea persoanei prin desen (caricatură), eseu, poezie, ghicitoare,
cântec
O6 - să enumere cele mai valoroase caracteristici şi trăsături de personalitate
O7 - să se evalueze/ reevalueze ca persoana unică şi valoroasă
O8 - să identifice la persoane apropiate caracteristici pozitive şi negative
O9 - să recunoască că fiecare persoană are „puncte tari” şi „puncte slabe”
Informative:
O1 - să definească unicitatea
O2 - să enumere beneficiile unicităţii
O3 - să manifeste toleranţă în relaţiile interumane

munca în echipe, descoperirea dirijată, dezbaterea, problematizarea, poveste terapeutică,
expunerea, demonstraţia.
MATERIALE DIDACTICE: materiale informative, fişe de lucru, pliante, o fotografie cu o
echipă de fotbal, un telefon mobil, un album de artă, o sticlă de suc, un MP3
Elevii vor studia regulile clasei, cheile succesului şcolar, apoi aleg câte o fişă de lucru
personalizată. -2 min.
Exerciţiu de spargere a gheţii:
88
1. Se introduc într-un plic 5 bileţele (1. o echipă de fotbal; 2. un telefon mobil; 3. un
album de artă; 4 o sticlă de suc; 5. blugi de marcă). Se descrie fiecare obiect şi li se
cere elevilor să ghicească ce s-a descris. Apoi vor fi aşezate în locuri diferite din clasă
pentru a se evita aglomeraţia şi îmbulzeala. Se cere elevilor să se grupeze rapid în jurul
fiecărui lucru pe care-l considera cel mai atrăgător- luând fişeleE1 şi E2 cu ei- nu mai
mult de 5 elevi, apoi să argumenteze de ce au considerat a fi cel mai atrăgător lucru şi
să enumere în grupurile astfel formate 5 elemente care conferă unicitate acestora, în
maxim un minut. Se alege un purtător de cuvânt şi se prezintă fişele.
- 10 min.
2. Un copil este rugat să citească o scurtă povestioară. Se citeşte povestea cu împăratul.
“Dacă într-o situaţie similară ar trebui să rezumi cea mai importantă învăţătură a studiilor
mele de psihologie ce credeţi că aş putea spune?”
-3 min.
3. Aranjarea în ordine a pieselor de puzzle pentru a afla cea mai importantă
învăţătură a studiilor mele în psihologie.
89
"1 rând pentru viaţă"
-10 min.
4. “Caută să devii un om mai bun şi asigură-te că ştii cine eşti tu înainte de a

cunoaşte pe cineva şi a aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti.”
Prima grupă care va descoperi propoziţia o va anunţa şi se discută pentru a constata că

este uluitoare asemănarea dintre noi în ceea ce priveşte procesele de bază şi, cu toate acestea,
suntem atât de diferiţi încât fiecare dintre noi este UNIC pe planetă.
Se anunţă scopul lecţiei: Azi vom lucra împreună la descoperirea şi aprecierea unicităţii
fiecăruia precum şi la creşterea respectului şi a încrederii în sine şi în ceilalţi
-2 min.
1. Comentaţi citatul: “Două frunze nu sunt asemănătoare în Univers, darmite doi

oameni.”(Charles Darwin)
Se discută pe marginea citatului. Elevii spun ce le trece prin minte când aud citatul. Ce ne
sugerează acest citat? (fiecare persoană este unică şi valoroasă)
Realizaţi următoarele cerinţe despre unicitate, pornind de la citatul de mai sus:

