Fond nr.

2
Inventar nr.

ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI

SERVICIUL JUDEŢEAN IAŞI AL ARHIVELOR NAŢIONALE

i
ie
an
om
R
INVENTAR
Colecţia „DOCUMENTE” e
al
Pachetele nr. 1061-1067
e
1406 - <1913>
al

1377 u.a.
n
io
at
N
le
ve
hi

Nr. pagini 208

Ar

Iaşi
-2011-

1
 Prefaţă

Inventarierea pachetelor 1061-1067 a fost efectuată de arhiviştii: Virgil

Apostolescu, Elena Cozma şi Virginia Isac în ultimele două decenii ale
secolului trecut. În unele cazuri operaţiunea de inventariere s-a realizat
integral - inclusiv alcătuirea inventarului (Pachetele 1061, 1065 şi 1067) -, în

i
ie
altele aceasta s-a oprit la alcătuirea fişelor de inventar (Pachetele 1062-1064).
Sunt cazuri în care această operaţiune a constat doar în ordonarea şi cotarea

an
documentelor (pachetele 1062, 1066), fără a se realiza dactilografierea/

om
tehnoredactarea inventarelor.
Cotarea şi fişarea documentelor din pachetul 1062 nu s-a realizat în
conformitate cu normele arhivistice actuale, iar redactarea inventarului nu a

R
fost finalizată. Fişele de inventar nu conţin toate elementele de descriere a

e
unităţilor arhivistice prevăzute în art. 13 din Normele tehnice: data completă,
al
locul de emitere, cota, caracteristicile şi rezumatul. Menţionez că majoritatea
fişelor de inventar a documentelor din pachetul nr. 1062 nu conţineau cotele
e
documentelor. Din acest motiv, operaţiunea de îmbunătăţire a inventarului a
al

început cu stabilirea corespondenţei cotelor dintre documente şi fişele de

n

inventar. În a doua etapă fişele de inventar au fost, în paralel, tehnoredactate

io

şi completate cu elementele de descriere cerute de art. 13 din Normele tehnice.

Îmbunătăţirea inventarelor din acest volum, dar şi din precedentele
at

două îngrijite de subsemnatul (Inv. nr. 2529-2530), a constat în:

N

tehnoredactarea inventarelor sau a fişelor de inventar, îmbogăţirea

rezumatelor, corectarea omonimelor, toponimelor şi a datelor citite greşit;
le

recotarea documentelor (acolo unde acest lucru a fost imperios necesar) şi

ve

alcătuirea fişelor de inventar (acolo unde acestea s-au pierdut). De asemenea,

inventarele au fost completate cu rezumatele documentelor scrise în
hi

paleografii străine, rusă sau greacă, omise la inventariere. Fişele de inventar,

Ar

pentru documentele în limba rusă, au fost întocmite de doamna Ina Chirilă,

custodele Sălii de studiu a SJAN-Iaşi, în timp ce fişele de inventar, pentru
documentele în limba greacă, au fost alcătuite de doamna Loredana Dascăl,
arhivist în cadrul Biroului Arhive Feudale al ANIC. În sfârşit, în conformitate
cu prevederile art. 13, lit. e din Normele tehnice, au fost menţionate

2
 caracteristicile arhivistice ale documentelor, care, în majoritatea cazurilor
lipseau din inventare şi din fişele de inventar.
În mod excepţional, o parte din documentele pachetului 1062 au fost
recotate. Iniţial, acest pachet conţinea cel puţin 568 de unităţi arhivistice.
După ce pachetul a fost inventariat, din motive necunoscute, 248 de
documente au fost extrase din acest pachet. Cum operaţiunea nu a fost

i
consemnată, nu ştim ce s-a întâmplat cu documentele extrase din pachetul

ie
1062; probabil au fost mutate în alt pachet sau s-a constituit un nou pachet în

an
cadrul Colecţiei Documente. Documentele rămase în pachetul 1062 aveau cote
consecutive de la 1 până la 112 şi de la 367 la 566. Restul documentelor aveau

om
cote disparate între cifrele 112 şi 366. Lipsesc din pachet documentele
cuprinse între cotele 113-196, 198 - 308, 310 - 324, 326 – 333, 335 – 366.

R
Documentul nr. 567 lipseşte la rândul său.
Fişele de inventar ale acestor documente nu au fost nici ele identificate.

e
Pentru a evita confuziile, dar şi pentru a oferi pachetului un aspect unitar, am
al
considerat că este necesară recotarea documentelor. Astfel, au fost recotate
e
documentele cuprinse între cotele 197-568, acestora alocându-se cote în
al

continuarea cifrei 113, unde se oprea cotarea consecutivă. În fapt, recotarea

documentelor a început de la documentul nr. 58, deoarece la cotarea iniţială
n

cu acest număr au fost cotate două documente diferite. Documentul nr. 197 a
io

devenit documentul nr. 114, documentul nr. 309 a devenit documentul nr. 115,
at

etc. Desigur, vechile cote au fost menţionate în inventar, în paralel cu noile

N

cote, pentru a se urmări cu uşurinţă corespondenţa lor.

O altă excepţie poate fi întâlnită în cazul pachetului 1067. Acesta
le

conţine copii după documente şi fotografii referitoare la Războiul de

ve

Independenţă (1877-1878). Originalele se păstrează în fonduri de arhivă aflate

în păstrarea şi administrarea SANIC şi a Serviciilor Arhivelor Naţionale din
hi

Judeţele Braşov, Dolj, Vâlcea şi Buzău. Ele au fost comandate de Arhivele

Ar

Naţionale Iaşi pentru organizarea unei expoziţii tematice. După închiderea

expoziţiei - ca în atâtea alte cazuri – documentele au fost constituite într-un
pachet de sine stătător în cadrul Colecţiei Documente. Aceste copii au fost
cotate în conformitate cu inventarul întocmit cu prilejul expoziţiei. Numai că
documentele şi fotografiile au fost inventariate şi cotate separat unele de
altele. Cotele primelor 56 de documente din pachet erau identice cu cotele

3
 fotografiilor, iniţial în număr de 56, după aceea multe dintre ele s-au pierdut;
din 56 de fotografii s-au mai păstrat numai 14. Astfel, existau două unităţi
arhivistice cu aceeaşi cotă, un înscris şi o fotografie. Pentru a evita confuziile,
fotografiile au fost recotate în continuarea ultimei cote din pachet (nr. 132). Se
înţelege că şi de această dată, cotele vechi au fost menţionate în inventar,
alături de cotele noi.

i
Pachetele 1061-1067 conţin documente create în ultimele cinci veacuri,

ie
de la începutul secolului al XV-lea – copia privilegiului dat de Mircea cel

an
Bătrân mănăstirii Tismana, în 1406 – până la începutul secolului al XX-lea –
telegramele trimise de Eleonora şi diaconul Sanpovici profesorului Eugen

om
Pavlescu, în aprilie 1941. Regăsim documente specifice evului mediu
(hrisoave, mărturii hotarnice, zapise, perilipsisuri, foi de zestre, testamente,

R
etc.) şi documente specifice epocilor modernă şi contemporană (testamente,
foi de zestre, spiţe de neam, hărţile şi schiţele unor proprietăţi, sate; acte

e
judecătoreşti, corespondenţă, telegrame, etc.). Piesele arhivistice cele mai
al
spectaculoase sunt: zapisul Lisaftei monahia, cu sigiliul Târgului Argeş, din
e
1741, aplicat în fum 1; scrisoarea uricarului Borăleanul cu şapte impresiuni
al

sigilare 2 sau ciorna discursului ţinut de Eugen Pavlescu pe peronul gării din
Chişinău, la 11 noiembrie 1933, cu prilejul mutării Facultăţii de ştiinţe agricole
n

de la Iaşi la Chişinău 3, etc.

io

Pentru a înlesni studierea volumului am alcătuit: ghidul/repertoriul

at

inventarelor, glosar, lista abrevierilor şi cuprinsul. Repertoriul inventarelor

N

din volum conţine referinţe cu privire la: numărul pachetului, anii extremi ai
documentelor, numărul unităţilor arhivistice, conţinutul pe scurt al unităţilor
le

arhivistice şi limba/paleografia în care sunt scrise documentele. Aparatul

ve

critic al volumului este format, aşadar, din repertoriul inventarelor, glosar,

abrevieri şi cuprins. La alcătuirea glosarului au fost întrebuinţate: ediţia întîi a
hi

Dicţionarului Limbii Româneşti (etimologii. înţelesuri exemple, citaţiuni,

Ar

arhaizme, neologizme, provincializme), Iaşi, 1939, realizat de profesorul

1
Pachetul 1061/8.
2
Pachetul 1061/2.
3
Pachetul 1065/21.

4
 August Scriban şi cunoscutul dicţionar de Instituţii feudale din Ţările
Române 4.
Toate cele şapte pachete conţin documente valoroase din punct de
vedere istoric şi deosebit de utile pentru reconstituirea unor evenimente din
istoria medievală şi modernă a românilor (războiul ruso-otoman din 1828-
1829, Războiul de Independenţă (1877-1878), mutarea Facultăţii de ştiinţe

i
agricole de la Iaşi la Chişinău).

ie
Documentele din pachetul 1063 conţin informaţii interesante relative la

an
implicarea populaţiei civile din Moldova la aprovizionarea armatei ruseşti în
timpul războiului cu Imperiul otoman din 1828-1829, la finalul căruia ţările

om
române au obţinut importante concesii politice şi economice, din partea
puterii suzerane, Imperiul Otoman, la presiunea Rusiei, devenită putere

R
protectoare 5.
Convoaiele de care trase de boi transportau provizii, muniţie, răniţi sau

e
prizonieri din ţinuturile Moldovei la Focşani, locul unde, pentru o vreme, s-a
al
aflat comandamentul armatei ruseşti, sau de la Focşani la Sculeni, punctul de
e
trecere a hotarului dintre Imperiul ţarist şi Principatul Moldovei. Locuitorii
al

care îşi foloseau animalele în acest scop erau remuneraţi şi primeau furaje din
partea autorităţilor. Se poate observa că războiul nu a reprezentat numai
n

suferinţă şi privaţiuni, ci şi o sursă de câştig pentru unii dintre locuitorii

io

Principatelor dunărene. În acest fel, simple chitanţe, precum cele din pachetul
at

1063, pot redeschide problema contribuţiei românilor la susţinerea armatelor

N

ruseşti şi otomane, aflate în conflict. Prin acestea se făcea dovada că

persoanele care însoţeau convoaiele de care, trase de boi, primiseră raţia de
le

fân necesară animalelor de tracţiune. Printre acestea, întâlnim adrese ale

ve

autorităţilor ţinutale către punctul de aprovizionare de la Vaslui, prin care se

solicita furnizarea fânului necesar, pentru convoaiele de care, aflate în tranzit,
hi

prin acest târg. Cantitatea de fân pe care o primea fiecare convoi se calcula în
Ar

funcţie de numărul de boi şi de numărul de zile necesare parcurgerii distanţei

de la punctul de plecare până la destinaţie şi înapoi. Astfel, pentru un număr

4
Instituţii feudale din Ţările Române. Dicţionar, Coordonatori: Ovid Sachelarie şi Nicolae Stoicescu;
Cuvânt înainte de Ovid Sachelatie; Introducere de Valentin Al. Georgescu, Ed. Academiei, Bucureşti,
1988.
5
În conformitate cu prevederile tratatului de la Adrianopol din 2/14 septembrie 1829 (George
Bezviconi, Contribuţii la istoria relaţiilor româno-ruse, Ed. Tritonic, Bucureşti, 2004, p. 233-234).

5
 de 60 de boi se acorda o cantitate de fân de 22 de puduri şi 20 de funturi de
fân pe zi.
La fel, documentele din pachetul 1065 oferă informaţii cu privire rolul
jucat de unele personalităţi la mutarea Facultăţii de ştiinţe agricole de la Iaşi
la Chişinău, în 1933. Ne referim în special la Eugen Pavlescu, profesor la
această facultate şi autorul unei solide monografii dedicate breslelor din

i
Moldova 6, şi la Agricola Cardaş, profesor şi decan al acestei facultăţi.

ie
Documentele din pachetul 1064 conţin informaţii bogate cu privire la

an
istoria unuia dintre cele mai vechi aşezăminte monahale din ţinutul Tutova,
schitul Sf. Nicolae de la Grăjdeni 7. Acesta era metoc al mănăstirii Mira încă

om
din 1689 8. În acest an sau poate în anul următor mănăstirea Mira, ctitoria
voievodului Constantin Cantemir (1685-1693), împreună cu toate schiturile ei,

R
deci şi Grăjdenii, a fost închinată de însuşi ctitorul ei mănăstirii athonite
Vatoped 9. În prima parte a veacului al XIX-lea mănăstirea Vatoped stăpânea

e
în Moldova mănăstirile: Golia, Răchitoasa, Sf. Precista Galaţi, Bărboi şi
al
Mira 10. Pe plan local, toate acestea erau administrate de egumenul mănăstirii
e
Golia.
al

Toate documentele din pachetul 1064 datează din primele şase decenii
ale secolului al XIX-lea, când schitul a avut ca egumen pe ieromonahul
n

Ştefan. Din conţinutul acestor documente pot fi decelate informaţii preţioase

io

relative la statutul juridic al mănăstirilor închinate din Moldova, a obligaţiilor

at

pe care acestea le aveau faţă de stat şi a relaţiilor pe care le aveau egumenii

N

acestora cu autorităţile şi cu populaţia locală. Faţă de stat mănăstirile

închinate erau obligate să achite un impozit anual pe venit, plătibil în două
le

rate 11, şi, ocazional, furnituri, în special fân şi lemne. Astfel, la 23 septembrie
ve

6
Economia breslelor în Moldova, Bucureşti, 1939.
7
Construit la sfârşitul secolului al XVI-lea sau în primele două decenii ale secolului următor, pe locul
hi

domnesc al târgului Bârlad, schitul Grăjdeni este ctitoria vornicului Cârstea Ghenovici şi de boierilor
din familia Roşca. El a fost refăcut în 1687 de marele comis Ştefan Cerchez (Nicolae Stoicescu,
Ar

Repertoriul bibliografic al localităţilor şi monumentelor medievale din Moldova, Bucureşti, 1974, p.

334-335, vocea Schitul Grăjdeni; N. Iorga, Studii şi documente, VI, Bucureşti, p. 45; Pr. Ioan
Antonovici, Documente bârldene, III, Bârlad, 1915, p. 166-168.).
8
Mănăstirea cu hramul Sf. Împăraţi a fost construită de Moţoc din Odobeşti şi apoi reconstruită, tot din
lemn, de Constantin Cantemir în 1686. În timpul celei de-a doua domnii, Antioh Cantemir, fiul cel
mare al lui Constantin Cantemir, a reconstruit din piatră biserica mănăstirii, clopotniţa şi zidul
împrejmuitor (Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 562, vocea M-rea Mira).
9
Melchisedec, Notiţe de la 48 de mănăstiri şi biserici, Bucureşti, 1885, p. 111. Vezi şi: Teodor
Bodogae, Ajutoarele româneşti la mănăstirile din Sfântul Munte Athos, Piteşti, 2003, p. 125.
10
Teodor Bodogae, op. cit., p. 123-126.
11
ANI, Colecţia Documente, 1064/66.

6
 1753, egumenul schitului Grăjdeni este însărcinat de revizorul Ioan Licu să
furnizeze, din pădurile schitului, cantitatea de lemne necesară la reconstruirea
staţiei de poştă din Popeni, distrusă de pahonţii ruşi în vara acelui an .
Întrucât egumenul nu se conformează dispoziţiei autorităţilor, peste numai
opt zile, Isprăvnicia ţinutului Tutova revine cu o adresă asemănătoare 12.
Activitatea, starea de conservare a bisericilor şi veniturile mănăstirilor

i
închinate erau monitorizate de Departamentul Averilor Bisericeşti. Spre

ie
exemplu, la 13 decembrie 1750, egumenul Grăjdenilor era avertizat de

an
autorităţile bisericeşti din Moldova să nu mai amâne repararea bisericii
schitului, întrucât aceasta se găsea într-o avansată stare de degradare.

om
Egumenii mănăstirilor închinate obişnuiau să exploateze averile
mănăstirilor pe care le administrau în interes personal sau în folosul

R
mănăstirii greceşti care-i tutela. Este şi cazul egumenului schitului Grăjdeni
care a exploatat în mod ilegal pădurile schitului. Departamentul Averilor

e
Bisericeşti deşi autorităţile civile îl avertizează în mod repetat să înceteze a
al
mai defrişa pădurile schitului 13. În replică acesta răspunde că schitul respectă
e
dispoziţiile cu privire la protejarea pădurilor clerului şi că toate lemnele au
al

fost exploatate în conformitate cu dispoziţiile autorităţilor pentru

aprovizionarea armatei ruse de ocupaţie şi nu pentru comerţ 14.
n

Prezenţa armatelor străine pe teritoriul Moldovei în timpul conflictelor

io

Imperiului ţarist şi a celui habsburgic cu Imperiul otoman constituie un

at

capitol trist din istoria românilor. Populaţia civilă şi mănăstirile din Moldova
N

erau supuse rechiziţiilor de război sau erau obligate să livreze cantităţi

apreciabile de furaje, lemne, cereale, etc. În timpul războiului Crimeei schitul
le

Grăjdeni a livrat armatelor otomană şi rusă, mai apoi şi celei austriece,

ve

importante cantităţi de lemne, paie, nuiele (pentru construirea de barăci şi

grajduri pentru cai) şi cereale 15.
hi

Jumătate din documentele din pachetul 1064 privesc acţiunile în

Ar

instanţă ale egumenului Ştefan, implicat în nenumărate procese. Egumenul se

judeca cu proprietarii moşiilor învecinate, printre aceştia spătarul Iorgu

12
Ibidem, 1064/155-157, 167-168,
13
Documentele nr. 110, 117-121, 127-129, 147-148, 153, 160, 182-187, 193, 237, etc.
14
Documentele nr. 174, 176.
15
Documentele nr. 166, 231, 232, 265, 272, 302, 317, etc.

7
 Radu 16, pentru: încălcarea hotarelor moşiei Grăjdeni, datorii băneşti,
defrişarea ilegală a pădurilor schitului sau obţinerea unor despăgubiri în urma
distrugerii culturilor schitului de către animalele răzeşilor. Unele speţe erau
judecate de isprăvnicia ţinutului Tutova, altele de Divanul Domnesc sau de
alte instanţe de judecată din Iaşi. Aici egumenul Ştefan era reprezentat de
spătarul Teodor Burada, unul dintre avocaţii renumiţi din epocă. Se păstrează

i
vechilimea, din 5 decembrie 1851, prin care spătarul Teodor Burada era

ie
împuternicit de egumenul Ştefan să-i apere interesele în faţa instanţelor

an
ieşene 17.
Pachetele 1061 şi 1062, mai eterogene din punct de vedere tematic

om
decât pachetele 1063-1067, conţin documentele unor vechi familii boiereşti
din Moldova: Prăjescu, Millo, Sion, Bantăş, Cuza, Codreanu şi Greceanu.

R
Iniţial documentele din pachetul 1061 au aparţinut vornicului Ioan Prăjescu,
fiul serdarului Ioan Prăjescu şi al Sultanei, născută Greceanu, stăpânul moşiei
Stolniceni-Prăjescu, din ţinutul Roman.
e
al
Vornicul Ioan Prăjescu a mai avut un frate, aga Iordache, şi mai multe
e
surori Elisabeta, Sofia şi Epraxia. Aceasta din urmă s-a călugărit la mănăstirea
al

Văratic şi a decedat în 1848 18. În pachet regăsim contractele de arendare a

moşiilor Stolniceni-Prăjescu, Sărăţel şi Lespezi, acte de stare civilă şi
n

corespondenţa vornicului Ioan Prăjescu cu rudele, cu administratorii moşiilor

io

sale şi cu instituţiile statului. Actul de divorţ a vornicului Ioan Prăjescu de

at

prima soţie, Agripina Greceanu, emis de Mitropolia Moldovei, la data de 28

N

noiembrie 1856, se păstrează la cota 114.

Pachetul 1062 este format din testamente, spiţe de neam, hărţile unor
le

moşii din ţinutul Tutova, cărţi arhiereşti, etc. Documentele au aparţinut unor
ve

boieri tutoveni: aga Neculai Greceanu, Neculai Codreanu, etc. şi unor feţe
bisericeşti. Interesantă este lista de la nr. 312 în care sunt menţionate numele
hi

sătenilor din satul Roşieşti, ţinutul Tutova, care au primit loturi de pământ în
Ar

urma reformei agrare din august 1764. De asemenea, interesant este

documentul nr. 317, datat 16/28 iulie 1870, prin care membrii consiliului

16
Un dosar cu 292 de file, conţinând acte privitoare la litigiile dintre egumenul schitului Grăjdeni şi
spătarul Iorgu Radu se găseau la 22 iunie 1863 în arhiva Mănăstirii Golia (Lucian-Valeriu Lefter,
Averile Mănăstirii Golia în pragul secularizării din 1863, în Mănăstirea Golia. 350 de ani de la
sfinţirea ctitoriei lui Vasile Lupu, Ed. Doxologia, Iaşi, 2010, p. 301).
17
Documentul nr. 96.
18
Documentul nr. 77.

8
 orăşenesc al unui oraş din Moldova – probabil Bârlad – hotărăsc strângerea
sumei pentru confecţionarea unei săbii de oţel, pe care să fie imprimat o
dedicaţie de recunoştinţă. Spada astfel inscripţionată urma a fi dăruită
comandantului armatei franceze aflată atunci în război cu armata prusacă. Nu
avem informaţii dacă acea sabie a mai fost sau nu confecţionată. Putem bănui
că reprezentaţii respectivului oraş moldav au renunţat la proiectul lor în

i
contextul capitulării armatei franceze la Sedan, în ziua de 2 septembrie 1870.

ie
Starea de conservare a celor 1377 de unităţi arhivistice semnalate în

an
inventarele cuprinse în acest volum este bună; există însă documente, puţine
la număr, care prezintă deteriorări sau sunt afectate de microrganisme.

om
Vineri, 07 ianuarie 2011 Arhivist

Mihai MÎRZA

R
e
al
e
n al
io
at
N
le
ve
hi
Ar

9
 ABREVIERI

ANBV = Arhivele Naţionale Braşov

ANBZ = Arhivele Naţionale Buzău
ANDJ = Arhivele Naţionale Dolj
ANI = Arhivele Naţionale Iaşi
ANIC = Arhivele Naţionale Istorice Centrale

i
ANVL = Arhivele Naţionale Vâlcea

ie
Normele = Normele tehnice privind desfăşurarea activităţilor în Arhivele Naţionale
tehnice aprobate de Directorul General prin ordinul nr. 227 din 18 iunie 1996.

an
om
R
e
al
e
n al
io
at
N
le
ve
hi
Ar

10
 GLOSAR

Anafora = raport (dare de seamă) a unui funcţionar/dregător către domn.

Câşt sau câşti (pl. câştiuri) = rată de chirie, de arendă.
Diată = testament.
Funt (germ. Pfund) = Unitate de măsură anglo-saxonă pentru masă egală cu
aproximativ 0, 453 kg.

i
Hânsar = soldat din călărimea uşoară, care nu avea leafă, ci făcea parte din oastea în

ie
dobândă, care se ţinea de jaf.
Hei (pl. heiuri) = dependinţe, acareturi.

an
Iconom (econom) = rang preoţesc.
Ispăşelnică = act întocmit de o comisie alcătuită ad-hoc, în care intră şi vornicelul

om
satului pentru evaluarea stricăciunilor cauzate de vite, în semănături sau vii.
Liudă (pl. liude) = individ, persoană, contribuabil, birnic, subiect impozabil.
Merţă = unitate de măsură pentru greutate egală cu aproximativ ½ kg.
Nacealnic = Administrator, egumen, stareţ.

R
Otcup = arendă, închiriere, antrepriza vămilor, ocnelor sau a altor lucrări.
Pasnic = supraveghetori de păşune sau ajutori de primari rurali şi uneori chiar
preceptori.
e
Peci = Permis de cununie, act scris pe o optime de coală sau ceva mai mare (ştampilat
al
cu sigiliu episcopiei înnegrit la lumânare) prin care protoiereul permitea căsătoria.
Pahonţ/pohonţ (pl. pahonţi/pohonţi) = curier militar, soldat rus de un aspect sălbatic
e
(cărăuş al oştii ruseşti ori soldat rus în general).
Perilipsis = rezumat, extras, inventar foarte scurt al unor documente.
al

Progon/prigon = vite aduse pentru vânzare sau loc din mijloc la jug (având o pereche
n

de vite înainte şi alta înapoi).

Pud = Unitate de măsură rusească pentru greutăţi, specifică secolului al XIX-lea egală
io

cu 16, 38 kg.
Suhat = loc de păşune îndepărtat.
at

Vade = soroc, termen.

Vechil = mandatar, locotenent, procurator, administrator.
N

Vechilime = procură de vechil.

Zdelcă = schiţă de contract. Chitanţă, poliţă.
le
ve
hi
Ar

11
 Repertoriul pachetelor din volum

i
ie
Nr. Nr. Anii Conţinutul pe scurt al pachetului Limba în
pachet u.a. extremi care sunt

an
scrise
documentele
din pachet

om
1061 137 1609 (7117) Achiziţionate de la Odobescu, în 1975, Română şi
ianuarie 22 - documentele din acest pachet au aparţinut unor rusă.
1912 membrii ai vechii familii Prăjescu: postelnicul

R
decembrie 11. Ioan Prăjescu şi fii săi, Ioan vornicul şi
Iordache aga. Documentele conţin informaţii

e
preţioase cu privire la genealogia familiei
Prăjescu şi a familiilor înrudite cu aceasta
al
(Sturdza, Millo). Printre acestea se găsesc
câteva documente referitoare la activitatea
e
medicului grec Dragache Depasta şi a
generalului rus Rumianţov. Zapisul Lisaftei
al

monahia, cu sigiliul Târgului Argeş, din 1741,

scrisoarea uricarului Borăleanul, care conţine
n

şapte impresiuni sigilare şi actul de divorţ

io

dintre Ioan Prăjescu vornicul şi soţia sa

Agripina Greceanu, din 1856 sunt cele mai
at

reprezentative piese arhivistice din acest

pachet.
N

1062 320 1651 (7159) Pachetul este format din spiţe de neam, Română.
le

iunie 6 - testamente, hărţi ale mai multor sate din ţinutul

<1907> Tutova, jalbe, cărţi arhiereşti, cărţi de blestem,
ve

corespondenţă, etc. Mare parte a documentelor

au aparţinut agăi Nicolae Greceanu, fost
ispravnic al ţinutului Tutova (în timpul
hi

domnilor Ioniţă Sandu Sturdza şi Mihail Gr.

Sturdza), protopopului Constantin al Tutovei,
Ar

spătarului Gheorghe Oprişan şi la alţi câţiva

boieri tutoveni. Atrage atenţia un proces verbal
din 16 iulie 1870, prin care ediţii Bârladului iau
iniţiativa confecţionării unei săbii cu inscripţie
de recunoştinţă, pentru a o dărui comandantului
armatei franceze, care se afla în război cu
armata prusacă.

12
 1063 357 1828 Chitanţe prin care staţiile de aprovizionare Română.
decembrie 13 - din Moldova a armatei ruse, din perioada
1831 ianuarie Războiului Ruso-Otoman din anii 1828-1829,
4 fac dovada furnizării unor cantităţi de furaje
pentru vitele care transportau provizii, muniţie,
etc. Convoaiele de care, trase de boi,
transportau provizii şi muniţie de la Sculeni sau
din alte părţi ale Moldovei la Focşani, unde se
afla comandamentul armatei ruse.

i
ie
1064 415 1893 februarie Documentele schitului Grăjdeni, ţinutul Română.

an
16 - 1803 Tutova, acum judeţul Vaslui. Schitul Grăjdeni
septembrie 29. era metoc al mănăstirii Vatoped de la Sf.
Munte Athos.

om
Corespondenţa egumenului Ştefan cu
instituţiile locale, cele ţinutale, cu instituţiile
centrale, de la Iaşi şi cu autorităţile bisericeşti.
Multe dintre documente sunt adrese ale

R
instanţelor de judecată tutovene sau centrale
(de la Iaşi), unde egumenul Ştefan se judeca,

e
cu spătarul Iorgu Radu şi cu alţi răzeşi. Pentru
al
încălcarea moşiilor schitului. La Iaşi, egumenul
era reprezentat în instanţă de avocatul Teodor
Burada.
e
al

1065 65 <1913> - 1941 Documentele au aparţinut universitarului Română şi

aprilie 20. ieşean Eugen Pavlescu. Pe lângă corespondenţa franceză.
n

profesorului (formată dintr-un mic număr de

scrisori şi cărţi poştale) se mai găsesc
io

documente referitoare la mutarea Facultăţii de

Agronomie de la Iaşi la Chişinău, în anul 1933.
at

Cum Pavlescu era cadru didactic la această

facultate documentele păstrare în acest pachet
N

sunt deosebit de valoroase pentru reconstituirea

momentului istoric al mutării Facultăţii de
le

Agronomie de la Iaşi la Chişinău.

Fac notă discordantă documentele de la
ve

cotele 3, 6 şi 7 care conţin Listele de alegători

din Iaşi şi ancheta desfăşurată de autorităţi la
primăria Sculeni, ca urmare a fraudării
hi

alegerilor din 1928, organizate în această

localitate. În urma cercetărilor scrutinul a fost
Ar

declarat nul.

1066 55 1838 aprilie Documente privitoare la procesele dintre Română.

16 – răzeşii din satul Vâtcani, ţinutul Fălciu,
1844 iunie 3 profesorul Gheorghe Săulescu, Gheorghe
Papadopulo şi alţii, pentru mai multe părţi de
moşie din bătrânul Mănăilă, din satul Vâtcani.
Printre acestea se găsesc scrisori, zapise şi alte

13
 înscrisuri din care reiese că răzeşii din acest sat
luaseră în repetate rânduri bani împrumut de la
Săulescu. Nereuşind să-şi achite la timp
datoriile, răzeşii îşi pierdeau moşiile părinteşti
în folosul creditorilor, profesorul Săulescu şi
alţii.

1067 118 1406 (6915) Reproduceri după fotografii şi documente Română,

noiembrie 23, reprezentative din fonduri arhivistice aflate în franceză

i
indiction 15 – păstrarea ANIC sau a altor servicii judeţene ale şi

ie
1878. arhivelor naţionale, având ca tematică Războiul germană.

an
de Independenţă, 1877-1878. Documentele şi
fotografiile din acest pachet au făcut obiectul
unei expoziţii tematice organizate de arhivele

om
din Iaşi.

R
e
al
e
n al
io
at
N
le
ve
hi
Ar

14
 Pachetul nr. 1061
Documente cumpărate de la Odobescu, 1975.

Nr. Locul şi data Cuprinsul unităţii arhivistice Nr. Observaţii

crt. emiterii. file

i
1 1609 (7117) Hrisovul lui Constantin Moghilă vv. prin care se 1

ie
ianuarie 22 întăreşte lui Toader Calapod, mare hânsar şi copiilor
săi, Gheorghe şi Elina, schimbul ce l-au făcut cu

an
Nicoară Prăjescul. Primii au dat jumătate din
Stolniceni, primind în schimb satul Boldeşti, ţinutul

om
Suceava şi cinci case din satul Onceşti.
Original, slav, hârtie, sigiliu timbrat, cu capul de bour, în exerga Io
Constantin Moghilă Voievod.

R
2 1625 (7133) Scrisoare prin care Borăleanul uricarul adevereşte că 1
aprilie 31, a stâlpit şi a împărţit satul Purceleşti între Ionaşco
Purceleşti. Tăbârţă, fost vornic de Suceava şi Ionaşco Prăjescul.

e
Menţionează că a rupt un zapis „ de hotărât”, scris de
al
Nicoară Prăjescu vistiernic. Martoii sunt săteni din
Vlădeşti, Paşcani, Hăsnăşeni etc.
Original, şapte sigilii inelare aplicate în tuş, semnătura lui
e
Borăleanul uricarul, rupt la îndoituri.
al

3 1635 (7140) Suret de pe o carte de la Vasile Lupu vv. prin care 1

n

martie 10, dăruieşte şi întăreşte lui Bălan Haţimirschi postelnic al

io

Iaşi. doilea, satul Stănceni, în ţinutul Hotin, cu eleşteu şi vad

de moară, pe care îl cumpărase de la Condre ce a fost
at

vameş mare.
Suret din 1780 (7289) iulie 17.
N

4 Vasile Lupu vv. porunceşte călugărilor de la m-rea 1

1638 (7146) Râşca să fie de faţă la hotărârea moşiei Vlădeni, de pe
le

aprilie 6, Siret, a giupânesei Prăjescu. Acest sat era cumpărat de

Iaşi. la călugări şi acum era împresurat de satul Sărani a
ve

clucerului Lupaşcu. Pătraşco Ciogolea şi Gheorghe

Năvrăpescu urmează să cerceteze hotarele celor două
moşii.
hi

Original, pecete aplicată în tuş negru, semnătura marelui logofăt.

Ar

5 1664 (7172) Zapis prin care Gavril şi Andrei Gărăneaţă adeveresc 2

ianuarie 20, că sunt vecinii lui Toader Prăjescu, în satul Stolniceni.
Stolniceni. Se menţionează că Ştefăniţă vv. a mers la Tighina, iar
ei au fugit din sat şi au umblat prin alte sate, până în
zilele lui Eustratie Dabija vv. Au pus oameni chezaşi
care-i cunosc şi s-au întors în Stolniceni.
Original, semnături, amprente martorilor.

15
 6 1686 (7194) Constantin Cantemir vv. întăreşte Paraschivei Dabija 3
mai 4, Iaşi. jumătate din sat din Ruptura şi jumătate din
satul Bahna, ambele din ţinutul Neamţului. Aceste părţi
de ocină au fost stăpânite de sora Paraschivei,
Alexandra, soţia lui Necula vistiernic. Fişă din 1837
iunie 2, care conţine rezumatul acestui document.
Original, sigiliu inelar, octogonal, aplicat în tuş.

7 1695 (7204) Mărturie prin care Tudosie Dubău mare logofăt, 1

i
septembrie Vasile Costachi mare vornic şi alţi boieri mari

ie
15, Iaşi. adeveresc că Ştefan Prăjescul, ginerele lui Constantin
Jora fost serdar, le-a arătat un zapis de la Paraschiva

an
călugăriţa, stareţă la Topolog, fiica lui Ionaşco Jora,
prin care dăruieşte lui Ştefan Prăjescul şi nepoatei sale

om
Maria, soţia acestuia, jumătate din satul Rupturi, ţinutul
Neamţ, cu vecini, fânaţ, pădure, locuri de prisăci,
vaduri de moară şi heleşteu.
Original, semnăturile a şase mari boieri: marele logofăt Tudosie

R
Dubău, vornicul Ţării de Jos Vasile Costachi, marele vornic al
Ţării de Sus Mitre Apostol, hatmanul Neculai Costin, marele
postelnic Iorga şi mare spătar Vasile Cantacuzino.

e
al
8 Zapis prin care Lisafta monahia împreună cu fii ei 1
1741 (7250) vinde lui Iordachi Serendescul o casă din Târgul
noiembrie Argeşului cu locul şi grădina ei, cu 80 de taleri.
e
20 Original, sigiliul Târgului Argeş, lipseşte 1/5 din acesta, în exerga
al

„Peceateiu Arge[…] Sătvor isiu”

n

9 <1750> Perilipsis de documente (urice zapise, hotarnice) 1

privind moşia Purceleşti din ţinutul Suceava, pe Siret.
io

Acte din anii 1607-1725.

Original.
at

10 1751 (7260) Mărturia hotarnică dată de Simion Cheşcu uricarul 2

N

noiembrie 1 pentru moşia Purceleşti pe Siret, ţinutul Suceava, care

era stăpânită de Andrei Prăjescul, de Şoimăreşti şi de
le

Tăbârţă. Moşia se megieşeşte cu satul Cozmeşti a

fostului mare logofăt Sandu Sturza. Martori, topinimia
ve

locului.
Original, semnătura lui Simion Cheşcu uricar şi amprentele celor
cinci martori.
hi

11 1754 Perilipsisul scrisorilor lui Neculai Tăbârţă 5

Ar

(7262) iulie postelnic, fiul răposatului Ştefan Tăbârţă, fost mare

15. jitnicer, pentru moşia Purceleşti pe Şiret, în ţinutul
Putna. Perilipsisul a fost scris de Tănase logofăt.
Original, 14 documente din anii 1599-1701.

1599 (7107) 11a Carte de la Eremia Movilă vv. prin care întăreşte
mai 5 lui Ionaşco vistiernicul stăpânirea pe jumătate
din satul Purceleşti, de la ţinutul Suceava.

16
 11b Uric de la Eremia Movilă vv. prin care întăreşte
1603 (7112) schimbul făcut între Nastasia şi Iftimia, fetele
septembrie Elisaftei, strănepoata lui Iliaş logofătul.
17 Nastasia dă a treia parte din jumătate din satul
Ţibiriha de la ţinutul Orhei şi primeşte de la
Iftimia a treia parte din jumătate din satul
Purceleşti de la ţinutul Suceava.

11c Zapisul prin care Dumitraşcu, feciorul lui

i
1611 (7120) Păstraşcu, nepotul lui Măteiaş logofătul, vinde

ie
noiembrie lui Ionaşco vornic din Suceava, ginerele lui
22 Ionaşco Buhuş, jumătate din satul Purceleşti, cu

an
120 de taleri şi 2 boi.

om
11d Carte de la Vasile Lupu vv. prin care întăreşte
1634 (7142) lui Ionaşco Tăbârţă vătav jumătate din satul
iunie 21 Purceleşti, ţinutul Suceava, cu loc de eleşteu şi
de moară, cumpărată cu zapis de la Dumitraşcu,

R
cu 150 de taleri.

1643 (7151)
11e
e
Carte de la Vasile Lupu vv. prin care întăreşte
lui Grigoraş Tăbârţă stăpânirea pe jumătate din
al
martie satul Purceleşti cu loc de iaz şi de moară, ţinutul
Suceava pe care o avea danie de la Gaftona lui
e
Ionaşco Tăbârţă vătav.
al

11f Ispisoc de la Gheorghe Ştefan vv. prin care

n

1654 (7162) întăreşte lui Vasile Tăbârţă vornic şi lui Gavril

februarie Ciocârlie stăpânirea pe o bucată de loc din
io

hotarul satului Purceleşti de pe Siret, de la

ţinutul Sucevei, ce se cheamă Cutul şi pe care o
at

aveau danie de la Gaftona giupâneasa lui

Ionaşco Tăbârţă pârcălab.
N

11g Carte de la Gheorghe Ştefan vv. dată în urma

le

1754 (7163) judecării pricinii dintre Irimia Ciocârlie cămăraş

decembrie şi Vasile Tăbârţă vornic pentru o bucată de loc
ve

18 din hotarul Purceleştilor de la ţinutul Suceava,

pentru un loc de casă din vatra satului
Purceleşti.
hi

11h Carte de la Gheorghe Ştefan voievod prin care

Ar

1655 (7164) întăreşte învoiala dintre Vasile Tăbârţă vornic şi

septembrie Gavrilaş Ciocârlie pentru pământ din hotarul
15 Purceleştilor, de la ţinutul Suceava, pe apa
Siretului, care se cheamă Cutul.

11i Carte de judecată dată de Dabija mare vornic de

1659 (7167) Ţara de Sus în pricina dintre Gavrilaş Tăbârţă
iulie 4 cu Gaftona, jupâneasa lui Ionaşco Tăbârţă

17
 pârcălab, cu ginerele ei Eremia Ciocârlie pentru
o bucată de loc din hotarul Purceleştilor ce se
cheamă Cutul, de la ţinutul Suceava şi pentru un
loc de casă. Gaftona şi ginerelei ei sunt daţi
rămaşi.

11j Mărturia lui Irimie Ciocârlie referitoare la

<1659> pricina de judecată pe care a avut-o Gaftona
Tăbârţoaia cu Gavrilaş Tăbârţă, pentru un loc de

i
casă din satul Purceleşti, la locul ce se cheamă

ie
Cutul.

an
11k Carte de la Gheorghe Ghica vv. voievod prin
care întăreşte lui Gavrilaş Tăbârţă, fiul lui

om
1659 (7167) Vasile Tăbârţă, stăpânirea pe nişte case făcute
august 6 de tatăl său Vasile Tăbârţă în satul Purceleşti şi
să plătească locul pe care se află acestea
Gaftonei Tăbârţoaia.

R
11l Carte de la Antion Cantemir vv. prin care

1700 (7208) e
întăreşte lui Ion Tăbârţă a treia parte din
jumătatea de sat din Purceleşti şi pe o moară
al
făcută de Bran acolo, care trebuia să-şi ia
pietrele şi fierul, rămânând doar lemnul.
e
al

11m Carte de la Constantin Duca vv. prin care

întăreşte lui Ion Tăbârţă pârcălab, stăpânirea pe
n

1701 (7209) a treia parte din jumătate de hotarul

iulie 15 Purceleştilor, de la ţinutul Suceava.
io

11n Carte de la Mihai Racoviţă vv. prin care

at

împuterniceşte pe Ştefan Tăbârţă să dijmuiască

1720 (7228) a treia parte din jumătate din satul Purceleşti.
N
le

12 1763 (7272) Hrisov prin care Grigore Ioan Calimah vv. dăruieşte 1
octombrie doctorului Dragache fiind om străin şi necăsătorit în
ve

29 Moldova, ce a fost numit la M-rea Sf. Spiridon şapte

sălaşe de ţigani. Sunt menţionate numele ţiganilor.
Copie din 1805, semnătură, filigran.
hi

13 1765 Hrisov de la Grigore Alexandru Ghica vv. judecă 1

Ar

septembrie pricina dintre Andrei Prăjescu şi ginerele său Gheorghe

12 fost mare jitnicer cu Neculai Tăbârţe postelnic şi
Toader şi Lupul Şoimăreşti, pentru moşia Purceleşti,
ţinutul Suceava. Este menţionată hotarnica din 1752.
Original, sigiliu inelar, octogonal, aplicat în chinovar, filigran,
semnătură, filigran.

14 1772 Poruncă către Costea Chrilovici, ocârmuitor în locul 1

18
 martie, pârcălabului de Hotin, de a înapoia Alexandrei, fiica lui
Hotin. Prăjescu şi soţia jitnicerului Gheroghe, satul Stănceni
cu tot venitul.
Traducere de Teodor arhimandrit.

15 1772 martie, Carte de judecată dată Alexandrei, soţia jitnicerului 2

Hotin. Gheorghe şi fiica lui Prăjescu, de feld mareşalul
Alexandru Rumenţov pentru stăpânirea satului
Stănceni, ţinutul Hotinului - luat de turci la dezlipirea

i
acestui ţinut de Moldova. Aceasta stăpânea satul în

ie
baza hrisoavelor domneşti şi după mărturia divanului
Moldovei.

an
Traducere de Doroftei arhimandrit.

16 1772 martie, Înscris prin care feldmareşalul Alexandru Rumianţov 1

om
Hotin. dă în stăpânirea Alexandrei, născută Prăjescu, soţia
jicnicerului Gheorghe, satul Stănceni, ţinutul Hotin „cel
luat de turci la despărţirea acestui ţinut”, adică atunci

R
când a fost constituită raiaua Hotinului.
Original, limba rusă, sigiliu aplicat în ceară roşie.

17 1775
e
Hrisov prin care Grigore Alexandru Ghica vv. 1
al
noiembrie întăreşte spătarului Drăgachi, doctor la M-rea Sf.
Spiridon, care s-a căsătorit în Moldova, şapte sălaşe de
e
ţigani „domneşti”. Sunt enumerate numele acestor
ţigani.
al

Copie din 1805, întărită de Logofeţia cea mare, filigran,

semnătură.
n
io

18 1780 iunie 5 Mărturie hotarnică făcută de Ianachi Canta ban 2

pentru moşia Dobrileşti pe apa Moldovei, ţinutul
at

Suceava a răzeşilor şi moşia Năvrăpeşti, ţinutul

Suceava, a lui Dumitraşcu Sturza mare vornic.
N

Toponime.
Copie.
le

19 1798 Sinet prin care Ioan Gherghel pitar adevereşte că 1

noiembrie logofătul Constantin Palade a vândut lui Ioniţă Prăjescu
ve

24 pitar, jumătate din sat Bălileşti, ţinutul Suceava, cu

15.500. Se învoieşte cu acesta să facă schimb dându-i
toate părţile din moşia Purceleşti, în preţ de 15.000 lei.
hi

Original.
Ar

20 1801 martie Scrisoarea lui Gheorghe logofăt prin care roagă pe 1

15 marele logofăt să se întărească de către Divan scrisoare
de schimb pentru părţi din moşia sa Purceleşti cu moşia
(ce le are de zestre) Nistoreşti de la Roman, a
serdarului Ioniţă Prăjescu.
Original, filigran, semnătură.

21 1802 Zapis prin care Vasile Paşcan vinde cumnatului său 1

19
 ianuarie 27 Costache Luncanul două firte de vie, pe care le are ca
zestre, cu 40 de lei.
Original, amprente.

22 1805 martie Zapis prin care Toader Başotă fost mare ban şi soţia 2
27 sa Maria, nepoata răposatlui Dracache Dăpasta fost
mare logofăt, vând fostului serdar Ioan Prăjescu şase
sălaşe de ţigani cu 29 de suflete, cu 117 lei sufletul,

i
pentru a putea plăti nişte datorii. Sunt menţionate acte

ie
din anii 1764 şi 1775.
Original, semnături. Întărirea mitropolitului Veniamin.

an
23 1805 Iordache Balş vistiernic adevereşte că a făcut schimb 1
martie 17 de ţigani cu Ioniţă Prăjescu serdar. Pe Aniţa ţiganca a

om
măritat-o cu un ţigan de-al lui Ion Bulat bucătar.
Original, semnătuară.

R
24 1807 Ioan serdar adevereşte că a făcut schimb de ţigani cu 1
ianuarie 28 Ioniţă Prăjescu serdar.
Original, semnătura lui Ioan serdar.

e
al
25 1808 august Izvod de şase scrisori, din anii 1622 (7130) aug. 10- 1
17 1643 (7141) mart. 25 privind moşia Stănceni din
ţinutul Hotin, ce s-au primit (ca să se tălmăcească, la
e
mănăstire) de la Sultana Prăjescu serdăreasă.
al

Original, filigran.
n

26 1808 Scrisoare de la iconomul Chesarie către Sultana 2

septembrie Prăjescu sărdăreasă, prin care-i comunică primirea
io

1 celor şase documente, care au fost tălmăcite de stareţ.

at

Original, semnătura lui Chesarie, filigran.

27 1808 Scrisoare prin care Ioan arhimandrit şi stareţ al m-rii 2

N

septembrie Neamţ şi Secul comunică Sultanei Prăjescu serdăreasă,

1 că s-au tălmăcit şase scrisori ce i s-au trimes.
le

Original, semnătura arhimandritului Ioan, filigran.

ve

28 1809 aprilie Toader Balş se plânge Divanului Cnejiei Moldovei 1

30 că între alte moşii strămoşeşti ce i-au rămas de la
neamul Jorăştilor, are şi moşia Stănceni, din ţinutul
hi

Hotin, iar Ioniţă Prăjescu serdar a dat carte de judecată

că i s-ar cuveni lui acea moşie. Roagă să se facă
Ar

cercetare „spre a fi îndestulat”.

Original, semnătura lui Toader Balş.

29 1809 martie Ioan Prăjescu serdar roagă Divanul Cnejei Moldovei 2

3 să i se facă dreptate la stâlpirea moşiei Stânceni şi să se
împartă frăţeşte. Clucerul Constantin Jora a avut patru
copii, din Grigoraş Jora se trage spătarul Balş, iar din
Maria, Ioniţă Prăjescu.

20
 Original, semnătura lui Ioan Prăjescu serdar, filigran.

30 1812 aprilie Scrisoare prin care Frăsina jicnicereasă, fiica lui 1

18, Iaşi. Gavril Caracaş medelnicer, vinde fratelui său
Manolache Caracaş şatrar, părţi din moşia Oboroceni,
ţinutul Roman, cu 10.000 de lei.
Original, semnăturile celor cinci martori, filigran, sigiliul Frăsinei
Caracaş.

i
31 1813 Ioan Balş căminar adevereşte că face schimb de 1

ie
noiembrie ţigani, cu banul Ioan Prăjescu.
27 Original, semnătura căminarului Ioan Balş.

an
32 1815 <Ioniţă Prăjescu> împarte averea fiicei sale, Sofia, 2
noiembrie care s-a călugărit, mănăstirilor Neamţ, Secu, Văratic şi

om
29 Agapia. 7000 de lei în 7 ani pentru pomenirea sa la M-
rea Neamţ şi respectiv 4000 de lei pentru terminarea
catapetesmei, „gătirea bisericii”, pentru veşminte, etc.

R
Copie.

33 1816 mai 24 Scrisoare prin care Costachi Mavrichi stolnic, 2

e
adevereşte că având nevoie de 1000 de lei vinde
al
cumnatului său Ioniţă Prăjescu fost mare ban, două fete
de ţigan.
Original, semnătura stolnicului Costache Mavrichi.
e
al

34 1817 Scarlat Alexandru Calimah vv. numeşte începând cu 2

februarie 26 1 martie pe Gheorghe Vârnav fost mare spătar
n

ispravnic de Roman în locul lui Teodor Grue, alături de

io

Ioniţă Prăjescul.
Original, filigran, sigiliu domnesc aplicat în ceară roşie, pe verso.
at

35 1822 mai 5 Vistieria porunceşte Isprăvniciei Suceava să 2

împrumute suma de 8000 de lei, care va trebui achitată
N

spătarului Costache Pomer, epistatul cămănăriei, cu

care să se plătească cheltuielile „oşteneşti”. Alăturat se
le

află chitanţa în valoare de 4000 de lei, datată 1822

iunie 22, pentru banii primiţi de la spătarul Ioniţă
ve

Prăjescu, ispravnicul ţinutului Roman.

Original, semnătură indescifrabilă.
hi

36 1823 martie Jalba lui Ioan Prăjescu prin care roagă pe domn să 2
15 nu-l tragă creditorii prin vornicia de aprozi, ca să
Ar

plătească dobânda de 4000 de lei, pe care din porunca

vistieriei i-a dat împrumut „la neajunsul cheltuielii
ţării”, pe când era ispravnic la ţinutul Suceava.
Original, semnătura spătarului Ioan Prăjescu.

37 1824 iulie Manolache Caracaş ban, adevereşte că s-a 1

10 împrumutat de la Ion Prăjescu postelnic cu 3700 de lei,
cu dobândă de 5 lei la pungă pe lună, punând amanet

21
 partea de moşie din Oboroceni pe care o cumpărase de
la sora sa, Frăsina, în 1812.
Original, semnătura lui Manolache Caracaş ban, filigran.

38 1826 martie Anafora către Ioniţă Sandu Sturdza vv. cu privire la 1

15 suma de 4000 de lei cu care a împrumutat postelnicul
Ioan Prăjescu vistieria în 1822, când era ispravnic la
ţinutul Suceava, pentru neajunsul cheltuielilor ţării.

i
Această sumă a împrumutat-o şi el de la patru

ie
persoane, cu dobândă de 7 lei şi jumătate la pungă pe
lună. Urmează hotărârea domnului: creditorii să mai

an
aştepte plata banilor.
Original, sigiliu domnesc oval în chinovar, rezoluţia domnului din
26 martie 1826.

om
39 1829 iulie 2 Izvod de pieile aduse de scutari în această primăvară. 1
Se menţionează că pieile sau dat la Pandele la dubit.

R
Original.

40 1826 <Ioniţă> Prăjescu adevereşte că s-a împrumutat de la 1

noiembrie
e
dascălul Dimitri Triandafil 5000 de lei, cu dobândă de
al
13 5 lei pe lună.
Original, semnătura postelnicului Prăjescu.
e
41 1829 mai 30 Grigoraş <?> scrie lui <Ion Prăjescu> că-i trimite 1
al

nişte cai (iapă roaibă şi murgă) şi o caretă la Roman.

Izvod de mieii ce au fost la samă.
n

Original, semnătura lui Grigoraş.

io

42 1829-1834 Opt izvoade privind mieii, mascurii (porcii), caii, 8

sămânţă (orz, ovăz, grâu, etc.); o socoteală pentru
at

cumpărarea pâinii.
Originale.
N

43 1830 Samă de banii ce s-au găsit după moartea < lui Ioan 2
le

septembrie Prăjescu> 1800 de lei şi cum au fost cheltuiţi la diverse

20 slujbe religioase, spiţerului de la Roman, la biserica
ve

Sfinţii Voievozi din Roman, la o biserică ce se face în

ţinutul Neamţ, etc.
Original.
hi

44 1830 Ianache Prăjescu spătar adevereşte că a primit 1

Ar

octombrie 15.000 de lei lăsaţi prin testament de „părintele nostru”

26 surorii sale, maica Epraxia. Se obligă să plătească
dobândă de 1500 de lei, pe an.
Original, semnătura lui Ianachi Prăjescu.

45 1830 Iordache Prăjescu agă adevereşte că a primit vitele, 1

noiembrie 2 pe care le-a lăsat părintele său prin diată şi prin bună
învoială s-au împărţit frăţeşte.
Original, semnătura lui Iordachi Prăjescu.

22
 46 1831 martie Zapis prin care Miron Puşcan şi Uraschi surugiu 1
12 adeveresc că au împrumutat de la Iancu Prăjescu fost
mare spătar, un stog de fân, în valoare de 120 de lei.
Original, amprente.

47 1831 martie Zapis prin care Ion Vornicu, Neculai Podari, Iftimi 1
1 Chiperi, Ioniţă Pintilei, Constantinu Bradul, Toaderu,
Ionu Huşte, Toaderu sin Chiecu, Ştefan Curicheriu,

i
Gavril sin Spumă, Irimia Braţ, Ion sin Vasile,

ie
Gheor<ghie> sin Nedele adeveresc că au împrumutat
de la Iancu Prăjescu fost mare spătar, un stog de fân cu

an
preţ de 120 de lei, cu vade până la Sf. Gheorghe viitor.
Original, amprente.

om
48 1831 august Izvod de banii primiţi pentru păpuşoi. 1
4 Original.

R
49 1831 Răvaş prin care se face cunoscut lui Iancu Prăjescu 1
decembrie că a venit un zapciu de la Roman, cu o poruncă,
17
e
ocolaşul a trimis după banii poştii, s-a măcinat făina de
păpuşoi şi de grâu ca să se trimită la Văratic şi alte ştiri
al
gospodăreşti.
Original.
e

50 1832 „Sama morarilor de păpuşoi ce au dat de la moriştele 2

al

februarie 3 de pe pârâu: Ilaşcu ot Chetriş, Ion ot Huţanu, Simion ot

Diacon, Ion ot Moar<a> din Sus”.
n

Original.
io

51 1832 iunie 5 Izvod de lucrurile primite la sufragerie: farfurii, 1

at

blide, castronaşe, pahare, linguri, solniţe şi cuţite.

Original.
N

52 1833 martie Zapis prin care <…> vinde fratelui său Toader o 1
25 jumătate de pogon de vie, cu 40 de lei. Martori:
le

Casandra, Marg<hi>o<a>la şi Vasile.

Origina, amprente, scris pătat, cerneală din negru de fum.
ve

53 1833 martie Scrisoare de învoială prin care Iordachi Prăjescu agă 2

hi

30 „desfiinţează” toate pretenţiile ce le are privind banii şi

produsele moşiilor lăsate lui şi fratelui său Iancu
Ar

Prăjescu spatar, de la tatăl lor prin testament.

Original, semnăturile lui Iordachi Prăjescu agă şi a doi martori.

54 1834 iunie Vasile spătar adevereşte că a primit de la cumnatul 1

18 său Iancu Prăjescu, 30 merţe păpuşoi, pentru care va
plăti 40 de lei cu „vade” (termen) de 5 luni.
Original, semnătura lui Vasile spătar.

55 1834 C. Timofti se învoieşte cu spătarul Iancu Prăjescu să 1

23
 decembrie trateze pricinile de judecată ce le are. Prăjescu se
14 îndatoreşte să-i plătească 50 de galbini.
Original, semnătura lui A. Timofti.

56 1834 Izvod de sineturi „ce am primit în pricina posesorii” 2

pentru moşiile din ţinutul Roman. Semnează primirea
hârtiilor C. Timofti.
Original, semnătura lui C. Timofti.

i
57 1835 iulie Porunca isprăvniciei Roman către Privighetorul 1

ie
10 Ocolului de Sus să împuternicească pe Iancu Prăjescu
spătar să stăpânească un loc din moşia sa Vlădeni, care

an
se megieşeşte cu moşia Ilisăni sau Osoiu luată în
posesie de căminarul Vasile Baltă.
Original, semnături, filigran.

om
58 1838 Scrisoarea unui argat, prin care Iancu Prăjescu mare 1
ianuarie 28, spătar este rugat să învoiască un funcţionar pe trei-

R
Stolniceni. patru zile ca să meargă acasă, deoarece soţia sa era
bolnavă.
Original, semnături.

e
al
59 1840 august Judecătoria ţinutului Suceava invită pe spătarul 1
26 Iancu Prăjescu să se prezinte cu documentele la
cercetarea ce se face la moşia Stolniceni, ce se
e

megieşeşte cu moşiile domnului: Cristeşti şi Cozmeşti.

al

Original, semnături, filigran.

n

60 1840 Scrisoare adresată Judecătoriei Suceava în legătură 1

io

septembrie cu comisia ce urma să se înfiinţeze pentru hotarnica

18 moşiilor Cozmeşti, Cristeşti şi altele, ale domnului la
at

acre trebuia să se prezinte şi autorul acestei scrisori, cu

toate documentele întrucât moşia sa se învecina cu sus
N

numitele moşii.
Ciornă.
le

61 1840 Răvaş prin care Iancu Prăjescu este înştiinţat că s-au 1

noiembrie primit scrisorile de la Cristeşti, care îi vor fi trimise şi
ve

16 lui.
Original, semnătură, filigran.
hi

62 1840 Răvaş prin care Ioniţă Botez ispravnic comunică lui 1

noiembrie Iancu Prăjescu că Toderaşcu Sturza a venit de la M-rea
Ar

26 Neamţ şi se află la Cristeşti.

Original, semnătura lui Ioniţă Botez.

63 <c. 1840> Scrisoarea E<nache> Prăjescu adresată fratelui său 2

aprilie 8 Iancu Prăjescu la Iaşi, prin care îi confirmă primirea
unei scrisori şi a unor bani pentru „grija” surorii lor,
pentru cumpărarea celor ce mai sunt necesare pentru
facerea casei. De asemenea, se precizează că sora lor e

24
 grav bolnavă.
Original, semnătura lui E. Prăjescu.

64 1842 Contract încheiat între cneazul Alexandru 2

ianuarie 16 Cantacuzino şi spătarul Iancu Prăjescu, epitropul casei
răposatului Vasile Milu spatar, pentru darea în posesie
prin mezat a moşiei Spătăreşti din ţinutul Suceava, cu
360 galbeni pe an. Sunt menţionate condiţiile încheierii

i
contractului.

ie
Original, pecetea judecătoriei ţinutului Suceava din 1841.

an
65 1843 aprilie Iustina Pătraşc adevereşte că a primit de la spătarul 1
23 Iancu Prăjescu, epitropul casei răposatului spătar
Vasile Milu, 500 de lei din banii cuveniţi surorii sale

om
Catinca.
Original.

R
66 1843 august Izvod de lucrurile cumpărate pentru îngroparea 1
14 răposatei maici Sofia Milu.
Original.

e
al
67 1843 Iustina Pătraşc adevereşte că a primit de la spătar 1
noiembrie 8 Iancu Prăjescu, epitropul casei răposatului Vasile Milu,
500 de lei pentru maica Eufrosina Milu, ce are a lua
e
„pe an câştiul” Sf. Dimitrie.
al

Original, iscălitura Iustinei Pătraşc.

n

68 1843 Izvod de cheltuieli şi datorii de la 23 aprilie 1843-23 2

aprilie 1845, la 7 orfani. Comisului Matei Millo i s-au
io

trimis la Iaşi 2000 de lei, maicilor Veniamina de la m-

at

rea Agapia şi Eufrosina de la M-rea Hangu, pentru o

datorie a răposatei Sofia Millo, la dugheana de la
Văratic; întărirea contractului posesiei moşiei
N

Spătăreşti, etc.
Original.
le

69 1844 august Adam Milu scrie lui Iancu Prăjescu mare spătar, la 2
ve

17 Stolniceni, că după cele ce i s-au propus de conu

„Iorgu” în pricina moşii a rămas mulţumit şi rămâne să
săvârşească alcătuirea, deoarece se apropie toamna.
hi

Original.
Ar

70 1844 Iustina Pătraşc adevereşte că a primit 500 de lei „în 1

noiembrie 14 galbeni” prin Gh. Lupe, ce i se cuvin pentru ţinerea
28 maicii Milu.
Original, semnătura Iustinei Pătraşc.

71 1845 martie Ioh Abramovici scrie lui Iancu Prăjescu spatar că n-a 2
23 găsit la Noua Suliţă se schimbe banii, în galbeni
(pentru câştiul Sf. Gheorghe); îi trimite însă 555

25
 carboave, cu poşta la Hotin, pentru 185 de galbeni
(socotindu-se câte trei carboave galbenul). Roagă să
trimită chitanţe pe numele lui Dimitrachi Ciolacu.
Original, semnătura lui Ioh Abramovici.

72 1845 aprilie 17 chitanţe eliberate de epitropia biserici „40 de 17

23-1863 Sfinţi” din Iaşi lui Iancu Prăjescu spătar şi apoi vornic,
aprilie 24. pentru plata bezmănului, pentru un loc luat de la
biserică.

i
Originale, semnăturile preoţilor care au încasat banii şi au eliberat

ie
aceste chitanţe.

an
73 <1845> Iancu Prăjescu vornic roagă curtea de confirmaţie ca 1
din preţul vânzării – la mezat – a moşiei Călmăţui, să i
să plătească şi lui şi „neacoperindu-se suma” de 4000

om
galbeni (zestrea soţiei sale, Profira, fiica răposatului
postelnic Neculai Negre) să fie îndestulat din banii
vânzării moşii Orbeni a casei lui Neculai Negre.

R
Copie.

74 1846 Adeverinţă dată de Avram Focşăneanu, spătarul 1

decembrie
e
Iancu Prăjescu, pentru 6000 de cărămizi, luate cu
al
26, Paşcani. împrumut, pe care se obligă a i le restitui la Stolniceni,
în vara viitoare.
Original.
e
al

75 1847 Chitanţă prin care Alexandru Millo adevereşte că a 1

februarie 15 primit 300 de galbeni de la negustorul Antoni Luca
n

căruia i-a vândut păpuşoi, banii i-a dat moşului său

io

spătar Iancu Prăjescu.

Original.
at

76 1848 Contract prin care Iancu Prăjescu dă lui Gavril Capşa 2

septembrie sulgerul venitul moşiilor sale Stolniceşti, Purceleşti şi
N

10 Vlădeni de la ţinutul Suceava, ce 1600 galbeni, din

aprilie 1849 până în 1853. Sunt menţionate condiţiile
le

încheierii contractului.
Copie.
ve

77 1849 aprilie Izvod semnat de Sofia şi Elisaveta Prăjescu de banii 2

18 cheltuiţi la îngroparea surorii lor maica Epraxia, iar
hi

banii au fost daţi de sulgerul Gavril Capşa.

