ISTORIA

CONTEMPORANA

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA
CONTeMPORANA
VORBITA PENTRU
ASCULTATORII DE LA

ACADEMIA DE INALTE STUDII

COMERCIALE SI INDUSTRIALE

DE

H. IORGA
1.

0101001K3

BUCURETI
EDITURA ACADEMIEI DE INALTE STUDII COMERCIALE BSI INDUSTRIALE
1930.

www.dacoromanica.ro
 I.
Sensul si causele revoluflilor din secolul al XVIII-lea,
Iubiti ascultatori, felul cum se presinta istoria
contemporana va fi cu totul deosebit de felul pe
care-1 cunoa5teti, fel cunoscut de d-voastra §i mai
de toata lumea, care, felul acesta, este in legatura
cu anumite interese actuale pe care nu am nici
un motiv sa le imparta§esc §i cred ca din ce in ce
mai mult nu le vor imparta§i nici altii.
0 istorie contemporana este, in conceptia obi§-
nuita, mai inainte de toate o glorificare a Revo-
lujiei francese. Va sa zica, o grea osinda cazuta
asupra intregului trecut.
Evul mediu, complect condamnat ; o epoca mo-
derns strinsa in jurul monarhiei absolute, epoca
pe care o prive§te cineva ca o lungs perioada de
tiranie. i, dupa evul mediu, care ar fi numai
intunerec, dupa epoca moderns, care nu ar fi
altceva decit prelungirea tiraniei monarhice, apare,
prin revolutia francesa, o epoca' de libertate, de
descatupre a omenirii, de creare a proprietatii
mici, de libertate in domeniul economic, de sfa-
rimare a tuturor legaturilor care existau in mate-
rie de indastrie §i in materie de comer, o posi-
bilitate pentru oricine de a ajunge oriunde, o li-
bera coneurenta, o incurajare a talentelor §1 ini-
tiativelor §i, din cind in cind, pentru placerea
omenirii, §i cite o mica revolutie.

www.dacoromanica.ro
 6

Asa se infatiseaza lucrurile de la inceput 5i acest

fel de a presinta istoria contimporana are si un
foarte mare desavantagiu pentru generatiile care
se succedeaz5. Anume, ea este o adevarata lectie
de revolutie, o adevarata infiltrare in mintea
acestor generatii a ideii ca revolutia este un lucru
necesar, ca trebuie neaparat, din cind in cind, ea
omenirea sa fie inoita prin revolutii.
Orice regim care se aseaza de la o bucata de
vreme se invecheste, devine tiranic, si salvarea
omenirii nu stA decit intr'o revolutie, care trebuie
sa se intimple neaparat, si, de cite on revolutia
nu are succes, de atitea on lacrimi sentimentale
cad asupra bietei incercAri care nu a reusit.
Iata, prin urmare, conceptia aceasta, falsa* prin
ea insdsi i cu cele mai rele resultate pentru felul
de a gindi al generatiilor care se urmeaza.
Pang acolo se raspindise ideia necesitatii nea-
parate a revolutiilor incit un Frances spiritual,
Robida, a fAcut un roman cu privire la revolutiile
viitoare. In romanul acesta se spune: de ce sa se
Intimple revolutiile cine stie cind si nepregatite ?
Cel mai bun lucru ar fi ca ele sä ajunga periodice.
Prin urmare, la o distanta de zece sau doulzeci
de ani orice regim trebuie sä cada si ca sa cada
regimut sa se facl pregAtiri stiintifice. $i astfel
fantasistul arata cum trebuie sa se organiseze
aceia can vor lovi in regimul ce trebuie sA dis-
pard, cum au sä se strings fortele care vor con-
duce revolutia si in ce fel , teatral
pi si decent,
ea se va desvolta: in acelasi timp si destul de
teatral ca sa atinga forma interesantA si destul de
crutator ca sa nu se strice nimic. 0 revolutie este
intovArasita de omoruri, de &An de foc, de tur-
burarea, foarte multa vreme, a ordinii publice, dar,
dupa sistemul acesta al romancierului frances, nu
ar fi fost necesar sa se amestece niciunul din ele-

www.dacoromanica.ro
 -7
mentele acestea, desagreabile. Totul calculat pans
in cele din urma amanunte, 5i, fiindca el era, in
acela5i timp, Si un caricaturist, daduse Si ilustratii,
presintind deosebitele fase, care trebuiau sa se
repete, ale revolutiei.
Dar, cum v'am spus, conceptia aceasta este cu
desavir5ire falsa. 5i este falsa 5i o alts parere :
ca omenirea, a5a cum este acum, cu a5ezamintele
pe care le are, cu conceptiile care insufletesc aceste
a5ezaminte, cu partidele care pe rind sint stapine
ale a5ezamintelor acestora, ca omenirea aceasta
pleaca de la o revolutie: nu de la mai multe re-
volutii, ci de la una singura, ca, prin urmare, la
1789 a fost revolutia francesa 5i revolutia aceasta
francesa, care nu a avut niciun inainta5, cares nu
a luat lectii de la nimeni, a creat noua ordine
de lucruri.
In adevar insa trebuie sa recunoasca fiecare ca.
Franta 5i, pe linga Franta, 5i omenirea, de *i
omenirea in mai mica masura decit Franta , a
trecut prin anumite perioade foarte desagreabile.
De sigur ca nu era agreabil a till cineva in
Franta, incepind cu 1792 5i terminind cu lovitura
de Stat a generalului Bonaparte. Ttemurau capetele
pe umeri. In ce prive5te averea personals, aceia
era un lucru la care nici nu trebuia cineva sa se
gandeasca, fiindca astazi ea putea fi, mane putea
sa nu fie. Si, in ce prive5te selectiunea, cutitul
ghilotinei selectiona. Aceasta s'a facut, deci, de-a'n-
doasele :capetele cele mai bune au cazut, fiindca
nimic nu este mai natural decit coalitia capetelor
proaste impotriva unui cap bun : aceasta se intil-
ne5te in toata desvoltarea istoriei omenirii, cape-
tele proaste avind o tendinta fireasca de a se
asocia impotriva capului bun, care este un con-
curent 5i trebuie, daca nu-1 tai, sa/ gase5ti un alt
mijloc de a-1 anula, de a1 impiedeca] sä lucreze.

www.dacoromanica.ro
 -8
Dar a zice ca de la 1789 plead totul, ca Revo-
lujia francesA a inijiat totul, n'a imprumutat de
la nimeni nimic, §i aceasta' este o foarte mare
gre§alA. Veti vedea in lectia aceasta ca revolu-
tia francesA, intiiu, nu a fost o revolutie natio-
nals francesa. In parte da, in total nu, fiindca
revolutia aceasta, facuta pe basa unor idei fran-
cese, nu s'a sprijinit pe o traditie francesa, nu a
intrebuintat forte care sA fie exclusiv francese
si nu a fost fAcuta numai pentru Francesi. Fran-
cesii cari au facut-o se considerau inainte de toate
ca oameni §i revolutia intelegeau s'o faca' pentru
oricare om. De aici lunga discutie, asupra cAreia
n'o sA am timpul sa ma opresc, dacA revolutia
francesA trebuia sä intervind aiurea sau nu trebuia,
daca ea avea calitatea de mandatary de a interveni
oriunde este o tiranie, oriunde ar exista o lupta
pentru libertate, care s'ar cere ajutatd, daca prin
ea oriunde trebuie trezita o lupta pentru libertate.
Natural? parerile s'au schimbat : °data erau Wenn
fel, alt1 data in alt fel. Cind s'au indulcit Fran-
cesii la contributiile de razboiu, la strAmutarile de
tablouri §i de alte obiecte de arts la museele lor,
cind s'au invAtat a cuceri, atunci, natural, doc-
trina neinterventiei a fost cu desavir5ire pArasita.
De fapt, insA, revolutia francesa nu este singura,
nu este cea d'intaiu, nu este facutA in sens fran-
ces §i nu este facuta ca un fenomen national
pentru Francesi.
Yedeti cite idei o sA trebuiasca sa vi le darim.
E1 se pot darima foarte u5or, prin infAti§area lucru-
rilor, dar, inainte de a ajunge la revolutia aceasta,
ceia ce este necesar de aratat este pregatirea, nu
a revolutiei francese din 1789, dar a revolutiilor,
din care cea francesA este numai una.
In orice cas, este a doua, fiindca avem revolutia
americana inainte de dinsa, §i, daca socoate cineva

www.dacoromanica.ro
 9 --
bine, nu este nici a doua, fiindca au mai fost doul
revolutii in vecinAtatea Franciei, inainte de 1789:
o serie de incercAri revolutionare in Geneva,
care, bine inteles, atunci nu Ikea parte din El-
vetia, ci era o republica deosebita, §i, pe de altA
parte, rascoalele din Teri le-de-Jos, din ceia ce
numim astazi Belgia, care, rascoalele acestea, se
sprijiniau exact pe acela§i principiu pe care s'a
sprijinit, pe urmA, revolutia francesa §i au intre-
buintat exact acelea5i mijloace pe care le-a intre-
buintat aceasta revolutie francesa.
Nu v'a§ garanta ca punctul mien de vedere va
fi acceptat de istoriografii francesi ai revolutiei,
dar oricine nu are interes, oricine nu este pre-
ocupat, va trebui neaparat sä primeasca acest punct
de vedere.
Astfel, avem intaiu de presintat pregatirea re-
volutiilor §i, cum am zis, este mult mai potrivit
sa intrebuintez terminul acesta, decit acela, ine-
exact, de pregatire a Marii Revolutii, a revolutiei
francese de la 1789.
$i aici sint anumite pareri gre§ite de inlaturat.
A.5a cum se invata de obiceiu, cum ati invdtat
d voastra, se zice: revolutiile acestea care s'au
intamplat la sfir5itul secolului al XVIII-lea an fost
revolutii necesare ; nu se putea ca ele sa nu se
intimple, umanitatea nu putea sa scape fait c re-
volutie ; revolutia a venit la momentul ei, poate
chiar, pentru unii mai grAbiti, in deosebite teri, ea
a venit prea tarziu §i ar fi fost mai bine sa vin
mai de cu vreme, a§a CA acela care infati§eaza
revolutia francesa scoate §i un suspin de u§urare
zicind: in sfirsit avem §i revolutia ; am a§teptat-o
atita vreme: iata, a venit, a darimat zidurile cele
vechi. Caci fantasia poate QA-§i inchipuie ziduri
vechi, negre, mucede §i inalte, pe zidurile acelea
tot felul de tunuri, de arme de lupta, toate im-

www.dacoromanica.ro
 - 10 -
potriva libertatii natiunilor, a libertatilor consti-
tutionale ; iar, de cealalta parte, flacaii ace5tia,
aprigi luptAtori pentru libertatea omenirli, cari se
gramadesc 5i distrug toate Bastiliile, yeti vedea
intro alts lectie ce inseamna Bastilia. Francesii
serbeaz& data dnd a fost dArimata Bastilia : ea
este un simbol al revolutiei francese, dar, de fapt,
Bastilia nu insemneazA nimic, iar luarea Bastiliei
chiar foarte putin. Tot secolul al XVIII-lea, acest
secol al intrigilor", nu ar fi facut altceva decit s&
pregAteasca prin gre5elile, prin pacatele lui, revo-
lutia care se putea manifesta 5i produce intr'o
Cara sau in alts tare, dupa imprejurari. Caci tere-
nul era absolut pregAtit ; ideile erau rAspindite,
nemultamirile se simtiau foarte adinci, ambitiile
care trebuiau sa conduce revolutia stateau la locul
for pentru a putea sa porneasca in orice moment.
Se zice: revolutia de la sfir5itul secolului al
XVIII-lea a fost determinatA mai intaiu de o pro-
paganda de idei, 5i propaganda aceasta de idei
cautA cineva s'o margeneasca in timp 5i s'o string&
in jurul unei anumite personalitAti.
5i, astfel, cam pe la 1710-1720 a inceput aceasta
propaganda de idei, care a continuat pan& la re-
volutia de la 1789 5i se delimiteaz& in felul acesta
cronologic actiunea impotriva vechilor institutii.
Dar se mai zice Inca: aceasta mi5care a fost
condusa de anumiji oameni, pe cari ii cunoa5-
tem, 5i de anumite opere, care &au cetit foarte
mult, acum mai putin 5i nu mai au aceia5i in-
fluent& asupra societatii, dar, cetindu-le, ajungem
a intelege cum a putut sa se exercite aceasta ne-
contenitA influent& a ideilor revolutiei. $i, atunci,
la bacalaureat, orice candidat, cit de mediocru,
scoate, dup& o sfortare mai lung& sau mai scurta,
cele trei nume: Voltaire, Montesquieu, Rousseau.

www.dacoromanica.ro
 11

SA vedem intaiu teoria pentru ca, dupa aceia,

sa aratam cit este de gre5ita aceasta teorie.
Teoria e ca propaganda de idei, solidara, a fost
facuta de oameni cari voiau ceva, cari urmariau
a face ceva. A5a cum se fac propagandele 5i in
timpurile noastre, de eKemplu propaganda care a
dus la Rusia de astazi, la Rusia bol5evica, un
om sustinand pe alt om. Ar fi fost o actiune con-
5tienta Si strins units, urmarind revolutia, a5a
incit, daca ar fi trait la 1789 Voltaire, Montes-
quieu 5i Rousseau, toti trei morti citava vreme
Inainte, Voltaire cel mai tarziu, incunjurat de
o popularitate imensa, cind s'a Intors de la Ferney,
din exilul" lui, la Paris, 5i familia regala a dorit
sa vada pe marele negator §i rasturnator daca
ei ar fi trait la 1789, ei ar fi aclamat cei d'intaiu
revolutia.
Nu este nevoie sa va spun Inca de pe acum ca
ei ar fi avut o profunda, oroare, toti trei, de ca-
racterul grosolan 5i salbatec al revolutiei, dar ca
revolutia, in acela5i timp, i-ar fi aclamat, i-ar fi
a5ezat in locurile prime, aceasta nu. Revolujia pro-
fits de la intelectuali, dar de cele mai multe on
iea apoi masurile preventive de a-i decapita, de
a-i impu5ca, pentru a evita o concurenta desa-
greabila: mai tarziu poate sa-i trimeata chiar la
Panteon dar la inceput ii omoard. Va sa zica
ar fi fost actiunea acestora trei, cad ar fi vrut
o revolujie, ar fi cautat sa intemeieze prin re-
volutie an nou regim, 5i-ar fi cheltuit toata viata
5i toate silinjile in acest sens. Ei ar fi fost ni5te
agitatori foarte activi, cari 5i-ar fi inchis Intreaga
for viata in agitatie si ar fi constatat, cu simtul
omului de Stat practic, intru cit ideile acestea sint
raspindite, intru cit opera for inainteaza. Aceasta,
intaiul motiv, asupra caruia voiu reveni.
Al doilea motiv de pregatire a revolutiilor in

www.dacoromanica.ro
 12

genere, a revolutiei francese in special, ar fi fost

insolenta nobilimii 5i a clerului 5i caracterul intran-
sigent in despotism al Curtii.
Deci Ludovic al XV-lea ar fi fost un individ
absolut vrednic de despret, care nu ar fi avut
niciun fel de simt, ca sa intrebuintez o retorica
obi5nuita, pentru suferintile poporului", ori, cum ,

am zice azi, pentru durerile maselor". Un teribil

despot, foarte conrupt, pe care Dumnezeu 1-ar fi
pedepsit dindu-i o boala oribila, varsatul, pe care
1-ar fi luat de la fata gradinarului nu mai este
nevoie sa intind explicajia asupra acestui punct,
si ar fi stirnit indignarea, ura generala.
Ar fi venit apoi, dupa regele stricat, tiranic pi
insensibil, dupa acela care ar fi spus dupa mine
potopul" dar multi oameni spun: dupa mine
potopul", cind nu au niciun mijloc de a-I opri, dar
aceasta nu insemneaza ca dore5te cineva in adevar
sä vina potopul dupa dinsul, dupa el ar fi venit
regele slab, lipsit' de inteligenta, regele imbecif. Si
s'a intimplat ca Ludovic al XVI-lea sa fi fost o
figura putin impunatoare, de o alcatuire fisica ce
nu corespundea aceleia a lui Apollon de la Bel-
vedere ; un om tinar, gras, burtos, 5i, atunci cind
cineva, la o anumita virsta, are aceste insupiri,
preteaza putin la ridicol. Astfel, intre grasimea
flsica 5i intre slabiciunea mintala a lui Ludovic al
XVI-lea, ea temperamentul lui in care avea o
parte singele polon al bunicii 5i singele saxon, ger-
man, al mamei, s'a facut o legatura, care nu tre-
buia facuta. De obiceiu, la oameni, la fiecare dintre
ei, sint dotal firi: o fire a aceluia care traie5te in
acel moment 5i care se manifests de obiceiu, 5i o
eta fire, care vine din rasa 5i care se arata la
anumite momente: in firea aceasta a doua sint
stramo5ii cari vorbesc 5i cari lucreaza, 5i aceasta
fire poate sä prefaca total o vointa omeneasca la

www.dacoromanica.ro
 13

un anume moment: un om curagios, foarte indrAz-

net, sA devina lap- pi un om care nu &di:lea infAti-
parea curagiului sä sAvirpeascA lucrurile cele mai
extraordinare, cind s'ar presinta anumite momente.
De sigur ca intre victimele revolutiei de la 1789,
nu numai una dintre cele mai simpatice, dar in
acelapi timp una dintre cele mai pline de demni-
tate in once actiune, pAna la sfirpit, afara poate
de faptul el totdeauna, in momentele cele mai
tragice, cerea sA fie nutrit abundent, a fost IA-
dovic al XVI-lea farA indoiala, in revolutia
francesa, una din cele mai respectabile victime.
Dar se mai spune ca una din causele revolutiei
a fost pe de o parte nobilimea abusivA, hranindu-se
din pensiile Curtii, mincind bugetul Statului pi
prin el mijloacele societAtii, profitind astfel de pe
urma actiunii intregii societati pi, pe linga aceasta,
neav?nd macar o oarecare pudoare, cad parasi-
tul trebuie sA fie inainte de toate pudic : daca ma-
ninca mijloacele pe care nu le-a ciptigat, cel pu-
tin sä ail:4 oarecare rupine, cind se folosepte de
munca altuia. Iar, de-asupra, un rege care nu poate
stapini nobilimea, ci este el la dispositia nobilimii,
ii servepte interesele, este legat cu toata gindirea
pi cu toatA inima lui de o singura clash.
Dar se poate zice ca nu este numai atit, ci pi
o a treia causa a tevolutiilor in genere Si a celei
francese in special.
Razboaiele lui Ludovic al XIV-lea au sAracit
Franta. AdevArat ca au fost rAzboaie foarte multe,
dar nu numai pentru a satisface ambitiile regale
de care se tot vorbe§te. Cind a murit Ludovic,
Franta era in plina mina financiard, lacheii de la
Versailles cereau de pomana, ne mai fund platiti
de o multime de vreme, §i asupra sicriului marelui
rege s'au aruncat pietre. Ar fi fost deci o socie-
tate indignata de rAzboaiele fara margeni, care se

www.dacoromanica.ro
 14

faceau, cu secatuirea tuturor fortelor najionale,

pentru urmarirea unei politici de pofte imense, a
unei politici descreierate, pentru cineva pe care
Racine, Intr'un moment, 1-a asamanat, dar foarte
discret, incit sä nu se strice cu Curtea, sa nu-pi
piarda toate favorurile de acolo, cu Alexandru-
cel-Mare, acel nebun care a prefAcut in cenupA
Asia intreagA".
ySi pe urma Regenta, cu ducele de Orleans, re-
gentul in numele copilului de cinci aM, al cinspre-
zecelea Ludovic, cu ducele care a fost un fanfaron,
banuit ca pi-ar fi otravit rudele, avind legaturile
cele mai ticaloase in ce privepte viata lui casnica,
tinind pe linga dinsul pe odiosul cardinal Dubois,
un fel de preot pervers, pe care 1- a facut cardinal,
fortind hotarirea Papei, pi care s'a simjit apa de
rau in situ4ia aceasta de cardinal, inch, cind a
fost sA moara, a aranjat sä nu trebuiasca a se
spovedi §i impartapi. Dupa dualitatea scirboasl a
ducelui de Orleans cu cardinalul Dubois, dupa din-
sul a vent Ludovic al XV-lea, cu cheltuielile marl
pentru favorite.
Nu poate sa vorbeascA cineva de acest rege fArA
sA nu pomeneasca de d-na de Pompadour, de d-na
du Barry pi opinia moralA se declara oarecum sa-
tisfacuth ca prima a murit Inca tinar5., iar a doua
§i-a plAtit pacatele pi mai greu, suind scArile
epafodului in condijiile cele mai miserabile, plin-
gind Si rugindu-se ;de calai sa nu-i bage capul,
veptejit acum, supt cu itul ghilotinei.
i in vremea aceasta omul favoritismului, un
rege fara nicio grija de banii Statului, avea o
diplornapie obipnuitA §i una secrets, Suveranul
gAsind §i o bucurie perversA sA strice jocul diplo-
matiei francese.
Toate acestea cu cheltuieli marl. i, atunci,
Statul s'a gAsit in mare lipsa de bath.

www.dacoromanica.ro
 15

Inca de pe vremea Regenjei, se incercase cu

sistemul lui Law, venit cu o ideie foarte bunk
pe care not am realisat-o in timpurile zioastre,
dar, atunci, lumea nu era pregatita pentru a§a
ceva. i s'a intimplat un lucru care, de altfel, a-
cum citeva saptamini, s'a mai intimplat §i in Ame-
rica, a§a incit Law, in mormintul lui, mi se pare
ca a murit la Venetia, sarac ,. poate sa alba ma-
rea satisfactia ca dupa o suta de ani umanitatea
ajunge exact la sistemul lui, care, atunci, a cazut.
Law a vrut sa intemeieze creditul, sa dea in
loc de ban hirtie-moneda, fire§te sprijinita pe
ceva. Acel ceva pe care se sprijinia Law era, fall
indoiala, §i o cantitate oarecare de moneda me-
talled, dar era in acela§i timp §i o foarte mare
intreprindere. El lua posesiunile pe care le avea
in America regalitatea francesa, cu mine §i cu alte
venituri, §i vroia sa le exploateze. Era un om ca-
pabil s'o faca, cu singele lui scotian §i cu calita-
tile lui personale, insa, dupa un mare entusiasm
in general, in afacerile de banca nu trebuie sa
fie un mare entusiasm la inceput, fiindca acesta
pregate§te totdeauna marea desilusie de la sfir§it
ci lucrurile trebuiesc luate mai domol, ca §i in
materie de politica , lumea venind §i cu obiecte
de arta la dinsul, in Rue Quincampoix, ca sa ca-
pete hirtii, omorindu-se sä le capete, pe urma,
in momentul cind cineva a spus: dar daed nu ni
se da bani pe hirtiile acestea ?, la ideia ca nu li
se vor putea da banii o desperare, exact ca la
Bursa din New-York, a cuprins pe aceia cari se
striviau acum sa salveze ceva. Law fugind, a urmat
ruina totals a acelora cari nu ar fi suferit-o daca
ar fi avut rabdare sa a§tepte citiva ani de zile,
pans ce sperantele for ar fi fost implinite. i, atunci,
dupa caderea incercarii lui Law, s'a recurs la mij-
loacele pe care le oferia economia politica a tim-

www.dacoromanica.ro
 16

pului §i la exemplele altor ten, pentru a drege

finantele francese.
0 ideie era sä se schimbe sistemul de imposite,
§i o alts ideie, a lui Turgot, aceia de a transforma
intreaga economie nationals, ideie foarte fericita,
fard indoiala, care in mare parte s'a realisat mai
tarziu.
Franta era o tara de piedeci, de vami interioare ;
nu exista o unitate economics francesa, §i, atunci,
cum sa se intemeieze o unitate financiara de Stat,
cind nu ai unitatea Inationala economics ? Pre-
turile variau dintr'un loc in altul, oferta nu putea
sa raspunda cu rapiditatea trebuitoare la o anu-
mita cerere.
Cind Turgot a fost, o bucata de vreme, ministrul
lui Ludovic al XVI-lea, el a incercat sa realiseze
un program de reforme ; facuse citiva pa§i in
aceastd directie, insa., o intriga de Curte 1-a ras-
turnat. Dar, vorbind tsincer, o monarhie fara sa
existe putind intriga de Curte, e un lucru care n'a
existat niciodata: sint si femei pe care nu le poti
izgoni de la Curte, a§a ca nn se poate sä nu fie
§i pujina intriga.
Deci s'a incercat cu mijlocul acesta crearea unei
mai active economii nationale. Dar s'a incercat §i
cu alt sistem de imposite. Se spunea: S'a cautat
a se lovi in privilegii, dar privilegiatii au refusat
un imposit de caracter general, pe la 1770-1780.
De altfel, once impunere momentana excesiva
nu putea sa remedieze indolenta economics a unei
teri totu§i a§a de bogate. Se poate face sa pla-
tea§ca toti aceia cari nu platisera pand atunci ;
merge ceva mai bine, dar, dupa ce s'a facut sa
plateasca ace§tia, nu se poate lua in anul urmator de
la capat, de oare ce toate aceste arrieres an fost
soldate prin incasarile fiscale, fard sa se creeze, in
acelai timp, Si facultatea de a plan a contribua-

www.dacoromanica.ro
 17

bilului. Nu este de ajuns sa decretezi ca vaca va

da mai mult lapte fara sa o trimeti la o pa§une
mai grass, ceia ce scapa de multe on atentiei re-
formatorilor din timpurile noastre. Un program
economic trebuie sa tiud seams de vitalitatea so-
cietatii.
In Franta de atunci a fost o resistenta, neta-
gaduit ca a fost o resistenta. Teoreticianii, in ca-
litatea for de filosofi" vedem nui indata ce in-
seamna ace§ti firosofi , erau pentru reforma, dar,
indata ce reforma agitata de din§ii se apropia de
sensibila for epiderma, protestau. Da, reforma sa
loveasca in toata lunlea, chiar daca ar fi sa lo-
veasca §i in clasa mea, dar sa nu ma loveasca
personal. Egoismul uman, in toate epocile, a dat
acela5i trist spectacol. Daca s'ar fi introdus regi-
mul social-democrat in Germania, unde Singer, cu
ma§inile sale, juca un mare rol, nu 5tiu daca Sin-
ger, cu ma5inile sale, ar fi simtit placere pentru ca
1-ar fi fost socialisat §i pe el.
Situatia financiara a Franciei nu s'a indreptat
nici cu sistemul lui Law, nici cu sistemul imposi-
tului proportional, nici cu sistemul economic al lui
Turgot. Lucrau §i intrigile de la Curte, din causa
reginei Maria-Antoinetta, o femeie venita foarte
tinard §i care nu imbatrinise de cind se suise pe
tron, Curtea fiind acolo ca s'o impiedece de a avea
o experienta. S'a recurs atunci la mijocul acela,
care a sflr§it prin a fi desastros, de a chema pe
notabilii ale5i de rege, oameni din toate categoriile
sociale, represintind toate clasele populatiei. Ei erau
numiti de rege. Cu totul altceva decit Adunarea
din 1789. In casul acestalalt, erau Statele Gene-
rale. Erau ale§i §i erau functionari, §i de o parte §i de
alta, dar in ce prive§te originea §i caracterul repre-
sentativ, in ce prive§te valoarea constitutionals, alt-
ceva insemnau adevaratii ale5i ai nitieia §i alt-
2

www.dacoromanica.ro
 la

ceva notabilii, pe cari lumea nu-i incunjura de nicio

simpatie. Notabilii aveau sentimente foarte bune,
ei au incercat sa faca o opera de reforms, dar
nu erau sustinuti, fata de privilegiati, de o mi§-
care de opinie publica Opinia publica nu trebuie
s'o nesocotim ; ea este inteadevar o foarte mare
forts: chiar atunci cind nu se manifests prin in-
truniri publice, prin meetinguri, cu toate acestea
se simte ; ea este tin mijloc misterios prin care ci-
neva 4i da sama daca actiunea lui are sau ba ra-
sunet in societate. i mai ales lute° societate care
nu era ca societatea noastra: societatea francesa
din veacul al XVIII-lea, care era, mai intaiu de
toate, o societate de opinie publicd. Dar, opinia
publica este una din cele mai mari forte: fara dinsa
nu poti face nimic, dar cu dinsa poti sa indraz-
ne5ti orice.
Deci, inainte de a recurge la Statele Generale,
in vremea cind se pregatia aceasta adunare a no-
tabililor, care nu a dat resultatele pe care le a§tepta
regele, s'a incercat cu imprumuturi, dar s'a incer-
cat §i cu alte mijloace: risipa.
Sa luam intiiu risipa §i dupd aceia imprumutul.
S'a incercat, astfel, cu cheltuieli fara margeni.
Ele nu erau opera unui nebun ; le-a aplicat un
ministru de Finante care nu era un imbecil §i nici
un ran patriot ; nu era nici un tinar, care sali
inchipuie ca orice teorie se poate realisa imediat.
A.vem a face cu un om de experienta, cu un om
din primele rinduri ale societatii francese de atunci,
cu until care a scris mai tirziu, in exilul sau din
Londra, presintind oarecare consideratii, care sint
interesante, aratind pe ginditor. Este vorba de Ca-
lonne. De Calonne a fost numit ministru, intr'un
moment de desperare, de catre camarila regelui.
0 economie nationald §i ni§te finante ale Sta-
tului se sprijind pe o multime de factori materiali,

www.dacoromanica.ro
 19

factori materiali sari pot fi dosati, cars pot fi cin-

tariti 5i potriviti intre din5ii, dar cars se sprijind
51 pe o anumita stare de spirit e5ti atat de bogat
cit e5ti, dar putin 51 cit crezi. Ar parea un para-
dox, dar cu toate acestea e adevarul. Societatea
francesa nu credea ca se poate lecui. Pupa cum,
in medicina, p5rerea pe care o are pacientql des-
pre boala lui are o aloare foarte mare, tot a5a
este 5i in ce prive5te bolile economice, politice, so-
ciale, financiare.
$i, atunci, a venit Calonne 5i a spur : dar de ce
va speriati ? Oare credeti ca. Tesaurul frances nu
are bani ? Are o multime ! i a inceput a da pen-
siuni, in dreapta 5i stanga, fiecaruia. Din fericire,
functionarii nu se platiau, ci luau de la client,
de la acela cu care aveau a face. Sistemul napo-
leonian, nenorocit, a venit mai tirziu, sistem care
face pe toDi functionarii clienti ai Statului ; adeca
Statul iea de la cetateni 5i plate5te pe functionari,
pe cind, in foarte multe casuri, inainte, se putea
intimpla ca funcjionarul sa OA a face numai cu
cetatenii catre can i5i exercita funcjia lui, 51 creel
ca este o mult mai mica risipa de timp, de hartie
51 de energie omeneasca. Calonne a inceput a da
bath cu nemiluita, gindindu-se: acesta n'o sä du-
reze mult, citeva luni ; se restabile5te increderea
publics, 5i restabilindu-se increderea publics, se poate
face ceva.
Calonne, insa, a fort rasturnat de ceilalti, de fi-
losofi", can cereau adunarea Statelor Generale.
S'a recurs iar la imprumuturi. Ministrul de Fi-
nante, Necker, devenit oarecum bancherul regelui,
era un om foarte cinstit, foarte meticulos 5i pe-
dant in afacerile lui de bani. A5a hind, el garanta,
prin situatia pe care o avea in lumea finantelor,
sumele necontenit imprumutate.
Se va zice acum: daca nu s'a retnit nici cu un.

www.dacoromanica.ro
 20

sistem, nici cu celalt, daca a fost o neizbinda a

tuturor planurilor, datorita intrigilor de Curte, tre-
buia sa se ajunga la revolutia francesa. Acestea
sint motivele care se pi aduc inainte de obiceiu.
Iata acum pentru ce aceste motive nu pot fi
primite ca hotaritoare, sau, in once cas, totalitatea
for nu poate fi considerata ca o explicatie inte-
grala a revolutiilor pe care le-am cuprins intr'o
singura notiune.
Mai intaiu, in ce privepte propaganda filosofica",
filosofii" nu erau de loc nipte agitatori ; ei nu aveau
nici cea mai mica cunoptinta despre ceia ce poate
fi un agitator. Un agitator nu are nevoie sa pro-
duca o ideie ; de obiceiu, el o imprumuta pi, anume,
el este cu atit mai tare, cu cit reflecteaza mai
putin, cn cit intelege mai putin doctrina pe care
o represinta, fiindca in interior acest om nu chel-
tuiepte nimic, ci cheltuiepte totul in afara. Marii
agitatori sint oameni mediocri, superficiali, cari
cred intr'un lucre tocmai fiindca nu-1 inteleg in
totalitatea lui ; ei sint nipte mapini de vointa, la
can septimentul nu exists mai niciodata, iar re-
flexia este redusa la minimum. Dar Voltaire, Mon-
tesquieu, Rousseau erau boieria marl toti trei, bo-
ieri marl de naptere sau boieri mafi" de cariera,
erau privilegiaji, legati de toata societatea privi-
legiata, avind interese strins legate de interesele
acestei societati, avind o mentalitate care nu era
mentalitatea, in pregatire, a anului 1789, ci menta-
litatea secolului al XVIII lea incepator.
Luati pe fiecare dintre dinpii pi yeti vedea ime-
diat cum caracterul for revolutionar li-a fost in
mare parte cerut de societate, iar nu stramutat
din mentalitatea pi din operele for in societate.
Astfel de Voltaire se putea chema foarte bine
cu numele pe care-1 avuse parintele sau, un om
onorabil, nn notar, Arouet. Dar el pi-a luat acest

www.dacoromanica.ro
 - 21 -
titlu de Monsieur de Voltaire", Mend un sacri-
ficiu prejudecdtilor aristocratice ale timpului, i
niciodata d. de Voltaire nu s'a coborit in adincu-
rile societatii, fiindca sd nu va inchipuiti ca el ar
fi fost capabil sd se clued intr'un salon de bur-
ghesie mica sau ar fi putut sali dea sama ca
in Franta, alAturi de nobilimea, represintata de
Curte, on de clerul inalt, de nobilimea de robs, alca-
tuita din magistrati, de un fel de nobilime inte-
lectuala, mai exists $i alti oameni ; el n'a avut
niciodata sensul omulul, considerat in esenta lui
$i in afard de situatia pe care poate s'o OA in
societa te.
Dar limba francesd pe care o intrebuinteaza el
este limba francesd a secolului al XVII-lea. Este
o limba aleasa, o limbA pentru putini. Teatrul lui nu
mai are nicio valoare astazi ; in poesia lirica sint
citeva lucruri care se mai pot salva la lecturd ; nu-
mai pove$tile lui se cetesc cu multd placere $i
acum Dar in aceasta limba nu este nicio trash.-
turd de viati noud, niciun element de vulgaritate.
Dace voiti un agitator prin literature, acela este,
dar nimeni nu 1-a pus nici macar al patrulea. Este
Beaumarchais, -cu Nunta lui Figaro", cu Bar-
bierul din Sevilia". Da, omul acesta, care face
parte din lumea afacerilor, care are procese pie-
date inaintea unui Parlament de justitie cu locu-
rile cumpArate pe bani, acest pamfletar in prose,
care niciodata n'a tintit forma, care intrebuinteaza
limba curentd, nu cea aleasa, de la Curte, scriitorul
care este capabil sä mi$te masele adinci, acesta,
da, a trezit prin teatrul sau cu totul alte senti-
mente decit Voltaire end introducea citeva versuri
in care era vorba de superstitie" $i de tiranie"
-5i lumea aplauda, fiindca de superstitie" credea
legati preotii, iar tirania" o socotia represintata prin
monarhie. ToatA societatea francesd, pe la 1770, a

www.dacoromanica.ro
 22 -
Lost famintata de Beaumarchais, ba chiar 5i Maria
Antoinetta a fost curioasa, ca orice femeie, sa vadd
5i ea cum este Satana macar acolo, la teatru. Bar-
bierul lui Beaumarchais '15i bate joc de toate
marimile 5i de toate drepturile societati. Dar city
deosebire intre Voltaire, cu peruca lui, cu vesta
lui Louis XV", cu eleganta lui de zgircit 5i intre
un agitator !
Pre5edintele de Montesquieu, un am a5a de in-
vatat, traind in provincie, in care Si pind astazi
este un fel de decenta speciald Si toata lumea se in-
groze5te de cite on este vorba de o schimbare, lasind
Parigului in sama revolutiei, pe care provincia o
primege, de 5i o desaproba, omul acesta din pro-
vincia lui de Sud, tragindu-se dintr'un rind intreg
de nobili, teoreticianul acesta, istoric, jurisconsult
5i sociolog, pe o vreme cind nu se 5tia ce este so-
ciologia 5i nici nu se gicia rolul cel mare pe care
it va avea sau i se va atribui, autorul Considera-
tiilor asupra maririi 5i decaderii Romanilor", autorul
Spiritului legilor", dadea o hrand foarte substan-
tiala, pentru care se cerea o pregdtire speciald
erau citeva sute, citeva mii de oameni in Franta
cari erau capabili sa ceteasca Spiritul legilor".
E adevarat ca toate cocoanele au cetit Lettres
persanes", in care era criticat, de fapt, regimul
frances supt Ludovic al XIV-lea, in forma unei cores-
pondente intre doi Persani, dintre cari unul rama-
sese acasa, iar celalt se afla la Paris. Aceasta satird
u5oara, ca sa zimbeasca doamna in timp",celi
cufunda nasucul intr'o cenca de cafea. nu pro-
voca altceva dealt cautarea 5ireata catre vecina la
care, poate, se facea alusie. Dar o revolutie feme-
nina de pudra 5i de rouge, aceasta era revolutia
pe care putea s'o provoace pre5edintele de Mon-
tesquieu.
Iar, in ce privege pe Rousseau el a fost in

www.dacoromanica.ro
 - 23 -
Franta totdeauna un strain, un strain ramas strain,
un om de la Geneva, care i§i zicea cetateanul
Rousseau" si care iscalia Contractul Social", on
romanul sentimental, pe care nu 1 semna cu acel
titlu, Noua Heloisa", pe care nu o mai citeste
nimeni, autorul fiind aici un lacrimogen, un varsator
de lacrimi fortate si contagioase. Dar cetateanul
Rousseau" era cetacean din Geneva. Sa ne inte-
legem bine : este o foarte mare deosebire : cetatean
din Geneva", aceasta insemna cetatean privilegiat,
intocmai cum, in Suceava de exemplu, pe vre-
mea Austriecilor, erau familii mandre ca sint fa-
milii de Biirgeri, fiindca nu toti erau Bilrgeri, on
cum, in Brasov, pe vremea stapinirii vechi, nu
oricine era privilegiat de a locui in centru si de
a avea pravalii in oral, ci in mahalaua $cheilor.
Acolo, la Geneva, era o luptd cumplita intre ce-
tateni si necetateni, familii asezate de doua gene-
ratii care nu aveau niciun privilegiu fiindca nu
erau cetateni. Sä nu ne inchipuim ca acel titlu
este o proclamatie democratica ; este tocmai din
potriva, negarea oricani aspitatii de egalisare.
Cetatean de Geneva", aceasta insemna o parte
din suveranitatea republicei acesteia genovese.
Rousseau, ca om, nu avea nimic in. viata lui
din ceia ce fagaduia sa deie un agitator sau din
acea demnitate care permite cuiva sa, fie un sfa-
tuitor, un indreptator si un transformator al unei
societati ; un om fara avere, care a despretuit fa-
milia cea adevarata si care a trait ca parasit o
bucata de vreme pe linga ambasadorul frances de
la Geneva si foarte obraznic, din care causa
ambasadorul a fost silit sa-1 inlature, -- 5i apoi in
sama femeilor pe care le-a zugravit cu cele mai
crude colon de adevar, cu cea mai grosolana
lipsa de discretie 5i de recunostinta in Confesiu-
nile" lui : a fost un barbat intretinut, ca sä spunem

www.dacoromanica.ro
 - 24 -
cuvintul adevarat, intreti nut si nerecunoscator
fats de acele femei. ,tiu ea toti Rousseauistii ar
protesta, dar aceasta este evident. Corespondenta
lui se retipareste la Geneva si din corespondenta
lui el apare asa. Era uimitor in logica lui sofis-
tica, in indrazneala lui de -a presinta paradoxul,
ca acela, initial, care i-a cistigat un premiu si a
trezit un contrazicator in fostul rege al Poloniei,
Stanislav Leszczynski, devenit duce al Lorenei ;
in aceasta lucrare el spune ca doar civilisatia este
originea tuturor relelor doctrine false, care a
trezit pe urma o intreaga literature. Dar omul
acesta, traind in astfel de imprejurari, locuina in
cutare cash de la tara a unei doamne care a
trebuit sa-1 pofteasca SA plece si el a refusat, ve-
nind intimplator la Paris, tinindu-se acolo din
copiarea noteior de musics, alcatuind o opera, care
a fost represintata inaintea Curtii si regina a
fost foarte incintata de aceasta , omul acesta
ducindu-se la teatru ca sä fie aplaudat si facind-
pe suparatul cind il aplaudau, dar mult mai suparat
dud nu-1 aplaud -a nimeni, papusa aceasta pentru
femei si pentru societatea de sus, acesta putea sa
pregateasca revolutia francesa ? Dar ,,Contractul
social" este o carticica, de un spirit cu totul fals,
in care se spune ca societatea a fost intemeiata
prin libera consitntire a acelora cari au facut
parte din ea : anume, s'a adunat umanitatea pri-
mitive si a votat parasirea din partea fiecaruia a
unei parti din drepturile cu care se naste oricine,
ca sa poata trai in societate ; societatea insa ori-
cind poate revisui contractul social, numai cit,
fiindca nu se pot aduna cu totii intr'o tara de
nu stiu cite milioane, se vor aduna prin delegati,
dar, de cite on apare societatea intreaga, fie si
represintata numai prin mai multi, delegatia data
suveranului inceteaza, fiindca, atunci cind vine

www.dacoromanica.ro
 25

proprietarul, vechilul nu mai are niciun rost.

Dar credeti d-voastra ca la aparitia Contractului
Social" a fost o mare miscare in toata societatea
francesa ? Fereasca Dumnezeu ! Contractul So-
cial" a fost o carte de filosofie politica pentru
putini ; luati bibliografiile secolului al XVIII-lea
si .vedeti cite editii a avut Contractul Social" si
cite Nona Heloisa". De cite on o doamna vroia
sa plinga un amor nenorocit sau, mai mult decit
atita, sa -si inchipuie ca a avut un amor care s'o
face nenorocita, de atitea on lua Nona Heloisa".
Caci care este rostul celor mai multe dintre ro-
mane decit acesta, de a da cuiva ilusia unei pa-
siuni fare toate desavantagiile acestei pasiuni?
Prin urmare, lath; nu se poate admite citusi de
putin influenta aceasta a celor trei oameni, o
actiune subversive urmarita de din5ii intr'o per-
fecta solidaritate. Ei nu se puteau suferi unul pe
altul. Cea mai mare suferinta pentru Voltaire era
sa auda lAudind pe Rousseau, cea mai mare sufe-
rinta pentru Rousseau era s5-i ridice cineva inainte
pe Voltaire, iar, in privinta presedintelui, domnul
presedinte dadea din umeri si fate de fiul de notar
cu pretentii aristocratice si fate de fiul de cea-
sornicar din Geneva care mergea de supt o ocro-
tire femeiasca la alts ocrotire femeiasca, pans la
Teresa, nevasta lui, care 1-a terorisat de a luato
de nevasta, si 1-a tinut supt bat de la sfirsit
nici nu se 5tie bine in ce imprejurari a mu-
rit Rousseau 5i copiii ii trimesese la Enfants
trouves". 0 astfel de viata de sigur ca strica
frumuseta si indrazneala unei opere, caci opera,
ca sa aiba o actiune asupra unei societati, trebuie
sa fie sustinuta de o viata cite vreme nu este
a3a, societatea o ceteste, dar nu se lass condusa de
acela care a alcatuit opera.
Acum, in ce prive5te parerea ca nobilimea ar

www.dacoromanica.ro
 --26
fi fost peste mdsura de insolentA §i regalitatea
peste masura de tiranicd, ea nu poate fi admisa
ca un adevarat cunoscator. Ludovic al XIV lea,
in ultimii lui ani, era un mo§neag foarte evlavios,
plin de mustrari de cuget, iar doamna de Main-
tenon, maritata odinioard cu autorul unor cdrti
burlesci, Scarron, un monstru fisic, aceasta neno-
rocita fan din familia d'Aubigne fusese guver-
nanta la Ludovic al XIV- lea §i acesta incheiase o
casatorie morganatic cu dinsa. Din momentul
acesta u5ile palatului au fost inchise i d-na de
Maintenon it Linea pentru dinsa i pentru Dum-
nezeu, ea intaiu Si Dumnezeu pe urma. Dar chel-
tuielile, dar ducele de Orleans, regentul? Regentul
a fost unul din oamenii cei mai luminati de pe
vremea aceia, din cei mai indrdzneti, din *cei mai
spirituali, din cei mai reformatori. Programul re
volutiei francese a fost, in mare parte, programul
de la 172o al ducelui de Orleans Dar calitatea
pe care o avea Dubois? Ce influenta avea Dubois
asupra afacerilor publice? Avea doar influents in
ce prive§te numirile, pensiile.
$i pe timpul minoritatii lui Ludovic al XV-lea
a fost ca tutor cardinalul de Fleury, autorul unei
lucrdri -de Istorie a Bisericii care se intrebuinteaza
i acum. Unul din represintanjii cei mai de sama
ai Bisericii francese, om de o venerabild vrista, el
a dat acestei minoritati un foarte mare prestigiu.
Dar Ludovic al XV-lea a fost in tinereta lui
foarte iubit ; i se zicea Louis le bien-aime", Si, cind
s'a crezut, intr'un moment, in cursul unei cam-
panii din Terile de- Jos, ca era sA moard, a fost o
durere in toata Franta. Afars de aceasta, regele
acesta avea un temperament burghes ; niciodata
un rege al Franciei n'a fost mai burghes decit
dinsul Ludovic al XVI-Iea avea acelea§i dispo-
sitii catre viaja casnica, dar era §i nevasta lui,

www.dacoromanica.ro
 - 27 -
marea aristocrats, fata Mariei-Teresa. Maria-An-
toineta. Ludovic al XV-lea s'a insucat cu fata
regelui Stanislav, o Po lona timida, traind intr'un
colt, pe care el o credea cea mai frumoasa femeie
din Franta si, cit a trait Maria Lezezynska, a fost
o viata foarte convenabila la Curte. Apoi regele
s'a inchis in apartamentele lui, cu cele trei fete,
care nu s'au maritat, ducind o viata ca intr'o fa-
milie burghesa, ba, poate, mai putin stralucitoare:
cind mergea una din fete sa vada pe tatal ei, punea
tine tie ce mantie pentru a scapa de osteneala
toaletei. Unde vedeti pe despotul, pe teribilul des-
pot de la Curte, terorisind Franta ?
Iar, in ce priveste pe d-na Pompadour, dar ce
inseamna care a fost originea ei socials ? Pana si
d-na de Barry a fost o metresa regala destul de
discreta, neofensind pe nimeni si intelegindu-si rolul
relativ bine.
Astfel, tirania regala nu exista, iar nobilimea
insolenta" in cea mai mare parte era mincata de
datorii ; ea cedase rolul de conducatori in dome-
niul intelectual, it cedase burghesiei. Nu mai exista
Curtea. Ludovic al XV-lea o desfiintase. El avea
oroare de tot ceia ce era presintare, de tot ce era
zgomot, de tot ce era ingramadeala A fost atunci
cum s'a zis: la monarchie des petits appartements".
Atunci a fost moda micilor odai de sistem iapones,
a despartiturilor care se puteau inlatura pentru
a face o singura odaie, a portelanelor de arta, a
bibeloturilor. Astfel, regele acesta, strain de once
pompa, nu tinea in jurul lui o nobilime, cum o
tinea Ludovic at XIV-lea. Cind Ludovic al XVI-lea
a inceput sa guverneze dupd moartea bunicului
sau, a fost cel mai stingaciu dintre oameni, si,
cind Maria-Antoinetta, a trebuit sa primeasca
lumea, ea intreba ce ar putea sä faca pentru a o
multami. Dar oricine putea, atunci cind regele

www.dacoromanica.ro
 -28--
mergea inteuna dintre casele de placere din im-
prejurimile Parisului, sA priveascd la dinsul cum
ma/lined', ca 5i cum ar fi vorba de ni5te animale
rare ; era 5i obiceiul de a intra in gradinile regelui
5i de a se primbla acolo. Tata, prin urmare, la ce
se reduce tirania" 5i regina tirana". Dar se jucau
carti la Maria-Antoinetta", 5i la Le jeu de la
refine" putea sa vin' 5i lume din afar', nepre-
sintata la Curte, care juca in odaia unde juca Si
regina. Iar, cind regina dadea o petrecere de sears
unleva, venia lumea in grading Si participa la pe-
trecerea Curtii. A trebuit odata sa se iea masuri
ca lumea sa nu se mai imbulzeasca acolo.
Dar bietul Ludovic al XVI-lea nu void altceva
decit ce credea el ca este fericirea poporului" 5i era
fericit sa se spun' ca este le pere du peuple".
Regina Maria Antoinetta, cu toata u5uratatea ei,
explicabild la o astfel de vrista 5i cu educatia pe
care o primise la Viena, cind nu avea pe cineva
s'o indrepte in viata, era o femeie de o mare dis-
tinctie intelectuald. Nu exista nici regele tiran, nici
nobilimea insolent'. Nobilimea insolent' fusese
cind fusese ; acum era burghesia din Parlament 5i
din saloane. In saloane erau 5i femei cu gust 5i
tact, care invitau pe scriitori, ii puneau sA vor-
beasca la masa la dinsele, 5i se intimplau 5i scriitori
cari nu aveau chef de vorba.
In ce prive5te ruina finantelor publics, daca
regele ar fit vrut, ar fi fost un lucru foarte u5or
ca, in adunarea notabililor, sau 5i lard ea, sa se fi
decretat un nou regim al impositelox. 5i, daca este
vorba de indreptarea situatiei financiare, apoi
situatia financiara proasta mo5tenita de la rega-
litate s'a prefacut intr'o situatie financiara catas-
trofala inca din cele d'intaiu zile ale revolutiei
francese.
Pentru motivele acestea, atunci cind intreaba

www.dacoromanica.ro
 20

cineva: dar de ce s'a inceput seria aceasta de revo-

lutii din care face parte revolutia francesa, ii
raspundem a5a :
Once schimbare adinca dintr'o societate derive
dintr'o schimbare a starii de spirit a acestei sc.-
cietati. Tot ceia ce vedem not in afara nu este
decit oglindirea ideilor noastre d'induntru. Voiti sa
schimbati ceva Intr'o societate, schimbati ce se
cuprinde in suflete. Dace se schimba ce este in
sufletul nostru, clack in loc de credinta lap de o
ideie, avem credinta Ltd de o altd ideie, atunci
alte lucruri din afard iese, neaparat, spontan, ime-
diat, fdra putinta de a fi rasturnate, din aceasta
transformare induntru a oamenilor.
Inca din secolul al XVII-lea Intrase prin Des-
cartes dar 5i Descartes, cu cartesianismul lui, cu
Discursul asupra metodei ", nu este altceva decI
represintantul unei intregi mi§cdri, pornite Inc d de
pe vremea Rena5terii din secolul al XV-Ica. -- ideia
aceasta ca oamenii se conduc prin ratiune. Se cre-
dea ca societatea, in care este atita instinct, pa-
siune 5i sentimentalism, a fost voita Si condusd
necontenit prin silogisme. Inteun moment din se-
colul al XVII-lea doctrina aceasta a luat corp in
Discursul asupra metodeig, Si cartesianismul a in-
trat in mintea oamenilor : Intr'o societate care
trebuie sä fie rationald, tot ce este irational se cere
ddrimat 5i trebuie pastrat numai ceia ce corespunde
Incheierilor logice ale ratiunii. Cu totul absurd. Dar
5i pine acum ni-a ramas in cap Inca aceasta pa-
rere. Foarte multe din operele de reforms sint fa-
cute pe basa acestui crez ca societatea este un
mecanism, Si mecanismul acesta este condus de o
coarda, care este coarda ratiunii, ca poti sd exa-
minezi faptele oamenilor a5a cum ai examina o
problems de logics. Tot ceia ce s'a descoperit in

www.dacoromanica.ro
 so

filosofie acum arata, invedereaza cit de gre§ita

este aceasta parere.
$i, atunci, natural a a intrat aceasta parere in
spiritul oamenilor ; regalitatea nu putea presinta
seria de silogisme din care ar fi decurs drepturile
ei, nobilimea nu putea sä arate logic privilegiile
de gratuitati fiscale, de §i, in ce prive§te concesiunile,
cele mai multe concesiuni, Inca din vremea lui
Ludovic al XIV-lea, nu le avea nobilimeaf ci bur-
ghesia. Caci Ludovic al XIV-lea a guvernat cu
burghesi ; Colbert §i atitia altii erau burghesi. No-
bilimea nu putea sä aduca dovezi silogistice pen-
tru situatia pe care o avea, §i care era o situatie
istorica. Toata Franta era produsul unei lungi
evolujii istorice, care este de multe on contrary
silogismului, avind o alts logics decit silogismul.
Clerul nu putea dovedi prin argumente rationale
ca el trebuie sa serveasca, ca numai el trebuie sa
serveasca pe Dumnezeu. Dar oamenii aceia 5i -au
zis : avem a face cu o societate nelogica, de ca-
racter istoric, iar ceia ce este istoric nu are nicio
valoare. Tot a5a discuta acum comuni5tii ; silogis-
mul, cu oarecare amestec de conceptii economice,
ii conduce. Societatea aceasta este ilogica, ea n'are
dreptul de a trai ; dar, daca ea nu are dreptul de
a trai, ce punem in loc ? Cea mai miserabila San -
drama care a trait o bucata de vreme in viata
unei 'societati, aceia merits, daca nu respect, con-
sideratie ; ce munca omeneasca s'a cheltuit ca s'o
ridice §i ce viata omeneasca a trait in aceasta
andramt. I Prin acomodarea noastra cu aceasta van-
drama, ea a capatat un drept de existenta. Iar,
daca dreptul acesta de a exista i se tagaduie§te,
constructia noua cere sfortari extraordinare : tre-
buie sa vezi intaiu ce material ai 5i cum ii potri-
ve§ti, apoi cum poti sa stramuti pe oameni dintr'o
anumita obi§nuinta Intr'o alts obi§nuinta. Pentru

www.dacoromanica.ro
 31

secolul al XVIII-lea era o chestiune foarte ward,

ca pentru un ceasornicar : a face din acelea§i piese
o ma5ina noud, mai simpld. Insa niciodata o so-
cietate nu ascultd de legile simple, fiindcd legile
acestea ii cd5tineazd impiedecari pi dureri ; socie-
tatea este un organism complicat, asupra cdruia
cele mai complecte mijloace de guvern Inca nu
sint indestuldtoare ca sa cuprinda o viata a5a de
variata.
Dar, cind toata lumea, i regele, mini5trii, di
clerul, si aristocratia, si burghesia, au fost de cre-
dinta ca societatea care exista nu are dreptul de
a exista, ajunge o singurd atingere pentru La so
cietatea aceasta sa se ddrame: Niciodata un regim
nu a fost omorit, ci toate regimurile care au dis-
pdrut s'au sinucis, prin rationalism. Societatea se.
colului al XVIII-lea s'a sinucis astfel Si ea.
Aceasta este originea revolutiei francEse 5i a
tnturor revolutiilor pe care sint chemat sa le in-
fati5ez.

