TELEG R A FU L ROMAN.

511
,Tovărăşiilor agricole“, dându-Ie poveţe eco- 170,000 fl. pentru acest scop, dar guvernul de cătră Potocsnik cu pumnii peste cap şi
momilor dea înfiinţa şi dânşii o astfel de to nibilei afaceri. Colonelul Picquart fiind numit
instrucţiei publice uădăjduesce, că parlamentul faţă. In momentul următor mai mulţi depu­
vărăş’V. şef la biroul de informaţie al ministeriului
şi va face cu putinţă împlinirea dorinţelor taţi slavi se năpustesc pe tribună asupra lui
Discursul preşedintelui a şi avut suc­ de résboiu a ajuns în posesia unor scrisori ale
tuturor comunelor române. Poporul din partea Wolf, unul îl apucă de gât şi-l strînge cu
cesul dorit, căci îndată după terminarea lui lui Esterházy. S’a ocupat îndată cu Eszterhâzy
sa face totul: în cele mai multe locuri ţărani atâta putere, că acesta e cât p’aci să-şi
s’a înfiinţat o „Tovărăşie agricolă“ cu me­ în legătură cu afacerea Dreyfus. A aflat asă-
mai în stare ’şi au imbiat gratuit casele lor dea duciiul. Potocsnik să aşterne atunci
nirea de a cumpăra unelte pentru cultivarea pe séma şcâlei de stat. ménarea isbitóre dintre slova Ini Esterházy
* asupra profesorului P f ersehe şi i croiesce peste şi serisó lea de pe bordereau In momentul
mai uşor şi mai bine a pământului. * * cap nisce pălmi cu atâta putere, că acesta acela s’a deşteptat în el bănuiala, că Dreyfus
Secretariul reuniunei dl V. Tordăşianu D e s p r e sfin ţir e a b is e r ic e i d in E g e r căuşit se clătină pe picidre. Intr’aceste în sala e nevinovat, ér trădătorul e Esterhazy. A
arată însemnătatea bancelor rurale sistem s ig . Foile unguresci spuneau mai dăunădile, întrâgă decurge o bătaie turbată Deputaţii
„Raiffeisen“. că Românii supăraţi pentru răspunsul lui Bânffy slavi se năpustesc cu furie asupra nemţilor, cercetat mai adânc afacerea, şi bănuiala i-s’a
Cumcă discursul d-lui secretarii! a fost întărit în o convingere nestrămutabilă, căreia
la interpelaţia deputatului Şerban, plănuese şi i îmblătesc fără cruţare, pe alţii îi trântesc
ascultat cu multă atenţiune şi bine primit, aranjarea de demonstraţii, dintre cari cea din la pământ şi-i întind de păr fără cruţare. i-a şi dat expresie în o convorbire cu şeful
se vede de acolo, că s’a pus temelie unei tâiu se va ţinea cu prilegiul sfinţirei bisericei din Pe Wolf l’au îmblătit cu palmele, piciórele, său. Din pricina aeésta a fost transferat la Tu­
bănci rurale, înscriindu-se 36 de membri. Egersig. Luând notiţă despre actul inaugu­ clopoţelul i 1 au trântit de cap, hainele i nis, dar a declarat,' că nu va lăsa nelămurită
S’a pus la ordinea (Jilei alegerea vice­ rării bisericii din pomenita comună, fóia „B. le-au rupt zdrenţe. Schönerer grăbind în afacerea. Se aşt0ptă acum cu interes viu
preşedintelui, în locul decedatului Iosif l’op. Hírlap“ spune, că acela a fost pur bisericesc, ajutoriul lui Wolf, fu lovit de Hagenhofer şi în capitala francesă destăinuirile lui Picquart.
