$TI[ffiT&

rUDOR cAlrm ZARo;ANU,,ttlf;^*rRu MACOVEscu

&&

GUPRIlIS
Ill ilMllIUGERT

RTUOlUIIA
l-

IIIGIPUIURIlT

SillIIITIGA
,,

$ililFr
600i.iln.-r400 lr.lrR.

1400-1r00
a tot este Soarele
Nicolaus Copernic

in centrul

Eclipsele de soare pot

fi previzute
Thales din Milet

Si fim atenfi, acum,la

Orbita oricirei planete

este o

ridi-

cina impitriti a totului!

Empedocle

Misurarea circumferintei

Pimintului
Eratostene

Omul se trage

dinvietifile

inferioare
AI{usi

elipsi

Johannes Kepler
42 Un corp in

cidere

accelereazi uniform
Galileo Galilei
Globul terestru este
unmagnet
William Gilbert
45 NuargumentAnd,

ciincercind
Francis Bacon
46 Despre arcul aerului

Robert Boyle
5o Lumina este

particuli

sauundi?

roci se formeazi
unul deasupra celuilalt

55 Straturile de

Nicolas Steno
56 Observarea microscopici

Christiaan Huygens

aanimalculilor
Antonie van Leeuwenhoek

Un obiect plutitor disloci

in lichid propriul volum
Arhimede
26 Soarele este ca focul, Luna
este ca apa

Zhang Heng

Lumina cilitoreste spre

ochii nogtriin linii drepte
Alhazen

52 Prima observare
a

tranzitului lui Venus

Jeremiah Horrocks
53 Organismele se

dezvolti

58 Misurarea vitezei
Ole R@mer
O specie nu

risare niciodati

in etape

din siminfa alteia

Jan Swammerdam

John Ray

54 Toate organismele

formate din celule

Robert Hooke

vii sunt

luminii

Gravitaf ia afecteazi totul

in univers
Isaac Newton

0nE0ilruRt
rt HrPAltslultt
1100*{&{}$}
Natura nu progreseazi
rapid
Carl Linnaeus
76

ce dispare prin
conversia apei in vapori
nu se pierde

9i nici o perspectivi asupra

tr5 Cartografierea rocilor

roz Atracfia exercitati de munfi
Nevii Maskeiyne
ro4 Misterul naturii in ceea

ecuator

George Hadley

Un curent puternic iese

din Golful Elorida

Benjamin Franklin

ro5 Elementele se combini mereu

in acelagi fel

Jan Ingenhousz

Descoperirea unor
planete noi

William Herschel
E8

Diminuarea vitezei luminii

John Michell
Punerea in migcare a fluidelor

electrice
-:--essandro Volta

116 Ea gtie

cirui trib ii aparfin

osemintele
Mary Anning

u8 Mostenirea caracteristicilor
dobindite
Jean-Baptiste Lamarck

Joseph Proust

rr9 Orice compus chimic

are doui pirfi
Jons Jakob Berzelius

ulr srG0l Dt
PROGRTS
{&{}{}*{ss{}
uo Experimentele pot fi repetate
mai ugor cind strilucegte

rzo Gonflictul electric nu se

limiteazi la firul conductor
Hans Christian @rsted

rzr intr-o

zi, domnule,
le vefi taxa!

Michael Faraday

soarele
Thomas Young

Joseph Priestley

t5 Greutatea unei plante

e dati de aer

firi

Christian Sprengel

&, Aer deflogisticat

in naturi, nimic nu se
creeazi, nimic nu se pierde,
totul se transformi
Antoine Lavoisier

