CUVINTAREA

PENTRU

iitilli[11S111U 11111111111 IN 11A100111

TINUTA LA CERNAUTI
in ziva de 28 August 1919
DE

N. IORGA

BUCURESTI

Tip. ,Cultura Neamului Rominese"

1919
 CUVINTAREA
PENTRU

111111ESARA IhiBANlI Ih RA1110111

TINUTA LA CERNAUTI
in ziva de 28 August 1919
ne
1

N. IORGA
\I

o T ,
BUCURESTI .

Tip. Cultura Neamului Romanese"

1919

'
 . 4

. I

Cuvintarea pentru aniversara

intr5rii in riizboiu,
tinuta la 28 August 1919, in Cernauti

iF

, r
 4.

..
t 1

Frail romini si in deosebi

frail bucovineni I
Dali -mi vole s interpretez cAlduroasa
d-voastrA primire mai ales In legAturd cu
cei unsprezece ani de clod n'am mai fost
pe aici, decit In legAturd cu lose mnAtatea
lucrurilor pe care as putea sA le spun in
aceasta scurtA privire, nu asupra rAzboiu-
lui nostru, care a coborit atita suferint
!nett nu ieau asupra mea sA fac sl se simta
mAcar a mia parte dintr'insa, care a cif -
tigat o biruintA asa de frumoasti Inch o
las sA fie povestitA de acei cari au luat
parte la dinsa si cari au lAsat o picAturd
din singele sau i o parte din trupul for
pe cimpiile de luptA, ci in conferinta a-
ceasta, deed i se poate atribui acest nume,
sint citeva aavinte de pomenire mai
mult decit o conferintA am in vedere
numai momentul cind s'a declarat rAz-
boiul de arum trei ani de zile, de la care
 4 .

a resultat lucrul acela mare, nea§teptat §i

ininunat de care ne bucurAm cu toll, a-
deca faptul cA d-voastra §i cu mine §i cu
noi toti ne gAsim in aceia§i Ora, supt a-
celfqi steag, aclamind ac21a§i Rege §i cre-
dincioasa tovarA§A a lui care, de la un
capAt la altul, a impArtasit tot ceia ce ne
durea §i tot ceia ce ne bucura. Prin gind
nu-mi atA sit laud lucruri asa de marl.
Trebuie sa lasAm §i urmaOlor ceva. Ur- '

ma§ii vor vedea lucrurile de mai departe,

ei nu vor avea atitea patimi pe care le
avem noi; urma§ii f§i vor da sama de a-
titea lucruri care stau aseuns.,poate
c unii oameni se vor ridica, poate
c altii se vor cobori ; urma§ii vor
vedea atitea scrisori care nu erau MC-
,
nite sit fie cetite de nimeni vor strA-
bate atitea acte diplomatice rAmase in
cancelarii sau care trebuiau sa disparA
pentru ca uncle lucruri sl nu se tie
niciodatA ; urmasii vor veni, §i, cu mina
mai plina §i 'cu ochi mai patrunzatcri, vor
avea un mai larg orizont deschis innain-
tea for ca sA judece acest mare rAzboiu,
.

cel mai mare pe care 1-a purtat vre-odatA \.

natiunea noastrA. Caci nu ni putem in-.
chipui cA dupa dinsul ar mai, putea sA
vie unul care sA scadA, s umbreascA pe
acesta. Dorim pentru lumea intreaga pa-
cea §i dreptatea, dorim i noi cu ceilalti
ca aceia ce s'a cApatat sA se intemeieze
definitiv. Pe linga durerea imenEA a epo-
peii pe care am trAit o, orice ar veni ar
 5

a
fi fad, ar fi titers, ar constitui o scAdere,
o prof anare.
De aceia, lasind urmasilor ceia ce este
a urmasilor, lasind luptatorilor ceia ce
este a luptatorilor lasind atitea lucruri
i inimii noastre pentru c nu e bine ca
inima sa spuie tot ce. se cuprinde intr'insa
o adevArata bisericA are in cuprin-
sul ei un colt in care patrunde nu
mai preotul la anume ceasuri si, tot asa,
in inima. omului trebuie sfi, se gaseascA
totdeauna o parte tAinuitA privirilor pro-
/
fane in care numai constiinta, la cel mai
sfint i mai mare teas, poate sa pAtrundA
pentru a se intari mai mult pentru lup-
tele ce vor veni lAsind, zic, i inimilor
noastre atitea lucruri privitoare la marele
razboiu care nu e bine sa le spunem pen
tru ca.ce ar mai rAminea pentru not din
lucrurile Mari si sfinte care ni trebuie
pentru a ne ridica la ceasurile grele $i a C 11

fi mai tari, m voiu ompa numai de mo-

mentul (And a fost declarat rAtboiul, de
sensul acestui razboiu, de indreptArile a-
cestui razboiu, si la urma vom vedea cu
tofu daca rizboiul a trebuit sa fie, in a-
Ida de succesul cu care a fost ispravit,
dupA acel martiriu prin care a trecut in- .

tregul nostru neam si care ne-a fAcut vred-

k nici de ceia ce am cifpatat.
Acestea slut lucrurile pe cari voiu cauta
sA le infatisez innaintea domniilor voastre,
sA le infAtisez ea putina competintA pe
care o poate avea istoricul §i cu compe-

"
 CY

tinta mai mare pe care o poate avea

marturul. Un martur adevarat, vA rog sit
credeti, iar nu marturul zgomotos, nu
marturul indiscret. Marturi zgomotosi yi
indiscreti au fort destui si au vorbit, Dum-
nezeu stio eft, chiar atunci clod trebuiau
sit taca. Pang acum nu s'a gasit mijlocul
ca natiunea sa taca nici clod se impune
neaparat i dinnauntru, si din afara, de
constiinta si de imprejurari sa nu spuie
nimic. D .r marturul acesta care sint eu
Insumi a lost, cred, bine informat. Dana
nu poate sa spuie toate lucrurile, slot lu-
cruri pe care le poate spune.
Si e bine sa va fie spuse mai ales
d-voastra, pentru ca s'or fi petrecut aici
lucruri pe care not nu le am stiut : multe
lucruri atit de nenorocite si atit de tra-
gice !nett e bine cli nu s'a adaus ei sufe-
rinta d-voastrA pe linga a noastra, nu
pentru a ne demoralisa, caci facem parte
dintr'un popor care se tine impotriva ori-
cifrii imprejurari, gi numai un neam fricos
si nevrednic s'a demoraliaat in cursul rdz-
boiului, dar, oricum, ni- ar fi cAzut grew
sa le stim in momentul cind suferiam asa de
mult, clod strAinul trecea !nnaintea noas-
tf sfidIndu-ne, cind spunea cd biruinta
ce o cIstigase este definitiva i ca lumea
intreagA va fi tirita in lanturi de alianta
germano - austriaca - maghiara bulgarA si
tura, cu tot ceia ce se artiste dupa Turci
(ilaritate). Era asa de g. ozav momentul
acela, atitudinea sfidAtoare a strAinului

