x Sr. O.

Iosrp

m'
 Shakzspcaro

mari dezastre.
Cupnirs
sumbr4
fatan umbr5.
ilme;
crrasprir,ne
clci nu-i
prilej dejale
lui

tati.)
halt e Romdniei

*crcr.-. - B-:uresti: Andreas

,L_1

.EXCLUSIV:
PERSONAIELE
F'LZ.\RE DE CARTE
PRI\T ESCALUS, principele Veronei
,2t.:::.07.67
PARIS, un tAnIr nobil, rudd a principelui
rint@ t'uhoo.com
MONTAGUE, CAPULE"I, qefii celor doud case inwdjbite
ihra-andreas.ro
ROMEO, fiul lui Montague
MERCUTIO, rud[ a principelui, BENVOLIO,
nepotul lui Montague, prieteni ai lui Romeo
TYBALT, nepotul doamnei Capulet
LORENZO, JOHN, cdlugdri franciscani
B--,r:sri.lC18
r. BALTAZAR, slujitorul lui Romeo
3t ;r . r ,unt rezervate editurii. Nici o SAMSON, GREGORIO, slujitori ai lui Capulet
t(r[e :- ::proilusa. stocatd si retransmisd PffiRE, slujitorul doicii Julietei
;,i. r..;-.::,-i. tbtocopiatd, audio sau sub
ABRAHAM, slujitor allui Montague
$i-f,}c.: r-it13 a Editurii Andreas Print.
Un spifer
Trei muzicanfi
col
Pajul lui Mercutio;pajul lui Paris;un altpaj, un
lspravnlc
Dlmitnt
nrc DOAMNA M0NTAGUE, sofia lui Montague
DOAMNA CAPULH| sof,a lui Capulet
JULIETA, fiica lui Capulet
DoicaJulietei
Cetdfenii din Verona; rude ale ambelor case,
o ameni mascati, gparzi, paznicl,si insofitori

Corul
Actiunea se pekece la Verona, iar intr-una din
scenele actului Y, la Mantua.
 ACTUL I

PROLO G
, (Intrd. corul.)

CORUU
Aicea, in Verona-ncAnt5toare,
A doud neamuri mAndre veche urd
A izbucnit din nou, prin certuri care
SI curgd sAnge mult de frali fdcur5.
Din cele dou[ case-ndugmlnite
Ies doi indrdgostifi lovili de soartd,
$i wajba cu nenorociri cumplite

1
Corul este reprezentat de un vestitor imbricat in negru.

,m,
I William [ihaksspsars 'i-^::--- g j

SfArgepte prin a tinerilor moarte. C,TT

Iubirea lor cu soartd-ngr ozitoare, A scoate din Efanj :e d
$i ura ce nu poate-a fi-mpdcatd razul stA locului. De aceea
DecAt cu moartea scumpelor odoare, din 66ni, nimeni nu - mi
Pe scend-n doud ceasuri vi se-arat5. SJI
De-aveti rlbdare s-ascultali acestea, O jawa din casa \Iont4r
Ne-om strddui sd-nfafipdm povestea. si dau de zid pe toti barba{i
\[ontague.
SCENA 1
Gru
O piatrd publicd, Atunci egti un om slab, r
Samson pi Gregorio., linga ziduri.
SAMSON sAi
Pe legea mea, Gregorio, si nu le mai permitem sd ne Ai dreptate gi de aceeaft
ia de sus. lut, se sparg lesne totdeaun
aceea am si arunc peste zii
GREGORIO
ziduri pe femei.
Nu, firegte , cdciam rdmAnea pe jos.
GnI
SAMSON
Cearta e intre domnii m
Vreau sd spun cd dacd ne-or mai lua la vale, si ne SA
finem la in5ltime.
Ce-mi pas5!Am sa fiu ne
GREGORIO
barbafi, m5leg de fete. -{re r
Da, numai bagd de seaml sd nu ajungi la indlfimea
GRI
furcilor.
De pielea fetelor?
SAMSON
SA
Eu, cAnd md scoate cineva din fAfAni, nu stiu multe.
De pielea fetelor ori de f;
GREGORIO
GRI
$i eu nu gtiu multe care si te scoatd din t6tAni. Nu-i tot una pentru cine
SAMSON SA
O javrd din casa Montague mi scoate din t6t6ni. O, au s-o p5leascA cu mj
un om gi jumatate!
 lf :- )::-.Ji:Jer"c Romso qi Julista 9

moarte.
ile prin a tinerilor GREGORIO
tbr cu soart*ngrozitoare, A scoate din lAfAni se cheami a urni din loc; dar vi-

