ILUS RA I NEA

No, 27 (An. IX) Pretul 10 lei REDACTIA I ADMINISTRAT1A: ,.UNIVERSUL"

Bucure0i-România, str.Brezoianu no. 23-25,Telefon 3130158
Taxa posta1A plätita In numerar conform aprobärei Dir. G-le P. T. T. No:1202289132
Miercuri unie 1937

MARIA CIOBOTARU, COMPATRIOATA NOASTRA CARE OBTINE FRUMOASE SUCCESE LA OPERA .DIN BERLIN

www.digibuc.ro
 2 ILUSTRATIUNEA ROMANA"

sliptaggio a
Sirul crimelor pasiortale", tul-
buret ca un blestem, opinia pu-
atentd la atettea alte ches-
tiuni care a umple de ingrijo-
rare.
Dupd crinta lui Tomescu, care a
ucis pe Breindus crima lui Musi,
pornitä din aceleasi resorturi
primitive : rdzbunarea a impre-
sionat adtinc societatea bucures-
teand.
Imaainea vie a celor cloud crime
abominabile a fast sporitd in ulti-
male zile de o a treia: crime lui
Tonegaru.
Lumea se intreabil cu clrept cu-
mint oricare ar fi motivele care

Luni 21 Iunie s'a sfintit capela li-

ceului Mihai Viteazul din CapitalL
Sus: I. P. S. Patriarhul Miron
Cristea sävàrsind serviciul divin.
Stetnga: Asistenta.

soard in atmosfera inceputului de
alduri canicuktre". Amatorii si
bdutorii gustaaselor noastre vinuri
au protestat, afirmelnd cd SPrifu-
rile reci" fac mai mult propaganda
sifanului si a ghefei, de cett a vi-
nuliti.
Dupd fraudele dela Administra-
tia financiard de Verde de peste 20
de milioane, s'au descoperit alte
fraude la inspectoratul scalar din
Capitald, care se cifreazd la 11 mi-
lioane...
cetncl te giindesti cd o cerere
dreaptd dupd care bietul cetdfean
aleargd cu sdptdmeinile, este cla-
sate pentru ca.... n'a fast suficient
timbrata...
Scumpetea este un fenomen de
.sass,
prosperitate economicd si nu de
specula cum inceared unii sd ar-
gumenteze.
Urcarea prefurilor repreztrttä
pentru economia nafionald mi-
liarde aur. Indexul scumpetet
traiului cu 30-40% fata de anii
trecufi nu-si palate gäsi un corec-
tiv in comprimarea prefurilor" pe
care o comisiune interministeriald
cu bune intenfii incearcd s'o. facet,
ci prin ridicarea milloacelor de
existengi la actualul standard de
data. Printre cei mai greu lovii
sunt functionarii, ale cdror salarii
lovite de diferite curbe, n'ctu lost
cu mimic sporite in ultimii ani...
Deslegarea impasului nu poate fi
fdcutd cu... legea speculei" care
joacei in acest caz exact rolul... a-
carului Pdun!

Cu prilejul vizitei Suveranului la

Cetatea Alba, primarul statiunei
maritime Bugaz, cl. Const. Slat-
neanu care este si arhitect, a pre-
zintat un interesant plan de sis-
tematiza.re" menit sà tmnsforane
acest pitoresc colt intr'un Bacic
al Basarabiei de Sud.
au determinat aceste oribile crime
dacd Thu ne gdsim cumva in fata
unei mentalittifi epidentice, lipsitd
de sanefiuni vapide i serioase, care
permite fiecdruia, set-si poatd face
dreptate singur, aa CUM 0 ink-
lege... De Wei parte, setngeroasele
incidente au desmiluit o stare de
lucruri dureroase i desgusteitoare.
unele famtUii n care cele mcd
elementare nofiunt despre cinste
onestitate au dispdrut de mult. Sd
fie oare un sentn morbid al vre-
murilor pe care le trdim?
Sdptdmetna vinului" se desfa- Cu ocazia cal4toriel sale In Base rabia M. S. Regele a vizitat i veohile ruine ale Cetätsii Abe
Fate. Ignat

www.digibuc.ro
 ILUSTRATTUNEA ROMANA" 3

u NYE.
noud,ciudat su- late, drumetii,
de minune.
1mm popas, petrec
prapusd celei-
late de care s'a Cine ar putea reda drumetilor
desprins färd, altundeva multumirea i bucuria
balon i f Ara unor asemenea clipe care ramAn
aeroplan... in amintire, vecinice ispite...
Dacä saculcu La munte!
merinde i sa- Acolo e viata, soarele, aerul, bu-
curia si multumirea pe care no
cul cu glume gdsesti nickeri. i când te gan-
sunt deopotri- desti cä muntli nostri neasemuit
VA de indestu- de märeti ascund artâtea frumu-

Când te gäsesti pe creasta mun- Din muntii

velui, märetia decorului îi im- no#ri.
prumutá ceva din multaimirea vul-
turilor si a stelelor care privesc din
dintfc altd lume Mai a muntelui sau
frumoasä si mai curatd de cât si-c in poiana ple-
poate inchipui cineva. suvd,acolo un-
Sus, tot mai sus, linistea majes- de /liana omu-
(acasä inaripeazd spiritul i in- lui n ' a ajuns
vioreszá trupul chemat la viatá sd, strice nimic
la sdnatate. din arhitectu-
Ochiul drumetului care a urcat ra naturii, este prilej de odihnd,
de reconfortare.
cärdruile serpuite prin pbdurile Oamenii deprinsi sd urce cu pi-
czonate. indestulat de beisugul pri- elorul gdsesc in aceste popasuri
velistilor dtimnezeesti pe care Mel clipe frurnoase pe care nu le pot
o povestire nu le poate reda niel gäsi, nicäieri pe lume.
pe deoparte, odihneste acum in voe Departe de sgmotul orasului
in decorul panoramei °are se des- si de mirosul de ulei präjit al au-
fdsaard., departe, in arile 'In care tomobilelor care foil otesc Cu
se estompeazd, cenusiu sau.violet. rost i fdrá rost. excurslonistul
siluetele cdsutelor seunde... toldnit la scare, trd,este o lume
Un popas pe creasta stdneoasä

Mílndstirea Stetni4oara

seti pe care prea putinii le cu-

nose...
Muntii nostri edtre care ar tre-
bui sh, se indrepte atâta jtineret
care-si iroseste vacantele Iii aerul
imbdosit al cruselor i ord4elelor
ncastre...
La munte, eopii!
Acolo este vista. acolo este tine-
retea vecinic improspdtatd., acolo
este aerul ozonat care ne dä vi-
goare j sänd.tate!
Frumusetilor muntilor nostri
ne desmeardä ochiva, i ne ino-
bileaza sulletul.
cutreerdm cu dragoste
convingerea ca Dumnezeu ne-a
ddruit din belsug minuni ale na-
turii pe care Inca nu le eunoaq-
Pe valea Oltului, la Brezoj

www.digibuc.ro
 4 ILUSTRATIUNEA ROMANA"
De cateva saptamâni presa ceho-
slovacd Se ocupä de un caz, al
carui earacter senzational frizeaza
aproape miracolul. E vorba de ex-
perientele realizate de doi: tineri
lueratori cehi din orasu1 Moravska-
Ostrava. AGestia dupa :Cate se
afirma chiar i in cele mai se-
rioase eercuri stiantifice aunt in
stare s6, inloculasca, prin corpu-
rile un .aparat reeeptor de ra-
dio. Functionând ca un fel de me-
diumuri speciale, ei reusesc sä cap-
teze undele oricarei emisiuni din
eter, transformându-le in grai
muzia, intr'un difu:zor oarecare,
pe care-1 ating eu mainile lor. Cu
alte euvinte, eel doi tineri lucreaza
ea eel mai des&varsit post de ra-
dio, folosind claw un simplu haut-
parleur.
0 stie atat de senza,tionala,
dupa. Gum era si firesc
a atras
nu nmnai atent.la rnarelui public,
ci si mai ales aeeia a oamenilor de
stiinta. Numeroase somitätl din
lumea savantllor, speciaiLt i pro-
fesori universitari, s'au transportat
la fata locului pentru a examina
mai de-aproape i eu toot& serio-
zitatea un asemenea fenomen ex-
traordinar. Reporterii inarilor co-
tidiane din occident au venit dea-
Cei doi ratliofoniqti concentrdndu- se asupra lungimii de undd
asemenea sa asiste 1 aceste expe-
riente senzationaie. Din rapoa.rtele
publicate, s'a stabilit urmitoareie
fapte impresionante: Tinerii
chestiune sunt: Franz Sykora, in
varsta de 21 de ani, lucrätor la su-
dura, autogena din uzinele din Vit-
kovici i Rudolf ITItavsky de 35 de
ani, care lucreaza la aceleasi twine
ca monteur pentru macarale.
unul i altul sunt oameni saxaci,
care nu scot niciun beneficiu din
exploatarea acestor facultalta ex-
ceptionale. De-altfel infatisarea lor
perfect cinstita exclude aproape
presupunerea unei excrochrii atat
de complicate.
Ilustrul chimist, doctorul inginer
Ernest, profesor la Universitatea
din Praga, care a urmarit ou a-
tentie toate conditiunile in care
s'au desfasurat experientele, sus-
tine ca pan& si 0 inscenare de ase-
menea proportie ar reprezenta o
ado/al-at& minune. Specialistii au
lust insä, to:ate precautille, proce-
dând sistematic. S'a cercetat im-
bracamintea eelor doi tineri, s'a
inläturat orice sursa de curent
electric din pivnita unde au loc
aceste demonstratiuni, iar me-
dium-urile au fost perfect izolate
www.digibuc.ro
in
De§i nu ea desooperit Ina mimic
suspect, sunt bdnuieli ca auditiile
ar fi cauzate de un aparat minus-
cul, ingenios disimulat
din punct de vedere electric. Mo-
ment cu moment, s'au executat
mdsuratori cu voltmetrul i osci-
loscopud.. Astfel s'a constatat ea
amândoi tinerii prezentau o anu-
mita tensiune electrica, unul mai
mare, aatul mai mica, ceeace ne in-
dreptateste sa, vorbim in mod re-
lativ de o tensiune pozitiva si alta
negativa. Cum se produce aceastä,
tensiune? Se pare eä, gratie unui
antrenament de ani de ztle, prin
contractiune a muschilor corpului,
cei doi lucratori ajungeau le o e-
lectrizare a corpului. Ei lucreazä,
deocamdatä intr'o camera subte-
ran& ce le serveste ca laborator de
demonstratiuni, i ai earei pereti
simt presarati cu diverse semne ca-
balistice, rAmasitä a unor indelun-
gate practice spiritiste. In prezenta
une¡ asistente extrem de nume-
Proba cu lampa de neon.
Me dalion : Profesorul Dr.
Jaroslav Schafranek, care
verified experientele.
roase, ei' s. instaleaza irnul
langa altul, pe clouá scaune
incep sa, se antreneze prin
exercitii de respiratie. Rasu-
flarea devine tot rnai adan-
ed pieptul se umila. i mus-
chii se ineordeazä. Apoi ritmul reS-
piraltiei se incetineste pieptul se
contractä. Aceast& operatde preli-
minarä dureazä..aproape 20 de mi-
nute, in care timp corpurile me-
dium-urilor se incarca cu eleetri-
citate. Pentru a controla (lac& gim-
nastica respiratorie e suificientá,
until din medium-urile la de pe
masa o mica lampä cu neon, atin-
gandu-i. genvindul. Mire degetul
aratator i cel gros, jar mana Gea-
laltá o intinde tovarasului care, la
randui lui, pane degetat mâinii
stângi, pe contactul lämpii. La
prania atingere, lampa se aprinde.
Acura suntem incdroati cu etec-'
i*itate gi 'putem incepe. Intr'o
linite aproape mormantala Sykora
Vitavsky, avand impreunate câte
o mama., ating cu mämile celelalte,
IJOrneie unui difuzor de ractio.
iviemorana difuzorului inträ, in vi-
bratie i dupa câteva secunde ra-
suna clar un cantee Geh. 0 verifi-
care arata imediat câ. aceast& mu-
zica, corespunde intocmai progra-
roului postulm Moravska-Ostrava.
Receptia inceteaza in momentul in
care tovarasil isi destac mannle
reapare când 4 le impreunä. Când
unui din el respira, mai puternie,
uclitia se intareste. Dup.& dorita
unuia din !mister*, se cere pastul
Breslau. In cateva cupe, vorbitorbi
reda, cu o muzicalitate desavar-
programul postului german.
S'a constatat deasemenea cá re-
ceptia devine cu 30% mai intensa,
atunci and unul din cei doi oa-
meni-radio" ii aplic& pe frunte
fisa unei antene. S'au iregistrat, ea
masura de control si placi de gra-
mofon, pentru a se evita astfel
ipoteza unei sugestiuni colective.
Rezultatele sunt pur si simplu
surprinzatoare. Cei doi tineri Gehl
au fost in stare sá transmita la
rand, emisiunile a zeee staguni
diferite, de radio. ptiinta ramâne
deoeamdatä dezarmatá in fata a-
eestui mirszol,
1113 PP Ellin
Dreapta: La cone ursurile pentru alegerea unei noi
Miss California pentru vara 1937, s'au introclus cele
mai drastice probe eliminatorii... Pe leingel clasicele
teste i mcisureitori, criterii artistice si morale, anul
acesta s'a mai recurs si la ajutorul aintarului,
degi greutatea nu e un factor determinant in acest
concurs.

