ANUL I. No. 75. Un esemplar 10 Bani LUNI 4 AUGUST 1875.

sträintate se
: an L. - Pe
GET L 50. b.
APARE LUMA, MERCURIA VINERIA
Abonamentele se fac
In
dIstricte la dd.Corespondenti.
la biurourile pokale.
Strada Biserica
nefrancate se
anuntiorilor, 20

Bucuresci, 3 August 1875. pe fotoliul de administratore pe et singurt se ne DIN

Una din causele cele directe care l'a debitore , nu mat partid politic nu pot
guvernulut, Pressa,redactat de Töte din Francia se ocupa de
ale am afirmat domnul Catargi. satisfacpune s'a
m6sura dictatoriale luata prefectul
sunt Sub dat asemenea de d. Boeresu, ministrul afacerilor
luna printr'o revista Senet ocasiunea distributiunet premii-
guvernul actual, cu prefectul Ventura care s'a prins
, care se deduce ar fi la elevit din colegiul Chaptal, fie-
a Statului, a de- mâna lada Statului? Ce satisfac- guvernul legal al Capul acesto care din ele cere guvernului esplicati-
venit un adev6rat flagel. tóte se tuturor districtelor fol, care afecta de liberale asupra interdictiunet acelet distri-
ceste sunt recrutate din droj- sub adrninistratiunea cea in Camera lui Cuza-Voda, sustine
Ocial continua tóte a-
diele societ4I, astfel, ele nu arbitrard cea corupta ? partidul din care face parte, se
una. Solidaritatea de legilor minoritate, el el cestea a fi mut asupra acestut
D. Duval, prefectul Seno, a la
tile individelor chemate admini- pe precum juraméntul are puterea divina de a conduce
cart aspira la absolut la infinit. de cuviinta s nu
sunt departe de a francmasoni. datoresc
Misiunea 4iaristului guvernamentale interpelarilor ce ficut mu-
Când se numesce un prefect, prima sprijin, ajutor protectiune , pentru çlice d. Boerescu, este ingrata. aicipal din Paris, publicul
cugetare a nu este ca a- contribuit la conciperea speram ca bratele .
mult o data din acest
acel demnitar con- bastardului din délul Mitropoliei. Cu fortificandu-se timpul , vor
ca mésura este pe
de capacitate, onestitate, el se guvernul ca un destul de tart ca se lupte impo-
motive nemarturisite, cart preves-
indipedintá. Ce i se cere, este legitim, cu el se mijlo- sibilul. In
in care rist marturisesce slab farn tese multe rele pentru viitor. Se
un trecut in Déca pe cul
consistenta actualmente, partidul sa, interdictiunea cestiune a fost provo-
pagina séle este scris : averea este contra tutulor principielor
cata prin caracterul discursulut ce d.
trar, nerusinare a plasmui legea», beneflciul acestor namént constitutional, Loiseau, presidentul consiliulut de
el este imediat legea este sa stea la putere, speranta ca se va nistratiune al colegiului Chaptal, tre-
vernamentale. este naturale picióre de sl administrativi , fortifica vremea.
buia sé pronuncie. printr'o scri-
unor nu se mentin la ce póte guvernul act de acésta declaratiune de
tere de prin falsiflcare continua. cu aceste de succesul resbel ce face tret baroni- sóre adresata de d. Loiseau
tul redactor, reamintim aseme- XIX-Iea Secul," onorabilul profesor
Pe opiniunea ce respandesce in La cea
nea conditiuni, un partid, fie el chiar protesta contra unet asemenea aserti-
päräsesce pe fie-care veleitate i se cere plata. Refusul acela care se afla la putere , perde unt. in adevr ce d. Loiseau
la aduce imediata protestare a la calitatea spre a deveni o simpla casta.
acelut :
prin rnijlóce violente, tribunalul opiniunei publice, cine Credem ca nu va mat putea sa r-
calculeze consecintele Domnule Redactor,
creeze un sprijin factice. Dar ca póte dubia acésta privinta , pe

