SAPTAMANA EUROPEANA 2015 – STRESUL SUB CONTROL – CLUJ NAPOCA, ROMÂNIA

STRESUL,
UN RĂU NECESAR LA LOCUL DE MUNCĂ
Ing. Nicoleta MARINA, inspector de muncă, ITM Alba

Abstract: Stress is an individual reaction and result of interaction between environmental demands on the one hand
and the resources, capabilities and opportunities of the individual on the other hand, an intense and unpleasant
condition which, in the long term negative effects on health, performance and productivity

CUVINTE CHEIE: stres, loc de muncă, risc, domeniul de activitate, securitate şi sănătate în muncă.

1. ÎNȚELEGEREA CONCEPTULUI efectele sale negative [1]. Este important să se

DE STRES
Atunci când ne gândim la stres, ne vin în
minte termeni ca, tensiune, povară, efort, presiune,
încordare, forță, constrângere. Conceptul de stres a
fost studiat și definit pentru prima dată, în prima
jumătate a secolului XX, de către medicul de
origine austriacă Hans Selye, ca ,,sindromul
general de adaptare ,, care cuprinde mecanismele
capabile să mobilizeze resursele adaptative ale
organismului în fața agresiunii care îi amenință
integritatea. [2].
Stresul este o reacție individuală și
rezultatul interacțiunii dintre exigentele mediului
pe de o parte și resursele, capacitățile și
posibilitățile individului pe de altă parte, o stare
intensă și neplăcută care, pe termen lung, are
efecte negative asupra sănătății, performanțelor și
productivității [1].
Stresul este reacția pe care oamenii o pot
avea atunci când simt că nu se pot adapta
solicitărilor și presiunilor cărora trebuie să le facă
față în viața personală, de familie, sau la locul de
muncă.
Solicitările nu produc neapărat stres. Ele pot
stimula succesul care conduce la satisfacția în
muncă. Problemele apar atunci când solicitările
sunt prea mari și pe termen lung sau acționează
din mai multe direcții.
Este important de reținut că stresul nu este
numai rezultatul unor evenimente majore
negative, ci de asemenea a unor tensiuni și
presiuni zilnice.
Uneori, stresul profesional este considerat
ca un element pozitiv, cu efect benefic asupra
performanțelor. Aceasta se referă la eustress, care
se traduce prin activarea, mobilizarea resurselor
individuale, este starea de stres specială care este
validată prin stimuli plăcuți ai ambianței, trăirile
creative și reușite ale individului, acțiunea
agenților stresori de cele mai multe ori plăcute.
În aceleși timp, dacă o constrângere este
percepută ca neplăcută, dificilă și se manifestă
permanent ea poate conduce la distress și la
facă distincție între ,,eustress și distress’’, ca o
stare de stres cu efecte benefice, respectiv cu
efecte negative asupra sănătății ființei umane.
Stresul poate fi cauzat de diferiți agenți
stresori atât la locul de muncă cât și în afara
acestuia. El poate avea diferite cauze și diferite
forme de manifestare. Unele persoane se pot
adapta mai bine la agenții stresori, altele mai
puțin, în funcție de personalitate și circumstanțe.
Factorii de stres care acționează în viața de familie
sau în viața personală pot afecta comportamentul
la locul de muncă sau se pot cumula cu cei de la
locul de muncă, rezultând probleme de sănătate.
Menit să ne protejeze, stresul este cel care
ne ține concentrați, ne dă energie, puterea de a
acționa sau chiar de a ne apăra viața ori interesele.
În momentul în care doza de stres e prea intensă și
de prea mare durată, atunci sănătatea individului
este pusă în pericol [3].
2. CARACTERISTICILE STRESULUI
Orice tip de stres apare pe fondul
neadaptării organismului la mediu când se
produce un dezechilibru marcant între solicitările
mediului și posibilitătile de răspuns reale ale
individului.
Adaptarea presupune păstrarea integrității
organismului care este permanent amenințată de
agenții stresori de toate tipurile, este un echilibru
dinamic cu mediul. Stresul reprezintă un
dezechilibru intens, perceput subiectiv de către
individ între cerințele organismului și ale mediului
precum și posibilitățile de răspuns individuale.
Stresul apare în momentul când echilibrul
adaptării este perturbat.
În funcție de natura agentului stressor,
stresul poate fi psihic, fizic, chimic și biologic.
În funcție de numărul persoanelor afectate,
stresul poate fi individual sau colectiv [6].
Factorii care declanșază stresul sunt
nenumărați și foarte variați. E bine de știut : ceea
ce pentru unii poate părea stresant și chinuitor
poate fi pentru alții doar un simplu fapt de viață,
pe lângă care trec fără să aibă vreo problemă.
1
 SAPTAMANA EUROPEANA 2015 – STRESUL SUB CONTROL – CLUJ NAPOCA, ROMÂNIA
