DEFINITIA NOII STARI DE

LUCRURI IN ROMANIA
DISCURSUL D-Iui N. IORGA
rostit in sedinta Senatului,
Miercuri, 28 lunie 1939
cu prilejul raspunsului la

MESAGIUL TRONULUI

c83

BUCURESTI
1939

www.dacoromanica.ro
DEFINITIA NOD STAR! DE
LUCRURI IN ROMANIA
DISCURSUL D-Iui N. IORGA
rostit in eclinta Senatului,
Miercuri, 28 lunie 1939
cu prilejul raspunsului la

MESAGIUL TRONULUI

cgo

BUCURESTI
1939 .

21370

www.dacoromanica.ro
 1

D. Profesor N. IORGA: Don rule Presedinte,

.. .t domnilor senatori, cum afi putut ,vedea, am
ascultat dela un capat panel la altul cuvtintii-
.. rile care s'au finut in jurul Reispunsului la
. Mesagiu.- Nu cred ca vreunul dintre vorbitori
s'a putut plange de lipsa mea de- atentie. Cred
chiar cd sunt singurul care am ascultat dela
. inceput pond la sf drsit cu un debsebit interes,
as adciogi: cu o deosebitii imparfialitate, toate
lucrurile care s'au spus.
Intentia mea era, inainte de toate, sei-mi
dau same:- de atmosfera aceasta nouci, de ceia
ce constitue elemental comun intre acei cam
deosebifi in ce priveqte originea
Unii sent vechii senatori de drept, altii
reprezinta banca prelatilor s:au sunt senatori
numiti de Maiestatea Sa, altii sunt senatori
cari i§i datoresc situatia for unei alegeri pe o
basa noun, care este basa oorporativa, prin
urmare sunt represintanti ai breslelor. Fiind
.

a§a de deosebiti in ce prive§te originea lor,

precum §i in ce,prive§te varsta, pentruca.' sunt
.

www.dacoromanica.ro
 -4-
aici oameni de o varsta foarte inaintata, de o
experienta foarte bogata, care nu ar trebui
niciodata sa fie nesocotita, si sunt oameni re-
lativ tineri si cari isi arata tinereta for
poate m'am resimtit §i eu intr'un anume mo-
ment de aceasta tinereta, cari se entuzias-
meaza, dar cari au ajuns dupa cloud zile a-§i
parasi entusiasmul, atunci deci cand compu-
nerea Senatului este asa de deosebita in ce
priveste originea senatorilor, competenta si
varsta lor; este foarte interesant §i pentru
oamenii politici §i speta oamenilor politici -

n'a perit, cari n'ar fi foarte u§or sa dispara

tori oamenii politico qi sa vita la govern toti
oamenii nepolitici sau incapabili de a fi po-
litici, ceia ce ,ar fi un mare rhu , este foarte
interesant din punctul de vedere politic, dar si
din punctul de vedere national, as spune: si
din punctul de vedere al oamenilor cari isi
aduc aminte, din punctul de vedere al oa-
menilor cari mad ,ceeace este si cari nu se
Ingrain de cuvinte §i de atitudini, din punctul
do vedere al oamenilor cari prevad viitorul,
pentru ca nu toti oamenii, vad asa de departe
viitorul, si sunt foarte pretiosi oamenii earl
sunt deprinsi a cants sra vada in viitor con-
secintile lucrurilor care se fac si la care
participa in present, din toate aceste puncte
, de vedere este interesant sra se dea o de-
finitie.
Definitia acestei not stari de lucruri, definitia
Senatului 'sarit in starea 'loud de lucruri,
aceasta definitie am asteptat-o si nwani in-

www.dacoromanica.ro
wr
 5

chipuiam sal mi-o dea numai unul singur

dintre mui ii vorbitori cant au cetit sau
au vorbit aici, §i lacei can au cetit au
adus resultatul unei indelungate cugetari §i
critici de sine.
. Da, credeam ca din cele spuse de unul sau
altul va ie§i definitia aceasta, care este nee&
sara. Este necesara pentru noi ca sa, §tim ce
este noua ordine de lucruri, este interesanta
pentru Cara, este interesanta pentru straina-
tate, pentru strainatatea care ni-a fost prie-
tend §i care trebue sa se intrebe daces mai
este siguranta in prietenia noastra, pentru
strainatatea care nu ne-a fost prietena, prin
puterea imprejurarilor, a conflictelor de in-
terese pe care nimeni nu le poate opri, §i
care, imbiindu-se spre noi, trebue sa §tie ce o
a§teapta." dela noi.
Prin urmare, din toate aceste puncte de
vedere se simtia necesitatea acestei lamuriri.
Lamurirea n'a vent. 0 sa incerc eu pe basa
cuno§tintilor cede le-am putut aduna, pe basa
unei foarte lungi experiente politice, pe care
n'o socot incheiata, pentruca vad cum se des-
fa*oar5. lucrurile, §i, in acela§ timp, §i pe basa
invataturilor istorice pe care mi le da prof e-
siunea mea, chemarea mea, pentru care n'am
niciun merit.
Prin urmare, rostul acestei cuvantari, care
in sa nu Va rapeasca peste masura" timpul,
pentruca am propus marginirea euvantarilor
dv. §i dv. ati dat de (laud on mai mult, dar
poate sa tree peste ceeace voiam sa acord

www.dacoromanica.ro
 6

vorbitorilor, §i de aceia sa-mi dati voe sa ma

folosesc, pans la un oarecare punct, de lati-
tudinea pe care ni-a dat-o excelentul dv.
regulament, rostul acestei cuvan taxi, care nu
va fi lungs, este de a ma intreba pe mine,
ie a intreba cuno§tintele mele, experienta mea,
puterea mea de a prevedea, de a ma intreba
daces, sa zicem, credinta dv., -- nu vreau ,

sa zic pentru Judi, iluziile dv., de§i ,exista-

§i acelea, foarte onorabile, foarte nobile, care
mi-au incalzit inima §i m'au facut sa capat
incredere in tara mea, pentruca poporul in
care exists iluzii este un popor care are
inaintea sa un drum larg, nu tot a§a de
sigur cat este de larg, rostul acestei cuvan-
tari este, prin urmare, sa ma intreb pe mine
§i sa intreb cele ce am auzit dela dv., ea sa
inteleg daca parerea pe care ati expriniat-o
este parerea la care as putea subscrie in in-
tregime, fares; rezerve. Ce bine ar fi daca am
putea crede toti in ceva fares, rezerva, pentruca
este un moment in care intr'adevar ar trebui
sa ne strangem cu totii, dar nu in jurul unor k

cuvinte §i al unor forme, ci sa ne strangem in

jurul Regelui care intrupeaza Natiunea, pe
care trebue sa-L ajutam §i sa-L sfatuim §i sa
luam asupra noastra tot ceeace in mersul im-
prejurarilor ar fi nesatisfacator §i sa aratam
M. S. Regelui ornagiul nostru, al tuturor, in ,

tot ceea ce este folositor pentru tara!

Ar fi bine, prin urmare, ca toti sa avem
exact aceia§i parerern'ar fi nevoie s'o expri-
mam exact in aceia§i forma, destul ca ne pre-

www.dacoromanica.ro
 . .

sintam in acelasi costum, ..care si costumul

acesta, in materie de discipline, poate sa aiba
foloasele sale. .