Trubadur chinez, ceintdret am-

bulant ce colincld satele, inve-
selincl nuntile chineze cu
lduta sa cu cloud coarcle.

Medalion: Original accident

de automobil din care n'a esit
nici o victimd.

De gase luni de ctind a fost dat circulatiei, faimo-

sul pod din San Francisco a fost trecut de mai
!WO
bine de cinci milioane de vehicule.
1411,4141,
.
....
Illilltlik
.... ..

Deasupra oblie: In America, copiii minierior grevi,sti,

la iesirea din clasd, organizeazd zilnic demonst;atii
publice pentru c4; sprijini revendicdrile pdrintilor.
Aspect feeric dela expozitia din Paris, iluminatie pe drumul triumfal al luminei
si al radiou-ului".

www.digibuc.ro

Maqinct" de mers pentru incercarea materialelor tle cizmdrie
Nu nuanai inventatorilor de calibrua
tanut Edison, Marconi sau Georges
Claude li se datoreste civalitatla ten.-
Mica de astrazi, cu nesfarsitele e usual-
rinte si avantragii. Concoanitent cur a-
cesti luceferi al tehnicei, mil st zee-a
de mil de bventatoa rna auk-matt,
dar nu mai putin ingentosi, au adas
pentru timeline act al viretil de toate
zilele .c&te o anarunta dar foarbe ti
contributie. Far& sa ne ansi dam ma-
ma de importranta lor, utiliztian in fie-
care z aceste inventli marunte, dela
incaltatoarrea de caliMid pentru pan-
Vem
-IC
Stânga:
tofi pana la ceasornicul u citre fos-
forescente.
Din ultiana recolta de inventil sem--
mad-am astazi cateva cititordor mom
incep&nd cu o realizare foarte ;tartar,
ce vine tactual din Brazilia. E vorba
de un dispozitiv pentru bai de °chi,
prin comprese arvând o temperatura
constanta. O caldare mica, portativa,
incalzitä electric, pontpeaza automat
in dou& comprese de o forma speciala,
care se aplica pe ochir, apa caldurtdr sau
cald5, dap& nevoi. Apa areasta, in
care se poste disolara un desinfectant,
rThr
6C-PILO N
Profesorul Rantstrom din Am-
sterdam a gäsit o metodfi de ana-
liz& stiintifick a miscärilor i evo-
lutiilor unui sporty care sare de
pe trambulinä i metoda aceasta
produs entuziasmul tuturor me-
dicilor, ca i tuturor sportivilor.
Säritura de pe trambulinä
Malt& uneori de 8, 10 sau 12 metri
intr'un bazin cu apä, nu este
lucru usor si nici lipsit de primej-
dii. Lfisat sä cad& de la o inältime
eat de mare, cu un avânt impor-
tant in clipa când päräseste su-
portul trambulinei, corpul omeneso
devine un pachet de carne care
trebue sA, sträbatä apa ca un cu-
dac5, vrea sä nu fie turtit, alro-
bit, pe suprafata destul de rezis-
tentä a apei. Pe cale empiricä,
ritorii de Para acum gäsiserà me-
toda care dä cele mai bune rezul-
tate: nu se aruncau nici cu picioa-
Fizarea luminilor pe corpul inoatoarei. Jos: Cdteva grafice de stiritturi in apd
www.digibuc.ro
cum este acidul bark de pilddr, face
mult Wale ochilor obositi.
Bane inteles ea aparatul nat poate fi
folosit cleat Alva indicatia medibulut.
Dar odata functionarea lut exp1icat5
de medic, el poste fi utilizat de bol-
nav, acasä, ar& supraveghere
medicaa. In ziva de azi, or:And vtata
de büroul oboseste (raid prematur, a-
paratul acesta brazillan este obit se
poate de utia.
In State le-Unite, inventille se far
dup& comanda, nu numal duid-
inspiratie. Fecleratia general& a eau-
burilor feminine din State le Unite-.
certut marvel insttutii tehnice Bu-
reau of Standards" sa gilseasca tipul
ideal aa incallt5mintet feminine. Ca
tasaxials, tehniclenii lad Bureau' of
Standards" au reallzat masina din
frotografia noastra: o roata ou opt
spite, flecare purtand un model de in-
caltaaninbe. Aceastä root& se invar-
taste zi i noapte, pe o cures Mt
sfarsit, scroperalta cu glass parpier. tin
resort face ca fiecarre pantOf sou
gbeata sia sting& bureaus cu o spar-
sare corespamatoare greutatii coypu
lut, lia felul acesta se vor putea strabili
&torn/striae i uzura pe care le sufera
un modem oatnecare de inc5.1p.minte
dupa 5 mililoane de pasi, astifel ca
rele, nici ou capul in api, ci eau-
tau sä, cadä, au bratele bine mntin-
se si mâinile lipite, astfel ea apa
SA fie despärtitä mai intal de cu-
titul palmelor.
Metoda e foarte simplä pentru
cei cu experienta, pentru maestrii
säriturilor. Dar pentru Incepärbori.
chiar särind de la inältimi mici,
existä numeroase primejdii. Se in-
cercase Pam& acum sä se stabileas-
cá greselile ineepätorilor filmând
eu incetinitorul lnicriie lor. Re-
zultatele n'au fost satisfäckboare
de-aceea metoda profesorului
Rantstrom aduce solutia mult cäu-
taté..
In ce constä aceastä metodd. ?
In realizarea graficului miscärilor
pe care le face un sportivaruncân-
du,se de pe trambulinä si in ana-
lizarea acestui gratic, spre a se
stabili imghiul cel mai potrivit .sub
Stânga: Cuptorul,
alimentat de soare.
Dedesubt: Aparat
practic pentru ma-
sajul ochilor.
specialistit si medical sti pasta desena
apoi forma cea marl corecta a laical-
tamintel feminine.
Tot peste ocean, doctorul O. G.
Abbot a pus la punct bucataria so-
lara" din Murk Bucataria" se corn-
pune diarta"o eglinda
in aara caret, se gaseste un tatb de
stela, de grosimea unui crelon i cu-
prünzand un lichid care se bucura de
proprietatea de a absorbi 95% din
caldama razelor sabre. Ramie de
ware concentrate de oglinda ridded
temperatura liclaktulut panä la 3500;
aldura se poate inmagazána, spre a
fi utilizata pentru o rnasina de gAtit,
ml cuptor i un radiator de aparba-
ment. Doatarul Abbot prevesteSte" ztua
and toarte locuintele vor arvea o bu-
catärie solatra", indiferent. dareä se ga.-
sesc inteo regirune ou soare mult sau
Patin.
("N
OT
care corpul trebue sä atingâ, apa
cu minimul de rezistentä din par-
tea elementului lichid.
Penta obtinerea acestor gran-
ce, se Tixeaz6, lia oapul, la soldul
si la picioarele säritorului câte o
micá lampg, electriaà. Intr'o pisel-
nä intunecatä, in fata unui aparat
fotografic lásat deschis in tot
eursul experientel, se fac diferite
särituri. Punetele lmninoase ale
midior lämpi electrice se inscriu
pe placa fotograficá sub forma
unor hull sinuoase cum aratä
fotografiile nciastre aceste ii-
flu aratà traectoria precisä pp care
o urnterazá in cursul unei särituri
capul, mijlocul i picioarele. Pen-
tru säriturile mai complicate, acest
graft este cat se poate de intere-
sant i prezintä adevárate Inflori-
turi
 de flier radit, in oare se afla un ta- bWatâ.si varilata ca Muzeul de
blou de Van Eyk. de
E Una din cele mat retasite panze istorie natural& din Bucuresti, der are
Palatul Bru- ins& un regpectlabil numar de salt cru
ale ha Van Eyk, care se aft& in mumeele
europene. Valoarea et se Tidieâ la mult- foarte multe i interesante exemplare.
