DR LAZAR GHERMAN

PROFESGR UNIVERSITAR DIN CERNĂUŢI

Catastrofa
Domnului �. Jorga

_.�_.-

BUCUREŞTI .
TIPOGRAFIA PROFESIONALĂ, DIM. C. IONESCU
9. - STHADA CAMPINEA:-Il!. - 9
1915

www.dacoromanica.ro
 DR LAZAR GHERMAN
PROFESOR UNIVERSITAR DIN CERNAUTI

Catastrofa
Domnului Y. 3orga

E.-,: '-i----.

BUCURESTI
TIPOGRAFIA PROFESIONALA, DIM. C. IONESCU
9. - ScRADk CAMPINEANIT.
1915
- 9

www.dacoromanica.ro
 t.C'&

FAG

POPESCU BAJENARIT
AUTOR

..
VOL....,,, a-a Yrial,7111nala
NI al 1 aira11111100eANU wollwa Ma 10%,

Motto: Yoi trebue au ne

inspirrtm data un primcipiu:
cit nintic nu se poate face
inure, trainic, deceit intr'o
societate intr'adevar si pro-
fund moralii, sou intr'o so-
eietate care Indoor in ceasal
al unsprezecelea isi dd sea-
mit de pcicatele sale si dtin-
du-si seantil de aceste pir
cute se botitrliste a incepe o
ziatd spnjinita pe temeiuri
de solidaritate sociala si
inorald nesfinduitcr (N. lor-
ga Desbaterile Adnni1rii
Deputatilor" din 22 Ianua-
rie 1015).
Ccideti-ror in mreajct sa
pactitosii" (Psalmul lui Da.
rid 140).

Domnule lorga,
Anuntand, in $edinta de Vineri 19 Decembrie
1914, interpelarea Impotriva confirmarei mele
ca profesor, des1 imi aduceai cele mai grave $i
qodioaseD acuzatiuni ce s'ar fi putut aduce unui
om in conditiile mele, si desi acuzatiunile nu
erau sprijinite pe nimic, fiind simple afirmatiuni
Fara nici o dovada, zici: «eram hotdrit ca, in
imprejurcirile de azi, cand kith indoiald cd aten-
tiunea noastrd se indreaptci cu total in altci di-
rectiune dealt in directimea deosebitelor pro-

www.dacoromanica.ro
 -4
lileme interne ale jarei noastre, sa nu desvolt
interpelarea pe care o anuntasem» (Vezi in Mo-
nitorith Oficial, Desbaterile Adundrii Deputatilor
No. 21, din 24 Ianuarie 1915, de unde cunt cu-
lese toate citatiunile din acest raspuns).
. Cu alte cuvinte, socoteai ca e deajuns sa a-
runci asupra mea cateva acuzatiuni «odioase»,
pe care «in imprejurarile de azi» sa nu fii silit
sa" le dovedesti, si eta, tot din cauza «Imprejura-
rilor de azi, cand atentiunea noastra se indreap-
tä cu totul in alta directiuneD, voi fi silit sa tac
si sa sufer nedreptatea.
Nedreptatea era insa prea mare, Domnule
Iorga, atitudinea d-tale era prea incalificabila,
ca eu sä pot tacea, oricari ar fi fost Imprejurarile.
De aceea, am fost dator sa-ti adresez «Scrisori
DeschiseD ca, prin documentarea cea mai sdro-
bitoare 5i prin argumentarea celei mai constran-
gatoare logici, sa dovedesc purtarea dumitale si
nedreptatea fara margini ce-mi faceai.
Asa s'a intamplat, ceeace se intampla adesea,
in lume, ca latul ce ai aruncat in contra mea, po-
trivit sfintelor cuvinte din Psaltire, «ccideci-vor
in mreaja sa paccitosii», te-a prins pe d-ta In-
su-ti.
Prins in latul pe care-1 sortisesi pentru mine,
esti nevoit, d4e Iorga, s'a to svarcolesti din toate
puterile, ca sa scapi. Astfel, esti silit sa-ti des-
volti interpelarea chiar in ciuda «Imprejurarilor
de azi».
Din nenorocire pentru d-ta, in opintirile ce
faci, firele latului se strang tot mai mult Si to
prind tot mai tare, asa. Incat nici o scapare nu
ti-a mai ramas.
Aceasta catastrofa morald a unui, om ca d-ta,
e prea edificatoare, ca sa nu o prezint cetitori-

www.dacoromanica.ro
Ior Si opiniei publice, in aceasta notia aparare pe
care sunt dator sa mi-o fac, fata de nedrepta-
tile ce ai aruncat din nou asupra mea in Par la-
mentul Tarei.

Domnale lorga,
Desvoltarea interpelarii d-tale dela 22 Ianua-
Tie cuprinde 15 coloane de < Monitor Oficial» din
Desbaterile Adunarei Deputatilor No. 21 din 24
Ianuarie 1915, pag. 141 146 (vezi si «Neamul
Romanesc ) No. 5, anul X, 1 Febr. 1915). Aceste
coloane, in legatura cu anuntarea interpelarii
sunt oricat de putin at crede cineva, $i oricat
de greu imi cade a spune lucrul acesta cea
mai aleasa crestomatie de contradictiuni, de su-
biectivitati, de mutilari de texte, de ?ntortocheri
tendentioase, de hule la adresa crestinismului
Si a Bisericei, de, neadevaruri si de sfruntata
lipsa de logica, de scrupul $i de cinste.
Fatada cladirei spirituale ce o reprezinta des-
voltarea interpelarii, drept ca e impanata, ca
toate lucrarile d-tale, cu peroratii de sentimen-
talism moral $i de patriotism inflacarat, cari pot
insela pe ascultatorul sau cititorul putin atent.
Dar interiorul cladirei, iarasi ca in toate lucra-
rile d-tale, este, pentru cititorul atent, un formi-
dabil labirint de Intunecoase incalciri $i incur-
caturi.
N'asi fi crezut sa fiu silit vre-odata sa spun
adevarul acesta, dar fiindca ma provoci cu per -
severenta inaintea Tarei intregi, sunt silit sa-mi
fac datoria pe deplin, ridicand valul cu desa-
vat-sire.

www.dacoromanica.ro
 - G-
In adeveir,
I) Dumneata, Domnule Iorga, spui: ( Eram ho-
teirit sa nu desvolt interpelarea pe care o anun-
tasem inainte de seirbeitori. Au intervenit
fapte can ma silesc sa dau interpelarii mele in-
treaga intindere de care este capabild... Cea mai
mare parte din D-voastre a primit o brosurd in-
titulatd «Scrisori deschise» altre mine, is-
calite de d. Lazar Gherman, candidatul respins
de minister... un fel de interpelare tiparita reis-
panditei individualo.
Si totusi, tot d-ta, nemijlocit dupd aceste cu-
vinte, esti nevoitsa spui: «Nu voi discutd aceasta
brosura nici in tonal ei, nici in acuzaliile perso-
male care mi se aduc... 0 astf el de brosurd natu-
ral ca nu poate fi tratata din punctul de vedere
personal cum am avut cred foarte mare dreptate
sa o spun inaintea Camerei».
Va sa zica, brosura mea este onotivub care
qte-a silit> sa -ti desvolti interpelarea, iar in in
terpelare, careia ii dai (intreaga intindere de
care e capabild , crezi ea ai (foarte mare drep-
tateo sa nu ( discuti aceasta brosura ).
Nu te silea nimeni, Domnule Iorga, sa ras-
punzi la acuzatiile precise ce ti-am adus cu lu-
cruri scrise de dumneata, daca ai fi gasit de cu-
viinta sa taci cu desavarsire.
Dar IV dai seama in ce lumina te prezinta
acum lbgica d-tale? Ca sa jiricepi numaidecat,
schematizez aici aceasta !ogled:
Iorga desvolta interpelarea din cauza brosurei
lui Gherman; desvoltandu-si interpelarea, Iorga
zice ca nu poate discutd brosura lui Gherman
fiindca, el, Iorga, ( are foarte mare dreptate».
Da, Domnule Iorga, din nenorocire tocmai asa_

