NR.

11  TOAMNĂ 2017 jurna l de medicină integr ativă

Depresia
tristețea care nu trece de la sine
PAGINA 04

Interviu
cu Conf. univ.
dr. Daniel Vasile
medic primar psihiatrie
PAGINA 20

„Autismul nu este o boală,

ci o stare continuă”
dr. monica safer, medic primar
psihiatrie infantilă
PAGINA 28

dosar:

LA GRANIȚA
FINĂ DINTRE
Psihicul
normal și patologic
www.secom.ro

Colegiul redacţional
coordonator de proiect & editor
Victoria Donos
consultant medical
Andreea Neculae
specialist cercetare secom®
redactor
Ana-Maria Niță
grafică
Paul Chiorean
foto
Shutterstock
Revista a fost
realizată cu sprijinul:
Dr. Daniel Vasile
Medic primar psihiatrie, șef secție
Psihiatrie, Spitalul Universitar
de Urgență Militar Central
„Dr. Carol Davila”, București
Dr. Monica Safer
Medic primar neurologie și psihiatrie
copii și adolescenți
Dr. Vlad Stroescu
Medic specialist psihiatrie, MedLife
Dr. Adina Anghelea
Medic specialist medicină de familie,
consultant Centrul de Medicină
Integrativă Secom®
Andreea Concescu
Consultant nutriție Centrul de
Medicină Integrativă Secom®
Revista Perspective
este un proiect editorial Secom®,
distribuit în rețeaua Secom®,
online pe www.secom.ro
și în alte locații selectate.
secom.ro
vă oferă o experiență
completă
Comandați online produsele
noastre și noi vi le aducem acasă!
NOTĂ | Această revistă nu se
comercializează. Conținutul
acesteia este proprietatea
Secom® și nu se acordă
drepturi de reproducere pentru
fragmente sau conținutul
acesteia ca întreg pe niciun
canal public (print, online,
radio, TV) fără acceptul
prealabil al companiei, conform
reglementărilor legale – Legea
nr. 8/1996 privind dreptul de
autor și drepturile conexe.
Editorial
Despre noi
Psihicul uman este un spațiu despre
care nu discutăm decât cu ușile închise
și cu jumătate de gură. Pentru că, „dacă
se află”, oare ce vor spune ceilalți și cum
voi mai fi privit mai departe? Suntem
o societate care încă face coadă la ușa
preotului, la vraci sau la vrăjitoare,
pentru că „știu ei mai bine cum se alungă
tristețea sau demonii”. Arătăm cu degetul
sau șușotim pe la colțuri, atunci când
aflăm că a fost cineva la un consult
psihiatric sau face psihoterapie.
Tot noi suntem cei care, atunci când
cineva din cercul nostru apropiat recurge
la un gest extrem, ne întrebăm mirați:
„Cuuum? Doar era un om vesel, avea
familie, copii, casă, un job bun. Nu se
poate să fi avut acel om depresie!”.
Punem etichete ușor și le și spunem
pe un ton ironic sau disprețuitor: „Ăsta e bipolar”, „băiatul ăla
e autist”, „tu ești un narcoman”. Sau, și mai grav: „E nebun!”.
Nu facem asta și cu afecțiunile organice, dimpotrivă, acolo parcă
își face loc empatia.
Împărțim lumea în două: noi și ei. Noi, ăștia sănătoși, zâmbitori,
cu mintea limpede, cu reușite, care se încadrează, chipurile,
în ceea ce este normal.
Suferim de lipsă de empatie față de cel care are o suferință psihică.
Preferăm să-l știm în spitale, în familia lui, undeva în spatele unor uși
bine închise, în loc să încercăm să înțelegem ce se întâmplă cu acel
om, să cerem ajutor specializat pentru a ști cum putem fi de ajutor
celui aflat în dificultate și să găsim modalități de a face util pe cineva
cu o astfel de suferință.
Psihicul este o zonă delicată a ceea ce suntem, fiecare. Chiar dacă,
spre deosebire de alte sisteme, acesta nu este în totalitate palpabil,
medicina a reușit astăzi să facă pași importanți în înțelegerea
acestuia. Sigur, mai sunt multe mistere, sunt semne de întrebare
și „de ce-uri” la care se caută răspuns. Cert e că psihiatria, alături
de psihologie, este disciplina pe care nu ar trebui să o ocolim.
Nu e o rușine să cerem ajutor și nu e deloc dezonorant să mergem
către cei care chiar știu cum să ne ajute.
Haideți să lăsăm tara prejudecăților și să schimbăm perspectiva,
când vine vorba despre sănătatea mintală!
Victoria Donos
coordonator de proiect
01
Breaking Views
Luaţi pulsul sănătăţii şi aflaţi ultimele noutăţi din domeniul medical!
Punem sub microscop lumea din jur şi vă ajutăm să vă formaţi o opinie informată.
noutăți
Secom® a finalizat amenajarea „Grădinii cu Remedii”
G
rădina cu Remedii”,
sectorul de plan-
„ te medicinale
și utile al Grădinii
Botanice „Dimitrie Brândză”
din București, a fost reame-
najată complet, datorită unei
inițiative CSR Secom®. Proiectul
a demarat în 2016, când au fost
realizate lucrări pe 60% din
suprafața sectorului, și a fost
reluat în primăvara anului
2017, etapă în care au fost fina-
lizate lucrările de amenajare,
s-a îmbunătățit semnalizarea
sectorului și a plantelor, fiind
aplicate și o serie de tratamente
fito-sanitare în zonă. „Grădina
10
MOTIVE
SĂ ALEGI
SECOM®
*  Responsabilitate în alegerea
producătorilor
*  Promovează conceptul
de medicină integrativă
*  Portofoliul acoperă toate
nevoile sănătății și frumuseții
*  Produsele sunt naturale
*  Produsele sunt originale
*  Produsele conțin materie
primă de calitate superioară
*  Produsele respectă
standardele de calitate
*  Studii observaționale*
și clinice** pe produse
*  Consultanță de specialitate
*  Distribuție națională prin
farmacii și magazine proprii
* Neuro Optimizer, Cod Liver Oil, Colostrum + Probiotics,
5‑HTP, Jarro‑Dophilus® + FOS, GOS , MSM
** Tien Hsien Liquid
02
cu Remedii” este rezultatul unui o serie de specii cu tradiție în re- „Grădina cu Remedii” este
parteneriat pe termen lung alizarea cosmeticelor naturale. amplasată în proximitatea
încheiat între Grădina Botanică
„Dimitrie Brândză” și Secom®
și care își propune să crească
Sectorul de plante medicinale serelor și poate fi vizitată zilnic.
și utile a fost amenajat în perioa-
da 1886–1907, odată cu mutarea
gradul de informare cu privire Grădinii Botanice în șoseaua
la beneficiile plantelor pentru Cotroceni. Zona se distinge prin
sănătate, și să redea, totodată, forma unică dată de labirintul
publicului un spațiu în care verde, prin designul inedit reali-
să se poată familiariza cu sute zat printr-un gard viu din Buxus
de plante medicinale. sempervirens și speciile de plan-
Sectorul cuprinde peste 300 te medicinale din flora sponta-
de specii de plante, împărțite, nă. Grădina Botanică București
în funcție de acțiunea terape- are un caracter educațional,
utică, în 26 de sectoare. Puteți aceasta reprezentând un spațiu
vedea aici plante care susțin de studiu pentru studenții Grădina Botanică „Dimitrie Brândză”
sistemul imunitar, sistemul car- facultăților de biologie, medici- Șoseaua Cotroceni nr. 32,
București
diovascular, sistemul nervos sau nă și farmacie.
de urmărit studii
5-HTP NOI IPOTEZE
5-hydroxytryptophan este un com- DESPRE AUTISM
pus sintetizat în mod natural în Flora bacteriană a mamei are un rol
organism din triptofan. Acesta este crucial în apariția tulburărilor de spec-
esențial în producția de serotonină, tru autist, arată un studiu recent efec-
un neurotransmițător cu impact tuat de Huh Jun-ryeol și Gloria Choi,
asupra stării emoționale. 5-HTP ajută cercetători în cadrul Massachusetts
la creșterea nivelului de serotonină Institute of Technology și University
la nivel cerebral, având astfel efecte of Massachusetts Medical School, pu-
pozitive asupra tulburărilor de somn, blicat în septembrie în revista Nature.
dispoziției, anxietății și apetitu- Potrivit acestora, o anumită bacterie
lui. Sursă excelentă de 5-HTP sunt din tractul digestiv al mamei poate
semințele de Griffonia simplicifolia, influența creierul copilului și apariția
o plantă medicinală din Africa. 5-HTP autismului. Cercetarea a fost efectuată
poate avea rezultate promițătoare în pe șoareci de laborator, găsindu-se și
probleme precum depresia, insomnia, zona din creier afectată. Rezultatele
fibromialgia, migrena și obezitatea. necesită validare pe subiecți umani.
sursă : University of Maryland; sursă : news.mit.edu/2017/studies-explain-
www umm.edu/health/medical/altmed/ link-between-autism-severe-infection-during-
supplement/5hydroxytryptophan-5htp pregnancy-0913
 Breaking Views

guest post
TOP
Radu SUPLIMENTE

Restivan
PENTRU O STARE
BUNĂ DE SPIRIT
Toamna vine cu o presiune
Cum continui să alergi suplimentară asupra
când tot corpul tău îți noastră, iar stresul
spune să te oprești? și oboseala psihică sunt
de multe ori regula.
Ultramaratonul din Susțineți-vă sistemul nervos
mintea noastră. și, implicit, ajutați-l să facă
față mai ușor presiunii.

Alerg de câțiva ani și sunt

un mare fan al acestui
sport. Cred că alergarea este
un lucru natural. Știu că
atunci când alergi primul ki-
lometru, lupți cu o mulțime
de demoni care-ți spun să te
oprești, invoci dureri și scu-
ze, doar-doar să încetezi
chinul! Am făcut primul
kilometru acum mulți ani
și-mi amintesc că demo-
nii aceștia nu sunt doar
niște vorbe: ei chiar există
și fac tot ce le stă în putință
să pună capăt suferinței.
De la primul kilometru
am avut multe bătălii
de dus. O să fac o scurtă tre-
cere în revistă a demonilor
pe care i-am cunoscut: pri-
ma jumătate de oră de efort
fără pauză, primii 5 km,
primele curse de 10 km, 21
km și 42 km. Ar fi bine ca
acești demoni să fie la fel,
însă pe măsură ce distanța
Radu Restivan este creatorul comunității 321sport și gazda documentarului
Discover the World through its Marathons`
cursei crește, ei devin tot
mai gălăgioși și mai siguri
pe ei. Iar noi devenim tot
mai tăcuți și mai nesiguri.
Am reușit să fac câteva
ultramaratoane în timp
ce filmam un documentar
și, după mii de kilometri
alergați, am auzit tot cam
atâția demoni. I-am auzit
când eram fericit, i-am auzit
când tot corpul mă durea
și îmi cerea să mă opresc.
I-am auzit când am râs,
dar au fost extraordinar
de vocali când am plâns
în timpul curselor. Am fost
și sunt în strânsă legătură
cu demonii mei, căci ei sunt
întotdeauna mai aproape
de noi decât oamenii care ne
încurajează și ne susțin.
Am încercat să lupt cu ei.
După o vreme însă, am
obosit și am început să-i as-
cult. Iar acum, nu doar că îi
ascult, ci și îi respect și mă
bucur că vor să-mi pună
piedici. Le mulțumesc de-
monilor din mintea mea.
M-au făcut mai puternic
și mi-au arătat că ultra-
maratoanele nu le ducem
la capăt luptând cu cei din
jurul nostru, ci luptând
cu noi înșine. Iar medalia
de la finiș nu este o bucată
de metal, ci faptul că noi
suntem mai puternici din
punct de vedere psihic.
NEURO OPTIMIZER®
Complex de ingrediente
(Citidină-5-difosfocolină,
Acetil L‑Carnitină,
L‑Glutamină, Taurină,
Fosfatidilcolină,
Fosfatidilserină și Acid
alfa lipoic) care ajută la
îmbunătățirea stării
emoționale, a memoriei,
a concentrării și a atenției.
B-COMPLEX 100
Formulă complexă de
vitamine din grupul B
pentru funcționarea
normală a sistemului
nervos, pentru
reducerea oboselii
și a extenuării.
STRESSTAME®
Complex de ingrediente
ce contribuie la
reducerea stresului
și manifestărilor
acestuia, la creșterea
capacității de
concentrare și a stării
de bine.

focus L-THEANINE
100 mg
Super Rhodiola™ 500 mg Aminoacid din sursă
vegetală, ceai verde,
susține organismul în perioadele de stres ajută la reducerea
stresului, a anxietății
Formula cu extract standardizat din Rhodiola și a iritabilității.
rosea ajută la creșterea capacității de adaptare
a organismului la stresul metabolic (fluctuațiile
5-HTP
glicemiei, ale tensiunii arteriale, disfuncții hormonale 5-hidroxitriptofan,
etc.) și la cel psihic (probleme de concentrare, aminoacid esențial
tulburări de memorie, tulburări emoționale). în producerea
Produsul contribuie la reducerea stărilor de oboseală, serotoninei („substanța
fericirii”), contribuie
la stimularea metabolismului energetic celular și este la inducerea calmului,
recomandat în perioadele de suprasolicitare. la creșterea siguranței
de sine și a relaxării.

03
Info util
DEPRESIA,
tristețea
Depresia reprezintă o stare de boală cât se poate de reală, care poate avea consecințe dezastruoase
dacă nu este luată în serios și tratată adecvat, cu sprijinul unui specialist. Tulburarea afectivă
depresivă influențează negativ modul de a simți, de a gândi și de a acționa, fiind una dintre
principalele cauze de dizabilitate la nivel mondial. Și, ce este mai trist, aceasta afectează
tot mai multe persoane din întreaga lume, de toate vârstele și din toate categoriile sociale.
text: Ana-Maria Niță
D
epresia este o
tulburare bio­
chimică care
se manifestă
prin schim­
barea modului de a gândi
(stimă de sine scăzută,
negativism, pierderea pro­
priului sens, sentimente
de vinovăție și deznădejde),
stări de tristețe, dezinteres
și de pierdere a speranței.
Tulburarea afectează nega­
tiv capacitatea persoanei
de a-și îndeplini activitățile
obișnuite acasă, în mediul
familial și la serviciu.
Spre deosebire de situațiile
de viață în care este normal
să simțim tristețe (dece­
sul cuiva drag, o decepție
amoroasă, un eșec major),
în depresie, tristețea
resimțită este continuă
și nu-i lasă persoanei afec­
tate nicio „oază de lumină”.
De exemplu, dacă în cazul
morții cuiva drag, valurile
de durere și de jale resimțite
alternează cu amintiri
plăcute despre persoana
decedată, în timp, cu gân­
duri pozitive, consolatoare,
în cazul depresiei, tristețea
resimțită se asociază doar
cu gânduri negative, des­
curajante și devalorizante
privind propria persoană.
04
În literatura de specialitate,
tulburările afective depre­
sive sunt grupate, în funcție
de caracteristicile lor, în mai
multe categorii: tulburare
depresivă majoră, tulburare
depresivă persistentă, depre­
sie melancolică, depresie
psihotică, depresie post­
partum, tulburare afectivă
sezonieră, tulburare mani­
aco-depresivă (tulburare
bipolară) și altele.
 ULBURAREA DEPRESIVĂ
T tuată și cu pierderea totală
MAJORĂ (numită și depresie
unipolară sau simplă) este
caracterizată prin pierderea
interesului și plăcerii pen­
tru activități considerate
până de curând interesante
și plăcute, timp de mini­
mum două săptămâni, zi
de zi. Dacă, în timp, apar cel
puțin două asemenea epi­
soade, atunci este vorba
despre o tulburare depre­
sivă majoră recurentă.
Statisticile arată că,
în majoritatea cazurilor,
un episod de depresie
majoră este urmat de altele.
Mai exact, după un prim
episod, riscul de recurență
este de 70%, iar după două
episoade, crește la 85%.
 ULBURAREA DEPRESIVĂ
T lului, fie prin respingerea
PERSISTENTĂ (cunoscută
și sub numele de distimie
CARE NU TRECE
DE LA SINE
sau depresie cronică) se
manifestă discontinuu
și cu simptome mai puțin
pronunțate decât cele pre­
zente în cazul unui episod
de depresie majoră, pe peri­
oade lungi, de peste doi ani.
 EPRESIA MELANCOLICĂ
D tețe pe care o resimt proas­
este forma severă a tulbură­
rii depresive majore, în care
bolnavul se confruntă
cu toate simptomele fizice
specifice într-o formă accen­
a interesului și a plăcerii
pentru hobby-urile și tabie­
turile sale de altădată.
 EPRESIA PSIHOTICĂ este
D porțiilor tot mai mici
caracterizată de asocierea
manifestărilor specifice
depresiei cu elemente
de halucinație (de exemplu,
persoana aude voci) sau
cu idei bizare, delirante.
 EPRESIA POSTPARTUM
D pentru carbohidrați) și,
apare în primele patru săp­
tămâni după naștere,
în majoritatea cazurilor
la femei care au născut
prima dată. Se manifestă
printr-o labilitate afectivă
a proaspetei mame, caracte­
rizată fie prin preocupare
excesivă pentru binele copi­
acestuia și prin frica
de a rămâne singură cu el.
În rare cazuri, labilitatea
afectivă a mamei este asoci­
ată cu elemente psihotice,
motiv pentru care poate fi
considerată un pericol pen­
tru bebeluș.
Nu reprezintă depresie
postpartum starea de tris­
petele mame în primele
zece zile după naștere –
cunoscută ca „baby blues” –
și care trece de la sine,
având un fond hormonal.
 ULBURAREA AFECTIVĂ
T
SEZONIERĂ apare odată
cu trecerea la sezonul rece,
cel mai probabil din cauza
de lumină solară. Persoa­
nele afectate de acest tip
de tulburare afectivă
resimt o scădere a energiei,
somnolență pronunțată,
o creștere a poftei de mân­
care (cu apetit deosebit
implicit, iau în greutate.
Diagnosticul de tulbu­
rare afectivă sezonieră
se pune dacă o persoană
se confruntă cu aceste
simptome mai mulți ani
la rând, de la începutul
până la finalul iernii.
 ULBURAREA MANIACO-
T
DEPRESIVĂ (tulburare bipo-
lară) este o formă mai rar

