1919 - Nicolae Iorga - Istoria Poporului Frances - o Încercare de Explicaţie

STUDII $1 CERCCTARI
I.
ISTORIA
POPORULUI
FRANCES
= 0 INCERCARE DE EXPLICATIE _
,111.1111I
IIMINIMIN
IIMMOIND
Lectil ficute la Universitate

de
N. IORGA
'T
A A.
POPULARt
BUCURE$T1
SERVICIUL GEOGRAFIC AL ARMATEI

1919
www.dacoromanica.ro
STUDII 1 CERCCTARI
I.
)
ISTORIA
POPORULUI
FRANCES
=0
-
1INICERCARE DE EXPLICATIE -.=
Lectii flcute la Universitate

de
N. IORGA
V!,,
..*
xo.A.
BUCURESTI
SERVICIUL GEOGRAFIC AL ARMATEI

191.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE,
rim intentia de a da publicului romanesc,

in punctul de vedere al poporului romanesc, o
Istorie a poporului, frances. Ceia ce nu inseamna
o Istorie a Statului, si Inca mai putin ung a terii.
Un curs de Istoria Franciei In ,imprejurarile
.acestea, si mai ales un curs de istoria Franciei
in sensul pe care. Intelegem sa i-1 dam, adeca :
tin curs de istorie a poporului frances, i - nu
unul despre istoria Statului sau teritoriului Fran-
ciei, care sint lucruri cu totul deosebite, poate
fi un curs si foart'e folositor si un curs datorit
-oarecum. CInd nu poti sa-i dai altui Topor decit
recunoasterea deplina, aclinc miscata, a marilor
insusiri morale de care face dovada In momentul
acela, trebuie sa te grabesti a-i da macar aceasta
recunoastere, care, intr'adevar, pläteste cam putin,
dar care este singura la indemina unui profesor
de Universitate. Profesorul ,de Universitate are o
astfel de datorie, nu numai fata de un popor care
a ridicat eroismul dincolo de margenile instinctului,
care i el poate sa fie admirabil, i 1-a asezat
ca ultirn resultat al unei intelectualitati supe-
www.dacoromanica.ro
4 Istoria poporului frances
rioare, al unei superioare desvoltari intelectuale,

dar el mai are o datorie i fata de ascultatorii
sai, fata de studentii sai. §i anume de a intre-
buinta tot ceia ce se petrece mare, nobil in ome-
nire pentru a trezi §i a cultiva in sufletul ace-
lora cari-1 asculti sentimente care si corespunda.
acestor lucruri man i nobile. i, in acela§i timp,
fiindca un profesor de Universitate n'are numai
chemarea sä atraga atentia asupra acestor fru-
moase §i innaltatoare lucruri, dar §i aceia de a
le explica, el poate folosi chiar prilejul acestor
aratind ascultatorilor sai in ce chip se.
formeaza eroismul uman, care nu e niciodata
natural ;
articol de imitatie, nici de import, cum crede
foarte mult5 lume §k se platelte foarte ieften,
§i nu e nici un lucru care sa se poata
capata numai prin Fimpla admiratie fata de cel ce
a fost capabil de a9,ta ceva, ci e ceva foarte greu
de ca§tigat i foarte greu de retinut, ceva care.
se desvolt in cursul veacurilor, de §i veacurile-
pot fi resumate in mai putin timp, prin silintile in-
vierpnate ale unei singure generatii. Eroismul este
un lucru care izvorà§te§i din sfortarile intelectuale
ale unei intregi societati. Prin urmare, de cite ori
i se atrage tineretului atentia asupra eroismului,
trebuie sa i se dea, nu numai larga expunere de care-
obiectul e vrednie, dar, in acelmi timp, i toate-
mijIoacele-trelimitoare pentru a intelege cum devin
popoarele eroice altfel decit cu cele doua buze
pe care Dumnezeu ni le-a arzat stipt nas pentru
a fi eroi in chipul cel mai u§or cu putinta.
ESte o mare deosebire Intre aceste trei puncte
de plecare : teritorial, politic §i national. Cine
www.dacoromanica.ro
Introducere 5
face istoria teritoriului frances, se ocupa de

foate lucrurile, care ts'au petrecut intre frun-
tariile naturale ale Galiei de odinioara, care
a devenit mai tarziu Francia, in unele epoce atin-
gind limitele naturale §i pierzindu-le in alte epoce ;
cine face istoria teritoriului frances se ocupa
de orice au facut toti aceia cari s'au stre-
cjarat pe acest pamintintre Ocean, canalul La
Manche, Rin §i Pirinei. Prin urmare fel de fel
(le evenimente politico; culturale, economice, care
cad in margenile acestui teritoriu, sint consi,
derate §i explicate de cine face istoria terito-
riului frances. Si acel care face acest lucru are
.§i datoria de a da cartii sale o unitate care
sa derive din teritoriul insu§i. Fiindca §i un te-
ritoriu are o via0, cum o are o natie sau un
Stat. Si atunci trebuie deslu§it care este viata
impusa de ndcesitatile geografice acestui teritoriu.
Un teritoriu cere o limita . cerind o limitä, el
provoaca razboaie, aduce framantäri cu alte po-
poare Vecine *i. influenteaza, intr'un anume fel pe
toti aceia cari izbutesc sa intemeieze o funda-
-tiune politica, sau sa creeze o viata economica
.1i culturala pe pamantul acela.
Cind o sa faca apoi cineva istoria St atului francez
el va canta numai originile i desvoltarea acestui
Stat, fail sa se preocupe de natie. In casul acesta
va lua lucrurile din timpurile cele mai departate,
cercetind mai iikt.liu problema daca Statul frau-
ces poate sa aiba anumite origini in forma po-
litica a Galilor ; va framinta viata galica pe cit
poate fi cunoscuta, ca sa descopere originile ideii
de Stat frances, ale institutiilor fundarnentale pe
www.dacoromanica.ro
care aceastA ideie de Stat le-a creat, ca sä le

urmäreascá mai departe in desvoltarea ideii de-
Stat frances. Marturisesc 'Mg, ch, daca, ini-as
fi pus in minte- sti tratez istoria teritoriului geo-
grafic frances sau istoria Statului frances, istoria
Franciei", Ilistoire de France, n'as fi simtit ace-
las interes personal, aceias bucurie de creaune,
in proportii mai mari sau mai mici, pe care
b are cineva totdeauna cand urm6reste o serie
de idei cAutind a li smulge un nou interes.
Istoria teritoriului geografie frances si istoria.
Statului frances s'au facut de o niultime de ori,
procum s'a fACut si istoria Angliei, a Germaniei,
etc. Ctici nu e niciuna din -Wile de cultura,
care sã n'aiba cia ce se numeste, desi lucrul
nu corespunde totdeauna pumelui , o istorie na-
Viona15,. Fiecare tax% se lauda ck are e poveste
care se mai poate numi si istorie nationalà; fie-
care 0.1'4 scrie lucruri de acestea prin represin-
tantii s4i stiintifici, prin profesorii si scriitorii sai
dar fiecare o scrie intr'un fel care nu e nu
mai corespunzhtor cu individualitatea teritoriului
sau a Statului, ci si cu traditiile speciale create.
acolo. ,
.,
Astfel. la noi, istorm Rominilor a plecat de la
cronicarii din veacul al XVII-lea, de la ceia ce
au scris Miron Costin, Nicolae Costin, Constantin
Cantacuzino Stolnicul si ceilalti. Care era insA
scopul lor, cind scriau istoria Rominilor" i de
unde au plecat ? Singur faptul ca, sc,riau si is-
toria Rominilor, iar nu numai istoria Moldovei
sau a Tarii-RomAnesti, aratà punctul lor de ple-
care z de la unitatea romäneascb, si de la des-
www.dacoromanica.ro
Introducere 7
cendenta romanA. Aceasta cautA ei sa, o puie

mai mult in relief ; altfel nic,i n'ar fi scris, cAci
nu era un interes stiintific i Inca mai putin
unul profesional, nefiind catedre de istoria Romi.-
nilor i nici vre-un concurs academic. Resultatul
a fost cA, une ori in forme exagerate, ca pe
vremea bAtrinului Laurian, istoria Rominilor a
Oecat de la Romul i Rem, si a trebuit o lupt6,
strasnidt a bunului simt, in timpurile noaare,
ca s6, amputtma putin din lucrurile acelea romane
si preromane, care evident 0, prisosiau, in ce pri-
ve§te sensul, ca §i in ce priveste proportiile.
Aiurea, istoria Franciei" n'a fost scrisá intiia '
oargi dintr'un sentiment de nationalism frances,
ci Analele Carolingiene au fost continuate in evul
mediu de oameni caH voiau sA faca, si ei bio-
c,rafii de 'Poi. Dar Analele Carolin ffiene ce erau oare
decit expunerea faptelor stivirsite de regele, mai
mult germanic decit frances", care in timpuri
mai vechi stApinia asupra teiitoriului Franciei ?
.Apoi s'a trecut, in veacul al XIV-lea, la,marea
epocá a lui Ludovic al XIV-lea, regele resumind
asa de mult natiunea intreaga, incit nu se
mai vedea nimic dintr'insa afara de propor-
tiile extraordinare ale personalitatii lui politice,
militare i culturale. Nici Revolutia, care a facut
o multime de minuni, n'a lost in stare sa rupA
aceastatraditie in ce prive§te istoria Brandei,ba s'ar
putea zice chiar c5,Danton, Robespierre, Mirabeau
si (toti ceilalti se infatiseazA oarecum in evolutia
francesit supt laturea lor ,,regala", ca niste indi-
vidualitAti care si ele concentreazk'ntr'insele mi§-
cari ce nu ii apartin numai lor i nici nu pleaca,
www.dacoromanica.ro
macar de la dinsde. i asa mai departe; pin& la

dificultatile de metodã actuale, dud e vorba de
a trata istoria unei Republici de comunitate bur-
ghesa sau i muncitoare dup a. norme bune pentru
Imperial napoleonian ori pentru regalitatea res-
taurata. Aceasta biat5 veche istorie a Franciei"
se poart& deci din palatal germanic al Caro lin-
gienilor in castelele regelui din veacul al XI-lea
sau al XII-lea, pentra a se aseza in resedintele
monarhilor absoluti din veacul al XV-lea, a-i into-
varasi in expeditiile italiene, in luptele. de la Rin,
pàna ce, cu Ludovic al XIV-lea, ea inchide toatti
viata poporului frances in stralucitul palat de la
Versailles, pentru ca pe urma.. in veacul al XVIII-lea,
sa rataceasca impreuna cu Maria Antoineta i cu
blajinul ei sot dintr'o Cäsu ta. de tat% intr'alt6, ca-
sup, de tarà, acute pentru sport, i, a doua hi,
sa alerge desmetic5, in timpul Revolutiei spre a se
odihni supt aripile vulturului imperial si a vorbi
de pe tribunele Parlamentelor burghese si meetin-
gurilor de luerAtori. Dar istoria Franciei nou.5., nu
era acolo, ci undo murian soldatii la granO,
undo se muncia si se pregatia viitorul, in stra-
tele adinci, reale.
Eu ins& vreau sil incere aici, ca perrtru. noi,
istoria poporului frances, a natiunii francese"
celei adevarate, cuprinzind intr'insa toate nuan-
tele ti toate categoriile, dupa insemnMatea lor
in desvoltarea intregului. Intra aceasta nu ire-
buie sá ne lãsäm atrasi de ce este interesant in
scenele isturice, de ce este grandios in persona-
litatile dominante, de ce e plin de miscare in
valurile navalirilor i luptelor ; numai factorul
www.dacoromanica.ro
Introducere 0
activ merita sA opreasca atentia, si numai in.

masura in care e activ si fecund.
De la inceput chiar, trebuie sit alegem, fie si
cu riscul .de a,.--infatisa
, . ,
capitole mai putin into-
resante, st sa retinem numai ceia ce va
contribui, ara tagada, la noua formatiune orga-
nich, poporul frances. Un grup de oameni fran-
ces exista Inca din veacul al IX-lea, constituit
din mii si mii de indivizi vorbind acelasi dialect
romanit, care era sa se transforme in limba
francesk'dar care srunana atat de putin ca limba
asa de adinc strabatuta de disciplina latina din
epoca lui- Ludavic al XIV-lea. Va sa, zica limba
exista ; un nume pentru. ceia cc se formase din
amestecul atitor natiuni cu predomnirea elemen-
tului roman exista ; din Galo-Romani si din holm
francus se facuse le Francais". Era qi un vag
instinct national, dar de aici Oa, la Vremea
care sä permita acestor mult,imi de oameni avind
o limbli, un nume si un instinct national a se
impartasi lc I. desvoltarea istoriei universale ca un
factor caracterisat, mai e timp. Incetul pe ince-
tul va trebui sa tinem din urma transformarile.
Pe urma, prin haosul feudal, nu alit de inex-
tricabil, prin monarhii absoluti din secolul al
XV-lea, vom vedea natiunea in adevar individua-
lisata fata de alte natiuni, avindu-si un caracter
distinctiv, dar incapabila de a conduce inca Statul
dupa interesele sale. Vom avea la suprafata poli-
tics regalitatea francesa, interesele sale, §i nu pute-
rile si dorintile poporului frances. Pana ce dupa dis-
www.dacoromanica.ro
10 Istoi ia poporului francez
paritia regatului in sensul lui Ludovic al XIV-lea,

in pragul timpurilor moderne, se va inlatura Cu
desavir§ire ztgazul care oprise valul viu al vietii
nationale de a sie revtirsa improspatInd tot ceia-
ce se petrece pe teritoriul national. i atunci nu-
mai, in veacul al XIX-lea, vom asista, cu ade-
vitrat, la actiunea unui popor care iea in sta-
pinire, poticnindu-se §i. gre§ind adesea, tot ce se
gase§te pe teritoriul sau de mo§tenire.
i, astfel, cine zice : s'a isprävit cu veacul na-
tionalitatilor, se in,ralt amar. El a incellut abia,
si va fi desavir§it numai atunci cind niciuna din
formele internationale ale trecutului .nu va ra-
minea nestrablituta §i netransformata de Carte-
terul osebitor al fiecarui neam. Noi nu §tim cit
de mult traim cu mintea in forme internatio-
pale, cit de mult tot ceia ce ne incunjoara vine
din vremurile internationale ale evului mediu li
lumii antice. Vor mai trece multe veacuri pant
vom ajunge sa ne deosebim complect, fiecare dupt
necesitatile sale organice, pentru a putea lucra
mai bine impreuna, fiecare natie fiind, cum a
croit-o firea, iar nu duprt cum a ftcut7o Imptratul
roman in veacul al IV-lea, san capul Bisericii
,cre§tine din aceiaqi epoct, sau dascillul iesuit din
veacul al XVII-lea, oH autorii teoriei parlamen-
tare, constitutionale, pentru toate natiile.
Lumea este astfel filet in fasa in care cad
zalele de fier ale trecutului pentru ca gruparile
nationale st apart in toatti energia §i frumuse4
lor, luptind singure. Tocmai pentru cit epoca de
pregatire a nationalitatilor, traind fiecare pe te-
ritoriul ei, dar, in acelmi timp, li in stapinirea
www.dacoromanica.ro
Introducere 11
tuturor drepturilor ei, a durat ala de multi fiindca

nu e pe deplin terminat4 nici astiizi, cand se va
ispravi aceasta pregitire, un viitor de stapinire a.
popoarelor, in toate rosturile, pe teritoriul lor na:.
tional, se va deschide in proportie cu lungimea
vremii de pregatire. Astfel greutatea chiar a.
formatiunii epoceis national este de cel mai bun.
augur Tentru strâlucita desvoltare a principiului ei_
www.dacoromanica.ro
Elernentele alcatuitoare.
Precum, la noi, cel mai vechiu element , -nu

barbar, ci mai curind preroman, anterior Roma-
nilor, de o civilisatie deosebitä de civilisatia ro-
manA, dar cu mult superioarà civilisatiei ge,r-
manice este elementul traco-iliric, care s'a
nurnit pe malurile Dun Aril si in Carpati element
getic sr dacic, si in vechea Galie elementul pre-
romanic nu e barbar, nu e germanic, ci si acolo
-elementul acesta are un caracter indoit, si anume .
Gall, -de 0 parte, Liguri (la Rhône) si Iberi (spre
Pirinei) de alta .
Partea de SudNest a fost, fárä indoiala, de la

inceput in st4inirea unui element Mai mult iberic,
in ce priveste originea, decit galic : se conatatti din
timpuri foarte indepartate in acest unghiu al Galiei
presenta asa.-numitilor Aquitani, a triburilor vas-
conice". Apoi, mai tirziu, Galii, cind au luat in
tapinire provincia intreagä, au trecut peste ele-
mental iberic, care ocupa o intindere mai mare,
Ili l-,au stins in coitul vestic al Franciei de astAzi.
www.dacoromanica.ro
Elementele antice 13
s'ar putea imparti chiar, \in ce prive§te ele-

mentul acez;sta primitiv, continental intreg, liisind
de o parte pentru moment pe Germani, printr'o lmie-
care ar trece cam pe la mijloculEuropeicentrale, in
regiunea traco-ilirica la Rasarit i cea galo-iberica,
la Apus, fara ca aceasta sa insemne ea elemental
traco-iliric n'a patruns catre Occident, sau cà ele-
mentül galic n'a avut putinta ,sa, patrunda §i el in
regiunea Orientului. Iar ca legatura intre un grup,
§i cellalt ar fi, nu numai acea mare navalire care-
a adus pe Gali Oa, la Termopile §i In Asia Mica,
uride-i pomene§te Inca numele Galatiei, dar §i prin
a§ezarea in munti §i chiar in §esul panonian, catre
Sava §i Drava, a unui element mijlociu, alcatuit
din emigranti stramutati in mijlocul Traco-Ilirilor
prin acea Panonie 6cordiscii, Taurikii etc.,
cari girt de origine celtich. Be alminterea, pe-
alta linie de expansiune, in mijlocul Germaniei
chiar exista o populat,ie a Volscilor tectesagi,
pomenita de Cesar, in De bello gallico' ; §i el
spune ea ei se gasesc spre padurea Hercyniar
lunga de nouà zile, care se intinde pana la hota-
rele Dacilor §i Anartilor" 1).
S in schimb, §i Traco-Ilirii au innaintat spre.
Apus, unde-i intilnim in regiunile de la Nord de-
Pad i pana in Alpi, linga Galia cisalpina, cuibul
celtic resultat din mi§carile de populatie cu care
e in legatura povestea, in mare parte legendara,
despre aparitia cuceritoare, la Roma, a Galilor lui
Brennus. Venetii nu sint decit unlit din triburile-
Ilirilor.'
I. Ad fines Dacorum et Anartiunt"
www.dacoromanica.ro
Mai departe, precum, in ceia ce prive§te pe

Tracii de pe malul sting al Dunarii, ei se infa-
-tiraza supt un caractei: dublu': de o parte G-etii,
-catre F,1 es, pe de alta parte Dacii, catre minte,
.deosebiti politice§te numai, §i in lumea galica
.existau doua grape foarte bine distincte, care se
deosebiau intre dinsele Inca mai mult decit Getii
dunareni de Dacii ardeleni : de o parte Galul din
paitile,centrale ale Galiei, de alta parte Galul, Cel-
-tul, de pe margenea MArii de Nord §1,a canalului
Minecii, iar, dincolo, in Britania Mare §i Irlanda.
Acolo erau regi, §i Cesar pomene§te de regii
ce§tia, pe cind dincoace, in regiunea galica pro-
priu-zisa, undo mai tarziu s'a desvoltat poporul
frances, organisatia este mai innaintatk desfa.,
,cindu-se din formele regalitatii barbare.
Cu toate acestea este o mare deosebire intre
rolul pe care G-alii 1-au jucat in blcátairea na-
tiunii ffancese §i intre acela pe care-1 putem
.atribui, in alcatuirea natiunii romanice de aici, in-
naintalilor no§tri Daci §i Geti. N'am putea spune
anume ce am moF,tenit, noi cari avem in alcatuirea
noastra fisica atit de mult din singele traco-iliric
,de odinioark de la ace§ti departati parinti ai
no§tri, in ce prive§te, nu numai formele de locuinta
-§i arta primitiva, dar institutiile inse§i,fara a
mai vorbi de limba, de la care a ramas ala de
putin. La Francesi lucrul e Insa altfel: Li place §i
stazi sa vorbeasca de originea lor galica : un anume
spirit il numeser .,esprit gaulois" ; coeo§ul galic a
lost arzat ca emblema a Republicei, inlaturindu-se
wulturul Imperiului de pe steaguri,,In curiositatea
www.dacoromanica.ro
Elementece antice 15
lar, in neastimparul lor, in toate pornirile dare

schimbare §i revolutie, li se pare ch Intilnesc
urme suflete§ti ale innainta§ilor gali 1).
Mai departe, in nomenclatura, la Francesi tin
mare nurnar de localitati, de' riuri chiar, 10 da-
toresc numele lor acestor indigeni s Amiens de
astazi aminte§te de Ambiani, Bordeaux, de Burdi-
gala ; Atrebatii Gali au dat numele ora§ului Arras ;
Vero manzii, provinciei Vermandois ; numele Trevi-
rilor dainue§te i aslazi in Trier, TrZwes ; Sequanii
trAiesc in numele. Sen-ei ; Bourges vine de la
popula0a galica a Bituricilor. S'ar putea spune,
in general, cA cea mai mare parte din orarle
pe care le intilnirn In Franca etrului mediu §i
care exist& §i pina astazi, avind radacini foarte
indepartate, sint, afarti, de provincia romana, Pro-
Tence, de la Sud, de origine galica. Iar noi nu
avem niciun singur nume care s vin anume
ii apriat de la Daci, caci nuinel e. strávechi ale'
riurilor mari sint de obir§ie §i. mat indepartatä,
scitica : cind n'avern macar nume de localitati
care ,sa vie de la Romani§i nici nu e de mi-
rare, cu atit mai putin putem avea nume
care sa aminteasca pe Daci. i cuviutele galice
in limba francesti sint mult mai multe §i mai
importante decit putinele §i dubioasele cuvinte
dacice in limba romina.
Intealt domeniu, in domeniul religios, noi n'ani
putea spune ce se poate atribui Dacilor din ele-
mentele care alcatuiesc mitologia noastra popu-,
lark superstitille care traiesc on o vechime mi-
1) Asa juded. §1Suchier i BircliI-Hirschfeld, in Gmehiehte
der tranzdsischen Litteratur, Leipzig-Wien 1900, p. 3.
www.dacoromanica.ro
lenara in poporul nostru. De§i destul de greu

ar fi, cu tot rolul mare al Druizilor, eari nu
erau numai preoti,ca, in ce prive§te mitologia §i
superstitiile populare trancese, sa se arate care este
partea Galilor. Caci se face de obiceiu, credem, o
mare gre§ala atunci cind. se deneaga popoarelor pu.
tinta de a crea spontaneu in acest domeniu.
i i, totu§i, se poate ca Francesii sa aiba mai
putin singe pur galio decit Rominii singe pur
tracowiliric. De ce atunci, cind fisicete noi am
primit mai mult de la innainta§H anteriori Ro-
manilor, avem mai putin suflete§te de la ei ? Ras-
punsul este Ca Galii represintau o lume mai
4ezata, mai desvoltata supt raportul economic
ki cultural, dar nu §i supt raportul politic, decit
Dacii.
Din cartea lui Cesar se poate vedea ca, in mo-

inentul cind legiunile cuceritoare ale marelui ge-
neral roman, nu Ara, mari greutati. ajunsera sa
supuie deosebitele parti din care se alcatuia te-
ritoriul etnic al Galiei, Galii erau a*ezati, in
civitates, care sint cu mult superioare organisa-
tiilor germanice din aceasta vreme. Germanii,
innainte de a veni In atingere .cu Romanii, aveau
ca salaqe ale lor §i centre de locuinta pagi, vici,
care insemneaza sate mai mari sau mai mici.
Principiul locuintei la Germani nu este deosebit de
principiul locuintei la Gali ; §i Una §i cealalta
categorie de a§ezari cuprindea rude : acei cariti
aveau casele alaturi, erau de acelat,i singe 1), lucru
1) Generatim distributi in civitates" , Cesar, De bello g allteo,
VI, § 19.
www.dacoromanica.ro
pe care il intilnim, de alminterea, In ,leg'atur& cu

trecutul barbar, si. la noi.
Aceste civitates Ei u ins& in Galia o trainicie si
o des&virriire in forma material& cu mult mai
mare decit la Germani si Daci: sun t ziduri de piatrk
case -solid construite, e o intreagä viatik innain-
tat& la poporul acesta, care, innainte de a ,fi cu-
noscut de Romani, primise dou5, alte puternice
influente de culturA : a Fenicienilor, veche, si o
alta, pe care si noi am primit-o, prin Scythia
Minor, Dobrogea : influenta Grecilor. Pe coasta
Proventei Marsilia, Nizza (Nike), Agde, Monaco,
Antibes si alte cateva localitati poate, din aceastA
regiune sunt de origine greceasck i, dacA in
Galia influenta de cultur 6. a unui elenism mai
sitrac e mult mai mare decit influenta exercitatA
de infloritoarele colonii grecesti din Pont asupra
Geto-Dacilor, aceasta se datoreste elementului se-
parator, isolator care au fost aici Scitii. Et mo-
mentul cind a venit Cesar, literele grecesti erau
intrebuintate de Gali, caH in ele-si fAceau si sta-
tistica semintiilor.
Pe de alta parte, acesti negustori greci, fo-
ceeni, au exercitat, nu numai direct, dar si o
vreme mai indelungata, influenta lor asupra Ga-
lilor. Aceasta a adus crearea in deosebitele civitates
a unei intregi vieti diferentiate, cupripzind clase
bine definite, relatiuni multiple intre aceste clase
.1, supt raportul economic, rolul predominant al
capitalului. Pe cind la Daci nu intilnim decit
pAstori, agricultori si. innainte de toate, r&zboinici,
averea c&pAtindu-se doar prin n&v&lirile care ple-
cau de pe malul sting al Dunárii pentru a
www.dacoromanica.ro
18 lstoria poporului frances
infesta provinciile romane de pe malul opus,

mijloc de imbogatire ce era interzis Galilor.
Cind Cesar a venit In Galia, cucerirea lui a fost
prielnica Galilor i supt acel raport ca nu era vorba
In momentul acela de independenta gall* de o
parte, qi de supunerea fata de Roma, de alta
parte, ci trebuia sb, se aleaga intre supunerea
fata de Cesar, represintantul civi1isaiei ropane,
intro supunerea fata de Ariovist, navalitorul de
peste Rin, represintant al cuceririi germanice. Si
Cesai, cind a aphrut In partile acestea, venia ca
sa impiedece pe Germani de a cuceri inch de
atunci, pe la 50 innainte de Hristos, intregul sol
galic. Caci Galii nu erau in masura sa se mai
poata Intinde peste granita lor de Rasarit.
Si ce ar ft putut sa culeaga din barbaria sä-
raca i aspra a Germanilor? Un curent de nava-
liri galice indreptat asupra Italiei era iarasi im-
posibil In aceasta vreme, cäci i innainte de Cesar
populatia skraca -taraneasca din Italia trecuse in
partea de Sud a tarii, Intocmai cum o parte din
populatia säraCd a ltaliei trecuse in Peninsula
BalcanicA. Si, precum intiiul act al romanishrii
Balcanilor s'a facut prin ace§ti emigranti, lntaiul
act al romanishrii Galiei incepuse, innainte de
Cesar, prin aceasta continua emigrare a taranilor
far& ocupatie din Italia. Numai pe urmä a venit
Republica Romani% de a luat in stapanire tot acest
teritoriu, institutille romane qi creindu-se-
astfel Provincia".
Strinqi intre Ocean, intro zisa provincie" ro-
man& i infiltratiile qi chiar atacurile militare ale
Germanilor dela Rin, ca qi. intre Nordul salbatec
www.dacoromanica.ro
al celeilalte ramuri celtice, ni putem Inchipui cä

Galli trebuiau sa traiasca, din insäli munca lor
orinduita. Ameastit munch orinduita, di% forme stt-
perioare de organisatie cetatilor galice. Intilnim
oaineni bogati §i oameni saraci, patroni i clienti,
esta§i cari lupta pentru cetatea lor i soldati
angajati cu bani ca sa lupte pentru alte cetati,
factiuni, particle, care nu sunt determinate nurnai
de ambitia unuia sau a altuia, dar §i de intetiri
din afara. Gasim familii bogate, cu legaturi §i
in alte cethti", pregatind oarecum o unitate
gall* irnprurnutAtori i Imprumutati, dobinzi,
vami date in arenda.
De multa, vreme inca Dacii aveau in fruntea
lor regi; innainte de Decebal atitia au purtat co-
roana regala, i aceasta se datorete i felului
lor de viata continnu §i victorios razboinic, §i in-
fluentei regalitatii asiatice, care s'a Intins spre
Macedoneni, unde a facut din Alexandru-cel-Mare
iu rege dupa moda persanä. 0 astfel de influenta
nu s'a exercitat insa asupra Galibor. Ei au avut
numai pe regii barbarilor primitivi in Britania
Mare §i alte Orli mai putin atinse de cultura i),
iar in Galia propriu-zisa, in fruntea cetatilor"
-stateau senatorii", principele", magistratii",
vectobrigii" 2), cari se alegeaU pentru un numar
oarecare de luni §i erau inlocuiti pe urmh prin altii.
Numai in momentul dud Cesar a venit s cuce-
reasca Galia, se incearca o adunare laolalta, o
,concentrare nationala supt acel erou al Gatiei in
1) Si la Suesoni ; ibid , H, § 4.
2) V. /bid , VII, § 02 urm., 39, etc.
www.dacoromanica.ro
20 Istona poporului frances
ultimele ei lupte care este Vercingetorix din AIesia,

al chrui tatä, spune Cesar, chpatase principatul
Galiei intregi I)".
lath uncle era, fath de atitea avantagii ale ci-
vilisatiei galice, i desavantagiul ei. De aici era
ea decurgh acest lucru ch Dacia v a fi inlitturath
cu mai multh greutate si mai putin efect supt
raportul politic decit Galia, care a fost suprimatk
printr'o singurh serie de- expeditii, a lui Cesar.
La noi insh nu s'a putut altoi viata romanich su-
perioarh pe o bash dacich corespunzatoare doar .
satele romane sau satele Tracilor romanisati din

Balcani s'au putut confunda foarte usor cu aavele
dacice, pentru eh a fost aceiasi limbh de o parte si
de alta, aceiasi simplicit-ate de o parte i de alta,
aceleasi ocupatii economice la unii ca i la altii.
Dar orasele romane de la poi nu s'au altoit pe
un oras dacic anterior. Pe dud cucerirea romanh
in Galia, atit in provincia" dela in,ceput, cit si
in largul teritoriului cucerit de armele lui Cesar,.
s'a altoit de-a dreptul pe cethtile galice. Ele au
fost, oarecum, inrhdacinate in profunzimile mile-
nare ale solului galic, pe and in pärtile noastre
am avut numai orase de suprafath.
SA aducem o lhmurire pe lingh celelalte: in
Sudul Africei s'au intemeiat, de cind s'au gäsit
mine, orase mari. In regiunile acestea ale Daciei
noastre s'a petrecut un fenomen asämänhtor cu
cel do aeolo : ban fundat cetati foarte populate,
i) Principatum -Galliae totius obtinuerat" ; VII, § 4. Cf §

20 : rex ab sins appellatur".
www.dacoromanica.ro
Elementele antme 21
ca foarte mare strAlucire in ce priveste viata

publica i foarte mult buzur in ce priveste viata
individualk fainilialã. a fiecAruia. Cine ar putea
spune insA ch orase ca Bloemfontein, Pretoria, etc.,
'au o menire in viitor ? i pentru ce nu ? Pentru cA
.ele sunt create de-a lungul regiunii minelor, pentru
singuri exploatarea lor ; incetind scoaterea bogA-
tiilor, dispar i centrele spéciale, cAci nu existA
o formA anterioará de care forma aceastä mo-
dernA A. se prindA ; este o sAdire din nou pe un
pAmint care n'a avut altA vegetatie, nu o altoire
de forme noi de culturA pe un element anterior
zdravAn, bine prins in pAmint.
Orasele dacice din vremealui Adrian de sigur cA
nu erau inferioare supt niciun raport celor mai
mindre orase de provincie din lumea romanicA ;
ce- iese astäzi din scormonirea pamintului, prin
Ardeal mai ales, o dovedeste deplin : admirabile
mosaicuri, elemente arhitectonice care aratA o
bogatie incontest6bi1a,t i poate chiar risip fatA de
conditiile nortnale. Totusi, oricit de mare ar fi fost
strAlucirea acestor orase, putea sA prevadA ori-
eine cA, indatA ce in imperiul Roman se va tulbura
pacea, nimic nu se va alege din aceste orase,cum
nimic nu s'a ales , pe chid nicio tulburare, nicio
schimbare a ordinii politice, nicio sfArimare a
garantieim ilitare nu erau In stare ca, in Galia, sh
impiedice desvoltarea unei colonisatii romane care
se fAcuse adoptind formele vietii politice anterioare.
Este o neintreruptA transmisiune de civilisatie de-a
lungul secolelor de la Gali la Romani pe acelasi
Amint, aproape in aceleasi forme, inthrindu-se
www.dacoromanica.ro
necantenit prin faptul ca niciodata nu se intilnectte,

o solutie de continuitate.
De aceia colonisatia romana in Galia, de §i
mai trainica decit aceia din partile noastre,
e mai putin batatoare la ochi, de oare ce tre-
cutul se continua ; schimbarea pe care a adus-a
alezarea romana nu are pe departe acel caracter
tragic pe care-1 are in partile noastre. in muntii ro-,
mane§ti Dacii shit macelariti, izgoniti; pe riima5itele
Sarmisagetusei dacice §i altor orase dacice se inte-
meiaza orale romane. Nimic din fucrurile acestea
nu se observa la Gali. Cucerirea lui Ce,sar a fost
foarte crutatoare ; el a inteles nevoia de a 'Astra
din trecut tot ceia ce se poate intrebuinta i fruc-
tifica de Romani. Intiadevar, cu silinti mici
Republica intaiu, Imperiul pe urrna au capatat
in Galia una din cele mai 'durabile i mai pro-
ducatoare provincii ale sale ; pe cind la noi, a
fast, pe linga solutia de continuitate, o nespusa
graba de a intemeia in citiva ani de zile ceia ce
nu se putuse face aiurea decit In foarte multi
ani ; a fost o efervescenta admirabila, i atit
Dela Romani, Francesii- au captitat ceva mai
mult decit au capatat innaintaii notri, fiindca
durata stapinirii romane a fast la ei neasamanat
mai mare decit durata stapinirii romane In par-
tile noastre : abia doua generatii, i in ce impreju-
r6ri ! Ba Inca, odata ce coloni§tii romani erau func-
tionari, militari, exploatatori de mine, cautatori
de ciltiguri in partile noastre, se mai poate vorbi
de o opera care se continua in curs de- doua-
trei generatii, ca §i cum tatal. i fiul §i nepotul
ar fi stat pe rind pe pamintul acesta dacic? Dar
www.dacoromanica.ro
stAtea cineva Intr'o singurh generatie, i urmasullui

se Intorcea innapoi in locul de unde venise phrin-
tele sau se strArrintau intr'alt loc, unde era mai mult
de cistigat. Pe cind, dincolo, In Galia, lucrurile
au fost altfel. Galia s'a romanisat, nu In sensul
unei strhmuthri de culturh, ca la noi, ci in sen-
sul unei adinci penetratiuni culturale, sprijinith
de Stat, dar fdrh ispita unui accident de eIstig,
care astAzi este si mine nu e ; eine s'a asezat
acolo, a st rAmas. In Galia nu erau Mine, nu
erau cistiguri extraordinare ; acolo phmintul nu
atrAgea oamenii din toate phrtile s'a vie pentru
o Imboghtire rhpede i sh rhmIie numai cit
este cu putint,h a se lrnboghti repede. In tara
aceasta, innainte de toate tarh de agriculturh,
asezatti solid, fundamental, au venit oameni ae-
zai, cu fundamentale rosturi in co priveste mijloa-
cele vietii lor personale sau sociale de familie.
Mai apropiati de Italia, in leghturi neintrerupte
cu aceasth patrie, ei erau intr'o situatie vAdit
superioar 6. coloniilor de la Dunhre. Si inch nu
mai vorbim de Sud. Pe cind in Dobrogea noastrA,
influenta greceaseh si cea romanh pe urm6, 'atit
de puternice, fiind inlAturate eu totul pe urma
nhvalirilor barbarilor, Scythia Minor de odihioarh
a ajuns s fie numai un gang pentru barbari,
nu un sMas, Proviniia a phstrat tot caracterul ei
absolut roman Oat, foarte tirziu in evul rnediu.
Zitern : Franta, ni inchipuim putintel eh ea
i
exista Inch de la 800 sau 900, asa cum AD In-
telegem noi, unitarh ; dar nu e adevfirat, Franta
din veacul al ITITI-lea, al IX-lea si al X-lea chiar
www.dacoromanica.ro
se alcatuia din grupe absolut deosebite. Popora

frances era undeva, in centru, de unde trebuia sa
se intinda. i aceasta constituie inca o foarte
mare deosebire intre dinsul i poporul nostru.
Alcatuirea poporului nostru s'a facut risipit ; al-
catuirea poporului trances s'a facut intr'un anume
punct, de unde a radiat. Noi a trebuit si avem
viata noastra national& ca sA ne concentrarn, iar
ei au trebuit sa aiba viata lor nationala ca sa se
raspindeasca. Civilisatia noastra etnich, constiinta
noastra etnica vin prin urmare din procesul acesta
de adunare catre un centru ; procesul lor de ci-
vilisatie nationala §i de contiinta etnica vine din
raspMdirea dela un anume centru catre periferie,
Noi n'am avut o ile de France, de nude sa piece
limba, constiinta nationala, viitorul natiunii ; noi
am gasitile de France a noastra politic numai adu-
nindu-ne din toate partile in jurul cetatii Arge§ului,
pe la 1300. Deosebire fundamentala, care se da-
toreste faptului ea noi, pe linga atiteq desavan-
tagii, am avut i tin mare avantagiu : unitatea
etnica perfecta cu care am inceput, pentru care
n'a fost nevoie sa ne luptam, pentru care n'am avut
de darimat ziduri seculare, milenare, pe cind Fran-
cesii au trebuit sa le darime. Proventa, atit de stet-
batuta de romanitate, a ramas romana fara in-
trerupere, dar G-ermanii, Francii dela gura Rinului,
cari erau formati din mai multe grupe, au venit
de au cucerit pe incetul teritoriul galic, supt Clo-
devig sau Clovis, anexindu-si teritoriul alamanic,
teritoriul burgund, cel visigot, i astfel, in veacul
al VI-lea, intemeind monarhia franca in aceste
regiuni.
www.dacoromanica.ro
Elementele anhce 25
E a doua fast' a penetratiunii germanice, intaia

fiind represintath prin vechii Belgi, arzati pa
malul cellalt al Rinului, i mai ales prin Ariovist,
care iesise innaintea lui Cesar pe teritoriul G-aliei.
Putem face jar* o comparatie cu lumea noastra,
uncle cam acelasi lucru s'a intimplat cu Slavii,
Parte din ei erau cuprinsi supt vechiul nume ge-
neric al Sarmatilor; cei mai multi au venit insa dia.
Risarit. Dar prima patrundere gerthanica s'a fitcut
in mijlocul unei societati perfect organisate in ce
priveste asezarea stabila, pe cind patrunderea cea
mai veche slava la noi s'a facut in mijlocul unei
popor ca acel geto-dacio, care abia incepea
aib a. organele statornice. Din aceasta causa la
Francesi nume vechi de origine franca nu se intil-
nese, pe chid Ardealul e plin de nume vechi slave.
Oind au venit Franca, nimic in cultura lor nu
era de natura sit impuie o pecete etnica deosebitb.
asupra terii. A dovedit-o foarte bine Fustel de
Coulanges Vechea teorie afiima ca Romanii erau.
präpaditi de conruptie, pe cind Germanii repre-
sintau un tip omenese virtuos prin. excelenta ; deci
acestia i-au renovat pe ceilalti. Dar G-ermanii erau
innainte de toate betivi i brutali, i restrictiile so-
chile in ce priveste anumite apucaturi nu existan
pentru ei. Si Fustel de Coulanges mai dovedelte
un lucru ca Germanii nu erau o avalansa, un pu-
hoiu nesfirsit, chci nu s'ar explica alt lucru : de ce la
Franta nu se vorbeste astazi un diaiect germanic,
arnestecat doar cu citeva zecimi de cuvinte de
1) In Recherchas sur quelques problimes d'histoire"'
Paris 1885, ea si in Histoire des institutions politiques de
l'ameienne France", Paris 1888-92.
www.dacoromanica.ro
origine galo-romana, ci o limba romanica, ba

una din cele mai pronuntat romantice, cea mai
slaba in amestec strain din limbile care s'au pro-
dus din latina vulgara de odinioara.
Invatatul frances a aratat ctt, de fapt, Germanii
erau far& indoiala putini,. i asa si este. i pro-
fitam de ce spune Fustel _de Coulanges ca st .
aplicäm acelasi lucru la barbarii nostri, la Slav?.
Prea mult se admite ca oraSul e un centru de
conruptie, pe cind satul, orice fel. de sat, ar fi o
adunare a tuturor virtutilor. Destul romantism
este si in ce priveste pe Slavi. Cunoastem teoria
ca Slavii erau barbari blinzi, cari stateau ling%
ape, visind la zinele ce iesiau din negura rfurilor,
avind zei tutelari carora nu li aduceau jertfe
singeroase ; agricultura am fi invatat-o de la dinsii,
caci plugul, rarita, etc., au pecetea lor lingvistica.
Am raspins i aiurea aceasta teorie. Do alminterea
lucrurile acestea se distrug, nu numai prin corn-
paratie, ci i prin argumente elementare.
Prin urmare, revenind la Francii lui Clovis, ei
n'au represintat, pe departe, ce credem noi. Au
numit tara dupa nurnele lor, fiindca au cucerit-o
si au stapinit-o un timp. Dar in felul acesta
noi am fost in anurne mornente mernbri ai Ava-
riel politice : Avarii cind au cucerit Panonia au
Intemeiat 0 Avarie din care, supt raportul po-
litic faceam parte i noi. i tot asa am facut
parte din anume formatiuni de Stat alcituite de
Slavi pe teritoriul nostru thnainte de a trece ei
dincolo de Dunare, fara ca pentru aceasta sii
pierdem caracterul nostru etnic sau sr' ne arne-
steeärn prea mult cu caracterul etnic al stapini-
www.dacoromanica.ro
torilor nostri. Deci i In Galls, populatia veche a

dat graiul, a dat asezlimintele, ea a dat forma
religioask care a ingaduit contopirea cuceritorilor
cu cuceritii. E cea d'intaiu si mai adânca, WA-
cinA implintata. In solul national, radacina acestui
popor; restul sunt altoiri superficiale, care au pro-
dus mai mult sau mai putin in desvoltarea militark
a vremurilor. Dar, in ce priveste Ins Ali esenta, ele-
mentul de vialk acest element nu pleacA de la.
dinsele. Caci fortele germane s'au räspindit asupra
unei lumi Intregi, ele .erau putin decimate prin ritz-
boaie care tinusera secole Intregi, i ele au trait mai
departe prin toate acoidentele de turburari ale unei
vieti inca neasezate, neavind macar supt raportul
lor barbar o unitate, fiinda unii veniau dinteo .
parte, altii din aka parte. Erau nuante de bar-
bari care se pitstrau i dupa ce primiserii numele.
cuceritorului i i se supusesera : Saxonii de la.
Bayeux si de aiurea. Neavind prin urmare, nici
mticar supt raportul germanic o unitate, domina-
torii nu se gasiau In conditii de a putea exercita
o influenti transformatoare asupra societatii su-
puse.
In limba romina sint mult mai multe elemente
luate de la barbari. Fiindca graiul romanic, aici,
din causa conditiilor pe care le-am aratat, de mai
puLinti stabilitate si mai scurtli desvoltare, nu_
ajunsese Inca in acea fash in, care nu se mai
primesc cuvinte esentiale. Un graiu primeste cu-
vinte esentiale pana, la un moment ; dad% a trecut
momentul acela, limba nu mai poate primi decit
dublete sau cuvinte pentru notiuni secundare ori
Imprumutate. Si in Galia asa era lucrul, Prim
www.dacoromanica.ro
urmare cuvintele germanice nu, pot sa fie decit

dublete pe linga cuvintele galo-romane. La noi,
-de oare ce aceasta fusiune a elementelor care
alcatuiesc graiul nu era complect terminata, de
oare ce, prin urmare, cald.ura in care fusiunea se
poate face, continua, §i alte elemente puteau sa
Intre ca sa se contopeasca cu elementele daco-
rornane. Dar, in schimb, la noi, pentru a sta-
pinirea slav a. a lost trecatoare §i Slavii au trecut
dincolo de Dunare, li pentru cil pe malul nostru
-ei n'au adoptat cretinismul ca sa, se poata con-
funda in aceiali Biserica, in aceleali forme reli-
gioase cu. populatia supusa, din causa aceasta noi
am ramas Romani intr'o Romanie \raga, farà forme
politice. pe cind in Galia, de vreme ce Francii
n'au trecut aiurea §i urma§ii lor au lamas acolo,
prefäcindu-se incetul cu incetul in Francesi, s'a
putut face contopirea celor doua elemente intr'o
-singura forma politica, ceia ce n'a fost ca-
sul aici. La noi contopirea s'a facut in forme
deosebite de viata politica ; de aceia am pas-
trat nurnele de Roman pentru natiunea noas-
-tea, §i de aceia dincolo, unde contopirea s'a
facut in forme politico, numele romamc dispare
pentru a fi inlocuit cu numele stapinitorului barbar.
Astfel ei, cari in limba sint mai romani decic. noi,
-se numesc Francesi, dupa, numele Francilor lui
Clovis, si noi, cu toate ca, am pierdut, in ce pri-
ve§te limbo., mai malt decit din§ii, niciodata
m'am adoptat nici numele Slavilor, nici numele
Avarilor sau al unui alt neam barbar alezat pe
malul sting al Dunarii.
www.dacoromanica.ro
II.
Cetatea" galo-romana
#i regalitatea franca a Merovingienilor.
Galia a devenit supt raportul politic, cucerire
posesiune si mostenire franca, deci, pentru Franci
ca si pentru supusii cari-si recunosc situatia, o,
Francie".
Istoria Franciei" va insira deci luptele, zbuciu-
mul si crimele Merovingienilor, proprietarii tarii in
societate cu rasboinicii lor, daruiti cu paminturi
pentru fidelitatea" si tova'rasia" lor si impo-
dobiti cu demnitati, patine si stingaciu impru-
mutate de la Romani.
Nesfirsita lista monotona a Merovingienilor, in
cea mai mare parte oameni foarte rai,_ violenti,
crestini, ins& neimpacati cu morala crestina -1,
lasa o impresie de oboseaja. S'ar crede ca acele doua
secole din istoria vechii Galii care se intind de
la aparitia lui Clovis, care, cum stie, se face
crestin, crestin catolic, In circumstantele descrise
de legenda ', si eucereste toata Galia asupra Bur-
1 Asupra sensului ei v CcIrfi, representative, I, p. 225 i urm.
www.dacoromanica.ro
gunzilor, Alamanilor i Visigoi1or, p4na, la Carol-

cel-Mare, n'au niciun interes. i mai ales din
punctul nostru de vedere particular, ca unii ce
nu urrnarim istoria, teritoriului frances i nici
asezam intele care s au perindat in cuprinsul Ga-
liei, ci viata poporului frances. i ce poate sa,
aibA comun viata poporului frances cu vrernea
aceasta, intro anii 500 si 800, in care el nu
exista Inca ? Totu§i epoca merovingianä are un
interes deosebit i pentru noi, prin ceia ce se pe-
trece supt acoperisul tie friumfuri §i nelegiuiri
politice.
Doar atunci incepe a se face amestecul intre
-elemental galo-roman si elemental franc, supra-
pus la inceput, Ara vre-o legatura .cu Ora si
locuitorii ei i, cu oarecare bunAvointa, se, pot
descoperi chiar cele d'intiiu inceputuri tale unui
popor nou, capabil de manifestAri proprii in des-
voltarea evului media. Dupa, un Giesebrecht, Galia
ar fi fost absolut stapinita -de spiritul germanic,
franc tot ce se intimplh aici in aceasta, vreme
e supt influenta spiritului cuceritorilor ; iar in
Germania interioara, in a§a-numita lume saxona,,
pAginä, e pastrara un fel de independenta ger-
mana pentru viitor, superioarA ordinii nedepline
pe care Franci au creato in GaIia. Aceasta in-
.seamna a impaca dou4 lucruri de-odata : a atri-
bui rasei germane si tcit ce se petrece pe pa-
mintul Franciei lor i a-i pästra in Europa Cen-
-trala un reser voriu de independenta, de sponta-
neitate, capabil sä creeze, i pentru regiunile
acestea galice f,d pentru restul Europei, o viata,-
moua.
www.dacoromanica.ro
Cetatea galo-romata §1 regabtatea Merovingienilor 31
Teoria francesa, pe care am atins-o §i mai sus,

e mult mai noun. Ea a indraznit, in sfirsit, sa afir-
me importanta decisiva a elementului indigen,
Acu singe galic, celt, dar cu o cultura, cu insti-
tutii, cu o Biserica, romane. Ro1u1 asa-numitilor
,,barbari" e mult mai mic de cum se crede, si,
in amestecul care s'a produs in cuprinsul G-aliei,
partea care revine Francilor, si in ce priveste
singele si in ce priveste institutille, directia po-
litica nu mai vorbim de limba, caci limba
francesa n'are, cum am spus, decit un numar
restrins de cuvinte de origine germanica, ar fi,
nu cu totul neinsemnata, dar, fara indoiallt, mult
tnai mica de cum s'a crezut innainte.
In paginile singurului pästrator i martur al
acestor imprejurari, episcopul Grigore de Tours,
un Galo-Roman, dintr'o bogata familie senatoriala,
-om influent si amestecat in multe1, vedem pe
acesti regi numai ca niste conducatori de cete
razboinice, cari au venit in Galia, au cistigat
biruinta, au ocupat unele teritorii si le considera
ca o prada oarecare. Ori ca: luau cutare in-
tindere de pamint, cu anumiti oameni, cari sa
klepinda, supt anume raporturi, de dinsii, ori ci
luau un vas de metal pretios, o haina de pur-
pura, arme scumpe. era acelasi lucru pentru
Noi, cari amestecam politica in toate, atribuim
fireste i regilor franci de atunci idei politice.
Regele franc n'avea insa decit ideia politica"
de a mentinea un mare numar de leuzi", Leute,
oameni credincioSi (fideles), de antrustioni",
1 V 'ibid., ,p 224 i urm.
www.dacoromanica.ro
oaspeti, langà el, chrora li da beneficii si cari

din, causa acestor beneficii sint cu atit mai strins
legati, cu cit beneficiile sint mai multe. 0 cre-
dint6, barbara personalk si atit ').
Leuzii acestia, cari erau datori si interesa0 a
fi totdeauna fideli fa t5. de ieful de räzboiu mero-
vingian, formau principala preocupatie a acestuia.
Regele n'avea, astfel, niciun plan in ce priveste
teritoria care ajungea in minile sale. Si drept
dovad6, se poate cita acel pasagiu al lui Grigore
de Tours care spune ck in cutare imprejurare,
regele vrind sa, iea o hotarire, leuzii s'au ridicat
si iau spus: nu ; teritoriul, prada, totul apartine
comunitatii räzboinice si, prin urmare, s',,i se im-
partä dupa, sorti ; partea care revine regelui e
atita eitã i-a iesit din sortii cari s'au pus dup§.
cistigarea biruintei 2), ori e vorba de ves-
titul vas de la Soissons, pentru care Clovis ucide
mai tirziu soldatul care i-I reclamase si luase,
ori de un teritoriu, Cind regele nu e setos de
lupta. leuzii" ii rup cortul si-1 tiräsc3). Prin urmare
proprietatea directk-personalk mergind OA la
ordine pentru chsiltorii si zestri 4), fara niciun f151
de amestec de idei politice, de tendinte supe-
rioare, acesta este singurul luoru care intereseazk
Regii acestia au avut dela inceput o Curte 5); dar
Curtea e extrem de redusA : se alatuieste din IA-
zitorul cail or regelui, comes stabule), din päzitoruil
1) Ciobani franci; Origore de Tours, IV, § 23.
2') V. ibid., § 22.
3) Ibid., § 14.
4) Ibid., §§ 34-5.
') Mid, V, § 3.
0) Ibid., § 39.
www.dacoromanica.ro
Cetatea galo-romani §i regalitatea Merovingienilor 33
casei regelui major domus, de unde vor veni ma-

jordomii cari vor da dinastia carolingiank din pa-
zitorul averii regelui, tesaurariul, din acela care
aducea innaintea stapinului (offerre) deosebite pri-
cini de impArtire §i numai supt raportul dona-
tiunii, confirmatiei sau schimbärii proprietMiii,
referendariul. Afaa de aceasta o lu me intreaga tr--
ia in jurul lui : dar ei sint numai tovarklii lui de ar-
me §i n'au nicio situatie speciala. In aular am cauta
sä fixtim o serie de functionari, de demnitari co-
respunzind cu functiunile §i demnitatile care se
intilniau in Roma ori se Intilnesc chiar §i in Sta-
tele cele mai slab organisate din timpul nostru.
Veniturile regelui sint foarte putine, §i nici
n'ar avea cum s6, le intrebuinteze, dactt ar fi
fost mai multe. El e mai totdeauna in rhz-
boiu : se lupta cu Francii pagini, se lupta cu ye-
cinii acestor Franci de;a lungul Rinului, cu Ala-
manii ; §i, mai tirziu, pe vremea lui Carol-cel-
Mare va fi lupta decisivii cu Saxonii din mijlocul
Germaniei ; se lupta en Burgunzii de AingA Rhóne,
cu Visigotii de la Pirinei, ajungind in felul acesta
sti constituie Galia francica din zilele lui Clovis
si ale fiilor Ai. Razboaiele acestea necontenite
aduc venituri, alaturi cu biruinte Insemnate §i,
de multe ori, distrugerea altei dinastii, cind, deci,
tot tesaurul dinastiei distruse ajunge in minile
Invingatorului. I§i 'inchipuie cineva ea in astfel
de imprejurhri nu e nevoie de veniturile obis-
nuite ale unui Stat, ca, ar fi sti luam numele
Statului in desert dad', am admite Taxar un si-
mulacru de Stat in vremea acebsta.
Turcii au avut de sigur finante foarte bine
www.dacoromanica.ro
4 Istorta poporului frances
orclonate i pe vremea clad biruiau in fiecare an,

cind de la Sf. qheorglie [anti la Sf. Dumitru
Sultanul era in expeditie.- Da, dar Turcii pleca-
sera de la acea meticuloasa civilisatie chinesa
care nu facea decit sã socoteasa de dimineata
gi /Ana seara, care insemna total, care ayes o
straveche organisatie a impositelor, i, pe de
aka parte, Sultanul era un imitator al Impara-
itilor bizantini, deprinsi cu fast mare, mostenitori
ai unei Curti admirabil organisate
Dar lucrurile acestea nu se intilnesc la regii
franci. Fastul reccelui franc statea intr'o calitate
mai buna pentruhainele sale, tot de moda ger-
manica , ,de citeva ori numai imbraca purpura
sau punea o haina aurita pe dinsul. Iar, in ceia
ce priveste trasurile Curtiia, ele sint, cum le
zugraveste Eginhard., biograful lui Carol-eel-Mare,
carale trase de doi boi, cu vacarul linga din-
sele, pentru a conduce, Para livrea, pe Maria Sa
regele merovingian... In astfel de imprejuräri, cind
grajdurile se reduc, pe linga caii de razboiu, la
boii de cerennonie, clod demnitatile se restring la
un numar de cin(ci, sese persoane, cind niciun
fel de intelegere pentru arta yea pnai rudimen-
tarn a cladirilor nu se intilnete, 1i poate inchi-
pui cineva cá domeniul regal ajungea : partea.
despoiata de locuitori, de unde proprietarii fu-
sesera goniti si care nu fusese distribuita nici la
razboinici, aceia care raminea astfel in stapinirea
regelui ca a unui proprietar oarecare.
Mai tirziu, e adevarat, s'a introdus patina
rafinare la Curtea regilor franci, raminind carale
acelea trase de boi ca un fel de traditie sacrb.
www.dacoromanica.ro
Cetatea galo-romani i regalitatea Merovingrenilor 13,5
40ufare rege franc din veacul al VI-lea scrie carçi

religioase, de si in sons sabellian, cam pe alaturi
de ortodoxiei, la care episcopii se impotrivesb §i
laving. Ace lasi rege nhscoceste patru litere nou&
pentru redarea unor sunete specific germanice (o,
it, the, w), ordonind ca in toate coliIe sh se in-
trebuinteze literele pe care le-a ghsit el '). Vedem
pe altii din regii acestia avind simt pentru
lucrurile bisericesti, nu numai pentru cult, ,si
atunci ei poftesc pe episcopi sh Ii Ihmureasch unele
puncte mai abstracte de credinth. F;;i se midi
cineva cind vede pe acesti oameni simpli la ce
lucruri foarte dificile -se gindesc une ori. Altii pof-
tiau pe episcopi sh ii ceteasch i si ii elute 2). Dar,
in afarti de aceste gusturi personale, regele mero-
vingian n'are alth ocupatie.
Ceia ce ne intereseazh nu Sint insh ocupatiile
.1cestui rege, ci contactul 1ui cu populatia. 'Ce
leghturi poate el sh aibh cu aceastá populatie
supush
Ele sint foarte slabe, i, dach Clovis nu s'ar
ficonvertit la crestinismul catolic, ole ar fi fOst
aproape mile Nu doar eh regii merovingieni
rãzboinicii lor se Aocotiau, de esenth superioarh,
ca un fel de supra-barneni, cari din innältimea kr
War fi putut sh vadh multirnea supusilor. Nu,
Aar tot ceia ce se petrecea in afar& de organi-
satia simpla a Curtii lori tot ce era in afar& de
phicerea mincarii multe, a bhuturii dese, a vita-
torii, a varshrii de singe, erau lucruri absolut
Ibid. V , § 43.
2) Ibid., § 14.
www.dacoromanica.ro
,
ndiferente pentru ei. Contactul acesta Intro dinsii
toti si intro populatie era imposibil fiindch de la
dinfii nu pleca nimic catre ceilalti.
Dar inch din cele d'intaiu timpuri ale cuceririi
Franciei regele s'a facut crestin. Nu era o ino-
vatie. Crestin era regele visigot, care ocupa partea
de Sud a Franciei de astazi , crestin era regele
burgund, care stapinia, cum am spus, regiunea
Rbtinului. Numai cit crestinatatea aceasta a lor
era ariana, duph eresia lui Arie, care, in ce pri-
1
veste legaturile membrilor Treirnii intre dinsii
avea altä phrere decit a Bisericii ortodoxe. Arianis-
mul stapinia in Orient, si Burgunzii si. Go0i, ye-
nind din parcile acestea supuse Constantinopo-
lului, ad usesera arianismul, pe care 1-au phstrat
la Curtea lor, asa incit intre ei si intre populatia
supusa era o prapastie. Daca regele ar fi fost
'Agin, populatia n'ar fi avut atita scirba de dinsul
cum o aveau fiindch era arian, caci totdeauna
varietatea religioasa care samana mai mult se
si urate mai mult. Paginismul ar fi fost consi-
derat ca o curiositate, pe cind arianismul era
considerat ca o revolta, ca o tridare, ca o mons-
truositate religioasa. A --nu crede de loc in Dum-
nezeul crestin era o ofensa mai mica decit a
crede fah.
Si din punctul de vedere al lui Dumnezeu sii
din punctul de vedere al oamenilor, arianismul
se inf4isa ca antipatic, ca de neiertat. Dar, ia-
rasi, si-ar face cineva o ideie foarte gresita daca
ar crede cit acesti regi erau arieni din convin-
gere teologick Unul dintre dinsii, rege burgund,
in veacul al VI-lea, de pe vremea lui Clovis,.
www.dacoromanica.ro
Cetatea galo-roman i regalitatea Merovingtenilor It
spunea : i eu m fac eatolic, dar s na spuneti

thmanui ! Si. avea dreptate fiindca lui nu-i pftsa
de populatia galo-romana supusi, ci de credinta
deuzilora, a ostasilor sta, §i, ate§tia fiind arieni,
se rupea comunitatea intre rege §i ajutãtorii si
militari, &lc& ar fi ie§it din arianismul situ §i,a1
Jon Actul lui Clovis care a tiecut la ere§tinism
-in forma catolici ciici el nu venia dintre ne-
catolici, ci o populatie pur catolica ii ncunjura
este un adevärzit act de curagiu fat& de pAginii din
jurul lui. A venit innaintea ostasilor sai, episcopul
R4tni 1-a botezat. Grigore de Tours zice eh i-a cre§-
tinat pe toti Franch ; alte izvoare arata cä nurnai
o parte s'au läsat sti fie botezati, ceilalti duclu-
du-se la alt rege franc 'Agin, Ragnacar, §i ramlind
ling dinsul. Nu de hatirul Galo-Romanilor fAcea
astfel Clovis, nici presimtind un interes de Stat
hotitritor. Totu§i, fiindeä. intr'adevár, catolieismul
insemna legiitura. cu Roma. legatura aceasta in-
seinna §i solid arisarea cu organisatiile religioase de
la inceputul evului mediu §i dAtlea catolicului
dreptul ea Biserica sa.-i treacà toate rosturile de
stipinire asupra oamenilor pe care, prin Petru,
ea insä§i le cäpatase de la Isus Hristos.
Va sà zich, regii franci fiteindu-se cre§tini, crelti-
uisrnul lor n'avea nicio lature moralic puteau sà
continue a se ucide intre dinlii, puteau sa mintä,
sii tradeze, fiul sa, se ridice impotriva tathlui,
fraiele impotriva fratelui, unchiul sit sparg&
de 'Anti capul nepotilor sau sii-i injunghie. Toate
acestea se puteau intimpla fr s ereadtt egii
cre§tini merovingieni c Dumnezeu se supArli
www.dacoromanica.ro
38 IStoria poporului frances
prea mult. De almintereat Dumnezeu; in Vechiul

Testament, se fnflitis,eadt el 1nsusi in scene de-
care se credeau autorisati §i regii franci s profile
pentru a satisface pasiunile bor. Noul Testament
era ceva dulceag pentru barbarii aceF,tia din veacul
al VI-lea §i al VII-lea, bun mai mult pentru copiir
pentru oamenii slabi ; bArbatii cautau modelul lor
In paginile Vechii Scripturi eroice i ingeroase.
pe o vreme cind episcopii ingropau de vii pe
preotii lor in morminte ce nu, putea face regele
Oricum s fi inteles insh regii ace§tia franci
crwinismul, el ii apropia de supu§ii lor.. Trebuiau
sà aiba legaturi cu episcopii ; daca aveau vre2un,
conflict eu ace§tia, ei, in calitatea lor de cre§tini
trebuiau s convoace un sinod, wide srt vin4 111
alti episcopi 2), caii, inspir4 de sentimentul de
solidaritate, se declarau adesea pentru cel prigonit,
chiar chid se aduceau dovezi impotriva lw.
De multe ori sinodul hotara, deci, altfel de cum,
ar,fi vrut regele 3). c.;4i in afar& de hotanrile aoestea
sinodale, foarte desiigreabile in uncle momente
regele trebuia sa se intereseze de ceia ce se pe-
trece cu alegerile do episcopi 4) pe cing-4 vrea po-
porul, care avea dreptul s aleagit el pe episcopi,
duph traditie. Mergeau une ori pana acolo, tacit
supuneau certele lor de familie arbitragiului epis-
copal 5). §i in legitturile acestea religioase stAtea
pregritirea unui viitor de viata comunft intro TegP
1) Ibid., V, § 12.
2) Regele tli tort de raniuri intre doi episcopi ; ibid., § 18-.
3.) Ibid., IV, § 12; V, §18 .
4'4)- V., d, ex., ibid:, IV, § 7 Cf. ibid., § 36.
19)i Ibid., V, § 47 ," ,
www.dacoromanica.ro
Cetatea galo-romana i regalitatea Merovingiendor 39
si rbonicii sái, cantonati de o parte, si popu-

latia supusk, intro zidurile ei.
Venim acum la populatia aceasta supusii, care,
ea, represintä masa cea mare ; ea represintä forta
intelectualã si moralk ; ea represintk, nu bogrttia,
ascunsä, a vaselor cistigate in razboiu. ci bogA-
tia care circulä, care este in minile negustorilor,
boglitia care serveste la intretinerea i desvol-
tarea vietii.
La fiecare paginä din cronicar gäsim burgbesi"
bogati, femei, ca Deoteria (Deuteria,
nume grecesc), care hotäräsc de soarta ceatii
lor 1). Unii dregatori, mai ales financiari. ca Par-
thenius, care pune imposite i pe Franci2), sint
luati din mijlocul lor..Supt asemenea influente,
regele Clotar, care s'a ckit apoi, cere o o treime
din veniturile Bisericilor.
Populatia aceasta galo-romank trkia la e parte
cu deskvirsire de barbari. ii considera ca
barbari Oink tirziu in epoca merovingianä. In-
tilnirn casuri intr'adevar curioase : desi atitia
dintre Franci, fiind crestini, Intrau i ei in comu-
nitatea religioask a oraselor si rnänkstirilor, deli
vedem principese din Casa de Burgundia fa-
cindu-se starete in manästiri, dei atttia rkzboi-
nici ambitioneaza, situatia de episcopi, cu toate
acestea, pknit foarte tirziu, pknä dincolo de anul
600, calugkrii, chid vedeau venind o ceatk de
,
Franci, strigau inspkimintati : nu veniti, barbari-

1) Ibid , 111, §§ 22, 26
2) Ibid., § 36.
3) C. 550 ; ibid., Ill, § 35 ; 1V, j 2. Cf. i ibid., V, §j 30, 35.
www.dacoromanica.ro
lor 1). Tot ca barbari ii considerau chiar cind si

ei au fost botezati, chiar cind membri Ai Casei
domnitoare se gAsiau in situatii de episcopi sau
in cuprinsul manästirilor 2)
Vopulatia aceasta supusä ts,i ajungea ei ; avea
o organisatie cu total complectä, care nu o facea
si doreascii, citusi de putin, un amestec din partea
cuceritorilor, cu atit mai malt cu cit, pe de altri,
parte, trebuie s'o spunem, in Galia Germanii nu
si-au irnpärtit ogoarele, ci au ramas inchisi in
lagarele lor de concentrare. Cei mai multi Franci
erau undeva in Nord, si, numai tind ii chema
regele, mergeau in oaste ling4 dinsul.
Galo-Romanii au deci ce li trebuie ca orga-
nisare. Dacrt erau in mare parte Franci ducii, co-
mandantii de oaste, Ilerzoge 3), in schimb contii,
cari aveau administratia unei cetäti; judechtorii
de pagi, iudices loci, stilt la timpurile d'intitiu
luati numai din societatea galo-romanä si poartb,
Cu mindrie numele lor cel vechiu roman sau grec,
In legâtura cu vechi influente grecesti.
De alminterea, pe ling& conte, pe ling& jade-
ciltor, pe lingrt tribunal pentru sate, pe ling,.
1) Ibid., IV, § 48.
2) Abatele Suantulf la Bordeaux Munderic cerut ca episcop la
Langres. Senoch Tarfalul egumen ; § 7. Ricutf, subdiacon, § 9.
Abatele, Brachio Turingian ; § 22 Bertram, episcop de Bordeaux
tsr Ragnemod de Paris ; V, § 18 Calugarul conte Marachar, ibid.,§ 5.
3) Dar Austrapitts (de fapt Astrapeios, mime grec) e duce
hi Tours pe Is 560 ; ibid., IV, § 18. Us Firminus, un Patrictus, um
Celsus comanda osti supt regeletSigibert ; ibid , p. 30. Fara a
mai vorbi de oamenii mari din Sud, ea patricu Amatus, Cetsus,
Ennuis, Mummolus; fii ai contelui de Auxerre ; ibid , § 42. Re-
cunoasterea familiitor roruane cu drept la episcopat de care regi
ibid., § '5.
www.dacoromanica.ro
Cetateag galo-romani §1 regahtatea Meromngtenilor 41
_ -
toti acestia, este unul care joaca, rolul cel mare;

toate rAmAsitele acestea din organisatia imperial&
on inseamnA mai nimic pe lingA dinsul, care
este factorul de cApetenie: episcopul. Episcopul
se gAseste in toate orasele, mai ales undo e mor--
inintul venerat al unui sfmt, al unui mArturi-
sitor`, unui martir. Sint citeva orase in Galia
undo se odilinesc rArnAsitele acestor sfinti cu
-deosebire venerati, i orasele acestea au insemnA-
tatea cea mai mare fath de oricine, i ehiar fatd
de rege. Cetind cineva mArturiile contimporane
iese nu numai cu impresia ca, se venera sfintul,
(lar c se credea eh acest sfint träieste ca pu-
tere activa in acel loc. De exemplu, la Tours,
era ingropat Sfintul Martin, vestitul sfint curios-
scut, dacA nu prin altceva, prin povestea acelei
mantii pe care o purta el si pe care, intr'o vre-
me de frig mare, intilnind un cersetor i, ne-
avind alt ce-i da, a taiat-o In douã i i-a dat
jumAtate shracului. Stintul Martin a fost consi-
derat ca vrednic de ceruri indatA dui-A moartea
lui; a fAcut minuni ,.si
e vremea minunilor,
.cAci logica naturalA a vietii nu se intelege pen-
tru oamenii acestia, ci ei traiesc absolut in In-
mea minunilor : minuni tragice, minuni cornice,
dacA voiti, la fieeare pas 1).
Ei bine, la mormintele sfintilor se petrec In-
erurile de chpetenie ale vietii politice. i aici
nu e deosebire intre barbar i galo-roman; toti
-se pleack cu acela0 sentiment de zdrobitoare pie--
tate, innaintea acestor locuri. SA aducem un cas :
1) Gieire Cu foi albe, in &Atli deschise la nionnint ; ibi4, § G.
Cf. oi § 16 ga V, § 1.
www.dacoromanica.ro
clad moare Sfintul Martin, doua, orase luptá ca-

sA aiba thmäsitele lui; fuseseth int(iiu la Poitiers,
care e MO, orasul Sf. Ilariu 9, si dupa, accia fu-
seseth trecute pe fereastk furate, stthmutate la..
Tours. Un oras zice celuilalt cam asa : D-voastth.
sfintul v'a faeut destule : v'a inviat doi morti, si
nouä numai unul ; prin urmare el e debitor fat:a
(le noi, i astfel 14 retinem aici, ca sa-si faca si
mai departe datoria. i, de altfel, Durnnezeu vi
1-a luat votik i nou6, ni 1-a dat. Cind Clovis a
egOtat de la Constantinopol titlul cel mare de
proconsul mai tirziu unii din reaii acestia isi
vor zice, ca Teodebert, pe monede, i Augusti 2)---,.
el a venit de si-a pus diadema i purpura pe mor-
mintul Sfmtului Martin. Pretendenti 4i depun aici
averea ca sti, fie ajutati 2) Se aduc copii de regi,
bolnavi s,i se aseath pe mormintul sfintilor in
biserica rece, asteptind ceasul izbaxitor prin in-
fluenta aceluia care au. zace, ci lucreath. sthpi-
neste, guverneath de acolo de jos. Reffele eel
mai mare in epoca merovingianä n'a fost nici
Clovis, nici Clotar, nici Sigibert, nici Hilperic, ci a
lost Sfintul Martin. Cutare misiune, venind la
rege, intrebath eine o trimite, raspunde.: Sfintul
Martin !, i, in mornentul acela,, fruntea sefului,
castei militare se pleadt.innaintea autoritätii ab-
solute a Sfintului.
.0 Tot asa i cu cetAtile dalmatme i italiene vectne : Venetta Sfân-

thiutMara, Ragusa Sfintului Vlasie, etc.
2) Dar, in neslguranta titlurilot, Syagrius, ultimul comaudaut roman,
e un rege pentru Grigore de Tours, ca i Clermanul Ragnacar (Ia.
Anul 48§; .§ 27).
3) 1 bid., V, 14.
www.dacoromanica.ro
Cetatea' galo-romana l regalitatea Merovingtenilor 43
atunCi, pe calea aceasta se inteleg

numai pe calea aceasta se pot int-,elege ince--
puturile de confund-are a clasei r6zbainici1or cu
clasa supusilor. Supusii nu i-au primit, propriu-
irorbind, in calitate de cuceritori. Nu. Qamenii,
acestia traiau cu desgust fat6, do Irnperiu . era
acea desertiune totala de la toate autoritatile de-
pe lame in folosul lui Dumnezeu, cäruia i se
datoreste tot ceia ce so fiinta omeneascA poate
gindi, poate simti, poate lucra. Prin urmare priu
desertiunea tuturor, supusilor f4ta. de Imperiu,
prin' aceasta Francii au putut sà fie acceptati 1).
i-au primit Galo-Romanii mai bucuros pe Fran&
cleat pe un imphrat roman. E foarte usor do
spus pentru ce. Pentru c6, imparatul roman' Te-
prosinta,, oricit ar fi fost Ae crestin, traditia Ta-
gin4 infatisath in organe do Stat, in dregkto`rii,.
in tot beia ce se tinea de autoritatea imperialA.
Barbarul era nou; .pAginiltatea lui slabh, fiir
prestigiu, era desfiintata total prin actul bote-
zului. impAratul venia de la Roma, barbarul
venia de la vointa lui Dumnezeu, i orasele pri -
mese, pe acesli barbari inteo singurä -cali.tate -
ca sa fie liniste, ca sà nu aiba, grija apärärii
CetAtilor impotriva altor barbari rMlla§i Inca pa-
glob; ca sal se poatá desface de lume pentru a
trai cu gindul la Dunmezeu. Ca piste Orasitori,..
cu desperare, ai lucrurilor omenesti. Galo-Roman5
au nevoie de str6jerul care Sat la poartil, impie-
decind tot ceia ce vine de la organisatia secularà .
de a patrunde hi chiliile tranastirilor si in casele de-
1) V. i Ccirti representative, I, p. 65 l urm.
www.dacoromanica.ro
44 Istoria .poporultd frances
retragere ale cetätenilor. 11 aceasth calitate erau

primii regii barbarilor. Orme le", spune Grigore
de Tours, aud de puterea grozavh a Francilor
toti doriau foarte sh stea supt puterea lor" )).
.1Iu Iti doriau atunci in toate terile galice sa
aibit pe Franci ca stapini 2)-,"
atunci, pe rind, sPirituI acesta a pkruns
i.i,
-f;r pe rnembrh societätii barbare. i ei an fugit
de regele lor pentru a auto, In manastiri sau in
vecinfi.tatea episcopilor viata noua, i adevgeratä.
Sau intilnit astfel In aceasta parasire a autori-
tatii seculare barbarul care acum se depärta de
rege cu Galo-Romanul care de malt pirAsise pe
imparat. In numele lui Dumnezeu, in lumea liii
Duninezeu, in excIusivitatea consacrarii dare
Dumnezeu s'au gasit .impreunti; i atunci, inca
din veacul al VII-lea, vedd cineva intre episcopi,
intre stariti i starite de mAnAstiri name ger--
manice, ceia ce inseamnä, intru citva, cA a pa-
-trans i elemental acesta nou in local reservat tut
Dumnezeu de elemental cel vechiu. i, deci, supt
Aceiasi binecuvintare, ei se infriitesc §i se con-
tfundä
-Dar prin aceasta n'a biruit nici Galo-Roinauul
-sin'a biruit nici Germanul, ci qi unii
prin aceasta contopire, abdicä in minile lui Dam-
nezeu Ili in supunerea fatä de Biseria.
1) L, § 23.
lbad § 35. Mai tArziu oraFte chianti" pe eutare dirt his lui
Clovs ""`" r
22 Ccc, § 9) V . i hemarea" lui Teodebert Ia Biefers,
www.dacoromanica.ro
-
HI.
Carolingienii i inceputurile poporului frances.
La 752, Pepin, majordomul ultimului Merovin-

gian, ajunge rege 0, mai putin de un veac dupa
aceasta, fiul su Carol-cel-Mare e pus Imphrat
la Roma. i unii spun cã aceasta ar fi insemnat
o biruinth in cuprinsul Gal lei a spiritului ger-
manic asupra spiritului inch roman, latin, care
domina pàná atunci. Cei thai mutti, 4in potrivk
cred ch, de oare ce Carol-cel-Mare a devenit
Impärat, de oare ce Imphratul insemna un titlu
roman in legatura cu toath traditiunea Romei, actul
shv1r0t la and 800, cind un rege franc a fost
proclamat August de populatia romaná, indem-
nath de Papa, ar fi biruinta ideii romane asiipra.
ideii germane.
Amindouh parerile sint interesate, deci exage-
rate, adech fair. Inteadevär a fost atunci a
schimbare. Poporul frances nu exista Inca, dar
sintem foarte aproape de a-1 avea, i pe la 840
vom afla cel d'inthiu document de liinba roma-
nica transcris inteo cronich, a lui Nithard. Din
www.dacoromanica.ro
punctul nostru de vedere, un capitol nou se pre-

gateqte, dacii nu este inca deschis. i ce con tri-
buie care la aceastä aparitie istoricA ?
Germanii stAteau de douA veacuri in G-alia
,
'Ara, nici o intentie de a desnationalisa, dar §i

lArA nici-o hotarire de a abdica nationalitatea lor
proprie, la care tineau instinctiv, Era i cu ne-
putinta desnation alisarea fatii de organisatia pop-
datioi supuse, ca §i fatA de faptul CA aceastA
populatie era absolut preponderanta ca numAr,
neputind exista comparatie intre cetele germa-
nice, foarte inseinnate ca c§tire, dar de tot ne-
ineirmate ca popula:tie, si massele, unele de ori-
ftine galica ori vascona, altele de origiae romanA,
care vorbiau In momentul acela cu toatele limba la-
tina, populara i represintau, nu majoritatea terii,
ci tara 1ni. Ceilalti, in schimb, represintau
Guvernul i armata terii : Guvernul In parte, ar-
mata, pAna la un anume moment, in intregime
dar numai pAnA la un anume moment.
Populatia supusä, am spus-o, era organisatA,
dar nu din punct de vedere national, ci din singurul
posibil pentru acest moment punctul de vedere reli-
gios. DacA i-ar Ii intrebat Cineva : ce sint, ar fi rAs-
puns: sintem cres,tini. Dar, dacA i-ar mai fi intrebat
ce fel de cres,tini sint, Intrebarea i-ar fi pus in nedu-
merire : parca poate fi cineva altfel de creqtin dad),
se inchina lui Dumnezeu latine§te cu accent ger-
manic, sau tot in limba latinA, doar cu accent galic!
Aceasta, -evident, nu li-ar ft putut Intra in minte.
Toatä mo§tenirea romani trecuse prin fihieia ere§-
52..7 Pentru sensul Impermlui insusi, v. Carp: representalive, PP.
:2 8 7i urm., 299 gi urm.
www.dacoromanica.ro
Caro Rowena i inceputurile poporului frances 47
-tiri i fusese total transforrnatA prin aceastA filiera.

CA, acum, in afara de aceasta erau lucruri care
apartineau in special lurnii imperiale i alte lu-
.cruri care
-
apartineau lamii pAgine, ca., in sfirsit,
erau s i de acelea care apartineau vechii traditii
galice, de sigur ca, da, precum era si o infiltratie
a natiunii germane -in societatea aceasta supusA.
Toate acestea hu impiedecau faptul, esential,
ci elemental predominant era crestinismul: Dar
puteau sa fie miile aceestea de oameni crestini,
.si pentru vechiul rege franc pAgin nu era inca
o primejdie. De aici venia doar o puternicA -ten-
dinta defensivA a acestei populatii. In institutiile
.crestine ea gasia mijlocul de a se apara necon-
tenit impotriva anei tendinte ide cotropire, invo-
luntark din partea clasei superioare.
Daca, era insá o Udevrtratá ofensiva in societatea
InerovingianA, ea venia de aiurea. Cum observA
foarte bine an istoric frances mai nou'), ceilalçibar-
ban, Burgunzi, Visigoti, au fost Incunjurati, in-
cercuiti", daca vrea cineva sa intrebuinteze
acest termin, din toate partile; ei nu mai aveau
-contact cu lumea germanica de unde veniserA;
nu-si puteau reinnoi virtutile razboinice prin
vitalitatea energicA, spontanea, -a barbariei din
Europa Centralk Pe end pentru Franci nu e a§a :
_Francii, as,ezati in cea mai mare parte prin re-
giunile Rinutui, ieau necontenit contact cu masele
germanice Inca, pagine i exclusiv rAzboinice : si
Alamanii i Bavarii, iar, dupa ce aceltia s'au
3.) A. Berthelot, in Lavisse i Rarnbaud, Ihstoire ginérale, I.
www.dacoromanica.ro
48 Istoria poporului trances
qveltinat, multimile saxone, eu sutele de mii,

care ardeau de setea cuceririlor §i de lacomia
prlizii in padurile regiunilor mai putin locuite de
Europei Centrale. Far& de ei nu s'ar fi produs,
o bucata de vreme, In Statul acesta merovingian
ceva mai insemnat decit impartirea regatului ca
a oricarui element din prat% dupa numarul fiilor
aeeluia care cifftigase ori motenisé si el aceasta
prada. Ce Insemnatate poate s aiba pentru va-
lurile Märii in cite bucati se sfarania eine Itie
ee raina§ith de corabie care a strabatut odata
furtuna? Esentialul slut valuri noua, micrile
presente ale apelor.
De la o bucata de vreme insã se observA,
peste luiphrOrea aceasta fortuita, dupa numarul
copiilor, cari toti aveau acelaqi drept la mo§te-
nire §iy In teorie, drepturi egale, o Austrasie de o
parte, rasariteana, renana, germanich, cu mai
multe elemente pAgine pitstrate intr'insa, i o
Neustrie, de alta, care este mai roma* mai aezata,
mai centra1isat5, mai stabila, prin urmare am
putea ziee : mai cre§tina, mai traditionala. Neustria
are mai mutt saminta culturala a viitorului, Aus-
trasia energiile puternice Ara de care, nein-
doielnic, nimica nu se putea desvolta pe pamintul
acesta frances. Nu- trebuie faca cineva Ias
idei exagerath despre importanta acestei osebiri,
nu trebuie sa caute distinctiuni nationale precise
ca astazi, hotare netede ale limbii, determinate si
de alti factori -decit de libera ei expansiune.
Nici nu se poate face o harta en granita intre
Austrasia §1. Neustria, termini vagi cari -nu shit
frecventi nici In cronice.
www.dacoromanica.ro
Carolingienti i inceputurtle poporulut frances 49
Afluxul innoit de barbari in Rasaritul galic

i-a dat mai multa vitejie, mai multa ambitie,
mai multa foame de putere i de avantagiile
puterii, puindu-1 -astfel in stare sa, biruiasca Neus-
tria. In aceasta so pastrau totu§i, macar in parte,
ideile cre§tine de la inceput, care dadeau Che-
sarului ce este al Chesarului, dar mai ales lui
Durnnezeu ce e al lui Dumnezeu conceptie cre§-
tina iniiaIà, du§marfa Statului pe cind, oricit
s'ar fi facut de cre§tini Germanii, la dInii sen-
timentul primitiv functiona Inca, eu toata energia
credintei fata de §ef,- caruia-i datorau cnceririle,
hrana, rasplata, innaltarea in rang.
Deci la 687. in Vestita lupta de la Testry,
Austrasia a biruit Neustria. Aceasta e formula, dar,
sa nu-si inchipuie cineva ea a existat o
armata a Neustriei i o armata a Austrasiei, cu
steaguri deosebite, cu efi traditionali, etc. Daca,
se intimpla ca in Neustria, la un anurne moment,
sa joace un rol decisiv cutare sau cutare §ef,
clack in schimb, la Austrasieni rolul cel mare este
jucat de familia, majordomilor am zice a vor-
nicilor",- fiindca Vornic este omul Curtii, iar ma-
jordom,, omul Casei , care se va chema mai
tirziu ajungind o dinastie, familia Carolingienilor,
daca famiha aceasta, represintata prin Pepin de
Heristal, cel Vechiu", prin Carol Martel, prin Pe-
pin-cel-Scurt, prin fiii acestuia, Carloman i Carol,
care a fost Carol-cel-Mare, iese din Austry.sia, sa
nu-si inchipuie cineva ca la inceputul chiar al
desvoltarii sale politice ea a avut intentia de a
intrebuinta elementele *germanice de linga Rin
pentru a birui elementele romanice. Istoricii de
www.dacoromanica.ro
50 Isforia poporului frances
multe ori nu recunosc ideile unde sint ti le in-

troduc cu indaratnicie acolo wide n'au fost nici-
odata.
ruieste, -
Totusi, pe vremea cind Pepin de Heristal bi-
zic istoricii de astazi , In numele Aus-
trasiei, pe vremea cind Carol Martel se lupth, in
douA rinduri, Impotriva Arabilor §i-i biruieste, pe
vremea aceia se petrece In adevAr ceva care
este. d.e fapt, important, desi se vede ceva mai
greu Institutiile crestine, risipite, farA valoare
ofensivk cuceritoare, incep sA g6seaseA o uni-
tate pe care nu o aveau inainte.
Dar aceastA unitate nu se 'gaseste in Galia
insäsi. Daca ar fi fost in insAsi Galia, numai
atunci prefacerea care trebuia sa, se sAvirseasa
ar fi fost galia, in legaturà cu viitorui popor
frances. Dar centrul pe care-1 aft& crestinismul
acesta, care se grupeaza, care se unifica, se sta-
bileste, este la Roma. In zadar ar fi vorbit un
episeop din veacul al VI-lea sau al VII-lea de
magistratura domnitoare a Romei, de monarhia
bisericeasa a Scaunului Sfintului Petri', prin gind
nu i-ar fi trecut lumii a episcopul din Roma este
altceva decit un episcop ea toti ceilalti, avantagiat
doar prin aceia a trilieste Inteo lume unde se
pastreazA ca o traditie o anume putere politica.
Dar un Papa care sA intervie, care sA hotAxaseA,
sã judece, sà pedepseascA, la care sa se adreseze
tom& lumea putea exista prin anii 500 sau 600
dui:A Hristos. Roma avea pe atunci un singui.
rest : alipAstrArii unei prudente autenticithti in
luptele care sfasiau deosebitele Biserici patriar-
bale.
www.dacoromanica.ro
Carolingienii i inceputurile poporului trances 51
S'au intimplat inst. i alte lucruri, care au

-crescut autoritatea Scaunului roman. S'a observat
-cu dreptate ea in Rasarit erau mai naulci Pa-
triarbi, iar 4n Apus era unul singur. A fost un mo-
-ment ideia de a se face un Patriarhat al Galiei
i cuvintul apare si la Grigore de Tours,
-dar ideia n'a prins. i, fiindca in Evanghelie era
,scris . ,.Tu esti Petru rd pe aceasta piatra, voiu
zjdj Biserica mea", iata un text bine venit pentru
a da o autoritate superioara acestui unic des-
eendent legitim al Apostolilor. Ni vorbim intr'una
de Papa, cum vorbim de episcopul de Tours, de
exempla, dar, de fapt, nu era episcopul de Tours,
mini Papa M calitatea lui umana cari aveau rostul
de capeteniO2 ci am aratat-o mai sus Sfintul
de la inceput. Cum Sfintul Martin era socotit ca
viu i fiecare se adresa catre dinsul, scria, si
episcopal raspundea in numele Sfintului, tot asa
era si cu. Scaunul roman. Papa e un biet preot,
fost diacon la Roma, ales intr'un tumult popular,
acceptat de n3ulte ori prin raspindire de bani in
,dreapta si in stinoa, prin iegaturi de familie, supus
prigonirilor, viorenelor, mutilarii. Sfintul Apostol
Petra, acela e insa elethentul de capetenie. El e
-totdeauna viu, el corespunde cu regele Francilor,
-el apara autenticitatea Seripturilor, el e invocat,
luat de arbitru in toate certurile religioase ca
in unele certuri politice. Acesta este judecatorul
cel mare. Minuni nu facea: daca-i trebuiau ornului
ceva rninuni, se ducea la Sfintul Martin, dar, daca-i
trebuia o judecati dreapta, mergea la Sfintul Petru,
cade,cu sabia in mina, statea innaintea basilicei lui
(din Roma si judeca in asa fel, incit nu se putea
www.dacoromanica.ro
52 Istorta poporulut frances
gasi pe lame un judecator mai bun caruia sA i

se prezinte apelul. Papa din cele d'intiiu. timpuri,
ii zicea : ApostOlus, da unde in limba francesa a
a Sului rnediu l'Apostole
: (nu l'ApOtre). Si, in
sfirsit, dacg Senatul disparuse, era, fie si in tri-
viala forma decazuta a. vulgului de strada, un
populus romanus. i, prin farmecul legat de
numele sail, el putea sa faca lucruri mari . putea
sa faca i un imparat.
Realitatile, mai la urma urrnei, n'au a face,
caci evul mediu este tot, de la inceput pin6 la
sfirsit, a vrerne, nu de fapte, ci c16 idei. Undo
este ideia, nu se mai prdocuph nimeni daca
existä sau mi exista si faptul. i mai era ceva.
Oamenii acestia din veacul al VIlIlea, ca si in-
naintasii lor de la raspindirea, la acceptarea
rnentalitat,ii crestine innainte, traiau in Biblie asa
de mult, de deplin cum nu sintem in stare a ni in-
chipui noi, modernii, cari am cetit atitea earti,
amestecind elemente din ele toate. Cu David, cu
Solomon, cu toate figurile Vecbiului Testament era
in fiecare clipa o comunicare sufleteasca absoluta
Dar David n'ar fi tost rege, daca nu era cine sä-1
unga, daca nu era proorocul Samuil. Proorocul
atunci insa se afla in Roma, eraPapa. Prin urmare
in aceastä dorinta a fiecarui stapinitor mirean de a
se asamana cu cel mai nevinovat rege al Bibliei,
cu cel mai curat in vitejia lui, se producea imediat
cealalta visiune, a lui Samuil, pe care Duninezeu
ii trimete i cu mina lui sacra unge pe omul
menit a fi rege in Israeli i ca un fel de Israel
nou se Iuchipuia toat& societatea aceLui timp.
www.dacoromanica.ro
Caroling lend st inceputurtle poporului frances 53
i atunci iata ce vedem. Inca innainte de moartea

lui Carol Martel, o solie, care de obiceiu nu e pome-
nita, a Papei Grigore al.III-lea, vine la Carol, lup-
tätorul impotriva Saracinilor din Spania, biruitorul
de la Poitiers, cel mai meritos sef fata de BisericA,
si-i ofera cbeile Sfintului Mormint, lanturile Sfin-
tului Petru, F,d, pentru ca nu se prea intelegea Bi-
serica romana cu Imparatul din Constantinopol,
Papa-i arata ca. e dispus a-1 face pe Carol Martel
consul roman 1). Iath revolutia pe cale. Prin urmare
autoritatea Imparatului de Rasarit, singurul Im-
paratcel de Apus disparuse,poate fi Inlaturatá
de Papa, care este motenitor, pain aceasta Inlä-
turare, a Irnparatului de Apus. Cu atit mai mult,
cu cit lupta Cesarilor constantinopolitani contra
icoanelor a despartit definitiv Roma veche, orto-
doxa, de Noua Roma, acum eretica : intr'o scurta
cornanda de legionar, Roma traditiilor declarase
Inca odatii ca nuse inoveazd. ,ii se savirsesc acte
care pinti acum apartineau Imparatului insusi. Nu-
mai Imparatul hirotonisia" alti Imparati,ca sa,
intrebuintam un ttermin consacrat bisericesc ;a-
cum Papa Isi va atribui rolul de a face acelasi lucru.
Indiferent de acest fapt, care e totusi destul de
interesant pentru a fi semnalat, faptul ca Papa avea
la Indeminä barbari foarte puternici, mai tari
decit toti strajerii credhiciosi ai misiunii pe care o
accepta odata pentru totdeauna, 1-a adus sa
se gindeasca a face din seful lor un consul.
Forma intaiu e destul de modest& si era sa se
ridice forma aceasta rapede pana la crearea unui
1) Fredegariu.
www.dacoromanica.ro
54 Istoria poporultir franees
Imparat, ins& dintr.o dinastie care sa poata ad uce-

servicii politice.
Papa nu s'a adresat bietulati Merovingian..
Ce era sa-i faca pletosul care se aseza in carul lui
cu boi odata 4:le an si-1 treceau prin adunarea
poporului ca sa-1 aclame toata lumea2 Cu acesta
nu se puteau birui Longobarziti. Daca Papa tipa
impotriva Rashritenilor, fiindca sint eretici, tipa .
mai tare impotriva Longobarzilor, cari suciaut

necontenit funia pe care o trecusera dupa gitul
Bisericii rornane, si Papa vedea mornentul cin
,funia nu va fi numai dureroasa, ci i ucigasä. Prin.
urmare trebuia sa se produca o schimbare de di-
nastie i oameni de isprava sa vie la conducerea
Statului Francilor Trebuiasa vie familia majordo-
milor, urmasii lui Carol Martel care biruise pe pa-
gini. i atunci s'a facut asezarea unei-noi dinastii,
france, in legatura cu traditia de autenticitate-
absoluta, indubitabila a Romei.
Cum mai tirziu orice act scris avea nevoie
de notarul cu. autoritate imperiala", astfel aici
garantia de autenticitate a Papei era ceruta pentrti4
actul ce- era sa se petreacti. Dupa anumite inte-
legeri pe care fara indoialä nu le putem urmari,
la 752 vine din Statul franc o intrebare la Roma,.
intrebare care samAna perfect cu aceia care se-
face la Constantinopolul turcesc, pina azi, cu pri-
vire la scoaterea unui Sultan in folosul altuia. Ce-
crede Scaunul din Roma : daca regele merovingian
nu e in stare_ sa guverneze, nu e bine sa fie inlo-
cuit prin altul cave,. el, stie sa guverneze ? i Papa,.
care era initiat in rosturile acestei intrebári, a
raspuns, potrivit cut interesul : de sigur ca d.a
www.dacoromanica.ro
Carolingienii si inceputurde poporului frances 55
cel care' poate guverna trebuie facut rege in

dauna celuilalt care, generatie de 0-eneratie, a
dovedit ca, nu poate domni. Roma dqiduse astfel
patenta ei. Atunci 1-au tuns pe regele merovin-
gian §ir 1-au depus intr'o manastire.
Astfel, la 752, Pepin-cel-Sourt a devenit rege la
Franci 1) 11 vor principii", toti Francii", 11
consacra episcopii, cu Bonifaciu. misionarul anglo-
saxon, delegat de Papa, §eful sau 2), in frunte.
Vorbise pina atunci numai autenti'citatea, cali-
tatea de a da diplorne de autenticitate a Rornei ;
pro fetul nu vorbise Inca. Ce se Intimpla Insä ?
In Roma se produceau noi ciocniri intre Papa
-
si intre Longobarzi. De aceia, dar nu numai de
aceia, ci, de buna sama, pentru a face sa taca
la schimbarea dinastiei opositia de care se feresc
a vorbi izvoare mai tirzii, de inspiratie carolin-
giana, scrise la Curtea Dona 3), Papa Stefan pa-
rase§te la 754 resedinta sa romana F,ti vine la
Pepin. E intaiul Papa care a calcat parnintill
Galiei. Regele fagaduieste ajutor impotriva lui
Astolf Lombardul, si dupa aceia se due impreuna
in basilica, ce a devenit apoi un adevarat simbol
pentru regii Franciei, cari lasau sa fie ingropati.
in cuprinsul ei pana ce revolutionarii de la 1789
s'au jucat cu capetele lor desgropate, Saint-
Denis. Si aici, la 28 Julie, .lucru care nu se mai
intimplase pentru niciun rege barbar, dar nici
pentru vre-un Irnparat roman, se savirseste acea
1) Ciirti representative,1, pp 282-3 Ca fapte pregatifbare, or-
(lulu! Papei din 745 de a opri lupta cu Bavani, La 749 solia la
PapA a hu Burcard de Metz.
2) Ibid, p. 299.
3) Ibid., p. 283 si urm.
www.dacoromanica.ro
revolutie in datinile crehrii suveranilor, acea res-

taurare dupd Biblie : pe regele nou 11 unge cu
miyul stint Papa ;;tefan, care e Samuil, Pepin find
David, un David care rh mine deocamdath
numai in rostul lui franco-ebraic si nu se va
ridica pinh la demnitatea de impärat roman,
dei e singurta rege aupd Scripturd .
Indath duph aceasta Pepin inträ in Italia, su-

pune pe Astolf, F;i-1 lace vasal, ii iea ostatici, ii
cere tribut Se desface un teren care apartinuse
odath Ithshritului Ravena i celelalte puncte ale
Pentapolei, f;i se creiaza un Stat pontifical, un fel
de cetate de asigurare si de lini.ste a Papei (756).
MTh aceia Pepin se intoarce indárát in Statele
sale, mai stpine§te o bucath de vreme si, duph
lupta on Waiofer de Aquitanial, in care e vorba
iarhsi de apararea Bisericii, la 768, moare, 10-
stud, cu voia Francilor, a nobblilor i episco-
-pilor, ea urmas; pe Carloman. care dispare
imediat2), si, Iji calitate de coleg la domnie, pe
Carol, fiul eel mai mare, care, duph retragerea
si moartea lui Carloman, ajunge singur sthpi-
-nitor asupra Franciei".
Phith acum nu e nimic special frances in
aceste lucruri, nimic special galic ; tot ce s'a spus
'Ana acum, mai malt pentru a inlatura prejudechti
dedit pentru a adhugi la euno§tinIa subiectului,
sint numai fenomene de istorie universalä, ab-
solut necesare insh pentru ea sh se arate eh, tot in
margenile istoriei universale, si nu ale vie0i locale
1) In familia lui insA mime ca Mancio, Romistantus, Odo.

