1.

spaggi spune:
09/02/2013la 11:30

Ce-ar fi ca asa numita societate civila sa incerce sa atace sau macar sa dea tarcoale problemei create de mafia manualelor si caietelor. Chiar daca scoala romaneasca (datorita stilului old school de predare, bazat pe cuvantul scris, pe manuale, ca doar nu vrem sa producem homo videns imbecil) nu poate sa ajunga cum trebuie la standarde pedagogice de secol XXI, poate macar sa incerce sa ajunga in secolul XIX sau, daca avem mari sperante, XX. Rspunde

o
09/02/2013la 13:08

Filoss64spune:
Bravo! Foarte bine scris! Baiatul meu e la facultate acum! Ce-ar fi sa dau un judecata Ministerul Educatiei, pentru boala de coloana pe care o are, de la caratul ghiozdanului cu manuale, in scoala generala? Rspunde

09/02/2013la 18:27

Anonuspune:
Succes cu asta Rspunde

11/02/2013la 13:54

ra spune:
Cum adica ce ar fi? Fa-o! E nevoie doar de un doctor decent, cateva certificate medico-legale si vointa. Ceva imi spune ca ultima parte e cea mai grea pt majoritate. Rspunde

o
09/02/2013la 17:03

ioana spune:
Va spun un exemplu pt. cum se desfasioara reforma curriculara la noi: primesti un e-mail cu 5 zile inaintea evenimentului sa te prezinti la Bucuresti, ca se va lucra in grup pe programele scolare. Ajuns acolo iti dai seama, ca nu e chiar la ceea ce te-ai asteptat/pregatit. Ca este de fapt un project UE despre projectare modulara, iar rezultatul proiectului nu va fi aplicata niciodata in invatamant. Ai insa 2 zile (!!!) la dispozitie sa citesti ghid-ul (sute de pagini, pe care le primesti in prima zi a workshopului), sa intelegi idea in general si in detaliu, conceptele, metodele, etc. si sa elaborezi pe baza acestuia programa scolara la disciplina ta pt. clasele 5-12 in format modular. Normal acesta ar fi un proiect de 2 ani, si se poate face destul de bine in doi ani. A, da, si era sa uit, oameni buni, faceti ceva si cu programa scolara in format clasic, ca trebuie sa le depunem la minister, ca se semneaza, si intra in vigoare din septembrie Dupa aceasta aventura de 2 zile (in care n-am dormit deloc, am predat 120 de pagini pt. proiect si am avut o jumatate de ora pt. programele clasice) nu mai am iluzii. Asa se face la noi reforma. Cine-i de vina? Eu. Am fost acolo si n-am apucat in 2 zile sa realizez un proiect de 2 ani si sa regandesc si programa scolara in asa fel sa aiba sens. N-am cui sa reprosez. Mi sa dat posibilitatea sa schimb. Bine, nu si timpul necesar. But

who cares for the details? O profesoara. Rspunde

11/02/2013la 8:03

Un fost profesor spune:

Doamnei profesoare, s tii c suntei, ntr-adevr, vinovat. Nu pentru c nu ai izbutit s terminai un proiect de doi ani n dou zile, ca Ft Frumos. Ci pentru c ai acceptat s participai. i de asemenea pentru c avei o ortografie de picat Bacalaureatul, cu brio! Rspunde

11/02/2013la 10:50

Dan spune:
Cred ca este binevenit comentariul Ioanei. Era firesc sa participe la evenimentul respectiv cu speranta ca va fi bine organizat. Ar trebui sa ne gandim la politicienii care au solicitat parerea profesorilor doar de ochii lumii (dar intr-un mod nepoliticos si frustrant). Rspunde

14/02/2013la 14:50

eu spune:
Corect!!! Daca profesorii care au o astfel de ortografie fac programe, atunci ce mai asteptam? Sunt doar efectele ignorarii educatiei, a bataii de joc constante la care a fost supusa educatia in Romania. Si nimeni, nici din interiorul sistemului, nici din afara lui nu are dreptul sa acuze pentru ca nu a luat atitudine la timp: ca profesor, director, inspector, parinte, sora, frate, primar, parlamentar etc. Rspunde

21/02/2013la 10:25

namespune:
daca profesorii nu mai judecati breasla dupa un singur element al ei. stiu, e un reflex verbal, o formulare obisnuita, dar tot iti intuneca privirea asupra adevarului problemei si te trezesti ca ai spus o chestie despre care iti dai seama si singur ca e eronata. Rspunde

o
08/04/2013la 11:56

Mika spune:
Atunci cand la clasa vi se impun manuale, Caietul elevului, culegeri, vorbiti cu toti parintii, cumparati un ( 1) exemplar din fiecare (pt toata clasa), si trageti la xerox pt fiecare copil din clasa. Astfel le veti strica afacerea si vor ramane cu carti nevandute. Rspunde

2.
09/02/2013la 11:44

ciuche spune:

Curat mestesug de tampenie! Rspunde

o
10/02/2013la 13:38

CiprianCiucu spune:
Si eu sunt de acord cu articolul Mai putin cu verdicutul nc o dat: criteriul de baz ar trebui s fie manualul. Din cauza acestei conceptii profesorii reduc curriculumul la manual. Manual nu ar trebui sa fie altceva decat un instrument de ghidare. Instrumentul de baza trebuie sa fi obiectivele curiculare (obiective de invatare). Daca profesorul (impreuna cu elevul) le atinge cu manulaul, foarte bine, daca le atinge cu vizita la muzeu, la fel de bine Sunt o gramada de instrumente de invatare. Manualul este doar unul dintre ele. Rspunde

11/02/2013la 9:23

Padre spune:
De acord dar cum rezolvam situatiile in care profesorul este comod (cele mai multe cazuri) sau in care intro clasa sunt elevi care ar invata mai bine in varianta cu muzeul dar profesorul este din cei cu predare clasica. Rspunde

21/02/2013la 10:29

namespune:
in contextul actual orele se desfasoara numai in clasa. stiti f bine. altfel e absenta si la profesor si la elev. altfel risca pedepse dupa masura fiecaruia: nota scazuta la purtare/concediere. Rspunde

11/02/2013la 21:49

NL spune:
MANUL, -, manuali, -e, s. n., adj.1. S. n. Carte care cuprinde noiunile de baz ale unei tiine, ale unei arte sau ale unei ndeletniciri practice; spec. carte de coal. Deci carte cu notiunile de baza, ca manualul de fier de calcat. Cind citesc manualul fierului de calcat nu trebuie sa invat curentul alternativ ca sa aflu ca materialele sintetice nu se calca la trei puncte. Si nici chimia organica. Si nu trebuie nici sa ma duc la intreprinderea de fiare de calcat. Daca trebuie sa ma duc la muzeu ca sa aflu ce nu e (sau ce e) scris in manual atunci manualul e prost si, deci, nu e manual. Rspunde

3.

cititor spune:

09/02/2013la 11:47

felicitari! Rspunde

4.
09/02/2013la 11:47

Gheorghespune:

Ai dreptate! Perfecta dreptate! Se vede din primele randuri scrise de catre dumneata: Scoala produce tampiti in mod industrial sau la nivel industrial si nu ,, tampiti industrial ,, cum ai scris mata. In rest nici nu am citit articolul pentru ca m-am lamurit de la inceput si sunt absolut de acord cu dumneata.Foarte buna ideea de a scrie un asemenea articol! Rspunde

o
10/02/2013la 0:57

MMCspune:
Scoala produce tampiti industrial. scoala Subiect produce Predicat tampiti Complement direct, se acorda cu predicatul produce Industrial Complement de mod, se acorda cu predicatul produce (raspunde la intrebarea Cum produce?). Domnul Maci se exprima corect. Cat despre domnul Gheorghe, ar fi mai bine pentru toti daca nu s-ar mai exprima deloc. Rspunde

o
10/02/2013la 22:49

Felix spune:
Uite in sfarsit cineva multumit de sistemul de invatamant romanesc, si care pe deasupra intelege un text chiar fara a-l citi! Bravo domnule, pareti a fi un geniu! Rspunde

o
11/02/2013la 9:26

Padre spune:
Daca taceai, filosof ramaneai! Rspunde

5.
09/02/2013la 11:53

John spune:

Superb articol, felicitarile mele autorului pentru ca a pus punctul pe i. Asa stau lucrurile in invatamantul romanesc. Pacat pentru ca cetatenii acestei tari merita mai mult, avand o medie de IQ destul de ridicata. Problema apare la gradul de civilizatie, cultura si valori sociale, nu la IQ. Nu faceti gresala sa confundati incultura cu prostia (IQ scazut). Cocalarul cu BMW nu e prost, e incult. Si da, e o mare diferenta. Tindem sa credem ca invatamantul vestic e mai inapoinat pentru ca la ei in scoala se invata lucrurile mai tarziu, dar defapt la noi se predau prea devreme. Creierul copiilor in scoala e total nepregatit pentru ce se preda si mai ales cum se preda limbajul de lemn in majoritatea cazurilor si din manuale. Cei cu memorie fotografica vor reusi sa treaca cu brio, fara insa a ramane cu nimic relevant. Nu asa se fac lucrurile. Creierul uman integreaza informatia foar atunci cand ea vine logic si natural. Copilul trebuie sa invete din nevoie (ca raspunsuri la intrebarile pe care le pune) si nu pentru ca i se impune cu forta, intr-un mod barbar si total impersonal sa retina niste termeni. In mod subiectiv in copilul care merge la scoala acum rar se naste un interes, o pasiune de pe bancile scolii. Copiii ar trebui observati de mici si testati psihologic de persoane abilitate. Dupa care, scoala ar trebui personalizata dupa nevoile si capacitatile fiecarui copil. Vor fi in continuare clase ca si pana acum, dar bazate pe interesul si pasiunile copiilor, nu al cadrelor didactice sau al politicienilor. Binenteles ei putand fi reevaluati si mutati corespunzator in functie de ce doresc si exprima. Nu poti face ceva ultil pentru un copil, pana nu pui copilul in centru sistemului. Din pacate acum copilul e cel mai putin important aspect din acest sistem. Rusine acestor COCALARI care conduc si paraziteaza invatamantul romanesc. Da, cum am spus mai devreme, ei nu sunt prosti, sunt doar inculti. Rspunde

o
11/02/2013la 2:00

mim spune:
- inceputul rezolvarii problemei invatamantului ar fi finantarea urmeaza elevul, chiar si in scolile private. aici macar avem posibilitatea de a alege. - ministerul invatamantului ar trebui sa publice pe site programele scolare, manualele scolare si culegerile de probleme recomandate. parintii pot critica manualele, pot tipari numai capitolele in lucru, ghiozdanul copiilor s-ar usura, - admiterea la liceu, facultate ar trebui sa se dea la materiile specifice profilului. asa s-ar sparge monopolul matematicii care, prin industria meditatiilor a distrus sistemul de invatamant. - cresterea normei de predare si a salariului (proportional) - aceste schimbari nu vor veni din interiorul sistemului de invatamant decat daca este suspus unei presiuni a opiniei publice. aveti adresa mea, daca aveti de gand sa fondati o organizatie care sa incerce sa schimbe aceasta situatie, va rog sa ma anuntati. Rspunde

11/02/2013la 9:49

Mihail spune:
Conform LEN, finantarea uremaza elevul. Din acest motiv, nu se admit transferuri ale elevilor slabi, intrati pe baza mediilor umflate la liceele bune, ci acestia migreaza tot in acelasi liceu, la clasele de la coada alfabetului (folclorul parintilor spune ca A e clasa cea mai buna). Daca s-ar intra la liceu pe baza de examen si nu de medii, elevii slab pregatiti de la scolile de cartier n-ar mai avea nicio sansa sa intre la liceele considerate bune, la profil mate-info, unde se inghesuie majoritatea (chiar daca intentioneaza sa dea la drept sau la medicina). Puteti sa fiti sigur ca daca se schimba modalitatea de admitere, parintii vor iesi in strada. Planurile cadru, programele si manualele recomandate sunt pe sitehttp://www.edu.ro , la sectiunea invatamant preuniversitar. Mai puteti gasi planurile de lectii pe didactic.ro. Culegerile, din pacate, le alege invatatorul/profesorul. Modalitatea de admitere la facultate variaza, datorita autonomiei universitare; poate fi pe baza dosarului sau

prin examen. Amintiti-va ce se urla la TV anul trecut cand dl. ministru Baba a eliminat mediile din liceu la admitere, iar tineretul studios se stresa ca se da examen. Nu se da matematica peste tot, cum nu se da bac la mate peste tot, ci functie de profilul liceului. Rspunde

o
11/02/2013la 11:37

Desperaspune:
Dle profesor Maci, nu este prima data cind admir nu doar calitatea analizelor dvs. dar si onestitatea si curajul lor, mai ales ca veniti chiar din interiorul sistemului. Ati putea sa inchideti ochii (la avantaje,majoritatea o fac chiar daca probabil inteleg(?) ca pot fi paguboase din alte perspective) si sa mergeti pe calea dvs. Asta e atitudinea generala in Romania: toata lumea stie (ma rog,aici in functie de capacitatea de intelegere a fiecaruia, unii inteleg in esenta cu cauzalitate si efect, altii mai mult simt ca nu este in regula asa ) , dar fiecare se va descurca cum poate si crede de cuviinta, nu exista un minim de responsabilitate si coeziune sociala , de intelegere a faptului ca rareori o problema este doar a unui grup social( mai mult sau mai putin restrans) , ci dimpotriva, ea poate avea consecinte uneori vitale pt intreg organismul social(mai mult decit deplorabile cum ati aratat si doar ne prefacem ca nu vedem). In acest caz este vorba de copiii nostri , carora le-am dat viata si deci avem o raspundere fata de ei, si este vorba de viitorul societatii. Ati atins tot ce era de atins si de dat in vileag . Sigur se poate discuta si ar fi bine sa se faca, dar nu se va face (si iarasi ati explicat bine ce puternic si complicat este cercul vicios in care am ajuns , cita dorinta si stiinta de a face bine ar trebui implicata ca macar sa se inceapa reformarea totala si de la baza a acestui sistem putred care distruge-fara nici o exagerare- vieti, doar pt setea patologica de bani a celor multi pe care ii stim) . Daca finlandezilor le-a luat 20 de ani sa construiasca un sistem sanatos As avea totusi o mica mentiune : foarte corecta perspectiva legata de modul in care a fost gindit sistemul dinainte de 89 , si asa e , sistemul trebuie sa genereze mai intai normalitate si apoi performanta. Dar, pe linga stiintele reflexive , la fel de definitorie pt mintea cuiva va ramine stiinta exacta a matematicii(ele se pot asa frumos completa, elevilor ar trebui sa li se permita sa descopre asta). Desigur insa, abordata altfel (intre altele,performanta sa fie tratata aparte), dar ea ar trebui sa fie alaturi de elev pina la terminarea liceului , modelindu-i gindirea , ca el sa fie capabil sa aleaga singur si in mai buna cunostinta a capacitatilor si aspiratiilor sale , calea pe care s-o urmeze atunci cind vine prima decizie importanta din viata sa. Dar pt toate astea ar trebui sa vrem ca binele nostru sa fie si cel colectiv, al tarii. Am avea, ca in celebrul dicton latin , oameni sanatosi intr-o tara sanatoasa. Ar fi de ajuns, nu am mai avea nevoie de tiradele patriotarde. Rspunde

o
11/02/2013la 12:10

moni spune:
eu am copil doar in clasa a 2-a si nu incetez sa ma minunez ..din prima ni s-a spus ca la scoala primara nu se stimuleaza competitia intre elevi,ci doar a elevului cu propriul potential.,din acest motiv nu se mai acorda nici premii in scoala primara,..dar se stimuleaza participarea la tot felul de concursuri (matematica si romana) in urma carora se fac niste ierarhii pe clasa,scoala,sector ,oras si tara.cica conteaza pentru portofoliul elevului..ca sa obtina rezultate bune, copilul trebuie sa lucreze suplimentar acasa, nu se poate rezuma doar la ce face la scoala a 2-a problema e limba romana 50% din timpul petrecut la scoala il dedica studiului acestei materiidaca va uitati in manual cadeti intr-o adanca mirarela ce ii foloseste unui copil de 8 ani sa studieze texte literare cu figuri de stil, arhaisme si regionalisme, cand el ar trebui sa-si dezvolte exprimarea clara si corecta in limba romana contemporana,varianata literara? In schimb la matematica nu mai fac tabla inmultirii la clasa a 2-a ci ecuatii cu necunoscute (deocamdata una singura).si studiul unei limbi straine este o gluma proastapractic nu invata nimic in singura ora de limba straina prevazuta in programa.,ministerul nu vrea sa prevada in programa 2 ore pana la clasa a 2-a si scoala, a oferit pe fata, contra cost,cursuri in incinta scolii facute de o firma de predare de limbi straine totul la modul,take it or leave it,dar nu comenta.. Sa va mai spun ca ,copilul meu care inca nu a implinit 8 ani, si-a pierdut deja interesul pt scoala? Rspunde

6.
09/02/2013la 11:55

Ana spune:

Vai de mine! Nu am copii la scoala, dar m-am infiorat la citirea acestui articol! Insa, problema nu e recenta, persista de ani de zile! Si pe vremea cand eram eu la scoala erau culegeri, dar pe care am refuzat sa le car si mai imparteam manualele cu colega de banca! Pe de alta parte imi aduc aminte de manualul de istorie al Romaniei, in care se sareau cate 200 ani de istorie (defavorabili, evident), doar pentru a scoate in evidenta marii domnitori. Nu intelegeai contextul domniei lor, nu stiai cum sa legi de trecut si de viitor, stiai ca au castigat cateva batalii si au ramas faimosi. De restul nu aflai nimic si sareai direct 100-200 ani la urmatorul domnitor cunoscut, de regula din alta parte a viitoarei Romanii. Haotica si confuza aceasta istorie predata in scoli, asa ca nu ma mir de prostiile pe care le aud azi in jurul meu. Rspunde

7.
09/02/2013la 11:57

AdrianMunteanuspune:

Confirmind cele de mai sus.nu cred ca produc nicio statisfactie. Manual de geografie Clasa a IVa editie aprobata in 2006 Pg. 29 Fig. 1 Rul Sena i Catedrala Notre Dame din Paris Pg. 65. Fig. 3 Imagine cu Palatul Culturii din Iasi, explicaii figur: Iai-Universitatea Rspunde

8.
09/02/2013la 12:13

fefe spune:

Superba colectia de citate. Din perspectiva de angajator eu constat rezultatul. Este extrem de dificil sa gasesti in Romania sa angajezi o persoana corect alfabetizata. Atentie, nu ma astept la alte competente decat sa stie sa scrie, sa socoteasca (cele 4 operatii elementare si regula de trei simpla) si sa inteleaga ceea ce citeste. Completarea unui formular simplu este o sarcina de nerezolvat pentru 75% dintre cei care se prezinta la un interviu. Desi imi prezinta diplome universitare. Rspunde

o
10/02/2013la 23:06

Dan spune:
Completarea unui formular simplu este o sarcina de nerezolvat pentru 75% dintre cei care se prezinta la un interviu. Desi imi prezinta diplome universitare. Nu cred. Poate nu formularul atat de simplu.

Rspunde

11/02/2013la 9:59

Mormegil spune:
@Dan Crede Am fost martor la o situatie penibila: o grupa de studenti la master (deci cu bac si licenta luate) au primit tema pt acasa sa intocmeasca corect o cerere (prin care solicita ceva unei institutii ). Rezultatul?? 80% din grupa de peste 20 de persoane mature (23+ ani) , deja detinatori ai unei diplome de licenta nu au fost in stare sa scrie o cerere simpla. Penibilul situatiei a fost intretinut si perpetuat de asistentul universitar care in orele de seminar s-a ocupat cu asa ceva.teme despre cum sa scriem o cerere.. Credeti.si speriati-va .. Rspunde

22/02/2013la 13:28

dilu spune:
In scoala nu te invata sa faci o cerere, sa scrii o scrisoare, si ii intereseaza numai sa stii intre ce ani s-a balegat calul lui Decebal in Ardeal. Rspunde

22/02/2013la 18:56

diana spune:
Imi pare ru c trebuie sa v corectez. Pn nu demult, scrierea unei cereri era subiect la examenul de capacitate. Prin urmare, masteranzii n cauz ar fi trebuit s tie. Mai curnd pe vremea noastr, a celor care au fcut coala primar n perioada predecembrist, nu se nvau asemenea banaliti la coal. Rspunde

9.
09/02/2013la 12:14

Radu spune:

De multe ori am ajuns sa ma intreb in ce tara am ajuns sa traiesc si daca aceasta forma de misoginism merita efortul si frustrarile; dupa ce-am citit acest articol, ma gandesc cu groaza ca acum inca e bine; raul va icepe doar dupa ce scola va arunca pe piata tampitii pe care i-a produs in ultimii 15-20 ani. Abia atunci va fi imposibil de scapat de imbecili cu diploma si semidocti cu patalama. Cei care aveti copii sau nepoti in scoala, cititi cu atentie, pana la capat (inclusiv Nota de final care reda dimensiunea dezastrului) si apoi fugiti in camera copiilor si rasfoiti manualele si culegerile dupa care invata. Daca realizati absurdul si pericolul care-i pandeste pe copiii nostri si in final pe noi toti, luni, fugiti la scoala, vorbiti cu alti parinti si revoltati-va impotriva acestei crime tacite impotriva poporului roman. Sa nu credti ca cineva este ferit si poate scapa; tampitii vor veni ca un tavalug si vor spulbera totul in calea lor. Rspunde

o
10/02/2013la 11:59

Tiberiu spune:

intrebarea cea mare este cine poate sa o faca? Cine mai are capacitatea da observea cele scrisedin pacate deja acesti pariti pe care ii rugati sa fuga sa faca inventarul unui ghiozdan, calitativ si cantitativ, sunt in mare parte produsul acestui sistem deficitar. Sunt cei care trimit replici de genu ,,ce as face eu cu p. de profa sau invatatoare a ta, dai in gura tu ca de vin eu o sa vada el ea, etc. Dar profesorii, ONG-urile si o buna parte a parintilor care inca sunt capabili, ar trebuii sa faca un front comun pentru aduce imbunatatiri , pentru a forta ,,statul si organele lui abilitate in acest sens. Sfera civila unde este? De ce in unele sisteme private se pot produce schimbari care nu cer un efort financiar prea mare si in cel de stat nu ? Ok am inteles exista o sumedenie de lucruri si motive care deja au fost invocate, dar cu o perseverenta se pot obtine rezultate cu siguranta. Ideia este sa fie bine coordonate aceste revendicari sau propuneri si sa aiba un real temei cultural , educational si tot ce trebuie. Nu sunt cadru, nici parinte, doar simt ca mi s-a dus tineretea studiind o multitudine de profesii in limita posibilitatilor si tot ce mi-ar fi placut sa lucrez sa fac nu am reusit, deorece din ele nu puteam sa am o sustenabilitate financiara si a trebuit si trebuie sa muncesc tot timpul alteceva, uitand tot mai mult din putinul dobandit in aceste banci. Nu mi rusine sa recunosc si as dorii din suflet sa se produca schimbari profunde. initiative si atitudine, acestea sunt necesare ! spor tuturor Rspunde

10.
09/02/2013la 12:18

xrdhnx5spune:

Scoala produce EPIC FAIL! ! Rspunde

11.
09/02/2013la 12:19

elena spune:

adevrat urt, dar foarte adevrat din pcate imensa majoritate a celor care se gndesc la subiect nu ncearc dect s gseasc o modalitate mai eficient de a dosdi (nghesui) toat grmada de materie n capetele elevilor cnd am scris, tot pe acest site, la un subiect asemntor, c elevii trec prin coal ca gsca prin ap ntruct coala nu le ofer nici o certitudine c vor primi un venit direct proporional cu timpul care li-l mnnc i c e doar un sistem care funcioneaz din inerie i pentru sine, distinsul autor a fost att de oripilat de alturarea coal = mncare timp c abia a catadicsit s-mi rspund ar fi interesant s compari manualele interbelice cu cele din anii 60, apoi 80 i cu cele prezente am impresia c, pentru a compensa inutilitatea final, materia a devenit tot mai mult, mai nclcit, mai pretenios exprimat se va ajunge la studierea lui Culianu ntr-a patra bineneles fr nici o garanie respectivele studii vor duce la un salariu corespunztor dar vor forma mintea

am cunoscut persoane inteligente, normale, rezonabile din corpul profesoral care scoteau fraze de genul nu conteaz c nu folosesc niciodat ceea ce nva, important e c le antreneaz mintea i ne mirm c din atta antrenament intelectual ies oameni incapabili, disperai, tot tinpul pe marginea omajului, prost pltii i prost tratai n serviciu sau c cei ce au tradus documentaia pentru POSDRU ncurc la modul foarte haios naionalitatatea cu cetenia . au ajuns i ei cumva n minister Rspunde

o
09/02/2013la 17:27

vvvvv spune:
adevarat, adevarat, adevarat.bravo, Elena..am si eu o fetita de 5 ani si, desi sunt cadru didactic, aveam mari emotii pentru cand va merge la scoala.dar tu mi-ai spulberat toate temerile, oferindu-mi pe tava solutia la care nu m-as fi gandit in veci:.la scoala pana in clasa a IV-a, pana mai creste un pic.apoi la munca!!!!..sigur ca da, ce simplu a fost!!!!.la munca, nu la consumat gazul in scoli pana la 18 ani!!!!!! .fabuloasa idee, tocmai prin simplitatea ei!!!!.. Rspunde

10/02/2013la 11:29

omoni spune:
Nu ne mai miram ca s-a ajuns aici in ceea ce priveste invatamantul- doamna cadru didactic pune la zid pe oricine indrazneste sa spuna ca ceva nu merge, se leaga de exprimarea scoala= mancare de timp care, pe termen lung chiar asta este si o arunca in absurd pentru a sublinia absurdul ideii. Un demn produs al comunismului care nu poate percepe o alta realitate decat cea creata de oranduire si in care orice alta parere, constrara celei oficiale trebuie respinsa/ stigmatizata/dusa la ridicol/caricaturizata- probabil de aceea elevii acestor oameni ajung niste tampiti care stiu pe propria piele ca a fi altfel, a spune alceva decat cei din jur, a cere o schimbare in bine echivaleaza cu oprobriul public/ izolare/ stigmatizare / mobbing/ rejectare. Rspunde

10/02/2013la 14:32

vvvvv spune:
Moni draga, aveam 14 ani la revolutie.sa ma acuzi ca sunt o reminiscenta a comunismului mi se pare un pic cam mult..sunt dispus sa stau la discutii, sa accept argumente pertinente, solide, elaboratedar sa spui ca scoala e pierdere de vreme.sa cuantifici timpul petrecut in scoala cu venitul pe care il vei obtine ulterior..!!??!! Rspunde

10/02/2013la 16:48

elena spune:
@ vvvvv Argumentul major ar fi: Romnia e o meritocraie, da sau nu? Ce anse n plus va avea fetia de vei avea care ai grij s ingurgiteze toat materia fa de alt fat care a chiulit consistent, care n-a nvat mai nimic, care a trecut prin coal ca gsca prin ap? Las-m s-i rspund a doua va avea anse mai mari dac are o mam, soacr, mtu, protector care

s-i fac rost de serviciu Sau va avea anse mai mari doar fiindc vine cu mintea odihnit. Elevii sunt ostili vizavi de coal tocmai pentru c tiu / simt / i dau seama c c diploma nu le prea folosete. Ce exemple au, nu doar la televizor, ci n mediul lor de persoane care s-au realizat prin toceal contiincioas? Rspunde

10/02/2013la 17:36

omoni spune:
Imi puneti vorbe in gura, nu am cuantificat timpul petrecut in scoala cu venitul obtinut ulterior, asta e o concluzie ce va apartine; am spus doar ca, daca elevului i se pune pumnul in gura cand vrea sa isi exprime nemultumirea sau chiar o nevoie si este umilit in fata colegilor pentru indrazneala sa, atunci sigur si cel umilit dar si restul elevilor vor iesi ori tampiti ori pasiv-agresivi la care principalul limbaj ramane ironia. Numai cand imi amintesc cum era ca pionier si apoi ca utc-ist, cum eram obligati sa spunem si sa facem lucruri in care nu credeam, cum parintii nostri ne bagau frica in oase sa nu vorbim ce nu trebuie, sa nu avem incredere in nimeni, sa ne supunem, sa inghitim frustrarile si sa acceptam abuzurile , imi vine sa fac orice sa constientizez noile generatii de pericolul pe care il reprezinta politizarea scolilor, a institutiilor, a justitiei, etc. Si, apropo, la 14 ani aveati deja introiectat sistemul, personalitatea formata si multe dintre alegerile ulterioare aveau deja o baza pusa atunci. Rspunde

10/02/2013la 17:18

elena spune:
@omoni Se numete wishful thinking. De bine, de ru comunismul era o meritocraie. Poate mpotriva naturii, strmb, cu unele deficiene, dar totui un fel de meritocraie. Adic tiai c dac-i intoxici copilul cu matematic/fizic/biologie sau ce-o mai fi fost are anse de a intra pe locurile limitate ale facultilor. Deci dac nvei nu vei merge cu porcii la pscut (chestie ce l-a stimulat pe taic-meu) i nu vei munci la uzin n schimbul trei. Iar dac toceai considerabil i n facult aveai anse s prinzi un loc n ora. Cum era la proafe la repartizare soiile de poliiti, soiile de profesori, apoi n ordinea mediilor Deci generaia prinilor notri tia la ce s se atepte. Astzi trim ntr-o societate puin spus debusolat. Unii prefer s pstreze mitul colii i tocelii ai nevoie s te agai de ceva n lips de alternativ. Alii cultiv intens cunotinele care vor face rost un loc de munc odraslei, facultatea fiind ceva secundar. Adic mai nti gseti unde lucrezi, apoi faci facultatea necesar. Alii dau meditaii de german odraslei nc dintr-a patra fiind convini c nu are nici un viitor n ar. O cunotin de-alor mei a declarat c ea o nva pe fie-sa s fie nesimit. Rspunde


11/02/2013la 17:16

CorneliaTopala spune:
Stimata Elena, se vede ca n-ati beneficiat niciodata de repartizare guvernamentala. Rspunde

11/02/2013la 23:14

elena spune:
Nu, n-am avut de-a face, e doar din ce tiu de la prinii mei. S-ar putea ca ei s fi nfrumuseat perioada, pe principiul c rul trecut e ntotdeauna vzut mai n roz ca rul actual. Dar nu se poate nega c pe vremea mpucatului exista totui o selecie simpl la admiterea n liceu i la admiterea n facult. Nu spun c era bun poate c i mpingea n frunte doar pe cei cu capacitatea mai mare de a ingurgita informaii lipsite de sens. Dar totui exista o selecie n funcie de meritele proprii, de munca ta, nu de familia n care te-ai nscut, adic de relaiile respectivei familii.

11/02/2013la 0:58

elena spune:
@omoni Acelai nene s-a oripilat cnd am susinut c ar trebuie s existe ceva n felul contractului social al lui Rousseau ntre coal ca expresie a statului i elevii. Adic statul i dorete buni ceteni care s produc valoare adugat, deci impozite mari, s nu comit infraciuni, s nu arunce gunoaie pe trotuar i s fie capabili de oareice sacrificii pe timp de rzboi. Elevii au interesul s obin venitul maxim n raport cu abilitile lor i cu timpul consumat. ntr-un stat normal interesele astea s-ar pupa. Iar coala ar fi astfel alctuit nct s mulumeasc ambele pri. Dar noi nu avem stat, ci o ptur de iobagi jos i o aduntur de mafii care formeaz aliane temporare sus. Sau poate exist un stat, dar e de tip feudal. A de vedea articolul foarte bun al lui Lucian Davidescu. Atunci cnd fosta i actuala ministres a educaiei vine cu ideea de a intra la facult fr s fi trecut bacul parc toceala intensiv i contiincioas nu e o idee prea bun. Bomboana de pe coliv e c n multe dintre cadrele noastre profesorale / factorii de decizie n nvmnt zace cte un mic Platon. M refer la faza cnd filosoful i-a zvrlit din academie un discipol care ndrznise s sugereze c geometria ar putea avea aplicaii practice. Era un fel de a gndi prea vulgar . Rspunde

o
10/02/2013la 15:52

Codo spune:
Toate ca toate, Elena, dar n-am inteles ce poate iesi haios din confuzia cetatenie-nationalitate. Rspunde

elena spune:

10/02/2013la 16:55

@ codo Pur i simplu la noi n grup un coleg din secuime era foarte reticent n a bifa naionalitatea romn la un formular pe care trebuia s-l completm. Formular redundant i cu o groaz de foi, cred c principala realizare a POSDRU e s dea de lucru unei birocraii stufoase. Proful ne spusese doar c tre s completm toi romn cu excepia arabilor i a celor de dincolo de Prut. Dar noi, colegii lui, a trebuit s-l lmurim c probail vreo tmpit din minister tradusese nationality prin naionalitate n loc de cetenie. i c nimeni nu vrea s-l declare romn cu fora, e doar prostie i incompeten Rspunde

12/02/2013la 3:20

Xman spune:
Glumeti? Tradu-ne si nou atunci cuvntul Citizenship. Nu tiu care e tmpitul n cazul acesta; de altfel termenul de tmpit este alegerea ta. Rspunde

12/02/2013la 12:36

elena spune:
pur i simplu uit-te pe cartea de identitate n caz c totui ai dubii cetenie / nationalite / nationality asta dincolo de faptul c ipocrita (corecta politic) Europ e prea puin s cear n hrograia studeneasc etnia Rspunde

o
11/02/2013la 22:03

Ioana spune:
Eu un lucru nu inteleg. Daca degradarea manualelor este un lucru nou, de ce sunt oameni care au invatat pe vremea comunista ca dacii au ajuns pana la ocean*? Sau atunci cenzura din manuale e ok fiindca era cenzura, nicidecum manuale proaste. *O doamna altfel citita mi-a trantit faza la un moment dat, am intrebat-o de unde a scos-o, a zis ca ea asa a invatat la scoala si cumva nu s-a gandit sa se intrebe. Dup-aia a fost o discutie misto despre cate chestii le invatam gresit si le retinem ca atare. Oamenii care predau la scoli, cei care au o varsta (ca profesori tineri sunt putini si rar titulari), nu predau si inainte? S-au tampit ei peste noapte? Eu am avut invatatoare care nu stia sa adune, invatatoare care era profa de mai bine de 20-30 de ani. Si profi de engleza la primara care nu stiau sa vorbeasca mai deloc. Dup-aia m-a luat mama de mana, m-a dus la gimnaziu bun si n-am mai avut probleme; la fel, de acolo am mers la liceu bun si a fost bine. Nu am avut nici caiet al elevului, culegerile de mate mereu au fost ce-i drept, si cat timp nu te prindea nimeni ca ai un singur caiet (de fapt 2; unu dictando si unu de mate) nu era bai. Ce-i drept, nu mai sunt in gimnaziu de 10 ani, s-o fi dat lumea peste cap de-atunci. Profii care scriu manualele in schimb, sunt cam la fel; altfel n-ar persista urme de tracomanie si alte relicve de propaganda prin manualele de istorie (Dacii au fost cei mai curajosi dintre traci Mihai Viteazu nu a cucerit toate principatele fiindca voia putere, a facut-o pt unire) De ce este mai plauzibil ca brusc s-a tampit toata lumea decat ca asa a fost mereu?

(asta la comentariile cu hai sa comparam calitatea cu cea de acum 40 de ani. Ma oftica teribil faza). Cat despre subiectul in sine Cand avem asa de multi oameni care devin profesori nu de placere, ci fiindca nu au sanse de alta cariera, sau pur si simplu vor sa continue cu studiul academic dar locurile nonprofesorale sunt limitate, si sunt platiti mizerabil, nu prea vad de unde asteptarile. Editurile nu prea platesc redactorii cum trebuie, cine sa redacteze ortografia? Pentru 1 leu/pagina ati depune mai mult efort? Manualele mentin acelasi continut usor modificat, scris si rescris de la an la an, cu noi editii ale acelorasi carti reprintate anual ii un mare cerc de probleme si e greu sa le rezolvi pe toate o data. La noi manualele mereu au avut rol de sustinere, nu rol principal de predare, si a fost ok asa. Rspunde

12.
09/02/2013la 12:19

stefan spune:

subnelege? cred ca trebuie mers iar la scoala. Rspunde

13.
09/02/2013la 12:22

DanielS spune:

Exemplele de final sint clare privind productia de timpiti. Surplusul de absolventi economisti si juristi din ultimii 20 de ani, a creat monstrii structurali la nivelul societatii. Institutiile creeaza proceduri complexe intrucit sistemul se auto-perpetueaza, fara nici o conspiratie. Birocratia e un mod de gindire ce a pervertit tot, intreaga societate. Este o nebunie ceea ce facem impreuna. Criza economica va rezolva complicatiile create artificial, in favoarea eficientei. Rspunde

14.
09/02/2013la 12:22

Emanuel spune:

Relativ la problema de matematica (cu mingile de tenis ) eu zic sa o lasati mai moale cu critica nu are nicio legatura cu ecuatiile algebrice. Poate unii invatatori nu inteleg rolul problemelor de tipul respectiv si predau gresit metoda de rezolvare Oricum problema e cat se poate de normala pentru un copil de clasa a patra si se rezolva cu metoda grafica. (sunt profesor de matematica ) Nu inteleg de ce nu se face si o analiza a sistemului universitar . SISTEMUL UNIVERSITAR produce tampitii, cel preuniversitar cu chiu cu vai reuseste sa ofere un minim de educatie dar UNIVERSITATILE ofera doar tampiti cu diploma . Cunosc sistemul atat cel preuniversitar cat si unversitar si va pot spune din interior ca la nivelul universitar gasiti marea problema a invatamantului romanesc. Rspunde

o
09/02/2013la 17:05

un prof de universitate spune:

Domnule profesor, Cu riscul de a fi acuzati ca aruncam pisica unul in curtea celuilalt, va voi contrazice. Da, lucrez in sistemul universitar si, pe an ce trece, materialul uman care vine la universitate este din ce in ce mai prost pregatit. Multi nu stiu sa scrie corect, nu inteleg ce citesc, nu stiu sa exprime coerent o idee, nu sunt capabili sa faca un rezumat sau sinteza. Grav mi se pare ca nu fac diferenta intre 0,2 si 0,2%, ceea ce, permiteti-mi sa afirm, este o notiune elementara pe care o invata in scoala generala. Am vazut cu multi ani in urma un manual italian, pentru clasele 7-8, de limba si gramatica italiana. M-a impresionat prin continutul sau, prin modul cum ii invata pe copii sa inteleaga un text: sa identifice cuvintele cheie, ideea principala si ideile secundare, apoi sa redea corect intelesul cu propriile formulari. Multi absolventi de liceu romanesc nu sunt capabili de asa ceva. Eu insumi consider ca abia prin anul 2 sau 3 de facultate mi-am format metoda de a ma pregati pentru un examen, desi am facut liceul in anii 1990. Am ajuns sa cred ca pedagoii insisi, cei care construiesc planurile de invatamant, nu sunt capabili sa identifice elementele esentiale pe care trebuie sa si le insuseasca elevii tocmai pentru ca au fost formati in scoala romaneasca. Ca sa nu ma intelegeti gresit, matematica si fizica au fost materille mele preferate in scoala generala si liceu, iar literatura un chin. In acest context, apreciez totusi ca autorul articolului are dreptate cand se refera la dificultatea exagerata a problemelor de matematica pentru copii mici, dar si a temelor de la late discipline. Am primit semnale similare de la prieteni cu copii la scoala. Copiii sunt pur si simplu epuizati de ritmul de studiu impus si de dificultatea materiilor. Incercam sa facem genii din ei si sfarsim prin a nu le oferi nici macar baza de cunostinte si competente. Rspunde

09/02/2013la 20:53

marian_cspune:
Copiii sunt pur si simplu epuizati de ritmul de studiu impus si de dificultatea materiilor. Incercam sa facem genii din ei si sfarsim prin a nu le oferi nici macar baza de cunostinte si competente. O sinteza excelenta! Rspunde

o
09/02/2013la 17:16

curios spune:
ar rezulta ca la terminarea liceului toti sunt genii, iar dupa 3-5 ani devin tampiti? Mai toti profii univ. pe care-i cunosc, sustin exact contrariul, cum ca din [ceva] nu poti face bici ! Rspunde

o
09/02/2013la 20:50

marian_cspune:
Metoda grafica este normala doar in raport cu programa de clasa a patra. Nu am vazut niciun om matur folosind-o, deci este o tehnica pe care maturii o cred adecvata pentru copii cu varsta de 10 ani. Ma indoiesc de asta! Ar fi mult mai utila exersarea unor tehnici de calcul numeric, inclusiv cu fractii si numere zecimale. Si la urma urmelor de ce nu si cu procente? Sunt lucruri cu mult mai utile pentru viata de toate zilele. Rspunde


10/02/2013la 18:07

kinn spune:
Dimpotriva. Metoda algebrica este doar o scurtatura de calcul, metoda grafica inseamna sa intelegi esenta problemei. De asta sufera matematica preunversitara: de lipsa de intuitie (grafica), si de prea mult formalism. Metoda grafica este exact exemplul care trebuie inoculat elevilor. Intuitie, vizual, grafic, usor de explicat. Parafrazand, Put the fun back into mathematics! Rspunde

10/02/2013la 20:00

marian_cspune:
In primul rand nu toate problemele din viata sunt liniare. Metoda grafica presupune liniaritatea in raport cu necunoscutele. Exista vreo axioma ca problemele reale sunt liniare? In al doilea rand, ca adult ti se pare mult mai intuitiv sa apelezi la algebra. Repet, nu am vazut niciun adult recurgand la metoda grafica cand in viata de toate zilele ajunge (cu un incredibil efort!) la o problema liniara cu doua necunoscute- doua relatii. De ce nu alege calea intuititiva? Cred ca mai degraba ne incapatanam sa sustinem ca le oferim copiilor din I-IV instrumente intuitive. Le oferim un bors amestecat, din care ei nu raman cu nimic! Si o intrebare? Ce se intampla asa special cu copilul la 12-13 ani de intelege cu usurinta abstractul din culegerile de probleme? Raspunsul meu este: nu se intampla nimic, nici nu le intelege, nici nu-i pasa de ele; copilul este deja la varsta pubertatii, se decupleaza de matematica, nu intelege nici utilitatea problemelor, nici cum il ajuta matematica in viata; intelege ca cei de acasa il bat la cap sa faca probeleme pe care ei insisi nu le pot rezolva. Rspunde

11/02/2013la 11:19

kinn spune:
N-a pretins nimeni ca metoda grafica rezolva probeme neliniare, demonstreaza teorema lui Fermat si face si de mancare. Dar dezvoltarea intuitiei (grafic, aici) este esentiala in a intelege matematica. Asta e problema relevata de testele tip Pisa: copiii nostri stiu pe de rost mecanisme (citit, rezolvat sisteme de ecuatii), dar nu le inteleg rostul din spate. Copiii se decupleaza de matematica nu pentru ca e scris in ADN-ul genetic sau social, ci pentru ca nu mai pot invata pe de rost ceva atat de complex, dar caruia nu i-au intuit functionarea si deci nu i-au prins gustul. Rspunde

o
09/02/2013la 23:47

Alive spune:
Problema cu mingile de tenis da, este problem rezolvabil prin metoda grafic! E adevrat c e dificil i, n mod clar, nu se adreseaz elevilor de nivel sczut sau mediu. Una dintre marile probleme cu care se confrunt elevii i prinii o reprezint volumul uria de teme pentru acas, aceasta n condiiile n care se vorbete despre asta de ani de zile. Noi, nvtorii, am fost nvai (nc de pe bncile Liceului Pedagogic) s calculm cam 2 ore (cu pauze cu tot) ca timp n care elevii de nivel mediu s poat efectua temele de pe o zi pe alta, aceasta nsemnnd scris+nvat, la clasele a III-a i

a IV-a. Din pcate, muli nvtori i muli profesori neac, efectiv, copilria elevilor lor n ore nesfrite de efectuat de teme. Copiii aceia vor copilrila pensie, probabil. Multe dintre manuale sunt fr cap i fr coad. De aceea, folosim fel de fel de alte surse, cnd putem. Unul dintre criteriile de baz, la concursurile de manuale, este PREUL. Adicun manual mai prost conceput, dar mai ieftin, are mai multe anse s ajung pe pia, dect unul bun, dar mai scump puin. i tiu asta dintr-o surs mai mult dect sigur. Tot legat de manuale Ce s spun? C acum civa ani am avut un manual de istorie n care lecia dedicat dacilor era de nici jumtate de pagin, nu se spunea nimic despre religia dacilor, n schimb zeii romani i cei greci erau enumerai toi? Ca s nu mai vorbim despre faptul c introducerea studierii unui soi de istorie european la clasa a IV-a e o mare prostie. Cnd se trage linie, la sfritul anului, poi constata c elevii nu s-au ales cu nimic. Tonele de concursuri nu sunt nici ele menite s ajute la formarea unor elevi bine pregtii. Dup cum spune Vasilica mai sus, de multe ori elevilor li se dau rezolvrile subiectelor ise mai bifeaz o activitate. n plus, consider c nu este tocmai n regul exacerbarea spiritului de competiie, ideea c trebuie s fii cel mai bun, deoarece consecinele n plan afectiv pot fi dezastruoase. Rspunde

15.
09/02/2013la 12:30

cristian spune:

eu cred ca a compara cu alte sisteme de educatie (in particular), de guvernare, parlamentare samd ajuta. (probabil mi se trage de la profesie). oamenii in general invata prin observatie, comparatie si repetitie. deci sa comparam putin cu germania, landul berlin (germania e federala in adevaratul sens al cuvantului, in toate domeniile educatia nefiind o exceptie). numarul de carti/caiete in clasa a treia: aprox. 12. oricum copii au voie sa le lase la scoala in sertarul/dulapul personal. nu trebuie carate toate inainte si inapoi decat la inceput/sfarsit de vacanta si uneori la inceput/sf. de saptamana. lectiile in general (la matematica in particular) sunt _mult_ mai orientate spre practic decat erau in romania in perioada in care ma duceam eu la scoala. ce mi se pare prost in manualele de matematica aici: prezinta acelasi lucru folosind prea multe metode diferite. ceea ce uneori dezorienteaza copiii. Rspunde

o
11/02/2013la 11:46

remusspune:
..daca tot ai pomenit de germania, spune pana la capat: acolo sunt 3 tipuri de clasa I, a II-a s.a.m.d.: Unul pentru copii cu dizabilitati sau capacitate redusa de intelegere si invatare, altul pentru copii normali si ultimul pentru superdotati. Un copil care obtine rezultate maxime, poate opta ulterior pentru a trece la nivelul superior sau poate sariclasa urmatoare. Profesorul nu are voie sa acuze copilul pentru esecul la invatatura si poate fi concediat daca nu reuseste sa integreze fiecare copil in programul educational la un nivel minim admis. Rspunde

16.
09/02/2013la 12:30

Gheorghescuspune:

Rezervandu-mi doar dreptul de a avea o alta opinie decat Mihai Maci fata de religie si vrajitorie, pot spune ca tot ce-a aratat el e doar varful aisbergului. Mai putem completa cu faptul ca daca ar trebui sa treaca printr-un examen psihiatric serios, probabil cel putin o treime din cadrele didactice ar trebui scoase din sistem. Iar daca am aplica si criterii de integritate morala, alt procent ar trebui sa plece. Daca am mai face o selectie pe criterii de cunostinte de baza de limba romana Ma opresc aici, ca am ramane fara profesori. Rspunde

o
10/02/2013la 12:12

omoni spune:
Da, examinarile psihologice sunt absolut necesare si la elevi ( acolo unde se observa probleme), si la viitori profesori, deci inainte si in timpul facultatii, apoi periodic pentru ca unele experiente de viata isi pot pune serios amprenta si, de la o luna la alta, pot aparea devieri comportamentale care sa afecteze procesul de educare a elevilor pe care ii au in grija. Dar cel mai important este ca, inainte ca aceste examinari psihologice sa devina curente, psihologii/ psihiatrii sa aiba parte de acelasi tratament , sa fie oameni integri/ morali/ echilibrati/umanisti pentru ca sa fie independenti si liberi, precum justitia( pe care ne-o dorim) si nu corupti si orbi cand e vorba de ban. Altfel, abuzurile vor fi la ordinea zilei si se vor perpetua asupra elevilor care vor invata abuzul ca mijloc de obtinere a puterii. Mereu imi pun intrebarea: de ce psihologii nu intervin in programa scolara, in viata publica ( televiziune si consecintele posibile ale unor idei nocive prezentate ca adevarate, a unor reclame ce pot confuziona niste minti crude- nu-i spune mamei- sau pot determina obiceiuri nesanatoase alimentare si nealimentare, etc), in constientizarea publicului larg asupra posibilelor motive/cauze ce au condus la aparitia comportamentelor antisociale/ neadaptative, fara sa le fie teama ca vor ataca in acest fel anumite politici duse de stat sau de anumite institutii? Exista anumite carti de psihologie judiciara care explica si de ce s-a ajuns la acele tipologii de comportament insa nu am auzit niciodata ca autorii lor sa se si implice in constientizarea factorilor care participa la formarea acestor personalitati de limita sau chiar deviante: familia, scoala, mediul- aici la mediu se opresc la anturaj iar de mediul social neprielnic creat de stat si politic, nu scot o vorba sau cel putin la mine nu a ajuns acea vorba. Le este teama sa nu-si piarda pozitiile privilegiate, pentru ele, generatii intregi vor fi pervertite si vor furniza clienti pe banda rulanta psihologilor/ psihiatrilor. Le este teama sa fie vocea intai, le este teama de stigmatizare si izolare. De aceea este nevoie de oameni puternici si independenti care sa aiba curajul ca, din partea societatii civile, sa transmita mesaje celor decidenti si respensabili de soarta intregului popor roman. Rspunde

17.
09/02/2013la 12:35

Mihai Pavelescuspune:

Salut, Interesant articolul, felicitari pentru acuratete, iti recomand sa cumperi 2 caiete A4 cu inel (unul dictando unul de mate) si sa scrie pe ele la toate materiile, iar manualele sa le faca 1/2 cu colegul/colega de banca.