întâlnită a depresiei, expri­
mată prin schimbări ciclice
de dispoziție. Persoanele
afectate experimentează,
alternativ, perioade
cu manifestări maniacale
cu perioade cu manifestări
depresive, cu pauze de apa­
rentă normalitate.
DIAGNOSTICUL
Anamneza – care cuprinde
întrebări despre istoricul
medical familial, despre
mediul și stilul de viață al
persoanei, despre simptomele
și stările relevante resimțite
în prezent și în trecut – poate
fi necesar să fie comple­
tată cu o examinare fizică
și o serie de analize de sânge,
pentru a exclude alte cauze
medicale. Unele boli tiroi­
diene, tumori de la nivelul
creierului sau carențe
de vitamine pot da simptome
asemănătoare celor asociate
tulburărilor depresive.
Pentru stabilirea diagnosti­
cului (depresie ușoară, mode­
rată sau severă), se ține cont
de numărul de simptome
manifestate și de gradul de
funcționalitate a persoanei.
TRATAMENTUL
Mai întâi de toate, este foarte
important ca apropiații celor
afectați să înțeleagă că indis­
poziția și tristețea, aparenta
Info util
DEPRESIA ÎN DATE
300
de milioane
de persoane sunt 1 din 15 adulți
afectate de depresie suferă de depresie anual
2X
Femeile
sunt de două ori mai
70%
dintre persoanele
cu tulburare depresivă
afectate de depresie majoră pot avea
decât bărbații o recidivă
delăsare și neglijență mani­
festate în cadrul episoadelor
depresive nu sunt stări pe care
persoanele în cauză să le
depășească pur și simplu dacă
își propun, fără a primi ajutor
specializat. Ba chiar au mare
nevoie și de susținerea lor.
Cu cât se începe mai
curând tratamentul – care
include psihoterapie și/sau
medicamente antidepre­
sive – cu atât mai mari sunt
șansele de revenire la starea FACTORI DE RISC
de bine. Din fericire, depre­ 1 p
 ierderi. Persoană 5  himici. Unele medica-
c
sia este una dintre bolile apropiată, serviciu mente pot avea ca efect
psihice cu rata cea mai mare 2  iochimici.
b advers apariția depresiei
de succes a tratamentului. Tulburări la nivelul 6  edicali. Bolile de
m
Mai exact, între 80–90% din neurotransmițătorilor inimă, scleroza multiplă,
depresivi își revin în urma 3  enetici. Predispoziția
g boala Parkinson, diabetul
către depresie se poate zaharat, maladia Alzhei-
tratamentului și aproape toți
transmite genetic mer, cancerul pot favoriza
cei care se tratează declară 4  ognitivi. Persoanele
c apariția depresiei
o atenuare a simptomelor cu stimă de sine scăzută 7  ediul de viață. Expu-
m
cu care se confruntă. și cu o gândire negativistă nerea continuă la violență,
sunt mai expuse riscului sărăcie, abuzuri creează
referințe: de a face depresie candidați la depresie
1.  www.psychiatry.org/
patients-families/depression/ SIMPTOME
what-is-depression
2.  www.mentalhealthamerica.net/
conditions/infographic-life- tristețe dezinteres insomnii
depression
3.  www.mentalhealthamerica.net/
conditions/depression
4.  www.who.int/mediacentre/ lentoare iritabilitate anxietate
factsheets/fs396/en/
5.  www.psihiatrice.ro/tulburarea-
Dacă o persoană manifestă, zilnic, minimum două săptămâni,
depresiva-majora.php
cel puțin unul dintre primele două simptome și cel puțin patru dintre
6.  www.beyondblue.org.au/the-facts/ simptome, fiindu-i afectate capacitățile de funcționare profesionale
depression/types-of-depression și sociale, atunci se confruntă cu o tulburare depresivă majoră.
05
DOSAR

Psihicul
normal și patologic
LA GRANIȚA
FINĂ DINTRE

Drumul printre stările emoționale care fac parte din viața noastră seamănă mult cu mersul
pe sârmă. Iar fără negocierea cu propriile emoții și fără antrenament zilnic pentru a ne
menține direcția – deși, trebuie să recunoaștem, unora dintre noi le e mai ușor, pentru
că au talent înnăscut pentru asta (optimiștilor, de exemplu) –, riscăm să ne pierdem
echilibrul. Să nu așteptăm, așadar, să ne clătinăm prea tare pe sârmă, riscând alunecarea
în hău, ci, dacă ne simțim vulnerabili, să cerem din timp ajutorul unui specialist.
text: Ana-Maria Niță și Victoria Donos

D
e-a lungul vremii,
psihicul a fost con-
siderat, pe rând,
sediul sufletului
și al spiritului și,
respectiv, al minții
și al conștiinței
umane – termenul „psihic” provine
din limba greacă, din mitologicul
„psuche” (sau „psyche”), care, în tra-
ducere, înseamnă „respirație, viață,
dar și suflet, minte”.
Însă psihicul rămâne, într-o anu-
mită măsură, un mister până în ziua
de astăzi și, deși este perceput mai ales
ca sediul minții, se dovedește, prin
manifestările sale de multe ori inex-
plicabile după logica clasică, obișnuită,
mai mult decât rațiune pură. El
reprezintă un amestec de conștient
și de inconștient al unor nevoi vitale,
al unor procese afective, cognitive
și spirituale. Caracterizat deopotrivă
prin rațional și emoțional, prin
conștient și inconștient, prin obiec-
tivitate și subiectivitate, prin concret
și abstract, prin acțiune și reacție ș.a.,
psihicul reflectă întocmai natura con-
tradictorie și complexă a firii umane.
DE LA EMOȚII LA
TULBURĂRI EMOȚIONALE
Emoțiile sunt expresia vitalității
noastre și modalitatea prin care ne
adaptăm la lume. Însă dacă emoțiile
devin prea intense, incontrolabile
06
și produc suferință ori alte nea-
junsuri, înseamnă că ne apropiem
cu pași repezi de zona tulburărilor
psihice. Asta, dacă nu ne aflăm
deja acolo. Așa se poate întâmpla,
de exemplu, când simțim tristețe
excesivă (depresie), dar și după
o perioadă marcată prin veselie exu-
berantă (comportament maniacal).
Însă scenariul „de trecere în par-
tea cealaltă” nu este strict, pentru
că vulnerabilitatea psihică variază
de la individ la individ, în funcție
de zestrea lui genetică (predispoziția
biologică înnăscută), de tipul lui
de personalitate și de istoricul
lui de traumă. Iar boala nu apare
pe principiul cauză-efect, pentru
că, de obicei, este vorba de mai
mulți factori favorizanți care se
influențează reciproc și colabo-
rează la producerea ei: lezarea unor
formațiuni cerebrale și/sau crearea
unui dezechilibru chimic la nivelul
creierului (sunt afectate nivelurile
neurotransmițătorilor serotonină,
dopamină sau noradrenalină).
Deloc neglijabili în mecanismul
de apariție a tulburărilor psihice
sunt factori precum expunerea
Cuvântul „emoție” vine din latinescul
„emotionis”, care se traduce „impulsul
ce aduce reacții”.
la violență sau la evenimente care
produc traume psihice, condițiile
de viață, expunerea excesivă
la stres, oboseala cronică, abuzurile
(alcool, nicotină, droguri), anumite
tratamente medicamentoase, unele
boli care pot declanșa și probleme
psihice (tulburările hormonale,
accidentele vasculare cerebrale,
cancerul etc).
ELEMENTE DE
RECUNOAȘTERE A
TULBURĂRILOR PSIHICE
Timp de secole, tulburările mintale
au fost considerate fie probleme
ale sufletului, pedepse divine sau
chiar reflectarea unor forțe malefice.
Pe măsură ce psihicul a început
să fie studiat și înțeles, aceste
tulburări au fost clasate și tratate
după rigorile medicale, la fel ca alte
suferințe organice. Diag­nosticarea
corectă și tratamentul specializat
reprezintă cheia reușitei în proble-
mele mintale, chiar dacă de cele mai
multe ori tratamentul nu se rezumă
la o pastilă și poate fi de durată.
Diagnosticarea unei boli psihice
poate fi dificilă, provocarea pentru
 DOSAR

Sănătatea mintală
în oglindă

2%
DIN ROMÂNI SĂNĂTATEA MINTALĂ PERCEPȚII ASUPRA
SUFERĂ DE ÎNSEAMNĂ6 PERSOANELOR CU
TULBURĂRI PSIHICE1 TULBURĂRI PSIHICE ȘI
1 să ne simțim bine

8
cu noi înșine COMPORTAMENT (TPC)7

68,9%
PERSOANE
SUNT DIAGNOSTICATE să nu ne lăsăm copleșiți
ZILNIC CU O de emoții (teamă, mânie,
supărare etc)
TULBURARE MINTALĂ
respect pentru sine NU AR FI DE ACORD
autoapreciere realistă SĂ LOCUIASCĂ ÎMPREUNĂ
PATOLOGIE MULTĂ, atitudine optimistă, tolerantă CU O PERSOANĂ CU TPC
SPECIALIȘTI PUȚINI

45%
să depășim problemele
să ne bucurăm de lucrurile

1.300
simple
2 să ne simțim bine
NU AR ACCEPTA
cu alții CA UN PACIENT SĂ LE FIE COLEG
să oferim dragoste altora, să ne DE SERVICIU SAU PRIETEN
gândim la interesele lor CU O PERSOANĂ CU TPC
relații personale armonioase,

30%
PSIHIATRI
durabile
ÎN ROMÂNIA2
să respectăm valorile altora
să simțim că facem parte

4,1
dintr‑un grup NU AR FI DE ACORD SĂ LOCUIASCĂ
PSIHIATRI
să înțelegem că oamenii sunt PE ACEEAȘI STRADĂ
LA 100.000 diferiți CU O PERSOANĂ CU TPC
DE LOCUITORI3 să nu înșelăm așteptările altora

123
PSIHIATRI DE COPII, dar nici să nu ne lăsăm înșelați
NIVEL NAȚIONAL, să fim responsabili față
INSTITUȚII PUBLICE4 de semeni

72
3 să putem îndeplini
PSIHOLOGI
cerințele vieții
CLINICIENI DE COPII,
să rezolvăm problemele
INSTITUȚII PUBLICE2 constructiv
să ne asumăm responsabilități
CODAȘI ÎN INTEGRARE să ne facem planuri de viitor
ROMÂNIA OCUPĂ LOCUL să ne folosim capacitățile

29 din 30
și pregătirea
să ne fixăm obiective realiste
să luăm decizii
DE ȚĂRI ÎN PRIVINȚA să depunem eforturi pentru
INTEGRĂRII PERSOANELOR a face lucruri
CU PROBLEME să primim cu bucurie
DE SĂNĂTATE MINTALĂ5 experiențele noi

surse:
1.  www.mediafax.ro/social/cati-romani-cu-probleme-de-sanatate-mintala-au-fost-diagnosticati-zilnic-in-ultimul-an-14821011
2. „Starea actuală a sănătății mintale din România în context european”, www1.agerpres.ro/sanatate/2014/10/07/cele-mai-frecvente-tulburari-psihice-in-
romania-anxietatea-depresia-si-tulburarile-psihosomatice-17-22-07
3.  Raport de țară România. Prizonieri ai unui trecut nesănătos, The Economist Intelligence Unit, antistigma.schizofrenia.ro/country-report-romania.pdf
4.  Strategia națională pentru sănătatea mintală a copilului și adolescentului, 2016, sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2016/11/Anexa-Strategie.pdf
5.  Raport de țară România. Prizonieri ai unui trecut nesănătos, The Economist Intelligence Unit, antistigma.schizofrenia.ro/country-report-romania.pdf
6.  centruldesanatatemintala.ro/centrul_lascar_catargi/download/suport_de_curs.pdf
7.  Studiu „Atitudini și percepții asupra bolilor mintale în cadrul populației României”, IMAS 2017, adev.ro/op0kmw

07
DOSAR

medic fiind să tragă o linie între
ceea ce reprezintă stările obișnuite,
normale în asociere cu evenimen-
tele cotidiene și stările anormale,
patologice.
Grosso modo, se poate considera
că o persoană suferă de o tulburare
psihică dacă schimbările de gândire,
de dispoziție și de comportament
ale acesteia interferează cu capacita-
tea ei de funcționare, producându-i
neajunsuri și suferință din cauza
problemelor în relaționare, din
cauza scăderii capacității de muncă
și din cauza incapacității de îndepli-
nire a responsabilităților.
Iată o clasificare generală a bolilor
psihice:
1 TULBURĂRI DE PERSONALITATE –
sunt o serie de deviații de la modul
în care individul obișnuit dintr-o cul-
tură percepe, gândește și simte, și se
raportează la lume. Potrivit Ghidului
Clinicii Mayo, acestea se împart
în trei grupuri majore:
t ulburări de tip disocial (numiți
și sociopați, nu respectă regulile
și violează frecvent drepturile
celorlalți; au probleme cu legea,
categorie cu grad mare de delinc­
vență, abuz de substanțe);
borderline (persoanele care trec
adesea de la stări de calm la stări
de furie sau chiar de violență, când
sunt respinse sau criticate; tind
să aibă pretenții extreme, îi văd
pe cei­lalți în termeni de alb
și negru, simt nevoia să-și satisfacă
plăcerile adoptând comportamente
excesive și riscante); histrionic (per-
soanele care își consumă mare
parte din energia zilnică pentru
a fi în centrul atenției; au relații
interpersonale dezechilibrate, difi-
cil de gestionat); narcisist (au
o părere exagerat de bună despre
calitățile lor fizice și mintale; reac­
ționează prin furie excesivă sau
simțindu-se intens rușinate atunci
când sunt respinse);
t ulburări de tip paranoid (apare
la persoane excesiv de suspicioase
și mereu „în gardă”, ca și cum
ceilalți ar vâna fiecare ocazie să îi

DATE 1550 î. Hr. Secolul al II-lea î. Hr. Antichitate

CRONOLOGICE Cea mai veche însemnare
în care era descrisă o boală
ce semăna cu schizofrenia
a fost găsită în Papirusul
Ebers, lucrare medicală fun-
damentală din Egiptul Antic.
Primele însemnări despre depresie
apar în Mesopotamia, fiind considerată
mai degrabă o problemă de natură spi-
rituală decât una de sănătate psihică.
Ca atare, tratamentul aplicat cuprindea
exorcizările realizate de preoți.
Medicii greci și romani aveau o
înțelegere mai amplă asupra depre-
siei, considerând că aceasta este o
boală biologică și psihică și folosind
ca metode terapeutice gimnastica,
masajul, băile, muzica și dieta.

