Lebada neagra.

Editia a -III-a revizuita

Nassim Nicholas Taleb si-a consacrat intreaga activitate de cercetare problemelor pe care le ridica
nesiguranta, probabilitatea si cunoasterea. Experienta de douazeci de ani in comert s-a cristalizat
dupa 1993 in activitatea de eseist si cercetator in teoria probabilitatii. Cu toate ca in prezent traieste
retras, dedicandu-se fie studiului intens, fie hoinarelii meditative prin cafenelele lumii, Taleb este un
distins profesor de ingineria riscului la Institutul Politehnic al Universitatii din New York. Studiile sale
se concentreaza pe „mecanismul decizional in conditii de opacitate”, propunand o cartografiere si un
mod de abordare a vietii intr-o realitate pe care nu o intelegem.

In Lebada neagra, cea de a doua carte din trilogia sa Incerto, Taleb face o analiza densa a impactului
improbabilitatii, explicandu-ne tot

ceea ce stim despre ceea ce nu stim.

Eleganta, uimitoare si aplicabila universal, Lebada Neagra o sa va faca sa priviti lumea altfel. Taleb
este un scriitor cat se poate de antrenant, inteligent, provocator, care spune povesti neobisnuite.
Adept al unei abordari interdisciplinare, ataca o gama variata de subiecte, de la stiintele cognitive
pana la afaceri si teoria probabilitatii. - Goodreads

Una dintre cele mai influente 12 carti de dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial. - The Sunday Times

Nassim Nicholas Taleb merita sa fie numarat impreuna cu cei mai de seama intelectuali ai lumii
contemporane. El a reusit sa schimbe modul multora de a gandi despre incertitudine, mai ales in
zona financiara. Cartea sa, Lebada neagra, este o analiza originala si curajoasa a felului in care
oamenii incearca sa explice neprevazutul. - Daniel Kahneman, laureat al Premiului Nobel

Cea mai vanduta carte de non-fictiune pe Amazon.com in anul aparitiei, s-a mentinut 40 de
saptamani in topul cartilor bestseller publicate de New York Times si doi ani pe lista cu lecturi
recomandate de BusinessWeek.

Pana sa descopere Australia, Lumea Veche nu s-ar fi indoit vreodata ca toate lebedele sunt albe. O
singura pasare neagra a zdruncinat convingerea milenara si a demonstrat fragilitatea cunoasterii
empirice. De aici, Taleb numeste Lebada Neagra un eveniment foarte putin probabil, pe care il
recunoastem prin trei insusiri principale: raritatea, impactul extrem si faptul ca, in ciuda
neprevazutului sau, ne straduim sa ii gasim explicatii ulterioare prin care sa ne convingem ca a fost,
de fapt, predictibil.
Cartea pe care o tineti in mana pune sub o lupa critica orbirea noastra in fata aleatoriului si ambitia
stiintifica de a masura incertitudinea. In vreme ce inertia ne indeamna sa ignoram impactul unor
evenimente semnificative, Taleb demonstreaza ca un mic numar de Lebede Negre pot explica
aproape orice in lumea noastra

Taleb este printre autorii care invita la abordarea diferita a vietii, la gandirea altor perspective, la
inlaturarea tiparelor. Sunt evidente experienta, documentarea, finele observatii, analizele logice,
precum si realismul scriitorului. .

Personal mi s-a parut o carte exceptionala, cu teme filosofice, matematice, sociale si nu numai.
Te ajuta sa filtrezi uriasul volum de informatii pe care il primim zilnic, si sa nu mai dam crezare cu
atata usurinta unor "costume goale". O carte care merita citita mai ales in contextul actual.

https://florinrosoga.ro/book/lebada-neagra-de-nassim-nicholas-taleb/
5 idei din cartea Lebăda Neagră

1. Cartea descrie impactul evenimentelor rare și imprevizibile, precum și

modul în care subestimăm probabilitatea lor de apariție.
2. Nu forma opinii precise despre orice subiect. Rămâi deschis la o viziune
generală și admite că e probabil să faci erori de judecată.
3. O lebădă neagră este un eveniment care depășește intervalul normal de
așteptări și nimic din trecut nu ar putea indica faptul că este posibil să se
întâmple. În ciuda acestui fapt, creăm explicații pentru aceasta, făcând-o
să pară previzibilă.
4. Iluzia înțelegerii: toată lumea crede că știe ce se întâmplă într-o lume care
este de fapt tot mai complexă.
5. Distorsiunea retrospectivă: modul în care evaluăm totul cu ușurință în
oglinda retrovizoare. Suntem foarte buni în a înțelege evenimentele după
ce acestea s-au întâmplat. În retrospectivă lucrurile par ușor de înțeles.
Aceste aspecte au fost studiate pe larg și de către Daniel Kahneman în
cartea sa Gândire rapidă, gândire lentă.