la acest resultat, la care faliment fraudulos poporul su- lénga faptul, recunoscut de d. Boerescu, Cate-va insinuéza ca supre-
recurg, cu este violentareá el este furat ca partidul nu are majoritate siunea distributiunet premielor cole-
vom demonstrat ca el este
de votare. Pentru atingerea vrat de imense ale giulut Chaptal a fost motivata prin
un partid de desordine de nesta-
scop, guvernul are nelor abia 'I permit bilitate. racterul discursulut ce trebuiarn se pro-
de instrumente. aceste unelte spire; proprietatea, averea, viata Este un partit de desordine acea ocasiune.
adus serviciul cerut, ele ti- este perielitata de aceste a violat libertatea alegerl, A suposa ca fi putut face poli-
de sprijin, de orde neleginte, guvernului! libertati', nu numat fortele pu- acésta urare, este un
Or ce de la lege El puterea prin uneltele ale statulut, ci acea forta oculta bunulut adevrulut ;
de mercenari cari continua
ar comite ele urmá, sunt scuzate, séle, astfel sprijinit, merge pace racterul purtarea mea protestéza de-
ca timpul zaveri, a infesta ma-
vederea resultatului dobéndit, fatale pe care a apucat. stul de tare contra unet asemenea ale-
capitalel, o frica pe-
a aceluia la vor avea ce deviere din cale de acésta, care ar fi putut
nevoie 'n viitor. este imposibile, cu se rosto- Este un partid de desordine, sa sensul acelet adresata
, la réndul la golesc de a calcat Constitutiunea pén chiar unor copit de la opt péné la duot-spre-
sub-prefectii la primari, In van le idósa senta et, de representantt unor mume de familie,
van ne pe favoritit recomandantit lut, nu desvoltarea, sub o forma mat mult
asia aceste diferite persóne, se ;
substituindu-se ast-fel nationale putin fericita, a acestet
sesc indatorate reciprocamente una facem ce
care este singurul suveran creator al
alta, tóte la un comit , van ne silim le a fabulistulul :
puterilor statulut.
crima, delictul, arbitrariul falsifica- starea deplorabile in care se Este un partid de desordine, dati-v ostenéla,
a pus justitia la dispositiunea prefecti- Acesta este fondul care se perde
rea. ET se ast-fel de o impu- gasesce natiunea pe
comisarilor politieneset, transfor- greutate."
nitate fie-care din tine unei asemenea : mi-
nu aud nimic éra nu póte parchetele sub-comisariate. ,Dup cum o artatt fórte bine In
pe care sunt un partid de nestabili- articolul d-v de n'am scris pén a-
cele mai revoltatóre. Al spera ameliorare de la se
tate, fiind-ca, de la nascerea ce 't a dat cum o
ar- linie din acest
atinge numai, este a vedea edificiul vor rostogoli in streinul acum, el a lepadat
crimin .
intregsurpéndu-se, coplesind sub el bitrariului, se vor rostogoli pe a pe
puterea pe care o adapostesce. tare pén fundul abisului in loculcontra principielor " Este a blatna Inca o data ukazul
,
de omogenitate sustinute de dénsul. municipal al d-lut Ferdinand ,
Ce devine ast-fel forçia administra- sunt destinati !

Ceea ce represinta prin urmare cine-va prin ase-

tivä ? Un adevrat flagel. realitate partidul çlis conservator, nu este motive.
ea ar comite nepedepsit, mult mat putin de Primitt, etc."
ar plângerile acelora Pén ómenh de la putere mash functionarilor statulul, ceea ce s'ar Prefectul de politie a avut urma
ele reparatiune. Ce publicul a crede al numi mat drept cuvént
acestora o intrevedere
satisfacpune s'a represinta un partid partidul De s'ar adaoge la acésta biu-
distric-
conservator, partid compus din rocratia interesatit , vom Mac-Mahon l'a Intretinut de incident,
Putna predat de servit sub guvernele cele mat avea oligarchie a d-lut Boere- precum de efectul produs asupra
prefectul Nicolaide ? l'a des- nefaste ale Romaniet, dér cart aveat Partid politic fi drept piniunet publiculul parisian.
coperit o 6re-care consistenta o sa nu vedem
din cele ne el stä unitate de
2 Hber - 4 August

In Spania , lupta cu gu- Prebinje, cu scop de a asedia st mare institutiune a fost magistray, la avocatl ilustri, la a-
1808, nu nega ce membri eminenti al
vernul Alfonso continua. Putem când se vor uni cu din Su- fost acordat nu era, la acea o bine-facere de Compturi, la administratori care
ea acuta , ma din alte sate apropiate de pentru Concentratiunea fost scoli, de la care primim
ar ft recrude- fruntariele her- mana statului, sub directiunea cap al de
a studielor, pentra utilitatea flout.
scenta ce pun ambele bell- zegovinilor acum se se desvol- acele casuri förä a fi
gerante. Qiarele din Madrid ur- arme se este de 8,000 tärei intelectuale o fericitä cunoscute. ministru al instructiunei
ultimatum , care emana de la de care nu este un profesor de drept,
a r6mas stator- in discutiunea care a fost curénd
generalul carlist Saballs care este De principile Montenegrulut nego- nic Este óre adevrat ea a fost un obstacol «Sunt de a pe acel cari
datat de la : in momentul acesta cu Pórta, to- la ori-ce progres ? ea conduce la tratat cestiunea presintand cursurile publice ca
care se numesce gu- el nu voesce fie surprins nepre- ? Medicine, literile, vor sci nisce undo se cestiune
se apere de Nu voesc esa- cestiune la esamenele ale doctora-
vernul don a publicat un in n'ar minez aceste critico ceea ce privesce acésta nu ar fi ne-
ordin familiele un resultat. Un agent al dreptulul, special Facultatea de drept de un legislator - sä v duceti la Sorbo-
serviciul M. S. regele Carol al VII- principe a cumperat de curând la Viena din Paris. na la scóla de Drept, vedea cur-
deschisese cursurile in 1805. surile se fac acolo acel caracter de ma-
lea la 30 ale ace- un mare de mili- 1808, ca 1805, ea avea cinci catedre : una , se cestiunile programe ,