Grupa 1: un desen
Grupa 2: o poezie
Grupa 3: o ghicitoare
Grupa 4: un scurt eseu
Grupa 5: un scurt joc de roluri
Elevii prezintă rezultatul muncii. -18 min.
Unicitatea nu se referă numai la aspecte pozitive, cuprinde şi acele lucruri care nu ne plac la noi.
Unicitatea se manifestă în mai multe planuri: comportamental, afectiv, emoţional, fizic, social,
cognitiv/ intelectual. Ce înseamnă că suntem diferiţi din punct de vedere comportamental, afectiv,
emoţional, fizic, social, cognitiv/ intelectual? De exemplu, obiceiuri mentale. Se va evidenţia ideea că
toate acestea ne fac SPECIALI, un fel de marcă înregistrată a personalităţii noastre, care se dezvoltă
şi prin raportare la sine, dar şi la ceilalţi. În dinamica formării conceptului de sine percepţia unicităţii
este semnificativă.
2. Se distribuie elevilor fisa E 1, pe care o vor lucra individual, timp de 4 minute. Va exista
presiunea
90
timpului monitorizat. (mai aveti 2 minute, 1 minut! Stop!) Se completează frazele lacunare. Se alege
din plic şi se lipeşte pe foaie cel puţin o caricatură care să-i reflecte obiceiul mental. Se vor alege pe
rând cinci elevi, care se vor prezenta pe Scaunul Unicităţii, improvizat în faţa clasei. Fiecare are la
dispoziţie câte 2 minute pentru aceasta.
-15 min.
3. Se distribuie elevilor fişa E2 care conţine fotografia fiecăruia. Se propune ca fişa cu

fotografia lipită să
circule pe la toţi componenţii echipei, care vor aprecia unicitatea persoanei prin scrierea unor
caracteristici în maxim 10 secunde, fără să stea să se gândească vor completa unul din chenare, sub
forma unor cuvinte, expresii, propoziţii sau fraze, dând apoi fişa mai departe. În final fişa completată,
care va conţine aprecierea colegilor/colegelor, va ajunge la titular. Se solicita feedback-ul elevilor
referitor la felul cum au fost percepuţi de ceilalţi ca fiind unici, dacă sunt sau nu de acord cu ceea ce au
scris ceilalţi despre ei. -8 min.
91
4. Acordaţi-vă o valoare cât mai reală pe o scală de la 0 la 100, în funcţie de cât de mult
vă consideraţi IDEALI.
Realizarea unei persoane ideale:
Băiatul/ fata ideal(ă)
Împărţiţi în grupuri de câte 4 – 6 elevi, vor realiza un portret ideal (fată/băiat),

identificând toate trăsăturile/caracteristicile psihice, emoţionale, comportamentale, fizice,
spirituale, intelectuale, sociale ale unei persoane ideale (fată/ băiat). Apoi se vor centraliza
răspunsurile şi se vor creiona portretele fetei şi băiatului ideal.
- cumpăraţi dintr-un magazin virtual toate cele necesare pentru a putea crea această
persoană.
Cheltuiţi 100 de euro plătind pentru fiecare trăsătură/ caracteristică cât consideraţi că
valorează.
- notaţi în cifre măsura în care aceste caracteristici se regăsesc în persoana voastră.
- calculaţi procentul real/ obiectiv al valorii personale (al stimei de sine).
-17 min
5. Realizarea unor cartonaşe pe care să-şi noteze “propoziţii pentru urgenţele de linişte
mentală” pe care să le folosească atunci când sunt dezaprobaţi sau evaluaţi greşit de
către colegii lor.
2 min.
Elevii vor răspunde la întrebările:

Li se cere elevilor să noteze pe o hârtie, fără să îşi scrie numele:
 un lucru învăţat astăzi;
 o întrebare referitoare la subiect;
 un comentariu;
 să definească unicitatea;
 să enumere beneficiile unicităţii.
- 1 min.
Exerciţiu de încheiere:
Scrieţi cu mâna stângă, cu litere de tipar pe o coală de hârtie cel puţin 3 trăsături personale
reale şi relevente (ex. organizat, punctual) şi o trăsătură pe care o oferi colegilor (ex. generos, creativ).
92
Mototoliţi biletelele, faceţi o minge de hârtie, apoi aruncaţi-le cât mai departe de voi. Prindeţi
în mod aleatoriu un bilet şi căutaţi persoana căreia i se potriveşte descrierea. Oferiţi-i un compliment
real.
-2 min.
FISA E 1 Sunt unic(ă)

1. Completati urmatoarele fraza lacunare:
Sunt unic(ă) pentru că_______________________________________________
2. Sugeraţi printr-o caricatură unicitatea persoanei voastre sub aspectul obiceiurilor

mentale. Alegeţi câte 2 caricaturi din plic!
FIŞA E 2 Sunt unic(ă)
Se completează de către ceilalţi membri ai echipei.
93
Apreciaţi printr-un cuvânt, o expresie, o propoziţie, o frază, unicitatea persoanei din
fotografie!
94
Grupa 1
Realizaţi un desen despre unicitate pornind de la citatul de mai jos:
“Două frunze nu sunt asemănătoare în Univers, darmite doi oameni.”

