Sunteți pe pagina 1din 22

Anul I, nr.

1, noie mbrie 2007 Re vistă trime strială

Revistă cultural-ştiinţifică Fondator Vicu Merlan

Din cuprins
Pag i na 4
De ce „Lohanul“?
Doina Mircescu-Grigoraş
Toponimul „Lohan” provine de la culmea înaltă
Despre virtute
a dealului din partea de nord-vest a oraşului Huşi, cul-
Pag i na 4 me care se întinde până dincolo de Arsura! Culmea
Viorica Miron Lohanului a fost o cale de comunicaţie străveche, fă-
Valorificarea potenţialului edu- când legătura între cetăţile defensive măreţe ale daci-
cativ al artei prin muzică lor, înşirate pe aliniamentul estic al Podişului Central
Pag i na 5 Moldovenesc (cetatea Coţoi, cetatea Buneşti, cetatea
Moşna, cetatea Mogoşeşti-Arsura, cetatea Vlăcineasa-
Eugenia Faraon Creţeşti, ş.a.) în partea de Est a Daciei.
Muzica familiei Denumirea de „Lohan” vine de la locul numit
Haiku-uri „La Han“, confirmată şi de tradiţia locală prin existen-
Pag i na 6 ţa unui han pe culmea dealului, între Duda şi Pâhneşti,
în perioada medievală.
Mic dicţionar ecologic
Culmea Lohanului înregistrează cea mai mare
Cristina Lazăr
valoare altimetrică: 407 Dealul Mare (Arsura) în partea
Glasul meu către Iisus de nord iar de pe culmea Lohanului orizontul observa-
Pag i na 7 torului se deschide mai larg spre zări şi… cugetări mă-
Olariu Elena reţe.
La lumiere de notre resurrection Locurile înalte sunt asociate, în tradiţia înţe-
Nucul din fundul grădinii lepciunii, cu măreţia şi curajul, cu ascensiunea şi
transmutarea, cu transcedenţa mentalului în lumea
Dragoş Vladău
mirifică a cuvintelor şi a ideilor.
Culoare
Încărcătura spirituală a împrejurimilor
Pag i na 8 Lohanului, vor inspira cu subiecte vii şi educative pe
Prezentare de carte toţi aceia care vor pune „umărul“ la continuitatea
Unul din cei de demult acestei reviste.
Nebiruit de noapte „Lohanul“ este revista care vine să umple un
Ghemuit într-un sîmbure gol lăsat de goana tehnologică a Internetului, de ten-
Pag i na 1 1 dinţele din ce în ce mai materialiste ale oamenilor, în
acumularea de bunuri şi proprietăţi, în detrimentul cu-
Mihaela Luca noaşterii plenare şi spirituale.
Nicolae Istrati – un personaj „Lohanul“ se vrea a fi o revistă a tuturor acelo-
uitat de istoriografie ra care sunt „însetaţi“ de cunoaştere şi înţelegere a
Pag i na 1 3 naturii umane şi a societăţii în care trăim.
Animatorii acestei reviste vă invită cu drag, la
Aurel Cioarec
o colaborare fructuoasă, în aceste „momente grele“
Fantaine de Vauchese (traducere)
pentru cultura şi spiritualitatea românească.
Pag i na 1 4
Ioan Spânu
Numărul de Aur – expresie a
VICU MERLAN
frumosului din jurul nostru
2 Lohanul, nr. 1 Noiembrie 2007

După ce Menon arată că


virtutea unui bărbat este capacitatea
de a conduce bine treburile statului,
de a face bine prietenilor, prigonind
pe duşmani, veghind asupra sa spre a
nu suferi nimic iar virtutea unei femei
este să-şi administreze bine casa,
păstrându-i avutul interior şi să-şi
asculte bărbatul, arată, apoi că, de
fapt, există un roi de virtuţi. Socrate
nu doreşte intrarea în „hăţişul” a tot
felul de exemple şi faţete ale virtuţii
ci vrea o definiţie generala, acel fir
care uneşte : dreptatea, îndrăzneala,
cumpătarea, înţelepciunea, gene-
rozitatea ş.a., în ceea ce au acestea în
comun, adică virtutea, în general.
Spune Socrate: ”Nu pricepi ca eu
umblu după ce-i în comun în toate
astea ?” (Menon, 75 a).
O observaţie de bun simţ ar fi
aceea că, dacă virtutea poate fi
fiinţelor şi obiectelor ce trec prin faţa învăţată ar exista profesori de virtute
peşterii şi care se proiectează (datori- şi elevi care învaţă virtutea, ori acest
Despre virtute ta luminii soarelui) pe peretele opus lucru nu există (nici pe vremea lui
intrării. In acest fel, ei nu au nici o Platon şi nici în vremurile noastre).
Ba, mai mult decât atât, mulţi părinţi
dialogul Menon Platon idee despre cum arată, în realitate,
virtuoşi - Socrate îi dă ca exemplu pe
obiectele şi fiinţele (pe care nu le-au
perceput niciodată) şi sunt încredin- Temistocle, Pericle, Tucidide, perso-
ţaţi ca tot ce există (realitatea lor) nalităţi vestite ale Atenei - nu au pu-
prof. dr. sunt acele umbre ce le sunt lor famili- tut transmite virtutea copiilor lor, în
DO INA MIRCESCU-GRIGO RAŞ are de foarte mult timp. (Mitul peşte- ciuda eforturilor făcute în acest sens.
rii - dialogul Republica). Mai departe, Socrate avan-
În pofida redactării detaliate a Să urmărim, în continuare, sează ideea ca oamenii au virtutea în
unui dialog filosofic(cu personaje clar cum vedem noi, oamenii, asemenea sufletul lor şi îşi pot aminti de ea.
conturate, date despre locul si timpul prizonierilor de mai sus, ce este virtu- Teoria reamintirii (anamnesis) nu
istoric, glume etc), Platon este un tea (dialogul Menon). apare explicit în acest dialog dar Pla-
criptic. Si, este criptic nu pentru că şi- Dialogul începe direct cu în- ton o tratează pe larg în dialogul
a propus acest lucru (el, dimpotrivă, trebarea bine formulată a lui Menon : Phaidon. Pe scurt, anamnesis-ul în-
pare să intenţioneze facilitarea înţele- „Poţi să-mi spui, Socrate, virtutea se seamnă că întreaga cunoaştere pree-
gerii mesajului său de către cititor) ci învaţă, ori nu se capătă decât prin xistă în noi încă dinainte de a ne fi
pentru că nivelul său de înţelegere şi exerciţiu si nicidecum prin învăţ ? născut (când sufletul nu era în „închi-
„decodare” a lumii este net superior Sau poate n-o dobândim nici prin soarea” corpului fizic). (Phaidon,
nivelului comun de percepere a reali- exerciţiu, nici prin învăţare, ci se naş- 92 a).
tăţii înconjurătoare şi, mai ales a ceea te in sufletul oamenilor fie de la natu- Menon se îndoieşte că cineva
ce se află dincolo de această realitate ra, fie din vreo alta pricina ?” (Menon îşi poate aminti de virtute fără să o fi
ce nu poate fi percepută cu ochii fi- 70a). învăţat. Atunci Socrate îl ia pe unul
zici ci numai cu „ochii minţii” (ceea Socrate, ca de obicei se decla- dintre sclavii lui Menon şi-l întreabă
ce el numeşte Lumea Ideilor). ră neştiutor. Lui îi aparţine sintagma o serie de chestiuni din geometrie (de
Pentru materialiştii din toate „ştiu că nu ştiu nimic”, deşi Oracolul care sclavul nu auzise niciodată) şi,
timpurile, realitatea este, în principiu, din Delphi îl declarase cel mai înţe- din aproape în aproape, îl determina
doar ceea ce poţi vedea sau, într-o lept dintre muritori. In plus, ştiinţa sa să deducă idei legate de suprafeţe,
accepţiune mai tehnică, ceea ce poţi era, desigur de notorietate din mo- mărimi şi figuri geometrice, spre stu-
vedea cu un instrument oarecare (mi- ment ce avea o mulţime de discipoli pefacţia lui Menon.
croscop, telescop, ecograf, tomograf între care şi celebrul (de mai târziu) De altfel, Socrate procedează
etc.) Platon. în acest mod cu mai toţi interlocutorii
Platon ne-a avertizat, încă de Prin urmare, Socrate spune, săi (din alte dialoguri ale lui Platon),
acum 2500 de ani că, noi nu vedem modest : „eu sunt aşa de departe de a interlocutori care, la început sunt
cu ochii fizici decât ceea ce, analogic şti dacă virtutea se învaţă sau nu, că foarte siguri pe ei şi pe învăţătura lor
vorbind, pot vedea nişte prizonieri nu-mi dau seama nici măcar ce este, dar, pe neobservate, sub tirul întrebă-
înlănţuiţi care stau cu spatele la intra- ce poate fi” (Menon,71a). rilor lui Socrate, devin derutaţi, se
rea într-o peşteră. Ei văd umbrele contrazic pe ei înşişi şi nu mai sunt
Lohanul, nr. 1 Noiembrie 2007 3

siguri de nimic ceea ce, fie îi înfurie, de a pretinde ca ştim mai profund toleranţă şi smerenie (am putea spu-
fie îi încremeneşte în mijlocul unei decât anticii. Ignoranţa e sursa rău- ne).
aporii. lui, spune Socrate, si nu se referea Prin urmare, putem defini vir-
Pentru a face faţă stilului con- numai la necunoaşterea regulilor de tutea ca pe o funcţie matematica ce
tradictoriu al lui Socrate, Menon se convieţuire umană ci şi la legile ar- tinde asimptotic către maximum de
vede nevoit să admită ca virtutea se moniei divine. bine îndepărtându-se, pe cât posibil
învaţă uneori iar alteori, nu. Desigur că e riscant pentru un de rău.
Interesant este, de asemenea om de ştiinţa sau un filosof din zilele Dar ce e bine şi ce e rău ? Iată
ca Socrate spune despre oamenii poli- noastre să afirme că sufletul a trecut o buna întrebare!
tici care afirmă despre acelaşi lucru, prin mai multe vieţi, de pildă. S-ar Aici standardele sunt inutile şi
când da când nu (Menon, 95c). Aşa- expune ridiculizării. Einstein afirma, impunerea lor e chiar lipsita de etică.
dar, inconsecventa politică a rămas o la un moment dat, cu înţelepciune : „e De pilda, pentru un călugăr ascet e
constanta de-a lungul secolelor. mai uşor să dezintegrezi un atom de- bine să stea izolat şi să se roage în
In ce priveşte virtutea, con- cât o prejudecata” cele mai austere condiţii. Sufletul său
chide Socrate, nu numai ştiinţa călău- Si, iată cum, „omul divin”, e hrănit de acest bine. Acelaşi lucru e
zeşte ci si opinia (părerea). Aceasta aşa cum îl numea Platon pe filosof, a inacceptabil (perceput ca rău) pentru
opinie vine din reamintire. Dar amin- rămas cuminte, înlănţuit în „peştera un om de afaceri în concepţia căruia
tirile zboară „precum statuile lui De- materialistă”, privind doar umbrele ideea de bine se asociază cu tumultul
dal” (Menon, 97 d)*. realităţii. vieţii sociale, a relaţionării inter-
*Expresie uzuala în epoca cu Să aducem, în continuare, dia- umane, al tranzacţiilor financiare şi,
referire la statuile ce trebuie legate ca logul despre virtute, în zilele noastre. evident, al confortului. Si exemplele
să nu dispară. In general vorbind, esenţa vir- pot continua, la nesfârşit. Asta în ce
Părerea vine din reamintire tuţii, aşa cum dorea Socrate să o priveşte binele individual. Insa binele
dar amintirile sunt evanescente, greu „prindă” cu ajutorul raţionamentului, individual este strâns legat de binele
de prins in concepte, astfel încât tre- nu este într-o absoluta legătură cu social.
buie „legate cu lanţul raţiona- morala. In primul rând pentru că mo- O societate democratica tre-
mentului” (Menon, 98 a) rala (respectiv ceea ce e considerat buie sa protejeze cetăţenii împotriva
Observam aici doua niveluri bine sau ceea ce e considerat rău, în violenţei, înşelătoriei, crimelor, să
ale comunicării : nivelul intuitiv societate la un moment dat) diferă în asigure respectarea contractelor etc.
(anamnesis-ul) si nivelul discursiv (al funcţie de timpul istoric şi de spaţiul prin mijloace juridice într-un mod
raţionamentului). Străfulgerările intu- geografic. De pilda, în comunităţile care să nu degenereze în constrânge-
itive trebuie „traduse” in limbaj dis- islamice tradiţionale e considerat vir- re. Echitatea absolută este greu de
cursiv(in care nivelul de diferenţiere, tuos un bărbat cu 4 soţii care le tra- atins dar, aşa cum arata John Rawls,
de obiectivare, creste). Daca intr-un tează în mod egal şi are grija de toţi în cartea sa Dreptatea ca echitate,
dialog, un pol al comunicării se afla copii săi, pe când, în comunităţile oamenii trebuie să ajungă la un acord
pe un nivel (de exprimare si înţelege- creştine, acelaşi lucru e considerat în ceea ce priveşte corectitudinea
re) şi celalalt pol, pe un alt nivel, de- imoral (lipsit de virtute). Ambele distribuirii bunurilor la nivel social
codarea semantică e cel puţin dificilă tipuri de civilizaţie se sprijină pe reli- având drept postulat comportamentul
dacă nu imposibila. E ca si cum ai citi gii importante şi, în acest caz e justi- moral şi echitabil.
o poezie a unui căţeluş. Bunele inten- ficată întrebarea care modalitate e Este limpede că regulile soci-
ţii nu sunt suficiente. bună, respectiv care e în concordanţă ale pot fi învăţate. Dar virtutea nu se
Concepţia anamnesis-ului din cu voinţa lui Dumnezeu. E uşor să limitează doar la atât. Acesta e
opera lui Platon se întemeiază pe teo- etichetezi o acţiune ca fiind corectă doar ”veşmântul” ei exterior. Virtutea
ria anteriorităţii sufletului. Sufletul sau greşită. Mai dificil e să accepţi că interioara (cea care poate fi reaminti-
este nemuritor şi, după ce a văzut tot ambele opţiuni sunt valide, în funcţie tă), virtutea ca dar divin, virtutea care
ceea ce se petrece în Hades, nu exista de circumstanţele exterioare (timp trece dincolo de spaţiu şi timp, virtu-
nimic care să nu fi învăţat. Mulţi din- istoric, condiţii demografice, cultura tea care este în acord cu armonia di-
tre noi ar zâmbi condescendent la ş.a.) sau interioare (convingeri, preju- vină este acea virtute care se dispen-
aceste afirmaţii fără să ia în conside- decăţi, nevoi afective ş.a.) sează de profesorul exterior şi face
raţie că, figurat vorbind, se pot afla Una din cele mai recente miş- loc “profesorului interior”, este vocea
doar pe nivelul de înţelegere de tip cări intelectuale, postmodernismul, scânteii divine din noi, vocea intuiţi-
materialist. Rămâne ca achiziţiile afirma relativitatea realităţii care este ei, este virtutea care devine artă, în
viitoare în domeniul cunoaşterii să multiplă şi, de multe ori, conflictuală. care se contopesc binele, adevărul şi
confirme sau să infirme aceste idei Metoda de investigare a unei aseme- frumosul. În mod surprinzător, aceas-
aşa încât cei care nu-l cred „pe cu- nea realităţi este de tip dialectic şi ta virtute poate să vina în conflict cu
vânt” pe Platon să se poată sprijini pe hermeneutic. Nu exista adevăruri regulile morale şi sociale acceptate.
alte dovezi. Unele adevăruri, deja nu absolute. Cunoaşterea e dependentă Ne amintim de Iisus care a răsturnat
se mai încadrează în logica clasică. de contextul istoric, social şi cultural. tarabele negustorilor de la intrarea în
De pilda, natura duala a luminii (este Explicarea fenomenelor nu poate fi templu şi care a apărat-o pe Maria
şi undă si corpuscul, în acelaşi timp). neutră şi, respectiv, validarea empiri- Magdalena de pietrele dispreţului
Vrem sau nu, trebuie să renunţăm la ca a cunoştinţelor nu este neapărat public. Purtătorii unei astfel de virtuţi
stereotipii de gândire şi la infatuarea necesara. E un pas important către pot fi ucişi de lipsa de virtute a celor
4 Lohanul, nr. 1 Noiembrie 2007

mulţi şi ignoranţi. Ignoranta e sursa răului, spunea Socrate (ucis şi el de ignoranţa celor mulţi).
In dialogul Republica, Platon defineşte virtutea ca ordine, justeţe, artă adaptată la natura lucrului. E o abordare nu
doar etică ci şi estetică şi chiar ontologică. Aceasta abordare se poate corobora cu ceea ce putem numi, azi, nevoile su-
perioare, din piramida nevoilor umane a lui Abraham Maslow. Si, daca e sa păstram aceasta conexiune (cu piramida ne-
voilor umane) e necesar să admitem o abordare diacronică (pe verticala) a virtuţii, în legătură cu treptele de dezvoltare
ale fiinţei umane, începând cu nivelul pragmatic, exterior, normativ şi explicit al virtuţii către niveluri mai înalte care tind
sa interiorizeze, să înglobeze dialectic contrariile, să intuiască natura divină a conexiunilor dintre microcosmos şi ma-
crocosmos şi să opereze cu aceste conexiuni.
Prin urmare, virtutea, ca orice alta valoare, poate avea înţelesuri aparent diferite, în funcţie de auditoriul (recepto-
rul) căruia îi este adresat mesajul, de nivelul său de înţelegere. Iluzia interesului unic şi a definiţiilor universal valabile
reprezintă doar o etapă a epopeii cunoaşterii umane.