2) V. Ccirti representative, I, pp. 285-6.
www.dacoromanica.ro
Caroling-mitt i inceputurile poporului frances 57
galice, a vietii nationale francese, se petrec i

lucrurile urmatoare.
Carol porneste razboaie in toate pärtile. C9bo-
ritor din Austrasieni, atentia Tui se indreaptii mai
ales ntre G-ermania Vavinä Atunci ar zice cirieva :
prin urmare Karl der''Grosse, deutscher K6nig" 2
Nu, Carol-eel-mare se lupta. impotriva Saxonilor
inteo serie intreagà de expeditii, Ii boteaza in
massa, intemeiazA castele episcopale, intinde gra-
nita pana, la Elba si la Dunare, Ora in Panonia,
pAnä la Avarii, distrusi ori imprastiati '), 'Ana, in
lumea slava, din aceste regiuni Dar nu face
toate lucrurile acestea in calitate de- rege ger-
manic, ci in alai calitate.
innainte de Carol-eel-mare, pe vremea gerovin-
gienilor that, utl sir intreg de propagandisti ai
religiei crestine pAtrunseserä in pustiul saxon.
Inthia Anglo-Saxoni, de la o bucatà de vreme
cea mai mare parte a lor a fost recrutata dintre
supusii regelui franc. Cum se considerau acesti
propagandisti 2 Se duceau ei pe sama lor,,urmind
o convingere personaIa, fãcind acte individuale
Nu, ci se priviau numai ca soldati ai Bisericii.
Biserica romargt existk ea a autorisat aceasta
opera, a binectivintat-o, a organisat-o ; se creau
.5i episcopate nouä csu consimtimintul Bisericii ro-
mane, care le poate i ierarhisa, pentru a le
pune in legriturh cu formatiuni bisericeFAi mai
mari. Si, cind Carol-eel-Mare pleach impotriva
Saxonilor, el merge numai pe urmele Sfintului
1) Un Hagan crestinat divine Teodor si se retrage la Heinburg.
www.dacoromanica.ro
Bonifaciu si ale celorlalti propagatori ai crestinis-

mului printre Ogini si, ca i din#i, el merge-
supt steagul Bisericii romane, in numele
.Papei, indeplinind un rost care este hotdrit
de aceastd noud Ecclesia Christi" .
Prin urmare, de la inceput, Carol-eel-Mare, care-

datoreste Bisericii dreptul sail universal, se tine-
in rosturile Bisericii. Daca, se va lupta cu Sara,
ciniii in Spania, va fi exact acelasi lucru : in fata
lui e numai paginátatea, qi el o combate in nu-
mele Sfintului Petru, cu poporul säu crestin",.
Cum luptA cu acestia pentru legea cea dreaptã,
ot astfel prin sinoadele din 792 si 794, la care
Papa deleagt represintanti, el luptbi, contra ere-
siilor Si atunci nu e nimic mai natural dealt car
dupa o serie de expeditii pe care Carol le face
in Italia pentru a asigura independenta i rostu-
rile teritoriale ale papahtätii, Leon al III-lea, in
anul 800, sä se gindeascá : oare n'ar fi bine ca
Biserica sh prindä pentru totdeauna, sa inchid&
pentru totdeauna in hotarele datoriilor sale pe
regele franc ? Pän6, atunci Ii dAduse cheile Sfin-
tului Mormint, ii incredintase steagul poporului
roman" 1). Acuma, de Craciunul anul 800, Papa-i,
face omagiu ca princinilor color vechi" 2). Lu
Carol Augustul", striga Romanii,de stradä, Inca-
nunat de Dumnezeu, mare i pacific Impftrat,
viata, lungA i victorie !"
Dar nu regele franc a cucerit Biserica, ci Bi-
serica a fäcut, ea, vesnic instrument al actiunii
1) indata vine de la Bizant Spalarul Leon si merg, in schimb.,
acolo Jesse de Amiens si contele Helmgand
2) Soho. lui Angilbert la Roma. Un Zaharia merge la Ierusalim.
www.dacoromanica.ro
Caroliiigienu i incebuturile poporului frances 59
sale cuceritoare si organisatoare pe regele franc.

El nici nu e lmpegrat decit in margenile-
datoriilor pe care i le impune Biserica ; intre-
ai lui e rege, si tine la aceasta. Toate actele
care pleacA de la dinsul personal sint acte regale -7
.este ImpArat indatA ce Biserica-i aratA un scop-

pe care el, cu mijloacele regale ale barbariei
lui, trebuie sA-1 indeplineascA.
Acesta este formula lui Caro Ircel-Mare. SA rut
ne oprim la aparente ; de pildA, cind e controversk
in ce privelte alegerea unui Papa, impAratul tri-
mete sA .se fat& o cercetare locala r el chiamA,
el judecA, el absolvA, cum el confirma. Acestea,
sunt numai umilinti personale §i locale. Din punc-
tul, de vedere- insä al ideii, bietul preot nein-
semnat din Roma, plin de du0nani i plin de-
pAcate, neavind nici macar prestigiul material
al situatiei sale, el este stapinul. Dar nu in nu-
wele lui, ci in numele acestei nouA organisatii
formate- ca sA cuprindA lumea.
Aceasta se vede foarte bine 0 la succesiunea
lui Carol. El are de impartit pamint. intre fiii
ski va intreba pe, Papa ; de si nu e vorba de
:
Imperiu, dar este un act care intereseaza Bise-

rica lui Diunnezeu ; prin urmare Papa trebuie,
sA joace in astfel de 'Ade acela0 rol pe care-I
joacA i imparatul.,
Toti la un loc s'au confundat astfel in Biserica.
lui Hristos, formind un populus christianus"
aceiaF,d unitate religioasa i politic In acelw-,i
timp. Cind Eginhard; biograful lui Carol-eel-Mare,
aratA cA Saxonii au fost supu0, el zice ;
www.dacoromanica.ro
facut un singur trup cu ceilalti". Un singur steag,

un singur nume, un singur rost. In afara de Bi-
serica aceasta a lui Hristos 'era paginatatea,
.eare trebuia distrusa sau anexata, i atit.
Prin urmare trebuie sa inlaturam total ideia
a,*ar exista pe vremea aceasta, nu numai un
inceput de popor frances, dar i o Franta na-
tionala, opusa unei Germanii nationale, cum nu
trebuie de loc, sä vedem in Carol-cel-Mare repre---
-sintantul uneia sau celeilalte dintre cele doua
mari rase rivale. El a fost mare pentru toti pen-
tru cà a fost mai mare decit toti.
Dar se spune : la anul 841 a fost marea lupta
-de la Fontaiiet i dupa doi ani tractatul din
Verdun, chid s'a impartit mostenirea lui Carol-
cel-Mare intre Lo tar, intre Ludovic Germanicul
si Carol Plek4uvul, fiii Ijii Ludovic Piosul ; prin
urmare de atunci se poate spune ca este o Franta.
Nu. Daca istoricii s'ar- ceti mai putin unii pe
altii i ar ceti mai mult izvoarele, n'at ajunge la
aceasta conclusie. Chiar i actul prin care, la
806, Carol Ii imparte tara, dind unuia din fini
sal Burgundia-de-jos, Aquitania, Provincia, Septi-
mania si Vasconia, deci partea de Sud, romanisata,
a Franciei, are un sens national mai clar iecit
actul de la 843. Tratatul din Verdun e, de fapt,
ultirnul resultat al unei indelungate discutii, al unei
precupetiii intre fiii lui Ludovic Piosul, cari vreau
fiecare o gospodarie mai comoda. Ceia ce a bo-
thrit lupta insit a fost dorinta de a trai deosebit a
vechilor teritorii, de delimitare romana, a ceta-
Oor" staptnite de episcopi, a ordinii de odinioara,
www.dacoromanica.ro
Carolingierui si inceputurile poporului frances 61
care se luptä cu instinctul popular, general, at

unei unitati imperiale de alt caracter, care nth
distrugea, ci 'Astra §i exploata viata localä. Dar
resultatul nu e determinat de aceastä opositie
centrifugala, ci b pur teritorial, §i el represintl
biruinta ei nuraai in ce prive§te darimarea de
fapt a aqa-numitului Imperiu.
www.dacoromanica.ro
IV.
Formarea until centru national frances.
De fapt, n'a fost o sarimare a Imperiului lui

Yearol-cel-Mare", fiindcA se sfarmA ceia ce existA,
.dar Imperiul lui Carol-eel-Mare n'a existat nicio-
datA teritorial i administrativ, ci numai ca au-
toritate. CettiIe, strAjile nu trebuie sa ne
.Era un impArat, dar un Imperiu nu ; nu se poate
un Imperiu fárA imparat, dar un Imparat fArA
Imperiu se poate. Regele Francilor, Carol, a fost
proclarut la Roma, cu invoirea i dupA indemnul
Papei, impArat. -Se credea cA, poporul roman,
senatus populusque romanus", are dreptal de
a proclama un impArat, i lucrul aoesta s'a si-
'virit. Carol a fost din momentull acela ImpArat
fiinda multimea din Roma, dufoA porunca Papei,
ii proclamase ; dar in afari de aceasta, in atarA de
,calitatea aceasta adausd, dupA actul din ziva de
-CrAciun a anului MO, la calitatea lui, mostenita,
personalA, nu rAminea -supt raportul teritorial,
supt raportul constitutional si politic, altceva decit
-tot ce fusese pAnA atunoi, adeca. Regnum Frau-
www.dacoromanica.ro
Formarea unui centru- national frances 63
corum", Regatul Francilor", .cu conceptiile sale

i3arbare, mitigate intru cit de civilisatia galo-ro-
rmana care fusese infilnita in momentul cind
.ostaii lui Clovis au trecut Rinul §i s'au aF;ezat
,in Galia. Pentru a se incredinta cineva ca acesta
raminea ce fusese innainte, cu caracterul sau
.absolut neschimbat, n'are decit sa umble prin
actele care emana, de la Carolingieni, de la Carol-
-eel-Mare insuqi §i de la urma§i.
Prin urmare cum era sa se sfarime Imperiul
lui Carol-cel-Mare, clack' nici macar lui nu. i-a tre-
..c4 prin minte sit transforme regatul Francilor de
pangt atunci intr'un Imperiu, sa sehimbe, fie supt
raportul conceptiilor, fie supt raportul adminis-
-trativ, lucrurile de piina, atunci ?
Ce s'a intimplat pe u`rmA ? Un imparat fara
cop §i rost, fiindca opera de cre§tinare se ispra-
vise. in margenile posibilitacilor, un mo§tenitor de
-teritorii onorat, in deosebire de tovara§ii s,i fratii
sti, cu titlul de Imparat, pe care, dupa Lotar cel
vincoronat de Papa, cu sau fara voia tatalui sau
Ludovic, il vor arnbitiona F,4i altii, tot a§a de for-
..mah .i inutili in aceasta calitate imperiala.
Papa vazuse, din' parte-i, pe erliscopii locali
,negindu-i dreptul de a se amesteca, impotrivq,
=canoanekr", acasa la din§ii. .i ace§ti episcopi
in§ii nu dispuneau, in circumscriptia lor, de puteri
proprii, de a realitate militara, care singura ar,fi
putut restitui-§i mentinea vechile provincii romane
In forma cetaOlor" episcopale. Tot ce fusese Ona
atunci in ordinea religioasa, militara, politica s'a
pastrat, dar s' a peistrat pentru sine. Pana ce Eli
raceasta -situatie a abdicat innaintea interesului
www.dacoromanica.ro
64 Istoria poporului frances,
personal, precurn autoritate a imperiala abdicase

innaintea interesului local, teritorial. Si astfel cei
ce represintau acest intere8 au trebuit sä cant&
in hasardul schimbator al relatiunilor lor per-
sonale o noua ordine. Iar, cind au afla-o, in acest
dorneniu personal, ei au coborit-o asupra terito-
riilor, legate astfel printr'o noua ierarhie.
In Apusul Europei a Josi un moment cind au-
toritatea publica a lipsit. In Galia ca §i in celelalte
parti. Era un suveran ; suveranul acesta avea cite-
va 'revdinte regale, domenii marunte, vzllae, At-
tigny §i putine Inca ; avea doua ora§e mai mari,
Rheims §i Laon ; erau domenii unde-§1 phstrau ulti-
mii Carolingiem anumite drepturi de un caracter
foarte general. \De exemplu ei aveau dre.ptul sa in-
temeieze pe rnoia unui feudal un oppidnm, un
ora§ care sa li apartie, fiind sirpt autoritate regala,
sti acorde anumite demnitati. Si vont spune chiar
de acum cii, daca a existat un duce de Franta sau,
Teustria,§i acesta este insu§i inceputul desvol-
aril constitutionale a Statului frances, in secolul
al X-lea, i- acesta se datore§te unei Indoite crea-
tiuni din partea Carolingienilor. -
La suirea pe tron a regelui, el Impartia daruri,
dar era silit a respecta anumite elemente de le-
gislatie capitularele, §i. era indatorit sa pUtreze
tot ce daruisera acei cari fusesera, innaintea l ui. Cum
materia de claruit nu era nesfir§ita, iFp inchipuie
cineva ca daniile se reduceau la foarte, putin,
din moiile confiscate pentru tradare, Pe urmS
fiecare se duce, la rege de-i presta ornagiu. Dar,
daca regele face numai atit, daca el n'are niclun
fel de ocupatie permanents, daca nu atirna de el
www.dacoromanica.ro
Formarea unui centru national frances 65
1-
nicio ordine ierarhich a functionarilor, atunci fie-

care e avisat la propriile sale mijloace de a se
apAra i garanta. In felul acesta s'au creat In
fiecare colt grupe de proprietari de, mosii, cari,
natural, Ili atribuiau i anume rosturi adminis-
trative si politice, pe care, atunci cind exista Statul,
nu aveau de ce sa si le atribuie i, daca si le
atribuiau, era Impotriva acelei ordini de Stat. Pe
de aka parte, acei care aveau o situatie politica
au cautat s'o prefaca in situatie teritorialà : se
usurpa pArnintul dat de rege in calitate de be-
neficiu pe un anume timp si In anume conditiuni,
se usurpa fAra condi* i {Ira termin de stApi-
fire. S'a produs astfel un amestec intre autori-
tate, de o parte, si intre proprietatea teritoriali,
de alta parte ; orice functionar a devenit prin
aceasta cbiar mosier i orice mosier a devenit
functionar in cuprinsul mosiei sale.
Aceasta este explicatia regimului care, in im-
prejurari foarte simple, farA nicio teorie, Ara niciun
fel de vast& conspiratie consttentA impotriva
regimului carolingian, s'a desAvirsit .de la un capAt
la altul al asa-numitului Imperiu, intocmai aa
ca si cum subprefectul de azi ar cauta sä alb&
mosii pe care nu le cumpara i ca si cum me-
sierul din timpurile noastre ar intelege sa fie
subprefect, primar, judecator, sef de garnisoana
si ce se mai poate, in locul unde-si are mosia lui.
Dar aceastA complectä dirimare a oricArii or-
dini n'a venit imediat. Nicio putere care a ajuns
unde ajunsese puterea Carolingienilor nu consimte
sit se dea in laturi färã o indelungata resistentA,
farA sfortari supreme, care au existat i aici.
www.dacoromanica.ro
Dinastia aceasta carolingiank'atita vreme cit s'a

mai merrcinut la Apusul Rinului, a plistrat ceva
din ideile pe care le thostenise de la (Jarol-cel-
Mare. Si, chiar dupa ce dincolo de Rin n'au mai
fost Carolingieni, dupa ce din familia ducilor de
Franconia, de Saxonia s'au riaicat noi regi ger-
mani, regii acestia Inca au colaborat si ei, in
mäsura puterilor Jur, ca sa plistrezex macar in
Franta ramasitele regimului carolingian. Vedem
pe Otto Liu si pe urmasii sdi avind intilniri eu
stapinitorii de cealalta parte a apei, inind im-
preuna sinoade, cu caracter politic bine irrteles,
luind hotariri menite sa intareasch ordinea de
Stat a Carolingienilor in Fianta, ca si ordinea
de Stat a noilor stapinitori din Casa de Saxonia
in teritoriile care erau sa devie o Germanie.
Sävirsia oare regele german prin aceasta un
act politic, dindu-si sama ca, daca se inlaturau
rudele lui, se va pronun0 dinastia cu caracter
national, care se va deosebi mult mai malt de
caracterul german de cum consimOsera sa se
deosebeasch pana atunci Carolingienii? Ar fi ia-
AO o ilusie inspirata de starea de lucruri con-
timporana. La asa ceva nu se gindia nimeni pe
vremea aceia. Atita ramasese de la Carol-cel-Mare :
o constiinta politica ce se zbatea din rasputeri ea
sa, pastreze ceva din ceia ce avuse_ odinioara 1),
si datoria Biserica de a o sprijini 2).
1) Sinoade, la care regii stau prea monde*" in picloare, sint da-
tate dupit amindot Carolingienti : Sancta Synodus.., sub dommis atque
orthodoxis regibus Ludowo et Ottone". Cf. ibzd , p. 73. )1'
2) Cf ibid , p 34 : auctoritate apostolica ,. restitui regem abiee-
tum". St pp 52-3 (interventia Papei Stefan). Episcopti nu prunesc
scrisorde papale, ca fdri canotnca auctoritas" si absque ra.tione'
(p. 72). Cf. st p. 76.
www.dacoromanica.ro
Tormarea unui ctntru naliond frances 67
Daca nu s'a ajuns irnediat 1 crearea puteriloy

(Locale, la stringerea dntr'o forma, noua, deterrni-
lrata oarecum si de realitati, si nu de arnintiiea
duerurilor care 'afi fost, daca nu s'a format mai
,Tapede o feudalitate biruitoare in toate locnrile
pe de aka parte, o regalitate hationala su-
pravegbind de sus, superficial, organisatia aceasia
Teudala raspindita pretutindeni, aceasta se dato-
Teste pastrarii Inca indelungate a familiei carolin-
giene in Franta. Bieii oarneni faceau ce puteau ;
niciunur nu s'a ridicat la o insemnatate escep-
-tionala in ce priveste stapinirea spiritului vremii,
.care era. vadit, dusman. Putem spune chiar ca
iiiciIinul dintre dinii nu si-a dat bine sami de
ce este si de ce poate sa fie. Fantoma lui Carol-
cel-Mare ii rasaria uriasa innainte. Niciunul dintre
n'avea, nici in puterea sufletului situ, nici
mn puterile sociale care-i stateau la indemingt, nici
,In crediryta celor cari-1 incunjurau mijlocul de a
Testabili macar in .parte imensa autoritate a
irnparatului dispaTut. E o profunda tragedie in
,sufletul acestor oameni simpli.
in istoria Franciei e un fel de obiceiu a injosi
pe acesti din urma Carolingieni, un fel de bucurie
nationalá ca ideile nationale" biruese impotriva
anostenitorilor lui Carol-cel-Mare, cari pastrad, to-
tu§i, ceva germanic Intr'Insii. Conceptie absolut
'&10! Nu In ealitate de Frances s'a ridicat Odo-
Eudes, ti d u pa Eudes, Robert. Rudolf de Burgundia,
-Bugo-cel-Batrin, -jar, la sfirsit Hugo Capet. Nu
.exista inca o astfel de constiinta, o nationalitate
trances& care sa, se gaseasca in tata until uni-
verSaIism ca bash germanica.
www.dacoromanica.ro
68 Istot la poporului francez
i
Ni se spunk) eh Hugo, care a ajuns rege la

987, cel d'intaiu rege ridicat din ducatul Franciei,
avind oarecum caracterul frances, ca Hugo, deci,
nu vorbia limba germana, ci dialectul romanic,
menit a da, in curind, limba francesa a evului
media. Credem doar ca membrii acestei familii
representative aveau."traind in aceia§i tara, razi-
mindu-§i autoritatea pe acelea§i teritorii, gasin-
du-se in imprejurari intru toate asamanatoare,
Eti ei caracterul care tindea dare afirmarea.
noii vieti romanice-. SA nu ne sperie numele de
Ludovic, Lotar, Carol, care sint luate dintr'un
trecut respectat §i care serviau ca sa. afirme Inca
mai mult dreptul de a guverna al acestor oameni .
numele nu hotara§te nici con§tiinta, nici actiunea
cuiva. Sint nume utile, §i acestea erau nume
utile ; veniau din trecut, §i se pastrau cu sfintenie.
Numele de Hugo, care se intilne§te §i in timpul
de razboaie interne al lui Ludovic Piosul, era mai
vulgar decit toate celelalte, aar aceasta nu in-
seamna ca intro purtatorul unui nume nou §i intre-
purtatorul unui nume vechiu poate fi deosebire ca
intre o era §i alta, intre era imperiala care tindea.
sa se inchida §i noua era care deschidea viitorul
national al poporului frances.
Ace§ti din urma Carolingieni au facut tot ce se-
putea in imprejurarile in care traiau, §i de sigur ca
ei nu s'au simtit a§a de nenorociti oum ii socotim.
noi. Cind zice cineva astazi Carol-cel-Simplu §i i§i
aminte§te ca acest Carol Simplul a däruit partea
de Nord a Galiei, Normandia, care a format ducatul
Normandiei §i poarta numele de Normandie Ora in
timpul nostru, i se pare ca, foarte nenorocit trebuie-
www.dacoromanica.ro
Formarea unut centru national frances 60
sh fie acela care stia doar ce spuneopinia publich"

despre dinsul pentru di, a trebuit sh imbuchteasch
teritoriul shu. Dar pe la anul 900 un rege nu
Avea in ce priveste o cedare teritorialá sentimentele
unui suveran modern. Esentialul nu era sthpinirea
.directa, a teritoriului ; nici nu-I avea, de fapt,
nici n'avea ce face cu dinsul, lipsindu-i orice mij-
loace de admihistratie. Nu se chuta macar domina-
ia efectivh, care nu se poate concepe in imprejura-
rile de atunci, ci numai phstrarea dependentei ace-
lui care ajunsese a gtapini acel teritoriu ; nexul
uman, omagiul" (de la homo; cf. terragium, da-
toria parnintului, de la terra), acesta era lucrul de
chpetenie, iar nu posesiunea teritorialä. Dar datori a
regelui era sh cultive pe fruntasi cu multh bunh-
vointa", colere principes cum multa benigni-
tate'). Prin urmare, dach vine acolo Rollo. Rou,
cum i-a zis legenda medievalã frances'a, seful
Normanzilor, si se aseaza, Incheind cu regele tra-
tatul dela Samt-Clair-sur-Epte (912), acesta e
foarte incintat. Are tot ce poate avea 6 pierde
numai ce nu poate retinea.
Caci eine era, innainte de a se aseza Rollo,
4n Normandia de astäzi2 Un numhr de obscuri
stäpinitori teritoriali cari ascultau si nu prea de
fiindch erau altii, cari solicitau
si ei, in puterea vecinatatii mai marit legaturi
personale cu dtnii. i, erau mici i slabi ; nu
,ostasi faimosi, chpitani vestiti, de cari sh atirne,
puteri militare extraordinare. i atunci, dacä in
docul acestei stäpiniri locale si nesigure i netreb-
nice vine insusi seful piratilor. rexpiratarum" 2),
1) Richerms, p. 11 st urm. Cf. p. 65 : ex regno paterno nthil RIS1
spectaculum prebeo"
2) Asa i se zice unui sef normand law ;mu, ilnd., p 57.
www.dacoromanica.ro
70 Istoma poporului frances
cu organisatia lui de fier, cu calitatile lui perso-

nale extraordinare in ce priveste credint&si vitejia,
cu o dependenta absoluta, a .luptatorilor sAi de-
dinsul, daca. el se leap cu regele, toti printeinsult
dppindeau acum, la rindul lor, de Carol-cel-Simplu.
SA amintirn un fapt La una din intilnirile care-
au avut loc intre Carolingianul din Franta si,
stapinitorul din Germania, regele germanic s'a
asezat mai sus decit Francesul", Carolingianul
de decadenta era un om modest si mai tinAr
apoi suveranul german avea in stapinirea sa Capi-
tala lui Carol-cel-Mare, Aachen, si eine pastra mor
mintul marelui imparat, locul de unde stApinise el,.
avea prin aceasta chiar un rang superior. Tininct.
sarna, de toate lucrurile acesta, Carolingianul
din ,Franta 1-a lAsat pe German sa, stea mai sus.
Dar ducele Normandiei a intrat innAuntru, desi,
nu-1 chemase nirneni, si imediat i-a schimbat
cerind sa stea mai'sus acela cAruia el li fAcuse-
omagiul. i, dad% regele german Otto nu s'a ini-
pricat cu aceasta, situatie, el a rarnas- in picioare
Cãci ce era el altceva decit regele Transrena-
nilor" (Transrenanensiunth urmasul acelui care-
fusese lAcat numai rege al Saxoniei, pentru.
rautatea Slavilor" ? 1).
Ca si cel d'intiiu dintre stApinitorii normanzi .
a ,lost si al doilea i al treilea, fiu de con-

cubina. bretona, fAcind aceiasi politica 9xtrerm
de favorabil intereselor ramurii Carolingienilor-
din Franta. Doar Guilelm, unul din ei, a fost
I) Ems p-ter Saxornae solum propter Sclavorum improbitatem rex.
creatus" , ibid., p. 48. Cf p. 64 Rex Germanorum" pentru Conrad
Burgundul, p 65. Pentru legatura dmtre Gulielm rege, de la care-.
a prima tare, acceptt provinciam, p. 50..
www.dacoromanica.ro
Formarea until centru national trances, 71
omorit intru oitva i pentru interesele Coroanei

de care el recunostea c atirna1).
par atunci se pune intrebarea data toata des-
voltarea regalitaCii francese, pãnà la inceputnl
veacului al XV-lea, toata, epoca ce se intinde intro
Odo (Eudes), de o parte, si intre Hugo Capet, do
aJta\ mai inseamna desvoltarea nationalitatii fran-
cese, propunCarea din ce in ce mai evidenta a carac-
terului unui nou Stat, sprijinit pe o nouft naliune
,de ea insäsi ? Ar fi o mare greseala a tagadui aceasta.
De fapt se pronunta in regiunea aceasta de la
Apus de Rin caracterul frances, i avem dovezi
pentru aceasta. lath una. Prin 880, in momen-
tul marii primejdii tuturor regiunilor galice
din partea Normanzilor, Inc6 nea§ez0 In pro-
vincia lor, cari patrundeau pe gurile riurilor
innaintau foarte adinc in interior, asediind si Pa-
risul de odinioarkScaunul cel d'intaiu al regilor
merovingieni, care se bucura pentru aceia de un
prestigiu particular, se unest, pentru o nevoie
de aparare, in lipsa Carolingianului, care nu era
In masura sh exercite autoritatea sa, asa-numiCii
principi" ai terii i aleg pe Odo, apäratorul ora-
sului, ca rege. i un Azysor italian ni povestete
lucrul intr'o forma tare arata, lamurit ca si pen-
tru straini existenta unei Francii romane pe linga
Franca germanica, e un fapt inCeles. Episcopul
Liutprand de Cremona spune ca in momentul
acela un rege italian a incercat sa se facii, re-
cunoscut de acesti principi" din Gal* Guido de
Spoleto, pe care Burgunzii 1-au judecat prea sarac
1) Ibid., pp. 55.7.
www.dacoromanica.ro
72 lstoria poporulut frances
dupa masa copioasa pe care a refusat-o, i, deci,

s'au adunat, patriarhal, toti ,sefii acestor provincii
ale Galiei i 1-au ales pe Odo pentru Francia
quam romanam dicunt", pentru acea Fran Cie
pe care o zic romana" 1) Si nu roma* evident,
in ce priveste stapinirea romana, care disparuse
de foarte multa vreme, i nici In- ce priveste
dorinta de a reinnoi vrernurile romane, ci romana
prin calitatea rasei care domina.
Odo a stapinit foarte patina vreme, de o
stapinire localgt, foarte problematica, impusgt de
anume primejdii. Odo e regele unui moment
singur (888-98). El se declara Intlia simplu vi-
cariu si tutor al lui Carol-cel-Simplu, i trimete
coroana i insigniile quasi-Carolingranului german
Arnulf, cum Odoacru trimesese la Constantinopol,
imparatului legitim de acolo, semnele autoritatii
imperiale in Apus. Deci el n'a fost un rege de
opositie fata de vechea dinastie; proclamat de
,,natiune" impotriva incapacitatii ultimilor Caro-
lingieni. Nu este acesta sensul stapinirii lui Odo,
ori a lui Robert (922-3), a lui Rada lf (Raoul) 1:N
Burgundia, caruia-i putem da o stapinire de zece
ani de zile (923-36 in cronologia indatinata). De
la regele ales in 888 si pana la ducatul de
Franta a lui Hugo-cel-Mare si la regatul Franciei
al lui Hugq Capet i urmasilor sai nu e un fel de
continuitate politica sau dinastica. Odo a avut
doar numai constiinta utilitatii sale mornentane
satisfactia aclamatiilor ridicate in jurul vitejiei
sale. Acei cari au venit pe urrna au suplinit
1) Editia dm Mornimenta dermanme Historica", p 280 (de dota
on) : quam romanam dicunt Franciam"; Franciam ,quam romanam
dicunt ingrech vellet".
www.dacoromanica.ro
Fortnarea unui centru national franees 73
ei:pe Carolingieni, far6, intentia de a-i 4nlocui de

lapt. Li se inehinau sprijiniau cu singura
marea conditie ca sA nu se depArteze de sfatu-
rile lor 1).
Acea societate nici nu se sarirnase Mai deplin,
nu-si gäsise un fel de satisfactie permanentà in viata
localA. Supt presiunea primejdiei externe
factor determinant , ea tindea catre o ordine
superioarA, si, clack ea nu se inflitisa in vesmintul
legitirn al Carolingienilor, o cAuta si in haina de
räzboiu a. unui conte, a unui stapinitor local,
caruia-i dadea calitatea vagi de rege. De aceia
Robert e dintr'o familie, Radulf de Burgundia
din alta, inrudith prin casAtorie, find ginerele
lui Robert, pentru ca pe urmA sA se ajunga din
nou la Casa de Franta, dar deocamdatä fait titlu
regal. Un duce urmeazá unui rege, un membru al
Casei de Burgundia unui metnbru al Casei de
Franta;pentru ca alt membru al Casei de Franca
sà succeadä unui stApinitor din Casa de Burgundia.
()rice incercare de a introduce linia dreapta,
logica, legalitatea, cu care sintem deprinsi in
timpul nostru, legitimitatea absolut i deplinA,
care e o necesitate in felul nostru de a vedea
lucrurile, a fost zadarnick Cel mai bun lucru care
se poate face este a tinea sarnä in fiecare mo-
ment de imprejurarile care se schimbh si a nu
incerca sg, se fixexe conditiuni generale si per-
manente pentru ca sà avem o oonceptie consti-
tutionala 4n stare a multAmi mintea noastrã de
as ram.
1) SI rex creatus a sins consilus non absistat" , Richenus, p 41.
www.dacoromanica.ro
74 Istoria poporuhii frames
De fapt, ce este Hugo-cel-Mare, pe care istoricii

moderni ni-1 infatiseaza ca pe un rebel constient
linpotriva autoritatii Carolingienilor, ca pe un orn,
politic avind in minte sa scada necontenit pute-
rea i prestigiul monarbilor decazuti din vechea
dinastie pentru a-i inlocui cindva el Insusi saa.
urmasii lui ? Este un feudal care traieste intocmai
ca i cealalta lume, care nu se simte urnilit de-
bc ca face juramint reffelui carolingian, care e
incintat daca, fabricanti'"de genealogii naive ga-
seso cine stie ce leghturi de mina stinga intre
dinsul si Carol-cel-Mare insusi. Nimeni n'a consi-
derat dinastia carolingiana cu o dinastie condam-
nata, ci, din potriva, dinastia era socotitä ca
putind transrnite, i pe caile cele mai opiite-
de Biseric i morala, anumite drepturi. E o.
bucurie generala cind neamul regal, putip in-
trerupt, se reface" 1). Un bastard carolingian pc
vremea aceia era socotit mult mai mult decit
fiul legitim al celui mal de ireaba, (-Entre oamenii
care n'ar fi facut parte din rasa lui Carol-cel-Mare.
Si supt ce raport s'ar fi exercitat aceasta opo-
sitie permanenta, ireductibila a lui Hugo fata de
dinastia carolingiank ? Ce-i stätea la indemina
pentru a face asa ceva ? Prea putin ! Cind ii cre-
iaza duce de Franca, e incintat : Inca un bene-
ficiu pe care i-1 da Suveranul i pentru care-i va,
fi foarte recunoscator.
Ca forta materiab, care pe atunci Insa nt
era esentialul, el, ruda, aliatul atitor principi",
n'ar fi avut decit sa se Infkiseze innaintea regelui.
1) Repetatur ergo mterrupta pauluhim regme generatmms linea" j.
alnd., p 40.
www.dacoromanica.ro
Formarea unni centru national frances 75
pentru a-I inlatura. Negatiunea lui ar fi fost su-

ficienta pentru a distruge regalitatea caroligianiy
Era doar singurul duce, omnium Galliarurn dux " ,
era majordonml Merovingienilor, era ce fusese unn
Bernard pentru Ludovic Piosul i altii pentrik
Lotar 1), Doar niciodatä el nu s'a ridicat cu,
ambitia pana la energia acestei negatiuni. Se-
gasia foarte bine in societatea stapinitä teoretic-
de Carolingieni asa cum ei se intilniau pe vremea
aceia in Galia, i, nincl_ a murit, el n'a transmis-
fiului säu o mo§tenire de pretenclent.
Ce avantagii ar fi avut pentru Hugo sä poarte .
titlul de rege ? Ce ar fi cistigat ca teritoriu ? Daca"-i
trebuia un ora§ de al regelui, ii putea ocupa i far&
aceasta, regele nefiind in stare sal. inlature. Sad
serveasca interesul natiunii"? Natiunea" exista,.
supt o forma vaga, doar in cintece ca al lui
Roland la Roncevaux, in vechi balade inspirater
intr'o forma, mai noua francesä, din cintecele lup-
telor lui Carol-cel-Mare ori chiar, cum observa.
Gaston 'Paris, ale lui Carol-cel-Gros.
Daca, totu§i la 987 Hugo Capet a fost la locul
in care se ungeau regii, dadt pentru,dinsul S'au
savirsit aceleasi ceremonii care pAna, atunci se
savir§iau numai pentru Carolingieni, potrivit tra-
ditiei lui Carol-eel-Mare, aceasta nu insearnna, a
ambitie care, luptindu-se indelungat intr'o familia
devenitit o dinastie, ajunsese in sfirsit scopul säu
Ci inseamnä altceva inseamna un feudal care
1) Ibid., p. 59 V st ibid., p. 85 ; Hugo itaque dux per manus

et sacramentum regis efftcitux". Lin aft dux a in AquitAnta . Go-
thorum dux".
www.dacoromanica.ro
.
r
-abdich libertatea sa de mivare spre a indeplini

o chemare pe care i-o impun, timpurile. Nu Hugo
Capet a silit vremea sa sh-1 fach rege, ci vremea
sa a silit pe Hugo, ducele de Franta, sthpin pe
atitea mosii,. avind atitia credinciosi, slobod a face
tot ceia ce-i trecea prin minte, sh päräseasca,
-acea libertate deplinä a sa pentru a primi pe
umerii shi greaua sarcinh regalh.
www.dacoromanica.ro
CAP. Ir
Francesii" lui Hugo Capet ti ai urmasilor sai.
In izvoarele contimporane nu Se acorda nicio in-

semnatate revolution ark in coronarii lui Hugo Capet
ca rege,nu ca rege al Franciei, caci se va vedea
ca Oa% la regele Franciei", trebuia sa, mai treactv
o multime de vrerne. Ele nu vad un rege terito-
rial, ci numai continuarea intr'o forma, mai locala.
a traditiei carolingiene. Se arata cum, murind re-
gele Lotar Carolingianul, trebuia sa urmeze Carol
zis de Lotaringia. Acest Carol Ind', innainte de
a fi uns, a Intimpinat ca du§man pe Hugo Capet,
anume una din cronicele contimporane aratas
t3i motivul du;imaniei, care n'ar avea de loc a
face cii un fenomen nou hj ordinea politica. Se
spune ca, Hugo acestea sint chiar cuvintele-
povestitorului s'a rasculat impotriva lui Carol
fiindca acesta luase in casatorie pe fiica lui
Heribert, conte de Vermandois ') " Dar supt fornia.
1) Ifistoria Francorum Senonensis, in ;Monumenta Germania&
Histoncaa : Rebellavit contra Karolum Hugo, dux Francorum, e&
quod accepisset Karolus filmm Herberb, comibs Trecorum",
www.dacoromanica.ro
vs Istoria poporului frances
nemultamirii cu eksAtoria unui rege nu se poate

manifesta tendinta unei noui regalitati, de alt
caracter, national, impotriva unei noi legaturi
cu caracter international? L-au dus la biserica
pe Hugo §i 1-au uns rege. lzvorul nu cunoate
nimic mai mult decit atita §i nu se crede dator
sa adauge nimic, nicio explicatie, nicio interpre-
tare politick In acelas an a fost uns ca rege
in ora§ul Reims ducele Hugo"1). i doar mai ga-
sim la sfiqit aceasta propositiune : aici se ispra-
vete regatul lui Carol-cel-Mare" (Hic deficit
regnum Caroli Magni").
Ar fi cineva foarte gr4it insa daert ar crede ea.
miicar in aceasta propos4iune, a§a de clara, se
ascunde o idee politica. Nu i-a trecut prin minte
-cronicarului, care nu se poate ridiea la Innaltimea
-nnor consideratii de aceasta natura, sit arate asis-
temul carolingian a disparut.. Cind zice el ca a ince-
tat Regnum Caroli Magni", Intelege dinastia, sis-
-temul dinastic al lui Carol-cel-Mare, nu sistemul
constitutional. Doar se observa anume cá intre Co-
rolingianul de peste Rin F,ki. Hugo e o legatura de,
familie, Otto I-iu fiind nascut dintr'o sora a lui
Hugo-cel-Mare 2). i scriitorii timpului noteaza, ca
-supt Carolingieni, un fel de coregenta astipra
motenitorii lui Carol-cel-Mare, supt cei doi regi
urnias,4 ai lui in dourt teritorii deosebite, dar tuna,
I) Eodem anno unctus est in regem Remis civitate Hugo" ; ibid
2) Erant ergo ...affitutate consanguinitatts regibus Saxonum nniti,
.a prImo scthcet Ottone, qui natus est ex Hugonts Magni sorore.
. In unius consanguinitans viros utrmsque regni contigtt devenire
inonarchiant" (Radtdphus Olaber, 3n ,Patrologia lut Mtgne, LXIX,
-r. 629).
www.dacoromanica.ro
Francesn lut Hugo Capet i ai urmastlor säi 79
nedeplin deslipite'). i, acum, se spune : de la

'9S7 innainte a domnit Hugo Capet. Evident, data
e foarte bunk i Hugo ,Capet era acolo, numai
chestiunea este ca n'a domnit, si nu numai atit,
dar nici n'avea intentia, gustul ori putinta de a
-domni 0 domnie in sensuI de astazi ar fi fost,
nu numai absolut incomoda, dar absurda pentru
oarnenii din veacul al X-lea.
Pentru ce a venit pe ur ma abia se poate spune
mai mult decit cti, dela 996 la 1031 a domnit" Ro-
bert-cel-PioS, fiul lui Hugo Capet, om foarte
evlavios, care a facut o multime de donatii Bi-
sericd, singurul caracter voit al personaliatii sale,
,singura linie de concluita, de directie a ,,stapi-
nirii" sale ; ctt de la 1030 la 1060 a figurat
Henric, fiul lui Robert, care a tinut in casäto-
Tie pe Ana de Rusia, avind de succespr, de la
1060 la 1108, pe Filip I-iu.
Ca sä inteleaga cineva insá oe putea sá in-
sernne un rege al Franciei atunci, trebuie sit se
iereasca de gresala de, a face pe rege sä pre-
sideze era si incapabil, i nici n'ar fi voit-o
-sA presideze, zicem, desvoltarea poporului fran-
qces, ci s admita cal din potriva, regalitatea ca-
petiana e nurnai un accident de suprafata, si tin
-cel mi insemnat, din viata acelei aglomeratiuni
umane care ,incepea sA devie poporul frances.
Pentru aceasta trebuie sä cerceMm, documentar,
thsusi caracterul regalitatii capeLiene, urmarind
um apare 'regele din izvoarele contimporane ii
din actele care pleaca de la dinsul.
I) Regnanbbits suobue dtiobus regibus, Hennco sahcet, Saxon=
erege, et Robeito, Francornnt" (ibid., p 645)
www.dacoromanica.ro
80 Istorm poporului frances
Carolingienii fuseser& ti impArati i regi cind

stApiniau, erau regi; cind ar&tau forma cea mai
innalt& a caracterului lor, atunci erau Imparati;
dar ImpAratul presida numai viata politic& si bi-
sericeascA a timpului, iar acel care guverna nu
era impAratul, ci-regele Francilor. Totusi se ob-
serv& de la o bucat& de vreme disparitia acestui
termen de Franci; se zice numai rege : ceia ce,
Mr& indoialk inseamn& o indrumare cátre con-
fundarea celor don& notiuni care trAiser& pin&
atunci deosebit, notiunea imperial& i notiunea,
regalA, ffir& atribut. Capetienii nu sint si nu pot
fi, nu caut& macar a fi impArati, lAsind §i pe
cutare rege italian, proclamat la Roma, care 1§i
aducea aminte, prin traditia localA, ca acel care.
stApineste acolo are dreptul s& iea si titlul imperial,
sh se impodobeascA liber cu dinsul. Ei sint nurnai
,,Francorum reges"1)., DM vremea Carolingienilor
au rAmas doar unele formule care apar la Inceput
si pe care le p&r§sesc cu totul pe ineetul. Parc&
peste aspra liain& feudal& a acestor regi noi rA-
mAseser& fAsii din purpura impArAteasa a lui
Carol-cel-Mare, i ele se desfAceau acurn de la
sine, lastnd s& apar& caracterul de mai modest&
barbarie al regalitAtii celei nouA.
Regele acesta n'are o CapitalA, ci, ca i Caro-
lingianul din Laon, un numlir de orase: Parisul,
Etampes, Orl4ans. Pe ling& aceasta i-au rAmas
ca mostenire carolingian& un nurnAr de re§edinte,
sau mai bine dreptul de a resids vremelnic in
1) Variante : Sceptrum tenens, princeps, licet non idoneus, in reg-
num Francorum constitutus" aoest titlu e foarte mteresant eta-
turf de : semper Augustus, gloriosus"; dry, Manuel de diplo-
malique, pp. 733-4 ; cf. i ilnd , p. 320.
www.dacoromanica.ro
Francesit lui Hugo Capet qi' ai urmasilor sal 81
.1
cutare- mict centre din posesiunile sale. Asa a
fost Hugo, si asa au fost toti urmasii sAi, din
acelasi singe, in lumea veacului al XI-lea
Cit_ de neinsemnati apar din cronici toti acesti
regi ai veacului la care ne-hm oprit ! Cutare e
important numai prin aceia ca a fost uns rep',
cellalt; Robert, pentru eh tatAl dm 1-a uns fiina
Inca in viata si. ca a fost pios, evlavios, clk a
fAcut multe danii bisericilor, cA a avut douA sotii,
di Papa a stAruit sA paraseasca pe cea de'-a doua
si el nu s'a supus pAnA a intervenit interdiotia
pontificala, cA, in sfirsit, supt raportul personal,
feudal, si nu dinastic .ori politic, reuneste $ur-
gundia cu Statele sale. in ce priveste pe Henric,-
el e celebru dor prin casatoria lui cu regina
Ana, venita tocmai din Chiev, dela Rusi: lar
despre Fi4 aproape nu Vie cineva ce si. spuie
el ajunge sa anexeze mici teritorii, ca CrAtinais,
Vexin, Bourges, dar e o lupta de caracter feudal
si personal, iar nu regal. Sint oare acesti oameni,
cari nu pot infatisk, cercetAtorului cleat aseme-1
nea slabe mArturii despre viata lor pe pamint,
factorii principali ai timpului ? Si deci cine sint
atunci oamenii mai de ,sama ? Cale dominA in-
tr'adevar lumea lor ? Uncle e puterea, uncle- e
influenta, unde e dominatia, unde se innoieste si
si de unde se conduc lucrurile?
PersonalitAtile mari, am vAzut-o,sint epis-
copii si, mai putin, staretii manastirilor. Epis-
copii mai ales, arbiepiscopii sint oamenii cei mai
insemnati in aceasta vreme, in ei se oglindes,te
starea sufleteascä a tuturor ; prin vorbele lor,
prin faptele lor se determinA curentele care fac
www.dacoromanica.ro
82 Istoria pooprulm fratices
sa mearga, mai depa'rte societatea francesa. SA

ne gindim riurnai la ciOva dintre Adal-
beroa (--)-- 1030), episeop de Laon, favdritul vaduvei
Carolingianului Lotar, acela caruia-i'datora Hugo
trona]. ; Arnulf, diA familia carolingiana, arhie-
piscop de Rheims, sprijin al lui Carol de Lota-
ringia, acel care a produs desbinari politice in so-
icietat6a francesa, in legatura cu dreptul sau de a
'Astra Scaunul arhiepiscopal ; cellalt .Arnulf, epis-
cop .de Orl4ans, Oare Incunun6, pe roger() Ro-
bert, Ed mai ales acel episcop filosbt care a fost
si Papa, Gerbert, preceptor al lui Robert i arhie-
piscop de Rheims (99'4), De Ioc din Aurillac in
Arvernia (Auvergne), adinc cunosektor al tuturor
stiintelor, geometru si 4,atermatician, retor i fi-
losof, stilist,intrebuintind cuvinte rare, e un euge-
0:tor a eAruiiminte cuprindea tot cercul de cuge-
tare al timpului -sap. Putem noi pune oare ala-
turi de, Gerbeit, care a fost mai -tirziu (999)
Papa Silvestro, W,,tearsa figura a lui Hugo Capet,
despre care nu stim niMic, a Ili Robert, a lui
L\enrid-I-ia, en cele doua, neveste dupti dinsul,
a lui Henric, sotul Anei de -Chiev, a lui Filip
care rätaceste zadarnic de la un loc la altul al
posesiunilor sale putine?
Lin istoric contimpOran spune 13a datoria cea
mai mare a, regelui frances de atunci era s ju-
deco; era justicier" innainte e toate i). Pe linga
aceasta, sa ocroteasca Biserica, sa-i eKeasca bo-
1) Giry, o. a, p. 734: Les devous de justieteedu rot, mais surtout
l'obligation qui hn es t. mposée de protéger l'Eghse et d'accroitre ses
richesses".
www.dacoromanica.ro
Francesu lui Hugo Caper si a3. urmasrlor sal 83
-
g tiite Par aceasta nu fiindca hinevoia a o

\fa* fiindca era- un- caracter al individualitatii
sale politice, fiindca fata de un'rege mai pufin
iiog, mai putin darnic, cutare era mai pio'S
si mai darnic, pi flindcii, aceasta- era, misiunea
orii ,Pe piimint, in anume locuri, episcopli saif
Staretii, cari nu- puteau sa stapineasc4 de fapt in-
linseè lor dornnij, s faca funcOunea de SeTi
ai unor feu-de, nu pentru 'ca ar fi fost urit sa
se ivada uri episcop_chlare, purtind sabia in Mina,
day- fiinddi se intimpldca ocupatorul Scaunului*
sa fie om l&atrinrsau infirm, puneau un advo-
,cahts, laic, ca un fel de epiqop general al acelei
fete bisericesti. Ei" bine, putem spune fara s ne
inselant ca toti regii ace,§tid nu Ont decit ad-
vocati Ecclesiae, mai pre.cis: Ecclesiae gaili-
canae, veabilii Eisericii galicane. Carol-cel-Mare
fusase sabia biruitoare a papalithtii ; cestiala10,
"Capetionii, Inteun rol mult mai modest, fArbi'gind
dQ cucerire, fara caracter- militar iSmainte- de
toate, sint mai ales adrninistratori; supt toate
raporturile, ai Biserici, care, ea, exista mai
-presus de toate.si='si exercita autoritatea in orice
-do
ii vedem aparind Biserica de feudali, pero-
-tind irnunitatea" ei, Scutirea el' de sarcini, des-
Wind din teritoriul 1or asa de restrins totusir
buctiti pentru a le da-Bisericii:Irr toate actele,
--spun ,ca lucreaza cu._ inteIegerea i voin-ta, aba-
Vor" i dupa, aceasla vine si .a tuturor conti,
i ostasilor". Alta data formula e Cutare,
-.tor
mege, irnpreuna, cii episcopii -sfintului nostru si"-
www.dacoromanica.ro
nod" '). De fapt, acesta era parlamentul" un

sinod, aIcA.Cnit in rindul in tiiu din episcopi, pe ling&
cari se adunau ceilalti, intocmai preeurn, pé vre-
mea Merovingienilor, smoadele sint sfAtuitorii
cei ascultati, cAci de acoIo prin fiinta prelatilar
poate sâ vie asupra actului'eare se hotArAste sin gura.
legitimatie a timpuluiA binecuvintarea Biseri-,
eh, Chiar forma actelor care pleaci din aceste
adunAri este intoemai ea a actelor bisericesti,.
numai intr'un cuprins. mai modest 2)
Nu exittä insä o legatura intre regalitatea ca
peian i poporul frances ?
Tina din cronicile contimporane, vorbind de-
ungerea ca rege a lui Hugo,. spun? : el a fost
recunoscut ca rege i pentrn Bretama, i pentru
Aquitania, i pentru Burgundia, pentru toate teri--
torijie deci pe care scriitorul, 'avind terminii
geografici In minte, le punea laolalta.. De fapt
trebuie ingustatA foarte mult aceastA conceptie
.geograficA : eau teritorii care nu apartineau rege-
lui Franciei. Bretania, uncle trAiau Celti, al cAror
numär fusese intarit .1i a aror zonTtiint6, natio-
nalA fuSese sporitA printr'o mare emigratie ye-
nita, din Britania Marel avea un caracter absolut
extra-teritorial fatA de Franta. Aei cari stapi-
niau teritoriul nici nu stiau cum sa-qi zicA. Erau
sefi celti ziceau consuli, conti, duci, en au-
toritate. Ina, de fitpt, regala. Pe vremea Mero
1) Formulde in Gtry. o C, p. 754 : cum consensu nosti.orum opti-
matunt", Dar si r,cum consensu ac volunrate emscoporum atque abba-
tum seu ommum comitumque unlit= meorum". Ibid., p 755: 4cunt,
episcopis sanctae syn6di inostrae".
2) ibid, rt. 740.
www.dacoromanica.ro
Franeesii Jul liugo Capet i ai urmasilor sal 85
-ving,ienilor Carolingienilor avuse sA, sufere

i
Franta Oropriu-zisA de necontenitele incursituai
din partea acestor barbari, uarecum de alth rasa,
.cari locUiau in coltul nord-vestic al teritoriului
galic In ceia ce priveste Nordul, Normandia,
aceastft provincie era locuitA de Sfandinavii cari
se a'ezaserA acolo la inceputul veacului al X-lea.
Cu toatA legatura personalA dintre ducelc lor i
rege, cel d'intAiu, inrudit cu regii Angliei, urrnh
,un fel de politica nationaIA scandinavk influen-
si Franta regalk cAtind a o atrage in aceasti
--comunitate, cle unde qi aliAnta de la Chiev 1)
unde ,Norrnanzii stapinitori nu se slavisaserã Inca
Erau apoi teritorille rasäritene: Burgundia, Lota-
ringia, Arles sau AreIat, care erau disputite de
Imperiu. Era s,i Un regat burgund, alcAtuit dintr'o
parte transjuranA j alta cisjuranA, -care,se prefAeu,
'10,033, in regatul de Arles, anexat de regii ger-
Imani la 1032 : mostenito rul regatuItti Burgundiei
,Budolt. murind la 1032, läsit ImpAratului Con.
Tad SaIicul mostenirea Burgulidiei, cu lanta sim-
lolick a Sfintului Mauriciu. Tar, .in ce priveste
uclul, el er cu totul in afarA de Franta. Se
pAstra acolo 0 organisatie aproape romank ora-
%sole din acele pArti trAind cu amintirile si runele
4or antice; principala lot podoabil in timpurile
noastre. SA no gindim- la Orange, la Nimes, etc. Se
pAstra organisatia consularA cetateneascA : vicarii,
viguiers, continuau sa administreze Tinuturile.
1) gromale vorbesc de Anna filia regis Russie, nomine Bulles-
-clot (nu Buflsdoe. Cf i Coudere, La signature autogruphe
4-1 Anne de Russze, in La Russie, Paps 18T77 p, 473 sl urni-
2) Diteatal fusese reumt cu Coroana la 1002t dar numal pe trel-
Aeci de ani.
www.dacoromanica.ro
St) Istoria'poporului frances
-------,--,---
in ce priveste, in sfirslt, ''Aquitan\ia si4 mai , ales:
Vasconia, muntenii sAlbateci din Pirinei er,au aici
adevaratii stpini, prganisati. cam ca muntenii
nostri la inceputul intemeierii Domniei Terii-ROff:
mhnesti sau acefeia a Moldovei, in vechile-
Vbsevodate de' koi.
ar macar iii, maropnile teritorinlui acestuia,

ingust iucepuse oare sa, se pronunte o constiinta,
kancesa? Pentru aceasta era o conditie indispen-
sabilá; conditia asimilärii teritoriale, a prefacerii,
tuturor Aiversitk-tilor de atunci intr'o unitato no16.
care e mijlocul de a recunoaste acest lucra?
Mijlocul de a recunoaste consolidarea tn formk
uthtarA a Unei tpri este- cerzetarea nomenclaturii,
geogra,fice, de o parte, sf, de alta, existenta unei
Dar ge poate spune ca, din veacul al
XI-lea innainte, iu afarti de localitatile pe care-
le mat creiaza seniorii cu asa-numitele-chartae,
Paspectul geografic al rlIgiunilor, cu nurnele care-
servesc pentru a recunoaste deosebitele 'agezäri..
omenesti, e fixat. definitiv. Cea mai, mare parte,
din acestp mime ,vin tkle la Romani, cele de
la Gali fiind Mutt mai putine '), i. trecute
ete numai prin canalul acesta roMan, Locali-
tatile cu name gcirmanice sint numai in partile,'
Rinului, ale Lotaringiei si in cele de Nord, in
1Tormandia. Numele de aice, care-i se-terminä bu
bec", fleur", tot", sint tokte, astfel, germane
bec e Bach, riu, si n'are nimic a ,face eu bee",
cioc; fleur" e Flur,, cimp, i n'are nimicra face cui,
i) V mai $1156
www.dacoromanica.ro
Francesii lut Hugo Cape 0 i ai urmasi1or sai 87
floarea" ; Havre, cu tot aspectul atit de fran-

ces, astazi, nu 6 decit un Ilofen, port.
In ce priveste limba, de repetite ori constatam
eXistenta acestei hmbi francese. Am;intilnit-o tn
-juramintele de la Strassburg, chid s'a intrebuintat
de ,ceulalta parte limba germanA, i anume de'
catre Suveranul roman din Galia, din Neustria,
limba romaná fiind intrebuirrtatA, in schimb, spre
intarire de suveranul germanic, .
La 86O, cind se incheie pacea `dintre Carol

Plesuvul, Ludovic Germanicul si Lotar al H-lea;
Carol jun, in lingua romana" i Lotar in lingua
teodesca'',. La 876, tiii lui- LudOvic Germanicul
incheie un tractat, si incA odata se yorbeste despre
intrebuintarea limbii lomane. La 989, cind, Ar-
nulf, fiul lui Lotar Carolingianul; ajunge 'epis-
scop, el iea anume' angajamente fata de regele
Hugo, c4i se spute ca juramintul s'a facut in
valgari lingua", limba vulgara," 1). La o intil-
edna intre G-ermani" i Gali", pe care o desctie
13,icherius, se spune apriat ca a izbucnit o cearta
intr e. tineretul unora si al celorlalti, din causa
deosebirii, de graiu" dupa, obiceiu" 2).
Prin urmare exista fara indoiala o limba ro-
mana, Imparti`ta, insa, deocamdata, din causa
deosebirii locale a' fondului galic, intio ,sume-
denie de dialecte. Ea_nu e 'intrebuincata nicl lii
cronici, nici in acte publice interne, dar un lucru
e sigur, ìi izvoarele o dovedesc la Curtea cape-
,
1) Cf. si Giry, o. o, p. 464 si urm.
2) Germanorum Gallorumque iuvenes, linguarum nliontaie olfensi,
ut eorum mos est, cum multa ammositate maledictis sese lacessere ce-
perunt.
www.dacoromanica.ro
ORM, nu se mai vorbia nemte§te, cum se vorbise

la Curtea lui Ludcwic Piosul, ci in limba
-
aceasta
romanba.
Dar ea nu se vorbia cu mincirie ; ea nu qa afir-
marea unei noi nOonalitAti; nu se anat.' oameni
cari sa fi putut vorbi latinekste sau nerntelte §i
sii fi vorbit totqi limba vulgara. Ca to0i ar fi
dorit sA vorbeascä limba latinft : aceia era limba
de Curie, limba de Stat, de Bisericii, limba pe,
care o auziau in slujba dumnezeiascgt, limba pe
care o intilniau in toate carçile. Neputind-o ins&
vorbi, urma§ii lui Carol-cel- Mare, care, el, vorbia de
preferinta .latine§te, au vorbit, cu pärere de ra.0
cu ru§ine, limba poporului chruia-i apartineau.
,`7i tor. a§a celtiala10 au intrebuintat limba po-
porului din mijlocul ckruia se ridicaseret, nu ca
p limbA de alegere, ci ca o 1imbt impusa prin
na§terea lor, si defiind in stare sã dewbeasch
toath valoarea poIitic viitoare a acestei limbi.
Atita se poate constata deocamdatk §i, supt ra-
portul national, atita poate represinta regalitatea
Capetienilor.
www.dacoromanica.ro
VI.
Feudalitatea ti cruciatele in Iegituri
cu -poporul frances.
Sgt vedem legAturile pe care regalitatea cea
nougt frances le.a avut cu organisaOile politice_
locale. ceia ce se nurneste de obiceiu marea feu.-
klalitate, desi une ori terminul o poate nepotrivit
in acelasi timp, legaturile in care s'a gsit
acea regalitate fatá de marele fenornen general
care cuprinde la sfirsitul veacului al XI-lea toat&
lumea cretin 4EIin Apus miscarea cruciatelor.
S'ar pärea ch aceste dank parti n'au o legAtura
intim& intre dinsele. Cu toate acestea, pan& nu-si
da cineva saliva perfect de legaturile permanente
pe care regalitatea le are cu feudele cele mari,
Van& nu le cunoaste in insusi fundamentul lor,
-nui, in aparenta foarte capricioasi pe care pot
sit o aibh intr'un moment sau in altul, pin&
atunci nu poate, sa inteleaga' faptul, de mirare
cit nu ,tie cineva partea ,aceasta de preg6tire
explicativA, cum a fost cu putin0 ca toat& feu-
dalitatea trances& la sfirsitul veacului al XI-lea
sA iea parte la cruciata intäiu, aceasta cruciata
www.dacoromanica.ro
avina chiar .caracterul unei mischri generale a

vietii politice francese organisata pe,feude, pe
formatiuni. locarle, faia ca reaalitatea, desi atit
de string l ,de Biserica, begata indeplinind din
datorie si chemare operele ei, supt un aspect sau
stipt Rita). , sa intervie.
Alaturi de greseala 'care consistä In a consi-
dera Statul trances in veacul al XI-lea ca 0 re-
galitate astirnAnátoare cu regalitatea moderna,
teritoriala capubila de o administratie ccinti-
nua, intinzindu-se, de sus, in jos, alaturi de aceasta.
greseala de anacronism grosolan, poate sh fie a
alta, care se'intilneste foarte adese ori in thnpul
din urma, poate mai adese ori dectt innainte.
oitifr.tin sentiment de opOsitie ta p. de preju-
decati trecute. gresega de '1a, crede c existä pe-
teritoriul, acesta trances iii deosebite Oat. un fel
de State care inlocuiesc Statul, lin fel de forma-
tinni politice locale care dispuneau de toate atri-
butele si de toate Mijloacele he actiune care lip7
siau regalitatei. Aceasta inseamna inni, nu a des-
fiinta o notiune politica gresita, ci a o inlocui printeo-
sumedepie de alte notiuni politice, absolut egale
cu cea pe care o distrugi, numai localisate asupraf
untti teritoriufoarte restrins. Dar ceia ce era gresit
nu, era intinderea tritoriu1ui, ci esenta viei
politice din acel timp.
Pp teritoritil trances existau in veacul al XI-lea,.
avind o origine mult mai veche, formatiimi po-
litice care intretineau legaturi cu reualitatea dar
care, in cea mai mare parte, avem:iosturi 136E-
66 proprii, bine definite. Recursul, la..rege pentru
artegte formatiuni politice nu exista decit foarte.
www.dacoromanica.ro
Feudalitatea i cructatele in ieghturA cu poporul frances 41
rae tle se adresau rar la dinsulr; el inca mai rar-

la -41nse1e. Se adresau rar larege, nu° din 1:11--
bitta,
.,
sefilor lor, 'ei pentru ct acetia nii con
-cepeau m6,ear cã c nevoie' de leetturile acestea
intre posesiunea lor asezatrunde era asezatä,
derivind din anumite aesvoltAri istorice, i7Intre
puterea regala. Tar, dacit regele -se adreA si mai
rar la feudaliL acetia,"in itnprejuiAri cu totul
'x'traordinare, In momente de mare greutate.
san de mare anibitie trecatoare, este eh re-
gele Franciei n'avea propriu-vorbind o politicâ
o directie fixatä odatit pentru totdeauna. ,Rega-
litatea francesä prindea anumite avantagn care
i se oferiau fhrA 'sa, le vineze, si de multd\ ori
aceste avantagii, dacA cereau o maie Cheltuiala.
de oseeneala, ilu erau privite cu' ochi, -6uni.' Si
ea nici. iiu putea sa-si faca, 'usie ch ssavire-te
lucrari definitive, Forniatiunile, acesteA', Par-a, 'sa
'flin opositie cu regalitatea, care nu era deloc
lacoma de ald anexa, teritoriile 1o, existau, in
orice cas, mai mult aecit-regalitatea.
Si totusi un-cronicar asa de bogat siThigur curn-
e Raoul Glaber. Radulphus Glaber, Rudolf cel
Spin!' vorbeste de la inceput pita la sfirsit de un
regat al 1Fr6.nciei, de un rege cu drepturi, de cutare
feudal care nu ascultä de dinsul i pentru aceasta
e considerat ca rebel/ De cite ori regele face
IA act, scriitorul 11 gäseste legitim ; de cite ori,
se sAvirseste vre-un atac contra regalitMli, el e
socotit ca -un act de rebeliune. .
Nu trebuie st uit6,rn tnstt ba. izvOarele nu sint
constatarea automaticlt a lbcrurilor intimplate, ci
notatiuni potrivite conceptiei i sentimentululi
www.dacoromanica.ro
52 Istoria poporolui francel
7-- -
nui om sau tumiclase ori, mai bine 'sin, ideilor

sentimenteldr unei clase, unei grupe sociale,
in care poate sa, transpire fns i o individua-
litate deosebita. i, daca ni dam sama ca Ra-
dulpbus Glaber era eilugar, om de Biserica, ne
lamurim foarte bine.'El nu Intelege cpia ce era,
ci aceia ce trebuia sa, fie. Precum Papa, care
unsese pe Carol regele Francilor i facusedintr'Insul
tin ImpArat, vazuse innaintea lui, in acest rege
.caruia-i daduse o autoritate,, superioara prin actul
-sAvir&t asupra papului sau," un nou David, pe
Tare el, un mare preot. Un. Samuil al Bib
1-a ridicat la treapta superioara, tot asa, orice
-rege' tins de un episcop se prefacea intr'un nou
David, a chrui regalitate prin trmare avea toate
drepturile pe care- le avea regalitatea
Dar ceia ce Glaber doreste, iiu ex4ta n reali-
tatea imediath a timpului, 0, Bisericii thse'6, cu
-tot sprijinul pe care-1 adorda continua regalitatii
francese. Ii trebuiau Silinti extraorslinare pentru
ea sa ajunga a preface macar o mica parte din
programul biblic pe care-1 punea_ innalutea re-
gilor francesi din veacul at XI-lea, mute un adevar
al presentului.
Venim acuma la insesi . formatiunile aces-
-tea politice. Chid o forma politica e comPlect
desvdltata, ajunge cercetatorului i un singur
izvor, pe cind, atunci cind forma politica se
-iveste abia, tind are toata nesiguranta Incdpu-
-turilor, se cer izvdare i sigure, i multe pentru
a se putea deosebi ceva. Mci Insä informatia
e restrifisa i adesea vagá. Putem spune, de la
Anceput, ca aceste mari feude care incunjura
www.dacoromanica.ro
Feudaldatea i cruciatele in legAturä cu poporul frances 93
teritoriul regal frances din toate pártile, apartin,

in ce prive§te caracterul lor originar, la\ anumite
categotii care trebuiesc fixate pentru o mai buntt
inielegere.
Intliu, acel foarte vecliiu teritoriu n4ona1 care af
existat §i pe vrernea stapinirii romane, ca regat la
lui Syagrius, tS catie a trecut dupA aceasta la regatul
Francilor, pAstrind insä in mare parte rosturile sale
anterioare. in margenile statului normand a fost o.
alezare mai veche de Saxoni innainte de Franci,
aa incit acolo era o'perpetuitate de vorbire a
limbii germane care s'a intins mai multe se-
cole, dar din toate acestea n'a râm as. deck
numele pe care le.am citat, dupa Gaston Paris
§i dupPt Giry. Yre-un teritoriu de liraba ger-
manica na mai era, dar se aflau dotiä teritorii'
de alta, limb6 _decit flinba romaná.
Intliu Bretania, peninsula de la N'ord-Vest, al
aril §eli dispuneau de &anniat et din micul lor popor
(popellus) duci purtind coroanä regalá, cari fa-
ceau necontenite incursinui in leritoriuI feudal ve-
cin, 4vind 0 practice rhzboinice deosebite inteo
.1upta,a luj Conan, hprincipele Bretonilor' ,
impotriva contelui de Anjou,. Fulco, ca sä atragA
pe du§man intr'o cursa, Bretonii sapii r,anturi, le a-
cophr foarte bine L se fac a fugi. Angevintd
i§i rgtsbuna pentru pierderile suferite cu aceasta
ocasie, prinzina pe Conan cu mina täiatal.
0 altä populacie alogena era cea vasconä ifin7
Pirinei. Ani v5zut isrvi1e lor in trecut, §i ei
erau capabili Inca de elo,
1) Glaber, eddMigne, p 63,1.
www.dacoromanica.ro
94, istorta poporului france5
XiciAtt'unul, nici intealtul din ft ceste,Tinuturi

qregele -Francrei Ware absolut uiciun arnestec.
Niciun singur fapt adeverit de izvoare nu ni
-aratä ch influerrta regelui Franciei s'ar fi ingns
4supra peninSuler Bretarnei sau- asupra Pirinei-
Joy, uncle traiau ,Vasconii.
Pc de, aka- parte, tot hi Sudul Franciei, dar
ht BAsarit, exista vechea, Provincie rornank cu
caracterul ei particular. bacä in alte ri fiirrth
o viatA teritorialä autorfomk aici se Ostra o
viatti de cetate .autonomh. ,Nicio forma,. -superi-
Qatit feudala nu se intindea peste viata aceasta
oravneasa, pAstrata,- toAmai a,la cum exista pe
Nremea Romanilor
Alte teriprii osebite nu -veniaii ,dela deoselai-
rile elementului aborigen, ci de la ode care exis-
tan in lurnea barbarA cuceritoare. Statul franc
8 e formase doar prin cucerire, in cuPrinsul Gaiei
-do odinioark ataturi de alte dou4 regalitati bar-
bare, germanice regalitatea burgunciA, de o parte ;
regabtatea visigotk de alta. In teritoriul. visigot,'
care, avea ca 'centru Tolosa, S'a Ostrat totdea-
,uni o constiintA deosehitk In ses, in ?egiuni
udale de riuti bogatb, admitind o viatO, de cul-
tura agricolk e stapinirea ducelui gotic° al
Aquitaniei. Prin alte regiuni, sint maxi variatii in
-titla : acelasi senior 1i zice odat4 conte, odatä
duce, odatii marchis, insà pentru Aquifania nu
gindit nimeni s 5 intrebuinteze un tertnin in-
,
ferior celui dew dupe, carp represinta in Statul

arolingian cea mai innalta formã a autoritAtii
delegate. De alminterea ducele-si zice sit din
anila lui Dumnezeu" (dei _gratia Aquitanorum
www.dacoromanica.ro
feudaittatea i cructatele in leggiturá cu poporul frances
dux"), r;i intitu1eaz4 chiar., monarhie IStatele sal4

intre inarik feude de sigur ca aceasta este
-eea mai importantà.
In veacul al..,XI-lea, in .dtrcatul acesta qac
rolul -de cApetenie acel duce Guilelm, Guillielmus,
zic izvoarele, a Orui.' fatg,, Constanta, se narith.
cu regele Eranciei Robert .(p98). i deosebirea
lntre Aquitani i Francesi era, atecncir ma, de
vuternica, Inca ,Singurö, presenta oamenilor din
Sud, cari veniserâ impreana cu mir6casa la Curtea,
Tnai rece, mai pedantii, a oamenilor de Norc12,a
fost considerata ca an scanaal: Oameni mai
u;ktrated decit toat'a usurgltatea, strirnbati tn pur,
.t4ri §i in haink fAra nicio rinduiala Is, arme
siin frinele cailor,rai pe jumatate, despoiati
pa cap, ca ni§te histrioni rmi, la barbi, foarte,
xerusinati in incAltarninte acoperirea picioa-
reloe 2).
Astfel Glaber descrie pe oaspetii ace§tia cu cos-
turnelelor d'esantate, Prin urmare aici nu avem a
face numai cu dourt 'forme politice fatà in fat.4, oi
,cu du 5. lumi care nu se cunosc, nu se igteleg.si
nu se lubesc, care simt ,thspingere perrnanenta.
una penctru ceala10.
Apoi e teritoriul burgund. Bargunzii, veniti
innainte de Franci, se apropiaserä mai curind
de popalatia rnmanick Statul lor, car4 se iritin-
dea pe arnind9uA malurile Rhtmului, cuprindea,
pe ing regiunea aceasta francesa, cca mai mare
1) Giry, 0. c, p 325
\ 2) Hommes omni vannate vamssimi, moribus et veste distorti, arms
et equorum phalerts incompositt, a medio capths nudatt, histrionum more
ayarMs rasi, cahgts et ocretS turpissunt ; p. 669
www.dacoromanica.ro
96 Istoria poporului frames
parte din Elvetia. Un Stat care ar fi fost no-,

pabi,1 de desvoltare, dac: n'ar fi intervenit- in-
vasia francA menitA sA-1 desfiinteze. Dar cucerirea
franca, nu ajunge pentru ca &ate reminiscentele-
in legaturA cu Burgunzii de odinioarA sA dis-
park Rego le franc a biruit pe regale burgund
dar populatia burgundica, ,barbarii germanici
cu caracterur acesta specific burgund, au Amos
in aceste r4giuni ale RliOnului. 4ii dAinuit si mat
departe, dadi .nu ca stapinitori in rindtil intiiu,
macar ca stApinitorj secundari, supusi I ei unui
stapinitor mai mare: Burgundia s'a pAstrat
cum am spus si mai sus, chiar in douA Aorme :
o Burgundie francesA, ducalA, la Apils i altA
Burgundie, rAsAriteanA. care a (lat. intr'un
anumv moment, la inceputul evului mediu Itr
regat cu caracter germanic, apoi i doua. Terito-
riul adesta are alt rege, insA tot limba francesk
tot datinele i cerintele politice din Franta, suit
ceia ce trebuie sA-i hotArascA viitorul In ce pri-
veste Burgundia ducala, in momentul chiai cind
regatul, francez separatist se constituie supt Hag&
Capet, alt membru al aceleiasi familii stapineste
in ducatut burgund, Cind Renric de Burgundia,
care era ruda cea mai apropiatA a stApinitoruIui
ca frate al lui Hugo aapet din Franta, moarer
este ingropat la Auxerre, in biserica Saint-Ger-
main de acolo , atunci regele Robert,Aul lui Hugo
Capet, pleacA. in Burgundia1), sA supaie, si
chiangt in ajutor pe Normanzi.
In Glaber e gaseste toata degfAsuratea hostilita-
1) Ascencht in Burgundiam ; Glaber, p. 638.
www.dacoromanica.ro
Feudalita(ea i cruciatele in JegaturA cu poporul frances 97
lor puriate de regele frances acolo. Ii iese inna-

inte abatelede Cluny, Odilo,_ care incearch. Lb
faca, o impacaret cu episcopuI de Auxerre. caci

o parte din represintantii Bisericii era cu regele,
alta contra lui, pentru phstrarea autonomiei
Burgundiei.
argurnentul principal adds de staretul 'de
Cluny impotriva inezrcarii- de 'cucerlie a regelui
Robert este acesta de, ce porneqti in contra
unui aa de puternic preet al lui Dunmezeu,
adecii in contra Stintului Germain" 1) ? Ardoilea
fiu al regelui e arzat, dupa cucerirea regala,
in feritoriul acesta burgund. i, mai tirziu, cind
eI insgi ajunge rege, cronica inseamni ca. de
care cc Henric a moFftnit pe pärintele säti, el
a trimis ca duce de Burgundia- pe fratele Ro-
bert 21.
led deci i In acest bas cit e 4e gge§itA conceptia
care arata, pe regele frances ca flämind de- te-
ritoriit noi, cautind s4 'unifice harta Franciei,
sa-§i intirida posesiunile pe -tot teritoriul galic
de odinioara, sgt administreze pretutindeni direct.
Casa de Franta a. avut de atitea ori teritoriul
burkund, i unul din mernbrii ei a fost apzat
sA staplueasc4 in Ile de- France, iar celuilalt i
s'au dat rosturi de duce al Burgundiei. Fiecare
membru al Casei avea drept 14, apanagii i, odatä
ce era- alezat n apanagiut lui, e1 era tot a§a
r."
1) Cur adversus tantum Di .pontificem, scilicet Germanum, hostili
manu insurrexissent", ,adversus magni menti locum krma sumpsisse4",.;
p. 638.
2) Paterne rebus potitus, germanum suum Robert= constituit
Burgundiae ducein ; p. 666.
www.dacoromanica.ro
98 Istoria poporulut frances
V.
de stapin acolo- cum era stapin fratele, nepotul,

care sthpiiiia in Franta cea veche.
Avem insh §i o alth categoric de feud-e. Aces-
tea sint foarte interesante. Aiu vhzut rolul ora-
§elor cu hram §i thoa§te, unde trhia un sfint,
servit de episcopii cari se succedau. Dar; pe ling&
episcopi, inch din vremea Merovingienilor,"erau
§i innalti functionari 1ici cari residau acolo §i
se intelegeau nai bine sau mai rail cu episcopnl.
Se putea, in mulle ,casuri,ca episcopnl sh tie
ii loc de Tufictionar ; chiar cronica lui
Glaber citeazh casuri de felul acesta. Dar, in
generalitatea casuriloc, pe lingh episcop, f cu
atributfile lui in mare parte biserice§ti, era §i
un COWS, care, duph ce au disphrut Carolin-
gienii, i§i avu autanotnia desavir§ith. De fieoare
din bisericile Acestea se tinea un teritoriu :cum
ora§ul.Thurs Apartinea Sfintului Martin, tot a§a
ii teritoriul in Ieghtura cu dinsul (la Roma pa-
trimoniul Sf. Petru").
Contele acesta beneficia §i el de autoritatea
superioara ,a sfiritului pe care era chemat sEt4
acroieasch. TEl era ereditar ca §i tofi sapinitorii
ace§tta formati din vechii functionari, cari se
scliimbau odinioar4, ai regilor. Dach se intiMpla
ch era cineva tonte intr'un ora§ cu glut mare,
4tunci el insu§i capäta ceva din puterea supe-
rioará a acelui 0.int,.§i in felul-acesta 'se ridica
de-asupra altor conti ; iar, dach un conte Ora
intr'un loc unde se fac minuni mai putine, rt-
minea inteo situatie mai modesth._
Do alniinteri §i supt raportul material tre-.
www.dacoromanica.ro
Feudalitatea si crudatele in jegatnrä cu poporul frances 99
buia sa se intimple lucrul acesta : la hramul

sfIntului Tacator de minuni venia foarte multa
lame, e,rae se intemeiau, boglitii se desvoltau ;
mijloace bane§ti mai -mari erau la inclemina stft-
pinitorilor din aceasta -parte. lath cum sfintul
&idea eontelui tot ce-i trebuia prestigiu, bani,,
locuitqri, ca sa tacit dintr'insul o -personalitate emi-
merit& intre feudatarii teritorinlui frances. Na e
until din marii feudali pe cari o s&-i in§irlm
.acuma care sa nu fie in legatura cu o astfel de
biserica. Se Vorbette foarte adesa ori de contii
de Champagne, de Campania. Terminul acesta
.e foart tirziii, abia de la 1200 inainte. -La in-
ceput ei purtau un titlu luat numai de-la douk
-orwt, Tours_ dChartres : Turonum Oarnotique"
pe linga care se vor adauga Troyes L. Meaux .
acesta e contele a ckrui insemattate feudala
pleaca de Ia minimile'Sfintului Martin, insu§i, in-
anormintat la Tours.
De i avind o origine aa de sfinta, in via4a
lor acesti_feudali nu prea o arata. Astfel acel
.care intemeiaza puterea Casei" _de Champagne,
'Thibaut, este vestit innainte de toate prin eruda
caleare de juramint pa care a savirsit-o in dauna
ducelui Normandiei, Gulielm. Se sfatuisera sit se
intilceasca intr'un loc, i a venit acesta care,,
tincrezindu-se cu total in vecinul sail; s'a des-
partit- de acei cari-1 intovfirMiau pina acolo.
Thibaut,. in loc,-de a-i iiltinde mina, ea--rapezit
sti i-a tMat capul 1). Cu Thibaut, taietorul der
capete dintr'o singura loviturit, incepe
1) Glaber, 1. c., pp. 667-8
www.dacoromanica.ro
lob lstoria poporululirances
care- e alcAtuith in generalitatea sa din oameni

fdarte rAi.
Dupti Thibaut vin Odon I si II-a, a cAror
viatA iu e decit o tesatura de caleari de cuvint
de, incAlcAri teritoriale, de acte de trAdare. Prin
actiVitatea aceasta, mai ales. Odo al II-lea, care in-
tr'un moment a avut marea ambitie de a cis:
tiga, ca rudA, iutreaga -Xurgundie i chiar teri,
toriul Lotaringiei, se intArige foarte mult. Oda
al II-lea voia sA se si -incoroneze, la Vierme.
Dacl ar fi izbutit inplanul sàu eel mare
aces t neastimpArat, s'ar Ii creat in parfea -rasa-
ritenii, a Franciei pe care izvoarele o numesc
Inca Neustria, -atribuindu-i earacterul -recral,
o putere formidabi16; un alt rege ar --fi fost
acolo, i u.n un=rege gerieanic cu anexe in Franta
ei un yege frances pe teritoriu frances, carer in,
autagonismul Entre cele &ma mabiri-aje Rinului,.
ar fi putut ajunge chiar forta principalà in
Franta,Impiedecind progresul regaliti mai vechi.
Dar n'a izbutit cei trei urmasi ai sai n'au fost
de aceiasi taIie i la ineeputul veacului al XII-lea
teritoriul lor s'a rupt in douti. iLi zic : Cam-
pania et Brie comes- palatinus" ')..
_Mai la Nord, in aproptere de Flandra; care-
pe ryremea, aceasta este incA foarte -putin Iran-
cesA, se formeazA o fendA-care a durat decenii
lntregir Vermandois; care a avut o foarte mare
importantA. S'ar putea crede di' ea s'a ,format
in puterea unui plan, cA ,a purtat acest nume-
de, la inceput si eh s'a qesvoltat constient mai
I) thr7, o. C, p. 325,
www.dacoromanica.ro
Feudalitatea §1 cruciatele in' leglturt cu poporul frances 161
-
departe. Nici vorba liis de ap, ceva. i aici

are -cineva a face numai .cu doua brase episco,
pale, avind o mare insenmatate din- causa
Iramului.-Contele (Jar, a evoluat precum evoluase
cel de Tours 5ti ()imams, care, el, mai tirziuE,11
numah era sa-si spuie conte de Champagne.

Contii, Ii spun, de altfet, i aliati de St. Quentin 1),
Heribert, care e un foarte insemnat fetidá1 -din
veacul al XI-14,_ se intituleaza -numai conte de
-Meaux i Troie Meldorum atque Trecosum"
Fiul Jui "Heribert, tefan, e rude de aproape
(consobrinus) a regeluil feudele erau asa de
putin delimitate, Incit acal teribil Odo de care
am vorbip putin mai innainte, inteun moment, a
crezut ca poate insu§eascä i stapinirea ace-
stor orase 2).
tn afará de acesti mai Insemnati conti intil-
nim pe contele de .Poitiers, Pietavorthil" si
abate de S. Hilaire '')1 care se intituieaza duce
larli ca .aceasta s insemne mare lucru in ce pri-
ve§te caracteruL lui real. si o gramada intreaka
de conti mai marunti, fiecare fiind, se vede foarte
bine, un simplu conte de cetate : Landric, conte
de Nevers, Gulielm conte de Arles (arelatensis),
un conta de Chalons (cabillonensis), Un conte de
Sens, ora§ care De vremea aceasta, avea o mare
desvoltare econornicA, ehiar supt raportul circa-
latioi capitabilui, din care causAcontele de Sens,
care In treti nea fel de fel de leghturi cu camatarii7era-
poreclit 4regefe Evreilor" .a-)r gra un canto de Or-
. -
1) Ibid., p 390.
-2) Glaber, 1. a., p 648.
1) ,thry, (3. a, p 340
4) Glaber, i c., pp 655-6.
www.dacoromanica.ro
102 Istoria poporulth Frances
Mans, unul de Auxerre §i ala mai departe ')..

Regele el insusi e i conte de PariS, de Orldans,
de Dreux i de Senlis 2). Toti sint in. genere, insã :-
Francorum". Cu sioemul acesta fait indoialà,
nu mai gasim blocul cel mare, parcg Wat in
granit, al marilor feude, con§tiente fiecare de inte-
rese politico deosebite, impartinduli teritoriul'
frances i cgutind sg nimiease i acea Dabg.
autoritate care Se mai olcia in mina reuelui Ne-
gAsim, din potrivg,.intr'o epoert _de clibuire, de-
t;ovgirei in care lucrul de chpetenie nt e puterea-
politica actualg, ci fel de 'fel de reminiscente 'ato
trecut, fig_ in forma cultulni sfintilor, fie in fctrma
arnintirilor istorice.
fitandra are un Jnarchis" intiiu, pornind de,
la Balduin, gindrefe lui Carol Plesuvul. Urrul
din 'serie se intitula, in 962 : Arnulf, marchis-
s,i abate- din mAnástirea chinovriei Sithiu, care e
asezatA in pagus Thecrouanne, construitä in cinstea
Sfintei Maice a lui Durnnezeu si a pururea fe-
cioarei Maria i a Apostolilor Petru i Pavel,. in,
care se odihnesc rt'ungflele mgrturisitorilor Au-
dernar i Bertin" 33:
In cellalt capat, apusean, sint contii de A'n)ou,.
dintre cari Geoffroi, Gautfiedus, ii ice : din
mila lui Dunmezeu din darul (largitione)
F,ti
10 ibid, pp. 648, 659, 684.