www.dacoromanica.ro
 -7-
ca aici ai d-ta < foarte mare dreptate> , mai pre-
tutindenia, $i logica tot ca aici.
II) Anuntand interpelarea zici despre mine :
n'are lucrari de specialitate».
Dovedind eu in «Scrisori deschiseD ca am lu-
crari de specialitate, te aperi asa: «De altminteri
ar fi foarte greu sa desvolt partea aceasta a in-
terpelarii mele... Brosurile de cari s'a ocupat D-1
Ministru al Instructiunei in raspunsul dat Sena-
torului Universitatei, browrile acestea sunt ire-
peribile. Le-am cautat la biblioteca Academiei
Romfine $i nu le-am gasit. Mie nu mi-au Post tri-
mise $i n'au Post trimise nimanni din cdti cunosc..
Prin urmare, de partea aceasta a interpelarei
nu ma twin ocupaD.
Va sa zica, D-le Iorga, declari singur ca nu cu-
nosti, ca nu ai vazut, lucrarile mele. Faptul acesta
insa nu te Impiedica sä sustii atat ca n'as avea
lucrari de specialitate, cat $i sa exclami trium-
fator, cu elogii la adresa D-lui Ministru: «ras-
punsul dat de D-1 Ministru al Instructiunei cu
privire- la valoarea lucrarilor candidatului Dr.
Lazar Gherman e absolut suficient%
Asa de intemeiate sa fie oare $i celelalte con-
vingeri ale d-tale? Asa sa fie cinstea d-tale de
istoricD pretutindenea?
Ca sa pricepi, voi reduce si aici metoda d-tale
la doua propozitiuni:
Fiindca Iorga n'a aflat brosurite, ele nu exista.
Insa de oarece brosurile exista, ele n'ar putea
fi de specialitate.
Bietele mele brosuri, oare nu cumva toti cari
se pronunta nefavorabil asupra voastra sunt oa-
meni de onestitatea D-lui N. Iorga, care se do-

I www.dacoromanica.ro
 -8-
vedeste singur a face judecata definitiva, ne-
apelabila, fard sa va fi vazut?

III) In < Scrisori deschise> eu am aratat ca

despre lucrarea mea «Religion and Kultur > s'au
exprimat cu elogii nu numai specialistii de is-
torie bisericeasca dela Eacultatile romano-cato-
lice $i protestante, dar ca insuti d-ta, D-le Iorga,
ai laudat altadata acest < intins studiu de patrun-
aitoare critics istorica».
Azi d-ta raspunzi: <<Eu cunosc lucrarea D-lui
Dr. Lazar Ghernian..., este o lucrare scrisa in
limba germane!, despre care alkidatd earn ex-
primat favorabil, cum si azi as face acelas lucru,
data asi avea-o pentru infala oara in mans. Dar
evident cd o lucrare da cuprins iiiozofic despre
religiune $i biserica nu este o lucrare care sd
facd pe cineva indicat pentru catedra de istoria
bisericei romtine ).
Prin urmare, D-le Iorga, din ceetce numeai
altadata un «intins studiu de patrunzatoare cri-
tica istoria», azi faci < o lucrare de cuprins filo-
zofic» ca sa nu fie de specialitate istorica, si ca
sa poti exclama: < hotarit nu e de specialitate,
oricari ar fi propor(iile el).
In facia unei asemenea mentalitati, mie nu-mi
rarnane decat sa ma intreb: Oare ce sa mai
creada lumea despre judecatile pe care le-ai
rostit asupra cartilor ce ai avut < pentru intaia
oars in many >? Oare daca, Domnule Iorga, im-
pins de dreptatea irezistibila a lui Dumnezeu,
vei fi silit sa iei si pentru a treia oara in -mana
cartea mea, de ce cuprins vei gasi-o?
Cand cpatrunzatoarea critica istorica de odi-
nioara, devine astazi < filozofie >, < hotarltD nu e

www.dacoromanica.ro
 - 9 --
de loc imposibil ca maine la un om ca d-ta sa
devie chiar botanica sau astronomie!

IV) Anuntand interpelarea, ziceai, Domnule

Iorga, despre mine ca asi fi un «cleric bucovi-
nean» oarecare. In «Scrisori deschise» facan-
du-mi eu recomandatia, esti shit sa recunosti ca
sunt profesor.
Dar ca, totusi, sa nu-ti schimbi tactica, ma
faci «insiircinat de a lined un curs despre Re-
ligiune si Bisericci .
Va sa zica, dupa cum «istoria» devine la d-ta
< filozofie . tot astfel devine si catedra de < is-
torie bisericeasca < un curs despre <Religiune
si Biserica , iar un titular inamovibil de catedra,
un simplu (Insarcinab.
Oare sa fie constiente sau inconstiente la un
om ca d-ta, asemenea nascociri clevetitoare?
Ce respect vei avea d-ta, Domnule Iorga, de
parlamentul Romaniei, daca, sub scutul imum-
tatei, debitezi fard nici o pudoare asemenea e-
normitati?

V) Cu privire la art. 81 din Legea invataman-

tului secundar Si superior, to prefaci a crede ca
acest articol n'ar avea menirea sa numeasca
profesori universitari, sari sa corespi'nda pre-
tentiilor normale ce se cer dela un profesor uni-
versitar. D-ta in opozitie cu litera si spiritul le-
ge! ceri < lucreiri cunoscute de toatei lumea $i de
o importanta extraorclinard >.
Par'ca acest articol n'ar numi profesori uni-
versitari, ci ar declara cine sunt barbatii de ge-

www.dacoromanica.ro
 10

mu, cu titlul de drept la panteonul 'nemurirei si

la recunostinta a toata lumea!
Stau si ma intreb: care sa fie oare, chiar din-
tre lucrarile d-tale, «cunoscute de toatd lumea si
de o importanrci extraordinard»?
«Extraordinar& dintre lucrarile d-tale este In
adevar eel putin «lstoria Bisericei Ronzdne >
scrisa precum am dovedit in < Scrisori des-
chiseD de un necredincios, si totusi platita si
tiparita de Ministerul de Culte; dar < cunoscute
de toata lumeaD nu stiu care-o fi dintre toate
scrierile d-tale, caci stiu si eu, ca si d-ta, ca
cele mai multe din ele nu sunt citite de nimeni,
nici chiar de bietii actionari ai Tipografiei din
Valeni, cari sunt siliti sä le primeasca in locul
tantiemelor sau dividendelor!

VI) In baza acelei false interpretari a artico-

lului 81 spui, Domnule Iorga: < Eu socot ca nu
trebue sd aibd cineva o deosebitd cunostinta a
lucrurilor bisericesti pentru a in(elege ca nu pe
baza unei lucreiri, care hotdrit nu e de specia-
litate, oricari ar fi proportille ei, $i nu pe baza a
cloud brosuri de 30 70 de pagini sd poata sd se
prezinte, sau sa accepte cineva a fi prezentat,
ca un candidat de catedra universitaraD.
Afard de faptul ca falsifici cuprinsul lucrarilor
mele, contrazicandu-te insuti, precum am vazut,
chiar de ar fi mai mic decat spui d-ta numarul
paginilor pe care mi-I ciuntesti pe jumatate, to-
tusi sunt mandru de lucrarile mete, care sunt
scrise cu sinceritate, bunacredinta si constiinta
curata. Astfel dupa cum m'am "crezut indrep-
tatit a priml catedra de istoria bisericeasca uni-
versals si romans specials la Universitatea din

www.dacoromanica.ro
 II

Cernauti, tot asa m'am crezut indreptatit sa pri-

mesc catedra si in Bucure$ti, oferindu-mi-o co-
legii competenti dela Universitatea de aci. Si
toti, chiar cei cari «nu trebue sa aiba o deose-
bita cunostinta a lucrurilor biserice$tiD, vor in-
telege dreptatea mea si nedreptatea ce-mi faci,
precum si ca nu cantitatea, ci calitatea deose-
beste lucrarile. Oare te faci, Domnule Iorga, a
nu 5t1 ca chiar cei mai devotati prieteni si cei
mai sinceri admiratori ai d-tale, spun, chiar in
public, ca mai bine era sa fi scris d-ta numai ju-
matate din cat ai scris, dar sa fi scris mai altfel,
ca sa le poata citi oamenii dela inceput pang la
sfarsit?
Afla cel putin acum dela mine adevarul acesta!