etnice şi naţionale româneşti. Cartea


VALORIFICAREA POTENŢIALULUI de muzică a puiului de român trebuie
EDUCATIV AL ARTEI PRIN MUZICĂ să derive din atmosfera de vrajă a
cântecului popular românesc şi prin
omenia proprie firii româneşti, cu-
prof. VIORICA M IRON prinsă în cântecele şi jocurile poporu-
lui, să urmărească necurmat realiza-
rea idealului educativ al spiritualităţii
Arta este proprie omului. Redobândirea statului muzicii de dis- româneşti.
Dintotdeauna arta i-a servit omului la ciplină cu înalte valenţe formative şi Asistăm tot mai mult la o
constituirea propriei imagini şi la racordarea ei la tradiţiile valoroase degradare a cântecului autentic, de
situarea sa în timp şi spaţiu. Arta nu ale învăţământului românesc devin calitate, izvor de idei şi emoţii care
cunoaşte nici frontiere geografice, astfel imperative ale reformei care au deschide calea spre desăvârşirea pro-
nici limite temporale, ci îşi confundă şi valoarea unui act recuperator. cesului de formare a personalităţii
originile, existenţa şi durata cu cele Trebuie să milităm spre o în- copilului de azi. Dar am convingerea
ale societăţilor omeneşti. ţelegere a locului muzicii în învăţă- că fiecare om de şcoală ştie că numai
Să nu uităm că arta este pre- mântul românesc, deoarece ea are cântecele cele mai bune vor pătrunde
zentă în toate domeniile culturii şi ale menirea de a face legătura copiilor cu în conştiinţa copiilor, în urma unui
cunoaşterii, iar încercarea de cuprin- universul tulburător al artei sunetelor. proces de asimilare conştientă şi afec-
dere a acestui imens domeniu oferă A vorbi despre importanţa pe care tivă. Adevăratele cântece s-au născut
iubitorilor de artă, de frumos, posibi- predarea cântecului o are în munca de dintr-o temeinică cunoaştere a speci-
litatea multiplelor modalităţi de abor- instruire şi educare a copilului, de ficităţii creatoare născută din procesul
dare. vârstă şcolară mi se pare inutil. Au de muncă al copilului şi pentru copil.
Manifestare a frumosului ar- făcut-o alţii cu competenţă, în toate Este foarte important ca
tistic, muzica a fost considerată un împrejurările, pornind de la rezultate educatoarea, învăţătorul, profesorul
mijloc esenţial de cultivare spirituală şi fundamentându-şi aprecierile pe de muzică să găsească materialul cel
a omului, de identificare a unei per- realităţi. mai potrivit, ca formă şi conţinut,
sonalităţi integre şi armonioase. Fun- Să ne întoarcem privirea tuturor categoriilor de copii şi şcolari.
cţia sa comunicativă se întregeşte asupra repertorului românesc de cân- Această rigurozitate manifestată por-
armonios cu cea expresivă, cognitivă, tece, asupra marilor compozitori de neşte din cunoaşterea practică a pro-
estetică, educativă; oferind posibili- muzică pentru copii. Unii dintre ei au cesului de muncă cu copilul. Foarte
tăţi multiple de modelare a fiinţei fost cadre didactice valorificând prac- multe obiceiuri, tradiţii, cântece pot fi
umane. Necesitatea educaţiei muzica- tic la clasa de elevi fiecare cântec şi regăsite în manuale, culegeri, îndru-
le este un fapt ce nu mai trebuie de- apoi dându-i drum liber către circuitul mări metodice vechi, păstrând în ele
monstrat, fiind susţinut de adevăratele repertorial. Este imperios necesar ca girul timpului care le-a deschis dru-
virtuţi ale artei muzicale ele devenind educatorii să dedicăm câteva minute mul larg din generaţie în generaţie.
„forţe modelatoare ale fiinţei umane din lecţia de predare a cântecului, Poporul român a păstrat forma origi-
numai dacă sunt cultivate”. Arta mu- cunoaşterii vieţii şi activităţii acestor nală a obiceiurilor, datinilor, creaţii-
zicală reprezintă una din valorile fun- modelatori de perle artistice menite să lor materiale şi cultural artistice. Prin
damentale ale omenirii. îmbogăţească viaţa spirituală a copi- intermediul folclorului muzical, po-
Prin muzică se cultivă fun- lului. Marele pedagog şi muzicolog porul român şi-a cântat dragostea,
cţiile de bază ale vieţii umane, cea de George Breazul, preciza că predarea jocul, dorul, durere, eroii, însoţindu-şi
cunoaştere şi cea de creaţie, din care muzicii… trebuie să ţină seama de fiecare moment al vieţii prin cântec.
derivă binele şi frumosul. condiţiile psihologice specifice ale Să ne întoarcem privirea asupra folc-
Din păcate, educaţia muzica- copilului român, de ambianţa etică, lorului local, să învăţăm copiii adevă-
lă, cunoaşte o perioadă de declin. estetică, precum şi de imperativele ratele valori ale creaţiei artistice.
Lohanul, nr. 1 Noiembrie 2007 5

În activitatea didactică cu copiii am constatat aceeaşi, adică a ciupirii câte unui instrument până percep
unele dificultăţi privind modul de receptare a culturii şi celelalte tonul dat de bagheta Dirijorului şi, chiar dacă
artistice. În acest scop am iniţiat şi desfăşurat diverse murmură la acordaj, ajung – fiecare pe partitura sa – la
tipuri de activităţi artistice care să contribuie la forma- unitatea Armoniei … Coda contutti.
rea sensibilităţii estetice. Dragostea pentru folclor, pen-
tru cântecul popular românesc am cultivat-o în rândul Veţi spune: “da, şi ce-i cu asta, ce să înţeleg eu de
copiilor prin participarea la viaţa muzicală a localităţii, aici?! Vom înţelege cuvântul lui Dumnezeu care ni se
alături de formaţii artistice şi interpreţi de prestigiu în adresează direct : “ N-am venit să aduc pacea, ci sabia.
cadrul festivalului care se desfăşoară în fiecare an. Căci am venit să despart pe fiu de tatăl său, pe fiică de
Disciplină interculturală prin esenţă, educaţia mama sa, şi pe noră de soacra sa. Şi omul va avea ca
muzicală oferă posibilităţi multiple de transfer spre alte vrăjmaşi chiar pe cei din casa lui.“ (Mt.10, 34-36), căci
domenii, contribuind la apropierea dintre oameni, dintre simpla prezenţă a lui Dumnezeu într-un suflet naşte dezbi-
naţiuni. nare, ceilalţi din jur îl privesc ca pe un intrus! De exemplu,
într-o familie, în care generaţii inconştiente au uitat Cine
le-a adus pe această lume, şi scopul pentru care au fost
creaţi, trăind robotic, captive aparenţelor exterioare, se
naşte un exemplar ciudat, alcătuit fizic şi psihic total dife-
rit de ceilalţi membri, aceştia îl marginalizează. Oaia nea-
gră” le întoarce viaţa pe dos, derutându-i de la felul lor de
a fi, solicitându-i cu nesfârşitele ei boli şi frământări exis-
tenţiale la care ceilalţi nu pot răspunde, dar nici nu sunt
interesaţi, văzându-şi de interesele obişnuite Se plâng pes-
te tot că le-a căzut pe cap un astfel de copil ce nu seamănă
MUZICA FAMILIEI cu ceilalţi care, slavă Domnului, sunt reuşiţi! Dar treptat,
PUTEREA EXEMPLULUI acestei vieţi trăite altfel, şi
EUGENIA FARAON experienţa acestui suflet în cunoaşterea şi apropierea de
Dumnezeu, în contextul secularizat al familiei, va vindeca
Iată cum cercetează Dumnezeu orchestra creaţiei şi pe ceilalţi membri. Fiecare familie, mai devreme sau
Sale, iată strategia Pedagogiei divine pentru ca aceasta să- mai târziu, va primi într-un fel unic acea “antenă” capabilă
şi poată înălţa notele la gama marii Simfonii cereşti! Vioa- să recepteze mesajele cereşti, să conştientizeze progresiv
ra, chitara, mandolina etc., sunt familii de coarde muzicale colaborarea (de rugăciune şi jertfă) cu Artizanul mântuirii.
care trebuie acordate pentru a scoate armonii. În orchestra Chiar dacă la început familia nu va înţelege relaţia celui-
lumii, familia noastră e o mandolină (să zicem) veche, lalt cu Dumnezeu, ba îl va urâ pe acesta pentru activităţile
dezacordată, cu strune rupte, uitată într-un ungher. Com- sale evanghelice, în loc să contribuie la prosperitatea casei,
pozitorul, supremul virtuoz, nu are linişte până nu repară treptat va accepta “jertfa”.
mandolina pentru a-i reface armonia originară, capabilă de Prin aceste exemple Dumnezeu bate şaua să pri-
a reda notele Duhului Sfânt. Dar familia de coarde nu rea- ceapă calul! “Dacă Iisus a preluat conducerea firii tale, va
liza că s-a dezacordat, notele false le-a perceput ca armo- avea grijă să-ţi permită atâta păcat cât ai nevoie ca să fii
nii, iar mai târziu, când Scripcarul a început să strângă smerit, El îţi va da tot atâta neprihănire câtă ai nevo-
corzile în căluş, să le acordeze şi să exerseze pe ele, fami- ie”(zice Richard Wurmbrand) şi aş adăuga eu, câtă nepri-
lia a receptat aceste intervenţii ca note chinuite inutil şi hănire este nevoie pentru a te putea mântui! Căci “bogăţii-
false. Meşterul a ales întâi o strună mai subţire, neluată în le vremelnice sunt câştigate prin cereri, darurile spirituale
seamă, şi a ciupit la ea de ieşea fum; coarda răzvrătită a prin renunţări” spune acelaşi autor.
ripostat cu ţipete, nu înţelegea de ce tocmai ea nu e ca ce-
lelalte – adică în falsă armonie - dar Virtuozul, tenace,
exersa pe ea până îşi zdrelea degetele. Celelalte coarde,
latente muzical, asistau curioase la ciudata lucrare, cre-
zând că piţigăiata lor surată, încercată de Scripcar, nu-i
normală, că ea e cauza dizarmoniilor, nicidecum şi ele!
Deja această strună începe să scoată primele note de iubi-
re, disparate, distonând cu restul coardelor, dar redând
cântecul minunat al naturii şi creaturilor lăudând. Compo-
zitorul acestor game. Atunci Meşterul trece la restaurarea
altei strune, şi tot astfel le vine rândul la toate – comple-
tând şi cu noi coarde - până repară mandolina în întregime,
pentru a-şi aduce propria contribuţie la Simfonia lumii în
marele concert de slavă şi bucurie. Va readuce şi falsele
interpretări din istoria muzicală a acestei familii – notele
rătăcite, pierdute în dizgraţia Virtuozului – la armonia
originară pentru care au fost create,ca toate să ajungă pe
Portativul veşniciei. Cât priveşte restaurarea întregii or-
chestre, a comunităţii instrumentelor, tactica folosită e
6 Lohanul, nr. 1 Noiembrie 2007

HAIKU-URI Eugenia Faraon

Crengi sfâşie Branches are tearing Un val de omăt A wave of snow


ceaţa strânsă pe luncă. atârnă de streaşină… hangs of the eaves…
the fog wrapping the river meadow
Raţele-n zare. wild ducks in the distance. Altă filă-n carte. Another leaf into the book.

Strângând bostani – Gathering pumpkins - ‘Strada Plantelor’ – ‘Plant Street’ -


printre fulgii rătăciţi among the stray snow flakes caut zadarnic printre I’m seeking in vain among
culorile verii. the colours of summer. beton şi claxoane! concrets and hootings!
Vis cu îngeri. A dream about angels.
Tata urcă scara străvezie Dad mounts the pellucid Păşind alături – Waking side by side -
staircase sub fiecare salcie under each weeping willow
fără toiag. without his staff. o altă casă. another abode.

Hornurile The chimneys Praful de pe drum The dust on the read,


ţintesc spre constelaţii. aim at constellations. buimăcit sub Tărie - cofused under Nature’s force -
Urlă un câine, A dog is howling. dansează spre cer. Dances to the sky.

cţia, pentru a rezista unor condiţii noi


de viaţă prin apariţia de caractere noi Glasul meu către Iisus
MIC DICŢIONAR (modificate). Acestea sunt reversibile
şi nu se transmit urmaşilor, deci nu se
ECOLOGIC modifică genotipul. Înger de-aş fi
,,ABC-UL MEDIULUI“ Acumulare de poluanţi = fe- sub pieptul meu te-aş ocroti
nomen de acumulare a poluanţilor în ca pe o inimă sângerândă,
apă, aer, sol şi organismele vii prin pură, deschisă de cer
A ,,Adeseori te înşeli dacă te aportul repetat şi de durată al acesto-
iei după coaja copacului.’’ te-aş zidi înlăuntrul şoaptelor
ra; poluanţii provin din activităţile
Abur poluant = amestec de va- industriale, de transport, menajere, Să fii Izvorul de Cuvânt Ceresc,
pori de apă şi aer, degajat în atmosfe- precum şi din pesticide; răspuns cristalizat în jertfă
ră în timpul unor procese industriale, Aerosoli = microparticule soli- rugăciunii mele
care conţine poluanţi solizi (aerosoli), de sau lichide într-un mediu gazos şi te-aş ţine-jar
lichizi sau gazoşi. Prin condensare pe (ex. în atmosferă) şi care au o viteză
frunze, aburul poluant afectează ţesu- în glasu-mi rece,
de cădere neglijabilă; se pot pune în
turile vegetale sau animale; când se evidenţă prin difuzia luminii pe care având neîntinat
degajă în apropierea unor biocenoze aceste microparticule o produc. Ex. în inima-mi străpunsă,
şi antropocenoze, aburul poluant pro- ceaţa, fumul din aerosoli care modifi- cu ochi mângâiaţi de lacrimi,
duce atât afecţiuni morfofiziologice că compoziţia atmosferei, poluând-o; cu privirea dezgolită,
asupra ţesuturilor şi organelor afecta- Aer contaminat = aer care con-
te, cât şi stare de disconfort. pierdută în gol,
ţine poluanţi deosebit de periculoşi
Aciditate = constanta chimică pentru desfăşurarea vieţii; iar bătăile ceasului
ce arată conţinutul total de acizi al Aer poluat = aer care conţine alunecându-i domol
unei soluţii şi care se exprimă prin poluanţi în concentraţii ce determină într-un cântec străin
concentraţia de ioni de hidrogen a efecte nocive sau care produc discon- corzilor buzelor mele,
acesteia. În ecologie cunoaşterea aci- fort;
dităţii unui mediu de viaţă (apă, sol) va răsfrânge timid
Aisberg = gheţar plutitor de
prezintă importanţă deosebită în sta- proporţii uriaşe, desprins din calota paşii unui ocean de lacrimi
bilirea calităţii factorilor abiotici cu de gheaţă polară. Pe aisberg se pot peste umerii razelor-catedrale
care vin în contact organismele vii. întâlni unii reprezentanţi ai faunei ale firilor îmbătate de vreme
Aclimatizare = proces fiziol- arctice: potârnichea polară, huhurezul Să fi,
ogic complex datorită căruia un orga- alb, iepurele polar, vulpea polară,
nism poate să-şi desfăşoare normal ochiul lacrimilor mângâiate,
ursul polar;
viaţa în condiţii climatice diferite faţă Arid = uscat, neroditor, sterp; Cuvântul Ceresc al Izvorului de
de cele la care era adaptată. Aclimati- Azot = element chimic gazos iubire sublimă.
zarea este o fază a adaptării. O specie care se găseşte în atmosferă în pro-
aclimatizată se poate reproduce în porţie de aproape 80%.
noul mediu, fără intervenţia omului. CRISTINA LAZĂR
Acomodare = proces prin care clasa a XI-a F1 Huşi
un organism (sau un organ), o specie
îşi modifică forma, structura sau fun-
Lohanul, nr. 1 Noiembrie 2007 7