Totalitatea voturilor a întrunit, distinsul dela care a lipsit cu desăvârşire ori-ce ma­ strins de gât. Atletul Schönerer însă, cu Fóia „ Libre Parole“ are pretenţia a sei, că
nostru profesor dela seminariul „Andreian“ nifestaţie de natură politică. Au fost invitaţi puterea sa gigantică, apucând un fotoliu, presidentul Faure încă e de convingerea, că
dl Dr. D. P. Barciunu. Dreyfus e nevinovat.
la sărbătdre mai mulţi unguri din împreju­ lovi cu el în Hagenhofer, încât acesta *
Cu autenticarea protocolului s’a încre­ rime, cari s’au şi înfăţişat în număr mare. câiju la păment şi de nu-i săreau în ajutor, * *
dinţat comitetul central al Reuniunei. Actul sfinţirei l’a sevârşit protopopul Mane- póte ’i aplica încă o lovitură, care putea D e la A s o c ia ţin u e . Convocare. Inteli­
Şedinţa s’a terminat abia la órele 4y2, guţiu cu o asistenţă de 10 preoţi. S’au rostit avea sfârşit tragic. Profesorul Pfersche, ne­ genţa româuă din loc şi jur este învrednicită
rugăciuni pentru suveran şi pentru bunăstarea putând să scape din mânile duşmanilor săi, de cătră „Asociaţiunea pentru literatura ro­
când ne-am dus cu toţii în cassa părintelui
patriei. După săvârşirea actului bisericesc s’a cari îl gâtuiau, şi-a scos cuţitul, cu care, mână şi cultura poporului român“ la acea
local Toma Doican, unde s’a dat masa, carea
dat, prânej la casa parochului liérsan, unde voind să i-1 sc0tă din mână, s’au şi rănit unii deosebită distingere, că Asociaţiunea pro­
— între noi fie dis — era tocmai binevenită.
s’au rostit mai multe toaste, nici unul însă din deputaţi. Deci şi sânge! — Pe galerie xima sa adunare generală aici între noi o va
Nici vorbă, în decursul prândului toa-
stele n’au lipsit. S’a toastat pentru locuitorii n’a atins chestia naţională, nici unul n’a vă­ era o panică de nedescris. Soţiile mai multor ţină. O mare disticţiune aeésta ; seim adecA,
comunei, pentru comitetul reuniunei, pentru tămat sentimentul naţional Domnii unguri deputaţi de spaimă au leşinat. Ţipetele lor că ea, ca cea mai vechie şi importantă Aso-
şeful tractului, pentru străini etc. etc. atât în biserică cât şi la casa parochului au de gr6ză făceau scenele din parlament mai ciaţiune la noi Românii, păn’acole ţinuse adu­
fost trataţi cu ospitalitate distinctivă. nări numai între marginile Ardélului, acum
Ne-am ridicat dela masă încântaţi de înfiorătăre. Circa 10 minute a ţinut lupta, însă pentru a dóua-órá trecând aceste mar­
ospitalitatea cu carea ne-au cuprins bravii Ne p l a c e a c r e d e , că e m i n c i u n ă când Wolf fu lăsat de duşmanii săi, nu avu
sebeşeni şi cred, că numai simţemintele tu­ ceea-ce spune de înclieere informatorul lui însă putere se iasă din sală, ci căuşit se re­ gini, acest frumos onor nóua ni-1 împărtă-
turor âspeţilor le interpretez, când şi pe „B. H.“, dela sfiinţirea bisericei, că adecă: zemă de un părete. Presidentul Abraha- şesce, drept ce prin aceste fie-care inimă
aeésta cale le aducem mulţămitele nóstre petrecerea urmată după prânfţ a fost înce­ movitz întrând în sală şi primind scire despre română din cercurile pretoriele Beiuş-Vaşcău
pentru afabilitatea cu carea ne-au îmbrăţişat. pută cu un „csárdás1,1. şi Oeica, interesată de binele şi înaintarea
cele întâmplate, — încheie şedinţa.