unei

William Smith

ce privegte structura
gi fertilizarea florilor

Henry Cavendish

de

Humphry Davy

James Hutton

Aerinflamabil
Vinturile devin estice
pe misuri ce se apropie

rr4 Efectele chimice produse

de electricitate

sfirqitului

Cildura

Joseph BIack
78

g6 Niciunvestigiualinceputului

uz

Determinarea ponderilor
relative ale particulelor
fundamentale
John Dalton

ft(( eKK D,,rril

&s

rzz Cildura pitrunde prin orice

substanfi din univers
Joseph Fourier
r24 Productia

artificiali

de

substanfe organice din

substanfe anorganice
Friedrich Wohler
rz6

Vinturile nubat niciodati

in linie dreapti
Gaspard-Gustave
de Coriolis

rzz Despre lumina colorati

a stelelor binare

Christian Doppler
rz8 Ghefarul a fost mireful
plug al lui Dumnezeu
Louis Agassiz

l3o Natura poate fi reprezen-

tati

ca un mare

zz6 Particulele au

tot

Erwin Schrodinger

Alexandervon Humboldt
r3G Lumina

proprietifi

deundi

circulimaiincet

prin api decit prin aer

L6on Foucault

r38 Eor+a vie poate fi trans-

formatiin cilduri
James Joule

r3g Analiza statistici a miscirii

moleculare
Ludwig Boltzmann

t4o Nu am vrut si inventez

plasticul!

f$$AA
t86 Iegeaurazedintub!
Wilhelm Rontgen
r88

234 Incertitudinea este inevi-

tabili

Werner Heisenberg
236 Universul este mare...
gi devine si mai mare

Edwin Hubble

InteriorulPimintului

242 Raza spafiului a inceput

cu zero

Richard Dixon OIdham

rso Radiafia este o proprietate

atomici a elementelor
Marie Curie

Georges Lemaitre

particuli de materie are un corespondent

246 Eiecare

in antimaterie

Leo Baekeland

r42 Am numit acest principiu

selecfie naturali

rg6 Un fluid viu gi contagios

Martinus Beijerinck

Paul Dirac
z+8

Existi o limiti superioari

dincolo de care miezul
unei stele in colaps devine

Charles Darwin

instabil
l5o Prognozameteo

Subrahmanyan
Chandrasekhar

lI SGHITIIBART

Robert FitzRoy

t56 Omnevivumexvivoviafa provine dinviafi

IIT PARAIIIGIIIA
rs00-rs45

propria coadi
August Kekul6
166 Propor+ia medie de

trei

la unu exprimati clar

Gregor Mendel

tz2

legiturievolufionisti

intre pisiri

gi

dinozauri

Thomas Henry Huxley

u4

O aparenti periodicitate
a proprietifilor

Dmitri Mendeleev
t8o Lumina gi magnetismul sunt
efecte ale aceleiagi substanfe
James Clerk Maxwell

zoz Cuantele sunt pachete

discrete de energie
Max Planck
2oo Acum gtiu cum

Viafain sine este un proces

de obfinere a cunoasterii
Konrad Lorenz

Louis Pasteur
160 Unul dintre gerpi gi-a apucat

249

arati atomul!

Ernest Rutherford

zr+ Gravitalia este o distorsiune

in continuumul spaf iu-timp
Albert Einstein
zzz Continentele in derivi sunt
piese uriage dintr-un puzzle
vegnic schimbitor

Alfred Wegener
zz4 Cr omozomii j oaci un

rol

in ereditate
Thomas Hunt Morgan

25o

252

dinunivers lipsegte
EritzZwicky

3t5 Pimintul

95o/o

sale de

numitGaia

calcul
AIan Turing
de

James Lovelock

3t6 Un nor e format din onduleuri

peste onduleuri
Benoit Mandelbrot

legiturii chimice

Linus Pauling
260 Nucleul unui atom ascunde

3tz Un model cuantic

Iuri Manin

o putere

uimitoare
J. Robert Oppenheimer

32o Mingea de fotbal poate

suporta o presiune mare

Harry Kroto

din praf

3zz Introducerea de gene

de stele

in organism pentru

Fred Hoyle

avindecaboli
William French Anderson

?71 Genenestatornice

Barbara McClintock

rtz Straniateorie

luminii

gi a materiei

324 Proiectarea de noi forme

incilzirii globale

Viafa nu e un miracol
Harold Urey gi Stanley Miller

si propunem o
structuri pentru sarea

476 Vrem

acidului dezoxiribonucleic (ADN)