2) Alfred Franklin, La vie priV-ée ad temps des pvemzers.
Capétiens, I, p. 59.
3) Gtry, o. c., p. 340 - Arnulfus marchio abbasque ex Inonasteno
cenobit Sithin, quod est sit= in pago Teruanensi, constructunr in
honore Sanqte Del genitrick semperque virgints Marie et Aposto-
lorum Petri et Paul), in quo corpora confessorurn Audemarus atque,
Bertmus requiescunt, ubi ettam presenti tempore prenotrunatus abbas,.
auctore Deo, praeesse vicletur" , Giry, 0.-c. p. 325.
www.dacoromanica.ro
FeudaIitatea i cruciatele in legAtura. cu poporul frances 103
seniorului mieu (senibris mei), domnul (domni)

Hugo", iar mai tirziu Fulca Nerra, cel eare-gi
isp4i pazatele printr'un greu drum la Terusalim r
gu, in numele lui Dumnezeu" (inDei nomine),
Fulco, conte de Anjou" 2):E un teritoriu de si-
tuatie mijlocie, in _preajma independerIei celtica
a Bretaniei.
Venirn acum la ultima'forma. de feude. Am
Vázut cum ele slut resultate dintr'o cucerire barbara.
voud. Normanzii s'au asezat in vremealui Carol-
ca-Simplu in regiunea nardiea a Galiei prin
tratatul care se zice, dupa, numele localitätii
uncle s'a semnat, de la Sainte Claire stir
Epte. Seria contilor", a ducilor de Rouen", a
prinoipilor i ducilor Nonnanzilor 1)", cari-si zie
una on si din mila lui-- Dumnezeu" (nutu
Dei), se intinde dela Rou" din legenda popu-
lath pin& la -acel Gulielm oare la 1066 a cu-
cent Anglia, intemeind aici regalitatea ducelui
normand in danna veehii regalitati anglo-saxone.
Erau foarte puternici, cei mai- puternici dintre
to0 feudatarii franoesi chiar, socotind si Aqui-
tania. i totusi ei slut singurii feudali de cari
regele dispune. Om da credinVt absolu* pe
duce se putea rttzima guvernul ,caruia-i Acuse
jurfimint i nimeni nu avea dreptul sá puie Ia
indoiala c va merge supt steagul pe care fil-a ales.
Ducatul acesta, ducamen, al Normanthlor
nu trebuie considerat insa ar fi o foarte
mare grelealli, ea formind pe la 1066 o
parte esentiala, din teritoriul frances. E numai
6 Giry, 1. c."
www.dacoromanica.ro
164 Istoria poporutui frances
o insulit germanicti "pe pAmiutul Frances. GA-

petenia sa facea doar juramint regelui Franciei,
ai acesta avea oarecare drepturi ea acelea ch la sue-
oesiunea ducelui trebue sit-si dea asentinaentul,
de care ce toti fiii rapOsatului aveau- dreptul st%
sueoead i cei din eitsatoria legitim, i ceilalti.
Gind, la 1066, G-ulielm Cuceritord iea Anglia, nu
6ra o ispravä francesii, ci un Normand non careli
uitase limba nlocuia pe Un Vechiu Normand.
Dar ducele nu se t,imtia fAtind parte din or-
ganimul de Stat frances, ci mai curind din lumea
nortmanica., de, care se Sinea s;i prin limba sa
veche i prin supuf,ii si i prin iubirea exclusiya
pentru räzboiu. i ctsàtorii1e ce:.se fac aratii a-
eela§i lucru : ducele Robert, care merge la Ieru-
salim, ou onultime foarte niare",li-moare la
Niceia, tinea pô sora regelui anglo-saxon Canut.
Era pie atunci, de fapt,-o unitate nortmanick
ce se intindea din Scandinavia la Chiev, la R ouen,
la Londra tisi, mai firzia, cind_ s'a intemeiat re-
gatul -normand din Sudul Italiei, la deosebite
puncte din acest teritoriu sud-italian, ea qi la
phrtile corespunzlitoare diti lumea balcanicti, plin4
la care -tea intins influenta nnrmandb.
AceF,Atia sint marii feudatari francesi din yea-
cal al XI-lea. Atunci se intelege foarte bine
cum ace§ti feudatari pu so gasesc in mina re-
gelui Franciei ; nici ei nu se ofera., nioipre-
upusa tendintà ambicioas4 a regalitatii francese
nu oauta sá inläture existenta feudelor lor. Se
exercira asupra tuturora o autoritate, dar au-
toritatea aceasta, dac 6. este thiar a regelui, -nu
pleacii de la rege.
www.dacoromanica.ro
Feudalitatea gt cruciatele in legAturii cu opoporal frances- lOS
Puterea ce ,sta la sp4atele acestuia, 41 &mina,

II sustine, Ii creiaza un rost, -este puterea Rise-
ricii. i aceiasi putere bisericeasca, Nude& Bi-
-serita este organisata peste toate teritorille
liei in forma unitara, influenteaza §i asupra tu-
-tarok- acestor feudali oa sa-i pastreze in forma
corespanzatoare, intru citva, ca fOrmele Franciei,
actuale. S'ar deosebi ou total, s'ar desparti .In
toate actiunile lor politicesi militare, daca IMO
fiecare dintre thnsii n'ar fi episcopii, dach epis-
copii 'n'ar fi obisnui ti. sh se adune Intr'un sinecL
duch sinodul a'ar cuprinde Intreg teritoriul. ga-
lie, care, supt raportul bisericesc, are un carac-
ter de autonomie.
Priu urmare,- dacii existe,' o Franta in veacul
al XI-Ica i In unele -privinte existä , ea
nista., nu prin voia regelui, çi cu atit mai putin
prin puterea regelui, ci prin voia l3isericii, care
a creat pentru dinsa 6 amtate galicana si care
intelege ea pentru Vata, ei asigurata sa trans-
puie unitatea aceasti bisericeasca pe teritoriul
GaIii Inteo uriitate politica supt conducerea-re-
gelai Franciei. Sint probeatitea, ii uncle asa
de expresive I S. aducem una singurá. Contele
Falco de Anjou face et biseria. Certlnda-se cii
episcopal din partea locului, se hotaräste sit se
Audi la Roma, Wind acolo daruri bogate. Roma
dadea lui Gulielm de Normandia steag ca sa
cucereasca Anglia ; Roma silia pe cutare rege
germanic sa-si lase sotia, fi.indca, exista o irnpie
decare canonica de care nu tinuse sama, i el
vine cu. sotia In Italia, si supt ochii Sfintului Pa.
ainte desface aceasta legatura. Roma intery.ine
www.dacoromanica.ro
'1'46 Astoria poporührt franca
iii &care moment in viata _regilor Franciet Re-

gele Franciei el insusi nu se glndeste a' se im-
potrivi. Este Insa, 6ine sit' se impotriveasch ten-
dintelor strhine ale Romei. i anume tot orga`--
nisatia aceasta unitar& a Bisericii provinciale,
care nu sufere pe straini. Deci toat& Biserica
galican& se ridic& impotriva d.cardinalului. Cáci,
deli pontificele Bisericii rcimane,se socoate ca
mai vrednic de reverenKpentru demnitatea Sean-
-nului Apostolic, decit ceilalti de pe lume, flu 4.
se cade totuF,d a c&lea intru c6va cuprinsul ca-
noanelor . )
Acum se intelege de ce; cind Papa a pus A.
predice cruciata la Clermont, pe teritoriul -fran-
ces, toti, feudalii pot- s& meargä, chiar daca re.
gele nu merge, ld razboiul pentru Hristos. Intr'ade-
vO,r, Franta intreag& merge : Franta de Nord si
cea de Sud ; merge Flaudra si merge Proventa,
fiiindca a vrut asa Biserica. Biserica galican&
admis propaganda de druciata a Papei.-Regele tie
ori. nu stie, vrea ori nu vrea, se poate oH nu se
poate,acestea sint lucruri secundare. Va merge.
Franta intreaga supt conducerea feudatarilor ei
.ca sA lupte pentru desrobirea Mintuitorului.
Fii-fidcd avem a face cu _un act religios, el
gdse,ste acea, Franta unitard pe care lin act
politic n'ar gdsi-o.
Astfel, nu regalitatea franCes1 a intemeiat
Franta, ci Franta s'a organisaf bisericeste- pe
.1) Glaber p 634 : beet samque pontifex iRomanae fcclesiae, ob
dignitatem 3Apostolicae Sedisi caeterm jt orbe gonstitutiS reverentior
habeatur, non tamen ei licet transgrech in aliquo canoqici moderaminis.
tenorem".
www.dacoromanica.ro
Feudalitatea i cruclate1e in legiitura cu poporurfrancas 107
ling* pealaturi de regalitatea francesä, care-

ea insäsi datoreste aceastrt organisatie fundatinnii
si desvoltArii sale. Dar intre a\ceia de cari ne-am
ocupat actim, i Intro Franta regala, se strecoarrt
Inca ckt7a la mijloc: Ifranta popular6 creind in-
stinctiv v,iata francesA, care aceasta va putea a
duce iarä§i desavtlirea rega16, a unitkii politice._
www.dacoromanica.ro
VIII.
Franta cruciatelor.
Nu se poate spune In de *us at de mare a
lost inHuenta cruciatelor asupra desoltärii po-
porului frances.
Plin'a la aceasth ispravb, comunä a' Francilor',
-Gesta Dei per Francos, spun croniearii incM-
ii de un superior enfusiasm, fiecare localitate,
dar mai ales fiecare teritoriu, cetate", episcopat,
,comitat sau ducat, &TA, toate aspectele sale,
trise deosebit. Cfilatoriile erau putine ; negotul
-cel mare, LAcut, mai mult de straini, Evrei
Orientali, nu contribuia la cunoasterea rseciprocA
ai fa constiintia pe care o putea produce. Locale,
teritoriale erau i bticiurile, tirgurile de serba-
toare (foire, din feria: ef. bilciu insusi, din -ung.
bucsa, pelerinagiU ; nedeie de la slay. nedelie,
Durni,necrt), a cAror Inflorire e, de alminteri,
centrale, care sa adune ucenici de pre-
tutindeni, lipsian.
Dar continuele chlfitorii spre tocurile Sfinte fa-
ceau pe fiecare s4 strabata tinutul altora. Inca
www.dacoromanica.ro
franta cruciatelor I 04
Innainte de cruciate ele aveau un caracter im-

punittor, prinzlnd societatea Intreagä. Glaber serie .
despre dinsele, impresionat de märetia fenome
nului, care-era produs de groaza Anului o mie, anul
peirii care se apropie, precum unneazA : Pe
vremea aceia incepura aprodpe-loti cei cari
din Italia si dn Galia doriau stt mearee Ia Mor-
mintul Domnului 10 Ierusalima parasi drumul
Obisnuit, care era pe Mare, si lua calea prin
aceste regiuni (per huns regionis patriarnf
Din lumea toalii a inceput sã -curg.a, la Mormintui
Mintflitorului In Ierusalim atita lume, citit nu
putea nädtijdui pAnil atunci nimenit: Caci intäiu
pornirä oameni din poporul- de jos, apoi de cei
de mijloc si la unnit i Cei mai mari- regi
conti ii printi.... Erau i multe fernei, cu. lame
mai sitraca.... Cei mai multi doriau srt moarä in-
nainte de a se intoarce acasb,").
Cruciatele, izbucnind la 1096, iv fAcurit decit
sa Intareascil, aceastl miscare. Oaraenii ajunsea
cunoaste .cara, da sama c6, In cuprinsul
ei sq vorbeste aceiaSi limbtt on dialecte aslimina-
totire, cà Sudul Insusi, de alt graiu, e pe ace-
latli mare teritoriu geografic, are aeel*i interes.
sti IntrebuiMeaz6 totusi o 1imb de aceiasi, esent4.
I) Tune temporis coeperunt paene universi qui de Italia et Galiis

ad Sepulecrum Domim Hierosolyitis ire cupiebant, consetum iter,
quod erat per fretum marls, omittere atque per hums regionis pa-
triam transitum ,habere... ,Ex universo orbe tam innumerabilis multitudo .
coepit confluere ad Sepuicrtim Salvatoris Hierosolymis, quantum toll-
lus hominum prius sperare poterat : prinutus enim ordo inferions.
plebis, deinde ,vero mediocres, posthaet permaximi quique reges et
comiteg ac praesules... Mulieres multae, cum pauperibus., Pluribtis enim
erat mentis desidei ium mori priusquam ad propria reverterentur. Pp-
-646, 680.
www.dacoromanica.ro
Pe de altb parte se cunoscu Bizantir, cu for-

?
me le lui romane perfect p6strate, u ordinea lui

imperialä neatinsa, cu contralismul lui covirlitor
civilisatia lui intreaga. Cei Intorsi de acolo
ajunsera a-§i face altà ideie despre un rege si despre
supusii-shi.. Si, in acelasi timp, eiaduceau cu dinii
duph dediderea artelor acasá la ei, 0 'conceptie
superioar5, a arhitecturii macar, care pe atunci
reinnoeste tipul vechiu al _basilicei si-i adauge
ornamente sculpturale, in care Se- recunoaste u§or
acelasi spirit de sintesa orientalA careen, inapo-
49bit vestitele stofe 'pe.care le trimetea Bizan-
tul in Apus §i care acoperiau in viata. §i dup6.
moarte trupnrile celor man i bogati, A fost
si la Inceputul evului mediu o renastere pornitA:
Ain Bizant
lupta du pàginii a mai produs-un mare re-
sultat sufletesc, factor esentiar 'pentru desvolta-
rea poporului trances. in avintal acestor rtiz-
boaie pentru credinta cintecal epic in limba yul-
garb .s'a trezit. El unia, In poeme ,pe care lumea
le adffiira §i astazti._ §i care si-au aflat cea mai
.frunloasá -tonal, a lor ceva mai tirziu (Gestes
.Garin,Girart de Vienne ,..44imer de Narbonne ,
Guillaume, d' Orange), vechile traditii de lupta,
ale Su-dufui cu neareclincipsii de dincolo de munti.
amintirea venerata a liii Carol-ca-Mare si cM-
data de entusiasm a campaniilor in Siria 1).'Eroii,
Merid.ionali in cea mai mare parte, vin din all&
4ume nationalti, §i, trecind in Nord, se transformii,
-un fenomen asamrmater cu acela care a adus din
1) Pe larg, in a noastra Istorte a literaturilor totnaniee, pe care-
sperant a putea s'o tlpärlm in curind.
www.dacoromanica.ro
Eranta cruelatelor 111
Sudul -sirbesc in Nordul nostru figurile erclice

,care in Balcani purtau numele sefilor slavi le-
gendari, dusmani ai, Turcilor.
Constiinta
.
necesitAtii unei puteri, centrale bine
ideal -organisate strabátea. societatea innainte
.st
-de ai gAsi teoreticianii. Relatiile de comert,
mult mai largi, care iesidi din acele miScári; trans-
formind, de fapt; toata viata econornicA a evu-
lui mediu, cereau\i ele o garantie.
Deocamdatit insA regele nu lua i. flu putea
mua mew initiativb Regii francesi din veacul
-al Xit-lea, prima la Filip August, vor fi numai
aite teoreticiani ai regalit4i, cu oarecare ten-
dinte spre absolutism, dar cari se supun
anor cerirrce ale -sociefatii, care ea Ii cere, Ii aduce
-Casila la ot nouA datorie.
14tiadevär este o miscare foarte serioasA, care
dri uncle imprejuräri poate sá provoace cu mii-
loace mid resultate maxi. Ea apartine ins&
Bisericii i fenomenului Teligios cu cpsecinte
economice i sociale pe care ea 1-a provocat si
Pa condus. Putem spune, intr'o foernuIA, cit Bi-
-serica este- aceia-care creiaza natiunea franeesti
4 naliunea francesA este aceia care creiazA rega-
Matea.
-Oricine se apropie de idoarele pentruseco-

lul al XII-lea trebuie srt eonstate o foarte mare
deosebire fatà dep,secolul precedent. Acosta, am
vázut, este- epoca marilor feude, care, insa, tin
cupsrind in. ele citusi de putin ideia de optisitie ne-
eontenitä, sprijinitä pe eine tie ce principin se-
paratist, Imvotriva autoritätei regale. Regele se
www.dacoromanica.ro
I 12 1storia poporolui irances
laseste bine cu aceikti feudali, i acesti feuda-

tari, afar% de casul ducelui Normandiel thid
ajunge a fi si rege al Angliei, se gasesc foarte
bine cu persoana regala; la care recurg in arm-
me momente si de care se .simt legap sUpt anhme
raporturi.
Acesti marl feudatari exiSta fara indoiala ci
In secolul cel Roll ; Ii intilnestt cineva aproape
la fiecare pas in paginile izvoarelor. Lucruri
foarte insemnate sint Indeplinite prin aetiunea
acestor puternici, pe cari regii Ii comandit
numai in anume-expeditii, de mare insemnatate .
pentru toattt viata francesa, ori Ii convoacle,
pentru a capata de la dinsii anurn-6 sfaturi.
,Dacg Champagne s'a imparpt-in doug ra-
mura de cgpetenie, stingindu-se la 1125, iar cea,
lalta, cea de Blois, care dadu i un reoe .Angliei,
un sef de cruciata, pe i.,4t.efan de Blois (-47- 1154)
daca, Vermandois trece la Hugo de Franta
apoi,deQnitiv, la Flandra, dactt multe conlitate
marunte s'au contopit prin casetoril-1n schimb
Flandra, Normandia, Aquitairia, rarnin ca forrnit
dabile puteri j)olitice. Chiar atunci' cind regele
Ludovic aL VIi-lea, fiul lui LudoviC al VI-lea,
se casatoreste, cu solemnitate extraordi,riara .si
cu un sentiment general al insemnatkii acestui
act, luind ë Alidnor, fiica lui Gulielm, ducele
Arfuitaniei, pentru ca, dupa cruciata dt se
desparth i Fiã se márite, cu Benric, regele,
Anglieii, el se numes;te doar, atifa vrerne oft
eMe sotul Alienorei, si duce -al Aquitanieia.
Prin urniare regele Franciei Insemna una,
ducele de Agaitama alta. Sint (lout teritorii rem.
www.dacoromanica.ro
rranta eruciatelor 113
nite, a§a cum era, aiurea, reunita Normandia çu

Anglia in titlul regelui engles, fail ea pentra
aceasta Normandia sä WI, parte din regatul
engles 1). Sint doi termini, cari stau alAturi si nu
se pot atlitiona.
Par, in afarä de Normandia si de Aquitania,
care sint neconfundabile en autoritatea regelui
Franciei, existau o sumedenie de feude care In-
timplOtor s'ar putea reuni, In anume forme du-
rabile, cu autoritatea regal4. ins& nu-si poate as-
cunde cineva un lucru cO, aceste feude mari,
care existO, si se manifesta, i hotäräsc In anu-
me inomente, numai sintlucrurile de cdpetenie
in viata locald. Separatismul politic frances,
care nu e "an separatism de opositie, nici de re-
volta, ci unul de necesitate, acceptat de toath,
lumea, si de regele mnsui, icare asteaptO desvol-
tarea unui fenomen organic In curs do progres,
si nu incearca a-i face yiolentä grabind lucru-
rile sail smulgind prin albia br obiceiuri nor-
male anumite, elementul cel nou in separ
ratism este format de castele. Natural, nu
fiecare in parte : pentru aceasta erau prea multe
si prea slabe, dar castelele laolaltO sint acelea
care domina Intreaga via to. politica a veacului
al XI-lea.'hvoarele vorbesc la fiecare pas de din-
sele, descriu, arata cum se intemeiaza. Cutare
alege un Joe potrivit, ling& un drum frecventat,
favorabil pentru actiuni militare ; pe acela ii into;
reste cu palisade, ridica In mijloc o (Mina, o
1) NortInnatua quae est pars Galliae" spune crorncarul ; Surer,

ed. Migne, p. 1232.
www.dacoromanica.ro
'matte §i cládeste pe dinsa uñ castel asemenea

cu o cask din partile noastre si din Balcalni ;
cládiri secundare ii stau la aripi 5).
Elementele castelului sint indicate de izvoare cu
o curiositate care aratk c aceste zladiri din .
veacul al XII-lea sint totusi un lucru non,

ck in veacul precedent ele nu existau, c numai
generatia aceasta nouk, care se ridick dupa anul
1100, se ghseste inaintea noului element de viatk
politick ce este castelul. De unde s'a luat insk
modelul, castelului ? De la castelul roman, spune
arheologia curentã. Dar acest castel era cunos-
cut si in Apus, fára, intrerupere. El n'are, in
orice cas, decit un sens militar Sensul de au-
tonomie judiciark, politick trebue autat aiurea.
Si atunci 'Isar In minte acele castele din
srtmknate ici i colo, intre dusmani si In
mijlocul pustiului, avind numai o legaturá no-
minalã cu regatul de Ierusalim, cu dacatul de
Antiohia, cu eomitatul de Tripoli. Acolo autonomia
se impunea, si ea trebuia sk fie asigurata prin
toate mijloacele. Sistemul s'a párut comod i
pentru irnprejurkrile din Apus, si el a fost stra.-
mutat deci acolo.
Castelul formeaza, o individualitate politick,
el este ereditar, este o hereditaria militiae pos-
sessio": fiii si urmasii Ii mostenesc. E nu numai
o organisatie militark, ci are si un rost politic
deosebit, si am adaugi c i supt raportul judiciar
este un element deosebitor. Nicio lege generalk nu
1) V un caste] tipic din aceastA epoch' in Caumont, Manuel
d'arehéologie Cf. Suger, p. 1293 : ,,mota, scilicet turns lignea
superior". V si p 1298.
www.dacoromanica.ro
Franta cruclatelor 115
.:se intinde asupra tuturor locuitorilor castelelpr,

,ci fiecare dintre dinsii, prin provocarea la duel,
prin lex clitelli1), pentru Vre-o socoteala pezso-
noalh sau de pamint sau _politica, Isi creiaza el
justitia lui proprie. Prin urmare zidurile acestea
ale castelului nu cuprind numai o mica armata 1,
so forth politica independenta si ereditara, dar
cuprind si o justitie individualisata, personala,
fara traditie., farh teorie si fara indreptatire
fata de nimeni.
-§i regele insusi ,accepta aceasta lege a due-
lului. intfun moment, \th lupta impotriva duce-
lui Normandiei, se propufre,, de ambele armate,
ca, in loc sa, se bata efe, sa. 'se 'incerce regele
Angliei cu regele Franciei, ca in Hada, si sin-
gura obiectie pe care regele o Infatiseaza este
ca locul, un pod subred, ar fi nepotrivit.
De jur' imprejurul castelului sei intind dome-
niile /care apart,in castelanului in calitate de pro,
prietar, cum am zice astazi, si care in acelasi
timp ii furniseaza si soldatii, razboinicii. De obi-
ceiu se-crede ca in luptele castelanilor se intre-
buinteaza forte militare de caracter nobil. Iz-
voarele contemporane arata ca toti teranii din
xaza de inriurire si de amenintare, de terorisare,
a castelului, erau siliti si de la o bucata de
vreme sila sd preface in obiceiu, in datina sa..
mearga supt ordinele seniorului. D.e alminterea
regele insusi n'avea trupe care sh se deosebeasch
cle ale unui senior, ci numai cete de casnici si
1) Ibid , p. 1282.
2) Nativi terrae incolae" stau la dispositia castelanului; p 1286
www.dacoromanica.ro
11 6 Istoria poporulul frances
doar, in plus, citeva masini de razboiu rudimen-

tare, mangunele" 1). i in luptele pe care regele,
in calitate de vecin cu un castelan,el care e si
posesor de mai multe castele, le poarta, se in-
timpla foartle\dese ori ca el sa fiebiruit. Cutoate si-
lintile lui Suger, abatele de la Saint Denis, prie-
tenul din copilarie si sfetnicul lui Ludovic al
1711-lea, iar mai tirziu regentul Fra-mciei in cursul
expeditiei pe care Ludovic o face in Orient, de a
masa, lucrurile, infringerea regelui, care s'a lo-
vit de zidurile unui castel si n'a fost in stare
sa-1 iea, este evidenta. in aceasta cronica regele-
e facut sa vorbeasch de cutare turn care i-a
rapit linistea si 1-a irnbatrinit2).
Cu toate silintile lui, de jur imprejur ii stau,
in cladirile lor de piatra, oameni a caror mi-
cime supt raportul autoritatii eke evidenta, dar
a caror putere supt raportul concret este foarte
simtita pentru rege. Stau toti acestia cari-i sfi-
deaza autoritatea, cari-i taie drumurile, cari irn-
piedeca orice circulatie libera in provincia regala.
Ni se spune, de exemplu, ca regele nu putea
sa mearga pina la Dreux, localitaV foarte a-
propiata de centrul provinciei sale, 'fara sa se
loveasca de acesti castelani pe cari nu era in
stare sa-i Inlature cleat numai cu silinte de
ani indelungati. Cronica priveste ca un moment-
glorios in cariera regala acela cind el izbutete
a inlaigra acest ghimpe din mina cbiar a- re-
1) Fundibulare" ; ibid., p. 1288. Pentru curiales", domestici" ai
regeluii p. 1279. .
2) Turris culus devexatione gene consenui, cumsdolo et fraudutenta

nequtha nunquam pacem bonam et quietem habere potui" , p 1264-
www.dacoromanica.ro
Franta cruciatelor 117
:galitatii, care era micul senior din vecinatatea Ca-

pitalei sale.
Sa aducem Inca un cas : Odo, micul senior
de la Corbeil, un castel de linga Paris, credea
ea el ar putea deveni rege i, in momentul
-cind se pregatia de altcineva
expeditie i
voia sa-1 incingti cu sabia, el spune sotiei
sale : nu, trebuie sh ma incingi tu, pentru ca
plec castelan si ma voiu intoarce rege. Prin
urmare in infringerile necontenite ale regalitatii,
margenita la un teritoriu aF,a de mic, dispunind
de mijloace asa de putine, se poate naste
la unul mai indräznet si mai Increzator,
cum era Ode de Corbeil, i parerea ca rega-
litatea insi poate fi capatata de castelanul care
,stie sa resiste autoritatii regale si s'o urnileasca 1).
Dar eine ai crede ca asemenea castele se ga-

-sesc nurnai pe teritodul regelui, care e slab si
pe teritoriul altora nu, s'ar insela foarte mult.
ri orice provincie feudala e tot asa. Tot asa in
Aquitania, In Flandra, in Anjou, in Nörmandia
chiar ; numai cit, dintre toti feudatarii, este unul
in stare, prin situatia lui cu totul particular*
sä zdrobeasca pe acesti stapinitori de castele.
,aceasta da exemplul regelui, aceasta il In-
vata ce ar putea sa faca el insusi impotriva a-
cestor rnicroscopice individualitati politice, care,
insa. prin numarul lor i prin situatia regalita-
ii fata de dinsele, izbutiau sa aiba la disposi-
-tia lor intreaga viata politica a regatului. Acel
- 1) Ibid., p. 1297, 0 armatA regalà de 700 de oamem alma

. 1261.
www.dacoromanica.ro
118 Istotia poporului francez
singur feudal care poate incepe actiunea Impo-

triva fárimitarii extreme in care ajunsese se-
colul al XH-lea frances in ce priveste puterea
politica, este ducele Normandiei, ajuns rege al
Angliei. El, in Anglia. are subsidii din arteak_ 13
oraselor Infloritoare ; colo, in Anglia, e cuee-
ritor, toate baronatele care se gasesc in insulai
nu sint auterioare interventiei sale militare, ci
eI le-a acordat, el, care, ea duce al Normandiei. a.
biruit la Hastings, a därimat Statul anglo-saxon,
si din pamintul care intrase in posesiunea sa
a dinastiei sale, a facut, supt raportul politic,
ce voih. A dat mosii credinciosilor, i-a tinut rnai
mult sau mai putin in jurul lui, a fost totdea-
una in stare sa-i conduc a. si, dac p voian sà
fie condusi, st-i loveasca, sa-i distruga. El are,
prin urmare, In afara de imprejurärile particu-
lare ale Franciei, care sint aceleasi i pentru .
rege i pentru oricare dintre feudatari, impre-
jurari particulare dincolo de strimtoare, in An-
glia. El e acel ce poate intretinea o armatil,
permanentã, care nu e redusa la Contingentele-
gratuite, datorite autoritatii sale ; el poate sa In-
trebuineze constringerea, fiind, la inceputul unei
ordini politice, creatorul i dominatorul acesteia ;
el poate scoate unei teri intregi, cind doreste .
si cum doreste, toate mijloacele ei pentru a le
arunca in luptele pe care le provoacti, arnbiiile .
planurile sale.
In privinta aceasta avern .märturii de cel mai.
mare interes in Suger. El ni spune cum Henrie
de Anglia a distrus aproape toate turnurile it
toate castelele foarte puternrce ald Normandiei,,
www.dacoromanica.ro
franta cruciatelor 119
sau a Introdus In ele pe ai si i le-a ingrijit

din propria sa Prin urmare este vor-
ba sau de prefacerea acestor oastele in mijloc
de stapinire al lui sau de totala lor Inlaturare.
Am spus Insa c regele nu se loveste numai
de aceasta autonomie a castelelor, pe care ade-
se ori nu le poate räpune i pe care, cind le ra-
pune, el considera aceasta ca un act esential al
stapinirii sale, innaintea caruia cronicarii stau
in uimire si zugrävesc lupta dintre citeva sute de
oameni asa cum zugraveste Polibiu sau Titu-
Liviu una dii marile lupte ale Romei, dar si cd
autoritatea regala, daca ar tinde sa mearga mai
departe, s'ar lovi nu mai vorbim de Biserica,
de loc dispusa sa cedeze terenul, dar de viata
locald, foarte puternied pe aceasta vreme. Asa-
numitul pagus, sau asa-numitele partes 2), care
nu inseamna decit oras, sau orasul cu satele
din jurul sau, teritoriul acesta, deci, 1i 'Astra
o autonomie i putinta de .actiune politica F,d
militara proprie, care se poate urmari foarte
bine In cursul acestor domnii de inchipuita con-
centrare care sint ale lui Ludovic al VI-Jea si
Ludovic al VII-lea, ()rase ca Limoges, Bourges,
Parisul insusi, Chartres, Blois, pot sa organiseze,
cu Incunjurimea lor Impreuna, adevarate ostiri,
cuprinzind pedestrime i cavalerie 3) ; ele pot sä (
incheie aliante.
1) Fere omnes turres et quaecumque forbssima castra Northmanniae
aut eversum iri fecit, suos intrudens et de proprio aeraris procurans
aut, si dirutae essent, propriae voluntati subiugavit' ; p. 1282.
2) Ibid., pp. 1275, 1296.
3) Ibid., p. 1290 ,,carnotensis, blesensis et dunensis exercitus"
p. 1292 : cornmunitates patriae parochiarum", cu preotii in frunte.
www.dacoromanica.ro
120 Istcar la popordlui frarlces
Vechea cetate gralick prin urmare, trhieste, a-

cea cetate care se intilneste supt atatea rapor-
turi la originea vietii francese de mai tirziu.
Cetatea aceasta continul sa, aibA episcopi de
cati ascultk sanctuare in jurul t3Arora se gra-
mildesc toate sperantele si de unde pornesc toate
indemnurile, relicvii ocrotitoare, asemenea cll.
divinitAtile sau puterile miraculoase Ale orasului
antichitatii 1).
0 viatO orAleneascA, in intelesul oamenilor de
mai tirziu, incepe sa, aparA in vremealui Lu-
dovic al VII-lea si in ragiunile flamande : alAturi
de fel de fel de ambitii personale, de cadeti de
famine cari doresc o mostenire, de intriganti
politici din, nobilime, se vede cum incepe a
pulsa viata aceasta nouà a burghesei. Con-
tele de Flandra de la 1127 a fost omorlt de
prepositul de Bruges, si regele Franciei a trebuit
sh facA o expeditie pentru a pedepsi orasul cu
ingrozitoare suplicii :tragere pe roatA si cite altele.
Prin urmare ar crede cineva ch., de vreme
ce castelul dominh si indrAzneste a sta in fath
regelui i-1 umileste, il invinge .si-1 arneninta in
exercitiul unei puteri regale' cit de restrinse, ch,
deci, aceastA societate nu va putea fi scapatA
din desordinea fireascA pe care o provoach par-
ticularismul local si tendinta aceasta de viatO
deosebitA a fiecArui colt. Ei bine, nu : erau infiu-
ente mult mai puternice care trebuiau sA scape
Franta, teritoriul galic de odinioark de re\lele
1) Camavt Malcel Domnalui, ,,Dei genitricis cantisia", la Chattres ;

p 1311
www.dacoromanica.ro
kirmari are particularismului.

itj iata care erau anume influentele care silian
Ape rege sa joace tolul pe care el i1sui, din
proprille sale sentimente i en propriile sale
Inijloace, n'ar fi fost in stare sa-1 joace.
intiiu, este un foarte Puternic element de um--
tate care s'a pastrat Inca din vre.,murile carolin-
giene amintirea lui Carol-cel-Mare nu displ-
ruse de loc Aproape nu e cronica care O. nu
.tninteasca in cuprinsul sail, du cutare sau cu-
tare prilej, de viata glorioasa,' lini§tita, plina de
-o semna cultura pe care toate regiunile supuse
marelui Imparat O avusera citeva veacuri iji urma.
Atitea drepturi locale erau prin urmare in lega-
tura cu Carol-eel-Mare : cutare manastire, cutare
,S,caun episcopal sau arhiepiscopal avea o tra-
itie care incepea din vremea carolingiana. Cind
era vorba de legaturi cu Papa. vechi'ul imparat
se ridica in toata amintirea donatiunii pe care
o facuse Scaunului roman, §i de la aceasta dona-
liune porniau raporturile de acuma intre Scau-
mill roman §i viata cea naua a Franciei. Se
recunostea, si in veacul al XH-lea cá din causa
lui Carol-cel-Mare in autoritatea regelui Fran-
-ciei se amestecase caracterul imperial, cã regele sta-
pine§te si- judeca imperialiter" 1), cu caracternl
.acesta imparätesc. Pentru aceia mai presus de
toate gradele pe care putuse sä le atinga, in
desvoltarea sa, feudalitatea, se fixh acea subli-
mitas" pe care regalitatea o avea rnostenita de
la Carol-eel-Mare.
1) Imperialiter in ius trahere; p. 130
Rex et et lex eandem imperahdt aecipiant maiestatem" , p. 1283
www.dacoromanica.ro
Carol traia prin prestigiul pe care o mare-

personalitate istoric ii pastreaza, prin influenta
pe care o exercita in legatura cu acet prestigiu
veacuri intregi dupa disparitia sa. Sint anume
figuri de care nu se poate liberh omenirea ; este-
o ncbili ti binefacatoare obsesiune care se des-
face pentru epocele urmatoare din faptele in-
deplinite de astfel de oameni sau din faptele
care li se atribuie, pentru c. ei ajung, dela,
o bucata de vreme, o personalitate resuma-
tiva. Tol ce se petrece Intr'o anume epoca,
se stringe in amintirea numelui lor. precum ye-
chea viata de libertate, de vitejie, de glorie
Moldovei se aduna supt numele lui tefan-cel-
Mare, precum toate drepurile de pe vremuri,
ale Angliei sint cuprinse in notiunea, devenitä,
legendara, a regelui Eduard sau toatä dreptatea
din bunele timpuri ale Ungariei este concentrata
in personalitatea, ajunsa fabuloasa, a lui Matias
'Corvinul, asa tot ce represinta ordinea, uni-
tatea, garantia sociala, cultura era Carol-cel-
Mare. Dar poporul, in afara de traditiile orale,
are Inca un mijloc de a pastra amintirea unei
astfel de personalitati exceptionale : legenda
cintecul. Am vazut ce rol mare joaca vechiul
Cesar in eposul frances cel nou, care vorbeste
multimilor admiratoare de anume personalitati
din epoca eroica : Roland de la Roncevau:t, ar-
hiepiscopul Turpin, de aimme scene : calatoria lui
Carol-eel-Mare la locurile Sfinte, luptele lui
cu Saracinii. Tot ciclul carolingian nu apartine
-vre unei epoce apropiate de zilele marelui Im-
,parat, ci unui timp cu mult mai nou. Aceste
www.dacoromanica.ro
frumoase povestiri nu slut contemporanb nici

ell dinastia lui Carol, nici macar cu cei
d'intiiu regi capetieni, ci si prin singurul fapt
ca sint redactate in limba francesa, fie F,i in.
fasb ei Mcepatoare, ele arata epoca lor tirzie
E si natural sa fie asa. Veacul al XII-lea era,
prin cobtinuitatea expeditiilor cruciate, prin fap-
tul ca aproape nu era feudal care sa, nu fi facut
drumul la Locurile Sfinte, care sa nu fi purtat
lupte impotriva Saracinilor, care A, nu traga
cea mai mare glorie din aceste calátorii in Orient
Robert de Norman dia e tin atlet ierosolimitan",
Fulco de Anjou ajunge rege la Ierusalim, seni-
orul de Puiset devine vestit prin participarea
sa la Intaia cruciata 3)strabatut de ideile ca si de
sentimentele ce sint cuprinse in aceasta bogata
poesie epica. Prin toate aceste ispravi se largise-
orizontul spre aventuri si ideal, se produseserl
silinti cu mult superioare vietii politice obisnuite.
Se formeaza deci atunci atmosfera vas-
ta de care eposul are nevole §i care in.
veacul al X-lea sau al XI-lea nu exista.
Marile personagii ale epopeii se puteau misca
in libertate ; se gasise modelul dupa care cin-
taretul popular putca sa-si croiasca propriile
scene de razboiu. De alminteri, insisi aces,Iti emu-
tareti populari nu puteau 0, apara decit in
veacul al XII-lea, care el creiaza necesitatea
lor sociala. Carol-cel-Mare avuse pentru Statui
sau roman" marea schola palatii", scoala cen-
trala de eultura, la care venial." invatati dirt
1) Ibid , pp. 1287-8,1303.
www.dacoromanica.ro
- 124 Istoria poporului frames
1
itoate partile care represinta Insasi vastitatea

F,6.
Imperiului situ. De aici se trecuse la viata cul-

turalä mai niargenita din manastiri, i apoi din
centrele episcopale. Cu toate ea, ace'astk viata
-continua si in veacul al XII-lea, iota ca se
creiaz i pentru societatea Mica, an, media po-
trivit culturii ; Ufi nou mediu cere cultura sa
proprie. Acest media este castelul. Orice caste!
trebuie sa aiba, din cind in cind visita jocula-
-torului", (din care s'a f6cut jongleur"). Era
un eintaret vagabond, care cauta innainte de
toate, si care- nu _putea sti caute altceva
atmosfera aceasta, plina adese ori de atita sura
melancolie, veniffi din viata celor de acasa, cari,
,
ei, erau fara orizont, fara evenimente. Deci in
aceasta viata, pe care trebuia sh o varieze, at'
o minglie, sa o impodobeasca, joculatorul" Ii
gasia rostul. Aducea oamenilor cari vedeau doar
pma la strasina, cintece de acestea ce se pier-
deau in vastitatea cerurilor Orientului ; ba chiar
si oamenilor cari nu vazusera decit incaierarlle
eventuale intro teranii castelului vecin sit ai caste-
lului lor,. ii cladea spectacolul maret al luptelor pe
care marele 1mparat de odinioara, cu mu i mii de
-caineni, le purtase cu intreaga 'imensa putere
pagina din Rasiirit.
data insa ce Carol-eel-Mare traia in cintece, tre-.
buia sa se iveasca tocmai fiindca figura lui era
asa de frumoasii si actiunea lui aparea asa de utilä
oamenilor acestora, pradati la fiecare pas de o noua
-caste, dintr'un nou castel, dorul de a-I avea in
-viata actuala. i, astfel, nu regele voiet s samene
-cu Carol-eel-Mare, ci societatea il condamna pe
www.dacoromanica.ro
rege sjoace, cu slabele lui mijloace, une ori ca-

ricatural, umilitor pentru dinsul, rolul strabunului..
Fiindca de Ca*rol i de dinastia lui, de in-
tregul trecut dominat de marea lui figura, era
legat numele de Franc, regele trecea, oriunde-
aparea inaintea altei puteri, ca represintantul,.
am zice, al francitatii, pe cind ceilalti nu pu-
teau sa incapa, in aceasta notiune. Daca regeler
pornia cu citeva sate de oameni ea sa atace un
castel, In eastelul din Puiset sau Coucy erami
oamenii din Puiset sau Coucy, iar acele citeva
sute de farniliari" ai regelui, acelea erau Francii
el era rex Francorum", ,,rex ()minium Fran-
corum 1)", avind Un exercitus Francorum". th
acele neinsemnate ostiri improvisate se cuprindea
toata traditiunea militara si politica a Franciei
biruitoare i stapinitoare Bin vremuri.
Si tot dela Carol-eel-Mare, dela arnintirea
luptelor lui contra popoarelor vecine, pe care le-a
biruit, le-a, supus, le-a dominat, s'a pastrat
In acest Stat cu caracterul amestecat totusi no-
tiunea superioritätii de rasa a Francilor asupra
celorlalti. Tot acestui fapt i se datoreste ivirea
constiintei nationale a poporulpi trances. Aceasta
constiinta nu vine din present, nu e smulsa
timpului tie tap, prin asteptarea unui viitor, ei
ea vine pe calea traditiei .din epoca lui Carol-
eel-Mare. Marturiile slut, intr'adevar foarte inte-
resante impotriva ducelui Normandiei, ajuns
rege il Angliei, un Suger nu poate sa aibi o
patima puternica 0 continua ; de atitea ori du-
1) Ibid., pp, 1289.
www.dacoromanica.ro
,eele regal se impacA §i se aliazA cu regele Fran-

ciei 11 serve§te. Cu toate acestea in con§tiinta
acelui cronicar, dar si in con§tiinta regelui care
e laudat §i ale cArui,fapte se povestesc de cAtre
dinsul, acel duce al Normandiei, In calitatea lui
-de rege engles, represint& ceva strAin. Cdoi iat& ce
se spune odata, en ocasia unui conflict intre regele
Angliei §i regele Franciei : Nu e nici cuvenit,
nici natural ca Francesii sA fie supu§i Englesilor,
ci ea Englesii sA fie supu§i Francesilor" .
aiurea spune Suger Nu credAA trebuie

sA povestesc anume hicruri, fiindcA mi-am pus
in minte sA pastrez pentru amintire faptele
Francesilor, §i nu ale Englesilor". El stie ca,
Normandia este o parte a Galiei ; el are Con-
..tiinta cA unirea ducatului normand cu coroana
englesA nu inseamnA o smulgere a Normandiei
din cuprinsul geografiolixat §i de BisericA, prin
- organisatia ei galicanA, al Galiei unitare, iar fiinde&
Normandia inLrA in alcAtuirea geografidif
bisericeascA a Franciei. Franta este una, Anglia
alta, Lotaringia alta. i, eum spune cronicarul
aiurea, Franta este chematA a conduce toate aceste
teritorii vecine ; ea este aceia care, in orice Im-
prejurAri, trebuie sa pastreze unitatea, intiietatea :
terrarurn cloinina Francia".
Prin urmare iata un element de unitate : ele-
mentul care vine din trecutul caro'ingian. Ala-
turi intilnim altele tot asa de puternice. intiiu
-18 marea influent& a Bisericii, i prin aceasta in-
1) Cf i p. 1283 : gloriosa d. regis Francorum Itheralitate ducatfint_

Nerthmarnae tanquam proprium feudum recepisset".
www.dacoromanica.ro
Ithleg nu numai influenta Bisericii locale, galica-

ne, ci influenta superioara bisericeasca pe care
-o exercitá papalitatea. Si una si alta au nevoie
ole regele Franciei. Biserica galicana, are nevoie
de rgele Franciei stapin pe tot teritoriul frau-
,,ces, care sa garanthze prin autoHtatea lui poli-
tick unick, s,i,organisarea unitara a Bisericii. I se
'Area ca. nu s'ar putea apara contra unor
-anuine atacuri, unor anume tendinte de Inca-
care decit cii o regalitate care sk-i corespunda,
, in ordinea politica. Regalitatea trebuie sa se
modeleze deci dupa rosturile Bisericii galicane,
pentru ca ea insasi sa se shun, asiguratA in
presentul si viitorul ei, si regele pãstreaza, ca si
in,veacul al XI-lea, inainte de toate caracterul
de mare ocrotitor al Bisericii,
..
ecclesiarum et
p auperurn defensor "1).
Aceasta e misiunea lui cea dintiii.u. Suger
nu uita sa spuie la fiecare capitol ca, clack,
regele a intreprins o expeditie impotriva castela-
nilor neastimparati si obraznici, n'o face numai
din ,interesul lui ca liege, si n'o face in rindul
intliu din interesul lui ca rege, ci findck, acesti
-seniori, in cea mai mare parte salbateci, cari
inAideau pe episcopi, taiau degetele ee purtau
rinelul ca sa prade aceasta padoaba, cari pro-
tanau bisericile, caH saraciau bunurile episco-
pilor si -manastirilor vecine, ale sfintilor tutelari,
-S'au atins de stapinirea sau de prestigiul Bise-
ricii 2).
-..--
1. Ibid., p. 1272
2) ibid., p. 1305
www.dacoromanica.ro
128 Isto ig poporului trances
Regele e dator sa intervie fiindca, el continua

s4 fie un acivocatus ecclesiae((1).
In privinta aceasta de sigur ca trebuie facutik
o comparatie intre situatia regelui frances, da-
tor sa intervie oriunde un episcop era atacat,
oriunde o biserica era profanata, oriunde drep-
tul de stapinire al unei manästiri se gasia In
primejdie, §i intre situatia facuta de Biserica la-
Ierusalitn, dupa, intiia crueiata, conducMorului
oitilor cuceritoare; Si Godefrgy de Bouillyn a
fost numit advocat al Bisericii Sf. Mormint".
Biserica se socotia stapina asupra Statului care
izvorlse din cruciata ; Statul era al ei, nu- -F,ti
mai pentru ct ea nu putea sa exercite anume

drepturi ale ei, sa le prefaca in realitati, de a-
ceia recurge la un astfel de vechil cum era
Godefroy de Bouillon. Si, chiar cind el a pH-
mit titlul de rege, a continuat a fi innainte de
toate, nu regele cuceririi sale, ci advocat- il
acelei Biserici care ea ordonase cruciata, ea or-
ganisase expeditia, ea trebuia sa benefigieze de
resultate. In fond, situatia lui Godefroy de Bo-
uillon nu era deosebita, de situatia pe care Ludo-
vie al VI-lea sau Ludovic VII-lea o aveau pe
Insui teritoriul frances, care era innainte de toate
teritoriul Bisericii galicane, fata de care el nu
era decit un vechil.
Prin urmare Biserica galicana are, fara Sudo-
iale,- nevoie de o autoritate regala cit mai in-
tinsa, cit mai puternica dar i Papa din Roma
1) Restituire de castel Deo et Sancto Dyonysio". Regele insu§i e
feudatarm al marttrilor (ipsi sancti martyres duces et protectores",
pentru ap-zisul comitatus Vulcassini"
www.dacoromanica.ro
Franta crnciatelor )29
ard acea nevoie. Veacul al XII-lea inseamna

aceasta lupta inviers'unata intre papalitate si intre
regalitatea germanica, care dela Otto I-iu inna-
inte a restabilit Imperiul de Apus. imparatuk
cere toate drepturile asupra episcopilor earl se
gasesc pe panainturile sale ; el intelege sa li
dea feudele, sa continue a fi §efurreal al cle-
ricilor ca §i al nobililor laici pe paminturile sale.
i, cum- se §tie, papalitatea,, animata de mi§-
carea noua de reforma din manastirea francesa
Cluny , se impotriveste acestei intentii. impa-
ratul ar vrea sa faca din Papa un capelan,
iar Papa din imparat numai un osta§ care cu
sabia lui sa-i apere autoritatea. Lupta aceasta,
foarte violenta, a durat timp de mai multe se-
cole. Papa, in lupta lui prea grea, av6a nevoie
de aliati, si aliati naturali ai papalitatii impo-
triva imparatului german nu erau nutnai cbtatile
din Italia, amenintate in autonomia lor, dar
si regalitatea aceasta; vecina, a regelui Franciei.
Un §ir intreg de Papi au venit sa-§i caute ada-
postul pe pamintul frances. ,
S'au repetat prin urmare in veacul 0,1 XII-lea
anume scene pe care le intilnim in veacul al
VIII-lea, cind se stabilese legaturile intre 'papali-
tate §i familia carolingiana. Pascal cauta un spri-
jin la regalitate §i. la Biserica galicana" In 1107;
G elasiu se refugiaza aici la 1119 ; aici e ales
Calixt, fost arhiepiscop de Vienne §i ruda al re-
ginei ; aici apare, la 1130, Papa Inocentiu. Papa
1) Dominus Papa, manu erigens eos, tanquam devotissimos aposta-

eorum jihos"; ibid., p. 1268.
www.dacoromanica.ro
izgonit vine, pe teritoriul frances ; e prima cu

cu deosebith simpatie de rege, de fiul su, cind
acesta este unit in sthpinire ; ei se presinth innaintea
Papel, i se inchinh la picioare, primesc binecu-
vintarea apostolilor, Ii intoväräsesc pe drum. Un
sinod special se tine pentru a-i fághdui ajutor,.,
toate mijloacele de care dispune regalitatea fran-
cesh shit intrebuintate In acest scop. §i, cind.
Papa izbuteste sh lege relatii politice cu Impa-
ratul german, simplu rex alamanicus" sau ,,im-
perator teotonicus" pentru Francesi, cu regele
Angliei, visitelse fácute pe teritoriul frances
-aduc oarecare spor i in ce priveste prestigiul
regaliatii francese fath de acesti vecini.
Si astfel de visite- nu erau, fára, indoialä,
fárä urme in ceia ce priveste inshsi conceptia pe
care regele Franciei putea sh o aibh despre
drepturile.lui i despre autoritatea lui. Cind
Papa venia la dinsUl, cind nu-i cerea numai a-
dhpost, dar si sprijin, i simtia teritoriul fran-
ces supt picioarele sale, el, invinsul, izgonitul, cel
lipsit de sprijin, prindea puteri noi pentru 1upt6,
Aceasta insemna ch in sufletul shu recunoschtor,
care ii amintia si de traditia carolingianh, tre-
buia sh se formeze ideia eh, dach s'ar imphrti
Imperiul unitar al, lui Carol-eel-Mare, s'ar putea
ca legitimitatea, ca binecuvintarea Sfintului
Petru; ca garantia de viitor sh nu se gäseasca
in partea rhsAriteana, germanti, dusmanh Bise-
ricii, ci In aceastalaltpi, parte, apuseanä, fran-
cesh, care cohtinuh sh acorde sprijinul sitn pu
ternic i loaial papalitatii.
,
2) Ibid., pp. 1265 i urm. 1330 si urm.
www.dacoromanica.ro
Franta cruciatelor 1 31
Papa si-a atribuit totdeauna dreptul de a

.crea Imparati; el putea deci sa§i aib Inca si
.alt atribut. acela de a fixk, undo este salasul
-cel adevarat al acelei puteri unitare care fusese
-odadt in rniinile lui Carol-eel-Mare, care se
Tarimase In ale urmasilor sai §i pe care Ger-
manii pretindeau sa o string& acum intreaga
pentru teritoriul lor de dincolo de Rin.
Fp'i, de oare ce nu se putea prevedea sfirsitul
luptei dintre Papa i Imparat, eel d'intiiu trebuia
s.Adoreasca totdeauna a avea un rege franees
puternic, stapin pe tet teritoriul sau, dispunind
de toate fortele regatului. säu, ca aliat perma-
nent In lupta pe care o ducea impotriva pre-
tentiilor imperiale.
Prin urrnare iata ea s,i Biserica galicana, §i
papalifatea romana, ca i instinctul popular in
legatura cn tiaditia lui- Carol-cel-Mare, aveau
interes ca regalitatea aceasta sa fie. Dar mai
/era ceva care trebuia sa creasca puterea rege-
lui trances. i iata anume ce In luptele pe
:*
'care regii Franciei le duc Impotriva castelelor,

-lupte adesea ori nenoroeite, ei Intrebuiriteaza
puleri din cale afara de restrinse. ,Nu se gin-
deste niciodata marele teudatar sa-si trimeata
ostaii ori sa se presinte, el insusi cu tot presti-
gini situatiei sale pentru a servi pe Ludovic al
VII-lea in lupta purtata pentru deschiderea dru-
Imurilor sale, pentru rasbunarea urilor sale §i ser-
virea intereselor sale de familie. Cu totul altfel
este insti, atunci cind regele Franciei e atacat in
ins4i autoritatea sa, in prestigiul sau, In situatia
www.dacoromanica.ro
sa internationala de unul din a. eel du§mani de

peste hotare pe cari traditia lui Carol-eel-Mar&
ii arata ca straini. Nu se poate spune In de ajuns.
ce enorm folos a adus regalitatii francese regali-
tatea englesa prin interesele ei In Norrnandia,
prin tendinta ,ei de a largi eft mai mult aoeste
interese, prin dorinta ei evidentA de a se substitui
ea In anume domenii regelui Franciei; 0 gelosie-
feudala s'a ridicat pretutindeni impotriva feu-
dalului celui mai puternic decit toti, care Incerca
-BA smulga regelui drepturile lui §i. sa-1 impiedece
de a Indeplini misiunea lui. CAci regele nu dis-
pune numai de citeva sute de oameni, de pada,-
tinii sai, de credincio§ii sAi, nu dispune numai
de fortele mAnAstirilor, de fortele cetAtenilor §i
orasenilor de pe paminturile sale, ci el dispune-
inteadevAr de generalitatea fortelor politice §i
militare ale regatului sàu. Toti feudalii alearga
supt steagurile regale pentru. ca sA Impiedece
Stäpfnire eventuala a Normanzilor asupra ion, ca
atit mai mult, cu citleudatard t§i dAdeau sama
ca altfel era, stApInirea regelui, dispuind numai
de fortele lor, forte care se puteau acorda F,4i se
puteau retrage sau refusa, i altfel ar fi fost stapi-
nirea regelui Angliei, care, considerat ca strain,.
-ar fi facut sa apese mijloace mai puternice de
dominatie asupra supu§ilor sat Regele acesta, ct.1
bani, cu armata permanentA, cu un baronat -abso-
lut supus ordinelor sale, ar fi fost In stare\ sa
stabileascA pe teritoriul frances cucerit o situa-
tie asemenea situatiei din Anglia lui.
Aceasta se simtia instinctiv de feudatarii francesi._
NiciodatA apelul pentru lupta Impotriva Angliei n'a.
www.dacoromanica.ro
ramas zdarnic i, chiar Ark 'de acest apel, ei

de la sine s'au grupat supt steagul Sf. Dionisie,
care era steagul regilor Franciei, in legatura cu
manastirea undo se ingropasera cei mai insem-
na0 dintre dInii i cu care, cu martirii" de
acolo, cu moastele sfintului de acolo, regalitatea
avea, cum am mai spus-o, cele mai strinse lega-
tort religioase. Iata, intr'una din aceste campanii,
regele este ajutat de Robert de Flandra, de Teo-
bald de Nevers, de ducele Burgundiei ; intealta
.expedicie, Foulques de Anjou alearga in ajuto-
rul regelui. Nu mai vorbim de marele feudatar
de Vermandois, ruda, a regelui.
Arhiepiscopii i episcopii, toata Biserica gali-
cana se. grabesc a-i da sprijinul. Si, la urma ur-
mei, regele poate s conteze i pe contingentele
populare, fiindca in, masa populara se sim0a, greu
apasarea rnicului senior, care lua pentru avariOa
lui, niciodata saturata, pentru poftele lui de ani-
mal de prada in ordinea politica, pentru mica lui
Curte, pe lingà parasitul cel mare din castel,
Zind i paras4ii mai mici cari cereau sa fie satu-
rati i ei. Teranii erau mulWrniti cu stapinirea
Bisericii, care cerea numai dijma, erau mulOmiti
cu ocrotirea regelui, care respecta drepturile Bi-
gericii nu cerea nimic pe IMO aceste drepturi,
pe cind feudalitatea aceasta de castele, aceasta
tmarhica, feudalitate, suparatoare pentru rege
pentru- feudalitatea mare, era, In acelasi timp,
zdrobitoare pentru interesele economice ale Ora-
alimii.Ea lua tallia, la taille, in grine, dijma,
daruri de tot felui l).
1) Suger, 1. a, p. 1214 §i. urtn.
www.dacoromanica.ro
Daca regii Angliei n'ar fi atacat Franta, poate

ct regii francesi ar fi mucezit in coltul lor din,
Ile-de-France si nu s'ar fi ridicat niciodata laA
InsemnAtatea pe care o cunoa§tem mai tirzin..
Aceasta dusmanie li-a dat puteri pe care ei insii
nu le nadajduiau, §i) fiindca atacurile englese erau,
foarte dese, s'a ajuns a se preface un exercititv
de autoritate, de natura mai mult ideali, intr'un,
fenomen pernianent, de ordine politica reath,.
De alminteri, fenomenul acesta 11 putem ve-
dea i intealta ocasie, lntr'un moment din
anul 1124, dupa o buna primire a Papei, dupa
un sinod la Reims, in care imparatul german a
fost anatemisat. regele de dincolo de Rin, care
purta coroana imparateasca, botaraste sâ pedep-
seasca locul unde s'a tinut conciliul. Se ieatt
atunci masuri de aparare a teritoriului frances.
Consiliu la St. Denis cu Palatial", aduce-
rea moastelor pe altar pentru a se, lua astfel
indatorirea, in cas dna. aka, Ora ar indrazni
s. naxttleasch In tara Francilor1)". Se alcatuieste
o imensa expeditie de aparare a Franciei intregi,
(tota Francia), ixmaintea careia regele de din-
colo de Rin n'a indraznit s'a*-6 InceapA atacul.
Fenomen foarte interesant 2). i atunci se izro-
clama stäpina p6mIntului Franta",
.Deci i aici constiinta unei natiuni nu se
produce supt efectul amabilitatilor dulcege ale ve-
cinilor, ci supt loviturile acelea crude care se in-
dreapta impotriva principiului insusi de viata at
1) Si regnum alutd regnum Francorum invadere audeat..

2) Ibid , pp. 131S,9
www.dacoromanica.ro
acelei natiuni. Cea mai mare binefacere pe care, o

poate primi un popor este- zguduirea de energia
cuceritoare a altui popor ; aceasta creiaz6, viata,
care pe urma se intretine singurit din _izvorul
care a fost pentru lntlia oara, trezit atunci toia-
gul Lui Moise din Biblie, care face ea din stinca
stearpa, sA iasg, izvorul de viata este ura franck
pornith pe distrugere, a unui popor duvnan.
Atunci apar contingentele tuturor provinciilor,
tuturor episcopatelor §i arhiepiscopatelor, a ora-
§elor tuturor regiunilor Franciei- : Fiandra,
Aquitania, Bretania, Anjou, §i se poate zice ca.
niciodatl, in tot decursul veacului al XII-lea, nii
s'a uitat momentul acesta mare care fusese.
Steagul Sf. Denis nu era numai al regelui,
dar al intregului regat, ea element de present
si ca aspiratie de viitor.
Cu mult mai putinä influentä a avut cru-
ciata. Ludovic al VILlea s'a simtit dator sA con-
dud', in persoanro cruciatä. intreprinsA cu voia
arhiepiscopilor i episcopilor i cu sfatul frun-
ta§ilor terii, precum §i cu invoirea Papei" 9, ea
a fost foarte nenorocitar. Primit mai bine sau
mai räu la Constantinopol, el a condus foarte
rat' armata lui in Asia ; a intrebuintat aceastà
expeditie mai mult ca prilej de petrecere, din
care a ieFfit pe urmA divortul lui de sotia lui,
(le Alienor, §i consecintele rele supt raportul po-
litic ale acestui divort. A zabovit foarte mult in
1) Archiepiscoporum et episcoporum de regni optimatum consilio, nec

sine domini Fapae assensu ; 1. c , p. 1358.
www.dacoromanica.ro
136 htotia poporului francez
Italia-de-Sud, a trecut, Prin Roma, unde st6, o zi.

in tot acest timp regatul a .fost administrat de
Suger. Se poate zice ca. importanta aceStei expe-
ditii din punctul de vedere al regalitatii e nul ;
regalitatea pierde mai curind prin aceasta cru-
ciatá nenorocitA, la care, cum am spus de la In-
ceput, se raliaza numai o parte foarte micA din
feudali. §i e foarte interesant de constatat acest
fapt : feudalitatea frances 6.. se une§te cu regele
atunci dud e vorba de lupta, .de nevoile tim-
pului impotriva Angliei sau impotriva Imperiu-
lui; aceimi feudalitate nu se Stringe de loc Ia
jurul regelui, nu-1 duce 4a birOnta, nu-i ridica
prestigiul, cind. e vorba de o modh devenitä acum
zadarnick amestecatA cu atitea petreceri com-
promitAtoare : a expeditiilor la ierusalim. D5r
regenia IndelungatA a lui Suger, care avea ca
tovarà§ un castelan credincios regelui §i. un alt .
cleric, regenta aceasta, care se 'Astra, maf multi
ani de Zile O. rnentinu linktea In regatul frau-
ces, este primitä a§a de bine, incit se vede
cite un feudatar-de importanta contelui de Anjou
care declarA lui Sager cti, el este dispus s6, ser-
veasc6 pe rege in orice, stind la Indemina lui la
cel mai mic semn pe -care-1 va face 1), Prin ur-
mare regenta aceasta de lini§te, de ascultare, de
biruinta, asupra micilor tilhari 2) din castele, cari,
macar in mocnentul cind au vazut utx abate'ca
I) Si n cesse fuerit, vocetis me ad servitium regis, et certissime

habebitis me paratum ad omnia quae volueritis ad servitium regis ;
pp 1365-6.
2) Coeperunt latrunculi per regnum passim erumpere; ibid ,
'.1). 1201.
www.dacoromanica.ro
regent in fruntea terii, se incumetau a face sti

revie trecutul, aceasta inseamna,un nou §i puternic
serviciu pe care Biserica 11 aduce unitätii francese
supt rege. Se poate zice di, daca Ludovic al
VII-lea a lovit in autoritatea sa, in prestigiul
s5.0 prin nenorocita expedicte din Locurile Sfinte,
lipsA, lui din regat a adus un mai mare serviciu in
acei citiva ani de zile, decit ar fi adus pre-
senta lui.
CAci in acest timp Biserica a putut sA joaco
pentru intiia oarA un nil pe care pina atunci
nu avuse prilej sà-1 jc4ce : rctlul de a inlocui
regalitatea, creindu-i, prin actiunea sa, inspiratii
de vechi, puternice F,d sacre principii, o situatie
la care ea insali nu s'ar fi putut ridica niCiodatá.
www.dacoromanica.ro
IX.
Contopirea feudelor in Coroanii. 1
Urmeaza una din epocele de crisa din Viata.

-Franciei, epoca de crisa a aril infati§are potrivit
cu adevarul lucrurilor trebuie sa se deosebeasca
fara indoiala de infati§area obi§nuita, de §ablon.
Este vorba de marea schimbare care s'a pe
trecut in viata Franciei intre epoca lui Lu-
dovic al VI-lea §i a lui Ludovic al VII-Jea,
de care a fost vorba pana acum, §i intre juma-
tatea veacului urmator, al XIII-lea, cind in
fruntea Franciei, represintind-o intr'o forma
morala superioara .i comparativ mai innaltata,
mai purificata §i mai sfintita, se gäse§te Lu-
dovic-cel-Sfint. Deci e vorba de lucruri care se
petrec intro Domnia lui Ludovic al VI-lea §i
Ludovic al VII-lea, de o joarte, Domn li cuno--
scute prin rosturile lor in desvoltarea Statului
frances §i natiunii francese, §i intre aceastit sta..
pinire a lui Ludovic al IX-lea. Avem o epoca de.
www.dacoromanica.ro
Con(opirea feudelor in Coroang. 139
transitie din care regalitatea francesa iese tran-

s formata.
Filip:August (-I- 14 Julie 1223) e regele supt-
care s'a facut prefacerea, i acest om, care-
nu apare simpatic din amanuntele vietii sale-
private 1), ar fi facut el, ca un Augustus"
adevarat, ca un nou Carol-cel-Mare deci, ca
aceasta schimbare sa se petreaca ? Jstoricii cari--
presinta lucrurile in acest chip nu uitb, sa, re-
cunoasc i o drama.: Filip-August are in fata
lui un dustman ireconciliabil.
inteo astfel de conceptie, cu totul gresitk acest
dusman represinta. alta ideie nationala, fata de
ideia nationala pe care o represinta Filip-August
ti parintele sau, Ludovic. al VII-lea. Intre o
ideie cationala i cealalta, infatisate prin oameni,
cari, si unii i altii, isi dau sama perfect at au-
de aparat tendinte nationale ireconciliabile, s'ar-
fi dat lupta cea mare ; nicio clipa din viata
unuia sau celuilalt n'ar fi trecut fitrti a tinea
continuu supt ochi, fara a pindi si a lovi pe ad-
versar.
Adversarul ireconciliabil, cu caracter national
dusman, al lui Filip August ar Li regele Angliei,
Henric al II-lea. i, atunci, cum a fost =ha
vreme o traditie de dusmanie tntre cele dourt-
teri despartite prin Canalul la Manche, era si
putina opera patriotica sa. se Infatiseze adver-
sarul englesnecontenit in fata apa-ratorului drep-
turilor i pregatitorului viitorului poporului
frances. 0 tabärk un steag, un conducator, de-
1. V. Luchaire, Plulippe A uguste, Paris, farA an.
www.dacoromanica.ro
-o parte, altá tabkra., Nalt steag i alt conducktor,

de all& parte, un mare proces care s'ar fi purtat
intre douk idei nationale, intre &mà programe
nationale, -de unde ar fi resultat viitorul unei
natiuni i viitorul celeilalte natiuni.
Henric II-lea a fost fkrk Indoialk un -om foarte
intreprinzator F.4 foarte norocos; imprejurkrile
de multe ori 1-au adus st faca lucruri care nu
-i-ar fi stat in minte sk le indeplineasca. De oare
-ce, prin urmare, el a fost un om cu minile cam
lungi § i deprinse a le misca iute, cu ghiarele
-ascutite, care prindeau in ele pämint si-1 läsau
-cu greutate, de oare ce, apoi, pp vremea aceia
ideia imperialk in insusi teritoriul ei clasic, Ger-
mania, incepea sa, se intunece i lumea era de-
prinsa sä trAiasca totui supt umbra unor oa-
meni cari sá represinte ideia imperialk, Henric
II-lea ar fi in plus si represintantul unei ambiti-
nni imperiale. Lui i-ar fi trebuit stäpinirea lumii ;
ar fi vrut ca din Anglia lui insularä sä intindk
o mink provocktoare de räzboiu si impunktoare
de pace asupra Europei Intregi. i iatä astfel
..c5., pe linga importanta politic extraordinark a
lui Henric II-lea, pe llnt caracterul lui national
engles si ura lui impotriva a tot ceia ce e fran-
ces, ar aparea Inca un element pe care felul de
a infafisa obisnuit aceste lucruri ni-1. vrajeste
-inaintea ochilor pentru a ni aräta pofta de stà-
pinire universalk a regelui engles.
Imarele nu ni aratä tusk, nimic In acel sens.
Nu vedem in ele nici pe Francesul foarte amb4ios,
Filip-August, eroul lui Gulielm Bretonul. Ala
de inofensiv apare la inceput s,i ma de natural
www.dacoromanica.ro
Contopirea feudelor lii Coroang 141
se desfasoara lucrurile i fara dinsul, necerind

interventia lui ! Lucruri pe care nu le urmaria,.
le-a cistigat el In Imprejurari de o ieftinatate ex-
traordinari pe care, a doua zi dupa, ce le-a
capatat, le-a risipit, pentru c n'avea intentia sa-
le iea si nu putea sh le tie.
Iar pe Engles", atit in Anglia, cit i in Anjou,
Maine, Aquitania, in provinciile pe care le-a stapl--
nit dincolo de Canal, prin paginile unui Roger-
de Hoveden sau unui Ralph de Diceto il de-
scoperim tot ca pe un Frances. Putem spune Inca
de la inceput eh Intre Henric al II-lea, represintind
interesele Angliei impotriva Franciei, i intre-
Filip-August, care, intr'o defensiva dibace, plina
de diplomatie, biruitoare, raspinge necontenit
atacurile unui inviersunat rival, noi avem a face-
cu doi oameni cari, i unul i altul au In cea
mai mare parte singe frances, vorbesc frantu-
zeste, se simt mai bine pe teritoriul frances
avind mintea orinduita in acela§i chip, n'au o-
intelegere politica deosebita, nu urmaresc ten-
dinte diametrale opuse. Ba inert ei de atitea on
au trait bine, si-au Intins mina, si-au lasat In-
visemuri grele, cind era vorba sä mearga la ern-
ciata. de pikla, si-au %sat, icem, unul pe cellalt
ca pazitor al Statelor ii familiei si bunurilor sale.
Au fost i dusmani Tnari, dar oamenii erau pe-
atunci foarte caprieiosi; nu erau directive peli-
tice, ci numai fel de fel de Capricii politice, de-
toane politice : au lost dusmani mari intr'un-
moment pentru ca a doua zi sa fie prieteni §i
mai mari.
Ca sa se vada eft de dreapta este aceasta pa-
www.dacoromanica.ro
t42 1storia poporului frances
rere, sa o urmarim mai de -aproape in atitea aura--

nunte cite sint necesare ca sä ni dam sama de
-cc s'a petrecut in aceasta vreme, de motivele
pentru care Hernia al II-lea a strins in minile sale
-atitea teritorii francese §i acelea pentru care, fiind
invins, FiEp-August, la r4ndul sau, a putut sa
-string, fara sa parasca la indeplinirea unui pro-
gram, o parte ma de insemnata a aceluia§i ter--
4oriu frances. .
Henric era fiul a§a-nurniter imparatese Ma-
tilda, care era ea insali fiica lui Henric Liu, re-
gele Angliei. Dupa Gulielm Cuceritorul, venise
acolo, in Anglia, Gulie lm al II-lea, un fel de
monstru ursuz, totdeauna doritor de vinatori sal-
batece, care a disparut misterios intr'una din
padurile in care omora fiarele. Apoi a dOmnit
Hernia Liu, datAtor de stapiniri in sens feudal
catre elenlentele privilegiate i farti aceasta. din
Statul sau. E insurat a doua oara cu Alix de
Lbuvain, careia i se dedica, de Filip de' Thaon,
o incrare de astronomie §i un Bestiaire", derivat
din lacrarile analoge ale Orientului, pe un timp
clad Franta regala nu poate infati§a, decit un
Lapidariu" s,i lucrarile unui Homer" de speta
feudalului Guichard de, Reaujeu 1).
Rege de lupta, trecator, fAra importanta,
§tefan de Blois se strecoará ca o umbra.
Departe de a se forma o con§tiinta englesa,
sprijinita pe o cultura englesa, pe vremea
-acestui simpatic aventurier, un magister Thomas
1) Suchier ai Birch-Hirschfeld, o. c, pp. 105 si urm , 115 si urm.
www.dacoromanica.ro
Contoptrea feudelor in Coroata 143
preface in limba francesh legende anglo-saxone,

mai mult sau rnai putine originale si ele, iar
povestea regilor Angliei dela Bretoni incoace o
-da in versuri frumoase Geoffrey Gaimar 1). .
Mostenirea Ang liei a- capatat-o in puterea
-drepturilor mamei sale, imparateasa Matilda,
Henric, al II-lea.
Dar imparateasa se numia asa fiindca fusese
maritata cu un Imparat german, care o facuse
,s4 fie incoronata de trei ori la Roma, si, daca
-exista imperialism in fiinta lui Henric al II-lea,
apoi acest imperialism vine numai din: causa
mediului particular pe care i" 1-a creat trecutul
mamei sale, care totdeauna a considerat toate
lucrurile supt raportul drepturilor imparätesti
.din situ'atia ei de odinioara. 7,;i nu idei politice
-englese i-au putut da aceasta norma.
Incolo, in ce priveste pa tatal lui Henric ace-
sta era un nobil frances din Anjou si Maine,
Geoffrey, card toata viata lui a trait inteun
mediu politic ce n'avea nimic engles, frind in
-conflict chiar cu regele Stefan pentru Normanclia.
Daca a avut ambitia sa, a satisfacut-o cu totul
in alte locuri dealt in Anglia.
Am vazut ca unul din familia sa tat61- Oa
insusi, Foulques cel Tinär, fusese rege al Ierusa-
limului. Prin urmare, daca si arnbitiunea tatalui
lui Henric al II-lea ar fi cautat un cimp, cimpul
pe care-I arata trecutul familiei sale era cimpul
-cruciatelor, al cuceririi Locurilor Sfinte, coroana
,binecuvintata a regatului de Ierusalim.
1) Ibtd., p. 113 qi urm.
www.dacoromanica.ro
De tinar, Henric insusi a trait in Norman dia.

Desi personal unita cu regatul engles, Norman-
dia se simtia stapina, Anglia avind mai degraba
constiinta de tart, supusa, tara cuceritä, Ara drep-
turi, despre%uit i päräsita, fiindea regii acestia,.
de origine francesa, erau cei mai teribili absen-
teisti. Nu li era de loc placuta sederea In clima
Angliei si in asprul mediu social si politic engles.
Prin urmare Normandia nu e Anglia ; nicio
influent& englesa, nu se exercita asupra provinciei.
Rare ori se intimpla ca un cleric din Bretania
Mare sa capete o situatiune oarecare In Biseric&
Fall Stat pc teritoriul frances al Regelui, pe chid
Anglia toata e plina de baronii pe earl Gulielm
Cuceritorul i-a adus cu sine. Marea propyietate,
marea influenta, marea putere politica, marile
roluri la- curte 'apartin Francesilor, Nimeni in
Norrnandia nu stie un singur cuvint engles; in
afara numai de oamenii cari, facind parte din
Curtea ce merge Impreunä cu regele, sint da-
tori, filiul silii prin felul lor de viata sd cu-
noasca o limba ca i cealalta ; dar incolo deose-
bitele straturi ale populatiei rdmin cu totul
straine de tot ce este engles. In Anglra cucerit&
se_ vorbeste ,sus, in societatea superioara, si se In-
trebuinteaza In toate formele vietii de Stat, exclu-
siv limba francesa, Tina in veacul al XIV-lea.
Deci nu Anglia, razimIndu-se pe Normandia,
umbla sa cucereasca Franta aceasta o putem
spune inert de acum ci Franta, prin Normandia,
a influentat Anglia, i inca de la regele Eduard
Confesorul, care avea mama francesa, Normanda
www.dacoromanica.ro
tontopirea ieudelor in Coroana I4g
%
Ema, si introdusese datine de cultura, francesä 1),

care a cucerit Anglia, nu numai la 1066, ci o
tinea si in momentul acesta, supt toate rapor-
turite, cucerith.
Prin urmare, traind in Normandia, Henric
raminea Frances, intocmai cum fusese tatal
saul bunicul sail, intreacra serie de conti de An-
jou din cari se cobora. ''llattil sail_ e ingropat in
biserica de la Mans a Sfintului Iulian. Impara-
teasa Matilda, Englesa", vaduva de Cesar ger-
man, dar ocrotitoarea cintecului francei, se odih-
neiIte la Rouen, in minastirea Bec. Urmasul fi-
resc al regelui Stefan, Gulielm de Boulogne,
cum arata si numele-feudei sale, traia pe teri-
toriul trances. Asttel regele si toate rudele
sale aveau si punctul de plecare in Franta, si
petreceau cea mai mare parte din viata pe teri-
toriul frances ; cind muriau, ei chutau sh fie in-
mormintati In pamintul acesta al Franciei, Un
fiu al lui Henric al II-lea, mort Inaintea tatalui
sail, Geoffroy, e inmorrnintat,, nu numai pe pa-
mintul frances, dar in Capitala reffelui Franciei,
la Paris, in Notre-Dame, unde eu eel d'intaiu
print: careli ghsi odihna 2). Se va zice: fu-
sese aliat intr'un moment al reffelui Franciei
impotriva tatalui sau. Alianta se r'face astazi si
se desface mine, si nu era nici o legatura sufle-
teasca asa de importanta cu ea sa A determinat
acest loc de Ingropare. Cum se vede, de la
vechiul Geoffroy pina la copiii regelui
b Henric,
tO0 in Virtna francesa sint Ingropati.
1) V. at Birch-Hirschfeld. 0. a, p. 106.
2) Fad lul, Arthur; se note la Nantes.
www.dacoromanica.ro
146 isioria poporului francei
Cind Ricard. Inima-de-leu, alt fiu al lui Hen-

rid al II-lea, care capatase, intr'o impartire asu-
pra careia o sa ne oprim indata, din provin-
ciile parintelui sau Poitou, se ginde§te sä plece
la cruciata, el iea steagul, nu din mina unui
prelat engles, ci din mina arbiepiscopului Barto-
lomeiu dela Tours. Cind regele Henric are de
indeplinit ceremonii. mari, stralvitoare, cind,
de exemplu, el, care tinea necontenit in de-
pendents, sa politica pe regele Scotiei, Malcolm,
vrea sa-1 creeze cavaler,. II aduce pe pamint
frances, care acesta este pamintul de cape-
tenie pentru dinsul, i aice Ii da acolada. Cind
fiul situ, tinarul rege Henric, asociat la tron
de la o bucata de vreme, moare, doul orale
se lupta pentru onoarea de a cuprinde in
biserica lor ramti§itele acestui simpatic print :
Rouen, al . Normandiei, Mans, al dinastiei de
Anjou. Cind alt fiu al lui Henric al II-lea, Geof-
froy, care, cum vom vedea, luase in casatorle
pe mo§tenitoarea Bretaniei, pe fata ducelui Conan,
§i stapinia termul trances, se hotAra§te a lupta
pentru cruce, cronica englesa spune ca a luat
steagul de cruciat in calitate de cel d'intiiu
dintre nobilii regatului Franciei". Pinà i situatia
politica a lui, care era conte de Poitou, nu prin
darul regelui Franciei, ci prin mo§tenirea bu-
nicului sau, ii aftlezase pe principele engles in rin-
durile innaltei feudalitati francese, nu in rindu-
rile personalitatilor politice din Anglia.
Toate Intilnirile care se fac intre Ludovic al
Vil-lea i Filip August, de o parte, tti Heurie al
www.dacoromanica.ro
dontopirea ieudelor in Coroank t 47
II-lea, de alta parte, pentru a pune la cale ne-

intelegerile _dintre dinsii si de multe ori tara-i
si1eF,4te : Anglia, fiindca ,nu vrea sa plateasca ;
Franta, fiindca nu vrea sa lupte au loc
pe teritoriul frances. De cite ori n'a fost Hen-
ric al II-lea in Franta, unde a si murit, la
Chinon ! Se va zice : Enda avea posesiuni
acolo. Nu numai fiindca avea aceste posesiuni, ci si
fiinda aceasta era tara de capetenie pentru dinsul,
era basa fiintei sale nationale, desi el e si rege al
Angliei. 0 singura data a mers Filip August in
Anglia, intovarasind pe contele de Flandra, ca
sä se inchine inteun moment de crish, din
viata lui la mormintul lui Thomas Becket,
arhiepiscopul de Canterbury, favoritul lui Hen-
ric al II-lea, intrat in dusmanie cu dinsul pfna
co cum se stie intr'un moment de sup.-
rare, exclamind: eine ma scapa 'de dinsul", a
aflat eine sa-1 asculte. Astfel prin toata fiinta
sa Henric se simte, masinal, mai malt legat de
parnintul frances decit de pamintul Angliei, care-i
trebuie, care-i e util, care-i db. bani, care-i procura
coroana regala, care poate fi, in anume momente,
sprijinul sau material de capetenie, dar de care
nu se tine cinima lui.
Bi sh nu uitam legaturile lui Henric cu lite-
ratura francesa. Aceste legaturi nu vin din casa-
toria lui cu A1i6nor, care aducea alta cultura, a
Proventei, ci el insusi o avea de acasa, fiind crescut
in ea. In timpul stapinirii lui indelungate (1154-
1189), pe cind in Franta se alcatuiesc citeva pre-
lucrari
A.
de materiale poetice antice (Eneida,, Te-
baula, Qvidiu al lui Chrdtien de Troyes, apoi ro-
www.dacoromanica.ro
148 istork poporului irancet
manul Troii) sau bizantine (romanul lui Eraclie,

de Gautier de Arras) ori citeva opere de even-
tura (Guillaume de Palerne", l'Escoufle",
Tristan" in prosa a iui Walter Map), incepin-
du-se §i ciclul cintarii Graalului" (queste del
graal), a imparth§aniei mistice, in Anglia scrie
Wace, a catui opera despre trecutul breton,
Brut", §i mai ales despre a§ezarea §i stapinirea
normanda in Franta, Roman de Rou", cu30.000
de versuri sint vestite; un mare Roman al
Troll" e redactat aici de Benedict de Saint-More,
care scrie §i el povestea dinastica normanda ;
lupta regelui sau cu Scotia e proslavita de Gor-
dan Fantosme. Marie de France scrie aici vesti-
tele sale cintece (lais). Cel d'intiiu mare cintaret
al lui Tristan, Thomas, e de aici, din Anglia.
Romane dupa moda antica le face Hugo de
Rodland, careli zice Hue de Rotelande". Opera
lui Robert de Boron, care introduce in literatura
ciclul lui Arthur, vechiul rege colt, de care c
vorba in Brut", va trezi multi imitatori in
Franta, §i tot el e acela care, cum se lauda in-
su§i, incepe a cinta marea poveste a Graalului".
Fiul lui Henric, Ricard Inima-de-leu, s'a aparat
in versuri frumoase 1).
-.
Dar, atunci, dad% Henric are ambitiuni impe-
nale numai fiindca mama- sa a fost imparateasa,
dna aceste ambitiuni nu. deriva din desvolta-
rea politicei Statului engles, nu sint un fenomen
din viata politica qi din progresele politice ale
acestei Anglii, ce insemneaza lacomia de te-
1) Suchler Si Birch-Hirschferd, o. C., p. 105 qi urni. Cf. gl a UM
Inv& Neratorilqr romanice (in pregatire),
www.dacoromanica.ro
Confopiren leudelor ?n Comma 140
ritorii a regelui Angliei, dorin0 lui de a-li in-

tinde necontenit incercuirea", cu teritorii asa-zise
englese, dar care nu erau de-cit ale Plantage-
netilor, a regiunii centrale, care rhmäsese in mi-
nile regelui Franciei?
Ca sh raspundem la aceastä. intrebare, A ve-
dem intiiu in ce stä aceastä incercuire, aceastil,
luare in sthpinire si phstrare de teritorii francese.
intr'un moment filth ca regele Angliei sh
fi phtut influenth acest fapt, Ludovic VII-lea,
ehruia-i lipsiau sfaturile bune ale vechiului sttu
prieten de copilarie si fost regent al Franciei,
Suger, se desparte de so0a sa, Alidnor de Aqui-
tania. Si, se spune, prin urmare s'a rupt leghtura
politich creath prin anexarea Aquitaniei de Lu-
dovic al VH-lea. Dar, cum s'a arAtat si mai sus,
Ludovic n'a urinal-it anexarea Aquitaniei, si
nici n'a anexat-o vre-odath. Un om din seco-
lul al XII-lea nici nu. putea pricepe cuvintul de
anexiune. Ludovic al VI-lea, aflind eh, in eursul
unui pelerinagiu in Spania, a murit ducele de
Aquitania, läsind numai o fath, s'a gindit, natu-
ral, ca orice parinte de familie, sh gäseasel o
situacie mai buna copiilor shi cum au chutat
pe urmh si Henric al II-lea si Filip August ; 7--
el a chutat astfel sa, märite pe mostenitorul situ
cu orfana (1137). Ludovic al VII-lea ajunse
prin aceasth chshtorie rege al Franciei si duce
al Aquitaniei.
Dar s'a facut desphrtireaTh Alienoi a limas
,
1) V(alet) de V(irivelle), in Nouvelle Biographic Onirale, XV,
p. 739,
www.dacoromanica.ro
ISO Isteria poporulul ifrances
ducesä de Aquitania si in aceasth calitate luase

parte la expeditia cruciata, iar el, Ludovic al
VII-lea, oricit ar mai fi purtat un tirnp titlul zädar-
nic al Aquitaniei, rAminea numai rege al Franciei.
Nici o schimbare nu,s'a petrecut pe teritoriul acela
al Aquitaniei decit numai ca veniturile personale
ale regelui, ce-i reveniau cit era duce-sot, -din
acest Sud-Vest frances care e Aquitania, incetau.
Era o pierdere pentru punga regelui, pentru
cAmara regelui, pentiu gospodAria lui, dar nu
o pierdere politick. Niciodatk regele Franciei n'a
avut acolo functionari. nu si-a tinut prepositi,
prdveits", cari, acestia, Itu administrau decit
ceia ce era cu adevkrat in posesiunea d,irectk a
regelui.
In Aquitania erau o multirne de feudali, si
mari, si mici, si chiar ducele ei avea direct
asa de putine din mijloacele acestei provincii !
S'a intimplat c5, Henric II-lea, fiind si el Frances,
tinär chipos, avind toate calitatile pentru a
cistiga o femeie divortatk a luat in asãtorie pe
Alikor, dar nici prin cap nu putuse sä-i treacA
lui Hernia cä se va Intimpla acest divort.
Prin urmare si acum o curatä intimplare, dupti
Intimplarea care pusese la cale crtsätoria aintre
Ludovic al WI-lea si sotia sa. Evident ca, du-
cesa care fusese citiva ani o reginä alesese, pe
linga calitAtile personale ale lui Hernia si situa-,
tiunea lui, nu de rege, ciici el domneste numai din
1155 '), dar mai ales de cel mai mare dintre toti
feudatarii regelui Franciei. Niciunul nu se infatisa
1) Era insA mostenitorul netAgAduit al Corcanei englese.
www.dacoromanica.ro
Contopfrea fendelor tn Coroan 15
atit de puternic ca omul care era in acela§i timp

duce al Normandiei, conte de Anjou, de Maine,
de Poitiers, care stapinia Nord-Vestul Franciei
intregi pina la marginea acestei Aquitanii.
Ali4nor a fost maritatá cu tin .vecin ; s'a des-
partit de dinsul ; a luat pe vecinul de partea
cealaltä. Nici in Aquitania nu fusese vre-o ten-
dinta catre Franca, nici in Nordul Franciei vre-o
tendinta, la anexarea Aquitaniei. eine sä o fi
voit ? Frivola nobilime? Clerul care se gindia
numai la unitatea Galiei cre§tine, la unitatea
Bisericii galicane ? Burghesia, care, politice§te,
nu exista Inca ? Ori cugetatori politici cari erau
sa se nasca dupa doua secole ?
Din casatoria lui Henric cu Alienor s'au
näscut mai multi fii. Fiii ace§tia au cerut pen-
tru din§ii pamint fiind.ca pamintul asigura situa-
Ounea cuiva dack Ioan fara-de-tara a fost pore-
clit astfel, e fiindck finpartindu-se teritoriile, el nu
a luat nimic, ceia ce constituia o Iäbiciune, o in-
firmitate politick Atunci ,nu era nici Constitu-
tie, nici budget ; prin urmare numai stapinirea
imediatá a pamintului putea sa faca dintr'un print
de coroank ceva, prin venitul pamintului care-i
era dat in mina. Altfel muria de foame sau traia
din mila parintelui sau.
i lucrurile s'au desfa§urat mai departe. Nu
era atita o politica, de casatorii, pe cit casatorii
cu consecinte politice.
In Bretania Henric, cum era firesc pentru un
duce al Norinandiei, ceru pe fata de cinci ani
www.dacoromanica.ro
152 Istoria poporulut trances
a ducelui Conan, nepot al Au l), de altfel, care

acesta, era in plinA decAdere, pentru Geoffroy,
in virstA de opt ani. innointe ca ducele sA
moarA, Bretania a trecut fires,te in minile lui
Geoffroy ca mo§tenitor, al socrului stiu. Mai de-
parte : Ludovic al ITH-lea avea dour" fete, csi ele
puteau ti inzestrate cu pAminturi care nu era
bine sa treacA in puterea altora. Henric s'a in-
grijit, cind ele erau Inca in leagan, sti cearA
pArintelui lor a le logodi cu doi dintre fiii lui,
Henric s,i Ricard. Regele frances consimte, cu
conditia ca fata lui, Margareta, sä fie incoro-
natA Inca trAind socrul, iar, pinti va ajunge
vrista comyenabilA pentru a§a ceva, teritoriul
care trebuia ski fie dat zestre era vorba de un
castel fArA mare importantA,sh fie reservat §i
dat in stApinirea Cavalerilor Templieri. Astutia
normandA a lui Henric a deslegat insA che-
stiunea, celebrind in taina cAsatoria, aF,m incit
Templierii trebuirA sl pArAseascA paza castclului.
in Sudul frances, pe vremea aceia, se petre-
ceau schimbAri foarte importante, in acest Sud
care era vecin -cu teritoriul A1i4norei qi, din
causa acestei vecinAtAti, niciun interes nu se
indrepta mai mult asupra lucrurilor din spre
Toulouse decit interesele regelui engles st,i ale
fiilor säi.
Se incheie un tratat cu contele Raymond de
Saint-Gilles, care devine vasalul aminduror regi-
lor englesi : Henric cel bAtrih §i Henric cel tinAr,
precum §i al Iui - Ricard, contele de Poitou :
1) Geoffroy, fratele lui Henri; se luptase cu el pentrtr Rennes.
www.dacoromanica.ro
Contopirea feudelor fn Coroani 11
patruzeci de zile se indatore,Ite a servi fárt bani

pentru a i se da, in schimb, o suma pe an.
Deci Henric face 'doar lucruri pe care regele
Franciei nu le-ar putea face. El are bani ; re-
gele nu. Se ofera, dela sine atitea mo§teniri,
atitea cesiuni de teritorii posibile; regele Fran-
ciei, cu autoritatea lui, nu le poate capata pen-
tru dinsul, pe cind cellalt, i cu o puma mica,
in saracia generala, poate sà indeplineasca lu-
cruri de care suveranul sail nu era capabil.
Mai departe : in Maurienne,- comitat in spre
Savoia,
.: seniorul vrea sa se desfaca de stapini-,
rile sale. Atunci, imediat, regele Angliei ii oferit
conditiuni fonte bune: sa-§i .marite contele fata
cu Ioan-fara-tara, iar, daca tatu§i n'o maritä,
atunci sa-i cedeze mai multe orme, dintre cele
mai importante : Chamb4ry, etc:
Prin urmare din Aquitania, care-i cazuse in-
timplator, prin divort, regelui Angliei, Henric
rasbate pina dincolo de granitele limbii francese,
in partile proventale §i chiar in Nordul'Italiei.
Ioan insa nu poate sa fie plasat' aici. inteun
moment, la 1177, Henric se ginde§te daca n'ar
fi mijloace sa-1 meze in Irlanda, pe atunci li-
beret, in stapinirea unor §efi de clanuri. Dar con-
tele de la Marche, putina vreme dupa aceasta, 1i
scoate in vinzare feuda. Indata Henric pune
mina in buzunar i din banii pe cari Anglia
trebuie dea,o vrea Parlamentul sau ba
ofera o sun* pe linga care adauge, potrivit cu
simplicitatea naiva a acestor vremuri, douazeci de
catiri i douazeci de cai.
Filip de Flandra, a. carui tar& era st fie pe
www.dacoromanica.ro
134 Istoria poporului franeec
urma a§a de bogata, care a jucat un rol avt de