kenthal. Stan- te anillitame t intreoe costul intregei In special sectia preistorica e foarte
galeril de tablourt vizitaik pan& acum. bogatk Toate oseanintele de aniansle
ga: Un colt al Tabloul, de marrime obasnuitä, repre- antidelurviene ce au .fost gasite prin
mint& partmetrul mud barbat.- Are insa imrprejurdimile Sibilant, au fost donate
acelas farmec ca si Gioconda" dela Mumeault Brukenthal. i, aum aict a
muzeului de Luvru. De ori unde te-al antia privirea fast tun lac de veohe asezare a anima-
omului de pe painza te unn&reste cu a lelor, parnântrul e bogat in asemenea
stiinte natu- infinita tristete. Maatle marestru fda- surprime.
mand i-a dat atata YIaä acestui rta- E de remaroat lai aceasta sectiune,
blbu, !neat se poate urmairi, Became saheb:till Quant Bos primigenius' , ou
rale: Bo s. pri- fir de pax din mustate modelulut o ereasta de vertebre pe spate. E until
Inventatorul culorilar de alai, mantle dirt putinele exemplare oast au fast
migemius". Van Eyk, u a lasat din nefericke. garsite in Europa. A fast gasit cu oca-
atilt de multe panne. Putean spume ea zia runet escravatinni la o mica edânci-
tabloid care se afla la =zeta Bru- me, pe Dealul Omar de Mpg& SI-
kenthal e muff cbn cele mai de ye- ghtisoara, de atre doctorial Heinerich
lame. Kalauss, care 1-a clanat matzeului; .desi
Cu portretul lull Van Eyk. am ispra- eaniseri at ru.nor institutituni asemana-
Dana din principaele 'punote de atenti. Odaticica lor le-a spus proba- vit galeria de tablauri. toare, yen* din sträinatate, i-taut -ofe-
atractie ale Sibilant este dasigur dai- bil cä ne apropiem de oeva extrem de Trecem la expomitita de artä biseri- rite sume enonne pentru meant:a fast-
teresantul anumetu Brukertihal" al interment. cerasok la, atilt de rare',
earutb fondator, baronial Braikental", a Batranul ghird, eat de automatimat Skint in special exemplar& din arta In dulapuri se anat cateva mil de
aclunat eta lii trel sectirunt istarta de protestunea lui, care il silleste sa sasilor. Biseriba evanghelica, print nti- pdietre t instrumente din epoda de
naturala, arta bisericessea a Transil- spue lai. fiecare zi, in frame stereatipe, tualul simplinciatt, a suprimat Innate piatra. Se Pare ca Transilvanta, prin
varied: sdi cateva din panzele ode mal acel L actelas lueru de nenrumatrate din pacioabele cattului cabala. De tasemares ei geografica e una din
prettobse ale marillor maestri cta- ori, face cu regularitate aceleasi gre- acme: sectiunea aceasta ex fi cam cele mail vechi centre de cilvilizatie.
germani 4 ta unailvanient. same& dare& nu ar extilsta destul de
In frumoasa plat& Regele Ferdi- partible clealttel -icoane, plottari Ferastrae de ma:alines unat deget,
nand" din centrul orasului, se riclica In tata garnet parase a lui Erwin vase adunate de prin, bisericile ortodia- curtite, caigi, topoare dte crermiene, cari
impunatoarea cladire a amizeulaii. Harem, spline cu regularitate : xe.
apartinut acelor misteriost srtaanosi
Inteleapta canductere, de dupa mare,
Visul lui losif" de Richard Ha- Linia naivä a zugravilor de biserici, ai nos,tri, se and adunate act
rem_ nu Erwin Hanem. pensula muieta in oredinta a icoane- Collect/tile aoestea se imboggeso pe zi
a nruzeului 1-a faiout accesibil mare- In fata neirabdäritt aratata de vizi- ce trece, deoarece mereu vin alte lu-
lui public sit desi nu exista decat totarea cehoslovaeä, ghiclul cat pled sa rilor din satele ardelenesti, au realizart
cruri /11011i, desooperite In stramechtui
o zi pe sAptaanâna duxd nu se percePe aceste minuniate exemplare
taxa modica de infantile muzeul e In incrurce
Prin favoarea special& de oarece pamant at Ardealulut.
permanent& vizatat. n mama; de Intr'adevar, ne alarni in fata celei are at& zi de vizitare am putut Dar {bate aceste frumuseti trebuese
exoursionistii ocamironali ci I de lo- mai ianportente plese Win muzeu. treoe In sectiunea de stitinta narturala, vamute. E -pea Mica, ca intr'o sear-
cabala In fate noastra se ail& insa nuanai care ocup& o bun& parte din localul bada insiruire de name sa se redea
Adapostind secole de cultura, o ralb- un mid god. muzeului. Stint in special exemplare taste fruimusettile ce sunt ascrunse
datoare starrudarta spre adunarea 121111 Oa in fata altartaud, ghiclul se apro- din fauna Ardealulint,
VeSt material, care sa insemne o par- pie de mid, i, manevrând cateva ma- Rex
te d efortul omentrii vale fruanos nere, ajungie sa deschida broasoa easel Desigur ca =east& sectie nu e atat
spiv stiinta, Mumma baromulan
Brukenthal", a fast totdeauna un
indreptar spiritual pentru populatia
acestei parti a Ardealtulazi.
CONGRESUL FRANCEZ DE G NECOLOGIE
(Toulouse, 15-18 LÏci 1937) Sub presedentia de onoare a prole sorului C. Daniel (x) (Bucuresti).
Partrundem ou respect in vastele
sali ale muzetatt. E zi ou plate; 4 cea
mace lei" cari sunt taxa de intrare
wu Mutt un soi de selectie printre
zitarbori. Sunt oameni studiosi, pe cari
i-a aclus aid, nu nuanai simpla cu-
riozitate, ci rostrul cline stie cami stu-
diu. Ream-ream o pereche de cehoslo-
vaci, probabil excairstonisti, cari urma-
resc inlet() carticiek toate minamile ce
le area ghidul.
Vizitaim intal galeria de tablourt
Bunt pause vechl, a carar yalcare de-.
vine astronamilck La fiecare tablou.
ghidua &team& datele titre earl a trait
piotarul : 1400, 1500, MOO, 1700. Sunt
numaii maestri de mâna intaita. NiCI
o panza nu e atribuita ci toate
stint !perfect autentice 1 bkne contro-
late..Un intreg perete al galeriet este
acopenit Pe panzele nicrborilbr arcleleni
din treaut, in special chipurile de ta-
rani .ce le vedem sunt extern de im-
nresionante. Se pare ca in cei 3-400
de ani datele Ia cari au fost oreia-
be nanzele chiuurile taranilor arde-
leni nu s'au schimbat de loc. Aceeas
fitTurá aspra, energica t totodata pX-
nd de o asouna. bunatate, care se vede
pe nanzele -4,cestea, o intalnesti
rtz: in satele de pe cele don& Tar-
r a v2. pe Mures sau pa Starnes. Intere-
san te, cateva tablouri, ou ltniia naiva
timaului, din timpul rascoalei dela
1784 al lui Horia. In jurul biuroului dela &tanga la dreapta, d-rii Turpault, M. Fabre, F. Jayle; profesorii E. Meriel, C.
Grupul nostru s'a marit. Oehoslava- Daniel (Bucuresti), E. Forgue, dec anal Gorce, J. Ducuing. Extrema dreaptä: prof. agregat Emil Gheor-
cil duns, ee aì cerretat in grab& pan- ghiu (Bueuresti). In fate estradei, primul rand: prof. . Riche (Montpellier) ; dr. Mircea Ionescu (Bucu-
:- ,..e lânora earl em trecut. fira
deodata extrem de reSti); dr. E. Douay (Paris)