VII) In interpelare anunti Camerei, Domnule

Iorga, ca eu asi fi fost «unul din asociatii cam-
paniei odioase» qin care vitt! Bisericei a ccizut
sub grele acuzciri pe care le ridicaserci prin cea
mai uritei intrigei un nutniir de clerici si pro-
f esori».
Si aceasta cu ce scop? Oare spre a «redes-
chide)) rana, despre care d-ta insuti zici ca < ne
felicitam cu totii ca am ajuns sa o incheiem»?
Sau ca sä ma ponegresti si sa ma distrugi pe
mine ?
Dovedind insa in «Scrisori deschise» in mo-
dul cel mai evident ca eu n'am avut nici cel mai
mic rol, dar ca d-ta insuti ai fost seful campa-
niei < odioaseD, nu vrei sa iei in seama aceste do-
vezi, fiindca: < ai foarte mare dreptate».
Si totusi in cele din urma incerci sa te faci ca
le iei in seama pomenindu-ne ca zici: (Ai se
'Area al vcid in recomandarea D-lui Dr. Lazar

www.dacoromanica.ro
 - 12 -
Gherman incercarea de a trezi o noua chestiune
pe care ne felicitam cu totii cd am ajuns sd o
inchidem... Am crezut cd recunosc o incercare
de a se deschide... o chestiune generalci pe care
ne obisnuisem sd o socotim inchisti>
Sa ne erte cititorii ca pentru a da lectii de lo-
gica ( celui mai genial roman > trebue sa ne fo-
losim din nou de schemele de logica elementara.
Tata cum vine argumentarea d-tale:
lorga, care purtase < camparia odioasa» con-
tra lui Athanasie, acuza pe Gherman de aceasta
campanieo sfarsita.
Cerandu-i Gherman dovezi, Iorga spune: < mi
se parea ca vad ca Gherman are sa deschida
in viitor «campania odioasa din trecut, deschi-
zand astfel o noua chestie .
Oare sa fi crezut d-ta singur, Domnule Iorga,
ca intr'adevar vei putea imbata lumea cu apa
rece ?

VIII) Cu privire la amestecul d-tale in < campa-

nie >, amestec neonest, dovedit in modul cel mai
evident, ne pomenim Ca spui: < S'au petrecut lo-
i'ituri atilt de neasteptate, scurgdndu-se od de
repede unele dupd altele..., indit pentru foarte
mullet tame firul for s'a rupt..., Inc& mie insumi
chiar, care se pare cd am fost amestecat intr'in-
sele, dar desigur nu in fetid neonest cum spu-
ned Pa."; intele Gherman, mie insumi mi-a tre-
buit ourecare trudd ca sa refac legatura dintre
aceste lucruri si sd o simt mai deplin dealt cum
se pitted ddnsa simti in desfasurarea evenimen-
telorh.
Se pare ca ai fost amestecat ? Si ai avut
in adevar < truda ca sa refaci legatura dintre a-

www.dacoromanica.ro
 - 13 -
ceste lucruri s' sa o simti mai deplin decat se
puted (lima simti in desfasurarea evenimen-
telor ?
Domnule Iorga, in schema rezultatul trudei
dumitale vine ash:
Ori de am fost eu. Iorga, amestecat, nu stiu
bine, «se pare :
Ca a fost Gherman amestecat nu o pot uita
nici odata, chiar de-ar fi amestecul lui numai
pentru viitor;
Si daca cumva asi fi fost amestecat, desigur
am fost in modul cel mai cinstit, nu cum dove-
deste scrisul meu si epistolele mele faximilate;
Gherman insa nici in viata viitoare, si chiar
de va fi primit in rai, nu va lucra cinstit.
Dumneata, Domnule Iorga, judeci cu cea mai
mare usurinta toate lucrurile din lume; numai
pentru a te judeca pe d-ta si pacatele d-tale, te
trudesti rau si in zadar.
Domnule Iorga, dar nici n'ar fi fost nevoe sä
te trudesti, fiindca dumneata nu esti dator sa
dai muritorilor socoteala de faptele dumitale;
dumneata esti doar infailibil dupa «cinstita»
d-tale credinta, si, in totdeauna, «ai foarte mare
dreptate! >>

IX) ca o repetire scurta a lucrurilor discutate

pang aici, reamintesc cititorilor ca eu in «Scrisori
deschise» am dovedit ca si pentru reflexiunile
principiale ce am facut, cu privire la chestiunea
bisericeasca din Romania, dupa caderea Mitro-
politului Athanasie, D-1 Iorga mi-a ridicat osa-
nale si ditirambe ca acestea: <<Laudd se cuvine
pdrintelui Dr. Lazar Gherman care cu curaiul

www.dacoromanica.ro
 - 14 -
crestinului, spline cuvant de leimurire si orien-
tare pentru toti cei rateiciti $i nestiutori... Da
scumpul meu (rate $i invdteitor de carte orto-
doxci, yowl vi se cuvine stima $i recuno$tinta
noastrd, pentrucd ati adus serviciu cauzei orto-
doxe din Tara noastrd... cuvantul vostru a Post
cuveintul de kimurire $i orientare».
Am dovedit deci, ca. D-1 Iorga pentru ceeace
altd data ma lauda $i ma ridica in slavi, astazi
ma acuza de moarte. Si cerandu-i eu socoteli,
la dovezile mele, desvoltandu-$i interpelarea < in
intreaga intindere de care este capabild» D-1
Iorga zice: «Nu voi discutd aceastd brosurd... o
astfel de bro$urci natural cd nu poate fi tratatd
din punctul de vedere personal, cum am avut
cred foarte mare dreptate sd o spun inaintea Ca-
m erei».
Si un astfel de am indrazneste sa incerce a
clatina o cauza dreapta $i indrazne$te sa creada
ca va isbuti!
Domnule Iorga, adu-ti aminte ca $i un uria$
inarmat ca Goliat, de care se temeau toti israili-
tenii $i filistenii, s'a naruit ca un munte cand 1-a
lovit cu pra$tia tandrul pastoras David. Adu-ti
aminte $i cutremura-te!