Insemnat, are nevoie de bani ; Indata punga, tot-
deauna plink a regelui Angliei, ofera un venit
anual In schimbul unui serviciu militar de 500
de soldati timp de patruzeci de zile.
Si iata cum se stabilesc legaturi §i In aceasta
parte. Henric al II-lea a avut fete : a iutrebuintat
fetele acestea pentru scopul de a crea tot felul
de legaturi In deosebite parti, dar iara§i far&
ca ambitiunea lui s fi cautat singura astfel
de legaturi, caci ele se oferiau dela sine. Pe una
a rnäritat-o in Saxonia,. pe hlta in regatul iberic;
pe o a treia in Sicilia. i§i afla astfel o multime de
puncte de sprijin, de mijloace de interventie §i de
prestigiu de la un capat al Europei la cellalt; dar
el era dus intr'acolo fa/A sh fi condus insusi.
Si avem o dovada f;li mai puternica despre fap-
tul acesta ca nu o conceptie politica provoca
mentinea situatia de expansiune a Plantagene-
tiler, ci numai Imprejurarile favorabile. Cineva
dare ar fi capatat prin sfortarile sale indreptate
pe un singur drum, spre o singura; tinta aceste
teritorii, le-ar fi mentinut impotriva oricui. Ei bine,
Henric al II-lea, dupa oarecare resistenta, le
Imparte intre fiii sat Este adevarat ch a crtu-
tat la inceput; fiii ace§tia cerind teritorii ca
sa aiba rosturi sociale §i politico in lume, sh-i
multameasca altfeI: s Ii dea castele, venituri.
Ei Ins& cereau provincii, i anume nu eine qtie care,
ci provincii bine determinate, feude cu caracter
istoric preeis, care s ii dea in viata Statului
frances o situatie corespunzhtoare Cu nasterea
lor. i iatA ca Impärtirea acestor phminturi se face
www.dacoromanica.ro
Contoptren feudeler in Cornanl 155
intre copiii lui Henric al II-lea. La 1170 Ri-

card capata, Aquitania, Geoffroy iea Bretania,
Henric-cel-Tinar pretinde sa i se dea sau Nor-
mandia sau Anjou, si. croniea englesa spune : Si
a facut pe acesti fii ai siti sa ajunga vasali ai
lui Ludovic, regele Franciei".
Dar este oare in aceasta hash un sentiment de
indignare, de umilire din partea Englesului?
De loc ; era natural : daca aceste feude se ga-
siau in vechi legaturi cu Coroana francesh,
consecinta fireasca era crearea de legaturi intro
aceasta, Coroanh *i dinsii. Atit de putin isi
dadea seama Henric, sau oricare dintre fiii shi,
cari n'au lost lipsiti de inteligeata politica, de
ce inseamna Statul asa cum il intelegem noi.
Erau cu totul in afara de conceptiile politice
ale vremii contimporane. Doar Henric-cel-Tinär,
cind are nevoie de alianta impotriva tatalui sau,
promite, regelui Franciei posesimii dincoace de
la Manche, pe pamintul frances, ca parti din
prada Anglia insasi, in conceptinnea cuiva care
era sa fie rege, care -era chiar asociat la tron,
e tratath ca o rnosie care se poate imphrti
in bucati si darui unuia s-au altuia. Si, anume,
se oferia regelui frances, tot vecliiul regat de
Kent, cu Douvres si Rochester ; contelui de
Boulogne i se faghduiau castele englese, iar
celui de Blois uumai parti din Franta Planta-
genetilor. Prin urmare, cind lucrurile sint astfel,
cind imprejurarile aduc paminturi lui Henric si
cind el le impart() imediat intre fiii sai, cind
acesti fii sint gata sa imparta, nu numai teri-
toriul frAnces, dar ohiar parti din Anglia, cum
www.dacoromanica.ro
Ig6 1staria poporului trances
se mai poate vorbi de ambitiuni ingpirate de

conceptii nationale in aceasta epoch, acia de
straina de astfel de lucruri ?
La sfillituI unei domnft nenorocite, Henric
al II-lea vede teritoriile pe care le strinsese
intimplator in minile sale Impartite acum intre
fiii shi totdeauna rebeli, pe cari nu-i putuse
'Astra in asoultarea sa phrinteasch §i regalh. i
atunci, numai atunci se trezelte pentru Intfia
oara ambiOa regilor Franciei ; atunci pentru
intik' midi regele Franciei incearcd sa facd
pe sama lui ceia ce Plantagenetul incercase,
in dauna lui, a face intr'un lung sir de ani.
Deci cum ramine cu planurile politice pe
care Ludovic al VII-lea le-ar fi format, pe
care le-ar fi transmis fiului situ §i care ar fi
fost apoi inski basa aotivithtii politice a lui
Filip August ? Filip August el insu§i ineepe la
1180, in Imprejurari modeste. Cere regelui Au-
gliei sh 1 ocroteasca, sa-i fie protector" -- cu-
vintul este in cronica englesh , 0, dal% se dau
lupte In jurul Coroanei lui, e numai pentru ch
filth ar fi voit sa fie protectorii acestui tinar
rege. Cit a trait Henric al II-lea, Filip August
n'a aratat nici cea mai mica dorinta de a rapi
provincii did mina puternicului shu vasal engles.
La 1186, sot al nepoatei contelui de Flandra,
Isabela de Hainaut, el incheie duph o lupth
grea cu contele insu§i pentru mo§tenirea in Ver-
mandois §i Amienois 1), un tratat cu Flan-
_
1) Luchaire, o. c,, p, 22 si urm
www.dacoromanica.ro
dontoptrea teudelor in Coroana 15'i
dra, care este numai binevoitor fath de acest

puternic vasal, gata ali Orasi mai toatä pre-
te.n0a teritorialrt. intim nimic nu se poate intre-
vedea planul de a räpi Normandia, Bretania,
Maine, Anjou. Se proclami cruciata cea neat
la 1188 ; regele frances se Inte lege cu -tot
conflictul din anul precedent ;si din acel an
cu vecinul Om, mult mai innaintat in vristli qi
cu mult mai mare autoritate, din Anglia. Sint
cei mai buni prieteni, iqi garanteazti posesiunile :
eine pleacN va lasa tinuturile sale in mina celui
care Amine acasA. Aceasta nu inseamnIt de sigur
debutul unei lupte de despoiere. Cruciata se isprti-
ve§te : Filip-August a facut-o altituri de noul
rege (de la 1189), Ricard Initnti-de-Leu : Ricard,
Cu un mare entusiasm, fires() la chieva care vit4a
lui intreaga a fest prins de vehemenVi, de ne-
astimpb,r, iar Filip August, cu supunerea cuiva
care nu prea ar fi lost dispus sti meargh la
cruciatti, dar care-§i dadea seama ca este un
fel de datorie de bun& cuviinVt cre§tinit aceia de
a participa la o astfel de exped4ie, o datorie
fala de el insu§i s,i ft0 de Coroana lui, fat§,
de rosturile lui in Frairta. Se intorc din cru-
ciata, dar Ricard, care nu §i-a cheltuit toata
pofta de a lupta la Locurile Sfinte, porne§te la
rAzboiu impotriva suzeranului dui, un ritzboiu
pentru nimica toatti, dar §i cu Mijloacele cele
mai modeste care se pot inchipui (1194-9).
Räzboiu de distractie, far ). niciun fel de con-
vtiin0 Ili fäth niciun fel de plan: Francesi de o
parte, Francesi de alta, gata oricind srt se Ini-
pace li avind aqa de pOna urlt politiat Intro el;
www.dacoromanica.ro
iis istorla pOporului irandes
Inca Ricard a cerut sa. nu i se faca nimic arca-

sului care, la 1199, lute() miserabilgt ceart a. cu
vicontele de Limoges, printr'o sageatgt In ochiu il
aruncase pe patul de moarte.
Ioan flrit-de-tath a ajuns astfel rege. Than
fara-de-tara si faxtt de norm. Acosta avea un
nepot, Arthur, numit asa dupl. poesia ,la modá,
d.,n legenda bretora , fiul lui Geoffroy- si al
fe tei lui Conan. Pe dinsul 11 vor Anjou, Maine,
Poitou, 13retania '). Prin acest [apt chiar
solidaritatea teritoriald anglo-normandd,
blocul de provincii al Plantagenetilor, se
sfarlma ; leaganul insuol al dinastiei cald
sid se instraineze. Arthur, din care Filip-
August voia sä faca ginerele saa, prins, moare
in inchisoare. Natural, unchiul a iost bänuit di
1-a omorit pe cel bänuit, si mul-ci au crezut
aceasta. Un istoric de astAzi nu poate spune nici
una, nici alta 2). Evident ca, o inchisoare nu era
atunci un sanatoriu cu toate progresele lumi-
natului electric : se putea muri mai usor decit
acasá. i poate muri cineva si de nacaz. Filip
August, ca suveran, 1-a chemat in judecata
(1203), 1-a citat. Than a refusat s6, se infOseze.
Era un cas de drept feudal : daca-i cerea cineva
suzeranului sä cheme pe un banuit de crima in
contra lui Ioan mai era o plingere din partea
contelui de la Marche, cgtruia Ioa9 ii luase
logodnica , era dator, cu voie sau färk sà-1
cheme ; judeattorul natural era suzeranul.
1). Loserth, Geschichte des spdteren Mdteldterse von 1197 bis
1492, Munchen-Berlin 1903, P 38,
2) Cf. Luchalre, o, o., p. 92 li um. gl Al, Cartelberi, Philipp Au.
f4s4 panim.
www.dacoromanica.ro
Contopirea feudelor in Corona 15g
Ioan, din eine F,ttie ce motive, poate si din min drie,

cu toate cã a raspunde datoriilor feudale pe
vremea aceia nu era ru§ine, se opune, supt pro-
texte. Dreptul feudal spunea insA : cel ce nu
se presinta, la chemarea suzeranului e con-
damnat la confiscarea bunurilor. Daca n'a venit
cineva la chemare, teritoriul pe care i 1-au dat
stiamoqii acelui carel-a citat nu se mai afla In stä-
pinirea lui ; el a ie§it din legatura feudalti.
Si. astfel regele Franciei §i-a pronuntat seutinta,
la 1204. Normandia a fost luata In stapinire de
dinsul, §i In alti doi ani au fost luate in stApinire
qi celelalte feude, Anjou §i Poitou, trei ani fiind
de nevoie pentru inceata ocupare a castelelor
unul dupa, altul. Ioan se simtia atins de dreptul
epocei sale ; a resistat mai mult de forma, a-
jutind prin impasibilitatea sa la desfacerea imor
teritorii straine de Anglia, cu cit aceasta devenia
mai englesa. Si aceasta Anglie Ini, geloasa
de libertatile ei, nu voia sa ajute pe rege a fi
prea puternic i ea era bucuroas cã se des-
parta de teritorii care pina atunci retinusera
pentru ele toata iubirea §i grija Suveranului.
A§a tncit, In lod sA asistAm la o teribila lupta
tragica intre doua regate con§tiente ca represinta
dour% natiuni, asistam la un simplu proces feudal,
la o lirtiqtita luare In stapinire. E adevarat ca
Ioan se pregati sa.-§i razbune, ca la 1214 s'a
unit cu Imparatul german Otto, pe care de
atitea ori 1-au indemnat §i unii qi alii sA se
amestece In afacerile Franciei. Era un biet Cesar
german, din gra0a Papei, plutind ea frunza pe
www.dacoromanica.ro
160 istoria poporutui irance6
apn, In dectiderea complect5 a situatiei imperiale

In legfiturn cu Otto de Braunschweig, ca sui cu
feudalii, fricosi, pentru viitorul lor, de la granita
nord-esticn a Franciei multi din ei cu o con-
stiinta, care nu era deplin francesi si cu Intinse
interese In Imperiu , contele de Flandra, cel
de Olanda, ducii de Brabant si de Limburg, a
dat Ioan lupta cea mare de la Bouvines, la 27-
Julie 1214, in jurul cnreia s'a cheltuit de secole
atita retoricit intru lauda lui Filip August. Acesta
a biruit. Lupta n'a avut insii niciun fel de
urmAri.
Murind Filip-Auaust, el last' un singur fiu, pe

Ludovic al VIII-lea, si acesta imparte linistit
provinciile cucerite intre fiii säi, intocmai cum
Ilenric al II-lea, Innainte de dinsul, impnrtise
provinciile care stiiteau in icinile lui ; si anume
le Imparte in conditiuni mai grele, mai impo-
värätoare dectt cellalt : el creiazn pentru fiii sni
apanagii.
De o parte, Artois, de alta Anjou, Maine,
Poitou si Auvergne. Apanagiile, prin urmare,
nu stnt un sacrificiu, o piirlisire de drep-
turi, nu slut o gresealn politica, un act nechibzuit
al regalia40i, ci regalitatea, obtinind prin hasard,
supt Filip August, aceste provincii, le imparte,
de indatn ce se presintt% mai multi fii ca urmasi.
S'ar zice crt astfel ea voia sa se multumeasca
si- sentimentul particularist traditional al deose-
bitelor provincii. Dar asemenea scrupule apar,
tin unei epoce mai noun. '
Supt Ludovie al *MI-lea se indeplineqte al
www.dacoromanica.ro
6ontopirea iendelor in Coroana 16i
al'doilea mdre fenomen In istoria Franciei medie-

vale dupa reunirea Norrnandiei : unikea cu Sudul,
strivirea politick supunerea cultural& a acestui
Sud, care supt atitea raporturi era superior Nor-
dului mai aspru.-
Avuse o vreme romana stralucita. Influenta
visigota atinsese foarte putin partea de Apui,
care se qi nume§te pentru aceasta, multa vreme
dupgt aruncarea peste Pirinei a regatului tolosan,
Gothia. 0 legatura ramasese insa de atunci intre
aceste Orli' meridionale din teritoriul cucerit de
Franci §i acea Spanie in care Visigotii se menti-
nusera. CM d acolo au venit Arabii, influenta capata
alt caracter. Daca In Spania insa§i cultura arabfi
n'a putut sä gliseasca, legatura cu toata cultura
latina a evului mediu, aceasta legatura s'a aflat
In Sudul Franciei, In Aquitania §i mai ales in
Proventa propriu zisa. '
in ce st&tea aceasta influenta? Irremile irance
cunoscusera la Germani supunerea femeii, fara
nimic care sa o idealiseze, sa, o faca obiectul inchi-
narii, devotiunii delicate sau entusiate a barba-
tului. Arabii gasisera insä acest cult Cavaleresc
al femeii in singura Ora asiatica unde se Intl).-
neste din foarte vechi vremuri in Persia. Prin
.) 1
acest Sild al viitoarei Francii acest ideal, mer-

gind pana la frnorbidezza, pana la afectatie §i
formalism, a devenit al intregului Apus european.
El cauta o forma pentru a se exprima. Poesia
populartiromana i-a dat in sirventes, In planch
(plinsete), in pastorala"i In balada, in alba",
In descort" (Ifitrecere), etc., aceiaqi poesie care,
Yu forma ei epicit, Infafgase romanul luptei cu
www.dacoromanica.ro
162 isoria popoitilui frances
Saracinii I inspirase in Nord ciclul carohn-

gian. Trubaduri (de la trobar, a gasi, deci ttse-
menea cu poetii elenici" dela poieo, creez) pur-
tau din castel in castel acest cintec nou, aceastit
liricä originalk care a inriurit Nordul si, tre-
cind de teritoriul frances1 a cucerit Italia-de-
Nord. Sint intro ei senior]. maxi. doar seria
se si deschide cu un duce de Aquitania (Guilelm,
t 1127) sint regi chiar, Alfons, sint nobili mai
marunti, sint oameni din clientelii, sint chlugitri pro-
fesionisti, din orase. In legttura uhe on i cu
legende romantice, nume ni s'au pastrat, nume
rasunätoare : Rambaud de Vaqueiras, Perdagon,
Marcabru, Ebles si Bernard de Ventadour, Jau-
fre Rudel, Gaucelm §i Guillaume Faidet.
Dar, la Arabi chiar, poesia e istorie, poesia e
ziar, poesia e arma politia. Asa v fi i cin-
tecul provental. Prin el se face atacul, prin el
se da easpunsul. In Italia; el va apttra pe Ho-
henstaufeni, la Curtea ertrora a inflorit, contra
Npei, stirpitorul Inviersunat al neamului de
vipere".
§i, precum, innainie de Mohammed, cintecele
se spuneau in public, se luptau innaintea mul-
timii si se scriau pe pinzele 'Scumpe atirnate 'in
temple, tot asa aceast4 poesie rataceste, spusA
din loc In loot trezeste i impaca patimi, räspla.-
teste i pronuntä osinde si, In anumite concursuri,
Curti" (corts), ea pasioneuzit o lume Intreagii.
Prin urmare, dad], Insusi Ludovic al VIII-lea a
fost adus sà thai anexeze In Sud, dad] a luat In
mini causa catolicismului impotniva Albigensifort
www.dacoromanica.ro
Contopirea feudelor in Coroan lói
a ereticilor Ratareni" din Albi i Imprejurimi,

deal, a pro fita t de aceasta ca sa supine pe contele de
Toulouse, daca 1-a silit sa primeasca si conditiuni
grele, daca in felul acesta a desavIrsit basa ter--
toriala in Sud, aceasta se datoreste numai unui nou
hasard : cä lupta contra Albigensilor, fost dusa
de tin fel de tovarasii catolice de nobili din An-
glia 0 Franta, en familia de Montfort In frunte,
care s'a desfacut, apoi de afacere. Fiul lui Simon
de Montfort, Amalric, a vazut ca e greu, ca nu
renteaza", i atunci s'a adresat si el regelui Fran-
ciei, care a capatat cu foarte putin un lucru
peqtru care ceilalti cheltuisera, ani de zile.
Dar nu e Inca yo rba de o politica de realism
cuceritor, urmarita sisternatic. Regalitatea fran-
cesa, necontenit Intetita de Papa pentru scopu-
rile singure ale SfIntului Scaun, s'a gasit Innain-
tea unei situati i pe care, iarasi, n'o putea evita,
in felul acesta ajungem la sfirsitul Domniei
lui Ludovic al VIII-lea, la regenta vitcluvei sale,
Blanca de Castilia, In numele lui Luclovic al
IX-lea, la luptere ei, nu cu fe6dalitatea ridicata
Impotriva autoritatii regale, ci numai cu unele
rude, regale, invidioase de situatia alter rude
si care ar fi vrut sa, se amestece mai puternic
In afacerile de Stat, 0 la momentul chid Ludo-
vic al IX-lea, iesind de supt tutela, iea adminis-
tratiunea Statelor sale i regalitatea francesa
capata prin calitatile personale ale noului rege
un prestigiu pe care nu-1 avuso innainte de
aceasta.
www.dacoromanica.ro
x,
Inlocuirea Bisericei galicane prin regalitatea
sacri a lui Ludovic al IX-lea
Ludovic al IX-lea that indoialA este pentru Bi-

sericA un stint ; pentru cineva care adun& bio-
grafiile persoanelor ce s'au ridicat la o innalt&
ingemnAtate moral& in mijlocul societAtii, el trebuie
sA-§i gaseascA locul in aceast& galerie de nobile
figuri mora.e. Dar ceia ce ne intereseadt pe noi
intiiu nu e personalitatea lui Ludovic al IX-lea,
ci Franta in vremea lui. Nu e un portret regal
pe care sh-1 akteztim ling& _portretele regale cele-
lake, oricit ar fi de asAmAnAtor O. de bine zu-
grAvit. Viata unei teri, desvoltarea unei na-
puni, actiunea mai &parte a factorilor pc cari-i
cunoa§tem, ori, dac& e. casul, urmArirea unor
factori noi cari, apar in aceast& vreme, aceasta
ne intereseaz& pe noi. Dna Ludovic al IX-lea
ar fi trait intr'o epocA de culturA, fArA indoialA
crt ar trebui ,s4 cercetAm toate in legliturA cii
www.dacoromanica.ro
Inlocuirea !Ifs. galicane grin reg. mai a lui Ludovic al IX-1ea 165
cultura care se desvolth In acea vreme ; de care

ce4insa Franta traie§te Intio era care nu e nici
de cultura, nici de mare desvoltare economich,
ci Inainnte de toate o era politica, trebuie sa
vedem mai ales ce ci§tiga" §i ce pierde Franta
politica la alcatuirea careia am asigtat pIna
acum.
Dupa conceptiunea obi§nuita, de oare ce Filip
August e socotit ca Intemeietor al unei Francii
unitare asupra careia sa se intinda de la un
capat a altul autoritatea regelui, s'ar a§tepta
cineva sa gaseasca la Ludovic al IX-lea, care
avea ealitati personale hça. de neobi§nuite, a clirui
valoare supt raportul moral nu putea fi com-
parata cu a nici-unui rege anterior, s'ar a§tepta,
zic, sa vada o turma §i un Pastor, totalitatea
Fianciei strinsa cu desavir§ire supt autoritatea
regala, supt aripile de Inger ale Sfintului.
Ludovic al IX-lea Ina nu e de loo aa. Ar
fi o scadere a icoanei sale, atit de frumoasa,
dar atit de umana, daca ne-am Incerca a-i rapi
toate lucrurile care caracteriseaza pe om. A fost
un om de la inceput pina la sfir§it, cu toate
slabiciunile omene§ti chiar, ceia ce nu inseamna
toate 'viciile, ci toate neajunsurile fiintei ome-
ne§ti. Tintirul acela care se -ingramadia putin
in fustele marnei sale negasind nicio Indrep-
tare in mintea lui fata de vremurile grele este
de sigur un copil de pe lumea aceasta, un Net
copil speriat: Tatäl, sau murise §i din toate par-
tile se Ingramadiau pretentii §i revendicari im-
potriva autoritatii lui nominale, caci guvern de
tapt nu. exista, E silit la cei vre-o men ani ai
www.dacoromanica.ro
166 !atolls poporului trances
lui sti se suie Ware, mearg& in fruntea

s
ostilor, citeva mu de oameni, atita putea s&
adune atunci regele Franciei, alAtari de o mata,
care uita, de sexul ei, cai dinsul de vrista lui, pentru
a apara un drept, un tron,, o traditie si, yam
adaugi, si un viitor. Sfintii de obiceiu nu sint
asa ; nu traiesc o astfel de copilArie. Cine a zu-
gr&vii cu mai millta cunostint& viata lui tu-
dovic al IX-lea, prieter1u säu, care-i scria mai
tirziu, cind regele era cu adeN1,rat un rege si
era si un sfint. h son bon seigneur, it son bon
ami", Joinville, care a .\zugrävit fntiiu expeditia
cruciatik Mout& in Egipt si eare pe ling& aceasta
a adaus tot felul de lamuriri asupra taselor din
care se alcatuise aceastA interesantä personalitate,
dar totu§i absolut .unitara pita §i in aventurile
ei, nu ni vorbeste de loc ea un hagiograf, nu
ni arath un copil supra'natural, avirrd leghturi
-misterioase en divinitatea, preziceri, visuri, trtiind
intio incunjurime de clerici din, aceia cari sa
n'aibli nicio legatura cu p5catele sau cu nea-
junsurile noastre. Este un copil de rege, ajuns
rege prin moartea innainte de vreme a tatiilui
san §i care trAieste cam ca lumea cealaith. Pri-
meF,de bune invatfituri de la maich-sa, care nici
ea nu era, si nici n'a avut pretentia sa fie, o
sting. Sfintelor ii vorbesc glasuri misterioase din
ceruri ; ei Ii vorbiau duioase glasuri de pe pa-
mint : Thibaut de Champagne, t u versurile lui
inchinate reginei dupa datina proventala, i chiar
o personalitate bisericeasca care a jucat un rol
important §i dire din aceasta cans& n'a putut fi
ales Papa. A ajuns apoi sh donmeasca, singur.
www.dacoromanica.ro
Inlocuirea Bic gaHcane prin reg. sacrX a -tut Ludovic al 1X-lei 167
In cei d'intliu ani a fost de.o naivitate puOn

cam ridicolä. Blanca de Castilia era o mama
teribilk avind deplinä constiinth eh de la dinsa
pleack nu humai eNistenta fisick dar si situatia
regal& a fiului ei §i hothrith sa, fach a i se
pläti in fiecare moment aceasth situatie. Sint
pagini de un innalt gust comic In povesti-
rea lui Joinville ; frumoasa figurh 'a Blancei de
Castilia se coboarh In anume momente la in-
fatisarea comich a mamitelor de rnabalh": Lu-
dovic a trhit apoi _Intr'un mediu de oameni
cari nu erau sfinti, cari glurniau, rideau, petre-
ceiu. I s'a spus de atitea ori de mamh-sa di a
.
avea haine scumpe e un phcat fath de Dirmne-

zeu, dar une ori el f§i amintia ch e doar rege
al Franciei §i, cind se ingrhrnadiau la Curtea
lui oaspetii in cele mai scumpe stofe ale tim-
pului, indrhznia §i el sh se Imbrace cum tre-
buie pentru a juca un rol in mijlocul bogatei
si mindrei feudalithti francese. Nu credea, cum
cred totdeauna sfintii, ca nu e dator sh, In-
trebe pe nimeni, chci revelatia dumnezeiasch
ar spune ce trebuie sh fach ; el intreba §i asculta,
si se supunea §i ceda ; cedh fath de oameni cari
nu-1 ajungeau in ce priveste virtutea §i cari erau
foartip departe de dinsul in ce priveste situatia.
A fácut acte de sfint, dar p'a avut pretentia sh
construiasch artificial viata sfintului. Regalitatea
francesh avea insh nevoie de un astfel de sfint,
si avea nevoie poporul frances insusi, adaugind
astfel podohba moralä la celelalte pc care le
putea ,in fáti§a _lath de alte popoare ale lumii.
Dar, in ce privesfe personalitatea lui politick ar
www.dacoromanica.ro
i68 tstorla. poporulut frames
fi o foarte mare greea1 s se creadA crt .Lu-

dovic al IX-lea a fost un rege absolut dupA pre-
supusa traditie a bunicuhii sAu n'as zice dupA,
traditia tatAlui sail, care a domnit prea putin,
-un rege absolut care sä fi Intrebuintat pentru
stApinirea unitiirA In basa puterii sale regale,
calitatea-i personal& de sfirftenie Cineva care
moltenise un Stat resultind din violentA, din se-
chestru, din con damnare, din siluirea dreptAtii
altora sau din siluirea dreptAtii pe care altul
crede cA o are, se putea Intreba fArA a fi sfint:
n'ar fi ()are un mai bun mijloc pentru a intAri
mostenirea predecesorului care nu avea preten-
till la sfintenie ? Daca, s'ar auri cu dreptate, cu milA,
cu binefacerile vieii lui Statul de fier iesit din inte-
ligenta i energia Innaintasilor shi ?
Ludovic al IX-lea nu s'a gindit niciodatA
la asa ceva. Franta pe care a mostenit-o
el nu era Franta unitarA recrala. Cine-si in-
chipuie cA, el putea da, de la Pbaris, de la Melun
sau din altA reF;kedintA a lui un ordin, un man-
dement", si acest mandement", transmis tuturor
agentilor sa,i, tututor senesalilor, tuturor prep-
sitilor, tutufor dAtatorilor de dreptate, justi-
ciers", tutpror acelor functionari cari se numesc
maires", sA fie urmat intocmai, se Insealk ti
n'are nici cea mai IndepAttatA ideie de cg era
anta pe vremea lui Ludovic al IX-lea. Franta
nu era Inca o Ora de drept, ci numai o arA
de drepturi ; nu era o Ora unicA, de drept regal,
ci una _de multiple drepturi feudale rebeliunea
fata de persoana regala nu era socotita de regele
Insusi ca o jignire a autoritAtil sale de rege.
www.dacoromanica.ro
Inloeuh-ea Ms galkane prin reg., siert( a lul Ludovie al 1X-1ea 169
Feudalii represintau ce trebuiau sA represinte,

si el, regele, admitea ceia ce necesitatea timpului
ii impunea. Autoritatea directA a, regelui Fran-
ciei se intindea numai asupra provinciilor sale
de mostenire, asupra partii din pamintul fran-
ces, care intrase .prin vechea cucerire franca in
minile celei d'intliu dinastii cuceritoare si nu
fusese Instrainata prin_niciun fel de infeudare,
de cesiune tempbrark definitiva sau eiEditarA,
in foloaul cutArii sau cutArii persoane ori familii.
Dar n'avea el atitea -posesiuni pe care tuna-
intasii sAi nu le avuserA ? De sigur, dar nu le
cAutase : i se oferiserA. El useaza de dreptul sau
numai atunci cind trebuie sa useze. Daca din
aceasta yesulta un adaus de teritoriu- pentru
coroana, ei bine ei resulta pe calea obisnuitA a
dreptului feudal, sau prin cumparatura, cind
regele avea un tesaur si unii feudali ekau saraci
sau lacomi. . .
Dar totul era Inca o chestiune personala, de
relatii individuale, care se prefaceau in situatii
teritoriale, fiindca, ornul era un teritoriu si teritoriul
in afar% do om, cu cAsAtorii sau cu divorturi,
cu rnosteniri, cu impartiri de familie, nu putea
A existe. Era o individualisare umana a teri-
toriultti. si era -o- teritorialisare a individului.
Teritoriul scos din vicisitudinile dreptuluif privat
nu putea sa, existe, §i un individ jucind un rol
politic fara o situatie teritorialA tot asia de putin.
De aceia o mulpme de rude ale regelui aveau
parnint deokbit, si regele nu voià sa le confisce ;
el dAduse, el mentinea si, numai &Ica ei se
aliau en dulnianii lui, dar tot in marge-
www.dacoromanica.ro
170 1storia popnrultii Nudes
nile prescriptiunilor dreptului feudal, intervenia.

Iata, era Bretania. In Bretania stapinia Pierre
Maucler, care porneste dela un frate al lui Ludovic
al VII-lea Un Rau colar" care nu profitase
din silintile invatatorilor sai. E unchiul regelui :
in fruntea acelor cari s'au. ridicat in timpul mi-
noritatii lui Ludovic al IX-lea se gases,ste, deci,
aceasta, ruda a sa. 0 crima fata de. viitorul Fran-
.ciei ? De loc ; nimeni nu se gindia la aceasta. Mai
tirziu Pierre Mauclerc a avut mustrari de euget, s'a
pus in serviciul Papei, a luat parte la cruciata
lui Ludovic al IX-lea, si nimic din trecutul lui
n'a mai apasat asupra activitatii lui ulterioare.
Ruda de aproape sau de'departe a regelui era si
contele de Boulogne. In regiunile acestea din Bou-
logne stapinise odinioara Godefroy de Bouillon,
pe urma teritoriul trecuse In stapinirea lui,te-
fan de Blois, si Renaud, conte de Boulogne
in timpul minoritatii lui Ludovic al IX-lea, petrecea,
nu acasã la dinsul, ci, impreuna cu contele de
Flandra, in inchisoarea regelui, dupa lupta de
la Bouvines : confederatia voià s&-i scoata din
aceastä inchisoare. Acest Renaud, conte de Bou-
logne. ruda, regala, facea, din causa legaturilor
lui personale, fail vre-un plan politic special,
alth politica decit politica regeTui.
Era ducatul de Burgundia, care apartihea unor
descendenti ai lui Hugo Capet. Dar ducele de Bur-
gundia si. a amintit de drepturile imparatului Ger-
maniei asupra acestui teritoriu ; inteun. conflict
1) Din Casa de Drew( , iea pe Mx, mostenitoarea Bretaniei, in

1213. Lasá la 1237 posesiunea Bretaniei fiului, loan,
www.dacoromanica.ro
hdoeuirea Pis. galicane prhi reg. stied a WI Ludovie al 1X-lea 171
cu regalitatea francesA, a -poftit pe regele dedin-

colo de Rin sag vina. Intr'ajutor, §i numal bunul
simt sau consideratiuni practice, cuminti, ale
stapinitorului. german au evitat un conflict pen-
tru Burgunea intre regalitatea francesA si impe-
rialismul german.
SA nu se mire cineva cind intilneste in atitea
locuri feudali can se ridicA, pentru motivul
acesta personal, contra autoritAtii lui Ludovic al
IX-lea -minor. Cind zicem : feudali, de o parte,
si rege, de altA parte, ni inchipuim o mare deo-
sebire de grad. Ei bine, deosebirile acestea de
grad nu erau, ci era o ierarbisare fArA subordo-
nare. Sint subordonAri fAra ierarbisare, dar se
poate sA tie si ierarbisAri fArA subordonare.
Nici n'ar fi fost cu putintA ca acesti feudali
sA se 'simtä esen0a1 inferiori regelui Franciei.
Nu mai vorbim de acei can aveau acelasi singe
cu dinsul, aceiasi stramcli. titre altele nu puteau
sA OA o asemenea constiintA si din causa ter--
teriului lor, din causa vechimii unor drepturi,
mai noi decit ale regelui, dar in multe casuri
nu cu mult mai noi decit regelui. Sint Insh §i
alte motive : multi dintre dinsii aveau regi in
familia lor, sau ei erau regi aiurea.
LAsind la o parte pe ducele de Normandia, conte
de Anjou, care e rege al Angliei, in Sudui Fran-
ciei se organisase in timpul din urmá o feudA
de o foarte mare. importantA, si mai ales de o
foarte mare turbulenta : La Marche, ,,margenea"
(limusinA), care era numai un comitat. De alt-
minteri contii sint acei cari represintA feudali-
tatea dupA disparitia unui vechiu ducat sau
www.dacoromanica.ro
172 tstoria poivwutut frances
anexarea lui. Conte le de La Marche pe vremea

lui Ludovic al 1X-lea este Hugues de Lusignan.
Familia aceasta a dat regi de Ierusalim : Guy
in 1186 Amaury in 1192. Si nu nimai atit, dar
Hugues de Lusignan tinea in casatorie pe vaduva
lui Ioan fara-de-tari, pe Isabela d'Angouleme ;
sotia, lui era o regina. Ruda de aproape a rege-
lui, sot al unei regine, intru cit prestigiul aces-
tui conte era inferior oricaruia altui ca sa moti-
veze ambitiunea nerabdatoare a regelui frances ?
Thibaut de Champagne, autorul poesiilor cktre
Blanca de Castilia, ,era fiul lui Henric al II-lea,
care tinuse pe fata lui Amaury de Lusignan,
regele Ierusalimului ;. una din fetele lui, Alice,
a fost regina a Ciprului, Blanca ; mama lui
Thibaut era sora lui Sancho al IV-lea, regele
Navarei. Prin urmare trei legMuri regale in
aceimi familie.
Jean de Brienne, mic senior frances, vasal al
Champagnei, §i poet al timpului, ajunse §i el rage,
de Ierusalim. In CB privWe pe contele de Bou-
logne, am spus ea unul din contii de Boulogne
de oflinioara, care avea, de altfel, stApinirea
§i in Lorena, Godefroy de Bouillon, a fost rege
al Ierusalimului, §i Joinvilie aerie : contele de
Boulogne, care pe urrna a fost rege al Portu-
galiei" 1). Portugalia era astfel legata cu Franta, §i
in ,Guyenne §i. partile ratuase englese din Anjou,
Poitou, Saintonge stäpinia fratele regelui Henric
al III-lea, Ricard, care, daca ar fi murit Henric,
ar fi mogtenit coroana Angliei.
1) Le conte de Bou'oingne, qui puts fu roy de Portugal.
www.dacoromanica.ro
Inlocuirea his. g ilicane prin reg. sacrá a Iui iudovic al lk-lea 17i
Prin urmare, cind are cineva a face cu astfel

de vasali, cari nu se recunosc subordonati §i nici
opinia publica n'ar putea sa-i redunoasca astfel,
ni putem incbipui ca, daca ambicia, Ara scop si
fara rost, de a unifica Frar4a supt sceptrul rege-
lui ar fi rasarit in mintea lui Ludovic al IX-lea,
an fi fost zadarnica.
Atunci ce. a facut Ludovic-cel-Sfint pentru
ca dupa dinsul FraMa sa fie mai mare de cum o
apucase? Ce a facut i Filip August §i Ludo-
vic al VIII-lea, ceia ce se invatasera re.gii Franciei
a face de la Henric al II-lea, regele Angliei,
marele maestru in materie de casatorii qi de
cumparaturi. Regele acestalalt incepe sa alba
bani §i /el, de cind era stapin in Normandia,
mai ales de chid, ,pe urma cruciatelor, se alcift-
tuise i o noua viata econbmica razimata pe
ora§e. in materie de casâtorie, fiecare cauta, ti-
recte, pentru fiica sa sau pentru fiul situ cea
mai mare familie din Franta. Aici insa nu putea
sA existe nicio indoiala : cea mai mare familie
era totu§i familia capociana, familia regalit. Prin
urmare India ce intra in concurenta fie §i o
alta regalitate, ca regalitatea englest, mai noua
§i care in Franla insemneaza numai o situ4ie de
vasalitate condamnata, totuqi Capqienii biruiesc,
Interesante pentru regalitate sint, WA, indoiala,
fetele care se marita In Casa de Franta, §i nu
legaturile care se pot stabili cu unele Case feu-,
dale, prin maritarea principeselor de Fraila fn
dedsebitele Case feudale,
www.dacoromanica.ro
t /4 istoda poporului irances
E lung si foarte interesant sirul chsätoriilor

fhtute supt Ludovic al IX-lea : sora lui, Isabela,
a fost ceruta, de Imparatul german Conrad. De
oare ce ins& situatia regalitatii germane era foarte
delicath fata, de Papa si acesta era absolut nece-
sar recralithtii francese in desvoltarea ei, chstitoria
nu s'abfacut. Dar prin tratatul dela 12 April 1269
Ludovic capath ca fata lui Raimund al VII-lea
de Toulouse sh iea in cashtorie pe unul din fiii.
Blancei de Castilla. si, anume, oH pe regele in-
susi oH pe unul din fratii acestuia. Contractul
era foarte precis : dach s'ar intimpla sh moarh
sotul acestei fete a lui Raimund F,d ea s'ar märita
din nou, mostenitorii din a doua chatorie sa, nu
poath reclamh nimie din teritoriul apartinind ea-
sel de Toulouse. Ioana, fata lui Rairnund1, e adush
la Paris si, crescuth supt ochii reffinei Blanca
asgel, iea pe Alfons. fratele lui eudovic, care
ajunge conte de Toulouse. Margareta, fiica lui
Raimund B6renger de Provence, mort la 1245,
iea in chshtorie pe regele insusi. Prin aceasta
se creiazh Casei de Franta un drept asupreacestei
pärti care este Proventa. Insh regele nu o iea
pentru sine : si aici se vede cit de putin regali-
tatea feudala banta a anexeze flatcar teritoriile
pare i se oferiau. ,
Raimund mai avea o fath, si ea s'a maritat cu
Carol, fratéle lui Ludovic al IX-lea : acesta va
mosteni Proventa. Desi sotia lui era fata mai
mare a ducelui, regele'nu vrea sã ieie aceast4 parte
importanta a Sudului, ci preferA, sh fie in, frun-
tea ei un vasal credincios, legat de regalitate
Fin sini,,,ele situ,
www.dacoromanica.ro
inlocuirea 13is galicane- prin reg. sacra a lui Ludovic al 1-1ea lig
Robert, alt frate al regelui, iea In casätorie

pe Matilda, sora ducelui cle Brabant, si ajunge
astfél conte de Artois. Ludovic, fiul regelui Ludo-
vic, care a murit la saisprezece ani, se Insoar6 apoi,
cu Berengera, fiica lui Alfons al X-lea tie Cas-
tilia : o asigurare pentru granita de_ Sud. Filip,
alt fiu, va lua pe Isabela de Aragon. Si Isabela,
tata lui Ludovic, va fi sotia lui Thibaut de Na-
vara, alt rege spaniol iar Ioana de Navara, con-
tesa, de Champagne, fiica lui Henric i nepoata
lui Thibaut de Champagne, ajunge sotia lui Filip
cel-FrumoS la sfirsitul veacului al VIII-lea.
Dar Intre sistemul Intrebuintat de Henric al
II-lea i infra sistemul intrebuintat de Casa de
Franta supt Ludovic al IX-lea, ',ea si aclau-
gim supt cei doi predecesori ai sAi, nu e nici-
un fel de ,deosebire, nu numai In ce prives,te Inru-
dirile, dar i In ce priveste curnphraturile. Citeva
casuri : de la contele de Champagne, Ludovic
cumpara, Intrebuintind slahiciunile de multe
feluri ale acesfui trubadur interesant, Blois,
Chartres, Sancerre, care slut comitate, si vice-
comitatul de Chateaudun tot asa Incheie un
treat cu contele de La Marche, dui:a lupta asprä
pe care a avut-o cu dinsul ca aliat al Angliei,
capatInd Inca o parte de teritoriu, prin buná
Intelegere, dad% nu prin curnparatura.
in felul acesta fArit mndoiIA ca teritoriul Fran-
dei creste. Calitatile personale ale lui Ludovic
al IX-lea au contribuit sa,-i ridice prestigiul, dar,
dad, ar credo cineva eti obiceiurile trecutului
www.dacoromanica.ro
1 16 istoria poportilni irancea
-au disphrut, fie si prin aceste insusiri escepp-

nale ale lui, s'ar mn1a. S'ar crede oare, ch, la
plecarea lui in cruciatti, cind a chemat pe baronii
shi i li-a cerut credin i nou ornagiu, nfoi et
hommage", precum ti loaialitatea fath de urma-
sul shu, Joinville n'a, vrut sh fach acest jurk-
mint? Joinville, prietenul, omul de cash, biogra-
ful lui Ludovic, acela care la sfirsitul viqii sale
se ruub a sh i se dea o bucath din oasele sfin-
tului rege ca sh le aseze in capela pe care 0
fácuse anume in amintirea lui, Joinville n'a vritt
sh presteze jurhmintul. Si de ce? Fiindch nu era
vasal direct al regelui Franciei, ci vasalul con-
telui de Champagne. 0 spune singur: net aussi
me manda-il, mais moy, qui n'estoi pas subget
h lui, ne voulu point faire de serement". Era
senesal de Champagne; rostunile lui erau acolo;
nu se simtia indatorit sh het, din priatenie, ceia
ce dreptul feudal nu-i impunea: sh strice ordi-
nea_legalá a societhii in care ft-Ma.
Prin aceasta scade Ludovic al IX-lea? De loc.
Niciun om politic nu scade cind 1i creiazh o si-
tuMia superioará in tnediul Legal al timpului salt.
Ei bine, el n'a fácut alto Iva decit acPasta: sh
mentinh o situatie superioarh in acest mediu le-
gal al timpului Oa, care nu admitea' ii uni-
tatea nationath nici contopirea teritoriala, i ni-
mic din* ideile Statului roman, care sint ale, de
adinc coborite ast6zi in constiinta nonsträ.
Dar nu numai pe calea aceasta Sfintul Ludovic
si-a crescut situatia. Vasalii si nu orau sh-1
atace; de lucrul acesta putea fi sigur. Cele petre
ute In tinerqa: 1 minoritatea regelui, au fost
www.dacoromanica.ro
inloculrea is. galicane:prin reg. sacra a'lta tudovic al 1X-lea Vi7
'o cristi : prea erau- favorabile imprejurarile pentru

ca -anume persoane 'sa, nu voiasca a inlocui pe
Blanca- d.e Castilla si a ctipka cohducerea re-
gatului chestiune de venit, pe ling& chestiune
de cinste. Erau oameni pe cari tesaurul regal
ii ispitia i cari ar fi vrut inscrie numele
in pagiitile itoiiei Franciei. Nu o femeie, nu o
sträinä, din Castilla, ci ei,Judele Tegelui. Aceasta
nu inseamba o conspiratie feudal& menitä sä
aib6, urmäri pe urma. _N'au fost lupte marl: con-
federatia s'a desfficut indatä. Thibaut de Cham-
pagne, care era unul din efi, cu usurinta- cu
care fitcea un cintec, li talc& aliatii ..asa a
facut de la inceput pinA, la sfirsit §i cind iI
lAs mireasa care 1 astepta, la cel d'intiiu cuvint
al reginei Blanca. Nici _de rege16'Angliei nu pu-
tea sa §e- teamit Ludovic : Henri() al .1i-lea, fial
lui Ioan-ftirit-delara, era extrem de ocupat in
regatul s5,u : feudalitatea, care depindea asa de
mult de rege in a-beast& ta,A; care, creatá de
crinsul, i putea fi pedepsita de dinsul, a incer-
cat sit se miste pentru a se liberk, dupit exem-
plul Franciei, i aódo, ca §i tri Franca, in
maigenile stricte ale drepeului feudal se clan
luntele cele marl pentru mentinerea §i cronfir-<
majtea vestitei Magnd Cludia sm'uls6, lui Than.
Unul cate-§i Ede asa de mult de fitcut acasä
nu se amestec 1n strMndtate. Se consolidase
'Vol in de ajuns sfiipinirea regelui Franciei in
Normandia pent& ca o astfel de tentativA sk fie
ittdarnica. Dar HeurTC stia eine e vecinul situ,
Si el incercl set-1 aducA la cedare pe altä cale,
64 vale abestei conqtiiii6 el.licate 04 totui dreptul
www.dacoromanica.ro
ru e de partea lui i ea el, care eau-a totdeauna

sd ae sprijine pe drept, ar trebui sà renunte la
anume posesiuni, dac& nu In Normandia, cel putin
in pArtilii angevine. inteadevAr Ludovic al IX-lea
spunea adese ori : 7,ma11e chose estoit l'autrui pren-
dre, car le rendre estoit tr6s grief" tnteit, pe
de alt& parte, de mama sa, Isabela do Angou-
Mine, sotia lui Hugues de la Marche,-,era mama
lui Henric al III-lea , el atacase Franca de
dolt& orit dindu-se lupte formale, la Saintes
li Taillebourg, lupte far& reSultat, dupl care
deci a urmat visita lui Henric at III-lea la 'Ludo-
vic In. condivii frate§ti; regele Franciei tinind sA
doarmtt chiar In aceia§i odaie cu oaspetele s&u.
Prin tratatul din-1259; Henric li-a apatat astfel
o parte din ceia, ce doria: Limousin,- Pdrigord,.
Quercy i o parte din Samtonge.
Itecriminatiile obipuite ale istoricilor francesi
pentiu acest act- se razim& pe' o intelegere gre-
§itrt. Ludovic al IX-lea, a seusat imediat aceasta,
ca nu act politic. Si era un act`politic, din dou&
puncte de vedere until pe care-I spune Ludo-
vic Instuti, altnl pe care-I putem adaugi noi. De
la p'rocesul lui loan far&-de-tara, spune Ludo-
vic regele Angliei nu mai facea jurämintul
de vasalitate pentru teritoriile francese; dar era
mult mai bine a se restituie putin din ce luase
Flip August pentru asigura othagiul regelui
Angliei, pentru ca regele Angliei a se intoarea.
In familia feudal& trances& din jurul regelui
Franciei. Si noi putem spune un lucru ; regele
Ioan fusese: acusat, nu .se presintase i fusese
condamnat a pierde feudele sale -frames% Dar
www.dacoromanica.ro
inlocuirea Bis. galiettne prin reg iacra a lurLudovic al IX-lea 176
niciun rege engles nu declarase ca recunoaste

aeeasta sentinta. insa prin faptul ea Henrie con-
simtise a i se restitui puOn din teritoriul de
odinioara, el arata ea recunoaste exproprierea
pentru tot restul. Daca ar fi fost vorba numai de
Normandia, si Inca ar fi fost un eIstig colosal :
transformarea unui act de posesiune asigurata
prin consimcimintul celui despoiat. De alminteri,
dupa davit 4vreme,'Ludovic- a avut multumirea
sa vada cum baronii englesi i regele supun, la
1263,-4, diterendul lor judecatii lui. I-a judecat
frumos, la Amiens, dindu-si sentinta In ce pri-
veste procesnl privitor la asa-numitele pro-
visiuni de la Oxford", i cu aitadibcie, Melt
fieeare din pal* s'a erezut fayorisath de ..catre
dinsul. ClauseIe ni sInt indiferente, pentru ctt
privesc istoria -Angliei ; sensul arbitragiului este
Insti, de sigur. , Tharte interesant.
Noi (kV., a &pus tudovic vecinului sau,
ntinem douit surori, asa inolt copiii noseri sint
veri primari. Deci cade s fie pace si unire.
§i-rni. pare foarte bine ca am fácut pacea cu
regole Angliei, pentru e( el e acum omul unirii,
cum nu ,era asa mai Innainte')."
De alminterea sistemul acesta de-a se Indrep-ta
eineva la regele Franciei ea /a an izvor de
dreptate ajunge pentru acest timp -0 adevarata
1) Nous deux avons chacutn Pune des deux soesrs a femme,
dont nos enfans sont cousins germains, parquoy ii affiert hien qu'il y
attpaix et union. Ei &est grant plaisir d'avoir fait la paix avecques
le roi d'Angleterre pour ce -qu'il est k present mon homme, ce qu'il
n'estoit nas devant i alurea ,,Je le ferby :turnm homme de foy,
qu'il n'est pas encore. Car il n'est poTt encores entré en mon
hummage,"
www.dacoromanica.ro
186 Istorla poporului frances
lege nescrish, o devkatit reeunoastere universalh'

,din partea tuturor acelora cari au neincelegeri,
In cuprinsul. Franciei sau dincolo de hotarele ei.
Regele este 0 acum innainte de toate grand_
justicier" ; autoritatea judiciara, a vecbilor tin-
prati a trecutam spus-o7--asupra lui. El ii
tine judeOle : les pletz de la gorte, que main-
tenant on Appelle les requestes' du Palais Is
Paris " spune Joinville. Innaintea acestor plaids"
se presintsä toath lumea. De exemplu : regele
Navarei e In judecata cu mostenitoarea Cham-
pagnei, la fille de Champaigne" ; se infhciseaza,
19. judecata lui Itidovic al IX-lea. Tot el face ,
pacea intre contrele de Chalons i till shu, din

Burgundia, Intre Thibaut -de Navarre 0 acelasi
senior de Chalons si Burgundia, intre Thibaut
de Bar si contelel de Luxemb4rg, intre feuda,
,
tari din Lotaringia. i anume judecata nu o face

numai el personal, ci deleaga, de multe ori
oameni din Consiliul shu, cari ei grit Inslircina0
sh stabileasch, pe basa noului drept, pe care-1
cunostea si-1 apdra acum burghesia, cres-
cutd-sau inspiratd de scolile de drept roman
din Italia. Prin ace§ti subordona0 ai shi,-prin
legisti", cari Incep \sh apara, ei exercith auto-
ritatea lui ImpAciuitoare" 1).
Dar domnia lui Ludovic al XI-lea mai in-
seamnä ceva in desvoltarea regalitacii francese,
a Statului frances care Incepe sh se creeze In
jurdl acestei regalithVi i prin exercitarea con-
4) ,Oens de son tonseil" ; nle ritambellan Perron) 'qui estoit

Vornme du monde en qui le roy croioit pluet
www.dacoromanica.ro
,tnloctitrea Sts. gallcane prin reg. sacri a hit Ludovid al IX-lea I8i
tinuh a autoritatii sale: S'ar crede ch eel mai de

temut concurent pentru dinsuI nu era cutare se-
nior, cutare dr4man feudal, nici regele Angliei,,
cu toath traditiunea lui tde du§rartnie care durh
de douh secole, ci, ch du§manul, eel mai inare
posihil In viitor pentru regalitatea francesh era
aiurea: Biserica ? Biserio4 de o parte, 'sfIntul de
alta ? Da. Dach ar fi Intrebat cineva, nu pe Papa,
ci clerul frances, Ir viatalui Ludovic, §i nu duph
moarte, dach face de dint, nu §tiu de n'ar fi
zis ch nu. Fiidnc nici nu se putea s judece
ei, oamenii Bisericii, altfel duph conflictele din-
tre vechea lor :autoritate sacr i sacra autori-
tate noul a regelui. La 1235, la inceputul dom-
niei lui Ludovic al IX-lea, se adunh la Sain -
Denis feudali, In nurahr de dauhzeci i .opt, cati
fac o plingere impatriva clerului, pretinzind cà
jurisdictiunea clerului se amestech In yrea multh
lucruri, ph se face abus de excomunicare, che
prin urmare, In lucruri care se cuvin judechto-,
rului laic nu trebuie amestecath afurisenia, re-
servind-o pentru casuri exceptional de grave §i
verificate. Papa ceruse la Inceputul dornniei lui
Ludovic sh poath Intrebuinta pe Robert de Ar-
tois, Impotriva Impáratului. I se refush. Duph
cttiva api de zile, Inocentiu al IV-lea vrea SI
se refugieze pe teritoriuL frances. E In conflict
cu ImpAratul Frederic al II-lea, pe care de atttea
ori Ludovic 1-a aparat, §i contra Papei, printr'un
fel de sentiment de solidaritate intre suverani,
Intri represintantii puterii laice autonome. jarh§i
regele refush. CIthva vreme duph aceasta, o nouh
alianth se face, Impotriva abusurilor clerului ga-
www.dacoromanica.ro
182 1storta poparului trances
, -
lican intfe ducele Burgundiei, contele Bretaniei
§i altii. licgele n'are nirnic de- intimpinat impo-
triva acestui fa pt, Episcopii Yin la dinsul mai
tirziu li se pling cA nu se tine samti de excomuni-
chrile lor §i invith pe rege sh le execute, iar
acesta_spune :- nu; tfebuie cercetarea prealabilh,
pe care o fac eu. i n3 Putem inthipui cit de
putin era. -sit fie mulpmith Biserica de acest rhs-
puns. -,
,
Pliiigerileepiscopilor nu contenesc,pinh la .sfir-
§itul domniei sale. Dar ceia ce fhrh, indoialh a
neraulttimit mai mult clerul frances impotriya
lui a fost faptul ch el, desii WA premeditare, dar
prin sfintenia fi virtutile sale se substituia
Bisericii valicane in rolul pe care-1 jucase
ea pind atunci. Biserica degenerase ; regalita-
-tea sse innältase. Ceia ea innainte se chuta de la
Biserich, fiindCh nici.un alt factor moral nu exista
in societate, se cere acum dela regalitate; fiindch
reg,alitatea a 1 tiut sA deyinh principalut factor
moral irf regat. Big-erica insA 1-a facut sfint.
Evident, 1-a facut sfint pentru interesul papali-
thtii in lupth cu iniphratul. SA nu uitAm ch
Papa era aliat cu fratele lui Ludoyic,_ Carol de
Anjou, care a cucerit regatul WNeapole impo-
triva urmasilor lui Frederic al JI-lea. Dar o
intelegere deplinh, basath pe -sacrificiul regali-
tätii fath de Biserich, n'a existat niciodath in
ace§ti douhzeci de ani.
.,
in sfir§it sii -semnalAm inca douA elemente de
forth pe care regele nu le j)rovoacti, dar care
yin de la sine de se adaugA puterii sale.
www.dacoromanica.ro
Intoeulrea fl. galicarte prin reg. saeri a tut tudovk at IX-lea 181
Feudalii nu erau dispu§i totdeauna stt-i -dea

ajutorul Jar militar. La- -cruciata o parte au
mers, altii nu. Dar din cruciata anterioarti,
de la 1204, se vede un Iucru cä, atunci cind
pleca ml feudal, Mil vasalii sai directi if Into-
vitra§iau. Cruciata care s'a terminat cu luarea
Constantinopoldluis de Latini i cu a§ezarea lui
Balduin de Flandra era 0, fie comandata, nu
de Conrad,. de Monferrat, ci de Thibaut de
Champagne, care s'a intimplat sa, moar6, thsti
chiar in pragul plecarii. Villehardouin, care po-
veste§te. isprävile cruciatilor din 1204, *spune ca
el a pornit cu tot eeia ce cuprindea sa terie",
pamintul sau. §i regele avea dreptul s earä
ajutoi militar, dar pe parnmntal sau, pe care-I sta-
pinia de-a dreplul ; ceilali nu erau Mdatoriti.
Cind s'a- intors Ludovic din expeditia egipteana
era a se fticá debarCarea inett dela- tnceput la
11Sres, dar el a declarat eh nu vrea sa coboare
acolo, fiind pamintul fratelui sau, ci riumai pe
pamintul sau propriu, la Aigues-Mortes. Cind ii
trebuie, afara de casuti extraordinare, o arrnata,
el trebuie sa qi-o -plateasca. Avem tontractele
pe care le-a incheiat c-u ocasia cruciatelor sale.
$i Joinvle terea bani ; ba inca a fost discutie.
Daca- ar fi vrut sä Mtrebuinteze ,pe feudali, iata,
ce se intimpla Intr'un Had, i-a chemat pe feu-
dali §i au venit, dar fiecare numai cu doi cava-
leri, ; an venit In alitate de vasali, dar nirneni
nu putea sa-i oblige a veni cu o armata intreaga.
Erau deci un fel de cavaleri antreprenori de
soldati, mai ales bannerets, cari "aduceau supt
steagul lor o adevarata armata.
www.dacoromanica.ro
fl,
184 tstorla poporntuf trances
De unde veniau cfivalerii acestia ? innainte

de a se naste ovaleriaLerau stglpinii de castele
aceia caH fticeau desperarea reg,elui i impiedecau
comertul, si de aceia regele a citutat §gt distruga
castelele: lucru greu. Au Inceput InsA cruciatele,
atunci domuii castelelor s'au dus la luptti In
Locurile Sfinte, Mci s'au cleprips sit servsc4
oriunde: pe qui ingainte erfui legati (19 pqtria
castelelor lor, acuma au *deprins Ozbotul de
fiecare clip, r4Aboiti1 pentru gborie, T4zboiu1
pentru distractie, rgt.zboiul, pentru wivare, pen-
ru sau et§tig. in timpul cit au mers lu-
crvile bine In 0.cient, necontenit a fost un pp-
lerinagiu al elementului militar din Vranta qtr9
Locurile Sfinte. Atunci 13'a intemeiat Ordinul
Ospitalierilor, Ordinul Templierilor, amlndoup,
.francese, pe ltng OrdinutTeutonilor. De a,ceta
regirtrancesi iti §i avut o bucatã de yreme liniste
acas rt... micij dusmani. supttratori, i. toti halal*
foarte periculosi, gAsiau un admirabil cimp de
activitate in seryiciul regatului de Ierusa,lim.
Dela o bucatä de vreme tusk Orclinele cavaleresti
decad, iegatu1 Ierusalimultii e sffmat, Qapir
tala cucer4ri de Musulmani. -Atunci e Intore
acei caH fuseserg, odinioark in traditiile trecu-.
tului, castelanii, sau altii nu mai plead}, ci se
pun In serviciul cui dgt mai mult i asigur4 tnai
multA glorie. Evident eh regele asigura g14a
si, pe 11ng aceasta, acum el poate shit plä-
teasca 0 armatA regalft) incepe a se alatui din
cavalerii disponibili.
in ce priyeste banii, armata regala, ca si,
toate manifestatiile politice ale regelui, poat st
www.dacoromanica.ro
Inlocuirea Bis gaHeant prin reg. sacrli a lui Ludovle a1 IX-les IR
fie platith prki cresterea burghesiel. Din nevoile

de bath ale seniorilor cari pleacA la cruciatit,
din cerintele noilor drumuri economice desebise
prin necontenitul central cu Orientul, din exem-
pita oraselor italiene Intl lnite in cale, s'a produs,
Inca din veacul al XII-lea, liberarea de fapt,
apoi i emantiparea prin arti de libertäti
(chartae libgtaturn, franchisiarurn) a ora-
seIor, a comunelor (communitates), ceia ce In-
Inseamna obsti recunoscute de organele legale,
de proprietari, asimilate cu senioriile 1), repetind
In aceastä formä rascumparata vechea cetate"
galo-romana, navalita de episcop i usurpatä
de cel 'mai apropiat feudal dela tara. Pe linga
recunoaçteri se adaoga i colonisetri, din par-
tea amatorilor tie venituri. ModMe de/ organisare,
sabloane se adopt6., pretutindeni. _Dreptul nou
creat trece dela ö comunit la alts, si el face cu
putinta zilnice legâturi strinse Intre ele. Desi
judecata sufere oarecare restrictil, dreptul In
sine, care fusese, e recunoscut, In Occident
ca .1i la noi.
Orasele se Incunjure de ziduii, cum facusera
feudalii cu castelele. Turnuri se innalta, i aici
steaguri proprii flutura In vint; peceti parti-
culare se pun -pe pergamentul i hirtia documen-
telor. Cu banii strirrsi dintr'un mai -vast comert,
dintr'o industrie mai sporriica, se cladese bisSici
mad, palate municipale pentru preposit (prév6t)
sau maior (nzaire)§i scabini (échevains) sau ju-
rati (tures), pentru bâtrini (prudhommes) i nota-
bili, ass numitele 1-16tels-de-vi11e, In turnurile cA-
1) 0 fry, o. c., p. 647.
www.dacoromanica.ro
ia6 Istoria poporutui trances
rora (beffroi) minâ clopotele de alarm& ale tocsinu-

lui" : ca in Orient, de la care a'a imprumutat astfel
bazarul", si fodacul", mArfuri se expurr si se
desfac supt arcade. Supt scutul autonomiei lor
se creiazA alte celufe polilice asiimAnAtoare, din
bresle sau, cum, li se zice in Apus, confrAtii",
§i din orice fel de corporatii,
Uri stil nou se naste astfel, si in curind el
_dominA esclusiv Nordul. Arcul, sfArimat, ogiva,
inlocuieste arcul tntreg al cladirilor romanice.
Se creiazA -alt echilibru, care permite, cu aju-
torul contraforturilor, proptelelok, ce ' sprijinA
cladirea in afara, proportii uriase, turnuri a
cAror iiidrAzneaW ar fi ulinit alte timpuri. ,
0 lume nouh apare, si ea stä la dispositia
regelui, simbol de unitate si garantie a pAcii.
Chiar la nroartea sa, dind- sfaturi fiului,-Lu-
dovic al IX-lea ii atrage atentiajasupra oraselor
ii spune sit se gindeasch la ele, sA le sprijine,
aci in orase e puterea regalitAtii. tnnaintea tu-
turor seniorilor a mers regele in ce pri-velte
dArnicia, impAri'md cAr4i do libertAti munici-
pale".
Burgbesia aceastA dAdu insA imediat o nou4
clasA cultar si o nouä clasA politica,. Acei --pe
cari regele-i pune sit impace pe deosebitii se-
niori, din' tar k. sau strAini, sint luati din aceastA
burghesie ; ea formeaz-A Sfatul, le conseil jurP.
/Titre dinsii e creatorul Sorbonei din Paris, Ro-
bert de Sorbonne, cAruia un adversar ii spune
intiuh moment de supArare : fils de villain et
de vigaine" (..fiu de serb' li de serb4"). Une ori
www.dacoromanica.ro
fnloculrea Bls. galfcane prin reg. sacrff a lui ,udovle al IX-lea 18/
burghesia aceasta platia, prin uroilinti momen-

tane situatia -pe care §i-o ci§tigase. Foarth pu-
ternie era- pe hnglt un mare feudal burghesul
Arthaut, atit de bogat, tacit elk11a castele pentru
.sttkpinul stiu. tnteun rind, stapinul acesta, care
era Thibaut de Champagne, intilneF;te tin cavaler
särac care-i cere ajutor. Arthaut Ii face morall
§i-i zice: Sire chevalier", s'a isprrtvit cu ve-
nitul centelui ; la tare cavalerul rAspunde : ,,Sire
villaing, jupine serb, nu s'a isprAvit, fiindek e§ti
d-ta aici i *ea te dau pe d-ta In sttipinirea
shracului acestuia, care ti-o da drumul dind te vei
rd,scumpttra. Si cavalerul zdravan apuctt de slid
pe burghes, empoigne le bourgeois par la
chappe bien 4troit", de-1 pune sä plateascti ime-
dist 500 de livre.
Acurn, lucruri de acestea se Intimplau, insä
nu puteau sä impiedece necontenita cre§tere a
burghesiei. DacA Franta acestor ,vilains" este-
prea, Incu1t, prea Ora* prea putin legal ca
sà represinte conF,4iinta nationalã in progres,
orarle, atragind la ele partea -cea mai energicA,
cea mai isteatti din lume Ilerb6, a satelor, ga-
rantatft In libertatea ei prin privilegii regale'sau
senioriale, aleatuiesc o inteligentV -universitark
pe care regalifatea se va sprijini de scum Irma-
inte ca s cearti, in puterea_ dreptului roman pe
care-1 vom analish ludatä, arzarea unei puteri
unice asemenea en aceia a Impâratilor remani
de odinioarh pentru a crea o tarä de prosperi-
tate econonlica asigurata.
www.dacoromanica.ro
XI.
Burghesia intelectuali francesi in ajutorul

regalitàçii
Partea din istoria Eranciei _care se intinde dela
sfirsitul domniei lui Ludovic al XI-lea pina departe
In desvoltarea r4zboiu1ui de o sut4 de ani, prinsur-
mare pink la tractatul din 13r6tigny, pe la ju-
miitatea veacului al XIV-a e iina din marile epoce
.de crisk. Ea cuprinde aproape un veac, trei sferturi
de veacin or ce cas, ceia ce din punctul. de vedere al
evenirnentelor rhsboinice care te-petrec pe vremea
aceasta ar fi de sigur Inca un tirnp prea
scurt. eine ar vrea sk urmareasck, macar in
linii generale, toatti acea serie de evenimente
r6.7boinice- care deosebesc Inttia fa§6, a Trtzboiului
do o sutä cle api, ar avea nevoie de mult mai
mult timp "dar,.. din punctul nostru de ye-
dere, care cautam ,sk intelegem numai prin
faptele capita1e, numai prin schirnbarile esen-
ciale care se petrec in viaça poporuluti frances,
si nu In apeidentele dela suprafata ale activitatii
www.dacoromanica.ro
ihrghesia intelectuali francesi in ajutonii regalit4i 144
politice i militare inteun anume moment, pentru

noi, din punetul nostru de vedere,r farts indoialA
eit se poate face o ilegere intre evenimentele
care se intind in aceSte trei ciferturi de veac,
ategere care sgs ni pennitgt a imbrNiqa in spaOul
dat lucrurile de cApetenie care se petree In
Franta In aceastgt vreme.
Schimbgtrile teritoriale pe care le-ar fi alteptat-
cineva de la reo-alitatea francesii, care ar fi avut eco-
pul sa cuprindl sub 'seeptrul regal toate teritoriil
francese, nu s'au petrecut. Dupgs conceptia obil-
nuitA, care ni infAtiqeadt ea singur lucru principal
in Franla pe rege i pe rege stitid totdeauna la pindli,
lacom de teritorii, cu ghiarde aseuOte- pentra a
prin de cit mai mult PAmirit delavasalii si, ar trebui
ca un teritoriu ci§tigat odatiii de Suveran sa'nu, fie
pierdut de dinsul. decit in urma unei infrIngeri
in urma unei catastrofe rAzboiniee. Dar s'au vAzut
innainte teritgrii care ajung in stApinirea di-
nastiei, sau, mai bine zis, In stApinirea Coroanei: §i
sins lasate pe uringt de acela chiar cam- le-a cape'
tat : nu-i trebaie, pentru c n'are mijloacele de a,
administra aceste teritorii. Si, dads un frate, un
nepot, un Ngsr, al regelui, o rudA eit de depAr-
tat& stApinetIte un teritoriu regalitatea nu se
simte Ingustata decit nuniai In ce privecste ve,
niturile, pentru cá, in loe sis meargA Ia Vistieria
regatalui,, ele merg la aceia a eutArui sau- eu-
tArui mare feudal.
Se va gice : mare pierdere ! AtirnA ; pentru o
Curte luxoasti, ea a lui Ludovie_al XIV-lea, pentru
6 Curte-stricatA, cum va fi a lui Ludovic al XV-lea,
pentru c regalitate care urnArelte din toate puterile
www.dacoromanica.ro
.19O istoria poportilui jrancei
sale o politica mare, de- sigur ea trebuiesc venituri

foarte multe-, dar pentru un rege care traiqte
_imprejurari asa de modeste, ca regii din
veacul -al XIILlea, stapiniti de ideia de umili-
tate cre§tina, Wind din modestie,, din lepadarea
de lucrurile lumii cea -dintaiu datorie a lor, §i,
in aceastä privinta,. supraveghiaji de ceia ce am
putea numi opinia p'ublica, de sfatuitori mireni
qi clerici, cari-i spun necontenit ca 'nu trebuie
sa se *Irate mindru, trufas, i luxos, pentru o
astfel de_ regalitate, care, pe ling aceasta, nu
urtnareste nici o pohtica mare, evident ea ve-
niturile n'au aceiasi insemnatate. Ludovic al
IX-lea desfacuse provincii intregi -pentru a le
'da fiilor sai : Jean Tristan 'e mezat astfel la
Nevers, Petru la Alenyon, Robert, cAsittorit -en
Beatrice tle Bourbon, la Clermont. Supt
lui Ltidovic, Fibip-cel-indr6znet (1280-85), care
intreprinde o campanie In Natara Pentru a o
impiedeca de- a se contopi cu Araionia sau Cas-
tilla,: mo§tenitodrea Navarei, care era qi a
Champagnei, devenind sbtia ino§tenitortilui fran,
ces qi cearca a capata, printr'un dar al Papei,
Aragonia pentru fiiil sau Carol de Valois, .1i
supt urma§ul acestuia, Filip-cel-Frumos (1285
1314), in sfirOt supt cei trei fii ai aces-
Ludovic al X-Iea (131'4-6), Filip-cel-
tuia :
Lung (1-316-22) 9i Carol-cel-Frumos (1322
8), se vor verlea iaräi eritorii venind intim-
plator Coroan'ei,"pe care regalitatea, neaparat, le
prime§te, dar pe._ care, daca .se presinta impre-
jurarea, le lasa mai bucuros in sama cuarui
www.dacoromanica.ro
nurghesia inielectualà irancesl tn ajutorui regahtAtif i91
meinbru al familiei- regale, in roe ca insä§i Co.

roana s le stApine§te.
Supt Filip-cel-Frumos chiar, pe care istoria-1
inatileaza tot ant de siret pe eit era de frumas
trägind mai multe foloase din, Oretenie decit
din frumuse0,- intrebuintind pe legitii lui scor-
monitori de procese §i cAuatori de gilceavá
pentni ea sti, capete cit mai mull pentru rega-
litate, ce capAdt regahiatea ? Liam ci§tigil. in
Sud un lucru pe care fikeste nh-I urtratria. Am
vAzut crt Ludovic_ al VIIIlea taiase o mare-
feuda, apanagistä. in Sudul teritoriului frances,
Proyenta, pentru fiul -sAu Carol de Anjou, care,
favorisae de lupta dintre Papa i Hohenstaufenii
din regatul de Neapole, a fost cbemat in Italia
si a izbutit sA biruiasca neamul nenorocit al lui
Frederic al II-lea, qi ctt tot in Sud se crease
Inca o feuda, pentru alt membru din familia
regalk- fratele lui Carol, Alfons de Pbitiers:
Totilouse i regiunile vecine.
Carol de Anjou a avut un noroc mare pentru
dinsul, dar s,i pentru regalitatea francesä : cuce-
rirea sa italianá. Daca, räminea numai in Sudul
fiances, dacrt prin cucerirea sa aceasta de Nea-
pole nu i s'ar fi treat alte interese, nu i s'ar
ii Indreptat atentia in altä., directie, dorind sf
stapinirea Maxii Ionice, a ,Albaniei, a Imperiului
Bizantinintreg chiar, de sigur cgt -el §i urmagii
ati ar fi fost mai incomozi pentrit ruda din
Paris.
Proventa n'a parasit-o insh Carol ; nu s'a gindit
nimeni s i-o cearn; ea a 'laps deosebitA 'de Co-
roana francesa pin foarte tirzhi, Ia sfiqitul vow-
www.dacoromanica.ro
1 Og istoria poporulul Irak es
lui al XV-lea, dar un conte de Proventa care §ede

in Sudul Italiei i are de luptat nncontenit in Ori .
ent nu poate juca inarele rol pentru care parea
chemat in Franca insali. i aceasta schimhare
cehtrului de greutate in ce prive§te Casa apa.
nagista de Anjou folose§te Coroanei §i din alt
motiv : eind Alfons de Poitiers Moan WA ea
Thse unna§i, mo§tenirea lui poate sit revie Corod-
nei, cum a 0 revenit, dari qind Carol de Anjou
ar fi fost in Proventa, evident a, el ar fi Gautat
at atraga la dinsul- aceasta mo§tenire vecinft.
Este adevarat ca el a §i reclamat moqtenirea
fratelui. Dar regele i-a rasping pretenlia prin-
tr'o sentin.ca a Parlamentului din- Paris (1283),
gi sentinta a fost primitti de Carol de Anjou,
cani, cu toata infringerea Hohenstaufenilor, situa-
tia celui dintaiu- rege angevin din regatul de
Neapole nu era tocmai upara, fata de rivalitatea
Casei 'de Aragon, care-i smulse Sicilia, i chiar
fata do egoismul politicei pontificale.
Thai prin urmare comitatul de Toulouse reu-
nit cu Coroana franctsä. Dar Filip-cel-Frumba
n'avea, doar niciun merit in aseasta afacere :
modrtea fratelui lui fárä mo§ténitori i lipsa oelui-
hat free, care putea sä ceara Inoltenirea ca ye-
erau curate intimplari. In acelalit chip se
culese i mo§tenirea fratelui Tristan.
Tof in Sad, din vechiul regat bUrgund, in
pgrtile Ithemului i Saônei, o parte se desfaca
acum pentru a veni la regalitatea francese.
Aceasta parte este Lyon f;ii teritoriul imprejmui-
tor. Arhiepiscopul din Lyon face un tratat de
www.dacoromanica.ro
Burghesia
,
iiitelectuala francesä in ajutorul regalitAth 193
cesiune catre regele frances inca din anul 1272

si, pe la inceputul veacului al XIV-lea, prin
anii 1312-1313, Lyon, cu intreaga lui diecesik,
ajunge a fi stapinire regala.
Nici aici Filip.cel-Frumos nu pregatise nimic.
Regatul burgunci a disparut pentru ca nu era
viabil, dar regatul acesta are legaturi, nu numai
cu Frauca, ci si cu Imperiul german, s,i nu i se
datoreste lui Filip-cel-Frumos faptul ca, la ince-
putul secolului al XIV-lea Germania, ocupata
cu schimbäri dinastice, nu era in stare sa recla-
me pentru dinsa acea sfärimatura a Iinperiului
care era Lyon. Filip a mai anexat la Coroana
francesii, prin anul 1290, -Guyenne, care facea
parte din Gasconia. Dar, iar6si, daca. s'a.intim-
plat ca regalitatea frances'l sa patrunda in aceasta
parte din Sud, lucrul se datoreste unui accident :
conflictul intre corabieri francesi si intre altil
cari se .tineau de. regele Angliei. In urma acestui
conflict a fost chemat regele Angliei, sau un
represintant al sail, sfi. vie spre a se indreptati
potrivit cu datoria omagiala reinnoita supt Ludo-
vic al IX-lea. I s'a facut un proces, cum se
facuse odinioara, pentru Normandia regelui
Angliei, si el a fost condamnat. De aici a resul-
tat aceasta anexiune teritoriala, care de almin-
teri, n'a avut durata, fiindca, in a doua parte a
razboiului de o suta de ani stapinirea regelui
Angliei asupra acestei pro`vincii aquitanice e
aproape tot asa de puternicä, cum fusese in
zilele lui Henric al II-lea.
Evident di., atunci cind avem a face cu o
regalitate care si-a fixat un scop, care a gasit
www.dacoromanica.ro
mijloacele necesare pentru a-1 urmari §i care

intrebuinteaza toata energia .,i toata inteligenta
sa pentru a-1 atinge cit mai rapede, nu putem
intilni doar asemenea anexiuni de teritorii, cind
intr'un colt, cind intialtul, cind intio forma,
cind intr'alta, cind cu mai multa trainicie §i
cind cu mai putina. De fapt, spre Coroana Fran-
ciei merg o multime de lucruri, dar aceasta
numai prin autoritatea fireasca a acestei Coroane,
prin drepturile care s'au tinut totdeauna de dinsa,
iar nu printr'o 'ridicare actuala a prestigiului
sau prin crearea de noi mijloace de anexiune,
datorite cutarui sau cutärui rege.
Se poate vedea mai bine decit prin orice alta
argumentatie cit de, putin era pregatita regali-
tatea francesä pentru as,a ceva, prin doua,casuri.
Evident ca era foarte bine pentru regele Fran-
ciei sa aiba, Sudul regatului sau, ca, era mai
bine aparata Franta de Rasarit., daeä Lyonul
se gasia in minile regelui, ca, incefind o feuda
apanigista in Sud, cum era feuda lui Alfons
de Poitiers, aceasta era un profit pentru Coroana ;
evident ca o anexare a Guyennei, &tar tree--
toare, era totu§i foarte folositoare ; dar erau
alte lucruri Dial, folositoare pentru regalitatea
francesa, erau alte parti in care stabilindu-se,
aceasta stabilire ar fi profitat, §i ca intindere
teritoriala, O. ca situatie §i Ca prestigiu, neasa-
manat Coroanei. Erau teritorii care se oferiau,
§i regele a cheltuit foarte putin din banii sE
din mijloacele sale militare pentru a ajunge
F,si
in stapinirea lor.
Erau trei teritoriile acestea. Unul Burgundia.
www.dacoromanica.ro
Burghesia intelectualá frances1 in ajutorul regabtAtii 195
Comitatul de Burgundia, care, prin rasa celor

care loculau acolo, prin limba vorbita, prin
datine, prin toate instinctele populare, statea
mai aproape de Franta, era la indeminti regali-
tatii francese Jo, sfirsitul secolului al XIII-lea.
Tinind sama chiar de regulele dreptului feu-
dal, in ce priveste stapinirea si transmiterea feu-
delor, Burgundia era asa de strins legata de
Coroana francesa si regele Franciei avea atttea
mijloace de presiune asupra celor cari stapiniau
provincia in viemea aceia, melt ar fi fost cu pa-
tinta, daca ea.' ar fi vrut numai, sa creeze acolo
o noua situatie politica. Mai multe casâtorii s'au
acut pe atunci nitre Casa de Burgundia §i Casa
de 'Franca. La 1291, Filip, mo§tenitorul tronu-
lui, iea pe Ioana, fiica Matildei de Burgundia ;
Ludovic, alt fiu a lui Filip-cel-Frumos, .iea pe
Margareta de Burgundia. Mai tirziu, dupa ce se
ispravise linia lui Filip-cel-Frumos, Filip de Va-
lois, noul rege, se insoara cu Ioana, fiica lui Ro-
bert al II-lea. Mostenitoarea ducatului Burgun-
diei va lua apoi iu casatorie pe Ioan-cel-Bun,
urmasul lui Filip.
Totusi regii Franciei las& provincia in toate
rosturile pe care le avuse innainte, fAra sa In-
cerce, supt o forma sau supt alta, o anexiune.
Era apoi o alai provincie strins legata de
Franta, necesara pentru complectarea hotarelor
ei: Flandra. S'au vazut legaturile pe care comi-
tatul le-a avut pe vremea lui Filip August si lui
Ludovic al IX-lea cu regele din Paris. Ele se
continua si pe timpul lui Filip-cel-Frumos. Flan-
dra de atitea ori este la dispositia regelui
www.dacoromanica.ro
196 Istoria rporului frances
1
Franciei, si, daca ea incearca oarecare manifes-

taxi de independenta, ele sint foarte rapede inna-
busite din partea regelui. Impotriva lui Guy de
Dampierre, Filip, regele Franciei, intervine, si
aceasta interventie il pune in conflil cu orasele
flamande: la 1300 regele isi face intrarea so-
lenma in aceste orase. E primit bine, tara i se
supune. Dar Filip paraseste apoi acest teritoriu
care-I aclamá. Mai tirziu, dad' va interveni din
nou, la 1302 pentru a fi invins, cum se stie,
la Courtray, de orasenii din Flandra, uniti in-
tr'un partid anti-frances, supt Peter de Koning,
postavarul din Bruges, care Inacelareste pe Fran-
cesii din oras,---;-doi ani dupa aceasta, in lupta
de la Mont-en-PevMe, la 1304, regele e birui-
tor; Flandra-i stä iarasi la picioare. A avut dus-
mani, i-a invins, e in fruntea unei ostiri pe care
o poate intrebuinta la cucerire ; situatiunea con-
telui, a lui Guy, a fratelui sail., Ioan, e de asa
natura, ei fiind intemnitati de dinsul de a
face ca, intr'o forma legala, provincia sa vie catre
dinsul. Ei bine n'o face : Flandra Amine si mai
departe in aceleasi rosturi, lasind lui Filip numai,
ca zMog pentru o suma de rascumparare, ora-
sele Lille, Douai si Bethune. Cind, apoi la 1328,
incepe dinastia cea noua de Valois, Filip al VI-lea
e chemat in ajutorul contelui de Flandra, si el
apare in aceasta regiune, cistigind lupta de la Cas-
sel, In 1328, dar nu da nici-o urmare biruintei sale.
De trei ori in intiia jumatate a secolului
XIV-lea regele Franciei se gaseste prin urmare
dispunind de soarta acestei provincii si de trei ori
o lasa din mina. Ba avem in Froissart. un pasagiu
www.dacoromanica.ro
Burghesia intelechtald francesA in ajutorul regalitatii 1 97
foarte interesant in care se vede ce recomanda0uni

face regele frances in casul acesta Filip de Va-
lois contelui de Flandra, cäruia-i c,ere sä ad-
ministreze a§a incit sh nu-1 faca, a reveni. 0 re-
galitate cuceritoare n'ar fi dorit nimic mai mult
decit sä i so ofere ocasia de a veni din nou...
Am vazut ca intr'un moment regele Franciei
Inca. Flip al III-lea ajunge sa, lege de per-
soana sa Navara, care era unita cu Champagne
in Casa de Blois. i§i inchipuie oricine ca reali-
sarea uniatii teritoriale francese nu cerea in
rindul intiiti anexarea teritoriului pirenecan al
Navarei ,,i prin urmare dach; pe o vreme cind.
Flandra, Burgundia sint läsate sa scape din mi-
nile regalitatii, ea are de lucru prin Navara din
causa legaturii intirriplatoare cu -Casa de Blois
din Champagne, este Inca o dovada a sensului
pe care §i acum il are aceasta regalitate.
Si adaugim ca., atunci cind moare Ludovic al
X-lea, flea lui, Ioana, maritata apoi cu Filip de
Evreux, a ramas in Navara, provincie de o parte
francesa, de alta spaniola, laturea francesa avind
a se reuni en Statul Capetienilor abia prin Hen-
ric al IV-lea.
Cu toate acestea nu se poate tAgiidui ,ca, in
aceastä vreme regalitatea francesa spore§te. Spo-
re§te chiar foarte malt, dar in alt sens Ti prin
alte mijloace, in legatursu spiritul timpului,
care e din ce in ce mai mult duciman al fari-
mitarii teritoriale, pentru urmarile economice rele
pe care orice farimitare teritorialä trebuie sti. le
aiba.
www.dacoromanica.ro
198 Istoria poporultu frances
Mijloacele cele rioul rhmlne sh le vedem acuma.