Sper ca te ajuta. Succes Rspunde

o
11/02/2013la 11:52

remusspune:
.sau poate veni cu un iPad 4G, si sa inregistreze lectia de la clasa pe care o poate transpune ulterior in scris, in timp ce vizualizeza conceptele folosite la clasa dintr-un manual gen help. PS nu sunt SF-uri. e REALITATEA PE CARE N-O INTELEGI TU Rspunde

18.
09/02/2013la 12:35

tudorpis spune:

Nu ca zic, davreau sa spun: Excelent! pana in 90 eram condamnati -elevii- sa citim monstri literaturii universale. Se pare ca plagiatorii, formatorii de opinie si analistii sustinuti de media obiectiva sunt inca pe val. multumesc Rspunde

19.
09/02/2013la 12:38

gigel spune:

Am ntrebat la coal dac exist vre-un normativ al Ministerului Educaiei. Sunt sigur ca vreti sa spuneti vreun . In rest, plansul si scrasnitul dintilor. Rspunde

20.
09/02/2013la 12:41

Mihai Damianspune:

Problema de matematica prezentata se poate rezolva folosind mult mai putine ecuatii. In rest absolut de acord cu cele scrise. (39 de autori pentru o culegere de clasa a patra !?? incredibil !) Rspunde

o
09/02/2013la 18:33

Sara spune:
Cine o poate rezolva, poate tu. Dar aici e vorba de elevi de clasa IV. Si o clasa obisnuita.

Rspunde

10/02/2013la 12:17

Mihai Damianspune:
Problema e cam grea pentru o clasa a patra obisnuita suntem de acord, n-am contestat. Rspunde

10/02/2013la 15:59

Klara spune:
Problema nu ar fi grea in calasa a patra, daca ar fi bine explicata metoda grafica de rezolvare a astfel de probleme. Din pacate invatamantul nostru nu pune accent pe elevii mediocri Pentru asa probleme matematice trebuie doar sa ai logica, dar logica se formeaza inca din primii ani de viata. Asta incercam noi unele educatoare sa facem la gradinita (din pacate doar unele). Problema in invatamnatul nostru e inexistenta practicii. Totul este pe nivel de teorie Si copii nu invata sa scrie o scrisoare, sa caute informatii in diferite texte, sa-si imparta timpul, sa menajeze banii de buzunar, etc. Tinerii ajunsi adulti in vremea noastra nu stiu sa proiecteze, sa-si imparta banii, sa fie contabili in casnicie, etc pentru ca nimeni nu i-a invatat, ninci in invatamant, nici acasa. Cu asta dierim noi de cei din occident. Rspunde

12/02/2013la 7:45

alina spune:
ca tot era vorba mai sus de problema de matematica, in viziunea unora nu foarte grea pentru clasa respectiva: profa mea de mate din liceu(profil mate info intensiv, liceu de prestigiu, al 2lea pe judet) ne dadea nota 10 daca stergeam tabla. Nu vreau sa spun prin asta ca toti sunt la fel, dar cei care dau notele in felul acesta, au aceleasi pretentii de la copii, ca cei care chiar isi dau interesul sa le explice. Si sincer, ce ar trebui sa inteleaga un copil cand ia un 10 la matematica pentru ca a sters tabla? Rspunde

o
09/02/2013la 22:05

marcelcapraru spune:
Eu am vzut o culegere de exerciii i probleme pentru coala primar cu 238 de autori/mai muli autori dect exerciii. De fapt, fiecare pltise o tax unei edituri deoarece o publicaie la care eti autor aduce puncte pentru promovrile cadrelor didactice! Pentru a-i menine postul sau pentru o gradaie sau salariu de merit, cadrele didactice trebuie s adune puncte. Rspunde

11/02/2013la 9:58

Mihail spune:
Da, pacatoasele de puncte Am vazut capitol de 18 pagini cu 6 (SASE) autori, cadre universitare, in carte publicata afara, despre educatia in preuniversitar. Se puncteaza bine, da frumos la dosar si foloseste la promovare!!! Puteti fi sigur ca niciun cadru din preuniversitar n-a citit respectiva carte si nici nu sufera din acest motiv. Rspunde

21.

Mircea spune:

09/02/2013la 12:42

Ce-ar fi o revolutie a parintilor in fata fiecarui inspectorat scolar? Am ajuns sa cred ca pana cand nu vom vedea linsati in piata publica cativa doctori spagari, cativa profesori bolsevizati ( gen Andronescu) si cativa functionari publici de la taxe si impozite), nimic nu se va schimba in tara asta. Fara sa curga sange romanul nu e dispus sa schimbe ceva. Rspunde

o
09/02/2013la 17:18

cinic-si-rau spune:
revolutia parintilor trebuie sa se manifeste in CA al scolii. Sa se elimine cadrele didactice ce nu fac fata, sa se elimine manualele neadecvateetc. Rspunde

09/02/2013la 22:11

marcelcapraru spune:
Revoluia prinilor, pentru a avea efect, e s nu-i mai trimit copiii la coal -toi n acelai timp- pentru o sptmn. Dac nu se schimb nimic, pentru o lun, chiar un semestru. Copiii nu vor pierde nimic, v asigur. Dar sistemul va intra n colaps. De abia atunci se va schimba! Rspunde

10/02/2013la 6:22

A.M. spune:
Ideea nu-i rea. Dar, pentru a-i garanta succesul, ar trebui pus-n aplicare pentru fo 15 ani consecutivi. Rspunde

10/02/2013la 12:21

FlorinDumitru spune:
Profesorii alearga dupa puncte iar elevii dupa note. Punctele asigura banii, notele asigura intrarea la facultati. Si unii si altii au pierdut esenta. Profesorii au uitat ca menirea lor este sa formeze oameni iar elevii uita ca menirea lor este sa devina oameni. Rspunde

o
09/02/2013la 21:38

aspida spune:
sorry,dar parintii sunt prostiti de Agentura 3!si isi inscriu copii la trustul INTACT! Rspunde

22.
09/02/2013la 12:51

teebee spune:

Foarte corect ce ziceti. Partea proasta e ca 80% din cei care ar trebui sa faca ceva nici macar nu inteleg ce ati scris, pentru ca pur si simplu nu-i duce capul. Profesorii slabi formati dupa 90, in principal, sunt si rezultatul subremunerarii cronice din domeniu. Proasta remunerare a dus la scaderea drastica a bazei de selectie pt viitorii profesori. Copii cu potential nu se fac profi pt. 8-900 de lei primul salariu, se fac IT-isti pentru minim 2500. Rspunde

23.
09/02/2013la 12:51

alex spune:

niste timpiti ajung ministrii invatamintului, ajusteaza sistemul dupa chipul lor, care scoate timpiti, care ajung ministri Ciclul se reia de N ori. Fenomenul este cunoscut ca si Romania. Rspunde

24.
09/02/2013la 13:02

Gabi M spune:

Felicitari pentru articol. Este foarte bine ca se separa apele, imi creste tensiunea cand vad administratorii acestui Leviatan mandrindu-se cu exceptiile. Tinerii care ajung dincolo si cu care ne mandrim nu sunt produsul sistemului ci al pasiunii lor si a unor dascali si parinti care au evitat sistemul. Sistemul de invatamant romanesc = Ceea ce ti se baga pe gat cand esti mic ca sa ti se scoata pe nas cand esti mare!. Cred ca principalii responsabili suntem noi, parintii, pentru ca acceptam aceste mizerii. Educatia copiilor nostri e mult prea importanta pentru a fi lasata pe mana unui sistem. Din pacate e mai simplu sa dai bani pentru culegeri , meditatii .scl in loc sa-ti pui problema Ce e mai bine pentru copilul meu? sau Care e pasiunea copilului meu? e greu sa lasi din mana telecomanda. Daca noi nu ne protejam copii, cine vreti sa o faca? Rspunde

o
11/02/2013la 11:35

Alex spune:
Pt acest comentariu va aplaud. Sincer. Imi aduc aminte de scoala primara, cand aveam de rezolvat culegerea cu bufnita pe ea. Era greu pt parinti sa ne ajute, nu intelegeau anumite lucruri, si erau disperati pt noi, elevii. Insa, parintii mei si ai catorva colegi au facut ceva ce poate fi considerat drastic in zilele noastre. S-au apucat de lectii in particular. Ei, parintii,mergeau la scoala de 3 ori /saptamana pt a le explica invatatoarea ce si cum, sa ne poata ajuta acasa, sa stie la ce sa ne asculte cand aveam de invatat si cum sa ne ajute sa trecem mai usor peste temele pentru acasa. Dar pe vremea aia telecomanda era un obiect strain, iar preocuparea parintilor era mult mai mare pt ceea ce invata copiii lor. Sistemul era prost construit si atunci, dar prin implicarea parintilor, multi din generatiamea au reusit sa obtina o baza buna pt viitor. Rspunde

25.
09/02/2013la 13:17

Mouchaspune:

Stimate domn, am citit si m-am cutremurat de acest text. Din fericire am plecat din tara si copilul meu (sau copiii mei) nu vor trece prin acest sistem de invatamant. Citind acest text insa mi-am dat seama ca daca voi descoperi aceleasi carente la sistemul preuniversitar din Cehia voi face urmatorul lucru: la clasa ii voi cere copilului meu sa ia nota de trecere urmand ca bazele cunoasterii si studiului sa i le fac eu insumi, acasa, intr-un mod placut. Dupa 17 ani de predare in domenii variate si ajuns la nivel de doctorat si lector universitar da, sunt in stare sa il pregatesc temeinic fara sa il fortez. Cu mult respect si bafta multa cu fetita. Rspunde

o
10/02/2013la 6:31

A.M. spune:
Ai fi fost n stare, cel mai probabil, i fr doctorat i nu tiu ce experien. A-i educa pruncii e ceva natural, nu venit de pe alt planet. Cehia permite educarea acas (i.e. fr frecventarea colii), dar are tot felul de reguli vizavi de controlul copilului (de ctre coala de care ar fi aparinut). Poate e o opiune n ce v privete. (Pentru romni nu e, pentru c legislativul de la Bucureti, n nelepciunea sa, a decis c colitul acas e sub nivelul de inteligen al poporului, deci nu se face s fie permis acestuia.) Rspunde

11/02/2013la 10:15

mouchaspune:
La ce ma refeream eu e ca pot sa imi educ copilul chiar la nivel de sistem universitar sau pentru o olimpiada de stiinte reale: fizica sau matematica. Am avut norocul sa posed un cap bun si sa dau peste niste profesori buni care sa-mi indrume pasii si cunostintele. Dar eu sunt o exceptie iar scoala trebuie sa fie pentru medie, nu pentru varfuri. Cu respect. Rspunde

26.
09/02/2013la 13:21

RaduD.L. Popescuspune:

Da, da, foarte buna observatia, sistemul de invatamant si-a pierdut ratiunea pentru care a fost inventat. Cred ca si cel medical ii calca pe urme Rspunde

o
09/02/2013la 19:01

Alin spune:
Corect i interesant observaie. Rspunde

27.
09/02/2013la 13:26

Vasile spune:

Nu-i adevarat. Avem cadre bine pregatite, care au absolvit universitati renumite, avem cei mai multi doctori din istoria invatamantului romanesc, de profesori cu gradul I nu mai vorbesc, autori de manuale, caiete metodice de rasunet international. Au niste portofolii foarte mari , sant cuprinse in cate 4-5 bibliorafturi, cantarind cam 10 kg in total. Daca intri intr-o scoala si parcurgi cv-urile profesorilor te minunezi, crezi ca ai intrat intr-o scoala extraordinara, insa minunarea va si mai mare cand ai sa constati ca elevii nu stiu sa citeasca, sau sa-si scrie corect numele. Rspunde

28.
09/02/2013la 13:37

MM spune:

Vorba multa saracia omului! Scoala romaneasca nu a fost niciodata performanta si nu va fi. Rspunde

o
09/02/2013la 17:22

cinic-si-rau spune:
exista vreun domeniu in care se face performanta fara CONCURENTA? adica fara selectia dura a realitatii? Noi stam cu scoala in mediu marxist, neconcurential (inchideti ochii si ascultati discursurile maharilor sindicali, dupa care numai calendarul va va convinge ca nu suntem tot in 1980). Rspunde

09/02/2013la 23:33

Turcu spune:
Concurenta nu poate sa inlocuiasca responsabilitatea! America se duce de ripa facind aceasta confuzie. Rspunde

10/02/2013la 13:28

omoni spune:
Hm, unii spun ca exact CONCURENTA este cauza falimentului sistemului educational( care scoate cateva varfuri-castigatorii- iar restul se pierd pe drum, se demoralizeaza, abandoneaza, etc) si ca ar fi mult mai potrivita COOPERAREA , care ii tine in priza pe toti: cei care si-au insusit mai bine partea teoretica pot coopera cu ceilalti la partea practica unde fiecare vine cu ceva pentru realizarea proiectului si, desi partea

teoretica este foarte importanta, fara manualitate si creativitate nu poti valida conceptul/ ideea pe care se bazeaza parte teoretica. Deci, este nevoie de mult mai multa practica, de proiecte in care sa fie implicati toti copiii. De cele mai multe ori, cei care isi insusesc foarte bine unele materii, sunt cei care se bazeaza mai mult pe memorie si s-a dovedit ca cei care nu se bazeaza asa mult pe memorie, sunt nevoiti sa improvizeze, sa se descurce cumva , deci creaza noi moduri de abordare a problemei, sunt creativi. Concurenta te invata sa iti demonstrezi superioritatea printr-un sistem in care ceilalti sunt surclasati si discriminati , daca tinem seama de mediul social in care traiesc copiii, de momentele mai grele din familie, de personalitatea lor, ritmul propriu de dezvoltare si alti factori care ii pot impiedica pe copii sa dea mereu ce-i mai bun din ei;. Competitia/ concurenta te motiveaza pentru ca iti ofera un tel pe termen scurt dar, de obicei, nu este telul tau, nevoia ta, este impus din afara. Cooperarea iti dezvolta abilitatile care te vor ajuta sa iti stabilesti propriul tel, pe termen lung si pe termen scurt, tel ales de tine, de nevoile tale si de capacitatile tale. Cred ca asta ar putea fi un inceput in gandirea unei noi programe dar nu cu aceiasi oameni care , multi dintre ei, capuseaza Ministerul Educatiei. Rspunde

o
09/02/2013la 19:06

claudia spune:
PERFECT ADEVARAT! VA FELICIT! Rspunde

09/02/2013la 22:53

marilou spune:
perfect de acord. bravo,bravo, bravo, att autorului ct i comentariului! Rspunde

29.
09/02/2013la 13:39

dan2 spune:

Invatamantul romanesc arata exact cum s-a dorit sa arate, nimic nu este intamplator, nimic nu a fost neglijat. Rspunde

30.
09/02/2013la 13:40

PredaPaul spune:

mi place articolul. A avea o completare la titlu, cu voia dvs.: Cum produce coala tmpii cu diplom. Rspunde

31.

Alex spune:

09/02/2013la 13:41

Stimate domnule Maci, Ati reusit sa surprindeti in extinsul dumneavoastra articol astecte foarte subtile (si neplacute) ale sistemului nostru de invatament. La discriminarea celor care nu pot beneficia de indrumare acasa sau in particular, la modalitatile de impozitare ale beneficiarilor prin culegeri si caiete de lucru, cred ca mai trebuie sa adaugam inca un aspect: meditatiile particulare cu profesorii de la clasa au devenit veritabile taxe de protectie pentru a avea note mari. Actualul sistem in care notele obtinute in ciclul gimnazial si liceal conteaza ulterior la intrarea in facultate incurajeaza transformarea valorii notelor obtinute de copil in obsesie, pentru parinti, intr-un scop care scuza mijloacele. Profesorii de la scoala pot in acest fel santaja parintii si demonstra ca cei mici au nevoie de indrumare particulara pentru a intelege mai bine notiunile predate la clasa, implic a-si imbunatatii notele. Numai cei care au copii in scoala inteleg si sunt interesati de lucrurile pe care le-ati scris. Insa nu toti au curajul de a spune lucrurilor pe nume, de a porni o cruciada pentru normalitate, in care victime ale notarii vor fi insasi copiilor lor, cei pentru care lupta. Cea mai buna dovada ca statul si parintii stiu cate parale face scoala romaneasca este reactia lor la bacalaureatul dlui Funeriu. Nu se doreste un bacalaureat cinsitit pentru ca nu ne permitem unul cinstit. Insa o onestitate ca a dumneavoastra ne poate scoate din acest cerc vicios al imposturii si al non-valorii. Rspunde

o
10/02/2013la 16:55

Mihail spune:
81% din profesori spun ca modalitatea cea mai buna pentru admiterea la liceu este examenul. Sunt gata sa pariez ca 81% din parinti vor raspunde ca e foarte bine sa se tina cont de medii si nu vor dori examen. Foarte putini sunt cei care doresc ca elevul sa invete, ci merg pe ideea ca in viata trebuie sa se descurce, au scoala vietii samd. Rspunde

32.
09/02/2013la 13:43

Cristi spune:

Scoala romaneasca, intai de toate, nu produce repetenti. A invata, este optional. Clasa se trece. Efectivul trebuie pastrat. Profesorii trebuie sa aiba norma intreaga. Fiecare profesor poate alege cat de mult sa urmareasca manualul, si in functie de disponibilitatile copiilor, sunt absolut sigur ca ghiozdanul unui elev la fel de silitor ca fiica dvs. dar din Cucuietii din Deal are cam 1 kg, si nu cred ca il da cineva afara din scoala ca nu a cumparat tot ce trebuie. Problema de fond este ca pentru a invata, ai nevoie de o motivatie. Daca parintii nu sunt suficient de interesati incat sa te motiveze, trebuie sa te motiveze scoala lasandu-te repetent. Trebuie sa apara competitia intre elevi, intre cei care au reusit si cei care au picat. Intre copii buni si repetenti. Indiferent cat de prost e manualul un profesor, fie el si mediocru poate discerne ce anume sa arate din el ca fiind important ,si astfel sa faca totusi o ora interesanta, daca isi da silinta. Atat timp cat promotii intregi ale unor licee nu pot scrie corect limba romana, si in unele cazuri nu stiu nici sa citeasca, rezultatul este clar : tampitii sunt in primul rand creeati de profesori si nu de manuale si programa. Manualele si programa pot afecat un elev silitor. Pe profesori ii intereseaza si ii frustreaza in egala masura doar problema salariala. Intrati pe forumul lor, si vedeti ca 90% din topicuri sunt legate de salarii, sporuri, gradatii si discutii interminabile despre.bani!

Eu i-as da pe toti afara, toti cei 200.000. Cine va dori educatie o va cere, si ii se va da de catre institutii private. Va fi o concurenta reala, si cei care merita vor fi selectati din cele 200.000, sa-si faca meseria mai departe. Eu sunt medic. Am lucrat ca rezident 3 ani pe 1000 de lei/luna si nu mi-am facut meseria in doru lelii ,ca sa pontez si sa plec acasa. Am facut garzi peste garzi, am scris mii de foi, am explicat cu rabdare sutelor de apartinatori ce se intampla cu pacientul si am avut doar 21 de zile de concediu pe an, plus sarbatorile legale, majoritatea insa petrecute tot in spital pentru caera nevoie!.. Pramatiile astea castiga ceva bani, au 4 luni de vacanta pe an, muncesc cateva ore pe zi, niciodata noaptea, si dupa 12 clase ,30-50% din efectivul de elevi nu stiu sa-si scrie numele!. Astia sunt tampitii la care se referea Basescu domnule autor.Pana sa ajungi la manuale, te mananca incompetenta si dorinta de a-i trece pe toti clasa ca sa-ti iei leafa pentru ca esti prea tampit ca sa recunosti ca ar trebui sa faci altceva cu viata ta! Rspunde

o
09/02/2013la 16:19

Mihail spune:
Printre pramatii sunt inclusi si profesorii dvs? Puteati ajunge medic invatand totul singur sau ajutat doar de parinti? Rspunde

09/02/2013la 17:22

Cristi spune:
da, o buna parte din pramatii mi-au fost profesori. Eu am terminat liceul in 2002, incepand scoala in 1990. Am vazut pe pielea mea cum se distruge procesul educational. Cand eram clasa a 5-a ,nici nu exista conceptul de meditatii, eu si colegii mei am intrat la cele mai bune licee si colegii nationale din Bucuresti. Eu am fost ultima generatie care a dat admitere si am intrat la Spiru Haret in Bucuresti cu 9.25 ,fara meditatii si cu foarte mult studiu individual. In liceu, 1998-2002 ,am avut profesori exceptionali si profesori mediocrii. Nu stiu cum se face ca mediocrii se plangeau non-stop de bani si salarizari, participau la greve si intarziau la ore. Cei buni la ceea ce aveau de facut NICIODATA nu i-am auzit ca au vreo problema cu salarizarea, desi erau platiti la fel. Oriunde am invatat, au existat REPETENTI. Stiam ce patim daca nu invatam decent, ii aveam mereu acolo, in ultimele 2 randuri de banci.stiam ca nu vrem sa fim acolo, si faceam tot posibilul sa nu fim! Eu am ajuns medic deoarece am avut si am parinti intelectuali, am avut o biblioteca imensa acasa pe care am citit-o integral si pentru ca astfel eram obisnuit cu studiul individual si imi facea placere!. Eliminand fizica din ecuatia examenului de admitere la medicina, puteai intra printre primii 50 daca faceai bine biologia si chimia. Biologia am tocit-o si am luat maximul de puncte, chimia am tocit ce era de tocit si am luat putin peste jumatate. Cu toate acestea am reusit sa intru, concurenta in anii mei fiind foarte slaba. Tot ce am invatat, inclusiv in facultate NU a fost de la profesori, a fost de la asistentii universitari. Oameni tineri, prost platiti, dornici sa-si imparta cunostintele. Restul am invatat prin practica. Va spun, cu mana pe inima, sistemul nostru educational produce tampiti pe banda rulanta si licentiati analfabeti. Nu va mai ascundeti dupa deget.capul in pamant si ciocu mic ! Rspunde

09/02/2013la 21:50

mig47 spune:
D-le Cristi, Nu e vorba de persoane, e vorba de sistem. Sistemul de invatamant produce pe stoc, sistemul de sanatate te omoara cu zile.

Rspunde

10/02/2013la 12:00

Mihai spune:
Deci, pana la urma, intre cele 200000 de pramatii exista si profesori exceptionali. Iar asistentii universitari de unde au invatat? Probabil tot de la niste asistenti universitari, care dupa ce au avansat, au devenit pramatii? Conferentiarii si sefii de lucrari ce faceau? Sunt sau nu pramatii? Nu ati avut asistenti adusi si tinuti in brate de profesori? Imi pare rau ca generalizati si porniti de la prezumtia de vinovatie, lucru pe care il fac foarte multi (din pacate). Dand afara toate cadrele didactice (includ toate gradele si toate nivelele, sa nu mai spun profesori tuturor) si trimitand la scoala privata numai pe cei care isi permit, am lovi exact categoriile care au nevoie de invatamant gratuit. Nu toti copiii care doresc sa invete au norocul de a se naste intr-o familie de intelectuali cu o biblioteca superdotata. Iar majoritatea celor care citesc articolul si pot face comentarii, ar trebui sa fie recunoscatori macar doamnei invatatoare. Ar fi interesant un studiu Cum ar arata sistemul de invatamant daca parintii ar fi cei care l-ar organiza. Cam ce ar rezulta: Majoritatea parintilor sunt interesati doar de note, nu de modul in care se obtin acestea si nici de cunostintele acumulate de copii, ca la admitere conteaza doar mediile. Repet ce am mai spus, parintii nu sunt dispusi sa citeasca un manual (bun, prost, cum o fi) si sa se straduiasca sa explice ceva copilului. Atat timp cat nu exista criterii OBIECTIVE de a masura calitatea unui cadru didactic, sa fiti sigur ca tot mediocrii vor fi in fata. Iar parintii vor vota sa fie dati afara pofesorii pretentiosi, care e straduiesc sa bage ceva in capul elevilor, ca ii surmeneaza pe bietii de ei. Multi parinti mi-au spus ceva de genul asta: Prefer sa dau copilul la o scoala de cartier, nu la un liceu cu gimnaziu pentru ca va lua 10 pe linie, va bate mingea pe maidan, se va distra, iar la liceu va ocupa locurile cele mai bune si va fi in castig fata de ceilalti. Ca nu face fata la un liceu bun? Asta-i partea a doua, ne vom descurca. Adica se vor transfera de la A (mate-info intensiv info) la clasele de la coada, unde pretentiile sunt mai reduse, dar in final vor avea o diploma a celebrului liceu. Probabil ca ar fi bine sa fie clase pe nivele, sa se dea admitere si fiecare sa mearga unde e cel mai bine si mai potrivit pt el. Dar ce ne facem cu parintii care vor copilul la clasa A, ca folclorul zice ca e cea mai buna?? Am in famile cadre didactice (de la invatatoare pana la profesor universitar) si medici. M-am ciocnit de bubele ambelor sisteme. Stiu ca si-au ales meseria de buna voie si nesiliti de nimeni, stiind ca vor corecta lucrari sau vor face garzi pe salarii mici, vor fi obligati sa invete toata viata si vor fi injurati de elevi-parintipacienti. Eu am invatat in familie ca nu am voie sa dau cu pietre in profesori si in medici, iar de la pramatiile de profesori am invatat cum NU trebuie sa fie un profesor. Iar de la profesorii exceptionali, am invatat foarte multe. Rspunde

o
09/02/2013la 22:59

marilou spune:
probabil pramatiile care l-au avut elev l-au ambiionat s le demonstreze c este mai detept ca ei, i aq fcut-o bine!! Rspunde

11/02/2013la 10:02

Mihail spune:
Depinde si de elev, unii se straduiesc sa arate ca pot, dar, din pacate, majoritatea sunt demotivati de anumite comportamente ale profesorilor. Rspunde

nelu spune:

10/02/2013la 19:18

Cine ridica invatamantul privat in slavi, se insala. Dovada stau sutele de gradinite si scoli private care angajeaza educatori, invatatori si profesori care nu au reusit sa intre in sistemul preuniversitar de stat din cauza notelor mici luate la concursul de titularizare. Ulterior, acestia sunt angajati in urma unui interviu superficial la gradinite sau scoli ale caror patroni nu urmaresc decat sa faca profit, platind cu sume derizorii, eventual neinregistrate, personalul angajat. Se lucreaza muuult, nu stii unde sa mai pui lucrarile copilului tau, insa putini sunt cei care accepta ca lucrarile sunt facute la norma de catre educatori sau invatatori. Dar trebuie sa ne laudam si pe Facebook cu astfel de lucrari, nu? Cum sa nu fie ale tancului meu?! doar platesc 800 de lei pe luna, tre sa se ocupe in mod special de micul meu Picasso Colegii copilului tau sunt, de multe ori, copii cu probleme (gen retard, etc.) al caror loc ar trebui sa fie la scolile speciale, unde persoane pregatite pentru astfel de cazuri ar trebui sa se ocupe de ei. Ce nu accepta sistemul de stat ajunge la privat, pentru ca un parinte cu un copil problema fuge de gura lumii la privat, unde plateste pentru acceptarea odraslei. V-ati pus vreodata problema ce s-ar intampla cu cei din mediul rural, copii cu potential de altfel, daca s-ar externaliza procesul educativ? Ar fi bine sa nu se transforme educatia intr-o afacere. Gresala asta o fac si cei de acum. Este momit de catre edituri de apartament cu procente din vanzari, de asta vinde profesorul culegeri si auxiliare elevilor. Cand vor renunta cei de la Minister la a teoretiza si vor lua decizii in sprijinul elevului, cand profesorul bine remunerat isi va face treaba cu daruire pe baza unor programe si manuale coerente, cand parintele va interveni in educatia copilului si-si va tine plodu-n frau (astfel incat sa mearga la scoala ca sa invete, nu sa faca panarama), lucrurile se vor indrepta. Altfel, ramanem tot in mocirla. Rspunde

33.
09/02/2013la 13:45

Ana spune:

Sunt mama unei fetite de cl V din Iasi. La noi pe d-na Birau o cheama .d-l Paraiala! Subscriu in tot ce spune taticul de mai sus. Si, sincer, nu stiu cum se descurca el cu temele, dar eu nu trec de exercitiul doi dintr-o serie de 30 pe care le primeste copilul meu ca tema zilnica acasa. Noroc ca se descurca ea (sincer nu stiu cum!) si inca nu am apelat la orele in particular. De fapt, l-am si anuntat pe profesor ca nici n-o sa apelez, chiar daca el o vede olimpica, si mi-a cam sugerez. I-am zis ca daca o vede s-o faca! Ca pana la urma, daca e olimpica, asa o sa si fie intr-o zi (in oricare forma s-ar manifesta). Reactia lui a fost desigur de surprindere, dar cum are cu macar 10 ani de scoala mai putin decat mine, n-a indraznit sa incerce sa ma convinga ce inseamna sa inveti.Nu cred ca ma prea place dom profesor Altfel, o spun sincer, sper ca liceul sa nu-l mai faca in tara, desi e greu sa strangem bani, putin cate putin, si e si singurul nostru copil Rspunde

34.
09/02/2013la 13:46

EugenBator spune:

De ce 19 ecuaii? Nu e normal ca n culegeri s fie probleme mai complicate? a) 1/5 * An = 1/3 * Al -3 1/5 * An +3 = 1/3 * Al /* 3 3 (1/5*An+3) = 3* 1/3*Al 3/5*An+9 = Al b) (An+Al+9)*2 = 436 An+Al+9= 436/2

An+Al+9=218 An+Al=218-9 An+Al=209 c) Al + 3/5*Al + 9 = 209 5/5*Al +3/5 * Al = 209-9 8/5 * Al = 200 Al = 200 : 8/5 Al = 125 d) MAl = 125 : 3 MAl = 41,66 e) An = Al 125 An = 84 f) MAn = 84 : 3 MAn = 28 Rspunde

o
09/02/2013la 16:03

Mihai Maci spune:

Va multumesc pentru observatie. Asa cum am scris si mai jos, am comis o eroare: am confundat ecuatia cu calculul. Sunt, intr-adevar doua ecuatii si o inlocuire; mi-au dat 19 numarand toate liniile de calcul. Cu toata consideratia, Mihai Maci Rspunde

35.
09/02/2013la 13:47

Ana spune:

scuzesugerat in loc de sugerez Rspunde

36.
09/02/2013la 13:47

andu spune:

E vorba de ghiozdan. Acesta cntrete n medie 7 9 kilograme (cu un vrf de 12 kilograme) la o greutate a copilului de 32 de kilograme. Dac un copil n cretere ar purta zilnic greutatea aceasta timp de-o or, dou rezultatul ar fi, n termeni medicali, fie scifoza, fi scolioza (ambele fiind deformri ale coloanei vertebrale). Am ntrebat la coal dac exist vre-un normativ al Ministerului Educaiei cu privire la greutatea pe care o poate duce un copil n funcie de distan, de vrst i de nlimea/greutatea lui. Mi s-a rspuns c nu. ORDIN nr. 1955 / 1995 (Ministerul Sanatatii) pentru aprobarea Normelor de igiena privind unitatile pentru ocrotirea, educarea si instruirea copiilor si tinerilor Art. 28 Volumul si greutatea manualelor, ale rechizitelor si ale altor materiale necesare n procesul de nvatamnt, transportate zilnic de elevi la scoala si de la scoala, vor fi adaptate capacitatii de

efort fizic corespunzatoare vrstei copiilor si tinerilor. Elevii din clasele I-IV vor folosi ghiozdane pentru prevenirea aparitiei deformarilor de coloana vertebrala. Greutatea continutului ghiozdanului nu va depasi 2-2,5 kg. Rspunde

o
09/02/2013la 15:59

Mihai Maci spune:

Va multumesc pentru informatie. Ii indemn pe toti parintii care au probleme cu greutatea ghiozdanului sa o foloseasca. Cu toata consideratia, Mihai Maci Rspunde

37.
09/02/2013la 13:55

Mihail spune:

Foarte interesant articol. Trist, dar adevarat. Aveti dreptate in legatura cu inflatia de culegeri caiete, materiale suplimentare, majoriatea de o calitate indoielnica. Domnii comentatori ai articolului Este matematica predata in scoala prea grea? Trei raspunsuri si comparatii cu ce invata elevii din China, Anglia si Germania reamintesc numarul redus de culegeri SUPER de pe vremuri. Nu credeti ca profesorii universitari, ce sunt punctati pentru alcatuirea manualelor din preuniversitar, au o parte din vina complicarii inutile a acestora? Referitor la problema de matematica: adultii sunt tentati s-o rezolva algebric, ceea ce un copil de clasa a IVa nu poate. Se rezolva pornind de la coada: daca dublu sumei este 436, suma este 218. Deoarece 218 reprezinta banii lui Andrei (A) +9 + banii lui Calin (C), A+C=209. Apoi se foloseste metoda figurativa, rezulta A = 125 si C = 84, deci A ia 41 de mingi si ii raman 2 lei, iar C ia 28. Nu de putine ori, utilizand metodele de clasa a IV-a, problemele se rezolva mult mai repede decat algebric. Va doresc mult succes in continuare si astept cu interes alte articole semnate de dumneavoastra. Rspunde

o
09/02/2013la 17:28

pragmatic spune:
@mihai. Daca acceptam ca nici China, nici Franta nu este o natie de tampiti, rezulta ca educatia din fiecare tara urmeaza economia/socialul tarii in cauza. Hai, deci sa nu comparam educatia din Slovenia, cu cea din Luxemburg etc. Daca in RO, gasesc de lucru cei 720 NOI profi de geografie in fiecare an atunci e OK [in 1989, promotia era de 40 odata la DOI ANI]. Cand diplomatul in [ceva] din RO ajunge in Scotia, atunci se confrunta cu viata din Scotia (o fi mai bine, egal sau inferior educat decat scotianul cu care concureaza? asta e destinul sau). Rspunde

38.
09/02/2013la 14:02

albatrosulverde spune:

Cu tot respectul pentru articol, principala problema este aceea ca intr-adevar exista o ruptura intre ce se intampla in sistemul de invatamant si ce se intampla in piata muncii. Imi permit sa adaug si parerea mea de outsider : Principala cauza este faptul ca profesorii au tendinta de a nega aceasta piata. Ei se situeaza intr-o pozitie de superioritate fata de restul societatii, crezand ca fac parte dintr-o specie aleasa, indreptatita sa emita standarde despre procesul de invatare. De fapt, generalizand un pic, toti oamenii cu gandire stangista au tendinta de a emite propriile standarde despre cum societatea trebuie sa fie organizata, sa functioneze, despre cum societatea ar trebui sa ii recunoasca pe ei, sa ii remunereze, totul in virtutea acestei superioritati cu care ei se cred inzestrati. Viziunea celorlalti conteaza mai putin, doar ei detin adevarurile si nu au nici un fel de scrupule in a-si impune aceasta viziune. Societatea este in viziunea lor un element abstract, idealizat pana la expresia unui consens general cand este vorba despre alegerile pe care trebuie sa le faca un individ. Totodata ei cred despre ceilalti indivizi inferiori ca sunt incapabili sa isi inteleaga propriile interese, apare necesitatea unei conduceri de sus, centralizate, din partea unor indivizi alesi pe cine stie ce criterii, dar care trebuie sa decida pentru cei multi, in folosul pe termen lung dar impotriva dorintei imediate a individului. Iar profesorii se cred astfel de indivizi, tocmai in virtutea acestei false superioritati, dar si pe baza formatiei lor care se face intr-un mediu anti-piata si stangist, adica sistemul public de invatamant. Piata, care in general are solutii pentru diversitatea indivizilor, este inlocuita cu programe scolare si tot felul de inventii menite sa niveleaze indivizii la un nivel arbitrar, nefolositor in viata reala. Sistemul de invatamant e croit dupa chipul si asemanarea marii majoritati a profesorilor si haideti sa fim onesti, marea majoritate a profesorilor cred cu tarie in el. Sistemul din care dascalii fac parte este unul eminamente anti-concurential si anti-piata. In sistemul de invatamant actual se promoveaza pe baza de vechime si pe baza unor lucrari publicate. A publica nu inseamna vreo recunoastere din partea pietei, vreo utilitate a lucrarii respective, ci doar o recunoastere formala a cercului inchis de profesori din care fac parte. Superioritatea isi spune iar cuvantul. Ei argumenteaza ca n-ar avea cine sa aprecieze o lucrare daca nu este de specialitate. Asa o fi, insa e greu de a face o legatura intre nevoile indivizilor si acele lucrari, desi ei platesc pentru toate aceste lucrari prin taxele pe care statul le percepe. S-a batut moneda in ultima vreme pe chestiunea plagiatelor. Este doar una din multele anomalii ce pot sa apara in acest sistem putred. Disfunctiile prezentate de dvs. in articol, au si ele legatura cu aceasta falsa superioritate auto-intretinuta de mediul universitar, datorata in special faptului ca nimeni nu i-a tras vreodata de maneca pe dascali. Si ma refer la piata muncii. Fiind acoperiti de procedura respectarii programei, profesorii nu dau socoteala nimanui, nici parintilor si mai important, nici absolventilor pe care ii produc. Alta anomalie, cea fabricilor de diplome, care nu mai este doar o problema interna a sistemului academic, apare atunci cand peste cele de mai sus, se suprapune dementa statului care angajeaza prin concurs de dosare paraziti cu diplome cumparate, ce vor trai o viata intreaga linistit, pe banii contribuabului Nu ma mira coruptia statului in aceasta situatie, nici demagogia politicienilor, dar m-a dezamagit mereu pozitia cadrelor universitare cu pretentii in problema asta, nimeni nu vrea sa spuna clar ca totul se intampla tocmai pentru ca statul angajeaza acei absolventi contrafacuti, oferind astfel finalitate si sens acestui fals act de invatamant. Se incearca mai degraba a se induce falsa idee ca aceasta anomalie este datorata privatizarii invatamantului, o idee gresita dar care convine nu numai politicenilor dar si multor profesori. E si nomal sa le convina, cat timp statul percepe taxe cu forta pentru invatamant, din banii aceia se hranesc in special politicienii, iar profesorii, desi au salarii mici, nu au grija vreunei concurente si nici nu trebuie sa dea socoteala pentru calitatea actului de invatamant prestat. Toata lumea are deci de castigat, politicul, profesorii, mai putin elevul, care abia prea tarziu va intelege ca a pierdut ani din viata degeaba. Daca va intelege vreodata. Pentru ca sistemul de invatamant, intr-adevar produce tampiti. Obtuzitatea sistemului, bazata pe mistificare, lasa brazde adanci in mintile celor care trec prin el si care devin mai tarziu parinti. Parinti care alaturi de profesori vor pune umarul la debusolarea urmatoarei generatii de copii. Singura veste buna e ca exista alternative. Spre deosebire de sectoare publice, unde nu prea exista alternative la ce ofera statul, la educatie ele exista si sunt tot mai accesibile. Internetul, mijloacele de educatie moderne, tot mai diversificate, pun tot mai mult in umbra traditionalele metode de invatare, si nu ma refer numai la invatamantul primar, dar chiar si la cel superior. In fata acestei adevarate revolutii, sistemul de invatamant pare inert. Nici n-ar avea cum sa fie altfel. Indraznesc sa spun ca soarta lui pare

pecetluita, dar ca el va exista atat timp cat statul are autoritatea de a ne lua taxe cu forta, el va exista insa va deveni tot mai inutil. Un fel de taxa de protectie pe care statul o percepe fara sa dea socoteala nimanui, care mananca timpul copiilor si le poate afecta gandirea. Un alt aspect ar fi cel al aparentei subfinantari. O idee care place profesorilor, dar si politicienilor in campanie, nu si cand au de impartit bugete.. Din pacate, sa nu uitam ca finantarea trece prin filiera politicului. Politicul vrea sa sifoneze banii, si cu ce ramane vrea rezultate rapide, vizibile intr-un mandat, pentru a obtine noi voturi. Nimeni nu se apuca de vreo reforma de substanta, programe pe zeci de ani, nici un director nu va da mai mult decat o vopsea pe fatada scolii sau un termopan, daca e in gratiile inspectoratelor pentru a obtine banii necesari si care se dau de obicei pe criterii politice. Dar in interior, actul de invatamant ramane la fel de obtuz, indiferent de cati bani ne vor fi luati cu forta. Pana cand concurenta nu isi va spune cuvantul, percepera unor taxe mai mari pentru invatamant nu va rezolva nici o problema de substanta. Tot aici as sublinia si mentalitatea parintilor. Nimeni nu cere socoteala statului pentru ce da in schimbul taxelor si sunt in general demultumiti, nu doresc sa dea bani in plus pentru invatamant. Tot ce sunt dispusi sa dea in plus este pentru a-si ajuta odraslele sa fenteze sistemul. Platesc meditatii doar daca exista iminenta unui examen. Nimeni nu plateste in plus un profesor pentru a-i da copilului sansa sa invete mai mult lucruri care sa ii foloseasca mai tarziu. Poate cu exceptia limbii engleze. Inchei prin a evoca un episod din facultate, cand un coleg a intrebat o profesoara in prima zi de curs, de ce trebuie predata acea materie. Raspunsul a fost sec si intepat : de-aia !. Rspunde

o
10/02/2013la 14:34

gardonspune:
iar eu, cand am intrebat o profesoara care preda Fundamentele psihologiei: ce competente vom dobandi la sfarsitul facultatii?, aceasta mi-a raspuns: intreab-o pe doamna decan, daca ai curaj si n-am avut, aveam examen cu ea peste o luna! Rspunde

o
10/02/2013la 22:05

MLZ spune:
@ albatrosul verde: Robert Nozick Why Do Intellectuals Oppose Capitalism un argument care mi se pare valid. Are legatura cu ce expuneti dvs. Rspunde

o
12/02/2013la 1:15

elena spune:
@ albatrosul verde corect Rspunde

39.