X) In «Scrisori deschiseD am facut istoricul

documentat al chestiei bisericesti, dovedind cu
cea mai mare evidenta rolul «adios» al d-tale.
Si d-ta te silesti sa faci un istoric, dar aduci
in legdtura.' persoane care n'au luat partea ce
li-o atribui, $i te sprijine$ti drept dovezi pe in-
tdmplari tainice, pe persoane misterioase cari
nu se pot numl, $i in seama cdrora poti incarca

www.dacoromanica.ro
 15 -

ce vreai, de oarece, probabil, nu au fost Si nici nu

sunt existente.
In adevar, cu toata saracia mea materials ofer
orice premiu celui care va dovedi afirmatiunea
d-tale ca chestiunea bisericeasca actualA «s'a in-
ceput in «Viitorul» din 1904 al D-lui Boroianu»
«de altmitzteri persoand foarte blajina $i foarte
ertilloare», si ca in «Moral» D-lui Boroianu s'a
inceput atunci «o campanie... care aved drept
stop sa theme pe anume sefi ai Bisericei ronzane
la datoria for de oameni luminaji, de clerici $i
erarhi, cari ocupa o inalta pozitiune in stat».
Si ofer alt premiu celui care va dovedi exis-
tenta persoanei despre care D-ta, atribuindu-i
cel mai mare rol in chestia bisericeasca, zici :
«Stiam bine cd dedesubt lucrid cineva, caresa
o $tie pi actualul Ministru de cultelucreaza si
acum. D-ta, D-le Duca, poate it $tii $i II $tiu si
eu, dar nu-I putem numi acum pe nume. Cei mai
strajnici ortodoxi deschid usi cari nu sunt toc-
mai ortodoxe».
Domnule Iorga, d-ta care declari chiar in in-
terpelare cd nu ti-a fost frica chiar de Mitropo-
litul Partenie, d-ta care to falesti pang Intru atat
Incat declari ca nu ti-a lost «vreodata fried de
vr'un om pe fata pcimantului», an ti-i frica a-
cuma? Sa numesti acea persoand pe nume! D-ta
care Insusi adevarul ii sfidezi $i-1 Infrunti, cum
se face de ai consideratie fata de o persoand
< misterioasaD? Cine este acea persoand? Oare
vrei sa sperii cu o stafie copiii, sau vrei sa po-
nosesti cu murdarle cea mai inalta Curte?!
Raspunde! La tine se ref era cuvintele dumitale:
«Rau s'a facut; nu voi spume tine a facut raul!»...
«Episcopul de Roman e scos dig scaunul sau,
printr'o formula care nu era lard indoiala cre-

www.dacoromanica.ro
 - IG

stina, in care era foarte malt fariseism, talmu-

dism chiar. Nu a fast scos de aceia cari l-au scos
in aparen(ei; aceia cari l-au scos de forma erau
cei ce aveau mai putind vino in fond !»
Vorbeste! cine a scos pe Episcopul de Roman,
pe care «acei cari 1-au scos de forma erau cei
ce aveau mai putind vina in fondD?
Bune 5i frumoase lectii dai, D-le Iorga, de
cum ar trebui sa se faca istoria bisericeasca si
de caracterul pe care trebue sä-1 aibe istoricul
bisericesc! Acest mic exemplu si arata, in ade-
var, cum e facuta < Istoria Bisericei romane ,
de d-ta!

XI) Eu am dovedit in «Scrisori deschiseD ser-

vindu-ma chiar cu faximile de ale d-tale, Dom-
nule Iorga, ca dupa ce ti-ai bagat ucenicii in
foc, fiind d-ta insuti campionul-sef, pentru
intereselek pardalnicei de politici de partid ti-ai
rasturnat principiile, ai tradat crezul de lupta,
$i ai devenit acuzatorul propriilor d-tale disci-
poli, fiindca nu urmau actul de tradare.
In loc de raspuns, care era imposibil, d-ta ma
declari nevrednic de profesura fiindca in scri-
soarea ce ti-am adresat, cand m'ai provocat cu
acel prilej sa-ti raspund, 1-am numit pe fostul
Mitropolit Athanasie fara titlu oatunci cand
chiar in urma demisiunei el purki titlu de Ar-
hierem>.
Va sa zicd, ma acuzi pe mine pentruca numesc,
fara titulatura pe un arhiereu, pe care d-ta II
impodobesti chiar in interpelare, in fata Parla-
mentului $i a Tarei intregi cu monstruosul titlu:
,<Arhiereul cel mai impovarat de pdcate lu-
mestiD !

www.dacoromanica.ro
 - 17 -
Domnule Iorga, nu uita ca scrisoarea mea
discuta fapte in materie de istorie bisericeasca,
iar nu de istorie politica unde titulaturile joaca
roluri principale.
Afla dela mine, daca n'o stii, daca nu ti-a
spus-o Prea Cuviosul d-tale prieten, csi azi cel
mai vrednic de a fi Mitropolit Primat» ca
insusi Mantuitorul Hristos a renuntat la titula-
tura, sfatuind 5i pe sfintii sai Apostoli 5i Uce-
nici sa renunte $i ei, $i ca deci 51 fostul Mitro-
polit Athanasie n'ar fi avut de ce se prea su-
park numindu-1 card titulatura, caci in Biserica
Ortodoxa $i Mantuitorului ii zicem, simplu, Hris-
tos, iar lui Dumnezeu ii zicem: Tu.
Daca eu, acuzat pe nedrept, ma pot apara si
totu5i nu merit sa ajung profesor, ce meriti
oare dumneata, Domnule Iorga, care e5ti vino-
vat de atatea fapte rele Si nu to poti apara?
XII) Dumneata, Domnule Iorga, raspunzand
la acuzatiile mele a5a cum ai raspuns adica
neraspunzand iti mai dai aerul de a infra si
in ofensiva pronuntata in contra mea.
Folosindu-te de concluziuni pe cari eu le-am
facut pe baza unor premise, ascunzi premisele
si faci din concluzii monstruozitati cu care ma
acuzi.
Din dovezile mele despre antecedentele d-tale,
rupi cuvintele ce ti-am adresat:
ASA" credem oare ca daca" dupa Imprejurari
cari, doamne fereste, n'ar fi imposibile» intr'o
lupta a mea cu un prieten devenit adversar
«i -ai fi dat doctorii, nu i-ai fi aruncat in ochi cu
doctoriile?»
La aceste cuvinte adaogi imediat urmatoarele
9

www.dacoromanica.ro
 IS

cuvinte de revolta Si de indignare impotriva

mea :
( Ce lucru din viata mea puled sd indrepta-
teased pe cineva care abia ma cunoaste sa-mi
adreseze aceasta ignominioasa acuzatie ca asi
fi capabil de an lucru pe care cu toatii puterea
sufletului meu l-am reprobat? Vel dati seama de
valoarea morals a unor oameni cart sa trimitd
astfel de scriso,1? Acesta sa fie un educator al
tineretului? Un om care invoaca astfel de argu-
mente, lard sa se uite ce lucruri vorbeste si turd
de tine le intrebuinteazd>>.
Te faci ca nu $tii ce lucruri din viata d-tale
ma indreptateau la concluzia ce o trasesem? Te
faci ca doresti sa le afli acum? Dar nu stau ele
in epistola mea ca premise pe care d-ta ai fost
shit sa le recunosti, and ti-am adresat scri-
soarea? Nu se bazeazd concluzia mea, pe care
ai smuls-o, pe acele lucruri ?
Dar iata-le impreund cu concluzie cu tot, in
legdtura for indistructibild:
<<Am stat si ne-am geindit ce-ati fi fdcut D-v.
in local lui Chiricescu. Am cautat o situalie a-
proape analoaga si am gasit-o. Aenopol, fostul
D-v. profesor si parinte sufletesc, prieten intim,
a (duns intr'un moment dat in polemicd cu D-v.
Se poate oare ase.miind cauza unei polemice, on
cat de interesate, cu cauza Bisericei romdne, cu
omorirea celui drept si triumful celui vinovat?
in aceasta Cauzd mai neinsemnatd a polemicei
D-v. n'ati stat nici macar un moment la indoiald
de a tradd secretele prieteniei pentru triumful
polemicei personale si ati divulgat stiuta scri-
soare intima prin care Xenopol vd cered sd fa-
cet! D-v. o recenziune asupra lucnirei D-v., pe