sommes des montagnes couvertes ou pas de sapins, de


LA LUMIERE DE NOTRE chenes et plus sage que jamais, je vois l impuissance de
RESURRECTION ma terre a tenir bon sans le liant donne par Dieu et alors je
m agenouille en plurs en bas des montagnes...Pas vaincue,
OLARIU ELENA Răducăneni mais impuissante. Mais serait- ce possible que ma terre s
eleve la ou le sommet de la montagne rencontre le ciel? A
la feur immortelle des neiges il lui a fallu meme des
Moto: "La priere de l humble va penetrer les nues" milliers d annees pour arriver dans un coin de terre, pur
que la grain de sa fleur, cachee aux yeux du Maître,
Je suis nee et j avance en fuite par l herbe imber- pousse, dure a travers les temps...La-bas la pierre est aride;
be couverte de l aube d avant le lever du soleil et mes arriver du noir de la pierre a la lumiere du soleil ei celui-ci
mains, je les lave au fond de la fontaine invisible pour le te mourrit tous les matins acev l aube qui tombe, cela vaut
regard humain, j en fais l eau acharnement sortir, car mes mieux que ton semblable qui cherche a apaiser tes
bras sont fatigues. souffrances...
...je suis nee et avanceen fuite aux pieds nus par ...je suis nee et je pousse dans un champs ou les
la terre laboure, mes pieds se nourrissentdes vitamines de petits grain se preparent continuellement a germiner, et le
cette ancienne terre que les parents de mes parents m ont parfum de ma fleur, souvent tombee par terre, embaume l
donnee en heritage pour que les autres a venir ne soient horizon et l envahit d un sommeil feerique...
pas affames... ...je suis nee et je pousse et je touche de mes bras
...je suis nee et je grandit tout en lavant mes joues les nues et parce que j ai peur, je te supplie, Seigneur, de
dans l eau bleue de la mer ou dans l azur du ciel et il me me laisser icic, par terre... Que je t aime autrement que les
semble d avoir attrape le soleil dans mes paumes; mais autres l entend seulement le vent et la pluie, car mon crie
mes paumes en restent vides, de mes doigts eloignes s arrive jusqu a Toi et lave mes joues des larmes
ecoulant de l huile sacre, de l aube eu du sang... Plus luci- salees...Cette aube nourrit et enivre la terre m endormant, s
de que jamais, je vois le soleil miroiter dans la lumiere endormant, revant a la fois la Lumiere, Ta Lumiere sans
calme de l eau et je me rends comple maintenant de mon laquelle demain on ne sourait plus etre eveilles.
impuissance... ...et je T en remercie, Dieu!
...je suis nee et je grandit tant en regardant les

ra-i alinare fiindu-i ciripitul


păsărelilor care-şi aveau sălaş în me-
Culoare NUCUL DIN rii din grădină sau ţipătul strident al
ciocănitoarei atunci când scârţâia
FUNDUL GRĂDINII poarta... Scrutând zarea cu lumina
Am adunat, în priviri ochilor din ce în ce mai mică bătrâna,
într-o tăcere mută, stătea şi se ruga,
Toate culorile universului OLARIU ELENA Răducăneni jelindu-şi singurătatea. Şi parcă de
Din apă, de pe cer teamă să nu rămână casa şi ograda
Moto: Pământul străbun es- pustie, se ruga ea aşa în taină:
De pe aripile păsărilor
te cea mai curată lacrimă din uni- - Fă-mă, Doamne, după ple-
De pretutindeni unde ochiul vers. (Ioan ALEXANDRU) carea din această viaţă, un nuc mare
cu optsprezece braţe, să pot priveghea
uman a pătruns
O veche legendă a satului curtea şi grădina, casa şi florile, să
Şi le-am trecut prin lucrurile acesta, unde şi eu îmi duc bătrâneţile văd când îmi vin odraslele în bătătu-
de pe o zi pe alta, spune că era o bă- ră. Şi pe nepoţi, când aleargă de jur-
noastre
trână a cărei lungime de ani o uitase împrejurul casei, să le deschid poarta
Universul a devenit mai colorat până şi bunul Dumnezeu care stătea cu suflarea vântului fără ca balamale-
şi priveghea pe prispa din faţa casei le să ruginească vreodată. Şi la umbra
Pe palma lui am aşezat
ca poate într-o zi s-o milostivi de ea ramurilor mele, să-şi odihnească ei
O culoare în plus bunul Părinte şi-o va slobozi de oboseala trupului aducându-şi aminte
această neputinţă, căci trebuie să vă de anii copilăriei. Să râdă şi să plângă
Culoarea sufletului meu.
spun, nici cu cârja nu se mai putea împreună şi să se bucure de roada
deplasa, cât despre vedere, aceasta i copacului acestuia, miezul poamelor
se scurtase de tot... sale fiind leac de însănătoşire. Şi de
DRAGOŞ VLADĂU E drept, înflorise din grădina pomenire...
clasa a VII-a Creţeşti trupului său şapte feciori şi unspreze- Intr-o zi, venise pe furiş tru-
ce fecioare dar acum, la rându-le, faşa Moarte şi o slobozi pe femeie de
chemaţi de bucuria lăuntrică a greutatea bătrăneţii, lăsând şi casă şi
dragostei, fiecare îşi avea familia sa, ogradă şi frumuseţe de livadă
bătrâna bunică Adela, căci aşa o singurătăţii şi tristeţii căci copiii,
chema, rămânând singură cuc, singu- după ce o conduseră pe ultimul drum,
fiecare se îndreptase spre locuinţa lor.
8 Lohanul, nr. 1 Noiembrie 2007

îndreptase spre locuinţa lor. Nimeni a vântului şi unduirea ramurilor copacului cu propriul său trup. Căci
însă nu observă că, în livada din gră- odihnindu-le oboseala trupului. din acea noapte vedenia nu a mai
dină răsări- ca prin minune- un pui de - Cel mai vine, zise unul din apărut nimănui niciodată, dar oamenii
nuc, de toată frumuseţea; de altfel ei, e să-i tăiem unul din braţe. Că satului şi copiii au înţeles că nucul
care creştea mai abitir decât toţi cei- doar ştii, dacă-i tai nucului un crac, acela nu era altcineva decât bătrâna
lalţi pomi existenţi: cireşi, pruni, vi- într-un an se usucă întreg copacul. mamă Adela, căreia Dumnezeu îi
şini, caişi, meri şi peri. Cine trecea pe Zis şi făcut. Se îmbrăcară cei îndeplinise rugămintea şi rămase să
acolo şi vedea nucul din mijlocul doi cu nişte haine ponosite, luară cu vegheze continuu asupra locurilor
grădinii spunea că a căzut din pliscul ei ferăstrăul şi sărind gardul grădinii, acelea.
vreunei cioare şi că-i bine să-l taie călcară uşor, să nu stârnească câinii Cât despre hoţi, acesta le fu-
sau să-i schimbe locul pentru că um- şi, nici una, nici două, zdup, se urcară se un leac de îndreptare dar şi de
breşte prea tare grădina şi înăbuşă tocmai în vârful copacului. Acum nu sminteală, căci de câte ori treceau
copacii. le mai trebuia decât să se apuce de prin preajma nucului, se uitau de o
Copiii, cât mai cu seamă ne- lucru: să doboare unul din cele op- parte şi alta a drumului şi o luau la
poţii, când se adunau vara în vacanţă tsprezece braţe ale falnicei coroane a fugă...Pesemne mai vedeau şi acum
se bucurau nespus de existenţa aces- nucului. chipul femeii din prag, nimeni aflând
tui copac prin minune răsărit, pentru Şi atunci când se credeau ei până în zilele noastre cine săgetase
că pe ramurile sale nu erau spini, era mai siguri pe sine şi pe fapta lor, iacă- inima copacului cu ferăstrăul şi ni-
uşor de escaladat, ba chiar îşi făcuse- tă uşa de la paravanul casei se deschi- meni plângându-se că ar fi fost al
ră şi un scrânciob dintr-o frânghie. se deodată şi din prag începu să strige său...
Unde mai pui că tot acolo îşi găsise ca din gură de şarpe o femeie: Cât despre mine, eu doar au auzit
sălaş şi o frumuseţe de veveriţă nea- - Săriţi oameni buni, ho- povestea acesta, nu am trecut să văd
gră, a cărei coadă nu se mai oprea din ţii!!... Săriţi, Hoţii doboară copacul!!! de mai există bătrânul nuc. Dar cu
lungime şi, tot căutând ei s-o prindă, - Măi, să fie, zise unul din siguranţă, de există povestea, a existat
ea sărea de pe un ram pe altul şi iute- ei! Asta pare să fie baba, bătrâna stă- şi nucul din poveste....
aşa trecea ziua- cât era era de lungă şi până a casei. Dar asta este oale şi
călduroasă, seara câzând frânţi de ulcioare acum...Cine o fi muierea
oboseală. Cum să tai aşa minune de care strigă ca ieşită din minţi?!
copac când el aducea numai bucurie Pe celălalt însă îl apucă un
familiei! tremur şi scăpă ferăstrăul din mână.
Dar dacă în familie nucul Se vede treaba că mai avusese el în-
aducea deopotrivă bucurie copiilor, tâlniri cu stafiile şi de teamă să nu-l
roadă bogată de nuci din care făceau strângă de gât, se îngheboşi cu gând
plăcinte şi colivă, şi aduceau jertfă să sară.
spre amintirea străbunilor şi liniştea - Ce faci? zise celălalt.
întregii familii, nu tot aşa gândeau - Nu-i a bună, cu femeia din
unii vecini, care se vede că pusese prag. Nu ştiu eu ce legătură este între
gând rău copacului. Aşa se face că ea şi nucul acesta, dar mie nu-mi mai
doi vlăjgani, fără frică de Dumnezeu trebuie nimic! Şi coborând, o luă la
şi de nici un folos satului, îşi ziseseră sănătoasa.
să taie copacul că prea se zbenguiesc Celălalt, ce să facă de unul
copiii într-însul şi de la înălţimea lui singur? Nu peste multă vreme avea să
ar putea fi zăriţi atunci când fac vreo răsară luna şi să-l întâlnească vreun
fărădelege. drumeţ pribeag. Mai bine să plece şi
Să tai tulpina pomului însă el, rămânând a se întoarce altădată. Şi
nu era lucru tocmai uşor. Ferăstrăul nu pricepea el ce fusese cu femeia
făcea zgomot mare şi trezeau câinii şi aceea din pragul casei: fusese stafie
săreau oamenii să vadă ce-i şi cum. sau era acasă unul din copiii bătrâ-
Apoi odată doborât copacul, satul nei...?! Cât despre ferăstrău, acest se
avea să afle şi se punea pază grădi- opri în tulpina nucului, rănindu-l
nii... Pentru că chiar dacă nu era nici uşor, semn că un om cu inima neagră
un fecior în bătătura casei, locuinţa cu voise să-l doboare. Şi deşi trecuse
grădina şi florile, se aflau în mijlocul multă vreme de atunci, şi astăzi se
satului, ca un străjer mereu de veghe mai poate vedea pe tulpina lui o cica-
şi orientare. Cât despre nucul din gră- trice în formă de inimă, din care con-
dină, crescuse aşa de mult că întrecea tinuu curge un fel de lichid lipicios,
pe mulţi alţii în înălţime şi mărime galben şi limpede, al cărui miros uşor
cum nu se mai afla altul în sat. Ba şi discret îi face pe oameni să ţină
chiar oamenii făcură o cărare prin drumul drept noaptea, să nu se rătă-
dreptul lui, nu de puţine ori cească, lichid despre care bătrânii
odihnindu-se când se întorceau de la satului spune că ar fi chiar lacrimile
coasă, adierea molcomă, uneori aspră bătrânei aceleia care salvase viaţa
Lohanul, nr. 1 Noiembrie 2007 9

Prezentare de carte
NEBIRUIT DE NOAPTE
de TERTULIAN LANGA
UNUL DIN CEI
DE DEMULT Moto: Nimic nu e întâmplător în viaţă. Orice clipă de viaţă
pe care mi-o acordă Providenţa poartă în ea un har şi reprezintă aş-
Stareţul GAVRIIL teptarea binevoitoare a lui Dumnezeu şi şansa noastră de a-i răs-
punde. (TERTULIAN LANGA)