stela, nu se vor presinta in do- de cartuse. de dreptul roman, de dreptul civile, una de ele se una alta.
miciliurile respective, bunurile Principele Milan al Serbiel, ca prin- civile de criminale. Per- este al t6rei ?
sonalul se compunea din profe- de puein! Din norocire, el nu este astfel !"
acelor familh vor in , cipele Nicolae al are a- titulari de patru cari nu Acum, domnilor, cui nostru este
adus necesitatea de a ordona vis-a-vis de Turcia, cu un curs, dér cari era prirnul trimestru al an
cele ce : evacuatiunea a profesorl cas de lar, 2,389 de studenti s'at registrele
de impiedicare. Sunt multe cari nu
La prima noutate ce primi Zvornic. Argumentul celor prin- Facultatea no6-spre-4ece elevi Facultätile reunite nu
o proprietate a vre uneia din familiele slavi este nu tedre. dreptului roman, acest fun- sä fie lume un stabiliment stu-
carliste a fost pentru de neutralitatea dament necesar al bunelor juridice, a fast dentilor in drept sä fie de mare.
la pentru licentä : el este predat acest num6r, acesta, inträ o patru
fapt acele familh rude decat se vor da acestora de patru Un face, de a- Am esitat a v osteni cu
In armata In casul indestulatóre pentru a césta, pentru aspirantii la doctorat, o enumeratinnes diverselor nationalitäti dér
constringe vre-una din acele de acesta, el recomanda o modi- asupra Pandectelor. Numrul catedrelor m'am gandit acest oferea un
a radicat la profesorl interes. Avem ca elevi o cinci , opt
o suma óre-care pentru ficatiune regimul adminis- dreptul eriminale, procedure o- , , un Polones, Greci, un
prin arme libe- srativ al al curs deosebit, a putut Sicilian , duel (din cari din
pe putea pune mâna, Principele Milan, priimit de impratul mai multe desvoltari. Programele Cuba), Belgieni, duel din po-
marit succesiv cu eatedrele de drept comerciale, sesiunile din Mauricit,
un termen numal de ore pen- Austrio, a avut o intrevedere cu co- de drept admiuistrativ, de a unul din unul din insula
a se impaca cu mandantele fruntario croato-turcescl. de drept al gintilor, de penale din Australia. Un elev ne a venit din Pomenaria,
Töte regale ale prin- Se pretinde guvernul serb a de economiä politica, de drept cutumiar. unul din Prusia ; Egipetul ne-a trimis duol
pece inlocuesc pe patru studenti ; Japonia, Altai vine din Statele-
cipat sunt indeplinirea a- un imprumut un bancher austriac. organisatiunei primitive ; patru sunt Unite America, din Columbia, unul din
ordin. " In timpul acesta se subscrie in cu cursuri din care , unul Republica Ecatorului,
bia mare zel sume destinate este consacrat industriale. din Bresil fine unul din Uruguaia.
se acest personal de Trebue num6r opt
este fórte escitat. dintre noi fost tineri vin din Luxemburg din Belgia, cari
din a-
Cele din spun profesorI la concurs. profeso- nu dér cari la anulul ate-
turburart Asia centrala. sunt presentatiunei statiuni profesorilar al curs a urmat de
nea consulul de la Mostar,
Hanul de a fost gonit fa- a academic. cineva nu a- Studentil nu mai
d. a fost insultat de soldath
,
gregatiune deck concurs ai jude- de acesta, trel
sa, urma rscóle al Austria fortele de sunt profesori de Turd, Rus, un Grec, obtinut de
cap este un numit Abderrahman Abdo- servatiune asupra fruntarielor. tiune. Agregatil, o sunt de doctor.
babehi. Hanatul de Khokanda vecin diversele de drept departamente. Aceeti tinerl de diplomele ce
Unii din concep landabila ambitiune de a de- meritat. Ar veni óre departe caute
nuoile ruse in Asia cen-
veni la Paris mai un care nu ar conduce la igno-
o interventiune a Rusiel la vor putea acest Un care a ut de o di-
posibila. Republica pasagele cele viéta este un concurs vor plomä de un ordin mai , a tramis, suvenir
cere presintay pentru vre o de studiele ce a facut In acéstä o sumä de
importante ale unul rostit de succesele curs conferinte, publicatiunile 1000 fraud, care va fi datä viitor
d. Colmet-d'Aage, decanul vor constitui, adevr, titlurile vor putea autorulul celd bun memoria asupra arbitra-
succe- de drept din Paris, la distributiunea unii profesorilor internationale.
Turcilor in Herzegovina. din alte
premielor de doctorat de licenta. domnilor, miecare intelectuale,
se vede aceste sunt inesacte. Universitatea din Francia, de cât-va lucräri, vor sterile ! vor
Agenta Havas din am- un progres ele ! nu este
Reprodueem din
timp, este tinta care se indre- tórea scrisóre din Vaslui.
basadele cele de la Pera a primit ca zel,
atacurile cele furióse din inteligente, cheltuite de géba! Domnilor redactorl,
din Herzegovina cari o partea clericale, care Faptele sub le dovedesce Terorismul ce bântue districtul
din cele violente a- vre o intreprindere contra spiritu- Descoperirea unor teste importante a e atât cumplit, marea ma-
cea nisce lupte ale caror resul- renouit a marit dreptului ; oritate a vasluenilor
francese contra in- cercetarile asupra isv6relor asupra is-
tate fórte crancene ar fi rmas indecise a crâcni : prin
stitutiunil or moderne. lui, opere remarcabile
prin prin intimi-
pentru ambele acest cas, se D. Colmet-d'Aage a dat un esemplu prin In aplicatinnea legilor
stre, a r6sculat o de deli- dare, a s'arata contra
póte revoltath avut recomandabile, respingend, presinta cate, asupra jurisprudenta doc- Satrapul Do-
tagiul. Din din Viena , ministrulul publice, trina avut a se pronunta. Am rémas niel bate din picior vointa
care nu este fórte simpatica tele adresate Universitato de a- la acéstä miecare ? Nu ne am se 'mplinesce El
este mal asociat dér am concurat, e atât de sieur de autoritatea sea
factiunl. El a vorbit cu tiunile prin nóstre, la des-
multe lupte avut pe marginele autoritatea ce nu se a declara,
pactica voltare a juridice.
sfruntare, multor per-
Narentei, la Krupa, la Stalats, la Neve- universitar, Operile citate autoritate a-
intea tribunalelor ; sunt de district demne de
sinje la Drenovats herzegovineni obiceiurile de de V profesorii noetri sunt cá, de va cere guvernul un chi-
intre Acestia fost batutí pre- deratiune. care pregatesc confectiu- brit de deputat pe
pentru care cuvént dis- va
perdut cursul a facut o mare séd revisiunea legilor. profesori de drept, In ajunul ultimelor alegeri de tristá me-
de o desmintire din care unul a eeit din randurile se
pentru
Francia atras simpatiele in- dupä instigatiunea
la de casatiune. Am avut
noutatilor recente despre o sträin, grec nenaturalisat, care da-
prese liberale. érna trecuta, represintez facultatea la serbärile
vingere de insurec- aniversarului al 300-lea de la fundatiunea Uni- toresce sume insemnate,
la Struga la Gabela. , acesta versitatei de la Leyde. Acolo am pus ministru vasluian, se dete a
care pare a Procla- port cu profeserii de drept din Universitatile de de o
prin urmare, superior, Fran- din Europa, am constatat numirile
considerabile. Ea se acum cia voesce
supt pretest de cerere de un
o incercare care nu a reueit tot de cunoscute apre-
vedea succes viitorul sträinatate ca Francia.
drum ferat de la Vasluit la
In districtele vecine Ragusa. Distric- promitênd dumalor
téra Dér, pentru a da ultimele despre cursurile nóstre, care este de vor
tul Papvopolje este totul revoltat, din Francia, era óre necesar Care este meritul profesorilor Nu deputaV, vor sustine cererea,
de ocupa calea care duce spre o calomniam? este tréba nósträ o spunem. Fac apel la
 4 August - 3