www.dacoromanica.ro
.care apoi el s'o publice intro revistd sfr 'Wild sub
iscdlitura sa.
«Ori yeti pretinde D-le lorga ca dand la iveala,
in polemicd, aceasta scrisoare prieteneasca de
un interes mai mic, n'ati fi dat pe alta de un in-
teres mai mare in imprejurdri mai maxi ?
«Premiatului de Academie, preotului din Ar-
deal Dr. 1. Sdrbu, fostul stilt prieten Nicolae lor-
ga,intr'un moment de polemicd personalii nu s'a
slut de a-i aruncd in fata vorbele: cii mai bine
spsld canii cu ceaiul pe care i 1-a dat. Ceai ii de-
dese prietenului, cu ceaiul void sd -i arunce in
ochi, la desfacerea prieteniei. Sd credem oare
cci dacti, dupd imprejurdri cari, Doamne fereste,
n'ar fi imposibile, i-ar fi dat doctorii, nu i-ar fi
.aruncat in ochi cu doctoriile?»
Oare, cand cu asemenea procedeuri de abso-
luta falsitate voesti sa induci cu atata facarnicie
si indrazneala lumea in eroare si cand cu ele vo-
esti sa omori moraliceste pe un om, pe un preot,
nu este aceasta faradelege si crima?
Sau ce este asta? Ceeace ai facut d-ta, este
Intocmai ca $i cand, afland lute() carte de ale
mele invatatura Ca «Baal nu este Dumnezeu»
ai spune despre mine, smulgand cuvintele dupd
cum ti-i obiceiul, ca eu asi afirma ca «nu este
Dumnezeu».
Astfel stand lucrurile, da-mi voe, Domnule
lorga, sa intreb eu lumea despre dumneata, cu
propriile d-tale cuvinte, atat de bine potrivite
pentru dumneata: «Va dati seama de valoarea
-morala a unui asemenea om, care comite astfel
de fapte? Acesta sa fie un educator al tineri-
xnei» ?

www.dacoromanica.ro
 20 -

XIII) Dumneata, Domnule Iorga, in istoricuf

dumitale esti nu numai inconsecvent, nelogic si
neobiectiv, dar esti chiar un adevarat scamator.
In adevar, D-rii Pasaila $i Sesan iscalind im-
preund cu mine raspunsul ce mi-ai cerut and
ti-ai tradat tovarasii, au fost maltratati de d-ta
in chipul eel mai trivial. Ei, sub influenta tero-
rizarii si a prietenilor d-tale din Cernauti,
$i-au retractat, chiar a treia zi dupa publicarea
scrisorei, iscaliturile. Chiar dupa retractare
«Neamul Romanesc» i-a tratat din non in modul
eel mai brutal.
Astazi avand nevoe sa dovedesti ca s'au aflat
oameni cari sa-ti dea dreptate, faci din ei, dupd
atatea sudalme «profesori; $esan care a devenit
in urmci un inveitat care-i poate face onoare nea-
mului nostru in Bucovina» $i care e «azi un brir-
bat de frunte in stiinta istorica». Va sa zica 5e-
san, care e docent privat pentru Drepiul Canonic,.
devine «un barbat de frunte in stiinta istorica»
si lucrarile lui care n'a scris nimic in ma-
terie de istorie d-ta le-ai aflat in Bibliotzca
Academiei, $i pe la cunoscuti, dupa cum pe ale
mele, care am scris, nu le-ai putut afla.
Ei se retrag a treia zi, d-ta spui: ocilteva lunf
dud aceasta argumentatiuneD.
Adica, dupd cum iti trebue, lanzi sau acuzi,
lungesti sau scurtezi, arati sau ascunzi, din trei
zile «cateva luni», din «dreptui canonic» ( is-
torie», din < istorie» «filozofie», din ( farisei» si
calici» «barbati de frunte», din rau bun, din
buni rai, hocus pocus, un' doi trei
Domnule Iorga, oare nu to apnea fiorii de a-
ceste fail de legi?
Si un om ca d-ta sä fie indrnmatorul meu si;

www.dacoromanica.ro
 21 -

al generatiilor viitoare in Istoria Bisericei Ro-

Inane?
< Mergi inapoia mea!»

XIV) Dupd atatea mijloace neoneste $i ten-

tative scelerate impotriva mea, to mai folo-
sesti, D-le Iorga, de unul, la fel cu celelalte. Ai
adica curajul sa ma declari Ca a$i fi «propagan-
dist catolic! > Pe ce baza? Fiindca dupd cum
zici D-ta eu asi fi aprobat «Biserica $i Ro-
manismul» a D-lui Cernaianu. Insa eu despre
< Biserica Si RomanismulD am zis textual ca «e
.cel mai veritabil rod al scoalei d-tale istoriceD,
scoala pe care eu o condamn, cum trebue sa o
condamne fiecare cretin ortodox, de oarece ea
masoara evenimentele bisericesti dupd principii
rationale, ci nu rovers, cum ar trebul.
Daca d-ta e$ti ortodox $i daca scrierile d-tale
sunt ortodoxe, atunci d-1 Cernaianu $i «Biserica
$i Romanismul > sunt tot ce poate fi mai hiper-
ortodox, caci locul citat de d-ta in interpelare
din cartea d-lui Cernaianu «Biserica $i Roma-
nismul , nici nu se refera la catolicism $i nici
nu e macar cat un tantar pe Tanga camilele
d-tale!
In adevar, pe cand d-1 Cernaianu urmand
cu incredere pe dascalul sau reputat si scoala
istorica a acestuia, Lira a-$i putea da seama de
primejdia ei, masoara trecutul nostru bise-
ricesc dupa excesive idealuri nationale, d -ta,
Domnule Iorga, porti respbnsabilitatea infiin-
-Wei acestei scoli, care precum am spus < nu
poate duce la alte rezultate decal: la oamenii
cinstiti la scrieri eel putin ca «Biserica si Roma-
nismul» a d-lui C. Cermlianu, iar la oamenii ne-

www.dacoromanica.ro
 - 22

cinstiti la istorii bisericesti ca a Domniei-Voa-

sire> .
In adevar, d-ta scrii in «Istoria lui Stefan cet
Mare pentru poporul romanesc , 1906, pag. 17:
«Dacei biruinta a$teptatei a legei catolice
s'ar fi savarsit, mingle Moldovenilor ar fi fost
mai repede $i mai deplin laminate...»
In < Studii $i Documente», vol. I-II, pag. XLVI,
tot d-ta mai scrii:
oin alte timpuri adoptarea catolicismului ar fi
fost pentru noi o mare binefacere... Astazi ar fi
fost absurd $i inapoiat a refuza 1pcuitorilor ca-
tolici un cult bine statornicit $i onorat de statul
nostru. Pentru noi patriotismul nu e o chestie
de rit. Si clerul nostru, dacci e capabil de emu-
latie, nu poate dealt sa cil$tige din vecimitatea
creiata grin intemeerea la noi a ierarhiei ca-
tolice>.
Indrazneste, Domnule Iorga, sa spui, daca-ti
da mana, ca pe Jana camilele acestea lucrurile
din ( Biserica si Romanismul> sunt macar cat
un tantar!
Daca s'ar mai indol cineva de perfida d-tale
propaganda catolica, dupa aceste dovezi abso-
lut constrangatoare, sa mai deschida si la pag.
XXXII, vol. I-II, oStudii $i Documente), unde
numesti Biserica noastra ortodoxa, direct «Ori-
ental Schismatic», «Schisma veche a Grecilor>
cu acelas curaj cu care in oIstoria Bisericei ro-
mane» faci, ca si catolicii, pe sfantul nostru Gri-
gore Palama eretic si pe eretici sfinti.
Domnule Iorga, apoi cinstita e procedarea ce
urmezi, ca sa ma invinuesti pe mine de pacatele
ce ai savarsit Insuti?
Daca .ma numesti propagandist catolic pe
mine, care am combatut catolicismul in cartile