www.digibuc.ro
 .8 ILUSTRATIUNEA ROMANA"
PAGINA PSIHO-GRAFOLOGICA, REDACTAT A de D. EUG. SIDOR
Reispunsuri psiho-grafologice
Scrisul ducesei i ducelui de Windsor Ochi irei, Slatina. Malta nail-
vitate i sensilbilitate, gust pentru fru-
Interpretare grafologicfi mos, casnice i un sentiment
familiar desvoltart. Vointa s1bä, cum-
aproape inexistent, im millet burr
si taet.
Draga Mea. Fata earn vä intere-
seazd e o fling veselA Si comunicativa,
inteligentä, dotatA en temperament si
voina, dar prea superficial& si prea
nerdbelatoare. Incensecventd.
Trebuie educarta st
E. M. S. Loco. Muncitor, praotic
si gospodar. Nu pranrite lucruri de
earl nu e sigur, tine cuväntui dart
a nu se amestecA niciodata in trebu-
rile altars. Atent, punctual, cinstit.
Ce inseamn& autofalsifieare. CAM
-loam ist alterearza propriuM sän seris,
spre a nu tit recunoseut,-- ca automul
inlet scrisori anonime, pentru a putea
nega iscAlibura pe o eambie, contract,
inseamnA autofalsifircare. Majori-
tatea scrisorilOr de amenintare, de-
limit etc. aunt autotalsitleate.
Appocaliptus. Un om simplu, in-
ooruptilail ei clam in exprimare. Nu-i
pise digresinpl. Aptituddnele sale, co-
respund mat curand tehnicianuati de
eit negustomlni, eäci spirkbul lc:Omer-
dal de explostare li lipseste a:invitee-
tamonte.
Profesionist liber, Tai.
constlincibs, discret, sufleteste din
and in cand neanultuanit, dar In fond
Duce le i Ducesa de Windsor optimist si eu inedereve in sine.
Matt indicat datelé cerute.
Boliero. Cijeällitor, nervos. ambi-
tics neastdmnärat. Se supdt& usor
si nu e deice stall:6'mA in impulsiamlie
sale. Un paehet de nervi.
Rosioru Dragon. SeTisul vä pre-
zinta ea na cm aCtv, perseverent in
tendintele sale, paretic, realdIst si sen-
sual. ra plac situatdimile elare. Ner-
vositate sti limpulstunile care sunt dealt-
fai destul de accentuate aunt subitt-
gate de nattune. Oulturä unilateral&
nesisbettnatit desvoltatä. Amlbitie. lin
momentum de fatA nemultumdt.
Salca; Piatra Neamt. 0 fat& ne-
pref&cut&, independent& in inanifes-
art, sensual& si sentimentala, capa-
hila a irubeased cal nasiune. Nu-i lip-
seste vointa i jrudecatd, Ame ins& ne-
vole de im camp de activitate f arvora-
Nu tine up&rare. Prietenoas&
socinbila.
Asul de ieã. Scrisul arat'S o ju-
decatä Icgica. vointd, i aanbitile, son-
sibiflitate mant& i memorie pentru
fante.:
Intelectul e foarte bine desvoltat
nentru v&rsta indireartk
Calculat, prudent, nelinsit de egoism
nervozitate i mid rdattAti. Constant
in tendintele sale. Inclinatiuni pentru
stiinte pozitive.
Pe ziva de 3 lunie, in castelul Surghinul. Tndeciila. neflbcat Inca
a avut lac nunta ducelui de WindsorCandé, ltIngti Tours, in Franta,
cu d-na Wally asunra- viitorubil, sovairtor
orientare preeisa in vista: Fire ro-
!de& o
Acest eveniment a fast asteptat cu multd curiozitate de Warfieldstatt.
toatd /umea, mantled contemplativA, fl&r& spirit
mai ales cd unele ziare anunpau, cd acest roman de dragaste, inceput practise st färä spirit coanereira.
cu atilta infldcdrare i entuziasnz, se va sfeirsi CU o despdrtire, incd
inainte de ziva fixatd pentru nuntd. j totusi hotdrirea exregeluz
Eduard a retinas un fapt implinit. Pe noi insd din punct de vedere
grafologicne intereseazd caracterul ducelui fi ducesei de Windsor,
pentru a putea mai tisor judeca, clacti hottirirea de a renunta la tron
a fast luatd din propria-i initiativd, dictatd de imprejurdri,
infuenta actualei ducese de Windsor, adicd din motive pursausenti- sub
mentale.
Scrisul ducelui de Windsor e neregulat, cam chinuit,
comparatie cu scrisul ducesei, mai putin sigur i mai mic. latnclurile
nu formeazd o linie dreaptd, mai cureind serpuitaare, zar literele sunt
umplute de cerneald, (pastuozitate).
Autorul acestui scris trdieste o viata sentimentald si interioard
intensd, e nelipsit de variatiuni de dispozttie, de clipe depresive. Seri-
sul simplifkat aratd originalitate m idei i modestie. Litera A, din
cuvtintul Anderson aratd culturd si gust. Literele
sunt scrise in formd de arcade, adicd acoperite i aratd m i n
cd autorul
scrisului, desi sincer, ascunde totuqi chestiunile cari (ding viata sa
personal&
Din punct de vedere psihologic
di in locul cuatntului Windsor, e scrisinset e interesant de constatat
Windor. Din punct de vedere
grafologic, omiterea unei litere inteun text, dar mai ales intr'o sem-
ntiturd sau titlu, inseamnd memorie slabd sau Upset de concentrare,
tar dupti Freud, acest lapsus
Fehlleistung (irate& cd subcons-
tientul nu aprobd atitudinea sau hotdrirea Wed.
Scrisul duceset de Windsor e un sells mult mai echilibrat, drept, Lenuta Raduleseu. E o fire mal
apdsat qi original. Autoarea scrisului e o fire rational& concretd =rand Went& cleat eirparisirink re-
realist& Ea stie sd subjuge im,puisiunile si sldbiciunde, scrisul e sum- zervata, prudentd i indiferenta fat&
de persoanele de cart nu se silmte le-
plificat si fdrd inzorzondri. E naturald i nesilitti. Sd se observe legd- gatS printenn oarecare sentiment. Are
tura intre o f din cuvântul of, eleganta literei W o memorie vizuala buna si gust. Ac-
din Windsor. Claritatea ideilor i gustul sunt remarcabile. tive:, constanta, concretA si realist& in
In general o femeie amabild, ospitalierd - sociabild (observa
gandire, serioasA i emotivá.
Nu se imprieteneste usor.- Trebute
forma rotunda a literelor) de o vioiciune sclipitaare (ritmul scrisu- curioseurta anal moult timp, pentru a
lui) nesilitd i niciodatd afectatd. putea fi apreciatA la justa el va-
loare.
www.digibuc.ro
Madona durerii. Neamiltamilt& su-
fiebeste, nervoas& i iritabilk Are tem-
permanent, simt musical, vnint& si in-
teligenta, lipseste insd, calanrul nece-
sar. Tabu% eonstanta in convitngert.
Sigmund, Siret. Atent i politicos,
timid si superstirtios. Farr& personal-
tate, fArd incredere in sine.
Cheie N. Y. Z. W. 17 ani.
sensibil th irupresionabil. Vointa
mediocia, dar constantk un intelect
bine desvoltat pentru varsta, gust pen-
tru frumos, muzied 5 literaturk
Trebuie s& dervina MSS nisi conceal-
trat st mai sistematie. Invert& uscm
limbile strdine. ()ammeter in desvoltare.
Sofia. Activdr, independenta, ne-
lipsita de vointk ambitie i o ¡tide-
cat& comma,. I11tCIIIS i ernotiark Nu
se imprieteneste user. Are un senti-
ment familiar desvoltat, desta strut
practic i material. Nu e meschina
Mel semeirta.
Titi Niculescu.
Doanntscara
e o flint& prietenoasa i sociabilk a-
tent& sl polittitcoas&. Pnea sensibila
ins44 c&ci se swan& deseori usor, e-
motiivä, constant& in sentilmente
noipnerdentä, Ii place societatea, dar
alegerea prieternlor, mo-
tivul pentru care se gliseste deseori
singurk Mult sentiment . familiar,
gust, putin& nelintste sulleteasea
unici narivitárti.
Are maces, e optimilst& capabila
de entuziasm.
Meranieor. Scrisul area patina
deprimare, sensibiflitate io nervazitate
rertinutk E constant in actiondile
tendintele sale, cOnstiinclos, .discret
indluentabil .arbunci clad cineva reu-
se* sd-i cal:item inemoderea. Nu e
-ranchinos.
Pentru a obtine UN PORTRET AL
CARACTERULUI in
RUBRICA PSHIOGRAFOLOGICA
redactat& de di
EUGEN S ID OR
se vor remite pe adresa revistei
noastre, str. Brezoianu 23, inso-
tite de CUPONUL respectiv
cel
putin zece rändurt scrim cu car-
pe hartie nehniata, care nu
suge, adiogand totodat& virsta
sexul trindt&torului.
Deasemenea se pot trimite in loc
de scris, fotografii bine reasite
vizibile.
La scris, ea si la fotografie se
va adioga un pseudonim, sub care
sa apari rfispunsul.
Fotografiile bine reusite apar
in revista. Cine nu doreste ea foto-
grafia si.-i fie reprodusà, va speei-
fica aceasta.
Serisurile sau fotografilde se vor
remite in plic inchis, purtind men-
tiunea : RUBR1CA PSIHO-GRA-
FOLOGICA.
Fotografiile nu se inapolazk
Rispunsurile se dau in ordinea
sosirit astfel eS cele neaparute, vor
veni la rand in eurand.
ILUSTRATIUNEA ROMANA"
Costul abonamentului :
LEI 500pentru 12 luni
260 6
Publicitatea Oficiului Romdn
de publicitate S. A.
Telefon 3.30.58 Str. Brezolanu 25
 ILUSTRATIUNEA ROMANA"

SPORTURRE
Romania -Suedia
Insfarsit, particle/ care trebuis sa
,constitue o revansá pentru dezas-
truosul esec dela Stokhohn s'a dis-
putat. terminandu-se nedecis.
In fata a 25.000 de spectatori,
matchul s'a ,disputat intr'o perfectá
nota de sportivitate, i daca sfarsi-
tul jocului nu ne-a desemnat pe
noi in invingatori, aceasta se dato-
reste numai i numal ghinionului.
Desi sunt multi care au rasuflat
usurati, când au vazut cá ultimele
raze ale spectrului infrângerii s'au
Imprastiat, majoritatea publicului
a famas nemultumita de rezultat-
Inteadevar, sa. presezi aproape
'70 de minute din 90 si deabia sa
termini la egalitate este un mare
ghinion. care numai el e singurul
motiv al esecului nostru.
Prima renriza se incepe Cu o in-
cursiune româneasck care e insa
nenalizata de Langenus ca fiind
nereglementara.
Incep apoi schimburi de mingi
scurte, bine servite de un Vintilá
in mare forma, care au darul de a Fazd la poarta Suediei
face impresia ca vom invinge la
SCOT.
Dobay are douá ocazii sigure, dar msa acum e rândul suedezilor sa, Cand nu se mai spera nimie asu-
aflându-se bine incadrat" trage paseze, dar mal ales sa marcheze. Vintflà Juhaz, Baratky i Covaci.
pra modificárii scorului, Baratky
jenat astfel Sjöberg poate retine E cazul sä, exemplificam ghinio- Moldoveanu facut un debut
far a. prea mare dificutate. nul formidabil care ne-a =brit este foultat, far& a avea balonul.
Langenus Laconia 11 m, care, din prornitätor.
Tot Dobay este acela care e fear- prin a spune cä din trei incursiuni Nicky Teo
te mult deschts, insà fiind sever ale suedezilor, daub; s'au soldat cu razbimare probabil, este admirabil
transformat de acelas Baratky.
marcat nu poate face aproape tot atatea puncte. Suedezii au fost la inaltimea re- DOCTORUL
nimic. Iata. deci cum repriza ia sfârsit, putatiei de care se bucura Au strd-
Pe la mijlocul reprizei, un schimb gasind pe adversari eu eonducerea lucit in special prin portarul Sj6-
de passe Moldoveanu-Bodola-Ba- matchului. Emanoil Dorna
ratky, permite ultimului sa deschi- La reluare, aceasi poveste; Ro- berg, tentrul inaintas Ionasson. Medic de spital
da scorul printr'un goal de toata, mania preseazk ins& nu reuseste autorul celor 2 puncte, t prin ex- Consultatiuni: 10-11 si 4-8
frumusetea. sa insele vigilenta lui Sjäberg, care trema stânga.
Românii sunt, relativ, satisfdeuti totdeauna e la postul sau. Românii au muncit ± e mult Boli interne si sexuale
ca. dominarea lor n'a ramas asa de Se practica un joe de cap de au avut cei mai buni °lament In Strada Sfintilor No. 16
infructuoasä i nornesc eu increde- foarte buna ealitate, care insa nu
re la joc. e eficace.

al femeii elegante, i asi-

gura numai o apa de
Colonia cu parfum discret
si persistent Succesul
Dumneejvoastr il veo
datora apei de Colonic)

singura al carei fauchet

complecteaza fericit gratio
si farmecul unei frumuseti.