Rezumat Lebăda Neagră

Pierderea unui tren este dureroasă doar dacă alergi după el! La fel, nepotrivirea
ideii de succes pe care alții o așteaptă de la tine este dureroasă doar dacă asta e
ceea ce cauți.

 
Pentru noi a fost mai profitabil să ne unim cu toții în direcția greșită decât să fim
singuri în cea corectă. Cei care l-au urmărit mai degrabă pe idiotul asertiv decât pe
înțeleptul introspectiv ne-au transmis câteva gene. Acest lucru este evident dintr-o
patologie socială: psihopații adună adepți.

Când vă dezvoltați opiniile pe baza unor dovezi slabe, veți avea dificultăți în
interpretarea informațiilor ulterioare care contravin acestor opinii, chiar dacă
aceste informații noi sunt evident mai exacte.

Problema cu experții este că aceștia nu știu cât de mult nu știu.

Dacă auziți un economist „proeminent” folosind cuvântul „echilibru” sau „distribuție

normală”, nu vă certați cu el; doar ignorați-l.

Despre Nassim Nicholas Taleb

Nassim Nicholas Taleb este un statistician, autor și fost analist de risc, a cărui lucrări
dezbat subiecte precum impactul aleatoriului, probabilități și incertitudine.
Printre cărțile publicate se numără:

 Lebăda neagră. Impactul foarte puțin probabilului

 Antifragil. Ce avem de câștigat de pe urma dezordinii
 Patul lui Procust. Aforisme practice și filozofice
 Păcălit de hazard. Rolul ascuns al norocului în viață și în economie
 Când pielea ta e în joc. Asimetrii ascunse în viața de zi cu zi

https://bookhub.ro/lebada-neagra-impactul-foarte-putin-probabilului-de-nassim-
nicholas-taleb/
Majoritatea dintre noi a avut ocazia să trăiască un eveniment sau să întâlnească o
persoană care ne-a schimbat radical viața; fie în bine, fie în rău. Dacă acel eveniment a
fost unic, dacă apariția acelei persoane a fost rară, dacă au avut o predictibilitate scazută
și un impact deosebit asupra noastră, atunci avem de-a face cu o Lebădă Neagră. Așa
ne spune Nassim Nicholas Taleb, un profesor american de „ingineria riscului”, într-o
carte voluminoasă și foarte interesantă, Lebăda Neagră. Impactul foarte puțin probabilului,
publicată în limba română în trei ediții, la Editura Curtea Veche, București, cea de-a treia
în 2018.
Construcția acestei metafore a pornit de la faptul că, într-o vreme, oamenii de știință
cunoașteau doar existența lebedelor albe. Iar când o lebădă neagră a fost totuși
descoperită în Australia, s-a acceptat ideea fragilității cunoașterii empirice, chiar dacă
mereu ne vom lovi de ambiția științifică de a măsura incertitudinea sau, mai curând, de
specialiștii din științele sociale care operează având falsa convingere că instrumentele
lor ar fi în stare să măsoare incertitudinea. Taleb insistă mult în cartea lui asupra
obsesiei fiecăruia în parte dintre noi de a încerca, iar și iar, să găsească măcar un
element care să fi fost luat în calcul pentru ca evenimentul sau apariția persoanei să
pară că a fost pregătită conștient. Explicațiile ulterioare sunt de cele mai multe ori
mediocre și vorbesc despre neputința de a admite tainele, sau că nu nouă ni se
datorează întodeauna un eveniment excepțional, la fel cum nu mereu suntem noi
vinovați de o tragedie pe care, fără să vrem, am provocat-o.

Așadar, combinația dintre predictibilitatea scăzută și impactul semnificativ face din

Lebăda Neagră o mare enigmă, iar ideea cărții țintește orbirea noastră în privința
aleatoriului. Observația lui Taleb mi se pare extraordinară când spune că atât oamenii de
știință, cât și noi, oamenii simpli, avem tendința de a acorda importanță detaliilor și de a
nu ne concentra asupra evenimentelor majore semnifcative. Adică, se întreabă autorul,
de ce vedem cenții și nu dolarii? Sau, mai mult, de ce atunci când citim ziarul, „ne scade
gradul de cunoaștere a lumii?”.

