Sunteți pe pagina 1din 6

f*il-W

baiatutr cu

Filarnale m dur8i
Traducere din limba englezi

LUCIAOSTAFI-ILM,SCU

rfr
editura rao

Biiatul cu pijamale in dungi


CAPITOLUL ZEC'f,
Punctul cre deveni o Pata, cme deveni un Strop, cme
deveni o Siluetd, care deveni un 8iiat.....................109
CAPITOLUL UNSPREreCE

rury...........

CUPRINS

..;"...............

..........121

CAPITCILUL IINTJ

CAPITOLTIL DOISPREUCE
Shmuel se gflndegte si dea un rispuns la
trtrCbarea lui Bruno........."............ ........130

CAPTTOLUL DOI

CAPTTOLUL TREISPREZECE
Sticla cu vin ......................r....,.,... ,...."........138
CAPTTOLUL PAISPREZECE

CAPruOLUL TREI
Cazul ftu&

Sperant4.................

CAPITOLUL CINCI

cAFrroL[]L

$ASE

Menqiera platija prea

......."..........38

excepXi

bine....

Bruno spune o rninciun& perfect justifi cata .. ".............. 1 54

CAPMOLUL CINCISPREZEffi

CAPITOLUL PATRU
Ce au v&zut copiii pe fereastrA
Interzis Al permanen(* si farn

..................29

cAPrroLUL $ATSPRMECE

.......46

.....................61

cAPrroLUL

$APTE
Cum profita marna de pe urma unei fapte

CAPITOLUL OPT
De ce a plecat bunica aserneni unei furtuni.................g2
CAPITOLUL NOUA
Bruno igi amintegte ca ii placeau explorarile...............l0l

Tunsoarea.."......:".....,.....
cAPrrclLUL $APTESPR

....."....190

Emff,

Mama ?gi urmeaz& propriul drum........

"...................,.,., I 89

CAPITOLI.]L OPTSPREZECE
Plinrrind avefitura finala ..........i.....,...................."........195
CAPITOLUL NOUASPREMCE
Ce s-alnt&nplat a doua zi..."......."......""......."..;...........:.2A2
CAPITOLUL DOUAZECI
Ultirnul caprtql
....;................!.....!........i.....215

CAPITOLUL UNU
Bruno face o descoperire
tntr-o dupf,-amiazh, c6rLd Bruno se intoarse
acas[ de Ia $coalf,, fu surprins sf, o gf,seasci pe
Maria, menajera familiei - care intotdeauna i$i
finea capul plecat si nu ridica niciodata privirea de
pe covor -, in dormitorul lui, scot0ndu-i lucrurile
din Sifonier gi impachet0ndu-le in patru cufere
mari de lemn, chiar si obiectele pe care le dosise
el, care ii aparfineau in exclusivitate gi care nu
erau treaba nimanui altcuiva.
Ce faci? o intreba el c6t putea de politicos,
chiar dacf, nu era deloc incdntat sf, vina acasf, gi

pe cineva umbl0ndu-i prin avut, dar


mama ii spusese c[ trebuia si o trateze intotdeauna pe Maria cu respect gi sI nu imite modul
in care vorbea tatal lui cu ea. Ia-ti mdinile de pe
s& gf,seascl

lucrurile mele!
Maria cl[tin[ din cap si arlt[ spre scara din
spatele lui, unde tocmai apiruse mama. Era o

IOHN

BOYNE

femeie ina16, cu parul lung, rogcat,pe care il tinea


strdns la spate intr-un fel de plasa. Mama isi freca
mdinile nervoasi, de parca n-ar fi vrut sa spuni

ceva sau nu i-ar

Mam[, i

fi venit sf, creadd ceva.

se adresa Bruno, indreptAndu-se spre

int6mpla? De ce umbla Maria prin lucrurile mele?


- Le impacheteazL, explica mama.
- Le impacheteazh? mai intreba el, deruldnd in
minte evenimentele ultimelor cdteva zile, si vada
dacf, nu cumva fusese deosebit de neascultator
sau folosise cu voce tare acele cuvinte pe care
nu-i era permis sa le intrebuinteze, $i deodatA era
trimis de acasi din catza asta. Totu$i, nu-gi putu
ea, ce se

aminti nimic. De fapt, in ultimele citeva zile, se


purtase exemplar cu toatA lumea Si nu-si amintea
sa

fi ficut vreo problema. De ce? intreba el iar. Ce

am facut?
Dar mama plecase in dormitorul ei, unde se
afla Lars majordomul, care impacheta si lucrurile
ei. Ea ofta si ridicl m6inile in sus frustrata, dupa
care se indrept[ din nou spre scari urmatf, de
Bruno, care n-avea intentia si lase problema aqa,
far[ nicio explicafie.
- Mami, insista el. Ce se tntAmpll? Ne mutam?
Vino cu mine jos, spuse mama, conducdndu-l spre sufrageria cea mare, unde saptamdna trecuti fusese Fury la cina. Vorbim acolo!