284 Tot ce se poate

seintimpli

de X gi O

Donald Michie
?92 Unitatea

tot

Lynn Margulis

intimpla

3o2 Quarcurile se

forfelor funda-

mentale
Sheldon Glashow

Onouilegeanaturii
IanWilmut
solar
Geoffrey Marcy

328 GAIAII|G

A10l]rltllll0n
grupeazi

Dr

cite trei

Murray Gell-Mann
3o8

pe un ecran

calculator

322 Lumi dincolo de sistemul

zg8 Vidul nu este chiar nimic

Peter Higgs

III

rt6 Unjoc perfect

gz6

zg6 Efectul-fluture
Edward Lorenz

gi Francis Crick

viafi

Craig Venter

Charles Keeling

3oo Simbioza este peste

James Watson

Hugh Everett

de
de

294 Noi suntem cauza

Richard Feynman
2174

calcul

Michaei Syvanen

19{5-PNHTilI

ficufi

de

3r8 Genelepottrece
de la o specie la alta

PltIRt Dt fft[Ellt

2?o Suntem

formele

un singur organism viu,

Omaginiuniversali

254 Natura

gi toate

viali constituie

$ilrilfl

340 GloSAR

Oteorieatotului?
Gabriele Veneziano

3t4 Giurile negre se evaPori

Stephen Hawking

344 llililG[
352

iluuuilml

EGLlPStlt
IIE SOARE PIIT
]I PBEUAZUIE
Tnnm$

ll I
lll
I!

uil mffir ffi24-546iiln.t

dscut intr-o colonie greacl

din Asia Micd. Thates
din Milet
in general,

"r,u, filosofiei
considerat fondatorul
occidentale, dar a fost, de asemenea, o figur5-cheie in dezvoltarea
timpurie a gtiinfei. A fost recunoscut, in timpul viefii, pentru gAndirea sa in materie de matematici,

fizicl

gi astronomie.

Realizarea lui cea mai faimoasd

este gi cea mai controversatS.

lulB;bilon,

Conform istoricului grec Herodot,

care a scris Ia peste un secol despre
eveniment, Thales ar fi prezis

J:

...ziua a devenit noapte,

iar milezianul Thales

prevestise aceastd
schimbare a zilei...

Herodot

ww
Vezi;i: Zhang Heng26-27
Jeremiah Horrocks 52

datatl ulterior
fi pus capdt
unei bdtdlii intre lidieni gi mezi.
o eclipsd solar5,

28 mai 585 i.Hr., care ar

Istorie contestati
Reugita lui Thales nu a mai fost

repetatd vreme de veacuri

Ei

istoricii au dezbitut indelung

cum gi dacd era real5. Unii argumenteazd cd relatarea lui Herodot
este inexactl gi vag5, dar fapta
lui Thales pare cI a devenit larg
cunoscutd si a fost luat5 de buni
de cdtre autori ulteriori, care gtiau
sI trateze cuvintele lui Herodot cu
precaufie. PresupunAnd cd este un
fapt adevdrat, probabil cd Thales
descoperise un ciclu de rB ani in
migclrile Soarelui Ei ale Lunii,
cunoscut drept ciclul Saros, care
a fost folosit de astronomii greci
de mai tArziu pentru a prezice
eclipsele.
Orice metodl va fi folosit
Thales, prezicerea sa a avut un
efect uriag asupra bdtdliei de pe
rAul Halys, azi in Turcia. Eclipsa a
oprit nu doar bdtllia, ci gi rizboiul
de t5 ani dintre mezi gi lidieni.

Nicolaus Copernic a+-39

Johannes Kepler 4o-4r

ewffi&p&$Yx$exeffiwY$&ffiYffie

2t

ry

SA]IMAITIITI,
vl

tv

lARAIIAGI]IA
AGUM,
ry
!v
IMPAIRIIA A IOIUIUI!