Viața este formată din cumularea efectelor unor șocuri semnificative. E suficient să ne
gândim la viața personală, la alegerea școlii pe care am făcut-o, la întâlnirea partenerului
și la alegerea profesiei, la eșecuri și trădări, la îmbogățirea sau sărăcirea bruscă. De câte
ori a fost respectat un plan în toate treburile acestea? Așa încât, logica Lebedei Negre
(care niciodată nu este așteptată) face astfel încât, ceea ce nu știm să fie mult mai
important decât ceea ce știm. Lebăda Neagră nu poate fi niciodată un eveniment obiectiv
– aceasta ar fi o greșeală de interpretare și de înțelegere a teoriei lui Taleb. Un exemplu
relevant este că tragedia de la 11 septembrie 2001 a fost o Lebădă Neagră pentru
victime, dar sub niciun chip nu o putem numi la fel pentru cei care au pus totul la cale.
Acordând importanță faptelor minore și detaliilor, pierdem abilitatea de a ne instrui
privirea să vadă evenimentele majore, ansamblul, fenomenul care se creează prin
asamblarea celor mici. Noi nu acționăm după un program, de aceea ne este imposibil să
prevedem finalul acțiunilor noastre. Dar chiar și când sunt create strategii și se
acționează planificat, elementele care intervin, și care nu pot fi luate în calculul inițial, pot
produce schimbări radicale. De aici, o concluzie a lui Taleb, că „incapacitatea de a
prezice cazuri izolate implică incapacitatea de a prezice cursul istorie”. Este chiar ideea
care răzbate din romanul lui Tolstoi, Război și pace. Tolstoi era profund sceptic față de
pretenția istoricului că ar putea oferi o explicație pentru evenimentele istorice care au
urmat un model cauzal și evolutiv. În acest sens, scepticismul lui reflectă un scepticism
de ansamblu față de modelele științifice ale acțiunii umane. El credea că evenimentele
istorice nu sunt provocate de voința individuală, indiferent cât de mult se va vedea voința
însăși ca forță de modelare. Această forță va determina respingerea teoriei că marii
oameni de arme sau de stat dictează cursul evenimentelor istorice. Potrivit lui Tolstoi,
Napoleon, de exemplu, nu putea să acționeze în alt fel decât felul în care a făcut-o.
Astfel că, la Borodino, Napoleon se amăgește singur gândind că bătălia urmează, în
toate privințele, propriul lui proiect, sau plan. În schimb, prin concentrarea atenției asupra
acțiunilor soldatului simplu și detaliilor aparent nesemnificative ale unei serii de acțiuni
minore, Tolstoi a căutat să ne convingă de ineficacitatea instrucțiunilor lui Napoleon și de
întreaga natură impredictibilă a luptei umane. Faptele individuale ale miilor de soldați,
care odată comise sunt irevocabile, se combină în mod esențial inanalizabil pentru a
forma o acțiune istorică. Istoria generalizează pentru Tolstoi o întreagă serie de
ordine într-o singură expresie de voință; dar aceasta este o iluzie și, prin urmare, ceva fals.
Un comandant stabilește o strategie de luptă, apoi dă un ordin, dar ceea ce se întâmplă
pe câmpul de luptă este un fapt independent de orice decizie luată în prealabil, lupta se
trăiește pe sine, este un fenomen cu personalitate proprie și cu mecanisme de
funcționare care îi scapă generalului. Lebedele Negre pe care le produce o luptă sunt
nenumărate. Ca un arc peste timp, observațiile lui Tolstoi vin să susțină și să întregească
teoria lui Taleb, iar modul în care a descris el fenomenul luptelor și evenimentelor istorice
este întru totul în armonie cu teoria lui Taleb.
Specialiștii din diverse domenii se comportă cu siguranța celor care cred că pot prezice
evenimentele sau chiar pot schimba cursul istoriei. Atât de mare este iluzia/înșelarea în
care trăiesc cei care fac estimări pentru 5 sau 30 de ani pentru probleme de securitate
socială sau referitor la prețul petrolului, încât ei nu ar trebui să le facă nici măcar pentru
un an. Taleb apreciază că erorile de predicții cumulate referitoare la evenimentele
economice și politice sunt de-a dreptul monstruoase. Și gravitatea nu vine din
dimensiunea erorilor de prognoză, ci din lipsa de conștiență a celor care le fac. Iar cel
mai bun exemplu este cel pe care l-am dat mai sus rezumând opinia lui Tolstoi despre
fenomenul războiului, iar Taleb vine să întărească aceasta. Războaiele sunt în mod
fundamental impredictibile. Se produc efecte în lanț ale acțiunilor politice și astfel „putem
declanșa foarte ușor Lebede Negre cauzate de ignoranța agresivă”.