Dar iata, ascultandu-va pe dv., mi s'a pa-

rut, intai, ca din competentele acestea foarte
-

variate si foarte serioase se pot trage anumite

,
invataturi. Caci tine nu este bucuros sa invete
agriculture dela d. Sescioreanu sau dela d.
Garoflid, eine n'are ceva de eastigat dela ceea -
ce spune d. Marinescu, eine, in materie de - .

invatamant si de ingrijire in domeniul sand-

. atii, nu poate sa fie bucuros ca a auzit pe,
d. profesor Iacobovici si, in ce priveste dorinta
et'
de a avea o caste Ruternia, dorinta aceasta
.' a fost totdeauna in inima omului care a luptat
in ceasurile cele mai grele ale marelui razboiu
si, care este alaturi de noi, ca o mandrie a
Senatului, prietenul mieu si foarte departata
',.,. mea rude d. Miclescu. Am facut rezerve in ce
priveste alt discurs privitor la armata, care
isi avea rostul poate in sedinta secreta, dar nu
inaintea urechilor d.usmanilor, cari prind, din
I

. ceeace spunem noi, tot ce poate folosi scopu-

rilor tor.
Cuvantarile acestea, ca informatie, au lost
foarte bane, ca onestitate si dovezi de devo-
tament sent admirabile. Ca lepadare de trecut,
insa, este uimitor ca oameni; pe cari ii cunosc
din viata partidelor si carom. li 'se datoreste
ceva din acest trecut atat de criticat, au venit
,. f.'; la aceasta tribunes si au spus ca acest trecut
trebue condamnat in bloc. Apoi altii au cautat
sa salveze cateva personalitati. S'a inceput o

www.dacoromanica.ro
 8

pe care din banci a oompletat -o cate

unul: intai d. tefan loan in ceeace prive§te pe
Ioan Bratianu. Fiindea au disparut partidele,
cel care vorbea i§i aducea aminte de sfintii
sai, din banes se ridica insa altul, care avea §i
el sfantul sau §i venia cu el in brate, pentru
ca lista aceasta sa fie cat mai desavar§ita.
Fara indoiala, 'este foarte frumos sa vezi
oameni cari se osandesc pe sine, osandind
diversele ad.unari din care au facut parte §I
osandind opera pe care au facut-o impreuna
cu ele §i a caror raspundere, oricat ar vrea
s'o inlature, este serisa in analele istoriei
(aprobari).
Poate sa vines cineva sa vorbeasca oricat de
calduros de razboiul desrobirii, dar eu nu pot
sa fiu impiedecat de a vedea fantoma lui Stere
§i atitudinea lui in timpul razboiului; poate
cineva sa vorbeasca de ideologie democratica,
vrednica de toate blestemele, dar de .pe ace-
lea§i buze a rasunat §i proslavirea oricarii
democratii; poate iara.§i sa se ridice .cineva
impotriva partidelor care au guvernat, dar eu
vad pe bancile Senatului §i mai ales pe ale
Camerei acelea§i persoane care se ridica, azi,
la tribunes pentru a exprima aceasta parere.
Este foarte frumos sa auzi asemenea lu-
cruri. Pe drumul Damascului a cazut Saul §i
s'a ridicat Paul; §i a inceput o credinta noua.
Daces not vom avea un grup intreg de, fo§ti
Sauli cari vor &á fie numai Pauli, cu atat mai
bine pentru aceasta Cara. Dar orice se poate
distruge, numai amintirea nu, amintirea noa-

www.dacoromanica.ro
A, 'I,
 9

stra cari am vazut §i amintirea multora cari

au patimit, cari ace§tia au o memorie mai
buna decat aceia cari au vazut numai §i cari
s'au gasit in .tovara§ie cu ace§ti condamnati
la moarte, izgoniti din toate analele poporului
nostru.
Da, lucrurile acestea au fost foarte bune,
pentruca aduc o informatie de primul rang, o
lepadare de sine sfanta, dar, pe Tanga aceasta,
ar fi fost ceva de dorit. Pentruca not uitam
ca este §i o Cara in urma noastra, care pentru
moment trebue sa taca; §i poate este foarte
bine ca nu se vorbe§te prea mult, dar con-
d,amnarea la o tacere eterna, aceasta ar fi
omorirea sufletului national. Noi nu putem fi
calaii sufletului nostru nici macar pentru res-
pectarea ideii de ordine. Oamenii ace§tia a§-
teapta sa vada pe ce lume traim §i cari sunt
ace§ti deputati §i senatori cari vorbesc in
numele lor; ei can nu asculta, supt controlul
Frontului, niciun fel de protest din partea
acelora pe cari Frontul nu i-a admis pe listele
de candidaturi.
Foarte bucuros am lost cand am auzit ca
mini§trii, lucru foarte curios sunt laudati
in bloc, dar nu personal. Eu ma a§teptam a li
auzi numele, fiindca sunt oameni de merit,
cari au facut lucruri bune, poate ca s'au
grabit sa le faca lard noi, dar poate ca, data le
faceau cu noi, le faceau mai tarziu, in orice
caz se pot face gre§eli in masa, dar experienta
spume ca mai greu se pot face gre§eli in masa
deck individual.

www.dacoromanica.ro
 !
.
-4 : ".

--- 10 412
<
4 I

1
Prin urmare s'a laudat regimul. Nu vreau
sa vorbesc de tot ce s'a adus inaintea Maie7-
statii Sale, ceia ce nu este decat o datorie a
noastra de elementary recunostinta pentru un
Rege tartar, de un curaj hotarit, care face
parte din seria rarer de Suverani, cari, in mo-,
mentul decisiv, sa zicem, arunca sabia in cum7 - 1.

pana. (Aplause puternice). Si sabia aceasta ,

trage greu. .

Deci multumiri pentru regim, compliments

foarte rare pentru aceia cari-1 represinta. Nu -;:
inteleg de ce. Iubirea pentru anonimat este ea
asa de puternica, incat once sa treaca Para
nume? Se poate. Atunci educatia noastra in
regimul totalitar, pe care nu-1 vrea nimeni si
. , pe care eu cred ca nu-1 avem de fapt, desi,
unii vorbesc de dansul cu usuriait6., ieducatia. -

noastra in regimul acesta a inaintat foarte

- mult. !
Odinioara se vorbea de mase electorale; .

acum ajungem la masele nationale. Masele .

electorale ni-au dat oamenii cari ne-au guver- -

1 nat pans ieri, in ultimii ani. Masele. nationale, .;

data poporul roman se va reduce la o
-m asa, masele nationale nu vor da decat
un singur lucru: o supunere neconditionata,
din care nu va iesi nicio iniiativy, §i se va
distruge insasi putinta noastra de a da prin
r individualitati inaltarea la care Poporul riostru,..
cu insusirile sale, are dreptul.
S'a spun ca toate merg bine. Si eu vad ca 3..="
merg mult mai bine deCat odinioara si mai
' ales deck intr'o odinioara de ieri" 'fiindca a _
r

1 1, A . .www.dacoromanica.ro
,
Y1.1

' ";:t e. -,,, ".1

 :

.
. - 11 z:-
.

mai fost §i o odinivra de alts data", o odi-

. nioara" care ni-a dat barbati mari de Stat cu
-can este bine sa nu ne masuram. Daca se va
incerca aceasta masuratoare, este de reco-
mandat sa se introduce §i la Senat §i la Ca-
,
mera un sistem antropometric, care sa fie
capabil sa fixeze hotarit care este inaltimea ...

generatiei de astazi, cu ce poate da, §i care t

este inaltimea oamenilor marl cari ni-au dat

Cara, a§a cum este astazi in continuare, a
eroilor de odinioara, cari au tinut-o in spate ,
§i au Primit in piept toate loviturile de cart ,

au scutit Cara.
Bune sunt toate lucrurile acestea. Ma bucur .

de ele, de atmosfera aceasta lini§tita. .