de SFÂNTUL SIMEON Apărută la Editura LIR- Iaşi, în anul 2005, prefaţată de Academi-
KHOLMOGOROV cianul Alexandru Zub şi de părintele profesor Cornel Cadar, redactorul re-
vistei romano-catolice „Lumina creştinului”, volumul Nebiruit de noapte
Tipărită cu binecuvântarea cuprinde evocări dramatice trăite de Monseniorul Tertulian Langa în închi-
P.S. Justinian, Episcopul sorile comuniste, motivaţia fiind „credinţa şi nădejdea neschimbată” în
Maramureşului şi Sătmarului, la Edi- Dumnezeu Atotputernicul; indiferent de orientarea politică a acelor vre-
tura „BUNAVESTIRE”, Bacău, muri, indiferent de orientarea religioasă, la Dumnezeu existând un singur
Fiu- Iisus Hristos, şi, un singur templu- Biserica vie, prin care Fecioara Ma-
1998, „Viaţa Stareţului Gavriil” este
ria mijloceşte pentru mântuirea noastră la Domnul.
cunoscută în limba română prin tra- Vieţuitor, aşadar, sub regimul comunist, supravieţuitor mai bine
ducerea din limba engleză a lui Paul spus, încă din adolescenţă, Tertulian Langa are ca formator spiritual pe vii-
Daniel. torul episcop Ioan Suciu- şi el martir al ateismului comunist, care, alături de
Foiletând paginile volumului alte victime (Monseniorul Vladimir Ghika, ep. Vasile Aftenie, ep. Tit-Liviu
autobiografic, aflăm că sfinţii, nu au Chinezu), află ce înseamnă eliminarea lui Hristos din viaţa socială prin no-
fost şi nu sunt poveşti transmise pe ua ideologie şi „cât de mult poate fi mutilat sufletul uman”, întreaga
cale orală sau scrisă, ci sunt realităţi societate de altfel, fără Biserică, fără Sfânta Euharistie, nu în ultimul rând,
confirmate, până la urmă. De chiar cultul Fecioarei Maria, Preasfânta Născătoarea de Dumnezeu.
„elitele” eclesiastice şi intelectuale Eliminarea de aproape sută la sută a intelectualităţii şi promovarea
ale vremii. Puţini sunt creştinii adevă- elitelor comuniste este una din reacţiile umilitoare ale comunismului faţă de
valorile acelor vremi (1946), autorul, proaspătul asistent al Facultăţii de
raţi iar unul ca Părintele Gavriil face
Filozofie a Universităţii din Bucureşti la doar 24 de ani, simte din plin ati-
parte dintre acei „sfinţi de demult”,
tudinea brutală, distrugătoare psihic şi fizic a regimului hrănit cu „prezenţa
dintotdeauna, chiar dacă existenţa sa trupelor sovietice”, Biserica în general, biserica greco-catolică în special,
pământească aparţine sec. XX; pentru având a cunoaşte o perioadă de declin şi fiind nevoit să renunţe la cariera
cei care l-au cunoscut rămâne o dulce universitară, retrăgându-se la ţară, ca simplu cetăţean şi lucrător al
mângâiere a sufletului, prin chipul pământului. Nu este lăsat să frământe pământul cu propriile sale mâini şi să
său minunat, prin „severitatea pro- se hrănească „din sudoarea frunţii sale”; considerat anticomunist, i se face
prie a personalităţii de stareţ, prin dosar penal pe motiv că are relaţii cu Episcopatul catolic şi Nunţiatura şi, în
vigoarea trupului, zâmbetul luminos urma cercetărilor interminabile primeşte pedeapsa maximă: 15 ani închisoa-
de pe chipul său, cărunţirea înainte re muncă silnică. Aceasta nu pentru că ar fi avut o vină anume ci, „pentru că
de vreme care dădea ochilor săi o avea o logică creştină şi patriotică”
limpezime profundă.(…) Imprimată „Am înţeles că-mi voi petrece viaţa, pe timp nelimitat, în închisori-
le create de regimul comunist, dar eram împăcat: urmam traseul Sfintei
prin statură, aşadar, ca fire părintele
Providenţe…”, spune autorul şi, mai departe descrie momentul: ”…era în
Gavriil era blând iar simplitatea sa şi Joia Sfântă a anului 1948”, „când timp de vreo două săptămâni eram bătut
modestia hainelor şi a locuinţei nu te zilnic”…”cu ranga şi ţeava peste bocanci, cu cablul peste fese, peste pulpe
alunga; din contra: abia atunci cel ce- şi la palme” fără a i se face vreo anchetă, a-şi afla vina pentru aceste „cerce-
i trecea pragul, pentru a se mărturisi, tări în tortura fizică”, pregătindu-l să „ajungă mai moale la anchetator”.
realiza că la Dumnezeu nu banul, Sau, îi găsiră cumva o vină: fanatism. Cum să poată rezista acestor
funcţia socială sau strălucirea brilian- atrocităţi?! Doar o nebună credinţă în Iisus Hristos îi ţine trează conştiinţa;
telor era alegerea pentru a intra în doar Iisus este singurul care-i aude răcnetul mut de durere şi sfâşiere, răcnet
împărăţia sa, ci prin credinţă, credinţă pe care călăii nu au cum să-l audă şi nici perceapă, din acest chin al trupului
adevărată. fiind trezit de o „dulce mireasmă” venită prin har divin, mireasmă însoţită
Dacă biografia Stareţului de celebrarea unei sfinte liturghii nevăzută de ochi omenesc…
Gavriil, apărută în ajunul Revoluţiei Considerând că după atâta teroare a fost „domesticit”, este chemat
de anchetator să dea declaraţie: ”..banditule, dar nu scapi de aici până nu dai
Bolşevice, s-a voit a fi distrusă, cum
tot ce ţii ascuns în tine. (…) Scrii tot ce ai trăit în viaţă; tot despre mama,
se voia şi distrugerea Credinţei Orto- despre tata, despre surori şi fraţi (…) Episcopi, Preoţi, Călugări şi Călugări-
doxe şi da că timp de 50 de ani nu s-a ţe (…) nu te opreşti până n-ai terminat hârtia. Ai 500 de pagini”.
ştiut nimic. Rămânând hârtia neatinsă, începe iarăşi corvada: alergarea, în pie-
lea goală, într-o cameră de trei metri pătraţi, urmărit de căţeaua eroină Dia-
OLARIU ELENA, Răducăneni na, gata mereu să-l sfâşie. Şi pentru că „nici chiar Maratonul acesta” nu l-a
doborât, începe alte noi experienţe „ca subiect de anchetă”, ca poate, poate
va hotărî să-şi dezlege limba… De nedescris aceste orori prin care sunt ne-
10 Lohanul, nr. 1 Noiembrie 2007

voiţi să treacă condamnaţii la muncă silnică, atrocităţile cul, credinţa într-o lume bună, care nu dramatismul terorii
acestea lăsând urme de neşters asupra trupurilor din ce în biologice poate înfrânge voinţa şi harul ca şi minunile pe
ce mai slăbite de foame şi chin: „Cu o baghetă de lemn se care le face să răsară la tot pasul Dumnezeu, minuni con-
scormonea în gură, sub limbă, şi pe la gingii, ca nu cumva siderate fantasmagorii sau curată nebunie, pentru că „ni-
bandiţii să fi ascuns ceva. (…) Cu aceeaşi baghetă ne sfre- mic nu este întâmplător în viaţă. Orice clipă de viaţă pe
delea în nări, în urechi, în anus, (…) ea rămânând care ne-o acordă Providenţa poartă în ea un har şi repre-
neschimbată pentru fiecare om, ca semn al egalitarismului zintă aşteptarea binevoitoare a lui DUMNEZEU şi şansa
care asigură aceeaşi normă pentru toţi” noastră de a-i răspunde, sau poate temeritatea de a refu-
Din închisoarea de la Jilava deţinuţii, cu lanţuri la za…”
picioare, sunt mutaţi în închisoarea de izolare maximă, În continuare, volumul NEBIRUIT DE NOAPTE
ZARKA- un pavilion de spaimă al temniţei de la Aiud. cuprinde note şi aprecieri semnate de valori inestimabile
Celula în care a fost introdus deţinutul Tertulian Langa, într-ale scrisului, printre ei întâlnind şi pe scriitorul
alături de ceilalţi confraţi, „nu conţinea nimic: nici pat, Constantin N. Străchinaru, fiu al satului Bohotin, comuna
nici pătură, nici pernă, nici masă, nici scaun, nici rogoji- Răducăneni, judeţul Iaşi dar şi câteva îndemnuri pentru
nă.., nici măcar ferestre” „Eram îmbrăcaţi cu pielea şi în- viaţă din binecunoscuta carte „Hrana duhovnicească” scri-
veliţi cu frigul”, spune autorul. Şi după câteva zile de frig să în versuri de Sf. Ioan-Iacob HOZEVITUL, cugetări
îngrozitor, de „iarnă rece est-europeană” primesc nişte „Altă cruce- alte rane”, prin parcurgerea cărora am avea
pantaloni rupţi şi răriţi, „o cămaşă cu mânecile scurte, un multe de învăţat pentru un mâine pe care-l putem întâlni
chilot, o zeghe obosită şi o pereche de bocanci cu totul chiar astăzi şi dacă nu vom fi căliţi. Ci doar căldicei în
scorojiţi, fără obiele şi fără ciorapi”. Aşa trebuiau să su- statornicia în credinţă, de bună seamă, vom cădea uşor în
pravieţuiască cei care-l iubeau pe Dumnezeu şi aveau cu- ispită; căci omul fără Dumnezeu este ca frunza desprinsă
rajul s-o spună deschis, fără menajamente. Dar, spune în de pe ramura copacului în urma rafalelor de vânt inerente
continuare deţinutul Tertulian Langa, fiul adoptiv al Mân- oricărui anotimp. Atunci „vântul pustiirei” ne va copleşi,
tuitorului Iisus Hristos, „eram mânaţi de tainica voinţă a vom fi martorii prezenţi ai suferinţei transfigurate prin
neamului de a rămâne în istorie şi de menirea Bisericii de care însăşi Mântuitorul Iisus Hristos a trecut acum 200 de
a rămâne vie”. ani, mărirea şi lăcomia unora călcând în picioare şi cea
„Ştiam că trebuie să supravieţuiesc, spune auto- mai infimă urmă de viaţă…
rul, ca să depun cândva mărturie”. „Am ajuns să cred în „Trăieşte cu oamenii ca şi cum te-ar privi Dum-
ceea ce-mi închipuiam c-ar trebui să fie libertatea” (…) şi nezeu, şi vorbeşte cu Dumnezeu, ca şi cum te-ar asculta
dacă bisericile noastre surori continuau „să rămână confis- oamenii” (Seneca), ne îndeamnă Monseniorul Tertulian
cate, iar turma se împuţina mereu, ucisă de promisiuni”, LANGA. Astfel de experienţă a avut-o Excelenţa-Sa, aco-
„Domnul Hristos a biruit numai când a putut rosti, cu ul- lo, la Aiud, unde, condamnat printre condamnaţi şi judecat
tima suflare: „Săvârşitu-sa!”…Şi, ca să nu mor, cu fiecare după legile scrise, omeneşti, până la urmă este absolvit de
pas cu care înaintam în lungimea zilelor, interminabile, pedeapsă de cealaltă Lege- nescrisă, a lui Dumnezeu,
„scandam în gând o rugăciune, alcătuiam litanii, poeme, LEGEA IUBIRII: de aproapele, a iertării, a milostivirii,
rememoram din Psalmi. sufletul său bucurându-se încă din timpul vieţii de lumina
Aşa s-au strecurat, „împleticindu-se spre moarte” harică, ancestrală, Lumină pe care nu tot pelerinul acestui
şaptesprezece săptămâni de anchetă, supravieţuind cei ce pământ o poate vedea…
au avut tăria şi puterea să se mişte continuu, din cei 80 de
oameni câţi au intrat în închisoarea de la ZARKA, su- OLARIU ELENA, Răducăneni
pravieţuind abia 30. Singura vină a acestora fiind loialita-
tea, până la ultima suflare, faţă de Dumnezeu Atotputerni-

Prezentare de carte
„Mă va recunoaşte?”
i-a cântat în palmă toiagul
ascunzând rădăcini şi-nfrunzind.
GHEMUIT ÎNTR-UN Înţeleptul a oftat-
SÎMBURE Lumea cerea
Rodul nepriceperii sale.
Apoi a vorbit.
de Valentin TALPALARU Şi-a fost zeu. (ZEU ORB)

Volumul de poezii „Ghemuit într-un sâmbure“


„Înţeleptul s-a aşezat pe o piatră.
al cărui semnatar nu este altcineva decât binecunoscutul
„Ce iarbă mustoasă- şi-a spus-
poet Valentin TALPALARU, ascunde privitorului profan
întocmai ca-n visul
taine de nepătruns cu ochiul liber, poetul fiind aici un în-
pe care o să-l am…”
singurat, „născut dintr-un spin”, care, nereuşind să „lumi-
Un soi de pândă împrejur.
neze în nici o rană”, în cele din urmă ucide o vrabie/ din
Toate: „Ei, orbule, mă zăreşti?!
porunca lui Dumnezeu” şi ajunge – pe deplin- să cunoască
Lohanul, nr. 1 Noiembrie 2007 11

„ideile lui Platon”. atingerea braţelor de miere”. „Înţelept şi nesupus „ ca


„Preafericit“ şi „înspăimântat” totodată se pierde „într-un cuib de cuc” ce-şi cântă singur locul”, îşi strânge
prin mulţimea flămândă de noutăţi cotidiene, „aripile „vorbele de spus” acestei lumi neavând a-i spune nimic,
cocoşându-l” de greutatea celor „văzute” ca şi de „cântul dorinţa sa, fiind dincolo, în drumul pe care-l cunoaşte deja,
culorilor” pe care doar poetul le cunoaşte şi ni le relevă măsurat cu ruleta timpului, cu inocenţa ce-l caracterizează,
nouă, cititorilor, prin nuanţare cromatică. Simte cum pentru el, frate fiind şi „vânzătorul de la dugheană” şi un
lăuntrul „îl pândeşte” şi „ se teme de întâlnirea” cu sine; de „june fals” şi tinerii care- „pentru nimic toată” duduie să-ţi
aceea caută o portiţă pentru a pătrunde „nimicul cel veş- spargă timpanele, nu alta. Nu rămâne imun la acestea însă;
nic” şi „inventează o limbă” cu ajutorul căreia să „se go- înduioşat până la lacrimi, şi le înghite ştiind că roata vieţii-
lească de sensuri” – prin Cuvânt, aşadar, care „ţâşnesc din ruleta, este gata oricând să se învârtă în loc şi că „nici o
sine” înspăimântându-l… „Vorbirea în dodii” (Portret în filozofie” nu este aevea dacă „îngerul de la fereastră”, cel
vitro) după unii, face să „înmugurească ferestrele” sufle- cu „aripi albe”, nu-ţi „împleteşte noaptea domoală”, să
tului timp în care celelalte rămân umbrite de obişnuitul poţi trece peste drum- dincolo- să primeşti „în degete cu
lumesc de fiecare zi. „Fântâna” din curte unde altădată îl sâmburi de foc”, „semnul blând”, „din ceruri”, să urci sus
vămuiau „depărtările”, îl hrăneşte acum cu lapte şi nu ori- cum celălalt sau cealaltă parte a ta a urcat trăgând după
ce fel de lapte, cărările fiindu-i luminate de „licuricii pe sine „o aripă de smoală”…
care luna i-a fătat peste noapte”…(Uliţă cu lipoveni) În poezia lui Valentin Talpalaru iubirea „izbuc-
Poetul ştie că este fiul fiului fiului lui Adam, pă- neşte ca un mare cireş înflorit, spunea scriitorul Mihai
mânt aşadar şi-i „aduce în palme” femeii sale- cealaltă Ursachi. „Fructele acestor flori vor cădea şi ele la rândul
jumătate, „seminţe din timp încolţite”, seminţe despre care lor în brazda de la picioarele cerului, vor aştepta şi vor
vorbesc cărţile sfinte, Vechiul şi Noul Testament, dar care exploda în alte efluvii de floare”, ca un „Mag” poetul tutu-
sunt bine ferecate sub „cheie”. (***). Întâlnindu-se faţă ror timpurilor „înnodând în peşteră/ cărările intrării” şi
către faţă cu chiar marele Platon, dar în lumi necunoscute „însemnând cu o moarte /fiecare întoarcere” (Magul).
şi inabordabile nouă, poetul înţelege că frumuseţea cărţii „carnea sa”- nemaitrebuindu-i, „s-a făcut subţire / şi a
„înflorite pe os precum ceara/ a prins flăcări, a urcat în prins licăr” strălucind „ca o poară spre un cântec”…
înalt”, altă carne însă, altfel de frumuseţe a acesteia, parte O poezie care trebuie citită mai întâi, apoi citită şi
din sensibilitatea şi naturaleţea sufletului său-„celălalt su- după aceea citită şi înţeleasă, Valentin Talpalaru fiind un
flet”, lăsând-o obol lui Dumnezeu şi primind în schimb trubadur al cântecului neînţeles dacă nu iubeşti şi nu reu-
„primăvara”… şeşti să pătrunzi tainele ascunse din Cântarea Cântărilor,
Pentru credincioşia şi pălirea mândriei trupeşti în veşnica poveste de dragoste cu care începe şi se încheie
faţa „luminii inabordabile”, Valentin Talpalaru cântă: trecerea noastră dincolo…
„Madrigalul”-osana „pus la bătaie” ce îl echilibrează în OLARIU ELENA, Răducăneni
lumea acesta, fiind un original, un iubitor al valsului nu de
puţine ori mut, în bătaia „viselor sale”, „bălaie”,
„privindu-l pocniş” precum „o vinere ursuză” câteodată
venindu-i să se retragă „în pânze de paing”, „ferindu-se de