www.dacoromanica.ro
 - 23 -
rule, ce nume n'as avea eu drept sa ti-I dau du-
Inhale, care sustii catolicismul si ma acuzi pe
mine de catolicism?
Dupa ce ai scris lucrurile acestea, dupd ce ai
facut propaganda cu ele printre ucenici, crezi
oare ca e < cinstit» lucru cand ai lasat ca «rapo-
satul Haret sa impudi oarecum sdraciei d-tale
patru mii de lei (!) pentru o munca din care a
rezultat Istoria Bisericei romiinev, cu sfintii ere-
tici Sr cu ereticii sfinti?
D-ta, Domnule Iorga, ai indraznit dupa ce ai
atacat astfel Biserica ortodoxa, si dupa ce ai
tradat-o fata de cea catolica, sa te faci, pentru
mii de lei, istoricianul si glorificatorul Bisericei
tradate. Si dupa ce ai savarsit aceasta necinstita
indrazneala, te-ai avantat pe culmile indraznelii
batandu-ti joc nu numai de sf. Evanghelie,
rugaciuni, jertfe, precepte morale crestine, etc.,
dar batandu-ti joc pang $i de sfanta inviere a
Mantuitorului, pentru a carui Biserica dela noi,
pretinzi ca ai scris istoria: «singura istorie scri-
sa pana astazi a acestei parti din viata noastra
nationala».
Dar, Domnule Iorga, nu te supara ca s'a gasit
un om ca profesorul Oberman < propagandist
$i < agitator catolic , care sa spuna lucrurile a-
cestea! Mangae-te, caci poate s'or gasI destui
ortodocsi» de seams cari sa te proclame pentru
ispravile d-tale chiar <slant al Bisericei noa-
stre >.

XV) In «Scrisori deschise» am aratat primej-

dia ce ameninta Biserica noastra si facultatea
de Teologie prin noua scoala istorica biseri-
ceasca facuta deg necredinciosi si de oameni cari

www.dacoromanica.ro
 24 -
dispretuesc teologia. Am aratat ca d-ta, D-le
Iorga, Seful acestei scoli < hulesti $i ridiculizezi
institutiuni si manifestdri de ale religiozitcitei
Bisericei noastre ca sf. Evanghelie, dragostea
(Titre Dumnezeu, jertfele, dogmele, rugdciunea,
credinta in invierea glorioasd a Mdntuitorului,
credinta in viata noastrd de dincolo $i in jude-
cata cea de apoip, etc...
In fata acestei star de lucruri ziceam ceeace
Imi impunea situatiunea mea de preot Si de pro-
fesor de teologie:
«Amestecul oamenilor necredinciosi in trebile
bisericesti $i in istoria bisericeascd este cea mai
mare primejdie bisericeascd, mai mare chiar de
cdt introducerea politicianismului in biserica,
cdci politicianismul intro in Bisericd pe u$a cea
mare, de-1 vede oricine, pe cand stiinta necre-
dinciosilor cari se amestecei in Bisericd cu aer
de apostol, pdtrunde, cu mii de rdddcini subtiri,
prin talpa si temeliile Bisericei, asezdnd pe in-
cetul necredinta pe tronul credintei.
«Semnalez aceastd prime jdie a primejdiilor si
in fata ei, care ameninta din toate pcirtile Bise-
rica noastrd $i Facultatea de Teologie strig, din
toate puterile mele: in ldturi necredinciosilor de
la litere, din sanctuarul credintei lui Hristos !»
(Scrisori deschise, pag. 50 sq.).
Ca un raspuns de aparare d-ta, Domnule Ior-
ga, to indignezi si exclami asa:
<Apoi not nu trdim acorn cu idei de acestea
din secolul al XIII, domnilor! Lumea sit fie im-
pcirtita in «credinciosi > $i necredinciosi ! Nu ai
deci voe sit rostesti cuvantu! «Bisericti data
n'ai ccipatat aprobarea dogmaticd dela nustiu
ceite facultati de Teolagie... Eu nu as puted sit
amestec in expunerea mea un Capitol de istorie

www.dacoromanica.ro
 - 25 -
bisericeascli faro aprobarea Patriarhului ecu-
menic sau al cutdrui factor ocult at Bisericei
noastreD...
«Domnule Ministru aveti de fdcut o operd de
moralitatea cea mai mare care s'a Malt mind
acum in invatcimantul public, atilt D-v., cat $i
succesorii D-v. sd dati $colilor noastre adevd-
1 ati invatatori, cari sa fie potriviti in suflet, nu
cu obscurantismul inchizitiei din secolul al
XIII-lea ci cu lumina cea bund $i binefaccitoare
a lui lisusD.
Va sa zica D-le Iorga, vedem la d-ta $i acest
curaj nemaipomenit, la care, Iti marturisesc, nu
m'asi fi asteptat n.ici °data, cu toate ca to cu-
nose asa de bine. In plin Parlament, Si in fata
D-lui Ministru de Culte, indraznesti sa numesti
sf. Evanglielie, dragostea cdtre Dumnezeu, jert-
fele, dogmele, rugaciunea, credinta in invierea
Mantuitorului, in judecata de apoi si in viata
viitoare «idei din secolul al XIII-lea», «obscu-
rantisnzul inchizitiei din veacul at XIII-lea», a-
dica superstitii, Si sa ei in batae de joc Faculta-
tile de Teologie, Patriarhatul ecumenic ortodox,
si pe credinciosiD
In fata acestei indrazneli, decat care nu se
poate alta mai mare, eu, dupa ce to -am aratat
lumei dupe credintele $i faptele d-tale, apelez la
datoria cea mare, a Ina lt Prea Sfintitilor $i Prea
Sfintitilor Mitropolifi, Episcopi si Arhierei ai Bi-
sericei Romane, adica a Sfantului Sinod, a d-lui
Ministru de Culte, a Clerului, a credinciosilor :
a Bisericei ortodoxe romane intregi de a lua
masurile ce se impun, ca sa nu fie lasata sfanta
noastra Biserica robita de necredinciosi ca o
gradina lasata in seama ramatorilor.
Eu sunt convins ca Biserica Romaniei va avea

www.dacoromanica.ro
 - 26 -
vlaga .necesard ca sa scoata spinul din trupul
ei adanc ranit. In orice caz eu sunt la postul
meu si sunt gata la orice jertfa pana la sfarsit
pentru aceasta sfanta cauza.
Domnule Iorga, ca sä inseli lumea si sa iei ve-
derea oamenilor, to Imbraci, lupule, in piele de
oae si vorbesti de «lumina cea bung $i bineNcei-
toare a lui lisusD. Care Iisus, D-le Iorga? Iisus
a carei inviere din morti d-ta o tagaduesti? Iisus
a carui Biserica d-ta o batjocuresti, si de a
carui Evanghelie d-ta razi, numind dogmele cre-
dintei crestine «obscurantismul inchizitiei seco-
lului al XIII-lea) ? Sau acel Iisus care conduce
Biserica sa prin Duhul Sfant pe care d-ta II ri-
diculizezi prin glume atat de ireverentioase ca
cele pe care le povestesti in interpelare ?
Dupa credinta sfintei noastre Biserici toate pa-
catele se pot erta, Domnule Iorga, dar pacatul
contra Duhului Sfant nu se iarta, nici in veacul
acesta, nici in cel viitor !
$i iata in adevar ti-a sosit ceasul cand incepe
pedeapsa!
XVI) D-le Iorga, daca d-ta din cauza urei ce
nutresti impotriva mea ajungi pana la nebunia
de a hull din nou Duhul Sfant, pe Hristos, dog-
mele si sf. Evanghelie, numai pentruca cred eu
In ele si le propovaduesc, se intelege usor de ce
hulesti intreaga Facultate de Teologie din Cer-
nauti. Oare ce-ar fi daca eu pentru pacatele
d-tale asi hull intreaga Facultate de Litere ?
Dumneata zici despre Facultatea de Teologie
din Cernauti:
«Facultatea aceasta de teologie trimite oameni
cu anumite caractere: $tiintd aparentei cat tre-
buie, multd ambi(iune, o preocupare mediocra

