CERINŢELE ESENŢIALE DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE A

MAŞINILOR – MIJLOC DE REDUCERE A STRESULUI

Ioan – Sorin BODEA

(ITM Bihor, România, sorin.bodea@itmbihor.ro)

THE ESSENTIAL REQUIREMENTS FOR SAFETY AND HEALTH– MEANS TO REDUCE STRESS
RESUME: Risk assessment for safety and health is a duty on employers. Equipment involves risks during surgery
(including stress), even if they are in conformity with the essential health and safety. Design and construction is a
means of reducing stress. Means of making information is a source for measures to be taken by the employer, after
assessing riscurilor.Dacă risks remain despite all the measures taken, or if the potential risks are not obvious, the
manufacturer must provide warnings.

CUVINTE CHEIE: evaluarea riscurilor, cerinţe esenţiale, stres, maşini industriale, avertizări.

1. INTRODUCERE. PREVEDERILE  activităţile de prevenire şi protecţie desfăşurate

LEGISLAŢIEI NAŢIONALE PRIVIND
EVALUAREA RISCURILOR PENTRU
SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA
LUCRĂTORILOR
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.
319/2006, cu modificările și completările
ulterioare, conţine următoarele prevederi care
vizează evaluarea riscurilor [1]:
Angajatorul are obligaţia:
 să evalueze riscurile pentru securitatea şi
sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea
echipamentelor de muncă, a substanţelor sau
preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea
locurilor de muncă (art. 7 alin. (4) lit. a));
 ca, ulterior evaluării [riscurilor] şi dacă este
necesar, măsurile de prevenire, precum şi
metodele de lucru şi de producţie aplicate de către
angajator să asigure îmbunătăţirea nivelului
securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi să
fie integrate în ansamblul activităţilor
întreprinderii şi/sau unităţii respective şi la toate
nivelurile ierarhice (art. 7 alin. (4), lit. b));
 să realizeze şi să fie în posesia unei evaluări a
riscurilor pentru securitatea şi sănătatea în muncă,
inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri
specifice” (art. 12 alin. (1) lit. a)).
 să întocmească un plan de prevenire şi protecţie
compus din măsuri tehnice, sanitare,
organizatorice şi de altă natură, bazat pe evaluarea
riscurilor, pe care să îl aplice corespunzător
condiţiilor de muncă specifice unităţii (art. 13 lit.
b)).
H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii
securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu
modificările şi completările ulterioare [2], conţine
următoarele articole care vizează evaluarea
riscurilor:
în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii sunt
următoarele: identificarea pericolelor şi evaluarea
riscurilor pentru fiecare componentă a sistemului
de muncă respectiv executant, sarcină de muncă,
mijloace de muncă/echipamente de muncă şi
mediul de muncă pe locuri de muncă/posturi de
lucru (art. 15 alin. (1) pct. 1.);
 în urma evaluării riscurilor pentru fiecare loc de
muncă/post de lucru se stabilesc măsuri de
prevenire şi protecţie, de natură tehnică,
organizatorică, igienico-sanitară şi de altă natură,
necesare pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii
lucrătorilor (art. 46 alin. (2));
 conform prevederilor art. 13 lit. b) din lege,
angajatorul trebuie să întocmească un plan de
prevenire şi protecţie care va fi revizuit ori de câte
ori intervin modificări ale condiţiilor de muncă, la
apariţia unor riscuri noi şi în urma producerii unui
eveniment (art. 46 alin. (1));
 cerinţele minime de pregătire în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă corespunzătoare
nivelului superior sunt: … absolvirea cu diplomă
sau certificat de absolvire, după caz, a unui
program de învăţământ postuniversitar în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, cu o
durată de cel puţin 180 de ore (art. 50 alin. (1) lit.