Biiatul cu pijamale in dungi

Bruno cobori in vitezi gi o depagi pe sciri, iar


cdnd ea intrl, el o a$tepta deja in sufragerie. O
privi un moment fara s[ spuna nimic gi observa ca
in dimineata aceasta nu reugise sd se machieze
prea bine, deoarece pleoapele ii erau mai rogii
decit de obicei, a$a cum erau ale lui dupa ce fircea
vreo nhzbdtie, era pedepsit si termina p16ng6nd.
- Nu trebuie sa fii ingrijorat, Bruno, spuse
mama, agez6ndu-se incet pe scaunul pe care statuse frumoasa femeie blond[ care venise la cini
cu Fury si-i ficuse seflrn cu m0na cdnd tata
inchisese usile. De fapt, totul e pe cale sa devina
o mare aventura.
- Ce anume? intreba el. Sunt trimis de acasa?
- Nu, nu numai fu, rf,spunse ea, aproape zdmbind pentru o clipl. Plecam totri. Tat[l tiu qi eu,
Gretel $i cu tine. Toti patru.
Bruno reflecta la cele auzite gi se incrunta. Nu
l-ar fi deranjat in mod deosebit dacir Gretel ar fi
fost trimisa de acas6, deoarece ea era un Caz firh
Speran{[ si nu-i fircea decit neplaceri. Dar nu
parea cinstit ca toti sf, trebuiasca sA plece odati
cu ea.
* Unde? intreba el. Unde mergem exact? De ce
nu putem sa ram6nem aici?
- Serviciul tatalui tau, explica rnarna. Tu gtii
c6t e de irnportant, nu-i a$a?

IOHN

BOYNE

Sigur ca da, acceptb Bruno, ddnd din cap,


deoarece in casa la ei existaseri intotdeauna
atdt de multi vizitaton - blrbati in uniforme fantastice, femei cu masini de scris, de care el nu trebuia sa se atinga - gi care au fost intotdeauna
foarte politicogi ctr tata, spun0ndu-gi unul altuia
ch" era un om demn de stim[ gi c[ Fury avea planuri mari pentru el.
- Ei bine, uneori, cdnd cineva e foarte important, continuf, mama, omul al carui angajat este ii
cere sf, se ducf, in alt5 parte, unde existf, o treaba
foarte speciala pe care el trebuie sf, o facf,.
- Ce fel de treaba? intreb[ Bruno, deoarece,
daca era sa fie cinstit cu el insugi - ceea ce incercase intotdeauna -, nu era prea sigur ce fel de slujbd aveatata.
tntr-o zi, Ia $coalf,, toti au vorbit despre tafii
1or. Karl a spus chtatil lui era bacan si Bruno $tia
cL era adevf,rat, deoarece avea o b[canie in centruI oragului. Daniel a spus ch tatil lui era profesor gi Bfuno stia ca era adevf,rat, deoarece preda
la clasele mai mari, pline de baieti de care era
intotdeauna inlelept sf, te feregti. Martin a spus ci
tatii lui era bucf,tar-gef Si Bruno $tia ca e
adevirat deoarece uneori il lua pe Martin de la
gcoali gi era imbracat intotdeauna cu o bluzd albir
de lucru gi cu un sort in carouri, de parca tocmai
ar fi iesit din bucatarie.

Biiatul cu pijamale in dungi

Dar c6nd l-au intrebat pe Bruno ce ff,cea tatal


lui, el a deschis gura sa raspunda, apoi gi-a dat
seama ca nici el nu gtia. Tot ce putea sa spuna era
cb, tathl lui era un om important gi ca Fury avea
planuri mari pentru el. O, gi ca purta o uniformf,
formidabih!
- E o treabf, foarte importanta, rf,spunse marna,
ezitdnd o clipa. Un serviciu care necesiti un om
foarte special care si-l duca la indeplinire. Poti infelege asta, nu-i aga?
$i trebuie si mergem toti? mai intrebl Bruno.
- Sigur cd da, rf,spunse mama. Doar nu vrei ca
tata sa se duca far[ noi la noua lui slujba si sa stea
acolo singur, nu-i aga?
- Presupun cf, nu, r6spunse Bruno.
- I-am lipsi foarte mult daca n-am fi cu el,
adauga mama.