(Charles Darwin)
95
Grupa 2
Scrieţi o poezie despre unicitate pornind de la citatul de mai jos:

(Charles Darvin)
96
Grupa 3
Scrieţi o ghicitoare despre unicitate pornind de la citatul de mai jos:

(Charles Darvin)
97
Grupa 4
Scrieţi un eseu despre unicitate pornind de la citatul de mai jos:

(Charles Darvin)
De asemenea, fiecare elev va primi Chestionarul MASC, SCARED, PSWQ-C în vederea

reevaluării nivelului de anxietate, îngrijorare.
98
Evaluarea impactului proiectului.
Reflectaţi la următoarele aspecte:
În ce domeniu al vieţii crezi că vei putea aplica ceea ce ai învăţat în cadrul programului
de prev./intervenţie?
Ai recomanda şi altora să participe la un asemenea program? Cui? De ce?
Dacă ai fi rugat să-i faci o „reclamă” cum ai promova programul ?
În ce mod ţi s-a schimbat „filosofia de viaţă”? Apreciază cu FB, B. S, I

 ameliorarea anxietăţii ………………………………………
 rezolvarea altor probleme emoţionale…………………
 scăderea frecvenţei comportamentelor agresive…
 acceptarea necondiţionată de sine ………………
 atitudinea tolerantă faţă de alţii………………………
 acceptarea cu mai mare uşurinţă a problemelor vieţii……………………
 îmbunătăţirea performanţelor şcolare ……………
 îmbunătăţirea comunicării cu cei din jur (părinţi, colegi, profesori)
………………………
 creşterea toleranţei la frustrare………………………
 un bun control al strărilor de furie sau al impulsivităţii………………
Care este cel mai mare beneficiu?

……………………………………………………………………………………………………
99
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
Ce ai învăţat concret, despre :

-tine
-ceilalţi
-despre viaţă şi lume în general
- despre emoţii
- despre convingeri/ gânduri
Acordă o notă pentru activitatea/ eficienţa profesorului………………….

Acordă o notă pentru eficienţa programului……………………………….
Acordă-ţi o notă ţie pentru activitate, eficienţă……………………………..
Găseşte un adjectiv pentru a caracteriza

- susţinătorul programului (profesorul consilier)……………………
- programul de prevenţie/intervenţie…………………………………
Scrieţi o impresie sinceră cu privire la acest program de prevenţie/ intervenţie:
Evaluaţi eficienţa/ utilitatea acestui program de la 0 la 10?
Cu câte „grade” ţi-a schimbat acest proiect de intervenţie, modul în care vezi viaţa? În
ce sens, în ce direcţie? Explică, argumentează răspunsul.
1.Scrie trei lucruri noi pe care le-ai aflat cu această ocazie.
2.Scrie trei lucruri pe care le-ai ştiut şi până acum.
3.Scrie trei lucruri despre care ai mai vrea să le afli.
40 min.
Evenimentul (A) Gândurile (B) Comportamentul/Emoţiile (C)
Se termină anul şcolar şi începe - -
vacanţa. - -
- -
100
- -
-
Autoevaluarea unor concepte centrale în EREC:
1. Acceptarea necondiţionată presupune:
a. acceptarea elevului ca persoană, fără a aproba toate comportamentele acestuia;

b. acceptarea tuturor comportamentelor persoanei;
c. acceptarea unor comportamente, dar nu şi a persoanei în general.
2. Emoţiile disfuncţionale se referă la:

a. toate emoţiile negative trăite;
b. toate emoţiile pozitive şi negative care afectează negativ viaţa persoanei;
c. toate emoţiile pozitive şi negative la care persoana nu mai face faţă.
3. Credinţele iraţionale se referă la:
a. gânduri rigide şi ilogice despre viaţă şi oameni;

b. gânduri nefolositoare şi nerealiste despre viaţă şi oameni;
c. etichetări negative ale propriei persoane şi ale celor din jur.
4. Îngrijorarea înaintea unui examen important este:
a. o emoţie negativă şi nefolositoare;

b. o emoţie disfuncţională;
c. o emoţie negativă şi funcţională.
Răspunsuri corecte: 1-a; 2-b; 3-a,b,c; 4-c