c));
 reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi
specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă însoţesc echipa/persoana care efectuează
evaluarea riscurilor (art. 56 lit. b));
 angajatorul trebuie să informeze comitetul de
securitate şi sănătate în muncă cu privire la
„evaluarea riscurilor pentru securitate şi sănătate,
măsurile de prevenire şi protecţie atât la nivel de
unitate, cât şi la nivel de loc de muncă şi tipuri de
posturi de lucru (art. 71);
 pentru lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi
din exterior care desfăşoară activităţi pe bază de
contract de prestări de servicii, angajatorul
beneficiar al serviciilor va asigura instruirea
lucrătorilor respectivi privind activităţile specifice
întreprinderii şi/sau unităţii respective, riscurile
pentru securitatea şi sănătatea lor, precum şi
măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la
nivelul întreprinderii şi/sau unităţii, în general
(art.82 alin. (2)).
2. CERINŢELE ESENŢIALE DE
SECURITATE ŞI SĂNĂTATE A răsturnării; datorate energiei electrice; datorate
MAŞINILOR - MIJLOC DE REDUCERE
A STRESULUI
Angajatorul este obligat să ia măsurile necesare
pentru ca echipamentul de muncă (maşini etc.) pus
la dispoziţia lucrătorilor din întreprindere şi/sau
unităţi să corespundă lucrului prestat ori să fie
adaptat acestui scop şi să poată fi utilizat de către
lucrători, fără a pune în pericol securitatea sau
sănătatea lor.
La alegerea echipamentelor de muncă pentru
asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor,
angajatorul este obligat să acorde o atenţie
deosebită tuturor condiţiilor de muncă,
caracteristicilor specifice acestora, precum şi
riscurilor existente, în special la locurile de muncă
din cadrul întreprinderii şi/sau unităţii, şi/sau
riscurilor care sunt susceptibile să apară la
utilizarea echipamentelor de muncă (inclusiv
stresul).
În situaţia în care nu este posibil să se asigure
ca echipamentele de muncă sunt utilizate fără
niciun risc pentru sănătatea (datorat și stresului) şi
securitatea lucrătorilor, angajatorul este obligat să
ia măsuri corespunzătoare pentru reducerea
riscurilor [3].
Cerinţa esenţială este cerinţa care are în vedere
protecţia sănătăţii, securitatea utilizatorilor,
protecţia animalelor domestice, a proprietăţii şi a
mediului.
Obligaţiile prevăzute de cerinţele esenţiale de
securitate şi sănătate se aplică numai atunci când
pericolul respectiv există pentru maşina în cauză,
când aceasta este utilizată în condiţiile prevăzute
de producător.
Cerinţele esenţiale de securitate şi sănătate
enunţate în legislaţie sunt obligatorii. Cu toate
acestea, este posibil ca, datorită nivelului de
dezvoltare al tehnicii, obiectivele stabilite de ele
să nu poată fi atinse. În acest caz, maşinile trebuie
să fie proiectate şi construite astfel încât să se
apropie cât mai mult posibil de aceste obiective.
Maşinile pot prezenta o serie de pericole.
Producătorul are obligaţia de a aprecia pericolele
pentru a identifica pe cele care există la maşina sa;
el trebuie apoi să o proiecteze şi să o construiască
luând în considerare această apreciere.
