Aprobat de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii cu Ordinul nr. 4742 din 21.07.

2006

Mirrce
Mi ceaa Iov
Iovu Ma
Marria
ia-L
-Lui
uiza
za Pope
Popesscu Te
Teod
odor
or Octa
Octavvian
ian Ni
Nico
cole
lesc
scu
u

CHIMIE Manual pentru clasa a XI-a

C2 + C3
PROGRAM
PROGR AMA A2 • Tehn
ehnic
icia
iann inst
instal
alat ator
or pe pentntru
ru cons
constr truc
ucþiþiii
 Filiera Tehnologicã, Calificãrile profesionale: • Tehni
ehnici
cian
an în indu
indust stririaa text
textililãã
• Tehn
ehnic
icia
iann ec
ecol
olog
og ºi protprotec
ecþiþiaa cali
calitãtãþiþiii me
mediu
diulu
luii • Tehni
ehnici
cian
an în indu
indust stririaa piel
pielãrãrieieii
• Tehni
ehnicia
ciann hidr
hidro-m
o-meteeteoro
orolog
log • Tehn
ehnic
icia
iann tran
transp
spor ortuturiri
• Tehn
ehnic
icia
iann an
anali
alize
ze prod
produs usee al
alim
imententararee • Tehn
ehnic
icia
iann me
metrtrolo
ologg
• Teh
ehni
nici
cian
an ve
vete
teri
rina
narr pe
pentntru
ru an
anim imalalee de co comp
mpan
anie ie • Tehn
ehnic
icia
iann op
oper
erat ator
or robo
roboþiþi indu
indust stri
rial
alii
• Teh
ehni
nici
cian
an în ag
agriricu
cultltur
urãã • Tehn
ehnic
icia
iann în prel
preluc ucra rarereaa lemn
lemnul ului
ui
• Tehn
ehnic
icia
iann ag
agro
romo
mont ntan
an • Tehn
ehnic
icia
iann de
desi
signe
gnerr mo mobil bilãã ºi amamena enajã jãriri inter
interioa
ioare
re
• Tehn
ehnic
icia
iann vete
veteri
rina
narr • Tehn
ehnic
icia
iann po
polig
ligraraff
• Tehn
ehnic
icia
iann în silv
silvic
icul
ultu
turã
rã ºi explo
exploat atãr
ãrii fofore
rest
stie
iere
re • Tehn
ehnic
icia
iann au
audio
dio-v -vid
ideoeo
• Tehn
ehnic
icia
iann în indu
indust stri
riaa al
alim
imen
enta tarãrã • Tehni
ehnici
cian
an prod
produc ucþiþiee film
film ºi te tele
levivizi
ziun
unee
• Teh
ehni
nici
cian
an în ag
agrorotu
turi
rism
sm • Tehn
ehnic
icia
iann mu
multltim
imed edia ia
• Teh
ehni
nici
cian
an ch
chim
imis
istt de labo
labora
rato torr • Tehn
ehnic
icia
iann prod
produc ucþiþiee popolig
ligra
rafificã
cã
• Teh
ehni
nici
cian
an în ch
chim
imieie indu
induststri
rial
alãã • Tehn
ehnic
icia
iann av
avia
iaþiþiee
• Tehn
ehnic
icia
iann în indu
indust stri
riaa ma
mateteri
riale
alelolorr de co cons
nstr
truc
ucþiþiii • Tehni
ehnici
cian
an inst
instal
alaþaþiiii de bord
bord (avi (avionon))

•PR
Teh
ehni
nici
PROGR cian
OGRAM an A
AMA în3indu
indust
stri
riaa st
stic
icle
leii ºi ce
cera
rami
mici
ciii •• T
Tehni
eh
ehnici
ehnician
nician
cian prel
pr
opeluc
an oper ucrã
erat rãri
orritehn
ator telahnic
cald
ca ld
icãã de calc calcul
ul
 Filiera Vocaþionalã, Profil Militar (MApN), • Tehn
ehnic
icia
iann op
oper
erat
ator
or proc
proces esararee text
text// imag
imagine ine
specializarea: Matematicã-informaticã • Tehn
ehnic
icia
iann de
dese
senat
nator
or pe pent
ntru
ru cons
constr truc
ucþiþiii ºi inst
instala
alaþiþiii
 Filiera Tehnologicã, Calificãrile profesionale: • Tehn
ehnic
icia
iann me
mecacatr
troni
onistst
• Tehn
ehnic
icia
iann me
meca
caninicc pe
pent ntruru în
într
treþ
eþin
iner
eree ºi re
repa
para
raþiþiii • Tehn
ehnic
icia
iann de tele
teleco
comu
muni nica
caþiþiii
• Tehn
ehnic
icia
iann prel
preluc
ucrã
rãriri me
meca cani
nice
ce • Tehni
ehnici
cian
an proi
proiec
ecta
tant
nt CA CADD
• Tehn
ehnic
icia
iann elec
electr
tron
onisistt • Tehn
ehnic
icia
iann de
desi
signe
gnerr vest
vestim imenenta tarr
• Tehni
ehnicia
ciann elec
electro
troteh
tehnisnistt • Tehn
ehnic
icia
iann în inst
instala
alaþiþiii elec
electrtrice
ice
• Tehni
ehnicia
ciann elec
electro
tromec
mecani anicc • Tehn
ehnic
icia
iann op
oper
erat
ator
or tele
telema matiticã
cã
• Teh
ehni
nici
cian
an în co
cons
nstrtruc
ucþiþiii ºi lu
lucr
crãr
ãrii pu
publ
blic
icee • Tehn
ehnic
icia
iann în au
auto
toma
matitizã zãri
ri
Chim
Chimie
ie – Manu
Manual
al pent
pentrru clas
clasa
a a XI-a
I-a C2 + C3

Copyright © 2006 Akademos Art

Toate drepturile
drepturile asupra acestei
acestei ediþii aparþin
aparþin editurii Akademos
Akademos Art.
Reproducerea integralã sau parþialã a acestei lucrãri este interzisã
fãrã acordul prealabil scris al editurii Akademos Art.

Manualul a fost aprobat prin Ordinul ministrului Educaþiei ºi Cercetãrii nr. 4742 din
21.07.2006 în urma evaluãrii calitative organizate de cãtre Consiliul Naþional pentru
Evalua
Evaluare
rea
a ºi Di
Difuz
fuzar
area
ea Manua
Manualelelor
lor ºi es
este
te re
reali
aliza
zatt în con
confo
formi
rmitat
tate
e cu pr
prog
ogram
ramaa analit
analitic
icã
ã
aprob
aprobatã
atã prin
prin Or
Ordin
din al minis
ministru
trului
lui Educa
Educaþiþiei
ei ºi Cerce
Cercetãr
tãrii
ii nr. 32
3252
52 din 13
13.0
.02.
2.20
2006
06

Referenþi:
• prof. dr. V
Valeriu Atanasiu, ºef de catedrã, Universitatea de Medicinã ºi
aleriu Atanasiu
Farmacie "Carol Davila" Bucureºti, Facultatea de Medicinã Generalã,
Catedra de Biochimie
• prof.dr. Mari
Maria Greabu, Universitatea de Medicinã ºi Farmacie "Carol Davila"
a Greabu
Bucureºti, Facultatea de Medicinã Generalã, Catedra de Biochimie

Editura Akademos Art

Aleea Botorani
Tel./Fax:
Tel./Fa 2,.76.80
Bucureºti,
x: 021/411.76.8
021/411 0 sector 5
Descri
Descriere
erea
a CIP a Bib
Biblio
liotec
tecii
ii Naþion
Naþionale
ale a Români
României
ei
Tel.: 0742.15.42
0742.15.42.36
.36
IOVU, MIRCEA
MIRCEA
Chim
Chimieie C2
C2+C
+C33 : ma
manu
nual
al pe
pent
ntru
ru cl
clas
asaa a XI-a / Mircea
XI-a
ISBN (10)
(10) 973-87549-7-
973-87549-7-6
6 Iovu, Maria-Luiza Popescu,
Popescu, Teodor Octavian Nicolescu.
Nicolescu. -
ISBN (13)
(13) 978-973-8754
978-973-87549-7-3
9-7-3 Bucureºti : Akademos Art, 2006
ISBN (10) 973-87549-7-6 ; ISBN (13) 978-973-87549-7-3
PRINTED IN ROMANIA
I. Popescu, Maria Luiza
V.I.S. PRINT SRL II. Nicolescu,
Nicolescu, Teodor Oc
Octavian
tavian
str. Garoafei nr. 1, Bucureºti, sector 5
54(075.35)
Tel./Fax:
Tel./Fa x: 021/420.67.1
021/420.67.177

Teste Complement simplu

Întrebãri cu 5 rãspunsuri notate cu A, B, C, D ºi E, di
dint
ntre
re care
care numa
numaii unul
unul es
este
te adev
adevãr
ãrat
at..
Teste Complement grupat
Întrebãri cu 4 soluþii notate cu 1, 2, 3 ºi 4. Not
Notea
eazã
zã solu
soluþiþiaa core
corect
ctãã as
astf
tfel
el::
A dac
dacãã rãs
rãspun
punsur
surile
ile 1, 2, 3 sun
suntt adev
adevãra
ãrate
te
B dac
dacãã rãs
rãspun
punsur
surile
ile 1 si 3 sun
suntt adev
adevãrat
ãratee
C dac
dacãã rãs
rãspun
punsur
surile
ile 2 si 4 sun
suntt adev
adevãrat
ãratee
D dac
dacãã rãs
rãspun
punsul
sul 4 est
estee adev
adevãra
ãratt
E da
dacã
cã toat
toatee rãsp
rãspun
unsu
suri
rile
le su
sunt
nt ad
adev
evãr
ãrat
atee sa
sauu to
toat
atee fals
falsee
 Cuprins

1. Izomeria compuşilor
compuşilor organici . . . . . . . . . . . . . .4
Izomeria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..44
Chiralitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6
2. Randament.*Conver
Randament.*Conversie
sie . . . . . . . . . . . . . . . . . .15
.15

3. Echilibrul chimic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18

.18

4. Reacţii ale compuşilor

compuşilor organici . . . . . . . . . . .28

5. Clase de compuşi
compuşi organic organicii . . . . . . . . . . . . . . .35 .35
Clasificarea compuºilor organici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .35
Compuºi halogenaþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36
Alcooli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4
. 46
*Fenoli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5
. 54
*Amine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6
. 60
Compuºi carbonilici (aldehide ºi cetone) . . . . . . . . . . . . . . . . . . .72
Aminoacizi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..882
Proteine.............................................92
Zaharide . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..998

6. Noţiuni de biochimie . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1
.11
15

Hxididroãlriizlea îennzoirmg antiicsãmaulgruãmsiamnilo. r. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1165

O
Acizi nucleici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .118

7. Protecţia mediului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .123 .123

Cons
Co nseci
ecinþ
nþel
elee pr
proc
oces
esel
elor
or ºi acþiu
acþiune
neaa prod
produs uselelor
or chim
chimice ice
asupra mediului ºi a omului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .123

Răspunsuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .127
.127

Tem
emel
ele
e co
comu
mune
ne ce
celo
lorr do
douã
uã pr
prog
ogra
rame
me su
sunt
nt pe fo
fond
nd al
alb.
b.
Tem
emel
ele
e sp
spec
ecif
ific
ice
e do
doar
ar pr
prog
ogra
rame
meii C2 su
sunt
nt ma
marc
rcat
ate
e cu ba
band
ndã
ã ro
rozz pe ma
marg
rgin
inea
ea pa
pagi
gini
nii.
i.

3
 Izomeria
1 compuşilor organici

Izomeria
Să ne amintim!
Izomerii sunt compuºi organici cu aceeaºi formulã molecularã, dar cu
structuri
structuri diferite.
diferite.
Fenomenul izomeriei este des întâlnit în chimia organicã.
Multe molecule au aceeaºi formulã molecularã, dar o aranjare
Jöns
Jöns Jacob
Jacob Berzel
Berzelius
ius di
dife
feri
ritã
tã a atom
atomililor
or..
(1779-1848)
a intr
introd
odus
us term
termen
enul
ul de iz
izom
omer
er,, de la Izom
Izomererii
ii su
sunt
nt comp
compuº
uºii orga
organi
nici
ci di
dife
feri
riþi
þi,, dar
dar care
care au acee
aceeaº
aºii
grecescul isos = egal ºi meros = pa
part
rte.
e. formul
formulãã molecul
molecularã
arã..

Ncula
umlare
molecu
mole ãrerucreº
l eºte
cr dte
e odizatã
odatomã ecuri numã
nucmãru
arerullcde
oreat
spomi
uniddi
atom dinnacmole
elelecu
mo iaculã
ºilã..formule
Dupã
Dupã cauze
cauzele le car
caree deter
determi minã
nã apar
apariþiþia
ia iz
izom
omer
erililor
or,, aceºti
aceºtiaa susunt
nt de
maii mu
ma mult
ltee ti
tipu
puri
ri::
Izomeri (com
(compuº
puºii diferi
diferiþiþi cu aceeaº
aceeaºii formulã
formulã molecu
molecular
larã)
ã)

Izomer
Izomerii de consti
constituþ
tuþie
ie Stereoizomeri (izome
(izomeriri spaþia
spaþiali)
li),, care
care conþin
conþin
(de st
stru
ructu
cturã
rã),
), ai cãro
cãrorr at
atom
omii acel
acelea
eaºi
ºi tipu
tipuri
ri de le
legã
gãtu
turi
ri într
întree atom
atomi,i, da
darr care
care
se lea
eagã
gã în mod
mod dife
diferi
ritt di
dife
ferã
rã pr
prin
in aranj
aranjam
amenentu
tull atom
atomililor
or în spaþ
spaþiu
iu

Izomeri Izomeri
Enantiomeri Diastereoizomeri
de
Louis
Lou is Pasteu
Pasteurr
(1822-1895) de
catenã funcþiune (Stereoizomer
(Stereo izomerii între (Stere
(Stereoiz
oizome
omeriri care
care nu
care
care exis
existã
tã rel
relaþ
aþia
ia se gã
gãse sessc într
întree ei în
Pentru
Pen tru cercet
cercetãri
ãrile
le sale,
sale, Izomerii de
Izomer obiect-imag
obiect-imagine
ine în relaþiaa obiect-imag
relaþi obiect-imagine ine
a fost
fost co
cons
nsid
ider
erat
at ce
cell ma
maii pres
prestitigi
gios
os poziþie oglindã) în oglindã)
precur
precursor
sor al ste
stereo
reochi
chimie
mieii modern
moderne. e.
Izomerii de constituţie
Sunt izomerii care diferã între ei prin tipul legãturilor dintre
atomii constituenþ
constituenþi.i.
Să ne amintim!
• Izomerii de caten
catenãã se de
deos
oseb
ebes
escc în
într
tree ei pr
prin
in fo
form
rmaa cacate
tene
nei.i.
De exem
exempl
plu,
u, bu
butatanu
null (C
(CHH3—CH2—CH2—CH3) ºi iz izob
obututan
anul
ul
(CH —CH—CH ) au ac
acee
eeaº
aºii fo
form
rmul
ulãã mo
molelecu
cula
larã
rã,, C H , da darr stru
struct
ctur
urii
Mode
Modele
letan
stru
struct 3 | 3 ea4 cat
10enei.
butan
bu ºictur
ural
iz aleeutan
izob
obut al
ale
e. mole
an. mo
Bu lecu
Buta cule
tanu lelo
l ºilorr de
nul CH3
dif
diferi
erite
te determ
determina
inate
te de ram
ramifi
ificar
carea catene i.
iz
izob
obut
utan
anul
ul su
sunt
nt iz
izom
omer
erii de cate
catenã
nã..

4
 • Izomerii de poziþie se deosebesc între ei prin poziþia în catenã a unei
an
anum
umititee unit
unitãþ
ãþii stru
struct
ctur
ural
alee (g
(gru
rupã
pã fu
funcncþi
þion
onal
alã,
ã, legã
legãtu
turã
rã mu
mult
ltip
iplã
lã)) sa
sauu pr
prin
in
poz
poziþ
iþia
ia dififeerit
ritã pe un cicl
cicluu arom
aromaati
ticc a un
unoor rad
adiicali
cali hi
hidr
droc
ocaarbon
rbonaþaþii sa
sauu
grupe funcþ
funcþiona
ionale.
le.
• Izomerii de funcþiune au aceea ceeaººi formulã molmolecu
ecularã, dar
gr u pe f unc þi o na l e di f e r i te . D e e x e mp l u, pr op a n a lu l
(CH 3CH 2CHO) ºi propanona (CH3COCH3) au aceeaºi Modele structu
Modele structural
ralee compac
compacte te ale
mole
mo lecu
cule
lelo
lorr de pr
prop
opananal
al (s
(stâ
tâng
nga)
a) ºi
formu
formulã lã mo
mole lecu
cula
larã,
rã, C H O, dar con conþin
þin în stru
struct
ctur
uraa lo
lorr grup
rupe propan
pro panonã
onã (dreapta
(dreapta).). Propan
Propanalualull ºi
func
funcþiþion
onal
alee dife
diferi
rite
te,, de3ci su
deci 6 nt izom
sunt izomer
erii de fu
func
ncþi
þiun
une.
e. pr
prop
opan
anon
onaa su
sunt
nt izom
izomererii de fu
func
ncþiþiun
une.
e.

Stereoizomerii
Sunnt iz
Su izoome
meririii ai cãro
cãrorr at
atoomi coconnstit
stitue
uenþnþii se leag
leagãã în
într
tree ei în acel
acelaº
aºii
modd, dar diferã prin ar
mo araanjare
area în sp spaþaþiiu a acest estor atomi. Se disting
do
douã
uã categ
categororii
ii de ster
stereo
eoizizom
omerieri:: enantiomeri ºi diastereoizomeri.
Stereochimia es este
te o ramu
ramurã rã a chim
chimie ieii care
care ia în cons
consid
ider
eraþ
aþie
ie
celee tr
cel trei
ei dime
dimensnsiu
iuni
ni ale
ale mole
molecu culelelo
lorr or
orgagani
nice.
ce. Te
Teororia
ia
stere
stereoc
ochi
himic
micãã stab
stabilileº
eºte
te co
condndiþiþii
iile
le stru
structctur
ural
alee pe care
care tr
treb
ebui
uiee
sã le în
înddep
epli
linneasc
eascãã o susubs
bsta
tannþã pentrentruu a fi opt ptic
ic acti
activã
vã..
• *Diastereoizomerii su suntnt stere
stereoi
oizo
zomer
merii ale
ale cãro
cãrorr momolelecu
cule
le
nu se gã gãsesesc
sc în re rela
laþi
þiaa ob
obieiect
ct-i
-ima
magi gine
ne în og oglilind
ndã.ã.
Diast
Diaster ereoeoizizom
omerieriii po
pott av
avea ea aceeaº
aceeaºii coconfnfigigur
uraþaþie
ie la unul
unul
di
dint
ntre
re at atom
omiiii de carb
carbon on,, dadarr co
conf
nfigigur
uraþaþii
ii op
opus
usee la ceil
ceilal
alþi
þi..
Izomerii geometrici cis-trans reprezintã un caz part articular de
dias
di aster
tereo
eoizo
izomermeri.i. Sã ex examiaminãnãm m sp spre
re ex
exempemplu lu izom
izomeri eriii cis- ºi trans-
1,2-dicloroetenei.
Aceº
ceºti doi izomer erii au ace aceleaºeaºi tipuri de legãt egãtuuri între atomi ºi
diferã între ei doar prin dispunerea relativã în spaþiu a acestor
legãtu
leg ãturi:
ri: în cis-1 -1,2,2-d
-dic
icloloro
roet
eten
enã,ã, ato
atomii
mii de hi hidr
drogogenen susuntnt de aceeaº
aceeaºii Modele
Mod ele structu
structural
ralee compac
compacte
te ale
izomerilor
pa
part
rtee a pl
plan
anululuiui du
dubl
bleiei legã
legãtuturi iar în trans-1,2-d
ri,, iar -1,2-dicloro
icloroetenã,
etenã, atomii cis- ºi trans-1,2-dicloroetenei.
de hidrogen sunt de o parte ºi de alta a acestui plan.
Astfel, cis-1,2-
s-1,2-diclor
dicloroetena
oetena ºi trans-1 -1,2,2-d
-dicl
iclor
oroe
oeten
tenaa nu se gãses
gãsescc
în relaþi
relaþiaa obiect-imagin
obiect-imaginee în oglindã, oglindã, deci sunt diaster diastereoizom
eoizomeri.eri.
• Enantiomerii sunt sunt sterstereo
eoiz izom
omererii al
alee cãro
cãrorr mo mole lecu
cule
le se
gãse
gã sesc
sc în re rela
laþi
þiaa ob
obieiect
ct-i
-ima
magi gine
ne în og ogli
lind
ndã; ã; ei au conf
configigur
uraþaþii
ii
opus
op usee la atom
atomii ii de carb
carbon on asim
asimetetri
ric.
c.
Enan
En antitiom
omeri erii,i, nu
numimiþiþi ºi antipozi optici, su suntnt susubsbstatanþ
nþee orga
organinicece
ca
care
re au acee
aceeaº aºii co
comp
mpoz oziþiþie
ie,, acel
acelea eaºi
ºi ti
tippur
urii de leg legãtu
ãturi întîntre at
atom
omii ii
c o m p o n e n þ i , a c e l e a º i p r o p r ie tã þi fi z i c o - c h i m i c e , d a r c a r e s e
de
deos
ac oseb
acel ebes
elaºi esc
aºi uncghi
unghîn
într
itre
, edar
daele
elreînpr
prin
innsfapt
sens
se faoptul
uls.cã ro
pu
pus. rote
tesc
sc pl
plan
anul
ul lu
lumi
mini
niii pola
polari
riza
zate
te cu Cei
Cei doi
doi enan
enantitiom
omer
erii ai
bromofluoroclorometanului.

5
 Ştiaţi că...
• Et
Etan
anol
olul
ul,, ac
acid
idul
ul ac
acet
etic
ic,, ap
apaa su
sunt
nt Chiralitatea
optic inactive, în titimp
mp ce so solu
luþþii
iile
le
apoase
apo ase ale ami
aminoa
noaciz
cizilo
ilorr nat
natura
uralili Studiile stereochimiei îºi au originea în cercetãrile savantului
sunt optic active. fran
francecezz Jean
Jean Ba
Bapt
ptis
iste
te Bi
Biot
ot,, la în
înce
cepu
pututull se
seco
colu
lulu
luii al XIX-
XIX-le lea.
a.
• Mo
Morf
rfin
inaa ºi fruc
fructotoza
za sunt
sunt Fi
Fizi
zicia
cianu
null Bi
Biot
ot a st
stud
udia
iatt natu
natura
ra lu
lumin
minii ii pl
plan
an-p
-pol
olari
arizat
zatee ºi a cons
consta-
ta-
levogire (—(—),
), iar
iar gl
gluc
ucoz
ozaa ºi tat
tat (în
(în an
anul
ul 18
18115) cã solu
soluþi
þiil
ilee unor
unor su
subbststan
anþeþe organ
rganicicee cum
cum ar fi zah
zahã-
zaharo
zaharoza
za sun
suntt dextrogire (+). ru
rull sau
sau camf
camfororul
ul ro
rote
tesc
sc pl
plan
anulul lu
lumi
mini
niii pola
polari riza
zate
te când
când susunt
nt st
strã
rãbã
bãtu
tute
te
de acea
aceast
sta.
Subs
Su a.tanþ
bstaNu
nþelto
toat
eate
ele egani
or subs
sunice
orga bsta
tanþ
ce nþel
caele
ree orga
care or
augani
prnice
propceriet
opri au acea
ac
etateaeast
atea stããaprop
de prroti
roopri
ti riet
pletat
planate!
e!
anul
ul
lu
lumi
mini
niii po
pola
lari
riza
zate
te când
când su
suntnt st
strã
rãbã
bãtu
tute
te de acea
aceaststaa se nume
numescsc
optic active.
Substan
Sub stanþe þele
le care
care rotrotesescc pl
plan
anul
ul lu
lumi
mininiii pola
polari
riza
zatete sp
spre
re dreap
reaptta
sau în sens
ensul ace acelor de ceas easornic (sensens orar) se numes escc dextrogire
ºi se noteazã cu semnul (+) sau cu d, iar subst stan
anþþel
elee care
are rotesc
planul luminii polarizate spre stânga sau în sens opus acelor de
ceaso
cea sorn
rnic
ic (sen
(senss ananti
tior
orar
ar)) se nume
numescsc levogire ºi se not otea
eazã
zã cu se semn
mnulul
(—) sau cu l.
Ungghiul de rotaþi
Un aþie, α, poate fi mãsurat cu un aparat numit
polarimetru. Pã Pãrþ
rþil
ilee prin
princicipa
pale
le al
alee unui
unui po
polalari
rime
metrtruu su
suntnt:: sursa de
luminã monocromaticã (de obicei o lampã de sodiu), polarizorul
Mãsura
Mãsu rare
reaa pute
puteri riii ro
rota
tato
tori
riii a un
unei
ei
soluþi
soluþiii cu aju
ajutoru
torull pol
polari
arimetr
metruluuluii (car
care este
ste fix ºi polarizea zeazã lumin mina), un tub de sticlã cu substanþa
(s
(see folo
folose
seºt
ºtee o surs
sursãã de lumi luminãnã sau
sau cu so
solu
luþi
þiaa care
care se cerc
cercetetea
eazã
zã ºi analizorul (care are este fixat pe un
monocr
mon ocroma
omaticticã).
ã). Doar
Doar undele
undele cadr
cadran
an gr
grad
adatat ºi serv
serveº eºte
te la dete
determ
rmininar
area
ea ungh
unghiu iulu
luii de rota
rotaþi e, α
þie, α).
).
electro
electromag
magnetnetice
ice care
care oscile
oscileazãazã într-
într-
un anum
anumitit pl
plan
an trec
trec pri
prinn pola
polari rizo
zorr. Unghiul cu care care su subs
bsta
tanþ
nþaa opti
opticc acti
activã
vã rote
roteºt
ºtee pl
plan
anul
ul lulumi
mini
niii
po
pola
lari
rizat
zatee va
variriaz
azãã cu natura substanþei, cu grosimea stratului
de su
subs
bstatanþ
nþãã strã
strãbãbãtu
tutt de lu
lumi
minãnã,, cu temperatura, iar în cazul
so
solu
luþi
þiil
ilor
or,, ºi cu concentraþia acestora.
luminã luminã
nepolarizatã polarizatã

tub
tub ca
care
re co
conþ
nþine
ine
Sc
Sche
hema
ma de prin
princi
cipi
piuu Su
Surs
rsãã de lu
lumi
minã
nã polarizor substanþa organicã
substanþa organicã analizor
monocromaticã de cer
cercet
cetat
at
a unui
unui pola
polari
rime
metru
tru 

Pentru a caracteriza o substanþã din punct de vedere optic, se

fo
folo
loseº
seºte
te mãrim
mãrimea numitãã rotaþie specificã, [α].
ea numit
Prin convenþie, rotaþia specificã [α]D a unui compus este
definitã ca rotaþi
aþia obse
serrvatã când
ând lumina cu lungimea de undã de
5896 Å (linia galbenã a sodiului) strãbate o mostrã de soluþie cu
densitatea de 1g/cm3 ºi lungimea de 1 decimetru. Pentru linia
galbenã, D, a so
soddiu
iulu
luii la 20°C
20°C,, rota
rotaþi
þiaa sp
spec
ecif
ific
icãã es
este
te::

6
 Pentru substanþa purã: Pentru soluþie:
[α]D20 = α [α]D20 = 100
100α
α
ld lc
unde: l = lu
lung
ngim
imeaea tu
tubu
bulu
luii (în
(în dm)
dm)
d = de
dens
nsit
itat
atea
ea (în
(în g/ cm3)
g/cm
c = conc
concen
entr
traþ
aþia
ia (în
(în g/ cm3 soluþie)
g/cm
Rotaþia specificã [α]20 D e s t e o c on s ta nt ã f i z i c ã c e e s te
caract
caracter
eris
isti
ticã
cã fi
fiecã
ecãru
ruii co
comp
mpusus op
opti
ticc activ
activ..
Tabelul 1. Rotaţia specifică a câtorva compuşi organici
Compusul [α]20
D (grade) Compusul [α]20
D (grade)
Camfor +44,26 Penicilina V +223
Zaharozã +66,47 Benzen 0
Colesterol —31,5 Hexan 0

Activitate independentă Rãspuns:

a. [α]20 α ⇒ α = [α]20 ld
O mo
moststrã
rã de 1,
1,22 g de co
coca
cain
inã,
ã, care
care ar
aree ro
rota
taþi
þiaa spec
specif
ific
icãã D = ld D
[α] D = —16°, a fost dizolvatã în 7,5 mL de cloroform
20
unde: l = 5 c m = 0 , 5 d m
ºi pla
lasa
satã
tã în
înttr-un
r-un tu
tubb de st
stic
iclã
lã cu lun
ungi
gime
meaa de 5 cm. d = 1,2 g / 7,5 mL = 0,16 g/mL.
a. Care
Care este
este ungh
unghiu
iull de ro
rota
taþi
þiee ob
obse
serv
rvat
at?? Rezultã: α = —1
—16°
6°0
0,5
,50
0,1
,166 = —1
—1,3
,3°°
b. Coc
Cocain
ainaa este
este dex
dextro
trogir
girãã sau lev
levogi
ogirã?
rã? b. Est
Estee lev
levogi
ogirã.
rã.

În anul 1848, Louis Pasteur, studiind sãrurile cristaline ale

acidu
acidulu
luii tar
tartr
tric
ic prov
provenenit
it di
dinn vi
vin,
n, a fãcu
fãcutt o ob
obser
serva
vaþi
þiee su
surprpri
rinz
nzãt
ãtoa
oare
re..
Când a recristalizat o soluþie concentratã de tartrat de sodiu ºi
amon
am oniu
iu,, la o temp
temper erat
atur
urãã ma
maii mi
micã
cã de 28°C
28°C,, s-au
s-au preci
recipipita
tatt cris
crista
talle
pe ca
care
re le-a
le-a izo
zola
latt ºi le-a
le-a stud
studia
iatt cu aju
ajutotoru
rull unui
nui micr
microosco scop.
Past
Pa steu
eurr a co
connstat
statat
at cã aces
acestte cris
crista
talle su
sunt
nt de douã
ouã ti tippur
urii ºi se afl
aflã Tart
artra
ratu
tull de so
sodi
diuu ºi am
amon
oniu
iu
unele faþã de altele în relaþia obiect-imagine în oglindã. Relaþia
dintre acestea era exact cea care existã între mâna dreaptã ºi cea
stân
stângã
gã.. În ciud
ciudaa difi
dificu
cultltãþ
ãþil
ilor
or,, Past
Pasteu
eurr a sep
separat
arat cele
cele do
douã
uã tip
ipuuri de
cristale cu ajutorul unei pensete, la microscop, ºi apoi a studiat
solu
soluþi
þiil
ilee acest
acestor
oraa cu un po pola
lari
rimet
metru
ru..
La concentraþii egale, una dintre soluþii rotea planul luminii
polarizate spre dreapta, iar cealaltã, spre stânga (cu un unghi de
rotaþie α avavân
ândd acee
aceeaº
aºii va
valo
loar
aree ab
abso
solulutã
tã),
), de
deºi
ºi eºan
eºanti
tion
onul
ul orig
origin
inal
al ce
conþinea cele douã tipuri de cristale în proporþii egale era optic
in
inac
acti
tiv.
v. În an
anul
ul 18
1861
61,, în
într
tr-o
-o epoc
epocãã în care
care nu se cu
cuno
noºt
ºtea
ea conf
config
igur
uraþ
aþia
ia Cri
rist
stal
alee de tart
tartra
ratt de sodi
sodiuu ºi de
tetraedricã a atomului de carbon ºi nu exista nici o informaþie cu amon
am oniu
iu.. Solu
Soluþiþiaa unui
unuiaa di
dint
ntre
re ce
cele
le douã
douã
privire la geometria moleculelor, Pasteur a afirmat cã sunt optic tipu
tipuri
ri de cris
crista
talele este
este dedext
xtro
rogi
girã
rã,, ia
iarr a

active numai acele substanþe ale cãror molecule au o structurã Dese

Desene celuil
celsu
nele
le uilalt
suntaltre
nt este
est
real
alizeate
lev
levogi
izat e ogirã.
rã. schi
dupã
dupã schiþel
þelee
asimetricã ºi nu sunt superpozabile cu imaginea lor în oglindã. or
orig
igin
inal
alee al
alee lu
luii Paste
Pasteur
ur..

7
 O b s e rva ţ i e Vi
Viziziuune
neaa lu luii Past
Pasteueurr a fost
fost extr
extraoaord rdin
inararã,
ã, pririnn acee
aceeaa cã 25 de ani ani
Amestecul
Ames tecul echi
echimolec
molecular
ular al crist
cristalel
alelor
or maii târz
ma târziuiu,, teori
eoriaa lui
lui în le legã
gãtuturã
rã cu at atomomii ii de carb
carbonon as
asiimetr
metricic a fost
fost
de tartra
tartratt (de
(dextr
xtrogi
ogire
re ºi lev
levogi
ogire)
re) confirmatã.
iz
izol
olat
atee de Pa
Past
steu
eurr nu prez
prezin
intã
tã ni
nici
ci o Astãzi descriem cercetãrile lui Pasteur spunând cã acesta a
pute
putere
re ro
rota
tato
tori
rie.
e. Un astf
astfel
el de am
ameseste
tecc
este
este un am
ames tecc racemic.
este de
desco
scope
periritt izom
izomer eria
ia opti
opticãcã sau enanenanti tiom
omer eria
ia..
Enantiomerii, denum enumiþ iþii ºi iz
izoomeri
meri optiopticici sa
sauu anti
antipo
pozizi op
opti
tici
ci,, au
pr
prop
opri
riet
etãþi
ãþi fizic
fizicee ºi chimi
chimice ce ididen
enti tice,
ce, rote
rotesc sc cu acela
acelaºiºi ungh
unghii a pl plan
anulul
luminii polarizate, dar în sensuri opuse ºi au activitãþi biologice
difer
iferit
ite.
e. În
Întrtree enan
enantitioome
meri ri exis
existãtã acee
aceeaº aºii rela
relaþiþiee ca acee
aceeaa di dint
ntre
re un
obi
biec
ectt ºi imag
imagin inea
ea sa în ogl glinindã
dã..
Ştiaţi că... Enan
En antitiom
omeru erull care
care rote
roteºt ºtee pl
plan
anulul lu
lumin
minii ii pola
polaririza
zate
te sp
spre
re
Penn
Pennicicil
illilium
um glau
glaucucum,
m, o spspec
ecie
ie de dr
dreap
eapta ta est
estee de
denunumit
mit dextrogir ºi se noteaz eazã cu semn mnuul (+),
muce
mu cega
gai,i, folo
folose
seºt
ºtee ca hran
hranãã nu
numa
maii
acidul
acidul (+)
(+)-ta-tartr
rtric
ic (izome
(izomerul rul ste
steric
ric ce iar
iar cel
cel care
care ro rote
teºt
ºtee pl
plananul
ul lulumi
mini niii pola
polaririzazate
te sp
spre
re st
stân
ângaga es
este
te
se gãse
gãseºtºtee în natu
naturãrã),
), lã
lãsâ
sând
nd ac
acid
idul
ul denumit levogir ºi se noteazã eazã cu semn emnul (—).
(—)-tartr
(—)-tartric
ic neat
neatins.
ins. Ames
Am estetecucull alcã
alcãtutuit
it di
dinn cant
cantit itãþ
ãþii egal
egalee de enan enantitiom
omer erii dext
dextro
rogigirr
Ac
Acea
east
staa este
este una
una dint
dintrere me
metotode
dele
le ºi levo
levogi girr ai acel
aceluiuiaºaºii comp
compuus se nume numeºt ºtee racemic ºi es este
te
fol
folosi
osite
te de Pa Paste
steur
ur pen
pentru
tru sep
separa
ararea
rea optic inactiv. Ames Ameste tecu
cull race
racemi micc se notenoteaz azãã dl sa
sauu (±).
(±).
recemicilor. Pute
Pu tere
reaa rorota
tato
tori
riee a unui
unui ames
ameste tecc race
racemimicc eseste
te nulã
nulã..

Condiţii structurale care determină determină

apariţia activităţii optice
Acti
Activi
vitat
tatea
ea op optiticã
cã po
poat atee fi dete
determ
rmininatatãã de:
de:
 Structura cristalinã a unor compuºi
Unii comp compuuºi, în speci ecial anorganici ci,, rotesc planul luminii
polariarizate numai mai când ând se gãses escc în stare cri cristalinã (cuarþul,
sulfatul de zinc, sulfura de mercur cur, cloratul de sodiu, aci ciddul
io
iodh
dhid idriricc ºi alte
altele) le)..
Activitatea opticã a acestor compuºi cristalini dispare la
trec
trecer ereaea lor
lor în st star
aree li
lich
chid
idã,
ã, gazoa
azoasã sã sa
sauu susubb form
formãã de so solu
luþi
þie.
e.
Cris
Crista
tall de cu
cuar
arþþ  Structura molecularã a unor compuºi
Din aceastã categorie fac parte mai ales compuºii organici
( a c i d u l t a r t r i c , a c i du l l a c t i c , a l a n i na , gl u c oz a , f r uc t oz a ,
zaha
zaharo roza
za ºi alte
altele le)) care
care rote
rotesc
sc pl plananul
ul lu
lumimininiii pola
polari
riza
zate
te în oric
oricee
star
staree de ag agreregagare re ºi chia
chiarr când
când su suntnt di
dizozolvlvat
ate.
e.
Pent
Pe ntruru chim
chimia ia orgorganic
anicãã prez
prezin intã tã in
inte
tereress numai
umai compcompuº uºii
ii din
aceastã
acea stã catego
categorie rie..
Cond
Co ndiþ iþia
ia ne
nececesasarã rã ºi susufi
fici
cien
entãtã pent
pentru ru ca un comp compus us chim
chimic ic
sã fie
fie op optiticc acti
activv es este
te ca mole
molecu cullelelee aces
acestu tuia
ia sã fifiee chirale,
adicã sã nu fie superpozabile, pri rinn miºc
miºcãr ãrii de tran
ransl slaþ
aþie
ie sa
sauu
Mâna
Mâna st
stân
ângã
gã ºi mâna
mâna dr
drea
eapt
ptãã nu sunt
sunt rotaþie,
coresp
corespundcu eimaginea
unde acestei lor în
acestei imagini
imag oglindã
ini).
). (sau cu un obiect ce
superpozabile

8
 Termenul chiral provine de la cuvântul grecesc cheir, care
înseamnã „mânã“, ºi se foloseºte pentru a descrie moleculele
en
enananti
tioomeri
merilo lor,
r, deoa
deoare rece
ce rela
relaþi
þiaa dinintr
tree aces
acesteteaa este
este acee
aceeaº aºii cu ceacea
c a r e e x is tã î n t r e m â n a s tâ n g ã º i c e a d re a p t ã : e l e n u s u n t
supe
superp rpoozab
zabile,
ile, nici
nici prin
prin ro rota
taþi
þie,
e, ninici
ci pr
priin tran
transl slaþ
aþiie, de
deoaoare
rece
ce susunt
nt
sime
simetr tric
icee una
una fafaþã
þã de altaalta în rapo
raport rt cu un pl plan
an (o
(ogglilind
nda)
a)..
Feno
Fe nomemenu null ch
chiriral
alititãþ
ãþii
ii nu este
este unic
unic în chim
chimie ie.. El face
face part arte din Im
Imag
agin
inea
ea în og
oglilind
ndãã a mâin
mâiniiii stân
stângi
gi
viaþ
viaþaa cocoti
tiddianã
ianã.. Mu
Mult ltee obie
obiectctee su
suntnt chir
chiralale.
e. De exem
exempl pluu, o pere
perech chee este
este mâ
mâna
na dr
drea eapt
ptãã ºi in
inve
vers
rs
de pan anto
tofi
fi,, o pererec
echhe de mãn mãnuºi,
uºi, un tirb
tirbuºuºon
on,, cele
cele do douã
uã jumã
jumãtã tãþi
þi al
alee
un
unuiui fo
foar
arfec
fecee etc.
etc.
Ceaa ma
Ce maii înîntâ
tâln
lnit
itãã cauz
cauzãã a ch chiriral
alit
itãþ
ãþii
ii mole
molecu culelelo
lorr or
orga
gani
nicece (dar
(dar
nu ºi singura) este prezenþa în structura acestora a unui atom de
carbo
car bonn as
asime
imetrtric
ic,, ce est
estee nu
numi
mitt centru de chiralitate (notat printr-un printr-un
asterisc).
O mole
molecu culãlã care
care co conþnþin
inee un atom
atom de carbcarboon asimasimet etrric es
este
te
chiralã.
Toþi
To þi comp
compuº uºii
ii op
optiticc acti
activi
vi au mo mole lecu
cule
le ch
chiriral
ale.
e. Încãlþãmintea constituie un obiect
chir
chiral
al.. Pant
Pantof
oful
ul stân
stângg nu se susupr
prap
apun
unee
Pr
Prinin defefin
iniþ
iþie
ie,, un atom
atom de carb carbonon este
este asimetric da dacãcã to
toatatee peste
peste imag
imagin
inea
ea sa în
într-
tr-oo ogli
oglind
ndãã

cele
cele ptuen
atru
atru pla
planã:
nã: pantof
pantoful
ul drept.
drept.
subs
su bsti
titu þivalen
enþi al
(aenþe
(ato þe
mial
tomi ale
sae usale
sau sagr
leupe
sunt
suentdesati
grup saat
tisf
sfãc
atom ãcu
i)udiferiþi
omi) te de p.atru
atru
Chir
Ch iral
alit
itat
atea
ea mole
molecu cule
lelo
lorr po
poat
atee fi de
demo
mons nstr
tratã
atã cu co
comp
mpuºuºii rela
relati
tivv
simpli.
Sã considsiderãm de exempl mplu 2-butanolul. Ato Atomul
mul de carb arbon C2
din
din 2-bu
-butano
tanoll es
estete un exexem
empplu de atomatom de carb
carbonon asim
asimet etri
ric,
c, moti
motivv
pentru care molecula 2-butanolului este o moleculã chiralã, iar
2-bu
2-buta
tano
nolu
lull es
este
te un comp
compus us opopti
ticc acti
activ.
v. Demonstra
Demons trarea
rea chiral
chiralitã
itãþii
þii unei
unei molecu
molecule
le
care
care conþ
conþin
inee un atom
atom de carb
carbon
on
Prin urmare, existã doi 2-butanoli diferiþi ºi aceºtia sunt asimetric
enantiomeri.

(hidrogen)

(metil) (etil)

Ştiaţi că...
(hidroxil)
În an
anul
ul 18
1874 74,, ch
chim
imis
istu
tull ol
olan
ande
dezz
Va
Van’n’tt Ho
Hoff ff ºi ch
chim
imis
istu
tull fr
fran
ance
cezz
Le Be
Bell au pu publ
blic
icat
at in
inde
depepend
nden
entt
2-Butanol (chiral)
2-Butanol (chiral) do
douã
uã ararti
tico
cole
le în ca
care
re av
avan
ansa
sauu id
idee
eeaa
Atomul de carbon C2 din 2-buta
2-butanol
nol str
struct
ucturi
uriii tet
tetrae
raedri
drice
ce a atomul
atomului ui de

(Pri
(Prinn co
conv este
nven
enþi e, asimet
þie, asi
unmetric
as ric.
astfel.de atom
tfel atom se Cei
Ce
2-butanol
2-buta i ului:
doi
doii:enan
nolulu en anti
unul
unu ltiom
omer
este
est eeriimagin
imai aiginea
ea ca
carb
un rbon
on.
pr . res
prog Ac
Acea
ogre s east
imstã
impoã rtan
id
idee
port eet aînre
ant repr
chprez
chimezen
enta
imia
ia tatt
notea
noteazã
zã cu un aste
asteririsc
sc.)
.) celuil
celuilalt
alt într
într-o
-o ogl
oglind
indãã pla
planã.
nã. or
orga
gani
nicã
cã ºi în bi
bioc
ochi
himi
mie. e.

9
Activitate independentă Rãspuns
Este 5-bro
5-bromode
modecanul
canul chira
chiral?
l? Su
Subs
bsti
titu
tuen
enþi
þiii de la at
atom
omul
ul C5 sunt:
—H;; —Br;
—H —Br; —CH
—CH2CH2CH2CH3 (butil)
—CH2CH2CH2CH2CH3 (pentil)
5-B
-Bro
rommod
odeecan
anul
ul es
estte o mol
olec
ecul
ulãã chchir
iraalã
lã,, de
deoa
oare
recce
Structura 5-bromodecanului conþine un atom de carbon asimetric, C5, care este
ce
cent
ntru
ru ch
chir
iral
al (m
(mar
arca
catt cu un as
aste
teri
risc
sc).
).

Preze
ezenþa at atoomu
mullui de carb arbon asime mettric nu este singurul caz caz de
ch
chir
iral
alit
itat
atee pe
pent
ntru
ru o mo
molelecu
culã
lã.. Acea
Aceast staa poat
poatee fi chir
chiral
alãã fãrã
fãrã sã pose
posede
de
C asim
simetric, iar o mol molecul
culã careare posedã mai mulþi atomi de carb arbon
asim
asimet
etri
ricc po
poat
atee sã nu fifiee chir
chiralalã.
ã.
Observaþie Moleculele care conþin un singur atom de carbon
asim
asimetetri
ricc su
suntnt în
înto
totdtdea
eaun
unaa chir
chiral
alee ºi apar
apar susubb form
formaa
a doi enantiomer meri (+ ºi —).
Obie
Ob iecte
ctele
le (ºi
(ºi mo
molec
lecululel
ele)
e) care
care coincid (s (sun
untt su
supeperp
rpoz
ozababil
ile)
e) cu
imag
im agininea
ea lo
lorr în ogli
oglindndãã su nt achirale.
sunt
Mole
Mo lecu
cule
lele care au centru sau plan de simetrie sunt achirale.
le care
Mode
Modell st
stru
ruct
ctur
ural
al desc
deschi
hiss al mole
molecu
cule
leii Acest
Ace stea
ea nu înînde
depl
plin
ines
escc cond
condiþ iþia
ia nesu
nesupe
perp
rpoz
ozab
abil
ilit
itãþi
ãþiii cu
2-propanolului imag
im agininea
ea de ogogli
lind
ndiriree ºi su nt optic inactive.
sunt
De exemplu, molecula 2-propanolului este achiralã, motiv
pe
pent
ntru
ru care
care 2-2-pr
prop
opananol
olul
ul nu prez
prezin intã
tã acti
activi
vita
tate
te opti
opticã.
cã.

2-Pr
2-Prop
opan
anol
olul
ul ºi imag
imagininea
ea sa în ogli
oglind
ndã.
ã.
Cele
Cele douã
douã struc
structu
turi
ri su
sunt
nt supe
superp
rpoz
ozab
abilile,
e, deci
deci nu sunt
sunt enan
enantitiom
omeri
eri.. Ele
Ele re
reprprez
ezin
intã
tã douã
douã mole
molecu cule
le al
alee acel
acelui
uiaº
aºii co
comp
mpus
us..
2-
2-Pr
Prop
opan
anol
olul
ul nu areare un atom
atom de carbo
carbonn asim
asimet etri
ricc (centr
(centruu de chir
chiral
alititat
ate)
e)..

Activitate independentă
Folo
Folosi
sind
nd im
imag
agin
inil
ilee al
alãt
ãtur
urat
ate,
e, anal
analiz
izea
eazã
zã chir
chiral
alit
itat
atea
ea
2-clor
2-cloropr
opropa
opanul
nului
ui (a) ºi 2-c
2-clor
lorobu
obutan
tanulu
uluii (b).
(b).
Rãspuns
2-Cl
2-Clor
orop
opro
ropa
panu
null are
are un pl
plan
an de sime
simetr
trie
ie ºi este
este achi
achira
ral.l.

2-Cl
2-Clor
orob
obut
utan
anul
ul nu ar
aree un pl
plan
an de sime
simetr
trie
ie ºi este
este chir
chiral
al..
(a) (b)

10
Molecule cu mai mulţi atomi
de carbon asimetric
Multe
ulte mo molelecu
cule
le,, în spec
speciial cele
cele imimpo
portrtan
ante
te în bi
bioolog
logie,
ie, conþ
conþinin ma
maii
mulþ
mu lþii atom
atomii de carb
carbonon asim
asimet
etri
ric.
c. Co
Cole
lest
ster
erol
olul
ul,, de ex
exem
empl plu,
u, conþ
conþininee
op
optt atom
atomii de carb
carbon on as
asim
imet
etri
ric.
c.
Pent
Pentruru în
înce
cepu
put,t, vo
vomm an
anal
aliz
izaa mole
molecuculele ma
maii simp
simplele..
De exexemempl
plu,
u, 2,3-
2,3-ddib
ibro
romo
mope
pentntan
anuul are
are în stru
structctur
uraa sa doi
doi atatoomi
de carbo
carbonn asimet
asimetri ric.
c.
Aces
Ac estt co
comp
mpusus pr
prez
ezin
intã
tã ur
urmã
mãtotoar
arel
elee do
douã
uã pe
pere
rech
chii de enan
enantitiom
omereri:
i:
2,3-Dibromopentan

oglindã oglindã

Perechea I (+, —) Perechea II (+, —)

Compuº
Comp uºii
ii re
repr
prezezen
enta
taþi
þi de stru
struct
ctur
uril
ilee (1
(1)) ºi (2
(2)) sunt enantiomeri.
sunt
Compuºii reprezentaþi de structurile (3) ºi (4) sunt de asemenea
enantiomeri.
Compuºii 1 sau 2 faþã de 3 sau 4 sunt diastereoizomeri (izomeri
sterici nesuperpozabili, dar între care nu existã relaþia obiect-
imag
im agin
inee în og
ogli
lind
ndã).ã).
În gene
genera
ral,
l, o mol
molecul
eculãã cu n atom
atomii de carb
carboon asim
asimet
etri are 2n
ricc are
enan
enanti
tiom
omer adicãã 2n/2 perechi (+) ºi (—).
eri,i, adic

*Mezo-compuşi (mezoforme)
Dacã molecula conþine atomi de carbon asimetric cu aceiaºi
substi
sub stitue
tuenþi
nþi,, numãru
numãrull enanti
enantiomer
omerilo
ilorr se red
reduce
uce..
De exem
exempl plu,
u, pe
pent
ntru
ru 2,
2,3-
3-di
dibr
brom
omob obut
utan
an se po
pott scri
scriee urmã
urmãto
toar
arel
elee
structuri:

Plan
Planul
ul de sime
simetr
trie
ie al
mezo-2,3-dibromobutanului.
1. oglindã 2. 3. oglindã 4. Acest plan
pãrþi re împarte
pãrþi care
ca sunt
sunt imagmolecula
imagin ogîn
inii de ogli douã
lind
ndir
iree
Perechea I (+, —) Perechea II (+, —) un
unaa în ra
rapo
port
rt cu ceal
cealal
altã
tã..