Inca din timpul lui Ludovic al IX-lea se
pomeneste necontenit de Consiliul regelui, do
consilierii regali. Se vede foarte bine eh anu-
mite mhsuri nu se ieau fara interventia acestor
sfetnici. Regii vechi nu cereau sfat nimanui sau,
daca-1 cereau, era sfatul episcopilor, al rhzboi-
nicilor sau al rudelor mai apropiate.
Niciodata un rege din veacul al XI-lea sau
al XII-lea nu s'a gindit sn-i cbeme in jurul lui
pentru ca sa ceara de la din§ii Indreptari in ce
prive§te problemele politice de cApetenie. De la
Ludovic al IX-lea mai ales, lucrul se intilne§te
Insa, din ce In ce mai malt.
De sigur este o gresalh sà vadá cineva in
Filip-cel-Frumos pe represintantul de capetenie al
intrebuintarii legi§tilor" pentru cre§terea drep-
turilor §i autoritatii Coroanei. bLegi§tii" Inca
de mai malta vreme aveau rosturi foarte insem-
nate in .Sfatul regelui Franciei, in provocarea §i
conducerea deosebitelor rosturi de politica internh
externa, asa Inca nu exista nici-o legatura
cu totul particulara Intre Filip-cel-Frumos
Intre ace§ti advocati, acesti jurisconsulti politici
cari stateau In jurul Coroanei i o ajutau.
Filip a venit la tron foarte tinär, fara deose-
bag, experientä, fait un plan care sh-i apartinh
personal lui ; n'ar fi fost In stare sa eteeze poli-
tica legi§tiloru, daca aceasta politica n'ar fi fost
primita de la innainta§ii sai. Se intelege de
unde vine aceasta politica, ce imprejurari, care
nu. sint numai francese, au impus-o regilor Fran-
www.dacoromanica.ro
Burghesia intelectuara frances1 In ajutorul regAlitatu 199
ciei. Trebuie $6, luarn lucrurile dintr'o mai mare

departare §i din vreme mai veche.
Nu se poate zice ca vreodata in evul mediu,
pe linga dreptul feudal, a dispärut vechiul drept
roman, ca a disparut cuno§tinta fli sentimentul
de utilitate a acestui drept roman. in anume
provincii cel putin, care apartineau odata Impe-
riului roman F,Ii in care rosturile trecutului fu-
sesera mai putin schimbate, dreptul feudal
patrunsese numai in airtime clasP §i era tinut in
seama numai supt anume raporturi. De f apt,
rolul de capetenie, in tot ce privete judecata
F;i autoritatea publica, a ramas al dreptului
roman.
Chiar dupa, ce s'a sfarimat in bucati cuceri-
rea italiana a lui Iustinian, un vast teritoriu a
'tunas .supt administratia exarhului, represin tan-
tul imperial in peninsula. Si de aici trebuia sa
se exercite o puternica influenta in acest sens
asupra Italiei intregi.
Existau manuale de drept, compendii, care
corespundeau intru toate lucrárilor de drept
practic din Orient.
0 sumedenie de documente ni arata, Inca de
la sfir§itul veacului al X-lea, rolul din ce in ce
mai mare pe care-1 joaca jurisconsultii, nu nu-
mai in afacerile particulare, dar §i In Cele de
Stat ace§ti sapientes, indices, magish i, legis-
latores, advocati,--o sumedenie denume care
arata caracterul unei categorii sociale §i culturale :
ea avea nevoie de atitea numiri tocmai pentru
ca avea §i atitea rosturi:
La inceput, §i. pentru pastrarea traditiunilor
www.dacoromanica.ro
200 !storm poporului frances
de drept in Italia s,i regiunile care pastrau in

aceastä privinta mo§tenirea romana, se Intro-
buinta calea fireascA a transmisiunii de la om
la om, farti o §coala 'cu examene, cu diplome,
cu profesori recunoscuti i sustinuti de Stat.
tusk de la un timp, imparatii germani, cari
patrundeau In Italia unde erau Cesari_ fiindca
la ei acasa erau numai regi,imparatii:acetia
germani, in lupta cu oraple italiene, au avut
nevoie pantru situatia lor in peninsula...de spri-
jinul dreptalui.
S'au gindit de la o bucata de vreme, ei
sau sfAtuitorii lor din Italia, cä s'ar putea spri-
jini tocmai pe titlul de impArat, interpretindu-1
insa, nu potrivit cu. trecutul mai apropiat, in
care 4mparat" insemna, mai la urma urmei,
prea putin lucru, ci NA, de trecutul cel mai
departat roman, in care Cesarul imparatia, sta..
pinià, administra, in care nimic nu putea sa
scape de supt controlul imperial. Si atunci Fre-
deric Barba-Rosie a facut tot ce i-a stat in pu-
tinta ca sa raspindeasca in Italia cuno§tir0 drep-
tului roman §i sa fach aceasta cuno§tinta mai
solida i Mai adinca prin sprijinirea unei §coli.
In vremurile acestea era vestit Ernerius sau
Werner, de fapt un nume longobard , care
da o stralucire deosebita §colii din Bologna,
de fapt insa mult mai veche cleat dinsul.
Apoi urma§ul hi BarbA-Ros,de, Frederic al II-lea,
intemeiaza §i el o §coala, roala din Neapole, su-
punind-o Cancelariului regatului, justitiariului".
Aceasta §coala din Neapole, care trebuie'pusa in le-
gatura cu insemnatul rot pe care, alaturi de Fre-
www.dacoromanica.ro
Burghesia intelectualA francesä in ajutorul regahritii ?Ol
deric al II-lea, 1-a jucat acel cancelariu, Pier

delle Vigne, care a isprävit prin nerecunostinta
puterii politice pe care o ajutase a se consolida,
a intrat de la bucntn de vreme in legaturn cu
dinastia noun francesä din Sudul Italiei. Venind
Carol de Anjou in locul urmas,ilor lui Frede-
ric al II-lea, scoala de drept italianä a ajuns
supt ocroitirea noii regalitati angevine, si intre An-
jou §i Proventa, intre teritoriuj acesta al lui Ca-
rol I-iu si Carol al II-lea de Anjou si intre teritoriul
rudelor din Franta era un schimb necontenit :
schimbul acesta a trebuit 0, contribuie fain in-
doialn -si la intaxirea principiilor de drept ro-
man, care nu fusese niciodatn uitat in Franta,
si in crearea unei situatiuni mai mari juristilor
caH represintau cu din ce in ce mai multa Ointa,
si mai multa, autoritate aceste principii.
Dar nu e numai atit : in Franta ea insnsi era
un Sud roman, si el avea viatá municipala Inca
de pe vremea Imperiului roman de Apus, care
'Astra toate traditiile de viola deosebitn pinä
la numele magistratilor municipali,) ca pe vre-
mea Cesarului. Toata aceasta Proventa si. par-
tile vecine cu dinsa se schimbasera asa de putin,
nu numai in ce priveste fondul, dar si in
ce priveste forma ! Atitea lucruri se petrecusera
la Nord, la Vest, la Rasarit, care nu atinsesera
de loc regiunea aceasta, absolut romann, vorbind
si o limbn deosebitä. .
La Montpellier, in acest Sud, se intemeiaza,
in 1289, 0 Universitate, 0 innalta, scoalä care
www.dacoromanica.ro
nu dadea numai invfitatura medicinei ; dreptul

roman era fara Indoiala cultivat si el In aceste
parti
Dar era vadit ca, de la Ludovic al VIII-lea
innainte, Sudul este intr'o legatura cu mult mai
strinsa idecit inainte cu Nordul. i astfel regele
Franciei are un teritoriu de unde poate sa traga
acea intarire a principiilor de drept roman care,
e necesara desvoltarii autoritatii sale.
Acest rege ayea TJniversitatea sa la Paris.
Celebra Universitate din Paris e Innainte de toate
o scoala de filosofie, intrebuintind cuvintul in gen-
sul mai vechiu, teologic-exegetic al cuvintului.
Actiunea acestei Universitati asupra societatii
contimporane a fost din cele mai puternice. TJn
spirit nou s'a raspindit printr'insa. Dupa lectiile
unui Albertus Magnus, unui Roscelin, unui Guil-
laume de Champeaux, Petru Abailard (1079-1142)
introduce cugetarea filosofica in domeniul, pazit
'Ana atunci cu stricteta, de o credinta absoluta,
al teologiei si creiaza scolastica. in zadar se ri-
dica impotriva lui elocventa furtunoasa, a Sfin-
tului Bernard (1091-1153), reformatorul Wu-
gariei cisterciense (de la Citeaux) prin manastirea-
creata de dinsul la Clairvaux si prin sucursalele
ei, samanate pIna in Suedia si Ungaria, sfatuito-
rul regelui si predicatorul de cruciate. in zadar
se taxeaza de erefica parerea lui Abailard ca
abstractiile sint nume, nu lucruri, strigindu-i-se :
dar Sfinta Treime ? In zadar se exploateaza con-
tra lui o legatura de iubire si se comit rusi-
noase atentate impotriva persoanei sale. In zadar
indraznetul dialectician e silit sh fuga din loc
www.dacoromanica.ro
Burghesia intelectuall francesä in ajutorul regalitAth 203
in loc, pina. la Cluny, unde-1 doboarA boala ; mii

§i mii de ascultAtori se tin dupA dinsul.
Acum spiritnl liberei discutii, al criticei §i iro-
niei se raspinde§te in tot tineretul §i. aduce ura
tuturor elementelor culte" contra acestei Biserici
jignitoare- careli ridicA arma pentru a pedepsi
din patul celor mai urite vitii. 0 literaturA de
eruditie in limba vulgarA apare, prin Dialogul
:titre Placid §i Timeu" prin Secrez auz philoso-
phes" sau Miroir de l'amea , Oglinda sufletului,
prin scrieri de Istorie a cruciatelor (Eracles), do
istorie roman A §i contemporanA (Philippe Mousket).
Se traduc, ca opere de §coalä, Biblia §i Codul lui
Iustinian. Alegorii in care apar personificate insu-
§iri ale sufletului se cetesc cu pläcere lingA romanele
de aventuri ale lui Adenet ili Girard d'Amiens, IWO
Voeu du Paon" §i ChAtelaine de Vergy" Cele-
brul Roman de la Rose incepe cu Guillfiume de
Lorris ca o alegorie, ca sA urmeze prin condeiul
capricios *i ascutit al lui Jean de Meung ca o
satirA erudith. Acest student de la Paris atacA
fära crutare noile Ordine cAlugare§ti, militie a
Papei, Dominicanii §i Franciscanii, §i o serie de
scriitori cu acelea§z tendinte spun acelal lucru
in alto forme. Unul intrebuinteazA §i o povestire
de imaginatie, Aucassin et Nicolette, ca sA spuie
ea vrea sh mearga in rind cu regii, cu fe-
meile frumoase, cu invMaiji, in loc sa impartä
Raiul cu cAlugari bAtrini §i ologi, murdari, goi
§i flAminzi. Altii, in Renart le Nouvel, in Re-
nard Contrefait, in Couronnement Renart,
in Cheval Fauvel 1§i varsa ura pe calugarii
rAtAcitori Fii pe insu§i Papa, care e batjocurit
www.dacoromanica.ro
in versuri i caricaturat in miniaturi. In cele d'in-

tiiu Visuri", Songe d'Enfer, Souge de Paradis,
se urmeaza, aceimi polemici, iar, din a doua
jumAtate a veacului al XIIIlea, Rutebeuf, poetul
sikrac §i nenorocit, aruncä asupra unei intregi
societiiti un bl6stgun care nu e al excomunicarii.
La inceputul veacului al XIII-lea s'a incercat
a se face din Uniersitatea din_ Paris o §coalA
consacrata §i studiului dreptului, F,4i Ludovic al
VIII-lea a gäsit atunci (1220) in fata lui pe
Papa Honoriu al III-lea; care a oprit aceastà
schimbare, ca unul care-§i aroga drepturi asupra
oricarii §coli unde se preda teologia, basã a
tuturor §tiintelor.
CitAva vreme dupà aceasta oprire a studiului
dreptului la Paris, Universitatea prosperind, s'au
intrebuintat alte mijloace pentru a o s16,rima,
din partea clerului legat cu Roma, in timpul
minoritätil lui Ludovic al IX-lea, cind afacerile
regatului erau stäpinite de Blanca de Castilia,
s'a produs o ciocnire intre studentii UniversitMii
din Paris §i intre burghesii de acolo. Studentii
formau un corp politic deosebit, cu profesorii
impreunk care stätea intimplätor in fata celor-
lalte corpuri politice, avind qi jurisdictia lor
specialk Calcindu-se un privilegiu universitar,
Universitatea s'a ridicat ca un corp constituit
impotriva societAtii celeilalte. indata Biserica a
strecurat profesori calugári (dominicani), in locul
celor caH emigrau. insä lumea nu se stringea
la dimii, ma incit a trebuit sA, se gAseaseä o
modalitatel, li Universitatea din Paris qi-a reluat
www.dacoromanica.ro
s Burghesia intelectuala frances5 in ajutorul regalitatii 205
rosturile, profesorii si studentii intorcindu-se

impreuna, dupa dMina acelor timpuri.
Deci nu numai din Bologna si Montpellier,
in Sue!, ci si din Paris se ridica din ce in ce
mai puternic spiritul acesta roman, prin Uni-
versitati, prin scolile superioare de drept. Papei,
ath vazut ca nu-i placea, clerului tot ma de
putin Dar ei nu erau cei mai tari. Dusmanii
Bisericii, asa cum o stabilise Inca in secolul al
XI-lea Grigore al VII-lea si cum se desvoltase,
`deviind din ce in ce dare. tirania lumeasca,
cresteau din ce in ce mai mull. Se Interneiasera
cele 'kind Ordine noua de ctilugari, care despre-
tuiau puterea laica, despretuiau bogatia : blinzii
Franciscani §i asprii apostoli ai violentei, Dorni-
nicanii, cari si unii §i altii serviau fara indoiala
cre§tinismul apii'sean in propaganda catre Orient,
dar §i unii si altii represintau, oricit ar fi fost
de supu§i fata de Scaunul roman, o protestare
continua prin saracia lor, prin cer§irea lor, prin
vesnica lor ailatorie pentru Hristos, represintau
zicem o protestare contra papalitatii imo-
bile, prefacuta inteo permanenta idolatrie.
in imprejurarile acestea se puteau face, din
regatul frances, doua, lovituri de odata, : juristii
puteau sa serveasca pentru a lovi rosturile feu-
dale, iar, pe de alta parte, §i In amestecul, tot-
deana neplacut, al papalitatii in afacerile rega-
tului frances. In afara de vecbea traditie gali-
cana separatista, se adaugia acum spiritul roman
imperialist, regalist in -scnsul regalitatilor mo-
derne, al legi§tilor.
intilnim pe vrernea lui Flip- cel-Frumos frun-
www.dacoromanica.ro
206 Istoria poporalui frances
tasi 1egiti carora li se. datoreste fara Indoialà,

mai malt decit tuturor luptatorilor de suptsteagul
regalitatii, Intiriderea puterii supreme : Guillaume
de Nogaret si Pierre Flotte. Pentru cronici ei nu
shit 111sà persoane, ci o categorie,_ o noua clasa,
les clercs en droit", les maitres en parlement" ;
acesti clercs eu droit" formeaza le plus sp6cia1
Conseil" al Regelui, Sfatul de taina, cum am zice.
Ei au provocat hbtarirea Parlamentului din
Paris care a atribuit Coroanei teritoriul, vacant
prin moartea fAra rnostenitori, ai lui Alfons de
Poitiers.
Nu numai ea ei stirnesc procese, a le intrebuin-
teaza in folosul regalitatii, dar shit intrebuintati
si in afaceri straine, In legatur4 cu terile vecine.
Cind e vorba ca o anume somatie sa se faca
regelui Angliei Eduard al III-lea, care zlibovia
sa presteze omagiu lui Filip de Valois, se tri-
mit doi nobili si doi clerici din Consiliu. Ei
,
cunosc forma, ei stapinesc dreptul : se ingrijesc

ca regele sä nu piarda nimic. Daca se ofera
ocasia, ei cistigh cit pot mai malt, nu In ce pri-
vete teritorii, ci In ce priveste esenta Insasi a
autoritatii regale si a drepturilor care sustin
aceasta autoritate. i n'o fac pentru bani, ci
pentru situatii. Pe vremea lui Filip-cel-Fru-
mos', se ajunge a se da feude unor persoane
care nu fac parte din nobilime, ceia ce, fax:A
Indoiala, este o inovatie. Dar, desi particula
nobiliara impodobeste numele acestor Iegiti, ei
o fac, nu, din ambitie, nu din lacomie, nu din
spirit de parvenire i nici din lingusire falä de
rege ; nu : printeingii vorbeste spiritul unei epoce
www.dacoromanica.ro
Burghesia intelectnall franeesa in ajutorut regaliatii 207
noua. Se intilnesc in oric6 timp oameni cari,

fara considera4ii personale, sacrifica ',price, pen-
tru ca in ei se intrupeaza spiritul unei vremi
care vine ; legistii" erau oamenii representativi
ai viitorului ; ceia ce era sa fie Franca de mine
in totalitatea ei, se facea prin lupta lor de astazi.
Lor li se da,toreste si acea frumoasa, masurti,
luata de Ludovic al X-lea, de a declara ca nu
mai exista serbie In regatul Franciei : il ne
doit y avoir que des hommes- libres dans le
royaume de France" (3 April 1315).
Acum, niciun teran n'a cerut aceasta ; mul0
n'au -§tiut de liberared lor si au ramas §i mai
departe, pina foarte tirziu, in legatura cu senio-
rul lor. Cu toate acestea, chiar data ei nu stiau
bine ce poate resulta dintr'o asemenea reforma,
este un punct de plecare catre viitor.
in ce priveste pe Papa, n'am zice cä i se canto,
pricina, dar de mult legaturile intre dinsul si
intro rege erau atit de rele, incit se putea
astepta cineva la un conflict, §i conflictul, putea
fi sigur cineva de la inceput, se va resolva
in folosul regelui. Germania daduse exemplul ;
ea 1nfatisase lupta indelungata dintre Papa si
imparat. At4ia imparati cazusera zdrobiti ca
persoana, ca autoritate, dar papalitatea a pier-
dut cel putin atit cit a pierdut Imperiul din
lunga främintare intre cele doua Puteri. Daca
Imperiul s'a putut reface supt Ilabsburgi, supt
Casa de Luxemburg, in veacul al XIII-lea
al XIV-lea, papalitatea, odata ce a cazut din
rosturile ei domnitoare asupra lumii intregi, nu
s'a mai ridicat niciodata. Pe de altä parte, regele
www.dacoromanica.ro
frances infatiseazA din ce In ce mai mult o putere

materialã, reala, de pe lumea aceasta, putere cu
tesaur si soldati, cu aliati, pe cind papalitatea
e numai un prestigiu, 0, de oare ce anume
oameni In aceastà nou6, epoca nu pot deosebi
totdeauna prestigiul de puterea realä 0 deci
erau In stare srt interpreteze ca o scadere o
Infringere in ordinea faptelor, era de ajuns
s5, se intimple ceva de felul acesta pentru ca
papalitatea s5, fie pierdutii In opinia timpului.
Papa Bonifaciu al- VIII-lea, cu care a fost,
conflictul, a avut dusmani in. Italia. Dacá bur-
ghesia oraselor din provincia roman6, era pen-
tru dinsul, seniorii erau toti contra lui. Acesti
seniori erau aproape, ei dispuneau de mijloace ;
ii trebuia foarte putin regaliatii francese ca sä
dea un caracter de ckept si de sprijin pe viitor
violentelor pe care asemenea dusmani erau gata
sa. le savirseascA Impotriva Papei. Papa de
departe era foarte mare si puternic , de aproape,
se afla la Indemirra oricarui signorotto din veci-
nfitatea, si erau familii care-1 urau pa el de
moarte pentru nepotismul lui, pentru privilegiile
date cutarii sau cuthrii rude.'
In imprejurarile, acestea, avind tot consimti-
mintul Bisericii galicane, avind tot sprijinul
legistilor, avind putinta de a face aliante profi-
tab& cu dusmanii locali, din Campania rotnaná,
ai Papei, avind pe lingä aceasta ca aliat acea
constiintA francesa, din ce in ce mai bine- pro-
nuntata, care Intelegea ca lucrurile francese sä foro-
seasca Franciei; si Franciei bisericesti, si epis-
copilot.. si arhiepiscopilor, dar clerului din Franta
www.dacoromanica.ro
Burghesia intelectuall francesa in ajutorul regalitath 209
singur, si nu oricui, fie el oricit de sacru, din

afath de hotarele Franciei, Filip a Inceput lupta.
Papa, fost student la Paris si el, de almin-
terea posesor de beneficii in Franta si legat in
aceasth tarh (1290), Incepe a se plinge, ca pe
vremea lui Ludovic al IX-lea, de atitea ori,
impotriva abusurilor regaliatii. La 1296 el
public& cunoscuta bulh Clericis laicos" bulele
se numesc duph cele douh sau trei cuvinte de
la Inceput, In care pretinde eh laicii nu trebuie
sa fie rebeli fat& de cler, cAci autoritatea primor-
diala, eserrcialä, e a Papei, ea, ImpAratul, regele,
orice functionar cu autoritate imperial& m'au
dreptul sit ieie nimic de la Biserich, acei dintre
clerici cari permit aceasta fiind supusi exco-
munichrii. .
La
, aceasta regele rhspuI nN prin decretul care
opria sh se mai trimeatä bani in strAirratate §i
hotAra ca toti strainii din regat sa, poata, fi
expulsati. Un legat al Papei era un strain, un colec-
tor al Papei era un stthin ; prin urmare niei
bani sã nu iasA, nici straini s& nu' Intro. Papa
cedä deocamdatA si mAguli chiar pe rege prin
beatificarea lui Ludovic al IX-lea si prin susti-
nerea planurilor de cruciatã trances& in Orient.
Dar, indath, purtarea necuviincioasA a episcopu-
lul de Pamiers, Bernard Saisset, trimes ca legat,
revolth pe Filip, care, duph ce misiunea sa
Incetá, Il chema in judecath. Pentru a intari va-
loarea acestei hotariri, Filip adunh. anume Statele
bcrenerale.
$ i Innainte se intilnise, la sfirsitul veacului al
XIH-lea, adunAri de acestea ale claselor sociale
www.dacoromanica.ro
ale terii ; acum insa, ele devin un -sistem : prin

ele se constath unanimitatea nationalA in jur-iil
Coroanei. Nu trebuie ns s se faca, o ideie
prea mare despre caracterui contemporan al
acestor State generale. La aceste maniftstaxi ale
naiunii intregi", orasele participau prea putin,
nobilimea sAracá tot asa ; de fapt era clerul si
nobilimea cea mare care se a dunau in jurul re-
Aceste doua, clase represintau, de ahninterea,
clasele de importanta, politick atunci, i decla-
ratiunea lor avea o valoare suficienta pentru a
afirma solidaritatea nationala, deplinä t de care
regele avea nevoie. In adunarea de la Senlis,
la 1301, Statele au aprobat politica regelui.
Papa ceru liberarea Iui Bernard, si tot odatä el
arunca, bula de luptä, la 1301 inc4 Ausculta fin".
Data aceasta se afirma suprematia Papei peste
puterea temporalä, si se chemau la Roma clerici
o teologi pentru a piri pe rege, La 10 April
1302, se adunift, in schimb, la Paris Statele re-
gatului. Biserica galicana in cea mai mare parte
aproba, conduita regelui.
Intreaga feudaIitate, treizeci i ase de frun-
tasi, intre cari ducii de Bretania, Burgundia,
Lorena, Hainaut, Luxemburg, ameninta in scris
pe cardinali cu sfisierea unitátii cathlice. Uni-
versitatea fu intrebatä, si au fost i repre-
sintanti ai burghesiei, se pare. Papa, incurajat
de infringerea de la Courtray si de moartea cance-
larului Pierre Flotte, räul sfatuitor, rAspunde prin-
-tr'un sinod la Roma, cercetat si de putini episcopi
§i abati francesi, dar mai ales printr'un al treilea
act, bula Unam sanctam", prin care afirma
www.dacoromanica.ro
Burghesta intelectualA francesA in ajutorut regaliatii 211
,
unitatea autoritaVi in lume printr'o singura

sfinta Biserica", staptna pe amindoua sabille,
ceia ce insenina sa rosteasca si mai energic teoria
lui Hildebrand. Atunci, pe cind Bonifaciu incerca
din nou un sinod, pentru a treia oat% se adre-
seaza regt-le la ai sAi (12 14 Iunie 1303): se
face plebiscitul acesta, de 700 de glasuri, in care
elemeatul interesant era eel clerical, ea sa se
vada daca merg cu regele sau nu. Au mers M
cea mai mare parte cu regele.
Papa, care pregatia bula de excomunicare, fu
declarat ereti.c: un sinod ecumenic trebuia sa
se adune pentru a 1 inlatura.
Atunci, pentru a impiedeca proclamarea acelei
bule de excomunicare, s'a petrecut atontatul de la
Anagni : au fost trimisi, din indemnul agentului
frances Guillaume de Nogaret si cu sprijinul
dusmanilor loeali ai acestuia din fatnilia Colonna,
oameni cari au patruns in palatul Papei la
Anhgni, patria sa, unCle se refugiase,l-au tero-
risat, ,,i. se pare ea inimicii lui italieni voiau
sa-1 si Ornoare. I-au impus sa se retraga, asa
cum impusese el innaintasului sau Papa Celestin,-
cas unic , spunind cA alegerea nu i-a fost
legala, predecesorul lui pierzindu-si Scaunul in
imprejurari care n'aveau valoare canonica. Papa
a refusat pina la o bucata de vreme , pe urmA,
s'a dat frivins. Batrin de optzeci si sase de ani,
complect zdrobit chip, aceasta supremA rusine,
el primestz tutela acelor ca'ri-1 liberaserb, si
moare seurta vreme dupa aceia, in Octombre
1305. Dupa ttecerea pe tronul pontifical a blin-
dului Benedict al XI-lea, se alege ca Papa
www.dacoromanica.ro
212 Istoria poporgui frances
Bertrand ,de Goth (Clement al V-lea), näscut in

Aquitania si fost episcop de Bordeaux, din acea
provincie pe care tocmai pusese mina Filip-cel-
Frumos1).
Papalitatea acesta, resultatà din conflictul lui
Filip-cel-Frumos cu Bonifaciu al VIII-lea, voia,
supt pretext di mifloceste pacea intre Franta si
Anglia, sti, residre chiar la Bordeaux, dar s'a
invoit sa, se a§eze la Avignon, ora§ care Inca da
de mult (dela 122'6) apartinea Casei de Franta,
dar se Osia intreg in minile lui Carol de Anjou,
conte de Proventa. Carpentras, unde stateau car-
dinalii, fusese cedat Papei Grigorie de Filip-
cel-Indraznet Inca dela 1274.
Se spune de obiceiu ca aceasta inseamna,
decaderea papalitaii, umilirea ei, Papa devenind
un instrument al regelui Franciei, executind- in
toate conflictele lui cu strAinatatea hotäririle pe
care regele si legistii lui le dictau.
Nu e- tocmai "asa. Läsind la o parte faptul
cA nu regele era stäpin aici, c orasul vecin, cu
comitatul Venaissin, era proprietatea Papei, ctt,
apoi, contele de Proven0 era, pentru regatul de
Neapole, vasal alPapei §i cti, in Roma coman-
dau Orsinii, niste vasali mult mai imperiosi,
este un punct de -vedere care scapa de obiceiu :
alegerea unui Papa frances §i resedinta lui pe
teritoriul frances inlatura toemai punctul de
conflict in ceia ce priveste veniturile.
Veniturile puteau de acum sã mearga la pa-
palitate, si Papa Clement a fost unul diritre cei
I) E cOnsacrat la Lyon.
www.dacoromanica.ro
Burghesia intelectuala francesa in ajutorul regahtAtu 213
mai mari mincatori de venituri bisericesti cari

au trait vre-odata. Putea sa-si ieie veniturile ace-
stea, pentru ca ele nu mai trec granita, Papa ga-
sindu-se in limitele teritoriului Franciei. Cit a
pierdut papalitatea, nu ne intereseaza aici ; cit a
cistigat regere, cred cap s'a exagerat, pornind dela
faptul c eful Bisericii resida In cuprinsul re-
atului.
Tot atunci papalitatea a parasirpe bogatul
Ordin al Templierilor, atacat pentru eresie i imo-
ralitate, dar, de fapt, pentru ea detinea bani cari i-ar
fi convenit foarte bine regelui. Templierii, urma-
riti Inca din 1308, au fost condamnati, ma-
rele lor maestru, Jacques de Molay, fiind ars im-
preuna cu citiva conducatori ai acestui Ordin,
iar bogatiile mari ale acestor calugari, cedate de
forma Ospitalierilor, au ajuns sa foloseasca re-
galitatii.
Mai putin de douhzeci de ani dupa aceste
manifestari de energie ale regalitatii francese iz-
bucneste razboiul de o suta de ani. i ne putem
intreba: intru cit lucrurile acestea au pregatit
lungul razboiu. dintre Anglia si Franta? intru
eft faptul ca familia lui Filip:cel-Frumos s'a
stins, ca a fost nevoie sa se cheme la tron
Filip de Valois, inrudit cu ultimul rege, caci se
cobora din fratele lui Filip-cel-Frumos, Carol,
intru cit aceasta schimbare, mai la urma urmei
legalä, a putut sa provoace interventia regelui
Angliei, Eduard al III-lea; a carui mama era_Isa-
bela, fiica lui Filip-cel-Frumos? jntru cit, va sa
zica, Intr'o vreme cind regalitatea frames& e atit
www.dacoromanica.ro
de francesa, atiede intim §i solid francesa,, cind,

dupa, marturile tuturora, State le generale repre-
sintau atit de hotarit natiunea fath de Imperiu,
de Biserica, de oricine, intru cit situatiunea aceasta
poate sa pregateasca ha9sul razboinic care a
consumat toate fortele francese §i cele englese
mai malt de o suta de ani? Raspunsul se ga-
se§te in mice paging din marea cronica a raz-
boiului de o suta de ani, In Froissart.
Pe linga legi§ti, pe ling% rege, pe IMO cle-
rici, mai era ceva : era cavaleria, acea cavalerie
pe caie o lauda Froissart insu§i : cette bonne
chevaleriel, despre care spune ca n'a lipsit nici-
odata din Franta. Inca din timpul lui Carol-cel-
Mare : puis le temps du bon roi Charlesmagne,
qui fut empereur et roi. n'advint si grande aven-
ture ou royaume de France".
Aceasta cavalerie jucase un rol mare in Franta :
impiedecase regalitatea de a-s,i intinde puterea ;
pe urma fusese ocupath multa vreme In Locu-
rile Sfinte ; regele, in lipsa cavalerilor caH chel-
tuiau acolo toata energia lor razboinica, a putut
sa pregateascaam spus-o timpul de concen-
trare nationalã supt autoritatea lui. Dar iata ck
in Orient nu mai e un regat de Ierusalim : a clis-'
parut ; iata ca fortele care aparasera acest regat
Wau retras in insula Cipru, de undo zadarnic se
vor incerca apoi cruciatii sa scape Ierusalirnul de
supt Mohammedani ; iath ca Ordinele de cavalerie
care trebuiau sa apere pe regele din Ierusalirn
se intorc in Apus, unde fac specula. baneasca .§i
www.dacoromanica.ro
Burg Imam intelectualà francesä in ajutorul regahtAtti 215
ajang la desonoarea (si catastrota Templierilor.

Generatia -care avea nevoie de o alttel de acti-
vitate ramine in regat ; cavalerii rmin, dar nu
mai au un rost particular al lor, nu mai au
nici macar legatura strinsa de credinta fata de
cutare sau cutare suzeran. Dupa ce s'au oferit
pe bani pentru cruciatele lui Ludovic al IX-lea--,-
care nu le-ar fi intreprins fara aceasta, cavalerii
se mergin ca un element viteaz i aventuros, ca
,un element numeros ti capabil, care nu e Onut
insa in nicio albie politica ; prin urmare un ele-
ment de perpetua desordine. El sta la indemina
oricui vrea s'a porneasca o lupta, pentru orice.
Pentru aceasta tulEuratorul trebuie sä aiba numai
bani, pe can i acuma I cer toti acei cari se
duc--sa ajute, contra baronilor revolta0, pe re-
gina Isabela inn ainte de razboiul de o suta de ani,
in Anglia, contele de Hainaut insusi poftind pe
cavalerii din deosebite locuri sit se stringa supt
steagul lui, cu fagaduiala de glorie si plata.
-Complimentele reginei Angliei, banii Vistieriei
creiaza imediat o armatA. i, daca se ispraveste
inteun loc lupta, oamenii acestia nu tulteapta
nimic mai mult decit ea aiurea sa, se iveasca
alta discordie, sa so porneasca alt razboiu, pentru
ca, in chip onest, fara nicio ideie politica, fara
niciun sing al datoriei personale si de clasa,
sä Jorefaca vitqa intreaga a Apusului, pentru intiia
jumatate a veacului al XIV-lea, in ceia ce Froissart
insusi nurneste o nenorocire"; un lung razboiu
de nehorocire si de stoarcere.
Astfel vonkasista la o reactiune cavalereascd.
www.dacoromanica.ro
216 Istoria poporulul frances
Se ajunsese intre 1300 i 1330 la ceva care

sfunana cu timpurile moderne. Ei bine, trecutul
reapare In asaltul acesta formiclabil al cava-
leriei fârâ ocupatie, care turbura, doua teri ti
amenintrt cu RfAritharea o civilisatie 1ntreagi,
pentru manifestarea instinctelor sale nepotolite.
Supt acest raport trebuie cercetat, 'credem,
rttzboiul de o sutà de ani.
www.dacoromanica.ro
XII.
Sfirfitul cavalerid francese in rizboiul de o

suti de ani
Deci räzboiul de o sun de ani, so datoreste,

nu ambitiei de cucerire a regalitkii englese,
nu unei depline constiinti definitive a regalitá-
tii francese, represintind poporul frances, nu
unui avint cucJritor din partea Englesilor, con-
francesä ,
stituiti -ca natiune pina atunci nu erau con-
stituiti ca natiune, i limba lor de Stat era limba
si nicicapacitAtii poporului frances
de a intelege necesitatea ap6r§rii unui anumit
teritoriu -/definit, Mrà care viata lor nationala
ar fi foSt necontenit amenintata *i -nu s'-ar fi
putut coroolida, ci altui fapt :'existentei unei clase
luptatoare, care nu-si mai gäseste rostul in altk
parte, si care, ingramadindu-se in margenile mai
restrinse ale teritoriului stapinit de rtgele Franciei
www.dacoromanica.ro
provoaa lupta, o intretine si, numai in mo-

mentul cind aceastä clasa, este zdrobitä, deci-
mat& inthiu", nimicitä pe urmä, numai atunci
rkboiul se ispraveste prin aceia a nu mai sint
oamenii cari au interes la mentinerea si desvol-
tarea lui. in ce priveste intaia fasrt a räzboiului,
nu e cu putinta a fixà o singura desvoltare, o
singura, linie sigurrt, pe care s'o poath urmäri
chieva dela un capht la altul : e o serie de acte
räzlete, farrt sti se vadA, leghtura dintre ele.
TJn numär de chestiuni particulare. 0 crisa,
in Bretania. Moare ducele Ioan al III-lea, din
casa de Dreux, capetianti ;, pentru mostenirea lui
sint doi candidati : Jean de Montfort; fratde
mortului, Charles de Blois nepot de sora
F,;i
al regelui Franciei si sot al Ioanei, care ea insäsi

era fiica unui frate mai mare. Unul se sprijinä pe
orase, pe terani, pe Bretoni, pe Englesi ; cela-
lalt pe Francesi si pe cavaleri. Pe de alta, parte,
avem cearta regelui Franciei cu o .ruda, intri-
gantA, neascultAtoare, intrebuintind si farinece
pentru biruinta scopurilor sale, acel conte de Artois
Robert, strins inrudit cu Filip de Valois, care,
pentru o afacere de familie, pentru o neinteles
gere cu alta ruda a sa, contesa de Brabant, areia-i
luase mostenirea, contribuie si el le intetirea
unei rivalitäti, care nu exista altfel, cãci ea nu apar-
de -la suirea pe tron a lui Filip de Valois, ci se
aprinde numai mai tärziu, supt necontenita in-
demnare a unor interese care nu sint nici ale
Angliei, nici ale Franciei ; Curtea printilor hotä-
räste pentru. Carol, si Joan e prins de ducele de
Normandia, fiul lui Filip al VI-lea, dar sotia
www.dacoromanica.ro
Sfir§itul, cavalenei francese in rlsboiul de o surd de ani 219
lui continua fapta ; asa face si sotia lui Carol

duph prinderea lui de Englesi.
Apoi e alt colt undo cineva se agita, e misca
si provoaca lapte etzboinice. Un Trincipe, conte
de Champagne, de Brie, de Aneulême, cu feude
io. Normandia i la Cherbourg, purtind coroank_
regalk un rege de Navara, Carol-cel-Rku, nepotul
de fuicti al lui Ludovic al X-lea i, de la 1353,
ginerele celui de-al doilea rege din ramura de
Valois, Joan, prin atitudinea hit particulark pro-
vocata mai putin printr'o ambitie desordonatk .
stäpinitA de dorinta tronului frances, decit prin-
tr'o imaginatie bolnavA, prin pornirea de a-si
satisface ideile criminale, adaogl si el la acest
haos. Pe linga acestea se amesteca marea prof
blema flarnanda, problerna autonomiei, a liber-
tatii oraselor flamande. Aici dkinuia vechea
ura ,contra feudalitatii -francese, i Jacob de
Artevelde luase locul lui Peter de Coning.
SA menOonAni acum citema din' momentele
acestui razboiu, inainte de a veni la caracteri-
sarea acestui 'factor principal, care este cavaleria,
vesnic luptktoare i vesnic doritoare de glorie
si de- cistiguri.
Cea d'intliu luptA se cm., duph zadarnicul asediu
engles la Carnbrai; in anul 1340 la Ecluse
(Sluys). Lupta aceasta intereseaza esential i pe
regele Franciei i pe regele Angliei. Viitorul unei
coroane i viitorul celeilalte sint de sigur in le-
otturk cu dinsa. Fara aceasta intiie incercare
dela Sluys poate cä anumit_e_ porniri impotriva,
Coroanei Franciei nu s'ar fi manifestat cu atita
www.dacoromanica.ro
curaj. Tree sase ani,cu un armistitiu care One

pina la 1345, si se da lupta dela Cr6cy, o lupta
foarte cunoscuta, fiindea, se zice ca de_ atunci a
inceput felul de lupta modern, cii atunci pentru
India our% a jucat un rol foatte mare intanteria
sprijinita pe rtilerie.. Aceasta ,infanterie a fost
alcatuitä din arcasii englesi. De partea lui Filip,
care fu Invinsul, luptasera arcusi genovesi.
Lupta dela Cr6cy a fost Insa o Intilnire
intimplatoare. Fortele englese comandate de -
rege intrasera in Franta In proportii mult mai
mari decit cele obisnuite, strabatusera o larga
parte, din teritoriul frances si se intorceau
Innapoi. in tr'un moment, avangardele celor
doua ostiri s'au intilnit si s'a dat o lupta, in
care Francesii au, fost invinsi. Nimeni Insä n'a
avut constiinta dupa aceasta Infringere ca ea ar
avea un caracter decisiv, cum se poate face
aceasta in razboaiele de astazi. Nici regele Fran-
ciei au s'a simtit umilit, nicio regele Angliei n'a
fost peste masura Imbatat de succesul acegta,
si nu i-a atribuit efecte extraordinare, pe care
ea hici nu putea sä le aiba.
Trece nit& va vreme dupa moartea, in 1350,
a lui Filip al VI-lea si in 1356 avem lupta
dela Poitiers. Regele Ioan-ce1-l3,un, un splendid
cavaler, un mare doritor de lupte personale, de
joules, de tournois, de toate spectacolele ace-
stea militare, care al-Mau destoinicia persona%
a fiecarui luptator, are si oastea cea mai nu-
meroasa ; Printul Negru, fiul regelui Eduard, il
evita. Dar Ioan e batut, prins si dus la Londra
In captivitate, uncle a stat multa vremer: Ras-
www.dacoromanica.ro
Sfirs1tu1 cavaleriei francese ht rIsboiu1 de o RIM de ani 221
cumparat, el s'a intors In -tam lui numai ca sa

Moara acolo. incheiase, la 8 Main 1362, pacea
dela Brdtigny, care cuprinde cesiunea unni mare
numar de teritorii : Calais, Guines, Boulogne, de
o parte ; de alta, Guienne, Poitou, Quercy,
Rouergue, Nrigord, Agenois, Angoumois, Sain-
tonge. Ceia ce se päräsise era numai o foarte
mica parte din anexarile lui Filip August.
Si In aceasta privin0 chiar .yar fi o reserva de
facut : numarul teritoriilor nu trebuie si ins-
phimInte. .
Mai mult decit ziva de la Poitiers, decit prin-
derea insusi a regelui, decit pastrarea lui-, nu In
temnita caci s'ar fi socotit desonorat regele
Angliei daca ar fi trimes pe seniorul sau In In-
chisoare, ci supt o paza onorabila, mai mult
decit anarhia de acasa, mai mult decit rascoala
burghesilor impotriva fiului i vicariului lui loan
cel-Bun, mai mult decit hotaririle Statelor ge-
nerale, provocate de prepositul negustorilor din
Paris, Etienne Marcel, i de episcopul de Laon,
Robert le Coq, dar care amintesc actiunile Par-
lamentelor englese din veacul al XIII-lea In
lupta cu regii, nu se putea. Ce mai vre-a cineva
sa se Intimple ? Dad), ar fi fost un razboiu condus
de principiile imutabile ale unei logice implaca-
bile, In timpurile noabtre,_ aceasta ar fi produs o
imparcire a teritorului frances.
Dar multe din teritoriile acestea au fost cedate
numai pe harta. Daca au putnt sa fie ocupate,
e altceva. Ocupatia este foarte upara, astazi :
invinsul ti retrage trupele, invingatorul face sa
strábata trupele sale, ocupa pun cte strategice,
www.dacoromanica.ro
care, odata ocupate, asigura dominatia asupra lui.

:
Dar, in vremurile acelea, far% artilerie, fara harti,
cum -putea sa atribuie cineva unor simple prc-
scriptii de tratat, a caror indePlinire nu e do-
vedita, prin nimic, o importanta asa de extra-
ordinara ? i, clack in astfel 4e imprejurari, se
multatnia regele Angliei cu atita numai, nu este
o dovada asa de puternica cum ca n'avem a
face cu un razboiu asa cum il intelegem noi, bi
cu conflicte feudale, care, daca rapiau seniorului
invins o parte din veniturile 'sale, nu-i luau nimic
din autoritatea sa suprema asupra teritbriilor
perdute, pe care biruitorul engles nu le putea
stapini de fapt, nici cu vechile mijloace, uitate,
nici cu altele noua, care nu se descoperisera Inca.
Dupa tratatul 'dela Brkigny se zice, de obiceiu,
câ incepe o non& fasa a razboiului de o suta
de ani. In adevar, din punct de vedere militar
o non& fasa, fiindca, dupa demonstraftile de ca-
valerie d'innainte, dupa ciocnirea intro grupe mari,
avem a face numai cu intilnni razlete, ale cetelor
mici, in deosebite puncte. De acum fiecare se
lupta in bande, in coltul care i se pare mai
potrivit, acolo unde-1 chiama pe fiecare legatu-
rile si perspectivele sale. Asa se due luptele acestea
pe vremea lui Carol al V-lea, urmasu1 lui loan-
cel-Bun:
rata un om care n'acomandat niciodata o armatã
si care nu s'a socotit de loc desonorat prin
aceasta, cum nu se socotise desonorat Ioan cel-
Bun fiindca fusese prins. El sta, ca unul
din burghesii pe ca-ri-i insrinsese in pre-
tentiile lor, si asteapta actiunea unui aliat mai
www.dacoromanica.ro
Sfirqitul cavaleriei francese_in rdzboiul de o nth' de ani 223
k
puterrnc decit orice armata: necesitatea lucru-
rilor. Pe regele Eduard nu-1 combate, ci-1 judecl,
in Par lathent, la 1379, luindu-i Aquitania §i
reducindu-i domeniul frances la Calais, pe
care Anglia-1 va 'Astra, la Bordeaux §i Bayonne,
pe care le va pierde. Eduard e silit a primi
o trevä. Parlamentul slur nu-i da bani, §i fart bath
nu se INA avea cavalerii, deci nici biruinta. Ce-
tele 6re-1 servisera prefera a lucra pe sama lor,
acele grandes compdgnies- de j'afuitori pe care
le va distruge intelepciunea prevazatoare atlyi
Carol al V-lea.
In acest timp, cavaleria francesA in serviciul
regelui Franciei, cavaleria francesä In. solda re-
gelui Angliei se distrugeau. Putem zice di qtz-
boiul a fost o distractie pentru toti cei cari 1-au
fäcut, o mare distractie si in rnomentele-i de
nenorocire. Se cunoa§te lupta dela Nicopol, in
1396, in care regele Ungariei, impreuna cu aliatul
au, Mirces-cel-Batrin, a fOst sprijinit de un
numar insemnatde luptatori din Apus, din cari cea
mai mare parte au fost cavaleri francesi: foarte
doritori de lupta., cari s'au aruncat nebunelte
asupra durianului, despretuind pe Turci ca pe
ni§te salbateci ran inarmati, qi cari s'au gäsit
prin§i de odat4 nitre cele douit rhmuri de oleste
al Spahiilor altiri §i atrai catre pieptul de otel
al infanteriei Ienicerilor pentru a fi striviti.
Turcii nu prea §tiau -ce este cavalerismul: pentru
ei prisonierul era un om dela care trebuie sh
storci cit se poate mai multi bani §i cit miti
rApede, procedind ,cu el cum procedau cleftii
§i antartii din Macedonia cu cite un diplomat
www.dacoromanica.ro
,
sau cu cite un ofiCer ori o simplä britrinä din
America, intrebuinCath' pentru propaganda cre§-
tinh in Orient. Dach nu plätiau indath prin§ii
§i comunicatiile erau grele_ §i bhnii putini, du-
cele de- Burgundia trebuind sh imprumute dela
bancherii din Path pentru räscumphrarea fiului,
ei eraa maltrata0, pentrU ca, strigatele lor de du-
rere sä ajunga acma, §i rascumpararea sä vie
mai curind. Multi dintre ei au §i murit intre
ptigini. 0 mare nenorocire i o mare ruline !
S'ar crede ca, in Paris, end s'a aflat despre a§a
ceva, a fost un stright general de durere. eh
§i-au acoperit fata cu totii. Dach deschide cineva
tnsa, pe Froissart, va vedea venind din Orient
un cavaler, Jacques de HelIy, care luase parte
la lupta dela Nicopole. I se pun mai multe in-
trebAri. Arat faptuL: cea mai mare parte din
.
cavaleri sint in robie ; acei cari nu se puteau

rhscumphra au fost mAcelhriCi, thiati in feta
Sultanului : nemai putindu-se stoarce nimic dela
ei, uu mai .aveau nevoie de din§ii ! Duph ce lumea
s'a incredintat eh shit adevärate aceste grezhvii,
ce a simtit Froissart, o spune : II koit en ce
monde bienheureux quant ii avoit k6 h une
te11ejourn6e de bataille et qu'il avoit la connais-
sance et accointance d'un si grand roi mecrdant
que ce Amurath-Bacquin". IncintaCi eu totii cä
au avut un prilej ca acesta!
Se zice, de obiceiu, cä acest räzbaiu a' avut o
fash burgundh. Until din principii Casei de
Franca, Filip de Burgundia, chruia tathl sau,
mo§tenitor al lui Filip de Rouvre, Ii dAduse
acel. apamcgiu a ajuns sh, fie §i mo§tenitor al Flan-
www.dacoromanica.ro
Burghesia intelectuall frances g. in ajutorul regalitAtii 225
drei prin sotia lui. In lupta dela Roosebecke

(1382) toatik cavaleria 11 ajutase sa supuie pentru
socrul Inca in viata, .contele Louis dela Male,
cerbicoasele orase flarnande. Si, odata ce avea
aceste doua teritorii lotaringiene si atitea lega-
turi in Franta i atitea naijloace, aceasta 1-a si
facut sa se gindeasca, la putinta de a zdrobi cu
ajutorul Englesilor regalitatea francesa. Adeca,
pe chid innainte regalitatea trances& tindea catre
Rin ca sa-si anexPze teritoriile lotaringiene, alsa-
ciene, flamande, acum teritoriile acestea dela
Rin tind ele, printr'o reactiune fireasca, sail
anexeze teritoriile dela Vest, care se tin de co-
roana Franciei. Acum dela 1380, pe tronul Fran-
ciei era Carol al VI-lea, fiul lui Carol al V-lea. Si
el se distra : si innainte de nebunia luia inneb unit
tot fiindca s'a distrat prea mult si in toate dome-
niile,si dupa nebunie. Se distra si familia lui, fi4 i
unchii lui, ducii de Burgundia, de Berry, de Bour-

bon, si fratele lui, Ludovic d'Orleans. Distractii,
care, ca toate distractiile, se puteau termina cu lu-
cruri tragice. S'a intimplat ea fratele lui Carol al
VI-lea, Ludovic de Orleans, a fost omorit, In 1407,
de partidul burgunzilor". les Bourguignons,
§i s'a intimplat ca ducele de Burgundia, fiul
liii Filip-cel-IndrAznet, loan- fara-Frica, a fost, la
rindul sãu, omorit la Montereau (1419), ca rasbu-
nare pentru omorirea lui Ludovic. Casa d'Orleans
duce lupta si mai departe formind partidul care
se zicea al Armagnacilor, dupa cutare mic senior,
Bernard d'Armagnac, pretins descendent al ve-
chilor duci de Aquitania, care a vrut doar sã
facä o campanie in Italia.
www.dacoromanica.ro
Atunci se amesteca din nou Anglia. Se va

zice : o continuare a politicei englese. De loc.
int Anglia se petrecuse a revohitie. Ricard al
II-lea, nepotul Ili succesorul lui Eduard al III-lea,
fusese depus §i omorit in inchisoare. lirma§ul
lui, Henric al IV-lea, cel d'intliu rege din Casa de
Lancaster, avea nevoie de consacrare ; el era
dator sali arkto destoinicia. ti trebuia un raz-
boiu, §i unde sa-1 faca" ? Acolo, unde se fac
ilzboaiele : in Franta. L-ai nceput fiul still, Hen-
ric al V-lea, care, biruind la Azincourt, s'a a§ezat ca
vicariu in Franta. Putea foarte bine s6, se faca rege,
dar el n'a vrut sa fie decit vicariu al regatu-
lui. Luase, conform tratatului dela Troyes,
din 1420, pe fata regelui Carol al VI-lea, pe
Ecaterina. Regele era nebun, regina Isabela de
Bavaria, despretuita §i incapabila, Delfinul, un
principe care nu se distinsese prin nimic, in
imposibilitate de a conduce o lupta.
Si, atunci, Henric, in calitatea aceasta de
regent, de sot al motenitoarei regatului, a ad-
ministrat tara. Pe urma fiul lui, Henric al VI-lea, a
fost prodamat, Inca in leagan, bunicul Om regal
murind la 1422, §i rege al Franciei, §i rege al
Angliei. Dar nu fiindcii era fiul cuceritorului
engles, ci fiindca mama-sa era fiica lui Carol
al VI-lea ; o mo§tenire cuvenita lui prin descen-
denta normal6, legitima. Caci cine ar fi indraznit
pe vremea aceia sa, mph un singur colt al unei
legitimitati, care, oc1at6 ce s'ar fi produs aceastä
atingere, s'ar fi sfiliat dela un capât la altul ?
De §i, deci, se amesteca Anglia in acest
www.dacoromanica.ro
Burghesia intelectuall francesl in ajutor ut regalilltii 227
rhzboiu, de §i biruie§te in lupte ca acelea dela

Azincourt, Crevant (1423) 0 Verneuil (1424), In
care avem a face doar cu citeva mii de oameni,
de o parte$ 0 alte citeva mii, de partea cealalth,
aceasta nu decide. Crede care cineva eh s'ar fi
ridicat a§a de u§or Franca la 1429, cu Ioana
D'Arc, despresurind Orldans, conducind regele
cel drept §i iubit. la Rheims, liberind teritoriul
frances OA la acel Bordeaux, supus atita vreme
sthpinirii englese sau, mai bine, dinastiei englese,
dach ar fi fost vorba de distrugerea unui lucru
consolidat, cu con§tiinth consolidat ?
Nu, dela un capht la altul n'avem a face-
decit cu ultimele manifesthri, cu atit mai zbu-
ciumate, cu eft trebuiau sh diireze mai ptrph
vreme, ale unei clase care 0-a pierdut mhsura,
am zice : §i-a perdut shrita, fiindch primejdia
de moarte o a§tepta. Toate societhtile mintuie,
nu,. cum crede _cineva, prmtr'o epuisare ador-
mith, ci prin extraordinare zbuciumhri, care
pentru un observator superficial ar 'Area ch
sint semne de o vitalitate extraordinarh 0 care
nu slut decit premerghtoarele unui sfir0t apro-
piat. As,ta a fost pentru cavaleria aceasta pentru care
steagul supt care lupth n'avea nicio importanth,
schimbindu-se cind supt unul, cind supt altul,
cum va fi §i pentru societatea de Carte fran-
cesh innaintea Revolutiei celei mari.
In aparenth, aceaft lame o ducea foarte bine.
SA ne uithm puOn la biografia lui Froissart. El
este clerc", ceia ce Mseamna, nl numai un cleric,
dar 0 profesor, 0 cronicar, cii poet, Intr'un cu-
www.dacoromanica.ro
228 Istoria poporulur frances, .
vint : un intelectual". isi petrece tinereta cu

softies" si traitds amoureux", A fost foarte
multã vreme un intim al Curtei englese. Scrii-
torul acesta, asa de frances prin spiritul ski,
prin care putern vedea mai bine jocul de lu-
mini si de umbre al cavaleriei francese in se-
colul al XIV-lea, si-a petrecut toata, tinereta
si o mare parte din bärbátia sa prin Anglia, si
el, näscut la Valenciennes, n'a socotit- o aceasta
ca o trädare de Orli. Si clan putea s'o considere
astfel? Regina Angliei era Filipa de Hainaut,
Francesa de cel mai bun singe. La Curte se
vorbia frantuzeste, datinile erau francese. Dach re-
gele Angliei ducea un rgizboin contra regelui
Scotiei, el trimetea pe continent, la un cunoscut,
sa-i capete citeva sute de cavaleri francesi, cari
erau apoi rasplatiti si trimisi acasA. Si nig-.
meni nu vedea in aceasta nici päräsirea unui
steag, nici calcarea unei datorii nationale. Cum
luinea de Carte in veacul al XVIII-lea era interna-
tionall, acelasi om putind face acelasi lucru, in
aceleasi imprejurari, cu acelasi succes, la Faris,
la Stockholm si la Petersburg, tot asa in seco-
lul al XIV-Iea cavalerii acestia erau internati-
onali, avind an scop, de distractie, de giorie si.
de cistig, care trecea dincolo de hotarele natio-
hale, cu atit mai malt, cu cit aceste hotare nici
nu erau definitiv vase.
Froissart aratä cit de mult era iubit de toatà
lumea, regi, duci, ti3rani, cavaleri : tous autres
seigneurs, rois, dues, comtes, barons et cheva-
iers, de quelqile nation qu'ils fussent, m'ai-
moient." Pin& la moartea sa, saa cel putin pina.
www.dacoromanica.ro
Burghesia intelectualk francesA in ajutorul regalitAtii 229
a läsal condeiul din mina, Froissart a avut exact

aceiaF,Ii situatie de absoluta, indiferenta nationala
fata, de tot ce se petrecea in juru-i. Pe dinsul
il interesau loviturile cele bune, si atit. Lovi-
turile cele bane pe care le da un Frances im-
potriva unui Engles ? Norocul individual al.
Francesului! Dar le da un Engles unui Frances ?
Tot atita noroc, dar tot individual, din partea
Englesului !
Ca sa-si dea cineva sama de natura acestor
petreceri in mijlocul razboiului, care de altmin-
teri era ala de des Intrerupt, theft istoricii vad
numai razboiul, iar oamenii de atunci vedeau
in cea mai mare parte numai pacea, sau ceia
ce se intelegea In vremea aceia prin pace, iata
un cas. Carol al VI-lea, finar inert, innainte de
nebunie, face o mare calatorie In Sud, pentru
distractie. Pe drum Mtilneste,la fiecare pas a-'
busuri care sint savirsite de catre represin-
tantul, agentul de afaceri al unuia din unchii
lui, ducele de Berry. il (la In judecata pe acest
asrent, 11 condamna 0-1 arde ca pe un eretic.
en act de dreptafe, ar zice cineva : iata un rege
tinär, plin de sentimentul justiVei, care, in loc
sa, se ocupe de lucruri frivole, se duce acolo
unde vede ca este suferinta. poporului, cauta pe
vinovat si nu-l. cruta. Nu, si aici era o distractie.
Se merge mai departe. La Montpellier e o
primire stralucita de catre les friches dames
de Montpellier' ; gratiile acestor doamne li. MIA
asigurate : tant fit le roi gull aquit des dames
de Montpellier et des damoiselles grands graces".
Visa, zi de zi, cintec, da4 be0e : nrêvant dan-
www.dacoromanica.ro
,.
ses, caroles et soulas tous les jours, et toujours
a recommencer". Se faceau, pentru placerea Curtii
prOvocari la tournois, cutare Intrebind cine
vrea sa se presinte ca sa-1 upreze" (dai-
vrer quelqu'un de cinq pointes de glaive et de
cinq de rochet"); se presinta o multime de lume,
qi straini, un Engles, un German, pe care Froissart
il nume§te Here Hance" §i. care era unHerr
Hans". ,
La Paris, Intre oaspetii obisnuiti ai regelui se

vad o multime de printi straini. Unii dintre ei I§i
traiau toata tinereta lor acolo. Printre luptatorii
cei mai buni ai razboiului 'de o suta de ani a
fost regele Ioan al Boemiei, din Casa de Luxem-
burg,din care era §i mama lui Carol al V-lea,
care a stat in Franta 'Ana la sfir§it ; de§i orb,
s'a luptat harnic impotriva du§manilor priete-
nului du, rudei sale, regele Franciei, §ifchiar
fiul sail, viitorul imparat Carol al IV-lea, a
luat parte In toata tinereta sa la razboaiele §i
petrecerile armatei O. Curtii francese. Regina
insali era o Germana, Isabela de Bavaria, care venise
la patrusprezece ani fat% a §ti frantuze§te, i erau
la Nord-Ost anumite regiuni, care, pe vremea
aceia, pastrind caracterul lor politic german,
faceau parte din lumea sociala si, culturala'fran-
cesa : dincolo de Hainaut §i Brabant _regiunile
Terilor de-Jos, Olanda, Zelanda, etc.
Revenim la marile petreceri ale Curtii. Regele
Carol al VI-lea era sa arda ()data Intr'una din
cele mai caracteristice petreceri de acolo. S'a
dat un bal mascat. Lumea nu §tia eine este In
grupul de salbateci care a navalit de-Qdata in
www.dacoromanica.ro
Burghesia inte'ectualä francesã in ajutorul regalitátn 231
fala. De oare ce pe vremea aceia travestirile se

säceau in conditii tehnice foarte proasten s'au im-
brácat salbatecii", cu insusi regele'n frunte, in
ni§te chniki unse cu pacm.A. Ordinul era sä
nu se apropie nimeni cu facla prea aproape de
ei. De curiositate, chiar fratele regelui, Ludovic
de OrMans, s'a apropiat Insa §i a aprins astfel
cAnna§a unuia. In torturi inspaimintatoare au
ars o multime din ei, iar regele a, fost luat de
o rndä femeiasck care I-a invaluit in fustele
ei, i In felul acesta_ a scapat de o moarte sigurit
§i ingrozitoare.
Cu ocasia mortii acelora cari au participat la
aceasta, petrecere se releveazh unul, Henri de
Guisay, care represintà cavaleria decadentA P
supt alt raport decit al petrecerilor. Acesta avea
obiceiul sä trateze oamenii cari erau supt el ca
pe ni§te cini ; Ii siha sA i latre supt lo,viturile
lui de picior §i intepâturile cu pintenii. Era o
adevkath, bandA de asemenea nobili. Pe la
1380 avea o mare reputatie in Franta Amérigot
Marcel, cavaler- i hot de. profesie. Sta I,a pinda,
§i ataca pe drum pe oricine trecea, in special
pe negustori. inteun rind, atacä o ceatä, ,,une
route" de citiva negustori venind din Montpellier,
din Rarbonne, din Limoux, din Fougans, din
Béziers, din Toulouse §i din Carcassonne, cu posta-
vuri de Bruxelles sau de Moiltier-VilMre, sau cu
piei de la bilciul de Landii sau cu mirodenii de
la Bruges, ori cu mAtaskii de Damasc sau de
Alexandria. Ii prinde pe toti, Ii desbraca de
toate mkfurile lor. De obiceiu eine vrea s treack
trebuie sa, se räscumpere, cum era casul, mai
www.dacoromanica.ro
ttrziu, cu drumetii cari mergeau In umbra caste-

lelor de pe malurile Rinului. Teranii din Impre-
jurimi trebuiau sa-i dea toata Intretinerea : griu,
ovas, faina, yin, boi, oi grase, pui. Asemenea
briganzi nobili erau si Imbräcati ca niste regi1)."
Niciunul nu cerea plata ; fiindca fiecare-,si In-
grijia de sufletul lui. Li se zicea : les aventu-
reux". Banda a fost risipita, dar s'a refacut ime-
diat. Numai dud ajunsese cu totul intolerabila,
Am4rigot Marcel fu declarat traitre de la cou-
ronne de France", tradator, hiclean. S'a adunat
o armata Impotriva lui ; un an de zile a tinut
lupta, si dupa aceia numai 1-au prins si 1-au
condamnat la moarte.
Aceasta era societatea francesa care facuse
razboiul de o suta de ani. Dar se va zice : pe
sama .cui toate lucrurile acestea ? Pe sama ora-
selor si pe sama teranilor. Dar orasele si teranii
primiau oare aceasta situatie ? Une ori o pri-
miau, daca nu erau organisati Inteo corporatie,
care sa comunice In fiecare moment, care sa
poata lua bottiriri unitare. Puterea cavaleriei
era aceasta, a imensul ei corp, orielt e de
raschirat, oricit de suptiat pe anumite locuri,
cu toate acestea avea un sentiment comun si
din el putea sä plece o singura actiune. itn-
potriva cavaleriei nu se putea propti cu succes
Inca nimeni. Regalitatea fusese anexata la cava-
lerie, Intrebuintata pentru cavalerie, confiscata
1) Gouvern6s et etoffés comme des rois " Quand nous chevau-
chions, tout le pays tremblcut devant nous ; tout etait mitre, allant et
retournant". Vie bonne et belle 1"
www.dacoromanica.ro
Burghesia in-telectuall franceg in ajutorul regahtAtn 233
de dinsa. Regalitatea lui Ludovic al IX-lea, care

domnik prin sfintenie, regalitatea lui Filip-cel-
Frumos, care biruia prin istetime i constiinta
de dreptate, deazusera treptat, pentru a se
ajunge la regi de acestia nebunateci innainte de
a fi nebuni, caH intelegeau toata viata ca un
sir de petreceri- destrabalate, pentru ei insii si
pentru toti cei din jurul lor.
in ce priveste Biserica, e Papa dela Avignon,
care traieste cum taia toata lumea, care se
ingrijeste numai de veniturile sale, care n'avea
nici cea mai mica con§tiintA de demnitate si de
autoritate fata de cavaleri. Carol al VI-lea a
fost i la Avignon, unde s'a intilnit cu Papa
Clement al VII-lea ; si supt ochii Papei, far& ca
el sti proteste cit de putin i fãr ca acestMalt
sa aiba constiinta cä savirseste un lucru necu-
viincios, s'au repetat petrecerile de la Montpel-
lier. inaintea regelui au iesit les dames et les
demoiselles d'Avignon". Si regele se folosia de
faptul el nu mai era un singur Papa, ci doi,
unul la el acasä, in Avignon, unul la Roma,
ales fiecare de cite un grup de cardinali, dupa
moartea lui Grigorie al XI-lea (1378). Si, daca
nu-i convenia Papa de la Avignon, se puteau
stabili legaturi cu cel dela Roma. Cronicarul
spune : Bierica nu e a unuia singur", l'Eglise
n'est h um".
Se cerea restabilirea unitätii Bisericii. La 1379
Carol s'a intilnit pentru aceasta cu Venceslas,
regele german, la o mare adunare dela Rheims.
Strasnica petrecere i atunci : In fiecare zi se
dadeau pentru Germani zece butoaie de scrumbii
www.dacoromanica.ro
§i opt sute de crapi i cronicarul spune ca, Ger-

manii sint de firea lor aspri §i grosolani, afara
de ci§tigul lor, la care se pricep bine", les
Allemands de nature sont rudes et de gros
engins, si ce n'est au prendre a leur profit ; mais
is ce sont-ils assez experts et habiles". Toata
Biserica Franciei staruia sa se adune un con-
ciliu general, printr'un Philippe de NI4zires,
printr'un Jean G-erson, prin marele Pierre d'Ailly,
principalii represintanti ai carturariei biserice§ti,
considerind pe Papii rivali ca pe ni§te elemente
provisorii, compromise, discreditate, care trebu-
iau Inlocuite pentru ca apoi Conciliul general sä
reformeze Biserica, alegind alt Papa. Ba, intr'un
moment, Papa, care nu -vroia s cedeze, a fost
asediat la Avignon.
Prin urmare nu Biserica sta in calea acestei
societati, furioasa In destrabalarea ei. Atunci,-
i-au stat In cale altii : burghesii i eranii, fie-
care pe drumuri deosebite.
Inca dela Inceput, legaturile cu Anglia F}i cu
Flandra au dat ora§elor francese un curaj pe
care nu-1 avusera Innainte. In Anglia exista de
mult Parlamentul, §i atunci s'au gIndit burghesii
de dincoace ca macar In provinciile care fa-
sesera odatain minile Englesilor, ca .Normandia,
ar fi bine de s'ar putea introduce, pentru a
scapa lumea de prea multe i nedrepte imposite :
subsidii, gabele, ajutoare, focagii fouages,
dijme, treizecimitresimes", ceva ca o insti-
tutie parlamentara. De aceia la 1347 Normandia
cere o administratie locala i o administratie cen-
www.dacoromanica.ro
Burghesia intelectualA francesA in ajutorul regalitApi 235
tral& pentru toata provincia. La 1355 se acorda

Statele generale, dar acestea nu sint ca acelea
de pe vremea lui Filip-cel-Frumos : nu yin
nurnai nobili, ci yin §i burghesi , yin mai ales
burghesi. Doar nobilimea fusese atrasä Intreagrt
In aceasta, cavalerie neastimpAratä, ea era solidar
responsabila cu regele 13entru reaua administra.tie.
Ea nu insemna un factor independent, nevi-
novat, pe care sA se poat6 sprijini opera de re-
forme in viitor. Statele generale ale lui Filip-
cel-Frumos,.care i-au dat autoritate in lupta cu
Papa, erau clericii ;;i nobilii ; Statele generale
dela 1355 sint inainte de toate oralele. De aici
rasare turbulenta personalitate, ducindu-0 agi-
ta0a pinä la trAdare, a lui Etienne Marcel,
prepositul negustorilor din Paris, care, puind
mina pe administrutia ormului, s'a inteles cu
Carol de Navara, cu Anglia, la urma urmelor
s,si
a fost omorit de cineva ca §i dinsul, care repre-

sinta acea con§tiintà parisianä ramasa, credin-
cioasä regelui Franciei. Totu*i izbute§te a se
impune la grande ordonnance" : cu trei State
generale pe an, adevarate Parlamente, cu poi
reformatori generali al regattAlui", cu un Con-
siliu regal schimbat, cuprinzind in el, cu aceia§i
proporcre, oameni din alte clase §i. elemente din
burghesie.
Si, ca 0, vada cineva cum se simtia burghesia
aceasta ceva mai tirziu, la 1380, iata märturi-
sirea lui Froissart : Burghesii din Paris cer, dupgi
lupta dela Roosebecke, sa, se lepede regele de pe-
trecerile sale zhdarnice, din Lcare: fácea prea
multe, care nu se potriviau cn un rege al Fran-
www.dacoromanica.ro
ciei '). i adaoge cronicarul eh, dach la acel

bal ar fi ars regele, n'ar fi scapat piciar de ca-
valer.
Cu citiva ani innainte, tocmai cu ocasia expe-
ditiei din Flandra, se rhscoalh orasul Rouen, din
causa impositelor multe. Si cronicarul adauge
cà s'au bucurat foarte cei din Paris ch cei din
Row au inceput", quand cheus de Paris ourent
nouvelles que cheulz de Rouen s'estoient revell6s,
ils en ourent grand joye pour ce qu'ils avoient
commenchie". S'au adunat i s'au inarmat 20.000
de oameni cu treizeci de mii de zale, in frunte cu
Nicolas le Flamand i cu Jean le Mercier,
om cu cunostinte mai innalte, advocat din
Paris. Si cronicarul spune : E de crezut ch toath
nobilimea ar fi fost ucisa, i prAphdith in Franta
ca i in alte teri, i ar fi fost un lucru mai mare
si mai grozav decit rascoala teranilor", non
puet bien croire et imaginer que toute gentillece
et noblke euist est6 morte et perdue en France
et tant bien ens 6s autres pals; ne ii Jaquerie
ne fu onques i grande, ne si orible que elle
euist est6". Asa s'ar fi intimplat, dad, rhscoala
ar fi invins la Roosebecke. De aceasta era pre-
gatith : ca sh se impotriveasca regelui. Si croni-
carul spune nä li intrase dracul in cap sh-i
omoare pe toti cavalerii", ,;et leur estoit Ii diables
entr6s en la teste pour tout ochire". El, cavalerul,
strigh cu indignare contra golanimii trufas,e crä-
pind do bine, cu capul umflat", orgilleuse
1) Qu'll se retrait de ses jeunes huiseuses et que trop en faisoit
et avoit fait, lesquelles ne appartenotent point a faire a un roi de
France.
www.dacoromanica.ro
Burghesia intelectuall francesä in ajutorul regatAtii 237
ribaudaille, plain de grent bonbant, la teste

enfl4e".
S'au luat insA mAsuri mari: s'au smuls din
titini portile Parisului, s'a interzis inchiderea
strAzilor cu lanturi, s'au cerut sume mari de
rAscumpArare dela fiecare dintre cei mai bogati.<
Nicolas le Flamand si Jean le Mercier au fost
condamnati. Burghesii din Paris s'au strins in
jurul br, i plingeau. Cea mai mare parte
plingea pentru dinsii", la grigneul partie ploroit
pour lui". Sint lucruri de constiintA, care nu
dispar rapede. §i, in fasa din urmA a rAzboiului,
s'au ridicat macelarii din Paris, si o bucatA de
vreme ei au dispus de oras, dindu-1 ducelui de
Burgundia i prefacind cetatea lor intr'o ade-
vArath republicA, asemenea cu aceia care va fi
la 1793.
Dar in acelasi timp se mic i teranii: vedem
in fata noastrA pe Jacques Bonhomme, tipul
rAsculatului, in zilele Jacqueriei", supt Ioan-cel-
Bun, regent fiind principele Carol. E represintantul
celei dintiiu constiinti sociale, indignatA, setoasA
de rAzbunare, a terAnimii francese. Toatá lumea
o cAlca in picioare ; tot ceia ce munca ei ago-
nisise, era strivit de trintorii rAzboinici ai societAtii.
S'au distrus deci castele, s'a omorit o multime
de lume, si a trebuit o adevkatA baie de singe,
cu turbatul Carol-cel-Rau in frunte, ca sA se
mintuie cu multimea aceasta exasperata. insA,
dud o clasä socialA se manifestA in forma aceasta,
zguduind insäi temelia unei societAti, aceasta
nu inseamna ca nu. este capabila, pe linga vio-
www.dacoromanica.ro
lenta partii negative, si de sublimul partii posi-

tive din psihologia sa. Omul invie cu partea sa
rea, ca si cu partea sa bunä. De oare ce minia
se cheltuieste inainte ca entusiasmul sa devie o
fortk intiiu sint manifestaxile furioase ale miniei,
pentru ca pe urnaii sgi, se vadà tot ceia ce poate da
ca fortä avintul constructiv, liberator si Inte-
meietor, al aceleiasi energii, odatit trezite.
Jacques Bonhomme la 1.355 ; la 1429 Jeanne
Dare, teranca ridicata din satul ei, fat% nicio
cunostint4 de cetit, de scris, de lucrurile lumii,
prinzind totusi in instinctul ei elementar ceia ce
intreaga societate nu fusese in kare sA prindá.
Viindc6, toath, arturAria unei societtiti Inseamra
si va1oreaz5. printr'un singur lucru : prin putinta
de a pune la indemina oricui toate lucrurile
cistigate, pentru a servi nevoile momentane si
imediate ale societatii. tndata ce carturaria se
suprapune acestor nevoi de viat,5., innabusindu-le,
in loc s5. se inarmeze cu o splendida, zale,
gata de lupt4, si in stare srt faca, dreptate, se pe-
trece acest lucru : instinctul se ridich, in forma
sa simplá si sAvirseste el, dintr'un singur gest,
ceia ce toata dirturaria si toat5, organisatia poli-
tick Instrainitä de necesitátile elementare ale
societatii, n'a fost In stare \sâ indeplineascA.
De aceia Franta a fost liberatii prin Ioana
pstorita.
www.dacoromanica.ro
XIII
Regele burghesiei :, Ludovic_ al XI-lea
Personagiul in jurul caruia s'au grupat toate

schimbArile foarte maxi, de si nu chiar asa de
mari cum ni le inchipuim, care se petrec in a
doua jumatate a veacului al XV-lea, este Lu-
dovic al XI-lea (1461-83).
Sa vedem Intaiu cum se infA-ciseazA in adevar, din
izvoare, aceastä personalitate innainte de a cäuta
motivele profunde ale acOunilor sale si puterile care
le sustin. Caci, daca, vom vedea cä el ca om nue asa
incit sa, i se poatA, atribui ceia ce de obiceiu
i se atribuie, in sensul concentrarii Franciei supt
forma regal* trebuie sa cAutam in afara de dinsul
care strat al societatii francese e acela in care
s'au petrecut schirubarile esentiale si Intim cit
desvoltarea ulterioara a terii si a poporului frau-
ces se poate datori acestor schimbhri.
Pe Ludovic al XI-lea il cunoastem foarte bine
dinteun izvor la care se adreseaz4 toatä lumea.
www.dacoromanica.ro
-
Cum ne adreshm ea sh cunoastem marea agita0e
cavalereasch, far& alt scop decit Imbätarea de
zgomot si strAlucire, a secolului al XIV-lea la
Froissart, tot asa, indath ce e vorba de Ludovic
al XI-lea, ne Indreptärn chtre un alt izvor capital
pentru istoria Franciei, care este Philippe de Comi-
nes. Cronica acestuia trece dincolo de margenile
unei povestiri istorice. Este un fel de Incercare
naivä 1 i evlavioash, am zice, intru cit evlavia se
poate Imphca cu siretlicul, de a interpreta faptele
In sensul unei filosofii politice, ashma,natoare cu
aceia a lui Macchiavelli.
Toath lumea care s'a ocupat eit de putin de
istoria Franciei stie Vestita caracterisare a lui
Comines, prin care vedem si astAzi pe Ludovic
al XI-lea : Regele nostru se ImbrAca foarte
skachcios, si atit de dm, incit nu se poate mai
raiz decit atIta, si purta une ori un postav destul
de prost Eli o pMhrie proasta, care nu sárnAna
cu nicio alth phlhrie, avind pe dinsa o icoaná de
plumb" 1). Cutare din contimporani 11 considera
ca pe un om incapabil de a ghsi plAcerea intr'o
lupth si de a se deosebi prin vitejie In ciocni-
rea ostirilor, ceia ce 1-a fhcut cindva, ca sh,
dovedeasch ducelui de Bretania ch nu e fricos 2),
sh se arunce el Insusi in mijlocul luptelor si sh
fie rhnit.
Cine ar crede Insh ch regele fricos, care se
I) Nostre roy s'abilloit fort court et, si mal que pis ne pouvoit.
et assez mauvais drap portoit aucunes fois, et un mauvais chapeau
different des autres, et une image de plomb dessus" ; ed Petitot, p. 480
2) c'a este le duc de Bretagne qui me l'a faict faire, parce qu'il
m'appelloit le roy couart ibid., p. 270, nota).
www.dacoromanica.ro
Regele burghesiei : Ludovic al XI-lea 241
imbraca ran la batrinete, care stätea inchis in

vestitu-i castel de la Plessis-les-Tours, ca fiarele
care- si simt sfirsitul apropiat, represinta o ma-
nifestare individualä cu total nou6 opus a. figu-
rilor regale de mai nainte, s'ar insela. intre
Ludovic al IX-lea si Ludovic al XI-lea s'ar
pArea cA exista o deosebire enormA. Unul, regele
sfint, celalalt regele flit scrupule, regele cinic,
fArA prieteni, -si am putea adaugi si fára dus-
mani, fiinda dusmani ai inimii sale nu existau,
ci numai dusmani ai intereselor sale. Dar, pre-
cum in sfintenia lui Ludovic al IX-lea este o
precisä chibzuiala si cintArire de fiecare moment,
tot asa si in cinismul lui Ludovic al XI-lea
existä multA evlavie adeväratá. A vrut so, mearga,
la Locurile Sfinte, a f6gAduit cel putin sã faca,
o crnciatä, a stáruit, cind era Delfin, ca Papa
sà-1 numeasc4 stegar al Bisericii (gonfallonier
de l'Eglise1). Si avem märturisiri ale lui care
arat6 cli de fart doria sä calce pe urmele lui
Godefroy de Bouillon : Doresc innainte de toate
s'a m6, pot intrebuinta intru apArarea Bisericii
catonce". Papa-i vorbia de ca,derea posibilá a Ira-
paratiei lui Mohammed al II-lea2). isi inchipuie
cineva pe Ludovic cu palariuta lui cea ascutitä,
veche, din care spinzura o icoana de plumb, cu
acea fatä care se resuma in ochii iscoditori
.de-asupra pliscului siret, intrind Ware in Ieru-
salimul cucerit dup o mare biruintli impotriva
Turcilor ! Evident ca lucrul nu se potriveste.
1) V. ale noastre Notes et extraits, I, p. 2.

2) Corruet imperium Mohametis.
www.dacoromanica.ro
Dar multe lucruri care nu se potrivesc se fac,

§i multe lucruri care se potrivesc nu se fac
de loc.
Ace la care mucezia la IA:tr1ne-0, Intre doi-trei
intimi de cea mai joash origine si de cele mai
ordinare purtari unii dintre dIn§ii au mintuit
pe esafod, fosti barbieri, fosti buchtari, oameni
din domesticitatea lui, Olivier le Daim, Pierre
des Habilitez, a dus si el tinereta tuturora :
d. petrecut chiar prea mult, n'a ascultat pe taul
sau, a parasit casa phrinteasca, si nu din ambitie,
ci si din dorinta de a putea continuh un traiu
desordonat, de a unna, moda romantich a tim-
pului, caci patru fete de burghesi puteau
sa-i zica In intimitate : tate. Viata celor doll&
sotii ale lui, Margareta de- Scotia, care a murit
de nacaz, si Carlota de Savoia, care abia 1-a
cunosout, a fost necontenit amarita de temeri
care n'aveau a face cu politica. BatrInul, car-
panos imbracat, a cheltuit pe vremuri mult,
s'a Imbracat stralucitor, luindu-se la Intrecere
cu altii de vrista lui. Din jurnalul lui Jean de
Troyes, bu'rghes din Paris, se poate vedea ce
Intrare extraordinara a facut el in Paris duph
moartea tatalui sau, cind a mostenit tronul, la
1461. -
Figura aceasta este, de sigur, mai complexa

decIt cum credem. A fost vicleanul, care, de la
incepnt, fi cauta o prada, care-§i alege locul de
unde o vede mai bine §i care stie momentul In
care trebuie sa, sara.
Dar a fost §i mai putin decit am erode noi.
Erau printrewww.dacoromanica.ro
regii Franciei oameni capabili sh
facti tot ceia ce a fácut el. Filip-cel-Frumos nu-i

era inferior. Si nici taal OA pe care istoriografii
nu-I iubesc, Carol al VII-lea, nu era cu mult mai
pre jos de dinsul. Omul pe care ni-1 infiitisAm
dus la incoronare de Ioana Dare, pentru ca pe
urrat de la Ioana Dare sa, ajunga la Agnes
Sorel si la intimii palatului sat', träind. o existentä
de roi faineant", pe linga, care norocul izbuteste
sgt. realiseze o tall modernh, avea fatä de fiul
säu mai ales scaderi intimplatoare. Rege boIngt-
vicios, detestabil crescut in tinereta sa, uitat mult
timp in adápostul sail de la Bourges, el a sufe-
rit totdeauna de pe urma acestei educatii nein-
grijite.
Fiul s'a desvoltat in irnprejurari cu mult mai
bune. Dupa, pacea de la Arras cu Burgundia
(1435) si mai ales dupa, treva en Anglia, a ur-
mat o liniste lungá in regatul frances. Cum se
va vedea indata, anumite elernente cuminti s'au
grupat in jurul tronului regal, formind pentru
dinsul sfiituitori permanenti si siguri, lipsiti de
orice egoism de clastt sr de orice ambitii perso-
nale. Chiar turbulenta tinereta a lui Ludovic,-
legaturile lui cu Casa de Burgundia, cu acel
Carol, conte de Charolais, care era sä fie mai
tirziu Carol Ternerarul, i-au folosit, au contribuit
OA &ea precaut, chibzuit, atent la lucrurile cele
raici, capabil de a-si ascunde sentimentele cele
adevrtrate, de a 'Abb., mula vreme, OA ce-si
vedea dusmanul prins in ata de päianjen tesuta
rAbdator §i solid.
Nici inceputul domniei sale n'a fost asa de
greu ca, de pildk inceputul domniei lui Filip
www.dacoromanica.ro
244 Istoria poporului franceg
August 1). Casa de Burgundia, cu care era sa se

lupte, n'a fost de la inceput du§mana Coroanei,
§i Ludovic al XI-lea n'a gasit pe batrinul duce
Filip-cel-Bun, un entusiast de cruciat5,, §i pe
fiul shu, contele de Charolais, in calea planurilor
sale. Ci la suirea lui pe tron au venit toti feu-
dalii ca innaintea donmului lor. Batrinul duce
de Burgundia, care-i botezase fiul §i care era obis-
nuit a sta in genunchi §i innaintea Delfinului2), a
prestat omagiul, desi tratatul de la Arras il sea-
tise pe viatti, si chiar pentru pAminturile care
atirnau de regele Franciei3). Ce dovada mai mare
de prietenie, de condescenden0, a§ zice chiar de
ascultare, de supunere, din partea acelui bAtrin
feudatar frances ?
Charolais el insu§i era un prieten de tine-
rata al lui Ludovic al XI-lea. Filip a murit
ca un sfint, §i cea mai mare bucurie a lui a fost
0, a putut 0, moarä asa ca un §fint. Charolais avea
din partea mamei sale, o princesA pertughes5,
un singe extraordinar de aprins, o pornire mare
cAtre luptgt, catre ruinarea puterilor, legitime §i
nelegitime, pe care le gasia in calea lui, catre
noi creatiuni aventuroase : voih, pe 11ng5, coroana
regalk sa adauge la Flandra, pe care o mo§tenise,
Alsacia, Lotaringia, Svitera, ca bas5, a regatului
burgund restaurat in calitate de membru al
Imperiului. Dar toate lucrurile acestea erau s5,
iasà la iveala, ceva mai tirziu, dup5 suirea pe
tron a lui Carol. Iar fratele putin prietenos al lui
1) Ai lui II askmAnau insä cu Carol-cel-Mare, spune Comines.

2) De thus mes autres pays, que je ne tiens pas de vous ; Peti-
tot, C c., p. 228, nota 1.
3) Ludovic, din parte-i, a botezat pe Maria, fata lui Carol.
www.dacoromanica.ro
Regele burghesien LudovIc 0 XI-lea 245
Ludovic, Carol de Berry, era un orn cu mintea de

tot slaba, cAruia i s'a fagAduit Normandia si a
consinrcit sA primeascA, in loc, Champagne §i
Brie, pentru a se mulOmi la urrnA cu Guyenne.
Era un singur om care turbura pe noul rege :
ducele de Bretania, Francisc, care-§i cApAtase
situatia abia de doi ani, tirguindu-se cu Carol
al VH-lea asupra calitii omagiului ce avea sh
presteze. Dar Ludovic are toate mijloacele noi
de care dispunea regalitatea, pe lingA unii
oameni, extraordinar de dibaci, in isteVimea, in
practica §i in lunga experientA a cArora el ghsia
de sigur mijlocul de a in§ela si de a zAbovi, dach
-nu de a innAbusi pentru totdeauna orice ambiii
feuctale.
Opera lui Carol al VH-lea, crea, in adevAr,
urma§ulursAu o superioritate fata de oricine. Voiu.
cita numai dou& mAsuri :
El fAcuse a se revisui dreptul de stapinire al
fiecArui posesor de castel §i de teritoriu in jurul
castelului, hotArind ca §i acela care avea titlu
de posesiune s contribuie bAneste la su4nerea
finantelor regatului si la purtarea rAzboaielor
regalitMii. in ce prive§te, mai departe, ostirea,
el crease am corp de arca§i in serviciul sAu,
linga care tinea i un numAr permanent de in-
fanteri§ti cu platA si, in afarA de dinsul §i de
bandele care circulau In toate parVile, se fixase
cA fiecare parohie din regat era datoare sa
innarmeze un ostas.
AceastA masura, dAdea cam vre-o 15.000 de
soldati, s,i ei constituiau pentru vremea aceia o
armatA insemnatA, care, adaugindu-se la ceilalçi
www.dacoromanica.ro
40-50.000 de oameni, forma forta rnilitará cea

mai respectabila din acel timp 1).
Ludovic putea sa mearga pe aceasta cale.
N'a mars. Nu numai ca nu s'a folosit de linistea
care domnia pentru a reforma regatul, dar el
a provocat nelinistea prin nedibacia lui, prin
nervositatea lui, prin aratarea Nish a unor
sentimente de dusmanie pe care, la urma urme-
lor, avea de ce sa le ascunda si nu le-a ascuns.
S'a produs atunci Liga Binelui Public", unin-
du-se toata nobilimea din regat impotriva regclni,
pentru ca regale guverna ran".
AcOunea aceasta 1-a prins pe Ludovic al XI-lea In
imprejurari nu tocmai favorabile. A cistigat
Parisul, a putut sa concentreze apararea sa In
jurul Capita lei, de care era sigur, si in lupta
de la Montlhdry, nici unul, nici altul dintre lup-
-Mori n'a ajuns la biruinta. S'a Incheiat trata-
tul dela Conflans si Saint-Maur (1465), prin
care regale a cedat imediat totul, cum, de al-
minteri, fac toti cei de firea lui, hotariti ca a
doua zi sä intoarca tratatul. L-a intors, dar
din Intoarcerea aceasta a tratatului, din corec-
tarea resultatului desastros pentru regalitate, nu
trebuie sa se deduca si aceia ea el a fost initia-
torul foloaselor care au resultat pentru regalitate.
Nicio actiune n'a plecat de la el. Tot ce
este In legatura cu obstea, Liga Binelui Public"
1) V. Comines, pp. 345, 361 2, 391 : archiers d'ordonnance,

orfaverisez et bien en point... La souveraine chose du monde pour
les batailles sont les archiers .. Francs archiers, gens de sa maison,
hommes d'arme, pensionnaires", etc. Cf. Ohvier de la Marche, In acei4
colectie, p. 21.
www.dacoromanica.ro
Regele burghesiei: Ludovic al XI-lea 247
nu e decit raspunsul lui fata de o provo-

care venita de aiurea. Cind a rasärit in fata
lui Carol de Burgundia, aceasta i se datoreste lui
Carol, singelui portugbes care-i fierbea in vine a-
cestuia, dorintei lui meridionale de a intemeia lu-
cruri la care mintea asezata, de om de Nord a lui
Ludovic al XI-lea nu s'ar fi gindit niciodata.
Ludovic intretinea legaturi cu toata, lumea, cu
care ar fi putut sa aiba cindva un interes. Evident
ca a fost un om caruia i- a placut sa Insele, si nu
numai lui, dar intregii societati contemporane.
Doar Comines vorbeF,ste de dibaciile ce se obisnuiau
in Franta : ales habilites de quoi on use en France",
si spune ca un personagiu a lucrat cu prefaca-
torie, besognoit en dissimulation"). E lucru fi-
resc, deci, ca. regelui ii plaeeau drumurile acestea
subterane, Avea, astfel, legaturi cu orasul Liege,
care apartinea ducelui de Burgundia si fremata
supt jug, simtindu- se si impovarat cu sarcini prea
mari.
*i, atunci, fiindca Flamanzii nu erau oameni
cari sa se resemneze intr'o situatie eare nu le
convenia, s'a stirnit una din rascoalele acelea
caracteristice Belgiei in tot evul mediu : au iz-
gonit pe oamenii lui Carol Temerariul. i too-
mai atunci, la 1468, se intilnia la Nronne regele
cu Carol, ajuns acum duce de Burgundia, pentru
a se intelege din nou, dupa. ce fratele regelui,
care pierduse Normandia in 1466, se zbuciuma
sa o capete iarasi. De-odata ducele capata seri-
smile tainice ale lui Ludovic catre orasul rebel
1) Comines, 1. c., p 982; II, p. 3.
www.dacoromanica.ro
autoritatii sale. Atunci s'a intimplat un lucru

fara exemplu in istoria regalitätii francese : Carol
a arestat pe suveranul Om, puindu-i pazitori la
usti. Comines era pa vremea aceasta In ser vi-
ciul ducelui de Burgundia, ca intim al lui
Carol Temerarul ; prin urmare el a vazut ce s'a
petrecut in noptile acelea §i Comines spune ca
domnul säu, Carol, nu a-dormit de loc, ci umbla
de la un capät la altul al odaii, aruncin-
du-se in pat ca sa. se ridice din nou si, dupti,
obiceiul lui, jurind pe Sf. Gheorghe. Se pare
in adeviir ca dorinta lui ar fi fost sa dea o lo-
vitura regelui. Lisa aici evul mediu Intreg se
ridica intre unul si altul, nu fiindca erau rude,
dar unul era vasal si celalalt era suzeran. Domnul
rege !" impotriva domnului rege", chiar cInd
1-a prins cu scrisori de Inselare Inca nu poate
face ceia ce furia care-i zacea in suflet 1-ar fi
indemnat sa, faca.
Carol s'a chinuit o bucata de vreme, a intrat
apoi In odaia regelui, impiedecat aproape sa vor-
beasca de covIrsitoarea emotie care-1 stapinih, si
i-a dat drumul. Dar cu o conditie : sa mearga
Impreuna si sa asiste la pedepsirea orasului Liege,
sa-1 vada ducele pe rege ucigindu-si complicii.
Pentru Ludovic al XI-lea nu era niciun cas de con -
stiinta. Numai atit ? Dar cum nu ! Au mers,
si a fost la Liege un spectacol de o cruzime
barbara. S'a distrus orasul Intreg, afara, de
biserici si de casele de linga dinsele, in care se
adapostiau preotii. Era Insa atita vitalitate in
acel oras, spune Comines, Melt, Indata ce au
plecat de acolo dusmanii, s'au adunat cetatenii,
www.dacoromanica.ro
Regele burghesiei : Ludovic al Xl-lea 249
au refacut casele, §i in citava vreme nici nu

s'a mai cunoscut ce se petrecuse, cu atIta strä§nicie
de furie distrug&toare.
Fire§te ca. oficialitatea s'a Ingrijit sh nu iasä
ceva din ce se petrecuse, atit de scAzátor pen-
tru demnitatea regalä, la Nronne. Cronicarii
burghesi nu §tiu nimic, sau §tiu lucrurile cu totul
altfel de cum s'au petrecut. Ludovic al XI-lea
insu§i zicea : Nu merg In caltitoria aceasta de
la Pdronne din constringere, §i niciodati n'am
mers mai bucuros in calatorie decit data a-
ceasta" '). i, aiurea : cei de acasa, ar fi cre-
zut cit_ eu a§ fi fost clndva prisonier". Unul
lush care era cu dinsul trimite acasti o In§tiin-
tare In care zice ca to0 shit bine acum, §i el
§i stapinul §i ceila1i au trecut prin ce au
trecut" 2).
Nronne era, ori cum, o gre§ealá politica. Cu
atit mai malt, cu clt regele fu silit a da fratelui
adeca du§manului sAu Champagne, pe care §tiu
a o schimba apoi cu Guyenne, prtna ce, la 1472,
moartea-1 scrtp a. de aceastä ala de incomoda
frktie.
Mai departe, Ludovic nu luptä cu Carol de
Burgundia declt atunci cind insu§i acesta §i-a
creat o situa0e intolerabila. El zgladare§te putin
o ranä pe care insu§i ducele acesta, nesatios de
..
1) Je ne vay en ce voyage de Liege par contrainte nulle et que

je n'allay oncques de si bon coeurs en voyage comme je fais en
cettuy-cy i in Petitot, 1. c., p. 400 nota Ceux de par deli eus-
sent ctude que j'eus este prisonmer" ; ebid , p. 491 nota.
2) Je suis arrive a Pheure que eusse voulu avow este perdu en
Jerusalem, mais, then mercy, le maistre et les serviteurs sont en
jseureté; ibid., p. 492 nota.
www.dacoromanica.ro
miscare, de zgomot, de glorie, de cuceriri, si-o

facuse. Zice foarte bine cronicarul Comines :
Ducele Ii pune atitea lucruri in cap, §i asa de
man, Melt a trebuit sä, ramiie strivit supt greu-
tatea kr" 1).
Prin urmare ce s'a petrecut cu Carol Te-
merarul nu este intriga biruitoare a lui Ludovic
al XI-lea, ci un act de sinucidere politick prin
pornirea vijelioasa a taturor instinctelor unui om
catre scopuri prea innalte si grele. Se stie ca, el a
cerut coroana dela imparatul Frederic al Germa-
niei. Coroana a cam zAbovit. Carol s'a amestecat
in fel de fel de lucruri : i in afacerile arhie-
piscopaledin Colonia, puinduse sà asedieze
orasul Neuss, care nu avea nimic a face cu
interesele sale, cu politica fireascä a unui duce
de Burgundia. Dapa aceasta s'a aruncat intr'un
räzboiu cu Svitera : batut de clout), ori, la Granson
si Morat -Murten, el intrà imediat inteo nourt
lupth pentru Lorena. Aici Ii fasitri in cale Rend
de Vauclemont, mostenitorul provinciei, in lupta
dela Nancy (5 Ianuar 1477). Iarna, cu trupe
obosite, absolut inferioare, ducele a fost invins, si
cadavrul lui s'a gäsit pe cimpul de luptA. Asa
s'a mintuit cariera lui Carol Temerarul. Si numai
dupti aceastä moarte, pe care singur a cAutat-o,
printr'o intringere pe care o merita, numai dupa
aceasta apare Ludovic al XI-lea doritor de a-si in-
tinde hotarele. Comines spune cu multä dreptate
cä ce a facut i atunci era o gresealk in urmarirea
mostenirii Burgundiei. i iata care :
Carol Temerarul lhsase numai o fatk Maria
1) Ledit duc met tant de choses en son imagination, et si grandes,
qu'il demeure sous le faix ; p. 100.
www.dacoromanica.ro
Regele burghesiei : Ludovic al Xl-lea 251
de Burgundia, care a luat pe urma pe Maxi-

milian de Austria, cu care a avut pe Filip-cel-
Frumos, scOl Ioanei Nebuna, flied a Isabelei de
Castilia si a lui Ferdinand de Aragon. In felul
acesta parnintul Burgundiei a ajuns in stapinirea
Casei de - Austria. Evident, cea mai groaznicti, lo-
vituri pe care o putea primi regalitatea fran-
cesa. isi poate cineva inchipui ceva mai amenin-
Otor pentru tot viitoral ei declt aceasta ? Sa, aibi
pe Habsburgi in Imperiu, sa-i aibi in Spania,
sa-i aibi la Rin, la Pirinei, sa se gaseasca Franca
strinsA intre cele douä ramuri ale cle§telui supt
fiul acelui Filip, Carol Quintul 1 i supt eine s'a
fãcut aceasta ? Supt siretul, supt ingeniosul,
supt modernul" Ludovic al XI-lea ! Contempo-
r aniiziceau ca putea sa MO, altceva. Nu 0,
lase pe Maximilian a se aseza in Burgundia,
ci el, cu mijloacele lui, sa, cucereasca Imperiul
german, sa ajunga, dispunind de o armata per-
manenta, de un tesaur, a fi stäpinul, nu numai
dincolo de Rin, dar in Ungaria si in Boemia.
Ludovic a si trimis intr'un rind pe cineva sti
vada cum este imparatul acela din Germania,
Frederic al III-lea, si, la 1458, Jean de Chan-
denier, comandant de Strassburg, 11 zugravia ca
adormit, las, morocanos, greoiu, ingindurat,
melancolic, zgircit, fricos, läsindu-se calcat pe
coada fArá slli rasbune, schimbator, ipocrit,
prefacut si demn la orice calificativ rail 11 i cu
totul .nevrednic de cinstea ce o are" 1).
1) 8 lame 1458 : Endormi, !ache, mo rne, pedant, pensif, mérinco-
lieux, avancieux, chiche, craintif, qui se laisse plumer la bathe a chacun-
sans revanger, variable, hyparite, dissimulant et 1 qui tout mauvais
adjectif appartient, et vraiment indigne de l'honneur qu'il a" ; Petitot,
1. 0, p. 221 nota 1.
www.dacoromanica.ro
Si el adauge : Dach Dumnezeu din mila sa

ar da ca regele, d-voastr b. i ducele de Bur-
gundia sh fiti in bunä intelegere, nu ma indoiesc
cä prea-crestina Cash a Franciei in scurth vreme
ar avea in mina sa Imperiul i regatele Un-
gariei i Boemiei i onoarea de a ajuta credinta
crestinä... Si stiu ch multi domni man i aproape
tot poporul din Germania se asteapta sh se in-
timple asa, ii o doresc" 1),
Anglia nu era in masurasii opreasch expansiunea
puterii francese. Ea intrase In teribilul räzboiu
al celor Doll& Rose. Se omora Casa de Lan-
caster cu Casa de York. Regii Angliei se rugau
de Ludovic sh permita ca refugiatii englesi sh
fie primiti in Franca, multhmiau pentru
aceasta. 0 singura dath a fost o navalire engle-
zeasch in Franta : a lui Eduard al IV-lea, care
arunch o proclamatie strasnich, aratind ca a venit
pentru a restabili Biserica, nobilimea i poporul
in libertatea lor cea veche 2)."
Ludovic al XI-lea a ris : a trimis solii lui, s'a
negociat o bucath de vreme, i peste citeva sapta-
mini Eduard, care avea cu el 1.500 de oameni
si-i trebuiau trei saptamini ca s5-i trimeata acash,
i pentru ch acum era Marea intre ei" 3),
s'a retras. i Ludovic face, ironic, aceasta consta-
4
1) Si then, par sa grace, donnoit que le roi, vous et mondit sei-

gneur de Bourgogne fussiet en bone intelligence, je:ne doute point
que la tres-chrétienne Maison de France,. en brief, eat en main l'Empire
et les royautnes de liongrie et de Behaigne,et l'honneur de secourir
la kn... Et sera que plusieurs grand seigneur et presque tout le coin-
mun peuple d'Allemangne le désirent ; ibid.
2) Min qu'd peust remettre l'Eglise, les nobles et le peuple en
leur liberté ancienne"; ibid., p. 126.
3) Aussi la Mer estolt entre eux deux ; add, pp. 432-3.
www.dacoromanica.ro
Rage le burghesiei Ludovic al XI-lea 253
tare cátre värul" Eduard, altfel un simplu Eduard

de la Marche : Nu este om pe fume pe care
sa fi dorit sh-1 väd:mai mult ea pe d-ta" 1),
Regele-,Angliei Ii luase orice nAdejde, i acum,
complimentat i Inzestrat cu ceia ce-i trebuia, se
intoarcea acasä.
Franta dar putea sá1i satisfaca, orice visuri
Ia R6sArit, ti, totusi, cu un astfel de Imparat, cu.
un astfel de rege engles, aceasta nu s'a in-
timplat. Comines spune cä Ludovic fusbse s%-
tuit si el primise aceastA prere,s. anexeze
Burgundia dintr'o bucatA, si nu in fárimi,
pentru acest scop s mijloceascä o ciisätorie.
Si, daca riu se poate gag cineva din Casa de
Francia, sPi, se caute un senior trances cu care
sä fie nairitatà Maria def Burgundia si In felul
acesta Casa de Burgundia sä fie ruentinutá in
cercul de interese i in raza de prestigiu a Co-
roanei francese. Ludovic a vrut, de fapf, sgt cä-
sâtoreasc pe fiica lui Carol Temerarul, Maria,
fatä mare, cu copilul sAu, care abia avea cliva
ani. in deosebitele parti ale mostenirii, el incerc .
deosebite mijloace, si nu izbuti, c6.ci regele, ca
temperament,era mai burghes cleat cel mai burghes
dintre aceia cari-lincunjurau. Se plingea lumea cA la
masa lui pofteste numai negustori, eh se incunjura
numai de oameni cum nu se mai vAzusera pIna,
a tunci in jurul unui rege al Franciei. 0 facea
ca demonstra.tie, o fácea i dintr'un instinct al
viitorului, dar o fácea aa i fiinda sämäna cu
ei 2).
i) II ley a homme au 'monde que je desirasse tent a veoir que

vous; ibid., p. 155.
2) V. ibid., p. 402.
www.dacoromanica.ro
Si a facut fara indoiala politica de burghes,

de barbier" In aceste lucruri. in loc sa iea
de-odata, fie §i intr'o forma mascata, mofiltenirea
burgunda, el s'a gIndit s'o prinda bucatica cu
bucatica, anexind ala cum se inf4§au impre-
jurarile. Caracterul meschin al dibaciei sale 1-a
adus sa piarda totul. S'a facut deci casátoria
intre Maria de Burgundia §i Maximilian de
Austria, §i totul s'a ispravit. Un greu viitor
pentru Coroana Franciei era pregatit astfel.
Deci iatti ca, §i atunci cind a fost vorba de
mo§tenirea Casei de Burgundia, Ludovic a pier-
dut momentul. Tar, cInd, la 1481, Maria moare
dintr'un accident, lasind §i o fata, Margareta,
Ludovic izbute§te, prin pacea de la Arras, sa
o logodeasca cu fiul sail, ba s'o §i aduca la
Carte, stabilindu-se ca zestre Artois si Franche
Comtd. Dar, cind, prin moartea ducelui Fran-
cisc, Bretania ajunse §i. ea o zestre, pentru
ducesa Ana, fiica raposatului, pe care, ea voia
ei, tot Maximilian §i-o alesese de mireasä, se
cauta, dupti moartea lui Ludovic, §i se izbuti a
Incheia casatoria Anei cu Carol al VITT-lea,
care pierdu astfel provinciile flamande.
A§a dar, daca nici In astfel de Impreju-
rari Ludovic n'a ajuns la capatul la care putea
sa ajunga, ci, din potriva, a pregatit cea mai
mare primejdie pentru regalitatea francesa, a-
tunci nu avem a face cu un Macchiavelli Incoronat,
care, printr'o dibace Intrebuir4are a tuturor fm-
prejurarilor, realiseaza in douazeci de ani un
program care era Insali ratiunea lui de traiu.
www.dacoromanica.ro
Regde burghesiei : Ludovic al XI-lea 255
cu toate acestea, pe vremea lui Ludovic