Acésta este, d-le redactore, trista vin a radica vocea lor a H. May.- Hristescu, proprietar indu- prin a vra probeze sciintele ar-
strias.-Stancia Demetria, comerciante.- Radu tele sunt contrarie adev-
tuatiune a durerea tepta atentiune a natiu- comerciante. - Gheorghe A.
e mare pretutindeni, dér d'a promulga legea care comerciant. -G. N. Brusalia, comerciante pro- rate fericiri, paradox care l'a la
este permis a se vaita ; tóte acestea unet putert strine demnitatea avu- prietar. atâtea idet i fine i-a
se gäsesce curagid : nat creerii,--Jean-Jacques Rousseau,
aci cate-va ale Asemenea legea de LITERARE care a murk póte nebun, a o
numr de 63,500,000 folosul Blei- lucitóre a Alcest,
, cari chroéder detrimentul o difamare a
programa de- blic privat al românilor, a- Este propriul autorilor genid de a slujesce a face,
misionate din In adevr probarea téle serenisime. realisa ast-fel idealul, pentru prin opunerea ideilor, bine
la dér de De aceea apelam la protectiune a ptrunde profanditatea se desvolte logica sea natura
suntem tari tn princi- a téle, d'a face us cu oca- trebue ci reci- Alcést. n discipul al lut Rousseau ,
nóstre ; vom tot-dé una acolo siune de sublima : Veto tent, pentru a proba bine nepasarea
unde glasul patrie, ne va chia- nationale, care este absolut a
manu, diurna,
ma, unde va flutura drapel al vestit de natiunea prin Consti- pus o comedie , care acest
, aducend cause tutiunea .
pi nópte rsfoese ci homme) séti , bine eis,
de dreptate. mult, serios drept, acest de omenie, tóte regule-
nostru glas póte va destepta din palid de le Acest discipul era Fabvre
, C. Djuvara, proprietar mare.- Gheorghe Co- a epela câteva litere din miste- d'Eglantine, autorul can-
de ! proprietar mare. - Michalache T. Sebe, riósa carte. Nu este obscur, :
proprietar mare. - Theodor Dobrescu, proprie- pleut, pleut, bergére :
vgênd c'arem mare, deputat advocat.-Dobre Chris- tntortochiat ; din contra, nimic sim-
Rentrez vos moutons,
atâta a aplauda patriotismul tescu, ietar mare. - R. S. Campinit, fost plu, deck maniera de a
crimele guvernu- deputat, advocat proprietar. - V. P. Sasu, se esprima a Moliere chiar a va crede ! - unul din
proprietar, comerciant. Moise N. Besnea, pro-
se puse el pe cutreerând prietar comerciant. - Petra Hristu, - Goethe. Dar ce ne fuge, dar ce a- din 93, de Rousseau
districtul cap tn cap, prietar comerciante. - C. Georgescu, advocat.- trage tot o dt ostenesce mintea, strand nu marele adevrurl de
Tomovid, prowietar comerciante.-
aci ca reptilul, aci mugind Theodor comerciante.- este este, ca asa, proclamate, dar erorile cari
ca tigrul, implorând, a- Teodorovict, proprietar comerciante. - formula care póté ne dea cheia acest mare
Andricu A. Gheorghiu, proprietar comerciante. opere ca Faust ca Misantropul. Pen-
menintând, promintând favoruri, culege - M. I. Drugescu, comerciante proprietar. - Desbaterea s'a continuat tn nó-
suptscrr demnelor acte ale D. G. Aleesandrescu proprietar, fost functionar. tru a ne limita la acest din op, ni- stre. are partisank sl, are
sunt din - M. N. proprietar comarciante.- mat curios decât de pe ales
Demetrescu, proprietar comerciante. - asupra acestul cap-d'opera, nu
ar fi noi, de sfinx
!
Apostol Vasiliu, proprietar (vorbim de Francia). Fie-care
intesce fermeca, cum Hristu, proprietar comerciante. Hri- francese ci a o- vrea idéalul Moliére
fermecad stea Grigorescu , proprietar comerciante. - vrut a vedea tn acéstA eroul st. Pentru noi, ne pare ambe-
Nicolae I. proprietar comerciante.
care se arunca Vasilescu, comerciante proprietar. - propria a lui Moliere. Se le partide tntr'un mod egal dreptate,
Popescu, proprietar comerciante. - Ma- scie nevasta Moliere, din acest sens trebue
Poclénu, proprietar comerciant. - Dinu trupa pe acest mare sufere
cele Cu modul acesta, o
devisa Popescu, comerciante propietar.-Ión T. Pet- fie unul altul aci aci do-
de prefectorala e comerciante proprietar. Gheorghe torturele Spre rsbuna, jenit unul altul n'a fost
de semnAturile tuturor slujbasilor de la rom , proprietar cemerciante. - D. I. Du- Moliere depinsese pe amantul un ideal pentru Moliere.
cevici, proprietar fabricante.-
de la comerciant.- Teodor Protopopescu , proprie- séle comedia ce medita L'homme de A pune séle armonie
functionar de pe tar industriag.- S. Nalbantof, , proprietar.- Cour. Mórtea surprinse pe Molire principiurile séle, regula ce trebue
paracliseril, ba p6te D. Penciulescu, proprietar comerciant. - An- inte ca terminat opul
la ghel Gheorghiu, comerciant.-D. Hristescu, pro- de ce tnteadevr onest.
chiar prin prietar comerciant.- Gheorghe G. sea nobilului amant fragmen- Proba acest principit este just o
osana celor a tot puternicl, merciant proprietar.- Neagu Apostol, propri- tele aceste
etar.- Nicolau proprietar comercian t.-
sim acest fapt tott a
vend Austro-Uugarilor" !! Th. proprietar.-Tudorache Vasilescu, Misantropul portretul ascunde greaelele sub aparinta unor
d-le redactore, incredintarea comerciant.-T. Popescu, proprietar.- Gheorghe istoria casatorie séle ? aci scepticil, de aci
Gheorghiu, comerciant proprietar.- S.
prea distinse mele consideratiuni ghescu, comerciant.- Stoian Radulescu, comer-
supositiune nu póte Elevul cu do morale. Adevrata va-