11
 St
Stru
ruct
ctur
uril
ilee (1
(1)) ºi (2)
(2) susunt
nt nesu
nesupe perprpoz
ozab
abililee ºi repr
reprezi
ezint
ntãã o pere
perech
chee
de enanti
enantiome
omeri.ri.
Structurile (3) ºi (4) sunt superp erpozabi abile pent entru cã au un plan de
sime
simetr
trie
ie (p
(pla
lanu
null dus înt ntrere at
atom
omiiii de carb
carbonon 2 ºi 3).
St
Stru
ruct
ctur
uril
ilee (3
(3)) ºi (4)
(4) repr
reprezezin
intã
tã acel
acelaºaºii comp
compus us..
Obiect
Obiect achira
achirall
Molecula reprezen zentat atãã de st
strructura (3) sau (4) nu es estte chiralã,
de
deci
ci este
este optic inactivã.
Astf
As tfel
el de mole
molecu culele susunt
nt numi
numite te mezo-compuºi sau mezoforme.
Deoa
De oare
rece
ce su
suntnt achi
achiraralili,, mezo
mezo-co-comp
mpuº uºii
ii su nt optic inactivi.
sunt
Mezo
Me zo-c
-comompupuºiºiii su
suntnt comp
compuº uºii care
care au centcentri ri chir
chiral
ali,i, dar
dar pe
ansambl
ans ambluu sunt
sunt achirali, deoarece ece au un plan de simet etrrie.
Rota
Ro taþi
þiil
ilee opt
ptic
icee al
alee celo
celorr doi atoatomi de carb carboon, egal
egalee ºi de sesenns
contra
con trar,
r, se com
compen penseaz
seazãã (inter
(intermolmolecu
ecular
lar).).
Observaþie La compuºii cu atomi de carbon identic substituiþi,
nu
numãmãru rull st
ster
ereo
eoizizom
omererililor
or es
este
te mai
mai mic decâtt 2n.
mic decâ
În general, moleculele cu numãr par de atomi de carbon
asim
asimet
etri
ricc ºi care
care popoarartã
tã exac
exactt acei
aceiaº aºii su
subbst
stit
itue
uenþnþii au doar
oar ju jumã
mãta
tate
te
din numãrul de enantiomeri (calculat cu formula 2 ), cea n cealaltã
jumãtate fiind de fapt mezoforme.
Activitate independentă
Moleculelee acid
Moleculel acidului
ului hidro
hidroxiac
xiacetic
etic,, HOCH2CO
COOH
OH,, su
sunt
nt chir
chiral
ale?
e? Dar
Dar al
alee ac
acid
idul
ului
ui la
lact
ctic
ic,, CH3CH(OH)COOH?
Motivaþi
Motivaþi rãspu
rãspunsul.
nsul.
Pl
Plan
an de Fãrã
Fãrã plan
plan de
simetrie simetrie

HOCH2COOH CH3CH(OH)COOH

Rãspuns:
Ac
Acid
idul
ul hidr
hidrox
oxia
iace
ceti
ticc nu are
are atom
atomii de carb
carbon
on chir
chiral
ali.i. Mole
Molecu
cula
la ac
acid
idul
ului
ui hi
hidr
drox
oxia
iace
ceti
ticc es
este
te ac
achi
hira
ralã
lã,, în ti
timp
mp ce mole
molecu
cula
la
ac
acid
idul
ului
ui la
lact
ctic
ic este
este ch
chir
iral
alã.
ã. Ac
Acid
idul
ul hi
hidr
drox
oxia
iace
ceti
ticc are
are un pl
plan
an de sime
simetr
trie
ie ca
care
re fa
face
ce ca o papart
rtee a mole
molecucule
leii sã fi
fiee im
imag
agin
inea
ea
în oglindã a celeilalte pãrþi. Acidul lactic nu are un astfel de plan.

12
Activitate independentă
Ac
Acid
idul
ul ta
tart
rtri
ricc (2,3
(2,3-d
-dih
ihid
idro
roxi
xisu
succ
ccin
inic
ic)) se gãse
gãseºt
ºtee în fruc
fructe
te li
libe
berr sa
sauu su
subb fo
form
rmãã de sã
sãru
ruri
ri..
Sc
Scrie
rie struct
structuri
urile
le ste
stereo
reoizo
izome
meril
rilor
or acidul
acidului
ui tartri
tartric:
c: HO
HOOC–
OC–CH–
CH–CH–
CH–CO
COOH
OH
| |
OH OH
Câþii ena
Câþ enanti
ntiome
omeri
ri pre
prezin
zintã
tã acest
acest com
compus
pus??
Comentea
Come nteazã
zã rãspun
rãspunsul.
sul.
Rãspuns:
Ac
Acid
idul
ul ta
tart
rtri
ricc ar
aree în mo
mole
lecu
culã
lã do
doii atom
atomii de carb
carbon
on asim
asimet
etri
ric.
c.

(1) oglindã (2) (3) oglindã (4)

Stru
Struct
ctur
uril
ilee (1)
(1) ºi (2)
(2) sunt
sunt nesu
nesupe
perp
rpoz
ozab
abil
ilee ºi repr
reprez
ezin
intã
tã
o pere
perech
chee de en
enan
anti
tiom
omer
eri.i.
Stru
St
roruct
roti ctur
tire
reaaurilileeeia(3)
unei
un (3 ) ntre
ºi re(4)
a dint
di (4ac) sunt
su
aces nt
teaaid
este iden
cuenti
tice
18 ce,
180° , .fapt
0°. fapt cons
constatata
tatt pr
prin
in rotaþie
Stru
Struct
ctur
urililee (3)
(3) ºi (4)
(4) repr
reprez
ezinintã
tã acel
acelaº aºii comp
compusus:: acid
acidul
ul
mezo-tartric.
Iden
Identitita
tate
teaa stru
struct
ctururil
ilor
or (3
(3)) ºi (4(4)) se dato
datore
reaz
azãã fapt
faptul
ului
ui (3) (4)
cã mo
mole lecu
cula la are
are un pl planan de sime
simetr trie
ie.. Identitate structuralã
Plan
anuul de si simemetr
triie dus
dus înîntr
tree atotomi
miii de carboarbonn C2 ºi C3
face ca o jumãtate de moleculã sã fie imaginea în
oglind
ogl indãã a cel celeil
eilalt
altee jum
jumãtã
ãtãþi.
þi. Plan
Planul ul de sime
simetr trie
ie într
întree atom
atomiiii de
As
Astf
tfel
el,, ac
acid idul
ul ta
tart
rtri
ricc prez
prezinintã
tã do
doarar trei
trei ster
stereo
eoiz
izom
omereri:
i: carb
carbon on C2 ºi C3 în acidul mezo-
o pere
perecche de en enaantntiiom
omererii, (1
(1)) ºi (2(2),
), ºi o memezozofo
form
rmã,ã, tart
tartri
ricc face
face ca aces
acesta ta sã fie
fie achi
achira
ral,l,
(3) sau
sau (4).
(4). de
deci
ci op
optiticc in
inac
actitivv, de
deºi
ºi ar
aree do
doii cent
centri
ri
chirali.

Aplicaţii 2. Est
Estee 3-metil
3-metilhex
hexanu
anull chiral
chiral?? Mot
Motive
iveazã
azã
rãspunsul.
1. O mostrã de 1,5 g de coniinã, un extract 3. Scrie formula structuralã a unui alcool
to
toxxic (o
(ottra
ravvã) din
din cu
cucu
cutã
tã,, a fo
fost
st di
dizo
zollva
vatã
tã în chiral.
10 mL etanol ºi plasa asatã într-un tub cu
4. Ca
Care
re di
dinntr
tree comp
compuuºiºiii de mai
mai jos su
suntnt chir
chiral
ali?
i?
lu
lunngime
gimeaa de 5 cm. cm. UngUnghihiuul de ro
rota þiee α
taþi
obse
ob serv
rvat
at pe
pent
ntruru li
lini
niaa ga
galb
lben
enãã a so
sodi
diul
ului
ui la Iden
Identi
tifi
ficã
cã cent
centri
riii chir
chiralalii în fi
fiec
ecar
aree di
dinn
20°C
20 °C a fo
fost
st +1,21
1,21°.°. molecul
mol eculele
ele acestor
acestor compuº
compuºi: i:
Calcu
Calculea
leazã
zã ro
rota
taþi
þiaa speci
specifi cã [α]20 pen
ficã pentru
tru coniin
coniinã.ã. a. 3-Bromohexan
D b. 1,3-Dicloropentan
c. 3-Metil-1-hexenã

13
 5. Ca
Care
re di
dint
ntre
re stru
struct
ctur
uril
ilee de mai
mai jo
joss repr
reprez
ezin
intã
tã 7. Scr
Scrie
ie str
struct
ucturi
urile
le stereo
stereoizo
izomeri
merilor
lor
mezoforme?
mezoforme? Motive
Motiveazã
azã rãspun
rãspunsul
sul.. 2,3-diclorohexanului,
a. COOH b. COOH CH3–CH–CH–CH2–CH2–CH3.
| | | |
H–C–NH2 H–C–NH2 Cl Cl
| |
H–C–NH2 H2N–C–H Ce rela
relaþi
þiee exis
existã
tã în
într
tree aceº
aceºti
tia?
a?
| | Câþi enantio
enantiomeri
meri prezin
prezintã
tã compusu
compusul?
l?
COOH COOH
Probl
Problem
eme
e pentr
pentru
u concur
concurs
s
6. Ca
Care
re dint
dintre
re ur
urmãt
mãtoa
oarel
relee su
subs
bsta
tanþ
nþee po
poat
atee Test
estee com
complem
plement
ent gru
grupat
pat
exista într-o
exista într-o mezofor
mezoformã?
mã?
8. 3,4-Di
3,4-Dibromo
bromo-1-bu
-1-butena
tena prezintã:
prezintã:
Motiveazã
Motiv eazã rãspu
rãspunsul.
nsul.
1. doi
doi iz
izom
omer
erii geom
geomet
etririci
ci
a. 2,3-Diclorobutan
2. un at
atom
om de carb
carbon
on hi
hibbri
ridi
diza
zatt sp
b. 2,3-Dicloropentan
3. patr
patruu st
ster
ereo
eoizo
izomer
merii
c. 3,4-Diclorohexan
4. o pere
perech
chee de enan
enanttio
iome
meriri
(UMF-CD)

CH
Test b. Cl
Clor
orururaa de ter
terþb
þbut
util
il,, | 3
CH3–C–Cl
1. Defi
Defineºt
neºtee termeni
termenii:i: (3p) estee chiral
est chiralã;
ã; |
a. Chiralitate CH3
b. Racemic c. 4,5 —Diamin
—Diaminooctan
ooctanul
ul
c. Enantiomer
d. Diastereoizomer CH3—CH2—CH2—CH—CH—CH2—CH2—CH3
| |
e. Mezoformã NH2 NH2
f. Atom
Atom de carb
carbon on asim
asimet
etri
ricc poat
poatee exis
exista
ta în
într
tr-o
-o mez
mezof
ofor
ormã;
mã;
2. Al
Aleg
egee rã
rãsp
spun
unsu
sull co
corec
rect:
t: (1p) d. Do
Doii st
ster
ereo
eoiz
izom
omererii pot
pot fi fi
fiee
Compusul enanti
ena ntiomer
omeri,i, fie diaster
diastereoi
eoizome
zomeri.
ri.
CH3–CH–CH–CH
| | 2–CH2–CH3
4. Se dã comp
compus
usul
ul:: CH3–CH–CH–CH3
OH OH | |
conþine n at
atom
omii de carb
carbon
on asim
asimet
etri
ric.
c. Cl OH
a. n = 1 ; Scrie structu
Scrie structuril
rilee stereo
stereoizo
izomeri
merilor
lor ºi
b. n = 2 ; preci
precize
zeazã
azã relaþ
relaþia
ia di
dint
ntre
re aceºt
aceºtia
ia..
c. n = 3 ; Câþi enantio
enantiomeri
meri prezin
prezintã tã compusu
compusul? l?
d. n = 4 Identi
Identific
ficãã cen
centri
triii chiral
chirali.i. (3p)
3. Prec
Precize
izeazã
azã da
dacã
cã ur
urmãt
mãtoa
oare
rele
le en
enun
unþu
þuri
ri su
sunt
nt Din oficiu 1p.
adev
adevãr
ãrat
atee (A) sau false (F). (2p)
a. 2-Butanolul, CH3–CH2–CH–CH3
|
OH
estee achira
est achiral;
l;

14
 2 Randament.*Conversie
În chimia organicã ºi în biochimie foarte puþine reacþii decurg
ca
cant
ntit
itati
ativv ºi major
majorit itate
ateaa su
sunt
nt pr
proc
ocese
ese de echil
echilib
ibru
ru..
Pent
Pentru ru a pu
pute
teaa de
dete
term
rmin
inaa cant
cantit
itãþ
ãþil
ilee de reac
reactatanþ
nþii tran
transf
sfor
orma
maþi
þi ori
ori
de produºi de reacþ eacþiie obþinuþi, se folosesc esc noþiunile de randament
resp
respec
ecti
tivv de conversie. Cu acestea se pot face aprecieri asupra
ef
efic
icie
ienþ
nþei
ei re
reacþ
acþiiiilo
lorr prin
printr
tr-o
-o ex
expr
prim
imare
are în ge
gene
neral
ral pr
proc
ocen
entu
tual
alã.
ã.
Randamentul în produs de reacþie se noteazã cu litera η din
alfa
alfabe
betu
tull gr
grec
ec ºi se ex
expr
prim
imãã pr
proc
ocenentu
tual
al::
Activitatea experimentalã în laborator

p repr
c,Ciar
în care Oun b spreodus
rva ţ ire
ealiz
prac
pr acti
tic, iar re
Cprez
ezinintã
tã cant
cantit
itat
atea
ea de prprod
odus
us de reac
reacþiþiee obþi
t cantitatea de produs de reacþie ce s-ar obþine
obþinu
nutã
tã Câ
Când
nd prod us se real izea
eazãzã în ma
maii
dacã
da cã ra
rand
ndam
amen entu
tull ar fi de 10
1000 % (înt
(între
reag
agaa ca
cant
ntit
itat
atee de reac
reacta
tant
nt mult
mu ltee et
etap
ape,
e, cã
cãro
rora
ra le co
core
resp
spun
undd
anumite
anum ite randa
randament
mente, e, randament
randamentul ul
s-
s-ar
ar tr
tran
ansf
sfor
orma
ma în pr prod
odus
us pr
prin
inci
cipa
pall de reac
reacþi
þie)
e).. to
tota
tall (a
(all în
într
treg
egul
ului
ui pr
proc
oces
es)) se
În situ
situaþ
aþia
ia în care
care re
reac
acþi
þiaa de
decu
curg
rgee cant
cantit
itativ Cp de
ativ devi
vine egalãã cu Ct.
ne egal ex
expr
prim
imãã susubb fo
form
rmaa un
unuiui pr
prod
odus
us::
Cp ºi Ct se ex
expprimã în unitãþi de mas masã sau prin mol
moli. η η η
ηtotal% =1( – —2× – — × . . .n× – — ) × 1 0 0
Calcularea cantitãþii teo etiice (Ct) se face þinând seama de
eorret 100 100 100
stoechiometri
stoechiometriaa reacþiei
reacþiei..
Exemplu
La ox
oxid
idar
area
ea alco
alcool
olul
ului
ui me
meti
tili
licc ut
util
iliz
izân
ândd 0,
0,25
25 mo
moli
li se ob
obþi
þinn cu un ra
rand
ndam
amen
entt
de 75 % 0,18
0,1875
75 mo
moli
li alde
aldehi
hidã
dã foform
rmic
icã.
ã.

Randamentul de transformare al materiei prime reprezintã

rapo
raport
rtul
ul di
dint
ntre
re co
conv
nver
ersi
siaa ut
util
ilãã (Cu) ºi conversia totalã (Ct):
Profesorul Const
Constanti
antin
n Istrati
Istrati
(1850—1918),
în primul laborator de chimie organicã
n = nu
numã
mãru
rull de mo
molili de ma
mate
teri
riee pr
prim
imãã tran
transf
sfor
orma
maþi
þi în pr
prod
odus
us ut
util
il
u de cerce
ce
nt = nu
numã
mãru
rull de mo
moli
li de ma
mate
teri
riee pr
prim
imãã tran
transf
sfor
orma
maþiþi în pr
prod
odus
us ut
util
il ºi ne
neut
util
il al
alãturircetar
ãtur i detare
e iste
asis
as (în cent
ce
tenþi intru
nþii ru)
i,)
sãi,
sã
n = nu
numã
mãru
rull de mo
moli
li de ma
mate
teri
riee pr
prim
imãã in
intr
trod
oduº
uºii în reac
reacto
torr Aurel Babeº ºi Mina Minovici.

15
Problemă rezolvată 1 Diferenþa 116 — 48 = 68 moli H2 (se obþin din
reac
reacþi
þiaa a doua
doua))
Prin
Prin de
desc
scom
ompu
punenere
reaa term
termic
icãã a meta
metanu
nululuii se
obþine
obþ ine indust
industria
riall acetile
acetilena.
na. Calcul
Calculeazã
eazã conconver
versiasia Potr
Po triv
ivitit reacþ
reacþie
ieii (2):
(2):
util
utilã,
ã, co
conv
nver
ersi
siaa to
total
talãã ºi ran
randa
damen
mentu
tull reacþ
reacþieiei,i, 1 mol CH4 ......... 2 moli H2
cunoscân
când cã din 80 mo molli de met
metan se obþin b moli CH4 .... .............. 68 mo
moli
li H2
16 mol
moli de ace
acetilenã ºi 116 moli de hidrogen. ——————————————————————————
b=34moliCH4 (s (see tr tran
ansf
sfor
ormã
mã în reac
reacþi
þiaa a doua
doua))
Rezolvare Numãrul total de moli de metan care se
1. Se scri
scriuu ecua
ecuaþi
þiil
ilee re
reac
acþi
þiil
ilor
or ch
chim
imic
icee care
care au lo
loc:
c:
tran
ransf
sfoormã
rmã în reac
reacþi þiaa (1)
(1) ºi reac
reacþi
þiaa (2)
(2) es
estete::
(1) 32 + 34 = 66 moli CH4
(2)
Prod
Produs
usul
ul util
util es
este te aceti acetile lena
na..
Þin
Þinân
ândd co
cont
nt de re reac acþiþiaa (1
(1):
):
2 moli CH4 ......... 1 mol C2H2 .... .............. 3 mo
moli
li H2
nu mo
moli
li CH4 .................. 16 moli
moli C2H2 ....
.............. a mo
molli H2
———————————————————————————
————————————— ——————————————————————————
————————————
4 (s
na u==4 832mmo ol liiHCH(s (se
ermea
tran
transf
sfor
zãormã
mãpr
în pr
prod
a odus
usþie)
ut
util
e)il)) R: Cu = 40
40%;
%; Ct = 82
82,5%; η = 48
,5%; 48,4
,48%
8%
2 e fo
(se form eazã în prim
ima reac
reacþi

Problemă rezolvată 2
nu conv
convin
inee
Un ames esttec ce coconnþine 1 momoll acid ace
acetic ºi 0,4
moli
mo li al
alco
coolol et
etil
ilic
ic se în
încã
cãlz
lzeº
eºte
te pâ
pânã
nã la at
atin
inge
gere
reaa
stãr
stãrii
ii de echi
echililibr
bru.
u. Cons
Consta tant
ntaa de echi
echili
libr
bruu este
este 4.
Deter
Det ermi
minã
nã coconv
nverersi
siil
ilee în ester
ester pepent
ntru
ru acidu
acidull Conv
Convers
ersia
ia acid
acidul
ului
ui aceti
aceticc la echil
echilib
ibru
ru::
ac
acet
etic
ic ºi pe
pentntru
ru alco
alcoololul
ul etil
etilic
ic..

Rezolvare
Se scri
scriee ecua
ecuaþi
þiaa re
reac
acþi
þiei
ei::
Conv
Convers
ersia
ia al
alco
cool
olul
ului
ui et
etil
ilic
ic la echil
echilib
ibru
ru este:
este:

Starea iniþia
Starea iniþialã:
lã:
1 mol 0,4 moli 0 moli 0 moli
Star
Starea
ea de echil
echilib
ibru
ru:: R: C1 = 35%
(1—x) moli (0,4—x) moli x moli x moli C2 = 87
87,5
,5%
%

16
Problemă rezolvată 3
La br
brom
omururararea
ea cata
catali
liti
ticã
cã a be
benznzen
enul
ului
ui se ob
obþi
þine
ne
un am
ameseste
tecc de re
reac
acþi
þiee ce co
connþi
þine
ne mo
monnobro
obro--
mobe
mo benz
nzen
en,, dibr
dibrom
omobobenenzen
zen ºi trib
tribro
romo
mobebenz
nzen
en în n1 : n2 : n3 = 4 : 2 : 1
rapo
raport
rt mola
molarr 4:
4:2:
2:11 ºi be
benz
nzen
en ne
nerereac
acþi
þion
onat
at.. x = n1 kmo
molli C6H6 se transformã în C6H5Br
Calc
Ca lcul
ulea
eazã
zã nu
numã
mãru rull de km
kmololii de mono
monobrbro-
o- y = n2 kmo
molli C6H6 se transformã în C6H4Br2
mobbenzen car
mo care se obþin din 26,25 kmoli C H ,
cunosc
cun oscând
ând conver
conversia totalã Ct = 8 0 % . 6 6
sia totalã z = n3 kmoli C6H6 se transf
moli sfoormã în C6H3Br3
Rezolvare
Se scri
scriuu ecua
ecuaþi
þiil
ilee re
reac
acþi
þiil
ilor
or care
care au lo
loc:
c:

==> nC6H6 tr
tran
ansf
sfor
orma
maþi
þi în prod
produº
uºii = 21 kmol
kmolii
n1 + n2 + n3 = 21
n2 / n3 = 2/1
n1 / n3 = 4/1
R: n1 = 12 km
kmol
olii mono
monobr
brom
omob
oben
enzen
zen

Aplicaţii Probl
Problem
eme
e pentr
pentru
u concur
concurs
s
3. Ap
Apel
elee gl
glic
icer
erin
inoa
oase
se (apã
(apã + gl
glic
icer
erol
ol)) rezu
rezult
ltat
atee
1. Ce cant
cantit
itat
atee de pro
produs
dus clo
cloru
rura
ratt se poa
oate
te l a h i dr ol i za u nei g r ãsi mi co nþ i n 1 0 %
obþi
bþine pri
prin ad
adiiþia
þia clor
cloruululuii la 150
150 mL be benz
nzenen ( pr o c e n te d e ma s ã ) gl i c e r o l. ª ti i nd c ã
3
(ρ = 0,9 g/cm ), cu un randament de 70 %. hidroliza se realizeazã cu o conversie a
2. Cal
Calcucule
leazã
azã canti
cantitãþ
tãþil
ilee de eten
etenãã ºi resp
respec
ecti
tivv grãsimii de 80 %, raportul molar iniþial
cl
cloor (în moli ºi în grame) neces cesare
are pentru a apã:gr
apã :grãsi
ãsime
me est
este:
e:
obþþin
ob inee 2,4 mo
molili clor
clorur
urãã de vi vini
nill cu A. 25,1 B. 35,25 C. 37,84
ran
randame
dament ntul
ul de 60 %. D. 39,43 E. 45,20 (UMF-CD)

Test 3. Pe
Pent
ntru
ru a obþ
bþiine acet
acetat
at de et
etil
il,, se folo
folose
seºt
ºtee un
1. Din 370,2 mL alc alcool etilic 98 % (ρ = 0,82
0,82 g/ cm3)
g/cm ameste
ames tecc care
care con
conþiþine
ne un mo
moll acid
acid acet
aceticic ºi
s e ob þi n 1 12 L e t e n ã ( c . n . ) . D e t e r mi nã 0,8
0,8 mo
moli li et
etan
anol
ol.. Cuno
Cunosc
scân
ândd cons
consta
tant
ntaa de
randamentul
randa mentul reacþiei.
reacþiei. (3p) echilibru Kc = 4, calc calcul
ulea
eazã
zã conv
conver
ersi
siil
ilee în
es
este
terr pent
pentru ru acid
acidulul acet
acetic
ic ºi pe
pent
ntru
ru et
etan
anolol..
2. Se obobþi
þine
ne acet
acetil
ilen
enãã pr
prin
in pi
piro
roli
liza
za meta
metanu nulu
luii la (3p)
15000°C.
15 0°C. Cun
Cunoscâ
oscânnd cã din 16 1600 moli
moli de
mettan se formea
me meazã 24 mo molli de ace
acetilenã ºi Din oficiu 1 p.
15
1500 mo
molili de hidr
hidrogogen
en,, calc
calcul
ulea
eazã
zã co
conv
nver ersi
siaa
util
ut ilã,
ã, conv
converersi
siaa to
tota
talã
lã ºi randa
randamenmentu
tul.l. (3p)

17
3 Echilibrul chimic
R e a c þ i i l e c hi m i c e r e p r e z i n t ã p r o c e s e d e t r a n s f o r m a r e a u n o r
su
subs
bstatanþ nþee în al alte
te su
subs
bstatanþ
nþe,
e, cu proppropririet
etãþãþii di
dife
feri
rite
te,, prin
prin rupe
ruperereaa unor
unor
legã
legãtuturiri ch chim
imicicee ºi fo
form
rmar area
ea al alto
tora
ra noi.
noi. DuDupãpã se
sensnsul
ul de desf
desfãºãºur
urar
are,
e,
reac
reacþiþiil
ilee se cl clas
asif
ific
icãã în:
în:
 Reacþii ireversibile — reacþ reacþii iile
le care
care decu
decurgrg înîntr
tr-u
-unn si
sing
ngur
ur sen
senss
cu tran
transf
sfor
orma
marea
rea react
reactan anþiþilo
lorr pânã
pânã la epui
epuizarzarea
ea ace
acest
stor
oraa sau se
ad
admit mitee cã vivite
teza
za reacþ
reacþie ieii in
inve
verse
rse este
este negl
neglij ijab
abil
ilãã în comp
compar araþ
aþie
ie
cu vi vite
teza
za reac
reacþiþiei
ei di
dire
rectcte.e. Re
Reacacþi
þiil
ilee ir
irev
ever
ersi
sibi
bile
le susunt
nt ma
maii rare
rare..
D e e xe m pl u, a r d e r e a un e i h i dr oc a r bur i e s t e o r e a c þi e
irev
irever ersi
sibi
bilã
lã care
care decu
decurg rgee cu de dega
gajajare
re de cãld
cãldururã.ã.

 Reacþii reversibile sau de echilibru — sunt procese care

Arderea metanului
d e c u r g î n a m b e le s e n s u r i , c u t ra n s f o r m a r e a p a r þ i a l ã a
reac
reactatanþnþil
ilor
or în prod
produº
uºii de reac
reacþi þie.
e. Vi
Vite
teza
za proc
proces esulului
ui di
dire
rect ct nu
O b s e rva ţ i e difer
iferãã fo foar
arte
te mu
mult
lt de cea
cea a procerocesu sulu
luii in
inve
versrs,, iar dupã
upã un ti timp
mp
Ioniza
Ionizarea
rea (disoc
(disocier
ierea)
ea) une
uneii baz
bazee cele
cele dodouã uã vi
vite
teze
ze devi
devinn egal
egalee st stab
abil
ilin
indu
du-s-see un echi
echili libr
bru.
u.
slab
slabee (ami
(aminãnã prim
primar
arã)
ã) în so
solu
luþi
þiee
apoa
apoasãsã,, de
decu
curg
rgee ca o re
reac
acþi
þiee de
echilibru.
Î n t i mp ul un e i t r a n s f or mã r i r e v e r s i bi l e , c on c e nt r a þ i il e
rea
reactan
ctanþþilor descr scresc pânã ânã la atingerea unei con concent
entraþii minime
co
cons
nstatant
nte.e. Toto
Totoda datã
tã,, conc
concenentr
traþ
aþii
iile
le prod
produº uºililor
or de reac
reacþi þiee cres
crescc de la
zeroo (ini
zer (iniþiþial
al)) pâ
pânã
nã la atatin
inge
gerereaa unei
unei conc
concen entrtraþ
aþii
ii ma
maxixime
me cons
constatant
nte.
e.
S t a r e a de e c h il i br u s e c a r a c t e r i z e a z ã p r in tr - o c o mpo z i þi e
co
cons
nstatant
ntãã bi
bine
ne de
dete
term
rmin inat
atãã ºi care
care nu se modimodifi ficã
cã at
atât
ât titimp
mp cât
cât nu are
are
loc o variaþie a condiþiilor de reacþie (ex. temperaturã, presiune,
concen
con centraþ
traþie
ie etc.).
etc.).

Caracteristicile sistemului la echilibru

Caracteristicile
Echil ibrul este dinamic, deoa
Echilibrul deoarerece
ce es
este
te rezu
rezult
ltat
atul
ul a douã
douã proc
procesesee care
care
se de
desf
sfãº
ãºoa
oarã
rã cu vi
vite
teze
ze egal
egalee în se
sens
nsur
urii opus
opuse,
e, fãrã
fãrã ca aces
acestt feno
fenomemenn
sã în
încet
cetez
eze.
e.
Echili
Ech brull este stabil: nu se modificã atât timp cât condiþiile de
ilibru
reacEch
reacþie
þie rãmân
rãmâ
Echil
ilibrulnl neschi
ibru nes
estechimbat
este mbate.
mobil e.
: se poate deplasa într-un sens sau altul
da
dacã
cã se mo
modidifi
ficã
cã co
cond
ndiþ
iþii
iile
le de reac
reacþi
þie.
e.
18
Factorii care influenţează inf luenţează echilibrul chimic
Un sistem aflat în echilibru este stabil atât timp cât condiþiile de
re a c þ i e n u s e m o d if i c ã . Pr i n m o d if i c a r e a u n u i p a r a m e t r u
(con
(concencentr traþ
aþie,
ie, tempe
tempera ratu
turã
rã,, pr
presi
esiunune)
e) are
are lo
locc o va
vari
riaþ
aþie
ie a comp
compozoziþ
iþiei
iei
sist
sistem
emuulu luii ºi tototo
toddatã
atã depeplalasa
sare
reaa ec
echhil
ilib
ibru
rulu
lui.
i. Aces
Acestt feno
fenome
menn are
are
importanþã practicã întrucât reacþiile chimice pot fi controlate,
alegând condiþiile de desf esfãºu ºurrare
are optime, cu scopul obþinerii de
rand
randam amen ente
te cât
cât mamaii bu
bunene..
Principiul lui Le Châtelier-Braun
Echi
Ec hili
librbrul
ul ch
chim
imicic po
poatatee fi in
infl
flue
uenþnþat
at de an
anum
umiþiþii facto
factori
ri:: conc
concen
entr
traþ
aþie
ie,,
temperaturã, presiune. Din punct de vedere calitativ influenþa
fact
factor
oril ilor
or asupr
asupraa ech
echililib
ibru
rululuii ch
chimimic
ic se ex
expr
primã
imã astfe
astfel:
l: "dacã
"dacã asupr
asupraa
un
unui
ui sist
sistem em în echil
echilib ibru
ru se acþi
acþion
oneaz
eazãã cu o co
cons
nstrtrân
ânge
gere,
re, dete
determi
rmina
natãtã He
Henr
nry
y Lo
Loui
uis
s Le Chât
Châtel
elie
ierr
de variaþia unui parametru, echilibrul se va deplasa în sensul Stud
Studiiiind
nd un nu
numã
mãrr mare
mare de sist
sistem
emee
diminu
dim inuãriiãrii acelei
acelei constr
constrângângerieri".
". chimic
chimicee în echili
echilibru
bru,, chimis
chimistul
tul fra
france
ncezz
He
Henr
nryy Lo
Louuis Le Ch
Châtâtel
elie
ierr a emis
emis un
Influenþa concentraþiei princi
principiu
piu care
care guvern
guverneazeazãã evoluþ
evoluþia
ia
asupra echilibrului chimic: acesto
ace storr sistem
sisteme.e.

Deplas
Depl asararea
ea echil
echilib
ibru rululuii sp
sprere dr
drea
eapt ptaa în sen
sensu sull fo
formã
rmãri
riii es
ester
terul
ului
ui
es
este
te po
posi
sibi
bilã
lã în ururmãt
mãtoa oare relele situ
situaþi
aþii:
i:
 elim
elimin inar
areaea din sist
sistem em a esteesteru
rululuii sau
sau a apei
apei
 cre
creºtºter
erea
ea co
conc
ncenentr traþi
aþieiei de acid
acid car
carboboxi
xililicc sau alco
alcool
ol
De p l a s ar e a e c h i l i b r u l u i sp r e s t â n g a s e p o a t e r e a l i z a p r i n
cr
creº
eºter
terea
ea didiluluþi
þiei
ei (cr
(creº
eºter tereaea canti
cantitãtãþi
þiii de apapã)
ã)..
Influenþa temperaturii
asupra echilibrului chimic:
Prin
Prin cr
creº
eºte
tere
reaa temp
tempererat
atur
urii
ii su
sunt
nt favo
favori
riza
zate
te pr
proc
oces
esel
elee en
endo
dote
term
rmee la
echilibru. Prin scãderea temperaturii sunt favorizate procesele
ex
exot
oter
erme
me la ech
echil
ilib
ibru
ru..
De exexem
empl
plu,
u, în ech
echil
ilib
ibru
rull ur
urmãt
mãtor
or,, ex
exot
oter
erm:
m:

co
conf
nfor
orm
m pr
prici
icipi
piul
ului
ui lu
luii Le Chât
Châteli
elier
er-B
-Braraun
un,, de
depl
plas
asare
areaa echil
echilib
ibru
rulu
luii
spre
spre dr
drea
eapt
pta,
a, de
deci
ci cr
creº
eºtetere
reaa conv
conver
ersi
siei
ei,, este
este favo
favori
riza
zatã
tã de sc
scãd
ãder
erea
ea
tem
empperaturii (ºi de cr
creeºtere
erea presiunii, dupã cum cum se va prezeezenta în

caotnatliinzuaatorreu).l eÎnsteabacsetinvþadocaartallaizatetomrpileorra, turreiacriþdiaicantue; adree alcoece,a isaer

lu
lucr
creaz
eazãã la 40 400°0°C.C.

19
 Influenþa presiunii
asupra echilibrului chimic
Presi
esiunea influenþeaz eazã numai echilibrele în sisteme eme gazoas
zoasee, cu
va
vari
riaþi
aþiaa nu
numãr
mãrul
ului
ui de moli
moli..
De exemplu, echilibrul prezentat anterior este deplasat în
favo
favoar
areaea ob
obþi
þine
neri
riii me
meta
tano
nolu
lulu
luii (s
(spr
pree drea
dreapt
pta)
a) la creº
creºte
tere
reaa pres
presiu
iuni
niii
(la creºter
ºtereea presiunii echi
chilibrul se deplaseazeazã în sensul formãri ãrii
unui numãr mai mai mi
micc de mo
molli).

EXPERIMENTEAZĂ! Influenþa pH-ului în echilibrul stabilit

de o aminã în apã
Interpretarea
Interpretarea experimentulu
experimentuluii

Reac
Reacti
tivi
vi ºi us
uste
tens
nsiile Mo
Mod
d de lu
lucr
cru
u
Anilinã Într-o eprub
Într-o eprubetãetã se aduc 1 ml anilinã ºi 0,5 ml apã.
Apã Se agitã ºi se observã cã cele douã lichide nu
sunt
sunt misc
miscibiibile
le,, am
amin inaa form
formânândd picã
picãtu turi
ri cu as
aspe
pectct
Sol. HCl 10 %
ulei
uleios
os.. Se ad adauaugãgã cu pipepipetata solu
soluþiþiee de ac
acid
id
Sol
ol.. H2SO4 10 % clor
clorhi
hidrdric
ic ºi se agagititãã încã
încãlzlzin
indd uº
uºor
or.. Se obobse
serv
rvãã
Sol. NaOH 10 % disp
dispar
ariþiþia
ia picã
picãtuturi
rilo
lorr ulei
uleioa
oasese de ananililin
inãã prin
prin
2 ep
eprurube
bete
te formar
formarea ea clo
clorhi
rhidra
dratultului.
ui. La rãc
rãcire
ire sar
sarea ea pre
precip
cipitã
itã,,
dar
dar se poatpoatee dizo
dizolv lvaa înt
într-un
r-un exexcces de apã.apã.
1 pi
pipe
petã
tã
Într-o altã eprubetã se reface experimentul ºi cu
acidul
acidul sulsulfur
furic.
ic.
În continuare, în fiecare eprubetã se adaugã
solu
soluþiþiee Na
NaOHOH ºi se obse observ rvãã apar
apariþiþia
ia unei
unei
opalescenþe.

Anilin
Anilinaa este
este fo
foar
arte
te pu
puþi
þinn so
solu
lubi
bilã
lã în ap
apãã da
dato
tori
ritã
tã ra
radi
dica
calu
lulu
luii hi
hidr
droc
ocar
arbo
bona
natt ºi
bazicitãþii sale slabe. În apã se stabileºte un echilibru deplasa satt în se
sennsul
fo
form
H rmãr
ãrii
ii am
amin
ininei
eiãder
bazã
baerea
zã.ea
. Pr
Prin
inlori
tr
trat
riiatar
area
ea ac
aces
este
teia
iaulcu
seun ac
acid
ideazã
mi
mine
zãnera
înralse
l ta
tare
reul(H
(HCl
Cl sa
sau
iiu
2SO4), prprin scãd
sc va
valo i pH
pH,, ec
echi
hili
libr
brul de
deplplas
asea sensnsul fo
form
rmãrãrii
sãrii solubile în apã. La tratarea soluþiei apoase acide a sã sãrrii aminei cu un
hi
hidr
drox
oxid
id alca
alcali
linn (o bazã
bazã mamaii tatare
re de
decâ
câtt amin
amina)a) an
anil
ilin
inaa ba
bazã
zã es
este
te de
dezl
zloc
ocui
uitã
tã di
dinn
sare
sareaa sa.
sa.

20
EXPERIMENTEAZĂ! Influenþa temperaturii asupra
echilibrului chimic.
Sinteza salicilatului de metil prin
reacþia de esterificare
Reac
Reacti
tivi
vi ºi us
uste
tens
nsiile Mod
Mod de luc
ucru
ru
Acid salicilic Într-o eprubetã se aduc 3-4 mL de metanol ºi
(subst
(substanþ
anþãã sol
solidã)
idã) un vâ
vârf
rf de sp
spat
atul
ulãã de ac
acid
id sali
salici
cililic.
c. Se agit
agitãã
Acid sulfuric pâ
pânã
nã la di
încãlzeºtedizo
zolv
lvararea
eprubetaea ac acid
înidulu
uluii sa
salilici
flacãra cilic
lic.. Sede gaz
becului
Metanol
Metanol abso
absolut
lut
agit
agitân
ândd cu grgrijijã.
ã. Se ad adauaugã
gã 0,0,55 ml ac acid
id sulf
ulfuric
uric
1 epru
eprube
betã
tã co
conc
ncenentr
trat
at ºi se în încã
cãlz
lzeº
eºtete la fifier
erbe
berere 1 minu
minut.
t.
Bec de gaz Se fa
facc ob
obse
serv
rvaþaþiiii or
orga
ganonolep
leptitice
ce..

Interpretarea
Interpretarea experimentulu
experimentuluii
Ac
Acidu
idull sal
salici
icilic
lic rea
reacþi
cþione
oneazã
azã cu met metano
anolul
lul for
formân
mândd sal
salici
icilat
latul
ul de met
metilil (esenþ
(esenþãã
de W i n t e rg re e n) . Re a c þ i a d e e c h i l i br u e s t e fo a rt e l e t ã î n a b s e nþ a
cataliza
catalizatorul
torului,
ui, H2SO4, acesacesta ta mã
mãri
rind
nd vi
vite teza
za de reac
reacþi
þie.
e. În schi
schimbmb,, în
încã
cãlz
lzir
irea
ea

fform
av
avo
ormoriz
riãr
ziea
ãri eazã
i zãsteereac
est re
ruacþi
rulu þia
i.a Fdorm
lui. oremeare
arst
ste
eearifi
rifica
accare
acesretuia
estu iapr
prin
in
estede
estedepl
plaor
uº asare
uºorsade
reaa evi
ecden
hi
hillnib
vide ibru
þiarulu
þi at lui
i inînmi
pr
prin se
sens
nsul
miro ull
rosu
sul
caracter
cara cteristic
istic foart
foartee puter
puternic.
nic.

Lege
Le gea a acţi
acţiuni
uniii mase
maselorlor (le
(lege
gea a ec
echil
hilib
ibru
rulu
luii chi
chimimic)
c)
Consider
erâând reac
eacþia de est
esterificare
are dintre aci
acidul metetaanoic ºi
alcoolul n-p
-pro
ropi
pili
lic,
c, pu
putem
tem scri
scrie:
e:

Vite
Vi teza
za re
reac
acþi
þiei
ei di
dire
rect
ctee de fo
form
rmar
aree a este
esterurulu
luii va fi da
datã
tã de rela
relaþi
þia:
a:
V1 = k1 [HCOOH]a [CH3CH2CH2OH]b
iar viteza reacþiei inverse, de hidrolizã, va fi exprimatã prin
relaþia:
V2 = k2 [HCOOCH2CH2CH3]c [H2O]d Maximi
Maxi mililian
an Guldb
Guldber
ergg (1
(183
8366 — 1902
1902))
în care: ºi Pete
eter Waa aage
ge (1
(183
8333 — 19
1900
00))
V1 ºi V2 = vi
vite
teze
zele
le celo
celorr do
douã
uã reac
reacþi
þiii al
alee pr
proc
ocesesul
ului
ui de echi
echili
libr
bruu

k1 ncen
co
conc k2traþ
ºi entr
=aþii
cons
colensta
iile tanact
re nte
reactele
le þilo
tan
anþidelorrvit
itez
ºiezã
ã oale
pr
proalduºi
e celo
du ce lorrr de
ºilo
lor do
douureac
ã acþi
re reac
reþie
acþi
eþiise
i tr
trec
ec în
într
tree
para
pa rant
ntez
ezee dr
drep
epte
te ºi su
sunt
nt ex
exprprimimat
atee în moli
moli/L /L

21
 O b s e rva ţ i e a, b, c ºi d reprezintã ordinele parþiale de reacþie; în cazul
Sistem = o reg regiuiune
ne bi
bine
ne reac
reacþþii
iilo
lorr simp
simple
le,, care
care decu
ecurg în
înttr-o
r-o si
sing
ngur
urãã et
etap
apã,
ã, aces
acesttea su
sunt
nt
dete
determ
rmin inat
atãã în spaþ
spaþiuiu,, în care
care se egalee cu coefici
egal coeficienþ
enþiiii stoech
stoechiom
iometri
etrici.
ci.
gãse
gã seºt
ºtee o subs
substa tanþ
nþãã sau
sau un am ameseste
tecc
de subs
substa tanþ
nþe,e, într
într-o-o star
staree datã
datã (d
(dee
temper
tem peratu
aturã,
rã, pre
presiu
siune,
ne, vol
volum
um etc.).
etc.). La echi
echili
libr
bruu vi
vite
teze
zele
le celo
celorr douã
douã proc
proces
esee su
sunt
nt egal
egale:
e:
Sistem omogen (monofazic) = V1 = V2
sis
sistem
tem conconstistitui
tuitt din
dintr-
tr-oo singur
singurãã În co
cont
ntin
inua
uare
re pu
putem
tem sc
scri
rie:
e:
fazã
fazã (gaz
(gazoaoasãsã,, li
lich
chid
idãã sau
sau so
soli
lidã
dã).
).
Sistem heterogen (bi- sau k1 [HCOOH]a [CH3CH2CH2OH]b = k2 [HCOOCH2CH2CH3]c [H2O]d
polifazic) = sist sistem
em comp
compus us di
dinn ma
maii
mul
ultte faze
faze;; de ex. o faz fazã gaz
gazoaoasã
sã ºi Raportul celor douã constante de vitezã k1 ºi k2 se nu
nume
meºt
ºtee
o fa
fazã
zã lich
lichid
idãã sau
sau soli
solidã
dã.. consta
constanta
nta de echilib
echilibru,
ru, Kc:
Fazã = o po porþrþiu
iune
ne omomogogenenãã
dint
dintr-
r-un
un sist
sistemem,, sepa
separa
ratãtã de rest
restul
ul
sis
sistem
temuluuluii prin
prin sup
supraf
rafeþe
eþe la niv
nivelu
elull
cãro
cãrorara are
are loc
loc o va vari
riaþ
aþie
ie br
brus
uscãcã a
proprietãþilor. Aceast
Acea stãã rela
relaþi
þiee a fost
fost st
stab
abil
ilit
itãã de cãtr
cãtree Gu
Guldldbe
berg
rg ºi Waag
Waagee (186
(1867)
7)
ºi est
este cunoscutã ca legea acþ cþiiunii masaseelor sa
sauu legea ech
echilibrului
ch
chimi
imicc (abo
(abordrdar
area
ea can
canti
tita
tati
tivã
vã a echi
echili
libr
brul
ului
ui chim
chimicic).
).
Enunþul legiproduºilor
concentraþiilor i este urmde rul: "rapo
"raportul
ãtoreacþie rtul dintre
din
ºi produsul tre produsul
produsul
concentraþiilor
reactanþilor este o constantã, la o temperaturã datã".

Aplicaţii ale legii acţiunii maselor

Echilibre în sisteme omogene gazoase
fãrã variaþia numãrului de moli
În sist
sistem
emel
elee omo
mogegene
ne gazo
gazoas
asee fãrã
fãrã vari
ariaþ
aþia
ia numã
numãru
rulu
luii de mo
moli
li
pr
pres
esiu
iune
neaa nu in
infl
flue
uenþ
nþea
eazã
zã aces
aceste
te si
sist
stem
emee la echi
echili
libr
bru.
u. De exemplu
izomerizarea n-bu
-butan
tanulu
uluii la i-butan:

Modela
Modelarea
rea reacþi
reacþiei
ei de izo
izomer
meriza
izare
re
a butanu
butanului
lui Echilibre în sisteme omogene gazoase
cu variaþia numãrului de moli
De exemplu, reacþia de obþinere a metanolului din gazul de
sintezã

Echilibre în sisteme omogene lichide

De exemplu, reac
reacþi
þiaa la echi
echili
libr
bruu, de obþ
bþin
iner
eree a acet
acetat
atuulu
luii de et
etil
il::

22
Iniþial 1 mol 1 mol 0 0
Consumat x moli x moli
(reacþionat)
Echilibru (1-x) moli (1-x) moli x moli x moli

La echilibru concentraþiile molare ale componentelor sunt

(vol
(volum
umul
ul sist
sistem
emul
ului
ui se co
cons
nsid
ider
erãã 1 L):
L):
[CH3COOH] = (1-x)/V moli/L
[CH3CH2OH] = (1-x)/V moli/L
[CH3COOCH2CH3] = x/V moli/L
[H2O] = x/V moli/L

Kc est
estee o mãr
mãrimimee ad
adim
imenensi
sion
onal
alã.
ã.
Pent
Pentruru acea
aceast
stãã re
reac
acþi
þie,
e, la temp
tempererat
atur
uraa de 25
25°C
°C,, va
valo
loarea Kc = 4
area
(dacã iniþial se pleacã de la 1 mol de acid ºi 1 mol de alcool, iar la
echilibru se obþin 0,66 moli est ester ºi 0,66 moli apã ºi respectiv 0,33
molli aci
mo acid ºi 0,33
0,33 momolili alco
alcool
ol..
Dacã reaceactan
anþþii ar fi est
esterul ºi apa (hidroliza esteruerului), iniþial Instal
Instalaþi
aþiee pentru
pentru esteri
esterific
ficare
are
participând 1 mol ester ºi 1 mol de apã, compoziþia sistemului la
ec
echi
hillib
ibru
ru este
este acee
aceeaºaºii ca ma
maii susus,
s, iar:
iar:

Produsul ionic al apei, Kw

Apa este un compus molecular amfiprotic. Prin cedarea unui
prot
pr on (H+) unei baze din sistem,
oton em, apaapa se comportã ca aci acid Brönste sted
(se
(se formea
meazã ionul hidroniu, H3O ). Prin accep + ceptarea unui proton
+
(H ) de la un aciacid din sistem, apa se comportã ca bazã azã Brönsted (se
forme
formeazã
azã ioionu
null hidr
hidroxoxidid,, HO:—).
Deºi
De ºi apa
apa pu
purã rã (a
(apa
pa fãfãrã
rã sãru
sãruri ri ºi ga
gaze
ze di
dizo
zolv
lvat
ate)
e) este
este cons
consid
ider
erat
atãã
un ne
neel
elec
ectr
trol
olit
it,, ea co
cond
nducucee pu
puþiþinn cu
curerent
ntul
ul elec
electr
tric
ic.. La temp
tempererat
atur
uraa de
25
25°C
°C,, co
cond
nduc
ucti
tibi
bili
lita
tate
teaa sp
spec
ecif
ific
icãã a apapei
ei este 6×10 ohm cm—1.
este de 6×10 —8 —1
Se ad
admi
mite
te cã acea
aceast stãã coconndu
ductctib
ibililit
itat
atee elec
electr
tric
icãã a apei
apei es
este
te dat
ator
orat
atãã
fap
faptu
tulu
luii cã o part
partee din
din mole
molecu
cule
lele
le ei su
sunt
nt ion
ionizat
izate.
e.

23
 Între moleculele de apã are loc un astfel de schimb de protoni.
Reacþ
cþiia de ionizar
zare a apei est stee un sistem în echi
chilibru, numindu-se
reac
reacþþie de au
auto
topr
prooto
toli
lizã
zã.. În apa
apa pupurã
rã la te
temp
mpererat
atuura de 25°C
25°C numai
umai
unaa din 555
un 555 mili
miliooane
ane de mol
molecul
eculee de apã
apã io
ioni
nize
zeaz
azã:ã:

Echilibrului de autoprotolizã i se poate aplica legea acþiunii

24 V masel
maselor
or,, ob
obþi
þinâ
nând
nd co
cons
nstan
tanta
ta de echi
echili
libr
bru:
u:

(1)
electrozi În
Într
trucucât
ât di
diso
soci
cier
erea
ea apei
apei pure
pure eseste
te extr
extrem
em de redu
redusãsã,, se cons
consid ider
erãã
cã pr
prin
in ioioni
niza
zare,
re, aceast
aceastaa prac
practi
ticc nu-º
nu-ºii mo
modidifi
ficã
cã conc
concen
entrtraþ
aþia
ia.. Ac
Aceas
eastã
tã
concent
entraþie se cal calculeazã
azã þinând
ând seseaama cã 1 litru de apã are mas masa
1000 g (1 g/cm3), iar greutatea molecularã a apei este 18 g/mol.
Conductibi
Condu ctibillita
llitatea
tea soluþiilor
soluþiilor apoase.
apoase. Astf
As tfel
el,, apa
apa are
are conc
concen
entr
traþ
aþia
ia = 1000000 : 18 = 55,65,6 mo
moli
li//L (s
(sau
au 55,6
55,6 M).
M).
Apa purã nu conduce curentul electric.
La di
dizo
zolv
lvar
area
ea în apapãã a un
unui
ui elec
electr
trol
olitit,, In
Intr
trododuc
ucân
ândd în ex
expr
pres
esia
ia cons
constatant
ntei
ei de echil
echilibibru
ru conc
concen entr
traþi
aþiaa apei
apei
aceast
ace astaa con
conduc
ducee curent
curentulul electri
electric.
c. (p
(pro
rodu
dususull a do
douã
uã co
cons
nsta
tant
ntee es
este
te to
tott o cons
constatant
ntã)
ã) expr
expresesia
ia (1)
(1) devi
devinene::

(2)
Prin determinãri de conductibilitate electricã s-a stabilit cã
v a l o a re a c o n s t a n t e i d e e c h i li b r u p e n t r u io n i z a r e a a p e i e s t e
1,8×10—16. Aceas eastã expres esiie se nume meººte produsul ionic al ape apei ºi se
noteazã Kw sau KH O. La temperatura de 25°C, Kw are are valo
valoararea
ea
—14 2 2 2
10 (mol/L) sau (ioni- (ioni-g/L
g/L)) .