Adaug 5i influenta 5colilor, care nu aveau niciun

fel de asamanare cu 5colile din timpurile noastre,
nefiind nici 5coli private Si nici 5coli de Stat cu
caracterul cultural" al 5colilor de astazi, sprijinite
pe o lege, avind un program 5i profesori cari an
trecut prin anumite incercdri Si sint datori sA faca
anumite lectii Intr'un anume timp. Exista, in afard
de vechea Sorbond teologica, la care nu se uita
nimeni cu afectiune, in afar de Colegiul de Franta,
care nu avea niciun fel de influentd asupra pre-
gatirii spiritului, inainte de toate Colegiul iesuit.
Aceasta, bine inteles, in afard de invataturile, foarte
importante, pe care le primia cineva in familie,
Intr'un anume mediu social, fiindcd pe vremea
aceia se invata mult mai mult pe linga 5coald de-
cit acum , in saloane, in cercurile intelectuale.

www.dacoromanica.ro
 32

Colegiul iesuit este intr'o legatura pe care n'am

nici timpul §i nici intentia sa o arat, cu Colegiul
protestant. In secolul al XVI-lea §i la protestanti
§i la catolici forma aceasta s'a intemeiat. Colegiul
acela de care i§i ridea Inca de atunci cel mai spi-
ritual om al secolului, Erasm, era sprijinit, in ce
prive§te conditiile materi ale, pe ingramadire, pe
lipsa de aier, pe mincare putina Si proasta, pe
disciplina aspra, pe ceia ce constituie caracterul
neplacut, une on odios, al internatului, iar, in
ce prive§te invatamintul, avea un program in care
se intilniau §tiintele exacte Acesta a contribuit
foarte mult asupra spiritului d'inainte de revolu-
tie, asupra spiritului care a provocat §i a condus
revolutia. Se invatau §tiintile : fisica, chimia,
pe vrmea aceia nu prea, matematicile, §i, pe
linga acestea, latine§te, grece§te foarte putin :
limba latina clasica se
Intrebuinta, o limba de
o perfecta demonstratie, o limba de o perfecta
logica, absoluta. Din matematici luau logica aceasta
absoluta §i din limba latina aceia§i logica absoluta
a cugetarii, limba latina clasica ffind o serie de
silogisme gramaticale. Trebuiau sa invete istoria,
insa istoria medievala nu avea trecere, intaiu,
fiindca nu se cuno§tea bine, al doilea, fiindca nu se in-
telegea, iar, in al treilea rind, fiindca nu avea niciun
fel de legatura cu ordinea monarhica. In evul
mediu au existat monarhli, dar nu monarhii ab-
solute, §i, monarhia absoluta nu avea niciun fel de
simpatie pentru acea epoca, socotita haotica. Nu
se invata istoria moderns §i istoria contimporana
decit in ce prive§te biografiile regale, razboaiele,
tratatele ; nu era partea vie din invatamintul istoric.
Invatau istoria sacra, de o bucata de vreme fara
niciun fel de placere. Caci toti oamenii secolului al
XVIII-lea sint contra clerului, sint contra inva-
tamintului religios integral, a formulei religioase

www.dacoromanica.ro
 3

a5a cum o define 5i propagd clerul ; ci sint dei5ti

5i pe Dumnezeu it supun exact la acela5i procedeu
ca 5i pe rege, ca 5i pe nobilime, ca 5i pe cler, ca
5i pe oricine. Dumnezeu trebuie sA intre in silo-
gism 5i, intrind Dumnezeu in silogism, devine
foarte abstract. Dumnezeul acesta abstract -insu-
flete5te singur lumea.
Dar era o alts istorie care interesa pe contem-
porani, 5i aceasta a avut o influents enormA asupra
revolutiei francese: invatau istoria greceasca 5i
istoria romans. Acuma, cind uoi inv6.15m istoria
greceascA 5i istoria romans, ne interesam de insti-
tutii, care nu-i interesau: pe not ne intereseaza viata
colectiva a societatilor, sensul adinc al acestei
vieti ; pe din5ii ii interesau numai biografiile 5i din
aceste biografii istorice culegeau actiunile care
puteau s5 deie indrumari moralei politice. A5a in-
cit, cum un autor grec, din ultima parte a des-
voltarii societatii elene, Plutarh, a scris despre
viata eroilor, eroi latini 5i eroi greci pu5i alaturi,
5i anume cu un singur scop : a face pe contim-
porani sä fie eroi, prin urmare sa aiba acelea5i
virtuti de luptatori on acelea5i virtuti de rAbdare,
aceia5i atitudine stoics pe care o aveau eroii din
antichitatea greceasca sau latinA, vechea societate
era inteleasa, admirata 5i imitata afa. i se mai
vedea la Plutarh 5i altceva : republicile. Acuma not
5tim c5. sint atitea republici cite societati au facut
republicile, 5i cite momente in care republicile acelea
s'au facut ; republica nu inseamnA o fornia care
sä fie totdeauna aceia5i, 5i care, forma aceasta, sA
poata fi servita in acela5i fel : sint republici mai
monarhice decit monarhiile, cum slut monarhli
mai republicane decit republicile. Toate acestea
sint lucruri care trebuie luate cu un simt foarte
delicat, al complexitatii 5i varietatii lucrurilor. Dar
Ei credeau ca este un singur fel de republica, cu
3

www.dacoromanica.ro
 34

virtuti care disting pe eroi, ca virtutile acestea se

desvolta numai in republica. Prin urmare vrei sa ai
eroi sau vrei sa-i permiti eroului a lucra, pentru a-
ceasta trebuie sa-i dai cadrul unei republici. Se spu-
nea tinerilor cari invatau in 5coala 5i cari pe urma
ajungeau sa conduce societatea: trebuie sa va gin-
diti, inainte de toate, la datoria pe care o aveti
de a fi eroi ; dar, cum nu puteti fi eroi Intr'o. mo-
narhie, pentru ca monarhia este condusa de Curte
5i la Curte sint femei 5i intrigi, trebuie sa faceji
intaiu o republica frumoasa 5i, indata ce o sa faceji
o republica frumoasa, deveniti virtu,* sau aveti
toata posibilitatea de a deveni virtuosi. Observati
pe Robespierre, a5a cum a fost omul acela galben-
verde, intransigent virtuos, filantropul care in
fiecare dimineata a trimes, atita vreme, atitea per-
soane la e5afod, facindu-5i socoteala seara de ce
ordonase dimineata cu atita seninatate perfecta 5i
gata sa se inchine multamit Dumnezeului deist ;
plecinduli capul pe perna, el i5i zicea, fare in-
doiala : iata, mi am indeplinit datoria, capitolul
din Plutarh 1-am facut 5i pentru ziva de astazi.
Din aceste invataminte, sprijinite pe o antichi-
tate rau inteleasa, falsificata, simplificata, prefacuta
intr'un fel .de manual de politica morals, a resul-
tat 5i o literatura corespunzato are. Dar nu lite-
ratura lui Voltaire, Montesquieu 5i Rousseau, ci o
alts literatura, care, aceasta, se cetia cu mult mai
mult decit operele, atit de inalte, in ce prive5te
conceptfile, atit de solide, in ce prive5te tesatura,
ale lui Montesquieu 5i decit paradoxul, a5a de
ispititor pentru spiritele subtile, al lui Rousseau,
sau chiar decit literatura, care cerea un anumit
gust, un anumit simD pentru ironie, a lui Voltaire.
De obiceiu omenirea se formeaza nu prin carti
mari, ci prin carticele: cind ajunge ca 0" ideie sa
treaca la carticica, sa treaca la gazete, atunci ea

www.dacoromanica.ro
 35

exists social. Erau astfel de carticele care se che-

'mail Revolutions" : Revo lutiaPortugaliei", Revo-
lutia Suediei", §. a. m. d. Multe purtau chiar
titlul de Revolutii", altele, fArA sa -1 poarte, nu
faceau altceva decit sa inflti5eze pe bass de re-
volutie istoria unei societati. Si lumea s'a pA-
truns §i astfel din ce in ce mai mult de aceasta
credinta ca, atunci cind o stare de lucruri este
rea, trebuie sa intervind o revolutie, ca revolutia
aceasta trebuie sa creeze o republics §i aceasta
republicA trebuie condusa de eroi, ca eroii aceia
trebuie sa se distingA printr'un fel de virtute pri-
vita matematic, printr'un fel de intransigents ati-
tudine in viata politica fail originalitate, fArA in-
telegere : corect, exact, matematic.

www.dacoromanica.ro
 II.
Cele d'intAiu revolutii.
Acum vin la revolutia americana.
Revolutia americana este de obiceiu sacrificata
in folosul revolutiei francese. E o foarte mare
gre§eala. Americanii n'au protestat §i nu protes--
teaza din foarte multe motive, dintre care unul
este ca, §tiinta istorica in America nu a luat o
mai mare desvoltare decit in timpurile din urma.
Pe la 185o scria istoria Statelor Unite un Ban-
croft, a carui carte a fost tradusa Si in frantu-
ze§te §i care a fost intrebuintata foarte adese on ;
in timpurile mai noua, an aparut serif intregi de
volume, infati§ind desvoltarea societatii americane
pang la profesorul Muzzey, care a presintat recent
in doua volume istoria Americii, mai ales in tim-
purile mai apropiate de noi §i pang la marea opera
ie§ita din colaboratia sotilor Beard, Charles §i
Mary (The rise of american civilization, New-
York, Macmillan, 193o). Astfel, in sfir§it, istoria
americana incepe sa fie studiata, a§a cum studiem
noi, Europenii, de foarte multa vreme, istoria
deosebitelor State §i natiuni, i pe linga aceasta
spiritul istoric incepe a se afirma §i acolo in
America. Dar pans atunci Americanii in presin-
tarea istoriei for §i, inainte de toate, a mart for
revolutii de la 177o, care s'a terminat prin decla-
ratia aceia de drepturi §i prin proclamatia de

www.dacoromanica.ro
 - 37 -
organisare constitutionals din 4 Julie 1776, null
cer tot dreptul. .

Istoria revolutiei americane era presintata de

Americanii insi§i intr'o forma quasi-legendara, care
poate avea anumite calitati poetice, ceva cam ca
§i in propria imastra istorie de mai ieri, and tre-
cutul se reducea la tef an-eel-Mare, la Mihai Vi-
teazul, Vasile Lupu, Matei Basarab, §i a§a mai
departe, ca eroi. Cele ce s'au petrecut intre 176o
§i 1780 se infati§au intr'un ve§mint care magu-
lia sentimentul national, sentimentul patriotic
mai mult decit national. Dar nu se figs rolul
revolutiei americane fats de revolutia francesa,
Americanii, plini de simpatie, de admiratie, de
recuno§tinta fats de ce an facut, din motive
care erau de multe on politice, nu sentimentale,
Francesii pentru liberarea acestor foste colonii
englese, nu sint nici azi destul in situajie sa reclame
anume drepturi fata de revolutia francesa.
Dar avem a face inaintea revolutiei francese
cu o alta, stirnind-o, pretinzind ca e o continuare,
de §i unii Americani cari s'au amestecat in revo-
lutia francesa au desaprobat-o de la inceput, au
ris de dinsa, au condamnat-o. Si in ce prive§te
pe Mirabeau, §i in ce prive§te pe Lafayette, chiar
pe Lafayette, care a luptat pentru libertatea ame-
ricans. Astfel Governor Morris, care a stat mult
timp in Parisul revolutionar, §i el gindia Ca aceasta
este o alta revolutie decit a lui. i Franklin a
avut acela§i punct de vedere. Daca revolutia ame-
ricana a precedat revolutia francesa, care s'a crezut,
fard dreptate, ca o continua, an fost insa oameni cari
au spus de la Inceput: D-voastra merged pe un
drum care nu este al nostru, §i urmariti un scop
pe care not nu-1 recuno§tem ca legitim ; apartineti
unei alte familii de spirite, intrebuintati alte me-
tode, train in afara de anumite preocupatii

www.dacoromanica.ro
 38

morale, de care Americanii an fost insufletiti Oa

la sfirpit. Ei an avut un simt de solidaritate ad-
mirabil, care, Francesilor, li- a lipsit. De aceia so-
cietatea francesa pi-a mincat oamenii cei mai de
frunte, cum face societatea sovietica in momentul
de fata ca sa alerge apoi dupd aceia cari an mai
rAmas.
Noi vrem sa facem inteleasa revolutia ameri-
cana, pi, ca s'o facem inteleasa, trebuie sä ne
gandim ce era societatea americana, de unde ple-
case pi ce represinta in momentul acela, pi numai
dupa aceia vom pti ce inseamna revolutia ameri-
cana* pi ce avea mai caracteristic Si mai important.
Apoi trebuie sa vedem in societatea americana care
erau motivele de nemultAmire fata de Anglia, de
care depindeau aceste treisprezece colonii, pi doc-
trina dupa care nemultamirile acestea s'au mani-
festat, ca sa se vada, la urma, cum societatea
americana aceasta, nemultamita, prinzindu-se de
o teorie, a vazut ca aceasta teorie nu mai
ajunge. Evenimentele an facut ca aceasta teorie
sa fie insuficientA pi atunci societatea a trebuit
sa sara de la o bass teoretica la o alta.
Cea d'intaiu basA teoretica a fost una de lega-
lism istoric i de drepturi tradifionale, inscrise
intr'un anume document, o harts ". Dar, in a doua
fag, s'a parasit aceasta basA, pentru a trece de-a
dreptul la teoria Contractului Social" a lui Jean
Jacques Rousseau pi, in felul acesta, se desprinde
de partea istorica, care parte nu se poate stra-
muta, pi adopts partea teoretica, in stare de
a se stramuta oriunde. La aceasta data Americanii
au creat o revolutie de caracter universal, pe care
Francesii au putut sa o imite. Aceptia an fost
foarte bucuropi cind au vazut ca aceia ce era scris
paRA atunci in carpi se poate realisa in fapte. S'a
produs pentru Francesi acelapi fenomen care s'a

www.dacoromanica.ro
 - 39 -
produs in Europa cu Rusia sovietica, fenomen
care este acum in scadere din ce in ce mai mult.
Se cetia Capitalul" lui Karl Marx, se cuito5teau
conclusiile lui Karl Marx §i lumea gasia Ca e foarte
interesant, bine scris, insa pentru un viitor foarte
indepartat. Dar dupa aceia, cind a vazut ca
se intemeiaza o societate pe doctrina lui Karl
Marx, 5i-au zis unii: daca an facut-o ei, de ce sa
n'o facem §i noi ? A§a §i cu doctrina teranista a
lui Stamboliischi: pans atunci teranismul era o
teorie ca toate teoriile, dar, cind s'a vazut ca se
face un Stat teranesc in Bulgaria, s'a vorbit de
Internationala Verde, iar, dupa ce a cazut Stam-
boliischi, §i Internationala Verde a perit. Altii an
incercat sa se prinda de nu §tiu ce agrararism din
Cehoslovacia, §i, cind an vazut ca acela inseamna
altceva, iar4i teoria a cazut.
Ce era societatea aceasta americana, in afara,
bine inteles, de coloniile create de Suveran, Inca
din vremea Elisabetei (Virginia") prin chartele"
date indivizilor sau companiilor ? lath ce era
§i de aici puteti vedea resortul moral, forta psi-
hologica, creatoare, din aceasta societate. Intr'un
moment, in 'Anglia s'au ivit adinci nemulfamiri
de caracter constitutional. Evident, Anglia nu este
o tall cum sint celelalte : este o Cara care se in-
telege foarte greu cu ideile noastre continentale ;
fara o anumita pregatire noi nu intelegem nimic
din Anglia. Anglia este o laid de desvoltare isto-
rica neintrerupta, care nu admite revolutii. Dar
se va zice: Anglia a avut o revolutie, care a taiat
capul regelui Carol I-iu. Da, s'a taiat capul re-
gelui Carol 'I-iu, fiindca a§a cerea curentul biblic
de atunci ; presbiterienii din Scotia §i puritanii
gasiau ca regele este supt raportul politic imoral,
ca nu umbla pe calk Domnului, astfel ca trebuia
sa i se faca aceia ce i s'a facut cind i s'a taiat

www.dacoromanica.ro
 40

capul, dupa cum David a luat locul lui Saul.

Dar aceasta nu inseamna o revolutie a§a cum le
facem noi. Iar, daca a fost o revolutie la 1688,
nu a fost nici macar pentru schimbarea unei di-
nastii cu o altA dinastie, ci pentru inlaturarea
moptenitorului copil §i inlocuirea acestuia prin sora
lui, pe care lumen o credea mai adevarata, mai
cu drept de a guverna §i mai potrivita pentru
conditiile Angliei. Dar aceasta nu inseamna revo-
lutie. S'a instalat pe tron William de Orange, dar
inainte de toate s'a instalat nevasta lui, care era
fiica regelui detronat, Iacob al II-lea, §i revolutia
s'a facut cu multa greutate.
Da, Englesii n'au avut niciodata o revolutie in
adevaratul inteles al cuvintului §i ei au un mare
respect fats de orice opera indeplinita la din5ii,
a§a incit orice hotdrire, de la orice rege engles,
are pentru ei o valoare pans in momentul de fats.
Pentru anumite gre§eli, poti fi condamnat sa-ti
fie patrunsa limba cu fierul ro§u, poti fi condam-
nat sa fii decapitat, sa fii taiat in nu ltiu cite
bucati §i sa se bath' in cuie bucatile acestea pe
porti de cetati, dar niciun judecator nu va rosti
o asemenea condamnare. Minded bunul simt en-
gles, din tot acest tesaur de legi, alege ce se poate
aplica §i ce nu se poate aplica. In Anglia exists,
inainte de toate, aceste doua principii conduca-
toare : mai intaiu, ca viata poporului engles pre-
sinta un organism fail intrerupere §i, al doilea,
ca in viata de Stat a poporului engles, acest popor,
care are o desvoltare istorica fara nicio intreru
pere, orice trebuie sa treaca prin acele forme
istorice, devenite forme constitutionale. Fara ca
Englesii sa se fi gindit vre-odata la o Constitutie
teoretica, la care nu se gindesc nici acum, orice
act al vietii de Stat trebuie sa treaca prin aceste
forme, §i, daca nu, aceasta este legalismul en-

www.dacoromanica.ro
 41

gles , oricine are dreptul sa protesteze, sa se

impotriveasca, oricine are dreptul O. se fereasca
de actul ilegal.
S'a intimplat insa influenta monarbiei lui Ix-
dovic al XIV-lea, in care mai mutt sau mai
putin, nu chiar a§a cit ne inchipuim noi ,
ceia ce voia regele se prefacea in fapt. Atunci,
dupa intaiul Carol insupi, ginerele regelui Franciei
Henric al IV-lea, StuarDii erau supt influenta
Francesilor. Prin urmare, in acest timp s'au luat
anumite masuri fard votul Parlamentului.
Acum, Parlamentul nu insemna mare lucru:
cavalerii din comitate nu veniau totdeauna cu
placere la Parlament, care putea fi supus vointii
regelui sau vointii mini§trilor lui, cad erau oameni
slabi i acolo, insa forma trebuia neaparat inde-
plinita.
Astfel s'au decretat imposite care nu fusesera
votate. Dar con§tiinta englesa zicea: un imposit
pe care nu 1-am votat este un imposit care nu
ma prive5te ; nu-1 platesc, dar nu fiindca impositul
este impovarator: poate fi un imposit de nimic Si
tot nu-1 platesc, dat fiind ca el atinge principiul.
Pentru noi, la cari principiile sint de obiceiu
foarte slabe, lucrul acesta este aproape de nein-
teles. Acolo, ele tree inainte de orice.
Si atunci an plecat Englesi, s'au mutat, 0
va puteti inchipui ca nu era placuta o calatorie
maritima pe vremea aceia, la 1640 - 16-80, an
plecat din Anglia. Ne ducem aiurea, gindiau ei,
fiindca in Anglia nu putem trai legal, i in ilega-
litate ni este imposibil sa traim. S'au dus intro
Cara salbateca, avind imense bogatii naturale, cu
teritorii fail sfir§it, la indemina oricui, cu paduri
care trebuiau defri§ate, cu o natura pe care n'o
puteau cirmui §i n'o pot cirmui in mod deplin
nici pana in momentul de fata (s'a vazut acum

www.dacoromanica.ro
 42

citAva vreme, cind s'au rupt zdgazurile riului Mis-

sissipi). i pe linga aceasta era resistenta rasei
aceleia vechi, care avea drepturi de stapinire, Pieile
Ro§ii. S'a inceput astfel o luptA cumplitd, intre
ace5tia, insufletiti de credinta, hraniti din spiritul
Bibliei, crezind ea este vepic Dumnezeu linga
din5ii, a fac acelasi lucru pe care 1-au facut
Evreii cind s'au intors din captivitatea babilonica
§i cu o mina tineau sabia 5i cu cealalta lucrau
la ridicarea zidurilor Ierusalimului, 5i indigent.
In aceasta credinta biblica an inceput lucrdrile
for acolo, neotiindu-se unii pe altii. Cad ei n'au
venit in grupuri solidare, ci, in cea mai mare
parte, an venit fermieri, adeca oamenii din Anglia
can aveau o ferma, §i viata englesd, la 176o,
acolo, in America, a fost, mai inainte de toate, o
viata de fermieri. Fermierul acasa la dinsul era
ca un monarh, 5i erau oameni, cari aveau familii
mart, cite zece copii in aceia5i cash*, batrinul gu-
vernindu-i pe toti. Cutare calatoare francesa, care
a fost in America, vorbe§te en adincd induio§are
de Americanii de dupa rascoala, dupd intemeierea
Statului : a intrat intro cash* §i a vazut acolo pe
!Atria, pe fiul batrinului, pe fiii fiului batrinului,
toti laolaltd, §i, dupa ce s'a mintuit masa, ca
un serviciu divin pentru generalul, conducatorul
care a rdsarit de la sine din m4carea aceasta ame-
ricana §i in care se intrupa tot spiritul ei, batrinul
s'a ridicat §i cu paharul in mind a spus: pentru
George Washington". Cind a ridicat paharul asu-
pra celor adunati, era acelasi spirit care trece intr'o
biserica atunci cind preotul ridica potirul.
Da, trebuie sd intelegeti aceasta viata, trebuie
sa va dati sama ce insemnare putea sa alba viata
aceia de reran, lucrind pdmintul, inspirindu-se de
la opera lui Dumnezeu. Ce asamAnare poate exista

www.dacoromanica.ro
 43

intre acest spirit §i spiritul unei strazi Inguste din

Paris, unde cloce§te miseria §i viciul ; ce asamanare
poate avea cu un salon elegant, in care o doamna
pofte§te barbati §i femei cari discuta probleme de
algebra, geometrie §i filosofie ; ce asamanare poate
sa.' alba aceasta viata cu viata de la Curte, in care
toata lumea Indeplinia, fats de viciile regelui, toate
ceremoniile prevazute de eticheta, pans la cele
mai ridicole ?
Si a5a s'au alcatuit aceste colonii, de la cea
intemeiata de Penn in padurile care au luat numele
de Pennsylvania pans la cele de supt dinastia de
Hanovra, supt cei patru Georgi, end s'a Intemeiat
Georgia, alte colonii fiind intitulate dupa numirile
Indienilor, Ohio, Massachussets, Indiana, acestea
fiind realitatile primitive care au fost gasite in
aceste locuri.
Toate coloniile erau resultatul principiului ca
fiecare traie§te pentru sine §i fiecare om din fie-
care colonie e fermier pentru ferma sa. Nimic
dintr'o guvernare a§a cum o intelegem noi. Aveau
Ca basa, toate de la o bucata de vreme, faptul
ca regele recunoscuse existenta acestor colonii §i
atunci li-a fost dat un hrisov, o chart& Stateau pe
basa acelor hrisoave, a§a cum, la noi, pe timpul
societatii fanariote, anumiti contribuabili, cari se
numeau hrisovuliji, nu platiau impositele ca lumea
cealalta, ci altfel, pe basa unui brisov. De fapt
coloniile acestea nu aveau solidaritate ; nici nu se
cuno§teau intre dinsele, §i nu erau deci in stare
sa formeze un organism. Organismul acesta s'a
format in secolul al XVIII-lea, Si iata cum:
Franta avea §i ea colonii, unele foarte vechi,
cele din Canada Inca din secolul al XVI-lea, altele
mult mai noi, de pe vremea lui Ludovic al XIV-lea :
Louisiana, Noul Orleans. Cita distanta intre unele
§i altele ! $i, iara§i, nu era niciun fel de contact

www.dacoromanica.ro
 - -44

intre Francesii din Noul Orleans §i Francesii din

Canada. Francesii aceptia erau mult mai putini
decit Englesii, Si se inoiau coloniile francese mai
slab decit cele englese, cad se intrebuinta in
Franta un sistem care nu era cel mai bun, anume
plecau mai multi barbati aventurieri.
De aceia coloniile francese n'au putut face ace-
la§i lucru pe care 1 -au facut coloniile englese.
Multe din coloniile englese plecasera pe basa unei
idei §i orice societate omeneasca intemeiatA pe
basa unei idei este mult mai puternica decit una
adunata pentru pradk pentru ci§tig, pentru aven-
tura. Cum cea mai mare parte din Francesi nu
intemeiau familii, se intrebuinta §i sistemul de a
aresta pe strada anumite femei care n'aveau nicio
ocupatie §i ele erau suite in corabie i trimese
la Noul Orleans pentru a fi maritate cu barbatii
de acolo. VA puteti inchipui ca o familie de acestea,
intemeiata intre un barbat aventurier §i intre o
femeie culeasa pe strada, este cu totul altceva
decit admirabila familie pe care v'am zugravit-o
§i care exista in ferma englesa.
De la o bucata de vreme, intre flota francesa i
intre flota englesk intre tendinta de imperialism
maritim a Francesilor i aceia a Englesilor, a fest
o lupta. De la inceput se putea zice ca a birui
Anglia, fiindca aceasta nn avea teritoriu indestu-
Valor §i era silita sA ajunga acolo, pe cind Franta
avea pentru expansiunea ei atitea mijloace, limba,
cultura, literatura francesk oriunde admirate §i
imitate. Franta avea posibilitatea de a trece Rinul,
de a trece Pirineii, pe cind pentru Anglia era o
absoluta nevoie sA se intinda pe Mare. Anglia nu
putea sa fie altceva decit ceia ce este astazi. Si,
atunci, in timpul razboaielor din secolul al XVIII-lea
alaturi de luptele din Germania, razboiul pentru
succesiunea Austriei §i raxboiul de §apte ani, au

www.dacoromanica.ro
 45

Lost luptele pe Mare Si luptele intre colonii. Anglia,

pe la 176o, nu putea sä trimeata in colonii soldati
ai ei. Ea n'avea o armata permanenta: intaia oars
cind Anglia a avut o adevarata armata perma-
nents a fost in timpul marelui razboiu, cind a
trebuit neaparat s'o creeze. Platia deci soldati
straini ; razboaiele pe care le purta in Europa le
purta cu soldati germani, pe can ii cumpara. Dar
a trimete soldati germani peste Ocean era lucru greu,
intretinerea acolo 9i mai grea, nefiind intendenta
militara.
Atunci Anglia a lasat coloniile sa se descurce
ele singure. i, cum era o primejdie 9i pentru
teritoriile coloni9tilor, Englesii atacau pe cele
francese. A fost o intreaga lupt5, 9i noi, cari
sintem Europeni, nu ne gindim inainte de toate
la aceasta ; oricum, noi nu o observam in de ajuns,
dar luptele din Germania, din care a ie9it puterea
Prusiei 9i scAderea Austriei, din punct de vedere
al istoriei universale, sint mai putin importante
decit cele de dincolo ;c6ci ceia ce hotarA9te valoa-
rea unei lupte nu este numarul soldatilor intrebuin-
tati in acea lupta, ci scopul pe care-1 va atinge
cineva prin lupta care se dd. Luptele acestea din
America erau lupte de mare viitor, pe cand luptele
din Europa erau destinate sä resolve ni9te ches-
tiuni teritoriale inguste. Ele nu aveau sa nasca o
lume noua, pe cind din luptele din America o
lime noua trebuia sa se nosed.
Astfel coloniile an fost silite sa intre in legaturi
unele cu altele, sa faca o armata a coloni9tilor,
ca sa lupte, nu numai cu Indienii, cu fiarele salba-
tice, cu radacinile indaratnice ale padurilor, care
trebuiau curatate ca sa se faca agriculturA, ci cu
vecinii de alts rasa. Ei au pus deci mina pe sabie
9i au ajuns sA alba o ierarhie militara, la care
nici nu se gindiau. George Washington, conducA-

www.dacoromanica.ro
 46

torul tevolutiei, s'a format prin aceste lupte locale,

autonome, impotriva Francesilor,el, omul care mai
tirziu era sa lucreze impreund cu Francesii, cind
acestia s'au rasbunat de infringerea din partea
Angliei prin aceia ea an sustinut revolutia ame-
ricana.
Dupa ce s'a Incheiat pacea, cum orice pace lass
dupa dinsa un neastimpar, si neastimparul gene-
ratiilor actuale, pe care it impartasesc si unii din ba-
trini, era un sir continuu de agitatii in societatea
aceasta americana. Setea de lupta, °data trezita,
cerea un nou adversar. i Anglia s'a presintat de
la sine ca adversar. Sa nu se creada ca era de
multa vreme sentimentul de repulsiune fata de
Anglia. Se cetiau cartile englese, de si, pe vremea
aceia, trebuia sa se intrebuinteze timp pentru ca
o lucrare din Anglia sa fie cunoscuta in America ;
dar erau legaturile sufletesti. Anglia insa a stricat
aceste legaturi, pe care America le-a retinut cit a
putut, si cu durere s'a desfacut ea de Anglia ; pana
la sfirsit, pins dupa intemeierea republicii Statelor-
Unite, Inca erau regalisti, si corespondenja lui
Franklin arata cat a durat la fermierii mai bogati
sentimentul dinastic.
Dar Anglia a provocat singura conflictul, din
miopie. Anglia era o admirabila societate, dar per-
fect egoista, si ea se gasia Intr'un moment de crisa.
Purtase razboaie pe continent, si ele costasera bani ;
situajia financiara a regatului nu era bund. Angliei
ii trebuia, dupa ce finantele ei erau atacate si eco-
nomia ei nationals periclitata, sa se refaca. Cind
vrea cineva sa se refaca, fireste, cauta in toate
partite izvoare de venituri, si atunci s'a ivit in
Anglia o dubla conceptie, care a provocat revo-
lutia americana.
Una: de ce n'ar pia ti si coloniile, de ce n'ar plati
anumite tare, anumite timbre, de ce n'ar primi mar-

www.dacoromanica.ro
 4-- 47

furile din Indii, cum era ceaiul, zandrul ? A doda

conceptie, economia nationala: de ce s'ar permite
coloniilor 5i aceasta lovia in interesele for ma-
teriale cele mai importante, productia Bind acum
in deplina desvoltare --, de ce s'ar permite colo-
niilor sA fad, §i ele comert pe sama lor, de ce li
s'ar da voie sA intemeieze fabrici? Erau atunci,
se vede tot in corespondenta lui Franklin, foarte
putine fabrici, dar cu tendinta de a se intemeia
altele.
Prin urmare Americanii emu loviti in dona
puncte esentiale ale vietii for in plin progres Ei
credeau ca pot face cu produsul muncii for ce
vreau.
Dar mai era o nemultamire §i acum vine
punctul de vedere legalist, istoric, constitutional,
traditional, trimeterea la documente, la basa de
drept ; ei spuneau: cum sA platim noi impolite,
noi, intre cari sint urma5ii acelora cari an plecat
din Anglia tocmai din causa impositelor care li
s'au cerut 5i care nu erau legale? Am fi necre-
dincio5i fata de stramo5ii no5tri. Cum o sä ad-
mitem a plati o taxa pe care nu am votat-o
prin represintantii no5tri? Caci coloniile nu trime-
teau represintanti in Parlamentul engles. SA zicem
ca s'ar fi admis un represintant al coloniilor in
Camera Comunelor, dar coloniile nu aveau lorzi,
5i, cum orice mAsurA era votata 5i de Camera Co-
munelor 5i de Camera lorzilor, votul for ar fi fost
pe jumAtate fata de votul intreg al celorlalti.
Anglia, intr'un moment, era gata sA Lea unele
concesiuni. Zicea: trimeteti 5i dv. represintanti in
Parlament ! Americanii insa gindiau: dar noi nu
avem nicio dorinta sA trimetem represintanti in
Parlament ; noi avem alte interese, sintem oameni
de departe, i un represintant in Parlament intro
tad cu adevArat sistem parlamentar trebuie supra-

www.dacoromanica.ro
 4$

veghiat de aproape, ca sa se vada dace indepli-

ne§te lucrurile pentru care a fost trimes. Cum o
sa dai instructii unui om, pe care 1-ai trimis in
Anglia §i trebuie trei luni de zile ca sa intri in
contact cu dinsul? Nu se putea. Atunci Ameri-
canii s'au hotArit sa refuse cu once pret. Intaiu
plata impositelor ilegale §i, pe de alts parte, orice
fel de trimitere de marfa, mai ales cea care ar cere,
la intrarea ei in America, plata unei tare. Pentru
a demonstra, au aruncat in Mare un transport de
ceaiu, de §i masura guvernului engles, care lovia in
intermediari, ieftenia produsul. Un act de revolutie?
Nu, a fost altceva, o demonstratie. Ei an vrut un
fapt de toata evidenta, ca sa arAte ca nu sint dis-
pu§i sa face lucrul acela. De altfel, conditiile in
care s'a facut varsarea acestui transport de ceaiu
sint in adevar caracteristice: imbracara ca Indieni
pe unii dintein§ii §i ace5ti falsi Indieni au fost
aceia can an rasturnat in Mare transportul de
ceaiu. Era un fel de mascarada demonstrative, nu
altceva.
Fata de mascarada aceasta demonstrative, na-
tural, Anglia a reactionat, dar nu imediat, fiincica
nu era nimic mai greu deck sä se poarte un raz-
boiu in America. Neputind sä se poarte un razboiu
impotriva Francesilor in colonii, cum era sa se
poarte razboiul in America in contra coloni5tilor?
Traia pe atunci in America un om admirabil,
Veniamin Franklin, care se ingrijia §i de maturatul
strAzilor, care descoperia in acest domeniu cum
descoperia, in domeniul electricitatii, paratonerul ;
un lucrator tipograf, ajuns gazetar, care fusese in
Anglia §i avea legaturi in Franta ; un om multi-
plu: cel d'intAiu American care se intereseaza de
orice i care intelege ca trebuie sa se intereseze
de orice. Astfel, pe linga prestigiul militar al lui
Washington, era, prin Franklin, §i un fel de pres-

www.dacoromanica.ro
 40

tigiu ideal, de cugetator, de inventator, de realisa'

for ; cind a venit ca ambasador in Europa, el a
fost extraordinar de bine primit pretutindeni. Fe-
meile din Paris se incbuniau dupA acela care nu
purta parul pudrat 5i haina elegantA, ci, din po-
triva, avea exteriorul fermierului american, cu
parul mare lasat pe umeri. Se indrepta moda dupA
Franklin.
Era deci in societatea aceasta americana ceia ce
este necesar pentru once mare act istoric ; omul
represintativ ; ba erau doi oameni represintativi.
Anglia s'a hotarit, intr'un moment, sa facd raz-
boiu. A trimes Germani cumpArati din toate par-
tile, de la prinji mid, cari nu aveau venituri 5i
carili inchiriau" supu5ii, dar se. poate zice ca-i
vindeau, fiindca foarte putini se intorceau acasd.
Frederic al II-lea al Prusiei, un om foarte spiri-
tual, s'a apucat sä puna chiar o vama pentru
soldatii ace5tia, ca pe o marfA. Ace5ti soldati erau
pu5i supt comanda unor ofijeri cari nu cuno5teau
America. Ei au fost batuti. S'a continuat zece ani
aceasta incercare in America, 5i s'a intimplat sA
alba unele succese. Dar ce succes definitiv se pu-
tea avea in aceasta Cara necunoscuta, in care toata
lumea era contra for -- cum, in poemul lui Emi-
nescu, Mircea spine lui Baiezid ca 5i ramurile 5i
pamintul se ridica impotriva cuceritorului. S'a dat
lupta de la Bunkershill, ,,dealul lui Bunker", care
este presintatA ca o adevarata batalie intr'un sens
european, dar nu a fost a5a, ci cum o descrie un
foarte distins carturar american, Ewerett, care a
publicat pe la 1850, in discursurile lui, o descriere
a luptei.
Englesii se hotAriserA sd aresteze in aceini noapte
un numar de conducatori ai mi5carii acesteia ame-
ricane. Pentru aceasta insarcinaserA pe militari, cari
s'au impartit in grupuri mid, mergind dintr'un
4

www.dacoromanica.ro
 M

toe intealtul ca sa indeplineasca insarcinarea aceasta.

Lumea a aflat 5i s'a adunat. Ea se adunase pe
deal 5i armata trecea in vale. Oamenii aceia re-
presintau ceva asamanator, din punct de vedere
militar, cu ce li s'a intimplat Englesilor, thipd
trecerea de un veac 5i mai bine, in Africa-de-Sud,
cind s'au luptat cu Burii, cari nu represintau o
armata, ci, fermieri, buni pu5ca5i, cari dupa garduri
trageau in armata englesa. i cum credeti ea acela
care este in vale 5i vede atita lume gramada sus,
poate sä distinga cine este spectator 5i cine este
luptAtor? Englesii au crezut ca se gasesc Incun-
juraji din toate partile de o intreaga armata 51
51-au pierdut cumpatul. 0 batAlie pierduta este o
batalie pe care crezi eh' ai pierdut-o. In Razboiu
51 pace" Tolstoi o spune.
Americanii an ajuns sa fie biruitori aproape fara
sa se lupte. Se poate zice ca pamintul american
el insu5i s'a rAscumparat prin ceia ce avea el 5i
prin oamenii pe cari ii jinea de mai multe generajii.
Insa, pans ce Englesii au fost invin5i, pana ce
an venit Francesii sa ajute pe Americani, Inca din
momentul ridicArii armelor trebuia sa se dea o ex-
plicatie teoretic5 a mi5c5rii lor. Ce sa fack dupa
ce ajunseserd la un resultat pe care nu-1 prevedeau ?
Nemuljamijii trebuirA sä caute teorii 5i o intreaga
class de advocaji era acolo pentru a li-o furnisa ;
ei i5i stabilird principiile. Dupa fazboiul cel mare
ce a facut diplomatia ? A cautat teoria drepturilor
nationale. A devenit atunci partisana teoriei na-
tionalitatilor, teoriei raselor, la care nu se gin-
dise inainte. 51 Americanii an avut nevoie de o te-
orie, dar vechea teorie istorica nu mai avea va-
loare. FiindcA erau sa se rupa de Anglia, nu mai
puteau sa invoce principiile dreptului engles. Dar
rAminea noul drept revolujionar al Contractului
Social". Atunci s'au adunat 5i, invocind aceasta

www.dacoromanica.ro
 -M-
teorie noua, natiunea s'a declarat libera prin vointa.
ei. tiji ca in Constitutia noastra toate puterile
pleaca de la natiune", dar tree une on prin jandarmi
§i tree totdeauna prin cluburi, puterile acestea care
yin de la natiune: daca ar veni de la natiune di-
rect, ar fi cu totul altceva. Americanii au pus, la
Philadelphia, principiul ca natiunea are dreptul s'ali
constituie forma ei. i s'a format confederatia
celor treisprezece State.
Astfel lumea s'a gasit pentru intiia oars inaintea
unui Stat intemeiat prin revolutie, biruitor pe basa
principiilor lui Rousseau. i aceasta insemna deschi-
derea portii pentru oricine avea o nemultamire,
ca sd incerce a realisa i el prin revolutie ceia ce
se cuprindea in crezul acela nou al lui Jean Jac-
ques Rousseau.
Aceasta este originea de capetenie a revolujiei
francese in ce prive§te imprumuturile externe.

www.dacoromanica.ro
 III.
Inceputurile revolutiei francese.
Revolutia francesa, v'am spus, nu este cea d'in-
tdiu din revolujiile secolului al XVIII-lea ; ea este
o revolutie de imitatie in mare parte. La spatele
acDiunii oamenilor cari au facut pe 1789 a fost
o mi5eare de aiurea 5i aceastA mi5eare de aiurea
este, inainte de toate, miwarea din State le Unite.
Revolujia de la 1789 nu este un lucru nou, care
se creiaza, ci este unul care era in atmosfera ;
este o situajie politica* ce se precipiteaza.
Dar revolujia francesa nu s'a indreptat numai
dupA ce s'a intimplat in America, ci 5i dupe lu-
cruri mai apropiate 5i, anume, in cloud din terile
vecine cu Franta s'a produs o miscare revolutio-
nard. De sigur ea, pentru ca sa* se produce o
revolujie intro tare, nu este numai decit nevoie
ca in vecinatate sau intr'un loc mai indepartat
sa se produce o revolujie in acela5i sens. Este de
ajuns sa se produce o revolutie. De exemplu:
intr'un loc se produce o revolutie pe basa unor
idei conservatoare, in alt loc ideile de libertate
sint acelea care lupta. El bine, luptatorii pentru
libertate se vor folosi de revolujia facuta pentru
ideile conservatoare, fiindea lucrul esenjial pentru
din5ii este sä OA exemplul unei revolujii.
Si lucrul acesta it putem vedea in societatea con-
timporand. S'a produs in Rusia revolutia sovieticA.

www.dacoromanica.ro
 53

Aceasta insemneaza cea tai departata stings, stings

pans la nebunie §i panA la crimA. Dar, in acelasi
timp, intro multime din State le Europei s'au
intemeiat regimuri dictatoriale ; in Italia, in Spania,
in Turcia, in Serbia Regimurile acestea represintA
cu totul altceva decit revolutia socialisto comu-
nista, i cu toate acestea cei cad au facet revo-
lutii pentru dictatura de dreapta au fost indem-
nati de ce s'a petrecut in Rusia cu dictatura de
stinga. In vecinatatea Franciei s'au produs pe la
1789 doul revolutii. Aceste doua revolutii trebuie
aratate pe scurt, ceia ce nu se face de obiceiu ;
din causa aceasta nu se intelege una din originile,
n'a§ zice: din originile principale, dar din originile.
vrednice de consideratie ale revolutiei francese.
Intaiu s'a produs o astfel de revolutie in Geneva.
Am mai vorbit de situatia din Geneva, cind am
explicat pe Rousseau. Genevesii au avut un regim
special : ora5 episcopal ; ducele de Savoia, care era
aproape, void sä puma stapinire pe ora§: a§a-zisa
escalada". In secolul al XVI-lea s'a a§ezat in Ge-
neva reformatorul Calvin, care nu era numai un
doctrinar religios, ci §i un doctrinar politic §i social,
voind si creeze o noun cetate lui Dumnezeu", pe
care neputind s'o faca in Franta, a creat in Geneva
o republica de caracter teocratic §i biblic, care
nu samara cu o alts republica din alts Cara §i din
alts vreme, una de tiranie cumplita, in care lumea
trebuia sl gindeasca in acelasi fel, caci altfel ame-
ninta e§afodul ; va sä zica o Ora in care liberta-
tea nu se putea desvolta upr, de la sine. In Ge-
neva erau vechi cetateni, §i Rousseau fAcea parte
dintre ei. Ace§tia erau oligarhia, care nu intelegea
sa imparts puterea cu nimeni ; aveau un Consiliu
mare §i tin Consiliu mic. Din Franta veniau multi,
pentru motive religioase. Dar de la o bucatA de
vreme once om care munce§te intro societate

www.dacoromanica.ro
 54

cere drepturi, precum acela care nu munce5te 5i

are drepturi e in primejdie de a le pierde.
Noii veniti au cerut drepturi. isle au fost refusate,
5i de aici an ie5it conflicte, une on singeroase.
Intr'un moment, fiindca acolo nu era o armata,
au fost siliji oligarhii sa ceara sprijinul armatelor
francese ale lui Ludovic al XV-lea.
A fast prin urmare cel putin citeva decenii o
atmosfera revolutionary in Geneva, acolo in coasta
Pranciei, 5i, cind a venit vremea revolutiei fran-
cese, locul unde s'a manifestat pentru intiia oars
fenomenul revolutionar n'a fost Parisul iara5i
un lucru care nu se 5tie de obiceiu, ci Grenoble,
care este capitala Dauphinatului de odinioard. La
Grenoble a fost intr'un moment o mi5care revo-
lutionara 5i s'a convocat o adunare nationals in
mica localitate Vezelay, pe basa ideilor lui Rous-
seau, invocind Si momentele istorice, dar inainte
de toate dreptul ()Hash societati omene5ti de a
dispune, adunindu-se ea insa5i, de interesele sale,
Intr'un moment, trupele regale care au intrat in
Grenoble au fost atacate cu pietre, s'a azvirlit cu
caramizi asupra soldatilor. Este o apropiere intre
centrele provinciale de revolutie din Franta 5i Ge-
neva. Dar, alaturi de centrul acesta revolutionar,
este un altul.
Celalt centru it formeaza Terile-de-Jos, Belgia
de astazi, unde s'a produs o revolutie conser-
vatoare, contra reformelor. Terile-de-Jos an fost o
bucata de vreme supt stapinirea spaniola, dar
aceasta inseamna ocrotirea clasei nobililor. Cind
provincia a incaput pe mina Austriei, 5i Habsburgii
an sprijinit nobilimea. Ace5ti nobili, sustinuti 5i
de Biserica, aveau foarte multi influents. La o
anume data Imparatullosif al II-lea s'a hotarit
marea revolutie ideologica, filosofica, 5i in Un-
garia 5i in Terile-de-Jos a face 5i la Bruxelles

www.dacoromanica.ro
 5$

o actiune care sa loveasca in acela5i timp 5f in

nobilime 5i in Biserica catolica. Dar indata s'a
produs o formidabila mi5care de resistenta impo-
triva Suveranului. Yn fruntea acestei agitatii s'au
a5ezat 5i elemente din burghesie, advocati, can in
Franja, pe vremea aceia, jucau un rol cu mult
mai mic, pe cind intr'un teritoriu de vechiu drept,
cum erau Terile-de-Jos, rolul advocatilor era mult
mai mare. hntr'un moment, revolutia aceasta a
fost inabu5ita, 5i 5efii au trecut la Paris. S'a pe-
trecut cu ei ceia ce s'a petrecut apoi la 1848, la
Paris 5i mai ales la Berlin, cind agitatiile revolu-
tionare erau sustinute, in de oameni din partea
locului, ci mai ales de emigranji, in special de
Poloni. Ginditi-va ca s'ar distruge republica sovie-
tica de astazi 5i atunci sovieticii s'ar impra5tia
s'ar gasi cite unul sau un grup oarecare mai
in fiecare colt: Baca ar vrea sa provoace cineva
o revolutie comunista intr'un loc, nu ar avea decit
sa arate pe un refugiat de la soviete, sa-1 poarte
pe sus, imbracat in ro5u, ca pe un fel de diabolic
Nichipercea.
Prin urmare nu numai ideile au patruns din
provocarile acestor revolutii, dar 5i oamenii, dintre
cari unii au jucat un oarecare rol,
Ca sa fiu complect, trebuie sa adaug ca o
mi5care cu caracter revolujionar, o lupta intre
partide cu toate formele unei revolutii, s'a produs
5i in Olanda, unde s'a dat o lupta intre stathou-
der, 5eful puterii executive, 5i intre State, aduna-
rea provinciilor, 5i a fost 51 o interventie prusiana,
trupele regale intend in Olanda, fiindca erau
legaturi de rudenie intre familia de Orange, a
stathouder-ului, 51 regele Prusiei. $i aici far un
element de legatura cu revolutia francesa. Acela
care a suprimat mi5carea din Olanda 5i a restabilit
vechea stare de lucruri, era ducele de Braunschweig,

www.dacoromanica.ro
 56

pe care Francesii it numesc ducele de Brunswick,

unul din generalii lui Frederic al II-lea, om de o
mare autoritate. 5i, cind, mai tirziu, in Franta se
gindia cineva la suprimarea revolutiei prin inter -
venDia strains, s'au adresat ducelui de Brunswick,
iar ducele, care credea ca omul care a suprimat
o revolutie e in stare sa suprime 5i alta, a iscalit
manifestul, redactat de un inbecil, care a indirjit
toatA lumea impotriva armatelor straine, strin-
gind-o in jurul steagului revolutionar.
Astfel avem tot ceia ce putea sa contribuie la
izbucnirea unei revolutii in Franta. 5i acum lath'
§i pretextul.
Ludovic al XVI-lea era un om supus multor
influente, un om slab, incapabil de a lua o hota-
rire. Era 5i rAu incunjurat, fratii lui fiind oameni
simpli: unul, contele de Provence, care a fost Lu-
dovic al XVIII-lea, un moliu fAra niciun fel de
initiative, celalt, contele de Artois, care mai tirziu
a fost Carol al X-lea, un tinar pasionatspans la
caburile englese in care compromitea pe regina,
de moda englesa, care moda 5i ea a exercitat o
influenta asupra revolujiei francese prin Voltaire,
care a fost in Anglia 5i a scris acasa ce a vAzut
acolo, intelegind Anglia foarte superficial, farA
sa 5i dea same ca total acolo are o foarte mare
vechime. Mini5trii se schimbau, situajia financiara
era rea 5i regele nu avea mijloace de a o indrepta,
rAspunzind chemarii timpului de a interveni, per-
sonal, ca rege-filosof, pentru a incerca, sa zicem,
ce facuse cumnatul sau in Statul austriac, Iosif al
II-lea. S'a vazut cum, pentru a indrepta aceasta
stare de lucruri, regele convocase Adunarea nota-
bililor 5i cum adunarea aceasta aratase dispositii
destul de bone, dar ele nu dusesera la niciun resultat.
Un element de resistenta 11 represinta Parlamen-

www.dacoromanica.ro
 57

tul. El avea acela5i nume ca 5i Parlamentul en-

gles, dar originea, rostul 5i calitatile membrilor
Parlamentului frances erau cu desavir5ire deosebite
de ceia ce li corespundea in Parlamentul engles.
Ambele se desvoltaserd din aceia5i institutie medie-
vala, dar apucasera pe drumuri deosebite. Until era
o institutie de caracter politic de la inceput, la
care mergeau lorzii, pe de o parte, in puterea
dreptului for de na5tere, 5i, pe de alts parte, oa-
meni ale5i, pans la a5a-numitii cavaleri ai comita-
telor, ale5i de fiecare comitat. La inceput Par la-
mentul engles avea un dublu drept, din care, pe
urma, s'au desvoltat 51 altele: dreptul de a vota
imposite potrivit unor anumite principii feudale *,,
pe de alts parte, Parlamentul engles avea 5i drep-
tul de a arata purtarea rea, ilegala, apasatoare a
cutarui functionar. Dar acestea nu erau lucruri
legate intre dinsele. De la o vreme, insu5i Parla-
mentul engles a ajuns sa le lege: intaiu presin-
tau plingerea, doleantele, ca o conditie a votdrii
budgetului. De aici, adaugindu-se 5i razboiul de 0
sun' de ani cu Franja, in care era nevoie de bani
necontenit, iar banii trebuia sa-i dea Parlamentul,
s'a ajuns la o mare importanta politica a Parla-
mentului 5i el a influentat asupra celor doua re-
volutii din secolul al XVII-lea. Parlamentul acesta
nu represinta, in secolul al XVIII-lea, prea mare
lucru. Membrii erau ale5i cam a5a cum se aleg la
not de obiceiu parlamentarii : se facea demagogie,
se risipiau bani, se impartia yin, erau burguri
putrede", care aveau dreptul sa trimeata represin-
tanti in Adunare 5i, pe de alts parte, mari cen-
tre de industrie, de comer, care nu aveau drep-
tul sa trimeata represintanti acolo, a5a ca a tre-
buit o multime de vreme pana ce ora5e ca Li-
verpool, Manchester, sa poata a-5i trimete depu-
tatii. Prin urmare nu era in Anglia situatia pe

www.dacoromanica.ro
 58

care o vedeau reformi5tii din Franta. Parlamentul

nu era lucrul acela mare 5i, iarasi, partidele din
Parlament: a,a-zi5ii liberali, whigii, si asa-zisii con-
servatori, torii, represintau ni5te oligarhli, fall le-
gaturi strinse cu populatia. Dar erau foarte multi
Francesi cari i5i inchipuiau ca Parlamentul face
mare lucru i ca nu au decit sa introduca Par la-
mentul in Franta pentru ca ea sa se dreaga.
Parlamentul frances insa iii zicea ca, daca este
vorba de introducerea reformelor, nu era decit ca
el insu5i sa useze de drepturile sale, sa abuseze
mai curind de aceste drepturi. Fiindca Parlamentul
frances era o Curte de justitie, un tribunal, o
Curte de Casatie, ca sa zicem a5a. Membrii lui
aveau insa dreptul sa inregistreze, pe ling a jude
cata la care erau chemati, decrete regale. Regele
lua o hotarire i atunci Parlamentul era chemat sa
cerceteze daca decretul se potrive5te cu ordinea
constitutionall a regatului, si puteau sa zica: da
sau nu.
Dar aceasta li dadea ocasia sa faca discursuri,
5i, cum secolul al XVIII-lea Linea foarte mult la
discursuri, fiecare se vedea un fel de Cicerone sau
un fel de Demostene. Erau unii cu oarecare talent
de vorba, cari credeau ca va veni vremea cind
vor fi in fruntea operei de reforml. S'a intimplat
ca, atunci cind a venit revolutia, ea n'a tinut in
sama pe niciunul din membrii ace5tia ai Par la-
mentului cari facusera o opositie a5a de indarat-
nick Si foarte adesea on si necuviincioasa si Fara
sens, regalitatii. Ba unii dintre din5ii an suit 5i
treptele e5afodului, dar ei i5i inchipuiau altfel.
Alaturi de Parlamentul din Paris, erau Par la-
mentele din provincie, un fel de Curti de Apel,
dar ale carer hotariri erau suverane, caci nu mer-
geau la Parlamentul din Paris. In vechile provin-
cii, in Normandia, in Dauphine, in Britania, etc.,

www.dacoromanica.ro
 59

erau astfel de Parlamente, care se in§elau in ce

prive§te numele lor.
Acum, opositia Parlamentelor, regele o putea
suprima oricind: era a§a-numitul lit de justice",
pat de justitieg, cind se a5eza un fel de cultuce,
pe care trebuia sä §eada regele §i atunci spunea:
inregistram acest edict regal, cu toate ea not sin-
tem convin§i ca el este ilegal, numai fiindca Ma-
iestatea Sa este de fats. Cind Maiestatea Sa era
de fata, nu se mai inc5pea niciun fel de opositie,
dar, dupa ce pleca regele, membrii Parlamentului
aplaudau pe acela care fusese impotriva inregis-
trarii edictului. Se produceau astfel de manifes-
tatii publice pe care nu le putea opri nimeni. Dar
Parlamentul acesta nu avea o mare influentd asu-
pra multimilor, afar de anumite momente, cind
se punea in fruntea nemult5mitilor.
A§a incit, in momentul cind Ludovic at XVI-lea
a convocat State le Generale, de uncle a plecat
revolutia, era inc5 un sprijin pentru nemult5miri.
In acel moment Parlamentul avea o situatie cu
atit mai buns, cu cit odinioara Ludovic al XV-lea,
suparat de atitudinea aceasta necontenit opositio-
nista, suprimase vechiul Parlament §i crease, cu
ajutorul cancelariului Maupeou, un nou Parlament,
pe base cu mult mai bune, insa, fiindcA esentialul
era sa se faca opositie regelui, cu once chip,
lumea a fost contra Parlamentului celui bun §i pen-
tru acela in care locurile erau cumparate. $i, de
oare ce Ludovic al XVI-lea era cum am spus, Intre
cele d'inthiu m5suri pe care le-a luat a fost aceasta,
sa restabileasca vechiul Parlament exilat. Dar, de
cite on este vorba de luat o masura contra unei
institutii, trebuie sa se chibzuiasc5 foarte bine cel
ce o iea, fiindca, daca se iea o masura §i apoi se
retrage, aceasta e o capitulare. $i regalitatea capi-
tulase Inaintea Parlamentului.