Original.
Ar

78 1849 aprilie Samă de banii cheltuiţi de Iancu Prăjescu cu 2

îngroparea „facerea grăjilor şi sărindare” şi cei daţi la
mănăstirii pentru sora sa, maica Epraxia, din suma de
15.000 de lei, din banii ce-i datora.
Original, semnătura lui Iancu Prăjescu.

79 1849 Adeverinţă privind numărul fălcilor locului de 1

26
 octombrie pricină după „după” pretenţia moşii Vlădeni, siliştile
18 Stolniceni, de către siliştile Oniceni, Boscoteni şi
Şopârleni din trupul moşiei Heleşteni.
Original, semnătură.

80 1849 Izvod de banii lăsaţi Iustinei Prăjescu monahia, de 1

octombrie maica Epraxia Prăjescu, primiţi de la Iancu Prăjescu.
29 Original, semnătura Iustinei monahia Pătrşc stareţa mănăstirii
Războieni şi o amprentă.

i
ie
81 <după Jalba vornicului Iancu Prăjescu adresată Divanului 1
1849> Domnesc în pricina pe care o are cu logofeteasa Elencu

an
Sturdza, pentru împresurarea hotarului unei moşii
nenumite.
Copie.

om
82 1850 martie Act de învoială încheiat între Nicolai Roset 1
82 Roznovanu vistiernic, proprietarul moşiilor Ciupeşti,

R
Brăteşti şi Vlădeşti, cunoscute sub un singur nume:
Păşcani şi Iancu Prăjescu spătar, proprietarul moşiilor
Stolniceni şi Porcileşti, din ţinutul Suceava, pentru

e
stabilirea hotarelor dintre aceste moşii. Interesante sunt
al
toponimele amintite în act, ca hotare a moşiilor mai sus
amintite.
Original, semnăturile vistiernicului Nicolai Roset-Roznovanu şi a
e
spătarului Iancu Prăjescu, legalizarea Divanului de Apelaţie.
al

83 1850 martie <Iancu Prăjescu> comunică Departamentului din 1

n

28 Lăuntru că a primit adresa cu privire la jalba maiorului

M. Kogălniceanu, vechilul monahiei Agafia Milu, care
io

pretinde suma de 15.000 de lei. El arată că sora sa,

monahia Epraxia Prăjescu i-a lăsat (după moartea sa)
at

15.000 de lei, pe care să o întrebuinţeze la moartea ei,

danii la M-rea Războieni, la slugi, ş.a., iar din suma
N

amintită a cheltuit doar 7500 de lei.

Ciornă.
le

84 <1850> Jalbă adresată Comisiei de dezbatere, prin care se 1

ve

arată că s-au înfăţişat documentele moşiei Purceleşti <a

lui Iancu Prăjescu> după care Comisia a scos copii.
Iancu Prăjescu arată că moşia sa Purceleşti se găseşte
hi

împresurată de moşiile megieşiţe ale Domnului.

Ciornă, tăieturi în text.
Ar

85 <1850> Jalba lui Prăjescu către domn privind nedreptăţile 4

suferite încă din 1834 pentru împresurarea moşiilor
Stolniceni, Purceleşti, care se megieşesc cu domeniile
fostului domn Mihai Sturdza, anume Cozmeşti şi
Cristeşti. A fost trimis vechilul (înălţimei sale)
postelnicul Petrachi Asachi şi a logofătului Theodor
Sturdza ca să hotărască toate domeniile.

27
 Fragment, documentul este rupt în două, lipseşte partea din mijloc.

86 1853 mai 18 Contract prin care se dă în posesie lui Iancu Prăjescu 2

spătar, moşiile Sărăţelul şi Lespezi din ţinutul Suceava,
ale comisului Constantin Bosie, cu suma de 2431
galbeni. Se arată condiţiile în care a fot încheiat
contractul.
Original, semnăturile lui Mihalache Cerchez-Scorpan, Derect. G.
Neculai şi Şef Petrov.

i
ie
87 1853 iulie Judecătoria Suceava scrie lui Iancu Prăjescu 2
13 căminar, la Stolniceni, cu privire la deşertarea coşărilor

an
şi a unui hambar ce se află pe moşia Lăşăteţul, pe care
o are în stăpânire.
Original, două semnături indescifrabile, filigran.

om
88 1853 iulie Jalbă adresată isprăvniciei Suceava cu privire la 1
24 termenul dării în antrepriză a îndestulării cu pâine a

R
târgului Lespezi.
Original.

89 1853
e
Socoteala păpuşoiului – în grăunţe – şi a secarei care 3
al
octombrie au fost predate la moară spre a fi măcinat. Grânele au
20 fost aduse de la moşia Stolniceni.
Original.
e
al

90 1853 Preşedintele <Judecătoriei Iaşi, secţia a II-a>, face 1

noiembrie cunoscut vornicului Iancu Prăjescu să aducă câştiul Sf.
n

16 Dumitru, cu dobânda lui, pentru posesia moşiilor Liteni

şi Sărăţelul.
io

Original, semnătura preşedintelui Manu.

at

91 1853 Jalba vornicului Iancu Prăjescu, posesorul moşiilor 2

noiembrie Sărăţel şi Lespezi, către Isprăvnicia Suceava de a fi
N

24 despăgubit de căminarul Borş „cu nelucrarea” velniţei

de pe moşia Sărăţel. Acesta ocupase „fără dreptate”
le

moara sa de pe moşia Lespezi.

Copie.
ve

92 1853 H. Gheorghi scrie lui Iancu Prăjescu mare vornic (la 2

decembrie Sărăţel) că nu a găsit în piaţa târgului carne proaspătă,
hi

8, Lespezi. iar pâine şi lumânări le va aduce personal. Urmează o

cerere către Isprăvnicia <Suceava> în care arată că la
Ar

întoarcerea sa la moşiile Lespezi şi Sărăţel, pe care le-a

luat în posesie, a aflat că locuitorii au făcut jalbe
împotriva vechilului, care îi asuprea cu lucrul
boierescului.
Original, semnătură, sigiliu în ceară roşie pe verso, deteriorat.

93 <1853> Jalba vornicului Iancu Prăjescu adresată Divanului 3

Domnesc, prin care protestează faţă de închiderea

28
 apelaţiei procesului „următor”, la cererea logofetesei
Elencu Sturdza, cu care se judecă pentru împresurarea
hotarelor unei moşii nenumite.
Original.

94 <1853> Posesorul moşiei Lespezi se jeluieşte lui Alecu 1

<Prăjescu> împotriva comisului Iancu Borş, care are
pretenţii asupra unei mori de pe Lespezi, pe care a
avut-o în arendă Borş. Pretenţiile sale vizează pe

i
Gheorghe Cozadini, vechilul proprietarului moşiilor

ie
Lespezi şi Sărăţel, din cauza căruia moara nu a lucrat
10 luni de zile, de aceea cere să fie despăgubit de

an
câştiul moşiei.
Original.

om
95 1854 Cercetarea făcută de Dumitrache Gheorghi sulger la 2
ianuarie 13 moara de pe moşia Sărăţel, urmare a jalbei comisului
Iancu Borş. Concluziile cercetării sunt:

R
- această moară are două pietre din care una nu a
funcţionat din cauza apei, dar şi fiindcă piatra
era „putredă”;
e
- piatra a doua a funcţionat, mai ales toamna şi
al
primăvara, când s-a reparat iezătura de
deasupra.
e
Original, semnătura lui D. Gheoghi sulger.
al

96 1854 Zdelcă prin care Iancu Prăjescu vornic ia în arendă 2

februarie 20 de la Emanoil şi Iordachi „fraţi Mărgineşti” moşiile
n

Lespezi şi Sărăţelul în baza contractului Judecătoriei

io

Iaşi, secţia a II-a. Sunt menţionate condiţiile privind

modul de executare a arăturilor, semănăturilor, lucrul la
at

velniţă, etc.
Original, semnătura vornicului Iancu Prăjescu.
N

97 1854 Înscris prin care Ion Beşuşcă, Ion Lişcă, Vasile 2

februarie 26 Onofrei, Toader Adumitroaie, Vasile Adumitroaie, Ion
le

Boieriu şi Costantin Atănăsoaiei, locuitori ai

Sărăţelului, adeveresc că au cumpărat de la vornicul
ve

Iancu Prăjescu, posesorul moşiilor Sărăţelul şi Lespezi,

un stog de fân de opt stânjeni, cu un galben stânjenul.
hi

Se obligă să-i transporte un stânjen de lemn la velniţă.

Original, sigiliul satului Sărăţelul aplicat în fum, la final sunt
Ar

menţionate numele persoanelor mai sus amintite, fără ca aceştia

să-şi fi lăsat amprentele.

98 1854 martie Înscris prin care Ştefan Onuţ, Toader Lăcătuşu, 2

9 Manolache Lăcătuşu, Grigori Burcă, Iorga Pădurariul şi
Iorga a Băleştii, Toader Burcă şi Ion Ostandin cumpără
de la vornicul Iancu Prăjescu posesorul moşiilor
Sărăţelul şi Lespezi un stog de pârloagă de opt stânjeni
şi jumătate şi o palmă, cu 24 de lei stânjenul. Se

29
 menţionează că dacă nu cor plăti la timp vor fi datori să
are, să semene şi să grape cu 24 de lei falcia.
Original, sigiliul satului Sărăţelul aplicat în fum, semnătura lui
Ştefan Onuţ, amprente.

99 1854 martie Înscris prin care Vasile Ciaun, Gheorghe Abălaşii, 2

14, Liteni. Gheorghe Păduraru, Maftei Chibic, Dumitru Mancăş,
Toader Neculaie, Neculai Rusu şi Nechita fiul lui Ion
Andreiu arată că au cumpărat de la Iancu Prăjescu

i
vornic un stog de pârloagă de opt stânjeni şi trei palma

ie
împrejur cu 201 lei. Dacă nu vor plăti la timp banii vor
ara cu 24 de lei falcia.

an
Original.

100 1854 aprilie Preşedintele Judecătoriei Iaşi, secţia a II-a, invită pe 2

om
28 vornicul Iancu Prăjescu să aducă suma de 2430 galbeni
cu dobânda cuvenită, prezentând căştiul pentru un an,
pentru posesia moşiilor Sărăţelul şi Lespezi, ţinutul

R
Suceava.
Original, semnătură, pe verso sigiliul Judecătoriei Iaşi secţia a II-a,
aplicat în ceară roşie.

e
al
101 1854 aprilie Porunca privighetorului ocolului Siret către vornicul 1
28 şi paznicii satului Sărăţelul ca să privegheze ca Enache
Borş comis, posesorul morii să o stăpânească un an, iar
e
proprietarul ei patru luni.
al

Original, semnătură indescifrabilă deoarece hârtia fost atacată de

microorganisme.
n

102 1854 aprilie Isprăvnicia <Neamţ> comunică lui Iancu Prăjescu 2

io

30 vornic, cu privire la jalba lui Herşcu fiul lui Leiba din

satul Paşcani.
at

Original, semnătură.
N

103 1854 mai Isprăvnicia Suceava comunică vornicului Iancu 4

Prăjescu că-i trimite jalba jidovului Bercu Pascal, din
le

târgul Lespezi, pentru banii cei se cuvin din otcupurile

„îndestulării obşteşti” a târgului Lespezi, împreună cu
ve

izvodul banilor ce s-au luat de la el.

Original, semnătură, sigiliu de închidere cu iniţialele APM aplicat
în ceară roşie.
hi

104 1854 iunie 7 Neculai <…> comunică stăpânului său, Iancu 2

Ar

Prăjescu vornic, că a fugit un locuitor de la moşie;

locuitorii sunt ocupaţi cu căratul lemnelor, a fânului şi
a zaherelelor la oştile stabilite la Ruginoasa şi alte
moşii. Din hambarul său s-au luat şapte mierţe de
păpuşoi pentru ruşii încartiruiţi. Arată că Iordachi
Morţun a luat păpuşoi din care 82 de mierţe, mai arată
şi alte probleme gospodăreşti.
Original, semnătura lui Neculai <…>.

30
 105 1854 iunie Neculai <…> scrie vornicului Iancu Prăjescu că s-au 2
10 mai vândut încă şapte mierţe de păpuşoi, pe la
locuitori. Morţun a mai ridicat încă 124 de mierţe de
păpuşoi. S-au mai transportat păpuşoi la Botoşani şi la
Mihăileni.
Original, semnătura lui Neculai <…>.

106 1854 iunie Zapis prin care Gheorghe, Gavril, Vasile şi Ion 1
14 şi iulie Angheluş pescari de pe moşia Paşcani, cătunul Lunca,

i
12 adeveresc că au luat pe datorie de la vornicul Iancu

ie
Prăjescu câte o mierţă de păpuşoi fiecare cu 35 de lei
mierţa. Se impune condiţie celor doi ca atunci când

an
vornicul va avea nevoie de peşte, aceştia vor fi datori
să-i aducă cantitatea necesară.

om
Original, amprentele celor patru cumpărători.

107 1854 iulie <Iancu Prăjescu vornic> face cunoscut că a vândut 1

14 negustorului Leiba Franţiu de la Burdujeni păpuşoiul

R
de pe moşia Sireţelul, dintr-un coşer ce se găseşte lângă
hambar, cam 500 de mierţe, cu preţul de 32 de lei

e
mierţa. Sunt menţionate condiţiile tranzacţiei.
Copie.
al
108 <1854> Răvaş către Enache <Prăjescu> prin care este invitat 1
e
să se prezinte urgent la moşie pentru rezolvarea unor
probleme care nu suferă întârziere.
al

Original, semnătură.
n

109 1855 martie Scrisoare adresată lui Manolache <Prăjescu> cu 1

io

10 privire la angajarea unui vechil pe moşia Stolniceni. În

primăvară ar dori „a regularisi” pământul cuvenit
at

„locuitorilor” după aşezământ pe moşia Stolniceni, care

se va face după vechiul obicei, cu prăjina.
N

Original.

110 1855 iunie Însemnare de pe fila unui dosar în care se aflau 1

le

10 „actele de preţăluire la care a asistat răposatul Matei

Strat” şi jalbele de apel.
ve

Original.
hi

111 1855 Contract încheiat între <Iancu Prăjescu> şi Dumitru 2

Ciulei, pentru tovărăşia venitului moşiilor Stolniceni,
Ar

Purceleşti şi Vlădeni „într-un hotar” ţinutul Suceava pe

un an, cu 1800 de galbeni. Sunt menţionate condiţiile
încheierii contractului.
Original.

112 <1855> Notiţă la tovărăşia moşiei <Stolniceni> a lui <Iancu 1

Prăjescu>, cu 1800 de galbeni, în două câştiuri. Se
găsesc informaţii cu privire la bunurile de pe moşie:
pădure, iazul, ţiganii, etc.

31
 Ciornă, tăieturi în text.

113 <1856> Iancu Prăjescu solicită domnului să fie iertat de 2

aprilie 12 slujba pe care a îndeplinit-o la Înaltul Divan timp de
trei ani de zile.
Original, deteriorat.

114 1856 Act prin care Mitropolia Moldovei hotărăşte 1

noiembrie despărţirea dintre Ioan Prăjescu vornic şi soţia sa

i
28, Iaşi. Agripina, născută Grecianu.

ie
Original, sigiliul mitropoliei din 1851, semnătură.

an
115 <1856> C<onstantin> Prăjescu scrie unchiului său Iancu 1
Prăjescu, la Stolniceni, că a fost la Budeşti, dar a ajuns
prea târziu, deoarece se vânduse unor jidovi porumbul,

om
a mai fost şi la Doljeşti, dar nici acolo nu a găsit ceea
ce căuta.
Original, sigiliu inelar aplicat în răşină neagră, semnătura lui C.

R
Prăjescu.

116 <1856> Însemnare de zilele luate de Toader Pavel, teslar de 1

e
la Liteni, şi o calfă şi cu ce preţ au fost plătiţi la facerea
al
unui pod.
Original.
e
117 1857 Iancu Prăjescu vornic roagă Divanul de Întărituri să 1
al

februarie 11 primească în depozit suma de 4000 de galbeni, cu

dobânda lor şi lucrurile prevăzute în izvodul de zestre,
n

deoarece este divorţat de soţia sa Agripina, născută

Greceanu.
io

Original, timbru sec.

at

118 1857 iunie Act de învoială încheiat între Nicolae Roset- 1

10 Roznovanu vistiernic, proprietarul moşiilor Ciupeşti,
N

Brăteşti şi Vlădeşti, „ce sunt sub nume de Păşcani”, cu

Iancu Prăjescu vornic, proprietarul moşiilor Stolniceni
le

şi Purceleşti din ţinutul Suceava, pentru statornicia

hotarelor dintre moşiile lor şi închiderea procesului.
ve

Copie.

119 1857 Condiţii de punere în posesie a moşiei Liteni cu toate 1

hi

cătunele, pe şase ani, de la 23 aprilie 1857. Inventarul

moşiei cuprinde: şapte pietre de moară, pe apa
Ar

Şomuzului, un iaz de pescuit, un pod pe Siret, o velniţă

cu două grajduri de piatră şi „toată maşinăria bună” şi
cu magazie; un parchet de pădure din care se dă şi
locuitorilor, etc.
Original.

120 1860 Chitanţa eliberată de Casieria districtului Suceava lui 1

septembrie Iancu Prăjescu, proprietar din satul Stolniceni, pentru

32
 30 plata contribuţiei personale, a zacialei şi a taxei
şoselelor pentru trimestrele I-III.
Original, semnătura casierului.

121 1862 Iancu Prăjescu vornic răspunde Prefecturii Iaşi că a 1

februarie 23 primit copie de pe o ţidulă cuprinzătoare că datorează
lui Ştrul Focşăneanu 650 de lei, pentru nişte marfă,
luată cu ocazia înmormântării spătăresei Zamfira Milu
în 1836. El arată că soţul ei, Vasile Milu spătar a

i
achitat încă de atunci această datorie.

ie
Ciornă.

an
122 1863 mai 2 Adeverinţă eliberată de împlinitorii satului 1
Stolniceni-Prjescu pentru plata impozitului funciar
pentru moşia Stolniceni-Prăjescu, către vechilul moşiei

om
Ecanache Tomşa.
Original, amprente, sigiliul satului Stolniceni-Prăjescu în fum.

R
123 1864 Însemnare făcută de <Iancu Prăjescu> în legătură cu 2
februarie 10 construcţia podului de lemn de peste Siret, pe moşia sa.
Sunt relatate pe larg etapele construirii podului, metoda

e
de lucru, materialele întrebuinţate şi oamenii folosiţi la
al
construirea lui. Se menţionează că la 11 iunie 1864,
venind Siretul mare, au fost stricate podurile de la
e
Paşcani, Mogoşeşti şi Şcheia.
Ciornă.
al

124 <1864> Delimitare pământurilor, ce se cuvin locuitorilor 2

n

clăcaşi din „vatra satului” (nespecificat, probabil

io

Stolniceni).
Ciornă.
at

125 <1864> Însemnare privind locuitorii ce urmau a se 2

N

strămuta, unii dintre ei numai „cu casă”.

Original.
le

126 <1864> Însemnarea lui Iancu Prăjescu în care îşi exprimă 1

regretul de că nu avea un urmaş de parte bărbătească
ve

pentru „a putea ţine numele familiei mele de Prăjescu

nestins în lume”.
hi

Original.

127 <1864> Ecanache Prăjescu dă adeverinţe pentru 1050 lei ce 1

Ar

a primit de la fratele său Iancu, din banii Sf. Dimitrie

pe care îi are de luat de la el.
Original.

128 <1864> Două însemnări ale lui Iancu Prăjescu: începutul 1

unei jalbe şi copia a două articole de legi.
Original.

33
 129 <1864> „Satele înainte pe drum”, sunt menţionate toponime, 2
precum: Borescul, Tuşnadul, Limbavul, etc.
Original, document scris cu cerneală şi cu grafit.

130 1865 iunie Preşedintele Tribunalului Roman invită pe Iancu 1

30 Prăjescu la cercetarea pricinei pentru despărţirea moşiei
sale Vlădeni despre siliştele Oniceni, Boscoteni şi
Şopârleni acasei răposatului Matei Strat. La hotărnicire
va participa geometrul Alexandru Braum, de la Piatra

i
Neamţ.

ie
Original, semnătura Preşedintelui Pleşcan.

an
131 1856 Adeverinţă de primirea sumei de 942 de lei, de la E. 1
septembrie Tomşa, pe trimestrul al doilea, pentru moşia Stolniceni.

om
15 Original, sigiliul satului Stolniceni aplicat cu cerneală.

132 1865 Proces verbal încheiat de preşedintele Tribunalului 1

octombrie Roman, Alexandru Braum, inginerul judeţului Neamţ şi

R
26 Costache Panilopolu, inginerul judeţului Bacău, în
procesul dintre Iancu Prăjescu şi epitropia casei lui

e
Matei Strat, pentru despărţirea hotarelor moşiei
Vlădeni despre siliştele Oniceni, Boscoteni şi
al
Şopârleni.
Copie cu semnăturile celor trei funcţionari mai sus amintiţi.
e

133 <1865> Memoriu întocmit de Iancu Prăjescu cu privire la 2

al

procesul de despărţire a moşiei Vlădeni de moşia sa

Stolniceni şi de către siliştele Oniceni, Boscoteni, din
n

moşia Heleşteni.
io

Copie.
at

134 <1865> Jurnal încheiat în procesul dintre prinţul Sturdza şi 4

Iancu Prăjescu, proprietarul moşiei Purceleşti, pentru
N

moşia Stolniceni.
Fragment, paginile 9-12.
le

135 <1867> Rezumatul procesului urmat între Iancu Prăjescu, 2

pentru „dispresurarea” moşiei sale Vlădeni, dinspre
ve

siliştele Oniceni, Boscoteni şi Şopârleni a casei

defunctului Matei Strat. Procesul a început la 3 mai
hi

1858 şi sa încheiat în 1865, plata avocatului a constat

în 150 de galbeni.
Ar

Copie.

136 1878 aprilie A. Millo roagă pe unchiul său să o ajute pe sora sa 1

a 18/30 Epraxia, care face parte din soborul mănăstirii Văratic,
de unde primeşte o mică pensie; ea nu a primit nici o
educaţie şi nici o învăţătură şi de aceea are nevoie de
protecţie şi ajutor.
Original, limba franceză, semnătura lui A. Millo.

34
 136 1912 Scrisoare lui Emille Toussaine către „Ionel”. În 1
b decembrie conţinutul scrisorii apar referiri la George Lascăr.
11 Original, limba germană, semnătura expeditorului.

137 Sec. XIX Trei plicuri: 3

a) adresat lui Michel Daniel, bancher din Iaşi;
b) amanetul lui Caracaş pentru bani;
c) scrisorile ţiganilor ce s-au cumpărat de la banul
Toader Başotă.

i
ie
an
om
R
e
al
e
n al
io
at
N
le
ve
hi
Ar

35
 Pachetul nr. 1062

Nr. Cota Locul şi data Cuprinsul unităţii arhivistice Nr. Observaţii

crt. veche emiterii. file

i
1 1 1651 (7159) Zapis prin care Machidon Ghiorma, Constantin, 1

ie
iunie 6 cu soţia sa, Lepădata, Ionaşco cu soţia sa,
Alexandra şi Iuraşco cu soţia sa, Antiosia se înţeleg

an
cu tatăl lor, Necula Ghiorma, pentru a împărţi banii
luaţi de pe părţile vândute din satul Bălineşti, de pe

om
apa Bârladului. Sunt menţionate moşiile Măldăreşti
şi Lărgăşani.
Original, restaurat prin laminare, cu lipsuri pe unde a fost
îndoit, iscălituri, şase peceţi inelare, patru amprente.

R
2 2 1820 Codreanu din Bârlad scrie vărului său Ion, din 2
septembrie Basarabia, să afle de la ofiţerul rus din Chişinău ce
28
e
lăţime au moşiile Briscani, Vlădeşti, Negrileşti şi
al
Bălţile Gemene de peste Prut, pentru care aga
Costache Sturdza, vânzând moşiile, trebuie să-i dea
banii cuveniţi pentru părţile ce le avea în cuprinsul
e

său.
al

Original, semnătură.
n

3 3 1822 Socoteli privind leafa şi alte venituri ale 2

io

decembrie boierului N. Greceanu ca ispravnic de ţinutul

Tutova.
at

Original, semnătură, deteriorat, lipseşte partea de sus, afectat

de microorganisme.
N

4 4 1824 martie Jalba unor răzeşi de pe moşiile Heleşteni, Corbul

13 şi Mânzaţi, ţinutul Tutova, adresată domnului 1
le

cerând cercetarea pricinii pe care o au cu preotul

Constantin, cu Lupul şi cu răzeşii lor.
ve

Original, rupt, semnătură, rezoluţia lui Ioniţă Sandu Sturdza

vv. din 1824 martie 14, sigiliul domnesc oval, aplicat cu
chinovar.
hi

5 5 1824 iulie Raportul Isprăvniciei ţinutului Fălciu către 2

Ar

14 logofeţie cu privire la plângerea adresată de Ioniţă

Blănariu şi locuitorii din Vutcani divanului, pentru
stricăciuni în dumbrava de pe moşia Dolheni.
Ispravnicul arată că s-au făcut cercetări şi s-a
constat că plângerea era neîntemeiată, spunând că
pădurea nu avea paznic şi că stricăciunile s-au făcut
în anul 1821 cu prilejul zaverei.
Original, pătat, rezoluţia logofeţiei din 1824 iulie 20.

36
 6 6 <1824> Înscris cu suprafaţa, calculată în stânjeni, a 1
moşiilor vândute de răposatul agă Constantin
Sturdza, maiorului Poznache: Vlădeşti şi Briţcani.
Original.

7 7 1824 august Socoteală de banii ce s-au dat postelnicului Ioan 2

16 Greceanu de către Gheorghe Romaşcu paharnic,
după ordinul Vistieriei.

i
Original, rupt şi pătat, semnătura lui Romaşcu paharnic,

ie
filigran.

an
8 8 1824 august Foaie de zestre dată de spătarul Codreanu fiicei 2
16 sale, Maria.
Original.

om
9 9 1824 Isprăvnicia ţinutului <Iaşi> scrie lui Vasile 1
august 27 Soitu, mazil din satul Rediu, să cerceteze pricina

R
dintre răzeşii din satul Bogdăneşti.
Original, semnătură.

10 10 1824
e
Spiţa de neam a răzeşilor din moşia Dolheni, 1
al
octombrie ţinutul Fălciu.
16 Original, ruptă, format A2, colorată cu negru, albastru, verde
şi roşu.
e
al

11 11 1824 Spiţa de neam a răzeşilor din moşia Dolheni, 1

octombrie ţinutul Făciu.
n

24 Original.
io

12 12 Raportul stolnicului Irimia Giuşcă, Neculai Sora 2

1824 şi Vasile Tenie vornic de poartă referitor la
at

octombrie cercetarea pricinii dintre răzeşii din Dolheni, ţinutul

16 Fălciu, şi pităreasa Catrina Gafencu, pentru părţi
N

din moşia Dolheni.

Original, semnături, rupt şi pătat.
le

13 13 1824 Izvod de alegerea şi împărţala moşiei Dolheni pe 3

ve

octombrie apa Idriciului de la ţinutul Fălciului de pe spiţa de

16 neam. Se dau suprafeţele şi numele celor care au
primit pământ.
hi

Original, iscălituri.
Ar

14 14 1844 Mărturia boierilor Ieremia Giuşcă stolnic, 2

octombrie Mihalache Jora medelnicer şi Vasile Tenie vornic
16 de poartă, pentru împărţirea moşiei Dolheni între
pităreasa Catrina Gafencu şi Mihălache Săpunariu.
Original, rupt şi pătat, semnăturile celor trei hotarnici.

15 15 1824 Spiţa neamului lui Mihalache Săpunariu, folosită 2

octombrie ca mărturie pentru împărţirea Dolhenilor, între
16

37
 acesta şi pităreasa Catrina Gafencu.
Original, rupt şi pătat.

16 16 1824 Harta moşiilor: Dumeşti, Roşieci, Andrieşti, 1

octombrie Hărmăneşti, Dolheni, Brăhariul, Giuvliceni,
16 Pluceşti, Hăreşti, Pribeşti şi Tâlhăreşti. „Harta
acesta s-au făcut di Schine întocmai după starea
locului”. Semnează Vasile Tenie vornic de poartă.
Original, rupt.

i
ie
17 17 1824 Porunca lui Ioniţă Sandu Sturdza vv. dată lui 1
decembrie 1 Iordache Oprişan fost mare paharnic, ispravnic al

an
ţinutului Tutova de a face cercetare într-o pricină de
judecată.
Original, sigiliu domnesc oval, aplicat cu chinovar.

om
18 18 <după Harta moşiilor Pleşăni, Pătrăşcani şi 1
1824> Dobromireşti pe Smila.

R
Ciornă.

19 19 <după Harta moşiilor Negoieşti şi Pupezeni din ţinutul 1

1824> Tutova.
e
al
Ciornă.

20 20 1825 iulie Raportul lui Gheorghe Ule vornic de poartă către 2

e
15 isprăvnicia ţinutului Tutova în pricina dintre răzeşii
al

moşiilor Coroieşti şi Vlădeşti.

Original, rupt, semnătura lui Gheorghe Ule vornic.
n

21 21 1825 Jalba lui Vasile Strătilă către domnul Ioniţă 1

io

aprilie 30 Sandu Sturdza, prin care solicită cercetarea

at

litigiului pe care îl are cu răzeşii, pentru părţi din

moşiile: Corlăteşti, Vlădeşti, Iveşti, Folteşti şi
Bogdăneşti. Pe verso porunca lui Ioniţă Sandu
N

Sturdza adresată ispravnicului ţinutului Tutova

Iancu Chirul fost mare sulger, pentru a face
le

cercetarea cerută prin această jalbă.

Original, semnătura lui Vasile Strătilă şi sigiliul domnesc,
ve

oval, aplicat cu chinovar.

22 22 1825 mai 31 Măsurătoare viei de la Fruntişeni a spătarului Ion 1

hi

Codreanu.
Original.
Ar

23 23 1825 august „Spiţa răzeşilor din moşiile Blânzi, Stăbăoani şi 1

30 Popeşti ce se trag din Stecliş i din Maria
Stănislăvoaie, din popa Toader i din Buţurcă şi din
bătrânu din moşia Popeşti din care se trag Ciudin şi
Vârgolici”.
Original, de mare dimensiune, semnătură.

38
 24 24 1825 Scrisoare prin care Constantin Panaite schimbă o 1
septembrie ţigancă „cu casa răposatului boier” Constantin
14 Sturza.
Original, semnături, filigran.

25 25 1825 Învoială între răzeşii din Coroieşti pentru 1

octombrie 7 stăpânirea unor moşii din acest sat.
Original, semnături, filigran.

i
26 26 1825 Jalba lui Vasile Popa şi a lui Vârnav, răzeşi de la 1

ie
decembrie moşiile Vlădeşti şi Coroeşti, de la ţinutul Tutova,
16 prin care solicită cercetarea pricinii pe care o au cu

an
alţi răzeşi din aceste sate. Pe verso, porunca dată de
domn ispravnicului ţinutului Tutova.
Original, semnătura celor doi jăluitori, sigiliul domnesc,

om
aplicat cu chinovar.

27 27 1825 Raportul căpitanului Constantin Juverdean şi a 1

R
decembrie lui Ioan Răşcanu către isprăvnicia ţinutului Tutova
28 în legătură cu pagubele suferite de Ilie Vârnav şi
Vasile Popa, din partea neamului Parfene.

e
Original, semnăturile lui Constantin Juverdeanu căpitan şi a
lui Ioan Răşcanu.
al
28 28 <1825> Evaluarea stânjenilor vânduţi din moşiile 1
e
Vlădeşti şi Briţcani, ţinutul Tutova. Este menţionat
al

numele vornicului Şerban Negel.

Ciornă.
n

29 29 <1825> Spiţa de neam a familiei Huţu. 1

io

Ciornă.
at

30 30 1825 Bilet scris de Neculai Vultur pentru a i se trimite 1

vin şi pâine.
N

Original.
le

31 31 1826 Zapis prin care Petrachi Cârjă paharnic arată că a

ianuarie 11 vândut răzeşilor moşiile Hrăniceni şi Carhăneşti,
ve

ţinutul Fălciu, pentru a evita un proces.

Original, semnătură.
hi

32 32 1826 martie Jalba lui Ilie Vârnav şi Vasile Popa, răzeşi din 2
14 moşia Vlădeşti şi Corceşti, ţinutul Tutova, câtre
Ar

domn cerând cercetarea pricinii pe care o au cu

răzeşii de la Coroieşti şi Vlădeşti.
Original.

33 33 1826 aprilie „Cercetare ce are să se facă de către ginerile 2

1 Gheorghe de toate lucrările stolnicului Constantin
Tulburi, la moşia Ordeşti, ce este dată în purtare de
grijă şi sama sa”.
Original.

39
 34 34 1826 aprilie Zapis prin care locuitorii birnici de pe moşia 2
11 Tămăşeni a mănăstirii Floreşti se învoiesc cu aga
Neculai Grecianu să păşuneze vitele pe imaşul său,
urmând a plăti pe an un leu de vita mare şi şase
parale de oaie.
Original, amprente.

35 35 1826 aprilie Jalba unor răzeşi de pe moşia Coroeşti, ţinutul 1

i
20 Tutova către Domn, pentru cercetare în pricina cu

ie
preotul Panaite şi alţi răzeşi, pentru părţi din
moşiile Coroeşti şi Vlădeşti. Pe verso, porunca lui

an
Ioniţă Sandu Sturdza trimisă ispravnicului ţinutului
Tutova pentru a face cercetarea.

om
Original, sigiliu domnesc, aplicat cu chinovar.

36 36 1826 aprilie „Însemnare de cele ce se află pe moşia Ordeşti a 2

23 dumisale Neculai Grecianu biv vel ag<a> şi s-au

R
dat la sama lui Neculai Cerchez […]”.
Original, semnătură.

37 37 1826
e
Porunca Isprăvniciei Tutova către dregătorii 1
al
aprilie29 Constantin Carp, Toader Păliceanu şi Ioan
Gherasim pentru cercetarea pricinii dintre răzeşii
e
moşiilor Coroeşti şi Vlădeşti.
Original, semnătură.
al

38 38 1826 mai 23 Raportul dregătorilor Isprăvniciei ţinutului 2

n

Tutova, Ioan Râşcanu, Toader Păliceanu şi

io

Constantin Carp redactat în urma cercetării pricinii

dintre stolnicul Mihai Cuza şi alţi răzeşi de la
at

moşiile Coroeşti şi Vlădeşti.

Original, semnături.
N

39 39 1826 Ţădulă de hotărnicie a moşiei Dolheni a lui 1

noiembrie Neculai Teculescu.
le

15 Original, pătat, rupt.

ve

40 40 1826 Scrisoare a lui Miclescu agă adresată isprăvniciei 1

noiembrie ţinutului Tutova prin care arată că s-a slobozit un
hi

21 răvaş răzeşilor din Bogdana pentru hotărârea

moşiilor care li se vor împărţi.
Ar

Original, semnătura lui Miclescu agă.

41 41 1827 Jalba lui Nicolae Greceanu agă către domn, prin 2

octombrie 5 care cere să se ridice sechestrul pus pe 250 de
stânjeni din moşia Tămăşeni.
Original, sigiliu domnesc, aplicat în chinovar.

42 42 1827 Socoteală de banii lefii lui Nicolae Greceanu de 2

noiembrie la 1 mai şi până la sfârşitul lui septembrie 1827.

40
 13 Original, pătat.

43 43 1827 martie Carte domnească emisă de Ioniţă Sandu Sturdza 2

22 vv. pentru numirea lui Neculai Grecianu fost mare
agă în funcţia de mare dregător al ţinutului Tutovei,
în locul spătarului Vasile Coroi.
Original, filigran.

44 44 1827 Jalba lui Ilie Vârnav, Vasile Popa şi a altor răzeşi 2

i
ianuarie 5 de pe moşiile Coroieşti şi Vlădeşti de la ţinutul

ie
Tutova adresată domniei pentru pricina de
împresurare a moşiilor lor de către alţi răzeşi şi de

an
preotul Parfenie. Rezoluţia Logofeţiei celei Mari
arată că, deoarece pârâţii nu s-au prezentat la

om
vadeaua judecăţii, a fost numit un agă pentru
aducerea lor cu de-a sila la divan, cu tot cu
documentele celor două moşii.
Original, rupt, filigran, rezoluţia Logofeţiei celei mari din

R
1827 ianuarie 10.

45 45 1827 martie Serdarul Strătulă scrie lui moş Vasile să-i dea 1
29
e
nişte hârtii ale lui Breganu oprite pentru neplata
al
arenzii unui loc.
Original, şters, semnătura serdarului V. Strătulă.
e

46 46 1827 mai 5 Jalba paharnicului Gheorghe Oprişan către domn 1

al

pentru a i se da o altă carte gospod pentru

cumpărăturile făcute în moşia Turăneşti de la
n

ţinutul Tutova. Pe verso, rezoluţia Logofeţiei celei

io

Mari, prin care clucerul Vasile Chicoş este numit să

cerceteze locul paharnicului Oprişan, în locul
at

clucerului Gheuca.
Original, filigran, semnătura marelui logofăt.
N

47 47 1827 iulie Spiţa neamului Bantăş. 1

18 Original, pentru autentificare au semnat preotul Neculai
le

Vărgole, a Chiriac ban şi şi-au pus degetul Macovei Ijdele şi

Hâncul Iorga.
ve

48 48 1827 iulie Carte arhierească dată de Meletie episcopul 1

Romanului, preotului Constantin Vrabie, de la
hi

biserica din satul Puieşti, din ţinutul Tutova, prin

care i se permite să slujească cu sobor de preoţi şi
Ar

cu diacon.
Original, deteriorat, semnătura lui Meletie episcopul
Romanului.

49 49 1827 Sama agăi Neculai Greceanu pentru banii lefii ce 1

decembrie are a lua de la 1 octombrie şi până la sfârşitul
13 anului 1827.
Original, pătat.

41
 50 50 1827 Carte de blestem dată de mitropolitul Veniamin 1
decembrie Costachi, pentru ca răzeşii de la moşiile
15 Călimăneşti, Mărăşeşti de la ţinutul Tecuci;
Călimăneşti, Andrieşti, Tămăşeni şi Tomineşti de la
ţinutul Tutovei; Lipova de la ţinutul Vaslui;
Doneşti, Bulaţi, Cărleşti, Todireşti, tot în ţinutul
Vaslui „şi în alte hotare” să scoată toate scrisorile
ce le au pentru a fi corectate hotarele.

i
Original, pătat, semnătura lui Veniamin Costachi mitropolitul

ie
Moldovei.

an
51 51 1828 iunie Socoteala cu aga Neculai Greceanu pentru banii 2
25 lefilor pe lunile aprilie mai şi iunie 1828, alcătuită
de Scarlat Plidos.

om
Original, şters.

52 52 1827 Carte domnească de la Ioniţă Sandu Sturdza vv. 3

R
februarie 28 acordată răzeşilor de la Tămăşeni, pentru stăpânirea
a 250 de stânjeni de pământ din moşia lor
părintească, împresurat de aga Neculai Greceanu,

e
cu care s-au judecat la Divan.
al
Original, filigran, semnătura lui Ioniţă Sandu Sturdza vv.,
sigiliu domnesc în chinovar, rezoluţia domnească din 1828
februarie 28.
e
al

53 53 1828 Mărturie a locuitorilor birnici din satul Chetreni 1

ianuarie 6 dată lui Radu sin Apostol, Vasilache şi fratelui său
n

Vasile că nu vor fi traşi la bir sau havalele, fiind

liberi să facă „orice bresle” vor voi.
io

Original, filigran, 29 de amprente ale sătenilor din Chetreni.

at

54 54 1828 martie Adeverinţă dată de Vasile Brânză lui Toader 1

12 Vidră că nu i se va lua dijmă de pe partea ce i-a
N

revenit după împrăştierea moşiei Dolheni, ţinutul

Fălciu.
le

Original, pătat, semnături.

ve

55 55 1828 martie Socoteală de legile ce are a lua aga Neculai 1

24 Greceanu, pe lunile februarie-martie 1828,
întocmită de Scarlat Plidos.
hi

Original.
Ar

56 56 1828 Socoteală de banii ce are a lua aga Neculai 1

noiembrie Greceanu întocmită de Scarlat Plidos.
19 Original.

57 57 1829 Carte arhirească dată de Meletie, episcopul 1

noiembrie 5 Romanului, pentru numirea preotului Constantin,
ca paroh la biserica din satul Puieşti, ţinutul Tutova.
Original, pătat, semnătura lui Meletie al Romanului.

42
 58 58a 1829 Scrisori adresate unui cleric de mai mulţi boieri, 2
noiembrie printre care Catargiu vistiernic şi Mihalache Sturza
26 vornic, referitoare la problema eliberării ţiganilor, a
impozitării posluşnicilor, iernatul trupelor ruseşti,
activitatea boierilor din comisia de redactare a
Regulamentului organic, etc. La final, se află o
situaţie statistică neclară intitulată „Lei încărcătură
iernatului ţării”.

i
Copie, rupt şi pătat.

ie
59 58b 1829 Zapis prin care Manolache Bogdan agă vinde lui 1

an
decembrie 2 Ghoerghe Oprişan biv vel paharnic moşiile
Stănueşti şi Şerpeni, în ţinutul Tutova, cu 850 de

om
galbeni blanci.
Copie, semnătura copistului.

60 59 1830 Mărturie pentru stăpânirea moşiei Balta Hârcete 2

R
decembrie de către Ilie, fiul răposatului spătar Mihalachi
28 Costachi.

e
Original, filigran. al
61 60 1830 martie Jalba lui Ioan Mane şi Ivan Dănăilă răzeşi către 2
18 Divanul Domnesc în legătură cu părţile din moşia
e
Dodeşti cumpărate de aga Lascarache Costache,
ţinutul Fălciu.
al

Original, rupt şi şters, semnături.

n

62 61 1830 mai 9 Jalba lui Iordache Portase din Dolheni către 1

io

privighetorul ocolului Crasnei, pentru cercetarea

pricinii de stăpânire a răzeşilor Vrăbeşti în moşiile
at

Dolheni şi Hărmăneşti.
Original, pătat, semnătura lui Iordache Portase.
N

63 62 1830 mai 15 Spiţa neamului Ţiplea din Năreşti. Împărţirea a 1

10 stânjeni de pământ din Năreşti a Tudosiei Ţiplea
le

pe urmaşii ei Ioana şi Toader.

Original, rupt şi pătat.
ve

64 63 1830 aprilie Manolache Lefter roagă pe Buganu să lase pe 1

hi

12 Ioniţă, vărul său, să are din pământul ce i l-a dat lui

în contul unor datorii.
Ar

Original.

65 64 1830 aprilie Învoială dată de Meletie episcopul Romanului 1

30 pentru mutarea preotului Gheorghe Butunoiu de la
satul Ciortolom la biserica Sfântul Nicolae din
Bârlad.
Original, semnătura lui Meletie episcopul Romanului.

66 65 1830 Învoială de împărţeală a moşiei Balta Hârcetei de 1

43
 decembrie la ţinutul Fălciu, între boierii Costache şi Alecu
28 Sturdza. Din partea Divanului Cnejiei Moldovei a
fost delegat hotarnic postelnicul Ion Jora.
Original, semnături, rezoluţia delegatului Cnejiei Moldovei.

67 66 <1830> Însemnare pentru câţi bani am împrumutat la 1

cumpărătura pământului. Sunt menţionate
Constantin Filip, Dumitru Murguleţ.
Original.

i
ie
68 67 <1830> Împărţirea unei moşii în stânjeni şi palme şi 1
valoarea lor, calculată în lei.

an
Original.

69 68 <1830> Împărţeala moşiei Frunzeşti între Jora şi Vasile 1

om
Popa, cu răzeşii lui.
Original.

R
70 69 <1830> Planul moşiilor Dănceni, Văleni, Sârbi ale lui 1
Nicolae Codreanu.
Original.

e
al
71 70 1831 Isprăvnicia ţinutului Tutova cheamă pe Vasile 1
ianuarie 31 Parţi să se înfăţişeze cu căpitanul Vasile Popa, din
Bogdăniţa, pentru a se judeca, pentru nişte boi.
e
Original, semnături.
al

72 71 <1830> Însemnare de cum s-a împărţit moşia 1

n

Dumbrăveni.
Original, rupt, pătat.
io

73 72 1831 aprilie Jalba polcovnicului Gheorghe Bostan către 1

at

21 isprăvnicie, care reclamă împresurarea moşiei

Floreşti de către răzeşii din Albeşti.
N

Original, semnătura Vasile Bostan.

le

74 73 1831 iulie Răvaş scris de Neculai Vulture către tatăl său, 1

22 prin care cere patru balerci şi un urcior de vin.
ve

Original, semnătura lui Nicolae Bogdan.

75 74 1831 martie Sama lefurilor agăi Neculai Greceanu pe lunile 1

hi

ianuarie-martie 1831.
Original.
Ar

76 75 1832 aprilie Chitanţă de banii luaţi de la paharnicul Toader 1

20 Ioan de Toader şi Neculai Simion din Dragomireşti,
ţinutul Tutova.
Original, semnături.

77 76 1832 aprilie „Docoment” prin care se atestă veşnica vânzare a 1

44
 20 moşiei Lungeşti, ţinutul Tutova de către răzeşi de la
marele lorgofăt Costachi Conachi.
Original, rupt, pecetea ţinutului Tutova în fum.

78 77 1832 Sinet pentru suma de bani pe care are să-i dea 2

septembrie Panaite Gheorghi, preotului Gheorghe Sachelarie.
22 Original.

79 78 Jalba răzeşilor din Dăneşti, adresată domniei, 1

i
<1832> prin care reclamă pe băneasa Maria Sturdza că le

ie
împresoară moşia, pe care o au de la strămoşul lor
aga Strătulat.

an
Copie.

om
80 79 1833 aprilie Meletie episcopul Romanului aprobă ca preotul 1
13 Constantin Sachelarie de la biserica din satul Pueşti
din ţinutul Tutova să slujească la biserica cu hramul
„Intrarea în biserică” din oraşul Bârlad.

R
Original, pătat, semnătura episcopului Meletie.

e
81 80 1833 aprilie „Docoment” prin care marele logofăt Costache 1
22 Conachi vinde răzeşilor moşia Lungeşti, din ţinutul
al
Tutova.
Original, semnăturile răzeşilor cumpărători şi a lui Costachi
Conache, pevetea ţinutului Tutova în fum.
e
al

82 81 1833 Vechilime dată paharnicului Constantin Sion, 1

septembrie pentru ţiganii fugiţi în Valahia.
n

6, Bârlad. Original, rupt, semnătură parţial vizibilă.

io

83 82 1834 Zapis prin care Zaharia Scundinov, din Huşi, 1

at

ianuarie 8 împarte cu Hagi Petcu patru dugheni, cumpărate în

tovărăşie, de la Grigoraş Duca, la sultan mezat, la 6
N

octombrie 1827.
Original.
le

84 83 1834 august Înscrisul dat de serdarul Mihalache Tene fraţilor 1

8 Constantin, Ioan şi Neculai Balaban pentru venitul
ve

moşiilor Jorăşti şi Româneşti.

Original, semnătura lui Mihalache Tene.
hi

85 84 1831 Însemnare prin care Ştefan Burganu lasă cu 1

Ar

ianuarie 22 limbă de moarte să se ştie că armaşul a luat cu

strâmbătate părţile de moşia ale Codreneştilor şi ale
sale. Scrisul dascălului Constantin.
Original, rupt, pătat, pe verso rezumatul documentului realizat
de Nicolae Bălănescu la 27 mai 1914.

86 85 1836 Jurnalul încheiat de Divanul Apelativ al Ţării de 8

ianuarie 27 Jos în pricina dintre paharnicul Gheorghe Oprişan

45
 şi aga Alexandru Miclescu, pentru moşia Tărăneşti
pe Horaiţa.
Copie, legalizarea Divanului Apelativ al Ţării de Jos.

87 86 1836 august Izvod de lucrurile date tatălui meu (cantităţi e 2

23 cereale, o căruţă cu doi boi).
Original.

88 87 1836 martie Jurnalul judecătoriei ţinutului Fălciu, pentru 3

i
10 pricina dintre armaşul Manolache Dinu şi răzeşii di

ie
Năreşti. Manolache Dinu solicită un bătrân şi
jumătate din moşia Năreşti, pe temeiul unui suret

an
de pe un ispisoc de la Grigore Ghica vv. din 1659.
Copie, rupt, deteriorat, legalizarea Judecătoriei ţinutului
Fălciu, pe fila a III-a un rezumat realizat de N. Bălănescu la

om
23 iunie 1917.

89 88 1836 martie Jurnal încheiat de judecătoria ţinutului Fălciu, în

R
19 pricina dintre Ioniţă Strătulat şi răzeşii din Dodeşti 4
şi Tămăşeni, pentru stăpânirea unor părţi din aceste
moşii.

e
Copie, rupt, deteriorat, legalizarea Judecătoriei ţinutului
Fălciu.
al
90 89 1836 Vechilime dată la mâna lui Neculai sin Grigoraş 1
e
noiembrie 3 Ţarălungă din partea lui Enachi Ghoerghi, pentru
al

alegerea părţilor de moşie din Onceşti şi Bărboasa,

ocolul Berheciului.
n

Original.
io

91 90 1837 martie Carte arhierească dată de episcopul Meletie al 1

26 Romanului, prin care numeşte pe Sachelarie
at

Constantin preot din Bârlad, ca protoiereu al

ţinutului Tutova.
N

Original, semnătură.
le

92 91 1837 mai 5 Hotărâre judecătorească în procesul dintre 3

stolnicul Constantin Alexa şi sărdariul Vasile
ve

Strătulă privitor la părţile de pământ ale stolnicului

de pe soţia sa, Maria, pe care le are în moşia
Dolheni şi pe care le stăpâneşte pe nedrept serdarul
hi

Strătulă.
Original, rupt, deteriorat, cu un rezumat al lui N. Bălănescu
Ar

din 5 iunie 1914.

93 92 1837 iunie Ordinul ministrului treburilor dinlăuntru către 1

12 aga Neculai Greceanu, privind numirea acestuia ca
dregător al ţinutului Tutova, în locul spătarului
Alecu Sturdza.
Original, fragmente din pecetea de sigilare din ceară, piţin
deteriorat, pătat.

46
 94 93 1837 august Vechilimea dată de vornicul Neculai Bâgu în 2
mâna vameşului Moisei Petrea, spre a sta la
judecată în locul lui la procesul, pe care îl are au
răzeşii de la Năreşti, cu armaşul Manolache, la
Divanul Apelativ. Acesta este vechilul lor, dar fiind
bolnav nu se poate prezenta la proces.
Original, rupt, şters, deteriorat, lipsesc părţi din mijlocul
documnetului, rezumatul lui N. Bălănescu din 31 mai 1914.

i
95 94 1837 Samă cu D<umnealui> aga Nicolai Greceanu 1

ie
noiembrie 2 ispravnicul ţinutului Tutovi, pentru banii lefii şi alte
cheltuieli pentru perioada iulie-septembrie 1837.

an
Original, pătat.

96 95 1837 Testamentul lui Scarlat Palade. 4

om
noiembrie 3 Copie, ruptă, pătată şi ştearsă în proporţie de 40% .

97 96 1837 Carte arhierească dată de episcopul Romanului, 1

R
noiembrie Meletie, prin care ridică la rangul de iconom pe
14 preotul Costandin din oraşul Bârlad.
Original, pătat semnătura episcopului Meletie, pecetea
episcopiei de Roman.
e
al
98 97 1837 „Sama agăi Nicolai Greceanu ispravnic ţinutului 1
decembrie 5 Tutovi pentru banii lefurilor sale şi alte cheltuieli”
e
pe lunile octombrie-decembrie 1837.
al

Original, pătat.
n

99 98 1837 „Mărturie” prin care maica Elisaveta Vrabie dă 2

decembrie 6 50 de stânjeni din moşia Hrăniceni nepotului ei,
io

serdarul Ioniţă Vrabie.

at

Original, sigiliul schitului Cruceni în fum.

100 99 1837 Scrisoare de învoială pe care o dă sulgerul, 2

N

decembrie 8 Vasile Chiru, răzeşilor curgători din bătrânul

Grigore Bălăban, din satul Bălăbăneşti, de la ţinutul
le

Tutovei, pentru pricina a 522 stânjeni din hotarele

moşiilor Româneşti şi Bursuci, din ţinutul Tutova.
ve

Original, rupt, legalizarea Judecătoriei ţinutului Tutova.

101 100 1838 Însemnare de neamurile care au parte în moşiile 1

hi

februarie 28 Corni şi Tătărăşti.

Original.
Ar

102 101 1838 martie Samă agă Nicolai Greceanu ispravnicul ţinutului 1
24 Tutova pentru leafa sa şi alte cheltuieli, pentru
lunile ianuarie – martie 1838.
Original.

103 102 1838 iunie 1 Jurnal încheiat de judecătoria ţinutului Tutova în 2

pricina de judecată dintre Ştefănache Oprişan şi

47
 Ioniţă Cucu, răzeşi de pe moşia Rădăeşti, pentru 22
de stânjeni din moşia Rădăieşti, ţinutul Tutova.
Copie, legalizarea Judecătoria ţinutului Tutova.

104 103 1838 iunie 4 Mihail Grigore Sturdza vv. întăreşte ca ispravnic 2
al ţinutului Tutova pe aga Neculai Greceanu.
Original, deteriorat.

105 104 1838 iunie Samă agă Nicolai Greceanu ispravnicul ţinutului 1

i
20 Tutova pentru leafa sa şi alte cheltuieli, pentru

ie
lunile ianuarie – martie 1838.
Original, pătat.

an
106 105 1838 iulie Adeverinţa dată de Enachi Gociu şi fraţii pentru 1

om
16 hotarele de moşie din Berheci.
Original.

R
107 106 1838 iulie Zapis pentru schimbul a 17 stânjeni în moşia 1
28 Crusteşti, din bătrânul Stan.
Original.

e
al
108 107 1838 august Preotul bisericii din Dolheni, din ţinutul Fălciu, 1
29 dă adeverinţă lui Iordachi Pantazi şi soţiei sale
Ilinca, fiica lui Constantin Pantazi, prin care se
e
adevereşte că li s-a născut un fiu, la 8 septembrie
al

1838 şi că a fost botezat, naş fiind Gheorghe

Stagoni.
n

Original, rupt şi pătat, semnătură, sigiliul bisercii Adormirea

Precistii.
io

109 108 1838 august Iorgu Ghica, fost mare vistiernic şi ministru de 1
at

4 finanţe scrie episcopului Meletie al Romanului

despre vrednicia protoiereilor Constantin Vrabie şi
N

Tomiţă de la ţinutul Putna în cadrul comisiilor de

catagrafiere.
le

Copie.
ve

110 109 1838 august Poruncă dată de protoieria ţinutului Tutova 1

26 adresată preotului Ioan Popescu din satul Epureni,
ţinutul Tutova, pentru a cununa pe Gheorghe fiul
hi

lui Vasile Chiper cu Antonia, fiica lui Andrei

Pricop.
Ar

Original, semnătura.

111 110 1838 Scrisoarea de mulţumire a episcopului Meletie al 1

septembrie Romanului adresată economului Constantin Vrabie
5 de la protoieria Tutovei, pentru râvna cu care a
lucrat la catagrafierea locuitorilor.
Original, semnătura episcopului Meletie.

48
 112 111 1838 Sama agăi Nicolae Greceanu ispravnicul 1
octombrie 8 ţinutului Tutovei pentru leafa sa şi alte cheltuieli pe
lunile iulie-septembrie 1838.
Original.

113 112 1838 Sama agăi Nicolae Greceanu ispravnicul 1

noiembrie ţinutului Tutovei pentru leafa sa şi alte cheltuieli pe
24 lunile octombrie-decembrie 1838.
Original.

i
ie
114 197 <1838> Harta întocmită de inginerul Baiardi la 1816 a 1
moşiilor Perienii, Valea Sacă, Valea Săcuţii, Valea

an
Sohodăeştii, Suseni, Borbeşti şi a celorlalte până în
apa Bârladului, Valea Zorlenilor şi pârâul Smilii.
Copie, căptuşit cu pânză

om
115 309 1830 aprilie Scrisoare prin care un funcţionar îl asigură pe 1
3 superiorul său de loialitate.

R
Original, semnătură indescifrabilă.

e
116 325 1851 Socoteala pretenţiei locuitorilor la cercetarea 1
făcută în urma jalbei posesorului moşiei Roşieşti,
al
ţinutul Fălciu.
Ciornă, pătat şi şters.
e

117 334 1839 iulie Protopopul ţinutului Tutova Constandin Iconom 1

al

28 porunceşte preotului Ion Popescu, din satul

Epureni, ţinutul Tutova să citească cununia lui
n

Grigore, fiul lui Anton Gâdei, cu Paraschiva, fiica

io

lui Grigore Tătarul, tot din satul Epureni.

Original, semnătura protopopului Cosntandin Iconom, sigiliu
at

în fum.

118 364 1829 Jurnalul Judecătoriei ţinutului Tutova, relativ la 2

N

ianuarie 31 modul de soluţionare a pricinii dintre Ion

Arghiropol şi Gheorghe Mogâlde pentru hotarele
le

unor părţi din moşia Horgeşti, din ţinutul Tutova.

Original, semnează asesorii Iancu Iamandi şi Constantin
ve

Donici, sigiliu Judecătoriei ţinutului Tutova în fum.

119 367 1839 Porunca protoieriei ţin Tutova adresată preotului 1

hi

ianuarie 31 Ion Popescu din satul Epureni, ţinutul Tutova,

pentru a cununa pe Gavril sin Timofte Achiţei cu
Ar

Iana, fiica lui Dima Limbă din satul Bârlăleşti.

Original, sigiliu în fum, semnătura lui Constantin Iconom.

120 368 1839 Diata Ilincăi Vârnav. 2

ianuarie 24 Original.

121 369 1839 Bilet trimis de protopopul de Tutova preotului 1

ianuarie 18 Ioan Popescu din satul Epureni, pentru a citi

49
 cununia lui Tudorachi, fiul lui Gheorghe Dragne,
cu Ileana, fiica lui Gavril Ciubotariul.
Original, sigiliu în fum, semnătura iconomului Constandin.

122 370 1839 Răvaş pentru suma de bani necesari la plata unor 1
februarie 24 fălci de secară, pe care trebuie să o facă Costachi
Vidră.
Original.

i
123 371 1939 martie Chitanţa de opt lei ce a dat Toma Filichi de 1

ie
6 cheltuială vechililor, pentru moşia Brăiţeni, din
ţinutul Fălciu.

an
Original.

124 372 1839 martie Scrisoare prin care un anume serdar solicită a se 1

om
11 da stolnicului Grigore Gherghel o sumă de bani
pentru plata unei rămăşiţe de grâu, de la ocolul
Tutovei.

R
Original.

125 373 1839 martie Sama agăi Nicolae Greceanu ispravnicul 1

31
e
ţinutului Tutovei pentru leafa sa şi alte cheltuieli pe
al
lunile ianuarie-martie 1839.
Original.
e
126 374 1839 aprilie Fragment cu socotelile cheltuielilor unei 1
al

10 gospodării.
Original.
n

127 375 1839 iunie Jurnal încheiat de judecătoria ţinutului Tutova în 2

io

14 pricina de judecată dintre Petre Maxim din satul

at

Bălăbăneşti cu Scarlat Ochincă, pentru părţi din

moşia Bălăbăneşti, de la ţinutul Tutova.
Original, Judecătoria ţinutului Tutova, semnături.
N

128 376 1839 mai 10 Hrisovul lui Mihail Grigore Stuzdza vv. în 1
le

pricina de judecată dintre Hristodor Artalogu, răzeş

din moşia Mărăşeşti şi comisul Pavel Cerchez,
ve

pentru 122 de stânjeni, din moşia Mărăşeşti.

Original, pecetea domnească mare, semnătura.
hi

129 377 1839 mai 19 Hrisovul întăritor anaforalei Divanului Domnesc 9

din 31 decembrie 1838, în procesul dintre clucerul
Ar

Iancu Zagură şi răzeşii de moşia Dolheşti, din

ţinutul Fălciu, pentru mai multe părţi de pământ din
acest sat.
Copie, pătat, legalizarea Judecătoriei ţinutului Fălciu,
semnături.

130 378 1839 august Sama agăi Nicolae Greceanu ispravnicul 1

2 ţinutului Tutovei pentru leafa sa şi alte cheltuieli pe

50
 aprilie-iunie1839.
Original.

131 379 1839 Înscrisul locuitorilor din satul Brăieşti, ţinutul 2

septembrie Tecuci, că au achitat banii datoraţi lui Toma
30 Filichi, care i-a trecut în rânduiala ruptaşilor.
Original, sigiliul ţinutului Tecuci în fum, semnătură.

i
132 380 1839 Hrisovul lui Mihail Grigore Sturdza prin care 2

ie
noiembrie întăreşte anaforaua Divanului Domnesc din 15
15 septembrie 1839, referitoare la pricina dintre

an
cluceroaia Zoiţa Dimitriu, din neamul Zugrăvesc,
cu răzeşii din satele Murgeni şi Glodeni, din ţinutul
Vaslui, pentru părţi de pământ din aceste sate.

om
Original, rupt şi pătat, sigiliu mare domnesc, semnătura
domnului.

R
133 381 1839 Izvodul simbriei la cinci perechi de boi şi alte 1
septembrie diferite cheltuieli.
Original.

e
134 382 1839
al
Sama agăi Nicolae Greceanu ispravnicul 1
ţinutului Tutovei pentru leafa sa şi alte cheltuieli pe
lunile iulie-septembrie 1839.
e
Original, pătat şi şters.
al

135 383 1840 Sama agăi Nicolae Greceanu ispravnicul 1

n

ianuarie 4 ţinutului Tutovei pentru leafa sa şi alte cheltuieli pe

lunile octombrie-decembrie 1839.
io

Original, pătat.
at

136 384 1840 Vechilime dată de răzeşii de pe moşia Năreşti la 2

ianuarie 8 mâna serdarului Strătulă şi a altor răzeşi, prin care
N

sunt împuterniciţi să reprezinte obştea la instanţele

judecătoreşti, pentru a scoate 50 de stânjeni de
le

pământ, luat pe nedrept de serdarul Ioniţă Capşa.

Se învoiesc a-i da pentru osteneală câte doi lei şi
ve

jumătate de galbeni.
Original, sigiliul satului Năreşti, iscălituri, cu un rezumat
realizat la începutul secolului trecut de un arhivist de la
hi

Arhivele din Iaşi.

Ar

137 385 1840 Protopopul ţinutului Tutova porunceşte preotului 1

ianuarie 10 Ion Popescu din satul Epureni, să cunune pe
Petrache, fiul lui Neculaie Andonie, cu Ioana, fata
lui Petriman Gorie.
Original, semnătură, sigiliu în fum.

138 386 1840 Inventarul celor 96 de documente, din secolele 2

ianuarie 27 XV-XIX, ale moşiei Stroieşti, a răposatului aga
Alecu Roset, câte s-au găsit în lada de fier.