www.dacoromanica.ro
 27 -

de interesele nationale, o pornire de urd impo-

trim societcilii laice, pe care Biserica nu mad
poate sa o trateze a$d, pentrucd ar insemna o
rupere a ei de societatea laica, ce an se poate;
preface intro adundturd de cdlugdri $i Biserica
sd nu-si mai ineidue a-i sui pe esafod pentru
caracterul divergent, fatd de litera canoanelor
secolzdui al IV-lea. Biserica poate sd-$i pdstreze
punctul de vedere fundamental, Hind in forme
toleranta lard de societate».
Se vede ca ai constiinta rea, D-le Iorga. Desi
stii ca in Biserica ortodoxa n'a existat nici in-
chizitie, nici esafod, tot ti-e fried de ele $i ti se
nazaresc pretutindeni. Si ai dreptul sa-ti fie fri-
ca, pentru lucrarile Si viata d-tale. Inainte de a fi
judecat, vrei sä distrugi d-ta pe judecatorul.
Inainte de a-ti condamna Biserica lucrarile, vrei
sa nimicesti on sa stigmatizezi d-ta Biserica.
De ce ti-e frica, nu vei scapa, D-le Iorga, chiar
de s'ar intampla cu Facultatea de Teologie din
Cernauti ceeace doresti d-ta, dar nu voesti a o
pune fiindca cesti un barbat foarte discretD.
Oameni ca dumneata au fost $i au trecut. Bi-
serica !Li Hristos Insa este Si azi $i va fi pu-
rurea.
Toleranta morals Biserica are pentru paca-
tosi $i trebue sa aiba pana $i cu oameni ca d-ta,
dar toleranta dogmatics nu are voe sa aiba.
D-ta insa fata de Biserica n'ai nici o toleranta!

XVIII) In «Scrisori deschise» ti-am vorbit de

falsificarile de text, intentionate, ce ai savarsit
cu lucrarea < Biserica $i Romanismul ) a d-lui
Cernaianu ca sa-1 poti stigmatize drept agitator
romano-catolic.

www.dacoromanica.ro
 28

Credeam ca va ajunge lucrul acesta ca sa te

lecuesti pentru viitor cu privire la falsificari de
texte. Cu durere insa constat ca la d-ta boala
n'are leac, par'ca ar fi din nascare. D-ta nu te
sfiesti de a falsifica insesi «scrisorile mele des-
chise», atribuindu-mi lucruri ca acestea, pe care
le pui in ghilemele:
«latti cam ce zice in esen(d la sfarsit:
0D-le lorga, dumneata ai fdcut un lucru foarte
rdu; in cercetarea trecutului bisericei romilne ai
introdus cloud elemente condamnabile; pe de-
oparte grija de nationalitatea romans; ai consi-
derat biserica aceasta ca nationalci; apoi ai cciu-
.tat sci o pui in legctturct cu nevoile actuale ale so-
cietcitii noastreD.
$i lucrurile acestea pervertite mi le pui in sar-
cind ca sä poti exclama: «Da, D-lor asa am fa-
cutD! 5i sa poti atrage oprobriul public asupra
mea care as fi capabil sa te invinovatesc cu a-
semenea lucruri.
Ce sä fac, Domnule Iorga, in fata perfidiei
d-tale, Fara margini ? Gum sä taxez aceasta
sfruntata calomnie ce mi-arunci, ca eu asi fi
condamnat pe cineva pentruca ar fi introdus in
istoria Bisericei romane < grija de nationalitatea
rornana > s i pentruca ar fi cautat sa o Puna <In
legatura cu nevoile actuale ale societatei noa-
streD?
Daca ai fi facut asa, ar fi fost inteadevar
bine; dar cu totul altceva ai facut d-ta si pentru
care te acuz eu in «Scrisori deschise >.
Iata in adevar cum sunt in realitate pasagiile
pe care mi le falsifici:
«Credinta in invierea glorioasd a Mtintuitoru-
lui din morti, condi(iondnd credinta in viata
noastrd de dincolo si in judecata cea de apoi pe

www.dacoromanica.ro
 - 29 -
care D-v. le ttigdduiti formal prin crezul D-v.,
este cea mai fundamentald dogma a Bisericei
noastre $i teigtiduind-o D-v., in fata celorlalte pe
care le amintii mai sus, sunteti un necredincios
formal, dupd cum rezultd de altfel $i din toatd
purtarea D-v. pe care am analizat-o, $i prin ur-
mare nici nu se puted ca set scrieti o istorie cd
Bisericei romdne, decdt cum ati $i scris-o, adicd
o istorie nationals, subiectiwi, unilaterald $i cu
preconceptii necre$tine, in haina pe care o cre-
deti bisericeascd, o istorie in care sfintii Bise-
ricii noastre sunt apreciati ca eretici, ca de e-
xemplu Sf. Grigore Pa lama (1st. Bis., vol,
pag. 48), iar ereticii ca sfinti.
«Istoricul Bisericei romeine nu -$i poate face
datoria, dacii nu recunoaste origina diving a Bi-
sericei, valoarea absolutei a dogmelor ei fiintiale,
a prescriptelor ei morale, a institutiunilor ei $i
continua conducere a acestora de cdtre Man-
tuitorul Hristos prin Duhul Skint, cu un cuwint
istoricului Bisericei romeine ii trebue credinta
crestinci.
«Aceasta conditie imperioasd a implinit-o is-
toria Bisericei dela infiintarea ei ca $llintd: ea
trebue intplinits Inca $i in zilele noastre de ori-
cine se ocupei cu istoria Bisericei romilne. La din
contra, lucrarea istoricului nu va fi dectit o Ca-
ricaturd a adewiratei vieti bisericesti.
«D-v. inset, Onorate D-le Prof esor Iorga,
sunteti lipsit cu desdvtirsire chiar tocmai de a-
ceasta conditie fundamentald a istoricului Bi-
sericei romiine» (oScrisori deschiseD, pag.
48 sq).
Iata deci, D-le Iorga, ce am spus eu ca ai fa-
cut d-ta rau; iar d-ta neptandu-te apara de nici
until din punctele de acuzatie, falsifici cu totul

www.dacoromanica.ro
 30 -

spusele mele, ca sa raman eu cel vinovat, iar nu

d-ta!
Sä nu lungim vorba, D-le Iorga: eu sunt gata
sa-ti usurez situatia si deaceea fac declaratia
solemna ca daca se va afla cineva care sa poata
dovedi ca in pasagiile mele sunt cuprinse ideile
ce-mi tribui, si ca d-ta procedand astfel ai pro-
cedat corect Si cinstit, eu voi declard polemicele
mele cu d-ta pierdute de mine, si nu voi face
altceva cat voi teal decat sa to propoveduesc ca
pe cel mai de treaba, cel mai cinstit si cel mai
genial barbat roman, cu titlu de drept nu numai
«la stima celor care tin la ortodoxia romanea-
sea strabunaD, dar la stima Intregei lumi.

XVIII) Pervertirile, ratacirile $i aberatiunile

d-tale, sunt multe ca nisipul marei, ca frunza si
ca iarba. Precum am spus interpelarea d-tale e
cea mai complecta $i cea mai aleasa crestomatie
de lucruri de acestea. Voi mai insirh cateva.
D-ta, fiind vorba de recomandarea mea de
catre profesorii dela Facultatea de Teologie
cauti sa dai minoritatei preferinta asupra majo-
ritatei, cum dadeau Polonii in epoca nebund a
istoriei lor, cand cea mai bung hotarire a sfa-
tului Tarei for ramanea praf si cenusa chiar $i
atunci cand numai un singur deputat protesta
contra ei.

