U.

54 JESBATERILE PARLAMENTARE

PENTRU LINISTEA SUFLETULUI ROMANESC SI

PENTRU PASTRAREA ORDINEI SI DISCIPLINEI

CETATENESTI

CUVANTARE ROSTITA DE
D-L PROF. N. IORGA
IN BEDINIA SENATULUI
DELA 17 FEBRUARIE 1937

%Isttle-riA.
Ca
4-
J111131:1
.4,4 '
4N471 AU- Jr,T.s

MONITORUL OFICIAL 5I IMPRIMERIILE STATULUI

IMPRIMERIA CENTRALA - BUCURESTI - 1937

www.dacoromanica.ro
 II ;.4

DESBATERILE PARLAMENTARE

PENTRU LINISTEA SUFLETULUI ROMANESC SI

PENTRU PASTRAREA ORDINEI SI DISCIPLINEI

CETATENUTI

CUVANTARE ROSTITA DE
D-L PROF. N. IORGA
.--- IN EDINTA SENATULUI .

DELA 17 FEBRUARIE 1937

4 I

MONITORUL OFICIAL $1 IMPRIMERIILE STATULUI

IMPRIMERIA CENTRALA -
BUCURESTI -1937

www.dacoromanica.ro
 1

r. 1

,..t....,, ,.:

Domnule Prgedinte,
Domnilor Senatori, .

S'a vorbit cu multa elocventa de na-

tionalism. Eu fac parte dintre cei mai
vechi luptatori sub acest steag si fac o
deosebire intre doua feluri de nationa-
lism, nationalismul care a creat si
poate fi linistit dar hotarit sa apere
opera pe care a indeplinit-o, care nu
poate creste cleat in liniste si sub scu-
tul autoritatii, si un alt nationalism,
caruia ii urez sa creeze cel putin atat
cat am creat noi, pentru ca sa poata
apara cu aceeasi hotarire, sub scutul
acelorasi legi si in mijlocul aceleiasi
liniste, opera pe care va fi facut-o. (A-
plause puternice).
Am tinut sa fixez dela inceput a-
ceasta deosebire. Pe de alts parte, dup5
ocupatiile mele si felul meu de spirit,
poate si origina mea moldoveneasca,
care intipareste un anume caracter asu-

www.dacoromanica.ro
 4

pra cugetarii, asupra simtirii si asupra

unor purtari totdeauna observate si ti-
nand seama de toate concluziile, in sa
fixez ceea ce imi impun toate aceste
lucruri ca distinctii
Nimic nu este mai grew decat sa faca
cineva osebire intre mai multe lucruri
si nimic nu este mai periculos decat sa
nu faca osebirea. Cine osebeste intelege
I. si nu se grabeste si ajunge la concluzii
cuminti. Sa-mi dati voie sa osebesc.
In discutiune sunt mai multe lucruri
si aceste lucruri, sa-mi dati voie sa le
despart unele de altele, pentru ca fie-
caruia sä i se dea ceea ce i se cuvine:
-atat, nu mai mutt.
Inainte de toate acestea, ca sa inte-
legeti tonul cu care vorbesc, un ton care
nu se poate reproduce in redarea discur-
surilor noastre trebue sa fie cineva
de fats si sa simta in figura si in glasul
cuiva care sunt sentimente care it a-
nima sa-mi dati voie sa fac o indoita
declaratie.
Eu am groaza unei anume politici de
stanga, care tinde la rasturnarea operei
de civilisatie pe care au indeplinit-o
toate popoarele, cand erau cuminti,

www.dacoromanica.ro
 5

cand credeau un Dumnezeu sus si

in omenia omului pe pamant, timp de
veacuri si care este mandria omenirii.
Aceasta politica de stanga, politica bol-
sevica incearca sa puna o silnicie stro-
pita cu singe in locul operei construc-
tive la care s'a lucrat cateva mii de ani.
(Aplause puternice). Am groaza acestei
politici si sfatuesc tot tineretul sa nu se
inscrie niciodata in randurile acelora
care urmaresc un asemenea stop.
Dar, in acelasi timp, prin toata de-
prinderea mea de om trait in libertate,
de om care se inching cugetarii, de om
care nu ar putea sa ramana si ar cere
moartea intro atmosfera de inabusire
a oricarei cugetari sincere si de inge-
nunchiere a tuturor sub calcaiul celui
mai indrasnet. Eu sunt contra oricarei
dictaturi. (Aplause puternice pe ban;
cite majoritatii si acelea ale Partidelor
National-Tcircinese si Conservator).
Si intre cei care alearga dupa dicta-
tura vad cativa indrazneti, cativa ex-
ploatatori si o multime d lume care
nu intelege nimic si merge ca o turma.
(Aplause).

www.dacoromanica.ro
 6
'
Acestea sunt declaratiile mele dela
inceput.
Eu cred in ordine, eu cred in liber-
tate, eu cred in vechea dating, la care
au muncit toate popoarele si care ne-au
adus, cu suferinte fara numar, aici.
. _
Acum incep osebirile mele.
Nu este nimic care sa vorbeasca mai
mult inimii unui om de varsta mea, care
si el a pus in randul muncitorilor de
astazi si luptatorilor de maine ai tariff
atati copii, si care a crescut atatea ge-
neratii, nu este un lucru care sa mearga
mai mult la inima mea decat orice do-
vada de vitejie, orice putinta de jertfa.
Si acei doi tineri care au mers acolo si
si-au pus vieata in primejdie si au san-
gerat inaintea steagului rosu, pe care
voiau sa-1 darame, oamenii acestia me-
rita fara indoiala intreaga mea admira-
tie si toata parinteasca mea iubire.
Am spus-o si o repet aici. (Aplause in-
delung repetate pe toate Ulnae).
Dar este si lucrul al doilea.
Se petrece in momentul acesta, intr'o
tars, care are un larg capitol in istoria
civilisatiunii umane si a infaptuirilor
- .