51
 Original, rupt şi pătat, legalizarea Divanului Apelativ al Ţării
de Gios.

139 387 1840 Protopopul ţinutului Tutova Costandin Iconom 1

februarie 8 porunceşte preotului Ioan Popescu din Epureni să
citească slujba de cununie lui Toader fiul lui Vasile
Luteş şi Ioanei, fiica lui Vasile.
Original, semnătura protopopului Costandin Iconom, sigiliu
în fum.

i
ie
140 388 1840 Zapis dat de un datornic lui Toma Filip, prin care 2

an
februarie 22 se angajează să-i întoarcă banii împrumutaţi în
1839 cu o dobândă de 60 de parale la 10 lei.
Original, semnătura lui Toma Filip.

om
141 389 1840 Protopopul ţinutului Tutova Costandin Iconom 1
februarie 24 porunceşte preotului Ioan Popescu din Epureni să
citească slujba de cununie lui Andrei, fiul lui

R
Creangă, cu văduva Aniţa, fata lui Toader
Butnariu.

e
Original, semnătura protopopului Costandin Iconom, sigiliu
în tuş.
al
142 390 1840 martie Înscris referitor la datoria pe care o are Ianache 2
e
3 Hizu la Toma. Exista o poruncă potrivit căreia
Ianache era obligat să-i de-a vaca în locul banilor,
al

dacă nu avea banii.

Original, semnături.
n
io

143 391 1840 aprilie Mihail Grigore Sturdza înştiinţează pe aga 1

20 Neculai Greceanu că i-a fost acceptată demisia din
at

funcţia de ispravnic al ţinutului Tutova şi că în

locul său a fost numit spătarul Iancu Greceanu,
N

începând cu data de 1 mai 1840.

Original, pătat şi rupt.
le

144 392 1840 aprilie Departamentul Trebilor Dinăuntru anunţă pe 2

20 demisionarul ispravnic al Tutovei, Neculai
ve

Greceanu, că în locul său va prelua funcţia spătarul

Iancu Greceanu, începând cu data de 1 mai a anului
hi

1840.
Original, pătat şi rupt.
Ar

145 393 1840 aprilie Însemnare referitoare la primirea unor „hârtii a 2

22 departamentului” date lui Matei Poroşnicu.
Original.

146 394 1840 Sama agăi Nicolae Greceanu ispravnicul 1

ţinutului Tutovei, pentru leafa sa şi alte cheltuieli
pe luna aprilie 1840.
Original, pătat.

52
 147 395 1840 iunie Înscris care conţine alegerea după spiţa de neam 2
20 a moşiei Pupezăni, numită în trecut Floreşti şi
Budeşti, de la ţinutul Tutovii. Acestă moşie este
împărţită din vechime pe trei Bătrâni: Catamarina,
Stanca şi Biluşca.
Original, rupt în mijloc.

148 396 1840 august Jalbă adresată isprăvniciei Fălciu cu privire la 2

i
18 împărţirea moşiei Năreşti.

ie
Original, rupt, pătat şi şters, parţial ininteligibil.

an
149 397 1840 aprilie Raportul privighetorului asupra cercetării făcute 2
21 la faţa locului în pricina sama volniciei săvârşite de

om
stolnicul Ouatu, în dauna răzeşilor de Năreşti. După
hotarnică se stabileşte că acel loc este al răzeşilor şi
se retituie de Ouatu dijma luată.
Original, pătat, cu un rezumat realizat de N. Bălănescu, la 24

R
iunie 1914.

150 398 1840 august Adresă trimisă de Judecătoria ţinutului Fălciu 1

22
e
către Neculai Codreanu, pentru a se prezenta la 10
al
septembrie la acea judecătorie, pentru procesul ce-
l are cu casa răposatului Enachi Isăcescu, pentru
e
pământ.
Original.
al

151 399 1840 aprilie „Ordinul isprăvniciei ţinutului Fălciu, către 2

n

22 privighetorul ocolului Crasna, privitor la încălcarea

io

hotarului moşiei făcută de stolnicul Ouatu, în dauna

Năreştenilor, specificând că discoaserea pricinii
at

este de competenţa judecătoriei şi că el

(privighetorul) să pue în stăpânire pe părţile în
N

pricină, pe cel ce a stăpânit anul trecut, până va

hotărâ judecatul, iar rezultatul să-l raporteze”.
Original, cu rezumatul lui N. Bălănescu, din 24 iunie 1914.
le

152 400 1840 august Înştiinţare dată de Ioniţă Scarlet privighetorului 1

ve

23 ocolului Crasnei pentru 109 snopi de grâu şi 30 de

snopi secară, pe care i-a dat locuitorilor de pe
hi

moşia Năreşti, dijmuiţi pe nedrept de către stolnicul

Ouatu.
Ar

Original, semnătură.
1
153 401 1840 august Peci prin care protopopul ţinutului Tutova 1
30 volniceşte pe preotul Ioan Popescu din satul
Epureni să citească cununia holteiului Ioan sin
Timofti Achiţii şi a fetei cu care vrea să se
însoţească cu Ioana, fata lui Simion Asandi.
Original.

53
 154 402 1840 Jalba înaintată divanului de Apelaţie de Ion 1
noiembrie 7 Tălăghir, răzeş şi vechil de Tămăşeni şi de Ion
Silvestru, răzeş şi vechil din Dodeşti, ţinutul
Tutova, în pricina ce o au cu aga Neculai Greceanu
pentru trupuri din moşiile Ordeşti, Horeşti şi
Busteşti.
Copie, pătat.

155 403 <1840> Mărturie hotarnică pentru moşia Dodeşti, ţinutul 2

i
Tutova.

ie
Copie, rupt mult pe margini şi pătat, parţial ilizibil.

an
156 404 <1840> Listă cu persoanele care au fost de faţă la 1
cercetarea vornicului Pascal.

om
Original.

157 405 <1840> Fragment dintr-un plic cu adresa lui Ioniţă 1

Codreanu fost mare stolnic. Însemnare despre

R
moşiile Vlădeşti, Briţcani şi Negrileşti „ce-i zic şi
Peicu”.
Original.

e
al
158 406 <1840> Cifrele cu suprafeţele rezultate în urma 1
măsurătorilor moşiei Spărceni.
e
Ciornă.
al

159 407 <1840> Cifrele cu suprafeţele rezultate în urma 1

măsurătorilor moşiilor Briţcani şi Negrileşti.
n

Ciornă.
io

160 408 <1840> Listă de ţigani capi de familie cu sufletele 1

at

familiei, cu detalii referitoare la vârsta, sexul şi

ocupaţia acestora.
N

Original.
le

161 409 <1840> Însemnări privitoare la cheltuielile făcute la 1

construirea unui drum.
ve

Original.

162 410 <1840> Fragment dintr-o listă cuprinzând numele unor 1

hi

ţigani.
Original.
Ar

163 411 <1840> Stricăciunile făcute în pădurea lui Neculai 2

Codreanu de către ţiganii lui Scarlat Miclescu.
Original.

164 412 <1840> Jalbă pentru stricăciunile făcute pe o moşie de 1

către vitele şi ţiganii spătaului Scarlat Miclescu.
Original.

54
 165 413 <1840> Izvod pentru împărţirea stânjenilor unei moşii 1
din ţinutul Fălciu.
Original.

166 414 <1840> Însemnare de ţiganii lui Luca ce sunt fugiţi, după 1
mărturia lui Toader ţiganul.
Original.

167 415 <1840> Spiţa neamului Filichescu, de la ţinutul Tecuci. 1

i
Original.

ie
168 416 <1840> Spiţă de neam pentru descendenţii lui Neculai 1

an
Păun, stăpân pe 100 de stânjeni din moşiile
Fârţăneşti şi Chiraftei, ţinutul Covurlui.

om
Original, rupt, căptuşit cu o copertă de hârtie, culori verde,
maro şi negru.

169 417 <1840> Însemnare a celor ce vor da bani pentru căştile 1

R
trimise de postelnicul Alexadru Beldiman.
Original.

170 418 1841

e
Însemnare pentru patru lei şi 20 de parale daţi de 1
al
ianuarie 7 postelnicul Ianachi Iosif în cheltuiala moşiei.
Original.
e
171 419 1841 Însemnare privitoare la hârtiile date judecătoriei 1
al

februarie 18 pentru moşia Berheci.

Original.
n

172 420 1841 aprilie Jalba vechililor de la moşia Dodeşti către 1

io

12 judecătoria ţinutului Fălciu în pricina ce o au cu

aga Neculai Greceanu pentru moşii din satul
at

Dodeşti.
Original, pătat mult, parţial ilizibil.
N

173 421 1841 Jalba unor răzeşi de la moşia Golia, ţinutul 1

le

octombrie 8 Fălciu, către Alecu Roset, pentru pricina ce o au cu

Ioniţă Pomană, pentru pământ din acea moşie.
ve

Original.

174 422 1841 Peci prin care protopopul ţinutului Tutova 1

hi

octombrie 8 volniceşte pe preotul din satul Epureni, Constantin

Dima, să citească cununia lui Vasile sin Simion
Ar

Asandei cu Maranda, fata lui Apostu.

Original.

175 423 1841 Înştiinţarea judecătoriei ţinutului Fălciu către 2

octombrie răzeşii din Hăreşti de a se prezenta în ziua fixată
30 prin „vechili formalnici” cu „vechilimile” în regulă
şi cu toate „docomenturile” spre a se stabili hotarul
dinspre moşia Foleşti a stolnicului Ouatu, care se

55
 judecă cu aceştia. La cercetarea de la faţa locului
făcută de vornicul porţii Vasile Tenie răzeşii nu s-
au prezentat.
Original, cu un rezumat realizat de N. Bălănescu la 24 iunie
1919.

176 424 1841 Peci dat de protopopul de Tutova, prin care 1

noiembrie 1 volniceşte pe preotul din satul Epureni, Constantin
Dima, să citească cununia lui Gheorghe sin Arsăni

i
Zorbec, cu Ecaterina, fiica lui Toader Chiriac.

ie
Original.

an
177 425 1841 Jurnal încheiat de membrii Divanului Domnesc 6
noiembrie în pricina de judecată între Ilinca Vârnav, născută
26 Negri, proprietara moşiilor Blânzi, Popeşti cu

om
răzeşii de la moşiile Găgeşti, Corod şi o parte din
Blânzi.
Original.

R
178 426 1842 Jalba răzeşilor de Dolneni către isprăvnicia 1
ianuarie 10 ţinutului Fălciu în pricina cu sprdarul Strătilă,

e
pentru împărţirea veniturilor moşiei Dolneni.
al
Original, pătat şi rupt.

179 427 1842 Peci dat de protopopul ţinutului Tutova preotului 1

e
ianuarie 23 Constantin Dima, din satul Epureni, prin care îl
al

volniceşte să citească cununia lui Gheorghe,

feciorul lui Toderaşcu Plugariul, cu văduva Axinia,
n

fiica lui Toader Azoiţii.

io

Original.
at

180 428 1842 Peci dat de protoiereul ţinutului Tutova preotului 1

februarie 18 Constantin Dima, din satul Epureni, acelaşi ţinut,
pentru a citi cununia lui Vasile sin Tănasă Coroi,
N

cu Maria, fiica lui Nicolae Apostul.

Original.
le

181 429 1842 mai 6 Opisul documentelor înfăţişate de Divanul 2

ve

Domnesc în pricina dintre Vasile Visu cu Petre

Maxim, pentru pământ din hotarele moşiilor
Jariştea şi Româneşti, de la ţinutul Tutova. Sunt
hi

menţionate documente din secolele XVI-XIX.

Original.
Ar

182 430 1842 iunie Hotarnica moşiei Chilienu pe apa Elanului înspre 1
10 apus, până la drumul Brăilei, a căpitanului Gavril
Cârjă.
Original, legalizarea ţinutului Tutova.

183 431 1842 august Zapis prin care Gherasim Zaharia îşi ia obligaţia 1
25 să facă 250 de podele lui Toma Filichi.

56
 Original, semnătură, amprente.

184 432 1842 august Zapis prin care Enache Munteanu se învoieşte a 1
25 da lui Toma Flichi, patru dimirlii de grâu.
Ciornă.

185 433 1842 Înscris dat de epitropii bisericii Sf. Dimitrie din 1

i
decembrie Huşi, prin care adeveresc că fostul epitrop Hagi

ie
20 Petcu Stancovici s-a îndeletnicit cu lucrările
privind averea şi zestrea bisericii.

an
Original.

186 434 1841 Peci prin care protoieria ţinutului Tutova 1

om
decembrie însărcinează pe preotul Constandin Dima din satul
22 Epureni să citească cununia lui Tudorache, feciorul
lui Petre Bulgariul cu Varvara, fiica lui Ioniţă

R
Bădărău.
Original.

187 435 1842

e
Listă cu sumele de bani datorii ce i se cuvin lui 1
al
decembrie Toma Filichi.
Original.
e
188 436 1842 Mărturie hotarnică a moşiilor Vlădeşti şi 1
al

Coroieşti de la ocolul Smilii, din ţinutul Tutova,

întocmită de slugerul Grigore Negruţ, privighetorul
n

ocolului Smili şi Ioan Buţa, vornicul porţii la

io

dispoziţia isprăvniciei ţinutului Tutova.

Original, semnăturile celor doi dotarnici, sigiliul ţinutului
at

Tutova în fum.

189 437 1842 „Opis de documentele moşiilor Cojerii, Stoeşeşti 7

N

noiembrie şi Petrişori, de la ţinutul Fălciului, precum şi câteva

documente a unor moşii ce să hotorăsc cu acele
le

numiti mai sus”. Sunt menţionate documente din

secolele XVII-XIX.
ve

Original.

190 438 1843 Învoială între răzeşii din Năreşti şi Iordache 2

hi

ianuarie 27 Pantazi, pentru a-i achita veniturile orânzilor în

schimbul a 108 zile de lucru, 6 pluguri, 293 vedre
Ar

de vin, 196 de lei, în conformitate cu un contract pe

care nu l-au respectat.
Original, pătat şi rupt, semnătură, amprentele răzeşilor, la
final rezumatul lui Bălănescu, din 21 mai 1914.

191 439 1843 Jalba unor locuitori din moşia Brăileşti către 1
ianuarie 27 isprăvnicia ţinutului Tecuci, în pricina a 50 de
stânjeni din acea moşie.
Original.

57
 192 440 1843 Zapis prin care Neculai Budeanu vinde nepotului 1
februarie 13 său Neculai, fiul lui Constantin Budeanu, doi
stânjeni din moşia Hânceni, din ţinutul Fălciu, „la
gura Albeştilor”.
Original, amprentele vânzătorului şi a martorilor: Ştefan
Budeanu, frate cu vânzătorul,Ioniţă Budeanu, Grigore Toma
şi Toader Savin, scrie Grigore Popovici, sigiliul în fum a
satului Văleni

i
ie
193 441 1843 martie Raport înaintat de paznicii şi vornicul satului
14 Dolheni, din ţinutul Fălciu, către isprăvnicie asupra

an
felului cum au fost primiţi oamenii din Vutcani, de 2
către Iordache Pantazi, Vechil la sărdarul Strătilă,
trimişi de isprăvnicie pentru a lua nişte zăloage de

om
la acesta.
Original, pătat, semnături, sigiliul satului Dolheni în fum, la
final rezumatul lui Bălănescu, din 27 mai 1914.

R
194 442 1843 mai 28 Peci dat de protopopul ţinutului Tutova preotului
Grigore Iconom din satul Epureani, prin care îl 1

e
volniceşte să citească slujba cununiei lui Costache
al
sîn Alexandru Abăza, şi Saftei, fiica lui Grigore
Lupul.
Original.
e
al

195 443 1843 iunie 6 Peci dat de protopopul ţinutului Tutova preotului 1
Gheorghe Simoviciu din satul Epureni, prin care îl
n

volniceşte să citească slujba cununiei lui Petre sîn

io

Gheorghe Sîrghi şi Mariei, fiica lui Ioniţă Chiper.

Original.
at

196 444 1843 Sama primită de Dumitru Murguleţ din moşia 1

decembrie Năreşti, cu obligaţia de a întreţine pe mătuşa lui,
N

10 Sandală, fiica lui Vasile, feciorul Marinei.

Original, pătat.
le

197 445 1844 Zapis prin care Vasile Ţărca din Corni vinde lui 2
ve

ianuarie 9 Dumitru Murguleţ doi stânjeni pământ cu 50 de lei

stânjenul din satul Năreşti.
Original, pătat.
hi

198 446 1844 Hotarnica moşiei Olteneşti, pe apa Lohanului , 6+

Ar

ianuarie 17 din ţinutul Flălciu, a fiilor lui Grigoraş Agărici fost 2(t
vornic de poartă. ran
Original, rupt şi pătat mult, parţial ilizibil, nerestaurat, cu scr
transcriere în caractere latine. ier
e)

199 447 1844 aprilie Peci dat de protopopul ţinutului Tutovei 1

19 preotului Gheorghe Iconom din satul Epureni, prin

58
 care îi porunceşte să cunune pe Gheorghe sîn
Nedelcu Drângî cu Paraschiva, fiica lui Toader
Dranga.
Original.

200 448 1844 aprilie Privighetorul ocolului Crasna, din ţinutul Fălciu,
27 scrie vechilului de mazili Iordache Cantari din 1
Dolheni să nu abuzeze cu solicitările mazililor
peste timpul legiuit, căci, în caz contrar, va fi pus

i
să achite despăgubiri. Atenţionarea privighetorului

ie
ocolului Crasna este urmarea jalbei răzeşilor din
Idrici şi Dolheni împotriva lui Irodache Cantari.

an
Original.

201 449 1844 Peci dat de protopopul ţinutului Tutova,

om
octombrie preotului Gheorghe Simo<novici>, din satul 1
11 Epureni prin care îl volniceşte să cunune pe Ioan
sîn Petrea Bulgariul cu Ileana, fiica lui Alexandru

R
Plugariu.
Original.

202 450 1844

e
Zapis prin care fraţii Juverdeni, Ion, Gheorghe şi 1
al
octombrie Ilie, se învoiesc să dea lui Ioniţă Popescu o vie.
15 Original.
e

203 452 1845 Zapis de veşnică vânzare prin care Neculai Savin 1
al

februarie 5 şi soţia sa Nastasia vând lui Ion Bucureşteanu o

jumătate de pogon de vie din bătrânul Budacului,
n

din satul Văleni.

io

Original, amprentele vânzătorilor şi sigiliul satului Văleni în

fum, zapis scris de Grigore Popovici, legalizarea
at

privighetorului ocolului de Mijloc, ţinutul Fălciu.

204 453 1845 martie Vechilime dată de Vasile şi fraţii săi lui Ştefăniţă 1
N

19 Borodeanul să le aleagă partea lor din moşia

Borodeni.
le

Original.
ve

205 454 1845 mai 13 „Izvod de cât au muncit […] (bejenarii pălmaşi) 2
şi câte parale anume să se ştie”.
hi

Original.

206 455 1845 iunie 9 Prezidentul Judecătoriei ţinutului Fălciu scrie 1

Ar

răzeşilor din satul Dodeşti în legătură cu aprobarea

hărţii satului, întocmită la 1839 de inginerul Iosif
Braun.
Original, rupt şi pătat, semnătura prezidentului.

207 456 1845 iulie 5 Prezidentul tribunalului ţinutului Fălciu scrie 1

răzeşilor din Dodeşti că data aprobării hărţii satului

59
 lor, întocmită de Iosif Brauna la 1830, la faţa
locului s-a amânat pentru luna august.
Original, rupt şi pătat, semnătura prezidentului.

208 457 1845 iulie Peci dat de protopopul ţinutului Tutova preotului 1
29 din satul Epureni, Gheorghe Simovici, prin care îl
volniceşte să cunune pe văduvul Costandin Ionaşc
cu văduva Vasilca, fiica lui Simion Asandii.
Original, şters, parţial ilizibil.

i
ie
209 458 1845 Peci prin care protopopul de Tutova volniceşte 1
octombrie pe iconomul Gheorghe Sămovici, din satul Epureni

an
30 să cunune pe Cosntantin cu văduva Miluţa.
Original, rupt şi şters.

om
210 459 1845 Peci prin care protopopul de Tutova volniceşte 1
noiembrie 8 pe preotul Constantin Simovici, iconom să cunune
pe Constatin Ionaşc cu Vasilca, fiica lui Ioan

R
Sărghie.
Original.

211 460 1845

e
Neculai Codreanu reclamă la Departamentul din 1
al
noiembrie Lăuntru locuitorii satului Vinderei de la ţinutul
15 Tutova că nu i-au achitat suma de bani datorată.
Original.
e
al

<1850> Spiţa neamului Brutul, din satul Puţăni, ţinutul 2

212 461 Tecuci, din care se trage scriitorul acestui act, Ion
n

Lugu.
io

Copie.
at

213 462 <1845> Carte de rugăciuni cu diferite însemnări în care 39

predomină însemnările referitoare la cutremurele
de pământ.
N

Original, in folio, ştearsă pătată, pe alocuri ilizibilă.

le

214 463 <1840> Izvodul vinului transportat de la Dolheni la 1

Ştefăneşti, cu tocmală de trei lei pe vadră.
ve

Original, pătat.
hi

215 464 1846 Înştiinţarea dată de judecătoria ţinutului Tecuci 4

cu privire la hotărârea care s-au luat în pricina
Ar

dintre răzeşi şi postelnicul Iancu Plitos, pentru 123

de stânjeni de pământ din satul Neguleşti, acelaşi
ţinut.
Concept.

216 465 1846 Hotarnică prin care Dimitrie Balan însărcinat de 2

septembrie ispravnicul judeţului alege părţile de moşie ale lui
14 Toader Trufaş, reprezentat de medelnicerul

60
 Săulescu Gheorghe, de cele ale Crăstinii şi fiicei ei
Maria, reprezentate de vechilul lor Iordache
Pantazi.
Copie legalizată de privighetorul ţinutului Crasna, pe fila de
la final se găseşte un amplu rezumat alcătuit de N. Bălănescu
la 28 mai 1914.

217 466 1848 mai 5 Mihail Grigore Sturza vv. confirmă anaforaua 1
Divanului din 16 noiembrie 1846, referitoare
judecata dintre „rosienescul maior Pavel Dorobăţ”

i
ie
şi stăpânul moşie Tuleşti din ţinutul Tutovei şi
stăpânitorii moşiei Dragomireşti, pentru

an
împresurarea unei moşii.
Original, pecete domnească în chinovar, semnături.

om
218 467 1847 aprilie Hotarnică întocmită de Vasile Mirăuţă pentru o 2
28 bucată din moşia Zgura a „monahului şi
duhovnicului Arsăni i shimonahului Sava”, ctitorii

R
şi ziditorii schitului Zgura.
Copie, ruptă, legalizarea Judecătoriei ţinutului Fălciu.

219 468 1847 aprilie

e
Hotarnica lui Vasile Mereuţă asupra moşiilor 2
al
29 Zgura şi Moisăi, ţinutul Fălciu, ale schitului din
Zgura, pentru care se judecă ziditorii acestui schit,
ieromonahul şi duhovnicul Arseni şi shimonahul
e
Sava.
al

Copie din 1848 iunie 5, legalizarea judecătoriei ţinutului

Fălciu, sigilii în fum.
n

220 469 1847 martie Peci prin care protopopul de Fălciu 1

io

27 împuterniceşte pe iconomul Gheorghe Sămiovoci,

să cunune pe văduvul Grigoraş Ţoncu, din satul
at

Epureni, cu văduva Maria, fiica lui Neculai

Stanciu, din târgul Bârlad.
N

Original.
le

221 470 1846 martie Înscris cu documente referitoare la banii 2

20 - 1851 împrumutaţi de spatarul Iorgu Radu de la Neculai
ve

mai Codru, „cu vade de un an de zile”.

Original.
hi

222 471 1847 iulie 7 Gheorghe Ţiple adevereşte că a dat vărului său 2
Ioniţă Ţiple, partea lui din moşia Dolheni. Pe verso
Ar

se află un zapis prin care Ioniţă Ţiple cumpără o

parte de pământ din satul Dolheni.
Original.

223 472 1847 Adresa Departamentului din Lăuntru către 1

septembrie logofeţie privind aflarea unui ţigan printre ţiganii
26 vornicului Iordache Rizu.
Copie.

61
 224 473 1847 Peci prin care protopopul ţinutului Tutova, 1
volniceşte pe iconomul Gheorghe Sămovici din
satul Epureni, ţinutul Fălciu să citească sluja de
cununie lui Gheorghe fiul lui Gheorghe Timofte şi
Angheluşei, fata Marii, fiica lui Ioniţă Vesăl.
Original.

225 474 1848 Mihail Grigorie Sturdza vv. porunceşte 2

ianuarie 4 spătarului Gheorghe Oprişan să înlocuiască pe

i
postelnicul Gheorghe Iamandi, ispravnicul

ie
ţinutului Tutova, în perioada cât acesta se va afla la
Iaşi, cu „treburile dregătoriei”.

an
Original, puţin pătat, antet tipărit, sigiliu octogonal în
chinovar.

om
226 475 1849 Porunca Isprăvniciei ţinutului Tutova către 1
ianuarie 8 privighetorul Ocolului Pereschinului, în legătură cu
plângerea lui Neculai Codreanu, pentru încălcarea

R
moşiei de către vite străine.
Copie.

227 476 1848

e
Zapis prin care Luca, feciorul Măriuţei, fiics lui 1
al
ianuarie 10 Ioniţă Boronde, vinde cinci palme din hotarul
moşiei Buciumeni.
Original.
e
al

228 477 1848 Înscris prin care iconomul Gheorghie Sămovici 1

februarie 11 este însărcinat să cunune pe Iordache, fiul lui
n

Daniil, slujbaş al vornicului Iordache Costache, cu

io

Ininca fiica văduvei Catrina, tot din casa vornicului

Iordache Cantacuzino
at

229 478 1848 aprilie Jalba lui Vasile Balan, acătre ispravnicie, în care 1
N

24 arată că Vasile Iamandache a arat cu samavolnicie

19 prăjini din satul Năreşti, partea dacălului
Tărtăcuţă şi care parte este dată lui. Iamandă spune
le

că şi vara trecută a avut secară acolo. Balan arată

însă că secara a fost semănată în toamna anului
ve

1846, iar din 1847 a intrat el în posesia acelui loc.

Original, semnătura lui Vasile Banu.
hi

230 479 1848 aprilie Isprăvnicia ţinutului Fălciu porunceşte 1

Ar

27 privighetorului ocolului Crasna să nu îngăduie

samavolnicii asupra stăpânirii lui Vasile Iamandi.
Original.

231 480 1848 mai 8 Poruncă dată lui Neculai Codru să cerceteze 2
hoarele moşiei Movileni de la ţinutul Fălciu.
Original.

232 481 1848 Înscris adresat isprăvniciei referitor la nişte 1

62
 octombrie 6 datorii ale satelor. Sărăceni, Sineşti şi Bredeşti.
Original.

233 482 <1848> 1

„Izvod de vitili ce s-au iernat”.

Original.

i
234 483 1848 La porunca privighetorului de ocol, pasnicii, 2

ie
noiembrie 9 vornicii şi vechilii cercetează valoarea
stricăciunilor provocate de vitele sătenilor din

an
Mălăieni, Coroieşti de Sus şi Cărjeoani, ţinutul
Tutova, asupra stogurilor cu fân ale unui boier
nenumit. Se constată că au fost stricate 14 căpiţe de

om
fân. La final sunt enumerate numele ţăranilor a
căror vite au fost prinse la stoguri şi câte vite avea
fiecare.

R
Original.

235 484 1848 Poruncă trimisă vătavului moşiei Movilenilor de 1

e
decembrie 3 a se prezenta însoţit de oameni bătrâni la stabilirea
al
hotarelor moşiei Vităneştilor şi a stricăciunilor
provocate de vite asupra acestei moşii de vitele
e
sătenilor din Cârjăoani.
Original.
al

236 485 1848 „Actu di rânduiri” - testamentul spătarului 4

n

decembrie Gheorghe Oprişan.

io

24 Original, pătat.
at

237 486 1848 Scrisoarea spătarului Gheorghe Oprişan către 2

decembrie domnul Mihail Sturdza, prin care îl roagă să ridice
N

26 la rangul de spătar pe fiul său, Nedelcu Oprişan.

Original, cu un rezumat pe verso, alcătuit de N. Bălănescu.
le

238 487 1848 Jalba locuitorilor din satul Movileni, ţinutul 1

Tutova, către isprăvnicie, împotriva vătavului
ve

spătarului Scarlat Miclescu, de la primesc diverse

obijduiri.
hi

Concept.
Ar

239 „Samă cu dumnealui postelnicul Gherorghe 2

488 1848 Iamandi, ispravnicul ţinutului Tutova, pentru banii
lefii şi cheltuielile urmate în lunile ianuarie-martie
1848.
Original, pătat.

240 489 1849 Citaţia preşedintelui Divanului domnesc către 1

stăpânul moşiei Dolheni de a se prezenta prin
vechilul său la 31 mai, la divan, pentru judecarea

63
 pricinii pe care o are cu m-rea Dobrovăţ, pentru
împresurarea moşiei Tâlhăreşti.
Original, pătat, rezumatul lui N. Bălănescu din 10 iunie
1919.

241 490 1849 martie Zapis prin care Ioan Săpătoriul vinde căpitanului 1
14 Ioan Popa o bucată de loc din hliza Ursoaia, din
satul Bogdăniţa, pe care îl avea moştenire de la
mama sa Zoiţa.

i
Original, legalizarea pasnicilor satului Bogdăniţa.

ie
242 491 1849 martie Împuternicire dată unui zapciu de a merge la 1

an
30 satul Movileni pentru a cerceta „brazda trasă
printre grâne”, împreună cu vornicelul, pasnicul şi
cu alţi fruntaşi din sat.

om
Original.

243 492 1849 aprilie Jalba lui Neculai Codreanu către isprăvnicia 2

R
20 Tutovei în problema măsurătorii moşiei sale din
satul Movileni de la ţinutul Tutovei.
Original, rezumatul lui N. Bălănescu.

e
al
244 493 1849 Peci prin care protopopiatul ţinutului Tutova 1
septembrie volniceşte pe iconomul Gheorghe Sămovici din
22 satul Epureni să cunune pe spătarul Ioniţă Sturdza,
e
fiul vistiernicului Petrache Sturdza, cu Profira, fiica
al

lui Mihail Iamandi.

Original.
n

245 494 1849 Angajament luat de locuitorii unor sate din 1

io

noiembrie 7 ţinutul Tutova de a nu mai paşte vitele pe moşia

at

Movileni a lui Neculai Codreanu.

Original.
N

246 495 1849 Isprăvnicia Tutovei către Neculai Codreanu, în 1

decembrie chestia judecăţii dintre un ţigan rob al său şi un alt
le

16 ţigan rob al lui Scarlat Miclescu.

Original, rezumatul lui N. Bălănescu.
ve

247 496 1850 Somaţie trimisă de isprăvnicia ţinutului Tutova 1

ianuarie 30 nobilului Neculai Codreanu de a înapoia boii
hi

ţiganilor spătarului Scarlat Miclescu pe care avea

obligaţie de a-i înapoia, în urma judecăţii avute cu
Ar

aceştia.
Original.

248 497 1850 Adresa isprăvniciei ţinutului Tutova trimisă lui 1

februarie 17 Neculai Codreanu referitoare la obligaţia de a da
vitele ţiganilor lui Scarlat Miclescu spatar şi prin
care i este informat de conţinutul adresei pe care

64
 susţine că nu a primit-o.
Original.

249 498 1850 martie Adresa isprăvniciei ţinutului Tutova prin care îl 1
5 obligă pe Neculai Codreanu să înapoieze boii
ţiganilor spatarului Scarlat Miclescu.
Original.

i
250 499 1850 martie Înscris prin care ţiganii boierului Scarlat 1

ie
30 Miclescu spătar se jeluiesc împotriva lui Neculai
Codreanu, zicând că pătimesc mult de pe urma lui.

an
Original.

251 500 1850 mai 12 Adresă trimisă de isprăvnicia ţinutului Tutova 2

om
boierului Neculai Codreanu în legătură cu
restituirea vitelor luate de el de la locuitorii satului
Ciocăneşti, a spătarului Scarlat Miclescu. Alături se

R
află, în copie, jalba spătarului Miclescu.
Original.

252 501 1850 mai 28

e
Scrisoare adresată lui Neculai Codreanu, 2
al
referitoare la găsirea ţigăncii Chiva, care a pribegit
prin ţară şi pe la Odobeşti şi are s-a alăturat
ţiganilor expeditorului, aflându-se sub
e

supraveghere până când Codreanu v-a trimite după

al

ea.
Original, semnătura expeditorului indescifrabilă, sigiliu mic,
n

aplicat în timbru sec în partea dreaptă sus, având în câmp un

vas cu pânze şi legenda Paris.
io

253 502 1850 iulie 3 Peci prin care protopopul ţinutului Tutova 1
at

împuterniceşte pe preotul Gheorghe Simovici din

Epureni să cunune pe Gheorghe, feciorul lui
N

Constantin Holban, de treaptă dascăl, cu Zoiţa, fata

lui Petre Sărghi.
le

Original.
ve

254 503 1850 „Docoment” prin care răzeşii din satul 2

octombrie Bălăbăneşti cedează lui Toader sîn Gheorghe Taşcă
13 bucata de pământ ce-i revine din suma de 850 de
hi

stânjeni de pământ răscumpărat de la spătarul

Neculai, pe care şi el le-a avut drept cumpărături de
Ar

la unii răzeşi din satele vecine: Bursuci,

Româneşti, Popeşti, Jorăşti şi Bursucani.

255 504 1850 Două scrisori trimise de isprăvnicia ţinutului 2

octombrie Tecuci nobilului Neculai Codreanu referitoare la
15 ţigăncile sale Zoiţa şi Chiva.
Prima scrisoare este în original, a doua este o copie.

65
 256 505 1850 iunie Jalbe lui Nicolae Codreanu către isprăvnicia 5
17 - 1851 ţinutului Tutova, referitoare la conflictul cu
decembrie spatarul Scarlat Miclescu şi cu locuitorii şi ţiganii
20 de pe moşiile acestuia, care încălcalcă moşia
Movileni, producând pagube, pentru care se judecă
de mai mulţi ani, fără rezultat.
Copii.

257 506 <1850> Jalbă a lui <Nicolae Codreanu> către isprăvnicia 1

i
ţinutului Tutova în pricina de mai sus. Menţionează

ie
că în anii trecuţi a oprit doi boi şi o vacă - vite
găsite pe moşia sa - drept despăgubire însă fără

an
rezultat.
Concept, nesemnat.

om
258 507 <1850> Jalba lui Iordache Pantazi, vechil, adresată 2
Judecătoriei ţinutului Tutova în pricina pe care o
are cu răzeşii pentru o parte de moşie din satul

R
Dolheni, ţinutul Tutova.
Original, rupt, pătat şi cu însemnări ulterioare.

259 508 1851

e
Jurnalul Judecătoriei ţinutului Tutova încheiat în 2
al
februarie 13 urma procesului dintre polcovnicelul Ştefan
Ciochină şi răzeşii din satele Vizureni şi Borodeşti
e
pentru părţi din aceste două sate, pe care Ciochină
le moştenise de la părinţii săi.
al

Original, sigiliu oval în fum.

n

260 509 1851 martie Răspunsul M. Ciutoaie, văduva lui Constantin 1

io

7 Ciutoaie, la reclamaţia nobilului Nicolae Codreanu.

Acesta a reclamat-o la poliţia Bârlad că îi ţine pe
at

nedrept un ţigan. Aceasta spune că nu are de unde

da ţiganul, deoarece acesta a fugit de multă vreme
N

dintre ţiganii săi şi nu cunoaşte locul unde se află

acesta.
Original, semnătură.
le

261 510 1851 martie Zapis prin care Gheorghe Timircan şi fiul său 1
ve

12 vând lui Iordache Pantazi moşia lor din satul

Năreşti, pe care au moştenit-o de la Catrina, fiica
hi

lui Gheorghe Trufaş.

Original, rupt şi pătat.
Ar

262 511 1851 iunie 8 Scrisoarea Vitoriei Cuza, prin care cere vărului 1
ei, Neculai, prelungirea termenului pentru plata
datoriei, deoarece nu a reuşit să strângă toţi banii
datoraţi.
Original.

263 512 1851 iulie 9 Adresa Judecătoriei ţinutului Fălciu către 1

epitropia casei răposatului Petrace Crăste în

66
 legătură cu succesiunea acestuia.
Original, rupt, pătat şi şters, nerestaurat.

264 513 1851 iulie Zapis prin care Nastasia Zbârne, fata lui Ioan 1
29 Boroda şi cu Panaghia Iosăp vând vărului lor
Gheorghe moşia lor din satul din satul Borodeşti, la
ţinutul Tutova, ocolul Corod.
Original, amprentele vânzătorilor.

i
ie
265 514 1851 iulie Spiţa neamului ce se trage din Toader Cuza 1
31 postelnic.

an
Original, semnătura Smarandei, fiica postelnicului Vasile
Cuza.

om
266 515 1851 Peci prin care protopopul ţinutului Tutova 1
octombrie 5 volniceşte pe preotul Atanasie Mihalcea, din satul
Epureni, să cunune pe Toader, feciorul lui

R
Gheorghe Niţă, cu Maria, fata lui Vasile Gâdei.
Original.

267 516a 1851

e
„Zdelcă de veşnică vânzare” prin care nobilul 1
octombrie
al
Neculai Codreanu vinde la mezat moşia sa
10 Movileni, împreună cu toate moşiile învecinate pe
care le stăpânea, pe care le cumpărase la rândul său
e
de la Dumitru Cantacuzino în 1847.
al

Concept.
n

268 516b 1851 Cererea lui Neculai Codreanu adresată Divanului 1

octombrie Împlinitor de a îndeplini formalităţile necesare
io

31 vânzării la mezat a moşiei sale Movileni, ţinutul

Tutova, aflată la un ceas şi jumătate distanţă de
at

târgul Bârlad. Spune că această moşie pe care a

cumpărat-o de la Dumitru Cantacuzino, este
N

formată din patru trupuri: Movileni, Iacobeni,

Tătăreni şi Bătineşti. Ulterior se arată că termenul
le

stabilit pentru depunerea constestaţiilor de 40 de

zile fiind depăşit nobilul Codreanu este în drept să-
ve

şi vândă moşia la mezat.

Copie semnată de N. Codreanu.
hi

269 517 1851 Jurnal alcătuit de preşedintele Judecătoriei 2

noiembrie 4 ţinutului Fălciu, Iordache Mălinescu, în pricina de
Ar

judecată dintre răzeşii din satele Dolheni şi

Hărmăneşti.
Original, pătat, semnătura lui Iordache Mălinescu.

270 518 1851 Jurnalul încheiat de Judecătoria ţinutului Fălciu 2

noiembrie în pricina de judecată dintre monahul Veniamin
15 Herescu şi Elena, soţia lui Vasile Gane. Primul

67
 reclamă pe Maria că l-a înşelat în timp ce era grav
bolnav, punându-l să facă danie moşia sa, satul
Almăşeni, unde avea „casă, vii şi livadă drepte a
sale”. Maria nu s-a prezentat la judecată şi a pirdut
procesul.

271 519 1851 Scrisoare adresată de un prieten boierului 2

decembrie 5 Neculai Codreanu, prin care informează că este
grav bolnav şi că are nevoie urgent de 250 de

i
galbeni, sumă cu care îl roagă să-l împrumute pe

ie
fiul său Nicolache. Mai menţionează că pune drept

an
amanet ispisocul singurei sale moşii, Onceşti.
Original, semnătura expeditorului, scris tremurat. Expeditorul
recunoaşte că din „slăbiciune tremurând mâna”. Scrisoarea
este trimisă pe o adresă din târgul Bârlad, unde locuia,

om
probabil, Neculai Codreanu.

272 520 1851 aprilie Adeverinţă dată de Ioan Vărgolici din satul 1

R
10 Bălăbăneşti nepoatei sale Anastasia, fiica lui Ştefan
Boşu, din satul Borodeşti, prin care arată că acesta
stăpâneşte pe drept o moşie în satul Bursucani de

e
pe bunica sa Safta, fata lui Apostol Vârgolici.
al
Original.

273 521 1852 Peci semnat de protopopul ţinutului Tutova, 1

e
ianuarie 12 ocolul târgului, prin care preotul Atanasie Mihalcea
al

din satul Epureni este împuternicit să cunune pe

văduvul Gheorghe, feciorul lui Timofte Achiţi, cu
n

văduva Meliţa, fata lui Gheorghe Dragne.

io

Original.

274 522 Peci semnat de protopopul ţinutului Tutova, 1

at

1852 ocolul târgului, prin care preotul Atanasie Mihalcea

ianuarie 30 din satul Epureni este împuternicit să cunune pe
N

văduvul Dumitru, feciorul iconomului Vasile

Vârlan, cu văduva Anastasia, fata lui Ioan Andonie.
le

Original.
ve

275 523 1852 Citaţie trimisă de Judecătoria ţinutului Fălciu lui 1

februarie 15 Gheorghe Hănceanu, epitropul casei răposatului
Neculai Crăste, prin care îl anunţă să se prezinte la
hi

dezbaterea succesiunii lui Crăste, care va avea loc

în data de 14 „a viitoarei luni”.
Ar

Copie, semnătura unui funcţionar pe nume Alecsandrescu.

276 524 1852 Privighetorul ocolului Pereschiva îl anunţă pe 2

februarie 22 nobilul Nicolae Codreanu că a trimis la satul său,
Movileni, un funcţionar să cerceteze pricina tăierii
lemnelor de către ţiganii de pe moşia învecinată,
Ciocani, pentru care a făcut jalbă, dar nu a putut
obţine nici o informaţie deoarece acesta nu a găsit

68
 pe nimeni la moşie.
Original.

277 525 1852 aprilie Privighetorul ocolului Pereschiva, ţinutul 2

8 Tutova, informează pe nobilul Nicolae Codreanu,
despre stadiul cercetărilor asupra ţiganilor de pe
moşia Ciocani, care se fac vinovaţi de stricăciunilor
produse asupra pădurii de pe moşia Movileni.

i
ie
Original, rezumatul lui N. Bălănescu.

an
278 526 1852 aprilie Zapis prin care Mihail Tenea, Profira, soţia sa, şi 2
11 Moise, fratele său, dăruiesc nepotului lor Năstasă, o
bucată de moşie din Năreşti, spre a-i pomeni la

om
sfânta biserică.
Original, pe verso rezumatul lui N. Bălănescu, din 14 iunie
1914.

R
279 527 1852 mai 20 Privighetorul ocolului Pereschiva, ţinutul 2
Tutova, înştiinţează pe nobilul Nicolae Codreanu în

e
legătură cu rezultatul anchetei întreprinse în urma
al
reclamaţiei sale asupra spătarului Scarlat Miclescu,
care s-ar fi întins cu arătura asupra moşiei
Movileni.
e
Original, pe verso rezumatul lui N. Bălănescu.
al

280 528 1852 Isprăvnicia ţinutului Tutova îl anunţă pe nobilul 1

n

ianuarie 20 Nicolae Codreanu că ţiganul Lupu fierarul îi va fi

înapoiat după mai mulţi ani de pribegie, după ce îi
io

va fi adusă familia de peste Siret.

Original.
at

281 529 1852 iunie Hotarnica moşiilor Perieni, Drujeşti - 2

N

23 proprietăţile boierului, postelnicul Teodor Paladi -

şi Băcani – proprietatea lui Iancu Paladi.
le

Original, filigran, legalizarea Judecătoriei ţinutului Tutova.

ve

282 530 1852 iulie Judecătoria ţinutului Fălciu solicită lui Gheorghe 1
16 Hânceanu, epitropul casei răposatului Petrachi
Crăste, reglementarea statutului averii lui Crâste.
hi

Original.
Ar

283 531 1852 Administraţia ţinutului Tutova anunţă pe nobilul 1

septembrie Neculai Codreanu că poliţia l-a prins şi l-a închis
11 pe ţiganul Lupu Herarul, iar dacă nu vine să-l ia,
administraţia îl va elibera.
Original.

284 532 1852 Raportul lui Costache Nacul, a pasnicilor, 1

octombrie 5 vorniceilor şi namesnicilor din satele vecine moşiei
Movileni de la ţinutul Tutovei cu privire la

69
 stricăciunile făcute de vitele lui Neculai Codreanu
asupra păpuşoilor lui Hristodor Dimopolo, de pe
moşia sa din satul Movileni.
Copie.

285 533 1852 Administraţia ţinutului Tutova anunţă pe Neculai 1

octombrie 5 Codreanu că ţiganul Lupu fierarul a fost eliberat
din închisoare.
Original.

i
ie
286 534 1852 Privighetorul ocolului Pereschivi, ţinutul Tutova, 1
octombrie anunţă pe Neculai Codreanu că este obligat să

an
21 despăgubească pe proprietarul lanului de păpuşoi
de pe moşia Movileni stricat de vitele şi mascurii
săi.

om
Original.

287 535 1852 Isprăvnicia ţinutului Tutova îl anunţă pe Neculai 2

R
octombrie Codreanu că trebuie să-l despăgubească pe
27 proprietarul lanului de păpuşoi din satul Movileni
stricat de vitele sale, cu 10 chile de păpuşoi.

e
Original, în anexă se află raportul privighetorului ocolului
al
Pereschivi, privitor la cercetările făcute asupra acestui caz.

288 536 1853 Ispravnicul ţinutului Tutova comunică lui 2

e
ianuarie 20 Neculai Codreanu rezultatul cercetărilor făcute
al

asupra jalbei făcute de el împotriva cămăraşului

Hristodor Dimopolo, care i-a ucis nişte porci.
n

Original.
io

289 537 1853 Peci prin care protopopul ţinutului Tutova 1

at

februarie 10 permite preotului Atanasie din satul Epureni să

cunune pe văduvul Matei, feciorul lui Simion
Asandei, cu Maria, fata lui Constantin Ungurul.
N

Original.
le

290 538 1853 martie Hotarnica moşiei Bodeşti, ţinutul Tutova, făcută 4
20 la cererea răzeşilor: fraţii Mihalache şi Fotache,
ve

Simeon Bantăş şi paharnicul Iordache Popa. Se

constată că moşia merge pe trei bătrâni: Marfa,
Hurusan şi popa Vârlan.
hi

Original.
Ar

291 539 1853 iunie Foaie de licitaţie a dughenii Zoiţei Sămuleasa 4

28 din târgul Huşi, cumpărată la mezat de Ioan Macari
cu preţul de 11115 lei.
Original, legalizarea ţinutului Fălciu.

292 540 1853 Privighetorul ocolului Pereschivi, ţinutul Tutova, 1

noiembrie anunţă pe Nicolae Codreanu să fie prezent la
17 Movileni în ziua în care se vor cerceta disputele

70
 sale cu Hristodor Dimachi, nesoluţionate încă.
Copie.

293 541 1853 Carte arhierească a episcopului Meletie al 1

noiembrie Huşiului, prin care împuterniceşte pe preotul
Gheorghe Butunoi de la biserica Sf. Ierarh Nicolae
din Bârlad, districtul Tutovei, să-şi exercite
atribuţiile preoţeşti în parohia sa.
Original, şters şi ilizibil pe o suprafaţă de 25%, semnătura

i
episcopului Meletie.

ie
294 542 1854 „Compunere asupra pietrei ce esti deasupra 1

an
februarie 24 mormântului familiei Pălădeşti di lăuntru bisăricii
Sf(ân)t(ul) Savva din Eşi”.
Ciornă.

om
295 543 1854 martie „Zapis de vecinică vânzare” prin care Ioniţă 2
30 Bucman, Gheorghe Beşleaga, Grigore Bocman şi

R
Artin, feciorul lui Gheorghe Bocman vând o buată
de moşie din satul Năreşti vărului lor Pavel
Postolache, cu şase galbeni cu zimţi. Întăreşte cu

e
iscălitura şi pecetea sa, Ion Hotnog pitar,
al
privighetorul ocolului Crasnei.
Original, rupt şi pătat, pe verso rezumatul lui N. Bălănescu
din 6 iunie 1914.
e
al

296 544 1855 iunie Scrisoarea lui Nathan prin care anunţă pe 2
21, Bârlad. Nedelcu Oprişan din Bârlad că i-a trimis 500 de
n

galbeni cu zimţaţi, pentru care să-i trimită sinet cu

vade de şase luni.
io

Original.
at

297 545 1856 Peci prin care protopopul ţinutului Tutova, 1

februarie învoieşte pe preotul Nicolae Codrean să cunune pe
N

15, Bârlad. văduvul, feciorul lui Pavăl Rusul, cu văduva Ileana,

fata lui Ioan Creţul.
le

Original.
ve

298 546 1856 Zapis prin care Ştefan Părosu şi Panaite Părosu, 1
februarie 16 din satul Vătcani, vând lui Dumitru Murguleţ un
stânjen şi jumătate din moşia părintească din
hi

Năreşti.
Original, legalizarea pasnicilor satului Vătcani.
Ar

299 547 Harta moşiilor Mărăşeşti, Călimăneşti, 1

1857 Corobăneşti, Chipereşti, Andrieşti, Bulbuceni şi
octombrie Răteji. Într-o notă tergală se menţionează că pe
baza acestei hărţi s-au identificat moşiile lui
Costache Armagolu din satele Andrieşti şi
Bulbuceni.
Original, color, rupt pe la îndoituri, pătat, căptuşit cu pânză
albă şi tivit cu pânză verde, format A2.

71
 300 548 1857 Vechilime prin care urmaşii Catrinei Mălăiasa 1
deleagă pe Ştefanachi Boroda să le reprezinte
interesele în procesul ce-l au pentru recăpătarea
moşiei părinteşti din satul Căbeşti.
Original, semnăturile lui Matei Botoda, Constantin Boroda,
Toader Boroda, Ioniţă Boroda şi Sava Boroda; vechilime
scrisă de dascălul Ioan Zoblică.

301 549 1858 mai 3 Reclamaţia Trudei, soţia răposatului Ivan Cerne 2

i
ie
şi fiica lui hagi Radu Cusacov, referitoare la
risipirea unchiului ei hagi Petru Stoicovici de către

an
fiica vitregă a acestuia, Stoica, fără ca ea să
beneficieze de nimic de pe urma unchiului ei, în
calitate de cea mai apropiată rudă legitimă.

om
Copie.

302 550 1859 Peciul protopopului ţinutului Tutova prin care 1

R
ianuarie 9 volniceşte pe preotul Neculai Codreanu din satul
Epureni să cunune pe Iancu, feciorul lui
Costandache Cobzarul, cu Marina, fata lui Andrei
Mălin.
e
al
Original.

303 551 1859 Peciul protopopului ţinutului Tutova prin care 1

e
ianuarie 28 volniceşte pe preotul Neculai Codreanu din satul
al

Epureni să cunune pe Grigoraş, feciorul lui Gavril

Ciocârlan, cu Catrina, fata lui Vasile Gâdei.
n

Original.
io

304 552 1859 Peciul protopopului ţinutului Tutova prin care 1

februarie 9 volniceşte pe preotul Neculai Codreanu din satul
at

Epureni să cunune pe văduvul Alicsandru, feciorul

lui Grigore Lupeş, cu văduva Maria, fata lui
N

Gheorghe Rusul.
Original, afectat de microrganisme.
le

305 553 1859 Peciul protopopului ţinutului Tutova prin care 1

ve

februarie 10 volniceşte pe preotul Neculai Codreanu din satul

Epureni să cunune pe Ioan, feciorul lui Iordache
Siminescu, cu Ilinca, fata lui Florea Iacob.
hi

Original, rupt.
Ar

306 554 1859 Înscris prin care obştea răzeşilor din satul 1
noiembrie Borodeşti hotărăşte să răscumpere de la Sfata
30 Vulpe o moşie în suprafaţă de 25 de stânjeni, cu 8
lei stânjenul, din hotarul satului Buciumeni.
Original, pătat, 59 de amprente şi semnături ale răzeşilor.

307 555 1860 aprilie „Mărturie” dată de răzeşii din satul Boroda lui 1
25 Ştefanache Boroda, Constantin Filip, Sava Boroda

72
 şi Gheorghe Filip pentru a răscumpăra o bucată de
moşie părintească din satul Dabijeni.
Original, semnăturile şi amprentele răzeşilor.

308 556 1861 mai 8 Peciul dat de protopopul ţinutului Tutova prin 1
care volniceşte pe preotul Neculai Codreanu din
satul Epureni să cunune pe văduvul Ştefan,
feciorul lui Dumitrache Buleti, cu văduva Safta,
fata lui Grigore Isac.

i
Original.

ie
309 557 1862 Spiţa neamului ce se trage din Dumitraşcu Glod, 1

an
decembrie scoasă de pe o altă spiţă de la Căbeşti de Iordache
11, Cerţeşti. Rascu.
Original.

om
310 558 1863 mai 3 Zapis prin care Simion Stoian vinde o parte din 1
moşia pe care o are de la soţia sa Maria, fata lui

R
Alexandru Trufaş, în satul Fundu Idriciului, ocolul
Crasna, districtul Fălciului, lui Gheorghe Murguleţ.
Original, semnături.

e
al
311 559 Scrisoarea monahului Teodor de la Sfântul
1863 mai Munte Athos, din schitul Sf. Ana, „la chilia unde să 2
23, cinsteşte şi să prăznuieşte Sfântu Mucenic
e

Muntele Gheorghe” către iconomul Costache Vraghie din

al

Athos. oraşul Bârlad. Acesta conţine învăţături creştineşti

de bună cuviinţă, monahul stăruind asupra faptului
n

că în toamna precedentă a trimis o scrisoare, fără a

io

primi răspuns. În final, arată că a trimis împreună

cu scrisoarea 20 de linguri bune „dintru care 16
at

sunt cu coroană şi 4 sunt cu scorpie”, pe care

iconomul Costache să le împartă pe la rude după
N

cum se indică în scrisoare.

Original, semnătura monahului Teodor.
le

312 560 1865 „Locul di hrană ce s-au împărţit la locuitorii 11

Roşieşti, ci s-au dat după Legea rurală din 1865”.
ve

Sunt pomenite următoarele nume: Toader Scurtu,

Mihalache Scurtu, Caramfil Morariu, Postu
hi

Morariu, Stan Băltag, Ghicu Dulan, Agachi

Durbală, Neculai Agachi, Constantin Baltag, Ioniţă
Ar

Cosma, Ion Gapşa, Ion Crace, Eni Buzatu,

Constantin Stratu, Gheorghe Onofrei, Gheorghe
Luca, Gligore a lui Gligoraş, Gheorghe Rocşa,
Nechifor Gopşa, Gheorghe Cazacu, Postu Lerter,
Costachi Răcăuţanu, Gabril Codrescu, Dănilă Popa,
Dănilă Ropotă, Toader Dimir, Ioniţă Dieconu,
Neculai Talasă, Ştefan Gavril, Eni Avram, Luca
Mihălachi, Ioan Coşmagiu, Ioan Băgdăsar,
Dumitru Bălăban, Neculai Văşman, Emandi

73
 Muntianu, Gheorghe Antoniu, Ioan Antoniu,
Costantin Ursachi, Ioan Cantazu, Vasile Mănăilă,
Tanasă Buga, Lupu Codreanu, Toader Buzatu,
Sava Crace, Onofrei Păvălucă, Toader Pordras,
Dumitracă Todetică, Costantin Băgdăsar, Pavăl
Băgdăsar, Pricochi Curpă, Toader Lupu, Gligoraş
Rusu, Gheorghe Hărjău, Dumitrachi Lefter,
Neculai Dulan, Ion Bondar, Ion Codreanu, Mătei
Pintilii, Gheorghi Cărămidă, Ion Bumbar, Neculai

i
Hobjilă, Gavril Mănăilă, Ştefan Lupu, Avram

ie
Petruşca, Gheorghi Dulan, Ursachi Turcu şi
Alexandru Pordras.

an
Original.

om
313 561 1867 Peci dat de protopopul ţinutului Tutova preotului 1
ianuarie 30 Nicolae Codreanu din satul Dealul Mare pentru a
cununa pe Gavril, feciorul lui Grigoraş Giuncă, cu
Maria, fata lui Dimitrie Chitariul.

R
Original.

314 562 1867 aprilie

1
e
Harta bucăţii de pământ stăpânită de răzeşii din 1
Stănigeşti.
al
Original, color, rupt.
e
315 563 1868 iunie Contract încheiat între avocatul Lascăr Costin şi 1
17 răzeşii din satul Bogdăniţa din judeţul Tutova.
al

Avocatul se va judeca în numele răzeşilor pentru

2080 stânjeni de teren din acest sat cu statul român,
n

care stăpâneşte pe nedrept acest teren după

io

secularizarea averilor mănăstireşti. Răzeşii nu vor

plăti nici un fel de cheltuieli de judecată, în schimb
at

vor ceda avocatului jumătate din terenul revendicat.

Original.
N

316 564 1869 „Izvod de zestre ci cu agiutoriul lui Dumnezău 1

ianuarie 28 dau fiicii meli Maria”.
le

Original, pătat, rupt pe la colţuri.

ve

317 565 1870 iulie „Prescriptu verbale” prin care membrii unei urbe 1
16 (probabil Bârlad) iau iniţiativa strângerii unei sume
hi

de bani pentru confecţionarea unei săbii cu

inscripţie de recunoştinţă, care va fi înmânată
Ar

comandantului armatei franceze, aflată în război cu

armata prusacă.
Din comitetul subscripţiei făceau parte. D. C.
Raclisiu, L. Costin, N. Filipide, P. Chenciu,
preşedinte fiind numit Iordache Ganea.
Original, tipărit.

318 566a <după „Actu de asociaţiune” între comercianţii din

74
 1889> Bârlad şi tăbăcarii din acelaşi oraş, prin care primii 4
îşi iau angajamentul să subvenţioneze fabrica de
piei, deschisă, în 1889, cu 20.000 de lei „necesari
pentru alimentarea fabricei de tăbăcărie”. În
contract, se stabilesc, în 12 puncte, principalele
condiţii de alocare a banilor în contul fabricii şi
care sunt măsurile de control financiar. Casierul
asociaţiei este numit comerciantul Iacob Ferhat,
care are obligaţia de a ţine evidenţa virării banilor

i
şi a modului în care acesta era cheltuiţi.

ie
Original, rupt.

an
319 566b Harta moşiei Stăneşti, „proprietatea casei 1
<1872> defunctului Costachi Donici”.

om
Original.

320 568 Poem intitulat Cugetări asupra omului faţă de 7

<1907> realitate şi a procedeilor lui. Autorul pare a fi,

R
după Iacov Antonovici, Mihalache Borş, fost preot
la biserica domnească din Bârlad, mort la 12
octombrie 1907.
e
Original, broşat, cu o însemnare a lui I. Antonovici.
al
e
n al
io
at
N
le
ve
hi
Ar

75
 Pachetul nr. 1063

i
Nr. Locul şi data Cuprinsul unităţii arhivistice Nr. Observaţii

ie
crt. emiterii. file

an
1 1828 Porunca isprăvniciei ţinutului Tutova prin care se dispune 2
decembrie ca staţia Vaslui să livreze 37 puduri şi 20 de funturi de fân,
13 hrana a 50 de boi, din ţinutul Tutova, care transportă

om
echipamentul armatei ruse la Vaslui. Pe verso, chitanţa din 16
decembrie acelaşi an.
Original, semnături.

R
2 1828 Porunca isprăvniciei ţinutului Tutova către staţia Vaslui, 2
decembrie pentru furnizarea a 22 puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o
14
e
zi a 60 de boi, care au transportat muniţia armatei ruse până
al
la Docolina.
Original, semnături.
e

3 Porunca isprăvniciei ţinutului Vaslui către staţia de acolo, 2

al

1828 prin care se solicită livrarea a 25 puduri şi 20 funturi fân,

decembrie pentru hrana a 60 de boi din satele Voltuteni şi Văleni, ţinutul
n

17 Fălciu, care transportă ostaşi ruşi.

io

Original, semnături.
at

4 1828 Porunca isprăvniciei ţinutului Vaslui către staţia Vaslui, 2

decembrie prin care se ordonă livrarea a 37 puduri şi 20 funturi de fân,
N

17 hrana pe o zi a 100 de boi, care transportă muniţia armatei

ruse de pe teritoriul ţinutului Tutova.
Original, semnături.
le

5 Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova, că un număr de 5 2

ve

1828 sănii cu 10 boi cară prizonieri turci. Se solicită livrarea

decembrie fânului necesar pentru hrana boilor pentru o zi. Pe verso,
hi

23 porunca isprăvniciei Vaslui către staţia Vaslui, în vederea

executării solicitării de mai sus.
Ar

Original, semnături.

6 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de căpitanul Vasile Ibănescu 1

ianuarie din satul Ibăneşti, ţinutul Tutova, pentru primirea a 124
14 puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a boilor care
transportă grâu de la Tutova la ţinutul Putna, cumpărat de
vornicul Costache Conachi.
Original, semnătura lui Vasile Ibănescu căpitan.

76
 7 1829 Porunca Isprăvniciei ţinutului Tecuci către staţia Furceni, 1
ianuarie pri care ordonă livrarea a 43 funturi de fân pentru 124 de boi
14 din satele Furceni şi Ionăşeşti, care transportă făină la
Focşani.
Original.

8 1829 Chitanţa dată de staţia Tecuci de către Neculai Ghica, 1

ianuarie mazil din satul Orgoeşti, ţinutul Tutova, pentru primirea a 10

i
16 puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 40 de boi, care

ie
transportă la Focşani făina cumpărată de vornicul Costache

an
Conachi.
Original.

om
9 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Toader Roiul din satul 2
ianuarie Bogdana, ţinutul Tutova, pentru primirea a şase puduri de
21 fân, hrana pe o zi a opt boi, care urmează să transporte la
Focşani zahereaua cumpărată de vornicul Costache Conachi.

R
Original.

10 1829
e
Chitanţă dată staţiei Furceni de către Gheorghe Mogâlde 2
ianuarie
al
serdar, pentru primirea a 52 de puduri şi 30 funturi de fân,
21 hrana pe o zi a 70 de boi, care au transportat grâul cumpărat
de vornicul Costache Conachi.
e
Original, semnătura lui Gheorghe Mogâlde.
al

11 1829 Chitanţă dată staţiei Furceni de Mihai Busuioc din satul 1

n

ianuarie Odobeşti, ţinutul roman, pentru primirea a 140 de puduri de

23 fân, hrana pe o zi a 370 de boi, care au transportat cherestele
io

la Galaţi, pentru podul care urmează a fi construit peste

Dunăre.
at

Original.
N

12 1829 Chitanţă dată staţiei Furceni pentru 218 puduri şi 20 1

ianuarie funturi de fân, hrana pe o zi a 98 de boi, care transportă
le

31 zaherea de la ţinutul Bacău până la ţinutul Brăila.

Original.
ve

13 1829 Chitanţă dată de Costachi Apostol, de la ocolul Siret, 2

februarie 3 ţinutul Botoşani, pentru 372 puduri fân, hrană primită de la
hi

staţia Vaslui necesară la 496 boi, care au transportat zaherea

de la Sculeni la Focşani.
Ar

Original.

14 1829 Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova, prin care face 2

februarie 3 cunoscut că un număr de cinci sănii cu 10 boi vor transporta
până a Tecuci echipament militar. Solicită staţiei Tecuci să
livreze acestui convoi şapte puduri şi 20 funturi de fân, hrana
pe o zi a boilor.
Original, semnături.

77
 15 1829 Chitanţă dată staţiei Vaslui de ocolul Turiei, ţinutul Iaşi, 1
februarie 3 pentru 285 puduri de fân, hrana a 380 de boi, pentru o zi.
Aceştia au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni
la Focşani.
Original.

16 1829 Chitanţă dată staţiei Vaslui de Ştefan Ion polcovnic, pentru 1

februarie 5 primirea a 154 puduri şi jumătate de fân, hrana pe o zi a 206

i
boi din ţinuturile Iaşi şi Cârligătura, care au transportat

ie
zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original, semnătura lui Ştefan Ion polcovnicul.

an
17 1829 Porunca Isprăvniciei ţinutului Vaslui către comisionerul 1

om
februarie 6 staţiei Vaslui, prin care se dispune să i se dea lui Iacob Pusul
din satul Bucecea, ţinutul Botoşani, pentru trei boi istoviţi,
întorşi de la târgul Bârlad, unde au transportat zaherea. Pe
verso se găseşte chitanţa pentru un pud şi 5 funturi fân.