ru moartea scumpelor odoare, din f6!Ani, nimeni nu se mai poate fine de tine.
l}n doui ceasuri vi searatd. SAMSON
I rabdare sascultafi aces(ea, o jawi din casa Montague are sd mi find locului!Am
sffidui sa-nfafigdm povestea. sd dau de zidpe toli birbalii gi pe toate femeile din casa
Montague'
scENA 1 GREGORIO
o piatd publicd, Afunci eqti un om slab, cr numai cei slabi se dau pe
fumson si Gregorio. lAng5 ziduri.
S{\ISON SAMSON

regorio. si nu le mai permitem si ne Ai dreptate gi de aceea femeile, care sunt ca oalele de

lut, se sparg lesne totdeauna cAnd sunt lovite de zid. De
GREGORIOffil?;ffi':"cpestezidpebdrbatigiamssindesin
rm ri.rnanea pe jos.
GREGORIO
S{\tsoN Cearta e intre domnii nogtri gi intre noi, slugile.
I daci ne-or mai lua la vale, si ne SAMSON
Ce-mi pasd! Am sd flu neom gi, dupd ce-oi da gata pe
GREGORI, barbali, mi leg de fete. fue sd fie vai gi amar de pielea ior'
de seami si nu ajungi la indltimea GREGORIO
De pielea fetelor?
ST\ISON SAMSON
rte cineva din !6!Ani, nu stiu multe. De pielea fetelor ori de fetia 1or. Totuna_i!
GREGORIO GREGORIO
te care sa te scoati din fAlAni. Nu_i tot una pentru cine_o s_o p5feasci.
S.*ISON SAMSON
Monrague m6 scoate din tatani. o, au.:o pdfeascd cu mine, n-ai tu griji! gtii cd sunt
un om 9i jumitate!
Io William Shaksspsarg
Romso qiJuli:ie
GREGORIO SAMSOI
Tote bine cinu egti o jumdtate de om!Scoate spanga, Nu, signore. Nu vd dau cu tifla, s
uite cd vin doi de-ai lui Montague. eu a$a, cu tifla, signore.
(Intrd, Abraham ;i Baltazar) GREC,ORIO
SAMSON Caufi ceartA, signore?
Gata! incepe fu sfada, eu te apdr din dos. ABRAII{M
GREGORIO Ceartd, signore? Nu, signorel
Din dos? Vrei sd dai dosul? SAMSO}I
SAMSON DacI cumva caufi cearti, sunt la r
Slujesc un stdpAn tot apa de bun ca g
Nu te teme de mine.
ABRAIL$I
GREGORIO
Nu, zdu, si mI tem eu de tine? NJu rnai frrn

SAMSON SAMSON
Lasd afunci si fie legea cu noi, lasd-i pe ei Bine, signore.
si inceapl.
(Intrd. Bentolb.
GREGORIO
Am sd skAmb din nas, cAnd or trece. Zicd,ce-orpofti. GREC,ORIO
SAMSON Zi maibun: uite cd vine un vir al
Ce.or indrdzni, wei sd zici.Eu am sd le dau cu tifla: SAMSON
dacd s-o prinde, ei se fac de rAs.
Ba da, mai bun, signore!
ABRAIIAM ABRAIIAU
Noui ne dai cu tifla, signore? Min$!
SAMSON SAMSON
(la o parte, cdtre Gregorio:) Tragefi spada, dacd vi dd mina! l
E de partea noastrd dreptatea, dacd, nc da? uita lovitur a cea faimoasS!
GREGORIO 6e bat.)
(la o parte, cdtre Samson:) BEr{VOLIO
Nu!
Nebunilor, vArAfi spadele in teacl
 IF''. :: l:a{;-"pgarg f{omeo qiJulieta 1l

GREC,ORIO SAMSON
fi o jumatate de om!Scoate spanga,
Nu, signore. Nu vi dau cu tifla, signore. Dar dau gi
hi \Iontague. eu aga, cu tifla, signore.
t Abraham si Baltazar) GREGORIO
S{USON Caufi ceartA, signore?
hda eu te apir din dos. ABRAHAM
GREMRIO Cearti, signore? Nu, signore!
dai dosul? SAMSON

S,TUSON DacI cumva cauli cearti, sunt la dispozif,a dumitale.

Slujesc un stdpAn tot aga de bun ca gi al dumitale.
ine-
ABRAITAM
GRBMRIO
Nu mai bun.
m eu de tine?
S-LUSON SAMSON

legea cu noi, lasl-i pe ei sL inceapd. Bine, signore.