www.dacoromanica.ro
 7

politice cele mai frumoase, o lupta de

care ne sangereath noua inima. Poporul
spaniol se gaseste amestecat intr'un raz-
boiu civil, care distruge si tara si rasa,
si care imputineaza latinitatea, si nu
exists constiinta umana, care in mo-
mentul acesta, intre cele doul tabere
care lupta, sa nu fact o alegere. Eu sunt
pentru steagul armatei spaniole ce in-
cearca sa inabuse internationala rosie,
care s'a instalat in Spania. (Aplause
indelung repetate).
Acestea sunt doua lucruri.
Vine lucrul al treilea.
Sunt multe feluri de a onora mortii.
Acel care misca mai adanc pe oricine,
se face in reculegere si in tacere.
Moartea nu poate fi intrebuintata ca
un spectacol de nimeni. Inteleg iubirea
prietenilor ; o inteleg. Nu inteleg ceea ce .n
intrece omagiul acesta scaldat in la-
crami al oamenilor care nu au aceeasi
credinta; nu inteleg adunarea, alaturi
de acei care prang sincer, a unor oameni,
care urmaresc un profit, care nu are
nimic a face cu sentimentul de pietate.
(Aplause). .

www.dacoromanica.ro
 8

Si mortii din lumea for ne chiama,

. chiar acei care au cazut asa de viteaz
acolo, ne chiama la impacare si nu poate
servi amintirea for ca o pregatire pen-
tru razboiul civil. Cum ea nu poate fi
coborita pang acolo, incat sa se intre-
buinteze in luptele acelea de partid,
care, purtate cum trebue, intaresc o na-
tiune, care purtate dincolo de anumite
limite nu fac decat sa o slabeasca si sa
aduca pierirea ei.
Aceasta este a treia distinctie.
Dar mai este si a patra: Romania
are o politics, pe care o hotaraste ea,
si numai ea (aplause) si cine vor-
beste in numele Romaniei, este guvernul
roman.
In neutralitate, cand se incerca for-
tarea manii lui Ionel Bratianu, ca sa
fats razboiul cand nu era pregatit, eu
am avut curajul sa stau impotriva in-
tregului tineret, sä stau impotriva unor
oameni pe care ii iubeam si ii respec-
tam, sa stau impotriva mea insumi, ca
sa spun: GUVERNUL ROMAN ESTE,
ACELA CARE HOTARASTE POLI-
TICA EXTERNA A TARII. Nu-ti
place? Pe caile legale lucreaza pentru

www.dacoromanica.ro
 9

a-1 rasturna, dar atata vreme cat Guver-

nul sta acolo, el da directia, nu altii.
(Aplause).
Cand eram la Iasi, in zilele cel mai
grele, au venit la mine unii reprezen-
. tanti ai opozitiei si mi-au cerut sa con-
lucrez cu dansii, in Decemvrie 1916,
pentru rasturnarea Guvernului roman.
Eu am declarat, ca atata vreme cat
guvernul roman conduce rezistenta na-
. tionala si apara onoarea nationals, eu
merg cu guvernul roman si am mers,
fara niciun gand ascuns, alaturi de Io-
- nel Bratianu.
Aveam un partid: oamenii m'au pa-
, rasit. Au spus ca nu trebuia sa fac acest
lucru. Pans la capat lucrul acesta eu
1-am facut. Si acelasi lucru eu it fac si
acum. Nu numai Guvernul acesta, dar
once guvern ar veni pe cal legale si ar
fi insufletit de sentimente nationale, a-
tata vreme cat dureaza o situatie asa de
amenintatoare, poate fi sigur de con-
cursul meu desinteresat si devotat.
(Aplause puternice).
Aceasta este declaratia pe care tin s'o
, fac.

www.dacoromanica.ro
 f 10
A
lar atunci cand Romania este neutra
fats de razboiul civil din Spania, atata
vreme oricine este acreditat pe langa
Romania neutra, trebue sa-i respecte
neutralitatea. (Aplause prelungite).
Nu ne lasam impinsi in nicio parte;
in legaturile noastre, care trebue sa fie
nezguduite, cu Franta care ne inar-
meaza si armele nu le putem intoarce
impotriva ei eu n'as merge alaturi
. de Franta, data ea ar incerca sa ne
indrepte intr'o directie care nu este a
I - noastra. Asa ar trebui sa se raspunda
guvernului francez, data ar fi vorba de
o interventie in Spania, pentru acel gu-
vern spaniol, care nu mai represinta
decat o internationals. Cum m'as ri-
dica impotriva acestei incercari de a
representa astfel legatura cu Franta,
ma ridic impotriva oricarei incercari
fatise, mergand pans la sfidare si inso-
lenta, care tinde sa intrebuinteze un
lucru asa de respectabil ca ingroparea
unor eroi, pentru a ne forta sa mergem
pe un drum pe care sangele nostru nu
s'a uscat pans acum. (Aplause puter-
nice, indelung prelungite).

l 'Vitt
t
41.
Lj
'<1.1

Cn P
tiro

VERIFic.:v%-r .4,1,1
www.dacoromanica.ro °R/ 4-14.\0
1987
"Zis2-!1.
 ,
h

www.dacoromanica.ro