s'a realisat unitatea politica In Franta supt
regalitate. Si aceasta din doua, motive : fiindca
apare o putere care-1 dorWe pe rege si fiindca
dispare o_alta putere care-I Impiedeca. incepem
en aceasta. ,
La Incoronarea lui'Ludovic al XI-lea, tre-

buiau sa figureze cei doisprezece pairs de
France", in legatura cu acele chansons de
geste"; Icu epopeia populara a evului mediu.
0 parte din feudalitatea cea mare francesk
era consideratk _de un timp, ca pairs", de
o sama cu regele. Se presinta din cei laici Ins&
numai unul: ducele de Burgundia. Si ceilalti
de ce nu? Fiindca nu mai erau, fiindca toate
aceste feode disparusera, sau prin anexare, sau
prin sfarimare. PIna si feodalitatea apanagista,
creata mai recenta de Ioan-cel-Bun, se farimi-
tiase Intocmai ca F,d cealaltä. Astfel marea du§-
mana a Intregirii teritoriului frances In forma
monarhica, feodalitatea marilor teritorii, dispa-
ruse, afar& de Burgundia, care era pe cale de
a se sinucide prin blindata nespusa a lui Filip
si prin neastimpärul ruinator pentru Statul sail
al lui Carol Temerarul.
in ce prive§te Biserica, ea nu mai avea nici-
un amestec care A insemne o opositie perma-
nenta fata de interesele regale. Se compromisese
absolut prin shisma cea mare, §i, cind a fost
Yorba sa se creeze un singur Papa In locul
acelora cari se luptasera pina atunci, catolicismul
a avut trei,lucru la care nu s'au fost gindit
de sigur, matematicii politici de atunci. Si, cu
www.dacoromanica.ro
toate silintile care au fost intrebuintate pentru

a face pe acel conte de Savoia, care ajunsese
Papa, Felix, sa paraseasca tiara, nu s'a izbutit.
inteo astfel de stare, evident eh Bigerica nu
mai represinta o primejdie pentru regalitate.
Dar s'a vrtzut di, flack impotriva intereselor
regelui Franciei, s'a facurrazboiul de o Rita de
ani, cu., toata anarhia care se observa inteinsul,
aceasta se datoregte altui factor decit feodalilor
celor mari : se datore§te cavaleriei foarte nume-
roase, setoase -de glorie, ,absolut incapabile de
lini§te, care a intrebuintat pe rege, forma regala
pentru satisfacerea ambitiilor sale. Ei bine, Die'
ace§ti cavaleri nu mai existau pe vremea lti
Ludovic al XI-lea ; prin lupte se distruseseral
Franta '' provocase toata anarhia din secolul al.
XIV-lea pentra ca sa aiba prin inse§i resulta-
tele distrugatoare ale acestei anarhii lini§tea sa
in secolul urmator. Cavalerii ace§tia, oricit s'ar
fi crutat intre din§ii, reu§isera a se nimici.
S'a intimplat astfel in Franta prin razboiul de
a suta de ani ceia ee se intimpla in Anglia,
chiar pe timpul lui Ludovic al XI-lea, prin raz-
boiul celor Dourt Rose. Prinsa qi ea de o ade-
varata furie de sinucidere politica, cavaleria s'a
framintat decenii intregi pentru ca, la urma
urmelor, o multime de familii din cele mari de
odinioartt sa fie total distruse.
Ca dovada de cit erau de distruse aceste fa-
milii ajunge urmatorul fapt : Nu deschide cineva
o cronica din secolul al XV-lea fara sa intil-
neasca adesea pomenirea cite unui bastard, care
joaca un mare rol in societate §i la Carte. Evi-
www.dacoromanica.ro
Regele burghestei ... Ludovic al XI-lea 257
dent ca existau astfel de bastarzi in familiile

nobile si innainte de acest veac. Dar, daca, in
veacul al XV-lea sint represintate anumite Case,
cum e cu Alencon, Ai magnac, Bourbon, Ven-
(Rime, Dunois (Orldans), contele de Cominges,
Anton, bastard de Burgundia, numai prin bas-
tarzi, aceasta inseamna ,totala epuisare a des-
cendentilor legitimi ai acestor Case, asa incit
ambitiunile si traditia lor trebuiau sa se string%
in jurul unuia pe care parintele sau poate nu-1
recunostea niciodata, iar, daca-1 recunostea mai
tirziu, intra si in stapinirea feudelor parintesti.
Dar bastardul putea sä fie lov,it mai usor de
regalitate decit celalalt. Lipsit adesea de venituri,
el trebuia sa fie un aventurier, si aventurierul,
prin activitatea lui, chiama totdeauna mai mult
interventia pedepsitoare a autoritatii regale decit
cel ce are el insusi un rost legitim.
in ce priveste nobilimea eea mica, ea se or-
ganisase, dupa ce s'a mintuit razboiul de o suta
de ani, in bande, care purtau felurite nume,
unele din ele foarte simpatice si cu totul nepo-
trivite cu rolul pe care-1 savirsiau purtatorii
lor : Les Frais visages" linga Les Ro-
beurs", Les Ecorcheurs", on nume foarte ca-
racterikice, Les Tard Venus". Fata de astfel
de oameni, fata de procedeurile lor; fata de c a-
litatea inferioara, a sefilor, dintre cari unii erau
straini, Englesi ca Hawkins, Spanioli ca Roger
de Villandrada, se puteau intrebuinta mijloacele
cele mai aspre fax& sa protesteze eineva. Unele
din bande au fost distruse si, pentru a le distruge,
Ludovic al XI-lea, ca Delfin, s'a amestecat in
www.dacoromanica.ro
258 Istorta poporului -trances
niste afaceri germane, apoi in campanii sviteriene :

in 1444, inteo vestita lupta, a distrus astfel cea
mai mare parte din aceste ,,grandes compagnies",
si s'a luat singele cel ran" al terii1).
Prin urmare iata cum marile piedeci Me re-
galitatii francese dispar din calea eL in schimb
ii rasar sprijinitori noi. Acestia sint inainte de
toate legistii", sfetnicii cari stall in jurul ei,
c a pe vremea lui Filip-cel-Frumos, in masura
Inca Si mai mare. Avem scrisoarea prin care se
anunta moartea lui Carol al VII-lea : in josul ei
sunt iscaliti toti aceia cari-1 incunjurau atunci.
Nu este nici un mare nume al Franciei celei
vechi : nobilime de ieri, de alaltaieri si burghe-
sie. Cind e vorba sa se negocieze un tratat,
de obiceiu burghesia singura da de doua ori
mai mult ca represintanti diplomatici decit fie-
care din clasele celelalte.
Se vede apoi foarte bine in aceasta epoch noua
c a regele poate face totul cu bani. S'a pastrat
lista banilor pe cari-i primiau cite unii Dammar-
-tin avea cinci-sase venituri. Moralitatea politica
a multora dintre dusmanii regalitatii s'a innecat
'in potopul de aur care se, revarsa asupra lor.
Banii acestia ai regelui Si trebuiau ; fara ei
n'avea nici soldati, nici ajutatori ; fara, bani
el nu putea cumpara §i stapini constiintele. Dar
aceasta cerea o contabilitate foarte atenta si
foarte migaloasa. Contabilitatea aceasta o facea
buroliesia.
b 0 multirne de negustori erau la M-
demina regelui, pentru ca, oricind ar fi vrut sa
1) Oter le madvais sang", z,ce cromca.
www.dacoromanica.ro
Regle burghe,iei Ledovic al XI-lea 239
capete, in orice forma, banii necesari, sa-i pro-

cure. Dar ea r, chpatat i o intrebuintare noun
in aceste noi institufti fmanciare.
S'a creat astfel o intreagn clasa interesanth,
ridicatn din burghesie, trecutä prin scoaln, ase-
zata alaturi de nobilime, care constituia adevarata
tnrie a regatului.
Si. Inca un lucru Judecata regelui a fost con-
sideratä totdeauna drept cea mai bunn. Daca in-
nainte n'o cerea poporul. era flindat nu se gasia
drumnl pinn la dinsa. Acum regele se ingrijia
,ca acest drum sa existe, sn fie totdeauna des-
chis i totdeauna sigur. Parlament la Paris,
Parlament la Grenoble. Judecata aceasta se In-
depIinia insa pe _basa dreptului roman inviat si
prin oamenii din burghesie cari se deprinsesern
a cunoaste toate tainele acestul drept. Clasa care
prin finantele regelui se ridica la insemnntate,
se ridlca deci i pe aceastà cale
Dar aceastã clasa se mai putea ridica 'si in
-alt fel. Nu degeaba se lauda Ludovic al XI-lea
ca putea sn mearga cineva cu punga in minä
'dela un capat al regatului sail la altul.
Una cele mai maei personalitati ale societntii
economice din aceasta vreme e acel Jacques
Coeur, care avea contuare in toate orasele
mari italiene, care intretinea legaturi cu Egip-
tul, care se ocupa de toate negoturile posibile.
Un om cu afaceri pretutindem, deci bucurindu-se
do o avere mare, clAdind case In care toate ar-
tele colaborau pentru a li da fornia cea mai fru-
moasa. Carol al VII-lea, la sfir6t, 1-a dat In ju-
,decatà ca sa-i confiste averea Dupa confiscare,
www.dacoromanica.ro
Jacques s'a dus la Roma si acolo din singurul

venit al capitalului irth,ebuintat in intreprinde-
rile italiene a trait ca un print, familia de alt-
minteri, continuind sä joace acelasi ol. Devisa.
lui cuprindea intreaga ambitie no a burghe-
siei: A coeur vaillant non impossible'.
Pe aceste trei cai burghesia se ridica necon-
tenit. i era numeroasa prin afluxul populatiei de
la tara, care astfel se libera. Printre orasele
acestea infloritoare, erau uncle, ca Bourges,.
unde a fost adapostit atita tiny Carol al VII-lea
trial', care avea 50.000 de locuitori. ti poate
cineva inchipui ce era Parisul. Comines spune ca
era uimit cind vedea venind din Normandia provi-
siile de hrana pentru imensul oras. Burghesia
avea constiinta ca tot ce e in Franta . stiinta
arta, literatura, pleaca de la dinsa
§i a vea constiiuta. eh "in ea se concentreaza ci
viata economick i viata sufleteasca a natiunii
Inca in veacul al XIV-lea poemele cu subiect
razboinic se scriu de mici clerici, ca G-uillaume-
de Machaut sau Main Chartier, de fiica de medic
ce a Jost Cristina de Pisan. tim ce spirit de-
gluina i satira, de libertate si atac aduc cu dinsii.
Cei doi represintanti ai poesiei in aceasta vreme
sint burghesi. Nobilimea in aceastä epoca (la ma
singur scriitor de frunte, pe Charles d'Orleans,
care-si datoreste insa, talentul literar, nu descen-
dentei din feudalitatea de singe regal, ci aceleia
din isteata Valentina Visconti Inca Eustache
Deschamps aratase spiritul dirz de care orasele
erau insufletite ; vedem la altul Franta aceasta
oraseneasca inspairnintata de cererile de bani,,
www.dacoromanica.ro
ingrozita de pretentiile fiscale necontente ale

regalitatie. Rutebeuf daduse fara mila pe fata,
aceai suferinta. Si alaturi de dinsul Francois
Villon, care este fara indoial& unul din cei mai
mari poeti ai Franciei, infatiwaza dela un capat
la altul al operei sale viata de säracie, de umi-
linta, de desperare a clasei de jos a poporului
-trances.
Este vorba, in aceste blastarnuri, de umani-
tatea in genere, de suferinta care mteapta pe
fiecare. Dar nota aceasta de pesimism desperat
arata ca In Franta, daca erau. puteri, energii,
bogatie §i talente, lipsia un lucrn : lipsia sin-
gurul care da initiativ& si face dintr'o clasä po-
litica un factor nou pentru viata unei natiuni
sentimentul de incredere In sine, care vine, DU
din dreptatea ce i se da, dar din dreptatea pe
-care este in stare sa §i-o ci§tige. ,Acesta este
lucrul care a oprit Franta in loc pe vremea lui
Ludovic al XI-lea.
In local unei politice mari totdeanna ling&
Tege, aceasta burghesie, chernata §i la Statele
generale din 1480-1483, se revolta pentru bani,
pe cari de sigur Ii putea plati, ca Bourges in 1474
si Rheims ceva mai innainte.
Regele pedepsia aspru, fara mila, orarle
eare-§i aratau nemultamirea. Astfel ormele fran-
cese n'au ajuns,ca acelea italiene, care cu organi-
satii de acestea ci§tigasera tot ceia ce posedau,
conF;tiente, cu o organisatie libera, pornita dintr'o
initiativa care sa ii apartie numai lor. Franta a
fost oprita In loc la inceputul secolului al XVI-lea
prin caderea vechilor puteri i prin lipsa de pu-
www.dacoromanica.ro
teri noi, represintind, nu elemente din burghesie

agregate la regalitate i servmd regalitatea, ci
altele, represintind burghesia tnsäsi, rAzirnata pe
popor i manifestindu-se solidar ca factor nou §i
independent pentru interneierea unei teri noi §i
a unei noi natiuni.
ii de aceia Franta lui Ludovic al XI-lea
meise la e§afodu'l dela 1793 al lui Ludovic al
XVI-lea, fiindch niciodatà cu clase urnilite nu
se ridicA un popor, ci numai cu clase care sin-
gure §i-au cl§tigat tot ceia ce posedit.
www.dacoromanica.ro
XIV.
Reactiunea cavalereasci: Ofensiva francesa in

Italia #i pe Rin.
Franta 'Area eh, intr& intr'o era de cugetare

politica burghesh, asezata, socotith,' plina, de con-
sideratiuni care privesc num ai realitatea si nu
se amestech intru nimic 'In domeniul paräsit
al ideilor medievale. Dar, din nenorocire, ace asta
politick devenitd din ce in ce mai burgbesa In
tendintele ei, nu era sprijinith pe o clasa corn-
plect desvoltata i capabila de initiativh, clasa
negustoreasca, oraseneasca : clasa aceasta n'ar fi
putut, confundindu-se cu n obilimea, sa formeze
temelia cea adevärata a u nei Doi dcsvolthi a
poporului frances. i e fo alte regretabil cind,
in locul unei clase noi, pe care sh se spri-
jine o politic& noua, intilneste cineva numai
clasa domesticia pe deplin, neavind ambitiuni
dincolo de interesele ei speci ale si care deci nu
va fi niciodata in stare ,sa fack c aceiasi con-
www.dacoromanica.ro
secventa, cu acelm curaj, cu acelasi sims al lu

crurilor schimbate, o politica nouti, complect des
facuta de traditille cele vechi.
Vor putea fi injghebate, deci, iarki, marile
intreprinderi militare, intru toate astimanätoare
cu acelea pe care le cunoastern din timpul raz-
boiului de o suta de ani, cu aceasta deosebire
ca asemenea intreprinderi, care nu cuprind In
ele mai patine aventari cleat cele care se des-
fasoara in tot decursul secolului al XIV-lea, nu
se desvolta pe acelasi teritoriu. .
Dar si mai Lau decit atita. Fiindca aceste campa-

nii italiene, incepute de Carol al VIII-lea, continu ate
de Ludovic al ,XII-lea si care intilnesc cea mai
splendida infatisare cavalereasca a lor in timpul
domniei lui Francisc I-iu, facute nu. nurnai cu
mijloacele evului media, dar de oameni cari par
stApiniti de idealul, -acelui timp, ating si un te-
ritoriu absolut strain de interesele adevarate al
regalitãtii §i. ale natiunii francese.
Pentru de svoltarea logica a poporului frances
pe pamintul frances, la inceputul epocei moderne,
ceia ce se Intimpla dela 1494 ---, deschiderea
acestei serii de räzboaie la 1554, pacea dela
Cateau Cambrdsis, 1 nu este altceva decit o
uria§a, saritura innapoi. Trebuie sà cautam deci
a explica acest fenomen : ca o parte din Franta,
regalitatea, cavaleria, unele elemente politice, se
aruncrt in intreprinderile acestea, italiene, care
nu raporteaza nimic, nici macar Ca patrimoniu
moral, §i dupa aceia trebuie sit vedem ce facea
In acest timp Franta cealalta, de acasà, Fran-
cesii legati de interesele lor cele adevarate. Nu
www.dacoromanica.ro
Reacpunea cavaler.: Ofenstva trances-à in Italia i pe Riri 265
era greu ca un rege tinàr, ca niste nobili de o

vrista cu el, ca niste curtesani, cari, ca sti
linga Suveran, trebuiau aprobe pla-
nurile, nu era greu ea acestia sh porneasch in
campaniile italiene. Dar a fost foarte greu ca
pentru aceasta politica de aventuri sâ fie cuce-
rita Franta in intregime, singurul lucru care
ar fi facut din ele o manifestatie adevarata,
sincera si vrednica' de un interes cu mult mai
mare, al intregimii natiunii francese la inceputul
tirnpurilor moderne.
in anul 1494 regalitatea francesä ispraves,te
cit poate de rapede toate problemele care
ramasesera deschise Inca din vremea lui Ludovic
al XI-lea. Vorbirn deocamdata 'numai de pro-
blemele kraine, raminind ca marea problema
intern& sa fie lamurita _odata cu explicarea mo-
tivelor care au indernnat poporul frances la aven-
tura italiana, Era o mare intrebare in ce pri-
veste granita nord-ostica a Statalui trances.
Margareta de Burgundia, nepoata de fiica
a lui Carol Temerarul, fusese petitä pentru
Car6l al VIII-lea si crescuta chiar la Carte
ca stt fie regina a .Franciei. Cind iata ca
se iveste problema Bretaniei, prin apropierea
mortii ducelui de Bretania, Francisc, care läsa
doua fete, dintre care cea mai mare, Ana, tre-
buiesh ie in casatorie pe Maximilian da Austria.
Atunci Margareta a fost Inlaturatä, Carol al
VIII-lea a patruns in ducat la 1487, fara succes,
dar frivolo lui, comandate de la Trémoille, ci*ti-
gara lupta dela Saint-Aubin-du-Cormier (1086) ;
pacea prevedea numai cä mostenitoarele nu vor
www.dacoromanica.ro
2 66 Istoria poporului frances
fi maritate fárá voia regelui. dar, la moartea

lui Francisc, Ana fu silita, in 1491, sa iea pe
tinarul rege. Natural ca de pe urrna ruperii
unei casatorii contractate in toata forma, lucru
foarte jignitor pentru Maximilian, ca si in-urma
impiedecarii lui, de care a fost vorba mai sus, de
a lua in a doua casatorie pe Ana de Bretania,
prin urmare in urma acestor doua jigniri si a
celor doua conflicte, reincepe ostilitatea intre
Casa de Franta si intre ceia ce consimtim a
numi pentru moment, .pina vom lamuri lucrul
mai potrivit cu adevarul, Casa de Austria..
Acum, ar fi fost natural ca regele Carol al
VIII-lea, care iesise abia de supt tutela, priel-
nick a surorii sale, Ana de Beaujeu, sa con-
tinue traditia aceasta si a tatalui säu, sa faca
politica reala, koala, teritorial §i national fran-
cesa, cautind sa asimileze cit se poate mai mult
noile provincii capatate. Doar noul teritoria
breton, legat de Franta prin aceasta casatorie,
nu era anexat: nu se facuse o confundare intre
Bretania i Franta prin casatoria Anei cu Carol
al VIII-lea. Nu era alta legatura decit aceia
dintre Castilia i dintre Aragon, prin casatoria
Isabelei de Castilia cu Ferdinand de Aragonia.
Un sot avea un teritoriu, alt sot alt teritoriu.
li dela dasâtoria celor doi §efi de teritorii pin&
la casatoria, mult mai grea i mai rodnica, a
celor doua teritorii, trebuia s treaca Inca multa,
vreme, i 'politica lui Ludovic al XI-lea ar fi
cerut ca de acest lucru 8a se ocupe innainte de
toate fiul sau.
tinarul avea ceva din insusirile tatalui sau,
www.dacoromanica.ro
Reacpunea cavaler. : Of ensiva francesA in Italia si pe Rin 267
intru cit vrista lui lasa a se vada aceasta

pe ling aceasta, el primise acea stricra, aspra,
trista educatie pe care i-o dAduse Ana de
1;ci
Beaujeu. Comines ni spune : Un tinär hránit

cu fric5, mare si intro oameni de rind, sfielnic
la vorbk bun farii pareche i cu graiu dulce'
Ei bine, n'o face. BArnine ca Bretania insAsi
sa-si gaseasCa rosturile ei de apropiere fatA, de
Franta El nu le descopere, i nici nu le urmA-
reste. Odat5, casãtoria iridep1initä lucrurile int-
läsate sa meargá dela sine. Dar era o parte I,r}
care lucrurile nu mergeau dela sine: anume
partea aceia din mostenirea Mariei de Burgundia
carei trebuia neapärat Franciei si care astAzi se
afl'A in hotarele teritoriului frances, Artois si Flan-
dra apuseana, iar, la Sud, Franche-Comte. Cine
ar crede Insã c regele se si grabeste, la 1493,
sä incheie cu Maximilian tractatul dela Senlis,
prin care pdrãseste provinciile acestea dela Nord-
Estul Franciei, Artois si Franche-Comte') I le d4
regelui Romanilor, reservinduli numai trei orase,
pe care le va ocupa numai citä va vreme, pentru,
ratiuni trecatoare, de oportunism militar. Si,
de , altfel, aceste orase i ele, dupa, trecere-
de citiva ani, trebuiau sh fie date pe deplin in
stapinirea lui Maximilian.
Era prin urmare o importantä granitä a rega-
tului frances deschisä pentru Casa de Austria.
1) Cf III, p 189 petit homme de corps et peu entendu, mais-

estoit si bon, qu'il n'est point possible de voir meilleure creature"
p. 230 : la plus humame et donee parole d'homme que jamais fut,
,
estoit sienne". Ne faisoit que saithr an nid" ; cram hf a parler",
nourry en grande crainte et avec petites personaes". Pp. 26, 130...
www.dacoromanica.ro
Aceasta insa nu represinta aici interese germane,

Li alte interese, mai putin opuse principial fata,
de Franta decit interesele unor regi germani,
dar, tocmai d.e aceia, cu mult mai periculoase
pentru desvoltarea regalitatii francese
Dupà aceia Carol se invoieste tot asa cu vecinul
sAu de dincolo de Pirinei, cu Ferdinand Ca-
tolicul, prin tratatul din Narbonne, lasindu-i
liber joc in toate probleinele care interesau in
-acelasi timp i Spania i Franta (e vorba de pro-
vinciile Cerdagne i Roussillon). Tar el, impricat
si cu vecinul s'a" u de peste Mare, Henric al VIII-lea
-(tratatul dela Etampes), porneste, inca de_ la 1494,
o mare expeditie in Italia.
Aici el apare ca represintantul drepturilor Casei
de Franta asupra regatului de Neapole.
Acest regat, cucerit de Carol de Anjou,
Ajunsese in stápinirea altei Case de Anjou in
veacul al XIV-lea,aceia care porneste dela un
fiu al lui Ioan-cel-Bun. Dar, dupa, 1450, cineva
care era mai aproape, care avea interese mai
-adevärate i tia mai- bine in ce chip, nu numai
..c5. se poate capata o `dominatie, dar se poate §i
anentinea, Alfons din Casa de Aragon, moste-
nitor al Siciliei, de mult scoasa, de supt stapi-
nirPa Angevinilor, iz;)utise sa, se strecoare in
wegatul de Neapole. Casa de Aragon, unità si
.cu Casa de Castilia, prin cäsatoria lui Ferdinand
,cu Isabela, avea de la inceput un mal al Märii Me-
..diteran, cel apusean, i acum ea ocupase in fata,
cel putin in ce priveste partea sudica, marea
insula vecia, cu Italia sise fixase si in un-
ghiul sud-vestic al peninsillei, ocupind i malul
www.dacoromanica.ro
Reactiunea cavaler. Ofensiva francesA in Italia i pe Rin 269
cellalt. Ea cauta deci sa indeplineasca in partile

acestea ale Marii Mediterane ceia ce Venetia in-
cercase, timp de mai multe secole, sa indepli-
neasca in Marea Adriatica.
Pentru regele Pranciei lucrul nu era asa de
lämurit si de firesc. Drepturile lui erau foarte
contestabile. Casa de Anjou .era una, si el altceva.
Este adevarat ca mostenitorul drepturildr ange-
vine pe vremea lui Ludovic al XI-lea, regele
René, nu era de loc potrivit pentru o adevarata'
activitate politica : un om blind, functionind
totdeauna ca podoaba a ceremoniilor de Curte,
sau ca impaciuitor al tuturor conflictelor, el a.
trait multa vreme, dar era batrin innainte de a
imbatrini i avea gusturi de pictor i trubadur,
care nu se potriviau de loc cu ale lui Ludovic
al XI-lea i cu cerintele vremii fata de un Suve-
ran. Mostenitor al Lotaringiei, a stat cinci ani
in temnita rivalului sau din Casa de Vaude-.
mont si a cedat apoi tara fiului sau (14ò1-6)...
Mostenitor al fratelui sau in Neapole, el para-
se§te regatul innaintea Aragonesilor (1442), lasind
aici sarcina ruptelor aceluiasi fiu, Ioan de
Calabria. Scos din Anjou de nepotul sau, Ludo-
vic, nu-i 'Amine decit sa se retraga pentru o
moarte linistita in Proventa (1480). René de
Vaudemont, varul sau, Ii disputa mostenirea,
dar Ludovic al XI-lea o sechestra, f,d Carol al
VIII-lea anexa prin decret vechiul regat al Pro-
ventei, la 1486.
Regele Franciei cautä acum sa iea regatul de
Neapole pentru dinsul singur. Era Insa si alt
pamint italian, asupra caruia eineva din Casa
www.dacoromanica.ro
de Franta avea pretentii, ducele de Orleans :

Milanul, ca al carui mostenitor se privia ducele.
Ludovic de Orleans, fratele lui Carol VI-lea,
luase in casatorie pe.Valentina Visconti, si ducele
-de Orleans care cautase strecoare influenta,
impotriva influentei regentei, in timpul minori-
tätii lui Carol al VIII-lea, era nepotul de fiu
.al Valentinei Visconti, prin tatäl sau, faimosul
poet Carol de Orleans.
Ludovic, care nu avea caIitãi1e poetice ale
tatalui sau, avea frá indoiala ambitiunile bu-
cicei si tot spiritul acela italienesc, de dibacie, de
elasticitate, de putir4a de a se adapta impreju-
rarilor, care a facut din el un principe foarte
turbulent, un captiv foarte smerit, dupa, infrin-
gerea dela Saint-Aubin du Cormier, in cura
de fier nalta cit un stat de om si ceva mai
sus", uncle era pus. Ajunsese un foarte zimbitor
var al regelui, pentru ca pe urtnä sa ajunga
.sun rege model pentru timpurile sale.
Dar, pentru moment, Carol nu se gindia la
ambiiile si la drepturile lui Ludovic de Orleans
-asupra Milanului, ci nutnai la pretentiile sale
proprii asupra regatului de Neapole.
lirau multi caril chemau acolo; "Venisera
la Curtea lni soli din toate partile Italiei zbu-
ciuthate de o adinca nemultumire in toate pro-
vinciile sale. Italiei ii trebuia un lucru, pe care
cu-1 putea capata pe nicio cale prin propriile
ei puteri: unitatea, linistea, care i-ar fi permis
st desvolte toate puteriie in adevar superioare
-ale rasti. Farimitata intr'o multime de State :
izepublici invecliite, tiranii mai noi si tiranii-mai
www.dacoromanica.ro
Reactiunea cavaler : Ofensiva francesA in Italia si pe Rai 271
yechi, al cator prestigiu era ridicat prin toaté

larmecele de arta si literatura ale Renasterii, ea
-cuprindea pe ling& aceasta si, teritorii intregi
stápinite de straini, cum era Sicilia si regatul
-de Neapole. Aici Casa de Aragon era represin-
tata printr'o ruda a lui Ferdinand Catolicul.
Nemultumirea se manifesta energic si in ti-
Tania din Nordul Italiei. in ducatul de Milan.
Ducele Gian-Galeazzo filsese inlocuit prin usur-
patitt unei rude mai in vrista, om lipsit de ori-
-ce scrupul, acel Ludovic Maurul, care tinea pe
seniorul adevarat, nepotul sari de frate, inchis si
care strinsese toatA puterea in minile lui.
in Florenta. Casa de Medicis se prefacuse
intr'o dinastie de tirani Elementele republicane,
pe care le scormonia atunci fanatismul contagios
al lui Savonarola, criticind moravurile stricate
ale societatii superioare, de bancheri, de oameni
de afaceri, cari dorninau orasul, nu voiau sa
lase Casa de Medicis a-si consolida sau mentinea
autoritatea chpätatA, printr'o dibace strecurate,
in secolul trecut .
in Statele pontificale, Papa Alexandra al

VI-lea ar fi dorit sA intemeieze §i el o putere
-modernA, cu Tesaurul Bisericii si cu mijloacele
de istetime particulare ale rasei sale, vestita fa-
milia Borgia, la care s'ar fi adaugit prestigiul
uperior al papalitatii insesi. Papa si fiul sAu,
vestitul Don Cesare, acusat eA a omorit pe fra-
tele sAu §i de lucruri, daca nu tot asa de tra-
zice, cel putin, in ce priveste moralitatea, tot
as,ta de grozave, 1 isa de o tiranie" care ar fi
www.dacoromanica.ro
-
putut sa se transrnita in forma unei adevarate
dinastii.
indemnat din toate aceste parti, tinartil bol-
navicios, cetitor de romane care era Carol at
VIII-lea prinse a visa de cucerirea Italiei in-
tregi, de supunerea celei mai frumoase paili
din Europa, de stapinirea unui teritoriu care
cuprindea Roma insasi cu toate Amintirile ei
clasice, de drumul care putea duce, prin Italia
de Sud, pe un rege al Franciei la o datorie
neindeplinita de innaintasii lui, Inca de pe vre-
mea lui Ludovic al IX-lea : datoria de cruciata.
I se (trase atentia asupra faptului ca, Mohammed
al II-lea murise (cu doi ani innaintea lui Ludo-
vic al XI-lea), ea, urmasul lui, Baiezid, era cu
totul nevrednic de marele sau parinte, ea, Sul-
tanul acesta lenes, imbatrinit inainte de vreme,
fara nicio conceptie politica si fara nicio vir-
tute militara, nu este iubit de nimeni, ca toata
lumea tinea la fratele st/u mai final-, Gem, pri-
beag in Apus si pazit de Papa, ea, o Impa-
ratie a violentei trebuie sa calla cMd nu mai
este o sabie biruitoare care s'o sustib ; ca toata
crestinatatea balcanica, nemulturnita, care urn-
pluse Italia in Montferrat marchisa era o
princesa sirba, cu fratele ei Constantin linga
dansa 1), si fugari greci, albanesi, intre cari si
fiul lui Scanderbeg, don Ferrante, serviau in
toate ostirile , este gata de lupta pentru causa
crestina, si mai ales supt steagul Franciei, de
care se lega intreaga traditie a cruciatelor in..
,
1) Maria, flica Anghelinei, st aceasta a Despotuhti tefan
www.dacoromanica.ro
geactlunea cavaler. Ofensiva franoesa in Italia i pe '12in 273.
cepute .cu Godefroy de Bouillon. Se' 'n4ai ob-

Ferva ch; odath Constantinopolul cucerit, drumul
la. Ierusalint ar ft deschis. Era de ajuns ca sgt
farmece aceasth minte slabh : sfaturile surorii
sale mai mari, ale ducelui de Bourbon nu lo-
losird nimic ; tiithruI era incapatinat 1).
Calatoria Iui 111'1ml/tan, In Italia a fost, in curs
de citeva ciptatnani, un, adevarat drum trium-
fal, dela Nordul la Sada peninsulei. A Intrat
In Milan, a fost aclamat. in Pisa cu strigitele,
-neintelese, de libertet, liberta, a strábatut Statele
pontificale, a ineheiat un tratat cu .Papa, care
i-a pus la diSpositie pe Gem, pentru ca ace?ta
set moarh'Indathr In regatul de Neapole ; noul
Suveran, Alfons al II-lea, s'a gräbit ,sh se re-
tracra din cale-i Sttipinirea francesit s'a impus
foarte usor, inlocuind pretutindeni pe indigeni,
ari nu-i pOteau oarneni 2). Dar,, cind sa. se, In-
foatea, spre cash, el s'a trezit ca to0 ace§ti kuni
prieteni, cari-i aclamaserh Ia fiecare pas, se unesc
intre ei pentrti izgoni din Italia i a-i da, In-
nainte de a o phräsi, una din acele lnvituri din care
nu se mai ridich prestigkil unei armate. '
Pe lin* mercenarii spanioli i austrieci, eL
I) Mutes ctioses necessaires a une si grande entreprise leur defail-

loient, car le roy estoit tres imme... personne, pleme de vouloir
lie accompagne de sages gens, pe de ilons chefs- ; n'avoit nul hr-
gent contant ; eomines, III; p. 2.
2) Comines, III, p. 76 ; if ne_ serntfloit point aux noshes que fes
Italiens fusent homilies" El insusi scrie . Est la nature de ce -peuple
d'Italie d'ainsi complaire aux plus forts" (p. 454. CL4 Jamais peuple,
ne monstra tant d'affection a roy, ny a nattem. cOmme its monstrèrent
au roy, et pensoient estie tons riors de tyrafinie" ; ibid p. 6 Tous
estats et offices furent donnés aux franoi.s." ; ibtd , p. 76.
www.dacoromanica.ro
intilneste in fata Tui elenaente italienesti con-

.duse si,de ducele de Milan, care, dupa, ce ca-
Tatase dela el tot ce putRa sa, capete, intre
.altele 6travirea nepotului sau i prin urmare
mostenirea legitim, daca nu din punctul de
-vedere moral,' maear din punctul de vedere di-
nastic, se ingrijia sa scape i d-e mintuitor, dupa,
ce scapase de acela imptriva caruia II chemase.
Ducele de Orldans e sincunjurat in Novara,
iar regelui i se opun- acele ,trupe pe care a
trebuit sa le inlature In furtunoasa Ioatalie dela
Fornuovo, in care, cu silinte marl Francesii au
-bir,uit, dar acuma eott foarte mari silinte. i ce
efecte extraordinare ar fi avut pentru ei pier-
derea aeestei lupte ! Dai iaräi, daga in aceastä
fupta Qarol al VIII-lea ar fi foat batut de isprava,
n'ar fi continuat campaniile italiene supt urmasul
saunliaptu'1 insa ca a biruit, a atras i pe altii
ca pe, arma sä incerce aventura italiana,
Patru ani dupa' intoarcerea regelui i se da
un spectacol la Curte 'urijoc de minge , la
tare el -asista4dintr'o galerie putin cam dari-
math, ; de si om foarte marunt de talie, el se loveste
de pragul de sus al unei usi i moare. peste pu-
tine ceAuri fara 'a-si. fi ,recapatat : cunostinta
(April 1498)
Astfel, prigonitul duce de Ori4ans devine
Ludovic al XII-1ea 1Ti mai era tax de
F.,4i,
sigur, nu-i lipsia experienta. Crescuse in scoala

ambitiilor infrinte, a umilintei si a suferintei.
Cine stA in cusca de fier se poarta altfel do _cum
s'a purtat Carbl al VIII-lea, crescut intio
www.dacoromanica.ro
Reactiunea cava;er. : Ofensiva francesa In Italia si pe Rin 275
,cusM de aur. Cbsãtorit cu o sora a lui Carol,

femeie de o ingereasca bunatate, care a ispra-
vit pe urma in retragere ca o sfinta, el Se des-
parte de dinsa pentru a lua in casatorie pe
Ana de Bretania, care Isi plingea sotul. Era
pastrarea pentru regatul Franciei a Bretaniei,
care altfel s'ar'fi puttit pierde. in conditiile a-
kestea ale trecutului lui, ale familiei kui, Lu-
dovic 'Area predestinat sa joace un alt rol decit
-tInarul acela care stralucise rapede in campania
lui italiank si muri:se asa de neatiteptat! Cu
toate acestea si el a men. In Italia, din motive,
personale, de sigur, si din alte motive pe care
le vom vedea pe urilA.
in Italia, aparitia trecatoare a, lui Carol alt
VIII-leg nu stabilise pacea. Dar ea avuse o
trainica si insemnata urmare pentru peninsula :
se vazuse di exista, dincolo de munti un rege
viteaz, care dispune de o atrmata foarte nume-
roasa, care e Incunjurat de o stralucita cavalerie,
unul care nu are niciun ,fel de interes real In
Italia, care nu esie capabil sa cIstige pe acest
pamint nincic si pe care, totusi, ori entusiasmul
tineretii ori niste titluri invechite il atrag sa se
amestece necontenit acolo. Dar pentru cine vrea
sa intrebuinteze un, om In vederea, nu a
intereselor acestuia, ci numai a intereselor sale
prpprii, nu se poate sa, se 'presinte cineva In mai
bune conditii declt regele Franciei fata de Italia.
Daca, Ludovig de Orléans era putin Italian si
el, ca unul care se coboara din Casa Visconti,
atita mai bine 1 I se putea pune In vedere _si
ducatul, de Milan, pe care-1 vafpastra Inca mai
www.dacoromanica.ro
-4
r .
puSin de cum pdstrase predecesorul sAu ducatul

de Neapole, Si Ludovic a venit la rindul sau,
a intrat in Milan in calitate de %duce al acestei'
provincii, primit, cu. aceleasi aclamatii cu care
fusese- primit Carol, de §i el arata intentia de a
raminea, de a fi duce al Milanului intocmai ca
innaint4i säi din familia Visconti, trecind peste
usurpatorii. din Casa Sforza. in doudzeci de zile
tot teritoriul.pe care vroia sa-1 aibá Ludovic, se
afla in rnikle mi. Curtenitor cu toatä Iumea.el
leaga atunci cu Tommasina Spin@ la relatii care
tinura toatA via0 lui. Nicio armata nu i-a stat
in cale.4 A. mers astfel in pace, dar nu pica la
Neapole, caci Itipreuia mai line timpul decit
inaintalul sâti §i-§i aducea,aminte de zilele grele
cind fusese agediat in Novara : a "strimes nurnai
trupele sale ca sä reAabileasca stapinirea Franciei
In regatul din Sud §i s'a intors acasa.
Se ingrijiSe sa se inteleaga ou Ferdinand Cato-
licul, care, avind de la 1479 Sicilia, parAsi pe
ruda sa napoletana% don Federigo, ultimul rege
din aceasta dinastie locala '), ca s thapartá
impreunti cu Ludovic regatul de Neapore.
Aici a fost lasat ca loctiitor, ca regent, un
-senior de ilustra familie, contelefie/MontpenQier,
din Cas.a de Bourbon, care avea un singur defect .
nu se scula nicio data innainte de amiaza 2). Cu
sistemul acesta evident c6, regatul, de Neapole
nu putea s fie pastrat multã vrerne, cu atit
mai mutt, cu cit Casa de Aragon, care acum
-
Fu adapostit'in Franta, dindk-i-se ducatul de Airjou.
2) Bon chevalier et hardy, mais peu sage, zice Comines ; ii
ne se levoit pelt ne fut midi (III, vp 100-1)
www.dacoromanica.ro
Reactittnea- cavaler : Ofensiva francesk in Italia §t pe Rai 277
Intelegea s. domneasca, nu prin ramura eadeta,

cae abdicase, ci prin insusi regele Ferdinand
Catolicul, trimesesè aici ne unul din oamenii
cei mai strapicil care\ acesta se sciala odata, cu
ziva, pe don Gonzalvo de Cordova. Asa incit,
rintre viteazul lanes, care era represintantul
Franoiei si acest ern viclean, stApinit de un veF,mic
neastimOr räzboinic, evident ca in scurta, vreme
a trebuit sa se aleaga lucrul in folosul, rega-
litatii aragonese.
Pe de altk parte, multi dintre tiranii italieni au
dintre republicile italiene_ nu puteau sä sufere
Venetia. Regele Franciei, dar, avea,. in cugetarea
lor, dato:ia de a sfarima puterea mi1itar4 a
acesteia. Se punea chiar in perspectivrt o ImpAr-
sire a teritoriului venetian, In, care i se dAdeau
regelni, ca (11.1CC de Milan, douk, trei orav a§e-
zate in regiunea continentalA dela spatele Lagu-
nei. 'Ludovic, raliihdu-se la Liga de la Cambrai,
cu Maximilian, Ferdinand §i Papa Iuliu al
1I-lea, a primit, i trupele sale , pornirà irnpo-
triva mercenarilor Sf. Mareu La 1.509, in lupta
dela Agnadel, Alviano, care-i comandh, a tost
cu desavir§ire invins.
. Dar au trecut numai doi ani, si la 151f toath
Italia s'a ridicat chemind pe regale Romanilor,
Maximiliau, impatriva Francesilor. k se cerea re-
gelui sa-si retraga trupele. N'a vrut. A trimes oti
din nou, care au dat lupta de la Ravena, in care
a murit Gaston de Foix, acela caruia Carol
al VIII-lea ti pastra- in rindul al doilea mo§te-
nirea regala a trii sale.
Dar coaliVa italiank in fruntea cAreia statea
www.dacoromanica.ro
2.78 Istocia pnporului frances
Papa, furios pe Francesi, in care vedea vechi

dusmani personali, continua lupta, alcatuind ro.
Liga Sfinta", in care Intl i regele Angliei,
biruitor, fara resultat,, la Guinegate. Novara k
infringerea italiana ,definitivg a Francesilor si ea
aduse pacea, deci pierderea Mi1anuiü, in folusul
unui 11011 Sforza, Maximilian, 'fiul Maurului"
purtind numele regelui Romaniloi.
Regale adun it. un sinod impotriv'a Papei, sie
Papa un sinod Impotriva regelui. Interdictui s'a
Intins asupra regalitatii francese, i regina Ana
a fost asa de impresionata de aceasta, Melt a
murit la treizeci i apte de ani. Regele si-a
facut mai putin singe Au, atit de putin, Matt,
dupa trecere de citeva luni de zile, fort debile
et antique", el s'.a Insurat cu tinara sorä astegelui
Angliei, Henric al VIII-lea, _Maria, care, incepind
o viata ca pentru vrista ei, la Cartea francesä,
duse in mormint pe sotul rapede Inlocuit.
innainte de a pleca ea din Franta, cu ducele de
Suffolk.
Italia paruse- definitiv evacuata. lata Iusa

cã mostenitorul tronului Franciei, Francisc Liu,
un descendent al lui Ludovic de Orldans si
care tinea pe fata lui Ludovic al XII-lea, Clau-
dia, potneste, indata dupa suirea sa pe &on, in
puterea dreptului asupra Milanului, cedat formal
de sotia sa, spre tara Visurilor si a de'sastrelor.
La 1515 el cistigabiruinra de la Marignano impo-
triva Sviterilor. E voitta acuma numai de
Milan. Dar, dupa Q stapinire de sase arri a
ducelui frances, guvernatorul, Lautrec, trebuie
sa paräseasca tara ; o Incercare de a recupera Mila-
www.dacoromanica.ro
Reactiunea cavaler - Ofensivajranced in Italia §i pe Rin 279
nul nu izbati, si la 1525 se intfmplii marea

infringere de la, Pavia, alai Francisc din partea
Spaniolilor lui Carol Quintal, urmasul, cu -coroanii,
de rege spaniol si de imparat, al lui Carol Ternera-
rill. neat prisonier, el 1 stat in casa din Madrid,
care pentru activitatea lui regala era o asprà.
si teribila temnitä. Atunci a trebuit sä, cedeze.
lui Carol Quintal Burgundia ;;i toate dreptu--
rile feudale pe care goroana Franciei le avea asu-
pra lui, pentru a incerca ,sA, Inlatare apoi Sceastii
cesiune printr'o abdicare asupra careia in eel.
d'inthiu moment ,de libertate era s5. revie, obiec-
tinci ca, un rege al Franciei nu poate cu niciun_
chip sA. pärAseasch' provincii care fac parte dim
patrimonial Au..
, Si ping, la -jumátatea secoluini al XVI-lea
Italia n'a dispArut din' programul rega1i9:tii
francese. Chiar cind, dup6, renuntarea gene-
ralã §i absoluta. din 1529 (pacea din Cambrai),
stápinirea siTanio1 4. s'a inarit la Neapole, ba chiar
cind s'a intinskasupra Milanului, cind. vice-re-
gele spaniol a dispus de toate foilele peninsulei si
cind ducatul de _Toscana si Papalitatea au fast
in absolutä dependentä de cellalt rege, Francige
IT-iti n'a ,pierdut speranta c5, se va putea reface
aceastä stapinire italianä pe care a fost si urmärit-o
asa de 'mult5. vreme, 0 noua, invasie frances6,
in 1536, lila Turinul ; Francisc era fiul Luisei
de Savoia. Ina la 1.544 se da lupta dela Ceri-
sole, in care having Francesii.
Alaguri de preocupaAia aceasta aventuroash
www.dacoromanica.ro
280 Istoria poporului frames
grija de rotunjire a hotarului rasAritean care

era nevoia cea mare pentru Franta, cade, bine
inteles, pe planul al doilea. Pentru Italia s'a
facut, in 1521, cea de'ntiiu HO contra lui Fran-
cisc, supt auspiciile Papei Leon al X-Iea ; pentru
Italia s'a altatuit noua confederatie anti-francesa
din 1522, cu Ferdinand, Maximilian., Milanuk,
Venetia, Florenta, Genova, Lucca 0 Sierras; pentru
Italia a fost inyadata de atitea ori Eranta, in
Nord §i in Sud. Da, pentru Italia s'au purtat
cele cinci razboaie pe, care Carol Quintul le-a
pornit impotrikra lui Francisc si a mo§te-
nitorului sau, Henric al .II-lea ; pentru Italia, a
fut. Parisul arnerrintat de doll& ori de trupele
Imparatului, care intraserà i prin Proventa si
prin Flandra ; pentru Italia pro vincii intregi §i-au
perdut prosperitatea, de pe urina masurilor re-
gale ca §i a pradáciunilor teribile cu care erau
obisnuiti mercenarii din . secolul al XVI-lea.
PeRtru dinsa s'a coborit Francisc la ali-
anta cu Sultanul Soliman i la solicitarea unei
cAsätorii intre mqtenitorul äu i nepoata Papei
Leon, celebra Ecaterina de Mellicis (1533). In
lupta Aasta pentru stapinirea Italiei s'a chel-
tuit cea mai buna forth.- omeneasca tj cea mai
larka parte din comoara baneasca strinsa cu
greutate dela. t6ranii §i dela oraKe monarliiei
francese. Pentru acest mare i zadarnic vis !
Poate nu se pomeneste in istorie un Stat mo-
dern care sä-i fi risipit atita tirnr toate sfor-
tarile, toti J1anii i 'SA 1'i cules, pe linga citaira
:
glorie, atita7 atitea Infringeri adevarate,
www.dacoromanica.ro
Reacpunea cavaler.: bfensiva francesi in Italia vi., pe Rut 281.
si n pluS o captivitate rega1a ca aceia de

dup. Pavia.
IA1 flasarit ce a capatat Franta pe vremea lui
Francgc I-iu, cind el dispunea cTh toate puterile
sale, clad Germania supt Carol Quintal insemna
vs anexa la Spania, eind principli germani nu
erau organisati ea factori politici capabili de
a se -lupth de sine? Portiuni din Artois F,4i
alte Tinuturi au fost complect parasite. Flandra
fost stearsa din programul regalitatii francese.
Burgundia a fost ,parasita lui Carol Quintal: -
Intr4un rn6ment Carol i fost chiar lasat sa
treaca prin teritoriul frances qa sa potoleasca.
pe supusii lui revoltatifin principatul eclesiastic
din Gand. Namai in ultirnii ani ai acestei zgo-
anotdase domnii, prin pacea de la Crespy, in 1544,
In schimb pentru Neapore si Milan, pentru Ar-
tois si Flandra, se ceda Burgundia si orasele
Sommei, cu o zadarnica fagaduiala de a adaugi
Franche Cornt i Flandra F,ti, eind Carol a
-oferit s'o ,dea de zeatre fiicei sale ca4re Ar lua pe
.-Carol, fiul regelui, Francisc raspunse printeun
singur cuvint Milanul.
Lupta a continuat, de altfel, supt fiul lui
Francise: Singurele lucruri, care au fost cistigate
de Franta in vrerhea Iui (1552), constituind. in
adevar o parte esentiala din mostenirea regali
lMii francese, parte pentru care Franta Ii varsa
daarrazi intr'ua aF,4a de cavaleresc i nobil chip
singele, 'int cele trei orase episeopale. Unul 1-a
pierclut la 1870, Metz, Celelalte douã, Toul si
Verdun, se gasiau inca in puterea sa.
Carol Quintal si-a ispraVit carierd prin -ne-
www.dacoromanica.ro
282 Istona poporultu francei
succesul din fata oraplui Metz, cind a aruncat

cuvintele acelea; Norocutl nu tine, ca i femeile,
la oarnenii batrini", cu toate cä nu era a4a de
batrin. Pacea de la Cateau-Cambr4sis (1559)
cu mo§tenitorul liii Carol parasia un nurnar _de
cetati la hotar, iar, in Italia, Montferrat, Savoia
§i Corsica, ocupata un moment.
Cine a profitat din visurile acestea costisi-
tow asupra Italiei f\l'a fost Germania. Germa-
nia insemna numai un termin international vag.
Nu se putuse intemeia' un -Stat modern national.
Doroana imperial& germanad era an luau 'pe
!Xte-1 urtnariau veciii, jj Henric al Via-lea
Francisc I-iu, i pè care-I capatase Carol
Quintul. Dar aceasta na insemna ca el 1i tragea
puterea diu Oermania ea-i (Muse numai co-'
roana imperialä i cu dinsa ç larg& autoriate;
un drept, care in epoca modern& plateste mult
mai putin decit in evul media. Nu-i dadea so/-
dati, nu-1 dadea bani, nu-i dadea principi, dar
ii dadea primeidia Reforrnei religioase, toata
acea pierdere de puteri care a insemnat pentru
el lupta indelungata impotriva Juieranismului.
Dar atunci ce era Carol Quintul, daca nu re-
prsintantul Germaniei? Poate regale Spaniei?
Da, infra citva. Dar Spania s'a plins totdeauna
ca. a fost jertfita de dinsuI. i avea dreptate.
Daca. Spania n'a dat cea dintiiu Monarhie mo-
der)* cele dintlin finance organisate, cele dinttiu
conceptii potrivite cu ideile noi ale autoritatii
administratiei regale §i a ajung sa fie taxa
sarAcita, despopulata, scazutà de mai tirziu,
ceasta i se datore§te liii Carol Quintul. Dack
www.dacoromanica.ro
Reactinnea cavaler.: Ofensiva frances'A in Itaha t pe Rin 283
Ger'rnania dat so coroanä, färä ea el sh ieat

dela Germani nimic altceva, dela Spania a luat
oamenii ale chror oase le-a shmänat cu indife-
ranch pe toate cimpiile de hupta. din Europa..
Spania a fost pentru el un reservoriu de sol-
dati, pe cind Germania era local uncle se phstra
sfinta coroan6, a Imperiului roman de natle ger-,
mania. Dar unde era el acash unde era.
vorba Iui din copilarie, unde-1 incunjurau toate
amintirile, undeli avea rhdhcinile, e In Tiauturile-
flamande i burgunde. El era mai ales mosteni-
torul acelnia al chrui nume i purta, al Iui
Carol Temerarul. Filip-cel-Frumos, tathl austriac,.
Maximilian al Italienilor, Massimiliano pochi
planari, un fel de Don Quijote. amestecindu-se-
pretutindeni. ,unde credea ca, are drepturi de apa,
rat s,i undo totu§i nu capata nimic, ca §i buticul,
flu exista. Mo§tenirea cea mare, cea glarioasa
ii venia lui Carol dela Casa de *Burgundia, de la.
Temerarul, care murise la Nancy, prin Sviterieni,
dar si la "caphtul fndelungatei actiuni de sub-
minare a.iui Ludovic al XI-lea.
La nimic nu tinea Carot mai mule decit la
FlandA O. la Burgundia. Abdicarba lui chiar a
fhcut-o la Bruxelles, innainte de a se- retrage In
manastirea din San-Xusto. Spania era bunä pentru
a se ingropa irf ea de viu Terile-de-Jos fuse,
sera, bune insh ca ski dea viata, Ii toath bucu-
ria triumfurilor ei.
Spania iese din luptele acestea de o jumätate de-
veac usata,fotb desavirsire ; a ramas numai
cu morga trecutului mare, cu mucurile arse ale
www.dacoromanica.ro
facliilor glorioase de odinioara.. Dar Franta nu

.eistigase in proportio-scu fortele ei.
atunci, se intreabh cineva de unde-i venia ei
aceastit pornire nebun6.? Din douä motive, care
nu se descopAr de la ,inceput, dar este de ajuns
sA le indice cineva ca s recunoasca faptul cä
acestea au fost in adevAr,
Cine purta rAzboaiele- Lu'dovic al XI-lea
de la o bucatà de vreme, pe linga, puterea fran-
des6 asa-numitii hommes d',vines" (gendarmes),
archebusierii i nobilimea, care se stringea in jurul
regelui precurn si o parte 'din popor, de pe
urma.teglementarii lui Carol al VII-lea? A apArut
in Europa nn stoe -mare de forte militare gata sa
serveasch pe .orieine pläte§te, §i pe eeare In pro-
portia in care plateste i asigura o pra,(16, bo-
gata. in 'Crermania,) care n'avea scopurile e na-
tional, care nu linea armata Imperiului, toate
fortele milqare se vindeau in dreapta f,4i. in stinga.
Sunt asa-numitii Landsknechte", 1ansp1enetS
sau cothpagnons de pays. Erau luati din toate
partile: din Suabia. i alte regiuni. In Flandra
erau apoi regiuni care dädeau regulat merce-
nari;' cum era Hainaut, cu ai sai Hennuyers'.
In sfir§it o tara,Intreaga nu d6dea decit soldati
mii si mii de eameni se cresteau acolo numai
pentru aceasta, formind industria, terii : Elvetia.
Si nu emu numai ; erau i mercenarii din.
Italia, admirabili oarneni, in stare, sä se lupto
o sAptaminä färA sh moarti nicienul 1).
I) Comities, IL, p. 141 : Leurs batailles d'Italie n'ont point accou-
tume d'estre telles, car ils combattent esquadre par esquadre, et dure
quelquefois tout le lour sans que l'un, ne l'autre gagne
www.dacoromanica.ro
Reactinnea cavaler : OfensivafrancesA in Italia i pe Rin.285
Dar pentru un rege Una", branit din romane,

pentrn. ,ni§te ministri ambitiosi, pentru o Intreaga
societate noua, avind tesaurul plin §i supusii shi,'
de toate categoriile, cari platiau, suferiau i nu
se mai revoltau, ce ispita erau toti acesti oameni
cari stäteau la indemina!
Ei toti dadeau rnijlocul. Dar scopul ?.N'are
decit sa ceteasca, -eineva o foarte interesauta,
cronica, scrisa inteun stil foarte desagreabil, dar
toe'imai pentru aceasta interesanta. cronica lui
Iloucher. Autorul era procuror la Poitiers. Tocmit
sa` creasea pe fiul, menit unei morti precoce, 43.1
vestitului general frances la Trimouille, I-a crescat

bine) I-a invatat latineste, precum i tactica mu
lark dupa Vf.)getiu si istoria romana dupa .Tit-
Liviu dupa Valeriu Maxim, si a facut din el
un om foarte invatat.
Prin acest izvor se poate lute-lege Inca un motiv
care dadea tinta campaniilor din Italia De 16 im
,sapat la attuI e vorba numai de Roma, numai de
luptele punt ate de- Romani odinioara, de gloria sa-
malfata pe cidipille peninsulei, de datoria ca ori-
eine vrea sa faca acte de vitejie sa lie faca acolo,
uncle aye& ne'contenit in fata sa moclelele cele ma
pretioase ale antichitatii. La nation francisque"
nu putea sa, gaseasca lucruri nai frumoase de
indeplinit pe ut teritoriu mai vredniO decit acolo,
in _Italia ;, doar Ii astepta rno§tenirea vechilor
Gall, de acum- doua mii de ani 1)1 ,
1) Cest la premiere conqueste ques vos Ores les Gaules firent en

Italie ii y ft plus de 2 000 ans ; c'est leur édiffice 'et demourance qtella
pommerent la Ganle Transalpine; c'est levray heritage du Roy et son.
paternel domame ; ed. Petitot) p. 441.
www.dacoromanica.ro
286 Istot la poporului francez ,
-
Erau deci mijloace ; erau bani pentru a plati

aceste mijloace ; era tinere.ca regilor cari se succe-
dau pe tron ; erau ultimele licariri ale cavaleriei
medievale, care, modernisind pi-tin felul säu de
luptä, cAu&, totusi sa indeplineasca pe cit mai
'multeispravi ; stil In sfirsit, era acest luminos ideal
-al cistigArii de -glorie cu mijloace clasicé pe.terenul
clasic al antichitMii, pe care cei dintiiu represin-
ta4 ai Renasterii il puneau si' innaintea ochilor
xeoei ilor Franciej.
www.dacoromanica.ro
XV.
LuPtele interne in Franta supt pretextul

deosebirilor religioase.
DupA incheierea bingii lupte dintre Casa de

Tranta, represintatA prin Francisc Liu. §i Henric
al II-lea, §i gasa de Austria, pentru stApinirea
Rinuluicum se zice de obiceiu,urmeazA aproape
o sutA de ani cari stnt intrebuintati cu frAmin-
taxi l'Auntrice.
S. amintim ,si aici fapttle, pentru ea pe urrni
sA ajungem la lucrurile de cApetenie, care singure
meritA sA, ne preocupe.
Henric al II-lea moare intimplAtor, la un tour-
noi, unde cineva rAra3de ni.i cu putere sulita, care
se Infige In dasele fetei regelui. RAmine ea regent&
vAduva, florentinA, ECaterina de Medicis, care
guverneazA de fapt1 Franta supt cei trei fii ai
ei : Franciso al II-lea, en domnia loarte seurtA
(1559-760), Carol al IX-lea (1560-74), ueiga-
§ul din noaptea Sf. BartolOmeiu, despre Care
www.dacoromanica.ro
288 Istoria poporului france
-
anecdota nmine cà a stat la fereasta i a asistat

la mäcelul Hughenotilor, ba Inca ar fi tras i el Cu
pura Intr'insii, §i Tenricdal III-lea (1574-89),
regele cu cercei si cu mignoni,-'acela care a
ocrotit la Ourtea lui i. pPetnr, fratelegui Mihai
Viteazul, care s'a ales de aici cu cercelul,
Henria, fostul reg&al Poloniei, care a fost inlaturat
prin asasinat. Dupa'aceia luptele interne mai con-
tinuk o bucata de vreme, pink ce regele Navarei,
dinteo ramura noua. a Casei de I'ranta,ieh, ca Hen-
ric al IV-lea, tronul frances prin pArksirea confe-
sianii salecalvine, prin cea dintiiu liturgfiie, nu din
viata lui privath, caci la multe liturgfiii o fi
sistat el innainte de aceasta, dar cea dintiiu
liturghie din activitatea lui politicA, de undo
cumiscuta vorbh ' Paris vaut bien une messe".
Au urrmat acdi citiva Ani de stapinire ai lui
(1589-161a), räzimati pe o bunk pace cu Spania,
pe conditiuni interne foarte- favorabile, pe o
admincstratie excelenta, pe -6 pärinteasca grijk
pentru clasele de jos ale poporului sku. intr'un
anume moment regele ar fi fãcut, cum se zice, un ma-
re plan de a rindui Europa altfEl, pe basa neeesi-
tatilor geografice oi mai ales pe basa acelora ale
ecliilibruluj europes-an, prin. calcule e matematick
politicece trebuiau sk-1 duck 'la consecinta dari-
smárii Casei de Austria 0 a Imperiului turcesc.
Murind Henric al IV-lea, asasinat 0 el de un ne-
bun, o alta Florentink, Maria de Medicis, guter-
neaza, o bucata de vreme regatul, spre nemultâmirea
generalk. Aducea cu dinsa favori0 din Italia, in
special din fIarenta, fdintre cari unul mai ales,
Concini, creat mare§aI' d'Ancre, avea regatul
www.dacoromanica.ro
Luptele interne in Franta supt pretextul deoseb. religioase 289
intreg in mina lui. Se produce astfel tulbura-

rea nobililor, cari organiseazA o conspiratie de
Curte impotriva strainilor considerati ca storcA-
tori ai finantelor erii. Acestia din utmA sint in-
vinsi, sotia lui Concini, favorith a Reginei, e con-
damnatA la moarte i arsk Tar duph aceia Ludovie
al XlIiL4ea, fiul lui Henric. ajunge la vrista de a
putea guverna. Neintelegindu-se cu fratele shu,
tinAr cu purtAri rele, i nici ru maingt-sa, femeie
cu ambitie neinfrinatk el aduce exilul reginei,
cth-e se`. aseazA Ja Colonia, pe cind Monsieur,
Gaston d'OrMans, se duce la Bruxelles.
Ludovic ii iea ca principal sfAtuitor, ca tutor,
pe Richelieu, un fel de majordom al stApinirii
sale. Asa s'a deprins sa trAiasch necontenit supt
aceastA autoritate, incit marele Cardinal, omul
cAruia Franca Ii datoreste i hotarele ei i basele
ei constitutionale i chiar existenta ei, a fost de
fapt regele Franciei. .
Cardinalul de Richelieu a adus terii sale, prin

participarea ei la rAzboiul de treizeci de ani,
un folos imens, procurindu-i, Ia tratatele din
VeWalia, ca despAgubire", AlsaCia, dar, mai
hies, cistigindu-iun indiscutabil prestigiu.
Ludovic al XIII-lea simti oarecum ea rolul
lui s'a isprAvit odatA cu al lui Richelieu, smort in
1642, crt el este umbra proiectath de astrul care
apusese i prin urmare trebuie sä dispara indata
dupA acest astru. In 1643 si-a ispramit.si el viata.
lath scum o nouh, regentk Noua regentk
Ana de Austria, principesA austriarA vemtA din
Spania, provoacA si ea nemultAmiri generale im-
potriva ei. i ToatA Curtea, avind in frunte un
www.dacoromanica.ro
numar de däamne de un neastimpar extraordinar,

cu privire la originea i apucaturile carora isto-
ricii nu se satura niciodata sa ni vorbeasca, e
in zbucium, ea care singura are dreptul sa se
zbuciume, sa joace un rol, care nu i se cu-
venia. Asläugindu-se i clerici intriganti, cum
era cardinalul de Retz, s'au dat/lupte, In mar-
genea Parisului, in Faubourg St. Antoine, contra
celni care inlocuise pe Richelieu, cardinalul Ma-
zarini sau .Mazarin, personalitate mai curincl
meschina, lipsita de orice distinctie ti pretind"
la ridicol. i, dupa aceasta lupta a Frondei",
care a tinut in loc, nu toata Franta, ci lumea de
sus, chiar generali cad se distinseserti, in lupte,
c4tiginduli o mare reputatie, Conde, Turenne, s'a
ajuns la lini§tea trebuiticioasa pentru ca Ludovic
al XIV-lea s aparli in toatä energia increzatoare
at tineretei_ sale §i in toata, dorinta sa curagioasa
de a domina pe toti, supt toate., raporturile.
Atunci incepe stapinirea acestui regé, care in-
seainnit o era noua in desvoltarea regalitatii
francese i in istoria Franciei 1nsei. -
Acum s aralam, nu ce se spune de obiceiu,, ci

ceia ce trebuie sa se fttie innainte de toate
pentru a aveg o explicatie. Intre ce se in-
timpla supt regenta Ecaterinei de Medicis
supt stapinirea fiiLor ei qi intre ce se pa-
trecuse in Franta innaMte de aceasta regenta,
-este o deosebire sau ba? Fara indoiala c pingt
la 1550 avem o era caracterisata §i dela 1550
innainte, macar 'Ana la suirea pe tron a lui
Henric al IV-leg, pana, se alatuie§te Curtea, o
alta. Si in acest tilnp se manifesta mai multe
www.dacoromanica.ro
Luptele interne in Franta supt pretextul deoseb. religwase 291
generatii, ale caror trasaturi distinctive trebuie

cautate.
De la sfir§itul secolului al XV-lea pink la'
1550 Franta purtase mai multa vreme, supt-
patru regi, razboaie indelungate i grele in Italia,
sau in legatura cu Italia. Am vazut, ca, ere nu
trau determinate de o necesitate nationala tran-
ce* nici do o necesitate teritoriala a Franciei
inoderne, ba nici de" caracterul. particular al
runor drepturi care sa nu se path, taga-
dui d nimeni, ci cä ele se datoresc, pe
de 'o parte, unei conceptii noi, care $thpinih,
spiritere, conceptia Renasterii, nu venita din
Italia, ci alcattlita pe basa traducerilor de izvoare,
mai ales istorice clasice, care se faceau in Franta
insti§i in veacul al XIV-lea (Tit-Liviu, Vegetiu,
etc.), sau, pe de alta, existentei unor anurnite
corpuri rnilitare, alcatuite din mercenari, care se
puneau la dispositia cui platia mai mult.
Acum, razboaiele din Italia ele ins&si au tre-
buit sa, produca o anurnita, stare de spirit. Au
c resent o generatie, care se gaseste in plina ei
désvoltare la sfirsitul domniei lui Henric al II-lea
Si in cei dintiiu ani ai fiilor sai. Ce fel erau
acesti oameni ? Cum se simtiau, cum se mani-
festau, care este aspectul lot; obisnuit si motivul
deosebitelor lor rnarrifestari ?
Fusesera crescuti, cum s'a vazut din amin-
tirea unui izvor, in cunoasterea anticitätii cla-
sice ; erau familiarisati, cum nu erau predecesorii
lor de pe vremea lin Froissart, chiar de pe
vrerdea lui Ludovic al XI-lea, cind incepe aceastk
cducatie, wi fiecare coltisor ilin anecdotele miii-
www.dacoromanica.ro
292 Istona poporului frances
tare §i politice ale istoriei Grecilor 0 mai ales

ale istoriei Romef. Tineri de cre§tere foarte bunk
avuserA preceptori cu §tiirrtA de latine§te, cari,.
in tot casul, aveau in mintea lor tot ce se
poate cApAta direct prin atingerea izvoarelor
latine ale clasicismului. Veniau in Italia cu un
entusiasm extraordinar i, pe linga acnsta, cu
un sentiment de credintA fatA de rege, absolut..
Unul din ei, pe care ii putem cunoa§te bine, Mont-
luc, care a jucat un rol foarte singeros in lup-
tele dintre Calvmi §i catolici, ni spune, in rne-
moriile sale, cä regelui i se datore§te averea
viata, adAugind insA, pentru a se tinea 0 in
nota timpului, ea, sufletul este al liii Dumnezeu
si cA onoa,rea este a liii, asupra careia nici regele
nu poate nimic" 1). ToatA nobilimea Franciei a
incunjurat cu un devotament extraordinar pe
Francisc I-iu. in lupta de la Pavia, despre care
se putea gici de la inceput ca va fi pierdutA,
nimeni nu s'a gindit sA-1 paraseasca. La.fiecare
gest al lui Henric al II-lea, fiece nobil intors
acasA, oricit de impovArat de obosealft, oricit de
bolnav de strapatele lui indelungate, oricit de
multe ar fi purtat pe trupul sati rAnile campa-
niilor fActrte, i oricit de doritor ar fi fost sä
prelungeasca putin un intermezzo plAcut de
viata civilk se duce unde-1 trimete el. Era o
mare favoare pentru oricine sA primeascA o astfel
de sarcinA regala. i, cind o audienta era acor-
data, duph cine ltie ce sfortare ,extraordinara a
1) Nos ipes et nos biens sont a nos roys, l'Ame est A Dieu et
l'honneur a nous, car sur mon honneur mon roy ne pent nen
editia Petitot, p. 306.
www.dacoromanica.ro
Luptee Interne in Franta supt pretextul deoseb. religioase 203
puterilor- fiintei omene§ti, cum a fost resistenta

Francesilor la Siena, ea raminea Intiparith, pentru
totdeauna tn mintea aceluia care se Impfirtii§ise
de dinsa : regele ii vorbia ca unor camarazi,
ti trabrMia, ii ducea pat la u. i aceasta
kle§i stiau foarte bine ti spuneau bucuros ca
Stiveranul se ginde§te sin1i creascä numai mln-
dria, ori sA intindá §i margenile teritoriu1u säu 1).
intre luptatori era ca o noua confratie, care nu
mai e in legatura cu un sfint §i cu o misiune
religioasa, cu o tintã a credintei, ci numai cu
ocupatia permanentä, primita de toti cu plácere
i urmärità cu devotament, a unei clase intregi
din societate. Odinioara intre un duce §i un
"conte §i,intre un conte i un simplu cavaler,
intre cavalerul care se cobora dintr'o Casa veche
si intre cavalerul care Se ridicase la nobilime
intr'un timp mai apropiat, era o deosebire foarte
mare. Toti stnt, acum, aproape de o samA, frati de
arme, taara0. Vrista unuia vrista altuia,
bogat,ia unuia §i bogatia altuia, titlurile nobiliare
ale unuia §i titlurile nobiliare ale altuia, fapiul
ca. Innaintasii unuia au stapinit o provincie, §i
innainta§ii celuilalt se trag din eine E;tie ce casteI
pierdut, acestea n'au importantà. Un singur lucru
hotare§te in aceste razboaie purtate fateste pentru
un rege pe care-1 considerau ca parinte al lor
al tuturor experienta gi vitejia. Erau zilele
:
child Bayard, cavalerul fara frica ,;d fiir5, reprol",
1) Les princes,sont glorieux et combattent plus pour la gloire

et l'honneur que pour acquist ; p 300.
2) Nostre soled c'est le roy, qui nous esclaire et eschauffe de
ses rayons, quelque part que nous soyons; p. 342.
www.dacoromanica.ro
acel cu devisa vires agminis 11111.1s babet",

putea sa raspunda, fiindca avea comoara onoarei
sale pingt la sfir§it, desonoratului conetabil- de
Bourbon, print de singe, care tradase pe regete
salt In favoarea lui Carol Quintul, cind cuteza
sa-i deplinga soarta in ultirnele momente : Nu
_pe mine sa niA plingi, ci sà te plingi pe tine,
care lupti Impotriva regeliii tau i patriei tale".
Nu era, deci, alta deosebire, decit aceia care
pleca din exercitiul devotat, absolut, pina la
sfir§it, al insusirilor personale ale fiecaruia.
Toti erau gentilshommes", §i ce este dator urt
gentilhomme" ni-o spune fiecare din ei: in timp
de razboiu s serveasca pe regele SU cu devo-
tament, sa, ajute pe tovara§ii sai ca pe ni§te fiL
Cele mai frumoase precepte care se pot gäsi in
ce prive§te legaturile- unui ofiter cu oamenii sai
se intilnesc in merhoriile lui Montluc. Mentali-
tatea unui ofiter din timpurile noastre n'ar putea
sa descoiSere colturi suflete§ti mai delicate de.
cum o face acest aspru luptator contra Calvi-
nilor la sffr§itul veacului al XVI-lea. Pune-te-
cel d'intliu la lucru §i soldatul, de ru§ine, te va
urrna1)." Vorbe§te totdeauna pe cale vesel cu ei2)."
Un singur gind il au : acela de a-§i citiga
un rol onorabil In urmArirea rosturilor regali-
tatii, pentru serviciul tareia se afla, 3). Aceasta flu
inseamna, ea ace§ti gentilshomrnes" ar samana
cu profesioni§tii italieni sau spanioli din veacul
1) Mettez la main it I'ceuvre le premier, , vostre soldat, de honte

vous suyvra ; p. 63 Propune pensit invaliztlor, , p. 63.
2) Parlez tousjours par les chemins joyeusement avecques tux ; p 480.
3) L'honneste dew que nous avons de perpetuer nostre nom ; p. 302
www.dacoromanica.ro
Luptele interne in Franta supt pretextul deoseb religioase 295_
al XV-lea sau inceputul veacului al XVI-lea ;

nu sarnan cu eine stie ce cApitani de tans-
quenets sau Sviteri, si nici ,cu conducsatorii
bandelor prádalnicS din veacul al XIV-lea, care
traiau, nu nurnai pentru caste, dar pentru cisti-
gurile pe care le puteau cApAta prin faptele lor
de arme. Este dela inceputul si pina la sfirsitul
carierei lor un innalt sentiment idealist al misiunii
ce au avut. Oameni foarte cinstiti pinä la sfirsit ,
daca, li se poruncesc lucruri crude, le indeplinesc,
dar se vede foarte bine din scrierile lor cità
durere sufleteasca, cita, sfisiere de inimA li-a
produs adesa indeplinirea acestei datorii 1),
in memoriile lui Tavannes se giseste o ash-
mAnare intre tot ce poate da luxul, de o parte, si
intre tot ce infátiE;eaza, flrà cheltuiala natura, o
comparatie care face parte, de sigur, din cele mai
bune pagini de poesie ce s'au scris in limba frau-
CesA 'n veacul al XVI-lea 2). In artificiile poetice
ale lui Honsard, contemporan aproape, este mai
- putina simtire, de multe ori, decit in atitea pagini
.ale acestor scriitori de memorii.
'In aceste campanii se invátau si o surnedenie
de lucruri. Se capAta intitiu o larga: privir e a lucru-
rilor. Intro ceia ce vedea un castelan frances
de la anul 1090 si ceia ce vedea un Montluc, un
Tavannes in secolul al XVI-lea, este o enormã
deosebire.
1) Tavannes, aceiaii editie, p 30. Heureux les chrestiens qui vivant

sans charge et ne sont forces de brusler tout un pals, thasser les
femmes et enfans aux arquebusages des assiegeans".
2) 11 n'y a point d'architecture plus belle que l'univers, ny plus
belle voute que celle du del, ny plus beaux habits que la couleur des
fleurs... Celui qui oyt le rossIgnol n'a que faire de celuy qui lecontre-
faict ; p. 203. www.dacoromanica.ro
296. Istoria poporului frances
Acestia nu vad pina la Ierusalirn, cum vedeau

eeilalti, dar cei vechi veniau dela castelul lor direct
la Locurile Sfinte, trecind orbi prin teri-care erau
pentru ei numai drumuri, pe cind ces,tialalti vad
anumite regiuni din Europa, dar le \rad perfect.
Citeaza une ori frase italienesti, frase spaniole,
cuvinte englese chiar. Montluc cunoaste pe Ari-
osto 1), si, oind e vorba de aventurieri, zice :
faire les Rolands" 2). Pomeneste cutare cronica
italiana, sau povestire istorica spaniola, care i-a
fost citatA. Oameni, prin urmare, cari, stiind
foarte adese ori latineste, cunosteau pe ling&
aceasta foarte bine doua limbi moderne, invatate
in contactul direct cu realitatea, ceia ce inseamna
malt.
Se pricepeau la discursuri.. Montluc, bolnav,
ca sa impuie. celor dela Siena, apare cu cel mai
splendid costum al lui d.e Curte In mijlocul adu-
narii convocate de el si de pe scaun tine o cu.-
vintare in care chiama toate amintirile sale clasice
ca A convinga pe burghesi ca. in adevar trebuie
sa continue resistenta. In viata sociala au pastrat
toata, rafineria trecuttilui. E foarte interesant sä
se vada un orn asa de singeros cum era Montluc
vorbind. earn vorbeste despre felul in tare-si in-
trebuinta vremea libera : Encore se faut-il quel-
quefois donner du bon temps" 3), jertfind, da-
melon" o parte din timp" 4).
1) Rolland le Furieux en italien" ; p. 310 ray lu dans un livre
kilt en espagnol" , p 482.
2) P 156.
3) P. 492
4) Je portois gris et blanc pour l'amour d'une dame de qui j'estois
serviteur lorsque j'avois le loisir... N'ayant den -3. fame, ii [ =-- le
olysir ] le faut donner aux dames' ; pp 232-3.
www.dacoromanica.ro
Luptele interne in Franta supt pretextil deoseb religioase 297
La Siena, acelasi devenise deci asa de popular,

incit femeile de acolo, citeva mii, se organiseadt in
trei corpuri ea di ridice fortificatii, numai sh" facl
plAcere. I s'a inchinat i um. cinkec, despre care
pune ch regreta, ci nu si-1 mai aduce arninte
ca sA-1 introduca in memoriile sale, pentru cà
era din cele mai bune : ap; da cel mai bun cal
s6.-I amu 1).
Ii inchipuie cineva cgt oarnenii acestia, intorsr
acasà, sirntiau prtrere de rau ca nu s'a continuat
räzboiul i ct s'a incheiat pacea nenorocita
pentru rege i pentru tot regatul" 2) S'au re-,
senmat, multamindu-se sä aräte in memoriile lor
ce bine ar fi fost dad), s'ar fi continuat aceasta,
luptä, fiindck iatà, imparatul Germaniei a murit
Sultanul este un om slab i regele ar fi putut
foarte bine sa, treaca panil in Ungaria, sa inceapa
rãzboiul cu Turciide alminteri este epoca tuptei
-dela Lepanto, s6, scape in sfirsit de pgrgini
partea rAsAriteani a Europei 3). Cutare regreta c6,
Franta nu si-a atins hotarele, c n'a cistigat
Flandra, ca nu dominh ripa Rinului, a nu se
sprijinA pe Roussillon, pe Savoia, care sant bu-
levardele sudice ale unei fruntarii francese 4).
1) Dies avoient fait un chant a l'honneur de la France.. Je voudrois
<twiner ie meilleur cheval que j'aye et l'avoir pour le mettre icy
{p. 250)
2) Au grand malheur du roy principalement et de tout son ro-
yaume ; p 484.
3) Tavannes, pp. 414-15, 425
4) II faudroit que le roy de France fin au moins seigneur de tous
les Pays-Bas et barast son Estat de la".riviere du Rhein. . . . Les
comtes de Ferrette, de Bourgogne et Savoy; qui torment les litnites
devers les inontagnes d'Itahe, et, d'autre part, le conté de Roussillon
et ce qui va jusque aux Pyrenees ; p. 206.
Les retstres sont mesprises des Francois, qui..., a main armee,
vasseroient le Danube et Rhein et troient jusqu'à Vienne (p. 93).
www.dacoromanica.ro
Nu se gindiau Insa,nu li-a trecut priin minte macar

sift faca razboaie interne pentru a-si satisface-
dorinta lor de glorie sau pentru a Innainta In.
cariera onorurilor. Dar acest lucru 1 a facut a doua
generatie, care n'a apucat 'zilele acelea mari si
grele ale räzboaielor italiene. Ea a pins, nit lupta
insasi, ci numai amintirea ei. Cifie fusese'n lupta
aceia isi dadea -seama si de ccarditiile In care-
s'a purtat si de greutatea cu care s'a ajuns la.
biruinta si de senmificarea politica a acestei bi-
ruinti. Cine venia a doua zi dupa victorie, acela
simtia doar nevoia continua de activitate, fara
a descoperi --tinta, pe care astepta sa i-o deie-
cineva din afara. .
in aceasta Franta de la 1560 Innainte,Curtea.

nu era Inca. Ea a fost inventatä mai tirziu, ca sa
ocupe pe acesti oameni. Deci ei s'au gäsit de odasta
fara rost.
Aceia cari dadusera teribilele Jor lovituri o-
viata intreaga In campaniile italiene se Intorseserä.
acas5, si el povestiau urmasilor cele petrecute
atunci, iar urmasii acestia, cari intelegeau viata
cum li-o spuneau predecesorii, nu aveau unde
s'o realiseze dupa preceptele lor. Nobilii
spune Montluc," sint facuti pentru ser-
viciul regelui",nu, fereasch Dumnezeu, pentru
placerile vietei de societate. Acelea sint numai
intermedii . se odihneste cineva citeva clipe, pen-
tru a pleca - din nod la lupta. Cind veder
atita tinereta fara kilos" 2), curn se Incalzesc la.
2) Tant de belle jeunesse vit inutile; p 308 Chasser ces gens.

de II ; p 309.
www.dacoromanica.ro
Luptele interne in Franta supt pretextul deoseb. religioase 299
foc, cum poartä grija sobelor de acasà, cum se

imbulzese in Wile Parlamentelor dela Toulouse,
§i Bordeaux, il prinde o 'furie, de i-ar goni pe-
toti, in numele fegelui si al traditiei de vitejie a
Franciei, ca sa-si caute undeva un loc in care
sà se manifeste cuin trebuie, cum li cere disci-
plina datoriei si interesul - patriei bor. Gindi-
ti-vA", li spune el, cri, sinteti náscuti nobili,,
cá Dumnezeu v'a fácut pentru a purta armele,
pentru a servi pe domnul vostru, iar nu pentru
a vinh iepurii ori a face dragoste 1) " 4
Unul din fii lui Montluc a si fácut asa lucru. in-

tr'o bunil dimineatk väzind ca nu mai este nimic-
de fácut in Franta, a inarmat trei coräbii, a imbar-
cat pe ele soldati §i a pornit pe Ocean, ca at asigure
vaselor de negot; francese care s'ar intoarce din-
Indii, un loc de adapost. Cel mai bun i s'a parut
a fi Madera. Iat6.-1 dar cá, pe nea§teptate,
apare cu ai sAi in fata Maderei. Portughesii
trag cu tunul asupra lori tin5ru1 se coboará si-i taie
pe toti citi ii gäse§te pinà la biserica cea mare,
uncle cei en se adhpostiserá 11 trinth.à jos cu un
glonte. i bätrinul spune imi pare /Au, nu
tiindcii a fost fiul mieu, dar fiindcã ar fi fost un
strasnic capitan. .i adauge : s5, lasAm lucrurile
acestea, caci imi yin lacramile in ochi cind le
scriu".
Nu este gasconadá, ci insusi temperamentul
eroic al acestor timpuri. inteun rind, regele
Henric al II-lea 1-a intrebat pe Montluc. cum
1) Songez, vous qui estes noz gentilshomtnes, que Dieu vous a
faicts naistre pour porter les armes, pour servir vostre prince, et nom
pour courre le Hevre ou faire l'amour ; p. 1-66.
www.dacoromanica.ro
A aparat Siena. Si e i-a raspuni: Foarte usor.