www.dacoromanica.ro
 60

Nu era insa numai atita. De la o bucata de

vreme, in Paris, care devenise un oral foarte mare,
era o populatie de un caracter nesigur. Revolutia
francesa ar fi fost cu adevArat imposibilA, daca nu
ar fi existat aceasta populatie. Ca sa fad revolutie
trebuie bande, §i trebuie sa §tii unde se gAsesc
aceste bande, ca sa le arunci asupra dumanului.
Parisul nu era un ora5 industrial. Pe vremea
aceia, cele d'intaiu fabrici, cele d'intaiu manufac-
tad", se creau, ca aceia care fAcea hirtia pentru
tapete, papiers peintsg , §i lucrAtorii ace§tia erau
a§ezati in anumite cartiere vechi. ,Si Parisul nu
samana de loc cu Parisul din timpul nostru, ci
era cu strazi inguste, umede §i murdare, bune pen-
tru lovituri, admirabile pentru resistentele popu-
bare. Nu era nimic mai u§or decit sa se transforme
orice strada ingustd intr'un refugiu al revolutiei,
in cas de insucces. Mai ales donA din aceste su-
burbii, faubourguri, in care traia o populatie foarte
nenorocita, absolut inculta §i cu instinctele cele
mai singeroase, care nu putea fi dominata nici de
baionete, Saint-Antoine §i Saint-Marceau. Un ince-
put de cartiere de muncitori, dar muncitorii din
timpurile noastre, cari cetesc gazetele, se duc la
conferinte, la adunAri, pot sa fie luminati, pe cind
ace§tia erau inc. primitivi. Pe de alts parte, fiindca
fusesera citeva recolte rele in timpul din urmA
fiindcA era 0 foarte multa nelini§te la Ora din
causa brigandagiilor, elementele rele se refugiau la
Paris §i erau la indemina oricui.
Elementele acestea rurale vin acum la Inca
un factor puteau sa aibA o influentA. Oricine
avea bani ii putea folosi. i, cum erau oameni
cari sa serveasca o revolutie, erau, in Paris, oameni
cari aveau interes sa o provoace. Iata unul. Ducele
de Orleans, coboritorul Regentului de la inceputul
secolului al XVIII-lea, se gindia daca nu ar fi

www.dacoromanica.ro
 -7,6i. --
posibil sa ajunga rege. incercase: it §tia guvernul
frances a voia aceasta §i voise sa-1 facA rege
in Teri le-de-Jos, pentru care trebuia sa se inteleaga
cu Anglia, dar n'a reu§it. Acesta insa Linea la visul
lui, §i de aceia a plAtit cea d'intaiu mi§care, aceia
care a adus tricoloiul, dupA ce oamenii lui purta-
serA frunzele scoase din copacii de la Palais Royal,
locuinta noua, foarte frecventata de fume, a duce-
lui. Acura, cind manifestatia se face acasa la cineva,
aceasta inseamnA ca acela are §i el o parte in
manifestatie.
i adaug ca, dacA arhivele englese s'ar deschide
farA niciun fel de reservA oricui, in aceste arhive
s'ar gasi §i ceva in ce prive§te originile revolutiei
francese. Englesii spusesera doar Francesilor: ati
sustinut o revolutie in America §i ceia ce ni-ati
fAcut nouA acolo, \A vom face-o la Paris". De sigur
ca a fost §i our engles, dar, in aceasta privinta,
documentele ni lipsesc.
lath' ceia ce era la Paris in momentul cind
Ludovic al XVI-lea, la 1789, s'a hotarit sa cheme
State le Generale.
State le Generale erau o institutie medievala. In
evul mediu, cind regele trebuia sa ieie o hotarire
foarte importanta, de exemplu: o lupta cu Papa,
sau o plata de imposite extraordinare, sau intro-
ducerea de reforme, sau impacarea unei mari
nemultamiri, el chema toate Starik : nobilimea,
clerul, burghesia, care era starea a jreia. 5i
Statele Generale luau o hotArire, pe care regele
era liber sa o tie in sama. Dar regele era liber
sa-i §i trimeata acasa. De exemplu, dupa moartea
lui Ludovic al XI-lea, in secolul al XV-lea, au
fost chemate Statele Generale de Regentd, o femeie
foarte inteligenta, Ana de Beaujeu, care, cum a
vAzut ca ace§tia vorbesc despre revolutie, i-a trimes
acasa. i erau obligati sa piece acasa, pentru a

www.dacoromanica.ro
 - - 62

nu li mai dadea odaie unde sa se intilneascd. Se

va incerca aceasta §i la 1789, dar izgoniti se vor
duce in altd odaie.
State le Generale se chemau foarte rar,
ultima oars fusese dupA moartea lui Henric al
IV-lea. Burghesii, in care intra §i clasa populard,
caci starea a patra nu exista, aveau represintanti
in acela5i numar cu nobilimea §i cu clerul. Dacd
votau laolalta toti deputatii, in casul acesta
majoritatea era a stdrii a treia. Dar acela care
facea socoteala cu starea a treia revolutionard,
dar cu nobilimea §i cu clerul avind sentimente
conservatoare, nu-§i dAdea sama de realitatea lucru-
rilor. Cdci toti aveau aceia0 stare de spirit, de §i
la burghesi starea aceasta de spirit era mai pro-
nuntatA. Pentru proportia represintkii ordinelor,
a Lost o luptd o bucata de vreme, §i, fiindcd minis-
trul Necker, bancherul reformat care fdcea impru-
muturi pe sama lui §i ajuta Statul, void ca starii
a treia sa i se dea o represintantd dubld, dupd
foarte multe impotriviri s'a ajuns acolo. Aceasta
a fost nenorocirea lui Ludovic al XVI-lea : ca tot-
deauna el isprdvia prin a acorda lucruri la care
intdiu se impotrivise.
Dar cealaltd intrebare, care s'a pus pe urma,
a fost aceasta. Daca se voteazd pe stdri, °licit de
multi ar fi represintantii burghesiei, nobilimea are
un vot, clerul un vot, starea a treia un vot ; deci
ar putea fi cloud voturi contra unui vot. Prin ur-
mare dorinta reformatorilor era ca, nu numai sa
fie represintata dublu starea a treia, dar sa se
voteze pe capete, §i nu pe ordine: un deputat ca
alt deputat, indiferent aril clase ii apartine. Lu-
crul acesta nu se spunea limpede de la inceput,
dar s'a spus imediat ce a fost vorba sa se cons-
tituie Adunarea.
S'au facut alegerile. Cutare provincie a refusat,

www.dacoromanica.ro
 6

tretania, dar, in general, an ales toate provin-

dile. Dupa un indemn de sus, fiecare a presintat
5i un caiet de dorinte. Caietele acestea an o foarte
mare importanta. In ele este 5i un element de
ridicol: cutare vrea sa fie fabrici mai multe, alta
se temea ca nu cumva sa fie fabrici, eaci iese de
acolo prea multa murdarie. Multe din aceste caiete
au acelea5i revendicari in aceia5i forma, 5i aceasta
inseamna ca la o parte era cineva care sufla in
foe necontenit. Revolutia francesa nu este deci un
lucru spontan, nu este un lucru de entusiasm, de
generositate, ci unul indelung pregatit de agitatori.
In conditiile acestea s'a deschis Adunarea in
Maiu 1789. Ludovic al XVI-lea se Oda 5i intr'o
foarte trista situatie. In momentul acela ii murise
fiul cel mai mare, mo5tenitorul tronului, le Dauphin.
Regele a venit sali faca discursul. Necker, soco-
tit ca represintantul tuturor ref ormelor, ca omul
care este in stare sa indeplineasca toate minunile,
a fost aplaudat mai mult. De la inceput se vedea
ca autoritatea ministeriala este mai mare decit
autoritatea, istorick a regelui, 5i niciodata un rege
nu trebuie sa fie intunecat de acela care it re-
presinta. A venit 5i regina, dar era pentru dinsa
o atmosfera rea, de care biata femeie nu era vi-
novatd. Ea intilnise la Curte tot felul de intri-
ganti cari aveau o situatie. Avuse nenorocirea sa
villa imediat dupA ultima tiitoare, dupa d-na du
Barry, 5i suferise de du5mania femeilor de la Curte,
cu tot felul de pove5ti neadevarate pe sama ei,
Oa, la afacerea colierului", in care un duce de
Rohan, care era 5i cardinal, amorezat de regina,
crezuse ca a capatat o intilnire undeva in grkli-
nile palatului cu regina, 5i de fapt o bastards din
familia regalk mgritath cu un om de nimic, ceruse
un colier foarte scump, colierul a fost cumparat
5i, cind a venit giuvaergiul sa cearA banii de la

www.dacoromanica.ro
 --'64 --
Curte, a trebuit sa afle regele, de unde scandalul
care a patat pentru totdeauna reputatia Mariei
Antoinettea. De aid 0 de aiurea impo-
pularitatea, fati§a, grosoland, insultatoare.
Dupa ce regele s'a dus, s'a pus problema cum
trebuie sa se constituie Adunarea : din toti laolalta
sau pe trei ordine. Curtea s'a impotrivit la Inceput,
dar Adunarea voiA neapArat sa fie unitarA, sa lu-
creze unitar. i mai doria incA un lucru: de in-
data ce s'au gAsit adunati, ei nu au mai Intrebat
ce zice tradijia istoriea in Franta, ci numai ce zice
Contractul Social al lui Rousseau.
Contractul Social zice insa cA, daca se aduna
represintantii poporului, din acel moment este Adu-
nare Nationala §i, daca este Adunare Nationala,
aceasta inseamna ca regele, mini§trii, toate orga-
nele din Stat nu mai au dreptul de a functiona
on au dreptul de a functiona numai atita cit li
da voie Adunarea Nationala. Prin urmare, Aduna-
rea Nationala e datoare a da o Constitutie. i, in
al doilea rind, §i legi pentru toad Franta, pe cind
inainte Franta era impartitA pe provincii. Fiecare
provincie avea un anumit regim, dupe traditiile
ei istorice. Apoi i§i Inchipuia Adunarea aceasta ca
are dreptul de a guverna prin comisiunile ei §i prin
birourile ei. Ce putea face Curtea, care domina
pe rege? Intr'un moment an zis: inchidem Adu-
narea" §i an Inchis sala, supt cuvint de reparajii,
dar deputatii s'au dus in locul unde ce juca min-
gea, le feu de paume ". Au fost poftiti sa piece,
§i atunci se zice ca Mirabeau ar fi spus: sintem
prin voinDa poporului 0 nu ie§im decit supt pu -
terea baionetelor". 0 fi zis, n'o fi zis, lucrul nu
este sigur. Oricum, n'are importanta. Dar Mira-
beau era de fapt §eful.
Un om deosebit de inteligent, extraordinar de
stricat. Frances ca singe nu prea, pentru CA fa-

www.dacoromanica.ro
 - -65

milia era de origine italiank Riquetti. Nobil de

provincie, decavat complet. 0 fata stricatA de Or-
sat, fata de tigru". Glas rasunator. Fusese cindva
cu o misiune in Berlin, §i cea mai frumoask opera
a lui sint de sigur Observatiunile asupra Curtii de
acolo. Discursurile lui, cetite acum, nu produc
niciun fel de impresie, ca, in general, toate discursu,
rile revolujiei francese, cu paliditatea for abstracts
§i retorismul for fals. De astfel, pe ale lui Mirabeau
le facea secretarul lui Si el le invata pe de rost pen-
tru a le presinta la tribund. De loc marele produ-
calor spontaneu de elocventa.
Adunarea a ramas astfel, §i s'a constituit. Starea
a treia a declarat : dreapta poate veni on nu poate
veni, not sintem o Adunare Najionala §i jinem
doar up deschisa pentru celelalte doua ordine.
Acestea, de §i sprijinite de Curte, au trebuit, ince-
tul cu incetul, sA vina la starea a treia. Se putea
a§tepta aceasta: intre nobili erau o multime de
oameni saraci nemultamiji, o multime de spirite
filosofice", revolujionare, care de la sine s'au reunit
imediat la ceilalti. In ce prive§te clerul, nu se
bagase de same un lucru. El trimesese ca repre- .

sintanti pe episcopi, trimesese §i preoti de sate,

dar preojii de sate erau necontenit in conflict cu
episcopii: oameni saraci, oameni apasati, cari se
deprinseserA de multa vreme sa OA o atitudine
de urA chiar, impotriva represintantilor Bisericii
episcopale. La urma urmei au ramas citiva oameni
cari s'au adaus §i ei apoi la ceilalti. i cine
vine in ultimul moment, dupa ce au tradat o parte
din ai lui, natural ca nu mai are niciun fel de auto-
ritate.
Dar cine i§i inchipuia a dupa constituirea unei
singure Adunari cei ce au avut o mai mare influenja
an fost represintantii din starea a treia se in§eala.
Chiar starea a treia delegase pe o multime dintre
5

www.dacoromanica.ro
 - -66

nobili ; nobili i§i pusesera candidatura la starea a

treia. Cine hotara §i la constitutionali, cari voiau
un Parlament eugles, cine hotara la cei mai in-
naintati reformi§ti, cari se gindiau la o republica,
cine hotara la extrema stings, care s'a alcatuit
foarte incet, erau tot nobili: Maury, Cazales. Ro-
bespierre, acel advocat de provincie care facuse
apoteosa familiei regale §i care a inceput prin a
spune Ca este dumanul cel mai mare al pedepsei
cu moartea, raminea sa-§i Lea loc.
Adunarea a fost compusa deci i mai departe de
privilegiati, insa ei au ie§it din con§tiinta drep-
tului §i a privilegiilor lor. i ea a inceput sa se
gindeasca la alcatuirea Constitujiei. Adunare Na-
tionala §i Adunare Najionala Constituanta. Dar, in
acela§i timp cind s'a gindit la alcatuirea Consti-
tutiei, a vrut sa §i guverneze. Autoritatea mini§-
trilor cazuse. Necker, izgonit, rechemat, se pierdea
in penumbra. Contributiile nu se mai Incasau, trans-
porturile nu se mai faceau cu regularitate, bri-
ganzii infestau toata tara: Parisul, Intr'un moment,
s'a temut peste masura de aceia Ca hotii vor veni
§i vor prada pe toata lumea. S'a produs atunci
unul din acele fenomene de teroare colectiva care
nu sint sprijinite pe nimic, dar care Inebunesc o
societate.
Cine' a causat intaiu starea de anarhie a fost
centrul cel mai populat, dar cu populatia cea mai
nesigura, deprins, Inca de multi vreme, cu vre-o
douazeci de ani inainte de revolutie, cu tulbura-
rile in fiecare clips erau nemultamiri, se ras-
pindeau pamflete revolutionare pe strazi, se iaducea
armata, era Parisul. i, atunci, multimea, care
nu mai primia prpvisiile necesare, ca §i in Petro-
grad, inainte de revolutia socialista, multimea lip-
sita de absolut once fel de conducere, a atacat §i
luat Bastilia. 0 Inchisoare pentru baiejii de familie

www.dacoromanica.ro
 67

cari se purtau prost. Se capata o ,lettre de

cachet", prin care- i instalau acolo: aveau min-
care de acasa, puteau sa joace cArti, sa ceteasca
romane, puteau sa OA chiar convorbiri mai cu
oricine ; erau §i citiva condamnati fArA impor-
tanta acolo.
Bastilia insemna astfel o rAma§ita de fortificatii din
evul mediu care se gAsia in mijlocul Parisului, dar,
la infati§are, pietre negre, crenele, §anturi pline cu
apa: paza o faceau invalizii, §i comanda o avea un
biet nobil, om cum se cade, care cind au venit
bandele, de care apoi a fost omorit, era gata sa
primeasca delegati cari sä cerceteze, ba el invita
chiar la mass pe capeteniile cu arme luate de la pra-
darea arsenalului celui vechiu. Totul se facea cu o in-
con§tienta cri minala absoluta : s'au gasit procese-ver-
bale, acum in urma, din care se vede cum cutare
credea ca a indeplinit un act patriotic, aratind cum
a taiat capul, cum 1-a pus pe tejgheaua nu §tiu
carui negustor ; fiecare reclama meritul de a fi
participat la aceste odioase masacre. Nu era o rea-
litate, ci o fantoma a ignorantei §i a prostiei pa-
siunilor.
Pe atunci Adunarea i§i continua §edintile la
Versailles. Daca Adunarea ar fi fost chemata la
Orleans, putea sa fie imprA§tiata foarte u§or, dar
nu la Versailles, fiindcA Parisul era aproape. Cind
regele a aflat de luarea Bastiliei", ar fi putut lua
masuri, dar pentru aceasta ar fi trebuit sa fie spri-
jinit de altfel de ministru decit reformatorul Nec-
ker, ar fi trebuit sä poata conta pe armatA, in
care ofiterii erau in mare parte infectati de doc-
trina revolutionarA. Ar fi putut incerca sa cheme
regimentele straine, care erau formate din Sue-
desi, Germani, Sviteri, ace§tia formand garda Curtii,
dar el nu avea acolo trupe, de care sa poatA fi cu
desAvir§ire sigur ; mai tArziu s'a aflat ca §efi ai

www.dacoromanica.ro
 68

gardei najionale erau fopti servitori ai regelui, cari

se infatipau ca represintind natiunea. Prin urmare,
regele, in loc sa iea masuri, a stat nesimjitor la
prabupirea complecta a autoritatii. Se poate zice
ca luarea Bastiliei inseamna sfirpitui regalitatii.
Regalitatea a continuat de forma, dar acesta a lost
sfirpitul regalitatii active.
Nu numai ca nu s'a luat nicio masura impotriva
devastatorilor Bastiliei, impotriva multimii inebu-
nite, care vedea tot felul de comedii, ca aceia ca
seful cutarui regiment, intilnind pe un batrin in
calea lui, a scos sabia Si 1-a taiat in doua, pe cind
batrinul era teafar sanatos, pi regele era repre-
sintat ca peful-unei bande de asasini cari voiau
sa suprime Adunarea, sa impiedece astfel fericirea
Franciei , dar, poftit sa villa la Paris, el a avut
slabiciunea sa villa in capitala sa", rasbatind cu
grew prin multimea adunata ca sa-1 vada. A mers
la Primarie, la Hotel de Ville, unde lumea 1-a acla-
mat, foarte bucuroasa ca s'a intors inapoi. 5i el arata
incintat ca iubirea poporului frances a ramas in-
treaga pentru dinsul. Cum toata lumea aplauda,
se credea dator sa faca pe voia apa-zisei natiuni.
Acum, aducindu-1 la Paris, era pentru o visits ;
mai tarziu it vor aduce ca sä ramina, facindu-1
sclavul acelei multimi care aplauda, dar apa cum
stapinul o face cu acela care-1 asculta.
Stapin parea sa fie La Fayette. La Fayette a fost
foarte multd vreme un fel de idol al poporului
frances. De fapt, un suflet nobil pi viteaz ; mer-
sese in America, sprijinise revolutia americana,
pi astazi Americanii ii datoresc multa recunoptinta
, se intorsese inapoi cu decoraDia revolutiei ; el
avea in nobilime un deosebit prestigiu, dar era un
our foarte ambitios, fara mijloacele necesare pentru
a sprijini aceste ambitii revolutionare patimape,
Ti inchipuia ca va fi Washington, prepedintele

www.dacoromanica.ro
 69

republicei, §i el spunea unui American: puteam

sa prind pe rege, sA-1 rejin prisonier, n'am vrut".
Americanul insa, Governor Morris, i-a raspuns :
va veni un moment in care nu vei mai putea
stapini puterile deslantnite". Si aceasta s'a intam-
plat in urma visitei regelui, cind, dupd ce se facuse
alegeri in Paris, pe departamente, delegatii alega-
torilor s'au declarat in permanents, alcatuind co-
muna" Parisului. Fora cea adevarata de aici Inainte
nu este constituita nici de rege, nici de Adunare,
ci de Comuna.
Va sa zica, regele a fost Inlocuit prin Adunare §i
Adunarea, la rindul ei, care nu are garda, nu are
soldati, nu are mijloace de actiune, de §i se ames-
teca in toate, este inlocuita prin Comuna. Dar
Comuna dispune de un mijloc de actiune pe care
La Fayette a vrut sa-1 traga catre dinsul, 1-a stapi-
nit o bucatA de vreme, dar pe urma 1-a pierdut
din mina. Mijlocul acesta de actiune era garda
nationals, §i, cindva, cind §i soldatii din a§a -nu-
mitele gardes francaises", care represintau unul din
cele mai vechi regimente din oastea francesk an
fost trecut la revolutie, ea a tras, ucigind insa
popularitatea §efului ei, a lui La Fayette.
In acest timp, la Versailles Adunarea lucra la
alcAtuirea declaratiei Drepturilor omului §i cetA-
teanului, care an fost afipte pretutindeni, o
colecDie de simple truisme.
Pe de alts parte, intr'o sears de August, aceia
cari aveau drepturi feudale le-au cedat, lacrAmind
ca de obiceiu. Dar drepturile feudale insemnau
foarte pujin, fiindca cea mai mare parte dintte
teradi erau liberi, foarte multi rascumparasera §i
drepturile feudale. Drepturile feudale erau de altfel
foarte greu de exercitat §i nobilii nu profitau
mai nimic.
La Fayette §tia insa ca regele are Inca o armata.

www.dacoromanica.ro
 70

Fusese organisata chiar o serbare la Versailles de

regimentele de acolo: au poftit pe rege, pe regina,
familia regard ; ofiterii au venit cu cocarde albe,
ceia ce insemna regalitatea, contra cocardei trico-
lore pe care o impusese Parisul. 5i la intrare, de
5i se interzisese once manifestatie, s'a cintat o
arie dintr'o opera : O, Richard, '6 mon roi, l'univers
t'abandonne".
5i atunci pregatitorii, partisanii revolutiei fran-
cese, s'au gindit : dar daca regele iea masura de
a incunjura Adunarea, de a impra5tia pe membrii
ei 5i dupa aceia sa flaminzeasca Parisul? Putea
foarte bine s'o faca. Dear Parisul trecuse de atitea
ori, de la inceputul secolului al XIV-lea pang la
inceputul celui de-al XV-lea, prin fase revolutio.-
nare teribile, dupa care se cumintise.
S'a organisat, deci niciodata nu s'a 5tiut
exact de cine , un fel de pelerinagiu la Versailles,
cu damele Halelor" din Paris, cu poissardele, care
vindeau pe5te in hard, in frunte. Regele era gata
de a vorbi, ca de obiceiu, cu poporul, ca un monarh fi-
lantrop, plin de iubire pentru supu5ii sai. Dar multi-
mea a intrat oriunde, a omorit soldati. La Fayette,
venit mai tirziu, nu s'a amestecat de loc. Aduna-
rea era infricopta ea insa5i, cum se infrico5eaza
toti demagogii, cind vad resultatul actiunii for ; ea
n'a gasit niciun gest pentru apararea regalitatii.
Gloata s'a instalat in curtile de la Versailles 5i in
mijlocul noptii unii an intrat pe scan Care odaia
reginei, gata s'o omoare. Maria-Antoinetta a fugit
in apartamentul regelui. S'a facut atunci apel la La
Fayette, care i-a recomandat reginei sa apara pe bal-
con 5i, cind 5i-a presintat copilul, plebea inftiriata
striga : pas d'enfant I.. In sfir5it, spre ziva, s'a luat
masura ca regele, regina 5i familia regard sa mearga la
Paris, sä se instaleze acolo. $i ei au pornit incun-
jurati de barbari, can purtau in varfurile sulitilor

www.dacoromanica.ro
 71

capetele nenorocitilor soldati, cari, fail nicio vine,

fusesera omoriti. Au fost a§ezati la Tuileries.
Din momentul acesta Ludovic al XVI-lea nu
mai exists decit numai de forma : e o papu§a re-
gala pe care o scoate cine vrea in anumite impre-
jurari. Astfel, cind, dupa un an, se comemora luarea
Bastiliei, cu un sentimentalism admirabil s'au
ridicat cu totii, au venit oameni din toata Franta
pentru a jura credinja revolutiei , Ludovic a fost
presintat, victims regard., inaintea multimii. Cum
1-au scos atunci cind a fost comemorarea ludrii
Bastiliei, it pastrau pentru momentul cind va fi
terminate Constitutia, la care, spun contimpo-
ranii, lucrau doar citeva zeci de oameni, caci
ceilalti se intorsesera in provincie In totdeauna,
in timpurile de anarhie, o parte din autorii anar-
hiei se plictisesc §i se duc pe acasa a§a incit ramin
numai citiva, cari se folosesc de situatie.
Inteun moment, regele, sfatuit de sofia sa, a
fugit din Paris ; it a§teptau trupele credincioase la
Metz, in Lorena. Plecasera fratii §i matu5ile lui, o
mare parte din nobilime ie§ise din Franta, mergind
la Koblenz, pe Rin 5i Ludovic, dupa sfatul reginei
§i al emigratilor, de §i de la o bucata de vreme
intre el §i emigraji a fost o continua cearta, fratii
lui decretindu 1 de om incapabil, care trebuie in-
locuit, cad regele nu inseamna nimic, ci ceia ce
inseamna este dinastia , regele, zic, a plecat, dar a
putut merge numai pans la un loc. Avea un pa§a-
port pe numele baronului de Korff ; cineva s'a
uitat la el cu felinarul Si era foarte greu sa nu
recunoasca nasul bourbonic, barbia caracteristica,
grasimea extraordinara, ochii blajini, cari cautau
in toate partile o simpatie ce i se refusa. A mar-
turisit. L-au tinut o bucata de vreme acolo. Ceta-
leanul care-1 prinsese void chiar sa -1 lase sa scape,

www.dacoromanica.ro
 72 -
dar nevasta lui era patrioatg". Comisarii Adunarii
1-au luat 5i 1-au dus la Paris.
Unul dintre din5ii i5i inchipuia cg este foarte
frumos 5i facea curte surorii regelui ; el lua in brate
pe mo5tenitorul tronului, a5a inch Maria-Antoi-
netta a fost Oita sg-i spung : lasa4i-1 in sama mea,
e un copil deprins a fi tratat altfel".
In acest timp, Parisul revolutionar era cuprins
de cele mai teribile zguduituri de hid. Regele fu-
git va veni cu emigrantii, cu trupe strain, va
zugruma revolujia Si va pedepsi pe tori cei ames-
tecati in ea". Poate ora5u11-ar fi primit 5i mai rgu,
daca nu ar fi Lostbucuria ca a scdpat de o
fried teribila. L-a luat deci mai mult in batjo-
curd.
Ludovic a ramas prisonier pang la votarea Cons-
titutiei. Cind s'a votat Constitutia, 1-au chemat sg
jure credintd, Lau restabilita. Acela5i rege a fost
pus O. declare razboiu Austriei. S'a format indatg o
coalitie europeang, cu Spania, cu Savoia gi cu Prusia.
Atunci manifestul ducelui de Brunswick a fost
motivul de raliere al tuturor in jurul revolutiei:
ducele ameninta pe orice Frances cu cea mai grea
pedeapsg, claca se va atinge cineva de familia re-
gala. Dar ce mijloc aveau ca sa impiedece pe once de
a se atinge de familia regard?
S'a inceput, deci, razboiul cu Europa. El pgrea
menit sea se sfir5easca printr'o infringere totals a ar-
matelor francese. Fiindcg vechile regimente, in mare
parte, se risipisera, iar dintre ofiteri erau unii cari
nu mai serviau ; emigrasera. Dintre ofiterii ceilalti,
multi au fost sco5i, din causa sentimentelor lor, 5i
in conducerea armatelor se amesteca direct Adu-
narea. A5a au fgcut Sovietele, care an copiat ce
se intimplase in Franta de la 1791. Ramaseserg
citiva ofiteri de artilerie, 5i, in locul soldatilor cari
plecaserg, erau voluntari, ridicati din sate, cari nu

www.dacoromanica.ro
 -,73
§tiau de loc arta militark dar erau baleti voinici,
entusia§ti, oameni curati, cari nu se amestecasera
in revolutie. Pentru din§ii era vorba numai sA .se
apere granitile terii.
$i, atunci, in Paris, a fost un moment de groaz-
nica fricA : se credea cA Austriecii vor intra prin
Terile-de jos $i, prin partile centrale ale Franciei,
la Rin, vor patrunde Prusienii. S'a intimplat insa cA
bandele revolujionare au biruit. Fiindca armatele eu-
ropene erau deprinse cu un sistem §tiintific, mo§tenit
de la Frederic al 11-lea, imitat dupa antichitate,
dupA care fiecare §tia ce o sA faca adversarul. Dar
Francesii nu §tiau arta razboiului. S'au aruncat
turbati peste oameni, cari erau deprin§i cu raz-
boiul §tiintific §i i-au deconcertat. Viile din Cham-
pagne au oprit §i zapacit pe Prusieni. INTAvAlitorii
nu mai aveau factorul moral, indispensabil.
0 armata care se gAse§te in aceasta situatie
evident cA nu se poate bate. Dar bataliile de la
Jemmapes §i Valmy au fost o surprindere pentru
toata lumea. Deci, revolutia. se putea apara.
Regele avea acum, potrivit cu Constitutia, mi-
n4tri responsabili. Ei au fost, o bucata de vreme,
dintre 4a-numitii Girondini.
Dincolo de constitutionalii propriu-zi§i se alca-
tuiserA partidele republicane. Partidele acestea erau
doul: unul, care void, o republics asemenea cu acelea
din antichitate, imitind vechea Atena, §i, pe de
aka parte, el Linea ca revolutia sl fie facuta de
Franta intreaga, nu numai de Paris. Ace§tia erau
federali§ti, §i, cum cei mai multi venisera de la Bor-
deaux on din departamentul Girondei, se chemau
Girondini.
In fata for stateau altii, legati de Robespierre,
care incepea, pe vremea aceasta abia, sä cl§tige
influent& Un om care vorbia bini5or, .dar fara

www.dacoromanica.ro
 74

cAldura, mic, galben-verde la fatA, cum am spus,

profund antipatic. Incetul cu incetul, revolutia l- a
creat. Iacobinii lei stateau in fata Cordelierilor
girondini, club contra club.
Fiindca aici intervine un alt factor al revolutiei,
factor decisiv: cluburile. De la un timp inspiratiile
veniau numai de la cluburi ; acolo alerga toata
lumea ; se tineau 5edinte aproape in permanents,
participinci femeile ; acolo se preggtiau toate de-
cretele, Adunarea fiind numai pentru a iscali aceste
hotariri. A5a incit, dud Adunarea Constituanta s'a
disolvat, a lasat puterea de fapt in mina cluburilor,
care erau stapine pe Paris. $i, in cluburi, acela
care vorbia era stapinit de acela care asculta,
fiindca a5a este cu demagogul: demagogul vorbe5te
mulOmii, dar prime5te necontenit indemnuri. de la
multime, care dicteaza.
Adunarea, ,terminindu 5i in 1792 misiunea, a
Meat loc, potrivit Constitutiei, Adunarii Legislative.
Dorind a se arata desinteresati, ei nu s'au mai
presintat la alegeri: se intorceau ca 5i Cincinat la
plugul lor, 5i an venit oameni not in locul celor
cari nu erau pregatiti la inceput, dar in doi ani
de zile Si mai bine izbutisera sa invete ceva.
Mirabeau murise, Robespierre nu facea parte din
Adunarea Legislative. Oameni absolut neexperimen-
tati s'au gasit detin5tori ai puterii, fata de un
rege aproape prisonier, fata de o opinie nubile&
desfiintata 5i fata de Comuna din Paris, fats de
garda nationala, de sectiunile ei de la St. Antoine,
de la St. Marceau, 5i, pe linga aceasta, fata de
primejdia care venia din partea strainilor. Era
tocmai momentul acela, in care Francesii credeau cá
Franta poate peri, ca poate fi sfArim.ata in orice
moment de ducele de Brunswick.
Atunci s'au produs cele dou'd zile revolutionare,

www.dacoromanica.ro
 - '15 -
care an distrus monarhia §i dupa aceia vor veni
actele de salbatacie, macelurile din spitale, din
inchisori, a tuturor suspecjilor, nobili, clerici, a
femeilor, cart erau tinuti toti ca ostateci, pentru
ziva cind ar intra trupele straine, carora sa li se
spund: daca nu ne crutaji pe noi, noi omorim pe
aceia care sint intelepi cu voi.
Dar aceasta mai cere o explicatie. Girondinii
cazusera de la putere, fiindca regele nu voia sa-i mai
tins, i atunci mini§trii cazuti an facut ceia ce sint
gata sa faca §i aiurea mini§trii cazuji, a doua zi dupd
ce an parasit puterea: sa organiseze o miscare de
terorisare fata de Suveran, ca sa-i cheme din nou.
S'au organisat mi5carile din Iunie §i Iulie ; sectiu-
nile an mers catre Tuileries, ca sa sileasca pe rege
a iscali anumite decrete contra emigratilor, contra
preotilor cad nu jurasera credinta revolutiei, pre.-
tres non assermantes". Regele avea dreptul de veto.
I se cerea sa-1 pIraseasca. Sectiunile an intrat, au
napadit in palat, regele a fost gramadit intr'un
ungher, regina in odaia vecina ; s'au apropiat de
dinsa femeile din Paris, ba una dintre dinsele ii zicea
cam a§a : §tii, drags, ca nu esti a§a rea cum spune
toata lumea ? E5ti o femeie foarte cum se cade,
pacat ca nu to -am cunoscut pang acum !". Iar lui
Ludovic i s'a pus boneta ro§ie §i 1-au facut sa bea
un pahar cu yin, pe cind pe placarde, in fata lui,
scria : Moarte lui Ludovic !".
Mi$carea aceasta nu izbutise a face ce trebuia
facut. In program era distrugerea regalitatii, omo-
rirea regelui. Dar regele ramasese, §i atunci s'a
facut cealalta miscare, din August. De data acea-
sta i se spusese regelui a va fi aparat ; O. resiste !
,Si atunci el a scot, Sviterii in linie de bataie. Sol -
datli ace§tia, platiti de Curte, erau foarte credin-
cio5i. Sectiunile insa care fagaduisera sa apere pe
rege nu 1-au aparat. Sviterii an tras in multime,

www.dacoromanica.ro
 76

care era mult mai mare. Garda nationald, care

avea datoria O. intervind, nu a intervenit, iar o
mina de Sviteri nn era capabild sa apere regali-
tatea. Atunci regele a cerut Adundrii sä-1 scape.
I s'a pus conditia de a veni in sinul ei. I s'a facut
loc in loja stenografilor, lui §i reginei.
Sviterii fuseserd invitaji, printr'un bilet regal, sa
opreasca focul. Au fost masacrati aproape pan& la
unul. Din momentul acela regalitatea era cazuta,
Regele a fost mutat in turnul de la Le Temple,
vechiu turn ramas de la Ordinul Templierilor,
desfiintat pe la 130o, §i a trebuit ea* ambasadorul
A.ngliei sa trimeata rufe pentru familia regard, care
uu avea cu ce sä se imbrace, culmea miseriei §i a
pdrasirii. In momentul acela se facea instalarea
Conventiel, cea de-a treia Adunare revolutionard,
constituita in Septembre 1792.
Intre membrii ei erau §i de aceia din Adunarea
Constituanta, cari acuma aveau dreptul sa fie ale0.
Ba trebuia, prin anarhia ei, sa ingroape revolutia.

www.dacoromanica.ro
 IV.
Desvoltarea Revoluliei francese.
Adunarea Legislativa i'5i terminase deci opera §i
aceia care a venit pe urma trebuia sä aibA un
numar restrins de luni la dispositie.
Prin Constitutia terminate la 1791 nu se pre-
vedea un lucru: o adevaratd putere executive.
Nenprocirea revolutiei francese a fost lipsa aceasta
de putere executive, §i, end puterea executive n'o
are un guvern, puterea aceasta, care trebuie s'a fie
vine de aiurea, vine ilegal, din strada, fiindca so-
cietatile omene§ti sint fAcute pentru a fi guvernate.
Si puterea din strada sfir3e§te prin a fi de o suta
de on mai tiranica decit autoritatea legala care
n'a placut.
Constitutia votata de Adunarea Constituanta
nu prevedea, am zis, dupd Legislativa, o a treia
Adunare care sä alba puteri dictatoriale, pe cind,
de fapt, lucrul s'a intimplat asa: Conventia a avut,
timp de doi ani de zile, puteri dictatoriale, puteri
pe care a trebuit sa le cedeze pe urma. Se va
vedea de ce lea avut i de ce a trebuit sä le
cedeze. Iar puterea executive fare autoritate va
fi fasturnata de cel d'intaiu gest at unui general.
Piindca a§a se intimpla, atunci cind democrqia
integrals creiaza o putere executive de care-5i
poate bate joc oricine. In orice societate se pro-
duce un nucleu, un simbure de organisajie adev A-

www.dacoromanica.ro
rata, care, in uniforms military sau In ve§mint
civil, ajunge a da peste cap autoritatea fait auto-
ritate, pe care a creat o democratia fait ras-
pundere.
In Septembre 1792 s'a adunat Convenjia. Sar-
cina era, fart indoiala, foarte grea. Ea a devenit
ceva mai u§oara pe urma, pentru a se inrai din
nou mai tirziu.
Revolutia se gasise inaintea unei coalijii pe care
ea o provocase. Once revolutie tinara i§i inchipuie
ca poate sfida lumea intreaga Si ca poate cl§tiga
biruinte asupra ei cu ideile cele noi, prin care ar
face minuni. Dar nicio ideie noua nu poate face
minuni pans cind nu este in stare sa dea o orga-
nisatie solids.
Revolutionarii provocasera Austria, care, pe linga
intelegerea cu regele Spaniei, care era du§manul
firesc al revolutiei, mai avea una §i cu acel duce
de Savoia, acum rege al Sardiniei, suveranul de
la Turin. Dar Austria avea pe linga dinsa Si Pru-
sia, avea mijloacele, socotite cu neputinta de in-
vins, ale monarhiei lui Frederic al II-lea.
Am aratat cum armata francesa, care era alcatuita
din citiva ofiteri speciali§ti, mai ales la artilerie,
§i din soldaDi improvisati, din recrujii satelor, fu-
sese socotita incapabila de a resista, dar revolutia
cuprindea elemente capabile de a cl§tiga binu-
inta prin entusiasmul provocat de Rouget de
l'Isle, cu Marseillesa, Allons enfants de la Patrie",
printre soldatii sans culottes'', cu pinea In virful
baionetei, cu o boneta ro§ie in buzunar sau in
ranija. Bunii osta§i improvisati puteau sa fie batuti
cu tot entusiasmul, dar mai ales atacul desordonat,
salbatec, nebun, al unei mase enorme, care nu §tia
ce este razboiul.
Un invatat german, von Sybel, care a scris §i
istoria revolutiei, a dovedit ca evenimentele in-

www.dacoromanica.ro
 79

terne ale ei au fost determinate in prima linie de

cele externe.
Aceasta a adus caderea lui Ludovic al XVI-lea,
inceputul rasbunArilor, singerosul act ultim: Te-
roarea.
Groaza a sint vinduti, a sint amenintati din
afard cu moartea, aceasta a provocat scenele sal-
batece din Septembre. Actorii ace§ti a de la 1792
au trait §i mai departe: erau oameni foarte cum
se cade, dar, cind vorbiau de Conventie , §i
aceasta se poate vedea din memoriile unui medic
din Paris, care s'au tiparit acum citiva ani de fa-
milie , vechiul spirit se trezia in ei, impenitent,
neintelegator. Se socotiau ca ni§te oameni bine
intentionati, cind au votat pentru moartea lui
Ludovic al XVI-lea.
Inteadevar §i moartea regelui, in Ianuar 1793,
a fost efectul groazei acesteia. Cita vreme el traia,
Europa putea sa intervina ca sa -1 scape §i sa-1
a§eze pe tron. Tot a§a cind au condamnat pe
Maria-Antoinetta la moarte : fata de femeia care
a arAtat o demnitate datorita situatiei pe care o
avuse, tronului pe care it ocupase §i singelui care
era in ea, nu este fiinta omeneasca sä nu se cu-
tremure Si sa nu osindeasca un act a§a de salba-
tec. Dar explicatia psibologica este. La moartea lui
Ludovic al XVI-lea ramasese acel fiu al lui pe
care revolutia 1-a dat in grija unui cetacean, §i se
credea ca Austriecii §i Prusienii vor Invinge, ca,
invingind, vor a§eza pe tron pe Ludovic al XVII- lea,
avind Regenta pe Maria-Antoinetta, gata sA-i pe-
depseasca pe vinovati pentru ceia ce au tacut. Inca
un efect al acestei stAri de spirit anormale, al
acestei psihose revolutionare, incA un efect al vi-
siunii unei pedepse care 'Area ca se apropie §i
impotriva careia se Intrebuintau mijloacele cele
mai desperate. i adevarat ca mai tirziu, cind fata

www.dacoromanica.ro
 00

lui Ludovic 5i a Mariei Antoinetta, care statuse o

bucata de vreme in strainatate, thud maritatd
acolo cu varul ei, cel mai simplu om din familia
Bourbonilor, cind ducesa de Angouleme a venit cu
Bourbonii restabiliti, ea a pastrat setea pedepselor
ce nu se puteau da, 5i caderea Bourbonilor va fi de -
terminate, in mare parte, 5i de sfaturile reactioriare
pe care le dadea fata regelui decapitat. Atita nu-
mai ca politica nu se face cu resentimente 5i, chiar,
din nenorocire pentru anumite entusiasme, ea nu
se face nici en sentimente ; in once cas nu se face
cu once sentimente, nici cu toate sentimentele
impreunA.
A5a inch crimele din Septembre 1792, cind an
fost omorarile in Inchisori, crimele, care s'au per,
petuat 5i in 1793, sint datorite psihosei.
Conventia, indata ce s'a adunat, a votat re-
publica, dar, a doua zi dupd ce s'a votat repu.f
blica, situatia internaDionala nefiind Inca pe de-
plin hotaritA, norocul cel mare al revolujiei a
stat in aceia ca Prusia nu era dispusA sa mearga
pana la caplt, facind politica Austriei.
Prusia atacase 5i ea Franja, dar nu era dis-
pusA sa scoata castanele din foc pentru Austria.
Intre Prusia 5i Austria era o veclie rivalitate, 5i
norocul cel mare pentru revolutie a fost eh' ea n'a
avut un adversar statornic pAnA la moarte pe
continent, ci a avut adversar nestatornic pAna la
moarte numai pe Anglia, care a platit pana la sfir5it
once coalijie contra Franciei. Acela5i sistem ca
in, secolul al XVIII-lea. Anglia porne5te greu, dar;
cind pornege, este hotaritA sa mearga pana la ca-
pat, chiar cu pretul falimentului ei. Prusia credea
insa un lucru : ca prestigiul ei, al armatei lui Frederic-
eel-Mare, va izbuti in citeva saptamini a ispravi cu
revolujia. Dar incercarea a facut-o 5i ea n'a izbutits.
Prusia deci n'a vrut sa mearga pana la capat 5i a

www.dacoromanica.ro
 8i

incheiat tratatul de la Basel (Bale). Cu atit mai

mult, cu cit revolutia n'a atacat provinciile pru-
siene ; cird a fost sali faca hotarul national, ei
ii trebuia Maienta, nimic decit atit. Prusia putea sa
creada ca are numai un rol auxiliar sä ajute Austria.
Caci Austria era cea jignita ; regina, sora Imparatului
Iosif, a Imparatului Leopold, lease asuprali misiu-
nea pedepsitoare ; Prusia, neavind nici o misiune
morals, nici o pagubd teritoriala, putea sa faca
pacea.
De regele Sardiniei 5i de regele Spaniei nu vor-
bim prea mult, caci ace5tia nu erau capabili de
nicio ofensiva, cu tot planul ca armatele spaniole sa
treaca Pirineii 5i cele sarde sa treaca Alpii. Spania
era pe vremea aceia in compItcta decadent.5.
Bourbonii, a5ezati pe vremea lui Ludovic al XIV-lea,
dadusera terii un rege mare, Madridul insu5i Bind
creatiunea acestui rege, Carol al III lea, dar urma-
5u1 lui in momentul acesta era Carol al IV-lea,
om fara niciun fel de caracter, fara niciun fel de
initiativa, insurat cu o femeie teribila, cu o Ita-
lianca ascutita trupe5te 5i suflete5te, care pe linga
aceasta avea pe bunul ei amic, izbutind sä-1 faca
5i bunul amic al regelui, Manuel Godoy.
Raminea astfel doar Austria 5i, in ce prive5te
Austria, ea n'a putut sa intervie chiar de la ince-
put, dintr'un motiv care singur nu explica in-
succesul.
Austria avea, de la 1789, unele legaturi cu Rusia,
de care a fost, un timp, tinuta in loc, cu
toata furia Ecaterinei a II-a impotriva revolutiei
francese. Filantroapa, iubitoarea de oameni, refor-
matoarea, filosofa, amica lui Voltaire Si a lui Di-
derot, care chema pe cutare din filosofii Parisului
la Petersburg ca sa -i reformeze Cara 5i li dAduse Si
o casa unde puteau sa puna inscriptii, ca sä se
ptie ce birouri vor fi acolo, cind a vAzut cá sno-
6

www.dacoromanica.ro
 -8
bismul ei se preface in singeroasA realitate aiurea,
a prins o ura adanca impotriva revolutiei. Cind a
vazut filosofia transformath in cruntele mi§cgri ale
maselor, ea a azvirlit toate parerile ei vechi §i ar
fi fost foarte bucuroasa sa-§i trimeath Cazacii la
Paris, cu mijloacele cele mai rapide, pentru a stinge
acest foc de care nu visase.
Dar Rusia §i Austria erau prinse in razboiul
impotriva Turcilor. Pe atunci se faceau fazboiea
de implaire,_Se impartise Polonia la 1772, se pre-
gatia a doua, a treia impartire, care s'au intimplat
tocmai la 1793-4, §i de la 1789 se uria razboiul
de impartire a Turciei. Si de-odata Ruso-Austriecii
s'au gash in fata revolutiei francese: o minunatbi
ocasie sa alba o prada cu mult mai build ; in loc
sa se lucreze la impartirea Turciei §i a Poloniei,
au vrut sa imparts Franta. Oarecare deosebire in ce
prive§te tinta. i atunci §i-au zis: Franta este anar-
hisata ; intram in Franta §i fiecare ni lam ce ni
trebuie. Sa nu uitam ca pe vremea aceia Austria
avea Terile-de-jos, Belgia de mai tarziu : prin urmare,
credea ca se pot invia drepturile asupra Flandrei,
a Burgundiei, toate vechile drepturi ale Casei de
Austria in Vest, puindu-le in valoare impotriva
Franciei revolutionare, care nu se putea apara.
Austriecii au tenit ca pentru un razboiu u§or,
cum ni s'a intimplat noa, cind am intrat in Ar-
deal la 1916, potrivit cu conceptia lui I. I. C.
Bratianu: razboiul de trei luni.
Cind a vazut Austria ca ea singura trebuie sa
poarte razboiul §i din razboiul acesta s'ar putea
intimpla sa nu capete nicio provincie, i-a perit
pofta de a mai continua lupta. Totu§i razboiul
s'a tirit pand la 1796, cind s'a facut campania
lui Bonaparte in Italia, care a dus la pacea de
la Campo-Formio, cea d'intaiu pace pe care a

www.dacoromanica.ro
 83

ci5tigat-o revolutia francesa §i tot °data cel d'intdiu

tratat de impartire.
Deci Franta, care trebuia sa fie impartitd, a bi-
ruit §i, cind a biruit, atunci ea a impartit, de §i
declarase la inceput ca e pentru libertatea popoa-
relor, ca nu vrea sa cucereasca pe mmeni, sa-§i
adauge nimic. La urma ea a cucerit §i a addu-
git. Cind a vazut ca poate sa ieie ceva, a luat.
_ye de alts parte, Austria a fost invinsa Si din
alt motiv. Cind ai facut un rdzboiu §i 1-ai ci5ligat,
ai ie5it din rdzboiul acesta cu prestigiu, §i atunci
prestigiul acesta iti serve§te pentru tin nou rdzboiu ;
§i se poate sa biruie§ti mai mult prin prestigiul
c4tigat din primul rdzboiu decit prin altceva.
Napoleon al III-lea s'a batut cu Ru§ii in Crimeia,
cu greu, dar a ajuns la biruintd. Pupa aceia, a
facut rdzboiul in Italia, la 1859, impotriva Aus-
triei. Acum, Austriecii s'au batut foarte bine §i an
fost momente foarte grele pentru Napoleon al III lea :
s'au batut Rominii din Transilvania supt steagul
lui Franz-Joseph admirabil, dar razboiul a fost
c4tigat de Franta din causa soldajilor ei, de sigur,
dar §i din cauza prestigiului companiei din Cri-
meia. Biruitor odatd, aceasta insemna ca trebuie
sa fii biruitor Si a doua oars.
Dar, in rdzboiul acesta de la 1789 pand la 1791,
'Ana la pacea de la Si§tov, Austria fusese invinsa.
Imparatul Iosif fugise inaintea Marelui Vizir Si
victoriile, cind au fast, au fost ci§tigate de Ru§i.
Austriecii cu foarte multd sfiald au intrat in Bu-
cure5ti, incunjurindu-1 Si adulmecind dacd nu cumva
miroase induntru a praf de pu§cd. Prinlul dc. Co-
burg a intrat astfel in ora§. Austria a fost deci o
Ord invinsa urmdrind un plan gre§it Planul a cd-
zut, cad Cara, fiind invinsa aiurea, nu avea pres-
tigiu.
Astfel, revolutia francesa, de la o bucatA de

www.dacoromanica.ro
 34

vreme, a avut minile libere. Insa, o stare de spirit

anormala, o psihosa nu dispare imediat.
Un om indemnat sa faca lucruri pe care nu le
vrea, supt influenta unor pase magnetice, o bucata
de vreme Inca actioneaza, potrivit cu ideia figs
care i s'a bagat in cap. Asa incit stare lini§tita in
Franta nu era. Tara nu a mai avut hotarele ei
atacate, pans la campania care a precedat expe-
ditia in Italia a lui Bonaparte §i, a doua oars,
dupa plecarea acestuia in Egipt. Dar era 'Inca An-
glia la spate, care void, distrugerea revolutiei.
Nu pentru principii ; ba in Anglia erau foarte
multi can vroiau sa faca §i ei o revolutie: plantau
copacii libertatii §i fabricau poate §i bonete ro§ii ;
cind regele mergea la Parlament, mai scoteau cite
unii pistolul de i-1 aratau Maiestatii Sale. Nu se
poate zice ca Anglia era o tars linktita, dar En-
glesul, orice teorie politica ar .avea, nu se risca. in
aventuri pentru dinsa. Anglia avea o polity de pla-
tit pentru America liberata cu ajutorul Franciei.
Franta li lua coloniile, Englesii credeau ca au drep-
tul sa iea ceva de la dinsa ca o compensatie ;
trebuia ca, in domeniul colonial, sa-i scoata pe
Francesi de undeva
In ce prive§te evenimentele interne ale revolutiei,
trebuie observat ca, atunci dud se face o revolutie,
ea trebuie facuta pentru o clasa perfect organi-
sata, care sa fie in stare, de a doua zi, a lua
puterea: s'a rasturnat o clasa sa vie alts clasa.
Burghesia francesa nu era lush' formats. Se distin-
sese in birouri, in economia nationala, se distinsese
in culturk dar nu era organisata pentru putere.
Daca i-ar fi spus cineva unui burghes frances de
la 1789 ce sarcini o sa-i revina peste citeva luni,
s'ar fi Ingrozit 5i, pe urma, o revolutie se poate
face atunci cind sint ni§te umeri destul de largi

www.dacoromanica.ro
 85 -
pentru a o purta, cind este omul care sä primeascA
dictatura revolutiei. Revolutia ruseasca a adus o
multime de nenorociri, fdra indoiala, dar, daca nu
s'ar fi intimplat doi sau trei oameni in stare, fie
§i in formele cele mai antipatice, cu ajutorul ac-
tiunilor celor mai criminale, sa iea raspunderea si-
tuatiei, ar fi fost mult mai r5u §i decit atit: s'ar
fi cufundat in haos o societate intreaga. Daca nu
exists oameni, sa fie ma-car o grupare omeneasca
destul de puternica fats de celelalte, apa incit fds-
punderea sa poata apasa asupra ei. Dar in Franta
nu era a§a.
$i invingatorii nu erau nici intele§i intre din5ii ;
nu mai erau nici in curent cu afacerile, pentru c5
ace§tia erau oamenii de la 1789, cari se intorsesera
acasa §i in acest timp se petrecuse o multime de
lucruri, a§a incit ei trebuiau sä inoade din nou
cele doua capete rupte ale continuitatii. $i, pe
urma, oamenii ace§tia represintau provincii cu totul
deosebite intre ele, vechi rase cu alte apucAturi:
unii erau oameni de Nord, cari slut de obiceiu
teoretici, altii oameni din Sud, genero§i, sentimen-
tali. Se poate zice ca invia atunci dualismul fran-
ces, care nici pans astazi nu este cu desavir5ire
stins, Franta de Nord fiind un popor, Franta de
Sud altul. Cum fusesera odinioard luptele pe care
Nordul le-a tot dus contra Sudului, contra vecbii
Francii patarene, care in materie religioasa avea
alte pAreri decit cea de Nord §i comitatul Toulon-
sei, la sfir§itul secolului al XIII-lea, a fost scaldat
in singe, acum s'a produs acela§i antagonism intre
Franta de Nord §i Franta de Sud.
Franta de Nord era Robespierre. Venise tocmai
din Flandra, din Lille. Avea singele lini5tit flamand,
mintea ordonata, rationalistb., conceptia matematica
a lucrurilor ; era un om de principiu §i de metoda.
Ceilalti, Roland, Vergniaud, Guadet, Barbaroux,

