maiadaugăuni ne l.

— Aş a,azi st atăll uiî ns e araac eea.Cepove s teaivr eas ăauzi

astă- s
e ară?
— Aşvr e as ă-mis puide spr ee l
fi.
—I arăşi?Daras c ul ţ
idoarpove şt ide spr ee lfiînfie cares eară,de
cânda it reiani .
— Ter og,t at ă. Aşvr eas ăîmis puide spree i
.
Aş ac ăJ oe li-as pusopove s t
ede spr ee lfiidinNor dulî nde părtat,
caret răiau l apoa leles i
ngur ul uimunt edi n Finl anda,un munt e
tai
ni c,de -
ac ăr uie xiste nţăuni ioame nis eş iîndoi au.El fiiloc ui
au
într-un t ărâm ma gic ,un s atnumi tEl fhe lm,ac ope ritde ne aş i
înconj uratdede alur iîmpădur it
e.
— Şie ic hiare xistă?aî ntrebatNi kol as.
— Da.Eunui -
a m văzutni ci
odat ă,i -
ar ăspunss inc ert atăl,dar
credc ăe xistă.Iarune oriac re dee stel af eldei mpor tantc aaş ti.
Ni kolase radeac or dc uast a,însăş oar ece l
eMi ikanue r
a,s au,mai
binezi s,n-arfif ostdac ăarfiî nţeles .Dac ăarfiî nţ ele s,arfizi s:„Aş
prefe rama ide gr abăs ăgus tni ştebr ânzăade vărat ă,de câts ăc redî n
existenț ae iși-atât .
”
Însăpe nt ruNi kol ase radea j
uns .
— Da,t ată,ş tiuc ăel afeldei mpor tants ăc r
e zic um e s tes ăştii
.
Cre dc ăe l
fiisuntpr ie tenoş i
.Nuc rezi ?
— Bada,azi sJ oe l.Şipoar tăhai nef oar t
evi uc olor ate.
— Şit upor ţiha inec olorate,tată!
As taaş ae r
a,darhai ne l
el uiJ oele rauf ăc utedi nr esturidepânză
pec arel epr ime apegr atisdel acr oitor uldi nor aş .Î şifăcus es i
ngur
niştepant alonidi nmul tepe ticec olor ateş ioc ămaş ăve r
deş i–c ea
maif rumoas ă di nt oat e– o c ăciul ă ma re ,roş ie,pl eoştită,c uo
mar gi neal bădi nbl ăni ţăş i
-unmoţpuf os,total b,debumbac .
— A,da,darhai ne leme le-sdi nc eî nc emaive chiş iponos ite
.
Hai ne lee l
filorar atăme reudepar căarfinoi -nouţ eş i…
At unc itatăls -aopr it.
— 19
—