(COT
A DONEI A

IAVOLO
0 CREATIE

Juhaz luptâncl pentru balon

www.digibuc.ro
 Ii

Medalion, mijloc: M.
in acost an, zitia sporturilor a S. Regele i Voevodul Mi-
(ost pcilej de puternica afirmare a vi-
talitAil i desvoltaxit siportkului, .noma- hai primind clefilarea.
nesc
S'aribatorirea zifiel in care toate
sporturile se sträng improuna pentru Dreapta, sus: Defilarea
o credinta i w imbold, s'a faeut in
prezenta M. S. Regeluil Carol II-lea, echipelor feminine.
a Marelut Voevod Minai ai) a peste
8000 de entuziaati aportivi.
Soleannitatea s'a desfaaurat pe sta- Stânga: Echipa I.A.R.
dionul Prilncipele Carol" in cadrui
man scurt dar reutaift al impresiomnt
program. Dedesubt : Defilared'
Defillarea ,sportivilor grupati pe fe-
deratli, in ocistumele caracteristice fie- echipei de foot-ball a
Cartli sport in paste ar feat o gran-
dioasä manilfestara a forteaor f orga- ziarului Universul".
nizatiunilar de care dispune sportul
româneac.

Sus, stânga: Defill'rea e-

chipei de ciclism a 3 elef oa-
nelor.
Oblic: M. S. Regeie dând
mânct cu membrii
lor sportive.
Jos, stânga : .D filarea
membrilor federatiilor spor-
tive.

www.digibuc.ro
 ILUSTRATIUNEA ROMANA"

ACTUALITÄTI

Inainte de plecarea spre Varsovia, M. S. Regele si Mare le Voevocl Mihai ludnciu-si reimas bun deZa
Exploratoarea americand Louise membrii guvernului
Boyd pleacd intr'o expeclitie in
mdrile nordice
in

INgul cabinet Chautemps, constituit in Franta in urma cdelerii

KHASANA
guvernului Blum

gouge de buze
mntr'un tub elegant, confectionat dintr'un metal
de calitate. Nu se sterge rezist5 intemperii-
lor, apei i sà'ruiiirilor. 6 nuante pentru fie-
care tip de frumusete, nuanta potrivi1-5, idea16.

Rouge de obraz
arrnonizeaz5 de minune u rouge-ul de buze
Khasana. In cäteva clipe, rouge-ul de buze
Khasana face s5 disparé baloarea fetii, dându-i
o int51isare tinereasc6, o fr.6gezime incânti5-
+care care farmec6 si subjug6.

Cu ocazia nasterii principelwi mostenitor al Bulgariei, regele

Boris primeste felicitdrile poporului

www.digibuc.ro
 ,,ILUSTRATIUNEA ROMANA" 13

St:511ga: Sir
Baldwin, fostul
premier al An-
gliei, vcizut prin
obiectivul Cari-
fotografului".
Dedesubt: 0
drägutä duduie
care gratie cari-
fotografiei si-a
luat in feitt.gtrea
unei eroine de
desene animate.

Arta de a de-
forma realitatea

Dispozitivul de paate devent girrafä sau pea-

te lua dimensiundie unrui
caricaturizat, ce tarur; artimalele domestice
poate fi aplicat se pot transforma in mom-
apocalliptia, iar montt-
rnentele, in dud% soladliträtii
oricärui aparat lor, vor inoepe al se umfle, s andu-
leise, sau sä se turbeasca. departe. Fotrografdile pe care le repro-
tatografic. Toate cosmarurile vor putea ft lus- &wean aratä, rarra, s& ne marl sileasca.
trate in trnagini misataare; o mänä sä insist:dim, ce multe i variate cari-
se va ifungi in timp ce cealalt A. se va caturi fortegmfice se pot obtine din-
rnicsora, plcibarele se vor subtia in tr'im singur object, au ingendosu1 a-
Oeeace vedem cu °chit nostril este timp ce capul se va umfla, i ass, mai parat care este carlfotogratul".
chiar realitatea care ne inconjoar&?
psihologii sl-au
pus de multe-ori aceastä intrebare,
daca n'au Insistat asupra ed fost
ea sa nu arbarmeze pe prafanii. Dup&
toate probabilitärtile, creesce vedem DIU
este chime realitatea, ell o luane trecutã
priln cenzura aparatului sensibil dar cu
destule defecte care este oohing ame-
nesc.
"Acest aparrat fortagrafic transform&
dupä birnut1 1u plaz aspectele, faranele.
distantele i ottorile.
.Un aparrat de curând Mventat ne
poate aräta cuan ne-ar apare imam
daca ()ciral nostru, in lac s& ,aalha
cristalinul Hit pozttla in care 11 are
astäzi de °Ibiza 1-ar avea plain ablic.
Aparartul acesta, botezat carifatzgraf"
realizeazd, in adervär, spienclide earl-
caturi fabcgratice.. E sufficient sä se
ataseze obtelctiftnulut animal disPozitirv
de carrifotografle" si plaza inregits-
treazä, o haute ce pare Maiscutä din
fantezia mint umorist.
Imporbanta practicä a nail insventii Odragoste impartasità.... latá nizuinta supremd a oricärei
este ena11in5) pentru cinematografie. fernei. E. un vis pe care femeile inteligente 11 pot rea-
Inchipu#1-vä cä dinteun actor obez, liza chiar dacä nu sunt frumuseti perfecte. Cu tnijloacele din
carifortografla" poate face nu amorez ziva de azi orice defecte se pot Indrepta, principalul e sä gá-
sub-tire, ca tras printr'un Mel dupä seti metoda cea bunä. Tenul joaci un rol impörtant i trebue
cum dinteo actritä slabä prolate face ingrijit cu o deosebiti atentiune. Pentru ingrijirea rationalä
o a dam, Mae West. a tenului, pudra Jazz este neintrecutà fiindcä este compusä
Itilarte1e de groazã atal de apre- din ingrediente de calitate excelentä ale ciror in.susiri aunt o
ciate de public coanice,
adevärati binefacere mai ales pentru tenurile ofilite, cu porii
vor beneficia infinit de posibillta-
tile carollatogratate". 0 figur& oane- dilatati. Hind extrem de aderentä, pu-
neaseä paarte fi diformatä de cele mad dra Jazz face ca porii sä fie
ouriaase expresil, spre a simataa groom, imprumutand tenului o expl:.ite de fri-
monstru poate spare cat se gezime, de tinerete.
paate de... nemonstrucs, Maä a se
=cilia *1 f&rrä a-si modifica prin rnt
de chinurt silueta.
Inahdpuiti-vä ce hohate de its va
PURA
produce aparitia pe ecran a unul betiv
al cärui nas se umflä eu fiecare in- tamita_
ghititurä de al000l. Sau aparitia eIn- F RUMWE
Lloyd George vtizut prin prizmele
ziculnth balmy de ana.sele, a aruil faaa T,E FRAGEZIME410-'
se va umfla 4 desumfla ca un balan...
aparatului Multumitä, ,,carifotografiei", cadsul

www.digibuc.ro
14 ILUSTRATIUNEA ROMANA"

Marcie savant englez Jarry,

fiul celebrului poet, cu acelas Dreapta: Mor-
nume, este un pasionat cereet&tor moloc pe cale
al vietii animalelor. de a deveni
Cele douä volume ale sale de broascd ade-
peste 2000 de pagini, asupra vieii vdratd. Stan-
broastelor, sunt una din bazele ga: Un superb
exemplar de
stiintelor actuale moderne, prin salvator al
bogAtia informatiei i valoarea a- omenirii".
mänuntelor, culese din observa-
title personale ale autorullui.

care e camera e in fond, El numeste broastele, stalpii ome-

primitá cu multá incredere de lu-
mea tfinificä. Se pare cä, cerce-
tärile unor maxi cancerologi au a-
inns la concluzia cä teribila boalä
un soi de nebunie- a, celulei,
care evadeazA, dela datoriile
ei, dezvoltándu-se
Accastä nebunie este conse-
cinta unui dezechillbru oare-
care, pe care 11 vindec& flu-
mai radiatia radiului.
Se cautá acum a se vedea
intru cat Jarry are dreptate.
Savantul naturalist sustine
cd, radiatia broastelor, care
se aflä in numär de miliarde
pe tot pdmantul, impiedieä o
cancerizare totala a omenirei.
El propune, in cazul când
ipoteza sa s'ar dovedi exact-a,
crelarea de centre de crestere de
broaste, in fiecare oras, care sá eu-
princlä o anumit& razA, de lbcuinte.
nirei, deoarece impiedec& o f__;-
trugere totalä, a celulelor.
Jarry promite cä va cer..eta in
mod amänuntit, in mod experi-
mental, influenta broastelor asupra
vietii celulelar i cancerului. El cere
un rägaz de 5 ani, pentru a in-
deplini acest studiu, plin de pri-
mejdii i greutäti, deoarece vrea sa
incerce asupra propriei sale per-
soane, influenta radiatiei broas-
telor.
Jarry ne d& intAlnire de acum in
cinci ani.
Cine stie clack dup& acest ter-
men el nu va apare in ochii ome-
nirei, ca un nou Pasteur? Si eine
stie dac5, nu se va cita teoria lui
asupra broastelor, ca cea mai ri-
diculä, erezie a unui savant cu i-
maginatie?