R
Original.

18 1829
e
Chitanţa dată staţiei Tecuci de către Manolache Bajura din 2
al
februarie 6 satul Băscăceni, ţinutul Iaşi, pentru primirea a 246 puduri de
fân, hrana pe o zi a 164 de boi, care au transportat zahereaua
împărătească de la Sculeni la Focşani.
e
Original, semnătura lui Manolache Bajură.
al

19 1829 Chitanţă dată staţiei Vaslui de Dimitrachi Teodor din 1

n

februarie 6 târgul Iaşi, prin care se adevereşte primirea unei cantităţi de

fân, hrana a 30 de boi pentru o zi, care transportă zahereaua
io

împărătească de la Sculeni la Botoşani.

Original, semnătura lui Dimitrachi Teodor.
at

20 1829 Chitanţă dată staţiei Vaslui de către Ion Lungu, călăraş de 1

N

februarie 7 Ţarigrad, pentru 22 puduri şi 20 funturi de fâbn, hrana pe o zi

a 44 de boi, care au transportat zahereaua împărătească de la
le

Sculeni la Focşani.
Original, amprenta lui Ion Lungu călăraş de Ţarigrad, zapciu.
ve

21 1829 Chitanţă dată staţiei Vaslui de către căpitanul Manolache 1

februarie 7 Tăut din ţinutul Iaşi, pentru 249 puduri de fân, hrana pe o zi
hi

a332 boi, care au transportat zehereaua de la Sculeni la

Focşani.
Ar

Original, semnătura lui Manolache Taut căpitan.

22 1829 Chitanţă dată de Toader Ojog, zapciu din satul Câmpeni, 1

februarie 7 Ocolul de Jos, ţinutul Roman, staţiei Vaslui, pentru 33 de
puduri de fân, hrană pentru o zi a 44 de boi, care au
transportat zaherea de la Sculeni la Focşani.
Original, semnătura lui Tanasă Ojog.

23 1829 Chitanţă dată staţiei Vaslui de către Neculai Patrichi şi 1

78
 februarie 7 Simion Ichim din satul Miroslava, ţinutul Iaşi, pentru
primirea a trei puduri de fân, hrana pentru o zi a patru boi,
care au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni la
Focşani.
Original, amprente.

24 1829 Chitanţă dată la ţinutul Roman, Ocolul de Jos, pentru 15 1

februarie 9 puduri, fân ce s-a primit de la staţia Vaslui, hrana pentru o zi
la 20 de boi, pentru transportul de zaherea obştească de la

i
Sculeni la Focşani.

ie
Original.

an
25 1829 Chitanţă dată staţiei Vaslui de Constantin Rafailă din 1
februarie 9 ţinutul Romanului pentru 28 puduri şi 20 funturi de fân,
necesare hranei pe o zi la 38 de boi, care au transportat

om
zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original, semnătura lui Constantin Rafailă.

R
26 1829 Porunca Isprăvniciei ţinutului Vaslui către staţia de acolo 1
februarie să dea fân pentru patru boi care transportă zaherea din ţinutul
10 Iaşi, care sunt istoviţi şi care urmează a fi întorşi din drum. Pe

e
verso: chitanţă pentru un pud şi 20 de funturi.
al
Original.

27 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ştefanachi Golimas, pentru 1

e

februarie primirea a 570 puduri de fân, hrana pentru o zi a 380 de boi,

al

10 care au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni şi

Focşani.
n

Original, semnătura lui Ştefanachi Golimas.

io

28 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci pentru primirea a 588 puduri 1

at

februarie de fân, hrana pe o zi a 392 boi din ţinutul Iaşi, care transportă
10 zaherea de la Sculeni la Focşani.
N

Original.

29 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Paul Bădărău, pentru 2

le

februarie primirea a 535 de puduri şi 35 funturi de fân, hrana pe o zi a

11 354 de boi, care au transportat zahereaua de la Sculeni la
ve

Focşani.
Original.
hi

30 1829 Chitanţă dată staţiei Vaslui de Alexandru Andronic din 1

februarie mahalaua Tătăraşi a târgului Iaşi, pentru 27 puduri de fân,
Ar

11 hrana pentru o zi a 36 de boi, care au transportat zahereaua

împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.

31 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Gheorghe, fiul lui 1

februarie Neculai, din târgul Iaşi, pentru primirea a 22 puduri şi 20
12 funturi de fân, hrana pe o zi a 30 de boi, care au transportat
zaherea la Focşani.

79
 Original.

32 1829 Chitanţă dată de Constantin [Darie] din ţinutul Iaşi, pentru 1

februarie 49 de puduri şi jumătate de fân, hrana pe o zi a 66 de boi,
12 care au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni la
Focşani.
Original.

i
ie
33 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Dumitru Frunză, Petru 1
februarie Săreteanul, Iacob Buşcheş şi Ioan Mititelu din satul Dârjeni,

an
12 ţinutul Cârligătuira, pentru primirea a şase puduri de fân,
hrana pe o zi a 8 boi, care transportă zahereaua de la Sculeni
la Focşani.

om
Original, amprentele celor patru emitenţi.

34 1829 Chitanţă dată de Ilie Lupuş mazil din satul Poeni, ţinutul 1

R
februarie Roman, pentru primirea de la staţia Vaslui a 21 de puduri de
13 fân, hrana pe o zi şi o noapte a 28 de boi, care au transportat
zahereaua de la Sculeni la Focşani.
Original.
e
al
35 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Ion Lungul călăraş de 1
februarie Ţarigrad, pentru primirea a 25 puduri de fân, hrana pe o zi a
e
13 34 de boi, care au transportat făină de la Sculeni la Focşani.
al

Original.
n

36 1829 Chitanţă dată staţiei Furceni de către Panaite Anton, 1

februarie polcovnic din târgul Bârlad, pentru primirea a 184 puduri şi
io

13 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 246 de boi, care au

transportat zahereaua împărătească de la Leva la Focşani.
at

Original.
N

37 1829 Chitanţă dată staţiei Furceni de către Gheorghe, fiul lui 1

februarie Neculai din Iaşi, mahalaua Tătăraşi pentru primirea a 22
le

13 funduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 30 de boi, care

transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.
ve

Original.

38 1829 Porunca Isprăvniciei ţinutului Vaslui către comisionarul 1

hi

februarie staţiei Vaslui, prin care i se dă dispoziţie să livreze hrana a

14 120 de boi, care vin în convoi de la ţinutul Fălciu şi merg în
Ar

ţinutul Iaşi spre a încărca de acolo fân pentru oştire.

Original.

39 1829 Chitanţă dată de Gheorghe Cârcu din Iaşi staţiei Vaslui, 1

februarie pentru primirea a şase puduri de fân, hrana pe o zi a şase boi,
14 care au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni la
Focşani.
Original.

80
 40 1829 Chitanţă dată staţiei Furceni de către Ioan Iacob şi 1
februarie Grigoraş, „cărăuşi de Bârlad”, pentru primirea a şapte puduri
14 şi 20 funturi de fân hrana pe o zi a 10 boi, care au transportat
zahereaua împărătească de la Leova la Focşani.
Original.

41 1829 Chitanţă dată staţiei Furceni de Ioan Rusul şi Tudosie 1

februarie Velişcu, din ţinutul Tutova, pentru primirea a 70 puduri şi 20

i
14 funturi de fân, hrana pe o zi a 10 boi, care au transportat

ie
zahereaua împărătească de la Leova la Focşani.
Original.

an
42 1829 Chitanţă dată staţiei Furceni de Gheoghe Cor şi David 1
februarie Tăiatul, „cărăuşi din sat Hărmeziu ţinutul Iaşi”, pentru

om
14 primirea a şapte puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 10
boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la
Focşani.

R
Original.

43 1829 Chitanţă dată staţiei Vaslui de către Constantin Roş din 1

februarie
e
mahalaua Ciurchi, a târgului Iaşi, pentru primirea a nouă
al
14 puduri de fân, hrana pe o zi a 12 boi, care au transportat
zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.
e
al

44 1829 Chitanţă dată staţiei Vaslui de către breasla ciubotarilor din 1

februarie Iaşi, pentru primirea a 28 de puduri şi jumătate de fân, hrana
n

14 pe o zi a 38 de boi, care au transportat zahereaua

io

împărătească de la Sculeni la Focşani.

Original.
at

45 1829 Chitanţă dată staţiei Furceni de către Panaite Ţighină, 2

N

februarie zapciu vornic de poartă din satul Nărteşti, ţinutul Tutova,

14 pentru primirea a 25 puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi
a 34 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la
le

Leova la Focşani.
Original.
ve

46 1829 Chitanţă dată boierului comisioner al staţiei Furceni de 1

hi

februarie Dumitru Petre, Constantin Baligă şi Vasile Rusăt din satul

14 Onţeşti, ţinutul Tutova, pentru primirea a 34 puduri şi 20
Ar

funturi de fân, hrana pe o zi a 46 de boi, care transportă

zahereaua împărătească de la Leova la Focşani.
Original.

47 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Vasile Popa, ţinutul 1

februarie Suceava, ocolul Moldovei, pentru primirea a 177 puduri de
14 fân, hrana pe o zi a 236 boi, care transportă zahereaua
împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.

81
 48 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Manolache Avasiloaiei 1
februarie din satul Golăeşti, ţinutul Iaşi, Toader David şi Gheorghe
15 Trohin pentru primirea a 15 puduri de fân hrana pe o zi a 40
de boi, care au transportat scânduri la Galaţi.
Original.

49 1829 Chitanţă dată de Tănase sudit din satul Cornu Negru, 1

februarie ţinutul Iaşi, şi de Alexandru „a lui Ioniţă”, pentru două puduri

i
14 şi 5 funturi de fân, hrana pe o zi a şase boi, care au transportat

ie
zahereaua împărătească la Galaţi.
Original.

an
50 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Alexandru Andronic, zapciu 1
februarie din Tătăraşi, mahala a ţinutului Iaşi şi Toader „sin Andrei

om
15 băcanul”, pentru primirea a 27 puduri de fân, hrana pe o zi a
36 de boi care au transportat grâu la Sculeni.
Original.

R
51 1829 Chitanţă dată staţiei Furceni de Ion Lungu, călăraş de 1
februarie Ţarigrad, zapciu din Tătăraşi, ţinutul Iaşi, pentru primirea a
15
e
25 puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 34 de boi, care
al
au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni la
Focşani.
Original.
e
al

52 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Vasile, fiul „babi 1

februarie Paraschivi”, ţinutul Iaşi, ocolul Codrului, cu tovarăşul lui
n

15 pentru primirea a şapte puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o

io

zi a 10 boi, din ţinutul Iaşi, care au transportat zahereaua

împărătească de la Sculeni la Focşani.
at

Original.
N

53 1829 Chitanţă dată de un locuitor din satul Negoieşti, ţinutul 1

februarie Bacău, staţiei Furceni, pentru 43 puduri şi 20 funturi de fân,
15 hrana pe o zi a 58 de boi, care au transportat cherestele la
le

Galaţi, pentru construirea unor poduri de peste Dunăre.

Original.
ve

54 1829 Chitanţă dată staţiei Vaslui de către Ion, fiul lui Năstase 1
hi

februarie din Iaşi, pentru primirea a 36 puduri de fân, hrana pe o zi a 48

15 de boi, care au transportat zahereaua împărătească de la
Ar

Sculeni.
Original.

55 1829 Chitanţă dată staţiei Furceni de Costandin Haidău cu 1

februarie „tovarăşii” săi de la ţinutul Iaşi, pentru primirea a 30 de
15 puduri de fân, hrana pentru o zi a 102 boi, care urmează să
transporte zahereaua de la Sculeni la Focşani.
Original.

82
 56 1829 Chitanţă dată staţie Furceni de zapciu polcovnicul Canta 1
februarie din satul Rafailă, ţinutul Roman, „cu sat Odobeşti”, pentru
15 primirea a 28 puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 38
de boi care urmează să transporte zahereaua de la Leova la
Focşani.
Original.

57 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Lupu Machidon şi de 1

i
februarie „tovarăşul lui” din satul Negoieşti, ţinutul Bacău, pentru

ie
15 primirea a 43 puduri de fân şi 20 funturi de fân, hrana a 50 de
boi, care au transportat cherestele la Galaţi.

an
Original.

58 1829 Chitanţă dată staţiei Furceni de către postelnicul Calalb din 1

om
februarie satul Pogoneşti, ţinutul Tutova, pentru primirea a 49 de
15 puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 66 de boi de la
Leova la Focşani.

R
Original.

59 1829 Porunca Isprăvniciei ţinutului Tecuci către staţia Tecuci, 1

februarie
e
prin care îi ordonă să livreze fânul necesar pentru boii din
al
15 satele Odaia şi Ţigăneşti, care transportă muniţie pentru
armata rusă.
Original.
e
al

60 1829 Chitanţă dată staţiei Furceni de Nastase Bobrig şi de 1

februarie tovarăşul său, „cărăuşi din satul Caracalu Negru”, pentru
n

15 primirea a 15 puduri de fân, hrana pe o zi a 40 de boi, care au

io

transportat cheresteaua trebuitoare pentru construirea unui

pod militar peste Dunăre.
at

Original.
N

61 1829 Chitanţă dată staţiei Furceni de Zaharia Cucoş din satul 1

februarie Pleşeşti, ţinutul Tutova, pentru primirea a 9 puduri de fîn,
15 hrana pe o zi a 12 boi, care transportă hrana împărătească de
le

la Leova La Focşani.
Original.
ve

62 1829 Chitanţă dată staţiei Furceni de către Gheorghe Moisiu, 1

hi

februarie mare căpitan din târgul Bârlad, pentru primirea a 120 puduri
15 de fân, hrana de o zi a 160 de boi, care transportă zahereaua
Ar

împărătească de la Leova la Focşani.

Original.

63 1829 Chitanţa dată staţiei Tecuci de către Ioniţă Romaşcu din 1

februarie satul Popeşti, pentru primirea a 1134 puduri şi 20 funturi de
15 fân, hrana pe o zi a boilor de la săniile din ţinutul Tutova,
care transportă zahereaua împărătească de la Leova la
Focşani.
Original.

83
 64 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ioniţă Flondor din satul 1
februarie Dăneşti, pentru primirea a 275 puduri şi 20 funturi de fân,
16 hrana pe o zi a boilor care transportă zahereaua împărătească
de la Sculeni la Focşani.
Original.

65 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Constantin Pascal din 1

februarie ţinutul Cârligătura, pentru primirea a 73 puduri şi 20 funturi

i
16 de fân, hrana pe o zi a 98 de boi, care transportă zahereaua

ie
împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.

an
66 1829 Chitanţă dată staţiei Vaslui de Manolache Ţiţu mazil din 1
februarie satul Zaharna, pentru primirea a nouă puduri de fân, hrana pe

om
16 o zi a 12 boi, care au transportat zaherea de la Sculeni la
Focşani.
Original.

R
67 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Dumitrache Buciuman din 1
februarie satul Buciumeni, ocolul Moldovei, din ţinutul Suceava,
16
e
pentru primirea a 163 de puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe
al
o zi a 218 boi, care transportă zahereaua împărătească de la
Sculeni la Focşani.
Original.
e
al

68 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Isac Mitescu 1

februarie polcovnic din satul Soci, ţinutul Suceava, pentru primirea a
n

16 159 de puduri de fân, hrana pe o zi a 212 boi, care transportă

io

făină de la Sculeni la Focşani.

Original.
at

69 1829 Chitanţă dată staţiei Vaslui pentru livrarea a 129 puduri şi 1

N

februarie 3 funturi de fân, hrana pe o zi şi o noapte a 173 de boi, care

17 au transportat zahereaua de la Sculeni la Focşani.
Original.
le

70 Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Irimia Popa, mazil din 1

ve

1829 satul Baia, ţinutul Suceava, pentru primirea a 96 de puduri de

februarie fân, hrana pe o zi a 128 de boi, care transportă zahereaua
hi

18 împărătească de la Sculeni la Focşani.

Original.
Ar

71 Chitanţă dată staţiei Furceni de postelnicul Panaite din 1

1829 satul Bălţaţi, ţinutul Vaslui, pentru primirea a 80 puduri de
februarie fân, hrana pe o zi a 10 boi, care transportă zahereaua
18 împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.

72 Chitanţă dată staţiei Furceni de Dumitru Scutar din satul 1

1829 Prigoreni, ţinutul Cârligătura, pentru primirea a 73 de puduri

84
 februarie şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 98 de boi, care transportă
18 zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.

73 Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Ştefan Acsinte din 1

1829 satul Ghipureni, ţinutul Tutova, ocolul Corudului, pentru
februarie primirea a şapte puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 10
18 boi, care transportă zahereaua împărătească de la Bârlad la
Focşani.

i
Original.

ie
74 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gheorghe, fiul lui Miron 1

an
1829 Buciuman, mazil din satul Buciumeni, pentru primirea a 196
februarie de puduri de fân, hrana pe o zi a 262 de boi, care transportă
19 zaherea împărătească de la Suceava la Focşani.

om
Original.

75 Chitanţă dată staţiei Vaslui de Toader Marcuş mazil din 1

R
1829 satul Iugani, ţinutul Tutova, pentru primirea a 97 de puduri şi
februarie jumătate de fân, hrana pe o zi la 130 de boi, care transportă
19 zaherea de la Sculeni la Focşani.
Original.
e
al
76 Chitanţă dată staţiei Tecuci de câţiva locuitori din satul 1
1829 Hălăreşti, ţinutul Tutova, pentru primirea a 15 puduri de fân,
e

februarie hrana pe o zi a 40 de boi, care au transportat provizii pentru

al

19 armata rusă la Focşani.

Original.
n
io

77 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Dumitrache Bărbuţă şi 1

1829 Simion Morariul din satul Avameşti, ţinutul Tutova, pentru
at

februarie primirea a şase puduri de fân, hrana pentru o zi a opt boi, care
19 transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.
N

Original.

78 Chitanţă dată staţiei Vaslui de Ion Lupu mazil din satul 1

le

1829 Bogdana, ţinutul Tutova, pentru primirea a 42 puduri de fân,

februarie hrana pe o zi a 56 de boi, care transportă zaherea de la
ve

19 Sculeni la Focşani.
Original.
hi

79 Chitanţă dată de Vasile, fiul lui Sava ruptaş, din Gherăieşti, 1

Ar

1829 ţinutul Roman, pentru 69 de puduri de fân primit de la staţia

februarie Vaslui, hrana a 92 de boi pe o zi şi o noapte, care au
20 transportat zaherea de la Sculeni la Focşani.
Original.

80 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Vasile Burghele, din ţinutul 1

1829 Vaslui, pentru primirea a şapte puduri şi 20 funturi de fân,
februarie care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la
20 Focşani.

85
 Original.

81 1829 Chitanţă dată staţie Tecuci de Moisă Carp, Ilie vornic şi 1

februarie Ion Colibari din satul Găneşti, ţinutul Cârligătura, pentru
20 primirea a zece puduri şi 20 funturi de fân, hrana de o zi a 28
de boi, care au transportat zahereaua împărătească din acel
ţinut la Focşani.
Original.

i
82 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Neculai Patrichi din satul 1

ie
februarie Miroslava, ţinutul Iaşi, pentru primirea a trei puduri de fân,
20 hrana pe o zi a patru boi, care au transportat zahereaua

an
împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.

om
83 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Grigore Ţintă şi Ion 1
1829 Bărganu din satul Horsăşti, ţinutul Cârligătura, ocolul din
februarie Jos, pentru primirea a 18 puduri de fân, hrana pe o zi a 24 de

R
20 boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la
Focşani.
Original.

e
al
84 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Toader Lungu, Neculai 1
1829 Cartojanu şi Gheorghe Gureş din satul Ciorăşti, ţinutul
februarie Tutova, pentru primirea a 22 de puduri şi 20 funturi de fân,
e

20 hrana a 60 de boi, care au transportat zahereaua din acest

al

ţinut la magazia din Focşani.

Original.
n
io

85 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Petru Olariul, Gligore 1

1829 Pătraşcu şi Gheorghe Burghele din satul Pungeşti, ţinutul
at

februarie Tutova, pentru primirea a 22 puduri şi 20 funturi, hrana a trei

20 boi, care transportă zahereaua împărătească de la Leova la
N

Odobeşti.

86 Chitanţă dată staţiei Vaslui de Ioniţă Oatu, postelnicul din 1

le

1829 satul Stâncăşeni, ţinutul Tutova, pentru primirea a 91 puduri

februarie şi jumătate de fân hrana pe o zi a 122 de boi, care transportă
ve

20 zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.

Original.
hi

87 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Dumitru fiul lui Diacon din 1

Ar

1829 satul Boureni, ţinutul Suceava, ocolul Săratei, pentru primirea

februarie a 166 de puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 222 de
20 boi din ţinutul Suceava, care transportă zahereaua
împărătească de la Sculeni la Focşani.

88 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Pavăl, fiul polcovnicului Ion 1

1829 Vârgolici din satul Comăneşti, ţinutul Bacău, pentru primirea
februarie a 270 puduri de fân, hrana pe o zi a 240 de boi, care
20 transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.

86
 Original.

89 Chitanţă dată staţiei Tecuci de doi locuitori din satul 1

1829 Umbratei a lipovenilor, ţinutul Suceava, pentru primirea a 12
februarie puduri de fân, hrana pe o zi a 16 cai, care transportă
20 zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.

90 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ştefan a Roşului din satul 1

i
1829 Sârca şi Vasile Pintelei din satul Cogeasca Nouă, ţinutul

ie
februarie Cârligătura, pentru primirea a 28 puduri şi 20 funturi de fân,
21 hrana pe o zi a 38 de boi, care transportă zehereaua de la

an
Sculeni la Focşani.
Original.

om
91 Porunca Isprăvniciei ţinutului Vaslui către magazionerul 1
1829 de acolo, prin care îi aduce la cunoştinţă că trebuie să dea
februarie fânul trebuitor pentru 31 de care cu boi, care au sosit cu

R
21 zaherea de la Isprăvnicia ţinutului Fălciu.
Original.

92
e
Chitanţă dată staţiei Tecuci de Constantin Eni, Apostu 1
al
1829 Calalb, Ioniţă Rusin şi Voicu Muntian din satul Pogoneşti,
februarie ţinutul Tutova pentru primirea a 24 de puduri şi 20 de funturi
21 de fân, hrana a 66 de boi, care au transportat zahereaua de la
e

Bârlad la Focşani.
al

Original.
n

93 Chitanţă dată de Gheorghe Chetrariu mazil din satul 1

io

1829 Bărbiceni, ţinutul Roman, pentru primirea a 19 puduri şi

februarie jumătate de fân de la staţia Vaslui, hrana a 28 de boi, care au
at

22 transportat zahereaua de la Sculeni la Focşani.

Original.
N

94 Chitanţă dată staţiei Vaslui de către Ion Bogza, mazil din 1

1829 satul Căbeşti, pentru primirea a 132 puduri de fân, hrana pe o
le

februarie zi a 176 de boi din ţinutul Tutova, ce urmează să încarce

22 zaherea la Sculeni pentru a o transporta la magazia de la
ve

Focşani.
Original.
hi

95 Chitanţă dată de călăraşii şi lipcani din mahalaoa Tătăraşi, 1

1829 târgul Iaşi, staţiei Vaslui, pentru 12 puduri şi 30 funturi fân,
Ar

februarie hrana pentru o zi şi o noapte a 34 de boi, care au transportat

22 zahereaua de la Sculeni la Focşani.
Original.

96 Chitanţă dată de Gheorghe, fiul lui Nicolae din Iaşi, 1

1829 mahalaua Tătăraşi, staţiei Vaslui, pentru primirea a 11 puduri
februarie şi 30 funturi de fân, hrana necesară pentru o zi şi o noapte a
22 30 de boi ce s-au întors de la Focşani, unde au transportat

87
 zahereaua împărătească de la Sculeni.
Original.

97 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Năstase Radu din satul 1

februarie Mogoşeşti, ţinutul Cârligătura, pentru primirea a 13 puduri şi
22 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 18 boi, care transportă
zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.

i
ie
98 Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Ion Sandu din satul 1
1829 Crăieşti, ţinutul Vaslui, pentru primirea a 22 de puduri şi 20

an
februarie funturi de fân, hrana de o zi a 30 de boi, care transportă
22 zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.

om
99 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Vasile Ţuţe din Târgu 1
1829 Frumos, ţinutul Cârligătura, pentru primirea a 201 de puduri

R
februarie şi 20 funturi de fân, hrana de o zi a 268 de boi, care
23 transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.

e
al
100 1829 Chitanţa dată de Toader Chiriac şi Grigore Lupu din satul 1
februarie Epureni, la Isprăvnicia ţinutului Fălciu, pentru 15 puduri de
23 fân, hrană pe o zi şi o noapte pentru 20 de boi, care urmează
e

să transporte zahereaua de la Sculeni la Focşani.

al

Original.
n

101 1829 Chitanţă dată pentru 28 punturi şi jumătate de fân, hrana a 1

io

februarie 38 de boi, pe o zi şi o noapte, primită de la staţia Vaslui.

23 Convoiul de căruţe a transportat zaherea împărătească de la
at

Sculeni la Focşani.
Original.
N

102 1829 Chitanţă dată de Petru Ioniţă şi Coste Rusu, cărăuşi din 1
februarie satul Zaboloteni, staţiei Vaslui, pentru primirea a şase puduri
le

23 şi trei funturi de fân, hrana pe o zi pentru 18 boi, care au

transportat zahereaua la Focşani.
ve

Original.

103 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de mazili Ioan Lupiş şi Andrei 1
hi

februarie Samson din satul Poieni, ţinutul Roman, pentru primirea a 21

23 puduri de fân, hrana pe o zi a 28 de boi, care au transportat
Ar

zahereaua la Focşani.
Original.

104 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de poruşnicul Ion Duruescu din 1
februarie satul Coscoeşti, ţinutul Vaslui, pentru primirea a 157 de
22 puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 210 boi, care au
încărcat zahereaua la Sculeni.
Original.

88
 105 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Vasile Mocan, Matei 1
februarie Mocan, Neculai Mocan şi Alexandru Mocan din satul
23 Tupilaţi, ţinutul Roman, pentru primirea a 18 puduri şi 30
funturi de fân, hrana a 25 de cai, care au transportat
zahereaua, împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.

106 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Neculai Cernat din 1

i
februarie satul Leontineşti, ţinutul Bacău, pentru primirea a 55 de

ie
23 puduri şi 20 funturi de fân, hrana pentru o zi a 74 de boi, care
au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni la

an
Focşani.
Original.

om
107 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Ioniţă Năstasiei din 1
februarie satul Cristeşti, pentru primirea a 187 de puduri ţi 20 de
23 funturi de fân, hrana pe o zi a 250 de boi, ţinutul Suceava, ce

R
urmează să transporte zahereaua împărătească la Sculeni.
Original.

108 1829
e
Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gavril Apostu din satul 1
al
februarie Bursucani, ţinutul Covurlui, pentru primirea a patru puduri şi
23 20 funturi de fân, hrana pe o zi a şase boi, care transportă
e
zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.
al

109 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de doi locuitori din ţinutul 1
n

februarie Suceava, pentru primirea a 271 de puduri şi 20 funturi de fân,

io

23 hrana pe o zi a 362 boi, care urmează să transporte zahereaua

împărătească de la Sculeni la Focşani.
at

Original.
N

110 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Niţă Aguţii din satul 1
februarie Băloşani, ţinutul Suceava, pentru primirea a nouă puduri de
23 fân, hrana pentru o zi a12 boi, care transportă zahereaua
le

împărătească de la Sculeni la Focşani.

Original.
ve

111 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Toader Butnar din satul 1
hi

februarie Ruşii Forăscului, ţinutul Fălciu, pentru primirea, pentru

23 primirea a şase puduri de fân, hrana de o zi a opt boi, care
Ar

transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.

Original.

112 1829 Chitanţă dată de Alexandru Andronachi şi de Gheorghe 1

februarie Codreanu din Iaşi, staţiei Vaslui, pentru primirea a 13 puduri
23 şi jumătate de fân, hrana pentru o zi a 36 de boi, care au
transportat zahereaua de la Sculeni la Focşani.
Original.

89
 113 1829 Chitanţă dată de Samoilă Mămăligă din satul Puiciorul 1
februarie Lupului şi de Petre Prodan de la Slobozia Dobrovăţului,
24 ţinutul Iaşi, staţiei Vaslui pentru primirea a 16 puduri şi 35 de
funturi, hrana pentru o zi a 45 de boi, care vin de la Focşani,
unde au descărcat zahereaua împărătească.
Original.

114 1829 Chitanţă dată staţiei Vaslui de Pricopi Ciobotar din târgul 1
februarie Bârlad, pentru primirea a 40 puduri de fân, hrana pentru o zi

i
24 a 54 de boi din ţinutul Putna, ce au încărcat zahereaua de la

ie
Sculeni pentru a o transporta la Focşani.
Original.

an
115 1829 Chitanţă dată staţiei Vaslui de către Vasile Samoilă mazil 1
februarie din Popeni, ţinutul Tutova, pentru primirea a 34 de puduri şi

om
24 jumătate de fân, hrana pe o zi a 46 de boi, ce urmează să
încarce zahereaua la Sculeni, şi să o ducă la Focşani.
Original.

R
116 1829 Chitanţă dată staţiei Vaslui de Ştefan Săpiridon din satul 1
februarie Nărteşti, ţinutul Tutova, pentru primirea a 40 de puduri şi
24
e
jumătate de fân, hrana pentru o zi a 54 de boi, care transportă
al
zaherea de la Sculeni la Focşani.
Original.
e

117 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Ioniţă Vargonici din 1
al

februarie satul Spătăreşti, ţinutul Suceava, pentru primirea a 10 puduri

24 şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 14 boi, care au transportat
n

zahereaua împărătească de la Sculeni.

io

Original.
at

118 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Mihalache Hagiu din 1
februarie satul Huşi, ţinutul Suceava, pentru primirea a 18 puduri de
N

24 fân, hrana pe o zi a 24 de boi, care transportă zahereaua

împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.
le

119 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Nichifor Gheorghiţă din 1

ve

februarie satul Buciumeni, pentru primirea a 108 puduri de fân, hrana

24 pe o zi a 144 de boi din ţinutul Suceava, care transportă
hi

zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.

Original.
Ar

120 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Vasile Cojocariul din 1
februarie satul Mânjeşti, ţinutul Cârligătura, pentru primirea a 69 de
24 puduri de fân, hrana pe o zi a 92 de boi, care transportă
zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.

121 1829 Chitanţă dată staţiei Vaslui de Ion Popa şi de Ion Pătraşcu 1
februarie din satul Buşoaia, ţinutul Vaslui, pentru primirea a 21 de

90
 25 puduri şi 30 funturi de fân, hrana pe o zi a 58 de boi, care
transportă hrana împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.

122 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Petru Olariul din satul 1
februarie Pungeşti, ţinutul Tutova, pentru primirea a 11 puduri şi 10
25 funturi de fân, hrana a 30 de boi, care transportă zaherea la
Focşani.
Original.

i
ie
123 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Constantin, fiul lui Popa, 1
februarie pentru primirea a 50 de puduri şi 20 de funturi de fân, hrana

an
25 pe o zi a 70 de boi, care transportă zahereaua împărătească de
la Sculeni la Focşani.
Original.

om
124 Chitanţă dată staţie Tecuci de către polcovnicul Neculai 1
1829 din satul Jăvreni, pentru primirea a 52 de puduri şi 20 de

R
februarie funturi de fân, hrana pe o zi a 70 de boi din ţinutul Bacău,
25 care au încărcat zahereaua împărătească de la Sculeni.
Original.

e
al
125 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Pavel Mitescu din satul 1
februarie Miteşti, ţinutul Suceava, pentru primirea a 127 de puduri şi
25 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 170 de boi, care au
e

transportat zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.

al

Original.
n

126 1829 Chitanţă dată staţie Tecuci de Enachi Flore din satul 1
io

februarie Cudalbi, ţinutul Prutului, pentru primirea a 94 de puduri şi

25 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 126 de boi ţin ţinutul
at

Prutului, care transportă zaherea de la Galaţi la Focşani.

Original.
N

127 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Costache păun din satul 1
februarie Hărmăneşti, ţinutul Suceava, pentru primirea a 24 de puduri
le

25 de fân, hrana pe o zi a 64 de boi, care transportă zahereaua

împărătească de la Sculeni la Focşani.
ve

Original.

128 1829 Chitanţă dată staţiei Vaslui de David Nisturaş din 1

hi

februarie Dumbrăveni, ţinutul Tutova, pentru primirea a nouă puduri

25 de fân, hrana pentru o zi 1 patru boi, care urmează să
Ar

transporte zahereaua de la Sculeni la Focşani.

Original.

129 1829 Chitanţă dată staţiei Vaslui de Ioniţă Borza mazil, pentru 1
februarie primirea a 18 puduri de fân, hrana pe o zi a zece boi şi doi cai
25 din ţinutul Tutova, care merg spre Sculeni, de unde vor
încărca zahereaua împărătească.
Original.

91
 130 1829 Chitanţă dată staţiei Vaslui de Andronachi Grădinar din 1
februarie târgul Bârlad, mahalaua din mijloc, pentru primirea a 46 de
25 puduri şi jumătate de fân, hrana pe o zi a 62 de boi, care merg
la Sculeni pentru a încărca zaherelele ce vor fi duse la
Focşani.
Original.

131 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Trohin Boncu, stegar 1

i
februarie din satul Fereşti, ţinutul Vaslui, pentru primirea a 205 puduri

ie
26 şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 274 de boi, care
transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.

an
Original.

132 1829 Chitanţă dată de un Manolache ocolului Turia, ţinutul Iaşi, 1

om
februarie pentru 15 puduri de fân, primit de la staţia Vaslui, hrana pe
26 două zile a 20 de boi, ce se întorc de la Focşani, unde au dus
zahereaua obştească.

R
Original.

133 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Constantin Parfenie din 1

1829
e
Budeşti, pentru primirea a 91 de puduri şi 20 funturi, hrana a
al
februarie 122 de boi, din ţinutul Cârligătura, care vor transporta
27 zaherea de la Sculeni.
Original.
e
al

134 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Vasile Mihai din Prigoreni 1
februarie şi de tovarăşi lui pentru primirea a 13 puduri şi 20 de funturi
n

27 de fân, hrana pe o zi a 18 boi, care au transportat zahereaua

io

împărătească de la Sculeni.
Original.
at

135 1829 Chitanţă dată staţiei Vaslui de Toader Grigore mazil din 1
N

februarie mahalaua Bârladului, pentru primirea a 18 puduri de fân,

27 hrana pe o zi a 24 de boi din ţinutul Tutova, care merg la
Sculeni pentru a încărca zahereaua ce urmează a fi
le

transportată la Focşani.
Original.
ve

136 1829 Chitanţă dată staţiei Vaslui de Ion Pop Popa şi Toader 1
hi

februarie Strat din satul Trohan, pentru primirea a 70 de puduri şi

27 jumătate de fân, hrana pe o zi a 92 de boi şi doi cai, din
Ar

ţinutul Tutova, ce urmează să meargă la Sculeni, de unde să

încarce zahereaua.
Original.

137 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Lazor Gaiţă din satul 1
februarie Bălţaţi, ţinutul Vaslui, pentru primirea a 24 puduri de fân,
27 hrana pe o zi a 32 de boi, care transportă muniţie de la Vaslui
la Focşani.
Original.

92
 138 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ion Săcăleanu din satul 1
februarie Săcăleni, ţinutul Vaslui, pentru primirea a 39 de puduri de
27 fân, hrana pe o zi a 52 de boi, care transportă zahereaua
împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.

139 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Dumitrachi Grăjdeni din 1

februarie satul Căscoeşti, pentru primirea a 16 puduri şi 20 funturi de

i
27 fân, hrana pe o zi a 22 de boi din ţinutul Vaslui, care

ie
transportă zahereaua împărătească de la Sculeni.
Original.

an
140 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de postelnicul Toader Popa din 1
februarie satul Fereşti, ţinutul Vaslui, pentru primirea a 66 puduri de

om
27 fân, hrana a 88 de boi, care transportă zahereaua împărătească
de la Sculeni la Focşani.
Original.

R
141 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ştefan Prisăcan din satul 1
februarie Vlădeni, ţinutul Suceava, pentru primirea a 34 puduri şi 20
27
e
funturi de fân, hrana pe om zi a 46 de boi, care transportă
al
zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.
e

142 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Dumitru Crâste din satul 1
al

februarie Goleşu, ţinutul Galaţi, pentru primirea a 12 puduri de fân,

27 hrana pe o zi a 16 boi din ţinutul Covurlui, care transportă
n

zahereaua, cumpărată de vornicul Costachi Conachi, la

io

Focşani.
Original.
at

143 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ilie Săvescu din satul 1
N

februarie Băseşti, ţinutul Fălciu, pentru primirea a 48 de puduri de fân,

27 hrana pe o zi a 64 de boi, care transportă zahereaua
împărătească de la Sculeni la Focşani.
le

Original.
ve

144 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Scarlatache Crudu din satul 1
februarie Văltotişti, ţinutul Fălciu, pentru primirea a 51 de puduri de
hi

27 fân, hrana pe o zi a 68 de boi, care transportă zahereaua

împărătească de la Sculeni la Focşani.
Ar

Original.

145 1829 Chitanţă dată de Manolachi căpitan din ţinutul Iaşi staţiei 1
februarie Vaslui, pentru furnizarea a 16 puduri şi jumătate de fân,
28 hrana pe două zile a 22 de boi, care au transportat zahereaua
la Focşani.
Original.

93
 146 1829 Chitanţă dată staţiei Vaslui de Către Tudorachi Săroiu, 1
februarie postelnicul din satul Gârceni, ţinutul Tutova, pentru primirea
28 a 115 puduri şi 20 punturi, hrana pe o zi a 152 boi şi doi cai,
ce merg la Surceni să încarce zaherea.
Original.

147 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gligore Dediul din satul 1
februarie Poenari, ţinutul Vaslui, pentru primirea a 25 de puduri şi 20
28 funturi de fân, hrana pe o zi a 34 de boi din ţinutul Vaslui,

i
care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la

ie
Focşani.
Original.

an
148 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Dumitru Aprod, mazil din 1
februarie satul Bouşani, pentru primirea a 46 de puduri şi 20 funturi de

om
29 fân, hrana pe o zi a 62 de boi din ţinutul Vaslui, care
transportă muniţii aici la Focşani.
Original.

R
149 1829 Chitanţă staţiei Tecuci de Gheorghe Borş din satul Coţuşca 1
martie 1 Veche, ţinutul Cârligătura, pentru primirea a 13 puduri de

e
fân, hrana pe o zi a 40 de boi, care au transportat zahereaua
al
împărătească la Focşani.
Original.
e

150 1829 Chitanţă dată staţie Tecuci de Toma Macovei, Vasile 1

al

martie 1 Buzilă, Vasile Aluschi şi Gligoraş a lui Ilie din satul

Gărgălău, ţinutul Vaslui, pentru primirea a 13 puduri şi 20 de
n

funturi de fân, hrana pe o zi a 18 boi din ţinutul Vaslui, care

io

transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.

Original.
at

151 1829 Chitanţă dată staţiei Vaslui de Ion Istrati, vornic de poartă 1
N

martie 1 din satul Vezureşti, ţinutul Tecuci, pentru primirea a 13

puduri şi jumătate de fân, hrana pe o zi a 36 de boi, ce merg
la Sculeni ca să încarce zahereaua.
le

Original.
ve

152 1829 Chitanţa dată staţiei Tecuci de Ioniţă Tatu din satul 1
martie 1 Stâncăşeni, pentru primirea a 91 de puduri şi 20 funturi de
hi

fân, pentru hrana a 122 boi de la ţinutul Tutova, care

transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.
Ar

Original.

153 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ion Lupu sitar din satul 1
martie 1 Bogdana, ocolul Smilii, pentru primirea a 42 de puduri de
fân, hrana pe o zi a 56 de boi de la ţinutul Tutova, care
transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.

94
 154 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gheorghe Hârloc din târgul 1
martie 1 Bârlad, pentru primirea a 100 puduri şi 20 funturi de fân,
hrana pe o zi a 134 de boi, care transportă zahereaua
împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.

155 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Ilie Lupiş din satul 1
martie 1 Poienile, ţinutul Roman, pentru primirea a 10 puduri şi 20
funturi de fân, hrana de o zi a 28 de boi, care au transportat

i
zahereaua împărătească la Focşani.

ie
Original.

an
156 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Vasile Sava din satul 1
martie 1 Gherăieşti, ţinutul Roman, pentru primirea a 64 de puduri şi
20 funturi de fân, hrana pe o zi a 86 de boi, care transportă

om
zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.

R
157 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Lupu machidon din satul 1
martie 1 Negoieşti, ţinutul Bacău, pentru primirea a 24 puduri de fân,
hrana pe o zi a 16 boi, care transportă zahereaua împărătească
de la Căiuţu la schela Galaţi.
e
al
Original.

158 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Gavrilă Cocuz din 1
e

martie 2 satul Bouşori, ţinutul Vaslui, din tabăra postelnicului Torică,

al

pentru primirea a 66 puduri de fân, hrana pe o zi a 176 de boi,

care au transportat zaherele la Focşani.
n

Original.
io

159 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de poruşnicul Sandu Durnei 1

at

martie 2 din satul Căscreşti, pentru primirea a 78 de puduri şi 20

funturi, hrana pe o zi a 210 boi din ţinutul Vaslui, care au
N

transportat zaherele la Focşani.

Original.
le

160 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de câţiva evrei din ţinutul 1
martie 2 Bârlad, pentru primirea a 127 puduri şi 20 funturi, hrana pe o
ve

zi a 170 boi, care transportă spirt de la Fălciu la Focşani.

Original.
hi

161 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Sava Puşcaşu din satul 1
martie 2 Vascani, ţinutul Roman, pentru primirea a 3 puduri de fân,
Ar

hrana pe o zi a patru boi, care transportă zahereaua

împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.

162 1829 Chitanţă dată staţie Tecuci de Toader Trohin din satul 1
martie 2 fereşti, Ion Sârghi, Timofte din satul Crăciuneşti şi Ion din
satul Holmu, pentru primirea a 26 de puduri şi zece funturi de
fân, hrană necesară pentru o zi la 70 de boi, din ţinutul

95
 Vaslui, care au transportat zahereaua de împărătească de
Focşani.
Original.

163 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de polcovnicul Vasile Drăguş 1

martie 2 din satul Cudalbi, pentru primirea a 72 de puduri de fân,
hrana de o zi a 48 de boi, din ţinutul Covurlui, care urmează
să transporte la Focşani, zahereaua cumpărată de vornicul
Costache Conachi.

i
Original.

ie
164 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gheorghe Bizma din satul 1

an
1829 Jorăşti, ţinutul Covurlui, pentru primirea a 42 puduri de fân,
martie 2 hrana pe o zi a 56 de boi din ţinutul Covurlui, care urmează
să transporte la Focşani zahereaua cumpărată de vornicul

om
Costache Conachi.
Original.

R
165 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Vasile bejenar din 1
martie 2 satul Icani, ţinutul Fălciu, pentru primirea a şase puduri de
fân, hrana pe o zi a opt boi, care transportă zahereaua

e
împărătească de la Sculeni la Focşani.
al
Original.

166 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gligori Ciobanu şi de Ion 1

e

martie 2 Tătar din satul Dumeşti, ţinutul Vaslui, pentru primirea a

al

patru puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a şase boi,

care urmează să transporte zahereaua împărătească de la
n

Sculeni la Focşani.
io

Original.
at

167 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ştefan Motăş din satul 1
martie 3 Chetreşti, ţinutul Vaslui, pentru primirea a 24 puduri de fân,
N

hrana pe o zi a 32 de boi, care au transportat zahereaua

împărătească la Focşani.
Original.
le

168 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Dumitrachi Crâste zapciu 1

ve

martie 3 mazil din satul Umbrăreşti, ţinutul Cârligătura, pentru

primirea a 56 puduri şi 10 funturi de fân, hrana pe o zi a 150
hi

de boi din ţinutul Covurlui, care au transportat la Focşani

zahereaua, cumpărată de Costachi Conachi.
Ar

Original.

169 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ion Bucur, Ion Pipaş din 1
martie 3 satul Vărşeşti şi Vasile Vrânceanu din satul Jăvreni, din
ţinutul Bacău, pentru primirea a 12 punduri de fân, hrana pe
o zi a 16 boi, care transportă zahereaua împărătească de la
Sculeni la Focşani.
Original.

96
 170 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Constantin Chercuş, din 1
martie 4 târgul Bârlad, pentru primirea a 49 de puduri şi 20 de funturi
de fân, hrana a 66 de boi, care transportă zaherea de la ţinutul
Tutova la ţinutul Roman.
Original.

171 - Nealocat la cotare. 1

172 1829 Chitanţă dată de Mihalache Lungan din satul Mărăşeni, 1

i
martie 4 ţinutul Vaslui, pentru primirea a trei puduri de fân, hrana pe o

ie
zi a patru boi, care urmează să transporte zahereaua
împărătească de la Sculeni la Focşani.

an
Original.

om
173 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Vasile Micodan din 1
martie 4 satul Băleşti, ţinutul Vaslui, pentru primirea a 124 de puduri
şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 332 de boi, care au
transportat zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.

R
Original.

e
174 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de locuitorii satului Dolheşti, 1
martie 4 ţinutul Fălciu, pentru primirea a 105 puduri şi 20 funturi de
al
fân, hrana pe o zi a 141 de boi, care urmează să transporte
zahereaua împărătească de la Sculeni.
e
Original.
al

175 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Vasile Panaite din satul 1

1829 Chilieni, Toader Costandin Panaite şi Gheorghe din ţinutul
n

martie 5 Tutova, pentru primirea a 12 puduri de fân, hrana pe o zi a 16

io

boi, care urmează să transporte zahereaua de la Sculeni.

Original.
at

176 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Anton Noia ţinutul Fălciu, 1
N

martie 5 pentru primirea a 13 puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi

a 18 boi, care transportă zaherea la Focşani.
Original.
le

177 1829 Chitanţă dată staţie Tecuci de Spiridon Cumpănici din 1

ve

martie 5 satul Fruntişeni, ţinutul Tutova, pentru primirea a 10 puduri

de fân, hrana pe o zi a 10 boi, care transportă zaherea
hi

împărătească de la Sculeni la Focşani.

Original.
Ar

178 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gheorghe Bârzu din satul 1
martie 5 Tăbăceşti, Vasile Brăilă din satul Căbeşti, Radu Alior din
satul Feticheşti şi Ioniţă Marin din satul Dealu Mare, ţinutul
Tutova, pentru primirea a 25 puduri şi 20 funturi de fân,
hrana pe o zi a 34 de boi, care transportă zaherea de la
Sculeni la Focşani.
Original.

97
 179 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Nicolae arnăut başbulubaş 1
martie 5 din Bârlad, pentru primirea a 12 puduri de fân, hrana pe o zi a
opt boi din ţinutul Tutova, care transportă zahereaua
împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.

180 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Vasile Trif din satul Poduri, 1
martie 5 ţinutul Bacău, pentru primirea a 190 de puduri şi 20 de
funturi de fân, hrana pe o zi a 254 de boi, care transportă

i
zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.

ie
Original.

an
181 1829 Chitanţă dată staţiei Vaslui de Simion Ştefăniu din târgul 1
martie 5 Tecuci, pentru primirea a 39 de puduri de fân, hrana pe două
zile a 52 de boi, care merg la Sculeni ca să transporte

om
zahereaua împărătească.
Original.

R
182 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Toader Prihoncă din satul 1
martie 5 Băleşti, ţinutul Vaslui, pentru primirea unui pud şi 30 de
funturi de fân, hrana pe o zi a cinci boi, care au transportat
zahereaua la Focşani.
e
al
Original.

183 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gheorghe Leţcai din satul 1
e

martie 5 Băloşeşti, ţinutul Roman, pentru primirea a 28 de puduri şi 20

al

de funturi de fân, hrana pe o zi a 38 de boi, care transportă

zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.
n

Original.
io

184 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Dănilă Talpă, mazil din 1
at

martie 5 satul Munteneşti, ţinutul Vaslui, pentru primirea a 46 de

puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 62 de boi, care
N

transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.

Original.
le

185 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Toader Dranga din satul 1
martie 5 Slobozia Calimah, pentru primirea a 13 puduri şi 20 de
ve

funturi de fân, hrana pe o zi a 18 boi, care transportă zaherea

împărătească de la Sculeni la Focşani.
hi

Original.

186 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Vasile Mitescu din satul 1
Ar

martie 6 Buciumeni, pentru primirea a 15 puduri de fân, hrana pe o zi

a 20 de boi din ţinutul Suceava, care transportă zahereaua
împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.

187 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gheorghe Ţerălungă din 1

martie 6 satul Onceşti, pentru primirea a 18 puduri de fân, hrana pe o
zi a 24 de boi, care urmează să încarce zahereaua

98
 împărătească de la Sculeni.
Original.

188 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Chiriac Papazolu, pentru 1

martie 6 primirea a 94 puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a
126 de boi din ţinutul Suceava, care transportă zahereaua
împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.

i
189 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Enache Anastasă din satul 1

ie
martie 6 Târzii, Gheorghe din satul Oleteneşti, Petre Bulzar din satul
Hoceni, Mihalache Andronache din satul Şişcani şi Ion

an
Lungu din satul Budeşti, ţinutul Fălciu, pentru primirea a 66
de puduri de fân, hrana pe o zi a 88 de boi, care transportă
zaherea împărătească de la Sculeni la Focşani.

om
Original.

190 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Constantin Handoca din 1

R
martie 6 satul Borăşti, ţinutul Vaslui, pentru primirea a 12 puduri de
fân, hrana pe o zi a 16 boi, care transportă zahereaua
împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.
e
al
191 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Constantin Poma din satul 1
martie 6 Mânjeşti, ţinutul Vaslui, pentru primirea a 243 de puduri de
e

fân, hrana pe o zi a 162 de boi, care transportă zahereaua

al

împărătească de la Sculeni la Focşani.

Original.
n
io

192 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Toader Rojniţă din satul 1
martie 6 Pâhneşti, ţinutul Fălciu, pentru primirea a şase puduri de fân,
at

hrana pe o zi a opt boi, care au transportat la Tecuci

zahereaua cumpărată de vornicul Costachi Conachi.
N

Original.

193 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Ioniţă Oatu din satul 1
le

martie 6 Stimăşeni, ţinutul Tutova, pentru primirea a 12 puduri de fân,

hrana pe o zi a 16 boi, care transportă zahereaua împărătească
ve

de la Sculeni la Focşani.
Original.
hi

194 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gavril Merăuţă din satul 1
martie 7 Călimăneşti, pentru primirea a 33 puduri de fân, hrana pe o zi
Ar

a 44 de boi, care ransportă zahereaua împărătească de la

Leova la Focşani.
Original.

195 1829 Chitanţă dată staţiei Vaslui de poruşnicul Ioan Stup de la 1

martie 7 Lehaci, pentru primirea a 45 de puduri şi 30 de funturi de fân,
hrana pe o zi a 122 de boi, din ţinutul Tecuci, care urmează să
plece la Sculeni, de unde vor transporta zaherea.

99
 Original.

196 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Paul Mitescu din satul 1
martie 7 Miteşti, pentru primirea a patru puduri şi 20 de funturi de fân,
hrana pe o zi a şase boi din ţinutul Suceava, care transportă
zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.

197 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de munteanul Costandin 1

i
martie 8 Filipescu din satul Buzău, pentru primirea a 113 puduri şi 30

ie
funturi de fân, hrana a 153 de cai, care vor transporta
zahereaua de la Fălciu la ţinutul Ialomiţei.

an
Original.

198 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Hărnaţ căpitan din satul 1

om
martie 8 Sămireşti, pentru primirea a 109 puduri de fân, hrana pe două
zile a 74 de boi din ţinutul Fălciu, care au transportat zaherea
de la Sculeni la Focşani.

R
Original.

199 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Neculai Melinte din satul 1
martie 8
e
Sămineşti, ţinutul fălciu, pentru primirea a 171 de puduri de
al
fân, hrana pe două zile a 114 boi, care transpotă zahereaua de
la Sculeni la Focşani.
Original.
e
al

200 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ion Bogza din satul Căbeşti, 1
1829 de lângă Bârlad, pentru primirea a 79 de puduri şi 20 funturi,
n

martie 8 hrana pe o zi a 106 boi, care transportă zahereaua

io

împărătească de la Sculeni la Focşani.

Original.
at

201 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Pricochi Ciobotar din târgul 1
martie 9 Bârlad, pentru primirea a 21 de puduri de fân, hrana pentru o
N

zi a 28 de boi, care trasnportă zaherea împărătească de la

Sculeni la Focşani.
le

Original.
ve

202 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ştefan Popa din satul 1
martie 9 Călimăneşti, ţinutul Tutova, pentru primirea a 36 de puduri
de fân, hrana pe o zi a 24 de boi, care transportă zahereaua
hi

împărătească de la Sculeni la Focşani.

Original.
Ar

203 1829 Chitanţă dată staţiei Vaslui de Dumitru Munteanu şi 1

martie 10 Năstasă Amoşneguţului din satul Cogeasca Veche, ţinutul
Cârligătura, pentru primirea două puduri şi zece funturi de
fân, hrana pe o zi a şase boi, care transportând zaherea au fost
întorşi de la Bârlad, fiind epuizaţi de drum.
Original.

100
 204 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Neculai Ailincăi din satul 1
1829 Buciumeni, ţinutul Suceava, pentru primirea a 240 de puduri
martie 10 de fân, hrana pe o zi a 160 de boi, care transportă zahereaua
împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.

205 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Hărnaţ căpitan, pentru 1

martie 11 primirea a 52 de puduri şi 20 de funturi de fân, hrana de o zi a
70 de boi din ţinutul Fălciu, care au transportat zahereaua

i
împărătească de la Sculeni la Focşani.

ie
Original.

an
206 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Neculai Melinte postelnicel 1
1829 din satul Sămineşti, pentru primirea a 85 de puduri şi 20 de
martie 11 funturi de fân, hrana pe o zi a 114 boi din ţinutul Fălciu, care

om
au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni la
Focşani.
Original.

R
207 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gavril Ciubotar din satul 1
1829 Armăşeni, ţinutul Vaslui, pentru primirea a nouă puduri de
martie 11
e
fân, hrana pe o zi a 12 boi, care transportă zaherea
al
împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.
e

208 Chitanţă dată staţiei Vaslui de Vasile Sălitră din satul 1

al

1829 Rediul Mogâldeştilor, pentru primirea unui pud şi 20 de

martie 11 funturi, hrana pe o zi a doi boi, care transportă zaherea
n

împărătească de la Sculeni la Focşani.

io

Original.
at

209 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Andrei Ciotal din satul 1

1829 Bălteni, ţinutul Vaslui, pentru primirea a 52 de puduri şi 20
N

martie 11 de funturi de fân, hrana de o zi a 70 de boi, care transportă

zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.
le

210 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Samoilă Struţu din satul 1

ve

1829 Bârleşti, ţinutul Bacău, pentru primirea a patru puduri şi 20

martie 11 de funturi de fân, hrana pentru o zi a şase boi, care transportă
hi

zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.

Original.
Ar

211 Chitanţă dată staţiei Vaslui de Vasile Săcară cărăuş din 1

1829 satul Năforniţa, din ţinutul Tecuci, pentru primirea a 15
martie 11 puduri de fân, hrana pe două zile a zece boi, care trasnportă
zaherea de la Sculeni la Focşani.
Original.

212 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gheorghe Nechifor din satul 1

1829 Pădureni, ţinutul Bacău, pentru primirea a şase puduri de fân,

101
 martie 11 hrana pe o zi a opt boi, care transportă zahereaua
împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.

213 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Lupu Chiricuţă din satul 1

1829 Tăbăşeni, ţinutul Tutova, pentru primirea a 97 de puduri şi 20
martie 11 de funturi de fân, hrana de o zi a 130 de boi, care transportă
zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.

i
ie
214 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Vasile Samoilă din satul 1
1829 Popeni, ţinutul Tutova, pentru primirea a 27 puduri de fân,

an
martie 11 hrana de o zi a 36 de boi, care transportă zaherea de la
Sculeni la Focşani.
Original.

om
215 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Enachi Popa din satul 1
1829 Miteşti, ţinutul Suceava, pentru primirea a 282 de puduri de

R
martie 11 fân, hrana pentru o zi a 188 de boi, care transportă zahereaua
împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.

e
al
216 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ion Manole, Vasile 1
1829 Păscariu, Neculai Tănaseşi din satul Priponeşti şi Ion
martie 12 Avădăni din satul Ciorăşti, ţinutul Tutova, pentru primirea a
e

10 puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 14 boi, care

al

transportă zaherea de la Sculeni la Focşani.

Original.
n
io

217 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Andronachi, grădinar din 1

martie 12 Bârlad, pentru primirea a 46 puduri de fân, hrana pe o zi a 62
at

de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni

la Focşani.
N

Original.

218 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Toader Tărâţă, Neculai 1

le

Vacăneagră şi Cosntantin Funirău din satul Blânzi, ţinutul

1829 Tutova, pentru primirea a 10 puduri de fân, hrana pe o zi a 14
ve

martie 12 boi, care transportă zaherea împărătească de la Sculeni la

Focşani.
hi

Original.

219 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ion Târscu din satul 1

Ar

Lipizeni, Vasile Marcu din satul Bălăşăşti şi Gheorghe

1829 Codescu din satul Căueşti, ţinutul Tutova, pentru primirea a
martie 12 şase puduri de fân, hrana pe o zi a opt boi, care transportă
zaherea împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.

220 1829 Chitanţă dată staţiei Vaslui de Gheorghe Sânchetrul din 1

martie 12 satul Bereşti, pentru primirea a 468 de puduri de fân, hrana pe

102
 şase zile a 104 boi, din ţinutul Covurlui, care transportă
zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.

221 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Andronache Gheorghiţă, 1

Ion Borşu şi Ştefan Cordunu din satul Cogeasca Veche,
1829 ţinutul Cârligătura, pentru primirea a 16 puduri şi 20 de
martie 12 funturi de fân, hrana pe o zi a 22 de boi, care au transportat
zaherele de la Sculeni la Focşani.

i
Original.

ie
222 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Neculai Olariul şi Vasile 1

an
martie 13 Horătăul din satul Crăstăşti, ţinutul Cârligătura, pentru
primirea a nouă puduri de fân, hrana pe o zi a 12 boi, care au
transportat zaherele de la Sculeni la Focşani.

om
Original.

223 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de polcovnicul Dumitrache 1

R
martie 13 Bere din satul Şoimăreşti şi Tudor Chitarul din târgul
Fălticeni, ţinutul Suceava, pentru primirea a 220 puduri şi 20
funturi de fân, hrana pe o zi a 294 de boi, care transportă

e
zaherea împărătească de la Sculeni la Focşani.
al
Original.

224 1829 Chitanţă dată staţiei Vaslui de Gheorghe Sânchetri, căpitan 1

e

martie 13 din satul Bereşti, pentru primirea a 904 puduri şi 20 de

al

funturi de fân, hrana pe patru zile a 268 de boi, care

transportă zaherea împărătească de la Sculeni la Focşani.
n

Original.
io

225 1829 Chitanţă dată staţiei Vaslui de Constantin Chiculeţ din 1

at

martie 13 satul Comăneşti, ţinutul Bacău, pentru primirea a 171 de

puduri de fân, hrana pe trei zile a 76 de boi, din ţinutul
N

Covurlui, care transportă zahereaua împărătească de la

Sculeni la Focşani.
Original.
le

226 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de doi locuitori din ţinutul 1
ve

martie 14 Tutova, pentru primirea a 18 puduri de fân, hrana a 24 de boi,

care transportă zaherea de la Sculeni la Focşani.
hi

Original.

227 1829 Chitanţă dată staţiei Vaslui de Ion Cioruţă, postelnicel din 1
Ar

martie 14 satul Lieşti, ţinutul Tecuci, pentru primirea a 18 puduri de

fân, hrana pe trei zile a 18 boi, care transportă zaherea de la
Sculeni la Focşani.
Original.

228 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Vasile Moscu, Dumitru 1

martie 14 Mite, Toader Coşoc, Gligore a lui Vasile a Tomi, Alexandru
Abacil din satul Pleşeşti şi de Dumitru Ciobotar din satul

103
 Fântâna Mare, pentru primirea a 57 de puduri de fân, hrana
pe o zi a 76 de boi, care transportă zahereaua împărătească de
la Sculeni la Focşani.
Original.

229 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Constantin Scurpos din 1

martie 14 târgul Nicoreşti, pentru primirea a 16 puduri şi 20 de funturi
de fân, hrana pe o zi a 22 de boi, care transportă zahereaua

i
împărătească de la Sculeni la Focşani.

ie
Original.

an
230 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Irimia Berbecariu, Toader 1
martie 15 fiul lui Chirilă, Ilie, fiul lui Ştefan Ciobanu şi Gheorghe a lui
Axenti din satul Podu Iloaiei, ţinutul Cârligătura, pentru

om
primirea a patru puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 12
boi, care au transportat zaherea împărătească de la Sculeni la
Focşani.

R
Original.

231 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Dumitru Bounegru, Petru 1

martie 15
e
Hilimon, Ilie Comşa, Ion Vornic şi Ion Samoilă din satele
al
Negrileşti, Slobozia, Gura şi Blăndeşti,din ţinutul Tutova,
pentru primirea a 11 puduri şi 10 funturi de fân, hrana pe o zi
e
a 30 de boi, care transportă zaherea împărătească de la
Sculeni la Focşani.
al

Original.
n

232 Chitanţă dată staţiei Tecuci de polcovnicul Ion Hâncu din 1

io

1829 satul Bălţaţi, ţinutul Vaslui, pentru primirea a 33 de puduri de

martie 15 fân, hrana pe o zi a 88 de boi, care transportă zahereaua de la
at

Sculeni la Focşani.
Original.
N

233 Chitanţă dată de câţiva locuitori din ţinutul Tutova, staţiei 1

1829 Tecuci, pentru primirea a 27 puduri şi 30 funturi de fân, hrana
le

martie 15 a 74 de boi pe o zi, care transportă zahereaua cumpărată de

vornicul Costachi Conachi din satul Zmeiieşti, ţinutul
ve

Covurlui şi o duce la Focşani.

Original.
hi

234 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gheorghe Ţihov din satul 1

Ar

1829 Rădăcineşti, ţinutul Tecuci, pentru primirea a 88 de puduri de

martie 15 fân, hrana pe o zi a 118 boi, care transportă zaherea
împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.

235 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Neculai cărăuş din satul 1

1829 Buciumeni, ţinutul Suceava, pentru primirea a 20 de puduri şi
martie 16 10 funturi de fân, hrana pe o zi a 27 de boi, care transportă
zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.

104
 Original.

236 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ioniţă Taşcă din satul 1

1829 Ocheşeşti, pentru primirea a 22 de puduri şi 20 de puduri de
martie 17 fân, hrana pe o zi a 46 de boi, care transportă zaherea de la
Sculeni la Focşani.
Original.