VASILIUMIRCEAPAUL spune:

09/02/2013la 14:05

Nabulione N CLASA IV ? Demen total ! De aici deriv tot restul. Rspunde

40.
09/02/2013la 14:12

octav spune:

Foarte bun articolul. Multumesc pentru ocazia de a citi ceva de calitate referitor la situatia din invatamantul romanesc. Ar fi bine ca o multitudine de parinti sa isi insuseasca punctele expuse de dvs la fiecare sedinta cu parintii. Rspunde

41.
09/02/2013la 14:17

adrian spune:

Astept comentariile domnilor Stefan Vlaston, Mircea Miclea, Daniel Funeriu, daca ultimii doi mentionati pot sa coboare pana la nivelul de a comenta ceva aici. Rspunde

42.
09/02/2013la 14:28

Viq spune:

Sunt placut surprins. De regula nu mai citesc articole mai lungi de 3000-5000 de cuvinte. Timpul nu-mi permite sa nu ma adaptez timpurilor. Si am inceput sa cred ca cine nu reuseste sa atinga elocvent esentialul intr-o expunere cat de cat succinta, are o problema de adaptare. (Nu va speriati, si eu sunt unul dintre respectivii Acest articol insa m-a pacalit Felicitari domnule Mihai ! Rspunde )

43.
09/02/2013la 14:29

Huitzilopochtli spune:

Cum produce scoala tampiti si cine ii angajeaza imediat http://postimage.org/image/c469c6ua7/

Rspunde

44.
09/02/2013la 14:33

gogi spune:

Suntem imbarcati cu totii figurat vorbind, intr-o corabie situata in plinul oceanului agiat In corabie, fiecare ocupant , are o singura preocupare asidua si personala : sa-i dea cat mai numeroase gauri .Fiecare ocupant desi vede f. bine ca intra din ce in ce mai multa apa, continua cu harnicie, gaurirea. Pe alaturi in larg mai trec si alte corabii din care n-i se striga:luati apa ! Va scufundati ! Noi , avem un raspuns naucitor: Si ce daca ? , noi avem treaba Ce-aveti cu noi? Vedeti-va de traba! Stim noi ce facem! Nu-i treaba voastra, strainilor. Asa vad eu si situatia invatamantului romanesc dar nu numai. Minciuna cere minciuna ! Minciunile cer apoi trenuri de minciuni ! Castelul cladit pe astfel de fundatie, are o singura sansa: Prabusirea ! Rspunde

o
09/02/2013la 15:25

VASILIUMIRCEAPAULspune:
Johann Friedrich von Schiller: Tocmai acesta este blestemul FAPTEI RELE o dat svrit , ea induce i pretinde mereu mai mult RU ! (Das eben ist der fluch der bsen Tat, da sie, fortzeugend, immer Bses mu gebren !) Na, c nu-i francez, nici englez, nici Dostoievski ! Rspunde

45.
09/02/2013la 14:39

BubulinaGospodinaspune:

Hm, cam lung, adevarat in cea mai mare parte Totusi, poate ca scoala cre-eaza (discriminare), daca vrem sa ne creaza cineva? Rspunde

46.
09/02/2013la 14:40

SilviuP. spune:

Problema data ca exemplu din culegerea de matematica e simpla si se rezolva prin substitutie in 2 ecuatii cu 2 necunoscute, pentru aflarea sumelor), si inca 2 ecuatii simple ptr aflarea numarului de mingi ptr fiecare in parte(in clasa a 4-a exercitii cu necunoscute se fac). Nu stiu cum ati reusit sa definiti 19 ecuatii Ce e drept putin cam grea ptr clasa a 4-a poate e mai mult ptr a 5-a. In legatura cu afirmatia universitatile ar trebui sa se adapteze la cerintele pietei nu sunt de acord. E cel mai rau lucru cel pot face studentilor. Universitatile trebuie sa formeze specialisti ce se pot adapta usor cerintelor pietei. Piata se schimba si daca ei nu sunt in stare sa tina pasul atunci devin inutilizabili in piata muncii. Din

pacate studentii din aceste vremuri au un viitor negru in fata pentru ca nu au fost formati sa evolueze, nu stiu sa se adapteze. Rspunde

47.
09/02/2013la 14:50

Iuliu-H spune:

Kafkian tablou. Incurajatoare, totusi, increderea si speranta autorului in solutiile care ar putea sa vina de la inaltii functionari ai ministerului de resort, bucuresti, romania. Acum, pe bune, razvratiti-va, bre, in contra statului asta totalitar, impotriva jafului si a bataii de joc la care va supune milionul de functionari care va paraziteaza facindu-va viata de zi cu zi un cosmar fara sfirsit. Nu aveti nevoie nici de ei, nici de ministerele lor. Va puteti organiza si planifica mult mai bine fara sfaturile si ordinele pe care vi le dau pungasii de la bucuresti in timp ce stau cu miinile pina la coate in buzunarele voastre. In Ardeal a fost viata si inainte de 1918. Si, dupa cum povestesc batrinii, n-a fost mai rau, ci mai bine. Rspunde

48.
09/02/2013la 14:51

Lena spune:

Foarte complex textul si cu argumentari bune; atata ca, vreun si vreo se scriu fara cratima. Rspunde

o
09/02/2013la 15:43

Mihai Maci spune:

Va multumesc, observatia e justa si rog moderatorul sa faca indreptarea cuvenita. Cu toata consideratia, Mihai Maci Rspunde

49.
09/02/2013la 14:54

Consonantspune:

Domnule Maci, acest articol este binevenit dar departe de a fi suficient. Mai rau, este mult prea putin. Trebuie o miscare de masa pe directia aducerii in limitele bunului simt a ceea ce se petrece in scoala. Eu sunt ingrozit si de ceea ce se intampla la nivel universitar: este naucitoare lipsa de minim simt de raspundere pentru copiii (fiindca cei mai multi sunt copii pana la douazeci si ceva de ani) care vin catre universitati cu speranta si care sunt intampinati cu dusmanie exact de cei de la care ar trebui sa primeasca lumina cunoasterii.

Revenind insa la ciclul gimnazial si liceal, inertia societatii este atat de mare in Romania incat nu ma mai surprinde reactia copiilor. Am invatat de la copiii mei si partial de la studentii mei cat de complexa este viata lor in vremurile astea si la cate provocari trebuie sa le faca fata. Va dau perfecta dreptate: cei care se ocupa cu pedagogia sunt, in termeni foarte blanzi, pur si simplu incompetenti. Rspunde

50.
09/02/2013la 15:08

ionut spune:

Pe fond articolul pune niste probleme bune, insa ilustreaza la fel de bine titlul. Si o sa dau doar 2 exemple: - 1) Cate cuvinte are articolul? si cate idei? cat de concise? - 2) M-am uitat si eu pe prolema cu Andrei si Alin sau Calin. Daca reusesti sa treci peste faptul ca Alin si Calin sunt aceeasi persoana, nu stiu de unde ati scos 19 ecuatii!!! De fapt sunt 4 ecuatii, dintre care primele 2 se rezolva impreuna si sunt cheia problemei, iar ultimele 2 le incadrez ca ecuatii doar ca sa ajung mai aproape de 19. Asadar: ecuatia 1: X/5 + 3 = Y/3 ecuatia 2: ((X+9)+Y)*2 = 436 Dupa ce se rezolva cele 2 ecuatii, mai apar 2 doar pentru a da raspunsul final: A = X/3 B= Y/3 Va las pe d-voastra sa decideti ce reprezinta X, Y, A si B, iar raspunsul la prolema consta in A si B. Acuma, intrebarea mea este: concis nu sunteti, ce inseamna o ecuatie nu stiti, sunteti produsul scolii romanesti? Daca da, ce incredere sa am eu ca cititor ca identificati corect problema invatamantului? Rspunde

o
09/02/2013la 15:40

Mihai Maci spune:

Va multumesc pentru observatie. Aveti dreptate, sunt doua ecuatii si o inlocuire. Calculele mi-au iesit mie in numar de 19 (in conditia in care le-am scris detaliat pentru a i le putea explica fiicei mele). Totusi, ma vad nevoit sa observ ca adunarea fractiilor cu numitori diferiti, trecerea la numitor comun si apoi renuntarea la numitori nu se studiaza pe clasa a IV-a. In fine, chiar daca s-ar studia, vi se pare interesant sau util ca un copil de 10 11 ani care cu greu apuca sa fixeze tabla inmultirii sau sa faca ecuatii simple respecatand ordinea operatiilor si a parantezelor sa se ocupe cu asemenea probleme? Avem, in scoli, copii capabili de subtile analize gramaticale, dar care citesc silabisind. Cat despre ideile textului, va marturisesc ca nu mi-am dorit sa fac o expunere pe puncte si liniute: probleme posibile solutii. Nu am nici competenta, nici vederea de ansamblu necesara unei asemenea panorame. Ceea ce mi-am dorit eu a fost sa atrag atentia asupra unor probleme concrete de care m-am lovit, pe care am incercat sa le inteleg (cu cunostintele mele atatea si asa cum sunt acestea) si carora n-am reusit sa le aflu un rost la nivelul sensului. Pe scurt, ideea mea e urmatoarea: invatamantul preuniversitar din Romania are atat cat pot eu sa-mi dau seama un caracter stufos si abstract, pe care interesele de cariera si de beneficii il potenteaza. Problema, simpla in fond, e aceea ca societatea romaneasca asa cum e ea astazi nu are nici o nevoie de cunostintele multe si abstracte ale elevilor de liceu (voi incerca sa arat acest lucru in urmatoarele doua texte). Si atunci nu pot sa nu ma intreb in primul rand ca parinte, apoi ca profesor: la ce bun? La ce bun, cu atat mai mult cu cat marea majoritate a elevilor nu pot sustine ritmul impus de scoala? Cu toata consideratia, Mihai Maci

Rspunde

09/02/2013la 20:23

ionut spune:
Domnule Mihai Maci, Pe fond aveti dreptate, dar stiti dumneavoastra, Diavolul e in detalii pe fond toti avem dreptate. M-am legat de exemplul asta pentru ca face parte din articolul dumneavoastra si exemplifica foarte bine faptul ca fiecare se pricepe la ceva, dar nu la multe altele. Din pacate de multe ori ne dam cu parerea in cele multe altele. Va rog eu nu mai continuati exemplul ala ca nu o sa ajungeti la 19 ecuatii. Alea 19 sunt transformari, dar pe acelasi sistem de ecuatii. Si nu stiu daca e nevoie chiar de 19, as zice puate 10. Poate v-a ramas o regula din scoala: numarul de ecuatii trebuie sa fie egal cu numarul de necunoscute, pentru ca sistemul sa fie determinat si rezolvabil (nu intru in mai multe amanunte). Daca d-voastra aveti 19 ecuatii, ganditi-va care sunt cele 19 necunoscute. Daca mi se pare normala problema pentru clasa a 4-a? Depinde de elevi si de ce au facut inainte de asta. Problemele de matematica cu care am inceput eu (am avut un invatator f bun, dar daca intru in amanunte o sa imi ziceti ca scotea tampiti) se puteau rezolva prin metoda grafica un fel de algebra cu segmente, ilustrata. Evident ca exista si o rezolvare pur algebrica, insa problemele puteau fi rezolvare si fara a apela la necunoscute, x si y. Si asta a fost foarte bine. Deci, daca la scoala copilul d-voastra a trecut deja prin etapa respectiva (1-2 ani), problema e buna pentru o rezolvare pur algebrica (pentru ca e mai greu rezolvabila grafic). Cat despre inmultiri, eu le-am facut in clasa a 2-a. Sincer, nu mi se par foarte grele pentru clasa a 4, dar repet, poate ma raportez la alte vremuri. Rspunde

o
09/02/2013la 16:47

filadel spune:
@ionut Nu v suprai c-mi exprim o prere. i dvs. facei aceeai ilustrare a titlului. Articolul nu se refer la rezolvri ale problemelor de matematic. Asta nseamn c n-ai neles ideea lui ci ai fcut o demonstraie de ceva fr legtur cu subiectul. Cu alte cuvinte arai stranic pe lng ogor. Pe de alt parte m-ai convins c nu avei habar despre metoda aplicat n clasa a 4-a i totui insistai s v exprimai opinia exact pe acest subiect. Trimitere la titlu din nou. V-am rspuns numai fiindc reprezentai un exemplu excelent pentru ideea exprimat n acest articol. Dei autorul a dat, spun eu, destule exemple al dvs. este cu adevrat reprezentativ. Rspunde

09/02/2013la 20:07

ionut spune:
Nu va inteleg argumentele. Articolul l-am citit putin pe sarite, am trecut cam prin fiecare paragraf, dar comentariul meu nu s-a referit numai la problema de matematica, asta ati vrut dumneavoastra sa vedeti, ci la seriozitatea si calidatea argumentelor autorului. Ma pricep mai mult la matematica cel putin acolo e usor de observat cine are si cine nu dreptate, nu imi permit sa fac observatii legate de pedagogie sau de alte pareri exprimate in articol, unde fiecare isi da cu parerea (inclusiv ministerul) si elevii sufera. Rspunde

Sara spune:

09/02/2013la 20:50

Ionut, spui ca te pricepi la matematica. Dar n-ai inteles esenta articolului. Si anume, ca problema era nu pentru adultii care se pricep la matematica ci pentru elevii obisnuiti de clasa IV. Prin demonstratia prezentata de tine mai sus, ce ai aratat ? Ca stii sa rezolvi o problema de clasa IV si asta pentruca esti priceput. Subiectul era cu totul altul. Daca n-ai inteles era mai bine sa renunti la comentariu si sa te bucuri ca esti priceput la matematica si ai rezolvat problema. Rspunde

10/02/2013la 21:13

ionut spune:
Nu Sara, am aratat ca articolul contine cel putin un element incorect. Rspunde

51.
09/02/2013la 15:13

barbicioiuraj spune:

Acum vreo 3 ani cind D-nul Presedinte Traian Basescu a facut aceasta afirmatie,majoritatea au satit de cur in sus si l-au ponegrit pe toate posturile Tv.-ei iata se pare ca a avut dreptateCu timpul se vor dezmaticii din ce in ce mai multi. Rspunde

52.
09/02/2013la 15:21

Sorin spune:

Scoala de astazi este cea pe care vor cei (cu studii facute pe vremea comunismului)care ne conduc, sa o avem. Daca zi de zi, romanul accepta sa fie calcat in picioare, sa primeasca pomana, sa accepte ceea ce i sa da (informatii, seriale, scandaluri TV, stiri manipulante) fara sa analizeze daca il ajuta la ceva, daca in loc sa creda in el insusi ca poate mai mult, asteapta promisiunile candidatilor si sa moara capra vecinului, atunci, cine oare sa creada ca poate schimba ceva in viata elevului, in educatia elevului, in programa scolara, in afacerile necurate din tot ceea ce insemna sistem. Dumneavoastra ati rezolvat problema cu 19 ecuatii, cati parinti credeti ca pot ajunge pana la a doua ecuatie? Cine sa ia atitudine si sa ceara ceva pentru copii in problema asta, cand nici profesorii nu au niciun interes sa schimbe ceva, pentru ca si ei vor trebui sa schimbe tot in comportamentul si viziunea lor despre viata, multi dintre ei au peste 45-50 de ani, este greu sa schimbi ceva cand tot se rezuma la bani acum nu in viitor. Sunt curios sa vad cate comentarii vor fi la acest articol. Asta va spune tot despre toti. Felicitari domnule, si succes. Rspunde

53.
09/02/2013la 15:32

MirceaLutic spune:

Avand in vedere ca meditatiile sunt indispensabile intrebarea care mi-o pun e daca educatia obligatorie e constitutionala. Devreme ce tot e inutila (sau chiar daunatoare) mi se pare corect ca parintii sa aiba dreptul sa-si educe copiii acasa. Ce-ar zice statul de asta? I-ar da in judecata pe parinti?

Rspunde

o
10/02/2013la 19:16

A.M. spune:
Poate gsii un rspuns (aproximativ) uitndu-v la cum se comport Statul vizavi de obligativitatea recent introdus pentru clasa zero? Din ce-mi aduc aminte din presa vremii (toamna trecut) cel puin n unele orae au aprut ameninri ale autoritilor locale vizavi de prinii care refuzau s-i nscrie odraslele, cum c dac nu o fac se vor pomeni cu Garcea la u. Alfel, eu votez cu dou mini ntregi pentru ncurajarea educaiei acas. Inclusiv prin specificarea clar, i neechivoc, n nsi legea educaiei a dreptului prinilor de a-i educa copiii dup cum cred c-i mai potrivit. Rspunde

54.
09/02/2013la 15:48

CristianIoan spune:

Multumesc mult! Nu ma refer la articol in sine, care este important, interesant, dar lung, l-am parcurs doar superficial, ci la un aspect punctual. Poate o sa vi se para tivial si fara legatura cu subiectul, dar Dvs. imi rispiti o mare nedumerire atunci cand spuneti: zilnic, fie eu, fie sotia mea, o insotim dimineata de acasa la scoala si la amizaa, inapoi acasa. De mai bine de cinci ani remarc impactul asupra traficului (oricum aglomerat) al parintilor ce isi duc copii la scoala, iar de un an, de cind a muriit si tata, intreb disperat pe colegii mai tineri <> Eu imi amintesc, de xemplu, de vrema cand din Gara FIlaretn plecau trenuri, dar nu mai tin minte de loc daca in clasa intai ma duceau parintii sau bunica la scoala! al i la amiazzi de la coal napoi, acas. Oricum mergeam pe jos, nu numai ca nu aveam masina, dar era o singura statie de autobuz, insa efectiv nu puteam sa pricep cerintele contemporane referitoare la transportul elevilor Rspunde

55.
09/02/2013la 15:53

vlad hilitanu spune:

http://vladhilitanu.blogspot.ro/2013/01/saeducamprin-joaca.html Asta ar fi solutia. Rspunde

56.
09/02/2013la 16:03

X spune:

http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=zDZFcDGpL4U# ! Rspunde

57.
09/02/2013la 16:07

Anda spune:

Un articol care m bucur doar pentru c la rndul meu am sesizat i discutat aceste aspecte cu prieteni i colegi. Am 24 de ani, termin un master la o universitate cu pretenii. Am fost mereu la buget, am avut mereu burs, am nvat ce mi s-a dat i n plus. Am remarcat prin anul II c dac vreau realmente s rmn cu ceva din aceti ani trebuie s acionez contrar indicaiilor profesorilor: s aleg alte materiale educaionale, s mi le nsuesc prin alte metode de studiu etc. Nu am fost educat s analizez, s critic, iar dialogul n contradictoriu trece drept impertinen i este complet contraindicat la universitate. Unii profesori scriu cri antologii-de-citate i predau discipline despre care nu au nici mcar cunotine de baz. La 24 de ani ns scriem dup dictare i ne ferim de multimedia ca de comunism. Una peste alta, n scurt timp absolv, nivelul meu profesional este submediocru (raportat la cerinele internaionale ale meseriei pentru care m-am pregtit) i nc nu mi-e clar ce am greit. M ateapt probabil o frumoas carier n osptrie, unde nu voi avea nicicnd ansa s aplic clasificrile cu liniu de la capt pe care le-am absorbit ca un tomberon intelectual atia ani de zile. Rspunde

o
12/02/2013la 1:19

elena spune:
@ Anda Nu eti singura dac te consoleaz. Dar mi place expresia tomberon intelectual chiar asta suntem. Rspunde

o
25/02/2013la 16:42

savedanubespune:
Subscriu la cele de mai sus. Intamplator am pe cineva in familie, care este bursier la o facultate din Ctza. Chiar la o tema pe care au primit-o, cursul prezentat de profesor avea formulele gresite (studentii au primit cursul tiparit pe hartie, ca sa nu se inteleaga ca au fost luate notite gresite). Pentru a putea face totusi lucrarea, au cautat teoria pe net. Rspunde

58.
09/02/2013la 16:13

dan spune:

D-le parintesubscriu pana in cele mai intime amanunte cu frustrata dvoastra scanare a acestui sistem analfabet plin de doctori decenti. Inima incepe a-mi bate mai tare cand ma gandesc ca ai mei urmasi de abia de-acu stau sa vina. Sper, ca orice dobitoc neputincios, ca pana la acel viitor, decidentii s-o dea tare cu capu in pragu de sus. Altfel voi ramane si eu, recitind articole, un tata frustrat alergand de nebun dupa culegeri si meditatii. P.S. faceti un forward catre cei cu capuri mari si inimi mici, poate poate v-a inspira pe cineva. Asta in cazul fericit in care s-ar deranja cineva de acolo sa lectureze aceasta tema

Rspunde

59.
09/02/2013la 17:12

anna spune:

Articolele aparute in aceasta sectiune pe tema invatamantului romanesc si a ceea ce produce acesta aduna multi sustinatori .Toti suntem revoltati si asteptam solutii de la societatea civila. In ceea ce priveste educatia, organizatiile non-guvernamentale s-au format in ideea de a sustine finantarea unei scoli/gradinite private si in consecinta nu pot lua atititudine ( daca ar dori ) pentru ca ar fi acuzate de intereseprivate. Asadar la cine ne referim cand spunem societatea civila in cazul acesta? Poate daca cei aproximativ 8700 de cititori sau macar cautatori de idei despre invatamant s-ar considera parte din societatea civila si ar adopta o atitudine CONSTRUCTIVA ,lucrurile ar misca putin , putin . Si ar lua apoi contur . Fiecare copil inscris la scoala in Romania are macar un apartinator -ne-am aduna poate mai multi decat la orice referendum, daca am fi constienti ca societatea civila e facuta din mici parti , cu atitudini coerent asumate-noi, parintii. Altfel ,suntem doar spectatori si , din cand in cand carcotasi sau aplaudaci . Rspunde

o
10/02/2013la 20:57

Stefan spune:
Eu personal astept solutii de la cei din Minister si Institutiile bugetare de profil cu oameni care sunt platiti sa ofere solutii. Daca nu le ofera, poate ca ar fi timpul sa isi dea demisia. Societatea civila poate sa discute, sa arate punctele nevralgice, dar cred ca nu are calificarea necesara pentru a oferi solutii. Miile (cred ca zecile de mii) de absolventi ale Facultatilor de profil, Pedagogi, Psihologie, Educatie, nici eu nu mai stiu care si cate sunt. Aceste Facultati au Scoli Doctorale, oameni care fac doctorate pe aceste domenii ale Educatiei Secolului XXI. Ei sunt in masura sa ofere valoare si solutii moderne. De exemplu, Universitatea Iasi are Facultate de Psihologie si Stiinte ale Educatiei cu 2 688 (nu stiu si nici nu mai caut la alte Universitati din tara Facultati de profil). De la ACESTI oameni astept eu soltii, articole, discutii. Altfel, sunt inutili. Rezultatul muncii lor este ineficient. Rspunde

60.
09/02/2013la 17:17

angelomiuspune:

Cu totul de acord cu ce spune autorulmai putin in partea cu invatamantul in zone ruraledin pacate, eu am avut o experienta cumplita: il aduc in toamna lui 2011 pe baiatul meu cel mare, de la scoala din Maneciu Pamanteni, Prahova, in Bucuresti, scoala 172 Sfantul Andrei scoala buna, din Drumul Taberei.la sfarsitul lui 2012, a trebuit sa il duc inapoi la Maneciu Pamanteni, caci nu mai invata nimic, iar profesorii nu mai faceau nici un fel de lectii la scoalaa reinceput cursurile la scoala din Maneciu Pamanteni fiind, in medie, cu trei lectii in urma fata de cei de aici.. Cat priveste viitorul scolar al lui, dar si al fratelui sau de cinci aniproblema va fi rezolvata.EMIGRAM.am ales Franta, asa ca, peste maximum un an, copii vor invata, foarte probabil la Paris sau in imprejurimiasta estetrebuie sa parasesc o cariera performanta din punctul meu de vedere, cel putin in Romania, ca sa emigrez sa aiba copiii mei un viitor cel putin sub aspectul studiilor..

Rspunde

61.
09/02/2013la 17:19

johnnyspune:

Ok. Eu sunt trecut acum de 30 de ani, pot spune ca am o slujba buna si m-am format in vechiul sistem de invatamant (la revolutie eram in clasa a IV-a). Evident, pana am terminat eu cele 12 clase, lucrurile nu se schimbasera inca atat de mult, incat sa pot spune ca m-am format in noul sistem. Normal, am cifoza, pana in clasa a VIII-a am carat la manuale si caiete de nu mai stiam ce am cu mine. Mam desteptat abia la liceu clasa de filologie, deci 3 caiete in total: romana, franceza si caietul universal. Manualele, acasa, cu exceptia romanei si francezei, logic. De fapt incepand dintr-a X-a nici n-am mai cerut manuale de matematica, fizica si chimie. Eram praf oricum la materiile respective, deci manualul nu ma ajuta prea mult. Nota 5 o luam oricum la materiile astea, ca eram clasa de filologie, deh. Cum se facea scoala? Pai ca sa intru la liceu am tocit porcariile inttulate comentarii. Tocit, normal, ca nimeni nu era in stare sa le reproduca altfel. Matematica pt. admiterea la liceu a facut maica-mea cu mine, ca altfel Bani de meditatii nu aveam, ghinion (pt. maica-mea). Gramatica am priceput-o singur. Si pt. facultate (Drept) istoria am invatat-o eu pe de rost (2 manuale, cl. XI si cl. XII), gramatica o pricepeam si atunci. De citit, am citit fara sa ma indemne scoala in sensul asta, imi placea mie si aveam multe carti acasa. Practic, puteai termina o clasa de filologie fara sa citesti vreun roman din programa. Sincer, nici in ziua de azi nu stiu daca scoala asa cum facut-o eu a fost buna sau rea. Constat insa ca nici unul din colegii de clasa din liceu n-a ajuns muritor de foame. Ce pot spune insa, e ca pe vremea mea parintii erau mult mai preocupati de scoala odraslelor decat in ziua de azi. Ganditi-va si ca sunt elevi de liceu cu sute de absente. Pe vremea mea, daca aveai 50, erai propus la exmatriculare. Nici nu stiu daca problema invatamantului romanesc din ziua de azi o constituie profesorii sau parintii elevilor Rspunde

62.
09/02/2013la 17:27

mariand. spune:

ati scris ceea ce simtim majoritatea parintilor! E dezastru, nu putem face fata, bani, culegeri, concursuri, olimpiade, in ce imi transform copilul de clasa a IV-a? Nu se mai poate asa, trebuie sa REACTIONAM! Rspunde

63.
09/02/2013la 17:31

vera_cruzspune:

un mic comentariu rautacios de ce autorul nu a simtit nevoia sa faca aceasta radiografie, destul de corecta, de altfel (cu mici scapari), atunci cand la parghii erau oamenii celui care s-a exprimat ca scoala romaneasca produce tampiti? Sau inainte ca LEN sa fie asumata si sa produca mai mult degringolata si abrambureala, decat reforma reala si obiectiva? Altfel, sunt de acord in mare parte cu analiza, mai putin cu pietrele care se arunca non stop inspre partea realista de catre cei care exagereaza cu materiile umane. Fraza de pild faptul c n domeniile reale (care opereaz ele nsele cu un aparat matematic i n care rspunsul trebuie s fie aproape invariabil unul

univoc) cuantificarea rezultatelor att de trendy n ultima vreme e mult mai uoar dect n domeniile umaniste, unde interpretarea joac un rol definitoriu. este corecta. Ceea ce uita autorul sa spuna ca tocmai cele mai inchistate si mai rigide formule de examen vin tocmai dinspre latura materiilor umane, care nu incurajeaza aproape deloc interpretarea, si ca cei mai flexibili profesori sunt tocmai cei care vin dinspre latura reala Cel putin, asa am intalnit eu. Puteti sa cautati si pe forumul profesorilor al MEC, sa vedeti cine e mai rigid Uma din micile inexactitati ex 3) manualul de biologie respectiv mai e in uz? Din cate stiu, in 2004, probabil de frica modificarilor posibile dupa alegeri, slujbasii MEC au modificat la greu si ochiometric programe astfel ca genetica de-a XII-a trecea intr-a IX-a, optica la fel etc. Deci manualele ar fi trebuit schimbate in 2004 ex 1) Suma reala detinuta de cei 2 copii ar fi 209 care nu se divide la 3 Rspunde

64.
09/02/2013la 17:34

un cititor spune:

Gsesc textul d-lui Aligica publicat azi pe Contributors criticabil sub cteva aspecte. 1.Tonul mi s-a prut rstit, argos, grbit. Cititorii sunt tratai de sus. Impresia este de arogan. 2. Mesajul este revendicativ, cernd pentru sine privilegii speciale, pe care, din cte tiu, platforma Contributors nu le acord : publicarea automat a textelor i dreptul autorului de a hotr ce comentarii afieaz. Dl. Aligic pledeaz pentru spargerea acestui sistem, dar nu reisese clar dac o face doar pentru sine i pentru ali civa, sau dorete ca toi contributorii s beneficieze de aceste privilegii. nclin s cred c autorul textului dorete privilegii speciale doar pentru sine, eventual pentru ali civa. Nu este clar dup ce criterii ar acorda Contributors aceste privilegii. n cazul n care platforma Contributors abdic de la propria politic editorial care a fcut din Contributors o publicaie decent i echilibrat permind privilegii speciale pentru unii contributori, atunci se creeaz i la Contributors acea situaie de dezordine balcanic care a adusa ara noastr la nenorocire, cu privilegiai, mecheri, fraieri, etc. Consider c sistemul editorial actual, cu o redacie care stabilete ce materiale se public dupa o prealabil lectur i cu o moderare general i neutr a comentariilor este cea mai bun garanie pentru meninerea inutei i calitii. 3. Textul, dar mai ales comentariile d-lui Aligic, insult cititorii fr motiv, mprindu-i n dou categorii: cei pe placul d-lui Aligic i ceilali, tratai jignitor (tembeli, imbecili, postaci) . Nici aici nu reiese clar dup ce criterii mparte d-l Aligic cititorii, n afar de ansa sau ghinionul de a fi fost de acord cu dnsul. mpresia general ce mi-a fcut-o acest text scris n tgrab este de arogan i pretenii nejustificate care risc s perturbe calitatea editorial a platformei Contributors. Rspunde

o
10/02/2013la 0:04

A. spune:
Ai greit adrisantul: aici e textul domnului Maci. Rspunde

10/02/2013la 5:05

DragosPaul Aligica spune:

E geniala! Nu mi s-a intamplat niciodata. Da. Omul asta s-a plans azi iritat ca nu i-am publicat eu comentariul . Mi-a venit cu o intreaga filozofie ca sa vezi si sa nu crezi. I-am spus ca interventia lui nu a ajuns la mine si sa-l retrimita si ca evident trece de moderare. Ca nu am cenzurat pe nimeni azi. Acum mi-a atras un cititor atentia: Misterul s-a dezlegat. L-a postat la alt articol si la alt autor. Si astepta sa apara pe pagina mea enervat ca-l cenzurez. Mare e gradina lui Dumnezeu! Rspunde

65.
09/02/2013la 17:42

Vera spune:

Domnilor si doamnelor, Tampenia national valabila este ca desi cunoastem cu totii realitatea, nu suntem in stare sa actionam si reactionam nici macar in interesul propriilor copii! Aceasta e adevarata tampenie, pe care o creaza sistemul de invatamant! Sa fim intelesi ca si eu, in calitate de parinte, ma includ in aceasta categorie patologica. In rest toate, blogurile si comentariile ori cartile publicate sunt vorbe goale! Rspunde

66.
09/02/2013la 18:29

Emil spune:

Impecabil articol. V spune asta un tat de olimpic naional de nivel aur i argint (acum vreo doi ani a luat un argint i la o balcaniad) la matematic. Un singul lucru i gsesc de vin, articolului: c nu poate fi descrcat precum alte articole ale dvs. Rspunde

67.
09/02/2013la 18:36

Sara spune:

Felicitari, dle Mihai Maci. Rspunde

68.
09/02/2013la 18:42

Vladimir spune:

In legatura cu problema celor doi copii , vad ca atat autorul articolului cat si mai multi comentatori numara prin cate ecuatii au rezolvat problema , unii dand chiar rezolvarea. Este drept ca problema era ceva mai

dificila , dar ea se rezolva fara a folosi ecuatii, adica metoda algebrica , ci aritmetic. Metoda COMPARATIEI este aceea care se preta in rezolvarea la nivelul cunostintelor clasei a IV-a. Rspunde

69.
09/02/2013la 18:45

adriana spune:

Buna ziua! Parintii mei sunt invatatori intr-un orasel de provincie cu 12.000 loc! Tata are elevi simpli, chiar necajati, dar ingrijiti. El spune ca , la sf. clasei a IV, copilul trebuie sa stie sa scrie corect, sa citesca fluent, sa scada, sa adune, tabla inmultirii si impartirii!De aceea selecteaza mult manualul! Mama are in schimb o clasa foarte buna , cu diversi copii, provenind din medii diverse. Cateodata, ea lucreaza si simultan, adica pe cei care pot mai mult, ii solicita mai mult. Nu este de acord cu caietele speciale (se sustrage inv atatorul de la o munca in plus, zice ea). INSA, pe de alta parte, parintii considera ca un invatator este cu atat mai bun cu cat cere mai multe caiete speciale, culegeri, caiete speciale la caite speciale . Rspunde

o
20/02/2013la 11:53

andradaspune:
Felicitari parintilor tai. Da, copii(elevii), pana in clasa a IV-a, invata sa invete, incepand cu clasa aV-a, invata propriu zis.Dar altfel, la terminarea liceului, vor merge cu totii la Spiru Haret, vor termina cu totii o facultate la zi (fara sa se prezinte macar o zi la cursuri),in special psihologia, apoi vor urma un master de preferinta in criminalistica -suna mai cool, unde la fel nu se vor prezenta,desi initial s-a spus ca la cinci absente vor fi exmatriculati,vor obtine o DIPLOMA pe care ti-o vor flutura pe sub nas,dar ei scriu MIAU SPUS PROFESORII precum pisica atunci cand miorlaie. HALAL PROFESORI,HALAL STEDENTI! Nu va mai mirati si minunati atata, acum toate fetele bune si baietii descurcareti sunt studenti la PSIHOLOGIE, STIINTELE COMUNICARII SAU JURNALISM si, atunci pana cand..?! Rspunde

70.
09/02/2013la 18:56

Roxanaspune:

Tind s cred c i n perioada 1996-2004 (clasele I-VIII) erau probleme n ciclul de nvmnt primar i gimnazial, dar ceea ce m-a salvat i ne-a salvat generaia noastr au fost oamenii destupai la minte (o mn de profesori) i prinii care mereu s-au unit i au militat mpotriva acestui tip de metode abuzive: 1) am avut o invtoare care s-a ocupat de noi i a avut grij s nlture profesorii acolo unde exagerau. In clasa a 4a ne-a venit un moneag la Biologie i ne-a zis aa: Porcul este un animal porc. Voi suntei nite porci pentru c am fcut glgie pe sal. Clasa a 4a, menionez din nou. Un an mai trziu omul a zburat din coal dup ce prinii au insistat c un astfel de om nu poate fi in deplintatea facultilor mintale nct s nvee nite copii de 10 ani. 2) am avut o dirigint care s-a ocupat de noi. n clasa a 5-a ne-a adus un profesor n vrst la limba romn. Ne-a nvat cu drag toat gramatica, ne-a nvat s facem comentarii literare fr s ne suprasolicite. O dat la 2 luni ne scotea pe dealuri (n timpul orelor!! ne nvoia de la matematic, biologie) i ne scotea la

micare. Ne vorbea de natur, de sntate, ne lsa s alergm, s fim liberi. A doua zi fiecare povestea la or ce a observat diferit o compunere de 1/3 de pagin. 3) am avut un director al colii, profesor de sport i ahist. Timp de 8 ani ne-a introdus cel puin 3 ore de sport/sptmn, ne-a dat reduceri la patinoar, ne-a luat la concursuri de ah i ne-a dat premii (diplome, cadouri, bani nu muli, dar ct s nvm c it pays to have passions). 4) Am avut profesori de limbi strine care dei la prima vedere bgau spaima n noi, te nvau gramatica, vocabular, citire i apreciau fiecare efort. N-aveai cum s nu i iubeti dup ce terminai clasa a 8-a. Se legau de fetele care veneau mbrcate sau machiate ca de club. i explicau totui c e important s tii o limb strin i avea grij s explice bine, s te nvee. 5) Niciodat nu ni s-a impus s purtm vreun fel de uniform, tocmai pentru a nu fi adui la norm. Am fost lsai liberi, ncurajai, s-a discutat cu noi atunci cnd a fost cazul, s-au inut orele de dirigenie. Mai mult, olimpiadele nu costau bani, de multe ori, dac te calificai mai departe i se asigura cam 90% din totalul costurilor. Mai ddeau i prinii ceva, c deh, vorba aia, pleac copilul din ora, i dai un bnu de cheltuial. 6) Aveam un profesor de fizic i chimie care a cules toate substanele i uneltele posibile de pe la universitile din ar i ne-a dotat nou laboratoarele. Nu am avut la liceu ce laboratoare de chimie i fizic am avut la coala general. Am fcut sute de experimente, eram un fel de mad scientists la chimie, toi cu halate albe. De multe ori n-am avut nevoie de manuale, le lsam acas sau n bnci. Ne-a nvat prin poezii fiecare element chimic, fiecare legtur fizic etc. Am inut i pentru cei mici ore de magie n care transformam apa n vin cu elemente chimice sau fceam un ou s pluteasc. Ar fi multe de zis, dar s spunem c am rmas cu amintiri plcute din gimnaziu datorit unor profesori care au pus pasiunea i dedicarea naintea banilor i a surselor de venit extra. Iar ca un ultim cuvnt: la noi culegerile de matematic aveau maxim 50 de pagini. i erau ntr-adevr probleme grele, dar cu soluii la sfrit. Profesorii ne explicau soluiile problemelor ca s tim pe viitor cum s rezolvm altele. Ne fceam singuri plane cu teoreme i formule i le aveam la dispoziie la teste. Nu se poate numi copiat. i n facultate ni se ddeau formulele, doar nu era s memorm 50+ formule. Pentru ce, pn la urm? Nu mi vine s cred ct de mult s-a degradat sistemul. i aparent nu se ntmpl doar n oraele mari, se ntmpl i in cele mici/medii. i e doar o diferen de 13-14 ani ntre ce era atunci i ce e acum la nivelul claselor de gimnaziu. E trist Rspunde

o
10/02/2013la 0:02

A. spune:
Imposibil s fi avut profesor special la Biologie ntr-a 4-a! Clasa a 4-a era n ciclul primar, iar orele se fceau cu educatoarea. Abia dintr-a 5-a apare materia Biologie i este predat de un profesor specializat (pn atunci se numise Cunotine despre natur). Rspunde

10/02/2013la 4:15

Roxa na spune:
L-am avut n clasa a 4a n cadrul unui opional. nvtoarea voia s ne pregteasc pentru ceea ce ar fi urmat n clasa a 5a. A fost un experiment nefericit cu un om care trebuia s-i vad de pensia lui demult. M rog, nu era biologie, erau tiine ale mediului. Irelevant, oricum. Rspunde

b. spune:

10/02/2013la 5:36

Teoretic, aveti dreptate. Practic, si eu am avut in clasa a IV-a profesoara de istorie care preda la V-VIII. Nu stiu daca a fost la mica intelegere sau nu, insa va pot asigura ca exista astfel de cazuri (sau cel putin au existat in anii 90). Rspunde

10/02/2013la 16:21

Roxanaspune:
Exact. mi amintesc c am avut nc din clasa a II-a profesoar de limba englez. i nc din clasa a II-a ne-a fost predat i acea materie, tiine ale naturii (sau ceva similar). n clasa a IV-a deja aveam profesoar de istorie, profesoar de cultur civic i acel profesor de tiinele mediului, un fel de biologie primar. S-au incercat toate acestea pentru a ne uura trecerea la ciclul gimnazial, pentru a ne obinui cu mai muli profesori la clas. Chiar am prins clasele I-II sistemul de note, nu de calificative. Undeva dup 1998 s-au introdus la coala primar calificativele. Iar ncepnd cu clasa a V-a am revenit la notarea de la 1 la 10. Iar cnd am terminat clasa a VIII-a, n 2004, am fost prima generaie care a dat Teste Naionale. Tocmai se fcuse trecerea de la Testul de Capacitate, dei la fel ddeai examen scris n sesiunea din iunie la Limba Romn, Matematic i Istorie/Geografie. n schimb, la liceu am prins admitere cu dosar, nu s-au mai dat admiteri pe baz de examene. A fost nlturat sistemul de admitere la liceu tip examen cu 6 ani n urm. mi amintesc c fratele meu, cu 6 ani mai mare dect mine, a fcut parte din ultima generaie care a mai dat admitere la liceu tip examen. Asta n 1998. S-au schimbat multe de atunci, dar mi se pare c era mai bine organizat coala atunci dect acum. Rspunde

71.
09/02/2013la 19:11

CorneliaTopala spune:

Din pacate problema pe care o puneti in discutie are radacini foarte adanci. Lucrurile pornesc din anii de dupa razboi, odata cu venirea comunistilor. Sunt nascuta in anul 1940, asa ca am apucat scoala aceea de zece ani cu liceu cu tot, in care am invatat ca Stalin e cel mai mare lingvist, ca genetica si cibernetica sunt stiinte reactionare, Lucian Blaga nu exista, ca Eminescu a scris doar cateva strofe din Imparat si proletar, ca marii poeti ai neamului sunt A. Toma si Dan Desliu si multe altele de acest fel. Am apucat perioada cand pentru intrarea la facultate se dadeau doua concursuri in functie de sanatatea dosarului pe care-l posedai: daca erai copil de municitor sau de taran sarac dadeai un examen de dificultate minima care-ti asigura un loc chiar daca obtineai numai nota 5 (oricum 90 % din locuri erau rezervate pentru acest tip de dosar). Altfel stateau lucrurile in cazul in care erai copil de intelectual. Atunci examenul era draconic si patrundeai foarte greu in facultate. In plus completai la inceputul fiecarui an niste declaratii pe vreo 12 pagini in care trebuia sa spui ce avere au avut, ce politica au facut toate rudele si daca iti permiteai sa ascunzi vreun bunic chiabur sau vreun unchi detinut politic, puteai fi dat afara pentru declaratii false la dosar. Multi dintre cei cu dosar sanatos nu aveau o chemare speciala pentru invatatura, dar erau protejati de originea lor si ajungeau la sfarsitul studiilor fara sa se fi straduit sa-si inmagazineze cine stie ce cunostinte. De altfel nici nu le-o cerea nimeni. A fost generatia de intelectuali facuti cu de-a sila, care s-o inlocuiasca pe cea precedenta. Multi dintre acestia au devenit profesori care la randul lor au pregatit alti profesori si uite-asa calitatea invatamantului s-a deteriorat treptat pana s- a ajuns la situatia actuala. De aceea cred ca va fi foarte greu, infinit de greu sa se mai corecteze ceva. Marea masa a corpului didactic (cu exceptiile de rigoare) nici nu cred ca e capabila sa-si imagineze cum ar trebui sa-si exercite profesia, iar decidentii sunt alesi dintre cei pe care nu-i intereseaza cum se face treba, ci cum sa faca sa-si pastreze functiile si sa parvina la altele mai inalte.

Asa se face ca nepotul meu la 13 ani trebuia sa citeasca Psalmii lui David si Psalmii lui Tudor Arghezi, poezia Veche intamplare de Nichita Stanescu si alte minunatii de acelasi fel (toate indicate intr-o lista de lecturi suplimentare propusa de minister), sa faca rezumate pe care sa le treaca intr-un caiet de lecturi suplimentare si pe care profesoara lui de romana le bifa fara macar sa se intrebe daca elevul a citit si a inteles ceva. Marturisesc ca imi venea sa ma duc la scoala si s-o rog pe aceasta doamna profesoara sa-mi spuna si mie ce a inteles din poezia Veche intamplare de Nichita Stanescu, dar m-a oprit gandul ca ar urma o persecutie asupra nepotului meu, pentru ca se poarta si acest lucru in scoala actuala. Si, vezi Doamne, copilul trebuie sa ia nota buna ca sa poata accede la liceul pe care si-l doreste! Asa ca sunt ingrozitor de sceptica in legatura cu viitorul invatamantului romanesc, dar ma bucur foarte mult, domnule Mihai Maci, ca mi-ati oferit posibilitatea sa-mi vars un naduf adunat intr-o viata de om. Rspunde

o
09/02/2013la 22:56

Un profesor spune:
As dori sa-i raspund domnului Alex. Eu sunt in sistem de 17 ani. Garda veche de profesori, care au intrat la facultate pe baza de dosar, asa cum spuneti, si cred, acum incepe sa iasa la pensie. In anii 70-80, nimeni nu primea repartitie intr-un liceu bucurestean, sau dintr-o resedinta de judeti, daca nu turna la securitate. Nu trebuia sa fii cel mai bun. Trebuia sa semnezi niste declaratii. Asa s-au populat multe din liceele bune cu impostori si incompetenti. Acesti profesori-securisti au fost cei care au creat imaginea de azi a invatamantului. Anii 90-2000 i-au prins la catedra. Iar sistemul a fost construit in asa fel incat doar prin pensionare au plecat din el. Si asta cu mult scandal, de regula. Pentru ca cei mai multi nu doresc sa iasa la pensie. Li se pare normal sa ramana in continuare, pentru ca oricum nu depun prea mult efort. Sunt oameni pe care nimeni nu i-ar fi angajat niciodata. Comozi, lenesi, incompetenti. Fara metode de predare. Fara flexibilitate. Si ceea ce este mai rau, fara sa iubeasca eleviii. Acum incep sa iasa la pensie cei care au absolvit facultatea in anii 80. Sunt anii in care doar daca erai turnator la securiate, mai puteai sa primesti repartitie la un liceu dintr-o resedinta de judet. Altfel ajungeai sau in Delta, sau in nu stiu ce comuna la cateva sute de km de domiciliu. Rspunde

72.
09/02/2013la 19:22

alex spune:

desi va dau dreptate pe fond da exista o mare problema cu inv preuniversitar da programa este proasta..manualele sunt proasteda se cere mult prea mult elevilorda totul e in buna masura o afacere cu ce nu sunt de acord insa este legat de matematica si stiintele realiste.exista scoli/icee de profil real si umanist , nu vad de ce toata lumea trebuie sa fie elev la un liceu ca Tudor Vianu sau Mihai Viteazu daca insa alegi sa fi elev la un asemenea liceu atunci din start in cunostinta de cauza ca alegi sa faci matematica, fizica, informatica, chimie la un anumit nivel si mai putin materii umaniste exista si licee pentru umanistipoti alege ceea ce doresti sa studiezi .nu vad care e problema cu matematica si stiintele reale si cu politehnica.. adica de ce sa nu se faca matematica la un anumit nivel? doar pentru ca unii nu sunt capabili sa inteleaga problemele de matematica ? pana la urma uitati-va la coreeni la japonezi , chinezi si etc ..unde sunt si de ce au ajuns acolo ?si chiar si la germanicredeti ca exigentele examenelor de absolvire la nemti sau francezi sunt usoare ? . dvs credeti ca ati fi putut sa scrieti in mediul asta virtual folosind banuiesc un computer si toata tehnologia aferenta fara matematica si fizica si informatica , inginerie si bataia de cap a unora . multi dintre ei romani si da formati in scoala romaneasca credeti ca asa stand si cugetand filosofic si studiind drept si economie putem noi acum sa ne expunem fiecare parerile ? fara industrie, tehnologie, gandire creativa, inovatie suntem cam zero doar consumatorichiar credeti ca se poate fara matematica si stiinte ? si va mai intreb de exemplu pentru un viitor medic este mai important sa fie bun la matematica sau sa fie capabil sa memoreze ?

poate nu stiti dar de exemplu in USA selectia studentilor la facultatile de medicina se face dupa rezultatele lor in primul rand la matematica Rspunde

o
10/02/2013la 4:06

IoanaC. spune:
Consider c dei coala romneasc la nivel preuniversitar are multe fisuri i ntradevr se bazeaz n mare parte pe cantitate, nelund n considerare nevoile masei i nencurajnd conceptul de critical thinking att de valorat de piaa muncii, ea reuete s pregteasc adolesceni care pot face fa provocrilor universitare naionale i internaionale. Dei tindem a crede c educaia n rile civilizate se face mai bine dect n ara noastr, a dori s precizez, din experien proprie, c mi s-a dovedit contrariul, student fiind la o facultate din Marea Britanie (program de licen). Am avut ocazia s m ntlnesc de-a lungul celor 2 ani de facultate de situaii n care colegii mei, englezi i nu numai, nu erau capabili s efectueze operaiuni matematice logice simple cum ar fi s lucreze cu procentaje sau s aplice banala regul de trei simpl. in s menionez c programul de licen pe care l urmez este clasat ca fiind primul n diverse topuri britanice n tiina managementului, iar britanicii au nevoie de 2 sau 3 aa zise A-levels (dintre care unul la matematic) pentru a fi admii la acest curs. Un alt lucru de apreciat la nvtmantul preuniversitar din Romnia este c se pune accentul pe dobndirea esenial a cunotinelor de limbi strine (l-a putea numi multi-lingvism chiar). Ca de exemplu, cnd ali studeni din popoare cu mult mai dezvoltate ca al nostru (China, Rusia i altele nevorbitoare nativ de limba englez) aveau nevoie de un an pregtitor (aa zisul Foundation Year), tinerii romni aveau la baz un nivel avansat al limbii engleze, cu care erau gata s concureze pe plan academic. De asemenea, este de menionat faptul c fiecare dintre noi tim la nivel B2 sau macar la un nivel conversaional o a doua limb strin cum ar fi francez, spaniol, german, italian, portughez etc. Iar cnd vine vorba de matematic, i conducem clar i ca drept dovad suntem apreciai de profesorii de pretutindeni. Dei am ales profilul de filologie n liceu, timp n care am avut un contact mediocru cu matematica, cu noiunile de baz din ciclul gimnazial reuesc s fac fa cu brio modulelor detestate de ceilali colegi cum ar fi contabilitatea sau finanele (care implic cifre i calcule, nspimnttoare pentru englezi), i nu numai, ba chiar s am printre cele mai mari note. ntre timp, noi ne bucurm aici de o baz de cunotine (acumulate preuniversitar) cu mult peste media internaional, le luam bursele britanicilor i n curnd i joburile (pentru cine vrea s rmn aici) Singura ntrebare adresat de profesorul meu de Managamentul Tehnologiei i a Informaiei cnd ncerca s gaseasc rspunsul la un calcul matematic simplu a fost: Any East European here? Concluzionez prin a zice c coala romneasc este departe de a fi perfect, (nu m pot afirma n ceea ce privete nivelul universitar), i mi-a dori s neleg care este cauza rupturii dintre ceea ce produce coala i ceea ce vrea piaa. Un lucru ce ar fi de ncurajat pretutindeni este pusul la ndoial, a informaiilor primite zi de zi, n comparaie cu acumularea lor constant, excesiv si de cele mai multe ori nefolositoare de ctre generaiile ce ies de pe bncile colii. Rspunde

10/02/2013la 13:59

Radu spune:
Foarte frumos si foarte dragut ce spuneti. Dar tot scoala romaneasca e datoare a produce si casierele din supermarket sau femeile de serviciu. Intelectul (privit ca o resursa nationala) ar trebui exploatat sau, mai degraba, valorificat, prin identificarea corecta a potentialului, nu dupa metoda calirii fierului (da-i cu ciocanul tare, daca n-a fost calit bine o sa crape).