Cum Lebedele Negre sunt impredictibile – și autorul volumului insistă mult să îl credem
(cu argumente care se întind pe 420 de pagini, bazându-se pe o bibliografie redată pe 61
de pagini!) – Taleb ne recomandă să ne concentrăm mai cu seamă asupra a ceea ce nu
cunoaștem, fapt ce va atrage Lebede Negre fericite, prin maximizarea expunerii la ele.
Pentru că, o cercetare atentă și onestă a istoriei descoperirilor științifice și a tehnologiilor
ne va spune că, în ciuda înțelepciunii savanților și a științelor sociale, toate acestea nu
au apărut în urma proiectării și planificării. Toate descoperirile sunt, de fapt, Lebede
Negre. Albert Einstein și Richard Fayerman vin și depun mărtuie despre această realitate
cu care ei s-au confruntat.

Greșeala noastră vine din faptul că ne concentrăm prea mult asupra a ceea ce știm, iar
Taleb ne recomandă să fim atenți la corecțiile, avantajele și oportunitățile pe care ni le
oferă Lebedele Negre. Un bun exemplu: francezii au ridicat un zid pe acolo pe unde i-au
invadat nemții, pentru a evita o nouă invazie. Dar Hitler nu a avut nicio problemă să
ocolească acest zid. Greșeala francezilor e că au fost doar practici fără să înțeleagă că
nouă, oamenilor, nu ne intră asta în cap și „nu învățăm că nu învățăm nimic”.

Textul de față nu vrea decât să incite la lectură; prin urmare, explicațiile extrem de dense
și variate ale fenomenului Lebăda Neagră – prezent în viața fiecăruia dintre noi, în
sistemele sociale, în științe, politică și economie (ca să enumăr doar câteva domenii) –
merită să fie urmărite în această carte, care este o analiză originală și curajoasă a
modului în care oamenii au senzația că sunt în stare să dea explicații imprevizibilului.

https://pdfslide.net/documents/lebada-neagra-rezumat.html
Lebada Neagra

rezumat"Lebada neagra" este o carte care vorbeste despre evenimentele rare, foarte improbabilesi
care au un impact major, negativ sau pozitiv. Sunt analizate esecurile predictiilor si erorile de
judecata pe care le facem deseori. Autorul critica aplicarea statisticii clasice unei anumitecategorii de
evenimente, precum predictia economica.Autorul sustine umilinta realista a celui care stie ca nu
poate cunoaste anumite lucruridespre viitor fata de orgoliul nerealist al celui care isi inchipuie ca
poate sa prevada viitorul.Dincolo de pareri filosofice, autorul propune si metode practice pentru a te
proteja in fataimpredictibilului sau a te folosi de el.Teoria propusa de Nassim Nicholas Taleb serveste
la explicarea:– rolului disproportionat al evenimentelor rare, cu impact major si greu de prezis
cedepasesc limitele asteptarilor normale in istorie, stiinta, finante si tehnologie.– imposibilitatii
calcularii probabilitatii evenimentelor rare cu ajutorul metodelorstiintifice (datorita probabilitatilor
mici).– prejudecatilor psihologice, individuale si colective, ce ne fac sa devenim ignoranti fatade
incertitudine si de rolul masiv al evenimentelor istorice rare.Pentru a-si argumenta teoria privind
impactul evenimentelor putin probabile, Talebapeleaza la ajutorul a doua noi metafore: Mediocristan
si Extremistan.Mediocristan este imaginea unei lumi (sau tari) ideale, impenetrabila de catre
LebedeleNegre, non-scalabila, in care intregul nu este influentat de un singur element, exista
tiraniacolectivitatii, dupa o perioada de observatie ne putem da seama de ceea ce se
intampla,castigatorii primesc doar o bucata din tort, in care evenimentele sunt usor de prezis pe baza
celorvazute si de extins la cele nevazute, in care istoria se „tareste”, iar evenimentele sunt
distribuiteconform „clopotului lui Gauss”.Extremistan este lumea in care inegalitatile au o asemenea
natura, incat un singur elementpoate avea o influenta disproportionata asupra intregului. Aceasta
tara este scalabila, vulnerabilala Lebede Negre, in care functioneaza regula: „castigatorul ia totul”,
intregul este determinat deun numar mic de evenimente extreme, dureaza mult pana cand ne dam
seama ce se intampla,exista tirania accidentalului, istoria face salturi, iar evenimentele sunt greu de
prezis pe bazainformatiilor din trecut. In aceasta lume a extremelor, este posibil ca un mic numar de
oameni sadetina resursele si cele mai mari averi, sa se intample razboaie mondiale, crash-ul de pe
bursa,holocaustul, etc.Aici apare si confuzia oamenilor care cred ca traiesc in Mediocristan, intr-o
lumepredictibila, desi, de fapt, traim in Extremistan si nu intelegem ceea ce ni se intampla,
suntemvulnerabili si cu foarte mari eforturi incercam sa ne adaptam evenimentelor
imprevizibile.Unele sunt coplesitoare, cum este exemplul de la inceput cu curcanul, care nu intelege
cei se intampla in ajunul Zilei Recunostintei, desi credea ca traieste intr-o lume predictibila si
nimicextraordinar nu i se poate intampla. Avea impresia ca traieste in Mediocristan, cand de fapt,
traia