Totul depinde de percepția fiecăruia și de nivelul
de rezistență a psihicului la factorii stresanți.
Cele mai comune situații care generează
probleme și care conduc la starea de stress sunt:
 dificultățile financiare,
 greutățile la locul de muncă,
 neînțelegeri în viața de cuplu,
 probleme de sănătate sau pierderea unei
persoane dragi,
 pierderea locului de muncă.
Puterea fiecăruia dintre noi de a face față
stresului ține nu doar de cum suntem construiți, de
cât de odihnit sau relaxat ne este psihicul, ci și de
o mulțime de alți factori externi. Astfel, cu cât te
vei simți mai izolat și mai singur, cu atât vei trece
mai greu peste orice obstacol în viața. În cazul în
care ești înconjurat de prieteni și familie, vei găsi
mereu resursele necesare de a face față
provocărilor. Apoi, încrederea în sine,
autocontrolul și atitudinea optimistă, care n-ar
trebui să ne părăsească nicicând, fac adevărate
minuni când ne simțim încolțiți. Totul este să nu
ne pierdem încrederea în propiile forțe și să cerem
ajutor dacă simțim că nu se mai poate [3].
3. STRESUL PREZENT LA LOCUL
DE MUNCĂ
Cel mai frecvent uzitat cuvânt de mai noi toți,
atunci când vine vorba despre serviciu, este
stresul. La locul de muncă, stresul apare atunci
când exigentele profesionale depășesc resursele de
care dispune ființa umană.
Printre factorii obișnuiti ai stresului la locul de
muncă se numără lipsa controlului asupra muncii,
solicitările necorespunzătoare pentru lucrători și
lipsa sprijinului din partea colegilor și a
conducerii.
Stresul la locul de muncă este cauzat de
potrivirea neadecvată dintre noi și munca pe care
o realizăm, relațiile precare și prezența violenței
fizice sau psihice la locul de muncă, precum și
conflictele dintre sarcinile noastre la locul de
muncă și din afara acestuia.
Potrivit Comisiei Europene, printre cei mai
comuni factori de stress din viața unui adult sunt
asociați cu locul de muncă și cu activitatea
profesională, precum :
 Numărul mare de sarcini primite și timpul
limitat pentru realizarea lor.
 Incapacitatea de a gestiona într-o manieră
optim-profesională sarcinile primite, din cauza
timpului limitat, a lipsei colaboratorilor, a
lipsei competențe caracteristice.
 Recompensa financiară și de altă natură
insuficientă care atrage lipsa de motivare.
2
 Lipsa de colaborare din partea superiorilor, a
colegilor și a subordonaților.
 Imposibilitatea de exprimare a capacităților
reale, a talentelor, limitare profesională.
 Lipsa de siguranță a locului de muncă,
amenințarea cu concedierea, restructurarea.
 Teama că o mică greșeală ar putea atrage
consecințe grave.
 Condiții de muncă neplăcute, colegi agasanți.
[4].
Locul de muncă joacă un rol important în
viețile noastre, reprezentând nu numai o sursă de
câștig, ci și principala modalitate de recunoaștere
socială. Fiecare meserie are momente de stress
transpuse în diverse situații. Ceea ce pentru unii
poate constitui un job stresant, pentru alții poate fi
o provocare. Nivelul de toleranță diferă de la o
persoană la alta, depinzând de abilități, pregătire și
valori. Putem evita sau măcar reduce starea de
disconfort, prin cunoașterea performanțelor
profesionale, înțelegerea reală a modului în care
ne îndeplinim sarcinile de muncă: ce randament
avem, ce așteaptă de la noi organizația în cadrul
căreia ne desfășurăm activitatea și cum răspundem
solicitărilor acesteia. Un mediu de lucru
profesionist, cu un climat organizațional benefic,
cu posibilități de dezvoltare și promovare, cu un
sistem corect de compensare, nu poate decât să
încurajeze individul și să-i recunoască
performanțele.[5]
La originea sa, stresul era înțeles drept
capacitatea organismului de a reacționa prompt în
situații dificile. Prin urmare stresul nu este un
lucru atât de rău, atâta vreme cât nu se transformă
într-o stare continuă.
Viața omului modern este plină de provocări
și multă presiune, cu care organismul ajunge fie să
se obișnuiască, fie să lupte, urmând ca în final să-i
cedeze.
4. STRESUL, UN RĂU NECESAR,
GREU DE EVITAT
Și cum stresul în doze mici este folositor,
dându-ne impulsurile de care avem nevoie pentru
a depăși anumite situații - ori chiar pentru a
evolua - , sunt persoane care se laudă că ating cele
mai mari performanțe exact atunci când se află
sub cea mai mare presiune. Psihologii sunt de
accord că în anumite limite și situații, stresul este
bun. El îți dă un impuls, îți ține atenția
concentrată, te ține în priză și îți îmbunătățește
performanțele profesionale. Cu toate acestea, forța
continuă a organismului către limitele
suportabilității poate avea urmări nefaste asupra