www.dacoromanica.ro
 - 86 -
Brissot, erau oamenii discursurilor mari, ai gestu-
rilor extraordinare, oamenii singelui cald din Cara
soarelui aprins. Doug temperamente nationale care
se luptau odata mai mult.
Si atunci a inceput lupta cumplita dintre Giron-
dini, can erau deputatii de la Bordeaux, si intre
oamenii din Nord, in fruntea carora ajungea ince-
tul cu incetul Robespierre cel mare, Maximi-
lian, monarhul Conventiei. Girondinii erau aceia
cari, inlaturati de la guvern, provocasera ziva de
20 Iunie si ziva de 10 August r792 ; ei adusesera
caderea regelui, ca sa fie republica greceasca",
asa cum o infatisa Plutarh, republica nobild, cu
spirit atic. Ceilalti ajutasera si ei la rasturnarea
lui Ludovic al XVI-lea, dar nu intelegeau sa
instaleze pe Girondini.
Impta a durat mai multa vreme. In Maiu, Gi-
rondinii au cazut, si, cum, pe vremea aceia, func-
tiona cea mai rapids metoda de a taia capul, ghi-
lotina, Girondinii s'au suit la rindul for pe esafod
(Octombre). Aceasta executie consacra pentru mult
timp pe Robespierre.
Razboiul, cum am vazut, urma pe mai multe
fronturi: cu Anglia, provocata de revolutionari,
cu Olanda, cu Spania ; Germanii declarasera ei
razboiul ; Austria continua lupta. Inca din 1792
Francesii patrunsesera in Italia, smulgind dinastiei
piemontese Savoia. Inca de atunci, Franta intrase
in Tarile-de-jos austriece, incasind impositele de
razboiu ; Dumouriez cuceritorul tratase astfel pe
Belgieni incit iubirea pentru revolujia francesa
s'a transformat in ura unui popor despoiat. Aceasta
aduse in 1794 razboiul pentru Olanda liberata",
ca sa fie anexata si puss si ea la contributii de
razboiu.
Razboiul nistea,astfel, necontenit alte razboaie si

www.dacoromanica.ro
 - 87 -
dadea necontenit forme noi luptei impotriva Franciei.
Dar, dind necontenit forme noi luptei impotriva
Franciei, natural ca in Franta trebuia sa existe
acea forts care in once tali necontenit incun-
jurata de du§mani cauta sa stringd toate pute-
rile in mina unui singur om sau unui grup cit mai
restrins de oameni. In Franta, s'a trecut, de fapt,
din causa necesitatilor rOzboiului, de la Conventia
care avea pretentia de a guverna la dictatura unei
parti din aceasta Adunare, unei parti restrinse din
aceasta Adunare, care §i ea a dus la un triumvi-
rat. Triumviratul, Comitetul de Mintuire Pub lick
nu era oficial, nu era o creajiune ie§ita din Consti-
tutie, ci una adusd _din nevoi: Robespierre, Saint
Just, Couthpn, acesta din urma un om Mra
nicio importantd, pe cind Saint-Just era un ear
sentimental, dar de un fanatism extraordinar, de
o cruzime fard margeni, care credea ca nu face
altceva decit indepline§te datoria lui. In afard de
ace§tia, pregatirea armatelor a fost data in mina
unui singur om, al cgrui merit a fost rdsplatit mai
tirziu prin aceia ca strOnepotul lui a ajuns pre§e-
dintele republicei a treia, Carnot. Astfel, toate
puterile pe care Conventia credea ca le poate pAs-
tra, dar era sigur ca nu le poate exercita, s'au
adunat in mina a trei oameni, iar, in ce prive§te su-
pravegherea armatelor, in mina unuia singur. Tre-
cuse vremea aceia cind Adunarea Constituanta sau
Adunarea Legislative trimeteau la armate tot felul
de comisari, asemenea cu comisarii Sovietelor in
timpul marelui razboiu, fail niciun fel de prega-
tire, cari mai mult incurcau lucrurile. Carnot era
un om de stricta administratie, care a creat, nu
numai puterea armatei francese, ci noi metode de
a intretinea fortele care luptau.
Robespierre, in situatia aceasta extraordinara,
va ajunge capabil de a detrona §i pe Dumnezeu

www.dacoromanica.ro
 - 88 -
din cer, inlocuindu-1 prin Etre Supreme, servit pe
pAmint prin zeita Ratiune, o actrita oarecare imbrA-
cata in costum roman. Era monarh cum nu fusese
niciun rege al Franciei.
Astfel intro situatie care-i permitea sa faca
o revolutie §i .de-asupra norilor, el avea insa o
slabiciune. Ridicindu-se din Conventie, provocase,
natural, gelosia. Taiase capetele Girondinilor, taiase
capul lui Danton, care lucra de unul singur, t5iase
capetele extremi§tilor din stinga, day Conventia
ramasese, §i ea privia cu gelosie pe usurpator. El
putea fi foarte sigur, daca §i-ar fi dat sama, ca
va veni momentul cind Adunarea it va minca pe
dinsul. Oricum, trebuie sä existe oarecare legalitate
in orice putere, §i puterea dictatoriala in sensul
absurd al cuvintului poate sa se mentina numai
dupg ce s'a distrus orice fel de legalitate. Dar,
daca, alaturi de puterea revolutionard, s'a pastrat
o putere legala, puterea aceasta legald oricind poate
sA ma gitul dictaturii.
Pe de alts parte el se sprijinia raminind
totu§i un om al Conventiei §i pe masele din
Paris. Dar Parisul propriu-zis nu era in mina lui,
§i in Paris sectiunile muncitore§ti, sectiunile sA-
race formau singura mare putere in revolutie.
Era Comuna. Ea avea §eful ei, §i Triumvi-
ratul era in intelegere cu Comuna, dar existau
prin perpetuarea Comunei doud puteri revolu-
tionare. Si Comuna nu se usa, fiindca ea nu
vota legi, ea nu guvernase Franta, pe cind Con-
ventia se usa. Comuna nu se compromisese.
Robespierre a putut sl faca* apel la Comuna in
ultimul moment, dar ea nu putea fi un spri-
jin in clipele de suprema desperare ale aceluia
pe care Conventia it repudia. A fost de-ajuns §e-
dintile tumultoase ale Conventiei §i Robespierre
a cazut. liumea i§i inchipuie de obiceiu ca un

www.dacoromanica.ro
 - 89 -
dictator cade in imprejurari grozave Nu, dictato-
rul in realitate nu cade in imprejurari grave, ci
in imprejurari de nimic.
Robespierre ceruse cuvintul, prin care el exercita
o influenta magica, nu prin elocventa propriu-zisa,
ci prin ceva care nu e supra uman, cad ar fi prea
mult, ci e pe alaturi de mijloacele obi§nuite ale
omului. cuvintul i-a fost refusat : in zadar striga
el: preedinte de asasini, cer cuvintul" ; clopotelul
suna inainte ca semn al peirii iminente Robes
pierre, arestat, a incercat, se pare, sa se sinucida
sau un jandarm a tras asupra lui. Esentialul era
ca el sa nu mai fie capabil de reactiune. Mut
cu falca sfarimata, peste aceasta falca va trece
cutitul e§afodului,
A cazut in felul acesta dictatura §i a ramas
Conventia.
Dar, in Franta, se petrecuse o schimbare adinca :
anume fenomene economice se produsesera pe
care oameni de la 1789 nu le avusera in vedere.
Pamintul trecuse la terani. Se hotarise confis-
carea pAminturilor nobililor fugari, ale emigrajilor,
§i mai ales vinderea paminturilor clerului, consi-
derate ca avere nationala.
Revolutia nu avea bani §i de nevoie a scos
hirtii, asignatele. Hirtiile acestea, de la o bucata
de vreme, n'au mai avut valoare : se dadea o
multime de hirtii pentru un ban de argint ca
moneda austriaca dupd marele Razboiu. Dar aceste
asignate erau garantate cu averile clerului §i ale
emigrantilor, care s'au vindut. S'au produs astfel
schimbari teritoriale §i economice, de pe urma
carora s'a ridicat o noud clash terdneasca asupra
cdreia nu se indreptau deocamdata privirile nimanui.
Aceast5 class s'a afirmat de la sine, din intunerec
la suprafata. Erau de-asupra lucruri grozave, dar

www.dacoromanica.ro
 90

trecatoare §i, in fund, lucruri putin stralucitoare,

dar ve5nice. Clasa aceasta Incepea sa deie acnm o
stabilitate Franciei.
Este adevarat ca teranii, in unele locuri, nu
primiau regimul cel nou. In Vendeia, tinutul de
paduri care vine supt Bretania, in partea aceia
apuseand a Franciei 'Dana la Loira §i putin §i
dincolo de riu, cind s'a vazut ca regelui i s'a taiat
capul §i ca Dumnezeu a fost izgonit din cer, s'a
inceput, supt conducerea nobililor can stliteau
in mijlocul teranilor, cu o colaborare continua
Intre nobilul sarac §i intre teranii ace§tia cari
relativ traiau bine, o mi§care revolutionard. $i
s'au usat multe din fortele militare ale revolutiei,
fiind nevoie sa se alerge la generali buni, cum
era cel mai tInar, Hoche, cari se ridicau din mul-
time, pentru ca aceasta m4care, intr'un tarziu,
sa fie potolita. Dar in ce fel sa fie potolita? S'au
facut concesii Vendeenilor, can au fost gratiati
cu gramada, §i, cind venia vre-un outer al re'vo-
lutiei, i§i bateau joc de dinsul pe strada.
Lisa, in general, se infiintase o class stabila
intro tars in care regele nu mai era, in care no-
bilimea fusese distrusa sau impra§liata, actiunea
clerului facuta imposibila, burghesia ea insa§i ne-
formind Inca o class de razim.
Situatia aceasta noud a teranimii era foarte im-
portanta pentru mersul imprejurarilor supt alt
raport: armata se lua din rindurile ei. Tinerii cari
plecau de acolo nu aveau nicio pasiune revolutio-
nara, ei nu apartineau niciunui partid, nu lua-
sera nicio parte la evenimentele singeroase ale
revolutiei ; zdraveni, curati, in sufletele for nu
era nici o republics girondind sau robespierrana
nici o dictatura conventionala, nici, ceia ce de la
o bucata de vreine incepuse a se alcatui in Franta,
aspiratiile catre intoarcerea regelui", a fratelui

www.dacoromanica.ro
 - 91 -
lui Ludovic al XVI-lea, care va fi al XVIII-lea
Ludovic Ei aveau in inima for numai Franta.
Deci clasa aceasta este din ce in ce mai bo-
gata, din ce in ce mai bine inchegata ; ea e din
ce in ce mai capabila de a servi drept bass noului
regim. Franta si astazi se tine in mare parte prin
clasa teraneasca ; astfel Parisul si-ar face tine on
de cap, cu cite o revolutie la vase luni de zile,
dar, din fericire pentru Franta, sint feranii si
midi burghesi si e bine sa fie acest bun simt te-
ranesc si bunul simt al unei clase de oameni
muncitori si economi care sa tins Cara.
In ce priveste burghesia insa, in ea s'a produs
un fel de nebunie economics. Caci parvenitismul
n'a avut aripi mai largi si mai indraznete decit
in aceasta vreme.
()data cu razboiul trebuiau furniturile si cu ele
se faceau si hotli ; cariere Intregi s'au sprijinit pe
dinsele. 0 clasa nerusinata luase astfel in stapinire
revolutia. Era chiar in armata lui Napoleon Bo
naparte, pe vremea aceia, unul, Rapinard, despre
care se zicea ca nu se stie: vine Rapinard de la
rapine, hotie, sau rapine de la Rapinard. Bona-
parte a stiut sa-i intrebuinteze mai tarziu, silin-
du i la imprumuturi care nu 'se puteau refusa.
De oameni din acestia era plina Conventia, si
ei dadeau curaj regalistilor, cari s'au si incercat
sa rastoarne Conventia. Pe atunci nu se mai
Mimi capetele, ii era sila lumii de esafod, ci se
pedepsia rebeliunea cu deportarea la Cayenne, pe
coasta de sus a Americii-de-Sud, unde se traia
in miserii groaznice, mai rele decit moartea. A-
cesta a fost timpul cind sectiunile iacobine din
Paris au mers la asaltul Conventiei si au fost
zdrobite (2o Maiu 1795) pentru ca, pe urma., dupa
noua Constitutie, in zilele din Octombre, si rega-

www.dacoromanica.ro
 -92
li§tii sa-5i incerce norocul, pe care 1-au oprit tu-
nurile lui Bonaparte.
El era atunci un ofiter de artilerie, care se dis-
tinsese doar in apararea ora§ului Toulon contra
Englesilor. Corsican, trait in imprejurari foarte
sarace, fatal lui ffind avocat, mama lui o femeie
foarte energica 5i econoama, care niciodata n'a
invatat bine frantuze§te 5i, chiar cind Bonaparte a
ajuns imparat, punea bani la ciorapi, pentru copii".
Trimes la 5coala de la Brienne, facuse literatura
sentimentala a lui Jean Jacques Rousseau in tine-
reta. Nu se a§tepta nimic de la dinsul 5i infati-
5area lui nu platia nimic: mic, palid, neingrijit,
cu parul lung, dupa moda revolutiei, uns, lipit
de cap, era inteadevar, ca in satira lui Auguste
Barbier: le Corse aux cheveux plats.
Conventia anului III (August 1795) votase, cum
am spus, Constitutia, neaplicind-o. Trebuia una
mii aplicabita, cu o putere executivA capabila de
a lucra. Prin ea puterea executiva a fost data
la cinci oameni, cari alcatuiau Directoriul, iar,
pe linga el, nu era o singura Adunare, pentru
ca-§i daduserd sama a este bine sa fie doua, 5i
astfel s'a alcatuit o Adunare a batrinilor, les An-
dens", pe linga aceia a Celor Cinci sute", prea
multi pentru a juca un adevarat rol.
Aceia cari avura puterea executiva, nu erau
oameni de frunte, cari sa fi avut merite fata de
revolutie. Fuseserg ale§i gindindu-se conventioialii
ca pot sa se joace cu ei. Dar. la spatele for era
un om cu care nu se putea juca nimeni 5i care,
intinzinduli mina peste ceilalti, va pune stapinire
pe tara.
In afara, situatia Franciei devenise grea. Invasia
Italiei nu reu5ise, Austriecii 5i Piemontesii raspin-
geau trupele lui Massena. Era acolo o armata pa-

www.dacoromanica.ro
 -93-
rasita, o armata in zdrente, anarhisata. Bona-
parte, invingatorul revolutiei de dreapta, a fost
trimes acolo. Si s'a dus a5a cum era : a trecut
muntele Saint Bernard, a coborit in Piemont, s'a
instalat ca un monarh in mijlocul acestei armate,
pe care o stapinia cu proclamatiile, cu gesturile
lui cu hotarirea 5i chiar cu privirea din care se
cetia ea omul nu se va rasa in niciun chip de
ceia ce s'a stabilit odata, cu siguranta matematica,
in mintea lui. A facut din armata aceasta in citeva
saptamini o armata de eroi. La Montenotte, Mil-
lesimo, Diego, Mondovi, Lodi, apoi la Lonato,
Castiglione, Bassano, la Arcole, in Novembre, cele
cloud armate aliate furs batute pe rind. Campania,
inceputa in April 1796, s'a oprit in iarna, dar a
mers mai departe in primavara anului urmator, cind
biruinta de la Rivoli pecetluie5te luarea in stapinire
sistematica a Italiei-de-Nord Bonaparte era acum
in defileurile Tirolului, care duc la Klagenfurt, la
Viena. Dupa armistitiul inevitabil, s'a ajuns la pa-
cea de la Campo-Formio (18 April 1797).
Pentru prima oars revolutia putea zice ca incheie
razboiul cu adversarul de capetenie. Si, atunci, in
ce prive5te Austria, acesta a fost me5te5ugul
lui Bonaparte , s'a inceput o politica realists, aso-
ciinduli-o la impartirile de teritorii. Astfel, luin-
du-i-se Belgia 5i Lombardia, i s'au dat Austriei
posesiunile venetiene, cu Istria, Iliria. Austria a so-
cotit ca este mai bine sa printeasca, 5i Bonaparte a
luat tot ceia ce-i trebuia in Italia, unde se va face o
republics Evil la Genova, una tisalpina la Milano,
Papa avind sa fie transportat in Toscana. Se asi-
gura 5i frontiera Rinului, unde Francesii reluasera,
dupa grele pierderi, ofensiva.
In timpul et se lupta, el, directorii ii dadeau
ordine, pe care el le despretuia. Micul ofiter 5i-a
facut, cum am spus, practica de monarh acolo, in

www.dacoromanica.ro
 -- 04
campania din Italia. In acele citeva luni de zile,
el s'a deprins sa guverneze o armata. Insa a gu-
verna o armata aceasta insemneaza Si a guverna
o Cara. Era acum o monarhie militara, din care
peful ei a iepit cu o coroand, care nu se vedea Inca.
Privind in jur haosul luptelor dintre partide, el
a luat hotarirea ca, in loc sa se useze in aceste
lupte, sa se exileze intro glorioasa aventura. Atunci
a propus Directoriului sa atace Anglia. Cu Austria
se ispravise, raminea sa se scoata din lupta Englesii.
Neputind debarca in Europa, Bonaparte s'a gindit
s'o atace in Egipt, pe drumul Indiilor". Egiptul
era al Turciei, guvernat de un Papa, mai mult sau
mai putin autonom, pe care-1 sprijinia militia ma-
melucilor, admirabili calareti.
Pe cind se dadeau ambasadorului turcesc de la
Paris tot felul de asigurari, Bonaparte a debarcat
in Egipt, incepind lupta contra mamelucilor, cari
nu ptiau nimic din razboiul nou, luptind fara nicio
regula. I-a impraptiat foarte rapede. Dar una era,
lucrul de acolo pi alta era ce se ptia acasa. Lupta in
umbra Piramidelor, care stau de secole, spunea el
in proclamataa catre soldati. Trebuie sa se tie cit
era de ignorant pi de naiv burghesul frances ca sa
se inteleaga efectul produs. Deci, pe vremea cind
politicianii se mincau intre dlnpii pi distrugeau
prosperitatea Franciei, in acel timp onoarea popo-
rului frances era represintata de generalul Bona-
parte in umbra Piramidelor". $i, cum el a fost
in totdeauna un foarte mare actor, a exploatat
imediat situatia. A exploatato pi fata de indigeni,
de musulmanii de acolo, pe cari-i uimia prin ati-
tudinea fata de pelerinii de la Meca, prin simpli-
citatea imbracamintii, a hranei sale. Militarul a-
cesta mic, care minca o aripa de puiu de-a-calarele
pi care cu toate acestea era in stare sa desfaca o

www.dacoromanica.ro
 -95
energie rAzboinica asamanatoare cu aceia care a
distrus pe mameluci, era §i pentru ei o minune.
Francesii aveau Egiptul acum, §i Bonaparte §i-a
zis : este doar un pas numai pAna in Siria ; ce
ar fi sa se cucereasca Si Siria? si el s'a dus in Siria,
unde n'a izbutit. Aceasta n'avea insA nicio im-
portanta ; legenda se desfA§ura mai departe, filmul
oriental continua §i el era fabricantul. Ciuma de-
vasta atunci populatia indigend siriana. S'au im-
bolnAvit §i unii din soldatii francesi §i §eful for
a avut deci ocasia sa joace un mare rol teatral,
intrind, la Iaffa, in spitalul ciumatilor: un mare
pictor 1-a infati5at astfel intre ciumatii de acolo.
Ii raminea doar sa mearga la Ierusalim pentru a
complecta mareata exhibitie orientala.
Dar, in acest moment, du§mani noi, Englesii in
Olanda, Ru§ii in Alpi, pareau ca vor darima revo-
lutia francesa. Atunci, imitind pe Cesar, Bonaparte
a plecat spre Franta pe un mic vas, care s'a stre-
curat printre cele englese, caci flota englesa dis-
trusese complect pe cea francesa. 5i-a 15sat armata
acolo, §i a debarcat in Franta
Tara era satula pan in git de politicianismul
conruptiei. La Paris, lumea void sä faca revolutie,
dar nu putea, fiindca lipsia prestigiul, necesar Oefului.
Prea erau cunoscuti oamenii... Este o mare gre-
§eala s5 se creada CA revolutia se poate face cu
oameni cunoscuti ; de obiceiu o fac oamenii necu-
noscuti, carora li se atribuie o autoritate tocmai
fiindca nu-i cunoa§te nimeni, pe cind oamenilor
cunoscuti li se cunosc defectele. Dar pe cine nu-1
§tii, nu-I poti lovi. si Bonaparte daduse numai
victorii, savir§ise numai minuni. Primit de sojia
sa creolA, Iosefina de Beauharnais, Bonaparte a
intrat prin ea intfun cerc de conspiratori. Ei in-
cercasera cu generalul Augereau, dar acesta n'a

www.dacoromanica.ro
 96

vrut sa mearga cu riscuri 5i trebuiau sa se iea

mad riscuri. Insa o revolutie nu se face cu oameni
can merg la sigur, ci cu neprevazutii cari deter-
mina un fel de cristalisare subita. Pentru lovitura
de la 9 Novembre, i8 Brumar, s'a intrebuintat un
articol din Constitutie care prevedea ca, daca o
primejdie ameninta republica, atunci Batrinii, can
erau pentru revolutie, au dreptul sa decreteze stra-
mutarea sediului Adunarilor, sa le scoata din Paris.
Au convocat Corpurile Legiuitoare la Saint-Cloud.
Acolo s'a indeplinit, la acea data, un mare act
de autoritate care a salvat o natiune. Cum erau
adunati Cei Cinci Sute in Orangerie, in sera cu
portocali, generalul Bonaparte a aparut ca un pe
depsitor, jucind, cu mult mai putina prestanta 5i
convingere, rolul lui Cromwell. Fratele lui, Lucian,
lipsit de once ambitie, singurul, care, pe urma,
nu s'a infruptat din putere, ci a fost lasat cu totul
la o parte, om de o energie lini5tita, era pre5e-
dintele Adunkii. Cu soldati 5i cu pre5edintele, plus
opinia publick un om venind din Egipt dupa ce
ci5tigase campania din Italia, avea toate 5ansele.
Cum s'a intimplat insa cu multi la primul contact
cu parlamentiil, voind sa tie un discurs, el n'a putut
s'o fack
Cei amenintati au skit 5i 1-au lovit. Da, Bona-
parte a fost batut 5i zgiriat. Plin de singe, palid,
el a ie5it din Adunare. Situatia-i era acum foarte
rea, fiindca grenadirii lui nu erau acolo, ci in
Egipt, iar acolo erau numai soldatii generalului
Augereau, garda Adunarii, legate de Adunare. Lu-
cian a intervenit, aratind pe generalul singerat pe
care 1-ar fi amenintat pumnalele, dar niciunul
dintre din5ii nu- avea pumnal. Bonaparte, refacut,
a intrat cu soldatii inauntru 5i deputatii an skit
pe fereastk a5a cum erau imbracati, in costumele
romane, care s'au prins de copacii din gradina,

www.dacoromanica.ro
de unde a doua zi se culegeau cu gramada. Se
ispravise cu Cei Cinci Sute. i atunci Batrinii, con-
siderind si demisia a doi dintre directori, favorabili
loviturii, au creat, cu citiva deputati cuceriti, o
Constitujie noun. Ea dadea puterea unui grup de
trei consuli, dintre cari until prim-consul, care nu-
meste pe colegii lui. Dar, dactl lint trei si unul
numeste pe ceilalti doi, aceasta insemna monarhia.
Farsa era jucata, dai Franta mintuita.

www.dacoromanica.ro
 V.

Imperiul

Printr'o hotarire a batrinilor deci, a Senatului,

les anciens, de care dispunea generalul Bonaparte,
s'a creat o noua putere executive §i anume in
astfel de conditii, inch conducerea afacerilor pu-
blice ii era incredintata exclusiv lui. Generalul era
creat consul prim. Primal consul avea, cum s'a spas,
dreptul sali aleaga pe ceilalti doi. Dar, in momen-
tul cind s'a facut mi§carea revolutionara, era in
intentia celor ce au ajutat pe Bonaparte sa ajunga
la situatii pe care nu le-au avut. El credeau ca,
fund ajutatori ai lui, in aceasta calitate vor raminea
pe linga dinsul. De f apt, primal consul a ales cloud
personalitati fare niciva fel de importanta /Ana
atunci, care nu se bucurau de o mare reputatie §i
nu represintau niciun fel de dorinti. Lui ii trebuiau,
inainte de toate, oameni cari sa fie creaturile lui,
oameni de o notorietate foarte slabs, pe cari sa-i
poata intrebuinta oricind sau, mai malt decit atit,
sä poata fi ca ni§te umbre linga dinsul. Nici unul,
nici altul nu aducea o zestre politica importanta
sau o initiativa personals, ceva din elemental de
personalitate care impune.
Ace§ti doi oameni, pe cari ii pomene§te numai
istoria amanuntita, erau Cambaceres §i Lebrun.
Indata dupe alcatuirea acestui consulat a inceput

www.dacoromanica.ro
 90 -,--

opera cea mare, pe care poate Bonaparte n'a

avut-o in gind de la inceput.
Programul lui, anterior numirii ca prim con-
sul, chiar daca ar fi existat, nu ne-ar interesa de
loc. FiindcA este evident ca el se inspira numai
de la realitate ; realitatea i-a dat, odatA cu situa-
tia, i inspiratia necesara ca sä domine aceastA
situatie. S'a uitat irnprejur §i a vAzut ce este in
Franta in momentul acela.
5tim destul ce era in Franta, in acel moment
ca sA intelegem cum primul consul a putut sä do-
mine o tarA, intrebuintind, adaug, o noua Cons-
titutie pe care a elaborat-o el in cele d'intaiu
luni de guvernare.
Asupra acestei Constitujii nu stria sä se spunk
in aceastA aka de scurta expunere, citeva cuvinte,
fiindca aceasta a fost instrumentul pe care, cu
foarte multi dibAcie Si cu o hotarire mai mare de-
cit dibacia, 1-a folosit Bonaparte in momentul cind a
ajuns stapin absolut peste Franta, cind Franta i s'a
parasit cu totul, caci, a doua zi chiar dupa actul
de la Saint-Cloud, Franta it voia pe dinsul, 11 voia
numai pe dinsul, dar it voia pe dinsul a§a cum
credea ea.
IndatA dui:A ajungerea la Paris, i s'a infati§at
un facgtor de Constitutie, fostul abate Sieyes,
care jucase un oare care rol teoretic la ince-
putul revolutiei §i dupd aceia disparuse de la su-
prafaja, rAmiind doar cu faima formulei sale din
I789:, ce este starea a treia ? Nimic. Ce trebuie
sA fie ? Totul". A scoate din saltar proiectul §i a-1
presinta i se parea intaia datorie, i nu credea ca
ar putea sA fie refusat. Dar Bonaparte a luat
proiectul, 1- a prefacut Si in citeva zile a iqit cu
totul altceva. Sieyes voia libertttea cu o oarecare
rinduiala, pe cind lui Bonaparte, §i Franciei intregi,
ba chiar unei insemnate parti din Europa apuseanA,

www.dacoromanica.ro
 100

--fiindcA Pm:4a pe vremea aceia cuprindea o mate

parte din terile vecine, ii trebuia rinduiala chiar
fArA libertate.
WA in ce consista proiectul lui Bonaparte, care
a evoluat pAna ce a ajuns, cu unele modificari, la
Constitutia Imperiului, Constitutia definitive. Se
incepea cu adunarea de canton, sprijinita pe liste
rationale, care nu erau alese. Dar, din moment ce
se suprima alegerea maselor, se suprima in acela0
timp si unul din motivele de ve§nica turburare care
fusesera pAnd atunci. Pentru a avea, pe aceastA bass
a notabilitatilor", o represintanta parlamentark
Bonaparte a cAutat o Adunare de bask care a
fost Senatul. Les anciens it ajutaserA pe dinsul ca
sa face revolujia lui ; el era legat de oamenii ace§-
tia, §i 'cred ca in Senatul lui s'au intilnit multi din
aceia can facusera parte din acela al loviturii de
Stat, ajutatorii lui de prima card. i, pentru ca
Senatul era eel care se ocupa de legi, incetul pe
incetul el a cApatat atributii foarte maxi, cele mai
maxi atributiuni pe care le-a avut vre ,odata o
Adunare. Si nisi Senatul nu ie§ise dinteo alegere
directi. E adevarat insa ca, atunci dyad Adunaride
celelalte an inceput sa face opositie, creatiunea
lui insa0 s'a ridicat impotriva, creatorului.
Senatul avea dreptul, mai tarzini, sa schimbe. §i
Constitutia, §i aici era un Meru pregAtit, de fapt,
cu foarte mult me§te5ug. Oki din intaiul mo-
ment Bonaparte a vrut monarhie, monarhie eredi-
tara. Chiar §i in calitate de consul, de prim-consul,
el era astfel prin hotarirea Senatului, a vechiului
Senat ; prin hotarirea noului Senat el a fost facut
prim consul pe viata, cu dreptul de a designa pe
urma0i lui. Dreptul acesta inseamna insa monarhie
ereditarA. Un senatus-consult 1-a facut §i Imparat,
la 1804. L-ar fi putut face §i rege, dar i s'a pArut
ca Imparat este mai roman. Imparat putea fi peste

www.dacoromanica.ro
 101

multe Jeri, rege nu putea fi decit peste una sin-

gura, Si in legatura cu anumite traditii. Devenind
Imparat, el nu a suprimat insa revolutia ; revo-
lutia ia'a fost suprimata niciodata. Era Imparat,
da, insa, alaturi, era §i republica. Pe monede era
chipul lui Napoleon, dar de o parte: Republique
Francaise" §i de alta Napoleon, Empereur". i el
putea sä obiecteze, cu cita istorie veche tia sau
cu informatiile pe care i le putea da cineva in
domeniul istoriei vechi, Ca a§a a fost §i pe vremea
Romanilor ; respublica a existat totdeauna ; se
poate vorbi de respublica Romanorum" supt Im-
paratii cari guvernau dupd sistemul asiatic, dar
n'are a face: Imparajii ace§tia erau monarhi in
forma cea mai sacra, cea mai absoluta, Si re-
publica" exista Inca in teorie.
Un regim sprijinit pe Senat.. Un drept de a
transforma dupa cum ii convenia primului consul
era atribuit Senatului. In aceasta calitate, exer-
citind dreptul lui, el putea sa schimbe potrivit cu
intentiile primului consul o situatie care ajunsese
sa nu-i mai fie placuta sau sa nu-i indestuleze
toate dorintile. Pe linga aceasta, pentru a pregati
legile bine, lucru la care nu se gindise nimeni
inainte, era Consiliul de Stat. A§ezamintele lui
Bonaparte, 'ca §i ale Imperiului, an cazut in mare
parte, dar, cazind, dintre dinsele a ramas unul,
care aduce §i astazi cel mai mare folos: aeest
Consiliu de Stat, care a existat §i la noi, pe vre-
mea lui Cuza, din nenorocire prea putind vreme,
Consiliul de Stat era alcatuit din oameni mun-
citori, cari raspundeau imediat la intrebarile ce
li se puneau: aid s'au fabricat legile de pe vre-
mea lui Napoleon.
Consiliul de Stat exista acolo §i astazi: este o
pepinierd de oameni de Stat, §i tineri cari au is-
pravit Facultatea de drept considers onoarea cea

www.dacoromanica.ro
 102

mai mare sa fie introdu5i, intr'o formA cit de

modesta, acolo, pentru a fi initiati in vastul do-
meniu al legislatiei.
Dar Bonaparte s'a gindit ca, odata elaboratA
o lege, nu este bine ca aceasta lege s'o dea ime-
diat la votare. Dupe ce deci legea era elaboratA
de Consiliul de Stat, ea trecea la Tribunat. Vechii
tribuni roman erau tribunii plebei: ei represintau
interesele poporului ; prin urmare ace5tia erau con-
siderati ca represintind, fate de Consiliul Legis-
lativ oarecum vointa najiunii. Tribunii discutau
un proiect de lege 5i dupd aceia el venia la o
Adunare, nu de cinci sute, fiindca aceasta inseamna
o gloats, ci la una de o suta, acel Corp Le-
gislativ, care avea numai dreptul de a zice prin
votul sau da sau nu, fait a vorbi.
Acesta era sistemul. Acum O. vedem realitajile
pe care el le-a avut inainte.
In Pranta, pe vremea aceia, era o singura do-
rinta: nimeni nu cerea o schimbare interns, afarA
de regali5ti, can erau din ce in ce mai putini.
Murise Ludovic al XVII-lea, 5i contele de Pro-
yenta, fratele cel mare al lui, traia din mila su-
veranilor europeni. 0 bucata de vreme a stat la
Mittau, linga Marea Baltica, de unde a fost silit
sa piece, in momentul cind Rusia I5i schimbase
atitudinea fata de revolutia francesa 5i bietul om,
care era acum de o grasime anormala, desgusta-
toare, putindu-se abia tire, a fost silit, in mijlocul
iernii, sa se clued in lume. Mai tarziu a fost pri-
mit in Anglia, unde se adapostise 5i fratele mai
mic, care va fi Carol al X-lea: ba Inca pe acesta
Anglia-1 intrebuintase in Vendeia rasculata contra
republicanilor, facindu-1 sa debarce in mijlocul te-
ranilor cu cocarda alba, dar afacerea de la Qui-
beron a ie5it slab 5i se pare ca inteadevar contele

www.dacoromanica.ro
 103

a fugit. Cu astfel de represintanti ai Bourbonilor,

lumea nu mergea dupa dinpii, pi aceasta mai ales
dupa mitraliarea sectiunilor regaliste din Paris de
catre Bonaparte insupi, cind era numai un ofiter
fara notorietate. Dupa un atentat impotriva lui Bo-
naparte, in care an fost amestecaji citiva dintre
Vendeeni, acesta, care era, de pi nu aparea in afara,
foarte impresionabil,ra facut, de frica cine ptie
carui nou complot din partea regaliptilor, cel mai
urit act din toata cariera sa, acela care a apasat
necontenit asupra lui pi care-i pateaza memoria.
Din familia Conde, una din cele mai vechi ale
Pranciei, era, dincolo de granita, an rtinar duce
de Enghien ; se afla pe teritoriul unui print german,
pe teritoriul Badenului, §i primul-consul a trimes
sa-1 aresteze in jars strains: a fost adus la Vin-
cennes, un castel de linga Paris, pi, Mt a-1 lasa
sa se explice, dupa o judecata de citeva minute,
1-au impupcat noaptea. Astfel nu mai exista o
primejdie regalista.
In ce privepte pe Vendeeni, ei fusesera impacati ;
tot ce mai ramasese din mipcarea for a fost gra-
jiat pi o viata normala incepuse in jinuturile care
fusesera scaldate in singe ani de zile. 'reranii a-
ceptia, de la o bucata de vreme, uitasera pe re-
gele care murise pi nu vazusera pe regele cel nou ;
iar, in ce privepte pe Dumnezeu, Bonaparte avea
socotelile lui: s'a grabit sa-1 restabileasca, pi a
devenit astfel stapinul unei Irancii redevenite re-
ligioase, intoarse inapoi la catolicismul de odi-
nioara.
In ce privepte provinciile, ele, care fusesera
foarte multa vreme nemultamite impotriva revo-
lutiei centralisatoare, care se ocupa numai de ce era
la Paris, in anumite locuri din Paris, fusesera te-
rorisate: de cite on se aresta pi se pedepsia vre-un
adversar al revolujiei in provincie, pedeapsa era

www.dacoromanica.ro
 104

cu mutt mai cumplita, decit cele din Paris, $i as-

tgzi umplU de groazt inecirild, les noyades, de la
Nantes: utt nebun fusese pus in fruntea clubului
iacobin, 9i el, ca sa simplifice, ca sa nu dea prea
malt de lueru calaului, punea pe persoanele con-
damnate lute° luntre, legate, 9i pe urma apargea
luntrea, a9a !mit cu totii se inecatt, nnmai bol-
9evicii, In momentele cele mai rele ale actiunii for
criminale, s'att dedat la astfel de acte de perver-
sitate, ca ale lui Carrier din Nantes. Cum fusesera
mi9cari revolutionare in Sud, la Lyon, un oral
intreg putea fi condamnat. Lyon, dupa executie,
0-a, schimbat oficial numele, devenind ora9u1
iertat", Ville affranchie ". Se inStala, acum, in pro-
vitteii o administratie creatoare.
. Pang atunci Conventia Meuse ceva : sistemul me-
tric, schimbarea Academiei francese, dindu-i un
caracter mai 9tiintific: erau o multime de oameni
de 9tiinta, pe linga oamenii politici, in Convenjie,
9i ei faceau ce trebuie sa faca orice om de 9tiinta
fats de tin regim politic prieten. S'au facut mtilte
lueruri pe vremea Conventiei 9i, cum revolutia
francesa era atacata, precurn o merita in multe pri-
vinti, pentru irosirea fortelor Franciei in actiuni
personale, pasionate, criminate, cineva a tiparit o
carte despre vandalismul revolutionar", o carte
de honk, in care se amintia ca atunci s'au dat
Pranciei atitea alezaminte. Dar acestea eras lu-
cruri fait sistem, in legatura numai cu anume a-
9ezaminte, actiuni sporadice. Aga se intiMpla, cind
mai multi oameni se succeda 9i fiecare se a9teapta
a fi rasturnat peste citeva zile. Cum voiti ca oa-
menii aceia sgt dea actiuni legate, sistematice? Cu
totul altceva a fost atunci cind Bonaparte s'a
gasit cu puteri discretionare in fruntea terii.
A inceput deci marea opera de economie na-
tionala, ficinduse canaluri, 9oaele ,-- in seeolui al

www.dacoromanica.ro
 - -105

XVIII -lea eras o noutate drumurile pietruite. 1,u-

crari de acestea se mai incercasera cindva, pe'vre-
mea lui Ludovic al XIV- lea, dar in citiva ani de
zile Bonaparte a flout ceia ce n'ar fi reupit a face
altri intr'un semi.. Dar toate aceste drumuri, toate
aceste canaluri an folosit enorm provincialilor. Pen-
tru India oars Franja s'a simtit intreaga, pe cind
inainte provincia se simtia sacrificata in fiecare
moment Parisului anumitor interese politice de
acolo, din Paris.
Dar, in afara de aceasta, in toatA Franta era o
dorinja, pe care incepuse a o intelege 5i ConvenDia.
Pand atunci iii mai zicea cineva: ace5tia stint
astazi, mine nu vor fi, vor veni ceilalti 5f, daca
vor veni, ei vor suprima tot ce s'a ci5tigat pe
vremea revolutiei. Me5te5ugal eel mare al lui Bo-
naparte a fost CA a dat asigurari in aceasta pri-
vinj. El parea ca spume: ce s'a petrecut, n'am
facut en, nu aprob ; in teorie poate sa fie o ile-
galitate, o nedreptate, o rapire, dar lucrurile care
eau intimplat nu se pot schimba. Fiecare famine
uncle este ; are a avert, averea-i ramine ; are o
situajie, de situatia aceasta nu se atinge nimeni.
Ni putem inchipui ce bucurie a fost in partea
Franciei -cea mai activa 5i cea mai influentA atunci
cind s'a vazut ca resultatul revolutiei este in sfir5it
consolidat pentru totdeauna. S'a facut, adecA,
aceia ce am facut not fat5 de revolutia agrara din
Basarabia. Cind s'a adunat cea d'intaiu Camera
dupa razboiu, ni s'a presintat noua situatia a-
ceasta: teranii basarabeni luasera de la sine pA-
mintul, 5i atunci am facut legea agrarA din Basa-
rabia, molt mai larga decit legile agrare de aiurea,
care consfintia o stare de lucruri neinlaturabil5.
Prin urmare, pamintul a ramas acelora cari it
cl5tigasera, averile au ramas asigurate, fiecare fiind
incredintat ca nu se va atinge nimeni de ceia ce c15-

www.dacoromanica.ro
 - 106 -
tigase. Tocmai contrariul manifestului ducelui de
Brunswick. Duce le zicea : restabilim pe rege, pe-
depsim pe tori cari au lucrat contra lui. Bona-
parte zicea din potriva: n'am de chemat pe ni-
meni la raspundere, stati cu ce aveji, dace sinteti
folositori mersului general al societatii.
Dar o societate se conduce nu numai prin in-
terese materiale, ci §i prin fact ofi morali. Factorii
morali, in momentul acesta, in Franta, erau doi:
unul de actualitate §i altul de pregatire. 0 soci-
etate nu poate sa traiasca fare un element moral,
de care sa se imparta§easca toti oamenii. Teoria
inalta, oricit de frumoasa apare, nu o va intelege
o foarte mare parte din societate, careia-i trebuie
o forma concrete, o forma poetics, una dogmatica
a factorului moral. Dar a stringe o societate in-
treaga imprejur, aceasta se nume§te religie
Filologii pot judeca religia dupa texte, istoricii
o pot judeca dupa desvoltarea fenomenelor, filo-
sofii pot sa introduce once fel de critici ideolo-
gice, dar religia este o traditie in care se amesteca
arta, literature §i altele. Religia este un mijloc
care, macar in domeniul acesta al spiritului, sta-
bile§te un fel de egalitate intre oameni. Nu pot
sa chem pe once satean, pe once ' me§ter la o
§edinta a unei societati moderne de filosofie: nu
intelege nimic. Dar la biserica se intilne§te §i omul
cu cele mai ascutite mijloace critice, §i acela care
nu §tie ce inseamna a critica in domeniul inte-
lectual, insa are satisfacjie macar inaintea lui
Dumnezeu, cind se trage clopotul §i cind oficiaza
preotul. Mai ales aceasta avea valoare in Franta,
care fusese facuta in mare parte prin Biserica ei
catolica: ea restabilise Statul, ea adusese ser-
vicii enorme natiunii ; ea corespundea unei nevoi
seculare a poporului frances.
Prin urmare Bonaparte, oricare ar fi fost cre-

www.dacoromanica.ro
 107

dinta lui, de sigur cea veche, credit*, deists a

secolului al XVIII-lea, a restabilit imediat clerul
in rosturile lui ; preoDii persecutati, cari nu jura-
sera credinta republicei, an fost a§ezati pe aceia§i
linie cu aceia care servisera republica. Cu Papa,
tirit, e drept, pe urma, ca un simplu auxiliar re-
ligios, in Sudul Franciei §i apoi la Paris, prima
capitals, Roma fiind numai a doua, se facuse un
concordat.
S'au introdus norme de salariu, §i functionarii
an fost ci§tigati atit prin plata bung, cit §i prin
altceva. Supt Bonaparte, inainta cineva potrivit
cu munca pe care o cheltuia pentru societate.
$eful Statului era impartial i rasplatia prin inain-
tare, ca la armata: cine a facut o fapta de vitejie,
cine a aratat mai multa resistenta, acela capata
gradul. 5i nu numai atit, dar el facuse apel §i la
sentimentul de onoare prin decoratia, care §i acum
se da, mai larg, dar totu§i cu mai multa scum-
patate decit oricare alta din Europa, Legiunea de
Onoare.
Dar pe acest om de prevederi nu-1 interesa
numai ce era atunci, ci §i ceia ce va fi mine. $i,
astfel el a creat un nou invatamint, cu provincii
§colare, Academii Cind in Franta se zice: rectorul
Academiei din Paris, aceasta nu inseamna rectorul
Universitatii numai ; el este rectorul Universitatii,
dar §i administrator suprem al §colilor secundare
din reionul academic in fruntea cgruia este pus
de ministru, pe viata, §i nu ales de colegi. Au
venit revolutii, §i in aceasta privinta nu s'a schim-
bat o iota. $1, astfel, Universitatea §i Liceul el
este creatorul Liceului au fost supuse aceleia§i
autoritati. 0 organisatie de casarma, sprijinita pe
limbile moarte, latine§te, grece§te, pe istoria veche,
pentru a crea eroi de felul celor proslaviji de Plu-
tarh. Invatamintul acesta are o multime de de-

www.dacoromanica.ro
 108

fecte, dar leaga strins supt aceia.si mind *collie

mai Inalte. Natural, erau programe, erau bursieri,
alegerea pentru burse de merit. Prin urmare, o
small de elevi, in parte bursieri alesi dupd merite,
crescuti in acelasi regim de discipline romans.
Dar aceasta nu inseamnd altceva decit legidnile
intelectuale ale viitorului.
Toate acestea s'au facut in timpul cit s'a stre-
curat de la 1799 pang in Maiu 1804, cind s'a
proclamat Imperiul. i, dacd s'au putut face toate
aceste lucruri, aceasta se datoreste 'Inca unui ele-
ment: condijiunii de liniste externs, de sigurantd.
Intr'un moment Bonaparte s'a gdsit, ca prim
consul, inaintea unei noi amenintAri austriece.
Austria era stapind in Italia. Ea putea sA lupte
aliata en Anglia, platitd de Anglia. Atunci Bo-
naparte a pornit a doua campanie italiand a lui.
Din nou biruitorul de la Arco le si Lodi a Intrat
in Italia si a recucerit-o in acelasi timp cind alti
generali, Moreau, Lecourbe, strabateau Germania
de la Rin catre Viena. S'a ajuns la o noun pace
du Austria, cea de la Luneville (9 ebruar i8oi).
Austria 5i -a parasit deci aliatii si a incheiat pacea
numai ea pentru dlnsa, ldsind pe ceilalti sä se
descurce singuri, cum o va face Rusia indatd.
Pacea de la Campo-FOrmio Insemna cea d'intdiu
intelegere cu Austria. Pacea de la Luneville in-
semna pecetluirea resultatelor de la Campo-Formio
si mai malt decit atita: crearea de noi State dupd
hotdririle revolutiei si ale celui care o intrupa: re-
publici italiene si altele, un regat in Etruria.
Anglia rdminea fail principalul ei aliat pe conti-
nent. Prusia nu mai mergea. Noul rege al Sar-
diniei, retras, mexilat" in insuld, nu mai avea niciun
rost Italian. Iar, in ce priveste Spania, Carol al
IV-lea, condus de printml pAcii-, amantul sotiei

www.dacoromanica.ro
 109

sale, intinsese mina acelora cari suprimaser1 pe

ruda sa de aproape, Ludovic al XVI-lea, intiia
oars cind un Bourbon se impAca, Si se impaca
sincer, cu revolutia francesA, ceia ce pentru coa-
litia monarhiilor era o pierdere esentiala din punct
de vedere al prestigiului moral. Cind un Bourbon
ierta pe uciga5ii regelui Franciei, ce mai puteau
sA mai spunA ceilalti?
Deci, Anglia in aceasta situajie, a negociat Si
a incheiat, la 18oz, pacea de la Amiens, care a
fost pe urma 4-upta. ,peatzu anumite motive cu
totul secundare. Napoleon, Imparat la 1804 (6
Novembre), rege al Italiei, organisator in manarhli
al teritoriilor cucerite, va trebui sa. reiea atunci
lupta cu Austria, pe care o intrerupsese de ,doul
ori, prin Odle de la Campo-Formio 5i LuneviLle.
Dar Ord la reluarea razboiului de catre Anglia,
pans la reaparitia ca luptatoare a Austriei, el a
avut linipte. In lini5tea aceasta. Opatata prin di-
plomatia 1ui, prin prestigiul lui, militar,, s!a, des-
fa5urat opera de reform& pe care am infatipt-o.
A5a snit, atunci cind din nou rAzboiul s'a deschis,
el a. fast pentru intiia oars purtat, nu numai de
nu, ow. de genlu, ale carui niijloace militare erau
incalculabile, neprevazute, dar in aceJa5i tiiup,
§i aceasta este singura garantie de victorie
-
de
solidaritatea moralA 5i material& perfects, a unei
teri intregi.

www.dacoromanica.ro
 VI.
Culmea 0 sfar0tul regimului napoleonian
Opera de legiferare pi de creajiune a consula-
tului s'a continuat cu a Imperiului vre-o doua-
zeci de ani.
In acest timp, natural ca, daca a fost un om
interesant ca personalitate, a fost Imparatul: din
causa personalitatii lui geniale, pe de o parte, pi
din causa altor motive, pe de alta. Multe per-
sonalitati vor fi avind talente pi une on chiar
insupiri geniale, ci, daca nu pot lucra, nu-i poti
judeca. Dar aici avem a face cu o personali-
tate geniala lucrind in imprejurari extraordinare,
apa a s'ar putea trata ca un fel de erou de
epopee in prosa.
In acei doisprezece ani ai Imperiului, a fost
doar 49 jumatate de an la inceput pi, mai tarziu,
in anul 1811, un an intreg liniptite, fara razboaie.
Nici macar doi ani n'au fost cu desavirpire scutiti
de grija rdzboaielor. Napoleon a continuat opera
sa din vremea consulatului: a fost acelapi orga-
nisator, acelapi creator ; grija s'a indreptat in
vremea aceasta in special asupra finanjelor Sta-
tului. Toate terile, in momentul acesta, au banci
nationale, dar lumea moderns n'a inceput cu banci
nationale. Francesii insa trecusera printr'o teribila
experienta in ce privepte creditul Statului ; Statul

www.dacoromanica.ro
 iii
fusese "atita vreme cu desAvir§ire ruinat, se incer-
casera toate mijloacele de a se gAsi punctul de
sprijin, care a lipsit. Inteun moment, un oarecare
sprijin se gAsise in garantia particularA,EpersonalA
a lui Necker. DacA s'ar fi gindit cineva asupra
casului lui Necker, ar fi ajuns de la sine la ideia
unei Banci Nationale, fiindca, dacA in casul acela
a fost de ajuns sä se considere un om bun pia-
titor §i prin aceasta s'a ridicat creditul Statului,
de ce sA nu se fi gait din aceasta basa unui
organism financiar ? Pentru ca omul poate fi scos
din functiune, de ce n'ar fi fost o grupare de
capitaluri, care, lucrind in anumite imprejurari,
sä constitue garantia ? Si astfel s'ar fi ajuns Inca
de atunci la ideia unei Banci Nationale a Franciei,
care e azi unul din cele mai impunAtoare §i mai solide
instrumente de reglementare a vietii financiare: in
toata lumea nu se va gasi o institutie mai solida ;
serviciile, pe care le-a adus Banca Nationala a
Franciei in timpurile din urma, ajutind pe d.
Poincare in opera de refacere financiara a terii,
sint nepretuite. Dar aceasta este creatiunea lui
Napoleon §i oriunde era spiritul napoleonian, prin
Napoleon direct sau §i prin fiul Iosefinei, din alts
casatorie, Eugeniu de Beauharnais, care a fost vice-
rege al Italiei, oriunde, direct sau indirect, a fost
opera pe care el o Incepuse in Franta fiind consul.
Italia de Nord datore§te §i acum cele mai in-
semnate creatiuni in domeniul economic regimului
napoleonian ; de fapt, noul ImpArat al Occidentului
a transformat cu desAvir§ire viaja economics a
nordului Italiei.
In ce prive§te ordinea interns, el a continuat
deci ceia ce era panA atunci : acela§i sistem cons-
titutional fail niciun fel de schimbare a rostului
comod care-i permitea sa lucreze cum void,, in
ce prive§te creatiunea necontenita de institujii.