Salvatorul" depuntindu-si oudle
Continuând cercetärile sale asu-
pra batracienclor, Jarry public&
acum inteo mare publicatie stiin-
tificA o serie de articole, in care
aduce cateva noutäti extrem de
importante.
Mare le savant sustine cä broas-
tele sunt, nici mai mult nici mai
putin, decat salvatoarele omenirii.
El a constatat pielea de
CO,
broascá produce o radiatie asemd-
nätoare in totul cu acea a radiu-
lui. Uncle broaste, care dinteo
cauza sau alta, nu mai posed& a-
ceast& radiatie, capätä imediat
acel cancer ad broastelor" bine
cunoscut de cei ce s'au ocupat de
chtclata viatä a acestor zgomo-
toase locuitoare ale bältilor. Can-
cerul broastelor" e asemänätor in
totul cu cancerul oamenilor.
Jarry pune ipotezac. ar exista
un echilibru oarecare intre forta
adiatiei de radiu din trupul broas-
telor i mersul normal al vietil ce-
lulelor cari constitue trupul ome-
nese Dacfi, intervine aci un deze-
ehilibru, apare cancerul.
Ipoteza aceasta, plinA, de origina-
litate, a savantului Jarry, a fost
Actualititi cosmetice
Pistrui, pete, cosuri sunt un chin
pentru femei. Femeia inteligentd,
care tine la frumusetea ei $i care
vrea sá scape in sewn timp de a-
cest neajuns, intrebuinteazd nu-
mai CREMA CAMFORATA AU-
RIAN", care prin eficacitatea sa
redd expresivitatea naturald a fe-
tei si improspdteazd tenul. FAR-
MACIA ACADENIIEI, Str. Acade-
miei No. 2, Buc.
TPAG=DIA OM
marl. rflrE a flfU,
Ati auzit de Iosif $andor? Desigur asta va atrage o luma nebuna la bir- o firm& nouA: La Iosef Sandor, cu
ca nu, desi faiina lut a strabatut de tul Wt. mustiti de 20 cm. lungime".
mult pan& in cele mat departate sate Iosef Sandor si-a imbracat hainele GtloriSle sunt efemere. Duo& ma an
din pusta Ungariet Povestea Ini me- de Dumintora, si-a pus gulerul de ce- de zile lumea s'a plictasit. Sandor ar
rit& insä sä fie povestita. Desigur ca luloid, pe care nu-1 purtase dela fi putut sa se resemneze, clar Il rodea
vretn .filozof hatran, care as cu- manta si a pozat. Numai ca fotograful viermele orgodialut. A hotarât inteo
nceste-o ar pubes extrage o admi- 1-a pus sä intincla varful mustatilor bun& zi sa lase casa, nevasta i copidi
rabila leotie asupra desertaciunii am- ou tamandoua thâindle i a pus un porneasea at faca un turneu
omenesti. chelner at We dedesupt usi centilmetru. prim toot& Ungana. Thrum]: nu a avut
losif Sandal- era propnetasuLl unui Mustatile lui Iosef Sandal' Masurau succes, a plerdut baint multi. Sandor
länga Seghedin. Avea o casa exact 20 de centimetri. axes nevoe de admlratia multiandi. A
frumoasa, copii mari, o nevastä ou- Peste câteva zile la poarta birtului vandut restausantul si eu
minte econoama, Afacerile mer;- sau au inceput sa se insire unt dupa bant a plecat in strAindtate sä-si
geau bine Cart nu era zi de Samba- masinile turistalor. Toti veneau arate mustättle. eAderea a fast awl°
toare,- ca veselti sai concetatent sa, nu sa-1 vada pe °mud ou cele lungi si mat dezastruoasa,
vie sä petreaca o noapte instelata, en mustati: din lume cum soria in isrui Same, bolnav, deceptionat s'a lai-
.vin bun pi muzilca indracita, in bistud uncle aparuse impozan'-: iui iJotogra- tors la Seghedin. Dar, lannea îi book%
lui, asezat la maggine de drum. Iosif tie i un articol. fiincicA î± sárAcise -famdia pentru
Sandor aa fl putut sa fie felled sa Iosef Sandor incepu sa-si dea sea- tustätt
moara la adanci batramete, inconjurat ma de propria lui valoarn Ii ingri- Acum cateve atle, in ateva rtvaduri
de copii si de .prietent, ou constlinta jea scum ou o dragoste gridulie anus- la faptele-cliverse, s'a anuntat in ziare
iMpacata cai ,si-a facia pana la canat tattle can a 'gurase gloria. Nu e pu- sinuciderea lid lased' andor. S's span-
datoria lui de arasanar, case a servit tin lucru sA ii ornul cu oele mai zurat din canna mizeriei.
nuanal vi1n nebotesiat clientilor Imagi mamba yi din lume'l Afacerile Morala: Nu lasati at vi se fotogra-
Toate aoestea slat, fi putut intampla, prosperau i pe poarta birtulul apasu fine rnustatile!
dad-. Sandor nu ar f fost posesorul
uneil admirabile perechi de mustatt
care ar fi Mott sa crape de chid& pe
ce mai strasute °titer de husart dela
cartes -lfut Frantz .Iosef.
Timp de 46 die aad, Iosef Sandor nu
sl-a dat seama ca din admiliabila po-
cloaba ce o pUrta sub has th ear fa
punt trage nenorooirea iei. Altfel
fi uns-o in flecare mart', ou
spennantet, midi nu l-ar fi egat, pen
tru noante, colturile, inteo blame
Aransas; peste obraz.
Intrlo bund zi a popoSit la banal
lut un alga ctudat. Era un ;banal;
en figura rasa, au ochelara de baga
o rbaseá r mare de piele, atarmata pe
dund gat. Era, pasa-ma-te, reportend
forbograf al unul mare jurnal din Bu-
dapeSta,, care venise in interes profe-
sional, pentru eine ate ce intamplase,
in imprejurimiriae Seghedinulul.
De cum 1-a välaut pe $andor si mus-
t&tile lid, V.:116;ml a sant entuzinsanat.
Dommile, dar ai niste mustati
extraordinare. Cele mai lungi din
lume! Trebue s mA lai sa, te foto-
grafiez pentru tiand meu.
Sandor s'a sperilat. Nisiodatä nimeni
nu se Ininunase de mustatile lid, cum
e Eur fi minunat de barbs prima-
rului din Seghedin.
Dar acest tangs Indracit nu i-a dat
litol un mina pace. PAn d. la usma s'a
lasat convins. Tanand i spusese ca.

www.digibuc.ro
 ILUSTRATIUNEA ROMANA"

PREOCUPAR I
FEMININE

1) Tipul asiatic. 2) Tipul enigmatic. 3) Tipul viseitor. 4) Corectarea unor ochi prea rotunzi.

gene. Si ad umbra trebule sA fie

intovhrhsitA de o trashturä usoara
de creion in aceeas directie.
Un machiaj cu totul special este
reclamat de ochii foarte
rotunzi. Asezarea umbrelor e cat se
poate de delicatA in acest caz. Ele
trebuiese aplicate pe pieoape
foarte aproape de gene, trecAnd
apoi foarte aproape de ham nasu-
lui, ridicAndu-se i continuAnd de
aproape toath linia sprAncenelor.
Umbrele pleoapelor trebuiesc
aplicate direct in toate aceste ca-
zuri. Coloritul sA fie in armonie cu
cel al genelor, al phrului si al ochi-
Costum de plaje multicolor. Me-
Pcildrie de fetru alb
As UT lirliA
lor. Ochii albastri reclamd um-
bre albastre; chprii, castanii, verzi,
etc. Un vag gresaj al pleoapei su-
perioare si al sprAncenei are un
efect de luciu asupra privirii.
Sa. nu attain cä sprAncenele si-au
recAstigat locul in expresia figu-
Fireste nu le vom läsa de aci
inainte sh, crease& in vota lor. To-
tusi le vom Asa SA crease& si ie
vom ingriji pensAnd absolut numai
superfluu i periAnd frumos restul.
SA nu uithan cà privirea fost
intotdeauna marele farmec al fe-
melt
Lucy

Au trecut de mult vremurile

cAnd idealul feminin era tipul fru-
musetil in eerie". Astäzi fiecare
femeie trebuie sh-si creeze pro-
pria ei frumusete''. Una din ca-
racteristicele epoch noastre este
exaltarea personalithtil. Machiajul
a devenit un adevärat studiu al
exteribrizdali eu"-ului intim
creAnd tipul de frumusete unic".
Mu Itamitä machlajului fiecare
femee îi creaza tipul origJ. Ba
mai mult chiar decht atht. DupA
dispozitie îi poate transforma in
diferite variante propria ed. expre-
sie, multipla ei peasonalitate.
Acest artificiu se bazeazh, in spe-
cial pe desenul i uanbrele ochilor.
Privirea este doar aceea care mar-
cheaah expresia unui obraz. Jocul
umbrelor in junil pchilor mode-
leazh. Intreaga figurh acoperind
derfecte sau accentuAnd vagi trA.-
sáturi speculAndu-le in expresii
cat mai indrhznete.
0 simpra umbrA care e ridloath
din marginea pleoapei spre tAmple,
accentuath cu o linie de melon
trash din coltul exterior al plea-
pelor In aceeas directie a tample-
lor, dh figurii expresia asiatich"
,atAt de mult apreciatA in ultrima
vreme.
Efectul este netAgaduit In tovh-
rhsia unui pr intins si de culoare
inchish, nas mic i buze groase.
lath cum cAteva atribute cari pot
fi inscrise in lista defectelor au
fost traaasformate intr'un gen de
frumusete caracteristicA".
Dach aveti un surA.s enigmatic si
aerul putin distant umbriti-vA
pleoapele foarte aproape de nas,
ridicAnd umbra dela inceputul o-
chilor spre arcada sprâncenei,
Intre ochi i sprânceanä. Umbrele
sunt aproape verticale deci, para-
lele eu inceputul liniei nasului.
Aceasth umbrä lungeste mult
obrazul.
Pentru a obtine o expresie du-
ioasA i languroash umbrele tre-
buiesc puse in linie orizontalA Pe
toatä pleoapa, cat mai aproape de

www.digibuc.ro
16 ILUSTRATIUNEA ROMANA"

Un superb exemplar de Skye-ter-

PAGINA rier, care a obtinut premiul I la nu-
curiozitätilor meroase expozitii

Pentru filmarea unor Scene po-

lare" s'a intrebuintat zeipaclei arti-
Dupd operatie, figurantii
au angajat un match de beitae cu
zetpadei. Dedesubt: Femeia Node Ili
din Toranto (Italia) care mai avu-
sese mind acum opt copii proveniti
numai din patru nasteri, a mai
neiscut in ultimul timp 'bled patru
copii, dar pe toti deodatti!...