stime. ciant.- Lazar Stefanescu, advocat.- M. Teodo- Gassendi, filosoful traduc6tor al de este progresiva. Este
Sandu Miclescu rescu, proprietar. Nicolescu, proprietar Lucretit ; respins de
Panait, proprietar comerciant.- derat un Hotentot nu
resolutiunea de vaslueni: Ionesou, proprietar comerciant. - D. I. Ni- avea de datori- póte avea morale ce are un
din districtul sipénu, comerciant.- H. Teodorescu, comerciant ile ca sci Latin; dar este un progres mora-
proprietor. - Anghel Ciortanescu, proprietar bine-facere venea de la
de periculele ce téra comerciant.- Tanase industriag. - acest progres autorisza pe
prin conventiunea Austria, priu ban, industriag.- Demetriu A. de spirit asupra , pentru interesul proprit ,
nu, industriag proprietar.- Dumitru H. anecdote cari probéz o
tul de 63,500,000 folosul Blei- proprietar comerciant.- M. Stanescu, co-
veni a micsora idealul autorisa reul
prin darea de merciant proprietar. - Stefan Datcu, proprie- minte o prin sofisme. Din , acest progres
la protestIm contra ace- tar.- I. Toma, comerciant proprietar.- An- devotatul camarad, care
; ne impune legea de a
Dobrescu, comerciant proprietar. - S. dete chiar viata sea pentru trupa ce di-
stor nationale dele- propi ieter. - Dinu Popescu, proprietar dificih morala, nu deck
pe d. Dimitrie Miclescu Paul comerciant. - Constantin Istrati , proprietar rigea ; acest tip al al devota- mat, ci deck chiar nostri',
industtiag.- Constantin Vasile, proprietar co- pe cArut s'a propus
pentru ca se asocieçle In numele nostru la merciant.- Dumitru Mihalcea, proprietar indus- am fost patrie
protestarea ce pregAtit, tot pentru acest Hristea Oprea, proprietar -- de a se : «Aci zace un mare de nirel. Teoria a
cetteni capitala C. N. Filoti, proprietar de mosie.-- Chri- nu putea n'a fost mi- inventata pentru ; am
stescu. proprietar comerciant.- G. I.
C. Miclescu, mare proprietar. Miclescu, proprietar comerciant.- Marin Despu, propri- santrop. Ratiunea sea era prea 4is deja aci este din con-
mare proprietar. - D. mare proprie- comerciant.- G. I. Furtunescu, proprie- pentru a cadea de nebunia. Tot tra o lege pentru omul politic de a fi
tar. - M. C. Micleseu, proprietar. - D. tar - M. I. Gheorghiu, comerciant.- ce a tras Moliere din propria sea : volt patria mea a-
Galian proprietar de imobile.- Stef. S. Miele- David Popescu. comerciant. - R. C. Nicolescu,
A. S. Miclescu.- comerciant. - lancu Petrescu , comerciant. pentru a depinge pe , este aspi- nu punga ? Nu
aleg6tor.- Paul Gorgos, co- Gheerghe Vasilescu. Avisolom ratiunea bine, este numele de politic omul con-
legiul - Alesandru Georgescu. - I. proprietar. - Dnmetrescu ,
vel, proprietOr comerciante. - T. Carlovis , comerciant. - comerciant. - Dér Moliere nu ura pe el nu reuseste deck la popóre-
proprietar colegiul 111.- lorgu G. M. Albu, comerciant proprietar. - Dobre despretuea, nu le facea de care n'ad virtutea politica de
agriculor.- Motag, proprietar. - G. Dimovici, proprietar comerciant.-I. Vasilescu, a se asupra Faptele cele Montesquieu pentru un bun guvern.
Alesandru Gergescu.-Jani functionar.-D. Cosacu, comerciante.--Stefan
A. lorgu proprietar,-gi trel nedes- Christescu, proprietar.-NicilaeTanasescu, comer. nu fac impresiune pe sufletele cele Dér ni se va teoria celor doe
cifrabile. -Dobre D. Hallea, pro- cele póte atinge. nu tinde a schimba sciinta, ne-
comerciant.--Petrache Vasilescu, proprie-
tan-Stefan I. Radulescu, De parte, situatiunea care Alcest de de sciintä ; ci es-
advocat. - T. Mincof, propriotar comerciant. - se nu este cea un fapt patent , politick
Eatä, Libertatea din Braila :
Jordan proprietar comerciant,- Radu a Moliere nevasta sea, atât de nimenea se
proprietar comerciant.- Con-
PETITIUNEA stantin, proprietar comerciant. -- D. Constanti- nu este barbatul ci pretendintele a invoca regulele morale
BRÁILENILOR SA.
nescu, proprietar comerciante. - Petcu, Celimenel. Este gelos, dar rupe pentru a judeca pe politici,
comerciante.-Teodor Radu, comerciante.-Stan turele séle, pe Moliere, cu chiar cel
MAria Ta! Grigorescu, comerciante. - T. Popescu, comer- corupt din Talleyrand,
Conventiunea ciante proprietar. - Sturza, proprietar.- demnitate, a suferit, cu durerea ini- a recunoscut faptul un politic
Costache Carp, proprietar industriag. - Ion D. o mare deck a Celi- onest ar lumea Dér esis-
Austro-Ungaria, nu se comerciante. - Teodor Gheorghe, pro-
ra deck o capitulatiune a prietar comerciant.- Ene Nichiforescu , comer- neputend sdrobi nisce tenta fapt este ratiunea de
coróna Augsburgilor, ca o conchista ciant proprietar.- Gheorghe Trandafirescu, co- de a ? Este evidinte nu : un fapt per-
merciante proprietar. - Teodor pro-
care resursele prietar.- Christodor Constantin, proprietar co- Un alt misantrop, Jean-Jacques de a chiar cand nu are ra-
conomice ale comerciului, industria merciante.-D. I. Copcescu, functionar. - seau, acest genit care a avut ne- tiune de a , cand ratiu-
Gheorghe Christescu, proprietar comerciant. - fericirea de a tnccpe sea litera- nea care '1 distruge; de parte, sunt
nóstre In facia aceste legt Gheorghe Cromida, proprietor fost functionar.-
nefaste pentru Romania, Anghel Christescu, comerciante proprietar.-G. prin sustinerea paradox,-adica fapte care avut o data ratiune
 4