www.dacoromanica.ro
 112 -
Dar interesul perioadei acesteia; de la 1804 la
1814, este alcatuit de altceva : de situatia inter-
nationald care porne5te din proclamarea Imperiului,
ca 5i din ceia ce s'a schimbat in mentalitatea Impa-
ratului sau exista in mentalitatea lui 5i inainte,
dar acum se putea transforma in program 5i pro-
gramul in actiune, in creatiuni noi.
A fost un Imparat. Aceasta nu insemna o schim-
bare a unui titlu cu altul : cel ce fusese inainte
consul, acum s'a. fie Imparat. Cind Napoleon a
luat titlul de Imparat, ii umbla altceva prin minte.
Am spus de la inceput ca in revolutia francesa,
in toata intinderea ei, ca 5i in mi5carea aceia
care a pregatit revolutia francesa, este o anumita
conceptie a istoriei romane, care nu se potrive5te
cu aceia pe care o avem noi astazi. Noi cunoa5tem
izvoarele mult mai mult decit atunci Si astfel ajun-
gem a intelege intru cit se poate intelege viata
romans pe basa izvoarelor acestora, care au rasdrit
in toate partile ; le cercetam cu o libertate de spirit
pe care oamenii de atunci nu o aveau. Pe atunci isto-
ria romans era considerate pe basa unui izvor, care
era intrebuintat pretutindeni, care patrundea in
invAtamint, care, in traducerea frances5 pentru
Franta, in alte traduceri pentru alte limbi, era
o carte de lecture obi5nuita, una de modele
pentru activitatea cui void sä lucreze in do-
meniul militar sau politic: este vorba de Vietile
paralele" ale lui Plutarh. Imperiul era presintat
ca un instrument de cuceriri 5i de glorie, ca o
noun alcatuire a lumii pe alte base ; o conceptie
eroica 5i ambitioasa a istoriei romane. Istoria
romans a fost 5i eroica 5i ambitioasa, dar n'a
fost in primul rind eroica 5i ambitioasa, Si chiar
eroii romani 5i ambitiile romane sint altceva decit
eroii 5i ambitiile noastre. Napoleon 5tia istoria
veche city o invatase la 5coala lui ; el nu era un

www.dacoromanica.ro
 111

om de carte, de lecture 5i avea o oroare explica-

bila fats de ideologii can culeg ideile din cartile
de teorie. Dar el 5tia o Roma 5i Roma aceasta
credea ca o poate Invia, gasind in el toate mij-
loacele pentru a fi un erou din Plutarh. Dace acea
Roma nu putea sa fie Roma lui, caci deocamdata
cel putin el nu putea sa mearga pans la capatul
lumii cunoscute, in Africa, in Asia, cum fusese
casul cu Roma cealalta, el i5i dadea sama ca
vremea lui Ingaduie mai putin decit ingaduia Ro-
manilor, in care Roma, pe de o parte, car bar-
barii, de alta, nu represintau decit partea ci5tigata
5i cea neci5tigata Inca pentru civilisatie.
Conceptia trebuia modificata 5i, natural, modi-
ficata cu cite istorie 5tia el, cu city istorie plutia
in aier. A modificat-o, apropiindu- se de ideia
Imperiului lui Carol-cel-Mare, care nu era, de
altfel, decit Imperiul roman Inviat, dar mutat in lu-
mea franca, potrivit cu puterea lumii france, potrivit
cu datoria de a lupta pentru cre5tinatate, impo-
triva Saxonilor pagani din Germania centrals,
impotriva Avarilor din regiunile Dundrii mijlocii,
impotriva tuturor acelora can nu se imparta5iau
de calitatea, considerate superioara 5i singura le-
gitima, de a fi cre5tin. Deci Imparat roman, dar
in conditiile speciale ale Franciei, conditiile in care
it avusera Francii pe vremea lui Carol -cel -Mare.
Si am strecurat cuvintul deocamdata", fiinda
o astfel de ambitie merge 5i mai departe, deschi-
zindu-pi orizonturi vaste tot inainte ; ambitia unui
om ca dinsul crede ca poate face minuni, 5i, cu
minunile militare pe care a continuat sa le face
de aici inainte, el putea sa-5i inchipuie a e in
stare a merge pana unde va vrea, ceilalji cedin-
du-i tronurile lor mai de vreme sau mai tarziu.
Si astfel el vorbia de Indiile englese pe care
le-ar putea cuceri ; era veche ideia ca prin cuce-
8

www.dacoromanica.ro
 - 114 -
rirea Egiptului putea sa se taie drumul Englesilor
la Indii. Se adaugia deci, pe linga ideia Imperiului
roman, Imperiului carolingian, ilusia ispititoare
a lui Alexandru-cel-Mare mergind pans la Indir,
a invingatorului Persiei strabatind in adincul lumii
necunoscute. El nu era poet, nu aprecia niciun
fel de literature, nu avea niciun fel de simt pentru
lucrurile de inchipuiri biata doamna de Stael,
care era femeia cea mai inteligenta a epocei sale,
de o inteligenta pujin aspra, de barbat teoretician,
a avut o foarte trista experienta in ce prive§te
reputatia ei literara, inchipuinduli ca poate im-
blinzi prin reputatia ei literara pe Napoleon care
sa n'o mai tins in situatie de exilata , dar, cu
toate acestea, in sufletul acesta mare era o anu-
mita poesie, §i ea se ducea Care Alexandru-cel-Mare.
Dat fiind acest lucru, se intelege foarte bine ca
Imperiul de la 1804 la 1814 a cautat indata sa..
puns in aplicatie o alts politica externs decit
politica externs de pans atunci.
5i, acum, inainte de a arata care a fost aceasta
politica externs, la ce a tintit, ce mijloace a in-
trebuintat, ce forma noun a Europei a dat, sa
amintim care a fost politica revolutiei francese
inainte de Napoleon, in ce prive§te vecinii, ca §i in
ce prive§te posibilitatea de not wzari a lumii euro-
pene.
Revolutia a inceput cu ideia aceasta ca ea
n'are dreptul sa se amestece in alte teri ; ea nu
cuceria : au cucerit tiranii" de odinioard, dar ea
este impotriva tiranilor", pentru a este chemata
anume sa ajute mi§carile de liberare ale popoare-
lor §i, ()data m4carile produse, sa asigure ceia ce
iese din desvoltarea for libera Aceasta teorie a
tinut o bucata de vreme §i dupe aceia a trebuit
parasite. Cum am mai spus, oamenii s'au indulcit

www.dacoromanica.ro
 - -115

la prada: au trecut granita, s'au ezat in alte

teri §i acolo soldatii an avut nevoie de hrana, iar
Franta nevoie de glorie ; prin urmare s'au pus
contributii ca sa se scoata hrana armatelor 0 bani
pentru finantele francese saracite ; s'au trimes
tablouri, opere de sculpture, pentru Museele Pa-
risului. Astfel de la fasa intaiu, de neintervenire,
s'a ajuns la a doua : supt pretext ca se ajuta na-
tiunile", ca sa scape de tirani", Belgienii, Olandesii,
Italienii, anume parti din Germani, s'a prelungit
0 ocupatie jaluitoare. De aici impopularitate pentru
revolutie.
Dar aceasta nu era Inca o teorie. Franta re-
volutionara trebuia sa aiba una : de ce se ocupa,
de ce se pastreazA ce s'a ocupat §i de ce se
cere ca o anumita ocupatie sa se transforme in
stdpinire, cum s'a intimplat cu Belgia, pe vre-
mea consulatului (i8oi), cu Olanda Inca de la
1795, in mare masura cu Italia, chiar de pe
vremea consulatului (republica zisa cisalpina la
1801) ? Bonaparte consul se jucase putin cu Statele
acestea italiene. Astfel era un duce la Parma, ducele
acesta avea un fiu, care luase in casatorie pe fata
regelui Spaniei. Napoleon se Intelesese cu Spania,
§i el void sa face un avantagiu lui Carol al IV-lea,
regele Spaniei dispus sa dea Franciei partea pe
care o stapinia in Louisiana, in teritoriul american
din Sud-Est. S'a gindit deci ca sotului Mariei-
Louisa de Spania sa -i dea Etruria, sa preface,
adeca, Toscana §i, gonind pe arhiducele austriac
de acolo, sa creeze un regat al Etruriei, dupe nu-
mele Etruscilor de odinioara ; §i 1-a a §ezat acolo pe
Ludovic Liu, apoi, cind acesta a murit, lAsind un
copil, pe acesta, Maria-Louisa de Spania functio-
nind ca regents, panal ce intr'o buns dimineata, i-a
trecut prin minte lui Napoleon ca lui ii trebuie
neapArat Toscana de odinioara, acum Etruria,

www.dacoromanica.ro
 - -116

acolo este portul Livorno unde veniau Englesii,

Leghorn al for , fiindca era in razboiu cu En-
glesii, i i-a propus regentei Lusitania, adeca a
-impartit Portugalia in doua: o parte pentru foasta
regina a Etruriei, alta pentru printul Pacii, amicul"
Godoy.
Ajunsese deci, de la o vreme, ca Bonaparte
sa se joace cu toate teritoriile, sa le intrebuinteze
cum vrea el. Dar, cu toate acestea, era o ideie sta-
tornica : asigurarea granitilor Franciei. Cind era
vorba de Rin, granita naturals a Franciei la Rasarit,
nu mai lucra capriciul. Cum se vede, reyolutia fran-
cesa se gindia sa continue traditiile regilor de o-
dinioara: a lui Francisc I-iu, a lui Henric al II-lea,
a lui Ludovic al XIV-lea. Caci formele in care
traieae o tars se pot schimba, dar nevoile esen-
tiale ale acestei ten nu. Astfel in Rusia de azi
Lenin a rasturnat pe Tar §i, a doua zi dupa aceia,
a facut politica tarista pe care urma5ii lui con-
tinua sa o faca, in ce prive§te politica externs :
nu dam nimic din teritoriul nostru §i nu recu-
noa§tem nimic din ce i s'a luat". i in privinta
Basarabiei ei zic: tot ce s'a rapit" din Imperiul
tarist, noi, succesorii legitimi ai acestui Imperiu,
nu -1 Tecunoa§tem. Necesitatile geografice §i puterea
de Fier a traditiilor impiedeca astfel schimbarea
politicei externe a unei teri.
Deci a fost o perioada in care Franta a trans-
format regimul de ocupatie intr'un regim de su-
punere, de stapinire potrivit cu hotarele naturale
Si cu garantiile mai departate ale acestor hotare
naturale.
Cind Bonaparte a capatat situatia de consul, el
nu a facut decat sa continue aceasta traditie. Dar,
cind, in cutare capitals din Italia, fusese un regim
§i acesta fusese inlocuit cu alt regim, aceasta e
un element de detaliu care nu represinta o schim-

www.dacoromanica.ro
 117 -
bare de conceptie. Cind insa a ajuns el Imparat,
atunci a vrut sa faca un mare lucru roman.
Ceia ce nu izbutise a face un Henric al IV-lea,
cu planul lui de transformare al Europei, ceia
ce nu-i remise lui Ludovic al XIV-lea, in mo-
mentul cel mai indraznet al expansiunii fran-
cese, acest lucru 1-a incercat Napoleon, 5i 1-a re-
alisat pe citiva ani de zile.
Numai cit se va vedea care sint motivele pentru
care nu se putea tinea aceasta forma 5i pentru
care totul s'a prabmit, dupa ce s'a vazut ca forma
pe care vroia el s'o dea Europei este una care
nu se sprijina pe nimic serios. SA spunem Inca
de acum ca niciodata o ordine de lucruri nu se
poate sprijini pe miracol. Miracolul nu se poate
face in fiecare moment 5i, pe de alts parte, mira-
colele sint comunicabile: ai facut o minune Intr'un
moment, lumea nu 5tie cum o fad, a doua oars
Inc. nu se gase5te secretul, a treia oars el e des-
coperit, a patra sau a cincea 'pars acelmi lucru it
poate face 5i adversarul. Pentru ca miracolul se
face cu anumite idei: ideile le-ai imprumutat,
oamenii ii ai la indemina.
$i nici n'a putut dura unul din sprijinurile psi-
hologice de capetenie ale puterii lui Napoleon,
oricit ar fi domnit o anume teorie, pe care not
nu o mai admitem acum decit doar in ilusiile ne-
sanatoase ale unui Nietzsche, dar care 1-a ajutat
enorm pe Napoleon, care i-a servit in cea mai
larga masura: teoria ca sint cloud feluri de oameni
5i ca acei cari au geniul, prin aceasta chiar pot
dispune oricum de ceilalti. Napoleon, incontesta-
bil, era un om de geniu ; deci Napoleon era un
om pe care oricine trebuia sA-1 suporte in orke.
Germania intreaga era cucerita, dar in cercurile
intelectualilor 5i chiar la acei cari nu erau inte-
lectuali, dar se hraniau din farimaturile intelectua-

www.dacoromanica.ro
 118 -
lilor, era o mare mindrie ca aveau ca stapin pe
Napoleon Geniul, ein Genie" 5i, dace el e ein
Genie", Germania trebuie sa ramiie la picioarele lui.
In memoriile unui scriitor german care, cind era
copil, a vdzut pe Napoleon la Konigsberg, se des-
crie clipa cind a aparut ; copilul s'a dus acolo, la
vechiul castel al Ordinului Teutonic de la Konigs-
berg 5i a a5teptat ceasul cind se va produce reve-
latia, intocmai cum un credincios a5teapta pe acela
chid visiunea se va produce, cind sfintul se va
infati5a, cind 11 va apuca de mini 5i-i va fagadui
tot ceia ce dore5te el. i atunci s'au ivit, rind pe
rind, tori generalii, impodobiti cu uniforme de
parade, in frunte cu Murat, regele Ioachim al
Neapolului. De odata s'a facut o mare tacere :
a sosit Napoleon, cu tricornul lui simplu, cu
vechea redingote cenu5ie, 5i in acel moment toata
lumea a inghejat. Tinerii Germani an uitat de
rasa for 5i de credinta fata de regele Prusiei :
aparuse geniul" 5i icoana lui li-a ramas totdeauna
in minte. SA ne gindim la acel 5trengar care a
fost scriitorul iudeo german din Frankfurt, Heine.
Nici el nu 1-a uitat niciodata pe Napoleon ; 1-a
vazut la Diisseldorf, 5i el inseamna in amintirile
lui aparijiunea aceasta, cu desavir5ire extraordi-
nara,, a celui cu umbewegliche easaraugen", cu
nemi5catii lui ochi de Cesar". Pentru dinsul ce
putea sa insemne Germania fata de un astfel
de om, ea cu tori printii, cu toate traditiile, cu
toate gloriileei? I,i aducea aminte de cine 5tie ce
tobo5ar frances care in anul acela batea toba la
ei in ora5 5i i se 'Area ca 5i toba face intetina
dum, dum, dam, ceia ce ar insemna pentru Ger-
mani prost, prost, prost".
:

Dar o forma durabild nu se sprijina nici pe

prestigiul extraordinar al omului de geniu. Vine
un moment cind, dupe ce s'a acordat geniului

www.dacoromanica.ro
 119 -
tot ce se putea §i aproape tot ce nu se putea a-
corda, se ginde5te cineva 5i la viata lui proprie
5i-1 doare prea mult ca sa-1 mai tie pe umeri mai
departe pe geniul cuceririi §i opresiunii. Atunci se
scutura de stapinirea lui, iar geniul nepurtat pe
umeri cade la pamint.
Conceptia lui Napoleon era deci a invia, cit se
poate, Roma, a crea un Imperiu pentru toata
lumea, un Imperiu dominat direct de dinsul sau
unul dominat de altii in numele lui, cari altii nu
putea sa fie mai potriviti decit membrii familiei
lui: cumnatul, Murat, care, luind in casato-
rie pe Carolina, sora lor, a devenit mare-duce
de Berg, la Rin, locotenent regal in Spania, rege
la Neapole, re Giovacchino ; dintre frati, Ieronim
a avut Vestfalia, iar Iosif a fost nezat intr'un
moment rege in Madrid, don Jose, pentru a fi
pe urma rasturnat de Spanioli, in imprejurari pe
care le vom vedea ; surorile au devenit princese
Si ducese ; marealii Imperiu] a creat marepli
diplomatii lui Napoleon au capatat mici statulete,
Pontecorvo 5. a. In opera aceasta, cei creati regi
5i mari duci puteau crede ca Statul se intemeiaza
pentru din5ii, dar Statul era intemeiat pentru
dinsul.
Erau mai multe State, dar acela5i sistem. Neconte-
nit Napoleon intrebuinta cuvintul de sistem", usitat
5i de filosofii secolului al XVIII-lea, i e foarte
curioasa ideologia pe care ,o avea 5i el, totu5i, in
fundul sufletului lui 5i de care nu-5i dadea sama ;
ura. poate a5a de mult filosofia pentru ea nu o
putea desradacina cu total din sufletul sau. El
avea, zic, un sistem 5i lumea trebuia sa intre
neapIrat in sistemul lui. Unitatea insa5i a Jmpe-
riului o forma acest sistem.
Toti ace5ti purtatori de coroana erau deci ni5te
simpli ocupanti provisorii ai teritoriilor lor, 5i sta-

www.dacoromanica.ro
 - 120 -
pinul real i§i reserva dreptul de a retrage oricind
ceia ce acordase. Unul dintre fratii lui, cel mai
bun, cel mai blind, cel mai poetic §i mai sen-
timental, Ludovic, Louis, a fost a§ezat in Olanda.
Olandei i se &Rinse intaiu (1805-6) o forma ca
pe vremea stathouderilor printr'un mare pen-
sionar", Schimmelpening, dar acesta a fost inlaturat
pentru Ludovic. Acesta s'a pries cu inima de
Olanda. El era in acela5i timp si sojul frumoasei
§i talentatei fiice a Iosefinei, Hortensia. Din ca-
satoria aceasta s'au n'ascut doi fii, dintre cari unul
a murit tinar, iar celalalt a fost Napoleon al
III-lea. Adversarii pretind ca era foarte multa
vreme de cind cei doi soti nu se vazusera, §i
totu§i s'a nascut Ludovic Napoleon, dar aces-
tea sint lucruri pe care nimeni pe lume nu le
poate hotari. Prate le lui Napoleon, a§ezat in Olanda,
avea un sentiment de datorie fats de aceasta
Cara. Este §i singurul dintre fratii lui Napoleon la
care urma§ii fo§tilor lui supu§i se gindesc cu sim-
patie §i cu recuno5tinta. Iata ca Napoleon a
spus insa : eu vreau sä iau anumite masuri in
Olanda. Ludovic a gasit ca masurile acestea
sint contra intereselor poporului olandes, §i atunci
fratele lui a§a de mare i-a cerut sä abdice: el n'a
vrut li a trebuit ca Napoleon sa-i is cu de-a
sila ceia ce-i daduse, anexind Olanda.
Dar, daca Napoleon §i-a pastrat totdeauna drep-
tul de a retrage ceia ce daduse, et putea fi con-
siderat ca un Imparat unitar. Era refacerea Im-
periului roman in formele acelea care permiteau,
sau credea Napoleon ca permit, sa fie a§a.
Dar, ca sa se ajunga acolo, trebuia sa se in-
fringa o anumita oposijie, care, indata ce s'a pro-
clamat Imperiul, s'a format inpotriva lui: o noua
coalijie. In 1803 Anglia rupe tratatul de la Amiens,

www.dacoromanica.ro
 121

Austria urmeazi, tirind cu dinsa regatul celor

Dona Sicilii ; Rusia ataca. Anii 1805-7 au fost
intrebuintati pentru consolidarea Imperiului. Raz-
boaie de consolidare, deci, dupd care vin razboa-
iele de verificare ; consolidarea venia din partea
lui, verificarea din partea celorlalti, cari se in-
trebau: oare geniul" n'a slabit, oare n'am invatat
not destul de la dinsul ca sa-1 putem darima ? Se
va ispravi prin razboaiele de rasturnare de la
1812 -1814.
Inca din anul 1805 Napoleon a trebuit sa faca
prima campanie de consolidare, impotriva Austriei,
Ilusia cercurilor de la Viena era intretinuta de
talentul militar al unui arhiduce, care era socotit
ca un mare om de razboiu, capabil de a infringe
pe Napoleon, arhiducele Carol, din neamul caruia
pe urma a fost Francisc-Iosif. La inceput insa,
nu toate cercurile acestea vienese fusesera casti-
gate cu desavir5ire de arhiducele Carol. Imparatul
Francisc era un om blajin, Med niciun fel de re-
sort politic, fara niciun fel de calitate politica. $i
mai era 5i acela care conducea diplomatic Impa-
ratia habsburgica, Metternich, cancelarul, un om
al politicei de la mina pana la gura, de la un
moment la altul, exploatator dibaciu al oricarii
situatii, in sensul secolului al XVIII-lea, fail niciun
fel de sistem", fard niciun fel de ambijie.
A fost un moment cind dorinta de pace a lui
Francisc 5i combinatiile lui Metternich au oprit
noua incercare razbohrica a Austriei. Dar dupa
aceia ea a pornit razboiul, insa nu cu Germanii,
cum pornise inainte, ci numai cu Statul austriac,
care s'a intemeiat atunci, in 1804, la II August
din acel an.
Pana atunci Casa de Austria avea drepturi
oarecum ereditare, insa, prin hotarirea unei diete
de aiegere, 5i situatia de Imparat in Germania.

www.dacoromanica.ro
 122

Casa aceasta de Habsburg avea, am zis, pose-

siuni mo5tenite: Austria-de-sus, Austria de-jos, Ca-
rintia, Carniola, Stiria, Tirolul, la care se adau-
giau, in puterea unui pact de familie, 5i Boemia
5i Ungaria. Maria-Teresa era de fapt regina Boe-
miei 5i Ungariei, maritata cu Francisc de Lota-
ringia, care, acesta, un print de singe frances,
fusese ales Imparat. 0 femeie nu putea sa fie Im-
parateasa, ci numai nevasta de Imparat. Cei trei
fii ai lui Francis .: de Lotaringia 5i ai Mariei-Te-
resei au urmat ca Imparati ai Germaniei din Casa
de Austria, dar nu exista Imperiul austriac. Im-
periul era pentru Germania, basa numai era
Austria.
La citeva saptamini dupa proclamarea Imperiu-
lui frances, Francisc a raspuns prin proclamarea
Imperiului austriac. Astfel Germania a fort pa-
rasita. Nu este locul sa se spuie intru cit la basa
acestei mari schimbari era sau ba o intelegere cu
Napoleon: Austria, care se intelesese cu revolutia
francesa, nu odata, ci de dona ori, la Campo For-
mio 5i la Luneville, se gindise la posibilitatea de a se
intinde in Risarit, pe basa amintirilor Ungariei, pre-
tinzind drepturi medievale asupra Peninsulei Balca-
nice, 5i asupra Moldovei, asupra Munteniei. Austria
putea zice : eu fac imperiul de Orient, 5i las pe Napo-
leon sa faca pe eel de Occident, uitind ca era 5i
un at treilea, cu care Napoleon 'Area mult mai
dispus sa se inteleaga, 5i acesta era Rusia, 5i ea
un Imperiu oriental. Daca ceilalti doi s'ar fi in-
teles, puteau foarte bine sa trimeata Rusia acolo
unde este local ei, in regiunile asiatice ; de altfel
ea va continua, in ce prive5te imperialismul ei,
metodele vechi, care sint mongolice, formind in-
ferioritatea politica 5i morals a Imperiului.
S'a creat, prin urmare, Statul austriac, 5i Ger-
mania a ramas, cum am spus, libera. Napoleon

www.dacoromanica.ro
 123

§1-a aplicat imediat sistemul", pe care il avea

intreg in cap, numai cit il aplica pe masura ce se
presintau imprejurarile. 5i, atunci, din hotarirea
lui Napoleon a ie5it, la 1806, o Confederatie a
Rinului, compusa din State le renane legate de
Imperiul frances. Erau acolo electorii renani, elec-
torii eclesiastici, episcopii de pe linia Rinului, erau
electori de primul rang §i pe linga ace5tia prinji
marunti, foarte multi. Napoleon a fost, de altfel,
acela care a crutat Germania de foarte multi din
printii ace§tia marunti ; el i-a mediatisat".
0 noua stare de lucruri se infiinta astfel, la
1806, intre Rin §i Dunare, tocmai regiunea unde
odinioard stapinisera Romanii §i se consolidasera,
unde era limesul. Unii din printii ace§tia devenira
regi §i, daca a fcst un rege al Bavariei, daca a
fost un rege al Wiirttembergului sau un Mare-Duce
de Baden, toti ace§tia sint creatiuni napoleoniene.
Dupa citeva luni de zile, s'a creat §i un regat al
Saxoniei, pentru electorul din Dresda Saxoniei,
dintr'o dinastie care daduse regi in Polonia in se-
colul al XVIII-lea : Polonia avea atunci coroana
regala, §i nu Saxonia ; de la o vreme nu s'a mai ales
rege In Polonia electorul Saxoniei §i atunci elec-
torul a ramas elector, fard nicio coroana. Se crease
deci o noua Germanie, in care §i in ce prive5te ora-
ele libere, era o situatie noua. intre ora§ele a-
cestea hanseatice, facind parte odata din celebra
asociatie de comert a evului mediu, care avea
flota ei §i o politica proprie, uncle au cdp5tat
dreptul de a face parte din categoria orqelor li-
bere, pand ce ele au suparat pe Napoleon, care,
cu o lovitura dirza din sabia lui biruitoare, a sfa-
rimat tot ceia ce famasese ordine medievala §i acolo.
Dar natural ca Austriei nici primele masuri in
Germania ale lui Napoleon nu-i puteau conveni.
Austria se retrasese din Germania, nu pentru ca

www.dacoromanica.ro
 - 124 -
aceasta sa ajunga aproape toata in stapinirea lui
Napoleon. Cindva Prusia, care-pi pastra pres-
tigiul militar al lui Frederic al II-lea, era gata sa
intre in alianta Imparatului frances. Napoleon a
tinut multi vreme Prusia in apteptare, intro ap-
teptare papnica, in care ea statea cu dinjii gata
sa apuce prada. In regiunea aceasta el nu voia
sa-pi atribuie nimic ; exista insa acolo un Electorat al
Hanovrei. Electoratul Hanovrei, un foarte frumos
Stat gernian de Apus, era legat dinastic cu Anglia ;
ca rege al Angliei, dupa stingerea vechii dinastii
a Stuartilor, fusese ales electorul de Hanovra Gheor-
ghe I-iu, pi urmapii lui, Gheorghe al II-lea, Gheor-
ghe al III-lea, Gheorghe al IV-lea pi Gulieim al
IV-lea, au fost ei electori de Hanovra. Si pand
in cei d'intaiu ani ai secolului al X[X -lea, Hanovra
va fi in legatura cu Anglia.
Dar Napoleon era in razboiu pe viata i pe
moarte cu Anglia, pi natural ca el era gata sa o-
fere Hanovra Prusiei, iar, pentru Prusia, nu se
putea o mai importanta bass la Vest decit aceasta
Hanovra Apa incit Austria a vazut o bucata de
vreme aproape toata Germania la dispositia lui
Napoleon. S imai licaria inaintea ochilor regelui
Frederic Wilhelm at III-lea, rege t'nar, insurat cu
o fenieie foarte iubita, care pe urma a prins mis-
carea de libertate a Germaniei, o princess de
Mecklenburg, regina Luisa,i posibilitatea de a
se crea, pentru el, un al treilea Imperiu, Imperiul
Germaniei-de-Nord. Daca ideia s'ar fi realisat, ar
fi fost cele trei Imperii: Imperiul frances, Impe-
riul austriac si Imperiul Germaniei de-Nord, toate
alcatuind o adevarata Europa fata de Rusia, care
era altceva.
Austria cea d'intaiu a atacat pe Napoleon, pi
atunci, in 1805, s'a desfaprat formidabila cam-
panie germana a acestuia. Austria avea oare-

www.dacoromanica.ro
 125 --

care ilusii in ce prive5te talentele militate ale

mareplului Mack, opus Imparatului Francesilor.
Napoleon a strins insa foarte rapede trupele de care
avea nevoie, dupa sistemul lui de a face razboiul
cu picioarele, 5i lea rapezit asupra lui Mack, si-
lindu-1 sa capituleze. Austria a trebuit sä accepte
forma imperiala a lui Napoleon, cu toate conse-
cintile ei 5i cu toate planurile pe care le gicia
foarte bine, 5i s'a incheiat pacea de la Pressburg,
a treia pace cu Austria. Schimbarile teritoriale nu
ne intereseaza, multe nu sint peste masura de
importante, 5i Intre schimbarile acestea teritoriale
pe care le-au produs razboaiele imperiale ale lui
Napoleon este un singur lucru important : ches-
tiunea Poloniei, unde, dupA victoria de la Auster-
litz, 5i asupra Ru5ilor, patrund Francesii.
In acel moment s'a trezit din nou chestiunea Polo-
niei, 5i Napoleon se va simti de acuma legat de o Po-
lonie in parte restaurata. Acesta este singurul lucru
foarte important: soarta Galitiei, care devenise,
la prima impartire a Poloniei, provincie austriaca.
In acest timp, Prusia nu mi5ca. Ea a lasat ca
Austria sa fie zdrobita. Prusia traia Intr'o atmos-
ferd de nerealitate. Napoleon bAtea pe toata lu-
mea, dar nu avuse prilejul sä bath armata lui
Frederic al II-lea. Imparatul Francesilor insu5i
hrania, in ce prive5te sistemul prusian, idei care
nu se potriviau cu realitatea, 5i admiratia sa pentru
Cesarul prusian era fail margeni. In anul 1807
Prusia s'a declarat Impotriva lui Napoleon. Era
pentru acesta incl un razboiu de consolidare, inca
o Incercare a norocului: oare aceasta imensa crea-
tiune a lui Napoleon va resista ea unei ciocniri
cu Prusia fredericianA ? Au fost numai doua lupte,
lupta de la Iena 5i lupta de la Auerstadt, din
vecinatate, 5i in aceste lupte Prusia lui Frederic
al II-lea s'a prabu5it. S'a prabu5it din motivul,

www.dacoromanica.ro
 126

u5or de inteles, ca sistemul frederician era unul

de perfecta ordine meticuloasa, in care nu intra
vijelia pe care o §tia deslantui Napoleon. Ordinea
perfecta, ordinea pedants nu poate niciodata sä
biruie zvicnirile suflete§ti ; mecanica aceasta pe
care Frederic o lasase urma§ilor sai n'a putut sa
functioneze in momenta! acela. Pe de alts parte,
sistemul frederician presupunea §i pe Frederic cel
Mare, dar dupa el venisera la conducere ni§te
oameni capabili de a continua traditia. Atunci
armata prusiana era -data pe mina unui print
Louis, mai malt un curtesan §i un om u§or. Ar-
mata aceasta, intre altele, nu era o armata na-
tionala, ea nu avea o legatura strinsa cu societatea-
Nu numai atit, dar, fiindca armata era, in mare
parte, in ce prive§te pe ofijeri, o armata de no-
bili, societatea din Berlin n'o iubia, din care
causa, atunci cind Napoleon va intra in Berlin,
el va fi primit de anumite clase de burghesi ber-
linesi ca un liberator. S'a intemeiat o garda na-
tionala, §i fiii de burghesi bogati erau foarte bu-
curo5i sa poarte uniforma frumoasa a ei. Mai erau
pentru Napoleon admiratorii geniului", intelectu-
alii. Cuceritorul a fost primit, astfel, la Academia
prusiana §i, acolo, un istoric, de origine sviteriana,
Johannes von Muller, i-a jinut un discurs. Napo-
leon insu5i a fost ingretopt de servilismul cu care
a fost incunjurat §i chiar comandantul militar al
Berlinului a facut cindva un gest de nerabdare,
plin de desgust, fata de ceia ce, pentru dinsul §i
pentru judecata noastra a tuturora, era de sigur
un act de tradare.
Prusia a fost redusa la ni§te stapiniri in Rasarit.
Prusia de la Konigsberg, Prusia de catre Rusia
era un fel de anexa, de slabs anexa a puterii ru-
sqti ; iar, in ce prive5te Vestal, el a fost consti-
tuit intr'un Stat nou, dat lui Ieronim, fratele lui

www.dacoromanica.ro
 121 --.

Napoleon, regatul de Vestfalia. Hanovra, adeca,

s'a transformat in Vestfalia §i, in loc sa apartina
Hohenzollernilor, a fost incredintat unuia din di-
nastia aceasta noua a Napoleonizilor.
Dar, clack pans in momentul acela, Rusia putuse
tolera Statul napoleonian, atunci cind acest Stat
era la Berlin, acum, cind dinastia prusiana se afla
gramadita in coltul acela de Mare Baltica, din spre
Vistula §i Niemen, ingaduirea devenia imposibila.
Si, dupd moartea nebunului Tar Pavel, era atunci
tinarul Alexandru, un om foarte impunator fisi-
ce§te §i foarte inteligent, de o energie ascunsa
care in§ela pe multi ; parea un suflet slab, insa
sufletul acesta izbutia in unele clipe sa dea ieac-
tiuni nea§teptate ; era Si foarte multa ipocrisie la
dinsul, care ipocrisie in§ela- pe adversar. Pe de
alts parte, cum vom mai vedea, Alexandru se con-
sidera pe dinsul ca un nou exemplar al tipului
napoleonian: admirator gelos al lui Napoleon, de
ce, intrebuintind Si el acelea§i metode, n'ar realisa
acela§i tip al omului de geniu? Era un om totdeauna
cu surprise. Napoleon it credea cople§it de geniul
lui, ci§tigat pentru totdeauna, un suflet femeiesc,
sentimental, silit, prin urmare, sä mearga necontenit
in orbita fermecatorului. Aceasta a fost cea mai
mare gre§eala, gre§eala hotaritoare de psihologie a
lui Napoleon, aceia care 1-a darimat : n'a inteles nici
Rusia, nici capacitatea de refacere a Rusiei, imen-
sitatea aceasta, care, darapanindu-se necontenit,
i§i creiaza din nou putinta de a se reface, §i n'a
inteles nici pe Alexandru.
Alexandru, ca §i toti predecesorii sai, avea in-
terese in Germania, §i, de la inceput, i se ceruse
sa paraseasca Germania-de-Nord. De cind Rusia
era la Petersburg, ea 'Astra tendinja fireasca de a
cuprinde malul Marii Baltice, direct sau indirect.
Oldenburgii erau legati de dinastia ruseasca ; Mec-

www.dacoromanica.ro
klenburgii iarA5i erau intr'o legatura foarte veche
cu Curtea aceasta de la Petersburg. Intre Berlin
5i Petersburg au existat, apoi, in secolele al
XVIII-lea 5i al XIX-lea, legaturi foarte strinse.
Prin urmare a se atinge cineva de Marea Baltica,
aceasta Insemna a provoca Rusia, care avea do-
rinta de a se intinde pans la strimtorile danese.
Aceasta era o parte a Germaniei pe care Rusia
5i- o reserva.
Napoleon trebuia acum sa infringa 5i Rusia 5i,
atunci, in doua mari lovituri, una in Februar
1807, cealalta in Iunie al anului urmator, i8o8,
la Ey lau 5i la Friedland victoria cea noua 5i grea
a fost cigigata.
Aceste biruinji puteau sa-i arate lui Napoleon
un lucru, pe care nu 1-a vazut : ca o armata ru-
seasca poate fi batuta oricind, fiindca este rau
condusa ; de fapt puteau fi batuti oricind generalii
roi, raminea insa inepuisabila forta de resistenta
a natiei batute, dar nu slabite. De sigur ca aces-
tea au fost biruint.e care 1-au costat pe Napoleon
mai mult.
El putea sa traga o invatatura, 5i invatatura
aceasta a 5i tras-o in parte cind a incercat, In
intrevederile de la Tilsit, de la Erfurth, sa faca acele
doua Imperii: Alexandru in Rasarit, el in Apus.
Pentru aceasta Tarul i-a cedat lui Napoleon tot
ce a vrut : s'a desfacut de la Suedia Finlanda,
care a fost cedata Ru5ilor. Pe de alts parte,
la 1806, Ru5ii trecusera Prutul, pentru motivul
ca se schimbasera Domnii din Moldova 5i Mun-
tenia, un pretext oarecare, 5i ei ocupasera Principa-
tele, invimesera pe Turci, pans ce se oprise razboiul
prin armistitiul de la Slobozia. Se credea ca Turcii
nu pot resista : aceasta era parerea generals. Fusese
5i o revolutie in Turcia, unde sistemul de moder-
nisare nu izbutise. Turcii, incapabili de a se mo-

www.dacoromanica.ro
 - -120

dernisa, mincati de revolutia interioara, pareati

meniti sa dispara, §i planul de impArtire a Tur-
ciei ie§ise la iveala, dupa acela, Indeplinit, al Po-
loniei. 5i Napoleon, Intr'un discurs la Senat, a
recunoscut anexarea Principatelor romAne5ti la
Rusia. Noi am fost de fapt anexati o bucata de
vreme. In bisericile care s'au cladit pe vremea
aceia std. scris: zidirea s'a facut supt stapinirea
Imparatului nostru Alexandru Pavlovici.
La Tilsit, Tarul a incercat sA-1 Imbuneze pe
Napoleon fats de Prusia ; de la inceput nu a reu§it.
A incercat §i regina Luisa. In vanitatea ei feme-
lased, frumoasa inteligenta regina Inchipuit
ca Napoleon, sufletul acesta de calcul rece, poate
fi cigigat prin cochetarii. Oricum, Turcia a fost
pardsita lui Alexandru, in dauna lui Francisc de
Austria, care avea §i el planurile lui de expansiune
in RAsarit.
In momentul acesta Napoleon a putut sA se
creada pe deplin a§ezat ; insa Incep indata raz-
boaiele de verificare. Razboaiele acestea de veri-
ficare au avut doua momente: utt moment spaniol
§i un moment austriac. Momentul spaniol a fost
determinat de o gre§eala, Inca o gre§ea15, in ce
prive§te psihologia national5, a lui Napoleon.
In Spania regelui Carol al IV-lea, pe linga bietul
Suveran, pe lingd regina Maria Luisa §i amicul
comun al unuia, §i mai ales al celeilalte, Manuel
Godoy, erau fiii lui Carol §i ai Mariei Luisa, dintre
cari unul, Ferdinand, va fi mai tarziu, multi ani
de zile, regele ipocrit §i lad al Spaniei. A ajuns
ca fiului sa-i fie ru§ine de ru§inea maica-sai §i
atunci el s'a ridicat impotriva tatalui, care, in
stupiditatea lui, pArea foarte satisfAcut de aceasta
situatie. ,Si atunci Ferdinand a fost proclamat rege
al Spaniei, spre marea desnadejde a celor doi pA-
9

www.dacoromanica.ro
 -130-
rinti. Carol al IV-lea a fost foarte bucuros sa se
ducA pentru ,a cere sprijinul lui Napoleon. Napo-
leon se gasia in momentul acela la vila unui par-
ticular in Franta de Sud-Vest, la Bayonne. Acolo
a sosit Si regele Spaniei §i fiul sau, pentru a
capata arbitragiul acesta, presupus impartial, al
lui Napoleon. A venit §i Maria Luisa §i Godoy.
Napoleon a fost foarte jenat cind s'a gasit alaturi
de regina aceasta care, cu elocventa ei italiana,
cAuta sa-i dovedeasca dreptatea pe care o are sotul
§i celalt Impotriva fiului. Dar Napoleon i- a
sechestrat Si i-a isolat, iar Spania a pastrat-o
pentru dinsul.
I-a dat insa Spaniei o constitutie liberals. Nici-
°data Cara n'a avut o mai buns orinduire legala.
Dar Napoleon n'a cunoscut Spania de loc §i nu
euno§tea nici posibilitajile Spaniolilor de a fi aju-
tati din afard ; nu cuncltea nici Cara vecina, a
Portugaliei, pe care iard0 void s'o ieie in stapi-
fire, dar se va ajunge la capitularea trupelor
francese in Portugalia. Dar Portugalia era legatA,
Inca din secolul al XVIII-lea, de Anglia tot
comertul ei, pans in momentul de fats, este
legat de Englesi. Napoleon n'a inteles nici psi-
hologia spaniold. Spaniolul este omul cel mai
mindru de pe lume, §i, in grade, in infrin-
gere, el nu-§i pierde puterile suflete§ti ; Imparatul
Carol Quintul e Inca viu acolo, i in tot trecutul
terii sint lucruri care nu se pot uita. Pe de alts
parte, Spaniolul este foarte religios : Francesul era
socotit ca darimator de Dumnezeu. Legile acestea,
care vor fi fost foarte bune in ele Insele, erau, deci,
privite cu oroare de Spanioli. Napoleon se impa-
case cu Cerul, dar Spaniolii nu puteau uita ca
Intr'un moment Roma a fost considerate de Na-
poleon numai ca a doua capitals a lui, ca ea a
fost oarecum anexata de dinsul, ca Papa era pentru

www.dacoromanica.ro
 131

dinsul un fel de supra-arhiepiscop frances, pe

care-1 adusese dupe datoria lui in tara la dinsul,
tinind in umilinta pe batrinut 5ef al Bisericii
catolice.
Spania era o tara a preotilor de sate. Supt
raportul militar, ea nu insemna nimic. Dar Spania
era Si o tara in care din dosul unei stinci putea
sa traga cineva cu folos impotriva unui intreg
grup de soldati, trecind pe acolo. La inceput
au fost deci razboaie de guerilla, care an farimitat
trupele lui Napoleon. Pentru prima oars o pro-
vincie resista prin ea insa§i, pentru prima oars
Napoleon intilnia un popor, de §i, mai ales in Sud,
cum s'a dovedit, defectiunile au fost, in ultima
parte, dese.
Anglia a alergat imediat in sprijinul acestui
popor §i aceia care, in a doua mare lupta de
viata §i pe moarte a lui Napoleon cu soarta,
i-a determinat infringerea, a fost ducele de Wel-
lington, pe atunci fiul vicontelui Wellesley. Acesta
a dat Spaniolilor o armata.
Atunci, din nou Austria a p4it la razboiu.
Napoleon, care va trebui sa alerge si el singur in
Spania incercind a o fringe, a intrebuintat toate
mijloacele lui pentru a zdrobi pe Austrieci. A fost a
doua campanie facuta prin Germania. Dar, incun-
jurat in insula Lobau, in apropiere de Viena, era sa
capituleze ; i-au trebuit toate resursele ca sa scape
prin minunea biruintii care face ca toata cam-
pania este concentrate in jurul numelui Wagram.
Era sa pateasca aceia ce patisera Turcii la Giurgiu,
cu citeva luni inainte, unde fusese prinsa, in insula
din fata ora§ului, o armata intreaga, de gene-
ralul rus Marcov. Dar, imediat ce s'a degajat,
imparatul Francesilor era din nou stapanul.
Austria a fost silita deci sa incheie pacea de la
Viena. Dar pacea aceasta nu mai consacra resul-

www.dacoromanica.ro
 - 132 -
tatul unei victorii fulgeratoare : se vazuse clatina-
rea idolului. Momentul acesta poate ca opinia
publics nu-1 observase, dar oamenii de razboiu,
cari au ochi pentru astfel de lucruri, vazusera
ceasul in care, fara indoiala, Napoleon fusese in-
vins in apa fel, incit el putea sa se prabupeasca.
De acum marele general famine, dar facatorul
de minuni nu, acela care, dintfo singura lovitura,
luind cu desavirpire ochii pi mintea adversarului,
putea sä hotarasca o campanie. Pe de aka parte,
pentru prima oars se vedea posibilitatea din partea
unei armate europene de a Linea piept zile Intregi
tiranului, facind sa atirne de la 0 nimica toata
soarta biruintii.
De fapt se poate zice ca de atunci Inca Napo-
leon este Invins, de atunci, din 1809. Cu toate
acestea, aparenta este cu totul altfel. Austria
Incheiase o pace desastroasa pentru dinsa ; ea re-
cunoscuse, din nou puterea napoleoniand. Nu numai-
atita, dar dinastia habsburgica, neamul Mariei-
Teresei, inrudit cu st5pinitorii veacului din mijloc,
dinastia care venia indata dupa a Bourbonilor
in ce privepte vechimea, ajunsese pang acolo de
ingenunchiata, incit (Muse lui Napoleon, care
ipi visa acum inceputurile unei dinastii, ne-
avind copii din casatoria cu Iosefina, se des-
parti de dinsa , ca sotie pe arhiducesa Maria-
Luisa pi, dupa trecere de citava vreme, Napoleon
avu un moptenitor, acela care a fost regele Ro-
mei pi va sfirpi ca ducele de Reichstadt, decazind
pi fisicepte in durerile morale ale exilului sau.
Dar tocmai atunci Napoleon ducea pana la
capat sistemul" lui, socotind ca poate darima
Anglia, care-I invinsese pe mare la Trafalgar pi contra
careia Incercase cindva sa se rasbune printr'o de-
barcare, care nu izbutise. El void moartea Angliei
economice. Blocul Continental, oprirea comerjului

www.dacoromanica.ro
 - 13 -
cu Anglia, era o masura foarte greu de indeplinit:
s'au imbogatit pe vremea aceia Grecii, cu contra-
bandele in Marea Mediterana, multamita corabiilor
acelor mici, carora nu li se putea da de rost, §i
de' acolo a venit revolutia greceasca de la 1821,
cu experienta §i cu banii strin5i prin contrabanda
din Marea Mediterana. Dar Blocul Continental era
impotriva intereselor unora dintre State le silite sa
intre intr'insul. Austria trebuia sa accepte Blocul
Continental, trebuia sa-1 accepte §i Rusia.
A venit un moment cind aceasta din urma nu
a mai vrut sa ramina I astfel de legatura,
nu atit din motive economice, cit din motive
de prestigiu. Nu intelegea Alexandra sa fie inha-
mat la carul de triumf al aceluia in care vedea
acum un revolutionar, pe care 1-ar putea inlocui.
Pentru ca de fapt Alexandra a imitat necontenit
pe Napoleon. Cind el a rasturnat pe Napoleon eel
vechiu, un Napoleon tinar, proaspat a inlocuit pe
Napoleonul inibatrinit de pe urma ostenelilor lui
i desbracat de o parte din prestigiul lui.
Mai era §i altceva. Acum, a fi ginerele Impa-
ratului Austriei, aceasta insemna pentru Napoleon
a fi dator sä sprijine in Oriental Europei politica
austriaca. A fost vorba chiar sa se dea Moldovei
§i Munteniei un arhiduce austriac. Deci, impartirea
lumii in cloud: de o parte Franta, de alts parte
Rusia, potrivit cu invoiala de la Tilsit §i mai ales
de la Erfurth, aparea primejduita. Dar Rusia nu
putea to'era aceasta. i atunci ea nu a mai pri-
mit Blocul Continental.
Napoleon, din partea lui, a sfatuit pe Turci sä
nu incheie pace cu Rusia, caci va face el raz-
boiu Rusiei, razboiul care a pornit la 1812. De
aici negocierile pacii de la Bucure§ti, prin care am
pierdut Basarabia, negocierile acestea, atita vreme
intirziate, de pe urma indemnurilor lui Napo-

www.dacoromanica.ro
 134

leon, fiindca Rusia cerea, intaiu, ceia ce da-

duse si Napoleon, amandoud principatele p5na la
Dun Are dac5 pornia Napoleon in April, cum
fagAduise, nu in Iunie, nu pierdeam Basarabia.
Cind Napoleon a hotarit sä mearga cu Europa
intreaga impotriva Rusiei, stirnind un razboiu so-
lidar al Europei impotriva Tarului, razboiul teri-
lor locuite impotriva stepei goale, pustiul a invins.
Ceva asamanator cu lupta lui Cir, regele Persiei,
impotriva reginei scite Tomyris.
Cind Napoleon s'a hotarit sa poarte acest raz-
boiu, Rusia nu avea o armata pe care s5 i-o
poat5 opune. Tarul credea a este doar un gest.
Cind a vazut ca n'a fost numai un gest, Alcxan-
dru a luat rapede pe comandantul trupelor ru-
sesti de ocupatie de la noi, pe Cutuzov, b5trinul
general pe cind un altul, amiralul Ciceagov, prie-
ten intim al Tarului, alerga sa termine pacea cu
Turcii. Au fost aduse de la Dunare trupele care
luptau cu Turcii, trupe bune, avind o mare de-
prindere a razboiului. Din partea lui, Napoleon,
cind a atacat Rusia, se sprijinia pe un lucru :
Alexandru se va speria. Psihologia, presupusa de
dinsul slabs, a lui Alexandru, a resistat ins5. Caci
Napoleon nu se gindia la mediul rusesc, care era
in afard de Alexandru, nu se gindia la interesele
unei clase stapinitoare pline de ura impotriva ideilor
revolutionare, care aceasta 1 -a sustinut pe Alexan-
dru. A fost astfel o concentrare a tuturor fortelor
rusesti in jurul lui. Dar Napoleon nu putea pro-
voca in Rusia fenomenul revolutionar: Rusii an
fost admirabili tocmai prin stupiditatea imobili-
tatii lor. Teranul rus, indobitocit, se simtia bine
ca Serb al stapinului sau. Miscarea nu s'a produs.
Napoleon a intrat in Moscova si a asteptat acelasi
moment psihologic ; el n'a venit, atunci, cu
iarna aceia cumplita, inch din Novembre, de ne-

www.dacoromanica.ro
 - 135

prevAzut, chiar in Rusia, el a trebuit sA se intoarci

inapoi.
Se putea opri in Polonia, daca ar fi avut cu-
rajul de a proclama libertatea Poloniei, a5a de
strins legata de dinsul ; 5i el avea pe Poniatowski,
un om admirabil. Dar se intelege bine de ce nu
s'a putut proclama libertatea Poloniei. Alianta lui
Napoleon cu Austria nu era pentru dinsul un tri-
umf diplomatic 5i dinastic, era ghiuleaua legata de
picioare: acest corp muribund austriac era silit el
sä-1 poarte necontenit pe spinare. A libera Polonia,
insemna a lua ceva Austriei.
In loc sä se opreasca deci in Polonia Si sa in-
ceapa in primavara, cind era posibilitatea de apro-
visionare, Napoleon s'a intors inapoi, 5i a gasit la
Paris o conspiratie. Un general daduse ordin sä se
aresteze mai multi functionari superiori ; daca se
arestau functionarii ace5tia superiori, cadea Im-
periul. Atunci s'a vazut defectul organisatiei a-
cesteia strinse care era toata in mina ImpAratului.
Napoleon s'a intors in Franta Si s'a pregatit de
campania viitoare, pentru ca, imediat ce s'a vazut
ca Rusia resists, Spania a resistat cu 5i mai mare
indirjiie. Napoleon ci5tigase mari biruinti, dar nu
putuse scoate pe Englesi. Prins intre aceste doua
resistente nationale, ImpAratul Francesilor avea
doar basa austriaca. Austria a trecut insA 5i ea la
adversari, de 5i mai tarziu, din causa calculelor
lui Metternich, om care Intrebuinta once ocasie
pentru a ajunge la un scop determinat cu preci-
siune.
i, daca in Austria n'a fost o mi5care natio-
nala contra lui, Germania a pornit mi5carea na-
tionalista, studentimea germana, Si supt influenta
discursurilor lui Fichte. S'a aliat intAiu la aceastA
mi5care un general, care a desertat la Ru5i, Si
dupd exemplul generalului acestuia, York, a urmat

www.dacoromanica.ro
 136

intreaga armata prusiana, a urmat Curtea Prusiei,

a5ezindu-se in rindul du5manilor lui Napoleon. 51
societatea aceasta germana, strinsa in jurul Pru-
siei, a adus un intreg tineret pentru a lupta im-
potriva tiranului", tineretul din societatile secrete,
ea Tugendbundul, care facuse incerearile, atenta-
tele impotriva lui Napoleon. Forte le care lucrau
in adinc an ie5it la suprafata.
Atunci resursele cele din urma ale lui Napoleon
an fost cheltuite. Linga dinsul era numai regele
Saxoniei ; incolo, Germania intreaga contra lui.
El putea sa bath" o armata, nu putea sa distruga
o stare de spirit. Starile de spirit sunt mai pu-
ternice decit orice 5i o stare de spirit se biruie
numai printeo alta stare de spirit, nu prin mij-
loace materiale. Nu printr'un atac de cavalerie
poti ajunge sa schimbi sufletele oamenilor.
5i, atunci, fiindca razboiul de darimare incepuse,
el a continuat crescind. In lupta aceasta Napoleon
nu putea sa ci5tige biruinta. 5i el se gaga acum
inaintea necunoscutului. Austriecii 5i Prusienii se ga-
sisera 5i ei in fata necunoscutului la Jemmapes 5i la
Valmy. Tot a5a, in 1813-1814, Napoleon s'a gasit,
cu toate mijloacele geniului sau ; cu o armata
pe care o facuse in ,grabs din adolescenti, din
copii de 5eisprezece ani, dar o armata capabila
de a lupta, s'a gasit, zic, inaintea unei stari de
indescifrabile pentru dinsul.
Insa, daca era indescifrabila starea de spirit din
Rusia de la 1812 5i din Germania de la 1813-4,
ii era indescifrabila 5i starea de spirit din Franta
lui. Campania din 1814 a fost una dintre cele mai
frumoase din punct de vedere militar ; ea for-
meaza 5i astazi obiectul de admiratie al criticilor:
razboiul acela, pe linii deosebite, cu sarituri de la
o link la alta Luptau impotriva lui Austrieci,
Prusieni, Englesi, Ru5i. 5i el saria de pe o linie pe

www.dacoromanica.ro
 137

alta de-i batea pe rind. Tot sistemul acesta de a

putea opune intr'un moment adversarului trupe
mai multe ramasese §i acum, dar alti oameni
trebuiau sa fie atunci. Luni intregi a continuat
greaua campanie de lama.
Dna Franta politica 1 -ar fi sustinut in momentul
acela, el putea sa ci§tige biruinta. Ar fi putut o cl§tiga
-clack' Franja ar fi putut sa dea fenomenul acela
pe care-1 dadusera, pe rind, Spania, Rusia §i Pru-
-;ia. Dar fenomenul acesta nu 1-a putut da Vranta.
$t aceasta este nenorocirea care decurge din uci-
derea, cu cele mai bune intenlii de altfel, a su-
fletului unui popor. 'In momentul acela armata
nu mai poate invinge, Statul se prabu§e§te, daca
lipse§te manifestarea spontana, facatoare de mi-
nuni, a unui popor prin el insu§i, potrivit cu su-
fletul lui.
Ce era in Franta pe vremea aceia ? La sate,
numai aceia cari nu putusera face serviciul mill-
tar: armata francesa usase toata vigoarea ru-
raid a terii. In orase erau oameni imbogatiti, cari
nu voiau razbolul, cari doriau ca tot ce ciptiga-
sera prin razboiu sa fie asigurat prin pace, chiar
daca strainut ar aseza pe oricine in fruntea Fran-
ciei. Pe ling: aceasta, si in sistemul scolar se sa-
virsise o mare greseala. Se cautase a se face o
Franta eroica printr'un invatamint sprijinit pe
antichitate. $i acum se chiama clasele superioare
francese: clasa de retorica, clasa de filosofie ; a-
cestea sint idei de-ale lui Napoleon. Prin urmare nu
contact cu toata realitatea vietii, ci numai Cu
operele antichitatii clasice, cu indemnurile acestea
de a vorbi, de a tot vorbi in atitudine eroica. Na-
poleon a creat in felul acesta o clasa de advocaji,
care nu cerea altceva decit o tribtund unde sa
vorbeasca. Dar tribuna in sistemul napoleonian

www.dacoromanica.ro
 138

nu exista ; nu ie§ia nimic afara din ceia ce se

vorbia in adunari mute. Sa creezi oratori §i sä nu
li dai voie sa vorbeasca, insemneaza a pregati
material politic explosibil. Un intreg tineret s'a
ridicat, care nu doria altceva decit viata libera
care sa permits fiecaruia dintre din§ii sa joace,
prin retoricA, rolul eroic cu cure fusese deprins
din liceu §i din Universitatea napoleoniana.
Napoleon s'a gash, deci, parasit de toata lumea
§i, fiind parasit de toata lumea, nu i mai raminea
altceva decit sa abdice. A abdicat. i atunci s'a
adunat acel congres de la Viena, care trebuia sa in-
locuiasca un sistem" prin alt sistem. Trebuia, din
nenorocire pentru Europa, cum se va vedea, sä
inlocuiasca un sistem" material ignorind sufletul
natiunilor §i tendinta catre libertate printr'un alt
sistem" material in avantagiul altora, al biruito-
rilor, dar ignorind tot a§a de mult sufletul nati-
onal §i dorinta de libertate a oricarui suflet o-
menesc.