Va felicit ca urmati un curs in UK, este o oportunitate de invidiat. Dar ar trebui sa realizati paradoxul situatiei, dumneavoastra sunteti in UK, nu in Romania. De facto, dati dreptate autorului. Reiterez, rolul invatamantului preuniversitar NU trebuie sa fie acela de a pregati tineri apti a intra la cele mai prestigioare universitati. Ci de a-i pregati, pe cat posibil, pentru viata. Marea masa a societatii, masa angajatilor NU are nevoie de diplome universitare. Cum de se intampla ca acest breaz invatamant pre-universitar nu se reflecta, la nivel universitar, intr-un curs de calitate in management, care sa va atraga ca si cursant in Romania? Il felicit si eu pe d. Maci pentru articol si sper ca prin astfel de constientizari publice sa se formeze la un momentdat o miscare suficient de puternica incat sa schimbe ceva. Am ghinionul sa am o meserie mai degraba tehnica, pentru care nu exista scoala in Romania, ci invatare dupa ureche (dar, cumva in ciuda sistemului de invatamant, totusi aceasta meserie exista pentru ca e ceruta de piata). Este revoltator cat de complicata este o initiativa de introduce undeva, intr-o programa, un curs/o specializare pentru aceasta meserie, fie ca post-liceal (unde ne-am lovi de prejudecata/realitatea ca numai inaptii ajung la post-liceal), fie ca disciplina de licenta (unde ca sa vedem, sa aprobam, sa discutam, ca secretarul, ca rectorul, probleme, socoteli, ca de unde gasim autori recunoscuti in domeniu care sa publice niste lucrari, ca stai asa ca nu e asa usor etc. bleh). Rspunde

10/02/2013la 17:35

IoanaC. spune:
Stimate domnule Radu, Cum am menionat anterior, consider c coala romneasc este departe de a fi perfect, dar paradoxul meu, cum l numii, nu susine n niciun caz ideea autorului articolului care concluzioneaz c aceasta scoate tmpii. Asemenea unui comentator ce a afirmat pe aceast platform: Sunt pregatit in scoala romaneasca. Nu ma consider tampit., subscriu i eu afirmaiei dumnealui i sunt absolut sigur cunotinele mele dobndite ntr-un modest gimnaziu i liceu din provincie nu sunt cu nimic mai prejos fa de cele dobndite de tinerii din occident. Ba chiar dimpotriv. Vorbesc din experien proprie i sunt convins c mi sunt martor miile de studeni (pregtii n ciclul preuniversitar romnesc) care fac performan n ar i n strinatate. Alegerea mea s studiez n strinatate, nu alctuiete un paradox; a fost o alegere personal, de diversificare i dezvoltare personal, de cunoatere a altei culturi i stil de a nvaa diferite. Nu contest nicio secund c n ar nu ar fi un curs la fel de bun. Singurul lucru care i lipsete sistemului romnesc, din punctul meu de vedere i aa cum sugerai i dumneavoastr, este aa zis coala vocaional i ntrirea ideii de a face ce-i place, nu neaprat ceea ce trebuie/impune societatea. Aici, a putea spune c tinerii sunt mai deschii n a-i alege un domeniu pentru care cred c au o vocaie, sunt ncurajai de prini i mai ales necriticai de societate. Astfel ei ajung la facultate s urmeze Dance Studies sau Midwifery Degree (Facultatea pentru Moae), ba chiar n multe cazuri, aleg s nu mai continue cu ciclul universitar, urmnd cursuri practice de Beauty, Spa etc. Pe de alt parte, cred cu trie c este i vina prinilor din Romnia care nu i ncurajeaz odraslele s urmeze astfel de cursuri, cnd sesiseaz c acetia din urm nu au nclinaie spre tiinele teoretice care se studiaz n majoritatea liceelor. Apoi, este o norm de a te duce la facultate i de a trece prin ea ca gsca prin ap, n loc s fi descoperit n primul rnd la ce domeniu eti mai bun i s-l fructifici. Aici coala romneasc mai are de lucrat, dar nici mentalitatea adulilor nu este benefic tinerilor aflai n alegerea carierei (cu excepiile de rigoare). Problema mea este, n principal, cum motiveaz statul tinerii care aleg din ce n ce mai mult s plece la studii n strinatate s se ntoarc s contribuie statului romnesc (i numrul acestora crete semnificativ de la an la an) http://www.youtube.com/watch?v= E0NQHdVKSMAici este o prezentare care ridic foarte bine problema valorilor care, pregtite n sistemul romnesc, prsesc ara pentru oportunitile pieii de munc din afar. (Livrat de un student romn, Marea Britanie) Rspunde

o
10/02/2013la 16:38

Mihai Maci spune:

Va multumesc pentru observatie. Sunt de acord ca lucrurile pot fi lecturate si ca o problema de optiune, desi cred (trebuie sa spun ca nu cunosc in amanunt lucrurile) ca aceasta e valabila doar pana la un anumit punct: daca toti elevii invata dupa aceeasi programa si dau acelasi tip de examen, atunci, in mod fatal, un anumit nivel de performata (probabil fireasca intr-un liceu de specialitate) va fi transformat in norma a intregului invatamant. Ori, parerea mea este aceea ca menirea scolii ar fi tocmai aceea de a-i deschide pe elevi catre domeniile stiintei si ale ingineriei atat de in voga in prezent. Si cred ca ar putea face cel mai bine acest lucru aratandu-le partea vie si interesanta a acestor domenii. Nu spun ca ar trebui evitat efortul invatarii, ci doar ca ar fi utila o mai adecvata orientare si graduare a lui. Din imensa majoritate a romanilor ce se delara creationasti, cati credeti ca ar putea sustine o discutie elementara de genetica? Dintre cei ce blestema criza, cati sunt in masura sa inteleaga miza masurilor economice ce se vehiculeaza la scara mondiala? La ce este buna o cunoastere vasta si abstracta, daca nu e in masura a-i lumina celui ce-o parcurge lumea in care traieste si propriul drum? Nu vi se pare ca logica aceasta a intensivului sfarseste prea adesea in opusul ei in dezinteresul total al elevilor fata de scoala? Parerea mea este aceea ca fetisul perfoormantei risca sa ne ascunda carenta normalitatii. Un vechi proverb spune ca, uneori, mai binele e dusmanul binelui. Cu toata consideratia, Mihai Maci Rspunde

73.
09/02/2013la 20:11

Vasilica spune:

Ar fi ideal daca aceast articol ar deveni o lectura obligatorie pentru parinti, poate ar fi ideal de citit la o sedinta cu parintii Predau matematica de cativa ani, am intrat intr-un sistem care nu are nici o logica, care nu duce nicaieri legat de manualele de matematica sunt total pe langa programa actuala, toate ! ! ! exista cateva culegeri folosite in masa, dar si alea sunt penibile, exista zeci de concursuri pe bani, concursuri in care nu e relevant cat stii, ci daca te ajuta invatatoarea sau profesorul cand sustii concursul. Ce e de facut? sincer nu vad o solutie care sa nu fie radicala, iar tot ce e radical automat cere sacrificiu atat din partea elevilor, parintilor, cat si a profesorilor, iar multi nu sunt dispusi pentru acest sacrificiu. PS> Eu sunt de parere ca cea mai importanta actiune ar trebui sa fie obligarea noastra a profesorilor sa stam la scoala 8 ore pe zi, sa ne pontam ca la un alt loc de munca, chiar daca avem 2 ore in aceea zi sa fim la scoala 8 ore si sa ne pregatim, chiar sa facem ore de recuperare si multe altele ce se intampla in ziua de azi la scoala e o totala bataie de joc Rspunde

74.
09/02/2013la 20:23

Mihai Ciobanuspune:

Domnule gresesti, Este bine sa vorbesti cu oameni care inteleg rostul educatiei si cunosc bine sistemul pentru ca altfel frustrarile dumitale se vor sparge in capul copilului. Culegerile au alta problema nu aceea ca trebuie duse in spate de copil. Alta data nu existau carti atit de bune cum crede cineva dintre comentatori, erau niste mizerii culegerile acelea(nu respectau nici un principiu didactic). Dupa cum vorbiti de problema aceea de matematica imi dau seama ca nu intelegeti nimic, iar despre meditatii ce sa mai vorbim. Nu stiu daca voi avea timp sa dau un raspuns acestui articol plin de venin si

prostii crase. Dar va spun ca gresiti, iar problemele pe care le ridicati nu sunt probleme fundamentale in majoritatea lor, ci doar prostioare. Problema manualelor, culegerilor si mai ales problema programelor scolare va depasesc in mod evident pe dumneavoastra si pe ceilalti care sunt doar parinti frustrati(nu va puteti ajuta proprii copii pentru ca nu ati fost straluciti in scoala si credeti ca profesorii care dau meditatii se imbogatesct, ce sa mai zic de cei care se straduiesc sa scire carti). Cum ati putea dumneavostra sa banuiti macar cum se poate restructura programa la matematica cind atitia profesori nu au decit idei vagi despre asta ? Daca detectati o problema, de exemplu ca elevii sunt nevoiti sa plece de la scoala cu lectia neinvatata de ce credeti ca un ghiozdan de 1,5 kg ar putea rezolva aceasta problema ? Raspunsul este altul, iar felul cum puneti problema arata ca nu intelegeti mai nimic ? Pareti mai degraba un tip in cautare de chilipiruri politice(sunt multi care-si fac imagine in felul acesta apoi intra in politica, chiar de pe contributors). Ma gindesc la fetita dumneavoastra , cine stie ce calvar traieste sarmana din cauza ignorantei dumneavoastra(chiar si faptul ca va credeti in stare sa va meditati fetita la matematica arata ca sunteti un sfertodoct gen Gigi, apelati la un meditator adevarat daca nu vreti sa va distrugeti copila). Politica ministerului legata de manuale si auxiliare este gresita nu numarul acestora de pe piata, ar trebui sa fiti recunoscatori profesorilor care muncesc pe mai nimica pentru a scrie aceste carti(este adevarat ca sunt si unii care reusesc sa vinda, dar va asigur ca majoritatea nu fac decit opera patriotica). Intrebati-va de ce trebuie sa plece copilul la prinz de la scoala si nu la 17-18 cind scapati de la slujba si incurajati afterschoolul, dar care trebuie regindit si institutionalizat pentru ca educatia ar trebui sa fie gratuita pentru toti(este un domeniu strategic pentru cine intelege). Sunt pentru o scoala vocationala pentru toti(acum este doar pentru cei care vor sport, muzica si arte plastice) si pentru un invatamint individualizat si informatizat(profesorul cu creta in mina este de pe vremea lui Creanga). Matematica in clasele 1-4 ar trebui predata de profesori si nu de catre invatatori(invatatorii sa predea ceea prevede programa , dar orele pentru copiii talentati sa fie facute de profesori, la fel in gimnaziu si liceu , profesorii din ciclul imediat superior sa predea pentru cei talentati). Asta nu inseamna ca vor disparea meditatiile(care nu sunt un rau asa cum vad ca spuneti, fara ele este greu sa faci performanta), dar eu pretind ca statul sa suporte costurile in cazul celor cu probleme(pentru ca statul creeaza aceste probleme) , iar elevii talentati nu sunt neaparat marfa de export decit tot din vina statului(faci cercetare cum se cuvine si acesti elevi talentati nu vor mai pleca din tara introduceti elevii talentati in grupe de cercetare inca de pe bancile liceul;ui si vom trai intr-o alta tara, otara care exporta tehnologii si idei etc.). Rezultatele proaste la BAC au la baza si dezinteresul general fata de educatie, de ce credeti ca este absolvit de vina un parinte dezinteresat de educatia copiilor lui pentru ca o parte din vina o au si ceilalti participanti la educatia copiilor ? Rspunde

o
10/02/2013la 16:55

Mihai Maci spune:

Va multumesc pentru observatii si va asigur ca, dupa cum ati observat, avand performante asa de precare la matematica, nu am nici o intentie de a ma lansa intr-un domeniu in care numaratoarea e atat de importanta precum politica. Va asigur, de asemenea, ca in ciuda divergentelor exprimate de D-voastra suntem destul de apropiati pe fond. Si eu cred c-ar fi mai util un invatamant diferentiat; si eu cred ca afterschool-ul ar putea rezolva niste probleme, cu conditia de a se face altfel decat acum (eventual ca in Germania cu tineri absolventi care s-ar putea roda lucrand cu elevii). Nu stiu daca matematica ar fi mai bine sa fie predata in primara de profesori; parerea mea e aceea ca ar fi mai corect ca matematica de primara sa fie adaptata elevilor de primara iar selectia (si antrenamentul celor mai buni) sa inceapa ceva mai tarziu. Dar s-ar putea sa ma insel. S-ar putea ca meditatiile sa fie necesare pentru performanta (desi, si aici, probabil ar fi mai interesant sa se organizeze loturi, cluburi sau orice altceva pentru cei talentati care sa aiba ocazia intalnirii si a emulatiei intr-un mediu comun). Dar nu cred ca meditatiile trebuie sa devina norma pentru a duce manualul la capat. Sincer sa fiu, asa ceva mi se pare anormal. Nu cred ca putem face educatie eficienta cu argumentul cu care-si trata Stalin inginerii: daca pot americanii, puteti si voi! Daca nu puteti, stiti ce va asteapta! Nu fortarea limitelor pentru a obtine performata cu orice pret mi se pare scopul educatiei, ci, asa cum spunea candva D-l Plesu crearea unei medii umane civilizate si daca nu deschise, cel putin nu opace fata de cultura. Cat despre patriotismul celor cu culegerile, nu prea stiu ce sa spun. Poate ca au probleme mai curand cu editurile, caci cel putin eu cumpar (de nevoie) cam tot ce se vinde la scoala fiicei mele. Cu toata consideratia,

Mihai Maci Rspunde

o
10/02/2013la 21:12

Stefan spune:
Exclus sa incurajez meditatiile cu profesori calificati! Consider un exemplu foarte bun ca familia sa lucreze impreuna si sa punem toti umarul la rezolvarea problemelor. Este mult mai motivant pentru copil si nu creaza frunstrarea de a reusi doar pe baza meditatiei. Este stimulat si orgoliul copilului de a reusi sa faca problema fara a mai apela la parinti, sau tocmai pentru a le arata el, lor, rezolvarea. Daca parintii care nu sunt de specialitate cauta si gasesc solutii, cred ca si copilul poate invata sa caute si sa gaseasca solutii. Meditatia este tot o forma de extindere a influentei profesorului si in afara scolii. Rigiditate, severitate, clasicism, nimic nou fata de scoala. Este o modalitate de a face acelasi lucru, again si again, nestimulant. Daca profesorii sunt buni, au orele lor DIN PROGRAMA SCOLARA in care sa isi stimuleze elevii. Poate ca meditatiile cu un profesor cu har din afara clasei ar ajuta pentru admiterea la Facultate (nu mai trebuie in Romania, dar ar putea ghida pentru admiterea in Strainatate). Dar mai mult deranj nu merita invatamantul romanesc! Rspunde

75.
09/02/2013la 20:23

AndreiGeorgespune:

Stimate domnule Maci, Nu cred c este cazul s generalizm. Pe de alt parte, orice sistem cruia nu i se controleaz entropia prin intervenii externe are tendina de a-i mri entropia proprie- i de a deveni i mai dezorganizat. Acelai lucru e valabil i pentru educaie- devenit sub conaionalul dvs. Boc o Cenureas pe ideea dlui. preedinte Bsescu c statul nu mai trebuie s se implice deloc da chiar deloc n bunstarea cetenilor, las-i s crape- ia mai n vrst iar cei mai tineri s devin tinichigii sau buctari. Dac de la vrf se pornete cu astfel de concepie- la ce s te atepi ? nvmntul ingineresc din anii comunismului era orientat strict pe anumite obiective- absolventul mergea ntr-o economie planificat unde-i gsea foarte rapid locul. Astzi, marea majoritate a acelor obiective- recte industria Romniei nu mai exist. i nici un responsabil de la minister nu are nici cea mai vag idee referitoare la cerinele pieei. Rspunde

76.
09/02/2013la 20:27

DumitruGeorgescuspune:

Felicitari pentru articol, Mihai. Rspunde

77.
09/02/2013la 20:39

Sara spune:

Din pacate dezastrul din invatamant nu e singular. Dezastru e in toate sectoarele. Si multi dintre noi nici nu ne dam seama, decat atunci cand realitatea ni se pune in fata. Ma intreb totusi, cum e posibil ca toti, dar absolut toti din cei care au condus in vreun fel sectoare din invatamant, sa accepte si chiar sa propavaduiasca acest sistem ? Si ma refer la cei care nu au avut un interes direct . Ma uit la televizor cand se discuta problemele invatamantului si ma crucesc cum se bate apa-n piua, dezbat problemele ore in sir, si nu spun nimic. Oare acesti reprezentanti ai invatamantului romanesc nu cunosc realitatea, sunt atat de prosti, de neinformati sau desfasoara activitati departe de realitate ? Sau o cunosc si sunt ticalosi ? Si asa cum am spus, peste tot e dezastru. Ma uit de exemplu, cum se dezbate problema privatizarilor, de exemplu Oltchim. A fost capusat, a fost condus prost, a fost furat in draci. S-a falimentat cu buna stiinta. Raspunde cineva ? I s-a confiscat cuiva averea ? Nici gand, desi combinatul e condus de o conducere administrativa, de consiliul de administratie incarcat cu oameni politici, bine platiti, pentru nimic. Mai exista si o comisie de cenzori care conform legii raspunde exact de modul de gestionare a mijloacelor materiale si financiare ale combinatului. E cineva pus la zid ? Nici gand. Toti se infrupta si nimeni nu raspunde. Si asta se intampla de 23 de ani. Si culmea culmelor, lumea ii voteaza. Parca am trai intr-o lume ireala cu prosti. Felicitari inca odata dl.Mihai Maci ca a prezentat realitatea din o mica parte a invatamantului romanesc. A prezentat dezastrul asa cum e el, cu argumente si exemplificari. Rspunde

78.
09/02/2013la 20:55

Vlad spune:

Eu cred ca o solutie in avantajul elevilor ar fi ca scolile sa le ofere elevilor si manuale in format digital, la inceput in banalul PDF iar apoi printr-o reforma adevarata elevii ar putea avea parte de manuale animate in format electronic precum sunt lectiile in sistemul AEL. In format PDF elevii ar avea toate maualele pe o tableta si nu ar mai cara in fiecare zi greutati in spinare. Pentru acest lucru MEN ar tebui sa ceara editurilor sa furnizeze si variante in PDF a manualelor. Rspunde

79.
09/02/2013la 21:07

Pinno spune:

F. interesant! Eu astept partea a II-a cu invatamintul universitar! Sper si la respectivul articol postarile sa fie la fel de interesante si pline de exemple concrete! Rspunde

80.
09/02/2013la 21:56

Shade spune:

Felicitari pt. articol! Rspunde

81.
09/02/2013la 21:57

crap spune:

ar fi ideal daca ati fi comentat mai putin vehement, mai ales ca abordatii probleme simple, nu aberatii fundamentale, care se pot rezolva simplu atat timp cat nu astepti sa fii servit la masa ca dl presedinte, si pui osu la treaba.. sa ceri sa se formeze un consiliu de parintii si sa rezolvi problema cu ghozdanul si numarul de carti e simplu.. ce e mai greu e sa vezi ca atunci cand ar trebui copilul tau sa studieze lucruri mai in profunzime si mai cu cap, sa vezi ca n-are de unde? ca-ti vin copiii obositi de la scoala si nu-ti vine sa-i tii prea des in plus cu lucruri esentiale care ar trebui sa le stie si nu le stiu? ca fac o istorie pe sponci, pe sarite, matematica e la nivel de vanzator la ghiseu si singurul motiv ptr care ai tai sunt printre cei mai buni pe la cele mai bune scoli din oras e ptr ca iti rupi zilnic din timp si faci suplimentar cu ei ca la nivel de ROMANIA?? Dle aberatiile astea vehemente vin numai de la astia care nu au trait prea mult afara, cand le aud imi vine sa rad.. si numai mie, mai la toti cu care am venit in contact fie din vest fie din nord america, oameni extra scoliti, extra realizati dar purtand crucea pregatirii propriilor copii pe undeva mai la un nivel mai aproape de tara aia amarata, tinut blestemat sa aiba o populatie complexata si fara sa-si dea seama ce are la un moment dat.. in numele unui grup care e perect constient ca cea invatat in liceele de mate-fizica de acum 20 de ani ii dau un avantaj in intelegere si adaptare intelectuala cum rar gasesti chiar si la crema universitatilor private de afara, va spun un singur lucru: incetati cu aberatiile dar mai ales cu cainatul asta la nivel national. nu ies de la noi mai tampiti decat de la altii, asta garanta; mai putin intreprinzatori da, dar mai tampiti in nici un caz. problema e ca societatea e bolnava, n-are valori, e saracie, lumea n-are nici o tragere de inima, si asta se vede si in invatamant si in orice altceva. Rspunde

o
10/02/2013la 17:18

Mihai Maci spune:

Va multumesc pentru observatii. Dra permiteti-mi sa va intorc argumentul: absolventii de acum 20 30 de ani ai liceelor din Romania sunt cei ce conduc acum tara. Vi se pare ca solidele cunostinte inculate de scoala acelui timp se reflecta in activitatea lor publica? Daca tirajul mediu al unei carti din ziua de azi e in jurul a 500 de exemplare (chiar mai mic pentru cartile de stiinta), unde au disparut oare milioanele de elevi educati sa citeasca ai acelor vremuri? Succesivele reforme ale educatiei nu au fost facute tot de ministri si de consilieri formati in anii aceia? Sincer sa fiu nu stiu daca faptul de a face (sau a fi facut) multe poate fi luat tel quel ca o garantie de temeinicitate. Cu toata consideratia Rspunde

11/02/2013la 18:11

crap spune:
nu cred ca generatia mea conduce tara. ce vad in guvern si parlament sare de 45-50 de ani. generatie mea nu prea o sa conduca tara ptr simplul motiv ca la noi e o stafeta pe linie paterna, ca in evul mediu. si mai e ceva: educatia superioara nu presupune si caracter, ori noi vorbeam despre prima; a doua.. daca n-a venit deacasa, Dzeu cu mila.. Cu aceeasi consideratie. Rspunde

82.
09/02/2013la 22:05

Simonaspune:

Nu se vorbeste aici si despre parinti. Am citit o fraza recent, din pacate nu imi amintesc unde, despre cum se zbat acum copiii intre lipsa de interes a parintilor pentru ce fac ei la scoala si degringolada de la scoala. Cum remarca cineva inainte, diferenta o face profesorul/invatatorul. Dar un mare aport ar trebui sa aiba si parintii, sa fie interesati sa isi ajute copiii si sa le fie modele. Scoala nu se implica in nimic altceva in afara de programa care in multe cazuri are nevoie de modernizare, parintii dau vina pe profesori daca copiii iau note mici iar copii s-au obisnuit si se strecoara fara sa faca vreun efort deosebit, dovada rezultatele actuale. Rspunde

o
10/02/2013la 11:03

CorneliaTopala spune:
In legatura cu sprijinul pe care trebuie sa-l acorde parintii in pregatirea scolara a copiilor lor. In foarte multe cazuri parintii nu au posibilitatea sa-si ajute copiii sa-si faca lectiile (pentru ca nu se pricep, pentru ca nu au timp, pentru ca sunt prea saraci ca sa plateasca meditatii sau cadouri, etc.). Scoala actuala se bazeaza prea mult pe acest tip de ajutor. Am asistat odata la o sedinta cu parintii in care invatatoarea ne punea sa ne notam cu acribie programa didactica pe semestrul urmator. Nu era treaba mea sa stiu acest lucru, era treaba doamnei invatatoare care pasa parintilor o buna bucata din indatoririle dumneaei. Sigur ca si o mare parte din parinti contribuie la aceasta situatie in dorinta de a avea copii premianti, dar am vazut si parinti disperati ca nu aveau mijloacele necesare sa tina pasul cu cerintele scolii. Rspunde

10/02/2013la 17:25

Mihai Maci spune:

Va multumesc personal cred ca ambele opinii isi au partea lor de adevar. E adevarat faptul ca noile ritmuri ale vietii (care solicita mult mai mult adultii) pun in seama scolii probleme pentru care aceasta nu e pregatita (inclusiv s-a vazut adesea de natura afectiva). Dar la fel de adevarat e si faptul ca dinamica (adesea ininteligibila) a educatiei ii solicita pe parinti de cele mai multe ori dincolo de posibilitatile bugetului lor de timp si ale celui financiar. Mi se pare ca, prinsi intre parantezele acestei aporii, cei care patimesc cel mai mult sunt copiii, care nu-si gasesc interlocutor si indrumator nici in familie, nici in scoala. De aceea probabil o mai mare apropiere intre familie si scoala ar fi extrem de utila. Cu toata consideratia, Mihai Maci Rspunde

11/02/2013la 11:40

CorneliaTopala spune:
Va dau dreptate, e necesara o apropiere intre scoala si parinti, dar nu in felul in care se face acum. Parintii, dupa cum am observat fiind bunica a doi nepoti elevi inca, au tendinta de a avea ori o atitudine lingusitoare fata de corpul didactic in dorinta de a obtine note mari si protectie pentru odraslele lor, ori una inchizitoriala si aroganta. Sunt fiica unui profesor de limba romana format alaturi de Mircea Eliade, Emil Cioran si altii care obisnuia sa-si viziteze elevii acasa (pe cei cu probleme evident), sa se intereseze de viata lor si sa si intervina ca sa-i ajute sa-si schimbe destinul. De multe ori chiar reusea. Obiceiul acesta a fost denaturat de obligativitatile impuse scolii in epoca de trista amintire, iar acum s-a pierdut, cu unele exceptii, in totalitate. Am cam multe asteptari de la scoala, nu-i asa?

Rspunde

83.
09/02/2013la 23:11

Lucian spune:

Bravo! E foarte bun articolul. Ati punctat corect tot ceea ce era de punctat in acest domeniu. M-am regasit in toate etapele invatamintului din Romania. Sint unul din cei care au intrat la Politehnica si scoala a avut un sens, dar imi aduc si acum aminte de colegii mei chinuiti din gimnaziu si liceu care nu tineau ritmul. Doctoratul l-am absolvit in Finlanda, scoala lor e buna, mi-a placut. Acum copiii mei invata in Germania, si la scoala primara manualele sint excelente, asa cum le-ati descris ca ar trebui sa fie. Ma bucur ca ati abordat acest subiect. N-ar fi rau daca domnii secretari de stat responsabili cu programa scolara ar vizita scoli din Finlanda si Germania. Acum sintem in UE, cred ca se pot informa relativ usor despre alte sisteme de invatamint. Inca o data felicitari pentru articol, Lucian Rspunde

84.
09/02/2013la 23:12

Un profesor spune:

In legatura cu matematica care se preda. Eu sunt profesor de 17 ani. Am absolvit facultatea de matematica. Examenele nu mai sunt previzibile. Eleviii sunt confuzati. Rezolvarile nu sunt incadrate in algoritmi de rezolvare generali, cu aplicabilitate pe clase de probleme. Rezolvarile sunt pline de diverse artificii de calcule. Chichite, cum li se spune mai vulgar. Eu nu stiu ce competente se verifica prin artificiile de calcul. Eu stiu ca eleviii trebuie sa dovedeasca, printr-un exemen national, ca si-au format anumite competente. In fiecare an intalnesc alte si alte modele de rezolvare, alte si alte artificii de calcul, chichite, care, dupa parerea mea, nu au ce cauta intr-un examen national. La olimpiada de matematica da, dar nu in alte parte. Dar acest obicei al subiectelor este meteahna veche. In primul mandat la d-nei Andronescu, s-au modificat programele scolare. Cand s-a pus problema programei scolare la matematica, expertii in matematica de atunci au facut urmatoare afirmatie Dar profesorii de matematica nu trebuie sa traiasca?. Aceasta istorie a spus-o, la o inatalnire cu cadrele didactice, secretarul de stat de atunci. Cu alte cuvinte, fac o programa scolara, si niste subuiecte la exemenele nationale in asa fel incat sa le asiguram banii profesorilor de matematica. Trist este asa s-a si intamplat. Si vedem consecintele. Rspunde

o
10/02/2013la 11:56

RaduD.L. Popescuspune:
Oare n-ar putea sa traiasca invantandu-i pe elevi mai putine notiuni (cele cu adevarat necesare in viata de zi cu zi) dar sa-i invete temeinic. Adica putin dar bine. Prin natura ocupatiei pe care o am, ma intalnesc cu zeci de tineri, abia iesiti de pe bancile scolii (chiar facultati) si care nu stiu cate grame are un sfert de kilogram. Sau nu sunt in stare sa faca mintal o adunare sau scadere, de inmultiri nici nu mai vorbesc. Calculul procentelor pare pentru ei un fenomen paranormal samd. Nu mai vorbesc de transformarile in subunitati de masura, litri, m cubi, m patrati, grame Stau si ma intreb, de ce mai exista matematica in scoli?

Rspunde

85.
10/02/2013la 0:22

dookuhakaspune:

Glosolalie este limba vorbita in scolile si pe holurile Ministerului Educatiei! Ce vrei, domnule, daca tara isi permite sa plateasca asemenea moftangii? Ponta are bani suficienti pentru asemenea scursori numite profesori! Rspunde

86.
10/02/2013la 0:50

Lory spune:

Daca ati cunoaste sistemul de invatamant din Germania, ati fi multumit cu cel din Romania, oricat de prost ar fi el. Fetita mea merge in Germania la scoala iar eu nu cred ca mai am mult pana la primul infarct Va voi scrie detalii zilele urmatoare. Rspunde

87.
10/02/2013la 1:33

Cristina spune:

Sunt perfect de acord cu autorul articolului. Pentru toate acele motive enumerate si pentru altele nerostite in articol noi am ales waldorf. Pur si simplu este ca o gura de aer proaspat intr-o lume imbacsita. Rspunde

88.
10/02/2013la 1:49

Gabriela spune:

Multi profesori din Rom sint convinsi ca scoala romaneasca e printre cele mai bune din lume. Din pacate lipseste din scoli partea de educatie civica elementara si codul bunelor maniere. Altfel nu am vedea atitia adulti aruncind sticle sau lasind resturi acolo une au oprit masina. in Sua copiii sind dusi de citeva ori pe an sa stringa lucruri aruncate de altii la malurile riurilor sau pe plaja de ex. . E un lucru care te invata de ce nu e bine sa arunci. Nu s-ar putea face si in Rom? Copiii ar mai trebui invatati cum sa stea pur si simplu la rind Poti sa fii toba de carte daca te imbulzesti la coada asta spune ceva despre tine. Am avut experienta asta de curind intr-un aeroport european. Cautam poarta ptr Bucuresti. Am gasit-o repede dupa imbulzeala de la rindSi vorbim de oameni in general scoliti. Rspunde

89.
10/02/2013la 2:23

Dan spune:

Pentru mine, ca tat al unui elev de clasa a V-a, singura soluie, de ordin imediat, a devenit ABANDONUL COLAR. Eu privesc obligativitatea nvmntului ca pe o obligativitate a statului de a asigura condiii egale i gratuite oricui dorete s acceseze serviciile publice de educaie i nu ca pe o obligativitate a prinilor de ai distruge copiii ntr-un sistem obtuz, violent i aberant, un sistem de (re)educare forat. i nimeni nu m poate convinge de contrariu; abia atept nite procese pe acest subiect la Curtea Constituional sau, de ce nu?, la CEDO. Desigur, dei mi voi retrage copilul de la coal, voi continua s pltesc n paralel taxele obligatorii pe care administraia, indiferent de culoare, le va risipi dup bunul su plac inclusiv pe asemenea abjecte experimente sociale. Felicitri autorului. Nu a exagerat cu nimic. Rspunde

o
10/02/2013la 11:36

Ina spune:
Din pacate, solutia gasita de dumneavoastra este privita ca infractiune de codul penal in vigoare: Impiedicarea accesului la invatamantul general obligatoriu Art. 380. (1) Parintele sau persoana careia i-a fost incredintat, potrivit legii, un minor si care, in mod nejustificat, il retrage sau il impiedica prin orice mijloace sa urmeze cursurile invatamantului general obligatoriu se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda. (2) Fapta nu se pedepseste daca inainte de terminarea urmaririi penale inculpatul asigura reluarea frecventarii cursurilor de catre minor. (3) Daca pana la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare inculpatul asigura reluarea frecventarii cursurilor de catre minor, instanta dispune, dupa caz, amanarea aplicarii pedepsei sau suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, chiar daca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru aceasta. Dupa cum dreptul la munca a fost transformat in vremea comunismului in obligatia la munca cu consecinte penale daca nu era indeplinita, la fel dreptul la educatie reprezinta de fapt in Romania actuala obligatia de te inrola in invatamantul controlat de stat, iar neindeplinirea se considera infractiune si se pedepseste cu inchisoare. Rspunde

10/02/2013la 18:28

Dan spune:
Oh, n-am nici o grij n privina acestui gen de riscuri. n Romnia rata abandonului colar e de 17,5% (conform ultimului Eurobarometru; n realitate probabil c cifra e cu mult mai mare). N-au ei pucrii pentru noi toi. Altfel, v-am spus, abia atept s m judec cu statul romn pe chestia asta. i apoi, stricto sensu, eu nu-l mpiedic s mearg la coal. Dimpotriv, pn de curnd l-am forat / mituit ca s l conving s le mai dea o ans. La ce bun? Rspunde

90.
10/02/2013la 6:00

PetreMarcuspune:

Foarte fine observaiile din articol. Chiar dac problema de matematic nu mi se prea att de complicat (se poate rezolva i pe buci, mai logic, mai simplu, fr ecuaii prea lungi, dar voi produce doar la cerere, nu aa, aiurea), boala sistemului nu rezid n acea problemu (care, oricum, e dificil prin rezultatul ei neclar, unul dintre cei doi copii putnd cumpra 41,66666667 mingi ?!?!?!?!?, mai bine cutau un numr care s dea 41 fix, nu? pentru c, nefiind matematic pur, implicnd concepte materiale, mingi, trebuie s se creeze o definiie clar, fr virgule, care implic i o problem de adaptare la lumea real) Boala rezid n urmtoarele: politica de investiie social din partea statului s-a dus pe rp din cauza ultraliberalismului, al inegalitii economice flagrante, din cauza incompetenei celor ce conduc, pltii din pgi, ca nite administratori coloniali ai unei colonii supuse neoimperialismului american (tocmai am vizitat Filipinele, supuse oficial SUA pn n 1947 i ei sunt un pic mai dezvoltai la nvmnt, cel puin la manuale, pe care le-am lecturat n vizitele prin librrii, dect manualele din Romnia). Din cauz c profesorii nu sunt pltii de stat cum trebuie, ei accept pgi (i bine fac, cci ei nu sunt sclavii societii, oricum ingrate) din partea celor ce vnd diferite caiete, recuzit colar, manuale alternative, etc, punnd totul, la propriu, n crca elevilor, ce car cu stoicism (asta ajut la dezvoltarea fizic armonioas, n lipsa unor lecii propriu-zise de educaie fizic) Acei profesori, sunt, la rndul lor, supui presiunilor i antajului unor satrapi-inspectori din ministerul cic al nvmntului, aaaha, ha, ha, haaa, la rndul lor n crdie cu diverse firme ce vnd diverse oriice pe banii de la buget, pltit din impozitele truditorilor prini Totul se leag, iar dac problema se rezum abstract, doar la situaia dezastruoas a nvmntului romnesc un termen prea general i convenabil, cci toi viermii se ascund n spatele acestei sintagme-paravan nu se va vedea corelaia cu ntregul: sistemul politic, meninut de laitatea caracterial a oamenilor, a poporului, cum se spunea nainte, de lipsa de reacie la orice msur, de bgat capul n pmnt, n timp ce posteriorul st la dispoziia tuturor celor ce conduc, de fapt ce mn turma de la spate, cci lumea e ca o turm n Romnia, administraia, sau, mai bine spus, lipsa ei, ele sunt de vin, mai precis toi efii, efuii, incompeteni, impasibili, sensibili doar la a-i umple buzunarele, orice ef de direcie, de inspectorat, de unitate administrativ, ei sunt de vin! Ei se supun comenzilor, ei satrapizeaz, ei i supun ideilor lor sadice pe profesorii masochizai de greutatea apstoare a sistemului, a celor ce-i conduc, cci n Romnia capacitatea de gestiune e sub orice critic, spiritul de conductor lipsete cu desvrire, ceea ce explic dezastrul rii de acum (i cam aa a fost mereu) Tot aceti efi scap mereu, cci sunt gata s-i serveasc umil pe toi cei ce vin vremelnic la putere, rmnnd cvasiereditar pe posturi, rezervate etern lor i alor lor, ca nite moii Am fost la o conferin despre educaie, unde am propus un sistem naional de educaie pentru aduli, artnd implicaiile sociale pozitive: pi dumnia cu care am fost privit de inspectoraii ia i de unii profesorai ce, probabil, le erau rude, vijelia cu care au ncercat s m nfrunte, m-au fcut s-mi dau seama de mafia extins din sistem, ajungnd la aceeai concluzie cu Mahatma Gandhi n 1913, despre India, transpus n romn aici, cu privire la aceast ar: Nu exist mntuire pentru Romnia! Iar dac prinii vor da n primul venit, n cei pe care-i vd, n profesori, care au i ei familii, care, n majoritatea cazurilor sunt terorizai de efi, salarii mici, copii tmpii i prost-crescui, prini inculi i cu pretenii, calitatea nvmntului va scdea i mai mult, ajungnd, n viitor, probabil, ca n Liberia (vestul Africii centrale, pe coasta atlantic), unde obligativitatea nvmntului a fost interzis (!!!), cci statul n-avea, cic, bani, s-l susin, n ciuda faptului c ara e plin de diamante Cam asta e i n ara cu resurse multe, nc Romnia ct timp va mai fi aa c, mai bine, prinii cu contiin, s se alieze, s formeze micri civice, s propun iniiative legislative, cci constituia, att ct mai e, le d dreptul, ca s-i reglementeze singuri cele ce au nevoie iar dac li se refuz iniiativele, s ias n strad dac ntr-adevr le pas de copiii lor! tiu, drumul e greu, dar ce nu face omul contient i responsabil pentru odrala lui? Numai aa, nti cu bunul sim, n spiritul legii, iar apoi, dac nu se vrea, cu bta, se rezolv, nu pe forumuri, prin plngeri la care, cei implicai, probabil, dup cum bine tiu c se ntmpl, rnjesc n barb, cu un comentariu de genul: altul care m plictisete Scuze pentru comentariul lung, ns, dac vrei schimbare, nu fii comozi, nu lsai pe mna altora, ci facei singuri curat n propria ograd, e vorba de copiii votri Eu, ct am fost acolo, mi-am spus psul tare, am depus petiii pn la nc preedintele acelui teritoriu, nimic eu n-am copii, i voi avea aici, unde e mult mai bine, unde vor crete protejai de un stat normal, educai de o societate normal, nu ideal, dar printre cele mai bune (i nu e una occidental, ci moral, oriental) ns m uimete laitatea romnilor, dei o tiu, m uimete lenea de a

dori s citeasc, s nvee ei nii, s duc lupta cu greul legislativ, m uimete c totul e de form, c nici copiii lor, viitorul lor nu-i poate determina s fac un corp comun, o asociaie de aprare i promovare a drepturilor la un nvmnt calitativ! Aa va continua, boal lung, moarte sigur, dac nu se duce lupta cu greul, ci se las n seama celor de sus, c de-aia i-am votat, de-aia i-am pus acolo, nu? Ce eroare, parc ai tri de vreo 3-4 ori, s avei timpul s corectai ntr-o via viitoare! Suferii, comozilor! V urez succes! Rspunde

o
10/02/2013la 17:33

Mihai Maci spune:

Va multumesc. Nu demult am vazut am vazut un documentar frantuzesc despre starea invatamantului din hexagon comaparat cu cel din Finlanda, a carui concluzie era aceasta: finlandezii au inteles ca, mai inainte de toate, reforma educatiei trebuie sa-i vizeze pe adulti (parinti, profesori, functionari de stat) si abia apoi pe copii. Stiati ca in Finlanda nu se dau note pana pe clasa a VI-a? Ca nu exista obligatia elevilor de-a sta in clasa lor pe parcursul orelor (pot pur si simplu sa se ridice si sa se duca la alta ora si alta clasa)? Ca programa pe patru ani e de doua pagini? Oricat de paradoxal ar parea, ies cel mai bine la toate testele internationale. Cu toata consideratia, Mihai Maci Rspunde

91.
10/02/2013la 7:12

Criss spune:

Felicitri! E un articol excepional care radiografiaz fr mil nvmntul romnesc. i tiu ce vorbesc fiindc sunt profesor. De cnd am intrat n sistem, i sunt vreo 35 de ani, niciodat nu a fost ce trebuie. Acum ns sistemul este doar o mascarad, o faad, un loc unde doar s stea copilul care urmeaz s fie modelat dup acel ideal din legea nvmntului care mie mi se pare o prostie. Copilul acesta nu are un el, nu are nici o plcere n a veni la coal, nu descoper nimic, nu se implic n nimic, nu, nu i iar nu. Rspunde

o
12/02/2013la 1:35

elena spune:
aa-i, din pcate un loc unde s-i copiii n siguran, dac ai noroc ntre 8 i 14 Rspunde

92.
10/02/2013la 7:34

Criss spune:

Radiografia nvmntului romnesc fcut de dumneavoastr este ct se poate de la obiect darmulte i necunoscute mai sunt cile sale. Un exemplu ct se poate de concludent ar fi olimpiadele colare unde nu ctig cel mai bun ci doar cel care trebuie, pe principiul din Titanic vals. Ultima olimpiad la limba romn a lsat un gust amar elevilor notri care au participat i cred c a mai adugat un grad de ur

asupra colii sau a profesorului care, dei i anunase c vor merge mai departe dac obin 100 de puncte, a revenit spunndu-le c nu au acces la urmtoarea faz. De ce? Simplu: Inspectorul de specialitate s-a rzgndit trimind n coli rzgndeala. Ciudat e faptul c s-a rzgndit doar referitor la anumii elevi care au obinut peste 100 de puncte nu i la alii, ba mai mult, aflm (pe ci oculte) c vor merge la faza urmtoare a olimpiadei elevi care au obinut sub 100 de puncte dar trebuie s mearg. Doar att. Un alt exemplu ar fi simularea la matematic unde nu tiu cine cu cine nu s-a neles, dar elevii au primit nite subiecte att de dificile nct mai puin de jumtate au luat note de trecere. Notele sub 5 au fost de-a dreptul hilare (sau tragice) ncepnd de la 1,20. Ce s neleag elevii din asta? Cei mai multi se vor demoraliza i nu vor mai nva tiind c nu vor atinge nici mcar standardul lui 5, iar restul nu cred c vor mai avea ncredere n propriile cunotine, attea cte sunt, i vor merge pe principiul Iau eu not de trecere! Rspunde

o
10/02/2013la 23:22

Alina spune:
Ma bucur ca ati amintit de concursurile scolare care tocmai a avut loc, adica olimpiadele, si de simularea la examenele nationale. Fiica mea este in clasa a VI-a si eu sunt cadru didactic. Cred ca este ultimul an in care a mai participat la un concurs. Marea masa de elevi care participa nu face altceva decat legimiteaza aceste concursuri absurde numite olimpiade. Am vazut subiecte la olimpiada de matematica de clasa a V-a care se rezolvau utilizand principiul lui Diriclet. Cei care au studiat matematica stiu despre ce vorbesc. Si asta la clasa a V-a. Intrebarea este: Cati profesori vor prezenta acest principiu la clasa, atat timp el nu face parte din programa scolara de clasa a V-a. Ce elevi vor sti sa aplice acest principiu? Acei elevi a caror domn profesor face parte din comisia de elaborare a subiectelor. La limba romana nu mai vorbesc. Exista atat subiectivism incat habar nu am de ce o lucrare impecabila a luat 98 de puncte, apoi la contestatie a luat 107 puncte, dar nu s-a calificat pentru ca trebuia sa ia 108 puncte pentru ca contestatia sa fie admisa. Cu alte cuvinte a fost depunctat special la prima corectura ca sa nu se califice, iar la a doua corectura nu a primit decat 9 puncte, ca sa nu fie 10, pentru a nu i se aproba contestatia. Legat de simularea de la bacalaureat, eleviii de clasa a XII-a doresc sa abandoneze bacalaureatul. Pur si simplu i-a speriat. A fost o intreaga organizare la nivelul municipiului Bucuresti ca sa vedem ce? Mai mult decat atat. Au demoralizat o generatie intreaga de elevi, pe motivul ca daca le dam greu, o sa invete. Si au transformat concursurile scolare, olimpiadele, in ceva atat de monstruos, incat, eu personal, imi voi tine departe copiii mei de aceste tumori ale invatamantului. Rspunde

93.
10/02/2013la 7:36

nimeni spune:

Daca cele 10kg din ghiozdan sunt asa o problema (perfect adevarat), de ce nu te-ai dus la sedinta cu parintii sa ceri sa fie facute lockere pentru copii? Ca tot dai o poala de bani pe restul materialelor. Si tot eu iti raspund. Pentru ca si daca te-ar fi dus capul sa ceri locker in loc sa cari 10kg, n-ai fi avut cu cine sa te aliezi, ca sa formezi masa critica si sa rezolvi problema. Problema invatamantului este doar partial invatamantul. Problema mult mai mare sunt parintii tampiti, care favorizeaza si agraveaza mizeriile din invatamant. Te asigur ca fara parinti tampiti, multe lucruri se rezolvau pana acum. De altfel, e problema generala in Romania. Clasa politica e proasta, dar tampitii o voteaza. O sa mi se contraargumenteze ca n-ai pe cine sa votezi. Ei bine, au tot fost de-a lungul timpului. Ultima oara la locale in Bucuresti, Nicusor Dan n-a reusit sa ajunga consilier. Cam asa e si cu scoala. In mod constant se gasesc profesori care incearca. Doar ca beneficiarul tampit, adica parintele, are grija sa le dea la cap ca nu cumva sa mai deschida gura.