de a fi, precum ministerul nostru, a '1 amicitie. plus sapere quam oportet sapere; sed trebue un Tacit; Messa-
ratiune este prostia nóstra. Alcest compromite interesele , Fi- ad line trebue un Juvenal; M-me Mon-
nu ne dar : teoria nu se des- lint consiliele , Cea ce reproduce Filint tespan, un Alcest; unuT Villele, un Paul
parte de cel care adever mult conforme La toute extrémité, Louis un Beranger ; Ludovic
imoralitatea, chiar, ea prin moravurilor ( de a visita pe ju- Et veut que l'on soit avec sobriété ; Filip, un A. Barbier; Napoleon III,
séle, este imoral Inaintea-rati decatorT, cea ce se face la ), (Perfecta ratiune fuge de ce Victor Hugo, unor din no-
legea nu deck demne de un fiilosof. Dar vrea minte cu moderatiune.) stri versurie Eliade, fabulele
bue Dar este datoria tu- tinde óre a fi un ? Nu, el Nu o autoritate parva licet componere
tulor se de , nu este vrea a deck de o autoritate nu schimba rul magnis, refrenul nostru Ma-
tur. lume cinstit. Alcest nu gusta ; dar recunoscand Filint are cedonski, care urmAresce de fericit
ni se erte abatere de su- versurile Oronte, de dênsul. rece, este o pe urmele nostri Daca
biect, de ale Prevdênd purtarea de a nu fi bilios, cum este Alcest, indignatiunea inspira
Nu este dar suficiente de a pro- dinainte a pe Oronte sunt cum este un vers nu :