Riscurile pe care le pot genera maşinile și care
pot genera stres (de rupere în timpul funcţionării;
datorate căderii sau ejectării de obiecte; datorate
suprafeţelor, muchiilor sau unghiurilor; asociate
maşinilor combinate; asociate variaţiei vitezei de
rotaţie a sculelor; asociate părţilor mobile;
datorate mişcărilor necomandate; datorate
electricităţii statice; datorate altor forme de
energie; datorate erorilor de montaj; datorate
temperaturilor externe; incendii; explozii;
zgomote; vibraţii; radiaţii; radiaţii exterioare;
datorate echipamentelor laser; emisii de pulberi,
gaze etc.; de a rămâne închis în maşină; de
alunecare, dezechilibrare sau cădere; datorate
lipsei de stabilitate; datorate pericolelor specifice
operaţiilor de ridicare; datorate agenţilor externi:
furtuni, fulgere etc.; pentru persoanele expuse)
trebuie evaluate de către angajator cu o metodă
care dă rezultatele cele mai exacte. [4]
Angajatorul este obligat să procure şi/sau să
utilizeze:
a) echipamente de muncă puse pentru prima dată la
dispoziţia lucrătorilor din întreprindere şi/sau
unitate, pentru folosinţă, care îndeplinesc:
a.1) prevederile tuturor reglementărilor tehnice
române care transpun legislaţia comunitara
aplicabilă (standarde europene armonizate);
a.2) cerinţele minime, în cazul în care nu se aplică
sau se aplică parţial reglementări tehnice române
care transpun legislaţia comunitară (standarde
româneşti, standarde de firmă);
b) echipamentele de muncă puse pentru prima dată
la dispoziţia lucrătorilor din întreprindere şi/sau
unitate, pentru folosinţă, care îndeplinesc cerinţele
minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea
în muncă de către lucrători a echipamentelor de
muncă prevăzute în legislaţie.
Angajatorul este obligat să ia măsurile necesare
pentru ca pe toată durata utilizării lor,
echipamentele de muncă să fie menţinute, printr-o
întreţinere adecvată, la un nivel tehnic care să
respecte, după caz, prevederile mai sus
menţionate. [3]
3. PROIECTAREA ȘI CONSTRUCȚIA
MAȘINILOR - MIJLOC DE REDUCERE
A STRESULUI
Producătorul maşinii sau reprezentantul său
autorizat trebuie să asigure efectuarea unei
evaluări a riscurilor în scopul determinării
 cerinţelor privind securitatea şi sănătatea care se
aplică maşinii. Maşina trebuie să fie proiectată şi
construită ţinându-se cont de rezultatele evaluării
riscurilor:
a) Uşurarea manipulării:
a.1) mașina să poată fi manipulată şi
transportată în condiţii de securitate;
a.2) mașina să fie uşor de transportat sau să fie
prevăzută cu mijloace de prindere care să permită
deplasarea în deplină securitate.
b) Ergonomie - în condiţiile prevăzute de utilizare,
lipsa de confort, oboseala şi constrângerile fizice
şi psihice cu care se confruntă operatorul trebuie
să fie reduse la minimum, ţinându-se cont de
următoarele principii ergonomice:
b.1) luarea în considerare a diversităţii operatorilor
cu privire la caracteristicile morfologice,
capacitatea de efort şi rezistenţa acestora;
b.2) alocarea unui spaţiu suficient pentru mişcările
diferitelor părţi ale corpului operatorului;
b.3) evitarea unui ritm de lucru impus de maşină ,
evitarea supravegherii care necesită o concentrare
îndelungată și adaptarea interfaţei om/maşină la
caracteristicile previzibile ale operatorilor.
c) Intervenţia operatorului:
c.1) maşina trebuie să fie proiectată, construită şi
echipată astfel încât să fie limitată necesitatea
intervenţiei operatorului. Dacă intervenţia
operatorului nu poate fi evitată, ea trebuie să poată
fi efectuată cu uşurinţă şi în condiţii de securitate.
d) Informaţii:
d.1) informaţiile şi avertismentele de pe maşină:
d.1.1) informaţiile şi avertismentele de pe maşină
trebuie să fie realizate, de preferinţă, prin
simboluri sau pictograme uşor de înţeles. Toate
informaţiile şi avertismentele scrise sau verbale
trebuie să fie elaborate în una dintre limbile
oficiale ale Uniunii Europene, care poate fi
determinată în conformitate cu Tratatul de
instituire a Comunităţii Economice Europene de
către statul membru în care maşina este introdusă
pe piaţă şi/sau pusă în funcţiune, aceasta putând fi
însoţită, la cerere, şi de o versiune în altă limbă
oficială a Uniunii Europene sau în limbi înţelese
de operatori;
d.1.2) informaţiile necesare pentru a comanda o
maşină trebuie să fie furnizate sub o formă lipsită
de ambiguitate şi uşor de înţeles. Aceste informaţii
nu trebuie să fie în cantitate excesivă, pentru a nu
suprasolicita operatorul;
d.1.3) ecranele de vizualizare sau orice alt mijloc
de comunicare interactiv între operator şi maşină
trebuie să fie uşor de înţeles şi de folosit;
d.2) dacă riscurile persistă în pofida aplicării
măsurilor de integrare a securităţii în proiectarea
maşinii şi dacă au fost adoptate măsuri de
protecţie şi măsuri complementare, trebuie să fie
prevăzute avertismente necesare, inclusiv
dispozitive de avertizare.