(3)
Legeaa pr
Lege prod
odus
usul
ului
ui io
ioni
nicc al apei
apei poat
poatee fi enun
enunþaþatã
tã as
astf
tfel
el::
"În apa purã ºi în orice soluþie apoasã, produsul concentra-
þiilor ionilor hidroniu ºi hidroxid este o constantã 10—14 mol2/L2
la temperatura de 25°C"
La creº
creºte
tere
reaa temp
temper
erat
atuuri
rii,
i, creº
creºte
te agi
agita
taþi
þiaa te
term
rmiicã în so
solluþ
uþie
ie,, noi
molecu
ecule de apã ionizeazãazã ºi prin urmare, echi chilibrul de ionizar zare al
ap
apei
ei se de
depl
plas
asea
eazã
zã sp
spre
re drea
dreaptpta,
a, cres
crescâ
când
nd conc
concen entr
traþ
aþia
ia io
ioni
nilolorr H3O+
ºi HO:—. As
Asttfel,
fel, creº
creºte
te ºi Kw. De exemplu, la 30°C, Kw = 1,89 1,89×1 ×100—14
mol2/L2.
În apa purã, la 25°C:
mol/L
mol/L (s au 10—7 ioni-g/L);
(sau
so
solu
luþi
þiaa este
este neut
neutrã
rã

24
Constanta de aciditate, Ka Aciz
Acizii sl
slabi
abi Ka la 25°
În ge
geneneraral,l, aciz
acizii
ii or
orga
ganinici
ci ºi ba
baze
zele
le or
orga
ganinice
ce su
sunt
nt el
elec
ectr
trol
oliþ
iþii sl
slab
abii HNO2 4,5 · 10-4
(ion
(ioniz
izea
eazãzã pu
puþi þinn în solu
soluþi
þiee ap
apoa
oasã
sã).
). Aciz
Acizii
ii slab
slabii su
sunt
nt sp
spececii
ii chim
chimic icee
HF 6,5 · 10-4
(molececuule sau ioni) car aree ced azã greu ioni H+ un
edeeazã unei
ei ba
bazeze în so
soluluþi
þie.
e.
CH3COOH 1,8 · 10-5
Bazel
elee sla
slabe sun sunt spe
speci
ciii chimice (molecu ecule sausau ioni) care acc accepteptã
+
greu H de la aci acizi în soluþie. HCN 4,0 · 10-10
Aciz
Ac izii
ii tari
tari ºi ba baze
zele
le tari
tari io
ioni
nize
zeaz
azãã pr
prac
acti
ticc to
tota
tall în so
solu
luþi
þiee apoa
apoasã sã.. O b s e rva ţ i e

Ac
Aciz
izii
ii slab
slabiexistã
în soluþie i ºi ba
baze
zele
pelelângã
slab
slabeespeciile
io
ioni
nize
zeaz
azã ã pa
parþrþia
ionizate iallºiînmolecule
so
solu
luþi
þiee ap
apoa
oasã
de sã (adi
(adicã
acid cã
sau La temper
tem
valo
valori peratu
aturã
ri const rã con
constante
ante.consta ntã Ka are
. stantã
ba
bazã
zã în fo
forma
rma mole
molecucula
larã
rã,, ne
nedi
diso
socia
ciatete).
). Ka est
stee o mã
mãsu
surã
rã a tã
tãri
rieei un
unui
ui acidid..
De exemplu, co cons
nsid
ider
erân
ândd ech
echil
ilib
ibru
rull de ion
ionizar
izaree a CH3COOH în Cu cât un acid are Ka ma maii ma
mare
re,, cu
soluþi
soluþiee apo
apoasã:
asã: at
atât
ât ac
aces
esta
ta es
este
te un ac
acid
id mai
mai pu
pute
tern
rnic
ic..

apã distil
distilatã
atã

Soluþia conþine puþini ioni CH3COO:— ºi H3O+, astfel cã soluþie acid

soluþie
CH3COCOOHOH io
ioni
nize
zeaz
azãã pa
parþ
rþia
iall în so
solu
luþi
þiee ap
apoa
oasã
sã (est
(estee acid
acid sl
slab
ab).
). acetic
Apli
Ap licâ
când
nd lege
legeaa acþi
acþiun
unii
ii ma
mase selo
lorr echi
echili
libr
brul
ului
ui de ioioni
niza
zare
re,, pute
putem
m
scrie:

Comparaþi
Compar aþiee între
între conduc
conductib tibili
ilitat
tatea
ea apei
apei
Într
Întruc
ucât
ât ap
apaa se gãse
gãseºt
ºtee în conc
concen
entr
traþ
aþie
ie ma
mare
re ºi io
ioni
nize
zeaz
azãã foar
foarte
te dis
distil
tilate
ate ºi conduc
conductib tibili
ilitat
tatea
ea soluþi
soluþiei ei de
puþi
puþinn se poate
oate in
inttro
rodu
duce
ce în Kc ºi ecua
ecuaþi
þiaa devin
evine:
e: acid
acid acet
acetic ic.. a) apa
apa di disti
stila
latã
tã conþconþininee
puþini
puþini ion
ioni:i: amperme
ampermetrul trul ind
indicã
icã absenþ
absenþaa
cure
cu rentu
ntulu
luii el
elec
ectr
tric
ic.. b) sosolu
luþiþiaa de acid
acid
acetic
ace tic con
conþinþinee ion
ioni:i: amperme
ampermetru trull ind
indicã
icã
prezen
prezenþa
þa curent
curentulu
uluii ele
electri
ctric.
c.

Aplicaţii 2. Urmãtoarele reacþii sunt procese de

1. În reaceacþia de obþinere a propanoatului de echilibru:
iz
izop
opro
ropi
pill din
din acid
acid prprop
opananoi
oicc ºi alco
alcoolol izop
izoproropi
pililic,
c, 1. Arde
Ardere reaa acet
acetililen
enei
ei cu form
formar
area
ea CO2 ºi H2O
deplas
asaarea ech chiilibrului în sen enssul formãrii unei 2. Hi
Hidrdrol
oliz
izaa bazi
bazicã cã a tr
trip
ipal
almi
mito
toste
stear
arin
inei
ei (un
(un
ca
cannti
titã
tãþi
þi mai
mai ma
mariri de este
esterr se poat
poatee face
face pr
prinin:: es
este
terr al gl
glic
icer
erol
olul
ului
ui cu acid
acidul
ul st
stea
eari
ric)
c)
1.cr
1. creºt
eºter
erea
ea co
concncen
entr
traþ
aþie
ieii de aci
acidd pr
prop
opananoi
oicc 3. Reac
Reacþi þiaa di
dint
ntre
re di
dicr
crom
omat
atul
ul de pota
potasisiuu ºi
2.cr
2. creºt
eºter
erea
ea co
concncen
entr
traþ
aþie
ieii de ap
apãã al
alco
coololul
ul et
etil
ilic
ic în medi
mediuu de acid
acid susulf
lfur
uric
ic
3.el
3. elim
imininar
area
ea di
dinn sist
sistem
em a ap apei
ei fo
form
rmat
atee 4. Hidroliza în medi ediu aci
acid a

4 . e l im in a r e a d in s i s t e m a a lc ool u lu i tripalmitostearinei
izopropilic

25
Problemă rezolvată

26
27
 Reacţii ale compuşilor
4 organici
Reacþi
Reac þiil
ilee ch
chim
imic
icee co
consnsta
tauu în rupe
rupere
reaa ºi refa
reface
cere
reaa lelegã
gãtu
turi
rilo
lorr di
dint
ntre
re
atom
atomi.i. În mole
molecucula
la unui
unui comp
compus us orga
organinicc pot
pot exis
existata numa
numaii lelegã
gãtu ri σ
turi
(com
(compu
puss satur
saturat
at)) sau legãt
legãtururii mult
multip
iple
le al
alcãt
cãtui
uite
te di
dint
ntr-r-oo le
legã
gãtu rã σ ºi
turã
una sau douã legãturi π (com (compu puss nesa
nesatu tura
rat)
t).. Prin
Princi cipa
pale
lele
le reac
reacþi
þiii
ch
chim
imic
icee se clclas
asif
ific
icãã în reac
reacþiþiii de su
subs
bsti
titu
tuþi
þie,
e, reac
reacþiþiii de adiþ
adiþie
ie,, reac
reacþi
þiii
de elimi
elimina nare
re ºi reacþ
reacþiiii de tr
tran
anspspoz
oziþ
iþie
ie (i
(izo
zomer
meriz
izar
are)
e)..

Reacţii de substituţie
În reacþiile de substituþie, un atom sau o grupã de atomi este
înlocuitã cu alt atom sau grupã de atomi.

În aces
acestt exem
exempl pluu X a fost
fost în
înlolocu
cuit
it cu Y. La desf
desfãº
ãºuurare
rareaa reac
reacþþie
ieii
de su
subs
bstititu
tuþi
þiee au lo
locc urmã
urmãto toar
arel
elee proc
procesese:
e:
• Rupere erea legãturii R—X care se produce cu atât mai uºor cu cât
legã
legãtutura
ra este
este ma
maii slslab
abã;ã;
• Ruperea legãturii A—Y care dacã se face uºor, favorizeazã
+ reacþia de substituþie. Uneori se folosesc compuºi în care
aceastã legãturã este o electrovalenþã; de fapt se trateazã
compusul organic cu o so solluþie car
care conþine ionii A ºi Y;
• Formarea legãturii R—Y care are loc cu atât mai uºor cu cât
en
enerergi
giaa de
dega
gaja
jatã
tã es
estete ma
maii mare
mare;;
• Formarea legãturii A—X care are loc cu atât mai uºor cu cât
h
+ ν en
ener
Pe lâng
ergi
giaa de
dega
lângãã facto
gaja
factori
jatã
tã es
este
riii energ
te ma
energet
maii mare
etici
mare..
ici,, la reacþ
reacþii
iile
le revers
reversib
ibil
ilee (de
(de echil
echilib
ibru
ru),
),
un ro
roll impo
import rtan
antt îl po
poatatee ju
juca
ca sc
scoaoate
tere
reaa di
dinn si
sist
stem
em a prod
produº
uºililor
or fi
fina
nali
li
R-Y
R-Y sau
sau A-XA-X prin rin de
dega
gajajare
re,, dacã
dacã su sunt
nt gaze
gaze sasauu preci
recippit
itar
aree dacã
dacã su
suntnt
compuº
com puºii solizi.
solizi.
 Halogenarea alcanilor la lu lumiminã
nã sa
sauu la te
temp
mper
erat
atur
urãã ri
ridi
dica
catã
tã::
Modela
Modelarea
rea reacþi
reacþiei
ei de monocl
monocloru
orurar
raree
a metanul
metanuluiui
 Reacþia acidului acetic cu carbonaþii, oxizii sau hidroxizii
metalici:

28
 Reacþia de esterificare:

CH3COOH + HO–C2H5 →
← CH3–COOC2H5 + H2O
Acid acetic Etanol Acetat de etil Apã
Este
sterificarea este
ste defi
efinitã ca eliminarea unei mo
mollecul
cule de apã
apã
între o moleculã de acid carboxilic ºi o moleculã de alcool sau fenol.
Esterii se pot obþine tot printr-o reacþie de substituþie, prin +
ac
acil
ilar
area
ea cu an
anhi
hidr
drid
idãã acet
acetic
icãã sau
sau clor
clorur
urãã de acet
acetil
il (C
(CH
H3COCl).
De ex
exem
empl
plu,
u, acidul acetilsalicilic se poate obþine prin trat
ataarea
ac
acid
idul
ului
ui salic
salicil
ilic
ic cu an
anhi
hidr
drid
idãã ace
aceti
ticã.
cã.

Hi
Hidr
drog
ogen
enul
ul gr
grup
upei
ei hidr
hidrox
oxil
il este
este su
subs
bsti
titu
tuit
it cu o gr
grup
upãã acet
acetil
il..

 Hidroliza acidului acetilsalicilic

Experimentează! Hidroliza acidului acetilsalicilic ºi
identificarea acidului salicilic
Reactivi ºi ustensile Mod de lucru
0,
0,55 g ac acid
id acet
acetililsa
salic
licililic
ic Dizolvãã aci
Dizolv acidul
dul ace
acetitilsa
lsalic
licili
ilicc în so
soluþ
luþie
ie de NaO
NaOH.H.
5 ml Na NaOHOH soluþ
oluþie ie Încãlzeºte la fierbere 3 min. ºi dupã rãcire
10
1000 g/ g/LL ac
acid
idul
ulea
eazã zã cu H2SO4 200 200 g/ g/L.
L. Se form
formea
eazã
zã un +
Solu
So luþiþiee H2SO4 202000 g/L g/L pr
prec
ecip
ipititat
at al
albb cr
cris
ista
talilinn ºi se pe perc
rcep
epee un miro
miross
2 mL apã de ac
acid
id ac
acet
etic
ic..
Dizolv
Dizolvãã pr
prec
ecipi
ipita
tatu
tull ob
obþiþinu
nutt dup
dupãã spãl
spãlar
aree prin
prin
0,
0,05
05 mL clor clorur
urãã feri
fericã
cã
încãlzire la ~ 50°C în 2 mL apã ºi adaugã Modelarea
Modelarea reacþi
reacþiei
ei de esteri
esterific
ficare
are
solu
soluþiþiee 30 g/
g/LL a acid
acidul
ului
ui acet
acetic
ic cu etan
etanol
olul
ul
2 mL FeCl3 (3 (300 g/
g/L)
L)..
1 epru
eprube
betã tã
Ce con
consta
staþi?
þi?
Interpretarea
Interpretarea experimentulu
experimentuluii
În urma
urma hidr
hidrol
oliz
izei
ei,, în me
medi
diuu bazi
bazicc (sap
(sapon
onif
ific
icar
are)e),, a ac
acid
idul
ului
ui acet
acetil
ilsa
sali
lici
cili
licc (o
reacþi
reacþiee de sub
substi
stituþ
tuþie)
ie) se obþ
obþine
ine acidul
acidul sal
salici
icilic
lic.. Col
Colora
oraþia
þia alb
albast
astru-
ru-vio
violet
letãã est
estee Ştiaţi că...
datora
datoratãtã rea
reacþi
cþiei
ei gru
grupei
pei hid
hidrox
roxil
il fen
fenoli
olice
ce din mol
molecu ecula
la acidul
acidului
ui salici
salicilic
lic rez
rezult
ultat.
at.
Ac
Acidu
idull ace
acetil
tilsal
salici
icilic
lic a fos
fostt obþ
obþinu
inutt
pe
pent
ntru
ru pr
prim
imaa da
datã
tã în an
anul
ul 18
18997 de
cã
cãtr
tree Fe
Feli
lixx Hoff
Hoffmamannnnnn în la
labo
bora
ra--
toa
toarel
esterele
este e mpus
co Bay
Bayer.
comp er.
ul Acidul
usul Aci
ac dul
activ alace
tiv acetil
as tilsal
aspi
pirisalici
rineicilic
i. lic
nei.

29
  Reacþia de alchilare a benzenului cu propenã sa sauu cu
2-
2-cl
clor
orop
oproropa
pann în pr
preze
ezenþ
nþaa Al
AlCl
Cl3 (reacþii Friedel-Crafts)
Aces
Ac este
teaa su
sunt
nt to
tott reac
reacþi
þiii de su
subs
bsti
titu
tuþi
þie.
e.
Alchilare
area benzenuenului es estte reac
eacþia prin care se înlocuieº eºtte un
atom
atom de hi
hidrdrog
ogen
en di
dinn mole
molecucula
la benz
benzenenul
ului
ui cu un radi
radica
call al
alch
chil
il (—R)
(—R)..
Reacþ
cþiia se poate realealiza cu compuºi halogenaþi alifatici sau cu
alch
alchen
ene,
e, în pr
prez
ezen
enþa
þa Al
AlCl
Cl3 anhidrã.
O b s e rva ţ i e
• Re
Reac
acþi
þiaa de alclchi
hillar
aree nu po
poaate fi AlCl3 C6H5–R + HCl
C6H6 + R–Cl →
realiz
realizatã
atã cu com
compuº puºii hal
haloge
ogenaþ
naþii Benzen compus halogenat alchilbenzen
aromatici
aroma tici (Ar—X
(Ar—X). ). alifatic
• Es
Este
te difi
dificicilã
lã stop
stopar
area
ea ac
aces
esto
torr AlCl
3
reacþi
reacþiii la mon
monoaloalchi
chilar
lare,
e, din cau
cauzã zã C6H5–H + R–CH = CH2 → C6H5–CH–R
|
cã prim
primaa grup
grupãã al
alch
chil
il subs
substi
titu
tuit
itãã CH3
activeaz
activeazãã nucle
nucleulul arom
aromatic
atic.. Benzen alchenã alchilbenzen

Alchilare
area benzenu enului cu propenã cu forma marrea izopropilben-
zenului se reali alizeazã
azã industrial, întrucât izop zopropilbenzeenzennul este
fo
folo
losi
sitt la ob
obþi
þinnerea
erea prin
prin dehid
ehidro
roge
gena
narere a α-m
-met
etililst
stir
iren
enul
ului
ui ºi prin
prin
hi
hidr
drop
opererox
oxid
idar
aree la obþi
obþine
nerea
rea feno
fenolu
lulu
luii ºi aceto
acetone
nei.i.

Charles Friedel
Charles Friedel Jame
Jamess M. Craf
Crafts
ts
(1832—1899) (1839—1917)

Reacţii de adiţie
În reac
reacþi
þiil
ilee de ad
adiþ
iþie
ie are
are lo
locc desf
desfac
acer
erea
ea unei
unei le
legã
gãtu
turi
ri di
dint
ntr-
r-oo cova
covale
lenþ
nþãã
+ mulltip
mu ipllã ºi legar
egarea
ea a doi atatoomi sa
sauu douã grupe
upe de atatoomi
mi,, la at
atom
omiii de
carb
carbon
on care
care papart
rtic
icip
ipau
au la cova
covale
lenþ
nþaa mult
multip
iplã
lã..

În reac
reacþþia de adiþ
adiþie
ie se leag
eagã înto
tottdeau
eauna câte
câte doi at
atoomi sa
sauu grup
rupe
Mode
Modela
lare
reaa re
reac
acþiþiei
ei de adiþ
adiþie
ie de atomi. Printr-o reacþie de adiþie un compus cu dublã legãturã se
a cl
clor
orul
ului
ui la eten
etenãã tran
transf
sfor
ormã
mã în într
tr-u
-unn co
comp
mpusus sa
satu
tura
rat.t. Un comp
compus
us cu tr
trip
iplã
lã le
legã
gãtu
turã
rã se

30
tr
tran
ansf
sfor
ormã
mã înîntr
tr-u
-unn co
comp
mpusus cu dudubl
blãã legã
legãtu
turã
rã care
care în an
anum
umititee cond
condiþ
iþii
ii
poate
ate suf
suferi
eri o a doua adadiiþi
þiee cu fo
form
rmaarea
rea unui comp
compuus satu
saturrat
at..

L a d u b l e l e ºi t r i p l e l e l e g ã t u r i s e p o t a d i þ i o n a h a l o g e n i i ,
hidr
hidrog
ogenenul
ul ºi apa.
apa.
 Hidrogenarea trigliceridelor lichide din grãsimile lichide
(ule
(uleiu
iuri
ri ve
vegegetatale
le)) care
care coconþnþin
in aciz
acizii gr graº
aºii ne
nesa
satu
tura
raþi þi este
este to
tott o
reacþ
rea cþie
ie de adiþ
adiþieie..

Modelarea
Modelarea hidrogenãri
hidrogenãriii acetilenei
acetilenei
(r
(rea
eacþ
cþie
ie de adiþ
adiþie
ie))

O b s e rva ţ i e
În ch
chim
imiaia or
orga
gani
nicã
cã se fofolo
losesesc
sc to
tott
maii mu
ma mult lt fo
form
rmululel
elee stil
stiliz
izat
ate,
e, în cacare
re
o li
lini
niee fr
frân
ântãtã simb
simbol oliz
izea
eazã
zã un la lanþ
nþ
de at
atom
omii de ca carb
rboon, sa
sauu o fifigu
gurã
rã
geomet
geo metric
ricãã sim
simbol
bolize
izeazã
azã o str
struct
ucturã
urã
ciclicã.
Simb
Simbol olur
uril
ilee at
atom
omililor
or de ca
carb
rbon
on ºi
de hihidr
drog
ogenen nu ma maii sunt
sunt
menþio
men þionat
nate,
e, ele se subsubînþ
înþele
eleg.g.
La ininte
ters
rsec
ecþi
þiaa a do
douuã lilini
niii se afl
flãã un
at
atom
om de ca carbrbon
on..

Trioleatul de gliceril cu duble legãturi, lichid, trece prin

hidrog
rogenare cat cataliticã (pe Ni sau Pt) în tristeara aratul de gliceri eril, cu
ca
cate
tenã
nã satu
satura ratã,
tã, soli
solid.
d. O b s e rva ţ i e
R e a c þ ia e s t e a p l i c a tã i n d u s t r i a l l a h i d r o g e n a r e a p a r þ i a l ã a Dublel
Dub lelee leg
legãtu
ãturi
ri C=C format
formatee
dintr-o
dintr-o legãt urã σ ºi un
legãturã unaa π se po
pott
ulei
uleiur
uril
ilor
or ve vege
geta
tale
le ºi emuls
emulsio iona
narea
rea gr grãsiãsimi
miii rezu
rezult ltat
atee în lapt
laptee pent
pentru ru ru
rupe
pe cu fo form
rmararea
ea ununor
or no
noii le
legã
gãtu
turi
ri
obþinerea
obþi nerea margarinei.
margarinei. sigm
sigmaa mamaii stab
stabililee de
decâ
câtt ce le π.
cele
 Polimerizarea co consnstãtã în
într
tr-o
-o reac
reacþi þiee de adiþ
adiþieie rep
repetat
etatãã a ununoor Re
Reac
acþi
þiaa es
este
te ex
exototer
ermã
mã ºi es
este
te
comp
compuº uºii nesa
nesatutura
raþi
þi,, mono
monome meriri,, pent
pentru ru a fo
form
rmaa didime
meri ri,, trim
trimer
erii etetc.c.,, favori
favorizat
zatãã de reacti
reactivivi car
caree
polarizea
polarizeazã zã dubla legãlegãturã.
turã.
pânã
pânã la polimeri.
De exemplu, o moleculã de clorurã de vinil CH2=CH—Cl se

addim
iþieorn, eiazrãalcaesatlatãmmaioldeecpualãrtedesecloadruiþriãondeeazvãinlial caultãfom
rmoalerecaulãunduei
monom
mon omer er º.a.m.
º.a.m.d. d. pâ
pânã
nã la fo forma
rmarereaa po
poli limer
merulului
ui..

31
n CH2 CH → –(CH2–CH)n–
=
Folo
Folosi
sind
nd fo
form
rmul
ulee st
stil
iliz
izat
atee reacþ
reacþia
ia se poat
poatee repr
repreze
ezent
ntaa astfe
astfel:
l:
| |
Cl Cl
Cl
Clor
orur
urãã de vi
vini
nill Pol
oliicl
clor
orur
urãã de vi
vini
nill
Ecuaþi
Ecuaþiaa reacþi
reacþiei
ei de pol
polime
imeriz
rizare
are
a cl
clor
orur
uriiii de vi
vini
nill
Policlorura de vinil este unul din cei mai utilizaþi polimeri
fo
folo
losi
siþi
þi ma
maii al
ales
es în tehn
tehnic
icã.
ã.
n H2C CH
= → –(H2C–CH)n– Polimerizarea acrilonitrilului H2C CH–C ≡ N, se produce la fel:
=

| |
CN CN
Acrilonitril Poliacrilonitril
Ecuaþi
Ecuaþiaa reacþi
reacþiei
ei de pol
polime
imeriz
rizare
are
a acrilonitri
acrilonitrilului
lului

Polimerizarea acetatului de vinil H2C CH–OCOCH3: =

n H2C CH → –(H2C–CH)n–
=

| |
OCOCH3 OCOCH3
Acetat de vinil Poliacetat de vinil

Ecuaþi
Ecuaþia
aa ac
reacþi
reaetat
acetcþiei
ei
atul dede
ului
ui pol
polime
imeriz
vinill rizare
vini are

Pol
olia
iacr
cril
ilon
onit
itri
rilu
lull es
este
te folo
folosi
sitt la obþi
obþine
nere
reaa de fi
fibr
bree sisinnte
teti
tice
ce,, ia
iarr
n CH2 = CH–CH = CH2 po
poli
liac
acet
etat
atul
ul de vi
vini
nill la obþi
obþine
nere
reaa de vops
vopselelee ºi adez
adeziv
ivi.i.
Butadiena Polimerizarea butadienei
↓ Dien
eneele con
conjugate ca 1,3-butad adiiena, CH2 CH–CH CH2,= =

–[CH2–CH CH–CH2]n–
=
polimer
merizeazã
eazã uºor prin adiþii 1,4 con conducând ând la ma
macr croomo
mollecul
cule
Polibutadiena filiforme:
Ecuaþi
Ecuaþiaa reacþi
reacþiei
ei de pol
polime
imeriz
rizare
are
a butadie
butadienei
nei

O b s e rva ţ i e Polibutadiena ena sinteticã nu are o structurã geometricã perfect

Polibu
Pol ibutad
tadien
ienaa ºi cop
copoli
olimer
meriiii sãi au regu
regula
latã
tã.. Nu to
toatatee du
dubl
blel
elee le
legã
gãtuturi
ri su
suntnt în trans.
propri
pro prietã
etãþiþi elasti
elastice
ce ase
asemã
mãnãt
nãtoar
oaree cu Poli
Po lidi
dien
enel
elee av
avânândd în mole
molecuculala lo
lorr dubl
dublee le
legã
gãtuturi
ri se pot
pot vulc
vulcan
aniz
izaa
ce
cele
le al
alee ca
cauc
uciu
iucu
culu
luii natu
natura
rall ºi se simi
simila
larr cu po
poli
liiz
izop
oprerenu
null natu
natura
ral.l.
fol
folose
osesc
sc dre
drept
pt cau
cauciu
ciucc sin
sintet
tetic.
ic.
Cauciu
Cau ciucur
curile
ile sintet
sintetice
ice se folose
folosescsc ca Copolimerizarea butadienei cu monomeri vinilici
înlocuitori ai cauciucului natural sau Pentru a obþine o varietate mare de elastomeri, cu proprietãþi
în amestec cu acesta. sp
spec
ecif
ific
ice,
e, 1,
1,3-
3-bubutatadi
dien
enaa es
este
te copo
copoli lime
meririza
zatã
tã cu di dife
feri
riþi
þi mono
monome meriri
vinilici.
Un copocopollim
imer er este
este rezu
rezullta
tattul popolilime
meririzã
zãri
riii (po
(poliliad
adiþ
iþie
iei)
i) a dou
ouãã
sp
speci
eciii de mono
monomer mer..
Import
Imp ortanþ
anþãã indust
industrial
rialãã deoseb
deosebitãitã are copoli
copolimeri
merizare
zareaa 1,3-bu
1,3-butad
tadien
ienei
ei
cu stir
stiren
enulul (C6H5–CH CH2): =

32
 n [x(CH2 = CH–CH = CH2) + y(CH CH2)] → –[(CH2–CH CH–CH2)x–(CH–CH2)y]–
=
n =

| |
C6H5 C6H5
Cauciuc
Cauciuc butad
butadienst
ienstireni
irenicc
Aceea
Aceeaºi
ºi ecu
ecuaþ
aþie,
ie, cu fo
formu
rmule
le stil
stiliz
izate
ate::

Copoli
Copo lime
merurull po
poat atee fi vu
vulc lcananiz
izat
at av
avân
ândd du dubl
blee legã
legãtu
turi
ri ºi esestete mamaii Vulcanizarea
Vulcaniz area cauciuculu
cauciuculuii conferã
conferã
stab
stabil
il ch
chim
imicic de
decât
cât bubutatadi
dien
ena. a. anve
anvelolope
pelo
lorr ºi al alto
torr pr
prod
odus
usee din
din
cauc
cauciu
iucc dura
durabibililita
tate
te ºi re
rezi
ziste
stenþã
nþã la
U n a l t c o p o l i m e r , e l a s to m e r , r e z u l t ã p r i n c o p o l i m e r i z a r e a schimbarea
schimb area condiþiil
condiþiilor or climaterice
climaterice
butadi
butadienei
enei cu acrilo
acrilonit nitril
rilul:
ul:
n [x(CH2 = CH–CH = CH2) + y(CH = CH2)] → –[(CH2–CH CH–CH2)x–(CH–CH2)y]–
=
n
| |
CN CN
Cauciuc butadien-acrilonit
butadien-acrilonitrilic
rilic
Scri
Scrier
erea
ea ecuaþi
ecuaþiei
ei reacþ
reacþiei
iei cu fo
form
rmul
ulee stil
stiliz
izat
ate:
e:

Reacţii de eliminare
În reacþiile de eliminare se formeazã un compus nesaturat prin
îndepãrtarea a doi atomi sau a douã grupe de atomi legate de doi
atom
atomii de carb
carbon
on în
înve
veci
cina
naþi
þi..

Molecu
Molecule
lele
le elim
elimin
inat
atee su
sunt
nt în ge
gene
nera
rall mici
mici,, ca H2, H2O, Cl2, HCl.
De ex
exem
empl u, dehidratarea alcoolilor:
plu,
Dehidr
Dehidrata
atarea
rea etanol
etanolulu
uluii pe Al2O3.
180°C
CH3—CH2—OH → CH2=CH2 + H2O
H2SO4
Etanol Etenã
sau dehidrohalogenarea compuºilor halogenaþi: Eten
Etenaa obþi
obþinu
nutã
tã deco
decolo
lore
reaz
azãã so
solu
luþiþiaa de
br
brom
om în te
tetra
tracl
cloru
orurã
rã de carb
carbon
on..

33
 Elim
Elimininar
area
ea de ap
apãã se poat
poatee prod
produc
ucee ºi in
inte
term
rmol
olec
ecul
ular
ar,, ca în cazu
cazull
sinteze
sintezeii ete
eteril
rilor:
or:

Transpoziţii
Să ne amintim ...
Izo
zommerii
rii su
sunt
nt com
omppuº
uºii car
aree au ace
ceeeaº
aºii com
ompo
pozziþ
iþiie ato
tomi
micã
cã da
darr di
dife
ferã
rã pr
prin
in
struct
structura
ura lor chi
chimic
micã.
ã.
Transpoziþia este o transformare chimicã în care scheletul
molecular este modificat prin migrarea unui atom sau grupã de
atomi încât secvenþa atomilor este schimbatã, dar cu pãstrarea
formulei
formu lei moleculare.
moleculare.
Astfel, n-p-pen
enta
tannul tr
trec
ecee în iz
izoopent
pentan
an la în
încã
cãlz
lziire cu Al
AlCl
Cl3 drept
cata
catali
liza
zato
torr cu ur
urme
me de apã.
apã.
Costi
Costinn D. Neni
Neniþe
þesc
scuu
(1902-1970)
a st
stud
udia
iatt re
reac
acþiþiaa de iz
izom
omer
eriz
izar
aree a
cic
cicloa
loalca
lcanil
nilor
or contri
contribuibuind
nd la elucid
elucidare
areaa
mecanismul
mecan ismului ui acesteia.
acesteia. În ames
amesttecul rezu
ezultat la izome
zomerrizarea n-pentanului se aflã ºi
neopentan.
Asememennea reacþ cþiii se petrec în timpu
mpul proces
cesului de refoeformar mare
cataliticã când de exemplu, n-heptanul trece în izo -heptan.
Izoa
Izoalc
lcan
anii
ii au cifr
cifree oc
octatani
nice
ce mai
mai mari
mari decâ
decâtt iz
izom
omer
erii
ii lo
lorr li
lini
niar
ari.i.

Aplicaţii 2. Prec
Preciz
izea
eazã
zã ti
tipu
pull fi
fiec
ecãr
ãrei
ei reac
reacþi
þiii (s
(sub
ubst
stit
ituþ
uþie
ie,,
1. Scr
Scrie
ie produº
produºii
ii urmãto
urmãtoarel
arelor
or rea
reacþii
cþii:: a d i þi e , e l im in a r e s a u t r a ns p oz iþ i e ) de l a
exer
exerci
ciþi
þiul
ul nr.
nr. 1.
a. 3. Co
Copo
polilimer
meriiii su
sunt
nt :
A. ames
mestec de polimeri eri obþinuþi din mo monnomemerri
b. diferiþi
B. am
ames
este
tecc de poli
polime
meriri cu grade
rade de poli
polime
meri
riza
zare
re
c.
diferite
C. ames
amestetecc de poli
polime
meriri ºi ol
olig
igom
omererii
d.
D. amestec de polimer cu un plastifiant sau alt
adaos
e.
E. prod
produº
uºii obti
obtinu
nuþi
þi prin
prin poli
polime
meri
riza
zarereaa si
simumult
ltan
anãã
a do
doii sa
sauu mai
mai mulþ
mulþii mono
monome meri
ri dif
ifer
eriþ
iþii
f. UMF-CD

34
 Clase
5 de compuşi organici
Cl
Clas
asifi
ifica
care
rea
a co
compu
mpuşi
şilo
lorr or
orga
gani
nici
ci
Dupã
Dupã cocomp
mpoz oziþ
iþie
ie,, comp
compuºuºii
ii or
orga
gani
nici
ci se îm
împa
part
rt în
în::
R—H
 hidrocarburi, care conþin numai atomi de carbon ºi hidrogen
(alc
(alcan
ani,i, alch
alchen
ene,e, alcad
alcadie
iene
ne,, alc
alchi
hine
ne,, arene
arene);
); hidrocarburã
 compuºi organici
organici cu grupe funcþionale
funcþionale, car
care, în afar
afarãã de carb
carboon R—Z
ºi hidrogen, conþin în molecula lor ºi atomi ai elementelor co
comp
mpus
us cu gr
grup
upee fu
func
ncþiþion
onal
alee
or
organ
ganog
ogeneene,, pre
prezen
zenþi
þi su
subb fo
forma
rma grupel
grupelor
or fu
funcþ
ncþioional
nale:
e:
A. compuºi cu grupe funcþionale simple, care au în mol molecu
ecula
lo
lorr un
unaa sau
sau mai
mai mu
mullte gr
gruupe fu
func
ncþi
þion
onal
alee de acel
acelaº
aºii ti
tipp; CH3 –Cl CH3 –OH
 co comp
mpuº uºii cu grup
grupãã fu
func
ncþi
þion
onalã
alã mo
mono
novavalen
lentã
tã Clorometan Metanol
(un compus halogenat) (un alcool)
•• co
comp
co mpuº
comp uºi
uºiii ha
mpuº halo
loge
hidr gena
hidrox naþi
oxil
ilicþii:Ralcooli
ici:
—X
(R—OH), fenoli (Ar—OH) CH3–NH2 CH3–NO2
Metilaminã Nitrometan
• amin
aminee R—NH2 (o aam
minã) (un nniitroderivat)
• nitrod
nitroderi
erivaþ
vaþii R—NO2
 co
comp
mpuºuºii cu grup
grupãã fu
funcncþi
þion
onalã
alã di
diva
vale
lent
ntãã CH3–C = O CH3–C O =

| |
• co
comp
mpuº
uºii carbo
carboni
nili
lici:
ci: H CH3
aldehide R–C O ; = cetone R–C O =
Etanal sau Propanonã sau
| | Aldehidã
Aldeh idã aceticã
aceticã Acetonã
H R’ (o ald
aldehi
ehidã)
dã) (o cetonã
cetonã))
 compuº
compuºii cu gru
grupã
pã fun
funcþi
cþiona
onalã
lã tri
trival
valent
entãã
CH3–C O =

• acizi
acizi car
carbo
boxi
xili
lici
ci R–C O = |
| OH
OH
*• de
deri
riva
vaþi
þi fu
func
ncþi
þion
onali
ali ai aci
acizi
zilo
lorr car
carbo
boxi
xili
lici
ci Acidd eta
Aci etanoi
noicc sau Aci
Acidd aceti
aceticc
(un acid
acid carbox
carboxili
ilic)
c)
esteri amide Reţine!
Valenþa grupei funcþionale
nitrili cloruri de acil re
repr
prez
ezin
intã
tã nu
numãmãru
rull de at
atom
omii de
hi
hidr
drog
ogen
en pe cacare
re gr
grup
upaa fu
func
ncþi
þion
onal
alãã
anhidride i-
i-aa în
înlo
locu
cuit
it la ac
acel
elaº
aºii at
atom
om de
carbon
car bon al une
uneii hid
hidroc
rocarb
arburi
uri satura
saturate.
te.
B. compuºi cu grupe funcþionale mixte, în molecula cãrora COOH H–C O =

| |
ap
apar
ar do
douã
uã sau
sau mai
mai mult
multee gr
grup
upee fu
func
ncþi
þion
onal
alee de ti
tipu
puri
ri di
dife
feri
rite
te.. CH2 (H–C–OH
(H–C –OH))4
| |
• hidrox
hidroxiaci
iacizi
zi • hidrox
hidroxial
ialdeh
dehide
ide (zahari
(zaharide)
de):: NH CH OH
• amino
aminoaci
acizi
zi monozaharide,
monozaharid e, dizaharide, 2 2
Glicocol (o hhiidroxialdehidã)
• prot
protein
einee polizaharide (un aminoacid)
aminoacid)

35
 Compuşi halogenaţi
Unele vieþuitoare acvatice din apele sãrate (corali, bureþi etc.)
pr
prod
oduc
uc co
comp
mpuº
uºii ha
halo
loge
gena
naþi
þi to
toxi
xici
ci în sco
scopu
pull apãr
apãrãri
ãrii.i.

Facultativ
Definiţie
Compuºii
Comp uºii halogenaþ
halogenaþii sunt compuºi organici care conþin în
molecula lor unul sau mai mulþi atomi de halogen legaþi de un
radical hidrocarbonat organic.
Form
Fo rmul
ulaa ge
gene
neral
ralãã a comp
compuºuºil
ilor
or halo
haloge
gena naþi
þi es
este
te:: R–
R–XX,
un
undede R este
este un radi
radica
call hi
hidr
droc
ocar
arbo
bona
nat,t,
X este atomul de halogen (F, Cl, Br, I).
Modele
Mod ele str
structu
uctural
ralee deschi
deschisese ale Atomul de halogen din compuºii halogenaþi se leagã direct
moleculel
molecu lelor
or de clo
clorome
rometan
tan,, CH3Cl pr
prin
intr
tr-o
-o legã
legãtu
turãrã co
covavale
lent
ntãã de at
atom
omulul de carb
carbon on..
(un compus
compus monoha
monohalog logena
enat)t) Compuºii halogenaþi derivã teoretic de la hidrocarburi prin
ºi tri
triclo
clorom
rometa
etan,
n, CHCl
CHCl3
înlocuirea atomilor de hidrogen cu atomi de halogeni ºi se pot obþine
(un compus
compus trihalo
trihalogen
genat)
at) ºi practic prin su subbstituþia atomilor de hidrogen cu at atoomi de fluor,
clo
clor, br
broom sau
sau ioiodd.

Clasificare
1. Dupã numãrul atomilor de halogen din moleculã, compuºii
ha
halo
loggenaþ
enaþii pot fi:
fi: monohalogenaþi, dihalogenaþi, trihalogenaþi
sau polihalogenaþi.
CH3Cl CH2Cl2 CHCl3
Modelull dic
Modelu diclor
lorome
ometan
tanulu
ului,i, CH2Cl2
Clorometan Diclorometan Triclorometan
(un compus
compus dih
dihalo
alogen
genat)at)
2. Dupã
Dupã nat
atuura hidro
idroca
carb
rbur
urii
ii de la care
care deri
derivvã, se dis
isti
ting
ng compuºi
halogenaþi alifatici (sa
(satu
tura
raþi
þi sau nesa
nesatu
turaþi)) ºi aromatici.
raþi
CH3CH2Cl ClCH CHCl
= C6H5Cl
Cloroetan 1,2-Dicloroetena Clorobenzen
(alifatic saturat) (alifatic nesaturat) (aromatic)
3. Dupã
Dupã na
natu
tura
ra ha
halo
loge
genu
nulu
lui,i, comp
compuº
uºii
ii halo
haloge
gena
naþi
þi pot
pot fi
fi:: fluoruraþi,
cloruraþi, bromuraþi sau ioduraþi.
CH3–Cl CH3–Br CH3–I
Clorometan Bromometan Iodometan
(compus
(compus halo
halogenat
genat (compus
(com pus halogenat
halogenat (compus
(compus halo
halogenat
genat
clorurat) bromurat) iodurat)
Mode
Modell st
stru
ruct
ctur
ural
al desc
deschi
hiss al mole
molecu
cule
leii 4. Dupã felul atomului de carbon de care se leagã atomul de
de cl
clor
oroe
oeta
hal
tan,
haloge
n, CH3CH2Cl
ogenat
nat ali
alifati
Cl,, un comp
faticc satura
compus
saturatt
us halogen: compuºi halogenaþi primari (atomul de halogen se
leag
leagãã de un ato
atom de carb
carbon
on pri
rima
mar)
r),, secundari sau terþiari.

36
Denumire CH3CH2I
Nomen
No mencl clat
atur
uraa ob obiºiºnu
nuit
itãã (v
(vech
eche)
e) dedenunumeºmeºte te co
comp
mpuº
uºiiii hahalologe
gena
naþi
þi ca Io
Iodu
durã
rã de et
etil
il (d
(den
enum
umir
iree ve
vech
che)
e)
Iodoet
Iodoetan
an (de
(denum
numire
ire IUPAC)
IUPAC)
haloge
hal ogenur
nurãã a radica
radicalullului.
ui.
Dupã
Du pã recom
recoman anda
dare
reaa IUPA
IUPAC, C, de denu numimirearea co comp
mpuº
uºil ilor
or halo
haloge
genanaþi þi
s e f a c e u ti l i z â n d n u m e l e h i d r o c a r b u r i i º i m e n þ i o n â n d p o z i þi a
ha
halo
loge
genunulu
luii pr
prin in cel
cel mai
mai mimicc in
indidicece poposi sibi
bil.l.
CH3–CH2–CH–CH3 CH3 Cl
|
Cl |
CH3 CHCH |
2 CHCHCH2 CH2 CH3
2-Clor
2-Cloropr
opropa
opann (Cl
(Cloru
orurã
rã de sec-butil) 1 2 3 |4 5 6 7 8
CH3
Atunci
Atun ci când
când cate
catena na de carb
carbon
on este
este su
subs
bsti
titu
tuit
itãã at
atât
ât cu halo
haloge
gen,
n, cât
cât 5-Cloro-2,4-dimetiloctan
ºi cu radi
radica call alch
alchilil,, cei
cei do
doii su
subs
bsti
titu
tuen
enþi
þi su
sunt
nt co
cons
nsidider
eraþ
aþii de rang
rang egal
egal
ºi ca
cate
tena
na de ba bazã
zã (c
(ceaea mai
mai lulung
ngãã cate
catenã
nã)) se nu
numemerorote
teaz
azãã înce
începâ
pând
nd de 1 2 3 4 5
la ca
capã
pãtutull cel
cel mai
mai ap apro
ropi
piat
at de pr
prim
imulul su
subs
bsti
titu
tuen
ent.t. CH2=CH—CH2—CH2—CH2—Cl
—Cl
În cazul în care este prezentã o legãturã multiplã, aceasta, 5-Cloro-1-pentenã
obl i ga t o r iu , t r e bu i e s ã f ie c on þ in ut ã î n c a t e n a d e b a z ã , ia r Br CH3
numerotarea cat ateenei se face ace ast
astfel încât legãtura mu mulltiplã sã aiaibbã | |
indice
ind icele
le min
minim.im. Br—CH2—CH—CH—CH2—CH3
1 2 3 4 5
Preze
Prezenþ nþa
a mai 1,2-Dibromo-3-metilpentan
prefixelor di- , tri-mu
mult
ltor
etc.or su
subs
bsti
titu
tuen
enþi
þi id
iden
enti
tici
ci se in
indi
dicã
cã pr
prin
in folo
folosi
sire
reaa
În compuºii polihalogenaþi, atomii de halogen se pot lega la
ac
acel
elaº
aºii ato
atom de carb
carbon
on sau
sau la at
atoomi de carb
carboon difer
iferiþ
iþi:
i:
Br CH3 CH3
|1 2 3 4 5 1 |2 3 4 1 |2 3 4
Br—CH—CH2—CH2—CH2—CH3 CH2–C–CH2–CH3 Br–CH2–CH–CH2–CH2–Br
| |
1,1-Dibromopentan Br Br 1,4-Dibromo-2-metilbutan
1,2-Dibromo-2-metilbutan
(compus
(compus dihal
dihalogen
ogenat
at gemi
geminal)
nal) (compus
(com pus dihalogen
dihalogenat
at vici
vicinal)
nal) (compus
(com pus dihalogena
dihalogenatt izol
izolat)
at)

Izomerie
Compuº
Com puºii
ii hal
haloge
ogenaþ
naþii pot pre
prezen ta: izomerie de poziþie, det
zenta: determi
erminat
natãã
de locu
cull pe car
aree at
atoomu
mull de hal atenã, izomerie de
aloogen îl ocupã în cate
catenã ºi izomerie geometricã, de dete
termi
rmina
nate
te de struc
structu
tura
ra radic
radicalu
alulu
luii
Modele
Modele structu
structural
ralee ale izo
izomeri
merilor
lor cis ºi
hidroc
hidrocarb
arbona
onatt R. trans ai 1,2-Diclor
1,2-Dicloroetene
oeteneii
H3C–CH2–CH2–Br H3C–CH2–CH2–CH2–Br
1-Bromopropan 1-Bromobutan H H
C = C
Cl Cl
H3C–CH–CH2–Br cis-1,2-Dicloroetena
H3C–CH–CH3
| | H Cl
Br CH3 C = C
2-Bromopropan 2-Metil-1-bromopropan
Iz
Izom
omeri
eri de po
pozi
ziþie corespunzãtori
þie Izom
Izomer
erii de catenã corespunzãtori
catenã Cl-1,2-Dicloroetena
trans H
formul
formulei
ei molecu
molecular
laree C3H7Br formul
formulei
ei mol
molecu
ecular
laree C4H9Br Izomeri
Izom geometrici ai 1,2-Dicloro
eri geometrici 1,2-Dicloroetenei
etenei

37
 Metode de obţinere
Să ne amintim!
Compuºii
Compuº ii hal
haloge
ogenaþ
naþii pot fi obþinu
obþinuþi
þi din hidroc
hidrocarb
arburi
uri prin
prin reacþi
reacþiii de sub
substi
stituþ
tuþie
ie
sau
sau pr
prin
in reac
reacþi
þiii de adiþ
adiþie
ie..
Reacþii de substituþie:
luminã
R–H + X2 → R–X + HX ; X = C l , B r

alcan t°C
R–CH–CH CH2 → R–CH–CH CH2 + HX ; X = C l , B r
= =

| |
H X
alchenã (substituþie în poziþia alilicã)
luminã
Ar–CH3 + X2 → Ar–CH2–X + HX ; X = C l , B r
aren
arenãã cu cate
catenã
nã la
late
tera
ralã
lã
FeCl3 (FeBr3)
Ar–H + X2 → Ar–X + HX ; X = C l , B r
arenã
Reacþii de adiþie:
Modela
Modelarea
rea hal
haloge
ogenãr
nãriiii prin
prin substi
substituþi
tuþiee
R–CH CH + X = → R–CH–CH ; X = C l , B r
2 | 2 | 2
alchenã X X
R–CH CH2 + HX → R–CH–CH2 ; X = C l , B r , I
=

|
alchenã X
R–C≡C H + X2 → R–C CH ; X = C l , B r
=

| |
alchinã X X
X X
| |
R–C≡CH + 2X2 → R–C–CH ; X = C l , B r
| |
alchinã X X
=

R–C≡CH + HX → R–C| CH2 ; X = C l , B r , I

alchinã X
X
|
R–C≡CH + 2HX → R–C–CH3 ; X = C l , B r , I
|
alchinã X
luminã
C6H6 + 3Cl2 → C6H6Cl6
Benzen
Modela
Modelarea
rea hal
haloge
ogenãr
nãriiii prin
prin adi
adiþie
þie  Halogenarea alcanilor prin
prin rea
reacþi
cþiii de substi
substituþ
tuþie
ie este
este neorie
neorienta
ntatã:
tã:
oricare atom de hidrogen din molecula alcanului poate fi
substituit cu atomi de halogen ºi din acest motiv se obþine un
amest
ame stec
ec de co
comp
mpuº
uºii halo
haloge
gena
naþi
þi..

38
 Monohalogenarea propanului
→ H3C–CH2–CH2–Cl + HCl
H3C–CH2–CH3 + Cl2  1-Clo
Propan
1-Cloropro
luminã
ropropan
pan (50%)
→ H3C–CH–CH3 + HCl
|
|
Cl
2-Cloropro
2-Cloropropan
pan (50%)
→ H3C–CH2–CH2–Br + HBr
luminã
H3C–CH2–CH3 + Br2  1-Bro
1-Bromopro
mopropan
pan (2%)
Propan → H3C–CH–CH3 + HBr
| |
Br
2-Bromopro
2-Bromopropan
pan (98%)
Modele str
Modele structu
uctural
ralee ale compuº
compuºilo
ilorr
obþinu
obþinuþiþi la hal
haloge
ogenar
nareaea propan
propanulu
uluii
Monohalogenarea butanului Programa
→ H3C–CH2–CH2–CH2–Cl + HCl
H3C–CH2–CH2–CH3 + Cl2  1-Clo
Butan
1-Clorobut
robutan
luminã
an (33%)
→ H3C–CH2–CH–CH3 + HCl
|
| C2
Cl
2-Clorobut
2-Clorobutan
an (67%)

Compar
Comp arân
ândd prop
propor orþi
þiiile co
comp
mpuuºil ºilor ha
halo
loggen
enaþ
aþii din ames
amesttecul
ecul Reţine!
final, se constatã un procent mai mare al compuºilor halogenaþi *React
*Re activi
ivitat
tatea
ea dif
diferi
eritã
tã a leg
legãtu
ãturii
rii
obþinuþi prin înlocuirea hidrogenului legat de atomi de carbon C–H
C– H di
dinn al
alca
cani
ni fa
faþã
þã de ha
halo
loge
geni
ni
s e c u n d a ri . R e m a r c ã m d e a s e m e n e a u n p r o c e n t m a i m ic a l cr
creº
eºte
te în or
ordi
dine
nea:
a:
co
compmpuº uºil
ilor
or ha
halo
loge
gena
naþi
þi ob
obþi þinu
nuþi
þi prin
prin în înlo
locu
cuir
irea
ea atom
atomil ilor
or de hi
hidr
drog
ogen
en H—Cprimar < H—Csecundar < H—Cterþiar
le
lega
gaþiþi de atom
atomii de carb
carbon on pr prim
imarari.i. Aces
Acestete co
cons
nstatatã
tãri
ri ex
expe
peri
rime
ment
ntal
alee
demo
emonstrnstreaeazãzã re
reac
acti
tivi
vita
tate
teaa difer
iferit
itãã a legã
legãtu
turi
riii C–
C–H H di
dinn mole
molecucula
la
alca
alcani nilo
lorr fa
faþã
þã de atom
atomii ii de hahalo
loge
gen.
n.
Monohalogenarea neopentanului

Haalen
lenþi
echival
echiv ogþiencond
arnduc
co eauce
uenulai un
alcsing
siangur
n ur
capr
reodus
aus
prod re mono
toþnoha
mo i halo
atologe
mgena
iinat.
dt.e hidrogen

Neopentan Clorurã de neopentil

Mode
Modell struc
structu
tura
rall al clor
clorur
uriiii de neop
neopen
entitill

 Bromurarea propenei se poa oate

te real
realiiza prin
rin adiþ
adiþia
ia br
brom
omul
ului
ui sa
sauu
a ac
acid
idul
ului
ui br
brom
omhi
hidr
dric
ic la pr
prop
open
enã.
ã.
CCl4 CCl4
CH –CH = CH + Br → CH –CH–CH ; CH –CH =CH + HBr → CH –CH–CH
3 2 2 3| | 2 3 2 3 | 3
Propenã Br Br Propenã Br
1,2-Dibromopropan 2-Bromopropan

39
  Bromurarea acetilenei se poateoate real
realiz
izaa prin
prin adiþ
adiþia
ia bro
bromulu
muluii sa
sauu
a acidu
acidulu
luii br
brom
omhi
hidr
dric
ic la aceti
acetile
lenã
nã..
Br Br
+Br2 | |
HC≡CH + Br2 → HC CH → = HC–CH
| | | |
Acetilenã Br Br Br Br
1,
1,2-
2-Di
Dibr
brom
omoe
oete
tenã
nã 1, 1,1,
1,2,
2,2-
2-Te
Tetr
trab
abro
romo
moet
etan
an
Br
HC≡CH + HBr → H2C CH →
= +HBr H3C–CH |
| |
Acetilenã Br Br
Prin
Prin barbot
barbotare
areaa acetil
acetilene
enei,i, Bromoetenã 1,1-Dibromoetan
ap
apaa de br
brom
om se de
deco
colo
lorereaz
azã.
ã. (B
(Bro
romu
murã
rã de vi
vini
nil)
l)

ţi fizice (Facultativ)
Proprietăţi
Proprietă
Culoare Puncte
Puncte de fi
fier
erber
beree
Star
Stare
e de agre
agrega
gare
re Densitate Solubilitate
Miros Punc
Puncte
te de to
topi
pire
re
• Gazoasã: CH3Cl, Cu ex
exce
cepþ
pþia
ia Compuº
Comp uºiiii hal
halog
ogena
enaþiþi au
Compuºii Compuºii
C2H5Cl, compuºilor de
dens
nsititãþ
ãþii ma
maii ma
mari
ri decâ
decâtt
ha
halo
logen
genaþ
aþii au p.f.
p.f. halogenaþi
halog enaþi sunt
=
poliioduraþi, ale hid
hidrocrocarbarburi
urilor
lor mai mari
ari decâ
decâtt ale
ale so
solu
lubi
bilili în alþi
alþi
CH2 CHCl,, CH3Br
CHCl compuºii corespunzãtoare. hidrocarburilor compuºi
comp uºi organ
organiciici
• Lichidã: CHCl3, halogena
halo genaþiþi sun
suntt Densitatea
Densit atea compuº
compuºilorilor
corespunzãtoare. (hidrocarburi,
CH3I, C6H5Cl incolori. halog
halogen enaþaþii creº
creºte
te în Punc
Pu ncte
tele
le de fier
fierber
beree alcooli,
alco oli, eteri
eteri),),
Compuºii ordinea: ºi de topir
opiree cr
cres
escc mulþiþi fiind
mul fiind utili
utilizaþ
zaþii
• Solidã: CHI3, ca sol
solven
venþi, þi,
halogenaþiþi alifat
halogena alifatici
ici io
iodu
duri
ri > brom
bromur
urii > cl
clorurii odat
orur odatãã cu ma
masa sa
C6H6Cl6, C6H4Cl2 au mi
miro
ross du
dulclcea
eag.
g. molecularã. inso
insolulubi
bilili în apã.
apã.