au conturat douǎ tabere, unioniştii şi separatiştii, ambele ac-


ţionând în sensuri, evident, diferite: primii în vederea împli-
NICOLAE ISTRATI nirii unirii, ceilalţi împotriva ei. Istoriografia a simpatizat cu
„personajele sale favorite”, iar adversarii unirii au fost stig-
– UN PERSONAJ UITAT DE ISTORIOGRAFIE –
matizaţi, lǎsaţi uitǎrii sau mult prea puţin menţionaţi, ei fiind
prezentaţi, de cele mai multe ori, cel mult, pentru a încarna
prof. M IHAELA LUCA un exemplu negativ. Acestui tratament a fost supus şi Nico-
lae Istrati, personaj foarte influent în epocǎ, care, în preajma
unirii, s-a impus ca principalul ideolog separatist, dupǎ ce,
Înscrisǎ în Regulamentul Organic, ideea unirii iniţial, fusese unionist.
Moldovei cu Ţara Româneascǎ a pǎtruns în mase în timpul Una dintre cele mai interesante figuri moldoveneşti
revoluţiei de la 1848, perspectiva realizǎrii acestui deziderat ale secolului al XIX-lea, Nicolae Istrati - omul politic şi a
deschizându-se, cu adevǎrat, în urma semnǎrii Tratatului de scriitorului, a fost dat uitǎrii. Istoriografia îl prezintǎ pe
pace de la Paris (18/30 martie 1856). Din acest moment, s- Istrati (şi, în general, pe antiunionişti), în mod expeditiv, cu
12 Lohanul, nr. 1 Noiembrie 2007
toate cǎ este vorba despre un personaj care, prin acţiunile sa- viitorul episcop de Huşi, Nicolae (Neculai) şi o fiică, Safta,
le, întreprinse ca unionist şi, ulterior, ca separatist, stârneşte intrată în monahism la Mănăstirea Agapia, cu numele de că-
foarte mult interes. În plus, este vorba şi de o personalitate lugăriţă, Veniamina.
foarte importantǎ, cǎci scrierile sale, îndeosebi broşurile se- Safta, sora fraţilor Istrati, a fost luată, înainte de
paratiste, prin prisma faptului cǎ ne prezintǎ argumentele 1834, ca ucenică de Elisabeta Costachi, stareţa mănăstirii
pǎrţii adverse unirii, ne ajutǎ sǎ înţelegem, mai bine, percep- Agapia, sora mitropolitului Veniamin Costachi. În anul
ţia marelui deziderat în epocǎ şi sǎ ne facem o imagine, cu 1858, Veniamina era schimonahie şi făcea donaţii mănăsti-
mult mai clarǎ, despre atmosfera în care s-au desfǎşurat rii, înscriindu-şi numele ei şi al familiei în rândul ctitorilor3 .
confruntǎrile premergǎtoare împlinirii lui. Deoarece stareţa Elisabeta Costachi a decedat în 18344 , este
Scurtele prezentǎri din epocǎ sunt pline de subiectivism, probabil cǎ Veniamina Istrati a ucenicit la ea de prin jurul
de cele mai multe ori, Nicolae Istrati fiind apreciat prin anului 1830. Cum, în 1858, ea era schimonahie, deci la o
prisma atitudinii politice pe care a adoptat-o. Nici mai vârstă oarecum înaintată, este posibil să fi fost cea mai mare
târziu, lucrurile nu s-au schimbat, istorigrafia menţinându-se dintre fraţii Istrati.
pe aceeaşi linie de ignorare a personalitǎţii sale. Singurul Iancu Istrati a intrat la vornicia de aprozi, iar mai târ-
studiu mai serios, consacrat personajului, a apǎrut dupǎ ziu la comisia epitropicească5 . Apoi, ridicat la rangul de ban,
rǎzboi şi aparţine lui Paul Cornea, Un paşoptist renegat: N. Iancu şi-a cumpărat o moşie de veci, Călimăneştii, în ţinutul
Istrati. Autorul prezintǎ, destul de sumar şi, pe alocuri, cu Tutovei6 . Iancu Istrati a fost însurat cu Elena, fiica lui Ioan
neclaritǎţi, cele mai importante etape din viaţa Adamachi şi sora lui Vasile Adamachi7 şi împreună au avut
„cunoscutului” separatist, dupǎ care insistǎ, fǎrǎ, însǎ, a se un băiat şi o fată.
ocupa de broşurile separatiste, pe activitatea scriioriceascǎ a Mihail a intrat în monahism în anii tinereţii; proba-
lui Istrati. Mai mult, implicarea lui Nicolae Istrati în viaţa bil că aceasta s-a întâmplat nu mult după anul 1830, deci,
politicǎ nu face obiectul niciunui studiu sau articol, înainte de moartea tatălui său. Mitropolitul Veniamin l-a dat
nemaivorbind de existenţa vreunei lucrǎri dedicate acestei în ascultare la Mănăstirea Doljeşti, unde, apoi, l-a călugărit,
personalitǎţi. dându-i numele de Meletie. Formarea tânărului călugăr
Există însă numeroase documente din epocǎ, precum şi Meletie Istrati a fost încredinţată arhimandritului Veniamin
manuscrise şi o serie de scrisori ale lui Nicolae Istrati sau ale Rosetti, egumen, în acest timp (1825-1844), al Mănăstirii
altor personalitǎţi, care l-au cunoscut, care completeazǎ Doljeşti. Dar Meletie nu a fost lăsat mult timp la această
marile lacune existente în informaţiile, disparat prezentate, mănăstire. Mitropolitul Veniamin Costachi l-a luat la Iaşi,
din scrierile care-l amintesc. Numeroasele articole, relative unde l-a hirotonit diacon. Încă înainte de anul 1842 (utima
la activitatea lui Nicolae Istrati şi la acţiunile întreprinse de retragere a mitropolitului Veniamin), el era arhidiaconul mi-
el, inserate în paginile periodicelor din epocǎ, deşi, de cele tropoliei. La 12 februarie 1851, arhimandritul Meletie Istrati
mai multe ori, vǎdit subiective, ne permit sǎ cunoaştem cum era hirotonit arhiereu, prin mâna mitropolitului Sofronie
au perceput contemporanii atitudinea adoptatǎ de cel în Miclescu (Sofronie, fost episcop de Huşi, era ales mitropolit
discuţie. În articolele următoare vom reveni cu noi numai de două zile – 10 februarie 1851). La 31 martie,
informaţii, menite să contribuie la cunoaşterea activitǎţii Meletie era instalat episcop în scaunul vacant al Episcopiei
desfǎşurate de Nicolae Istrati, atât ca unionist, cât şi ca Huşilor.
separatist. Separatiştii au fost condamnaţi, ignoraţi şi repri-
Nenumǎrându-se printre cele mai importante familii, maţi, posteritatea istoriograficǎ îngroşând aceastǎ condam-
Istrǎteştii nu s-au bucurat de o atenţie deosebitǎ, fapt ce expli- nare şi folosind împotriva lor cea mai cumplitǎ pedeapsǎ:
cǎ lipsa unui arbore genealogic şi informaţiile destul de suma- uitarea şi anularea aspectelor pozitive din activitatea lor. La
re privind acestǎ familie de boiernaşi din Serbeşti, azi satul fel s-a întâmplat şi în cazul lui Nicolae Istrati. Mai mult de-
Ştefan cel Mare, din judeţul Neamţ. Acesta este şi motivul cât atât, în cazul său, pedeapsa grea a uitǎrii, la care a fost
pentru care vom face o prezentare nu foarte detaliatǎ a condamnat de istoriografie, a fǎcut ca multe aspecte, chiar şi
Istrǎteştilor, limitându-ne doar la membrii familiei din care cele comune, legate de viaţa şi activitatea lui, sǎ se piardǎ.
Nicolae a fǎcut parte (pǎrinţi, fraţi) şi a celei pe care şi-a în-
temeiat-o.
note şi comentarii de Ştefan S. Gorovei, Editura M inerva, Bucureşti,
Pǎrinţii lui Nicolae au fost paharnicul Gavril Istrati şi 1973, p. 91, nota 38.
Ecaterina – contesă poloneză, născută Ilschi1 . Aceştia au 3
Constantin C. Cojocaru, Meletie Istrati-episcop de Huşi, în
avut mai mulţi copii: Ioan (Iancu), ridicat la rangul boieresc „M itropolia M oldovei şi Sucevei”, an. LX, nr. 10-12, octombrie-
de ban 2 , Mihail (Mihalachi), numit în călugărie Meletie – decembrie 1984, p. 761.
4
M onahia Eustochia Ciucan, Mitropolitul Veniamin Costachi şi
Mănăstirea Agapia, în „M itropolia M oldovei şi Sucevei”, an. XLIII,
nr. 1-2, ianuarie-februarie 1967, p. 95.
1 5
Mărturii mitricale, în Direcţia Judeţeanǎ Iaşi a Arhivelor Vasile A. Forescu, Postelnicul şi cavaler Neculaǐ Istrati, în
Naţionale, Fond Mitropolia Moldovei, dosar 6/1842, f. 172. “Arhiva. Organul Societăţii Ştiinţifice şi Literare din Iaşi”, an. XI,
2
M ihai-Rǎzvan Ungureanu, Marea arhondologie a boierilor nr. 7-8, iulie-august, 1906, p. 374.
6
Moldovei (1835-1856), Editura Universitǎţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, Constandin Sion, loc. cit.
7
1997, p. 163; Constandin Sion, Arhondologia Moldovei. Amintiri şi M ihai Dim. Sturdza, Adamachi, în Familiile boiereşti din Moldova
note contimporane. Boierii moldoveni, text ales şi stabilit, glosar şi şi Ţara Româneascǎ, I, Enciclopedie istoricǎ, genealogicǎ şi
indice de Rodica Rotaru, prefaţǎ de M ircea Anghelescu, postfaţǎ, bibliograficǎ, Editura Simetria, Bucureşti, 2004, p. 42.
Lohanul, nr. 1 Noiembrie 2007 13

Aşa s-a întâmplat cu data naşterii şi a morţii sale. În ceea ce Personaj foarte influent în epocǎ, Nicolae Istrati a
priveşte data naşterii, în toate lucrǎrile în care apare menţio- rămas una dintre cele mai interesante personalităţi ale seco-
nată, se indicǎ anul 1818. Cu toate acestea, printre documen- lului al XIX-lea, chiar şi după retragerea sa din viaţa publi-
tele Direcţiei Judeţene Iaşi a Arhivelor Naţionale există un că. Retras la Rotopǎneşti, Nicolae Istrati nu a rǎmas inactiv;
act (o mǎrturie mitricalǎ a preoţilor de la Biserica Banu), ca- mare iubitor de cultură, el a reuşit sǎ facǎ din conacul său un
re dovedeşte cǎ, de fapt, s-a născut în 1812. Cererea8 , din 14 adevărat lăcaş de instruire a populaţiei rurale, faptele sale
decembrie 1842, adresată de Nicolae Istrati Dicasteriei Mol- dovedind, cu prisosinţǎ, acest lucru. Marele proprietar avea
dovei, în vederea eliberării unei mărturii mitricale, la care se convingerea fermă că un învăţământ aşezat pe baze solide
adaugă mărturia dată de preoţii de la Biserica Banu 9 , anexată este o garanţie a prosperităţii, motiv pentru care a depus
de Nicolae cererii sale, arată că acesta s-a născut la 26 oc- eforturi considerabile în acest sens. De asemenea, Nicolae
tombrie 1812. În această mărturie se mai precizeză că fiul Istrati a scris mult şi variat; în multe din lucrǎrile lui, am
paharnicului Gavril Istrati şi al soţiei sale, Ecaterina, născută gǎsit idei originale şi observaţii fine, care ne ajutǎ sǎ com-
Ilschi, a fost botezat la 30 octombrie, de preoţii Bisericii pletǎm peisajul societǎţii. Cu toate acestea, de cele mai mul-
Banu şi a primit numele de Neculai, naş fiindu-i clucerul te ori, scrierile lui Nicolae Istrati au fost criticate sau ignora-
Iordachi Ilschi. te cu totul, el fiind judecat, în epocǎ, numai dupǎ atitudinea
În privinţa anului morţii lui Nicolae Istrati, am gǎsit politicǎ pe care a adoptat-o, iar mai târziu, dupǎ formulele
mai multe variante: 1861, 186210 şi chiar 1868. Ultimile do- prezentului, fǎrǎ a se ţine seama de stadiul în care se afla, pe
uǎ variante sunt false, cǎci el s-a stins prematur, după câteva atunci, literatura.
luni de suferinţă, la 1 noiembrie 186111 - o legendă a famili- Nicolae Istrati a fost unul dintre moldovenii cei mai
ei susţine că ar fi fost otrăvit, înmormântarea făcându-se pe culţi din vremea lui. Din păcate, contemporanii şi, apoi, pos-
moşia sa - Rotopăneşti. teritatea l-au perceput numai prin prisma greşelii sale politi-
Nicolae Istrati a fost căsătorit cu Sevastia - fiica lui ce. Dacǎ e sǎ poarte o vinǎ, atunci Nicolae Istrati a greşit
Ion Ciudin, vechil la spătarul Mihalachi Cantacuzin- prin aceea cǎ nu şi-a folosit vasta culturǎ în slujba curentelor
Paşcanu, şi a Mariei, şi au avut doi băieţi: pe Titus Istrati, de idei ale vremii sale şi, în primul rând, a Unirii.
care s-a căsătorit cu Natalia, născută Bastachi, şi pe Nicu 12 ,
care a murit la vârsta de 16 ani, de boala de piept 13 .
Nu cunoaştem exact în ce împrejurǎri s-a produs
ruptura lui Istrati de patruzecioptişti, însă, cert este faptul că,
în timpul domniei lui Grigore Al. Ghica, Nicolae Istrati a
continuat sǎ se manifeste ca unionist. Deşi, prin modul sǎu Fantaine
de manifestare şi prin acţiunile sale, Nicolae Istrati s-a arǎtat
a fi unionist, inclusiv prin semnarea petiţiei din 28 februarie de Vauchese
1856, în perioada imediat urmǎtoare, atitudinea lui s-a
schimbat radical, el devenind „cel mai aprig susţinǎtor al se-
Traducere:
paratismului”. Misterul unei asemenea atitudini poate fi ex-
plicat prin aceea că Nicolae Istrati a avut convigerea sincerǎ
prof. AUREL CIOAREC
cǎ unirea ţǎrilor ar fi fost în dauna Moldovei şi a rǎmas con-
secvent ideilor sale pânǎ la sfârşit. De altfel, după înfăptui- În luna august 1946, pe 27 dimineaţa, comandan-
rea Unirii Principatelor, Nicolae Istrati, de mult impopular şi tul de vas Jaques-Yves Cousteau îşi prezintă ordinul de
misiune lui Jean Garvin, primarul de Fontaine-de-
devenit chiar indezirabil, s-a retras din viaţa publică.
Vauchese. El este însoţit de soţia sa, de Frederic Dumas,
de căpitanul de covertă Pheileppe de Taillez, comandant
8
Mărturii mitricale, în Direcţia Judeţeazǎ Iaşi a Arhivelor al grupul de cercetari submarine de la baza navală din
Naţionale, Fond Mitropolia Moldovei, dosar 6/1842, f. 171. localitate, de primul maistru Fargues, de maistrul Pinard
9
Loc. cit., f. 172. şi de al doilea maistru Guy Mosandiere. Fargue are un
10
Aron Pumnul, Leturariu românesc, tom. IV, P. 2, Editu- timpan crăpat şi nu va mai putea plonja, doamna Simone
ra Cărţilor Scolastice, Viena, 1863, p. 123; vezi şi Dimitrie R. Causto îi însoţeşte, rămân cinci scufundători echipaţi cu
Rosetti, Dicţionarul contimporanilor din România (1800-1898), foarte noul aparat de respirat Cousteau-Gagnan.
Ediţia a II-a, îngrijitǎ de Radu Jumarǎ, Editura Alfa, Bucureşti, 2004, G.R.S.M-ul nu e aici din întâmplare, şeful de batalion
p.105.; Vasile Gr. Pop, Vasile Gr. Pop, Conspect asupra literaturii
române şi literaţilor ei de la începutul şi până asta-zi în ordine cro- Brunet, mare specialist al zonei Vauchese, l-a propus prin
nologică, ediţie critică, studiu introductiv şi note de Paul Lăzărescu, scrisoare, lui Cousteau în octombrie 1947, Burdin inginer
Editura Eminescu, Bucureşti, 1982, p. 123: „El muri, cu mare regret la Ape şi Păduri a făcut la fel pe lângă Taillez.
pentru literatura noastră, în toamna anului 1862”; această afirmaţie Aceşti doi pasionaţi presupun -pe bune- că inven-
este rectificată prin nota 43, p. 339 : „ Nicolae Istrati a murit la Fălti- ţia scafandrului autonom va revoluţiona explorările în
ceni la 1 noiembrie 1861”. fântână.
11
Vasile A. Forescu, op. cit., p. 380. Membrii G.R.S.M-ul creat în 1944, estimează în
12
Dupǎ mǎrturia lui Artur Gorovei este vorba de Didi. Vezi Aurel ceea ce-i priveşte, a fi doi ani de experienţa necesară pen-
George Stino, Nicolae Istrati dela Rotopǎneşti, în „Cetatea tru a încerca sistemul sifonului. Scafandrul de altă dată,
M oldovei”, an. III, VII, nr. 10, 1 octombrie 1942, p. 21.
13
Vasile A. Forescu, op. cit., p. 379.
14 Lohanul, nr. 1 Noiembrie 2007

greoi şi neîndemânatic, a devenit un zburător, zburător sub roşu ca un rac.


