niştepaş iî nzăpadă.

Har tanua ve apee ani ciol i

niedr eapt ă.Er ao
singur ăc ăr arel ungăş ipl inădec ur be,ş erpui ndpr inpădur iş iî
n
j
ur ull acur ilor,s pr eun munt emar e.Ni kol asî şidă de as eamac ă
munt elee raf oar temar efii ndc ă pehar tăe ra numi tc hi araş a–
„Munt eleFoar teMar e”.
As cosş or i
celuldi nbuzunarş il-aaş ezatpepămâ nt.
— Hai de ,Mi ika .Păr ăs eş t
e -
mă.Ui te,fr unzeş ifr ucte.O s ăpoţ i
trăiai ci
.
Şoar ec elear i
di catpr ivire aspr ee l
.
— Fr unzeş if ructe ?Număi ns ultac udi scuţ i
ide spr ef runzeş i
fruc te!
— Se rios ,Mi ika,emaibi neaş a.
Îns ăMi ikadoars -ac ăţăr atînapoipepi cior ulluiNi kol asş iat unci
elapusi ar ăşiş oare ce l
eî n buzunar .Ni kol a sş i-
aaş e zatc apulpe
pămâ nt ulac ope ritc umuş chi,at raspe s t
ee lş alulbăt râne iş i,ac olo
şiat unc i,lal umi nazi lei,aador mi t
.
Înt impc edor me a,aî nc eputs ăni ngă.
A vi s atc ăe rac opi lş is educ ea pede al uril
edel ângă Lac ul
Blitzen,c ăe r atraspes ani edet at ălsăuş imamas ar âde a.Er aaş ade
fericitînac e lvis.
Darde odat ăas imţ itunr âcâitş is -at r
e zit.Mi i
kaî lzgr e pţ ănac u
lăbuţ elepepi eptş ic hi ţ
ăi adef rică.
— Cee ,Mi i
ka?
— Habarn- am!ac hiţăitMi ika.Daref oa rtemar eş iar ec oar neî n
cap!
Şi-atunc iavăzutş iNi kol as .
Cr eatur a.
Er aat âtdeapr oape ,î ncâtpe nt ruoc l
ipăni cinuş i-adats eamac e
anumee ste .Cus igur anţ ăpăr eamar edeundes tăteaNi kol as.Dar
nue raunur s.Er aac ope ritc ubl anăde -unc enuş iuî ntune catş ia vea
unc apl atş iput erni c.Caune lan,de şiînmodl i
mpe denue r
aaş a
ceva.Pi ept ulc re atur iitre săltar idi catder ăsuflăr il
epr of undeş inu
— 42
—