Proprietăţi chimice
Proprietăţi
C—I < C—Br < C—Cl < C—F Reactivitatea compuºilor halogenaþi este crescutã ca urmare a
Polaritatea
Polaritatea legãturii
legãturii carbon—hal
carbon—halogen
ogen
polarizãrii legãturii Cδ–
+ δ—
X . La cei doi atomi apar sarcini electrice

ntrepu(δte+rnºiicδ—e)ledcatrtoornat
(C—X
(C—X),
), cr
creº
eºte
te odatã
odatã cu crcreº
eºte
tere
reaa
electronega
electronegativitã
tivitãþii
þii elementului
elementului.. (fra
fracþ
elecþio
miona
enare ate
egeaatitvra)cþ
cþioieiepxeerccare
ar
itãe aatsoumul
mu
pral ddeuhbalalo
leotugleuni
Reţine!
elect
ele ctro
roni
nicc de legã
legãtu turã.
rã.
Reactivi
Reac tivitate
tateaa compu
compuºilor
ºilor halo
halogenaþ
genaþii Din acest motiv, atomii de halogen pot fi uºor substituiþi cu
creº
creºte
te în ordi
ordine
nea:
a: ato
atomi sausau grgruupe de at atom
omii ai unor nor reac
reacta tanþ
nþi.
i.
R—I > R—Br > R—Cl > R—F Dupã
Du pã uºur
uºurininþa
þa de a reac
reacþi þion
ona,
a, comp
compuº uºiiii halo
halogegena
naþiþi pot
pot fi
fi::
1. Compuºi halogenaþi cu reactivitate mãritã, în care care halo
haloge genu null
H2C CH–CH2–Cl
=
X est
este leg
egatat de un at atoom de C din pozi ziþþia alilicã sau benzilicã.
Clor
Clorur
urãã de al
alil
il

Clor
Clorur
urãã de benz
benzil
il
Compuº
Compuºii cu reacti
reactivit
vitate
ate mãritã
mãritã

40
 2. Compuºi halogenaþi cu reactivitate normalã, în care CH3–CH2–CH2–Cl
atomul de halogen X este legat de un atom de C saturat, Clor
Clorur
urãã de pr
prop
opil
il
care
care fa
face
ce pa
part
rtee dint
dintr-
r-oo cate
catenã
nã acic
acicli
licã
cã sau
sau cicl
ciclic
icãã sa
satu
tura
ratã
tã
(d
(deri
eriva
vaþi
þi din
din alcan
alcanii sau ciclo
cicloal
alcan
cani)
i)..
CH3–CH–CH2–Cl
|
Cl
1,2-Dicloropropan

Compuº
Compuºii cu reacti
reactivit
vitate
ate normal
normalãã

3. Compuºi halogenaþi cu reactivitate scãzutã, în care

H2C CH–Cl
=

hal
aloogenul X este legat de un atom de C implicat într-o
Clor
Clorur
urãã de vi
vini
nill
legãturã dublã (vinilic) sau
sau de un at
atoom de C care face
ace part
arte
dintr-
din tr-un
un nucleu
nucleu benzen
benzenic
ic (ar
(aromat
omatic).
ic).

Clorobenzen
Compuº
Compuºii cu reacti
reactivit
vitate
ate scãzutã
scãzutã
Comp
mpuuºii halogen
enaaþi cu react
activitat
atee scãzu
cãzuttã nu dau reacþ
eacþiii de
subs
substi
titu
tuþi
þiee a ha
halo
loge
genu
nulu
lui,i, de
decâ
câtt rar
rar ºi în co
cond
ndiþ
iþii
ii sp
spec
ecia
iale
le::
NaOH
NaOH con
conc.
c.
C6H5–Cl + HOH → C6H5–OH + HCl
35
3500 atm,
atm, 38
380°
0°C
C
Clorobenzen Fenol

 Reacþia de hidrolizã
Prin
Prin hi
hidr
drol
oliz
izãã în mediu
mediu babazi
zic,c, co
compu
mpuºi ºiii mono
monoha halo
loge
gena
naþi
þi al
alif
ifat
atici
ici
s e tr a ns f or mã î n a l c ool i , pr in tr - o r e a c þ ie de s ub s ti tu þi e a
ha
halo
loge
genunulu
luii X cu gr
grup
upaa hi
hidr
droxoxil
il (—
(—OH
OH): ):
R–CH2X + HOH → R–CH2–OH + HX
compus alcool Mode
Modela
lare
reaa hi
hidr
drol
oliz
izei
ei în medi
mediuu bazi
bazicc
monohalog
monohalogenat
enat alifa
alifatic
tic a monoclorometa
monoclorometanuluinului

Activitate independentă Rãspuns:

Scrie
rie ecu
cuaaþi
þiil
ilee rea
reacþ
cþii
iillor de hi
hidr
drol
oliz
izãã în med
ediiu ba
bazzic a) CH3—CH2—Br + HOH → CH3—CH2—OH + HBr
(NaOH
(NaOH)) ale urmurmãto
ãtoril
rilor
or com
compuº
puºii hal
haloge
ogenaþ
naþi:
i: Bromoetan Etanol
a) bromoetan; b) CH3—Cl + HOH → CH3—OH + HCl
b) monoclorometan; Monoclorometan Metanol
c) bromobenzen. c) C6H5Br + HOH → C6H5—OH + HBr
Bromobenzen Fenol

Prin hidrolizã în mediu bazic, compuºii dihalogenaþi ºi cei trihalogenaþi alifatici vicinali se
transfo
transformã
rmã în dioli, res
respe
pect
ctiv
iv trio
trioli
li,, pr
prin
intr
tr-o
-o reacþ
reacþie
ie de su
subs
bsti
titu
tuþi
þie:
e:
R–CH–CH
| | 2 + 2HOH → R–CH–CH
| | 2 + 2HX
X X OH OH
compus dihalogenat vicinal diol

41
Activitate independentă
Sc
Scrie
rie ecu
ecuaþi
aþiile
ile rea
reacþi
cþiilo
ilorr de hid
hidrol
rolizã
izã pen
pentru
tru::
a) 1,2,3-triclorobutan;
b) tribromofenilmetan.
Rãspuns: a)

b)

 Reacþia de dehidrohalogenare
Reţine! Comp
Co mpuº
uºii
ii halo
aloge
gena
naþi
þi al
alif
ifat
atic
icii în
încã
cãlz
lziþ
iþii (70
(70—100
—100°C
°C)) cu baze
baze ta
tari
ri
Reacþi
Rea cþiaa de deh
dehidr
idroha
ohalog
logena
enare
re a (NaOH, KOH) în soluþii alcoolice (metanol, etanol) eliminã
compuº
com puºilo
ilorr hal
haloge
ogenaþ
naþii se uti
utiliz
lizeaz
eazãã hi
hidr
draci
acidd ºi fo
forme
rmeazã
azã alchene:
ca me
meto
todãdã de pr
prep
epar
arar
aree a NaOH
alchenelor. R–CH–CH2 → R–CH = CH2 + HX
alcool
H| X|
compus halogenat alifatic alchenã

Activitate independentă Rãspuns:

Sc
Scrie
rie ecu
ecuaþi
aþiaa rea
reacþi
cþiei
ei de deh
dehidr
idroha
ohalog
logena
enare
re a KOH
CH3–CH2–CH2 → CH3–CH CH2 + HBr =

1-bromopropanului. | alcool
Br
1-Bromopropan Propenã

Reţine! Când existã mai multe posibilitãþi de eliminare a hidracidului

At
Atun
unci
ci câ
când
nd el
elim
imin
inar
area
ea de hi
hidr
drac
acid
id di
dinntr-u
tr-unn comp
compus
us halo
alogena
genat,
t, se el
eliimin
minã hid
idrrogen pref
refere
erenþi
þial
al de la
dint
dintr-
r-un
un co
comp
mpus
us halo
haloge
gena
natt se po
poat
atee atom
atomulul de carb
carbon
on di sãrrac în hidrogen (regula lui Zaiþev).
dinn β, cel mai sã
fa
face
el ce inã
elim
iminînãma
mai
deipref
mu
mult
pr lte
efereinþã
erinmo
modu
þã duri
ri,,ogen
hidr
hidrog seen de la
at
atom
omul ul de ca
carb on β cel mai sãra
rbon sãracc în
hidrogen.

Dehidr
Dehidroge
ogenar
narea
ea 2-brom
2-bromobu
obutan
tanulu
uluii ºi a 2-brom
2-bromope
openta
ntanul
nului:
ui:

42
Utilizările compuşilor halogenaţi
 Clorura de metil (CH3Cl) se fo fololose
seºt
ºtee ca agen
agentt fri frigo
goririfi
ficc ºi ca
ag
agen
entt de meti
metila lare
re (în(în sint
sintez
ezaa or
orgagani
nicãcã).
).
 Clorura de metilen (CH2Cl2) se fo fololose
seºtºtee ca di dizozolvlvan
antt pent
pentru ru
gr
grãs
ãsim
imii ºi ululei
eiur
uri,i, deca
decapa pant
nt pent
pentruru pi
pies
esee me
meta talilice
ce..
 Cloroformul (CHCl3) se fo folo
lose
seºtºtee ca didizo
zolvlvan antt pe
pent
ntruru grãs
grãsim imii
ºi rã
rãºi
ºini
ni..
 Tetraclorura de carbon (CCl4) este este un li lich
chid id nein
einflflam
amab abil
il ºi
se fo
folo
lose
seºt
ºtee ca solv
solven entt ºi ca agen
agentt de stin stingegere re a inince
cendndiiil
ilor
or..
 Clor
Clorur uraa de et etil il (CH3CH2Cl) se foloseºte la obþinerea
tetraet
tetraetilp
ilplum
lumbul bului ui (aditi
(aditivv pentru
pentru benzin
benzinã). ã).
 Clorura de de vinil se fol folose
oseºte
ºte la fabric
fabricareareaa popolicliclolorur
ruriiii de vi
vinil
nil..
 Clorobenzenul se fo folo
lose
seºt
ºtee în sinte
sintezaza cocololora ranþ
nþililor
or.. Ştiaţi că...
 Hexaclorociclohexanul (hexacloranul, C6H6Cl6) se folose seººte • Te
Tefl
flon
onulul se fo
folo
lose
seºt
ºtee la fa
fabr
bric
icararea
ea
ca insecticid sub forma unui concentrat de izomer γ. Este va
vase
selolorr de la
labo
bora
rato
tor,
r, la ac
acopoper erir
irea
ea
volatil ºi lipsit de miros ºi de aceea nu rãmâne depozit de va
vase
selolorr me
meta
tali
lice
ce pe
pentntru
ru gã
gãtitit,t, a
garnit
gar nituri
urilor
lor pentru
pentru rob
robine
ineþiþi etc.
etc.
insecti
ctici
cidd pe legumel elee ºi fructectele trata atate cu douã sãpt ãptãmân
mâni
• Stra
rattul de ozozonn est
stee loc
ocaali
liza
zatt la o
înainte de recoltare.
 Tetrafluoroetena (F2C CF2) este un gaz incolor folosit
= di
dist
stan
anþã
pãmânt
pãm þãului
ântuludei 10
10-1
ºi -155 þine
con
conþinkme deapr supr
su
aproxi praf
oximatafaþ
aþa
mativ a
iv
pent
pe ntru
ru obobþiþine
nerereaa un unui
ui popolilime
merr –(CF2–CF2)n– numi numitt te tefl
flon
on,, 90
90%% didinn oz
ozononul
ul at
atmo
mosf sfereric
ic.. Ac
Acesestt
cu re
rezi
zist
sten
enþã þã ºi stabstabililit
itat
atee term
termicãicã ridi
ridica
cate.
te. stra
stratt pr
prot
otej
ejea
eazã
zã vi
viaþaþaa pe pãpãmâ
mânt nt
 Freonii sun sunt co comp mpuº uºii cl
clor
oruuraþi
raþi ºi flufluor
oruuraþi
raþi ai me mettanul
anuluui sa sauu deoare
deo arece
ce el absoar
absoarbe be radiaþ
radiaþiiliilee
ul
ultr
trav
avioiole
lete
te em
emis isee de sosoarare,
e, ca
care
re
et
etan
anul
uluiui (C(CFCFCll3, CF2Cl2, CClF2—CClF2) folosiþi ca agenþi suntt deo
sun deoseb
sebitit de per
pericu
iculoa
loase
se
frig
frigor
orif
ific
icii în in inst
stalalaþ
aþii
iile
le frig
frigororif
ific
icee sau
sau de aer aer cocond ndiþiþio
iona
natt ºi în pentru
pen tru organi
organisme smele le vii
vii..
pulverizatoare. Apro
Ap roxi
ximamatitivv 90
90% % didinn oz
ozon onul
ul di
dinn
Fiin
Fiindd fo
foar
arte
te stab
stabil ili,i, ei aj
ajun
ungg în stra
strato tosf
sfer
erãã un
unde de,, da
dato tori
ritã
tã ener
energigiei
ei atmosf
atm osferã
erã este
este con
concen
centratratt în
ma r i a r a di a þi i lo r u lt r a vi ol e t e , a r e l oc r u pe r e a ho mol i ti c ã a str
strato
atosfe
sferã,
rã, reg
regiun
iuneaea cup
cuprinrinsã
sã înt
între
re
legãturilor C—Cl cu formarea de atomi de clor care la rândul lor 10 ºi 50 de ki kilo
lome
metr trii de
deas
asupupra
ra
supraf
sup rafeþe
eþeii Pãmânt
Pãmântulu ului,i, iar 10% est estee
de
desc
scomompu
punn oz
ozononul ul.. Aces
Acesta ta se foformrmea
eazã zã di
dinn oxoxig
igenen::
co
conc
at ncen
atmo
mosf entr
sfer trat
erãat
ã unînde
unde tr
trop
opos
auosfeferã
lo
loccrã,
to, ate
toatzo
zona
ena di
dinn
fenomenel
fenom enelee meteorolo
meteorologice gice..
Consec
Con secinþ inþele
ele deg
degradradãri
ãriii str
stratu
atului
lui de
(M es
estte o par
arti
ticu
culã
lã care
care ab
abso
soar
arbbe o pa
part
rtee di
dinn ener
energi
giaa el
eliibera
beratã
tã).
). oz
ozon
on su sunt nt se
sevevere
re.. As
Astftfel
el,, în pr
priv
ivin
inþa
þa
sãnãtã
sãn ãtãþiiþii uma
umane, ne, stu
studii
diile
le au
eviden
evi denþia þiatt efe
efecte
cte acute
acute asupra
asupra
ochilor
ochi lor (cataract
(cataractã, ã, degradare
degradareaa
ret
retine
inei),i), ma
maladladii
ii ale pie
pielii
lii (ca
(cance
ncerul
rul
Stratul de ozon se reduce ºi radiaþiile ultraviolete strãbat pielii
pie lii)) etc.
etc.
stratos
stratosfer
feraa încãlz
încãlzind
ind pãmpãmântântul.
ul. 16 seseptptemembr brie
ie es
este
te Zi
Ziua
ua
În anul 1987, 24 de naþiuni au semnat un protocol pentru In
Inte
tern
rnaþaþioiona
nalãlã a St
Stra
ratu
tulu
luii de Oz
Ozonon
red
reducer
ucerea
ea co
connsumu
sumulu luii de freo
freoni
ni cu 50 % pânãânã la sfâr
sfârºi
ºitu
tull se
seco
colu
lulu
luii Mãsu
Mã surã rãtotori
rile
le au ev evididen
enþi
þiat
at cã în
al XX
XX-l
-lea
ea.. Fr
Freo
eoni
niii sunt
sunt înînlo
locu
cuiþ
iþii cu pe
pent
ntan
an or
orii cicl
ciclop
open
enta
tann sa
sauu cu un se
sept
ptem
embr brie
ie 20
200505 gagaur
uraa de oz ozon
on
co
comp
mpus
us ha
halologe
gena
natt ecol
ecologogic
ic:: CH2F—CF3. mãsu
mã surara 27 mi mililioa
oanene km2.

43
 Acţiunea fiziologică a compuşilor halogenaţi
 Cl
Clor
oruura de meti
metilelenn (CH2Cl2) are
are acþi
acþiun
unee narc
narcototic
icãã sl
slab
abã.
ã.
 Cl
Clor
orof
ofor
ormumull (CHCl3) a fost primul compus organi anic folosit ca
na
narco
rcoti
ticc (1
(184
848)
8),, fãcân
fãcândd posi
posibi
bilã
lã dezv
dezvololta
tare
reaa chir
chirur
urgi
giei
ei..
 Iod
Iodofo
oformu
rmull (CHI3) es este
te folo
folosi
sitt ca anti
antise
sept
ptic
ic al te
tegu
gumementntelelor
or..
 Clorura de etil (CH3CH2Cl) are are acþi
acþiun
unee anes
anestetezi
zicã
cã lo
loca
calã
lã..

Aplicaţii 4. Prin
Prin în
încã
cãlz
lzir
irea
ea unei
unei cant
cantit
itãþ
ãþii de
1,2-
1,2-didicl
clor
oroeoeta
tann cu baze
baze ta tari
ri,, în so
soluluþi
þiii
1. Se dã sche
schema
ma:: al
alco
cool
olicice,
e, s-
s-au
au obþi
obþinnut 1251250 kg de cl cloorurã
rurã de
vinil.
vin il. Calcul
Calculeazã eazã::
a) cant
cantit itat
atea
ea de poli
polime merr care
care se poat poatee obþi
obþine
ne
prin
prin poli
polimermeriz izar
area
ea clo
cloru
ruri
riii de vivini
nill obþi
obþinunutã
tã;;
Scri
Scriee fo
form
rmul
ulaa struc
structu
tura
ralã
lã a co
comp
mpus
usul
ului
ui b din b) can
cantittitatea
atea de 1,21,2-di-diclo
cloroe
roetantan necesarã
necesarã,,
schemã. ºt
ºtii
iind
nd cã rand randamamenentutull reac
reacþi þiei
ei es
este
te de 75%;
75%;
2. În ur
urma
ma cl
clor
orur
urãr
ãrii
ii to
tolu
luen
enul
ului
ui în pr
prez
ezen
enþa
þa c) vovolulumu
mull de HClHCl gazo azos care
care se el elim
imiinã
lu
lumi
minnii
ii,, se obþin
bþinee un am ames este
tecc de comp
compuº uºii (mãsu
(mã suraratt în cond
condiþ iþii
ii norm
normaleale de te temp
mperaeratu
turã
rã
clor
cloruura
raþi
þi care
care co
conþ
nþininee 18
184,4,66 kg de cl cloor. ºi presiu
presiune) ne)..
Calc
Ca lcul
ulea
eazãzã nu
numã
mãrurull de molimoli di dinn fiec
fiecararee 5. Fo
Follos
osin
indd ca matemateririii prim
primee doar
doar me metatann ºi
comp
compus us clor
clorur
urat
at ob
obþi þinu
nut,t, cu
cuno
noscâ
scând nd cã cl
clor
or,, se obþi
obþine
ne clclor
orururãã de benz
benzil ilid
iden
en,, care
care
rapo
raport
rtul
ul mola
molarr al aces
acesto tora
ra este
este 0,9 ,9,, iar
iar prin
prin hihidrdrol
oliz
izãã cond
conduc ucee la 2,65
2,65 g al alde
dehi
hidãdã
proc
procen
entu
tull de clor
clor din
din co compmpoz oziþ
iþia
ia fiecã
fiecãruruia
ia benz
benzoi oicã.
cã. Cu
Cuno nosc
scân
ândd cã rand
randame ament ntul
ul de
es
este
te 28
28%,
%, reresp
spec
ecti
tivv 44
44%.%.
3. Izomerul γ al hexacl
hexacloro orocicl
ciclohe
ohexanxanuluuluii este tr
tran
ansf
cal
calcu sfor
cule orma
mare
leazã
azã re
voalumu
volu me
meta
multannul
l deulumetan
ui es
met este
anteindetrod
intr 80us
%,(c.n
odus (c.n.)
.)
cuno
cunoscscut
ut sub
sub nu
nume
mele le de li lind
ndanan.. Aces
Acesta ta este
este ºi volu
volumumull de cl clor
or cons
consum umat at..
un in
inse
sectctic
icid
id pute
putern
rnic ic ºi se gãseº
ãseºte te în 6. La halo
halogegenanare
reaa foto
fotoch
chimimic
icãã a totolu
luen
enul
ului
ui se
proc
procen
entt de 1313%% în he hexaxaclo
cloro
rocicicl
cloh
ohexexanan.. obþine cu un randame ament de 65 % un compus
Calc
Ca lcul
ulea
eazãzã cant
cantit
itãþ
ãþililee de bebenz
nzenen ºi de clorclor halo
halogegenanatt care
care hihidr
drol
oliz
izat
at în cont
contin inua
uare
re tr
trec
ecee
ne
nece
cesa
sare
re pent
pentru
ru ob
obþiþine
nerereaa a 23
232828 kg de lind lindanan.. într-o aldehidã aromaticã. Cunoscând
can
cantitita
tate
teaa de al
alde
dehi
hiddã obþi
obþinu
nutãtã de 7,72
7,7288 g ºi
fapt
aptul cã s- s-aau introdus în reacþ acþie 12 mL de
to
tolu
luen 3
en (ρ = 0,86 g/cm ), sã se cal calculeze
randa
ran damen
mentu tull reacþ
reacþie
ieii de hi
hidr
drol
oliz
izã.
ã.

44
Exerci
Exerciþii
þii pentru
pentru rubrica
rubrica Facult
Facultati
ativ
v Probl
Problem
eme
e pentr
pentru
u concur
concurs
s

7. Scri
Scriee denu
denumi
miri
rile
le IUPA
IUPAC
C ale
ale ur
urmãt
mãtor
oril
ilor
or Teste
este complem
complement
ent simplu
simplu
compuºi halogenaþi:
compuºi halogenaþi: 10. Di
Dinn comp
compus
usul
ul cu form
formul
ulaa mole
molecu
cula
larã
rã
a) CH3—CH2—CH2—CH2—CH(Cl)2 C3H6Br
BrClCl prin
prin tr
trat
atar
aree cu ci
cian
anur
urãã de
b) CH3—CH=C—CH2—CH2—CH3 pota
potasi
siuu urma
urmatã
tã de hid
idro
roli
liza
za nu se po
poat
atee
| obþine:
I
*c) BrCH=CH—CH=CH—CH2—CH3 A.
B. acid
acid pent
2,2-
2,2-di
pe dimet
ntan metil
andi
dioiilpr
cprop
oic opan
andi
dioi
oicc
d) CH3—C≡C—CH2I C. 2-me
2-metil
tilbut
butand
andioi
ioicc
8. Scrie
Scrie formul
formulele
ele str
struct
uctura
urale
le pen
pentru
tru:: D. acid
acid 2-et
2-etil
ilbu
buta
tand
ndio
ioic
ic
a) 4-bromo-4-etil-2-octenã; E. acid
acid 2-et
2-etil
ilpr
prop
opan
andi
dioi
oicc
b) 2-iodo-2,3-dimetilheptan; UMF-CD (2004)
c) 5-cloro-1-heptenã;
d) 3-iodo-1-hexinã.
9. Scri
Scriee stru
structu
cturi
rile
le ºi de
denu
numi
miri
rile
le co
comp
mpuº
uºil
ilor
or
ha
halo
loge
gena
naþi
þi care
care au foform
rmul
ulaa C4H9Cl.
Care
Ca re es
este
te re
rela
laþi
þiaa de izom
izomer
erie
ie di
dint
ntre
re aceº
aceºti
tia?
a?

Test 4. La halogenarea a 200 m3 (c.n.) de acet

acetil
ilen
enãã
de puritate 96 % (în volume) cu HCl, se
1. Hi
Hidr
droc
ocar
arbu
bura
ra care
care pr
prin
in ha
halo
loge
gena
nare
re dã un folo
folose
seºt
ºtee un exce
excess de 10 % HCl. HCl. Cuno
Cunosc scân
ândd
co
comp
mpusus mono
monobr
brom
omur
urat
at ce co
conþ
nþin
inee cã ran
randame
dament ntuul reac
reacþþie
ieii es
este
te de 90 %,
41,45
1,45 % Br,Br, es
este
te:: (2p) calc
calcul
ulea
eazã
zã ma
masa sa de cl
clor
orururãã de vi
vini
nill obþi
obþinu
nutã
tã
A. pr
prop
openenãã ºi volumul de HCl gazos (c.n.) in inttrodu
roduss în
B. ace
aceti
tile
lenã
nã proces
ces. Ce tip de reacþ avut loc? (3p)
cþiie a avu
C. bu
buta
tann Din oficiu 1 p.

D. 2,2,3,3-tet
E. neop
ne open
2,2,3 enta
tannrametilbutan
,3-tetrametil butan
2. Prec
Preciz
izeaz
eazãã ti
tipu
pull re
reacþ
acþii
iilo
lorr de la ex
exer
erci
ciþi
þiul
ul
nr. 1. (1p)
3. Pri
Prin încãl
ncãlzi
zire
reaa cu o so
solu
luþi
þiee baz
azic
icãã a
2,2-dicloro-3-me
2,2-diclor o-3-metilbu
tilbutanul
tanului,
ui, se obþin
obþinee
o ceto
cetonã
nã.. (3p)
a) Scri
Scriee ecuaþ
ecuaþia
ia rea
reacþ
cþie
ieii de hi
hidr
drol
oliz
izã.
ã.
b) Calc
Calcule
uleazã
azã cantit
cantitatea
atea de 2,2
2,2-di
-diclo
cloro-
ro-
3-met
3-metil
ilbu
buta
tann ne
neces
cesarã
arã pe
pentntru
ru a ob
obþiþine
ne
2 kmol
moli cetonã, la un randamen entt de 80%.
 45

R–H
hidrocarburã Alcooli
R–OH Ar–OH Să ne amintim!
alcool fenol • Co
Comp
mpuº
uºii
ii hi
hidr
drox
oxil
ilic
icii sunt
sunt co
comp
mpuº
uºii or
orga
gani
nici
ci de
deri
riva
vaþi
þi di
dinn hi
hidr
droc
ocar
arbu
buri
ri pr
prin
in
înlocuirea unuia sau a mai multor atomi de hidrogen cu grupa hidroxil:
H–OH —OH.
apã
• Du
Dupã
pã ti
tipu
pull radi
radica
calu
lulu
luii hi
hidr
droc
ocar
arbo
bona
natt — alchil (R
(R)) sa
sauu aril (Ar) — de care se
R–OH Ar–OH leag
leagãã gr
grup
upaa hi
hidr
drox
oxil
il,, co
comp
mpuº
uºii
ii hi
hidrdrox
oxililic
icii se îm
împa
partrt în alcooli ºi fenoli.
alcool fenol
• Compuºii hidroxilici pot fi consideraþi ºi ca derivând de la apã prin
înlocuirea unui atom de hidrogen cu un radical organic (alchil sau aril).
Alcoolii ºi fenolii
po
pott fi co
cons
nsid
ider
eraþ
aþii ca de
deri
rivâ
vând
nd de la • Al
Alco
cool
olii
ii su
sunt
nt comp
compuº uºii hi
hidr
drox
oxililic
icii în ca
care re gr
grup
upaa fu
func
ncþi
þion
onal
alãã hi
hidr
drox
oxil
il,, —O
—OH,
H,
hidr
hi droc
ocar
arbu
buri
ri sau
sau de la ap
apã.
ã. este
este lega
legatãtã de un atom
atom de ca carb
rbon
on sa
satutura
rat.t. Fo
Formrmul
ulaa ge
gene
nera
ralã
lã a al
alco
cool
olil
ilor
or eseste
te::
R–OH, un unde
de R eststee un radadiica
call alc
lchi
hill.
• Fermentaþia alcoolicã (ca (care
re tra
transf
nsform
ormãã zah zahari
aridel
delee în alcool
alcooli)i) ºi fermentaþia
aceticã (car
(caree tran
transf
sfor
ormã mã vi
vinu
null în oþ
oþet
et)) su
sunt nt pr
prin
intr
tree ce
cele
le mai
mai vevech
chii ºi ma
maii de
dess
utilizate
utilizate reac
reacþii
þii chim
chimice.ice.

Facultativ
Denumire şi izomerie
Instala
Inst alaþia
þia pentru
pentru obþine
obþinerea rea alcool
alcoolulu
uluii Denu
De numi
mire
reaa alco
alcool
olil
ilor
or se obþiobþine
ne prin
prin adãuadãugagare
reaa su
sufi
fixu
xulu
luii -ol sau a
etil
etilic
ic prin
prin ferm
fermen
enta
taþiþiaa al
alco
cool
olic
icãã are
are la prefixului hidroxi- la numele
numele hidroc
hidrocarb arburi
uriii coresp
corespunz
unzãto
ãtoare
are..
bazãã ecuaþi
baz ecuaþiaa reacþi
reacþiei:
ei:  Dupã regulile IUPAC, se alege catena de bazã ca fiind cea mai
enzime
C6H12O6 → 2C2H5OH + 2CO2 lu
lung
ngãã caten
catenãã care
care conþ
conþin inee grup
grupaa —OH,
—OH, se denu
denumeº
meºtete hi
hidr
droc
ocar
arbu
bura
ra
Glucozã Alcool et
etilic cor
coresp
espunzãtoare cat ateenei de bazã indicân când poziþia grupei —OH
prin indicele
ele numer
meric cel mai mai mic
mic posibil ºi la sf sfâârºit se adaugã
O b s e rva ţ i e
sufixul -ol. Pozi
Poziþiþiil
ilee al
alto
torr radi
radica
cali li sau su
subs
bsti
titu
tuen
enþi
þi di
dinn mo
mole lecu
culã
lã se
Cate
Catena
na de bazã
bazã (car
(caree co
conþ
nþin
inee gr
grup
upaa pr
preci
ecizea
zeazã
zã pr
prin
in in
indi
dici
ci numer
numeric ici.i.
hi
hidr
drox
oxil
il)) poat
poatee sã nu fie
fie ce
ceaa mai  Den
Denumumirirea
ea uz
uzua
ualãlã a al
alco
cool
olil
ilor
or se obþi
obþine
ne folo
folosi
sind
nd terme
termenu null alcool,
lung
lungãã dint
dintre
re ca
cate
tene
ne.. De ex
exem
empl
plu:
u: urmat de numel
mele radi
adical
calului hidrocarb
arburii cu acel
acelaº
aºii numãr de
ato
atomi de carb
carboon ºi st
stru
ruct
ctur
urãã la care
care se adau
adaugã
gã su
sufi
fixu
xull -ic.
Exemplu. Formulele de structurã ºi denumirile butanolilor
izomeri:
a) CH3–CH2–CH2–CH2–OH b) CH3–CH–CH2–CH2
|
OH
3-Metil-3-propil-1-heptanol 1-Butanol 2-Butanol
1-Hidr
1-Hidroxi
oxibut
butan
an (Al
(Alcoo
cooll n-b
n-buti
utilic
lic)) 2-H
2-Hidr
idroxi
oxibut
butan
an (Alcoo
(Alcooll sec
sec-bu
-butil
tilic)
ic)
O b s e rva ţ i e CH3 CH3
1-Bu
1-Buta
tano
nolulull este
este ce
cell ma
maii im
impoport
rtan
antt | |
dint
dintre
re ce
ceii patr
patruu al
alco
coololii buti
butili
lici
ci.. Se c) CH3–CH–CH2–OH d) CH3–C–CH3
|
folo
fo
falose
fabrseºt
bric ºteea
icar
areae caun
solv
so
orlven
unor esent
esent þe
pent
pentru
enþe derufruc
frlacu
lacuri
teri,ºi, la
ucte în 2-Metil-1-propanol 2-MetilOH
-2-propanol
parfumerie. Izo
Izobu
buta
tano
noll (Alcoo
lcooll iz
izob
obuuti
tillic
ic)) Terþ
rþbu
buta
tano
noll (A
(Allco
coool te
terþ
rþ-b
-but
utiili
licc)
 46

Compuºii a, b, c ºi d au acee aceeaº

aºii fo
form
rmul ulãã mol
molecul
ecular
arã,
ã, C4H10O,
darr stru
da struct
ctur
urii di
dife
feri
rite
te,, de
deci
ci su
sunt
nt izom
izomer eri.i.
Compuºii a — b ºi c — d sunt izomeri de poziþie ai gr grup
upei
ei hi
hidr
drox
oxil
il;;
a(b) — c(d) sunt izomeri de catenã.

Pe lâng
lângãã izomeria de catenã (cau
(cauza
zattã de rami
ramifi
fica
care
reaa cate
catene
nei)
i) ºi
izomeria de poziþie (cauzat
atãã de locul pe car
care grupa hidroxil, OH, îl

po
poat
ateezatã
(cau
(cauza ocup
oc
tãupa
dea preze
înezenþ
pr cate
catenã
nþanã),
), alco
a un al
orcool
unor olii
gr ii emai
grup
upe ma
fuincþi
funcpr
prez
ezin
þionintã
onalale diizomerie
tãe ºidife
feri
rite). de funcþiune
te). Model
Model str
struct
uctura
urall al molecu
moleculei
lei
Alcoolii (R–OH) ºi eterii (R’–O–R”) sunt izo izomer
merii de de alc
alcool
ool terþbu
terþbutil
tilic
ic
funcþiune.
Exemplu. Izomerii de funcþiune ai butanolilor sunt urmãtorii
et
eter
eri,i, avân
avândd acee
aceeaº
aºii fo
form
rmululãã mole
molecu cula
larã
rã,, C4H10O:
CH3–CH2–O–CH2–CH3 CH3–O–CH2–CH2–CH3
Dietileter Metilpropileter
CH3–O–CH–CH3
|
CH3
Metilizopropileter
Mode
Modell stru
structu
ctura
rall desc
deschi
hiss al
dietileterului
 Denumirea alcoolilor care conþin în molecula lor o legãturã
co
cova
vale
lent
ntãã dubl
dublãã (alchenoli) sau triplã (alchinoli) se face astfel O b s e rva ţ i e
Sistem
Sistemul
ul IUP
IUPACAC ofe
oferã
rã pri
priori
oritat
tatee
încât grupa hidroxil sã aibã indicele minim in indi
dife
fere
rent
nt dacã
dacã grupel
gru pelor
or funcþi
funcþiona
onale
le (al
(alcoo
coolii
lii au
le
leggãtur
ãturaa mult
multiiplã
plã fa
face
ce sau
sau nu pa
part
rtee din cate
catena
na de ba
bazã
zã.. priori
prioritat
tatee asu
asupra
pra alc
alchen
henelo
elorr sau
Exemple: alchinelor).

 Numele
Nume le alco
alcoooli
lilo
lorr pol olih
ihid
idro
roxi
xillic
icii se obþbþin
ine,
e, co
connfo
form
rm regu
reguli
lilo
lorr
IUPAC,
IUP AC, prin
prin in
inte
terca
rcala lare
reaa pa
part
rtic
icul
uleiei di, tri, tetra etc.
etc. înt
ntre
re denu
denu--
mirea
mirea hi
hidr
droc
ocar
arbu
buririii ºi su
sufi
fixu
xull ol.
Alcooli
Alcooliii dihidr
dihidroxi
oxiliclicii sunt numiþi glicoli.
sunt numiþi
Exemple:

Mode
Modell struc
structur
tural
al al mole
molecu
cule
leii de
etilenglicol
 47

Proprietăţi fizice (Facultativ)

Star
Stare
e de Culoare Puncte
Puncte de fi
fier
erber
beree
Densitate Solubilitate
agregare Miros Punc
Puncte
te de to
topi
pire
re
Termenii Alcoolii normali Densitatea Asemãnãtor apei, care are Contrar hidroca
Contrar hidrocarburil
rburiloror
inferiori cu C1 pânã
pânã la alcooli
alco olilor
lor est
estee te
temp mper
erat atur
uraa de fierfierber
beree foar
foarte te corespunzãto
coresp unzãtoare, are, alcooli
alcooliii
sunt C11 at
atom
omii de maii micã
ma micã ri
ridic
dicat
atãã co compmpar arat
ativ
iv cu ale sunt
sunt solu
solubi bilili în apã
apã dato
datori ritã
tã
lichizi, de
decâ apei, hidr
câtt a apei hidruriurilor
lor cel
celorl
orlalt
altee elem
element entee legãt
legãtur
urilo
ilorr de hidrhidrog
ogenen cacarere
carb
carbon
on în
cei dar veci
vecine ne ox oxigeigenunului
lui în tabe
tabelulull se st
stab
abileilesc
sc într
întree
superiori molecul
mole
incoloculã
inc ri ãºi sun
sunt
au ut n superioarã period
per iodic ic (N
(NH H3, H2S, HCl) ºi mole
mo lecu
cule lele
le de alcoalcoololii ºi
sunt miros hidrocarbu- al
alco cool
oliiii au punc
puncte te de fier
fierbe
berere ºi mole
mo lecu
culellelee de ap apã.ã.
solizi. rilo
rilorr core
cores-s- de to topi
pire re ano
anorm rmalal de ri ridi
dica
cate te Solubil
Solubilita
itatea
tea alc alcool
oolilor
ilor în
caracteristic.
punzãtoare. în comparaþie cu ale altor apã
apã sc
scadadee odatodatãã cu mãrir ãrirea
ea
Odat
Od atãã cu radica
radicalulu
luluii hidr
hidrocaocarbo
rbonatnat ºi
creºterea comp
compuº uºii cu ma masese mo molelecu
cular
laree
compar
com parabilabile. e. Ace
Aceastastaa se creº
creºte
te ododatatãã cu înmuînmulþlþirirea
ea
numãr
num ãrulu
uluii de nu
numã
mãrurululuii de grup
grupee hidr
hidroxoxil.
il.
grupe
gru pe hidr
hidroxoxilil din datore
dat oreazãazã legãlegãtur
turilo
ilorr de
molecul
mole culãã dis
dispar
paree hi
hidr drog
ogen en ca carere se ststab
abililes
escc într
întree
mirosul mole
mo lecu
cule lele
le de alco
alcoolol (în
(în st
star
aree
caracteristic lilich
chid
idãã sasauu soli
solidã
dã)) ºi care
care
alcoolilor condu
conducc la as asococier
iereaea ac
acesesto
torara,,
monohidroxilici, asem
asemãn ãnãt ãtoror mo
molelecu
culelelor
lor de apã apã..

apare gustul
ºi Pu
Punc
ncte
tele
le de
alcoolilor fier
fisc
cresc
cre erbe
bere
di rect
dire
rectale
ale
dulce scade Legã
Legãtur
turililee de hi
hidro
droge
genn înt
între
re
toxicitatea. proporþi
propor þiona
onall cu masa
masa mole
mo lecu
culelele
le de al
alco
coolol ºi
mole
mo lecu
cula
larã
rã ºi cu numã
numãru
rull de mole
molecu
culelele
le de apã
apã expl
explicicãã
grupe
grupe hidr
hidroxi
oxill di
din
n mole
molecu
culãlã. solubi
solubilit
litatea
atea alcalcool
oolilo
ilorr în apã.
apã.

Proprietăţi chimice
Proprietăţi
Pro
roppriet
rietãþ
ãþil
ilee chim
chimic
icee al
alee al
alco
cool
olil
ilor
or se dato
datore
reaz
azãã pola
polari
ritã
tãþi
þiii grup
rupei
fu
func
ncþi
þion
onal
alee hi
hidr
drox
oxil
il,, —OH,
—OH, care
care conf
confer
erãã mo
mole
lecu
cule
leii un caract
caracter
er pola
polar.
r.
Programa
Atomul de oxigen polarizeazã atât
 Caracterul acid al alcoolilor
legã
legãtu
tura
ra C—
C—O,
O, cât
cât ºi le
legã
gãtu
tura
ra O—H.
O—H. Faþþã de mijl
Fa mijlooacel
acelee ob
obiiºn
ºnui
uite
te pentr
entruu det
eter
ermi
mina
nare
reaa acid
acidit
itãþ
ãþii
ii (de
(de
C2 ex
exem
empl
plu,
u, faþã
faþã de indi
indicacato
tori
riii de pHpH),), al
alco
cool
olii
ii su
sunt
Cu unele metale, alcoolii se comportã ca acizi foarte slabi
nt neut
neutri
ri..
hidrogen (metalu
(met alull înl
înlocu
ocuieºt
ieºtee hidrog
hidrogenu
enull grupei
grupei hidrox
hidroxil)
il)..
Pr
Prin
in trat
tratar
area
ea cu sodiu, al alco
coooli
liii se tr
tran
ansf
sfor
ormã
mã în sãruri de sodiu,
numite alcoxizi, cu degajegajar
aree de hi hiddrog
rogen:
en:
R–OH + Na → R–O—Na+ + 1/2H2↑
R–OH
alcool alcoxid
apã sodiu
rece
Al
Alco
coxi
xizi
ziii meta
metale
lelo
lorr al
alca
cali
line
ne su
sunt
nt comp
compuuºi io
ionniz
izaþ
aþii ºi în cont
contac
actt
etanol
cu ap
apaa hi
hidr
drol
olize
izeazã
azã::
ONa + HOH →
R–O
R– ← RO
ROH
H + NaOH

Acþiunea sodiului asupra etanolului alcoxid alcool

CH3CH2OH + Na → CH3CH2ONa + 1/2H2↑
/2H Excesu
Excesull de ap
apãã depla
eplaseseaz
azãã ech
echil
ilib
ibru
rull sp
spre
re drea
dreappta cu form
formar
area
ea
Etanol Etoxid ddee so
sodiu co
comp
mplet
letãã a alcoo
alcoolu
lulu
lui.i.
 48

 Reacþia de dehidratare intramolecularã a alcoolilor este o

reacþie de eliminare a apei ºi are loc în prezenþa acizilor tari
(H2SO4, H3PO4), la cald
cald,, cu fo
form
rmar
area
ea alch
alchen
enei
ei::
R–CH–CH t°C R–CH CH + H O
R–CH–CH3 → =
H 2 2
| 2SO4
OH
alcool alchenã

Prin
Prin de
dehi
hidr
drata
atare
reaa etan
etanol
olul
ului
180°Cui se ob
obþi
þine
ne eten
etena:
a: Dehidratare
Dehidratareaa etanolului
etanolului
CH3–CH2–OH → CH2 = CH2 + H2O
H2SO4
Etanol Etenã

La dehidratarea alcoolilor superiori se po

pott pr
prod
oduc
ucee iz
izom
omer
eriz
izãr
ãrii
care duc la obþinerea de alchene di
dife
feri
rite
te de cele
cele prevã
revãzu
zute
te pe baza
aza
formulei
formu lei alcool
alcoolului:
ului:

Dehidratarea 2-butanolului
Când existã ma
Cân maii mul
multe posibilitãþi de elimiminnare a ape
apei dintr-un
alco
alcoool, se elim
elimiinã hid
idro
roge
genn pr
pref
efer
eren
enþi
þial
al de la ato
atomu
mull de carb
carbon
on
veci
cinn grupei —OH cel mai sãrac în hidrogen (regula lui Zaiþev).
Astfel
Astfel,, la dehidr
dehidrata
atarea
rea 2-
2-but
butano
anolul
lului
ui se ob
obþin
þinee majori
majoritar
tar 2-bu
2-buten
tena:
a:

Dehidrata
Dehidratarea
rea unui
unui alc
alcool
ool
în mediu de acid sulfuric

 Reacþii de oxidare. În prezenþa agenþilor oxidanþi, cum ar fi

dicromatul de potasiu în soluþie acidulatã cu acid sulfuric (care
dã o ox
oxididar
aree bl
blân
ândã
dã a alco
alcool
olil
ilor
or)) sau
sau permanganatul de potasiu în
solu
soluþi
þiee acidu
acidulalatã
tã cu aci
acidd su
sulf
lfur
uric
ic (care
(care ox
oxid
ideaz
eazãã en
ener
ergi
gicc al
alco
cool
olii
ii),
), Etan
Etanol
ol +
soluþi
soluþiee acidã
acidã
alcoolii primari se trantransf
sfor
ormã
mã în compuºi carbonilici (aldehide), de dic
dicrom
romat at
respe
respect
ctiv
iv în acizi carboxilici. de pota
potasi siuu
reacti
reactivv Schiff
Schiff înro
înroºit
ºit
Oxid
Oxidar
area
ea bl
blân
ândã
dã a etan
etanol olul
ului
ui

O b s e rva ţ i e

Rea
Reacti
co
coloctivul
lore vulã în
reaz
azã Sc
Schif
hiff,
rozzf,înincolo
ro incolor,
pr
prez r, se
ezen
enþaþa
aldehidelor.
 49

Ştiaţi că...
Reac
Reacþiþiaa de oxid
oxidar aree blân
blândãdã a
et
etan
anol
olul
ului
ui a stat
stat la baza
baza tetest
stul
ului
ui de
alcoolem
alco olemie ie pent
pentru ru cond
conducãt
ucãtorii
orii auto
auto..
Ac
Aces
estt te
test
st nu mamaii este
este de actu
actual
alit
itat
ate,
e,
deoare
deo arecece exi
existã
stã une
unelele alim
aliment
entee
(fruc
(fructe,
te, bã
bãutu
uturiri rãcor
rãcorititoar
oare)
e) care
care nu
conþin
con þin alcoo
alcool,l, dar con
conþin
þin al
aldeh
dehide
ide..

Experimentează! Reacþia de oxidare blândã a etanolului

Atenþie! Ac
Acidu
idull sul
sulfur
furic
ic est
estee corozi
coroziv!
v!
Reac
Reacti
tivi
vi ºi us
uste
tens
nsiile Mo
Mod
d de lu
lucr
cru
u
etanol Toarnã în eprubetã 2 mL de etanol, 4-5 mL
di
dicr
crom
omat
at de po
pota
tasi
siuu so
solu
luþi
þiee de K2Cr2O7 ac
acid
idul
ulat
atãã cu H2SO4.
so
solu
luþiþiee acid
acidãã de
dicromat H2SO4 diluat Încãlzeºte eprubeta.
de Ce consta
constaþi?
þi?
potasiu eprubetã
bec de gaz
etanol Interpretarea
Interpretarea experimentulu
experimentuluii
Et
Etan
anol
olul
ul,, în pr
prez
ezen
enþa
þa so
solu
luþi
þiei
ei de K2Cr2O7 ac
acid
idul
ulat
atãã cu H2SO4 la ca
cald
ld,, su
sufe
ferã
rã o
ox
oxid
idar
are
carac e istic
caracter bl
blân
teristândã
ic dã,
de, mer
tran
transf
mereesfor
ormâ
mând
verzi:ndu-
verzi: u-se
se în al
alde
dehi
hidã
dã ac
acet
etic
icã,
ã, un co
comp
mpus
us av
avân
ândd mi
miro
ross
Solu
oluþia
þia de K2Cr2O7 este portocalie.
portocalie.
Solu
Soluþiþiaa de Cr2(SO4)3 este verde.
verde. 3CH3CH2O H + K2Cr2O7 + 4H2SO4 → 3CH3CHO + K2SO4 + Cr2(SO4)3 + 7H2O
Etanol Aldehidã aceticã
So
Solu þiaa de K2Cr2O7 îºi schimbã culoarea din portocaliu (ionii Cr2O72— dau
luþi
culo
culoar
areaea po
port
rtoc
ocal
alie
ie)) în ve
verd
rdee (i
(ionii Cr3+ dau cul
onii culoar
oarea
ea ver
verde)
de)..

Experimentează! Reacþia de oxidare energicã a etanolului

Atenþie! Ma
Manip
nipule
uleazã
azã cu gri
grijã
jã aci
acidul
dul!!
solu
soluþiþiee ac
acid
idãã de Reac
Reacti
tivi
vi ºi us
uste
tens
nsiile Mo
Mod
d de lu
lucr
cru
u
permanganat
de pota
potasi siuu etanol Toarn
oarnãã în epru
eprube
betã
tã 2 mL etan
etanol
ol,, 4-5
4-5 mL so
solu
luþþie
de KM
KMnOnO acacid
idula
ulatã
tã cu ac
acid
id sulf
sulfur
uric
ic..
per
perman
mangan
ganat
at de 4
potasiu Încãlzeºte eprubeta.
etanol soluþie H2SO4 diluat Apropie de gura eprubetei hârtia de turnesol
incolorã hâ
hârt
rtie
ie de tuturn
rnes
esol
ol umezitã.
ep
epru
rube
betã
tã,, be
becc de ga
gazz
Soluþiaa care
Soluþi care conþin
conþinee Interpretarea
Interpretarea experimentulu
experimentuluii
ioni
ioni de perma
permangngan
anat MnO4—
at MnO Et
Etan
anol
olul
ul,, în pr
prez
ezen
enþa
þa so
solu
luþi
þiei
ei ac
acid
idul
ulat
atee de KM
KMnO nO4, la ca
cald
ld,, se ox
oxid
idea
eazã
zã en
ener
ergi
gic,
c,
are culculoar
oarea
ea vio
violet
let..
transf
transform
ormând ându-s
u-see în aci
acidd ace
acetic
tic;; int
interm
ermedi
ediar,
ar, se formea
formeazã
zã aldehi
aldehida
da ace
acetic
ticã.
ã.
Solu
Soluþiþiaa ce conþ
conþin
inee ioni Mn2+
ioni
Ecua
Ecuaþi
þiaa reac
reacþiþiei
ei care
care a av
avutut lo
locc es
este
te::
este inc
incolo
olorã.
rã.
oxidare
oxidare energicã
energicã
CH3CH2OH + 2[O] → CH3COOH + H2O
Etanol Acid acetic

Acid
Ac
tu idul
turn ulol.acet
rnes
esolac etic
. Soicluþi
Solu ob
obþi
þiaaþinu
nutperm
de t are
pe arrman
e anga
ungana
mi
miro
ros
t sdeîn
nat înþe
þepã
po pãto
pota torur ºi
tasi
siu îºico
îºicolo
lore
sc
schireaz
himb azã
mbã ãã cu
înloar
ro
roºu
culo ºueahâ
area hârt
rtia
diniavi
din de
viol
olet
et
(io
(ionii
nii MnO4 dau — dau culo
culoararea
ea vi
viol
olet
et)) în in
inco
colo
lorr (d
(dat
ator
orit
itãã io
ioni
nilo
lorr de Mn ).2+
 50

 Alchilarea alcoolilor
alcoolilor cu oxid de etenã esteeste o reac
reacþi
þiee care
care con
const
stãã O b s e rva ţ i e Programa

în introducerea
introducerea grupei etoxi, –CH2–CH2–O–, în molecula Pri
Prinn etoxil
etoxilare
areaa alcool
alcoolilo
ilorr graºi
graºi cu
unui
nui alco
alcool
ol ºi de aceea
ceea se mai
mai numeºt
meºtee ºi reacþ
eacþie
ie de eto
etoxililar
are.
e. ox
oxid
id de eteten
enãã se ob
obþi
þinn de
dete
terg
rgen
enþi
þi C2
Prin
Prin etoxi
etoxila
lare
reaa alco
alcool
olil
ilor
or se ob
obþi
þinn hidroxieteri. neioni
nei onici
ci (ag
(agenþ
enþii act
activi
ivi de supsupraf
rafaþã
aþã,,
substa
sub stanþe
nþe care
care modifi
modificã cã propri
proprietã
etãþil
þilee
superf
sup erfici
iciale
ale ale lic
lichid
hidelo
elorr în car
caree
sunt dizo
dizolvaþi
lvaþi).
).