237 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Toader Ciolu din satul 1

i
1829 Pogoneşti, pentru primirea a 54 puduri şi 30 de funturi de fân,

ie
martie 18 hrana pe o zi a 146 de boi din ţinutul Iaşi, care au transportat
zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.

an
Original.

238 1829 Porunca Isprăvniciei ţinutului Vaslui către staţia Vaslui, 1

om
martie 18 prin care i se pune în vedere să de fânul trebuincios, adică 90
de ocă, pentru transportul zaherealei.
Original.

R
239 1829 Chitanţă dată staţiei Vaslui de Neculai Ştefan din satul 1
martie 18 Blăzări, pentru primirea a 36 puduri de fân, hrana pe o zi a 16

e
boi din ţinutul Tecuci, care transportă zahereaua de la Sculeni
al
la Focşani.
Original.
e
240 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ion Cotigă din satul 1
al

martie 18 Brăneşti şi Ion Zazu din satul Torceşti, pentru primirea a trei
puduri şi 30 de funturi de fân, hrana pe o zi a zece boi, care
n

transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.

io

Original.
at

241 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ioniţă Vadra din satul 1
martie 18 Cornetul, ţinutul Bacău, pentru primirea a nouă puduri şi 30
de funturi de fân, hrana pe o zi a 36 de boi, care transportă
N

zahereaua de la Sculeni la Focşani.

Original.
le

242 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Nistor, fiul lui Ioniţă, Ion 1
ve

martie 18 Gherasim şi de Dumitrachi Afloarei din satul Lămăşeni,

pentru primirea a 15 puduri de fân, hrana pe o zi a 40 de boi
din ţinutul Suceava, care transportă zahereaua împărătească
hi

de la Suceava la Focşani.
Original.
Ar

243 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ion Momanu şi Micul 1

martie 19 Gabur din satul Igeşti Putnei, pentru primirea a şase puduri de
fân, hrana pe o zi a opt boi, care transportă zaherea
împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.

105
 244 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Alexandru, fiul lui Enachi, 1
martie 19 şi Mane Câmpreanu din satul Sascut, pentru primirea a trei
puduri de fân, hrana pe o zi a patru boi, care transportă
zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.

245 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de câţiva locuitori ai ţinutului 1

martie 19 Tutova, pentru primirea a zece puduri şi 20 de funturi de fân,

i
hrana pe o zi a 14 boi, care au transportat zahereaua

ie
împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.

an
246 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ion Filip, Ion Cucu, ştefan 1
martie 19 Cucu şi Gheorghe Iftimi din satul Plochi, ţinutul Fălciu,

om
pentru primirea a 15 puduri de fân, hrana pe o zi a 20 de boi,
care au transportat la Focşani, grâul cumpărat de vornicul
Costache Conachi.

R
Original.

247 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gheorghe Chetrari din satul 1
martie 19
e
Bărbeni, pentru primirea a 13 puduri şi 20 de funturi de fân,
al
hrana pe o zi a 18 boi din ţinutul Roman, care transportă
zaherea împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.
e
al

248 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Iordachi Mogâlde din 1

martie 19 ţinutul Tutova, pentru primirea a două puduri şi zece funturi
n

de fân, hrana pe o zi a boilor, care transportă zaherea

io

împărătească de la Sculeni la Focşani.

Original.
at

249 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ştefan Ghimpu, mazil 1

N

martie 19 rânduit din satul Cudaşlbi, ţinutul Covurlui, pentru primirea a

45 de puduri de fân, hrana pentru o zi a 60 de boi, care
transportă de la Cudalbi la Focşani, zahereaua cumpărată de
le

vornicul Costachi Conachi.

Original.
ve

250 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ion Lehuşteanu şi un alt Ion 1
hi

martie 20 Lehuşteanu, ambi din târgul Vaslui, pentru primirea a 65 de

puduri de fân, hrana pe o zi a opt boi, care transportă
Ar

zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.

Original.

251 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Iordache polcovnic din 1

martie 20 târgul Iaşi, pentru primirea a 67 de puduri şi 20 de funturi de
fân, hrana pentru o zi a 90 de boi, care au transportat
zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.

106
 252 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ion Neacşu, Sava Albu, 1
martie 20 Simion Bălan şi Mihai Albu din satul Dimaciu, ţinutul Putna,
pentru primirea a 22 de puduri şi 20 de funturi de fân, hrana
pe o zi a 30 de boi, care transportă zaherea împărătească de la
Sculeni la Focşani.
Original.

253 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de câţiva locuitori din satul 1
martie 20 Lieşti, pentru primirea a 24 de puduri de fân, hrana pe o zi a

i
31 de boi din ţinutul Tecuci, care transportă zaherea

ie
împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.

an
254 1829 Chitanţă dată de Stoica Focşa din satul Cosmeşti şi 1
martie 20 Constantin Caras din satul Oşeşti, ţinutul Vaslui, pentru

om
primirea a zece puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a
14 boi, care transportă zaherea de la Sculeni la Focşani.
Original.

R
255 1829 Chitanţă dată staţiei Vaslui de Ion Rândaşul şi Dumitru 1
martie 20 Tene, cărăuşi din ţinutul Hârlău, pentru primirea a 166 de

e
puduri şi jumătate de fân, hrana pe trei zile pentru 74 de boi,
al
care transportă zaherea de la Sculeni la Focşani.
Original.
e

256 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gheroghe Teleci şi Neculai 1

al

martie 20 Chircu din satul Glăvăneşti, pentru primirea a trei puduri de

fân, hrana pe o zi a o patru boi, care au transportat chereastea
n

de la Glăvăneşti, pentru facerea podului de la Fundeni.

io

Original.
at

257 1829 Chitanţă dată de Alexandru Smonţic din satul Bulbucani, 1

martie 21 ţinutul Iaşi, pentru primirea a 40 de puduri şi 20 de funturi de
N

fân, hrana pe o zi a 54 de boi, care au transportat zahereaua

împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.
le

258 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ştefan Proca mazil din 1
ve

martie 21 ţinutul Tutova, pentru primirea a 63 de puduri de fân, hrana

pe o zi a 42 de boi, care transportă zahereaua împărătească de
hi

la Sculeni la Focşani.
Original.
Ar

259 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ioan Zlotiţi mazil din ţinutul 1
martie 21 Tutova, pentru primirea a şase puduri de fân, hrana pentru o
zi a opt boi, care transportă zahereaua împărătească de la
Sculeni la Focşani.
Original.

260 1829 Chitanţă dată staţiei Vaslui de Iftimie Şonică din satul 1
martie 21 Rediul lui Buzilă, ţinutul Hârlău, pentru primirea a 193 de

107
 puduri de fân, hrana pe trei zile a 86 de boi, care transportă
zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.

261 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Dumitru Caiac, mazil din 1
martie 22 Târgu Burdujeni, din ţinutul Suceava, pentru primirea a 48 de
puduri de fân, hrana pentru o zi a 64 de boi, care au
transportat zaherea împărătească de la Sculeni la Nicoreşti.
Original.

i
ie
262 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Costachi Munteanu din 1
martie 22 satul Vârlezi, pentru primirea a 63 de puduri de fân, hrana pe

an
o zi a 42 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la
satul amintit la Nicoreşti.
Original.

om
263 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gavril Sandu, mazil din 1
martie 22 satul Crăieşti, pentru primirea a 60 puduri de fân, hrana pe

R
două zile a 40 de boi din ţinutul Covurlui, care transportă
zahereaua de la satele Vârleţu şi Nicoreşti.
Original.

e
al
264 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gheorghe Holboceanu, 1
martie 22 Toader Butnaru şi Neculai Bulgaru din satul Rediul Aldei,
pentru primirea a 24 puduri de fân, hrana pe o zi a 16 boi din
e

ţinutul Iaşi, care au transportat zaherea împărătească de la

al

Sculeni la Nicoreşti.
Original.
n
io

265 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Filip Ciocodiu din satul 1
martie 22 Ciupeni, ţinutul Roman, pentru primirea a 57 de puduri de
at

fân, hrana pe o zi a 38 de boi, care transportă zaherea

împărătească de la Sculeni la Focşani.
N

266 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ion Istrati, vornic de poartă 1
martie 22 din Nicoreşti, pentru primirea a nouă puduri de fân, hrana de
le

o zi pentru 12 boi din ţinutul Tecuci, care transportă

zahereaua împărătească de la Sculeni la Nicoreşti.
ve

Original.
hi

267 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gavril Mihăilă şi Dumitru 1

martie 22 Pricopie din satul Bălteni, ţinutul Vaslui, pentru primirea a
Ar

şapte puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 10 boi,

care transportă zaherea împărătească de la Sculeni la
Nicoreşti.
Original.

268 1829 Chitanţa dată staţiei Tecuci de Constantin Tolontan, mazil 1

martie 22 din satul Grumăzoaia, pentru primirea a 70 de puduri şi 20 de
funturi de fân, hrana pe o zi a 94 de boi, care au transportat
grâul cumpărat de vornicul Costachi Conachi din satul

108
 Paşcani la Nicoreşti.
Original.

269 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Vasile Gheorghiţă mazil din 1
martie 23 satul Buciumeni, ţinutul Suceava, pentru primirea a 42 de
puduri de fân, hrana de o zi a 28 de boi, care transportă
zahereaua împărătească de la Sculeni la Nicoreşti.
Original.

i
270 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ion Stoica, Gheorghe 1

ie
1829 Brumă, Ştefan Mănolachi din satul Răcăuşul, pentru primire
martie 23 a 10 puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 14 boi,

an
care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la
Nicoreşti.
Original.

om
271 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ion Cogălniceanu, mazil din 1
1829 satul Avereşti, pentru primirea a zece puduri şi 20 de funturi

R
martie 23 de fân, hrana pe o zi a 14 boi din ţinutul Fălciu, care
transportă grâul cumpărat de vornicul Costachi Conachi.
Original.

e
al
272 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Neculai Doliş, mazil din 1
1829 satul Comăneşti, ţinutul Bacău, pentru primirea a nouă puduri
martie 23 şi 15 funturi de fân, hrana pe o zi a 25 de boi, care transportă
e

zahereaua împărătească de la Sculeni la Nicoreşti.

al

Original.
n

273 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ştefan Popa, mazil din satul 1
io

1829 Valea lui Bosie, pentru primirea a cinci puduri şi zece funturi
martie 23 de fân, hrana pe o zi a 14 boi din ţinutul Fălciu, care
at

transportă zaherea împărătească de la Sculeni la Nicoreşti.

Original.
N

274 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Nicolai Căzac, mazil din 1
martie 23 satul Bălţaţi, ţinutul Vaslui, pentru primirea a 45 de puduri de
le

fân, hrana pe o zi a 60 de boi, care transportă zaherea

împărătească de la Sculeni la Nicoreşti.
ve

Original.

275 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ene Huluba, postelnicul din 1
hi

martie 23 satul Rădeni, ţinutul Tutova, pentru primirea a 46 de puduri şi

20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 62 de boi, care transportă
Ar

zaherea de la târgul Bârlad la Focşani.

Original.

276 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gheorghe Blânzi, vornic de 1

1829 poartă din satul Deleni, ţinutul Tutova, pentru primirea a 54
martie 23 de puduri de fân, hrana pe o zi a 72 de boi, care transportă
zaherea împărătească de la Sculeni la Focşani.
Original.

109
 277 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Maftei Tohuţu şi Chirilă 1
1829 Ungureanu din satul Avrămeşti, ţinutul Tutova, pentru
martie 23 primirea a 13 puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a
18 boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni
la Nicoreşti.
Original.

278 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Neculai Balaban din satul 1

i
martie 23 Bălăbăneşti, ţinutul Tutova, pentru primirea a 16 puduri de

ie
fân, hrana pe o zi pentru 22 de boi, care transportă zahereaua
de la Sculeni.

an
Original.

279 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ion Capră din satul Mişăşti, 1

om
1829 ţinutul Tutova, pentru primirea a 31 de puduri şi 20 funturi de
martie 23 fân, hrana pe o zi a 42 de boi, care transportă zaherea
împărătească de la Sculeni la Nicoreşti.

R
Original.

280 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ioan Manolache din 1

1829
e
Poeneşti şi Nechifor Minceciucă, tot din Poeneşti, ţinutul
al
martie 23 Tutova, pentru primirea a 42 de puduri de fân, hrana pe o zi a
56 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la
e
Sculeni la Nicoreşti.
Original.
al

281 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Constantin Banu, polcovnic 1

n

1829 în satul Româneşti, pentru primirea a 121 puduri şi 20 funturi

io

martie 24 de fân, hrana pe o zi a 162 de boi din ţinutul Cârligătura, care

au transportat zaherea la Focşani.
at

Original.
N

282 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Toader Zamfir, Paraschiv 1

1829 Tofan, Pavel Tilimon, Vasile, fiul lui Ion Mărdari din satul
martie 24 Şălăţeni, ţinutul Iaşi, pentru primirea a 40 de puduri şi 20 de
le

funturi de fân, hrana a 54 de boi pentru o zi, care au

transportat zahereaua împărătească de la Sculeni la Nicoreşti.
ve

Original.
hi

283 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Oană Merlă şi Ion Merlă din 1
1829 satul Tălpigi, ţinutul Tutova, pentru primirea a şapte puduri şi
Ar

martie 24 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a zece cai, care transportă

zaherea împărătească de la Bârlad la Nicoreşti.
Original.

284 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Marcu Banciugă, Toader, 1

1829 fiul lui Ion Crăcană, Chiriac Cojocar şi Ion Beşleaga din satul
martie 24 Şipotele, ţinutul aşi, pentru primirea a 23 de puduri şi zece
funturi de fân, hrana pe o zi a 62 de boi, care au transportat
zaherea împărătească de la Sculeni la Nicoreşti.

110
 Original.

285 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ion Ţurcani, Ion (fiul lui 1
1829 Enache Codreanu), Dumitraşcu Handoca şi Vasile Stroe, din
martie 24 mahalaua Tătăraşi, ţinutul Iaşi, pentru primirea a nouă puduri
de fân, hrana pe o zi a 24 de boi, care au transportat
zahereaua împărătească de la Focşani.
Original.

i
286 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gheorghe Sânchetri din 1

ie
martie 24 satul Bereşti, pentru primirea a 825 puduri de fân, hrana pe
trei zile a 800 de boi din ţinutul Covurlui, care au transportat

an
zahereaua împărătească de la Sculeni la Tecuci.
Original.

om
287 Adresa agăi Răducanu Prăjescu, ispravnicul ţinutului 1
1829 Roman, către staţia Tecuci, prin care solicită livrarea unei
martie 25 cantităţi de zece puduri de fân, hrana pe o zi a opt cai, care

R
transportă zaherea împărătească la Focşani.
Original.

288
e
Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ursachi Palade din satul 1
al
1829 Broşteni şi de Vasile […] 19 din satul Ştefăneşti, pentru
martie 25 primirea a şapte puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a
20 de boi din ţinutul Iaşi, care au transportat zaherea
e

împărătească de la Sculeni la Nicoreşti.

al

Original.
n

289 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ioniţă Grumeza, postelnicel 1

io

martie 25 din satul Căbeşti, ţinutul Tutova, pentru primirea a 13 puduri

şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 36 de boi, care
at

transportă zaherea împărătească de la târgul Bârlad la

Nicoreşti.
N

Original.

290 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Vasile Sai, Ion Chitai şi 1
le

martie 25 Toader Mintean din satul Jăgălia, ţinutul Fălciu, pentru

primirea a nouă puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a
ve

26 de boi, care au transportat grâul cumpărat de vornicul

Costachi Conachi de la ţinutul Cârligătura.
hi

Original.

291 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de postelnicul Toader Nichita 1

Ar

martie 25 din satul Paşcani, pentru primirea a 15 puduri de fân, hrana

pe o zi a 40 de boi din ţinutul Covurlui, care transportă
zahereaua cumpărată de vornicul Costache Conachi, de la
satul Şerbeşti.
Original.

19
Indescifrabil.

111
 292 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Lupu Trofin mazil, pentru 1
martie 26 primirea a 12 puduri de fân, hrana de o zi a 32 de boi din
ţinutul Iaşi, care au transportat zahereaua împărătească de la
Sculeni la Nicoreşti.
Original.

293 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Toader Muşană din satul 1
martie 26 Chiţcani, ţinutul Tutova, pentru primirea a 19 puduri de fân şi

i
20 de funturi, hrana pe o zi a 52 de boi, care transportă

ie
zaherea împărătească de la Sculeni la Nicoreşti.
Original.

an
294 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Vasile Stoian, mazil din 1
martie 26 satul Sărăţeni ţinutul Fălciu, Coman Mihai, Gheorghe Stan şi

om
Neculai […] 20 din satul Orba, ocolul Horincea, ţinutul Galaţi,
pentru primirea a 30 de puduri de fân, hrana pe o zi a 40 de
boi, din ţinutul Fălciu, care au transportat grâu de la Galaţi la

R
Nicoreşti.
Original.

295 1829
e
Chitanţă dată staţiei Tecuci de Asachi Butuc, mazil din 1
al
martie 27 satul Tătărani, ocolul Crasna, David Plotunu, Ioniţă Mătasă şi
Gheorghe Trofin din satul Băneşti, ocolul Crasnei, ţinutul
e
Fălciului, pentru primirea a 49 de puduri şi 20 de funturi de
fân, hrana pe o zi a 66 de boi, care transportă de la acel ţinut
al

la Nicoreşti, grâul cumpărat de vornicul Costache Conache.

Original.
n
io

296 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Tănasă Drăgan, Ion Miloş, 1
martie 27 Neculai Stanciu şi Ioniţă Ţăranu din satul Prisăcani, ocolul
at

Brăneşti, pentru primirea a 13 puduri şi 20 de funturi de fân,

hrana pe o zi a 18 boi din ţinutul Iaşi, care au transportat
N

zahereaua împărătească de la Sculeni la Nicoreşti.

Original.
le

297 1829 Chitanţă dată staţiei Vaslui de Vasile Papeş din satul 1
martie 27 Cepleniţa, ţinutul Hârlău, pentru primirea a trei puduri de fân,
ve

hrana pe o zi a patru boi, întorşi de la focşani unde au

transportat zahereaua.
hi

Original.
Ar

298 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Vasile Iosăp şi Ion Benga, 1
martie 27 din târgul Bârlad, pentru primirea a şase puduri de fân, hrana
pe o zi a patru boi, care transportă zahereaua împărătească de
la Sculeni la Nicoreşti.
Original.

20
Indescifrabil.

112
 299 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ion Crâste şi Vasilache 1
martie 27 Şerban din satul Mărgineni, ţinutul Tutova, pentru primirea a
şase puduri de fân, hrana pe o zi a opt boi, care au transportat
zahereaua împărătească de la Sculeni la Tecuci.
Original.

300 1829 Porunca Isprăvniciei ţinutului Roman către aga Răducanu 1

martie 27 Prăjescu, comisionerul staţiei Tecuci, prin care ordonă să se

i
livreze 20 de puduri de fân pentru 16 cai, care transportă

ie
zaherea la Focşani.
Original.

an
301 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ion Ştebie din satul Icuşeşti, 1
martie 27 ocolul din Jos, Mihai Becşu, sat Prăjăsşti Fărtenii, Niţă

om
Mislaş din satul Măgli şi Enci ungur din satul Prăjăşti
Fărtenii, ocolul din Jos, ţinutul Roman, pentru primirea a 24
de puduri de fân, hrana pe o zi a 32 de boi, care transportă

R
zahereaua împărătească de la Leova până la Nicoreşti.
Original.

302 1829
e
Chitanţă dată staţiei Vaslui de Toader Ciochină din satul 1
al
martie 28 Rediu lui Buzilă, ţinutul Hârlău, pentru primirea a 39 de
puduri de fân, hrana pe două zile a 52 de boi, care se întorc
e
de la Focşani, unde au transportat zaherea.
Original.
al

302 1829 Chiotanţă dată de Vasile Murgociu din satul Torceşti, 1

n

b martie 28 ţinutul Tecuci pentru primirea a 49 de puduri şi jumătate de

io

fân, hrana pe o zi a 22 de boi, care transportă spirt împărătesc

de la Sculeni la Focşani.
at

Original.
N

303 1829 Chitanţă dată staţiei Vaslui de Ion Vartolomei din satul 1
martie 28 Torceşti, ţinutul Tecuci, pentru primirea a 45 de puduri de
fân, hrana pe trei zile a 20 de boi, care transportă spirt de la
le

Sculeni la Focşani.
Original.
ve

304 1829 Chitanţă dată staţiei Vaslui de Ion Cârjă din satul Poiana 1
hi

martie 28 Lungă, pentru primirea a 135 de puduri de fân, hrana a 60 de

boi din ţinutul Botoşani, care transportă spirtul împărătesc de
Ar

la Sculeni la Focşani.
Original.

305 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Iancu Sofronie din satul 1
martie 28 Bârzeşti şi Gavril Tamanic din satul Ciorteşti, ocolul Crasnei,
ţinutul Vaslui, pentru primirea a 64 de puduri şi 20 de funturi
de fân, hrana pe o zi a 86 de boi, care transportă zahereaua
împărătească de la Sculeni la Nicoreşti.
Original.

113
 306 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Nicolae Munteanu din satul 1
martie 29 Tazmăreşti, ţinutul Vaslui, pentru primirea a 22 de puduri şi
20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 30 de boi, care transportă
zahereaua împărătească de la Sculeni la Nicoreşti.
Original.

307 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Postelnicelul Gheorghe 1

martie 29 Andone din satul Slivna, pentru primirea a 115 puduri şi 20

i
de funturi de fân, hrana pe o zi a 154 de boi, care au

ie
transportat din satul Rogojeni, grâul cumpărat de vornicul
Costache Conachi.

an
Original.

308 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gligore Platon, Ion Cojocar, 1

om
martie 30 Gheorghe Diriţă, Gligore Hohanu şi Nestor Balbaş din satul
Ruginoasa, Ocolul din Sus, ţinutul Roman, pentru primirea a
şase puduri şi 30 de funturi de fân, hrana pe o zi a 18 boi,

R
care au transportat la Focşani grâul de la Bălăneşti, cumpărat
de vornicul Costachi Conache.

e
Original. al
309 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gheorghe Mihai mazil şi 1
martie 30 Gavril Artin din satul Hănăşeni, ţinutul Fălciu, pentru
e
primirea a patru puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a
şase boi, care transportă grâul cumpărat de vornicul Costache
al

Conachi de la Păşcani la Nicoreşti.

Original.
n
io

310 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Vasile, fiul lui Gavril Nanu, 1
martie 30 in satul Ghermăneşti, Gheorghe Zota, satul Podoleni, şi Ion
at

Mihai din satul Ghermăneşti, ocolul Podoleni, ţinutul Fălciu,

pentru primirea a 27 de puduri de fân, hrana a 36 de boi, care
N

transportă la Tecuci grâul cumpărat din satul Umbrăreşti, de

vornicul Costache Conachi.
Original.
le

311 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Dumitrachi clucer, pentru 1

ve

martie 31 primirea a 16 puduri de fân, pentru hrana la cinci cai din

ţinutul Cârligătura, care au transportat zaherele de la Sculeni
hi

la Focşani.
Original.
Ar

312 1829 Chitanţă dată de jidovi hrisovuliţi din târgul Herţa, pentru 1
martie 31 288 de puduri de fân, hrana a 128 de boi de la staţia Vaslui
pentru trei zile, care au transportat rachiu împărăteasc de la
Sculeni la Focşani.
Original.

313 1829 Chitanţă dată staţiei Vaslui de Gheorghe Tofan, pentru 1

martie 31 primirea a 33 de puduri de fân, hrana pe două zile pentru 20

114
 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni
la Focşani.
Original.

314 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Costache Caliarhi, pentru 1

aprilie 3 primirea a 15 puduri de fân, hrana pe o zi pentru 21 de cai, pe
care acesta trebuie să-i predea poştei ce se face la Vadul lui
Isac.
Original.

i
ie
315 Chitanţă dată de jidovi hrisovuliţi din târul Botoşani, 1
1829 pentru 63 de puduri de fân, hrana necesară pe două zile la 42

an
aprilie 5 de boi. Cu care aceştia au transportat rachiu împărătesc de la
Sculeni la Focşani.
Original.

om
316 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci pentru primirea a 21 de puduri q
aprilie 5 de fân, hrna pe o zi a 28 de boi de la Ştefăneşti, care au

R
transportat spirt pentru armata rusă.
Original.

317 1829
e
Chitanţă dată staţiei Tecuci de doi evrei din Iaşi, Herciu 1
al
aprilie 5 Funovici şi Haim, fiul său, pentru primirea a 159 de puduri
de fân, hrana pe o zi a 212 boi din districtul Tutova, care
transportă spirt pentru armata rusă de la Leova la Focşani.
e
Original.
al

318 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ioniţă Spulber din satul 1
n

aprilie 6 Şişcani, Ocolul Mijlocului, ţinutul Fălciu, David Nesturaş din

io

satul Dumbrăveni, ocolul Racovei, ţinutul Bârladului şi

Dumitru Lobodă din satul Cosiţi, ţinutul Cârligătura, pentru
at

primirea a şapte puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pentru o

zi a zece boi, care transportă zahereaua împărătească de la
N

Sculeni la Focşani.
Original.
le

319 1829 Chitanţă dată staţiei Vaslui de Ion Sofronie, cărăuş din 1
aprilie 6 satul Avrămeşti, pentru primirea a 12 funduri de fân, hrana pe
ve

două zile a opt boi, din ţinutul Tutova, care au transportat

zahereaua de la Sculeni la Focşani.
hi

Original.

320 1829 Chitanţă dată de Cozma serdar din ţinutul Iaşi staţiei 1
Ar

octombrie Vaslui, pentru 150 de puduri de fân, hrana pe o zi a 200 de

12 boi, care au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni
la Focşani.
Original.

321 1829 Chitanţă dată staţiei Bacău de Ion mazil din satul Păuneşti, 1
noiembrie ţinutul Putna, pentru primirea a 111 puduri de fân, hrana
21 pentru o zi a 150 de boi, care au transportat zaherea de la

115
 Sculeni.
Original.

322 1829 Înscris dat de Ion Pesman, Constantin Oprea, Ilie Huza, 1
noiembrie Gheorghe Boboc şi Apostol, fiul lui Zanhir, prin care
23 adeveresc că li s-a livrat în staţia Bacău 49 de puduri de fân,
hrana pe trei zile a 22 de boi, care au transportat orz şi ovăz
de la Sculeni la Adjud.
Original.

i
ie
323 1829 Chitanţă dată staţiei Bacău de Stan Oprea din satul Coza, 1
decembrie ţinutul Putna, pentru primirea a 22 de puduri şi 20 de funturi

an
10 de fân, hrana pe o zi a zece cai, care au transportat saci la
Adjud.
Original.

om
324 <1829> Însemnare de 58 de puduri de fân, hrană dată al 128 de boi 1
decembrie din satele Blăjeni, Lieşti, Vultureni şi Torceşti.

R
10 Original.

e
325 1830 Chitanţă dată staţiei Bacău de către Nictor Ene din satul 1
ianuarie Năruja, ţinutul Putna, pentru primirea a 27 puduri de fân,
al
30 hrana a 12 cai pe trei zile, care transportă saci de la Sculeni la
Fundeni.
e
Original.
al

326 1830 Chitanţă dată de câţiva locuitori din ţinutul Roman staţiei 1
ianuarie Tecuci, pentru primirea a 253 pudurişi 20 de funturi de fân,
n

30 hrana a 38 de boi, care transportă zaherea împărătească de şa

io

Bârlad la Focşani.
Original.
at

327 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Todiraşcu vornic de poartă, 1

N

ianuarie pentru primirea a 109 puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe

30 o zi a 146 de boi din ţinutul Roman, care transportă
zahereaua împărătească de la Bârlad la Focşani.
le

Original.
ve

328 1829 Chitanţă dată staţiei Tecuci de zapcii ţinutului Roman, 1

ianuarie pentru primirea a 225 puduri de fân, hrana pe o zi a 300 de
hi

31 boi, care au transportat zaherea de la Bârlad la Focşani.

Original.
Ar

329 1830 Chitanţă stată staţiei Tecuci de poruşnicul Dumitrachi 1

februarie 4 Pandre, pentru primirea a 183 puduri şi 20 de funturi de fân,
hrana a 252 de boi, din ţinutul Bârlad, care au transportat
zaherea de la Bârlad la Focşani.
Original.

330 1830 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gheorghe Poha, mazil din 1
februarie 5 Avereşti, pentru primirea a 46 de puduri şi 20 de funturi de

116
 fân, hrana pe o zi a 62 de boi din ţinutul Roman, care
transportă zaherea împărătească de la Bârlad la Focşani.
Original.

331 1830 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Todiraşcu vornicul de 1

februarie 5 poartă, pentru primirea a 109 puduri şi 20 de funturi de fân,
hrana pe o zi a 146 de boi din ţinutul Roman, care transportă
zahereaua domnească de la Bârlad la Focşani.
Original.

i
ie
332 1830 Chitanţă dată staţiei Tecuci de polcovnicul Toader Bălăban 2
februarie 6 şi de zece mazili, pentru primirea a 573 de puduri şi 20 de

an
funturi de fân, hrana a 674 boi pe o zi, care au transportat
zaherea de la Bârlad la Tecuci.
Original.

om
333 1830 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Neculai uricarul, mazil şi 1
februarie 6 zapciu şi Constantin Bibiri pentru primirea a 42 de puduri de

R
fân, hrana pe o zi a 56 de boi, care transportă zahereaua
împărătească de la Bârlad la Focşani.
Original.

e
al
334 1830 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ştefan Adiaconului, mazil 1
februarie 6 rânduit cu transportul de cară, din ţinutul Bacău, pentru
primirea a 49 de puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a
e

66 de boi, care au transportat zahereaua împărătească de la

al

Bârlad la Focşani.
Original.
n
io

335 1830 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ioniţă Solomon mazil, 1

februarie 6 pentru primirea a 42 de puduri de fân, hrana pe o zi a 56 de
at

boi din ţinutul Bacău, care au transportat zaherele de la

Bârlad la Focşani.
N

Original.

336 1830 Chitanţă dată de Ioniţă Popa Poruşnicul, pentru primirea a 1

le

februarie 6 27 puduri de fân, hrana pe o zi a 36 de boi din ţinutul Bacău,

care au transportat zahereaua împărătească de la Bârlad la
ve

Focşani.
Original.
hi

337 1830 Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Gheorghe Bogdan 1

februarie 6 mazil, pentru primirea a 55 puduri şi 20 de funturi de fân,
Ar

hrana pe o zi a 74 de boi din ţinutul Bacău, care au

transportat zahereaua împărătească de la Bârlad la Focşani.
Original.

338 1830 Chitanţă dată de mazil Sava Brătilă staţiei Tecuci, pentru 1
februarie 6 primirea a 30 puduri de fân, hrana pe o zi a 40 de boi din
ţinutul Bacău, care au transportat zaherea împărătească de la
Bârlad la Focşani.

117
 Original.

339 1830 Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Constantin Bibiri, 1

februarie 6 mazil din ţinutul Bacău, pentru a 46 puduri şi 20 funturi de
fân, hrana pe o zi a 62 de boi, care au transportat zaherea de
Bârlad la Focşani.
Original.

i
340 1830 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Toader Balaban polcovnic, 1

ie
februarie 6 pentru primirea a 60 de puduri de fân, hrana pentru o zi a 80
de boi din ţinutul Bacău, care au transportat zahereaua

an
împărătească de la Bârlad la Focşani.
Original.

om
341 1830 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Dumitru Bucă mazil, 1
februarie 7 zapciu, pentru primirea a 46 de puduri şi 20 de funturi, hrana
a 62 de boi din ţinutul Bacău, care au transportat zaherea de

R
la Bârlad la Focşani.
Original.

342 1830
e
Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gheorghe Bogdan mazil, 1
al
februarie 7 pentru primirea a 111 puduri de fân, hrana pe o zi a 148 de
boi din ţinutul Bacău, care au transportat zaherea
împărătească de la Bârlad la Focşani.
e
Original.
al

343 1830 Chitanţă dată staţiei Tecuci de poruşnicul Ioniţă Popa, 1

n

februarie 7 pentru primirea a 39 puduri de fân, hrana pe o zi a 52 de boi

io

din ţinutul Bacău, care au transportat zahereaua împărătească

de la Bârlad la Focşani.
at

Original.

344 1830 Chitanţă dată de Ion Potoreac, pentru primirea a 46 de 1

N

februarie 8 puduri şi 20 de funturi de fân, hrana ape o zi a 62 de boi din

ţinutul Roman, care transportă zaherea de la Bârlad la
le

Focşani.
Original.
ve

345 1830 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Costache Bibiri mazil din 1
februarie 9 ţinutul Bacău, pentru primirea a 46 de puduri şi 20 de funturi
hi

de fân, hrana pe o zi a 62 de boi, care au transportat

zahereaua împărătească de la Bârlad la Focşani.
Ar

Original.

346 1830 Chitanţă dată de Vasile Miron poruşnic pentru primirea a 1

februarie 9 63 de puduri de fân, hrana pe o zi a 64 de boi din ţinutul
Bacău, care au transportat zaherea de la Bârlad la Focşani.
Original.

347 1830 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Vasile Miron poruşnic, 1

118
 februarie 9 pentru primirea a 78 de puduri de fân, hrana pe o zi a 104 boi
din ţinutul Bacău, care au transportat zaherea împărătească de
la Bârlad la Focşani.
Original.

348 1830 Chitanţă dată staţiei Tecuci de polcovnicul Toader 1

martie 9 Balaban, pentru primirea a 573 de puduri şi 20 de funturi de
fân, hrana pe o zi a 764 de boi din ţinutul Bacău, care au
transportat zaherea de la Bacău la Focşani.

i
Original.

ie
349 1830 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Vasile Adiaconului, pentru 1

an
februarie primirea a 43 de puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a
12 58 de boi din ţinutul Roman, care transportă zaherea de la
Bârlad la Focşani.

om
Original.

350 1830 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Toderaşcu vornic de poartă, 1

R
februarie pentru primirea a 241 puduri de fân, hrana pe o zi a 292 de
14 boi din ţinutul Roman, care transportă zaherea de la Bârlad la
Focşani.
Original.
e
al
351 1830 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Matei Dospinescu mazil, 1
februarie pentru primirea a 180 puduri de fân, hrana pe o zi a 240 de
e

14 boi din ţinutul Bacău, care au transportat zahereaua

al

împărătească de la Bârlad la Focşani.

Original.
n
io

352 1830 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ion Cămară, Ioniţă Barbă, 1
februarie Gheorghe Motoc şi Chiriac Părcariu, toţi mazili din ţinutul
at

14 Bacău, pentru primirea a 225 puduri de fân, hrana a 300 de

boi, care au transportat zaherea de la Bârlad la Focşani.
N

Original.

353 1830 Chitanţă dată staţiei Tecuci de Dumitru Bucă mazil, pentru
le

februarie primirea a 90 de puduri de fân, hrana a 120 de boi din ţinutul

18 Bacău, care au transportat zaherea împărătească de la Bârlad
ve

la Focşani.
Original.
hi

354 1829 Chitanţă dată staţiei Bacău de Vasile Docu din satul 1
decembrie Mănăstioara, Iordache Arvinte din satul Moviliţa, Stoica
Ar

4 Ciubotarul din satul Străoanii de Jos şi Ion Hănţăş din satul

Hilişca Vrăncii, pentru primirea a 93 de puduri de fân, hrana
pe o zi a 42 de boi, care transportă zaherea împărătească de la
Sculeni.
Original.

355 1830 Chitanţă dată staţiei Bacău de Panaite Jăgăianu din ţinutul 1
decembrie Roman, pentru primirea a 103 puduri şi 20 de funturi de fân,

119
 10 hrana pe o zi a 46 de boi, care transportă furaje la Adjud.
Original.

356 1830 Adresa lui Gheorghe Borde, însărcinat cu transportul 1

decembrie carelor din ţinutul Tutova către staţie Vaslui, prin care i se
12 cere să pună la dispoziţie 327 puduri de fân, hrana a 218 boi e
transportă zaherea de la Vaslui la Tecuci.
Original.

i
357 1831 Chitanţă dată de vornicul ţinutului Vaslui prin care 1

ie
ianuarie 4 adevereşte că a primit de la staţia Vaslui hrana pe o zi pentru
60 de boi, care transportă 45 puduri de fân de la magazia

an
Vaslui la Tecuci.
Original.

om
R
e
al
e
n al
io
at
N
le
ve
hi
Ar

120
 Pachetul nr. 1064

Nr. Locul şi data Cuprinsul unităţii arhivistice Nr. Observaţii

crt. emiterii. file

1 Ispaşnică dată de locuitorii satului Obârşeni preotului 1

i
1803 Ştefan de la schitul Grăjdeni, prin care se obligă să-i dea

ie
septembrie 30 de baniţe de păpuşoi despăgubire pentru stricăciunile
29 făcute de vitele lor asupra ogoarelor schitului.

an
Original, semnături, pecetea satului în fum.

2 1829 Chitanţă dată staţiei Furceni de Ion Diaconu din târgul 1

om
februarie 13 Bârlad, pentru primirea a 90 de puduri de fân, hrana a
120 de boi pe o zi, care au transportat zahereaua
împărătească de la Leova la Focşani.

R
Original.

3 1829 Chitanţă dată staţiei Vaslui de Ion Bahrin din Soloneţ 1

februarie 27
e
şi de Leonte Anton din Cornu Negru, pentru 150 puduri
al
de fân, hrana pe două zile a 200 de boi, care au
transportat zaherea la Focşani.
Original, amprente.
e
al

4 Adresa Comisiei averilor mănăstirilor închinate la Sf. 1

1829 martie Munte Athos către arhimandritul Sofronie, egumenul m-
n

24 rii Golia, prin care i se aduce la cunoştinţă că mănăstirile

io

închinate ar trebui să predea toate embaticurile, banii

urmând a fi depuşi la banca din Odesa. În consecinţă,
at

acesta este invitat să predea şi el banii embaticurilor

mănăstirilor Golia, Răchitoasa, Miera, Precista de la
N

Ocnă şi celelalte aflate sub administraţia sa.

Original, semnături.
le

5 1830 Prunca Isprăvniciei ţinutului Tecuci către comisionerul 1

ianuarie 13 staţiei Tecuci, prin care i se ordonă să livreze 37 de
ve

puduri de fân, pentru hrana boilor care au transportat la

Fundeni făina de grâu, cumpărată de baronul Sachelarie.
hi

Original.
Ar

6 1833 Scrisoarea lui Alexandru Steriade către „cuconul 2

ianuarie 22 Nicolachi” prin care îi scrie că a fost informat de venirea
sa în Moldova, deşi destinatarul se teme că nu va putea
trăi doar din veniturile moşiilor Stima şi Sculeni. Mai
scrie ca va lua împrumut 100 de galbeni. De asemenea, îl
întreabă dacă a primit argintăria trimisă şi în informează
că un anume Bucşănescu este autorul unor intrigi la
adresa sa.

121
 Original, semnătura lui Al. Steriade.

7 1833 iunie „Mărturie sufletească” dată de câţiva negustori din 1

5, Roman. Roman, prin care se adevereşte că locuitorul Petre Sârbul
Salhanagiu este bolnav şi nu a fost în stare să-şi
alcătuiască diata. Astfel, ei au întrebat şi bolnavul le-a
spus cui a rămas dator şi cine îi mai datorează ceva.
Original.

i
8 1834 august Mărturie dată de locuitorii moşiei Măgura, Gheorghe 1

ie
5 Drăguţu, dascălul Ştefan şi Niţă Tănasă, în legătură cu

an
părţile de moşie pe care le au Condurache Nebunel şi
Vasile Popa. Se menţionează şi o spiţă de neam a
răzeşilor din acest sat.

om
Original.

9 1836 Adresa Divanului Apelativ al Ţării de Jos către 1

noiembrie 7 mitropolitul Grigorie Erinopoleos în legătură cu cererea

R
de a opri vinderea la mezat a moşiei Cetăţuia,
proprietatea agăi Scarlat Donici, pentru faptul că acesta a

e
împrumutat moşia Grăjdeni, ţinutul Tutova, de la
schitului din acel sat. I se răspunde că nu se poate da
al
răspuns favorabil cererii sale, deoarece oprirea vinderii la
mezat a moşiei este ilegală.
e
Original, semnături.
al

10 1837 Contract încheiat între Ioan Vlahoviş şi aga Costache 1

ianuarie 21 Ţigara, prin care primul ia în posesie moşia Corni, ţinutul
n

Botoşani pe anii 1837-1840. Sunt menţionate condiţiile

io

tranzacţiei.
Original, semnătura lui Ioan Vlahoviş, legalizarea Judecătoriei
at

ţinutului Botoşani.
N

11 1837 mai 4 Zapis prin care Constantin Ponaroşcu cu soţia sa, 1

Elinca, adeveresc primirea, sub formă de împrumut, a
sumei de 103 lei de la Pavel Popa, obligându-se ca la
le

termenul stabilit să-i restituie suma.

Original.
ve

12 1837 mai Zapis dat de Gavril Racaru, Toader şi Sazar Grasu, 1

hi

19 prin care arată că au primit 250 de lei de la Gheorghe

Stamate, pentru care se obligă să-i aducă 50 de mierţe de
Ar

var la curtea lui din târgul Fălticeni.

Original, amprente.

13 1838 Jurnal încheiat de Divanul Domnesc, format din 1

ianuarie 22 boierii Iancu Cantacuzino vornic, postelnicul Costache
Mavrogheni, postelnicul Gheorghe Sturza şi aga Scarlat
Miclescu, în legătura cu pricina dintre răzeşii moşiei
Şuşneşti şi cei de pe moşia Docani, ambele din ţinutul
Tutova, pentru o bucată de pământ. Divanul afirmă că nu

122
 poate să se pronunţe până ce nu va primi rezultatele
cercetării şi a hotărnicirii moşiilor Bursuci şi Grăjdeni, cu
care se învecinează moşiile aflate în litigiu.
Original.

14 Cererea cinovnicului schitului Grăjdeni din ţinutul 1

1838 mai 16 Tutova, către Divanul Domnesc, prin care roagă să fie
înştiinţat când s-a fixat termenul de judecată în pricina
dintre răzeşii de la moşia Şuşneşti şi cei de la moşia

i
Docani, pentru a se prezenta cu documentele necesare, .

ie
Original.

an
15 1838 Adresa Judecătoriei ţinutului Tutova către egumenul 2
decembrie schitului schitului Grăjdeni, prin care îi face cunoscută
20 data când trebuie să se prezinte la Divanul Domnesc cu

om
documentele moşie Grăjdeni, când se va judeca pricina
de pământ dintre răzeşii din satele Şuşneşti şi Docani.
Original, semnături.

R
16 1838 iulie Mărturie dată de Vasile Ciobanu în legătură cu 2
24 numărul oilor lui Dumitrache Romano, la care a slujit doi

e
ani, ce sunt la un loc cu oile lui Săndulache Popovici şi
al
Ioniţă Negruţi. Declară că pus la care de nişte armeni, la
care s-a angajat, a făcut o mărturie mincinoasă.
Original, amprente.
e
al

17 1838 Adresa judecătoriei ţinutului Tutova către egumenul 2

august 18 schitului Grăjdeni, prin care i se cere să se prezinte în
n

faţa instanţei cu documentele privitoare la proprietăţile

io

m-rii Răchitoasa, în vederea judecării pricinii dintre

răzeşii din Şuşineşti şi cei din Docani.
at

Original, semnături.
N

18 1838 Perilipsis cu dovezile prezentate la Divanul Apelativ al 1

septembrie Ţării de Jos în pricina (nu sunt menţionează cine) cu
7 serdarul Gheorghe Mogâlde, pentru pagubele făcute la
le

pădurea de pe moşie Horgeşti.

Concept.
ve

19 1838 Mărturie dată de Dimitrie Nedelcu clucer în legătură

hi

octombrie cu discuţiile care au avut loc între Nicolae Bârgăoanul şi 1

30 Vasile Misir, în legătură cu un exoflisis.
Ar

Original, semnătura lui Dimitrie Nedelcu.

20 1839 Adresa Judecătoriei ţinutului Tutova către egumenul

ianuarie 16 schitului Grăjdeni, prin care i se face cunoscut termenul 1
la care trebuie să se prezinte cu actele moşiei Grăjdeni,
necesare pentru judecarea pricinii dintre paharnicul
Toader Ioan, proprietarul moşie Şuşneşti şi răzeşii de la
moşia Docani. Aceasta pentru faptul că moşia Grăjdeni
este învecinată cu cele două moşii aflate în litigiu.

123
 Original.

21 1839 iulie 6 Prima filă a docomentului dughenii lui Petrachi 1

Şerban, cumpărată de la Manolache Şerban.
Original.

22 1840 Adresa judecătoriei ţinutului Tutova către Grigore 1

ianuarie 29 Vatopedios, egumenul schitului Vatopedios, prin care i
se aduce la cunoştinţă că la 5 martie 1840 va trebui să se

i
prezinte la Divanul Domnesc, cu documentele necesare

ie
pentru judecarea pricinii pe care o are cu paharnicul
Toader Ioan şi cu răzeşii din Docani.

an
Original, semnătură.

23 1840 Jalba către judecătoria ţinutului <Tutova> prin care 1

om
februarie 9 autorul jalbei solicită amânarea datei fixate pentru a se
prezenta cu documentele moşiei la Divanul Domnesc.
Solicită această amânare pentru că documentele se află

R
peste Prut la mitropolitul Grigore Erinopoleos al
Vatopedului.
Copie.

e
al
24 1840 aprilie Zapis prin care câţiva locuitori din satul Răcătău, 1
6 ţinutul Bacău, vând altor răzeşi 36 de stânjeni din satul
Orsăni, ţinutul Putna, cu 92 de lei şi 20 de parale
e

stânjenul. Sunt menţionate hotarele moşiei vândute.

al

Zapisul este întărit de privighetorul ocolului Răcătău.

Original, semnături şi amprente, sigilii în fum.
n
io

25 1840 mai 28 Adresa judecătoriei ţinutului Tutova către Grigore 1

Vatopedinos, egumenul schitului Grăjdeni, prin care i se
at

pune în vedere să se prezinte la Divanul Domnesc cu

documentele, pentru a se cerceta pricina de hotar dintre
N

paharnicul Toader Ioan, cu m-rea Floreşti, cu răzeşii din

Docani şi cu proprietarii moşiilor Chingeşti, Epureşti şi
Moviliţa.
le

Original, semnături, pecetea satului Grăjdeni în fum.

ve

26 1840 iunie 1 Adeverinţă dată Judecătoriei ţinutului Tutova, prin 1

care egumenul schitului Grăjdeni confirmă primirea
hi

adresei prin care i se aduce la cunoştinţă să se prezinte la

Divanul Domnesc pentru a se judeca cu paharnicul
Ar

Toader Ioan şi cu răzeşii din Docani, care i-au

împrumutat moşie Brădeşti.
Original.

27 1840 Adresa Divanului Apelativ la Ţării de Jos, prin care se 1

septembrie comunică lui Grigorie Vatopedinos, egumenul schitului
30 Grăjdeni, data la catre trebuie să se prezinte cu actele de
proprietate, în pricina de împresurare a moşiei
Dumbrăviţa, pe Treistiana, de Neculai Codreanu.

124
 Original, semnături.

28 1840 Samă de banii daţi lui Gheorghiţă fiul lui Vârlan, care 1
octombrie 1 fost angajat chelar în perioada 1838 noiembrie 14 – 1840
octombrie 1 şi de banii pe care urmează să-i mai ia.
Concept.

29 1840 Jalba preotului Grigorie Vatopedinos, egumenul 1

octombrie schitului Grăjdeni, adresată judecătoriei ţinutului Tutova,

i
29 prin care arată că moşia Brădeşti în baza actelor din 1757

ie
august 8 şi 1817 mai 12 aparţine schitului Grăjdeni. Sunt
menţionate hotarele moşiei şi satele învecinate.

an
Copie.

30 1840 Vechilime dată de preotul Ştefan, egumenul schitului 1

om
decembrie Grăjdeni, prin care împuterniceşte pe paharnicul Toader
15 Ioan să-l reprezinte în procesul pe care îl are cu spătarul
Neculai Ventura, proprietarul moşiei Fruntişeni, pentru

R
obijduirile făcute de acesta locuitorilor de pe moşia
Grăjdeni, ţinutul Tutova.
Original, legalizarea Isprăvniciei ţinutului Tutova, semnături şi
sigiliul Isprăvniciei în fum.
e
al
31 1840 Adresa egumenului schitului Grăjdeni către 1
Judecătoria ţinutului Tutova, prin care arată că moşia
e
Brădeşti este proprietatea schitului Grăjdeni, aşa cum
al

rezultă din hotarnica din 1757 august 8 şi din documentul

din 1817 mai 12.
n

Ciornă.
io

32 <după „Înscris” dat de Alecu Dumitriu prin care arată că s-a 2

at

1840> rânduit ca morar al moara schitului Grăjdeni şi că

intenţionează să ia în căsătorie pe Nastasia, fiica
Grozăviţei din satul Schiteni. Ia drept chezal pe
N

egumenul schitului, deoarece este străin de loc, declarând

că nu a mai fost căsătorit.
le

Original, semnături, pecetea satului Grăjdeni în fum.

ve

33 1841 martie Adresa Judecătoriei <ţinutului Tutova> către 1

13 egumenul schitului Grăjdeni, referitoare la reclamaţia
acestuia privind împresurarea hotarelor moşiei Brădeşti,
hi

proprietatea schitului, de răzeşi din moşia Docani, prin

care i se aduce la cunoştinţă că procesele de împresurări
Ar

au fost sistate.
Original, semnătură.

34 1841 aprilie Adresa judecătoriei ţinutului Putna către egumenul 1

15 schitului Grăjdeni, prin care îi înaintează două adrese
trimise acestui schit de Judecătoria ţinutului Tutova,
cerând confirmarea primirii lor.
Original, semnături.

125
 35 1842 iunie 3 Porunca Isprăvniciei ţinutului Tutova către 1
privighetorul ocolului Târgul, prin care arată că
nacealnicul schitului Grăjdeni s-a plâns că răzeşii din
satul Docani au pus stăpânire în mod abuziv pe o parte
din moşia Brădeşti, proprietatea schitului, bătând şi
oamenii de acolo. Se dă poruncă privighetorului să facă
cercetări la faţa locului.
Original, semnătură.

i
ie
36 1843 Porunca Isprăvniciei ţinutului Tutova către 2
februarie 19 privighetorul ocolului Târgul, prin care este însărcinat să

an
cerceteze jalba egumenului schitului Grăjdeni, cu privire
la împresurarea moşiei Grăjdeni, proprietate a schitului,

om
de către spătarul Iorgu Radu.
Original, semnătură.

37 1843 aprilie Raportul privileghetorului din ocolul Târgul către 1

R
18 Isprăvnicia ţinutului Tutova, prin care arată că a cercetat
pricina dintre schitul Grăjdeni şi spatarul Iorgu Radu,

e
proprietarul moşiei Obârşăni şi a constat că acesta din
urmă a împresurat moşia Grăjdeni a schitului cu acelaşi
al
lume.
Original.
e

38 1842 iunie 1 Jalba egumenului schitului Grăjdeni către Isprăvnicia 1

al

ţinutului Tutova, prin care solicită cercetarea abuzurilor

răzeşilor de pe moşia Docani asupra moşiei Gărjdeni,
n

proprietatea schitului.
io

Copie.
at

39 1844 Scrisoarea lui Grigore Cuza către un anume Filipescu, 1

noiembrie prin care îl informează că nu-l poate servi într-o anumită
N

27 chestiune pe preotul Ştefan <de la schitul Grăjdeni>.

Apoi îi mai scrie că se va deplasa la Floreşti pentru a
aduce nişte lucruri casnice. Mai face referire şi la statutul
le

hlizelor de moşie ale răposatului boier Scarlat Donici.

Original, semnătura lui Grigore Cuza.
ve

40 1845 iunie Jalba banului Anastasie Ioan către Isprăvnicia 1

hi

28 <ţinutului Tutova>, prin care se plânge că a împrumutat

suma de 80 de galbeni blanci egumenului schitului
Ar

Grăjdeni şi nu i-a mai restituit-o.

Copie.

41 <după Protestul înaintat de egumenul schitului Grăjdeni către 2

1846> Judecătoria ţinutului Tutova, în legătură cu acuzaţia ce i
se aduce în proces de spatarul Iorgu Radu, precum că
planul moşiei <Grăjdeni> din 1816 ar fi un fals.
Copie.

126
 42 1847 Înscris dat de călugărul Ştefan, egumen al schitului 1
februarie 24 Grăjdeni, epitropiei târgului Bârlad, prin care declară
închis conflictul dintre schit şi târgoveţii din Bârlad.
Original, semnătura egumenului Ştefan.

43 1848 aprilie Adresa <egumenului schitului Grăjdeni> către 1

16 Isprăvnicia ţinutului Turova, prin care face cunoscut că a
achitat datoria veche de 200 de galbeni cu dobândă cu tot

i
lui Costache Lazul, astfel ca pe viitor să nu i se mai

ie
pretindă nimic.
Ciornă.

an
44 1848 mai 28 Adresa privighetorului ocolului Târgul către economul 2
Ştefan, egumen la schitului Grăjdeni, prin care îl

om
somează să plătească datoria sa de 200 de galbeni către
Costache Lazu.
Original, semnătură.

R
45 1848 iunie Adresa postelnicului Iamandi către egumenul schitului 2
11 Grăjdeni, prin care i se pune în vedere – în urma

e
reclamaţiei schitului Dealul Mare – să nu strângă fânul ce
al
l-a cosit ilegal pe şesul Balomireştilor.
Original, semnătură.
e

46 1848 iunie Adresa privighetorului ocolului Târgul către egumenul 2

al

13 schitului Târgul, prin care îl informează să se înfăţişeze

la ancheta care se va face, ca urmare a reclamaţiei
n

vechilului moşiei Dealu Mare. Acesta din urmă se jeluise

io

că egumenul de la Grăjdeni a cosit, în mod abuziv, pe

moşia Balomireşti, proprietatea spătarului Iorgu Radu.
at

Original, semnătura privighetorului.

N

47 1848 Porunca Departamentului Averilor Bisericeşti către 2

septembrie egumenul schitului Grăjdeni, prin care îl înştiinţează că
11 toate mănăstirile închinate la Sf. Munte Athos sunt
le

obligate să dea o sumă de bani pe anii 1847-1848. Astfel,

schitul Grăjdeni urmează să achite suma de 600 de
ve

galbeni.
Original, semnătură.
hi

48 1848 Adresa privighetorului ocolului Târgul prin care pune 2

Ar

octombrie în vedere egumenului schitului Grăjdeni că va trebui să

26 se prezinte la Isprăvnicia ţinutului Tutova, pentru a achita
suma de 91 de galbeni.
Original.

49 1848 Jalba egumenului schitului Grăjdeni către Isprăvnicia 1

noiembrie ţinutului Tutova, prin care se plânge că vitele spătarului
12 Iorgu Radu au făcut stricăciuni la locul numit
Dumbrăviţa, proprietatea schitului. Arată că aceste vite

127
 au fost prinse, închise şi nu vor fi eliberate până stăpânul
lor nu va despăgubi schitul pentru stricăciunile făcute. Pe
verso, rezoluţia prin care privighetorul ocolului Târg este
însărcinat să ancheteze şi să rezolve litigiul.
Original, semnătura egumenului Ştefan.

50 1848 Porunca privighetorului ocolului Târgul, ţinutul 1

noiembrie Tutova, către vornicii şi pasnicii satului Grăjdeni, prin
21 care li se cere să meargă să stabilească valoarea

i
pagubelor făcute supra proprietăţii schitului Grăjdeni.

ie
Original.

an
51 1848 Adresa privighetorului ocolului Târg, ţinutul Tutova, 1
noiembrie către vechilul moşiei Dealu Mare, privitoare la pagubele
21 făcute la moşia Grăjdeni, proprietatea schitului de acolo,

om
de vitele spătarului Iorgu Radu.
Original, semnătura privighetorului.

R
52 1849 Adresa Protopopiatului Tutova prin care roagă pe 1
februarie 11 egumenul schitului Grăjdeni să-l oblige pe bucătarul
schitului să restituie 400 de lei, bani pe care acesta i-a

e
luat de la ţiitoarea sa, Safta, când lucrau împreună la
al
moşia schitului. Se spune, în adresă, că Safta s-a jeluit la
protopopiat şi că avea un copil mic şi unul în pântece.
Original, semnătură.
e
al

53 1849 martie Chitanţă pentru 500 de galbeni, primiţi de la 2

9 moştenitorii răposatului Toader Ioan spătar reprezentând
n

câştiurile moşiei Hălăreşti.

io

54 1849 aprilie Adresa epitropiei moşiei târgului Bârlad către Ştefan, 2

at

8 egumenul schitului Grăjdeni, prin care îl roagă să dea

obştei locul ce l-a promis, precum şi 20 de fălci de
N

pământ.
Original, semnături.
le

55 1849 aprilie Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova prin care se aduce 2

14 la cunoştinţă egumenului de la schitul Grăjdeni
ve

cuantumul birului locuitorilor de pe moşia Grăjdeni.

Original, semnătură.
hi

56 1849 aprilie Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova către egumenul 1

Ar

18 schitului Grăjdeni, prin care i se pune în vedere să achite

suma de 80 de galbeni, pe care-i datorează banului
Anastasie Ioan.
Original, semnături.

57 1849 aprilie Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, 2

20 prin care înaintează monahului Ştefan, egumenul
schitului Grăjdeni, suma de 500 de galbeni, subvenţia
acordată m-rii Răchitoasa de clironomii răposatului

128
 Toader Ioan spătar. Roagă ca această sumă să fie predată
acelei mănăstiri.
Original, semnătură.

58 1849 aprilie Porunca Departamentului Averilor Bisericeşti, prin 2

21 care egumenul schitului Grăjdeni este înştiinţat că, în
conformitate cu rezoluţia domnului, schitul va achita
jumătate din suma de 83 de galbeni ce urmează a fi daţi
stăpânirii, deoarece schitul era aşezământ monahal

i
închinat la Sf. Munte Athos. Cealaltă jumătate din suma

ie
menţionată va fi achitată în anul următor.
Original, semnătură.

an
59 1849 iulie Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova către Isprăvnicia 2
15 din ţinutul Fălciu, prin care se solicită înapoierea unui

om
ţigan dezrobit de la moşia Grăjdeni, ţinutul Tutova, care
s-a strămutat într-un sta din ţinutul Fălciu.
Original, semnătură.

R
60 1849 iulie Jalba lui Ştefan egumenul schitului Grăjdeni către 2
29 Isprăvnicia ţinutului Tutova, prin care se plânge că

e
spătarul Iorgu Radu a abuzat oamnii care lucrau pe moşia
al
schitului, Dumbrăviţa, şi i-a alungat vitele de pe suhaturi.
Original, semnătura egumenului Ştefan.
e

61 1849 Adresa Judecătoriei ţinutului Tutova, prin care se face 2

al

septembrie cunoscut egumenului schitului Grăjdeni termenul când

2 trebuie să se prezinte cu documentele la inginerul
n

Gheorghe Filipescu, care va face despresurarea moşiei

io

Grăjdeni, proprietatea schitului, de către moşiile

Fruntişeni, a comisoaiei Marghioala Ventura, Treistiana,
at

a m-rii Floreşti, Vinderei, a vornicului Dimitrie

Cantacuzino, Vinderei zăzeşi, Brădeşti răzeşi şi Docani.
N

Original, semnături.

62 1849 Adresa Divanului Apelativ către Ştefan, egumenul 2

le

septembrie schitului Grăjdeni, privitoare la cererea acestuia de a

20 delega hotarnic pe spătarul Scarlat Herescu în locul
ve

spătarului Grigore Cuza, la alcătuirea hotarnicii moşiei

Grăjdeni. Se comunică refuzarea cererii, deoarece
hi

procesul este considerat închis.

Original, semnături.
Ar

63 1849 Jalba preotului Ştefan, nacealnicul schitului Grăjdeni, 2

septembrie către Logofeţia Dreptăţii, prin care arată că în 1844 s-a
21 ridicat planul moşiei Grăjdeni, ţinutul Tutova, de spătarul
Grigore Cuza. Acum, inginerul ţinutului, sulgerul
Gheorghe Filipescu îi cere să vină la faţa locului pentru
desăvârşirea lucrării. Se plânge că Filipescu a raportat
eronat la Divanul Apelativ detaliile hotărnicirii zisei

129
 moşii, ceea ce implică reluarea operaţiunii de hotărnicire
şi alte cheltuieli.
Original, semnătura nacealnicului Ştefan.

64 1849 Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova prin care 1

octombrie egumenul schitului Grăjdeni este anunţat că va primi
25 înapoi cei şase berbeci şi trei oi date de schitul Grăjdeni
pentru aprovizionarea armatei turceşti.
Original, semnătură.

i
ie
65 1849 Jalba preotului Ştefan, egumen al schitului Grăjdeni 1
octombrie către Divanul Apelativ, în legătură cu ridicarea planului

an
21 moşiei Grăjdeni, pentru despresurarea acesteia de moşiile
învecinate. Planul urmează a fi alcătuit de sulgerul
Gheorghe Filipescu, asistat de spătarul Gheorghe Cuza.

om
Dat fiind că, acesta din urmă nu s-a nu s-a prezentat,
egumenul roagă să fie numit în locul lui maiorul Panaite
Pavlov.

R
Original, semnătura egumenului Ştefan.

66 1849 Adresa Departamentului Averilor Bisericeşti către 2

decembrie
e
preotul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, în legătură
al
27 cu încasarea sumei de 41 de galbeni şi 32 de lei, câştiul
Sf. Dimitrie pe anul 1848 de la moşia Grăjdeni,
e
proprietatea schitului.
Original, semnătură.
al

67 1850 Adresa Divanului Apelativ prin care egumenul 1

n

ianuarie 27 schitului Grăjdeni este invitat să se prezinte cu

io

documentele necesare la delimitarea hotarelor moşiei

Grăjdeni, proprietatea schitului, ce este împresurată de
at

moşiile vecine: Fruntişeni, Vinderei, Brădeşti răzeşi şi

Treistiana. Lucrarea va fi executată de comisul Alecu
N

Baiardi. Pe verso: adresa egumenului Ştefan din 8

februarie 1850 către Judecătoria ţinutului Tutova în
aceeaşi problemă.
le

Copie.
ve

68 1850 Raportul <Judecătoriei ţinutului Tutova> către 1

februarie 26 Logofeţia Dreptăţii, prin care se aduce la cunoştinţă că
hi

planul moşiei Grăjdeni, proprietatea schitului de acolo, a

fost ridicat de inginerul Gheorghe Filipescu sluger,
Ar

arbitru fiind spătarul Grigore Cuza. Continuarea lucrării

începute de Filipescu a revenit comisului Alecu Baiardi.
Ciornă.

69 1850 martie Adresa Judecătoriei ţinutului Tutova prin care 2

28 egumenul schitului Grăjdeni este înştiinţat că văduva
medelnicerului Gheorghe Zaharia, Catinca, are un sinet
de 100 de irmilici dat de egumen.

130
 Original, semnături.

70 1850 aprilie Raportul privighetorului ocolului Târgul către 2

11 Isprăvnicia ţinutului Tutova, în legătură cu cercetarea ce
a făcut-o în conflictul dintre locuitorii satului Brădeşti şi
egumenul schitului Grăjdeni, primii fiind nevoiţi să se
strămute din pricina samavolniciilor egumenului.
Original, semnătură.

i
71 1850 mai 16 Scrisoarea lui Gheorghe Filipescu prin care 1

ie
înştiinţează pe preotul Ştefan, egumenul schitului
Grăjdeni că din poruncă domnească lucrarea începută

an
trebuie continuată de el şi nu de inginerul Baiardi.
Original, semnătura lui Gheorghe Filipescu.

om
72 1850 mai 20 Mărturie dată de locuitorii satului Grăjdeni prin care 2
adeveresc că dascălul Samoil, fiul lui Andronache Lazăr
de la schitul Grăjdeni, a avut întotdeauna o purtare

R
exemplară, ceea ce îi dă drept de a fi numit ierodiacon.
Original, amprente, pecetea satului Grăjdeni în fum.