Rspunde

o
10/02/2013la 20:13

Bunica spune:
Dle NIMENI, felicitari, comentariul dvs. a atins un alt punct nevralgic, care nu este numai al invatamintului! Este foarte usor sa-ti arati nemultumirea pe un forum, dar cati parinti fac asta mergind la scoala, la un meeting sau la vot. Am fost educati ca sa inghitim toate mizeriile, am cautat/gasit solutii numai pentru situatiile noastre personale, si nu suntem capabili sa fim solidari nici pentru viitorul nepotilor nostri. Rspunde

22/02/2013la 9:49

Criss spune:
@nimeni i @bunica i dac ai fi mers la coal se rezolva tot nimic. Rareori coala are ceva de spus dac Inspectoratele colare nu aprob i nu poate lua aproape nici o msur fiindc acea descentralizare de care tot se vorbete enul. Nimeni nu face nimic fr s tie mai marii nvmntului. i cam ce ar putea s aprobe? Un ghiozdan de 3 kg? Se aprob cu condiia ca elevul care nu aduce cu el dect creionul, pixul sau un manual s aib dup ce s nvee la coal. Cum se poate asta? Nu se poate. coala nu are biblioteci ntregi, nu are dotri, leciile sunt nc ngrozitor de plictisitoare, internetul i videoproiectorul sunt excepiile i nu regula, tablele inteligente cost o avere, etc. Rspunde

94.
10/02/2013la 7:42

BuLiGaSspune:

Hai s facem rezumatul: Paragraful I: definete teza : tmpiii nu sunt rezultatul unor accidente sau disfuncii punctuale ale nvmntului romnesc actual, ci consecina necesar (i, ca atare, fireasc) a logicii funcionrii lui; Paragraful II: elaboreaz o explicaie complementar; Paragraful III: anticipeaz i respinge (chipurile) o obiecie; Paragraful IV: aduce un argument c coala produce cocoai i c exist un sistem economic subteran al sistemului colar (culegeri); Paragraful V: aduce argument c manualele sunt prea complexe, ncrcate i dificile; Paragraful VI: reia argumentul despre manuale, face o digresiune irelevant despre biseric i produce un argument ambiguu c nici profesorii nu mai sunt ce erau odat; Paragraful VII: un argument despre consecinele la nivel colar ale faptului c socialismul se construia cu ingineri, nu cu umaniti; Paragraful VIII ridic ntrebarea: de ce lucrurile acestea nu constituie probleme n interiorul sistemului educaional i la nivelul decidenilor acestora? Rspunsul: ca nu cumva ceva/cineva s le deranjeze hegemonia (interesant s auzi cuvntul sta pe contributors ) Paragraful IX ridic ntrebarea: oare decidenii (Ministerul Educaiei, succesivii minitri, Statul la modul generic) nu cunosc aceast situaie? Lsnd la o parte faptul c nu neleg de ce confreria din paragraful anterior e altceva dect statul din paragraful sta, paragraful produce un argument despre fatalitatea recursului la meditaii; Ultimul paragraf reia teza, dar cu totul ali termeni: n ceea ce-i privete pe elevi copiii notri acetia se pierd alunecnd tot mai departe i devin tot mai estompai i mai lipsii de contur, asemeni viitorului pe care-l invocm ori de cte ori vine vorba de ei. asta e tot aia cu a spune c coala produce tmpii? Anexele aduc nite exemple.

Eu unul nu vd n articolul sta lung nite argumente concludente c coala produce tmpii; cele mai multe argumente aduse sunt corelative, dac nu irelevante. Eu i-am fcut doar rezumatul textului, nu o stau s analizez argumentele, c mi-ar lua de trei ori mai mult dect textul iniial. E clar ns c nu am o prere prea bun nici despre fiecare argument n parte. Dar a avea pentru fiecare admirator al acestui text urmtoarea ntrebare: dvs. suntei un produs tipic (dup definiia autorului) al colii romneti? Iar dac nu, cum se face c ai scpat? ntrebarea e valabil i pentru autor, dei s-ar putea ca el s reprezinte un caz care confirm diagnosticul pus, la ce text lung, plin de digresiuni i cu argumente slabe a produs. Rspunde

o
10/02/2013la 17:39

Mihai Maci spune:

Va multumesc si pentru rezumat si pentru observatii. In ce ma priveste, da, sunt produsul acestei scoli (astfel inchizand noua varianta a paradoxului cretanului). Mai mult decat atat: ca profesor, sunt si producator in aceasta scoala! Va rog sa ma credeti, nici eu nu-mi inteleg prea bine situatia. De aceea si scriu, sperand sa ma luminez cu ajutorul tuturor celor ce-mi fac observatii. Cu toata consideratia, Mihai Maci Rspunde

11/02/2013la 8:04

BuLiGaSspune:
A nu (va) intelege situaia e una (i n acest punct al dezbaterii e lame). A v asuma responsabilitatea pentru ceea ce spunei e cu totul altceva. Dac avansai o tez att de tare, (c coala produce tmpii) atunci ori venii cu argumente pe msur, ori mai bine v abinei de a face opinia public. Cu att mai mult cu ct, absolvent de filosofie fiind, ca i mine, bnui c tii ce nseamn performativitatea discursului, iar ca om ce urmrete sfera public, ar trebui s fii contient ct de bine d ap la moar genul sta de discurs unora i altora, de ambele pri ale distribuiei puterii. Rspunde

o
11/02/2013la 15:12

kinn spune:
Frumos raspuns! Rspunde

95.
10/02/2013la 8:18

anton spune:

dezastrul e .. la raspantie ,sa ne tinem bine copiii acasa , nu doar pentru o saptamina , ci pana cand degeneratii sistemului n-or sa-si asume responsabilitatea crimei pe care o perpreteaza , fara o luare de pozitie radicala raul acesta.. nu poate fi extirpat , acesta si toate celelalte . Rspunde

96.
10/02/2013la 8:25

SORINspune:

Felicitari pentru articol!!! Dar.dar dar nu toate cadrele didactice sunt chiar asa..???!!! Exemple: http://www.didactic.ro/cudragprofesoruluimeu Rspunde

97.
10/02/2013la 8:46

adaprodanspune:

De acord cu plinsul din acest articol.As remarca totusi ca raportat la nivelul de PIB alocat educatiei, pardon invatamintului, rezultatele sunt bune pentru ca parintii cheltuie sume uriase, Pentru elevii care nu-si permit, sistemul ii exclude.Suntem partasi la aceasta discriminare.Si nu numai.Chiar si la umilinte prin lege.De exemplu:elevii din clasa 12 din acest an (si alte doua generatii) au inceput clasa 5 stiind ca media din parcursul anilor va conta in admiterea la liceu si facultate.Un mare ginditordin ministerul educatiei anuleaza valoarea muncii din patru ani de liceu.Scrie o aberanta fraza: admiterea in facultate (cu incalcarea autonomiei universitare) nu ia in calcul efortul din trecut.Trei generatii pacalite din condei.De ce universitatile au inghitit aceasta parodie si nu au intervenit ?In afara schilodirii fizice si psihice, rezultatul scolii noastre este o amagire sociala de proportii la care punem umarul cu totii.Din pacate, pensia noastra va fi la fel.Stiti deja, copii invata ceea ce traiesc. Rspunde

98.
10/02/2013la 9:31

jane spune:

M-am gasit atrasa de titlul incendiar al articolului, ca sa ma izbeasca rapid in moalele capului termeni de genul vre-un, gresala. Imi pare rau, orice alta valenta a textului cade in derizoriu. QED. Rspunde

99.
10/02/2013la 9:33

Mihai Dumitru spune:

Am citi tot , eu lucrez in sistem, ne vin elevi de la liceu buni si mai putin pregatiti, dar trebuie sa ne facem treaba cu ce avem. Profesorul de la liceu si scoala generala are nevoie de manuale sa predea materia? Daca esti pedagog nu ai nevoie de nimic numai de : dragoste fata de materie si multa munca de slefuiere , e greu sa formezi un om. Profesorul de la facultate , daca studentul are lacune de ce nu le explica studentilor lucrurile neintelese , e usor sa spui ca sunt timpiti si sa nu faci nimic , numai critici, nu este o solutie, apropo generatiile mai tinere au un coeficient de inteligenta net superior fata de generatiile mai trecute?

Trebuie o viteza de predare 5-6 ori mai mare si poti umple orice gol existent, profesorul adevarat isi face meseria in mod competent in orice conditii. Un adevarat profesor nu are nevoie de multe lucruri sa-si faca treaba , nu fiti fatalisti , ginditi pozitiv are cine sa lucreze, avem oameni buni in sistem, nu depunde nimeni de parerea voastra care nu e potrivita uneori. Cel mai usor sa critici , cel mai greu este sa faci ceva util sa rezolvi nu sa te vaiti ce greu este . Matematica este regina materiilor , fizica este regele s.a . Cu stima si respect. ( este numai un punct de vedere personal ) Rspunde

o
10/02/2013la 17:51

Mihai Maci spune:

Va multumesc. Da, aveti dreptate, manualul este orientativ. Dar asta presupune ca profesorul insusi sa fie la curent cu cele mai semnificative aparitii din domeniul lui. Am avut parte de profesori de giumnaziu, formati inca inaintea reformei din 1948, pentru care era perfect normal sa fie up to date cu ultima informatie a domeniului lor. Erau opameni a caror autoritate izvora din competenta. Si mi se pare trist faptul ca, in ziua de astazi, atunci cand vine vorba de revendicarile profesorilor se aminteste mereu de mancare si de haine si mai niciodata de carti. A vorbit cineva de distrugerea si disparitia librariilor (uneori si a bibliotecilor) din mediul rural? Prin aceasta nenorocire nu e jumatate din populatia tarii condamnata la marginalitate culturala? Ce altceva le ramane copiilor de la tara decat manualul, asa cum e el? Cu toata consideratia, Mihai Maci Rspunde

100.
10/02/2013la 10:08

DC spune:

Pe langa placerea de a citi un articol care puncteaza pertinent multe dintre problemele invatamantului romanesc actual, nu pot sa nu observ un paradox: sa scrii un articol despre cat de greoaie sunt manualele romanesti, dar sa nu il structurezi diferentiind clar ideile principale si subliniindu-le intr-un mod oarecare (bold, impartire in subcapitole, subtitluri) fata de restul textului, impresionant ca si cantitate -, exact in stilul manualelor pe care le condamni. In afara de aceasta observatie, felicitari pentru realism! Rspunde

101.
10/02/2013la 10:10

stefan spune:

Buna ziua, Din pacate, aveti dreptate. Ce scoala am facut noi? Ce invatatori si profesari am avut? Si unde am ajuns? Pentru ce sa mai faci si sa cresti copii? Ii arunci in aceasta jungla si? Domnule autor al articolului, va sustin in ceea ce ati scris si as dori ca cei care pot, sa aduca lucrurile la normal. Cu stima si respect, Stefan

Rspunde

102.
10/02/2013la 10:55

Dolarel spune:

Excelent articolul. Cred ca o sa-mi dau copilul la un liceu privat. Dar liceele private nu se pot dezvolta pentru ca sunt omorite cu taxe pentru apararea monopolului de stat al mafiei. Rspunde

103.
10/02/2013la 11:15

Ionel spune:

Multumesc & felicitari! De multa vreme nu am citit un articol atat de bun Rspunde

104.
10/02/2013la 11:19

heraaskuspune:

am copil in clasa VI-a. principiul meu este, legat de scoala, cat mai putine daune. multe probleme, mici si mari. face profesoara de istorie mustrare ca a raspuns impertinent. fac si eu contestatie la CA, inspectorat s.am.d. se vinde in magazinul scolii un aliment dubios. scriu la OPC, Sanepid, inspectorat, etc. injura un profesor la clasa. ma duc la director si fac sesizare scrisa. nu platesc fondul clasei/scolii decat daca vreau si cat vreau. la toate intalnirile vin cu Legea invatamantului, Legea functionarii invatamantului preuniversitar, s.a. ati putea intreba care sunt repercusiunile la adresa copilului meu asta fiind frica majoritatii parintilor. multi nu reactioneaza din aceasta frica. e ABERANT. va asigur ca daca stiti care sunt instrumentele de comunicare puternice (e-mailul, hartia scrisa si inregistrata la secretariat apropo, asta am invatat-o de la multinationale, asta cu comunicarea la toate palierele simultan ca de aia are e-mailul atatea casute la destinatar) NIMENI nu misca in front. nu anonimatul te salveaza ci tocmai identitatea asumata cinstit. in plus cine isi poate inchipui ca un profesor poate urmari un elev cu asiduitate pentru a-i distruge viata. ar fi psihopat si asta l-a acuza. va doresc succes, pentru ca eu nu cred ca legea va schimba birocratic ceva ci tocmai cei ce sunt parte a sistemului, parintii si copiii. orice abuz petrecut in clasa trebuie adus la cunostinta de catre copil parintelui sau iar acesta nu trebuie sa treaca usor peste asta chiar daca nu e vorba de copilul sau. in fond, primul lucru care trebuie stiut este ca BENEFICIARUL DIRECT AL EDUCATIEI ESTE ELEVUL IAR CEL SECUNDAR PARINTELE. de aici pleaca totul. Rspunde

105.
10/02/2013la 11:27

woe spune:

Sunt disperat ca disperarea autorului va deveni a mea in viitorul apropiat. Copilul meu are doar 5 ani. Sper ca voi reusi sa elimin impactul ciclului primar asupra copilului, ajutat si de faptul ca am fost invatator (predat doi ani, din primul din curiozitate si nevoie si urmatorul din nevoie de sustinere materiala a vietii de student) ingrozit de sistem, dar pentru ciclul gimnazial nu am solutii. Nu doresc sa contribui la dezvoltarea copilului decat pt. a ajunge un adolescent/adult fericit, n-am pretentii pt. el de middle management sau tampenii similare, dar nu intrevad solutii. Nu vreau sa-l trimit in strainatate la studii decat daca va dori/putea el, dupa 16 ani. Rspunde

106.
10/02/2013la 11:29

G spune:

Eu m ntreb ct de secrete or fi fiind manualele germane, englezeti, franuzeti etc., nct profesorii i specialitii notri nu pot avea acces la ele, mcar s trag cu ochiul i s se inspire (nu n sens Ponta). Fiindc toi vorbesc bine i foarte bine (dac e s nelum dup CV-uri) cel puin o limb strin. Dar de economiti care nu tiu s rezolve o ecuaie de gradul 2, de preoi care nu tiu s traduc nici cu dicionarul un mini-text din neo-greac, de profesori de romn care nu l-au citit pe Breban sau Ionesco (spre exemplu), de agronomi a cror pregtire este centrat pe regula de trei simpl, ce zicei ? Sau de desemnarea unui profesor de istorie care n-a mai predat de 20 de ani, numit eufemistic istoric, care n-a publicat nimic n domeniul istoriei, spre a se ocupa de revizuirea constituiei ? De lipsa complet a Academiei, ca autoritate tiinific, din spaiul cercetrii i lurii deciziilor ? De milioanele de euro cheltuite de prin 2000 ncoace, prin diverse proiecte, pentru elaborarea de strategii, pentru pregtirea resursei umane etc. ? De plagiat i nepotism ca epidemii acceptate i implacabile ? Rspunde

107.
10/02/2013la 12:07

Mih spune:

Extraordinar de important subiect, exceptional articol! N-are rost sa o lungesc cu pareri si argumente personale. Ca parinte cu dubla experienta (la interval de cativa ani buni), pot doar sa confirm ceea ce am citit azi si sa spun ca abia astept urmatoarele doua parti. D-le Maci, felicitari si multumiri pt articol! Rspunde

108.
10/02/2013la 12:12

Ciprian Cucu spune:

Trebuie sa ma declar de acord cu cele prezentate in articol, e o analiza corecta a unor probleme majore din ceea ce numim sistem educational. As spune ca nici macar nu sunt toate problemele punctate, dupa mine in mai toate nodurile sistemului gasindu-se o situatie de bifat criterii pe hartie fara a face nimic real, o serie interminabila de forme lipsite de fond menita doar cum observa si autorul sa propage existenta sistemului si nimic mai mult.

As avea o intrebare pentru autorul articolului, in cazul in care (mai) monitorizeaza comentariile: ce putem face? Ma includ in acest putem si pe mine, pentru ca sunt Asistent Universitar (deci in sistem) si pentru ca vad nevoia de schimbare. Indranesc sa cred ca sunt mai multi asemenea oameni in sistem si indraznesc sa sper ca ceva se mai poate face inca Rspunde

o
10/02/2013la 17:57

Mihai Maci spune:

Va multumesc si pentru observatie si pentru apel. Cred ca, pentru inceput, putem semnala, descrie si pune ca probleme disfunctiile pe care le observam si pe cele de la care ne lovim. Sunt de acord ca nu e decat inceputul. Ar fi necesar mai mult: sa ne agregam intr-o structura care sa le puna in fata Ministerului si sa faca presiune asupra acestuia. Va marturisesc ca nu am reflectat inca asupra acestei structurari. O varianta demna de luat in considerare ar fi Asociatia EDUCER a D-lui Vlaston. O sa ma gandesc si va rog si pe Dvoastra sa va ganditi. Cu toata consideratia, Mihai Maci Rspunde

10/02/2013la 19:19

Alexa spune:
Domnule Maci, Daca inteleg bine cunoasteti articolele lui S. Vlaston aparute pe contributors ( cele mai multe). Daca le cunoasteti, inseamna ca le-ati citit. Daca le-ati citit ati putut constata nenumaratele greseli gramaticale si putinele idei din aceste articole ( in general dansul propune privatizarea invatamantului la toate nivelurile si de asemenea un job suplimentar pentru profesori daca acestia nu se descurca financiar cu salariul din invatamant). Marturisesc ca nu mai inteleg nimic: de ce ati scris acest articol daca propuneti ca solutie a apela la un profesor agramat, fara nici un succes profesional ( facultate la seral si profesor la un liceu industrial nu inseamna reusita profesionala)? In alte ordine de idei, ar trebui sa stiti ca un tampit nu se poate destepta nici daca are cei mai buni profesori din lume: ramane tampit. Cred ca ati folosit gresit acest termen, ideea articolului neavand nimic de-a face cu elevii tampiti, cum ii numiti dvs. Sunt de acord cu multe dintre cele afirmate, programele incarcate si aiuristice uneori, concursurile multe si marunte, dezinteresul unor profesori, etc dar mi se pare ca generalizati cu prea mare usurinta. Este bine ca ridicati aceste probleme dar nu pot sa nu remarc un lucru: o faceti mai mult din postura de parinte care are nevoie de 19 (?) pasi pentru a rezolva o problema de matematica de clasa a 4-a, decat din postura de cadru didactic. Sau la dvs la universitate nu aveti nici un fel de probleme, programa este excelenta si studentii extraordinari? Oricum, indiferent de motivul care sta la baza scrierii acestui articol, este bine ca ati facut-o. Se impune sa sugerati si cateva solutii pertinente si prin prisma de parinte si prin cea de cadru didactic. Rspunde

109.
10/02/2013la 12:22

BradutBolos spune:

Stimate domnule Maci, nu m-ati convins.

Eu cred ca scoala romaneasca produce oameni pesimisti, demoralizati, care nu se stiu auto-aprecia, nu stiu sa caute si sa stimuleze elementele pozitive in jurul lor, nu au respect si incredere in autoritate de orice fel. Si reactia la mesajul dumneavoastra este clara, si dumneavoastra, si cei care citesc au exact acelasi negativism destructiv. Matematica este o materie usoara, daca exista putere de concentrare, dorinta de a rezolva probleme, abilitatea de a accepta greutatile ca provocari, dorinta de a cauta solutii in loc de critici. Exista cateva caracteristici care trebuie sadite si cultivate cu grija in societatea noastra, incredere, optimism, pozitivism, pentru ca pe ele se cladeste productivitatea si eficienta. Secretul succesului si caracteristicile necesare sucesului sunt: pozitivism, optimism, spirit de echipa, coeziune. Fara aceste caracteristici, un om educat, inteligent, capabil, devine o forta destructiva in interiorul organizatiei in care activeaza. Gandirea critica este fundamentul gandirii noastre, si porneste din educatie, dar gandirea constructiva este foarte putin cultivata. Lipsa acesteia pleaca din pesimismul si dezamagirea insuflata de sistem profesorilor, de profesori elevilor, de elevi, profesori si media parintilor. Dezamagire, neputinta, iminenta si teribilismul esecului, sunt cele mai destructive iluzii cu care trebuie sa luptam in fiecare zi pentru a putea construi ceva. 19 ecuatii este prea mult? este complet irelevant. Este mult mai relevant faptul ca sunt privite ca inutile, irelevante, nefolositoare, un efort nejustificat, o provocare fara continut, in loc sa fie luate ca atare, cu calm, solutionate si cautata alta problema cu 100 de ecuatii. 6 KG e prea mult? Luati un ghiozdan cu rotile, si faceti un proiect privind e-books si tablete pentru elevi. De la cine asteptati sa vina solutiile, mereu de la altcineva? Si daca toti suntem specialisti la ce ar trebui sa faca altcineva, cine va face efectiv ceva? Rspunde

o
10/02/2013la 16:04

Alin spune:
Iau not de cele aproximativ 170 de comentarii si 34 000 de vizualizari. Reacia este evident confirm un punct dureros. Am parcurs cu destul atenie cele aproximativ 170 de comentarii. Dintre comentarii am remarcat una sau dou sugestii de autoeducare prin Internet. n rest, poate mi-a scpat, dar nu am vzut nici o preocupare pentru a gsi soluii, doar tristee i negativism. Dragi cititori, nu snt sarcastic. Fie c ne place sau nu, dac noi nu gsim soluii nimeni nu o va face n locul nostru. Domnule Bolos, subscriu n ntregime la ideile dumneavoastr. Problema e clar. Eu unul lucrez i la o soluie.V sugerez clduros s facei acelai lucru. Rspunde

o
10/02/2013la 16:41

kinn spune:
DAA, in sfarsit comentariul pe care-l cautam. Da, articolul poate ca surprinde realitatea, dar este sufocant prin negativism, pasivitate si tristete. Lucru cu atat mai trist cu cat vine din partea unui cadru didactic. La fel si comentariile. Sunt in totalitate de acord cu raspunsul dvs. Rspunde

Mihai Maci spune:

10/02/2013la 18:16

Stimate Domnule Bolos, va multumesc pentru observatie. Ea mi-a adus aminte de un frumos text al Simonei Weil (Despre buna intrebuinatare a studiilor scolare in vederea iubiriil lui Dumnezeu) si de minunatul rezumat pe care i l-a facut, pe vremuri, D-l Aurelian Craiutu. Aveti dreptate, am si eu tendinta de-a deveni (parafrazandul pe D-l Dan Lungu) o baba capitalista, specialista in lamentatii. Totusi, desi constient de caracterul falacios al acestui argument, permiteti-mi sa ma exclud un momet din rationament. Problema e elevilor: da, trebuie sa devina increzatori, ptimisti, demni si responsabili. Intrebarea e cum, daca lucreaza ca fiica mea sase ore la scoala si inca patru-cinci acasa doar pentru ceea ce sunt obligati sa faca. Sunt sigur ca cunoasteti anecdota cu asistentul lordului Rutheford: se spune ca acesta asistentul statea toata ziua in laborator. La un moment dat lordul il intreaba: ce faci dimineata tinere? Lucrez in laborator , raspunde tanarul. Bine, dar la amiazazi de ce nu iesi cu noi? Pai imi continui experientele in laborator. Si seara? Lucrez tot la laborator. Dar atunci cand mai gandesti ? il intreaba lordul. Nu-mi spuneti, va rog, ca asistentul acela a luat Nobelul. Nu asta e miza povestii. Eu as vrea ca fiica mea sa citeasca din literatura universala, as vrea sa ne uitam pe cartile lui Akimuskin, ale lui Gamow si ale lui Martin Gardner; as vrea sa incepem a bantui prin filmografie. Dar cand? Ea stie doar ca are teme, care trebuie facute toate. Cum putem face oameni demni, optimisti si intreprinzatori daca le spunem mereu doar ca trebuie, si niciodata ca merita sa faca ceea ce au de facut? Nu vi se pare ca aceasta e o problema a intregii noastre lumi? Si inainte de 89, si dupa, ni s-a spus mereu ca trebuie sa facem sacrificii, dar nimeni nu s-a gandit sa ne spuna si ca merita sa le facem (si pentru ce merita sa le facem). Ori un om caruia i se spune de trei ori pe zi doar ca trebuie, va sfarsi prin a se resemna. Si lucru esential prin a se descurca. Din pacate in asta se investeste mai tot talentul nostru. Cu toata consideratia, Mihai Maci Rspunde

11/02/2013la 0:15

BradutBolos spune:
Pedagogus sau Magister? Rspunde

12/02/2013la 9:11

Andra spune:
Mi-a placut mult mesajul dvs. Remarc, mai ales: Eu cred ca scoala romaneasca produce oameni pesimisti, demoralizati, care nu se stiu auto-aprecia, nu stiu sa caute si sa stimuleze elementele pozitive in jurul lor, nu au respect si incredere in autoritate de orice fel. Legat de asta, mi-as permite insa sa remarc si eu un simplu fapt: daca scoala romaneasca ar produce lideri, tineri plini de incredere, de viziune si mai ales de inteligenta practica, unde credeti ca si-ar gasi acesti oameni ceva de facut in economia romaneasca ? Ce segment de piata din economia romaneasca nu a fost deja demult ocupat de corporatii si multinationale, ca sa mai existe libertate economica adevarata ? Pt. ca acolo unde economia nu e libera nu exista nici libertate individuala. Evident, exista libertati marginale, sau piete marginale, in agricultura, de ex, pe segmentul produselor organice sau traditionale. E aceasta mica libertate suficienta pt. o massa de tineri liberi si plini de incredere care ar fi scosi de o scoala romaneasca asa cum va doriti ? Puteti sa-mi dati exemplu de vreun alt segment de libertate economica ne-marginal, care sa fie organic in economie, adica sa aiba capacitatea de a antrena o dezvoltate economica de sus si pana jos, de pe orizontala pe verticala, asa cum ar fi normal sa existe si sa astepte niste tineri care s-ar dezvolta intr-o tara ca a noastra ? Nu exista asa ceva, caci, dac-ar exista, atunci fiti sigur ca acest domeniu de libertate ar antrena el singur dezvoltarea si a altor domenii subiacente, cum ar fi invatamantul si altele.

Ce avem acum, sunt sigura ca nu va e necunoscut: mai putin de 1-2% romani care au o afacere proprie, care sunt intreprinzatori adevarati: pentru ca altii nu mai au ce sau unde sa mai intreprinda ceva. Aceasta realitate se reflecta bineinteles si in optiunile politice ale romanilor: sunt de stanga pentru ca nu au de ales. Asadar, in momentul asta scoala romaneasca produce tineri bine educati doar pentru export. Restul, sunt pentru economia romaneasca. Rspunde

12/02/2013la 11:30

Alin spune:
Cred c un criteriu important n diferenierea societilor omeneti poate fi modul n care se face transmiterea cunotinelor din generaie n generaie. n lumea felinelor mari, unde diversitatea aptitudinilor pe care puiul trebuie s le nvee este sczut, modelul trasmiterii de la printe la copii (vertical) a cunotinelor poate funciona. Ele nu au de nvat dect s vneze. Modelul condiionrii transmiterii cunotinelor de apartenena la o reea social, pentru societatea omenesc, mi se pare duntor pentru c n mod predictibil este ineficient i duce la ceea ce oamenii numesc drame tineri care doresc s nvee i nu au de la cine. Depun mrturie aici C NICI UN DASCL DIN ROMNIA NU M-A NVAT CEVA VALOROS PETNRU PROFESIA MEA PE GRATIS (snt medic). Mama are doar coal profesional, tata a fcut liceul la seral i a luat bacul` cu nota 7. Eu am trecut bacalauretul cu nota 9.92 (am greit o dat la istorie). Tot ceea ce am nvat i s-a dovedit valoros gramatica limbii engleze, rezolvarea problemelor de chimie pentru admiterea la medicin au costat bani grei pentru familia noastr la momentul respectiv. Am ntrerupt meditaiile de mai multe ori pentru c nu-mi permiteam s pltesc Snt ndeosebi suprat pe dasclii de matematic, chimie i fizic pentru inaciunea lor. Vntoarea la oameni poate implica foarte mult diversitate pictat, operat, condus autobuzul, white collar crime, tritul de pe crca altora i cte i mai cte. n loc de concluzie, v rog s observai c ceea ce felinele mari i maimuele cu deget opozabil au n comun este devorararea ocazional a puilor. La felinele mari se presupune c aceast practic crud are scop concret snt devorai puii nscui mori, cei slabi sau cei bolnavi. La maimuele cu deget opozabil finalitatea biologic este necunoscut snt devorai puii vii, sntoi i puternici. @Andra Dup cum scriei cred c sntei, ca i mine, un om tnr. Eu am plecat din ar pentru c, altfel dect n cazul lui Moromete, am simit c nu m mai rbda pmntul. Dac nu ai motenit puterea financiar i capitalul de pile pentru a ncepe o afacere e bine s ncercai s ieii din Romnia. Eu am plecat din lipsa banilor i pentru c m simeam strin n ara mea. Am plecat din lipsa banilor, am obinut ceea ce doream dar am mai descoperit ceva: un alt mediu de idei. Acesta nu e puin lucru, e mai mult dect banii, dar cu burta goal nu poi aprecia aceast afirmaie la justa ei valoare. Am mai spus-o, societatea romneasc nu produce idei (dei ne place s ne credem creativi), ci import idei. De exportat, cu foarte mici excepii, export mini tinere, suflete de oameni nu produse finite! E bine i att, e un nceput dar nu e suficient. Avei, ca i mine, foarte multe de nvat. coala romneasc chiar produce tmpii industrial i cu metod. tii vorba aceea e o munc colosal cu omul prost ce are coal. E plin de proti cu diplom n Romnia i tia n-o s v lase s respirai. La aceast or snt prea muli, prea vocali i au prea mult putere. Trebuie s le dm timp s rmn fr resurse i s nceap s se mnnce ntre ei. Reeaua protilor cu privilegii motenite trebuie lsat s falimenteze. Odat ajuns aici, n Occident, vei vedea c exist i soluii la problemele educaiei din Romnia. mi pare ru c nu am lucruri mai bune de spus. V doresc mult succes. Rspunde


12/02/2013la 15:30

BradutBolos spune:
unde credeti ca si-ar gasi acesti oameni ceva de facut in economia romaneasca ? Intrebarea este gresita, intrebarea este ce ar face astfel de oameni cu economia romaneasca, pentru ca ar fi capabili sa-si faca loc oriunde. Rspunde

13/02/2013la 9:38

Andra spune:
M-am inselat asupra dvs. Inteleg ca postarea pe care-am apreciat-o mai sus era valabila numai pentru scoala care produce copiii buni la export.

13/02/2013la 14:18

BradutBolos spune:
Prin oriunde se intelege si satul N comuna Y, si NY. De altfel, nu peste multa vreme, locatia fizica va fi foarte putin relevanta. Am o multime de studenti si absolventi care lucreaza freelanceri sau angajati in Romania pentru firme din toata lumea, si castiga mult peste media salariatilor clasici, plimbatori de dosare de hartie. Studentii mei, in special cei foarte buni, peste zece, cinsprezece ani ani vor munci acolo unde vor pune tableta pe o masa, pentru o firma sau mai multe aflate oriunde, sau vor munci intr-un mod pe care nici nu putem sa il imaginam.

110.
10/02/2013la 12:42

NicolaeLisievici spune:

Excelent articol, poate putin cam lung ptr. multi dintre cititorii obisnuiti cu epoca internetului, dar dupa parerea mea nu pune pana la urma punctul pe i. Noi romanii, ne-am obisnuim sa taiem adevarul in patru si sa nu mai vedem padurea din cauza copacilor! Iar multitudinea de comentarii de mai sus e o dovada ptr. asta! Probabil obisnuinta din anii de dupa 90, a autoritatilor noastre, de a fi originali si de a reinventa roata si ibricul a facut ca si educatia sa fie reinventata (la fel si democratia), si nu neaparat intr-un sens bun. Cred ca o adaptare a unui sistem european care functiona deja si era recunoscut pe plan international ca performant ar fi fost o solutie mult mai buna, mai rapida si fara atatea schimbari de dragul politicului, ptr. aceste generatii pierdute. Parerea mea! Rspunde

111.
10/02/2013la 12:53

PopescuIleana spune:

Bun ziua!( nti de toate.) Nu mai speriai prinii! Suntei victima( una din multele, din pcate!) ale nvmntului de capital, ca s-l numim aa. Ceea ce prezentai aici este un aspect/ o secven/ un decupaj. NU generalizai: nu toi dasclii sunt victime ale rutinei, ale demotivrii i frustrrii, etc. S tii c sistemul,

manualul depit din perspectiva programei ne doboar i pe noi, ns- dasclii cu vocaie, cei care cred n drumul ales i mai ales preuiesc copilul, copilria( preuindu-se astfel pe ei nii) -au soluii pentru toate, inclusiv pentru confortul buzunarului printelui i pentru pierderea din greutate a acelei poveri-ghiozdanul. Multe dintre scrisele dumneavoastr sunt adevrate, multe NU! PS: Din cte mi amintesc eu, OLIMPIADELE sunt competiii gratuit, CONCURSURILE se mai i pltesc. Prerea mea: ai ales pn ai cules o coal de moft i cu politici nesntoase. CURIOZITATE: copilul dumneavoast nc mai este elev al acestei coli? Rspunde

112.
10/02/2013la 13:22

ISH spune:

Nu contest ca sistemul de invatamant este o problema. Insa aceasta problema este agravata de nepriceperea si neimplicarea parintilor. In cei 6 sau 7 ani de acasa , copiii trebuie sa invete de la parintii lor sa respecte alte persoane (copii & adulti) si tot ce ii inconjoara (vietati si lucruri), sa fie DISCIPLINATI in activitatile pe care le fac Multi copii au comportamente necorespunzatoare preluate de la parintii lor de la banala traversare a strazii in fuga , cand semaforul este deja rosu pana la modul in care trebuie sa asculte si sa se conformeze cand li se spune sa faca ceva. Mi se pare inadmisibila pretentia ca invatatorii sau profesorii trebuie sa stimuleze elevul sa citeasca (asanumitele lecturi suplimentare). Parintii sunt primii care trebuie sa stimuleze copiii sa progreseze si sa fie atenti la evolutia copiilor. Dar sunt atatia parinti care habar nu au ce fac de fapt copiii lor la scoala cat de prosti sunt , cat de nesimtiti Dintre atatea comentarii , doar 3-4 au mentionat rolul parintilor in educatia propriilor copii. Este trist si ingrijorator. Asta arata ca , in pur stil romanesc, continuam sa aruncam toata vina pe orice alte persoane numai pe noi nu. Asta in conditiile in care sunt (prea) multi parinti care au ajuns sa isi stimuleze copiii cu premii daca ai medie peste 9 pe semestrul asta , iti iau tableta sau ultimul model de telefon sau mai stiu eu ce mita (spaga) le vine la indemana. Sa nu va inchipuiti ca in alte tari toti elevii apreciaza scoala mult mai mult decat aici mai ales dupa primele clase. Si copiii de acolo ar vrea sa se joace in loc sa faca teme. Dar acolo lumea vede altfel lucrurile. Educatia este importanta in sine si o necesitate mai ales pentru a capata credibilitate Ar mai fi multe de spus , dar am convingerea ca nu am cui. Rspunde

o
10/02/2013la 18:40

Mihai Maci spune:

Va multumesc; sunt intru totul de acord cu ceea ce spuneti. Despre rolul parintilor in educatia copiilor, despre timpul si atentia pe care parintii ar trebui sa le-o acorde acestora, despre relatia dintre parinti si scoala, si despre multe altele ar fi multe de spus. Va rog incercati sa o spuneti D-voastra. Parerea si opinia cuiva care cunoaste aceste lucruri conteaza. Daca e daupa mine, eu vad o cauza majora a faliei dintre generatii: faptul ca, in Romania contemporana, practic fiecare generatie a trait intr-o alta lume. Bunicii in rural, parintii prima generatie urbanizata in perioada comunista, copiii (noi) in lunga tranzitie, copiii nostri in noua Europa Cunostintele nu s-au mai transmis firesc, in familie si intr-o continuitate a gesturilor ci, dimpotriva, au devenit generice si fiecare generatie s-a inchis in cunoasterea ei inutila. Nu e o scuza pentru dezinteresul fata de propriul copil, fata de tentativa de a cumpara bunoivonta profesorilor, etc., dar cred ca e o trista realitate. Cu toata consideratia, Mihai Maci

Rspunde

113.
10/02/2013la 13:27

IoanaGhi spune:

Perfect adevarat. Manuale imbacsite, necorelate - li se vorbeste la engleza de elemente de gramatica pe care nu le-au invatat inca la limba romana [cf. programei!], la fizica trec prin lectii care cer notiuni de matematica nepredate inca etc Manualul de tehnologie iti confera nebanuita placere de a incerca sa-i explici unui pusti de 12 ani cum e cu ciclul de productie si indicatorii economici dintr-o fabrica si asta eu am gasit-o a fi printre cele mai usoare lectii Copiii care vor rezista prin scoala romaneasca, se vor bucura in viata de o nelimitata darzenie in ceea ce-i priveste pe restul Dumnezeu cu mila In ceea ce ii priveste pe minunatii conducatori, sa nu-i mai consideram prosti, ci ticalosi pana la urma, asta vor Rspunde

o
10/02/2013la 15:57

Radu spune:
Corect. La limbile straine asa este, au gramatica engleza si ei nu stiu ce e aia gramatica. Trist e ca de ex. la limba a 2-a manualul este in primul an mult mai greu si mai complex decat cel de la prima limba dupa 4 ani de studiu. Rspunde

114.
10/02/2013la 14:07

uilie spune:

Sunt pregatit in scoala romaneasca. Nu ma consider tampit.Domnul Maci a fost pregatit si pregateste in scola romaneasca. Il cred tampit si pe cale de consecinta dansul pregateste tampiti.Ma idoiesc totusi ca cei care sunt vin in conact cu dansul(partial)sunt tampiti pentru ca la educatia lor participa si altii(familia,alti profesori etc.) . Scoateti-l din invatamant! Asemenea specimene nu trebuie sa lucreze in invatamant. Ii desfid si pe cei care in comentariile lor ii dau dreptate. Nu cred ca cei care se pregatesc in occident sunt mai destepti ca noi.In occident lucreaza numerosi oameni pregatiti in csola romaneasca,indiferent de gradul de instruire,si sunt apreciati. D-le Maci sunteti ccea ce proferati. Rspunde

o
10/02/2013la 18:00

Ion spune:
@uilie; Cred ca te simti vizat de continutul acestui articol Rspunde

o
11/02/2013la 18:28

CorneliaTopala spune:
Romanii care profeseaza in occident si sunt apreciati nu s-au format in sistemul scolar romanesc, ci in afara lui, cu ajutorul familiei sau pentru ca au fost capabili sa depuna un efort urias ca s-o faca singuri. De acord, poate cuvantul tampit e cam tare. V-ar fi placut mai mult daca autorul folosea cuvantul incompetent sau ignorant? Ca pana la urma asta vrea sa zica. Oricum, va cam descalifica la capitolul civilitate faptul ca il insultati direct pe autor. Rspunde

115.
10/02/2013la 14:09

omoni spune:

Felicitari autorului, a pus degetul pe rana! Ca sa continui ideea, dupa parerea mea, tampitii astia vor fi alegatorii perfecti ( disciplinati social ) pentru politicienii de azi si de maine, ei vor aplica si implementa cu succes programele si legile smecherilor din parlament si guvern. Vor fi orbi si surzi din punct de vedere emotional la consecintele pe termen lung asupra generatiilor viitoare, deci iresponsabili ( un om este responsabil daca realizeaza gravitatea faptelor sale si consecintele care decurg din fapta respectiva) precum autorii morali ai deciziilor luate de ei: politicienii, educatorii, familia. In legatura cu limbajul de lemn in spatele caruia se ascund unii alesi dar si cadre universitare, inspectori scolari, reprezentanti ai institutiilor, etc, as vrea sa spun cateva vorbe: - limbajul de lemn este un limbaj fara mare incarcatura emotionala, opac, format din constructii bombastice care impresioneaza prin forma dar cu foarte putin continut. - limbajul de lemn este un limbaj specific regimului comunist, care se pretinde a fi stiintific, un dublu limbaj care inseamna pe de o parte propaganda ( repetitie, conditionare, stigmatizare, amenintare), pe de alta parte inseamna o noua organizare cognitiva a mediului, o noua reprezentare sociala care dobandeste o valoare functionala prin comportamentul oamenilor. - limbajul de lemn ascunde si teama de a nu fi descoperiti ceea ce sunt de fapt- niste mediocri cocotati in varful ierarhiei fara sudoarea fruntii. Am cules aceste putine ganduri despre limbajul de lemn de la cei ce au studiat in amanunt problema, nu leam generat eu dar am vrut sa le aduc in prim plan pentru ca merita stiute. Inca o data: felicitari! Inchei cu un citat din George Orwell: In vremuri ale minciunii universale, a spune adevarul este un act revolutionar . Rspunde

116.
10/02/2013la 14:42

ZDZero spune:

Cu inaintarea in scoala scade greutate ghiozdanului. Cel putin asa imi amintesc. Ghiozdanul meu din clasa a IX-a era cu mult mai usor fata de cel din clasa a VIII-a. Nici nu mai vorbesc de cel din clasa a XII-a sunt zile in care am la mine 3 caiete, uneori nici alea. Si asta nu inseamna ca merg la scoala doar pentru ca ma trimit parintii am trecut de varsta aia. Dupa terminarea clasei a X-a statul nu mai ofera manuale si elevii trebuie sa si le cumpere. Ideal e sa nu le cumperi pe toate pentru ca nu ai nevoie. De exemplu un elev care vrea sa dea la medicina nu are nevoie in timpul anului de manualul de fizica. Stiu ca suna a delasare, dar nu-i necesar. Ca tot veni vorba de biologie fac o paranteza: ramura manualelor de biologie mi se pare cea mai parsiva ramura a acestei industrii gasindu-se contradictii intre oricare doua manuale acreditate aflate pe piata. Asta nu pare mult, dar curicula

de bac e bazata pe toate aceste manuale. Cand ai 3 raspunsuri contradictorii pentru fiecare intrebare e destul de greu. Norocul meu ca n-am nevoie de manual de biologie pentru ca nu dau la medicina. Nu stiam ca se platesc taxe pentru participarea la olimpiade. Am participat la olimpiade si n-am platit nimic. La concursuri e alta treaba, mai ales la cele cu premii in bani. La astea inteleg taxarea. N-am inteles niciodata obligativitatea cumpararii culegerilor. Mai ales la clasele de inceput de ciclu. Spre final de gimnaziu/liceu pot accepta ca ofera o pregatire suplimentara pt examenul de final. In 4 ani de liceu am folosit un manual cel de informatica (rar, doar ca sa-mi verific anumite cunostinte), si o culegere cea de fizica pentru teme (n-am cumparat manualul de fizica pentru ca predarea de la clasa e excelenta si din punct de vedere calitativ mult peste manual care e greoi). Religia e ora mea preferata. In orarul meu e a saptea ora intr-o zi in care am 3 ore de informatica (toate in laborator), una de fizica, una de romana si una de engleza (la toate astea dau bac, mai putin la fizica unde dau totusi teza pentru ca desi dau bac la informatica trebuie sa dau teza la fizica sau la biologie sau la chimie). In conditiile in care toti profesorii (minus matematica si romana) ne lasa de obicei mai liberi pentru a ne pregati la materiile pe care le-am ales pentru bac, cel de religie da teme si imparte proiecte. Poate e normal ca materia sa se predea, dar raspunsul nostru ca elevi a fost simplu: nimeni nu participa la ora. Totusi, problema principala a aceste ore ramane faptul ca nu se accepta o discutie pe baza religiei, ci se impune o anumita parere. De exemplu tin minte anul trecut am avut un test la care ni se cerea sa demonstram de ce o anumita teorie este gresita pentru ca nu respecta scrierile biblice. Binenteles, la toate materiile programa este incalcita si mult prea incarcata. Nu am sa inteleg niciodata testarea de la limba romana care presupune invatarea pe de rost a unor comentarii. Iar cerintele din categoria exprima-ti parerea despre x nu cer parerea ta, ci confirmarea parerii unui anumit critic, o parere impusa la fel ca cea de la religie. Nu mai spun de neconcordanta intre materii. La fizica am avut nevoie de limite si derivate cu mult inainte ca acestea sa fie predate la matematica. Rspunde

o
11/02/2013la 18:37

CorneliaTop ala spune:

Bravo ZDZero! Felicitari pentru faptul ca ai citit acest articol si ti-ai spus parerile. Cineva dintre decidenti ar trebui sa va intrebe si pe voi ce opinie aveti despre scoala. Din pacate se pare ca tocmai voi lipsiti din preocuparile celor care fac programe, aproba manuale si iau decizii care va privesc. Rspunde

117.
10/02/2013la 14:56

G. spune:

Articolul scris de domnul Maci mi-a adus aminte de un alt articol scris, acum vreo 3 ani, de un profesor al Univeristatii din Berkeley, California, in care le explica studentilor sai cum au fost inselati de sistem. Mi-am permis sa traduc si sa citez un fragment din A letter to my students Michael OHare, professor of public policy : Va scriu pentru ca voi sunteti victimele acestei inselatorii enorme (desi copiii vostri o vor duce si mai rau daca nu luati situatia in mainile voastre, pentru a o schimba). Educatia voastra a fost compromisa pe masura ce California a ajuns pe ultimele locuri in SUA in ceea ce priveste bugetul alocat scolilor, cursurilor de arta, educatiei fizice, toaletelor functionale si predarea in general a fost aruncata peste bord. In fiecare an dau peste din ce in ce mai multi dintre voi care in mod clar nu au avut sansa sa invete sa scrie bine si corect in engleza. In fiecare an, din ce in ce mai putini dintre voi citesc ziare, vorbesc o limba straina, inteleg baza modului in care functioneaza un guvern sau o afacere, sau au energia de a protesta intelectual in fata mea sau a altuia. Sau stiu destula istorie, literatura, stiinte pentru a lucra cu ele efectiv. V-ati petrecut anii de

scoala cu profesori platiti din ce in ce mai putin, pregatititi din ce in ce mai slab, incarcati cu din ce in ce mai multe responsabilitati administrative fara sens, carora li s-a oferit din ce in ce mai putin ajutor real din partea administratorilor si conducerii. O parte dintre parintii vostri si-au luat lumea in cap, intelegand cumva ca scolile au preluat rolul educatiei cu totul, sau impartindu-se intre doua joburi si intersectandu-se cu voi timp de doua ore pe zi pentru a pune niste mancare pe masa, nu au putut sa va fie alaturi. Unii dintre colegii vostri de clasa nici nu au terminat liceul, descurajati si invinsi; dar nu au parasit planeta, chiar daca nu dai peste ei in comunitatea ingradita in care vei fi si tu tentat sa te ascunzi. Si ei trebuie sa manance, ca si tine, si nu sunt pregatiti pentru a isi aduce aportul, asa ca va trebui sa ii duci in spate si pe ei. Trebuie sa purtati o discutie serioasa cu parintii vostri, care inca voteaza; nu va puteti salva copiii pe cont propriu. La fel de important, va trebui sa incepeti sa vorbiti unii cu altii. Nu este drept, si aveti toate motivele (exceptand un motiv cu adevarat bun) sa tineti pentru voi ce puteti, pentru inca vreo cativa zeci de ani de platit taxe rau-voite si de declin. Sunteti eroii mei doar prin faptul ca ati supravietuit lucrurilor prin care v-am pus sa treceti, si ca ati reusit sa ajungeti in clasa la care predau, dar va cer mai mult de atat: puteti sa fiti mai buni decat generatia mea. Luati-va copiii din nou in grija, si refaceti contractul de la inceput. Sunt multe locuri de unde puteti sa incepeti. Apucati-va de treaba. Ne vedem la cursuri! Articolul intergal, pe engleza, poate fi gasit la link-ul de mai jos: http://blogs.berkeley.edu/2010/08/24/aletter-to-my-students/ Rspunde

118.
10/02/2013la 15:26

Razvanspune:

Problemele au aparut si ca urmare a democratizarii si asa-zisei europenizari.Cum sa ii mai intereseze scoala,cand ei au dreptul sa vina acolo cu mobile,fara uniforme,iar din mass-media vad atata minciuna,violenta si mahala ? Ei vin la scoala cu sufletele otravite de dejectiile vazute si cu o agresivitate crescuta,iar profesorii nu mai au aproape deloc drepturi,cu exceptia celor de a fi amenintati cu reclamatiile sau cu violenta de catre parinti si chiar de unii elevi.Exista inclusiv amenintari cu moartea,iar autoritatile dau din umeri,legislatia nu mai prevede nimic ! Atata timp cat media promoveaza toate scursurile,care castiga sume imense,scoala nu mai poate repara raul facut de civilizatia minciunii,ipocriziei,hotiei si nerusinarii polimorfe ! Rspunde

119.
10/02/2013la 15:42

Alex spune:

Invatamantul romanesc de toate nivele este deformator, nu formator. Asta toamna un baiat din vecini venea de la scoala si il intreb ce discipline noi face in acest an (cred e in clasa VI). Mi-a spus printre altele, fizica. Il intreb, ei si cum ti s-au parut primele ore.? Cand mi-a spus cum s-au desfasurat am ramas socat: la prima lectie profesoara le-a dat sa copieze in caiet cuprinsul manualului, in timp ce ea statea la catedra si citea o revista. In ora urmatoare de fizica, copiii au copiat introducerea. Ma intrebam ce e in mintea profesoarei? Ce poate intelege un copil cand copiaza din cuprins, forta si acceleratia?!!!! Cu ce se alege dupa aceasta activitate?!!! Am vorbit cu parintii baiatului si le-am sugerat sa mearga sa vorbeasca cu diriginta si directorul. Ei, raspunsul a fost naucitor: d-na profesoara tocmai a venit dupa 2 ani de concediu de maternitate si probabil e cu gandul mereu la copil. Au sperat ca lucrurile se indreapta pe parcurs, dar nu. Este o generatie de copii.care nu va mai intelege vreodata fizica si cu atat mai putin vor ajunge sa-i pasioneze. Si toate aceste anomalii se intampla sub ochii directorilor numiti politic.