e) Instrucţiuni:
e.1) fiecare instrucţiune trebuie să conţină, după
caz, cel puţin, următoarele informaţii:
e.1.1) o descriere generală a maşinii;
e.1.2) planurile, schemele, descrierile şi
explicaţiile necesare pentru utilizarea,
întreţinerea şi repararea maşinii, inclusiv
pentru verificarea funcţionării corecte a
acesteia;
e.1.3) o descriere a utilizării normale a maşinii;
e.1.4) avertismentele referitoare la contraindicaţii
legate de utilizarea maşinii care, din
experienţă, pot să existe;
e.1.5) instrucţiunile de asamblare, instalare şi
montare, inclusiv planurile, schemele şi
mijloacele de fixare şi descrierea şasiului sau
a instalaţiei pe care maşina urmează a fi
montată;
e.1.6) instrucţiunile referitoare la instalarea şi
montajul destinat să reducă zgomotul şi
vibraţiile;
e.1.7) instrucţiunile referitoare la punerea în
funcţiune şi utilizare a maşinii şi, după caz,
instrucţiunile referitoare la instruirea
operatorilor;
e.1.8) informaţiile legate de riscurile reziduale
care subzistă în ciuda aplicării de măsuri de
integrare a securităţii în proiectarea maşinii şi
dacă au fost adoptate măsuri de protecţie şi
măsuri de prevenire complementare;
e.1.9) instrucţiunile referitoare la măsurile de
protecţie care trebuie luate de către utilizatori,
inclusiv, după caz, echipamentul individual de
protecţie care trebuie prevăzut;
e.1.10) caracteristicile esenţiale ale uneltelor care
pot fi montate pe maşină;
e.1.11) condiţiile în care maşinile îndeplinesc
cerinţa de stabilitate în timpul utilizării,
transportului, asamblării ori al dezasamblării,
dacă acestea sunt scoase din funcţiune, sau în
timpul verificărilor ori defectărilor previzibile;
e.1.12) instrucţiunile care permit garantarea
faptului că operaţiile de transport, manipulare
sau depozitare se pot realiza în condiţii de
securitate, indicându-se masa maşinii şi a
diferitelor sale părţi componente, atunci când
acestea trebuie să fie, în mod regulat,
transportate separat;
e.1.13) modul de operare care trebuie urmat în
cazul unui accident sau al unei defectări; în
cazul în care există probabilitatea producerii
unui blocaj, modul de operare care trebuie
 urmat pentru a permite deblocarea în condiţii
de securitate;
e.1.14) descrierea operaţiilor de reglare şi
mentenaţă care trebuie efectuate de către
utilizator, inclusiv măsurile de prevenire care
trebuie să fie respectate;
e.1.15) instrucţiunile menite să permită ca
reglarea şi mentenanţa să fie efectuate în
condiţii de securitate, inclusiv măsurile de
protecţie care trebuie să fie luate pe durata
acestor operaţii;
e.1.16) specificaţiile referitoare la piesele de
schimb care trebuie utilizate, dacă acestea
afectează sănătatea şi securitatea operatorilor;
e.1.17) următoarele informaţii referitoare la
emisia de zgomot aerian:
e.1.17.1) nivelul de presiune acustică continuu
echivalent ponderat A, la posturile de lucru,
dacă aceasta depăşeşte 70 dB (A); dacă acest
nivel nu depăşeşte 70 dB (A), acest fapt
trebuie specificat;
e.1.17.2) valoarea maximă a presiunii acustice
instantanee ponderată C, la posturile de lucru,
dacă aceasta depăşeşte 63 Pa (130 dB prin
raportare la 20 μPa);
e.1.17.3) nivelul de putere acustică ponderată A
emis de maşină, dacă nivelul de presiune
acustică continuu echivalent ponderat A, la
posturile de lucru, depăşeşte 80 dB (A).