M'am dus in tirg si am cumparat o punga, pe
-care am legat-o foarte strins la gura si am
pus-o in foc. Dapa ce a ars, m'am simtit alt orn ;
puteam sa apar Siena Orli la sfirsit. Regele nu
-intelegea. Si atunci capitanul i-a explicat : ,,In
punga aceia am pus si frica de moarte i grija
,de mine insumi ; toutes riles hurneurs de Gas-
cogne", i toate pacatele care se pot tinea de
.un om, i, drip& ce au ars 4oate, na'am simtit
,ce trebnia sa fiu
Cind se auziau in Franca astfel de lucruri
iLi poate cineva inchipui ce neastimpär räz-
-boinic ouprindea toatä lumea, in Germania ra-
masese insa un contigent enorm de onmeni de,
zazboiu fr intrebuintare. ;,Landsknechtii" de
,odinioara si-au schimbat numele ; eran acum
_Reiter, reitres", cad se oferiau oricui. De sigur
ca nici razboaiele provocate de reforma lui Luther
n'ar fi ocupat atita timp Germania, data n'ar
fi fost la indemina totdeanna acesti auxiliari
räzboinici.
Dar asa de mare era prisosul elementului rAz-
boaielor de aventuri, incit nu mai inclipea in
'Germania. Cum, apoi, Germania de la o bucata
de vreme s'a pacificat, ca i Tedle-de-Jos, unde,
dupa masurile de rigoare- ale ducelui de Alba ;
,tribunalele de singe", cu taierea recalcitrantilor,
-distrugerea oraselor, rascoala contra dominatiei
spaniole, miscarea de revolta fusese zugrumata,
--atunci, toti acesti reitres", avind in frunte de
multe ori seniori i tonti, cum a fost contele
.de Mansfeld, s'au oferit Frantei.
www.dacoromanica.ro
Luptele interne in Franta supt pretextut deoseb. religioase 301
Dar in afar& de acestea mai sint Inc& alte-

dou& motive. Propaganda lui Calvin era de un
caracter alp, de savant, incit se pare curios cuiva
cä o carte scristt in latineste, tradus& intr'o 1imb4.
trances& Ohl& de expresii metafisice, ca Doc-
trina crestine a lui, a putut stt provoace r&z:'
bbaie de religie.
Dar actiunea acestei arti s'a grefat pe o-
multime de fapte mai vechi, pe nemultamiri in-
veterate -. intiiu doctrina, de origine totusi orien-
talk a Valdensilor (les Vaudois), plecind dia
Piemont, cucerise Inca din adincul evului media
anumite parti din Franta sud-estictt. Pe vremea
lui Francisc I-in, care cu faclia in mina Mergea
sd, vadtt cum se ard ereticii, se luaserä mtisuri .
impotriva acestor biefi oameni, cari se ridicaser&
impotriva preotimii catolicb. indata, ce a inceput
deci propaganda calvinkatitia vechiValdenisi vechi
neconformisti" au devenit soldati ai noii micari
Dar nu "e numai atit. In burghesia francesk
Inca de pe vremea lui Ludovic al XI-lea am
v&zut eh exista o protunda nemultamire. Impo-
sitele plouau ; fiecare domnie intreia, une ori In-
zecia sarcina läsatá de regii precedenti. ta
adevar, rAzboaiele se faceau pe bani. Tara era
de sigur Inc& bbgata, dar regalitatea cerea extra-
ordinar de mult, pina intiatita, Inca era de a-
juns ea regele sa rneargli cu Curtea lui,
steie citeva sttptärnini intr'o provincie, pentru ca
bielsugul stabilit de decenii intregi sti drspark
Teranii erau razleti si far& constiinta pe care o
capâta cineva la §coala de solidaritate uman&
www.dacoromanica.ro
302 Istoria poporului Trances
a oraselor. Orme le acestea 111sà erau necontenit

§i adinc tulburate. i dovada despre bucuria cu
-care s'au raliat la propaganda calvinä, este §i
-intemeierea acelei republici de la Rochelle,
pentru care a fost nevoie de o intreaga cam-
panie a lui Ludovic 'al XIII.lea, ca sh fie- su-
pug cu.totul (1628).
Dar mai este un element care a contribuit la
producerea rázboaielor religioase in Franta. E
dorinta nobililor, cari simtiau lipsa de autoritate
la Carte, autoritatea fiind inlocuitkprin, actiunea
favoritilor 1), de a -se substitui acestor favoriti,
in paterea nutnelui lor, In puterea trecutului lor.
Tineri filrä niciun trecut, farA nicio capacitate.
cApatau locurile de apetenie pe linga principi
crescuti si ei in daiina italieneascä, fiii lui Hen-
-ric al II-lea ai Ecaterinei do Medicis. Aceasta
i
a introdus, se poate zice, tragicomedia italiana
4n Franta, care era mult mai serioasä innainte
de aceasta, acea tragi-comedie, avind la capät
morti dramatice, asasinate In unghere, oträviri, mii-
coluri in mask chip, crudele datini ale Rena§-
terii, codificate, nu provocate, de Macchiavelli. i.
atunci, natural, oamenii ace§tia, cari-§i actuceau
aminte de un alt trecut, s'au ridicat, cerind so-
-coteal6, monarbiei deaenerate, monarhiei de par-
veniti, de onignoni",i'de tineri stricati,.monarbiei
de tot felul de virtuosi In deosebitele arte, §i
mai ales in aceia de a patveni, de a stoaPce §i
de a face ralL
1) Tavannes pretinde ca Henric al III-lea voise sa faci pe Epernon
.roy de .Metz t pe Joyfuse rege de Arles (p. 248)1
www.dacoromanica.ro
Luptele interne in Franta supl pretextul deoseb religioase 303
De pe la 1300, dar mai ales din epoca lui Ludo-

viö al XI-lea innainte, intelectualitatea universitara,
-aceia care se formh si traia in afara de Universitati,
zu se obosia a lovi in arzamintele existente, a pre-
Ilica, revolta. In romanul lui Rabelais satira, une ori
grosolana, totdeauna mu§catoare, atinge intreaga
viata contimporana. Montaigne ii opune senina-
tatea F,+1 virtutea antichitatii. Chiar intre autorii
de memorii, Comines face lectie la fiecare pas
autoritácii supreme : regele nostru ", spune el, e
domnul de pe lume care mai putin are motiv sa
se foloseasca de vorba . am drept sA ridic asu-
pra supu§ilor mei ce-mi place ; cad nici el, nici altii
am-1 au" F,,i nu-i fac nicio cinste cei cari spun a§a. 1).
Pare cä aude cineva indraznetele revendi-
-earl contra tUturor abusurilor de la Statele
Generale din 1484. Iar Tavannes ataca pe acei
cari Jura singele §i sudoarea poyorului Kin bi-
rurile ce pun" ; cu cit sint mai multi dregatori,
-cu atita §i hoti mai multi" '). SA inceteze po-
porul de a ingrka din munca lui 30.000 de li
pitori fart folos, h-i dauna principelui, oare ajunge
1) Notre roy est le seigneur du monde qui le, moins a cause

.d'user tle ce mot : J'ay privilege de lever sur mes subgets ce qui
me plaist, car ny Ivy, ny autres l'a, et ne luy sont une honneur ceux
qui amst le client (pp. 299-300).
2) C'est peché de laisser voller le sang et sueur du people .. Les
-tallies, imposts, subsides, exactions sont plus grandes qu'au passé .
Taut plus il y a d'officiers, plus il y a de larrons :- un seul faisoit an-
ciennement ce que trente exercent ; p. 31. i citeazA : ,,deniers du
-set, du dornaine, des trades forains, des aydes, ladles, tat Ions, sub-
ventions, douannes, parties casuelles, polletes, peages, gabelles, hum-
tiesme, vingtie esme sur le wn, sur le bled et sur toute marchandise,
et plusieurs autres natures de deniers, sous lesquelles ils couvent leur
volleries... Du moms chasque yule et village devoit ;cavorr ce qu'il
aiort payer a chaque fois (pp. 32 3)
www.dacoromanica.ro
astfel sA aibA interes la A,rAcia supusilor 1)." §i

anume: Regii sint facuti de popoare pentru
a administra dreptatea si a le apAra de apA-
sare, i nu pentru a le tunde (ranconner) spre a.
satistace placailor i curtisanilor (mignons) kr.
E mai bine sä flu in Curtea ta decit in aceia
unde se prostituie sufletul dupA relele seopuri
ale printilor" 2).
Ecaterina de Medicis si-a jucat jocul ei ita-
lian cu Franta. Aceasta a fost gresala ei cea,.
mare. A iesit de acasA ca sA iuverneze. nu cu
pacea tutux'br, ci eu discordia intre toti. bar
ea §tia di la dinsa, in Florenta, actorii apar
pe seen& cind ii trimite regisorul i, cind regi-
sorul ii poftete in culise, ei s'e supun s,i se due_
Pe cind aici erau teribili actori, cari nu mai
jucaserA niciodatA decit in viata realA F,ti, cind
apucau sabia In mink thiau. Ea a deslAntuit
duhurile, §i nu le-a mai putut opri. S'a jucat
cu cercurile butoiului in care era, inchis zmeul,
s'a pornit o inspAimintAtoare furtunk care a
rAsturnat casele multor nobili. Iar, dintre cei
trei fii ai ei, pe unul 1-a trimes la moarte, a
mustrArilor de cuget, Carol al.IX-lea, iar pe
Henric -al III-lea 1-a fAcut ,s cadA supt cutitui
unui asa sin.
Acesta e sensul rAzboaielor de religie i cei
1) Cesseroit le peuple d'engraisser de son abeur 10 Mil sang-
sues inutiles, au prejudice du prince, qui est interessé a la pouvretê
de ses subjets". Se gaseste regimul fürcesc mult preferabil (p 33).
2) Les roys sont crées des peuples pour administrer la jusece et
1.s defendre d'oppression, non pour les rancoliner pour sabsfaire
leurs plalsirs et a leurs mignons ; ii vaut mieux estre en la cour de
chez soy qu'en celle ou l'on prostitue son ame aux mauvais dessems
des princes". Cf i 211 . Heureux qui ne cognoist les rays!". V. p 203.
www.dacoromanica.ro
Luptele interne in franta supt pretextul deoseb. religioase 305
ce luau parte la ele dar le critica, descoperindu-li

motivele, in§ira nesocotinta reginei (les mendes
de la Royne"), ambitia Caselor de Guise §i. de
Montmorency, dorinta regelui Spaniei de a, face
räzboiu in Franta pentru a avea pace in Flandra,
alcatuirea din partea regelui frances a unor legi
de desbinare §i deslegarea de jurtimint a supu-
§ilor sai prin chlcarea lui de catre el insu§i 1).
i§i ziceau pe rind calvini catolici, dar nu
E,si.
era o convingere teologica la basä, nicio tra-

ditie religioasa sincer5, serioasa, ci era altceva.
Era aciunea concomitentä a unor vechi §i a-
dinci cause, care, supt 'suprafata aceasta a dis-
cordiei religioase, au agitat o societate intreaga.
Se va zice : spre paguba ei ? Poate, dar poate
§i spre folosul ei.
Cum oare ar fi putut guverna, mai tirziu, Lu-
dovic al XIV-lea cu atitea familii nobile, care au.
perit in aceste lupte de patruzeci de ani ? Doar o
.1i. spune unul din seriitorii de atunci :.cit de mult
ar fi Franta altfel, daca ar muri o mie de genti-
lomi 2) !Citeva sute au murit in noaptea Sf.
Bartolomeiu. Precum banditii razboiului de o
de ani au fost suprimati in Anglia prin ills-
boiul Celor douä Rose, epigonii razboaielor italiene,
tot atit de ambiki ca s,i eroii cari-i precedaserä,
1) Tavannes, pp. 3-4, 8, 9-13, 181, 184. Imprudent est le roy
qui permet des confrairies, ligues ou associations en son royaume,
qui s'en fait chef et qui n'essaye de les ronipre, et plus malhabile
le prince qui, au lieu de juge, se declare partisan... Ayant contrevenu
aux premiers poincts .., je me , dispensay du second article, qui
estoit d'obélr au Roy, puisque le premier estoit viole par Sa Majesté".
Cf. Montluc, pp. 483, 497.
2) En France faudroit tuer mil seigneurs, ce qui ne se pouroit"
(Tavannes, p. 229).
www.dacoromanica.ro
s'au intre-ucis, entrernanges", zice Montluc 1) in

asa-numitele räzboaie religioase.
Cu toata acestea mai rämineau destui. i a-
tunci ce s'a fAcut cu dincii? n domnia lui
Henric al IV-lea, si mai ales in a urmasului
sad', Ludovic al XIII-lea, adea in vremea lui
Richelieu, ei au fost atrasi la Curte. Am spus
eh ea fost creiath pentru a li da -o ocupatie.
Curtea dela inceput avea cu totul alt CR-
racter decit cea de' mai tirziu. 0 Curte in care
toate pasiunile, toate intrigile, toate razbundrile
isi aveau locul, o Carte dup4, moda italiantt.
Nu in zadar spunea Gaston, fratele lui Ludovic,
a el trAieste dupa moda f1orentina2),. acel
Gaston care represinta insusi spiriful elegant,
ponderat, cuviincios al Curtii celei noi. Fugia
de acasá i cutreiera, schimbat de haine, Pari-
sul ; se amesteca in toate rosturile, cautind ce era
glumet, dar i ce era abject in viata poporului.
Richelieu a trebuit, fri multe casuri, fata, de a-
ceastrt Carte, care putea trece in lagarul de
rascoalk s intrebuinteze, nu arma soldatului, ci,
dupii, supunerea dusmanului slabit, barda ca-
lAului. in felul acesta a perit un Montmo-
ren6y, un Cinq-Mars. Ludovic al XLII-lea,
care stia si el ceva din metodele italiene, si mai
ales Richelieu,- care era absolut initiat in aceste
metode reci, sigure, nemiloase i totdeauna chib-
zuite ale Italiei, n'au crutat niciun prilej ca SA,
dea terii linistea, de care avea nevoie. $i, cind
1) P 433
-2) Mémoires de Nicolas'Goulas, editia societild de l'hiltotre de
France".
www.dacoromanica.ro
Luptele interne In Franta supt pretextul deoseb, religioase 307
cardinalul era pe patul de moarte §i duhovnicul

1-a Intrebat daca n'are du§mani sa-i ierte, el a
raspuns : N'am avut In vi-ata mea alti dupiani
decit pe dus,maanii regelui mieu §i pe du§rnanii
terii mele. Dar pe ace§ti du§mani i-a suprimat cu
desävirsire. Si a lasat regelui aceasta invata-
tura : De multe sa te temi, dar de cei mari
Inn ai n tea oricui
Cita Vreme nobilimea era strinsa la Curte, ca
sa invete buna cretere au intrat ca niste oameni
de rind si au iesit de acolo ca nobilii cei mai,
suptiri din Spania sau din Italia , armatele,
conduse de un Condd dar si de un Turenne,
mai putin nobil, insa general de cariera, da--
dean Franciei granita räsariteana. Cind s'a
ispravit insa razboiul, Curtea a luat act, strigind:
sa petrecem ! Si, cind a adaus la petrecere intriga
conspiratia, tulburarea i rebeliunea formala,
cineva care era mai putin decit Richelieu ca in-
-teligenta, ca energie, ca prestigiu, ca nume,
Mazarin, a venit i, sprijinindu-se pe interesele
adevarate ale regatului, pe care nimeni nu le
putea contesta, a ispravit, prin lovitura data
Frondei, cea din urma manifestare de neastim-
par a nobilimii francese care nu cazuse supt
cutitul calaului lui Richelieu : et i-a atras acum,
prin pensii, prin situatii, prin mijloace de ispita,
ca servitori umili ai regalitatii la Curtea din
Versailles.
1) Cf. §i in Choix des lettres de lord Chesterfield, traduites par

M. Peyron, Londres 1776" : sous le regne, je ne dis pas de : Louir
XIII, mais du cardinal de Richelieu".
www.dacoromanica.ro
XVI
Poporul frances confiscat de regalitatea

absoluti : Ludovic al XIV-lea.
Ajungern astfel la ceia ce se numes,te de cel

mai insemnat scriitor frances, agitator prin .scris,
din veacul al XVIII-lea, Cu toatä oposiOa de
idei in care se gasia fa-crt de erou, Secolul lui
Ludovic al XIV-lea".
Voltaire, evident, nu era supt niciun raport po-
litic un curtesan postum al marelui rege , cu toate
acestea §i el credea cA, se poate cuprinde viata
Franciei intro 1650 §i 1720 supt nurnele acestui
reger fArit indoialä mare prin zgomotul pe care
1-a facut §i prin partea foarte insemnatä pe
care a avut-o in tulburarea, de multe ori fára,
plan §i de cele mai multe ori fára resultat, a
tuturor lucrurilor din Europa.
Domnia lui Ludovic al XIV-lea a avut multe
slAbiciuni : a sArAcit o tarä, a sämrtnat discordia
www.dacoromanica.ro
intro doua, clase esentiale ale poporului frances,

una in decadenta, nobilimea, alta in plina des-
voltare, burghesia; a ars rnult tin Europa i a
scMdat pamintul contineniului in atita singe.
Dar ea este desfasurarea unei interesante si
mari personalitati i, pe linga, aceasta, represin-
tarea unor tendinte care, trecind peste persona-
litatea lui Ludovic, ar fi ale poporului frances
insusi.
S'ar putea aduce fs, i oarecare argumente: in
razboaiele Regelui Soare" s'au atins de atitea
ori granitele naturale ale Franciei ; cel d'intiiu
(1667-8; pacea dela Aachen) a fost pentru
Flandra i ,Franche Comté, impotriva Spaniei
decazute, in puterea drepturilor resultind din
casMoria lui Ludovic cu o princesa, spaniela;
al doilea (1672-8; pacea de la Nymwegen),
impotriva Olandei i apoi a unei coalitii (Spania,
imparatul tirind pe Electorul de Brandenburg)
a fost provocat de precedentul, Olanda nepulind
admite anume fruntarii ale Franciei in aceasth .
regiune, amenintatoare pentlu libertatea sa,

el i a dat Regatului, nu numai Franche-Comt6,
dar i, prin actiunea cunoscutelor Camere de
Reuniune. in care legele cerea si regele judeca,
pe linia Rinului, Strassburgul. Luxenburgul
alte puncte; al treilea razboiu (1688 97; pacea
de Ia Ryswik), cu Liga din care faceau parte,
pe linga cei doi represintanti ai Casei de Aus-
tria, Olanda si Anglia, unite personal prin sui-
rea pe tronul engles a stathouderului Gulielm
de Orange, consacra resultatele celui de al doilea
S'ar zice: la baEa calculelor lui Ludovic al
www.dacoromanica.ro
Poporul frances conf. de reg absolutf. . Ludovic al XIV-lea 311
,
...
XIV-lea este totusi constiinta neteda ea_ Franta
trebuie sa aiba anume limite la Rin, limite irn-
puse de natura, si, prin urmare, dach el lupta
impotriva Europei intregi, aceasta nu vine din
ambitia lui, ci din impotrivirea fireasca a acestei
Europe h incercarea lui de a trece la Rásarit
hotarele pe care natura insasi le pusese intin-
derii poporului frances.
Mai multa greutate ar fi in ceia ce priveste
ultimul razboiu al lui Ludovic al XIV-lea, care
tine douazeci de ani si in care e vorbaabesta
este si titlul supt care e pomenitde succesiunea
Spaniei. Dinastia Habsburgilor de acolo se stinge
`printr'o inceata degenerare. Cele din urma per-
sonalitati ale acestei dinastii sInt individualitati
patologic foarte interesante, dar fara niciun fel
de caracter politic. Velasquez, in pinzele lui,
ni invedereaza foarte limpede aceasta degene-
yescentä care se observa si la copii; nicio
vlaga supt raportul fisic si Inca mai putin pu-
tinta do desvoltare a unei mentalitati sanatoase,
care trebuie sa se ridice peste comun ca sa
produck fenomene politice apreciabile. Prin de--
generarea aceasta a Habsburgilor spanioli, nu
din causa vitiilori ci din causa virtutilor" lor,
caci nu-si traiau viata, ci se asfixian in maretia
uriarlor lor palate, Inca din 1668 se pusese
chestiunea eine va mosteni teritoriile spaniole,
din citi aveau dreptul la aceasta. Caci Monarhia
spaniola era alcattrita, nu dintr'un singur teri-
toriu, ci din reunirea artificiala, in cursul capri-
ciilor istorice, a unor teritorii din deosebite
www.dacoromanica.ro
312 Istoria poporului franCes
parti ale Europei, avind rosturi geografice, natio-

nale si politice cu titluri diferite :
Provincii flamande, provincii burgunde, vechea
mostenire iberica din care, la 1660, s'a des-
fácut din nou Portugalia Italia-de-Nord si
Italia-de-Sud, plus un continent nou deschis avi-
ditatii spaniole.
intre concurenti ---- pe 11ng5, un arhiduce, care
va fi imparatul Carol al VI-lea, si un principe de
Bavaria .-7-. era Filip, nepotul de fin al lui Lu-
dovic, dupa dreptul bunicii- sale, Maria- Teresa
de Spania, daca, nu si al sträbunei, Ana, sotia
lui Ludovic al XIII-lea 1).
S'ar pArea, mai ales aducindu-si aminte cineva de
uvintul lui Ludovic al XIV-lea, cind si-a trimis
nepotul, la 1700, ca sa se aseze pe tronul din
Madrid, cu intentia sá-1 sprijine prin puterea
armelor francese : de acum innainte nu mai
sint Pirenei", cuvint care n'a fost pronuntat
eiact in forma aceasta =, ca Ludovic a voit sä
cucereascA Spania. Dar nici prin gind nu i- a trecut
asa ceva, nici nu putea gindi s4 sustraga, vre-
odata mostenirea spaniold a nepotalui pentru a
o ha asupra lui insusi. Filip insusi, ajuns rege
al Spaniei, n'ar fi consimtit s5, incheie o in-
voiala, politicA prin care s'ar fi dat regelui Fran-
ciei totdeauna ultimul cuvint In toate chestiunile
privitoare la regatul sau. El era sä fie rege
intocinai ca Habsburgii d'innainte de dinsul.
Ceia ce-1 interesa pe marele rege frances era ca
Spania sa, nu fie a altuia decit a unui Bourbon,
1) Era full Delfmului Lildovic, mort innainte de xreme.
www.dacoromanica.ro
Poporul frances conf de reg. absolutä : Ludovic al XIV lea 313
sa nu mai constituie o amenintare pentru rnisca-

rile politicei francese. Era deci in aceasta inter-
ventie o masura defensiva, o cucerire dinastica
preventiva. Trebuia sa nu mai existe primejdia de
a stringe pe Francesi §i de la Rin si de la Pi-
renei,acelasi luau care a determinat la 1870
upositia lui Napoleon al III-lea la a§ezarea unui
Hohenzollern in Spania. Si in afara de aceasta
mai era inca un motiv : Prin amestecul in ches-
tia mostenirii spaniole, prin biruinta punctului
sau de vedere dinastic, Ludovic putea .sa puie
mina definitiv pe Terile-de-jos. Flandra o avea,
dar -dincolo de hotarul Flandrei era un vait te-
ritoriu care se asamana intru, toate cu teritoriul
flamand : oameni de aceiasi limba, de aceiasi
rasa ca si ceilalti.
Terile de-Jos fusesera o provincie spaniola, ai
crtrii locuitori, totdeauna nemultumifi de suve-
ranul lor dupa moartea lui Carol Quintul, se
rasculasera si-§i capatasera, numai o parte din
ei, Olandesii, reforma0 si de rasa germana, li-
bertatea republicana, prin tratatele din Vestfalia.
Partile belgiene, care au participat §i ele la
lupta mai tirziu, din causa catolicismului lor,
s'au despaiiit din lupta -domuna, revenind, la
.pace, in stapinirea monarhiei spaniole.
Ludovic putea sa rivneasca si fara, ambi0e"
la posesiunea Terilor- de-Jos spaniole, cu itit
mai mult, Cu eft ele nu puteau trai de sine §i
erau expuse a trece de la domin4a, cu greu acep-
tabil i aceia, a regelui din Madrid, la aceia, §i
mai intolerabila pentru Franta, a Habsburgilor
din Imperiu, a Casei de Austria germane.
www.dacoromanica.ro
Astfel i acel razboiu se lega de interesele

francese la Rin i, cu toate infringerile sale, Lu-
dovic a pastrat la pacea de la Utrecht, din
1714, Flandra francesa macar i Attoia, Alsa-
cia, Franche-Comt4, Cerdagne ti Roussillon.
Va s zick daca se ginthIste cineva la toaie
aceste lucruri, la razboiul d'intiiu, facut pentru
Flandra, la cel de-al doilea, pornit pentru pas-
trarea acestor cuceriri, la razboiul de-al treilea
impotriva' liuropei 'intregi, care voi'a sa arunce
Franta in vechile ei hotare, si la lungul raz-
boiu al patrulea, de aproape dottä zeci de ani, min-
tuit in ajunul mortii foarte bâtrinului rege, i
care avea si el drept scop, pe linga asigurarea
impotriva unei eventuale ofensive la granita Pi-
rineilor, i acela de a impiedeca pe altii sa, se
aseze In Terile-de-Jos si de 'a duce granita
Franciei pina, la extrema limit& nord-ostica in-
dicata de natura, ar fi dispus sä admitti pare-
rea lui Voltaire: da, Franta a siiracit foarte
mult, a pierdut foarte multa lume, prin lunga
Serie de infringeri i umilinte de la sfirsitul ca-
rierei militare a lui Ludovic al XIV-lea, s'a
hranit astfel neintelegerea de clask acele nemul-
tamiri ale clasei mijlocii i clasei de jos care tre-
buiaus a produca mai tirziu Revolutia francesa,
tragedia cruda a viitorului i distrugerea regalita-
tii absolute, primejduind viata Franciei insesi,
dar, tinind sama de caracterul esential al tu-
turor acestor rkboaie, Ludovic al XIV-Iea a
servit totusi Franta, el a fost represintantul po-
porului frances ; in opera lui, oti de citâ aria-
www.dacoromanica.ro
Poporul frances conf. de reg. absolutl : Ludovic al X1V-lea 315
bitie ar fi fost sthpinit si de oricite motive

personale, se cuprind necesitatile de viata, ale na-
tiei asupra careia se intindea puterea lui absoluta.
N'am putea fi cu desavirsire de aceastä
parere. Nu _totdeauna o actiune care se mintuie
intr'un anume fel, care poate fi natural, satisfa-
cind si logica si morala, a fost pornita dintr'un
rnotiv asemanator cu acel resultat pe care tre-
buia sa-1 produca : zapezile nu se topesc, salba-
tec, primavara ca sa faca sesurile capabile de
rcade ori ca sä rectifice cursul riurilor.
De, fapt, nu nurnai ca Ludovic al XIV-lea nu
putea sa aiba, scopuri in legatura strinsa cu in-
teresele poporului sau si ale teritoriului pe care
acest popor il locuia, dar in toata Franta din
a claim jurnatate a secolului al XVII-lea nu
putea sa existe nici o directie politica naturalti,
coherenta.
Am observat si innainte cii, alaturi kle de-
svoltarea normala a societatii francese, des-
voltare care ar fi trebuit sa scoath la iveala
necontenit forte noua, adevarate si independente,
proaspete, pline de energie, care sa conduca pe a-
celeasi drumuri firesti desvoltarea teritoriului si
natici, represintata innainte de aceasta de altii,
cari so obosisera, se observa curente de deviare
si cum aceste curente stapiniau in dauna color-
lalte. S'a afirmat, ks i mai ales cind a fost vorba de-
räzboaiele din Italia, de politica lui Francisc I-iu
si chiar de politica urmasilor soi In cei d'intliu
cinzeci de ani din veacul al XVII-lea, cA, In afara
de singurii ani in cari adeväratul rege trances.
www.dacoromanica.ro
a lost Richelieu, in mijlocul tuturor intrigilor,

masculine si temenine, dinastice i subdinastice
-§i antidinastice, silind pe bietul om mare si
tortureze geniul politic de bun simt, Franca merge
pe- alt drum decit al ei. i.-a creat o regalitate ca
s'o represinte ; a lAsat, a ajutat sA se intemeieze
aceastA regalitate, In credinta c o va InfMisa
pe dinsa ; i-a dat bani o multime de vreme, citi
avea i Citi n'avea, pinA s'au sArAcit provincii
intregi. CA de l'argent, ch de- l'argent", bani,
bani", strigA refrenul dureros al lui Olivier Bat-
-selin. Apoi acest glas de tinguire tace. Lumea con-
siclerA ca natural,sA munceascA pentru rege, pentru
armata regelui, pentru tesaurul regelui, pentru
Curtea regelui, pentru plAcerile i nebuniile regelui,
in credinta cä totusi la capAt va iei un lucru bun.
Acest lucru bun i iese, dar nu prin regalitatea
absolutk ci, de cele mai multe ori, impotriva
regalitAtii absolute. AceastA regalitate, in loc sA
fie manifestarea natural i plinA de viatA a unui
Topor intreg, era ca una din acele formatiuni
foarte vivace care se creiazA in organism si care,
.cu cit stilt mai puternice, cu atita vlaga orga-
nismului Insusi slabeste, pentru ca lupta sA se
rnintuie cu moartea intregului.
Pentru t a sA admitem lucrul acesta, pe care
o sA-1 dovedim mai pe larg indatl, trebuie s ne
lepAdAm de un farmec care stApMeste pe oricine :'
arta face totdeauna minuni,- cind e artA adevA-
ratk si evident cA erau oameni de artA adevA-
ratk oricit de strIns,ti ar fi fost de formule, in
ecolul lui Ludovic al XIV-lea ; era arta OA
www.dacoromanica.ro
Poporul frances conf de reg. absoluti : Ludovic al XIV- lel 317
§i in tragedia, totu§i disciplinata, mutilati, in

manifestärile sincere ale sufletului omenesc, a.
asprului Corneille qi a dulcelui Racine.
i, de oare ce intreaga aceasta opera cu drama-
turgi, istorici, sculptori, ca Puget, Lebrun §i
Lesueur, ca Mignird §i Claude Lorrain, cu pictorie
Ca Poussin §i arhitecti, se aduna in jurul lui Ludo-
vic aJ XIV-lea, deci al regalitatii absolute, rega-
litatea aceasta trage de la literatura §i arta pe-
care poate nu le-a provocat, dar le-a §tiut
tinea totdeauna in odaia de albturi, chemin-
du-le cind Ii placea pentru distractie, un pres-
tigiu care ne face sa-1 vedem pe Ludovic aI
XIV-lea aa cum se vad de obiceiu suveranii pe-
statuila ce i li se ridica, avind, jos, pe piedestal,.
pe toti oamenii de treabit cari au muncit pentru
dinsii. Vedem statuia solemni de pe piedestalut
ale carui basoreliefuri ni infati§eala pe toti repre-
sintantii de frunte ai Franciei in acela§i timp §i
ni facem judecata, foarte nedreapta, dar fireasca :_-
de vreme ce toti consimt sa-1 serveasca, el era

cineva vrednic O. fie servit de toti ace§tia.
Dar nu e adevarat. Pe lingà acceptarea sin-
cera a unei situatii, este §i acceptarea fatalã a
acelei situatii, i oamenii ace§tia traiau intr'o ase-
rnenea acceptare fatala ; nu crestea personali-
tatea lor prin serviciul ,pe care-1 aduceau so-
ciet§tii care se resurna in persoana lui Ludovic-
al XIV-lea, ci ei scadeau, cum scade orice pu-
tero vie dintr'un suflet omenese unii Ii zic ;
talent", altii altfel cind consimte, fie qi din
motive de asemenea fatalitate, sa serveasca a
conventiune.
www.dacoromanica.ro
313 Istolia poporului francez
Ca §i prin operele literare, prin palatele pe care

le-a creat destoinicia platita §i rasplatita de
-dinsul, prin admirabilele tablouri de razboiu,
prin portretele splendide prinse pe paretii acestor
palate, prin gradinile maiestre care incunjura
pana astazi palatele pustii de la Versailles §i
Trianon, personalitatea lui Ludovic cre§te uria§a.
Din regele solemn, luxos, pretentios, ambitios,
egoist, se face un rege mare. Ca sA-i trebuiasca
-atita spatiu §i a§a de impodobit pentru ca sa-1
incapa, trebuie sa fi fostzice lurneao perso-
nalitate extraordinara.
Daca, ne lepadam insa de toate lucrurile aces-
tea §i-1 consideram a§a cum a fost, §i mai ales
daca vedem in rindul intiiu nat,iunea fran-
-eesa care trAia pe linga dinsul, de§i atit de
Impiedecath, ant de legata de mini 4i de picioare,
vom ajunge la alte incheieri. PAcat numai cd
n'avem acolo, de §i e vorba de un popor mare
ii de o superioara desvoltare culturalk acele mii O.
mii de zapise, de carti de judecata, de acte de
judecata care ne ajuta sa vedem in fiecare colt al
vechii noastre vieti romhne§ti §i tot ce am dori
sa aflam! Avem, in schimb, memoriile atitor
cocona§i §i coconite de la Curte, panA la Saint
Simon, cu toate lucrurile cuviincioase, i mai
ales necuviincioase, pe care le-a suprins acesta,
In atitea volume lucruri povestite foarte frumos,
cu un spirit neintrecut, cu o putere de caracte%
risare, care, daca ar fi lost mai strtnsa, ar fi
rAmas mai malt, ca intr'un Tacit al unei noi
aegenerari. Stim apoi istoria tuturor buduarelor
www.dacoromanica.ro
Poporul frances conf de reg. absoluti tudovtc a XVI-lea 319
francese din acest timp prin Histoire amoureuse

des Gaules", a lui BussyRabutin; cunoastem toate
alcovurile. Avem si destule jurnale de razboiu,
§i actele diplomatice nu ni lipsesc. Dar noi nu
voim numai atit, i cbiar nu voim mai ales
Iucrul acesta. Evident, Curtea e foarte impor-
tanta in societatea francesa de atunci, dar exista
o lume Intreaga, muncitoare, spornica supt toute
raporturi'e, onorabila, mai vrednicA de interesul,
de simpatia noastra decit toti acestia cari pri-
viau cum imbraca regele camasa in fiecare di-
mineala. i totu§i nu lipsesc istoriile provinciale ;
pentru Languedoc, pentra Normandia, pentru
Proventa, sint §i istorii de orase destul de bine
facute, dar toate cuprind mumai fapte politice,
trase §i ele tot din izvoarele facute la centru
§i pentru centru,
0 cronica, de ora§, o cronica de Tinut, o cro-
nica de provincie nu mai scrie nimeni. i la noi
aici, azi, se petrec zilnic atitea lucruri vrednice, cu
adevarat, de atentie, dar, cu toate acestea, ceia
ce so petrece in acest dorneniu nu razbate in ra-
portul zilnic care e presa noastra, iar ce se petrece
altfel : intrigi, pacate, turpitudini toate se afla
spuse cu de-arnanuntul in presa zilnica. Gin-
diti-va cit. n'am avea mijlocul st tipArirn §i
lucrurilo' celelalte, Ca ar rilminea numai aici, si ar
judeca, nu Bucurestii, ci Romania, poporul roma-
neso de azi, dupa presá ? Dar ne-arn. Invirti In
mormint de indignare c ni se aplica i nouti cali-
ficativul care se potrive§te celorlalti ! Din nenoro-
cire pentru Frarqa, actele privitoare la daraveri
particulare, hi acte, de notariat sint, dar ele se
www.dacoromanica.ro
turnau in anume forme care i pentru 1500 §i-

pentru 1700 erau tot acele formule de drept
moarte, viata insä§i fiind a§a de redusk in ele,
Inca _nu poti prinde mai nimic din tom& vivaci-
tatea i spontaneitatea ei.
IMO. 1110, ce putem vedea. 0 nouk gene-
ratio apare la inceputul domniei lui Ludo-
vic al XIV-lea, generatie total stirnparatk.
Ea se na§te in plink pace. Razboinl de
treizeci de ani se poartá peste granitá ; Franta
ci§tiga, prin el lucruri foarte importante, nurnai cit
acei cari se lurk sint altii : bande de merce-
nari, armata suedesä intreaga, ajunsä, dupri, moan:
tea ki Gustav Adolf, un fel de nobilã band& de
mercenari ,silindu-se, nu pentru scopurile patriei
ci, cu toata, nobleta, cu tot cavalerismul, cu tot
loialismul, pentru alt rege, al salariilor ei. Deci,
chiar clack Franta se amestecA in räzboiul de
treizeci de ani, chiar dack ea ci§tiga biruinte §i
§i anexeazii provincii, acask foarte tnulth lame
stk lini§tità. Dack un Cond4, un Turenne joack
pink la sfirtlittil vietii lor un mare rol militar,
aceasta se face de Cond4 din causa ck el pare a
stringe tot sufletul räzboinic al vechii nobilimi,
iar de Turenne pentru c el e maiestrub
cind incepe sa, fie indispensabil in noul räzboin
de me§te§ug, de invatatura i tehnich1), Cond6
s'a amestecat prea mult in conspiratii care an
intunecat gloria trecutului sàu prin aceste imxi-
tiuni in tot felul de daraveri problematice de curte,
pe cind Turenne, fárk a fi strain de acel spirit
pretencios al timpului, moare cu fata la dus,man,
1) Montluc propusese am spus-o sA se intemeieze o swath'.
nulitarA, aritind i ce =tern BA se Invete ; pp. 136-7.
www.dacoromanica.ro
Poporul frances conf. de reg. absoluil : Ludovic al XVI-lei 32!
asezind o baterie; dar, oricum, acestia nu slut

manifestatia intreaga si normala a unei clase,
Razboaiele Franciei se poarta, am aratat
peste botarele ei si cu puteri care nu. sint ale
ei. §i, atunci, in deosebite castele- care nu mai
au vre-o autonomie politica sau valoare militara,
se cresc oameni a caror ambitie este A, faca o
cariera cit mai rapede 'Ain tot felul de legáturi,
si mai ales prin legaturile care-i apropie si-i pa-
streaza la Curie. Dati la scoala, la scoala-inter-
nat calugareasca, la pension" si ce ar fi ris
IVIontluc daca i-ar fi spus cineva ca trebuie s6.
dea la scoala pe fiul sau care s'd dus pana In
Insula Madera sa, treaca examenul sau de aven-
tura ! , ei ssi fac clasele la Colegiile din Paris
si In provincie, unde se invata latineste, retorica,
filosofia. insusi Cond6 scria epistole latine si. a
compus o Retorica ; a facut versuri si a discu-
tat In public 1. invatamintul iesuit a-pus stäpf-
fire pe Franta intreaga, acel invatamint forma-
list si sec, care se sprijina pe traditia Renasterii,
dar preface acedstä traditie In ceva strict, limi-
tat, stors de singe, lipsit de, orice initiativa.
Papagalismul enciclopedic, pretios si super-
ficial, domina vremea fara 1a se impartasi citusi
de putin de metoda pe care-o fixeaza tocmai in
acel timp un Descartes, de profunda cercetare
a propriului spirit care deosebeste pe un Pascal,
de descoperirile tintifice care Incep sa apara.
Galicanismul critic de la Port-Royal, uncle
Pascal si tovarasii sai facusera, nu numai,o scoala,
,
1) Nouvelle Biopaplue Generate, XI, p. 402.
www.dacoromanica.ro
ci ca o tabAra a ostirii spiritului nou, liber,

n'a biruit, si manástirea jansenismului a fost
inchisti din ordinul regelui...
Bossuet creste in asprul spirit al Vechiului Tes-
tament pe printii de Franta, si E6nelon, alt mare
represintant al episcopatului frances, ii incintil
cu dulci fabule morale antice. Li trebuia calu-
garilor Romei sh oboseasc a. spiritul omenesc
pentru ca, in vioiciunea si indrtizneala lui, el sa,
nu poata trece dincolo de margenile pe care le
puneau interesele Bisericii catolice. Iese astfel
txemPlare pe care noi le recunoastem. Nu ne im-
pAcãm cu Montluc, nu facem expeditii in Madera,
dar oameni Cum cresc la inceputul domniei lui
Ludovic XIV-lea,.acestia slut frati buni ai nostri :
aceiasi educatie, aceleasi tendinte, si, in mai
desagreabil, in mai sters, si viata noastr6, este
viata lor. ,
Astfel se creiaza o generatie cu ani de clasä,

cu examine si diplome; dar färä vlaga si care
poate fi confiscata , una care, iesind din Colegiu,
simte indatà ce mijloace poate intrebuinta pentru
ca, jertfind cit se poate mai putin din mijloa-
cele sale, 84 ocupe situatii, in ordinea militara sau
civilii, cit mai innalte. La douAzeci ani poate a
aiba cutare tinär unul din acele regimente care nu
se recrutau de Stat, de rege, ci A alcatuiau. de
particulari, sau se cumparau. Une ori se intorcea
apoi la Colegiu tinlrul colonel, innaintind poate
mai usor dintr'o clas& intr'alta, iar regimentul era
condus de un bätrin cApitan, platit, ca si ceilalti,
de colonelul proprietar al regimentului ce-i purta
numele. Tot asa de usor se capätä, dupà ispril-
www.dacoromanica.ro
Poporul frances conf. de rep.. absolut& Ludov'c al XVI-lea 323
virea clasei de filosofie, i un loc de locotenent al

Tegitnentului in cutard provincie. Dar omul trebuie
ocupe viata intr'un fel oarecare. in pri-
vinta aceasta codul tirnpului dadea irnediat for-
mule trebuitoare sti se afiseze. Afisarea se
l'Acea printeuni singur imens scandal sa_u o serie
de bcandaluri mai mici. Bussy Rabutin, d exem-
plu, a fost acusat ca, avind acurn patruzeci de
-ani, la o petrecere, a botezat un pore, i aceasta
1-a filcut celebru. II se divertit." Din ce se corn-
vunea acest divertisment" ? Din vinatoare, din
cornedii si dant Mai, la urma urrnei, si teatrul
lui Corneille si al lur lui Racine era pentru ei,
un ,,divertisment", i atit.
Cine n'are o legatura anume, care nu trebuie
-sa fie o 1egtur legaTh, este, aproape un om
desonorat : citeva aventuri sint foarte bane pentru
oricine Intelege s joace un rol in societate.
Poate fi cineva i o canalie patenta fara a-§i
pzimejdui cariera ; din contra, Bussy-Rabutin
worbeste de o persoanA care tinea foarte
-mult Ia dinsul, dar s'a imbolnavit si era sa
anoar5, : a parasit-o, ea ins 5. s'a insAnAto§it dupa
plecarea lui, si el so margeneste a insemna in me-
moriile sale faptul. incearca s fure vaduve bo-
gate si ramin acoperiti de despretul lor. Ori cer
-bani dela persoane feminine cu care slut In le-
gaturi de rudenii i carora Ii fac complimente
raminind sa le calomnieze In pamflete,
daca ar Indrazni sa refuse imprumutul.
Acestia stilt oamenii din jurul .regelui, i re-
:gel() Insusi e crescut Intocrnai ca dtnii i duce
41ceiasi viata. Frecventh cusa fratelui sant Mon-
www.dacoromanica.ro
324 Istoria poporu'ui frances
sieur, care era Insurat cu o principosa, de Anglia,

Madame. Lurnea credea ca descoperise o in
triga intre dinsul si cumnata sa ; si nu se scan
daliseaza nimeni. intre persoanele care serviatt
pe Madame era insä i o domnisoara cam stri-
cata, de värsat i chioapà, de Lavalli6re, care a
spus odata, cu naivitate despre rege ca-1 gaseste-
foarte frumos, desi era Si el stricat de varsat.
Regelui i-a fost o mila nesfirsitã -de biata fan,
si de la mila pana la alt sentiment distanta e-
scurta. A instalat-o In vederea tuturor, i- a creat
une maison" si a staruit pe linga sotia lui,
Regina, pe linga principesa de Spania pe care
o luase in casatorie, o femeie 'Toarte cum se cade,_
s'o primeasca Ia Curte. Era fparte greu,- daf
el s'a,tinut pana a biruit.
Favorita cea noua trece acum pe linga vechea
favorita1, nepoata lui Mancini, careia tinarul print
ii trimesese atita timp bilete dulci", si s'a facut
eh n'o vede. tiam ch Lavalli6re e schioapa, dar
nu stiam ca e i oarba", spune contesa de Sois
sons, care pentru aceasta era sa nu mai fie-
primita la Curte. La observatia ce i se face re-
velui din partea unui ministru ca va fi un scandal
linens, el exclama, : Deci eu nu pot face ce ipoate-
face cel l din urrna orn din regat ? inteun mo-
ment, favorita e rapitá, instalata. Intr'o mamas-
tire ; regele lasa toata, lumea ti merge de-o a-
duce inapoi. El se intorcea de obiceiu acasa.
foarte tarziu, i erau scene dureroase intro el si
biata princesa spaniola care astepta la gura.
sobei resturile de atentie ale Maiestatii Sale, ca.
sa fie izgonita de dinsul in apartamentele eL
www.dacoromanica.ro
Poporn1 frances conf. de reg. absoluta : Ludovic al XVi-lea 325
Aceasta era viata normala a intregei societati'

Tin astfel do cap poate sa cerceteze insa se-
rios problemele politice ? Cineva care douäzeci de
.arri macar a trait asa, p,oate el, sa fie cu ade-
varat conducatorul unui popor? Scriitorii de Curte
spun : da ;noi am zice : nu. Aceasta minte obosita,
dm& nu in placeri pasionate, de ea:re Ludovic nu'
,era capabil, dar cel putin in copilariile acestea
rornantice ale unei vieti superficiale, desorien-
tate, farä nicio constiinta, nu numai de rege,
ci abia de om, poate ea crea i servi ? Acest om
poate concentra viata Intreaga a unei mari socie-
,cietati ma, de, irmaintate, care sa treaca in istorie,
.cu dreptate, supt numele säu, ca supt ar unui
August sau Carol-cel-Zare ?
Dar Ludo vic insurase la batrinete, printr'o casa-
torie morganatica, cu d-na de Maintenon, care fu-
sese mai innainte de aceaSta sotia actorului si
scriitorului scabros Scarron, la yeuve Scarron";
tratind.-o ca pe o adevarata Suverana. Si la
moarte n'a fost nimeni sa-1 plinga, pe cind mul-
-timea arunca pietre pe sicriu.
Nu, regalitatea francesa, departe de a repro-
sinta natiunea in veaGul al XVII-lea, o caricaturh
.s,i, departe de a o imbogati, o scädea. Daca Franta
a trait puternic in acest veac, daca a capatat
lotarele sale naturale spre Rasarit, daca, a pre-
gittit aceh mare influenta, culturala- care s'a in-
tins asupra Europei intregi Inca din zilele lui Lu-
Zovic, aceasta se face, nu prin rege, care iea de la
toate lucrurile acestea dijma, cum iea de la bo-
gatia particularilor, vitejia ostasilor i inteligenta
supusilor, de la frurnuseta supuselor sale, ci prin
www.dacoromanica.ro
326 Istoria poporului frauces
alt fapt, pe care ar trebui sh-1 cunoastenr mai bine-

de cum putem astAzi : prin sAnAtoasa viaVi, de
provincie, care nu era infectatä de atmosfera.
de la Carte. Se datore§te acelei buijghesii serioaase
si muncitoare, bconoame, care a pregatit ea,.
prin oamenii sà, i numai prin ei, literatura.
veacului al XVII-lea. Corneille nu era ducele.
de Corneille, nici Racine marchisul de Racine,
§i mai ales bietul actor insultat ti batut, care-
a innoit timpul de libera criticA al lui Rabelais,.
nu era contele de Moliere. Si nici marii pictori i.
sculptori, rharii arhiteci ai lui Ludovic al XIV-lea.
nu veniau decit din contoarele sau casele de comerc.
ale cutArui sau cutArui negustor trances, inno-
bilat mai mult sau mai putin, pe o vreme cind:,
nobilitarea se theea cu miile In fiecare an. Pina.
si acei cari organiseaza armata francesä, cum a.
fost Louvois, doar daca erau nobili da clasa a patra
si a cincea : cariera lor de militari ii sernnalase,
si ei nu Intrau la °Lute, nu ceriinu favorurile,
acolo. Daca un Colbert a creat via0 economicil
Franciei, care a putut resista intru citva sit.
enormei risipe a lui diudovic al XIV-lea, e pen-
tru cA, n'a urmarit filiera obisnuith., ci a ur-
mat acel drum greu de munca, crutare
organisare a tuturor -energiilor omenesti pentru,
a ajunge la un scop vrednic de aceste energn.
Nepotul negustorului de grin, yin i postav dirk.
Troyes a Inceput, in adevhr, ca simplu scrii-
tor in cancelariile regale.
Dar, atunci, se va spune, daca regalitatea
francesa, dacA tOatà clasa strinsa in jurul ei,
aceia do care- se vorbe§te in memorii, in cronici
www.dacoromanica.ro
Poporul frances conf de reg. absoluti : Ludovic al XVI-Iea 327
In actele publice, In rapoartele diplomatice, este

asa li daca imensa majoritatea a terii e altfel,
daca de sus nu yin decit forme pretentioase
asupra intregii activitati nationale, care nu apar-
tine celui cu forma, §i clack jos, acei cari mun-
cesc In toate domeniile nu cIstiga destul dupa
aceasta muncá, nu sintem in plina revolutie ?
La aceasta raspunsul trebuie sa, fie : da. Este o
mare greseala sa se inceapkRevolutia francesa
la 1789; de fapt Ludovic al .XIV-lea a vazut
innainte de a muri cele d'intliu semne ale ace-
stet revolutii.
Da, era ma de Incatusata natiunea francesa.
incIt i-a trebuit un -secol Intreg do continua re-
volutie in domenii deosebite pentru ca sa ajunga,
tirziu fli obosita in concurenta altor natiuni, la
Intrebuintarea deplina a puterilor sale pentru
scopuri care sa-i apartina int'adevär. Regali-
tatea §i-a prelungit agonia un veac, i, &Ind na-
tiunea a ajuns sa smulga din 'ulnae regalitatii
agonisante sceptrul cirmuirii, atunci era pentru
natiunea insasi, fata, de nevoge momentului,
putin prea tirziu.
www.dacoromanica.ro
XVII
Epoca filosofiei in Franta
Ca s5, se explice cum s'a putut ajunge de la

c ea mai imposanth, si absolutA forma a monar-
hiei absolute la anarhia popularA care incepe
la 1789, s'au cautat de istorici causele decaderii
Inca in cei din urma ani ai lui Ludovic al XIV-lea,
-cind lacheii neplatiti cereau de pomana la portile
cdstelului de la Versailles, cind, cum am spus,
pietre de ura ckleau asupra sicriului ce cuprindea
rärnA§itele stralueitorului rege.
1,ci s'a admis indata ea rnotiv, dupd acesta,
acel capitol rusinos din istoria Franciei de sus care
e Regenta. Filip de OrMans, fiul fratelui lui Lu-
dovic al XIV'-lea, care tuteleazgt pe regele copil,
Ludovic al XV-lea, stranepot de fiu al celui mort
in blästamuri, era 'un cavaler Viteaz, un general
bine inzestrat F,i, in vremea cind Descartes ili
suite, geometria, un cultivator asiduu al §tiintelor
exacte, ceia ce pentru du§rnanii sAi insemna un
www.dacoromanica.ro
otravitor patentat. La Inceput administrator plin,

de crutare, filosof" din inthia categorie i pri-
gonitor al Iesuitilor, el a fost Insa, unul dirk.
cei mai stricati printre oamenii timpului sau
nu s'a sfiit sa afiseze aceasta cu un etnism
absolut. Ca sfatuitor el a pastrat pe vechiul
sau inviitator, abatelo Dubois, care-i daduse toate-
libertatile §i-i ingaduise toate licentele : spiritual,
fara frica, ingeniqs, el a inaugurat o politica not*.
care a dus la dusmania fata cu Bourbonii diri
Snania, la razboiul cu dinii i la umilirea lor..
Ducele de Bourbon, un batrin om de treaba
apoi Invatatul cardinal de Fleury, istoric, al Bi-
sericii, condusera apoi afacerile. .
Pe elnd Ludovic al XIV-lea, aproape despartit

de blinda lui sotie, fiica regelui detronat al Po-
loniei, Sta-nisIav teszczynski, po care nu-1 putuse-
restabili cu armele, dar Ii asigurase un adapost
ca duce de Lorena, petrecea In public cu tiitoa-
mai mult : o regenth, ,

role sale, purtatoare de titluri nobiliare doamna.
de Pompadour a fost o adevarata regina, poate
coborindu-se, une ori, F,si
pIna la fetele servitorilor sai, Fleury indrepta, pe
cai care nu erau totdeauna cele mai potrivite
cu traditia i cele mai sigure, politica externa
a F ranciei. Ea intervine in razboiul pentru
succesiunea austriaca Impotriva Mariei-Teresei §i
pentru rivalul ei bavares (1740-8) ; ten dinta
veche de a capata Terile-de-jos e explicatia §i
scusa acestor Sacrificii, de si pacea de la Aachen
sili .pe rege a restitui toate cuceririle sale. in al,
doilea razboiu dintre Austria i Prusia, d-na de
Pompadour atrasese Franta de partea noii sale
www.dacoromanica.ro
Ep6ca filosofrei in Franta 3l
prietene, regina Ungariei, i pacea dela Paris,..

In 1763, care mintui razboiul de sapte ani,
aduse pierderea unei Orli din acdle colonii pe-
care, In decursul secolului al.XVII-lea, le fun-
dase In America. initiativa francesa : Canada
SCotia Noua, cele mai rnulte din vechile contoare-
indiene. Ludovic al XV-lea, oclata le Bien-Aimé,.
pentru Increzatorii sài supusi, daca nu pentrug,
singurii panegiristi ai Curii, se multumi sa spio-
neze prin agenti secreti actiunea ministrilor sai-
Lui ii ajungRa sr -aiba petrecere ieftina la in-
derninä.- N'a zis : apr,s moi le deluge", dup6-3
mine potopul", tocmai pentru ca-1 interesa foarte
putin i ce va fi duph dinsul.
Dacä regalitatea,si permitea ea 6 cortegiuF
ei de favoriti si favorite aceasta v ià, motivui
e ca se credea in durata fara termin a unui
aemenea regim. Ochii erau orbiti de stralucirea_
lui, urechile asurziau de,. laude ; cugetatorii po-
litici 11 aratau ca o necesitate sociala ; istoricii
dovediau ca Bossuet, In celebru4 sãu Dis-
curs asupra istoriei universale", ca spre aceasta..
monarhie absolutä, de singur drept divin, so-
indreptase, peste toate fasele ei, istoria omenirii.
Olimpul regal era prea sus pentru a fi accesibik
escaladarilor unui popor furios de miserie irätäcit
tot mai mult de doctrine demagogice.
Asa a fost i dupa moartea, in cele mai mi-
serabile Imprejurari : de varsat prins, se zice,
Intr'o aventura cu o copU , a lui Ludovic al
XV-16, ptirasit, si nu numai din causa teribileio
molipsiri, de toata tomes. Urnuisul säu, In 1774
un nepot de fiu., Ludovic al XVI-lea, avea eel-
www.dacoromanica.ro
332 Istnria poportpui frances
mai bune intenii. Hanit tn idei de reforme, ce-

-titor al literaturii revolutionare pe care o vom
-cunoaste i aprecia indath,- el lul condeiul pentru.
a face din citeva linii de decret fericirea terii sale.
Avea la fndemiri i oameni de ispravä, pe earl
la nevoie i-a Intrebuintat. Dar, dach, a lásat sh
-cadá, In urma unor intrigi neiertate, oameni ca
7urgot Intiiu, ca Necker pe urmgt*, ca S. in-
-credinteze soarta FDanciei, in cele mai grele
momenta de crish, unui vanitos decavat, cum era
Calonne, capabil sh aplice s,i regatului, pentru
.a-1 salvh, sistemul care-1 ruinase §i-1 compro-
misese pe dinsul, e efectul aceleiasi oarbe cre-
dinte : eh, orice s'ar face, nu vor fi decit ne-
multumiri de acelea ale claselor privilegiate
ca magistratii Parlamentului , care se puteau
tinge, duch nu prin arestäri i expedieri In
provincie, prin aparitia personal& a regelui In
Parlament /it de 'justice .§i prin seriso-
rile de poprire lettres de cachet, atunci
_prin ceaialth reteth, menith sh cistige opinia
public i toate vanitatile hrhnite de dinsa : con-
-cesii trechtoare i un ipocrit zimbet.
Nicio putere organisat& pentru lupth nu std-
-tea In fath. Nobilirnea trhia din pomana pensiilor
la care se ingramhdiau toti pina, la, Innabusire,
-cei cari strigau duph mai matte reforme fiind
-cei mai lacotni la ghiset. Clerul, odilmind li-
berthtile sale galicane de odinioarl la umbra
Concordatului, care-1 supunea defiriitiv Sfintului
Scaun, nu., mai avea alt& valoare decit s adauge
abatii shi scriftori la alti intelectuali" ai timpului
.,
as' un numar de curtesaui canclidati de ministri
www.dacoromanica.ro
Epoca filosofiei in Franta 333
la aceia pe cark dadea vechea nobilime, nobi-

limea ridicata prin diploma regala din burgbesie-
Sau nobilimea parlamentara (la noblesse de robe)..
Burghesia ea insási nu forma un corp, ci, im-
partita dupa ocupatiile ei, frä niciun mijlo
de raliare si de inOlegere comuna, ea participii la.
viata celorlalte stiari sociale dupa imprejurarile
fiecaruia. De alminterea toata filosofia" noua nii
voia sâ tie nimic de aceste deosebiri istorice,
nelegitimate prin vre-un principiu general, ne-
conforme ratiunii, dintre oameni ; formele medie-
val Ii erau unite i atunci cind represintau a
situatie cistigata, un mijloc de lupta, o cucerire-
a libertatii, dar fara steagul ei. Poporul, el
Ii ducea la tara o viata pe care desfiintarea-
inceata a serbiei o facuse mai grea, nu mai usoara,
toti ace§ti nenorociti, cercetati de foametea pe-
riodica i hranindu-se adesea cu pine de scoartb.
de copac, neavind nicio putintã §i nicio dorinta
de a spune in forma politica singurul lucru care-i
interesa : ca., au o viata din ce in ce mai grea, pe
care nimic nu vine s'o sprijine i nimeni nu se
gindeste -a o indrepta altfel decit prin decia-
matiile filantropice ale te.oreticinilor ori prill
masurile iiaive, fara sinit practic i fara efect,
ale nesabuitilor visatori de reforme. De fapt,
seniorul se dusese, dar drepturile lui rAnnäseserii.
Putine multumiri se vac fi auzit la 1779, cincl
Ludovic al XVI-lea, unul din acesti teoreticiani,
si reformisti, facu, prin decret solemn, ceia ce
altii facusera pe tacutelelasind sa, cada in de-
suetudine o situatie care nici nu mai avea vre-un
www.dacoromanica.ro
334 Istoria poporulni frances
avantagiu pentru dmni1, desfiinilind serbia pe

domeniile regale.
Vechile datini locale nu mai existau. Provin-
-dile se deosebiau numai piin Parlatnenie care
pirotiau In orase ce ' fusesera odinioara centre
episcopal() vestite ori resedintele unor temuti
eeniori. Ele nu erau o primejdio pentru nimeni ;
in afar& de opera lor zilnicrt de judecata, ele
indepliniau in viata politica anumite forme do
inregistrare, a caror valoare era foarte mites-
tabila, Coroana avind de malt toate mijloacele
trebuitoare pentru a guverna. Fs>coala de eccrno-
misti a fisiocratilor cornbatea cu ura hotarele care
be despartiau, vazind In ele. nu margenile firesti
ale unor individualitati necesare, ci piedeci aduse
acelui liber comert al grinelor care singur putea
feri tara de prinaejdia periodica a lipselor
de hrana.
Fata de aceasta societate, In care toate
turile,- §i cu toatlumea, le avea acuma regele,
acesta putea credo ca totul Ii e permis. Dis-
punea de venituri care, -bine administrate, i-ar
-fi dat' o putere formidabila. E drept ca raz-
boaiele lui Ludovic al XIV-lea i cele, asa
-de indelungate, ale urmasului sau ingreuiasera
do datorii Tesaurul. TJn Scotian, Law, propuse
ducelui de Orláans, Regentului, sa ajute Coroana
-printeo mare institirtie de credit, sprijinita pe
-exploatarea domeniilor Statului si a priVile-
giilor de comert in America-de-Nord, In Indii,
in Senegal, care ar fi atras in. cassele regale
Zanul rAmas fAra Intrebuintare in tot regatul.
www.dacoromanica.ro
,
/
Maw, incintat de cele d'intttiu resultate, foarte
iavorabile, ale intreprinderii sale, care provo-
-case in public o adevarata furie de specula'iie,
lasa ca sporul fantastic al valorii actiunilor sale
-sa creascti din zi in zi, fara sa-§i inchipuie cil
va veni o clip& de rece si siguea, constiinta, crt
urmarile ei catastrofale ; la desvoltarea baselor
inse§i ale creditului sail nu s'a gindit niciodata,
acest aventurier, ametit el insu§i de bautura.
Ile care o intindea aviditaiii- celorlalti. Din
Tatima, sigur ca banii vor continua sä curga,
in biurourile sale, el ceda cti usurinta cererilor
tle imprurnut, de cadouri, pe care i le facea
.Statul insusi ca si ministrii §i favoritele, in cei
citiva ani de paradisiaca incintare. Omul care
-avuse intaiu o simpla ingaduinta de la Guvern,
,devenise controlor general al, finantelor Statului,
.care pareau ca se resurna deci in norocul lui.
Cind, intr'o spaimintiltoare crisa de desperare
-a multimilor, edificiul fantastic se prabusi, Statul
insusi aptirea ca falit, §i nimic n'a mai fost- in
-stare sa-i cistige increderea acelora catre cari
ar 11 dorit sa, se indrepte.
Inteligenta decazutului (Dubois stitt totusi,
nu numai sa scoot& momentan finantele regale
.din acest
./
mare impas, dar sa li pregateasca
un vutor. Se gindia la o reforma generala a
-impositelor, care ar calca privilegiile seculare
ale nobilimii, '§i incepuse a face o evaluare dis-
-creta, a averii imobiliare. Dibuiri pe aceiasi cal°
a noilor reforme deosebese Ministerial lui Tar-
got, care credea Insa cA mintuirea se poate
gasi, nu intarind oH transformind cladirea haotica,
www.dacoromanica.ro
dar sanatoasa irc multe 01.0, a trecutului, Inca.

asa de viu in asezaminte si in suflete, ci inla;
turind toate piedecile pe care ea le cuprindea
in sine. Facea, astfel, prin desfiintarea vamilor
interioare, a privilegiilor inchise de breasla, lcrc
liber pentru o forta care -nu se putea produce-
dela sine ,§i pc care reformatorii o credeau ca:
i
exista undeva, gata sa se arunce tumultuos per

noua cale care se deschidea. Din partea lui,.
Necker privia totul ca o simpla chestie de con-
tabilitate gresita, care trebuia indreptata in con-
tabilitate bunk printeun budget rational si mai
ales prin unul care sa fie publicat, in mijlocul
aplauselor, ca o opera de mintuire, cu toate
divulgatiile sale interesante.
Un nou Law, dar fara capital propriu, apartt
in persoana inlocuitorului acestO teoreticiari
economic fara practica ii acestui bancher fara-
teorii i conceptii : un senior de Curte dupa da-
tina Regentei, Calonne. Nimeni dintre oamenii
cu trecere n'a venit cu mina goala .de la acest
simulator de bogatie, care credea ca. pe aceastti.
singura cale se poate restabili un credit corn-
promis. Dincolo de actiunea lui era vntra
regalitate un singur mijloc : abdicarea in minile
natiunii pe care nu *tiuse s'o conduca.
Regele dispunea de o armata care cIstigase
glorie In toate colturile Europei. Aceastä armata.
putea oricind sa cistige biruinti asupra strainilor ,
eA era mult mai putin capabila insa de a film
ordinea In interior. 0 comanda unica lipsia
regimentele, cu organisatie proprie, aproape auto-
www.dacoromanica.ro
Epoca fit osofiei in Franta 331
nome, nu erau la indemina regalitAtii. Dar, cum

am spus, nimänuia, dup& dou& veacuri de liniste
deplinti, in interior, nu-i putea trece grin minte ca.
ea ar trebui s& fie intrebuinat i pentru
acest scop.
tn fata acestui vechiu regim, care cuprindea
Inca intiinsul atita putere realä, pe ling& o
sigurant& oarbk se ridica, dup& conceptia curentä,
marea putere moral& a miscrtrii filosofilor, refor-
matorilor politici cari se gätiau sh smulg6, puterea
din minile regalitAtii imbAtrinite i incapabile,
pentru. a crea, en forte -populare improvisate,
un regim nou, izvorit din conceptia ct poporul
are dreptul de a se cirmui pe sine, c& el nu
poate s& paraseasc& niciodat& definitiv acest
drept pe care 1-a delegat temporar, c singur&
aparitia lui este suficient& ca s inl&ture pe
aceia cari pin& atunci au lucrat in numele lui.
E (Marina exprimat& cu o simplicitate convin-
gâtoare .de Jean Jacques Rousseau, unul dintre
acesti filosofi, in carticica sa, do o r&spindire
asa de vastk Contrat social".
Dar filosofd" nu formau un grup de propa-
gandisti politici, cunoscAtori ai nevoilor practice
din lumea in care träiau, in legaturi neconte-
nite cu societatea pe care intelegeau s'o indrepte
spre mai bine pe caile netede ale cugetarii
logice. Ei nu st&teau in afar& de aceastä lume,
näscuti in alt mediu, de teranie asprä, 1e nemul-
t&mitä burghesie, ori desfacuti violent din solida-
ritatea cu oamenii vechii organisari i conceptillor
traditionale. CA trintiau us,ile la intrarea In
www.dacoromanica.ro
33S Istoria poporului frances
aceastärlume, aceasta nu inseamna ca erau hota-

riti sa nu aiba nimic a face cu un mediu in
care-i asteptau atitea av.antagii i atitea satis-
factii de vanitate. Demonstratorii fara crutare
ai neajunsurilor existente, mai mult : ai absurdi-
tatii logice care se gäseste la basa tuturor lucru-
rilor existente, umblau dup5, pensiunile pe care
le impartiau mlnile cele mai necurate, de favoriti
ti de curtesane ; ei se dusringiniau turbat intre
dinsn pentru aceste favoruri i ineau, in mijlo-
cul ironiilor cu care coples,iau societatea contern-
porana, la nimicuri ca titlul de gentilhomme
de la chambre", cU care Voltaire fusese impo-
dobit ti pe care eu durere s'a vazut silit a-I
päräsi.
Cercetarea originilor i vietii fiecaruia din

acesti protagonisti ne va inthri i mai mult in
aceasta parere. Voltaire nu e un fiu de burghes
din provincie ori de teran sarac, ci din nobili-
mea tribunalelor, fiu de notar si de functionar la
Curtea de Conturi ; mama-sa e nobila. Crescut
la,un Calegiu de Iesuiti, trebuia sa fie magis-
trat. ti lasa vechiul nume de Arouet i iea,
prin anagrama lui, pe acela de Voltaire, cu
particula, ca sa, faca figura mai buna in socie-
tatea superioara a timpului. A stat la Bastilia
ur an pentru cutare versuri imprudente, dar
Marmontel ni spune ca acolo se dadea min-
care d6 doua, clase i c putea cineva sa-si
-tie servitor si sa primeasca -visite. Pribeag
in Anglia, unde deprinde stilul pamfletelor sale,
el se intaarce in patrie pentru a se amesteca in
www.dacoromanica.ro
Epoca filosofiei in franta 339
-
afaceri din care iese bogat. Daca anume scrieri
ii aduc jigniri, se gaseste cite o doamna, nobi1a,
care-i da adapost in castelul ei. Doamna de Pom-
padour se face ocrotitoarea lui, si el va scrie
viata lui Ludovic al XIV-lea, ba §i a lui Ludo-
vic al XV-lea, Impodobindu-le cu tot farmecul
stilului sau precis §i elegant. Pe linga Frederic
al II-lea din Prusia, care 1-a chemat la dinsul,
a fost un curtesan foarte deprins a maguli, si
va pleca de aici numai pentru cä a intilnit in
alt filosof" un concurent la parasitismul glo-
rios. E de ajuns ca ducesa de Weimar sa, ceark
o lucrare istorick despre trecutul german ca sk
scrie Analele Imperiului". La Ferney, unde se
retrage, desperat ci% regele nu-1 prirneste la
Paris, el "e un castelan ca oricare. Dacb iea
apArarea nedreptAtitilor, alege nume mari,
casuri celebre... Si, acum, toath sil;nta lui e s6,
iasä in vedere, zi.,,de zi, sk se vorbeasca de
dinsul, de scrisul sal], de fapta sa, de gluma sa.
Intr'un tirziu, la 1778. supt noul lege blind,
poate sk, se Intoarck la Paris, unde e primit ca
un Suveran biruitor. Se imbolnäveste, 0 ultimele
cuvinte ale acestui ireligios shit tot asa de cinice
ca si acelea din timpul cind n'avea infinita obs-
curitate innaintea sa : e gata a indeplini formele
indatinate, dar, clack ar fi in India, ar _muri cn
o coad6 de vaca in mina ; prelatului care Incearca
a se strecura lIngk dinsul Ii striga, : läsati-mk
sä rnor in pace". E oare In aceasta. figurä rinjitoare
cevh din acea simplicitate naivä, din acea buna-
tate increzato,are, din acea nesfir0th mila care
deosehese totdeauna pe acei caH pregatesc marile
www.dacoromanica.ro
340 Istol ia poporului francez
revolutii ? Dar Voltaire nici n'a .crezut vre-odat&

ca societatea trances& va merge mai departe in
nemultamirea ei d-ecit aplaudarea satirelor lui !
Rousseau, dätätorul Coranului revolutionar.
Fiu de ceasornicar din Geneva. Strain prin ori-
ginile sale, ca i printr'un spirit in care se simte
pina la sfirtlit seaca logica a calvinismului. Ser-
vesAe la case man si -trece la catolicism fara.
criat de con0iinta. Se face celebru printr'o tesh
paradoxala sustinut& innaintea unei Academii
de provincii, la. Dijon, in 1749. Se arata un
adversar al culturii care conrupe, un partisan
al starilor naturale, In care mai tirziu eroul sau,
Emile, va caphta de la sine, taxa educator, toate
notiunile, pärai la aceia, suprema, a lui Dumne-
zeu. Dar un contemporan a pretins ca, Rousseau
era gata sh sustie. tesa contrara. intors tin mo-
ment la Geneva, ravine §i la vechea lui confe-
sinne. E in adevar prigonit, dar nu humai
pet-am provocarea cuprinsa in paradoxele sale
ingenioase, infati§ate cu o superioarh arta, ci
pentru efectele unui caracter bolnhvicios, carer
cind nu aflk suferinta de la altii, F,d-o cre-
iaza singur. Ii e u§or s se supere, sa provoace-
rilpturi, sh se desparta de cei mai buni prieteni,
sä place in lume, reluind vagahondagiul cu care,
incepuse viata sa, dar niciodata altceva debit
lovitura de stilet a pamflefului, niciodata riscul
personal, vorba calcla, fapta eroica. i a putut
ti poporul frances in masele sale adinci, pina
la care a pätruns tottO numele lui Voltaire,
ceva despre acest filosof ambulant, cu vemintu1
curios §i. fate; ascunsä de oameni ?
www.dacoromanica.ro
Epoca ftlosoftei in Franta 341
1
Montesquieu. Mai ales un magistrat, un jurist,

cautator de cause profunde si descoperitor, adesea,
si de legaturi superficiale in marile lucruri istorice.
Viata total isolatä. Niciun element de agitatie
in cartile lui celebre despre causele maririi F,ii
decadentei Romanilor" §i despre Spiritul Legi-

lor"/adeca despre esenta lor. Scrisorile per-
sane" din tinereta sint numai o spirituala critica
mascata a moravurilor timpului. Revolutia, nu
numai ea, n'a, dorit-o, dar i-ar fi fost imposibil
s'o inteleaga.
Dintre cei cari smut pusi pe planul al doilea,
Diderot n'a avut destule laude pentru Ecaterina
a Rusiei, Suverana absoluta in mod asiatic, si
care debutase prin crima. Avea naiva ilusie ca
ea-1 chemase la Petersburg pentru a-i da retets
prin care sa, reformeze Rusia. Dintr'o familie
de cutitari. Crescut in imprejurari de aventura
socia16, si literal* Asa si traieste,de alminterea
dui:A o nevoie a timpului, care nu gäsia loc
pentru oamenii spiritului ; e viata, in Anglia, a
lui Samuel Johonson, a lui Addison, a atitor
altora ale caror scrieri au dominat vremea.
Enciclopedia" lui, care strinse laolalta pe WO
filosofii" intr'o opera de propaganda oarecum
populara, trebuia sa, fie numai o traducere, o
adaptare a unei lucrari englese. Ea n'a putut
patrunde dealt in anumite cercuri. Iesuitii, furio0,
cari se oferisera a colabora, ii facura succesul
prin denuntarile lor. A fost un scandal, dar
intr'un cerc asa de restrins de initiati, in acea
mica lume paristana, singura ale chrii mischri
se vedeau. intro proteetorii Enciclopediei se
www.dacoromanica.ro
gäseste, nu numai niinistrul: luminat" care a

fost Malesherbes, dar sr" until mai putin lumi-
nat", Choiseul, si nu e de mirare, dupä le-
gaturile pe care i le cunoastem , doamna de-
Pompadour ea insAsi. §i Iesuitii, uriti de that&
lumea, erau sA fie expediati din Franta in cursul
acestei lupte chiar.
D'Alembert, care gasia pe Diderot ,p/licticos,
fudul (suffisant) si arogant", era un copil
gäsit, al unei femei de spirit", celebra, si al
unui ofiter, (din nobilime. De profesie, materna-
tic; de temperament, solitar. G-indul unei revo-
lutii trebuia sa,-1 sperie orisA-ldesguste Pensionar
al lui Frederic al II-lea, care intäiul --dintre
cei de sus ii descopere meritele 1).
Ajunge atita ca sti se vada, cä marea mis-
care, thsturnAtoare de tronuri si schimbatoare a
lumii, nu putea sh piece de aici. in locul unor
trainice adunrtri de conspiratori, in locul unor
donciliabule de fanatici, n'avem in adunttrile lor
decit exhibith de talente in saloanele femeilor
ce spirit" pomenite mai sus. Nu femei de un
merit deosebit, de, o inteligen ta. superioark de
talent ori de nume mare, ci numai femei dibace,
care stiau cum sti atragh, sä imprieteneascá si
sa, retie pe un numax de fruntasi intelectuali ai
epocei lor. Toata, lumea venia acolo fail deo-
sebire de nastere si de rang, printii singuri find
opriti de etichetA de la toväräsia mr ceilalti.
Discutia se tinea in margenile limitate ale bu-
nului gust si, mai mult cleat o discutie, era un
r
1) V. 0 N. Iorga, Istoria lite aturdor romanice (supt presa).
www.dacoromanica.ro
Epoca filosohei in Fran ta 3 43
schimb de vorbe spirituale. Nimeni nu-si dadea

sufletul ; toticochetau cu dinsul. Se vorbia mult
de I'M' pe socoteala aproapelui, cind nu flicea
parte din oamenii cetei. Se distrugeau reputatii
si se creau altele ; se urziau cabale, ca aceia
care, Inteun moment, a ranit asa de adinc sa-
natatea lui Voltaire, fãcind sã-i treacii hmainte
batrinul alcoolic fära talent, Cr6bi1lon.
Saloanele ajunbeser6 o putere idsa in aceasta,
Ora centralisatã, resurnatgi In "Faris. Curtea ba-
t rinului Ludovic al XIV-lea fusese sumbrã ci
trist5, stápinitd de apasätoarea pietate a mus-
trärilor de cuget si de amarAciunea infringerilor
umilintelor. Curtea depravath a Regentului
aceia, aproape de aceias,i treapta morala, a lui
Ludovic al XVI-lea nu aträgeau decit prea puOnN.
lume. Afar& de un restrIns numar de oameni
de petrecere, mai mult tineri, cari se mai adunan
la Curtea incepatoare a lui Ludovic al XVI-lea,
pe care o conduceau cochetele capticii ale unei
arhiducese de douäzeci de ani, frivoI i igno-
rantä, Maria-Antoineta, nu mai era nimic. Atunci
salonul" o Inlocui. i printii Inii cunosteau
adinca Inriurire a noului centru da viata so-
cia1 i culturalk. Doamna Geoffrin era oprit6.
pe strada, la Viena, de_ Maria-Teresa ea insási,
si sora lui Ludovic al XVI-lea o chema la o
expositie de pictura la care erau adunate numai
prietenele ei.
Nfci filosofii" individuali, nici adunärile lor tu

saloane" n'au creat acea nemultumire politucä
din care a resultat Revolutia. Ea era mai veche.
In veacul al XVI-lea luptele religioase da,duserä
www.dacoromanica.ro
un curaj extraordinar propagatorilor doctrinei

de riisturnare. Prin patnfletele 'n versuri li in
prosh, prin scrierile de teorie ale until Ramus se
intimpinã Incrt tot ce au spus _mai indraznet
oamenii Adunarii Nationale, dach nu si ai Con-
ventiei. Jegtfirea tiranilor" se impune ca o da-
torie ; poporul" e 1nfatisat ca singurul factor
vrednic de respect si de iubire, si republica" de-
vine idealul. Focul framintarilor zilnice, betia
singelui viirsat incAlzise oameni cari gAsiau in
anticitatea clasica, Inteleasà superficiala, prin for-
mole, si nu prin esenta ei, dovezi si exemple pentru
toate aceste credinte ale lor. Peste aceste invä-
-tlituri trecuse zimbetul pärintesc al lui Henric
al IV-lea, varga de fier a lui Richelieu, impu-
natoarea pompo, a lui Ludovic al XIV-lea, dar
dupä un veac si mai bine intelectualii ffirà ca.-
plitiiu, orfani alintati §i prigoniV, pe rind, ai
unei societati capricioase, le descoperiau si, intr'o
formá nouk_ li (Mean drumul in lume.
Am vazut ca, o burghesie organisatä pentru
schimbare nu exista mai mult deott o nobilime
strins legat a. de traditiile ei. Explicarea incepu-
turilor Revolutrei nu trebuie cautatA deci In ma-
nifestarea vio1ent6, a intereselor de clasa, pe cit
in psihologia particularä a tineretului care se
ridica, din toate stratele sociale, acum, in a doua
.umätate a secolului al XVIII-lea.
i
coala iesuitä, pe la care trecuserä cu totii,
&Idea un fals ideal antic" de libertate, egali-
tate si fraternitate". Fiecare absolvent al clasei
de filosofie se credea un Brutus si cauta o tri-
bung. 0 misiune revolutionara, si-o credea pas-
www.dacoromanica.ro
Epoca Iliosofiet in Franta 345
tratä de Providenta distribuitoare de glorii. Pe

linga ocasiile date de exercitarea profesiunii de
advocat, se mai gäsia pentru a filosofe, social
§i politic, aceia a concursurilor de Academie. Se
primiau inaintea publicului lauri cari tulburau
mintile necoapte i le fIceau a diuta cu mice
pret un mediu mai vast pentru puteri acum In-
cercate. Si influenta lui Descartes adáusese un
element nou : cultul raiuriii, siguropta nezgu-
duitä cà ea singura, fArA un necontenit control
asupra realitätii, este In stare sh resolve, au
mecanismul ei de ceasornic, toate problernele
Revolutia biruitoare in. Anglia la 1688, re-
gimuJ parlamentar plin de lupte cu o puternick
elocventA reala inriurise pe toti acesti oameni
diatre Zari unii au petrecut citva timp in Capi-
tala englesä. 0 intreaga literaturà contribuia sä-i
atraga pe aceastä cale, cu cArtile la moda care se
chiarna, Révolutions" : Revolutions de, Suede,
.Révolutions du Portugal -0 aF;et, mai departe. A.
face o revolutie", a distruge un tiran", a libera
poporul" era pentru oamenii ace§tia o datorie ;
cine n'o faaea, se creclea oarecum desonorat.
Aceast5 generatie gasi mijlocul de a se ma-
nifesta. §i In secolul al XVII-lea Parlamentul
judeatoresc frances facuse gre§eala ambitioasii
de a se confunda cu Parlamentul politic engles,
de unde amestecul sAu in F-rondA. Traditia fu
reluat4 de dinsul in veacul al XVIII-lea, in-
data ce greutäti rasárirà In calea regalitittR.
La 1771 el refusä s. inregistreze decrete re-
gale i fu exilat, pentru ca Parlamentul de in-
www.dacoromanica.ro
34i Istoria poporului frances
locuireT zis Maupeou", chip& ministrul care-1

crease, sA fie desfiintat dupgt trei ani.
thud o adunare a notabililor", chemattt de Ca-
lonne, in 1787, nu ajunse la niciun capa,
pentru ca urma§ul situ, arhiepiscopul de Tou-
louse, Lomenie de Brienne, s5, fie mai fericit,
cgtpatind impositul general pe p6mint §i- taxa
timbrului, Parlarnentul se ridica, avind pretentia
de a represinta viitorul, atunci chid, de fapt, apara
privilegiile tiecutului. Un advocat verbos, d'R-
premesnil, care era sh fie ghilotinat mai tgrziu,
porni, din vanitate, ogupt4 contra intentiilor bune
ale regelui, obiectin-d formele in care se presintau.
Ludovic al XVI-lea inregistra, cu forta edictele
prin presenta lui persoriara ; Parlamentur pro-
testA §i fu exilat in intregirne, pentru a se su-
pune. Cind fu vorba de o noua, hotärire regall
in materie de taxe, se produse ins a. tumult in
adunare, care ceru convocarea Statelor Gene-
rale. Se vorbia in observatii scrise (remons-
trances) de libertate" §i despotism" ca de dou'd
puteri care §i stgtteau fata in fata, de Consti-
tutie" §i de Parlamentul vostru". Regele se
gindia la introducerea unor noi tribunale de
veche amintire, dar descoperirea acestui plan
exaspergt §i mai mult pasiunile Cind se lira.
hothrirea de a se aresta agitatorii, Parlamentul
hotart sgt nu paräseascA §edinta pangt nu va ea-
päta satisfactie. Dup5, noi frarnintäri Curtea
ceda in Septembre 1788.
-.
Intre acei cari aplaudasera tiradele de teatru

ale lui Eprdmesnil erau §i tineri nobili, ca La-
fayette §i Rochambeau, cari revenisergt de curind
www.dacoromanica.ro
Epoca firosofiet in Franta 347
de la o lupt a. pentru libertate, in care opinia

publica, silise i Statul s'a' se amestece : räscoala
coloniilor engiese din America-de-Nord contra
metropolei (pacea se incheie la Versailles in
1783).
CredincioE,di regelui, ca i clasa din care se
ridicasera ei, aduceau insA de pe cimpiile de
lupt& ale unui nou continent cultul unei religii
not,* csareia erau gata sa-i sacrifice §i datoria
lor cátre cel d'intliu nobil, care era regele. Avin tub
lor sincer §i entusiast, unit cu o compleatt lips5.
de simt real i politic, era sa, constituie pentru
Ludovic al XV1-lea o mai mare primej die decit
orice atacuri Ii puteau veni de aiurea in ceasul
cind deschidea, fait sä §tie incotro ii va duce
acest intäiu pas, Statele.Generale, menite a-i con-
sacra planurile de reforma, gata pregatite.
www.dacoromanica.ro
XVIII.
Revolutia trances& ti consecintele ei
Oa metodA in tratarea istoriei Revolutiei
francese,poate sa-si puie cineva-intrebarea dack-
se poate cuprinde , cum se face de obi-
ceiu Revolu-cia impreunit eu Imperiul lui Napo-
leon, cu intreaga epoca din istoria Frauciei
-colateral, din istoria Europei, In care predominä .
vointa consulului, primului-consul §i pe urmA

a impttratului Napoleon I-iu.
0 a doua intrebare predlabilã care se poate.
pune este daca rdzboaiele RevoluOei ii pot gasi
locul, In expunerea ror, allituri de fenomenela
interne ale RevoluOei francese care este
un. fenomen pur frances, in legatura cu so-
cietatea frances4 cum era la 1789 , sau dacà .
aceste räzboaie trebuiesc Disate la o parte pentru

a fi tratate mai mult din -punctul de vedere
european decit din punctul de vedere frances,.
servesc la lamurirea unor probleme de-
..fiindcA
interes general european.
www.dacoromanica.ro
Ni se pare malt Lai potrivit A, se trateze Revo-

latia francesh numai pänh la atopufernicia lui
Bonaparte, mai tirziu Napoleon I-iu, i sa. -se reserve
-epoca de dictaturä §i de imphratie a acestuia
pentru a fi push in legatura cu desvoltarea re-
galitaii constitutionale francese pat in 1848.
Choi Imperial lui Napoleon era tot o regali-
tate, regaliate constitutionala §i ea, basath pe
'sistemul adus din vechi timpuri imperiale ro-
mane §i stramutat la inceputul veacului al
XIX-lea. Se cuvine mai curind sh fie a§ezat
regimul pe care-1 introduce §i pe care-1 repre-
sinth Napoleon alaturi de regalitatea bourbonich,
EIe vechiu regim, sau de regalitatea cethteneasch
ne dureazt pinh la 1848.
imphratul el insu§i ni dh dreptate. S'a aphrat de
atitea ori spunind : n'arn nimic a face cu ideo-
logia Revolutiei francese. Acei cari au fäcut todte
isprävile de la 1789 §i pinh la 1799, aceia sint
ideologi, §i,. cind zicea : ideologi'intelegea : oameni
de pe altá lume, cari cred eh cu geometria §i cu
logica se resolva probleme politice, ceia ce e,
nu numai fals, dar §i stupid ; oameni de pe o
lame pe care omul o creiazh, dar Care nu exist&
cleat in legatura cu an umite raporturi ale mintii
ornene§ti, iar nu cu toate raporturile fiintei
noastre. Napoleon__ se credea pe dinsul un orn
real, §i intr'adevar a fost unul dintre cei mai
admirabil de reali pe lume. Dach in creatitunea
lui sint lucruri nedurabile, ireale, aceasta se
datore§te numai faptului ch personalitatea lui
era mare phria la monstruos. Creatiunea lui,
foarte realh astfel pentru oameni de aceastit
www.dacoromanica.ro
Revolutia francesa si conseeintele ei 351
talie, nu se putea mentinea, de oare ce oameni de

talia lui nu se pot, nu numai inventa, dar men-
tinea ei insisi in aceiasi fericia incordare a tu-
turor mijloacelor lor. Asa incit, oricit de ridicol,
oricit de mic, de meschin ar apärea un Ludovic
al XVIII-lea, cu bolnavicioasa lui gräsime 1enes5,
sau un Carol X-lea, condamnat prin vrista la
care ajunsese pe tron si prin bolile pe care
ea le attage dupgi sine, la o imobilitate regala,
-tot asa de desAvirsitä ca si a fratelui Oa mai
fin ca spirit, oricit de caricatural, ar fi apoi
succesorul lor cetAtenesc", Louis-Philippe, cu
invitatii venind la balurile palatului, in tram-
vaie si cu datoria lui de a iesi in balcon de
cite ori striga vre-un ghid de Englesi : Vive
Louis-Philippe !", totusi sistemul lor al tuturora
este sistemul lui Napoleon. Cu alte aptitudini,
de sigur, dar ceia ce hotäräste un regirn nu e apti-
tudinea persoanei, ci adevAratul continunut al sis-
temului. Regalitatea restauratrt si regalitatea re-
volutionark oricit s'ar deosebi in ce priveste
aierele pe care le ieau si gesturile pe care le fac,
cn toate acestea nu schimba,, nu pot si nu vor
sa, schimbe acel admirabil sistem de guverna,-
mint pe care Napoleon nu 1-a imprumut, ci
1-a creat, jupiterian, d'un seul jet"; dintr'o sin-
gurl turnEire a materialului. Regalitatea aceasta
a guvernat cu mijloacele napoleoniene, ,iar mij-
loacele napoleoniene slut tocmai negarea mijloa-
celor Revolutiei, introducerea unor garantii me-
nite 0, impiedece acea serie de turburaxi, dibaciu
intretinute, care erau capabile sã ridice numai
firi criminale si ambitii bolnave.
www.dacoromanica.ro
Iar räzboaiele Revolutiei, desi _sint necesare

de amintit din timp in timp ca sA se explice
anumite fenomene interioare, fenomenele Teroarei,
de pildA, nu slut necesare de la un captit la
altul pentru a intelege acea interesanta desvol-
tare internä a stärilor revolutionare.
In orice cas, rAzboaiele nu shit necesare in
forma traditional& narativa pentru a se deslusi
fenomenele interne provocate si de ele in viata
unei natiuni.
De altfel, id sine rAzboaiele acestea pot sa
fie extraordinar de interesante. Era nevoie pentru
omenire sit se schimbe granitele vechi, sit se
därime total, pentru motive de utilitate publica,
vechi cocioabe, dintre cam una era Sfintul Im-
periu Roman de natie germanica, in care de o
multime de vreme nu se mai fácea nimicl 17n steag
austriac vechiu filfiia de-asupra acestui edificiu
in mine, fa.ra, s5, fie in stare a-1 apara de orce
primejdie. Erau apoi : problema italianä, pro-
blema renana, a teritoriilor mijlocii dintre Franta
si Germania, de la Terile-de-jos pina, in Svitera ;
era problema rolului pe care i-1 va juca Rusia
in Europa modernA. Toate acestea intereseaza
foarte mult,-dar ca probleme particulare, mu ca un
apendice neapárat al Istoriei Revolutiei francese.
RAspingerea atacului austro-prusian in 1792
-este istorie francesit : Jemappes, Valmy se tin de
viata poporului frances. A Franciei e.resistenta de
la Verdun, din acelasi an, si tot asa cucerirea
lui Dumouriez, in Terile-de-jos dar campaniile
lui Pichegru, Jourdan, Moreau in Germania, cele
doutt strsalucite campanii ale lui Bonapaite, mai
www.dacoromanica.ro
Revolutia francesä si consecinteie ei 353
tirziu Napoleon (1796-000), In Italia nu mai

stilt insh istoria Franciei, ci lucruri fäcute de
Francesi, cu armate care, pia la o bucath de
vreme, sint inch francese cea din 1812 a fost
facuth, cum se stie, si cu contingente germane,
italiene, portughese , cu generali francesi, mai
tirziu supt imparatul Francesilor, dar ele nu
apartin mai ales Franciei ; au rasunet, au
influent& In Franta, dar, In sine, nu sint francese.
Trebuie O. se fixeze deci lirnite, spunind : acestea
fac parte din viata adevhrath, intru citva nor-
rnalh, a Franciei, dar, dincoace, Franta a trecut
dincolo- de rolul sau si indeplineste o functiune
general& europeana, si supt raportul general eu- -
ropean trebuie studiata, aceasta, functiune.
Toate acestea trebuiau sh se spuie, din punc-
tul de vedere al rnetodei, de la Inceput.
S'a aratat mai sus ca, Revolutia francesh nu
vine dintr'o desvoltare de un seed care sh se
poath urmäri in aceleasi limi, avind a face une
ori cu aceiasi oameni ori cir aceleasi categorii
de indivizi :.ea este un accident, care a resolvit
chestiuni foarte esentiale, puse de multh vreme.
Aceasta- nu Inseamn a. lush' ch problema a gäsit
in ceia ce noi numim accident solutiunea sa na-
turalä.
Revolutia francesh n'a fost un lucru necesar,
neaphpat, un lucru preghtit, organisat, pe care
o generatie Intreagh sh-1 fi vrut cu orice prey.
Tocmai starea de nepregatire absoluth In care
s'au gäsit cu totii, aceasta a provocat ororile
www.dacoromanica.ro
Revolutiei. Omul crud prin temperament, daca.

are educacie personalä si un oarecare sens
al lucrurilor publice, face mai putin ran decit
omul desorientat cu intentii bune, care se exa-
gereaza pe el insusi, care creste Ona la proportii
neingaduite rolul su, misiunea pe care si-o
atribuie si ajunge astfel a face fapte de care,
revenit in stare normala, incetind haosul in care
imprejurärile 1-au aruncat, s'ar rusitta. Daca ar
fi trait NIonsieur Maxitnilien de Robespierre si
fratele sat., Augustin, nu sint sigur cA n'ar
fi pUtut fi 1ntiln4i in eine stie ce rang supt re-
galitatea lui Carol al X-lea si mai ales a lui
Ludovic-Filip, caci sora lor, Charlotte, care pe-
trecea pe vremea cind cei doi frati dominau
Franta, si-a primit pensia si supt regalitatea
restaurata. Iar episcopul Grégoire, care votase
moartea lui Ludovic al XVI-lea, a servit, in cursul
negociatiilor de la Viena, parastasul pentru regele
osindit, adaugind in cuvintarea sa ca ziva exe-
cutiei a fost plina de invätaminte. Revolutia nu
inseamna manifestarea unei psihologii omenesti
fixate pentru o viata intreaga, pentru o gene-
ratie intreagA, ci numai un moment de crisA,
de teellbilA crisk in desorientarea si nepregatirea
unor oameni car:, in fond, nu erau nici mai
buni, nici mai r6i decit alkii.
A fost, cum vom vedea, intiiu. o greseala
a regalitatii, careia i-a urmat o serie de greseli,
asa de "mari, asa de . incilcite, incit a venit un
moment cMd, intiadevär, ca sii se facl patina
ordine in imbulzealti, a trebuit sa se intrebu-
inteze cucitul ghilotinei.
www.dacoromanica.ro
Revolutia frances1 si consecintele ei 355'
Am vazut filosofi urmarind. pensii regale sau

subsid.ii discrete ale doamnei Pompadour, care
am era, de sigur, cu obrajii ei roii, cu gentila
ei figura puclrata, cu phrul ei alb artificial, un
fel de furie revolutionara. Li ajungea atita si
satisfactia cotidiana a unei imonse vanithti. Am
inteles ea, dach este opositie, o fac altii, i ch,
aceasta opositie nu pleaca deci de la ei, de la
firea lor adevarata, de la cugetarea lor serioash.
Ei nu represintau o clash si nici macar o am-
bitie persona% ; represintau p moda, In secolul
al XVIII-lea revenise moda frondeuse", i o
urmh, nu toath lumea, ci o anumita clasa, ale
carii exercitii elegante de dárimare a unei or-
=dini barbare In folosul ordinii greco-romane, re-
publicane, ca In carti, le-am urmarit.
Pe cind d'Eprdmesnil facea ca Parlamentul
so declare in permanenta pentru a impiedeca
6,,..
arestarea sa, pentru ca, pe urma, sa declare, ca in

-tragedie, eh se sacrifica pentru obste, Beau-
marchais, un om de talent, dar de rea societate
zsi de rau gust, facea zgomot in jurul unei ata-
ceri de coruptie a cutärui innalt judecator sau a
sotiei sale, pentru a se vedea" si a deveni indata
-cunoscutul ii iubitul autor dramatic care a po-
pularisat figura bärbierului din Sevilla".
Cu atita i cu frumoasele reverii de pastorala
politica ale tinarului dorm' de Lafayette, nu
s'ar fi avut niciodata o revolutie. S'a intim-
plat ins& i altceva. Regele n'avea bani. Am
-vazut de ce si ce mijloace se intrebuintasera
pentru a ascunde Intaiu, a remedia pe urma
zaul. Lucrul cel mai greu era ea regalitatea si,
www.dacoromanica.ro
Curtea n'aveau nicio Incredere In sine. Doar ce-

tisergt i ei pe Rousseau si erau convinsi i ei
et sint numai delegati ai natiunii §i,cã, deci,
clnd se presinM natiunea, delegatia lor inceteazii.
Si astfel Ii ziceau : Ce ar fi dacA am consult&
matiunea 1nsi ai caxii delegati sintem ? Ant
vazut cgt s'a incercat Intaiu cu nobilii, cu
dar solutia cea mare n'a putut fi mult
timp zabovitgt.
A trecut citAva vreme i guvernantii s'au gindit
ca, nu merge nici asa si au chetnat clerul consulte
asupra celor ce de fäcut. Clerul si-a dat pärerea cä .
regalitatea, intrebind pe ministri, va putea resolvi

singurb, aceastA chestiune, dar cA, este foarte láu-
dabil faptul c6, i s'a cerut pärerea. Nu se ajun-
gea deci la niciun capät. De sigur este §i ceva de
nnalth, comethe in pregatirea revolutiei francese,
rä mine coniedia pin5 in momentul cind piesa
devenit tragedie, tragedie jucata de oameni cari
'av eau, une ori, stofã decit de comedianti, pinl
cind a venit mareletragediante-commediante" Bo-
naparte, care a luat toate constitutiile"lor, le-a rupt
soartà pe care, trebuie s o spunem, o me-
ritgt multe Constitutii si omul a guvernat
cu toate puterile lui de erou. Si, cum simte
calul cel s6dbatec cind a apucat frinele unul,
care-
stie conduce, tot asa o societate omenescgt, cit
de tulburatgt, simte, cind a apucat un om frinele
ca, este un om, i de aceia omul se evitä totdeauna,.
flindca, e jenant.
Chemati In Novembre 1788, notabilii au fost
intreba0 dacä trebuiesc convocate in adevAr Statele
Generale, de care nu se mai auzise Inca de pe
www.dacoromanica.ro
Revolutra francesii 0 consecin(ele ei 357
vremea minoritAtii lui Ludovic al XIII-lea §i

(lespre rostul, compunerea r.,,i .atributiile carora,
pe care le exagera fire§te,publicul nu §tia ni-
mic precis. Da la o adunare ca aceasta trebuia
tocmai sä se a§tepte tot binele, intreaga salvare.
S'a ivit intrebarea dad% in Statele Generale
.se cuvine ca fiecare clasá sti, fie represintatA prin
acela§i num6r de deputati sau, de care ce sint trei
clase, cu vechi traditii sociale din evul media,
tiers dtat", starea a treia, covir§itoare prin nu-
mar, sa fie represintata printr'un mai mare nurnär
{le deputatia decit celelalte. Notabilii insä ziceau
nu : tot ca innainte. Cáci notabilii erau aris-
tocrati, traditionali§ti, conservativi, regali§ti, nici
vorb5. Cu toate acestea un frate al regelui
si aceasta arata mai bine decit orice cA
.,
nu mai era un sentiment do clasa, ci tendinta
unei mode politice dominante , contele de Pro-
vence, viitorul Ludovic al XVIII-lea, a fost 15i
cl de p5,rere sg, fie de clouti ori mai multi deputatii
(lin burghesie. i ala credea toatit lurnea. .i fie-
care a navalit atunci cu sfaturi : in bro§ura lui,
abatele SiJyës, om de salon, plin de vervä, capa-
bil de efecte de stil, a scos cerebral pamflet in-
titulat : Qu'est ce que c'est que le tiers stat ?".
.i raspunsul dat de dinsul era : pina acum ni-
mic ; de acum innainte total.
S'a hottirit deci, in toamna anului 1788, adunarea
unei Assemblde des Etats", pentru 1.,-.iu Main.
1789. S'au Meat alegerile, §i intre altii au reu§it
un foarte mare pumar de oameni saraci, din clasa
de jos, cari n'aveau niciun fel de amestec in
eni§carea filosofica §i in acel joc, putin cam z6.-
www.dacoromanica.ro
darnic, dar strh113citor, al ideilor veacului al

XVIII-leat). S'ar & putut spune : tocmai ch s'au
ales astfel de oameni era un bine, chci ei ni
veniau cu prejudecati, nu veniau influentati,
prin urmare inshsi stinghcia i grosolAnia spiritului
lor putea sh forineze fath de tendintele din cal&
afarh de aeriene ale cugetatorilor un fel de contra-
pond. Da, dar cu o conditie : oamenii acestia
sh nu fie impresionabili fath de ce erau s vor-
beasch ceilalti, chci acel care asculth pate s6, devie
une ori mai convins decit chiar cel care influen teazh
de la tribunh adunArile cu artifichle lui i n cons-
tiinta acestor artificii. Stim rolul advocatilor diz
tirnpul nostru in adurihrile deliberative, si stim cite-
greseli politice li se datoresc lor; dar pe atunci era
si mai rhu. Advocatul nostru e un om care are con-
tact cu societatea, care trhieste intr'o lume liberh,.
care face ucenicie politich inch, de la inceput, venind
in contact cu. realitAtile economice i sociale ale
terii ; el are mai multe leghturi cu oamenii,
acesti oameni sint, cum am spus, oameni liberi
intr'o societate Ebert. Pe atunci Irish nu era asa
advocatul de provincie Si petrecea viata intreagh
In acel mediu inchis ; toath logica, neimpiedecath.
de nimtc, care distinge cuvinthrile advocatilor
nostri, nu exista atunci ; se invirtiau intr'un
anume cerc de idei traditionale, i oamenii
acestia erau deci, fArh indoialh, in fond tot aia
de nepregatiti ca i ceilalti, dar si mai periculoli
1) 242 de nobili, 28 de parlarnentari, 348 de prelati, 35 de abati
real!, 200 de preott de sat, 2 preoti la starea a treta, cu 12 nobili
constherr cornunali, dar : 16 medict, 1.b2 magistrati infertori, 212 advo-
call, 100 de neguston fi agrtcultari.
www.dacoromanica.ro
Revolutia francesfi i conseeintele ei 359
decit dmnii, pentru ca la dinsii se aduna o sign-

ranta de sine pe care aceia n'o aveau. Si sa mai
adaugim un lucru : e erau adinc patruns-i de
formulele filosofice-ale lui Ro-usseau.
Ca sa intelegem intorsatura pe care a luat-o

dela inceput Adunarea Statelor, pregatita pentru
cu. totul altceva, trebuie sa cunoastem putin oa-
menii, fiecare in deosebi. eine erau ei, nu atunci
chid au pornit sa tie discursurile lot, dar
innainte de aceasta, o putem ti. Numai atunci o
sä intelegem cum cu atita bunavointa in unele ca-
suri, cu atita interes si sar1atanie in altele caci
trebuie sà se faca si parlea sarlataniei, cu si-
guranta, in ce griveste ratticirile i excesele Re-
volutiei, s'a ajuns la turburari1e groazniCe
care a dat poporului, prin anaihia pretinsilor
sài salvatori, indemnul i lozinca spre cele mai
oribile crime.
_
St luam pe cIiva. Marea personalitate a lui

Mirabeau domina. S vedem in ce fel s'a pre-
Wit el pentru rolul decisiv po care 1-a jucat.
Fin de ofiter nobil, de conte, crescut foarte rau
de tatal lui, om cu teorii, care vroia sa-i mos-.
teneasca, fiul si teoriile. in dorinta lui de indepen-
denta, tinArul n'a unit deci nimic mai mult de
cit orice teorie. Desfigurat de o boala teribila,
varsatul, tratat de nenorocita lui mama cu un
colir care-i facuse, 136 linga adinciturile bolii, a-
devarate diri de- arsura pe figura, dar in-
teligent, neastimpärat, el nu erh recunoscut acasa
ca o putere de viitor. Ii inchid inteo casa de
www.dacoromanica.ro
corectiune, ii insoara mai mutt sau mai putin

dupa gustul 14 pentru ca pe urma nevasta sri
i-o iea parintii innapoi, i pe dinsul sag inchida
pentru purtari proaste ea sot, precum ii nehi-
sesera pentru purtari proaste ea fiu. A fost tri-
mis de Calonne sa vacla cum e guvernul
lui Frederic al II-lea, si a scris o carte admira-
hila, despre Monarhia Prusiana"
intors In Frant,a, ii gaseste, ea toad' lumea,
un rost. Rost Inseamna : pensie, situatie. El
o va parasi iinediat pentru a juca rolul sm
revolutionar, dar nu fara oarecare jena i fara
deprinderea de a se tere ori macar do a se lasa
platit. Era 'represintant al starii a treia, i 1i pla-
cardase la usa : Mirabeau, negustor de poS-
tav". Dar, pe linga acestea, era vindut de dator. A
ris si a pltns mai tirziu dupa succesele lui, cind
Ludovie_ al XVI-lea i-a spus ca-i plateste toate
datoriile, fixindu-i o pensie pe luna, pentru a
fi inforrnatorul regelui i furnisorul until plan
extraordinar prin care remalitatea avea sa scape
cu siguranta. El lasa impresia unui orn funda-
mental stricat, total lipsit de 'mice caracter §i
fara nicio pregatire pentru rolul pe care-1 juca
dupa coborirea de la tribuna.
Iata acum unul dintre constitutionalii" cari
la Ineeput au jucat un rol important. Lameth.
Conte. Fusese 4n America ; acum colonel de
chiurasieri i gentilo rn al, contelui d'Artois. A vor-
bit mai tirziu contra lui Ludovic al XVI-lea,
s'a oprit numai la pragul Republicei, venind.
din anturajul insuli al regelui.
Maury, vestitul abate. Elocvent, autor de cárti
www.dacoromanica.ro
. Revo'utia frances1 si consecintele ei 361
foarte pretuite, care mai tirziu, in ultimii ani

ai vietii lui, a ajuns §i cardinal. Om de foarte
mare talent orataric, dar crescut pentru cealalta
tribuna, nu pentru cea politic, ci pentru cea e-
clesiastica. A vorbit la Carte de citeva ori, §i lu-
mea de acolo era IncIntat de marile lui lust,
:ski. Daca i-ar fi spus cineva cu doi ani mai
inainte ca el va fi unul din conducatorii adu-
narii menite sa creeze Franta noua, ar, fi ris.
Elocventa lui chiar nu era de idei ai nu 'servia
vederi reale, conceptii practicg, ci, cum e tot-
deatma elocventa de amvon, oricit de stralucita
se invirtia in jurul unor idei comune fara va-
loare politica. -
Va sa zica Mirabeau nobil patentat; i adau-

gim : Lameth, orn din societatea contelui de Ar-
tois, Maury, vorbitor de amvon la ocasiuni maxi.
Acetia sunt chernati sa salveze Franta.
Cei adunati nu admiteau, in cea mai mare
parte, citu5i de putin s delibereze cele trei
clue. Ce sint ace§ti delegati al Statelor ? Ce e
a,cest lucru medieval? Evai media a vietuit, s'a
ispravit ; a venit lumina adevarata de pe Mun-
tele Tabor, cuprinsa in filosofia lui Rousseau,
,Delegatii natiunii" sint insi natiunea, §i care se
poate imparti natiunea trei ? Burghesia se de-
-clara Adunare nationala7 cum o invatase Si6yes,
ai clerul adera. Unitara §i in fiinta ei, trebuie
sa fie i in toate manifestarile. Curtea s'a sup,-
rat §i ia incercat sa-i impra§tie supt pretextul de
reparatii. Ei that, in sala zisa du Jou de paume",
mull& vreme neintrebuintata, f,ii-au inceput lucrul,
acela la care se simtiau chemati, nu acela pentru.
www.dacoromanica.ro
care-i chemasera. Momentul declamaVilor de mod&

romana venise.
BailIy, matematician cu aplicari literare, care
serisese i piese de teatru, pune la jut timintul
fàrâ Dumnezeu pe acesti oameni, ca sa fie soli-
dani. , Cind regele incearc s impuie prin pre-
septa sa, cerindu-li s mearga fiecare Ordin In
odaia- sa, burghesia resistk, i Baillv declara.
cA natia adunath n'are ordine de primit", pentru
ca ulasul lui Mirabeau s sublinieze ca numai
baionetele pot face sa plece acei can au venit
prin vointa poporului". Fu ales, In schimb, prese-
dinte al Adunarii unificate prin botanirea insas,i
a regelui care cedase. Fara a se mai ingriji de
dorintile acestuia, anulat dupa, ideile lor, pria
present,a natiunii, Adunarea incepu, duprt aceleasi
idei, elaborarea pactului social : Constitutia.
Astfel In persoana lui Ludovic al XVI-lea,.
un biet tinar, grasut, bun, doritor de reforme cit
oricine, se credea ca. a fost biruit un Tar-
quiniu Superbul modern. Atimei Curtea a inceput
sa iea mäsuri ca sa se apere, convinsa totusi In fond
ca n'avea dreptate. Regele 'Astra Inca o armata
nu era un fricos; minftrii lui represintau adevarate
inteligen-te politice. Necker- era putin financiar
de salon, un om de vitrina, pe care-I expunea.
nevasta lui, proprietara de nsalon", dar era,
fara Indoiala, un element de valoare i un om
foarte popular, Innainte ca adunarea sa fi des-
fiirqat, odata cu toate autonitrii1e, ii toate po-
pularitatile. Dar lipsia credinta, i fara, aceasta.
nu se face nimic. i Se mai adaugise un lucru
www.dacoromanica.ro
Revolutia frances i consecintele ei 363
gazetele au raskrit, de-odatk, din toate pArtile.