Zăvoi. * némului său, este invitată la adunarea de
* * S’a chemat poliţia în parlament. — In consfătuire şi respective constituantă, care va
M á r ciu su l P a n d o lfi s i a u t o r it ă ţ ile contra lui Pfersclielc, Schönerer şi Wolf s’a avé loc în 2 Dec. la 4 óre d. a. st. n. în
u n g u r e s c i. Senatorul italian, márciusul Pan­ făcut arătare pentru violenţă faţă cu presi­
N o u t ă ţ i . dolfi, unul dintre fruntaşii bărbaţi politici italieni dentul. Procuratura a intrevenit în acea di. scóla gr. orient, din loc, ca cu puteri unite
mare filo-român, a fost aşteptat dilele aceste In şedinţa de Joi scandalul s’a continuat. să ne nisuim a ne arăta cât mai vednioi de
M a g ia r is a r e a n u m e lo r . De curând la Bucuresci, unde avea să asiste la repre acest frumos onor.
Presidentul a fost bătut şi alungat din sala
botezatul primar al capitalei unguresci, Hal sentarea piesei sale „Ultimul eredeu. Senato­ desbaterilor. Obiectele conferinţii:
mos lânos, nu se îndestulesce numai cu darea rul V. A. Ureche, N. Fleva şi un mare nu­ * 1. Consultare asupra primiri Asocia-
pildei, ci se străduesce să-şi căştige şi merite măr de studenţi l’au aşteptat la gară. înainte # •af ţiunii.
P r u s ia c o n tr a d u e lu lu i. Ministrul de
pe tărîmul ungurisării numelor. Prin un ordin de sosirea trenului însă dl Urechiă a primit justiţie al Prusiei a lansat un ordin, prin care 2. Constituirea despărţământului.
a indrumat secţiile respective sé resólve în 0 depeşă dela dl Pandolfi din Orşova, în care îndrumă judecătoriile a aplica disposiţiile legii 3. Eventuale propuneri.
chip escepţional de urgent tóté cererile pen­ îl încunoscinţeză, că autorităţile unguresci tiu cu tótá rigórea faţă cu cei ce pentru duel Bei uş , 31 Octobre 1897.
tru magiarisarea numelor. A recercat totodată 1 au dat voe sS trécü graniţa în România. vor fi traşi în judecată. Codicele penal adecă Din încredinţarea inteligenţei române
tóté oficiile parocliiale din Pesta şi pe căpi­ Faptul a produs indignaţio teribilă în capitala proscrie pedâpsă cu ínchisóre de fortăreaţă loan Butean, Nicolau Fabian,
tanul de poliţie, se estradea fără amânare României. dela 3 luni pănă la 5 ani pentru transgre­ president ad hoc. notar ad hoc.
*
documentele trebuincióse la magiarisarea nu­ * * vr*
w
* * siune de luel; în cas de sfîrşit cu mórte, ínchi­
melor. La exemplul lui Halmos — dice-se — S o c ie ta te a d e le c t ă r ii „ P e tr u M a io r “
B ătaie sangerósft în R eisratli- Şe­ sóre de fortăreaţă dela 2 pănă la 15 ani. Se­
funcţionarii cu nume străine dela oficiul sta­ dinţa de Mercuri a parlamentului austriac cundanţii încă pot fi osândiţi la ínchisóre de a studenţilor universitari români din Buda­
tistic vor cere în corpore schimbarea numelor convocată în chestiunea pvovisorului s’a ter pesta s’a constituit pe anul şcolar 1897/8 în
fortăreaţă pănă la 5 ani. In pomenitul ordin modul uimătoriu:
lor cu altele mai sonore unguresci. minat cu o bătaie sângerâsă între deputaţii al său ministrul observă, că pricina deselor
* I n c o m i t e t : preşedinte: George Adam,
* # slavi şi nemţi. Căpetenia partidului naţional duele e a se căuta în faptul, că nu se pe­
A d e v e r í é fie ő r e ? Fóia „Pot. Ko german Schönerer şi deputatul Wolf au smuls depsesc cu tótá rigórea, ci de regulă se aplică stud, jur., vice-preşedinte: Vasile V. M oi sil,
respondenz“ scrie, că comunele române din clopoţelul din mâna presidentului; câţiva de­ măsurile cele mai domole faţă de duelanţi. ştud. med., secretar: Ión P. Pop, ştud. jur.,
ţinutul Aradului şi al duşului petiţioniză în putaţi boemi cercau să dea jos pe deputaţii cassar: Camil V e l i c a n . ştud. jur., contro­
masse pentru înfiinţarea deşcâle de stat, res­ nemţi de pe tribuna presidentului, iscându-se lor: loan F r u ma , ştud. jur., notari: Virgil
In a fa c e r e a D r e y fu s nu s’a întâmplat
pective pentru transformarea şeâlelor lor co­ o hărţuială furiósa între ei. Presidentul sus- nici o schimbare. Colonelul Picquart a plecat P ă u ş a n , ştud. jur., Petru Ma i e r , ştud.