I i 3
 7

pe care nu-1 puteai zvirli afar ei care

spunea ca, in definitiv, nici Dumne-
zeu din cer, care era, cum zic Englesii,
1
a made in Germany, (ilaritate), agent in
Germania), nici pumnezeu nu este in
stare sa clinteasza nimic din resultatele
atinse in asa stare erau sufletele noastre
care trebuiau sA recurgA la cele mai in-
nalte prinzipii ale moralei nationale ei'
internationale pentru a se Linea in im-
, prejurArile acestea, incit, day A. am fi aflat
§i cit ati singerat gi ati plins d voastrA,
citA umilinta a cAzut si asupra d-voastrA
si cit de putin Ati putut resista, atit de
slabi fatA de ceia ce cadea asupra dvoas-
tra, niar fi fAcut rAu. Dar nici d-voastra
nu stiti o multime de lucruri petrecute la
noi. Lucrurile acestea poate n'o sA le a-
flail niciodatA sau tirziu, de la oameni
interesatk. Atitea calomnii s'au.rAspindit
asupra noastrA, incit, cu toate sfortArile
altora si ale d- voastrA, se poate sA fl ra-
mas ceva din ele in unele spirite. Avem
dator a, in momentul de fail, nu numai
sa ne ajutAm, dar sa ne stimAm, noi, Ro-
minii din vechiul Regat cu cei din afara
de vech'ul. Regat, din Atcleal si Buco-
vina, ca toti sa fim unite in acelasi senti-
ment de adincl stima pentru asa de marea
parte de cinste ce este in sufletele' tuturor.
De aceia, fiindca multe lucruri n'ati
stiut, fiindcA n'a lost cine sa vi le spuie,
sl vorbim despre momentul acela din
luna August, despre acea zi de SintA-
 8

Marie din August 1916, cind Romania a

Intrat In razboiu.
Erau pe vremea aceia multi oameni cari
credeau cu bucurie ca se vor intimpla In-
cruri care nu s'au intimplat. Era unul,
nu mai e printre not un om care a ju-
cat un rol cultural si un rol in viata po -
litica, unul care, cu toata politica lui de
atunci, era (carte onest si a lasat §i pe
timpul Nemtilor o amintire frumoasa des-
pre el, care a refusat sa faca un pas in .

fata ocupantilor si a aruncat inteun mo- .

ment se as;gura din izvor bun a a-

runcat aceasta formula : nu intrebuintez
nenorocirea Romaniei ca sa-mi formez
reputatie sau sa-mi creez un partici',
era un om ca Titu Maiorescu, care cre-
dea ca a doua zi se va intimpla cu total
altceva decit ce s'a intimplat, ca va ca-
dea Ministeriul care era atunci, al d-lui
i. Bratianu, si va vent alt Ministeriu §i
acel Ministeriu se va da de partea Cen- -
tralilor. Atit de raspindita era aceasta pa-
rere, atit de mult asteptata de raposatul
, Titu Maiorescu si de citi se gasiau im-
prejurul lui aceasta totala prefacere a pa-
liticei Romaniti, !nett asupra terii intregi,
care credea acest zvon, raspindit foarte
dibaciu de oameni cari stiu sa raspin
deasca zvonurile, asupra terii intregi, zic, se
intinsese ca un nor apasator. Eram in
coltul de tarn pe care multisori dintre
d-voastra, an de an, 1-au cercetat ca sa
facem impreuna putina spovedanie i Im-

^
 9

partaaanie de ideal romanesc ; eras la .

Valenii-de Munte §i asteptam ca grozava

, pr.evisiuce sa se indeplineasca. Niciodata
in viata mea nu m'am simtit mai strasnic
zguduit si mai adinc umilit decit atunci
cind un om cu titlu de a fi crezul spu-
nea : ce ati gindit si ati visat d-voastra
de-a lungul veacurilor sint nimicuri ; a-
cum e ceasul politicei practice, care va
trimete Romania in lagarul Centralilor,
putin dupa Turci on dupa Bulgari, cari
aveau un numar de pasi innainrea noas-
tra i erau vrednici de mai multa aten-
$ie in cinstita tovar4ie care s'ar ft al-
catuit atunci.
Deodata am aflat tocmai contrariul.
.

Am aflat ca, la capatul unei actiuni di-

plomatice conduse am spur o gi pe
vremuri; i multi rideau conduse au
multa dibacie i discretiune, la cApatul
ccestei actiuni am intrat unde trebuia sa
intram : in rindurile aparatorilor dreptului
fiecarii natiuni de a trai de sine pe pa -.
mintul ei, in rindurile acelora cari erau
purtatori ai dreptatii firesti, ai dreptatii
innascute a oricarui popor, in rindurile
acelora cari nu puteau tolera Ca banda de
aristocrati invechiti si de militari4ti in-
1r'un sent' care Ware nimic a face cu ceia
ce e frumos i onorabil trite° armata
plus atitia oarneni de alaceri, atitia ex,
ploatatori ai muncii omenirii uniti cu
banda prusiana i cu acolitii ei austrieci
§i cine mai mergea cu ei, sa ajunga pe
veci stapini ai omenirii intregi. Am aflat
 10

intr'un ceas de seara pe care nu-1 voiu

uita niciodata, din suplementele ziarelor
trimese si in coltul de tara unde ma ga- -
siam, si mai tarziu prin telegrama pri-.

mului-ministru, a Romania a hotarit sa

intre in razboiu alaturi de Aliati ca raz- '

boiul a fost declarat Austro Uogariei gi

ca trupele romanesti au trecut Carpatii.
Ca unul care n'aveam nimic de facut
la Bucuresti gi nicio tovargsie cu cei de
la guvern, si ca unul care nu sufar de
pacatul national, destul de rgspindit, care,
urez sa nu fie intarit de amestecul
d-voastra celor din Bucovina. in viata
Statului romin, ca unul ce nu sufar de -
pacatul de a ma amesteca in locul unde
vad miscare si zgomot si de - a intreba
daca nu e ceva i pentru mine (surisuri),
ca unul care nu-mi simt pofta de a ma
gasi in treaba de a pares (carte ocupat
gi impovarat cu griji marl de. Stat, am
rAmas in locul unde ma aflam. Nu voiu
uita insa calatoria pe care am Wilt. trei
zit T dupa declararea razboiului. Un gene-
ral roman care merges la granita, de la
Valenii-de Munte pe la Cheia gi Bratocea,
printr'o regiune pe care acei dintre
d-voastra cari au vazut-o n'o vor uita .
niciodata, m'a intrebat daca nu vreau sg-1
intovarasesc. Talente militare n'am de
loc, si competenta military tot asa, dar
pe o vreme de razboiu s/ma intrebe un
general daca nu merg fie si in cea mai
 '11