sănătății.[6].
 SAPTAMANA EUROPEANA 2015 – STRESUL SUB CONTROL – CLUJ NAPOCA, ROMÂNIA
Există totuși o reacție pozitivă a organismului
la starea de stres, denumită eustres, ce reprezintă
încărcătura emoțională moderată, prin intermediul
căreia reușim să canalizăm resursele personale
pentru a reduce, stăpânii și tolera solicitările
mediului.
Eustresul vine de la particularul ,,eu,, care
înseamnă bun în limba greacă. Corpul nu face
diferența între stress și eustres, ambele fiind
mobilizări ale corpului pentru a face față
provocărilor. La nivel psihic diferența este foarte
mare, eustresul este resimțit ca fiind chiar plăcut.
Mai ales când ne plictisim visăm la o porție de
eustres. Eustresul îl resimțim atunci când avem o
provocare, când suntem promovați la lucru, când
câștigăm ceva, când suntem într-un parc de
distracții.
Eustresul ne mobilizează și ne face să trăim,
dar și el solicită resursele corpului. Totuși, el este
mult mai puțin dăunător decât stresul negativ
(distresul). Eustresul reprezintă acea cantitate de
stress care ne mobilizează, care ne determină să
fim eficienți, creative, rapizi și foarte atenți.[7]
Eustresul de caracterizează prin următoarele:
 Agenții stresori sunt percepuți ca stimuli
benefici de organism,
 Trăirile emoționale sunt pozitive ori
palpitante,
 Tipul consecințelor pentru organism sunt
în general favorabile,
 Motivează și mărește capacitatea de
concentrare,
 Situația este percepută ca fiind pe măsura
capacităților noastre,
 Conduce la performanță, ne simțim bine,
este de scurtă durată.
În eustres apar stări de bucurie, surprize
plăcute, triumf, exaltare, veselie, extaz, etc.
Stresul benefic ( eustresul) este provocat de
competiție, de cerințele motivate din viața de zi cu
zi sau de la locul de muncă și de dorința de a duce
la bun sfârșit un lucru început. Starea de eustres
ajută la găsirea acelor strategii care reduc efectul
situațiilor dificile/ amenințătoare asupra propriei
persoane, provine din anticiparea unor evenimente
plăcute[8].
5. CONCLUZII
Stresul a devenit un fel de încălzire globală
privată: toți am auzit de el, toți îi simțim efectele,
nimeni nu poate să facă ceva împotriva sa, și toți îl
acceptă ca făcând parte a vieții de astăzi și până
nu se întâmplă o catastrofă îl ignorăm. Cu alte
cuvinte stresul a devenit un fel de fantomă a vieții
cotidiene. Insă această fantomă are și o soră
pozitivă. Este vorba despre eustres, sau stresul cel
bun.
Eustresul îți dă un impuls, îți tine atenția
concentrată, te ține în priză și îți îmbunătățește
performanțele profesionale. Cu toate acestea, în
momentul în care se cronicizează, face mai mult
rău decât bine.
Trebuie profitat de orice situație mai dificilă
pentru a ne perfecționa,, ceea ce nu ne omoară ne
face mai puternici ,,. Nu trebuie să ne supere
criticile: înseamnă că am fost remarcați. Mai bine
le ascultăm și mulțumim celor ce ne critică. Astfel
obținem două lovituri: ne dezarmăm criticul și
avem șansa să ne corectăm greșelile și să ne
perfecționăm.
Problemele trebuie rezolvate, una după
cealaltă, după importanța lor, termină mai întîi cu
cele mai importante. Dacă ai ceva neplăcut sau
plictisitor de făcut, începe cu aceasta, apoi treci la
activitățile pe care le agreezi. Și ce este cel mai
important: rezolvă-le atunci când apar, nu le
amâna nici o secundă. Lucrând conform acestor
trei principii, vei scuti o grămadă de nervi și timp
evitând asfel apariția stresului.
Stresul, acea neliniște și frământare interioară,
născut din gânduri negre, neâmpliniri și
nesiguranța viitorului, din teamă și insecuritate, a
ajuns să facă parte din viața noastră, să fie parte
hotărâtoare, componentă a eu-lui nostru. Depinde
însă de fiecare dintre noi cum reușim să-l
gestionăm și să-i diminuăm efectele, cu metode
sănătoase si nu distructive.
6. BIBLIOGRAFIE
[1] Stresul – definiție și simptome–Romania
(https://
osha.europa.eu/fop/romania/ro/topics/stres/definiti
ons).
[2] STRESUL, INAMICUL TUTUROR- Doctor
Info Ro ( http://www.doctor.info.ro/stresul.html).
[3] Nu lăsa stresul să te doboare!- Medsana
Romania( http://www.medsana.ro/blog/nu -lasa-
stresul-sa-te-doboare/).
[4] Eliminați stresul la locul de muncă dacă vreți o
viață sănătoasă!
(http://www.csid.ro/lifestyle/psihologie-si
-cariera/eliminati- stresul).
[5] Stresul nostru cel de toate zilele/ Cariere
(http://www cariere online.ro).
[6] Stres – bun sau rău ( www andyszekely.ro/
stress – bun-sau-rău).
(7) Distres vs.Eustres- Frumos și sănătos( www
frumosșisanatos.ro/distress-vs-eustres)
(8) Stresul la serviciu
(www.psihosolutii.ro/tulburări- psihice/stresul la
serviciu.)
3