73 1850 mai 20
e
Mărturie dată de locuitorii satului Grăjdeni prin care 2
al
atestă că dascălul Ilie, fiul lui Ioniţă Ciobanu, are bune
purtări în slujba sa, fiind astfel vrednic de primirea
harului preoţiei.
e
Original, amprente, pecetea satului Grăjdeni în fum.
al

74 1850 mai Adresa <egumenului schitului Grăjdeni> către comisia 2

n

însărcinată cu ridicarea planurilor moşiei schitului, prin

io

care arată că ridicarea de plan a moşie a fost făcută de

inginerul Filipescu, care a găsit plătit pentru acest
at

serviciu. Acum este numit cu această lucrare căminarul

Alecu Baiardi. Se cere permisiunea ca lucrarea să fie
N

continuată tot de inginerul Filipescu.

Copie.
le

75 1850 iulie Porunca Departamentului Dreptăţii către Divanul 1

13 Apelativ în legătură cu lucrările de ridicare a planurilor
ve

moşiilor din ţinutul Tutova, proprietăţi ale mănăstirilor

Frumoasa, Floreşti, Răchitoasa şi Grăjdeni. Aceste
hi

planuri au fost începute de slugerul Gheorghe Filipescu

şi continuate de inginerul Alecu baiardi.
Ar

Copie.

76 1850 Adresa Divanului Apelativ către Ştefan, egumenul 2

septembrie schitului Grăjdeni, în legătură cu hotarnica ce urmează a
20 se alcătui de inginerul Gheorghe Filipescu sulger, asupra
moşiei Grăjdeni, proprietatea schitului. Acesta este
răspunsul la jalba făcută de egumenii de la m-rile
Floreşti, Răchitoasa şi a schitului Grăjdeni la domnie prin
care solicitau schimbarea inginerului hotarnic Flipescu

131
 cu comisul Alecu Baiardi.
Original, semnături.

77 1850 Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova către egumenul 2

decembrie 2 schitului Grăjdeni, prin care pune în vedere să nu se
opună la strângerea sumei de bani, pe care locuitorii din
satul Grăjdeni o datorau serdarului Vasile Chiru.
Original, semnături.

i
ie
78 1850 Adresa protoiereului ţinutului Tutova către egumenul 2
decembrie schitului Grăjdeni, prin care îi aduce la cunoştinţă că

an
13 mergând prin ţinut a găsit biserica schitului stricată. Pe
această cale îl somează ca în termen de două luni să
execute lucrări de reparaţie asupra bisericii, pentru a se

om
putea sluji în continuare în ea.
Original, semnătura protoiereului ţinutului Tutova.

R
79 1851 Porunca Vistieriei Moldovei către Isprăvnicia 2
ianuarie 24 <ţinutului> Tecuci, prin care face cunoscut că locuitorii
birnici de pe moşia Grăjdeni, ţinutul Tutova, proprietatea

e
schitului cu acelaşi nume, au pribegit, rămânând puţini
al
locuitori care să plătească bitul şi havalelele acestora. Se
solicită trimiterea jandarmilor pentru readucerea
e
locuitorilor pe moşie.
Original, semnături.
al

80 1851 Porunca Vistieriei Moldovei către Isprăvnicia ţinutului 2

n

ianuarie 24 Fălciului, prin care se arată că un număr de locuitori

io

birnici de pe moşia Grăjdeni, ţinutul Tutova, proprietatea

schitului cu acelaşi nume, au pribegit, rămânând puţini
at

locuitori care să plătească birul şi havalelele celor fugiţi.

Se solicită aducerea înapoi pe moşie a fugarilor cu
N

ajutorul jandarmilor.
Original, semnături.
le

81 1851 Porunca Vistieriei Moldovei către Isprăvnicia ţinutului 2

ianuarie 24 Covurlui, prin care se face cunoscut că locuitorii birnici
ve

de pe moşia Grăjdeni, ţinutul Tutova, proprietatea

schitului cu acelaşi nume, au pribegit, rămânând puţini
hi

locuitori pe moşie care să plătească birul şi havalelele. Se

solicită readucerea fugarilor pe moşie cu ajutorul
Ar

jandarmilor.
Original, semnături.

82 1851 Porunca Vistieriei Moldovei către Isprăvnicia 2

ianuarie 24 ţinutuluiVaslui, prin care se face cunoscut că locuitorii
birnici de pe moşia Grăjdeni, ţinutul Tutova, proprietatea
schitului cu acelaşi nume, au pribegit, rămânând puţini
locuitori pe moşie care să plătească birul şi havalelele. Se
solicită readucerea fugarilor pe moşie cu ajutorul

132
 jandarmilor.
Original, semnături.

83 1851 Răvaş trimis egumenului schitului Grăjdeni, părintele 2

ianuarie 31 Ştefan, prin care este rugat că dea banii datoraţi ţiganilor
de la moşia Bălăneşti, care i-au făcut nişte cărămidă şi
să-i achite şi lui suma de 38 de galbeni, pentru produsele
ce i le-a dat.

i
Original, semnătură idescifrabilă.

ie
84 1851 martie Adresa Judecătoriei Tutova, prin care se aduce la 1

an
12 cunoştinţă egumenului schitului Grăjdeni să se prezinte
cu documentele la hotărnicia moşiei Grăjdeni,
proprietatea acestui schit. Lucrarea va fi efectuată de

om
inginerul Nicu Şerban Donici. Se dorea ca prin această
hotărnicie să se curme pricina de împresurarea a moşiei
Grăjdeni de către proprietari moşiilor vecine: Funtişeni,

R
Vinderei, Brădeşti răzeşi şi Andonia.
Original, semnături.

85 1851 aprilie
e
Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova referitoare la 2
al
26 datoria de bai şi de pietre de moară a egumenului
schitului Grăjdeni.
Original, semnături.
e
al

86 1851 Jalba preotului Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, 2

ianuarie 24 către Divanul Apelativ, prin care solicită amânarea
n

termenului de efectuare a hotărniciei moşiei Grăjdeni,

io

deoarece planul şi celelalte documente ale moşiei sunt la

inginerul Gheorghe Filipescu, cel care a ridicat planul
at

moşiei.
Original, semnătura egumenului Ştefan.
N

87 1851 aprilie Adresa preotului Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, 2

28 prin care aduce la cunoştinţă Divanului Apelativ că
le

sulgerul Gheorghe Florescu a fost însărcinat să ridice

planul moşiei Grăjdeni, serviciu pe care nu l-a făcut deşi
ve

a fost plătit de schit. În plus, acesta refuză să dea

documentele de proprietate ale schitului pentru această
hi

moşie.
Original, semnătura egumenului Ştefan.
Ar

88 1851 mai 23 Socotinţă încheiată de aga Costachi Pantaziolu în 2

legătură cu pricina de împresurare a moşiei Andone a m-
rii Floreşti de către moşia Grăjdeni, proprietatea schitului
cu acelaşi nume. Hotarnica moşiilor a fost făcută de
hotarnicii şi geometrii ambelor părţi, maiorul Panaite
Pavlov, aga Costache Pantazioglu, Neculai Şerban
Daviciu şi banul Ioan Fucs. Litigiul nu a fost însă
soluţionat din lisă de documente. Astfel, a fost

133
 programată o nouă înfăţişarea a părţilor.
Original, semnături.

89 1851 iunie 7 Adresa Judecătoriei ţinutului Tutova prin care se aduce 2

la cunoştinţa egumenului schitului Grăjdeni data când va
trebui să se înfăţişeze la instanţă pentru procesul pe care
îl are cu Iorgu Radu. Procesul s-a întârziat - se spune în
adresă – deoarece Iorgu Radu nu era în ţară, când s-au

i
petrecut evenimentele din martie 1848.

ie
Original, semnătură.

an
90 <1851> Scrisoarea spătarului T. Burada către preotul Ştefan, 2
iunie 16, <egumenul schitului Grăjdeni>, prin care anunţă că
Bârlad. inginerul hotarnic nu s-a prezentat să facă hotărnici. Îl

om
mai informează că va pleca la Iaşi, rugându-l să
binevoiască a-i pune la dispoziţie o trăsură.
Original, text incomplet, fila a doua lipseşte în proporţie de 75%.

R
91 1851 iulie 5 Adresa Departamentului Cultelor, către Judecătoria 1
ţinutului Tutova, în legătură cu aplicarea vechilor

e
hrisoave domneşti, în urma judecăţii ce a avut loc între
al
egumenul schitului Grăjdeni şi spătarul Iorgu Radu.
Copie.
e

92 1851 iulie 8 Jalbă către Departamentul Trebilor Dinlăuntru a lui 2

al

Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, prin care se plânge

că stolnicul Toader Dobreanu, a părăsit moşia Grăjdeni
n

după numai doi ani de zile de la arendare, deşi contractul

io

fusese încheiat pe trei ani, producând schitului o pagubă

de 200 de galbeni. Sunt menţionate şi alte nemulţumiri ce
at

le-a avut din partea fostului posesor, cu moara de vânt şi

cu acareturile de pe moşie.
N

Original, semnătura egumenului Ştefan.

93 1851 iulie Adresa <Divanului Apelativ> prin care se comunică 2

le

10 monahului Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, termenul

când trebuie să se prezinte cu documentele de proprietate
ve

a moşie Grăjdeni, la procesul de despresurare a moşiei

Brădeşti de către proprietarii moşiei Docani.
hi

Original.
Ar

94 1851 Adresa maiorului Ioan Fote, preşedintele judecătoriei 2

septembrie ţinutului Covurlui şi a banului Iordace Mălinescu,
22 preşedintele judecătoriei ţinutului Fălciu, către Ştefan,
egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi aduc la
cunoştinţă data când va trebui să se prezinte la procesul
de hotărnicie a unui loc din târgul Bârlad şi a unui alt loc
de pe moşia Dumbrăviţa, pe care o va face inginerul
Beler şi inginerul Filipescu, pentru a se soluţiona pricina
pe care o are cu spătarul Iorgu Radu.

134
 Original, semnăturile lui I. Fote şi Mălinescu.

95 1851 Scrisoarea vornicului Ianul […] 21 către preotul Ştefan, 2

noiembrie 3, egumenul schitului Grăjdeni, prin care îl anunţă că la
Bârlad. Bîrlad a venit spătarul Teodor Burada. Dacă doreşte să se
întâlnească cu el atunci să vină repede la Bârlad,
deoarece Burada va pleca, în scurt timp, la Iaşi.
Original, semnătura lui Ianul.

i
96 1851 Vechilime dată de nacealnicul schitului Grăjdeni, prin 2

ie
decembrie 5 care împuterniceşte pe Teodor Burada să reprezinte
schitul în procesele pe care acesta le are cu spătarul Iorgu

an
Radu.
Original.

om
97 1851 Scrisoarea spătarului Teodor Burada către preotul 2
decembrie Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, prin care îl anunţă
14 că pricina pe care o are egumenul cu spătarul Iorgu Radu

R
va fi cercetată la Divanul Domnesc. Îl mai vesteşte că
transmis jalbă spre a se înainta la acea instanţă dosarele
luate în această problemă la Judecătoria şi Isprăvnicia
Tutova.
e
al
Original, semnătura lui spătarului Burada.

98 1852 Scrisoarea spătarului Burada către preotul Ştefan, 2

e

ianuarie 30 egumenul schitului Grăjdeni, prin care îl pune la curent

al

cu mersul proceselor pe care le are cu spătarul Iorgu

Radu.
n

Original, semnătura spătarului Burada.

io

99 1852 Scrisoarea lui Gheorghe Filipescu către preotul Ştefan, 2

at

ianuarie 30 egumenul schitului Grăjdeni, în legătură cu acuzaţia ce i

se aduce că a ridicat planul moşiei Grăjdeni în folosul
N

schitului. Solicită eliberarea unei cărţi de blestem.

Original, semnătura lui G. Filipescu.
le

100 1850 Peci pentru căpătăier eliberat de Grigore Al. Ghica lui
ianuarie Ioan, fiul lui Grigore Huţan, din satul Grăjdeni, ţinutul
ve

Tutova.
Original, pecete octogonală în chinovar, semnătura marelui vistier şi
hi

a şefului comisiei.

101 1852 martie Scrisoarea lui Teodor Ioan căminar către egumenul 2
Ar

19, schitului Grăjdeni, prin care arată că oile pe care i le-a

Botoşani. dat în pază nu sunt slabe, cum i s-a spus iniţial de rău-
voitori. Solicită pe această cale plata iernatului pentru
oile schitului.
Original, semnătura lui Teodor Ion căminar.

21
Indescifrabil.

135
 102 1852 martie Jalba către domnie a lui Costache Sturdza, în legătură 2
21 cu conflictul dintre preotul Ştefan, egumenul schitului
Grăjdeni, şi spătarul Iorgu Radu, pentru hotarele unor
moşii. Deoarece harta moşiei Grăjdeni, din 1816, s-a
dovedit a fi greşit întocmită, Sturdza propune domnului
să numească un inginer care să alcătuiască un nou plan al
moşiei Grăjdeni.
Copie, rezoluţia domnească din 18 aprilie 1852.

i
103 1852 aprilie Răvaşul lui Teodor Ion căminar către egumenul 2

ie
7 schitului Grăjdeni, privitor la neînţelegerea pe care a
avut-o cu ciobanii schitului. Roagă pe egumen să vină la

an
faţa locului spre a lămuri situaţia.
Original, semnătura lui Teodor Ion căminar.

om
104 1852 aprilie Scrisoarea lui Gheorghe Filipescu către preotul Ştefan, 2
10 <egumenul schitului Grăjdeni>, prin care îl dojeneşte că
nu s-a prezentat la Iaşi, aşa cum a promis, unde interesele

R
sale îl reclamă. Transmite, pe această cale, egumenului
rugămintea de se veni la Iaşi în regim de urgenţă.

e
Original, semnătura lui G. Filipescu.
al
105 1852 aprilie Adresa Tribunalului Tutova către egumenul schitului 2
18 Grăjdeni, în legătură cu împresurarea moşiei Grăjdeni,
e
proprietatea schitului de către stăpânii moşiei Vinderei.
Original, semnături.
al

106 1852 aprilie Adresa Tribunalului Tutova prin care se aduce la 2

n

22 cunoştinţă egumenului schitului Grăjdeni data la care

io

trebuie să se înfăţişeze la instanţă cu documentele, pentru

judecarea pricinii de împresurare de hotar, a moşiei
at

Grăjdeni de moşia Brădeşti răzeşi.

Original, semnături.
N

107 1852 aprilie Adresa lui A. von Braun, geometrul statului, prin care 2
30 aduce la invită pe egumenul schitului Grăjdeni la faţa
le

locului, pentru a asista la delimitarea moşiilor

Dumbrăviţa şi Bârlad, pentru a se curma conflictul pe
ve

care îl are egumenul de mulţi ani cu spătarul Iorgu Radu.

Original, semnătura lui A. von Braun.
hi

108 - Omis la cotare. -

Ar

109 1852 iunie Contract prin care Iorgu Radu dă în posesie pe cinci 2
27 ani, începând de la 23 aprilie 1853 şi până la 23 aprilie
1859, lui Dimitrie Cozadini moşiile sale Obrăşeni şi
Dealu Mare din ţinutul Tutova. Posesorul i-a a plătit la
facerea contractului suma de 4500 de galbeni, urmând a
achita, după trecerea a 3 ani , suma restantă, de 1500 de
galbeni.

136
 Copie legalizată de Divanul Împlinitor la Moldovei.

110 1852 iulie 7, Adresa lui Ioan Licu, revizorul Departamentului 2

Bârlad. Averilor Bisericeşti către preotul Ştefan, egumenul
schitului Grăjdeni, prin care îi aduce la cunoştinţă că
pădurile schitului sunt defrişate şi stricate de vite,
încălcându-se, astfel, dispoziţiile legale cu privire la
protejarea pădurilor bisericeşti. Pe această cale egumenul
este somat să ia măsurile necesare pentru remedierea

i
acestei probleme. Pe verso: copia sesizării făcute

ie
revizorului de Departamentul Averilor Bisericeşti, în 15
mai 1852, prin Grigore Cuza.

an
Original, semnătura lui I. Licu.

om
111 1852 iulie 7 Porunca Departamentului Averilor Bisericeşti şi a 1
Învăţăturilor Publice către revizorul Ioan Licu, prin care i
se dă dispoziţie să permită păşunarea vitelor în pădurea
din jurul schitului Grăjdeni. Totuşi, i se pune în vedere să

R
supravegheze modul în care sunt ocrotite pădurile tinere.
Original, semnătură.

112 1852 iulie 9

e
„Act de preţăluire” întocmit de proprietarii târgului 2
al
Huşi şi candidatul Judecătoriei ţinutului Fălciu, pentru
casele şi locurile spătarului Costache Şendre din târgul
e
menţionat. Sunt prezentate hotarele şi preţurile fixate.
Original, semnături, legalizarea Judecătoriei ţinutului Fălciu, pecetea
al

Judecătoriei în fum.
n

113 1852 iulie Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova prin care 2

io

23 egumenul schitului Grăjdeni, este rugat să nu se

împotrivească la ridicarea unor ţigani dezrobiţi.
at

Original, semnătura lui G. Profirie.

N

114 1852 Zapis dat de un locuitor al moşiei Grăjdeni 2

februarie 3 egumenului de la Grăjdeni, prin care se angajează ca
plugar şi argat al schitului. Pentru aceste servicii va
le

primii 250 de lei şi va fi scutit de bir şi alte havalele.

Original, amprentă.
ve

115 1852 Adresa privighetorului ocolului Târgul prin care 2

hi

septembrie informează pe egumenul schitului Grăjdeni că vechilul

18 moşiei Obârşeni se plânge că au scăpat de pe moşia
Ar

Andonie nişte vite, care au făcut mari stricăciuni. O parte

din aceste vite au fost oprite la schitul Grăjdeni.
Egumenul este rugat să elibereze vitele, deoarece în
zilele care urmează se va face evaluarea pagubelor.
Original, semnătura privighetorului.

116 1852 Ispăşelnică făcută de vornicii şi pacinicii satelor 2

septembrie Vinderei şi Brădeşti la moşia Grăjdeni, proprietatea
28 schitului de acolo, cu prilejul evaluării pagubelor făcute

137
 de vite.
Original, peceţile satelor Vinderei, Brădeşti şi Grăjdeni în fum.

117 1852 Adresa revizorului Ioan Licu către egumenul schitului 2

octombrie Grăjdeni, prin care îi face cunoscut că, potrivit poruncilor
17 primite de la Departamenul Averilor Bisericeşti, se
opreşte cu desăvârşire tăierea pădurii Andoni,
proprietatea acelui schit. Verso: poruncă în acest sens de
Departamentul Averilor Bisericeşti.

i
Copie.

ie
118 1852 Adresa lui Ioan Licu, revizorul Departamentului 1

an
octombrie Averilor Bisericeşti, prin care îl somează pe preotul
19 Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, să înceteze tăierea
pădurii de pe moşia Andonie, proprietatea m-rii Floreşti

om
şi pe care acesta o are în posesie.
Copie.

R
119 1852 Adresa privighetorului din ocolul Târgul către 2
noiembrie 7 egumenul schitului Grăjdeni, prin care arată că s-a format
o comisie, însărcinată să oprească păşunatul şi tăiatul

e
lemnelor de pe moşiile din jurul moşiei Grăjdeni. Sunt
al
amintite numele membrilor acestei comisii.
Original, semnături.
e

120 1852 Adresa privighetorului ocolului Târgul către egumenul 2

al

decembrie 3 schitului Grăjdeni, prin care îi pune în vedere să nu mai

încalce hotarele moşiei Dealu Mare, ţinutul Tutova,
n

proprietatea spătarului Iorgu Radu.

io

Original, semnătura privighetorului.

at

121 1852 Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova 2

decembrie către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îl întreabă
N

22 dacă este de acord să ia în chezăşie pe Stan Jătar, locuitor

pe moşia schitului, acuzat de furtul unui cal.
Original, semnătura privighetorului.
le

122 1852 Adresa privighetorului ocolului Târgul către 2

ve

decembrie egumenul schitului Grăjdeni, posesorul moşiei Vinderei

23 Boiereşti, ţinutul Tutova, prin care îi pune în vedere să
hi

înceteze tăiatul lemnelor din pădurea ce se învecinează

cu moşie Dealul Roşiei a comisului Costachi Codrescu.
Ar

Original, semnătura privighetorului.

123 1852 „Izvod pentru orişice ceri trebuinţa a să scrii afară din 22
ogradă.”
Original.

124 1853 Răvaşul spătarului Teodor Burada către preotul Ştefan, 2

ianuarie 7 egumenul schitului Grăjdeni, prin care confirmă primirea
unor lucruri – nu se specifică ce anume – şi că de acum

138
 va lucra pentru „pricina ştiută a schitului”.
Original, semnătura spătarului Burada.

125 1853 Ispaşnică făcută de pacinicii satelor învecinate cu 2

ianuarie 14 moşia Grăjdeni, prin care sunt evaluate stricăciunile
făcute în fânaţul de pe moşie Grăjdeni, ţinutul Tutova, de
către boii lui Constantin Toma şi a altora.
Original, peceţi de sate în fum.

i
126 1853 Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, 2

ie
ianuarie 31 către egumenul schitului Grăjdeni, posesorul moşiei
Vinderei, privitoare la conflictul pe care acesta l-a avut

an
cu comisul Costache Codrescu de la tăierea unei păduri.
Original, semnătura privighetorului.

om
127 1853 Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, 1
ianuarie către egumenul schitului Grăjdeni prin care îi face
cunoscut că începând din primăvara anului 1754 se va

R
face „parchetaţia” pădurilor acestui schit.
Original, semnătura privighetorului.

128 1853
e
Însemnare de cantităţile de vin date locuitorilor pe 1
al
februarie 10 perioada 1850-1853.

129 1853 martie Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, 2

e

8 către egumenul schitului Grăjdeni, prin care i se repetă

al

dispoziţiile date de ocârmuire cu privire la protejarea şi

tăierea pădurilor clerului.
n

Original, semnătura privighetorului.

io

130 1853 martie Adresa privighetorului din ocolul Târgul către 1

at

23 egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi pune în vedere

să achite restul de datorie de bani comisului Alexandru
N

Braun.
Original, semnătura privighetorului.
le

131 1853 martie Răvaşul lui T. Burada către preotul Ştefan, egumenul 2
20, Iaşi. schitului Grăjdeni, prin care îl anunţă că a înaintat jalbă
ve

la Departamentul Treburilor Dinăuntru în legătură cu

samavolniciile comise de spătarul Radu asupra moşiilor
hi

schitului.
Original, semnătura lui T. Burada.
Ar

132 1853 martie Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova către egumenul 1

26 schitului Grăjdeni, prin care i se aduce la cunoştinţă că în
urma cercetării făcute de isprăvnicia ţinutului Fălciu în
târgul Huşi a fost aflat ţiganul fugit de pe moşia
Grăjdeni.
Original, semnătură.

133 1853 martie Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova către preotul 2

139
 28 Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi
înaintează copia jalbei economului Ioan Ghine, care se
plânge că a fost alungat de spătarul Iorgu Radu de pe cele
15 fălci de moşie de la Dumbrăviţa, cumpărate de la
egumen.
Original, semnătură.

134 1853 aprilie Adresa Judecătoriei ţinutului Tutova către egumenul 2

2 schitului Grăjdeni, prin care i se aduce la cunoştinţă că,

i
potrivit Divanului Apelativ, pricina pe care o are cu

ie
vorniceasa Marghioala Ventura, proprietara moşiei
Fruntişeni, care împresoară moşia Grăjdeni, proprietatea

an
schitului, va fi judecată la această judecătorie. Hotarele
vor fi fixate se serdarul Şerban Daviciu.

om
135 1853 aprilie Răvaşului spătarului T. Burada către preotul Ştefan, 2
5 egumenul moşiei Grăjdeni, prin care i se anunţă că
pentru samavolniciile spătarului (nu se menţionează cine,

R
probabil Iorgu Radu) a dat jalbă la Departamentul
Dinăuntru. Egumenul este rugat să vină la Iaşi, unde

e
trebuie să rezolve şi alte probleme ale schitului.
Original, bilingv român-grec, semnătură.
al
136 1853 aprilie Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova prin care se 2
e
28 reaminteşte egumenului schitului Grăjdeni că trebuie să
achite comisului Alexandru Braun o datorie mai veche de
al

50 de galbeni.
Original, semnătură.
n
io

137 1853 mai 19 Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova prin care se dă 2

dispoziţie schitului Grăjdeni „să îndestuleze” pe
at

economul Ioan Ghinea cu 15 fălci de pământ de pe moşia

Dumbrăviţa.
N

Original, semnătură.

138 1853 mai Adresa <egumenul schitului Grăjdeni> către 1

le

administraţia ţinutului Tutova, prin care arată că este

contestată pe nedrept originalitatea actelor prezentate de
ve

el în faţa instanţei, în procesul pe care îl are cu spătarul

Iorgu Radu.
hi

Copie.
Ar

139 1853 iunie Porunca Departamentului Dreptăţii către Judecătoria 1

13 ţinutului Tutova, prin care se arată necesitatea
soluţionării grabnice a procesului dintre schitul Grăjdeni
şi spătarul Iorgu Radu.
Copie.

140 1853 iunie Adresa <egumenul schitului Grăjdeni> prin care aduce 1
la cunoştinţă Judecătoriei ţinutului Tutova că în procesul
pe care îl are cu spătarul Iorgu Radu, l-a numit ca vechil

140
 pe spătarul T. Burada. Pe verso: copia adresei
Judecătoriei ţinutului Tutova, din 29 mai 1853, prin care
egumenul era invitat să prezinte hotarnica din 1692 şi
planul din 1816 a unei moşii, considerate a fi false.
Copie.

141 1853 iulie Jalba postelnicelului Dumitru Vărnaga către 1

11 Administraţia ţinutului Tutova, prin care reclamă pe
Toader Stahi din satul Vinderei că i-a omorât un cal. Pe

i
verso: porunca, din 1853 iulie 20, a Administraţiei

ie
ţinutului Tutova către Panaite Epure să facă cercetări.
Original, semnătura lui Dumitru Vărnaga.

an
142 1853 iulie Porunca Departamentului Dreptăţii către Judecătoria 1
13 ţinutului Tutova, prin care arată că toate procesele

om
spătarului Iorgu Radu vor fi sistate, pe perioada cât
acesta este plecat la Paris.
Copie.

R
143 1853 iulie Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, 2
24 către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi pune în

e
vedere, în conformitate cu porunca Administraţiei
al
ţinutului Tutova, să predea hotarnica din 1692 şi planul
din 1816 privind moşia Grăjdeni. Pe verso: copia
e
poruncii Administraţiei ţinutului Tutova.
Original, semnătură.
al

144 1853 august Raportul lui P. Epure către Administraţia ţinutului 2

n

9 Sucevei, în legătură cu cercetarea pe care a făcut-o la faţa

io

locului, în litigiul dintre Toader Stahi şi Dumitru

Vărnaga, pentru moartea unui cal.
at

Original, semnătura lui P. Epure.

N

145 1853 august Jalba lui Atanasie Dima către Isprăvnicia ţinutului 1
19 Tutova, prin care se plânge că preotul Ştefan, <egumenul
schitului Grăjdeni>, cu care a avut în posesie moşia
le

Grăjdeni, i-a rămas dator cu 270 galbeni şi 33.896 lei şi

32 de parale din vânzarea păpuşoiului.
ve

Copie.
hi

146 1853 august Porunca Isprăvniciei ţinutului Tutova către 1

19 privighetorul ocolului Târgul, prin care îi face cunoscut
Ar

că Aftanasie Dima s-a plâns că Ştefan, egumenul

schitului Grăjdeni i-a rămas dator cu 270 galbeni şi
33.896 şi 32 de parale de la tovărăşia moşie Grăjdeni. I
se porunceşte să facă cercetări la faţa locului.
Ciornă.

147 1853 august Adresa Departamentului Învăţăturilor Publice şi 1

20 Averilor Bisericeşti către Isprăvnicia ţinutului Tutova,
prin care se aduce la cunoştinţă ce măsuri trebuie luate la

141
 pădurile clerului, pentru a fi preîntâmpinate incendiile.
Copie.

148 1853 august Adresa Departamentului Averilor Bisericeşti şi al 2

20 Învăţăturilor Publice către Isprăvnicia ţinutului Tutova,
în legătură cu măsurile ce ar trebui luate de prevenire a
incendiilor la pădurile aflate în posesia clerului.
Copie.

i
149 1853 august Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova către egumenul 1

ie
22 schitului Grăjdeni, prin care îi pune în vedere să achite
logofătului Anastasie Başotă suma de 100 de galbeni,

an
restul datoriei ce o avea faţă de logofăt. Pe verso: sinetul
dat de egumenul schitului Grăjdeni, al 13 martie 1853, la
mâna hatmanului Anastasie Başotă, pentru suma de 300

om
de galbeni.
Original, semnătură.

R
150 1853 august Jalba <egumenul schitului Grăjdeni> către Isprăvnicia 2
22 ţinutului Tutova, prin care arată că, în mod nejustificat,
este acuzat că a rămas dator cu 270 de galbeni lui

e
Aftanasie Dima de la tovărăşia moşiei Grăjdeni.
al
Ciornă.

151 1853 august Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, 2

e

23 către Aftanasie Dima, prin care i se pune în vedere să

al

părăsească casele pe care le ocupă, deoarece a fost

reclamat de egumenul schitului Grăjdeni, că le ocupă în
n

mod ilegal. Pe verso: copia ordinului trimis în acest sens

io

de Isprăvnicia ţinutului Tutova.

Original, semnătură.
at

152 1853 august Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, 2

N

25 către egumenul schitului Grăjdeni, prin care se arată că

Afatanasie Dima a solicitat Isprăvniciei ţinutale ca să-l
oblige să-i achite datoria de bani. În cazul în care
le

egumenul refuză, Aftanasie solicită Isprăvniciei să pună

sechestru pe moşia Grăjdeni, proprietatea schitului.
ve

Original, semnătura privighetorului.

hi

153 1853 august Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutoba prin care 1

26 egumenul schitului Grăjdeni, în legătură cu măsurile care
Ar

trebuie luate pentru prevenire incendiilor la pădurile de

pe moşia Grăjdeni. Se solicită răspuns scris.
Original, semnături.

154 1853 Porunca revizorului Departamentului bisericesc 2

septembrie trimisă pădurarului de pe moşia schitului Grăjdeni, prin
23 care este anunţat că trebuie să furnizeze lemne pentru
facerea din nou a heiurilor staţiei de poştă Popeni. Pe
verso: copie de pe „statul lămuritoriu de câtimea

142
 heiurilor ci trebuie la posta din nou înfiinţată la Popeni în
ce mărime şi ce materiale trebuie” - scris de I. Licu.
Original, semnătura lui I. Licu.

155 1853 Adresa revizorului Ioan Licu către vechilul moşiei 2

septembrie Grăjdeni, ţinutul Tutova, prin care îi face cunoscut că, în
23 conformitate cu dispoziţiile date de Departamentul
Averilor Bisericeşti, trebuie să furnizeze de la pădurea
moşiei materiale pentru construirea heiurilor poştei

i
Popeni. Pe verso: copia de pe catastiful „lămuritoriu de

ie
câtimea heiurilor ce trebuie la posta Popeni din nou
înfiinţată în ce mărime şi ce materiale trebuieşte”.

an
Original, semnătura lui I. Licu.

156 1853 Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova către egumenul 1

om
septembrie schitului Grăjdeni, prin care i se aduce la cunoştinţă că
31 este obligat să livreze magaziei ostăşeşti din Tecuci o
cantitate de 65 de stânjeni de lemne de esenţă bună.

R
Original, semnătură.

157 1853 Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova către egumenul 2

septembrie
e
m-rii Golia, prin care îi pune în vedere să dea dispoziţii
al
24 schitului Grăjdeni ca să predea cantitatea de cherestea
necesară la construirea staţiei de poştă la Popeni.
Original, semnătură.
e
al

158 1853 Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, 2

septembrie către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi înaintează
n

29 copia sinetului de 100 de galbeni, sumă ce o

io

împrumutase de la hatmanul Anastase Başotă.

Original, semnătură.
at

159 1853 Porunca Isprăvniciei ţinutului Tutova prin care se 2

N

septembrie pune în vedere privighetorului ocolului Târgul, ţinutul

31 Tutova, să ridice sechestrul pus pe produsele moşiei
Grăjdeni, din cauza pricinii dintre egumenul schitului din
le

localitate şi Aftanasie Dima.

Original, semnătură.
ve

160 1853 Porunca privighetorului ocolului Târgul către pristavul 1

hi

septembrie pădurii Grăjdeni, prin care îi trimite o copie a

instrucţiunii privitoare la paza pădurilor şi măsurile de
Ar

preîntâmpinare a incendiilor.
Original, semnătură.

161 1853 Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova către egumenul 1

octombrie 2 schitului Grăjdeni, prin care se înştiinţează că la 25
octombrie trebuie să se prezinte la sediul isprăvniciei,
dată în care va avea loc cercetarea pricinii pe care o are
cu Ghorghe Ciupescu, pentru o datorie de 4000 de lei.

143
 Original, semnătură.

162 1853 Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova către egumenul 2

octombrie schitului Grăjdeni, în legătură cu refacerea unei chitanţe
19 pentru 1156 puduri de fân, furnizate armatei ruse de
locuitorii moşiei Grăjdeni.
Original, semnătură.

163 1853 Adresa epitropului moşiei târgului Bârlad către 2

i
octombrie egumenul schitului Grăjdeni, prin care îl roagă să achite

ie
20 datoria de 2000 lei, până la 22 octombrie 1853, în caz
contrat se va adresa instanţelor judecătoreşti.

an
Original, semnături.

164 1853 Adresa privighetorului ocolului Târgul către egumenul 2

om
octombrie schitului Grăjdeni, prin care se înaintează o copie de pe
26 opisul domnesc din 24 septembrie 1853, relativ la
măsurile ce trebuie luate pentru protejarea pădurilor

R
clerului. Pe verso: copia opisului domnesc.
Original, semnătura privighetorului.

165 1853
e
Adresa isprăvniciei ţinutului Tutova către monahul 1
al
decembrie Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, prin care îl invită să
29 vină la această isprăvnicie în vederea lichidării datoriei
de 4000 de lei, pe care o are egumenul la Gheorghe
e

Cepescu.
al

Original, semnătură.
n

166 1853 Porunca Isprăvniciei ţinutului Tutova către vornicul 2

io

octombrie 2 satului Grăjdeni, prin care îi pune în vedere să aducă la

Bârlad cinci căruţe de paie bune de la moşia Grăjdeni,
at

proprietatea schitului cu acelaşi nume, pentru spitalului

militar.
N

Original, semnătură.

167 1853 Adresa privighetorului din ocolul Târgul către 2

le

noiembrie 9 egumenul schitului Grăjdeni, prin care îl roagă să

furnizeze o cantitate de cherestea necesară construcţiei
ve

grajdului Popeni.
Original, semnătura privighetorului.
hi

168 1853 Adresa privighetorului ocolului Târgul către egumenul 2

noiembrie schitului Grăjdeni, prin care îi pune în vedere să predea
Ar

23 20 de scânduri, 300 de nuiele şi opt căpriori, materiale

necesare la repararea poştei Popeni.
Original, semnătură.

169 1853 Condica veniturilor şi cheltuielilor moşiei Vinderei, 53

proprietatea schitului Grăjdeni, pe anul 1853.
Original.

144
 170 <1853> Adresa <Isprăvniciei ţinutului Tutova> către 1
judecătoria locală prin care întreabă de ce nu s-a judecat
încă procesul dintre egumenul schitului Grăjdeni şi
răzeşii din Docani. Egumenul s-a jeluit că răzeşii au
împresurat moşia Grăjdeni.
Ciornă.

171 <1853> Mărturie dată de locuitorii satului Vinderei Boiereşti, 1

ţinutul Tutova, în legătură cu moartea unui cal al

i
postelnicului Constantin Vănaga de către Toader Stahi.

ie
Original, pecetea satului Vinderei.

an
172 <1853> Protest înaintat de egumenul schitului Grăjdeni către 2
Judecătoria ţinutului Tutova, în legătură cu acuzarea de
falsificare a hotarnicei din 1692 şi a planului moşiei

om
Grăjdeni din 1816.
Ciornă.

R
173 <1853> Porunca Departamentului Dinăuntru către isprăvnicia 1
ţinutului Tutova în legătură cu pricina dintre spatarul
Iorgu Radu şi supusul rus Dimitrie Cazasma, primul

e
luând de la cel de-al doilea, în mod samavolnic, produse
al
cerealiere. Se dispune ca Iorgu Radu să-i plătească
păgubaşului suma de 96.812 lei şi 14 parale.
Copie.
e
al

174 <1853> Adresa <egumenului schitului Grăjdeni> către Ioan 1

Licu, revizorul Departamentului Averilor Bisericeşti,
n

prin care anunţă că dispoziţiile cu privire la protejarea

io

pădurilor clerului au fost respectate. Nu a tăiat lemne din

pădurea schitului pentru negoţ, ci numai în baza
at

ordinelor emise de autorităţi pentru aprovizionarea

armatei ruse.
N

Copie.

175 <1853> Adresa unei persoane către privighetorul ocolului 1

le

Târgul, prin care arată că a oprit doi oameni de la

serdarul Ghiţă şi-i va elibera numai atunci când acesta îşi
ve

va achita datoria de 140 de lei.

Original, semnătură indescifrabilă.
hi

176 1854 Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, 2

Ar

ianuarie 5 către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi pune în

vedere să predea 15 stânjeni de lemne de foc la Bârlad
pentru armata rusă. Pentru transport i se pune la
dispoziţie care de către privighetorul.
Original, semnătura privighetorului.

177 1854 Zapis prin care Ioan Huţanu se angajează bucătar cu 1

ianuarie 15 leafă de 336 de lei, la preotul Ştefan, egumenul schitului
Grăjdeni. Sunt menţionate condiţiile contractului.

145
 Original, pecetea satului Grăjdeni.

178 1854 Adresa privighetorului ocolului Târgul prin care 2

ianuarie 17 înaintează egumenului schitului Grăjdeni, în copie
porunca Isprăvniciei ţinutului Tutova în legătură cu
regimul pădurilor clerului. Pe verso: copia poruncii de
mai sus.
Original, semnătura privighetorului.

i
179 1854 Răvaşul lui Codreanu către monahul Ştefan egumenul

ie
ianuarie 29 schitului Grăjdeni, prin care se roagă să-i înapoieze
locuitorii fugiţi pe moşie sa.

an
Original.

180 1854 Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova către preotul 1

om
februarie 22 Ştefan egumenul schitului Grăjdeni, prin care îl dojeneşte
pentru faptul că nu s-a prezentat la nici un termen de
judecată, pentru lichidarea conflictului ce-l are cu

R
Gheorghe Ciupescu şi că a rămas dator cu 2250 de lei.
Original, semnătură.

181 1854
e
Adresa privighetorului ocolului Târgul prin care roagă 2
al
februarie 24 pe egumenul schitului Grăjdeni să pună la dispoziţie un
topoarele necesare la tăiere lemnelor pentru
aprovizionarea armatei ruse.
e
Original, semnătura privighetorului.
al

182 1854 Porunca privighetorului din ocolul Pereschiv către 2

n

februarie 24 postelnicul Ioniţă Negruţ, prin care îi face cunoscut că

io

Ioan Licu, revizorul departamentului bisericesc, a dispus

ca cei 20 de stânjeni de lemne ce trebuiau tăiate din
at

pădurea m-rii Adam şi transportate la Galaţi pentru

trebuinţa armatei ruse, să se taie din pădurea Grăjdeni,
N

ocolul Târgul, ţinutul Tutova.

Copie.
le

183 1854 Răvaşul lui Ştefan <egumenul schitului Grăjdeni> 2

februarie 26 către „cuconu Costachi” în care se vorbeşte de tăierea
ve

lemnelor din pădurea schitului şi poruncile date de

Isprăvnicia ţinutului Tutova în acest sens.
hi

Original, semnătura egumenului Ştefan.

184 1854 martie Porunca Isprăvniciei <ţinutului Tutova> către 1

Ar

4 <privighetorul ocolului Târgul> în legătură cu regimul

pădurilor clerului. Se spune că vor fi lăsaţi în picioare
copacii tineri şi drepţi, pentru sămânţă.
Copie.

185 1854 martie Adresa privighetorului ocolului Târgul către egumenul 1

11 schitului Grăjdeni, în legătură cu dispoziţiile date
isprăvniciei relativ la lăsarea copacilor de sămânţă din

146
 pădurea Schitului.
Original, semnătura privighetorului.

186 1854 martie Porunca privighetorului ocolului Târgul către pădurarii 2

14 de pe moşia Grăjdeni, ţinutul Tutova, prin care le dispune
ca din pădurea de pe această moşie să fie tăiate lemne. Se
trage atenţia, printre altele, să fie lăsaţi şi copaci de
sămânţă dintre acei tineri şi drepţi.
Original, semnătura privighetorului.

i
ie
187 1854 martie Chezăşie dată de Gheorghe Nicolau pentru trei 2
20 locuitori arestaţi de privighetorul ocolului Târgul, pentru

an
faptul că au ascuns nişte bani de la vânzarea pădurii de
pe moşia Vinderei, proprietatea schitului Grăjdeni.
Original, semnătura lui Gheroghe Nicoalu.

om
188 1854 martie Adresa <privighetorului ocolului Târgul> prin care 2
21 invită pe egumenul schitului Grăjdeni să-şi formuleze

R
pretenţiile în legătură cu dosirea banilor de Toader şi
Grigore Pascal la vânzarea unor păduri de pe moşia
Vinderei Boiereşti ce o ţine în posesie.
Original.
e
al
189 1854 martie Adresa privighetorului ocolului Târgul prin care îl 2
22 anunţă pe egumenul schitului Grăjdeni că a trimis un
e

număr de care pentru transportarea a 13 stânjeni lemne

al

de foc de la moşia Grăjdeni la Galaţi, necesare armatei

ruse.
n

Original, semnătura privighetorului.

io

190 1854 martie Adeverinţă dată pentru primirea unei sume de bani, 1
at

22 prin intermediul privighetorului ocolului Târgul, de la

postelnicul Dumitru Vănaga, din banii sustraşi de acesta
N

la vânzarea pădurii Vinderei.

Original.
le

191 1854 aprilie Adresa Judecătoriei ţinutului Tutova către Isprăvnicia 1

3 locală, prin care dă lămuriri în privinţa pricinii dintre
ve

egumenul schitului Grăjdeni şi Gheorghe Cepescu pentru

2250 lei şi pentru preţul a 25 de fălci de loc arabil, pe
hi

care primul îl datorează celui de-al doilea.

Copie.
Ar

192 1854 aprilie Adresa Judecătoriei ţinutului Tutova către Isprăvnicia 2

3 ţinutală, în legătură cu cercetarea pricinii dintre
egumenul schitului Grăjdeni şi Gheroghe Ciupescu
pentru suma de 2250 de lei.
Copie.

193 1854 aprilie Adresa privighetorului din ocolul Târgul prin care
5 pune în vedere egumenului schitului Grăjdeni, posesorul 2

147
 moşiei Vinderei Boiereşti, ţinutul Tutova, prin care îi
pune în vedere să înceteze cu tăiatul lemnelor din
pădurea ce se învecinează cu moşia Dealul Roşiei a
comisului Costache Codrescu.
Original, semnătura privighetorului.

194 1854 aprilie Adresa Isprăvniciei ţinutului Iaşi către egumenul 1

6 schitului Grăjdeni, prin care îi pune în vedere să-i achite
lui Gheroghe Ciupescu suma de 2250, preţul a 25 fălci

i
loc de arat.

ie
Original.

an
195 1854 aprilie Adresa epitropiei moşiei târgului Bârlad către 2
7 egumenul schitului Grăjdeni, prin care se roagă să achite

om
datoria de 2000 de lei, cu dobânda aferentă.
Original, semnături.

196 1854 aprilie Adresa candidatului <Judecătoriei ţinutului Tutova> 1

R
19 către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îl
înştiinţează că este nevoie de prezenţa lui la cercetarea

e
pricinii dintre schit şi m-re Floreşti, pentru împresurarea
făcută la moşia Grăjdeni proprietatea schitului.
al
Original.
e
197 1854 aprilie Adresa privighetorului din ocolul Târgul, ţinutul 1
al

15 Tutova, prin care pune în vedere egumenului schitului

Grăjdeni să achite în regim de urgenţă suma de 3375
n

datoraţi lui Gheorghe Ciupescu din târgul Bârlad.

Original.
io

198 1854 aprilie Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, 2

at

20 către egumenul schitului Grîjdeni, posesorul moşiei

Vinderei Boiereşti, prin care îi pune în vedere să dea via
N

înapoi preotului Alexa, pe care a luat-o ilegal.

Original.
le

199 1854 mai 10 Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova către preotul 1

ve

Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi face

cunoscut să achite suma de 2000, epitropiei moşiei
târgului Bârlad, pe care îi datora, din anul 1850.
hi

Original.
Ar

200 1854 mai 11 Adresa privighetorului din ocolul Târgul către 1

egumenul schitului Grăjdeni prin care îi mai pune în
vedere, încă odată, să achite lui Gheorghe Ciupescu, din
târgul Bârlad, suma de 3375.
Original, semnături.

201 1854 mai 12 Adresa privighetorului ocolului Târgul către egumenul 1

schitului Grăjdeni, prin care îi face cunoscut că a angajat

148
 pe moşia Grăjdeni un vătav, care a fugit de la moşia
serdarului Vasile Chiru.
Original, semnătura privighetorului.

202 1854 mai 15 Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova prin care pune în 1
vedere egumenului schitului Grăjdeni să achite lui
Gheorghe Ciupescu suma de bani pe care o datorează de
mai mult timp, în valoare de 2280 lei.
Original.

i
ie
203 1854 mai 19 Înscris dat de Toader şi Dumitru Vănaga, prin care 2

an
recunosc că au ascuns suma de 752 de lei, la tăierea
pădurii de pe moşia Vinderei Boiereşti, dată în posesie
egumenului schitului Grăjdeni. Dat fiindcă nu aveau bani

om
pentru a despăgubi pe egumen cei doi îi dau acestuia o
turmă de oi în valoare de 752 de lei.
Original, amprentele lui Dumitru şi Toader Vănaga. Întărirea
pasnicilor satului Vinderei Boiereşti şi a privighetorului ocolului

R
Târgul.

204 1854 mai 19 Înscris dat de Grigore Pascal din satul Vinderei 1

e
Boiereşti, ţinutul Tutova, prin care recunoaşte că a
al
ascuns o parte din banii obţinuţi de pe urma tăierii
pădurii de pe moşia Vinderei Boiereşti, care se afla în
e
posesia preotului Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni.
Original, amprenta lui Grigore Pascal. Sunt menţionate numele
al

martorilor, fără ca aceştia să-şi pună amprenta sau să semneze:

Vasile Miron şiGrigore Roş. Întărirea pasnicilor satului Vinderei
n

Boiereşti şi a privighetorului ocolului Târgul.

io

205 1854 mai 29 Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, 1

prin care îl avertizează pe egumenul schitului Grăjdeni să
at

achite imediat suma de 2000 de lei, ce o datora epitropiei

moşiei târgului Bârlad.
N

Original, semnătura privighetorului.

le

206 1854 iunie Adresa Judecătoriei ţinutului Tutova către preotul 1

18 Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, în legătură cu
ve

pricina dintre acest schit şi răzeşii moşiei Brădeşti, care

au împresurat hotarele moşiei Grăjdeni, proprietatea
acestui schit.
hi

Original.
Ar

207 1854 iunie Scrisoarea lui G. Filipescu către preotul Ştefan, 2

27 egumenul schitului Grăjdeni, prin care îl anunţă că a
primit scrisoarea sa şi o alta către Dimitrache Bibiri şi
jalba lui Bibiri către Departamentul Dinăuntru. Spune că
nu a luat bani pe fân. A luat însă banii pe cei 100 de
stânjeni de lemne, cu preţul de opt carboave de stânjen.
Original, semnătura lui G. Filipescu.

149
 208 1854 iunie Adresa privighetorului din ocolul Târgul către 1
30 egumenul schitului Grăjdeni, prin care îl atenţionează să
achite numaidecât lui Gheorghe Ciupescu banii pe care îi
datorează.
Original, semnătura privighetorului.

209 1854 iulie 1 Adresa Judecătoriei ţinutului Tutova către preotul 1

Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi fixează
un nou termen de înfăţişare în procesul pe care îl are, în

i
chestiunea împresurării moşiei Grăjdeni de către moşia

ie
Andonia a m-rii Floreşti.

an
Original.

210 1854 iulie Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova către egumenul 1

om
12 schitului Grăjdeni, prin care îi pune în vedere să
plătească lui A. Dima, partenerul său al posesia unei
moşii, suma de 33.896 lei şi 32 de parale. În cazul în care
nu are bani, este sfătuit să vândă produsele de pe acea

R
moşie.
Original.

e
211 1854 iulie
al
Adeverinţă dată de vornicelul satului Brădeşti, tinutul 1
22 Tutova, prin care atestă că a primit de la preotul Ştefan.
Egumenul schitului Grăjdeni, banii birului pe sfertul al
e
treilea, pentru trei locuitori birnici.
al

Original.
n

212 1854 august Adresa candidatului Judecătoriei ţinutului Tutova către 1

27 preotul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, prin care îl
io

invită să vină la faţa locului când se alcătuieşte hotarnica

moşiei Docani de către geometrul Calistrat Sferdoschi
at

având în vedere că această moşie se învecinează cu

moşia Grăjdeni.
N

Original.
le

213 1854 Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova către egumenul 1

septembrie schitului Grăjdeni, prin care îl invită să vină la
ve

5 isprăvnicie, pentru soluţionarea diferendului pe care îl

are cu Aftanasie Dima, pentru o datorie bănească.
Original.
hi
Ar

214 1854 Porunca privighetorului din ocolul Târgul către 1

septembrie vornicii şi pasnicii satului Grăjdeni, prin care le face
14 cunoscut că un număr de cai ai locuitorilor din satul
Fruntişeni au intrat pe moşia Grăjdeni unde au cauzat
pagube la păpuşoi. Aceştia sunt trimişi la faţa locului
pentru a evalua pagubele.
Original, semnătura privighetorului.

215 1854 Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, 2

150
 septembrie către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi arată că
14 locuitorii satului Grăjdeni se plâng că sunt încărcaţi cu
birul a doi locuitori, pe care i-a luat egumenul.
Original, semnătura privighetorului.

216 1854 Adresa privighetorului din ocolul Târgul, ţinutul 2

septembrie Tutova, către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îl
16 avertizează să scoată păpuşoii săi şi ai lui Aftanasie Dima
din „coşerile” de rezervă din satul Grăjdeni.

i
Original, semnătura privighetorului.

ie
an
217 1854 Adresa Judecătoriei ţinutului Tutova către preotul 1
septembrie Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi face
16 cunoscută data la care trebuie să se prezinte cu actele

om
respective pentru cercetarea împresurării făcute moşiei
Grăjdeni de către moşia Andonia, proprietatea m-rii
Floreşti.
Original.

R
218 1854 Adresa Judecătoriei ţinutului Tutova către egumenul 1
septembrie
e
schitului Grăjdeni, prin care îi aduce la cunoştinţă că
16
al
dacă nu se va prezenta la termenul indicat pentru
judecarea împresurării pe care o suferă satul Grăjdeni din
partea moşiei Vinderei, procesul se va închide.
e
Original.
al

219 1854 Porunca Departamentului Drptăţii către Judecătoria 1

n

septembrie ţinutului Tutova, în legătură cu aplicarea poruncii

20 domneşti privind curmarea procesului dintre egumenul
io

schitului Grăjdeni şi spătarul Iorgu Radu. Pe verso se află

copia adresei Secretariatului de Stat către Departamentul
at

Dreptăţii pprivitoare la această pricină.

Copie.
N

220 1854 Adresa Privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, 1

le

septembrie către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi face

20 cunoscut că are drept la 11 liuzi, dintre care şapte
ve

dezrobiţi, după numărul birnicilor de pe moşie.

Original, semnătura privighetorului.
hi

221 1854 Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova către egumenul 1

septembrie schitului Grăjdeni, prin care îi face cunoscut să se
Ar

28 prezinte la această isprăvnicie cu dovezile ce le are

pentru soluţionarea pretenţiei băneşti pe care o are
Aftanasie Dima asupra egumenului.
Original.

222 1854 Adresa epitropiei moşiei târgului Bârlad către preotul 1

septembrie Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi face
30 cunoscut că pentru a fixa hotarele locurilor ce le are m-

151
 rea Răchitoasa în acest târg, este nevoie ca şi el să aducă
documentele pe care le are, deoarece aceste locuri sunt
ocupate în mod abuziv de unele persoane, care susţin cu
tărie că sunt ale lor.
Original.

223 1854 Adresa dată de privighetorul ocolului Târgul schitului 1

octombrie 5 Grăjdeni, proprietatea m-rii Golia, pentru primirea a 800
de pari şi 6000 de nuiele, necesare la construirea

i
grajdului pentru caii armatei austriece.

ie
Original, semnătura privighetorului şi pecetea ocolului Târgul în
fum.

an
224 1854 Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova către egumenul 1
octombrie 7 schitului Grăjdeni, prin care îi pune în vedere să achite

om
imediat suma se 200 de galbeni cu a lor dobândă, sumă
ce o datorează Anei Zalinschina.
Original, semnătura privighetorului şi pecetea ocolului Târgul în

R
fum.

225 1854 Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, 2

octombrie
e
către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi face
al
14 cunoscut să scoată păpuşoii pe care i-a depozitat în
coşurile de rezervă ale satului Grăjdeni, deoarece este
ilegal.
e
Original, semnătura privighetorului.
al

226 1854 Adresa Iasprăvniciei ţinutului Tutova prin care 2

n

octombrie egumenul schitului Grăjdeni este somat să plătească

io

18 dobânda de 198 de lei şi 60 de irmilici, pentru suma ce a

împrumutat-o de la şetrarul Gheorghe Zaharia.
at

Original.
N

227 1854 Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova către egumenul 2

octombrie schitului Grăjdeni, prin care îl invită să se prezinte la
19 această isprăvnicie, pentru a se face cercetările în
le

legătură cu suma de bani pe care o datoreză egumenul lui

Gheorghe Ciupescu,
ve

Original.
hi

228 1854 Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, 1

octombrie către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îl invită să
Ar

23 se prezinte la Isprăvnicia ţinutului Tutova, unde se va

cerceta reclamaţia sa în legătură cu deschiderea unor
crâşme de răzeşii din satul Vinderei.
Original, semnătura privighetorului.

229 1854 Adresa Judecătoriei ţinutului Tutova către preotul 2

octombrie Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, prin care i se aduce
29 la cunoştinţă termenul de prezentare în faţa instanţei în
pricina pe care o are cu m-rea Floreşti, pentru încălcarea

152
 hotarelor moşiei Grăjdeni dinspre satul Andonia.
Original.

230 1854 Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova prin care 1

noiembrie 5 egumenului schitului Grăjdeni i se comunică dată la care
trebuie să se înfăţişeze la isprăvnicie pentru a participa la
procesul pe care îl are cu Gheorghe Ciupescu, pentru o
datorie bănească.
Original.

i
ie
231 1854 Adresa Privighetorului ocolului Târgul către egumenul 2

an
noiembrie schitului Grăjdeni, prin care îi face cunoscut că este
10 obligat să trimită la Bârlad un stog de fân şi 10 chile orz,
pentru hrana cailor armatei turceşti.

om
Original, semnătura privighetorului.

232 1854 Chitanţă dată egumenului schitului Grăjdeni de către 1

noiembrie privighetorul ocolului Târgul, prin care confirmă

R
10 primirea unui stog de fân şi opt chile de orz hrana cailor
armatei turceşti.

e
Original, pecetea ocolului Târgul în fum, semnătura privighetorului.
al
233 1854 Adresa privighetorului ocolului Târgul prin care face 2
noiembrie cunoscut egumenului schitului Grăjdeni, să livreze 96 de
e
22 mături şi material lemnoase, din pădurile schitului,
necesare grajdurilor armatei austriece.
al

Original, semnătura privighetorului.

n

234 1854 august Adresa privighetorului din ocolul Târgul prin care îl 1
io

15 dojeneşte pe egumenul schitului Grăjdeni, pentru că nu s-

a prezentat la termenul fixat pentru judecarea pricinii pe
at

care o are cu Gheorghe Ciupesxcu pentru o datorie

bănească de 3375 de lei.
N

Original, semnătura privighetorului.

235 <1854> Vechilime prin care preotul Ştefan, egumenusl 1

le

schitului Grăjdeni, îl împuterniceşte pe slugerul

Gheorghe Filipescu să-i apere interesele în procesul ce-l
ve

are cu casa răposatului Costache Lazu, pentru o datorie

de nouă galbeni.
hi

Ciornă.
Ar

236 <1854> Jalba egumenului schitului Grăjdeni către Divanul

Apelativ şi către Divanul de Întărituri, prin care se plânge 1
că moşia Grăjdeni este împresurată de moşia Fruntişeni,
ţinutul Tutova, proprietatea vornicesei Margioala
Ventura. Pe verso se găseşte adresa egumenului către
vornicia de aprozi pentru nouă galbeni pe care trebuie să-
i ia de la Costache Lazu.
Original.

153
 237 Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova 2
1855 prin care dojeneşte pe egumenul schitului Grăjdeni,
ianuarie 4 pentru faptul că a vândut o parte din pădurea schitului,
încălcând astfel dispoziţiile ocârmuirii privitoare la
protejarea pădurilor clerului.
Original, semnătura privighetorului.

238 1855 Adresa privighetorului ocolului Târgul prin care îi 2

ianuarie 7 atrage atenţia egumenului schitului Grăjdeni că s-a

i
împlinit sorocul până când trebuia să achite epitropiei

ie
târgului Bârlad, suma de 2000 de lei, pentru o moşie.
Original, semnătura privighetorului.

an
239 1855 Adresa privighetorului ocolului Târgul către 1
ianuarie 11 Isprăvnicia ţinutului Tutova, în legătură cu jalba

om
vechilului moşiei Dealul Mare, prin care se plânge că
vechilul moşiei Grăjdeni i-a oprit doi boi, ce ar fi păscut
pe această moşie.

R
Original, semnătura privighetorului.

240 1855 Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, 1

ianuarie 13
e
prin care egumenul schitului Grăjdeni este anunţat că
al
protestul său împotriva răzeşilor de pe moşia Vinderei,
care au deschis mai multe crâşme, a fost soluţionat
e
favorabil; crâşmele vor fi închise.
Original, semnătura privighetorului.
al

241 1855 Adresa privighetorului din ocolul Târgul, ţinutul 2

n

ianuarie 16 Tutova, către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi

io

înaintează în copie porunca Isprăvniciei ţinutului Tutova

de a înceta defrişarea pădurii schitului. Pe verso se află
at

copia poruncii isprăvniciei.

Original, semnătura privighetorului.
N

242 1855 Porunca Departamentului Averilor Bisericeşti şi a 2

ianuarie 17 Învăţăturilor Publice către arhimandritul Meletie,
le

egumenul m-rii Golia, prin care se solicită livrarea a 200

de stâlpi din pădurea schitului Grăjdeni, necesari la
ve

construirea liniei electro-telegrafice Iaşi-Galaţi, care

trecea prin Vaslui, Bârlad şi Tecuci.
hi

Copie.
Ar

243 1855 Adresa protopopiatului prin care egumenului schitului 2

ianuarie 19 Grăjdeni i se cere să trimită la protopopiat o listă cu
numele şi prenumele călugărilor de la schitul pe care îl
conduce.
Original.

244 1855 Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, 2

ianuarie 20 prin care anunţă pe egumenul schitulzui Grăjdeni de
formarea comisiei însărcinate cu cercetarea litigiului pe

154
 care îl are cu comisul Costache Codrescu pentru
abuzurile făcute de acesta la moşia Roşia.
Original, semnătura privighetorului.

245 1855 Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova prin care se pune 1

ianuarie 22 în vedere egumenului schitului Grăjdeni ca în ziua de 24
ianuarie 1855 să se prezinte la Isprăvnicie, pentru a fi
soluţionată pretenţia de bani pe care o are Atanasie Dima
asupra sa.

i
Original.

ie
246 1855 Adresa privighetorului din ocolul Târgul către 2

an
ianuarie 23 egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi pune în vedere
să achite suma de 3375 de lei lui Gheorghe Ciupescu, în
caz contrar se va pune sechestru pe averea sa.

om
Original, semnătura privighetorului.

247 1855 Adresa Judecătoriei ţinutului Tutova către monahul 1

R
ianuarie 31 Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi face
cunoscut termenul la care să se prezinte cu actele
necesare, pentru cercetarea pricinii ce o are schitul cu m-

e
rea Floreşti, care a încălcat hotarele moşiei Grăjdeni.
al
Original.

248 1855 Adeverinţă dată de comisia moşiei târgului Bârlad prin 1

e

ianuarie 31 care arată că preotul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni,

al

şi-a achitat vechea datorie de 2000 de lei. Se precizează

că egumenul nu a primit sinetul, deoarece acesta este
n

închis într-o ladă de fier încuiată la care membrii

io

comisiei nu au acces.
Original, pecetea târgului Bârlad în fum, semnătură.
at

249 1855 Porunca Isprăvniciei ţinutului Tutova prin care 1

N

februarie 7 privighetorul ocolului Târgul, ţinutul Tutova, este

însărcinat să oblige pe egumenul schitului Grăjdeni să-i
plătească şetrarului Sandu Bonciu, taxa „progonului” şi 8
le

galbeni, indemnizaţia pe opt zile a acestuia în calitate de

revizor. Acesta s-a deplasat la Grăjdeni pentru a a cerceta
ve

pricina de bani dintre schitul Grăjdeni şi Gheorghe

Ciupescu.
hi

Copie.
Ar

250 1855 Adresa isprăvniciei ţinutului Tutova prin care 1

februarie 11 egumenul schitului Grăjdeni este înştiinţat că la 5 martie
1855 va trebui să se prezinte la isprăvnicie, cu dovezile
pe care le are, pentru a fi judecată pricina de bani pe care
o are cu Atanasie Dima.
Original.

251 1855 Adresa Isprăniciei ţinutului Tutova prin care 1

februarie 13 egumenul schitului Grăjdeni este informat că, în

155
 conformitate cu ordinul Departamentului Dinlăuntru, este
obligat să achite, împreună cu Dimitrie Cerchez, banii
pentru câştiul moşiei Voineşti.
Original.