www.dacoromanica.ro
 VII.
Restaurafii vi alianfe sfinte-

Un alt sistem- a inlocuit pe acela al lui Na-

poleon I-iu.
La 1814 sistemul" lui Napoleon, care putea sä
se tie numai prin victorii asigurate in fiecare
moment, prin siguranta ca este o armata care le
bate pe toate celelalte, ca este un geniu inegala-
bil care gase5te totdeauna resurse, sistemul" acesta
s'a darimat, a5a incit in presintarea carierei lui
Napoleon, ca 5i in aceia a istoriei Europei in
secolul al XIX lea, se face o mare gre5eala cind
nu se trage o linie groasa de subliniere supt anul
1814 §i cind cariera lui Napoleon 5i desvoltarea
imprejurarilor din Europa contimporand se pre-
sinta fard intrerupere, pans la intoarcerea Impa-
ratului exilat din insula Elba, papa la Waterloo.
Pentru ca in 1814 de fapt s'a terminat ceva.
Napoleon era invins, de 5i omul acesta era prea
real ca sa traiasca din amintiri in exil. Geniul lui
nu mai era infailibil, armata lui fusese invinsd,
resursele Franciei se ispravise, sistemul" cazuse.
Am vatut din ce era alcatuit, in interior 5i in
exterior, acest sistem". In interior era dictatura
imperials, cu toate Consiliile acelea care in mare
parte erau de forma. El dispunea de Senat. Daca
Senatul ar fi facut vre-o impotrivire, it rasturna,

www.dacoromanica.ro
 140

de altfel, dar totul se Ikea prin Senat, care putea

sa schimbe Constitutia 5i sa exercite o influents
asupra alcatuirii celorlalte corpuri. Nu era putere
interns care s5 stea citu5i de putin in fata Impa-
ratului. Press libera nu exista, nu nurnai in ce
prive5te ziarele, pe care revolutia lea multiplicat
foarte larg, dar 5i in ce prive5te broprile. To-
tu5i bropra politica juea un rol. Sistemul in-
tern era, deco, dictatura permanents a geniului,
at unui geniu pe care el insu5i 5i-1 presupunea
5i aici era gre5eala totdeauna sAnAtos Si proas-
pat, de Si, cum a putut s'o constate dupd citiva
ani, cind it rodea cancerul la Sf. Elena, (mini e
supus imbolnavirii 5i, odat5 cu mijloacele fisice,
5i mijloacele intelectuale pot slabi Jdeia lui mai
era ca regele Romei, pe care nimeni nu-1 pecet-
luise pe frunte, la na5tere, cu pecetea geniului,
poate sa fie ce a fost el. Dar, fara un succesor ca
dinsul, sistemul nu se putea pastra. Iubirea de
sine 5i de fiul sau 1-a in5elat.
In ce prive5te sistemul extern, el era dictatura
intinsa asupra Europei intregi prin rudele numite
de Imp irat, 5i revocable. Era o Europa noun, alca-
tuita pe alte base decit ale trecutului. Napoleon
desfiintase vechile dinastii 5i le inlocuise cu alta,
afard de acelea care ingenunchiasera inaintea lui
si afara de singura dinastie a Rusiei. Un pacat
cu fatale urmari a fost impiedecarea oricarii for-
matiuni a Europei pe basa altor realititi decit cele
dinastice, prin urmare nesocotirea curentelor de idei
5i curentelor nationale, pe care se putea face o ade-
vArata Europa noua. Curentele de idei erau condam-
nate in bloc, jar. in ce prive5te nationalitatile, ce
era pentru dinsul o nationalitate ? Un soldat ca alt
soldat: Portughesul ca 5i Germanul intrebuintati
impotriva Rusiei supt aceia5i comanda, chemata
sá indeplineasca aceia5i functiune. El a ignorat

www.dacoromanica.ro
 141

totdeauna nationalitatile: niciodata n'a fost una

pe care s'o recunoasca in intregime. Dovada Ita-
lia, pe care a taiat- o in mai multe bucati. El,
fiind rege al Italiei, nu concepea Italia ca un
singur Stat, sprijinit pe o singura natiune ; ca
rege al Italiei. el a delegat puterea lui Eugeniu de
Beauharnais, fiul adoptiv, pe care it facu vice-rege,
dar numai in Nord, la Milano. In Sud, la Nea-
pole §i, daca ar fi putut, s'ar fi intins Si asupra
Siciliei, pe care o stapiniau Inca Bourbonii , era
regele Ioachim Murat. La mijloc, intr'o situatie
speciala, Roma. Pe linga acestea o multime de
formatiuni diferite, statulete legate de Pranta,
vegetind supt influenta, supt comanda Franciei
napoleoniene, care le crease.
In Germania intemeiase Vestfalia. Ce insemna
Vestfalia? Ce deosebire putea fi intre Vestfalia
lui §i intre Baden, intre Wurttemberg, intre Bava-
ria, intre Saxonia, intre Prusia, cita o lasase in par-
tile rasaritene ? Napoleon era complect strain de ideia
de nationalitate, el insu§i nefiind clar asupra na-
jionalitatii sale italiene, ca unul ce era despartit
de Italia, poate cu un vag instinct italian, dar
aceasta nu exercita nicio influenta asupra concep-
tiei lui politice biejii no§tri boieri, can se pare
ca au mers la Paris sa-i vorbeasca de najia ro-
maneasca, au trebuit sa gaseasca urechi astupate.
El nu intelegea asemenea lucruri.
Sistemul" lui Napoleon, de altfel, 1313 s'a desfa-
§urat 'Ana la sfirOt, a§teptindu se Inca vre-o forma
Ilona care ar fi resultat, peste citiva ani, din cu-
getarea aceasta, in ve§nica mi§care, a Impatatului.
Toate formele acestea au cazut in 1814. Lui
Napoleon, ca mingiiere, i s'a dat suveranitatea de-
plina, cu titlul de Imparat, asupra insulei Elba.
Dar el era imperial prin gratia lui Dumnezeu, nu

www.dacoromanica.ro
 142

dupa intinderea teritoriului pe care-1 avea supt

stApinirea sa, a§a incit n'a fost desnbdajduit acolo,
n'a facut ce face Wilhelm al II-lea la Doom §i
atitia can cad din inalte situajii, ci a facut pe
Imparatul in margenile acestei insule. A studiat o
foarte adinc, a facut un plan intreg de prefaced
§i o parte din prefacerile acestea le a indeplinit.
Nimic nu este mai interesant decit aceasta acti-
vitate a lui neintrerupt5, nevoia lui de a crea
ceva. Ceia ce 1-a omorit la Sf. Elena, a fost §i
boala lui, dar, bolile fiind supt influenja factorului
moral, a lui a fost hrAnitA §i indrumatA catre
sfir§itul acela catastrofal prin faptul ca-i erau
minile legate la Sf. Elena.
Era o dovada de supremA naivitate a diploma -
jilor de §coala veche sä creada 0 Napoleon
putea trAi la doi pa§i de coasta Italiei, intr'o a-
propiere apreciabila de Franta, in contact necon-
tenit cu ceia ce se petrece in terile locuite pe
care le guvernase, ea putea trai batut de vintul
Europei, de vintul inspirator al jerilor asupra cA-
rora se intinsese stApinirea lui, pe care le pregA-
tise §i le prefAcuse potrivit cu principiile imperi-
oase ale geniului sdu, sa creada, zic, ca putea sA fAmlie
acolo §i sa se uite cum zboara goelanzii de-asupra
valurilor marii, sA faca basinuri maritime la Porto-
Ferraio, capitala insulei, §i sa plAnuiascA repa-
ratiile care ar putea sa fie aduse locuintii ye-
chmlui guvernator al acestei insule. Dar ei au
crezut ca an ispravit cu Napoleon, ca un astfel
de uria5 se leaga cu lanturi de hirtie.
In acela§i timp, insa, biruitorii §i-au dat sama
de un lucru: ca secolul al XVIII- lea in intregime
nu se poate intoarce. Gre§eala for era totu§i §i
aceia ca socotiau cum ca un sistem mort poate
sA fie inviat pe jumatate sou pe §fert: o parte
lAsata mormintului, iar cealalta trezita la viata.

www.dacoromanica.ro
 143

Nu se poate: on ramine mormintul intreg, ori,

daca e5ti un invietor de morti, ii invii mortii a5a
cum a fost. Erau dinastii Si dinastiile strigau : a
venit ceasul rasplatirii noastre ; noi trebuie sa fim
restabiliti in drepturile noastre istorice, pe care le
aducem inainte, cu pergamentele noastre, Si dato-
ria invingatorilor, can n'au invins numai pentru
ei, ci in numele drepturilor noastre, datoria for
este ca de a doua zi sa faca din noi ceia ce am
fost odinioard. Si atunci au inceput tirguieli nesfir-
site : pe cutare print it restabilim, pe cutare nu, 5i
cit ii dam, cite capete de oameni, cite leghi pa-
trate ; s'a luat atita intr'un loc, sa se dea in alt
loc, iar natia, dispositia populatiei nu mai avea
niciun fel de importanta. Cintarirea aceasta a nu-
marului oamenilor 5i greutatea bulgarilor de pa-
mint iata lucrul care preocupa pe aceia cari se
gindiau la secolul al XVIII-lea.
Secolul al XVIII-lea nu putea sa fie insa restabilit
in intregime, Si pentru ca el nu resultase dintr'un cap
ordonat, ci dintr'o serie de razboaie razlete. Ceia ce
era ca hotare in Europa acelui secol nu ie5ia dintr'o
ideie, nu represinta un sistem. si oamenii ace5tia
erau sistematici : sistematic felul de a fi napoleo-
nian, sistematic §i al adversarilor lui.
Ideia aceasta ca intreaga Europa trebuie con-
dusa dupa un sistem, in interior 5i in afara, ideia
aceasta, mo5tenita de la revolujia francesa, in ce
prive5te temeiul cel mai ,departat, de la Napoleon
in ce prive5te terminul cel mai apropiat, nu se pu-
tea inlatura. Am rasturnat sistemul lui Napoleon,
ce sistem punem in loc ? Sistemul nou a fost arti-
ficial, mai artificial decit al lui Napoleon, fiindca
aici lipsia geniul, fiindca nu era un stapin, ci mai
mult lipsa unitatii de actiune Napoleon era legat
oarecum de poporul frances, pe cind alcatuitorii
sistemului celui nou nu erau legati numai decit de

www.dacoromanica.ro
 144

popoare. Se poate zice ca legatura dintre Napo-

leon §i poporul frances slabise, dar o legaturA to-
tu §i exista : era recuno§tinta pentru gloria cotidiana,
era obligatia acestui popor, doritor de stralucire,
de influenta, de dominatie, far& de acela care da-
duse, in masura cea mai mare, realisarea acestor
dorinti ale sufletului frances.
Sistemul cel nou trebuia s5.-1 elaboreze marele
congres de la Viena. Austria era cea mai dibace
dintre cei trei luptatori: ea cerea mai mult, de §i
venise mai tirziu. In momentul cind Rusia lovise
pe Napoleon, cind mi5carea de caracter militar §i
popular, in acela§i timp, agita Germania, Aus-
tria discutase Inca. Au fost acele conferinti la
Praga, in anul 1813, ca sä vada Austria, care cal-
cula totdeauna foarte bine de §i prin calculele
cele mai bane cad terile, ce avantagii sigure
poate gasi in cealalta tabarA.
Austria pindise pe Napoleon pans in momentul
cind s'au sfir§it calculele lui Metternich, care gin-
dia : daca ne adaugim noi, el trebuie sA mid ;
trebuie numai adausul nostru ca sA provocAm a-
ceasta Were. Dupa caderea lui Napoleon Austria
a atras congresul la Viena, §i aceasta Insemna din
partea atotputerniciilui ministru, care juca dupA
voie pe slabul §i putin inteligentul imparat Fran-
cisc, ca el, Metternich, intelege sa aiba in mare parte
conducerea discujiilor de la Viena. Acolo, linga
Imparat, ling& Curte, imbatata de petrecerile care
se tineau lant, de balurile care ocupau pe unii din-
tre printi cam tot in atita masura cit §i negocia-
tiile diplomatice, cu tot felul de glume elegante
a fost o Intrecere Intre toti, cine dintre suverani
se poate imbrAca mai rapede cu toate decorajiile,
§i a biruit Alexandru al Rusiei trebuiau sä se
favoriseze interesele Austriei.

www.dacoromanica.ro
 145

Dar pans la congresul de la Viena niciodata

nu existase in Europa un congres la care s'a" fie
represintate toate terile , era §i Franta invinsk
in numele careia vorbia vestitul fost episcop, regi-
cidul care votase pentru moartea lui Ludovic at
XVI-lea, fard indoiala eel mai ascutit om din
Franta, Talleyrand. Multamita lui, Franta invinsk
in momentele dud toti ceilalti se certau, a putut
sä se strecoare Intre din§ii §i cuvintul represintan-
tului frances sa fie al unui arbitru. Congresul a
profitat de revolutia francesa, fara a o recunoa§te ;
hotgrind ca niciodaa revolutia francesa §i niciun
fel de revolutie nu se va mai repeta, el a profitat
de opera focului §i distrugerii, de cimpul care s'a
14sat gol prin disparitia atitor maghernite §i a in-
trebuintat o parte din zidurile cladirii lui Napo-
leon, pentru a face o casa pe care o credea intea-
devar noua §1 potrivia nevoilor vremii.
Numai cit pentru a face un lucru a§a de mare,
n'ar fi trebuit sä fie a§a de multi. 5i, chiar daca
erau a§a de multi, Inca s'ar fi putut face ceva mai
bun cu o conditie: Intre din§ii sa fie o ierarhie, sä
se recunoasca gradul in care fiecine are dreptul de
a hotari asupra resultatelor.
Dar erau interese divergente. S'a discutat mult
chestia Saxoniei. Fiind aliata lui Napoleon pans
in momentul din urma, s'a propus ca regatul sa
se desfiinteze, trecind la Prusia. Care va fi soarta
Poloniei? 0 foarte mare intrebare. Napoleon crease
o Polonie mica, Marele Ducat de Var§ovia. Acest
Mare Ducat de Var§ovia va raminea dar legat de
Ru§i. Ce va fi cu celelalte provincii care fAcusera
parte din Polonia Inaintea celor trei impArtiri?
Posnania fu lasata Prusiei. Raminea chestia Italiei.
Daca ar fi fost numai aceste patru chestiuni,
Inca ele aratau cit de deosebite erau interesele
unora §i ale altora. Austria voia sa" se intoarca
to

www.dacoromanica.ro
 146

in Italia, unde bietul Ioachim Murat, zapacit cu

adevarat de caderea prapastioasd a cumnatului
sau, i§i putuse inchipui ca e in situatie sa nego-
cieze cu cei de la Viena §i sa pastreze coroana,
tradind pe acela de la care avea totul. Atitea
probleme rasarisera din toate parile, §i erau atitu-
dini deosebite din partea deosebitelor _State inte-
resate ! Nu se §tia in destul care din trei, regele
Prusiei, Impdratul Austriei, Tarul, are dreptul de
a spune ca el are cuvintul hotdritor.
In atmosfera aceasta de extraordinary incredere
pe care o aveau cei de la Viena, ei i§i fdeeau ilusia
ca Napoleon este legat, este prins de stinca de la
Elba, ea niciodata nu se va putea desface, ca nu
se va gasi nimeni sa -1 cheme de acolo, sa -1 ajute
a reveni unde fusese. Tusk dupd trecere de citeva
luni, intoarcerea lui Napoleon s'a intimplat.
Citeva cuvinte despre aceasta intoarcere, care
este interesanta §i prin ea insd§i, dar mai intere-
santd in ceia ce prive§te schimbarea de sistem,
felul cum Napoleon insu§i a privit aceasta nece-
sitate de a schimba sistemul. In momentul dnd
Napoleon a fost ddrimat, el nu luase nicio masura
in ce prive§te succesiunea sa ; numai, mai tarziu,
la a doua adere, la cea din 1815, el, crezind ca
poate solidarisa pe Imparatul Austriei cu soarta
fiului sdu, care era in acela§i timp nepotul de
flied al ImpAratului, va abdica pentru fiul sdu,
care a fost citeva zile Napoleon al II-lea.
Aliatii au ramas deci foarte incurcati: nimeni nu
avea un candidat ; regele Prusiei nici nu se gindise
la a§a ceva ; Imparatul Austriei nu credea posibil
§i. nu 1-au lasat alDii sa propuna a§a ceva ca
mo§tenirea lui Napoleon sA treaca la copil, la re-
gele Romei, care ar fi avut ca tutoare pe mamaN.,
arhiducesa Maria-Luisa, devenita ImpArateasd a

www.dacoromanica.ro
 14/ --
Francesilor, 5i aceasta ar fi insemnat o influents
austriaca asupra Europei intregi, pe care in primul
rind Prusia n'ar fi putut-o admite, iar, in ce pH-
ve5te pe Alexandru, Tarul s'a gindit la multe po-
sibilitati mai tarziu el va fi 5i pentru cutare
print din Olanda, alts data pentru Eugeniu de Beau-
harnais ---, dar in acele zile el nu avea niciun
candidat. Franta ea insa5i nu putea presinta unul.
Francesii, 5i in 1814 5i in 1815, au avut o atitu-
dine de neiertat fata de omul care li daduse a-
titea institujii durabile, li procurase atita pros-
peritate, pe linga atita glorie ; multi n'au simtit
nici tresarirea aceia de demnitate fata de strain,
care da nota exacta a valorii morale a unui popor.
Dar societatea aceasta francesa, care a tolerat
ocupatia strains au fost aplause cind au intrat
Aliajii la Paris, a fost lume care a dantat in
gradini publice, domni 5i doamne din aristocratia
francesa, cu subofiDeri Si cu soldati straini gasise
o scusa ; razboiul n'a fost contra noastra, contra
Franciei, de 5i Franta a fost ocupata pentru un nu-
mar oarecare de ani 5i a fost astfel incatupta ; raz-
boiul s'a purtat contra lui Napoleon personal, o
5iretenie de interpretatie, care a mai fost intrebuin-
tata 5i alts data, aiurea. Societatea aceasta nu
cerea insa pe altcineva. Dupa Indemnuri care,
data fiind neinsemnatatea acelor cercuri, nu pareau
menite sa gaseasca ascultare, a rasarit ideia de
a chema pe Bourboni.
Dar dinastia aceasta a Bourbonilor nu mai avea
niciun fel de legaturi in Franta. De obiceiu, cind se
presinta istoria 5i se cauta explicajia fenomenelor
ei, nu se tine sama de un fapt, acela ca fiecare gene-
ratie judeca dupa ce 5tie ea : generatia mai batrina
crede ca generatia tinara 5tie exact acelea5i lucruri
ca 5i dinsa 5i uita ca sint multe lucruri pe care
aceastalalta nu le-a vazut, lucruri pe care nu le-a

www.dacoromanica.ro
 - 148 -
trait, nu le-a suferit. Oamenii crescuti supt regi-
mul napoleonian, o intreaga generatie, n'aveau
nici cea mai mica ideie despre ce sint Bourbonii.
Fisice5te nu-i avea cineva inaintea ochilor. Se
poate ca Anglia sa fi avut un foarte mare rol in
ce prive§te intretinerea curentului, chiar daca ea
nu 1-ar fi produs, fiindca Bourbonii erau in An-
glia ; i imediat ea i a strecurat acasa. La Intrarea
in Paris, Ludovic al XVIII-lea aparu ca un om
imbatrinit, gras, cu infatiprea bolnava, care, cit a
stat pe tron, n'a facut altceva decit sa lincezeasca
fisice§te ; era imbracat, pe linga aceasta, Intr'un
costum demodat. Iar singura femeie din aceasta
familie, frumoasa Inca, purtind pe fata icoana su-
ferintilor familiei ei minate la e5afod Si suferintilor
ei proprii din exil, plind de minie Impotriva tu-
turor, necunoscind de loc societatea francesa, du-
cesa de Augouleme, displacea prin despretul ce-i
statea scris pe fata.
Dinastia restaurata nu putea sa stapineasca in
conditiile lui Ludovic al XVI-lea Inainte de 1789,
i nici nu putea sa mcqteneasca sistemul lui Na-
poleon. Trebuia prin urmare creata o Constitutie
a Franciei, i, cum lumea s'a deprins incet-
incet numai cu Constitutia, i s'a propus lui Lu-
dovic al XVIIIlea sa dea o charts. Cuvintul de
Constitutie putea sa supere pe cei trei suverani
invingatori. Se prevedeau, dupa sistemul engles,
doua Camere: una aleasa cu un sufragiu foarte
restrins §i pe base teritoriale, nu cetatene§ti, iar,
in locul Camerei Lorzilor din Anglia, o Camera a
Pairilor (pairi sint vechile familii, Intre cari foarte
multi emigrati). Charte" Insemna un privilegiu dat
de regele absolut de odinioara : formele libere nu
veniau de la dreptul cetatenilor, ci de la mila re-
gelui, care era din nou rege al Franciei", pe cind

www.dacoromanica.ro
 149 -
Napoleon fusese Impa'rat al Francesilor. 0 deo-
sebire care ascundea transformari adinci in ce pri-
ve§te ideia, Dupa aceasta charte octroyee, regele
avea drepturi foarte mari: numirea pre§edintelui,
aprobarea sau neaprobarea legilor ii apartineau.
Era o opera hibrida, in care se gasia ceva §i din
curentele reactionare, alaturi de multe elemente
de imitatie englesa. Dar foarte putin din amintirea
revolutiei celei mari.
Dinastia era, un sistem se crease, dar, pentru
ca sä se sprijine un regim, ii trebuie o class, un
grup de oameni care inteadevar tine la acest re-
gim. 0 bucata de vreme era cine sa-i sprijine pe
Bourboni: armata de ocupatie, dar armata aceasta
trebuia sä piece, de la o bucata de vreme, din
margenile, foarte Ingustate, ale Franciei, redusa la
limitele dela 1791, §i, apoi, cind a cazut a doua
oars Napoleon, la 1816, s'au redus Inca aceste gra-
nite. Teranii nu aveau nicio legatura cu Bourbonii:
ei profitasera de pe urma revolutiei. Burghesia era
cu desavir§ire noug, un produs al marilor transfor-
mari care se produsesera. Intelectualii erau ambi-
tio§i: advocati, scriitori doritori de glorie, oratori
de talent, cugetatori politici pretentio§i, toti aces-
tia nu puteau sa aiba nimic comun cu Bourbonii,
de §i Ludovic al XVIII-lea §tia pe de rost pe
Horatiu §i facea mare haz de atacurile presei
contra lui. Pe de alts parte, era in Franta o in-
treaga lume contra dinastiei: oamenii can avusera
situatii §i le pierdusera. E adevarat ca Restauratia,
a§a se chema regimul acesta nou , a fost foarte
larga in ce priveste pe oamenii not ; pe foarte
multi dintre ei i-a ci§tigat, i- a adoptat. Dar era
armata. Armata, in cea mai mare parte, a fost
disolvata. In ce priveste pe ofiteri, o mica parte
din ei a fost pastrata, §i pe linga ace§tia s'au

www.dacoromanica.ro
 - 150 -
adaus baietii de familie cari r4sariau de-odata in
fruntea unei o5tiri pe care n'o comandasera
niciodata §i fata de care nu aveau niciun fel de
merite, niciun fel de prestigiu.
In aceasta stare de lucruri era de-ajuns ca
Napoleon sa iea hotarirea de a se intoarce. Gasind
un mic vas, el debarca in Franta ; trupa trimeasa
impotriva lui a trecut la dinsul. Cum era un mare
actor., §i-a jucat rolul perfect, desgolinduli pieptul
inaintea fortelor trimese pentru a-1 aresta, intre-
bind daca are cineva curagiul sa traga in Impa-
ratul sau §i aruncind proclamatia aceia, care a
inebunit lumea, in care se vorbia de vulturul im-
perial care, a zburat pins la turnurile de la Notre
Dame. Din Amintirile din finer*" ale lui Edgar
Quinet se vede cum judeca un tinar, un adoles-
cent, intoarcerea lui Napoleon. Ludovic al XVIII-lea
plecase, incunjurat de garda lui, de tinerii aristo-
crati imbracati in ro§u, §i Napoleon §i-a reluat
reedinta.
Atunci pentru dinsul s'a pus intrebarea : cu ce
sistem va guverna ? Sistemul cel vechiu era con-
damnat, el devenise imposibil pentru toata Europa ;
biruintile necontenite nu mai puteau servi de bass.
Pe de altd parte, intr'un an §i jumatate, se schim-
base starea de spirit. Fusesera Camere relativ li-
bere, oratorii vorbisera, se desemnase o nuanta de
opositie, partidul liberal se inigheba. Fiindca libera-
lismul dateaza de atunci ; ceia ce fusese odinioard
spirit revolutionar, devenise spirit liberal.
Toata aceasta noua Franta liberals statuse in
fata lui Ludovic. cum va mai sta un Manuel §i
altii , §i Napoleon trebuia sa tins sama de aceasta
noua stare de spirit. Atunci el §i-a inchipuit ca ar
putea observa, peste toate traditiile Imperiului, peste
obi§nuinta lui proprie, peste toata psihologia lui
individuals de om de geniu, care tinde, fire§te,

www.dacoromanica.ro
 - 151 -
catre dictatura, sistemul cel nou. El a copiat deci
pe Ludovic, a vrut sa fie un Ludovic al XVIII-lea
mai bun. Natural ca el nu putea sa primeasca
charta" §i nu putea sa renege tot trecutul lui, sa
zica : rasping formele mele constitutionale, §i atunci
a facut o Constitutie ca a lui Ludovic al XVIII-lea
§i a intitulat-o act aditional al constitutiilor Im-
periului".
De fapt acest act aditional" este in cea mai cu-
rioasa contrazicere cu constitutiile imperiale. El
creiaza un regim representativ parlamentar. Omul
razboiului s'a infa't4at, apoi, ca Imparatul pacii ; el,
care voise sa stapineasca Europa intreaga, a oferit
diplomatilor adunati la Viena sa se multameasca
numai cu hotarele Franciei, a§a cum fusesera
in momentul alezarii lui Ludovic al XVI-lea ; el,
care era cunoscut in clasicul lui costum, redingota
i palariuta mica de caporal, a rasarit din nou
imbracat inteun costum de Carte, care era mai
mult de opera, toed §i pang, haina de satin, do-
rapi pind la genunchi. Lumea se putea intreba
nedumerita: este un formidabil act de ipocrisie
sau o transformare, care nu putea insemna decit
o scadere? Un om nu-§i poate alunga complect
legenda, mai ales cind in legenda aceasta este §i
opera sa intreaga, toata truda §i toate triumfurile
sale. Pe de alts parte Napoleon a fost vazut scor-
monind in intunecatele adincuri revolutionare ia-
cobine, In care nu mai ,strabatuse pins atunci
nimeni. E1 avea aierul sa spuna celor de la Viena :
Ma voiti? Voiu fi un rege ca §i ceilalti, pastrind
doar titlul imperial, asupra terii acesteia regale,
scazuta prin voinja voastra. Nu ma voiji? Trezesc
duhul revolutiei.
Cei de la .Viena an avut curajul de a spune:
nu, in niciun cas Napoleon, §i indata au pregatit
razboiul. Dupa citeva luni, cu o armata improvi-

www.dacoromanica.ro
 - 152 -
sata, Napoleon a trebuit sa primeasca acest rAzboiu.
A mers sa-1 intimpine in Belgia, unde s'a dat ba-
talia de la Waterloo, in care a fost invins. In loc
sa vina generalul Grouchy, pe care.1 a5tepta in
fiecare moment, 5i venirea lui la vreme ar fi deter-
minat poate o victorie, a aparut Bliicher. Napoleon
a fost invins pe basa teoriei lui ca victoria se
ci5tiga cu picioarele ; a fugit ; intors inapoi la
Paris, de data aceasta nu mai putea sa mai
incerce o campanie francesa de resistenta, ca aceia
din 1814. A abdicat deci pentru fiul sau 5i a cerut
ospitalitatea Angliei, invocind pe Temistocle con-
form lectiilor de istorie de la Brienne. Englesii,
oameni practici, 1-au primit potrivit numai cu in-
teresele lor. Printul regent, care a fost pe urma
regele William al IV-lea, a dat ordin sa -1 trimeata
la Sf. Elena. A merge in insula aceia ecvatoriala,
aceasta insemna o sentinta de moarte, de executat
incetul cu incetul, in citiva ani de zile.
Congresul de la Viena a continuat lucrarile.sale.
S'a inceput demarcarea Europei dupd vechile per-
gamente 5i dupa drepturile dinastice 5i s'a creat
astfel o lume noun care nu se sprijinia pe niciun
principiu. Dar, neadmitandu-se nici sistemul napo-
leonian, nici drepturile nationalitatilor, se calcau
angajamentele pe care unul dintre cei trei suverani
le luase : regele Prusiei.
Prusia insa era aceia care se ridicase 5i prinsese
pe suverani in mi5carea ei. Studentimea, tot tine-
retul in genere, femeile, ofiterii, burghesia, toti
ace5tia pornisera impotriva lui Napoleon. Dar la
Viena n'aveau valoare fenomenele acestea popu-
lare. Se putea zice ea nu fusesera trei aliati, ci
patru, 5i eel de-al patrulea, uitat cu totul, era
poporul german.

www.dacoromanica.ro
 153

0 grosolana impartire materials, care i§i cerea

acum un principiu.
Principiul acesta a crezut ca-1 poate da Tarul
Alexandru. El avea in suflet §i elemente bolna-
vicioase, care due de obiceiu la misticism. Pe vre-
mea aceia tocmai, el era supt influenta unei femei:
supt influenta spirituals, magnetics a d-nei de
Kriidener, asemmea cu a contesei de Ebling, care nu
era alta decit fata lui Scarlat Sturza. I se bagase
in cap ideia ca e un fel de represintant al lui Hris-
tos pe pamint §i ca soarta lumii depinde de dinsul,
ca e dator sa faca rugaciuni §i noaptea pentru toti
fiindea, daca nu s'ar fi rugat la un anume ceas
din noapte, se poate intimpla o mare nenorocire
pentru toti locuitorii pamintului. Ceia ce ni pare
curios, ridicol in aceasta, era convingere pentru
dinsul.
In aceasta disposijie de spirit, de misticism re-
ligios convins, el a ci§tigat pe aliatii sai la ideia
ca ordinea cea noua trebuie sa fie o ordine cre§-
tina, ca suveranii nu sint altceva decit represin-
tantii lui Isus pe pamint, pentru ca popoarele
n'au nicio legatura cu Mintuitorul, ci numai suve-
ranii. Prin urmare ei trebuie sa fie legati in nu-
mele lui Isus printr'un act de aliantei sfinta. Popoa-
rele, cu toata tericirea for vie, depind de din§ii
§i ei au raspunderea infrico§ata la judecata de pe
urma.
Ni putem inchipui ce stsrimbaturi facea la spa-
tele lui Alexandru un Metternich, care nu credea in
nimic, dar care se va folosi de acest sisters. In
sistemul Sfintei Aliante, insemnata intr'un act
solemn, cu un preambul de caracter mistic, died
popoarele in sama suveranilor pentru a le garanta
contra primejdiei revolutiei, popoarele, care an
§tiu ce fac si provoaca une on revolutii, trebuie
ferite de aceasta board periodica. Iar, daca se in-

www.dacoromanica.ro
 154

timpla ca un popor face o revolutie, atunci se

trimete armata pentru a potoli revolutia ; dar
armata nu vine pentru scopuri de cucerire, ci din
motive teoretice: potole5te revolutia Si se retrage.
Totu5i, daca, de exemplu, se intimpla de raminea
cineva, ca Austriecii in Italia, nu era niciun fel de
garantie niciun fel de penalitate. Austria iii
reserva, fgra indoiala, sa traga, in Italia, tot pro-
fitul din dreptul acesta de interventie. Dar cine
intervenia, nu o facea, bine inteles, pentru dinsul,
ci pentru toti ceilalti, adeca tot pentru Isus
Hristos. Isus Hristos in uniforms francesa in Spa-
nia, in uniforms austriaca in Italia, ba se putea
chiar intimpla sa fie in uniforms turceasa impo-
triva Grecilor rasculati la 1821. El vine 5i impaca
natiunile.
Dar cum sa se 5tie care este Statul cu drept
de a interveni? Pentru aceasta se adunau din cind
in cind un fel de soboare, ca, in Biserica, a5a-
numitele Concilii ecumenice. S'au adunat congrese
la Aachen, la Laybach, la Troppau, la Verona.
IndatA ce se producea o revolutie, se aduna acest
Sfint Sinod": asistau suveranii, mini5trii dAdeau
mandat vre-unei armate, care mergea sa sfarime
coarnele lui Satan 5i i aducea in triumf suvera-
nilor coada pe o tabla. Acesta era sistemul" Sf.
Aliante.
Pentru a impiedeca insa revolutiile care puteau
sa se produca, era politia. Niciodata n'a existat o
mai teribila polijie de Stat decit atunci, a lui
Meternich care era de fapt a impAratului Francisc,
atot puternicul Cancelariu aparindu-se inaintea
posteritAtii de aceasta raspundere Un ochiu pre-
' V. Htibner, Une annee de ma vie, 1848-9, Paris 1891, p. 16 si urm.
Metternich spunea, la 1848, lui Hubner c5 el a propus Suveranului sau
la 1817 un ,,corp deliberativ compus din notabilitati ale diferitelor pro-
vincii", dar abia la 1826 Francisc it Lea in consideratie aminteste
numal la 1835, cu citeva luni inainte de moarte. Regimul politist, mune
ministrul, care se apara de a fi fost ,un Richelieu'', e datorit tmparatului.

www.dacoromanica.ro
 155

tudindeni veghetor se intindea asupra Europei

intregi.
Numai ca lucrurile acestea sint foarte frumoase
in teorie, dar fdraputintd de a fi in aplicatie
permanentd, fiindcd, din fericire, in lume multe
sisteme se pot naste, dar niciun sistem nu poate
dainui fara asentimentul sufletului omenescl. Su-
fletul acesta, trecut de la abstractia revolutionary
la conceptiuni organice, va ddrima sistemul, cum
se ddrima o cash' de carpi, si aceasta cu insusi
ajutorul unora dintre membrii chiar ai Sfintei
Aliante.

' *I Metternich o recuno§tea la 1848: On a beau fermer les frontieres

aux idees; elles les franchissent tout de meme et arrivent par contre-
bande ou elles ne sont pas admises regulierement" (ibid., p. 19).

www.dacoromanica.ro
 VIII.
Restaurari *i Revolutii
Intre 182o si 183o se vor intinde revolutiile,
zece ani de revolutie.
DacA se is revolutia ca un lucru de sine sta-
tAtor si nemiscat, adeca: in once tara, la once
natie o revolutie este acelasi lucru, de sigur a
multe din explicatiile urmatoare ar fi de prisos,
dar pentru cine isi dA sama CA fiecare revolutie
este un lucru deosebit, in legatura cu o tara anu-
mita, cu o natiune anumita, cu imprejurari care
se intilnesc intr'un moment si care nu se intilnesc
in alt moment, ele pot fi de un oarecare folos.
Este o absolutA necesitate sä se inteleaga rostul
acestei serii de revolutii diutre 182o si 7810 altfel
decit prin insasi succesiunea faptelor. Sint si alte
lucruri, mult mai serioase, mai adinci, mai inte-
resa ate, n legatura cu aceste revolutii care se in-
dreapta impotriva sistemului Sfintei Aliante, impo-
triva acestei guvernAri prin Isus Hristos, repre-
sintatA de diplornatie, de prefectul de politie si
de comandantul unei armate de ocupatie,
S'a produs contra acestui regim, intaiu, o agitatie.
Agitatia aceasta, in unele ten, a produs revolutii,
si acum este vorba sa intelegem care este carac-
terul national si local al acestor revolutii si in ce

www.dacoromanica.ro
 157

chip au iepit ele din anumite imprejurari care s'au

intilnit acolo pi care nu se pot intilni aiurea.
Primul lucru pe care sistemul acesta al Sfintei
Aiiante trebuia sa-1 aiba inainte impotriva era
presenta unui factor material, o armata, pi, al
doilea, a unui factor moral, amintirea, care nu
se putea inlatura, a vechii revolutii.
Oamenii fusesera scopi cu sila din regimul revo-
lutionar, pi, apoi, orice lucru care a fost lass o
urma in mintile omenepti, iar urma aceasta se
adinceste cu atit mai mult, cu cit regimul care
inlocuiepte regimul inlaturat este mai nepotrivit.
Oamenii au uitat foarte rapede ce a fost rau in
revolutie, pi ce a fost bun, a ramas: ce a fost 'Au
in napoleonism s'a uitat tot apa de rapede, ce
a fost bun s'a pastrat in mintea oamenilor. Na-
poleon ajunsese a fi la Sf. Elena considerat, nu
numai ca un martir, ca un Prometeu inlantuit,
dar, in acelapi timp, ca represintantul de cape-
tenie al liberalismului. Dar, ca sä se produch o
mipcare revolutionara, nu este de ajuns ideia ;
trebuie acea forta care este dispusa, orice ar fi,
sa aduca la indeplinire revolutia. Aceasta forts
era armata disolvata ; erau elementele acelea care
odinioard se bucurasera de toate avantagiile, care
avusera suprema satisfactie a gloriei, elementele
care statusera in fruntea societatii, pentru care
ea avuse toate zimbetele gf toate rasplatirile pi
care erau acum nipte oameni daji de o parte pi
redupi, daca nu la miserie, la o stare materiala
cu totul precard, banuiti ostracisaji necontenit.
Era de apteptat ca intaia manifestatie impotriva
regimului Sfintei Aliante sa se produca pe basa
ideilor revolutionare pi intr'un loc in care ele-
mentele acestea militare sa fie la dispositia dori-
torilor de revolutie Si agitatorilor.
Aceasta s'a intimplat in Spania.

www.dacoromanica.ro
 158

Dar de ce in Franta nu? Franta facuse alts

data experienta restabilirii regimului napoleonian.
Regimul acesta napoleonian de O suta de zile"
se ispravise printr'o catastrofa. Armata francesa
fusese invinsa la Waterloo. Ludovic al XVIII lea,
intors, cauta sa fie cit se poate mai crutator cu
oamenii cari facusera experienta intoarcerii vechiu-
lui regim. Sistemul lui a fost acela al unui om
batrin, incercat, desgustat, al unui om cu oare-
care simt al ironiei lucrurilor. Bietul om a
avut bunul simt de a se adresa cuiva care era in
stare sä guverneze jara 5i, mai mult decit atita,
unui om care avea 5i cea mai bund dintre reco-
mandatii, recomandatia Tarului: ducele de Riche-
lieu. Ea a dat Franciei un prim-ministru, 5i acest
prim-ministru purta un foarte mare nume frances,
care era 5i o garantie, ba chiar o scusa faja
gle oamenii noului regim, pentru ca, de obiceiu, In
epoca aceasta un om al vechiului regim era suspect
5i ridea lumea in voie de aceia despre can se
spunea a n'au uitat nimic 5i n'au invatat nimic".
Cind cineva se chema insa ducele de Richelieu,
aceasta aducea aminte de cardinalul de Riche-
lieu, 5i totdeauna numele au o foarte mare in-
fluenta asupra minjilor omene5ti. Duce le de Ri-
chelieu fusese emigrat, dar era deosebire intre
un emigrat 5i altul. Erau emigrati vrednici de
despretul tuturor, ca acel de Langeron,,intrat in
armata ruseasca pentru a servi 5i impotriva Fran-
ciei 5i care, cind s'a intors la Paris 5i a eautat
locuinta, otelul familiei sale, acum in sama altuia,
rugand sa i se dea voie a-1 visita, a capatat
raspunsul ca poate sa alba a face doar cu valetii.
Dar ducele de Richelieu facuse altceva. Nu pur-
tase armele impotriva Franciei ; el intrase in ser-
viciul Tarului, dar Tarul ii daduse organisarea ora-
plui Odesa, -- odinioara un sat, Hagibey ; Odesa

www.dacoromanica.ro
 - -159

este creatiunea lui Richelieu, a carui statuie se

vede acolo §i astazi. El era deci un creator Si, ast-
fel, se dadea conducerea Franciei de catre Ludovic
al XVIII-lea unui om care purta un nume glorios,
unui om care avea recomandajia aceluia care de
fapt stapania Europa, fiindca Tarul era pe vremea
aceia stapinul Europei. Nu exista nicio indoiald ;
Alexandru avea cea mai puternica armata, cea mai
mare parte in opera de prabu§ire a lui Napoleon.
Rolul ducelui de Richelieu a fost foarte onorabil
in anii ace§tia. Franta a avut §i un mare avantagiu in
aceia ca, guvernul frances bucurindu-se de o foarte
mare trecere pe linga aliati, s'a scurtat termenul
de ocupatie al teritoriului de catre aliati. Acum,
pentru o natiune invinsa, pentru o natiune ocu-
path, nu poate sa existe o mai mare satisfactie
decat atunci and vede a pleaca ultimul soldat
strain. Ceia ce nu inseamna a nu erau nemulta-
miri, care vorbiau, dar firea impaciuitoare a re-
gelui, calitaDile primului sau ministru, anumite sa-
tisfactii de amor propriu §i de build stare mate-
rials au facut ca, in Franta, pentru moment, sa
nu se produca aceste nemultamiri supt forma unor
turburari 5i sa nu imbrace ve§mantul unei not
revolutii.
Cu total altfel era in Spania. Aici, fusese resta-
bilit, nu batrinul Carol al IV-lea, care murise
murise Si nevrednica regina, caraghioasa 5i fatala
terii sale, Maria Luisa, de s5i nu murise 5i Godoy
(t 1851), ci Ferdinand al VII-lea, un om cu desa-
vir§ire ordinar, dar nu lipsit de oarecare inteligenta.
Din nenorocire aceasta inteligenta era mincinoasa Si
tradatoare, 5i in mintea Spaniolilor el a lamas ca un
in5elator al tuturora pentru scopuri care nu valo-
rau nimic. Acest om nu avea nici cea mai mica
con§tiinta. Cu o \raga credinja fata de Dumnezeu,
nu credea a li datore§te oamenilor tinerea cuvin-

www.dacoromanica.ro
 160

Will sAu. A5a Incit regimul lui Ferdinand a fost,

n'a5 nice desastros, dar insuportabil pentru sufletele
nobile. Pe de altA parte, Spania luptase impotriva
lui Napoleon. Spaniolii trasesera in soldatii lui Na-
poleon ; fusese o ura cumplita impotriva atit de
bunului rege, pe care-I &Muse Imparatul, fratele
lui, Iosif, ura intrupata in anumite proverbe : de
exemplu., cind era foarte cald afard, se zicea ca
este o vreme de nu pot umbla afara decit los per
ros y los Franceses, adeca. decit cinii 5i Francesii".
Cu toate acestea Constitutia data de Napoleon
_Spaniel, Constitujia de la Bayonne, inspirata de
idei revolutionare, democratica, pentru a intre-
buinta un termen care este din ce in ce mai u-
sat, era superioara sistemului de absolutism brutal
5i nesincer al lui Ferdinand. Pe de alts parte, nu
era numai amintirea acestei Constitulii, ci erau
oameni can fusesera in armata lui Iosif Bona-
parte, 5i altii cari fusesera in armata cealalta, in
contra Francesilor, a lui Wellington: se formasera
astfel suflete eroice, 5i ele s'au simjit umilite, stri-
vite supt regimul lui Ferdinand.
Atunci doi ofijeri, Quiroga 5i Riego, au facut
ca, acum citiva ani, in Turcia, un Enver Si un Niazl,
ridicind steagul unei ere de liberalism. Ei s'au dus
la Cadiz 5i acolo au proclamat Constitujia.
Dar Cadiz se gase5te linga Gibraltar, care era 5i
atunci ocupat de Englesi 5i, de cite on fusese
vorba de o Constitujie pe vremea lui Napoleon in
Spania, de sigur ca era un sf at engles 5i o asigu-
rare de sprijin din partea Englesilor. Ei oferiau,
de fapt, oricui regimul for parlamentar, singurul
lucru pe care Englesii 1-au oferit gratis vre-odata ;
toate celelalte se platesc. Ferdinand, care nu avea
nici cea mai mica putere de resistenta, a strigat 5i
el: traiasca Constitutia", aratind prietenie unuia
dintre ace5ti ofiteri, pe care mai tirziu 1-a condam-

www.dacoromanica.ro
 - -161

nat la moarte §i 1-a %cut sA fie executat. Spania

a avut un regim constitutional numai citeva luni
de zile. Dar pentru triumful unei idei valoreaza
enorm faptul ca ideia aceasta a fost realisatA, fie
Si pentru citeva saptamini de zile, ca a putut teal
ca formA de Stat in cutare tad.
Cu toata Sfinta AliantA, cu toata dictatura lui
Isus iristos, represintata prin acea Treime pe
care am arAtat-o, s'a putut totu§i ca tam sA faca
o revolutie, acceptatA de rege §i menita a da un
regim care sA traiasca o bucata de vreme.
Atunci toate nemultAmirile s'au trezit. Tineretul
din Germania incepuse a se organisa in socie-
tati secrete, agitatiile s'au transpus in domeniul
universitar, dat fiind a toji printii germani fagA-
duiserA anumite .libertAti §i dupA zdrobirea lui
Napoleon nu se, dAduse niciun fel de libertati
nicairi. In Prusia se Meuse foarte mult in domeniul
vigil terane§ti §i economiei rurale, prin marele
ministru, de caracter liberal §i filosofic, von Stein,
§i, in acela§i timp, foarte mult pentru armata,
organisata pe base nationale ; dar la un moment
Stein a fost silit sa plece §i, prin urmare, aparenta
aceasta de libertate a fost suprimata. Atunci toata
aceasta generatie noua, care credea in ideile de
la 1814, care credea in ideile pentru care vorbise
de la catedrA Fichte, pentru care murise Korner
poetul, toata aceasta generatie, care i§i avea acum
eroi §i martini, a vazut cA, totu§i, cu toata in-
terventia puterilor cere§ti, din cind in cind iese
focul de supt pamint.
Indata insa ce s'a produs revolutia aceasta din
Spania, care n'a fost potolita decit dupA trecere
de citiva ani, interventia frances1 s'a produs a§a
de tirziu, §i Ferdinand a fost suveran constituti-
onal, pana §i la Petersburg se striga din cind
II

www.dacoromanica.ro
 162

in clad, de nemultamiti: traiasca Constitutia spa-

niola", de §i nimeni nu §tia ce inseamna Constitutia
spaniola.
Dar tara unde Constitutia aceasta spaniola §i
regimul sprijinit pe dinsa, militarismul acesta
liberal, plin de romantism, fiindca acum este
vremea in care ideile abstracte ale revolutiei fran-
cese, unite cu eroismul, cu genialitatea lui Napo-
leon, capata o forma noud intelectuala, o forma
poetics, romantismul, cu dorinta de orizonturi
vaste, de lucruri nea§teptate, de nature extraor-
dinara, e Italia. 5i anume cloud regiuni ale Italiei.
Si iata de ce in aceste cloud regiuni a putut sa
se transpuna spiritul acesta revolutionar.
Prin hotarirea de la Viena, regii au fost res-
taurati. Deci s'a restabilit i regele Sardiniei la
Turin ; s'au restabilit, pe de alts parte, Bourbonii
la Nea pole. Acolo incercase nenorocitul de rege Mu-
rat, care supravietuise caderii lui Napoleon la 1814,
trecind de partea aliatilor, ideia, foarte indraz-
neata, foarte semnificativa Si foarte simpatica, de
a se erija in suveran italian, Italia toatA sa fie
units, de la Alpi pana la strimtoarea de Messina.
Nu se mai proclamase de un purtator de coroana uni-
tatea aceasta necesara a poporului italian. In con-
ceptia lui Napoleon, Italia trebuia sa fie impartita
in bucati, cu doua blocuri mari, la Nord §i la Sud.
De §i ideia nationals fusese represintata de el pentru
intiia oars, Murat a pierdut partida, cum o pier-
duse §i Napoleon. Atunci el s'a refugiat in Corsica
§i dupe citva timp s'a intors inapoi, vrind sa face
§i el ce Meuse Napoleon in Cele' o sun de zile,
incercind deci restabilirea regimului sau in regatul
de Neapole. Moartea lui de gloante, la Pizzo, era
un fel de pecetluire a Sfintei Aliante, care parea
a zice : Cine se ridica impotriva noastra, fie §i tin
fost suveran, acela este considerat ca tin delincvent

www.dacoromanica.ro
 --1,163 --

de drept comun §i, potrivit cu normele teribile

ale starii de asediu, este executat. Impu§carea unui
suveran, cumnatul lui Napoleon, ni putem in-
chipui ce importanta extraordinary putea sa aiba
in ce prive§te consolidarea regimului Sfintei
Aliante....
Intre suveranul din Nordul Italiei §i intre Bour-
bonul din Sud era o foarte mare asamanare de tem-
perament, cu deosebire ca acela din Nord, era mult
mai decent, mult mai fin ca om decit cestalalt,
dar nici unul, nici celalt nu intelegeau spiritul
vremurilor. Erau ni§te oameni intepeniti in vechi
formule, dar cu aparenta mai intepenita era re-
gele Sardiniei, un batrin care guverna State le
sale a§a cum ar face-o un aspru bunic pentru o
familie : totul sa se conduca dupa cel mai mic gest
al lui. De exemplu impunea cutaruia dintre nobili
sa ridice in cutare strada o casa, dupa un anume
plan, §i, daca omul obiecta virsta lui inaintata,
lipsa de familie, lipsa de dorinti, nu folosia la
nimic, Regele avea Opera i la Opera era dator
sa vie oricine, suveranul fiind informat cind cutare
nu venia la represintatie. Curtenii se imbracau in-
tocmai ca in vremurile vechi. Regele purta clasica
peruca alba cu codita §i cu panglicuta.
In Sud nu era aceia0 forma, dar sensul era
acela§i: restabilirea vechiului regim, fail niciun
fel de schimbare. Dar comparatii se impuneau.
In Nord se pastra in amintire faptul ca fusese
cindva la Milan printul Eugeniu de Beauharnais,
fiul adoptiv al lui Napoleon, §i ce opera mareata
de creatiune facuse acolo, pe linga bietul batrin
de rege al Sardiniei ! Acolo fusese tinarul, frumosul,
stralucitorul, puternicul in gind §i creatiune vice-
rege al Italiei. i, in Sud iara§i se putea face o
comparajie intre Bourbonii moliii §i grosolani
§i ceia ce fusese, cu uniforma lui frumoasa, 04

www.dacoromanica.ro
 164

multele lui planuri de reforms, Murat, caruia i se

datozesc foarte multe schimbari importante in re-
gatul de Neapole ca §i un inceput de prosperitate
economics, de viata intelectuala. Dar fusese o
armati, §i in Nord, §i in Sud. Eugenin de Beau-
harnais crease o intreaga casts military §i tot
a§a. Murat, splendidul general de cavalerie.
Deci amintirea revolutiei §i presenta unor ele-
mente militate nemultamite, intocmai ca in Spa-
nia, a facut Ca la Turin §i la Neapole s'a strigat:
TraiascA Constitutia spaniola", §i regii an primit
ceia ce fAcuse Ferdinand in Spania. Regele din
Turin s'a dat la o parte, Mind o regenta, dar
printul tinar de pe linga regents era in aceia§i
stare de spirit ca §i foarte multi dintre ofiteri.
Prin urmare, mi5carea unui Santa-Rosa in Nord,
mi5carea generalului Pepe in Sud, corespund per-
fect cu mi§carea lui Diego §i Quiroga in Spania.
IatA, astfel, trei revolutii, in anii 1819 §i 1820,
fara a pomeni pe cele americane. Atunci Sfinta
Alianta a trebuit sl reactioneze. Era o chestie de
prestigiu: daca lAsa sä se intemeieze constitutiona-
lismul in trei State din Europa, causa ar fi fost
pierduta pentru alia,ti.
Atunci s'a adunat congresul prevazut,§i congresul
a dat mandat Austriei pentru Italia. Austriecii an is-
pravit foarte rapede cu revolutia aceasta. De altfel
regele Neapolului se rugase de revolutionari sa i
se permits a starui §i el la Congres ca sA se Os-
treze Constitutia. Dar, venind Austriecii, an ispra-
vit foarte repede §i cu micarea din Piemont §i cu
mi§carea din regatul de Neapole.
Din ceasul acesta foarte multi vreme intreaga
Italie a fost la dispositia cuceritorilor. Ca sl se
inteleaga cit de departe mergea aceasta hege-
monie austriaca, trebuie amintit ca in Florenta

www.dacoromanica.ro
 165

fusese restabilit Mare le-Duce de Toscana din fa-

milia de Habsburg, apa ca o intreaga provincie,
apa de Intinsa pi apa de prospers, malt mai inain-
tata decit celelalte, era in mina Imperialilor.
Pe de alts parte, Papa, mai mult sau mai putin,
era in sfera aceasta de influents a Austriei. Aus-
triecii ajunsera sa alba pi o garnisona la Ancona.
Prin urmare Italia se apropia din nou de situa-
tia pe care o avuse odinioara, de trista situatie
pe care o avuse odinioara, de teritoriu supus in-
fluentelor straine, on unei singure influente straine,
aceia care venia de la Viena.
In ce privepte Spania, aici mandatul s'a dat,
cum am spas, Franciei. Acum, pentru regalitatea
francesa, traia Inca Ludovic al XVIII-lea--, a fost o
foarte mare satisfactie ca s'a dat acest mandat.
Ce se obiecta regimului Bourbonilor restaurati ? Ca
poate sä dea Franciei orke, dar un lucru nu, glo-
ria.Vreti razboiu, vreti victorie ? Ei bine, razboiul
it facem pi va dam pi victoria. ,Si atunci 1-au insarci-
nat pe ducele de Angouleme sa fie un erou. Trupele
francese au intrat in Spania. Ce resistenta putea sa
opuna acest nou regim, apa de putin consolidat, cu an
rege care-pi cerea libertatea ! Ferdinand fusese trimes
in Sad, de catre revolujionari, pi el facea in aier
semne desperate, ca sa alerge lumea cit mai ra-
pede sa-1 scape. Prin urmare resistenta spaniola
s'a topit, pi ceia ce se trimetea la Paris ca buletin
de mare victorie corespundea foarte putin unei rea-
litati cu desavirpire mediocre. Dupd luarea, exa-
gerata, a Trocaderului, ducele de Angouleme s'a in-
tors inapoi cu trupele sale, parind ca rivaliseaza
cu Napoleon, cad §i el era acum ci§tigatorul unei
victorii §i aducatorul unui triumf.
Dar, in afara de fortele acestea revolutionare,
mai era una, cu total neapteptata.