- Cine i-ar lipsi mai mult? intrebi Bruno. Eu


sau Gretel?
* I-ati lipsi amdndoi la fel, raspunse mama,
pentru ca nu-i placeau favoritismele, lucru pe care
Bruno il respecta, mai ales de c6nd gtia ca in realitate el era favoritul ei.
- Dar ce o si se int6mple cu casa noastra? intrebi Bruno. Cine va avea grija de ea cdt suntem
plecali?
Mama ofta gi se uita in jur la camera in care se
aflat, de parca si-ar fi luat ramas-bun de laea.Era

JOHN BOYN

o casA foarte frumoasi gi avea in total cinci etaje,


daca includeai si pivnila unde bucitarul preg[tea
mdncarea, iar Maria gi Lars stateau la masa
cert0ndu-se gi aruncdndu-si unul altuia cuvinte
despre care se spunea ci nu ar trebui folosite, gi
daca includeai si camf,ruta de la mansardf,, cu ferestrele ei inclinate, de unde Bruno putea sa vada
tot Berlinul, c6nd se ridica in v0rful picioarelor gi
se finea str0ns de tocul lor.
- Pentru moment, va trebui s[ inchidem casa,
rlspunse mama. Dar cdndva ne vom intoarce.
- $i ce se int6mpla cu bucf,tarul? intreb[ Bruno.
$i cu Lars? $i cu Maria? Doar n-o siL ramdna s[
locuiascf, aici?
- Vin cu noio explici mama. Dar, destul cu intrebarile! Poate ci ar trebui sf, urci $i si o ajufi pe
Maria la impachetat.
Bruno se scula in picioare, dar nu pleca. Mai
avea cdteva intrebiri de pus, inainte de a-gi permite sa abandoneze chestiunea.
- $i cdt de departe e asta? intreb[ el. Noul
serviciu, vreau sf, spun. E mai departe de doi kilometri?
- O, Doamne, rispunse mama rdztnd, degi era
un r6s ciudat, deoarece nu arlta deloc fericit[ Si-si
intorsese fata de la Bruno, ca $i cum s-ar fi ascuns
de el. Da, Bruno, adf,uga ea apoi. Sunt mai mult de
doi kilometri. De fapt, mult mai multi.

Bliatul cu pijamale in dungi

Ochii lui Bruno se facura mari si gura lui schip


un,,O!". lsi simti brafele lipindu-i-se de trup, a$a
cum se intdmpla de cite ori il surprindea ceva.
- Doar nu vrei si spui cI plec[m din Berlin?
intreb[ el, tragdnd aer in piept in timp ce vorbele
ii ieseau din gura.
- Mi-e teama ch da, rispunse mama dtnd trist[
din cap. Serviciul tatalui ffiu e...
- Dar ce se va int6mpla cu gcoala? trtreb[ Bruno
intrerup6nd-o, un lucru pe care Stia ca nu avea
voie sa-l facl, dar simtind ca de data aceasta va fi
iertat. $i ce va fi cu Karl, 9i cu Daniel, gi cu
Martin? Cum vor gti unde sunt c6nd m[ vor ciuta?
- Va trebui s[ le spui la r"rred"r. prietenilor tai
pentru o vreme, rosti mama. DeSi sunt sigur5. ca ii
vei revedea. $i, te rog, nu o mai intrerupe pe
mama ta c6nd vorbegte, adf,ugi ea.
Degi acestea erau ni$te ve$ti ciudate gi nepllcute, in mod clar Bruno n-avea voie sdLincalce regulile de politele ce ii fuseseri impuse.
- S[ le spun la revedere? intreba el, privind-o
surprins. Sa le spun la revedere? repet6, scuipdnd cuvintele, ca gi cum ar fi avut gura plin[ de
biscuilii pe care-i sff,rfimase in mici buc6[e1e,
dar pe care nu-i inghitrise inci. Sa le spun la
revedere lui Karl, gi lui Daniel, $i lui Martin? continua el cu un ton ridicat, lucru nepermis in casa.