Pur si simplu exista o politica de indobitocire. Ceea ce am relatat s-a intamplat la Scoala Generala 27 din Timisoara. Rspunde

120.
10/02/2013la 15:53

Radu spune:

Extraordinar articol. Si fata mea e tot a 5-a si cara un ghiozdan cat toate zilele (noroc ca e mare!) Problema este ca daca tu ca parinte nu ai cunostinte la toate materiile (de la matematica la limbi straine) copilul, pentru a reusi sa tina pasul, trebuie sa ia meditatii.Cred ca fi-mea este singura care nu ia meditatii din clasa. Un sistem bolnav in care parintii trebuie sa cotize pentru cele (5 culegeri de romana si 4 culegeri de matematica) pentru urmatorii 8 ani cat tine scoala. Esecul copiilor, care nu iau meditati, este vazut ca fiind al tau ca parinte, ca urmare faci totul pentru a nu iti spune ca tu esti de vina pentru ca nu ti-ai ajutat copilul. O alta parte ar trebui sa discute ruptura invatamantului superior de piata muncii. Facultatile nu fac decat sa dea profesorilor de munca, fiind total rupte de piata muncii (profesori (nu asistentii) , insa extrem de bine platiti pentru celc 10 ore de munca saptamanale). Politehnica din Bucuresti care are la fel de multi studenti ca acum 20 de ani, desi industiria este la mai putin de jumatate. Eu am terminat Energetica (azi o facultate inutila dpdv al pietei muncii care ar putea sa nici nu existe, facand-se in fapt partea electrica la Electrotehnica Inginerie Electrica, iar restul la MecanicaMasini termice) care are in fiecare an peste 300 de locuri de admitere, exact ca atunci cand am dat eu examen de admitere in 1989. Rspunde

121.
10/02/2013la 15:54

nu are importanta spune:

Am distribuit articolul respectiv pentru ca mi-a parut interesant punctul de vedere, nu pentru ca as fi de acord in totalitate cu cele scrise. Experimentez sistemul romanesc din doua banci: una a parintelui care poate mi-am simtit copilul uneori nedreptatit si a doua de la catedra. Ca sistemul nu e bunnu e vina celor de la catedra, dar asta spune si in articol persoana care l-a scris, nimeni nu ne cere parerea despre programe..nu stim cine le concepe..ce sa mai zic despre atatia si atatia ministri care s-au perindat pe la guvernarea ministerului..ministri care nu aveau a face ceva cu invatamantul preuniversitar..noi, cadrele didactice, suntem puse in fata unor fapte hotarate deja cu care trebuie sa ne descurcam.pai sa nu respectam legea?in fine.sunt multe aspecte la care noi nu avem nici o sansa sa spunem ceva, sau daca avem o sansa sa spunem ceva nu o ia nimeni inconsiderare ca lucruriles hotarate deja inainte de a ni se da dreptul la replica. Pe mine ma nemultumeste partea cu procentul acela de 10-15% care banuiti ca intra ilegal in buzunarul dascaluluipai hai sa vedem ce cheltuieste dascalul pentru elevi si sa calculam daca asopera.Desi sistemul e gratuit nu se ofera toate materialele didactice de care au nevoie dascalii pentru a-si putea tine orele la un nivel calitativ ridicat (asa cum au pretentia parintii),din respectivul comision dascalul isi comanda pentru el/ea carti, enciclopedii, culegeri, caiete auxilire model, planse..Sunt multe lucruri marunte de care ai nevoie sipe care nu ti le ofera nimeni: un perforator cu diverse forme cu ajutorul caruia poti face material distributiv pentru cei mici costa intre 10-15 lei, creioanele de rezerva sa le dai celor care si le uita acasa nici nu merita mentionate, markere, agrafe de birou, pixuri, capsatoare, pana si ace de gamalie ai nevoie ca sa poti afisa lucrari de-ale elevilor. Tusul si imprimanta personala sunt absolut necesare pentru diversele materiale, cel putin un exemplar ca apoi sa multiplici la scoala, trebuie sa printezi color multe documente,

unele format A3, (stiti cat costa?). Si-acum auxiliarele si culegerile..sunt sigura ca sunteti intrebati daca sunteti sau nu de acord cu ele, pai spuneti-va parerea! Eu aleg un caiet auxiliar pentru limba si literatura romana si unul pentru matematica pentru ca au cerinte variate, se poate lucra mult mai mult pe un caiet care are scrisa cerinta si elevul doar completeaza rezolvarea, astfel pot lucra diferentiat fara prea mult efort, merg inainte cei care pot, ceilalti raman si lucreaza o data cu toata clasa.. Concursuri? Eu nu alerg dupa gradatie de merit, dar daca parintii cer sa ii refuzi? Aceeasi parinti care isi naucesc copiii cu cate 3-4 cluburi pe saptamana doar pentru ca ei isi permit si parintii lor nu si-au permis cand erau ei copii..Ni se spune ca diplomele lor vor conta la un moment dat si daca nu le au? Sa nu va povestesc despre partea caritabila pe care o facem pentru unii elevi.stiti ca exista copii care vin la scoala fara sosete in adidasi pe timpul iernii? Sa ramai impasibil la asta nu se poate asa ca fie duci de la copiii tai, ai prietenilor sau le cumperi pentru sufletelul acela care nu are nici o vina ca s-a nascut intr-o familie defavorizata..ca vin copii fara sandviciuri in ghiozdanel si care-s stravezii de foame.ca aceeasi copii nu au rechizitele necesare deja nu mai conteaza cand ii vezi cat sunt de chinuiti de soarta, asa ca duci de la ai tai copii sau cumperi caiete, stilouri, creioane colorate, hainute. Rspunde

o
10/02/2013la 18:42

Dan spune:
Glumii. n clasa I am cumprat din fondul clasei o imprimant multifuncional pentru uzul doamnei nvtoare. n clasa a II-a s-a schimbat nvtoarea, s-a schimbat i imprimanta, cu una color, pentru c erau anumite fie color care trebuiau multiplicate. Am colegi care au cotizat la colile copiilor lor pentru aparate de aer condiionat, termopane i videoproiectoare, dar aceea e numai vina lor. Noi am cumprat doar perdele, flori, un dulap i cuiere. ns pentru rechizitele simple (de la hrtie i cret la tonner i performatoare) nvtoarele pe care le-a avut fiul meu nu au scos niciodat vreun ban din buzunar. Rspunde

10/02/2013la 20:46

BUNICAspune:
Fiica mea a contribuit pentru nepotica cu bani pentru: termopane, tabla, scaune. De ce? Ferestrele si tabla erau distruse, iar scaunele lipseau. Manualele scolare pe care le primesc sunt rupte, murdare si nu ajung pentru toti elevii. Invatamintul este gratuit?! Rspunde

122.
10/02/2013la 16:32

Mihai spune:

M-am oprit la partea cu copilul din clasa a V-a, n-am mai rezistat sa citesc restul: 1) Cam cate kg or fi avut ghiozdanele pe vremea lui ceasca si-n anii 90? Din ce tin minte si noi caram caiete, si carti cu coperti cartonate si nu tin minte sa-si fi facut nimeni probleme pe vremea aia. 2) Mai nou in Vest exista ghiozdane/rucsacele cu roti si maner, cam ca trollerele, si piticii (unii chiar mici de tot) trag de ele. Deci, dispare problema cu caratul in spinare. M-as mira sa nu se gaseasca si-n Romania macar un model de genul asta. Probabil peste 10 ani o sa apara problema cu cocosatul, din cauza tragerii acestor ghiozdane, sau dezvoltare inegala pt ca folosesc aceeasi mana tot timpul? Rspunde

o
10/02/2013la 21:05

IoanaC. spune:
Foarte bine punctat, m-a facut s zmbesc! Rspunde

o
10/02/2013la 21:31

lucian74spune:
Inceracam sa raspund unui comentator mai sus la intrebarea cat de mare era ghiozdanul pe vremea noastra dar se pare ca raspunsul nu functioneaza prea bine. Pai in gimnaziu aveam maxim 5 manuale si maxim 7 caiete (daca intrau si caietele cu teme pentru acasa). Erau multe! In liceu toate manualele si caietele intrau intr-o geanta pentru masca de gaze (era la moda pe atunci sa se poarte ca si ghiozdan). In mod sigur nu avea 8 kilograme! Rspunde

123.
10/02/2013la 16:56

MarcelinaPopa spune:

Domnule Maci, pentru ca nu exista manuale gratuite conforme cu programa, mai toti profesorii recomanda cate o carte la disciplina lor, menita sa inlocuiasca manualul. Aceea cam trebuie cumparata, fiindca din ea vor primi copiii teme (sigur ca normal ar fi sa se tipareasca manuale conforme cu programa, dar la gimnaziu asta nu s-a mai intamplat din 2000 incoace si ne-am pierdut cu totii speranta). Celelalte culegeri de care vorbiti dvs (a doua, a treia, a patra.) nu sunt obligatorii. In cazul in care le-ati cumparat, ele nu trebuie carate zilnic la scoala! Discutati cu fiecare profesor problema aceasta si va vor spune exact ce va spun si eu. Concursurile scolare sunt de doua tipuri: olimpiada, cu diversele ei faze (toate gratuite), si cele organizate de diverse fundatii private, care au taxa de participare. La olimpiada participa numai elevii cei mai buni. La celelalte concursuri poate participa oricine, contra cost. Niciun elev nu poate fi obligat sa participe la vreun concurs! Problema dvs. este, cred, aceea ca aveti un copil care doreste sa participe la toate concursurile. Sugerati-i sa-si aleaga unul sau doua, fiindca are nevoie de odihna in week-end, si relaxati-va un pic si dvs. Va agitati prea mult pentru niste fleacuri. Rspunde

124.
10/02/2013la 17:01

Ina spune:

Nu sint de acord cu apelativul timpiti. Eu as folosi mai de graba dezorientati probabil afectati de efectul sindromului de prea multa informatie de siguratate in fata greutatilor, combinata cu presiunile parintilor, profesorilor, colegilor, care ii reduce la randamente mediocre si in extrem la blocaj mental. Poate nu ar fi rau ca si parintii sa repete sau sa invete ce invata copii. Ar avea mai mul timp impreuna si ocazii mai multe de comunicare si intelegere. Problema asa cum o vad eu este de fapt a parintilor si a profesorilor de a intelege si a controla explozia informationale in context etic, si uman. Copiii nu stiu sa-si faca aceste probleme. Ei invata si se adapteaza pregatindu-se (poate nu in mod constient) pentru viata.

Cheers Rspunde

125.
10/02/2013la 17:04

Lumi spune:

Mi-am dat copilul la Waldorf, din clasa I. Acum e in clasa a VIII-a. In primii patru ani n-a avut manuale, isi lua la scoala doar caietele. L-am evaluat anual cu profesori din invatamantul traditional si am constatat ca directorul de la Waldorf nu m-a mintit: elevii de aici isi insusesc aceeasi materie pe care o invata cei din traditional. Asimilarea de cunostinte se produce insa fara stres, fara teme nesfarsite, copilul meu merge cu placere la scoala iar relatia elev-profesor-parinte este intensa si foarte buna. Sa mai zic si ca nu exista fondul clasei si primele culegeri pe care le-am luat au fost la inceputul acestui an, un an mai intens de pregatire in vederea sustinerii capacitatii. Sistemul, desi de stat si care nu implica taxe, nu este deloc promovat probabil pentru ca, in scolile Waldorf, profesorii vor ca si cel mai slab elev din clasa sa fie peste nivelul mediu si pentru asta trebuie sa munceasca la clasa, sa se pregateasca permanent. Ca dovada stau rezultatele la bacalaureat din ultimii ani: promovare intre 95-98%. In traditional, profu intra la clasa pe la si-un sfert, asculta tampitii pana la fara douazeci, preda cinci minute si apoi da temele pentru acasa. Multe si degeaba. De ce sa se chinuie sa munceasca cu toata clasa si sa scoata oameni pregatiti cand poate sa faca performanta doar cu unu-doi elevi pe care sa-i scoata olimpici, in timp ce celorlalti copii le tiuie urechile, depasiti fiind demult. Rspunde

126.
10/02/2013la 18:01

StamateAlice spune:

Felicitari d-le Maci, credeam ca nu mai exista oameni ca dumneavoastra in Romania! Rspunde

o
10/02/2013la 19:14

ema spune:
Educatia este la un pas de colaps. Stiu si simt asta dupa o viata in educatie. Tocmai centrarea pe continuturile invatarii ( ceea ce face si articolul acesta) ne-a adus aici. In societatea cunoasterii acccentul cade pe a invata sa cauti, sa explorezi, sa experimentezi. Ceea ce scoala noastra nu stie sa faca. Da, nu stie sa faca. Acesta este marele adevar. Daca le iei profesorilor manualele, este jale. Nu stiu sa produca invatarea altfel. Ciprian Ciucu, cu experienta de la 2000+ este singurul care a pus bine problema manualelor. Rspunde

127.
10/02/2013la 19:58

N.C. spune:

Ce se intampla acum in invatamantul romanesc este si din cauza lipsei de reactie a societatii la anomaliile sistemului. Bine ca toata iarna trecuta cate un grup de indivizi ieseau seara de seara sa protesteze si daca ii intrebai de ce, iti seveau clisee de la anumiti politicieni, via anumite televiziuni, televiziuni care nu s-au chinuit niciodata sa arate care sunt adevaratele probleme ale societatii ci doar sa faca rating si sa serveasca unor interese, contra cost. De ce nu face nimeni tapaj , dar tapaj serios, cu astfel de probleme pe care le ridicati dvs. aici? Stam pe margine si comentam cateodata intr-un articol si ne uitam sa vedem cate comentarii favorabile avem. M-am saturat de stilul asta. Nu am nimic cu dvs. dar in general, asa procedam noi, romanii. Ghiozadanul fiicei dvs. va ramane la fel de greu si de acum inainte daca nici o televiziune nu va face rating cu acest subiect. Si ca sa faca trebuie sa se intample ceva. Macar un protest colectiv, zilnic, de jumatate de an, plus alte petitii, interventii si interpelari. Parerea mea. Rspunde

128.
10/02/2013la 20:01

romanin alta tara spune:

In vest problemele sint mult mai mari. Ce evidentiati dumneavoastra aici e nimica toata. Nu stiti cit as da ca sa aiba parte copiii mei de o scoala ca in Romania. In primul rind unde sint eu nu exista manuale scolare pina in clasa a V (inclusiv). In clasa a doua in acest moment (februarie) fac inca socoteli pina la 20 si nu au facut inca toate literele de mina. Se bat in timpul lectiilor chiar de fata cu inspectoarea care e in vizita. In timpul orelor e o galagie infernala; in clasa sint mai putin de 20 si un sfert din ei nu stau asezati la locul lor. Nu au lectii acasa. Deloc. Ce n-as da eu sa aiba ghiozdanul plin de manuale si de lectii de facut . Ceea ce se face in Romania in clasa I se face aici in clasa a II-a si a III-a. Nici asa nu e bine. Rspunde

o
10/02/2013la 20:04

romanin alta tara spune:

Si uitam sa spun: aici la sfirsitul anului parintii sint fericiti nevoie mare ptr. ca ai lor copii .au fost promovati. Rspunde

129.
10/02/2013la 20:37

garcon spune:

nu stiu daca se oboseste cineva sa citeasca toate comentariile, nu stiu daca-mi va raspunde cineva si nu stiu nici daca-mi voi aminti aceasta pagina. sunt dascal de peste 10 ani, din primul an am realizat ca invatamantul este in declin, probabil toti stiu asta, dar prefera sa stea in schema, pentru ca magnitudinea si complexitatea acestei situatii ii depaseste. dinstinse domn, nu izolati invatamantul! nu doar educatia, ci toate palierele se duc de rapa. intreaga societate sufera de o degradare constanta a umanitatii. din cauza gradului de transparenta, acest lucru se observa mai usor la invatamant si in sanatate, dar peste tot vectorul este acelasi.

ce facem noi, dascalii? nu stiu ce fac exact ceilalti, dar eu incerc pe cat pot sa-i aduc pe copii cat mai aproape de principiile pe care le-am dobandit de la parinti, dascali si ei, de la profesorii mei straluciti, de la intreaga mea formare, urmand calea pe care am simtit ca ma prinde cel mai bine. desi am terminat scoli de elita, unde interactiunile presupuneau indeosebi aspectele curiculare, la locul de munca prezent predau unor copii care prin natura defectuasa si degradanta a sistemului ajung la noi cu lipsuri inimaginabile, atat in cunoastere, cat si in comportament. in acest caz, ma vad nevoit sa acopar materia nepredata de antemergatorii mei dar si de parinti, care, dand vina pe stresul lucrului de zi cu zi pierd legatura cu proprii lor copii. sunt convins ca exista inca oameni dedicati acestei cauze, dar sistemul, societatea in ansamblul ei, din felul in care trateaza problema, dar mai ales urmarind rezultatele dezastroase ale intregului proces, nu ii gaseste deloc importanti, ci mai degraba ii izoleaza, in detrimentul clientelismului. va mai trece o vreme, pana cand fiind atat de multi prosti pe metru patrat, nevoia de specialisti va deveni din nou prioritara, ceruta de toate paturile sociale, de toate nivelurile, pe toate canalele. pana atunci, toate aceste luari de pozitie sunt asemeni camerelor de la bac: vad fenomenul, dar nu rezolva nimic. Rspunde

o
12/02/2013la 16:00

Mihai Maci spune:

Va multumesc pentru observatie. Aveti dreptate, scoala nu poate fi izolata de societate; invatamantul realizeaza exact ceea ce-i cere societatea. Am sa revin asupra acestui lucru intr-unul din textele viitoare. Cu toata consideratia, Mihai Maci Rspunde

130.
10/02/2013la 21:21

lucian74spune:

Eu sunt inginer . Cred ca 99% din cei din generatia mea cand au vrut sa invete au apelat la ceva gratis de pe internet sau la manuale pentru prosti. Vorbind serios acum. Inclusiv in lumea internationala se trece din ce in ce mai mult pe ideea de OpenSource, de Wikipedia, adica informatie libera pentru toata lumea si fara sa presupuna interes material pentru obtinerea ei. Am cautat la un moment dat niste lectii de matematica pentruy clasa a IV-a si nu am gasit absolut nimic disponibil pe internet. Am cumparat un manual si m-am crucit. Limbajul nu este lemn ci pur si simblu beton armat si chiar sunt curios cum naiba invata copiii deoarece este complet aiuritor. Scolile ar trebui sa fie pentru educarea intregii populatii si nu doar pentru cateva varfuri. Domnilor profesori care vreti sa faceti ceva si sa dati un mic imbold invatamantului romanesc, de ce nu faceti voi o mica asociatie si faceti un site web care sa puna la dispozitia elevilor chiar aceste lectii de matematica, fizica, limba si literatura romana sau orice alta materie? Incepeti cu o materie, cu o lectie si incet-incet veti reusi sa faceti o Wikipedia a pregatirii. Poate fi un hobby. Nu trebuie sa inceapa azi si sa se termine maine. Poate sa inceapa maine si sa continue urmatorii 5 ani sau 100 de ani. Totul este sa incepi de undeva

Rspunde

131.
10/02/2013la 21:31

IonescuAndreiAlexandruspune:

Domnule Mihai Maci, Mi-am dorit din clasa I un profesor ca dumneavoastra. Poate va intrebati de ce? 1) Pentru ca stiti sa explicati DE CE. 2) Intelegeti pedagogia in general. Felul in care un elev intelege problema. Pacat ca nu exista macar invatatori la acest nivel Rspunde

132.
10/02/2013la 21:40

BUNICAspune:

Domnule Maci, va felicit pentru articol si pentru ca ati raspuns la multe din comentariile facute. Unii comentatori n-au fost capabili sa vada padurea si au facut comentarii privind o nenorocita de problema sau o greseala gramaticala. Altii, facind parte din sistem, s-au aparat si l-au aparat fiind complici. Altii, mai perfizi, au atacat structura articolului. Patriotii de serviciu au aparat valorile stramosesti, etc. Articolul dvs. nu si-a propus si nici nu putea sa raspunda la toate problemele care exista in sistem. Sunt nascuta in 1946 si am avut parte de o invatatoare care si-a facut meseria din vocatie, si dupa patru clase scriam si citeam corect, de minunati profesori universitari care ajunsesera sa predea in licee, din motive politice, nu existau meditatii, nu existau culegeri, comentarii si scoala mai era normala intr-o tara care devenea tot mai anormala. Astazi, sunt o bunica lipsita de sperante: fata mea a fost obligata sa memoreze comentarii, nepoata mea in cl.Va are aceiasi soarta. Elevii nu mai sunt invatati, stimulati sa gandeasca cu mintea lor, sa aiba pareri personale, se apreciaza invatatul papagaliceste. Mai tarziu, la liceu lectiile se fac cu copy/paste de pe internet. La facultate, tot copy/paste din lucrari stiintifice. Si din copy/paste in copy/paste se ajunge.stim noi unde si nu vreau sa mentionez. Elevii din Romania sunt numai victimele sistemului. Este un succes ca articolul dvs. este atit de citit si de comentat. Inseamna ca ne mai pasa! Va multumesc inca odata. Rspunde

133.
10/02/2013la 23:01

Andreeaspune:

De acord cu articolul. Ma intreb si eu unde este pedagogia din educatie? Daca scopul strategiei didactice nu a fost atins, avand in vedere numarul mare de analfabeti sistemici, a celor care nu trec bacalaureatul, a semnelor venite din societate (mediocritate culturala si profesionala) etc. atunci de ce nu se schimba strategia? Este nevoie de o viziune de ansamblu a unor specialisti in pedogie. Si mai este nevoie de evaluare. O evaluare sincera a educatiei, ce s-a propus sa se obtina si ceea ce a fost obtinut, pe termen scurt si lung. Apoi bineanteles trebuie schimbata strategia, si gata.

Rspunde

134.
10/02/2013la 23:13

berger spune:

Acum 15 ani cand am decis ca trebuie sa parasesc invatamantul pentru a/mi putea sustine in mod demn familia, am mai luat si o alta hotarare. Aceea de a o feri pe fiica mea cat mai mult posibil de ignoranta si impostura care isi faceau loc zi de zi tot mail mult in salile de clasa. Un invatamant care isi alunga educatorii cu vocatie este ca o bomba amorsata. Fiica mea e liceana acum. A parcurs an dupa an la scolile romanesti, insa 90% din ceea ce a invatat VALOROS a invatat in sistem ..privat. Adica lectie cu lectie i/a fost predata cu adevarat acasa, de familie. Pana in clasa a 8/a. Pe urma, dupa ce a intrat la liceul pe care si l/a dorit, in clasa pe care si/a dorit/o, a alunecat singura in fagasul ei. Mi/e dor de copii, de energia lor, de bucuria lor cand intuiau si descopereau singuri solutiilesi copiii mai mari traiesc aceasta bucurie si au nevoie de ea, sa nu credeti ca nu. Ce se intampla de ani si ani in educatie este o nebunie. Funeriu a avut idei bune, dar din pacate nu a avut cravata de culoare asortata si a fost impins afara. Ehei, turma e acum in mainile ciobanilorcainii de la sindicat o pazesc binetotul e asa cum trebuie sa fie. Shhhht, sa nu trezim vacile si boii. Rspunde

135.
10/02/2013la 23:16

Luke spune:

Felicitari pentru articol! Importanta lui se vede si in numarul de comentarii pe care l-a generat. Observatia mea ar fi: in medie in aceasta tara coeficientul de inteligenta ar trebui sa fie tot pe acolo ca si in Germania, Franta sau Olanda de exemplu (desi exista trebdul de a sustine ca noi suntem mult mai destepti). Cu toate acestea, dupa ce se termina scolile si facultatile in Romania si in celellate tari mentionate vom putea observa ca absolventii de acolo se descurca excelent si se angajeaza deja in productie. Ca sa nu mai vorbim de competente economice unde ne pot da lectii linistiti. Oare de ce? Noi ne laudam cu cateva genii la noi materia este facuta pentru niste genii. Insa si acelea sunt genii pe partea de teorie, nu de practica. Insa invatamantul din celellate tari este gandit pentru copii cu nivel mediu iq adica sa prinda majoritatea copiilor acolo. Competentele formate sunt deasemenea de ordin practic (si ma refer si la ore mai artistice cum ar fi art, music, cooking, carpentry, metalwork, and textiles ) Si ca sa incerc sa ofer si ceva constructiv ca de criticat stim toti modelul meu favorit este cel finlandez. Pentru cei interesati as dori sa citeasca si sa raspandeasca acest articol: http://en.wikipedia.org/wiki/Education_in_Finland Cateodata mi se pare ca la noi clasele 1-12 sunt o perpetua antrenare a mintii dupa cum se specifica intrum comentariu anterior. Insa e un antrenament steril, fara a-l introduce efectiv in ceva in care sa isi foloseasca acel antrenament. Acel ceva este la noi in invatamant situat temporal la momentul dupa, adica dupa ce termina clasele 1-12 (uneori chiar si facultatea). Mai concret, omul se angajeaza undeva si abia atunci incepe sa invete meseria respectiva si se spera ca acest lucru va fi super easy fiindca uite ce minte flexata si antrenata are omul. Abordarea vestica este imbinata mai mult cu practica. Spre exemplu pentru mecanica nu o sa il invat pe omulet doar niste ecuatii si o sa ii arate poze cu motoare la muzeu. Ci o sa ii dau efectiv si nist motoare pe care sa le desfaca si sa le refarca si sa incerce sa la imbunatateasca in timp ce invata despre ele.

Si nici toti nu vor sa devina ingineri, intr-adevar. Cursuri de arta si arta in general au si ele un rol in formarea personalitatii unui om. Nu trebuie sa antrenam doar mintea intr-un sistem de invatamant!! Corpul si spiritul unui om au importanta covarsitoare! Miscare, creativitate acestea sunt atuuri in viitor. Inclusiv in domenii tehnice creativitatea este extrem de importanta. Felicitari inca o data autorului. Rspunde

136.
10/02/2013la 23:32

math spune:

Desi subiectul educatie trezeste interes, dovada si acest articol + comentarii, rezultatul este ceea ce vedem in scolile obisnuite, si lipsa perspectivelor de schimbare. Totusi ca sa gasesc nod in papura, ii comunic autorului ca problema de matematica de a IV-a este o problema tipica pentru metoda de rezolvare numita metoda grafica. Deci cu 3 segmente impartite inteligent si doua relatii se poate afla cerinta problemei. Este evident ca sunt numai 2 copii, este o greseala de ortografie Calin = Alin. Chiar nu conteaza daca e greseala din culegere sau a dlui Maci. Problema absolut OK pentru clasa a IV-a. Va rog sa notati ca In Romania, la sfarsitul clasei a IV-a minim 80% din copii nu stiu sa faca o impartire cu rest, deci problema de mai sus pare SF. Astfel, matematica este cel mai bun exemplu pentru dezinteresul parintilor, care duce la perpetuarea acestui sistem falimentar de educatie. Parintii sunt clientii, ei nu protesteaza ci continua sa cotizeze pentru note mari, deci afacerea numita fabrica de diplome merge inainte (ca pionierii) incepand cu clasele primare. Ce se poate face daca sunteti printre putinii care vreti si altceva in afara de note mari si multe diplome pentru copii ? Verificati invatatorul, schimbati clasa daca se impune. De la gimnaziu verificati alte variante, exista si altfel de scoli, nu numai cele de stat (gratuite !?) si cele de fitze. Exista o multime de concursuri gratuite inclusiv pe internet. Le-ati cautat vreodata ? Rspunde

137.
10/02/2013la 23:32

supermamicispune:

Stim de atat de mult timp ca scoala noastra nu isi doreste reformarea, posturile fostilor taximetristi, actuali profesori ar fi puse in primejdie. Dar intreb si eu, responsabilitatea parintilor unde este? Presiunea civica asupra practicilor cel putin imorale din scoli unde este? Lumi certifica un adevar: un copil care nu invata din dorinta, nu va invata nimic. Un om care nu munceste din placere nu realizeaza nimic. O societate care nu este guvernata de morala si valori comune si moderne, nu exista. Despre invatamantul alternativ aici:http://www.supermamici.ro/invatamantalternativwaldorfstepby-stepmontessoriplanuljena-freinet/ Rspunde

138.
10/02/2013la 23:59

ionut spune:

O observatie despre problema: Andrei i Clin vor s-i cumpere mingi de tenis pentru antrenament. Cte mingi poate cumpra fiecare dac o minge cost 3 lei, iar 1/5 din suma lui Andrei este cu 3 mai mic dect 1/3 din suma lui Alin. Dac Andrei ar avea cu 9 lei mai mult, atunci dublul sumei celor doi copii ar reprezenta costul unei biciclete, adic 436 lei Problema este simpla pt un absolvent de scoala generala, si da, poate fi ceva mai dificila pt un copil de 10 ani insa nu este nici pe departe de rezolvat in 19 ecuatii. Iata cum se face, simplu si concis, pe nivelul de intelegere al unui copil de clasa a patra. daca 1/5 din suma lui andrei este cu 3 lei mai mica decat 1/3 din suma lui calin inseamna ca, daca notam cu x 1/5 din suma lui andrei, avem 5x+3x+9 reprezinta suma celor doua sume de bani. mai departe zice problema ca daca andrei ar avea cu 9 lei mai mult atunci dublul sumei ar fi 436. deci: 5x+9 +3x+9=436/2 adica 8x=218-18 de unde cu usurinta aflam ca 1/5 din suma lui andrei este 25 de lei, deci andrei are 125 de lei iar calin are 283 adica 84 de lei. Rspunde

o
11/02/2013la 3:13

BUNICAspune:
Domnule draga, ati incremenit in proiect cu problema aceasta nenorocita. Au mai rezolvat-o si altii inaintea dvs. Rezolvarea problemei nu reprezinta subiectul acestui articol. Chiar nu ati inteles? Scoala este in metastaza! Rspunde

139.
11/02/2013la 0:22

Bogdan71spune:

D-le Maci, fain articol. Dar sa stiti ca nu va trebuie 19 ecuatii sa doborati amarata aia de problema. Suma celor doi e 436:2 9 = 209 lei. Daca reprezentam prin segmente sumele celor doi, luand ca unitate de masura 1/5 din suma primului, obtinem repede si fara complicatii rezultatul 125 de lei si 84 de lei. Astfel de probleme se fac in mod curent la scolile unde se vrea performanta sau la cercurile de matematica gen Arhimede. Nivelul este de clasa a IV-a. Rspunde

o
11/02/2013la 3:18

BUNICAspune:
Felicitari ca ati rezolvat o problema de nivelul clasei a IV a! Sunteti un atlet al gndirii! Rspunde

11/02/2013la 22:36

imparaturosuspune:

@Bunica, vad ca va irita cand cineva comenteaza marginal si nu pe tema data, cea a calitatii scolii. Aceste comentarii au vrut doar sa sublinieze altceva, ca autorul articolului nu are intreaga capacitate de a judeca sisteme complexe din moment ce o problema de clasa a patra ii pune probleme. Rspunde

16/02/2013la 18:45

Adrian spune:
Problema e foarte frumoasa. In primul rand, e problema, nu exercitiu! Va mai aduceti, poate, aminte ca existau aceste categorii existentiale Si cere , intr- adevar, aplecare pentru situatia prezentata (nu descrisa). Autorul articolului doreste sa rezolve repede problema! I s-a cerut la clasa rapiditate, eficienta, secolul supervitezei? Presupun ca daca eleva despre care discuta autorul ar fi spus la clasa: Sa procedam prin incercari! ar fi luat cel putin nota sapte. Nu zece, este adevarat. Scuze pentru lipsa diacriticelor. Rspunde

140.
11/02/2013la 0:24

Un student spune:

Apropo, spune-ne dl lector si despre industria la nivel universitar in Romania..ca acolo e hiba mare.Explicane domnu lector de ce 90 % n-au loc de munca dupa absolvire? (Da, fiindca 90 % au terminat cu medii de 5 si 6 si habar n-au ce materii au facut in facultate) Rspunde

o
12/02/2013la 16:03

Mihai Maci spune:

Universitatile vor constitui tema celei de-a doua parti a textului meu. O incercare de privire in lumea lor e de gasit in textele Premisa imposturii universitare si Fabricile de diplome, publicate de asemenea pe Contributors. Cu toata consideratia, Mihai Maci Rspunde

141.
11/02/2013la 0:49

Georgespune:

Felicitari pentru articol d-le Maci. TRIST ADEVAR. Si eu traisc aceiasi drama pentru fiica mea. Poate ne trezim? Poate reusim sa punem problema asta in fata tuturor?! Eu cred ca este cea mai grava. Sunt copiii nostri!. Rspunde

142.

VladIonescuspune:

11/02/2013la 2:34

Domnule Maci, este cea mai buna si mai complexa analiza a sistemului de invatamant preuniversitar pe care am citit-o vreodata si am urmarit constant acest subiect. Lucruri simple, pe care le vede orice parinte cat de cat interesat de ce se intampla cu copilul sau, care puse cap la cap ne arata un sistem putred pana la radacina. Mi-ar placea ca articolul dumneavostra sa nasca reactii puternice pe multiple planuri, de la autoritati la oamenii obisnuiti care sunt interesati. Astept si reactia marilor specialisti in stiintele educatiei! Ce ar fi de facut! In afara de reactii pe care le sper cat mai consistente si cu larg ecou in spatiul public, cred ca am putea gasi un grup de oameni si ONG-uri care se pot organiza minimal ca sa stranga niste fonduri si sa declanseze un proces privat de evaluare a invatamantului foarte transparent. Sa angajeze niste specialisti autentici in stiintele educatiei, romani si straini, inclusiv romani din strainatate, si sa ia la puricat manual cu manual, programa cu programa, facultatile si liceele de profil (stiinte ale deucatiei/pedagogie) sa vada ce se preda acolo si cine o face, cine elaboreaza programele (nominal), cine ia diversele decizii legate de manuale, caiete si culegeri suplimentare, totul nominal, etc. Si totul sa se publice. Cred ca se pot gasi destul de usor bani pentru o astfel de initiativa care ar putea deveni o adevarata provocare pentru autoritati si de un real folos pentru societatea civila care va avea o informatie mult mai complexa si completa. p.s. subscriu la un comentariu anterior: fara Vlaston! Rspunde

143.
11/02/2013la 5:03

Prostu'satului spune:

D-le Maci, am venit prea tarziu in aceasta discutie, ca sa zic asa. Recunosc ca am fost descurajat de numarul lor si n-am avut rabdare sa citesc cele 240 de mesaje precedente (Altfel, felicitari!!! Asta inseamna ca educatia, ca subiect, inca suscita mult interes deci mai e o speranta) si ca atare s-ar prea putea sa scriu lucruri pe care deja le-au scris altii. Intr-un atare caz, imi cer scuze. Mai departe, recunosc ca nici macar nu v-am citit articolul pana la capat; mi s-a parut cumva necinstit ca va incepeti eseul cu un apel la rabdarea cititorilor pe care pasamite nu vreti s-o puneti la incercare inca din primul episod al unui serial pe care-l putem presupune lung dupa care scrieti noua pagini si ceva de text doar ca incalzire Totusi, nu de asta nu l-am citit pana la capat (ci doar primul sfert, sau cam pe-acolo). M-am oprit din doua motive, fiecare avand intr-un fel de-a face cu jelaniile dvs. despre cum scoala romaneasca de nivel gimnazial va distruge copilul. 1) In acel prim sfert de articol pe care l-am citit ati folosit (in mod ironic, imediat dupa apelul disperat la simplitate, cunostinte de baza etc.) nu unul, nu doua, ci macar vreo patru-cinci cuvinte care fac parte din limba romana doar in visele celor mai snobi lingvisti. Ma refer la exprimari de genul abnorm, graduarea cunoasterii, problematica domeniala, conceptie ascensionala (sau ascensiune conceptionala, pentru ca, recunosc, cam de pe-aici n-am mai rezistat, m-ati pierdut). Inteleg, d-le Maci, ca sunteti de parere ca scoala romaneasca suprasolicita copiii cu tot felul de tampenii. De curiozitate va intreb (si as aprecia un raspuns simplu si clar, nu inca 2-3-4 pagini de consideratii generale) dvs. in ce faza a pregatirii dvs. scolare ati descoperit ce inseamna ascensiunea conceptionala, abnormul (sau abnorma??? Cum e corect un abnorm, doi abnormi, sau doua abnorme???) si chestiile domeniale? V-a trebuit un doctorat pentru asta? 2) Ca tata al unui (candva) copil care si la 25 de ani inca n-a ajuns la masa de 50kg (pentru ca, venind vorba de chestii complet inutile si cretine, eu la scoala am invatat ca in kilograme se masoara masa, nu greutatea), aproape ca am lacrimat cand am citit despre pericolul caruia s-ar expune fiica dvs. de 32 kg daca si-ar cara singura ghiozdanul de 7-9-12kg. Dupa care (imbecilizat fiind eu de scoala romaneasca a carei victima sunt, si spalat pe creier conform normei carteziene dubito, ergo cogito cu care desigur sunteti familiarizat) m-am gandit cam asa. In primul rand, m-am gandit ca sute de mii, milioane, zeci, sute de milioane, daca nu chiar miliarde de copii din lumea asta au purtat in spate in ultima suta de ani ghiozdane asemanatoare. Sute de milioane (inclusiv multe milioane de copii din Romania, poate chiar dvs. sau sotia dvs.) au mers kilometri, iar unii chiar zeci de

kilometri pe zi cu acele ghiozdane grele in spate ca sa invete carte. Foarte multi au ajuns doctori, profesori, ingineri, muzicieni; altii au ajuns doar tehnicieni, mestesugari, artizani etc. N-am auzit pana acum pe absolut nimeni sa se planga ca mersul la scoala a fost inutil, sau, mai rau, ca i-a distrus sanatatea din cauza ghiozdanului carat in spate in drumul spre/dinspre scoala dar, sigur, exista un inceput pentru orice. Intr-al doilea rand, ghiozdanul in sine poate sa aiba ca la juma de kil. Alte maruntisuri (continutul fostului penar din vremea copilariei noastre) sa zicem ca ar mai putea trage inca juma de kil. Din cand in cand, copilul poate mai inghesuie in ghiozdan si echipamentul sportiv (ce pedeapsa!!!) si eventual vreun sandvis, poate un mar. Sa zicem inca un kil, in medie? Caietele si cartile difera mult ca masa, de la caz la caz, dar gandesc ca o medie de 250g pe bucata este rezonabila? Nu prea mai stiu cum sta treaba acum, dar pe vremea nu chiar atat de mult trecuta cand propriii mei copii erau scolari, in clasa a V-a aveau 4-5 ore pe zi; prin exceptie 6, iar in acele zile a sasea ora era ori educatie fizica, ori dirigentie, ori altceva usor. Din calculele de mai sus pare sa rezulte si va rog sa ma corectati daca gresesc ca fiica dvs. trebuie sa care in ghiozdan 5-7-10 kg de carti si caiete, adica 20-28-40 de bucati pentru 4-5 ore de clasa. O medie, sa zicem, de 6-7 (SASE-SAPTE!!!) carti si caiete pentru fiecare ora de clasa, indiferent ca e muzica, desen, cunoasterea naturii, educatie civica sau matematica (unde sa zicem ca s-ar justifica oribilele culegeri). Daca nu e gresit, calculul asta, d-le Maci, sugereaza ca intr-adevar cineva e tampit. Ori cine va citeste si mai si crede ce scrieti, ori sa ma iertati, pentru ca chiar am tot respectul si intelegerea pentru parintii care lupta sa le asigure o educatie cat mai buna odraslelor chiar dvs., pentru ca acceptati o asemenea aberatie. Pur si simplu mi-e imposibil sa cred ca fiica dvs. se duce zi de zi la scoala cu 25-30-35 de caiete si carti in ghiozdan, iar dvs. nu gasiti nimic mai bun de facut decat sa va lamentati pe un forum virtual. Daca totusi asa stau lucrurile, mi se pare ca problema e de fapt in alta parte. Rspunde

o
12/02/2013la 13:04

Mihai Maci spune:

Va multumesc pentru observatii. Nu m-am gandit sa fac un calcul defalcat al greutatii rechizitelor din ghoizdan. Pot doar sa va spun ca, la Geografie (o ora pe saptamana si vorbesc in cunostinta de cauza, pentru ca o are astazi) intra dupa cum urmeaza: 1. Manualul (gros cam degetul aratator) 2. Culegere cu texte si intrebari (am ca degetul mic) 3. Caiet (de biologie, dar format mare) 4. Portofoliu (deocamdata are 7 folii, fiecare cu mai multe coli ministeriale) 5 Atlas Geografic (eu i l-am pus pe cel scolar, subtire, desi i s-a cerut cel mare, de pe vremea noastra) La muzica o ora pe saptamana): 1. Carte 2. Caiet 3. Portofoliu (texte + partituri) 4. si azi, e drept doar azi, o carte cu Mozart pentru copii. Peste tot cartile, caietele, portofoliile sunt de lucrat acasa. Si culegerile. Si atlasul. Apoi vin romana si matematica E drept, noi, parintii, am vrut performanta. Cu toata consideratia, Mihai Maci Rspunde

144.
11/02/2013la 8:44

Adina spune:

Desi sunt de acord cu multe idei subliniate in acest articol, cred ca el se sufera de generalizare excesiva. Adica trage niste concluzii privind un intreg sistem, pornind de la cateva cazuri. Asta mi se pare deopotriva jignitor si demoralizant pentru noi, profesorii care incercam sa ne facem treaba cat mai bine. Ma intreb de ce va mai practicati meseria, dle Maci, daca aveti aceasta parere despre sistemul de educatie din Romania? Rspunde

o
11/02/2013la 10:35

Emil spune:
Doamna Adina, Luati tot ce este scris in acest articol intr-un mod prea personal. Impresia mea este ca acest articol nu este un atac direct la adresa profesorilor (a cadrelor didactice in general) ci mai degraba la adresa sistemului. In multe cazuri profesorii sunt chiar ei victime ale sistemului dar sa fim corecti au si ei totusi o parte de vina, caci inertia la schimbare vine si din partea lor. O schimbare in bine in invatamant trebuie sa vina atat din afara, si aici ma refer la sustinerea clasei politice, cat si (poate mai ales) din interior, adica din partea dvs., a cadrelor didactice. Intrebati-va cum ati schimba dumneavastra in bine sistemul daca acest lucru ar fi posibil. Enumerarea problemelor sistemului de invatamant nu trebuie sa va demoralizeze si nici sa va jigneasca sunt adevaruri si chiar daca nu ne plac nu trebuie sa le maturam sub pres. Ganditiva ce ati putea face dumneavastra altfel, mai bine, pentru ca elevii din clasele unde predati, ca ei sa primeasca si sa inteleaga mai bine noianul de cunostiinte care le vor fi necesare mai tarziu. Aveti aici toata sustinerea noastra morala. Cat despre sustinerea politica atat de necesara schimbarii vedeti pe cine votati data viitoare. Cu stima! Emil Rspunde

145.
11/02/2013la 9:40

"FatherNicky" spune:

Domnilor Mihai Maci, Ciprian Ciucu, Mihai Damian, Marcel Capraru, Dragos Paul Aligica, Bradut Bolos, din CV-urile publice am constatat ca si Dvs. sunteti produsii/produsele scolii romanesti, care asa cum a afirmat un clasic in viata, scoate tampiti, parere pe care autorul articolului(nefericit de lung) o reia si incearca sa o argumenteze cu exemple, nesemnificative si interpretate gresit, din manualele fiului sau! Vreau sa va fie clar tuturor ca ceea ce spun nu este un atac la persoana sau o tentativa de contestare a studiilor si meritelor Dvs. academice! NU! Dar daca tot va dati cu parerea despre un domeniu atat de important cum este invatamantul preuniversitar, v-as intreba, parafrazand o zicere a unui presedinte ucis de un sniper de la fereastra unui depozit de carte: INAINTE DE A CRITICA SI DESFINTA SISTEMUL, CARE VA FACUT CEEA CE SUNTETI, SPUNETI-MI CE ATI FACUT DVS. PENTRU ACEST SISTEM?! Nu de agenti constatatori si/sau de bocitoare are nevoie acest sistem acum! E usor sa demolezi, dar e infinit mai greu sa construiesti ceva! Avem acum la educatie un ministru din generatia Dvs.si ce va reusi sa faca el pentru coala romneasc(care) produce tmpii industrial i cu metod, va fi semnificativ si definitoriu pentru capacitatea de analiza, sinteza, planificare si management a generatiei Dvs. de tampiti! Imi cer scuze pentru cuvantul citat! Puteam sa folosesc termenul de filozofi, dar pentru ca a fost terfelit si decredibilizat de acelas clasic in viata, ar fi fost, in context, la fel de naspa! Si ca sa va fie clar cine va interpeleaza, va spun ca in iulie trecut am parasit sistemul dupa 40 de ani de apostolat! Jumatate in comunism si jumatate in post-comunism! In final imi permit sa va spun si parerea mea despre sistem: a fost, este si va ramane un sistem extrem de conservator si inertial! Toate reformele ultimilor 40 de ani au reusit, doar, sa provoace, conjunctural, o updatare a terminologiei si o multiplicare exponetiala a birocratiei! ATAT!