www.dacoromanica.ro
 - -166

AceastA forta era Rusia : gardiana noii stAri de

lucruri, aceia§i Rusie a ajuns sa fie uneltitoare im-
potriva regimului pe care-1 crease. i iata cum.
Am spus ca, in Rusia, crearea insa§i a Sfintei Ali-
ante era in legatura cu o stare de spirit mistica.
Dar prin misticism nu se poate crea nimic solid.
Misticismul face fel de fel de figuri in fum, §i fi-
gurile acestea, facute odatA intr'un fel, cal:an'
peste citeva momente o alts infati§are misteri-
oasA. Prin urmare, misticul Alexandru s'a pre-
sintat inaintea supu§ilor sag din Var§ovia, cari erau
supu§i ai sai, dar in alts calitate decit supu§ii
ru§i, Polonia fiind incredintata Marelui-Duce de
Var§ovia, care era continuatorul regilor Poloniei:
Polonia era un Stat, §i era doar o unire perso-
nail cu Rusia. S'a presintat, zic, la Var§ovia §i
a tinut in frantuze§te un discurs liberal, cum i1
cerea Constitutia din Polonia, care era cu totul
deosebita de regimul din Rusia. Prin urmare una
din infati§arile lui Alexandru I-iu era fait indoiala
o infati§are de suveran liberal.
Pe de alts parte, Alexandru era un om supus
influentelor ; aceste influente 1-au schimbat Si, dupa
influenta pe care o exercitase d-na de Briidener,
a fost puternica impresie pe care i- au fAcut-o doi
oameni, cari amindoi erau ni§te mistici, in acela§i
sens liberal. Unul dintre ace§tia a fost Speranschi,
un fiu de preot, care represinta, farA indoialA,
ceia ce in Apus s'ar fi chemat democratie, dar o
democratie in sensul special rusesc. De altfel, in
Polonia, peste citava vreme, se va ivi una din
cele mai curioase, mai interesante §i mai sim-
patice dintre doctrinele mistice : doctrina mesianis-
mului. Dupa aceasta doctrinA, omenirea este supt
apasarea unui greu pAcat, a§a cum a fost socie-
tatea antics inainte de aparitia Mintuitorului ; deci
trebuie sa vie un Mesia ca sa libereze umanitatea

www.dacoromanica.ro
 167

de acest pacat. 0 conceptie asamanatoare cu aceia

a d-nei de Kriidener, numai cit aici nu e vorba
de Tar, ci intregul popor polon este acela care
se ofera in sacrificiu pentru liberarea omenirii in-
tregi. $i doctrina aceasta, care s'a ivit ceva mai
tirziu, a avut o foarte mare influentA, citeva de-
cenii, asupra Poloniei, 5i azi fiind cite unul care
o profeseaza. Din Polonia aceasta s'a ridicat prin-
tul Czartoryski, care credea ca se poate impaca
Polonia sa cu Rusia in personalitatea lui Ale-
xandru I-iu.
Sfar5itul lui Alexandru este, iara5i, in legatura
cu acest misticism ; cindva el a disparut : s'a dus
in Sud, bolnav, Si acolo a murit, dar in Rusia s'a
raspindit legenda ca Tarul n'a murit, ci el, cel
bun, cel blind, ocrotitorul poporului, visatorul,
s'a dus in Siberia 5i traie5te imbracat ca teran,
/Ana va veni o vreme cind el se va intoarce.
Aspiratiile omenirii de pe atunci erau legate astfel
de doi oameni, dintre can unul era mort Si cu
trupul, iar celalt era mort pentru viata politica :
de o parte Napoleon ingropat in stinca de la
Sf. Elena, de alts parte icoana lui Alexandru, pier-
dut in stepele inghetate ale Siberiei, 5i credinja
ca 5i unul 5i altul se vor intoarce odata ca sa li-
bereze omenirea.
Alexandru I-iu era in acela5i timp 5i ocrotitorul
tuturor cre5tinilor din Sud-Estul Europei, al cre5-
tinilor supu5i autoritatii Sultanului. Vechiul misti-
cism cre5tin it indemna la aceasta. Pe vremea Eca-
terinei a II-a acest misticism era in legatura cu
ni5te calcule politice de ordin inferior, cu dorine
de cucerire, dar era 5i oarecare sinceritate in lim-
bagiul pe care Tarim it Linea Slavilor, in rindul
intiiu, dar 5i Grecilor 5i Rominilor din Peninsula
Balcanica. SA nu se uite un lucru : ca Alexandru
I-iu nu fusese crescut de tatal sau pebtin 5i de

www.dacoromanica.ro
 - - 168

mamA-sa fare influentA, ci de la Harpe, care a fost

until din marii critici francesi ai secolului al XVIII-
lea, pe care Tarul l-a onorat pine la moarte, 5i
supt supravegherea Ecaterinei, care-i fAcuse planul
de educajie. Mintea aceasta complexa, formatA in
anumite imprejuari care trebuie cunoscute bine,
privia pe cre5tinii de supt stApinirea Sultanului ca
trebuind sA fie eliberati. In sufletul lui era insa o
lupta : lupta intre angajamentul de onoare luat ca
membru al Sfintei Alianje 5i intre misiunea pe
care credea el ca o are, in calitatea lui de Tar
rusesc, de a darima ImparAtia Turcilor, pentru a
libera pe cre5tinii de acolo. Prin urmare el a
incurajat pe Greci, li-a spus sä ridice armele.
Erau foarte multi Greci in Rusia, mai ales in
Sud, in Crimeia, Greci emigrati in secolul al
XVIII-lea, negustori de pretutindeni, 5i era, pe de
aka parted o familie greceasca foarte interesanta,
care susjinea toate tendinjile acestea catre libertate,
familia lui Constantin Ipsilanti, fost Domn in Bu-
curegi, care fusese insarcinat de Ru5i, in timpul
dintre i8o6 §i 1812, 5i cu guvernarea Moldovei,
a5a ca el a fost Domn al ambelor Principate, cu
speranja de a deveni si Domn al Sirbilor.
La 180.4 Sarbii se rAsculaserd impotriva Ienice-
rilor Si impotriva Pa5ei din Belgrad, cerand Sul-
tanului reforme, care n'au fost acordate ; rfiscoala
se transformase intr'o adevarata revolutie contra
stApinirii turce5ti. Ru5ii, in timpul razboiului a-
cestuia de la 18o6-1812, trimeseserA trupe in Ser-
bia, 5i in trupele acestea a servit Tudor Vladi-
mirescu, care a luat ideia Adunarii Poporului 5i a
Domniei 5efului" ei de la Sirbii lui Cara-Gbeorghe.
Ipsilanti sperase cA, liberindu-se pe jumatate Ser-
bia de supt stapinirea Sultanului, se va crea un
nou Hospodarat, cum ziceau Ru5ii pe vremea aceia,

www.dacoromanica.ro
 - 169 -
§i el va putea sa fie Domn peste trei teri cre§tine.
5i aici o ideie romatica. Insurat cu o Wed-
reasca, Ipsilanti a transmis fiilor aceasta stare de
spirit romantic& infati§ata §i in opera poetics a
mai multor generatii de VAcare§ti. Maria, fiica lui,
care avea o zestre frumoasa, §i-a sacrificat-o toata
pentru causa liberArii Greciei.
Toti fiii : Alexandru, Gheorghe, Dimitrie, fusesera
crescuti in doctrina mistica, romantics a desrobirii
tuturor cre5tinilor din Imparatia otomana. Dar
nu pentru a crew un Stat national grecesc.
In societatea aceia a Eteriei, la inceput o orga-
nisatie filantropica, dind burse pentru studii in
strainatate, era mai muIt tin caracter revolutionar
decit until national. Numele pe care §i-1 dadeau
membrii din societatea secrets era prietenia, phili",
sau iubitori de muse, philomusi", denominatii
poetice §i sentimentale.
La Curtea lui Alexandru I-iu agitatiile grece§ti
erau foarte bine primite mai ales de femeile visa-
toare sau mistice de acolo. Se crease in lumea fe-
menina, pe atunci, o tendinta cu totul deosebita
de tendinta filosofica, abstracts, geometrica, mate-
matica, din secolul al XVIII-lea, cind cutare
Doamna era prietena lui Voltaire §i se ocupa ina-
inte de toate de filosofie §i algebra. Acum doamna
de Stael scrisese romanul sentimental Corinne §i
altul Delphine, §i multe femei se chemara a§a de
acum inainte. Se intilniau astfel doua elemente
deosebite: ideile secolului al XVIII-lea §i tin fel
de fad sentimentalism imprumutat de la Jean
Jacques Rousseau, de la Noua Heloisd.
Am gasit cindva, intr'o colectie de autografe
de la Berlin, o scrisoare foarte caracteristica a Im-
paratesei Elisabeta, femeie §ubreda, bolnavicioasa,
patrunsa §i ea de acest misticism, scrisoare in care
se vorbia despre afacerea" lui Alexandru Ipsilanti.

www.dacoromanica.ro
 - 170 -
Aceasta insemna pregatirea revolutiei de la 1821.
Deci, la Curtea Tarului, cel putin in lumea femei-
lor, .,afacerea" aceasta era foarte bine cunoscuta,
§i se luasera chiar masurile trebuitoare pentru a
o ajuta. Alexandru Ipsilanti fusese general rus,
luase parte la razboaiele napoleoniene, se purtase
bine in batalia de la Ulm, unde pierduse un brat.
Om frumos, cu o infati§are mai mult de boier ro-
man decit de Grec, cu sprincenile imbinate ale
familiei Vacarescu, el avea in adevar trasaturile
unui §ef de revolutie romantics.
Revolutia din Sud-Estul european a pornit din
atmosfera aceasta curioasa §i din dorinta Grecilor
de a face nu numai Statill lor, ci altceva mai mare:
un fel de Imperiu cretin restaurat, din care causa
semnul pe care-1 luasera eteri§tii era renixul, pa-
sarea care, dupd un secol, se arde pe rug, i din
flacarile acestea iese din nou tinara.
Era vorba, prin urmare, de o revolts a tuturor
cre5tinilor din Imparatia turceasca ; trebuiau sa se
revolte Grecii, Slavii §i Rominii. Mi§carea trebuia
sa izbucneasca in toate p5rtile, dar erau prevazute
trei focare ; unul in Principate, pentru ca sa poata
ajuta It.usia, pe lingd faptul ca in Principate erau
siguri eteri§tii de amindoi Domnii: de batrinul
Alexandru Sutu, care era la Bucure§ti, i de Mihail
Sutu, cel din Ia§i, §i de consulii ruse§ti, Pisani, de
la Ia5i, §i Pini, de la Bucure5ti ; ei erau siguri
de garda de Arnauti, comandata in Muntenia de
capitanul Iordachi Olimpiotul, Romin balcanic,
din Vlacholivadi, care Meuse juramint eter4tilor.
Erau siguri §i de pandurii lui Tudor din Vladi-
midi Gorjului, care nu este, cum i§i inchipuie
multi, un teran ridicat in fruntea teranilor, ci
un fiu de teran crescut la Craiova, in familia
Glogoveanu, care §tia grece5te, care se imparta§ise
de toate avantagiile clasei boiere§ti, care avea

www.dacoromanica.ro
 - -171

cuno5tinti de drept, flind un fel de advocat,

caruia i se incredintau anumite procese : el a lost
trimes de Nicolae Glogoveanu la Viena pentru a
ci5tiga mo5tenirea nevestei lui, moarta acolo, 5i a
stat luni de zile acolo, discutind inaintea tribu-
nalelor austriece, pe vremea cind la Viena era
Congresul, 5i in scrisorile lui, care s'au descoperit
in casa Glogoveanu, acum citiva ant, scrisori ex-
trem de interesante, it vedem ca pe un om care avea
simtul politicei 5i care vorbia despre viitorul teri-
lor noastre : poate s'or gindi 5i la ele, caci mult
a fost, putin a ramas". Scrisori, tipArite de curind,
de d. Virtosu, arata ca Tudor cauta sa acorde
avantagii reale tuturor claselor pe atunci apasate ;
ba cauta sa OA legAturi cu boierii din Moldova.
Ideia aceasta dovede5te cit de vaste-i erau concep-
tiile. Tudor insa jurase la Viena eteri5tilor. De aceia,
cind 1-au prins ei, a fost condamnat la moarte 5i
executat noaptea, taiat cu iataganele, potrivit cu
punctul din statute care prevede, pentru cine calcd
juramintul, aceasta pedeapsa.
Dar revolutia trebuia A' izbucneasca 5i la Constan-
tinopol, menit pentru lovitura cea mare, 5i in Mo-
reia, unde erau foarte multi Greci 5i doar citiva
Turci, deprin5i de multA vreme a trai impreund.
In definitiv, nici nu era o lira intre din5ii, a5a ca,
atunci cind a izbucnit rascoala, care a trebuit sa
recurga apoi la ajutorul elementelor albanese 5i
romane5ti, a5a-numitii , clefti, un fel de baiduci ai
Peninsulei Balcanice, 5i armatoli, asemenea cu pan-
durii de la noi, Grecii s'au adresat foarte politicos
catre Turci, spunind agalelor : acorn trebuie sä
plecati de aici".
Alexandru Ipsilanti a intrat, impreuna cu un Can-
tacuzino, a cArui mama era o domnita Callitnacbi,
in Ia5i, unde n'a gasit rasunetul, pe care-1 a5tepta :
citiva Turci an fost omoriti in Ia5i, in Galati. Pe

www.dacoromanica.ro
 172

urma el s'a indreptat cAtre Muntenia, in credinja

CA Tudor o sa caute a se uni cu dinsul. Acesta
insa, indata ce s'a simtit stapin pe Adunarea lui
Nationala, mergind supt un steag care era ro-
manesc, a spus beizadelei, cu tot respectul, in in-
tilnirea ce a avut loc intre dinsii, ca vorbe5te cum
vorbe5te cineva in Cara lui si cu mina pe sabi a lui.
Aeeasta inseamna c5 in terile noastre rAscoala
daduse grey. Eteri5tii au fost atacati imediat de
Turcii Pa5ii din Braila 5i ai Pa5ii din Silistra. In
Moldova s'a dat o lupta la Sculeni, pe Prut, de
unde se vedea dincolo de Prut armata ruseasca
in5iruitA, care nu s'a amestecat de loc. In lupta,
Grecii au fost macelariti. Peste putin capitanul Ior-
dachi i Farmachi au fost omoriti la manastirea
Secul. Nu e adevarat ea Iordachi, in momentul
desperarii supreme, ar fi dat foc prafului de pu5cA,
care era in turnul manastirii Si, ar fi skit in
aier, fiindcA turnul exists si astAzi 5i un izvor
care s'a gasit acum in urma spune ca Iordachi a
fost omorit Inc din ziva intiiu. 0 nouA bAtalie
s'a dat contra Grecilor, impreund cu ramA5itele
armatei lui Tudor, la Draga5ani. Invins, Ipsilanti
a fugit in terile Imparatului 5i a fost inchis la
Muncaciu.
In ce privqte mi§carea din Constantinopol, Turcii,
aflind, au arestat pe Grecii de capetenie, si unii din-
tre dinsii au fost omoriti ; pentru ca se credea cd
i Patriarhul este amestecat in m4care, el a fost
mazilit si dupd aceia, ca un simplu cleric, spinzu-
rat supt bolta turnului de la Patriarhie. De aid
o intreaga legenda : corpul Patriarhului, aruncat
in Mare, a fost scos de ortodoc§ii de la Odesa, §i
toata populajia a ie§it sä vada montele bdtrinului
plutind pe valuri. I s'a facut o ingropare solemnd
si ni putem inchipui, in starea de spirit a popo-
rului rusesc de pe vremea aceia, ce ,efect extra-

www.dacoromanica.ro
 - 113 -
ordinar a trebuit sa aibd asupra Ru5ilor ideia ca
Patriarhul a vent ca sol al tragediei grece5ti, ce-
rind din lumea cealaltd, prin trupul sau ratacitor,
pedeapsa impotriva Turcilor 5i ajutor pentru causa
greceasca.
Rascoala din Moreia a dainuit insa. Ea s'a
perpetuat din an in an. Turcii au trimes cele mai
bune trupe. Trupele acestea an fost insa batute. Mi5-
carea revolutionarA a jinut, astfel, vre-o 5apte ani.
Toate mijloacele pe care le-a intrebuintat Sultanul
Mahmud, care atunci cirmuia ImpAratia turceascd,
s'au al-Mat neefective.
Acum, la urmg, rascoala greceasca ar fi fost
totu5i suprimatA, dace nu se produceau cloud fe-
nomene de nature revolutionara, unul in Apus,
altul in Rusia chiar.
Fenomenul apusean a fost victoria definitive a
romantismului In opinia publics. Toata lumea s'a
incAlzit pentru causa greceasca. In Greci vedeau
pe urma5ii Elinilor de odinioard ; icoanele lui Mil-
tiade, lui Temistocle, lui Aristide, a lui Epami-
nonda 5i Pelopida plutiau inaintea opiniei pu-
blice occidentale. Toata literatura s'a pus in ser-
viciul causei grece5ti ; poeti cari astAzi nu se mai
cetesc, Casimir Delavigne, poeti cari se vor ceti
totdeauna, Victor Hugo, au glorificat lupta gre-
ceased.
0 formidabilA mi5care de opinie publicA s'a pro-
dus. Bancheri, cum era Eynard din Geneva, an
pus la dispositie creditul for ca sä se poata con-
tinua aceasta lupta. Cel mai revolutionar poet al
timpului, lord Byron, revolutionar prin insa5i viata
pe care o ducea, romantics 5i ratAcitoare, bravind
toate prejudecAtile 5i sfidind once morals, a plecat
sa ajute pe Greci 5i a murit de friguri la Miso-
longhi.

www.dacoromanica.ro
 - 174 -
Invinsa fiind revolutia din Italia, ofijerii din
Turin au venit de s'au inchinat Si ei aceleia§i
cause. Si, ca sa se inteleaga de ce o fAceau, tre-
buie sa se mgi tie samA de un lucru.
In Franta, in Italia, pe vremea aceia, nu se mai
putea face liberalism: liberalismul frances, libera-
lismul italian. Dar, consacrindu-se cineva causei
grece§ti, nu facea altceva decit sa ajute causa
liberals acolo unde ea era inarmata §i se lupta.
Prin urmare, supt forma aceasta a filo-elenis-
mului nu era altceva decit continuarea mi§carii
liberale, care s'a intins asjipra intregii Europe.
Opinia publics englesa a fost ci§tigata. Franta in-
sa5i a trebuit sa ajunga a trimete corAbii care sa
impiedece zugrumarea revolujiei grece§ti de catre
trupele egiptene.
In Egipt, dupa plecarqa lui Napoleon, se aye -
zase de catre Sultan un Pa§a energic, care a de-
venit pe urma vice-rege, chediv, dar pornise ca
negustor de tabac in Macedonia, Mehemed-All, care,
impreuna cu fiul sau adoptiv, Ibrahim, organisase,
dupa sistemul frances, o Cara capabila de a avea
o armata §i o flota. Un foarte aspru stapinitor,
luind toate veniturile terii in mina lui, introducind
monopolul cel mai necrutator, inchipuinduli ca
ar fi putut sa fie stapinul tuturor paminturilor
egiptene §i detinatorul tuturor veniturilor care
ie§iau din acest pamint. Mehemed §i Ibrahim re-
presintau cu totul altceva decit armata in plina
refacere, dupa suprimarea Ienicerilor, a Sultanului
Mahmud. Si, cind a venit flota egipteana, Anglia
§i Franta au trimes deci corabiile lor, ca sä opreasca
o ciocnire. Dar nu s'ar fi ajuns la niciun capat §i
ar fi fost o simpla demonstratie, daca Rusia ea
insa§i nu intervenia.
Rusia mistica avea nevoie pentru interventia

www.dacoromanica.ro
 - 175 -
aceasta de o vointa de fier, care nu putea sa He
vointa lui Alexandru I-iu. Acesta murind, i-a suc-
cedat fratele Nicolae. In alt frate Constantin,
care a fost o bucata de vreme vice-rege in Var-
5ovia, armata vedea pe Tarul cel adevarat, 5i Ni-
colae, la inceputul domniei lui, a trebuit sa intre-
buinteze tot prestigiul sau personal, toata extra-
ordinara sa energie, ca sä suprime mi5carea mi-
litara, soldatii incon5tienti strigind: Traiasca
Constantin, traiasca Constantin". Deci 5i in armata
ruseasca, la moartea lui Alexandru I-iu, ca 5i in
Spania lui Riego, ca 5i in Italia lui Santa-Rosa
5i a lui Pepe, invinsese ideia aceasta ca total se
salveaza prin Constitutie. 5i, cum cineva i-a in-
trebat pe soldaji ce este Constitujia, ei an raspuns
cu indignare : Nevasta lui Constantin".
Dar Nicolae a luat puterea. Era un om splendid,
inalt, voinic, frumos, cu ochi alba5tri ca ai lui
Napoleon, 5i, cum Alexandru se vazuse un fel de
contra-Napoleon, imitindu-1 pe Napoleon, dar in
alt sens, tot a5a 5i Nicolae a facut napoleonism.
Vointa lui impusa Europei intregi ; un despot
teribil 1 El este acela care, inteun rind, observa
cutarui strain, care spunea ca a vorbit cu o persoand
de mare importanta, ca in Rusia nu este impor-
tant decit omul care vorbe5te cu mine Si atita
vreme cit vorbe5te cu mine". Tarul cel nou mai
arunca formule brutale, ca aceia, renegind toata
politica ruseasca din trecut, ca el e numai un ge-
neral de brigada. Ca. brigadier a luat hotarirea, pe
care Alexandru dorise s'o iea, dar n'a luat-o, caci
ar fi rapt de fapt Sfanta Alianta, de a interveni
pentru Greci.
Atunci, cum se intilnisera cele trei flote, en-
glesa, francesa Si ruseasca, la Navarin, cu corabiile
egiptene 5i turce5ti, a fost de-ajuns un schimb in-
timplator de gloanje pentru ca sa se nasca batalia,

www.dacoromanica.ro
 -176
pe care Englesii au regretat-o, pe care Francesii
n'au aprobat-o pi cu privire la care Rupii au pas-
trat 'Were, foarte satsfacuti insa ca s'a ajuns
acolo.
Flota musulmana a fost inecata. A doua zi dupa
aceasta, Rupii au trecut Prutul, incepind rAzbolut
de la 1828-1829, pe care 1-a oprit interventia pru-
siana. La Adrianopol s'a incheiat pacea, care ni-a
dat noua malul sting al Dunarii, de la Braila la
Severin.
Turcii fusesera invinpi. Europa care provocase
infringerea aceasta a Turcilor, a trebuit sä deie
Greciei un statut, pi atunci, dupa presidenjia de
republics, forma republicana, nerecunoscuta, era
trecatoare, a lui Capo d'Istria, un Grec de fel
din Insulele Ionice, care fusese crescut in spirit oc-
cidental pi ajunsese ministrul lui Alexandru I-iu, dupA
regimul acestui guvernator, creatorul Greciei noua,
care a terminat omorit pe pragul unei biserici in
urma unei vendete, conventia d4 la Londra, din
183o, a intemeiat o Grecie formal recunoscuta de
Puteri, care trebuia sa trAiasca de acum inainte
supt ocrotirea celor trei liberatoare, Franta, Anglia
pi Rusia.
Regimul care ni s'a 'dat noua pe urma, la pacea
din Paris, tot apa cu Puteri garante", nu este
decat imitajia regimului stabilit prin conventia
de la Londra din 183o Greciei. Grecia a ajuns
Stat liber, pe cap cu trei Puteri protectoare pi
garante.
Dar Grecia aceasta, care capata acum un rege,
din dinastia din Bavaria, pe Otto, tinar roman-
tic, crescut in cultul antichitajii clasice, Statul
acesta revolujionar, odata ce era recunoscut de
Puteri, insemna moartea Sfintei Aliante. De ce
se facuse, in adevar, Sfinta Atlanta ? Pentru
a impiedeca revoluDiile. Dar iata ca o revolujie

www.dacoromanica.ro
 1'71

biruitoare creiazA un Stat, Statul acesta se aparl

prin tunurile ruse5ti 5i el este recunoscut de Europa !
Era actul de deces al Sfintei Aliante.
Dar i5i poate inchipui cineva ce rdsunet a tre-
buit sA alba lucrul acesta la Paris. Acolo Ludovic
al XVIII-lea murise 5i-i urmase fratele, contele de
Artois, Carol al X-lea, care avea un singur fiu, pe
ducele de Angouleme. Celalt, ducele de Berri, nu
cine 5tie cine, supt niciun raport, dar om tindr,
vioiu, insurat cu o princess care calca in picioare
toate prejudecatile, deci foarte simpaticd, fusese ucis,
din urd contra regalitatii absolute. Carol al X-lea
se a5ezase la inceput in bune imprejurAri. Sexa-
genarul dirz mergea calare, trecea trupele in re-
vista : era oarecare tinereta in aier ; dupa acela
care putrezise de batrinete 5i boald, acest rege
parea ca deschide perspective noi. Dar Carol a pus
sa-1 incoroneze ca pe medievalii regi ai Franciei, 5i
aceasta amintia toate lucrurile vechi, desmormin-
tate, Generatia de luptatori, de iubitori ai refor-
mei parlamentare englese privia insa invierea
lucrurilor acestora a5a de batrine 5i ie5ite din us cu
oroare. Pe de altA parte, Suveranul era incunjurat
de emigrati. Cindva a fost vorba de o despdgubire,
tot a5a de antipatica precum este in Ardeal, azi,
despAgubirea fo5tilor functionari maghiari de supt
regimul de odinioara. Nu era vorba de sume foarte
mari, dar in asemenea lucruri nu se considers suma,
ci intentia cu care s'a promis on s'a dat.
,

S'a produs deci impotriva lui Carol al X-lea,

din ce in ce mai mutt, o mi5care de opositie. In
Adunarea francesa ea a luat forma de protestare
impotriva Ministeriului. DupA ce se pastrase, o bu-
cata de vreme, politica lui Ludovic al XVIII-lea,
puterea era acum in mina unor oameni de ieri, pe
cari opinia publics nu-i suferia.
12

www.dacoromanica.ro
 - 178 -
Regele a disolvat Adunarea ; aceia§i 221 cars
iscalisera protestul au fost Irma reale§i. Dar situa-
tia unui rege care a disolvat Parlamentul din causa
unui act pe care-1 judeca impertinent §i care se
treze§te in faja cu oamenii de cari a vrut sA scape
§i pentru cari a disolvat Camera, e critics. Dupl
regimul inteligent al lui Villele, care incepuse mi§-
carea Care dreapta, dupA acela al lui Martignac,
mai mult in sens liberal, care cazuse, de pe urma
staruintilor englese, Polignac, un fost emigrat, le-
gat de 1789, de resistenta impotriva revolujiei, de
petrecerea in strainatate, care se parea ca vorbe§te
prost frantuze§te cind a izbucnit revolutia, until
dintre generali, ducindu-se s5-1 intrebe ce este de
facut, a revenit strigind : Atit ni mai trebuia sä
mai avem §i un pre§edinte de Consiliu care nu §tie
frantuze§te" , parea anume facut pentru a duce
lucrurile la o solutie catastrofalA.
Era in 1830, §i noua armata francesa avuse o zi de
glorie. La Alger, deiul de acolo, care atirna vag de
Sultan, se purtase obraznic cu consulul frances, §i
atunci s'a facut contra lui un fel de Strafexpe-
dition", cum se zicea pe vremea marelui rAz-
boiu ; n'a fost greu ca flota francesA, bombar-
dind Algerul, BA debarce acolo soldaji cari sä cu-
cereasca ora§ul. 0 victorie francesa in Africa. i Bo-
naparte fusese in Egipt ! Carol al X-lea §i- a zis ca,
din moment ce are o victorie §i se poate sprijini
pe o armata biruitoare, din moment ce opinia pu-
blics din Cara cea mai liberalA, din Anglia, este
pentru dinsul, din moment ce in Rusia este
Taml care risca totul pentru biruinta ideilor de
absolutism, el poate face lovitura lui: a scliim-
bat anumite articole din chartd, din Constitutia
de la 1814, suprimind legea electorala §i luind ma--
sun impotriva presei.
Dar charta" era tin fel de contract reciproc: ea

www.dacoromanica.ro
 179

constituia o datorie de onoare a urmasilollui Lu-

&vie at XVIII-lea de a-i respecta` rcuvintul. Re-
gele iesia din legalitate schimbine charta". S'a
organisat imediat o miscare de straak care a prins
cercuri din ce in ce mai largi: burghesi cari se
imbogatisera §i can voiau sA joace un rol, si nu-1
puteau juca din .causa emigratilor, burghesi cari
si-au fost pus tot capitalul si toata valoarea for inte-
lectualA in aceasta lupe& avocati cari jucau un
rol foarte mare, redactori de ziare, ziarele, mai
ieftene i rAspindite mai larg, puteau influenta
acum opinia publics o parte din tineretul sco-
lar, ca scoala politehnick purtind, cum poarta si
acum in Franta, cum s'a purtat si la not 'Ana
la razboiu, o uniformk si masele populare aveau
deci in fruntea for oameni cu spadA la coapsa §i
cu tricorn.
Carol al X-lea si-a pierdut capul. Crezind a nu
va putea 'Astra Parisul, s'a dus in Anglia. Rega-
litatea Bourbonilor restaurati se prAbusise.
Ana 183o inseamnA, prin urmare, nu numai in
viata Franciei, dar in viata Europei, incoronarea
si la Paris a regimului iesit dintr'o revolutie.

www.dacoromanica.ro
 IX.
Burghesia la lucru
Regimul de dupa 183o, care s'ar putea numi:
regimul cuminte, represintA in Franta stapinirea
lui Ludovic-Filip.
Societatea iese dintr'o turburare revolujionara
de caracter ingrijorator. Dui:4 momente ca acelea
se gasesc altele care promit o munca statornicA.
Avem o era de industrie creatoare. Descoperi-
rile o pregatiserA : ma5ina de cusut, care lucra de
mult in Anglia, a fost introdusa in Franta pe furi5
5i a dat o nepilduita prosperitate Tinuturilor din
Nord. Dar, pentru ca industria sA poata lucra,
se cere pe linga descoperiri 5i existenja unei clase
pregatite ; se cer capitali5ti 5i, in acela5i timp, 5i
lucratori organisati, nu lucratori improvisati.
Capitalul exista in Franta. Marile ambijii poli-
tice de la 1789 fusesera potolite de Napoleon. Supt
regimul lui Ludovic al XVIII-lea 5i lui Carol al
X lea in Parlament se vorbia, dar nu a5a de mult.
Patine zile mari parlamentare au fost pe vremea
Restauratiei. Avintul national a mers deci aiurea. S'a
desvoltat banca, mai mult Inca decit industria.
Aceasta a 5i fost una din causele revolutiei de
la 1848. Industria cuprinde dragoste de lucru ;
banca, in formele ei abstracte, are timp liber, §i suc-
cesul operajiunilor ei o face sA creadA ca poate capAta

www.dacoromanica.ro
 - - 181

succes §i in politica. Represintantii politicii bancare

cred ca, indata ce se poate dovedi un anumit lucru,
se poate §i incetateni in societate.
Pe de alts parte, erau, acum, lucratori de mai
multe generatii, din cari incep a se ridica intelectuali ;
Michelet este unul din ei, tan] sail era tipograf. Pe
cind vechii intelectuali erau §i fii de intelectuali, fii de
funcDionari, de generaliHugo avea de tats pe un
general al Imperiului, Lamartine venia de pe mo§iile
familiei §i Alfred de Vigny §i Alfred de Musset
fac parte din nobilimea aceasta saraca,cei ce se
ridica acum sint oameni noi.
Daca nu tine sama cineva de toate aceste ele-
mente, se mira ca o revoluDie a incheiat cei
optsprezece ani de prosperitate, pentru can lumea,
nu putea fi de ajuns de recunoscatoare lui Ludo-
vic-Filip, om remarcabil prin spiritul lui critic,
prin elasticitatea lui de temperament, Fiul duce-
lui de Orleans, care trimesese la e§afod pe Ludo,
vic al XVI -lea, el fusese crescut foarte bine de
d-na de Geniis. Ofiter in primele armate ale Revo-
luDiei, el a ratacit apoi prin Europa, traind in im-
prejurari foarte grele, silit sa-§i cl§tige pinea. A
devenit intre 183o §i 1848 un tip al burghesiei trium-
fatoare. Sfir§itul domniei lui a fost determinat §i
de motive in legatura cu el §i familia lui. Sora lui,
adevarata Egerie, murise, §i un accident curmase
zilele mc4tenitorului, ducele de Orleans. Dar du-
cele de Orleans era foarte popular. Fratele lui, de
Nemours, luptator in Algeria, era un soldat foarte
bun, dar nu a§a de popular.
Totu0 Ludovic-Filip, incunjurat de sfetnici buni
§i capabil de a ci5tiga popularitate, ar fi putut sa
o duel inainte daca nu ar fi fost la mijloc un
ministru indaratnic. Un ministru indaratnic §i fad
curaj rastoarna u5or o Cara. Istoricul, teoreticianul
Guizot nu vedea noii factori sociali cari se ridicau.

www.dacoromanica.ro
 182

In Franta de la 183o-1848 productia fusese re-

marcabila. DacA ar sta cineva sa faca bilantul Fran-
ciei, privind ce se datorepte fiecarui regim, ar vedea
cit se cuvine lui Ludovic-Filip. Dar in dosul
bogatilor se ridica multimea doritoare de putere.
Revolutia din 1848 va tinde deci sa schimbe
puterea din mina citorva bogaji .in mina maselor
mari, sArace Si muncitoare ; o democratisare, dar
nu formald, ci de recompensare a muncii.
Chestia de munca incepea sa alba un rol din ce
in ce mai mare in toate terile apusene. Anglia
secolului al XVIII-lea facuse in tacere o adevAratA
revolutie in folosul clasei nobile pi bogate. Se des-
fiintaserA sate pi se prefAcuserA in domenii de
agriculturA sau in domenii de papuni. Anglia oferA
azi foarte intinse teritorii pe care nu mai sint lo-
cuinte omenepti. In secolul al XIX-lea, pentru a
ocroti pe proprietari, se adusera in Parlament apa-
numitele cornlaws (legile griului). Tara cerea sa se
suprime taxa vamala pentru grim Pe de alts parte,
regimul electoral eagles era foarte nedrept, in sensul
a ora§ele mari, Manchester, Birmingham, Liverpool,
n'aveau represintanti in Parlament, pentru ca, atunci
cind incepuse Parlamentul, aceste orate nu in-
semnau nimic. In sthimb, burgurile putrede", rot-
ten boroughs, trimeteau represintanti.
Pe linga aceasta, se 'Astra incompatibilitatea cato-
licilor. Irlandesii, cind s'au ridicat prima oars, au
facut-o supt doua raporturi : nu supt cel national,
ci supt cel catolic pi pauperist. In case mici, avind ca
hrana zilnica doar cartofii, ei erau amenintati cu
degenerarea rasei. Chestia irlandesA va dura decenii
intregi.
Tot ap §i chestia disensiunilor dintre Camera
Comunelor §i a lorzilor. Camera lorzilor putea
infirma legislatia din Camera Comunelor. S'a arun-

www.dacoromanica.ro
 - 183 -
cat deci lozinca schimbArii Camerii lorzilor in sen-
sul democratiei".
Dar principala chestie era, a muncitorilor. In
Anglia de la sfir§itul secolului at XVIII-lea sen-
timentul cretin a atras atentia asupra nesuferitei
situatii a muncitorilor, cari n'a *au Inca la inde-
minA adevAratele casarmi de resistenta ale fa-
bricilor. Pe atunci conditiile muncitore§ti erau
givaznice chiar in Anglia. Omu] era intrebuintat
cum se Intrebuinteaza orice ma§ind fara suflet.
Se lucra cu bucata pans la stoarcere. Doar §i
pans pe la 186o in America erau conditii de sc1A-
vie care pot revolta. Dona doamne s'au schimbat
atunci de haine* §i, patrunzind in fabrici, au aflat
ce este in acest infern, care revolta orice suflet sim-
titor ; a gasit grupuri de oameni la un loc, bolnavii
locuind cu sanato§ii ; culcarea pe la unsprezece
noaptea, trezirea in zori. Era cea mai inspaimin-
tAtoare stricare a sufletului omenesc dupa citeva
luni de zile, §i, din causa Imprejurarilor spe-
ciale de lucru, lucratorii erau total indobitociti.
Era deci o nemultAmire socials explicabild, pro-
vocata de flagranta nedreptate §i lipsa de orice
grijA pentru sufletul omenesc.
Mi§carea din Franta n'a 'plecat insa de la so-
cietatile socialiste, nici de la grupurile de conspi-
ratori oculti. Muncitorii erau Inca pierduti in ilu-
siile filantropiilor vage, ale fratiilor dulcege, ale
sperantelor paradisiace.' Doctrinele salvatoare se
succedau, imbatind una dupa alta naivitatea unei
lumi in suferinti.
Burghesia insk instalata la 1830, voib, mai mult
§i decit puterea efectiva supt regele constitutional.
Ti trebuia Statul pentru dinsa. Daca la 183o re-
volutia fusese fAcuta de bancheri Si de intelec-
tuali, acuma mica burghesie i§i cerea dreptul. Ea

www.dacoromanica.ro
 184

void o largire a dreptului electoral, si ministrul

atot puternic al lui Ludovic-Filip, Guizot, credea
ca aceasta nu se poate. El era convins ca 1830
e pentru Franta ce a fost 1688 pentru Anglia:
data consolidarii definitive.
Astfel, el opri intrunirile, si i se rgspunse cu
banchetele electorale ", fAcute pentru discursuri.
Cind si acestea full oprite, baricadele rAskira, si
ele duserA la un conflict cu trupa. Cei d'intaiu
morti indirjirA contingentul totdeauna gata pentru
rebeliune, multimea nestiutoare si violentA.
Regele batrin ar fi vrut sa impace totul fag a
rani pe nimeni. Maresalul Bugeaud, until din co-
mandantii veniti din Algeria declarA ca nu-si mai
lea raspunderea. Atunci Ludovic-Filip hotki totul
parAsind, cu familia, Capita la sa insingerata, dar
nu invinsa. 0 republics fu improvisata pe rkna-
sitele tronului sfarimat si pingkit, si ea trebuia sA
puie din prima zi, cu tot tricolorul national a-
parat de talentul oratoric al lui Lamartine, pro-
blema socials.
Dar alaturi de aceasta era fenomenul national.
El nu priveste Franta si Anglia, Spania si Por-
tugalia, teri national depline. LegAturi nenaturale
fusesera create on mentinute, cum am spus, prin
tratatele de la Viena. Norvegia fusese legata de
Suedia, Danemarca fund despoiatA de vechea ei
anexa: Norvegia tara de terani ; Suedia, de cava-
leri, de nobili. Suediei i se luase Finlanda, care a
fost units -cu Rusia. Finlanda se &este, in ade-
var, lingA Petersburg, dar ea e o tarn de nobili
strAini si de terani de origins finesa, apoi o tail
democrats, pe cind Rusia era o tara de stapinire
asiaticA din partea Tarului absolut, supt o nobilime
confundatA cu functionArimea creatA de Suveran
absolut. Deosebirea fundamentalA dintre Suedia 0

www.dacoromanica.ro
 185

Norvegia a fost o bucatA de vreme acoperita de

personalitatea regelui norvegian §i suedes. Regele
a fost, ce e drept, impus de diplomatii din Viena,
dar Norvegienii 1-au acceptat la unire. Ceia ce a
ajutat a fost ea al doilea rege, Bernadotte, numai
print de corOana, era un Frances din Sud, care
minca bine, bea bine, batea pe spate, desfacea
mina din umeri, §i toata lumea era foarte multa-
mita.
Dar in Europa cealaltA erau doua mari pro-
bleme : in Germania §i in Italia.
Problema germana fusese pregatita de masurile
lui Napoleon §i de resistenta contra lui. Ea cu-
prindea doua puncte de vedere.
Intaiu acela al hegemoniei in Germania. Prin
mediatisAri §i creari de not State, mai mari, el,
Imparatul, a pus Prusia fats in LP cu Austria.
Pe de alts parte, nu trebuie sä se uite a o mare
parte din Germani fusesera supt stapinire frau-
cesa timp de vre-o Lece ani. Spiritul frances a
ramas deci in Germani. 0 influents polona s'a adaus.
Prusia avea Posnania §i ea fusese stapina la Var-
sovia. Polonia Meuse insa o revolutie contra Ru-
§ilor, la 1830.
Nu este numai atit, Germania fusese vatra noii
filosofii hegeliane, care culminase in conceptia uni-
tatii intre ce este §i intre ce trebuie sa fie. Prin-
cipiul poate sustinea absolutismul, dar poate de-
termina §i o ideologie revolutionara, in care, iara§i,
se confunda cei doi terinini.
Oricum, profesorii jucau un rol foarte mare, ca
unii cari contribuiserd §i la liberarea nationals.
Ceva din toate acestea ramasese in spiritul publi-
cului, §i pe vremea aceia atitia scriitori lucrasera
sere acela5i scop, desfacindu-se din severitatea,
obiectivitatea, mult criticate, ale lui Goethe. Crea-

www.dacoromanica.ro
 - 186 -
toml baladei istorice culte, Uhland, va avea un rol
in Parlamentul de la Frankfurt.
Antagonismul intre Prusia §i Austria se intetise.
Revolutia nu s'ar fi putut produce, de sigur, daca
s'ar fi inteles cele doua Puteri. In Austria nu mai
era Impgratul Francisc, de fapt foarte iubit, de §i
intelegea a§a de putin ceia ce se petrecea in jur.
Cind a venit revolutia de la 1848, el s'a spe-
riat §i a spus cuvintele memorabile §i ridicule:
Totus mundus stultizat et vult constitutiones (Toata
lumea a nebunit §i vrea Constitutii"). Urma§ul lui,
Ferdinand, era epileptic §i imbecil. Ministrul de
capetenie ramdsese acela§i Metternich, care lucrase
la caderea lui Napoleon. Lucra, cum am spus, pe
linia dreapta a absolutismului birocratic, sprijinit
pe armata §i pe politia de Stat.
Niciun fel de romantism aice, pe cind la Berlin
regele Frederic-Wilhelm al 11-lea era un romantic,
§i la aceasta trebuie sa, ne gindim ca A, se inte-
leaga tulburarile din Berlin. Gindul suveranului se
cobora in trecut /Ana la regii Germaniei, incun-
jurati de printi, in calea for catre Roma imperials.
Pe cind Viena dupa izbucnirea tulburarilor a ajuns
un adevdrat haos, situatia fiind in mina studen-
tilor, la Berlin s'au petrecut intaiu manifestatii
de citeva zile ; regele a parut ca cedeaza, dar 'Ana
la sfir§itul anului lucrurile s'au impacat prin mu-
tarea Parlamentului afara din Capitala §i prin ma-
smile unui ministru energic.
La haosul din Viena s'a adaus insa neprevazutul
mi§carii ungure§ti din Budapesta §i din Ardeal, unde
se cerea cu topuzul unirea intre Transilvania §i rega-
tul unguresc. Incetul pe incetul, curentul cuminte al
unui Szechenyi a fost biruit de romantismul liberal al
lui Kossuth, tinzind la ruperea de Habsburgi §i la re-
publics. In numele internationalei revolutionare s'a
cerut §i capatat concursul polon, prin generalul Bern,

www.dacoromanica.ro
 187

care lucra alAturi de un Klapka Si de un Gorgey, poe-

sia revolutiei fiind data de Slovacul Petrovich, de-
venit Petoffy. In Ardeal, unde Rominii lui Avram
Iancu erau cu Imparatul, In Munjii Apuseni a in-
ceput lupta singeroasA care s'a terminat cu inter-
ventia Ru§ilor Tarului, veniti din Principate, unde
revolutia ie§eana, contra lui Mihai Sturza, fusese
impiedecata, iar republica din Bucure§ti, a Bra-
tienilor §i Gole5tilor, suprimatA.
Germania revolutionard, care- si adunase Parlamen-
tul la Frankfurt, era gata sa dea coroana regelui Pru-
siei, care insa declara cA n'o prime0e decit de la printi.
Discursuri infinite, foarte frumoase vadiri de talente
n'au dat niciun resultat practic, cu toata autori-
tatea pre§edintelui, Heinrich von Gagern.
Problema italiana o deschisese tot Napoleon',
care fusese §i rege al Italiei, numind ca vice- rege
la Milano pe Eugeniu de Beauharnais, fiul sau
vitreg. Italienii au avut supt el un regim de liber-
tate. Printul a indeplinit minunate opere de ad-
ministratie2. Dar am mai observat ca Napoleon n'a
vrut sa facA o singurA Italie najionala. Dind Italia -de-
Nord lui Eugeniu, el a reservat regatul din Neapole lui
Ioachim Murat, un spirit liberal. In ce prive§te pe
Papa. am spus cA Napoleon considera Roma a
doua CapitalA a Imperiului dupa Paris. Cind Im-
perial a cazut, Murat a tradat. Dar, cind Impa-
' Aceasta o recunoaste pe deplin° Francesco Lemmi, In Le origin' del
risorgimento italiano (1789-1815); Igermi fecondi maturarono rapida-
mente in grazia di Napoleone Bonaparte, II quale (ultimo veramente, sotto
tale rispetto, degli uomini del rinascimento), comp', con la sua poderosa
azione personale, un' opera che, in tempi normal', avrebbe abbisognato
un secolo. (p. IX).
' II regno d'Italia viveva una vita veramente grandiosa e sentiva per
la prima volta dopo Lodovico il Moro gli effetti dl una vera preminenza
politica e civile. Milano era la seconda citta dell'Impero e la capitale di
un grande State (ibid., p. 369). Soldatul napoleonian ,,aveva afferrato
par le chiome l'Italia sonnachiosa, flacca e snervata e la preparava alle
lottej per la indipendenze ONO.

www.dacoromanica.ro
 188

ratul s'a intors din insula Elba, regele Sudului, raliat

la invingatori, i s'a oferit §i a dat proclamatia care
chema pe toti Italienii supt steagurile lui'.
De la 1814 la 1848 Italia a fost in continue
tulburari. La 183o Modena se rascoala ; apoi Parma
Mariei-Luisa, Statele Papei. Am vazut ce s'a pe-
trecut de la 1820. In Nordul §i Sudul peninsulei,
Austriecii an restabilit pe vechii stapinitori.
Dar in strainatate Italienii cari fugisera au pro-
dus o puternica micare in favoarea unitatii na-
tionale in libertate. Giuseppe Mazzini a devenit
un campion mondial al ideilor liberale, pe un timp
cind, in alts tabard, coroana papala era socotita
ca o coroana nationala. Inca din 1847 miscarile
revolutionare reincep, impunind reforme. Milanul
ridica steagul Italiei viitoare, apoi §i Venetia.
Carol Albert, regele Sardiniei, un sentimental
cu o fire nobila, dar bolnavicioasa, indrazni sa
arunce forjele Piemontului sau contra Austriei. Pri-
mit ca un desrobitor la Milano, invins la San-Do-
nato, el n'a putut sa apere Lombardia. Peste
citeva luni, o noua ofensiva it duse la infringerea
de la Novara, in 1849. A abdicat atunci, Wind loc
fiului sau Victor Emanuel. Iar mi§carea revolu-
tionara in alte parti ale peninsulei s'a pierdut in agi-
tatii desorientate.
Nici ceasul Italiei nu veni5e Inca.

' V. I mai sus,

www.dacoromanica.ro
 x.
Noile regimuri de munch supt monarhi
In mipcarea de la 1848 a fost pi un element
social, care in unele casuri a izbutit a birui com-
plect elementele celelalte, cel politic sau eel natio-
nal. Dar de obiceiu conflictul a fost nu intre ele-
mentul national pi elementul social, ci intre ele-
mentul politic pi eel social, intre liberalism pi so-
cialism.
Mipcarea a pornit din clasele burghese ambitioase,
din clasa intelectuala, pi dupa aceia s'a mutat in
straturile adinci ale poporului. Fiindca intelectualii
cari fac o revolutie o fac de obiceiu cu mina al-
tuia. Ipi inchipuie ca, facind revolutia cu mina al-
tuia, totupi ciptigul merge la intreprinzAtor. Dar
ciptigul nu merge la intreprinzatorul de revolutie,
ci la unealta ei, pi unealta de revolutie pe care
cineva are de Bind s'o intrebuinteze, pe care o
momepte cu o recompensa oarecare, ipi inchipuie,
pi intr'un fel are drelltate ca, daca ea a facut
fapta , a facut-o pentru dinsa. Apelul la mase"
totdeauna se plAtepte.
Am mai spus ea elementul acesta social a avut
la inceput un caracter pe care nu 1-a pastrat pe
urmA.
In Anglia a fost, in actiunea aceasta socials,
mai multA filantropie cresting, iubire de oameni

www.dacoromanica.ro
 190

potrivit cu Evanghelia mai mult decit cu Biblia,

care, aceasta, este farA indoiala ceva mai asprA §i
mai cruda ; a fost o filantropie poetics §i in afara
de ideia de religie. Ceia ce se putea insa in Anglia,
nu se putea in Franta ; Franta catolica nu are
sentimentul acela religios intim, pe care-I are de
obiceiu protestantul. Asa Hind, in Franta, daca a
fost o miscare de caracter teoretic pentru clasele
de jos, m4carea aceasta n'a avut a face a§a de
mult cu religia cresting. Visatori, ca aceia ale cA-
ror nume le-am pomenit: Saint-Simon, Fourier, le
pore Enfantin, au binecuvintat cu metoda for fi-
lantropica societatea francesA, care nu s'a resimtit
prea mult de aceasta.
Daca ar fi sd explice cineva fenomenele so-
ciale din anul 1848 numai cu socialismul acesta
teoretic, n'ar ajunge la capAt. In War ar cauta
cineva la Berlin, in zilele revolutionare, un astfel
de element, de caracter religios sau intelectual.
Parintele socialismului actual, zeul revolutiei . ru-
se§ti, inlocuitorul lui Isus Hristos in ce prive§te
cerurile, fiindca inlocuitorul lui Isus Hristos in
ce prive§te pam'antul este Lenin , Karl Marx,
vine inteadevAr din Germania, din anumite cercuri
de acolo, dar mai tarziu numai. El este Med in-
doiald tin German' hegelian, care vrea deci sA facA
a intra viata omeneascAtinteo forma simpla, pe
cind ea e atit de complexa §i plina de lucruri
atit de neprevazute. Doctrina lui Karl Marx a
fost insa invatata la §coala francesa a lui Michel
Chevalier.
In Germania prusiana §i in cea sudica nu era
o §coala socialists la 1848 §i cu toate acestea, in
zilele revolutionare din Berlin, clasele de jos an
avut un rol, until violent, confus §i prostesc, co-
mic chiar. Dupa ce multimea s'a agitat citeva
zile Si nu §tia ea singura pentru ce, de §i revolu-

www.dacoromanica.ro
 191

tionari poloni, refugiati in Germania, ii vorbiau de

libertate, dar nu se prea ptia precis ce este aceasta
libertate, cind regele s'a temut de multimea ve-
nitA la Schloss-ul lui urlind Si consilierii regelui
nu ptiau ce sä spuna, un tinar secretar de amba-
sada a cerut voia de a vorbi cu gloata. Si, in-
trebindu-i ce doresc: Libertate, Freiheit ! In
ce domeniu? In toate ! Apoi, in numele Ma-
iestatii Sale regelui eu va fagaduiesc ca yeti avea
libertatea de cuvint, de presa, de intruniri. Si
atunci aceiapi lume care urla a aplaudat ; avea
acum toate libertatile. Dar unul s'a ridicat pi a
spus pi nu era o gluma : Si libertatea de a
fuma in Thiergarten? Niciodata aplausele n'au fost
mai puternice decit atunci cind li s'a spus ca pe
linga libertatea cuvintului au pi dreptul de a fuma
in Thiergarten.
Si, iarApi, in Viena, studentii intemeiasera un
fel de studentocratie, de spudeocratie, intrind in
contact cu muncitorii, can veniau din afara, solizi,
inarmati. Muncitorii aceptia nu ptiau carte, nu
cetiau gazete, nu aveau pamfletele socialiste care
se gasesc astazi pretutindeni, pi cu toate acestea
a fost o mipcare socials in Viena. Daca i-ar fi in-
trebat cineva pe dinpii ce represinta mipcarea for
socials, n'ar fi ptiut sa dea niciun fel de rAspuns.
Atunci se pune o problems, care pentru istoricii
teoretici, ignorind ce este viata, no se pune: ce a
insemnat aceasta participare a maselor, care an
fost une on foarte violente?
SA ne uitAm la ce s'a petrecut in Paris. Si aiu-
rea mipcarea degenerase. Era destul de ingriji tor
ce se intimplase la Viena pi la Pesta, intr'un loc
fiind spinzurat de felinar ministrul de RAzboiu pi
in alt loc fiind omorit un alt ministru al Impa--
ratului. Dar lucrul cel mai teribil, cel mai singeros,

www.dacoromanica.ro
 -10
cu uciderea a multe mii de oameni, jertfa aceasta
mare de singe s'a petrecut lagaris.
Cine a fAcut-o ? Erau societAti secrete ; pretu-
tindeni erau societAti secrete. Ele an rAsArit in
toatA Europa Inca inainte de 1820, incepind intAiu
cu mipcarea carbonarilor, dupa oamenii cari, in
fundul pAdurilor, faceau mangal. Carbonarii se
adunau la intilniri care se numiau In frantuzepte
les ventes 5i de aci iepiau comploturile, incercarile
de asasinat. Mai tArziu, cind explosivul a fost la
indemina fiecAruia, nu se mai intrebuintarl cuti-
tele pi pistoalele, ci mapina infernalA. Moptenitorul
tronului frances, fiul lui Carol al X-lea, ducele de
Berry, a fost Injunghiat cum am spus, pi aceasta
a fost una din causele pentru care regimul restaura-
tiei a cazut ; an fost atentate contra lui Ludovic
Filip. Conspiratiile acestea an Intrat Si in armatA,
pi patru sergenti, sergentii de la Rochelle, au fost
condamnati la moarte pi executati, decapitati.
0 atmosferA de agitatie. Dar deocamdata numai
una constitutionalista. DupA aceasta s'au format
societaDile de caracter social, care an luat nume
in legAturA cu revolutia de la 1789.
Erau prin urmare mijloace de acestea de a
stringe pe lucrAtori impreuna pi de a-i arunca pe
baricade. 5i cred. ca amestecul acesta social al unei
multimi sArace pi ignorante, anarhicA tocmai fiindcA
era saracA pi ignoranta, era natural. Nu-pi dd
cineva sama adesea de ce se poate ingrAmAdi in
masele la care sal-Ada relativA este units cu igno-
ranta complecta. De lucrul acesta trebuie sA se
teams cineva mai mult decit de toate articolele,
afipele, declaratiile Si proclamatiile. Sant unii oa-
meni cari cred in minuni, ca, adeca, de astAzi pans
mine, cu mipcAri pe stradA, cu cItiva oameni
morti, ' nenorocirea omenirii se poate preface intro
fericire milenard, paradisiaa.

www.dacoromanica.ro
 193

Parisul. de la 1848 avea astfel de oameni pi,

daca este sä compare cineva Berlinul de la sfir-
pitul secolului al XVIII-lea cu Berlinul de la 1848,
aceiapi constatare se impune. Viena de la 1848
era in mare parte pi un °rap nou. Vechea Viend
fusese mai ales °rap 'de aristocrati. Burghesii traiau
in Viena ca pi astazi, foarte bucuropi de specta-
cole, dar in margene fierbea ura socials.
Dar pe linga aceasta se adausese pi o Viena
noua, foarte inflamabild. Viena evreiascA, in doua
cartiere. Gazetari, oratori de rAspintie au iepit de
acolo. S'a adaus o muncitorime de fabrics. i, in
general, in toate capitalele europene existenta unei
multimi neorganisate pi de obiceiu nemultAmite a
dat materialul necesar pentru mipcarea socials mai
mult decal societAtile secrete, mai mult decit a-
gitatiile gazetarilor.
Inainte de 1789 gazeta era foarte scumpa ; foarte
putind lume putea s'o aibA. Pe vreniea Revolutiei
se imf)raptiau foarte multe pamflete, telativ ieftene,
fiindca oamenii aveau interesui nu sa facA bani,
ci sa raspandeasca ideile lor. Dar pe urma a venit
regimul napoleonian, pi gazeta a devenit din uou,
nu numai cercetata de Stat, dar in acelapi timp
scumpita, numai ca sa nu poata patrunde. Apoi
ea va ajunge sa fie tipArita pe hirtie timbrata.
Era un imposit pe care it pratia gazeta, la fiecare
numar, pentru ca ea sä nu se poata ceti prea
mult.
Deci nu societatile secrete, nu ziarele, nu pam-
fletele an provocat mipcarea aceasta socials, ci mip-
carea socials a venit, inainte de toate, de la a-
glomeratia -din capitale. Aglomeratia aceasta a fa-
cut ca la 1848, in Paris, pi aici fenomenul este
mai interesant, in el insupi pi fiindcA altii s'au
luat dupa ceia ce a fost la Paris , s'a pe-
trecut, dupa interzicerea banchetelor pentru re-
13

www.dacoromanica.ro
 194

forma, ciocnirea Intre politie si armata, de o parte,

si Intre protestatorii acestia, de alta, resultind
la capat cativa morti, cari au fost exploatati. In
imprejurari de acestea, este greu 'Ana gasesti
mortul.
Am vAzut ca Ludovic-Filip §i-a pierdut cumpa-
tul, si, a doua zi dupa aceasta, a fost un haos in-
descriptibil. Unii aveau o tendinta, altii alta ; unii
represintau o class, altii alta class ; se rupsesera
toate legaturile obisnuite in aceasta mare societate
francesa. Intre sefii revolujiei era si poetul La,
martine, un foarte mare si nobil orator, cu o fi-
gura foarte simpaticA. Intr'un anume moment el
a condus revolutia. Acum nu mai era disponibil
Lafayette (t 1834) pentru aceasta, asa incit toatA
lumea se Indrepta catre Lamartine, care, a adus
atunci un foarte mare serviciu social.
Cum nimic nu era pregAtit, revolutionarii Insii
s'au speriat de biruinta lor. Mud Parisul li apar-
tinea, ei se intrebau: acum, ce facem? Acesta este
si momentul teribil in once revolutie; dupa ce s'au
batut, dui:A ce an samanat strada cu morti, dui:A
ce au trimes ranitii la spitale, stau si se uitA unii
la altii. Nestiind ce sl faca, ei cauta sa-si aduca
aminte: dar alta data cum a fost? La 1848 revo-
lutionarii si-au adtis aminte deci de 183o, si s'au
dus la Hotel de Ville, la Primarie. Acolo Ludovic-
Filip fusese doar proclamat locotenent general al
regatului, cind nu fusese Inca detronat regele
Carol al X-lea, care insa fugise. S'au dus si atunci
toji la Primarie, si au gAsit multimea, adunata
acolo, vanturand steagul Nrosu. Atunci pentru
prima data steagul rosu a filfiit. Dar, pentru ca
publicul era un public frances, foarte impresiona-
bil pentru frumusetA, si pentru frumuseta orato-
rica, si pentru atitudine, Lamartine, de si pistoa-
lele erau Indreptate catre clansul, a putut da in-

www.dacoromanica.ro
 195

trio parte steagul ro5u cu memorabilele cuvinte

Steagul ro5u a fAcut numai incunjurul baricade-
lor, steagul tricolor incunjurui Europei intregi".
Dar, de fapt mi5carea scapase din minile celor
can n'o pregatisera, dar o provocasera.
CitAva vreme a fost lini5te in Paris, dar nu se
potolesc pasiuni asemenea cu acelea pe care le ridi-
case revolutia din Februar. SA se mai adauge
Inca un lucru : o revolutie aduce ca resultat inchi-
derea pavaliilor, Inchiderea atelierelor, incetarea
lucrului in fabrici, prin urmare condijiile eco-
nomice obi5nuite se opresc 5i aceia cari vin-
deau in prAvAlie, aceia cari lucrau in ateliere sau
in fabrici, famin flaminzi. Dar ei au facut revo-
lutia, 5i inpeleg ca revolutia sä i brAneasea pe din-
5ii. A5a incat a fost o tumultuoasA cerere de pane
in Parisul acesta de la 1848.
Se fAcuse tin guvern provisoriu, dar era until
de oameni cari nu se intelegeau de loc. Erau li-
berali 5i sociali5ti, oamenii discursurilor 5i oamenii
varsarilor de singe, erau fanatici ai faptei alaturi
de burghesi can se imbatasera putin de elocvenja
lor.
i, atunci, s'a pus chestia aceasta muncitoreasca :
ce mAninca miile acestea de oameni dintr'un
imens ora5 unde nu se mai munce5te ?
S'au facut atunci atelierele rationale ", supt con-
ducerea unui muncitor, Albert. De la o bucatA de
vreme s'a vazut insa ca viata economics este opritA.
Dar ace5tia erau avisati la budgetul Statului, 5i
budgetul Statului se heane5te din viata economics
normala: dacA nu e viata economics normala, nu
sant finante, a5a incit casele Statului erau goale.
Indata ce contribuabilul intelege ca poate sä nu
plateascA, nu plate5te, 5i, indata ce vede o revo-
lutie, i5i zice : sä vedem ce-o fi. In atelierele na-
tional; nu se lucra mai nimic ; in loc sA lucreze,

www.dacoromanica.ro
 106

gateau de vorba, cetiau gazete, faceau discursuri.