riscata calatorie, e un lucru pe care nici

inteun chip nu-1 puteam refusa : .,
Vrei sa mergi ?
Fireste !
Dar unde ? Para stiam Unde merge
I

gigeneralul. Aveam citeva harti 5i citeva

lAmuriri pe care na le avea generalul. E
b'ne ca un general sa albs toate hartile.
S'a intimplat ca generalul sa nu aiba
una, pe cind eu aveam o hula etnogra-
fiat alcatuita de o veche cunostinta a
noastra, de un prieten german care din
1915, mi-a lost cerut pentru revista geo-
graficac Petersmann's Mitteilungen, sa dau
un articol despre drepturile Rominilor §i
alcatuirea Statelor Rominilor. I-am dat un
articol redactat cum credeam ca trebuie-
ste redactat, intovArlisit. de o hartA a pa-
mintului romAresc de la Tisa pAnA la
Nistru i cu indicatiunea cA era : (Reich
Michael des Tapferen, (surisuri).
Editorul geograf imi tipArise articolul
si a fAcut i o hartA foarte frumoasA pe
, care statea scris in mare scrisoare ger-
manA, limpede, (Reich Michael des Tap-
fe7en). Am pus harta in buzunar si am
plecat. Nu voiu uita niciodatA drumul a-
cesta.- Era ceva cu totul particular in aier:
parcA nici locurile nu mi pAreau cum imi
parusera pAnA atunci, cu toate cA le stra-
bAtusem de atitea ori. Cred ca nu e ni-
meni dintre d-voastra care sa nu fi ob-
servat un lucru: ca natura, pe care not o
acusli cA e nesimtitoare fatA cu ceia ce
 r
_
_
12

se petrece in noi, nattira aceasta, de fi

ramine aceiasi, in ochii nostri capAtA parch
un fel de complicitate misterioasa cu su-
fletul nostru, i n'as jura ca nu se schimbA
si ea, ca nu e in anume momente alt fel
de cum o §tiam. Lucrul acesta it stie, de
altfel, orize bAiat de doulzeci de ani care
simie ca nu e bine sa trAiasca omul sin-
gur pe lume (risete): natura se schimbA
in jurul lui, si, de atitea ori, din lumi- .

noasA ca intr'o zi. de Maiu devine intu-

necata ca inteun ceas de eclipse. *i a
ceastA transformare a naturii nu se 191
timplA numai cind suiletul omului e mis-
cat de anume porniri elementare, foarte
explicabile §i, mArturisesc, destul de pla-
cute, pe cit amintirilema mai pot servi
(risete). Ceia ce stiu e ca acel frumos
colt de 'aril pArea atunci complect tralus-
format. Parch o binecuvintare a lui Dam
nezeu plutia in aier. Zic : binecuvintare a lui
Dumneze a care ar fi Post astfel chiar pentru
nine are cu totul alte idel decit ideile bi-
sericesti in ce priveste originea §1 desvol.
tarea lumii. Era ceva divin in aier. De .

cite ori o jertfa mare se indeplineste, na-

tura se diviniseaza printr'un fel de inte-
legere, printr'un fel de presentiment al a-
celei jorife
InteadevAr extraordinar de mare era
jertfa ce o fAceam. Si o stiam cu totii. Tin
s o spun. Cine Minna cA ne pregatiarn
pentru o campanie de trei luni de zile,
,

ca aveam convingerea de a fi, doar greu-

,
 13 -

tatea cea mica care ta ceasul hota-

ritor ajunge ca sa se plece cumpana dintre
cele doua platouri echilibrate, tine zice 4.
ca am plecat cu o usuratate de copil, ca
ni.am facut fie §i. cea mai mica ilusie in
ce priveste cele ce ne astepta, nu stie
ce vorbeste. Raposatul de curind Vasile
Mortun, care, cu tot socialismul lui din
. tinerete, se deprinsese foarte bine cu ceia
ce se numeste viata oligathica obisnuita
in politica de la noi. credea ca e necesar
ca declaratia de razboiu sa fie Into-
varasita si de o demonstratie nationals.
Imi aduc aminte ca -a venit un ordin al
Ministeriului de interne ca natiunea sa se
. incalzeasca pentru declaratia de razboiu.
Cum Intl'o localitate mica nu e greu sa
fie cineva un personagiu, a venit la -mine
politaiul orPsului sa ma intrebe cum sa
facem ,o iemonstratie nationals, apelind
chiar la mine sa o organisez (surlsuri).
.
Am-- raspuns : domnule, noi sa facem de-
monstratie na t' onalit cind s'o ispravi totul,
.
cind s'o usca cerneala cu care se va is-
cali tratatul de pace, cind s'or fi ispravit
toate jertfele vom fi ajuns la eapatul
tuturor suferintelor, fie ca atunci ti fi d to
politaiu salt altul (ilaritate); pans atunci
nu facem nicio demonstratie.
i strainii cari erau la noi ca inforcea-
tori, ziceau : curioasa natie e natia aceasta;
nu se incalzeste de nimic, e o natie tfm-
pita, usata ; n'nre nervi ; in afara de pe- '

I
 14

trecerile obisnuite nu poate prinde foc.

*t, inteadevAr, cum am primit not de-
claratia de rAzboiu, n'a mai primit-o nicio
alta natie. Ginditi vA ce s'a petrecut la
Berlin, la Budapestafoarte populEtra In
momentul de fall peutru ca avem si not
un rost pe acolo (ilaritate), ce s'a pe-
trecut la Viena In 1914. Eu care aveam
multe legaturi cu invatati germani, pe
ca, e mi pare rAu ca n'o sa le pot con-
tinua, am primit marturisirea unuia din
cei mat marl printre ei, care-mi spunea :
declaratia de rAzboiu m'a flout sa rup
legaturile internationale ; n'as voi sl mai
am nicio legatura cu invatatii rusi itd-
lieni si englesi; cu Invatatii francesi a§
vrea, dar nu vor ei I (ilaritate) ; eu, care
aveam legAturi cu invatati germani, pri-
miam scrisori de la dtnsii la 1914. Scri-
sorile, marturisesc, mi-au produs impre-
siune foarte rea i In ce priveste cine le
scria §i In ce priveste poporul din care
fAcea parte persoana care le scria.
Imi spuneau : niciodatA In istoria ger- n

manA n'a fost un asemenea moment ; tre-

buie sA fii aici ca-sA vezi entusiasmul care ,

de la un capAt la altul al terii tnsufleteste

pe toti la sacrificii, siasa mai departe.
Repertoriul pe care once orator orice
conferentiar si adese orice istoric fl are ,
la dispositie. Am fost foarte, dar foarte
rau impresionat si miam zis : poporul '
care poate avea aceste conceptii nu merge
la biruintA ; nu shit in psihologia sana-

r
 15

toasa a poporului care-si duce soldatul la

biruinta astfel de manifestari.
Nu aceasta este psihologia Rominului. ,

Si nu a Rominului de suprafata, care e mai

deprins cu moda, ci a Rominului din a-
dine, a Rominului adevarat pe care, la
urma urmei, ne sprijinim cu totii, caci el
ni-a dat dace nu ma inset, Romania Mare
aItii sint de parere ca Romania Mare
ni-a dato cutare mare om, on cutare alt
mare, om precum ne lamurese fotografiile
cu iscalitura lor ; eu insa tot cred ca ni-a
dat-o eel care aici poarta plete peste co-
jo eel lui mare ca o platosa si care se uita
drept innaintea lui fara sa caute la dreapta
si la stinga ce impresie produce. Si
Romania Mare ni-a dato cel de la noi
care si a taint une on pletele, dar pe
dinnauntru mintea-i e tot asa de chicoasa
de pletoasa cum e si la cellalt ; tot asa e
de indaratnic, de dirt, de tacut. de dis-
cret, de nobil si de aristocrat. Pentru ca
e lucru aristocratic sa pled la o incercare
ca aceasta impotriva unui dusman ca a-
cela, asa tacut si sigur cum a mers el.
Para nu stiam ca se va gasi In calea
noastra amicul prusian ! Stiam noi ca tra-
tele de la Berlin este eel care trage sfo-
rile la intreaga comedie ; o stiam foarte
bine. Si daca nu stiam, nu nio spuneau
aceia asupra carora s'a Ind eptat intAiu A

atacul nostru ?
- La Valenii-de-Munte am vazut pe cei
d'intaiu prisonieri unguri, graniceri. Unit
;
 16

dintre dinii, b!eti oameni ca vai de capul

lor, n'aveau niciun fel de chef de vorba,
ci doar chef de mincare, i 1i dadeam cu
totii, cacti sintem foarte buni cu dusmanul
nostru (Imitate). Unul singur statea tacut
i facea impresia unui §oim impu§cat.
Adeca : soim este exagerat (surisuri); sa
zicem ca era ca o pasare rapitoare. Am
vazut i o lluhna impuscata odata : tot aua
cu ochii galbeni i rai statea intinsa §i
privia ca si cum ar fi vrut sa ne ma-
nince. Pe aceia i-am intrebat : ce credeti ?
Daca yeti face razboiul numai cu noi,
ne bateti, dar, dace faceti razboiul §i cu
Germanii, n'o sa ne b3teti I
Ei bine pe noi nu ne interesava rog
sit o credeti iucrul acesta cu cine ne
vom mai bate ; pe noi nu 'ne interesa
faptul ca ne-am bite trei luni de zile §i
,apoi sa ne infatisam innaintea Conferintei
§i sl presintam contul Romaniei. Ni era
indiferent daca batem, on vom fi batuti ;
ni era indiferent daca vom cuceri on se
va intimpla §1 acel lucru grozav ca sa
fim cuceriti. Am spus-o in Bucuresti cu
luni de zile innainte : sa ne pregatim §i
pentru casul ca vom fi striviti in picioare,
ocupati cu o astfel de dreptate de partea
noastra, nu putem ramInea zdrobiti ; cu
cit mai greu vom fi loviti, cu cit mai
mult vom fi apasati, cu atit mai mult
dreptul de a ni se recunbaste si noun tun
loc la soare) se va impune. Nu ca niste
cersitori la poarti Conferintei sä ne lefts

1/4
 17

ti§gm, ci ca oameni cari, duct nu se lauda

mai mult, este pentru cA sint generosi cu
cei marl can n'ar fi ajuns unde au ajuns
Wit sacrificiul nostru, al celor mici (lnfld-
citrate aplause indelung prelungite.) Asa am
porn t rAzboiul la 14/27 August 1916.
Am pornit tAcuti, hotariti, gata de orice,
cum este in trad,tia noastrA. Traditia in-
treagA a istoriei Rominilor este asa. RAz-
boiul nu 1-am fAcut decit cu hotArirea de
a merge innainte, °rice s'ar intimpla pAnA
la ultimul capAt calculabil at snippier u-
mane. Asa au' fAcut strarnosii noon C§a
a fAcut Stefan Mare. Alec( Stefan-eel
Mare si-a inchipuit cA o sA bate( pe Sul-
tanul Mohammed al 11-lea de la inceput
pAnA la sfirsit ? N'a Welt Rdzboienti ?
Stefan cel.Mare nu s'a gindit ca. cetAtile .

lui la DanAre si Marea Neagra, Chitia si

Cetatea-Albl, intoarse din nou in stapi-
nirea noastrA atitea sure de ani dupA sa-
crificiile lui (aplause inflicarate), pot sA
cads in minile flotei turcesti ? Ce flotA
avea el ? Ce aliati ? Unul, regele polon
care-1 uita, altul regele ungar pe jarna-
tate Romin, ca singe. care -i exploata on
Europa departe gindindu se la site griji
decit ale sale 51-a fAcut totusi datoria
Oita la capAt. Si asa si-au flcut-o toti,
cAci asa e in traditiunea poporului nostru:
a nu face calcule cu soarta, ci. o sing,41
socoteala : cu datoria sa elementarl. Pen-
tru indeplinirea acestei datorii elementare
2
 18

am facut si razbolul acesta. (Inflacarate

aplauv indelung prelungite.)
Am vazut oastea roastra mrgind la
lupta. si am intilnit-o mai tarziu, la Ma-
ras $ti, unde am mers sa aduc solditilor
din Prahova un pac de tutun si putine
carti innaintea transeelor lui Mackensen,
Si ce li mai trebuia ca sa li ae inv oreze
nitel inima. Am vazut astfel de aproape
pe soldatul n'oitru mai in fiecare faSa a
luptelor noestre, am avut contact direct
cu acei cari ne a Oran si ne innaliau Jura
ti, d, dar mi a ramas innainte de toate in
minte clipa aceia cind, intovaras'nd pe
generalul de care am vorbit, n'am ajuns
unde voiam si a trebult sa ne into r ce m
indarat dupa o consuita tie intre noi.
Mergem mai demote?
Pe mine, dacti rn'o duce la Pesta,
sint un iuchvid destul de interesant, si s'ar
putea sa am chiar i momente P g re a bit e
in aceasta expositie publics, dar, in ce to
priveste pe d-ta, nu ti -au recomanda sa
ma intovarasesti la Pesta. Haina civild
Ware nicio importanta, dar haina osta-
seasca e In legaturti foarte stensa cu o
noarea terii.
$i, fiindA ne apucase noaptea, ne-am
tutors indarat. In drum inga- am vazut un
lucru pe care nuI voiu uita niciodata.
Alte armate au plecat cu strigate si de-
monstratii ; ai nostri mergeau linititi, cu
pas masurat i incet, chibzuit. Am vazut
multe armate, une on in clipe importante,
 : 19

dar o armatA mergind in felul acesta n'am

vAzut Ia nimeni.
Am trecut de Bratocea si am gAsit cea .

d'intaiu piatra de hotar sfArimata ci arun-

.. call In rrargenea soselei. Am avut o strin-
gere de inima. Natural nu de jale pentru
piatra stgrimatA (risete), dar de jalea tu-
turor acelora cari stiam ca, atitia ySi ati-
tia vor trebui sA moara pane ce acea pia-
trA de grant va fi cu adevArat desfiin-
talk de jalea atitora pe cari nu i-am cu-
noscut, de jalea atitora pa cari fi cunos-
team, poate de jalea atitora cari erau e.-
proaps de ,mine si pe cari stiam ca n'o
sa-i mai vAd niciodatA, poate si de jalea
flAcAil r plecati din sau de Raga casa mea,
plecati tt)ti pentru a $i face datoria. Toate
erau in sufletul mien.
Trecind de locul uncle. fusese hotarul,
am vazut un ,Lblou de o frumuseta extra-
ordinarl : de o parte mergeau terani 13A-
trini, fArA niciun fel de nniformA. Che-
mati pentru nevoi'e armatei, f.i duceau
carele ca si cum n'ar fi stat niciodata o 7,--
granitA pe acolo cu o sfintenie patriarhala
fArA pAreche.
Am vor bit cu mai multi mosnegi :
Ce faceti ?
Ia ducem hranA pentru armatA.
Stiti pe ce pamint cAlcati ?
--:- Ne ducem la datoria noastrA, i pe
aici trebuie si mergem, Incotro ni s'a
spus.
$i am vazut un frumos baiat de cinspre-
 20
.
zece, saisprezece ani care venire $i el
cu carele dar zbarda d nco'o de granitil
pe parnint unguresc cum imi trichipuiu ca
zburdau soldatii tin ri ai lu Stefan -VoclA,
ai lui Alexandra -cd-Ban In vremea clod
Wean navaliri dincolo de granite Mol.
dovei intregi de pe atunci. N'am vAzut la
nici until din oamenii In wista esitare, si
n'am vAzut mai ales nimic din acea gran-
domanie, din acea umflare de sine balk).
coritoare fats de dusmani, din acea si-
guranta a biruintei care Insearana tot-
deauna natiunile menite sit fie batute,
Injosite si. supuse. (Aplause calduroage.)
Obreznicul care plead la hruinta se
intoarce cum s'a intors tin anume dusmah
de pe malurile Tisei arum citgva vre me
si pe care-1 catam si nu -1 mai ggsiam,
deli trebuie sX fi fost pe undeva (mare
ilaritate); cei cari plead modesti si la
rAzboiul propriu zis ca si la r6zboiul vietii,
pe acestia sa titi ca-i yeti gasi ciodva de-
parte si siguri pe local undo vor fi ajuns.
Acestea slut cele d'intaiu amintiri din
razboia, amintiri cad mi-au Datums asa
de adinc in minte, in it aproap n'am
deck sa Inc hid ochii ca sa cad toatA pri-
velistea aceia *i erau oameni zdeentuiti
can n'avea macar mtndria ostasnlui de a
purta uniforms, cgci stiau ca niciodatA
dual atitea suferinte, boli. infrtnari ale
foamei, nesomu si ce mai poate lovi pe
tin biet om smuts de la casa lui, nu vor
 21
r.'
avea mcar o clacoratie care sa arAte ea
au luat gi ei parte la aee.st, rlzboiu de
desrobire. Spuneam unui Ardelean ca oa-
menii acestia mergeau la razboiul de des-
robire ca niste muceni, i, iar el mi-a zs :
nu rru.:..enici, ci sfu- ti innaintea carora sa
cazi in genunchi I $i.mi cita un cas ce i
s'a spus de o infirmierd garment : un ()-
filer tindr, care a murit pe urn:0, in chi-
nurile tenbile ale rAnilor lui. ciluta ceva
sd frAminte, s# rupa. Ordonanta-i era lin-
g dinsul Mina ranitului se opria asu-
pra figurii soldatului gi o ?girls; it apnea
de fat4, it tortura... Atunci s'a tutors sora
de earitate c acre soldat $i i a spus : de ce
stai d ta sl. to -nitcajeascil asa ?
Dana not sn -i aduc.. o usurare, de ce
. sit nu stau ?
Nu se plate ceva mai frumos. E ceva
care merit/ sa lave in istoria eroismului
uman. Aflame. povestiri ale lui Tolstoi
cuprind acelasi gen de ero'sm, de la oa-
meal tot agt de mici. cari stiau c nicio
data nu va fi rAsplatita fapta for si a ea-
ror privire timid abia cuteza sA se ri
dice carte Dumnezeu, a canal rasplata vine
de asa de departe pentru oamenii ce umili
gi martian.
Cind razboiul nostril a tneeput asa cum
vi-1 spun s'au ridicat din strainatatea inte-
resata, dintre oamenii pe cad razboiul it lo-
via, protestAri impotriva noaArl. Ingaduiti
ca partea a doua a acestei conferinte sd o
consacru acestor invinuiri, pentru cit n'as
. t
 22

vrea sa ramiie in constiintele mai deli-

cate sau la oamenii influentati de euvinte!e
strAinilor, cit de putin (1,n aceste invi-
nuiri.
Invinuirile nu veniau, fireste, de la Bal.
gari, oameni cari nu prea argumentePza
(surisuri); nu veniau de la Turci, biete
minti simple,de alminteri cu acestia nu
stem de vorbl. Nu v ,niau nici de la Aus-
trieci, cari nu stiu dealt sa vadg daca nu
s'a cAlcat vre-un regulament at lor. Ei
credeau ea or sA domneascA mutt timp
peste un popor supt veac de veac
si constatara de-odata, cu grail si indig
nare, ca, not am calcat regulamentul prin
declaratia noastrg de razboiu : 4i anume
ca declaratia de rgzboiu a fast presintata.
en nu stiu cite minute mai tcrziu decit
patrunderea trupelor noastre dincolo de
granitg. Prin urmare eram vinovati de un
viciu de forma asa de import int, tacit me.
ritam sa fim exclusi dintre societAtile na-
tionale. Cu Ungurii nu poti s dicuti,
cum nu poti cu cineva care lucreeza ele-
mentar, si Ungurii slut o facia lemeri-
tarasau o elementary lip3r1 de fortg (ila-
ritate). Dar este si un popor rat;onalist :
poporul german, care a cercetat imediat
filosofic atitudinea noastra si a ,presintat
conclusiuni. Conclusiunile le-am gasit si
scum in urma, fate° carte ce mi a venit
prin Svitera.
Poate e bine, pentru ca protestarea mea
a eft bf o cit mai !argil raspindire,sit spun
 23

si aici In ce imprejurdri am cunoscut u-

nele acasatii ce ni s'au adus, pentru ca,
F.

pe urma, O. se discute acusatiile insesi.

Innainte de rgzbckt am colaborat si la
crti stiintifice germane. Erau multi Ger-
mani pentru cari aveam cea mai mare
stimA ; cu atitia eram prieten. Maud-
sesc ea am jertfit multe prietenii prin a.
titudinea mea In neutralitate, si o parte
din interese1e mele stiintifice s'au pierdut
Dentru totdeauna. Nu-nai pane Mu. tiam
foarte bine, si nu miam pus Intrebarea,
naivA, a invgtatului german : vreau sA
mai am relatii cu cutari numai decd mai
vreau ei I (Surisuri.) Redactasem pentru
o mare colectie de istorie, e vorba de
col-?ctia de istorie universala a lui Hel
molt, din care a doua editie trebuia sA
anarA, redactasem, zic dupA cererea d-lui
Helmolt insus;, capitolele despre istoria
Rominitbr, Bulgarilor si altor natiuni : Al-
banesi, Tigani...
Capitolele acestea le am dat si s'au ti-
pArit-tn 1914. Totul era gata in Ianuar.
In Iulie 1914 a inceput razboiul. Legitturi
n'am mai a vut cu Germania, si ml in-
trebam dacA a apArut cartes.
N'am putut da de rostul ei decit acum
citeva tile, deci in 1919, cind, dupA cinci
ani, am primit volumul IV, in care erau con-
tributiile mete. Volumul cuprinde o pre-
fatA care cowtituie o Inmormintare cu
wide onorurile a personalitAtii mete sti-
intifice, despre care se spunea cA ca tre-
 24

cnt la dusmani, (ging zu unseren Fein -

den fiber) cu lmnrejurari agravante : cl
am trecut, nu numai in calitate de supus,,
de Untertan, de supus al Romgniei, ci
cg am trecut si ca om politic, esondern
auch als Pdlitiker , ceia ce e must mai gray.
Dupa aceia am constatat cg articolele
mete erau intregite de la 1914 innainte
fn sensul inteteselor dusmanilor RomAni-
ei : Ceva foarte onest I Supt iscalitura mea
thci au fost complectate capitolele mete ,

cu expunerea lucrurilor petrecute In ul-

timii cinci ani, si In aceasta se batjomiria
tara, natiunea, Regele, Regina si ssa mai
departe. In prtfata se mai spunea ca tex
tul adAugit s'a comunicat colaboratori!or
tintru cit a lost posibill.
Nici vorba de o comunicare, cu toate
cif posts germang mergea curent, si apoi
Muntenia statea supt ocupatia germang,
si erau ofiteri germani la Iasi
Acestea le spun In treacat pentru a
trece apoi la Insesi acusatiile aduse.
[Mani, acest rAzboiu al Romaniei de la
1916 constituie o calcare de tratat. Au
lost si Rocatrd cari au crezut aceasta. Ar
fi fost calcarea celei mai elementare da-
torii de loialitate feta de aliatii nostri.
Acum, pot fi si intre d-voastra persoane
care nu Stiu sensul tratatului pe care1
aveam cu Puterile Centrale.
Tratatul de pace fusese incheiat numai
pentru doug scopuri ; si nu °data s'au
spus aceste douit scopuri.
 25

Intliu ca sa avem o pavAzA impotriva

Rusiei Atita vreme cit Rusia era intreaga
5i se indrepta ch5manoasa in contra noas-
tra, tratatul fsi avea utilitatea, dar. cind
Rusia nu mai lucra pe sama ei pro-
prie, ci era supt conducerea aliatilor din
Apus, cel d'intaiu motiv disparea, Nu mai
era Rusia care lucra pentru scopuri ru-
se5ti, ci ea lucra in alianta cu Franta,
Anglia, Italia, pentru s :opuri comune.
Pe de altA paste; alianta fusese facutit
pentru a pAstra pacea in Europa. Acesta
era sensul Triplei Aliante, la care ne-am
adaugit inteun anume moment Dar toata
lumea vedea csi pacea n'a turburat-o de-
cit acela care-si inchipuia ca prin atacul
impotriva Serbiei Ungaria lui muribunda
se va intari si acei cari, in Germania, au
crezut ca trebuie sa i se dea tot concur-
sul fiindca a venit ceasul, clod anume in
tentii germane nu mai puteau fi zAbovite
F i cind, prin urmare, 'inimical ereditaro,
Franta patea sa primeasca lovitura din
care sa nu se mai ridice. Nu se poste
vorbi de nicio calcare de credinta atita
vreme cit sensul insusi al legaturii de a-
lianta era fal5ificat de aceia chiar cari ne
facusera sa intram in aceasta alianta.
Dar se mai spune ca tAzboiul nostru a
fost vinovat 5i din alt punct de vedere :
Regele Carol, inteleptul rege Carol avuse
o anume politica pe care a pAstrato pang
la sfir5it, <pant( la ultima lui satire,. A
ceasta politica .7, adaugia si aceiv5i carte,
 26
1

reproducind sentimental curent in Germa-

,. nia a fost aprobatg de Regale Ferdinand,
Nu cuaosc niciun fel de aprobare din
partea Regelui Ferdinand a politicei Re-
gelui Carol. Cunosc fns un lucru public
in gird de atttea lucruri din cag-etare,a $i
simtirea Regelui re care he stilt $1 altfel
decit prin manifestArile pubice ale lui :
cunosc declaratia lui Ferdinand I in In
momentul chid s'a infAtisat !night ca rege
innaintea celor don Adunani Cu o rnd-
retie care biruia timiditatea sa naturala
si care faces dintl'insal un erou, In ziuti
depunerii Oramtlatalui regele Ferdinand
a spus : 'Voltz fi un bun Romin.!'.. $i a
fost innainte de tome/ tin bun Romin :
a fost cu atita mai mutt, cu cit trebuia
sa' fie un bun Romin impotriva tuturor
legaturilor sale, tuturor amintirilor sale
$i a unei parti din fiinta sa moral in
. saki, (Inflacarate aplause, prelungite stri-
gate de : ItralascA I ToatA, sale ovationeaza /
in picioare).
Este obiceiul ca regii sa F poarte in is.
I tonic si un name 'de caracterisare a folo-
sului adus neamului lor. Na stilt cc na-
me se va adaugi aceluia al regelui Carol,
care a folo it, de sigur, a$a de mule po-
porului situ, dar regelui Ferdinand, un
. strain, prieten at nostru, a propus sa i se
zica : de loyal)! (Puternice aplause)
' In istorie ar fi mai bine, totusi, sa .ri
mile cu numele pe care nu i 1-a dat alt-
, cineva decit el singur, in clipa rind, cu
 27

adina religiositate, 15i lua indatorirea de

a fi un vrednic si bun Romin. (InfiAcd
'rate aplause si ovatiunil, <Ferdinand bu-
nul Rom In.) (Ovatiuni indelung prelun-
gite.) .

(Burial Romin) n'a plecat la rAzbolu

usor. Politica regelui Carol o cunostea.
Acea politicd a tost numitd foarte gresit
(pot tica traditionald a Romkniei,.
De Ce ? De la 1886 pAnd la 1914 sd se -
poata crea adeca o politicd traditionald
a until neani ? In alit de s:.:urtd vreme ?
Sall poste de la 1866, de la venires re.
gelui Carol ? AdecA o junadtate de veac
noate sa 1ntemeieze politica traditionald a
Romdniei ?
Politica traditional a RomAniei, a Prin-
cipatelor care an format-o se cuprinde In
(loud puncte : legaturi cu toti crestinii din
Peninsula Elalcanicd, dindu li cultura gi
sprijinul necesar pentru desvoltarea for
inteteztuald $i econotnicl, adAugind rose
o hegemonie care, in asemenea impreju.
rAri. este naturals, si nu cuprinde trufie,
RomAnia urmind ar fi numai prima inter
pares. $i, al doilea : transmiterea cdtre
acest RAsArit, sand supt influenta morald
a RomAniei, a ideilor color mai generoase
pe care le-a produs Anusul.
Coroana ImpAratilor bizantini, chid a cd-
zut de pe canul lui Constantin Paleologul,
r'

pe fruntea Domnilor Terii-RomAnesti gi ai

Moldovei s'a pus (aplause entusiaste), De
aceia, cu cununa impArAteascl It vedeti
 28 ,

pe Stefan eel Mare ; cu cunund ImparA

teas !A it vedli pe zidurite altor biserici
pe Petra Rares ; de .aceia, Wind in tim
purile de fnjosire,,aceastA padoabA a Ce
sarilor bizantini, cari nu shit duet Romani
de RAsArit. n'a dispArut nici odatA din
atributele Domnilor romini
Al doilea, niciodatA ideile apusene n'ar
fi patruns adinc in RAsArit dacA n'am fi
fost vesnic mij!o2itorii acestei cugetAri, ro
mare : cugetarea europeand, umand, in.
tru toate neastimAnAtoare cu cugetarea
politicci. germana nationald panel inteatir,
in cit deneagA deepturile altor national-
tAti si se ridica in contra umanitAtii stri7
vite, umilite osindite la moarte, nepAstn-
dui de soarta natiunilor straine, fie si a
celei mai innpintate, celei mai bine orgy
nisate. Cultura pe care am mijlocit o not
este numai aceia care: se inclaratniceste a
crede in dreptatea omenirii si serveste in-
nainte de toate aceastA dreptate (Ap'ause
prelungite).
Am spus cd regele Ferdinand n'a por
nit usor la rAzboiu. Am avut cinstea sd
fiu martur al chinArilor de coustiinta ale
Regelui nostru, chinuri de conitiintA care
au isprAvit printr'o asa da nobill §i tru
moasa birti:ntg.
Si rog pe a'ei cari and adults in a-
ceasta sears sl nu piarcil aceasta §tire, ci
s'o pAstrez:! adinc in minte, pentru cA ea
' fare parte din elementele principale de
pretuire pentru figura istoricA care va fi
regele Ferdinand.
 29

In tot cursul razboiului a lost un s'n-

gar om care n'a desperat niciodata in
profunda lui religiosItate in cred nta lui
ca faptele omenesti sint indreptate de
Dumnezeu, In siguranta lui ca nu ersta
mai multe feluri de dreptate re fume, ci
numai o dreptate, unica precum nu exIsta
decit o datorie, unica si ca nu este je tfA
prea mare care s'ar fa pentru dinsa.
Ingenun.hind pe lespezile bis ri ii catolice
din Lisi, el plingea in cebsul cel mare, u-
surindu si sutletul §i cerind lui Dumnezeu
biruinta care nu putea ipsi.
Si, astfel, regele Ferdinand a spus cind-
va, In clipa cind, martinis -sc, eu insumi
and indoiam clad( In vata noastril, a celor
de a.:um, va ajange tinta pe rare o
urmariam. a spus, raspunzind la cuvintele
mele triste, c vom iesi din vremurile a-
cestea grele, dar Mrl Bucovina si fall
Ardeal, cele ce urmeazA. S'a oprit, m'a
privit lung si mi-a spas : cVom iesi din
rAzbo:u et cu Bucovina, si cu Ardealuli
(emetionante ovatiuni).
St tin minte ca aceasta a lost fntr'un
moment de cele mai adinci umilinti ale
noastre, de cele mai marl suferinte, de
cele mai negre prognosicuri in ce pri-
veVe resultatul final insusi al rAzboiului.
Prin urmare, cind vine tine -va s vA,
vorbeas ;A de t politica trAditionalb, a re-
gelui Carol cind vi se afirma aprobarea
acestei politice de regele Ferdinand pen
tru a.1 infAtisa ca pe un aventurier care
 30

,;
a parasit drumal normal, acela nu stie ce
vorbe§i e.
datoria d-voastrit este ca, on de cite
on ar veni in convorbire aceasta themie,
cu aceste argumente sa aratati are a lost
Ticittfciwata politica traditionala a Romaniei
§i ca daca vechea politica am parasit-o,
a lost din causa motivelor care nu mai
existaula 1916. Dar niciodatg rtgele Fr-
&nand n'a recomandat §i el aceasta linie
politica, nu s'a angajat a o duce mai de.
parte.
Sa adaugim actsatia, care vine din a-
nume cercuri demagogice, cti razboiul a
lost un act de imperialism ? Ce instm
ne aza imperialism ? Adec:g a lila arena in
mind ca sa ap-ri pe ai tai, a Inliebointa
dreapta violenta impotriva ce for mai nele-
gitime viol nte, care lovesc: in tot ce ai
mai scump i incean:a a ti inttrz'ce in-
treg viitorul, a..ti paralisa roata activita-
tea viitoare, aceasta se chiama imperia-
lism ? .

Imperialism se numeste tendinta de a

stapini Rita .drept oricit pam'nt, oricare
ar fi populatiile ce 1. ar locui §i. on care
ar fi sentimentele krultori!or cari sint
acolo.
Acesta este imperialism, iar a cere cu
arm, in mina dreptatea pentru trait tai.
a cere ca tot pamintul locuit de Romini
sa e numai, dupa vointa lor, a tuturor
Rominilor, o large tarn democratica, a
ceasta nu se chime imperialism, A ur
.
 31.

mari pe dusmanui in ritragere pentru a

face imposibila Intoarcert a lui ofensivgl si a
obtinea garantii cs hotarele nu ni vor mai
fi incalcate, a indica pentru acest stop
. steagui. aceasta nu se ih ama imperialism.
A s41 straj'. la Nistm h -en ru ca o activi.
tate po1 lic4 gi socials cure vorbeste de
socialism irj-)sind socialismul Cnsusi, da-
tor sa fie social si sa se sorij ntNascA pe
legaturile firesti dintre Oamenl, a sta cu
pus.:a la Nistru Impose ha besthi horse-
vice, ca gi- a pazi granita Dunarii Impo
triva nor oarneni cum Ant 13,,lgarii, a ne
incunjura cu un zid de piepturi de jur
imprrjurtal hotarului paziad r ni mosia sta-
buna aceasta nu e imperialism. C ne In-
trebuintt,aza cuvintul de )moeriatsth fata
de acei c. nu fax. dectt sa apere teritorii
pe care cu atitea jertfe 1 au desrobit, nu
face- decit sa se desonoreze pe el insusi
in capacitat, a lui log cd de apreciere a
fapttlor omenesti (a:Luse prelungite).
Astfel, frati bucovineni, am ispravit. Am
arAtat stares noastra de spirit cind am
pornit la razboiu ; gm aratat ce era in
inima noastrgi, si ce stiam 'ea este in fata
noastra, in urmarirea unui scop asa de
fires cum era acela pentru care am in
ceput r6zboiul. Am Wit, din lucrurile pe
care le stiu, ceia ce poate innAlta si mai
mult figura omului nobil supt sceptrul de
mocratic al clruia poporul romanesc poate
sa aiba o desvoltare tot atit de libz-ra,
 32

tot atit largA, tot atit de moderns ca

si supt oblAd,irea treitoare a rine stie
cAror formatinni fArA garantie sl fArA pa-
tere. care umbra prin mintea oananilor
usuratici. Am dovedit in aceasta a doua
parte cA niciuna din invinuirile ce s'au
adus rAzboitilui nostru nu poate rAminea
In picloare. RAzbonal acesta n'a fost nici
o cAlcare de credinti, nici o pgrasire a
politicei traditional° si, in sfirsit, ter-
minul de imperialism nu se poate a- . ,

plica actiunii incepute de not inteun teas

fericit, acum trey ani de zile.
Aniversara aceasta a lui 27 August 1916
va rAminea astfel, cind se vor limpezi la-
crurile, cind vor veni altii, bine informati,
cu inima liberA de patimi si vor aprecia
si oamenii si faptele, va ramtnea, zic, cea
mai insemnatA aniversara din desvoltNrea
Intregii istorii a Rominilor. Ea va inlocui
ca importantA data de 24 Ianuar, cind
Moldova s'a unit cu Tira-RomAneasca
supt oblAcluirea lai Alexandru Iof n Cuza:
o va inlocui ca insemnatate pentru cif a-
tunci, oameni din clasa superioarA, si nu-
mai ei, sprij nindu-se pe simpatiile Euro .

pei au realisat, fara singen'as zice fArA

trudA, dar fAra singeidealul unitAtii ro-
mAnesti mai Inguste.
Fapte'e mart in isforia popoarelor slat
insA acelea In care s'a cheltuit mai mutt
pentru atirgerea scopuritor- supreme. si
importanta evenimentelor se s)coteste
astfel, nu numai dupa tinta atinsA, ci
 33

si prin dovezile jertfelor aduse in infrun-

tares primejdiilor ce au premers atihgerea
tintei. Intre 24 Ianuar 1859 si 27 August
1916 oricine va alege deci data cind un
popor s'a arAtat dispus sit primeasca toate
riscurile numai pentru a ajunge la lode-
plinirea ursitei sale intregi.
Aceasta data va inlocui i pe to Maiu
care ni-a dat dinastia, aducind pe Carol
I-iu pe pamintul romanesc spre a stabili
ordinea in locul desordinii partidelor po-
litice §i ambitiilor de familii princiare.
Niciodata insA czecer. Maiu nu va putea
Cringe ca importanta aceasta data din
August 1916 cind urmasul aceluia care
la 1866 a asezat dinastia sit pe tronul
terii no astre a avut, imvotriva a tot ceia
ce stApinise mintea innaintasului sAu cu-
rajul superb, uriasul curaj de a pune in-
sisi soarta terii sale i soarta neamului
situ in cumpana, numai ca sit nu mai tra-
iasca cea mai mare parte din acest neam
in robie i desonoare. (Emot'onante ova-
' tiuni.)
Caci nu este prietenul unui popor cir-
muitorut care cruta Nu este prietenul .

unui popor acela care lash pe cei lucre -

dintati grijei sale sit se ingroape si sit
decada in linistea garantatA cu orice pret.
Nu este prietenul si ocrotitorul firesc al
unui popor cea care cauta nerontenit
sit impace si sit impiedece. Adevaratul prie-
ten si conducator chemat at unui popor
este numai acela care pentru sine si pen -
/ 3

V
 34
.t
tru acel popor, are toate tndraznelile pang
la aceia suprema, de a pune totul in joc
spre a se atinge tinta cea mai liming.
,
(Mari aplause.) Si niciodatil in desvolta-
rea poporu ui nostru toate fortele noastre
n'au fort aruncate in Junta de cineva care
el Insusi sa nu se mai gindeasca la per-
soana lui, 'Ana la acea data din August
1916
$i astfel voiu Incheia spunind : binecu-
vtntata fie de-a lungul veacurilor ziva
ctnd, cu invoirea noastra a tuturor celor
buni, prin aviotul si entusiasmul tuturor
inimilor calde, Regale Romaniei a In-
draznit sit spuie In fata lumii intregi ca,
orice ar fi neamul romanesc nu mai con-
simte sa traiasca Incatusat ca pang scum,
ca-i trebuie dreptul lui si ca, de ar fi sit
si moara, dreptul situ 11 va urmari 'Ana
la sfirsit. (Aplause entusiaste. ovatiuni
mult prelungite))
'1. fi