Rspunde

o
12/02/2013la 13:10

Mihai Maci spune:

Va multumesc pentru observatii. Incerc sa-mi fac treaba onest acolo unde lucrez doar cei carora ma adresez ar putea sa va raspunde in ce masura reusesc. Apoi, incerc asa cum vedeti sa-mi formulez nedumeririle e parte din meseria mea, parte din parte din acea dimensiune a umanitatii fiecaruia dintre noi care s-ar numi (daca numele nu e prea mare) civica. Nu vreau sa critic, nu vreau sa acuz, nu vreau sa ma plang incerc sa formulez niste probleme (altii, probabil, ar face-o mai bine decat mine) si sa va invit la o reflectie comuna pe marginea lor. Asta ca sa nu recadem a cata oara? in caruselul solutiilor improvizate. Cu toata consideratia, Mihai Maci Rspunde

146.
11/02/2013la 10:19

irina spune:

Ma alatur discutiei dintr-o perspectiva dubla: de parinte si de angajat al sistemului de invatamant. Fiul meu este in primul an de scoala si am platit participarea la anumite concursuri deoarece sistemul de calificative este unul generalist, nu te situeaza clar in ierarhia notelor, au cu totii FB desi mananca litere la scriere si altele.Nu spun ca e normal sau ca imi convine. Lucrez la o scoala indepartata din mediul rural si fac naveta zilnic. Pot sa le cer copiilor cate auxiliare vreau eu dar ei isi permit (cei mai multi) un caiet mare pe care il impart in doua. Fac fise si xeroxuri din banii mei si cat se poate la scoala. Scoala are toate conditiile, fiind renovata prin proiect european (are ceea ce nu are fiul meu in oras). Am obtinut performanta de a obtine locul 3 la olimpiada pe judet, fara auxiliare,meditatii, taxe etc. Si nu am un punctaj eligibil pentru gradatie de merit. E trista insa lipsa lor de perspectiva. In clasa a VIII/a sunt destul de maturi sa te intrebe la ce le foloseste lor toata munca si stiinta asta. ca doar pe la 16 ani pleaca in Italia sa castige bani sa se intretina. Altii dau exemple de cunoscuti care au studii superioare si sunt soferi, vanzatori.E destul de greu sa te uiti in ochii lor, sa le dai un raspuns in care ei sa creada Rspunde

o
12/02/2013la 13:15

Mihai Maci spune:

Da, aveti dreptate. Nu putem amana la nesfarsit raspunsul la intrebarea pe care, mai devreme sau mai tarziu, si-o pune orice elev: la ce bun acest mod de-a face scoala? Ce ii da ea unui tanar bacalaureat? Si, iarasi, nu e un raspuns a spune: pentru ca trebuie, pentru ca a facut-o si tata, si bunicul si gata. Sensul educatiei trebuie sa fie inscris in actul educational. Daca nu, scoala nu e decat un loc in care sunt incartiruiti copiii pana cad parintii lor ies de la lucru. Cu toata consideratia, Mihai Maci Rspunde

147.

mldoveanuspune:

11/02/2013la 10:32

Excelent articol. Subscriu aproape integral. Daca le-am garanta, timp de 4 8 ani, profesorilor salariile si posturile, indiferent de numarul elevilor/studentilor oare ar fi mai exigenti? Sa lansam proiectul TABLETA PT FIECARE ELEV in care sa descarcam toate culegerile pamantului. Ar fi mult mai usor de carat in ghiozdane. Rspunde

o
11/02/2013la 12:11

bogdanspune:
Hmmm ne lamentam degeaba. Invatamantul e la fel de performant ca si sanatatea, politia, administratia publica etc. Si totul pleaca in mare parte de la cei care conduc aceste sisteme, de la Guvern, Parlament si la Agentiile de stat etc etc. Sunt destui cei care ar putea sa se implice in viata publica din Romania, care chiar ar putea sa miste lucrurile in tara asta. Dar ei prefera sa stea in mediul privat, nu neaparat antreprenori, dar angajati, manageri de succes foarte bine platiti si foarte individualisti. Iar copiii lor vor invata in gradinite si scoli private si vor beneficia de conditii speciale. Asta e marea durere a Romaniei, lipsa de implicare a celor competenti, care insa isi pot face pentru ei si familia lor o viata decenta si pe care nu ii intereseaza intr-o masura deosebita cine sunt cei care falimenteaza sistemele publice. Restul, pulimea, raman sa fie condusi de incluti, incompetenti si hoti si sa danseze Dansul pinguinului sau sa-si arunce palariile peste gard la Cotroceni.. Trist, dar adevarat. Rspunde

12/02/2013la 15:37

Mihai Maci spune:

Poate ca ar mai fi de spus un lucru, chiar daca acum pare o intrebare gratuita. Insa evolutia tehnologiilor cred ca o va face foarte actuala. Care va fi rostul invatarii scrierii si a citirii atunci cand mijloacele informatice vor generaliza utilizarea comenzilor vocale? Mihai Maci Rspunde

o
12/02/2013la 13:20

Mihai Maci spune:

S-ar putea ca tableta sa rezolve unele probleme cea a greutatii ghiozdanului, de pilda. Dar nu cred ca trebuie sa facem din ea la fel ca din laboratoarele de informatica un paleativ al tuturor problemelor educatiei. Cred ca mai important decat tableta este sa le dam elevilor gustul si placerea lecturii, sa-i initiem in aventura gandirii, sa le aratam ca in lumea aceasta, asa cum e ea pot sa faca ceva cu capul si cu mainile lor. Daca vor descoperi aceste lucruri, atunci vor alege ei, nu noi, intre tableta, calculator, carte Cu toata consideratia, Mihai Maci Rspunde

148.

CorinaPspune:

11/02/2013la 11:20

De acord cu tot ce s-a scris in articol, m-am lovit eu insami de aceste probleme in scoala, am pierdut timp `invatand ` lucruri care nu mi-au folosit la nimic cu amanunte pe care le-am uitat. Acasa nu mai aveam timp pentru lectura, muzica si alte lucruri care ma pasionau, decat daca ma duceam la culcare foarte tarziu, noaptea. Acum am o fata, care e micuta inca, dar din ce vad in jurul meu, situatia s-a agravat si ma gandesc cu groaza la ziua in care voi fi obligata sa o trimt la o scoala unde oameni slab pregatiti o vor invata lucruri nefolositoare, chinundu-se pentru note si pentru ca sa nu tipe doamnele profesoare la ea. Eu vreau sa stiu de ce nu se face la scoala pentru toti elevii literatura univerasala, muzica, pictura, dans, teatru , arhitectura, estetica? Adica toti copiii trebuie sa invete chimie ca e importanta, insa daca nu merg la profilul de uman, nu trebuie sa citeasca decat Eminescu si Creanga timp de semestre intregi.Muzica nu inseamna chinuiala aceea de o ora pe saptamana, ar trebui sa insemne auditii, de muzica clasica , de jazz, de muzica traditionala. Ora de desen..pai la ce ne trebuie,. sau arhitectura? Uitati-va cum arata casele nou construite, uitati-va la orasele noastre si (unii) veti vedea ca la capitolui estetic suntem praf. Majoritatea oamenilor nu stiu sa faca diferenta intre un obiect kitsch si unul cu calitati estetice reale. In majoritatea cazurilor profesorii nu stiu nici ei sa faca aceasta diferenta. Exista oameni care sunt dispusi sa transmita aceste valori, dar nu sunt lasati , caci programele nu prevad nimic in acest sens. Cum ramane cu lucrul manual, cu plecerea copiilor de a mesteri singuri ceva? Nu e timp in copilarie sa faca acest lucru pentru ca au de invatat.. Atunci cand ar veni timpul sa se ocupe de a realiza ceva cu placere? Dupa 10 ore de stat in fata calculatorului, cand vor fi salariati ca sa isi plateasca ratele? Sau la batranete, pentru cine o mai apuca In conditiile date, sustin pe cei care propun introducerea sistemului de homeschooling, copilul are mai multe de invatat alaturi de noi. Rspunde

o
12/02/2013la 1:57

elena spune:
@ Corina Fix n aceeai situaie am fost / o s fiu eu. Cu o completare homeschoolingul ar fi minunat dar dac ambii prini vin acas stori dup zece-doipe ore de munc cine se va ocupa de asta? M tem c va fi un lux pentru majoritatea. Rspunde

o
12/02/2013la 13:25

Mihai Maci spune:

Va multumesc. Aveti dreptate: scopul educatiei este acela de-a destepta in om umanitatea din el. Cea mai buna pedagogie este cultura universala (literatura, muzica, arta, stiinta). Si eu cred ca spre asta ar trebui sa ne indreptam. Si poate primul pas ar fi acela de-a actualiza umanitatea profesorilor, de a-i incuraja sa citeasca, sa se intalneasca, sa-si aprofundeze cunostintele domeniale si sa-si educe imaginatia. Si nu sa-i terorizam cu amenitarea tairilor (salariale si de posturi) si cu obligatia de-a mazgali tone formulare iesite dintr-o masina birocratica defecta. Cu toata consideratia, Mihai Maci Rspunde

149.

kinn spune:

11/02/2013la 11:42

Fatalitatea mioritica e la ea acasa in articolul asta. Cititi din articolele dlui Solomon Marcus va vor prezenta o viziune mai energica si mai sanaotasa asupra educatiei romanesti, fara obisnuitul bocet fatalist. Rspunde

150.
11/02/2013la 11:49

afsdf spune:

Exemplul acela cu problema de matematica de clasa a 5-a este gresit fiindca problema se rezolva in 2 ecuatii Rspunde

151.
11/02/2013la 12:04

sorin spune:

Stimate Domnule Maci, Mai jost este o fraza din textul scris de Dvs., text care in intreg, face o radiografie scolii romanesti. S nu tie nimeni c majoritatea elevilor se pierd pe parcursul anilor de coal (rmnnd cu o ur tenace mpotriva acesteia), c nvmntul gratuit se face pe banii prinilor i c practic i e imposibil unui elev s se descurce de unul singur cu manualele pe care i le furnizeaz coala i cu leciile de la clas? Incerc sa raspund la aceasta intrebare prin a va spune ca aceste lucruri sunt cunoscute si tacit acceptate. Oamenii care au condus Romania pana in prezent si care o vor conduce in urmatorii ani sunt din categoria celor care manifesta o ur tenace mpotriva scolii. Ei nu au trecut decat pe la scoala si, cumva, este si vina scolii ca le-a girat prin diplome niste competente pe care nu le au si nu le-au avut niciodata. Este adevarat ca in sistemul de invatamant inca exista oameni buni, nu multi, care isi fac meseria cu pasiune. Din pacate avansarile si numirile sunt facute de sistemul politic si cei care chiar se pricep la educatie nu ajung sa aiba decizia, sau, daca din greseala ajung nu ating masa critica, astfel incat nu au puterea sa schimbe ceva. In rest, ati spus prea bine Dvs. Rspunde

152.
11/02/2013la 12:54

Monica spune:

Ma alatur si eu celor care va felicita pt. acest articol. Si baietelul meu e in cls. a V-a, la un liceu cu pretentii din Oradea, astfel ca va inteleg perfect revolta si strigatul de neputinta. Personal am abandonat sistemul de invatamant( am predat matematica) dupa primul an cu manuale alternative, dupa doar 5 ani de catedra. Mi-au ajuns ca sa-mi dau seama ca nu voi putea lucra in acest sistem. Nu stiam pe-atunci ce ma va astepta ca parinte!!

Rspunde

153.
11/02/2013la 13:08

Biona spune:

Am stat mult sa ma gandesc daca are rost sa aduc vreun comentariu. O fac poate si pentru ca proaspata mi-e discutia de aseara cu fiul meu, nu pentru ca mai am speranta ca s-ar putea modifica ceva. Lectia la Istorie clasa a IV despre Mircea cel Batran. Cumplita! Pentru ca manualul este atat de prost intocmit, invatatoarea le recomanda alte instrumente auxiliare din care pot intelege cate ceva. Din fericire aveam cartea lui Neagu Djuvara si i-am recomandat fiului sa o reciteasca. Am rasfoit manualul, dupa Avram Iancu urmeaza Napoleon, nu vad conexiunea?! Matematica claselor 1-4 in tarile occidentale este mai complexa, dar mult mai axata pe realitate. Invata procente dar le explica unde se aplcia, cum sa calculeze o dobanda, etc. Matematica aplicata este mult mai gustata de copii decat ermetismul care se face la noi. Nu va puteti imagina cat efort am depus amandoi si fiul meu si eu pentru a-l face sa gandeasca logic o problema si abia apoi sa efectueze operatiile! Modul de descriere din manual este de cele mai multe ori legat strict de cifre. Aici mai fac un comentariu, sunt foarte multe culegeri foarte bune de matematica, este dificil sa le identific, iar unele, din pacate au multe greseli de tipar, ceea ce creaza frustrare copilului. Lb romana este cea care-l pune cel mai tare in dificultate pe fiul meu. Nu are vocabular, nu intelege arhaismele, iar cand incerc sa obtin un sinonim de fiecare data mi le ofera in engleza sau germana. Brusc am avut o revelatie. De ce fiul meu stie mai bine lb engleza decat lb romana, de ce compunerile lui in limba engleza sunt mult mai frumoase, de ce stie gramatica acestei limbi mai bine decat a limbii romane?! Poate pentru ca invata dupa alte manuale (nu concepute la noi) sau doar s-a intamplat sa aiba profesori mai dedicati?! Solutia ar fi invatamant vocational, chiar din clasa a 2a, dar in realizarea selectiei sunt necesari si psihologi. Inca ceva, trebuie sa intelegem ca nu job-ul ne defineste ca oameni, ci suntem ceea ce stim, ceea ce invatam. Rspunde

154.
11/02/2013la 13:30

liviu berdila spune:

Sistemul are multe hibe, cam toti care am trecut prin el le cunoastem insa ce putem face sa le inlaturam? Inca nu sunt casatorit dar ma uit la sefa mea, cati bani cheltuie cu scoala si mi-e frica de ce voi avea de tras atunci cand, la randul meu, voi avea copii. Sa te apuci sa te pui de-a curmezisul de unul singur, este imposibil, am incercat-o ca elev, sistemul se autoconserva, are o imunitate mai buna ca a vulturului hoitar. Intr-un final, tot are cineva grija sa-ti franga spiritul, profesor sau coleg, de fapt, asta se aplica oriunde in societatea asta nenorocita. Condamnam comunismul insa nu ne uitam ca tehnicile folosite pentru propaganda si pus pumnul in gura, nu au fost inventate de bolsevici si inca sunt perfectibile, capitalistii ne-au demonstrat asta. Ne invartim intr-un cerc vicios, parinti care se inghesuie sa-si inscrie copiii la scoli bune, ignorand total capacitatea de a invata si aptitudinile lor, profesori care sunt prea aroganti sa realizeze ca materia si modul lor de predare sunt depasite, scoli prost dotate, materii depasite, un sistem care nu sta doi ani la fel.

Suntem multumiti ca scapam de scoala, ca de o povara, urmand sa luam totul de la zero, pentru ca nu am invatat nimic care sa aibe aplicabilitate in viata reala. Volumul imens de cunostinte asimilate , se va pierde si, in timp, va fi un disk clean-up in urma caruia vor ramane doar informatiile dobandite din practica prin furatul meseriei pentru ca nimeni nu sta sa te invete, toata lumea se asteapta sa stii deja sau sa prinzi in fuga calului. Rspunde

155.
11/02/2013la 14:50

Desperaspune:

Dle profesor Maci, nu este prima data cind admir nu doar calitatea analizelor dvs. dar si onestitatea si curajul lor, mai ales ca veniti chiar din interiorul sistemului. Ati putea sa inchideti ochii (la avantaje,majoritatea o fac chiar daca probabil inteleg(?) ca pot fi paguboase din alte perspective) si sa mergeti pe calea dvs. Asta e atitudinea generala in Romania: toata lumea stie (ma rog,aici in functie de capacitatea de intelegere a fiecaruia, unii inteleg in esenta cu cauzalitate si efect, altii mai mult simt ca nu este in regula asa ) , dar fiecare se va descurca cum poate si crede de cuviinta, nu exista un minim de responsabilitate si coeziune sociala , de intelegere a faptului ca rareori o problema este doar a unui grup social( mai mult sau mai putin restrans) , ci dimpotriva, ea poate avea consecinte uneori vitale pt intreg organismul social(mai mult decit deplorabile cum ati aratat si doar ne prefacem ca nu vedem). In acest caz este vorba de copiii nostri , carora le-am dat viata si deci avem o raspundere fata de ei, si este vorba de viitorul societatii. Ati atins tot ce era de atins si de dat in vileag . Sigur se poate discuta si ar fi bine sa se faca, dar nu se va face (si iarasi ati explicat bine ce puternic si complicat este cercul vicios in care am ajuns , cita dorinta si stiinta de a face bine ar trebui implicata ca macar sa se inceapa reformarea totala si de la baza a acestui sistem putred care distruge-fara nici o exagerare- vieti, doar pt setea patologica de bani a celor multi pe care ii stim) . Daca finlandezilor le-a luat 20 de ani sa construiasca un sistem sanatos As avea totusi o mica mentiune : foarte corecta perspectiva legata de modul in care a fost gindit sistemul dinainte de 89 , si asa e , sistemul trebuie sa genereze mai intai normalitate si apoi performanta. Dar, pe linga stiintele reflexive , la fel de definitorie pt mintea cuiva va ramine stiinta exacta a matematicii(ele se pot asa frumos completa, elevilor ar trebui sa li se permita sa descopre asta). Desigur insa, abordata altfel (intre altele,performanta sa fie tratata aparte), dar ea ar trebui sa fie alaturi de elev pina la terminarea liceului , modelindu-i gindirea , ca el sa fie capabil sa aleaga singur si in mai buna cunostinta a capacitatilor si aspiratiilor sale , calea pe care s-o urmeze atunci cind vine prima decizie importanta din viata sa. Dar pt toate astea ar trebui sa vrem ca binele nostru sa fie si cel colectiv, al tarii. Am avea, ca in celebrul dicton latin , oameni sanatosi intr-o tara sanatoasa. Ar fi de ajuns, nu am mai avea nevoie de tiradele patriotarde. Rspunde

156.
11/02/2013la 15:30

AdrianMunteanuspune:

Domnule Maci, Dup ce am recitit de trei ori ce ai scris dvs. i ceilali cititori, ndrznesc cteva rnduri. Nu de susinere pentru ca evidenele nu au nevoie de susinere. Aflat n aceeai situaie ca dumneavoastr am cuat s mi dau cteva rspunsuri. 1. Intuiia i percepia snt condiii ale nvrii la copiii din ciclul primar. Din pcate, n cele mai multe cazuri, ele snt anihilate prin program i planul leciei.

2. Atenia i oboseala snt tratate doar prin prisma ore-pauz-ore. (n cele mai multe cazuri after school este orice numai coal nu). cu riscul de a fi catalogat grijuliu, un program de 10-12 ore pentru un copil de 10-12 ani, mi se pare cam mult. 3. Leciile/temele se bazeaz preponderent pe memorarea noiunilor. Condiiile necesare pentru pstrarea materialului memorat nu exist. 4. Pn aproape de startul furtunii hormonale copiii nva prin joc i imitaie. Jocul ns, ca instrument al nvrii, nu face parte din coal. Iar imitaia se vede 5. Ideiile, sentimentele, dorinele pe care le posed fiecare copil n momentul n care trebuie instruit/educat snt, n cele mai multe cazuri, retezate n ciclul primar. Rspunde

o
12/02/2013la 16:15

Mihai Maci spune:

Va multumesc si va dau intru totul dreptate. Pe a III-a, fiica a inceput Stiintele; prima lectie despre corpuri, a doua starile de agregare. Iertati-mi ironia si deformatia profesionala dar nu m-am putut impiedica sa ma intreb: de ce nu incep cu (macar) o lectie despre fiinta?! Nu e mai normal si mai pedagogic (ca tot se vorbeste in exces de pedagogie) sa se inceapa inductiv, de la simplu la complex, cu catelul si papadia? Tot pe-a III-a au inceput Cunostinte civice. Primul paragraf era despre ONU, UNICEF si drepturile copiilor! Am vazut un manual francez tradus de LADO, care incepea cu un text din Frederik Douglas ce povestea cum, pe vremea sclaviei din America erau despartiti copiii de mame la targurile de sclavi. Ceva clar, intuitiv si acut, ce-i vorbeste oricarui copil. Dar ONU si UNICEF! Ma scuzati, cine face asemenea manuale si dupa ce programa? Ce au in cap cei care concep programa? Nu cate diplome si pe la ce trainiguri au fost caci sunt convins ca ar putea produce kilograme de maculatura ci ce au in cap. Iar pentru a-i intreba ce au in cap, trebuie sa le vedem fata. Asta e ceea ce cred eu. Cu toata consideratia, Mihai Maci Rspunde

157.
11/02/2013la 17:09

soarec spune:

si dvs.parintii platiti bani grei pentru ca sa vi se timpeasca copilul,nicidecum sa primeasca o educatie. Rspunde

158.
11/02/2013la 18:59

Castilia spune:

Domnule Maci, Spuneti ca sistemul de invatamant scoate tampiti (unde tampit este un termen tehnic pe care l-ati definit). Bineinteles, ca tampit ascunde o diversitate de carente in formare pe care elevii le dobandesc, si nu una singura. Argumentul dumneavoastra implica ca cei care sunt scoliti in acest sistem de invatamant vor fi tampiti (in diverse grade) la terminarea liceului. Mai inseamna si ca va pregatiti ca si fiica dumneavoastra sa ingroase randurile tampitilor. Nu este o insulta, ci vreau sa pun in lumina faptul ca pareti sa eliminati responsabilitatea personala a elevului sau a familiei si sa sustineti un fatalism, care poate fi formulat simplu:

Oricine ajunge in sistemul asta ajunge tampit. Poate ati vrea sa spuneti care este strategia dumneavoastra prin care preveniti ca fiica dumneavoastra sa nu ajunga si ea o tampita. Astfel ne-ati face dreptate celor care am trecut prin acest sistem de invatamant si nu ne-am lasat modelati de el intru tampenie. Sistemul de invatamant este important, dar nu determinant pentru un individ. Daca ar fi, am fi fatalisti si fiul sau fiica oricui nu ar mai avea scapare odata intrat(a). Rspunde

o
12/02/2013la 9:13

marcelcapraru spune:
Domnule sau Doamn, Faptul c societatea romneasc merge att de prost nu-i d de gndit? Oare, nu cumva, acele societi n care predomin tmpiii, nu sunt n stare s se auto-organizeze? Atenie, autorul articolului nu spune c coala scoate proti, ci tmpii, ceea ce nseamn confuzi, fr claritate, prostii, nu proti. Pot exista oameni proti, ns tmpenia, lipsa de claritate, este produs de alii, n cazul nostru, de sistemul de nvmnt. nsui Ion Creang l-a numit cumplit meteug de tmpenie. Rspunde

159.
11/02/2013la 19:03

Andreeaspune:

De acord cu trista situatie descrisa Din pacate, neajunsurilor tipice invatamantului romanesc se adauga si o problema mai generalizata. Volumul cunostintelor umanitatii creste si a crescut enorm in ultimele decenii. Astfel, tentatia este mare de a introduce din ce in ce mai mult in programele scolare. Mai jos un articol in care se discuta aceeasi problema in cadrul invatamantului din Germania. http://www.zeit.de/2011/33/LehrplaeneBildungSchule Rspunde

160.
11/02/2013la 19:28

tzulac spune:

Din pacate n-am avut rabdare sa citesc pana la capat. As putea zice ca sunteti format de invatamantul romanesc (sic!) si in loc sa formulati scurt si la obiect v-ati lalait oe 17 pagini (cam ca fiica dvs. care in loc sa care cateva manuale care o biblioteca). Cred ca ar trebui sa rescrieti acest articol care, desi este extrem de lung, nu are continut. Si cred ca tarie ca una din marile probleme din invatamantul romanesc (daca nu chiar cea mai mare) sunt parintii. Am doi copii, unul in clasa a VI a si unul in clasa a IV a si am fost la multe sedinte. In concluzie, invatamantul este ca toata societatea romaneasca.: o manea Rspunde

161.
11/02/2013la 19:52

Elev spune:

(Articolul este prea lung si nu l-am citit pe tot.)Sunt un elev de liceu si am contact zilnic cu invatamantul preuniversitar care scoate tampiti, lucru neadevarat. Am trecut printr-o scoala primara de calitate, una gimnaziala tot de calitate si ghici ce.. un liceu tot de calitate. Nu contest ca exista loc pentru schimbari in sistemul de invatamnt actual, insa a afirma ca scoala romaneasca produce tampiti este cu siguranta o mare eroare, care ma face sa ma intreb: asta este parerea ta sau este doar o bomba pentru a face din acest articol ceva controversat si citit ? Rspunde

162.
11/02/2013la 21:42

ady spune:

Din pacate sistemul de finantare per capita promovat cu ceva vreme in urma de actualul ministru Marga, un om respectabil dealtfel dar cred eu rupt de realitatea din zilele noastre isi face efectele. Deasemenea lipsa standardelor nationale si asazisa descentralizare a educatiei care lasa la .. mila cadrului didactic de multe ori plafonat, slab pregatit si total dezinteresat de actul educational materialele de instruire duce la paradoxuri si situatii incredibile in care fara o baza stiintica se studiaza prostii greu digerabile. Manualul trebuie sa fie unic si stiintific determinat. Educatia informala asa cum o percepe vestul europei si americii de nord este falimentara sub aspect moral. Poate determina inovarea . desi nu prea cred.. motorul inovarii in vest fiind de fapt emigratia din est .. dar sigur determina pervertirea societatii per ansamblu . vezi criza mondiala si disfunctiile societatilor de tip occidental. Rspunde

o
12/02/2013la 2:05

elena spune:
Marga rupt de realitate? ntreab clujenii, mai ales cei din UBB, s-i spun ci bani i-a tras din universitate. Nu neg c sistemul conceput de el e prost, super-prost i neadecvat. Dar Marga, ca persoan fizic, s-a dovedit foarte realist. A strns bani pentru trei generaii suma variaz n funcie de indignarea persoanei din UBB care-i povestete. Rspunde

163.
12/02/2013la 5:34

VictoriaPopescuspune:

Se intampla asa ceva din cauza ca nu coordoneaza cineva activitatea invatamantului. Invatamantul romanesc actual e tara lui Papura Voda. Nu asta ne-am dorit cand am rasturnat dictatura? Acum vrem iar centralizare? Cum sa avem centralizarea invatamantului daca se perinda la ministerul asta tot felul de voluntari? Fiecare ministru cu vointa lui? Chiar si Parlamentul tarii, care aproba legile propuse de ministri, sunt niste Papura Voda E intr-o situatie critica starea invatamentului romanesc actual in care nu putem decat sa speram sa triumfe bunul simt al copiilor nostri si al societatii in general. In alte tari cum o fi? Rspunde

164.
12/02/2013la 8:37

sorin spune:

mi displace faptul c o vorb spus de Bsescu a devenit subiect de studiu academic. Firete, asta nu nseamn c nu e i adevrat. Cred c e adevrat din motivele enumerate mai sus, dar i din multe alte. Dac Bsescu ( care s-a impus n viaa public n calitate de prdtor i nu ca savant, deci legtura lui cu coala este cea a cinelui Vasile cu Partidul Democrat) este sursa de inspiraie, ne meritm soarta. n afara unor promisiuni neonorate ( majorarea salariilor) i a unor studii de caz rsuflate ( vezi lucrile comisiei prezideniale) Bsescu nu a fcut dect s ofere exemplul concret al inutilitii educaiei i studiului. Vorbim despre meritocraie i educaie, ce ridicol! cnd de la preedinte la ultimul ef de banc sau regie autonom sunt cu toii ini promovai de valul politicii sau de slugrniceal. De aceea se i laud c au dat cu tifla educaiei. Pentru c doar lipsa de educaie a fost garania reuitei lor. E o ecuaie cunoscut de zeci de ani: la urma urmei comunismul ce a fost dect triumful subumanitii, al inculturii? coala nu produce tmpii, ci ratai. Prin definiie. Este programat pentru a ne scoate nepregtii de/n via. Vorbim despre complexitatea programelor, dar nu vorbim despre inutilitatea lor. Vorbim despre neadaptarea cifirei de colarizare la cererea pieei, dar nu vorbim despre inadecvarea materiei nvate la viaa pur i simpl. Copiii ies din coal fr a ti s aprind un foc n pdure, s dea primul ajutor, s aplice metoda Heimlich sau s pun atele, s dezinfecteze o ran sau s fac o traheotomie, s opreasc o hemoragie sau s administreze nite antihistaminice. Absolvenii nu tiu cum circul banii prin economie, ce nseamn o tax, un impozit, un cont curent, o investiie future, o aciune etc. Nu tiu s se apere de o agresiune, s reacioneze dac sunt martorii uneia, s intervin, s discute, s negocieze, s fie politicoi, s conving, s-i foloseasc limbajul corporal nonverbal etc. Provenii din familii analfabete sentimental ( succesul telenovelelor i al manelelor aa se explic), nu tiu s se exprime pe sine i nici nu cred c asta e o problem ( pn la primul viol). Ei nu au nicio idee despre complexitatea i frumuseea lumii, nicio deschidere filosofic, nu nva niciun sistem etic alternativ n afara celui impus cu anasna de biserica ortodox. Lipsa de adecvare la mediu a absolvenilor vine nu din nepotrivirea bagajului educional cu cererea de pe pia ci, repet, din nepotrivirea acestui bagaj cu viaa nsi. Pn una-alta, pn s vrem ca elevii s fie emineni i s ctige olimpiade etc. bine ar fi dac am fi siguri c dac-i lsm o zi n ora nu-i recuperm din spital. coala le limiteaz posibilitile dndu-le de neles c doar ce nva acolo este quintesena existenei. Elevul nu poate alege ( cu ajutorul prinilor sau mentorilor) ce l-ar putea ajuta pentru via. Poate s fac mai multe limbi strine sau s nvee s construiasc un calculator i apoi s fac programare etc. Programa nu este doar stufoas, labirintic i, pe alocuri imbecil, ea este contra firii umane i a viitorului elevului care iese din liceu fr s fi auzit de Freud, Kant, Thomas Mann sau Pessoa, s nu vorbim despre cntatul la un instrument sau, de ce nu, sculptatul n lemn. De acord, pentru asta exist colile vocaionale, dar de ce am izola astfel bucuria creaiei de restul elevilor? Imaginaia, creativitate, cunoaterea de sine au fost terse din aria curricular pentru c nici desen, i nici muzic nu se mai fac dect n alternan la coal. Am cunoscut elevi patibulari, elevi-problem care deveneau umani i superstrlucitori cnd ineau o pensul n mn. Multe ar mai fi de spus. Articolul, bun i venit dintr-o sincer indignare. Pe cnd o ieire n pia, cu tot cu intelectualii, ONG-urile etc ca s nu dm din nou impresia de meliat n gol, doar pentru a exorciza o nemulumire i a o uita dup aceea? A, stai c intelectualii au n agend s-l conteste pe Marga i se plng c nu mai citete nimeni sau c n Uniunea scriitorilor intr tot soiul de impostori (valabil i pentru celelalte Uniuni de creaie, Academie sau catedrele universitare) iar ONG-urile mai au de mncat un pogon de seminarii i birocraie european ca s-i fac curaj i, probabil, i-ar pierde finanrile dac ar face ceva concret. Ineficiena lor este invizibil iar prezena lor ( nmulit ermanent prin partenogenez) inutil, din moment ce ne-au obinuit s nu produc nimic dect poze de grup i tot soiul de statistici ambigue. PS. Domnul autor, se spune creeaz, i nu creaz. Se spune anormal, nu abnorm ( nici nu tiu din ce limb vine barbarismul cu pricina), se spune nelege, nu realizeaz.n rest, s-auzim de bine Rspunde

vida clara spune:

04/03/2013la 23:58

@sorin Pradatorul Basescu intr-adevar nu se poate ridica nici pana la gleznele savantului ponta (sau al celor savanti ca el) stimate Sorin. Tocmai scapasem de academicieni de geniu asa ca nu ne puteam cobora la tractoristi ca Basescu, si sa nu ne inchinam la savantul Vanghelie, Dragnea sau Corlatean. Eu am aflat mult mai putine lucruri in scoala despre filozofie (spre ex) decat am aflat prin auto-studiu, sunt pd-ist am mers pe mana lui Base si-i multumesc lui Dumnezeu ca a intrerupt pustiirea socialista pentru ca unde socialism este, sclavagismul este la el acasa. A zis el Brucan ceva, dar a uitat sa specifice ca dureaza cel putin 50 pana-si deslipeste poporul asta capusele socialiste de pe grumaz. Omenia se construieste cu omenie, Sorin. Cartea ajuta si ea, nu-i vorba ca nu ajuta, dar numai si numai daca ti-o iei singur, trecand peste orice fel de greutati. Ceea ce ajuta intr-adevar este cartea si nu diploma. La PD e omenia. Restul, e la ponti. Rspunde

165.
12/02/2013la 8:59

Ioana spune:

Sunt deacord cu articolul de mai sus si in completare postez aici un exercitiu pentru clasa a III-a, din caietul copilului meu, pentru a exemplifica Scoala romaneasca de azi: a+b:2+c:2=24 a:2+b+c:2=22 a:2+b:2+c=26 Aflati a,b,c Rspunde

166.
12/02/2013la 10:54

horiacristian spune:

BEEN THERE, DONE THIS Nimic nu e nou si nu e specific Romaniei. Exista solutii. Clayton Christensen : Dissrupting the Class. Enjoy! Rspunde

o
12/02/2013la 11:13

horiacristian spune:
Gresala mea! Clayton M. Christensen Disrupting Class: How Disrupting Innovations Will Change the Way the World Learns.

http://www.amazon.com/DisruptingClassExpandedEditionDisruptive/dp/0071749101/ref=ntt_at_ep_dpt_7 Rspunde

167.
12/02/2013la 11:13

ElenaE. spune:

Am avut rabdare (nu stiu de unde) sa citesc tot articolul si eu ma ingrozesc..nu de ceea ce spuneti in articol, ci de cati oameni sunt de acord cu dvs. Nu scoala scoate tampiti , ci parintii scot tampiti. Lipsa implicarii parintilor in educatia copiilor a dus la aceasta situatie. Credeti ca un articol pe net va rezolva ceva? Eu nu am timp sa scriu astfel de articole si pareri , sa le bibilesc, sa le corectez, pt ca am un copil de care trebuie sa ma ocup, inclusiv sa-l invat sa traverseze strada si sa fie atent cand o face, desi are doar 8 anisori. Sunt foarte ocupata sa tin si eu pasul cu ceea ce invata el astfel incat sa il pot ajuta la teme, sa stiu la ce materie sa-l ascult , si sunt ocupata sa merg la scoala sa mai spun si NU din cand in cand pretentiilor cadrelor didactice. Si nu doar un simplu NU, ci si sa le cer explicatii, in care se incurca singuri cand incearca sa faca din scoala un business. Asa ca acordati mai putin timp razvratirii pe net, invatati-va copilul sa fie om, si deveniti mai activ in viata reala. Altfel, veti ramane cu lacrimile virtuale , iar copilul va ajunge sa-si smulga parul din cap pe la examene. Rspunde

o
12/02/2013la 12:45

Mihai Maci spune:

Va multumesc si va dau dreptate. Totusi, sper ca veti fi de acord cu acest lucru, nu e suficient sa-mi doresc ca fiul/fiica mea sa fie om, ci si sa traiasca intr-o lume de oameni. Si-atunci ce fac? Imi inchid usile la lume si-l pregatesc pentru college-ul din Anglia? Cu toata consideratia, Mihai Maci Rspunde

12/02/2013la 13:32

ElenaE. spune:
Nu trebuie doar sa iti doresti,ci sa o si faci. Sa il ajuti sa fie om intr-o lume care se schimba, sa invete sa se adapteze. Stiu ca suna a cliseu, dar mami si tati nu vor fi mereu langa un copil. Nu stim ce ni se intampla maine,si pana si simplele lucruri conteaza ca le-am aratat si explicat practic copiilor. Eu sunt mai comunista (asa ma catalogheaza unii) pt ca tin mortis sa imi invat copilul de mic cu responsabilitatea scolii, a treburilor lui in casa (sa-si faca singur ordine in camera), sa aibe bun simt, sa stie sa faca ceva cumparaturi si sa traverseze strada. Stiu.cand eram noi copii nu era atat de greu, dar asta nu inseamna sa ne tinem copiii sub aripa mai mult, ci sa ne adaptam si noi, sa ii invatam si pe ei sa se adapteze. Maine poate fi mai rau sau mai bine. Pt mai bine este oricine pregatit si ii place oricui. Pt mai rau cine-i pregateste? Asteptam de la scoala? Eu am ramas fara unul din parinti la o varsta foarte frageda. Mama a ramas vaduva si avea doua locuri de munca pt a ne putea intretine si pt a ne putea ofri posibilitatea de a merge la scoala asa cum se cuvine. Am invatat rapid si de nevoie unele lucruri. Ce bine mi-ar fi fost daca nu era asa. Ce bine era sa fi invatat de mai mica, daca nu eram fata lui tata cea rasfatata, lipsita de responsabilitati si sa nu fiu nevoita sainvat pt ca alta posibilitate nu aveam. Mama plangea noaptea ca nu poate sta cu noi sa ne ajute la teme si sa se implice in viata noastra.

Rspunde

12/02/2013la 13:35

ElenaE. spune:
trebuie sa ne implicam activ in viata copiilor nostri acum, in prezent. Nu sa asteptam sa se schimbe sistemul. Este inutil pt ca sistemul s-ar putea sa nu se schimbe in viata lor de scolari. Dar exista posibilitatea ca prin implicarea activa a parintilor, atat acasa cat si la scoala, sa se mai miste ceva. Rspunde

12/02/2013la 16:56

Dan spune:
Din dou, una: ori nu avei de fapt un copil de vrst colar, ori avei noroc de o coal / clas bun. Deocamdat. Restul e teorie. Prinii nu au n mod real nici o posibilitate s se implice, ci doar s cotizeze. Nimeni nu te trateaz individual la coal, nici n calitate de printe, nici n calitate de copil. Prinii (numai la plural) pot propune chestii, prin vot, n adunrile de prini, dar n majoritatea covritoare a colilor aceste adunri sunt paralizate de un formalism gunos, parc special gndit pentru a asigura neschimbarea. Rspunde

13/02/2013la 9:10

ElenaE. spune:
Inseamna ca am eu copilul la o scoala buna, intr-o clasa buna, unde sunt parinti mai intelegatori ???? Ma indoiesc, dar pe de alta parte cred ca tonul face muzica. Atunci cand am avut o nemultumire fata de propunerile de la sedinta, sau ma asteptam la ceva sa fie discutat la sedinta, vorbeam inainte cu parintii sii ii faceam sa vada ca 6 culegeri la o materie nu-s o alegere buna. Daaaaaaaaaaar, daca ii luam cu termeni care ii faceau sa deschida DEX-ul (asa ca in articol) , cu siguranta se uitau la mine ca la urs. Iar ca implicare individualacopilul dvs nu vine acasa???? Nu faceti temele cu el/ea? Nu il/o ascultati la ce a invatat? Nu ii faceti activitati de week-end astfel incat sa inteleaga faptul ca scoala-i scoala , dar in weekend ne distram, ne relaxam, alergam? Asta ce este ? Implicare colectiva? Rspunde

168.
12/02/2013la 11:18

baten spune:

Singura rezolvare este scoaterea scolii de sub patronajul statului. Scoala trebuie sa devina 100% privata, fara programa fixa elaborata de stat. Finantarea trebuie sa fie 100% privata platesti=inveti si invers, inveti=platesti. Nu ai bani, nu inveti, la fel cum daca nu ai bani nu mananci sau nu te imbraci sau nu ai acoperis de asupra capului. Ceea ce nimeni nu pare sa inteleaga este ca statul are de fapt interesul ca scoala sa scoata tampiti pe banda rulanta adica acel gen de indivizi care sa nu puna la indoiala modul cum e alcatuita societatea in care traieste. Statul nu are nevoie de oameni care sa gandeasca liber si din acest motiv nu-si va da niciodata silinta sa construiasca un sistem educational care sa produca astfel de oameni. Vreti educatie platiti serviciile unei scoli particulare, de la scoala de stat nu aveti ce astepta. NICIODATA. Rspunde

o
14/02/2013la 11:18

un oarecare spune:
probabil faci parte din categoria celor de bani gata ,putini la numar dar care prin forta banului vor sa ramina o clasa privilegiata si care sa profite de cei care nu au posibilitati materiale dar care poate au sanse sa depaseasca nivelul intelctual al categoriei favorizate de banii gata. vrei sa faci parte dintr-o casta a banilor ,restul fiind sclavii care nu au voie sa evolueze. citi au posibilitatea sa platesca o scoala privata(probabil tu ai posibilitati sa infintezi una si asta din munca cinstita) dintr-un salariu mediu ? probabil te intereseaza doar sa profiti de sistemul privat reducindu-ti numarul de adversari intelectuali din clasa celor fara bani care de multe ori pot depasi intelectul unei beizadele care se remarca prin cluburi cind achita nota de plata. statul daca vrea sa prospere cauta sa formeze elevi pregatiti indiferent de clasa de provenienta , din care se vor remarca cei mai buni nu cei mai avuti cum i-ti doresti datorita faptului ca parntii tai sunt niste genii in afaceri si au facut poate niste averi la care nici nu viseaza nici un american. pune-te in situatia unei famili cu parinti obisnuiti si i-ti vei scimba optica. Rspunde

169.
12/02/2013la 13:49

Ciprian spune:

Nu am citit articolul, dar am remarcat ca are peste 60000 de vizualizari si peste 300 de comentarii. Nu este un record? Rspunde

o
12/02/2013la 20:14

Ciprian spune:
Am citit articolul (nu si comentariile) si am retinut : multi copii abandoneaza scoala de facto. E o remarca teribila, care pune articolul intr-o lumina buna, alaturi si de alte remarci. Pe de alta parte, eticheta tampiti (care exprima, sa zicem, intr-un anumit fel, efectele), ar trebui inlocuita cu altceva, care sa aiba in vedere cauzele (ceva in genul absurd sau aberant), oricum chestia cu tampiti parca arunca vina unde nu trebuie, nu e deloc constructiva, cum spunea odata cineva. Rspunde

170.
12/02/2013la 14:12

AdrianaMocca spune:

In primul rnd v felicit pentru analiza extrem de complex i limpede a unei stri de fapt care conduce ncet i sigur ctre apariia unei generaii de oameni lipsii de ncredere n propria persoan sau epuizai nainte de a nflori. Copiii care azi se confrunt cu mii de informaii irelevante i ameitoare (predate n grab, trunchiat, fr urm de talent pedagogic) se vor transforma ntr-o mas de viitori ceteni apatici, cu o ngrijortoare absen a stimei de sine. Discriminarea despre care vorbii se practic n clas ncepnd cu ascultarea doar a 1-2 elevi i sfrind cu invective: s vedei ce prostie va spune tmpitul/tmpita. Exist apoi absenele profilor de romn i matematic (materii de evaluare naional !!!!) niciodat recuperate, orele fiind susinute de suplinitori a

cror singur grij este de a-i pune pe copii s conspecteze singuri din materia nou (din manuale concepute strmb i pretenios) sau de a-i lsa n plata Domnului Numai s nu ias din clas! Cunosc foarte bine calitatea manualelor, particip ndeaproape la explicarea minunilor din crile de romn sau la sistematizarea informaiei scris ntr-o splendid limb de lemn unui copil de 14 ani care nva i se strduiete dar care este, nu de puin ori, depit de preteniile nenumratelor teme. Ceea ce face ca programul lui s nceap la ora 7,30 dimineaa i s se ncheie pe la ora 22,30 cu smbete i duminici de meditaii, concursuri, etc Ci dintre aduli ar rezista pe termen lung? i care e miza dac la bacalaureat promovaii sunt din ce n ce mai puini? Voi distribui articolul dvs. cu repetiie i v mulumesc. Cred c e de datoria prinilor s se revolte. n fond, nu statul i nici minitrii nu vor suferi din cauza depresiilor copiilor notri sau a educaiei lor fcute la norm, cu ublere ruginite! Rspunde

o
12/02/2013la 15:56

Mihai Maci spune:

Va multumesc. Sunt intru totul de acord cu D-voastra. Ultimele doua cuvinte ale raspunsului D-voastra mi-au adus aminte de o situatie anecdotica dar semnificativa de pe vremea liceului meu (facut intre 1986 si 1990). In primii doi ani de liceu, facuti la un profil de matematica fizica, aveam (sper sa nu gresesc) si cate o saptamana de practica de atelier pe trimestru. ideea, intr-unul din trimestre, era, ca la aceasta practica, sa producem niste sublere (de asta mi-am adus aminte citind textul D-voastra). Acum, scoala nu avea materialul (cred ca era ceva tabla cu o anumita grosime) necesar, conform STAS-ului, produsului respectiv, iar noi, la matematica-fizica, preferam sa facem probleme sau sa vorbim intre noi decat sa lucram pe frezeraboteuze (nu stiu cum li se spune exact in limbajul tehnic). Astfel ca s-a ajuns la o solutie pe cat de simpla, pe atat de ingenioasa: am mers la Metalica, am cumparat cate-un subler de persoana si le-am dat scolii ca fiind opera noastra. Toata lumea a iesit bine: statul si-a vandut sublerele (nu cred ca, pe vremea aceea, consumatorii individuali cumparau la cantitate asemenea obiecte), scoala s-a pomenit cu un depozit de sublere impecabile, maistrii n-au avut nici o grija, iar noi ne-am vazut de problemele noastre. Doar doua mici probleme: parintii nostri au scos un ban din buzunar, iar noi n-am invatat nimic. Doar ne-am descurcat. Cred ca mai aproape de noi acest gen de comportament e atat de raspandit la toate nivelele societatii, incat probabil povestea mea ar putea functiona ca o fabula. Cu toata consideratia, Mihai Maci Rspunde

14/02/2013la 14:01

DomnicaMacri spune:
Stimate Domnule Maci, Va multumesc pentru exceptionala analiza si va fac o sugestie. Asa cum comenta si Petrica mai jos, articolul dumneavoastra a avut un numar fara precedent de vizualizari si like-uri, sunt convinsa ca numarul lor va creste. Pornind de aici, daca ati lansa un apel pentru inchegarea unei miscari, o Asociatie a Parintilor pentru Reforma Invatamnatului, sunt sigura ca ati avea un raspuns consistent si am putea incepe sa miscam lucrurile din loc. Si eu am aceleasi probleme si ingrijorari ca si dumneavoastra si sunt dispusa sa fac un efort pentru a schimba ceva. Daca gasim alti 100 de parinti decisi sa devina activi, ar fi suficient pentru a incepe sa contam in peisaj. cele bune Domnica Macri

Rspunde

04/03/2013la 11:29

Dedalusspune:
Sa stii ca foarte multi parinti sunt de acord cu actualul sistem de tampire. Este motivul pentru care nu se incheaga o reactie la nivel national. Totusi, tine minte ca nu exista nici o cerere sociala pentru absolventi bine pregatiti. IMM-irle din Ro, singurele care are putea face diferenta intre un absolvent bun si unul mai putin bun, incvlusiv prin diferente de vanit, exzactg asta e cel mai lovit de criza si, pana la urma, pur si simplu victima dorintei administratiei centrale de a-l desfiinta. Adminsitratia centrala, adica funcionarii si politicinei 9ministri) nu doresc decat desfiintarea IMM, pe care le considera formate din patroni hoti, optand pentru o economie de stat + corporatii. Este reitereat de fapt statul coroporatist al lui Salazar, numai ca reteta s-a dovedit falimetnara oricum. In lipsa unei cererei sociale relae, ce ar fi venit clar preponderent dinspre IMM, de ce invatamantul s-ar dezvolta?! Si, oricat de mult s-ar stradui cineva, ce anume i-ar putea spune, onest vorbind copilului sau ca sa invete? Ai curajul sa-l minti spunand ca va avea mai multe sanse in Ro daca va invata? Sa fin cinsititi cu noi: stim ca nu e asa. Atunci, de ce sa reformam invatamantul? De ce ar trebgui sa invetge copiii mai bine? Ca sa fie scuipati in cap de toti retardatii?? Stii ca in Ro analfabetismul functional atinge trei sferturi din populatie? Stii ca de fapt, aproape nimeni nu se mai proicepe la nimic? Nu ai observat ca nimeni nu mai sculta ce i se spune? Singura solutie de iesire in acest marasm este o criza majora. Cand peste 50% din populatie va muri liternalmente de foame, atunci ne vom trezi. Numai crizele scot masele din amorteala. Cine naiba fuge de bine? Cine sa vrea sa invete mai mult, cand primeste oricum suficienta haleala si suficente spectacole ieftine si proase la TV? Nu contest, sunt si oameni pentru care invatarea este un cult, pentru care e o onoare sa faca bine ce au de facut. Dar cati sunt? Sunt suficenti? Eu cred ca nu. Stii ce fac astaia? Se ascund, sa nu o ia pe cocoasa, sa nu fie dati afara din servici, sa nu fie ocoliti de prieteni, sa nu fie inselati si scuipati in cap de toate javrele ordinare. Cam asa arata societatea de acum Astept cu mare speranta un cutremur devastator, un razvboi sau o foamete. Rspunde

171.

gheorghedin Munchenspune:

12/02/2013la 14:49

eu miam pregatit copii pt.EXPORT constient..acum traiesc bine merci in capitala Bavareza ! Romania ? o oaza de .SPERANTE realizate aiurea ! si nu-i rau !!!!! deloc . Rspunde

172.
12/02/2013la 14:55

Petrica spune:

Felicitari d-le Maci! Sunt preocupat de calitatea invatamantului din Romania, in primul rand prin prisma faptului ca de el depinde buna stare a natiunii. Urmaresc de cateva zile traficul acestui articol. La ora la care scriu s-au depasit 60.000 de vizualizari si se apropie de 6000 de like-uri (probabil un record pe contributors.ro).. Personal, nu vreau sa ramanem doar cu oftatul dupa lecturarea acestui articol. Ar trebui sa initiem o petitie on-line (poate gazduita de Contributors.ro) pt. depolitizarea invatamantului. Rspunde

o
12/02/2013la 15:02

Petrica spune:
erata: 8000 like-uri Rspunde

13/02/2013la 10:25

cristina spune:
am citit articolul si mi-am amintit ca acum 15 ani am sperat la un invatamant orientat mai mult catre dezvoltare decat cel in care am studiat eu ( tare demult!) . Fiul meu e student, nicim nu e diferit! Acum am o fiica de 2 ani si ma gandeam, oare se va schimba ceva, macar pentru ea? Am vazut ca exista scoli particulare..dar asta e solutia? Articolul, l-am citit pe tot dar ramanem cu atat. Cineva ( iarta-ma ca spun asta), nici nu conteaza cine, a comentat ce se intampla acum. Si? suntem cu totii in asemntimentul celui care a comentat. Si? Ideea de a face ceva e bine venita. Poate la presiunea parintilor sa se schimbe ceva ca cei de la Minister sunt .functionari. Nu am studii de psihologie si cred ca nici de pedagogie. Prin urmare ..Ce-i de facut? Care e urmatorul pas? Cine scrie o petitie? Cine poate contribui la schimbare ( profesori, pedagogi, psihologi etc) ? Rspunde

173.
12/02/2013la 22:00

Florin spune:

Foarte bun articolul. Din pacate, ma tem ca nici tarile civilizate nu mai au scoala de calitate. Imbecilitatea se cultiva acum in toata lumea. Poate nu cu atat profesionalism ca in Romania dar vine puternic din urma.

Rspunde

174.
13/02/2013la 8:52

NM spune:

Foarte complex articolul. Felicitari! Parerea mea aici: http://desprenaturaumana.wordpress.com/2013/01/29/autoeducatiaeste-scopulnu-cauza/ Rspunde

175.
13/02/2013la 15:48

L-M B spune:

Revelatia pe care ai avut-o tu in 2013 noi am avut-o cu mult inainte si din cauza tuturor celor pe care le-ai scris si a multor altora pe care le-ai omis (poate intr-o interventie viitoare le voi enumera), am hotarit sa lasam totul (cind zic totul inteleg afacerile noastre, casele noastre, viata noastra, prietenii nostri) si sa ne ocupam de educatia copilului nostru in UK. Rezultatul sacrificiului nostru si rezultatul schimbarii sistemului de invatamint: Copilul nostru este acum la Kings College of London Stiinte Politice. Cu toate ca era un copil foarte bun si muncitor, chiar si in Romania caratului de ghiozdan de multe ori o intrebam daca are pietre inauntru cu sistemul educational de acolo nu cred ca ar fi putut ajunge asa departe. Toata stima pentru rabdarea pe care ai avuto facind aceasta analiza. Rspunde

176.
14/02/2013la 11:55

Flo spune:

cum o fi omul care se-asteapta la invatamant misto intr-o lume care investeste tot mai putin in educatia progeniturilor, dand prioritate crescanda in schimb materialului? Rspunde

177.
14/02/2013la 14:08

wall-E spune:

Nu inteleg de ce toata lumea crede ca invatamantul romanesc (sau orice altceva in tara asta) poate fi mai bun decat societatea Asta suportam, asta votam, asta meritam. Simplu si direct ca briciul lui Occam. La fel am fost inainte de 90, la fel suntem si acum. O mamaliga care exceleaza in a se plange si a da sfaturi pretioase. Cine a avut ceva in cap si ceva vana, a plecat demult. NOI restul, stam si bolborosim Domnule Maci, fara nici o intentie de a va jigni, este o prapastie adanca intre ipoteza pe care incercati sa o demonstrati si argumentele aduse (simple lamentari si judecati subiective).

Daca nemultumirea Dvs. este atat de mare, va sugerez sa faceti un ONG care sa lupte pentru reformarea programelor scolare. Eu personal, va promit ca va voi sprijini si material, si cu forta mea de munca Si nu, nu sunt cadru didactic, nu sunt inregimentat politic, si am doi copii, de 17 si 11 ani. Pe care incerc sa-i lamuresc si sa-i pregatesc, sa paraseasca cat mai repede aceasta tara frumoasa, dar din pacate locuita. Numai bine! Walter Rspunde

178.
14/02/2013la 14:36

Teo spune:

Biblia gramaticii limbii romane, scrisa de Stefania Popescu a facut minuni! Nu impusa ci necesara. http://images3.okr.ro/auctions.v3/700_700/2012/03/06/c/5/6506649148848030194151832797859700_700.jpg Culegerile de Ghebahttp://images9.okr.ro/auctions.v3/700_700/2011/06/23/3/7/6416079591514025739981595833446700_700.jpg La ce bun, totusi, sa le cari in spate? La clasa se poate dicta enuntul problemei Prea lent? O tableta foarte ieftina rezolva problema. Din pretul a cateva carti, caiete, manuale se poate achizitiona o tableta da cifoza si scolioza.. am si eu si de la ghiozdan.. Rspunde

179.
14/02/2013la 15:33

Sim spune:

Mi-au placut argumentele logice si pertinente. As avea de comentat ceva legat de ATITUDINEA cadrelor didactice. NIMENI nu le obliga sa inghesuie programa in capsorul mic al celor care nu au avut de ales si au ajuns in clasa lor. Ce fac insa acestia de multe ori are efecte pe termen lung asupra copiilor. Ma refer aici strict la frica si lipsa de motivatie fata de educatie indusa copiilor prin amenintari, critici, jigniri, impuneri de autoritate. Cadrul didactic are sarcina de a indruma si ghida elevul. Elevul nu este acolo ca a vrut el de cele mai multe ori, ci pentru ca l-au trimis parintii. Daca ar fi dupa ei, de cele mai multe ori s-ar juca pe calculator. Insa, cadrul didactic are la dispozitie tehnici de motivare ale elevului prin care sa-i atraga pe acestia si sa-i ajute sa le placa anumite subiecte. Am vazut copiii cu tulburari de anxietate datorita stresului impus asupra lor de parinti si profesori. Consider ca in primul rand e nevoie sa se lucreze lamentalitate si procesul de selectie al celor care aleg sa lucreze ca si cadre didactice. Rspunde

180.

Ioan Gavrila spune:

14/02/2013la 20:00

Cum sa fie respectabil sistemul universitar ??? Sa ne uitam cine a aparut in CNATDCU: i-au dat afara pe toti specialistii de la mari universitati din strainatate si au bagat in loc numai fosile si obedienti. Categoria Abramburica si Ponta, celebri nostri plagiatori de pe integru.org. La matematica (!!!), unde sunt atatea valori romanesti in toata lumea, apare in comisie celebrul Megan de la Timisoara, tanarul de 66 de ani, pensionar, cu derogare speciala. De ce nu protesteaza cei care-l cunosc bine? El are articole dur criticate in recenziile AMS si studentii lui spun ca este o nulitate stiintific. El cere cate 5000 de euro pentru o teza de doctorat iar doctoranzii valorosi sunt pusi sa faca tezele de doctorat ale celor prosti care platesc. Si sa-l puna si coautor pe el in articole ISI. Daca l-au acceptat acolo in comisie inseamna ca toti sunt ca el si ca toata aceasta categorie profesionala din tara a ajuns jalnic. Si moral si stiintific. Si cine stie situatia reala stie ca asa este, si nu numai la amtematica. Tot sistemul universitar e la pamant, moral, stiintific, nepotism, spagi, doctorate pe banda rulanta, tot ce vrei. E lumea lui Megan la putere, tovarasi !!!! Rspunde

181.
15/02/2013la 15:34

Robert spune:

De acord cu o buna parte dintre argumente / concluzii. ns, tocmai titlul i introducerea le consider neavenite. Tmpit nseamn prost, lipsit de inteligen. coala nu te poate face prost. coala poate eua n misiunea de a pregti pentru via chiar i un copil inteligent, dar asta nu l tmpete. Titlul este incitant i asta se urmrete. Dar titlul i, mai departe, textul, incit la ur mpotriva cadrelor didactice, n general, i se vede din multe comentarii c i reuete. Este pcat. Soia mea este este nvtoare la o coal particular, iar dedicaia ei profesional este TOTAL. Este nu doar dedicat, ci i foarte bine pregtit, inteligent, cu o minte deschis, care ncearc cele mai noi metode educaionale, cheltuind adeseori din resurse financiare proprii (nu mai vorbesc de cele de timp, fiindc aproape nu mai avem via de familie, iar asta se rsfrnge, implicit, asupra copilului nostru) pentru a-i lumina pe elevii si. i, acolo unde exist cooperare din partea elevilor i prinilor, reuete (vorbesc de rezultate concrete, cuantificabile). Din pcate, muli dintre prini, n special cei mai avui, consider c rolul lor se limiteaz la transportul copiilor la / de la coal. Complet iraional, se pornete de la premisa c toi copiii au aceleai caliti native i trebuie s perfomeze identic, indiferent de ct de mult pun osul la treab i de implicarea/suportul din partea familiei. coala e vzut ca o firm sub contract: te pltesc s-mi dai pine pufoas, pi te rog s-mi dai pine pufoas! Aceast mentalitate se transfer asupra copiilor, a cror atitudine fa de cadrele didactice devine sfidtoare. Iar articole ca acesta le dau nas. Cerc vicios. Rspunde

o
19/02/2013la 15:13

DomnicaMacri spune:
Domnule Robert, nu cred ca articole ca acesta le dau nas parintilor care cer paine pufoasa de la profesori. Dimpotriva, articole ca acesta, si eventual ceva actiuni ca urmare a lor, ar putea deschide drumul ca sotia dumneavoastra, fata de care am tot respectul (si autorul il are, e evident) sa profeseze in mediul pe care il merita, un mediu mai apropiat de abnegatia si valorile ei.

Parintii cu pricina, asa cum a explicat dl. Maci, infloresc in mediul medicocritatii, in timp ce sotiei dumneavoastra nu are cum sa-i priasca. cele bune Domnica Macri Rspunde

182.
16/02/2013la 11:46

IONfara tara spune:

1) nu am incredere in solutiile unui profesor care una, doua, foloseste abnormal in loc de anormal, patetern in loc de model, sustinand ideea de simplificare; 2) daca manualele ai avea aplcatii rezolvate si aplicatii de rezolvat in numar suficient, n-ar mai fi necesare caietele si culegerile; 3) daca un elev stie sa rezolve, logic, exercitii gramaticale si probleme de matematica, este o realizare; la nivel gimnazial este parca prea mult sa problematizeze. Rspunde

o
18/02/2013la 11:19

DanielaSilvia spune:
De acord,Ion fara tara!Unii profesori si multi vorbitori din massmedia se simt obligati sa presare in limbaj americanisme romanizate prin schingiuirea ambelor origini,ca sa para moderni,ceea ce mi se pare,nu doar o dovada de ignoranta a ambelor limbi sau de lipsa de respect pentru majoritatea interlocutorilor,o sfidare deci,ci patetic! Cat despre metodele moderne care se practica,cu succesul care SE VEDE in scoala romaneasca,eu mi-as zice asa,babeste,ca pentru a-si exprima liber competentele intr-o materie,elevul trebuie deja sa stie sa vorbeasca corect si apoi sa aiba o suma de informatii despre subiectul respectivnu? Ce inseamna competente in istorie,fizica,matematica,etc,atunci cand elevul nu a invatat in prealabil materia respectiva?E absurd!La scoala se invata,adica se acumuleaza niste informatii,care se repeta pana se asimileaza,si asta nu e ceva depasit,ci obligatoriu,daca suntem de acord ca formula apei e inca H2O,ca Everest nu este in Alpi,ca Einstein nu e un cineast rus si nici Eisenstein premiu Nobel de Fizica! Rolul scolii este transmiterea de cunostiinte,deocamdata acest concept simplu e cel mai eficient!Vrem insa si ca elevii sa fie in masura sa aleaga ce le convine in viata,in functie de competentele lor?E laudabil,dar nu prin a sari etapele:un pas dupa celalalt Rspunde

183.
16/02/2013la 23:06

TiberiuCazaciocspune:

Hai sa punem textul asta ca manifest, si sa organizam o manifestatie de cateva mii de persoane, in Bucuresti si alte orase ale tarii ?! Ce ziceti ? La subiect. Foarte multa analiza si foarte multe comentarii. Este clar ca educatia doare pe multa lume. Apoi este clar ca este prost pusa in practica. Ramine intrebare, de ce in democratie, se intampla asa ceva ? Probabil ca sunt scrise carti, biblioteci, cum se spune, despre cum trebuie sa distrugi un sistem ca sa il faci mai bun. Tot sistemul este bazat de relatii, pe increngaturi, pe cutume, pe un model cimentat, pe sindicate si pe auto-salvare. Nimeni, ca sine, nu reusi sa sparga asta. Inlocuiti profesori, educatori cu mineri, disponibilizati si veti intelege. Se vor opune vesnic, oricum si oricand la pierderea locului de munca, cu pretul vietii a generatii intregi de romani. Ce este si mai trist, este ca sistemul educational romanesc nu este gandit ca un trinom autoritate publica-scoala-clienti (elevii). Clientii ar trebui sa fie stapanii sistemului si sa ceara socoteala.

Rspunde

184.
17/02/2013la 12:54

DanielaSilvia spune:

Sunt departe de a fi pesimista,si totusi mi se forma convingerea ca invatamantul romanesc este la acest nivel dramatic,pentru ca lumea,inclusiv numerosii oameni de buna credinta, isi consuma toata energia,pana la epuizare,in critici abundente,uneori isterice dardeseori sterile,deoarece fara nicio incidenta constructiva intr-un inceput macar,de atacare frontala a problemelor! Azi vad diferit situatia,acest articol demonstrandu-mi ca exista macar o persoana capabila sa sintetizeze clar si obiectiv o situatie,si sa treaca astfel dincolo de capcana antitezei ca unic raspuns la o problema,felicitari si multumesc,Mihai Maci. Si daca,pur si simplu,diversii si succesivii responsabili politici ai educatiei nationale,n-au stiut si continua sa nu stie ce-i de facut? Ei pot fi,evident,si corupti,si aroganti,si sa comploteze o indobitocire generalizata a natiei in scopuri diverse si obscure,dar la fel de posibil e sa fie sisimpli IGNORANTI! Ori,cand pestele de la cap se strica,e firesc sa produca cel putin indigestie!? Explic pe scurt cum am ajuns sa cred in teoria prostiei la nivel inalt in Ro: -din cand in cand consult Dictionarul Explicativ al Limbii Romane,elaborat de Academia Romana,Institutul de Lingvisticaetc.etc.,in 1998. Pentru o limba cu origini latine,cum este romana,constat cu surpriza ca majoritatea cuvintelor provenind din latina sunt explicate aici ca provenind dinfranceza!Ma uit si in Larousse sau Robert,dictionare franceze deci,si vad ca acolo acelasi cuvant este de origine latina.Cum au ajuns academicienii nostri la aceasta anomalie? Oare si-au zis ca,de ex.:daca X,intors proaspat de la studii de la Paris prin 1850,a fost cel ce a pronuntat primul in Ro sa evitam cacofonia,inseamna ca originea cuvintelor a evita(latina!) si cacofonie(greaca!) este limba franceza,ca acolo le-a auzit X??? Ciudat mod de gandirenu!Nu e ciudat,nu e de cautat nicio subtilitate aici,e PROSTIE! dar nu una anodina,ci una ridicata la rang de regula de urmat pentru generatiile viitoare care vor avea nesansa sa aiba acest DEX ca referinta! Rspunde

185.
18/02/2013la 15:19

pamfil spune:

o ceata de smiorcaiti. pretentii la greu, implicare zero. o natie cu capul plecat, o natie fara initiativa. nemultumiti la tot pasul, dar nu ar iesi in strada sa-si ceara drepturile. nervosi pe steagul secuiesc, dar n-ar invata macar o strofa din imnul tarii. ce sa spun. atat putem, atat avem! Rspunde

186.
18/02/2013la 17:35

Dieter spune:

Romanii nu sunt constienti decat in momentul in care sunt afara de cat de multe lucruri bune au. Faptul ca inca o scoala buna este accesibila fara cost este de admirat pt o tara asa de amarata ca Romania dar probabil ca oamenii nu pot sa aprecieze ceva decat in momentul in care l-au pierdut!. Am ajuns pe blog ca urmare a share-urilor FB. Sunt in principiu de acord cu ideeile expuse de articol si cred ca ne trebuie o reforma bine pusa la punct. Totusi! Este complet gresit ca sistemul produce tampiti pt ca cere prea mult! Consider ca sistemul de invatamant ala comunist, pe toceala, ala cu multa materie si cum o mai fi numit, nu a produs tampiti, ba din contra, a fost unul dintre cele mai bune. Ala care producea ingineri si cu multa mate sa ne uitam putin in jurul nostru suntem inconjurati de tehnica si stiinta, ce obiect din jurul tau nu are in substrat matematica? numarul de descoperiri si inventii este cel mai mare din intreaga istorie a omenirii (cumulata) La argumentul enumerat in cateva comentarii Ia uite bre la clasa politica actuala as spune doar sa ne uitam la migratia creierelor, la sutele de profesori, de angajati in companii de top din strainatate, care isi fac munca zi de zi si de care nu stie nimeni pt. ca sunt boring nu e becali sau guta. Eu am fost educat de acest sistem, dar am avut si ocazia sa stuidez in afara, ulterior sa fac si un doctorat in Germania, iar apoi sa raman in cercetare. Pot spune ca in nici un moment nu m-am simtit inferior vreunui coleg de aici, chiar as spune ca de foarte multe ori sunt intrebat de unde stiu despre vari: istorie, geografie, literatura etc. Cunosc sasi, educati tot in sys comunist, care sunt extrem de buni in ceea ce fac, adevarati profesionisti, multi au ajuns prof. universitari. Sistemul scolar (pre-universitar) din Germania (de vest) , cea mereu data ca exemplu, este o catastrofa (putin exagerat). Separarea -alegerea caii de studiu se face in clasa a 5a cand copiii inca sunt prea imaturi si nu pot discerne daca vor sa faca o facultate sau o meserie- impartindu-i in 3 categorii ceea ce la noi se face in cls. 9a. Parintii care vor sa completeze cunostiintele trebuie sa ii mediteze iar ceea ce noi primeam gratis se face pe bani. Ca student am dat ajutoare unor elevi la unii pot spune doar WOW! In America (US si Canada) vrei sa ai o scoala in care copilul sa stie sa citeasca cat de cat trebuie sa platesti la greu realitatea nu e departe de bine-cunoscutele filme gangstas paradise. Decaderea sistemului romanesc este evidenta. Nu poti un avea un sistem educational de top si o societate mizera. Ceea ce se intampla acum este doar coborarea sys educational la nivelul societatii. Structurarea societatii nu se mai face artificial meritoriu prin examene de admitere,si de aceea nici generatiile noi nu mai au o motivatie reala de a invata pt a isi asigura un trai mai bun; poti sa termini facultatea sef de promotie si apoi sa fii somer. Insa nu trebuie sa uitam ca cea mai sigura cale de a reusi este de a avea o societate cu un inalt nivel de educatie si conduita. Este iarasi, o tendinta actuala pe care tindem sa o implementem si Ro de a elimina examenele Domle sa nu stresam elevul, si sa nu mai dam de lucru suplimentar la cadre. Dar nu trebuie sa uitam! Examenul reprezinta una din cele mai eficiente forme de invatare. (poti sa faci analogie si cu sportul iti trebuie competitie, motivatie) O aptitudine se capata prin munca si efort completate cu seriozitate si disciplina. Cum se face ca in clasa noastra (a4a) problema data ca exemplu negativ putea fi rezolvata de aproape fiecare elev? fara mamici isterizate ca e prea greu si proteste vehemente ale elevilor? Pe langa asta generatiile actuale sunt bombardate de peste tot (casa, scoala, prieteni) de tentatii video games, internet, tv, media, plus ca stau in principiu cam tot tp in fata monitorului si nu mai fac miscare. E adevarat ca in teorie ai posibilitatea sa ai cei mai bine pregatiti elevi, pt ca au acces la toate informatiile, rezolvari de probleme, tutoriale online, solutii ingenioase, la distanta unui click -dar in cele mai multe cazuri este folosit rau. Tentatiile actuale distrug incercarile bine intentionate ale parintilor de a da cat de cat o directie. Romanii trebuie sa isi deschida ochii si sa se lepede de sintagma tot ce e gratis n-are valoare, tot ce vine din vest sunt curcubee si covrigi in coada. dar probabil e si asta un proces educativ. Singura sansa sa ne ridicam din noroi este sa avem o populatie educata si pt asta nu trebuie sa ne multumim cu putin! Stima! Rspunde

187.
19/02/2013la 11:43

calin spune:

este o fotografie absolut fantastica si cutremurator de exacta, motiv pentru care as vrea sa pun o intrebare, evident retorica: cum vor arata personajele viitorului nostru, celor care vom avea norocul (oare noroc ar putea fi acela !?) sa le fim contemporani Rspunde

188.
22/02/2013la 9:08

Gabriel spune:

Una calda, de ieri de la testul la matematica al feciorului meu la clasa a 2a: a + b + c = 899 a + b = 494 b + c = 757 sa se afle a, b si c. Sublinez, clasa a 2a, in conditiile in care in clasa nu au facut nici un exercitiu similar, a primit ca tema pentru acasa asa ceva (un fel de teme pentru parinti???). Daca memoria nu ma insala, sistem de ecuatii cu 3 necunoscute se preda dupa clasa a 5a. Sunt parinti care vor, e problema lor, sa isi faca copiii olimpici de la grupa mica. Sa faca flotari in maini de la 5 ani (era unu care a si reusit cu feciorusau) si eventual flotari in limba. Eu nu vreau! Vreau sa creasca normal, nu cred ca daca se imbuiba cu matematica asta ii va asigura succesul in viata. Rspunde

o
04/03/2013la 11:17

Dedalusspune:
Subscriu!!! Cred ca ar trebui reintrodusa pedeapsa cu bicuirea pentru asemenea promotori de invatamant. Daca pe cei de la Auschwitz i-au judecat pentru cateva sute de mii de victime, de ce noi nu ii judecam pe autorii acestui holocaust al unor genreatii intregi?! Cred ca ar trebui judecati si condamnati la inchisoare. Pentru tot raul pe care l-au facut copiilor nostri. Rspunde

189.
23/02/2013la 5:33

CorneliaNeaguspune:

A invata inseamna in primul rand A INTELEGE. Spre deosebire de a invata pe de rost sau a toci, care inseamna a memora. Sunt mai multe aspecte asupra carora se poate discuta: 1. CE se invata, este scris in programa scolara (curriculum). Nimic in plus.

2. CUM se preda: Ar trebui ca predarea sa fie logica, rezultatul ar trebui sa fie INTELEGEREA de catre elevi a notiunilor din programa. 3. Material folosit in scoala este manualul, care trebuie sa indeplineasca doua cerinte: sa contina materia din programa si sa fie scris intr-o forma accesibila nivelului de intelegere al ELEVULUI. (Un elev care a lipsit de la clasa ar trebui sa inteleaga lectia din manual). Orice elev trebuie sa stie materia din manual (care este si cea din programa). Este evident ca nu poate fi tampit un elev care a inteles. NOTA: Culegerile de probleme nu sunt obligatorii, nu sunt sub controlul Ministerului, autori zelosi includ uneori probleme peste programa. In legatura cu problema din articol: este dintr-o culegere, deci nu ma intereseaza decat dupa ce am inteles problemele din manual. Iar din manual trebuie sa se invete sa se foloseasca metoda din aritmetica numita metoda figurativa. Find o problema pentru clasa a 4-a, problema nu se se rezolva prin algebra, cu ecuatii si necunoscute. Mai mult, problema este foarte dificila. Mai important decat rezolvarea unei probleme este intelegerea metodei de rezolvare. Un exemplu: Alin si Bogdan au impreuna 24 lei. Alin are de trei ori mai multi bani decat Bogdan. Cati lei are Alin si cati lei are Bogdan? Rezolv problema intai oral: Stiu ca cei doi copii au impreuna 24 lei, dar nu stiu cat are fiecare. Mai stiu ca Alin are de trei ori mai mult decat Bogdan, deci daca as sti ce suma de bani are Bogdan, as putea afla cati bani are Alin. In scris, folosesc metoda figurativa: - Desenez un segment care reprezinta suma de bani a lui Bogdan (despre care nu stiu nimic). Pot sa scriu langa segment Bogdan. - Stiu ca Alin are de trei ori mai mult, deci suma de bani a lui Alin o desenez dedesubt ca trei segmente egale cu cel care reprezinta banii lui Bogdan. (Scriu alaturi numele Alin). - Problema spune ceva despre banii pe care cei doi copii ii au impreuna. Pe desen, cele doua sume impreuna inseamna 1 + 3 = 4 segmente egale. - Calculez: cele 4 segmente egale inseamna 24 lei, deci un segment reprezinta 24 :4 =6 lei. - Revin la desen: un segment reprezinta suma de bani a lui Bogdan, deci Bogdan are 6 lei. - De pe desen sau din enunt stiu ca Alin are de trei ori mai mult, deci Alin are 6 lei x 3 = 18 lei. Recitesc intrebarea si raspund: Alin are 18 lei Bogdan are 6 lei. NOTA: Pot verifica raspunsul, introducand datele in enunt: cei doi copii au impreuna 18 + 6 = 24 lei. Intrebare: Pot incerca acum rezolvarea problemei din culegere? Nu, e nevoie sa mai rezolv multe si variate probleme de aritmetica prin metoda figurativa. Un manual bun ar trebui sa le contina, daca metoda figurativa este prevazuta de programa de matematica avizata de Minister. Rspunde

190.
27/02/2013la 9:30

rodica.a spune:

Felicitari, domnule Maci. V-am urmarit si aseara la Vocile Bihorului si nu pot decat sa fiu, din pacate, de acord cu dvs. Din pacate, pentru ca din acesata institutionalizata butaforie care doar pe alocuri mai aduce a scoale (si pe care o platim din banii nostri, din taxele si impozitele fiecaruia), noi ca parinti trebuie sa-i

decorticam copilului valorile adevarate, pe care ar trebui sa le simta zi de zi, sa i se para firesti. Dar e din ce in ce mai greu. Rspunde

191.
02/03/2013la 10:49

liviu spune:

Scoala trebuie sa stabileasca o ierarhie corecta intre indiviziin functie de vocatie. Aveti dreptatefoarte multe manuale si auxiliare didactice sunt pline de greseli. Problema de matematica data ca exemplu mai sus, se poate rezolva la nivelul clasei a IV-a, cu metoda graficarelativ usor. Nu este nevoie de 19 ecuatii. Sigur ca nu orice creier proceseaza astfel de judecata, dar ma repetscoala trebuie sa stabileasca o ierarhie si dupa inteligenta, de aceea exista note de la 1 la 10 si din pacate calificative. Unii parinti nu accepta ca proprii copii nu sunt capabili sa fie la acelasi nivel cu altii. Aici este vina naturiisau a parintilor. Relativ la cadrele didactice, poate ar fi bine sa ne spuna autorul articolului ce cadre didactice produce Sorbonicasi sa fim corectide ce nu cere inchiderea ei ? Rspunde

192.
02/03/2013la 12:23

cititor_atent spune:

Felicitari, domnule Maci, un articol excelent! L-am citit integral, si cum un asemenea articol genereaza de obicei comentarii pe masura, am citit integral si o mare parte din acestea. Cateva din ele pot fi adevarate articole complementare, foarte utile pentru formarea unei imagini complete a sistemului public de educatie din Romania. La sfarsitul unei astfel de lecturi-maraton, plina de analize pertinente(NU o spun ironic), o prima impresie e ca s-a spus totul, nu se mai poate adauga nimic. Intr-adevar, ante-comentatorii mei au expus deja ideile ce-mi venisera imediat dupa citirea articolului, dar din spirit de om al cetatii, o sa-mi povestesc pe scurt experienta proprie cu scolile romanesti, iar in final doresc sa subliniez o idee de abordare (si poate de rezolvare) a problemei unei educatii falimentare, idee deja expusa in cel putin 5 comentarii, dar parca nu indeajuns luata in seama. Am 31 de ani, am inceput clasa I in 1988. Am studiat la sectia reala a unui liceu teoretic de oras mic, (evident) singurul liceu din oras. Am absolvit in 2006 o facultate de profil tehnic din cadrul Politehnicii Cluj. Asadar, mentionez: din 2006 am rupt legatura cu institutiile publice de educatie. Nu am copii, deci nu am mai studiat un manual scolar de multi ani(pana la vederea exemplelor din acest articol). Desi nu sunt la curent cu problemele actuale ale scolii, constat ca multe din deficientele etichetate de ultima ora, sunt de fapt mult mai vechi. Liceul l-am facut intre anii 1996 2000. Inca din clasa a IX-a, meditatiile erau la ordinea zilei, parte din cultura locala. Elevii isi faceau meditatiile cu aceeasi profesori care apoi le predau materia respectiva la scoala. Intr-adevar profesorii aveau tendinta de a fi mai ingaduitori cu cei pe care-i meditau, si mai severi cu ceilalti. Asta este discriminare. Se dadeau meditatii in primul rand la romana si matematica, pentru ca erau materii strategice, adica obligatorii pentru bacalaureat. Dar se medita si engleza, chimia, franceza Profesori incompetenti au fost destui si atunci. Imi amintesc un profesor de fizica care avea obiceiul sa povesteasca vrute-si-nevrute avand prea putin sau deloc legatura cu programa timp de peste 45 minute. Apoi, la sfarsitul orei sau (cateodata) in pauza, dintr-un straniu exces de zel, profesorul incepea predarea

lectiei normale. Va dati seama cat de detaliat se poate prezenta un capitol intreg de mecanica newtoniana in 4-5 minute! Daca cineva se cerea, pe buna dreptate, in pauza care incepuse deja, profesorul era ofensat. O profesoara de informatica intarzia mereu la ore, din motive personale, si cand venea, scria pe tabla programe in limbajul Pascal pe care nu am avut ocazia sa le rulam vreodata pe un calculator. Sau un profesor betiv, pt. discipline gen Educatie civica / Psihologie, care nu era in stare sa lege 2 fraze coerent, fapt care declansa ore hazlii, haotice si complet inutile dpdv al programei materiilor respective. Profesori venind putin ametiti(aka beti) sa-si predea lectia, samd. Dintr-un soi de patriotism local, nici unul din cei mai sus mentionati n-a fost sanctionat in vreun fel. Copierea la Bacalaureat se practica fara nicio jena. Se copia la toate materiile cu proba scrisa. La romana, la matematica, la biologie, samd. Nu spun ca la toate liceele s-a copiat, nu spun ca toti au copiat, nici nu spun ca fara copiere toti si-ar fi picat Bacul! Dar imi permit sa estimez ca in jur de 75% dintre elevi copiau la Bac la cel putin o materie(pentru care n-avusesera timp sa se pregateasca temeinic, de exemplu), asadar mediile finale de Bacalaureat ar fi fost vizibil mai mici in conditii de desfasurare corecta a examenelor. Si-mi mai permit sa estimez ca procentul de promovare ar fi fost mai mic cu 30-35% daca copierea ar fi fost strict interzisa. O nota: daca bine-mi aduc aminte, acuma-s 13 ani, la Bac, procentul general(pe tara) de promovare era de peste 80%. Remarc ca in lipsa copiatului, procentul de promovati s-ar fi apropiat mult de cifrele scandaloase ale ultimilor 2-3 ani. Si toate astea se intamplau desi pe atunci nu exista (nu avea amploarea cu care se prezinta in acest articol) acest haos al manualelor alternative si al maculaturii aferente. Da, la unele materii aveam caiet separat pentru teme de casa. Da, la unele materii ni se cerea sa cumparam o culegere de probleme. Dar manuale livrate la pachet cu caietul elevului(nu stiu la ce se refera acest termen), sau ghiozdane cu masa de 7 kg, astea nu le cunosc. Nu am avut asa ceva in clasele 1-12. Nici nu mi s-a intamplat sa incep semestrul cu un manual si sa-l schimb cu altul (pentru ca primul n-ar fi bun) in timpul semestrului. Manualele mi le amintesc decente (dar ce-i drept nu carti de capatai), re-editari ale manualelor mai vechi, scrise de colective relativ mici de autori(5-6 autori), colective conduse probabil de profesori din vechea garda, formati inainte de perioada comunista.. In fine, ideea este: identific probleme mai vechi de 13 ani, care raman actuale. Ma refer la meditatiile promovate ca metoda de studiu, incapacitatea multor cadre didactice de a instrui un tanar intr-un anumit domeniu, de a-i insufla o pasiune pentru studiu, folosirea curenta a copiatului ca mod de a promova un examen / a castiga un concurs. Mi s-a parut o enormitate(aka MARE PROSTIE) faptul ca la unele concursuri li se dau elevilor rezolvarile problemelor!!!, pentru ca la final doar sa se bifeze o activitate: participarea Normal ca in conditiile astea se formeaza o cohorta de tineri prost educati, dezorinetati si incompetenti! Nu cred ca manualele sunt problema numarul 1, ci decidentii, cadrele didactice, inspectorii scolari (si intr-o anumita masura si elevii, dar cu ei esteo alta poveste). Primii ar trebui sa gandeasca intr-adevar o programa scolara, sa faca legi clare despre ce trebuie sa se invete si cand. Si foarte important, regulile de promovare a clasei, de sustinere a unui concurs, a unui examen trebuie respectate. Cei care urmeaza(cadrele didactice si inspectorii) trebuie sa se asigure ca regulamentele si legile sunt respectate. Daca nu sunt respectate, infractorul trebuie sanctionat, fara exceptie. Daca legile ar fi logice, cred ca oamenilor le-ar veni mai natural sa le aplice si sa le respecte, si lumea ar fi alta, mai buna! Aceste lucruri sunt usor de zis, dar se pare, greu de facut. In final pentru ca problema educatiei unor copii, puberi si adolescenti nu mi se pare o problema strict legata de o anumita natie si politicul acelei natii propunerea mea este sa cercetam mai atent, fara rautati si invidii, ce se intampla cu educatia (preuniversitara in special) in alte tari. Sa nu ne rezumam doar la Germania(desi Germania este un etalon, dar trebuie studiate mai multe tari pentru a avea o imagine de ansamblu), iar cand vorbim despre solutiile germane, sa lasam deoparte tonul sfatos Uite, nemtii au legea asta geniala pe care voi romanii n-o veti avea niciodata, sic! Oare supraincarcarea programei scolare e doar problema romanilor? Dar Rusia? Franta? Italia? Anglia/Irlanda/Scotia? China? India? SUA? Austria? etc etc Oare doar romanii au generatii intregi de copii care-si creeaza cont de facebook inainte sa invete a citi coerent? Cred ca nu. Si ca sa nu devenim prea universali( sic:P), am putea sa ne concentram asupra tarilor prietene iesite din

comunism, atat de asemanatoare cu noi in anumite capitole de istorie contemporana. Oare cum e cu educatia in Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Serbia, Bulgaria? S-au confruntat aceste tari cu probleme asemanatoare in educatie? Daca da, s-au dat solutii pentru rezolvarea lor? Daca da, au imbunatatit aceste solutii starea de lucruri? Daca da, se pot adapta aceste solutii si pentru Romania? Suntem oameni inainte de a fi romani, si copiii tuturor oamenilor au probleme specifice varstei, toti raman candva perplecsi in fata vreunui sistem de ecuatii de gradul 2 a carui rezolvare nu sunt inca capabili sa o inteleaga, toti se intreaba la ce bun sa citeasca poeziile istorice ale unui autor care-a murit cu aprox. 200 de ani in urma, toti se revolta la un moment dat la cerinta de a memora regulile gramaticii unei limbi pe care o vorbesc deja foarte bine! In acest context, nu e rusinos sa aplicam in Romania solutii functionale data de alte tari! In finalul finalului, tin sa imi fac autocritica admitand ca nu stiu aproape nimic despre educatia preuniversitara a altor popoare. Dar fir-ar sa fie, suntem in epoca Internetului, ma gandesc ca oricine (si in special un cadru didactic care-a avut ceva colaborari in strainatate), poate avea acces la un set mare de date publice privind invatamantul oricareia din tarile mai sus-mentionate: rezultatele examenului de bacalaureat, subiectele date in cutare an la Bacalaureat, orarul unei scoli normale, orarul unei scoli speciale, probabil chiar material didactic si metode de a-ti educa copilul acasa daca ai ales sa-l retragi de la scoala, etc Daca voi gasi linkuri relevante, le voi posta chiar eu aici. Rspunde

193.
04/03/2013la 11:14

Dedalusspune:

Desi de obicei nu comentez articole care au peste 100 de postari, penru ca nu cred ca mai citeste cineva postarile, de data asta nu ma pot abtine: Incercati orice manual doriti toate sunt complet stupide si, mai grav, au destule erori stiintifice in ele. Vor fi fiind si manuale reusite, nu generalizez. Ceea ce ma ingrozeste este insa complicitatetea parintilor cu scoale in ce priveste indobitocire copiilor: parintii sprijina si indeamna profesorii in acest mestesug de tampire! Exista un procss ciudat compus din memorare partiala, franturi de deductii logice, analaaogii incomplete si rationamente ininteligibile, numit invatare. Din acest proces lipseste probelmatizarea, spriritul critic, intelegerea. De fapt, cred ca ne-ar fi mult mai bine daca asa-zisul invatamant romanesc s-ar desfiinta cu totul si ar fi inlocuit de centre de supraveghere de zi, unde copiii sa primeasca doar hrana si caldura si acces la biblioteci si calculatoare. Cred ca s-ar descurca mult mai bine singuri. Rspunde

194.
16/03/2013la 15:54

s spune:

Nu mai gasiti motive!Care vrea sa invete va invata indiferent de sistem si toate celelalte. Rspunde

195.
16/03/2013la 15:58

s spune:

A gasit romanul iar motive ca scoala-i de vina, ca manualele nu sunt bune, ca invatamantul e la pamant.Nau absolut nicio legatura cu elevul(la mod individual, nu colectiv), daca arde de dorinta sa invete, invata si nu mai baga in seama toate incovenientele aparute. Rspunde

196.
29/03/2013la 15:35

MIRCEA(cel batran) spune:

Un articol (cam stufos) din care s-ar putea trage concluzia ca ministerul care patroneaza invataminatul e alcatuit din tot soiul de loaze, incapabile sa vada prapastia in care se zbate educatia din Romania. Poate o fi asa, nu stiu, ca nu-i cunosc personal. Le vad si eu, ca de altfel toti parintii de copii scolari, contributia la dezastrul general. Un dezastru educational ce tine de ani buni cam de pe vremea cand tot felul de ciocanari, calfe si zidari sau de ce nu, de cizmari (a se citi activisti de partid), au decis ca, din moment ce ei luasera bacalaureatul fara sa aiba habar de nimic (uneori cu pistolul pe masa), acest lucru ar fi trebuit generalizat in toata Romania. Cam din anii 50 scoala e intr-o cadere libera, cu viteza variabila, dar sigura. Cam de pe vremea cand intelectualii de marca umpleau puscariile (inventate de taica Marx si ciracul lui, Lenin) si in locul lor scoala beneficia de profesori facuti peste noapte. Domnule profesor Mihai Maci, lucrati dupa cate am vazut, in mediu universitar, ce-ar fi sa il radiografiati si pe el. Oare n-ati descoperi cam aceleasi anomalii? Nu cumva sistemul universitar e cel care a creat academicienii de larga respiratie internationala de mai ieri? Nu mediul universitar e locul unde existau profesori universitari, si conducatori de doctorat, dar fara bacalaureatul luat? Ceea ce e interesant de observat e faptul ca un grup de elita, cum e corpul didactic, tace cu indarjire si lasa tot felul de ministrii nechemati sa inoveze sistemul, an de an. Poate ar trebui sa se mai spuneti inca ceva. Ceva care ar lamuri multe. Dezastrul scolii romanesti nu este intamplator si nu este cauzat de nechematii din sistem. Se bazeaza doar pe ei. Pe ei si pe marea masa tacuta si impasibila de dascali fara cauza si fara chemare ce paraziteaza sistemul educational. Dezastrul este bine si atent pus la cale. E programat. Aveti cumva indoieli? Inca ceva: nu de mult, academicianul Solomon Marcus a fost intrebat daca programa scolara la disciplina matematica e bine gandita? Profesorul, care tocmai povestise despre cat de indragostit este de tot ce inseamna matematica, a raspuns: -Daca in acest moment s-ar arunca jumatate din programa scolara actuala, inca tot ar ramine prea mult! Cu alte cuvinte, cu totii, de la vladica si pina la opinca, suntem unanim de acord: scoala e complet gresit gandita. Am citit undeva cugetarile unui dascal, la fel de indignat ca dumneavoastra de sistem, domnule Maci. Omul spunea cam asa: Scoala strica copiii, liceul desavarseste opera, iar universitatea culege roadele Pacat ca toti vedem asta dar ramine pe mai departe impasibili. Sau cel mult scriem articole si comentarii. Tot e ceva! Rspunde

197.
31/03/2013la 16:50

cititor_atent spune:

Nu stiu cat de util va fi linkul asta pentru discutiile de aici, dar oricum: http://manualul.info/ Site-ul contine PDF-uri cu multe din manualele anilor 80-90, clasele I XII. Ma gandesc ca in epoca zecilor de manuale alternative este util sa arunci o privire asupra epocii manualelor stabile. Rspunde

Connect with your Facebook Account

Comenteaza: Name Email Website