S'au inchis atelierele najionale. Dar, daca era rau
sa in se dea ateliere, a fost si mai ran sA se in-
chida aceste ateliere. A doua zi muncitorii au ie-
Ot pe baricade.
Franta era in primejdie sa se cufunde inteuna
din cele mai cumplite revolutii de plebe. Fiindca
acestea sint lucruri pe care le face in cea mai
mare parte plebea. Pe linga plebe, se adund
muritorii de foame, apoi cei cari n'au bani §i pe
urma vin curio0i, cari stau intaiu sa se uite §i
la urma-i prinde furia colectiva cand vad ca dau
aljii.
S'a adtinat astfel o multime de lame pe bari-
cade. i ceia ce a scapat Franta e lucrul la care
nu se gindisera aceia cari au Matt .revolutia. La
183o Carol al X-lea avea o armata care nu se
luptase decit in primblarea nlilitara din Spania,
facuta a5a de rapede: in catev a saptamini papa
la Gibraltar ; dar la 1848 era o adevarata armata
iqind dintr'o adevarata lupta, §i s'a intimplat ca
armata sa fie disponibila in Ora. La 183o, luind
Algeria, s'a crezut ca wzarea stapinirii francese
e tin lucru foarte u5or. S'a intilnit insa resistenta
araba, fanatica resistenta religioasa a Arabilor, §i
s'a intimplat ch. Arabii au gasit un §ef extraordi-
nar in ce privege vitejia, energia statornica,
nobleta cavalereasca, Abd-el-Cader, care mai tir-
ziu s'a predat Francesilor §i a fost exilat in Siria
unde, cind s'a produs b mi§care impotriva Fran-
cesilor, a cre§tinilor, el s'a ridicat intru apararea for
contra furiei musulmane ; tin OM cu desavir0re
de primul ordin. i lupta cu Abd-el-Cader a durat
o multime de vreme. Marep.lul Bugeaud condu-
cea o armata care avea optsprezece ani de lupte
cu du§manul, care Linea la printii din familia lui
Ludovic-Filip, fiindca until din ei luptase Si el in
Algeria, ducele de Aumale.

www.dacoromanica.ro
 - 197

Cind au pornit aceste turburari din Paris si

s'a tras cu pu5ca asupra trupelor, generalul Ca-
vaignac a luat conducerea acestor trupe. Acum,
la 1848, nu mai era un rege batrin §i fricos, care
sä spuna : nu mai faced varsari de singe ; era un
guvern provisoriu, pe care ins armata it intre-
cea cu mult Ca forts. Nu era silita armata sa
intrebe necontenit pe membrii guvernului provi-
soriu ce sa facA. S'a tras, ,§i a fost o baie de
singe in Paris. Arhiepiscopul Parisului, care inter-
venise intre cele doua taberi, cine sa se mai
gindeascA la caracterul lui sacru ! a cazut stra-
bAtut de gloante.
Armata a facut astfel lini5te. Cu imense sacri,
ficii, dar a facut-o. 5i nu numai pentru momentul
acela, dar pentru citi ani vor mai fi de la 1848
pand la 187o.
Natural, a doua zi dupa suprimarea mi§carii
acesteia, Franta a cautat un regim care sa-i asi-
gure aceasta lini§te, capatata cu a§a de marl jertfe.
Franta, adeca burghesii, burghesia bogatA, crea-
toare, care doria sa facA Franta cea noua, §i aceasta
nu se putea face in tumultul strazilor, stropite
cu singe, ale unei revolutii. Burghesia aceasta
voia sa se instaleze ca o clash cirmuitoare, ca
singura class cirmuitoare, §i anume nu pentru a
sta in fata lumii numai avand doar aierul ca gu-
verneaza, ci pentru a crea, a intemeia acea nouA
Franta care nu exista "la r848.
Dar burghesiei acesteia ii trebuia un om. Cavai-
gnac credea ca el va fi acest om, §i s'a in§elat.
Acum, in ce prive5te formula constitutionals,
natural ca nu mai putea fi vorba de o represin-
tanta nationalA asamanatoare cu a bogatilor care
fusese pe vreniea lui Ludovic-Filip. Trebuia sa se
aleaga o singura Adunare Nationals, si, fiindcA

www.dacoromanica.ro
 198

republica se proclamase, trebuia sa se aleaga 5i un

pre5edinte. i, anume, in dorinta de a se da ori-
carui cetatean frances posibilitatea de a-si arata
dorinta in alegerea 5efului Statului, alegerea lui a fost
incredintat sufragiului universal. Adunarea se alesese
in anumite conditii care nu erau tocmai un ple-
biscit, iar pre3edintele se alese prin plebiscit.
Adunarea era, natural, cu tendinte conservatoare,
insa era in ea un oarecare elan liberal. Social,
prin urmare, Adunarea era conservatoare, politic,
era de stInga, in legatura cu revolutia de la 1789.
A5a inch in Adunarea insa5i erau elemente de
slabiciune : ea nu putea decit sa represinte, supt ra-
portul social un lucru, supt raportul politic altul.
In acest timp venise de la Londra, unde ducea
o viata foarte mondend, dar in care nu se desem-
nau not ambitii politice, nepotul lui Napoleon I-iu,
Ludovic-Napoleon, fiul regelui Olandei 5i al fru-
moasei si popularei regine Hortensia. El avuse un
'recut foarte zbuciumat : o bucata de vreme fusese
in strainatate ofiter de artilerie, in armata elve-
tiana ; pe de alts parte fusese amestecat, cu un
frate mai mare, care murise, in mi5carea revolu-
tionard din Italia. Dupd aceia incercase de doua
or supt Ludovic-Filip, ss is tronul: °data la
Strasbourg, alts data la Boulogne, cu uniforma
imperials la casarma in strigatul conspiratorilor
de : Vive empereur.
Prima oars, Ludovic-Filip i-a dat bani sa se
duca in America, unde linga Trenton se mai vad
rama5itile casei pe care a locuit-o, parcul in
legatura cu un riu larg, care duce la Ocean, 5i
ni5te conducte subterane. A doua oars insa,
cind a plecat de acolo i s'a intors in Europa,
cercindu-5i din nou norocul, Ludovic-Filip nu i-a
mai dat bani de drum, ci 1-a inchis in castelul
Ham, care a fost distrus in timpul marelui razboiu.

www.dacoromanica.ro
 - -199

Era un socialist nationalist ; un calculator 5i in

acela5i timp un visator ; foarte curioasa figura.
Pisice5te nu samana cu Napoleon I-iu: o fats
lungs, ni5te ochi alba5tri, cum se spunea : de
faianta" ; blond, purtind mustati cu virf ; barbi-,
5onul, supt care este infati5at de obiceiu 5i 1-a
lasat pe urma. 5tia bine calaria, era mare maestru
in materie de echitatie. In Anglia a avut §i un
fel de femeie de mina stings 5i copii,' despre cari
nu s'a mai auzit pe urma.
Din castelul Ham a scapat cn mege5ug. Cind
an venit muncitori sa Lea reparatii, 5i-a schimbat
hainele cu unul dintre din5ii 5i a ie5it, tinind o
grinds pe umeri
Cind fusese condamnat la inchisoare a perpetuite,
i se pusese intrebarea daca are ceva-de obiectat. A
raspuns intrebind cit dureaza perpetuitatea in
materie politica in Frnta. Inteadevar, a trecut
numai citava vreme 5i el a fost pre5edintele re-
publicei pentru a ajunge pe urma pre5edinte pe
viata 5i Imparat.
Burghesia speriata cauta deci un nume care s'o
asigure. 0 clasa socials amenintata cauta insa
totdeauna pe acela al carui nume 5i trecut, sau
trecutul familiei sale, represinta o garanjie. Dar
toata lumea 5tia ca autoritatea aceasta inseamna
inainte de toate Imperiul, inseamna Napoleon".
Pins la alegere Ludovic Napoleon fusese foarte
prudent: se presinta ca, aparator al ordinii, ba
dvind 5i simpatii pentlu clasa muncitoare, pe care
este foarte adevarat ca le-a pastrat pita la sfir5i-
tul domniei lui. Un fel de Imparat social : in a-
ceasta privinta nu e niciun fel de indoiala. Anti-
liberal 5i social, aceasta e caracteristica lui.
Resultatul alegerii a fost o mirare. Nimeni nu
credea Ca poate ie5i Ludovic Napoleon. Ales, el a
funcjionat la inceput in inlelegere Cu Adunarea,

www.dacoromanica.ro
 - 200 -
dar era foarte sigur ca va intra in conflict cu
dinsa. Ins5 pre5edintele avea pentru dinsul, pe linga
marele atout pe care-1 represinta numele, §i cali-
tati personale, de multa valoare: era un bun
scriitor, care a compus ,Si o Istorie a lui Ce-
sar, pe linga atitea pamflete de caracter politic 5i
social 5i, nu numai atita, un vorbitor cu formule
fericite. Dar avea §i rabdarea Si staruinta rece, de
fier, care a constituit unul din principalele lui
elemente de putere. Un om care nu se speria
niciodatA, care nu avea firea violenta a lui Napo-
leon I-iu, gata in once moment sa rastoarne scaune
sau mese, sA sfarme tot ce gAse5te, sA strige in
dreapta 5i in stinga. Trecut tinar prin terile ger-
mane, el vorbia frantuze5te cu un accent strain.
Era ceva care impresiona in acest om care nu-5i
comunica gindurile ninanui.
Dar mai ales el era omul plebiscitului, §i, cind
a izbucnit conflictul cu Adunarea, el putea spune
ca aceasta represinta an sistem electoral defectuos,
iar el vointa insa5i a natiunii.
Napoleon al III-lea a avut i norocul de a fi
incunjurat de oameni foarte inteligenti, can in
viata de toafe zilele erau numai ni5te aventurieri,
incapabili de a se ridica altfel decit printeinsul.
,

Astfel marealul de Saint-Arnaud, care a condus

expeditia din Crimeia, ducele de Morny, fratele lui
uterin i adulterin. Cu din5ii a facut el lovitura
de Stat, in noaptea de Decembre 1851. Refugiatii
no5tri de la 1848, cari erau pe vremea aceia la
Paris, au strigat de durere pentru libertatea zugru-
math*, dar pe aceasta libertate zugrumata s'a in-
temeiat un regim foarte spornic, de care a folosit
Iranta.
Pe cind se lucra la Tipografia Nationall o procla-
matie a pre5edintelui, politia s'a dus de a arestat
pe anume deputati, cari an fost imbarcati i tri-

www.dacoromanica.ro
 201

mesi in America-de-Sud, la Cayenne. Unii an sca-

pat, ca Victor Hugo, care a stat intro insula
linga coasta Angliei, la Gtternesey, unde a scris
Napoleon le Petit. Altii au fugit la Bruxelles. Si,
a doua zi, presedintele a desdvirsit lovitura de
Stat, de sigur o crima de Stat, aparind in fruntea
trupelor pe strazile Parisului. Si trupele, temindu-se
sa nu se traga de pe feresti impotriva lor, an tras
ele asupra ferestilor. S'au incercat citeva baricade,
dar, rapede, ordinea a fost restabilita.
Si, pe urma, presedintele, acum presedinte pe
viata, s'a adresat natiunii, a intrebat-o asupra re-
gimului care-i place. Facea calatorii prin provincie,
Linea discursuri si la discursurile acestea oameni
pusi pentru aceasta strigau : Vive Pemperear! Pre-
sedintele avea astfel aierul, nu al unui om care
voia sa devina Imparat, ci al unuia caruia i se
impune sa fie Imparat. $1, acum, schimbindu-se
Constitutia prin adaugirea unui Senat, ca in insti-
tutiile lui Napoleon I-iu, si Senatul avea dreptul
ca prin senatus-consult sa schimbe forma Statului,
Senatul i-a oferit titlul de Imparat: Napoleon al
III-lea, Napoleon al II-lea, nenorocitul copil at lui
Napoleon I-iu si at Mariei Luisa, murise in capti-
vitatea austriaca, ca duce de Reichstadt, tinut supt
cheie de rudele sale imperiale.
Dar regimului lui Napoleon al III-lea i-a cores-
puns in aceasta vreme §i in alte parti ale Europei
aceiasi forma de stapinire absoluta.
Revolutia din Ungaria fusese suprimata de ar-
matele rusesti, venite de la noi, cu generalul Liiders.
'arul era Nicolae I-iu, Nicolae Pavlovici, a
carui caracterisare am dat-o. Unul dintre oamenii
cei mai frumosi din Europa, cu fata nobild, cu
statura inaltd. cu ochii albastri de toata frumuseta,
el a dominat toata societatea ruseasca. Facuse

www.dacoromanica.ro
 202

razboiul pentru Grecia, ajungind la pacea de la

Adrianopol: un Imparat incununat de biruinta.
Curtea din Berlin, cea din Viena erau la indemina
lui. Francisc-Iosif, noul Imparat austriac, care
succedase lui Ferdinand, Suveranul imbecil, abdi-
cat la 1848, era indatorat Tarului. In timpul raz-
boiului Crimeii, cind Austria a avut o politica
protivnica politicei ruse5ti, Nicolae, suparat, a dat
jos o statueta a nemultamitorului Francisc-Iosif, sfa-
rimind-o in bucati. Era ruda, prin Imparateasa
lui, cu Curtea din Berlin, care a fost, un timp, la
disposijia Tarului. Pins la razboiul Crimeii, Turcia
asculta de orice gest al lui Nicolae I-iu.
In interior n'a fost decit suprimarea incercarii
revolujionare a asa-numitilor decabristi. Dupa
aceia nu se intimpina nicio resistenta fata de puterea
absoluta a Tarului. Astfel Nicolae deveni un model
pentru orice suveran care voia sa pastreze in ml-
nile lui toata puterea. Atunci cind, in Prusia, a
murit Frederic Wilhelm al IV-lea, cel de la 1848,
suveranul poetic, romantic, cu foarte mari insu-
siri, dar desechilibrat, ba chiar nebun in ulti-
mii ani ai vigil sale, si a venit fratele lui, regele
Wilhelm, care va fi invingatorul de la 187o, acesta
s'a indreptat dupd Napoleon al III-lea, pe de o parte
si, pe de alta, dupa Tarul Nicolae. Afars de rega-
litatea piemontesa, care era liberals, a lui Victor
Emanuel, afara de, ici si colo, cite o monarhie,
care nu intra cu totul in acest tip de stapinire
absoluta, toata lumea era, cum se va vedea si mai
departe, napoleonisata".
Liberalismul disparuse cu totul de la suprafata.
Pentru clasele de jos se Ikea foarte mult. Franta
cea noun a facut-o Napoleon al III-lea, §i, dupd
exemplul Parisului lui, au urmat si provinciile, iar
dupa exemplul Franciei s'au luat Berlinul, Viena si
toate Capitalele Europei, care s'au transformat fa"-

www.dacoromanica.ro
 - 203 -
pede. Atunci s'au indeplinit de Haussmann bulevar-
dele cele marl ale Parisului, s'au facut pietele vaste,
Opera din Paris, a lui Gamier. S'au taiat 5osele,
canale, 5i caile ferate, care incepusera supt Ludovic-
Filip, an ajuns sa Insemne principalul mijloc de
locomotiune ; conventiuni de convert au fost in-
cheiate in toate partile. Burghesia triumfa, burghe-
sia aceasta creatoare.
Pe atunci s'au facut primele expositii universale,
intaiu la Londra, pe urma la Paris, in urma 5i la
Viena. Moda francesa stapinia intreaga Europa.
In influenta aceasta napoleoniana, un foarte
mare rol 1-au avut femeile. Napoleon a Incercat
sa se Insoare cu princese din familiile domnitoare.
Propunerile lui au fost primite cu raceala, 5i atunci
el a luat pe o doamna spaniold, pe domni5oara
Eugenia de Montijo, fata contesei de Teba 5i
avind oarecari legaturi de singe, prin mama sa,
de origine scotiana, cu Stuartii : ii placea foarte
/milt imparatesei Eugenia sä spuie ca are singele
Mariei Stuart. Femeie foarte frumoasa, impuna-
toare, ea dusese o viata cum se ducea pe vremea
aceia, o viata de petreceri, dar a fost o femeie
care, a doua zi dupa ce a fost a5ezata pe tron,
a 5tiut sa domneasca alaturi de barbatul ei. Atunci
cea mai stralucita Curte din Europa a fost creata
acolo, la Paris, 5i Imparateasa foarte frumoasa, de
origine bavaresa, a lui Francisc-Iosif, Elisabeta,
care a fost omorita, in zilele noastre, la Geneva, 5i
regina Prusiei, Augusta, care mai tarziu a fost
imparateasa Germaniei, se invirtiau, se poate zice,
ca fel de a trai, in jurul Imparatesei Eugenia.
Toji Suveranii Europei veni4u la Paris, cd atit
mai mult, cu cit Napoleon al III-lea represinta
in momentul acesta, in domeniul hotarelor de
Stat din Europa, un lucru foarte nou 5i extrem
de dibaciu.

www.dacoromanica.ro
 - 204 -
Gindul lui Napoleon era, inainte de toate,
sa sfarme hegemonia ruseasca. Intre Imparatul
Apusului 5i Imparatul Rasaritului, Intre Imparatul
catolic Eugenia era sprijinitoarea catolicilor 5i
razboiul Crimeii a fost razboiul facut caluga'rilor
5i preotilor greci de la Ierusalim , 5i Imparatul
ortodox trebuia sa se deie lupta, 51, daca biruia
Imparatul din Apus, cadeau tratatele de la Viena
5i in locul Europei lui Metternich, de la 1816, era
sä fie Europa lui, a lui Napoleon, de la 1856.
Atunci, pentru o cearta de calugari, in urma in-
terventiei brutale a Tarului, care voia sa mai
sperie Inca ()data pe Sultan ca sä -capete protectia
tuturor ortodoc5ilor din Imperiu, ceia ce Insemna
darimarea de fapt a Turciei, Napoleon, unit cu
Anglia, mai tirziu adaugindu-se 5i Sardinia, ca sa
alba succese militare 5i, mai ales, ca sa se pund
chestia Italiei la ordinea zilei, a inceput razboiul
cu Rusia, sustinind pe Turcii amenintati., A fost
razboiul Crimeii, care trebuia sa se poarte in Prin-
cipatele roma'ne5ti, unde insa, cu voia Turciei, Au-
stria 5i-a coborit trupele. Holera a gonit armata
francesa 5i din Dobrogea, unde atItia 5i-au 15.sat
oasele. A urmat debarcarea in Crimeia, 51 razboiul
de mai bine de doi ani de zile a adus usura corn-
plecta a Rusiei. Toate forjele ruse5ti au fost trase
de pretutindeni acolo, la Sevastopol, 5i zdrobite, ,

a5a incit Rusia, cu totul sleita de pe urma sfor-

tarilor acestora, a trebuit, mai ales dupa moar-
tea, o adevarata sinucidere, a lui Nicolae I-in,
sa ajung'a la parasirea luptei. A urmat adu-
narea Congresului de la Paris.
Austria, care ocupase Pritcipatele Si care nu
era nici cu unii, nici cu alDii, crezind ca-i va
putea impka pe tori, a trebuit sa renunDe la
ideia de a se aduna congresul la dinsa acasa.
Prin urmare, in local vechiului Congres de la

www.dacoromanica.ro
 205

Viena, pe care Franta il considera ca o umilinta,

a fost congresul acesta nou de la Paris. S'au adus
in discutie multe lucruri : acolo fusese vorba sa ni
se dea toata Basarabia, dar Anglia avea nevoie
numai sa scoata pe Ru5i de la gurile DunArfi: de
aceia ni s'au dat numai judetele Cahul;Bolgrad 5i
Ismail, nu 5i Cetatea-Alba, care nu era la aceste guri.
Pusese vorba chiar de restaurarea Poloniei, darideia
a fost parasita. Noua insa ni-a fost ingaduit sä
formam un Stat national, ca bariera impotriva
Rusiei.
Napoleon realiseaza apoi aspiratii rationale prin
sustinerea cu armele a regelui Sardiniei, repre-
sintantul viitoarei unitati italiene, impotriva Aus-
triei. Victor Emanuel porni contra Austriei, in
1859, razboiul pe care nu-1 putuse face tatal
sau, Carol Albert. Francesi 5i Piemontesi an mers
impreuna impotriva Austriacilor 5i i-au invins,
la Magenta, la Solferino, unde an singerat 5i ai
no5tri din Ardeal, luptind pentru causa tinarului
impArat. S'a alcatuit, indata, Italia prin vointa
lui Napoleon, dar mai mare decit o doria el. El
ar fi dorit o Italie de-Nord, cu Victor Emanuel,
5i, fiindca fusese in Italia-de- Sud, la Neapole,
Murat, cumnatul lui Napoleon I -iu, regatul de
Neapole, de unde s'ar fi scos Bourbonii, ar fi
revenit unui Murat. Italia insa s'a facut de la sine".
Italia lui Garibaldi, in contra Italiei lui Mazzini,
Italia monarhica in contra Italiei republicans.
Italia s'a facut de la sine", fara sa intrebe pe ni-
meni : Marele Ducat de Toscana, unde era un
tinar print austriac, a proclamat unirea cu regatul
Sardiniei, 5i capitala s'a mutat de la Turin la
Florenta. i Garibaldi Genovesul a wrasculat rega-
tul de Neapole 5i soldatii lui cu cAme5i ro5ii au
izgonit pe Bourboni 5i au adus Sudul Italiei catre
Victor Emanuel, care va a5tepta numai razboiul

www.dacoromanica.ro
 PO6
de la 1870 ca sa is bi Roma. Noul Napoleon
fusese intrecut aici.
Dar regalitatea italiana a fost, o bucata de
vreme, o regalitate clientelara pentru dinsul. Numai
tirziu Italia s'a intors contra lui, §i s'a spat
prapastia care exists §i astazi intre Franta §i
Italia, cu toata biruinta comuna asupra Austriei.
De aici a pornit marele prestigiu extern al lui
Napoleon al III-lea.
Atunci Franta, biruitoare contra Rusiei, birui-
toare contra Austriei, Franta care se impusese
ca principals putere imperials, celelalte fiind in-
vinse de dinsa, silite s'a mearga in orbita aceasta
francesa, represinta, in anul 1860, dacd nu ce
represintase pe vremea lui Napoleon I-iu, dar
autoritatea incontestabila in domeniul interna-
tional.
Napoleon al III-lea avea §i un plan El nu mai
void razboiu nefiind iubitor de lupte, neavind
calitati de comandant de oaste, ci, de cite on va
fi nevoie, sä se adune un Congres sau o Conferinta,
la el, la Paris, pentru ca lumea sa se inteleaga,
un fel de Liga a Najiunilor de la Geneva, in con-
ditii cu mult mai simple.
In 1866 insa, razboiul dintre Prusia §i Austria
i-a aratat ca poate fi in ordine materials ceva
mult mai puternic decit once combinatii diplo-
matice.

www.dacoromanica.ro
 XI.
CAderea non monarhii napoleoniene
Politica lui Napoleon al III-lea era politica
Europei sprijinite pe doctrina najionalitajii, fiecare
najiune ceia ae s'a proclamat pe urma §i dupd
razboiul cel mare avind dreptul de a trai prin
sine ; pe basa principiului acestuia national inte-
legea Napoleon o Europa lini§tita §i, de cite on
ar fi fost o greutate, de atitea on sa se adune un
congres, un fel de prevedere a Societatii Na-
tiunilor , si in congres sa se discute lucrurile, a§a
incit sa nu mai fie nevoie de razboiu.
Fata de aceasta concepjie Si fata de acest mij-
loc, am spus ca la 1866 se introduce un factor nou.
S'a vazut ca influenta Imparatului Francesilor
asupra restului Europei era foarte mare. Mai toti
Suveranii cauta sa asemene regimul for cu al lui
Napoleon al III-lea, ffind admis ca o copie ade-
cvata a lui Napoleon I-ju. A§a a fost §i in Ro-
mania. Supt regele Carol pompa de care se infa-
pra totdeauna: trasuri de Curte, jandarmi calari
inainte, jandarmi calari pe urma, salutul sever cu
un deget la chipiu, greutatea pe care o aveai de
a-1 apropia, mindria, gelosia cu care impunea su-
biectul conversatiilor §i inlatura din ele tot ce s'ar
fi cautat a se introduce necorespunzator cu inten-
jiile lui, toate acestea corespundeau tipului Napo-

www.dacoromanica.ro
 - -208

leon at III-lea. El, de-alminteri, crescuse in lumea

aceie care era supt influenja Imparatului ; mama
lui, principesa Iosefina, era fiica Stefaniei de Ba-
den, ea insasi fiica adoptiva a lui Napoleon I-iu,
§i el, cindva, a vrut sa ieie in casatorie pe o prin-
cipesa Murat, care s'a maritat apoi in Franta. Re-
gele Romaniei avea, de altfel, singele familiei Murat,
prin tatal sau.
Se introduce oriunde sistemul lui Napoleon al
III-lea, de stralucitor absolutism, ocrotind desvol-
tarea economics §i sprijinind clasele fundamentale
sociale. Aceasta in deosebire de Napoleon I-iu, care
nu avea, nu putea sa aiba nicio intelegere pentru
chestiunile sociale, care, de alminteri, abia incepeau,
intr'o forma cu totul rudimentara, sa se presinte.
Pe linga ea Napoleon I-iu nu avea nicio simpatie
pentru nationalitati, pe cind politica nepotului sau
este sprijinita pe principiul nationalitatilor. Napo-
leon I-iu nu avea niciun fel de intelegere pentru
liberalism, pe cind fasa a doua a domniei lui Na-
poleon al III-lea, cind a chemat la guvern pe R-
mille 011ivier, care, din nenorocire pentru dinsul,
a fost acela care a asistat la prabu5irea Imperiului,
a repreSintat §i un regim intern de libertate rela-
tiva, nu namai unul intern de constructii, de ca-
nale, de expositii, de tratate de comert.
Prusia, care era pur militarists inainte, se scbimba
in sens napoleonian. i aici grija de clasele de jos,
dorinta de creatiune economics apace, supt influ-
enta unei not §coli de economi§ti, a lui List. i
Prusia este ci§tigata pentru construcjiile sociale,
§i, daca, in acela§i timp, sentimentul national se
intArete in terile germane, aceasta se datorqte
fard indoiala §i sprijinirii necontenite a principiu-
lui national de catre Napoleon al III-lea, pro-
clamarii normei ca de acum inainte a§ezarile pur
teritoriale ale tratatelor din Viena vor fi inlocuite

www.dacoromanica.ro
 209 -
cu apezari pe base nationale, apa cum vor iepi din
congresele care, in intentia lui Napoleon, trebuiau
sa, se adune, periodic, la Paris.
Am putea merge mai departe cu semnalarea
acestei imitatii, trecind prin regalitatea italiana de
la Turin, mutata apoi la Florenta. Dar am putea
merge pi la Viena, unde a fost una din marile ex-
positii. Francisc-Iosif a facut pi el o bucata de
vreme pe Napoleonul austriac. Dar se poate ajunge
pi pans in Rusia. Dupa Nicolae, Alexandru al II-lea
este un Imparat social. El e acela care a facut
marea reforma agrara ruseasca, dind pamint la te-
rani pi unii de la not credeau ca, daca in Ro-
mania lui Cuza-Voda s'a facut acelapi lucru, era
supt influenta celor petrecute in Rusia, ceia ce
nu este adevarat. Alexandru al II-lea, Tarul care
se gindia la multimile teranepti pentru a li face
dreptate pi care ar fi de dorit din toata inima sä
fie iubit de popor pentru nevoile caruia avea toata
injelegerea, a fost influenjat de sistemul de la
Paris.
Dar a venit un moment cind lui Napoleon al
III-lea, adeca monarhiei de prestigiu, caci Si
aceasta insemneaza Napoleon al III-lea: influenta,
prestigiu , i s'a opus, intro alts jars, monarhia
de putere, .monarhia de forts, dublata cu altceva:
monarhia de sprijin national, creata prin cultura
de Stat. Un lucru cu totul deosebit de ce era in
Franta.
Armata francesa, dupd razboiul de la 1859, a
fost neglijata. Acolo nu era serviciul militar obli-
gator sau, daca era apa ceva, avea cineva putinta
de a plati un inlocuitor, apa incit armata francesa
era plind de /eangajati, cari cunopteau bine mep-
tepugul, dar erau incapabili de progres, supt ge-
nerali in mare parte sprijiniti Si mentinuti de Curte.
14

www.dacoromanica.ro
 - 210 -
In ce prive§te reformele tehnice in armata, ele, in
afarA de introducerea mitralierei, intirziau. Nu era
o armata tinuta in curent cu progresele §tiintii §i
Inoita necontenit prin toate fortele rationale. Dar
Napoleon al III-lea era a§a de sigur de prestigiul
lui, incit credea ca acest prestigiu, gloria armatelor
francese, ci§tigatd in Crimeia, in Italia de Nord,
este a§a de mare, incit nimeni n'ar indrAzni sA
atace aceasta armata, sä inceapa un razboiu im-
potriva unei atit de glorioase organisajii militare.
Pe de alts parte, monarhia aceasta a lui Napo-
leon nu se sprijinia pe natie. Trebuie s'o spuna
§i s'o recunoasca oricine aceasta. Imp5ratul lasase
vechiul sistem napoleonian: totul prin administratie,
sistem oarte rau. Este un sistem §i mai r5u: to-
tul prin administratie, i pentru administratie.
Subprefect, prefect pe timpul lui Napoleon era
lucru foarte mare. Prefectul era un fel de suveran
in districtul lui. Ceva din aceasta a ramas §i dupa
caderea Imperiului. 5i astazi re§edinta prefectului
frances este foarte frumoasa, receptiile lui au o
importanta deosebita. Prefectul §i subprefectul pur-
tau atunci uniforme militare luxoase, ca §i la noi,
pe vremea lui Ctiza-Voda §i in cei d'intaiu ani ai
Domniei lui Carol I-iu, dnd aveau trasuri la disposi-
tie, mergeau calare, cu cAlara§ii dupa din§ii, prinzind
hotii in padure, dar Si intemeind §coli §i judecind.
Jandarmii calari, cum a fost i la noi pang acum
citeva decenii, formau o retea intinsa asupra Fran-
ciei intregi, gata sa suprime orice mi§care revolu-
tionarA.
La inceput alegerile se faceau cu candidaturi
administrative marturisite ; totu§i pentru terani
regimul lui Napoleon al III-lea era, fara indoiala,
foarte bun. Teranii 1-au §i sustinut ; ei nu aveau
aspiratii liberale, nici pretentia de a da corifei
in Camera ; la ei nu erau amestecate ambitiile de

www.dacoromanica.ro
 211

vitrina care joaca un rol a§a de mare in preocu-

patia claselor intelectuale. Burghesii nu erau nici
ei nemultamiti. Cine vrea sa vada care era starea
deosebitelor categorii sociale din populatia frau-
cesa de pe vremea Imperiului al doilea poate lua
romanul unui scriitor naturalist incepator din
Franta, neglijat pe nedrept in ultimele decenii,
Champfleury, care a scris pe la 186o L'usurier Blai-
zot §i Les souffrances du professeur Delteil. 0 socie-
tate imbogatita, o societate cu -o justitie bunk o
edilitate harnica. Imparatul i§i alegea colaboratorii
dintre oamenii capabili de a crea.
Dar erau in Franta cloud categorii de oameni
nemultamiti cu Imperiul.
Crtategorie era alcatuita din plebea parisian5,
pe care nimeni n'o putea satura. In suburbiile pe
care le spargeau bulevardele largi §i luminoase ale
Imperiului traia o populatie in miserie, una deprinsa
cu miseria §i incapabila de a ie§i din ea, dar a-
vind toata ura omului care a mucezit de copil in
atmosfera aceasta de lipsuri zilnice. Era acolo un
mucegaiu de invidie, care se intilne§te in multe
capitale, dar in suburbiile parisiene mai mult chiar
decit in cel mai oribil cartier al Londrei, in care
omul este absolut indobitocit. Iar pentru condu-
cere erau advocati, cari cautau in graiu §i in scris
forma eleganta, retorica stralucitoare, capabila sa
mite pasiunile politice:- Tot invatamintul frances
culmina in crearea unei categorii intregi de ora-
tori, can nu aveau alts ocasie de a-§i arata cali-
tatile decit la barou, dar cari ar fi dorit a§a de
mult sa fie oameni politici. Deosebirea intre un
advocat §i un om politic exists, dar foarte multi
lume n'o vede. Unui orator politic i se cere sa
intervind la un moment anumit pentru a spune
anumite cuvinte, poate numai citeva, care sa ca-
racteriseze o situatie §i sa determine o directie.

www.dacoromanica.ro
 - 212 -
tntre oratorul de barou §i oratorul de Adunare
legiuitoare sint, astfel, foarte man deosebiri, dar
advocatul n'o vede. 5i ._,a intimplat ca in fruntea
for sa, a§ezat un om care avea o foarte mare re-
putatie, §i literara §i politica, care jucase un rol
in revolutia de la 183o, un omulet cu parul alb ri-
dicat de-asupra fruntii cu un virf amenintator,
cu ochelarii da'i peste ureche, totdeauna in redin-
gote, Thiers.
El scrisese istoria Revolutiei §i istoria lui Na-
poleon, dar pe vremea aceia se apasa mai mult
asupra faptulul ca a fost istoricul Revolutiei,
chiar impotriva lui Ludovic-Filip, om foarte onest,
muncitor, in curent cu toate chestiile zilei, dar
burghes fara relief §i fara coloare,
Prin urmare Imperiul avea contra lui masele
populare §i aceasta clasa de avocati, can nu pu-
teau fi cunoseuti decit prin desbaterile libere in
Parlament. Dace pe timpul lui Napoleon I-iu nu
era rost de vorba, ci Tribunatul fabrica legi, pe
care le discuta Senatul, Camera deputajilor avind
numai sä voteze da sau nu, supt Napoleon al III-lea,
imitatorul marelui sau unchiu, clasa aceasta, care
doria sä joace un rol politic, era indirjita impotriva
Imparatului §i, situajia aceasta incordata a durat
pins ce Napoleon a fost nevoit sä capituleze.
Dar, cum am spus, impotriva acestei monarhii
de prestigiu, fara zgomot, dar cu inalte preocupatii
nationale §i cu adinci preocupatii sociale, se ridica
o alts monarhie, care este inainte de toate o forts,
o monarhie de vointa nationals pregatita prin cul-
tura de Stat.
In ciuda visitelor pe care Wilhelm I-iu §i regina
Augusta be faceau la Paris §i cu toata prietenia
care lega personal pe Napoleon al III-lea cu Wil-
helm I-iu, tradijiile de la 1814 nu fusesera uitate,

www.dacoromanica.ro
 - 213

nici colaboratia de atunci intre natiune 5i regali-

tate. Este adevarat ca regalitatea nu-5i indeplinise
indatoririle pe care le. luase fats de natiune ; toata
jertfa intregului tineret german, cu Universiatile
in frunte, fusese trecuta cu Vederea. A doua zi
dupa liberare, fusese acela5i absolutism ca 5i ina-
inte. De aici nemultamirile, care s'au manifestat
la 1848, chid toata intelectualitatea germana a fost
contra lui Frederic-Wilhelm al IV-lea, care de
altminteri se purta cu o jignitoare indiferenta fats
de aceasta intelectualitate: intr'un moment vroi-
sera sä-1 primeasca frumos in Adunarea Nationala
pan-germand de la Frankfurt, dar el ii neglijase
cu desavir5ire.
Cind s'a suit pe tron Wilhelm, el era foarte
nepopular. Atunci, la 1848, el plecase din tail, se
dusese in Anglia, aproape ca un exilat. Avea anu-
mite idei vechi, infipte adinc in mintea lui, idei de
care nu s'a despartit niciodata. Initiativa ii lipsia :
perfect gentleman, foarte nobil in felul de a se
presinta, n'avea energie ; a trebuit sa fie sustinut
totdeauna, 5i de la o bucata de vreme a fost de
acela care a creat de fapt monarhia germanA, de
Otto von Bismarck.
Bismarck era un German de Nord, din partile
de la Marea Baltica. In cugetarea lui bogata 'n
idei, determinate mai putin de invatamintul uni-
versitar decit de calitatile lui proprii, caci a fost
un student mediocru, -5i de experienta vietii, caci
era un spirit adinc observator, observatiile lui a-
vind totdeauna o calitate personals, era ceva gre-
oiu, masiv, care impresiona prin onesta elaborare
a ideii. In cuvintarile lui de mai tarziu, caci
mult timp a facut opera de diplomat, el ince-
pea foarte greu 51 ca din cutremurul unui munte
ie5ia de odata ceva, zguduind corpul sau enorm.
De 9i foarte timid in Adunare, el cigiga prin a-

www.dacoromanica.ro
 - 214 -
semenea tnijloace biruinta. Dar avea §i calitati
poetice, pe care niciodata nu le ar fi pretins.
Acesta a fost omul. Trimes la Dieta din Frank-
furt, el se arata mare duman al Austriei, 5i du5-
mania aceasta 5i-a pastrat o totdeauna, chiar dupa
ce, mai tarziu, in sistemul bismarckian s'a ajuns
sa se creeze Dub la Alianta, care, apoi, impreuna
cu Italia, a format Triplicea. A fost citva timp 5i
ambasador in Rusia, 5i pentru puterea ruseasca a
avut o foarte mare pretuire. Inainte de a ajunge
la alianta cu Austria, el a incercat sa menVe a-
lianta, creatA de dinsul, a celor trei Imparatii: Ger-
mania, Rusia 5i Austria.
Chemat la putere de rege intr'un moment cind
liberalismul din Dieta prusiana era atotputernic 5i
cind, pe de alts parte, legaturile cu Austria erau
ingrijoratoare, prin concurenta de fiecare moment
pentru hegemonia in Germania (la 1848 con-
ducerea imperials fusese incredintata unui Aus-
triac, arhiducele loan, care a fost un moment lo-
cotenent de Imperiu), el avea la indemina, de la
inceput, Confederatia Germaniei de Nord, unirea
economics pentru suprimarea granitelor. Pe vre-
mea lui Napoleon I-iu fusese vorba de a se inte-
meia_ o Germanie de Nord, 5i aceasta ideie rama-
sese in mintea tuturor La 1864, regalitatea acea-
sta prusiand represinta sentimentul national ger-
man 5i dispunea de o armata, tinuta in curent
cu toate progresele 5tiintii 5i gata sa i se dea dru-
mul in fiecare moment, ministru de Razboiu
fiind von Roon 5i la statul-major acel genial con-
ducator, von Moltke. Atunci s'a produs razboiul cu
Danemarca.
DouA mari Puteri s'au ridicat deci impotriva
dreptului, macar aparent, al unui Stat mic, care,
acesta, pentru demnitatea lui, a primit incercarea,
din care era sigur ca va ie5i zdrobit.

www.dacoromanica.ro
 - 215 -
In Danemarca se schimbase dinastia. Cea veche
se epuisase. Duce le de Gliicksburg trebuia sá suc-
cedeze, dar era intrebarea dace supt noua ramura
domnitoare se mai pastreaza legatura dintre rega-
tul Danemarcei si doua ducate germane on semi-
germane, Schleswig (Slesvig) si Holstein : Holsteinul
german, Schleswigul pe jumatate danes, pe juma-
tate german. Inca de la 1848 se ridicase aceasta
chestie, dar lucrurile s'au potolit atunci, pentru
ca apoi sa apara din nou. Danesii au aparat cu
energie santurile de la Diippel, uncle a murit si
un frate al regelui Carol. Danemarca fiind, natu-
ral, invinsa, i s'au rapit teritoriile la care credea
ca are drept poporul german, insa aceste teritorii
au fost supuse administratiei comune a Austriei si
a PrusieL Dar Prusia a scos garnisoana austriaca
si de aici s'a ajuns la razboiul de la 1866.
El era pentru Prusia impopular. din cause legi-
lor militare, pe care le impusese Bismarck impo-
triva Parlamentului ; o bucata de vreme el guver-
nese cu budgete provisorii. Deci el avea in fela
lui o opositie foarte puternica, alcatuita din cato-
lici si din liberali : se cerca inlaturarea lui Bismarck,
dorindu-i-se chiar moartea. Deci un razboiu pornit
intr'o atmosfera foarte rea. Austria cii au adoptat
o atitudine de defensive, dar in luptele de la Sa-
dowa si IConiggratz ei au fost zdrobiti, dupe o
resistenta de doud zile. Calea catre Viena era des-
chisa. Devenise necesar pentrn Imparatul Fran-
cisc-Iosif ca pacea sa se incheie imediat.
Prin ea s'a anexat regatul de Hanovra la Prusia,
care s'a intins, astfel, spre Vest pana la Rin. N'a-
trecut multa vreme si s'a incheiat o convenlie cu
Statele de Sud, Baden, Wurttemberg, Bavaria, Sa-
xonia, care fusesera de partea Austriei, asa incit
Prusia dispunea, fare stirea lui Napoleon al III-lea,
in cas de primejdie 5i de armatele acestea.

www.dacoromanica.ro
 - 216 -
Imparatul Francesilor, imbatrinit, supus sfatu-
rilor imparatesei Eugenia, n'a simtit primejdia
mare care era aici, de §i fusese in§tiintat. Ame-
nintarea pentru Franta nu era de partea Austriei,
care se indreptase spre Rasarit, in Peninsula Balca-
nick ci de partea Prusiei. Napoleon a fost imelat
insa de Bismarck, en fagaduieli de compensatii in
Belgia, in Luxemburg ; in§elat in chipul cel mai
crud. Sentimentul national frances incepea acum
sa fie stapinit de o formidabila invidie contra
cresterii nemasurate §i rapezi a Prusiei.
Astfel, in chip firesc, dupa patru ani s'a ajuns
la razboiul de la 1870.
Situatia Franciei era cu atit mai rea, cu cit ea
nu avea sprijinul Italiei.
La 1866 Italienii, can erau in Florenta, dar nu
aveau Roma, nici Venetia, facusera o legatura cu
Prusienii, ca sa atace impreuna Austria. N'au avut
noroc nici de data aceasta find batuti §i pe uscat
§i pe mare. 5i totu§i ei ci5tigasera Venetia, dar
intr'o forma ofensatoare pentru din§ii. Imparatul
Austriei o cedase lui Napoleon, ca mediator, iar
acesta o dad.use Italiei, in schimbul Savoii, teri-
toriu de limbs francesa, dar leagan al dinastiei
Italicne. Durerea nespusa pe care au simtit-o Ita
lienii atunci, a simtit-o §i acela care conducea
atunci politica Italiei, Bismarckul ei, un visator in
tinereta, un economist mai tirziu, Camilllo de Ca-
your. Om in stare sa infrunte once resistenta a
opiniei publice, el i5i facuse socoteala ca numai
astfel se poate merge la unitatea Italiei.
Italienii voiau sa intre in Roma. Garibaldi §i por-
nise contra cetatii ve§nice. Roma fusese aparata
de regimentele Papei, de Sviterii lui, dar §i de trupe
francese, care an tras, publicindu-se apoi §i un
buletin in care se constata efectul precis al mitra-

www.dacoromanica.ro
 - 217 -
lierelor, arms noun. Un gest lipsit cu totul de
eleganta. Garibaldi, invins la Mentana, la Aspro-
monte, fusese Si ranit. Trupele francese au pastrat
deci Roma. De aici ura pe care Italienii o aveau
fats de Fianta.
Originea razbniului franco-german a fost in-
tr'un incident al problemei dinastice spaniole.
In Spania, dupa moartea lui Ferdinand, mo9-
tenitoare a tronului a fost declarata fiica lui din
a doua cAsatorie, Isabela, supt regenta 1111ariei-
Christina, sotia, Inca tinard, a batrinului rege. A iz-
bucnit incbta o lungs lupta Intre partisanii Isabelei
aceia ai lui Don Carlos, fratele regelui mort, car-
listii, cari foarte multa vreme an perseverat 9i au
invins adesea pe partisanii reginelor. Dar Isabela, care
a ramas pe tron, era capabila sa mints §i sa puie
in situatia cea mai neplacutd pe auxiliarii ei mi-
nisteriali, in afara de o viata de familie care a dat
materie si la romane in fascicole. Deci ea a fost go-
nita: generalii faceau acolo revolutia, §i generalii
att trecut-o, deci, peste granita.
Republica fiind imposibila, a trebuit sa se aleaga
un rege §i s'a 'ales fratele viitorului rege Carol al
Romaniei,nLeopold. Familia de Hohenzollern avea,
de altfel, legaturi de inrudire in Portugalia, unde
sora lui Carol 9i a lui Leopold fusese tinara so-
tie a regelui Dom Pedro. Franta a declarat ca nu
poate accepta pe Leopold, caci aceasta ar insemna
sa aiba pe Hohenzollerni 9i la Pirinei 9i la Rin.
Dar Hohenzollernii catolici de la Rin nu faceau
parte din aceia9i ramura ca aceia, calvina, de la
Berlin. De la Paris i s'a cerut regelui Prusiei sa,
arate ca nu aproba candidatura, ca nu o va aproba
niciodata. Astfel de intrebari, sint, fire9te, jigni-
toare pentru orice dinastie. Wilhelm I-iu a spus
din nou ca nu vrea pe Leopold in Spania, ca an-
gajamentul acesta §i-1 tine. Dar i s'a pArut amba-

www.dacoromanica.ro
 - 218 -
sadorului frances ca nu era destul de bund aceasta
declaratie 5i a mai cerut Inca una. La o intrebare
pe drum, pe promenada din Ems, undeii facea
cura, regele a spas ca personal nu mai are nimic
de adaogat. Aceasta declaratie a prefacut-o Bis-
marck, 5i din cuvintele politicoase ale unui om
gata de impacare, care cedase in fond, a ie5it o
forma ofensatoare pentru Franta : 6nu mai am ni-
mic de spus».
Spiritele s'au aprins la Paris 5i razboiul, dorit
de Imparateasa pentru ca victoria, scontata, sa asi-
gure tronul fiului ei, a pornit.
S'a incercat cu o iute ofensiva, imediat impie-
decata. Imparatul imbatrinit, chinuit de o groaz-
nica boala, i5i reservase conducerea unei parti din
armata, mare5alul de Mac Mahon a celeilalte. Armate
fara actiune unitara. Dupa o serie fulgeratoare de
infringed, Napoleon a ispravit cu desastrul de la
Sedan. Bagat in cazanul acela, incunjurat de jur
imprejar de Germanii de pe inaltime, a5a inch
armata francesa putea fi complect masacrata, nu
i-a mai ramas Imparatului fara noroc decit sa se
predea. In zaclar 15i cautase moartea umblind
citava vreme calare in bataia pu5tilor prusiene.
Imediat dupa aceasta Parisul a declarat Impe-
riul cazut ; Imparateasa Eugenia, de 5i femeie
foarte energica, a fost silita sa fuga in Anglia,
luind cu dinsa 5i pe fiul ei.
La Paris s'a alcatuit un guvern provisoriu, care
a inceput resistenta nationals, printr'o noun ar-
mata, care a luptat o multime de vreme, dovedind
ca invins a fost Imperiul, nu Franta.
Indata insa nobila Cara a trecut prin not Si
groaznice nenorociri. Se credea ca guvernul fran-
ces se intelege cu Germanii. La sfir5itul iernii
1870-1871 s'a facut deci o mi5care nationalists la

www.dacoromanica.ro
 - 219

Paris, care a degenerat, §i prin amestecul multor

refugiati strain, Intr'o revolutie socialists, a Comu-
nei parisiene. Trupele de la Versailles au trebuit
sa cucereasca orasul, puind la zid zeci de mii de re-
beli. ,Si atunci Germanii an avut satisfacjia de a
Intra in Paris, trecind insa numai pe anume strazi.
Dar, pe linga aceasta, Franta nu avea o forma
politica constituita. Thiers a fost numai §eful gu-
vernului frances, si abia dupd multi vreme, Inca
la Bordeaux, Adunarea a votat forma guvernului.
Unii erau pentru regalitate, pentru urma§ul lui
Carol al X-lea, contele de Chambord, on pentru con-
tele de Part's, nepotul de fiu al lui Ludovic-Filip ;
mai erau imperial4ti, de §i Napoleon era zdrobit.
Republica a fost votata cu un vot.
Din momentul acesta, ins& hegemonia Intregii
Europe a apartinut Prusiei, al carii rege devenise
.capul natiunii germane, fiind proclamat, cu o
pompa extraordinary la Versailles, in galeria lui
Ludovic al XIV-lea, Deutscher Kaiser. Nu Impa-
rat al Germaniei, ci Imparat german", cu pastra-
rea institutiilor existente. S'au mentinut deci Sta-
tele, cu vechea for armata, cu sterna for purtata
§i in armata unitary. In ce prive§te justitia, s'a
Intemeiat doar o Curte de Casajie la Leipzig. Dar
fiecare Stat batea moneda lui, dietele locale
funcjionau alaturi de Dieta imperiului, Imparatul
fiind represintat prin cancelariu, prin cancelariul
permanent, care a Lost -Bismarck.
Dar creajiunea aceasta /Lona n'a fost altceva
decit o imitatie napoleoniana. Napoleonismul s'a
mutat de la Paris la Berlin. Tot ceia ce represin-
tase deci napoleonismul frances: armata, grija de
clasele muncitaare, aici socialismul de Stat al
lui Bismarck, desvoltarea economics, expositiile
aratind munca nationals, toate lucrurile acestea

www.dacoromanica.ro
 - 220 -
au fost mutate in Germania. Sistemul lui Napo-
leon 10 schimba Ora, dar nu §i sensul.
Europa de fapt a trait de mai bine de douazeci
de ani supt acest regim, care a intimpinat o sin-
gura mare greutate: razboiul ruso-turc de la 1877-8,
care era cit pe -aci sä degenereze intr'un razboiu
ruso-anglo-austriac.

www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII
Pagina

I. Sensul si causele revolutillor din secolul al XVIII-lea. . 5

II. Cele d'intaiu revolutii. . . . . 36
Di Inceputurile revolutiei francese. . . 52
N. Desvoltarea Revolutiei francese. . . 77
V. Imperiul . . . . . . . 98
VI. Cuhnea si sfarsitul regimului napoleonian. . . 110
VII. Restauratii si aliante ,sfinte" . . . 139
Val Restaurari si Revo lutii. . . . 156
IX. - Burghesia la lucru . . . . . 180
X. Noi le regimuri de munca supt monarhi . 189
XL Caderea noii monarhii napoleoniene. . . 207

www.dacoromanica.ro