apă bineînţeles. Echipa Cousteau-Dumas se echipează pentru a scu-
„Fiecare cu marea lui”. Cousteau şi Dumas vor face funda. Pe veşmintele de lână îşi bagă combinezoane etanşe
prima încercare. Confruntaţi pentru prima oară cu o scu- iar Cousteau are o cagulă experimentală ce-i permite să
fundare în sifon, ei pescuiesc în exces de precauţie şi pre- vorbească, un costum de scafandru cu trei butelii fiecare,
gătirea psiholigică lasă de dorit. „Înainte de a ne lăsa în plus pentru Dumas butelii suplimentare, una constituind
apă în această gaură neagră privesc odată în plus în jurul un costum de ajutor, cealaltă fiind destinată a-i umfla cos-
meu: situl este cu adevărat sinistru. Curioşii observa o tumul în caz de nevoie. Totul este completat cu două
linişte religioasă, o dispoziţie plană.” (Cousteau et Dumas, lămpi etanşe de scufundător, un pumnal fiecare, o coardă
1954) de o sută de metri, un manometru şi un piolet pentru
Maistrul Pinard a fost trimis ca cercetaş, în costum Dumas. Cei doi bărbaţi sunt legaţi între ei cu coardă de 10
de baie el a plonjat în apă la 13 grade pentru a coborî panta metri şi se lansează cu trei kg în plus ca să reziste la un
cu o greutate de 40 de kg. Misiunea îndeplinită, greutatea eventual curent.
ajungând la vreo 20 de metri profunzime, el se reîntoarce (va urma)

„Numărul de Aur” – expresie a frumosului din jurul nostru


comentariu matematic de prof. IOAN SPÂNU

Termenul a fost folosit pentru prima dată de Justificarea construcţiei:


Leonardo da Vinci, sub forma „secţio aurea”, în anul În ΔTCT', m (ĉ) = 900 şi CA  TT', rezultă, con-
1509, la Veneţia, în prefaţa lucrării pe care a şi ilustrat-o. form teoriei înălţimii:
Lucrarea purta chiar numele Secţio aurea şi aparţinea CA 2 = AT · AT'  AB2 = AT · AT' (4)
călugărului Fra Luca Paciolli şi care folosea denumirea de Dar AT' = OA + OT' = OA + OT = OA + OA +AT
proporţie divină pentru a denumi egalitatea a două rapoar- = AB +AT, deci AT' = AB +AT
te formate cu lungimile a două segmente. şi înlocuind în relaţia (4), obţinem:
Problema se pune astfel: AB AT
Fiind dat un segment de lungime a, să se găsească (5) AB2 = AT · (AB +AT)  
un punct, încât să formeze cu capetele segmentului două AB  AT AB
segmente de lungime b şi c, astfel încât: În proporţia (5) aplicăm proporţia derivată, scăzând
a b numărătorii din numitori şi ţinând seama de figură, obţi-
 sau, ţinând seama că a = b + c rezultă
1. nem:
b c AB AT AB AT
bc b   
 . AB  AT  AB AB  AT AT TB
b c Vom demonstra că şi punctul T', exterior segmentu-
2. Deoarece în ultima proporţie apar numai doi lui AB, formează cu capetele acestuia tot o secţiune de
termeni, ea se mai numeşte raport de aur, iar în manualele aur.
de liceu se foloseşte termenul de „medie şi extremă raţie”, (va urma)
care provine din traducerea exactă a termenului franţu-
zesc „en moujeune et extreme raison”. Însă profesorul
Victor Marin, în traducerea făcută de el, „Elementele lui
Euclid”, în româneşte, foloseşte expresia „raport extreme
şi mediu” prin care Euclit voia ca acest raport să se deose-
bească de toate celelalte rapoarte, în care s-ar putea îm-
părţi un fragment de dreaptă.

Cum obţinem practic secţiunea de aur?


Fie segmentul AB şi să găsim punctul TE [AB] ast-
A AT
fel încât  .
B TB
3. Construim cercul C (A,AB), cu centrul în A şi
raza [AB] şi, fie B' punctul diametral opus lui B, iar CC'
două puncte diametral opuse şi CC' + BB'.
Fie O mijlocul razei AB'. Construim cercul C (O,
OC), cu centrul în O şi raza OC care va intersecta segmen-
tul AB în punctul T. Acest punct este punctul căutat.
Lohanul, nr. 1 Noiembrie 2007 15

CE POATE FACE UN PĂRINTE PENTRU DEZVOLTAREA


ARMONIOASĂ A COPILULUI?

-când sunteţi incapabil să vă controlaţi propria frus-


Educ. CO RCIO VEI TATIANA trare şi vă simţiţi depăşit de comportamentul copilului, nu
ezitaţi să cereţi ajutor;
-să facă tot posibilul pentru a-i asigura o casă sigu- -să încurajaţi talentele copilului dar să-i şi acceptaţi
ră, mâncare adecvată, controale medicale periodice şi limitele;
exerciţii fizice; -să stabiliţi ţeluri care să fie bazate pe capacităţile
-să fie atent la etapele dezvoltării copilului pentru a copilului, nu pe aşteptările altcuiva;
nu avea aşteptări prea mari sau prea puţine de la el; -să creaţi o atmosferă de sărbătoare pentru a evi-
-să încurajeze copilul să-şi exprime sentimentele şi denţia realizările copilului;
să îi respectaţi opţiunile; -să nu comparaţi capacităţile propriului copil cu ce-
-este bine să li se explice că toţi oamenii experi- le ale altor copii, ci apreciaţi-i unicitatea;
mentează teama, durerea, furia şi anxietatea; să fie ajutaţi -să petreceţi cu regularitate timp cu copilul d-
să-şi exprime nemulţumirile în mod pozitiv, fără a recurge voastră, ajutaţi-l să facă faţă suişurilor şi coborâşurilor
la isterii sau violenţe; vieţii;
-să încurajaţi respectul reciproc şi încrederea; nu -să fiţi încrezători în capacitatea copilului de a se
ridicaţi tonul chiar dacă nu sunteţi de acord cu el sau cu ce descurca în situaţii noi;
spune acesta; -să-l disciplinaţi constructiv, fără pedepse fizice;
-să ţineţi în permanenţă deschise canalele de comu- -dacă-l iubiţi necondiţionat îl veţi putea învăţa cu
nicare; uşurinţă care este valoarea unei scuze, a cooperării, a răb-
-ascultaţi-l pe copil şi folosiţi numai cuvinte sau dării, iertării şi consideraţiei pentru ceilalţi;
expresii, exemple pe care el le poate înţelege;
-să-l încurajaţi să pună întrebări şi să vă exprimaţi
disponibilitatea de a discuta despre absolut orice subiect; A fi părinte este o slujbă foarte difici-
-să fiţi onest şi să vă concentraţi pe exemple poziti-
ve; lă - deci nu vă aşteptaţi să fie totul perfect!
-să fiţi un bun exemplu pentru. copil pentru că
acesta vă copiază

ea ce alţii nu au curaj să spună


*este o buna observatoare, simte
TABLOUL EDUCATOAREI nevoia de ordine
CREATIVE *lucrează susţinut, este absorbită
de muncă, are o diversitate de ocupa-
Psihopedagogia creativităţii ţii
se axează atât pe ingenioasa îmbinare 1, TRĂSĂTURILE CONDUITEI *are persistenţa motivelor, este
de strategii ,cât şi pe relaţia educatoa- CREATIVE – EDUCATOAREA critică în mod constructiv
re-copil,considerată centrul de greuta- CREATIVĂ: *este continuu nemultumită de
te, factorul esenţial pentru stimularea ceea ce face
spiritului creator. *este consumatoare de informaţii, *dovedeşte o orientare estetica
Procesul de predare-învăţare are cultură profesională şi cultura oarecum întinsă
în grădiniţă, ca proces creativ, de generală *fiind nonconformistă, acceptă
fapt, presupune ca educatoarea să *are dragoste şi capacitate de cu greu modelele de gândire liniară şi
medieze între copil şi lumea ce-l în- muncă, autodisciplină şi perseverenţă astfel se plasează în minoritate
conjoară, manifestându-şi capacitatea în căutarea de soluţii IMPACTUL ASUPRA COPI-
de a produce idei, lucruri noi şi utile *este mereu activă, energică, pre- LULUI - In preajma unui astfel de
care să spargă şabloanele şi care să feră lucrurile complexe, neobişnuite manager, copilul se simte încurajat,
confere actului didactic nota de origi- *este intuitivă, sensibilă emoţio- susţinut, stimulat să se manifeste.
nalitate, creativitatea fiind susţinută nal dar curajoasă Educatoarea fiind partenerul copilu-
de interese, motive, aspiraţii, trebuin- *curioasă, cu idei întreprinzătoare lui, se creează o atmosfera de lucru
ţe. Acest fapt se petrece desigur, di- si spontana permisivă în care copilul se simte în
rect proporţional cu *dovedeşte iniţiativă, are nevoie largul său dovedind initiativă. Este
competenţele educatoarei de a de autonomie şi varietate întreprinzător şi-şi poate manifesta el
produce idei întreprinzătoare, de a *produce idei şi jonglează cu ele însuşi latura creativă a personalităţii
avea cultura profesională, flexibilita- *prefera schimbarea, este entuzi- sale.
te, perseverentă, de a avea dorinţă de astă
autodepăşire. *are capacitatea de a exprima ce-
16 Lohanul, nr. 1 Noiembrie 2007

2. TRĂSĂTURILE CONDUITEI chidere la experienţe noi nu se poate realiza o proiectare şi


NONCREATIVE *lipsa de flexibilitate intelectuală derulare a demersului didactic care să
*caută securitatea şi este preocu- fie centrate pe copil şi pe interesele
*conformismul, automulţumirea, pată asiduu de a fi acceptată de cei acestuia. In acest sens calităţile ma-
suficienţa din jur nagerului grupei sunt discutabile.
*mai puţin fluentă în ideile sale, *emoţional este mai stăpânită şi In mod cert, nu exista reţete
plăcându-i să spună că este timidă astfel îşi refuză accesul la subconşti- ori şabloane pe care să le aplicam
*închistată în metode obişnuite şi entul sau creativ pentru ca managerul grupei de copii
procedee uzuale IMPACTUL ASUPRA să devină peste noapte creativ, există
*se apără cu tărie de neobisnuit, COPILULUI – produce blocaje în însa altceva – interes, autodepăşire,
este ultraprecaută să nu greşească activitatea cu copiii, stopându-le ini- receptivitate la schimbare…Dar toate
*este convenţională în concepţii, ţiativa. Deranjata de libertatea de acestea izvorăsc din capacitatea de a
are opinii fixe manifestare a copiilor, educatoarea ne dărui celor ce au nevoie de munca
*este intransigenta şi nu ia în face un scop în sine din disciplinarea noastră, izvorăsc din pasiunea cu care
seama semnalele ce vin de la copii acestora. In aceasta situaţie nu poate ne exersăm profesia.
*rigiditatea stilului didactic şi lip- fi vorba de măiestria de a se manifes-
sa de tact pedagogic ta ca partener al copilului, ci doar ca
*critică prematur orice idee ce o educatoare autoritara. Neluând în
poate scoate din tipare; nu are des- seama semnalele ce vin de la copii,

Este istoria omenirii scrisă de civilizaţii extraterestre?

geocentrice a universului – reprezentare în care Pământul


este fix şi imobil, în centrul unor sfere concentrice în rota-
prof. ALEX IONESCU ţie pe care se găsesc diversele planete ale sistemului solar
(cum îl numim astăzi). Ptolemeu, autorul acestei lucrări,
respingea ideea conform căreia Soarele se află în centrul
Man în black. OZN-uri. Reptilieni. Persoane răpi- sistemului solar. Ideea universului heliocentric a fost sus-
te de extratereştri. Industria hollywood-iană a exploatat ţinută întâia oară de filosofii pitagorieni Aristarchos din
la maxim aceste subiecte şi oficial ni se spune că „toate Samos şi Seleukos din Seleukia, şi recunoscută abia după
acestea există doar în filme”. Există civilizaţii extrateres- 1300 de ani, prin contribuţiile lui Nicolaus Copernic,
tre? Sunt acestea în contact cu Pământul? O scurtă in- Johannes Kepler şi Galileo Galilei.
cursiune în dosarele istoriei ne arată şi o altă faţă a po- Nicolaus Copernic scrie în 1512 „Comentariolus”,
veştilor cu extratereştri. De această dată, una care există o lucrare în care descrie sistemul solar în model heliocen-
nu doar pe ecranele cinematografelor. tric. Acest manuscris era destinat doar celor apropiaţi. În
1530 Copernic încheie opera „De Revolutionibus Orbium
Fiecare aspect al vieţii pe pământ atrage gânduri de Coelestium” („Despre mişcările de revoluţie ale corpurilor
diferite tipuri. „În timp ce lumina călătoreşte cu circa cereşti”), lucrare destinată publicului, dar care va fi publi-
300.000 de kilometri pe secundă, gândurile ajung practic cată abia în 1543. În tratatul său, Copernic reia vechea
instantaneu la locul de destinaţie. Acestea călătoresc mai ipoteză heliocentrică şi descrie cele trei tipuri de mişcări
repede decât lumina în toate direcţiile, pătrunzând în min- ale Pământului: în jurul axei proprii („rotaţie”), în jurul
ţile altor oameni şi producându-le, prin fenomenul subtil al Soarelui („revoluţie”) şi în raport cu planul eliptic, menţi-
rezonanţei, gânduri similare. Astfel, fiecare are propria lui nând teza aristotelo-ptolemeică asupra universului finit
lume a gândurilor, şi toate aceste lumi se dizolvă în marele delimitat pe cer de stelele fixe. Între 1543 şi 1600 au exis-
ocean al Minţii Cosmice. Cea mai bună explicaţie este că tat puţini adepţi ai sistemului copernician, printre cei mai
manas, sau substanţa minţii, umple ca un eter întregul spa- renumiţi aflându-se Galileo Galilei şi Johannes Kepler.
ţiu, servind drept vehicul pentru gânduri, la fel cum prana Cei mai înverşunaţi oponenţi ai teoriei lui Copernic au
este vehiculul pentru sentimente, lumină şi electricitate, iar provenit din rândul clerului, pentru că sistemul propus de
aerul pentru sunet”, explică Swami Shivananda. Există acesta era în contradicţie cu doctrina oficială a Bisericii
anumite aspecte care privesc toate fiinţele umane de pe Catolice.
acest pământ şi referitor la care oamenii au fost obişnuiţi În vremurile respective Biserica Catolică nu putea
să gândească, aproape toţi, la fel. Un astfel de aspect este admite ideea că Pământul ar fi o simplă planetă care se
mişcarea Pământului în sistemul solar; un altul este con- învârte, împreună cu alte planete, în jurul Soarelui. Desco-
tactul cu civilizaţiile extraterestre. Percepţiile şi concepţii- perirea unui centru de gravitaţie în afara Pământului con-
le comune ale oamenilor creează aşa-numita „realitate trazicea teoria lui Ptolemeu asupra cosmosului şi intra în
consensuală”. Aceasta nu reprezintă întotdeauna adevărata conflict cu doctrina aristoteliană, acceptată oficial de Bise-
realitate. rica Catolică. Inchiziţia a stigmatizat drept eretică această
reprezentare cosmologică şi chiar i-a interzis lui Galileo
Cum a fost percepută mişcarea Pământului Galilei să-şi susţină teoriile. Abia la sfârşitul secolului al
de-a lungul istoriei XVII-lea, odată cu apariţia lucrărilor lui Isaac Newton
„Almagesti”, lucrarea de bază a astronomiei până asupra mecanicii cereşti, sistemul copernician a fost admis
în timpul Evului Mediu, cuprindea, pe lângă un catalog al de majoritatea gânditorilor europeni.
stelelor cunoscute, o expunere amănunţită a reprezentării Istoria descoperirilor referitoare la mişcarea Pă-
Lohanul, nr. 1 Noiembrie 2007 17