e.1.17.4) aceste valori trebuie să fie realmente
măsurate pentru maşina respectivă sau
stabilite pe baza măsurătorilor realizate pentru
o maşină comparabilă din punct de vedere
tehnic, care este reprezentativă pentru maşina
ce urmează a fi produsă.
e.1.17.5) în cazul maşinilor de dimensiuni foarte
mari, în locul nivelului de putere acustică
ponderat A poate fi specificat nivelul de
presiune acustică continuu echivalent ponderat
A în poziţii precizate din jurul maşinii.
e.1.17.6) în situaţia în care nu sunt aplicabile
standarde armonizate, nivelurile acustice
trebuie să fie măsurate utilizându-se cea mai
adecvată metodă de măsurare pentru maşină.
Dacă valorile de emisie sonore sunt indicate,
incertitudinile legate de aceste valori trebuie
să fie precizate. Condiţiile de funcţionare a
maşinii trebuie să fie descrise în timpul
măsurărilor, precum şi metodele care au fost
folosite pentru măsurare.
e.1.17.7) dacă postul sau posturile de lucru nu a
(au) fost definit (definite) sau nu poate (pot) fi
definit (definite), nivelul de presiune acustică
ponderată a trebuie să fie măsurat la o distanţă
de 1 m de suprafaţa maşinii şi la o înălţime de
1,60 m faţă de sol sau de platforma de acces.
Poziţia şi valoarea maximă a presiunii acustice
trebuie să fie indicate.
e.1.17.8) dacă reglementările specifice prevăd
alte prescripţii pentru măsurarea nivelurilor de
presiune sau de putere acustică, acele
reglementări trebuie să fie aplicabile, iar
prescripţiile corespunzătoare prezentului
punct nu se aplică;
e.1.18) dacă maşina este susceptibilă să emită
radiaţii neionizante care riscă să pună în
pericol persoanele, în special persoanele care
folosesc dispozitive medicale implantabile
active sau neactive, informaţiile referitoare la
radiaţia emisă pentru operator şi pentru
persoanele expuse. [4]
4. CONCLUZIE
Dacă riscurile persistă în pofida tuturor
măsurilor adoptate sau în cazul riscurilor
potenţiale care nu sunt evidente (de exemplu,
dulapuri electrice, surse radioactive, descărcarea
unui circuit hidraulic, pericol într-o zonă
nevizibilă etc.), producătorul trebuie să prevadă
avertizări.
Astfel de avertizări trebuie realizate de
preferinţă, prin pictograme uşor de înţeles şi/sau
elaborate în una dintre limbile ţării în care
urmează să fie folosită maşina, însoţită, la cerere,
şi de o exprimare în limbile înţelese de operatori.
5. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
[1]***, Legea securităţii şi sănătăţii în muncă
nr. 319/2006, cu modificările și completările
ulterioare, M.O. 646/26.07.2006.
[2]***, H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în
muncă nr. 319/2006, cu modificările şi
completările ulterioare, M.O. 882/30.10.2006.
[3]***, HG nr. 1146/2006 privind cerinţele
minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea în muncă de către lucrători a
echipamentelor de muncă, M.O. 815/
03.10.2006.
[4]***, HG nr. 1029/2008 privind condiţiile
introducerii pe piaţă a maşinilor, cu
modificările şi completările ulterioare, M.O.
674/30.09.2008.