in plin Extremistan. Desigur, ca cel care a taiat curcanul, avea o altfel de perspectiva. Pentrucalau,
ceea ce avea sa se intample cu curcanul, era o chestiune predictibila si pregatita cu multtimp inainte.

nsa, problema pentru curcan, a fost ca nu stia care este altgoritmul dupa care seghideaza cel care ii
va fi calau.Taleb sustine ca exista Lebede Negre negative si altele pozitive.Lebedele Negre pozitive,
sunt acelea, de exemplu, in care un scriitor, are o idee stralucitasi scrie un roman care se bucura de
un succes enorm .Faptul ca majoritatea oamenilor se complaccu ideea ca traiesc in Mediocristan nu ii
scuteste sa fie „vizitati” de o Lebada Neagra.Aceasta comoditate, dar si orbire in fata evenimentelor
putin probabile este explicata deTaleb in felul urmator: “ Ne concentram asupra unor portiuni
dinainte selectate din ceea cevedem si, pornind de la acestea, generalizam cu privire la ceea ce nu
vedem”: eroareaconfirmarii. “Ne autoamagim cu povesti care ne potolesc setea platonica pentru
diverse tipare”:eroarea narativa. “Ne comportam ca si cum Lebada Neagra nu exista”: natura umana
nu estefacuta pentru Lebede Negre.Ceea ce vedem nu este neaparat tot ceea ce exista. Istoria
ascunde Lebede Negre de noi sine face sa ne formam o idee gresita privitoare la sansele de aparitie a
unor astfel de evenimente:aceasta este distorsionarea dovezii tacute. Ne „canalizam”, adica ne
concentram asupra unorsurse bine definite ale incertitudinii, asupra unei liste prea detaliate de
Lebede Negre(dezavantajandu-le pe celelalte, care nu ne vin in minte).Pentru a exemplifica ce
inseamna dovezile tacute, Taleb reda o intamplare povestita deCicero: „Unui oarecare Diagoras, care
nu credea in zei, i-au fost aratate unele tablite, careinfatisau niste adoratori ce se rugau, apoi
supravietuiau unui naufragiu. Rezulta ca rugaciuneasalveaza de la inec. Diagoras a intrebat: .
Adoratorii inecati fiind morti, ar fi avut multedificultati in povestirea experientei lor de pe fundul
marii. Acest lucru poate insela observatorulobisnuit, facandu-l sa creada in miracole.” Chiar daca este
un sceptic declarat, autorul cartii oferatotusi cateva sfaturi (sau cateva „trucuri modeste” dupa cum
le numeste): “Mai intai facetidistinctie intre contingentele pozitive si cele negative; “Nu cautati ceea
ce este precis si local. Nufiti ingusti la minte. […] Nu incercati sa preziceti cu precizie Lebede Negre.
Vigilenta nedefinitanu este posibila.” “ Valorificati oportunitatea, sau orice pare sa fie o oportunitate.
Ele sunt rare,mult mai rare decat credeti. Amintiti-va ca Lebedele Negre pozitive au un prim pas
necesar:trebuie sa fiti expus la ele.[…]Feriti-va de planurile exacte ale guvernelor”Inductia ne
pacaleste adeseori. Omul percepe mult mai bine mai multe castiguri miciesalonate pe o perioada
lunga de timp decat un castig foarte mare cumulat intr-o zi. La celalaltpol, o durere foarte mare este
mai usor de trecut decat o viata plina de mici suferinte. Se pare ca psihicul nu stie matematica, nu
poate trai prea mult din trecut sau cu sperantarecompensei viitoare. Luand in considerare aceasta
parte a naturii umane, autorul ne recomandasa nu mizam totul pe o singura lebada neagra pozitiva si
foarte mare, ci pe mai multe mai mici,astfel incat sa putem avea suficient de des mici surprize
placute.