mântului în sistemul solar reflectă, de fapt, istoria evoluţiei Proiectul Rainbow (Curcubeul), cunoscut publicului sub
viziunii dominante pe care oamenii au avut-o referitor la numele de experimentul Philadelphia. Mai mulţi cercetă-
acest lucru. A trebuit să treacă un număr mare de ani pen- tori au descoperit o legătură între acest experiment şi un
tru ca fiinţa umană să ajungă la viziunea corectă asupra altul dezvoltat în anii 1960-1970 de către armata america-
mişcării planetelor în sistemul solar. Oare cât timp va fi nă cunoscut sub numele de Proiectul Montauk. În cadrul
necesar pentru ca omenirea să ajungă şi apoi să accepte proiectului Montauk s-au realizat misterioase experimente
adevărul referitor la existenţa vieţii pe alte planete şi sis- de călătorie în timp.
teme solare? Există surse credibile care afirmă că încă din 1934
preşedintele Roosevelt a făcut o înţelegere secretă cu
Dovezi ale faptului că există extratereştrii anumiţi extratereştri. Din relatările referitoare la proiectul
În ultimele decenii am fost destul de obişnuiţi cu Montauk aflăm, de asemenea, că Nikola Tesla avea con-
romane şi filme ştiinţifico-fantastice în care apăreau fiinţe tacte cu o grupare extraterestră ce era orientată benefic în
şi nave extraterestre. Prin urmare, ideea că nu suntem sin- intenţiile ei. Unul din oamenii de ştiinţă care au participat
guri în univers a început să dobândească forţă. Există mul- la acest experiment, Alfred Bielek, afirma: “Cu siguranţă
te dovezi care susţin acest lucru: Tesla, care era un apropiat al preşedintelui, a pus la cale
- numeroase fotografii realizate pe timp de zi şi pe timp de întâlnirea. Extratereştrii au promis ajutor pentru scoaterea
noapte, chiar înregistrări video de nave spaţiale (diferite de Statelor Unite din criza economică şi au oferit o tehnolo-
cele cunoscute a fi realizate cu tehnologia terestră), apăru- gie care, cu siguranţă, li s-a părut uluitoare oamenilor de
te în diverse părţi ale lumii; aceste filme au fost examinate ştiinţă ai anului 1934. Cu toate că nu este vorba de
de specialişti şi au fost găsite ca fiind autentice; extratereştrii „micii cenuşii”, ci de o altă grupare, s-ar pă-
- mai mult de 3500 de rapoarte de la piloţi de rea că aceştia s-au divizat constituindu-se într-un subgrup
avioane militare sau comerciale, despre OZN-uri (obiecte care a început să devieze de la planurile iniţiale în privinţa
zburătoare neidentificate); multe cazuri aveau date corobo- cărora se convenise cu guvernul nostru.”
rate cu informaţii radar şi martori la sol şi în aer; Experimentul Philadelphia, considerat de serviciile
- mai mult de 4000 de urme de aterizare de OZN- secrete ale marinei americane o modalitate de a utiliza
uri, în întreaga lume; tehnologia invizibilităţii în scop militar, ar putea fi o acţi-
- sute de cazuri de interferenţă electromagnetică une pusă la cale de extratereştrii - grupul umanoid K, pen-
exercitată de navele extraterestre asupra motoarelor, radi- tru a putea pătrunde cu uşurinţă pe Pământ. Cercetătorii,
ourilor sau altor aparate electrice, care au fost observate de cum ar fi fraţii Bielek, care au participat direct la acest
poliţie, personal militar şi civili; experiment şi care şi-au reamintit etapele prin care au tre-
- mai mult de 100 de martori ai unei retrageri a unei cut şi detalii concrete ale acestui experiment, sunt de păre-
nave extraterestre, şi cel puţin patru corpuri de fiinţe extra- re că extratereştrii au realizat un studiu foarte atent asupra
terestre rămase în urma unei coliziuni care s-a petrecut în bioritmurilor Pământului, cu mult timp înainte de a se rea-
iulie 1947, la nord-vest de Roswell, New Mexico; liza experimentul propriu-zis, şi au ales data şi locul pune-
- sute de rapoarte credibile, multe având numeroşi martori, rii în practică în conformitate cu rezultatele studiului. Ex-
despre aterizări de nave spaţiale cu fiinţe umanoide; perimentul a fost un succes tehnologic şi un eşec uman.
- multe evenimente cu martori în care fiinţe umane Mulţi marinari care au participat au avut de suferit în urma
au fost luate la bordul OZN-urilor; experimentului, atât fizic, cât şi psihic. Pentru
- din rapoartele primite, aproximativ 10% din popu- extratereştrii a fost un succes, deoarece s-a realizat o gaură
laţia Americii (25 de milioane de oameni) au văzut OZN- de 40 de ani în hiperspaţiul Pământului, prin care ei au
uri; putut pătrunde fără efort în dimensiunile spaţio-temporale
- numeroase documente ale Guvernului SUA indică ale planetei noastre. Mărturii despre aceste aspecte sunt
faptul că aceste vehicule sunt reale şi că ele au fost impli- cuprinse şi în relatările oamenilor de ştiinţă care au parti-
cate în supravegherea Pământului mai multe decenii. cipat la proiectul Montauk.
În octombrie 1999, Vaticanul admitea, în cadrul
unei emisiuni la televiziunea naţională, realitatea contacte- Contactele cu extratereştri, păstrate
lor cu extratereştrii. Monseniorul Corado Balducci, un sub tăcere
membru al consiliului director al Vaticanului (Vatican Agenţia Naţională de Securitate (NSA) a recunos-
Curia) şi apropiat al papei, a apărut la televiziunea naţio- cut existenţa proiectului “Vărsătorul” – lansat la începutul
nală de cinci ori, pentru a susţine realitatea contactelor cu anilor ‘60, cu scopul de a colecta toate datele ştiinţifice,
civilizaţii extraterestre. Balducci a spus că Vaticanul ur- tehnologice, medicale şi informaţiile de la navele extrate-
măreşte îndeaproape acest fenomen, în mod discret. Se restre identificate. Nu există însă declaraţii oficiale ale
pare că Vaticanul primeşte multe informaţii referitoare la guvernelor ţărilor în care au avut loc aterizări de OZN-uri,
extratereştrii şi contactele lor cu oamenii. sau contacte clare cu extratereştrii, care să certifice aceste
aspecte. Există încă publicaţii care pun la îndoială prezenţa
Experimentul Philadelphia şi proiectul acestor evidenţe. Să fie oare anumite ameninţări care fac
Montauk să fie păstrată tăcerea asupra acestor contacte?
În luna iunie 1982, regizorul Stephen Spielberg i-a Există multe relatări ale celor care s-au ocupat de
prezentat, în avanpremieră, filmul “ET - Extraterestrul” fenomenul OZN şi ale celor care au fost martori oculari ai
preşedintelui Ronald Reagan, la Casa Albă. După ce fil- aterizărilor de nave spaţiale, confirmând apariţia, după
mul a luat sfârşit, Reagan i-a mărturisit lui Spielberg: evenimentele respective, a unor persoane, de obicei îmbră-
“Ştii, nu sunt nici măcar şase persoane în această încăpere cate în negru, care îi ameninţau şi îi terorizau dacă relatau
care să ştie cât de adevărat este (filmul)”. cuiva ceea ce se petrecuse. Se poate pune întrebarea dacă
S-au scris sute de cărţi despre posibile colaborări există vreun grup de “reducere la tăcere” care încearcă să
ale guvernului Statelor Unite cu civilizaţii extraterestre. transforme cercetarea OZN într-un câmp de luptă? Dacă
Există teorii care explică prin această prismă experimentul da, atunci de ce şi din partea cui?
Philadelphia şi proiectul Montauk. Experimentul Nu suntem singuri în univers, aşa cum am fost lă-
Philadelphia este unul dintre cele mai controversate expe- saţi să credem o lungă perioadă de timp. Nu Soarele este
rimente efectuate de către armata americană în timpul ce- cel care se roteşte în jurul Pământului. Astfel, în mod lo-
lui de-al doilea război mondial. În anul 1943, o navă a gic, apare întrebarea: extratereştrii au aflat de existenţa
armatei americane a fost teleportată pe o distanţă de 600 Pământului abia în ultimele decenii, de când se semnalea-
de kilometri ca urmare a unui experiment ultrasecret numit ză apariţia OZN-urilor? Multe din legendele diferitelor
popoare menţionează fiinţe care vin din cer sau care dispar
18 Lohanul, nr. 1 Noiembrie 2007

în cer, cu sau fără diferite aparate sofisticate, explicate te secvenţe ocupă o mare parte din genomul uman, se poa-
alegoric. te spune că majoritatea materialului genetic uman este de
Alfred Bielek, într-unul din interviuri, afirma: “ştiu origine extraterestră, după cum afirmă profesorul Sam
cu certitudine că reptilienii s-au amestecat de multă vreme Chang, conducătorul grupului.
în modelul de evoluţie natural al acestei planete”. De ase- Profesorul Chang a înaintat ipoteza că „o formă de
menea el consideră că este o posibilitate foarte mare ca viaţă extraterestră superioară a fost implicată în crearea
societăţi secrete, precum Illuminati, să fi stabilit legături vieţii şi plantarea ei pe diferite planete”. Profesorul Chang
cu grupul de extratereştrii de pe Orion. indică faptul că „ceea ce se observă la ADN-ul uman este
un program care constă din două versiuni: un cod mare şi
Secretele ADN-ului şi evoluţia un cod bazal. Primul lucru este că programul complet nu a
Mergând în timp până la vremurile în care se men- fost scris pe Pământ, aspect verificat prin decodarea ge-
ţionează prezenţa omului pe Pământ, apare o altă întreba- nomului uman. Al doilea aspect este că genele prin ele
re: “Ce anume ar fi putut să-l facă pe om să devină om însele nu sunt suficiente pentru a explica evoluţia; trebuie
începând să folosească uneltele? De unde ideea asta? să mai fie ceva în acest joc”. Astfel, Sam Chang a ajuns la
Ştiinţa vorbeşte despre “necesitate”, dar aceeaşi necesitate concluzia că ...”evoluţia nu este ceea ce credem că este”.
există şi în cazul maimuţelor... chiar şi acum”. Apare astfel
ideea unei intervenţii extra-umane care a făcut posibilă Bibliografie:
trecerea de la homo erectus la homo sapiens. - Experimentul Philadelphia şi alte conspiraţii
O descoperire importantă a fost realizată de curând OZN, Brad Steiger, Alfred Bielek, Sherry Hanson Steiger,
de către un grup de cercetători care au participat la proiec- Editura Pro Editură şi Tipografie, 2007
tul de decodare a genomului uman (Human Genome - Proiectul Montauk - experimente în timp, de
Project). Ei au observat că 97% din secvenţele non- Preston B. Nichols, Peter Moon, Editura Daksha, 2000
codante ale ADN-ului uman sunt de origine extraterestră. - Scientists find extraterrestrial genes in human DNA. Do
Genomul uman conţine 3 miliarde de baze, dar numai 40% civilizations of advanced human beings exist scattered in
din acestea sunt organizate ca gene, restul fiind sub forma the galaxy?, John Stokes, articol apărut în cotidianul The
de ADN-silenţios (junk DNA), care nu codifică aparent Canadian, 8 ian. 2007
nimic. Studii recente au arătat faptul că acest „ADN tăcut” Puterea gândului, Swami Shivananda, Editura
este conservat de milioane de ani, fiind comune tuturor Deceneu, 2000 - www.stiintasitehnica.ro
organismelor vii de pe Pământ, de la mucegaiuri, la peşti,
inclusiv la mamifere şi oameni. Acestea sunt versiuni „de-
fecte” ale genelor normale funcţionale care se regăsesc si
în genomul uman, fiind evaluate la 30.000. Deoarece aces-

XVIII deranjată. tezaurului : 109 monede de aceeaşi


mărime, dar cu grade diferite de uzu-
INVENTARUL DESCOPERIRII ra, din argint. Printr-o expertiză de
Tezaurul turcesc - un recipient din lut ars (tip moment, efectuată asupra a cinci mo-
"puşculiţa") - 109 monede din argint nede (după ce a fost înlăturat stratul
de la Huşi turceşti, din secolele XVI-XVII. In de oxizi de culoare neagra si de cu-
momentul descoperirii, recipientul loare verde) s-a constatat (prin citirea
„Zona Industrială“ era intact, însa descoperitorii (deţinu- inscripţiilor) că una era datată la
ţii Penitenciarului din Vaslui) l-au 1523, fiind cea mai veche, iar celelal-
spart, din dorinţa de a-i vedea conţi- te din secolul al XVII-lea, fără o data-
Săpătura de salvare nutul. După descoperire, am mers la re sigură. In momentul redactării Ra-
Cod sit : 1611838. 02 punctul indicat şi am găsit fragmente portul de săpătură, piesele erau supu-
Autorizaţia nr. 404/2007 din recipient, putându-l astfel reface se unui proces de curăţare şi restaura-
Colectiv : Vicu Merlan (res- în mare măsură. re, fapt care nu ne-a permis să decla-
ponsabil), Paul Salomeia (Muzeul Recipientul avea o forma uşor ram date sigure şi exhaustive despre
Huşi) ovala, cu o tăietură la partea superioa- conţinutul si cronologia acestora.
Obiective: Salvarea tezaurului ra (pentru introducerea monedelor) şi Tezaurul turcesc a circulat în Moldo-
monetar descoperit întâmplător cu un "picior"- suport la cea inferioară, va timp de peste doua secole. La un
ocazia unor lucrări edilitare. In cursul pentru aşezarea şi stabilitatea văsule- moment dat a existat chiar o "inflaţie
lunii septembrie 2007, cu ocazia lu- ţului. A fost confecţionat dintr-o pas- "monetara turceasca pe teritoriul
crărilor de aducţiune a gazului metan ta omogena, bine arsa, de calitate Moldovei si Tarii Româneşti. Devalo-
din zona industriala a oraşului Huşi, foarte buna, fiind de culoare cenuşie rizarea şi scoaterea acestora din uz
s-a descoperit un recipient din lut ars, la exterior si neagra la interior (pere- (prin pătrunderea altor monede mai
cu un conţinut monetar. Descoperirea tele interior). Dimensiuni : L=15 cm; „puternice“) a permis ca acestora să li
ne-a fost anunţată de agent sef Adrian diametrul maxim (in zona centrala)= se dea o alta destinaţie respectiv pur-
Avanu şi şef-echipa de lucru Gabi 10 cm. După compoziţia pastei cera- tarea sub forma de salbe la gât. După
Ciumac. Având concursul Primăriei mice si a tipologie, recipientul ("puş- descoperire, tezaurul a fost predat
oraşului Huşi, am efectuat un sondaj culiţa ") se pare ca aparţine secolu- Muzeului din Huşi spre păstrare şi
de salvare în locul unde a fost desco- lui al XVIII-lea (fiind descoperit în conservare. Prin sondajul efectuat nu
perit tezaurul monetar. Punctul a fost fundaţia unei clădiri din aceasta pe- s-au recuperat alte piese de inventar,
localizat la 50 m nord-vest de firma rioada), însă conţinutul monetar este identificându-se doar resturi ceramice
"MARSEMAR" pe latura dreapta a atestat pentru secolul al XVI-lea. şi cărămizi din sec. XVIII-XIX, care
drumul european E 581. Secţiunea Uzura monedelor până la "ştergerea " nu au putut aduce noi indicii privind
(SI) trasata : L= 5 m ; l= 4,20 m ; inscripţiilor de pe acestea, ne indica o tezaurul monetar descoperit.
sterilul arheologic=1,5 m. Tezaurul folosire de-a lungul mai multor gene-
monetar a fost descoperit la - 0,70 m, raţii, mai ales ca 2/3 sunt perforate
printre resturile unei locuinţe de sec. pentru a fi purtate în salba. Conţinutul
Lohanul, nr. 1 Noiembrie 2007 19