Să ne amintim
 Reacþia de esterificare este reacþia dintre un acid ºi un alcool, în urma
cãreiaa rezul
cãrei rezultã
tã ester ºi apã.
Cu acizii minerali, alco
alcool
olii
ii cond
conduc
uc la fo
form
rmar
area
ea esterilor anorganici:
R–OH + HOSO
R–OH HOSO3H → R–OSO3H + H2O
alcool sulfat acid de alchil
Exemple. Est
Esteri
erific
ficare
areaa etanol
etanolulu
uluii cu aci
acidul
dul sul
sulfur
furic:
ic: acid termometru
+ refrigerent
C2H5–OH + HOSO3H → C2H5–OSO3H + H2O alcool
+ ap
apãã cu
Etanol Sulfat acid de etil H2SO4 gheaþã
Este
sterificarea glicerolul uluui cu acid azotic condu ducce la tri
rinnitratul
ap
apãã re
rece
ce
glic
glicer
erol
olul
ului
ui,, nu
numi
mitt ºi ni
nitr
trog
ogli
lice
ceririnã
nã,, care
care este
este un expl
exploz
oziv
iv pu
putetern
rnic
ic,,
reºou
uti
utiliz
lizat
at la fab
fabric
ricare
areaa din
dinami
amitei
tei.. ester
CH2–O–OH H H–O–NO2 CH2–O–NO2 Instal
Instalaþi
aþiee pentru
pentru esteri
esterific
ficare
areaa ºi
| |
CH –OH + H–O H–O–NO –NO2 → CH–O–NO2 + 3H2O dis
distil
tilare
areaa esteru
esterului lui obþinu
obþinut.
t.
| | În balon, se încãlzeºte un amestec
CH2–O–OH H H–O–NO2 CH2–O–NO2 de acid
acid carb
carboxoxililic
ic,, al
alco
cool
ol ºi câ
câtev
tevaa
Glicerol Acid azotic Trinitratul glicerolului (Nitroglicerina) pi
picã
cãtu
turi
ri de H2SO4 concentrat
(catalizator).
Tr
Trin
init
itra
ratu
tull glic
glicererol
olul
ului
ui este
este un comp
compus
us fo
foar
arte
te in
inst
stab
abil
il,, ca
care
re la ce
ceaa Exemple:
maii micã
ma micã inte
intervrven
enþi
þiee exte
exteri
rioa
oarã
rã se desc
descom
ompupune
ne,, pu
punâ
nândnd în li
libe
bert
rtat
atee 1) Pre
Prepar
parare
areaa formia
formiatul tului
ui de metil:
metil:
mari
ma ri ca
cant
ntit
itãþ
ãþii de gaze
gaze:: HCOOH + CH3OH ←→ HCOOCH3 + H2O
COO
4C3H5(ONO2)3 → 12CO2 + 10H2O + 6 N2 + O2 Cu
Cumm este esteru
rull este
este comp
compususul
ul mai
mai
volatitil,l, el se va
vola vapo
pori
rize
zeaz
azãã pr
prim
imul
ul..
Cu acizii organici (acizi carboxilici), alcoolii conduc la formarea 2) Pre
Prepar parare
areaa acetatu
acetatului
lui de etil:
etil:
esterilor
esterilor organ
organici:
ici: CH3COOH + C2H5OH ←→ CH3COOC2H5
R–COOH
R–CO OH + HO–R’ → ← R– R–CO COOR
OR’’ + H2O + H2O
Tempera
emperaturturileile de fierbe
fierbere re ale
acid alcool ester apã
al
alco
cool
olul
ului
ui ºi este
esteru rulu
luii sunt
sunt foar
foarte
te
apro
apropi
piat
ate.
e. Di
Dist
stililat
atul
ul este
este un amesamestetecc
CH3COOH + HO–C2H5 →
← CH3–COOC2H5 + H2O de este
esterr ºi al alco
cool
ol..
Acid acetic Etanol Acetat de etil Apã
 Oxida
Oxidarea
rea bioc
biochimic
himicãã a alcoo
alcoolilor
lilor (fer
(ferme
ment
ntaþ
aþia
ia acet
acetic
icã)
ã).. Ox
Oxid
idar
area
ea
etanolului, în prezenþa oxigenului din aer, catalizatã de alcool O b s e rva ţ i e
dehidrogenazã , o enzimã produsã de bacteria Mycod erma aceti, îl
Mycoderma Pri
Prinn ac
aceas
eastã
tã rea
reacþi
cþiee biochi
biochimic
micã,
ã,
transformãã în acid acetic:
transform vi
vinu
null (o solu
soluþi
þiee ap
apoa
oasã
sã de etetan
anol
ol))
CH3–CH2–OH + O2 → CH3–COOH + H2O es
este
te tr
tran
ansfo
sform
rmatat în oþ
oþet
et (o so
solu
luþi
þiee
Etanol Acid acetic ap
apoa
oasã
sã de ac
acid
id ac
acet
etic
ic).
).
 51

Ştiaţi că... Acþiunea fiziologicã a alcoolilor

Etan
Etanol
olul
ul se ut
util
iliz
izea
eazã
zã ca anti
antidodott în  Metanolul este
este ot
otrã
rãvi
vito
tor.
r. In
Inge
gera
ratt în ca
cant
ntit
itãþ
ãþii mi
mici
ci pr
prov
ovoa
oacã
cã or
orbi
bire
rea,
a, ia
iarr în
cazul
cazul intoxi
intoxicaþ
caþiei
iei cu met
metano
anol,l, cant
cantit
itãþ
ãþii ceva
ceva ma
maii ma ri (≈30 mL
mari mL)) prprov
ovoa
oacã
cã moar
moarte
tea.
a.
deoarece
deoa rece etan
etanolul
olul înce
încetine
tineºte
ºte
metaboli
meta bolismul
smul meta
metanolu
nolului
lui prin  Etanolul, cononsu
summat în can anti
tittãþ
ãþii mi
micici,, es
estte st
stup
upeefi
fian
antt, ia
iarr în cant
ntiitãþi
tãþi mai
acþiune
acþiune comp
competit
etitivã,
ivã, ambi
ambiii alco
alcooli
oli mari
ma ri este
este to
toxi
xic,
c, pr
provovoc
ocân
ândd eueufofori
riee pr
progogreresi
sivã
vã,, dedezi
zinh
nhib
ibar
are,
e, mi
micº
cºor
orar
aree a
degradân
degr adându-se
du-se pe alco
alcoolde
oldehidr
hidro-
o- sens
sensul
ului
ui ju
jude
decã
cãþi
þii,i, ur
urma
matã
tã de ananeseste
tezi
ziee ge
gene
nera
ralã
lã,, co
comã
mã ºi mo moar
arte
te..
genaza
gen aza hep
hepati
aticã.
cã. Vi
Vitez
tezaa de deg
degrad
radare
are  Glicerolul nu este
este to
toxi
xicc pe
pent
ntru
ru or
orga
gani
nism
sm.. Su
Subb fo
form
rmãã de solu
soluþi
þiee ap
apoa
oasã
sã se
a et
etan
anol
olul
ului
ui este
este de trei
trei ori
ori mai
mai ma marere
decât
dec ât cea
cea a met
metano
anolul
lului.
ui. fo
folo
lose
seºt
ºtee ca em
emol
olie
ient
nt al pi
piel
elii
ii ºi la tr
trat
atam
amen
entu
tull va
vari
rice
celo
lor.
r.

Aplicaţii 5. Dete
Determi
rminã
nã com
compuº
puºii
ii a ºi b din ecu
ecuaþi
aþiile
ile
urmãto
urmãtoarel
arelor
or rea
reacþii
cþii chimic
chimice:
e:
1. De
Dete
term
rmin
inãã fo
form
rmul
ulaa br
brut
utãã ºi fo
form
rmul
ulaa mole
molecu
cu-- a) a + CH3COOH →← CH3COOCH2CH2CH3 + H2O
la
larã
rã a un
unei
ei subs
substa
tanþ
nþee or
orga
gani
nicece care
care co
conþ
nþin
inee Acid ac
acetic Acetat de
de n-propil
52,17
2,17%% C, 13,04
3,04%% H ºi rest
restuul oxi
xiggen,
en, t°C,
°C, H2SO4
cu
cunnoscâ
oscânnd cã 0,1 g susubbstan
stanþãþã adu
adusã în star
staree b) b → H3C—C=CH—CH2—CH2—CH3 + H2O
|
de vapo
vapori
ri ocu
ocupã în coconndi
diþi
þiii norm
normalalee un CH3
volum de 48,69 cm3. 2-Metil-2-hexenã
KMnO4
Ce fo
form
rmul
ulee stru
struct
ctur
ural
alee pr
prop
opui ui pe
pent
ntru
ru
substan
sub stanþa
þa dat
datã?
ã? H2SO4 CH3–CH2–COOH + H2O
c) a + 2[O] → Acidd propan
Aci propanoic
oic
2. Scri
Scriee ecua
ecuaþi
þiil
ilee re
reac
acþi
þiil
ilor
or de ob
obþi
þine
nere
re a 2 2 7K Cr O
d) a + [O] → CH3–CH2–CHO + H2O
etan
etanol
olul
ului
ui fo
folo
losi
sind
nd ca mat
mater
erie
ie pr
primã
imã H2SO4
Propanal
metanul.
3. Din 60 m3 acet
acetil
ilen
enã,
ã, mã
mãsu
sura
raþi
þi la 91
91°C
°C ºi 6. Ce cant
cantit
itat
atee de al
alco
cool
ol et
etil
ilic
ic de conc
concen
entr
traþ
aþie
ie
4 atm ºi folosind ca mat ater
eriii prime H2, H2O, 92% po
92% poat
atee fi obþi
obþinu
nutã
tã prin
prin ferm
fermen
enta
taþi
þiaa a
H3PO4/Al2O3, se obþi obþinene,, print
rintr-
r-uun ºir
ºir de 9000 Kg de gl
90 gluucozã
cozã??
reacþii
rea cþii,, alco
alcooluolull etilic
etilic.. 7. Ca
Calc
lcul
ulea
eazã
zã volu
volumu
mull de et
eten
enãã (c.n.) obþi
obþinu
nutt
a) Scri
Scriee ecua
ecuaþi þiil
ilee re
reac
acþiþiil
ilor
or care
care au lo loc;
c; di
dinn 40
4000 Kg de al alco
cool
ol et
etil
ilic
ic de conc
concenentrtraþ
aþie
ie
b) Ca
Calclcululeaz
eazãã cant
cantititat
ateaea de acid
acid ace
acetiticc 92%,
92%, dacã
dacã rand
randam amen
entutull reac
reacþiþiei
ei es
este
te de 75%.
75%.
obþi
ob þinu
nutãtã pr
prin
in ox
oxididar
area
ea enenerergi
gicã
cã a 8. Prin tratarea
area la cald cu aci cidd sulfuric a
alcool
alc oolulu
uluii etilic
etilic (KM
(KMnO nO4/H2SO4); 700 cm alc 3 alcoo
ooll et
etil
ilic
ic,, cu dens
densititat
atea
ea
c) Care es estte volumul mul de met metan din car care se 3
0,79g/cm , se obþine etena. Care are este
obþi
ob þine
ne prprin
in dedescscom
ompu punenerere acet
acetililen
ena,a, cu un volu
volumumull de eteten
enãã obþi
obþinunut,t, dacã
dacã rand
randame
ament ntul
ul
ra
rand
ndam amen entt de 15 15%?%? reacþiei este de 80%, la 2 atm ºi 27°C?
4. Scri
Scriee ecua
ecuaþi þiil
ilee re
reacacþi
þiil
ilor
or de fo form
rmararee a 9. Un ester provenit de la un aci cidd
alco
alcoxi
xizizilo
lorr pe
pentntru
ru alco
alcool oliiii de ma
maii jo
joss ºi mono
mo nocar
carboboxi
xili
licc satur
saturatat ºi un mono
monoal alco
cool
ol cu
ec
ecua
uaþi
þiil
ilee re
reacþ
acþiiiilo
lorr de hihidr
drololizã
izã a alco
alcoxi xizi
zilo
lorr acel
acelaºaºii numã
numãrr de at atom
omii de carbcarboon, con
conþi þine
ne
obþinuþi: 54,5
54 ,54%
4% C; 9,099,09% % H ºi are are masa
masa mole
molecu cula
larã
rã
a) me
meta tano
noll ºi sodi
sodiuu egal
egalãã cu 88. Ca Care re es
este
te es
esteteru
rul?
l? Scri
Scriee ecua
ecuaþi þiaa
b) izop
c) prop
pr
iz opan
anol
opro olnol
ropa
panoºil sodi
so
ºi diu
soudiuu
sodi reacþie
reac þieii de esterif
esterificar
icare.
e.
52

10. Se ames
ameste
tecã
cã 97
97,8
,822 g so
solu
luþi
þiee de acid
acid acet
acetic
ic de ma
masãsã),
), cons
consta
tant
ntaa de echi
echili
libr
bruu a reac
reacþi
þiei
ei de
92% cu 92 g soluþie de alcoo cool metilic 88% esterifica
esterificare
re este:
ºi se în
încã
cãlz
lzeº
eºte
te la o an
anum
umit itãã temp
temper erat
atur
urã.
ã. A. 2 B. 2,25 C. 2,5
Cuno
Cu noscâ
scând
nd cons
constan
tanta
ta de ech
echil ilib
ibru
ru a reacþi
reacþieiei,, D. 2,75 E. 4
kc = 4, calc
calcul
ulea
eazã
zã co
conc
ncen
entrtraþ
aþia
ia la echi
echililibr
bruu a UMF-CD (2004)
alco
alcool
olulului
ui metil
metilic
ic.. Car
Caree este
este procprocen
entu
tull 13. Un mo
moll di
dinn comp
compususul
ul cu form
formul
ulaa mo
mole
lecu
cula
larã
rã
masi
ma sicc al alco
alcool
olul
ului
ui meti
metililicc la echi
echili
libr
bru?
u?
Probl
Probleme
eme pentru
pentru concu
concurs
rs C
sa4uHcu
sau 6Oun2 poate
oa
mo
moltel de
reac
reacþi
clþion
clooona
ruarãcu
rurã di 3 mo
diam moli
amin li upru
inoc deru
ocup so
sodidiu
).u
(I).
(I
Teste complement simplu Comp
Co mpususul
ul es
este
te :
11. 22
22,2
,2 g ames
ameste
tecc echi
echimo
mole
lecu
cula
larr de alco
alcool
olii A. gl
glicerolul B. 1,4-butendiolul
primari izomeri
primari izomeri monohi
monohidrodroxil
xilici
ici satura
saturaþi
þi C. 1,2-butendiolul D. 1,4-butindiolul
aciclici se oxideazã cu 0,6 L K2Cr2O7/H+
aci E. 1,2-butind
1,2-butindiolul
iolul
1/6 M. Ce mas asãã de al
alddehide se obþine prin UMF-CD
oxid
ox idar
are,
e, da
dacã
cã ra
rand
ndam
amenentu
tull reac
reacþi
þiei
ei este
este de 14. Pen
Pentrtruu obþi
obþine
nerereaa alcoo
alcoolu lulu
luii metil
metilic
ic se
100 % ? folose
seººte un amesmestec gazos zos de CO ºi H2 în
A. 10,8 g B. 21,6 g C. 16,2 g raport molar CO : H2 = 1:2 car care ocup
cupã
D. 15,8 g E. 22,2 g UMF-CD 67,2 m3 (c.n.). Am Ames este
tecu
cull gazo
gazoss fi
fina
nall
12. Un alco
alcool
ol mo
mono
nohi
hidr
drox
oxil
ilic
ic satu
satura
ratt acic
acicli
licc care
care conþ
conþin
inee al
alco
cool
ol meti
metili
licc (î
(înn st
star
aree gazo
gazoasasã)
ã) în
co
conþ
nþin
inee 60 % carb
carbon
on este
este este
esteririfi
fica
catt cu acid
acid proc
procen
entt de 4,2 % (pro
(proce
cennt mo
molalar)
r)..
acet
acetic
ic.. ªtii
ªtiind
nd cã la în
înce
cepu
putu
tull reac
reacþiþiei
ei rapo
raport
rtul
ul Randa
Ran damen
mentutull de obþi
obþine
nere
re a alalco
cool
olulului
ui
molar acid acetic : alcool este de 1:1 ºi cã metilic
meti lic este:
este:
du
dupã
pã sep
separa
ararea
rea cat
catali
alizat
zatoru
orulu
luii ameste
amestecul cul de A. 3,6 % B.5,7 % C.10,1 %
echi
echili
libr
bruu conþ
conþin
inee 20 % acid
acid acet
acetic
ic (p
(pro
roce
cent
ntee D.11,6 % E.12,8 %
UMF-CD (2004)

Test 3. Ca
Calc
lcul
ulea
eazã
zã cant
cantit
itat
atea
ea de al
alch
chen
enãã care
care se
obþi
obþine
ne prin
prin tr
trat
atare
areaa al
alco
coololulului
ui iz
izop
opro
ropi
pili
lic,
c,
1. Comple
Completeazã
teazã ecuaþiile
ecuaþiile la cald
cald,, cu acid
acid su sulf
lfur
uriic, ºtºtii
iinnd cã s-s-au
au
urmãtoarelor
urmãtoarelor reacþii:
reacþii: (1p) folo
folosi
sitt în reac
reacþi þiee 6 L alalco
cool ol pu
purr cu dens
densititat
atea
ea
a) ... + Na → CH3–CH2–ONa + 1/2H2↑ ρ = 0,9 g/cm3. (2p)
Et
Etox
oxid
id de sodi
sodiuu 4. O probã de 40 g de et etaanol reacþ cþiioneaz
eazã cu
b) ... + CH3COOH →← CH3COOCH2CH3 + H2O so
sodi
diuu meta
metalilicc ºi form
formea eazã
zã 8,9
8,96 L de
Acet
Acetat
at de et
etil
il hi
hidr
drog
ogenen (c.n.). DeteDetermirminã nã con
concent
centraþi
raþiaa
c) CH3–OH + HOSO3H → ... + ... procent
pro centualualãã a alcoolu
alcoolului lui.. (2p)
Metanol 5. Ca
Calc
lcul
ulea
eazã
zã volu
volumu mull sosolu
luþiþiei
ei de K2Cr2O7 de
conc
concen entr
traþ
aþie
ie 0,5M
0,5M necenecesarsar pent
pentruru obþi
obþine
nerereaa
2. Ca
Calc
lcul
ulea
eazã
zã vo
volu
lumu
mull de hi
hidr
drog
ogen
en care
care se
a 16
16,5,5 g al
alde
dehihiddã acet
aceticicãã pri
prin oxixiddarea
area
deg
egaj
ajãã prin
prin acþi
acþiun
unea
ea a 4,6 g so
soddiu meta
metali
licc
bl
blân
ândãdã a al
alco
coololul
uluiui et
etil
ilic
ic,, cuno
cunosc scân
ândd cã
asupra
asupra etan
etanolu
olului
lui.. (2p) rand
randamamen entu
tull reac
reacþi þiei
ei es
este 75%. (2p)
te de 75%.
Din oficiu 1p.
 53

Programa
*Fenoli
C2
Definiţie
Fe
Feno
noli
liii su
sunt
nt co
compmpuºuºii hi
hidr
drox
oxil
ilic
icii în care
care grup
grupaa func
funcþi
þion
onal
alãã hi
hidr
drox
oxil
il,,
—OH,
OH, este
este lega
legatãtã direc
irectt de un ininel
el arom
aromatatiic.
Form
Fo rmul
ulaa ge
gene
nera
ralã
lã a feno
fenolililo
lorr este:: Ar–
este Ar–OH OH,
unde Ar est este un radi
radica
call aril
aril..
Model structur
Model structural
al compac
compactt
al mole
molecu
cule
leii de feno
fenoll
Denumire
Ştiaţi că...  Co
Confnforormm IUPAIUPAC,C, feno
fenoli liii se denu
denumemesc:
sc:
Ulei
Uleiul
ul de cicimb
mbru
ru sau
sau lã
lãmâ
mâioioas
asãã a) prinrin adãu
adãuga gare
reaa susufi
fixu
xulu luii -ol la numele arenei corespunzã-
(Thymus vulgaris) conþ conþin
inee un feno
fenol:
l: t o a r e , c u p r e c i z a r e a p o z iþ i e i º i a n u m ã ru l u i g r u p e l o r
timolul (3-metil-6-izopropilfenolul). funcþionale;
Carvacolul (2-metil-5- b) ca hi hidrdrox
oxic
icom
ompu puºiºi,, cu folo
folosi
sirea
rea cuvâ
cuvântntul ui hidroxi, urma
ului matt de
izopro
izopropil
pilfen
fenolu
olul),
l), izo
izomer
mer cu tim
timolu
olul,l,
se gãse
gãseºt
ºtee în ul
ulei
eiul
ul de chihimi
mion
on ºi de
numele arenei ºi precizar zarea, cân
când este cazu azul, a poziþiei ºi a
cimb
cimbru
ru de grgrãd
ãdin
inãã (Satureja numãru
num ãrului
lui grupel
grupelor or funcþi
funcþionaonale.
le.
hortensis).  P e n tr u m a j o r i t a t e a f e n o l i lo r e x i s t ã º i d e n u m i ri c o m u n e ,
neºtii
neº tiinþi
nþifice
fice,, fol
folosi
osite te des.
des.

Clasificare
Fenol
enolii
ii pot
pot fi clas
clasif
ific
icaþ
aþii dupã
upã num
umãr
ãruul gru
grupelo
pelorr hid
idro
roxi
xil,
l, —OH,
—OH, di
dinn
mole
mo lecu
culã
lã în
în::
 Fenoli monohidroxilici:

Benzenol 2-Metilfenol 3-Metilfenol 4-Metilfenol 1-Naftalenol 2-Naftalenol

Hidroxibenzen 2-Hidroxitoluen 3-Hidroxitoluen 4-Hidroxitoluen 1-Hidroxinaftalen 2-Hidroxinaftalen
Fenol orto-Crezol meta-Crezol para-Crezol α-Naftol β-Naftol

 Fenoli polihidroxilici:

1,2-Benzendiol 1,3-Benzendiol 1,4-Benzendiol 1,2,3-Benzentriol 1,3,5-Benzentriol 1,2,4-Benzentriol

1,2-Dihidroxibenzen 1,3-Dihidroxibenzen 1,4-Dihidroxibenzen 1,2,3-Trihidroxibenzen 1,3,5-Trihidroxibenzen 1,2,4-Trihidroxibenzen
Pirocatecol Rezorcinol Hidrochinonã Pirogalol Floroglucinol Hidroxihidrochinonã
 54

Proprietăţile chimice ale fenolilor

Proprietăţile Programa

Feno
Fenoli
liii au carac
caracte
terr mai polar decâ
decâtt alc
alcool
oolii
ii saturaþi
saturaþi coresp
corespunz
unzãto
ãtori.
ri. C2
1) Reacþii ale fenolilor datorate legãturii O—H
 Aciditatea fenolilor. Fenolii au caracter acid mai pronunþat
decât alcoolii ºi decât apa, datoritã atracþiei pe care nucleul
aromatic o exercitã asupra electronilor neparticipanþi ai
atomului de oxigen din grupa hidroxil. Legãtura O—H devine
polarizatã ºi hidrogenul va fi cedat mai uºor sub formã de
proton, H+, ca în cazul acizilor.
 În soluþii apoase, fenolii pun în libertate ioni de hidrogen:
ArOH + H2O →
ArOH ← ArO— + H3O+ Reţine!
 Reacþia fenolilor cu metalele alcaline: • Fenolii sunt ac
acizi
izi mai slabi decât
C6H5–OH + Na → C6H5–O—Na+ + 1/2H
–OH 1/2H2 acidul carbonic (H2CO3), decât
Fenol Fenoxid de sodiu hidrogenul sulfurat (H2S) sau
decât acizii organici.
 Comportarea fenolilor faþã de alcalii . Spre deosebire de
• Fenolii au ccaracter
aracter acid mmai
ai
alcooli, fenolii formeazã fenoxizi chiar cu soluþii de pronunþat decât apa ºi de aceea
hidroxizi alcalini: fenoxizii sunt stabili în soluþie
C6H5–O
–OH NaOH → C6H5–O—Na+ + H2O
H + NaOH apoasã.
Fenol Fenoxid de sodiu • Alcoolii au caracter acid mai
Fenoxizii metalelor alcaline sunt sãruri ale unor acizi slabi scãzut decât al apei ºi de aceea
apa reacþioneazã cu alcoxizii ºi
cu baze tari ºi, prin urmare, sunt ionizaþi în soluþie apoasã, pune în libertate alcoolul.
soluþiile lor au reacþie bazicã.
C6H5–O—Na+ + H2O + CO2 → C6H5–OH + NaHCO3 O b s e rva ţ i e
sarea unui acid slab Acidul tare scoate acidul slab din
H2CO3
acid slab acid mai tare decât fenolul sãrurile sale.

Experimentează! Reacþia fenolului cu NaOH

Precipitarea CO2 aeste
Atenþie!cuFenolul fenolului dintr-oarsuri
caustic, produce soluþie de fenoxid
dureroase pe piele!
Reacti
Reactivi
vi ºi
ºi ustensi
ustensile
le Mod de
de luc
lucru
ru
fenol Pune în eprubetã 1g fenol ºi toarnã soluþia de
soluþie de NaOH (1 g NaOH.
NaOH în 5 mL apã) Agitã conþinutul eprubetei.
eprubetã, pai Suflã cu un pai în soluþia din eprubetã.
Interpretarea experimentului
Fenolul reacþioneazã cu hidroxidul de sodiu ºi formeazã fenoxid de sodiu:
C6H5–OH + NaOH → C6H5–O—Na+ + H2O
Suflând cu un pai în soluþia de fenoxid de sodiu obþinutã, barbotãm CO2 ºi se
observã apariþia
caracteristic unei tulbureli
fenolului. Ecuaþiaºireacþiei
formarea
reacþie i careunui strateste:
are loc uleios cu mirosul
C6H5–O—Na+ + H2O + CO2 → C6H5–OH + NaHCO3
 55

Programa Fenolii sunt acizi mai slabi decât acizii organici ºi de aceea fenolul
(acid mai slab) este scos din sãrurile lui de cãtre acizii carboxilici:
C2 C6H5–O—Na+ + CH3COOH → C6H5–OH + CH3COO—Na+
Acid acetic Fenol Acetat de sodiu
R—OH H—OH Ar—OH R—COOH H—Cl

 →
→
Creºte caracterul acid

Ştiaţi că... Facultativ

 Eterii sunt compuºi lichizi,
volatili, cu miros plãcut,  Reacþia de eterificare a fenolilor nu se face direct, ca în cazul
caracteristic, folosiþi ca solvenþi, alcoolilor, ci prin reacþia fenoxizilor alcalini cu compuºi halogenaþi:
deoarece au proprietatea de a C6H5—O—Na+ + CH3CH2Cl → C6H5—O—CH2CH3 + NaCl
dizolva mulþi compuºi organici. Fenoxid de sodiu Clorurã de etil Etil-fenil-eter
 Esterii sunt compuºi lichizi sau  Reacþia de esterificare a fenolilor se realizeazã tot indirect, prin
solizi, cu miros plãcut de flori
sau fructe, motiv pentru care
încãlzir
încãlzirea
ea fen
fenoxi
oxizilo
zilorr cu anh
anhidr
idride
idele
le sau clorur
clorurile
ile acizilo
acizilorr carboxi
carboxilici
lici::
sunt folosiþi în parfumerie. C6H5—O—Na+ + CH3—CO—Cl → C6H5—O—CO—CH3 + NaCl
—CO—Cl
Fenoxid de sodiu Clorurã de acetil Acetat de fenil

2) Reacþii ale nucleului aromatic

O b s e rva ţ i e
Reacþiile de halogenare, nitrare ºi
sulfonare ale fenolilor se produc în
condiþii mai blânde decât în cazul
hidrocarburilor aromatice.
Datoritã grupei hidroxil, care este un substituent de ordinul I,
reacþiile de substituþie aromaticã vor fi orientate în poziþiile orto ºi
para ale nucleului benzenic.
 Reacþia de nitrare a fenolilor conduce la mononitrofenoli
sau polinitrofenoli, în funcþie de concentraþia acidului azotic
ºi de temperaturã.
 Nitrarea fenolului cu acid azotic diluat (20%) ºi la tempe
tem pe--
raturã joasã (20°C) conduce la un amestec de o- ºi
p-nitrofenol:

 Nitrarea fenolului cu amestec sulfonitric conduce la

2,4-dinitrofenol (cu randamente mici) ºi în continuare la
2,4,6-trinitrofenol (acid picric):

Acidul picric este o substanþã

cristalinã, galbenã,
apã, folositã parþialcalitativã
în analiza solubilãaîn
multor compuºi organici.
 56

Experimentează! Nitrarea fenolului Programa

Reacti
Reactivi
vi ºi
ºi ustensi
ustensile
le Mod de
de luc
lucru
ru C2
fenol Pune în eprubetã 1g fenol ºi câteva picãturi de
apã apã, pânã se formeazã un lichid uleios omogen.
HNO3 diluat Adaugã încet, în picãturi, agitând ºi rãcind
eprubeta, soluþie de acid azotic diluat.
eprubete Ce constaþi?
pahar
pipetã Varsã produsul obþinut într-un pahar cu apã. Cu
ajutorul pipetei, trece apoi uleiul care se separã
într-o eprubetã cu apã pentru a doua spãlare.
Ce miros are conþinutul eprubetei?
Interpretarea experimentului
Fenolul reacþioneazã violent cu acidul azotic diluat ºi formeazã nitrofenoli (orto
ºi para-nitrofenolul). Mirosul de migdale amare se datoreazã o-nitrofenolului.

 Bromurarea fenolului este o reacþie cantitativã ºi serveºte la

dozarea fenolului.

Modelul structural al
2,4,6-tribromofenolului
2,4,6-Tribromofenol

Experimentează! Bromurarea fenolului

Reacti
Reactivi
vi ºi
ºi ustensi
ustensile
le Mod de
de luc
lucru
ru
fenol soluþie Pune în eprubetã câþiva mililitri soluþie de fenol.
apã de brom Adaugã în picãturi apã de brom.
eprubetã Ce constaþi?
Interpretarea experimentului
Prin tratarea fenolului cu apa de brom se formeazã un precipitat alb de 2,4,6-Tribromofenolul este un
2,4,6-tribromofenol. precipitat alb.

Utilizările fenolilor
 Fenolul se foloseºte în cantitãþi mari la obþinerea fenoplastelor,
a unor coloranþi, medicamente, fibre sintetice, erbicide etc.
 Crezolii se folosesc ca antiseptici sub formã de emulsie cu o
soluþie de sãpun în apã.
 Naftolii se folosesc ca intermediari în sinteza coloranþilor.
 Hidrochinona se foloseºte ca antioxidant, revelator fotografic,
antiseptic ºi conservant. Fibre sintetice
 Pirogalolul se foloseºte în analiza gazelor, pentru dozarea O2.
obþinute plecând de la fenol
 57

Acţiunea fiziologică a fenolilor

 Fenolul este toxic, în contact direct cu pielea producând
arsuri; în stare de vapori, iritã ochii, nasul ºi pielea.
 Crezolii au acþiune bactericidã mai puternicã decât fenolul, de
aceea se folosesc drept antiseptici.
 Acþiunea bactericidã creºte la alchilfenoli odatã cu creºterea
lungimii catenei, atingând un maxim pentru C , dupã care
scade odatã cu creºterea numãrului de atomi din 5catenã.
Programa
Aplicaţii 7. Calculeazã masa de soluþie de HNO3 de
C2 concentraþie 30% folositã la nitrarea
1. Aranjeazã urmãtorii compuºi în ordinea fenolului, cunoscând cã în urma reacþiei se
crescatoare a caracterului acid: CH3COOH; obþin 2,5g amestec de o-nitrofenol ºi
p-nitrofenol.
8. Determinã masa soluþiei de hidroxid de
HNO3; ; CH3CH2OH; H2O.
sodiu de concentraþie 35% care reacþioneazã
cu 2,35g fenol.
2. αScrie ecuaþiile
a) α-Naftol
-Naftol + Na → urmãtoarelor
... reacþii: 9. Un amestec echimolecular alcãtuit din
o-crezol, m-crezol, p-crezol ºi alcool
b) o-Crezol + NaOH → ... benzilic reacþioneazã cu 4,6g sodiu. Câþi
c) m-Crezolat de sodiu + CH3COOH → →...
... moli din fiecare component se aflã în
d) α-Naftoxid
α-Naftoxid de sodiu + CH3CH2COOH → →...
... amestecul iniþial?
3. Determinã formula molecularã a unui 10. Determinã masa de NaOH care
compus aromatic ce conþine 77,77% C ºi reacþioneazã cu 2,52g amestec
7,40% H ºi are masa molecularã egalã cu echimolecular de fenol ºi metanol.
108. Care sunt izomerii corespunzãtori
Probleme pentru concurs
acestei formule moleculare? Precizeazã care
dintre aceºtia sunt fenoli. 11. Sunt corecte toate afirmaþiile referitoare la
4. Calculeazã masa de soluþie de NaOH 35% fenoxidul de sodiu:
a. se poate obþine din reacþia fenolului cu Na
necesarã reacþiei cu 23,5 g de fenol.
sau NaOH;
5. 4,7g fenol reacþioneazã cu 10g soluþie de b. reacþioneazã cu clorura de acetil;
NaOH de concentraþie 30%. Ce volum de c. reacþioneazã cu acidul acetic;
soluþie de HCl de concentraþie 0,4M trebuie d. reacþioneazã cu alcoolul metilic;
adãugat pentru ca soluþia rezultatã sã fie e. reacþioneazã cu acidul carbonic;
neutrã? f. reacþioneazã cu apa;
6. Ce cantitate de p-nitrofenol se obþine în urma g. reacþioneazã cu clorura de metil.
reacþiei de nitrare a 0,2 moli fenol cu o soluþie A. a, b, d, f, g B. a, b, c, e, g
de acid azotic de concentraþie 35%, cunoscând C. b, c, d, e, g D. a, c, d, g
cã randamentul reacþiei este de 40%? E. a, b, c, d, g
UMF-CD (2004)
58

Programa
12. Prin hidrogenarea unei substanþe A care Teste complement grupat
conþine C, H ºi O ºi are raportul masic 13. Reacþioneazã cu fenolul în prezenþa C2
H : O = 3 : 8, se obþine o substanþã B în catalizatorilor sau a mediului de reacþie
care raportul masic H : O : C = 3 : 4 : 18. necesar, atât la nucleu cât ºi la atomul de
Formula molecularã a substanþei A, ºtiind oxigen (cu pãstrarea nucleului aromatic):
cã hidrogenarea s-a realizat în raport molar 1. bromul 2. bromura de etil
A : H = 1 : 3, este: 3. ac
acidul azotic 4. cl
clorura de bbeenzoil
A. C2H4O2 B. C12H12O2 C. C6H6O UMF-CD
D. CnHnOn/6 E. C4H4O2

Test
1. Înscrie, în spaþiul liber din stânga numerelor de ordine ale reacþiilor din coloana din stânga,
litera corespunzãtoare
corespunzãtoare produºilor din coloana din dreapta.
(1p)
...1. Fenol + NaOH → a. o-Crezolat de sodiu + 1/2 H2
...2. o-Crezol + Na → b. Fenoxid de sodiu + H 2O
...3. m-Crezol + NaOH → c. Acid picric + 3H2O
...4. Fenol + 3HONO2 → d. m-Crezolat de sodiu + H2O
...5. α-Naftoxid de sodiu + CH3COOH → e. α-Naftol + CH3COONa
2. Aranjaþi în ordinea creºterii caracterului acid urmãtorii compuºi: C 6H5OH; H2O; C6H5CH2OH;
CH3COOH; H2SO4.
(1p)
3. Alege, dintre afirmaþiile de mai jos, pe cea adevãratã: (1p)
A. Fenoxidul de sodiu se obþine prin reacþia dintre fenol ºi carbonat de sodiu.
B. Caracterul acid al fenolului se manifestã prin reacþia acestuia cu sodiul ºi cu hidroxidul de
sodiu.
C. Fenolii au caracter acid mai scãzut decât al alcoolilor ºi decât al apei.
D. Fenolul are caracter acid mai pronunþat decât al acidului acetic.
4. Calculeazã volumul de hidrogen (c.n.) care se degajã prin acþiunea a 9,2g de sodiu metalic
asupra fenolului. (2p)
5. Un amestec format din cantitãþi egale de fenol ºi alcool benzilic, reacþioneazã cu sodiul metalic
ºi formeazã 0,656L de hidrogen gazos, la 3atm ºi 27°C. Determinã masa de fenol din amestec.
(2p)
6. Determinã formula molecularã a compusului A, care conþine 76,59%C ºi 6,38%H ºi un singur
atom de oxigen în molecula sa. Calculeazã cantitatea de acid picric care se obþine din 1410kg
de compus A, dacã randamentul reacþiei este de 70%. (2p)
Din oficiu 1p.
 59

Programa
C2
Morfina a fost primul alcaloid pur izolat
din mac (Papaver somniferum).
Opiumul extras din maci este un
amestec de amine complexe.
Ştiaţi că...
În deºeurile de peºte se gãseºte
dimetilamina (CH3)2NH ºi
trimetilamina(CH3)3N.
Aproape toate celulele mamiferelor
conþin poliamine (cu doi pânã la
patru atomi de azot separaþi prin
grupe metilen): putresceinã,
spermidinã, sperminã etc.
Grupa funcþionalã
–NH2
*Amine
Aminele sunt foarte rãspândite (se gãsesc în plante, dar ºi în
animale), fiind printre primii compuºi organici izolaþi în stare purã.
Cunoscute cândva sub denumirea de „alcalii vegetale” deoarece
soluþia lor apoasã este bazicã, aminele care se gãsesc în naturã sunt
denumite în prezent alcaloizi.
Utilizãrile medicale ale alcaloizilor din familia morfinei sunt
cunoscute încã din secolul al XVII-lea, atunci când extrase
nerafinate din mac (opium) au fost folosite pentru alinarea durerii.
Definiţie. Clasificare
Aminele sunt compuºi organici care conþin în molecula lor una sau
mai multe grupe amino, —NH2, grefate pe un rest alifatic sau
aromatic.
 Aminele pot fi considerate ca derivaþi ai amoniacului (H—NH2)
obþinuþi prin înlocuirea parþialã sau totalã a atomilor de hidrogen
cu radicali organici (alchil sau aril).
Aminele primare, RNH2, se obþin prin înlocuirea unui singur
atom de hidrogen, cele secundare, R2NH, prin înlocuirea a doi
atomi de hidrogen, iar cele terþiare, R3N, prin înlocuirea a trei
atomi de hidrogen din molecula amoniacului.
Tipul aminei Formula generalã Exemple
CH3–CH2–NH2
Aminã primarã R–NH2
Etilamina

\ CH3–NH–CH2–CH3
NH Aminã secundarã R’–NH–R’’
/ Etilmetilamina

| R’–N–R’’ H3C–H2C|
–N Aminã terþiarã | CH3–CH2–CH2–N–CH3
| R’’’
Etilmetilpropilamina

În molecula aminelor, asemãnãtor amoniacului, atomul de azot

formeazã trei legãturi cu atomii de hidrogen, orientate dupã trei
vârfuri ale unui tetraedru regulat ºi are o pereche de electroni
O b s e rva ţ i e
neparticipanþi
neparticipanþi care ocupã cel de-al patrulea vârf al tetraedrului.
Radicalii organici din structura
aminelor secundare
secundare sau terþiare pot
fi identici sau diferiþi.
O aminã este primarã, secundarã
sau terþiarã în funcþie de numãrul
radicalilor organici din structura ei:
unul, doi sau trei.
 60

 Dupã natura radicalilor organici legaþi de atomul de azot, se disting: Programa

 amine alifatice (alchil-amine): CH3–CH2–NH2

Etilamina C2
 amine aromatice (aril-amine): C6H5–NH2
Fenilamina (Anilina)
 amine mixte (aril-alifatice): C6H5–CH2–NH2
Benzilamina

 Dupã numãrul grupelor

îndeosebi re, potfuncþionale
cele primare,
prima fi: mono, didin moleculã,
, tri sau aminele,
poliamine. Model structural deschis
Exemple: al moleculei de etilaminã

Activitate independentă
Se dau compuºii cu urmãtoarele structuri:

a) CH3—CH2—CH2—NH2 b) CH3–CH–CH
| 3 Rãspuns:
NH2 Cei doi compuºi au aceeaºi formulã molecularã
Ce relaþie existã între aceºtia? (C3H9N), dar structuri care diferã prin poziþia grupei
Din ce categorie de amine face parte fiecare, potrivit NH2, deci sunt izomeri de poziþie. Compuºii a ºi b sunt
celor trei criterii de clasificare? monoamine primare alifatice.

Denumire
Tabel cu modalităţile de denumire a aminelor primare
Regula de denumire Exemple
C6H5–NH2 Fenilamina
CH3–CH2–CH2–CH2–NH2 n-Butilamina
radicalul hidrocarbonat + termenul aminã CH3–CH2–CH– NH2 sec-Butilamina
–CH–NH
|
(legat la atomul de azot) CH3
CH3–CH–CH2–NH2 Izobutilamina
|
CH3
CH3–CH2–CH2–CH2–NH2 1-Aminobutan
CH3–CH2–CH– NH2 2-Aminobutan
–CH–NH
|
cifra care indicã poziþia grupei amino + CH3
+ cuvântul amino +
CH3–CH2–CH2–CH–CH2–NH2 1-Amino-2-metilpentan
+ denumirea hidrocarburii de bazã | 3
CH
CH3–CH CH–CH2–CH2–NH2 1-Amino-3-pentenã
=
 61

Programa Tabel cu modalităţi de denumire

a aminelor secundare sau terţiare
C2 Regula de denumire Exemple
Prefixul di sau tri + NH–C
C6H5–NH–C6H5 Difenilamina
(dacã amina are radicali identici) CH3–N–CH3 Trimetilamina
+ denumirea radicalilor + cuvântul aminã |
(în ordinea alfabeticã) CH3
CH3–NH –CH2–CH3 Etilmetilam
NH–CH Etilmetilamina
ina (N-Metil-etilamina)
(N-Metil-etilamina)
Aminele secundare sau terþiare asimetrice mai pot fi CH3–N–CH2–CH3
denumite ºi ca amine substituite la azot: se alege ca |
denumire de bazã cea mai lungã grupã organicã, iar CH2–CH2–CH2–CH3
celelalte grupe sunt considerate ca substituenþi la azot Butil-etil-metilamina
Butil-etil-metilamina (N-Etil-N-met
(N-Etil-N-metilbutilamina)
ilbutilamina)
(N) la denumirea de bazã (N desemneazã legarea la În ultimul exemplu, butilamina este denumirea de bazã, etil ºi
atomul de azot). metil substituenþi la azot.

Denumirea
Denumirea uzualã a fenilaminei, C6H5—NH2, este anilina.

Facultativ
Izomerie
Aminele pot prezenta:
 izomerie de poziþie
 izomerie de catenã
 izomerie de funcþiune cu aminele care au aceeaºi formulã
molecularã, dar numãr diferit de radicali.

O b s e rva ţ i e Metode de obţinere

• Reacþia de reducere a
nitroderivaþilor este o dovadã a  Reducerea nitroderivaþilor este reacþia în care, cu ajutorul
faptului cã atomul de azot este hidrogenului, se desfac dubletele de electroni π din legãturile
legat direct de atomul de carbon. multiple eterogene de tipul –N O. =

• Reducerea ninitroderivaþilor
troderivaþilor este o Reacþia de reducere a nitroderivaþilor în mediu acid conduce la
metodã generalã de obþinere a
aminelor primare ºi se poate amine primare, indiferent de natura nitroderivatului sau de numãrul
realiza ºi cu hidrogen molecular, grupelor nitro:
catalitic (Ni). Fe + HCl
R–NO2 + 6[H] → R–NH2 + 2H2O
nitroderivat aminã primarã

Hidrogenul necesar acestui proces (hidrogen nãscând) se obþine

prin reacþia dintre un acid mineral ºi un metal, de exemplu acid
clorhidric ºi fier sau acid clorhidric ºi zinc:
Fe + 2HCl → FeCl2 + 2[H]

Exemplu:
Nitrobenzenul e un lichid galben, uleios, C6H5–NO2 + 6[H] → C6H5–NH2 + 2H2O
cu densitate mai mare decât a apei. Nitrobenzen Anilinã
 62

Facultativ Programa

Alte metode de obþinere a aminelor: C2

 Alchilarea amoniacului cu compuºi halogenaþi:

R–X + H–NH2 → R–NH2 + HX

 Reducerea nitrililor:

R–C≡N + 2H2 → R–CH2–NH2

ăţi fizice (Facultativ)

Proprietăţi
Propriet
Stare de Puncte de fierbere
Miros Solubilitate
agregare Puncte de topire
Primii termeni Termenii Aminele primare ºi cele secundare au Solubilitatea în apã a aminelor
din clasa inferiori au puncte de fierbere mai ridicate decât ale alifatice scade odatã cu
aminelor sunt miros alcanilor corespunzãtori, deoarece creºterea masei lor moleculare,
gazoºi, asemãnãtor cu acestea sunt puternic polare; totuºi, dar creºte solubilitatea în
termenii al amoniacului, punctele lor de fierbere sunt mai coborâte solvenþi organici. Aceasta se
mijlocii sunt cei mijlocii au decât ale alcoolilor cu mase moleculare explicã prin formarea punþilor de
lichizi, miros de peºte, similare, deoarece, deºi se asociazã hidrogen între molecula aminelor
iar cei iar aminele asemãnãtor acestora, prin punþi de ºi moleculele de apã; grupele
superiori sunt solide sunt în hidrogen, acestea sunt mai puþine ºi mai alchil voluminoase legate la
solizi. multe cazuri puþin puternice decât cele ale alcoolilor
alcoolilor.. atomul de azot nu permit
inodore. Deoarece moleculele aminelor terþiare nu solubilizarea aminei.
se asociazã prin legãturi de hidrogen, au Aminele
Amine le alifa
alifatice
tice iinferi
nferioare
oare su
sunt
nt
puncte de fierbere mai coborâte decât miscibile cu apa în orice proporþie.
ale aminelor primare sau secundare. Aminele aromatice sunt puþin pu þin
solubile în apã.

O b s e rva ţ i e
Proprietăţi chimice
Conform teoriei protolitice, bazele
Perechea de electroni neparticipanþi ai azotului joacã un rol sunt substanþe capabile sã accepte
important în aproape toate reacþiile aminelor. unul sau mai mulþi protoni.
 Bazicitatea aminelor se datoreazã tendinþei dubletului de elec-
elec-
troni neparticipanþi ai atomului de azot de a fixa un proton, H +.
Comportarea aminelor faþã de donorii de protoni (apã, acizi) este
asemãnãtoare cu cea a amoniacului.
 În soluþie apoasã, aminele formeazã, asemãnãtor amoniacului, Reprezentarea schematicã a
hidroxizi complet ionizaþi: comportãrii aminelor faþã de apã

R–NH2 + HOH →
R–NH ← R–NH3 ]+ + HO—
R–NH NH3 + HOH →
← NH4OH
aminã primarã Amoniac Apã Hidroxid
de amoniu
 Cu acizi minerali, aminele formeazã, asemãnãtor amonia-
amonia-
cului, sãruri de forma R–NH3]+Cl— sau Ar–NH3]+Cl—
solubile în apã: NH3 + HCl → NH4+Cl—
R–NH
R–N H2 + HCl → R–NH3 ]+Cl—
R–NH Amoniac Acid Clorurã
aminã primarã clorhidratul aminei clorhidric de amoniu
 63

Programa De exemplu:
CH3–NH2 + HCl → CH3–NH3]+Cl—
C2 Metilamina
Experimental, s-a constatat cã aminele alifatice sunt baze mai
Reprezentarea schematicã
a comportãrii aminelor faþã de acizi
tari decât amoniacul, iar cele aromatice sunt baze mai slabe
decât amoniacul.
Ştiaţi că... ArNH2 < NH3 < RNH2
Proprietatea
forma sãruri acizilor
solubileminerali de a
(în apã) cu aminã aromaticã aminã alifaticã
aminele stã la baza obþinerii Ca rezultat al interferenþei unor efecte, bazicitatea aminelor
medicamentelor
medicamentel or care conþin sãruri creºte în ordinea:
ale aminelor cu molecule mari (ca
novocaina•HCl, cocaina•HCl etc.) ArNHAr < ArNH2 < NH3 < RNH2 < R3N < R 2NH
solubile în fluidele apoase ale
corpului (ca plasma sanguinã, urina, În cadrul aminelor alifatice, aminele secundare sunt întotdeauna
fluidul cerebrospinal). mai bazice decât cele primare.

Activitate independentă
Aranjazã urmãtoarele amine în ordinea crescãtoare
crescãtoare a
bazicitãþii, comparativ cu amoniacul: Rãspuns:
C6H5—NH2, CH3NH2, (C2H5)2NH, (CH3)3N C6H5—NH2 < NH3 < CH3NH2 < (CH3)3N < (C2H5)2NH

 Reacþia de alchilare este o reacþie de substituþie prin care unul

sau mai mulþi atomi de hidrogen din molecula unui compus
organic sunt înlocuiþi cu unul sau mai mulþi radicali alchil, R.
Reacþia de alchilare a aminelor se datoreazã, de asemenea,
dubletului de electroni neparticipanþi de la atomul de azot ºi
reacþia poate continua atât timp cât acesta existã.
Alchilarea aminelor este reacþia acestora cu compuºi halogenaþi
alifatici sau cu alcooli în prezenþã de acid sulfuric ºi conduce la un
amestec de amine: primarã netransformatã, secundarã, terþiarã ºi
sarea cuaternarã de amoniu.
Prin alchilare se introduce un radical în molecula unei amine.
Astfel: aminele primare trec în amine secundare; aminele
secundare trec în amine terþiare; aminele terþiare trec în sãruri
Acþiunea iodoetanului asupra
trietilaminei conduce la formarea unui
cuaternare de amoniu ionizate.
precipitat alb de iodurã de  Alchilarea aminelor cu compuºi halogenaþi alifatici are
tetraetilamoniu. importanþã preparativã redusã (randament scãzut):
Exemple: •• NaOH R NH + HX
RNH2 + R–X → R2NH2+X— → 2
C6H5NH2 + CH3Cl → C6H5NHCH3 aminã primarã aminã secundarã
—HCl ••
Anilinã Clorurã Metilanilinã NaOH R N + HX
de metil R2NH + R–X → R3NH+X— → 3

C6H5NHCH3 + CH3Cl → C6H5N(CH3)2 aminã secundarã aminã terþiarã

—HCl ••
Metilanilinã Dimetilanilinã R3N + R–X → R4 N+X—
aminã terþiarã sare cuaternarã de amoniu
 64

Metilanilina ºi dimetilanilina (produºi ai alchilãrii anilinei cu Programa

clorura de metil) sunt intermediari valoroºi în sinteza unor coloranþi.

 Alchilarea aminelor cu alcooli în prezenþã de acid sulfuric se
C2
practicã în industrie din motive economice. Agentul de
alchilare este esterul anorganic respectiv, adicã sulfatul (acid
sau neutru) de alchil.
Exemplu: în industrie, metilarea anilinei se face cu amestec de
metanol ºi acid sulfuric prin încãlzirea anilinei în
autoclave; intermediar, se formeazã sulfatul acid de
metil; acidul se regenereazã necontenit.
2CH3OH + 2HOSO3H →← 2CH3OSO3H + 2H2O
Metanol Sulfat acid de metil
C6H5NH2 + 2CH3OSO3H → C6H5N(CH3)2 + 2H2SO4
Anilinã Dimetilanilinã
Model structural compact al
moleculei de anilinã
 Alchilarea anilinei ºi a amoniacului cu oxid de etenã are loc
cu formarea unei noi legãturi N—C:
Oxidul de etenã, cel mai simplu eter ciclic, poate adiþiona cu
uºurinþã apã, alcool, amoniac sau amine. α β
C6H5–NH2 + H2C–CH2 → C6H5–NH–CH2–CH2–OH
\O/
Anilina N-(beta-hidroxietil)-anilina

C6H5–NH2 + 2H2C–CH2 → C6H5–N(CH2–CH2–OH)2

\O/
Anilina N,N-di(beta-hidroxietil)-anilina
Prin etoxilarea aminelor cu oxid de etenã se obþin agenþi activi
de suprafaþã (substanþe care modificã proprietãþile superficiale ale
lichidelor în care sunt dizolvaþi).
Prin etoxi
etoxilarea
trietanolamina.larea amonia
amoniacului
cului se for
formeazã
meazã mo
mono-,
no-, di-
di- sau
NH3 + 3H2C–CH2 → N(CH2–CH2–OH)3
\O/
Trietanolamina

Facultativ
O b s e rva ţ i e
 Reacþia de acilare a aminelor este reacþia acestora cu acizi Reacþia de acilare se foloseºte la
organici sau cu unii derivaþi funcþionali ai acestora ca eteri, separarea aminelor terþiare de cele
cloruri de acil sau anhidride ºi constã în înlocuirea hidrogenului primare sau secundare, întrucât
legat de atomul de azot (la aminele primare ºi secundare) cu aminele terþiare nu se pot acila (nu
radicali acil, R—CO—. Se obþin amine acilate. au la atomul de azot un atom de
hidrogen înlocuibil).
 65

Programa

C2

Prin hidroliza aminelor acilate (fierbere cu acizi sau baze în

soluþie apoasã) se regenereazã amina:

Reacþia de acilare a aminelor se foloseºte în sinteza organicã

organicã O b s e rva ţ i e
pentru a proteja grupa amino într-o reacþie în care aceasta poate Nu se nitreazã direct anilina,
fi afectatã (de exemplu: nitrarea, halogenarea, oxidarea etc.); deoarece HNO3 concentrat poate
oxida grupa amino sau poate sã o
dupã protejarea grupei amino prin acilare, aceasta poate fi transforme în sare de amoniu
regeneratã prin hidrolizã. (nitrat); ionul amoniu orienteazã
De exemplu, pentru a obþine orto- sau parparaa-nitroanilinã din anilinã, substituþia în poziþia meta, deci prin
în preala
prealabil
bil se acileaz
acileazãã ani
anilina
lina,, apo
apoii se nitr
nitreazã,
eazã, iar îînn nitrarea directã a anilinei nu se
obþine nici orto- ºi nici
final nitro-acilanilinele se hidrolizeazã. para-nitroanilinã.