08

Prin urmarea unui tratament adecvat, opt din zece
persoane care suferă de o formă de depresie își revin
și pot desfășura o viață normală, productivă.
sursă : clinica mayo
prindă pe picior greșit; se ofen-
sează ușor); schizoid (persoanele
care se însingurează, părând să nu
aibă nevoie de ceilalți); schizo­
frenic (mod ciudat de a vor­bi,
de a percepe lumea; sunt adeseori
confundate cu schizofrenia).
t ulburări de tip evitant (preocupați
de propriile deficiențe, se tem
de respingere); dependent (preferă
să-i lase pe alții să ia decizii, evită
să facă alegeri); obsesiv-compulsiv
(persoanele atente la detalii, cărora
le place să acționeze urmând pro-
ceduri stricte).
2 TULBURĂRI PSIHOTICE – sunt date
de alterarea gândirii, care determină
o interpretare bizară a realității.
Au ca simptome halucinațiile, iluzi-
ile, vorbire și comportament bizare.
Schizofrenia este cea mai întâlnită
formă de psihoză. Persoanele afec-
tate pot avea convingeri ciudate
și pot manifesta gândire magică,
precum și deficite în autoîngrijire
și în relaționarea interpersonală.
Un episod de schizofrenie durează
minimum șase luni, cronicizându-se
de obicei.
3 TULBURĂRI CAUZATE
DE UTILIZAREA SUBSTANȚELOR
PSIHOACTIVE – sunt o categorie
de tulburări, diferite în funcție
de gravitate, date de folosirea unei
substanțe psihoactive (alcool, dro-
guri, anumite medicamente care
dau dependență). Pot fi asociate
cu dependența, starea de sevraj,
delir, tulburări psihotice, probleme
460–370 î. Hr.
Medicul grec Hipocrat lansează ideea că depre-
sia, numită și melancolie la acea vreme, este
cauzată de un dezechilibru între cele patru
umori ale organismului: bilă galbenă, bilă neagră,
flegmă și sânge. Mai exact, producerea depresiei
era atribuită unui exces de bilă neagră în splină.
de memorie și alte probleme
de comportament.
4 TULBURĂRI DE DISPOZIȚIE (AFEC-
TIVE) – sunt caracterizate prin per-
turbarea emoțională către depresie
sau expansivitate. Episoadele sunt
de cele mai multe ori recurente, iar
debutul poate fi legat de evenimente
sau situații stresante.
În această categorie intră tulbu­
rările bipolare și depresiile (cate-
gorie pe care am abordat-o pe larg
în rubrica Info Util). Tulburarea bipo-
lară (sindromul maniaco-depresiv)
prezintă două aspecte de manifes-
tare între care persoana oscilează:
unul în care se simte deprimată
și altul în care trăiește stări de eufo-
rie și entuziasm (de tip maniacal).
Se declanșează în adolescență
sau în tinerețe și se manifestă
cu intermitență pe parcursul vieții.
5 TULBURĂRILE DE ANXIETATE
ȘI DE STRES sunt, după depresie,
cele mai întâlnite tulburări psihice.
Mai multe despre aceste tulburări,
în paginile secțiunii Integrator.
6 TULBURĂRI DE COMPORTAMENT
ALIMENTAR – se remarcă printr-o pre-
ocupare excesivă față de greutate,
care duce la schimbări în comporta-
mentul alimentar și nu doar. Această
categorie cuprinde anorexia ner-
voasă, bulimia nervoasă și alimenta-
rea excesivă psihogenă.
 norexia nervoasă este o tulbu-
A rări alimentare și efecte ale
rare în cadrul căreia persoanele
afectate au tendința de a se
Secolul I î.Hr.
Filosoful și omul de stat Marcus
Tullius Cicero definește depresia
ca o problemă de sănătate
psihologică, cauzată de
sentimente precum furia,
teama sau suferința.
DOSAR
înfometa și de a face exerciții
fizice în exces deoarece au o ima-
gine nerealistă a propriului corp
și se văd supraponderale. În 90%
din cazuri, tulburarea apare
la adolescente și la femeile tinere.
 ulimia nervoasă este exprimată
B
prin episoade în timpul cărora per-
soanele afectate consumă cantități
mari de mâncare într-un timp
scurt, urmate de eliminarea
conținutului prin provocarea văr-
săturilor sau prin clisme ori prin
administrarea de laxative sau
de diuretice. Bulimia apare pre-
ponderent la adolescente sau
la femeile tinere.
27%
din populația adultă, cu
vârste cuprinse între 18 și
65 de ani, din țările Uniunii
Europene, precum și din
țări ca Islanda, Norvegia
sau Elveția au experimen-
tat în ultimul an măcar
una dintre următoarele
probleme psihice: psihoze,
depresie, anxietate, tulbu-
consumului de droguri.
sursă : organizația mondială a sănătății
25 î. Hr.–50 d. Hr.
Medicul și enciclopedistul roman Aulus
Cornelius Celsus spune că bolile psihice
apar ca rezultat al supărării divinității,
motiv pentru care acesta considera ca
tratamente pentru aceste boli înfometarea,
imobilizarea în cătușe și bătăile.
09
DOSAR
CUI NE ADRESĂM:
PSIHIATRULUI
SAU PSIHOLOGULUI?
De regulă, în problemele psihice se
lucrează în echipe. În ecuația tratării
unei persoane cu o tulburare psihică
pot interveni, în funcție de situația
creată de boală, următorii specialiști:
psihiatru (este medic), psihologul
clinician (absolvent de psihologie) și
un psihoterapeut (care poate fi medic
sau psiholog, pregătit să efectueze
anumite tipuri de terapie), logopedul
(poate fi psiholog sau pedagog).
PSIHIATRUL pune diagnosticul
și prescrie tratamente medicamen‑
toase. Ulterior, în colaborare cu psiho‑
terapeutul, va urmări evoluția psihică
a pacientului, adaptând tratamentul,
dacă este necesar. Însă psihiatrul
poate avea, el însuși, și competențe în
psihoterapie, observând direct efecte‑
le tratamentului medicamentos asu‑
pra psihicului pacientului.
PSIHOLOGII CLINICIENI SAU
PSIHOPATOLOGI pot pune, și ei, dia‑
gnostice în tulburările psihice.
Iar dacă au și calitate de psihotera­
peuți, pot oferi ședințe de psihotera‑
pie în cadrul cărora, prin discuții
ghidate de ei, pacienții sunt ajutați
să-și identifice, să-și accepte și să-și
gestioneze emoțiile.
LOGOPEDUL este important
în problemele de limbaj, în corectarea
anumitor deficiențe la acest nivel.
 limentarea excesivă psihogenă este
A ridicată sau o rană deschisă, nu
caracterizată prin pierderea contro-
lului asupra cantității de alimente
consumate. Acest tip de tulburare
se stabilește dacă comportamentul
apare cel puțin două zile pe săptă-
mână, timp de șase luni.
DATE 865–925 d. Hr.
CRONOLOGICE Rhazes, medic persan, considera că
continuare bolile mintale vin de la nivelul creie­
rului. El recomanda băile ca tratament,
precum și o primă formă de terapie
comportamentală, care includea
recompense pentru buna purtare.
10
7 TULBURĂRILE DE SOMATIZARE –
se referă la acele situații în care
o persoană se confruntă cu unele
simptome fizice (durere de cap,
de spate etc.) în lipsa unor afecțiuni
organice. În această categorie intră
tulburarea somatoformă dureroasă
(manifestarea bruscă a unor simp-
tome de durere, timp de câteva
săptămâni sau de câteva luni,
în lipsa unei cauze fizice. Apare,
de obicei, între 30 și 50 de ani, mai
frecvent la femei decât la bărbați).
8 TULBURĂRI MINTALE ORGANICE –
sunt o serie de tulburări care au
drept cauză o afectare cerebrală.
Demența este un simptom al pro-
blemei cerebrale, fiind de regulă
cronică, progresivă. Această cate-
gorie include demența Alzheimer
și alte tipuri de demență. Se caracte-
rizează prin alterarea capacităților
cognitive, memoriei, limbajului,
tulburări de somn, pierderea limba-
jului etc.
0 RETARDURILE MINTALE – sunt
date de dezvoltarea incompletă
și întreruptă a intelectului. Se mani-
festă din primii ani de viață, iar
deficiențele apar la nivel cognitiv,
motric, limbaj, social. Intervenția
timpurie poate ajuta persoana
să-și îmbunătățească abilitățile inte-
lectuale și sociale.
PSIHICUL COPIILOR,
UN CAPITOL ADESEORI
NEGLIJAT
Chiar dacă psihicul și problemele
acestuia nu par să pună în pericol
viața copilului, așa cum ar fi febra
neglijați acest aspect. Ajutați-vă
copilul să se dezvolte, să depășească
anumite lucruri care-l marchează,
adresați-vă specialiștilor în psiho-
logie și psihiatrie infantilă, atunci
când observați anumite probleme
1621
În cartea sa Anatomia melan­
coliei în care a abordat depresia
atât social, cât și psihologic,
Robert Burton numește printre
cauzele acestei boli sărăcia,
teama și singurătatea.
sau vi se semnalează. Între 10
și 20% dintre copiii și adolescenții
de la nivel global se confruntă
cu tulburări psihice, iar jumătate
din numărul total de cazuri de boli
psihice se înregistrează înce-
pând cu vârsta de 14 ani, potrivit
Organizației Mondiale a Sănătății.
Există o paletă foarte complexă
de tulburări psihice care-și au
debutul în copilărie. Nu rămâneți
indiferent dacă observați
la copil unul dintre următoarele
simptome: tendința spre izolare,
întârzierile în dezvoltarea
limbajului, tulburări cognitive,
teamă nefondată, hiperactivitate,
stereotipii, agresivitate, ticuri,
probleme de învățare, dezinteres
față de persoanele apropiate/
grup, probleme de somn, enurezis
(pierdere necontrolată a urinei,
fără cauză organică) etc.
PROBLEMELE PSIHICE
LA VÂRSTA A TREIA
Schimbările fizice și psihice pe care
le presupune procesul de îmbătrâ-
nire și eforturile de adaptare ale
persoanelor de vârsta a treia la noile
condiții de viață pot favoriza o serie
de tulburări mintale (în special
depresie). De altfel, statisticile
arată că, la nivel mondial, peste
60 de milioane de persoane
cu vârste de peste 65 de ani se
confruntă cu depresie. Însă există
încă multe alte persoane de vârsta
a treia deprimate care nu sunt dia-
gnosticate, din cauză că simptomele
altor afecțiuni cu care se confruntă
(maladia Alzheimer, maladia
Parkinson, bolile cardiace, cancerul,
accidentul vascular cerebral) le pun
în umbră pe cele date de depresie.
Or, astfel se creează un cerc
vicios, cu efect de moarte precoce,
pentru că depresia nu numai că
afectează calitatea vieții, dar poate
agrava considerabil și bolile care
Secolul al XVII-lea
Benjamin Franklin (1706–1790)
anunța că a pus la punct un prim dis-
pozitiv pentru realizarea terapiei cu
electroșocuri. Ca metode terapeutice,
el recomanda și călăritul, regimul ali-
mentar, clismele și provocarea vomei.

Secolele XVIII–XIX
Iluminismul aduce compasiunea ca un
element important în tratarea bolilor
psihice. Se aduc critici dure la adresa tra-
tamentelor barbare, a privării de libertate
și se încearcă impunerea unor standarde
de curățenie, alimentație și terapie.
1840–1864
În SUA începe să se discute serios problema
alcoolismului, fiind înființate mici grupuri
de suport. Se deschide New York State
Inebriate Asylum, primul spital destinat
exclusiv tratării alcoolismului, considerat
o problemă de sănătate mintală.
DOSAR
„au prioritate” (rata de supraviețuire
a celor care au avut un AVC sau
a celor care suferă de cancer ori
de boli cardiace scade dramatic).
Totuși, vestea bună este că dacă
depresia este diagnosticată și tra-
tată corespunzător, rata de succes
a tratamentului este la fel de mare
la vârsta a treia ca la tinerețe.
SOLUȚII TERAPEUTICE
Există trei aspecte ale tratamentului
destinat persoanelor cu tulburări
psihice: tratamentul medicamentos,
psihoterapia și metode terapeutice
complementare (de exemplu,
terapia cu lumină în cazul depresiei
sezoniere, includerea unor nutrienți
cum sunt acizii grași Omega-3 sau
extracte din plante). În succesul
multor tulburări psihice sunt foarte
importante și activitățile sportive.
Tratamentul medicamentos tre-
buie individualizat de la caz la caz
și urmat sub atenta supraveghere
a medicului curant.
referințe:
1.  Manual de buzunar Kaplan & Sadock
de psihiatrie clinică, Benjamin James Sadock,
Ediția a 3-a, Editura Medicală, 2009
2.  Clinica Mayo – Ghidul Sănătății Familiei,
Dr. Scott C. Litin, Ediția a 3-a, Editura All,
2008
3.  Emoțiile pozitive, emoțiile negative
și sănătatea, Monique Brillon, Editura
Polirom, 2010
4.  Reglarea emoțională și importanța ei clinică,
Radu Vrasti, Editura All, 2015
5.  www.who.int/mental_health/maternal-child/
child_adolescent/en/
6.  www.euro.who.int/en/health-topics/
noncommunicable-diseases/mental-health/
data-and-statistics
7.  www.psihiatrice.ro/tulburarea-bipolara.php
8.  www.hosptm.ro/files/drg/icd-10-am/
cap05.pdf, Tulburările Mintale și de
Comportament
1895
Psihiatrul Emil Kraepelin face prima
dată distincția între depresia maniaco-
depresivă și dementia praecox, cum era
numită inițial schizofrenia. În aceeași
perioadă apare teoria psihodinamică
și, plecând de la ea, psihanaliza.
11
DOSAR

EPUIZAREA PSIHICĂ
UNDE GĂSIM RESURSELE ECHILIBRULUI
Fiecare dintre noi are propriile limite de suportabilitate față de factorii agresori de zi cu zi
și propriul mod de a reacționa la stres. Cu toate acestea, epuizarea psihică poate afecta
pe oricine, dacă nu este atent la semnalele pe care i le transmite propriul organism
și nu se protejează la timp, oferindu-și binemeritate porții de odihnă și relaxare.

U
neori, viața poate începe
să semene destul de mult
cu o plimbare prelun­gită
într-un carusel pe repede-nainte:
stresul zilnic de la serviciu, fără mari
recompense, bolile cronice, personale sau
ale unor apropiați, problemele relaționale
prelungite, incertitudinea în ceea ce
privește viitorul (cum e amenințarea pier-
derii serviciului) etc.
„În asemenea situații, pe care le per-
cepem instinctiv ca amenințătoare,
creierul și corpul nostru investesc mult
pentru a face față clipă de clipă. Se des-
carcă, în organism, cascade de substanțe
ale stresului acut (catecolaminele)
și cronic (cortizolul), care ne pregătesc
de „război” și ne mențin pe linia de plu-
tire. Ele implică o creștere a vigilenței
și a excitabilității sistemului nervos,
o redistribuție a resurselor energetice ale
corpului, spre a fi mai ușor disponibile, limitele rezonabile de expunere la stres
modificări ale frecvenței și ale forței ini- este senzația de oboseală, prin care ne
mii, ale tensiunii arteriale, precum și ale avertizează că avem nevoie să ne odihnim. DR. VLAD STROESCU
sistemului imunitar. Iar dacă la început Lucrurile par destul de simple: am specializare:
sunt normale, pe termen lung, aceste obosit, luăm o pauză și ne odihnim. Medic specialist
modificări adaptative pot fi dăunătoare, Doar că, în zilele noastre, există destule psihiatrie, Centrul
punând probleme de sănătate”, spune situații când nu ne permitem să apă- MindCare și Hypercli-
dr. Vlad Stroescu, medic specialist psihi- săm pe butonul de pauză la serviciu nica MedLife Băneasa
atru, Centrul MindCare și Hyperclinica și în viața personală ori de câte ori obo- experiență :
MedLife Băneasa. sim și ajungem să ne adâncim, puțin 12 ani
câte puțin, starea de epuizare. „Oboseala
studii:
OBOSEALA, „UN CREDIT pe care o resimțim în astfel de condiții
Universitatea de Medi-
CU DOBÂNDĂ MARE” este un credit cu dobândă mare. Întrucât cină și Farmacie „Carol
Cel mai timpuriu semnal pe care ni-l corpul își menajează resursele pentru Davila”, București
dă corpul în situațiile când ne depășim situația solicitantă, ajungem să ne

DATE Secolul XX 1903–1911 Anii ’50

CRONOLOGICE Se realizează cele mai multe desco-
continuare periri în psihiatrie și psihoterapie,
tratamentele medicamentoase și
tehnicile de diagnostic rafinându‑se,
și se efectuează numeroase studii
asupra tulburărilor psihice.
În 1903, Pierre Janet, medic francez, descrie
comportamentul bulimic, iar în 1911, Later
Eugen Bleuler, psihiatru elvețian, intro-
duce termenul de „schizofrenie”. El credea
că pacienții cu schizofrenie chiar își pot
îmbunătăți, în timp, condiția medicală.
Se descoperă medicamente importante în tratarea
bolilor psihice. Medicii au observat că Isoniazidul,
un medicament utilizat în tratamentul tubercu-
lozei, poate fi benefic în depresie, boală în care se
folosea doar psihoterapia. Apare și prima generație
de neuroleptice, numite generic antipsihotice.