clama virtutea : ea trebue Cu Alcest misantrop ? Dar este mod de a ata- modus in rebus ; non
Trebue sä prin amicitia acesta ca a persóna, este mod sumus societate bine
suntem onestT, ér nu niste de- póte spune pe care de a fi moral prin spirit ridi- trebue o virtute care nu pac-
: un nu póte judecat deck dupe moda timpuluT, culul este adesea puternic de tiseze viciul, ci fie
prin armonia principiurile a'l de amorul nedemn indignatiunea. se conduce ca un culpabila slabiciune, viciul, iubind
séle, armo de caracterul luT, ce Misantropul resim- dar vorbele séle sunt culpa- pe a readuce pe
niä - o - nu o te pentru Celimena, inspira inbire bile indiferintä. prea are calea cea bunA prin
sim marele Rousseau , care a suris pentru Elianta, fapt pe mult de a adoptat masima luT Seneca ; vieteY, prin consiliurT bune chiar prin
cartea ou de l'Education, a pus meritoriil pe el pe Qui vitia odit, hommines odit." (Cine
pe la spitalul de orfani. Elianta o ia de ea a per- räsce vitiurHe, pe ómenii). Trebue
esaminam din acest punct de vedere am- dut ora-ce sperantä de a deveni virtutea, care nu D. G. Petreseu, advocat
bele caracterurf al Alcest al Alcest. este de ratiunea, sä vitiurile, profesor de dreptul public admini-
Ce se póte imputa strativ, face cunoscut
; pentru a ce vorbele Vor- pentru onor. public retinut tim-
sä vedem cari sunt actiunile be ca aceste : proportionatA In care pul Bucuresci, se Tnsrci-
Ni va rolul este est bon de cacher qu'on a dans le cceur, Nu trebue prea a pleda tuturor
(Este bine de a ce summum jus, summa injuria". Nu tre- tribunale, de apel Curte-
n'are importantä Casatiune procesele ce i-se vor
bue acea culpabilA
a face contrast cu al Alcest. Este ade- :
dinta, precum de asemenea de a repre-
care domneste asupra nóstre ;
, dar un autor ca Moliere nu face 11 faut parmi le monde une vertu traitable sinta autoritAtilor
(Trebue lume o virtute blajinA.) indiferinta este o ; indulgenta este ministrative militare, va Indeplini din
nimic van. este tot timpul
flórea virtuteT. Fireste este credituluf funciar procedura
moralitatea piesedup noi, a aceste nu sunt
te bine te mul- pentru a obtine Consulta-
din conduita Alcest din autorisate de numirT, de al
a vorbi bine, dar ce este de tiunile se la domiciliul din tre
ci din piesa la care neca, care Nunquam irasci desi- calea No. 2 no. 2
este te
tóte concurg, Apreciérea ni- net si semel bis, suburbia Sf.
tot de Acésta este moralitatea
nu trebue negligiat. Pentru sceleribus ac vitiis plena sunt plus de la 7-11 diminéta de la 5 la
acésta moralitate
cineva ar vrea caute Misan- rnittitur quod possit coercitione
a fost Moliere.
tropul reguh de conduitA, (De ira, 11,8), sétl de al
nu'f putem ura de a Paul (ad Romanos XII, : Non escesul Inaintea De la facultatea din Paris se special
avea Alcest de a unor crime, are dreptul de a maladiele sistemului :