rea directă a obiectelor şi fenomene-


S.O.S. – PLANETA ALBASTRĂ! lor naturii şi utilizarea largă a activi-
tăţilor practice, a aplicaţiilor.
IUBIND NATURA, TE IUBEŞTI PE TINE
Primul pas în cercetarea natu-
rii se va face prin organizarea obser-
înv. DANA-ANGELICA COZMA vaţiilor în natură, în scopul alcătuirii
calendarului naturii. Acesta este un
mijloc prin care reuşim să aducem o
De ce se pune accent pe edu- temul de valori, atitudinile necesare mare contribuţie la formarea noţiunii
caţia ecologică? Pentru că, în prezent, construirii unei societăţi durabile. de timp, să îmbogăţim cunoştinţele
mai mult de 5 miliarde de oameni Ce scop are educaţia ecologi- elevilor cu privire la viaţa plantelor şi
folosesc resursele naturale ale pămân- că? Dar obiective? animalelor, a fenomenelor care au loc
tului. Oamenii taie păduri, extrag Scopul educaţiei ecologice es- în natură, pe parcursul unui an. El
minerale şi surse de energie, erodând te de a crea atitudini pozitive faţă de contribuie la înlăturarea din mintea
solul de la suprafaţă, poluând aerul şi mediul înconjurător. elevilor a confuziilor cu privire la
apa, creând deşeuri primejdioase şi Obiective: noţiunea de anotimp, lună a anului,
producând o ruptură a zonelor natura- – creşterea dorinţei de a ocroti, săptămână, dimineaţă, seară, cu privi-
le într-un ritm fără precedent în isto- respecta şi proteja natura prin impli- re la punctele cardinale, la o serie de
ria vieţii pe pământ. Deoarece carea copiilor în activităţi cu caracter fenomene ale naturii: ploaie, grindi-
cerinţele care decurg din experimental şi demonstrativ; nă, zăpadă, brumă, rouă, ceaţă, tem-
suprapopulare şi dezvoltare cresc, – dezvoltarea capacităţii de în- peratură etc.
devine tot mai greu pentru oameni să- ţelegere a mediului ca ecosistem din În ceea ce priveşte dezvoltarea
şi satisfacă nevoile şi dorinţele. care fiecare din noi face parte; capacităţilor intelectuale, contactul
Devine de asemenea imposibil să – cunoaşterea, înţelegerea şi
direct cu natura contribuie la dezvol-
scape de consecinţele degradării utilizarea unor termeni specifici ştiin-
tarea spiritului de observaţie, la dez-
serioase a mediului: dispariţia ţelor, geografiei şi istoriei pentru a-i
voltarea unor operaţii ale gândirii-
speciilor, extinderea deşertului, aplica în activităţi practice de
contaminarea cu pesticide, creşterea transformare a mediului apropiat; identificarea, gruparea, comparaţia,
problemelor de sănătate, foametea, – formarea unei atitudini pozi- generalizarea.
sărăcia şi chiar pierderea de vieţi tive, de implicare în mediul înconju-
umane. rător pentru păstrarea unui mediu URMAŢI-NE EXEMPLUL!
Educaţia ecologică este un echilibrat şi exersarea unor deprinderi
proces aflat la confluenţa dintre ştiin- de îngrijire şi ocrotire a acestuia; SOS - PLANETA ALBASTRĂ!
ţele realiste (biologie, fizică, geogra- – cunoaşterea plantelor şi Acesta a fost titlul proiectului de
fie, chimie, etc) şi cele umaniste (le- animalelor ocrotite de lege; parteneriat educaţional. Pornind de la
gate de sistemele sociale: sociologie, – cercetarea modalităţilor de această premisă am adus la cunoştinţa
psihologie, istorie, etc), în care ştiinţa reabilitare a stării mediului încon- copiilor posibilele dezastre care pot
se îmbină armonios cu arta, iar noţiu- jurător prin antrenarea copiilor şi nu afecta ecosistemul si cum putem con-
nile teoretice sunt zadarnice dacă nu numai, în activităţi de îngrijire a spa- tribui fiecare la evitarea lor. În acest
sunt strâns legate de activităţile prac- ţiilor verzi, de reciclare a deşeurilor, sens le-am povestit copiilor despre
tice. de salubrizare a localităţilor, etc; influenţa benefică a spaţiilor verzi,
Ce studiază educaţia ecologi- – conştientizarea necesităţii de despre poluare şi efectele ei în diferi-
că? Noţiunea de ecologie a rămas a economisi apa, energia electrică, te medii de viaţă, influenţele negative
multă vreme în texte de specialitate, lemnul, etc; ale focului necontrolat asupra mediu-
până ce, în secolul XX, confruntarea – formarea unei atitudini
lui ,reciclarea deşeurilor, protejându-
din ce în ce mai aprigă a intereselor dezaprobatoare faţă de cei care încal-
ne astfel sănătatea.
umane cu realităţile naturii înconjură- că normele şi legile ecologice;
Elevii clasei a II-a şi a IV-a
toarea a strămutat-o progresiv, în cea Studiul problemelor de mediu
mai arzătoare actualitate. Educaţia nu se realizează doar pe baza infor- de la Şcoala cu clsele I- VIII Creţeştii
ecologică studiază influenţa activităţi- maţiilor ştiinţifice ci trebuie să se ţină de Sus, jud. Vaslui, nu au stat prea
lor umane asupra mediului înconjură- cont şi de factori istorici, culturali, mult pe gânduri. Au trecut la
tor. În acest context mediul natural şi sociali. Mediul înconjurător nu cu- ecologizarea împrejurimilor. Din ma-
cel artificial, vieţuitoarele, inclusiv prinde numai elementele naturii ci şi teriale refolosibile şi-au confecţionat
omul contribuie la înţelegerea circui- clădiri, autostrăzi, termocentrale, fapt diferite articole vestimentare cu care
tului energiei şi materiei. Ea trebuie pe care trebuie neapărat să-l luăm în au participat la parada modei.
să îi ajute pe copii – şi nu numai- să considerare la organizarea activităţi-
înţeleagă influenţa comportamentului lor de educaţie ecologică.
lor asupra calităţii mediului. Educaţia Experienţa arată că formarea
ecologică se bazează pe cunoştinţe la elevi a primelor noţiuni ştiinţifice
referitoare la sistemele sociale şi eco- se realizează prin contactul direct cu
logice, dar are şi o componentă afec- natura prin vizite, excursii, prin intui-
tivă: domeniul responsabilităţii, sis-
20 Lohanul, nr. 1 Noiembrie 2007

8. Mamiferul care trăieşte în zonele centrale ale


Australiei stă lângă cel ce trăieşte 15 ani.
Ne jucăm, învăţăm 9.Masculul cangurului roşu are 55 kg, iar femela 30
kg.
prof. M IHAELA EVELINA M IK 10. Animalul care trăieşte 15-25 ani cântăreşte 100-
140 kg.
Avem cinci mamifere diferite. 11. Mamiferul care trăieşte 11-18 ani, chiar 25 ani
Urmărind indiciile de mai jos veţi descoperi genul are un vecin a cărui greutate corporală a masculului este
şi specia, greutatea corporală, durata vieţii, precum şi aria 10-18 kg, iar a femelei este 7-14 kg.
de răspândire a acestor mamifere şi puteţi răspunde la în- 12. Elefantul african trăieşte 70 ani.
trebarea: 13. Mamiferul care trăieşte 20 ani se află în Ameri-
Care din aceste mamifere trăieşte în sudul Saharei. ca Centrală şi de Sud.
1. Masculul mamiferului care stă în mijloc are o 14. Animalul care trăieşte 11-18 ani, chiar 25 ani se
greutate corporală de 55-100 kg, iar femela 45-90 kg. află lângă cel ce este răspândit în Europa şi Asia.
2. Viezurele stă în prima cuşcă. 15. Aria de răspândire a delfinului pătat: apele tro-
3. Viezurele stă lângă Macropus rufus. picale şi subtropicale ale Oceanului Pacific, Atlantic şi
4.Loxodonta africana stă la stânga lui Stenella Indian.
attenuata. Rezolvare
5. Masculul de Loxodonta africana are greutatea de 1. Masculul mamiferului care stă în mijloc are o
6t, iar femela 4t. greutate corporală de 55-100 kg, iar femela 45-90 kg.
6. Jaguarul este Panthera onca. 2. Viezurele stă în prima cuşcă.
7. Meles meles trăieşte 15 ani. 3. Viezurele stă lângă Macropus rufus.

Denumire Viezurele
Gen şi specie Macropus rufus
Greutate corporală m: 55-100 kg
f: 45-90 kg
Durata vieţii
Aria de răspândire

4. Loxodonta africana stă la stânga lui Stenella attenuata.


5. Masculul de Loxodonta africana are greutatea de 6t, iar femela 4t.

Denumire Viezurele
Gen şi specie Macropus rufus Loxodonta africana Stenella attenuata
Greutate corporală m: 55-100 kg m: 6t
f: 45-90 kg f: 4t
Durata vieţii
Aria de răspândire

6. Jaguarul este Panthera onca.


7. Meles meles trăieşte 15 ani.

Denumire Viezurele Jaguarul


Gen şi specie Meles meles Macropus rufus Panthera onca Loxodonta africana Stenella attenuata
Greutate corporală m: 55-100 kg m: 6t
f: 45-90 kg f: 4t
Durata vieţii 15 ani
Aria de răspândire

8. Mamiferul care trăieşte în zonele centrale ale Australiei stă lângă cel ce trăieşte 15 ani.

Denumire Viezurele Jaguarul


Gen şi specie Meles meles Macropus rufus Panthera onca Loxodonta africana Stenella attenuata
Greutate corporală m: 55-100 kg m: 6t
Lohanul, nr. 1 Noiembrie 2007 21

f: 45-90 kg f: 4t
Durata vieţii 15 ani
Aria de răspândire Zonele centrale ale
Australia

9. Masculul cangurului roşu are 55 kg, iar femela 30 kg.


10. Mamiferul care trăieşte 15-25 ani cântăreşte 100-140 kg.
11. Animalul care trăieşte 11-18 ani, chiar 25 ani are un vecin a cărui greutate corporală a masculului este 10-18
kg, iar a femelei este 7-14 kg.

Denumire Viezurele Cangurul roşu Jaguarul


Gen şi specie Meles meles Macropus rufus Panthera onca Loxodonta africana Stenella attenuata
Greutate corporală m: 10-18 kg m: 55 kg m: 55-100 kg m: 6t 100-140 kg
f: 7-14 kg f: 30 kg f: 45-90 kg f: 4t
Durata vieţii 15 ani 11-18 ani, 25 ani 15-25 ani
Aria de răspândire Zonele centrale ale
Australia

12. Elefantul african trăieşte 70 ani.


13. Mamiferul care trăieşte 20 ani se află în America Centrală şi de Sud.
14. Animalul care trăieşte 11-18 ani, chiar 25 ani se află lângă cel ce este răspândit în Europa şi Asia.
15. Aria de răspândire a delfinului pătat: apele tropicale şi subtropicale ale Oceanului Pacific, Atlantic şi Indian.

Denumire Viezurele Cangurul roşu Jaguarul Elefantul african Delfinul pătat


Gen şi specie Meles meles Macropus rufus Panthera onca Loxodonta africana Stenella attenuata
Greutate corporală m: 10-18 kg m: 55 kg m: 55-100 kg m: 6t 100-140 kg
f: 7-14 kg f: 30 kg f: 45-90 kg f: 4t
Durata vieţii 15 ani 11-18 ani, 25 ani 20 ani 70 ani 15-25 ani
Aria de răspândire Europa şi Zonele centrale ale America Centrală Apele tropicale şi
Asia Australia şi de Sud subtropicale ale
Oceanului Pacific,
Atlantic şi Indian

Răspuns: Elefantului african trăieşte în sudul Saharei.

nit de acest mucus. Renunţând la lap- clusiv fasole boabe. Sucurile proaspe-
Şti a ţi c ă : te şi produsele derivate şi consumând te din legume asigură necesarul de
Celulele canceroase se dez- lapte de soia neîndulcit, celulele can- enzime digestive, uşor absorbabile,
voltă cu zahăr. Eliminâd din ceroase “mor” de foame . care ajung la nivel celular în 15 minu-
alimentatie zaharul,se elimina, astfel, Celulele canceroase „înflo- te de la consumare şi care hrănesc şi
una din cele mai importante surse de resc“ în mediu acid. O alimentaţie favorizează creşterea de celule sănă-
hrana a celulelor canceroase. Înlocui- preponderent carnivoră induce un pH toase. Este bine să se consume sucuri
torii de zahăr, îndulcitorii sintetici acid în corp şi ar fi mai bine să se proaspete de 2-3 ori pe zi. Enzimele
cum ar fi zaharina, sau alte produse consume peşte şi pasăre în cantităţi sunt distruse la 4o grade Celsius .
(Nutrasweet, Equal, Spoonful, etc), mici decât carne de vită sau porc. Evitaţi cafeaua, ceaiul şi
au ca baza aspartamul (E 951), o Carnea mai poate conţine substanţe ciocolata ce pot conţine cantităţi mari
substanţă chimică dăunătoare . Un administrate animalelor: antibiotice, de cofeina. Ceaiul verde este o alter-
înlocuitor natural al zaharului ar fi hormoni de creştere şi paraziţi ce nativă foarte bună, având şi proprie-
mierea de albine şi melasa, dar în dăunează în special persoanelor cu tăţi anticanceroase. Cea mai bună
cantităţi moderate. Sarea de bucătărie cancer . băutură este APA - purificată sau
conţine adaosuri chimice pentru a O dieta bazata 80 % pe legu- filtrată pentru a fi eliminate toxinele
avea culoarea alba . Alternativa ar fi me proaspete consumate ca atare sau sau metalele grele. Apa distilată este
sarea de mare sau cea grunjoasă . sub forma de suc, grâu integral, acidă, deci evitaţi-o!
Laptele si produsele lactate seminţe, nuci şi fructe schimbă pH-ul
favorizează producţia de mucus în corpului în alcalin. 20 % din alimen-
corp, în special la nivelul tractului taţie poate fi din alimente gătite, in-
gastro - intestinal. Cancerul este hră-
22 Lohanul, nr. 1 Noiembrie 2007

Mănăstirea „Schimbarea la Faţă““

REBUS LA MULŢI ANI!


1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1 A N I
2 A N I
3 A N I
4 A N I
5 A N I
6 A N I
7 A N I
8 A N I
9 A N I
10 A N I

VIRGIL AGHIORGIESEI

ORIZONTAL VERTICAL :

1) Zi de sărbătoare. 1) Peşte la tavă! – Dat ca exemplu.


2) Aromă de prăjituri – E de serviciu la bucătărie. 2) Vin cu tărie.
3)Adaptaţi la un regim de crudităţi – Fond de ten pentru 3) Dau dovadă de bună creştere – Se află greu.
obrazul iernii – Tip de societate. 4) Recunoscută la înfăţişare – Unguent popular – Cum ar
4) Nu prea se mai pot înşela – Culoare câştigătoare. fi plasat din timp …la matineu!
5) Ar fi leit cu ei! – Merge cu capra şi ursul. 5) Greaca veche – Merge cu pluguşorul. 6) Cuprinse de
6) Delicii pe mesele pascale – Crescută pentru a se putea frig…în decembrie! –Duşman comun.
face copii – In plină 7) Merge la pas -Specializat în vânzarea de torturi.
sărbătoare! 8) Fac o bună impresie prin efectul luxului.
7) Un mic şmecher – Neam de neamul nostru. 9) Un om stăpânit – Apreciat după instaurarea calmului.
8) Fior lăuntric născut din solitudine – Se impune prin 10) Marea necunoscută dintr-o societate anonimă – Acul
autocraţie. pentru albină! –Vine ultima la masă.
9) Sărit de pe fix – Esenţă de stejar. 11) Un loc curat, de arat şi semănat – Formă de asociere.
10) Mult zice duios – Ăştia-s culmea. 12) In final, urarea noastră tradiţională.

Fondator: Vicu Merlan


Colectivul de redacţie:
Redactor: Vicu Merlan
Colaboratorii acestui număr: Doina Mircescu -Grigoraş, Viorica Miron, Eugenia Faraon, Dana-Angelica
Cozma, Alex Ionescu, Ioan Spânu, Cristina Lazăr, Vlădău Dragoş, Mihaela Luca, Aurel Cioarec , Paul Salomeia, Tatiana
Corciovei, Virgil Aghiorghiesei.
Articole noi pot fi trimise la adresa de e-mail: isaiia2002@yahoo.fr sau C.P. 51, Huşi.
Colaboratorii acestei reviste sunt direct responsabili de conţinutul articolelor trimise.