,\

erwpem&&&K ees&*&&&

&.ffi m"N

atura materiei i-a preo-

Empedocle vedea cele patru rlddcini ale

materiei ca pe doud perechi de elemente
opuse: foc/apd si aer/pdmAnt, care se
combinS, pentru a produce tot ceea
ce vedem.

cupat pe muiqi gAnditorr

antici greci. VIzAnd apa

-::tPLINA

lichidd, gheafa solidd 9i aburii

gazogi, Thales din Milet a considerat ci totul era ficut din api.

-rumle
_'-\TTr

..--.:-L\ l

::a

585

L.

i.Hr. Thales sugereazl cd

-:-:a intreagi e fScutd

- - .;a.
::a

535

i.Hr. Anaximene crede

:::ul e ficut din aer, din care

, , ::zultat apa gi apoi pietrele.
,,

* ---i

--:A
::a 4oo i.Hr. GAnditorui grec
-

.:-::rit afirmi

c5 lumea este

,:-

-i. pdni la urmd, din

.-

.:.iie mtcl

sr

rndtvrzrbrle

-,=

:. Iucrarea sa, Chrmistul

--. Robert Boyle dd o defi-

: elementelor chimice.

.i':8 -:orla atomici alui John

' -:. susqine cd fiecare

Aristotel a spus cd ,,hrana tuturor

este umedi gi chiar cdldura e
creatd din umiditate $i tr5ie$te
prin ea". ConsemnAndu-gi ideile
cu doud generalii dupi Thaies,
Anaximene a afirmat cI lumea e
fdcutd din aer, pe motiv c5, atunci
cAnd aerul se condenseaz5.,produce umezealS, apoi ploaie si, pAnd
la urmd, grindinS.
N5scut Ia Agrigent, pe insula
Siciliei, fizicianul gi poetul Empedocle a conceput o teorie mai
complex5: totul are patru rddicini

.:;r

-.::-: are atomi d,emase

! 3

I ::itri

Mendeleev propune
:eriodic,
aranjAnd
=.
grupuri,
in
dupd
=.-:=-e
-

--::aiile

1or

comune.

Foc

n-a folosit termenul ,,elemente" -,

numite plmdnt, aer, foc Ei ap5. Combinalia acestor surse ar produce
calitSli precum cdldura gi umezeala,
pentru a crea pdmAntul, pietrele gi

toate plantele Ei animaiele. Inifial,

cele patru rddicini formau o sferd
perfectS, menlinut5 intactl de
dragoste, forqa centripetS. Dar
conflictul gradual dintre ele, forfa
Vezi gi: Robert Boyle 46-49

centrifugS, a inceput si Ie indepdrteze. Pentru Empedocle, dragostea

conflictul erau cele doul forle

capabile si modeleze universul. in
lumea noastrS, conflictul tinde sd
gi

fie predominant gi, de aceea, via(a

este atat de grea.
Aceastd teorie relativ simpli
a dominat gAndirea europeani care vorbea de cele ,,patru umori" -,

cu mici detalieri, pAni ia dezvoltarea chimiei moderne, in sec. XVIL

John Dalton 112-113

Dmitri Mendeleev r74-r79

22

ry

TUIASURAREA

GINGUM]ERI]IITI
v
,
^a.

PAMAlIIUlUI
xmeT{}$rxilx {3?s-Is4 r.l|m.x

atematicianul si astronomul grec Eratostene este

cunoscut indeosebi pen-

tru c5 a fost prima persoani care a

mlsurat dimensiunea PImAntului,
dar si fondatorul geografiei -

inventAnd atat termenul, dar gi

stabiiind multe dintre principiile

de bazd folosite pentru a mdsura
Iocuri de pe planeta noastre.
Ndscut Ia Cyrene (in Libia de azi),
Eratostene a cSl5torit mult prin
Iumea greacd, studiind Ia Atena gi
la Alexandria Ei devenind, in final,

ingrijitorul marii biblioteci

din Alexandria.
in acest orag, la urechile lui

7,2" sod de zenit

cele

doui orase, de-a lungul unui

meridian nord-sud, trebuie sd fi fost

r/5o din circumferinfa plmAntului.