O b s e rva ţ i e
Orto-nitroacetanilid
-nitroacetanilidaa ºi
para-nitroacetanilid
-nitroacetanilidaa au solubilitãþi
diferite ºi pot fi uºor separate, dupã
care fiecare în parte se hidrolizeazã.
 66

 Sulfonarea anilinei cu acid sulfuric concentrat este o reacþie de Programa

substituþie la nucleul aromatic.

Grupa amino, fiind substituent de ordinul I, va orienta urmãtorul C2
substituent în poziþiile orto ºi para ale nucleului benzenic.
Prin încãlzirea anilinei la 180°C cu H 2SO4 concentrat timp de
câteva ore, se obþine numai acid p-aminobenzensulfonic (acid
sulfanilic), care termodinamic este cel mai stabil.

Anilinã Acid sulfanilic O b s e rva ţ i e

Acidul sulfanilic este folosit în industria coloranþilor. • Reacþia de diazotare a aminelor se
realizeazã la temperaturi scãzute
 Reacþia de diazotare este reacþia aminelor cu acidul azotos. (0 — 5°C), deoarece HNO2 este
Reacþia de diazotare a aminelor aromatice, realizatã cu acid stabil numai la aceste temperaturi
azotos (rezultat din azotit de sodiu ºi acid clorhidric) în mediu ºi se preparã chiar în mediul de

puternic acid, este o reacþie de substituþie la grupa amino, care duce reacþie
sodiu cuprin
un reacþia azotitului
acid mineral tarede
(HCl
la formarea de sãruri de diazoniu. Prin încãlzirea soluþiilor apoase sau H2SO4):
ale acestora, se obþin fenol ºi azot molecular. NaNO2 + HCl → HNO2 + NaCl
• Diazotarea aminelor primare
aromatice
aroma tice se foloseºte la obþinerea
fenolilor.
• Fenolii dau reacþii de cuplare în
poziþia para faþã de grupa —OH, iar
Exemple: dacã aceastã poziþie este ocupatã,
reacþia de cuplare are loc în poziþia
orto faþã de grupa —OH.

Clorurã de benzendiazoniu
Reţine!
Condiþii pentru reacþia de cuplare a
sãrurilor de diazoniu: mediu bazic
Sãrurile de diazoniu dau reacþii de substituþie pe nucleele benzenice pentru fenoli ºi mediu acid pentru
activate ale fenolilor ºi aminelor aromatice, numite reacþii de cuplare. amine.
 67

Programa Metiloranjul(heliantina) este un colorant azoic folosit ca

indicator în protometrie ºi se obþine prin cuplarea acidului
C2 diazobenzensulfonic cu N,N-dimetilanilina.
Metiloranj În mediu neutru sau bazic (sare de sodiu) în care are o structurã
azoidã este galben, iar în mediu acid, în care are o structurã
chinoidã, este roºu:

galben roºu
Schimbarea de culoare a metiloranjului în funcþie de mediu se
datoreazã modificãrii de structurã.
Experimentează! Sinteza metiloranjului
Reacti
Rea ctivi
vi ºi
ºi ust
ustensi
ensile
le Mod de
de lucru
lucru
acid sulfanilic Diazotarea acidului sulfanilic:
soluþie NaOH (10%) Pune în paharul Erlenmeyer 2 g de acid
soluþie NaOH (20%) sulfanilic, 5 mL soluþie de NaOH (10%).
azotit de sodiu Adaugã 1 g NaNO2 dizolvat în 10 mL apã.
apã Toarnã soluþia obþinutã într-un pahar Berzelius
soluþie HCl (10%) ce conþine 5 mL soluþie HCl (10%) ºi gheaþã
pisatã.
gheaþã pisatã
Metiloranjul este roºu în mediu acid Se obþine o suspensie de cristale de sare de
N,N-dimetilanilinã
ºi galben în mediu neutru sau bazic. diazoniu.
pahar Berzelius
Reacþia de cuplare cu N,N-dimetilanilina:
pahar Erlenmeyer
Preparã o soluþie de 2 mL N,N-dimetilanilinã în
cilindri gradaþi 15 mL de HCl diluat ºi adaugã aceastã soluþie
balanþã peste suspensia obþinutã anterior, agitând
eprubete continuu.
Amestecul obþinut are culoarea roºu.

Adaugã 10 mL
îºi schimbã soluþieînNaOH
culoarea (20%). Amestecul
galben.
Interpretarea experimentului
În prezenþa NaOH, acidul sulfanilic formeazã sarea de sodiu:

Diazotarea sãrii de sodiu a acidului sulfanilic are loc conform ecuaþiei reacþiei:

N,N-dimetilanilina
N,N-dimetilanilina reprezintã componenta de cuplare:
 68

Sulfasalazinaîn care componenta diazotatã este un derivat de Programa

p-aminosulfanilamidã, iar componenta de cuplare este acidul salicilic,

se foloseºte ca medicament în bolile inflamatorii intestinale. C2

gice,Unii coloranþi azoici

citogenetice, au aplicaþii biologice,
microbiologice, în investigaþii
virusologice histolo -
histolo-
ºi parazitologice Beladona conþine atropinã, care
pentru vizualizarea în microscopie opticã a celulelor, þesuturil
þesuturilor
or sau înglobeazã grupa amino substituitã,
folositã la examenul fundului ochiului.
microorganismelor. Sunt interesanþi coloranþii care se fixeazã
selectiv în anumite zone ale preparatelor microscopice.

Facultativ
Utilizările aminelor
 Metiamina, CH3NH2, se foloseºte în sinteza organicã (de
exemplu, la obþinerea adrenalinei).
 Dimetilamina, (CH3)2NH, este utilizatã la obþinerea accelera-
accelera-
torilor de vulcanizare ºi a unor medicamente.
 Dietilamina, (C2H5)2NH, se foloseºte la sinteza unor medica
medica--
mente (ca novocaina ºi medicamentele antimalarice).
 Anilina, C6H5NH2, se foloseºte la sinteza coloranþilor, maselor
plastice, acceleratorilor de vulcanizare ºi a unor medicamente.
 o- ºi p-Toluidinele, CH3—C6H4—NH2, α ºi β-naftilaminele,
C10H7—NH2, o-fenilendiamina, H2N—C6H4—NH2, sunt folosite
în sinteza coloranþilor.
coloranþilor.

Acţiunea fiziologică a aminelor

 Alcaloizii de tipul morfinei (un analgezic foarte puternic)
constituie o clasã de produºi farmaceutici foarte utili, dar care pot
cauza mari probleme sociale din cauza proprietãþii de a crea
dependenþã.
 Amfetamina (benze drina) ºi metamfetamina (metedrina) sunt
(benzedrina)
amine obþinute sintetic, stimulatoare ale sistemului nervos
central. Acestea reduc oboseala ºi foamea prin creºterea nivelului
de glucozã din sânge, motiv pentru care se folosesc
folosesc la combaterea
cazurilor uºoare de depresie ºi reducerea hiperactivitãþii la copii.
 Toluendiaminele ºi alte amine aromatice sunt toxice. Tolu- Tolu -
endiamina este cancerigenã.
 69

Programa
Aplicaţii 8. Determinã prin calcul masa de benzen de
C2 1. Care dintre formulele urmãtoare corespund
puritate 80% necesarã obþinerii unei cantitãþi
de 9,3g anilinã, cunoscând cã randamentul
aminelor? reacþiei este de 50%.
a) (C2H5)2NH; b) (CH3)3N; 9. Scrie produºii urmãtoarelor reacþii:
c) (C2H5)4N]+Cl—; d) C6H5–N N–C6H5.
=
a) CH3CH2NH2 + HBr →
2. Denumeºte urmãtoarele amine: b) (CH3)3N + HCl →
c) C6H5—NH2 + HBr →
a) CH3(CH2)2NHCH3 b) H3C–N–CH3 d) CH3CH2CH2—NH2 + CH3I →
|
CH2–CH3 e) CH3CH2NH2 + HOH →
CH3 f) (CH3)3N + CH3I → ……
H3C \ |
c) CH–NH–CH3 d) H3C–C–NH2 10. Determinã formula molecularã ºi structuralã
H C/ |
3
CH3 ºi denumirea aminei secundare care conþine
Din ce categorie de amine face parte fiecare 53,33% C; 31,11% N ºi 15,56% H ºi are
dintre acestea, þinând cont de gradul de substi-
substi- masa molecularã egalã cu 45.
tuire al atomului de azot cu radicali organici? 11. Scrie aminele izomere care au formula
3. Scrie structurile urmãtoarelor amine: procentualã 65,75% C; 15,07% H;
19,18%
19,18% N ºi masa molecu
molecularã
larã egal
egalãã cu 73.
a) n-Butilaminã b) Trietilaminã
12. Se dau transformãrile chimice:
c) Difenilaminã d) Etil-fenilmetilaminã
luminã
4. Aranjaþi în ordinea creºterii bazicitãþii a + Cl2 → b + HCl
urmãtoarele amine: b + NH3 → c + HCl
a) C6H5–CH2–NH–C2H5 b + c → C2H5—NH—C2H5 + HCl
b) C6H5–NH–C6H5 În cursul procesului tehnologic, s-au separat
c) C2H5–NH–C2H5 645 kg substanþã b. Se cere:
a) scrie ecuaþiile reacþiilor chimice ºi
d) C2H5–NH2
5. Scrie produºii care se obþin prin reducerea b) identificã volumul dea,clor
calculeazãsubstanþele b ºinecesar
c; primei
urmãtorilor compuºi: reacþii;
a) nitroetan; b) 2-nitrobutan; c) determinã cantitatea de substanþã c formatã.
c) difenilnitrometan; d) p-nitrotoluen. 13. Prin alchilarea amoniacului cu clorurã de
6. Determinã cantitatea de propilaminã care etil se obþin 38,2g amestec de etilaminã,
poate fi preparatã prin reducerea a 2,225 g dietilaminã ºi trietilaminã în raportul molar
de 1-nitropropan, dacã randamentul reacþiei 3:2:1. Care este masa de clorurã de etil
este de 90%. necesarã obþinerii amestecului de amine?
7. 60 mL de acid clorhidric cu concentraþia 14. Calculeazã masa de acid sulfanilic obþinutã
din 234g benzen. Scrie ecuaþia reacþiei de
0,5 M reacþioneazã
reacþion
reducerea a 10eazã
g de cu anilina obþinutã
obþiCare
nitrobenzen. nutã este
prin diazotare a acidului sulfanilic ºi de cuplare a
puritatea nitrobenzenului? sãrii lui de diazoniu cu N,N-dimetilanilina.
70

Probleme pentru concurs E. prin reducere formeazã amine care au Programa

15. Ce masã de clorurã de acetil va monoacila aceeaºi bazicitate

UMF-CD (2004)
C2
un amestec echimolecular de amine cu
Teste complement grupat
formula C3H9N dacã masa atomilor de
carbon nular este de 12 g (se acileazã doar 17. Cupleazã cu sãruri de diazoniu în mediu
aminele primare ºi secundare) ? bazic:

A.. 7389,,51075g g
C B.. 5988,,82755gg
D α-naftolul
1. anisolul
2.
E. 114 g 3. acidul salicilic
UMF-CD (2004) 4. m-toluidina
UMF-CD
16. Este incorectã afirmaþia despre
N-acetilanilinã ºi N-metilbenzamidã: 18. Nu pot fi obþinute prin reacþia de alchilare
A. sunt compuºi diferiþi a amoniacului:
B. sunt izomeri 1. alilamina
C. prin hidrolizã formeazã acizi carboxilici 2. ciclohexilamina
diferiþi 3. trietanolamina
D. au reactivitate diferitã în reacþiile de 4. fenilamina UMF-CD
substituþie la nucleu

Test 5. Care sunt sãrurile cuaternare de amoniu care

se formeazã în urma interacþiei compuºilor:
1. Scrie structurile aminelor primare, secundare a) dimetilaminã ºi iodurã de etil;
ºi terþiare cu formula molecularã C 4H11N. b) n-propilaminã ºi bromurã de metil. (1p)
(1p)
6. Se dau transformãrile chimice: (2p)
2. Completeazã ecuaþiile urmãtoarelor reacþii: A + Cl2 → B + HCl
(1p) B + NH3 → C + HCl
a) CH3—CH2—NH2 + HCl → ... B + C → D + HCl
b) C6H5—N—CH
|
3 + C2H5—Cl → ... B + D → (CH3)3N + HCl

CH3 Identificã substanþele A, B, C, D ºi scrie

ecuaþiile reacþiilor chimice.
3. Scrie formula structuralã ºi formula mole-
mole-
cularã a urmãtoarelor amine: (1p) 7. Se dã urmãtoarea schemã: (2p)
+Cl2 +NH3
a) Diizopropil-n-propilamina; A → B → C
—HCl —HCl
b) Dimetil-n-propilamina;
c) Etilamina. Se folosesc 504 L substanþã (A), mãsuraþi la
0°C ºi 2 atm, care conþine 75% C ºi 25% H ºi
4. Se considerã schema: (1p) are masa molecularã M = 16.
H2C = CH2 → A → H3C—CH2—NH2 a) Scrie ecuaþiile reacþiilor chi
chimice
mice ºi identificã
a) Identificã substanþa A, ºtiind cã reactanþii substanþele A, B, C, cunoscând cã (B) este
folosiþi sunt: acidul clorhidric ºi amoniacul; un compus monosubstituit;
b) Scrie ecuaþiile reacþiilor chimice. b) Calculeazã volumul de clor necesar.
 71

Programa
Compuşi carbonilici
C2 (aldehide şi cetone)
Definiţie
Grupa carbonil este alcãtuitã dintr-un
atom de carbon legat printr-o legãturã Compuºii carbonilici sunt substanþe organice care conþin în
=
covalentã dublã de un
oxigen; ansamblul atom
este de
plan. molecu cþiionalã carbonil, –C| O , în car
ecula lor grupa funcþ care un atom de
carbon este legat printr-o legãturã covalentã dublã de un atom de
oxigen.
Grupa carbonil poate fi legatã de H sau de R, unde: H = atom de
hidrogen; R = radical hidrocarbonat.
 Aldehidele au formula generalã R–C O ,=

cu excepþia primului termen al |

H
seriei, aldehida formicã.
 Cetonele au formula generalã R–C O =

Structura geometricã comparatã a (R ºi R’ sunt radicali organici |

grupelor funcþionale hidroxil ºi carbonil R´
identici sau diferiþi).

Denumire
 Nomenclatura sistematicã (IUPAC) pentru aldehide se obþine prin
adãugarea sufixului
sufixului al la numele hidrocarburii de la care derivã.
O denumire uzualã a aldehidelor ia în considerare acidul pe care
acestea îl formeazã la oxidare (vezi denumirea din parantezã).
H—C=O Metanal (Aldehidã formicã sau Formaldehida)
|
H
CH3—C=O Etanal (Aldehidã aceticã sau Acetaldehida)
|
H
CH3—CH2—C=O Propanal (Aldehidã propionicã sau Propionaldehida)
|
H
CH3—CH2—CH2—C=O Butanal (Aldehidã butiricã sau Butiraldehidã)
|
H
Facultativ Cel mai lung lanþ care se alege ca bazã pentru
denumirea aldehidei trebuie sã conþinã grupa —CHO, iar carbonul
grupei —CHO este întotdeauna numerotat cu 1.
Modele structurale Observaþie Cel mai lung lanþ în
(compacte ºi deschise) 2-etil-4-metilpentanal este un hexan,
ale moleculelor de metanal, dar acest lanþ nu include grupa —CHO.
etanal ºi propanal

2-Etil-4-metilpentanal
 72

 Pentru aldehidele în care grupa —CHO este legatã de un inel Programa

(ciclu), se foloseºte sufixul —carbaldehidã.

C2
Ciclohexancarbaldehidã 2-Naftalencarbaldehidã

Tabel cu denumirile uzuale şi ştiinţifice

ale câtorva aldehide
Formula Denumirea uzualã Denumirea ºtiinþificã (IUPAC)
HCHO Formaldehidã (aldehida formicã) Metanal
CH3CHO Acetaldehidã (aldehida aceticã) Etanal
CH3CH2CHO Pr
Prop
opio
iona
nald
ldeh
ehid
idãã (al
(alde
dehi
hida
da pr
prop
opio
ioni
nicã
cã)) Prop
Propan
anal
al
CH3CH2CH2CHO Butiraldehidã (aldehida butiricã) Butanal
CH3CH2CH2CH2CHO Valeraldehidã (aldehida valericã) Pentanal
HC =CHCHO
2 Acroleinã (aldehida acrilicã) 2-Propenal

Benzaldehidã (aldehida benzoicã) Benzencarbaldehidã

 Nomenclatura sistematicã (IUPAC) pentru cetone se obþine prin

adãugarea sufixului onã la numele hidrocarburii de la care derivã. Facultativ
Cel mai lung lanþ care se alege ca bazã pentru denumirea cetonei Alte exemple:
trebuie sã conþinã grupa carbonil –C| O , iar numerotarea începe
=

de la capãtul mai apropiat de

grupa carbonil.
O 4-Hexen-2-onã
||
H3C–C–CH2–CH3
Propanonã 2-Butanonã
(Dimetilcetonã sau Acetonã) (Etilmetilcetonã)
3-Hexanonã
(Etilpropilcetona)
 O denumire mai veche pentru cetone constã în enumerarea
radicalilor (în ordinea alfabeticã) urmatã de termenul cetonã (vezi
parantezele de mai sus).
 Unele cetone au ºi denumiri uzuale:

Acetonã Acetofenonã Benzofenonã

 73

Programa
Activitate independentă (Facultativ) Rãspuns
C2 Scrie denumirea pentru urmãtorii compuºi
carbonilici:
a. 3-Metilbutanal
CH3
4 3| 2 1
CH3 CH3–CH–CH2–CHO
| CHO
a. CH3–CH–CH2–CHO b. Izopropilmetilce
Izopropilmetilcetona
tona (3-metil-2-butanona
(3-metil-2-butanona))
O
O O 4 3 2|| 1
|| CH –CH–C–CH
b. CH3–CH–C–CH 3 3 | 3
| CH3
CH3
O c. Etilfenilceto
Etilfenilcetona
na (1-fenil-1-propanonã)
O
|| O
c. CH3–CH2–C–C6H5 3 2 1||
CH3–CH2–C–C6H5
O
|| d. Metilvinilcet
Metilvinilcetona
ona (3-buten-2-onã)
d. H2C CH–C–CH3
=
O
4 3 2 || 1
H2C CH–C–CH3
=

Clasificare
1. dupã natura radicalilor organici legaþi de grupa carbonil,
compuºii carbonilici pot fi:
 alifatici: • saturaþi: CH3–CH2–C–CH3
||
O
Modele structurale ale moleculei de Etilmetilcetona
etilmetilcetonã
• nesaturaþi: H2C CH–CHO
=

Aldehida acrilicã (Acroleina)

Ştiaţi că...  aromatici:
• Benzaldehida se gãseºte în C6H5–C = O C6H5–CH = CH–C = O C6H5–C–C6H5
| | ||
migdalele amare. H H O
• Aldehida ccinamicã
inamicã este compo
compo--
nentul principal al uleiului de Aldehida benzoicã
(Benzaldehida) 3-Fenil-2-propen-1-a
3-Fenil-2-propen-1-al
(Aldehida cinamicã)l Difenilcetona
(Benzofenona)
scorþiºoarã. Datoritã proprietãþilor
antifungice, antimicrobiene
antimicrobiene ºi a  micºti: CH3–C–C6H5
|| Fenilmetilcetona
Fenilmetilcetona (Acetofenona)
mirosului aromat se foloseºte în O
tehnica farmaceuticã
farmaceuticã..
2. Dupã numãrul grupelor funcþionale se cunosc:
 compuºi monocarbonilici, care conþin o singurã grupã
carbonil: CH3—C| =O
H
Aldehida aceticã (Acetaldehida)
 compuºi di- sau policarbonilici, care conþin douã sau mai
Ştiaţi că... multe grupe carbonil:
Prezenþa a douã grupe carbonil O
|| O
|| O
|| O
|| O
|| O
||
vecine determinã apariþia culorii H–C–C–H H3C–C–C–CH3 C6H5–C–C–C6H5
galbene.
Glioxalul Diacetilul Benzilul
 74

Facultativ Programa

Izomerie
C2
Aldehidele ºi cetonele sunt izomeri de funcþiune cu alcoolii
nesaturaþi ce conþin o legãturã covalentã dublã în structura lor.

Metode de obţinere
Să ne amintim!
Aldehidele ºi cetonele se obþin prin:
 Oxidarea energicã a alche
alchenelor:
nelor:

 Oxidarea blândã a alcoolilo

alcoolilor:
r:

Pãstãile de vanilie conþin vanilinã

(un compus ce conþine grupa
carbonil). Vanilina poate fi sintetizatã
pentru a rãspunde nevoilor industriei
alimentare.

 Adiþia apei la alchine (reacþia Kucerov):

2 4 H SO tautomerie
R–C≡CH + HOH → [ R–C CH ] → R–C–CH3
=
HgSO4 | | ← ||
OH H O
alchinã alcool nestabil cetonã

Proprietăţi
Proprietăţi fizice
 Starea de agregare
Compuºii carbonilici sunt lichizi sau solizi (în funcþie de masa
lor molecularã), cu excepþia primului termen, care este un gaz
(aldehida formicã).
 Miros
Aldehida formicã are un miros puternic, înþepãtor ºi sufocant.
Termenii lichizi au miros specific, uneori plãcut.

Aldehida
neplãcut aceticã are un
în concentraþie miros caracteristic, de mere verzi, totuºi
mare. Merele conþin acetaldehidã.
Benzaldehida are miros de migdale amare.

Programa
C2
Grupa carbonil este o grupã polarã.
Dubletul de electroni π al dublei
legãturi este atras spre atomul cu
electronegativitate mai mare
(atomul de oxigen).
Conservarea unor animale în formol,
o soluþie apoasã de metanal
O b s e rva ţ i e
În seria aldehidelor, reactivitate
reactivitateaa
scade în ordinea:
HCHO > CH3CHO > C6H5CHO
— iar în seria cetonelor:
CH3COCH3 > C6H5COCH3 > C6H5COC6H5
aldehidã
cetonã
75
 Punctele de fierbere ºi de topire ale compuºilor carbonilici sunt:
• mai ridicate decât ale hidrocarburilor parafinice cu mase
moleculare apropiate, datoritã polaritãþii grupei carbonil.
• mai coborâte decât ale alcoolilor sau acizilor corespunzãtori,
corespunzãtori,
deoarece moleculele compuºilor carbonilici
carbonilici nu sunt asociate
prin legãturi de hidrogen.
Între moleculele compuºilor carbonilici se stabilesc interacþii
dipol-dipol care sunt mai slabe decât legãturile de hidrogen dintre
moleculele alcoolilor.
 Solubilitatea
Termenii inferiori sunt solubili în apã (formal (for maldehi
dehida,
da,
acetaldehida, acetona sunt miscibile cu apa în orice proporþie).
Solubilitatea acestora în apã se datoreazã formãrii legãturilor de
hidrogen cu moleculele de apã.
Termenii superiori sunt mai puþin solubili în apã (benzaldehida,
cca. 3%), dar sunt solubili în solvenþi organici.
Termenii lichizi au importante proprietãþi de solvenþi.
Proprietăţi chimice
Proprietăţi
Compuºii carbonilici sunt compuºi foarte reactivi, datoritã grupei
carbonil pe care o conþin. Reactivitatea grupei carbonil este mai
mare în aldehide decât în cetone ºi atunci când aceastã grupã este
legatã de un radical alifatic, decât de unul aromatic.
Compuºii carbonilici dau reacþii comune aldehidelor ºi cetonelor
ce tonelor
(reacþiile de adiþie ºi reacþiile de condensare) ºi reacþii specifice
aldehidelor (reacþiile de oxidare).
 Reducerea compuºilor carbonilici este o reacþie de adiþie de
hidrogen, care transformã aldehidele în alcooli primari, iar
cetonele în alcooli secundari.
Reacþiile de adiþie ale aldehidelor
ºi cetonelor au loc la dubla legãturã .
alcool primar Etanal Etanol
alcool secundar Propanonã 2-Propanol
 76

 Condensarea compuºilor carbonilici cu fenolii este caracte- caracte- fenol, aldehidã formicã, bazã Programa

risticã aldehidelor alifatice inferioare. Importanþã practicã

deosebitã prezintã condensarea fenolului cu aldehida formicã. C2
Reacþia de condensare a aldehidei formice cu fenolul, efectuatã
în condiþii energice (încãlzire, catalizator acid sau bazic) conduce la
produºi macromoleculari (rãºini sintetice) numiþi bachelite sau
fenoplaste.
În mediu bazic, la rece, reacþia de condensare a fenolului cu Bachelitã solidã
aldehida formicã duce la formarea de alcooli hidroxibenzilici
hidroxibenzilici. Obþinerea bachelitei
Este o reacþie de adiþie a fenolului la dubla legãturã carbonilicã.

Fenol Aldehidã Alcool Alcool

formicã o-hidroxibenzilic p-hidroxibenzilic

La încãlzire
de alcooli se produce reacþia
hidroxibenzilici de policondensare
cu eliminare a moleculelor
de apã ºi formarea unui
compus macromolecular cu structurã liniarã, numit resol sau Schema structurii
bachelitã A. unui fragment de bachelitã C
Prin încãlzire la 150°C, timp de câteva minute, resolul se
transformã în resitã sau bachelitã C (produsul final de condensare),
cu structurã tridimensionalã, folositã în electrotehnicã drept material
izolant.
În mediu acid, reacþia de condensare a fenolului cu aldehida 1 2
formicã duce la derivaþi hidroxilici ai difenilmetanulu
difenilmetanuluii.
Este o reacþie de eliminare de apã care se produce intermolecular.

— H2O

Fenol Aldehidã formicã Fenol o,o’-Dihidroxidifenilmetan

3 Obþinerea
novolacului
novola cului
— H2O (polimer). Când
un amestec de
p,p’-Dihidroxidifenilmetan fenol ºi
formaldehidã în
Reacþia poate continua (policondensare) cu formarea unui acid acetic este
tratat cu HCl
produs macromolecular cu structurã filiformã, numit novolac. concentrat,
Novolacul este solubil în alcool, iar soluþia sa în alcool este polimerul începe
folositã ca lac anticorosiv ºi electroizolant. sã creascã.
 77

Condensarea compuºilor carbonilici între ei

Programa
Facultativ
C2 Condensarea compuºilor
carbonilici cu derivaþi ai
amoniacului decurge cu eliminarea
unei molecule de apã între oxigenul
grupei carbonil ºi hidrogenul
compusului cu azot:

Aldehidele ºi cetonele, în mediu acid sau bazic, se condenseazã
între ele; la reacþia de condensare pot participa molecule de compuºi
carbonilici identici sau diferiþi.
Condensarea compuºilor carbonilici între ei poate avea loc în trei
moduri diferite:
 adiþia aldolicã (aldolizare)

 condensarea crotonicã (crotonizare)

 condensarea trimolecularã
Compusul carbonilic ce participã la condensare cu grupa
carbonil se numeºte componentã carbonilicã, iar cel care participã
cu grupa metilen vecinã grupei carbonil (poziþia α) se numeºte
componentã metilenicã.
Ştiaţi că... 1. Adiþia aldolicã este o reacþie de adiþie a componentei
Unele dintre cele mai vechi studii metilenice la grupa carbonil; produsul acestei reacþii este o
ale reacþiei de aldolizare hidroxialdehidã (compus cu funcþiune mixtã de aldehidã ºi
(condensare aldolicã) au fost alcool), numitã ºi aldol, sau o hidroxicetonã, numitã ºi cetol.
efectuate de Aleksandr Borodin
(1833-1887), fizician ºiprin
chimist prin profesie pregãtire,
compozitor
al celor mai familiare lucrãri din
muzica rusã (de exemplu „Cneazul
Igor“). componenta componenta aldol (cetol)
carbonilicã metilenicã
Exemple:
O b s e rva ţ i e • Aldolizarea a douã molecule de acetaldehidã
Compuºii carbonilici care nu au
atomi de hidrogen la atomul de
carbon din poziþia α faþã de grupa
carbonil pot fi doar componente
carbonilice. componenta carbonilicã componeneta metilenicã aldol
De exemplu, aldehida benzoicã, (Acetaldehida) (β-Hidroxibutiraldehida)
C6H5CHO, nu poate da reacþii de • Aldolizarea a douã molecule de acetonã
adiþie aldolicã deoarece nu are
atomi de hidrogen la atomul de
carbon din poziþia α faþã de grupa
carbonil.
compon
component
entaa carbon
carbonili
ilicã
cã compon
componene
eneta
ta met
metil
ileni
enicã
cã cetol
(Acetona) (4-Hidroxi-4-metil-2-pentanona)
• Aldolizarea a douã molecule de compuºi carbonilici diferiþi
O b s e rva ţ i e (X ºi Y), duce la formarea unui amestec ce conþine patru
Când aldolizarea are loc între doi produºi de reacþie:
compuºi diferiþi, fiecare poate X + X → X–X X + Y → X–Y
reacþiona atât cu el însuºi, cât ºi cu
celãlalt. Y + Y → Y–Y Y + X → Y–X
 78

2. Condensarea crotonicã decurge cu eliminarea unei molecule Ştiaţi că... Programa

de apã între oxigenul componentei carbonilice ºi hidrogenul Numele reacþiei de condensare

componentei metilenice ºi conduce la o aldehidã sau o cetonã crotonicã provine de la cea mai C2
simplã aldehidã obþinutã pe aceastã
nesaturatã. cale — aldehida crotonicã.

componenta
carbonilicã componenta
metilenicã aldehida sau cetona
nesaturatã
În aceastã reacþie se formeazã mai întâi un aldol, care apoi
eliminã o moleculã de apã:

componenta componenta aldol aldehida sau cetona

carbonilicã metilenicã nesaturatã
exemp lu , condensarea crotonicã a douã molecule de
De exemplu

acetaldehidã:

componenta componenta aldehida nesaturatã

carbonilicã metilenicã
(Acetaldehida))
(Acetaldehida (Aldehida crotonicã sau 2-butenal)
Aldehida crotonicã, CH3–CH CH–CHO, este un lichid incolor
=

care rezultã prin condensarea crotonicã a aldehidei acetice. cis- trans-

Aldehida crotonicã poate exista sub forma a doi izomeri Cei doi izomeri geometrici
ai aldehidei crotonice
geometrici, cis ºi trans.
3. Condensarea trimolecularã decurge cu eliminarea unei
molecule de apã între oxigenul componentei carbonilice
carbonilice ºi
hidrogenul celor douã componente metilenice.

componenta componentele
carbonilicã metilenice
De exemplu, condensarea benzaldehidei cu exces de acetonã:

Benzaldehida Acetona Benzilidendiace

Benzilidendiacetona
tona
 79

Programa Utilizările compuşilor carbonilici

C2  Aldehida formicã se foloseºte la obþinerea fenoplastelor, a
unor coloranþi, medicamente, în industria pielãriei, ca
dezinfectant etc.
 Aldehida aceticã se foloseºte la obþinerea alcoolului etilic ºi
a acidului acetic.

Heptanalul aldehidele
se gãsesc în ºiuleiurile cu catenã
eterice normalã
de lãmâie, cu Cºi8—C
trandafir 10 care
neroli se
obþin ºi pe cale de sintezã, fiind foarte utilizate în parfumerie.
 Benzaldehida, având miros de migdale amare, se foloseºte în
parfumerie; este de asemenea intermediar în sinteze organice
(de exemplu, a unor coloranþi).
 Acetona se foloseºte ca materie primã pentru obþinerea unor
produse farmaceutice, a cloroformului, a oxidului de mesitil
(dizolvant), a metaacrilatului de metil (monomerul sticlei
plexi), a uleiurilor de uns de calitate, ca dizolvant pentru
acetilenã, lacuri, vopsele etc.

Aplicaţii 2. Scrie formulele structurale ale urmãtorilor

compuºi carbonilici:
1. Scrie denumirile urmãtorilor compuºi
carbonilici: a. 3-Hexanonã
b. Ciclohexanonã
a. CH3–CH2–C–CH3 c. 3-Metilbutanal
||
O O O d. 2,2-Dimetilhexanal
b. CH3–CH2–CH2–CH2–CHO e. 2-Metil-3-pentanonã
O f. 3-Hexenal
c. CH3–C–CH2–CH CH2 =

|| g. Izobutilmetilcetonã
O
d. CH3CH2CH2CH2CCH2CH2CH2CH3 3. Scrie structurile ºi denumirile compuºilor
|| carbonilici izomeri cu formula molecularã
O C5H10O. Precizeazã relaþia de izomerie în
CH3 O care se aflã aceºtia.
|
e. CH3–C–CHO 4. Precizeazã dacã molecula aldehidei
|
CH3 CHO glicerice,
f. C6H5–CH CH–CHO CHO CH2–CH–CHO,
=
| |
OH OH
g. CH3–C CH–C–CH3
=

| || este chiralã.
CH3 O O
5. Scrie ecuaþiile reacþiilor de adiþie aldolicã,
h. CH3–CH2–C–CH–CH
|| | 2–CH3 condensare crotonicã ºi condensare
O CH3 trimolecularã ale acetonei.
O
80

6. Indicã formula ºi denumirea produºilor de A. 1 B. 2 C. 3 Programa

condensare crotonicã
crotonicã a urmãtorilor compuºi D. 4 E. 5
UMF-CD (2004)
C2
carbonilici:
a) benzaldehidã + etanal Teste complement grupat
b) benzaldehidã + propanal 9. Benzilfenilcetona se poate obþine din:
c) benzaldehidã + fenilacetaldehidã 1. benzen ºi clorura de benzil
d) 2-metilpropanal + acetonã 2. oxidarea
3. benzen ºidifenilmetanolului
clorura
difeni de benzoil cu K Cr O /H+
lmetanolului
7. Determinã aldehida saturatã care în urma 2 2 7
reacþiei cu 11,2 L de hidrogen
reacþiei hidrogen (condiþii
(condiþii 4. adiþia apei la difenilacetilenã
normale)
normal e) conduce
conduce la 16 g de alcool.
alcool. UMF-CD (2004)
Probleme pentru concurs 10. Acetona rezultã din:
Teste complement simplu 1. adiþia apei la propinã în prezenþã de
catalizatori
8. Care este numãrul de compuºi aciclici (fãrã
2. hidroliza bazicã a 2,2-dicloropropanului
2,2-dicloropropanului
stereoizomeri) cu formula molecularã 3. oxidarea alcoolu
alcoolului
lui izopropilic
izopropilic cu
C9H14O care precipitã argint cu reactivul K2Cr2O7/H2SO4
Tollens iar prin oxidare energicã formeazã 4. descompunerea hidroperox
hidroperoxidului
idului ddee cumen
acetonã, acidînoxopropanoic
propandioic raport molar ºi acid?
1:1:1 UMF-CD (2004)

Test 4. Aranjeazã urmãtorii compuºi în ordinea

crescãtoare a punctelor de fierbere: butanal,
1. Scrie izomerii aciclici corespunzãtori butan ºi 1-butanol. (1p)
formulei moleculare C3H6O. Ce relaþie de
5. Care este alcoolul care se formeazã prin
izomerie existã între aceºtia? (1p)
reducerea
reducerea a 55,8
,8 g din
dintr-o
tr-o ccetonã
etonã cu 2,24
2,24 L
2. Alege rãspunsul corect: (1p) H2 (condiþii normale)? (2p)
a) Aldehidele ºi cetonele formeazã/nu formeazã
formeazã 6. Prin aldolizarea a douã molecule de
legãturi de hidrogen cu moleculele de apã. aldehidã saturatã (a) se obþine compusul (b).
b) Propanalul are punctul de fierbere mai Cunoscând cã pentru reducerea a 23,2g de
mare/mai mic decât al propanolului. compus (b) sunt necesari 4,48 L H2 (în
c) Solubilitatea compuºilor carbonilici în apã condiþii normale de temperaturã ºi presiune),
scade/creºte odatã cu creºterea masei atunci aldehida (a) este: (3p)
moleculare. A. Aldehida formicã
d) Între moleculele compuºilor carbonilici se B. Aldehida aceticã
stabilesc legãturi dipol-dipol/de hidrogen. C. Propanalul
D. Butanalul
3. Scrie ecuaþiile
condensare reacþiilor
crotonicã de adiþie aldolicã
a propanonei. (1p) ºi Din oficiu 1p.
 81

Modelul moleculei de lizozim. Aceastã
enzimã conþine 129 de aminoacizi.
α
CH3–CH–COOH
| |
NH2
Formula ºi modelul structural deschis
al moleculei de α-alaninã
(un aminoacid natural)
Aminoacizi
Prin hidroliza acidã, bazicã sau enzimaticã a proteinelor se obþin
aminoacizii care au participat la structura moleculei proteice
respective. În produsele de hidrolizã a proteinelor au fost identificaþi
circa 20 de α-aminoacizi, prezenþi în mod constant.
Definiţie
Aminoacizii sunt compuºi organici care conþin în moleculã
mole culã una sau
mai multe grupe amino (—NH2) ºi una sau mai multe grupe carboxil
(—COOH).
Formula generalã a aminoacizilor cu o singurã grupã amino ºi
o singurã grupã carboxil este:
R–CH–COOH
R–CH–COOH
NH2
(α-aminoacid)
unde R este un radical alchil sau aril, pe care se poate gãsi o
grupã hidroxil, amino, sulfurã, carboxil.
Se cunosc aproximativ 150 de aminoacizi, unii dintre ei fiind
prezenþi ºi în organismul uman. Totuºi, numai un numãr de 20 de
aminoacizi iau parte la formarea tuturor structurilor proteice. Toþi
cei 20 de aminoacizi au o serie de particularitãþi structurale comune
ºi anume:
 grupa amino (—NH2) este în poziþia α, deci sunt α-ami
-aminoacizi;
noacizi;
sunt însã ºi excepþii, cum ar fi prolina ºi hidroxiprolina, care
au grupa amino inclusã într-un ciclu.
 cele douã grupe, carboxilicã ºi amino, prezente simultan ºi

Prolina
învecinate
care spaþial,
au fãcut conferã
posibilã aminoacizilor
formarea o seriecudesemnificaþia
biomoleculelor
biomoleculelor proprietãþi
proprietãþi
biologicã pe care o au proteinele.

Denumire
Denumirea aminoacizilor se obþine prin adãugarea prefixului amino
Hidroxiprolina la numele acidului, cu precizarea poziþiei grupelor amino faþã de
grupele carboxil prin cifre sau litere greceºti.
Numele aminoacizilor se formeazã dupã regula:

prefixul care aratå

numele hidrocarburii
acid + poziÆia relativå + amino + cu acelaçi numår de + sufixul
a grupelor oic
atomi de carbon
(α, β, γ, δ etc.)
 82

Principalii acizi organici de la care provin aminoacizii sunt cei

cu 2, 3, 4, 5, 6 atomi de carbon în moleculã ºi care se numesc, în
ordine, acetic, propionic, butiric, valeric, hexanoic.
Atomul de carbon al grupei carboxil se numeroteazã cu 1.
Începând de la primul atom de carbon de lângã celc el al grupei carboxil
(—COOH) se face ºi o notare cu litere greceºti: atomii de carbon 2, Model structural deschis al moleculei
3, 4, 5 ºi 6 se vor nota cu α, β, γ, δ ºi ε, notaþie care ne ajutã sã de glicinã

precizãm poziþia diverºilor radicali sau grupe de atomi.

Pe lângã denumirea sistematicã, aminoacizii au ºi denumiri CH2—COOH
|
uzuale preluate din domeniul biochimiei. Exemplele alãturate NH2
ilustreazã modalitãþile prin care se denumesc aminoacizii. Acid amino-etanoic
(Acid aminoacetic, Glicocol sau Glicinã)

Activitate independentă Rãspuns

Scrie denumirea sistematicã a α
valinei, aminoacid cu formula: Acid 2-amino-3-metil
2-amino-3-metilbutanoic
butanoic CH3—CH—COOH
|
NH2
Acid 2-amino-propanoic
2-amino-propanoic
(Acid α-aminopropionic,
α-Alaninã)

Clasificare
β
1. Dupã natura radicalului pe care sunt grefate cele douã grupe CH—CH2—COOH
|
funcþionale, aminoacizii pot fi: NH2
 alifatici: au în structura lor o catenã alifaticã;
Acid 3-amino-propanoic
3-amino-propanoic
Acid α-aminopropionic CH3–CH
–CH–COOH
–COOH (Acid β-aminopropionic,
| β-Alaninã)
NH2
 aromatici: conþin un ciclu aromatic în structura lor;
COOH
Acid p-aminobenzoic H2N COOH
NH2
(Vitamina H) Acid o-aminobenzoic
 heterociclici: conþin un heterociclu în structura lor (vezi (Acid antranilic)
prolina ºi hidroxipolina, pagina anterioarã).
2. Dupã poziþia relativã a celor douã tipuri de grupe funcþionale, Ştiaţi că...
distingem: α-aminoacizi, β-aminoacizi etc. β-Alanina este utilizatã în tratarea
unei afecþiuni determinate de
Aminoacizii naturali (care apar în naturã) sunt, de obicei, menopauzã.
alifatici de tip α ºi pot fi clasificaþi, dupã numãrul grupelor
funcþionale ºi eventuala prezenþã a altor grupe, în:
 Grupa aminoacizilor monoaminomonocarboxilici: Reţine!
Notarea cu trei litere reprezintã
repre zintã
simbolul aminoacidului.
Aminoacizii esenþiali pentru hrana
Acid aminoacetic Acid α-aminopropionic Acid α-aminoizovaleric
(Glicocol sau Glicinã )(Gli) (Valinã) (Val)
umanã sunt notaþi color cu verde.
(α-Alaninã) (Ala)
 83

 Grupa aminoacizilor monoaminodicarboxilici:

Acid aminosuccinic Acid α-aminoglutaric (Acid glutamic) (Glu)

(Acid aspartic sau Acid asparagic) (Asp)
 Grupa aminoacizilor diamino-monocarboxilici:

Acid α-ε-diaminohexanoic (Lisinã) (Lis)

 Grupa aminoacizilor hidroxilaþi:

Acid α-amino-β-hidroxipropionic (Serinã) (Ser)

 Grupa aminoacizilor tiolici:

Model structural al serinei

Acid α-amino-β-tiopropionic (Cisteinã) (Cis)

Facultativ
Izomerie
În cazul celor 20 de α-aminoacizi naturali (gãsiþi în aproape toate
proteinele), se remarcã urmãtoarele tipuri de izomerie:
 izomerie de catenã

Model structural al cisteinei De exemplu, leucina ºi izoleucina sunt izomeri de catenã.

Acid α-aminoizohexanoic Acid β-metil-α-aminovaleric

(Leucina) (Leu) (Izoleucina) (Ile)

 izomerie de funcþiune determinatã de prezenþa unor grupe

funcþionale diferite.
De exemplu, acidul α-aminoizovaleric (valina) este izomer de
funcþiune cu 2-nitropentanul, ambii compuºi având
formula molecularã (C5H11O2N):
CH3—CH—CH—COOH H3C—CH2—CH2—CH—CH3
| | |
CH3 NH2 NO2
Acid α-aminoizovaleric 2-Nitropentan
Model structural al valinei
(Valina) (Val) (aminoacid) (nitroderivat)
 84

 izomerie opticã, determinatã de prezenþa unor atomi de

enantiomer A Enantiomer B
carbon asimetric.
Cel mai simplu aminoacid, glicocolul, este achiral, deci este
optic inactiv.
Cu excepþia glicocolului, toþi aminoacizii naturali prezintã
pre zintã
activitate opticã datoritã prezenþei în molecula lor a atomului de
carbon asimetric din poziþia α.
Cu excepþia glicocolului, toþi
aminoacizii se prezintã sub forma a
doi enantiomeri, A ºi B.

Activitate independentă Rãspuns

a. Este α-alanina chiralã? Motiveazã rãspunsul. a. CH –*CH–COOH α-Alanina este o moleculã
3
| chiralã, deoarece conþine un
b. Câþi enantiomeri prezintã α-alanina? NH2 atom de carbon asimetric, C2,
c. Scrie structurile enantiomerilor α-alaninei. care este centru chiral (notat cu asterisc).
b. 2n = 21 = 2 enantiomeri
COOH HOOC
| |
H–C–NH
| 2 H2N–C–H
|
CH3 CH3
oglindã
Cele douã configuraþii ale α-alaninei.
Formulele scrise nu sunt superpozabile.

Proprietăţi fizice
Proprietăţi
 Starea de agregare, culoarea ºi gustul.
Aminoacizii sunt compuºi solizi cristalini ºi incolori. Unii dintre
ei au gust dulce. Modele structurale ale celor doi
 enantiomeri ai α-alaninei
Punctele de topire au valori mult mai ridicate decât ale acizilor
corespunzãtori.
Denumirea compusului Glicocol Acid acetic O b s e rva ţ i e
Temperatura de topire (T.t.) 232°C 16,6°C
Aminoacizii nu pot fi distilaþi,
deoarece se descompun la
temperatura de topire.
 Solubilitatea. Aminoacizii sunt solubili în apã ºi puþin solubili
solubili
sau insolubili în solvenþi organici.

Proprietăţi chimice O b s e rva ţ i e

Caracterul amfoter ºi identificarea aminoacizilor Existenþa amfionilor explicã
solubilitatea mare a aminoacizilor în
Deoarece aminoacizii conþin în structura lor atât grupe acide apã (solvent polar) ºi foarte micã în
(—COOH), cât ºi grupe bazice (—NH2), aceºtia suportã o reacþie solvenþi organici (nepolari), precum
internã acid-bazã ºi se prezintã sub forma unui ion dipolar (cu ºi temperaturile de topire ridicate
ambele tipuri de sarcinã) numit amfion. ale acestora (nevolatilitatea lor).
 85

În forma generalã, ionizarea unui aminoacid poate fi

reprezentatã astfel:
R O H R O
·· | || +
| | ||
–
H—N—CH—C—O—H →
←
H— N—CH—C—O
| |
H H Un amfion
Amfionul aminoacidului este un fel de sare internã ºi de aceea
aminoacizii
sãrurilor. au multe dintre proprietãþile fizice asemãnãtoare cu ale
În plus, aminoacizii au caracter amfoter, adicã pot reacþiona ca
baze faþã de acizi ºi ca acizi faþã de baze. În soluþie acidã (apoasã),
un amfion de aminoacid acceptã un proton ºi formeazã un cation, iar
în soluþie bazicã (apoasã) pierde un proton ºi formeazã un anion.
Reţine! În soluþie acidã (pH < pHi):
În mediu acid, aminoacidul se H H O H H O
transformã în cationi (+), care sub | | || | | ||
→ H—+N—C—C—O
H—+N—C—C—O– + H3O+ ← N—C—C—OH H + H2O
acþiunea curentului electric | | | |
migreazã spre catod. H R H R cation (acid)

Reţine! În soluþieHbazicã (pH > pHi):

În mediu bazic, aminoacidul se H O H O
| | || | ||
transformã în anioni (—), care sub H—+N—C—C—O– + –OH ←
→ H—N—C—C—O– + H2O
acþiunea curentului electric | | | |
migreazã spre anod. H R H R anion (bazic)

O b s e rva ţ i e În toate soluþiile apoase ale aminoacizilor, coexistã în echilibru

Dacã în soluþia apoasã a unui chimic trei forme: amfionul, anionul ºi cationul. Admitem cã forma
aminoacid se adaugã o cantitate molecularã rãmâne întotdeauna minoritarã faþã de toate celelalte
micã dintr-un acid sau dintr-o bazã, forme prezente în soluþie.
aceasta va fi neutralizatã dupã
schema alãturatã, fãrã a modifica R—CH—COOH →← R—CH—COO– →← R—CH—
COO–
aminoacid.pH
apreciabil -ul soluþiei
Aceastã de
proprietate stã |
NH3+
|
NH3+
|
NH2
la baza folosirii aminoacizilor ca cation amfion anion
soluþii-tampon. ↓↑
R—CH—COOH
|

O b s e rva ţ i e Punctul izoelectric, pHi, este un pH intermediar la care moleculele

Punctul izoelectric al unui aminoacidului nu migreazã în câmpul electric, deoarece se gãsesc
aminoacid depinde de structura sa. sub formã de amfioni.

pH mic punct izoelectric pH mare

(protonare) (amfion) (deprotonare)
 86

Caracterul amfoter al aminoacizilor stã la baza tehnicii de Ştiaţi că...

separare a acestora din amestecuri, tehnicã ce este cunoscutã sub Electroforeza este o tehnicã de
numele de electroforezã. separare a speciilor încãrcate cu
Aparatul este alcãtuit dintr-o lamã de sticlã pe care se pune o sarcinã electricã prin plasarea
acestora într-un câmp electric.
bandã de hârtie de filtru de aceleaºi dimensiuni. La extremitãþile
lamei se gãsesc doi electrozi metalici, între care se poate aplica un
potenþial electric.

a) b)

Schema ilustreazã principiul

Cei trei aminoacizi, 1, 2 ºi 3 au valori diferite ale pH-ului electroforezei.
izoelectric, respectiv 3, 6 ºi 10. Se impregneazã hârtia cu o soluþie a) Cei trei aminoacizi sunt pe linia de
plecare înaintea aplicãrii câmpului
tampon cu un pH particular (pH = 6 în exemplul nostru), se pune electric.
amestecul celor trei aminoacizi pe mijlocul hârtiei de filtru ºi se b) În prezenþa câmpului electric,
aplicã o diferenþã de potenþial între cei doi electrozi. aminoacizii migreazã într-un sens sau
altul, în funcþie de sarcina lor electricã.
Aminoacidul 1, pentru care pH > pHi se aflã sub formã de
anioni: migrarea sa se realizeazã cãtre anod.
Aminoacidul 2, pentru care pH = pHi, este sub formã de
amfioni: nu se observã nici o migrare.
Aminoacidul 3, pentru care pH < pHi, se gãseºte sub formã de
cationi ºi migreazã cãtre catod.
Aceastã tehnicã permite separarea celor trei aminoacizi.
 Datoritã prezenþei grupei carboxil, aminoacizii pot forma sãruri
cu bazele.
R—CH—COO– + NaOH → R—CH—COO
—COONa
Na + H2O NaOH
| |
+NH NH2
3
amfion Hidroxid Glicocol
de aminoacid de sodiu sare de sodiu H3N+—CH2—COO— H2N—CH2—COO—

 Grupa aminicã poate forma sãruri cu acizii minerali HCl

R—CH—COOH + HCl → R—CH—COOH

| |
NH2 +NH Cl– Glicocol
3
aminoacid sare de amoniu H3N+—CH2—COO— H3N+—CH2—COOH

H3N+—CH2—COOH H3N+—CH2—COO— H2N—CH2—COO— Caracterul amfoter al glicocolului

0 14 pH
specia majoritarã în specia majoritarã specia majoritarã
mediu foarte acid pentru pH intermediar în mediu bazic
 87

Activitate independentă sare de

Scrie ecuaþiile reacþiilor glicocolului cu acidul + HCl → amoniu

clorhidric ºi cu hidroxidul de sodiu.

Rãspuns
sare de sodiu

Experimentează! Identificarea aminoacizilor cu FeCl3 sau CuSO4

Reacti
Reactivi
vi ºi
ºi ust
ustensi
ensile
le Mod de
de lucru
lucru
aminoacid 1. Dizolvã într-o eprubetã 0,2 g probã ce
soluþie de glicocol 5% conþine aminoacid în 2 mL apã.
soluþie apoasã de Adaugã câteva picãturi de soluþie de FeCl 3.
CuSO4 5% Ce constaþi?
soluþie apoasã de 2. Introdu în a doua eprubetã 2 mL soluþie
FeCl3 5% apoasã de glicocol.
Adaugã 3—4 picãturi de soluþie de CuSO4.
douã eprubete
Ce constaþi?
Interpretarea experimentului
1. Se produce o coloraþie galben-roºie sau chiar roºie, în funcþi
funcþiee de aminoacid.