252 1855 Adresa privighetorului ocolului Târgul prin care îl 1

februarie 13 somează pe egumenul schitului Grăjdeni să achite
şetrarului Sandu Bonciu banii care i se cuvin în urma
cercetărilor pe care le-a făcut la Grăjdeni, în calitate de

i
revizor, asupra pricinii de bani dintre egumen şi

ie
Gheorghe Ciupescu.
Original, semnătura privighetorului.

an
253 1855 Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, 1
februarie 20 prin care se atrage atenţia egumenului schitului Grăjdeni

om
să înceteze a mai tăia lemne, în mod ilegal, din pădurile
schitului.
Original, semnătura privighetorului

R
254 1855 Adresa epitropiei moşiei târgului Bârlad prin care 1
februarie 23 preotul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, este

e
informat că nu va fi scutit de dobânda cuvenită la suma
al
de bani pe care a primit-o împrumut de la epitropie în
anul 1851. Este rugat, pe această cale, să dobânda în
e
valoare de 810 lei.
Original.
al

255 1855 Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, 2

n

februarie 27 prin care egumenul schitului Grăjdeni egumenului

io

schitului Grăjdeni este avertizat, în conformitate cu

dispoziţiile cârmuirii, să înceteze a mai tăia, în mod
at

ilegal, lemne din pădurile schitului, pentru a face negoţ

cu ele.
N

Original, semnătura privighetorului.

le

256 1855 martie Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova prin care 1

4 egumenu schitului Grăjdeni este somat să achite casei
ve

răposatului medelnicer Gheorghe Zaharia dobânda pentru

suma pe care a împrumutat-o.
hi

Original
Ar

257 1855 martie Adresa Administraţiei districtului Tutova prin care 1

8 egumenul schitului Grăjdeni este înştiinţat că nu mai este
obligat să achite suma de bani, pe care o datora lui
Aftanasie Dima.
Original.

258 1855 martie Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova prin care 1

8 egumenul schitului Grăjdeni este înştiinţat să se prezinte
la termenul fixat pentru a se soluţiona litigiul pe care îl

156
 are cu Aftanasie Dima pentru o datorie bănească.
Original.

259 1855 martie Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova prin care 1

19 egumenul schitului Grăjdeni este anunţat să se prezinte la
isprăvnicie, în data de 20 martie 1755, pentru judecarea
pretenţiei financiare pe care o are Aftanasie Dima.
Original.

i
260 1855 martie Adresa <privighetorului ocolului Târgul> prin care îl 1

ie
22 informează pe vechilul moşiei Grăjdeni să predea predea

an
slujitorilor care vor veni la el pe un ţăran, pe nume Petru
Rotaru, fugit de pe moşia lui Petrachi Pavlov şetrar şi s-a
ascuns pe moşia Grăjdeni.

om
Original.

261 1855 martie Scrisoarea lui Jak Haükol către preotul Ştefan, 2
28, Bârlad. egumenul schitului Grăjdeni, prin care îl anunţă că i-a

R
trimis nişte salam pentru binele pe care i l-a făcut.
Original, semnătura lui Jak Haükol.

262 1855 martie e

Adresa privighetorului din ocolul Târgul, ţinutul 1
al
28 Tutova prin care îl înştiinţează pe vechilul moşiei
Grăjdeni, că trebuie să predea Poliţiei Oraşului Bârlad o
e
cantitate de 12 stânjeni de lemne din pădurea Grăjdeni,
al

pentru aprovizionarea armatei austriece.

Original, semnătura privighetorului.
n

263 1855 martie Porunca privighetorului din ocolul Târgul, ţinutul 1

io

28 Tutova, prin care ăl trimite pe postelnicelul Dumitru

Nebunele din satul Bălăbăneşti să taie 12 stânjeni de
at

lemne din pădurea de pe moşia Grăjdeni, pe care să le

predea poliţ-maistrului din Bârlad.
N

Original, semnătura privighetorului.

le

264 1855 martie Adresa epitropiei moşiei târgului Bârlad către preotul 2
31 Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, prin care îl roagî să
ve

achite suma de 810 lei, reprezentând dobânda la banii

împrumutaţi de epitropie în urmă cu mai mulţi ani.
Original.
hi

265 1855 aprilie Chitanţă eliberată de privighetorul ocolului Târgul 1

Ar

12 pentru 12 stânjeni de lemne tăiate din pădurea schitului

Grăjdeni, care au fost predate poliţiei din Bârlad, pentru a
fi livrate armatei austriece.
Original, pecetea ocolului Târgul în fum.

266 1855 aprilie Adresa privighetorului ocolului Târgului, ţinutul 2

14 Tutova, prin care îl înştiinţează pe egumenul schitului
Grăjdeni că este obligat să plătească revizorului

157
 departamental Şerban Bonciu suma de 203 lei şi 34 de
parale. Suma va fi achitată unui slujitor trimis de
privighetor.
Original, semnătura privighetorului..

267 1855 aprilie Adresa Judecătoriei ţinutului Tutova prin care 1

15 egumenul schitului Grăjdeni este invitat să se prezinte la
ridicarea planului moşiei Docani, operaţiune care se
desfăşoară la cererea răzeşilor de pe această moşie.

i
Planul va fi ridicat de geometrul ţinutului Putna,

ie
căminarul Calistrat Sferdeschi.
Original.

an
268 1855 aprilie Adresa privighetorului ocolului Târgului, ţinutul 1
16 Tutova, prin care pune în vedere egumenului schitului

om
Grăjdeni să achite în mâna slujitorului care va veni din
partea sa suma de 499 lei şi 34 de parale, reclamată de
şetrarul Sandu Bonciu, revizorul Departamentului

R
Trebilor Dinăuntru.
Original, semnătura privighetorului.

269 1855 aprilie

e
Scrisoarea economului Ioan Ghinea prin care 2
al
20, Bârlad. mulţumeşte preotului Ştefan, egumenul schitului
Grăjdeni, că a dăruit bisericii Sf. Haralambrie şi Schina
e
din Bârlad un număr de 20 de căpriori de fag. Îl
înştiinţează că va trimite oameni şi căruţe care să taie
al

lemne din pădurea schitului pentru trebuinţa bisericii

amintite.
n

Original, semnătura lui Ioan Ghinea iconom.

io

270 1855 aprilie Adresa Judecătoriei ţinutului Tutova prin care se face 1
at

21 cunoscut preotului Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni,

noul termen când se va judeca pricina pe care o are cu m-
N

rea Floreşti, pentru încălcarea hotarelor moşiei Grăjdeni

dinspre moşia Andonia.
Original.
le

271 1855 aprilie Adresa privighetorului ocolului Târgului, ţinutul 2

ve

23 Tutova, prin care cere egumenului schitului Grăjdeni să

predea 6000 ocă de paie, care să fie trimise la Bârlad,
hi

pentru trebuinţa cailor armatei austriece.

Original, semnătura privighetorului..
Ar

272 1855 aprilie Adresa privighetorului din ocolul Bârlad către <schitul 1
23 Grăjdeni> în legătură cu predarea la Bârlad a 6000 ocă
de paie, necesare armatei austriece. Paiele vor fi
transportate de un număr de 35 de căruţe din satele Pleşa,
Obărşeni, Valea Lungă şi Vinderei răzeşi.
Original, semnătura privighetorului.

273 1855 aprilie Adresa privighetorului ocolului Târgului, ţinutul 2

158
 Tutova, către egumenul schitului Grăjdeni în legătură cu
fixarea preţului stânjenului de lemn, pentru plata celor 12
stânjeni de lemne, pe care schitul le-a predat poliţ-
maistrului din Bârlad, pentru nevoile armatei austriece.
Original, semnătura privighetorului.

274 1855 mai 7 Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova prin care se pune 2
în vedere egumenului schitului Grăjdeni să se prezinte la
această Isprăvnicie în vederea cercetării reclamaţiei

i
făcute contre egumenului de către Atanasie Dima, pentru

ie
o datorie de bani mai veche.
Original.

an
275 1855 mai 19 Adresa Judecătoriei ţinutului Tutova prin care se 2
comunică egumenului schitului Grăjdeni data când

om
trebuie să se prezinte la acea judecătorie pentru a se
cerceta pricina de împresurare a moşiei Grăjdeni,
proprietatea schitului de acolo de postelnicul Polidor

R
Ventura, stăpânul moşiei Fruntişeni.
Original.

276 1855 mai 24

e
„Condica grâului ce s-a transportat la Galaţi din anul 11
al
1854”. Conţine cantitatea de grâu, exprimată în chile,
dată de răzeşii de Brădeşti, lăcuitorii de Grăjdeni,
e
lăcuitorii de Vinderei şi „Partida păpuşoilor lui Feodor
Lipovanu”.
al

Original.
n

277 1855 iunie Jalba supusului austriac Feodor Spiridonovici către 1

io

13 <Isprăvnicia ţinutului Tutova> în legătură cu

cumpărarea unei cantităţi de grâu şi păpuşoi de la
at

egumenul schitului Grăjdeni şi transportarea produselor

la Galaţi. Între timp aceste produse i-au fost vândute în
N

mod ilegal.
Copie.
le

278 1855 iunie Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova către egumenul 2

16 schitului Grăjdeni, prin care i se trimite alăturat copia
ve

jalbei unui supus austriac în legătură cu transportul unor

cantităţi de grâu şi de păpuşoi.
hi

Original.
Ar

279 1855 iunie Adresa privighetorului ocolului Târgului, ţinutul 2

24 Tutova, prin care face cunoscut egumenului schitului
Grăjdeni că pichetul de jandarmi de la punctul Ciocăneşti
a fost ars de pahonţi ruşi. Dându-se poruncă de la
stăpânirea ca pichetul să fie reconstruit, egumenul este
rugat, pe această cale, să permită tăierea de lemne din
pădurea schitului. În anexă, copia listei cu cantitatea de
material lemnos necesară pentru această lucrare.
Original, semnătura privighetorului.

159
 280 1855 iulie 9 Adresa Administraţiei districtului Tutova prin care 2
vornicul Dimitrie Canta este invitat să vină la această
instituţie, pentru a se face cercetarea pricinii dintre
comisul Costache Codreanu şi răzeşii de pe moşia Roşca
şi posesorii moşiei Bălăneşti sau Vinderei, proprietatea
lui Canta, pentru încălcarea hotarelor.
Original.

i
281 1855 iulie Adresa privighetorului ocolului Târgului, ţinutul 1

ie
25 Tutova, prin care solicită răspuns egumenului schitului
Grăjdeni în baza a ce ordin se taie lemne din pădurile

an
schitului, pentru a nu fi încălcate dispoziţiile stăpânirii
privitoare la protecţia pădurilor clerului.

om
Original, semnătura privighetorului.

282 1855 iulie Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova prin care 2

28 egumenul schitului Grăjdeni este anunţat că pachetul pe

R
care l-a expediat, prin poliţia oraşului, la vornicul
Dumitrachi Canta, a fost trimis înapoi, deoarece

e
destinatarul este plecat în străinătate.
Original.
al
283 1855 iulie Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, 2
e
30 prin care egumenul schitului Grăjdeni este atenţionat că
tăierea şi vinderea unor păduri ale schitului sunt ilegale.
al

Se precizează că egumenul a tăiat, fără să ceară acordul

nimănui, o pădure de şapte fălci şi 20 de prăjini.
n

Original, semnătura privighetorului.

io

284 1855 august Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, 2

at

4 prin care se aduce la cunoştinţă egumenului schitului

Grăjdeni că serdarul Ghiţă, posesorul moşiei odaia
N

Bursucanului a reclamat că doi locuitori de la moşia sa

au fugit pe moşia Grăjdeni. Se cere înapoierea lor.
Original, semnătura privighetorului.
le

285 1855 august Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, 1

ve

4 prin care se porunceşte sulgerului Gheorghe Nicolau,

posesorul moşiei Vinderei, să lase în pace pe Ştefan
hi

Stahie, deoarece este bătrân şi neputincios. Se arată că

stăpânul moşiei l-a scos din casa lui.
Ar

Original.

286 1855 august „Izvod de cheltuielile făcute cu înmormântarea 2

5 răposatului Toader Iordache Negoiţă şi a Zoiţi, soţiei
sale.”
Copie.

287 1855 august Răvaşul clucerului Glichi către Costache Clim prin 2
8 care se roagă să-l amâne cu o zi de la plata unei datorii.

160
 Original, semnătura lui Glichi clucer.

288 1855 Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova către egumenul 1

septembrie schitului Grăjdeni, prin care îl roagă ca, în conformitate
1 cu porunca Departamentului Trebilor Dinăuntru de paie
pentru caii armatei austriece.
Original.

i
289 1855 Adresa Judecătoriei ţinutului Tutova către egumenul 1

ie
septembrie schitului Grăjdeni în legătură cu banii ascunşi de sulgerul
7 Zaharia Vâlcovici, pe când era amploiat la Isprăvnicia

an
ţinutală. Se face precizarea că printre păgubiţi se află şi
egumenul.
Original.

om
290 1855 Mărturie dată de locuitorii satului Voineşti Ioanei, 1
septembrie văduva lui Manolache Tansa mazil, în legătură cu zestrea

R
14 ce a dat-o acesta fiicei ei Zoiţa, care s-a căsătorit cu un
Iordache Negoiţă din satul Grăjdeni. Pe verso se află
actul întărit de pasnicii satului Voineşti.
Original.
e
al
291 1855 Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, 2
octombrie prin care pune în vedere egumenului schitului Grăjdeni
e

14 că este obligat să furnizeze material lemnos din pădurile

al

schitului, necesar la construirea unor barăci la graniţa

Prutului. Se dau dimensiunile lemnelor necesare.
n

Original.
io

292 1855 Răvaş adresat unui anume Costachi în legătură cu 1

at

octombrie pagubele făcute de boii celui care a scris răvaşul pe

19 tarlaua lui Costachi. Îl înştiinţează că va plăti paguba,
N

numai să-i înapoieze boii pe care i-a reţinut. De

asemenea, vornicul satului Fruntişeni a pierdut nişte oi,
pe care le-a găsit moarte şi pe care a aflat că le-au omorât
le

mocanii acestui Costache.

Original, semnătura expeditorului indescifrabilă.
ve

293 1855 Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova prin care se face 1

hi

noiembrie 1 cunoscut egumenului schitului Grăjdeni că în termen de

5 zile este obligat să achite epitropiei moşiei Târgul,
Ar

datoria de 800 de lei cu o dobândă de 2000 de lei.

Original.

294 1855 Adresa <Isprăvniciei ţinutului Tutova> către spatarul 2

noiembrie 3 Teodor Burada, posesorul moşiei Grăjdeni, proprietatea
schitului Grăjdeni, în legătură cu regimul veniturilor
moşiilor mănăstirilor închinate la Sf. Munte Athos.
Original, cu o însemnare în limba greacă.

161
 295 1855 Adresa <Isprăvniciei ţinutului Tutova> prin care 1
noiembrie 9 egumenul schitului Grăjdeni este înştiinţat ca în termenul
cel mai scurt să achite epitropiei moşiei târgului Bârlad,
datoria de 800 de lei.
Original, semnătură.

296 1855 „Ispăşelnică” făcută de vornicii şi pasnicii satului 2

noiembrie Grăjdeni, evaluând pagubele făcute de nişte vite pe moşia
10 Grăjdeni, proprietatea schitului de acolo.

i
Original, pecetea satului Grăjdeni în fum, sunt menţionate numele

ie
vornicilor şi a pasnicilor: Ioniţă Bostan, Costantin Rotariu, heorghe
Movilă, Şerban Ghiur din Brădeşti, Mihai Gligoriţă pasnic,

an
Costantin Panaite vornic.

297 1855 Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, 2

om
noiembrie către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi face
10 cunoscut că un baci al său a furat nişte oi de la câţiva
locuitori din satul Fruntişeni. Se transmite pe această cale

R
anunţul că acest baci va fi arestat pentru cercetări.
Original.

298 1855
e
Zapis prin care Ioan Nestor, Tudorachi fiul lui Ştefan 2
noiembrie
al
Lugu vornecul şi Ioan Gavrilă pasnecul iau un loc de
25 grădină din satul Brădeşti de la egumenul schitului
Grăjdeni ca să o lucreze, iar produsele ce rezultă să se
e
furnizeze schitului. Pentru acest lucru ei au luat suma de
al

28 de galbeni.
Original, amprentele celor trei săteni din Brădeşti.
n

299 1855 Adresa privighetorului din ocolul Târgul, ţinutul 1

io

noiembrie Tutova, prin care se face cunoscut egumenului schitului

25 Grăjdeni să achite în regim de urgenţă epitropiei moşiei
at

târgului Bârlad, suma de 800 de lei, cu dobânda aferentă,

pe care o împrumutase de la acea epitropie.
N

Original.
le

300 1855 Zapis dat de Ioan Mîrza preotului Ştefan, egumenul 2

decembrie 6 schitului Grăjdeni, pentru suma de 259 de lei pe care i-o
ve

datora după cumpărarea unui bou. În caz că nu va achita

datoria la timp, va munci la plug pentru egumen.
Original, pecetea satului Grăjdeni în fum.
hi

301 1855 Adresa privighetorului din ocolul Târgul, ţinutul 1

Ar

decembrie Tutova, prin care egumenul schitului Grăjdeni este somat

23 să plătească epitropiei moşiei târgului Bârlad datoria de
800 de lei şi dobânda cuvenită.
Original, semnătura privighetorului.

302 1855 Adresa privighetorului din ocolul Târgul, ţinutul 2

decembrie Tutova, prin care se face cunoscut egumenului schitului
31 Grăjdeni că ocolul este dator să predea la Bîrlad 49000

162
 de ocă de paie, necesare pentru hrana cailor armatei
austriece. Pe această cale egumenul este anunţat că
schitului Grăjdeni îi revine datoria de a da 2040 de ocă
de paie.
Original, semnătura privighetorului.

303 1855 „Izvodul banilor daţi pentru chirie de părintele” <de la 8

schitul Grăjdeni>.

i
304 1855 „Condica veniturilor şi a cheltuielilor moşiei Grăjdeni 52

ie
pe anul 1855”.

an
305 <aprox. Adeverinţă dată pentru primirea a şapte stânjeni de 1
1855 > lemne, transportate cu carele de la pădurea aflătoare pe

om
moşia Grăjdeni, proprietatea schitului de acolo.
Original.

306 <aprox. Jalba <preotului Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni > 1

R
1855 > prin care se plânge la Administraţia ţinutului Tutovei că
este considerat dator de banul Anastasachi Ioan cu suma

e
de 38 de galbeni şi 36 de lei. Spune că iniţial a
împrumutat de la acesta suma de 80 de galbeni, dar i-a
al
achitat pe rând în mâinile maiorului Pavlov, locţiitorul
ispravnicului de Tutova.
e
Ciornă.
al

307 <după 1855 „Lămurirea banilor de la maiorul Cachiu”. 2

> Ciornă.
n
io

308 <după 1855 „Însămnare pentru datoria lui Toader Cosma” 1

> Ciornă.
at

309 1856 Înscris dat de câţiva locuitori, prin care adeveresc că 2

N

ianuarie 2 au luat de la preotul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni,

„pământ de hrană pentru vara viitoare în sumă de 50 de
le

fălci, cu preţ hotărât de 40 bani”.

Original, numele şi amprentele a 38 de săteni.
ve

310 1856 Adresa privighetorului din ocolul Târgul, ţinutul 1

hi

ianuarie 12 Tutova, prin care se pune în vedere egumenului schitului

Grăjdeni să-l îndestuleze cu locuri de hrană pe
Ar

postelnicelul Dumitru Vănaga de la moşia Vinderei, luată

în posesie de schit de la logofătul Dimitrie Cantacuzino.
Original, semnătura privighetorului.

311 1856 Adresa privighetorului din ocolul Târgul, ţinutul 2

ianuarie 2 Tutova, prin care egumenul schitului Grăjdeni este
înştiinţat de pagubele pe care le-au făcut vitele răzeşilor
de pe moşiile Vinderei Boiereşti şi Bălăneşti pe moşia
Roşia, proprietatea comisului Costache Conachi. Se

163
 dispune sechestrarea unor vite care valorează 136 de lei,
preţul evaluat al stricăciunilor.
Original, semnătura privighetorului.

312 1856 Adresa privighetorului din ocolul Târgul, ţinutul 2

ianuarie 21 Tutova, prin care egumenul schitului Grăjdeni este
înştiinţat de pretenţiile postelnicelului Dimitrie Văniaga
asupra locurilor de hrană de pe moşia Vinderei Boiereşti,
ţinută în posesie de egumen. I se cere acestuia să vină la

i
cancelarie cu contractul de împosesuire.

ie
Original, semnătura privighetorului.

an
313 1856 Jalba <egumenului schitului Grăjdeni > prin care se 2
ianuarie 20 plânge la isprăvnicia ţinutului Tutova în legătură cu o
socoteală de bani ce are cu Aftanasie Dinu de la tovărăşia

om
ce a avut-o cu acesta asupra moşiei Grăjdeni, ţinutul
Tutova.
Ciornă.

R
314 1856 Adresa privighetorului din ocolul Târgul, ţinutul 1
ianuarie 21 Tutova, prin care se aduce la cunoştinţa egumenului

e
schitului Grăjdeni că numai privighetorul are drept să
al
ridice sechestrul pus pe 10 boi ai egumenului, pentru
datoria de 136 de galbeni pe care o are acesta faţă de
e
comisul Costache Codreanul.
Original, semnătura privighetorului.
al

315 1856 Adresă prin care egumenul schitului Grăjdeni este 1

n

ianuarie 26 avertizat să înapoieze 5 vaci şi 24 de boi, vite pe care le-a

io

luat de la doi locuitori, foşti argaţi ai schitului, din satul

Dealul Mare.
at

Original.
N

316 1856 Adresa privighetorului din ocolul Târgul, ţinutul 2

ianuarie 26 Tutova, prin care îl somează pe egumenul schitului
Grăjdeni să achite în 24 de ceasuri suma de 80 de lei, pe
le

care o datorează epitropiei târgului Bârlad. În caz contrar,

se arată că în conformitate cu porunca Isprăvniciei
ve

ţinutului Tutova, privighetorul va suporta plata datoriei.

Original, semnătura privighetorului.
hi

317 1856 Adresa privighetorului din ocolul Târgul, ţinutul 1

Ar

ianuarie 22 Tutova, prin care se aduce la cunoştinţa egumenului

schitului Grăjdeni că este dator să predea la magazia din
Bârlad încă 2351 ocă de paie, necesare hranei cailor
armatei austriece.
Original.

318 1856 martie „Act de preţăluire” întocmit de candidatul Judecătoriei

8 ţinutului Tutova, în prezenţa mai multor proprietari şi a 2
egumenului schitului Grăjdeni, pentru o bucată de

164
 pământ din satul Brădeşti, proprietatea schitului
Grăjdeni. Sunt menţionate hotarele şi moşiile învecinate.
Ciornă.

319 Adresa privighetorului din ocolul Târgul, ţinutul 2

1856 martie Tutova, prin care se arată egumenului schitului Grăjdeni
25 că doi locuitori din satul Grăjdeni s-au plâns împotriva
sa, deoarece le-a luat nişte stupi. Se solicită un răspuns
cu privire la modul cum s-au petrecut în realitate

i
lucrurile. Pe verso se află copia jalbei locuitorilor.

ie
Original, semnătura privighetorului.

an
320 1856 aprilie „Înscris” prin care Gheorghe Carabelea se obligă să 2
3 îndeplinească funcţia de vătav pe moşia Grăjdeni,
proprietatea schitului de acolo. Pentru îndeplinirea

om
acestei slujbe Carabelea urmează să primească suma de
25 de galbeni. Sunt menţionate îndatoririle sale.
Original, semnătura lui Gheorghe Carabelea.

R
321 1856 aprilie Chitanţă dată de sămeşia Epitropia casei spitalului Sf. 1
13 Spiridon din iaşi, prin care se adevereşte primirea a 809

e
galbeni cu zimţi de la clucerul Gheorghe Lecaki, câştiul
al
Sf. Gheorghe pe anul 1856, pentru posesia moşiilor
Cotnari şi Hârlău.
Original, ştampila Epitropiei Spitalului cu anul 1840 în exerga.
e
al

322 1856 aprilie Adresa privighetorului din ocolul Târgul, ţinutul 2

23 Tutova, prin care se aduce la cunoştinţa poliţaiului
n

Despărţirii a treia din <târgul Bârlad> că vechilul moşiei

io

Grăjdeni a reclamat pe doi locuitori, care s-au angajat cu

o sumă de bani să treiere o cantitate de grâu, dar nici
at

pănâ la acea dată nu executaseră lucrare. Se solicită

ajutor pentru silirea lor ca să-şi achite obligaţia luată.
N

Original, semnătura privighetorului.

323 1856 aprilie Raportul vornicilor şi pasnicilor din satul odaia 1

le

28 Bursucani prin care aduc la cunoştinţă privighetorului din

ocolul Târgul, ţinutul Tutova, că un locuitor de acolo s-a
ve

strămutat în satul Grăjdeni. Roagă ca satul să fie scutit de

birul acelui locuitor.
hi

Original.
Ar

324 1856 mai 3 „Ispăşelnică” prin care locuitorii Ioan Dediu, Grigoraş 1
Strătutalt şi Ion Stahie evaluează pagubele făcute cu
vitele lui Agache Bucătarul pe moşia schitului Grăjdeni.
Original.

325 1856 mai 8 „Ispaşnică” prin care judeţii satelor Grăjdeni, 1

Fruntişeni şi Brădeşti, ţinutul Tutova, au evaluat
pagubele făcute de vitele locuitorilor din satul Dealu
Mare la tarlaua de secară a schitului Grăjdeni.

165
 Original, trei sigilii săteşti.

326 1856 mai 12 Adresă Isprăvniciei ţinutului Tutova către egumenul 2

schitului Grăjdeni, prin care îi pune în vedere să achite
banii datoraţi lui Anastasie Ioan ban, în sumă de 38 de
galbeni şi 36 de lei, pentru care s-a dat hotărârea
judecătorească.
Original.

i
327 1856 mai 15 Adresa privighetorului din ocolul Târgul, ţinutul 1

ie
Tutova, către egumenul schitului Grăjdeni în legătură cu
stabilirea pagubelor cauzate de vitele locuitorilor din

an
Dealul Mare asupra tarlalei sale de secară.
Original, semnătura privighetorului.

om
328 1856 mai 26 Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova prin care 2
egumenul schitului Grăjdeni este somat să achite datoria
de 38 de galbeni şi 36 de lei pe care o avea la banul

R
Anastasachi Ioan.
Original.

329 1856 iunie e

Adresa privighetorului ocolului Târgul prin care 2
al
24 egumenul schitului Grăjdeni este informat în legătură cu
regimul pădurilor clerului de pe moşiile mănăstirilor
e
închinate. Alăturat se trimite egumenului copia cu
al

porunca dată de Administra ţinutului Tutova în acest

sens.
n

Original.
io

330 1856 iulie 6 Zapis prin care Apostol Motăş se angajează ca vizitiu 2
la schitul Grăjdeni pe timp de zece zile cu leafă de 300
at

de lei. Se menţionează obligaţiile reciproce.

Original.
N

331 1856 iulie 7 „Ispăşelnică” dată de judeţii satelor Vinderei, Grăjdeni 1

le

şi Brădeşti, ţinutul Tutova, prin care se constată pagubele

făcute de vitele locuitorilor din Dealul Mare în tarlaua de
ve

secară a schitului Grăjdeni.

Original, semnături, peceţile satelor Vinderei răzeşi şi Brădeşti în
fum.
hi

332 1856 iulie Adresa privighetorului ocolului Târgul prin care duce 1
Ar

15 la cunoştinţă egumenului schitului Grăjdeni că judeţi din

trei sate au fost numiţi să evalueze pagubele pricinuite de
vitele locuitorilor din Dealu Mare la tarlaua de secară a
schitului amintit.
Original, semnătura privighetorului.

333 1856 iulie „Ispăşelnică” prin care judeţii satelor Vinderei 2

15 Boiereşti, Brădeşti şi Grăjdenievaluează pagubele făcute

166
 de vitele locuitorilor din satul Dealul Mare pe moşia
egumenului schitului Grăjdeni.
Original, semnături, peceţile celor trei sate în fum şi pecetea ocolului
târgul în fum.

334 1856 iulie Înscrisul dat de Iordache Racliş în legătură cu 1

19 angaraua a doi locuitori birnici din satul Dealu Mare,
argaţii preotului Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni pe
timp de un an de zile. Ce doi argaţi după un an de zile au

i
vrut să se întoarcă la casele lor, dar egumenul le-a luat

ie
cinci vaci şi doi boi.
Copie.

an
335 1856 august Zapis prin care Gheorghe Mocanu se angajează ca 1
1 păzitor de vite la egumenul Ştefan de la schitul Grăjdeni.

om
Anaforaua se face pe un an, pentru care va primi 250 de
lei şi două fălci de loc. Sunt enumerate obligaţiile.
Original, amprenta lui Gheorghe Mocanu următor.

R
336 1856 august Adresa privighetorului ocolului Târgul prin care se 2
12 pune în vedere egumenului schitului Grăjdeni că va fi

e
amendat pentru că a oprit nişte vite a locuitorilor din
al
Dealul Mare, pe motiv că acestea i-ar fi cauzat pagube.
Original.
e
337 1856 august Contract prin care preotul Ştefan, egumenul schitului 1
al

22 Grăjdeni, se obligă a-i furniza lui Dimitrie Tomaidi 600

chile de păpuşoi de la moşia Grăjdeni, plătindu-i-se câte
n

80 de lei pe chilă. Contractul prevede obligaţia

io

egumenului de a transporta păpuşoii la Galaţi.

Copie.
at

338 1856 august Adresa privighetorului din ocolul Târgul către vechilul 1
28 moşiei Grăjdeni, prin care îi face cunoscut să înapoieze
N

pe cei doi locuitori fugiţi de la moşia Dealul Mare.

Original, semnătura privighetorului.
le

339 <1856> Porunca Isprăvniciei <ţinutului Tutova> către 1

ve

august 26 privighetorul ocolului Târgul, prin care îi face cunoscut

că doi locuitori de pe moşia Dealul Mare au fugit de pe
moşia Grăjdeni. Se pune în vedere ca aceşti locuitori să
hi

fie înapoiaţi proprietarului moşiei Dealul Mare.

Copie.
Ar

340 1856 Adresa privighetorului ocolului Târgul prin care 2

septembrie egumenul schitului Grăjdeni este înştiinţat să se prezinte
10 la faţa locului pentru evaluarea pagubelor făcute de vitele
locuitorilor din satul Dealul Mare pe tarlaua se secară a
acestui schit.
Original, semnătura privighetorului.

167
 341 1856 Jalba egumenului schitului Grăjdeni către 1
septembrie Administraţia ţinutului Tutova, prin care arată că
10 locuitorii fugiţi de pe moşia Dealul Mare – după cum
reclamă vechilul acelei moşii – la moşia Grăjdeni au fost
angajaţi de el pe bază de zapise, crezând că sunt oameni
liberi. Fuga lor se datorează tratamentului dur aplicat de
vechilul moşiei Dealul Mare. Roagă autorităţile ca aceşti
oameni să rămână la el, spre binele lor.
Original, semnătura egumenului.

i
ie
342 1856 Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, 2
noiembrie către egumenul schitului Grăjdeni în legătură cu

an
28 pagubele pricinuite asupra recoltelor egumenului de
vitele văduvei Marghioala Gafi din târgul Bârlad.

om
Original, semnătura privighetorului.

343 1856 Chitanţă dată de Epitropia casei Sf. Spiridon din Iaşi 1
octombrie pentru primirea a 12 vedre de vin de la posesorul moşiei

R
26 Cotnari.
Original, semnătura lui D. Cerchez.

344
e
Chitanţa dată de sămeşia Epitropiei casei Sf. Spiridon 1
al
1856 din Iaşi, prin care se adevereşte că s-a primit suma de
octombrie 1259 de galbeni zimţi de la clucerul Gheorghe Lecachi,
e
27 câştiul Sf. Dumitru, pe anul 1856, pentru posesia
moşiilor Cotnari şi Hârlău.
al

Original, semnătura sameşului.

n

345 Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, 2

io

1856 către posesorul moşiei Gâdişcuţa, prin care îi aduce la

octombrie cunoştinţă că este dator să furnizeze 400 de mături pentru
at

29 armata rusă din Bârlad.

Original, semnătura privighetorului.
N

346 Porunca Isprăvniciei ţinutului Tutova către 1

le

1856 privighetorul ocolului Târgul, în legătură cu strămutarea

noiembrie unor locuitori din satul Dealul Mare la satul Grăjdeni.
ve

26 Copie.
hi

347 1856 Adresa privighetorului ocolului Târgul către egumenul 1

noiembrie schitului Grăjdeni, în legătură cu strămutarea unor
Ar

29 locuitori de la Dealul Mare la Grăjdeni.

Original, semnătura privighetorului.

348 1856 Zapis prin care Ioan, fiul lui Ioan crâşmariul, se 2
decembrie 1 angajează ca argat pe un an de zile la egumenul schitului
Grăjdeni, cu leafă de 200 de lei. Sunt menţionate
obligaţiile argatului.
Original, semnătura lui Ioan sîn Ioan Crâşmariul următoriu.

168
 349 1856 Adresa privighetorului ocolului Târgul. Ţinutul 2
decembrie Tutova, prin care pune în vedere egumenului schitului
12 Grăjdeni să achite banii datoraţi lui Anastasie Ioan ban.
Original, semnături.

350 1856 Izvod întocmit de vornicelul Costache Panaite, 1

cuprinzând banii birului de la locuitorii boiereşti, pe şfert
al treilea din 1856.
Copie., semnătura lui Costantin Panaite vornicul.

i
ie
351 1856 Însemnare cuprinzând rămăşiţa banilor, pe şfertul al 1
doilea al birului pe anul 1856.

an
Copie.

352 1856 Izvod întocmit de vornicul Costache Panaite, cu banii 1

om
birului locuitorilor pe şfertul al treilea din anul 1856.
Copie, semnătura lui Costantin Panaite.

R
353 <1856> Perilipsisul documentelor privitoare la pricina dintre 2
Tănasă Dinu şi schitul Grăjdeni, vechilul schitului fiind
spătarul Teodor Burada.
Copie.
e
al
354 <1856> Însemnare cu o datorie de 33.896 lei şi 32 de parale 1
către Aftanasie Dima de la tovărăşia moşiei Grăjdeni,
e
ţinutul Tutova.
al

Ciornă.
n

355 1857 Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, 2

ianuarie 3 prin care se pune în vedere vechilului moşiei Grăjdeni să
io

nu se atingă de obiectele sechestrate pe acea moşie în

at

valoare de 2138 galbeni, datorie ce o avea schitul

Grăjdeni către mănăstirea Golia din Iaşi.
Original, semnătura privighetorului.
N

356 1857 Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, 2

le

ianuarie 3 către egumenul schitului Grăjdeni privitoare la suma de

2138 galbeni ce datorează egumenului mănăstirii Golia. I
ve

se aduce la cunoştinţă că numai în cazul în care va aduce

dovezi că a achitat suma i se va suspenda sechestrul.
Original, semnătura privighetorului.
hi

357 1857 Chitanţă dată sămeşiei Epitropiei casei Sf. Spiridon 1

Ar

ianuarie 4 din iaşi, prin care se adevereşte că s-a primit suma de 250
de galbeni, câştiul Sf. Gheorghe pe anul 1857, de la
posesorul moşiei Cotnari.
Original, semnătura sameşului.

358 1857 Adresa Judecătoriei ţinutului Tutova către preotul 1

ianuarie 9 Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, în legătură cu
pretenţia de bani pe care o are mănăstirea Golia în acel

169
 schit.
Original.

359 1857 Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, 2

ianuarie 16 către vechilul moşiei Grăjdeni, privitoare la o datorie
către epitropia moşiei târgului Bârlad şi la oprirea unor
boi ai schitului Grăjdeni de către acea epitropie.
Original, semnătura privighetorului.

i
360 1857 martie Sama banilor de venituri şi cheltuieli de la moşia 5

ie
4 Grăjdeni, ţinutul Tutova, pe perioada 8 octombrie 1856-4
martie 1857.

an
361 1857 aprilie Zapis prin care Ioan, fiul lui Grigorie Duţanu, se 1

om
23 angajează ca bucătar la egumenul schitului Grăjdeni, pe
timp de un an, cu leafă de 12 galbeni.
Original, semnătura lui Ioan sin Grigore Duţanu.

R
362 1857 aprilie Zapis prin care V. Dimitrie se angajează ca om în casă 2
23 la egumenul schitului Grăjdeni, pe timp de un an de zile,

e
cu leafă de 25 de galbeni.
Original, semnătura lui V. Dimitrie.
al
363 1857 aprilie Însemnare de banii cheltuiţi la Iaşi. 1
23 Ciornă.
e
al

364 1857 mai 11 Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, 1

prin care preotul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni,
n

este dojenit pentru faptul că a luat din păpuşoii puşi

io

deoparte pe moşia Grăjdeni spre a se plăti de o datorie pe

care o avea schitul faţă de mănăstirea Golia.
at

Original.
N

365 1857 mai 27 Porunca Isprăvniciei ţinurului Tutova către 1

privighetorul ocolului Târgul privitoare la datoria de bani
a fostului egumen de la schitul Grăjdeni faţă de
le

mănăstirea Golia. Se atrage atenţia asupra necesităţii

ridicării sechestrului pus pe vitele şi produsele spatarului
ve

T. Burada şi să se puie pe vitele fostului egumen Ştefan.

Copie.
hi

366 - Nealocat la cotare. -

Ar

367 1857 mai 27 Jalba supusului grec Dimitrie Tomaidi către stărostie, 2
prin care se jeluieşte că a încehiat un contract cu preotul
Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, ca să-şi furnizeze
600 de chile de păpuşoi pentru a-l transporta la galaţi,
însă sorocul a trecut şi nu a primit nimic. Pe verso se află
copia contractului dintre cei doi.
Copie.

170
 368 1857 iunie 2 Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova către preotul 1
Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, în legătură cu jalba
supusului Grec Dimitrie Tomaidi, care a cumpărat 600 de
chile de păpuşoi de la acel schit şi nu i s-a mai livrat
păpuşoiul achiziţionat.
Original.

369 1857 august Izvod de banii birului pe sfertul al doilea pe anul 1856 1
21 ai locuitorilor pentru care birul este achitat de Ştefan,

i
egumenul schitului Grăjdeni.

ie
Copie.

an
370 1857 august Adresa Administraţiei ţinutului Tutova către egumenul 1
22 schitului Grăjdeni, prin care îi face cunoscut să achite
datoria de 189 de lei cu dobânda lor casei răposatului

om
medelnicer Gheorghe Zaharia.
Original.

R
371 1857 Adresa privighetorului ocolului Târgul,ţinutul Tutova, 1
octombrie 9 către preotul Ştefan, fost egumen al schitului Grăjdeni,
prin care îi pune în vedere să achite vechea datorie către
mănăstirea Golia.
e
al
Original, semnătură.

372 1857 Chitanţă dată de Epitropia casei Sf. Spiridon, pentru 1

e

octombrie primirea a 127 de vedre de vin de la posesorul moşiei

al

21 Cotnari.
Original.
n
io

373 1857 Chitanţă dată de sămeşia Epitropiei Casei Sf. Spiridon 1

at

octombrie prin care se adevereşte primirea a 1100 galbeni zimţi,

21 câştiul Sf. Dumitru pe anul 1857, de la posesorul
N

moşiilor Cotnari şi Hârlău.

Original, semnătura sameşului.
le

374 1857 Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, 2

noiembrie 9 către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi face
ve

cunoscut că trebuie s mai achite 80 de galbeni lui

Anastasie Ioan din vechea datorie. Pe verso socoteala
hi

datoriei schitului.
Original.
Ar

375 <1857> Jalba egumenului schitului Grăjdeni către 1

privighetorul ocolului Târgul, ţinutul Tutova, prin care
protestează împotrova sechestrului pus pe produsele de
pe moşia Grăjdeni, în vederea acoperirii datoriei schitului
către mănăstirea Golia. Această datorie de fapt nu era ma
schitului ci, personală, a egumenului.
Ciornă.

171
 376 <1857> Adresa egumenului schittului Grăjdeni către 1
privighetorul ocolului Târgul, în legătură cu suma de
2138 de galbeni, bani ce-i datorează arhimandritului
Anania, egumenul mănăstirii Golia din Iaşi.
Ciornă, fragment, tăieturi.

377 1858 Chitanţă dată de sămeşia Epitropiei casei Sf. Spiridon 1

octombrie din Iaşi, prin care adevereşte că a primit de la clucerul
11 Iordache Lecachi, posesorul moşiei Cotnari, suma de 800

i
de galbeni zimţi, câştiul Sf. Dumitru pe anul 1858.

ie
Original, semnătura sameşului, pecetea Epitropiei în tuş.

an
378 1858 Depeşă telegrafică trimisă de arhimandritul Anania 1
octombrie către preotul Ştefan de la mănăstirea Golia din Iaşi, prin
14, Bârlad. care îl înştiinţează că a sosit la Bârlad şi că îl aşteaptă

om
acolo.
Original, semnătura arhimandritului Anania.

R
379 1858 Chitanţă dată de sămeşia Epitropiei casei Sf. Spiridon 1
octombrie din Iaşi, pentru primirea a 120 de vedre de vin de la
18 posesorul moşiei Cotnari, pe anul 1858.
Original.
e
al
380 1858 august Vechilime dată de preotul Ştefan, egumenul schitului 2
25 Grăjdeni, sulgerului Costachi Neculau epnntru a
e

reprezenta schitul în litigiile pe care le are cu bezmănarii

al

locurilor schitului. Vechilimea este întărită de

Judecătoria ţinutului Iaşi, secţia I.
n

Original, semnături, pecete în tuş.

io

381 1858 Adresa Administraţiei ţinutului Tutova către egumenul 1

at

octombrie schitului Grăjdeni, în legătură cu pagubele făcute de

27 vitele locuitorilor din satul Dealul Mare pe tarlaua de
N

păpuşoi a schitului.
Original, semnături.
le

382 1858 mai 29 Chitanţă dată de sămeşia Epitropiei casei Sf. Spiridon 1
Iaşi prin care se adevereşte că s-a primit suma de 1259 de
ve

galbeni zimţi, câştiul Sf. Gheorghe pe anul 1858, de la

posesorul moşiei Cotnari.
hi

Original, semnătura sameşului, pecetea Epitrpiei în tuş.

Ar

383 1859 Înscris dat de câţiva locuitori în legătură cu cercetarea 2

ianuarie 21 calităţii secarei adusă de cărăuşii din Brădeşti de la Galaţi
pe moşia Grăjdeni, proprietatea schitului cu acelaşi
nume.
Original.

384 1859 Adresa Judecătoriei ţinutului Tutova către egumenul 1

februarie 20 schitului Grăjdeni, prin care îi aduce la cunoştinţă data
când să se prezinte în pricina de împresurare a hotarelor

172
 moşiei Fruntişeni, proprietatea casei răposatului aga
Neculai Negroponte, de către moşia Grăjdeni,
proprietatea schitului de acolo.
Original.

385 1859 aprilie Chitanţă dată de sămeşia Epitropiei casei Sf. Spiridon 1
30 din Iaşi, prin care se adevereşte primirea sumei de 550 de
galbeni de la clucerul Gheorghe Lecache din câştiul Sf.
Gheorghe pe anul 1859, pentru posesia moşiei Hârlău şi

i
Cotnari.

ie
Original, semnătura sameşului, pecetea Epitropiei în tuş.

an
386 1859 mai 7 Chitanţă dată sameşului Epitropiei casei Sf. Spiridon 1
din Iaşi, prin care se adevereşte că a primit suma de 300
de galbeni zimţi de la clucerul Gheorghe Lecachi din

om
câştiul Sf. Gheorghe pe anul 1859, pentru posesia moşiei
Cotnari şi Hârlău.
Original, semnătura sameşului, pecetea Epitropiei în tuş.

R
387 1859 mai 7 Adresa subprefectului din ocolul Târgul, ţinutul 2
Tutova, prin care somează pe egumenul schitului

e
Grăjdeni să înceteze a mai ara un loc şi o grădină ce sunt
al
date posesorului moşiei Grăjdeni, stolnicul Dimitrie
Hristodor. Pe verso se află copia jalbei lui Dimitrie
e
Hristodor către Prefectura ţinutului Tutova.
Original, semnătura subprefectului ocolului Târgul.
al

388 1859 mai 7 Adresa subprefectului ocolului Târgul, districtul 2

n

Tutova, către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi

io

face cunoscut (în conformitate cu ordinul Prefecturii

districtului Tutova) să pună la dispoziţia noului posesor
at

al moşiei Grăjdeni o casă de locuit şi alte heiuri, aşa cum

prevede contractul. Pe verso se găseşte copia poruncii
N

Prefecturii Tutova.
Original, semnătura subprefectului ocolului Târgul.
le

389 1859 iunie Jalbă către Prefectura districtului Tutova în legătură cu 1

14 ocuparea samavolnică a unui loc din ograda schitului
ve

Grăjdeni, de către posesorul moşiei Grăjdeni.

Original.
hi

390 1859 mai 15 Suplica nacealnicului schitului Grăjdeni către 1

Ar

Prefectura districtului Tutova, prin care se plânge că noul

vechil al moşiei a venit şi cu autorizaţia subprefectului
din ocolul Târgul l-a scos din casa egumeniei în care
locuia de 16 ani. Ameninţă că dacă nu i se va face
dreptate se va adresa la Ministerul de Interior.
Ciornă.

391 1859 mai 18 Jalba preotului Gheorghe către subprefectura ocolului 2

Târgul, ţinutul Putna, prin care anunţă că i s-a plătit

173
 fânaţul de către locuitorii împricinaţi. Roagă pe această
cale clasarea dosarului reclamaţiei sale.
Original.

392 1859 mai 19 Adresa subprefectului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, 2

către egumenul schitului Grăjdeni în legătură cu
conflictul dintre acesta şi posesorul moşiei Grăjdeni
pentru stăpânirea unei case.

i
Original, semnătura subprefectului.

ie
393 1859 mai 30 Adresa Prefecturii districtului Tutova către călugărul 2

an
Ştefan, nacealnicul schitului Grăjdeni, prin care îi pune
în vedere să achite în mâna sulgerului Pavel Iacomi,
suma de 200 de galbeni, pe care o datorează maiorului

om
Neculai Cocâz.
Original.

R
394 1859 iunie 3 Adresa Subprefecţiei ocolului Târgul, ţinutul Tutova, 2
prin care se aduce la cunoştinţa judeţilor din Grăjdeni că
serdarul Gheorghe Buţa a reclamat Departamentului

e
Cultelor şi Instrucţiunii Publice că vechilul moşiei
al
Grăjdeni a luat locurile de hrană ale servitorilor bisericii.
Se solicită efectuarea unor cercetări.
Original.
e
al

395 1859 iunie Răvaşul lui Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, către 2
19 un anume Stati, în care arată că nu a reuşit să facă nici o
n

cărămidă, din pricina timpului ploios.

io

Original.
at

396 1859 iunie Chitanţă dată de sămeşia Epitropiei casei Sf. Spiridon 1
20 din Iaşi, prin care adevereşte că a primit suma de 49 de
N

galbeni de la clucerul Iordachi Lecachi, rămăşiţa

câştiului Sf. Gheorghe din anul 1859, pentru posesia
moşiei Cotnari.
le

Original, semnătura sameşului, pecetea Epitropiei în tuş.

ve

397 1859 iulie Adresă către directorul Ministerului Cultelor prin care 2
hi

11, Bârlad. roagă a se trimite dosarul pentru egumenie a egumenului

de la Grădeni şi a arhimendritului Anania.
Ar

Original, semnătura lui Costache Glichi clucer.

398 1859 august Adresa Subprefecţiei ocolul Târgul, districtul Tutova, 2

28 către Ştefan. Egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi
cer să pună la dispoziţia posesorului moşiei Grăjdeni o
casă din curtea schitului. Pe verso se află copia poruncii
Prefecturii districtului Tutova în această problemă.
Original.

174
 399 1859 august Răvaş de drum dat lui Ioan Grigoraş, din satul Cotu 2
30 Grosului, ocolul Siret, ţinutul Roman, dat de vornicii şi
pacinicii satului, pentru ca acesta să poată merge prin
ţară pentru a se angaja la lucru.
Original, semnătura lui I. Braşovanu vatav, peceta satului Coru
Grosului în fum.

400 1859 Adresa privighetorului ocolului Târgul către preotul 2

septembrie Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi pune în

i
20 vedere să achite lui Scarlat Lambrischi datoria de 200 de

ie
galbeni. Pe verso se găseşte porunca Prefecturii Tutova
în această problemă.

an
Original.

401 1859 Adresa Prefecturii ocolului Târgul către preotul Ştefan, 1

om
septembrie egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi face cunoscut să
20 achite datoria de 189 lei medelnicerului Gheorghe
Zaharia.

R
Original.

402 1859 Chitanţă dată de Epitropia casei Sf. Spiridon din Iaşi 1
octombrie
e
pentru primirea a 113 vedre de vin de la posesorul moşiei
al
12 Cotnari.
Original.
e
403 1859 Chitanţă dată de sameşul Epitropiei casei Sf. Spiridon 1
al

octombrie din Iaşi prin care adevereşte că a primit de la Iordache

30 lecache suma de 1259 galbeni zimţi câştiul Sf. Dimitrie,
n

moşiei Cotnari, dată lui în posesie, pe anul 1859.

io

Original, semnătura sameşului, pecetea Epitropiei în tuş.

at

404 1859 Adresa Prefecturii districtului Tutova către egumenul 1

noiembrie 9 schitului Grăjdeni prin care i se face cunoscut că i s-a
N

aprobat un nou termen de înfăţişare în litigiul pentru bani

pe care îl are cu Scarlat Lambrozie.
le

Original.
ve

405 1859 Raportul <subprefectului ocolului Târgul> către 1

noiembrie Prefectura judeţului Tutova, prin care se înaintează
hi

19 dosarul cu pricina dintre Anica Jelinschi şi preotul Ştefan

<egumenul schitului Grăjdeni, pentru suma de 150 de
Ar

galbeni> dată împrumut preotului Ştefan.

Ciornă, fragment.

406 1859 Chitanţă dată de casieria aşi pentru suma de 965 de lei 1
decembrie şi 30 de bani de la posesorul moşiei Cotnari, birul pe
20 sfertul 2, 3 şi 4, din anul 1859, a 33 de slujbaşi.
Original.

175
 407 1860 martie Chitanţă dată de sameşul Epitropiei casei Sf. Spiridon 1
10 din Iaşi prin care adevereşte că a primit 754 galbeni de la
Iordache Lecache din câştiul Sf. Gheorghe pe anul 1860,
pentru posesia moşiei Cotnari.
Original, semnătura sameşului, pecetea Judecătoriei ocolului Bahlui
jud. Iaşi în ceară roşie.

408 1860 martie Adresa subprefectului ocolului Târgul către egumenul 1

25 schitului Grăjdeni, prin care îi pune în vedere ca în

i
termen de trei zile să plătească datoria pe care o avea la

ie
Scarlat Lambroschi. Pe verso se găseşte porunca
Prefecturii Tutova în această problemă.

an
Original, semnătura subprefectului.

409 1860 august Chitanţă dată de sameşul Epitropiei casei Sf. Spiridon 1

om
15 din Iaşi prin care adevereşte că a primit suma de 200 de
galbeni zimţi, prin căminarul Ioan Neculau, din rămăşiţa
câştiului Sf. Gheorghe pe anul 1860, pentru posesia

R
moşiei Cotnari.
Original, semnătura sameşului, pecetea Epitropiei în tuş.

410 1860
e
Chitanţă dată de sameşul Epitropiei casei Sf. Spiridon 1
al
septembrie din Iaşi prin care adevereşte că a primit suma de 150 de
28 galbeni zimţi de la Iordache Lecache, prin spătarul
Costachi Mile, din rămăşiţa câştiului Sf. Gheorghe pe
e

anul 1860, pentru posesia moşiei Cotnari.

al

Original, semnătura sameşului, pecetea Epitropiei în tuş.

n

411 1860 Chitanţă dată de Epitropia casei Sf. Spiridon din Iaşi 1
io

octombrie prin care se adevereşte primirea a 115 vedre de vin de la

20 posesorul moşiei Cotnari.
at

Original, semnătura sameşului, pecetea Epitropiei în tuş.

412 1860 Chitanţă dată de sămeşia Epitropiei casei Sf. Spiridon 1

N

noiembrie din Iaşi, prin care se adevereşte că a primit suma de 859

14 de galbeni de la Iordache Lecachi, câştiul Sf. Dimitrie pe
le

anul 1860, pentru posesia moşiei Cotnari.

Original, semnătura sameşului, pecetea Epitropiei în tuş.
ve

413 1860 aprilie Cererea lui Gheorghe Hristache către preşedintele 1

17, Galaţi. Tribunalului Covurlui secţia I de a nu face vânzarea
hi

ilegală a celor 60 de fălci de pământ din Şipote, ale

nepoţilor săi minori, pentru a se achita suma de 7000 de
Ar

lei, datoraţi de el lui Manolache Ghimpu.

Copie.

414 1893 Act de vânzare cumpărare prin care Gheorghe Balan, 2

februarie 16 agricultor din comuna Blăgeşti, judeţul Tutova, vinde lui
Gheorghe I. V. Carp o vie cu locul ei, cu 160 de butuci,
din moşia Liscovil, din comuna Blăgeşti, cu preţ de 180
de lei.

176
 Original, legalizarea Tribunalului judeţului Tutova.

415 1860 Act de veşnică vânzare prin care Iordache Iancu cu 1

februarie 26 soţia sa Casandra din comuna Blăgeşti, judeţul Tutova,
vinde ginerelui său Ioan Dabija o vie lucrătoare de 18
prăjii în trupul moşiei Lişcovil, cu 500 de lei noi.
Original.

i
ie
an
om
R
e
al
e
n al
io
at
N
le
ve
hi
Ar

177
 Pachetul nr. 1065

Nr. Locul şi data Cuprinsul unităţii arhivistice Nr. Observaţii

crt. emiterii. file

1 Programul cursurilor pe anul şcolar 1913-1914, la 1

i
<1913> secţia ştiinţelor agricole, nou înfiinţată în cadrul

ie
Facultăţii de Ştiinţe a Universităţii din Iaşi.
Original, tipărit.

an
2 1023 „Memoriu asupra organizării secţiunii de ştiinţe 4
ianuarie 15 agricole de la Universitatea din Iaşi înaintat Ministerului

om
Instrucţiunii de directorul acestei secţiuni”. În anexă
situaţia cu numărul studenţilor înscrişi în ultimii trei ani
şi programa cursurilor predate.

R
Original, tipărit.

3 1926 Liste de alegători pentru oraşul Iaşi. 44

Original, tipărit.
e
al
4 1928 iunie 7 Scrisoare trimisă de Eugen Pavlescu, prin care 1
e
expeditorul îşi motivează absenţa de la o petrecere.
Original.
al

5 1928 iunie Scrisoare trimisă lui <Eugen Pavlescu>, cu mulţumiri 2

n

10 pentru o invitaţie la dejun.

io

Original, limba franceză.

at

6 1928 Contestaţia candidaţilor la alegerile comunale din 1

comuna Sculeni, judeţul Iaşi, din 27 mai 1928, prin care
N

solicită anularea alegerilor, pentru nerespectarea legii

electorale şi pentru alte nereguli.
Ciornă scrisă la maşină, sunt menţionate numele autorilor: Grogore
le

Cogean, V. Samaraga, V. Viscun, S. Larionov, P. Galiţ, Bercu

Culdiner, J. Bejenariu şi N. Nissenblatt.
ve

7 Proces verbal al Comisiei Biroului Electoral Judeţean

pentru cercetarea dosarului cu lucrările de alegere a 1
hi

1928 iunie 7 Consiliului Comunal al comunei Sculeni. Sunt

menţionate neregulile înregistrate la alegerile din 27 mai
Ar

1928.
Original.

8 Fragment dintr-un articol semnat de C. Manolache, 2

1928 învăţător din comuna Stânca, judeţul Iaşi, referitor la
septembrie rolul presei la promovarea culturii.
4, Stânca- Original, semnătura lui C. Manolache.
Iaşi.

178
 9 1931 martie „Memoriul profesorilor secţiunii de ştiinţe agricole din 4
12 Iaşi asupra Legei învăţământului superior”, prin care
solicită ca legea să prevadă o secţie de ştiinţe agricole la
Universitatea din Iaşi.
Original, semnăturile profesorilor S. H. Vasiliu, D. A. Cardaş, D. H.
Florov.

i
10 1931 martie 12 Idem, varianta tipărită. 2

ie
an
11 1931 martie Titlu executoriu al Corpului portăreilor Tribunalului 2
14, Iaşi. Iaşi, prin care Eugen Pavlescu, proprietar este obligat la
plata unei sume de bani unei creditoare.

om
Original.

12 1932 Adresa Camerei de Agricultură a judeţului Iaşi către 2

ianuarie 15 Eugen Pavlescu, conferenţiar universitar, referitoare la

R
conferinţele ce urmează a fi ţinute de studenţii Facultăţii
de Ştiinţe, secţia Ştiinţe agricole, de la Universitatea din

e
Iaşi, „pentru popularizarea cunoştinţelor în materie de
agricultură”. În anexă se găseşte răspunsul lui Eugen
al
Pavlescu cu lista conferenţiarilor.
Original.
e

13 1933 aprilie Invitaţie trimisă de „Uniunea foştilor deputaţi în Sfatul 1

al

9, Chişinău. Ţării” lui Eugen Pavlescu, „pentru a participa la serbările

prilejuite de aniversarea a 15 ani de la Unire”.
n

Original, tipărit.
io

14 1933 aprilie Manuscrisul articolului „Facultatea de agronomie” 4

at

13 scris şi semnat de Eugen Pavlescu, profesor conferenţiar

la Facultatea de Agronomie a Universităţii din Iaşi, trimis
N

spre publicare la ziarele „Glasul Basarabiei” şi

„Basarabscoie express”.
le

Original, semnătura lui Eugen Pavlescu.

15 Scrisoare de felicitare trimisă de Eugen Pavlescu, 1

ve

1933 mai 14 profesorului Vasile Teodoreanu cu ocazia sărbătoririi

zilei de naştere.
hi

Concept.
Ar

16 1933 iulie Însemnări aparţinând lui A. Cardaş, în legătură cu 1

20 fermele agricole, de pe lângă Facultatea de ştiinţe –secţia
ştiinţe agricole, a Universităţii din Iaşi, transcrise de
Eugen Pavlescu.
Original.

17 1933 august Opinii despre posibilitatea organizării învăţământului 2

20 agricol, la Chişinău, aparţinând lui A. Cardaş, transcrise

179
 de Eugen Pavlescu.
Original.

18 1933 august 20 Opinii şi însemnări ale lui A. Cardaş, în legătură cu 1

înzestrarea fermelor agricole şi laboratoarelor, transcrise
de Eugen Pavlescu.
Original.

19 1933 Părerile lui A. Cardaş despre organizarea 3

i
octombrie învăţământului agricol, la Chişinău, expuse în şedinţa

ie
17 Senatului universitar şi a consiliului Facultăţii de ştiinţe
Iaşi şi transcrise de Eugen Pavlescu.

an
Ciornă în creion.

20 1933 Însemnări privind desfăşurarea cursurilor universitare 1

om
noiembrie în cadrul Facultăţii de ştiinţe-secţia ştiinţe agricole, de la
11 Universitatea din Iaşi, aparţinând lui Eugen Pavlescu.
Ciornă în creion.

R
21 1933 „Discurs” ţinut în gara Chişinău cu ocazia mutării 3
noiembrie Facultăţii de ştiinţe agricole, de la Iaşi la Chişinău, de
11 Eugen Pavlescu.
e
al
Ciornă.

22 1933 Însemnare privind deschiderea cursurilor la Facultatea 1

e
decembrie 4 de agricultură din Chişinău.
al

Ciornă.
n

23 1933 Scrisoare trimisă de Eugen Pavlescu lui Neculai 1

decembrie Sacară, inspector agricol de la Inspectoratul regional
io

12, Iaşi. agricol Chişinău, în legătură cu Facultatea de agricultură

at

din Chişinău. Sunt menţionaţi profesorii O. Bogdan,

Costăchescu, ministrul Angelescu.
Original.
N

24 1933 Scrisoarea lui Eugen Pavlescu către A. Crihan, la 2

le

decembrie <Bălţi> cu amănunte despre situaţia Facultăţii de

13, Iaşi. agricultură din Chişinău. Sunt amintiţi: profesorul P.
ve

Bogdan, ministrul Inculeţ şi S. Cardaş.

Original.
hi

25 1933 Răspunsul Ministerului Agriculturii la adresa 1

decembrie Facultăţii de Agricultură, prin care se arată că din lipsa
Ar

14 banilor nu se poate face mutarea facultăţii la Chişinău,

instituţia urmând să îşi desfăşoare activitatea în
continuare la Iaşi. Transmis de Eugen Pavlescu.
Ciornă.

26 1933 Scrisoarea lui Eugen Pavlescu către prof. univ. A. 1

decembrie Cardaş în legătură cu alegerile pentru camera agricolă din
16, Urlaţi- Huşi.

180
 Fălciu. Concept.

27 1933 Scrisoarea trimisă de Eugen Pavlescu lui A. Crihan, la 2

decembrie <Bălţi>, cu amănunte privind stabilirea Facultăţii de
19 Agricultură, din nou la Iaşi.
Concept.

28 1933 Scrisoarea lui Eugen Pavlescu către N. Sacară în 2

i
decembrie legătură cu posibilitatea rămânerii definitive a Facultăţii

ie
22 de Agricultură, la Chişinău.
Concept.

an
29 1933 Memoriul profesorului Eugen Pavlescu înaintat 6
decembrie decanului Facultăţii de Ştiinţe Agricole, a Universităţii

om
22 din Iaşi, prin care se combate decizia desfinţării facultăţii
de la Chişinău.
Concept, în creion.

R
30 1933 Idem, copia documentului de la nr. 29, cu corecturi şi 3
decembrie însemnări marginale.
22 Concept.
e
al
31 1933 Idem, documentul de la nr. 29 şi 30, dactilografiat. 1
decembrie Concept dactilografiat.
e

22
al

32 1933 Scrisoarea lui N. Sacară, din Chişinău, adresată 2

n

decembrie profesorului Eugen Pavlescu, prin care îi face cunoscută

io

24 starea de spirit din sânul intelectualităţii basarabene,

pentru menţinerea Facultăţii de Agricultură, la Chişinău.
at

Original, semnătura lui A. Sacară.

N

33 1933 Însemnare aparţinând lui Eugen Pavlescu, privind 1

decembrie atitudinea decanului Facultăţii de Agricultură din Iaşi,
30 profesorul Vasiliu, faţă de posibilitatea transferării
le

acestei facultăţi de la Iaşi la Chişinău.

Concept în creion.
ve

34 1933 Cererea conferenţiarului Eugen Pavlescu, de la 1

hi

decembrie Facultatea de agricultură adresată decanului acestei

31 facultăţi, prin care solicită eliberarea unui certificat
Ar

constatator pentru predarea benevolă a cursului de

cooperaţie, în anul universitar 1932-1933.
Concept în creion.

35 <1933> Discurs ţinut cu ocazia înfiinţării „Societăţii 12

studenţilor facultăţii de ştiinţe agricole, <<Ceres>>”. În
anexă se află proiectul de statut.
Ciornă.

181
 36 Idem, documentul nr. 35 cu mici modificări. 7
<1933> Ciornă.

37 1933-1934 Fragmente din ziarele „Opinia” (1933) şi „Lumea” 3

(1934), cu ştiri privitoare la mutarea Facultăţii de
Agronomie, la Chişinău.

38 1934 Cerere înaintată de Eugen Pavlescu, conferenţiar la 1

ianuarie 23, facultatea de ştiinţe agricole a Universităţii din Iaşi,

i
Iaşi. ministrului, prin care solicită acordarea sumei de 30.000

ie
de lei, pentru cursul de cooperaţie ţinut în anul

an
universitar 1932-1933.
Ciornă.

om
39 <1934> Memoriul studenţilor din anul al II-lea al Facultăţii de 7
ştiinţe agricole către rectorul Universităţii din Iaşi, în
legătură cu mutarea acestora la Chişinău.
Ciornă.