In Peoria (U. S. A.) lucreitorii unei uzine metalurgice si-au construit

o bisericd numai din placi de otel, cleoarece acest material a lost mult
mai eftin ca piatra

ARTA RELIGIOASA, IN EXTREMUL ORIENT

Intr`un templu chinez, zeita infernului" este cqezatd pe un superb

tron, impodobit cu o infinittate de sculpturi din, aur qi sidef,
reprezenteind joate ciivinitãtjle infernalui budist

www.digibuc.ro
 4LUSTRATIUNEA. ROMANA" 17

UN NOU AVION STRATOSFERIC

e Idol) sa slim

Prima fotografie a noului avion militar american, ce poate sbura :a 10.000 metri ineatime. Pe Ind In Germania, copiii trebue sâ
acum, constructia lui a fost tinuta in cel mai mare secret aibä autorizatia Ministerului Aeru-
lui spre a putea inälta smee la
inältimi mai mari decât 100 metri.
Zorelele îi
deschid florile
dimineata de
oarece la a-
ceste ore nu-
mai albinele
pot veni sâ le
caute nec-
tarul.
In oceanul Atlantic, la Sud de
Bermude, existä un punct in cair-
se adunâ toti tiparii din Americ-,
g Europa spre naste puii.
Tiparii care se nasc aci, in mij-
locul Atlanticului, parnesc singur,
inapoi spre lacurile si râurile
care au venit pdrintii lor.

Ursii americani grizzly" pot a-

ierga, timp de câteva minute, cu o
iutealä aproximativä 45 kilometri
pe orä.
Pe tdrmuri-
Tenui Cadum" le fluviuluiTi-
gru, In Tur-
cia, s'au obti-
nut pepeni
meniine i(z'ndrá, airágáloarel verzi care cân-
Varese peste 45
kilograme.

0 SPUMA DEOSEBITA E surprinzator si totusi adevdratl Cu mai putin de

In centrul Australiei apa este a-
tat de rard Incat unele triburi pot
LWOW VgitillevE4-2111 1leu pe zi, puteti cdp6ta si Dv., Doamn6, acea piele
mdidsoas6, acel ten minunat pe care II invidiati at6t:
trdi zile intregi färd sâ bea nimic.
Spurns obisnuita Spurns Cadum Tenul Cadum". (ncercati si v6 veti convinge. In- 0 tândrd
Spuma säpunului Cadum se compune din
väluiti fata Dv.
francezd a ob-
milioane de basici mici. Observati erectul si tot corpul in spuma emolient6 tinut de cu-
spumei asupra pielii Dv. 135.sicile marl, pli-
ne cu aer, räman la suprafata pielil. a sdpunului Cadum. E cel mai bun tonic pentru piele rand divortul
cile mici patrund in fiecare por, curätindu-1
usor 4i radical. Secretui tenulni Cadum" es- si tesuturi, un stimulent admirabil care invioreaz6 epi- de oarece so-
te spuma cu basici mici a sapunului Cadum. derma si o Intinereste. Spuma s6punului Cadum p6- tall a mârturi-
sit in fata tri-
trunde p6n6 In adâncul porilor, scoate impurit6tile, bunalului cd
Se intrebum- cur6t6 radical f6r6 a irita, f6r6 a vät6ma epidermii. este indrägostit de o stafie care-1
leazd ptinci la viziteazd in fiecare noapte.
ultima buceiticer,
Observati numai cum pielea Dv. devine mai frumoa-
pcistrelndu-$i s6, mai fin6, dup6 acest tratament atat de simplu. Negativele fotografillor astrono-
intact parf umul In curdnd yeti fi admirat6, yeti fi invidiat6 pen- mice aflate la observatorul din
celelalte in- tru norocul" Dv. Dar Dv. o stiti mai bine! Nu e nici Harvard sunt in numär de 400.000
ca,Firi in compa- cântâresc 100 tone.
rabile. un noroc sunt pur si sirnplu efectele minunate ale
s6punului Cadum, care va dau atata farmec. Tenul
Cadum" fascinant, atr6g6tor v6 d6 ceeace este
mai important ca orice: o piele finá supläsi catifelat6. 1URRATIV IDEAL:
,UNENIAYER
Sawn Cadum -A.ACUT-SIQU
RAPID

www.digibuc.ro

In elegantul Faubourg St.-Ho-
noré" din Paris, se instalase intfun
somptuos imobll, un batran bogat,
care se inscrisese la Biroul Popu-
latiei sub numele de Henri Dejou,
In acelas timp, la Lyon, un oare-
care .Henri Dejou era proprietarul
unei case de toleranta din rue des
Cordelliers i la Rouen, acelas De-
jou conducea o cafenea räu fa-
mat& din rue Potard.
Strada rdu famatcl in care mar-
chizul" tinea o can't de toleran,td.
Toate aceste multiple ocupatiuni
ale hil Dejou erau insa un simplu
paravan pentru a ascunde, in cele
trei mari orase ale Frantei, covar-
sitoarea personalitate a unui per-
sonaj de legendd: Conte le de Saint-
Germain.
Aristocratia francezä nu cu-
noaste fantomele, pe eari le cul-
tivä nobilii Marei Britanii. Cu
toate aceisteia, In câteva mari
strävechi familii, circulä legenda
unei fantome in carne i oase, un
ai doilea Jidov rätäcitor", care
este legendarul conte de Saint-
Germain.
Contele de Saint-Germain a fast
ministru de räzboi sub Ludovic al
XVI-lea. Biografil säl, cari li fi-
xeaz& data nasterii la 1707, spun
.cä a murit in 1784 la castelul
Echenfoerde, din ducatul Glenwig.
Cu toate acestea, exista documente
in care se constatä c& la 1786 a
fost primit de impäräteasa
La 1789, contesa Adhémar 1-a in-
talnit Intr'o biseric& din Paris. In
LA FARMACII
DROGHERII
PA RFTTMERTI
0 PR prE CADEREA PARÜLLIHNLATURA ilATREATA
c& a vorbit cu acest Conte nemu-
ritor.
Legenda spune, c& acest conte
fantom& s'a näscut pe la anul 1300,
in Indii i c& nu a apärut in Fran-
ta, decât la respectabila varStä. de
400 si ceva de ani.
Iatä ins& c& mai multe familii
din vechea aristocratie francezà,
primise in 1937, o invitatie, tipä-
rità cu litere medievale, pe un per-
gament, in care aunt invitate sä la
parte la aniversarea a 700 de ani
de viatä a contelui de Saint-Ger-
main.
S'a crezut la inceput ca era vorba
de o farsa. Cu toate acestea, cei In-
vitati au foist punctuali la intälnire.
Infätisarea lui Dejou era ad-
mirabilá, cu toate- descriptille M-
tin ultim onte asupra contelui nemuritor.
portret al Documentatia lui asupra a-
marchi- cestei vieti fantastice uimea. A
zului ne- cerut celor de fata pue cateva
muritor". intrebäri, asupra celor intamplate
in 700, ani de exis-
tentd. A räspuns cu o
O&à a celor mai ne-
Insemnate detalii.
A doua zi, s'au Intors la
locuMta lui Dejou câteva
Arsenalul ce s'a gclsit
la domiciliul nenturi-
torului".
Medalion: Cafe-
neaua suspectd
pe care o tinuse
rnarchizul" mai
inainte de a-si
gasi vocatia de
nemuritor".
1821, contele de Chalons, a vorbit doamne, din cele
cu el in piata San Marco din Ve- mai vechl familii,
netia. Englezul Vandam l'a recu- complet convinse
noscut in 1847. Celebra teozof A, de sinceritatea a-
Annie Besaut a vorbit cu el in 1896, cestui Ahasverus
In 1907, teologul anglican Lead- modern.
beater, a fost ultimul care pretinde In scurt timp, Faimosul marchiz este adus la reconstituirea
uneia din spargerile lui
se manifesta printr'un simptom sigur:
CADEREA PARULUI
Salvati párul la amp!
Aläsa pärul sä cadà,f&rä a lua mäsuri,Inseamnä a-1
sacrifica cheliei.Chelia este un defect fizic foarte
supärätor, Chelii provoaca adesea râsul antura-
jului lor, infätisarea lor având ceva grotesc, comic.
Salvati pärul la timp, opriti cäderea lui. Stiinta
vä pune la dispozitie un mijloc sigur si
eficace : TRILYSIN. Dup.& o Intrebuin-
tare de câteva luni, pärul incepe sä
creasca si sà se indeseasca vazând cu
ochii. Tratamentul dä rezultate bune
numai dacä e urmat cu stäruint5.
www.digibuc.ro
A minca, e bine !
A digera, e si mai bine!
Tuturor cititorilor acestei reviste
le place sä, mänânce bine. Câti nu
sunt, insä, printre acestia, cari, o
orä sau douà chip& masà, nu bl-
eep sà sufere? Mii de familii au
Indepärtat teama de digestie
proastä prhi Intrebuintarea zilnicä
a Magnesiei Bisurata; remediul
clasic i instantaneu Impotriva
räurilor de stomac si a tuturor
nepl&cerilor datorite unui exces de
mâncate. Stomacurile devenite
sensibile din pricina unui exces
de aciditate stomacalä, ce dà nas-
tere senzatiei de acru, greturilor,
migrenei vremea, gastral-
giei i dispepsiei, sunt imediat usu-
rate cu o micá dozä de Magnesia
Bisurata, luata imediat dupà masä.
In douä trei minute, starea proas-
tä, migrena, acele senzatii de
greutate in trup, gazele, ince-
teazä ca prin farmec. Magnesia
Bisurata se aflä, de vânzare la far-
macii i droguerii cu preiul de lei
75, sau in formatul mare economic
cu lei 110.
contele de Saint-Germain, ajun-
sese adeväratuil dictator al con-
stiintelor acestor cloamne,
Ajunsese atat de departe Meat le
convinsese pe adeptele sale sä sub-
sale o bunä parte din averea lor,
pe numele lui, pentru indeplinirea
morei lui opere, care consta in
salvarea omenirei prin teozofie.
Planurile lui Henri Dejou ear fi
lmplinit desigur, dale& familiile vic-
timelor sale nu s'ar fi alarmat.
anchet& discretä, pornit& de poaitie,
a dovedit çà falsul conte de Saint
Germain avusese i alte mänoase
Intreprinderi. .0 anchetä discreta
efectuatä la Cafeneaua lui din Ro-
uen, a fácut importante descoperiri.
S'a gäsit acolo un ianportarit stoic
de unelte perfectionate de spar-
geri, cu cari, cur un an Mainte se
Meuse o spargere- chiar la Palatul
de Justitie.
Dejou fiind arestat, gratie am-
prentelor digitale, s'a deseoperit,
spre ulmirea tuturor cä e una
aceeas persoanä cu criminalul
Hemi Vienne, care in urmä on 25
de ani evadase din Guyana si
cuse in America Central& avere,
prin contraband& de arme!
Intrladevär, Vienne cimoscuse
multe aventuri in viatà, dar nu.a-
tâtea 'Mat sá i se par& ea a trait
700 de ;ant i cä-1 Incaracazi pe
nemuritorul conte de Saint Ger-
main.
Falsul nemuritor, In mäintle po-
continuä sä sustie c& el e mi-
nistrul de rizboi al lui Ludovic 'al
XVI-lea, cäutând sä simuleze ne-
bunia.
 CRONICA MEMCALA