. A vorbit aici rabinul Niemerower, care a

cules aplause. Ale mele nu erau. Dar n'au fost
nici protestari din anume locuri de supt noul
regim, din partea cui a- crezut ca nu poate
sa intervie.
D. A. C. CUZA: Aceasta e o alusie la mine?
D. profesor N. IORGA: Nu -m'am gandit la
dv., dar nu sunteti singurul care aveti aceste
idei. i eu cred ca rolul pe care-1 are elemen- ."
tul evreiesc este prea mare. Sunt insa multi
senatori 'dintre cei tineri, dela tinereta carora
ma a§teptam, §i tinereta for se poate do-
. vedi cu act de na§tere , ma a§teptam la
protestari, care nu s'au produs. Lucru foarte
frumos, foarte multamitor.
Eu ar trebui astfel sa ma uit la ceasornic
§i sa-mi dau same ca am inaintat prea mult
, .
in timp §i m'am folosit prea mult de prescrip-
. .

.
.
,,, .

V :.
..t
,, ; ,
www.dacoromanica.ro ,,' .."...' _t- ,
.

.
t { r, ......
.
.; 4. .

' ,4-:' .
 - - 12

tia Regulamentului §i de rabdarea dv., si ar

trebui sa incheiu.
Atuncea n'ar ramanea deck sa mai spun
ceia ce eu spun prin acte: iubirea §i devota-
mentul mieu fata de Suveran §i fata de aceia
din Dinastie cari sunt aici supt ochii no§tri,
§i fata de aceia cari cunt in inimile noastre.
S'au spus cuvinte prea multe si banale pen-
tru a li se arata rostul in istoria Orli.
Dar mi-am adus aminte de un dicton latin
care zice: Citius emergit veritas ex errore
quam ex oonfusione. Adeca, adevarul, §i prin
urmare §i adevarul politic, iese mai iute din-
tr'o gre§eala decat dintr'o confuziune. 0 con-
fuziune oarecare a fost, cu toate laudele ace-
stea care au plutit asupra operei guvernului.
De aceea, ca sa ajung la definitia de care
simt nevoie pentru mine, pentru Cara §i pentru
dv., sa-mi dati voie sa ma intorc la un trecut
nu prea indepartat, sunt numai doi ani de
atunci sa ma intorc la acest trecut, pentru
a vedea cum am ajuns aici, la regimul de
astazi.
Pentru ca, dace vom sti cum am ajuns aici,
atunci vom vedea mai bine ce este astazi in
regimul in care traim. ,Si nu pentru a arunca
in spinarea mini§trilor cari au o oarecare
permanenta, mai mare decat odinioara, dar
eu §tiu cat de dese on aceasta permanents a
fost amenintata, §i, poate, in ceia ce priveste
unele persoane de pe banca ministeriala, am
§i eu un merit in conservarea for acolo unde
sunt,. a arunca, zic, in spinarea mini§trilor

www.dacoromanica.ro
IA
 - 13

toata raspunderea. Va sa zica, totul este foarte

bine, dar nu ne prive§te pe not aceasta: ea
apartine d-lor, mini§trilor. Ei sunt oamenii
cari raspund, iar not nu am fost decat ni§te
buni patrioti cari i-am aplaudat intr'un anu-
mit moment. Si, Doamne, ceia ce se intampla
cu un pre§edinte se poate intampla §1 cu devo-
tamentul fats de o banca ministeriala; sunt
lucruri care se dau §i lucruri care se retrag.
Era unul din putinele lucruri dare care ie§iau
din discutiunile de pans acuma; ie§ia adeca
acest lucru: ca noi suntem uri fel de auxiliari
technici ai guvernului, care are nevoie de adu-
narea materialului §i materialul acesta se
poate aduna la ministere: to adresezi la un
§ef de birou, §eful de birou se adreseaza la o
comisiune de speciali§ti, cu ajutorul earor face
proiectul de lege, §i, atunci, in locul §efului de
birou, ar fi pre§edintele uneia sau alteia din
Adtunari, iar speciali§tii oonsultati pentru alca-
tuirea unei legi, care putea uneori sa treaca
peste recomandarea tor, ace§tia ar fi depu-
tatii §i senatorii.
S'a spus deci ca datoria noastra este sa
ajutam guvernul.
Da, dar ajutorul guvernului nu inseamna a
aluneca impreuna cu dansul.
Inchipuiti-va o calauza; este un drum greu
de munte; pans scum era obioeiul sa se mute
calauza care pretindea ca tie mai bine dru-
'mul decat cei can urea pentru prima oars
muntele. Bun! Ce-ar fi oare daca s'ar cere
ca, daca ratace§te calatorul, trebuie sa rata-

www.dacoromanica.ro
o
 , 14 1
I v!

ceased §i calauza, daca ameteste acel ce urea,'

atunci trebuie sa ameteasca §i calanza, iar,
daca se intampla sa alunece calatorul, trebuie
sa alunece §1 calauza, pentru ca, §i cu ajutorul
greutatii lui, sa ajunga mai repede in pra-
pastie. Acesta ar fi un rol pe care nu 1 -a* .

recomanda nimanui.
Dar, daca se intrebuinteaza metoda pe care
am intentia sa o urmez in partea a doua a
acestei cuvantari, cred ca ea poate folosi la
toata lumea, §i cred ca insa§i banca ministe-
riala este mult mai multumita,
vorbi numai de dansa,
pentru a
este mult mai multu-
'. .

mita de oameni liberi can vad sit judeca in

con§tiinta lor, cari pun pret pe propria lor
con§tiinta, decat de un numar de persoane
care se declara gata a aproba mice si care '1:i"'
nu conditioneaza de nimic, de nicio cunoastere
a lucrurilor, de niciun proces de con§tiinta,
aprobarea lor.
,. Deci, Inca °data, cum am ajuns not la acest
regim? Sa ni aducem aminte, si yeti vedea ca ,

semnalarea pe care o am in vedere corespunde

cu adevarul cel mai desavar§it. ,

Evident ca s'a facut in istoria Romanilor

un lucru extraordinar prin crearea Statului
roman intregit, a§a cum a ie§it din imensele
sacrfticii, care ar fi putut fi evitate in mare -:-
parte, daca eram pregatiti sau condu§i de .::.
.
oameni competenti. A fost o minune. Noi am
ajuns beneficiarii unei minuni. Un lucru este
sigur: ca razboiul 'acesta nu este resultatul