12

pierdem interesul pentru lucruri
care altfel ne pasionau, ne plăceau
sau ne făceau bine, fie la serviciu, fie
în timpul liber. Uneori, putem să ne
pierdem interesul de a comunica
cu cei dragi sau, deși avem o profe-
sie pe care o practicăm din pasiune,
constatăm că o bună parte din entu-
ziasm a fost înlocuit de dezinteres.
În timp, apar modificări parado-
xale, dar care nu sunt altceva decât
adaptări primitive la stres: de exem-
plu, deși suntem foarte obosiți,
nu putem dormi”, explică dr. Vlad
Stroescu.
Iar dacă rezervele noastre fizice
și psihice nu mai pot fi refăcute prin
odihna cuvenită nici atunci când ne
acordăm răgazul necesar, oboseala
se acumulează zi după zi și ajungem
să ne simțim uzați psihic și mereu
obosiți (sindrom de oboseală cronică).
„Epuizarea psihică și emoțională
nu e neapărat o boală, dar poate
produce multă suferință și poate
împiedica o viață normală, personală
și ocupațională. Cel mai frecvent,
situațiile solicitante care ne „uzează”
psihic se asociază cu tulburări ale
anxietății (tulburări de panică, anxie-
tate generalizată), cu consum crescut
de substanțe psihotrope care pot fi
nocive (alcool, tutun), și cu o povară
1974
Herbert Freudenberger este primul cercetător
care a folosit în psihologie termenul de burn-out,
în cadrul unui studiu publicat într-o revistă de
specialitate. Totuși, termenul mai fusese folosit
înainte în titlul romanului „A Burnt-Out Case”,
al autorului Graham Greene, apărut în 1961.
semnificativă pentru cei afectați
și întreaga societate. Dar, desigur,
stresul și traumele continue ne fac
mai vulnerabili la multe afecțiuni psi-
hice”, spune dr. Vlad Stroescu.
SOLUȚII PENTRU
A RĂMÂNE ÎN ECHILIBRU
CU NOI ÎNȘINE
Dacă am ajuns într-un punct al vieții
în care ne simțim epuizați psihic,
atunci sigur se cere făcută cel puțin
o schimbare. „Anularea factorului
de stres este cel mai important lucru
și cu asta ar trebui început, iar princi-
palele măsuri au în vedere schimbări
în mediul de viață. În acest sens, psi-
hoterapia poate ajuta la găsirea celor
mai bune soluții.
Tratamentul medical (și medica-
mentos) este rezervat complicațiilor,
cum sunt tulburările anxietății sau
depresiile, și nu trebuie neapărat
ocolit, dar decizia unui tratament se
ia doar împreună cu medicul specia­
list”, precizează psihiatrul.
Însă orice stil de viață am adopta,
alter­nanța muncă-relaxare și odihnă
rămâne cea mai importantă moda-
litate pentru păstrarea echilibrului
fizic și mintal.
„Nu există rețete universal vala-
bile, dar există lucruri de bun simț
1979–1987
Gerald Russell publică prima lucrare științifică
despre bulimia nervoasă, pe care o descrie
drept o variantă de tulburare alimentară
diferită de anorexie. În 1987, bulimia apare
menționată, în nomenclatorul de boli psihice,
ca o tulburare alimentară de sine stătătoare.
DOSAR
LIPSA DE IUBIRE
DUCE LA BURN-OUT
Suntem ființe cu sens și avem
nevoie să fim în acord cu acțiunile
noastre. Iar pierderea sensului
ne face să pierdem motivația
și inspirația pentru a continua.
„Sindromul de burn-out (un
fenomen particular al uzurii
psihice profesionale) reprezintă,
pe scurt, dispariția temporară și
dureroasă a sentimentelor pozitive
care ne motivau să profesăm:
curiozitate, empatie, entuziasm,
generozitate. Dintr-odată, întreaga
noastră activitate poate părea
inutilă, responsabilitatea – prea
mare, iar principiile nobile care o
animau sunt înlocuite de cinism
și de mizantropie. Burn-out-ul are
cauze multiple, cel mai adesea
colective și sociale. Însă, într-un
fel, burn-out-ul e un deficit de
iubire. Până la urmă, iubirea
e cea care ne împinge înainte,
iubirea pentru ceea ce facem,
mai mult decât salariul sau biciul
managerial. Dacă această balanță
se inversează, apare sindromul de
burn-out”, spune dr. Vlad Stroescu.
elementar pe care le putem face:
să acordăm mai multă atenție timpu-
lui liber și celor dragi, nouă înșine.
Zilnic, nu doar în concediul anual.
Să facem mișcare. Să nu ne auto-
tratăm, iar aici includ și alcoolul,
tutunul sau stimulentele în exces.
Să știm să punem limite, să știm
cum să zicem nu. Să învățăm să fim
cu adevărat empatici, să nu întoar-
cem capul de la suferința celuilalt:
solidaritatea și generozitatea sunt,
probabil, cele mai bune arme împo-
triva uzurii psihice”, mai spune
dr. Vlad Stroescu.
Anii ’90
Organizația Mondială a Sănătății publică,
împreună cu Harvard University și Banca Mon-
dială, un studiu în care arată că bolile precum
depresia, tulburările obsesiv compulsive, tul-
burările bipolare și schizofrenia sunt printre
cele mai frecvente cauze de dizabilitate.
13
DOSAR

mituri despre

tulburările psihice
În ciuda unei incidențe în creștere la nivel internațional, bolile mintale rămân un subiect
tabu. Încă se vorbește în șoaptă despre ele, iar informațiile care circulă nu sunt întotdeauna
adevărate. Iată câteva dintre ideile preconcepute privind persoanele cu boli psihice.

1 faptului că o persoană
este delăsătoare sau
Oamenii cu influențabilă, de exem-
probleme psihice plu. Pe de altă parte,
sunt agresivi, dacă unei istorii fami-
impredictibili liale cunoscute privind
și periculoși bolile mintale i se adau-
FALS gă o serie de influențe
negative venite din com-
Cele mai multe persoa- portament, atunci se
ne cu probleme psihice poate spune că și tipul
nu sunt mai agresive de personalitate are
sau mai violente decât o influență. Totuși, boli
restul persoanelor. precum dependențele
Doar între 3 și 5% din (de alcool, de droguri
actele de violență sunt etc.) nu pot fi tratate
atribuite unor persoane doar cu ajutorul voinței.
cu probleme psihice –
cu boli mintale grave –, 3
după cum arată statis-
ticile. Pe de altă parte, Bolile mintale pot
persoanele cu boli psi- fi prevenite sau la alți factori de risc Ca atare, ele pot avea scriitori, pictori, actori,
hice grave sunt de zece PARȚIAL ADEVĂRAT cunoscuți (anxietate o viață normală: pot muzicieni, compozitori,
ori mai expuse, decât asociată unor exigențe ri- munci, pot învăța, pot inventatori și oameni
restul persoanelor, ris- Studiile arată că jumă- dicate, de exemplu) sunt avea familii și se pot in- de știință celebri s-au
cului de a fi victimele tate din tulburările modalități de a-i pune tegra total în societate. confruntat cu diverse
unei violențe. psihice își arată primele la adăpost de tulburări forme de boli psihice.
semne înaintea vârstei mintale, emoționale 5 referințe:
2 de 14 ani. Acordarea și comportamentale.
unui suport specializat
Persoanele cu 1.  www.mentalhealth.
Bolile mintale pot înainte ca acelor tulbu- boli mintale gov/basics/myths-facts/
apărea pe fondul 4 sunt mai puțin index html
rări să li se suprapună
unei personalități vulnerabilități și nevoi
Persoanele cu inteligente 2.  cmha.ca/documents/myths-
about-mental-illness/
slabe și al unui specifice dezvoltării boli psihice nu FALS
comportament se mai fac bine
44%
emoționale și fizice este
haotic. Însă, cu foarte importantă pentru niciodată Bolile psihice pot
tărie de caracter, prevenirea lor. Din păca- FALS influența inteligența
pot fi depășite te însă, mai puțin de 20% emoțională (E. Q.). Însă din adulții
FALS din copiii și adolescenții Statisticile arată că, inteligența cognitivă cu o problemă
cu o problemă min- în general, condiția per- s-a dovedit, dimpotri-
de sănătate
Bolile mintale apar ca tală diagnosticabilă soanelor cu boli psihice vă, mai mare la unele
urmare a unui complex sunt tratați adecvat. se poate îmbunătăți persoane diagnosti- mintală diagnos­
de factori (genetici, De asemenea, preveni- considerabil și că unele cate cu boli mintale ticabilă primesc
fizici, chimici, psihici, rea expunerii copiilor, persoane se pot reface (depresie, tulburare tratamentul
sociali) și nu pot fi adolescenților și tinerilor complet dacă primesc bipolară, schizofrenie, de care au nevoie
puse doar pe seama la factori traumatizanți tratamentul adecvat. autism). De altfel, mulți mentalhealth.gov

14
 DOSAR

Oameni ȘI MOȘTENIRI
Vorbim astăzi despre ei pentru că au reușit să lase
în urmă realizări care traversează timpul. Pentru unii,
tulburările psihice au însemnat finalul unui traseu
promițător, pentru alții, a însemnat o luptă continuă.

JOHN FORBES NASH

(13.06.1928–23.05.2015)
Matematician american, specializat
în geometrie diferențială, ecuații LUDWIG VAN BEETHOVEN
diferențiale și teoria jocului. (16.12.1770–26.03.1827)
Este diagnosticat cu schizofrenie în 1959, Unul dintre cei mai mari compozitori din istoria muzicii.
urmând pe parcursul vieții diverse trata‑
A creat 9 simfonii, 5 concerte pentru pian și orchestră, 32 de
mente. În anul 1994, este laureat al
sonate, 16 cvartete pentru coardă și Opera „Fidelo”.
Premiului Nobel pentru Economie.
Lucrări precum „Odă Bucuriei”, devenită imn al Uniunii Euro‑
Viața și cariera lui John Nash sunt subiectul
pene, și „Sonata Lunii” sunt opere pe care le cunoaște fiecare
filmului „A Beautiful Mind”, film care
dintre noi. Beethoven a suferit de alcoolism, iar pierderea
a  câștigat patru premii Oscar.
auzului l-a dus la depresie, spun cercetătorii.

VINCENT VAN GOGH VASLAV NIJINSKY

(30.03.1853–29.07.1890)
(12.02.1890–8.04.1950)
Pictor olandez, considerat unul dintre
Balerin și coregraf cu ascendență poloneză, considerat
cei mai importanți repre­zentanți
unul dintre cei mai mari balerini ai lumii.
ai post-impresionismului.
Născut la Kiev, a urmat
Acesta a creat aproximativ 2.100 de lucrări
cursurile Școlii Imperiale
de artă, dintre care 860 de picturi în ulei,
de Balet, iar scena
majoritatea, în ultimii doi ani de viață.
pariziană l-a consacrat.
Avea o stare psihică fragilă impusă de
A șocat publicul prin
ritmul de muncă, sărăcie și dependențe.
mișcările unice, rapide,
Există mai multe teorii care atribuie
salturi și complexitatea
pictorului mai multe suferințe psihice,
elementelor pe care le-a
printre care depresia, tulburări bipolare,
introdus în dans. În anul
anxietate.
1919, este diagnosticat
cu schizofrenie și se
DANIEL TAMMET retrage până la finalul
(31.01.1979) vieții în Suedia.

Scriitor britanic și savant.

Este un geniu în matematică și lingvistică.
Vorbește 11 limbi străine și a învățat într-o
săptămână o limbă pentru o emisiune
TV. Multiplică sume foarte mari foarte
rapid, poate rezolva un cub Rubik mai
rapid decât un calculator. A publicat trei
cărți și este unul dintre cei 100 de savanți
cu autism.
referințe:
1.  www.britannica.com/biography/John-Nash
2.  www.theguardian.com/artanddesign/jonathanjonesblog/2016/
jul/12/vincent-van-gogh-truth-about-ear-exhibition-on-verge-of-
insanity-amsterdam
3.  www.psychologytoday.com/blog/feeling-too-much/201408/
daniel-tammet-autistic-and-synesthetic-savant
4.  www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1071597/
5.  www.britannica.com/biography/Vaslav-Nijinsky

15
 FARMAKON

Mediatorii stării de bine

Reacțiile chimice care au loc la nivelul creierului sunt foarte importante
pentru starea noastră psihică și mintală. Ele susțin procese cognitive esențiale,
precum memoria, învățarea sau capacitatea de concentrare, și constituie
un substrat pentru emoțiile asociate stărilor de zi cu zi.
Care sunt substanțele implicate în aceste procese și de ce sunt
acestea importante pentru sănătatea noastră mintală?
text: Ana-Maria Niță

1 ACIZII GRAȘI OMEGA‑3

(acidul eicosapentae‑
noic – EPA și acidul
docosahexaenoic – DHA)
sunt implicați în transmite-
rea impulsurilor nervoase.
DHA este un element-cheie
în structura cerebrală, iar
rata de sinteză este foarte
mică. Suplimentarea acestuia
este recomandată copiilor,
în procesul de creștere,
în timp ce în cazul adulților,
cercetările arată că pot fi
utili ca adjuvant în depre-
sie și în tulburările mixte
anxios-depresive.1

2 ACETILCOLINA acționează
ca un transmițător al
impulsurilor nervoase
la nivelul sistemului ner-
vos central și periferic. Ea
controlează intensitatea
conexiunilor dintre neuroni,
prin susținerea activității
unor proteine cu rol
de receptori, numite NMDA
(N-metil-D-aspartat). Conform
studiilor, acetilcolina este
primul neurotransmițător
care se eliberează în creier
în timpul învățării și are rol
esențial în asimilarea amin-
tirilor. Ca atare, stimularea
producției de acetilcolină
la pacienții cu Alzheimer este
foarte importantă.2
3 VITAMINELE DIN
COMPLEXUL B au multiple
roluri în funcționarea
sistemului nervos. Contri­
buie la metabolizarea
nutrienților din alimente
și la utilizarea lor ca
energie, la formarea
globulelor roșii și acționează
în calitate de coenzime
în procesele de sinteză ale
neurotransmițătorilor.
Fiecare vitamină are un rol
distinct, după cum urmează:
Vitamina B1 (tiamina)
contribuie la menținerea
funcțiilor cognitive, fiind
necesară celulelor ner-
voase pentru formarea
neuro­transmițătorilor
cu rol în îmbunătățirea
memoriei.
Vitamina B2 (ribofla-
vina) are rol în metaboliza-
rea fierului.
Vitamina B5 (acidul pan-
totenic) acționează ca
o coen­zimă în sinteza
melatoninei, hormon
cu rol în re­glarea ciclului
somn-veghe.
Vitamina B6 (piridoxina)
este folosită în reacția
de conversie a triptofanu-
lui în serotonină,
neuro­transmițător impli-
cat în reglarea stării
afective.
Vitamina B9 (acidul
folic) este implicată în dez-
voltarea sistemului nervos
al copilului în sarcină.
Vitamina B12 (cobala-
mina) este cofactor în sin-
teza mielinei (strat fosfoli-
pidic care înconjoară
fibrele nervoase și favori-
zează transmiterea semna-
lelor nervoase), absorbția
acidului folic și producția
de neurotransmițători.3