R
40 1934 iulie 8, Scrisoare trimisă lui Eugen Pavlescu de o anume 1
Paşcani.
e
Valerica, cu privire la problemele ei familiale.
Original, semnează Valerica.
al
41 1934 iulie Scrisoarea unei anume Valerica adresată lui Eugen 1
e
Pavlescu, în care face referire la probleme personale.
Original, semnează Valerica.
al

42 1934 iulie Carte poştală trimisă de Valerica profesorului Eugen 1

n

15, Paşcani. Pavlescu, cu referiri personale.

io

Original, semnează Valerica.

at

43 1934 Memoriul studenţilor din anul al doilea ai Facultăţi de 2

octombrie Ştiinţe Agricole, către rectorul Universităţii din Iaşi,
N

28 pentru fuziunea cu anii III şi IV de la Chişinău. Pe

margine se află numeroase note ale lui Eugen Pavlescu.
Original, scris cu creionul.
le

44 1934 Scrisoarea lui Eugen Pavlescu către Anton Crihan, din 2

ve

noiembrie 1 <Bălţi>, în legătură cu neînţelegerile dintre membrii

corpului didactic ai Facultăţii de agricultură Chişinău.
hi

Concept, deteriorat pe margini.

Ar

45 1934 Cerere înaintată de Eugen Pavlescu, conferenţiar de 1

noiembrie economie politică şi cooperaţie, decanului Facultăţii de
17, Iaşi. Ştiinţe Agricole a Universităţii din Iaşi pentru acordarea
primei gradaţii. Pe verso referatul Secretariatului
facultăţii.
Original, semnătura lui Eugen Pavlescu.

46 1934 Cererea conferenţiarului Eugen Pavlescu adresată 1

182
 noiembrie decanului Facultăţii de Ştiinţe Agricole a Universităţii
20 din Iaşi pentru definitivarea cursurilor de economie
politică şi cooperaţie predate anilor I şi III.
Original.

47 1934 Scrisoare trimisă de Anton Crihan lui Eugen Pavlescu 1

noiembrie în legătură cu catedra ocupată de ultimul. Se fac referiri
29 la activitatea didactică a unor profesori.
Ciornă.

i
ie
48 1936 „Ordinea conferinţelor anului al VI-lea de activitate 1
noiembrie (noiembrie 1936-aprilie 1937)”, la Academia de export

an
din Galaţi.
Original, tipărit.

om
49 1937 Bugetul veniturilor şi cheltuielilor Facultăţii de Ştiinţe 2
Agricole din Chişinău, pe anul 1937.
Copie, dactilografiată.

R
50 1937 Idem nr. 49 1

51 1938
e
Memoriu prof. univ dr. A. Cardaş, decanul Facultăţii 37
al
ianuarie 14 de Ştiinţe Agricole din Chişinău a Universităţii din Iaşi,
asupra activităţii Facultăţii, însoţit de raportul expertizei
contabile privind veniturile şi cheltuielile acesteia,
e

precum şi alte câteva acte cu caracter sintetic

al

Copie, dactilografiată.
n

52 1838 martie Reclamaţiile către primul procuror privind „gravele 8

io

8, Iaşi. nereguli comise în administrarea fondurilor şi bunurilor”

Facultăţii de Ştiinţe agricole din Chişinău, de către
at

decanul de atunci.
Concept, dactilografiat.
N

53 - Idem nr. 52. -

le

54 - Idem nr. 52. -

ve

55 1938 aprilie Reclamaţie semnată de S. I. şi înaintată primului 2

18 procuror prin care prof. univ. A. Cardaş este acuzat de
hi

fraudă în gestiune.
Concept, dactilografiat.
Ar

56 1938 aprilie Memoriu semnat de V. Fluturea şi Neculai Tudosă 6

28, înaintat regelui în legătură cu acuzaţia de fraudă adusă
Chişinău. prof. univ. Agricola Cardaş.
Concept, dactilografiat.

57 1938 aprilie Memoriu semnat de S. I. către Ministrul de Finanţe 2

28, privind gravele nereguli comise de prof. univ. Agricola
Chişinău. Cardaş.

183
 Concept, dactilografiat.

58 <1940> Reclamaţie adresată rectorului Universităţii din Iaşi, 1

privind abuzurile profesorului <Agricola Cardaş>.
Concept, dactilografiat, nesemnat.

59 1941 martie Scrisoare prin care conf. univ. dr. Eugen Pavlescu 1
11, solicită prin intermediul protoieriei Bucureşti documente

i
Bucureşti. de la pr. dr. Petre Măreuşanu , necesare redactării

ie
cursului său de economie naţională.
Concept, dactilografiat, semnat de Eugen Pavlescu.

an
60 1941 aprilie, Telegramă cu felicitări trimisă profesorului Eugen 1
Vatra Pavlescu.

om
Dornei. Original.

61 1941 aprilie Telegramă cu felicitări trimisă prof. Eugen Pavlescu 1

R
20, Dorohoi. de Eleonora şi Diacon Sanpovici.
Original.

62 f.d.
e
Fragment dactilografiat cuprinzând art. 158-214 (p. 25
al
18-42), dintr-o lege referitoare la cooperativele şi
asociaţiile agricole.
e

63 f.d. Carte de vizită aparţinând „dir. şcol. Eugeniu 1

al

Varzariu”, Suceava, cu felicitări.

n

64 f.d., Iaşi. Scrisoare trimisă <prof Eugen Pavlescu> de către o 2

io

persoană care nu s-a semnat, referitoare la probleme

personale.
at

Original.
N

65 f.d. Însemnări şi note privind înfiinţarea unei societăţi a 2

tătărăşenilor etc., aparţinând lui Eugen Pavlescu.
le
ve
hi
Ar

184
 Pachetul nr. 1066

Nr. Locul şi data Cuprinsul unităţii arhivistice Nr. Observaţii

crt. emiterii. file

i
ie
1 1838 Zapis prin care Ioniţă Ghile, Vasile Cătană, Ioniţă 1
aprilie 16 Dima, Dumitrache Climescu, Ioan Bălan, Grigoraşi

an
Munteanu, Leonti Leviscu, Vasile Neştianu, Ioniţă
Apetrei, Costantin Leon preot, Gheorghe Bozăian şi
Neculai Misailă, reprezentanţii obştii satului Vătcani,

om
ţinutul Fălciu îşi iau angajamentul faţă de paharnicul
Gheorghe Seulescu şi Grigore Boţan că vor achita banii
împrumutaţi la termenul stabilit.

R
Copie.

2 1856 Jalba lui Gheorghe Seulescu prin care se plânge la 1

februarie 18
e
domnie că posesorii moşiei Vătcani, spatarul Tiso şi
al
cneazul Moruz intenţionează să-i ia partea sa de moşie
din acest sat prin fraudă. Solicită pe această cale ca
Logofeţia Dreptăţii să informeze instanţa de judecată în
e
legătură cu conţinutul anaforalei, prin care sunt
al

evidenţiate abuzurile pe care „sfatul le-au scapatu din

vedere”.
n

Original, semnătura lui G. Seulescu.

io

3 1802 martie Mărturie hotarnică pentru bătrânul Mănăilă din satul 1

4 Vătcani, ţinutul Fălciu, aflat în posesia preotului
at

Panaite.
Copie.
N

4 Carte de judecată asupra litigiului existent între 4

le

1834 aprilie Gheroghe Papadopulo şi răzeşii din satul Vătcani,

10 ţinutul Fălciu, pentru stăpânirea bătrânului Mănăilă din
ve

acest sat. Sunt prezentate în faţa instanţei documente

din anii: 1798 septembrie 20, 1799 august 17, 1819
aprilie 26,1817 mai 8, 1817 iunie 28, 1827 iunie 20,
hi

1831 septembrie 28 şi 1831 decembrie 22, privitoare la

stăpânii şi hotarele acestei moşii. Răzeşii din Vutcani
Ar

sunt daţi rămaşi. În instanţă Papadopulo a fost

reprezentat de Gheorghe Şerban, iar răzeşii au fost
reprezentaţi de căpitanul Ioniţă Damaschin şi
postelnicul Toader Berdilă.
Concept.

5 1834 mai 13 Contract prin care Maria, fiica lui Prohire, cu soţul ei 1
Iftimie Darie şi cu fii lor, vând lui Gheorghe

185
 Papadopulo, cu 500 de lei, toată partea lor de moşie,
„câtă să va alegi din trupul moşii Vătcani şi
Bencoviciul”.
Original, semnăturile vânzătorilor şi a martorilor.

6 1834 Copie dată de Direcţiunea Generală a Arhivelor 1

decembrie Statului „după dovada Divanului Apelativ că stolnicul
14 Iancu Dimitriu a dat jaloba în contra călcării ce se face
moşii Domnii a schitului Agaftonu”.

i
Copie autentificată de Direcţiunea Generală a Arhivelor Statului.

ie
7 f.d. Cererea pasnicilor şi a răzeşilor din satul Vătcani 1

an
către judecătorul ţinutului Fălciu, pentru închiderea
procesului pe care îl au cu căminariul Gheorghe
Seulescu „pentru neagiunsul pământului”.

om
Concept, filigran.

8 1835 mai 2 Înscris prin care Dumitru Ciulei din satul Vutcani 1

R
adevereşte că a luat împrumut de la profesorul
Gheorghe Seulescu suma de 50 de lei, pentru a-şi
cumpăra pământ. Se arată că Săulescu era răzeş cu

e
Ciulei în bătrânul Mănăilă din amintitul sat.
al
Original, semnături, scris de Ioan Martinovici.

9 <după „Opisul documenturilor ce am pentru părţile de 1

e

1845> moşie din Vătcani baştină şi cumpărătură asupra cărora

al

se ridică Ioniţă Damaschin”. Perilipsis cu documente

din anii 1666-1835, semnat de Gheorghe Papadopulo.
n

Original.
io

10 1835 mai 2 Jurnalul Divanului Apelativ al Ţării de Jos privind 2

at

pricina dintre Gheorghe Popadopulo şi răzeşi din satul

Vâtcani, ţinutul Fălciu, pentru hotarul proprietăţilor pe
N

care le are primul în acest sat. În faţa instanţei

Papadopulo este reprezentat de Feodor Verescu, iar
răzeşii de căpitanul Ioniţă Damaschin şi de postelnicul
le

Toader Berdilă. Se hotărăşte ca toate moşiile

jeluitorului să fie hotărnicite la faţa locului şi să fie date
ve

în stăpânirea sa.
Copie legalizată de Divanul Apelativ al Ţării de Jos, pecetea
Divanului în fum, semnături.
hi

11 1828 iunie Porunca Isprăvniciei ţinutului Fălciu pentru 2

Ar

8 cercetarea şi împlinirea venitului de pe moşia Vâtcani

care i se cuvine lui Iordache Popa.
Original.

12 1831 Scrisoarea mitropolitului Veniamin Costachi prin 2

septembrie care arhiereii Filaret Apamia şi Inochentie Hiopoleos
12 sunt informaţi cu privire la stabilirea hotarelor moşiei
Doamna a schitului Agafton.

186
 Copie legalizată de Direcţiunea generală a Arhivelor Statului.

13 1831 Mărturie hotarnică întocmită de stolnicul Neculai 1

decembrie Pomană şi comunicată Isprăvniciei ţinutului Fălciu,
22 pentru moşiile lui Gheorghe Popovici, din satul
Vătcani.
Original, semnătura lui Gheorghe Popovici.

14 1817 Gheorghe Papadopulos cere lui <Scarlat Calimachi> 2

i
aprilie 1 permisiunea de a se înfăţişa cu înscrisurile moşiilor

ie
Vâtcani şi Bancovici, care îi aparţin din tată în fiu şi pe
care spătăreasa Casandra le vinde la mezat împreună cu

an
moşiile bărbatului ei spătarul Niţel.
Rezoluţia stabileşte ca Departamentul să comunice
consulatului o notă de informare asupra suspendării

om
mezatului, în vederea soluţionării fără întârziere a
pricinii.
Original, limba greacă.

R
15 Jalbă adresată domnului de „Gheorghe Papadopulo 1
1817 aprilie şi ai săi”, pentru a opri vânzarea la mezat a moşiei
1
e
cucoanei Casandra, soţia răposatului postelnic Matei
al
Negel, din Vătcani, pe motiv că aceasta scoate la
vânzare bucăţi din moşiile lor.
Copie executată de Gheorghe Papadopulo.
e
al

16 1817 iunie 8 Gheorghe Papadopulos solicită lui Scarlat Calimachi 2

poruncă domnească pentru suspendarea, până la
n

sentinţa definitivă a procesului, a mezatului moşiilor

io

Casandrei, în legătură cu care s-a stabilit, prin

semnătură, ca Departamentul Afacerilor Străine să
at

informeze Consulatul rus. Întrucât Departamentul,

căruia i s-a înfăţişat împreună cu vechilul Casandrei, a
N

hotărât să se emită anafora pentru acest loc, iar

înscrisurile se află în epitropia episcopului Huşilor,
solicită emiterea unei scrisori către Episcopia şi
le

ispravnicul de Huşi. De asemenea, cumpărătorului

moşiilor scoase la mezat trebuie să i se aducă la
ve

cunoştinţă excepţia celor două moşii care fac obiectul

judecăţii. Menţionează că deţine înscrisul lui Antioh
hi

voievod prin care se anulează cumpărarea de către

Casandra a moşiilor pomenite.
Ar

Original, limba greacă.

17 Jalba lui Gheorghe Papadopulo către domnie, prin 1

1817 iunie 8 care reclamă că moşiile cucoanei Casandra din Vâtcani
şi Bancovici au fost vândute la mezat, în ciuda
dispoziţiilor domneşti de a se opri vânzarea până la
soluţionarea pricinii iscate între aceasta şi răzeşii din
Vâtcani. Solicită oprirea vânzării până când procesul
dintre cele două părţi va lua sfârşit.

187
 Copie executată de Gheorghe Papadopulo.

18 1817 Gheorghe Papadopulos împreună cu răzeşii moşiilor 2

februarie 10 Vâtcani şi Pancovici, solicită lui <Scarlat Calimachi>
să fie primiţi la judecata Divanului, în prezenţa
boierilor „departamentari”, pentru pricina pe care o au
în legătură cu cele două moşii scoase la mezat pe lângă
moşia Rosieşti. Dezvoltă istoricul proprietăţii, anexând
documente de la domnii cei vechi ai Moldovei: Vasile

i
Lupu, Antioh Cantemir şi Constantin Moruzi şi solicită

ie
anularea mezatului. Proprietarii care s-au succedat timp
de 112 ani au fost: Gheorghe Cărăuş, fiul acestuia,

an
Stratu, răzeşul Păcuraru, Arhiri, fiul lui Stratu, vornicul
Vasile Costachi şi fiul său, Matei Costachi.

om
Original, limba greacă.

19 1833 iunie Scrisoarea unei persoane necunoscute către o faţă 1

28 bisericească, prin care roagă trimiterea la Iaşi a unor

R
scrisori de care are mare trebuinţă, prin Gheorghe
<Seulescul> 22.

e
Original. al
20 1832 iunie Sinet de scrisorile pe care Iordache Papadopulo le-a 1
15 primit de la stolnicul Ioan Bălan, pentru a se folosi de
e
ele în procesul pentru stăpânirea unor moşii din satul
Vâtcani, ţinutul Fălciu.
al

Original.
n

21 1833 august „Izvod de documenturile ci am primit în original 1

io

18 pentru a le înfăţoşa giudecătoriului de ţinut Fălciului ca

un vechil din partea D(omniei) sale Papadopulo prin
at

carile săvărşindu-să procesul mă îndatoresc a le înturna

iarăşi”. Sunt enumerate 13 documente privitoare la
N

moşia Vâtcani, din anii 1798-1833.

Original, perilipsis, semnătura lui Gheorghe Şerban.
le

22 1833 august Înscris prin care Gheorghe Şerban îşi ia 1

19 angajamentul faţă de Gheroghe Papadopulo să-l
ve

reprezinte în procesul, pe care acesta îl are, pentru

moşii din bătrânul lui Mănăilă, din satul Vâtcani, „fără
hi

vreo viclenire, „cu credinţă şi sirguinţă”.

Original, semnătura lui Gheorghe Şerban.
Ar

23 f.a. „Izvod de documenturile ce am primit în orighinal de 1

la D(umnea)lui Gheorghe Papadopulu pentru a le
înfăţoşa judecătoriei ţinut de Fălciu şi întărind de pe
dânsele copii să întorn înapoi orighinalurile”. Sunt
menţionate 11 documente, din anii 1654 (7163)
noiembrie 24 şi 1832, referitoare la moşii din bătrânul

22
Lectură incertă.

188
 Mănăilă, din satul Vâtcani.
Original, la final se face, de altă mână, menţiunea „Aceste am
primit prin Vasile Muste”.

24 1840 august Sinet de banii datoraţi de răzeşii din satul Vâtcani lui 1
22 Gheorghe Seulescu şi care urmează a fi recuperaţi.
Original, semnătura lui Ioan Conache.

25 1838 iunie 1 Contract încheiat între răzeşii din Vâtcani, ţinutul 2

i
Fălciu, şi paharnicul Gheorghe Seulescu, prin care

ie
primii închiriază acestuia pentru patru ani şi jumătate
moşia lor, Vâtcani, pentru suma de 200 de lei anual.

an
Din această sumă paharnicul îşi va opri suma de bani
datorată de răzeşi. Sunt menţionate condiţiile
tranzacţiei în 13 puncte.

om
Concept.

26 1838 aprilie Adresa Divanului Apelativ al Ţării de Sus către 2

R
20 instituţia similară din Ţara de Jos, prin care se face
referire la jalba lui Ioniţă Dima, vechilul obştii
răzeşilor de pe moşia Vâtcani, ţinutul Fălciu, împotriva
paharnicului Săulescul.
e
al
Original.

27 1838 aprilie Zapis prin care reprezentanţii obştii răzeşilor din 1

e
16 Vâtcani, Ioan Ghile, Vasile Cătană, Ioan Dima, Ioan
al

Bălan stolnic, Vasile Neştian şi Ioniţă Apetrei îşi iau

angajamentul să întoarcă banii împrumutaţi (250 de lei)
n

de la paharnicul Gheorghe Săuleascu la sorocul stabilit,

io

deoarece şi acesta a luat banii de la „guberschie

secretar” Gheorghe Boţan, punând ca zălog 486 de
at

stânjeni din moşia sa din acelaşi sat.

Original, semnătura răzeşilor vâtcani.
N

28 1838 martie Zapis prin care se întăreşte paharnicului partea de 1

5 moşie a Saviniei şi a Mariei, în urma achitării sumei de
le

150 de lei.
Original, semnătură indescifrabilă.
ve

29 1837 mai 28 Hrisovul lui Mihail Sturdza, prin care confirmă 2

sentinţa dată de Domnescul Divan şi de Divanul
hi

Apelativ al Ţării de Jos în procesul dintre răzeşii din

Vâtcani şi paharnicul Gheorghe Săulescu.
Ar

Copie legalizată de Divanul Apelativ al Ţării de Jos.

30 1837 aprilie Înscris privitor la judecata dintre paharnicul 2

2 Gheorghe Săulescu şi răzeşii din satul Vâtcani, ţinutul
Fălciu, pentru hotarele moşiilor de moştenire şi
cumpărătură ale celui dintâi.
Concept.

189
 31 1836 Zapis prin care Andrei Chitic şi Vasile Juverdeanu 1
decembrie vând paharnicului G. Săulescu partea lor de moşie din
18 satul Vârtcani.
Original, semnăturile celor doi răzeşi.

32 1835 Contract prin care locuitorii satului Vâtcani, ţinutul 2

septembrie Fălciu, vând comisului Lasarache Mihalache venitul
25 moşiei lor din satul amintit, fără bucata de moşie a lui
Gheorghe Papadopulo pentru perioada cuprinsă între

i
23 aprilie 1836 şi până la 23 aprilie 1839.

ie
Original, legalizat de judecătoria ţinutului Fălciu.

an
33 1835 august Hotarnică întocmită de Grigorie Codreanu asupra 2
2 moşiilor lui Gheorghe Papadopulo din satul Vâtcani,
ţinutul Fălciu. Legalizarea Judecătoriei ţinutului Fălciu.

om
Original, semnături, ştampila Judecătoriei ţinutului Fălciu.

34 1841 mai 17 Cerere prin care paharnicul Vasile Boţan solicită 1

R
Divanului de Apelaţie al Ţării de Sus anularea sinetului
dat de paharnicul G. Săuleascu, deoarece acesta şi-a
plătit datoria cu tot cu dobânda cuvenită.

e
Copie legalizată de Divanul de Apelaţie.
al
35 1841 august Înscris prin care răzeşii din satul Vâtcani, ţinutul 1
10 Fălciu, dovedesc, la porunca Isprăvniciei, că bătrânul
e
Mănăilă, unde are moşii paharnicul Gh. Săulescu, are
al

peste 50 de locuitori.
Original, pecetea satului Vâtcani în fum.
n

36 1843 august Mărturie hotarnică a locuitorilor din Popăuţi asupra 2

io

15 hotarelor moşiei mănăstirii Doamnei, din satul Stăceşti.

at

Copie legalizată de Direcţia Generală a Arhivelor Statului.

37 1843 august Scrisoarea lui Costache Mârzescul adresată 1

N

5 cuconului Iordache Săulescu, prin care îl in informează

că doreşte să-i vândă moşia sa părinţească din satul
le

Vâtcani, deoarece nu are nici un venit de pe ea, fiind

împresurată de răzeşii din acel sat. Doreşte să fie ajutat
ve

la judecată pentru a o despresura şi promite că o va

vinde ieftin.
Original.
hi

38 1844 Jalba monahiei Eleftera, stareţa schitului Agafton, 1

Ar

februarie 3 către Logofeţia cea Mare în pricina ce are mănăstirea

cu comisul Ioan Gherghel, pentru posesia moşiei
Mănăstirea Doamna. Se arată că mănăstirea avea peste
100 de maici.
Copie emisă de Direcţia Generală a Arhivelor Statului la 30 dec.
1871.

39 1844 iunie 2 Scrisoarea lui Ghica către stolnicul Iancu Dimitriu 1

190
 referitoare la procesul pentru moşia Mănăstirea
Doamna.
Copie emisă de Direcţia Generală a Arhivelor Statului la 30 dec.
1871.

40 1844 iunie Divanul Moldovei solicită obşti mănăstirii Agafton 1

să trimită la termenul stabilit un vechil cu toate actele
doveditoare, pentru a se judeca pricina dintre mănăstire
şi comisul Ioan Gherghel, în ceea ce priveşte posesia

i
moşiei Mănăstirea Doamna.

ie
Copie emisă de Direcţia Generală a Arhivelor Statului la 30 dec.
1871.

an
41 1846 martie Anaforaua Divanului Domnesc, legalizată de 5
13 ministerul Justiţiei, privitoare la hotarele moşiei

om
Mănăstirii Doamnei, pentru care se aflau în litigiu
comisul Ioan Gherghel şi mănăstirea Agafton.
Copie emisă de Direcţia Generală a Arhivelor Statului la 30 dec.

R
1871.

42 1747 Jurnalul Judecătoriei ţinutului Fălciu privitor la 4

noiembrie
e
judecata dintre căminarul Gheorghe Săulescu şi răzeşii
19
al
din satul Vâtcani, pentru încălcarea a 600 de fălci de
pământ de către primul şi pentru alte pagube produse
de acesta locuitorilor din Vâtcani. Răzeşii pierd
e
procesul pe motiv că nu reprezintă interesele obştii, ci
al

interese individuale, şi că probele aduse de ei sunt

false. De asemenea, se arată că jăluitorii nu s-au
n

prezentat în faţa instanţei pentru a-şi susţine cauza.

Copie legalizată de Judecătoria ţinutului Fălciu la 25 oct. 1848.
io

43 - Idem. 3
at

Copie legalizată de Judecătoria ţinutului Fălciu la 20 noiembrie

1747.
N

44 1855 Scrisoarea lui Gheorghe Seulescu către Râşcanu, 1

februarie 15 „oficiantul Ispravnicu de Fălciu”, prin care arată că i-a
le

trimis contul sumei de bani pe care i-o datorează răzeşii

ve

din Vâtcani.
Original, semnătura lui G. Seulescu.
hi

45 1855 „Contul datoriei răzeşilor de Vâtcani de suma ce au 1

februarie 15 a-mi răspunde”. Se arată că răzeşii datorau lui Săulescu
Ar

suma de 708 galbeni şi 20 de lei, din care 407 galbeni

şi opt lei reprezentau dobânda datoriei de 301 galbeni
şi 12 lei, pentru perioada de 13 ani şi 6 luni, de când
era contractată datoria.
Original, semnătura lui G. Seulescu.

46 1856 Scrisoare lui Gheorghe Seulescu către autorităţi, 1

ianuarie 13 referitoare la o datorie.
Concept.

191
 47 1856 Cerere către Departamentul Finanţelor prin care Ion, 1
ianuarie 13 fiul lui Pavel Radu, din satul Sgura, ţinutul Fălciu,
ocolul Crasnei, solicită strămutarea de pe această moşie
pe o moşie a lui Gheorghe Seulescul, deoarece nu i se
respectă drepturile de către proprietar, paharnicul
Mihail Lari.
Concept.

i
ie
48 1856 Jalba căminarului Gheorghe Seulescu către 1
ianuarie 13 Departamenul Cultului şi al Instrucţiei Publice

an
privitoare la angajarea fiicei sale.
Concept.

om
49 1860 iunie 5 Zapis din care reiese că o persoană necunoscută a 1
avea o datorie bănească în valoare de 1333 de lei şi 58
de parale spătarului Gheorghe Săulescu, pe care se

R
obligă să-i achite până la lăsatul secului.
Original.

50 1862 martie
e
Adresa Prefecturii Fălciu, prin care se răspunde lui 2
al
29 Gheroghe Săulescu că prefectul nu poate invalida
hotărârea Ministrului de Interne în ceea ce priveşte
litigiul cu locuitorii din satul Vâtcani.
e
Original.
al

51 1862 mai 14 Înscris prin care Gheorghe Seuleescu îl avertizează 1

n

pe candidatul Judecătoriei Fălciu să nu efectueze

io

hotărnicirea dintre satele Dolheni şi Vâtcani, la cererea

locuitorilor primului sat, deoarece între proprietarii din
at

cele două sate există un litigiu de hotar, care urmează a

fi soluţionat în instanţă.
N

Original, semnătura lui G. Seulescu.

52 1871 Adresă trimisă de Comitetul Central pentru Vinderea 1

le

octombrie 8 Domeniilor Statului căpitanului C. Teleman din Huşi,

judeţul Fălciu, prin care îl anunţă pe acesta să se
ve

prezinte la Casieria Generală a Districtului, pentru a

achita suma de bani cu care a cumpărat o bucată din
hi

moşia Mănăstirea Doamnei.

Original.
Ar

53 1871 Cererea căpitanului C. Theleman către preşedintele 1

octombrie Comitetului Central al Vânzării Bunurilor Statului,
9/21 prin care arată că a cumpărat moşia Mănăstirea
Doamnei, din judeţul Botoşani, la mezatul de la Iaşi din
6-8 septembrie. Solicită prin acest înscris ca actele de
proprietate şi obligaţiile de plată se fie întocmite pe
numele lui Cassian Lecca, noul proprietar al moşiei.
Original.

192
 54 1872 Proces verbal încheiat între Cassian Leca şi Corneliu 1
ianuarie 10 Dobjanschi portărel la Tribunalul din Botoşani referitor
la o sumă de bani care trebuie pusă la Casa de
Depuneri şi Consemnaţiuni, la casieria generală a
Judeţului.
Original, semnătura portărelului Dobjanschi.

i
55 1844 iunie 3 Sinet privitor la tranzacţia unei sume de 140 de lei. 1

ie
Semnăturile martorilor: Gheorghiţă Vasilache, Andrei
Gheorghiţă fiul preotului Sandu şi Ioniţă Lupu.

an
Original.

om
R
e
al
e
n al
io
at
N
le
ve
hi
Ar

193
 Pachetul nr. 1067

Nr. Locul şi data Cuprinsul unităţii arhivistice Nr. Observaţii

crt. emiterii. file

1 1406 (6915) Hrisovul lui Micea cel Bătrân prin care se hotărăşte 1
noiembrie 23, ca numai călugării de la m-rea Tismana să aibă dreptul

i
indiction 15 de a pescui în râul Tismana si de a paşte vitele în

ie
ţinutul din amonte a acestui râu.
Copie după originalul aflat la ANIC, Suluri, I, nr. 11, , slav,

an
hârtie, pecete ovală aplicată.
Titulatura lui Mircea cel Bătrân „mare voievod şi de sine
stăpânitor domn a toată ţara Ungrovlahiei şi al plaiurilor şi încă al

om
părţilor tătăreşti şi Amlaşului şi Făgăraşului, herţog al Banatului
de Severin, domn şi de amândouă laturile peste toată Dunărea
până la marea cea mare şi cetăţii Dârstorului de sine stătător”.

R
2 Scrisoare deschisă dată de Ioan Huniade, voievodul 1
1444 octombrie Transilvaniei, prin care întăreşte m-rilor Vodiţa şi
20, Orşova.

e
Tismana stăpânirea peste satele, viile, morile, nucii şi
livezile de la Vodiţa. Documentul este emis de Ioan de
al
Huniade în calitate de suzeran al domnului Ţării
Româneşti.
e
Copie de pe copia slavă aflată la ANIC, Suluri, I, nr. 39, hârtie.
al

3 Lipseşte.
n

4 1521 Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung adresată 1

io

conducătorilor Braşoveni prin care se aduce la

cunoştinţă mişcările trupelor otomane. Acesta este
at

considerat cel mai vechi înscris în limba română.

Reproducere alb negru de pe originalul aflat la ANBV, Colecţia
N

Stenner, IV, nr. 472.

5 1600 mai 29 Hrisov prin care Mihai voievodul Ţării Româneşti 1

le

întăreşte m-rii Agapia satul Negreşti.

Reproducere după originalul aflat la ANIC, M-rea Agapia, XIII/3,
ve

hârtie, pecete căzută.

6 Lipseşte.
hi

7 Regulament ostăşesc pentru miliţia pământeană a 2

Ar

1832, Bucureşti Prinţipatului Valahiei.

Facsimil după primele două pagini din Regulamentul original
aflat în Biblioteca ANIC.

8 Lipseşte.

9 Lipseşte.

194
 10 Lipseşte.

11 1866 Memoire sur l’organisation militaire de la 2

Roumanie.
Facsimil după original, ANIC, Casa regală, dos. 79/1866, f. 32-
33.

12 1866 Project einer Armee Bekleidung. Proiectul de 2

organizare a armatei, însoţit de schiţa unei uniforme.

i
Proiectul este semnat de Iosef Thorand.

ie
Reproducere după originalul aflat la ANIC, Casa regală, dos.
79/1866, f. 240-241.

an
13 1876 noiembrie Proiect de lege pentru deschiderea unui credit 1

om
9 extraordinar de 4. 000. 000 lei, necesar „la
completarea armăturei şi muniţiilor de război”.
Reproducere după originalul aflat la ANIC, Senat, dos. 974/1876-
1877, f. 23.

R
14 1876 decembrie Extras din „Monitorul Oficial”, nr. de Joi, 2/14 4

e
2/24, Bucureşti. decembrie 1876, care conţine decretul regelui de
înfiinţare a opt regimente de dorobanţi.
al
15 1877 aprilie Adunarea Deputaţilor în sesiune extraordinară 2
21/mai 3,
e
aprobă proiectul de răspuns la mesajul şi politica
Bucureşti. guvernului cu privire la atitudinea Imperiului Otoman
al

care a refuzat să pună în discuţie la Conferinţa de la

Constantinopol cererea de neutralitate a României.
n

Extras din „Monitorul Oficial”, nr. 8/20 mai 1877, f.

io

3096-3097.
at

16 Notă adresată de Mihail Kogălniceanu, ministrul 2

N

1877 mai 5/17, afacerilor externe al Romaniei, agenţilor diplomatici ai

Bucureşti. României acreditaţi pe lângă Puterile Centrale în
le

legătură cu convenţiile încheiate cu Rusia. Prin

acţiunile sale ostile faţă de România, bombardarea
ve

teritoriului român de către vasele turceşti, arată că

Turcia a rupt ea însăşi legăturile cu România,
instituind prin acest fapt starea de război.
hi

Extras din MO, nr. 102, joi 5/17 mai 1877.

Ar

17 1877 mai 9 Moţiunea votată de Senat: „Senatul luând act de 1

poziţiunea făcută României de Imperiul Otoman,
consideră statul român independinte şi invită pe
guvern a lucra ca independenţa ei să fie recunoscută şi
garantată de Marile Puteri europene”.
Extras din MO, nr. 132, din 12/24 iunie 1877, f. 3798.

18 Lipseşte.

195
 19 1877 mai 10 Înalt ordin deşi către armata română din care se 1
arată că în aceste momente grave ţara întreagă are
ochii aţintiţi asupra armatei.
Extras din MO, nr. 106, miercuri 11/23 mai 1877, f. 3143.

20 - Lipseşte.

21 - Lipseşte.

i
22 1877 aprilie Decret privind mobilizarea armatei. 1

ie
8/20 Extras din MO, din 8/20 aprilie 1877, f. 2362.

an
23 1877 aprilie 16 Comandantul Diviziei I cere Corpului I Armată, la 1
Craiova, să i se trimită pâine, cai şi cizme pentru

om
ostaşi.
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major,
dos. 112/1877-1878, f. 16.

R
24 1877 aprilie Raportul Prefecturii Districtului Ilfov către 1
18/30, Ministrul de Interne prin care arată ofrandele făcute de
Bucureşti.
e
locuitorii capitalei armatei. Pe lista donatorilor se
găseşte şi numele deputatului Nicolae Fleva.
al
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Ministerul de Interne,
inv. nr. 318, dos. 40/18777, f. 42.
e
25 1877 mai 12, Prefectul judeţului Teleorman aduce la cunoştinţa 1
al

Turnu Ministerului de Interne donaţia făcută de către

Măgurele. cetăţenii din Roşiorii de Vede pentru excadronul de
n

călăraşi ai judeţului, în ziua de 1 mai.

io

Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Ministerul de Interne,

inv. 318, dos. 43/1877, f. 33.
at

26 1877 mai 18, Prefectul judeţului Bacău raportează Ministerulului 1

Bacău. de Interne donaţiile de vite făcute pentru nevoia
N

armatei de diferite peroane, subliniindu-se că aceasta

constituie „încă o manifestaţiune vie a sentimentelor
le

de patriotism ce s-a deşteptat în toţi românii în

împrejurările de faţă”.
ve

Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Ministerul de Interne,

inv. 318, dos. 43/1877, f. 72.
hi

27 1877 mai 25 Ministerul de Război cere Diviziei a IV-a să 1

cerceteze dacă Alexandru Giurgiuvan s-a înrolat în
Ar

vreunul din regimentele Corpului 2 de Armată. Acesta

este suspus austro-ungar, chemat în Bucovina,
deoarece a fost recrutat, dar lipsind este „ameninţat a fi
considerat desertor.”
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major,
dos. 428 b/1877, f. 293 v.

28 - Omis la cotare. -

196
 29 1877 iunie 15, Comandantul Regimentului 5 Dorobanţi raportează 1
Gârla Mică. comandantului Brigăzii I din Divizia a II-a provocările
turcilor la unele pichete de pe Dunăre şi felul energic
în care s-a ripostat.
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major,
dos. 257/1877, f. 199.

30 1877 iunie 17, Ministerul de Interne atrage atenţia prefectului 1

i
Bucureşti. judeţului Vlaşca să dea tot concursul armatei ruse

ie
conform Convenţiei.
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Ministerul de Interne,

an
Inv. 318, dos. 30/1877, f. 282.
-
31 Lipseşte.

om
-
32 Lipseşte.

R
33 1877 iunie 23, Telegramă prin care generalul Manu, comandantul 1
Caracal. Diviziei a IV-a, face cunoscut generalului Slănicenu,
şeful Marelui Stat Major, că a dispus ca o brigadă şi

e
trei baterii să plece la Turnu Măgurele, la solicitarea
al
expresă a ducelui Nicolae, comandantul forţelor ruseşti
de pe teatrul de operaţii din Balcani.
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major,
e
dos. 536/1877, f. 92.
al

34 1877 Ofrande dăruite armatei de mai mulţi învăţători şi 10

n

profesori din judeţele: Dorohoi, Prahova, Giurgiu,

Neamţ, Dolj, etc.
io

Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Ministerul

Instrucţiunii şi Cultelor, dos. 3642 a/1877.
at

35 1877 iunie 25, Colonelul Cernovodeanu, comandantul Brigăzii de 1

N

Dessa. Cavalerie, raportează colonelului Cerchez,

comandantul Diviziei I, că artileria românească a
le

bombardat localitatea Lom.

Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major,
ve

dos. 112 c/1877, f. 246.

36 1877 iulie 6, Comandantului Corpului 2 de Armată, generalul 1

hi

Băileşti. Radovici citează prin ordine de zi Regimentul 5

Călăraşi, precum şi numele a diferiţi militari care s-au
Ar

distins cu ocazia bombardării de la rast a poziţiilor

otomane, prin curaj, energie şi sânge rece.
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major,
dos. 784/1877, f. 7.

37 1877 iulie 16 Telegrama generalului Manu prin care cere emiterea 2

unui ordin de zi, în legătură cu privire la cucerirea
oraşului Nicopole de către ostaşii noştri.
Copii xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major,

197
 dos. 527 c/1877, f. 158r.-158v.

38 1877 iulie 20 Colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii I 1

raportează colonelului Holban, comandantul Diviziei a
II-a, mersul luptei de artilerie angajată între trupele
române şi cele turceşti în localităţile Novo Selo şi
Florentin.
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major,

i
dos. 357/1877, f. 495r.-45v.

ie
39 1877 iulie 2, „Înalt ordin de zi” prin care sunt aduse la cunoştinţa 2

an
Poiana. armatei măsurile luate pentru împărţirea armatei active
în armate de operaţiuni şi armate de observaţie. Sunt
menţionate numele comandanţilor unităţilor

om
respective.
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major,
dos. 262 a/1877, f. 121-122.

R
40 1877 iulie 19/31 Telegrama adresată prinţului Carol I de către marele 1
duce Nicolae, prin care solicită participarea armatei

e
române la operaţiunile militare de la sudul Dunării.
al
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Casa regală, dos.
16/1877, f. 14.
e
41 1877 iulie 5, Maria Oancea scrie caporalului Călugăru Petrescu 1
al

Colibaşi. din Compania a 6-a Regimentul 3 Linie, Brigada I,

Divizia a II-a, că nu i s-a dat pentru muncile agricole
n

nici un ajutor de la Primărie.

io

Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major,

dos. 605/1877, f. 359.
at

42 Lipseşte.
N

43 1877, august Marele duce Nicolae al Rusiei comunică lui Carol I 1

9/21, Gorny- să facă tot posibilul pentru ca armata română să intre
le

Studena. în luptă în cel mai scurt timp.

Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Casa regală, dos.
ve

16/1877, f. 28v.

44 Lipseşte.
hi

45 1877 august Marele duce Nicolae al Rusiei revine cerând intrarea 1

Ar

12/24, orele armatei române în lupta împotriva turcilor.

1500, Gorny- Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Casa regală, dos.
Studena. 16/1877, f. 30.

46 1877 august Marele duce Nicolae al Rusiei cere din nou din 1
12/24, orele partea sa şi a ţarului Alexandru al Rusiei intrarea
2130, Gorny- armatei române în luptă.
Studena. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Casa regală, dos.
16/1877, f. 30.

198
 47 1877 august Marele duce Nicolae comunică lui Carol I că este 1
18/30, Gorny- absolut necesar ca armata română, în întregime, să
Sttudena. treacă pe malul drept al Dunării pentru a se angaja pe
teatrul de operaţii din Balcani, alături de armata rusă.
Solicită luarea unor măsuri energice în vederea punerii
în aplicare a acestui plan.
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Casa regală, dos.
16/1877, f. 33v.

i
ie
48 1877 august Marele duce Nicolae al Rusiei comunică prinţului 1
19/31, Gornnz- Carol I că de nouă ore turcii atacă în continuu

an
Studena. Zgalnicea şi Pelişat, făcându-i cunoscut că este
necesară intervenţia armatei române la Plevna.
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Casa regală, dos.

om
16/1877, f. 34.

49 1877 august 20, Ordinul de zi nr. 49 dat de Carol I către armată cu 1

R
Corabia. prilejul trecerii Dunării.
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major,
dos. 111 a /1877, f. 324.

e
50 1877 august 22,
al
Generalul Cernat comunică domnului Carol I că mai 1
Corabia. multe coloane de otomani sosesc la Vidin, impunându-
se urgent măsuri de blocare a lor. Colonelul
e
Slăniceanu este numit comandant al Diviziei de la
al

Calafat şi generalul Lupu comandantul fortăreţei

Nicopole.
n

Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Casa regală, dos.

16/1877, f. 37v.
io

51 1877 august 24/ Ordin de zi al principelui Carol I către corpurile IV 1

at

septembrie 5, şi IX ale armatei ruse care vor lupta sub comanda sa,
Poradim. alături de armata română, împotriva turcilor.
N

Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Casa regală, dos.

16/1877, f. 153.
le

52 Lipseşte.
ve

53 Lipseşte.
hi

54 1877 august 29 Ordin de zi al Cartierului Diviziei a III-a prin care se 2

aduce la cunoştinţă decorarea Regimentului 13
Ar

Dorobanţi şi a unor subunităţi pentru vitejia de care au

dat dovadă în bătălia de la Griviţa.
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat major,
dos. 770/1877, f. 29-30.

55 Lipseşte.

56 1877 august 29, Ordin de zi al Marelui Cartier General al Armatei 1

Verbina. Române prin care se aduce la cunoştinţă că ţarul

199
 Rusiei a decorat Regimentul 13 Dorobanţi, Batalionul
II din Regimentul 5 de Linie şi toate bateriile armate
din Regimentele 2, 3 şi 4 pentru eroismul arătat pe
câmpul de bătaie, în ziua de 27 august 1877.
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat major,
dos. 527 b/f. 395.

57 1877 Lt. Col. C. Poenaru, comandantul Regimentului 6, 4

septembrie 1 raportează colonelului Ipătescu, comandantul Brigăzii

i
I din Divizia a III-a despre eroismul cu care au luptat

ie
la 30 august 1877, la Griviţa osraşii de sub comanda sa
şi despre căpitanul Valter Mărăcineanu şi maiorul

an
Şonţu, care au căzut chiar în apropierea redutei.
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major,
dos. 432/1877, f. 337-338.

om
58 1877 Telegramă prin care se arată că ostaşii români „au 1
făcut minuni” a Plevna „ocupând cea mai redutabilă

R
redută.”
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major,
dos. 604/1877, f. 301.

e
59 1877
al
Înalt ordin de zi către armata română în care se 1
septembrie 10, vesteşte că ostaşii români împreună cu ceu ruşi au
Poradim. cucerit, la 30 august reduta Griviţei. Românii au
e
cucerit trei tunuri şi un drapel, două tunuri vor fi
al

aşezate la statuia lui Mihai Viteazul, iar steagul la

arsenal.
n

Extras din MO, nr. 205, duminică, 11/23 septembrie 1877.

io

60 1877 Ordin de zi dat de Carol I prin care transmite 1

septembrie 5, mulţumiri ostaşilor pentru vitejia arătată în luptele
at

Poradim. pentru cucerirea redutei Griviţa 1.

Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major,
N

dos. 643/1877, f. 320.

61 1877 Relatare cu privire la cecerirea redutei Griviţa 1 la 2

le

septembrie 6 30 august 1877 de către armata română. Se subliniază

ve

eroismul ostaşilor din regimentul de Dorobanţi, care au

căzut, printre ei maiorul Şonţu şu căpitanul
Mărăcineanu.
hi

Extras din MO, nr. 202, miercuri, 7/19 septembrie 1877.

Ar

62 1877 Ordin de zi al comandantului Armatei Române 1

septembrie 9 generalul Cernat, pentru decorarea unor ofiţeri şi ostaşi
care s-au distins în luptele de la Plevna.
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Sta Major,
dos. 111 a vol. II/1877, f. 22.

63 1877 Ţarul Alexandru al Rusiei scrie lui Carol I felicitând 1

septembrie trupele române care „au dat dovadă de un curaj eroic
5/17, Gorny- în luptă sub focul mortierelor duşmanului în zilele de

200
 Studena. 30 şi 31 august 1877.
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Casa regală, dos.
16/1877, f. 22.

64 Lipseşte.

65 1877 octombrie Colonelul Gheorghe Roznovanu, comandantul 2

26 Brigăzii de Cavalerie a Diviziei a IV-a propune
generalului Cernat, comandantul Armatei Române,

i
pentru a fi recompensaţi trei ostaşi din Regimentul 7

ie
Călăraşi care s-au distins într-un atac împotriva unei
cete de turci.

an
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major,
dos. 663/1877, f. 100-101.

om
66 1877 octombrie Marele Cartier General a Armatei propune spre 3
29 decorare cu Medalia Virtutea Militară, pentru fapte de
vitejie de care a dat dovadă pe timpul bombardării

R
Vidinului, pe maiorul Dumitrescu Mircea şi pe
soldatul Dionisie Ştefan. În anexă se află un tablou al
ofiţerilor ruşi medaliaţi şi decoraţi domnitorul Carol I.

e
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major,
al
dos. 657/1877, f. 84, 198-199.

67 1877 octombrie Comandantul coloanei I muniţii, căpitanul Niţescu 2

e
31, Riben. raportează comandantului Diviziei a IV-a artilerie
al

faptele de arme săvârşite de soldaţii de sub comanda

sa, propune să se acorde Virtutea Militară unora dintre
n

ostaşi.
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major,
io

dos. 676/1877, F. 20r.-v.

at

68 1877 decembrie Ţarul Alexandru îl informează pe prinţul Carol I al 2

1/13, Poradim. României că forţele combinate ale armatelor ruse şi ex.
N

română au sfărâmat rezistenţa armatei otomane de la

Plevna. În cinstea acestei strălucitoare victorii ţarul îi
le

conferă lui Carol I Ordinul Sf Andrei.

Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Casa regală,
ve

120/1877, f. 182.

69 Lipseşte.
hi

70 Lipseşte.
Ar

71 1821 Programul revoluţiei lui Tudor Vladimirescu în 1

însemnările călugărului Ghenadie.
Copie xerox după originalul aflat la ANVL, Ms. 147, f. 400v. –
401r.

72 1848 iunie 22 Jalba căminarului Alecu Arhiropol, proprietarul 2

moşiei Glodeni, din ţinutul Vaslui, către Ministerul de
Interne.

201
 Copie xerox după originalul aflat la ANI, Ministerul de Interne,
Tr. 1772, op. 2020, dos. 12.650, f. 1.

73 1848 iulie 4 Jalba postelnicului Costachi către isprăvnicia 1

ţinutului Fălciu, prin care se plânge că locuitorii din
comuna Mălăeşti-Fălciu nu-şi îndeplinesc obligaţiile
faţă de proprietar.
Copie xerox după originalul aflat la ANI, Tr. 1588, op. 1818, dos.
1369, f. 272.

i
ie
74 1848 iulie 15 Raport al polcovnicului Gh. Romaşcu prin care îl 4
informa, la 15 iulie 1848, pe privighetorul ocolului

an
Crasna, despre cauzele răscolaei ţăranilor din
Brădiceşti, ţinutul Fălciu şi extinderea răscoalei şi în
alte sate.

om
Copie xerox după originalul aflat la ANI, Tr. 1339, op. 1521, dos.
1481, f. 4-8.

75 1877 Ordinul prefectului comitatului Braşov către 7

R
primarul oraşului Braşov privind dizolvarea
Comitetului de strângere a ajutoarelor pentru răniţii

e
români din războiul din ruso-româno-turc, din 1877.
al
Copie xerox după originalul aflat la ANBV, Acte prezidenţiale
1877, nr. 232.
e
76 1877 aprilie 25 Ordin dat de generalul Alexandru Radovici 2
comandantul Corpului 3 Armată, Divizia a 3-a să
al

înainteze spre Dunăre şi să opună rezistenţă în cazul

unui atac otoman.
n

Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major,

io

dos. 432/1877, f. 32r.-v.

at

77 Lipseşte.
N

78 Lipseşte.

79 1877 august 28 Raport al maiorului Lecca comandantul batalionului 3

le

I, regimentul 13 dorobanţi privind numele ofiţerilor

care s-au distins în lupta de la Griviţa.
ve

Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major,

dos. 655/1877, f. 10-11.
hi

80 1877 august 30 Decoraţii. 4

Ar

Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major,

dos. 113 a, f. 33-34, 142, 143, 145, 156-157.

81 Lipseşte.

82 1877 august 31 Raportul colonelului G. Măldărescu comandantului 7

Regimentului 10 Dorobanţi în care descrie
desfăşurarea luptelor de la Griviţa.
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major,

202
 dos. 432/1877, f. 219-222.

83 1877 august 31 Apelul Comitetului pentru cumpărarea de arme al 1

judeţului Buzău.
Copie xerox după originalul aflat la ANBZ, Primăria comunei
Brăeşti, dos. 84/1877, f. 216.

84 1877 octombrie Elevi ai Şcolii Militare solicită să fie trimişi pe 1

i
10 câmpul de luptă.

ie
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major,
dos. 112b vol. I/1877, f. 214.

an
85 1877 noiembrie Ordinul generalului Gurko cu referire la eroismul 3
15 Armatei Române.

om
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat major,
dos. 603/1877, f. 145-146.

86 1877 noiembrie Liste cu numele mai multor militari români decoraţi 1

R
cu „Virtutea militară” pentru apărarea podului de la
Hârleţ-Racova.

e
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major,
113a/1877, f. 6.
al
87 1877 decembrie Ordin de zi privind cucerirea Plevnei. 2
e
2 Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major,
dos. 432/1877, f. 406-407.
al

88 1878 ianuarie Preşedintele Societăţii franceze de ajutor din 1

n

10 Bucureşti şi dr. Trasser au oferit diferite obiecte de

io

îmbrăcăminte pentru soldaţii români ce ies din

spitalele aflate în judeţul Olt.
at

Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Ministerul de Interne

(inv. 318), dos. 47/1877, f. 82.
N

89 1878 ianuarie Ordin de zi nr. 2 dat de generalul Haralambie, 2

17 comandantul corpului de Vest, care aduce mulţumiri
le

trupelor române, pentru victoria oţinută la Smârdan,

împotriva turcilor.
ve

Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major,

114a/1877, f. 138.
hi

90 1878 Telegrama lui Izett Paşa către generalul Alexandru 1

Cernat prin care îi transmite mulţumirile faţă de
Ar

comportamentul statului major al armatei române.

Copie xerox după originalul aflat la ANIC, fond Alexandru
Cernat, dos. 64/1877, f. 3.

91 1878 ianuarie Prefectul de Argeş P Racoviţă comunică Ministrului 1

15 Secretar de Stat la Departamentul de Interne că s-a
primit ajutorul oferit de Crucea Roşie Engleză.
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Ministerul de Interne
(inv. 318), f. 77r.-v.

203
 92 1878 ianuarie Generalul Cerchez, comandantul Diviziei a II-a, 1
14 mulţumeşte trupelor pentru vitejia cu care au luptat,
obţinând victoria de la smârdan şi Vidin.
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major,
113a/1878, f. 788.

93 1878 ianuarie Ordin de zi prin care generalul Cerchez felicită 1

18 armata pentru felul în care a luptat la Smârdan şi

i
Vidin.

ie
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major,
dos. 113a/1878, f. 89.

an
94 1878 martie 18 Prefectul de Suceava oferă din venitul său bani în 2
folosul armatei române.

om
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Ministerul de Interne
(inv. 318), 47/1877, f. 195r.-v.

95 1877 ianuarie Raportul locotenentului N. C. Cătănescu către 1

R
17 generalul Manu în legătură cu instalarea de posturi de
observaţie pe Dunăre.

e
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major,
dos. 428, vol. II/1877, f. 190.
al
96 1877 Tabel cu produsele disponibile aflate în judeţul 1
e
Roman şi repartizate armatei.
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Ministerul de Interne
al

(inv. 318), 22/1877, f. 62r.-v.

n

97 <1877> „Tablou de caii rechiziţionaţi din districtul roman 1

io

pentru armata română, după ordinul telegrafic al

domnilor miniştri de interne şi resbelu.”
at

Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Ministerul de Interne

(Inv. 318), 22/1877, f. 62r.-v.
N

98 1820 decembrie Comunicare făcută de Ioan Crăciun clucerului 1

6 Nicolae Glogoveanu în care se arată că din pricina
le

asupririlor şi caznelor la care au fost supuşi, ţăranii s-

au revoltat şi au părăsit satul.
ve

Copie xerox după originalul aflat la ANDJ, doc. XVI/14.

99 Lipseşte.
hi
Ar

100 Lipseşte.

101 1876 Ordinul 5320 privind elaborarea planului de 4

organizare stabilă a armatei în perioadele de
concentrare.
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, fond. Cernat, dos.
III/85, f. 35-36.

102 1876 octombrie Copie după discursul rostit de împăratul Alexandru 2

204
 30 al Rusiei referitoare la poziţia ce o va adopta Rusia, în
cazul în care Imperiul Otoman nu va accepta
propunerile acesteia.
ANIC, Casa regală, dos. 24/1876, f.1.

103 - Lipseşte. -

104 1876 decembrie Telegrama trimisă de I. C. Brătianu generalului 3

23 Ghica, agentul diplomatic al României la

i
Constantinopol prin care se dau îndrumări pentru a se

ie
protesta faţă de prevederile articolului 7 din
Constituţia otomană, referitoare la relaţiile noastre cu

an
Poarta.
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Casa regală, dos.

om
25/1876, f. 2-3.

105 1877 ianuarie Scrisoare adresată de marele duce Nicolae al Rusiei 2

12/24, Chişinău. prinţului Carol al României, cu privire la necesitatea

R
stabilirii unei măsuri privitoare la trecerea trupelor
ruseşti prin România, pentru atacarea Imperiului
Otoman la sud de Dunăre.
e
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Carol I Personale, dos.
al
V-J-89, f. 1-2.
e
106 Lipseşte.
al

107 1877 aprilie Copie după telegrama adresată de Ion Câmpineanu 1

2/14 generalului Ghica, agentul diplomatic al României la
n

Constantinopol prin care îl împuterniceşte să obţină

io

din partea ministrului de afaceri externe al Turciei

asigurarea că teritoriul României nu va fi invadat de
at

trupele otomane.
ANIC, I. C. Brătianu, dos. 22, f. 25.
N

108 1877 aprilie Scrisoarea marelui duce Nicolae către prinţul Carol 3
22/mai 4, al României privind tranzitarea teritoriului României
le

Chişinău. de către armata rusă.

Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Carol I-Personale,
ve

dos. V-J-92.
hi

109 Lipseşte.
Ar

110 1877 iunie 3, Telegrama lui Mihail Kogălniceanu către Ion 1

Bucureşti. Bălăceanu, agentul diplomatic al României la Viena,
în legătură cu poziţia guvernului român faţă de
voluntarii din Transilvania ce doresc înrolarea în
armata României.
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, I. C. Brătianu, dos. 24,
f. 42.

111 1877 iunie 3 Copie după telegrama trimisă de Bălăceanu, agent 1

205
 diplomatic al României la Viena, lui I. C. Brătianu,
preşedintele Consiliului de Miniştri, aflat la Băileşti,
referitoare la aducerea în ţară a unor ofiţeri austrieci
pentru instruirea trupelor române.
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, I. C. Brătianu, dos. 24,
f. 6.

112 1877 iunie 13, Telegrama lui Bălăceanu, agent diplomatic al 1

Viena. României la Viena, către Mihail Kogălniceanu în

i
legătură cu rugămintea contelui Andrassy, ca românii

ie
din Sibiu, înrolaţi în armata română, să fie repatriaţi.
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, I. C. Brătianu, dos. 24,

an
f. 33.

113 Lipseşte.

om
114 1877 iunie 25, Ordinul dat de generalul Cernat, ministrul de război, 2
Bucureşti. generalul Radovici, comandantul Corpului II Armată,

R
privind înlocuirea armamentului vechi.
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major,
dos. 627, vol I, f. 210-211.

e
115 1877 iunie-iulie
al
Memoriu referitor la bazele cooperării armatei 1
române cu armata rusă.
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Casa regală, dos.
e
17/1877, f. 41-43.
al

116 1877 iulie 4, Copie după telegrama trimisă de generalul Manu 2

Turnu- domnitorului Carol I şi lui I. C. Brătianu, prin care
n

Măgurele. anunţă ocuparea de către trupele ruseşti a cetăţii

io

Nicopole, precum şi contribuţia adusă de unele unităţi

ale armatei române la această victorie militară.
at

ANIC, I. C. Brătianu, dos. 22, f. 119-120.

N

117 1877 iulie 6 Copie după telegrama colonelului Slăniceanu, şef de 1

Stat Major, către generalul Manu, aflat la Caracal, prin
le

care îl anunţă că trupele române vor ajuta armata rusă

în operaţiunile ei.
ve

ANIC, I. C. Brătianu, dos. 22, f. 123.

118 1877 iulie 27 Scrisoare de răspuns a marelui duce Nicolae către 3

hi

prinţul Carol, prin care îşi exprimă gratitudinea pentru

ajutorul dat armatei ruse de armata română şi propune
Ar

ca punct de trecere a Dunării, pentru trupele române,

localitatea Nicopole, în loc de Corabia.
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Carol I-Personale,
dos. V-J-102.

119 1877 august Copie dactilografiată a telegramei marelui duce 1

19/31, Gorni- Nicolae adresată domnitorului Carol I, prin care cere
Studena. imperios ca armata română să treacă Dunărea să
înainteze spre Plevna pentru a-i ataca pe turci.

206
 ANIC, I. C. Brătianu, dos. 24, f. 122.

120 1877 Copie dactilografiată a raportului generalului Cernat 1

septembrie 27, către ministrul de război referitor la măsurile
Verbiţa. întreprinse pentru întărirea zonei de apărare şi
organizarea asediului asupra redutei Griviţa; nevoile
armatei.
ANIC, I. C. Brătianu, dos. 24, f. 174-176.

i
ie
121 1877 octombrie Raportul colonelului Rosnoveanu, comandant de 2
13 brigadă, adresat generalului Cernat în legătură cu

an
desfăşurarea luptelor de la Gorny-Dubnak şi acţiunile
româno-ruse.
ANIC, I. C. Brătianu, fond Cernat, dos. 45/1877, f. 121.

om
122 1877 noiembrie Copie dactilografiată după raportul generalului 1
9, Rahova. Cernat, comandantul armatei active, adresat

R
Ministerului de Război, în legătură cu ocuparea
Rahovei şi bilanţul victoriei.
ANIC, I. C. Brătianu, dos. 24, f. 178.

e
al
123 1877 noiembrie Raportul comandantului Corpului I al Armatei 2
29, Verbica. Române, generalul Cernat, către domnitorul Carol,
referitor la desfăşurarea luptei pentru ocuparea
e

Plevnei.
al

Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Casa regală, dos.

17/1877, f. 23-25.
n

124 1877 noiembrie Raportul generalului Meyendorff, comandantul 2

io

14/26, detaşamentului de cavalerie româno-rus asupra

at

Mahaleta. operaţiunilor militare pentru cucerirea Rahovei,

subliniind aportul dorobanţilor români.
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Casa regală, dos.
N

17/1877, f. 28-35.
le

125 1877 decembrie Ordin de zi nr. 128 al marelui duce Nicolae, prin 2
5 care îşi exprimă recunoştinţa sa pentru contribuţia
ve

armatei române la desfăşurarea operaţiunilor militare.

Copie xerox după originalul aflat la ANIC, fond Cernat, dos.
62/1877, f. 1 şi M.O. nr. 285/22 dec. 1877, p. 7433.
hi

126 Lipseşte.
Ar

127 1877 decembrie Fragment dintr-o scrisoare a lui Leopold de 4

21, Hohenzollern către fratele său prinţul Carol I, în care
Sigmaringen. îşi exprimă admiraţia faţă de armata română cu prilejul
cuceririi Plevnei.
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Carol I-Personale,
dos. V-D-2136.

207
 128 1877 decembrie Scrisoarea lui Carlos de Burbon adresată prinţului 2
30, Paris. Carol I prin care îşi exprimă admiraţia faţă de vitejia
armatei Române.
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Carol I-Personale,
dos. V-k-13.

129 1878 Memorii ale generalului Alexandru Cernat despre 2

campania din 1877-1878 cu referiri la trecerea Dunării
de către armata română, cucerirea Plevnei şi Griviţei,

i
problemele de organizare şi aprovizionare întâlnite,

ie
precum şi la relaţiile cu ţarul şi marele duce Nicolae.
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, fond Cernat, dos.

an
III/84/1877-1878.

130 1878 ianuarie Ordine circulare referitoare la crearea dispozitivelor 3

om
11 de atac în diferite localităţi.
Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat major,
dos. 716, f. 28, 30v.

R
131 Lipseşte.

132 1878 mai 10,

e
Ordin de zi adresat de domnitorul Carol I, ofiţerilor, 1
Piteşti.
al
subofiţerilor şi soldaţilor armatei române, prin care îi
felicită pentru comportamentul din timpul războiului,
acordând drapelelor armatei crucea „Trecerea
e
Dunării”.
al

Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major,

dos. 436, f. 81.
n

Fotografii
io

Nr.
crt. Cota Data Cuprinsul u.a. Nr. Observaţii
at

ex.
N

133 Foto Podul de vase construit de pontonierii români peste 1

5 <1877> Dunăre, în dreptul localităţii Corabia.
Copie.
le

134 Foto <1877> Ambulanţele Crucii Roşii în ziua plecării pe front. 1

ve

8 Copie.
hi

135 Foto <1877> Întâlnire dintre prinţul Carol I şi împăratul 1

16 Alexandru al II-lea la Griviţa în prezenţa ofiţerilor
Ar

Statului Major.
Copie.

136 Foto Dimitrie Giurescu. 1

35 Copie.

137 Foto Constantin Ene. 1

36 Copie.

208
 138 Foto Eroii războiului de independenţă. 1
38 Copie.

139 Foto Monumentul de la Ploieşti ridicat în memoria 1

41 eroilor din războiul de independenţă.
Copie.

140 Foto Mausoleul de la Griviţa-Bulgaria. 1

42 Copie.

i
ie
141 Foto Monumentul de la Rahova-Bulgaria ridicat în 1
43 memoria celor căzuţi în războiul ruso-româno-otoman

an
din 1877-1878.
Copie.

om
142 Foto Atac pe străzile Plevnei, 20 iulie (Illustrierte 1
55 Zeitung, 1877, nr. 1785, p. 202).
Copie după o gravură de epocă.

R
143 Foto Românii spre Dunăre (The Illustrated London News, 1
56 1877, 3 nov., p. 437).
Copie.
e
al
144 - 1775 O stradă din Galaţi după o schiţă de Eckenbrecker 1
(Illustrierte Zeitung, nr. 1775, 1877, p. 6).
e

Copie.
al

145 - 1779 Hârşova după o schiţă a lui Koenen (Illustrierte 1

n

Zeitung, 1877, nr. 1779, p. 97).

io

Copie.
at

146 - 1877 Cernavoda după o schiţă a lui Koenen (Illustrierte 1

Zeitung, 1877, nr. 1782, p. 154).
N

Copie.

147 - 1877 O stradă din Nicopole, după Koenen (Illustrierte

le

Zeitung, 1877, nr. 1793, p. 364).

Copie.
ve
hi
Ar

209