"
www.dacoromanica.ro
 15

cugetarii geniale a oamenilor cari ne-au con-

dus. Nu! Patimile lui sent resultatul lipsei,
inn .numai de geniu, dar §i de activitate §i de
prevedere a oamenilor cari, inteun anume
moment, ne-au condus. Sunt atatia morti supt
pamant cari ar fi putut fi vii in mijlocul
nostru, daca ar fi lost cei cari sa judece mai
bine §i sa prevada mai sigur.
A doua zi dupes aceasta minune, la care
trebuia sa ne inchinam, §i de care trebuia sa
ne facem vrednici, se cerea sa ne adresam la
altcineva decat la cele cateva.sute de persoane
care ni guvernasera Romania pang atunci.
Acesta este adevarul!
Regele Ferdinand a dorit, am avut fa- .

voarea de a cundaqte de mai multe on grin-

durile ,adevarate ale Regelui Intregitor , dela
inceput Regele Ferdinand a dorit sd gayer-
neze altfel de cat cu partidul A, care sa fie
,7' inlocuit apoi printr'o intriga sau printr'o de-
monstratie de stradd a cdtorva mii de oameni
cari strigau qi defilau intr'.o ridicules tarasco-
nizare, defilare pe stradd a catorva mii de
oameni, cari veniau qi la unul qi la altul. Mi
s'a intamplat sd fin aplaudat foarte calduros
de oameni aduqi de adversarii miei,. cari sco-
teau din buzunar insuqi actul de adeziune la
partidul mien. . .

Prin urmare, era natural sa fim guvernafi

prin mai multi oameni, prin oameni mai dezin-
teresati qi prin oameni cari sa aibd conqtiinta
cei un lucre nou a inceput.
. Care a fost rezultatul? De ate on Regele
.f
,-,

rt
www.dacoromanica.ro
;.it'
 16 -
Ferdinand a vrut sa alba un guvern national,
in care sa nu intre numai frunta§ii partidelor
politice, dar §i altii, gandul acesta a fost za-
damicit. Au fost tovara§ii de acestea pentru
a ridica Romania care nu s'au putut face '!
pentru trei locuri de senator in Ardeal. Daces
Ion Bratianu a revenit la guvern singur, a-
ceasta se datore§te laptului ca, impotriva sf a-
turilor bune, care veniau §i din partidul sau,
a cautat numai galceava supt'cele trei locuri
de senator din Ardeal, ca sa nu se poata rea
liza dorinta Regelui Ferdinand.
A§ vrea sa vad care din fo§tii liberali ar
putea sa-mi spuna ca este un alt motiv pentru
care s'a alcatuit un nou minister pur liberal,
in momentul cand Regele §i tara doriau alt-
ceva.
In fata acestei dorinti a lui Ion Bratianu,
om de mare merit, de a guverna singur, s'a
ridicat a§a -numitul partid national-tararast:

,
national" in tovAra§ie cu du§manii razboiutui,
cari jucau un rol foarte mare, era §i Stere
acolo §i taranist", cu mari proprietari de
prin Ialomita, cari aveau nu §tiu cate mo§ii.
Ei bine, partidul era national-taranist.
Partidul national-taranist a declarat ca in-
tentia sa este de a despovara complei, daces
se poate §i de impozite §i de invatamant, cla-*
sele populare §i in schimb a le instala, fara
impozite §i fara o cre§tere politica, in fruntea
treburilor. In partidul acesta erau insa eel
putin patru particle care se ciocneau necon-
tenit intre dansele; imposibilitate absolutes de

www.dacoromanica.ro
t.
:1
 17

a guverna! Pe langa aceasta intra amestecul

catorva politiciani din Ardeal, pe can nimeni
nu se va gandi vreodata a-i admite ca repre-
zinta acest admirabil romanism din Ardeal.
Si era o necontenita lupta pentru sefie: o
cutie in care un sef intra astazi si iesia altul,
pentru ca seful din ,cutie sa-si is Coate masurile
spre a inIocui pe seful. iesit din cutie.
S'a rotors Regele, potrivit dreptului sau.
Dar sa nu mai vorbim de ce s'a petrecut intr'o
anumita sears la Sinaia. Regele cunt sigur ca
nu a uitat-o si suntem si alti oameni cari nu
Ilam
am uitat-o. Foarte frumos sa strige cineva
astazi: Traiasca Regele", dar acela care striga
,Traiasca. Regele", sa fi aparat pe Acela care
to astazi Regele Romaniei, in dreptul Sau,
atuncea cand acest drept a fost calcat in pi-
mare. Mi-aduc aminte ce a lost acolo, cum
.
fieeare se lepada de once sprijin de acordat
Aceluia care era jertfit unor ambitii personale
si unor combinatii mestesugite pentru viitor.
I. Regele a voit, aceasta se poate spune cu
hotarirea care reiese, de altminteri, din ulti-
mul volum al Istoriei Romanilor" a mea, in
care am notat an de an ce voia Suveranul
Regele a voit sa guverneze cu mai multe ele-
mente, luate din deosebitele parade. Ani in-
tregi de zile acesta I-a fost gandul. Nu a
ajuns la caPat. Fiecare criza ministeriala era,
in adevar, pentru Suveran un numar oarecare
de zile .de martiriu.
Imi aduc aminte in ce situatiune se gcisea
Regele Romaniei, cand a trebuit sa recurgii la

www.dacoromanica.ro
 - 18
mine, care nu aduceam nici un aport electoral
si despre care se qtia foarte sigur ca nu voiu ,

urma o guvernare de partid, cd prin urmare

voiu ridica toad lumea impotriva mea, cum
s'a qi intamplat, funded, tocmai din motivul
ca nu am volt sa intrebuintez elementele vechi
si am crezut ca se poate guverna fard acestea, I

s'a sapat necontenit supt picioarele mete, qi

n'am asteptat sd ma prabusese, ci, din potriva, /
drindu-mi ,same de ceia ce se saps acolo, mi-am
citutat de drum si m'am dus inapoi la munca
mea. Dar acestea fac parte din trecut. ..
In tot acest time s'au petrecut cloud lucruri
cari sant la originea regimului celui nou. Ace-
ste cloud lucruri si nu altceva. Aici sd-ini dati
vole sa subliniez bine gandul mien. Unii din
dv. pot foarte bine sa creadd cd regimul cel
non a venit dintr'o ridicare a tarii impotriva
partidelor. Nu, Ora era aqa de deprinsii set ,

suporte acest regim, 'Inca ea nu a ardtat prin

nimic di se_ poate scutura singurd. Acesta .
, este adevdrul:
_ Nu confundati situatia dela not cu situatia
din Italia d-lui Mussolini si cu situatia din
Germania Cancelarului Hitler. Aici a lost cu
totul altceva. Acolo, in Italia, inteadevar lup-
, tatorii razboiului si, in Germania, un numar
oarecare de oameni amestecati si ei in razboi, ,.
dar cari aveau si o cariera politics, oamenii
acestia, pe niste ch'i care nu pot fi ale noastre,
caci not suntem, inainte de toate, deli un
popor foarte hotarit, un popor bland, pe
aceste cai au ajuns sa is in stapanire Statul.

www.dacoromanica.ro
 .