munale sâu confesionale, în şc0le de stat. R i­ pinde şedinţa şi se depărtâză. Atunci Wolf din Tunis şi e aşteptat pe aţii la Păris. Co­ jur., bibliotecar: Nicolae Mi h u l i n , ştud.
dicarea aceştor şc0le ar costa 110,000 fl. pen­ apucă clopoţelul şi-l scutură straşnic. Potocs- lonelul Matieu Dreyfus şi contele Eszterhâzy fii., archivar : August S t r ă i ţ a r i u , ştud. jur.,
tru susţinerea lor însâ ar trebui îndată 440,000 nich, giganticul polon îl provócá să lase în vor fi confrontaţi. Dela destăinuirile colone­ econom: Aurel Ci o b a n , ştud. jur.
fl. In bugetul an. 1898 s’au destinat cu totul pace clopoţelul; Wolf opunându se, e bătut lului Picquart se aşt0ptă desnodământul pe- în c o m i s i u n e a l i t e r a r ă : preşe-
şedinte : Ilarie Ch e n d i, teol. abs. şi ştud. fii.,
vârtindu-ne armele peste capete, să strigăm aşa ca pe Brutnsul cel viu, ci voesce se ur­ purtaţi rău, să vă împliniţi dorinţa acum pănă referent: Vasile V. M oi sil, ştud. med.,
cu toţii: pace! scăpare, libertate! meze norocul şi afacerile lui Brutus cel nobil când mânile vóstre mai fumegă şi aburăză membrii: Aurel Ci o b a n , ştud. jur., loan P.
C a s s i u s : Plecaţi-vă şi le întingeţi; cu tótá credinţa sa cea adevărată printre de sânge. De aş trăi chiar şi o mie de ani, Pop, ştud jur., Ion F r u m a , ştud. jur., Ni­
încâte vécuri şi în câte staturi şi limbi încă zguduiturile statului acesta, care se clătină nici odată n’aş fi aşa gata de mórte ca acum, colae Mi h u l i n , ştud. fii., Stan V i d r i g h i n ,
necunoscute se va mai aminti actul acesta din temelii“. Aşa rui-a dis domnul meu Marc nici loc, nici mijlóce nu mi-ar plăcă aşa, ca ştud. techn.
al nostru! Antoniu. aci lângă Caesar, şi de mânile vóstre, stră­ în comi si a s u p r a v e g h e t ó r e :
B r u t u s : De câte-ori vor sângera Cae- B r u t u s : Domnul tău e un Roman puns de cei mai mari eroi de spirit ai se­ Roman R u d n eanu, ştud. med., Traian M or­
sari ca acesta, care zace fulgerat în pulbere cuminte şi brav; eu nici odată u’ain avut colului nostru. cán, ştud.jur., Victor P e ş t ean, ştud. med.
la piciórele statuei lui Pompeiu! *
o părere slabă despre el. Spune-i, că dacă B r u t u s : O, Antonie ! nu-ţi cere mórtea * *
C a s s i u s : De câte-ori seva întâmpla poftesce să vină aici, va fi îndestulit şi pe A v is . Domnii membri ai clubului mu­
dela noi! Noi, ce-i drept, aparem acum sân­
aşa ceva, totdéuna se va aminti şi alianţa onórea mea, se va puté depărta neatins de nicipal român din comitatul Sibiiului să in­
geroşi şi crucji după cum ne arată şi fapta
nóstrá de bărbaţi, cari şi-au redat patriei nimeni. vită la o conferenţă, ce va avé loc Marţi
nóstrá de presinh, dar tu veiji numai mâ­
lor libertatea. S e r v i ţ o r : îl aduc îndată (iese). în 30 Novembre n. 1897 la 5 óre p. m. în
nile şi afacerea aeésta săvârşită, nu şi ini­ localităţile casinei române din loc.