2. Se produceîntre
complexe o coloraþie albastrã
aminoacid intensã,
ºi ionul de Cudat
datoritã
2+.oritã formãrii unei combinaþii

Facultativ
 Reacþia de acilare a aminoacizilor
Are loc la tratarea acestora cu cloruri sau anhidride ale acizilor.
R—CH—COOH + CH3—CO—Cl → R—CH—COOH + HCl
| |
NH2 NH—CO—CH3
aminoacid Clorurã de acetil aminoacid acilat

 Reacþia de condensare a aminoacizilor este o reacþie de

substituþie a hidrogenului din grupa amino, NH 2.
Aminoacizii pot reacþiona intermolecular prin intermediul celor
douã grupe cu caracter chimic opus:
H 2 N—CH—CO OH + H 2 N—CH—COOH → H 2 N—CH—CO—NH—CH—COOH
N—CH—COOH
| | –H2O
–H | |
R1 R2 R1 legãturã R
2 peptidicã
aminoacid aminoacid peptidã

CH3 Peptidele pot fi simple sau mixte, dupã cum la formarea lor
| participã un singur tip de aminoacid sau mai multe.
H2N—CH2—CO—NH
— CO—NH—CH—
—CH—COOH
COOH
Glicil-alaninã Din doi aminoacizi diferiþi se formeazã douã dipeptide izomere
simple alãturi de douã dipeptide mixte.
| 3
CH De exemplu, dintr-o moleculã de glicinã ºi una de
H2N—CH— CO—NH—CH2——COOH
N—CH—CO—NH COOH α-alaninã rezultã douã dipeptide simple (glicil-glicina ºi alanil-
Alanil-glicinã alanina) ºi douã dipeptide mixte (glicil-alanina ºi alanil-glicina).
 88

alanil-serina seril-alanina
Cele douã dipeptide mixte care rezultã prin condensarea α-alaninei cu serina
sunt: alanil-serina ºi seril-alanina Reţine!
Legãtura care se formeazã în urma
reacþiei între grupa carboxil a unei
Din trei aminoacizi rezultã tripeptide, din patru aminoacizi, molecule de aminoacid ºi grupa
tetrapeptide º.a.m.d. amino a altei molecule de aminoacid
Dupã numãrul de molecule de aminoacizi din peptide se disting: se numeºte legãturã peptidicã:
• oligopeptidele (grec. oligos = câteva), cu 2 pânã la 9 molecule O H
|| |
de aminoacizi; –C–N–
• polipeptidele, cu 10-50 de molecule de aminoacizi; Ştiaţi că...
• proteinele, cu mai mult de 50 de molecule de aminoacizi. β-Alanina (acid β-aminopropionic)
se formeazã în organism prin decar-
boxilarea enzimaticã a acidului
Importanţa fiziologică. Utilizări aspartic; intrã în structura multor
În timpul digestiei, proteinele sunt hidrolizate pânã la aminoacizi. componente biologice ºi în structura
unor dipeptide localizate în muºchi,
Aceºtia sunt folosiþi de organism pentru a forma proteinele proprii ºi anume carnozina ºi anserina.
necesare creºterii, refacerii þesuturilor ºi sintezei de enzime ºi hormoni. Acidul γ-aminobutiric (GABA) se
Aminoacizii în exces, introduºi prin hranã sau proveniþi din formeazã în organism
organism prin decarbo
decarbo--
metabolismul normal al proteinelor, sunt dezaminaþi. Amoniacul glutamic. GABA
xilarea acidului glutamic.
rezultat este eliminat sub formã de uree sau de acid uric, iar restul joacã un rol important în trans-
miterea impulsurilor nervoase, fiind
organic este transformat în hidraþi de carbon sau în grãsimi, care un component tipic al þesutului cere-
servesc la producerea
Organismul animalenergiei.
normal nu face rezerve de proteine, aºa cum bral al mamiferelor.
Sarcozina este derivatul N-metilic al
depoziteazã glicogen sau grãsimi. glicocolului ºi are o acþiune antitu-
moralã (prin blocarea biosintezei
Aminoacizii pot fi sintetizaþi de organismele animale ºi vegetale. bazelor purinice, unitãþi strcturale
Organismele animale, totuºi, nu pot sintetiza toþi aminoacizii de care ale acizilor nucleici). Se foloseºte în
au nevoie, astfel încât este absolut necesarã introducerea lor prin combaterea unor grave maladii,
maladii,
alimentaþie. printre care ºi cancerul.
Aceºti aminoacizi care nu pot fi sintetizaþi de cãtre organismele Betaina, derivatul trimetilat al glico-
colului, împiedicã depunerile
depunerile excesive
animale se numesc aminoacizi esenþiali ºi sunt în numãr de opt: de lipide în organe, mai ales în ficat.
valina, leucina, izoleucina, treonina, metionina, lizina, triptofanul ºi Taurina este un acid aminosulfonic
fenilalanina. Lipsa acestor aminoacizi din alimentaþie determinã o ºi, alãturi de glicocol, esterificã
acizii biliari.
serieToþi
de cei
tulburãri
20 de foarte grave.trebuie sã se gãseascã în mod continuu
aminoacizi Ornitina ºi citrulina sunt doi
aminoacizi care participã la ciclul de
în organismele animale pentru sinteza proteinelor specifice.
 89

Aplicaţii 7. Se trateazã cu o soluþie de NaOH de

1. Se dau modelele structurale din imaginea de
mai jos. Din cele patru structuri, numai
compusul (4) se gãseºte în naturã ºi este
esenþial pentru hrana oamenilor.
concentraþie 2M un volum de 4 L soluþie
dintr-un aminoacid monocarboxilic pânã la
apariþia culorii albastre a indicatorului
turnesol introdus în soluþia aminoacidului.
Cunoscând cã s-au folosit 150 mL soluþie de
NaOH
conþinepentru
35,95%titrare ºi cã aminoacidul
O, determinã structura
aminoacidului ºi calculeazã concentraþia
molarã a soluþiei de aminoacid.

Probleme pentru concurs

(1) (2) (3) (4)
Teste complement simplu
a. Scrie formulele compuºilor cãrora le aparþin.
b. Ce relaþie existã între aceºti compuºi? 8. Câte di- ºi tripeptide pot rezulta în total prin
glicil-α-alanil-seril-valinei ºi valil-
hidroliza glicil-α
2. Comenteazã modul în care se realizeazã seril-α
seril- α-alanil-glicinei ?
separarea unui amestec de aminoacizi A. 7 B. 8 C. 9
(lisinã, glicinã ºi acid aspartic) prin D. 10 E. 1 2
electroforezã, la pH = 6, folosind imaginea UMF-CD (2004)
de mai jos.
9. Existã sub forma unui dication în mediu
puternic acid:
A. lisina B. acidul glutamic
C. fenilalanina D. valina
Lisina are punctul izoelectric la pH = 9,7, glicina la pH = 6, E. acidul aspartic
iar acidul aspartic la pH = 3.
UMF-CD (2004)
3. Scrie ecuaþiile reacþiilor α-alaninei cu
10. Valina nu este izomerã cu:
urmãtorii reactanþi:
A. acidul 2-amino-2-metilbutanoic
a. NaOH b. HCl B. amida acidului 4-hidroxivalerianic
4. Scrie structurile ºi denumirile dipeptidelor C. oxima 2-hidroxi-3-pentanonei
simple formate din glicinã ºi alaninã. D. N-metil-N-etilglicina
5. În urma hidrolizei unei proteine a fost E. acidul 2-amino-ciclobutancarboxilic
separat prin metoda cromatograficã un UMF-CD (2003)
aminoacid monoaminodicarboxilic cu 11. Glicocolul este:
10,52% azot în moleculã. A. optic activ
Care este formula acestui aminoacid? B. insolubil în apã
6. Care este aminoacidul care conþine 32% C; C. soluþia sa apoasã are caracter bazic
6,66% H ºi 18,66% N în molecula sa ºi are D. soluþia sa apoasã are caracter acid
masa molecularã egalã cu 75? E. soluþia sa apoasã are caracter neutru
UMF-CD
90

12. Referitor la lisinã, care dintre urmãtoarele 15. Referitor la aminoacizii monoamino-
afirmaþii este adevaratã ? monocarboxilici sunt corecte afirmaþiile:
A. conþine o grupã amidã 1. în soluþie apoasã existã ca amfioni
B. conþine radicalul R polar 2. în soluþie acidã existã sub formã de cationi
C. radicalul R este ramificat 3. migreazã în soluþie alcalinã, sub acþiunea
D. conþine douã grupe amino curentului electric, spre anod
E. este insolubilã UMF-CD 4. curentului
migreazã în soluþiespre
electric, apoasã,
catod sub acþiunea
13. Masa de soluþie de NaNO2 20 % (în mediu UMF-CD
acid) necesarã pentru a dezamina 379,8 g 16. Care dipeptide nu pot apãrea la hidroliza
amestec echimolecular de tripeptide mixte α-alanil-valil-serinei:
glicil-α
glicil-
care dau la hidrolizã lisinã ºi α-alaninã, este 1. glicil-serina
egalã cu: 2. α-alanil-serina
A. 966 g B. 1035 g C. 1250 g 3. glicil-valina
D. 1400 g E. 1628 g 4. α-alanil-valina
UMF-CD UMF-CD
Teste complement grupat
17. Pentru formula molecularã C H NO
14. Pentru a forma un dipeptid izomer cu existã: 7 7 2
glutamilglicina, alanina trebuie sã se 1. 3 nitroderivaþi
condenseze cu: 2. 4 nitroderivaþi
1. Valina 3. 2 aminoacizi
2. glicil-glicina 4. 3 aminoacizi
3. serina
UMF-CD
4. acidul asparagic UMF-CD

Test Indicã legãturile peptidice.

1. Analizeazã activitatea opticã pentru: (3p) Câte peptide diferite se pot obþine din cei
patru aminoacizi?
a. α-alaninã
α-alaninã
b. fenilalaninã 4. Completeazã ecuaþiile reacþiilor: (2p)
c. serinã
Scrie enantiomerii posibili. +HCl → ....
2. Scrie structurile formelor predominante ale
glicinei la pH = 3,0; pH = 6,
6,00 ºi
ºi pH = 9,0, + NaOH → ... + ...
ºtiind cã are punctul izoelectric la pHi = 6,0. Valinã
(2p)
Scrie structura tetrapeptidei care conþine
3. aminoacizii: Ala, Ser, Cis ºi Val, în ordinea
precizatã. (2 p)

Ştiaţi că...
Prima menþionare a cuvântului
proteinã (gr. proteios) este atestatã
printr-o scrisoare trimisã de cãtre
J.J. Berzelius unui prieten ºi
colaborator la 10 iulie 1838.
Pãrul animalelor conþine cheratinã
(o proteinã)
Penele pãsãrilor conþin ºi ele cheratinã
(o proteinã)
Ştiaţi că...
Albuºul de ou ºi laptele sunt
folosite ca antidoturi în intoxicaþii
cu metale grele deoarece proteinele
constituente sunt denaturate, iar
grupele tiol (-SH) ale cisteinei
eliberate, se combinã cu ioni
precum Hg2+, Pb2+ sau Cu2+.
91
Proteine
Definiţie
Proteinele sunt polimeri ai aminoacizilor legaþi între ei
printr-o legãturã peptidicã formatã din grupa carboxil a unui
aminoacid
Deºi numãrulºiαgrupa aminicã a naturali
-aminoacizilor altui aminoacid.
este limitat la cca. 20,
varietatea secvenþei lor (varietatea combinaþiilor lor) duce la un
numãr fantastic de mare, 1010—10200. Se apreciazã cã într-un
organism animal existã cca. 100.000 de proteine specifice.
Peptidele sunt proteine cu masã molecularã micã stabilitã
arbitrar la 10.000 pe când proteinele propriu-zise pot atinge zeci de
milioane.
Scheletul de bazã al polipeptidelor reprezentat în zig-zag
(datoritã unghiurilor de valenþã ale carbonului ºi azotului) se scrie
cu grupa —NH2 în stânga ºi grupa carboxil liberã în dreapta:
În afara legãturilor C—N, peptidice, notate cu roºu, se formeazã
ºi legãturi disulfurice din grupele tiolice. De exemplu, aminoacidul
cisteinã dintr-un lanþ poli-peptidic se poate oxida la cistinã, iar
aceasta se poate reduce la cisteinã.
În naturã α-aminoacizii se combinã pentru a da proteine
(biopolimeri) cu sute sau mii de resturi de aminoacizi.
Un exemplu de tripeptidã este glutationul care este prezent în
aproape toate þesuturile majoritãþii vieþuitoarelor. El este un tiol
universal care îndepãrteazã agenþii oxidanþi periculoºi, el oxidându-
se la disulfurã.
 Glutationul

92

Glutationul este o tripeptidã simplã (acid glutamic, cisteinã,

glicinã). Acidul glutamic este legat de urmãtorul aminoacid
(cisteina) prin grupa sa γ-COOH în loc de grupa α-COOH.
Analiza elementalã aratã cã în compoziþia proteinelor intrã patru Ştiaţi că...
elemente chimice de bazã:
baz ã: carbon 50-55 %, hidrogen 6-7 %, oxigen ARN- ºi ADN-polimer
ADN-polimerazele
azele sunt
20-23 % ºi azot 12-19 % la care se adaugã adesea cantitãþi mici de metaloenzime cu zinc.
sulf 0-2 %, fosfor 0-1 % ºi uneori fier, cupru, zinc, cobalt, magneziu.
Datele analizei elementale ºi cunoaºterea masei moleculare nu
sunt suficiente pentru stabilirea structurii moleculare a
biomoleculelor foarte mari. De aceea, biopolimerii sunt hidrolizaþi
la aminoacizi, iar amestecul acestora este separat ºi analizat
cromatografic. Se poate afla procentul din fiecare aminoacid, dar nu
ºi secvenþa aminoacizilor. Pentru aceasta se aplicã metode de
degradare controlatã, iar rezultatele se verificã prin sintezã.
Dupã compoziþia lor proteinele se împart în:
 proteine simple care dau prin hidrolizã numai aminoacizi (de
exemplu albumina din serul sanguin);
 proteine conjugate care conþin ºi o parte neproteicã numitã

prosteticã, care poate fi un zaharid (glicoproteinã), o grãsime

(lipoproteinã), un acid nucleic (nucleoproteinã), un compus
cu fosfor (fosfoproteinã) sau metal (metaloproteinã).
Modelul ARN-polimerazei
Structura moleculară
Proteinele rezultate prin condensarea α-aminoacizilor se disting prin Leu Trp Asp Ser His Lis Gli Leu Pro
Programa

proprietãþile grupelor latelare R1, R2, R3 etc. care constituie o primã

sursã de diversitate în compoziþia proteinelor. Alte douã surse sunt:
Structura primarã C2
modificãrile chimice pe care le pot suferi grupele laterale ºi
posibilitatea de asociere cu alþi compuºi organici neproteinici.

În arhitectura
nivele chimicã a moleculelor de proteine se disting patru
de complexitate: Structura secundarã
 Structura primarã se referã la numãrul, felul ºi secvenþa resturilor
de aminoacizi din moleculã; ea redã totalul legãturilor covalente
din moleculã ºi de aceea este numitã ºi structurã covalentã.
 Structura secundarã este datã de forma lanþurilor polipeptidice
polipeptidice
care pot fi mai mult sau mai puþin pliate (structuri β) sau spiralate Structura terþiarã
(structuri α), în funcþie de interacþiile grupelor C=O ºi ale NH (ale
legãturilor de hidrogen intramoleculare).
 Structura terþiarã depinde de modul de pliere, împachetare a
lanþului polipeptidic, datorat interacþiilor dintre radicalii R de la
Cα.
Structura cuaternarã
 93

Programa  Structura cuaternarã se întâlneºte numai la proteinele cu mai

multe lanþuri polipeptidice (numite oligomere) care formeazã
C2 împreunã subunitãþi
subunitãþi complexe.

Proprietăţi
Proprietatile
Proprietatile proteinelor sunt determinate de structura lor molecularã.
Structura cuaternarã Dupã solubilitatea în apã proteinele se împart în:
a hemoglobinei umane (Hb)  proteine solubile în apã cu structurã globularã, cum sunt
albuminele din ouã, cazeina din lapte, insulina — hormon
produs de pancreas;
 proteine insolubile în apã cu structurã fibroasã, cum sunt
colagenul din piele, cheratina din pãr, pene, unghii, coarne,
copite ºi fibroina din mãtasea naturalã.

Hidroliza enzimatică a proteinelor

Ştiaţi că...
Elastina este o proteinã fibroasã cu
rol structural, care intrã îna vaselor
compoziþia tendoanelor,
sanguine, a pielii dar ºi a altor
organe, precum intestinul.
Hidroliza constã în eliberarea monomerilor din biopolimeri cu
ajutorul moleculelor de apã. Este o reacþie de substituþie.
În principiu
energia eliberatãacest
astfelproces este spontan
în organism, prin ºiscindarea
degajã energie. Practic-
macromolecu
macromolecu-
lelor, este aproape întotdeauna sub formã de cãldurã ºi deci nu poate
fi reinvestitã în alte procese.
Aceastã degradare are loc în general în afara
afa ra celulei (de exemplu
la vertebrate, în intestin) ºi numai monomerii sunt absorbiþi în
celulã. În acest caz nu existã niciun mecanism pentru captarea
energiei sub formã biologic utilã.
Hidroliza totalã a polipeptidelor se poate realiza cu ajutorul
acidului clorhidric catalizator, folosind soluþie 6 M de HCl timp de
24 ore. În aceste condiþii legãturile amidice din moleculele proteinelor
se scindeazã cu formarea
Din soluþia de aminoacizi.
de aminoacizi se pot separa ºi identifica
cromatografic aminoacizii.
Totodatã se determinã raportul cantitativ dintre tipurile de
aminoacizi. Nu se poate afla secvenþa aminoacizilor în macromole-
macromole -

Reacti
Reactivi
vi ºi
ºi ust
ustensi
ensile
le Mod de
de lucru
lucru
1 eprubetã Peste 2-3 mL de soluþie a unei proteine, într-o
Bec de gaz eprubetã, se adaugã 5 mL de soluþie apoasã de
Albuº de ou NaOH 30 %. Prin fierberea amestecului
2-3 minute se dega
degajã
jã amoniac rec
recunoscu
unoscutt prin
Soluþie de hidroxid mirosul sãu specific. Dacã proteina conþine sulf,
de sodiu 30 % la adãugarea unui mL de acetat de plumb 10 %,
Soluþie acetat de soluþia se coloreazã în negru datoritã formãrii
plumb 10 % sulfurii de plumb.
 94

culã. Pentru aceasta se aplicã hidroliza parþialã folosind enzime A B

specifice care hidrolizeazã numai anumite legãturi peptidice dintre
cei 20 de aminoacizi.
Experimentează! Hidroliza proteinelor
Tripsina, o enzimã digestivã prezentã în intestine, catalizeazã
numai hidroliza unor legãturi peptidice interesând grupa carboxil a
lizinei. Se obþine un numãr limitat de fragmente care, separate, sunt
apoi hidrolizate total ºi analizate cromatografic.
Procesul opus hidrolizei este condensarea, o reacþie de
eliminare intermolecularã a apei. Prin condensare, monomerii se
unesc pentru a forma biomacromolecule. Douã molecule pierd
atomii constitutivi ai unei molecule de apã ºi se leagã printr-o Programa

legãturã covalentã.
De exemplu, α-aminoacizii se unesc pentru a forma polipeptide C2
ºi respectiv nucleotidele pentru a forma acizi nucleici. Formarea de
biomacromolecule complexe plecând de la monomeri necesitã un
aport de energie.

*Hormonii
Hormonii sunt compuºi secretaþi de glandele endocrine, care
deversaþi în sânge exercitã o acþiune specificã asupra funcþionãrii
unuia sau mai multor organe ori asupra unui proces biochimic.
Mulþi hormoni sunt peptide cu moleculã micã, polipeptide sau
molecule proteice mari. De exemplu, hormonul hipotalamic, TRH,
este o tripeptidã.
Insulina, un hormon secretat de pancreas, regleazã metabolismul
glucozei. Insuficienþa ei provoacã diabetul. Este o polipeptidã cu 51
de resturi de aminoacizi grupaþi în douã catene (notate A ºi
º i B) legate
Structura primarã a insulinei bovine
între ele prin douã punþi disulfurã (atomii de sulf fiind proveniþi de (aminoacizii sunt reprezentaþi prin
la aminoacidul cisteinã). cercuri în care se trece abrevierea
Insulina animalã are o structurã foarte apropiatã de cea umanã. corespunzãtoare fiecãruia;
de exemplu Cis = cisteinã)
Existã mici diferenþe în ce priveºte secvenþa unor aminoacizi.
Cea mai apropiatã de insulina umanã este insulina de la porc,
care diferã doar printr-un aminoacid.
Pe lângã hormonii polipeptidici, în organism se gãsesc ºi
hormoni din alte clase de compuºi.
Ştiaţi că...
Eritropoietina este un hormon
*Enzime polipeptidic (o glicoproteinã) care
Enzimele sunt în majoritatea lor proteine globulare din organisme, stimuleazã mãduva osoasã în
care catalizeazã specific o reacþie chimicã.
chimicã . Ele au însuºiri superioare producerea de hematii. Utilizarea
acesteia de cãtre sportivi este
catalizatorilor din lumea nevie: interzisã prin legile antidoping.

Programa
C2
Angiotensina este o enzimã care
intervine în reglarea tensiunii arteriale.
Modelul structural compact al
moleculei de lizozim. Aceastã enzimã
conþine 129 de aminoacizi.
95
 mãresc viteza reacþiilor pe care le catalizeazã cu câteva ordine de
mãrime în plus;
 reacþiile biocatalizate au loc în condiþii blânde (sub 50°C, presiune
atmosfericã, pH ≈ 7) comparativ cu cele catalizate care au loc la
temperaturi ridicate, presiuni
presiuni mari ºi valori extreme de pH;
 au specificitate ridicatã, din care cauzã nu se formeazã produºi
secundari.
Prin specificitatea de reacþie se înþelege catalizarea de cãtre o enzimã
a unui singur tip de reacþie din cele ºase tipuri fundamentale care se
petrec în lumea vie: oxido-reducerea, hidroliza, formarea sau scindarea
de legãturi covalente, izomerizare, formare de legãturi covalente
utilizând energia eliberatã prin scindarea unor legãturi macroergice.
Corespunzãtor celor ºase tipuri fundamentale de reacþii, în
clasificarea enzimelor se disting ºase clase:
 Oxidoreductaze care catalizeazã reacþii de oxido-reducere;
 Hidrolaze ce catalizeazã scindãri de legãturi covalente (ca
cele esterice) cu participarea apei;
 Transferaze care catalizeazã transferuri de grupe ce conþin
atomi de carbon, azot sau fosfor;
 Liaze, ce catalizeazã ruperi de legãturi C-C, C-S ºi C-N;
 Izomeraze care catalizeazã toate tipurile de izomerizãri;
 Ligaze, enzime ce catalizeazã formarea de legãturi între carbon
ºi oxigen, sulf sau azot cuplate cu hidroliza legãturilor
macroergice.
Enzimele sunt denumite dupã recomandãrile comisiei de
enzimologie a Uniunii Internaþionale de Biochimie ºi Biologie
Molecularã, folosind sufixul —aza.
De exemplu, glucozidaza, zaharaza, ureaza, lactat-dehidro
lactat-dehidrogenaza
genaza
etc.Puþine
Unele enzime
enzime au
au structurã
denumiristrict
specifice ca tripsina ºi pepsina.
proteicã cum sunt hidrolazele ca
ribonucleaza, chimotripsina ºi lizozimul. Acþiunea lor cataliticã se
realizeazã de cãtre grupele funcþionale ale resturilor de aminoacizi.
De exemplu, lizozimul, enzimã din mucusul nazal ºi din lacrimi
catalizeazã scindarea hidroliticã a compuºilor heterozidici care
alcãtuiesc pereþii multor celule bacteriene, ducând la moartea acestora.
Majoritatea enzimelor sunt alcãtuite din apoenzimã, componenta
proteicã ºi cofactor, componenta neproteicã.
Termenul de cofactor este folosit pentru toþi compuºii neproteici
din structura heteroenzimelor iar pentru compuºii neproteici
organici
hidrofobecare
etc.)seseleagã prin forþe
foloseºte slabede(legãturi
termenul coenzimãde .hidrogen, ionice,
 96

Un anumit cofactor se poate asocia cu mai multe apoenzime

heteroproteice ºi de aceea numãrul cofactorilor este mult mai mic
decât al enzimelor cu structurã heteroproteicã.
Specificitatea heteroenzimelor cu cofactori organici este
determinatã în totalitate de apoenzime, iar transformarea chimicã
propriu-zisã de coenzime.

Facultativ Utilizarea complexelor multivitaminice

ºi a masei proteice sunt nelipsite din
dieta sportivilor de performanþã.
Coenzime vitamine
Majoritatea vitaminelor sau a derivaþilor lor sunt constituenþi Ştiaţi că...
coenzimatici care participã la reacþii metabolice. • Avitaminozele sunt afecþiuni
determinate de carenþa în una sau
De exemplu, vitaminele din complexul B sunt coenzime în mai multe vitamine.
diverse reacþii enzimatice. Astfel, vitamina B6, piridox ina (piridoxol)
piridoxina
• Avitaminoza C este denu
denumitã
mitã
ºi vitamerele ei (compuºi înrudiþi structural,
structural, care îndeplinesc
îndeplinesc aceleaºi scorbut, iar avitaminoza D —
funcþii) piridox alul ºi piridox
piridoxalul amina transformate în esteri fosforici la
piridoxamina rahitism.
grupa alcool primar, piridoxalfosfatul ºi piridoxaminofosfatul, sunt
coenzime.

Piridoxina: Piridoxol Piridoxal Piridoxamina

Aplicaţii 3. glicoproteine, lipoproteine, nucleoproteine,

fosfoproteine ºi metaloproteine
1. În legãturã cu glutationul sunt adevãrate 4. posibil de hidrolizat
hidrolizat numai la aminoacizi (ex.
afirmaþiile: albumina)
1. conþine o grupã carboxil
carboxil UMF-CD
2. se poate oxida la o disulfurã
disulfurã 3. Structura primarã a proteinelor:
3. este format din acid aspartic, serinã ºi cisteinã 1. se referã la numãrul, felul ºi secvenþa
4. este un tripeptid
tripeptid foarte rãspândit
rãspândit în þesuturi
þesuturi aminoacizilor în moleculã
UMF-CD 2. redã totalul legãturilor covalente din moleculã
2. Proteinele conjugate sunt: 3. este numitã ºi structurã covalentã
1.
2. formate
formate dintr-o
dintr-
numaio parte proteicã
proteicã
dintr-o parteºiprosteticã
o parte prosteticã
prosteticã 4. depinde de modul de pliere, împachetare a
lanþului polipeptidic
UMF-CD
 97

Zaharide
Zaharidele sunt compuºi naturali sau de sintezã alcãtuiþi din carbon,
hidrogen ºi oxigen. Majoritatea zaharidelor au formula Cn(H2O)n.
Ştiaţi că...
Mult timp au fost denumite „hidraþi de carbon“ sau „carbohidraþi“,
Nutriþioniºtii ºi dieteticienii împart pentru raportul H:O de 2:1, egal cu cel din apã.
Zaharidele constituie una dintre cele mai importante clase de
zaharidele în douã
(monozaharide grupe: simple
ºi dizaharide) ºi compuºi organici cu rol fiziologic. Ele se pot clasifica în funcþie de
complexe (oligozaharide ºi comportarea la hidrolizã astfel:
polizaharide).  Monozaharide — care nu hidrolizeazã (n = 5—8);
 Oligozaharide — formate din 2—10 unitãþi de monozaharid ºi
Energie solarã
care prin hidrolizã enzimaticã ori acidã conduc la monozaharide;
Glucozã + O2
 Polizaharide — alcatuite dintr-un mare numãr de unitãþi de
monozaharid; ele conduc de asemenea prin hidrolizã la
oligozaharide ºi monozaharide.
Zaharidele sunt sintetizate în celula vegetalã, prin procesul
fotosintezei, din CO2 ºi H2O. Energia solarã este totodatã convertitã
în energie chimicã (112 kcal/mol CO ).
Arderi Fotosintezã
2
energie solarã
nCO2 + nH2O →
clorofilã
CnH2nOn + nO2
CO2 + H2O

Fotosinteza ºi respiraþia animalã

Reţine!
Monozaharidele sunt polihidroxial
polihidroxial--
dehide sau polihidroxicetone.
Monozaharide
Structura moleculară
Monozaharidele sau monozele sunt compuºi organici cu
funcþiune mixtã care conþin o grupã carbonil (aldehidã sau
cetonã) ºi mai multe grupe hidroxil.
Monozaharidele

se potcarbonil,
dupã natura grupei clasifica:în: aldoze ºi cetoze;
 dupã numãrul atomilor de carbon din moleculã, în: trioze,
tetroze, pentoze, hexoze etc.

Modele structurale (deschis ºi

compact) ale moleculei de glucozã Glucozã (o aldohexozã) Fructozã (o cetohexozã)
 (Formule plane de tip Fischer)

98

Formulele aciclice (Fischer) cu catenã liniarã, scrise anterior, nu

sunt decât una din modalitãþile prin care se reprezintã monozaharidele.
Grupa carbonil din molecula zaharidelor nu este prezentã O b s e rva ţ i e
obiºnuit; ea interacþioneazã cu o grupã hidroxil din aceeaºi moleculã Aldohexozele, precum glucoza,
ºi formeazã o structurã ciclicã. Ciclizarea este denumitã nu dau reacþia Schiff, caracteristicã
semiacetilizare. aldehidelor.
Din aceste ciclizãri rezultã ciclurile de cinci sau ºase atomi, din
care unul de oxigen, restul de carbon (heterociclu cu un oxigen). Reţine!
Pentru glucozã, heterociclul este un hexagon regulat, plan, cu Forma ciclicã a monozaharidelor
monozaharidelor
substituenþii atomilor de carbon dispuºi de o parte ºi de alta a acestuia. este denumitã furanozicã ºi
respectiv piranozicã, dupã numele
Pentru fructozã heterociclul este un pentagon. Ca urmare a heterociclurilor
heterociclurilor cu oxigen cu cinci
ciclizãrii, la atomul de carbon carbonilic apare o nouã grupã ºi respectiv ºase atomi de carbon,
hidroxil, cu proprietãþi diferite de ale celorlalte grupe hidroxil, furanul ºi piranul.
numitã hidroxil glicozidic. Formele ciclice se pot reprezenta prin
formulele de perspectivã ale zaharidelor (formulele Haworth).
În aceste reprezentãri, partea îngroºatã a ciclului apare cãtre
observator, ciclul fiind considerat perpendicular pe planul hârtiei. Piran Furan

Formula de
perspectivã Haworth
pentru α-glucozã
forma piranozicã

Formula de
perspectivã Haworth
pentru β-glucozã
forma piranozicã
Glucoza (formula Fischer)

Atomul de carbon care poartã hidroxilul glicozidic (atomul de Ştiaţi că...

carbon al fostei grupe carbonil) poate avea configuraþii opuse; În anul 1926, chimistul englez W.N.
aceasta determinã apariþia a douã forme anomere,
anomere , notate de exemplu Haworth (Universitatea Birmingham)
la glucozã cu α ºi β. a demonstrat forma ciclicã a glucozei.
În 1939, Haworth a primit Premiul
În anomerul α-glucozã, hidroxilul glicozidic ºi cel de la atomul Nobel pentru cercetãrile sale în
de carbon C4 se gãsesc de aceeaºi parte a planului ciclului, iar în chimia carbohidraþilor.
anomerul β-glucozã, aceleaºi grupe se gãsesc de o parte ºi de alta a
planului ciclului.
În cazul fiecãrui monozaharid, în soluþie predominã una dintre
acestea. Glucoza în soluþie prezintã 5 forme: douã forme piranozice
(α respectiv β), douã forme furanozice (α
(α respectiv β), predominant
fiind anomerul β ºi forma liniarã.

99

În soluþii apoase, cele douã forme anomere ale glucozei se

gãsesc în echilibru ºi trec uºor una în cealaltã prin intermediul
formei aciclice (mutarotaþie). Ele au proprietãþi diferite ºi, prin
policondensare, conduc la douã polizaharide fundamental deosebite:
α-glucoza formeazã amidonul, iar β-glucoza formeazã celuloza.
În cazul fructozei ciclizarea se realizeazã între atomul de carbon
din poziþia 2 ºi grupa hidroxil din poziþia 5. Inelul rezultat este unul
de tip furanozic. Fructoza naturalã este anomerul β. Spre deosebire
de glucozã, grupa hidroxil glicozidicã se aflã în poziþia 2.
Formula de
perspectivã Haworth
pentru α-fructozã
forma furanozicã

Formula de
Nectarul florilor ºi mierea de albine perspectivã Haworth
conþin glucozã ºi fructozã. pentru β-fructozã
forma furanozicã
Fructoza (formula Fischer)
Pentru simplificarea reprezentãrilor formulelor structurale,
atomii de carbon din inele precum ºi cei de hidrogen legaþi direct de
aceºtia nu se reprezintã.
În reprezentarea formei liniare, grupele OH ale atomilor chirali
pot fi plasate la dreapta sau la stânga. Glucoza naturalã are grupele
OH din poziþiile 2, 4 ºi 5 spre dreapta, în timp ce grupa OH din
poziþia 3 este plasatã spre stânga.
În reprezentarea furanozicã sau piranozicã atomii sau grupele
plasate spre dreapta în reprezentarea liniarã, se trec în jos; grupele
plasate la stânga în forma liniarã se vor reprezenta în sus, în
reprezentarea ciclicã.

Izomerie
Facultativ
 Izomeria de funcþiune este determinatã de prezenþa unor grupe
funcþionale diferite în moleculã.
Aldozele sunt izomeri de funcþiune cu cetozele cu acelaºi numãr
de atomi de carbon.
Glucoza ºi fructoza sunt izomeri de funcþiune, deoarece ambele au
aceeaºi compoziþie, C6H12O6, dar diferã între ele prin natura grupei
carbonil: glucoza are grupa carbonil de tip aldehidic (este o aldohexozã),
 Glucoza Fructoza iar fructoza are grupa carbonil de tip cetonic (este o cetozã).
100

 Stereoizomeria, cauzatã de aranjamentul diferit al atomilor în O b s e rva ţ i e

spaþiu. Aldopentozele ºi cetohexozele pot
exista sub forma a 8 stereoizomeri
Să ne amintim! (4 perechi de antipozi optici),
Numãrul maxim de stereoizomeri se calculeazã cu relaþia aldohexozele sub forma a 16
N = 2n, unde n = numãrul atomilor de carbon asimetric. stereoizomeri (8 perechi de antipozi
Monozaharidele naturale au activitate opticã; aceasta permite optici), iar cetopentozele, sub forma
a 4 stereoizomeri (douã perechi de
caracterizarea lor prin
Aldopentozele rotaþie specificã
ºi aldohexozele . respectiv patru atomi de
au trei, antipozi optici). Fiecare
stereoizomer poate exista în douã
carbon asimetric, iar cetopentozele ºi cetohexozele
cetohexozele au cu câte un forme (ciclice): α ºi β.
atom de carbon asimetric mai puþin decât aldozele izomere.

aldopentozã aldohexozã cetopentozã cetohexozã

Atomii de carbon asimetric sunt marcaþi cu asterisc.

Prin convenþie, se folosesc prefixele D pentru (+) glicer
gliceraldehidã
aldehidã
ºi L pentru (—) gliceraldehidã.

(+) 2,3-Dihidroxipropanal (—) 2,3 —Dihidroxipropanal Cei doi enantiomeri

D (+) Gliceraldehi
Gliceraldehidã
dã L (—) Gliceraldehi
Gliceraldehidã
dã ai aldehidei glicerice
[α]D25= 8,7° [α]25
D = —8,7°

Monozaharidele cu configuraþ
Monozaharidele configuraþia
ia atomului de carbon asimetric cel
mai îndepãrtat de grupa carbonil identicã cu a D-aldehidei glicerice
fac parte din seria D, iar cele cu configuraþia corespunzãtoare
identicã a atomului de carbon asimetric al L-aldehidei glicerice fac
parte din seria L.
Altfel spus, monozaharidele din seria D au grupa alcool secundar
cea mai îndepãrtatã de grupa carbonil, orientatã spre dreapta;
monozaharidele
monozaharide le din seria L au aceastã grupã orientatã spre stânga.
Rotirea planului luminii polarizate de cãtre pentoze ºi hexoze nu
este legatã de apartenenþa la seria D sau L; unele monozaharide (ca
 fructoza) rotesc planul luminii polarizate spre stânga (sunt levogire), L-Glucozã oglindã D-Glucozã

101

deºi fac parte din seria D. De aceea, pe lângã notarea seriei optice
folosind convenþia de simbolizare D-L, se noteazã sensul rotaþiei
optice cu semnele plus sau minus între paranteze. Astfel, glucoza
este notatã D (+) glucozã, iar fructoza cu D (—) fructozã.

Ştiaţi că... Facultativ

Solubilitatea în apã a monozaha-
monozaha-
ridelor se datoreazã
datoreazã numeroaselor
grupe hidroxil din structura lor, care
formeazã legãturi de hidrogen cu
moleculele de apã.
Proprietăţi fizice
Proprietăţi
 Monozaharid
Monozaharideleele sunt compuºi solizi, cristalizaþi, cu temperaturi
de topire ridicate comparativ cu alcoolii cu acelaºi numãr de
atomi de carbon.
 Anomerii au temperaturi de topire diferite.
 Monozaharidele sunt uºor solubile în apã datoritã capacitãþii de
a forma legãturi de hidrogen prin grupele hidroxil. Sunt puþin
solubile în alcooli inferiori (etanol, metanol) ºi insolubile în
hidrocarburi.
 pH-ul soluþiilor monozaharidelor este neutru.
 Sunt incolore, nu prezintã miros (ori au un slab miros caracteristic)

Solubilitatea glucozei în apã permite

ºi au gust dulce. Fructoza este cel mai dulce monozaharid, fiind
alimentarea bolnavilor prin perfuzii. consideratã etalon pentru gustul dulce.

Ştiaţi că...
Proprietăţi chimice
Proprietăţi
Scala Brix elaboratã de un
inventator german, A. F. W. Brix în Monozaharidele prezintã proprietãþi specifice compuºilor carbonilici
secolul XIX, este un sistem destinat ºi alcoolilor.
mãsurãrii concentraþiei în glucide la  Reducerea monozaharidelor cu amalgam de sodiu, în mediu
Programa
sucuri de fructe ºi permite estimarea
cantitãþii de alcool etilic obþinut prin acid, sau cu hidrogen molecular în prezenþa catalizatorilor de
C2 fermentaþie. Un grad Brix este nichel este o reacþie de adiþie a hidrogenului la grupa carbonil ºi
echivalent
100 grame cu
suc1de
gram de zahar per
fructe. conduce la alcooli polihidroxilici.

Reţine!
În urma reacþiei de hidrogenare,
pentozele trec în pentitoli, hexozele
în hexitoli. aldozã alditol
Prin reducere, D-fructoza poate da acelaºi hexitol (D-sorbitolul)
Ştiaţi că... ca ºi D-glucoza, deoarece diferã între ele numai prin substituenþii de
Alcoolii polihidroxilici
polihidroxilici rãspândiþi în la atomii de carbon 1 ºi 2.
lumea vegetalã sunt cristalini, solubili La reducerea cetozelor ia naºtere un atom de carbon asimetric
în apã,
apã, in
insolu
solubili
bili în et
eter.
er. (un nou centru chiral) ce duce la formarea a doi stereoizomeri.
Sunt substanþe nutritive cu gust Astfel, din fructozã rezultã prin reducere un amestec echimolecular
dulce, care se folosesc în industria de doi alcooli polihidroxilici stereoizomeri: D-sorbitol ºi D-manitol.
 farmaceuticã.

102

Ştiaţi că... Programa

• Manitolul, alcool polihidroxilic

obþinut prin reducerea fructozei C2
este folosit în terapie pentru
acþiunea sa diureticã dacã este
administrat intravenos, dar el
prezintã ºi acþiune laxativã dacã
este administrat oral.
• Sorbitolul , stereoizomer al
manitolului este utilizat ca
îndulcitor în alimentaþie
alimentaþie ºi în
 Oxidarea monozaharidelor domeniul farmaceutic.
Oxidarea în condiþii blânde a aldozelor poate fi fãcutã cu apã de
clor, apã de brom, acid azotic diluat sau cu sãruri complexe ale
unor metale grele, de exemplu cu reactivul Tollens sau cu Reţine!
reactivul Fehling. Ca ºi aldehidele, aldozele se oxideazã uºor, Oxidându-se uºor, monozaharidele
conducând la acizi polihidroxilici, numiþi acizi aldonici. cu funcþiunea carbonil de tip
aldehidic sunt reducãtoare.
Ele reduc oxidul de argint în soluþie
amoniacalã la argint metalic, formând
oglinda de argint — reacþia Tollens —
ºi reduc sulfatul de cupru la oxid de
aldozã acid aldonic cupru (I) în soluþie Fehling.
Oxidãrile permit diferenþierea aldozelor de cetoze, de ex.
glucoza de fructozã.
Ştiaţi că...
Gluconatul de calciu este folosit în
terapia combaterii carenþelor de
calciu.

Experimentează! Oxidarea glucozei cu reactivul Tollens

Reacti
Rea ctivi
vi ºi
ºi ustensi
ustensile
le Mod de
de luc
lucru
ru
soluþie de glucozã Preparã reactivul Tollens:
soluþie de AgNO3 — introdu în eprubetã
eprube tã câþiva mL soluþie incolorã
soluþie de NH3 de AgNO3 ºi adaugã apoi picãturã cu
picãturã o soluþie de NH3, pânã la apariþia
eprubete
unui precipitat brun de Ag2O;
pipetã
— dizolvã precipitatul format cu un exces de
baie de apã
NH3. Soluþia obþinutã
ob þinutã este reactivul Tollens.
sursã de încãlzire
Introdu într-o eprubetã perfect curatã 2 mL
reactiv Tollens ºi 2 mL soluþie de glucozã.
Agitã eprubeta ºi încãlzeºte-o 2-3 minute în apã
 caldã (60-80 C).

103

Interpretarea experimentului
Prin oxidarea glucozei cu reactiv Tollens, pe pereþii eprubetei apare o oglindã
strãlucitoare de argint metalic.
În cazul în care pereþii nu sunt
s unt curaþi, se depune un precipitat negru.

Experimentează! Oxidarea glucozei cu reactivul Fehling

Reacti
Reactivi
vi ºi
ºi ust
ustensi
ensile
le Mod de
de lucru
lucru
soluþie de CuSO4 Preparã reactivul Fehling:
tartrat dublu de sodiu — dizolvã 7 g de CuSO 4 cristalizat în 100 mL
ºi potasiu apã (soluþia I).
(sarea Seignette) — dizolvã 35 g de tartrat dublu de sodiu ºi
hidroxid de sodiu potasiu (sare Seignette) ºi 26 g de NaOH în
soluþie de glucozã 100 mL de apã (soluþia II).
pipetã — amestecã volume egale din soluþiile I ºi II.

eprubete Soluþia
Fehling.albastrã obþinutã este reactivul
bec de gaz
Introdu într-o eprubetã 2-3 mL reactiv Fehling.
Adaugã câteva picãturi de glucozã ºi încãlzeºte.
Interpretarea experimentului
Tratând glucoza cu reactivul Fehling, se obþine un precipitat roºu caracteristic
caracteristic
de Cu2O, iar glucoza se oxideazã la acidul gluconic.
Reacþiile care au loc pot fi redate prin urmãtoarele ecuaþii:
ecuaþii:

Glucozã Acid gluconic

Ştiaţi că... Facultativ

Zaharidele cu grupe hidroxil
semiacetalicee eterificate se numesc
semiacetalic  Alchilarea grupelor hidroxil se poate face diferenþiat:
glicozide. În plante existã foarte
multe tipuri de glicozide unele
având utilizãri în domeniul
farmaceutic. Glicozidele pot
hidroliza eliberând zaharidele
corespunzãtoare. Radicalul care
eterificã grupa hidroxil se numeste
aglicon. Termenul de holozide este
în schimb atribuit moleculelor
moleculelor de
monozaharid sau polizaharid lipsite
 de agliconi.

104

 Acilarea se realizeazã de asemenea la grupele hidroxil, folosind

anhidrida acidului acetic:

 Reacþiile de condensare a monozaharidelor cu fenilhidrazina, Reţine!

hidroxilamina ºi acidul cianhidric sunt reacþii de eliminare Cu fenilhidrazina, monozaharidele
intermolecularã. formeazã osazone, cu hidroxilamina
Cu fenilhidrazina, monozaharidele formeazã fenilhidrazone sau formeazã oxime, iar cu acidul
osazone, în funcþie de condiþiile în care se desfãºoarã reacþia. cianhidric formeazã cianhidrine.

aldozã osazonã anilinã

Aldozele ºi cetozele cu acelaºi numãr de atomi de carbon ºi

aceeaºi configuraþie dau aceeaºi osazonã, fapt ce a servit la
caracterizarea ºi identificarea zaharurilor.

Dizaharide Monozaharidã Monozaharidã

 Condensarea a douã monozaharide cu eliminare de apã

conduce la dizaharide.
Prin hidrolizã (la încãlzire cu acid clorhidric sau enzimatic)
dizaharidele conduc la monozaharidele constituente. Dupã modul în Condensare Hidrolizã
care se leagã cele douã oze, care pot fi identice sau diferite, se
disting douã tipuri de dizaharide:
 reducãtoare, când legarea celor douã oze se face prin

eliminarea unei molecule de apã între hidroxilul glicozidic al Dizaharidã Apã

uneia ºi unul din hidroxilii alcoolici ai celei de a doua oze,
 2C6H12O6 → C12H22O11 H 2O
astfel încât rãmâne liberã o grupã hidroxil glicozidicã.

105

Dizaharidele reducãtoare conþin o legãturã etericã monocarbonilicã

între douã molecule de monozaharide ºi o grupã hidroxil glicozidicã
liberã. Dintre dizaharidele reducãtoare, cele mai importante sunt:
maltoza, celobioza ºi lactoza.
 nereducãtoare, când legarea celor douã oze se face prin
eliminarea unei molecule de apã între ambele grupe hidroxil
glicozidice.
Zaharoza Dizaharidele nereducãtoare conþin o legãturã etericã dicarbonilicã
(α-glucozã + β-fructozã)
între douã molecule
molecule de monozaharide ºi nici o grupã hidroxil
glicozidicã liberã. Cea mai importantã dizaharidã nereducãtoare este
zaharoza.

Maltoza Celobioza Lactoza

(α-glucozã + α-glucozã) (β-glucozã + β-glucozã) (β-galactozã + α-glucozã)

Izomerie
O b s e rva ţ i e
Dizaharidele reducãtoare prezintã Dizaharidele prezintã stereoizomerie, cauzatã de aranjamentul
anomeri (α ºi β) ºi fenomenul de diferit al atomilor în spaþiu.
Deoarece dizaharidele reducãtoare prezintã o grupã hidroxil
glicozidicã liberã, pot exista în douã forme anomere α ºi β.
Reţine! Dizaharidele prezintã activitate opticã: cele care rotesc planul
Schimbarea sensului de rotaþie a luminii polarizate spre dreapta sunt dextrogire (+), iar cele care îl
planului luminii polarizate în urma rotesc spre stânga sunt levogire (—).
hidrolizei zaharozei este numitã De exemplu, zaharoza este dextrogirã, iar amestecul de glucozã
invertirea zahãrului.
ºi fructozã rezultat prin hidrolizã este levogir, deoarece fructoza este
mai puternic levogirã decât este glucoza dextrogirã.
Ştiaţi că... Zaharozã + H2O → Glucozã + Fructozã
Zaharoza (numitã ºi sucrozã) sau
zahãrul obiºnuit este cunoscutã din [α]20
D = 66,5° [α]20 20
D = 52,7° [α]D = —92,4°
antichitate. Se gãseºte aproape în Datoritã rotaþiilor specifice diferite ºi importanþei lor ca
toate plantele, iar în cantitãþi mai provenind din zaharozã, D (+) glucoza ºi D (—) fructoza sunt
mari, în nectarul
apreciabile florilor.
(16-27%), În cantitãþi
zaharoza se denumite respectiv dextrozã ºi levurozã.
gãseºte în trestia de zahãr ºi în sfecla Din cauza structurii sale, zaharoza nu prezintã anomeri ºi
 de zahãr, de unde se ºi extrage. mutarotaþie.

106

Facultativ
Proprietăţi fizice
Proprietăţi
Dizaharidele sunt substanþe solide, cristalizate, cu gust dulce, Ştiaţi că...
solubile în apã. Maltoza este de trei ori mai dulce
Zaharoza se topeºte la 185°C. Încãlzitã peste aceastã decât zaharoza (zahãrul obiºnuit).
temperaturã, formeazã un lichid galben-brun din care, prin rãcire,
rezultã o masã solidã, amorfã, numitã caramel.
Proprietăţi chimice
Principala proprietate a dizaharidelor este hidroliza lor, când se
obþin monozaharidele constituente.
 Prin hidrolizã acidã sau enzimaticã, zaharoza formeazã un
amestec echimolecular alcãtuit din D-glucozã ºi D-fructozã,
numit zahãr invertit; din maltozã se obþin douã molecule de
D-glucozã, celobioza se transformã în urma hidrolizei în douã
molecule de D-glucozã, iar din lactozã se obþin molecule de
D-galactozã ºi de D-glucozã,
H+ în raport echimolecular.
C12H22O11 + H2O → C6H12O6 + C6H12O6 Fructele dulci conþin zaharide.
Zaharozã Glucozã Fructozã

Polizaharide
Polizaharidele sunt macromolecule naturale sintetizate în celulele
animale sau vegetale unde îndeplinesc diferite funcþii (rol structural
sau funcþional). Ele sunt alcãtuite dintr-un mare numãr de unitãþi de
monozaharid legate prin intermediul unor grupe hidroxil în mod
similar dizaharidelor.
Prin condensarea a n molecule de monozaharid identice sau
diferite, rezultã un polizaharid cu formula generalã (C6H10O5)n ºi se
eliminã (n—1) molecule de apã.
Prin hidroliza acidã sau enzimaticã polizaharidele trec în Chitina este un polizaharid constituit
oligozaharide iar acestea în continuare pot fi scindate la din aminozaharuri ºi acetozaharuri ºi
reprezintã componenta principalã din
monozaharide. scheletul insectelor ºi crustaceelor.
Structura polizaharidelor depinde de mai mulþi factori dintre care Chitina se foloseste ºi în domeniul
modul de legare a unitãþilor de monozaharid sau formarea de farmaceutic la prepararea unor
medicamente.
legãturi de hidrogen intramoleculare.
Cele mai importante polizaharide sunt: celuloza, amidonul ºi
glicogenul.
 107

Celuloza
Celuloza este o polizaharidã foarte rãspânditã în regnul vegetal;
ea este substanþa organicã ce se regãseºte în cantitãþile cele mai mari
pe suprafaþa Pãmântului. Celuloza este sintetizatã numai în celula
vegetalã în procesul fotosintezei ºi îndeplineºte apoi rol structural
împreunã cu alþi compuºi. Este componenta principalã a lemnului.
Împreunã cu lignina
celulelor vegetale ºi alte
ºi dã substanþe
plantelor necelulozice
rezistenþã alcãtuieºte pereþii
mecanicã.
Capsule de bumbac Celuloza se obþine în principal din bumbac, lemn, stuf ºi paie.
Varietatea cea mai purã se obþine prin procesarea bumbacului
care conþine cca. 90 % celulozã. Lemnul arborilor conþine cca. 45 %
celulozã.
Structurã
Macromoleculele de celulozã sunt alcãtuite din molecule de
β-glucozã, unite între ele prin legãturi monocarbonilice, în poziþiile
1-4 (grupa hidroxil glicozidic de la C1 al unui rest glucozic cu grupa
hidroxil de la C4 al restului urmãtor).
Formula celulozei este (C6H10 O5)n, în care gradul de
polimerizare n = 300—3300. Prin prelucrarea celulozei, gradul de
polimerizare scade.
Macromoleculele de celulozã conþin câte trei grupe hidroxil
pentru fiecare unitate C6H10O5. Formula celulozei poate fi scrisã:
Fragment din lanþul
macromoleculei de celulozã
[C6H7O2(OH)3]n
Programa Proprietãþi
 Celuloza este o substanþã solidã, amorfã, albã, fãrã gust, fãrã
C2 miros, insolubilã în apã, solubilã în reactiv Schweizer
(hidroxid tetraaminocupric). La încãlzire se carbonizeazã fãrã


sã se topeascã
Celuloza sau se aprinde.absoarbe apa din atmosferã, dar
este higroscopicã,
numai în cantitate micã. Aceastã proprietate a ei face ca
þesãturile din fibre de celulozã sã fie mai plãcut de purtat
direct pe piele decât unele þesãturi din fibre sintetice, care nu
sunt higroscopice.
*Nitrarea celulozei
Prin tratarea celulozei cu acid azotic în prezenþa acidului
sulfuric (amestec nitrant) se obþine nitrat de celulozã, folosit la
fabricarea pulberii fãrã fum ºi a unor lacuri cu uscare rapidã ºi
luciu puternic. Este o reacþie de substituþie.
Grupele OH din celulozã sunt esterificate astfel:
Nitrarea celulozei \ H2SO4 \
 CH OH HONO2 → CH O NO2 H2O
/ /

108

Deoarece fiecare unitate structuralã conþine trei grupe hidroxil, Programa

nitrarea se poate face parþial sau total. Astfel, gradul de nitrare al

celulozei redã statistic numãrul de grupe hidroxil esterificate. Acesta
A cesta C2
poate avea o valoare întreagã sau fracþionarã deoarece la nitrare nu
poate fi controlat exact numãrul de grupe esterificate pentru fiecare
unitate structuralã.
Ecuaþia globalã a reacþiei este:
[C6H7(OH)3]n + 3nHONO2 → [C6H7(ONO2)3]n + 3nH2O
Celulozã Trinitrat de celulozã

*Acilarea celulozei cu anhidridã aceticã sau clorurã de acetil

este o reacþie de substituþie care conduce la acetaþi de celulozã.
Aceºtia servesc la obþinerea mãtãsii artificiale (mãtase acetat).