7
19

§i, atunci cand oameni inarmati, formand osti .

gata la orice, iau in stapanire Statul si, cum

. este cazul in Italia, initiativa o tin pentru
, seful lor, respectand pe Monarh, dar margi-
.
A nindu-i actiunea, sau; cum este cazul in Ger-
mania, inlatura lima* persoana Suveranului,
pentru ca seful acestei miscari, cu anumite
titluri luate din istorie sau din poezie, sa-1 in-
locuiasca, atunci, evident ca oamenii .acestia
pot face orice: §i lucruri bune §i lucruri mai --'.:

putin bune. 'On drept potrivit cu dreptul pe

care 1-am invatat noi si 1-am respectat noi,
'evident ca nu exists, dar este un drept al pu-
terii manifestate fatis, care s'a luptat cu tot
riscul si care a ajuns sa biruie.
Dvs. sunteti representantii foarte stimabili
ai atator ramuri de activitate romaneasca, dar
nu aveti, cum nu avem nici noi, senatorii de
drept, cum n'are nici banca ministeriala, nu
avem caracterul unor cumpliti luptatori, cari
71.
au lasat jertfe in urma, si, dupes ce si-au spalat
manile de sange, s'au apucat cu mange ace-
stea, incicirjite tocmai grin sangele varsat, sa
guverneze para. .

Nu, regimul acesta nou 1-a facut Carol al

II-lea, Rege al Romaniei. Nu J-ati facut dv.
§i, de aceia, si in ce priveste Frontal, cei
cari beneficiaza de acest regim si cei cari it
represinta fare a benefiCia in sensul obisnuit
al cuvantului, trebuie sa fie de cea mai dent-
varsital modestie. Atitudinea mussoliniana din
Italia si atitudinea hitlerista din Germania nu
se potriveste cu noi.
. .

ti ,
,."

www.dacoromanica.ro
 - -20

Dar, in acest timp, partidele se succedau

§i nu puteau guverna. Se supara d. Maniu,
se supara d. Mihalache, se supara d. doctor
Lupu §i era o nenorocire nationals. Se
ajunsese acolo, incat Regele Romaniei, intre-
buintand talentele diplomatice ale d-lui Titu-
lescu, care s'a vazut unde 1-au dus intre-
buintand deoi talentele diplomatice ale d-lui
Titulescu, trebuia sa intervina ca sa nu mai fie
suparat X sau Y. Ni venia noua greu cand
vedeam, n'a§ zice la ce scanere, dar la ce
greutati silesc astfel de ambitii pe Acela
care, purtand Coroana Romaniei, este mult
mai presus decat not toti, fiindca El nu este
numai Regele permanent §i responsabil, ci
este Acela care ne rezuma pe fiecare §i ne
intrece pe toti laolalta. Aceasta este §i' deli-
nitia regality ii.
In acest timp ce s'a facut? Iata cei doi
factori la cari vin acum. Un factor a lost
imitarea strainatatii, al doilea factor a fost
inscaunarea anarhiei cutezatoare.
Vinovatia cea mare a guvernelor de odi-
nioara nu sta in legile rele pe care le-ar fi
votat sau intr'o guvernare care este cam in
masura romaneasca. Evident ca §i regimul de
acum intrebuinteaza oameni pe cari nu i-a
inventat, pe can i-a gasit, §i unii dintre dan§ii
sunt buni, altii mai rai; unii, cand li se spune
sa nu faca politics, inteleg sa nu faca politica
pentru altii, dar s'o faca pentru dan§ii, sa-§i
inscrie in vederea viitorului un numar cat

www.dacoromanica.ro
 $

21 -
se poate de mare de oameni cari sa-i ajute
atunci.
Pacatul nu este acesta. Pacatul este ca s'a
ingaduit maimutarirea periculoasa a lucru-
rilor din afara, care nu puteau fi introduse
la noi §i -care nu se puteau aclimatiza aici.
Si, al doilea, ca s'a ingaduit oricarui indraznet
sa devina stapanul strazii §i sa ameninte cu
moartea pe oricine i-ar fi stat in tale. (A-
plause).
Ce insemna seria aceia de uniforme de toate
oolorile? ySi guvernul i§i avea uniformele sale.
Erau tot felul de alma*, mai mult sau mai
putin spalate, iar, in ce prive§te oorpul pe
care-1 imbracau cama§ile acestea, el era cam
de aceia§i calitate._Cama§5. verde, cama§a al-
basted, cama§a neagra, cama§a alba, cama§a
bruna. Era §i un subsecretar de stat supt gu-
vernarea liberals care i§i avea §i el cama§ile
sale. Aceqti cama§i, ceia ce se potrive§te
mai bine cu sexul acelora cari le imbracau,
ace§tia erau un fel de sans-culoti ai revolutiei
romane§ti.
De fapt sans-culotii francezi erau aceia care
nu purtau culotii oostumului de curte, ci
pantalonii pe cari-i poarta astazi toata lumea. -
Ai no§tri n'aveau insa pretentii decat la ca-
ma§i, pentru a ni falfai toate cama§ile for
supt nas. A§a se facea in Germania, a§a trebuia
sa facem §i noi; a§a se facea odiiiioara la d.
Mussolini, dar din ce in ce mai putin, a§a
trebuia sa facem §i noi. Nu puteai ie§i din
Bucure§ti fara sa intalne§ti lagare de exer-

www.dacoromanica.ro
b."
 - -
22
. -.4
.- citii, *i din cand in cand puteai sa vezi pe
strazi * i defilari. , ; .

Dar a trebuit atunci ca un om fara." rost .in `../. , =

' Stat, numai un cetacean ingrijorat, atunci ....-: '"

r' and Bucure*tii erau ocupati de trupele celui -',',;-.;

,4 care *i-a platit pacatele, de*i eu nu iau ',......--1.

y- raspunderea nici pentru pacatele pe care le .' ...'

face cineva, nici pentru felul cum este adus a .,,
le isp4i, cand erau ocupati Bucure*tii de
' runcam ;an ve*mant de mild .
trupele aceluia asupra memoriei caruia sa a-
§i de iertare, as
zice, dar raspunderea lui fats de istorie este
6.

a*a de mare, incest un ve*mant de iertare nu-§i

, .
poate avea loc , a trebuit ca acel om, eu, sa
. . intreb cu pumnul in masa Consiliul de Mi-
ni*tri cum este posibil ea _Guvernul sa pares
seasca in mana unor energumeni, a unor fana.!.-
tici, Capitala Tariff, s'o predea in mana fana- '
tismului unor indivizi organizati, lasandu-i sa
faces .orice vroiau, fara. *tiinta, fara merit, each
erau studenti cari isi pedepsiau colegii chi-
., ...
nuindu-i, studenti cari nu permiteau profeso-
- rilor a-*i face cursurile, numai pentruca um-
"; blau cu revolverele in buzunar. A vent la
mine un om de bine, dar care mergea pe o
tale gre*ita, *i care auzise ca am primit si
eu o amenintare, de altfel am o biblioteca
intreaga, ca sa-mi spuie: iti trimet eu sa.
to p'azeasea ni*te baieti de-ai miei, solizi, cu
revolvere iA fiecare buzunar!".
Si era aici, pe .cheiul Dambovitei, cartierul
general, de unde plecau ordine, care se *i
.
executau. Mai putea merge lucrurile a*a? Nut
_

. -

www.dacoromanica.ro
.

. I i".
,
 .