D e c i u s : Ce să facem acum, să ieşim ? B r u t u s ! Eu sciu, că noi îl vom ave mile nóstre, cari sunt pline de milă, şi mila
C a s s i u s : Da, toţi bine cu Brutus în de amic. S i b i i u , în 27 Novembre n. 1897.
năstră faţă de afacerile generale ale Romei
frunte, şi noi îi vom decora paşii lui cu cele C a s s i u s : Doresc, că aşa să fie; dar au dat mórtea lui Caesar. Pentru tine Marc loan de Preda, Dr. N. Vecerdea,
mai bune inimi în Roma. (Intră un ser- am o presimţire în mine, care mă face să 1 preşedinte. secretar.
Antonie spadele nóstre sunt tîmpite, braţele
vitoriu) tem şi aeésta păn’acum totdéuna mi s’au îm­ nóstre fără putere, ér inimile ne sunt gata să
B ib lio g r a fic . Societatea pentru învă­
B r u t u s : înceţi cine vine aici; un plinit. (Intră Antoniu). te primim cu iubire frăţâscă, cu cugete bune ţătura poporului român : Serbarea dela 21
amic de alui Antoniu ? B r u t u s : Ei, iacă vine Antoniu. Bine şi reverinţă în societatea nóstrá. Septembre 1897 pentru punerea actului de
S e r v i t o r : Aşa, Brutus, mi-a demândat ai venit Marc Antonie!
Ca s s i u s : Vocea ta aşa să fie de pon- fundaţiune în temelia palatului şcdlelor nor­
domnul meu Marc Antoniu să îngenunch A n t o n i u : O puternice Caesare! Cât derósá şi respectată la împărţirea demnită­ mală şi primară dela sânta Ecaterina.
şi aruncându-mă în pulbere să-ţi spun ur- de jos zaci acum 1 Tóté cuceririle, gloriile,
ţilor nóué, ca a ori şi căruia dintre noi.
mátórele: „Brutus e nobil, cuminte, brav şi triumfele şi jăfuirile tale sunt scădute la o Poşta redacţitiuci.
onest; Caesar a fost puternic, curăgios, loial, aşa măsură mică. Să-ţi fie de bine! Eu nu B r u t u s : Aibi numai paciinţă pănă
O. D. L Muntean, par. în Ourarîulm. Materia­
şi milostiv. Spune-i, că eu iubesc pe Brutus sem, domnilor mei nobili, pe cine mai aveţi împrăsciem frica mulţimei, care de grózá şi-a lul istoric trimis de O. D-ta e binevenit (jiarului no­
şi-l onorez, — spunei, — de Caesar m’am intenţiunea să jertfiţi afară de mine. Ce mă perdut capul, şi apoi 'ţi-vom împărtăşi mo­ stru. Publicând noi încă asemenea material, vS ru­
temut, l’am onorat şi iubit. Dacă Brutus îi privesce pe mine, alta óra mai potrivită nu tivele pentru ce am proces aşa şi am omorît găm a ne trimite întreg materialul cât îl aveţi la
garantézá siguritatea personală, ca să vină cunosc ca şi în care a murit şi Caesar, nici pe unicul, pe care l’am iubit. disposiţie, deoparte, ca confrontându-1 cu cel publi­
cat deja, se nu fim duşi in erőre a publica de dóue-
Antoniu sigur la el, şi îi permite să se in­ scule mai vrednice ca spadele şi pumnalele (Ya urma.) ori unele eventuale documente, ér de altă parte, ca
formeze, că cu ce a meritat Caesar mórtea, vóstre decorate cu cel mai nobil sânge din să-l putem arangia după un sistem anumit, ca la urmă
gare Antoniu nu va iubi pe Caesarul mort, t0tă lumea. Vă conjur deci, dacă voiţi să mă se presinte un ce întreg binerotundit., dacă se póte.