-5 min.
101
102
ANEXA 5
Se acordă elevului
_________________,
din clasa a XI-a E de la Liceul Teoretic Carei, pentru calitatea de a
fi
„CEL MAI RAŢIONAL ADOLESCENT”,
în cadrul colectivului.
Consilier
şcolar,
Data: 20 IUNIE 2014
ANEXA 1
103
EMOŢII POZITIVE
 acceptat
 optimist
 aventuros
 loial
 afectuos
 motivat
 viu
 nostalgic
 uimit
 îngrijit
 ambiţios
 pasionat
 amuzat
 liniştit
 frumos
 jucăuş
 curajos
 mulţumit
 calm
 mândru
 capabil
 relaxat
 preţuit
 uşurat
 confortabil
 respectat
 competent
 în siguranţă
 adunat
 satisfăcut
 încrezător
 protejat
 curajos
 special
 curios
 puternic
 încântat
 suportiv
 dorit
 compătimitor (milos)
 determinat
 gingaş
 nerăbdător
 sensibil
 energic
 triumfător
 entuziasmat
 răspunzător
 euforic
 demn
 iertător
 merituos
 prietenos
 lăudabil
 împlinit
 voios
 generos
 iubit
 bucuros
 amuzant
 bun
 important
 recunoscător
 inspiratiubitor
 fericit
104
ANEXA 2 EMOŢII NEGATIVE
 mohorât
 abandonat  gol
 distrat
 temător  înfuriat
 neatent
 mustrat  confuz
 zăpăcit
 agitat  exclus
 neîncrezător
 singur  expus
 neatrăgător
 furios  eşuat
 nesigur
 anxios  stupid
 neconfortabil
 încordat  înnebunit
 îngrijorat
 ruşinat  îngrozit
 nemulţumit
 inadecvat  frustrat
 neplăcut
 şocat  înfricoşat
 fără valoare
 amărât  superficial
 neiubit
 plictisit  vinovat
 încordat
 vânat  plin de ura
 jalnic
 izgonit  neajutorat
 ameninţat
 urmărit  vidat
 vulnerabil
 alungat  fără speranţă
 prins în capcană
 îndepărtat  înspăimântat
 neapreciat
 alergat  umilit
 izolat
 neastâmpărat  rănit
 gelos
 dispreţuit  isteric
 însingurat
 dispreţuitor  ignorat
 pierdut
 învins  inadecvat
 melancolic
 abătut  incompetent
 demn de milă
 necăjit  inconsolabil
 mizerabil
 dependent  nedecis
 neînţeles
 deprimat  ineficient
 neclar
 disperat  inferior
 nevoiaş
 disperant  inhibat
 amorţit
 plictisitor  nesigur
 obligat
 distrus  insuficient
 depăşit
 dezamăgit  inundat
 panicat
 descurajat  iritat
 pesimist
 tulburat  tensionat
 speriat
 jenat  dezgustat
 stresat
105
MODELUL ABC
A EVENIMENT / SITUAŢIE ACTIVATOARE C CONSECINŢE
Principalele emoţii negative dezadaptative / disfun
Principalele comportamente dezadaptative:
 Rezumaţi pe scurt situaţia (A) în legătură cu care vă faceţi probleme (ex. ce Printre emoţiile negative dezadaptative se numără:
ar vedea o cameră video?)
 A poate fi intern (ex. o emoţie) sau extern, real sau imaginar  Frica-  Furia-Mânia 
 A poate fi un eveniment trecut, prezent sau viitor Anxietatea
 Depresia  Ruşinea 
B-CI (COGNIŢII / CONVINGERI IRAŢIONALE) D (DISPUTAREA / RESTRUCTURAREA CI) B-CR (CREDINŢE RAŢION
Pentru a identifica CI urmăriţi: Pentru a restructura CI întrebaţi-vă: Pentru a gândi mai raţiona
 CERINŢE ABSOLUTISTE  Ce efect are această convingere asupra  PREFERINŢELE N

(ex. dorinţe, aşteptări)
(ex. trebuie absolutist) mea? Mă ajută sau nu?
 EVALUAREA CA
 CATASTROFAREA
 Ce dovezi există pentru a susţine
(ex. este rău, neplăcut)
(ex. este groaznic, îngrozitor, oribil) credinţa mea iraţională? Sunt aceste
 TOLERANŢA CR
 INTOLERANŢA LA FRUSTRARE dovezi consistente cu realitatea?
FRUSTRARE
(ex. nu suport)  Este credinţa mea logică? (ex. nu îmi place, dar po
 Ce trebuie să fac pentru a testa şi bucur de alte lucruri)
 EVALUAREA GLOBALĂ
modifica CI conştientizabile şi/sau  EVITAREA EVALUĂ
(ex. Eu (sau ceilalţi/lumea) sunt rău, lipsit
prelucrările inconştiente care asociază A FOCALIZAREA
de valoare)
şi C? COMPORTAMENTUL
 ASOCIERI INCONŞTIENTE
(ex. eu sunt o fiinţă uman
/AUTOMATE (ex. fără CI conştiente)  Utilizaţi proceduri de
anumite situaţii)
ÎNTRE A ŞI C detaşare/schimbare a funcţiei
 ACELAŞI GÂND (IRA
 ALTE COGNIŢII INFERENŢIALE gândului (al treilea val)
ALTĂ FUNCŢIE
ŞI/SAU DESCRIPTIVE
DISFUNCŢIONALE
106
BIBLIOGRAFIE:
107
Băban A., 2001, ”Consiliere educaţională– ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi consiliere”,
Editura „Ardealul”,Cluj Napoca
Benga O. 2001. Psihologia vârstelor. Curs pentru studenţii anului II. Univ. “Babeş-Bolyai” Cluj-
Napoca. Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei. Catedra de Psihologie.
Bernard, M.E. 2004. Emotional resilience in children: implications for Rational Emotive Education.
Romanian Journal of Cognitive and Behavioral Psychotehrapies, 4, 39-52.
Brady, J.V. (1958). Ulcers in executive monkeys. Scientific American, 199, 95-100.
Cosmovici, Andrei, Iacob, Luminiţa, 1998, Psihologie şcolară, Ed. Polirom, Iaşi
Cottraux, J., 2003, Terapiile cognitive, Editura Polirom, Bucureşti;
David, D., 2006, Psihologie clinică şi psihoterapie, Editura Polirom, Iaşi
David, D., 2002, Psihologie clinică. Curs pentru studenţii anului III, Univ. “Babeş-Bolyai” Cluj-
Napoca Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei. Catedra de Psihologie.
David, D., 2006, Tratat de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale, Editura Polirom, Iaşi.
Holdevici,I., 2002, Ameliorarea performanţelor individuale prin tehnici de psihoterapie, Editura
Orizonturi, Bucureşti
Holdevici,I., 2004, Psihoterapia de scurtă durată, Editura Dual Tech, Bucureşti
Holdevici,I., 2003, Psihoterapia cazurilor dificile, Editura Dual Tech, Bucureşti
Holdevici,I., 2000, Gândirea pozitivă, Editura Dual Tech, Bucureşti
Holdevici,I., 2001, Noua hipnoza ericksoniană, Editura Dual Tech, Bucureşti
Holdevici,I., 2002, Psihoterapia anxietăţii, Editura Dual Tech, Bucureşti
Holdevici,I., 2005, Psihoterapia cognitiv-comportamentală, Managementul stresului pentru un stil de
viata optim, Editura Ştiinţelor Medicale, Bucureşti
Holdevici Irina, 1997, Elemente de psihoterapie, ediţia a II-a, Holdevici,I., 2004, Psihoterapia de scurtă
durată, Editura Dual Tech, Bucureşti
Dryden, W., & DiGiuseppe, R., 2003. Ghid de terapie raţional-emotivă şi comportamentală,
Editura Asociaţiei de Stiinţe Cognitive din România, Cluj-Napoca
Ellis, A., 2002, Some of the Main Differences Between Rational Emotive Therapy (REBT),
Cognitive Therapy (CT), and Cognitive Behavior Therapy (CBT). Articol nepublicat.
Ellis, A., & Dryden, W., 1997. The Practice of Rational Emotive Behavior Therapy,Springer
Publishing Company, New York