- 23
Ce a facut Coroana?
Coroana a incercat toate solutiile posibile,
inainte de a ajunge la Constitutia din 1938.
Intaiu, a vrut un minister nou. Se ispravisera
.. anii partidului liberal, -- sitotioamenii de bine
recomandasera Coroanei sa pastreze acest Gu- .;-

vern cat se poate mai mult, cu toate lipsurile

lui, caci ce venia altfel era mai rau decat atata. '
Coroana a vrut sa aiba continuarea liberalilor
sau a unora dintre personalitatile liberale care
guvernasera pans atunci, cu Ardelenii d-lui
Vaida, si acestia aveau marele avantagiu ca
nu amenintau in fiecare moment cu rasletirea
Ardealului, cu desfacerea Ardealului, numai
fiindca nu se putea ridica §eful for atat de
sus,. Inca sa intreaca Mail* Coroana si
impreuna cu vechii miei prieteni. Eu eram in
strainatate cand s'a facut aceasta legatura.
Si s'a mers la alegeri. Cel care era ministru
de Interne indepline§te acum o misiune foarte
importanta in diplomatic. Este foarte sigur
. insa Ca sau nu §tia sa faca alegeri, sau n'avea :

curajul sa le faca, sau, pentru tine stie ce

motive, ii cadea bine sa lase a iesi ce o sa
,
iasa. Au urmat framantari de un misticism din
cele mai nesanatoase, spunandu-se ca se va
capata once, daca se aduc partisanii la pu-
tere, si niciodata taratml, in simplicitatea lui,
n'a fost mai mult exploatat cleat de acesti
.- baieti, tovarasi de mancare, tovara§i de ba.u-'
tura, tovarasi de dureri §i sfaturi, pe can en
ii cuno§team foarte bine, caci doar veniau la
examen la noi, si ii puteam Judaea. Si Cara

www.dacoromanica.ro
 - -24

s'a trezit deci cu §aizeci de deputati ie§iti ca

din fundul pamantului.
Era un pericol a§a de mare? Eu am fost'de
parere ea nu, pentruca once se poate ca§tiga
si mandate electorale, §i popularitate
dar mintea, aceia nu se poate ca§tiga prin
niciun fel de succese. Era de ajuns sa-i vada
cineva, sa-i auda, pentru ca imediat, la un
popor care ornoara prin ridicol, ei sa se cu-
funde in discreditul eel mai desavar§it.
Erau §i alte mijloace. Cine cunoa§te resor-
turile vietii politice §tie ca erau §i alte mij-
loace. *tie §i d. pre§edinte al Consiliului de
mini§tri. Pe vremea aceia ne intelegeam destul
de bine in interesul tarii, care avea nevoie
de autoritate. Si el are fara indoiala autori-
tatea in mans §i rau face eand recurge, la alte
mijloace cleat ale autoritatii, pentru a ajunge
la alte resultate, care nu sunt demne de situa-
ia pe care a capatat-o. *tie foarte bine la ice
fac aluzie: e vorba de unele lucruri foarte
recente §i de altele mai departate.
Prin urmare, aveam mijloace pentru a lucra
si fara lovitura de Stat. S'a .chemat insa alt
guvern, in credinta ca acest guvern, care era
un guvern de dreapta §i care, in politica ex-
terns, n'avea reala §i profunda simpatie pe
care eu o pastrez §i pans acum cu rasa din
care venim noi, §i, cu Statul care sta.' in frun-
tea acestei rase §i care este Frantz, inima
cea nobila §i gandul cel masurat al Franciei,
poate ajunge mai bine la capat.
Atunci, pentru a avea la guvern o alit

www.dacoromanica.ro
 25 -
dreapta decat dreapta oamenilor revolverului
Si pentru a ne presinta in politica externs
altfel decat in inchipuita sclavie, pentruca
nu era sclavie ceia ce ni se cerea de Franta,
pentru aceasta s'a recurs la un nou guvern,
avand in frunte pe una din cele mai frumoase
personalitati din desvoltarea literaturli noastre
§i desigur un om de mare talent; §i, chiar
pentru gandul lui bun, mai mult decat pentru
putinta lui de a infaptui, care. s'a dovedit
aproape nula, trebuie sa-i fie lumea recunos-
catoare.
Lucrurile acestea insa, el le-a pripit; lucruri
care se fac farce sa fie anuntate, pe cand atunci
s'au anuntat a§a de mult, incat nu mai era
posibilitatea de a lucra, fiindca alarma fusese
data cand tOcmai nu trebuia sa banuiasca
nimeni lovitura care trebuia sa se deie.
Si, atunci, am fost chemati noi de Suveran.
Noi fain niciun fel de sfat dela noi. Aici 'Stint
membri ai Consiliului din Februar 1938. Ni-
meni n'a vent cu un sfat, ci totul a plecat dela
Rege. Si Regale ne-a chemat §i ne-a pus inain-
tea tristei situatii: Suet in Romania oameni
can sa fie in stare a rasturna vechka Consti-
tutie, care permite toate clemagogiile`?."
Constitutia lui Alexandru Constantinescu,
pe care unii au §uierat-o din strada, altii au
combatut-o in Parlament, intrebuintand gaze
asfixiante, iar un alt numar, cei cari au votat
aceasta Constitutie, au votat pur §i simplu
farce sa §tie ce este, fiindca de fapt era ordin
dela guvern sa se treaca, §i au trecut toate

www.dacoromanica.ro
 ,
26 --
articolele fara discutie. 0 Constitutie facuta
1. in felul acesta, de Alexandru Constantinescu ....
ca ideie §i de raposatul Disescu in materie de
drept, cblebritate mondiala, cu statuie in
Bucure§ti, o astfel de Constitutie, care n'a-
yea nimic a face cu trecutul §i cu nevoile
noastre, care nu deschidea nimic in iiitor §i
permitea toate destrabalarile §i manifestatiile
anarhice, fara macar sa fie, ca in tarile cu
un regim parlamentar, fara sa fie o traditie,
.. care la Englesi se suie pand la wittenagemotul
anglo-saxon §i care se ridica in Franta path
la cugetatorii filosofi" ai secolului ai XVIII-
lea §i la luptatorii eroici dela 1789, o astfel
de Constitutie nu. merita nicio crutare. Regele .
: a suflat asupra ei, §i ea a disparut. Dar eine
lt
. are sa planga pentru desfiintarea acestui prost
-! :.. ve§mdint.4imprumutat dela Belgieni in 1866 §i .

carpit de croitori de mana a '/oatra la noi, iacum

vreo cincisprezece ani? .

Regele ,este un om foarte bine informat;

este unul dintre oamenii cei mai inteligenti
., din Romania. i, ctind un om blitran, un pro-
fesor &Wan ca mine qi un spirit independent .

spun lucrurile acestea, ele au o ,oarecare greu-

tate: an malt mai multi greutate decal apre-
cierile care pot veni dela oameni interesati sau
arri. n'au attitea elemente pentru a judeca.
. Regele este un om perfect informat, o strata-
cita inteligentd i o energie,. o energie aproape .

eroicei.
. Sa-mi dati voie sa-mi amintesc un lucru,
...
.

care n'a§ urea sa scape din discursul mieu.