XIX) Ca sä poti dh preferenta minoritatei a-

supra majoritatei comiti alta aberatie, dand o
Insemnatate 5i o greutate extraordinary profe-
sorilor tineri fata de cei batrani, zicand: «$i din
majoritate nu fac parte cei mai not $i mai ale$i

www.dacoromanica.ro
 :31 -

profesori ai acestei facultciti, profesori cari sent

veniti mai de curdnd, cn cuno$tinte mai proas-
pete $i cu spirit mai potrivit cu acela al socie-
ttitei de azi in care traim».
D-le Iorga, nu insist asupra recomandatiunei
dubioase ce faci profesorilor tineri, prezentan-
du-i ca $i ei ar fi capabili sa alba dupa concep-
tiile d-tale «un spirit mai potrivit cu acela al so-
cietatei de azi in care trclim» adica sa creada
ca d-ta despre Evanghelie, dogme, inviere, Hris-
tos, Duhul Sfant, etc., numindu-le oidei de aces-
tea din secolul al X111 -lea >, «obscurantismul in-
chizitiei din secolul al XIII-lea».
Dar Iti amintesc, D-le Iorga, ca $i eu fac parte
dintre profesorii tineri, pe and d-ta faci parte
din cei batrani, $i ca numai indienii din America
au obiceiul de a-i taia pe cei batrani de vii, si a-i
maned cu oase cu tot, crezand ca prin aceasta
savarsesc un act de pietate.

XX) Pe cand pe de o parte propoveduesti re-

volutia minoritatii contra majoritatii $i a celor ti-
neri contra celor batrani, in acela$ timp in cursul
intregei interpelari faci toate sfortarile de a de-
termine in Ministru de Culte liberal, om tanar
_$i de bursa credinta, pornirile cele mai despo-
tice fata de drepturile garantate prin lege Fa-
cultatii si Senatului Universitar. Ce incalcire de
contraste incompatibile, in sufletul si actiunile
d-tale! Si dupa ce esti asa cum te-am aratat,
cum ti-am facut analiza psihologica, te mai rrliri
ca «n'ai influentci in Bisericci!» Si te miri ca chiar
«Cernaianu» o are, despre care zici: ca «nu are
nici o situatie si care exercitd totu$i o atilt de'
mare influents in viata Bisericei noastre».

www.dacoromanica.ro
 - 32

Si daca ti se pare ca e «un semn de boala»

«and oameni cu situatii inalte nu an nici o in-
fluentd», fii bun $i cauta boala nu pe partea so-
cietatei, ci pe partea d-tale celui cu situatie. Ca-
racterele in totdeauna vor atrage mai mult
decat oameni de cei ca d-ta care, strigi ca
politica trebue scoasa din Biserica fiindca asta
are Insemnatate on «ratiune politica» pentru
noul nostru partid».

XXI) Dumneata, Domnule Iorga, insa si de

astadata cauti «sa ai influenta» si sa-ti intro-
duci <politica» in Biserica si la Facultatea de
Teologie, tipand impotriva politicianismului.
D-ta exclami cu o adorabila nevinovatie: «Eu,
domnilor, 1111 am absolut nici un interes in ceea-
ce priveste ocuparea acestei catedre», «dace' dr.
Gherman sau un altul va fi profesor de lstoria
bisericeasa a Romani lor la Facultatea din Bu-
curesti!
Domnule Iorga, desigur ii trebue cuiva cinis-
mul si lipsa de constiinta a d-tale, ca sa faca
asemenea declaratii dupd ce iti dedesei pe fats
intentiile, chiar in anuntul interpelarii, in toata
nuditatea lor, zicand: «Devenind vacantei cute-
dra de istoria bisericei romane grin moartea me-
ritosului profesor N. Dobrescu, Facultatea pro-
pune ca inlocuitor pe clericul bucovinean Lazar
Gherman..., and el n'are lucreiri de specialitate
si .and in diaconul N. Popescu avem un specia-
list care ar face onoare oricarei tad inaintate!»
Mai indigneaza-te Domnule Iorga, mai revol-
ta-te, cand iti pune cineva cinstea si bunacre-
dinta la indoiala! Dumneata «ai foarte mare:
dreptate!» .

www.dacoromanica.ro
 -33-
Prin urmare, Domnule Iorga, ce ai mai putut
desvolta dumneata din interpelare dupd ce
ti-am trimis «Scrisori deschise?0
Cu privire la amestecul meu «odios» din tre-
cut a ramas ca «ti se pare» ca ma voi amesteca
In viitor.
Cu privire la valoarea cartilor mele si la ca-
racterul for «de specialitate» a ramas ca nu
le-ai vazut.
Iar cu privire la «Diaconul N. Popescu un spe-
cialist care ar face onoare oricarei tari Inain-
tate», d-ta «nu ai nici un interes in ceeace pri-
veste ocuparea acestei catedre», «daca dr. Gher-
man sau un altul va fi profesor de Istoria bise-
riceasca a Romani lor la Facultatea din Bucu-
resti!»
Si pentru a dovedI aceste lucruri epocale,
ti-au trebuit 15 coloane de «Monitor» «In impre-
jurarile de astazi, cand fara indoiala ca atentiu-
nea se indreapta cu totul in alts direc-
tiune decat in directiunea deosebitelor probleme
interne ale tarei noastre» si cand Camera «daca
nu are alte lucruri la ordinea zilei pe hartie, are
insa multe lucruri la ordinea zilei In inima!»
E$ti in adevar mare, Domnule Iorga, in felul
dumitale si ai «foarte mare dreptate»!

XXII) D-ta, D-le Iorga, uiti de toate cele ce

s'au intamplat aevea, dar tii foarte bine minte,
si spui, ceeace nu s'a intamplat nici °data.
D-ta zici despre mine: «zice ca m'a poftit la
mass, del nu-mi aduc bine aminte cand am fost
la CerndutiD. D-ta uiti deci nu numai cand ai
fost la mine, dar chiar cand ai fost in Cernauti,
in schimb 1nsa tii minte $i spui ceeace nu s'a in-
3

www.dacoromanica.ro
 34

famplat: «Episcopul de Romano «scos din semi-

nal saii» «a Post tratat brutal. .Si atunci eu aici in
Camera am protestato, prenm spui si o mul-
time de alte neadevaruri de care nu ne mai ocu-
pam sere a nu ne demoraliza pe not insine prin
prea multa ocupatie de asemenea lucruri.

XXIII) In interpelarea d-tale zici D-le Iorga:

«Chestiunea aceasta bisericeasca s'a pus nu
de critica unora impotriva relelor bisericei, ci s'a
pus de insa$i acestb rele ale Bisericei, care in-
tr'un anume moment erau absolut intolerabile
pentru oricineo.
Asa dar $i azi, daca unele rele nu s'ar pune
dela sine ra ordinea zilei, nu le-ar mai putea
pune «Cernaianu >. D-ta insa in cea mai fla-
granth" contradictie cu ceeace ai spus mai sus,
faci Mtn.' toate responsabil pe «CernAianu» $i
pe toti cei din complotul pe care ti-I imaginazi,
si «crestin bunD $i «ertaton) cum esti in trei
locuri faci in interpelare peroratii asupra ierta-
rei indemni la suprimarea d-lui Cernaianu:
«pe tacuteo cu «masuri pe cari numai ministrii sa
le $tieo, «in asd fel ca un Mu sa dismal pentru
totdeauna, fiind taiat din rilacincio.
Unui asemenea cavaler, «crestin ortodoxD, ce
sa -i mai zicem? Suntem datori sa sfarsim!
Dr. Lazar Gherman
Prot esti'. uni% e sitar din Cernauti

www.dacoromanica.ro
19104.Tip. Profesionalii, str. Campineanu, 9. Bucuretiti.

www.dacoromanica.ro
 DE ACELA$ AUTOR:

VA APAHE IN CURA

Cuvinte pentru apararea

3storiei bisericesti"

SCRISOARE DESCHISA

REVISTEI ORTODOXE"
1 7

19.10.1 --Tip. Profesionn strada CAI/wine:m 9. 1311eureti.

www.dacoromanica.ro
ti