Gardner, H., 1983, Frames of mind: The theory of Multiple Intelligence, Basic Books, New
York
Goleman, D., 1995, Emotional inteligence. Why it can matter more than IQ. Bantam Books.
Hamburg, D., 1992, Today’s children: Creating the future for a generation in crisis, Times
Books, New York.
108
Karen van der Zee, Thijs, M., & Schakel, L., 2002, The relationship of emotional inteligence
with academic inteligence and big five. European Journal of Personality, 16, 1003-125.
Knaus, W., 2004, Rational Emotive Education: Tends and directions. Romanian Journal of
Cognitive and Behavioral Psychotherapies, 4 (1), 8-22.
Landy, S., 2002, Pathways to competence. Encouraging healthy social and emotional
development in young children, Maryland: Paul A. Brookes, Baltimore.
Lazarus, R.S., 1966, Psychological stress and the coping process, McGraw-Hill, New York.
Lazarus, R.S., & Folkman, S., 1984, Stress, Appraisal, and Coping, Springer Publishing
Company, New York.
Lemeni, G., 2002, Psihologie şcolară, Curs pentru studenţii anului III, Univ. . “Babeş-Bolyai”
Cluj-Napoca Facultatea de Psihologie Şi Ştiinţele Educaţiei. Catedra de Psihologie.
Lemeni G., M. Miclea, 2004, „Consiliere şi orientare – ghid de educaţie pentru carieră”,
Editura ASCR, Cluj Napoca.
Lupu, V., 2002, Elemente de psihoterapie şi hipnoterapie cognitiv-comportamentală a
copilului şi adolescentului. Curs pentru studenţii anului III. Univ. “Babeş-Bolyai” Cluj-
Napoca .Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei. Catedra de Psihologie.
Miclea , M., 1997, Psihologie cognitivă, Polirom, Iaşi.
Miclea, M., 2003, Modificări cognitiv-comportamentale. Curs pentru studenţii anului IV.
Univ. “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca .Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei. Catedra de
Psihologie
Opre, A., 2002, Inconştientul cognitiv; percepţia subliminală şi memoria implicită., Editura
ASCR, Cluj Napoca
Opre, A., 2003, Conceptualizări şi intervenţii cognitiv comportamentale în tulburările
de personalitate. În Opre, A. (Editor). Noi tendinţe în psihologia personalităţii.
Opre, A., & David, D., 2006, Dezvoltarea inteligenţei emoţionale prin programe de educaţie
raţional-emotivă şi comportamentală. Alexandru Roşca 1906-1996 –
Power, M., & Dalgleish, T., 1997, Cognition and Emotion. From Order to Disorder: Hove:
Psychology Press.
Radu, I., 1974, Psihologie şcolară, Ed. „Ştiinţifică”, Bucureşti
Radu,I., coord., 1991, Introducere în psihologia contemporană, Ed. „Sincron”, Cluj Napoca.
Roco, M., 2001, Creativitate şi inteligenţă emoţională, Ed. „Polirom”, Iaşi.
Salovey, P., & Mayer, J., 1990, Emotional intelligence. Imagination, cognition, and
personality, 9(3), 185-211.
109
Selye, H., 1976, The stress of life. McGraw-Hill, New York.
Selye, H., 1983, The stress concept: past, present and future. În Cooper C.L. (Ed.). Stress
research issues for the eighties. Chichester: Wiley: 1-20 (excerpts).
Vernon A., 2008, Programul paşaport pentru succes în dezvoltarea emoţională, socială,
cognitivă şi personală a adolescenţilor din clasele IX-XII, Editura RTS, Cluj Napoca.
Vernon A., 2004, Dezvoltarea inteligenţiei emoţionale prin educaţie raţional-emotivă şi
Comportamentală, Editura ASCR, Cluj Napoca.
Waters, V., 2003, Poveşti raţionale pentru copii, Editura ASCR, Cluj Napoca.
Zlate, M., coord., 2001. Psihologia la răspântia mileniilor, Ed. „Polirom”, Iaşi.
110

Program Prev A Problemelor Emotionale Si Comportamentale-Obodi Eniko

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Program Prev A Problemelor Emotionale Si Comportamentale-Obodi Eniko

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LICEUL TEORETIC CAREI

Str. Ignisului nr.20

Destul de mulţi tineri, în contextul socio-economic actual, se confruntă cu multiple

MOTIVE PENTRU ALEGEREA ŞI APLICAREA LA CLASĂ, ÎN CONTEXT

-buna validitate ştiinţifică;

EDUCAŢIA RAŢIONAL-EMOTIVĂ PESUPUNE:

Reducerea problemele de anxietate şi îngrijorare, printr-un program de intervenţie, aplicat

REZULTATELE AŞTEPTATE ALE ACESTUI PROGRAM EDUCAŢIONAL :

Scăderea nivelului de anxietate şi, implicit, dezvoltarea competenţelor emoţionale în

- educarea adolescenţilor, îmbogaţirea cunoştinţelor acestora cu metode şi tehnici eficiente de

GRUP ŢINTĂ : elevii Liceului Teoretic Carei

 Punctualitate – începem şi terminăm la timp;

Înainte de a începe acest program, să vedem ce avem de făcut pentru a fi convinşi că

20% din ceea ce citim

30% din ceea ce auzim

40% din ceea ce vedem

50% din ceea ce spunem

60% din ceea ce facem

90% din ceea ce vedem, auzim, spunem şi punem în practică

Tehnica de relaxare de tip Jacobson

Relaxarea progresivă Jacobson (E. Jacobson)

Fiecare exerciţiu durează aproximativ 20-30 de minute.

2. Spargerea gheţii: Gândiţi-vă la câte două „URCUŞURI ŞI COBORÂŞURI” din viaţa

Fiecare dintre voi să gândească o emoţie şi întrebarea aferentă. Pe verticală gândiţi

5. Temă pentru acasă: Exerciţiu "Experimentul emoţiilor. Premiul Nobel"

Împărţiţi elevii pe echipe sau adresaţi sarcina unei clase întregi.

 Alimentaţia influenţează exprimarea emoţională a elevilor.

Prezentaţi rezultatele cercetărilor într-o sesiune ştiinţifică, la sfârşitul programului de

2. Se prezintă scopul şi obiectivele.

3. ,,Termometrul emoţional ”: Se trasează o linie lungă pe podea. Un capăt va fi polul

Situaţiile pot fi următoarele:

Facultativ: post-it-urile celorlalţi se pot lipi în dreptul situaţiilor pe un flipchart. Astfel au

Emoţiile au aşadar, intensitate.

4. Care sunt, oare, principalele emoţii pe care le simţim?

Cele 4 emoţii principale sunt : FRICA , TRISTEŢEA, FURIA, BUCURIA

îngrigorare, nelinişte, frică anxietate, panică,

Toate emoţiile descoperite de elevi vor fi centralizate pe un flipchart.

6. Împărţiţi emoţiile descoperite în categoriile: AJUTĂ –ÎMPIEDICĂ:

AJUTĂ ÎMPIEDICĂ AJUTĂ –ÎMPIEDICĂ

O viaţă fără…………… (tristeţe, frică,……)

Puncte tari Puncte slabe

Greu cu emoţii, dar mai greu fără ele

Se constată la sfârşitul exerciţiului că nu emoţiile negative sunt cele disfuncţionale,

DIFERENTE DINTRE EMOTIILE NEGATIVE

DEPRESIE Pierdere.. TRISTETE

Temă pentru acasă

2. Căutaţi exemple pentru a demonstra că emoţiile negative v-au ajutat în diferite

FORME DE ORGANIZARE: individuală, frontală, de grup

2. Elevii extrag o piesă de puzzle şi în funcţie de culoarea piesei îi caută pe ceilalţi

Piesele de puzzle sunt în diferite culori: EMOŢII/ CONVINGERI /COMPORTAMENTE.

4. Concurs între grupe:

I. Comportamentele, emoţiile, convingerile îmbracă diferite forme.

II. Identificaţi credinţele iraţionale vs. raţionale .

Se alege un căpitan. Acesta primeşte o listă cu convingeri raţionale şi iraţionale. Citeşte

2. Nimeni nu mă va invita niciodată să merg undeva.

3. Aş vrea să am un casetofon nou.

5. Dacă nu pot să ies cu prietenii, mă sinucid.

6. Părinţii mei nu mă lasă niciodată să fac ceva.

9. Dacă greşesc la lucrarea asta , nu înseamnă că sunt un prost.

10. Toată lumea ar trebui să îmi spună lucruri drăguţe.

11. Mi-ar plăcea să am mai mulţi prieteni.

20. Îmi pare rău că n-am putut face mai mult.

21. Mă deranjează că el s-a comportat astfel, însă nu este ceva insuportabil.