,
r
7. .
--

www.dacoromanica.ro
 - -
-
-,
27

Cand m'am intors dela Paris in Novembre 1937,

lucram Istoria Romani lor" §i tocmai eram la
epoCa lui Voda-Cuza, la epoca acelei muce-
. ninii a lui Voda-Cuza, care n'a putut face ceia 1

- ce voia, funded la fiecare moment intalnia

rezistenta unor clanuri personale de intaritate
A '" pasiuni boiere§ti, pans ce el a pierdut rab-
darea, a dat lovitura §i a putut sa faces actele
cele mai importante din Domnia lui.
. i atunci mi -am 'ingdduit set' spun Maie-
stiitii Sale: Maiestate, ceeace a putut face
Cuza atunci, la 1864, Maiestatea Voastra, nu
,., an Rege ales, ci al treilea .dintr'o ,Dinastie, .
nu poate oare set faces acum?" . .

, Mi s'a parut ca veld in ochii aceia limpezi,

.14:. in cari este toata dulceata poeziei visatoare,
- dar qi toatii hotiirirea Maicii Sale qi a rasei
- pe care a adus-o Ea, mi s'a parut cii vad o .; :.,
tresdrire. i mi-am zis: impotriva oricaror
piedeci, o va face. i s'a facut. . _

. S'a facia in frunte cu Patriarhul, foarte

bine, cdci era o figura reprezentativa qi, de
. altininteri, el 0-a indeplinit functiariea cu dem- .
nitatea istoricii ,a unui lung ,qir de prelafi din .

istoria noastra cea veche, cari de aultea on au

reprezintat vointa insiiqi a poporului roman.
Ce mai lipsia? In momentul plecarii noastre
din Consiliul de niini§tri, in Aprilie, in mo-
mentul aceia eu am fest insarcinat sa arat
printr'o scurta cuvantare ce mai era de facut.
Era vorba de legea electorala, care trebuia
Inca de .atunci alcatuita. Unii dintre d-voastra
§titi foarte bine ca acestea au fost cuvintele
;. - T.

.i.
I.
,
www.dacoromanica.ro
 28

cu 'care am plecat noi de aeolo. Vedeti, eu

scusez ca nu s'a facut legea electorala de
de atunci si ca n'am Intrat astfel in normal.
Fiindca actiunea terorista exista Inca in acel
moment. A trebuit sa primesc in casa mea,
ca ministru, o scrisoare de insulte si amenin-
tari eu, care nu sunt deprins' a le primi
ca sa ma adresez parchetului militar, iar par-
chetul militar a facut ceia ce era datoria lui
sa faces. Atunci s'a vazut ca intr'o societate
ingrozita ajunge ca acei cari reprezinta auto-
ritatea si legalitatea sa is o masura pentru ca
toata iluzia terorista sa cada la pamant.
Este adevarat ca au trecut numai cateva
luni de zile si, data prima faza a acestor -ame-
nintari pentru o ciudata transformare prin
pregatiri sangeroase a societatii romanesti, a
putut sa se inlature, a venit apoi o alta 'laza,
si tot supt influenta strainatatii.
Eu nu pot sa spun mai molt. De pe banca
ministeriala, in privinta aceasta, nu se poate
spune nimic. A trebuit insa o alts intetire din
strainatate, pentru a se incerca a doua lovi-
tura. Pe urma, mini trii noi au facut ce au
crezut, si lucrurile s'au ispravit. Dupes aceasta
numai, putea veni legea electorala, reintrarea
in normal si aducerea la indeplinire a progra-
mului fixat prin Constitutie. Acesta era dela
inceput programul firesc, dar Coroana nu se
simtia insa destul de asigurata.
Atunci s'a intrebuintat un tratament homeo-
patic. Fats de razboiul care se purta impotriva
autoritatii legale, cu anume imbracaminte, cu

www.dacoromanica.ro
 29 -,
anume organizatii militare, cu anumite cere-
monialuri, a trebuit, pentru binele tarii, sa
treaca toate acestea de partea cealalta, de
partea puterii publice.
Unii oameni grabiti au §i strigat ea s'a in-
ceput deci regimul totalitar in Romania §i de .

acum inainte toti trebuie sa gandim la fel, toti

trebuie sane micam la fel, toti trebuie sa stra-
nutam la fel. Tar, afara de aceasta, nu este
decat tradare de patrie §i revolutie.
Eu nu vreau sa insist asupra lucrurilor
acestora, in mare parte de neinteles, care s'au
petrecut intre mine §i guvern cateva saptamani
de zile, neintelegeri' la care s'a ajuns nu din
vines mea, care nu trecusem de dreptul mieu;
dar de partea oealalta s'a ajuns in sfar§it la
intelegerea cis lucrurile se pot petrece pi
altfel.
Sunt oameni cari privesc §i acum lucrurile
totalitar. In strainatate, in Italia, a aparut un
articol in care se spunea: Romania veche s'a
dus cu totul. Acum suntem supt un regim
totalitar.
Dar nu suntem totalitari. Daca s'ar pure
la vot in forma aceasta: ca dv. trebuie sa
renuntati la mice initiativa proprie pentru a
deveni totalitari, eu cred ca, cu toate legaturile
pe care le aveti multi din dv. cu regimul, ati
vota impotriva ideii acesteia de totalitarism,
care este cu 'totul strains de sufletul nostru.
Sa nu se uite un lucru: Tara Romaneasca,
a trait secole in ob§ti libere de tarani. Romanii
au ridicat apoi Domni, au ridicat dinastii de

www.dacoromanica.ro
 ;
.
:
t
30 77 11

1- .`

care ne-am tinut a§a de strans legati, cata

1. vreme a mai Lost un reprezintant al lor. *tam
t4f,.. eel Mare a ie§it din adunarea poporului dela
Direptate; Matei Basarab a iesit tot din adu
narea populara ,eonstienta si libera; Constantin :
F.
Braneoveanu a iesit tot de-acolo. Miscarea de
.
-7(
;
desrobire a lui Tudor Vladimirescu a ie§it
din adunarea poporulut
. . Si Cuza-Voda nu s'a sprijinit pe boieri, ci -,
-,' pe vointa acelora, in dar§if liber exprimata,
a taranilor cari-§i aveau acum pamantul lor. :.".
Si Cara noastra, §i la 1877, §i la 1913, §i in
timpul Marelui Razboiu, Cara aceasta a fost _.
aparata tot de adunarea poporului in arme,
avand in frunte pe admirabilii tarani cari- §i .
in acest ceas din urma au stat acolo la'granita,
aratand ca trebuie sa se treaca peste un popor
intreg pentru ca sa se §tirbeascal hotarele
noastre.
Frontal" acesth are un foarte frumos nume,
are o uniforms cafe nu strica, §i are o eon-
§tiinta de sine care trebuie sa se "adaptez0
imprejurarilor, Coroana, care avea nevoie 2-
de un sprijin, §i 1-a avut larg: un adevarat
plebiscit in jurul Tronului, nu pentru ea .