GREMRIO (Intrd, Benuolio.)

rna-s. cind or trece. Zicd,ceor pofti. GREGORIO

STUSON Zimubun: uite civine un vdr al stipAnului nostru.
rci sa zici. Eu am si le dau cu tifla: SAMSON
rfrc de ris. Ba da, mai bun, signore!
ABRAHAM ABRAIIAM
ne dai cu tifl3, signore? Min!!
S.&USON SAMSON
tarte, cdtre Gregorio: ) Tragef, spada, dac6 vI di mana! Hai, Gregorio, nu-!i
rt dreptatea, daci zic da? uita lovitur a cea faimoasl!
GREff)RIO (Se bat.)
fr,orte, cdtre Samson:) BENVOLIO
Nebunilor, vArAli spadele in teacd! Nu gtif; ce facefl!

W
12 William Shakespeare
(Intrd Tybalt.)
TYBAXT
Ce, te iei la har,ta
Cu slugile? Aici, Benvolio!
Privegteli moartea_n fafd! :ar
BENVOI rO +

Eu fac pace
"
Hai, punel spada in teacd, sau mai bine
M-ajuti s5-i despart.
TYBALT
Nu fi-e rugine
Cu spada-n mand sd vorbe,sti de pace?
Urdsc cuvAntul cum urdsc gheena.
Ca gi pe tof, Montaghii gi pe tine!
Migelule! Azi intre noi se-alege!
(Se luptd,.)

IIN CETATEAN
Sdrifi! Serili! Gonifl-i cu ciomege!
Jos Capulet! Jos Montague!
(Intrd, Capulet in halat d,e noapte
gi contesa Capulet.)
CAPULET
Cei larma
Aceasta? Daf,-mi spada rnea.cea lungi! .
CONTESA CAPTJLET
Nu, cfia! Cfia!Ce sdfaci cu spada?
(Intrd Montague ;i contesa Montague.)
Irm Shakespearg

frti Tybalt.)
TYE LT

D[o!
fi moartea-n fafi!
GIN,0LIO

mi, sau mai bine

TfBifLT

rte$i de pace?
r&c gheena.
i Si pe tine!
isealege!
btuftd.)
CETATEAN
nciomege!
l8ue!
b h halat de noapte
tu Capulet.)
:iPL'I-ET

lmea cea lungd! ,

ESI. CAPT]LET
hci cu spada?
cSi contxa Montague.)
14 William Shaksspsare
CAPULET
Vreau spada mea! Nu vezi curn mi sfideazd
Cu arma-n mAnd Montague bdtrAnul?
MONTAGUE
Rupine, Capulet! Egti un migel!
CONTESA MONTAGUE
Nu! Nu vei face nici un pas spre el!
(Intrd dwcele Escalas cw swita.)
DUCELE
Supu;i rebeli! Duqmani ai pdcii care
MAnjili cu sAnge de vecin ofelul!
Creptini suntefi? Nu, flare ce virsali
Izvorulpurpur ce vd curge-n vine,
Spre-a stinge focul unei uri haine!
Jos armele! DeosAnda cea mai cruntd
Se fac pdrta;i toli cei ce legea-nfruntd.
$i luafi aminte ce mAhnitul duce
Azi in auzul tuturor v-aduce :
De trei ori, Montague pi Capulet
Iscar5f, din senin gAlcevi civile,
De trei ori afi silit, in aste zile,
Pe veronezii donton de pace
$i-ncdruntili in cinste, sd-pi dezbrace
Podoaba mandri ce frumos le pade
$i-n mAini sd prindd vechile lor suliti
MAncate de rugina, gi pe uliXi
Si lupte pentru ura ce vd roade!
De tulburati oragul inc-odatd,
Pldtifi cu viala pacea tulburatd.
$i-acum voi toti ceilalfl plecafi in pace.
BdtrAne Capulet, tu md urmeazl,
Romso qijulieta
Tu, Montague veni-vei dupamiazl
la curtea noastri s-afli gs ne place
Sa hotdrAm in toati treaba asta-
Plecafl, vdzic, de punefi pret pe vl4
(Pleacd, toli, afard de Montague, orn
Benaolio.)
MONTAGL-E
Nepoate, spune: tu ai fost de faq4
Cinea inceput? Cum avenit napast
BENVOLIO
CAnd am sosit, sencdierase bine
Slujitorimea noastrd cu a 1or.
Eu sar cu spada-n m6nd si-i desprr
Atunci apare-nvipliatul Tyb ait,
El mi provoacl, invArtindu-Si pala
Pe dupl cap, dar sfArtecl doar vAnt
Ce guierd bitAndu-gi joc de dansul
Pe cand schimblm noi lovituri si gl
Saduni gloata, cregtenvilmase&
CAnd iativine ducele.
CONTESA MONTAGI
Dar unde-i
Romeo? L-uvdzuP Ce bine-mi pare
CI el n-a fost...
BENVOLIO
ContesS, azilaceasul
CAnd nu iegise incd sfAnful soare
[a geamul aurit al aurorii,
Spre cAmp mI duse in negtire pasu
Acolo, pe alei, sub sicomorii