16

COPII
COPII
COD LIVER OIL
Ulei purificat din ficat de cod arctic.
Acizi grași Omega-3 pentru dezvoltarea
neuropsihică și cognitivă a copilului. Ușor
de administrat datorită gustului de fructe.
ADULȚI
B COMPLEX 100
Complex de vitamine din grupa B
pentru reducerea oboselii, menținerea
sănătății sistemului nervos, sinteza
și metabolizarea neurotransmițătorilor.
ADULȚI
ADULȚI
5-HTP
Contribuie la echilibrul sistemului
nervos, induce calmul, relaxarea,
siguranța de sine, fiind util
și persoanelor cu probleme de somn.
FARMAKON
ADULȚI
PURE DHA ALPHA GPC 300 mg
Acizi grași Omega-3 din ulei purificat de Alpha GPC ajută la îmbunătățirea
cod arctic, sub formă de capsule gelati- capacităților mintale, îmbunătățirea
noase moi, pentru susținerea funcționării factorului de creștere neuronală
cerebrale și cognitive în cazul copilului. și transmiterea semnalelor nervoase.
ADULȚI
Susțineți
sănătatea psihică
Alegeți formulele naturale de la
Secom® pentru sănătatea psihică!
În portofoliul Secom®, găsiți
suplimente alimentare pentru
reducerea tulburărilor emoționale,
a stresului, a problemelor de somn
și a celor neurodegenerative.
GABA 750 mg
Neurotransmițător cu efect relaxant,
recomandat pentru reducerea tulburărilor
emoționale. Se dizolvă în maximum
30 de minute de la înghițire.
ADULȚI
L-THEANINE 100 mg L-PHENYLALANINE 500 mg
L-theanina extrasă din frunzele de ceai Aminoacid esențial, nu poate fi produs
verde ajută la reducerea stresului și a în organism, ajută la menținerea
iritabilității. Tabletele ActivTab™ se dizolvă echilibrului între neurotransmițătorii
în cel mult 30 de minute de la înghițire. dopamină, adrenalină și noradrenalină.
17
 4 GABA (acid gaba-
amino­butiric) este
un amino­acid cu funcție
de neurotransmițător inhibi-
tor. Este sintetizat în creier
și contribuie la reducerea
tulburărilor emoționale
precum iritabilitatea ner-
voasă, surmenajul, lipsa
de concentrare și încredere
în sine. De asemenea, este
un adjuvant în tulburările
anxioase, în reglarea ciclului
somn-veghe și în producția
de endorfine, substanțe ce
contracarează efectele stre-
sului și ale durerii.4
5 FLOAREA PASIUNII (Pas-
siflora incarnata) este una
dintre plantele cu tradiție
în fitoterapie. Este cunos-
cută pentru proprietățile
sedative, fiind folosită în tul-
burările de somn, anxietate
și stres.5
6 L-TIROZINA este un ami-
noacid sintetizat în ficat,
folosit în producerea și regla-
rea unor neurotransmițători.
Contribuie la îmbunătățirea
performanțelor cogni-
tive, în special în situații
de stres. L-Tirozina poate
fi de ajutor în tulburări
de dispoziție sau în afecțiuni
mai grave, precum depresia,
boala Parkinson sau boala
Alzheimer.6
7 MAGNEZIUL este un mine-
ral important și pentru
sănătatea psihică. Un nivel
redus al acestuia duce
la anxietate, prin activitatea
de la nivelul axei hipotala-
mus-pituitară-suprarenale,
care controlează reacția
noastră la stres. Magneziul
ajută la reducerea oboselii,
a nervozității și a probleme-
lor de concentrare.7
8 NADH (nicotinamid-ade‑
nin-dinucleotida) este
o coenzimă care se găsește
în mod natural în organism
și care are un rol important
în procesele care generează
18
energie, prin acțiunea
asupra metabolismului
energetic celular de la nivel
cerebral. Contribuie la redu-
cerea oboselii cronice,
la îmbunătățirea capacității
intelectuale (concentrare
și memorie) și la reducerea
semnelor îmbătrânirii.8
9 SUNĂTOAREA (Hypericum
perforatum) acționează asu-
pra neurotransmițătorilor
(reduce captarea în fanta
sinaptică a serotoninei,
a dopaminei, a noradrenali-
nei, a GABA și glutamatului),
fapt care îi conferă sunătoa-
rei valențe antidepresive.9
10 VALERIANA (Vale-
riana officinalis) este
un adjuvant în tulburările
somnului sau în probleme
precum anxietatea. Fără
a da dependență, valeriana
ajută la reducerea simpto-
melor date de migrenă sau
de tulburările digestive
legate de stres (sindromul
colonului iritabil).10
11S-ADENOZIL-METIONINA
(SAMe) este o moleculă
care se sintetizează în orga-
nism din aminoacidul
L-metionină. Acesta este
foarte important pentru
funcționarea sistemului
nervos. Este folosit ca adju-
vant în tratamentul stărilor
depresive, în echilibrarea
psihică, în îmbunătățirea
memoriei și în atenuarea
oboselii psihice.11
12 5-HTP (5-hidroxitripto‑
fan) este un compus folosit
de sistemul nervos central
în formarea serotoninei,
„hormonul fericirii”. Aceasta
poate influența starea
de spirit, apetitul, calitatea
și durata somnului. Studii
recente au indicat eficiența
5-HTP în atenuarea unor
manifestări ale fibromi-
algiei, cum sunt durerea,
oboseala, insomnia, rigi-
ditatea matinală, sau
a unor simptome asociate
migrenelor.12
referințe:
1.  Emulsified omega-3 fatty-acids
modulate the symptoms of
depressive disorder in children
and adolescents: a pilot study,
Child Adolesc Psychiatry Ment
Health., 2017;
The Relationship between Fatty
Acids and Different Depression-
Related Brain Regions, and Their
Potential Role as Biomarkers
of Response to Antidepressants,
Nutrients, 2017
2.  Acetylcholine, www.britannica.
com/science/acetylcholine;
Creierul care învață: a fost
descoperit un mecanism-cheie,
www.descopera.ro/dnews/780
3.  Do B Vitamins Help the Nervous
System?, www.livestrong.com;
Vitamin B12 and Depression,
Journal of Pharmacy and
Alternative Medicine, 2012
4.  For a healthy brain and nervous
system – Gotta hava GABA,
www.naturalnews.com;
What is GABA? – Function,
Benefits & Side Effects, study.com/
academy/lesson/what-is-gaba-
function-benefits-side-effects.html
5.  Calm Nerves with Passion Flower,
www.medicinehunter.com
6.  Effect of tyrosine
supplementation on clinical
and healthy popu­lations under
stress or cognitive demands –
review, Journal of Psychiatric
Research, 2015;
How L-Tyrosine benefits your
body, www.xbrain.co.uk
7.  Magnesium: Health
Benefits, Facts, Research,
www.medicalnewstoday.com
8.  NADH overview information,
www.webmd.com
9.  Herbs affecting the central
nervous system: gingko, kava,
St. John’s wort, and valerian,
www.ncbi.nlm.nih.gov/
pubmed/11600863
10.  Valerian root,
www.naturalremedies.org
11.  Gerbarg P. et al., Complementary
and Integrative Treatments in
Psychiatric Practice, American
Psychiatric Association Publishing,
2017, pag. 41–47
12.  5-HTP, www.webmd.com;
“The Many Uses of 5-HTP”,
www.naturalmedicinejournal.com

ADULȚI
ADULȚI
MAGNESIUM 500 mg
Ajută la buna funcționare a sistemului
nervos prin formula cu trei forme
de magneziu și vitamina B6, care
favorizează absorbția magneziului.
ADULȚI
SUPER RHODIOLA™ 500 mg
Ajută la creșterea capacității de adaptare
a organismului la stres, la îmbunătățirea
funcțiilor sistemului nervos și la
echilibrarea dopaminei și serotoninei.
ADULȚI
ADULȚI
STRESS TAME®
Extracte naturale (Floarea Pasiunii, Mac
Californian, Hamei, Scutellaria baicalensis,
GABA, L-Theanină) pentru combaterea
stresului, nervozității și iritabilității.
FARMAKON
ADULȚI
PASSION FLOWER
NEURO OPTIMIZER® (FLOAREA-PASIUNII)
Asociere unică de ingrediente ce Ajută la îmbunătățirea stării psihice,
îmbunătățesc activitatea cerebrală contribuie la reducerea tulburărilor
în perioade de suprasolicitare, susținând emoționale, la îmbunătățirea
memoria, concentrarea și atenția. somnului, atenției și concentrării.
ADULȚI
Alegeți informat
Când optați pentru produsul
care răspunde nevoii voastre
de sănătate, urmăriți pe etichetă
concentrația ingredientelor,
raportul de substanțe active,
forma de prezentare, producătorul
și cantitatea per flacon. Cereți
sfatul medicului sau farmacistului!
SAM-e
Ajută la îmbunătățirea funcțiilor
cerebrale, la stimularea atenției,
memoriei, la reducerea degenerării
neuronale, la reducerea oboselii cronice.
ADULȚI
ST. JOHN’S WORT (Sunătoare) 900 mg VALERIAN
Susține funcționarea sistemului Extract standardizat de valeriană
nervos. Ajută la inducerea pentru reducerea tulburărilor de somn,
încrederii de sine, relaxării, dorinței pentru îmbunătățirea calității somnului
și capacității de comunicare. și reducerea perioadei de adormire.
19
 Interviu

„Depresia netratată duce CONF. UNIV.

DR. DANIEL VASILE

la pierderea neuronilor”
specializare:
Medic primar
psihiatrie
studii:
Sănătatea mintală este, poate, printre cele mai sensibile zone. Acoperite Facultatea de
de tăcere, rușine, stigmatizare, suferințele psihice sunt o realitate în care Medicină Militară,
IMF București, 1987
poate ajunge oricare dintre noi. Suportul unui psihiatru este esențial în acest
Numeroase stagii
caz pentru că în problemele de sănătate mintală e greu sau imposibil și cursuri de formare
în țară și în străinătate
să reușim fără acesta. Despre psihicul uman și suferințele sale, discutăm
este:
cu conf. univ. dr. Daniel Vasile, medic primar psihiatrie, șef secție Psihiatrie, Conferențiar uni­
Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”, București. versitar, șeful secției
Psihiatrie, Spitalul
Universitar de Urgență
text: Victoria Donos Militar „Dr. Carol
foto: Cristina Bobe
paradoxal, dar în psihiatrie s-a pus carul Davila” București
înaintea boilor. De exemplu, în anii ’50 au
apărut antipsihoticele. Acestea se administrau A publicat numeroase
Psihicul uman este unul dintre cele mai și aveau eficiență, însă oamenii de știință au cărți de specialitate
neînțelese sisteme, poate invizibile, ar spune înțeles mai târziu cum se produc anumite boli, Secretar General
unii, iar bolile acestuia sunt privite aparte. cum ar fi schizofrenia. Legând un antipsihotic al Balkan Military
Cum e să lucrezi cu bolile psihicului uman? de un radioligand, au văzut că această Medical Committee;
afecțiune se produce printr-o hiperactivitate Honorary President
Psihicul este vizibil, însă nu se poate dopaminergică într-o anumită zonă of the Balkan Military
obiectiva. Totuși, ținând cont de toate a creierului, numită tract mezolimbic. Medical Committee;
Vicepreședinte al
descoperirile ultimilor 50 de ani, am reușit să-l Deci, știam medicamentul și acum am aflat
Asociației Medicilor
cunoaștem și să-l înțelegem mult mai bine. mecanismul bolii. În medicina somatică, și Farmaciștilor
Știm astăzi mecanismele prin care se produce de regulă se știe mecanismul care generează Militari din România
o boală psihică în funcție de tratament. Sună boala, apoi se descoperă tratamentul.
20

Se folosesc în psihiatrie
investigațiile/analizele de laborator?
În psihiatrie, investigațiile și analizele
de laborator nu au un rol atât de important
ca în alte boli. Totuși, dacă avem un pacient
cu schizofrenie, investigațiile îmi aduc
informații de două feluri: despre potențiala
evoluție, care poate fi defavorabilă, dacă are
și niște modificări, cum ar fi o hidrocefalie
și o atrofie corticală, respectiv care este
răspunsul terapeutic, dacă pacientul are cele
două modificări. Analizele de sânge sunt
folosite doar ca diagnostic de excludere.
Revenind la exemplul despre schizofrenie,
analizele mă ajută să verific dacă nu este
o afecțiune organică, dacă n-a consumat
substanțe halucinogene sau dacă nu avem
o encefalită sau o meningoencefalită.
Avem niște piste, mergem pe ele pentru
a exclude eventualele afecțiuni organice.
În psihiatrie, poți să greșești pe două căi:
prin hiperprudență, crezând că este o boală
mult mai severă și aplicând un tratament care
poate nu se justifică, sau prin neglijență, ceea
ce este mai grav, să fie o afecțiune somatică
mult mai complicată, iar tu să-l tratezi ca
pe o depresie sau o tulburare psihosomatică,
iar pacientul să aibă o encefalită care,
netratată, să aibă un sfârșit letal.
Când ar fi bine să mergem
la un consult psihiatric?
Bună întrebare! Oamenii au, în general,
prejudecăți și fug de psihiatru. Merg
la neurolog, pentru că preferă o boală palpabilă,
organică, sau merg la psiholog, pentru că
pare mai „soft” problema lor. Există o teamă
de stigmatizare. „Ce va crede lumea?” Oamenii
asociază psihiatrul cu nebunia, ceea ce nu este
adevărat. Nu orice depresie este nebunie.
Există un element-cheie care ne îndrumă
la psihiatru și acesta intervine atunci
când funcționalitatea suferă. Nu pot să mă
concentrez la serviciu, nu pot avea grijă
de copii, sunt irascibil, nu pot să dorm... toate
astea duc la o disfuncționalitate și ar fi cazul
să mergem la un psihiatru.
La noi, de regulă pacienții vin aduși
de familie, însă este destul de târziu
de la debutul bolii.
Care sunt preconcepțiile referitoare
la psihiatru și la tratamentele prescrise
de acesta?
În primul rând, se spune că Xanaxul și alte
benzodiazepine dau dependență. Nu este
Interviu
adevărat, doar administrarea îndelungată, „Oamenii
după unii, 6 luni, după alții, 8 luni, ar putea au, în general,
determina o dependență. prejudecăți și fug
Se spune că antidepresivele ar exacerba
de psihiatru.
suicidul, ceea ce iarăși este un nonsens.
Pacientul vine și-mi spune că a citit în prospect.
Merg la neurolog,
Și atunci trebuie să explic că antidepresivul pentru că preferă
se administrează pentru o boală numită o boală palpabilă,
depresie. Aceasta se manifestă prin ideație organică, sau merg
și comportament suicidar. Dacă, în timpul la psiholog, pentru
testării medicamentului, unul dintre pacienți că pare mai «soft«»
a avut unul dintre aceste comportamente, problema lor.”
producătorul este obligat să scrie în prospect. dr . daniel vasile, medic primar
psihiatrie , șef secție psihiatrie ,
Nu e ca și cum medicamentul dă acest spitalul universitar de urgență militar
comportament, ci boala de fond. central „ dr . carol davila”, bucurești
Un alt mit: antidepresivele te-ar transforma
în legumă. Nu este deloc așa. Avem pacienți
care merg pe tratamente de ani întregi.
Depresia netratată poate să ducă la invalidare.
Sunt studii clare care arată că dacă nu tratăm
o depresie, pierdem neuronii. Atunci, o depresie
netratată poate să mă deterioreze cognitiv. Asta,
chiar dacă sunt o persoană tânără și activă.
Pacienții așteaptă rezultate imediate, ca
în medicina somatică. Am dat pastila pentru
febră și a trecut. În tratamentul psihiatric,
efectele încep să apară în două, trei săptămâni,
iar tratamentul se ia cel puțin 6 luni.
Când vorbim despre un pacient că are
o tulburare psihică? PENTRU
STAREA
Stabilim dacă ne confruntăm sau nu cu o tul­ DE BINE
burare psihică în primul rând analizând
normalitatea din acea colectivitate sau
populație. Vorbim aici despre culturi și popu­
lații. Dacă la mine în cabinet se prezintă
un cetățean european înfigând ace în păpușele,
practici specifice culturii voodoo, aș spune că
mă confrunt cu o tulburare psihotică. Dacă mă
raportez la Caraibe și cultura de acolo, aceste
practici nu țin de domeniul patologicului.
Dacă ne uităm la noi, în mediul suburban
sau rural avem acele farmece. Sunt tot felul
de practici prin care se „leagă și dezleagă”
cununii, farmece de dragoste etc. Acestea țin
de subcultură, nu de boală, de patologie.
Întotdeauna, ne raportăm la cultura
5-HTP
grupului. Aminoacid cu rol esențial
în producerea serotoninei,
Aș vrea să ne oprim în această discuție „substanta fericirii”,
și asupra depresiei, o boală pe care tindem benefic în menținerea
sănătății sistemului
să o privim cu o oarecare superficialitate.
nervos. Formula cu adaos
Care este diferența dintre tristețe și depresie? de Vitamina C
și Vitamina B6 contribuie
Atunci când ne referim la o boală psihică, la îmbunătățirea proce‑
trebuie să ne gândim la funcționalitate. sului de transformare
a L‑5‑Hidroxitriptofan
Tristețea este indusă de o cauză care poate fi în serotonină.
separarea de cineva apropiat, doliu, pierderea
21
Interviu
locului de muncă etc. În depresie vorbim
și despre acești factori, deci poate fi depresie
reactivă, sau poate fi vorba despre niște factori
endogeni, o persoană care nu are vreo grijă
și care deodată nu se mai bucură de nimic, nu
mai poate să doarmă, să mănânce, nu se mai
bucură de lucrurile pe care le făcea în mod
obișnuit. La acestea se adaugă afectarea
funcționalității: în depresie, este dificil să-ți
mai îndeplinești sarcinile sociale, familiale sau
de serviciu. Putem vorbi despre o depresie dacă
aceste simptome se mențin cel puțin 14 zile.
O tristețe, de regulă, este reactivă
și în timp se rezolvă, față de depresie, care
nu se ameliorează fără terapie, dimpotrivă,
se înrăutățește.
Ce facem când suspectăm că suferă
de depresie cineva apropiat?
Încercăm să-l direcționăm către un psiholog
sau un psihiatru. Apoi, încercăm să-l
susținem. Nu recomandăm încurajările
de genul „hai, măi, nu ești în stare să treci
peste asta, mămăligă, ai doi metri și te lași
dus de evenimente!”. Impactul este mult mai
traumatizant și-i facem un deserviciu.
Depresia este o boală biochimică. E ca
și cum i-ai spune unui diabetic „vezi că
ai glicemia 300, secretă și tu mai multă
22
insulină”. La fel și în depresie. Îi spunem
pacientului „secretă și tu mai mulți
neurotransmițători, să scadă depresia asta.
Un pic de noradrenalină, să fii mai atent,
un pic de serotonină să nu te gândești
la moarte și un strop de dopamină, să te
bucuri de ce te bucurai și înainte“.
Care este rolul neurotransmițătorilor
în depresie?
Implicarea neurotransmițătorilor în producerea
depresiei o și face boală biochimică. Dez­
voltarea psihofarmacologiei ne-a ajutat
să înțelegem că depresia se produce prin
scăderea acestor neurotransmițători: seroto­
nină, dopamină și noradrenalină. Deficitul
de serotonină este responsabil de ideația
suicidală, de comportamentul impulsiv.
Noradrenalina este implicată în componenta
cognitivă a depresiei, adică de lipsa atenției,
a motivației. Dopamina, de incapacitatea de a te
bucura. Nu găsești plăcere în nicio activitate
pe care o făceai înainte.
Se pot doza acești neurotransmițători?
Pentru a fi relevant rezultatul, dozarea
ar trebui să se facă din anumite tracturi
nervoase, nu din sânge și nici din lichidul
cefalorahidian. Sunt afecțiuni, cum este
schizofrenia, unde într-o parte avem
hiperactivitate dopaminergică și în altă parte
avem hipoactivitate, cum ar fi la nivelul
cortexului prefrontal. Sunt medicamente care
printr-o singură moleculă acționează în așa
fel încât acolo unde activitatea este ridicată
o scade și acolo unde este scăzută o ridică.
Ce-i putem face noi, familia și apropiații,
unui depresiv, atunci când acesta are
gânduri suicidare?
Aceasta reprezintă o urgență. Familia nu
poate să se uite indiferentă când cineva
spune că „viața n-are rost”, „la ce bun
să mă mai zbat”. E bine ca familia să-l ducă
la un psihiatru și să-l interneze. Chiar dacă
pacientul refuză, familia poate să-l interneze
nonvoluntar. Nu putem asista neputincioși
la o tentativă care poate să reușească.
Ce se întâmplă în momentul în care ajungem
la psihiatru?
Urmează un interviu psihiatric, o discuție
prin care noi încercăm să aflăm mai multe
lucruri despre starea pacientului. Pentru a ne
contura un tablou, luăm în calcul și lucrurile

nespuse, dar care se pot vedea. De exemplu,
într-o depresie vom vedea că pacientul este
încercănat, dacă acesta a slăbit, iar hainele
atârnă pe el, dacă are capul și umerii lăsați.
Apoi, discutăm și cu familia sau cu însoțitorul
pacientului.
În depresie, pacientul suferă, iar poves­
tindu-ți despre necazurile sale, îi reîncălzești
suferința. Dacă omul suferă, faptul că-ți
povestește trăirile îl face să sufere în plus.
De aceea discuția se realizează în anumite
condiții, este o relație care se stabilește
între medic și pacient. Ulterior, se planifică
niște pași în legătură cu inițierea terapiei.
E bine ca terapia să fie inițiată în spital,
pentru că pacientul poate avea unele efecte
adverse și poate renunța ușor. În spital,
monitorizându-i starea, putem să venim
cu medicație corectoare.
Bătrânețea vine și cu o degradare
a sistemului psihic? De ce crește incidența
acestor boli odată cu înaintarea în vârstă?
Suntem programați să avem niște pierderi
neuronale, iar în boala Alzheimer se întâmplă
ceva, zicem noi, ciudat. Începem să pierdem
neuroni pe care trebuia să-i pierdem mai
târziu. Ne naștem cu un număr de neuroni
și, pe măsură ce avansăm în vârstă, pierdem
treptat din ei. Unii sunt programați să moară
la 40 de ani, alții, la 50, alții, la 70 și alții,
la 80. Ce se întâmplă când mor mai devreme
neuronii care erau programați să moară
mai târziu? Rămân cei nepregătiți. Asta se
întâmplă în Alzheimer, dacă ar fi să explicăm
foarte pe scurt.
Îmbătrânirea normală, în care toți mai
uităm câte ceva, și îmbătrânirea patologică
sunt date de două lucruri: vârstă și, respectiv,
Alzheimer. Avem pacienți și de 50 de ani
cu această boală, în timp ce în procesul
normal de îmbătrânire începem să pierdem
din capacitățile mnezice în jurul vârstei
de 80 de ani. Alzheimerul este o dramă atât
pentru cel care suferă de această boală, cât
și pentru familie.
Cum putem ajuta persoanele cu Alzheimer?
Obiectivul este să le îmbunătățim calitatea
vieții și să încetinim procesul bolii.
Ajută mult nivelul cognitiv pe care-l are
persoana. Am avut un pacient, profesor
universitar, care la 70 de ani preda. Boala
a evoluat lent și datorită faptului că
pacientul era activ. Declicul s-a produs când
acesta a suferit o intervenție chirurgicală
abdominală, care a necesitat anestezie
Interviu
generală. După acest moment, nu mai reușea
nici să se încheie la cămașă. CE CREDEM
Cum putem păși în această vârstă
NOI DESPRE
cu luciditate, fără a fi afectați TULBURĂRILE
de problemele cognitive? MINTALE?
Recomandăm exerciții de memorie, integrame Peste trei sferturi dintre
sau alte activități intelectuale. În general, odată români consideră stresul
cu ieșirea la pensie, prin dezînvestirea socială, ca principală cauză
pacienții fac o depresie sau se îndreaptă către a tulburărilor mintale.
o tulburare deteriorativă. Din acest punct, Totuși, cei chestionați
statusul psihic se poate deteriora rapid. țin să asocieze stresul
cu „necazurile” sau
În ce măsură se poate discuta în psihiatrie „nenorocirile”. Moștenirea
de prevenție? Se poate face prevenție? genetică reprezintă a doua
cauză pentru boli psihice,
Evident că putem să facem. În primul rând, iar „Voia lui Dumnezeu”
elementul-cheie este medicul de familie. se situează pe poziția
Acesta poate să identifice din timp anumite a treia. „Caracterul rău
predispoziții, cum e boala Alzheimer, al persoanei” se clasează
și să instituie măsurile de prevenție. pe locul al patrulea și este
În menținerea unui status psihic bun, asociat în percepția
la bătrânețe sunt esențiale măsurile publică cu alcoolismul
de psihoigienă aplicate în tinerețe. Odihna, și foarte rar cu depresia
să folosim weekendurile pentru a ne sau cu schizofrenia.
reîncărca bateriile, să avem un serviciu la care sursă : studiu „ concepții publice
privind bolile mintale în românia”
să mergem cu plăcere, să avem un colectiv
în care să ne simțim bine. Dacă ceea ce facem
nu se potrivește cu structura noastră, voi fi
în permanență în alertă, iar asta nu ajută
la păstrarea abilităților cognitive.
Stilul de viață modern, în special urbanul,
vine cu o presiune mare asupra fiecăruia dintre
noi. Cum ne poate afecta psihicul și în ce măsură
vorbim despre o anumită vulnerabilitate?
Mediul urban, spre deosebire de mediul
rural, unde comunitatea este mică și gradul
de coeziune este mai mare, alienează,
într-un fel, tânărul. Acesta stă la etajul unui
bloc, nu-și cunoaște vecinii și, atunci, gradul
de coeziune este redus. Suntem bombardați
cu informații, însă acestea pot avea
un caracter agresiv. Tinerii de astăzi nu mai
au o colectivitate, așa cum era la noi familia
„pe trei etaje”, adică nepoți, părinți și bunici.
Noi am pierdut mult prin destructurarea
acestei familii, pentru că se asigura un grad „Depresia este
de coeziune, și familial, și social, împotriva o boală biochimică.
tulburărilor psihice. E ca și cum i‑ai spune
Acum, depresia apare și prin această unui diabetic «vezi
alienare, și prin faptul că avem o falsă că ai glicemia 300,
socializare. Se intră pe facebook pentru secretă și tu mai
a afla ce fac alții, nu mai ai cu cine discuta multă insulină»”
cu adevărat, iar prin acestea s-au pierdut dr . daniel vasile, medic primar
multe. Ne îndreptăm spre izolare și devenim psihiatrie , șef secție psihiatrie ,
spitalul universitar de urgență militar
mai vulnerabili. central „ dr . carol davila”, bucurești.
23
Integrator
Tulburările de anxietate
MAI MULT DECÂT O FRICĂ
În fața unei situații periculoase, fiecare dintre noi simte frică. Această stare de frică,
manifestată pe termen scurt, este un semnal de alarmă pentru contracararea unui pericol real,
printr-o acțiune imediată și concretă. Frica a asigurat, de-a lungul vremii, supraviețuirea speciei
umane și este normală, până la un punct. Ce se întâmplă când aceasta trece în zona patologicului?
text: Dr. Adina Anghelea, medic specialist medicină de familie, consultant centrul de medicină integrativă secom®
A
nxietatea este o stare
de neliniște și de anti-
cipare a unui pericol
care nu poate fi evitat
printr-o acțiune concretă și ime-
diată. Când anxietatea apare ca
răspuns la evenimentele obișnuite,
iar numărul episoadelor, intensita-
tea, frecvența și durata simptomelor
ajung să ne afecteze activitățile coti-
diene, vorbim despre o afecțiune
numită tulburare de anxietate (TA).
Studiile arată că aproximativ
15% din adulți vor avea o tulburare
de anxietate pe parcursul vieții, cel
mai mare risc de apariție fiind înre-
gistrat între 10 și 25 de ani.
Tulburările de anxietate pot fi
provocate de dezechilibre neurohor-
monale și metabolice, de evenimente
traumatice, de afecțiuni medicale sau
pot apărea ca reacții secundare ale
unor medicamente. De altfel, riscul
de a suferi de tulburări de anxietate
este de două ori mai mare la femei
decât la bărbați, ceea ce sugerează că
dezechilibrele hormonale pot fi impli-
cate în apariția acestei afecțiuni.
Nu în ultimul rând, există
o predispoziție pentru tulburările
de anxietate, care se poate trans-
mite genetic.
TIPURI DE TULBURĂRI
DE ANXIETATE
1 TULBURAREA DE ANXIETATE GENE-
RALIZATĂ (TAG) este caracterizată
de îngrijorare, teamă permanentă
și anticipare, fără un motiv real,
a unor situații grave legate de sănă-
tate, de resurse financiare sau de locul
de muncă. Persoanele care suferă
24
de această tulburare nu se pot relaxa,
sunt obosite, sunt iritabile, agitate,
au tulburări de somn, de concentrare,
de alimentație (se confruntă frecvent
cu bulimia nervoasă) și, implicit, se
confruntă cu hipertensiune arterială
și cu tensiune musculară.
Cauzele TAG nu sunt pe deplin
înțelese. Unii oameni cu TAG au
antecedente familiale, au trecut
prin situații traumatizante în copi-
lărie sau mai târziu în viață, au
suferit pierderi majore, au avut
conflicte familiale sau se confruntă
cu stres cronic la locul de muncă.
O tulburare de anxietate generali-
zată poate fi cauzată și de o depresie
ori de unele dependențe de sub­
stanțe sau se poate dezvolta fără
o cauză identificabilă.
Tulburarea de anxietate fără
o cauză concretă este denumită
„anxietate generalizată” sau „anxie-
tate de anticipație”.
2 TULBURAREA (ATACUL)
DE PANICĂ este caracterizată prin
atacuri bruște de anxietate față
de posibilitatea apariției unui peri-
col iminent. Atacurile de panică
pot fi declanșate de situații asociate
cu traume din trecut, ca, de exem-
plu, trecerea printr-o intersecție
în care persoana a fost implicată
într-un accident de mașină, mani-
festarea unor crize de hipoglicemie,
a unor afecțiuni cardiace, respirato-
rii, endocrine sau neurologice.
În atacul de panică, crește
frecvența cardiacă, apar transpirații,
amețeli, dificultăți de respirație,
greață, dureri în piept, senzație
de frig sau de căldură, amorțeli,
dureri abdominale. Aceste simp-
tome amplifică starea de panică,
deoarece persoana în cauză simte
că este într-un pericol major, chiar
de moarte, creându-se astfel un cerc
vicios (teama de teama în sine).
Atacurile de panică apar brusc,
adesea fără avertisment, durează
câteva minute sau câteva ore și au
o frecvență variabilă. Tulburarea
de panică este de două ori mai frec-
ventă la femei decât la bărbați.
3 TULBURAREA OBSESIV-COM-
PULSIVĂ (TOC) este caracterizată
de prezența permanentă a unor gân-
duri obsesive și de repetarea unor
acțiuni, asemenea unui ritual, încer-
cându-se astfel reducerea, pentru
scurt timp, a anxietății. De exemplu,
o persoană cu TOC își va spăla
repetitiv mâinile de 50 de ori pe zi
sau va verifica de 20–30 de ori dacă
a încuiat ușa. O persoană sănă-
toasă va face acest gest de două ori.
Aceasta afectează bărbații și femeile
în mod egal.
4 FOBIILE sunt frici inexplicabile
și nejustificate pe care unele per-
soane le pot resimți față de animale,
de oameni, de locuri (fobie speci-
fică), față de situațiile sociale în care
ar putea fi umilite sau judecate
de alte persoane (fobie socială) sau
le pot resimți când se află în spații
închise (claustrofobie), în locuri
publice deschise sau în mulțime
(agorafobie). Fobiile se manifestă
numai în situații specifice, prin
transpirații, palpitații și tremor.

5 TULBURAREA (SINDROMUL)
DE STRES POSTTRAUMATIC este deter-
minată de participarea sau asistarea
la un eveniment traumatic, cum ar fi
un accident grav, o crimă violentă sau
un dezastru natural. Persoanele cu tul-
burare de stres posttraumatic retrăiesc
evenimentul în coșmaruri, în stări
de veghe sau au flashbackuri care le
scot din realitate, determinându-le
să retrăiască evenimentul în cauză.
Tulburarea de stres posttraumatic
se poate declanșa la orice vârstă,
simptomele asociate putând include
insomnie, iritabilitate, agitație, lipsă
de concentrare, pierderea memoriei
din perioada traumei.
LEGĂTURA DINTRE
ANXIETATE, DEPRESIE
ȘI STRES
Relația dintre tulburările de anxie-
tate, depresie și stresul cronic este
complexă și foarte puternică. Rareori
15%
din adulți vor avea
o tulburare de anxietate
pe parcursul vieții,
cel mai mare risc de
apariție fiind înregistrat
între 10 și 25 de ani.
o tulburare de anxietate se manifestă
singură, fiind însoțită, cel mai ade-
sea, de alte tulburări de dispoziție,
în special de diferite forme de depre-
sie. De fapt, depresia și anxietatea
sunt manifestări ale incapacității
organismului de a răspunde la stres.
În unele cazuri, persoanele pot
avea simultan sau alternativ stări
de anxietate și depresie. De aceea,
tratamentul pentru anxietate poate
fi uneori eficient pentru depresie
și invers.
Când este supus unui stres
fizic, psihic, termic, organismul
declanșează o serie de reacții
de adaptare, prin eliberarea hormo-
nilor de stres. Expunerea cronică
la hormonii de stres (în special,
la cortizol) crește riscul de anxietate
și depresie prin modificarea struc-
turii creierului și prin reducerea
efectelor serotoninei.
COPIII ȘI ANXIETATEA
Chiar dacă poate am uitat, fiecare
dintre noi a simțit, în copilărie,
teamă față de pericole reale sau ima-
ginare. Deși este greu să concepem,
copiii pot suferi de toate tipurile
de tulburări de anxietate.
Nou-născuții se sperie de zgo-
mote. După șase luni până la 2–3
ani, copiii se tem de persoane necu-
noscute, de animale mari, de locuri
întunecate, de măști, de creaturi
supranaturale. Preșcolarii se tem
Integrator
să nu fie separați de părinți (noap-
tea sau la grădiniță, sau, mai târziu,
la școală), iar copiii mai mari se tem
de eșecul școlar și de unele eveni-
mente cum ar fi războaie, atacuri
teroriste, răpiri, despre care află din
diverse surse.
Adolescenții au anxietăți sexuale,
sociale, preocupări legate de viitorul
lor și al lumii.
Multe studii au indicat existența
unei legături între anxietatea copi-
ilor și anxietatea părinților sau
a fraților/a surorilor.
Tulburările de anxietate devin
o problemă dacă persistă și afectează
dezvoltarea copilului, reducându-i
performanțele școlare și relațiile
familiale. Copiii anxioși au un risc
crescut de a deveni adulți anxioși.
Tulburarea de anxietate a unui
copil trebuie tratată de profesioniști,
care pot pune un diagnostic și pot
elabora strategii complexe de trata-
ment, inclusiv cu produse naturale.
Tratamentele convenționale (medica-
mente psihoactive) reduc anxietatea
prin modificarea acțiunii unor
neurotransmițători (serotonină,
noradrenalină, acid gama-amino-
butiric). Această abordare, care nu
ține seama și de alți factori implicați
în declanșarea bolii, explică eficiența
parțială a medicamentelor folosite.
Anxietatea este o tulburare multifac-
torială și trebuie abordată complex.
25
Integrator

În Centrul de Medicină Integrativă

Secom®, recomandările privind folosi-
rea produselor naturale se fac pe baza
analizei holistice a fiecărei persoane
și prin aplicarea conceptului de medi-
cină integrativă, care presupune aso-
cierea sigură și eficientă a produselor
naturale cu medicamentele alopate.

Schemele de tratament integrativ

urmăresc:
echilibrarea nivelului
neurotransmițătorilor;
reducerea dezechilibrelor
hormonale;
îmbunătățirea capacității atenuarea stărilor de stres și de anxie­ Scăderea secreției de estrogen
de adaptare a organismului tate și la creșterea efectului unde­lor și de progesteron, în cazul feme-
la factorii de stres; cerebrale alfa (asociate cu relaxarea). ilor, și a secreției de testosteron,
reducerea deficiențelor în cazul bărbaților, este asociată
nutriționale; R
 educerea dezechilibrelor cu un nivel redus de serotonină
echilibrarea microbiomului hormonale și cu un impact negativ asupra stă-
intestinal (flora intestinală); Hormonii tiroidieni, cei sexuali rii de spirit.
reducerea stresului oxidativ și hormonii de stres pot contribui În tulburările hormonale,
și a disfuncției mitocondriale. la controlul anxietății. Echilibra- în funcție de profilul individual,
rea nivelurilor acestora trebuie pot fi recomandate următoarele
E
 chilibrarea nivelului să fie o parte integrantă a gestio- suplimente alimentare: vitex,
neurotransmițătorilor nării tulburărilor de anxietate. flax oil super lignan, chrysin.
Un rol important în păstrarea func­ Creșterea nivelului de hormoni
țiilor cerebrale, prin stimularea sin- tiroidieni poate accentua anxieta- Î mbunătățirea capacității
tezei serotoninei, a acetilcolinei și a tea, în timp ce scăderea secreției de adaptare a organismului
polipeptidului antioxidant glu­tation, lor poate contribui la apariția stă- la factorii de stres
îl are S-adenozilmetionina (SAM-e). rilor de letargie și depresie. Pentru modularea nivelurilor
stresstame® ajută la reducerea nivelu­ Majoritatea hormonilor steroizi adrenalinei și cortizolului prin
lui hormonilor de stres și la creș­terea (de exemplu, estrogenul, progeste- acțiunea asupra glandelor supra-
efectului anxio­litic al GABA (princi- ronul, testosteronul, DHEA) sunt renale, recomandăm, dar fără
palul neurotransmițător relaxant). activi neurologic deoarece creierul a ne limita la acestea, adrenal
Studiile arată că acidul gama-ami­no­ conține un număr mare de recep- vitality™, super rhodiola™
butiric (GABA) și L-Theanine ajută la tori pentru acești hormoni. și ashwagandha.

5 TEHNICI PENTRU CONTROLUL ANXIETĂȚILOR CURENTE

Fiecare dintre noi are într-o măsură mai mare sau mai mică anumite frici legate de proiectele pe care trebuie să le
predea, de anumite evenimente sau situații. Învățați să le controlați, astfel încât acestea să vă afecteze într-o măsură
mai mică!
1 PUNEȚI 2 IMPUNEȚI-I mușchii, apoi tensionați-i. și nu aveți posibilitatea cortizolului dat de starea
GÂNDURILE CARE CORPULUI Repetați aceste exerciții de a vă învinge teama. de stres și anxietate.
VĂ ÎNGRIJOREAZĂ SĂ SE RELAXEZE până obțineți starea de Există diverse tipuri de
ÎNTR-O AGENDĂ 5 ACCEPTAȚI-VĂ
Corpul are niște relaxare. tehnici de terapie prin ANXIETATEA
Dacă aveți un proiect dispozitive de eliberare expunere. Cereți ajutorul Anxietatea este o
3 DEMONSTRAȚI
care vă provoacă îngrijo- a stresului, trebuie doar CONTRARIUL unui psiholog. problemă comună.
rare și frică, stabiliți-vă să știți să le declanșați. ANXIETĂȚII VOASTRE 4 FACEȚI SPORT Învățați să vă acceptați
un timp clar în care să Respirația este un Expuneți-vă stimulilor Sportul eliberează starea și cultivați
vă gândiți la acesta. mijloc excelent pentru care vă provoacă în corp endorfine, compasiunea pentru
Concentrați-vă pe restul eliberarea de o stare anxietate. Din punct de substanțe care vă ajută sine. Sprijiniți-vă când
lucrurilor, iar când ați anxioasă. Așezați-vă pe vedere comportamental, să vă obțineți echilibrul, aveți o stare anxioasă
ajuns în „timpul” dedicat, podea, inspirați adânc, aceasta apare din cauza diminuând totodată ca și când un prieten ar fi
ocupați-vă de problemă. apoi expirați. Întindeți-vă faptului că evitați stimulii efectele negative ale acolo să vă ajute.

26

 educerea deficiențelor
R rează că stresul oxidativ afectează
nutriționale
Echilibrul nutrițional și eficiența
digestiei pot avea un efect major
asupra stării de spirit. Vitaminele,
mineralele și aminoacizii au efecte
importante în sinteza și în acțiunea
neurotransmițătorilor. S-a dove-
dit că, pentru producerea unor
neurotransmițători, creierul are
nevoie de aminoacizi cum ar fi
5-hidroxitriptofan, L-tirozina, L-fenil-
alanina. De asemenea, s-a observat
că L-lizina reduce nivelul anxietății
prin creșterea efectului serotoninei.
Deoarece aminoacizii sunt
obținuți din proteine, apor-
tul adecvat de proteine este
important pentru formarea sero-
toninei, a dopaminei, a acidului
gama-aminobutiric.
Vitaminele din complexul B,
magneziul, în special în asociere
cu zinc și cu calciu, ajută la redu-
cerea anxietății prin participarea
la sinteza neurotransmițătorilor
și prin optimizarea efectelor medi-
camentelor anxiolitice.
 chilibrarea microbiomului
E și riscurile de apariție a unor
intestinal (flora intestinală)
Psihobioticele sunt probiotice
care, atunci când sunt ingerate
în cantități adecvate, sunt benefice
în tratamentul afecțiunilor psihice.
Studiile au indicat că există
o comunicare în dublu sens
între creier și intestine. Astfel,
stresul reduce numărul și tipul
bacteriilor benefice, favorizând
inflamația și infecțiile intestinale,
iar schimbările induse de stres
la nivelul microbiomului pot
afecta funcționarea creierului.
Cercetările evidențiază că pro-
bioticele (de exemplu, tulpinile
Lactobacillus helveticus și Bifido-
bacterium longum) și prebioticele
(FOS și GOS) pot fi utile în reduce-
rea stresului cronic și a anxietății.
Ele îmbunătățesc procesul de pro-
ducere a factorului neurotrofic
derivat din creier (BDNF) și a aci-
dului gama-aminobutiric.
 educerea stresului oxidativ
R e-mail: consultanta@secom.ro
și a disfuncției mitocondriale
Neuronii sunt sensibili la acțiunea
radicalilor liberi. Cercetările suge-
starea psihică atât prin reducerea
numărului acestora, cât și prin
inhibarea funcțiilor mitocondriilor
care generează energia celulară.
Recomandăm acetil-l-carni-
tina, qh-absorb® ubiquinol și pqq
(pirolochinolin chinonă), care
influențează starea psihică prin
susținerea funcției mitocondriale.
Care este cel mai bun tratament pen-
tru tulburările de anxietate? Nu exis-
tă un singur tratament care să aibă
eficiență maximă pentru toate per-
soanele cu tulburări de anxietate. Fi-
ecare persoană are nevoie de un plan
individualizat de tratament, de aceea
nu încercați să vă autodiagnosticați
și să vă stabiliți singuri tratamentul
medicamentos și/sau natural!
ELECTROSCANAREA
INTERSTIȚIALĂ
Pentru o analiză holistică a pacien-
tului, efectuăm o Electroscanare
Interstițială (EIS). Testarea prin
EIS oferă informații privind starea
funcțională a diferitelor organe
afecțiuni neurologice, digestive,
respiratorii, cardiovasculare, endo-
crine, imunologice, genito-urinare,
metabolice, înainte ca ele să poată
fi evidențiate prin analize sangvine
sau imagistice.
Retestarea oferă informații despre
evoluția stării de sănătate și permite
evidențierea rezultatelor obținute
în urma administrării tratamentu-
lui complementar natural adecvat.
notă :
1.  Informațiile nu au scopul de a diagnostica,
de a trata, de a vindeca sau de a preveni vreo
boală sau tulburare.
2.  Produsele la care se face referire în acest
material nu sunt echivalente sau înlocuitoare
ale medicamentelor.
3.  Stabilirea diagnosticului și prescrierea
tratamentului se fac numai de medicul
specialist.
referințe:
1.  American Psychological Association
September 2012, Vol 43, No. 8;
Harrison. Principiile medicinei moderne,
Editura Teora, 2003
2.  examine.com/supplements/theanine
3.  examine.com/supplements/gaba
Integrator
CENTRUL DE MEDICINĂ
INTEGRATIVĂ SECOM®
Cu o tradiție de 14 ani, Centrul
de Medicină Integrativă Secom®
(fost Energy Plus®) oferă cele mai
eficiente programe de terapie
cu produse naturale personali­
zate, promovând conceptul de
medicină integrativă (asociere
sigură şi eficientă a tratamen-
telor naturale cu cele alopate).
Specialişti cu o vastă experienţă
în medicina integrativă evaluează
starea de sănătate a pacientu-
lui pe baza istoricului medical
şi a electroscanării interstiţiale,
elaborează programe de trata-
ment natural, monitorizează
şi adaptează tratamentul natural
la evoluţia stării de sănătate.
Ne recomandă peste 12.000 de
pacienţi cu rezultate favorabile,
obţinute în urma tratamentelor
naturale recomandate.
ÎN CE CONSTĂ CONSULTANȚA
În cadrul unei consultanțe
desfăşurate în Centrul
de Medicină Integrativă Secom®:
Se evaluează holistic starea
generală de sănătate
a pacientului;
Se elaborează programe
complementare cu produse
naturale din portofoliul Secom®,
asociate sigur şi eficient
tratamentelor alopate urmate
de pacient;
Se monitorizează evoluţia stării
de sănătate a pacientului
şi rezultatele obţinute în urma
administrării produselor
naturale;
Se asigură în permanenţă suport
informaţional cu privire
la afecțiune și la produsele
naturale pentru sănătate
recomandate.
informaţii şi programări:
tel /fax 021 316 43 92
mobil: 0733 354 000
adresa :
str. ştirbei vodă nr. 150, sector 1,
bucureşti
27
Sănătatea copilului
Oferiți-i copilului un start bun în viață. Asigurați-i resursele necesare dezvoltării și fiți atenți
la fiecare problemă de sănătate pe care o are.

„Autismul nu este o boală, ci o stare

continuă”
Interviu cu dr. Monica Safer, medic primar neuropsihiatrie
infantilă, medic primar pediatrie, doctor în științe medicale
text: Victoria Donos

Închiși într-un univers la care nu avem acces,

copiii cu autism sunt din ce în ce mai prezenți
în jurul nostru. Aproape fiecare dintre noi
cunoaște pe cineva, care cunoaște pe altcineva
al cărui copil are o tulburare de spectru
autist. Deși se discută mult în ultimii ani
despre această problemă, puțini sunt cei
care reușesc să înțeleagă particularitățile
acestei tulburări și mult mai puțini sunt cei
care acceptă și înțeleg o persoană cu autism.
Ce este autismul și ce este dincolo de acest
diagnostic am discutat cu dr. Monica Safer.

Sunteți unul dintre cei mai vechi specialiști
din țară în probleme psihice la copii
și adolescenți. Ce se cunoștea în anii ’90 despre
autism, în România?
Tulburările de spectru autist se cunoșteau
ca diagnostic psihiatric, însă cuprindeau
care se manifestă la nivel cerebral și comporta-
mental. Sunt teorii care vorbesc de modificări
la nivelul creierului acestor copii.
Autismul nu este o boală, ci o stare care
continuă toată viața și care se manifestă prin
deteriorări în aria socială (sunt copii care
nu se împrietenesc ușor, care sunt retrași),

foto: cristina bobe

un segment foarte redus de boli. Primele date
despre autism le avem încă din anul 1943,
atunci când Leo Kanner introducea conceptul
de autism infantil primar. Un an mai târziu,
Hans Asperger descoperea o nouă formă
de autism, care se remarca prin inteligență
superioară. Clasa s-a extins mult de atunci,
iar astăzi, vorbim despre tulburări de spectru
autist sau elemente de spectru autist.
În România anilor ’90, se cunoștea acest
diagnostic, dar erau foarte puține cazuri.
Vedeam foarte rar copii cu autism, iar paleta
de simptome era mult mai redusă. Poate că
nici adresabilitatea nu era prea mare.
Ce este autismul?
La ora actuală, se consideră că autismul nu
este o boală, ci o stare bioneurologică. Copilul
se naște cu anumite particularități biologice,
28
comportamentală (nu empatizează, nu intră
în starea ta de emoție, când încerci să comu-
nici cu el) și în imaginație.
Când am început eu specializarea, autismul
era definit ca o stare a copilului monstruos DR. MONICA SAFER
dezvoltat. Adică, aveam insule de inteligență specializare:
supradezvoltate și alte zone subdezvoltate. Medic primar neuro-
Ceea ce înseamnă că un copil poate să facă psihiatrie infantilă,
niște calcule aritmetice complicate, dar să nu medic primar pedia-
știe să se lege la șireturi. trie, doctor în științe
medicale
Cum se stabilește diagnosticul? experiență medicală :
Peste 30 de ani
Nu este deloc simplu și nu pun niciodată un ast-
studii:
fel de diagnostic la prima vizită, pentru că am
Universitatea
nevoie de timp să observ copilul. Diag­nosticul
de Medicină
cuprinde observația clinică, criteriile Diagnos- și Farmacie „Carol
tic and Statistical Manual of Mental Disorders Davila”, București
(DSM), International Classification of Diseases (promoția 1979)
(ICD) și testele de evaluare psihologică. Pacienții
 Sănătatea copilului

sunt diferiți. Studiezi pacientul, nu boala. Fie- care să susțină comportamentele, să-i regleze
care are simptomatologia și particularitățile dispoziția, să-i îmbunătățească mereu capaci- SEMNELE CARE
sale. Este nevoie de multă răbdare și explic tatea de concentrare. AR TREBUI
părinților de ce nu pot stabili diagnosticul SĂ ALERTEZE
de la o primă vizită. Când este bine să începem tratamentul, UN PĂRINTE
ce cuprinde un program de tratament
1 Lipsa contactului
Care este diferența dintre autism și falsul și cât durează?
vizual.
autism, în contextul discuțiilor despre
2 Nu răspunde când
comportamentul copiilor lăsați în fața Tratamentul trebuie început timpuriu
este strigat pe nume.
monitoarelor (telefon, calculator, televizor)? și continuat pe termen lung. Primul pas
3 Stereotipiile în
după evaluările psihologice este terapia.
diverse acțiuni/atitu-
Ne putem da seama prin evoluția în timp. În tulburările de spectru autist, terapia ABA
dini: se joacă mereu
Dacă-l scoți din mediul poluant, simptomele este cea mai folosită și are rezultate. Din
cu aceleași jucării, în
acestea se șterg. Am avut copii pe care eu i-am păcate, aceasta nu se realizează în serviciile
același mod; are capricii
suspectat ca fiind cu autism, însă n-a fost așa. de stat, se practică la nivel de ONG
alimentare – nu mă-
Aici revin la rolul observației și la necesitatea și în sisteme private. Am copii care urmează
nâncă decât un singur
stabilirii cu prudență a diagnosticului. terapia de șapte ani sau de zece ani. Starea
fel de mâncare; preferă
tulburării este cronică, iar terapia are ca
aceeași haină; orice
Cum arată lumea unui copil cu autism? scop punerea copilului într-o oarecare stare
abatere se manifestă
Reușește cineva să pătrundă în universul lui? de independență. Noile metode asociază
prin agitație și refuz.
programelor de terapie comportamentală
4 Nu arată cu degetul
Cred că lumea lui arată frumos, dar noi nu administrarea acizilor grași Omega-3. Aceștia
pentru a indica un lucru.
știm să o citim. Indirect, prin terapie, pictură, susțin capacitatea de concentrare și progresul
5 Probleme în dezvol-
povestind, reușești să-l detensionezi puțin. în aria cognitivă.
tarea limbajului.
Intri în zonele în care acesta își manifestă
6 Preferă izolarea
interesul. Am văzut copii care au reușit prin Ce se întâmplă cu un copil care suferă
7 Nu participă la
terapia ABA să povestească, să răspundă între- de autism când ajunge la maturitate?
discuții; dacă intervine,
bărilor care li se pun, să se comporte ca niște
o face în felul lui
copii normali. Nu mai reușim să-i ajutăm Toți copiii cu autism ajung adulți cu autism,
mecanic.
atunci când se duc la școală. dar sub altă formă. La ora aceasta, nu există
8 Nu plânge când este
diagnostic de autism la adult, pacienții sunt
lăsat singur în pătuț
Cum se integrează copiii cu autism introduși în categoria bolilor psihice și acesta
(în cazul bebelușilor).
în sistemul educațional de masă? nu este un lucru bun.
Statisticile arată că doar 2% devin inde­pen­
Sistemul nostru educațional nu este pregătit denți, 1/3 sunt parțial independenți, iar restul
pentru ei. Profesorii au un program curicu- trebuie asistați. Se descurcă greu, nu știu dacă PENTRU SĂNĂTATEA
lar pe care trebuie să se muleze, or, în cazul
acestor copii, sunt utile programele adaptate,
există în România ONG-uri care să susțină
pacienții cu autism la maturitate.
COPIILOR
sprijinul, înțelegerea și atenția acordată lor,
în mod special. Îmi amintesc acum despre Ce lecții ar fi bine să învețe societatea despre
un copil care avea nevoie de trei minute persoanele cu tulburări de spectru autist?
să înțeleagă și să rețină tot ce a spus profe-
sorul. Apoi pândea toate greșelile celorlalți, Să înțeleagă diversitatea și să nu stigmatizeze.
inclusiv pe cele ale profesorilor. Nu este vina copilului sau a adultului cu autism
că este așa. Să-l ajutăm să se integreze social,
Ce trebuie să știe și să înțeleagă un părinte astfel încât să se simtă parte dintr-o comuni-
despre această tulburare? tate. Persoanele cu tulburări de spectru autist
nu reprezintă un pericol, nu sunt deficiente, iar
În primul rând, recomand părinților să treacă dacă au niște lacune, nu le au pentru că și le-au PURE DHA &
pe planul al doilea diagnosticul și să se dorit, ci pentru că așa s-au născut. COD LIVER OIL
concentreze asupra terapiilor. Apoi, le spun Acizi grași Omega‑3, din
să introducă copilul în colectivitate, grădiniță, Dați-ne un sfat pentru părinții care au sursă naturală, pentru
susținerea funcționării
școală, pentru că este foarte important să fie un copil cu autism!
și dezvoltării cerebrale.
înconjurat de alți copii care vorbesc, socia- Formele ușor de admi‑
lizează. Nu vreau ca părinții să-și neglijeze Un copil este un dar și vine cu particularită­ nistrat contribuie la
propria sănătate. Atunci când sunt puși în fața țile lui. Iubiți-l așa cum este! Fiți luptători dezvoltarea cognitivă,
unui astfel de diagnostic, se pot prăbuși, iar și vă îndemn să credeți în terapiile care se susținând atenția, con‑
centrarea și capacitatea
capacitatea de a-și ajuta copilul scade sau folosesc la ora actuală, uitați-vă spre cei care de memorare.
dispare. Apoi, să nu neglijeze tratamentele au reușit, nu la cei care nu au reușit.
29
Stil de viață sănătos
A fi sănătos și plin de energie este o stare care se menține cu efort, în mod conștient,
informându-vă permanent și făcând alegeri corecte.
Dieta pentru un bun tonus psihic
S-a demonstrat științific:
obiceiurile alimentare
joacă un rol-cheie
în debutul, severitatea
și durata tulburărilor
psihice. Altfel spus, ceea
ce mâncăm și, mai ales,
ceea ce nu mâncăm
(carențele nutriționale) ne
influențează activitatea
cerebrală și toate acțiunile
care decurg din aceasta.
text: Andreea Concescu,
consultant nutriție centrul de medicină
integrativă secom®
C
reierul uman este un
mare consumator
de energie. Pe lângă oxi-
gen și glucoză, el are nevoie
de o serie de substanțe
cu rol specific în realizarea
reacțiilor chimice care stau
la baza capacităților cogni-
tive și a stărilor emoționale.
Iată care sunt acestea:
1 CARBOHIDRAȚII favori-
zează producerea de seroto-
nină („hormonul fericirii”).
Surse de carbohidrați de cali-
tate (cu eliberare prelungită)
sunt unele fructe și legume,
cerealele integrale și pastele.
2 PROTEINELE furnizează
aminoacizi esențiali, precum
triptofanul, tirozina sau
fenilalanina, necesari pentru
sinteza neurotransmițătorilor
stării de bine: serotonina
și dopamina. Surse excelente
de proteine de înaltă calitate
sunt carnea, lactatele și ouăle.
3 ACIZII GRAȘI OMEGA 3
intră în compoziția mate-
riei cenușii (în proporție
de aproximativ 33%). Surse
30
de acizi grași Omega 3 sunt:
peștele gras (somon, sardine,
macrou, hering), semințele
de in, de chia, de cânepă.
4 VITAMINELE din comple-
xul B asigură funcționarea
normală a sistemului nervos.
Astfel:
v itamina B1 crește
performanța cognitivă
la persoanele în vârstă;
v itamina B6 este necesară
producerii neurotrans­
mițătorilor, inclusiv
serotonină, dopamină
și norepinefrină;
v itamina B9 (acidul folic)
crește eficiența medica-
mentelor antidepresive;
vitamina B12 întârzie
apariția demențelor
și îmbună­tățește
funcțiile cognitive.
Le putem lua din semințe,
nuci, asparagus, sfeclă,
plante cu frunze verzi.
5 IODUL este necesar
sintezei hormonilor
tiroidieni, care participă
la metabolismul energetic
al neuronilor. Bogate în iod
sunt alimente precum algele
marine uscate, fructele
de mare, nucile.
6 ZINCUL ȘI SELENIUL
cresc eficacitatea terapiei
antidepresive și protejează
celulele creierului împotriva
radicalilor liberi. Cantități
mari de zinc se găsesc
în fasole, linte, crap,
ciocolată neagră, semințe
de dovleac.
Seleniul se găsește mai
ales în cereale, crustacee,
ceapă, carne.
7 MAGNEZIUL crește rezis­
tența la stres și atenuează
anxietatea și nervozitatea.
Surse importante
de magneziu sunt ciocolata
neagră, avocado, bananele,
migdalele, nucile braziliene,
nucile caju.
8 VITAMINA D este necesară
absorbției sangvine a fosfo-
rului, care susține sănătatea
mentală, mai ales în timpul
lunilor de iarnă, când ne
expunem mai puțin la soare.
Surse importante de vita-
mina D sunt spirulina,
polenul albinelor, ciupercile.
9 FENILALANINA ȘI ANANDA­
MIDA din ciocolata neagră
(cu minimum 70% cacao)
ajută la sinteza de endorfine
și induc o stare de bună
dispoziție.
10 SHOGAOLUL ȘI GINGE­
ROLUL din ghimbir ajută
la stimularea sintezei
de dopamină și serotonină.
11 TEANINA, ce se
găsește în ceaiul verde,
îmbunătățește vigilența
și performanța mentală.
Centrul de Medicină Inte-
grativă Secom® oferă servicii
de nutriție personalizată.
Informații și programări:
0733 354 000, str. Știrbei
Vodă nr. 150, sector 1,
București.
referințe:
1.  www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/
PMC2738337/, Indian J Psihiatrie.
2008 aprilie-iunie, Understanding
nutrition, depression and mental
illnesses
 Stil de viață sănătos

Fumatul, un drog care-și prinde

sănătatea la purtător

CUM NE „ÎMBLÂNZIM”
rădăcinile în creier EMOȚIILE

O emoție nu poate dispărea

Fumatul este una dintre cele mai răspândite dependențe, care decât dacă este înlocuită
cu alta, opusă și mai
afectează peste 1 miliard de oameni. Cum se produce dependența puternică, potrivit cunoscu-
de nicotină și care sunt mecanismele cerebrale prin care ajunge tului neurolog și psiholog
Antonio R. Damasio. Iar
să ne controleze, făcând atât de dificilă renunțarea la fumat? acest tip de schimbare cere
timp, tenacitate și creșterea
gradului de toleranță.
DEPENDENȚA FIZICĂ DEPENDENȚA
* Nicotina păcălește receptorii de acetilcolină, COMPORTAMENTALĂ 1 FURIA
Apare, de obicei, în situații când
un neurotransmițător important, stimulând * Nicotina stimulează secreția de dopamină în
activitatea acestora. pierdem controlul asupra lucrurilor
tractul mezolimbic, substanțe responsabile
sau când nu ne sunt împlinite
* Creierul reduce receptorii de acetilcolină și de plăcere.
așteptările. O modalitate de a atenua
devine mai puțin sensibil față de nicotină. * Amigdala, structură a creierului, creează furia este concentrarea pe felul cum
reflexe condiționate (ex. asocierea fumatului
CONSECINȚE cu gestul, cafeaua, socializarea etc.
respirăm și numărarea în gând, până
* Efectul nicotinei scade în timp (vrem să la zece, înainte de a acționa sau de a
Simțim nevoia să fumăm când apar aceste
fumăm mai mult). circumstanțe). spune ceva. Dacă furia este intensă,
amânați confruntarea cu cel care v-a
* Dacă întrerupem brusc fumatul, acetilcolina * Circuitele neuronale dintre amigdală și
pricinuit-o, dându-vă timp să judecați
nu reușește să stimuleze puținii receptori tractul mezolimbic persistă mulți ani după
rămași și apare sindromul de sevraj. Acești ce am fumat ultima țigară. Vom fi tentați să lucrurile „la rece”. Ca să vă mai
receptori se refac în două-trei luni. fumăm când se creează circumstanțe. „răcoriți”, scrieți-i o scrisoare fictivă
persoanei în cauză. Nu vă cenzurați,
dar distrugeți ulterior scrisoarea.
Un jurnal al episoadelor de furie vă
poate ajuta să identificați care sunt
dependența factorii declanșatori, pentru a putea
fizică și compor­ să reacționați mai puțin violent
tamentală când îi veți mai întâlni. Notați-vă
îngreunează amănunțit tot ce s-a întâmplat și
renunțarea la fumat. lăsați, odată cu scrierea incidentului
cereți sfatul pe hârtie, „să plece” acele emoții.
medicului! 2 RUȘINEA
Poate apărea pe fondul unui complex
de inferioritate – sabotându-vă în
momentele cele mai nepotrivite –,
dar poate fi și o emoție utilă, care
vă va motiva să vă corectați com-
portamentul, dacă ați greșit. Pentru
a scăpa de senzația/sentimentul
că vă faceți sau că riscați mereu să
vă faceți de râs, căutați (singuri și/
sau cu ajutorul unui psihoterapeut)
să înțelegeți de unde provine acea
emoție și lucrați la îmbunătățirea
percepției și la creșterea gradului de
toleranță față de propria persoană.
3 FRICA
Se asociază cu o stare de stres, când
corpul adoptă automat atitudinea
„luptă sau fugi”, tradusă printr-o stare
de alertă generalizată sau, dimpotrivă,
printr-un blocaj. Pentru a elibera ten-
siunea care apare și pentru a induce o
stare de relaxare, cel mai la îndemână
este „reeducarea” respirației prin
exerciții specifice. De exemplu, cu
o palmă pe piept și cu cealaltă pe
abdomen, imediat sub stern, inspirați
surse:  1.  www.who.int/gho/tobacco/use/en/   2.  www.viata-medicala.ro/*articleID_7142-dArt.html  domol pe nas până ce simțiți că vi s-au
3.  www.theguardian.com/commentisfree/2015/jun/24/why-is-nicotine-addictive-google  umplut plămânii și apoi expirați lent.
4.  visual.ly/community/infographic/health/pack-mentality-why-it-so-hard-quit-smoking Repetați de patru ori.

31
Mereu în contact cu Secom®

Reţeaua Secom®
Secom® deţine o reţea de 12 magazine proprii de prezentare şi vânzare, în Bucureşti, Bacău, Brașov,
Cluj-Napoca, Iaşi, Ploieşti, Sibiu și Timișoara. În magazinele Secom® aveţi acces la întreg portofoliul
de produse: suplimente alimentare şi fito-dermatocosmetice, dar şi la consultanţă de specialitate.

MAGAZINE: CONSULTANŢĂ NATUROPATĂ:

BUCUREŞTI BACĂU
Magazin Secom® Ştirbei Vodă Calea Mărășești nr. 11
Str. Ştirbei Vodă nr. 150, sector 1 BRAŞOV
Magazin Secom® Ştefan cel Mare Str. Mureşenilor nr. 7
Şos. Ştefan cel Mare nr. 22, sector 2 CLUJ-NAPOCA
Magazin Secom® Mihai Bravu Str. Regele Ferdinand nr. 34
Şos. Mihai Bravu nr. 286, sector 3 IAŞI
Magazin Secom® Iuliu Maniu Piaţa Unirii nr. 2
Bd. Iuliu Maniu nr. 59, sector 6 PITEȘTI
Str. Victoriei nr. 1
PLOIEŞTI CENTRUL DE MEDICINĂ INTEGRATIVĂ
Bd. Republicii nr. 181 Str. Ştirbei Vodă nr. 150, sector 1, București
SIBIU Telefon/Fax: +40 21 316 43 92
Str. Tribunei nr. 2 Mobil: +4 0733 354 000
TIMIȘOARA
Piața Huniade nr. 3

TELVERDE 0800 873 266, info@secom.ro

Din ediția viitoare

În sezonul rece, sănătatea multora
dintre noi este pusă la încercare
de răceli. Fie că vorbim despre forme
mai ușoare, fie că vorbim despre
forme mai complicate, toate acestea
se produc prin concursul nemijlocit
al diverselor componente ale
tractului respirator.
Despre sistemul respirator, rolul
acestuia în organism și problemele
specifice lui, vă invităm să aflați
în ediția de iarnă a revistei.

32