Ştiaţi că...
Hidroliza enzimaticã a celulozei este
Facultativ determinatã de enzime proprii
 Hidroliza celulozei. Prin hidrolizã cu acid clorhidric foarte organismelor inferioare ca de
exemplu moluºtele (melcii). În tractul
concentrat, celuloza se transformã în glucozã: digestiv al animalelor ierbivore se
(C6H10O5)n + nH2O → nC6H12O6 gãsesc bacterii care pot hidroliza
Celulozã Glucozã celuloza la β-glucozã, aceasta
constituind hrana animalelor.
Dacã hidroliza este condusã în condiþii blânde, se obþine ca Prin procesul de putrefacþie la nivelul
produs principal o dizaharidã, celobioza. solului, materia vegetalã moartã este
Celuloza prezintã un slab caracter reducãtor. descompusã de asemenea, enzimatic.

 Alchilarea celulozei la grupele hidroxil conduce la produºi

macromoleculari deosebit de importanþi în industria
farmaceuticã ºi cosmeticã, cum ar fi de exemplu
metilceluloza (MC) ºi carboximetilceluloza (CMC).

 Reacþia celulozei cu NaOH conduce la obþinerea alcalicelulozei,

solubilã în apã.

Celuloza este utilizatã în principal la obþinerea hârtiei prin Fabricarea hârtiei din celulozã
procesarea lemnului, a stufului sau paielor.
Seminþele cerealelor conþin amidon.
Reţine!
Hidroliza amidonului în prezenþa
enzimelor, denumitã zaharificare,
are importanþã în digestie, deoarece
amidonul, prin zaharificare, poate
trece în sânge.
109
Amidonul
Amidonul este o polizaharidã naturalã care se gãseºte în fructe,
seminþe ºi tuberculi, reprezentând o sursã potenþialã de glucozã. El
se formeazã prin procesul de fotosintezã din dioxid de carbon ºi apã,
în frunze, de unde
unde este transportat în rãdãcini (morcovi), în tuberculi
(cartofi), în tulpini (palmieri) sau în seminþe (cereale). Cantitatea de
amidon diferã
mai bogatã de la o plantã
în amidon, la alta,
conþine 62 —în82%,
limite largi.
grâul 57Orezul,
— 75%, planta cea
porumbul
65 — 72%, iar tuberculii de cartof 14 — 25% amidon.
Din cereale (grâu, porumb, orez) sau din cartofi, amidonul se
extrage cu ajutorul apei.
În compoziþia chimicã a amidonului intrã douã componente:
amiloza, ce reprezintã 10 — 20% ºi se gãseºte în interiorul granulelor,
ºi amilopectina, care totalizeazã 80—90% ºi se gãseºte în înveliºul
granulelor.
Amiloza este o polizaharidã cu formula (C6H10O5)n, în care n
variazã de la 200 la 1200. Macromolecula amilozei are o structurã
filiformã helicoidalã ºi este alcãtuitã din resturi de glucozã. Amiloza
se poate separa de amilopectinã prin introducerea amidonului în apã
caldã, când se produce dizolvarea numai a amilozei, care apoi
precipitã ca o pulbere albã la rãcire. Cu iodul, amidonul dã o
coloraþie albastrã persistentã, din care cauzã iodul este folosit ca
indicator în chimia analiticã.
Amilopectina este tot o polizaharidã de tipul (C6H10O5)n, dar în
care n are valori foarte mari, 6000—36000. Macromoleculele
Macromoleculele amilopec
amilopec--
tinei au o structurã ramificatã ºi sunt alcãtuite din resturi de glucozã.
Proprietãþi
Amidonul este o pulbere albã, amorfã, insolubilã în apã rece
(produsul comercial solubil este obþinut prin degradarea parþialã a
amidonului natural). În apã caldã (90°C), granulele de amidon se
umflã datoritã îmbibãrii ºi la un moment dat se sparg, formând o
soluþie lipicioasã ºi vâscoasã, care prin rãcire la o anumitã
temperaturã se transformã în gel, numit cocã, format din
amilopectina insolubilã în apã caldã.
 Hidroliza amidonului. Prin hidrolizã acidã sau enzimaticã,
amidonul poate fi transformat total în glucozã; intermediar se
pot obþine diferiþi
diferiþi produºi numiþi dextrine, care sunt solubile
în apã ºi au proprietãþi adezive.
Ecuaþia reacþiei de hidrolizã a amidonului:
(C6H10O5)n + nH2O → nC6H12O6
 Amidon Glucozã

110

Facultativ
Glicogenul
Glicogenul, numit ºi amidon animal, este un polizaharid ce
îndeplineºte rol de substanþã de rezervã în organismul animal.
Structura sa este asemãnãtoare cu cea a amilopectinei, fiind format
din unitãþi de α-D(+)-glucopiranozã. Se gãseºte îndeosebi în ficat ºi
în muºchi. Este sintetizat în ficat din α-glucozã. Masa molecularã
variazã între 500.000 ºi 1.000.000. La tratare cu iod-iodurat se
formeazã o coloraþie brun-roºcatã.

Importanţa zaharidelor
pentru organism
 Glucoza ºi fructoza îndeplinesc un rol important în organismul
uman. Au un rol important în procesele biochimice, constituind
sursa de energie a organismului animal.
Glucoza
cãrora seeste materia energia
elibereazã primã anecesarã
oxidãrilortuturor
din organism,
proceselorîn vitale
urma
(fizice, intelectuale, nervoase, de sintezã ºi de degradare) care au
loc în organismul tuturor vieþuitoarelor.
Pe lângã rezerva de energie
energie pe care o reprezintã (1 g glucide
asigurã 4 Kcal = 17 Kj), glucoza ºi fructoza participã la buna
funcþionare a metabolismului lipidic ºi protidic. Carenþa lor duce
la anomalii ale metabolismului lipidelor ºi proteinelor. În
organism α-glucoza este transformatã în ATP (adenozin-
trifosfat) cu rol în numeroase procese metabolice.
Concentraþia de α-glucozã din sânge este denumitã glicemie. Ştiaţi că...

Aceasta se înscrie între anumite valori la persoanele sãnãtoase Glucoza

ascorbic este precursor
(vitamina C) laalunele
acidului
(80-120 mg ‰). Di Diabeticii
abeticii înregistreaz
înregistreazãã valori
valori crescute
crescute ale mamifere, de exemplu ºobolanul,
glicemiei. Reglarea concentraþiei de glucozã din sânge este dar nu ºi la om.
asiguratã de doi hormoni: insulina ºi glucagonul. Insulina
determinã scãderea glicemiei pe când glucagonul are efect opus.
Forma de depozit a glucozei în organismul animal este glicogenul.
 Zaharoza este o dizaharidã care se extrage în principal din sfecla
de zahãr ºi din trestia de zahãr. Ea este utilizatã frecvent în
alimentaþie, dar ºi în domeniul farmaceutic. Consumul exagerat
poate conduce la unele afecþiuni. Este înlocuitã adesea cu mierea
de albine zaharoza
diabetice dar αºi-glucozã
care conþine β-fructozã.
orice altºi glucid sunt La persoanele
eliminate din Zahãrul se extrage din sucul trestiei
de zahãr sau din sfecla de zahãr
 alimentaþie ºi înlocuite cu alþi compuºi cu putere de îndulcire

111

mare, cum ar fi zaharina. Puterea de îndulcire se apreciazã pe o

scalã în care etalon este consideratã de regulã fructoza — cel mai
dulce glucid.
 Lactoza este o dizaharidã care se gãseºte în lapte ºi are o
importanþã deosebitã în alimentaþia copiilor. Totuºi unii sugari ºi
copii mici nu pot metaboliza acest dizaharid ºi de aceea el trebuie
eliminat dinlaalimentaþie,
intoleranþã lactozã. deoarece dezvoltã un sindrom numit

 Dextranii sunt obþinuþi printr-o hidrolizã parþialã a amidonului ºi

 Celuloza joacã un rol structural la plante ºi trofic la animale.
Alimentaþia raþionalã include ºi fibre
celulozice.
se folosesc în terapie.
Animalele ierbivore sunt singurele capabile, prin simbiozã cu
unele microorganisme, de a transforma celuloza prin procesul
digestiei. Celulaza degradeazã celuloza în celobiozã, iar aceasta
din urma este transformatã în β-glucozã sub acþiunea celobiazei.
La om celuloza joacã de asemenea un rol deosebit în procesul
digestiei, dar acesta nu are capacitatea de a o transforma. Aportul
de fibre celulozice este de origine exclusiv vegetalã ºi nu trebuie
sã lipseascã dintr-o alimentaþie raþionalã.

Aplicaţii 3. Scrie enantiomerii carbohidraþilor de la

exerciþiul nr. 2 ºi precizeazã seria (D sau L)
1. Clasificã urmãtoarele monozaharide: din care aceºtia fac parte.
4. Completeazã schema de mai jos:
A

H]
2[

Complex de Cu2+, HO—, H2O

B+C
Soluþie Fehling

Alozã Treozã Ribulozã

D-galactozã
2. Care dintre urmãtoarele monozaharide
aparþin seriei D ºi care seriei L? 5. Câte grame de Cu2O precipitã din 27 g
soluþie de glucozã 20% în prezenþa
reactivului Fehling?
6. Calculeazã cantitatea de glucozã de puritate
85% necesarã pentru obþinerea a 10 L de
etanol
0,94
0,94 g/cu
cmconcentraþia
g/cm 40% ºi densitatea
3. Care este volumul de CO2 care
Fructozã Eritrozã Xilozã
 se degajã (c.n.)?

112

7. O cantitate de 72 g de compus organic ce Probleme pentru concurs

conþine 40% C, 6,66% H ºi restul oxigen Teste complement simplu
este hidrogenatã cu 8,96 L de gaz. 13. Dacã monozaharidul manozã diferã de
Determinã formula acestei substanþe ºi aratã glucozã numai prin configuraþia atomului
care dintre izomerii sãi reacþioneazã cu de carbon din poziþia 2, atunci structura
reactivul Tollens. β-manozei este:
8. Pentru nitrarea celulozei se foloseºte un
amestec nitrant format dintr-o soluþie de
acid azotic cu concentraþia de 80% ºi acid
sulfuric cu concentraþia de 98%, raportul
molar al celor doi acizi din amestecul nitrant A B C
fiind de 1:3.
Calculeazã cantitatea de amestec nitrant
necesarã pentru a transforma 648 kg de
celulozã în trinitrat de celulozã.
D E
Probleme pentru rubrica Facultativ
9. Calculeazã cantitatea de glucozã care se (UMF-CD, 2002)
14. Referitor la oze este corectã afirmaþia:
obþine prin hidroliza a 76 g de zaharozã de
A. glucozei spre
s pre deosebire de fructozã, îi
puritate 90%.
corespund doi anomeri;
10. Se supune hidrolizei ºi apoi fermentaþiei o B. α-glucoza are un punct de topire diferit de
cantitate de 2850 kg de melasã care cel al β-glucozei;
conþine 20% zahãr. Determinã C. prin policondensare atât α- cât ºi
randamentul de separare a etanolului, β-glucoza dau amidon;
ºtiind cã din amestecul obþinut se separã D. atât α- cât ºi β-glucoza intrã în structura
92 kg de etanol. zaharozei.
(UMF-CD, 2002)
11. Pentru
melasã,aaceasta
valorifica
esteconþinutul de zahãrºidin
supusã hidrolizei 15. Câþi stereoizomei sunt posibili în cazul
apoi fermentaþiei alcoolice. aldopentozelor cu structurã semiacetalicã
Calculeazã volumul de alcool etilic cu cu un ciclu format din cinci atomi?
densitatea 0,9 g/cm3 care se poate obþine din A. 2
1 t de melasã cu un conþinut de 45% zahãr. B. 3
12. O cantitate de 2,85 t de melasã cu un C. 4
conþinut de 30% zahãr se supune D. 8
hidrolizei, urmatã de fermentaþie. E. 16 (UMF-CD, 2004)
Determinã randamentul de separare a Teste complement grupat
etanolului, ºtiind cã din amestecul obþinut
16. Afirmaþii corecte cu privire la oze sunt :
s-au separat 172,5 kg de alcool etilic. 1. prin adiþia apei la acroleinã (propenal) se
obþine o aldotriozã
 113

2. α-glucoza are acelaºi punct de topire ca ºi 18. Care dintre urmãtoarele caracteristici ale
β-glucoza glucozei sunt în concordanþã cu formula
3. prin oxidarea fructozei cu apã de brom se aciclicã a sa ?
obþine un acid aldonic 1. formula molecularã C6H12O6;
4. prin reducerea frunctozei rezultã doi hexitoli 2. existenþa anomerilor;
stereoizomeri 3. existenþa unei singure grupe hidroxil
(UMF-CD) primare; unei grupe hidroxil cu reactivitate
4. prezenþa
17. Roteºte planul luminii polarizate o soluþie
care conþine: mãritã faþã de celelalte.
1. un amestec echimolecular de α-glucozã ºi (UMF-CD, 2002)
β-glucozã 19. Nu conþin carbon primar în heterociclu:
2. produsul de reducere cu hidrogen
hidrogen al glucozei 1. glucofuranoza
3. produsul de reducere cu hidrogen al fructozei 2. glucopiranoza
4. un amestec echimolecular de glucozã ºi 3. fructopiranoza
fructozã 4. fructofuranoza
(UMF-CD, 2003) (UMF-CD, 1998)

Test 3. Scrie enantiomerii monozaharidelor de la

exerciþiul nr. 2 ºi precizeazã seria (D sau L)
1. Clasificã urmãtoarele monozaharide: (0,25p) din care aceºtia fac parte. (0,5p)
4. O cantitate de 14,4 g dintr-o aldozã cu
formula CnH2nOn formeazã 11,44 g
precipitat de Cu2O în urma reacþiei cu
reactivul Fehling. Determinã formula
aldozei. (2p)
Calculeazã cantitatea de acetat de celulozã
a) Tagatozã; b) Ribozã; c) Eritrulozã 5. care se poate obþine din 2430 kg de celulozã
2. Care dintre urmãtoarele monozaharide ºi cantitatea de anhidridã aceticã consumatã
aparþin seriei D ºi care seriei L? (0,25p) dacã randamentul reacþiei este de 85%. (3p)
6. Din 600 kg de cartofi se obþine amidon cu
un randament de 80%. Acesta este supus
hidrolizei enzimatice ºi apoi fermentaþiei
alcoolice, obþinându-se etanol la un
randament de 80%. (3p)
a) Scrie ecuaþiile reacþiilor chimice.
b) Calculeazã cantitatea de etanol care poate
a) Talozã; b) Treozã; c) Xilulozã fi obþinutã dacã conþinutul în amidon al
cartofilor este de 25%.
 Din oficiu 1 p

114

6 Noţiuni de biochimie

Hidroliza enzimatică
a grăsimilor
Triacilglicerolii constituenþii majoritari ai lipidelor (peste 95 %) au Ştiaţi că...
ca rol principal stocarea energiei ºi eliberarea la nevoie a acizilor Chilomicronii sunt particule sferice
graºi pentru procesele de oxidare din þesuturi. Trigliceridele din de mici dimensiuni constituite la
exterior din lipoproteine plasmatice
þesutul adipos ºi din celelalte þesuturi reprezintã cel mai important ºi fosfolipide, ce asigurã transportul
depozit de rezerve energetice ale organismului (cca. 135.000 Kcal trigliceridelor incluse în acestea, din
pentru un adult normal). intestin (unde se formeazã) pânã la
Digestia intestinalã a lipidelor alimentare este precedatã de þesuturi.
hidroliza triacilgliceridelor realizatã de lipazele din sucul pancreatic.
triacilgliceridelor
Hidroliza enzimaticã a grãsimilor este o reacþie de substituþie.
Lipaza (triglicerid-lipaza) are acþiune specificã la nivelul
legãturilor din poziþiile α ºi α’ ale trigliceridelor.
α
β
α’ Model structural compact al unei
gliceride

Acizii graºi liberi ºi 2-monoacilglicerolul sunt absorbiþi apoi O b s e rva ţ i e

În sânge se gãsesc pe lângã
prin difuzie
asigurã liberã,
resinteza prin mucoasa din
triacilglicerolilor intestinalã. Mucoasa
acizi graºi intestinalã-
ºi 2-monoacilgli-
2-monoacilgli trigliceride ºi acizi graºi liberi,
colesterol, fosfolipide — toate acestea
cerol. Din celulele mucoasei intestinale triacilglicerolii sunt preluaþi constituind lipidele serice totale.
de limfã ºi trecuþi în sânge.

Aplicaţii A. 0,072 g B. 0,112 g

C. 0,142 g D. 0,284 g
1. Hidroliza unei gliceride consumã 0,027 g E. 0,512 g
UMF-CD (2004)
apã (randament 100 %). ªtiind cã prin
hidrolizã se obþine un amestec de acid 2. Pentru o trigliceridã numãrul de grupe
palmitic ºi stearic ºi cã masa de acid metilen este 46. Triglicerida este:
A. dioleopalmitina B. distearooleina
palmitic este
stearic din de 0,256celor
amestecul g, masa
doi de acid
acizi este: C. distearopalmitina D. dioleostearina
 E. trioleina
UMF-CD (2003)

115

Oxidările în organismul uman

Obiºnuit oxidarea este o creºtere a conþinutului de oxigen sau o
descreºtere a conþinutului de hidrogen al unui compus organic.
În reacþiile de oxidare un substituent mai puþin electronegativ
este înlocuit cu unul mai electronegativ. În general la reacþiile de

oxidare
electroniseîn elibereazã energie. elementul
timp ce la reducere La oxidaresauarecompusul
loc o pierdere de
considerat
câºtigã electroni. Aceste fluxuri de electroni
ele ctroni de la un compus la altul
au o importanþã fundamentalã în organismele vii.
Procesele vitale sunt consumatoare de energie, viaþa neputând
exista decât dacã organismele o pot procura. Ele trãiesc la
Globulele roºii din sânge conþin temperaturi joase, de 0-40°C, la presiune atmosfericã ºi pH neutru.
hemoglobinã. Molecula de dioxigen, O2, este necesarã reacþiilor de oxidare
producãtoare de energie. Ea este preluatã de la nivelul suprafeþelor
respiratorii (alveole pulmonare la mamifere, bronhii la peºti etc.) de
transportori proteici ca hemoglobina.
Hemoglobina
constituitã dintr-o, colorantul
componentã roºu al sângelui,
proteicã, este ºio cromoproteidã
globina o componentã
prosteticã coloratã, hemul, un nucleu porfirinic cu 11 duble legãturi
conjugate ºi douã izolate. În hem cei doi atomi de hidrogen de la
atomii de azot ai nucleeelor pirolice sunt înlocuiþi printr-un ion Fe2+
care este legat prin valenþe secundare ºi de ceilalþi atomi de azot.
Fierul complexat cu patru atomi de azot mai poate coordina ºi sub
Ştiaţi că... planul porfirinic al hemului molecula oxigenului.
Oxidul de carbon din fumul de
tutun genereazã hipoxie în toate
þesuturile prin competiþie cu
oxigenul. El reacþionezã cu
hemoglobina din sânge cu formarea
carboxihemoglobinei
carboxihemoglobin ei analoagã cu
oxihemoglobina dar mai stabilã:
Hb + CO → Hb(CO)
Când aerul conþine 0,07 % CO (în
volume), jumãtate din hemoglobina
din sânge este transformatã în timp
de o orã în carboxihemoglobi
carboxihemoglobinã,
nã,
aceasta nemaiputând îndeplini
funcþia normalã de transportor al
oxigenului de la plãmâni la Hem
capilarele din þesuturi.
Hemoglobina (Hb) poate fixa maximum patru molecule de
Dupãnecesare
sunt fumatul pânã
unei singure
la 12 oreþigarete
pentru oxigen dupã un ºir de reacþii reversibile.
ca nivelul CO sã revinã la valorile
 de dinainte de fumarea þigaretei.

116

Oxidoreductaze
La unele procese de oxido-reducere participã douã coenzime:
nicotinamido-adenin-dinucleotidul (NAD) ºi nicotinamidoadenin-
dinucleotidfosfatul (NADP).

Codehidraza (cu forma abreviatã NAD+) acceptã hidrogen

trecând în hidrocodehidrazã (cu forma abreviatã NADH).
Nicotinamidoadenin-dinucleotidfosfatul are un al treilea rest de
fosfat în moleculã legat de grupa OH din poziþia 2, faþã de NAD +.
De exemplu, oxidarea etanolului la aldehida aceticã, în ficat, este
catalizatã de enzima
ºi participarea alcooldehidrogenaza
coenzimei . Aceastã oxidarecunecesitã
nicotinamid-adenindinucleotid forma
oxidatã NAD+ ºi forma redusã NADH.

Sunt reprezentate numai pãrþile coenzimei care participã la Ştiaţi că...

reacþie, cu nucleu piridinic ºi hidropiridinic restul moleculei fiind În România conducerea
autovehiculelor sub influenþa
notat cu R. Aproximativ 95 % din alcoolul ingerat este metabolizat alcoolului este interzisã. La o
în ficat. Prima etapã, de oxidare a alcoolului la acetaldehidã este alcoolemie sub 0,8 ‰ conducerea
rapidã. Urmãtoarea etapã o reprezintã oxidarea acetaldehidei la acid unui autovehicul se considerã
acetic, iar în final acesta este transformat tot pe cale oxidativã la contravenþie, iar peste aceastã
dioxid de carbon ºi apã. valoare se considerã infracþiune.

Aplicaţie sens invers. S-a determinat cã hemoglobina

conþine 0,3335 % procente de masã fier.
1. Hemoglobina transportã oxigenul de la ªtiind cã o moleculã de hemoglobinã
alveolele pulmonare cãtre þesuturi conþine patru atomi de fier, sã se determine
 (oxigenare) ºi a dioxidului de carbon, în masa molecularã a hemoglobinei.

117

Ştiaţi că...
Denumirea de acid provine de la Acizi nucleici
existenþa în compoziþia nucleotidelor
a grupelor fosfat care au caracter
Acizii nucleici sunt macromolecule naturale prezente în toate
hidrofil ºi fac ca substanþa sã aibã celulele, fiind responsabili de transmiterea ereditarã a caracterelor la
gust acru (caracter de acid). descendenþi. Ei reprezintã materialul genetic al tuturor organismelor
Denumirea de nucleic provine de la vii. Existenþa lor a fost bãnuitã încã din antichitate, dar studii
localizarea în nucleele celulelor
unde au fost puºi în evidenþã prima controlate privind
Structura ereditatea
acizilor au fost
nucleici iniþiate
a fost mult mai
elucidatã în târziu.
cea de-a doua
datã.
jumãtate a secolului XX prin contribuþiile a trei cercetãtori: James
Watson (SUA), Francis H.C. Crick (Marea Britanie) ºi M.H.
Frederick Wilkins (Australia). În anul 1962 sunt distinºi cu premiul
Nobel „pentru descoperirile privind structura molecularã a acizilor
nucleici ºi importanþa în transmiterea informaþiei în materia vie”.

James Watson Francis Harry Compton Crick Maurice Hugh Frederik Wilkins

Clasificarea acizilor nucleici. Structură Structură

Se cunosc douã tipuri de acizi nucleici: acizii deoxiribonucleici (ADN)
deoxiribonucleici
respectiv acizii ribonucleici (ARN). Catenele acizilor nucleici sunt
formate dintr-un mare numãr de unitãþi numite nucleotide.
Unitatea structuralã a acizilor nucleici este nucleotida. Aceasta
este alcãtuitã dintr-o bazã azotatã purinicã sau pirimidinicã, un zaharid
ºi un grup fosfat.
Mai multe nucleotide formeazã o genã. Genele — fragmente de
acid nucleic, conþin informaþia necesarã sintezei unui lanþ
polipeptidic dintr-o proteinã sau enzimã.
Moleculele ADN-ului sunt bicatenare în sensul cã douã lanþuri
polinucleotidice sunt înfãºurate elicoidal ºi antiparalel, iar între
bazele azotate, orientate spre interior, se stabilesc legãturi de
hidrogen. În schimb, moleculele de ARN sunt în general
monocatenare ºi se cunosc mai multe subtipuri: ARN-m (mesager),
se Fragment
observã cãdebazele
ADN bicatenar;
azotate sunt ARN-s (de transfer sau solubil), ARN-r (ribozomal) etc., care
plasate la interior, îndeplin
înde plinesc
esc diferit
dife ritee funcþii
func þii precum
prec um transcripþia ºi translaþia
 iar grupele fosfat la exterior. informaþiei genetice de la ADN la proteine structurale ºi enzime.

118

Cu alte cuvinte, pe baza informaþiei cuprinse în acizii nucleici

are loc sinteza tuturor proteinelor ºi enzimelor din organismele vii.
Materialul genetic al virusurilor poate fi de tip ADN sau ARN,
iar materialul genetic al bacteriilor ºi fungilor (ciuperci) este
reprezentat de cãtre ADN.
La organismele superioare (plante ºi animale) acizii
a cizii nucleici sunt
organizaþi în cromozomi care au forme, numãr ºi dimensiuni
caracteristice fiecãrei specii. În nucleele celulelor cromozomii se
Cromozomii umani X ºi Y mãriþi de
gãsesc sub formã de pereche, fiecare set provenind de la câte un 10.000 ori cu un microscop electronic
pãrinte.
Înmulþirea celulelor presupune diviziunea nucleilor deci ºi
replicarea ADN-ului. Acest proces este posibil doar dacã molecula
de ADN se despiralizeazã temporar. Informaþia geneticã
(succesiunea de nucleotide) este apoi copiatã rezultând o catenã
identicã.
Bazele azotate
Principalele baze azotate prezente în moleculele acizilor nucleici se
George Emil Palade
clasificã dupã(derivate
pirimidinice tipul de de
heterociclu de pirimidinic)
la nucleul la care derivã: baze azotate
ºi baze azotate Laureat al premiului Nobel în anul
1974 pentru medicinã. A descoperit
purinice (derivate de la nucleul purinic). ribozomii, formaþiuni subcelulare care
conþin ARN-r (ribozomal)

Nucleul pirimidinic Nucleul purinic

Numerotarea atomilor inelelor heterociclice
se face începând cu un heteroatom (în acest caz, un atom de azot)

Dintre bazele pirimidinice mai importante sunt citozina (C) ºi

timina (T) prezente în moleculele de ADN; în ARN locul citozinei
este luat de cãtre uracil (U).

Replicarea ADN-ului

Citozina Timina Uracilul

Bazele azotate purinice prezente atât în moleculele de ADN cât

ºi în cele de ARN sunt adenina (A) ºi guanina (G).
Modelul structural al adeninei
Modelul structural al guaninei
Modelul ribozei, forma aciclicã
119
Adenina Guanina
(6-Aminopurina) (2-amino-6-oxipurina)
Zaharide
Moleculele acizilor deoxiribonucleici (ADN) conþin deoxiribozã, iar
cele ale acizilor ribonucleici (ARN) zaharidul ribozã; ambele sunt
aldopentoze ºi se deosebesc prin substituenþii atomului de carbon
din poziþia 2’.
Riboza Deoxiriboza
În structura unei nucleotide grupul fosfat este legat în poziþia 3’
sau 5’ ºi face legãtura cu urmãtoarea nucleotidã a lanþului. La
poziþia 1’ a zaharidului este legatã baza azotatã purinicã (prin
intermediul atomului de azot din poziþia 9) sau pirimidinicã (prin
intermediul atomului de azot din poziþia 3).
Pentru simplificarea scrierii structurilor, atomii de carbon din inele
ºi cei de hidrogen legaþi de aceºtia nu se reprezintã.
 120

În acizii deoxiribonucleici (ADN) legãturile de hidrogen dintre

bazele azotate ale celor douã catene se stabilesc astfel: întotdeauna
o bazã azotatã purinicã formeazã legãturi de hidrogen cu o bazã
azotatã pirimidinicã; între adeninã (A) ºi timinã (T) se stabilesc
legãturi de hidrogen duble, iar între guaninã (G) ºi citozinã (C)
legãturi de hidrogen triple.

Facultativ
Un pionier al cercetãrilor privind ereditatea, considerat pãrintele
geneticii este cãlugarul austriac Gregor Mendel. Acesta a dovedit
dovedit cã
în celule existã
caracterelor factori
ºi deci genetici responsabili
de transmiterea de exprimarea
lor la descendenþi. tuturor
Tot el este cel
care a introdus noþiunea de genotip (materialul genetic) respectiv de
fenotip (expresia acestuia).
Mai târziu cercetãtorul american Thomas Hunt Morgan lãmureºte
o serie de reguli în transmiterea ereditarã a caracterelor la musculiþa
de oþet (Droso
Drosophila melanogaster), cunoscute sub numele de legile
phila melanogaster
lui Morgan. În anul 1933 este recompensat cu premiul Nobel pentru Mascul ºi femelã
„descoperirile privind rolul pe care îl joacã în ereditate cromozomii”. de Drosophila melanogaster

Gregor Mendel Thomas Hunt Morgan

(1822-1884) (1866-1945)

Aplicaţii
1. Scrie structura unei nucleotide conþinând
uracilul, riboza ºi un grup fosfat în poziþia 5’.
2. Explicã deosebirea dintre o nucleosidã ºi o
nucleotidã.
3. Defineºte noþiunea de genã.
4. Urmãtoarele afirmaþii sunt corecte în
legãtura cu bazele azotate purinice;
1. conþin douã inele heterociclice
2. adenina conþine o grupã amino
3. guanina nu conþine o grupã metil
4. conþin un inel heterociclic
5. În legãturã cu bazele azotate pirimidinice
sunt corecte afirmaþiile:
1. timina poate forma legãturi de hidrogen cu
adenina
2. uracilul se întâlneºte în structura acizilor
ribonucleici
3. citozina ºi uracilul nu conþin grupe metil
4. în timinã raportul atomic N: O este de 1:1
6. În structura unei nucleotide poate intra:
A. o bazã azotatã purinicã, un grup fosfat ºi
un zaharid
B. o bazã azotatã pirimidinicã ºi douã grupe
fosfat
C. oºi bazã
douãazotatã pirimidinicã, un grup fosfat
zaharide
D. o bazã azotatã purinicã, o bazã azotatã
pirimidinicã ºi un grup fosfat
E. o bazã azotatã purinicã ºi douã grupe
fosfat
7. Sunt false urmãtoarele afirmaþii:
1. legãturile de hidrogen se stabilesc între o
bazã pirimidinicã ºi o bazã purinicã
2. între adeninã ºi timinã existã 3 legãturi de
hidrogen
121
3. legãturile de hidrogen stabilite între
adeninã ºi timinã sunt duble
4. între citozinã ºi guaninã existã o legãturã
de hidrogen
8. Deosebirea dintre ribozã ºi deoxiribozã
constã în:
1. cele douã zaharuri se deosebesc prin masa
molecularã
2. deoxiriboza nu posedã o gupã OH în
poziþia 2'
3. riboza conþine în poziþia 2' o grupã OH
4. riboza este prezentã în molecula ARN, iar
deoxiriboza în molecula ADN
9. Sunt adevãrate afirmaþiile:
1. în acizii deoxiribonucleici existã atât baze
azotate purinice cât ãi baze azotate
2. pirimidinice
în acizii
a cizii ribonucleici existã doar baze
azotate purinice
3. în acizii deoxiribonucleici cele douã catene
polinucleotidice sunt înfãºurate elicoidal þi
antiparalel
4. în acizii
a cizii ribonucleici existã doar baze
azotate pirimidinice
10. Sunt adevãrate afirmaþiile:
1. transcripþia ºi translaþia informaþiei genetice
de la ADN la proteine structurale ºi enzime
este realizatã de cãtre acizii ribonucleici
2. acizii deoxiribonucleici conþin informaþia
necesarã sintezei de proteine structurale ºi
enzime
3. acizii ribonucleici sunt în general
monocatenari
4. acizii deoxiribonucleici sunt în general
monocatenari
122

7 Protecţia mediului
Consecinţele proceselor şi
acţiunea produselor chimice
asupra mediului şi a omului
Protecţia mediului
Dezvoltarea chimiei teoretice ºi practice însoþitã de o dezvoltare fãrã Medicamentele au schimbat esenþial
viaþa oamenilor.
precedent a industriei chimice, a schimbat esenþial viaþa oamenilor.
Astfel:
 a fost asiguratã o hranã îndestulãtoare cu ajutorul
îngrãºãmintelor
îngrãºãmint elor de sintezã, a erbicidelor, pesticidelor ºi
fungicidelor ca ºi a vaccinurilor pentru animale.
 a crescut speranþa de viaþã ca urmare a descoperirii ºi
fabricãrii medicamentelor care sunt destinate a vindeca, a
ameliora, a preveni ºi diagnostica suferinþele organismului.
Totodatã a furnizat materiale noi pentru protezare, implanturi
ºi materiale dentare.
 a asigurat dezvoltarea electrotehnicii, tehnicii de calcul, a
comunicaþiilor cu materiale de sintezã specifice.
 a contribuit la creºterea calitãþii vieþii cu o varietate mare de

plastomeri, elastomeri, fibre, coloranþi etc.

 a asigurat echipamentele necesare pentru navele cosmice ºi
cosmonauþi.
E.B. Chain, laureat al premiului Nobel, scria: „în sânul
civilizaþiei moderne aº putea renunþa la radio, la televiziune, la
avioanele ultrarapide ºi chiar la lumina electricã, însã nu la
medicamente, care au permis sã ses e învingã epidemiile, aceste flagele
ale omenirii, diabetul ºi infecþiile microbiene ºi care au furnizat
igienei moderne bazele sale ºi mijloacele de acþiune”.
Dezvoltarea industriei chimice are însã un impact puternic
asupra calitãþii mediului înconjurator prin emiterea unor cantitãþi
mari de poluanþi toxici. Aceºtia au efecte adesea ireversibile sau
greu de eliminat ºi uneori efectele lor se resimt multã vreme dupã ce

au fost dispersaþi în mediu.
Gazele de eºapament sunt o sursã
permanentã de poluare în marile oraºe.
Cartuº cu catalizator pentru reducerea
noxelor la automobile.
Emiterea de poluanþi diminueazã
calitatea mediului.
123
O primã sursã de poluare sunt combustibilii
c ombustibilii fosili utilizaþi ºi în alte
industrii — cãrbunii ºi produsele petroliere. În general, combustibilii
conþin sulf care în urma combustiei trece în dioxid de sulf.
Hidrocarburile folosite drept combustibili sau carburanþi prin
ardere completã trec în dioxid de carbon ºi apã dar prin ardere
incompletã trec în monoxid de carbon, carbon ºi hidrocarburi nearse.
Monoxidul de carbon este foarte toxic pentru organism. De aceea,
în motoare
motoarelele cu ardere intern
internãã se folose
folosesc
sc ast
astãzi
ãzi carburan
carburanþiþi fã
fãrã
rã pl
plumb
umb
ºi catalizatori în þevile de eºapament.
Sursele de poluare în industria chimicã sunt mult mai variate ºi
specifice unui anumit proces tehnologic. Cunoaºterea lor de cãtre
opinia publicã internaþionalã ca ºi a pericolelor lor pentru omenire, a
dus la crearea conceptului de dezvoltare durabilã care pe baza unei
cooperãri globale stabileºte noi metode mai eficiente de valorificare
a materiilor prime ca ºi reducerea semnificativã a deºeurilor.
În tehnologia clasicã, energofagã, rezultã o cantitate mare de
deºeuri.
În tehnologiile ecologice, cu dezvoltare durabilã, energia este
eficient folositã, cantitatea de deºeuri redusã în urma reutilizãrii ºi
reciclãrii, cheltuielile necesare protecþiei mediului reduse ca urmare
a mãsurilor preventive mult mai eficiente economic.
Evaluarea gradului în care tehnologiile corespund principiilor
ecologice industriale se bazeazã pe un set de reguli cu ajutorul
 cãrora se analizeazã comparativ tehnologiile similare pentru a
selecta pe cele cu impactul cel mai redus asupra mediului:

124

 Eliminarea sau înlocuirea produselor care rezultã în urma

unor procese poluante; Aplicaţie
 Eliminarea sau reducerea gradului de utilizare a substanþelor
Documenteazã-te ºi
toxice; întocmeºte un proiect cu
 Scãderea consumului de energie;
tema „Evaluarea
 Obþinerea unor produse multifuncþionale;
consecinþelor proceselor ºi
 Reducerea cantitãþii de ambalaje sau folosirea de ambalaje
reciclabile; acþiunii produselor
asupra propriei chimice
persoane ºi
 Recondiþionarea produselor sau reintroducerea în circuitul de
asupra mediului.“
fabricaþie;
 Preþul de cost al produsului sã reflecte cheltuielile de protecþie
a mediului;
Condiþiile necesare pentru ca un proiect sã respecte principiile
dezvoltãrii durabile sunt greu de îndeplinit datoritã complexitãþii
procesului care presupune implicarea tuturor componenþil
componenþilor or societãþii.
Pânã acum s-au realizat progrese importante în diverse domenii
ale industriei chimice care duc la accelerarea procesului de
dezvoltare durabilã. Astfel, sau descoperit sisteme catalitice care
permit o mai bunã ecologizare a proceselor chimice.
S-au eliminat solvenþii organocloruraþi foarte dãunãtori ºi s-a
trecut la folosirea de fluide supercritice ca CO2. S-a trecut la
înlocuirea unor tehnologii clasice cu biotehnologii care folosesc Reţine!
enzimele (drept biocatalizatori), cu consum minim de energie, care Este interzis fumatul în laboratoare
se produc la temperatura ambiantã ºi nu produc poluanþi. din cauza riscului de aprindere a
compuºilor inflamabili, îndeosebi a
În industria petrolierã au apãrut biotehnologii care înlocuiesc unele solvenþilor. De asemenea, este
din tehnologiile existente, poluante, cum este desulfurarea (în þiþei interzisã purtarea lentilelor de
gãsindu-se compuºi cu sulf dãunãtori mediului ºi corozivi). contact care pot fi afectate de
Folosirea pe scarã largã a energiei nucleare reduce emisia de vaporii compuºilor corozivi. La
manipularea substanþelor toxice se
gaze
reducprodusã de combustibilii
considerabil cantitatea defosili (care produc efectul de serã) ºi
deºeuri. impune purtarea mãnuºilor de
protecþie. Purtarea unui echipament
de protecþie (halat de bumbac) este
Protecţia propriei persoane obligatorie.
În activitatea din laboratoare sau din secþiile de producþie, la Toate flacoanele cu reactivi
manipularea de compuºi organici care pot fi toxici sau inflamabili se cumpãraþi sau produºi în laborator
trebuie etichetaþi corespunzãtor.
pot produce accidente sau intoxicãri grave cu efect imediat sau
Depozitarea ºi diminuarea
îndelung
înde lungat.
at. De aceea,
ace ea, se impune
impu ne cunoaºt
cuno aºtere
ereaa ºi res
respect
pectare
areaa deºeurilor trebuie fãcutã cu multã
normelor de protecþie a muncii. prudenþã în funcþie de natura lor.
La locul de muncã trebuie afiºate simbolurile de periculozitate Substanþele netoxice solubile în apã
pentru substanþe, numerele de telefon utile de la serviciul de pot fi evacuate prin instalaþia de

ambulanþã ºi pompieri. Trebuie cunoscut locul unde se aflã ºi modul canalizare.

depoziteazãCelelalte deºeuri
în recipiente se
metalice
de utilizare a extinctoarelor, a pãturii ignifuge ºi a trusei de prim
 sau din materiale plastice în vederea
ajutor. neutralizãrii lor.

125

Răspunsuri
Izomeria compuşilor organici
1. [α]20
D = +16,13°.

2. .

3-Metilhexanul este o moleculã chiralã, deoarece conþine un atom de

carbon asimetric, C3, care este centru chiral (marcat cu asterisc).
Randament. *Conversie
3. 1. 352,5 g; 2. 4 moli respectiv 112 g etenã ºi 284 g clor; 3. D;
TEST:
1. 77,3 %; 2. Cu=30 %, Ct=54,375 %, η=55,17 %;
3. C1=59 %; C2=73,75 %
4. a) , chiral.
Echilibrul chimic
1. B; 2. D; 4. 2,85 (mol/L)—1; 5. [C6H5COOH] = 3,844×10—2 mol/L

b) , chiral. Reacţii ale compuşilor organici

3. E

c)
5. Structura a are un plan
de simetrie (planul dus
între atomii de carbon 2 ºi
3), deci este o mezoformã
(vezi formula alãturatã).
6. a)
b)
, chiral. Clasehalogenaþi
Compuºi de compuşi organici
1. b: CH3CH2CH=CH2;
2. 1613,79 moli C6H5CH2Cl; 1793,1 moli C6H5CHCl2
3. 4799,9999 Kg C6H6; 13107,692 Kg Cl2;
4. a) 1250 Kg polimer; b) 2640 Kg 1,2-Dicloroetan;
c) 448 m3 H2
5. 4,9 L CH4 introdus; 1,68 L Cl2 consumat; 6. 100 %
7. a) 1,1-Dicloropentan; b) 3-Iodo-2-hexenã; c) 1-Bromo-1,3-hexadienã;
d) 1-Iodo-2-butinã;
8. a) CH3CH=CHC(C2H5)(Br)CH2CH2CH2CH3;
b) CH3C(CH3)(I)CH(CH3)CH2CH2CH2CH3;
c) c) CH2=CHCH2CH2CH(Cl)CH2CH3;
d) CH≡CCH(I)CH2CH2CH3;

Compuºii
simetrie. a ºi c pot exista într-o mezoformã, deoarece au un plan de
9. a: CH3CH2CH2CH2Cl 1-Clorobutan (clorurã de n-but
-butil);
CH3CH2CHClCH3 2-Clorobutan (clorurã de sec-butil); il); b:
7. 2,3-Diclorohexanul prezintã douã perechi de enantiomeri. (1) ºi (2); (3) c: CH3CH(CH3)CH2Cl 1-Cloro-2-metilpropan (clorurã de izo-butil); d)
ºi (4) sunt enantiomeri. (1) sau (2) faþã de (3) sau (4) sunt (CH3)3CCl 2-Cloro-2-metilpropan (clorurã de terþ-butil); a ºi b, c ºi d sunt
diastereoizomeri.
izomeri de poziþie; a(b) ºi c(d) sunt izomeri de catenã; 10. D.
TEST:
1. E; 3. a) conform manualului; b) 352,5 Kg C 5H10Cl2; 4. 482,14 Kg
C2H3Cl; 192 m3 HCl introdus; reacþie de adiþie;
ALCOOLI
8. D. 1. Formula brutã: (C2H6O)n; formula molecularã: C2H6O; formule
Test structurale: H3C-O-CH3 sau CH3-CH2-OH;
1. Conform manualului. 2. b.
3. a) F; b) F; c) A; d) A. 2.
4. (1) ºi (2) sunt enantiomeri,
(3) ºi (4) sunt enantiomeri.
(1) sau (2) faþã de (3) sau (4) sunt diastereoizomeri.
4 enantiomeri
 3. a)

126

CH3CH2CH2NHCH3 Metil-n-propilaminã; (CH3)2CHNHCH3 Metil-izo-

propilaminã; CH3CH2NHCH2CH3 Dietilaminã; o aminã terþiarã:
CH3N(CH3)CH2CH3 N,N-Dimetiletilaminã
+
b) ; 2. a) CH3CH2NH2Cl¯; b) [C6H5N(C2H5)(CH3)CH3]+Cl¯;
3. a) ((CH3)2CH)N(CH(CH3)2)CH2CH2CH3; C9H21N;
482,14 Kg CH3COOH
b) CH3N(CH3)CH2CH2CH3; C5H13N; c) CH3CH2NH2; C2H7N;
c) 2400 m3 CH4; 4. a) A: CH3CH2Cl Clorurã de etil;
4. a) CH3OH+Na→CH3O¯Na+ + ½H2 b) H2C=CH2 + HCl → CH3CH2Cl
+ +
CH3O¯Na +HOH→ CH OH+Na OH¯
3 CH3CH2Cl + NH3 → CH3CH2NH2 + HCl
b) CH3CH2CH2OH+Na→CH3CH2CH2O¯Na+ + ½H2 5. a) (CH3)2N(C2H5)2]+I¯; b) CH3CH2CH2N(CH3)3]+Br¯
CH3CH2CH2O¯Na+ +HOH→CH3CH2CH2OH+NaOH 6. A: CH4 Metan; B: CH3Cl Clorurã de metil; C: CH3NH2 Metilaminã;
c) CH3CH(CH3)OH+Na→CH3CH(CH3)O¯Na++½H2 D: (CH3)2NH Dimetilaminã
CH3CH(CH3)O¯Na++HOH→ CH3CH(CH3)OH+NaOH CH4+Cl2→ CH3Cl + HCl; CH3Cl + NH3 → CH3NH2 + HCl
5. a: CH3CH2CH2OH 1-Propanol; CH3Cl + CH3NH2 → (CH3)2NH + HCl
b: CH3CH(CH3)CH(OH)CH2CH2CH3 2-Metil-3-hexanol; CH3Cl + (CH3)2NH → (CH3)3N + HCl
6. 500 Kg etanol 92 %; 7. 134,4 m3 etenã 7. a) A: CH4 Metan; B: CH3Cl Clorurã de metil; C: CH3NH2 Metilaminã;
8. 118,36 L etenã; 9. CH3COOC2H5 Acetat de etil; CH4+Cl2 → CH3Cl + HCl; CH3Cl + NH3 → CH3NH2 + HCl; b) 1008 L
Cl2.
COMPUªI CARBONILICI
10. 1,14 moli CH3OH; 19,23 % CH3OH; 11. B; 12. E; 1. a) 2-Butanonã (Etilmetilcetona); b) Pentanal;
13. E; 14. D. c) 4-Penten-2-onã; d) 5-Nonanonã;
TEST e) 2,2-Dimetilpropanal; f) 3-Fenilpropenal;
1. a) CH3CH2OH; b) CH3CH2OH; c) CH3OSO3H + H2O; 2. 2,24 L H2; g) 4-Metil-3-penten-2-onã; h) 4-Metil-3-hexanonã.
3. 3780 g C3H6;
4. 92 %; 5. 0,33 L sol. K2Cr2O7; 2. a) ; b) ;
FENOLI

c) ; d) ;
1.

e) ; f) ;
3. C7H8O; fenoli: o-crezol, m-crezol, p-crezol; alcool benzilic;
fenilmetileter; 4. 28,57 g sol. NaOH; 5. 0,25 L sol. HCl; 6. 5,56 g p-
nitrofenol; 7. 3,7766 g sol. HNO3; g) .
8. 2,8571 g sol. NaOH; 9. 0,05 moli o-crezol; 0,05 moli m-crezol; 0,05
moli p-crezol; 0,05 moli alcool benzilic;
10. 0,8 g NaOH; 11. B; 12. C; 13. C
TEST: 3.
1. b1; a2; d3; c4; e5; 2. C6H5-CH2OH; H2O; C6H5-OH; CH3COOH;
H2SO4; 3. B; 4. 4,48 L H2; 5. 8,0411 g fenol; 6. C6H6O; 2404,5 Kg acid
picric.
AMINE
1. a) ºi b); 4. b<a<d<c; 5. a) CH3CH2NH2;
b) CH3CH2CH(NH2)CH3; c) (C6H5)2CHNH2; 6. 1,3275 g
CH3CH2CH2NH2; 7. 36,9 %; 8. 19,5 g C6H6 80 %; 9. a)
CH3CH2NH3]+Br¯; b) (CH3)3NH]+Cl¯; c) C6H5-NH3]+Br¯; d)
CH3CH2CH2NHCH3 + HI; e) CH3CH2NH3]+ + HO¯; 10. C2H7N;
CH3NHCH3 Dimetilaminã; 11. C4H11N; vezi ex. 1 de la Test; 12. a) a:
C2H6; b: C2H5Cl; c: C2H5-NH2; b) 224 m3 Cl2; c) 450 Kg C2H5NH2; 13.
Izomerie de catenã, de poziþie a grupei funcþionale, de funcþiune.
64,5 g C2H5Cl; 14. 519 g acid sulfanilic; 15. C; 16. E; 17. B; 18. D

TEST
1. Patru amine primare: CH3CH2CH2CH2NH2 Butilaminã;
CH CH CH(NH )CH -Butilaminã; CH C(CH ) NH -Butilaminã;
 3 2 2 3 sec 3 32 2 terþ
CH3CH(CH3)CH2NH2 izo-Butilaminã; trei amine secundare:

127

4. Aldehida glicericã este chiralã. Cei doi enantiomeri

enantio meri sunt:
3. a)
+ —
b) CH3CH(NH2)COOH + HCl → CH3CH(NH3Cl)COOH

4.

5. HOOC—CH2—CH(NH2)—COOH Acid aspartic.

5. 6. H2N—CH2—COOH Glicocol (Acid aminoacetic).
7. CH3CH(NH2)COOH; CM = 0,075 mol/L.
8. D; 9. A; 10. E; 11. D; 12. D; 13. B; 14. D; 15. A;
16. A; 17. C.
TEST

1. a); b); c); sunt optic active. a)

+ H 2O

6. a) ;

b) ; c) ;

b) c)
d) 7. CH2O (Aldehida formicã).

8. C; 9. D; 10. E; 2. La pH < pHi, glicina este protonatã, la pH = pHi, glicina se prezintã

TEST sub formã de amfioni, iar la pH > pHi, glicina este deprotonatã.
1. CH3CH2CHO CH3COCH3
Propanal; Propanonã;
CH2=CH—CH2OH H3C—O—CH=CH2
Alcool alilic; Metilvinileter.
Izomerie de funcþiune.
2. a) formeazã; b) mai mic; c) scade; d) dipol-dipol;
3. Adiþia aldolicã:
3. n = 4 ! = 1×2×3×4 = 24 peptide diferite
4.

Condensarea crotonicã:
PROTEINE
1. C (2,4); 2. B (1,3); 3. A (1,2,3);
ZAHARIDE
4. butan < butanal < 1-butanol; 1. a) Aldohexozã; b) Aldotetrozã; c) Cetopentozã; 2. D; L; D; 5. 4,32 g
5. CH3CH(OH)CH3 2-Propanol; 6. C; Cu2O; 6. 8654,73 g glucozã 85 %; 1830,95 L CO2 (c.n.); 7. C6H12O6
AMINOACIZI (glucozã);
8. (C6H10O5)n + 3n HONO2 → [C6H7O2(ONO2)3]n + 3nH2O; 4545 Kg
amestec; 9. 36 g glucozã; 10. η=60 %; 11. 134,5 L C2H5OH; 12. η=75 %;
13. D; 14. B; 15. E; 16. D; 17. E; 18. B; 19. D
1. TEST
1. a) cetohexozã; b) aldopentozã; c) cetotetrozã;
2. D; D; L; 4. C6H12O6; 5. 3901,5 Kg (CH3CO)2O; 3672 Kg acetat de
Cei patru stereoizomeri ai acidului β-hidroxi-α-aminobutiric (treoninã): celulozã; 6. 54,5184 Kg C2H5OH
(1) ºi (2); (3) ºi (4) sunt enantiomeri; (1) sau (2) faþã de (3) sau (4) sunt
diastereoizomeri Noţiuni de biochimie
2. La pH = 6, glicina se gãseºte sub formã de amfioni ºi nu migreazã sub Hidroliza enzimaticã a grãsimilor 1. C; 2. D;