Fiecare om care stia sk scrie putintel se apuca-
sh redacteze una l'Ami du Peuple, Le POre
:
Duchene, Le Patriote francais, Les Revolu-

tions de Paris, apoi i de France et cite-
Brabant 1). Au apärut astfel pe rind multe foi de
agitatie, unele turbate, altele romantic tulburk-
toare. Figuri de spinzurateare ca a lui Murat,
asupra cAruia vom reveni, pontificau intr'un
lirnbagiu diabolic, foarte contagios.
Lumea din Paris s'a aprins rApede de cetirea
lor. Si ce spuneau? Ca Franta este a poporului,
ca poporul, unde intervine, are dreptul s schimbe-
orice, c Adunarea inshsi exista pnin popor, dar ea
regele nu mai existà odatk ce este o Adunare..
Oamenii stiau innainte de toate trick un lucru
e foame. Grine erau, numai circulatia nu
se fkcea normal. Publicul nu si-a explicat cä dia
causa turburärilor nu mai vine pinea, ci a atribuit .
lipsa numai regelui care nu era ltisat sk gu-
verneze,-dar räminea responsabil de toate. Varul
regal, ducele de Orleans, fiu al Regentului, spitit
de ambitii supreme, sufla in foc, ti agentul in-
tretinut de dinsul, Camille Desmoulins, atita.
multimea, impkrtincl cocarde verzi de frunze._
Necker, disgratiat, nu irstelegea ca acest eveni-
ment sa rkmiie Park urmari.
Au inceput intiiu turburari la Paris. S'a atacat
Bastilia, care, cu tot aspectul ei fioros, nu era
decit un fel de hOtel garni, destul de confor-
1) Spectacolul vecin al revoltei privilegiatdor din Terile-de-Jos,,
contra Casei de Austria constitula o incurajare.
www.dacoromanica.ro
tabil, pentru coconasii cari nn se purtau cum se

-eade sau pentru publicitii cari treceau de orice
margine. Zidurile Insa atrageau atentia : acolo
era evul media si se ascundea pinea poporului.
Multimea s'a rapezit asupra cladirii, a omorit pe
cItiva -bieti invalizi, iar pe comandant, un biet
4ofiter batrin, 1-au zdrobit, smulginclu-i apoi ca
un trofeu coada coafurii, plina de singe. Mul-
-timea s'a dus la Primarie, la flOtel de Ville,
uncle era preposit al negustorilor Flesselles,
-om foarte cum se cade, in care se intrupa tot
bunul simt al burghesiei francese. Invitat sa
urmeze natiunea", s'a supus. Dar un nebun 1-a
impuscat, i atunci,.intr'o scenh infernala, rama-
-sitele singeroase ale bietului phzitor al Basti-
liei i capul batrinului Flesselles, tradatorul",
pUse In yIn de lanA au fost plimbate pe stra-
nile Parisului.
Aceasta era numai inceputul. La Versailles
-s'a crezut ca este une timeute". Parisul era de-
priqs de multa vreme sa faca lucrurile acestea.
in acest timp se cerea o garda nationala ca pe vre-
mea räzboaielor de religie, i Bailly ajunge
primar. Apoi multimea s'a potolit, i, cind regele
apänut In mijlocul ei, 1-a aplaudat i i-a,
aruncat flori in cale.
Dar puterile ascunse lucrau, i lipsa de or-
dine ingreuia
Iarasi se raspindi zvonul ca regele pregateste
o lovitura irnpotriva Adunärii, i atunci a avut
toe miscarea a doua, din Octombre. Cea din
hulie fusese- facuta, se .poate zice, dintr'o subita
pornire, care prinsese i pe burghesii mai saraci,
www.dacoromanica.ro
Revolutia francesä i consecintele ei 365
pe cind aceasta din urma venia de la cele din

urrna clase nedreptatite, ignorante, feroce prin
nedreptate i foame. Multimea a pornit sa aduch
pe rege ia Paris. Cind nu plonk se poarta pe-
strada anume moaste ; de aceasta era bun si
regele. Trebuia sa se aduca i regina, 'mosteni-
torul i matus,ilet regelui : fete biltrine, evlavioase-
si nule, ca i suita regelui ; din acel moment Pa-
risul era sa aibrt pine. E inca odata i un a-
mestec de caricatura singeroasa in lucrurile a cestea.
Demagogia, singeroasa demagogia e i odioasa.
Regele, om asa de bun, consimtia sâ vina la
Paris daca-1 doresc iubitii sii locuitori ai Ca-
pitalei. Dar in cursul noptii s'au luat la cearta
garda nationala, care avea pe Lafayette in frunte
el se odihnia, beat de triumful säu, In acel
moment, si garda obisnuita a Suveranului,
les gardes du corps, dintre cari unul aparuse-
la fereasta palatului cu un aier ce s'a parut
batjocuritor. A fost omorit, i pe urrna plebea a
tabarit asupra soldatilor, lacindu-se un maul
groaznic. Femei nebune, flaminde s'au rapezit
in apartamentele regale, cautind pe Regina, ca.
sa ii dea pine. Maria-Antoineta, trezita in zorii
zilei, fugi in apartamentele regelui. Lafayette
opreste macar acum multimea, care cerea s i
se dea Regina, s'o sfiie. Biata femeie a iesit in
balcon, asa cum apucase sa se Imbrace, cu La-
fayette linga ainsa, i acesta, ca s arate ca
s'au impacat lucrurile, Ii saruta, mina cu .
o veche eleganta de Curte. Totusi i-au
suit pe Rege, pe Regina, in trasurA, cu -in-
suite groaznice, cutare comediant cinic spu-
www.dacoromanica.ro
366 Istoria poportl'ui frances
uind toatê necuviintele, si, la fereastä, fácind schi-

mele cele mai urite si mai impertinente, iar,
-cinci aceasth, prinsoare a familiei regale a ajuns
-fapt, total parch se Jinisteste. Adunarea Isi _fa-
cea ilusia ca lucreazh. in vestita noapte de Au-
gust fiecare declarä di paraseste drepturile sale.
Cu entusiasm se votase declaratia drepturilor
-omului". Din provincie, din cOlonii, din strai-
'Mate chiar, veniau delegati sh presinte omagii
Adunhrii. Ea, incintata, le primia in noua sa
resedinth din Paris. In sfirsit se hothri sh,- se
serbeze aniversarea luhrii Bastiliei printr'o mare
cerernonie pe Cimpul lui Marte. Un altar de
verdeath astepta pe rege si cu toath familia sa, ca
in paginile lui Télérnaque, §i ei asistarh, cu apa-
Tenta unei Aonvingeri, la aceasth- ceremonie mai
inult paginh decit crestinh, teatrala, in orice cas.
,
Lucrurile trebuiau
,-
sh se inrhiasch insä din ce
In ce, si aceasta pentru ch, nu guverna nimeni.
Adunarea nu o facea, din causa alchtuirii sale,
jar regele pentru ch i se luase tot prestigiul
i toate mijloacele de aqiune. Dana Ludovic,
lipsit si de sfaturile scumpe" ale lui Mirabeau.
{-1- 2 Aprilie 1791), consir4se a juca acest rol,
toata, Curtea, care, afarii de emigra0 de la in-
ceput, din cea mai veche nobilime, incepuse a
se stringe in jurul lui, partidul cmonarhian», din
Adunare chiar, indemnarA sh se filch, ce.va pentru
a scapa din aceasth situatie irnposibila pentru
loath lumea. D apa sfaturile C urcii, regele hothräste
.sh se duch in Est pentru a se remit° -oredin-.
-ciosului sail ofier Bourn& Cind ajunge Irish,
www.dacoromanica.ro
Revolutia frances i consecintele ei 367
cu familia sa, noaptea, la Varennes, li se presinta

doi delegati, cu felinarele, in inina, cari recunosc
pe Ludovic i pe regina intorc la Paris, l ulnd loc
th trasura unul intre rege i regina, pe cind.
celälalt stAtea intre surorile regelui i salta pe
Delfin pis genunchi.
Ni putern inchipui ce receptiune ii s'a facut
in Paris fugarilor cari incercasera a scapa dinteo
situatie insuportabila. Pe urina, natural, odata
lucrurile indrumate in aceasta directie, ele au
mers din ce in ce mai rau. Cluburile organisate
diva moda englesa, adevarate sectiuni" pre-
gatitoare ale Adunarii, cereau Republica. De-
putatii se inprastiara fara a o hotari (Septembre
1791), facind loc legislaturii care trebuia sa-i
.urrneze opera.
Din strainatate trebuia sa se arate interes

pentru causa regala: imparatul Austriei era doar
Iratele Mariei-Antoineta i avea datoria, i ca
Tege, i ca ruda, sa apere pe Ludovic al XVI-lea.
Dincolo de Rin era regele Prusiei, care-si sit:4a
aceiasi datorie manifestul ducelui de Braun-
:
schweig, comandant al armatei de interventie,

produse in Franca in treaga teribilul fe-
mornen al spaimei. Oamenii noi n'aveau armata,
n'aveau un general de care sa fie siguri, caci
Dumouriez, biruitorul in cel d'intaiu atac al
strainilor, a tradat foarte repede, vazincl cum
spiritul de anarhie patrunsese F,Li in armata, unde
generalul era doar 0 el un delegat" al solda-
Von Razboiul se declarase Europei, de Minis-,
teriul republican moderat al regelui (Girondini,
www.dacoromanica.ro
dupa departamentul de uncle veniau), la 20 April

1792, dar fara a se putea insemna succese, ci,
din potriva, dusmanul fiind pe teritoriul Franciei,
Atunci, supt teroarea panic5, s'au produs in-
thiu acele teribile turburari din 10 August si
21 Septembre 1792. Multimea din Paris, cu
voluntarii focosi din Marseille, in sunetul
celebrului imn, navali in palata Tuilerii-
lor daca se mai putea numi astfel aceasta
,
inchisoare aurita si sili pe bietul rege sä
se aseze pe o masa, sa puna in cap o bonet1 .
frigiana rosie, ,s6 bea din paharul pe care i-I
Intindea un lucrator beat. La 10 August i se
omorira Sviterii, silindu-1 sa-si caute un refugiu
in adunare: regalitatea Insi amuse.
La 2 Septembre suspectii", ca sa sperie pa
regalisti, fura macelariti in inchisori cu miile,'
de calai platiti in toate formele de Danton, mi-
nistrul de Justitie. La 21 Septembre urmator se
proclama Republica de cea de-a treia Adunare
revolutionara, Conventia, in prima zi a sedin-
telor sale.
De oare ce insa primejdia ramine la granita
ras6riteana a Franciei, s'a intrebuintat atmostera
aceasta teribila pentru a arata Europei, prin
procesul lui Ludovic al XVI-lea, ca Revolutia
invingatoare nu se teme de nimic. S'a dat in
judecata Louis Capet cad regele Ludovic
trebuia, odata ce nu mai era in functie", sà
aiba, ca price cetatean", i un nume de familie.
S'a infMisat_ osindirea lui ca un act de preve-
dere nationala. In zadar aparatori elocventi ai
www.dacoromanica.ro
Revolutm francesa qi eonsecnitele ei 369
foStului Suveran recomandau adunarii, cautind

sa o cheme din nou in miriTi, sa se gindeasca
la faptul cä judecata lor va fi revisuita de ju-
decata durabila a istoriei. Frumoasa perora.cie
a fost zadarnica, si Ludovic, osindit, a lost exe-
cutat la 21 lanuar 1793.
Atunci au inceput insa sfisierile intre partidul
lui Rdbespierre, al Muntelui (la Montagne), care
voia sa exagereze pentru a impresiona in interior
si a grabi in afara caracterul singeros al eveni-
ment lor, i girondini.
Girondinii fura executati, supt presiunea popu-
lark In Maiu si Iunie, cu tot prestigiul lor in
adunarea navalita de bandele pe care le orga-
nisase Cornuna Danton insusi era prea slab"
fata de recea convingere virtuoash a verdelui
Robespierre ; credea ca nu poate fra-tins, si
totusi a fost tritnis §i el la esafod. ConstituVa
din 21 Iunie 1793 stabilia anarhia permanenta,
prin alegeri pentru ,orice deTega4ie si printr'un
plebiscit interior si superior votului adunarii.
Zilnic cgtdeau sute do capete,puterea i spe-
ranta Franciei, pina ce, intrecindu-se toate
margenile barbariei legale, a venit ziva soco-
telilor si pentru Robespierre, si, 1n launtrul
Conventiei producindu-se un adinc sentiment
de repulsie, lovitura de la 26 Julie 1794 (8
thermidor dupa calendarul republican) aduse
caderea tiranuhri care, ranit in incercarea de
a se sinucide, fu isprävit pe esafod.
Din ce suflet social puteau porni lucrurile
acestea {Ara exemplu si cu ce mijloace puteau
www.dacoromanica.ro
fi executate ? Cum a fost cu putinta ca aseme-

nea initiative s plece de la oameni cari totusi
flu erau nebuni, i pe eine au gäsit ei ea sa,
sprijine aceasta odioash politick care a sectituit
de individualitMi poporul frames ? S revenim
la sistemul biografiilor. De undo vin deci oamenii
cari au fácut aceste lucruri ?
Danton e un fost advocat la Consiliile regelui",
advocat thrä pricini, om lipsit absolut de orice
rost innainte de inceperea Revol4ei.
Desmoulins, o, figura, nobila mai mult prin
sentimentalitatea inconstiir4ei sale, pentru cä, s'o
spunem, el nu-si dAdea sarn6, ce efecte poate sâ
produca retorica lui infläcarata. Client al ducelui
de Orldans, cum am spus, i pAn6, la insuratoare.
Marat, monstrul foarte interesant, pe care
1-a omorit In baie Charlotte Corday. Fost medic ;
in aceastä calitate la gardes du corps" ai con-
telui de Artois,un fel de sinecurã. A scris eärti
de fisick de medicinii ; se credea un geaiu nere-
cunoscut. De-odatk cind porneste miscarea revo-
lutionark el face 0, apar5, Le PZ:re Duchesne",
in care atiO, pe sarac impotriva bogatului.
-La libert6 ne peut exister pour qui ne possHe
rien", libertatea nu poate exista pentru eine
nu poseda nimic". In conclusiune, cerea 270.000
capete, i atunci Franta va fi mai bunk
Grupul Girondinilor, din care fâceau parte mi-
nistrul Roland si Madame Roland, Vergnaud, Bris-
sot, Barbaroux, Loubet. S luam eiteva tipuri.
1.1nul e fiul unui -papetier, unui librar ; in ti-
neretä se ocupä cu mineralogia i tipareste, acest
represintant al virtutii republicane, cea mai scan-
daloasA carte din secolul al XVIII-lea : Les
www.dacoromanica.ro
Revolutia francesI si consecintele ei 371
aventures du chevalier de Faublas", pe care le-a

tradus arm' in nemteste Wieland. Barbaroux, prie-
ten al lui Franklin, de deparfe, scrie carti despre
vulcani ; se ocupti de stiinta, dar nu gaseste
nicäiri elementele unei reputatii. Inträ in Revo-
lutie pentru ca in afara de munca si talentul
lui sh cistige rolul pe care nu-1 putuse cistiga
altfel. Brissot, fiu de hangiu ; se ocupa cu chi-
mia si criminologia. ri infra in cap sä inteme-
ieze la Londra o mare asociatie stiintificA
universa16, Liceul" ; tipareste si o gazetä ; pe
urria se preocupa, de soarta negrilon Toti
F,si
aventurierii stiintei §i literelor, cari nusi puteau

satisface ambitia pc) cMle normale, in ocupatiile
lor anterioare, intrebuintau durerile si turbura-
rile unei societati ca sa se ridice si s'o stapi-
neascä. ,
Roland era un om de treaba. ; fiul unm
magistrat. Se preglitia sA mearga in Indii; trece
in Germania, in Anglia ; devine inspector al
-
manufacturilor. La 40 de ani iea o femeie de

douazeci, mai inteligentä ca dinsul. Se aseaza, la
Lyon, concureazA la un premiu de Acadernie ;
merge in Svitera ; e prieten cu Lavater. incepe
Revolutia, s,i el e acum un om mare in Senatul
LibertAtii.
Saint-Just, membru in Comitetul Mintuirii
Publice", un fel de Consiliu al Inchisitorilor si
Tribunalul de singe". Om foarte simpatic in
viata particulark Fiul unui capitan de cavalerie.
Se dedä literaturii ; face o piesa. Ara, niciun fel
de succes. Om nul pina la izbucnirea Revolutiei.
in LegislativA se alege, si prin doua,-trei discur-
www.dacoromanica.ro
suri exasperate I-.junge om de frunte, intre cei

trei caH aveau soarta Fra,nciei in minile lor. E
pentr..1,1 executarea regelui, pentru c acesta nu
exista, in Contractul Social, le roi n'étant pour
rien dans le contrat qui unit les Francais".
Maximilian Robespierre. Biografie foarte in-
teresantk Fiu de advocat din Arras, dintio fami-
lie bolnavatoti mon tineris; duce o viatä foarte
retras5, Ft, i reservatk Om inAcrit de boala care-I
consuma._ Tinsar, face datorii maH i fuge in Bel-
gia ; se-duce in Colonia ca institutor ; se hotAra.,tte
sh treacti in Anglia si America. 0 clipä, biografii
lui pierd orice nadejde de a-i reconstitui viata.
Cap4t6 la oarecare vristh o burs6 la Colegiul
Louis-le-G-rand ; nu gAseste apoi ocupatie la
Paris, care nu 1-a cunoscut niciodatgi cum se
cade. Se intoarce acasa : ajunge advocat, dintre
cei mai slabi, cu c1iente16, foarte putink Decla-
mator fara mäsurk Presintä versuri intr'un pro-
ces pentru un paratoner.
Se crede omul- de geniu impotriva cáruia se
coaliseaza ignoranta, pasiunile, ca* sa,-1 impie-
deCe de a face fericirea semenilor sti. Foarte res-
pectuos deocamdatk in asemenea produse, filth de
rege : Cette tête si chere et si sacr6e, les d6-
lices et la gloire de la France". Laudä i pe
contele de Provence, pentru ca-si daduse Orerea
cä e bine sa fie represintatä burghesia cu un
numAr indoit de deputati. La 1783 are o mare
satisfactie de vanitate era de o vanitate
feroce !: e ales membru al Academiei din Arras.
Se imprieteneste cu les beaux esprits d'Arras",
www.dacoromanica.ro
Revolutia francesA i consecintele ei 373
in tovargisia cilrora facea versuri proaste, rgs-

punzindu-i-se pe acelmi ton :
Ah! redoublez d'attention.
J'entends la voix de Robespierre:
Ce jeune emule d'Apollon
Attendrirait une panthere !"
Rima Robespierre" §i panthere" era fati-
dich...E ales in Adunare. Shrac lipit pAmin-
tului, särac rAmine. S'a pAstrat §i lista lu-
crurlor cu care a venit la Paris : i o duzinh
de batiste, din care cea mai parte in stare bunii".
La inceput netinut in sauna., luat in batjocura,
Se semnaleazA cerind vehement clerului via0
apostolic6. Dupa aceia a mers rapede : denuntA
conspiratii contra pretioasei sale persoane, .mii
de pumnale" care-I pindest : Jo -sais qu'on
aiguise contre rnoi mille poignards", i tovarh§ii
säi exclamã : Nous mourrons tous avant toi!".
Teatru de clasa a patra....
Atunci de unde puterea cu care astfel de
oameni puteau sh mi§te lumea? Puterea o consti-
tuia foametea permanenth §i ura de clash inve-
terath a populatiei de jos din Paris. Pe aceasta
s'a sprijinit, de fapt, revolutia francesä. Pro-
vincia n'a aprobat cea mai mare parte din acte:
parlamentele provinciale au protestat, Vendeia
s'a ridicat toath, in arme pentru rege §i pentru
Dumnezeu. pentru acea lege crestina, care, prin
decret formal al Convent'iei, fusese inlátitrath
Inlocuith prin zeita Ratiune, represintatà de cu-
www.dacoromanica.ro
tare actritä de pe sträzile Parisului, spre scan-

dalul lui Danton el insu§i. Lyon s'a -rasculat §i
a fost intreg pedepsit, cartiere au fost total
distruse , se propunea chiar ca din ora§ A, nu
mai ramiie nici urmele. Ora§ele din Sud-Vest
s'au manifestat toate pentru Girondini in clipa
stirpirii bor.. La Nantes, unde se temeau de
turburari impotriva Revolutiei, s'a trimis acel
odios Carrier, care punea oamenii in barci cu
fundul ce se desfacea §i inneca astfel dintr'o
data cite o suta, vestitele noyades de Nantes",
§i care apoi s'a desvinovatit innaintea Adunärii,
spunind ca. a Meat aceasta pentru binele patriei.
Regalitatea concentrase viata Franciei in Paris,
§i, cind a pierdut din mina. Parisul, ora§ul
imens a incaput pe mina celor cari exploatau
turburarile. Viata intreaga a Franciei a fost
hotaritá insa §i mai departe de aici, din Paris.
Burghesia nu mai insernua nimic ; ea era absolut
majorata de masele populare. Conventia insa§i
a fost o bucata de vreme la discretia Comunei
parisiene prin comitetul de iuburbii, dupa reteta
lui Jean Jacques Rousseau : regele e cel mai
pacatos fiindca e delegatul cel mai departat,
dupa rege vine Conventia, dupa, Conventie Co-
muna, dupa Comuna comitetele, dupa comitete,
natiunea. Odata a §i venit multimea la §edintele
Conventiei, §i s'a ingramadit in sala, cerind sa In-
ceteze lucrarile pentru ca acum este acolo "po-
porul" insu§i. Un membru al Adunarii a §i fost
omorit atunci, dind prilej pre§edintelui ca intr'un
gest frumos saysalute capul singeros cu cuvin-
tele Sedinta continua".
www.dacoromanica.ro
Revolutia francesg §i consecintele ei 375
Prin urmat e nu preghtirea Indelungath a unei

clase intelectuale ori economice pornise Revo-
lutia , nu ea sprijinise desvoltarea i progresele
sthrii a treia, care trebtlia sh fie, cum zicea
Sieyes, totul , nu biruinta aceasta, desvoltata
normal Impotriva unei regalitati care se al:Ara,
A produs Revolutia francesh, pe basa unui pro-
gram care ar fi creat fericirea contimporanä a
poporului. Ci, Inteo societate total desorientath,
In care autoritatea regala nu lAsase sh subsiste
nicio singurh clash norrnald, caci atrAsese totul
la Curte §i acum Curtea Inshli nu mai insemna
o putere, Intr'o astfel de- societate,- stliptnit6, de
o formula simpla, fatal atragatoare, dar falsa
qi nenorocith, distrugind actiunea normala a pu-
terilor publice, joaca un rol cItiva prerniati din
academii de provincie, citiva advocati fara
clientela, citiva nobili corupti, citiva clerici am-
bitio0, in fata urfei majoriati deprinse sa-i a-
plaude, sa-i admire, prin neinitiarea ei in viata
politica, prin neputinta de a distinge o mäsurä.
politica de o simpla. declaratie.
Inca de la 1789 se aprinse Franta de anarhie.
Resultatul anarhiei este inräufhtirea conditiilor
economice ale poporului din Paris. Poporul
acesta, necontenit Innaintea primejdiei foametei,
da Intaiu Revolutiei caracterul ei sinzeros. Se
adauge Indath chip, aceasta primejdia din partea
strainatAtii. .Atunci, supt jmpresia desperanth a
groazei, o societate Intreagh träie§te doi ani de
zile jertfind ce are mai bun In spasmele de fri-
r,auri ale nebuniei sale.
www.dacoromanica.ro
Ce a resultat din aceste lucruri, ce au lucrat

puterile mai mari decit oamenii, supf crimele
acestora, §i nu pin ele, ce a venit normal, sta-
tornic, binefacator din aceste convulsiuni, se va
vedea. S'a petrecut acolo ceia ce se petrece In
adincul tulburat al pamintului : cutremurul (la-
rima, dar face sa apara izvoare noua de viaca.
www.dacoromanica.ro
XIX.
Toporul frames in monarhie constitutionala.
Partea din viata Franciei care se intinde intre
1795, cind Conventia IF;ii incheie §edintele,
hotarind ch. in Consiliile legislative viitoare doua
treitni din membrii sai vor, trebui sa fie represin-
tati ii intre atml 1848, cind alto idei politico,
raspindite In curs de mai bine de o jumnate
.de veac, dau principiilor care chlauzisera Revo-
lutia francesa noua puteri in alta directiune,
e o epoch In care nu -uriasele particularitati
de temperament genial ale lui Napoleon I-iu vor
fi in stare sa fixeze b deosebire.
Auzim strightul lui de la Saint-Cloud, chemind
pe grenadieri sh, stringa tot mai aproape cu baione-
tele lor pe cei Cinci Sate Les Cinq-Cents, pina ce
i-au scos din' sa16. Viata politica a lui Napoleon In-
cope de fapt cu strigatullui de la 9 Novembre (18
Brumar) 1799, cind, intors din Egipt pentru a sal va
-ordinea, pe care noul guvern al Directoriului (din
Octombre 1795), o conpromisese, el declara: Je ne
www.dacoromanica.ro
378" Istoria poporului frances
veux plus de factions, il faut que 9a finisse ; je n'en,

veux plus absolument !". Ceia ce numim noL
viata politica", nu o mai voia el.
Generalul Bonaparte, care rostia aceste cuvinte,.
facuse salvatoarea campanie italiana, din 1796,
care impusese Austriei tratatul de la Campo-
Formic (Octombre 1797), prin care se capata
malul sting al Rinului, Mi1a.ul i Insulele-
Ionice ; in Egipt el cautase prestigiu i farmec-
de legenda. Era, cel mai glorios dintre generali,
dar ceilalti nu stateau prea departe de dinsul.
Influenta lui politica ramasese nula ; fAcuse doar.
Inca odata functiunea de restabilitor al ordinii
in folosul Directoriului.
totusi ambele corpuri legiuitoare, Batrinii
cei Cinci Sute, se supusera, -de buna voie sau.
de silk somatiilor lui. Legislatorii se coborira-
a-i supune proiectele lor de Constitutie. Societatea
intreaga primi pe acela din anul al VIII-lea al
Republicei, care, tot dupa modèle antice, crea- .
un triumvirat din care se credea ca, face parte

si el, pe cind, de {apt. facea parte numai eL
Peste doi ani, ea il aclama In calitate de con-
sul pe %riga, pentra ca, in 1804, Republica
francesa", fara, a crede ca se recunoaste invinsä,
sa primeasca in fruntea ei pe Napoleon i.mpa-
rat", avind in jurul lui Corpuri deliberante,
Tribunatul, Senatul, Corpul Legislativ, care,.
parind ca se complecteaza, se anulau.
Cum s'a ajuns insa de la ideile revolutionare,..
de la tkierea capului lui Ludovic al XVI-lea,.
de la acea ticalosie incapabila de a primi un
www.dacoromanica.ro
Poporul frances in monarhie constltutionala 379
nume care a fost moartea Mariei Antoineta si

a frunta§ilor intelectuali §i sociali ai societätib
francese, la abdicarea acestei societb,ti turbate-
in minila lui Napoleon ? Cum se face, crt, patru,
ani dupa inchiderea §edintelor Conventiei cu
un optimism admirabil, cu siguranta de a fi
salvat Franta, de a fi interneiat Republica pen-
tru toate timpurile, cu siguranta cä niciodaM
hidra regalitatii nu va invia, c emigrantii vor
muri prin colturi din Germania §i Rusia,_ unde-
se refugiasera, o regalitate cu coroan6 imperiala,
incepe, in profitul unui genial aventurier
Se zice de obiceiu : fiindch Franta era obositA
§i, al doilea, fiindca rasa politicianilor se mãcinase-
in mare parte. Se onaoriserA ei intre ei, ca §i
cavalerii neastimpArati din veacul al XIV-lea.
Astfel ei ar fi dispitrut, dacA nu ca oameni-,
macar ca organisare, ca factor dominant al-
intregii societati. Evident cA in parte §i este a§a.
Dar mai este §i altceva : regimul acesta nou
revolutionar ad.usese transformari sociale foarte-
aclinci, pe care nu le voise. Clod, in vestita.
noapte de 4 August 1789, qi-au cAzut in brate-
represintantii tutulor statelor, fiindc a. acei cari
vorbiau in numele clerului §i al nobilimii nu
mai voiau sa, aibti niciun fel de privilegii,
ei nu se alteptasera s6, se ajunga la o trans-
formare sociala §i economic:a. esentialä. Si totu§i;
a§a s'a intimplat. Ei se fulgerau de la tribunk
se trimiteau la e§afod, crezind ca atita lucru este-
in Franta, §i In acest timp se petreceau lucruri la-
ewe nu se gandisera, de loc. tiau el acum ad
www.dacoromanica.ro
mirabil toata practica electoral& a Parisului, Ca-

tastifele in care erau trecute interesele i slabiciu-
nile fiecáruia, mijloacele prin care 1-ar putea
prinde acestea se stiau prin cluburile revolutio.
:
nare, care cuprindeau pe toat 6. lumea, i ele-st

puteau organisa la orice moment o demonstratie.
Mash-a:16a tulbur&rilor o cunosteau astfel per-
fect: toate miscArile mari din Paris din timpul
Revolutiei erau fAcute doar de citeva mii de
oameni, cari se stia unde pot fi g6siti i cu
oe pot II minati innainte.
Dar erh de ajuns, pe la sfirsit mAcar, ca la
strigdtele lor s raspundA un regiment, nu cu
aclarnatii, ci cu o actiune represivk pentru ca
-aceia care-si fagaduiau o nou5, domnie a teroarei
,..s& fie impastiati, prinsi i adusi innaintea judec&-
torilor. Asa s'a Intimplat, dap& executia unor
radicali mai putin absoluti i Inviersunati, ca
Hebert, cu miscarea lui Babeuf, care represinta
la un moment dat, cu oarecare cochetärie anar-
histA, ideile de la 1789. Omul, desl convins, s'a
.omorit cu pumnalul ce-1 avea pregátit, innaintea
judecatorilor säi.
Dar oare i la 1789 si la 1792 era asa? Nu.
Am vazut c& la 1789 masele mari erau minate de
foame, 0, la 1791 ele erau atitate de frica unei
-cuceriri straine. La 1793 era constiinta recent&
crt s'a f&cut o crimA politick 11 nimic nu uneste
mai mult pe conspirator:. Ei stiau cá stropul
-de singe care minjia pe Robespierre se g6seste
pe fata fiecaruia dintre dinsii. La 1795 mush,
-cind s'a desfilcut Conventia, nu mai erh nimic
www.dacoromanica.ro
Poporul frances in monarhie constitutionalg 381
din toate acestea. 0 zgomotoasa §i turbulereta

viata politica la suprafata , in adinc, noi forte-
politice, pe care revolutionarii nu le banuiau.
Care erau aceste forte ? Revolutia a avut ne-
voie de bani. Pentru. ca sa aib ii. boni , a confiscat
averile Coroanei, ale clerului care nu voise O. pres-
teze jurämintul §i ale nobilimii. Pentru ca sa
circule aceasta avere, au facut apoi ce fac ore-
ditele rurale in timpul nostru : hirtii care erau
garantia tuturor posesiunilor teritoriale confiscate.
Pe urma, din causa politicei de neprevedere
care nu deosebe§te numai tot veacul al XVIII-lea
§i numai Revolutia francesk ci toate revolu-
tiile in §ir, numárul asignatelor" s'a inmultit, §i
Inca atit de tare, incit, la un moment dat, gene-
ralii cereau sa li se pläteasca regulat in fiecare-
Irina cinci franci in moneda, pe linga leafa lor,
foarte importantä, in assignats". Dar, pe vremea
cind Revolutia' comlusa de Conventie, ajun-
gea la aceasta catastrofa financial* teranii de-
veniau proprietari mici de pamint. Caci ei, cari
nu faceau parte din niciun club lucru foarte
important §i. nu mergeau in cea mai mare
parte la razboiu, fiindca acesta era purtat de vo-
luntari, de golanii" din Paris, carora li so zieea,
sans-culottes", aveau, nu nurnai dorinta, dar
§i rägazul de a.-§i intemeia gospodaria. Teranul
ajungea astfel omul cel mai liber §i cel mai
fericit, fata de durerosul trecut, de secole in-
tregi, care Insemna viata acestei clase In Franta
§i in toate teritoriile Republicei celei noi. Cine
cunoa§te Insa teranul frances, §tie cà nu exist&
www.dacoromanica.ro
382 Istona poporulul frances
_pe lume faptura omeneasca mai conservativgt,

rnai straina de orice se chiama idee ab&tracta
.§i de orice entusiasm comandat, de orice aprin-
dere prin frasa de tribunA sau de jurnal decit
teranul acesta pe care s'a rAzimat §i se razima
Franta din toate timpurile.
Prin urmare se creease o nouk clasa liberk .
-care incepea sk inteleaga ceva din viata politica
§i care se intreba finite : de ce lumea e vinovata
sa, sufere de pe urma acelora cari preferau o
ve§nica agitatie, prielnica tuturor ambitiilor ne-
odihnite ? Pe linga aceasta, dupa burghesia din
secolul al XVII-lea, care era de o intelectuali-
tate putin cam confusk §i desordonata, care pu
putea servi ca basa solida a unei societati nouä,
in timpnl turburarilor revolutionare se organi-
-seaza, prin experiente i suferinta, o adevarata
burghesie, aa cum o cunoa§tem in cele d'intai
decenii ale veacului al XIX-lea, aceia de care
ri-deau poetii romantici, v. gardes nationaux" ai
lui Victor Hugo final.).
Aceasta burghesie noua se forrneaza atunci,
§i era natural . sa se formeze. 0 societate care
se preschimba, care lupta, care da lucruri nouk,
revolutioneaza, ori de vrea, ri de nu vrea, viata
,economica din jurul sàu 0 vreme anormalk
cheltuie§te mai mult decit se cheltuieite impre-
jurari obi§nuite. Pentru-purtarea atitor rAzboaie,
pentru capatarea §i serbarea acestor triumfuri,
pentru ridicarea la viata social& a atitor oa-
meni cari pink atiinci fusesera saraci, fär im-
-Aportant sociala, pentru innaltarea atitor familii
www.dacoromanica.ro
Poporul frances in monarhie constitutionali 383
care, incepuserA cu gloria tribunei si, apoi, din

iacobinismul radical, care vorbeste impotriva ori-
cArii proprietAti si oricArui drept, ajunsesera a
se gindi la stApinirea fericità a lucrurilor de
care rivniserA, se nascuse un spor de productie si
.o accelerare a circulatiei averilor. De multe ori
acest fenomen economic capAtA o forma desa-
greabila, imoralA. Furnisarea armatelor dela 1796
i 1800 ale lui Bonaparte cuprinde capitole ce-
lebre. AlAturi de declaratiile de virtute care ra.-
sunau la adunArile cele nouA, era o furie de a
stringe bani si un desfriu in a cheltui, fail pA-
reche.
In Parisul descris de Seibastien Mercier, era
necontenit o petrecere extraordinarA : ori de
se apropia dustnanul de Rin, ori de se gasiau
generalii Revolutiei in drum chtre Alpi sau in
mijlocul Germaniei. Unul din membrii Guvernu-
lui frances, ai Directoriului, Barras, ara tip
de decadenta romanA ; lost cApitan aventurier in
colonii ; om fara, niciun fel de cunostinte, Ara,
nicio constiintA, fArA niciun indemn cAtre ac-
tivitate in sutletul sAu, fArA niciun shalt de res-
ponsabilitate. Si el a stit in fruntea Direc-
toriului. SA ne gindim la cariera pe care a fa-
cut-o supt raportul social Iosefina de Beauhar-
nais ca sti, ajungA imparAteasa lui Napoleon I-iu.
SA luam tablourile lui David, portretele acelor
frumoase femei care se imbrAcau in costume ce
vor fi fost potrivite pentru Roma veche, cind
lumea stia mult mai putine lucruri decit o mie
de ani dupa cAderea Romei, dar cam scanda-
loase in Parisul modern. SA ni amintim acele receptii
www.dacoromanica.ro
ale fernellor Intinse pe o canapea, asteptInd, In a-

ceastA\ atitudine la modA, s6, li vie invitatii mi-
litari, politiciani, artisti, ca sA se inchine formelor
lor ; s strAbatem foile Tabloului", citat, a lui
Mercier, unde se -vede furia de petrecere care
zauduia societatea aceasta Intreauk
dintre cari multi nu plecaserk ci se
abcunseserk iar aii se IntorseserA, fArA a mai
pomen i de acei cari .se prefacusera din revolu-
ionarI In regali;ti, simtind unde se aplaudk unde
se cistigk und.,3 se impune cineva societgii,
acestia tot"' au vAzut imediat ca, aceastA Imbo-
gAtire a taranului, aceastä rdsArire a unei bur-
ghesii de afaceri si aventuri economice pot fi
imprejurAri foarte bane pentru a aduce pe Lu-
dovic al XVIII-lea, i ei au si inceput sä lucreze.
Ce s'a intimplat InsA cu partidul revolutionar ?
El a Inteles cA numai -prin el nu poate sä
rnIie, A incercat de mai multe ori sA rect§tige
terenulsi prip exilArile In mask prin deportArile
dela 4 Septembre (18 Fructidor) 1797,dar erau
biruii regulat; si, in toate alegerile, afarA de a-
celea, care au fost insrt casate, din 1797, iesiau
regalistii.
Filosofii Revolutiei so gindiau hag, : modali-
tatea adversarilor e foarte bunk iar, cit prive.ste
concep-tia, Ii convertim.
In general insA este cea mai mare gre§ealA
politicA sA-si inchipuie omul ireal ca, va con-
vinge pe omul real numai fiindcA e mai inte-
ligent si mai indrAznet dectt acesta. NiciodatA
irealitatea, oricit de savantA ar fi,ori cit talent
www.dacoromanica.ro
Popornt frances in monarhie constitutionalA 385
ar pune, nu izbuteste A Invinga realitatea ;

pe cind realitatea, intrupata si In omul cel mai
simplu, are o forta asa de extraordinara, that
pe ireal il distruge dintr'un singur argument,
presintat cu precisiunea lui de lege a naturii A.
Incercat Sieyes, care s'a trudit sa-1 faca pe Bona-
parte, biruitorul impotriva color Cinci Sute, a:i
primi fantasticele constructii constitutionale: gene-
ralul a luat din ele cit trebuie ca sa-si aureasca
despotismul. Ce 'ar fi facut el In adevar cu 'o
organisatie care cuprindea o serie Intreaga de
alegatori, alegatori din alegatori, asa ca socie-
tatea avea innainte de toate misiunea de a alege
si sansa de a alege rau, pana la alegatorul suprem
sau proclamatorul electoral", ajutat de un Con-
siliu de Stat, de un Tribunal, de un Corp
Legiuitor si de un altul constitutional, Senatul
de mai tirziu
Cum a spus-o el Insusi, putea un om cu
simtul demnitatii personale sa consimta a fi
luat ca .,un pore de ingrasat cu citeva milioane",
un pore a l'engrais de quelques millions' 2
A luat deci Constitutia abatelui, a tras mult
cu creionul printr'insa si a pastrat numai citeva
tilluri care i se pareau di sint potr;vite, fiindch
Senat, Tribunal, consuli erau lucruri luate din
anticitatea clasica si bune pentru citi invnOsera
In Colegiile Iesnitilor istoria Romanilor dupa
Rollin.
Si s'a instalat Bonaparte ca prim-consul, cu
In jurul lui, unul In
doi legislatori specialisti
dreapta, altul In stinga. '
www.dacoromanica.ro
Apoi, instalat intre jurisconsultii sai, a ince-

put sa. organiseze Franta.
§i se sitntia nevoia intr'o societate a carii oiga-
nisatie era nulã si initiativa amortita. Fanatismul
revolutionar se stinsese, spiritul revolutionar
incetase ; era _Inca numai forma goalk Vechea
deprindere traditionalk in care fiece om stia
ce trebuie sa faca fiindca tatal, bunicul, strä-
burial, neam de nearnul lui, tot lucrul acela
ii facuse fusese distrusa : de oriunde o desra-
dacinaserã. din departamentele si episcopatele
impartite acutn geometric, din tribunalele pre-
Acute in judecatorii cu membri electivi, din
scolile calugarilor si particularilor, contopite in-
tr'o legatura de Stat din care lipsia sentimentul,
simpatia. §i iata cu ce norme abstracte trebuie
sa se conduca lurnea in Franta si in afar& de
Franta, unde se creau State de acelasi fel, in
republicele sucursale : batavk cisalpina, trans-
padana, romank partenopeana.
*i atunci ce mai era in Franta `P Nimic. Nici-
o siguranta, nicio garantie, nicio putinta de a.
face sä se rniste o mare natitme.
Toate eletnentele bane, toate eletnentele dis-
ciplinate sau care fusesera aduse, silite a se dis-
ciplinh constituiau cea mai splendida armata care
a existat vre-odata in timpurile moderne. Dar
ea n'avea nimic comun cu tara ; tocmai fiindca
se lupth dincolo de granita, ea nu mai avea
niciun contact cu. mediul din care iesise. Cel
mai teribil Jacobin din Parisul anului 1793,
dupa patru, cinci ani de lupta, ajunsese a simti
www.dacoromanica.ro
Poporul frances in monarhie constitutionall 387
realitatea care este ploaia, zapada, foamea ; rea-

litatea care este primejdia, rana ; realitatea care
e moartea tovar4i1or. Cei din aceasta armata
erau oameni adevarati, pe lingrt aceia cari erau
oameni de parada, de salon ori de orgie. Pe
ling% teranul de pe mosia lui, pe linga burgbe-
sul de la pravalia lui venia acum i acel soldat
imbogatit sii setos de bogatie, cu toata scirba con-
tra conruptiei unora, contra ilusiiior celorlalti.
Atunci de la tail, din ora§e, din provincia fran-
cesA, toata plina de burghesi cuminti cari nu tre-
cusera prin furiile revolutionare, si din armata un
singur strigat s'a auzit: ordinea cu orice pret !
§i a venit atunci forma perfecta a lui Napoleon,
care a asigurat toate biruintele §i, ani intregi do
zile, o stapinire signet asupra terii. Era o malinft
de o precisiune perfecta, toate mergind una din
alta pina la cel mai de jos agent al autoritatii,
care detinea s,i- el o farima din puterea public&
ori din irnperiu : in administratie, in invat a-
mint, in armata, in finante, in justitie. Pretu-
tindeni acelasi spirit, roman. Unul sus, o serie
intreaga de organe la dispositia lui pipit jos;
o piramida perfecta, de organisntie, autoritatea
coborindu-se catre basa cu atit mai larg, cu cit
ii trebuia sa sprijine mai mult.
In felul acesta a fost transformata, mecani-
sata societatea revol utionara prin sistemul Iui
Napoleon I-iu. i au ramas oamenii foarte mi-
rati ca nu mai au nevoie sa se zbata In fie-
care zi, sâ lupte in fiecare zi, sa se primejdu-
iasca in fiecare zi §i totu§i puteau sa. traiasca
inteo socieiate care vadit in nainta, cl§tiga, juca
rolul intaiu printre toate societa ile europere din
www.dacoromanica.ro
aceasta vreme. Dar ceia ce a lipsit in mo-

mentul acela,si aceasta a fost o mare neno-
rocire a societatii francese, este crearea unui
nou spirit, care, acela, sá poatä face inutile for-
mole mai tirziu create de Napoleon. Sistemul
lui Napoleon era cum este, pentru un arbore slab,
bolnav sau rupt, suportul care se aseaza de jur
imprejurul lui, §i toate legaturile care-1 piind.
si-1 sustin, dar, dupa ce s'a facut aceasta, tre-
buie atirit basa, rAdacina, pentru ca el sa se
poata ridica F,4 i intr'o bun*, dimineata sa se inla-
ture tutorul. I s'a intimplat deci societOtii fran-
cese, aceias,i nenorocire ca in veacul al XV-lea.
Atunci regalitatea i-a dat o forma ; ea nu
s'a gindit crt ar fi datoare s se lase soci-
etatea a evolua dincolo de aceasta, forma, din-
colo de ordinea regala, iar societatea n'a innaintat,
ci a niers drept spre catastrofa Revolutiei celei
mari. inteun alt moment de neputinth a unei
societAti intregi de a trai prin mijloaccle ei su-
fletesti, a 'venit forma sigura, perfecth a lui
Napoleon I-iu. Nu s'au ereat Insa mijloace re-
ale pentru ca dincolo de aceasta forma societatea,-
francesa sa evolueze. Ba Napoleon el 1nsusi, de
vreme, s'a lasat cucerit de forma pe care o cre-
ase, F,d aceasta a fost si causa caderii lui. Vointa
lui individual& a ramas puternica panä la sfirsit,.
cu toate acele atingeri pe care vrIsta e natural sä .
le poata, aduce cuiva care, clipä do clipa, se gaseste
innaintea celor mai mari primejdii, cerind cele
mai mari cheltuieli de forte. El n'a inteles 113sà ca
alaturi de geniul unui creator de ordine social&
trebuie sa se desvolte, tocmai prin aceastà acti-
www.dacoromanica.ro
Poporul frances in monarhie consiitutionala 389
_
une a genialui, fortele vii ale unei societati.

Si nu nurnal fortele materiale ale societatii care
se odihne§te o clip, supt stapinirea lui bine-
facatoare, ci fortele morale, care sa dea un sens
acestor realitati materiale. Biruitorul de atitea
oH al Earopei, care smulgind victorii tuturor
arniatelor din lame, thjosise pe rind toate Sta-
tele prin tratatele din Lundville la 1801, A-
miens (1802), Pressburg (1805), dupa ziva
de la Aasterlitz Tilsit (1807) dap acelea
de la Jena, Auerstadt, Eylau, Friedland , ane-
xinduli, de fapt, Italia §i o buna parte din G-er-
mania, in care-*i a.,seza rudele, se poticni in cam-
pania din Rusia. Atunci, intimpinind resistenta
din partea acelui Tar pe care-1 credea fasci-
nat de dinsul, dupa sfortarea extraordinara din
181-1814 pentru a apara intiiu stapinirea lui
europeana, pu urma Franca macar, Napoleon s'a
gasit innaintea ad vocatilor de la 1793, cari pro-
clarnau solerAn ca afara de Napoleon tiranul este
o natiune france0, gata sá pacteze cu trupAra-
tul Rusiei, cu imparatul Austriei §i cu. regele
Prusiei. A simtit poate atunci eh genial lui obo-
sit nu e suficient ca sa tina pe umeH, Intr'o
lupta disperata, societatea pe care o Intemeiase.
A parasit armata §i tronul. Dana s'a mai tutors,
aceasta e ceva d'outre-tombe", cum zicea
Chateaubriand Memoriilor ce trebuiau sa, apara
dupN moartea lui , care era §i trebuia sa se ispra-
veasca prin Waterloo, pentru ca apoi, la tratatele
din Viena, sa se ajunga, dupa inspiratia lui
Talleyrand o uniforma a vechii diplomatii,
purtata cu indeminare deosebita de unul dintre
www.dacoromanica.ro
oamenii cei mai activi §i mai schimbátori ai seco-

lului al XIX-lea , la restauratii sterpe, in
Franta §i afarä de dinsa.
Ce s'a petrecut pe urna, supt Ludovic al
XVIII-lea, supt Carol al X-lea §i Ludovic-Filip
e 0 restauratie dinasticA, de sigur, dar nu o refa-
cere a reghnului care incetase pentru totdeauna.
Emigratii cei mai indarAtnici au ttebuit sA se
piece nevoilor timpului, care nici a§a nu voi .
sA-i sufere. 0 epoca, de Constitutie, botezata ar-
heologic charte, ca §i cum toata Franta ar fi
fost o veche ob§te pe care coroana o emancipa
de Parlamente, de matori, de partide, .de con-
flicte cu guvernele §i de conspiratii. Liberalismul
se inchina In tainh lui Napoleon exilatul, pe
care armata, fara glorie acuma, il adora ca pe
un zeu. Cind el moare, ochii tuturora se in-
dreapta spre zarea unde, dupà o lunga noapte,
aparea din nou Revolutia, Republica.
Formele omului de geniu au functionat §i mai
departe, tiind in viatä o societate pe care ins&
nimic n'o inviora decit Oren de räu 5i spe-
ratite neclare. Daca la 1830 s'a ajuns la o re-
volutie care a dbrimat tronur lui Carol al X.lea
5i a adus regalitatea burghesl a lui'Ludovic-
Filip, aceasta era o simplä demonstratie a bur-
ghesiei ambitioase, a publici§tilor, advocatilor §i
bancherilor din Paris, la capiltul unui intreg §ir
de discursuri s,i de agitatii parlamentare.
Daca, schimbarea din 1830 ar fi insemnat ceva
adevarat in desvoltarea poporului fiances, de si-
gur ch stäpinirea Regelui Francesilor n'ar fi
www.dacoromanica.ro
Poporul frances in monarhie constitutionall 391
azut ac;it de u§or la 1848. Pornith din intere

sele unei clase care nu ridicase un ideal cores-
punzator valorii sale materiale, regalitatea lui
Ludovic-Filip trebuia A, ispraveasca fire§te la
cea d'intiiu atingere cu o mare realitate socialii.
Aceastä mare realitate socialii era ivirea stärii
a patra, a muncitorimii, in Franta.
Rämine sli vedem intr'un capitol final, con-
sacrat ultimei jumatAti de veac, intru cit aceastl
muncitorime, in legAtura cu romantismul politic,.
a putut da o nouA viata Franciei.
www.dacoromanica.ro
XXI.
froporul frances supt inriurirea starii a patra

"De la 1848 Franta a trecut, printr'o Repu-
blica, de perpetua anarhie, magulind fara folos
pe temucii miuncitori, la Imperiul lui Napoleon
al III-lea, glorios prin victoriile sale asupra Ru-
siei si Austriei i prin opera de libertate pe care
.a facut-o in Europa mai mult decit prin trans-
formAri interne, si de la acesta la republica bur-
ghesh, cu un puternic amestec de participare u-
vriera, care se lupta asa de frumos astazi 1).
Domnia lui Ludovic-Filip se incheiase : ea
nici nu este mai putin un capitol regal in is-
toria burghesiei francese decit un capitol burghes
in istoria regalitatii francese.
Ea nu Inseamna un rege aclamat de an popor,
ci un popor care si-a creat an rege pentru ca
sã aibä dreptul de a-I aclama si de a-I daritua
chid gaseste de cuviintl. Lucrul esential este
.a.ceastk burghesie, care ea rastoarna po Carol
al X-lea dupa o indelungata opositie facuta re-
gimului Bourbonilor de ramura veche, care sta-
bileste pe tron pe Ludovic-Filip, i care-I (la
Cuviute spusc in 1915.
www.dacoromanica.ro
jos in clipa chiar cind aceasta biata coroana de co

manda se pare a sta in calea revendicatiilor sale.
Tot burghesia va crea, pentru nevoile ei, §i
numai cit dureaza aceste nevoi, Imperiul al doilea._
A ei este, deci, §i stapinirea, ala de modes* a
lui Ludovic-Filip, §efal de birou al mini§trilor
sài, §i Imperiul lui Napoleon al III-lea, in tot-
decorul Imperiului intiiu, adaus cu elemente de
fast care lipsiau dominatiei, adese ori de o a§a
de mare simplicitate genial* a unchiului,
seria de pre§edinti, Macmahon, G-rdvy, Sadi-
Carnot §i altii, care e forma Republicei a treia.
Lucrul de capetenie nu e, prin urmare, ce sus-
citeaza i men-cine pentru un moment aceasta-
burghesie francesa, ci burghesia insa§i.
Pe aceastä burghesie francesa trebuie s'o
valem cum s'a alcatuit dupa Revolutia cea
mare, prin ce se deosebeste de alte burghesii
europene, care e folopul §i care paguba pe care-
poporul frances le-a avut de la dinsa. Ea a vrut
sa fie -suverank ; deci, precum a judecat critic, la
timpul su, regalitatea, e drept ca acelea§i sistem
de criticil sA i se aplice §i ei de istoria nepar-
tenitoare.
Nu mai e burghesia revolutionara de la 1789 ;.
aceia a fost §i s'a isprävit. Dar am observat la
local sau cA Revolutia de la 1789 nu pleaca
numai de la burghesie, cum nu pleaca numai
de la filosofie, dela literatura, de la publicistica,
de la agitatie, ci din multe locuri tot odata, §i
de aceia §i caracterul ei complex. De fapt, in toata
desvollarea Revolutiei, fiind a§a de mari ureu-
tatile interioare §i pe linga dinsele razboiul ce
www.dacoromanica.ro
Poporul frances supt inriurirea stArii a patra 395
continua la hotare, osebirea de clase, recunoas

terea unei clase lap, de celelalte si fixarea me-
nirii ei in Stat, toate lucrurile acestea nu s'au
putut infaptui. Pana la 1795 s'au Osit necon--
tenit elemente popular() alaturi de elemente bur-
ghese, 15ra, contact sufletesc intim, fara putinta-
de a merge inainte in im prejurari normale. Clasa
conducatoare a Revolutiei a fost totdeauna o.
gloata strinsa de primejdie ; n'a fost o alcatuire
care sa-si fi fixat margenile si said fi inteles mij-
loacele de actiune. Iar alAturi de dinsii sint c-.
multime de intelectuali declasati, caH ei au ocu--
pat rolul intaiu in Revolutia francesa. Din Revo-
lutie au iesit apoi o multime de oameni bogati,.
caH au flicut posibila dominatia monarhica, a
lui Bonaparte : oamenii acestia bogati nu. consti-
tuie insa o burghesie, ci nurhai un simulacru
paatos al ei, avtindu-0 toate neajunsurile fara-
nimic din virtutile clasei.
Aceste apucaturi compromit insa o clasä, si tocmaL
in momentul cind o clash, nu trebuie sh fie compro-
misa: atunci cind se ridica si, iea in stapinire puterea.
Clasa teraneasca avea teritoriul ei, legaturile

ei, tendintele ei. Dar cultura o cuprinde prua
incet si ea n'are Inca ambitie politica. Lipsita total
pink atunci si de bogätie, 0 de stiinta de carte, si.
de amestecul in afacerile publice, inlaturata sis-
tematic din toate rosturile guvernamentale, clasa.
aceasta nu poate juca niciun rol. Ins& la stirsitul
dominatiei lui Napoleon Liu se mai intimpinti
o clasa, care se gäsete in vazti. §i dispune de
mijloace banesti : multi dintre membrii ei au
ajuns prin servicii militare la maH demnitati,..
www.dacoromanica.ro
find printi, conti ai Imperiului, toti parveniti

la origine, ca acel Bernadotte, devenit regele
Suediei, Carol Ioan, dupa ce aspirase sA iea
mostenirea lui Napoleon in Franta.
Clasa aceasta suprapusA avea tot ce trebuie
pentru a juca un rol de cApetenie ; Ii lipsia InsA
-elementul sufletesc neaprtrat pentru orice clasA
-care-si pune in vedere srt strAbatA. Toate lucru-
rile materiale, am spus-o adesea , care par
-cA sint farti elemente sufletesti, nu pot fi decit
infAtisAri trecAtoare, fArA valoare in ele insele,
ale sufletului care le-a pr,odus. Dar clasa aceasta
n'avea un suflet ; dincolo, la tarA, ey a sufletul,
-obscur, naiv, care de atitea ori s'a manifestat in evul
me diu, ori prin jacquerii crude, ori priu glumete cin-
-tece populare ; dar aceastAlalta clasA n'avea suflet.
De aceia a si foSt posibilA Restauratia ; de
-aceia a si fost posibil ca un numAr de no-
bili, mai mult sau mai putin imbAtriniti, un
inumAr de cozi pudrate masculine caci acesta
--era anturagiul lui Ludovic al XVIII-lea si Carol
.al X-lea un numAr de veterani ai petrece-
rilor de Carte, de personagii de bal, organisa-
-Lori de menus plaisirs" regale, un numar de
ilersoane fArA talent, fArA valoare propritr-zisA,
*A fie in stare a domina, impotriva vointei sale,
un popor intreg.
CAci cine I-a vrut pe Ludovic al XVIII-lea ?
In afarl de un numAr de marchisi i de conti
din vechiul regim, incolo, nimeni ; tdti aveau in
fundul sufletului lor icoana Ini Napoleon, ti-
ranul", care, plecat din Franta, ;;i-a gAsit astfel
verspectiva pe care oamenii n'o gasesc decit duph
irnoarte. Erh in tot timpul, cum am Mai spus, nu
www.dacoromanica.ro
Poporul frances supt inriurirea stärii a patra 397
iubirea, ci idolatria lui Napoleon ; societatile-

secrete, conspiratiile, atentatele toate plecau de-
la cultul Omului. El era elementul care a in--
viat literatura intreaga, pe linga inspiratiunea
falsa care dadea lui Victor Hugo tindr, cind con-
funda marea regalitate plina de coloare a lui
Ioan-cel-Bun cu amortita regalitate de museu a.
lui Ludovic al XVIII-lea, versuri moarte, per-
fecte insa ca forma. La el, la Lamartine, la cei-
lalti, viata va aparea clnd eroul inspira pe poet,
eroul disparut in insula lui africana, pe care
nimeni nu-1 mai vedea si care era, cu toate
acestea, far& mijlocul othilor, in mintea fiecaruia.
Dad% ar fi existat o burghesie consolidath §i
constienta, daca aceasta burghesie ar fi gäsit
legatura fireasca In jocul complicat al industriei
moderne, de fabrica, organisata in veacul eel
nou, cu clasa muncitoare care se ridica In masi-
nismul" modern, Inca de atunci dominatia de
fapt a burghesiei ar fi creat §i mentinut cores-
punzatoarea forma politica. Ei bine, Intre bur-
erhesia de sus, neconsolidata si nu destul de con-
stienta, i intre muncitorime nu era niciun fel
de legatura, ci mai curind o du§manie de care-
se folosiau §i reactionarii §i agitatorii §i
constructOri de utopii politico-sociale, noul Saint-
Simon, Fourier §. a., ori predicatorii convin§i ai
anarhiei permanente. In ceia ce prive§te pe teran,
el cauta sa-§i tragfi hotar la micile mo§ii pe care
le putuse smulge din turburarea revolutionara.
Gazete erau putine si scumpe pe vremea mo-
narhiei din ramura veche a Bourbonilor sau din,
vremea lui LUdovic-Filip. Vre-o douazeci, trei
www.dacoromanica.ro
--zed in toatrt Franta, costind cam cinzeci de bani

numtirul: ni putera inchipui citi le cetiau. Erau re-
(lactate intr'o formh pedantä, stiintifica", arti-
ficialk literark care nu se putea apropia de
sufletul omului. Legi aspre urmiiriau de aproape,
incepind din 1819, crimele i delictele comise
pe calea presei", si, daca, legea din Octombre
1830 fácu judecAtori in asemenea materie pe
_jurati, ea fu schimbata la 1835 in seas apasãtor.
Gazeta pentru popor, incercata in formh fulmi-
nanta pe vremea Revolutiei, discreditatä i oprita,
apoi, a reaphrut numai de la 1848 innainte, si
Inca indatA a intervenit Imperial lui Napoleon
III care, edictind la 1852, judecata la tribunalul
-corectional i regimul avertistnenteIor motivate",
a dat poporului in lac Monitorul ei Oficial.
Astfel lipsiau i rnijloacele pentru a stabili o
legAtura intre clasele noua,. Burgbesia se mani-
festa prin discursuri in Parlament, solemne, lungi,
pompoase, care nu puteau s aiba, decit un slab
rasunet intr'o sacietate mArgenitA. Dacrt se produc
-citiva oratori vestiti, ci sint cunoscuti doar in-
tr'un cerc de vre-o 20-30.000 de oameni. Re-
gimul electoral rfini4sese foarte restrins ; clasele-
de jos nu erau interesante fiindca, nu votau, si niei
nu se interesau, tot de aceia. Revolutia cunoscuse
sistemul cu doua, grade (1790: adun6ri primare'
adunAri eIectorale), i votul universal direct
(1793), pentru ca reactiunea s stabileascA si
censul i cele doua grade in alegere, acestea din
urmä fiind singurele parasite prin legea din 1817
(conditii: 30 de ani, 300 de lei contributie ann.-
-a16.) pentru a fi totuF,4i restabilite la 1820. Mo
narbia cethteneascgt", restabilind alegerea de un
www.dacoromanica.ro
Poporut frarices supt Thrturirea stárii a patra
399
_
singur grad, fixii, virsta la 20 de ani si la 200
de lei taxa.
Caderea lui Carol al Xlea a fost un simplu acci-
dent. Ea s'a intimplat in momentul victoriei con,
-tra cleiului de Alger, victorie care fagaduia Fran-
ciei cea d'intiiu colonie noua, .,prin ordonantele
din Iu lie", care, clisolvincl o Camera incomoda,
schimbau legea electorala si zugrumau presa.
tin guvern nul ca al lui Polignac scoate contra
multimii o armata de sentirnente napoleoniene,
scare refusa sa asculte. -
Revolutia nu era de loc necesara, in acest mo-
ment. Ea a fost produsa printr'o efervescenta
parisiana, pe care masuri mai practice ar fi
potolit-o foarte rapede. Pentru a opri miscarea
sr fi ajuns o trupA ceva mai creclincioasa si
mai potrivita pentru rolul ei.
Cu un Paris mai putin inextricabil, caci
ditinuia Parisul medieval, cu colturi si incurcaturi
in toate partile , cu o oaste credincioasa, cu un
rege mai tinär si mai sirnpatic si un print de co-
roanri mai inteligent pelt ducele de Angouleme,
fiul al doilea al lui Carol al X-lea, ducele
de Berry, speranta dinastiei, fusese asasinat in
1820 , s'ar fi trecut asupra crisei.
Pe ling% acestea, nenorocirea facuse ca in mo-
mentul acela puterile Statului erau strinse in
minile emigrantilor, foarte isteti in conversatii
de salon si de Curte, dar cari in conducerea terii
erau absolut incapabili.
Prin urmare DU se poate zice ca este o rnis-
care serioasa a burghesiei sprijinite pe o presa
www.dacoromanica.ro
400 Istol ia poporului francez
foarte eetith, practic4 in efectele sale, ajutata de-

manifestarile, cit de stingace 0 de naive, ale-
claselor populare. Pentru lucratorii din Paris ye-
nirea lui Ludovic-Filip a fost numai o ocasie
de turburäri si de ruanifestari fire§ti ale in-
stictului invidiei de clasa. Au fost zile de .
saturnale in societatea veche, cind nu mai era.
sluga i stapin, tata i fiu, ci fiecare facea ce-i
trecea prin minte, rasbunindu-se pentru toatâ
,disciplina momentelor obis,nuite : s'a pradat re-
sedinta arhiepiscopala din Paris 0 biserica St .
Germain l'Auxerrois.
Supt Ludovic-Filip, rege burghes, care-si da-
dea copiii la liceu, burghesia a fost pretutindeni
In ace§ti optsprezece ani. Ea a format Aduna-
rile, ea a dat mini§trii regelui. Dar, cind acesta
a vrut sa se mencinh prin mijlocul burghesiei
bogate §i al burghesiei savante, al bancherilor io
profesorilor de speta lui Lafitte i Guizot, bur-
ghesia mica 1-a rasturnat, in 1848, cu ajutorut
tumultului popular pe care 1-a putut provoca.
Deci clasa muncitoreasca; a patra stare", care
simtia ca pentru munca §i jertfa ei, ca so1da0,_
i se cuvine un rost in Stat, dar a'avea condu-
Mori udevarati ie§iti din mijlooul ei, ci tot teo-
reticiani din mijlocul burghesiei, a fost atrasa In
mi§carea de la 1848, pe care a facut-o, o bu-
cata, de vrerne, in sons burghes, pentru ca, pe-
urma, sa simta cà pe linga regele disturnat mai
este un du§man.In insa§i aceasta burghesie care-
conducea. S'au produs atunci zilele singe-
roase de la 1848, poporul venind, dupa doc-
trina lui Rousseau, la Corpul Legislativ ca sa-i
spuie ca-1 disolva lupta de strada care a tinut.
www.dacoromanica.ro
Poporui trances supt innurirea stAril a patra 46i
cinci zile Impu§carea §efilor clerului trances, mo-

mentele acelea teribile care au adus ca o reac-
-Oune necesara intiiu, dictatura supt forma presi-
dentiei de Republica a principelui Ludovic Bo-
naparte, fiul, cu trecut aventuros, al lui Ludo-
vic, regele Olandei, frate al lui Napoleon I-iu,
apoi Imperiul lui Napoleon al III-lea.
Dar, in tot acest timp al regalitatii burghese,
de§i un Lafitte, un Thiers, un Mignet, sint oame-
nii cari joacEt rolul de capetenie, cu toate aces-
tea n'a vem a face cu o burghesie care se organi-
seaz4, nu numai pentru a conduce, dar pentru
a conduce Ara zguduire, pentru a-§i alia clasa
popular& din oral% ceia ce era .o absolutä ne-
cesitate. Pe atunci nu pAtrunsese Inca socialis-
mul german al lui Karl Marx, cu opositia filo-
sofica, metafisica dintre Munca §i Capital, cu
atragtitoarea formula a legii Ofertei §i a Cererii
§i cu tot catehismul pe care-1 §tie §i fiecartgtim-
plar pentru ca sa ajunga la conclusia ca patronul
trebue sa falsifice bani ca sa creasca salariile,
§i cind moare de foame el insu§i, patronul.
Astfel, burghesia aceasta fiind necontenit in
NA, lupta nu ajungea sa'creeze nici macar basa
material& a stapinirii sale.
Daca ea ar fi existat, nu era nevoie ca so-
cietatea intreaga sä abdice in minile lui Napo-
leon : ea ar fi fost in masura sa nu se loveasca
de nemultumirea violenta, exasperata de fal§e
a§teptari, a lu.cratorilor, cari, la un moment dat,
declara ca nu inteleg sa se solidariseze cu sco-
purile pe care le urmäre§te Republica burghesit
de Ia. 1848.
www.dacoromanica.ro
4o1 istoria poporului fraud&
Ce s'a Intimplat pe urmh, supt regimill lui

Napoleon- al III-lea ? Oamenii cari-1 rugaseth
srt se instaleze la Tuilerii, cali ar fi fost in stare
sa controleze zilnic dacit omul flictitor de mi-
nuni se mai aflti acolo ori ba, burghesia aceasta
a Inceput sA, reclame ceia ce pierduse cu propria
ei Invoire qi prin propria ei incapacitate. A ce-
rut prin pamflete atroce 0 prin atentate. Atunci,
cum se intimpla cu orice deOnätor de putere,
s'a produs din partea Imparatului refusul ab-
solut, care, la urma urmei, nu e un act politic
de agresiune, ci numai manifestarea hotäririi de
a thminea cineva unde este,
Mai ttrziu s'a ajuns, cu Emile 011ivier, In
ajunul thsboiului do la 1870, la a§a-nurnitul
Imperiu liberal", care n'a fost supt niciun ra-
port mai bun decit cellalt.
Si aici burghesia francesh a dat faliment.
Cita vreme Napoleon a fost incunjurat, cum se
zicea, de favo4i_lui, de creaturile lui, care nu erau
fáth indoialä oameni exemplari, cu saloanele
1libere" ale principeei Matilda, vara ImpAra-
tului cu capriciile varului, printul Napoleon, fiul
regelui J6rOme, cu vechile rude, une ori foarte
violente, ca Pierre Bonaparte, care era sä pro-
voace o thscoalä prin uciderea unui ziarist popu-
lar, cu mediul din care se desfacea fratele uterin,
ducele de Morny, so fácea totu§i ceva mai mult §i
mai bine decit cu burghesia de advocati care a
guvernat cateva luni de la inaugurarea Imperiului
liberal pAnl la catastrofa thzboiului. S'a zis O.
acest thzboiu a fost thzboiul Impäthtesei Euge-
nia, fiica unei Scatiene tli a unui nobil spaniol,
www.dacoromanica.ro
Poporul frances supt inriurirea sthrii a patra 903
-
femeia, frumoasa §i energick a carii influentit

asupra sotului bolnav q.i imbittrinit era in cre§-
tere. A fost, de fapt, §i räzboiul boalei Impa-
ratului insu§i, a fost putin §i räzboiul aminti-
rilor do glorie din Italia §i Crimeia, cele douk
fazboaie victorioase ale Imperiului al doilea. Nu
se poate zice macar cà a fost un rAzboiu impo-
pular razboiul de la 1870, In cele d'intliu doua.
luni In care se mai putea spera victoria. A fost
§i un räzboiu de provocatie, venit din afarti,
räzboiul lui Bismarck, care a väzut ca acesta
este momentul suprem al putreziciunii §i incohe-
rentei guvernamentale francese. Toate au fost.
Evenimentele istorice sint cu mult prea compli-
cate ca sA se adopte sistemul de precisiune far=
maceutica in determinarea motivelor bor.
Dar Parlamentul care a vrut hotarit razboiul,
Ministeriul care n'a cautat sa-1 impiedece, al
lui Emile 011ivier Insu§i, nu represinta decit
acea burghesie care, cu toata, frumoasa ei ma-
nifestare, gata de orice sacrificiu, In momentul
crisei supreme a infringerii, poartä ,§i aici o
grea vinov6tie. Infringerea a dat, in momentul
cind Camera delibera asupra propunerii de inlá-
turare a Imperiului -prin mi§carea de strada din
4 Septembre, Guvernul Apararii Nationale, cu
multe elemente republicane Innaintate, apoi a
dat presidentia lui Thiers, imaginea acestei
burghesii. lin om foarte cum se cade, foarte
muncitor, foarte cult, foarte patriot, 1110, fara
indoialä meschin §i lipsit de calitAtile superi-
oare 'ale omului de Stat. Si meschinä §i lipsita de
calitaii superioare era §i aceasta burghesie bo-
gata, care crease Imperiul, care a incercat sa-1
www.dacoromanica.ro
404 Istoria poporului fracces
distruga, care 1.a confiscat apoi §i a dat de

rip& pa Imp6rat, odatä cu suprematia, ci§tigatii
din nou, in grele lupte, a Franciei in Europa.
Pe vremea Imperiului, cind Napoleon al III-lea
facea politica nationalitAtilor in Italia, lucrind
pentru realisarea unitatii italiene, Thiers a luat
cuvintul, in ealitate de fricos conservator supt
ral)ortul politicei internationale, §i niciodatä nu
s'au pronuntat cuvinte mai aspre in ce prive§te
principiul national insu§i, ,,absurd" §i 'räufttcli-
tor", decit atunci, de dinsul. Cu ideile lui abstracte
a scris istoria RevoNtiei, cu idei abstracte ca la
1793, cu omul" lui care este pretutindeni, supt
orice climA, in orice hotare, acela§i. Nu intele-
gea nici sufletul oamenilor, nici sufletul natiu-
nilor, nici acele mari nevoi care, orice s'ar zice,
lucreazA in fiecare moment §i stApinesc din veac
in veac umanitatea.
Flinda, in burgbesia aceasta a Franciei, care
altfel nu se poate plinge ca, soarta i-a fost vi-
trega, nu se petrecuse procesul care la alte bur-
ghesii s'a petrecut §i li-a dat acea viata su-
fleteascä ce lipsia unor oameni de formule ca
ace§tia : anume procesul dureros si fecund al
nenorocirii. Europa, la inceputul veacului al
XIX-lea, fusese invadatä de armatele francese,
care aduceau principiile marii Revolutii. Evident,
armatele acestea au adus schimbäri foarte fe-
ricite in unele parti : legislatia actualá in Ger-
mania, §i nu numai in Germania, pleach de la
codificArile de legi de pe vremea lui Napoleon,
care shit, Ara indoialä, una din cele mai admi-
rabile opere de legislatie indeplinite pe lume.
www.dacoromanica.ro
Pcoporul frames supt inriurirea stArii a patra 405
Prin urmare nu se poate zice ca n'a profitat

Europa cotropita de pe urma presencei tempo-
rare a armatelor francese. Dar oricine intelege
ce este un popor §i, pentru ca sä Intelegi ce
este un popor, trebuie s te simti facind parte
din poporul tau, -- oricine §tie ce lucru sacru
gingas este o natiune, va Inte lege de ce toate
progresele materiale I toate organisatiile eco-
nomice nu lnlocuiesc pentru un neam simtul
independentei, nevoia de onoare, daca nu si
de glorie. Ei bine, popoarele acestea suferiau
adinc, pin& in fundul sufletelor lor, ti li-a apro-
piat nenorocirea unul de altul. Victoria nu a-
propie totdeauna pe Invingatori ; nifringerea,
traiul supt straini face din Invinsi o singura
clash moralä, pe linga care toate clasele celelalte,
materiale, dispar. Romantismul, care In Franta
a fost putin o moda : de cravata roie, de par
lung, de palarie ca in evul mediu, de plimbari prin
Paris cu papucii, ca Theophile Gautier, de stri-
gate de teatru catre plesuvii clasici : à bas les
genoux", romantismul acesta de cithbale §i de
alaute, de arii stranii, executate pe vechi instru-
mente, al lui Victor Hugo, al lui mai ales,
pierdut prin colturi de catacombe regale sau
ratacind In regiuni orientale oH fantastice, IIU cu-
prindea, trebuie sa o spunem, afara de uncle
note In Alfred de Musset, nimic din sufletul
Insusi al poporului.
totuli era un suflet mare al poporului fran-
ces, sufletul care xazbe§te acuma, la 1915, dud, In
transee, se creiaza, putem zice, poporul frances mo-
dern, egiptologul savant varsinduli singele all-
turi de teranul analfabet, pentru aceiai causa.
www.dacoromanica.ro
406 Istorfa poporului frances
In schimb, romantismul german, pornit din

esenta insäsi a sufletului natiunii, a inriurit si sa-
tele departate, vrtile pierdute atit de puternic, Inca
a prins si pe acel Spitzbub" de strada si de ghetto
care a tost Heine, si care, cu admirabila adapta-
bilitate a rasei sale, a cuprins in poesia sa o mare
parte din sufletul german. Tot asa a fost in
Anglia, in Spania, in Italia , de jos au pornit pu-
terile cele mari care au creat o nouti viata morala
pentru societatea intreaga. In Franta s'q trecut
de la romantism la parnasianism, cu mansetele
schimbate de trei ori pe zi, cu dictionarul de
rime la suptioara, asezindu-se solemn ori facind
exercitiile sale de saritura in aier, trecerile prin
cerc, pentru ca lumea sa. se lutrebe : cade sau
nu cade, &este rima ori n'o gaseste, S'a trecut
si de parnasianism si, pe urnati s'a creat, de Zola,
la sfirsitul Imperiului si la inceputul Repu-
blicei a treia, epopeia sociala in pro* cu scene
din viata populara, dar nu dupa sufletul cla-
selor populare, ci_ aducind miseria morala a cla-
selor populare ea o distractie iritanth pentru
gustul stricat al burghesiei imbwratite,
p si, ala-
turi, Alphonse Daudet, ca o curiositate de Miaza-
zi, ca fluierasul din Proventa la buze, ca a
distreze printr'o sitnplicitate poetica aparenth o
societate care in rafinarea sa nu mai stia sa
ceara decit atit.
Reactiunea s'a produs in dourt domenii.
Impotriva oligarhiei de advocati rutinati, ur-
mind stingaciu traditia fermecitorului prin cu-
vint care a fost Gambetta, si a capitalistilor
mai mult sau mai putin inovatori, cari au dat 6
www.dacoromanica.ro
Poporul trances supt inriurirea Alit a patra 4tlf
unele scandaluri celebre : decoratiile lui Wilson,

canalul de Panama, §. a., s'a ridicat, de o parte,
intelectualitatea francesA intreaga, s'a ridicat
literatura francesa de dupa, Zola §i Daudet, §i
era din ce in ce mai puternica tendina aceasta
de a nega dreptul la existenta al unei stapiniri
care hu e capabila nici sa aduca o mare reforma
materiala, nici sa sustina o mare opera morala.
i, pe de alta parte, natural, clasele mun-
citoare, intrebuintate pentru a ridica, a sprijini,
a tinea necontenit pe scut o burghesie de imboga-
titi, §i-a aratat nerabdarea de a transforma
aceastli societate.
Nenorocirea a fost ca limbagiul politic §i li-
terar al intelectualilor nemultamiti de sus a
fost de a§a natura incit n'a putut sa patrunda,
in masele de jos. Intelectualul, cu chemarea lui
sociala §i moralá pe lume, cind se une§te cu
muncitorul de jos, in tog& puritatea sacrificiului
pe care acesta-1 aduce prin lucrul lui de fiecare
zi, e in stare sa. prefaca o societate. Pacat cind
lipse§te mijlocul de intelegere intre ace§ti doi
factori fire§ti de renovatie ! La noi aceasta s'a
finpiedecat prin incultura teranului; dincolo, prin
existenta, dar prin insuficienta §colii rurale. Fran-
ta a avut mult timp una din cele mai slabe din gco-
lile satc§ti ; ea ajunsese a fi, in tot secolul
al -XIX-lea, o §coala de simple forme goale.
Data dadea citeva formule de qtiinta care
se pastreaza sau se uità, aceasta nu insem-
na "mare lucru. Adevarata §coala ruralä este
aceia care pregate§te pe cetateanul rural ; nu-1
pregätEVe ea, nu existä.
§i in afara de aceasta, in Franta trebuie sa se
www.dacoromanica.ro
4 oa istoria Oorloruiut frands
mai tie sama de traditiile vechi .14i romantice, care

au continuat, si au produs anume bizarerii ale
literaturii francese contimporane. In loc sa ajunga
tot- mai larga, pentru oricine, ea a fost astfel
tot mai ingusta, potrivit cu anume mode, care
cautau ele singure, cu mindrie, isolarea.
Scriitorul este Ins& un om care prinde In el toate
durerile, toate sperantele unei societati pentru
ea, prin puterea lui ideala, sa aline in mare
parte aceste dureri si sa Indrepte catre biruinta ma-
car o parte din aceste sperante. Aceasta este litera-
tura : restul e joc, si unul din cele mai reprobabile,
pentru ca se face cu unul din cele mai sacre lucruri.
Si atunci s'a intimplat ceia ce nimeni nu se

gindia ca poate sa se Intimple, ceia co nu chema
nimeni in societatea burghesh, asa de comodh,
si In societatea uvrierä, Inca desorientata de her-
veism, Inti-patriotica doctrina a acelui Herv4,
pe care ceasul cel mare 1-a transformat.
Da, s'a IntImplat, cu dureri mari, mhaculul
acest razboiu. Oricine iubeste Franta, nu dupa
formula tipica, oricine o iubeste pentru ca-i cu-
noaste tot trecutul, toata valoarea rasei, toata
nobleta sufletului, pe care nici o victorie n'a
putut-o conrupe, nicio nenorocire n'a putut-o
descuraja, acela nu doreste altceva decit Ca,
iesind din transee, In care a salvat libertatea
lumii, societatea trances& sà pastreze pina la stIrsit
acea camaraderie intr'o viata morala unitara, care
va fi In stare sa deie pentru Intlia oara toata ma-
sura celei mai bine Inzestrate dintre natiunilelumii').
_
L). Cuvinte rostite in Maiu 1915,

www.dacoromanica.ro
Tab la de Materii
Pagina
In trodueere 3
Elementele alcfituitoare 12
a CetateaD Galo-romana si regalitatea franca a Mero-
vingienilor ..
Carolingienii si inceputurile poporului frances
29
4ii
Formarea unui centru national frances 62
cFrancesib lui Hugo Capet si ni urmasi1or sai 77
Feudalitatea si cruciatele in legatura cu poporul frances 89
Contopirea feudelor in Coroand 188
Inlocuirea Bisericii galicane prin regalitatea sacra a lui
Ludovic al IX-lea 164
Burghesia intelectuald francesa in ajutorul regalitatii 188
Sfirsitul cavaleriei francese in rázboiul de o suta de ani 217
Reactiunea cavalereascil : Ofensiva francesa in Italia si
pe Rin 263
Luptele interne in Franta supt pretextul deosebirilor
religioase 287
Poporul frances confiscat de regalitatea absoluta : Lu-
dovic al XIV-lea 209
Revolutia francesa si consecintele ei 349
Poporul frances in monarhie constitutionalii 377
Foporul trances supt inriurirea stilrii a patra 339
www.dacoromanica.ro

1919 - Nicolae Iorga - Istoria Poporului Frances - o Încercare de Explicaţie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1919 - Nicolae Iorga - Istoria Poporului Frances - o Încercare de Explicaţie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STUDII $1 CERCCTARI

Lectil ficute la Universitate

SERVICIUL GEOGRAFIC AL ARMATEI

Lectii flcute la Universitate

SERVICIUL GEOGRAFIC AL ARMATEI

rim intentia de a da publicului romanesc,

rioare, al unei superioare desvoltari intelectuale,

face istoria teritoriului frances, se ocupa de

care aceastA ideie de Stat le-a creat, ca sä le

cendenta romanA. Aceasta cautA ei sa, o puie

macar de la dinsde. i asa mai departe; pin& la

activ merita sA opreasca atentia, si numai in.

paritia regatului in sensul lui Ludovic al XIV-lea,

tuturor drepturilor ei, a durat ala de multi fiindca

Precum, la noi, cel mai vechiu element , -nu

Partea de SudNest a fost, fárä indoiala, de la

s'ar putea imparti chiar, \in ce prive§te ele-

I. Ad fines Dacorum et Anartiunt"

Mai departe, precum, in ceia ce prive§te pe

lar, in neastimparul lor, in toate pornirile dare

lenara in poporul nostru. De§i destul de greu

Din cartea lui Cesar se poate vedea ca, in mo-

pe care il intilnim, de alminterea, In ,leg'atur& cu

infesta provinciile romane de pe malul opus,

al celeilalte ramuri celtice, ni putem Inchipui cä

ultimele ei lupte care este Vercingetorix din AIesia,

satele romane sau satele Tracilor romanisati din

i) Principatum -Galliae totius obtinuerat" ; VII, § 4. Cf §

ca foarte mare strAlucire in ce priveste viata

necantenit prin faptul ca niciodata nu se intilnectte,

stAtea cineva Intr'o singurh generatie, i urmasullui

se alcatuia din grupe absolut deosebite. Popora

E a doua fast' a penetratiunii germanice, intaia

origine galo-romana, ci o limba romanica, ba

torilor nostri. Deci i In Galls, populatia veche a

urmare cuvintele germanice nu, pot sa fie decit

gunzilor, Alamanilor i Visigoi1or, p4na, la Carol-

Teoria francesa, pe care am atins-o §i mai sus,

oaspeti, langà el, chrora li da beneficii si cari

casei regelui major domus, de unde vor veni ma-

orclonate i pe vremea clad biruiau in fiecare an,

40ufare rege franc din veacul al VI-lea scrie carçi

spunea : i eu m fac eatolic, dar s na spuneti

prea mult. De almintereat Dumnezeu; in Vechiul

si rbonicii sái, cantonati de o parte, si popu-

Franci, strigau inspkimintati : nu veniti, barbari-

lor 1). Tot ca barbari ii considerau chiar cind si

toti acestia, este unul care joaca, rolul cel mare;

clad moare Sfintul Martin, doua, orase luptá ca-

.0 Tot asa i cu cetAtile dalmatme i italiene vectne : Venetta Sfân-

atunCi, pe calea aceasta se inteleg

1) V. i Ccirti representative, I, p. 65 l urm.

retragere ale cetätenilor. 11 aceasth calitate erau

La 752, Pepin, majordomul ultimului Merovin-

punctul nostru de vedere, un capitol nou se pre-

'Ara, nici o intentie de a desnationalisa, dar §i

-tiri i fusese total transforrnatA prin aceastA filiera.

3.) A. Berthelot, in Lavisse i Rarnbaud, Ihstoire ginérale, I.

qveltinat, multimile saxone, eu sutele de mii,

Afluxul innoit de barbari in Rasaritul galic

multe ori nu recunosc ideile unde sint ti le in-

S'au intimplat inst. i alte lucruri, care au

gasi pe lame un judecator mai bun caruia sA i