CE ESTE REUMATISMUL
CRONIC
Rewniatismua cronic este desigur
una din bolile cede mal rdspandite clan
lume. Tabu% foarbe multe persoane
care se ered atinse de aceasta afec- Coneursul 112
uripasire
SERIA II-a nave ? IX. Ii amintasti c i robit au
tune suferd i realitate de eu totud. mad care se mai numesbe sit Calm
alt-ceva. Reuanatizmul cronic adeva- Lactee? Due.
rat este caracteramat prin leziuni ate X. Intireaga Erato_ ca Arlie!
articulatuanlor dand no/stem la difor-
matuni. Oegi mai adesea aceste Odor- XI. Gigantic. Braila& de
matluni le intalnlan Ja articulatiamile
fuel (artikulatlitle degetelor) sunt vElermAL :
insotte die crampe Musebitulare, de
attrodll si de atituidini vicioase. Aceasta,
aflectiune are un mens paroxistie pro- I. Opera in care se afla censer-
gresiv. Tot din cadrul reurnatizmului viata armintirea euiva.Adu-ti =ante
cronie face parte sl asa zisia artrita se- de pronumele tau !
al* localizata la o coapsa i caracte- 2. It aanintesti de Egiptul Jul
ristita prin faptud ca se vede la bar Eminescu ?!!! Itubesc eu pasiune...
trani. Aceasta afectiune duce la
tarea, miscarilor pasive si la impatenta amintirea ! 3. Inaintare. Adu-ti
functional& partial& sau absoluta. Nu aminbe sa scot iniana calulad
se cunoaste pan& in prezent cauzele
aceStor forme de reumatizan croanc. Ii amintosti de amth natal al strabu-
Unii cereetátor üié attribue frigulm nilor Adam si Eva ?
umed, gata anizerist. Exist& insa alte
cazuri de reumatizan croanc in care 4. i1l amintesti de ceeace... a
caumele suint clunosoute. Astfel van In fost ? Adurti m:Mite de stramosul
primul rand reumatiamele eronice con. tau ! 5. Adu-ti aaninte de nefiinta
seeute reurriatatsmallual pO/aarticular
&ant- San Mai bine zits unel afectiairy sau repaosul final din religia I ut Buda.
articulare eon.siderata In perloada ei
amt.& drept reurnatimm -poliarticular Rdmas peste noapte. (Iti aduci
wait, care ins& dupa cum ne-o dove aminte ?!). 6. Towed,. Conj. 7)
deste rezistenta la trataanentul prin MAsura. Ii atmintesti de un petec
salitilat era de &ltä natura; probab0
dart/aria unei infectuni dentare sau de inebeiat in dasul nikdragilor ?
tuberculoase. Mai exista apol tun reu- de: M. IONESCU 8. Care prezinta un mare nu-
matiam eronic diforrnant datorit ble ORIZONTAL mar de culorl; 9. Maimed.. Ii maa
noraglei. Acesta este eel niai adesea aminbesti de vechiul nuane al Ialo-
loeslizat la o silagura ineheetura. To- I. Deslegatorule, adurrti aminte de moarte ! II. Iti amintesti de mttei?
tusi uneo-ori poate prinde anal anadte Mania care eladea sfaturi lui Mama Ponipidu ? Decret al tarului ;
articulatiuni. De mare insenmdtate Surprindere. Imbibe de a-I anttalca adu4i antnte de nebunie ! IV, Ii 10. Aelluent al Nistrului. Lite-
Maä este reumatizmul cronie difor- r& greceascd. Pron.
mant ,tubereulos care se vede destud amintesti de un alt flume ail Cybelei?! Armasar Prcin. ; V. Iti amin-
de des la persoane care sutler& de o test de vre-o notä,muzicala ? Iti amintesti cine a Unmet lui Catracalla? aannate de am termen
pleurezie sero-fibrinoasa peritonica VI. Vann& in fata Burdujeatlor Oarol (k=e). sinanian cu Evreu... care are run untrue
sau petricardita tuberculoasa. Artritilen ItI amintest de film lui Laban? i gasesti (mu te gaseste ?D... particular la cap !.., Porftim... Sfar
sufera i ei de diformatiuni ale in-
cheetturilor. Este voata in general pe la polittle ; VIII. Nota. Ui amianntesti de vre-un loe de intru
despre persoane care se supra-ada-
menteaza i duc o sedentara. Oel
mai adesea Beast balnavi .sulera fie
de uricernie, fie de oxalonne (mace
Se constat& eu usurinta prin analiza
sängelid si a urinei). u rtne mu 011-
tern rasa deopairte o uKtrean de im-
portant:a forma de reumatizm-cronic:
aces de origine endocrinlank. lai ar'-
ceasta forma cazurile cele mai freer
vente stunt cele datorite unei insufu-
clene tiroidiene.
Dacd, am insirat boate aceste forme
ale reumatiamulad crank este pentru
a arrata eä contrar c1or ee se erode
in, general aceasta afectiame are ma-
mai rare-ori vre-o legatura eu reuma-,
tizmul pollarticuIar scut. Oonseeinta
esbe cä incerekritle de a-I vindeca prin
sajicilat sau alte preparatiami specifice
acestei din man& malaiclil aunt startle
mai danainte a& dea gres.
Own trebueste dar s se tratepe per-
soana care, sufera die reumatizm cro-
ok? Tratamentad varlaza natural de/la
tea la cam l dupa canna care dat
oastere. Itil totcleauna illbSa se impun
cate-va mdsuri generale de igienä. In
primal rand o locuantä stallubra, f Ara
igrasie. Apcia -o china calda, uscata.
Artriticiflor le fac bine aplicattluntle
red: sub forma de stropiri locale. La
cei ow lezinna vecbi se recomanda battle
calde simple (370-399, tamp de 10
30 Minute si urmate de repaoz in pat
'Se ma/ recomanda bdafle ale/aline arti-
ficiale (earbonat de sodiu) sulturoase,
ou esenta de terebentina. In rematiz-
mele artritice se dau ape minerale pe
cale internd; lar in celelalte forme
bail() eu ape mineratle naturale sau
nämolurile minerale.
lavoarele bogate in &knurl precuan
$ 1 NU
UITAIII
nämolumile minerale exereita o puter- Un ten splendid ce reaminteste farmecul imaculaf al
nica extitare a pielii, care, pe cale Pentru protectiate- crinului, asa ar trebui sei fie si tenul d-voastrei Doamnei!
reflexa se transanite sistemul nervos
centrilar vegetativi. La not in tara Inirumusetarea Baza elementard a orceirei ingrijiri a fenului trebue
exista multe statiuni in care reuma- nului timpul
tell croalici pot gdst alinare. se: fie un sdpun de califate Elida Lilas Grand Luxe.
Cele mai rensumite sunt Lacul Sirat Elida Ideal Creme Spuma sa find desprinde din pork epider miei orice
(Brkila), Lacul Amara (Ialomitta), murdeirie ce ar periclita fenul ; ingrijeVe pielea,
Budaehi (Oetatea Alba) i Techir-
ghiol (Constanta). In teate aceste Pentru curätirea
pielei conservändu- finefea si fragezirnea.
stathmi exista lacuri sarate on ndano- alimentarea noptil
ltri, care contin mari canttati de iimpul
stibstante organice i säruri minerale. Cold Cream
Ele conrvin cazurrilor de reumatiam Elidc
monk tuberculos (eu conclitia ca Pa- cu Citron
cleniIl sa mt prezinte leziunt viscerale
eviolutive i mai ales pulmonere), Mai
exista l alte siatiuni ca Govora, Samna
SI Vulcan.% care contin ape itodurate
care sunt indicate sifilitiellor ar
rele dela Olinesti. i Pucioasa ou ape
sufturoase destinate reulmatiamelor
eronice sImple. Binetateles c afara de
ape minerale se anal prescriu in a-
caste remnatiame cm:mice medicamente
felurite, diaterande, raidiu si radium-
temple, dar asupra lor nu pot inzista
act. Dr, EMallOil Dorna

www.digibuc.ro
ILUSTFATTUNEA

IN PUN SEWN...

www.digibuc.ro