Asta i-a permis sI calculeze dimensiunea planetei noastre ia z3o ooo
de stadii (SS OSo km) - o eroare mai

micl

de

2olo.

Lumina Soarelui

a ajuns Ia Assuan
perpendicular, dar a proiectat o umbrl
Ia Alexandria. Unghiul umbrei, mdsurat
cu gnomonul, i-a permis lui Eratostene

sh calculeze

circumferin!a pimAntului.

Eratostene ajunge relatarea ci

la Assuan, Ia sud de Alexandria,
Soarele trece direct pe deasupra

capului la solstiqiul de vari (cea mai

lung5 zi din an, cAnd astrul se inalli
cel mai sus pe cer). ConsiderAnd cd
Soarele era atAt de departe, incAt
razele sale erau aproape paralele

intre ele cAnd atingeau pimdntul,

el a folosit o tiji verticall, sau
,,gnomon", pentru a proiecta umbra
in acelagi moment, in Alexandria.
Aici, a determinat el, Soarele era Ia
Vezi gi: Nicolaus Copernic a4-39

- reprezentind r/So

din circumferinla unui cerc. prin

urmare, a dedus el, distanla dintre

Johannes Kepler 4o-4r

lIilIUl

SE-INAGE

DI]I UITIAII1E

rlrrrnr0ARr
&[-rr,sx [{3{!1*1x7e}

!l
I
P

ru, a Islamutui, Nazir al-Din

al-Tusi a fost poet, filosof, matematician Ei astronom si unul dintre
primii care a propus un sistem
al evolufiei. El a sugerat cd, Ia un
moment dat, universul a fost compus din elemente identice, care s-au

imer
Milet
a

indepdrtat gradual, unele devenind

minerale Ei altele, mai schimbitoare,

GGT

devenind plante gi animale.

in Akhlaq-r.Nasri, opera lui
al-Tusi despre eticd, el a stabilit o
ierarhie a formelor de via1d, in care
animalele sunt mai presus decAt
plantele gi oamenii, mai presus
decAt animalele. EI considera cI

alui
sunt

cgr
nenu

in trec

&

avind

DUPA'
r:7:7Ibn

speciilor.

rG8Al
si Cha

: teorie

avant persan niscut la Bagdad

in rzor, in timpul epocii de

voinla congtientl a animalelor e

un pas spre congtiinta uman5. Animalele sunt in stare se se deplaseze conEtient, in cdutarea hranei,
gi pot invdla lucruri noi. in aceastd
abilitate de a invila, al-Tusi vedea
abilitatea de a rafiona: ,,Calul
antrenat sau vulturul vAnitor
ocupd o poziqie superioarl in
dezvoltarea lumii animale", spunea
e1, addugAnd: ,,De aici incep primii
pagi ai perfecqiunii umane".

Vezi gi: Carl Linnaeus T4-75

r Barbara McClintock z7r

s6
Organismele care pot dobAndi
mai repede trdsdturi noi
sunt mai schimbdtoare.
Drept rezultat, ele dobAndesc
avantaje in fala altor fipturi.

al-Tusi

ww
AI-Tusi credea cI organismele
au suferit schimbdri in timp,
vl,zdnd in aceasta o progresie
spre perfecfiune. El se gAndea la
oameni ca situAndu-se ,,intr-un
punct de mijloc pe scara evolufiei",

fiind capabili sI atingd un nivel

superior de dezvoltare prin voinfa
A fost primul care a afirmat cI
organismele nu doar ci se modifici in timp, dar cd intreaga paletd
a vieqii a evoluat dintr-un punct in
care nu exista viatd deloc.
1or.

Jean-Baptise Lamarck tr8

Charles Darwin 142-149