conduce ca care ar fi Cel minte, ar o a se rädica vocea, chiar de a scóte un rcnet une,Mentale, Hypocondrie, Melancolie, E-
lumea este
pilepsie, Hysterie, Convulsiuni, Nevralgii
mele , séle sunt ale
crime de Nerone, pentru onórea Paralyszi de felul etc. etc.
multe de cAt s'ar putea corige Consultatiuni diminéta de la 11
cinstit. Alcest prea prin nu trebue, -1 de la 4-6
departe generósa sea indignatiune, moderatiune. (Podul Beilicului) No. 48 12-9

AREL OTEL
Situat partea cea frecuentata a Bucurescilor, strada Patria, Piacia Centrale, din
restaurat mobilat cu mobile de tot fórte elegante conditiunea celor din
Europa, se deschide corent.
de camere sunt puse la dispositiunea d-lor voiagiori fórte moderate. restaura-
tie de véra este pe o terasa, de unde se visitatorilor falnica privire a
buturT alese se vor servi cu pretiuri fórte reduse.
cafeti splendiedecorat strada Patria se la dispositia visitatori.
Acest otel are un asupra celor-alte otele din un grajd de do
próne se ofer d-lor voiagiori care vin d-lor.
Sub-semnatul, antreprenor de otel o indelungat practica: este convins va multumi pe
voiagiori visitatori, spre a merita confienta de care s'a bucurat trecut. MARINESCU.
4111710111

DE VENDARE DE VÉNZARE, Casele cu tdnr transilvAnean, bazat

1875 se va deschide din , districtul locul din Strada No. teoretice
acest internat dirigiat de d. Raoul de Dambovita, Comuna Cucutenii , in care 10, Bulevardulul in- practice spetia ;

Pontbriant concursul d-lor George ca contabil la vre o mosie, ama-

se Cherestea, cu o in- trarea , din sunt a se adresa la redactia
Kirilov Bonifaciu Florescu.
Acest , pe tindere cu 250 pogóne. se vor adresa la d-nu
nasiale , care vor fi predate internat, se adreseze , pén August la Biserica Negustori.
va coprinde de preparatiune la d-lu N. T. Oprénu la de la Pu- Ion Dendrino, avocat
de ingineriA, comercialä, ciósa. strada
etc, la Bacalaureat.
Se de la Passa- No. 21.
giul la töte
Pentru tóte amnuntele
a se adresa la d. Raoul de Pontbriant 68 A esit de sub tipar
erban-Voda, Bucurescf. Lei 50 b. Lei 50 b. NOUA INCERCARE DE RESOLUTIUNE
A
2 lei.
la töte
Se HARTA
DE VINURI NEGRE SI ALBE PROBLEMULUI ORTOGRAFIC
TOR CAILOR FERATE ROMANE de
Un ce se pe strada vecine, pe harta, provenite din Dólul sunt G. L.
doritorit se vor adresa chiar la propri- tóte tacsele tarifele francesa de vônijare in de la 100 Profesor la liceul Basgrab din
etarul pe No. 54. in sus, strada No. 6. Bucurescf.
Girant responsabile Luca Tipografia Pasagiul Român No. 12.