Frontul" sa ramana in rostul de a inlocui _

"Tr . Parlamentul, ci tocmai fiindca atunci nu era
Parlament si pentru a arata devotamentul Co-
-"'
roanei, pentru aceasta a trebuit sa se arate
caldura pentru Front. Acesta este adevarul. li ,

chiar in Consiliul de Coroana in care s'a dis-

cutat legea electorala, o ctiu foarte bine
cei ce au participat eu mi-am exprimat
_

www.dacoromanica.ro
' ;
,triA'' r...2414sf"..t el
 o.' '
4.
ay.si
- '
31

.
aceasta parere: pand acum Frontul, de acum
inainte Parlamentul!".
Frontul, evident, cu garda lui, este tot ce
F poate fi bun, pentru ca, In anumite impreju-
rari5. in kind Coroanei sa se gaseasca mobi-
lizate §i alte forte decat ale maselor mobili-
zate de cine §tie ce demagog.
Tara a sprijinit, deci, prin Front", Coroana
In primul rand, dar Coroana trebuie sa se spri-
jine pe uh Parlament liber.
Eu am avut o oarecare discutie, farce a fi .

contrazis, in ceia ce prive§te conditiile in

can s'au facut alegerile, care recunosc ca au
lost pa§nice §i ca lumea a lost bucuroasa de
I ' ainainte
fi despovarata. Dar ceia ce mi se spusese,
de plecarea mea in strainatate, ca . .
-,
rolul Frontului" in alegeri se va margeni la
o simpla semnalare a incompatibilitatilor, a-
'. `..f ceasta din nenorocire nu s'a facu.t.
i sa-mi dati voie sa cetesc aid chiar sari-
soarea pe care am trimis-o Pre§edintelui de
Consiliu, Inca odata: un om care a bine
meritat dela Patrie pentru curajul cu care .

§i-a pus viata §i toata situatia in pericol, sand

. a dat lovitura pe care eu nu as fi dat-o.
Iata, domnilor, ce-i scriam eu d-lui Cali-
nescu: ,

In ajunul, plecarii dela care nu ma pot

sustrage in sa-ti spun ca din conversatia cu 7-.
d-ta asupra formatiei Senatului nu trebuie sa .' :

: retii ca eu as fi dispus a-1 prezida, oricare -

ar fi caracterul operatiilor electorale. Ameste-
. cul Frontului" e, de sigur, pentru ele un viciu

www.dacoromanica.ro
 32

§i de aici pot ie§i lucruri neplacute, poate lu-

cruri grave, cred Insa ca ele s'ar putea evita,
spre binele Ora.
Si iata cum: aceasta alcatuire pe care, §i
in presenta Maiestatii Sale am aratat-o ca o
solutie oarecare, prinsa intr'un moment de
nehotarire, nu poate inlatura pe nimeni, pe
baza simplului fapt ea a fost decretatil Partid
Unic".
Nu poate fi Partid Unic", ci numai na-
tiunea.
,,Data., s000tindu-se ca un singur birou elec-
tor-al adaus, el ar semnala numai incompatibi-
litatea, ca o datorie cetateneasca a sa, lucrul
ar fi acceptabil".
Nu vreau sa cetesc restul acestei scrisori.
Dar a§a s'au desfa§urat lucrurile.
V'am aratat neted de unde s'a pornit, iata
resultatul. Iata unde am ajuns. Iata ce este
astazi legalitatea gi ce este astazi numai opor-
tunitate trecatoare. Legalitatea este Consti-
tutia din 27 Februar 1938. Oricine este impo-
triva acestei Constitutii nu e decat un rau
naravit, incapabil de a-§i da same ca toate
lucrurile s'au schimbat, un ambitios care urla
catre prada care crede ca s'ar mai putea in-
toarce, sau un biet om de club care nu vede
mai departe decat zidurile de catre strada ale
alcatuirii lui politice.
. Aceasta este basa noastra. Constitutia ga-
ranteaza pe Suveran, Constitutia lass Para
libera de a-§i numi oamenii sai. Constitutia
respects Parlamentul, care nu este un birou

. 4 .

www.dacoromanica.ro
 - -33

de inregi' strare, ci, din potriva, Parlamentul,

cu comisiunile sale, care lucreaza §i in timpul
vacantei, este un organism viu, care poate
ajuta, dar §i opri in loc §i corecta, actiunea
guvernului.
Este un fapt recunoscut ca, venind cineva
la guvern, nu devine mai inteligent decat
inainte, sau, cazand dela govern, nu devine
mai prost de cat inainte. In aceasta privinta
ma pot da de exemplu chiar pe mine, care,
cazand candva dela conducere, nu am simtit
cid a§ fi mai putin inzestrat de cum '6ram
atunci cand trebuia sa fac §i prostii pentru,
hatarul altora; din potriva, cineva, venind la
guvern, as spune ca sacrifice o parte din
inteligenta sa, dar de sigur nu o intrece cu
molt atunci cand revine pe banca ministe-
riala.
Nu numai atat, dar acest Senat, care a
fost infati§at numai a§a, ca adunare de spe-
ciali§ti, cum te-ai adresa la Institutul Meteo-
rologic sau cum te-ai adresa la Societatea de
tiinte, din potriva, acest Senat, prin felul
cum este compus, a fost ridicat, prin Consti-
tutie, in primul rang al institutiilor garante ale
libertatii disciplinate a poporului romanesc.
(Aplause). Fiindea avem §i not euno§tintile
noastre, avem munca noastra, avem prestigiul
nostru individual §i al categoriilor ce represin-
tam, pe cand Adunarea Deputatilor este aleasa
din randul cetatenilor cari se presinta ca atare,
cari nu aduc cu dan§ii sau o competenta, sau
o recunoa§tere a vaforii for prin Suveran,

www.dacoromanica.ro
ti
 Y .
.

r"
- 34
, .

sau o lunga viata politics, sau un rol de co-

'. mandanti de ostire on de inalti judecatori,
cum sunt oamenii earl fac parte din Senat.
II

4./. Si acum, incheind, domnule pre§edinte §i

domnilor senators, s'a vazut ce a fost inainte,
am cautat sa dovedesc ceia ce este astazi
intr'adevar, nu ca o iluzie, dar ce este intea-
devar ca libertate politica si ca drept al po-
' .
porului romanesc. Putine propozitii vor ajunge
ca sa arat ceia ce cred eu ca poate fi de acum
inainte.
Sa intram in lege cu to ii, sa intram pincer
si deplin in lege, in tot ce cuprinde legea, fara
a face un pas, fara a incerca sa facem un pas
dincolo de lege. Sä respectam gandul uman,
care este un lucru sfant si care, Baca este
lovit, o natiune intreaga degenereaza si un Stat
nu se poate sprijini decat pe o civilisatie natio-
r. nala hranita din libertatea gandului uman.
Set ne unim, nu grin favoarea pe care am
cdpeitat-o la un moment qi din care se face .

un privilegiu, sa nu inlocuim vechea class pri-

vilegiata printr'o noud class privilegiata de
jureimirzte qi de uniforme, ci sa strangem toate
vointile peste orice privilegiu, fiecare 'sacrifi-
cand, unii o intreaga vigil politico, iar altii
un moment de noroc care a cazut asupra lor,
.,,. pentru ca, sprijinindu -ne pe clasele fundamen-
' .

tale, sa umblam pe o linie care sa fie numai a

noastra, inlaturand tot ceia ce este de aiurea
; ispita qi tot ce este de aiurea ameninfare.
Set unim fmpreuna libertatea, pe care nu o
. .
`';..

www.dacoromanica.ro .

i r::
'k.'' . 1.
 35

poate urrneiri nimeni pans in fundul gandirii

noastre, cu autoritatea, fora care orice socie-
tate se doirtimii.
Si, atunci, in fund Regelui, spirit liber, qi
spirit de autoritate in acelaq timp, sei incepem
era cea noun, nu dela discursul nostru de aici,
ci dela fapta pe care vom fi feicut-o impreunii.
. (Aplause prelungite.)

;-:

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro