5 Perceptia

PERCEPŢIA
Prezentare realizată de
prof. FLORICA PODARIU
Colegiul Național ”A.T. Laurian” Botoșani
1. Definirea şi caracterizarea percepţiei
2. Fazele percepţiei
3. Legile generale ale percepţiei
4. Formele complexe ale percepţiei
5. Observaţia şi spiritul de observaţie
6. Percepţii denaturate
Prezentare realizată de prof. FLORICA PODARIU, Colegiul Național ”A.T. Laurian” Botoșani
1. Definirea şi caracterizarea percepţiei
 Percepţia este procesul psihic cognitiv

senzorial prin care cunoaştem obiectul, în
totalitatea însuşirilor concrete, când acesta
acţionează asupra organelor de simţ.
 Percepţia ar putea fi interpretată ca:

- proces cognitiv (imaginea perceptivă
este bogată în conţinut);
- produs al procesului psihic (se desfăşoară
“aici şi acum”).
 Percepţia a fost dispută între asociaţionism şi
gestaltism:
- Asociaţionismul: primatul părţii asupra întregului
- Gestaltismul: primatul întregului asupra părţii
AAAAAAA EEEE
AAAAAAA EE EE
AA EE EE
AAAAAAA EEEEEEEE
AAAAAAA EEEEEEEE
AA EE EE
AAAAAAA EE EE
AAAAAAA EE EE Navon, 1977
 Percepţia este influenţată de:
- distanţa faţă de stimul;
- experienţa anterioară;
- specificul activităţilor desfăşurate;
- nivelul de dezvoltare a limbajului;
 Durata percepţiei este corespunzătoare

acţiunii stimulului.
2. Fazele percepţiei
1. orientarea spre stimul - direcţionarea privirii spre stimul;
2. detecţia stimulului - sesizarea, descoperirea prezenţei

stimulului;
3. discriminarea stimulului - diferenţierea obiectului de alte

obiecte din câmpul perceptiv;
4. identificarea obiectului - recunoaşterea obiectului:
- identificarea categorială;
- identificarea individuală.
5. interpretarea obiectului - obiectul capătă o semnificaţie
3. Legile generale ale percepţiei
1. Legea integralităţii-
integralităţii-structuralităţii
(percepem obiectul ca întreg, ca ansamblu
organizat, nu ca o sumă de elemente)
2. Legea selectivităţii
- selectăm stimulul care ne interesează (obiectul percepţiei);
- ceilalţi stimuli trec în plan secundar (fondul percepţiei)
FIGURI REVERSIBILE
3. Legea constanţei perceptive: obiectele
sunt percepute ca având formă, mărime,
culoare constante, indiferent de unghiul din
care sunt privite.
4. Legea proiectivităţii (obiectualităţii):
neuro-funcţional,, imaginea se realizează la
nivel cortical, dar psihologic ea se
proiectează la nivelul sursei (“dulcele” e pe
limbă, nu în creier).
creier).
5. Legea semnificaţiei: tot ceea ce are
importanţă pentru om intră în câmpul său
perceptiv
4. Formele complexe ale percepţiei
1. Percepţia spaţiului
- percepem doar însuşirile spaţiale ale obiectelor: formă,
mărime, poziţie relativă, dimensiuni, distanţe, relief etc.;
- vedem obiectele tridimensional, în perspectivă (percepţie
(percepţie
spaţială);
spaţială);
- indicatori monoculari: 1. mărimea relativă;
2. interpoziţia;
3. perspectiva liniară.
- indicatori binoculari: 1. disparitatea retiniană;
2. convergenţa oculară.
2. Percepţia timpului - percepem numai caracteristicile
temporale ale elementelor:
- continuitate – discontinuitate;
- succesiune;
- simultaneitate;
- durată.
 Axa trecut-
trecut-prezent
prezent--viitor (posibilă datorită memoriei)
 Sistemul de referinţă pentru timp poate fi:
- fizic; - sistemul biologic;
- cosmic; - sisteml socio-
socio-cultural;
3. Percepţia mişcării este posibilă datorită:
- separării obiectului de fondul percepţiei;
- constanţei mărimii obiectului;
- persistenţei imaginii retiniene;
- mişcării capului şi globilor oculari.
4. Percepţia interpersonală (intercunoaşterea) are ca
obiect:
- însuşirile manifeste ale persoanei;
- trăsăturile situaţional-
situaţional-relevante;
- conduitele relaţionale.
 Aspecte negative ale percepţiei interpersonale:
- atitudine excesiv de critică sau excesiv de necritică;
- inerţie perceptivă (pozitivă sau negativă);
- a te lăsa păcălit de aparenţe şi a nu sesiza neaparentul.
5. Observaţia şi spiritul de observaţie
 Percepţia intenţionată, orientată spre
un anumit scop devine observaţie.
 Spiritul de observaţie este

aptitudinea de a sesiza rapid ceea ce
este relevant, deşi nu apare în mod
foarte evident.
Exercițiu
Spiritul de observaţie: Exerciț
Exercițiu
Spiritul de observaţie: Exerciț
 Răspundeţi la următoarele întrebări având în vedere scena pe care tocmai
aţi studiat-o.
 Câte maşini aţi observat în imaginea analizată?
5243
 Care este numărul pe care l-aţi putut identifica pe ambulanţă?
4 12 8 10
 Câte maşini sunt implicate în accident?
4231
 Câţi martori sunt interogaţi de poliţişti?
4132
 Câte victime ale accidentului apar în imagine?
2013
 Unde a avut loc accidentul?
 pe un drum cu sens unic
 într-o intersecţie
 într-un sens giratoriu
 pe o stradă cu circulaţie în ambele sensuri
6. Percepţii denaturate. Iluzii perceptive
 Erori “normale” de percepţie: iluzii perceptive
 Iluzie – reflectarea denaturată a obiectelor datorită
efectelor de câmp
 Iluzii optico-geometrice
Iluzia lui Titchner
Omul invizibil
 Dacă priveşti semnul "+" din mijloc timp de 30 de secunde,
apoi priveşti un fond alb, vei vedea steagul american în
culorile lui adevărate.
Don Quijote
Resurse:
• Psihologie - Manual pentru clasa a X-a,

autori: Elena Lupşa, Victor Bratu; Editura
Corvin, Deva, 2005;
• Imagini de pe Internet
Mulțumesc pentru atenție!

5 Perceptia

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

5 Perceptia

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

PERCEPŢIA

 Percepţia este procesul psihic cognitiv

 Percepţia ar putea fi interpretată ca:

 Durata percepţiei este corespunzătoare

2. detecţia stimulului - sesizarea, descoperirea prezenţei

3. discriminarea stimulului - diferenţierea obiectului de alte

 Spiritul de observaţie este

Iluzia lui Titchner

• Psihologie - Manual pentru clasa a X-a,

S-ar putea să vă placă și